INTRODUCERE

În a doua jumătate a sec. al XX – lea, ştiinţa şi

tehnologia au schimbat condiţiile de viaţă ale oamenilor.
Tehnologia nu pătrunde doar în procesul de producţie,
ci, direct, în casele şi vieţile oamenilor pe care le schimbă
în mod radical.
 CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII
ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII
- accelerarea descoperirilor ştiinţifice (ritmul descoperirilor
este uluitor);
- transferul invenţiilor din timpul războiului (radarul,
avionul cu reacţie, rachetele balistice, fisiunea nucleară)
în spaţiul civil;
- apariţia unor ştiinţe noi (genetica, informatica,
cibernetica);
- mobilitatea oamenilor de ştiinţă;
- ştiinţele au devenit interdisciplinare;
- scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea
practică a acesteia;
- creşterea costurilor cercetării ştiinţifice;
- implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea
activităţii ştiinţifice;
 DOMENIUL ŞTIINŢIFIC
 Apar inovaţii noi în domeniul ştiinţific şi noi domenii de
cercetare ştiinţifică:
 - ingineria genetică.
 - se descoperă structura ADN-ului.
 - teoria Big-Bang-ului.
 - se dezvoltă radioastronomia.
 - folosirea sateliţilor şi a radarelor.
 - în medicină se fac mari progrese (transplantul de organe,
dializa, scanarea cu ultrasunete, noi vaccinuri.
 - cercetarea mărilor face progrese prin activitatea lui Yves
Cousteau.
 DOMENIUL TEHNOLOGIEI
 În domeniul tehnologiei, apariţia calculatorului a revoluţionat
domeniul informaţional. Calculatorul este invenţia care şi-a pus
amprenta cea mai puternică asupra vieţii cotidiene.
 Repere cronologice din istoria computerului:
 1946 – ENIAC;
 1947 – tranzistorul;
 1955 – Hard disk-drive ( HDD );
 1963 – mouse;
 1971 – e-mailul sau poşta electronică;
1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD );
 1971 – microprocesorul;
 1973 – PC-ul;
 1980 – CD –ul;
 1983 – Internetul;
 CUCERIREA SPAŢIULUI COSMIC
 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul
Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un
om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri
gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute.
 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi;
Gherman Titov;
 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume
John Glenn;
 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3
si Vostok 4 )
 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu
nava “Vostok 6”;
 CUCERIREA SPAŢIULUI COSMIC
 1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de
americanii Frank Borman, james Lowell şi William
Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului
natural al Pământului şi au fost transmise imagini televizate
ale suprafeţei terestre;

 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine

primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost punctul
terminus al ambiţiosului program american Apollo.
 TEHNOLOGIA ŞI VIAŢA COTIDIANĂ
 Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viaţa
cotidiană ( sănătate, uşurarea comunicării, accesul la informaţie
etc ).
 Societatea cunoaşte modificări fundamentale. Populaţia rurală va
cunoaşte un adevărat exod îndreptat spre marile aglomerări
urbane. Centrul oraşului îşi modifică funcţiile. Produsele
considerate cândva un lux (frigider, televizor, telefon, maşină de
spălat, automobil) au devenit un standard de confort al omului
obijnuit.
 Se produce o standardizare a cadrului de existenţă cotidiană.
Omul trăieşte într-un mediu înconjurător inteligent, în adevărate
,,case electronice”. Modernizarea este însoţită şi de efecte
negative: degradarea unor cartiere periferice, crima organizată,
poluarea mediului înconjurător.
 IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

 Degradarea mediului înconjurător

(poluarea) a apărut în sec. al XX-lea, ca un
produs secundar al dezvoltării economice.
 Def. Poluarea reprezintă
contaminarea mediului înconjurător cu
materiale care interferează
cu sănătatatea umană, calitatea vieții sau
funcția naturală a ecosistemelor (organismele
vii și mediul în care trăiesc).
 CAUZELE DEGRADĂRII MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
 - amplasarea zonelor industriale în apropierea
locuinţelor;
 - zonele cu o circulaţie intensă a mijloacelor de
transport;
 - emanaţiile industriale de gaze şi deşeuri solide;
 - evacuarea apelor uzate şi a celor menajere
contribuie la poluarea apelor;
 - folosirea în exces a pesticidelor şi a îngrăşămintelor
chimice şi deversarea rezidurilor;
 - deşeurile ajunse în spaţiu în urma numeroaselor
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe:
“Marele lac Michigan a atins un asemenea grad de toxicitate,
încât scăldatul a devenit periculos, si s-a calculat că, dacă
deversările poluante în apele lui ar fi oprite , ar fi nevoie de peste
500 de ani pt ca lacul să-şi regăsească echilibrul. Imensul lac Erie
este de pe acum prada unei poluări care pur şi simplu l-a
condamnat la moarte. Apele din canal, deşeurile industriale şi
scurgerile provenite de pe solurile fertilizate peste măsură l-au
încărcat cu a asemenea cantitate de fosfat şi nitrat, încât el şi-a
pierdut pentru totdeauna echilibrul biologic natural”
 Cerinţe :
 -descoperiţi cauzele poluării apelor;
 -precizaţi efectele poluării acestora;
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe:
“Deşeurile ajunse în spatiu, în urma numeroaselor lansări din
cadrul programelor spaţiale americane, ruseşti, şi mai nou,
europene, japoneze sau chineze, au dimensiuni care variază între
câţiva centimetri până la câţiva metri şi cântăresc, în total
aproximativ 5.500 tone, ceea ce le transformă într-o adevărată
ameninţare, atât pentru viitoarele zborurile cosmice, cât şi pentru
zborurile de linie ale aviaţiei comerciale”
Cerinte :
-indicaţi cauzele poluării spatiului atmosferic.
-descopetiţi şi precizaţi efectele acestei poluări.
 POLUAREA APEI
 Deversarea apelor menajere în mări şi oceane afectează
zonele litorale. În spaţiile maritime închise fac ravagii
efectele poluării cu hidrocarburi, datorate naufragiului unor
petroliere, rafinării produselor petroliere şi accidentelor de
pe platformele de foraj maritim. Ajunsă la ţărm această
,,mare neagră” produce pagube imense: plajele sunt poluate,
păsările marine mor, iar flora şi fauna sunt profund afectate.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe:
 ,,Apa rămâne băutura de bază în orice tip de alimentaţie umană. Ea
este utilizată pentru irigarea culturilor agricole şi horticole: fructe,
legume, cereale ,etc. Septelul este si el victima poluării, atunci cănd se
adapă cu ape nepotabile, contaminate microbian sau chimic. În felul
acesta este alimentată sănătatea omului însuşi. În ţările industrializate
,în ciuda măsurilor de igiene şi epurare care sunt luate, intoxicaţiile
microbiene sau chimice nu lipsesc”.
 Cerinţe :
 -descoperiţi efectele poluării apelor.
 - menţionaţi o măsură de prevenire a poluării apei.
 POLUAREA AERULUI
 Se datorează dezvoltării tehnologiei industriale şi
tehnologiei nucleare, precum şi lungul şir de experienţe cu
arme atomice au dus, implicit, şi la poluarea radioactivă.
 Există numeroase substanţe care contribuie la deteriorarea
stratului de ozon, cele mai nocive sunt C.F.C.-urile (cloro-
fluoro-carburile) şi halonii (care conţin brom);
 Erupţiile vulcanice puternice, au un efect indirect asupra
stratului de ozon, din cauza cantităţii mari şi eterogene de
aerosoli care pătrund în stratosferă şi conduc la creşterea
eficienţei clorului în distrugerea atomilor de ozon;
 Care sunt efectele negative ale subţierii
stratului de ozon ?

 scăderea eficienţei sistemului imunitar, cu apariţia

infecţiilor, a cancerului de piele, a cataractei şi orbirii;
 arsuri grave a zonelor expuse la soare;
 este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a culturilor
agricole, precum şi viaţa acvatică;
 degradarea unui număr mare de materiale plastice
utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje;
 CONSECINŢELE DEGRADĂRII
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

 Degradarea treptată a mediului înconjurător are drept

consecinţă modificări climatice care se fac tot mai simţite.
Ca urmare a încălzirii planetei, topirea gheţurilor arctice şi
antarctice ar contribui la creşterea nivelului mărilor,
ameninţând unele dintre cele mai populate regiuni ale
Pământului.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:
“In momentul de faţă ne aflăm în plin transfer către o climă mult
prea caldă. Dacă temperatura medie anuală creşte cu 4 grade, nu vor
putea supravieţui. Apa va dispărea, iar zona se va transforma în pustiu.
În mările supraîncălzite nu mai cresc nici algele. Oceanele tropicale
vor deveni mări moarte, în care nu va mai trăi nici un peşte. Specia lor
va dispărea, dispărând totodată o sursă extrem de bogată de
alimentaţie. În final toate sistemele ecologice vor fi distruse”
Cerinţe :
-precizaţi efectul poluării asupra climei.
-indicatţ consecinţele dereglărilor climaterice asupra mediului
înconjurător.
 MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
POLUĂRII
 Pentru a diminua efectele poluării s-a urmărit restabilirea
echilibrului de mediu printr-o serie de măsuri. Au fost
elaborate legi şi tehnologi ecologice, s-au perfecţionat
tehnicile de epurare a apaei uzate şi menajere, de reciclare a
deşeurilor iar pentru mări şi oceane s-au stabilit convenţii
internaţionale pentru a diminua efectele poluării cu
hidrocarburi. S-au creat organizaţii internaţionale:
Greenpeace, Agenţia Europeană de Mediu, care luptă pentru
protejarea pădurilor, salvarea oceanelor, protecţia faunei şi
florei.
 CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE
NOI ?
 folosirea mijloacelor de transport în comun, a bicicletei,
mersul pe jos;
 reducerea folosirii aerului condiţionat cât se poate de mult;
 înlocuirea cărbunilor sau a păcurii cu alţi carburanţi;
 înlocuirea îngrăşămintelor agricole poluante cu altele mai
puţin poluante;
 înlocuirea gazelor cu conţinut de clor şi brom ( freonii şi
halonii) cu hidrocarburi;
 înlocuirea tehnologiilor poluante cu altele alternative, care
să reducă sau să elimine emisiile de substanţe care pot
provoca efecte adverse ale stratului de ozon.
 participarea la activităţi ecologice şi la cursuri de educaţie
ecologică;