Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism

UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

BRASOV
Curs 61
Dr. Dragon ARDELEANU

BRASOV 2010
Cup f l
finirea to menilor(J)
Economia -ans mblul activitatilor umane des awrate in sfera productiei, dist ibutiei Si consumului for materiale Si bunuf serviciilor. Economia natio ala -entitate rezultata din dez oltarea schimbului reciproc de ac ivitati intre membrii unei co unitati umane, pe ansamblul terito iului unui stat national.
Economia natio ale cuprinde urmatoarele sectoare sectorul prima (agricultura, silvicultura, industi sectorul secun ar (ramurile industriei prelucrato
a extractive) re, constructiile)
Macroecono i a a c e a p a r t e a t e o r i e i e c o n o m i c e activitatea e onomica ap cum apare la scara economi; unei tari, ca un intreg unde se realizeaza agregarea ce individuale n cererea Si oferta globoid, a fluxurilor economici i circuite sintetice de ansamblu, care exprim cheltuielile, onsumul intermediar Si consumul final, investitiile, e portul net. Macroecono ia se ocupd cu studiul structurii, funs; comportame tului in ansamblu al sistemului economiei stransa cone iune cu sistemul economiei mondiale inconjurator in scopul determinarii volumului total servicii neces 4 r existentei societatii.
are studiaza i nationale a erii Si ofertei intre agentii veniturile Si conomiile Si
ionalitatii Si nationale in i cu mediul e bunuri Si
21,
Jrie
&rile macroeconomice
Orientaril macroeconomice sunt grupate in trei mari categ orienta a liberals sustine ca piata aloca cel mai r pentru satibi orienta sfacerea nevoilor; a interventionists sustine ca interventia r imbunatat guve semnificativ functionarea pietei nationale, Si netrans care orienta r arenta; Si liberali a neoclasica reprezinta o conciliere intre asigurarea inte m Si considers ca interventia statului este
rii: e resursele
ului poate este rigida
entionism sara pentru
21,
Jrie
&rile macroeconomice
(2)
Orientarea liberala Adeptii d feritelor variante de neoliberalism, monetari m, sau ai teoriei economiei ofertei atribuie dezechilibrele ma ifestate in economith tarilor dezvoltate interventiei statului in domeniul veniturilor, preturilor, creditului, economisirii In conce S tia lui Milton Fridman, orice forma de int rventie in economie este considerata ca o interventie in circulati. monetard, crizele ec S nomice nereprezentand altceva decat dereglari a e acesteia. Rolul do inant in procesul economic revine banilor, iar stabilitatea monetard r fi premiza esentiala a stabilitatii economic: Conform aprecierilor sale, statul inregistreaza o tendinta de diminua
21,
Jrie &rile macroeconomice(3)
Orientarea interventionists James To I in (detinator al Premiului Nobel pentru econom e ca Si M. Friedman) se pronunta pentru o apreciere nuantata a ponderii nevoile Si cheltuielil or statului in produsul national brut, in functie prioritatile tarii, de conditiile existente etc. James To in propune distinctia intre rolul macroecon I mic Si cel microecon I mic al statului, se pronunta pentru un rol acti al statului prin inte ediul bancii centrale de stat Si, in cazuri justi ficate, prin intermedi 1 politicii fiscale. Acesta opteaza pentru o in erventie in sfera micr economics numai atunci cand pietele nu sunt ca le abile indeplinea ca functiile sau cand monopolurile elimind con. urenta.
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 61

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 2

BRASOV 2010
le politica macroeconomic*
1. Element
e politicii macroeconomic%
Politica eco democratic in atins pentru o directe Si indi perspectiva externalitatilo
omica reflecta actiunea a statului contient, conomice de directia stabilirii obiectivelor a mijloacelor macro; acestora, din . numita perioada intr-o lard, ui riscurilor precum ecte necesare transpunerii in practica ecurilor pietelor libere, controlu Politica macr economics privqte modul in care administratia negative-saracie Si poluare. publics, poate influenta economia, procesele i fenomenele I statul economice.
1. Element
e politicii macroeconomic%
Politica macr economica vizeaza stabilirea de ctive generale ontrol pentru de catre gu obi: atingerea aces em objective. for Si folosirea instrumentelor de Obiectivele I oliticilor macroeconomice vizeaza maximizarea bunastarii car - se poate realiza prin intermediul a ; atru obiective particulare: atingerea ui nivel inalt Si stabil de utilizare a i de munca; u fort returilor; >mentinerea nui nivel stabil al indicelui general al al (creterea 1 >e v o l u ti a c escatoare a venitului/outputului economica); I ilibrului balantei de plati externe r, 98). atingerea (CH ec
1. Element
e politicii macroeconomice(3)
In realizarea (loud mari tipu politica fisc impozite); politica mon deschisa).
obiectivelor politicii macroeconomic: se utilizeaza 1 i de instrumente: la (cheltuielile guvernamentale Si siste ul de taxe Si - tara (variatia ofertei de bani Si operat unile pe piata
Alegerea obie tivelor de politica monetary trebuie sa aiba in vedere I onibile, atingerea unor obiective po. to conduce la resursele dis nerealizarea elorlalte tinte (este necesard stabilire. unui obiectiv principal la ni el macroeconomic).
1. Element
I e politicii macroeconomicem
entiei statului in economie este eterminata de tors: hilibrului Si stabilitatii economiei. initiativei private in unele domenii 4 e activitate de nor programe ral (cercetarea stiintifica, elaborarea rgetice); nevoilor colective ale societatii prin as marea de catre esponsabilitati aditionale in ceea ce p 1 ivqte sistemul sociale, programele de asistenta soci, la, programele medicaid Si sociala, programele educat. onale. - catre stat a cheltuielilor pentru aparar; a nationals; extindere Si amplificare a ext malitatilor. 0 constituie un efect colateral al productiei Si cu consecinte pozitive sau negative ( oluarea).
Tendinta inte urmatorii fa > asigurarea e > insuficienta interes gem agricole, en > satisfacerea stat a unor de asigurari de asistenta > finantarea d > tendinta d extemalitat consumului
1. Element e politicii macroeconomic%
necesitatea a statul s incuraj eze producere. unor bunuri economice di calitate in conformitate cu aspiratiile onsumatorului i s descuraj - ze consumul de produse daunatoare. preocuparea tatului de a asigura o ordine de drept orespunzatoare etapei respec ive de evolutie economics. Pe masura evolutiei vietii economice s: resimte necesitatea adaptarii perman: nte la cerintele noi, ceea ce etermind aparitia formelor juridice c respunzatoare. Rolul ordini . de drept consta tocmai in asigura ea unui cadre ondiale. Printro politica al 1 ecvata, statul poate stimula partici area agentilor economici 1 fluxurile economice internationale transformand acest factor i itr-un element potentator al dezvoltarii ationale. normal de de. brawrare a activitatii economice. modificarile ntervenite in conjunctura economiei
1. Element
e politicii macroeconomice(6)
Exista in cipal trei modalitati de pri interventie economie prin cturale -se refera la stabilirea o > politici st strategiilor termen lung, planificarea macro; p mentarii/dereglementarii; problema lustare -politica monetard, politica regl > politici de fisc. de venituri; a mediu privete mediul natural, preturi, me. politic > politici de monetar.
a statului in iectivelor Si conomica Si
la, politica de
iul economic
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 2

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 3

BRASOV 2010
servicffior turistice
ea formelor de turism
(1)
Organizatia M Indiala a Turismului (OMT) in cad 1 Conferintei Internationale i : supra Statisticii Voiajelor Si Turis ului, Ottawa, 1991, a contur. t o definitie unitary a turismului ado 1 tats ulterior in cadrul Sesiunii XXVII-a a Comisiei de Statistics a N atiunilor Unite. Astfel turismul este definit ca activitatile desrawrate 1 1 e persoane, pe durata calatorii orSi sejururilor, in locuri situate in . ; fara rqedintei obipuite, pent o perioada consecutive care nu depa este 12 luni, cu scop de loisir, p -ntru afaceri sau alte motive.
ea formelor de turism (2)
Turismul se m . nifesta ca un fenomen economico-s rezultat din int grarea mai multor subdiviziuni economiei: (ramu domenii ate direct Si in principal in servirea turi anga o activitatea de otelarie Si restauratie; o activitatea de ransporturi; o activitatea ag ntiilor de voiaj Si a touroperatorilor. j ate indirect telecomunicatii, dome nii cultura a ng sanatate.
cial complex, i distincte) ale

tilor
i arta, sport,
Principalele fo turism intern numai in interio turism recept tara data; turism Cele trei emitat forme alte tari. turism interio turism nation
e de turism care sunt: calatoresc domestic tourism) rezidentii unei tari e calatoresc 11 in acesteia; 1r (inbound tourism) non- e calatoresc rezidentii ca in 1r (outbound tourism) 4 e turism pot fi asociate astfel: rezidentii tarii c (turismul intern + turismul receptor) 1 (turismul intern + turismul emitator) tator ,ional (turismul receptor +
Criterii de difer ntiere vizitatori (in sensul de turiti) d alte categorii de calatori: voiajul e sa fie efectuat intr-un loc in afara re edintei obipuite n care o persoand traiqte mai mult e un an) ceea ce trebu . (tara sau locul ile mai mult sau mai putin regulate ntre domiciliu Si exclude calator au de studii; locul de munca oate depaii 12 luni consecutive, este acest prag s e j u r u l n u , din punct de vedere statistic, statutul de rezident; vizitatorul avail ipal al calatoriei trebuie sa fie altul ecat exercitarea motivul munerate, la locul vizat ceea ce exclu e migratia legata prin unei activitati r de locul de mun pati dupd rezidenta: cursioniti) Vizitatorii sunt ationali (turiti cel putin o noapte + e vizitatori i (turiti cel putin o noapte + excursi
Motivele calatoriei , determind structurarea pe grupe i subg pe. Principalele mobiluri ale calator 'ilor turistice sunt: > loisir, recreere vacanta (odihna): vizitarea oraelor, parti iparea la diverse manifestari cultura I e i sportive, efectuarea cumparaturilor, laid, (cura helioS marina), practicare : diferitelor sporturi (ca amatori), croazier: jocuri de noroc, odihna, voiaje de n nta, etc, >vizite la rude i prieteni: vizitarea parintilor, concedii in camin (familie), participarea la fune alii, participarea la programe de ingrij ire a i valizilor, etc, > afaceri i motiv profesionale: instalarea de echipamente, i spectii, vanzari i cumparari in contu unei firme, participarea la reuniuni, conftrinte i congrese, targuri si expozitii, studii, cursuri de limbi straine sau de preg tire profesionala, participarea la acti itati sportive profesionale, misiuni guverna entale, etc, > tratament medic 1 : cure si tratamente de orice tip, > religie/pelerinaj e : participarea la diverse evenimente religioa e, pelerinaje; > alte motive: ec ipajele aeronavelor i vaselor destinate tr: nsportului public (personalul insotito de bord), tranzit, alte activitati.
2. Caracte Oldie servicillor turistice
Trasaturi cu car cter general ale serviciilor turistice m. nifestate prin: caracterul aterial (imaterial) al prestatiei exist, numai in forma cretizata numai in contact cu cererea; ne potentials Si co - a serviciile turistice nu pot fi stoc to Si pastrate in onsum ulterior, ele find perisabil: (cu consecinte nestocabilitat gradului de utilizare a capacita, ilor (de cazare, vederea unui ment S1 a resurselor umane. negative asupr n timp Si spatiu a productiei Si a onsumului for alimentatie, trat ai loc a prestatorului Si beneficiarul simultaneitatea .umului serviciilor, orice neconcordan a de timp sau de coincidenta u pierderi de oferta i/sau servicii nea operite. prezenta in ace - de persoana prestatorului, ele ince and sa existe in executiei Si con eierii acestora (comercializarea sery ciilor presupune loc se soldeaza ocit intre producatorul-prestator Si con umator).
2. Car cteristicile servicillor turistice (2)
au evaluate cererii Si de du-i un important. ei servicii I'dualizeaza la nivelul grupului sau persoa rol
intangi e serviciile turistice nu pot fi cunoscute bi umparare, sunt necesare eforturi de cunoatere inainte de ei, publicitatii in sistemul turistic revenin stimulare > se in d iv
ecificului fiecarui client. 0 asemenea individ alizare este adaptate s t in situatia turitilor pe cont propriu, in ca ul formelor mai evide la nivelul ale turismului, particularizarea se realizeaz. organizate aracteristica de individualitate a serviciilor turistice nu grupului. sibilitatea determinarii unor componente stand, rd in raport exclude po e stabileasca tipurile de baza ale prestatiei. cu care sa mare a cheltuielilor cu munca vie se imp ne prezenta cat Si al in turism atat prin specificul activitatilo p o nd ere consumatorului-turist. lucratorulu
2. Car
deristicile servicillor turistice

(3)
Trasaturi s lecifice ale serviciilor turistice manifestate prin: ersonalizate izarea serviciilorturistice trebuie personal I ul grupului, cat Si ale individului datorita comp rtamentului atat la nive istilor fats de fiecare components a prestatiei. diferit al to amism serviciile turistice urmaresc indeapro pe evolutia inalt stice, pe de o parte Si schimbarile comport. mentale ale di ilor, pe de alts parte. Acestea cunosc ritmuri de cretere cererii tur. -volutiei de ansamblu a fenomenului turistic. consumato itate este rezultatul diferitelor combinatii in re elemente superioare din conditiile naturale Si antropice (geografie, c istorie, civilizatie), specifice fiecarei zone sau tari Si serviciile complex organizatii (transport, cazare, alimentatie, agre ent) decurgand cultura Si
2. Caracte Oldie servicillor turistice (4)
Produsul to istic este considerat rezulta 1 asocierilor, rse) Si interdependent for dintre atractivitatea unei zone facilitatile e (res forma (serviciile) ofe ite cumparatorului; resursele vor diferitelor produse numa lua (gazduire, alim prin intermediul prestarilor de s ervicii specifice ntatie, transport, agrement). In crearea (pr 1 ducerea) Si mai ales in area produselor individuali turistice, accent 1 cade pe servicii.
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 3

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 4

BRASOV 2010
CUpTThi'
a industriei turismului
industriei turismului (1)
Industria turis ului a fost definita, de Scott Si Mei lucrari de sere tilizarea contului satelit al turismului industrie care rnizeaza produse Si servicii turitilor Si ar inceta sa fun tioneze, sau ar continua sa. functioneze al activitatii (ex -mple in acest sens sunt serviciile de tr pasageri i sery ciile din domeniul ospitalitatii).
:
in cadrul unei in Canada, ca o care fara turism, la un nivel redus nsport aerian de
ptata la nivel international este cea uti izata. de Eurostat 0 definitie Stati acc (Biroul de stica. al Uniunii Europene) care preciz - aza ca industria turismului cupr nde activitatile persoanelor care cal: oresc Si stau in locatii din exter orul mediului for uzual nu mai mult d: un an in scopuri de agrement, de afaceri sau in alte scopuri.
industriei turismului
(2)
Industria turis lui este alcatuita din organizatii Si act vitati economice care sunt diver tente ca tip, locatie Si caracteristici. In ustria turismului poate fi impart ta. in (loud tipuri importante de izatii primare Si orga secundare. Organizatiile pr mare cuprind: : transport; >companiile dr >hotelurile Si staurantele; >agentiile de t rism Si touroperatoare; >producatorii 1 vanzatorii de suveniruri.
Organizatiile d industriei turis organizatii depi
direct in n aceasta categorie participa in cadrul mod ului (functionarea Si eficienta omica a acestor econ
(3)
Atractii ca m zee Si facilitati de divertisment fi incadrate in de de categoria orga pot proportia turitilor din tot izatiilor primare sau secundare (depi . lul clientilor acestora). Organizatiile se undare cuprind: companiile transport local; de unitati de ertisment (depinzand de utilizare, loc a ie Si veniturile di generate); Iii de asigurari; banci, I logia informatiei; compa companii de onstructii. /firme de tehn esc in special rezidentii. Function. rea Si eficienta c Acestea dese estor organizatii depinde partial de v; niturile generate economics a a prin turism.
(4)
Alte structure car - apartin de industria turismului: serviciile publ ce; asociatiile co erciale; organizatiile o iciale Si semioficiale; magazinele du free; birourile de in . rmare; oficiile nationa e de turism; organizatii inte ationale. Aceste organiza ii nu obtin venituri din turism, dar reglementeaza ac tivitatile turistice. coordoneaza
industriei turismului (4)
Serviciile oferite turitilor la locul de petrecere a vac antei reprezinta componenta cea mai importanta a activitatii turistice. be au ca obiect satisfacerea nevo ilor turitilor: >cotidiene de r paos Si de hrand; > specifice de di tractie Si de recreere. Aceste prestatii sunt constituite din servicii de cazar: alimentatie Si de grement; for li se adauga alte servicii sau particulariza e pe forme de turism, menite sa co favorabil desr4 rarii voiajelor. Aceste servicii se regas; numqte industri ospitalitatii (gazduire), de e ordin general pleteze cadrul sc in ceea ce se
irea industriei turismului (5)
INDUSTRIA OSPITALITATII Cazare cu caracter social
Cazare turistica Alimentatie comerciala
Alimentatie colectiva
Transport turistic Agentii de turism Cumparaturi loisir
INDUSTRIA TURISMULUI
Relatia industria ospitalitatii-industria turismului
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 4

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 5

BRASOV 2010
Curl"!
1 coutului satelit al turismului
rii statistics al activitatii turistice
1. Sistemul contului satelit al turismului (1)
Sistemul cont lui satelit al turismului (CST) a urmatoarele or panizatii: >Organizatia ondiala a Turismului >Consiliul Mo dial al Calatoriilor Si Turismului >0ficiul Statis is al Uniunii Europene.
ost initiat de
Sistemul cont lui satelit al turismului (CST) car; decurge din sistemul de co tabilitate nationals a Organizatiei N. tiunilor Unite permite creare unei modalitati unitare de masur. re a efectelor turismului in e onomie.
Sistemul contu ui satelit al turismului (CST) analize. directe ale vizi ale acestor chel tatorilor internationali Si interni Si ef:
za
cheltuielile ctele indirecte
1. Sistemul contului satelit al turismului

(2)
Contul satelit 1 turismului (CST) este o metoda stati tica prin care se urmarqte mas rarea impactului economic al turis ului, putandu-se compara in mo direct marimea sectorului turistic cu elelalte sectoare ale economiei i afla masura in care acesta le influen eaza.. CST a fost creat Si pentru asigura o unitate metodologica in de nirea, colectarea, analiza Si inte retarea datelor din turism, la nivelul u ei tari. Contul satelit a > informatiile sosiri, durata s > informatiile valoarea prod
turismului realizeaza legatura dintre: emonetare despre turism (motivatia ca
atoriei, numar
urului); financiare despre turism (consumu vizitatorilor, ctiei turistice) constand intr-un s t de fluxuri economice (m . netare) urmarite de la unitatile de c nsum turistic sau pang. la cele de le roductie care se ocupa cu producerea importarea bunurilor Si se iciilor cumparate de turist.
(3)
Recomandarile sistemul contu Conferintei M Turismului org
Organizatiei Mondiale a Turismului I entru lansarea ui satelit al turismului au fost ado I tate in cadrul Indiale pentru Masurarea Impactului Economic al .nizata la Nisa in 1999.
ondiala a Turismului apreciaza mplementarea Organizatia sistemului cont lui satelit al turismului va determina: crqterea Si imbunatatirea informatiilor cu privirr la legaturile turismului cu c lelalte activitati economice; furnizarea u ui instrument in plus pentru proiectar:a unor politici mai eficiente; coiwtientizar a efectului unor factori care nu sunt irect implicati in turism asupr acestei industrii; /armonizarea Si integrarea componentelor sistemu ui statistic al turismului.
(4)
Informatiile cu rinse in contul satelit al turismului viz; componentel macroeconomice, pentru a descri, importanta eco omica a turismului in concordanta cu similare ale ec nomiei ca intreg Si pentru alte activita Si zone functio ale de interes; date detaliat despre consumul turistic Si cum aces de oferta indig; na Si de importuri; conturi de p roductie detaliate asupra industriei t includ date d - spre ocuparea locurilor de munca, investitiilor.
aza: marimea Si componentele de productie a este asigurat
rismului care multiplicarea
Structura c ntului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial. a Turismului
alatarii gi tunsm pe cont propriu
Turism de afaceri
Cheltuieli gavemamentale (individ)
Exporturi turistice
Chelruieli guvernamentak (total)
Investitii de capital
Exporh_in (non-turf ti':
C:onsuinul turistic C:ererea turist ic Oferta inchtstriei turistice PIS In industria turistic (nuniai direct) Imporruri Oferta economiei tun stic e PIB in industria. Cferta economiei turistice rezidua le
Salarii
lrl C1 irecte
Taxe
Excedente
Deprecieri
PIB in economia turistica- (indirect i direct)
ormri
Form de munc5 industria

_nistica
Forta de munca in in. dustria
la: c is rletate
Taxe
nersem.al
Taxe pe venitul
indirecte
Taxe
Taxele societatilcrr entrierni
Taxt gi c51iltorii
Structura c ntului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial. a Turismului
2. Indicato
statistici ai activitatii turistice (1)
Sursele de in ormatii necesare calculului indicato 1 ilor activitatii turistice sunt:
> registrele Si
frontiere;
apoartele statistice ale intrarilor Si iei
ilor turistice la
elaborate de
> rapoartele p rmanente ale capacitatilor de cazare; > registrele o ertei turistice pe categorii de agenti
autoritatile nati I nale de turism; > rezultatele a chetelor efectuate in randul turitilor traini Si locali la locul destina iei turistice;
rezultatele chetelor privind cheltuielile turistic e ale fiecarei a 1 sumatori; categorii de co 1 populatiei; >recensamant :ti Exteme. >Balanta de P1 Structura c
ntului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial. a Turismului
2. Indicato statistici ai activitatii turistice (2)
Surse primare de informatii Puncte de frontiers: terestre, aeriene, maritime
Indicatori ai cererii i ofertei Cerere Sosiri: turiti, excursion4ti, vizitatori frontiers, rezidenti strain, persoane in tranzit Plecari: tur4ti, excursion4ti, persoane in tranzit, vizitatori frontiers.
Criterii de clasificare Dupa, nationalitate, calatorie, destinatii socio-profesionale, transport, intervale motive de turistice, categorii mijloace de de timp.
Mijloace de cazare: hoteliere, extrahoteliere, complementare
Cerere internationals i nationals prin: numar de tur4ti i numar innoptari Oferta prin indicatori: capacitatea echipamentelor (camere, locuri) i forta de munca. (angajati i alte categorii)
Pentru cerere: dupa intervale de timp, destinatii, nationalitati, categorii socio-profesionale Pentruoferta:sezonalitate lunard, localizarezonala, tipuri de confort Pentru forta de munca.: dupa structura functionala a fortei de munca.
2. Indicato
statistici ai activitatii turistice (3)
Institutii financiarbancare Administratie turistica
Cerere internationals i nationals prin: incasari i plati

Informatii socio-economice: studii de comportament, studii de marketing, demografice i Ancheta Integrata. in Gospodarii Inventarierea resurselor turistice Echipamente turistice: de cazare, de alimentatie, de transport, de agrement i de comercializare Actiuni administrative: marketing, finante publice, formare profesionala continua, infrastructure turistica, legi i normative Informatii macroeconomice generale i sectoriale
Dupd tipuri de sisteme monetare i pe elemente de cheltuieli

Informatii ma roeconomice: indici de pret, valoarea productiei, va oarea cheltuielilor pentru consu formarea bruta. capitalului, v; a niturile, gradul ocupare, tom. de jul, indicatorii Balantei de P ati
ndicato statistici ai activitatii turistice r (4)
Indicatori de ev .luare a capacitatii de cazare capacitatea cazare existenta. (instalata) reprezin 1 a numarul de d to turistica inscrise in cel mai recent a t de receptie, locuri de folosi clasificare a unitatii turistice exist ente exclusiv omologare sau ntare ce se pot instala in caz de necesit to paturile suplim cazare in functiune (disponibila) repr: zinta numarul capacitatea zare de care pot beneficia turitii, f nand cont de d cat este deschisa unitatea turistica resp; ctiva de locuri de c ca numarul de zile de turiti ET Circulatia turist numarul z. =365 numar total I e turiti E(zx T) nu arul de zile total zi
2. Indicato statistici ai activitatii turistice (4)
Indicatorii citatii de cazare, exprimati in ma cap rime >numarul deI mere; c curi; >numarul de cazare in functiune 1 (mii/locuri/zile); capacitat xistenta, permanenta Si ea d sezoniera, p capacitat e, categorii de confort, forma de Indicele de prop a capacitatii in functiune izare ea uti exprim. unitati de capacitatea azare disponibila (locuri oferite) caza dein Si uti Si a acesteia de tre turisti intr-o perioada dinamica. c's determinate.
bsoluta, sunt:
structure de ietate, precum

raportul intre izarea efectiva
2. Indicato statistici ai activitatii turistice

(5)
eaza istici ce caracterizeaza Si Indicatorii sta fluxurile comensu turistice sunt: >numarul tota de turiti: o sosiri/plecari de turiti pentru turismul international, indicator ce se obtine pe baza nregistrarilor la frontiera; o persoane ca r ate, indicator utilizat pentru turis I ul intern Si international, r zultat din documentele unitatilor de ca are turistica; o participanti I a actiuni turistice, indicator speci lc turismului national, rezult t din centralizarea datelor agentiilor d: turism. >numarul tot 1 de zile turist (produs intre numa 1 de turiti Si durata activitat li turistice, exprimata in zile, perioad. maxima. luata in calcul find e un an).

(6)
>numarul me s iu zilnic de turiti exprima circulatia turistica medie intr-o anumit perioada (se calculeaza ca media aritmetica a numarului de t riti ponderat cu numarul de zile). > durata med e a sejurului (se calculeaza ca med a aritmetica numarului de zile ponderata cu numarul de turiti) a atitudinea co sumatorilor determinate de venituri i acestora, polit I'm tarifara practicata, structura timp evidentiaza e Si dintre timpul e munca Si timpul liber. structura lui Si raportul

(7)
Principalii in I icatori de evaluare a activitatii financiare a operatorilor de urism sunt: indicele part iciparii turismului la incasarile valut. e, calculat ca un raport intre veniturile valutare din turism Si yen turile valutare totale; indicele ibutiei turismului la cheltuielile valut re, determinat cont cheltuieli-plati in valuta pentru turi m efectuat de ca raport intre inatate Si cheltuielile valutare; rezidenti in str' gata bruta in turism fata de total AB reprezinta valoarea valoarea adaugata in turism Si total AB la nivelul ada raportul dintre male; le, ce arata nivelul incasarilor obtinute din impozitele economiei nati cte asupra activitatii turistice; incasari fist al al tarifelor de cazare. directe Si indir
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 5

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 6

BRASOV 2010
1. Impact 1 pozitiv ale turismului asupra ec
nomiei
Z. Efectel
negative ale turismului
3. Evolu a turismului international
1. Impactul
pozitiv al turismului asupra econom
Preocuparile economiei, inconjurator, importante al
privind masurarea impactului tur smului asupra supra comunitatilor locale Si a upra mediului .unt relativ recente Si reprezinta unul din elementele politicii macroeconomice in turism.
upra economiei Efectele eco omice pozitive ale turismului nationale a nui stat stimuleaza guvernele, comu itatile locale Si organizatiile rivate sa investeasca in acea zona. Pentru ca turi .mul sa aiba o influents majors in ec nomia mondiala, trebuie ca fa torii de decizie, prin politicile aplicat e sa maximizeze beneficiile ec inomice Si sa minimizeze neajunsuril: asupra mediului socio-cultural
1. Impactul
pozitiv al turismului asupra econom nomice ale dezvoltarii turismului: le Si private) in or importante investitii i alimentatie, (guvernament. de transport, capacitati de cazare teaza industria ement; tilitati, 1 ezvoltarii unor elemente care sisteme compl: i comerciale, infrastructura zonala de , atii Sint percepute initial ca nite transport public) de costuri comunitatea a ulterioard determinand a for pe profitabilitat termen
Beneficiile ec > realizarea u infrastructur a facilitati de ag > stimularea turistica Investitiile (unite s de locale, telecomuni evolut lung.
1. Impactul pozitiv al turismului asupra econom
Analizand balan
lta a turismului cu balanta de plati rez urmatoarele
balanta lui deficitara Si balanta de plati de citara (deficitul
turism aza balanta de plati) state slab dezvol ate economic; turismului agrav lui excedentara Si balanta de plati de citara (turismul balanta tru a contribuii la reducerea defici lui balantei de
turism s de dezvoltare economics; este stimulat pe ului excedentara Si balanta de p1: ti excedentard plati) state in cu uie la crqterea surplusului balantei de plati) state ba l an ta tu r i s is dar Si receptoare de turiti internati nali; (turismul contri I cedentard state ului deficitara Si balanta de plati e dezvoltate econo nali; dezvoltate econo is Si emitatoare de de turiti internati I balanta turis onedei locale ortat in fluxul turitilor este paritatea Un element im
fats de cea din ra de origine a turitilor internationali.
1. Impactul pozitiv al turismului asupra econom ei(4)
Conceperea poi' ticilor macroeconomice trebuie sa aiba in vedere factorii care determind c ontributia turismului la crearea PIB: resursele exis ente (resursele naturale, infrastructura, esursele umane i financiare sunt c onditii esentiale pentru succesul dezvolt. rii turismului); nivelul dezvo tarii tehnologice (veniturile din turism or fi mai ridicate in acele state i care gradul de aplicare al tehnologiil I r inalte este mai ridicat); stabilitatea so iala i politica (problemele de acest tip vor avea un efect nefavorabil asup ra numarului de vizitatori); atitudinile i obiceiurile (parerea comunitatii locale despre turiti i inclinatia indiv duala de a calatorii influenteaza. irect dezvoltarea turismului); >investitiile gu pregatirea forte ernamentale sau private (de capital, de 1 romovare, pentru de munca, afecteaza structura i r. to de cretere a turismului).
egative ale turismului m
Dezavantajele c are afecteaza personalul angajat in turi > nivelul de c aificare este considerat relativ mode. cadrelor cu pre 'afire superioard este redus; > nivelul salari for este inferior mediei pe economie (1 ca este cu apro imativ cu 20% mai redus decat in c: economice); > nesiguranta 1 I curilor de munca determinate de car. al activitatii turi stice; > caracterul in - gal al perioadelor de activitate (we restul saptaman i, seara fata de dimineata); > insecuritatea globala Si recesiunea economica turismul; > folosirea min > distragerea u orilor in cadrul activitatilor turistice; or persoane de la ocupatiile traditional
m: t, iar numarul
MT apreciaza lelalte sectoare

cterul sezonier
k-end fata de
are afecteaza
egative ale turismului (2)
Scurgerile repr turistice care '4 in economiile efectelor indire
- zinta acele sume de bani din incasarile provenite t pierd capacitatea de a produce un multiplicator efe eaza valoarea destinatiilor turistice deoarece dimin to Si Scurgerile se p It realiza in urmatoarele moduri: necesare plata import rilorinduse. pentru a realiza infrast ctura turistica;
turistice sunt repatrierea irofiturilor in cazul in care serviciil asigurate de co panii straine (lanturi hoteliere, compa ii de transport) importuri d bunuri de consum (in special ali ente Si bauturi pentru turiti); plata salari for lucratorilor straini, angajati i companiilor transnationale.
egative ale turismului(3)
Strategii de mi 1 imizare a scurgerilor: substituirea mporturilor cu bunuri indigene; stimularea i vestitiilor pentru dezvoltarea oferte . reduceri Si scu iri de taxe, subventii, stimulente ims impotriva natio 1 alizarii sau exproprierii; modificarea atitudinii companiilor transnational comunitatilor 1 cale (utilizarea fortei de munca local consumul turis is a produselor locale, elaborarea de c afaceri).
turistice (prin biliare, garantii in avantajul , inglobarea in duri de etica in
Efectele inflati oniste ale cererii turistice internatio ale se datoreaza tendintei depl sarii fluxurilor turistice intemation. l e s p r e t a r i c u moneda mai .laba decat cea proprie (determine d o c r e t e r e a preturilor pe pl :n local in perioadele de varf de sezon)
ele negative ale turismului(4)

Dependent economice de turism, manifestata prin a maj obtinen oritatii veniturilor vulnerabil l a n i v e l l o c a l d i n t u r i s m u l d e m a s a p o a e determina ati ale economiei nationale, in cazul unei i economice i recesiu sau unor c tastrofe In conceper a strategiei de dezvoltarea a unui stat exist5 trei pun to diferite de naturale. vedere refe for la locul turismului in cadrul acesteia: dezvoltar a integrat5 oferta turistic5 beneficiaz5 denul celorlalte riilor resurse ramuri econ sprij printr-un of 'mice cu care este interconectat5, (valorificarea pro dezvoltar rt economic considerabil); 1 dezvoltarii a unilateral5 consider5 turismul un a bunurile i (celelalte s esare serviciile ne motorturismului) dezvoltar ctoare economice se vor dezvolta pentru a fumi. rturile find concentrate a coordonat5 o solutie de compromis mitatoare din punct de ye (di
volutia turismului internatione w

Date referitoare la turismul international
In bou n d To ur ism 1 990-2 009*
1000 9-00 100 -6-00 500 .400
300 200 100 0

01Internatio-nal Tourist Arrivals {_minion)
In - mkt - national Toupin Receipts (USI
Source: 'World Tourism Organization (UNVI.ITO)
volutia turismului international m
Date referitoare la turismul international

Inbound Tourism by month
International Tourrnm Arrivals (million)
110 -
1 CO
90 80 70
2009' 20013 200.7 2-006
60
40
Feur . March Apr 11 may Purge -Puiy Aug. 5411-01E. fit, 15r. DeC .
SO Li rce: Vviorl ci Ti:::. Li ri sm 0 rga n ir ati o n (U NV1.170) 40
3. Evolutia
urismului international m
;1
Date referitoare la turismul internation Organizatia Mondiala a Turismului
Inbound tourism by purpose of visit, 2009*

(share) Leisure, recreation and holidays 51% VFR, health, n, other 21%
Inbound tourism by mode of transport, 2009*

(share) Air 53% Road 39%
Business a nd professional Not specified 7% 15% Source: World Tourism Or anization (uNvirro) Source: World Tourism Organization (UNWTO)
41
Water 594 Rail 3%
3. Evolutia turismului internationalm

International Tourist Arrivals 1990 World Advanced Emerging economies 1 economies 1 438 300 139 1995 533 339 194 683 423 260 2000 2005 2007 802 451 351 901 496 405 2008 919 494 425 2009' 880 470 410 53.4 46.6 Market share (%) 2009' 100
Change Average annual growth (VA {%) Q9w C18fC17 09 /06

00-
2.0 -0.4 4.9
-4.2 -4.9 -3.4
2.9 1.2 5.2
By UNWTO regions: Europe 265.0 309.1 392.2 441.0 485.4 487.2 459.7 52.2 0.4 -5.7 1.8
Northern Europe Western Europe Central/Eastern Europe S o uth ern/Me d ite r. Eu.
Asia and the Pacific
28.6 108.6 33.9 93.9

55.8
35.8 112.2 58.1 103.0

82.0
43.7 139.7 69.3 139.5

110.1
52.8 141.7 87.5 159.1

153.6
58.1 153.9 96.6 176.8

182.0
56.4 153.2 100.0 177.7

184.0
53.1 146.0 89.5 171.1

181.2
6.0 16.6 10.2 19.4

20.6
-2.9 -0.4 3.5 0.5

1.1
-5.8 -4.7 -10.4 -3.7

-1.6
2.2 0.5 2.9 2.3

5.7
North-East Asia South-East Asia Oceania South Asia

Americas
26.4 21.2 5.2 3.2

92.8
41.3 28.4 8.1 4.2

109.0
58.3 36.1 9.6 6.1

128.9
86.0 48.5 11.0 8.1

134.0
101.0 59.7 11.2 10.1

143.9
101.0 61.7 11.1 10.3

147.8
98.1 62.1 10.9 10.1

140.7
11.1 7.1 1.2 1.1

15.9
0.0 3.4 -0.9 1.1

2.8
-2.9 0.6 -1.8 -1.5

-4.8
5.9 6.2 1.4 5.8

LO
Noth America Caribbean Central America South America

Africa
71.7 11.4 1.9 7.7

14.8
80.7 14.0 2.6 11.7

18.9
91.5 17.1 4.3 15.9

26.5
89.9 18.8 6.3 19.0

35A
95.3 19.8 7.8 21.0

43.1
97.7 20.1 8.2 21.8

44.2
92.1 19.5 7.6 21.4

45.6
10.5 2.2 0.9 2.3

5.2
2.6 1.2 6.4 3.8

2.5
-5.7 -2.9 -7.4 -1.6

3.1
2.5
0.1 1.5 6.5 3.3

6.2
North Africa S u bsa ha ra n Africa

Middle East
8.4 6.4
9.6
7.3 11.6
13.7
10.2 163
24.9
13.9 21.5
37.8
16.3 26.9
46.7
17.1 27.2
55.6
17.6 28.1
52.9
2.0 3.2
6.0
4.8 1.1
19.0
6.2 6.3
8.8
3.4
-4.9
Source: world Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010) eased on the classlficatfan by the nternational Monetary Fund (IMF), see page 147 of vo.wollmf..orglexternalipubsif tNveol20 10 /01/pc if itext..pd t. Source: World Tourism Organization (UNWTO) I(Data as collected by UNWTO, August 2010)
1 1
Rased on the classfficathon by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of voruw.lmf.orgfexternalfpubsittiweo/2010 101/pdfftext,pdf.
3. Evolutia
urismului internationalm
International Tourism Receipts Local currencies, constant prices, change (%) 07)06 08107 09".108 Share (%) 2009* 100 64.2 35.8 21308 941 613 328 (billion) 2009* 852 547 305 US$ Receipts per arrival 2009* 970 1.160 740 (billion) 2008 2009* 640 417 223 611 392 219 Euro
Receipts
per arrival 2009* 690 830 530
World Advanced economies' Em e r g i n g e con om i e s' By UNWTO regions: Europe
5.5 4.9 6.8
1.3 1.9 0.1
-5.7 -6.7 -3.8
2.7
-1.2
-6.6
48.5
473.7
413.0
900
322.0
296.1
640
Northern Europe Western Eu rope Centra I/Eastern Europe SoutherniMediter. Eu.

A sia a n d t h e P a ci f ic
4.0 2.2 8.9 0.9

10.0
-2.0 -2.3 2.1 -0.8

4.6
-2.9 -7.2 -8.2 -7.0

-0.7
7.1 16.9 5.6 18.9

23.9
70.2 162.2 57.8

208.9
60.9
143.1
1,150 980 530 940

1,120
47.8 110.3 39.3 124.7

142.1
43.6 103.0 34.0 115.5

146.1
820 710 380 670

810
47.4
203.7
1835 161.1
North-East Asia South-East Asia Oceania South Asia

A m e r i ca s
8.3 16.0 6.4 6.8

6.6
8.4 -1.0 2.9 7.4

4.9
0.1 -6.3 5.2 -0.2

-10,1
11.8 6.4 3.9 1.8

19.4
99.9 59.8 33.7 15.5

188.1
100.3 54.3 33.5 15.6

165.2
1r020 870 3,080 1,550

1,170
67.9 40.6 22.9 1 0.6

127.9
71.9 38.9 24.0 11.2

118.5
730 630 2,210 1,110

840
North America Caribbean Central America

South America
Africa
7.6 0.9 10.6

6.8
9.7
6.9 -3.1 -1.1

2.4
-3.5
-12.3 -4.9 -7.1

-1.3
-4.4
14.0 2.6 0.7

2.1
3.4
138.9 23.6 6.4

19.2
30.2
118.9 22.2 5.9

18.2
28.9
1,290 1,140 770

850
630
94.5 16.1 4.3

13.1
20.5
85.2 16.0 4.2

13.0
20.7
930 820 550

610
450
North Africa
7.4
-3.9
-4.3
1.2
10.8
9.9
570
7.3
7.1
410
Subsaharan Africa
M id d l e E a st
10.9
9.4
-3.3
0.8
-4.4
-0.9
2.2
4.8
19.4
39.7
18.9
41.2
670
780
13.2
27.0
13.6
29.5
480
560
Source: World Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)
1
volutia turismului internationalm
InternationalTouristArrivals
International Tourism Receipt

US$
million
Change (%)
billion 2008 2009'
Chang (%
Rank
Saris
11:03
2009*
08/07
09108
6.3 5.3 8.7 4.1
Rank
1 United
08107 09108
1 France TF 79.2 74.2 -2.0 2 United States IF 57.9 54.9 3.5 3 Spain IF 57.2 52.2 -2.5 4 China IF 53.0 50.9 -3.1 5 Italy IF 42.7 43.2 -2.1 6 United Kingdom IF 30.1 28.0 -2.4 7 Turkey IF 25.0 25.5 12.3 8 Germany TCE 24.9 24.2 1.9 9 Malaysia IF 22.1 23.6 5.1 10 Mexico IF 22.6 21.5 5.9
Source: World Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)
1
1.2
7.0
States 110.0 93.9 135 -14.6 13.5 -14.6 2 Spain 61.6 53.2 6.9 -13.7 -0.4 -9.0 3 France 56.6 49.4 4.2 -12.7 -2.9 -7.9 4 Italy 453 40.2 7.2 -12.0 -0.1 -7.2 5 China 40.8 39.7 93 -2.9 9.7 -2.91) 6 Germany 40.0 34.7 11.1 -13.3 3.5 -8.5 7 United Kingdom 36.0 30.0 -63 -16.6 1.6 -1.6 8 Australia 24.6 25.6 11.0 3.4 10.7 11.2 9 Turkey 22.0 21.3 18.7 -3.2 18.7 -3.2($) 10 Austria 21.6 19.4 15.5 -10.1 7.6 -5.2
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 6

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 7

BRASOV 2010
a globalizarii
e manifestare ale globalizarii

1 globalizarii asupra industriei tur
glob alizirii (1)
Globalizarea a 1 ost definita astfel: > intensificare cantitativa Si calitativa a tranzactii or ce depaesc limitarea impu .6. de granite, concomitent cu unea spatiala a acestora (Men expans c e a m a i el U. ); e la Revolutia m re schimbare economics Si socials ace (Messner D. / Nuscheler Industrials inc F.); relatiilor sociale de pretutindeni, rin care locuri > intensificare distanta unele de celelalte ajung sa interconecteze aflate la mare procese care au s; astfel incat eve 1 imentele dintr-un loc sunt marcate versa (Giddens loc intr-un loc de A.); de la multi kilometri departare Si economii din dents sporita Si integrarea o vic; diferitelo interdepe );
globalizirii(2)
Globalizarea e onomiei mondiale -un proces diva 1 legaturilor Si 1 ependentei dintre statele nationale, extinderii Si a ancirii legaturilor in tot mai variate economice, pol itice, sociale Si culturale Si avand 4 faptul ca proble ele devin globale mai mult decat nati randul for o s lutionare Si armonizare mai globoid 1 nationals.
is al crqterii ca urmare a sfere ale vietii rept implicatie vale, cerand la ai mult decat
Din punct de edere economic si financiar, global zarea poate fi definita drept i 1 tarirea, reinventarea Si armonizarea legaturilor dintre economiile nationale pe o piata mare, globoid, bunurilor Si serviciilor, dar 1 ai ales a circulatiei capitalurilor de on e fel.
globalizirii(3)
Factorii ico-comerciali care au t globalizarea econo determin. sunt: economiei iale Si care au intensificat acest proces mon ie a marfurilor; libera erviciilor; circula ietelor de capital; liberalizarea eplasare a investitorilor straini egislativa la nivel international. liberalizarea plica diminuarea taxelor vamale (renuntarea la Globalizarea i politica vamar libertatea Si la restrictiile de circulatie a marfu ilor, serviciilor, Si de capitalurilo , pe masura dezvoltarii schimbur for economise internationale, tradual). armonizare a
2. Forme d
manifestare ale globaliziriim

ondiala a Comertului a fost infiint. t in 1995, ca dei de negocieri comerciale multil. terale Uruguay ste o organizatie internationals care tabilqte reguli
Organizatia M rezultat al Ru
(1986-1994).
globale de co cunoscut Si ca OMC care stab
ert intre statele membre. Nucleul si temului OMC,

istemul de comert multilateral, o repr: zinta acordurile ilesc regulile de baza ale comertului in ernational ca Si se deschidere de piete asumate de me brii sai.
angajamentele
Uniunea Europ
and are (loud componente economice mportante: piata unica - liminarea, in mod treptat, a restrictii or privitoare la concurenta; comert Si liber. /uniunea eco 1 omica Si monetara -o intelegere intre natiunile europene parti ipante in vederea utilizarii unei moned unice, euro, Si realizarii unei politici economice unice cu un set de conditii de
responsabilitat fiscala.
2. Forme d manifestare ale globalizirii(2)

N.A.F.T.A. - A. rdul Nord American de Convert Liber orth American Free Trade Agr; ( 992 intre SUA, Canada i Mexic ement) a fost semnat la 17 decembrie Obiectivele acor >eliminarea ba servicii la nivel s >promovarea co schimb; >crqterea subst >protejarea cor teritoriile fiecare >stabilirea proc conflictelor; >stimularea coo
, on a .. a - a
.

ului N.A.F.T.A. sunt: lui de bunuri i erelor comerciale i facilitarea transpo - granite teritoriale; rul zonei de liber ditiilor pentru concurent5 loial5 in interi
ntial5 a oportunitatilor investitionale; e intelectual5 in spunzatoare a drepturilor de propriet. parti semnatare; ui i solutionarea durilor adecvate pentru aplicarea tratatu pentru extinderea erarii trilaterale, regionale i multilateral:
a.-aa
manifestare ale globalizirii m
Asociatia nati infiintata in a Malaezia, Sing A.S.E.A.N. es regional avand > accelerarea > consolidarea > incuraj area comertului Si tr
1 nilor din Asia de Sud-Est ( A.S.E A.N. ) A fost ul 1967, prin tratatul semnat de Fili s me, Indonezie, :pore si Thailanda. e o organizatie economics internatio ala cu caracter sediul la Bangkok Si ca obiective princ pale: 4 ezvoltarii economice a tarilor membre, stabilitatii economice, sociale Si cultur le a zonei; ooperarii pentru dezvoltarea agricul rii, industriei, ansporturilor.
In prezent me brii ASEAN sunt: Brunei Cambogia Indonezia Laos Malaezia, My nmar (Birmania), Filipine, Singa s ore, Thailanda, Vietnam.
mpactul
globalizirii asupra industriei hid=
Turismul este nul din domeniile cele mai afectate e globalizare, 4 gaturilor dintre implica o inte regiuni (cu c sificare Si o extindere geografica. a mului, aparitia 1; fluxurilor glob I nsecinte in internationalizarea turi Adaptarea teo iei globalizarii la domeniul u l u i a d u s l a le de turiti Si accentuareaturis identificarea a concurentei > globalismul, rei curente de gandire: sociale Si polif care considers ca masivele schim e an economise, unei lumi fara ce au erodat puterea statelor inaugurand era inlaturarea nationale, con a libertate prin frontiere; in turism, confers mai declaneze criz ativ, capabil sa. mul .trangerilor (poate sa aiba Si impact
ctul globalizirii asupra industriei turismului (
ma doar o > tradition 1 lismul argumenteaza ca tendintele recente dete proceselor intensificar - S i o i n t e r n a t i o n a l i z a r e p e t e r m e n l u n g economice in care statele Si pietele nationale continua sa. ra.1 dna pilonul principal; 1 1 contextul turismului, aceasta inseamna cupri derea celor i un nivel mai indep rtate regiuni ale globului in circuitul turistic ridicat al umarului de turiti, dar principalul regulator r mane statul care menti 1 e frontierele sub control, investete in infr, structure Si promoveaz activitatea turistica; alismul considers ca globalizarea creeaza u nou climat > transfo politic, soc al Si economic care transforms in mod funda ental natura statului, fo ele de interventie Si operatiunile acestuia.
dui globalizirii asupra industriei turismului (

Globalizar trasaturi: > extinder economice pamantului > regional in industria turismului se caracterizea.
a prin patru
a relatiilor s ociale - s tabilirea unei rete e culturale, i politice atotcuprinzatoare; practic intreaga suprafata, a s-a transformat intr-o destinatie turistick zarea -amplificarea interconexiunilor dintre (ari le vecine, in special cel - de dimensiuni mici, exemplul Uniunea Eur o peal* unde turismul es to facilitat Si de nivelul ridicat al veniturilor, d stabilitatea politica Si ociala Si de bogatia in resurse naturale Si antropi e); > intensifi area - densitatea sporita, a interactiunilor pe I lan mondial determina, a impactul evenimentelor sa, fie mai puternic si tit; > intrepat nderea - culturi Si societati diferite aflate la ari distante e diversitate sunt puse ata, in fata, la nivel local, creandu-se o mai ma 1 nor structuri turismul i de consum plica, de asemenea transferal peste frontiere a valori Si stiluri de viata.
dui globalizirii asupra industriei turismului (

.
Consecinte e globalizarii asupra industriei extender turismului: a turismului dezvolta international ea turismului de afaceri. Turismul i ternational, manifests (loud tendinte: polariza (concentrarea fluxurilor turistice spre anumite estinatii); r pa dar mai macrod-Est). ionalizarea (se localizeaza in special in Eur re globalizarea fluxurile SUA - Caraibe sau Japonia - Asia de S cuprinde Si Dezvoltare turismului de afaceri merge in paralel cu datorita: economics ii comertului care solicits calatorii peste hotare; anagement dezvolt nvestitiilor care impun deplasari in scopuri de managerilor companiilor transnationale, a pe scars larga a sistemului crqterii subcontractarilor. financiar;
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 7

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 8

BRASOV 2010
Curl"!
Definir a dezvoltarii durabile Iu industria tur

Impac ul industriei turismului asupra durabile
smului
dezvoltarii
3. PoMid macroeconomice pentru dezvoltarea industriei t rismului
durabila a
dezvoltirii durabile In industria We
Exists trei princ ipii majore ale dezvoltarii durabile: 1. Durabilitate ecologica, care asigura o dezvolta e durabila cu mai ales a mentinerea tut ror proceselor ecologice esentiale diversitatii resu selor biologice. 1. Durabilitate socials Si culturala, care genereaz o dezvoltare favorabila mem e rilor societatii, compatibila cu valoril; culturale Si de civilizatie exist nte precum Si cu pastrarea identitatii c i munitatilor. 1. Durabilitate economics, care asigura o dezvolt are economics eficienta, resurs - le find gestionate astfel incat s exist; i in viitor.
dezvoltirii durabila In industria

Turismul are o ontributie importanta in realizarea proces lui de dezvoltare durabila datorita , creterii i a contributiei importante a a estei industrii la dinamismului tan i destinatii locale, economia multo e intre (clienti) vizitatori, industrie, med u i comunitatea relatiei specia
Relatia turf ti ediu determine trei aspecte importante intre turism i d zvoltarea durabila: interactiunea, data de natura activitatii turistice bazata experiente in lo uri noi; data de capacitatea turismului de a s coi4tientizare randul vizitatori or cat i a gazdelor rezolvarea problemelo dependenta d torata solicitarli de calm turiti de a intra mediu intact curat, cu zone naturale atractive, cu tra istorice precum i cu comunitati locale gazda. unice ale relatiei pe oferirea unei
etermina atat in de mediu; in contact cu un
dezvoltirii durabile In industria We
Dezvoltarea d 1 rabila in industria turismului este d ficil de definit pentru ca treb ie s tiny cont de nevoile turismul i actual Si de preocuparile p ntru viitor. Exista cinci e emente principale ale dezvoltarii dura turismului: pastrarea res rselor existente pentru generatiile viito mentinerea oductivitatii resurselor de baza; p iodiversitatii Si evitarea schimbari mentinerea . asupra mediulu itatii in cadrul acelei* generatii SI int /asigurarea ec i protectia motenirii culturale Si i mentinerea .tiunii regiunii sau a n ile in industria
re;
or ireversibile
e generatii; torice a zonei,
2. Impa
ul industriei turismului asupra dezvoltirii d
Industria t > furnizea organizatii asistenta c >asigura asigurand (datorita v > constitui
rismului are un impact pozitiv asupra durabile: ezvoltarea dezvoltari stitiilor Si r a oportunitati importante pentru4 or, crearea de locuri de munca, stimularea inv munitatii locale; culturale, alorificarea economica a resurselor naturale for locale conservarea acestora Si sprijinirea comunitat niturilor pentru pacea Si intelegerea inter-cultur. la; un liant de la turiti);
2. Impa ul industriei turismului asupra dezvoltirii d
Industria t rismului poate avea Si un impact negativ asupra durabile: realizea a o presiune directa asupra ecosistemel I provocand 4 egradarea mediului fizic; exercita o presiune considerabila asupra comunitati putand det rmina mutarea awzarilor traditionale; utilizea resurse rare, in special teren Si apa; z intribuitor important la poluarea globoid; este un rsa de venituri nestabild, find sensibila la s c previzionate ale mediului Si ale climatului este o s actuale sa destinatiei.
ezvoltarii
r fragile,
or gazda,
himbarile social al
Supra-dez cu turiti d /eroziune intense; poluare a aruncarea de turism; poluare a (hotelurile datorita tra
oltarea industriei turismului in anumite zone s. u saturatia terming. urmatoarele efecte negative: mediului natural datorata supra-dezvoltarii i folosirii oceanelor, lacurilor Si raurilor prin sportu i nautice, esturilor menajere sau prin realizarea altor acti itati legate vizuala, sonora Si a aerului datorata supra- ezvoltarii care blocheaza privelitea, creterea nivelului gomotului icului turistic, cantitatea de smog Si de emisii, e 1 c.);
criza se iciilor utilitare datorata suprasolicitarii sau capacitatii limitate 1 timpul perioadelor de varf (consum mare de energia electrica apa); congest le de traffic pe aeroporturi, pe strazi Si din zon; le turistice i .ezonului de maxima afluenta turistica (sau dat I rate lipsei in timpul adecvate); facilitatilo tele Si resentimentele dintre comunitatea gazda turiti; diverge -le sociale ce includ delictele generale, co sumul de proble rostitutia; m 1 entelor Si suprapo droguri Si lulareaSi pagubele aduse spatiilor de cult, monu structurilo istorice.
3. Politici ma ustriei turfs roeconomice pentru dezvoltarea du industriei turfs

UlUi(2)
bile a
Dezvoltarea du abila in industria turismului (potrivit MT) trebuie sa Ong. cont de u atoarele aspecte: sa se folosea ca in mod optim resursele de mediu are constituie un element cheie in dezvoltarea industriei turismuld mentinandu-se procesele ecol I gice esentiale Si ajutand la conse area motenirii naturale Si a bio diversitatii; sa se respecte autenticitatea socio-culturala a comun. tatilor autohtone, conservarea ntarirea motenirii culturale Si a valo ilor traditionale, contribuind ast -1 la intelegerea interculturala Si la tole mtg.; sa se realizez o dezvoltare economics pe termen lu g, asigurandu-se beneficii tuturo partilor implicate care sa fie imparti e in mod corect, incluzand locur de munca remunerate corespunzator i servicii sociale pentru comunit tea locala care sa contribuie la diminu. rea saraciei.
3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea du industriei turfs turfs industriei

UlUi(2)
Politicile guy ; rnelor in materie de dezvoltare promovare turismului treb ie s fie axate pe urmatoarele . /crearea unui element; turismului; cadre politic global vizand rea durabila un plan dezvolt direc valoare, cu d or, delimitand zonele prioritare ce aza a fi puse in conditiile fiec urme adaptabile la optime ale stru terminarea tipului produselor a capacitatilor o reglement turistic ajarea turistic asupra rei zone Si cu luarea in considerare teritoriu o politica turilor de primire turistica; a investitoril de e concise Si rationale relativ la care s tine co ame elaborarea n ui, care trebuie riguros aplicata
. Politici maroeconomice pantry dezvoltarea du ustriei turfs

U1Ui(3)
bin" a
Organizatiile p ivate din turism pot contribuii la dezv 1 ltarea durabila a acestei indust ii prin: evaluarea cu precautie a repercusiunilor posibile a upra mediului ale planurilor d investitii; strategii vizand reducerea la minimu a riscurilor Si conceperea d; e ale planurilor de investitii asupra ediului natural efectelor negati itatilor locale; i asupra comu plicarea de programe vizand reducere, la minimum a elaborarea Si resurse Si a productiei de dewur , maximizand consumului de - for turistice; calitatea produs activitatilor efectuate intereselor generale de subordonarea 4 iului; gestionare a me respectarea rmelor Si reglementarile legale, nation. le. n
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 8

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 9

BRASOV 2010
Cup
ea spatiului rural ntele activitatii de turism rural
spatiului rural (1)
Definirea spat ului rural este dificila, deoarece limit; Clare: pentru u 1 ii este un spatiu periferic al activitati zona a naturii unde se afla sate Si comune; altii conceptul de c mp, cu tot ceea ce nu reprezinta. aglo
le sale nu sunt agricole sau o 1 identified cu erare urbana.
Se poate afi 1 a ca spatiul rural este o zona. 1 utin populata, caracterizata. p in faptul ca. (Greciet, 1994): >are o econ Imie bazata pe folosirea resurselor naturale Si pe productia de b nuri caracteristice locului respectiv; >se afla. depa e de centrele urbane Si in principal est; un loc izolat; >nu este indu trializata. Si '4i conserva aproape intac a identitatea Si cultura.
spatiului rural
(2)
Demografic, s p atiul rural poate fi definit in opozitie spatiul urban calitatilor in Organizatia N c functie de nu tiunilor Unite propune o clasificare all 1 Localitati cu p drul populatiei, in (loud categorii: cuprinde: >cel putin 12. opulatie aglomerata, sau a orawlor, car; >cel putin 2.0 .00.000 locuitori - superconurbatiile,; 10.000 locuitori - orawle plurimilionarr 1 .000 locuitori - orawle foarte mari; >cel putin 50 >cel putin 20. 100 locuitori - populatia aglomerata,; ()rawle mici: 1 ocalitati cu mai putin de 20.000 locuito . dar considerate "u bane" in definitiile nationale; Localitati rura e : awzarile pe care definitiile nu le-au considerat drept urbane.
spatiului rural
(3)
In Romania, o localitate poate fi considerate ora dn. are peste 5.000 de locuitori i indeplinqte concomitent anumite arde privind infrastructure. dezvoltarea ec stan1 Prin legea nr.3 onomica, dotarile edilitare Si o anumita menaj are a teritoriului nat 51/2001 privind aprobarea Planului de pe ranguri: a. rangul 0 - C onal, se face o ierarhizare a localitatilo nta europeand; b. rangul I - m .pitala Romaniei, municipiu de import. uenta potentials la n. nicipii de importanta nationals, cu in a. rangul II - vel european; udeteand sau cu rol de echil lunicipii de importanta interjudeteand, a. rangul III - j b. rangul IV - bru in reteaua de localitati; c. rangul V - s Irate; artinand ate rewdinta de comund; municipiilor i oraelor. to componente ale comunelor Si sate a
spatiului rural
(4)
Criterii nation le folosite in clasificarea awzarilor rur le: Austria - com nitati cu mai putin de 5000 locuitori Danemarca - c I munitati cu mai putin de 200 locuitori Franta - comu itati cu mai putin de 2000 locuitori ocuind in case invecinate sau la distanta de nu mai mult de 200 metri unele de altele Irlanda - comu itati cu mai putin de 500 locuitori Olanda - com nitati cu mai putin de 2000 locuitori 4 ar cu mai de 20% din po I ulatia active angajata in agriculture, mult Norvegia - co unitati cu mai putin de 200 locuitori Sue is - comu itati cu mai putin de 200 locuitori Scotia - comu itati cu mai putin de 1000 locuitori Spania - comu itati cu mai putin de 2000 locuitori
entele activitatii de hid= rural
(1)
Turismul rural include o gama larga de modalitati I e cazare, . evenimen e, festivitati, sporturi, alte distractii Si ac witati de petrecere placuta a timpului Tiber, toate desrawrate intr un mediu tipic rural Organizat forma a t condusa resursele i dotaril agroturist a Mondiala a Turismului definete turismul ral ca o rismului ce include orice activitate turistica or anizata Si n spatiul rural de catre populatia locala, v lorificand ristice locale (naturale, cultural-istorice, uma e) precum fermele Si structurile turistice, inclusiv pensiunile ce.
entele activitatii de turism rural (2)
Turismul ral este determinat de urmatoarele > existen aspecte: > pastrar a localitatilor rurale; a functionalitatii rurale; conse area unei infrastructuri rurale; area modului de viata traditional; conse a identitatii culturale specifics. > pastrar Conceptu de turism rural a evoluat treptat, inglo i and toate activitatil; turistice care se desrawara. in mediul rural. reptat pe masura I iversificarii serviciilor turistice practicate a nivelul localitatil or rurale s-au conturat cateva subforme: turimml

(3)
Agroturis ca se prac active, ofe activitati a In functie deli din p activa.
Agroturis precadere
ul este un segment al turismului rural, cu ularitatea parti preferint ica in ferme (catune, gospodarii, conace), a de la diverse lindu-i-se turistului posibilitatea de a participa trozootehnice ul rural, de regiuni, acest termen se identified cu turis . articipar nct de vedere tehnic, este doar o modalitate e de ul, ca oferta turistica diferentiata, se ifesta cu ma n Europa incepand cu anii 1960.

(4)
In definitii agricola activitate
I e legale, tehnice Si stiintifice ale activitate agroturismului a cea turistica sunt mereu relationate, find orba de o are completeaza veniturile agricultorilor.
Compone tele de baza ale ofertei: cazare in exploatari agrare; a tie bazata pe bucataria traditionala locala parata din alimen Si pr t tohtone; alimente :1, activitati alternative de relaxare in rejurimil a i e ocazio n rea sau, cel putin, posibilitatea de vietii Si exploatari observare a
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 9

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 10

BRASOV 2010
CupTlni'
ea turismului rural
(1)
Principalele tra apropierea d linitea; un mediu a contacte pe urbanului); senzatia de c posibilitatea contactul n activitatea spec cunoaterea posibilitatea comunitatii; ansa integr
aturi ale turismului rural sunt: - natura;
biant "nemecanizat"; sonale (in opozitie cu irationalismul

ontinuitate Si stabilitate, de traire a une de a cunoate locuri Si oamenii acelor 1 mijlocit cu autoritatile locale, cu ifica zonei; ndeaproape a afacerilor ce se fac pe ph prelevarii de imagini legate I rii in comunitate pe perioada sejurului.
i anonimatul
istorii; curl; reocuparile Si
n local; e identitatea
ea turismului rural
(2)
Reorietarea tu > existentei vacante, cara inconjurator Si > calatoriilor saptamana car > existentei u > existentei dezvoltarea tu >aprecierii ca
itilor catre turismul rural se datoreaza nei cereri crescande pentru o form deosebita de terizata printr-o mai bung. calitat e a mediului pentru not destinatii non-turistice; l a s f a r i t d e s a p t a ma n d s a u i n z i ele libere din sunt din ce in ce mai importante; ei crize in agriculture; 1 nei presiuni din partea Uniunii E ropene pentru ismului rural; turismul rural poate impulsiona econo , is rurala.
ea turismului rural
(3)
Motivele pent care se manifests tendinta de extinde e a turismului rural s-ar putea clasifica, in modul urmator: > satisfacerea n o i l o r n e c e s i t a t i S i e x i g e n t e le turitilor. Diversificarea ofertei turistice se produce pent a raspunde traiectoriei asc endente a cererii europene, potentat. cu forma de viata in care ti 1 pul de relaxare este din ce in ce mai are. Tendinta cantitativa (pr t, amplitudine, oferta) va face loc elei calitative, caracterizata rin respectarea mediului inconjurat r, servicii de calitate, primir personalizata.
ea turismului rural
(4)
> solutionarea problemelor de concentrare a turitil timp. data cu aparitia Si consolidarea noilor forme to contribui la o mai mare amplitudine Si raspandir: activitatilor t ristice, atenuandu-se presiunea exe serviciilor trad. tionale. > dezvoltarea anumitor regiuni Si zone din Uniun Turismul rura trebuie s contribuie la corectare. economice, rev italizand dezvoltarea locals. > posibilitatea crearii de not profesiuni Si servicii. ofera oportuni atea ca agricultorii s obtind c4tig suplimentare. > contributia 1 imbunatatirea competitivitatii global; de munca din a est sector.
r in spatiu Si istice se poate geografica a citata asupra

a Europeand. inegalitatilor urismul rural ri Si venituri i a locurilor
mul rural In Uniunea Europeana m

Germania >consta. in oferta s vacanta, c reglement promov incepe in anii 30' cu aka numitul Sommerfrische estival) vacante la preturi accesibile in zone cu valoare pe sagistica concentreaza in hoteluri cu gestiune familiala, i orate de . zari sezoniere, camere de oaspeti i agrotur *sm, find a de DLG (Deusche Landvirtshafts Gesellschaft) rea turismului rural se realizeaza la nivel de ri land-
Austria ctura turistica este de tip familial) (st 1 e turismul extern; depin a peste 80% din oferta turistica austriaca. n de i 15% d PIB; pe hoteluri, apartamente i agroturism; reprezin roturism Asociatia de Vacante Rurale criterii de xploatarea se stabilete axeaz pot sa. ofere mai mult de 10 paturi pe pentru unitate, e
mul rural In Uniunea Europeana(2) m

Belgia (in epe in anii 70' in comunitatea flamanda)
cazare case particulare (cazare in apartamente turisti I e, camere i .i ferme) de oaspeti mul in ferme (camping-uri in ferme, cabane in ferme, > agroturi ,pets)
mul rural In Uniunea Europeanirt
Italia (dete >oferta se > agroturi agricole it >
case de oa le Promovare Turistica -Ghidul Oficial al Hotel rilor > Oficiul
1 inata de diminuarea activitatii in agriculture) compune din hoteluri, cazare la particulari .mul exista marl organizatii dezvoltate de con liene) razione Nazionale dei Cultivatori Diretti ca
ederatii le
e a creat
grituris t
mul rural In Uniunea Europeana m Franta (a a I drut in anii 50' datorita declinului zonelor rurale) asociere Federatia Franceza. de Turism Verde de Vaca to (1965), Federatia ationala de Gites de France, Federatia Na; ionala de Locuinte Hanuri din Franta lanturi h oteliere in awzari rurale Logis d - France (peste 4000 de localitati rurale), cla. ificate pe raportul ca itate/pret Relais St. Piere, grupeaza locuri care faciliteaza. 1 racticarea pescuitului campin . sate de -uri situate pe terenurile fermelor gites rur acanta; exista b ux (case independente, camere de oaspeti, cabane irouri de promovare in orate europene pentru Gites de France; exista o I etea informatics de rezervari.
mul rural In Uniunea Europeanirk mul rural In Uniunea Europeana m o Irlanda (in > asociati Associatio > oferta campingur cottage) > actiuni epe in anii 60' cu experienta Farm Holiday) care promoveaza agroturismul The Irish Fa
Holidays
uprinde hoteluri, pensiuni, apartamente de vacanta, de vacanta pentru tineri, sate de vacanta (holiday e promovare Bord Failte Irish Tourist Board
Marea Bri anie (a aparut Inca din secolul 18) > oferta c prinde mici hoteluri, camping-uri, case ferma, amere de oaspeti (b d&breakfast) case particulare; > promov re extra-regionals (Tourist Boards) > comisii din domeniu (Countryside Commission) pent Anglia, Tara Galil Dr Si Scotia (Henry Grolleau).
mul rural In Uniunea Europeana m
Asociatia Nationale de Turism Rural Ecologic Si Cultural (ANTRE ) este o organizatie neguvernamentala infiintat, in 1994, membra a I ederatiei Europene de Turism Rural EuroGit: s.
Asociatia Drganizeaza pe tot parcursul anului evenimente in care es e promovata gastronomia locale, obiceiurile locale.
De la inff dezvoltare intreaga t omologate
sarbatori traditiile
ntarea ANTREC, pang. in prezent, asociatia a c noscut o constanta, reuind sa creeze o retea de 32 filiale in ra, formata din 3500 de pensiuni turistice Si a oturistice , insumand 14.000 camere.
mul rural In Uniunea European
de :
Contributi ANTREC la dezvoltarea turismului rural cupri dosarului atragere 1 pentru om de noi membrii Si sprijinirea for in rocesul de / organiza redactare practicare logarea gospodariilor rurale; ea de cursuri de formare Si pregatire in / organiza 1 ea unor seminarii cu schimburi de experienta din lard Si 1 strainatate turismului rural; rivind modalitatile de diversificare a turistice Si de cretere serviciilo prezenta a calitatii acestora; institutiilor guvername e a i n t e r e s e l o r a s o c i a t i e i i n f a t a ale, sau de alta natura; tale, in vederea obtinerii de noi facilitati realizare fisc unor campanii de promovare prin mass-med a, sau prin participare la manifestari expozitionale interne Si externe.
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 10

BRASOV 2010
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 11

BRASOV 2010
CupTln,-
Clas warea structurilor de primire turistice Cu fu ctiuni de cazairk,

In Roman turistice cu hoteluri hoteluri moteluri hostelur vile de 5 bungalo cabane t camping 4, 3, 2, 1 st pensiuni apartam structuri de 5, 4, 3,
)
a pot functiona urmatoarele tipuri de structur de primire functiuni de cazare, clasificate astfel: ie 5, 4, 3, 2, 1 stele; apartament de 5, 4, 3, 2 stele; de 3, 2, 1 stele; de 3, 2, 1 stele 4, 3, 2, 1 stele; ri de 3, 2, 1 stele; ristice de 3, 2, 1 stele; uri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, de -le; turistice i pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 st le/flori; nte sau camere de inchiriat de 3, 2, 1 stele; i maritime de primire cu functiuni de cazare pe nave fluvial; 1 stele.
I Clasific ea structurilor de primire turistice c cazairk, (2)

Structura spatii or de cazare in cadrul structurilor de rimire turistice cu functiuni de azare: camera cu at individual, respectiv un loc, este patiul destinat p o singura persoand (latimea paturilor ndividuale este folosirii de car cm); de minimum 90 I at matrimonial, respectiv unul sa (loud locuri, c a m e r a tiul destinat folosirii de catre una sau oda persoane cu matrimonial va fi de minimum 140 cm); reprezentand sp t dublu, respectiv (loud locuri, repre entand spatiul (latimea patului i de catre (loud persoane, (latimea pat lui dublu este minimum 16 I cm); de camera cu p c a m e r a (loud paturi individuale, respectiv (loud locuri, destinat folosiri tiul destinat folosirii de catre (loud per, oane; cu reprezentand sp
Clas cazairk,
3)
warea structurilor de primire turistice Cu fu ctiuni de
camera spatiul dest c u pa t r u patu ri in d iv id ua l e , re s p e ct iv p a ru locuri d spatiul destinat folosirii de catre patru persoa e; camera. mune, cu mai mult de patru paturi individuale, reprezenta ansamblu alcatuit din (loud camere care pot functiona cam ere 1u separat, (lungimea patului va fi de minimum 200 cm in c rilor de 3, 4 Si 5 stele Si de minimum 190 c in cazul suita e 1 Si 2 stele); u priciuri, reprezentand spatiul destinat utiliza ii de impreuna s I ersoane (priciul reprezinta o platforma din le
u trei paturi individuale, respectiv trei locuri, re rezentand nat folosirii de catre trei persoane;
catre cazul hotel le pe care se asigura un spatiu de 100 cm Fat n sau hotelurilor t); din me camera pentru
Clas ficarea structurilor de primire turistice cu ctiuni de fu cazairk, 4)
reprezentand spatiul compus din: dormitor p garsoni alon Si grup sanitar propriu. persoane, poate fi despartit de salon Si printr-un glasva Dormitoru permit o delimitare estetica; solutii car -nt, reprezentand spatiul compus din: unul sau (maximum 5 dormitoare), salon (camera de zi) apartam I pries dormitoar is 5 stele va exista un grup sanitar pentru fi; sanitary pr la categoria 4 stele, precum Si la restul c. La catego minimum n grup sanitar la 4 locuri. locuri, iar
ntru (loud d sau alte

mai multe i echipare
care (loud tegoriilor,
marea structurilor de primire turistice cu ctiuni de Clas fu cazairk,

Hotelul est- structura de primire turistica amenajata. in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitia tur4tilor camere, garsoniere sau aparta ente dotate corespunzator, asigura prestari a e servicii specifice, ispune de hol de primire/receptie i de spatii de alimentatie publica.
Hotelul a S artament este acel hotel compus din ente sau garsoniere aparta prepararea alimentelo astfel dotate incat sa asigure pastrarea Si , precum Si servirea mesei in incinta acestora. Motelul es e unitatea hoteliers situata, de regula, in afara 1 calitatilor, in imediat apropiere a arterelor intens circulate, dotata Si atat pent amenajata turiti, pre asigurarea serviciilor de cazare Si aliment. tie transport. pentru
I Clasific ea structurilor de primire turistice c cazairk, (6)

Criterii de dm'
dupa ampla
aeroporturi (ho statiunile de de
dupa tipul
turistice (care
dupa servic
cazare, masa,
asigura servici
numai servicii
dupa modal
mici, de categ
lanturi volunta
ficare a hotelurilor: are: in central orawlui, in suburb hoteluri in eluri terminale), pe marile artere de c rculatie sau in .tinatie; lientilor: business (destinate oamenil r de afaceri), fera servicii celor aflati in vacanta) sit ate in statiuni; ile oferite: full-service" (care asig ra servicii de oom-service, spalatorie, inchirieri) ,budget" (care i limitate de cazare Sfi masa); self- 4 atering (ofera e cazare de baza); tatea de administrare: independente de dimensiuni rie inferioard, aflate in gestiune famili ala); affiliate la e sau lanturi hoteliere integrate.
Clas marea structurilor de primire turistice cu fu cazairk,
ctiuni de
Criterii de lasificare a hotelurilor: dupd tip 1 produsului oferit: hoteluri cazino, hoteluri rtament, ap
hoteluri di cadrul centrelor de conferinte etc.

dupd pre budget" (hoteluri din categoria economic), sta
dard (cu
un nivel mcdiu al preturilor) Si de lux. h o t e l u r i l o r p e s t e l e a r e i n v e d e r e r e g l e entarile Clasificare nationale e istente, nefiind unitary la nivel international.
I Clasific caz .r4 (8)
ea structurilor de primire turistice c
In Romania s respectiv, for turistice din dotarile Si cali
ructurile de primire turistice se clasi ica pe stele Si a pensiunilor 1. in cazul pensiunilor agroturistice ediul rural, in functie de caracteristici e constructive, atea serviciilor pe care le ofera.
Structurile de primire turistice cu functiuni de caz. re pot avea in categorii, cu amere clasificate la cel mult dou. components . conditia ca (1 - renta dintre aceste categorii s fie de cel mult o stea Moue. Categoria de lasificare a structurii de primire turist. ce este data de cea la care su t incadrate maj oritatea spatiilor de ca 'are din incinta acesteia, dar n mai putin de 70% din totalul spatiil or de cazare. In situatia in ca e nu este intrunit acest procent inim de 70%, structura de pr mire turistica va fi clasificata la catego is inferioard.
I
lasificarea structurilor de primire turistice cu functi silbe (9)
Suprafata minima a camerelor (fara grup sanitar)

Criterii Hoteluri stele 5 - camera cu 1 pat individual 1 loc - camera cu 2 paturi individuale 2. locuri - camera cu 3 paturi individuale 3 locuri - camerA Cu 4 paturi individuale 4 locuri 4 3 2 1 5 Hoteluri apartament stele 4 3 2. 3 12 12
Motelur stele 2 10 11
16 1: 13 11 10 20 18 15 12 11
15 14 20-
'lasificarea structurilor de primire turistice cu functi -m (10)
ni de
Criterii de clasificare a hotelurilor, hotelurilor motelurilor

Criterii Hoteluri stele 5 5. Suprafata
a camerei de 4 4 3,5 3 4 4 minima de baie ... 1111 6. spaIiilor de cazare Inriltimea ...me 7. Culoarele i vor avea scarile de 1.40m ( laIimea minima casa scarii va fi se _arata de
apartament
apartment Hoteluri stele
3
3,5
2.
3
2,8 2,8
2,6
26 2,5
2,8
2,6
2,7
26
xxx
Clas warea structurilor de primire turistice Cu fu ctiuni de cazairk,

11)
Re wdinte e secundare (condominium) -o reedinta aflata in individual in cadrul unui proiect care include mai multi proprietati , folosind in comun diverse spatii i facilitati. Se pre state d e o societate de gestiune i includ: curatenia, intretinere dotarilor comune (piscina, teren de tenis) i ani Proprieta ii pot inchiria aceste reedinte in perioadele in utilizeaza. Conceptul aceleiai acetia ac proprietat Aceste un catre com de time-sharing consta in diviziunea proprietatii nitati de cazare de catre mai multi investitori, fi: itand o cota parte din investitie i avand dreptul a intr-o anumita perioada a anului. tali de cazare sunt gestionate intr-o masura tot m lanii de management hotelier international.
proprietate asemenea iciile sunt spalatoria, atia. care nu le
i folosirea care dintre de a folosi i mare, de
I Clasific ea structurilor de primire turistice c cazer- (12)
Pensiunile tur stice sunt structuri de primire tice, av'and o maximum 60 capacitate de turi .zare de pang. la 15 camere, sau in cladiri c ajate cazarea locuri de caza totalizan independente, e, functionand in locuintele cetatenilo turitilor Si care asigura in spatii special con Pensiunile agr ame turistice sunt structuri de primire stice, av'and tur o capacitate de itii de pregatire Si de servire a .zare de pang. la 8 camere, in locuintele c mesei. spatii special cetatenilor sau functionan amenaj ate caz in cladiri independente, care asigura e Si servire a go mesei, precum rea turitilor Si conditiile de spodare pregati sau Si posibilitatea participarii la mestesugar
Clas warea structurilor de primire turistice Cu fu cazairk, 3)

In pensiu produse producato primirea pe care it
ctiuni de
Unitati cazare amenaj ate in cladiri istorice castele, d (palat se vechile fortarete, andstiri) -modernizate in interior, mentinandu exterioar e Breakfest -unitate de cazare oferind in servicii de special Han bed alimentat Is entru tineret -ofera servicii de cazare baza, cu i de regatire Si Hoteluri - Si bai comune, are la dispozitie spatii
ile agroturistice, turitilor li se ofera masa pr: parata din aturale, preponderent din gospodaria proprie sau de la i autorizati de pe plan local iar gazdele se a direct de ocup sejurului, ristilor Si de programul acestora pe tot parcursu etrec la pensiune.
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 11

BRASOV 2011
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 12

BRASOV 2011
Cp li u Tn-
1. Forme de exploatare a unitatilor hoteliers
exploatare a unitatilor hoteliers

(1)
ele mai impo
unitati inde unitati inde franciza; le management; contractul liere integrate. lanturi hot
exploatare a unitatilor hoteliers (2)
Unitati indepe dente gestionate de proprietar proprie 1 atea detinuta de o persoana. indi iduala sau de o firma privata. Avantajele ace tei forme de exploatare: proprietarul re independenta in actiune; flexibilitatea luarii deciziilor este sporita; proprietarul are un control mare, chiar daca nu deplin, asupra politicilor ma ageriale, d e mark etin g sau asu p ra rocedurilor de operare; proprietarul i pastreaza profitul obtinut in intregime. i stei forme de exploatare: Devantajele ac i asuma, in totalitate, riscurile activitati proprietarul Mar mic de proprietati avantajele oferite de sistemele de A pentru un n *vitatile de marketing profesioniste i c 1 mplete nu sunt rezervari i act relevante; dificultati in obtinerea capitalului necesar extinderii.
(

(3)
Contractul de ranciza este o varianta relativ recenta de concesiune, prin care o intreprindere producatoare de servicii, d - numita cedent sau francizor, in remuneratii, oncesioneaza unei alte intreprind cesionar, franc' zat sau beneficiar marca sa de produs impreund cu a istenta tehnica Si ansamblul mijloacel de comercializ re, apte sa asigure gestiunea in cele m. de rentabilitate. In baza sistem lui de franciza, proprietarul unui he obtine dreptul e a folosi numele Si de a se afilia un sau internatio al (francizorul). Proprietarul hotelul convene asupra aplicarii politicilor de management al achite franciz irului plata aferenta achizitionarii franciza, la car se adauga un procent din vanzarile b
a contractului au prestatoare chimbul unei ri, denumita au de serviciu, r Si metodelor i bune conditii tel sau motel, i lant national francizatul, lantului Si sa repturilor de te, realizate.

(4)
a - de exemplu Contractul de ranciza se incheie pe o perioada 10 ani, dar, de limita reguld, valabilitatea sa este prelungita. Scopul franci ei este, in general, acela de a oferi nui proprietar avantajele co lerciale ale unui lant important, in tim e ce continua s detind proprietatea Si controlul managementului.
Drepturile de franciza se achizitioneaza pentru aplicare intr-o anumita zond eografica. Francizorul i p u n e u n c a i e t d e s a r c i n i c a r e c prinde norme (standarde) de prestare a serviciilor. Controlul se r alizeaza prin inspectori anonimi "m stery visitor".

(5)
Avantajele ac dreptul de a utilizarea marketing; asistenta m care nu au exp asistenta in personalului; dreptul de central; controale Si
stei forme de exploatare: folosi un nume de marca, cunoscut; nui sistem intern Si international 4 e rezervari Si
nageriala profesionista, benefica in sp cial pentru cei - rienta in activitatea hoteliers; stabilirea standardelor operationale i in pregatirea
achizitiona produsele necesare de la un distribuitor
revizii periodice, pentru mentinerea sta dardelor.

(6)
Dezavantaj ele francizatul de franciza (ta unei formule d problemele francizatului; francizatul organizatiei.
cestei forme de exploatare: chita o taxa initiala pentru achizitiona ea drepturilor a de afiliere), iar lunar o redeventa, ca lculata in baza calcul stabild; inanciare ale francizorului se vor re imti Si asupra u de - tine controlul deplin asupra m nagementului
Ansamblul se iciilor asigurate hotelierului de catre rancizor cuprind: I servicii d baza servicii o azionale servicii o tionale

(7)
Servicii de b aza "savoir faire" -stagii de are; pune la dispozitie ma fo nta tehnica, ualele de proceduri standard, ate temporard, consultanta, asist: activitati prom controale periodice, exclusivi otionale. Remuneratia erviciilor de baza se face anual sau e perioade -ca %), ca procent procent din ci 1 a de afaceri a activitatii de cazare (2- /an. din cifra totala de afaceri, fie ca suma forfetara/camer Servicii ocazi 'male - asistenta solicitata in mod exp les (consultanta pentru publicit ate locala, experti in gestiune, relatii p blice).
Remuneratia s al consultantul
-rviciilor ocazionale se face pe alariului pe ora. baza e. i, plus cheltuielilor generale

(8)
Servicii option le - sunt servicii a caror organizare la 1 ivelul lantului este facultative publicitatea, rezervarile, formarea per onalului.
Remunerarea c publicitatea o suma forfetar rezervarile care, uneori, rezervare in pa servicii asig marfurilor sau prinde: a nivelul lantului - 1% din cifra de af. pe camera; erocent din cifra de afaceri a activitat. e adauga o suma forfetaralcamera e; rate de o societate de aprovizionare erviciilor livrate.
ceri totala sau i de cazare, la sau pe once
5% din pretul

(9)
Contractul de management (mandat de gestion sau estion directe) este un contr ct prin care o persoand, mandant s. u proprietar ii acorda alteia ( andatar sau manager) puterea de a pr Iduce in contul sau unul sau ai multe efecte juridice. El compor a, in principiu puterea acorda a mandatarului de a actiona in numele mandantului Si de a-1 repreze to din punct de vedere juridic.
ent cu un lant, Proprietarul h 1 telului incheie un contract de manage care va gestio a unitatea, activitate pentru care lan 1 va incasa o remuneratie, 1 1 general 3-6% din circa de afaceri, la care se adauga pang. la 20% 4 in rezultatul brut din exploatare (re uneratia poate include Si alte redevente -servicii de rezervari, servi a file societatilor de aprovizion re, servicii de marketing, etc)
I
00)
Remuneratie r - compenseaza concesiunea marcii Si serviciile de gestiune a hoteului.

Durata contra perioada de 3tului de management poate fi limita ani. a initial, la o
Durata contra tului de management se intinde regula pe o (14. amortizare a perioada de -20 ani (corespunde perioadei medii (contractul 15 d va investitiei Si d achitare a creditelor pe termen putea fi lung), prelun it ulterior, cu extensii pe Cate 5-10 ani)
Mandatarul fu 1 izeaza o serie de servicii inainte hotelului: b s t a b i l e t e getul Si calendarul de inaugural - 0
de deschiderea
(impreuna cu
investitorul);
ea Si formarea stocurilor initiate; aprovizionar pregatirea personalului. tractului, mandatarul asigura propri: tarului hotelului re c rut ar e a : toarele servicii: i Cii; Pe durata co nivelul lantului; (mandant) urm - mului de rezervari; utilizarea ma.
ticilor comerciale ale lantului;
1 elor Si preturilor, precum Si a politicii e credite; publicitate Si analiza rezultatelor I anent la obtinute.
(12)
Proprietarul n intervine in gestiunea curenta, ci pa icipa numai la operatiunile d repartizare a rezultatelor obtinute d 'n exploatarea hotelului.
Avantajele ace > investitorul cazare; > unitatea im rezervare Si act > unitatea este > obtinerea fo
tei forme de exploatare: u se implica personal in management
1 unitatilor de
e sistemul rumuta, marca lantului Si de beneficiaza unile de marketing ale acestuia; sionista; condusa de o echipa manageriala cild. prof: durilor necesare dezvoltarii este mai f.
Dezavantaj ele : cestei forme de exploatare: prin achitar a unei remuneratii de prop
c a t r e ietar riscurile or; operationale su t asumate de acesta, nu de catre opera operationale; >proprietarul re un impact scazut asupra activitatilor eduri standard >lanturile '4i I esraward activitatea in baza unor pro 4 se adapteaza care nu sunt otdeauna sufficient de flexibile Si n conditiilor loca le; > comunicarea intre proprietar Si operator se poate bloca uneori, 1 hotelului. nu finanteaza reinnoiqte patrimoniul
datorita separat *ei dintre gestiunea curenta Si proprieta

Mandatarul po to rezilia contractul daca mandantul
corespunzator
fondul de rulment necesar, n
echipamentele uzate, vinde fondul de comert s. imobiliar.
exploatare a unitatilor hoteliere 04)
Lantul hotelier este, in general, un ansamblu de i operationale (hoteluri), care units a determinat, se adreseaza unui segment de folosind aceea. cliente marca Si o logistics comerciala ofertei Si se Lanturile hotel iere integrate au la baza comun tate cerintelor concretizeaza i segmentare.
%.0
fiecarui segme realizarea unor produse hoteliere ada se urmarqte obtinerea unui I 1 t de piata in parte, sistem prin care Tipuri de grupu ,rad ridicat de ocupare a camerelor. i hoteliere: care ai multe lanturi; reunesc n lant independent, >care dezvolta tunic;retea de unitati cu activitate a de tip club. o >care si-au cre hotelie
Grou p
IFIG GB
ott I rAl nation! USA
4186 7010 VIS 3259 5827

4032 942 1013 373
949 $544 421 2967 3871 5570 4035 896 971 720 32444
29] 499
619B5t
585094 557$ *174 4108 452021 301J536 274535 14551 131353 3938995
2.0% 17,4%
2 2 ?iiiiindham Wollivide USA
5080 54705 544361
717% 417% 913% 317% 41% .1,1%
e
291
111 267 46
42 347 1301
I 4 Kiltoi LISA $ 9 Accol FRS 6 fi Cefioice USA 7 7 Best iNpstorn USA 8 8 Slaw! Hollis Root USA Carlson HospilaI4 115,4 10 10 Global Hyatt USA Taal
47$97$
472526 30387 1 CC
151487
114343 4i1M5
33745
4,3%
Soria MKG gageAr Matne. Nix0 CopSeit
InterContinen al Hotels Group: InterContinental tels & HI Resorts; Crowne Plaza I otels & Resorts; Hotel Indigo; Inn Hotels & Resorts; Holida ewood Suites. Holida , Inn Express; Staybridge Suites; Wyndham W 1 rldwide: Wyndham Hotels and sorts; Cand RG Ramada Baymont Inn Worldwide; Da, s Inn; Super 8; Wingate by by Wyndha Wyndham; & Suites; Microtel Inns & Suites; Hawthorn Suites Inte national: Marriott Hotels & Resorts JW Marriott; Marriott Howard Johnso ; Edition Hotels; Autogras h Collection; Renaissance otels; Travelodge; Knights Inn.
Courtyard; Re ..idence Inn; Fairfield Inn & Suit: s Conference Centers; Town ,-Place Suites; SpringHill Suites; Mal loft Vacation Club; The Ritz- arlton.
07)
Hilton Hotels: Waldorf Astoria; Conrad Hotels & Resorts; Hilton Hotels; Doubl tree; Embassy Suites Hotels; Hilts n Garden Inn; Hampton; Hom -wood Suites; Home2 Suites; Hilton G and Vacations.
Accor Hotel: ofitel Hotels; Pullman Hotels; MGa Novotel Hotels Mercure Hotels; Suite Novotel Hot: All Seasons otels; Etap Hotels; F 1 Hotels; Fo 1 Thalassa Sea Spa Hotels; Adagio Hotels; Lucien Orbis Hotel.
lery collection; ls; Ibis Hotels; ule 1 Hotels; arriere Hotels;
Choice Hotels I nternational: Comfort Inn; Sleep Inn; Cl Comfort Econo Lodge; rion; Cambria Suites; MainStay S odeway Inn; Ascend
Suites; Quality; ites; Suburban;
08)
Starwood Hot 1s & Resorts Worldwide: Westin; Sheraton; Four Points by Sher ton; W Hotels; Le Meridien; St. Re is; The Luxury Collection; Alo t; Element.
Carlson Hosp tality: Radisson; Country Inns & S Park Plaza; The Rezidor Hotel Group. Global Hyatt: Hyatt Place; H Club. ites; Park Inn;
Park Hyatt; Andaz; Grand Hyatt; yatt Regency; att Summerfield Suites; Hyatt Resorts; Hyatt Vacation
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 12

BRASOV 2011
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 13

BRASOV 2011
CupTlni'
ea transportului aerian
Transportul a rian civil cuprinde urmatoarele elemen e: echipamen ele; e; aeroporturi riana Si serviciile de control a traficulu navigatia aeriene. a Producatorii e avioane: Boeing 1 mai mare producator (in anii '90 a fuzionat companiile c e aripi Si fuselaje MacDonnell cu producatorul Dougla. Airbus stries - un consortiu format din: Aero. patiale Ind Aerospace (Germania) CASA ( 1 (Franta) e (Marea Britanie). pania) Daimler-Ben British Aerospace B
(2)
Aeroporturile privata. Resp intre: autorit: intreprinderi p
of fi in proprietatea statului, a autorit. tilor locale sau nsabilitatea functionarii aeroportului este impartita tile locale Si centrale sau autorit. tile locale Si ivate.
Veniturile aer porturilor provin din: taxele de izare, decolare, parcare; ate geri transportati; taxe per pas anzarile duty free"; venituri din tering; servicii de omerciale. c alte servicii
(3)
Diminuarea c ngestionarii se poate realiza prin: introducere pe scary larga a automatizarii pentru a create viteza de deplasare i aeroport; introducere Automated Ticketing and Boarding P. ss Si E-Tickets construirea nor not terminale realizarea nor modalitati mai rapide de control a bagajelor Si pasagerilor (sc anerele corporale)
ea transportului aerian(4) cipalelor aeroporturi dupa numarul pasager Topul pri de i

Clasame nt 2009 1 2 3 4 5 Aeroport Total pasageri 88,032,086 66,037,578 65,372,012 64,158,343 61,903,656 Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport London Heathrow Airport Beijing Capital International Airport O'Hare International Airport Chicago Tokyo International Airport
6
7 8 9 10
Paris Charles de Gaulle Airport

Los Angeles International Airport Dallas-Fort Worth International Airport Frankfurt Airport Denver International Airport
57,906,866
56,520,843 56,030,457 50,932,840 50,167,485
I ea transportului aerian (5)
Rutele aeriene of fi de mai multe tipuri: rutele - avionul pleaca de la aeroportul de ba. iar in drum liniare maid face o serie de opriri intermed . are justificate spre destinatia rcial. tehnic sau com a de retea sau grila -sunt specifice telor interne, rutele sub grad inalt de utilizare a capacitatii de transport, fo opera cu ocazia unui zbor unic pe u numar mare obtinandu-se u d astfel un numar mare de oraw; avioanele putan - au aspectul unor raze sau spite (spoke), care de rute, conecta iportul central (hub), prin care se face egatura cu un rutele aeroporturi situate la distante diverse Acest tip de radial terea numarului de perechi de aeropo uri care sunt pornesc din aer , fara a se deschide rute suplimentare. numar mare de
(6)
Acordurile - rnationale privind transportul sunt negociate int aerian lui definite la prin trimitere a cele 5 libertati" sau drepturi ale din 1944, ae Conventia unde Tra sportului Aerian Civil de la i Aerian Civil Chicago s-a hotarat Si ICOA - agenti infiintarea Organizatiei Libertatile ae lui sunt acordate Transportul inregistrate sau companiilor aeriene ordurilor. avand rewdint specializata ONU; in tarile care participa la incheierea a Libertatile ae l u i a u f o s t c o n c e p u t e p e n t r u a asigura baza intelegerilor b ilaterale intre state privind transport 1 de pasageri, marfuri Si po a intre (loud state.
(7)
Libertatile ae Libertatea 1 Libertatea 2 Libertatea 3 tara de rqedin Libertate 4 tara de rewdin Libertate 5 spre/din alte simultan intre o mica parte respectate)
lui: cordarea reciproca a drepturilor se su ol; I reptul de a realiza escale tehnice; dreptul de a transporta pasagerii, ma fa Si pota din reptul de a transporta pasageri, marfu i Si pota spre dreptul de a transporta pasageri, arfuri Si tari decat tara de rqedinta (presu pota un el putin 3 tari, ceea ce in practica ins une din drepturile acordate prin tratate acord amna ca numai bilaterale sunt
(8)
Libertatile ae lui: Libertatea 6 - ransportul pasagerilor, potei Si marfu ilor intre 2 tari, cu o compani; care nu apartine nici uneia din cele 2 tari, dar care opereaza via t ra de provenienta a companiei. Libertatea 7 -t ansportul pasagerilor Si marfurilor dir ct intre 2 state de catre o co panie aeriand care nu apartine nici u eia din cele 2 tari. Libertatea 8 - ransportul de pasageri in interiorul i alte tari, pe o rata care are o iginea sau destinatia in tara de resedi to a companiei respective (ac st tip de transport se numete cabotaf ) Conform legis I atiei specifics din SUA, companiile eriene din alte tari nu pot ope a curse aeriene in interiorul SUA, dar ca o extensie a zborurilor tran atlantice, companiile americane pot s opereze curse aeriene intre o awle europene.
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 13

BRASOV 2011
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 14

BRASOV 2011
CupTlni'
1. Function
Serviciile pe c ;re le ofera companiile aeriene pot fi g categorii: > servicii reg late; >servicii Cha er; >servicii de ti air-taxi"
pate in 3
Servicii regul e -opereaza pe rute bine stabilite, inte 1 e sau externe, pentru care au primit licente din partea guvernelor na ionale (in baza unor orare pub licate, indiferent de gradul de umplere s avioanelor). Companiile ae iene se impart in (loud categorii: trunk route irlines - companii care opereaza cele ai importante rute interne sa internationale Si care leaga aeroportur1 mari; regional or 1 eeder airlines -companii aeriene care opereaza de pe aeroporturi m i mici, regionale, catre aeroporturi mar Si invers.
1. Function
Serviciile cha (avioanele sun acqtia devin r aeriand preocu
er -nu sunt operate conform unor . rare publicate Inchiriate unor intermediari pentru o suma fixa, iar sponsabili de vanzarea locurilor din a ion, compania andu-se numai de efectuarea zborului)
Servicii de t xi-aerian -sunt realizate cu ajutoru avioanelor particulare inc iriate Charter, cu un numar mic de 4-8 locuri, folosite pentru zboruril in interes de afaceri. Avantajele pri cipale ale serviciilor de taxi-aerian con olosirea de erodromuri mici; fi organizate in timp scurt; zborurile pot erii aeronavei este echivalent cu al costul Inchir ror celor care calatoresc. business al to tau in:
tarifelor clasa
1. Function
Metode folosit - de companiile aeriene pentru extind rea retelei de rote: > franciza; > partajarea sp atiului de zbor (block spacing) > partajarea c durilor de operare (code sharing).
Franciza -dre 1 tul acordat unei companii aeriene e catre o alta 4 i insemnele companie aer and de a-i folosi numele, dus (gama de personalului, uniform. tarea unitatilor servicii) maginea de marca Si politica de sis pri hoteliere. em similar celui prezentat in explo.
1. Function
Metoda partaj rii spatiului de zbor (block spacing) prevede ca o companie aeri n s aloce altei companii aeriene, p: anumite rote, un anumit num r de locuri pe aparatele sale de zbor.
Compania care primete locurile le comercializeaza I irect pe piata, sub propriul n me Si sistem de distributie. Acest ti de relatie se stabilete atunc i cand o companie aeriand, din diferite motive, nu are posibilitatea s asigure o legatura aeriand pe o anumit rata sau sere un anumit aerosort.
1. Function
Codesharing e to un acord comercial intre (loud co panii aeriene care opereaza i dependent in traficul aerian, dar folos nd capacitatea ramasa neocu ata intr-un avion (rezolvand astfel excedentul de pasageri din alt avion, ceea ce conduce la maximizare. profitului). Codesharing p esupune acceptul unei companii aer ene ca o alta companie aeri :nd sa-i foloseasca codul de zbor, iar cele (loud companii aerie 1 e convin astfel saii imparta pasage ii pe anumite rote directe. Companiile po companii ca si vinde biletele proprii precum Si cel; ale celeilalte and ar fi ale sale.
Folosirea con profitabilitatii eptului de codesharing a condus la creterea companii aerie borurilor pe distante lungi Si a permi. intrarea unor e pe anumite piete cu acces restriction. t.
1. Function
10 companii aeriene in 2009 Topul primele (realizat de pasageri tra isportati) este dominat de SUA.
Rang 1
2 3 4 5 6 7 8 9 10
dupa. numarul
Compania aeriand
Delta Air Lines Southwest Airlines American Airlines UnitedAirlines Lufthansa Air France-KLM ChinaSouthern Ryanair Continental Airlines US Airways Airlines
Numar de pasageri
161,049,000 101,339,000 85,719,000 81,421,000 76,543,000 71,394,000 57,961,000 65,300,000 62,809,000 51,016,000
1. Function
Asociatia Inte
a t i o n a l a P 1 9 . d t , L a
T r a n s p o r t u l u i C o n v e n t i a d e
A e r i a n l a a l e
( T A T
) a fost creata
la 28 august 1
p e n t r u p r i m a
C h i c a g o
d i n i
9 4 4 s -a u f i x a t
t e m a t i o n a l e .
p r i n c i p i i l e
g e n e r a l e
c o o p e r a r i i
B i l e t e l e s u n t
d e
a v i
I n I t o
i i
c e l e l a l t e p o t f i
d o c u m e n t e
f o l o s i t e
i n
t r a I
A
s p o r t u l T A .
a e r i a n
s t a n d a r d i z
s c h i m b a t e
i n t r e
m e m b r i i
P r i n
I A T A
s e
d i n
s i g u r a
c o m p a t i b i l i t a t e a d e t r a n s p o r t d e t u r i s m s e
( s a u
s t a n d a r d i z p r e c u m i
r e a )
c o s t u r i l o r p r o c e d u r i b i l e t e d e
a c t i v i t a t e a ( r e c u n o a t e r e a a v i o n
-
a e r i a n c a r e
a l t o r - e a z a
a g e n t i i l o r
c o m e r c i a l i z
a c t i v i ta t
c a r e
n u m q t e
a c r e d i t a r e ) .
11 I
Tarifele percep to de companiile aeriene sunt diferen late in functie de numeroase lemente: >sezonul in ca e se efectueaza calatoria; >lungimea sej irului la destinatie; >daca in inte alul de timp al calatoriei este inclus Si n week-end; >durata de val bilitate a biletului; >perioada scu s intre momentul cumpararii biletul i Si momentul efectuarii carat I reel;
modalitate a I >marimea gru modalitate >numarul Si v a I
e achizitionare a biletului; e plata;

I
ului care calatorete; rsta copiilor care fac parte din grup.
1. Function
Fixarea tariful proces comple marimea Si t densitatea tr regularitatea comparabila Si coeficientul cheltuielile tot, cursele regulat Pentru a cre concepentul d pasagerii care gratuite, in fun
1 i/loc in avion, de catre o companie a , care is in considerare mai multe aspe pul avionului; ficului pe ruta respective Si nivelul co cererii Si masura in care se inregist in sensul invers al rutei respective; s e ocupare al avionului necesar pe le (ca medie anuala se situeaza intre ).
riand, este un te: curentei; eaza o cerere tru a acoperi 0-60% pentru
e vanzarile, multe companii aerien au introdus - "programe frecventa de zbor", c 1 nform carora cumpara bilete de avion beneficia A a de calatorii tie de distanta parcursa cu acea compa ie aeriand.
1. Function
Clase de tarife: > first class serviciile includ: spatii special am, ateptare Si rea izarea formalitatilor de imbarcare, co confort pe dura a calatoriei, servicii personalizate. > business s rviciile includ amenajari speciale pe formalitatilor imbarcare Si pe durata calatoriei, b. tarif find achi . itionate in special de persoanele car; interes profesi nal. > economy aceasta categorie de tarife se c majoritatea lourilor din avion (oferindu-se un pac I
naj ate pentru ditii sporite de tru efectuarea letele cu acest calatoresc in mercializeaza et de servicii
standard).
locurile ramase nevandute, compani be ofera tarife Pentru a umpl nibile acelor pasageri care nu au re . ervare Si care stand-by, disp a nu gasi un loc liber la cursa dorita. accepta riscul
1. Function
Companiile ae iene low-cost sunt operatori aerieni de curse regulate intr-un sistem p oint-to-point (rote directe, fara escale sau schimbari ale aparatelor I e zbor).
Companiile ae propriu-zis.
iene low-cost se rezuma la efectuare
transportul ui
Diferente companiile low-cost Si companiile itionale: dintr tra 4 multe on nisi e masa la bordul avionului, de nu se cele ma serves bauturile sau acksurile nu sunt gratuite; disponibile" s icii multi-class, exista o singura ; >nu exista clasa; se rvari pe locuri", ci in limita
UNIVERSITATEA

BRASOV
Curs 14

BRASOV 2011

Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

UNIVERSITATEA

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

a extractive) re, constructiile)

are studiaza i nationale a erii Si ofertei intre agentii veniturile Si conomiile Si

ionalitatii Si nationale in i cu mediul e bunuri Si

ului poate este rigida

entionism sara pentru

Jrie &rile macroeconomice(3)

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

Politica eco democratic in atins pentru o directe Si indi perspectiva externalitatilo

1. Element e politicii macroeconomic%

a statului in iectivelor Si conomica Si

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

ea formelor de turism (2)

cial complex, i distincte) ale

ea formelor de turism (3)

ea formelor de turism (4)

ea formelor de turism (4)

2. Caracte Oldie servicillor turistice

2. Car cteristicile servicillor turistice (2)

deristicile servicillor turistice

2. Caracte Oldie servicillor turistice (4)

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

industriei turismului (1)

Organizatiile d industriei turis organizatii depi

industriei turismului (4)

irea industriei turismului (5)

INDUSTRIA OSPITALITATII Cazare cu caracter social

Cazare turistica Alimentatie comerciala

Transport turistic Agentii de turism Cumparaturi loisir

Relatia industria ospitalitatii-industria turismului

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Dr. Dragon ARDELEANU

1 coutului satelit al turismului

rii statistics al activitatii turistice

1. Sistemul contului satelit al turismului (1)

1. Sistemul contului satelit al turismului

1. Sistemul contului satelit al turismului

Recomandarile sistemul contu Conferintei M Turismului org

1. Sistemul contului satelit al turismului

aza: marimea Si componentele de productie a este asigurat

rismului care multiplicarea

Structura c ntului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial. a Turismului

alatarii gi tunsm pe cont propriu

Cheltuieli gavemamentale (individ)

Chelruieli guvernamentak (total)

Exporh_in (non-turf ti':

PIB in economia turistica- (indirect i direct)

Form de munc5 industria

Forta de munca in in. dustria

Taxele societatilcrr entrierni