primul segment al

intestinului
subţire,
continuând
stomacul;
situat profund,
fiind fixat de
peretele abdominal
posterior;
Formă:
•de potcoavă cu

concavitatea în
sus şi spre
stânga;
•în concavitatea

duodenului
pătrunde capul
pancreasului.
Limite:
•Superior : separat

de stomac prin
şanţul duodeno-
piloric, în care se
află vena
prepilorică;
•Inferior: flexura

duodeno-jejunală.
Împărţire: prezintă patru porţiuni şi trei flexuri
(unghiuri).
Porneşte de la nivelul pilorului (corespunzător
vertebrei L1), se îndreaptă în sus, la dreapta şi posterior
pănă la nivelul veziculei biliare, nivel la care se
flectează (flexura duodenală superioară);
merge de-a lungul capului pancreasului, corespunzător
vertebrelor L2 şi L3 până la extremitatea inferioară a
rinichiului drept;
se flectează din nou (flexura duodenală inferioară) ;
se îndreaptă transversal spre stânga, urcând apoi pe
flancul stâng a lui L2;
formează un unghi ascuţit (flexura duodeno-jejunală).
Porţiuni:
prima porţiune (superioară şau bulbul duodenal) se
întinde de la nivelul şanţului duodeno-piloric la colul
veziculei biliare;
a doua porţiune (descendentă) de la colul veziculei
biliare la extremitatea inferioară a rinichiului drept. Este
încrucişată anterior de mezocolonul transvers; prezintă
un segment supramezocolic şi un segment submezocolic.
a treia porţiune (inferioară sau orizontală) de la
extremitatea inferioară a rinichiului drept la flancul stâng
al coloanei vertebrale; este intersectată anterior de
inserţia mezenterului; prezintă un segment situat la
dreapta mezenterului şi un segment situat la stânga
mezenterului.
a patra porţiune (ascendentă) urcă pe flancul stâng a lui
L2.
Proiecţie: corespunde
epigastrului şi zonei
ombilicale.
Superior: plan
orizontal dus prin
extremitatea
anterioară a
coastelor 8.
Inferior: plan
orizontal prin
ombilic.
Dreapta: plan sagital
ce trece la
aproximativ 3-4
laturi de deget de
linia mediană.
Stânga: plan sagital ce
trece la aproximativ
două laturi de
deget de linia
mediană.
 Mijloace de fixare:
•Presa abdominală;

•Peritoneul;

•Mezocolonul transvers;

•Ductele coledoc şi

pancreatic;
•Vene şi nervi;

•Muşchiul suspensor al

duodenului: suspendă
flexura duodeno-jejunală la
pilierul stâng al
diafragmului şi la ţesutul
conjunctiv din jurul
trunchiului celiac şi artera
mezenterică superioară. Prin
acest muşchi, flexura
duodeno-jejunală, este
considerată unul din
punctele cele mai fixe.
Raporturi: duodenul, pancreasul şi ductul coledoc formează un
complex şi vin în raport cu fascia de coalescenţă retroduodeno-
pancreatică a lui Treiz (lamă de ţesut conjunctiv între duoden,
pancreas şi peretele abdominal posterior).
 
Porţiunea I:
Anterior: lobul pătrat al ficatului şi colul veziculei biliare;
Posterior: în porţiunea juxtapilorică se insinuiază vestibulul bursei omentale;
este încrucişată de ductul coledoc, vena portă şi artera gastro-duodenală;
Superior: se inseră omentul mic; această faţă va delimita inferior orificiul
epiploic (hiatusul lui Winslow);
Inferior: capul pancreasului, omentul mare.
Porţiunea II:
Anterior: este încrucişată de mezocolonul transvers rezultând două
segmente:
supramezocolic: raporturi cu faţa viscerală a ficatului, vezicula biliară,
extremitatea dreaptă a colonului transvers;
submezocolic: raport cu ansele intestinale.
Posterior: faţa anterioară a rinichiului drept, pediculul renal, vena cavă
inferioară; între duoden şi aceste organe se interpune fascia retroduodeno-
pancreatică a lui Treiz;
Medial (faţa stângă): capul pancreasului; la acest nivel pătrund ductele
excretoare ale pancreasului şi ficatului;
Lateral (faţa dreaptă): ca şi faţa anterioară prezintă două segmente:
supramezocolic: are raport cu ficatul pe care lasă o amprentă;
submezocolic: are raport cu colonul ascendent.
Porţiunea III:
•anterior: este încrucişată de inserţia mezenterului şi are raport cu

vasele mezenterice superioare;

•posterior: prin intermediul fasciei retroduodeno-pancreatică a lui

Treiz are raport cu aorta, vena cavă inferioară şi coloana vertebrală;

•superior: capul pancreasului;

•inferior: ansele intestinale.

Porţiunea IV:
•anterior: mezocolonul transvers; prin intermediul acestuia şi separat

de bursa omentală are raport cu faţa posterioară a corpului

stomacului şi antrul piloric,
•posterior: vasele renale drepte şi vasele ovariene sau testiculare

drepte;
•medial (dreapta) aorta, procesul uncinat al pancreasului şi rădăcina

mezenterului;
•lateral (stânga): marginea medială a rinichiului stâng; între cele două

organe se se formează arcul vascular a lui Treiz (format din artera

colică stângă şi vena mezenterică inferioară).
Flexura duodeno-
jejunală:
•superior: rădăcina

mezocolonului
transvers şi faţa
inferioară a corpului
pancreasului;
•dreapta: L2

•stânga: rinichiul stâng

de care este separat

prin arcul vascular a lui
Treiz;
•posterior: stâlpul stâng

al diafragmului.
Structură:
•tunica seroasă (peritoneul):

prima jumătate a porţiunii I este învelită în

întregime de peritoneu; în rest
duodenul este extraperitoneal, fiin
acoperit de seroasă numai pe faţa sa
anterioară;
porţiunea II este întretăiată de
mezocolonul transvers;
porţiunea III este întretăiată de inserţia
mezenterului; peritoneul din
vecinătatea duodenului formează o
serie de recesuri: recesul duodenal
superior, recesul duodenal inferior,
recesul paraduodenal şi recesul
retroduodenal;
•tunica subseroasă: lamă de ţesut
conjunctiv lax;
•tunica musculară prezintă două straturi:

extern format din fibre musculare netede şi

intern format din fibre musculare circulare;
•tunica submucoasă: ţesut elastic lax;

formează axul conjunctiv al plicilor

circulare; conţine vase sangvine şi linfatice,
nervi, plex Meissner, foliculi limfoizi; la
acest nivel pătrund glandele Brunner;
•tunica mucoasă: plici circulare
Kerkning şi vilozităţi intestinale.
•Plicile circulare lipsesc în porţiunea

superioară a duodenului. În partea

medială a peretelui posterior al
porţiunii descendente se găseşte o cută
longitudinală a mucoasei numită plica
longitudinală a duodenului şi dispusă
perpendicular pe plicile circulare.
•Această cută este determinată de

trecerea prin peretele duodenului a

ductelor coledoc şi pancreatic.
•La extremitatea inferioară a plicii

longitudinale se află o proeminenţă

numită papila duodenală mare pe care
se deschid împreună ductele coledoc şi
pancreatic.
•La aproximativ 3 cm mai sus de plica

longitudinală se află papila duodenală

mică, prin care se deschide ductul
pancreatic accesor.
Vascularizaţia:
Arterele:
din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare;
din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare;
aceste ramuri se anastomozează şi formează două arcade în jurul capului pancreasului
din care se desprind ramuri pentru duoden şi pancreas.
porţiunea I este mai puţin vascularizată; va primi ramuri din arterele supra şi retro-
duodenale (ramuri din artera gastro-duodenală).
Venele:
vor însoţi arterele, formându-se vene pancreatico-duodenale ce se varsă în vena
mezenterică superioară sau direct în vena portă; există o venă mică, vena prepilorică,
situată în şanţul duodeno-piloric.
 Limfaticele: ajung la noduri limfatice hepatice şi celiace.

Inervaţia:
porţiunea superioară primeşte filete din nervii destinaţi ficatului; celelalte
porţiuni din plexul celiac;
filete nervoase pătrund în peretele duodenal şi formează două plexuri
(mezenteric şi submucos).