Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Competenţa:
26.1. Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei de date.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- Selectaţi tipul de logică potrivit pentru implementarea unei automatizări.
ETAPELE PROCESULUI DE PROIECTARE A
SISTEMELOR DE AUTOMATIZARE
Concluzie:
Proiectarea unui sistem de automatizare va începe cu faza de definire
a problemei în care se face şi partajarea sistemului în logică cablată şi
în logica programată.
Activitatea de învăţare:1.1. Tipuri de logică.
Competenţa:
26.1. Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei de date.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- Selectaţi tipul de logică potrivit pentru implementarea unei automatizări.
Folosind fişa de documentare 1.1. şi pornind de la enunţurile de mai jos, realizaţi un eseu
de circa 10 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţuri.
În realizarea eseului trebuie să folosiţi minim 7 cuvinte din lista dată mai jos.
Lista de cuvinte: soluţie mixtă, echipament universal, număr mare de parametri, algoritm
complex, viteză de variaţie, viteza de procesare a datelor, tratare a erorilor, hardware,
software, program.
ETAPELE DE PROIECTARE A LOGICII
CABLATE
Competenţa:
Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei de date.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- identificaţi etapele de proiectare a logicii cablate.
A. Partajarea blocurilor
anume:
- să aibă complexitate cât mai redusă
NU
pentru a putea fi uşor de realizat şi testat şi Lucrează
corect?
- numărul blocurilor să fie cât mai mic
pentru a nu apărea probleme de DA
DA
DA
D. Asamblarea programului
E. Testarea programului
DA
Satisface NU
performanţele
impuse ?
DA
F. Înscrie programul în PROM
G. Elaborarea documentaţiei
Semnificaţia blocurilor componente
A. Alegerea configuraţiei sistemului
Alegerea configuraţiei sistemului de calcul se face pe baza analizei de sistem.
Se determină
numărul de intrări,
numărul de ieşiri ,
numărul de dispozitive de transmitere a informaţiei,
capacitatea memoriei,
tipul şi numărul de interfeţe cu procesul.
Tot în această etapă se face o analiză preliminară a performanţelor sistemului şi a
soluţiilor care ar duce la realizarea acestora.
B. Proiectarea programului
Se face schiţarea operaţiilor ce urmează a fi executate de program.
C. Scrierea programului sursă
Scrierea programului în limbaj de asamblare sau într-un limbaj de nivel superior.
D. Asamblarea programului
Translatarea în limbaj cod maşină automat în mediul de dezvoltare.
E. Testarea programului
Testarea programului urmăreşte verificarea faptului că programul răspunde corect
la cerinţele impuse.
Fazele de scriere, translatare şi testare se repetă de mai multe ori până când
codul maşină funcţionează corect.
Se verifică apoi dacă programul satisface performanţele impuse sistemului prin
tema de proiectare.
Se verifică mai ales viteza de răspuns. Dacă sistemul nu răspunde se încearcă o
optimizare a acestuia. Dacă nici după optimizare sistemul nu răspunde cerinţelor
se reia analiza sistemului pentru a vedea ce blocuri pot fi realizate în logica
cablată.
G. Elaborarea documentaţiei
Se elaborează documentaţia aferentă.
Evaluare 1. Partajarea sistemului în logică cablată şi logică programată
Etapele de proiectare a logicii
programate.
Timp de lucru 5 minute.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- identificaţi etapele de proiectare a logicii programate.
Activitatea de învăţare 1 10 minute.
Caracteristicile etapelor de proiectare a logicii programate.
Faceţi asocierile corespunzătoare între denumirile etapelor procesului de
proiectare a logicii programate şi caracteristici ale acestora.
Etapele de proiectare Caracteristici ale etapelor
1. Alegerea configuraţiei a) Se verifică dacă programul satisface cerinţele impuse
sistemului; prin tema de proiectare. Dacă este necesar se reiau fazele
de scriere, translatare şi testare a programului. Se verifică
viteza de răspuns. Dacă viteza este prea mică se poate
ajunge chiar la implementarea unor module în formă
cablată.
2. Proiectarea programului b) Se elaborează documentaţia sistemului.
3. Scrierea programului sursă c) Translatarea programului în limbaj cod maşină.
4. Elaborarea documentaţiei d) Se determină numărul de intrări, numărul de ieşiri ,
numărul de dispozitive de transmitere a informaţiei,
capacitatea memoriei, tipul şi numărul de interfeţe cu
procesul.
5. Testarea programului e) Schiţarea operaţiilor ce trebuie executate de program.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- specifice caracteristici ale etapelor de proiectare a logicii programate.
Data: 11.11.2013
Activitatea de învăţare 2.
Clasificarea automatelor programabile.
Competenţa:
26.1. Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei
de date.
Obiective:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- clasificaţi automatele programabile după 3 criterii;
- identificaţi automatul programabil pe bit.
Activitatea de învăţare 2.
Folosind caietul de notiţe, faceţi asocierile corespunzătoare între criteriile de
clasificare ale AP şi tipurile de AP.
SCHEMA BLOC
A AUTOMATULUI PROGRAMABIL
Schema bloc a automatului programabil cu
prelucrare la nivel de bit (APB)
Automatele programabile cu prelucrarea la nivel de bit sau automatele
programabile pe bit (APB), sunt destinate conducerii proceselor de complexitate
medie.
Unitatea Consola de
centrală programare
Magistrala internă
Periferice de ieşire, sunt blocurile funcţionale prin care APB trimite comenzi în
proces (de exemplu pentru alimentarea unor bobine de relee sau contactoare,
sau aprinderea de lămpi de semnalizare).
• În multe abordări, se utilizează noţiunea de Interfeţe de ieşire.
Competenţa:
26.2. Recunoşte configuraţia de bază a automatelor programabile cu
prelucrare la nivel de bit.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- identifice blocurile componente şi conexiunile dintre ele pentru un automat
programabil cu prelucrare la nivel de bit;
Tipul activităţii: Diagrama păianjen.
Folosind fişa de documentare caietul de notiţe, completaţi următoarea schemă bloc a APB
cu denumirile corespunzatoare din listă: Unitatea centrală, Periferice interne (temporizări/
contorizări), Periferice de ieşire, Consola de programare, Periferice de intrare
Activitatea de învăţare. Rolul funcţional al blocurilor componente ale APB.
Competenţa:
26.2. Recunoşte configuraţia de bază a automatelor programabile cu prelucrare la nivel
de bit.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale automatului programabil cu
prelucrare la nivel de bit.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
structuraţi funcţional magistrala unui automat programabil cu
prelucrare la nivel de bit.
explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale unităţii
centrale a unui automat programabil cu prelucrare la nivel de bit.
Magistrală
Magistrală
Magistrală
internă a
APB
Magistrală
Unitatea centrală
Registrul
Numărătorul Memoria instrucţiunii
de adrese program curente
Blocul de Buffer de
control adrese
Unitatea Memoria
logică internă
Magistrala de
Magistrala de control Magistrala de
date adrese
Faceţi asocierile corespunzătoare între blocurile unităţii centrale a unui APB şi rolul lor
funcţional.
Blocurile unităţii centrale ale Rol funcţional
APB
1. Registrul instrucţiunii a) Indică adresa din memorie de unde va fi citită
curente instrucţiunea ce urmează a fi executată.
PERIFERICE DE INTRARE
Competenţa:
26.2. Recunoşte configuraţia de bază a automatelor programabile cu prelucrare la
nivel de bit.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- identificaţi blocurile componente ale perifericelor de intrare ale unui automat
programabil cu prelucrare la nivel de bit.
Magistrala de control
Magistrala de adrese
Magistrala de date
Proces
Magistrala de adrese
Magistrala de date
Proces
Evaluare:
Faceţi asocierile corespunzătoare între blocurile perifericelor de ieşire ale unui APB şi
rolul lor funcţional
Blocurile
perifericelor de ieşire Rol funcţional
ale APB
1. Bloc decodificare a) Realizează adaptarea de nivel a
adresă semnalul de ieşire.
b) Prin intermediul său semnalul de
2. Bloc de ieşire pe magistrala de date este trimis la
ieşirea selectată.
c) Compară adresa de pe magistrala
de adrese cu adresa proprie
3. Proces implementată hardware şi emite
semnal de recunoaştere în caz de
coincidenţă a acestor două adrese.
d) Subiectul instalaţiei de
4. Bloc comandă canal
automatizare
Test de evaluare
UNITATEA CENTRALA
este compusa din 3 parti importante:
procesor,
memorie si
sursa de alimentare.
Prin intermediul acesteia se realizeaza practic conducerea intregului proces;
UNITATEA DE PROGRAMARE:
este reprezentata in multe cazuri de catre un calculator prin intermediul caruia pot fi
scrise programe care apoi sunt incarcate pe unitatea centrala si rulate.
MODULELE DE INTRARE/IESIRE:
Blocul de Buffer de
control adrese
Numărătorul de adrese, este un circuit numărător care indică adresa din memorie
de unde va fi citită instrucţiunea ce urmează a fi executată;
Memoria program, este un circuit de tip EEPROM în care se află programul APB,
încărcat de la consola de programare. La aplicarea la intrarea sa a adresei
instrucţiunii ce trebuie executată, la ieşire va trimite codul acestei instrucţiuni,
memorat la adresa respectivă.
Registrul instrucţiunii curente, este un registru ce se încarcă cu instrucţiunea de
executat citită din memoria de program de la adresa indicată de numărătorul de
adrese;
Blocul de control, decodifică codul instrucţiunii aflat în corpul instrucţiunii şi prin
semnalele de control rezultate, comandă operaţiile din APB implicate de
instrucţiunea curentă;
Bufferul de adrese, este un registru care memorează temporar adresa perifericului
sau locaţiei de memorie cu care unitatea centrală face schimb de informaţii;
Unitatea logică, prelucrează datele achiziţionate de perifericele de intrare sau citite
din memoria internă şi trimite rezultatul în memoria internă sau la perifericele de
ieşire;
Memoria internă, este un circuit de tip RAM destinat memorării variabilelor utilizate
în program.