 Filiera avicolă reprezintă o succesiunea de etape,

extrem de complexe, în urma cărora este realizat

produsul finit
 La păsări, în cadrul filierei pe produs, cele trei etape
importante sunt:
 producerea;
 procesarea ;
 valorificarea produselor.
Datorită complexitățiietapelor pe care le înglobează,
filiera avicolă are implicații de natură zootehnică,
sanitar – veterinară, sociale, economice și
administrative
 Creşterea păsărilor în sistem intensiv industrial implică
următoarele principii de organizare a producţiei:

1. Concentrarea efectivelor;

2. Specializarea fermelor;

3. Cooperarea între ferme de acelaşi tip (integrarea);

4. Corelarea activităţilor de producţie ;

5. Corelarea spaţiilor de creştere cu cele de exploatare.

Raport creştere expoalare 1:2

- creştere tineret 0 – 20 săptămâni

- vid sanitar 4 săptămâni

- ciclu tineret 24 săptămâni

Exploatare adulte 21 – 26 săptămâni

- vid sanitar 4 săptămâni

- total ciclu adulte 48 săptămâni

Raport creştere expoalare 1:3

- creştere tineret 0 – 18 săptămâni

- vid sanitar 3 săptămâni

- ciclu tineret 21 săptămâni

Exploatare adulte 19 – 77 săptămâni

- vid sanitar 4 săptămâni

- total ciclu adulte 63 săptămâni

 GENETICA PERFORMANTĂ – rase, linii, hibrizi specializaţi;

 TEHNOLOGII DE CREŞTERE PERFORMANTE – să se respecte normele

de confort păsări şi protecţia mediului;

 FURAJE DE CALITATE ŞI CORECT BALANSATE – să se respecte

normele de siguranţă alimentară;

 BIOSECURITATE EFICIENTĂ
 RASE DE GĂINI FOLOSITE ÎN PRODUCŢIA DE CARNE
 RASA CORNISH – PATERNĂ
 RASA W. P. ROCK – MATERNĂ

 HIBRIZI SPECIALIZAŢI ÎN PRODUCŢIA DE CARNE

 Hibrizi tetraliniari (pui carne) ce nu se pot sexa la vârsta de o zi
după culoarea pufului sau dezvoltarea remigelor;
 Hibrizi tetraliniari (pui carne) ce se pot sexa la vârsta de o zi după
culoarea pufului sau dezvoltarea remigelor;
 Hibrizi tetraliniari (pui carne) obţinuţi cu participarea genei dwarf
(dw)
 RASE DE GĂINI FOLOSITE ÎN PRODUCŢIA DE OUĂ CONSUM
 RASA RHODE ISLAND – OUĂ ROŞII
 RASA LEGHORN – OUĂ ALBE

 HIBRIZI SPECIALIZAŢI ÎN PRODUCŢIA DE OUA

 Hibrizi tetraliniari ce se pot sexa la vârsta de o zi după culoarea
pufului;
 Hibrizi tetraliniari ce se pot sexa la vârsta de o zi după dezvoltarea
remigelor;
 STAŢIA DE INCUBAŢIE : ● aşezare şi mărime
● circulaţia personalului în staţia de incubaţie
● circulaţia ouălor şi puilor în staţia de incubaţie

●FLUXUL OUĂLOR ŞI PUILOR ÎNTR-O STAŢIE DE INCUBAŢIE:

 ALIMENTAREA CU APĂ : - 46 – 48 mii litri/zi (12 incubaţie + 12 ecloziune)
- 20 – 21 ºC
- 2,8 – 5,6 kg/m2

● PODEAUA: - pantă 1,3 cm / 3m

● UŞILE: - 2,4 m înălţime

- 1,2 m lăţime
Pozitiv (-)
Camera de vaccinare
Camera de stocare ouă
Camera de primire ouă şi camera de lucru
Camera de preîncălzire
Camera de stocare a sitelor curate
Sala incubatoarelor
Coridor curat Circuitul aerului
Coridor murdar
Depozitul de pui
Camera eclozionatoarelor
Camera de spălare a sitelor
Camera de livrare a puilor
Negativ (-)
 TEMPERATURA ÎN TIMPUL PERIOADEI DE INCUBAŢIE

 UMIDITATEA ÎN TIMPUL PERIOADEI DE INCUBAŢIE

 VENTILAŢIA ÎN TIMPUL PERIOADEI DE INCUBAŢIE

 POZIŢIA ŞI ÎNTOARCEREA OUĂLOR

 SISTEME DE ÎNTREŢINERE A PĂSĂRILOR:

● Sistemul de întreţinere pe aşternut permanent (atât la pui de carne cât şi găini

ouă consum
● Sistemul de întreţinere pe pardoseală din şipci şi aşternut permanent (efective
de reproducţie găini ouă consum)
● Sistemul de întreţinere pe şipci răspândite pe toată suprafaţa halei (pui carne)
● Sistemul de întreţinere în baterii (efective de tineret şi adulte găini ouă
consum)
 Bunăstarea şi protecţia animalelor este o ştiinţă de sine
stătătoare, apărută relativ recent, deşi aspecte cu privire la
protecţia animalelor şi bunăstarea au fost studiate sub
diferite forme odată cu începutul convieţurii omului şi
animalelor pe Terra, înainte de domesticire.

 Ştiinţa bunăstării şi protecţia animalelor, în zilele noastre are

rolul de a asigura raportul obiectiv (ştiinţific) necesar
deciziilor politice, în vederea fundamentării principiilor etice
şi aspectelor juridice în probleme legate de relaţiile dintre om
şi animale. De asemenea, având în vedere presiunea tot mai
mare venită din partea consumatorilor pentru îmbunătăţirea
bunăstării animalelor în ferme, pe timpul transportului şi în
abatoare, ştiinţa bunăstării şi protecţiei animalelor trebuie să
găsească un compromis pentru armonizarea dorinţei
consumatorilor şi interesul economic al celor implicaţi în
lanţul alimentar.
 Principalele motivaţii care dau importanţă bunăstării
animalelor de către o parte a societăţii umane sunt de
ordin etic, politic, economic şi social. De fapt,
motivaţia socială este cea care le determină pe
celelalte, prin conştientizarea de către consumatori a
faptului că prosperitatea şi sănătatea lor depinde de
calitatea factorilor materiali ai mediului în care trăiesc
şi de siguranţa alimentelor pe care le consumă în
strânsă corelaţie cu nivelul bunăstării animalelor de la
care provin.

 Din punct de vedere al creşterii animalelor, integrarea

în Uniunea Europeană presupune aplicarea în
practică a următoarelor aspecte: trasabilitatea,
biosecuritatea şi siguranţa alimentelor
 Trasabilitatea se referă la: identificarea (crotalierea)
animalelor, înregistrarea animalelor, mişcarea
animalelor.

 Biosecuritatea se referă la: bunăstarea animalelor,

prevenirea şi combaterea bolilor la animale.

 Siguranţa alimentelor se referă la: măsuri sporite de

igienă pe parcursul producerii, procesării
(prelucrării), transportului şi comercializării
produselor agricole.
 Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor care
are sediul la Boston, SUA, a fost înfiinţată în anul
1981, prin unirea Federaţiei Mondiale pentru
Protecţia Animalelor şi Societatea Internaţională
pentru Protecţia Animalelor
 Scopul înfiinţării SMPA a fost acela de a promova
mijloace eficiente pentru protecţia animalelor,
prevenirea cruzimii faţă de animale şi uşurarea
suferinţelor (stres, teamă, durere, injurie, indispoziţii
induse, tulburări psihologice, boală) animalelor în
orice parte a lumii.
 În prezent sunt afiliate la SMPA peste 440 societăţi
din 120 ţări ale lumii.
 SMPA defineşte bunăstarea animalelor ca „Gradul în
care sunt întrunite cerinţele fizice, comportamentale
şi psihologice ale animalului”.
 Libertatea de foame şi sete presupune asigurarea
necesarului de apă potabilă şi de hrană echilibrată din
punct de vedere calitativ.
 Libertatea de disconfort presupune asigurarea
unor condiţii de viaţă corespunzătoare, respectiv de
mediu, inclusiv de microclimat şi odihnă.
 Libertatea de durere, injurie şi boală presupune
asigurarea condiţiilor pentru prevenirea durerii,
injuriilor şi bolilor, diagnosticul etiologic complex,
operativ şi instituirea de tratamente adecvate.
 Libertatea de frică şi suferinţă mentală
presupune asigurarea condiţiilor pentru prevenirea
fricii, suferinţei mentale şi a altor stări tensionate.
 Libertatea de exprimare a comportamentului
normal presupune asigurarea suprafeţelor / spaţiului,
facilităţilor şi a companiei reprezentată de animale
din aceeaşi specie.
 Sunt propuneri de a ridica la şapte libertăţi
animalelor prin adăugarea libertăţii de stres sau
suferinţă pe timpul transportului şi libertatea de stres
sau suferinţă înainte de tăiere.
 Ţinând seama de aceste drepturi ale
animalelor, omul trebuie să asigure
adăpostirea, furajarea, adăparea şi îngrijirea
animalelor corespunzător necesităţilor
fiziologice şi comportamentale, în funcţie de
specia şi categoria de animale.
 BUNĂSTAREA ŞI PROTECŢIA
ANIMALELOR
 Obţinerea de produse animaliere de calitate
superioară nu presupune în mod obligatoriu
renunţarea la folosirea sistemelor intensive de
creştere şi de exploatare a animalelor, deoarece
asigurarea condiţiilor intensive de creştere a
animalelor nu presupune întotdeauna nesocotirea
cerinţelor fiziologice ale animalelor, ci, dimpotrivă,
cunoaşterea exactă a acestora este importantă
pentru evitarea suferinţei inutile a animalelor şi a
pierderilor economice, deoarece realizarea
producţiilor mari este posibilă numai în condiţii de
sănătate productivă.
1) DENSITATEA
Greutatea la vârsta de sacrificare Număr de pui pe m2 Greutatea în viu pe m2
(kg)

1,36 24,3 – 28,7 33 - 39

1,82 18,1 – 21,4 33 - 39

2,27 14,2 – 17,2 33 - 39
2,72 12,1 – 14,3 33 - 39
3,18 10,4 – 12,3 33 - 39

Se poate accepta o creştere până la 42 kg/m2 când :

- microclimatul din hală este foarte bun
- rezultatele monitorizate 7 serii sunt foarte bune
- mortalitatea este de 3,52% la sacrificare
- puii au picioarele sănătoase
- aplicare 30 iunie 2010
2) AŞTERNUTUL: 10 – 15 cm adâncime = 6 kg material izolant / m2

3) TEMPERATURA:
- funcţie de vârsta puilor
- când temperatura exterioară este mai mare de 30 ºC în interior maxim 33 ºC

4) FRONT DE ADĂPARE:
- adăpători circulare, 8 buc. / 1000 pui
- adăpători cu niplu şi cupă, 12 pui / niplu

5) FRONT DE FURAJARE:
- sistem tip jgheab cu lanţ, 2,5 cm / cap
- sistem hrănitori tronconice şi grilă, 1 hrănitor / 65 păsări
- sistem tip tronconic cu tub, 70 pui / hrănitor
6) VENTILAŢIA ŞI CONTROLUL MICROCLIMATULUI:
- volumul aerului ventilat, 0,7 - 7m3 / kg greutate vie
- viteza aerului la nivelul păsărilor, 0,1 – 0,3 m / s
- umiditatea aerului, 55 – 75%
- umiditatea aşternutului, 20 – 25%
- nivelul de NH3 maxim 20 ppm la nivelul puilor
- nivelul CO2 maxim 0,3% la nivelul puilor
- nivelul O2 minim 19% la nivelul puilor

7) PROGRAMUL DE LUMINĂ:
a) 23 ore de lumină 1 oră întuneric
b) program intermitent 1 oră lumină 3 ore întuneric

8) UMIDITATE
- maxim 70% timp de 48 de ore la o temperatura de 10˚C

9) ETICHETAREA – aplicare 31 decembrie 2009

Pui de carne în câmp liber:
 Evaluaţi momentan la 5-6% din piaţă.
 Preţurile produselor finite sunt mai mari decât carnea de pasăre obişnuită de 2 până la 2,5 ori.
 Piaţă fluctuantă, dependentă de puterea de cumpărare a populaţiei – de maximum 10% şi
minimum 4%.
 Purtarea denumirii de câmp liber implică reguli stricte – vegheate de supermagazine şi grupurile
pentru confortul animalelor.
Pui de carne de câmp liber – Reguli:
■ Puii de carne trebuie tăiaţi la vârsta de minimum 56 de zile (8 săptămâni).
■ Piaţa cere o pasăre de 2,2 kg, de aceea majoritatea crescătorilor în câmp liber folosesc
femele.
■ Puii de carne trebuie să aibă acces în câmp de la vârsta de 4 săptămâni – maximum 1 pasăre
pe metru pătrat de suprafaţă de câmp exterior.
Câmp liber – Reguli:
■ Densitatea populaţiei în hală nu trebuie să depăşească 27 kg/mp – 12 până la 13 păsări pe
mp.
■ Furajele trebuie să conţină minimum 60 % cereale – cu excluderea cerealelor modificate
genetic.

Câmp liber – Metode:

■ Puii de carne sunt crescuţi în hale convenţionale până la 4 săptămâni – la densitatea de 12 pe
metru pătrat.
■ La 28 de zile sunt deschise orificiile halei iar puii de carne sunt lăsaţi să iasă pe câmp.
■ Dimensiunile orificiilor sunt de 205 cm x 60 cm – maximum 500 pui carne pe orificiu.
 Câmp liber – Metode:
- 9,4 păsări pe picurătoare şi 50 pui de carne pe hrănitoare circulară.
- Trebuie asiguraţi pe camp 150 mp de umbră la 12 000 de femele –
naturală (copaci) sau artificială (prelate).
 Câmp liber – Furaje şi Lumină
- Raţie starter standard între 0 şi 10 zile. Paracox administrat în apă la 5 zile.
- 23 ore de lumină pentru primele 3 zile, reduse apoi la 18 ore. Greutatea
corporală limitată de programul de iluminat.
- Începând de la 10 zile, păsările primesc raţie de finisare – 18% proteine, 30
kcal.
- Indicele de asimilare a furajului este între 2,5 şi 2,6 iar mortalitatea între
2,8 şi 3,2%
 Câmp liber – Preţuri
- Începând din octombrie 2000, preţurile în supermagazine sunt
următoarele:
♦ păsări de câmp liber proaspete întregi – 3,65 £ pe kilogram sau 5,3 $ pe
kilogram, comparativ cu 1,7 £ sau 2,4 $ pe kilogram pentru puii de carne
normali.
♦ Fileuri de piept de câmp liber – fără piele şi oase – 13,3 £ sau 20 $ pe
kilogram.
 Câmp Liber Organic
- Deocamdată deţine un segment de piaţă foarte mic, dar în condiţiile
creşterii popularităţii produselor organice în Europa importanţa sa ar putea
creşte.
- Deşi mici, preţurile actuale sunt de la 4,50 £ la 6,50 £ pe kilogram de
carcase întregi (de la 6,5 $ la 9,5 $ pe kilogram).
 Câmp Liber Organic – Reguli
- Puii de carne trebuie tăiaţi la vârsta de minimum 83 zile.
- Trebuie să petreacă 60% din viaţă, adică 8 săptămâni, pe câmp.
- Trebuie ţinuţi pe un teren pe care nu s-au folosit pesticide sau erbicide de
minimum 2 ani.
- Fiecare pasăre trebuie să dispună de minimum 4 mp de câmp .
- Furajele trebuie să fie 80% cereale organice – nemodificate genetic.
Folosirea aminoacizilor de sinteză deocamdată neclarificată.
 Câmp Liber Organic – Management
- Păsările se cresc în hale convenţionale de pui de carne până la 3 sau 4
săptămâni, în funcţie de sezon. 23 ore de lumină pentru primele 3 zile,
reduse apoi la 18.
- Programele de iarnă deocamdată nerezolvate.
- Păsările crescute cu furaj starter organic, apoi trecute pe furaj de finisare
organic la 10 zile. Paracox la 5 zile.
 Câmp Liber Organic – Management
- Se folosesc rase lent crescătoare – momentan părinţii sunt femele
pitice franceze cu masculi Ross lent crescători, experimentali.
- Păsările trasferate în câmp liber la 3 sau 4 săptămâni.
 Câmp Liber Organic - Management
- Toate furajele şi toată apa într-o hală care măsoară 10 m x 3 m.
Pe vreme foarte friguroasă păsările sunt ţinute înăuntru noaptea.
- Tăierea la 81 până la 84 zile, la 2,3 până la 2,4 kilograme. Indicele
de asimilare a furajelor între 3,05 şi 3,20. Mortalitatea de la 2,5 la
3%.
- În ziua tăierii puiul de carne organic trebuie procesat primul.
- Adăposturile pot fi mutate – terenul folosit trebuie lăsat în repaos
4 luni pe an – sistem de rotaţie a terenurilor.
 Câmp Liber Organic
- Deocamdată un procentaj foarte mic de piaţă şi încă în stadiul
experimental.
- Dar există o oarecare cerere iar cu 2 kg carne de pasăre vândută
cu aproape 21 dolari este disponibilă o piaţă mică dar profitabilă.
 Legislaţie specifică asupra adăposturilor găinilor ouătoare
 Directiva Consiliului 74/1999 care prevede:

1) Pentru baterii (neîmbogăţite) de la 1 ianuarie 2003:

- minim 550 cm2 pe găină

- 10 cm spaţiu de hrănire pe găină
- 2 adăpători pe baterie
- 2 picurători pe baterie
- 40 cm înălţime la peste 65% din suprafaţa bateriei (şi nu mai puţin de 35
cm în oricare punct)
- înclinarea pardoselii mai puţin de 8 grade
- dispozitive de pilire a unghiilor
2) Baterii îmbogăţite, de la 1 ianuarie 2012:

- minimum 750 cm2 pe găină, din care minimum 600 cm2

trebuie să fie utilizaţi;
- minim 30 cm lăţime, cu o pantă a pardoselii nedepăşind
14% şi cu un spaţiu pe cap de cel puţin 4,5 cm
- suprafaţa totală a bateriei 2000 cm2
- cuibar
- aşternut
- 15 cm stinghie pe găină
- 12 cm spaţiu de hrănire pe găină
- 2 adăpători pe baterie
- 2 picurători pe baterie
- dispozitive de pilire a ghearelor
3) Sisteme alternative de la 1 ianuarie 2002 (sisteme nou construite) sau de
la 1 ianuarie 2007 (toate sistemele):

- maxim 9 găini / m2
- 1 cuibar la 7 găini sau 1 m2 spaţiu de cuibar la 120 găini
- 250 cm2 aşternut pe găină şi pe cel puţin o treime din
suprafaţa de creştere
- 15 cm de stinghie pe găină (30 cm între stinghii)
- 10 cm de hrănitoare liniară sau 4 cm de hrănitoare circulară
 REGLEMENTAREA 2771/75 CEE – organizarea comună a pieţei
ouălor

 REGLEMENTAREA 1028/2006 CEE – standardele de

comercializare aplicabile ouălor de consum

 REGLEMENTAREA 557/2007 CEE – standardele de

comercializare aplicabile ouălor de consum
 CATEGORII DE CAPACITATE:
♦ CATEGORIA A - sau ouă proaspete livrate în coajă
♦ CATEGORIA B – livrate industriei alimentare şi nonalimentare

 CATEGORII DE GREUTATE:
♦ XL – ouă foarte mari ≥ 73 g
♦ L – ouă mari ≥ 63 – 73 g
♦ M – ouă medii ≥ 53 – 63 g
♦ S – ouă mici < 53 g
 MARCAREA OUĂLOR:

♦ Ouăle din categoria A poartă codul producătorului

♦ Ouăle din categoria B poartă codul producătorului şi /
sau o altă indicaţie
 COMPARTIMENTAREA
ABATORULUI:
- secţiunea sacrificare
- secţiunea eviscerare
- secţiunea pentru
preluarea carcaselor
- secţiunea rezervată
depozitării cărnii
- secţiunea de producere a
frigului
- depozite
- cameră personal
- sală computer
- secţiunea reziduuri şi
făinuri proteice
- secţiunea de epurare a
apelor uzate
 Directiva 628/91/CEE – protecţia animalelor în timpul
transportului

 Directiva 29/95/CEE – de amendare a 628/91/CEE

 Reglementarea 411/98/CE – standardele de protecţie

suplimentare a animalelor aplicate vehiculelor rutiere pe
trasee ce depăşesc 8 ore

 Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie

2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al
operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor
64/432/CEE,
93/119/CE , Regulamentului (CE) nr. 1255/97
 NORME

 Spaţiu corespunzător

- pui de o zi : 21 – 25 cm2 pe pui

- pui mai mici de 1,6 kg: 180 – 200 cm2 / kg
- pui cuprinşi între 1,6 – 3 kg: 160 cm2 / kg
- păsări cuprinse între 3 – 5 kg: 115 cm2 / kg
- păsări mai mari de 5 kg: 105 cm2 / kg
 NORME

 Durata transportului
- maxim 8 ore
- peste 8 ore se asigură:
♦ ventilaţie suplimentară
♦ hrană şi apă, peste 24 ore transport
♦ nu se hrănesc păsările dacă transportul durează sub 12
ore