SOLICITARI ALE AE DATORATE

COMUTATIEI
• AEC reprezintă cea mai largă categorie de AE

• Acestea trebuie să asigure « conectarea » şi « deconectarea » în circuitele

în care sunt incluse, în condiţii normale de funcţionare sau chiar în condiţii
de defect

• La manevra de conectare, arcul electric se amorsează, dacă viteza de

deplasare a contactelor mobile este prea mică.

• Dacă aceasta depăşeşte (0,5 – 1) [m/s] pentru AE de joasă tensiune şi

respectiv (5 -10) [m/s] în cazul AE de înaltă tensiune, arcul electric de
conectare este evitat

• Intervenţia arcului electric la deconectare conduce la solicitări, în

principal termice, la nivelul contactelor AE şi al elementelor componente ale
camerelor de stingere, dar şi la solicitări dielectrice, datorate
supratensiunilor de comutaţie, ce intervin imediat după stingerea arcului
electric, regăsite de fapt sub numele de « tensiune tranzitorie de restabilire »
(TTR)
Curs RTAE 1
 Amorsarea arcului electric de
comutaţie
• Apariţia arcului electric de comutaţie în funcţionarea AE cu
contacte intervine la deschiderea contactelor (deconectare)

• Efecte: «arderea» pieselor de contact, în fapt încălziri excesive,

posibila topire şi deteriorare a acestora, uzura contactelor

• Arcul electric de conectare, la închiderea contactelor, se stinge

repede (dacă viteza de deplasare a contactelor mobile este
suficient de mare), prin atingerea celor două piese de contact

• Este importantă eliminarea vibraţiei pieselor de contact la

conectare, ce poate genera deteriorarea, lipirea sau sudarea lor

Curs RTAE 2
Amorsarea arcului electric de comutaţie

• Amorsarea arcului electric la deconectarea circuitelor se poate explica

apelând la modelul simplu al unui circuit R –L de curent continuu, alimentat
de la o sursă de tensiune U, în care contactul K al unui AEC se deschide

Curs RTAE 3
 Amorsarea arcului electric de comutaţie
• Evoluţia în timp la deconectare a rezistenţei contactului K, r(t), curba reală:


t 
r t   r  
t
0
0 
• Evoluția rezistenței contactului, r(t), curba ideală (treaptă):

r(t) = 0 pentru t<0

r(t) = rmax pentru t=0
r(t) = rmax pentru t>0
rmax = m · R , m >> 1
Curs RTAE 4
 Amorsarea arcului electric de comutaţie

• Ecuaţia care descrie comportarea circuitului la deconectare

dit  U
L
dt
 
 R  rt  it  U , i0 In 
R

• şi admite soluţia

 t 
it  U 1 me T  , T  L
R m 1  
 R m 1
Curs RTAE 5
 Amorsarea arcului electric de comutaţie

• Valorile constantei de timp a circuitului, T, sunt mult mai mici decât valoarea
(L / R), pe durata regimului tranzitoriu de deconectare (m tinde practic la
infinit), ceea ce indică o evoluţie foarte rapid scăzătoare în timp a curentului
i(t)
• căderea de tensiune pe contactul K al AEC în primul moment al desprinderii
pieselor de contact, UK(0), rezultă :

UK(0) = rmax · i(0) = m · U >> U

• intensitatea câmpului electric dintre piesele metalice de contact situate la
distanţa d, E(0), va fi peste valoarea de autoemisie electronică:
U K (0)
E (0)  
d
Curs RTAE 6
 Amorsarea arcului electric de comutaţie
• Deoarece distanţa d este initial practic nulă, E(0) poate depăşi limita de
3·107 [V/cm] și se manifestă spontan fenomenul de autoemisie electronică.

• Purtătorii de sarcină, (pereche), ce apar între piesele de contact, în

deplasarea lor orientată sub acţiunea câmpului electric, asigură amorsarea
unei descărcări de tip scânteie electrică.

• Prin bombardarea catodului, de către ionii pozitivi din descărcarea iniţială,

temperatura acestuia creşte (local) foarte mult, putând depăşi final 20000 K,
în zona ce va fi numită « pată catodică », astfel încât în această zonă se
manifestă spontan fenomene de autoemisie termică.

• Dacă puterea sursei de alimentare a circuitului este destul de mare, se

produce transformarea scânteii electrice iniţiale în descărcare de tip arc
electric, (plasmă termică), această evoluţie având loc în 1 [ns].
Curs RTAE 7
 Amorsarea arcului electric de comutaţie

• Scânteia electrică este deci o descărcare de scurtă durată, instabilă, de

formă arborescentă, de culoare alb-violet, caracterizată prin valori mici ale
curentului ce o parcurge şi ale densităţii de curent, dar prin valori relativ mari
ale tensiunii dintre piesele de contact.

• Arcul electric este o descărcare de lungă durată, stabilă (autonomă), sub

forma de coloană, de culoare alb-gălbui, caracterizată prin valori mari ale
curentului şi mai ales ale densităţii de curent, dar prin valori relativ reduse
ale tensiunii dintre piesele de contact, doar de (20-30) [V].

• Există și descărcări electrice de tip plasmă rece, ce generează specii

active, capabile să întreţină reacţii electrochimice de degradare a
poluanţilor, în absenţa catalizatorilor chimici.
Curs RTAE 8
 Fenomene de ionizare în coloana de arc
electric. Factori de influenţă
• Arcul electric reprezintă un continuu echilibru dinamic între fenomenele de
ionizare şi cele de deionizare ce decurg concomitent în coloana de arc.

• In functie de aceste fenomene arcul electric are tendinta de a se dezvolta,

de a se stinge sau de a se mentine stationar.

• Fenomenele de ionizare din coloana de arc pot fi :

- Ionizare prin autoemisie electronică şi/sau termică ;

- Ionizare prin ciocniri ;

- ionizare termică.
Curs RTAE 9
 Fenomene de ionizare prin autoemisie
• In etapa iniţială, de amorsare a arcului electric, intervin în principal
fenomenele de ionizare prin autoemisie electronică şi/sau termică,
respectiv fenomenele de ionizare prin ciocniri, în timp ce arderea stabilă a
arcului electric are la bază fenomenele de ionizare termică.

• Fenomenele de ionizare prin autoemisie electronică intervin de obicei în

primul moment după desprinderea pieselor de contact la deconectarea AE,
când intensitatea câmpului electric este suficient de mare.

• densitatea de curent de autoemisie electronică putându-se evalua cu

ajutorul relatiei:
 b
J ae Aa E e
2 2 a  E
Curs RTAE 10
 Fenomene de ionizare prin autoemisie
• Intensitatea fenomenelor de ionizare prin autoemisie electronică se
diminuează pe măsură ce distanţa dintre piesele de contact creşte.
• Temperatura la nivelul catodului, bombardat de ionii pozitivi din descărcarea
iniţială, crește si se manifestă fenomene de ionizare prin autoemisie termică.

• Densitatea de curent corespunzătoare poate fi evaluată cu ajutorul relaţiei: 

b
J at  AT 2 e T
• Contribuţia totală a fenomenelor de autoemisie în dezvoltarea arcului
electric, Ja, este dată de relaţia lui Richardson:

 b
J a AT aE  e
2 T  a E
Curs RTAE 11
 Fenomenele de ionizare prin ciocniri
• Sub acţiunea forţelor electrostatice, pe seama câmpului electric E produs de
tensiunea de alimentare U dintre piesele de contact, situate la distanţa d,
purtătorii de sarcină (vom considera mai ales contribuţia electronilor), având
sarcina electronului, e şi masa m, vor dobândi acceleraţia a :

a = F/m , F = e · E , E = U/d
deci, după un timp τ dobândesc viteza

v=a · τ
mv 2
deci energia cinetică Wc 
2
Dacă această valoare a energiei cinetice depăşeşte valoarea energiei de
ionizare, Wi : Wi = e · Ui , deci pentru viteze:
v 2eUi  2eEi  2eUi
Curs RTAE m m md 12
 Fenomenele de ionizare prin ciocniri
• Pentru a evidenţia mai clar influenţa diferiţilor factori asupra
fenomenelor de ionizare prin ciocniri vom accepta ca în mediul
gazos dintre piesele de contact drumul mediu liber al electronilor, λe
este comparabil cu drumul mediu liber necesar pentru a realiza
ionizarea, λi, şi ţinând seama că pentru un gaz oarecare, la
presiunea p : λe · p = C = const.

• Rezulta: (a se considera purtatorii de sarcina liberi!!!/cmc)

v 2eUC
mpd 
Curs RTAE 13
 Fenomene de ionizare termică
• Asemenea fenomene intervin atunci când, după amorsarea descărcării,
temperatura absolută a gazului în zona de descărcare, T, este în fapt o
măsură a energiei cinetice de agitaţie termică a particulelor de gaz aşa cum
indică relaţia

mv 2 3
 kT
2 2
N
• gradul de ionizare : 
N 0
11600 U i
p  2
2,5

 315,8  T e T
10 3
1  2

Curs RTAE 14
Fenomene de ionizare termică- Influente
• Influenta naturii gazului
si a presiunii

Curs RTAE 15
 Fenomene de ionizare termică-
Influente
• valorile densităţii de curent corespunzătoare fenomenelor de
ionizare termică, Jt, sunt în concordanţă cu valorile obişnuite
ale densităţii de curent în coloana de arc, Jarc= (104 – 105)
[A/mm2], şi se pot evalua cu relaţia

4 e
J t  J arc    N1  E  b  q , b  7,05 10   T
p

• în care γ reprezintă gradul de ionizare, N1- numărul de

particule ce se găsesc într-un cm3 de gaz la temperatura T, b -
mobilitatea purtătorilor de sarcină, iar q - sarcina electrică a
acestora, celelalte mărimi păstrând semnificaţiile definite
anterior, cu presiunea p exprimată în [Pascal].
Curs RTAE 16
Fenomene de deionizare în coloana de arc
• Fenomenele de deionizare în coloana de arc electric de comutaţie decurg
prin recombinare sau prin difuzie
• Fenomenele de deionizare prin recombinare au loc prin neutralizarea a
două particule cu sarcini electrice diferite, rezultând o particulă neutră şi
eliberându-se energia primită la ionizare. Datorită mobilităţii diferite a ionilor
pozitivi, mai lenţi decât cei negativi (electroni), ciocnirea directă cu
recombinare a acestora este puţin probabilă, acest fenomen de
recombinare decurgând prin ataşarea unui electron la o particulă neutră,
după care, aceasta deplasându-se cu viteza comparabilă cu aceea a ionilor
pozitivi, intervine practic recombinarea, ce generează două particule neutre
şi eliberează energia absorbită la ionizare
• Fenomenele de recombinare decurg bipolar, cu viteza de scădere a
densităţii purtătorilor de sarcină data de relatia:

dn   dn   n  n 
dt dt Curs RTAE 17
 Fenomene de deionizare în coloana de arc
• Deoarece numarul purtatorilor de sarcina pozitivi si negativi este acelasi

dn
 n 2

dt
• si cu condiţia iniţială  n(0) = n0, rezulta soluţia 

nt  n 0
1 n 0 t
• Dacă numărul de particule ionizate pe unitatea de lungime a arcului electric
de diametru d este N0, se pot scrie succesiv relaţiile (camere înguste STIS !)

 d 2 2 4 N 0 dn 4 N 0
N0  n , n 
2 , 
4  d 2 dt  d 2
Curs RTAE 18
 Fenomene de deionizare în coloana de arc
• Fenomenele de deionizare prin difuzie constau în deplasarea perechilor de
purtători de sarcină către exteriorul coloanei de arc, unde are loc
recombinarea acestora cu eliberarea energiei absorbite la ionizare

• Această deplasare decurge după o direcţie perpendiculară pe direcţia

coloanei de arc electric şi se explică, considerând interiorul camerei de
stingere ca un sistem termodinamic caracterizat prin existenţa unui
important gradient de temperatură, de concentraţie a sarcinilor electrice sau
de câmp electric, orientate mereu transversal faţă de coloana de arc electric

• Viteza de deionizare prin difuzie poate fi descrisă cu ajutorul relaţiei 

dn  2Dn , D e v
dt r2 3
Curs RTAE 19
 Fenomene de deionizare prin difuzie
• Pentru a stimula fenomenele de deionizare prin difuzie se impune a evita
formarea norului spaţial de sarcini electrice pozitive, mai puţin mobile, în
vecinătatea coloanei de arc.
• În acest scop se acţionează asupra coloanei de arc electric, prin suflaj cu
fluide, ce poate fi transversal, longitudinal sau mixt, care favorizează deci
stingerea arcului electric la deconectare
• O soluţie duală o reprezintă utilizarea suflajului magnetic în construcţia
camerelor de stingere ale AEC, ce asigură deplasarea coloanei de arc
electric de comutaţie către zone neionizate, şi acest efect cumulat cu
alungirea mecanică a coloanei de arc facilitează întreruperea circuitelor
• Se observă că aceiasi factori influenţează atât fenomenele de deionizare ca
si fenomenele de ionizare, (temperatură, presiune, intensitatea câmpului
electric, raza coloanei de arc),
• Deci intervenţia asupra unuia dintre aceşti factori favorizează stingerea
arcului electric în camerele de stingere ale AEC atât prin scăderea
intensităţii fenomenelor de ionizare cât şi prin creşterea intensităţii
fenomenelor de deionizare
Curs RTAE 20
 Arcul electric de comutaţie ca descărcare
autonomă.
Curbele lui Paschen
• Manifestarea arcului electric de comutaţie ca descărcare autonomă
înseamnă menţinerea acestei descărcări electrice chiar dacă fenomenele de
ionizare iniţiale ce stau la baza amorsării acesteia încetează
• Considerăm de exemplu un electron ce se deplasează între piesele de
contact, situate la distanţa d, care în prezenta câmpului electric se manifestă
ca un catod , K, respectiv un anod, A.

Curs RTAE 21
Cu privire la arcul electric ca descărcare
autonomă
• Corespunzător modelului lui Townsend, un electron situat la distanţa x de
catod, în deplasarea sa către anod, pe distanţa dx, produce α ionizări, unde
α reprezintă numărul de ionizări produse de un electron în deplasarea sa
către anod, pe unitatea de lungime.

• Numărul de noi perechi de purtători de sarcină (electroni) ce sunt produşi

astfel, pentru n electroni existenţi între piesele de contact, dn, va fi :

dn = n · α · dx , n(0) = n0
• astfel încât rezulta succesiv:

nx  n 0 e x nd n 0 e d

Curs RTAE 22
 Cu privire la arcul electric ca
descărcare autonomă
• Fenomene similare de ionizare prin ciocniri au loc şi datorită ionilor pozitivi
în deplasarea lor către catod, a căror intervenţie e caracterizată de numărul
de ciocniri cu ionizare pe unitatea de lungime a deplasării lor, β, dar valorile
β <<α justifică neglijarea contribuţiei acestora, fără a influenţa concluziile

• Numărul de ioni pozitivi nou formaţi ce ciocnesc catodul, ni, va fi :

n i nd n 0 n 0  e d 1  
• Astfel încât numărul de noi electroni generaţi, la nivelul catodului, n*, este (γ

 
fiind numărul de electroni extraşi din catod la ciocnirea acestuia de către un
ion pozitiv):  
n*   n i  n 0  e 1
 d
Curs RTAE 23
 Cu privire la arcul electric ca
descărcare autonomă
• Pentru descărcarea electrică sub formă de arc electric să se stabilizeze, la
un număr iniţial de electroni, n0, şi pentru un număr n* de electroni nou
produşi, se poate scrie o ecuaţie de bilanţ al numărului de electroni:

n *  n 0  n *  e d 1 
• astfel încât numărul de electroni în regim staţionar, n*, va fi:

n0
n* 

1    e d  1 
• iar în vecinătatea anodului numărul de electroni devine n1:  
n0  e d
n1  n * e d  d
1    e 1
Curs RTAE
  24
 Cu privire la arcul electric ca
descărcare autonomă
• Densitatea de curent a descărcării de tip arc electric, Ja, va fi desigur
proporţională cu numărul de electroni, n1 :

e d
Ja  J0 

1    e d  1 
• iar arcul electric de comutaţie se comportă ca o descărcare autonomă dacă
manifestarea sa continuă, Ja cu valori nenule, chiar la încetarea
fenomenelor iniţiale de ionizare, J0=0, deci dacă este satisfăcută condiţia:

1  e d 1 0 1  1

sau   ln1 
d  

Curs RTAE 25
 Curbele lui Paschen
• Această condiţie poate fi utilizată pentru a deduce relaţia lui Paschen
referitoare la valorile tensiunii care asigură manifestarea autonomă a
descărcării de tip arc electric de comutaţie, procedând astfel:
• pentru o valoare λe a drumului mediu liber al electronilor, numărul de ciocniri
posibile pentru deplasarea acestora pe unitatea de lungime a parcursului
dintre piesele de contact este nc:
1
nc 
e
i

• probabilitatea de a realiza o ciocnire cu ionizare, Pi, este: e
Pi  e
• numărul ciocnirilor cu ionizare pe unitatea de lungime a deplasării
electronului, y, rezultă:   

1  i
e
y  nc  Pi  e
e
Curs RTAE 26
 Curbele lui Paschen
• Aceasta corespunde în fapt definiţiei coeficientului α, astfel încât se scrie:
i
1 
e 1  1
y   sau e  ln1  
e d  
• Tinând seama de relaţiile

λe · p = C= const. , Ui = λi·E , E =U / d ,
• se obţine expresia curbelor lui Paschen:     U i
U 
pd 
C
ln
pd 

Cln1  1 
 
Curs RTAE 27
 Curbele lui Paschen
• tensiunea de alimentare limită pentru care descărcarea de tip arc electric de
comutaţie se manifestă ca descărcare autonomă, depinde de (pd):

Curs RTAE 28
 Curbele lui Paschen
• Se constată că aceste curbe U(p·d) prezintă un minim, la Umin si
(pd)min:
 1   1 
pd min Celn1  
U min eUi ln1 
   
• Examinând aceste curbe se pot defini trei zone distincte :
• o primă zonă, sub curbele lui Paschen, pentru valori (pd) inferioare valorii de
minim, ce corespunde AEC ce funcţionează la presiune scăzută, eventual
celor cu comutaţie în vid ;
• o a doua zonă, tot sub curbele lui Paschen, dar pentru valori (pd) superioare
valorii (pd)min, ce corespunde realizării AEC cu fluid sub presiune, (chiar pe
seama energiei disipate de arcul electric), sau AEC cu aer comprimat  ;

• o a treia zonă, deasupra curbelor lui Paschen, ce corespunde situaţiilor în

care se doreşte utilizarea arcului electric ca descărcare autonomă, cum este
cazul cuptoarelor electrice cu arc utilizate în siderurgie ; (similar pentru
plasma rece)
Curs RTAE 29
 Ardere stabilă şi ardere instabilă a
arcului electric de comutaţie
• Pentru ca AEC să asigure deconectarea circuitelor în care sunt
incluse, se impune evitarea condiţiilor de manifestare a arcului
electric ca descărcare autonomă, prin favorizarea fenomenelor de
deionizare.
• Valori limită ale curentului pentru arderea arcului electric sunt cu
atât mai mici cu cât tensiunea este mai mare:
1,3 [A] la 50 [V] si respectiv 0,5 [A] la 220 [V] pentru cupru

1 [A] la 50 [V] si respectiv 0,25 [A] la 220 [V] pentru argint

5 [A] la 50 [V] si respectiv 0,1 [A] la 220 [V] pentru carbon
• Procesele ce au loc diferă în cazul AE de curent continuu faţă de
AE de curent alternativ, dar sunt influenţate şi de natura circuitului
de deconectat.

Curs RTAE 30
 Ardere stabilă şi instabilă a arcului electric
de curent continuu în circuite pur rezistive
• Se consideră un circuit pur rezistiv, pentru care deconectarea se realizează
prin deschiderea contactului K al AEC

• Ecuatia circuitului este de forma: U = R · I + Ua(I)

Curs RTAE 31
Ardere stabilă şi instabilă a arcului electric
de curent continuu în circuite pur rezistive
• Daca se accepta relaţia propusă de Ayrton, se obtine:

U=R·I+α+  = f(I)  
I

Curs RTAE 32
 Ardere stabilă şi instabilă a arcului electric
de curent continuu în circuite pur rezistive
• Aceasta este o ecuaţie algebrică de gradul doi în raport cu valorile
curentului, având rădăcinile:

I1,2  U  
2R
U 
2R
  R
2

• Condiţia de ardere stabilă a arcului electric implică pe de o parte existenţa

unor soluţii reale pentru curenţii I1,2 

U 2
R
• dar şi :
4
df (I) 
0 R 2
dI I
•
deci:  U 2
R 
4
Curs RTAE 33
I2
 Ardere critica a arcului electric în
circuite pur rezistive de cc
• Punctul stabil de ardere al arcului electric corespunde valorii mai mari a
curentului, I2, iar deconectarea se poate obţine dacă valorile rezistenţei R
depăşesc limita dată de relaţia anterioara
• Arderea critică a arcului electric corespunde situaţiei în care funcţia f(I) este
tangentă la paralela la axa absciselor de ordonată U, când orice perturbaţie
în circuitul respectiv conduce la stingerea descărcării
• Comportarea arcului electric în timpul procesului de deconectare,
presupune cresterea lungimii acestuia, l=vt, pe seama deplasării contactului
mobil cu viteza v, până la valoarea critică, lcr, după care se obţine
întreruperea circuitului
• Considerând relatiile: α=a+c·v·t ,β=b+d·v·t
• Obtinem: 
2R 2R

Iat  Ua cvt  Ua cvt  bdvt
R
2

Curs RTAE 34
 Ardere critica a arcului electric în
circuite pur rezistive de cc
• Conditiile de ardere critica a arcului înseamna:
2
 U a  cvt  b  dvt
   0
 2R  R
• cu valoarea critică, Ia cr, dată de relaţia:

Ia cr  Ua cvt cr lcr = v · tcr

2R
• tcr fiind soluţie a ecuaţiei :

Ua2Rcvt   bdRvt
cr
2
cr
0
Curs RTAE 35
 Evolutia în timp a curentului de arc în
circuite pur rezistive de cc
• Curba ce corespunde evoluţiei în timp a curentului Ia(t) pe durata procesului
de deconectare este:

• si evidenţiază o scădere a valorii curentului, faţă de valoarea nominală, în

momentul de amorsare a arcului electric, t0, când acesta devine (< In):
Ua
I0 
R Curs RTAE 36
 Conditii critice de stingere a arcului
de comutatie în circuite pur rezistive
de cc
• Dacă se evaluează puterea disipată de arcul electric corespunzătoare
arderii critice a acestuia, Pa cr 

Pa cr Ua cr Ia cr  a clcr  bdlcr Ia cr

 Ia cr 

• şi se ţine seama de condiţia de ardere critică, se constată că se poate scrie

o relaţie de forma:
2
U
2
U
Pacr   0,25PS , Ps 
4R R
Curs RTAE 37
 Lungimea critica a arcului de comutatie
în circuite pur rezistive de cc
• Arderea critică a arcului electric de comutaţie în circuite pur rezistive de
curent continuu poate fi abordată şi considerând aproximarea caracteristicii
volt – amper a arcului electric corespunzătoare modelului cilindric

n
U  R  I  C   I
• ceea ce conduce la: 

U  I  n U
   1    I In 
C  In  R
Curs RTAE 38
 Lungimea critica a arcului de comutatie
în circuite pur rezistive de cc
• Considerând condiţia de ardere critică a arcului electric, scrisa sub forma :

dl
0
dI
• rezultă :
1
Ia cr  n In I acr   In
n 1 3
nn
lcr  U 
• şi deci: 
I n
n
C n 1n 1

Curs RTAE 39
 Lungimea critica a arcului de comutatie
în circuite pur rezistive de cc
• Lungimea critică a arcului electric de comutaţie este importantă pentru
construcţia AEC, permiţând definirea înălţimii H a camerei de stingere,
pentru o distanţă δc dintre piesele de contact în poziţia « deschis »

H 1 lcr2  c2
3

•  

Curs RTAE 40
 Ardere stabilă şi instabilă a arcului electric
de comutaţie în circuite inductive reale de
c.c.
• Se consideră circuitul inductiv real, (R – L), de cc, a cărui comportare pe
durata procesului tranzitoriu de deconectare, realizată prin deschiderea
contactului K al unui AEC, este descrisă de ecuaţia :

L di Ri Ua i  U
dt
U
i ( 0)  I n 
R

Curs RTAE 41
 Evoluţia în timp a curentului la
deconectarea circuitelor R-L de c.c.
• pentru aproximarea tensiunii de arc electric, Ua(i), se acceptă relaţia
propusă de Ayrton şi se neglijează termenul (β/i), ceea ce nu compromite
calitativ concluziile, se obţine:

L di RiUa cvt
dt
• ecuaţie diferenţială ce admite soluţia :

   t 
it  U  cv T  a 1e T  cv t
R R R   R
• unde s-a considerat:
L
i(0)  I n , T 
R
Curs RTAE 42
 Ardere critica a arcului electric în
circuite R-L de cc
• Valorile curentului de deconectare, i(t), devin nule după durata
de ardere a arcului electric, ta L-R, care este mai mare în cazul
circuitelor inductive reale de curent continuu decât în cazul
circuitelor pur rezistive, practic suma între timpul de arc pentru
circuite pur rezistive şi constanta de timp a circuitului inductiv
real, T: taR-L = taR + T > taR

• Pentru o viteză dată a contactelor mobile ale AEC, se vor

obţine lungimi critice mai mari în cazul arcului electric de
comutaţie pentru circuitele inductive reale faţă de circuitele pur
rezistive, afirmaţie confirmată dacă se evaluează energia
disipată de coloana de arc electric la deconectare, Wa :
Curs RTAE 43
 Ardere critica a arcului electric în
circuite R-L de cc
• considerând ecuaţia circuitului considerat, şi multiplicând-o cu i·dt,
rezultă după integrarea pe durata de ardere a arcului electric, ta L-R 
t a LR
0 
UiRi2 dt
Ik
L
0
idi 
t a LR
0 Ua idt
• respectiv :

Wa = Ws + Wmagn
• stingerea arcului electric în circuitele inductive reale de curent continuu
decurge mai dificil decât în circuitele pur rezistive, şi este însoţită de
supratensiuni la bornele AEC

UK(ta L-R) = U + L di > U  

dt
Curs RTAE 44
 Ardere stabilă şi instabilă a arcului
electric în circuite R-L de cc
• Se scrie ecuaţia ce descrie comportarea unor asemenea circuite în prezenţa
arcului electric, sub forma echivalentă :
di
(U – R · i) – Ua(i) = L
dt

Punctele de intersecţie dintre (U-Ri) si

di
Ua(i) corespund unor valori 0
dt
deci arderii arcului electric în regim
staţionar
Se foloseste metoda micilor perturbatii,
a lui Poincaré, pentru analiza stabilitatii
arcului electric
Curs RTAE 45
 Particularităţi legate de stingerea arcului electric
de curent alternativ
• În ceea ce priveşte stingerea arcului electric de curent alternativ intervin
particularităţi specifice, datorate evoluţiei armonice a tensiunii de alimentare
a circuitului, ce asigură treceri « naturale » prin zero ale curentului din
coloana de arc pentru fiecare semiperioadă (10 ms), deci momente de
ardere « critică » ale acestuia, urmate de reamorsarea pentru semiperioada
următoare a tensiunii de alimentare.

• Atunci când această reamorsare nu mai este posibilă, fie datorită creşterii
lungimii coloanei de arc (pentru AEC de joasă tensiune), fie datorită unor
intense fenomene de deionizare asociate trecerii naturale prin zero a
valorilor curentului de arc (pentru AEC de înaltă tensiune de obicei), se
obţine firesc stingerea arcului electric de comutaţie şi deci deconectarea
circuitului.

Curs RTAE 46
Particularităţi legate de stingerea arcului
electric de curent alternativ în circuite
pur rezistive
• În cazul unui circuit pur rezistiv, de rezistenţă R, alimentat de la o sursă de
tensiune alternativă, u(t), de valoare efectiva U, de pulsaţie ω şi de fază
iniţială θ

u ( t )  2  U  sin   t  

• ecuaţia care-i descrie comportarea la deconectare, este:

u(t) = R · i + ua(i)
• ce se poate scrie sub forma, daca se considera relatia lui Ayrton:
2Usin t  a cvt bdvt
i2 2 i 0
2R R
• cu solutia:  2Usin(t )a cvt 2Usin(t )a cvt 2 bdvt
2R
 [
2R ] 
R
Curs RTAE 47
 Particularităţi legate de stingerea arcului
electric de curent alternativ în circuite
pur rezistive
• Se constată că există mai multe momente,
tk, de ardere critică a arcului electric de
comutaţie, ce reprezintă soluţii ale ecuaţiei 

2Usin( t k )a cvt k 2 bdvt k

[
2r ] 
R
0

• Tensiunea de arc se poate accepta

în primă aproximaţie dată de relaţia :

ua(t) = E · v·t
Curs RTAE 48
 Lungimea critica a arcului de comutatie
în circuite pur rezistive de ca
• Pentru circuite pur inductive de curent alternativ, de reactanţă X, ecuaţia ce
descrie procesul de deconectare cu arc electric se poate scrie:
2 2 2 2
U  X  I  u (i) a

a
• pentru u a (i)  C   i rezultând:

U  i 2
 2n
   1 2 i
C  I n 

• deci curentul corespunzător arderii critice a arcului electric, ca soluţie a
ecuaţiei
n
d(i)
0 i cr  I n
di Curs RTAE n 1 49
 Evoluţia în timp a curentului de
deconectare: sarcina inductivă şi capacitivă
• deconectarea circuitelor inductive
reale de c.a. are loc înaintea
trecerii naturale prin zero a
curentului, în timp ce pentru circuite
capacitive reale de ca
deconectarea intervine după
trecerea naturala prin zero a
curentului ce parcurge coloana de
arc, ceea ce în anumite situaţii
poate conduce la deteriorarea
izolaţiei condensatoarelor.

Curs RTAE 50