Arhitectura Rusiei

Realizat de : Cazacu Tudor , Stiințe politice , an III

A doua jumătate a sec. XIII – sec. XV
Odată cu ordinul Țarului Ivan al III-lea de a fi demolate toate
construcțiile din lemn ce împrejmuiau Kremlinul, se renunță la
acest material de construcție. Ca o urmare firească a tendințelor
apărute, perioada care urmează se caracterizează prin
răspândirea folosirii cărămidei și a teracotei. Construcțiile din
piatră albă sunt înlocuite cu cele din cărămidă; numai
fundamentul se punea din piatră.
În ceea ce privește stilul arhitectural, se răspândește ,,stilul
moscovit (cu influență din Pskov) în detrimentul celui utilizat în
Vladimir sau Novgorod; acesta se caracterizează prin mai multă
simplitate și o consolidare a decorației exterioare; de această
dată accentul este pus de arhitect pe latura spirituală, sufletească
a vieții omului.’’
Catedrala ,,Adormirea Maicii
Domnului’’ din Kolomna
 Secolele XVI - XVII
În puternică ascensiune, Moscova își face simțită prezența din ce în ce
mai puternic în rândul ,,marilor imperii’’. În aceste condiții, Kremlinul
moscovit devine teatrul unor construcții de amploare, cei mai buni
meșteri ruși și italieni fiind aduși pentru ridicarea unor edificii noi și
reconstruirea clădirilor vechi. Ceea ce surprinde cu adevărat este
crescânda influență a arhitecturii civile asupra celei religioase. Gustul
popular tinde către decorul abundent, viu colorat.
Cupolele bisericilor iau forma unui bulb de ceapă. ,,Pe cât de
severe erau proporțiile și de sobre ornamentele bisericile din trecut, pe
atât de eclectice și de încărcate devin ele acum. Cuprinși parcă de delir
și încurajați de negustorii ctitori proaspăt îmbogățiți, arhitecții
imaginează fel de fel de turnuri și cupole, pridvoare și galerii, scări și
foișoare, clopotnițe și chilii. Și peste tot o risipă de piatră cioplită, de
faianță colorată, dar mai ales de pictură în frescă’’ Toate aceste tendințe
pregăteau explozia unui nou stil arhitectural – barocul.
Catedrala „Sf. Vasile cel Mare”
Moscheia Kul Sharif din Kazan
 Secolele XVII – XVIII „Barocul ”
Acest nou curent arhitectural, explică Antoaneta
Olteanu în Civilizația rusă, a apărut și s-a dezvoltat ca
urmare a unor factori :
de natură internă: propensiunea arhitecților pentru
abundența decorativă,
precum și de natură externă:
influența arhitecturii ucrainene din secolul al XVII-
lea, după unirea cu Ucraina (1654), timidul proces de
occidentalizare a structurilor social-politice și culturale,
ca urmare a intensificării relațiilor și schimburilor Rusiei
cu Apusul Europei.
Palatul Peterhof
Palatul Ecaterinei din Sankt
Petersburg
Biserica Dubrovitsy
 Muzeul de artă Ermitaj

Muzeul de artă Ermitaj, una dintre cele mai celebre

construcţii din Sankt-Petersburg a fost întemeiat datorită
împărătesei Ecaterina a II-a. În anul 1764, ţarina a poruncit
să i se construiască lângă Palatul de iarnă o reşedinţă retrasă,
loc în care să poată admira tablourile de artă achiziţionate.
Ţarina se retrăgea la Ermitaj pentru a se recreea în compania
prietenilor pe care îi supunea unor reguli stranii:atunci când
intrau aici, aceştia trebuiau să păstreze liniştea, să nu caşte,
să renunţe la sabie, palărie, chiar şi la rang şi dreptul de
întâietate.
Danae și Zeus
Soția lui Rembrandt
Impresionism