ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

HEMORAGIE DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
 CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE
APARATULUI DIGESTIV

Tubul digestiv este alcătuit din urmatoarele

segmente: gura, faringe (cu dubla apartenenta),
esofag, stomac, intestinul subțire și intestinul
gros.
 CAPITOLUL II
HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ
Definiție

Hemoragia digestivă superioară (HDS) reprezintă hemoragia care

provine din segmentele digestive situate între joncţiunea faringo-esofagiană şi
cea duodeno-jejunală (delimitată prin ligamentul lui Treitz).
Clasificare

Hemoragia digestivă superioară poate fi:

 Hemoragie digestivă mică: se pierd pana la 250 ml sânge și nu apar efecte
sistematice;
 Hemoragie digestivă moderată: când cantitatea de sânge pierdută este între 250 și
1000 ml. TA nu scade semnificativ, Hb rămâne peste 10%;
 Hemoragie digestivă mare: când depășește 1000 ml sânge, sângerarea determină
șoc, Hb < 8 g%.
 Cauzele principale sunt:

ulcer cronic gastro-duodenal;

leziuni gastro-duodenale acute;
varicele esofago-gastrice
afectiuni ale pancreasului

Simptomatologie

Manifestările clinice sunt în general în funcție de: cantitatea de sânge pierdut, ritmul
sângerarii, persistența hemoragiei sau recidividarea ei, nivelul anterior al Hb sangvine,
starea.
Bolnavul cu hemoragie digestivă superioară exteriorizată sau nu, prezintă:
 amețeli, slăbiciune;
 palpitații;
 senzația de frig;
 transpirații, grețuri;
 sete intensă;
 anxietate.
Uneori se produce sincopa în timpul hematemezei (sau defecației) sau imediat după
acestea.
 Tratament
Tratamentul șocului hipovolemic presupune instituirea perfuziei cu sange izogrup,
izo Rh iar cand acesta nu este disponibil cu sange din grupa 0, Rh negativ.
Pentru revenirea la normal a pulsului si T.A. după o hemoragie severă, sunt necesari 2-
3 litri de sange în primele 24 ore. Dacă se perfuzează mai mult de 5 flacoane de sânge
trebuie administrat gluconat de calciu i.v., pentru neutralizarea efectelor toxice ale
citratului din sângele conservat.
Poziția bolnavului este Tredelenburgh. În stările de șoc avansate este necesară
intubație orotraheala și respirație artificială cu un amestec bogat de O2. Pacienții vor fi
urmariți prin supravegherea T.A., pulsului, frecvenței respiratorii, debitului urinar, T º,
senzație de sete.

Tratament medicamentos:
 Sedarea
 Antiacidele
 Anticolinergicele
 Vitaminele
 Extractul de hipofiză superioară
 Refrigerarea gastrică
 CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ
CONDUITA DE URGENŢĂ
 internare de urgenţă;
până ajunge la spital:
 repaus la pat, în decubit dorsal, fără pernă în funcție de valorile tensiunii
arteriale (în hemoragiile masive poziție Trendelenburg pentru mentinerea
unei circulatii cerebrale corespunzatoare)
 evitarea efortului fizic – orice effort poate agrava hemoragia ; linistirea
bolnavului
 colectarea sângelui eliminat
 prevenirea şocului hemoragic: evoluția unei hemoragii digestive superioare
fiind imprevizibilă se recomandă ca medicul care vede prima dată pacienta
să pună o perfuzie cu soluții cristaloide , glucoză 5% sau ser fiziologic
 pungă de gheață pe zona epigastrică
în spital:
 instalarea a 1-2 catetere venoase periferice și instituirea unei perfuzii
pentru reechilibrarea sanguină și pentru evitarea instalării șocului
hemoragic;
 supravegherea funcţiilor vitale,
 se asigură permeabilitatea căilor respiratorii și se recurge la oxigenoterapie;
 se monitorizează cardio-vascular și respirator;
 recoltarea de sânge pentru Hb,Ht, azotemie,ionograma,testele de coagulare,grup sanguin.
 recoltarea de materii fecale pentru a pune în evidență prezența sângelui- reacția Adler
 pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică
 administrarea medicației prescrise (hemostatice, sol macromoleculare: SF, calmante, sedative-
pt agitație ) aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui la nevoie;
 alimentaţia se suprimă per oral, bolnavul putând primi doar lichide reci/bucăţele de gheaţă;
 în funcție de evoluţie, a doua zi de la hematemeză sunt permise 12-14 mese compuse din
150-200 ml lapte şi regim hidrozaharat;
 din a 3-a zi regimul se îmbunătăţeşte: supe mucilaginoase, griş cu lapte, piureuri de legume,
budinci, creme, ouă moi, carne slabă de vită sau pasăre, legume fierte (raţia calorică în 5-7
zile de 1500-2000 calorii);
 endoscopia digestivă superioară (introducerea sondele cu balonas de tip Blakemore utilizate
în hemostază) poate avea și rol terapeutic în ligaturarea varicelor esofagiene, injecții în
leziunile ulcerate, scleroza vaselor esofagiene (cauterizare);
 ± Sondă de aspiraţie nazo-gastrică, cu instilare intragastrică de soluţie salină izotonă rece;
 Antiacide p.o. după controlul HDS.
 Sondă urinară pentru monitorizarea diurezei orare;
 Transfuzie de plasmă sau sânge integral izogrup, izo Rh;
 Antisecretorii parenteral (inhibitori ai pompei H+ : Controloc 80 mg i.v. bolus, apoi perfuzie
i.v. continuă 8 mg/h 72 ore), apoi p.o.
Cazul clinic
NUME: I. A.
VÂRSTA: 39 ani
SEX: F
DATA INTERNĂRII: 17.01.2018

DIAGNOSTIC MEDICAL:
HDS moderată cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic
MOTIVELE INTERNĂRII:
 greață
 vărsături
 Astenie, paloare, amețeli
 scaun melenic
 febră moderată (38,7˚C )
 Durere în epigastru

DIAGNOSTICE DE NURSING PRECIZATE

 melena – confirmată prin TR (tușeu rectal)
hemoragic
 alterarea stării de sănătate
 risc de șoc hemoragic
 După toate măsurile medicale aplicate, pacienta exteriorizează în continuare
sânge prin hematemeză și melenă medicul curant decide intervenția chirurgicală.

Îngrijirea pacientului
Preoperator
-identificăm pacientul,
-obținem consimțământul scris,
-reechilibrăm hidroelectrolitic pacientul,
-recoltăm produsele pentru examenele de
laborator(sânge:Hb, Ht, ionogramă,teste de
coagulare, grup sanguin,Rh)
-notarea zilnică a bilanțului ingesta excreta
-regim hidric, cu 12 h inainte se întrerupe
alimentația,
-dimineața se face clismă evacuatoare,
- pregătim documentele: FO, analize, care vor
însoți pacientul
-pregătim local tegumentele prin raderea
pilozitaților si dezinfectia lor
Postoperator
-poziția pacientului dupa intervenției este decubit
dorsal
-mobilizarea pacientului este precoce, pasiv si apoi
activ pentru a preveni tromboflebita
-urmărim meteorismul abdominal
-urmărim și notăm volumul diurezei, volumul
aspirațiilor gastroduodenale
-alimentația în primele 2 zile este parenterală, a
treia zi regim hidric, apatra zi se mărește cantitatea
de ceai si se adaugă supă strecurată de zarzavat, în
a cincea zi se introduce iaurtul,brânză de vacă, ou
fiet moale
-monitorizăm și observăm colorația tegumentelor,
unghiilor și starea mucoaselor
-se urmaresc funcțiile vitale
-administrăm medicațiaprescrisă de medic:
antitermice, antialgice, antibioterapie, sedative și
anxiolitice
-Schimbarea pansamentului
-Se suprimă tuburile de dren și pungile colectoare
 BILET DE EXTERNARE

Bolnava internată pe data de 17.01.2018 în secția de chirurgie, având

diagnosticul de HDS moderată cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic,
pentru tratament și investigații, este supusă intervenției chirurgicale în data
de 19.01.2018, având o evoluție favorabilă.
Bolnava se externează cu stare generală bună, cu indicația de a respecta
regimul alimentar și medicamentos ,de a reveni la control peste 30 de zile.
Pacienta va reveni după 7 zile pentru suprimarea materialului de sutură de
la nivelul plăgii operatorii.
Educația pentru sănătate, pacientul să revină la serviciul chirurgie la orice
modificare a aspectului scaunului( striuri de sânge sau melenă, la orice tip
de sângerare din tubul digestiv).
Pacientul să evite efortul fizic, stresul, stările de agitație și excitanți ai
mucoasei gastrice: piper, ardei iute, condimente iuți,alcoolul, cafeaua,
fumatul.
VĂ MULȚUMESC!