Art. 142 alin.

(1) Cod procedură penală

Expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea,

clarificarea sau evaluarea circumstanţelor ce pot avea
importanţă probatorie pentru cauza penală sînt necesare
cunoştinţe specializate în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei,
meşteşugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea
cunoştinţe specializate de către persoana care efectuează
urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea
dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea
părţilor, de către organul de urmărire penală sau de către
instanţa de judecată, precum şi din oficiu de către organul de
urmărire penală.
 - constatarea cauzei morţii;
 - gradului de gravitate şi a caracterului
vătămărilor integrităţii corporale(mecanismul
apariţiei, vechimea, localizarea, etc.);
 - stării psihice şi fizice a persoanei în privinţa
căreia se reclamă că s-au comis acte de
tortură, tratamente inumane sau degradante;
 - altor cazuri cînd prin alte probe nu poate fi
stabilit adevărul în cauză.
 Art. 144 CPP Procedura de
dispunere a efectuării
expertizei
 Considerînd că este necesară efectuarea
expertizei, organul de urmărire penală,
prin ordonanţă, iar instanţa de judecată,
prin încheiere, dispune efectuarea
expertizei.
 În ordonanţa privind
dispunerea expertizei se va
indica:
 1) cine a iniţiat numirea expertizei;
 2) temeiurile pentru care se dispune expertiza;
 3) obiectele, documentele şi alte materiale prezentate
expertului cu menţiunea cînd şi în ce împrejurări au
fost descoperite şi ridicate;
 4) întrebările formulate expertului;
 5) denumirea instituţiei de expertiză, numele şi
prenumele persoanei căreia i se pune în sarcină
efectuarea expertizei.
 ACŢIUNI PREMĂRGĂTOARE
EFECTUĂRII EXPERTIZEI POTRIVIT
CPP(ART. 145)
 Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în
cazul în care dispune efectuarea expertizei, citează părţile şi
expertul desemnat pentru a li se aduce la cunoştinţă obiectul
expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să dea
răspunsuri, pentru a li se explica dreptul de a face observaţii
cu privire la aceste întrebări şi de a cere modificarea sau
completarea lor. Totodată, părţilor li se explică dreptul lor de a
cere numirea a cîte un expert recomandat de fiecare dintre ele
pentru a participa la efectuarea expertizei. În acest caz, se
întocmeşte un proces-verbal.
 După examinarea obiecţiilor şi cererilor înaintate de părţi
şi expert, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată
fixează termenul efectuării expertizei, informîndu-l, totodată,
pe expert dacă la efectuarea acesteia urmează să participe
părţile.
 (1)La recepţionarea actului de dispunere a expertizei judiciare, conducătorul
instituţiei publice de expertiză judiciară îl transmite, pentru efectuarea cercetărilor
solicitate, expertului judiciar sau comisiei de experţi judiciari nominalizaţi în conţinutul
acestuia.
(2) În cazul în care expertul judiciar sau experţii judiciari din componenţa comisiei nu
sînt nominalizaţi în conţinutul actului de dispunere a expertizei judiciare, conducătorul
instituţiei publice de expertiză judiciară numeşte un expert anume sau o comisie de
experţi în sarcina cărora se pune efectuarea expertizei judiciare solicitate.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), conducătorul instituţiei publice de expertiză judiciară
are dreptul să delege şefilor subdiviziunilor de expertiză responsabilitatea de numire a
expertului sau a comisiei de experţi, iar şefii respectivi au obligaţia să numească, în
termen de 2 zile lucrătoare, expertul sau comisia de experţi în sarcina cărora se pune
efectuarea expertizei dispuse.
(4) În cazul în care, la efectuarea expertizei judiciare, este necesară implicarea unui
expert judiciar sau a unui specialist din afara instituţiei publice de expertiză judiciară,
conducătorul acesteia informează ordonatorul expertizei judiciare, în termen de 2 zile
lucrătoare de la recepţionarea actului de dispunere a expertizei judiciare, despre
implicarea expertului judiciar sau a specialistului respectiv, precum şi despre necesitatea
identificării subiectului care va suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia.
(5) Dacă, în termen de 3 zile lucrătoare, ordonatorul expertizei judiciare nu îşi prezintă
dezacordul faţă de includerea unui expert judiciar ori a unui specialist din afara instituţiei
publice de expertiză judiciară sau faţă de persoana acestuia, acesta se consideră
acceptat.
(6) În cazul în care ordonatorul nu identifică, în termen de 3 zile lucrătoare, subiectul
care va suporta cheltuielile de remunerare a expertului judiciar ori a specialistului, se
consideră că acestea vor fi suportate conform prevederilor art. 75.