Auscultaţia

plămânilor
Auscultaţia plămânilor

• Se face bilateral, comparativ şi

simetric, de la vârf spre baze.
• Se auscultă 2-3 cicluri respiratorii
 Auscultaţia se efectuează:

de sus în jos anterior:

1) Zona apexurilor pulmonare
2) Sp. I i/c pe l.medioclavic.
3) Sp. II i/c pe l.medioclavic.
4) Sp. III i/c marginea m.pectoralis major
5) Sp. IV i/c sub zona precedentă
 părţile laterale:
6) În fosa axilară pe l.axilară
medie
7) 1 spaţiu i/c mai jos de fosa
axilară pe l.axilară medie
8) 1 spaţiu i/c mai jos de zona
precedentă
…. Se pot ausculta câteva puncte
suplimentare
 posterior :
9) Suprascapular
10) Interscapular de 2-4 ori
11) Subcsapular de 1-2 ori
Zgomotele respiratorii
principale (de bază)

1. Murmurul vezicular
2. Suflul tubar fiziologic
Mecanismul de bază de formare a
zgomotelor respiratorii - îngustarea
tubului respirator

1) Orificiul glotic produce suflul tubar

fiziologic;
2) Sfincterele bronhioalveolare
supralobulare formează murmurul
vezicular.
 Murmurul vezicular
(zgomotul alveolar).

Mecanismele posibile:
1) trecerea aerului prin sfincterele
bronhio-alveolare în spaţiul lărgit
alveolar;
2) vibraţia pereţilor elastici alveolari la
mişcarea aerului prin ele.
 Proprietăţile MV
• Se aude mai mult în inspir;
• raportul inspir/expir este 2:1 - 3:1.
• E un zgomot continuu, aspirativ,
se compară cu pronunţarea
sunetului «f-f».
• Se determină deasupra ţesutului
pulmonar sănătos
 «Respiraţie puerilă»

• e o varietate a murmurului vezicular,

auzit la copii până la 14 ani, la care
cutia toracică e mai subţire , mai
elastică, bronhiile mai înguste.
• este mai intens, cu o expiraţie
sonoră.
 Suflul tubar fiziologic
(laringotraheal, bronşic)

• se formează la trecerea aerului

prin strâmtoarea fisurii glotice,
formându-se mişcări haotice prin
trahee.
Proprietăţile ST

• Are un timbru aspru (asemănător pronunţării

sunetului ”h-h”),
• se aude mai ales la expir (când orificiul glotic e mai
îngust).
Normal, suflul tubar se auscultă la nivelul laringelui şi
traheei până la bifurcaţia ei:
• anterior în jumătate superioară a sternului (pînă la
coasta IV)
• posterior în spaţiul interscapular la nivelul
vertebrelor Th II-IV.
Modificările
zgomotelor
respiratorii
principale
Exagerarea murmurului vezicular
– “respiraţie aspră”

Mecanism: micşorarea lumenului bronhiilor mici prin

edem, spasm (Bronşită)

Caracteristici: e accentuat, aspru, cu expiraţie prelungită

(inspir/expir 1:1).
Diminuarea fiziologică a
murmurului vezicular :
bilaterală :
• Obezitate
• Muşchi bine dezvoltaţi
• Boli caşectizante (cu diminuarea vocii)
• Respiraţie superficială - suferinţe
dureroase (pleurite, fracturi, neuralgii),
 • Boli ce împiedică
o ventilaţie adecvată

- Obstacole laringiene, traheale şi a bronhiilor mari

(corpi străini,tumori).
- Emfizemul pulmonar (reducerea elasticităţii
alveolelor cu umplerea lor permanentă cu aer)
Diminuarea Unilaterală,
localizată a murmurului vezicular:

1. hidro-, pneumotorax moderat

2. Condensări pulmonare –pneumonii (murmurul
vezicular este înlocuit cu suflul tubar)
3. Obstrucţie parţială a unei bronhii (tumori) cu
impiedicarea transmiterii zgomotelor
respiratorii
Abolirea murmurului
vezicular :
1. Obstrucţia totală a unei bronhii
2. Pneumotorax / hidrotorax
masiv.
• Obstrucţia
totală a unei
bronhii
(atelectazie
prin
obstrucţie)
Hidrotorax Pneumotorax
 „Respiraţie sacadată”

– este o respiraţie intermitentă, cu mişcări respiratorii

întrerupte, datorită unor contracţii aritmice a
muşchilor respiratorii.
- în fracturi costale, pleurite, meningoencefalite.
Zgomote respiratorii
patologice, derivate din
suflul tubar
1) Suflu tubar patologic
2) Suflu amforic
3) Suflu cavernos (cavitar)
4) Suflu tip cornaj
 Suflul tubar patologic

• reprezintă transmiterea suflului tubar fiziologic prin

teritorii condensate superficiale ale plămînilor, până la
nivelul peretelui toracic, înlocuind murmurul vezicular.
Exemplu – in pneumonia lobară.
Condensările pulmonare transmit mai bine undele sonore
(când bronhiile mari rămân permeabile)
Pneumonie Atelectazie
Suflu cavitar –

– este suflul tubar fiziologic, ajuns într-o cavitate, care

funcţionează ca o cameră de rezonanţă, ce amplifică
sunetele
• se percepe deasupra unei cavităţi mari cu pereţi
induraţi, situate superficial, care comunică cu o
bronhie (ex: cavernă tbc).
 Suflu amforic

• Dacă cavitatea e mai mare de 6 cm în Ø, cu pereţii

netezi şi comunică cu o bronhie printr-un orificiu mic,
suflul determinat deasupra ei va fi suflant, muzical =
AMFORIC.
• se aseamănă cu zgomotul produs la suflarea într-o
amforă, ulcior.
 Suflul tip cornaj (stridor)

• Este format de obstrucţia traheei sau unei bronhii de

Ø mare, de spasmul glotei sau edemul laringelui

• e un sunet intens, şuerător, perceptibil la distanţă,

auzit la inspir
 Respiraţia bronhoveziculară

• Este o respiraţia suflantă, cu murmur vezicular la inspir

şi suflu tubar la expir (inspir/expir=1:1).
Se percepe în caz de intercalare a ţesutului pulmonar
sănătos şi celui condensat:
• Bronhopneumonii (condensare mai mică sau mai
profundă); pneumonie crupoasă în rezorbţie; tbc.
Zgomote respiratorii
supraadăugate

• Ralurile
• Crepitaţia
• Frecătura (frotaţia) pleurală
Ralurile

• apar ca urmare a unor modificări

morfo-funcţionale în bronhii.
 Deosebim raluri :

1.) Uscate, care se clasifică în:

• Sibilante
• Ronflante
2.) Umede (subcrepitante) buloase, care se
clasifică în:
• buloase mici, fine (în bronhiile mici)
• buloase medii (în bronhiile medii)
• buloase mari (în bronhiile mari)
 Ralurile uscate
se formează în caz de:

• bronhospasm – îngustarea lumenului duce la turbulenţa

aerului;
• secreţii bronşiale vâscoase.

Vibraţia mucusului vâscos, lipit de peretele bronhiei, sub

acţiunea aerului ce pătrunde la inspir şi iese în expir.
Ralurile sibilante

• Se formează în bronhiile mici

• Sunt ca un şuierat, ţiuit, au
tonalitate înaltă.
Ralurile ronflante

• Se formează în trahee, bronhiile

mari
• Sunt ca un sforăit, au o tonalitate
joasă
Ralurile umede (subcrepitante)

• se formează în prezenţa secreţiilor fluide în bronhii sau

în cavităţi pulmonare.
• La trecerea aerului prin zonele de secreţii fluide - în ele
se formează bule gazoase, care la ieşire din fluid se sparg
şi produc zgomote, asemănătoare cu frecarea unei şuviţe
de păr la ureche.
• Sunt caracteristice pentu: bronşite, stază în circulaţia
mică, secreţii în cavităţi pulmonare.
• după tuse ele se modifică cantitativ şi calitativ;
• se auscultă în ambele faze ale respiraţiei;
Sonoritatea ralurilor umede:
• În cazul în care bronhia afectată este înconjurată de
ţesut pulmonar nemodificat, ralurile vor fi nesonore.
Ex : în bronşită.
• când bronhia afectată este înconjurată de ţesut
condensat – ralurile vor fi sonore.
Ex : în pneumonie.
 Crepitaţia (Raluri crepitante)

• Apare în prezenţa uniu lichid lipicios pe pereţii alveolelor

(exudat, transudat)
• în expir lichidul va alipi pereţii alveolari, iar la inspir, cînd
în alveole va intra aer, pereţii se vor dezlipi, producînd un
zgomot specific - crepitaţie.
Caracteristicile crepitaţiei
•se percepe ca pocnituri fine,
numeroase, asemănătoare cu
trosnetul sării de bucătărie în
tigaie.
•Se aude numai în inspir,
preponderent la apogeul
inspiraţiei,
•nu se modifică la apăsarea
fonendoscopului pe torace;
• nu se modifică după tuse;
• nu se ascultă la imitarea
respiraţiei (aerul nu va pătrunde
în alveole şi nu se dezlipesc
pereţii lor).
Frotaţia (frecătura) pleurală

• zgomotul cauzat de procese patologice inflamatorii ale

foiţelor pleurale, care duc la apariţia neregularităţilor
pe ele (depuneri de fibrină, diseminare tbc).
• La pacientul sanatos mişcarea foiţelor e silenţioasă.
• Auscultativ se aseamănă cu crepitaţia şi ralurile
subcrepitante
 Caracterisitcile FP

• se aude în ambii timpi ai respiraţiei (inspir, expir),

• Nu este influenţată de tuse,
• Se intensifică la apăsarea stetoscopului pe torace
• se menţine auscultativ la imitarea respiraţiei (foiţele
pleurale se vor mişca).
 Zgomot Se percep După La
supraadăugat în faza tuse apăsarea
(şi unde el respiraţiei stetoscopului
se formează)
Raluri umede Inspir şi Se Nu se
(în trahee, expir modifică modifică
bronhii)
Crepitaţie Topul Nu se Nu se
(în alveole) inspiraţiei modifică modifică

Frotaţiile Inspir şi Nu se Se intensifică

pleurale expir modifică
(între foiţele
pleurale)