APARATE SI PROTEZE UTILIZATE N CHIRURGIA ORAL SI MAXILO-FACIAL

Click to edit Master subtitle style

Introducere, istoric, definitii, nomenclatur, clasificare

5/27/12

Originea proteticii maxilo-faciale este greu de identificat, dar se presupune c restaurarea protetic a lipsei diferitelor elemente anatomice ale corpului a aprut nainte ca procedurile chirugicale s fie fezabile. cercettorului Popp (1939), pavilioane ale urechii, 5/27/12 piramide nazale si ochi artificiali

Conform

Restaurarea

protetic a diferitelor prti lips ale fetei sau ale oaselor maxilare a fost la nceput realizat de chirurgi care practicau de asemenea si medicina dentar. (1575) a fost probabil primul care a utilizat un obturator pentru a nchide o despictur palatin.5/27/12

Pare

1728, Fauchard realiza perforatii ale palatului pentru a retentiona proteze maxilare. (1880) a descris utilizarea aparatelor artificale pentru restaurarea palatului, nasului si orbitei.
5/27/12

Kingsley

Martin

(1889) a descris dispozitive ingenioase de nlocuire a diferitelor defecte ale maxilarului si mandibulei. aduse de Kazanjian (1932) n timpul si dup Primul Rzboi Mondial au subliniat necesitatea colaborrii ntre 5/27/12 chirurgii oro-maxilo-faciali,

Contributiile

Desi

progresul chirurgical al ultimilor 50 de ani a eliminat utilizarea unor aparate si dispozitive, protetica maxilofacial continu s joace un rol important n chirugia reconstructiv a fetei si oaselor maxilare.
5/27/12

Conform

dictionarului medical (Simici 1970)Aparatele sunt sisteme de piese servind la o operatie bine determinat, mecanic, tehnic sau stintific, precum si la dirijarea energiei si transformarea ei din static n diferite forme. n medicina dentar, denumirea de aparat (ortodontic5/27/12 sau

Conform

DEX-ului proteza este un aparat sau o pies medical care nlocuie te un organ, un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc. deosebire de aparat, proteza are un caracter de durat participnd si la 5/27/12 refacerea functiilor afectate de

Spre

Epiteza

Desi conform DEX-ului reprezint o corectie a unei articulatii defectuoase, este utilizat n protetica maxilo-facial pentru definirea unor dispozitive ce nlocuiesc prti moi lips ale organimului, ce au caractermorfologic asemntor protezelor, n sensul c respect forma si culoarea segmentului 5/27/12

Clasificare
Aparatele

si protezele maxilofaciale se clasific n functie de patologia si indicatia clinic astfel: si proteze utilizate postextractional
Temporare n accidente ale

Aparate

extractiei dentare

Hemoragia (ligatura n 8, placa conformator) 5/27/12

Clasificare
Aparate

si proteze utilizate n chirurgia proprotetic

Temporare plastia partilor moi plastii osoase

5/27/12

Clasificare
Aparate

si proteze utilizate n patologia traumatismelor oromaxilo-faciale:

Temporare Ligaturile metalice Atelele Gutierele de imobilizare Placa palatinal/ ina lingual cu sau fr val de ocluzie
5/27/12

Clasificare
Aparate

si proteze utilizate n patologia tumoral

Permanente Defecte de maxilar proteza cu obturator Defecte de mandibul proteza cu ghidaj

5/27/12

Clasificare
Aparate

si proteze utilizate n tratamentul chirugical al chisturilor maxilo-mandibulare

Temporare

Obturatorul de marsupializare

5/27/12

Clasificare
Aparate

si proteze utilizate n patologia articulatiei temporomandibulare

Temporare

Gutiera ocluzal de repozitionare

5/27/12

Aparate si proteze utilizate postextractional -Temporare

In accidente ale extractiei dentare
a)

Hemoragia (ligatura n 8, a de protectie) hemoragiile postextractionale imediate sau cele tardive poate fi aplicat o a compresiv 5/27/12 realizat extemporaneu din

Tehnic
Dup

realizarea hemostazei primare prin mijloace obisnuite, se termoplastifiaz ntr-o baie de ap adus la temperatura de 5556oC o plac de material termoplastic. 10-20 secunde de mentinere placa poate fi dimensionat si aplicat n 5/27/12 form de sa peste creasta

Dup

Tehnic

Aceast

a de protectie este mentinut pentru o perioad de 3-5 zile dup care poate fi nlocuit cu un conformator de vindecare obtinut printr-o tehnic indirect n laborator. Atunci cnd din diferite cauze de ordin general se anticipeaz un 5/27/12 risc hemoragic post-extractional

Etape clinico-tehnice:
amprenta

Placa palatinal / sina lingual obtinut preoperator n laborator

preliminar bimaxilar (etap clinic) modelelor preliminare (etap tehnic) portamprentei individuale maxilare/mandibulare 5/27/12 (etap tehnic)

turnarea

obtinerea

Etape clinico-tehnice:
determinarea

Placa palatinal / sina lingual obtinut preoperator n laborator

intermaxilare (etap clinic)

montarea

relatiei de ocluzie

modelelor n articulator(etap tehnic)

5/27/12 modelului

reducerea/radierea

Tehnic:
Se

ia de ctre operator o amprent cu alginat si se trimite n laborator, unde se toarn un model din gips dur tip Moldano. va radia de pe model dintii care vor fi extrasi iar tehnicianul va realiza o plac palatinal sau sin lingual cu a si diferite crosete pentru 5/27/12 mentinere si stabilizare.

Clinicianul

Tehnic:
Dac

hemoragia este consecutiv extractiei unui numr mic de dinti, se poate realiza, pe baza unei amprente, un mic dispozitiv protetic care acoper zona extractiilor si care se ntinde mezial si distal pe circa doi dinti, sub acest dispozitiv putnd introduce substante hemostatice sau mese compresive.

5/27/12

Crosetele

din srm nu sunt obligatoriu necesare, mentinerea dispozitivului realizndu-se prin extinderea acestuia sub ecuatorul protetic al dintilor vecini.

5/27/12

Fractura tuberozittiii placa palatinal cu sa terminal conformatoare

n

accidentele postextractionale ale molarului 3 superior cu fractura tuberozittii crestei alveolare maxilare este indicat realizarea printr-o tehnic indirect a unei plci palatinale cu o a terminal care s circumscrie tuberozitatea implicat.
5/27/12

Dup

reducerea fracturii, n cazul n care fragmentul fracturat este mentinut de periost, prin aplicarea acestei plci se obtine imobilizarea acestuia crend astfel toate premisele unei vindecri osoase corespunztoare
5/27/12

Figura 1: Plastie cu lambou vestibular dup fractur tuberozitar si comunicare buco-sinuzal

Figura 2: Plac palatinal cu sa (terminal) de protectie fat mucozal

5/27/12

Etape clinico-tehnice: 1. amprenta preliminar bimaxilar (etap clinic)

1.

Placa palatinal obtinut postperator n laborator

turnarea modelelor preliminare (etap tehnic) obtinerea portamprentei individuale maxilare (etap 5/27/12 tehnic)

1.

Etape clinico-tehnice:

Placa palatinal obtinut postperator n laborator

determinarea relatiei intermaxilare de ocluzie (cu sablon de ocluzie) (etap clinic) modelelor n articulator (etap tehnic) modelului maxilar (etap clinic)5/27/12

montarea

reducerea/radierea

Figura 3: Placa palatinal Figura 4: Placa palatinal cu sa de protectie cu sa (terminal) de aplicat imediat protectie fat oral postextractional dup plastie
5/27/12

Tehnic:
Dup

reducerea fragmentului tuberozitar si sutur ,se ia amprenta arcadei maxilare n portamprent standard cu material alginic. Amprenta trebuie s fie necompresiv, astfel nct materialul alginic trebuie preparat n consistent vscoas 5/27/12 si nu chitoas

Tehnic:
regul nu este necesar amprenta arcadei antagoniste si datorit caracterului de urgent pe care l are realizarea acestui aparat. n laborator se toarn modelul dintr-un ghips cu priz rapid. Se conformeaz crosetele si se modelaz direct placa din rsin 5/27/12 acrilic autopolimerizabil.
De

Tehnic:
Saua

de contentie trebuie s ajung vestibular pan la limita fundului de sac nou creat iar distal se opreste imediat naintea plicii pterigo-mandibulare aparat este metinut continuu pentru o perioad de cel putin 6-8 sptmni, el fiind 5/27/12 mobilizat de pacient doar de trei

Acest

Deschiderea accidental a sinusului maxilar placa cu sa de protectie

incidentul de deschidere a sinusului maxilar dup extractia premolarilor sau molarilor maxilari

5/27/12

Placa palatinal cu a de protectie obtinut postperator n laborator

Etape clinico-tehnice:
amprenta

preliminar bimaxilar (etap clinic) modelelor preliminare (etap tehnic) portamprentei individuale maxilare5/27/12 (etap

turnarea

obtinerea

Placa palatinal cu a de protectie obtinut postperator n laborator

Etape clinico-tehnice:
determinarea

relatiei intermaxilare de ocluzie (cu sablon de ocluzie) (etap clinic)

montarea

modelelor n articulator (etap tehnic)

5/27/12

Placa palatinal cu a de protectie obtinut postperator n laborator

Etape clinico-tehnice:
reducerea/radierea

modelului maxilar (etap clinic) tehnic) plcii palatinale (etap

obinerea

adaptarea

si aplicarea oral a 5/27/12 plcii palatinale imediat

Tehnic:
Dup

plastia ntr-un plan cu lambou translat sau rotat de vecintate, se ia o amprent necompresiv a arcadei maxilare n portamprent standard cu material alginic. atentie deosebit trebuie acordat aplicrii portamprentei pe cmpul protetic, n special n 5/27/12 cazul n care plastia a fost

Tehnic:

n caz contrar exist riscul de compromitere a plastiei fie imediat prin ruperea suturii fie dup aplicarea aparatului ce va avea un versantul vestibular al seii de protectie mai lung dect noua adncime a vestibulului la acel nivel. recomandat si
5/27/12

Este

Tehnic:
n

cazul unei ocluzii instabile se nregistreaz suplimentar pozitia intermaxilar de ocluzie prin intermediul unei plci de cear sau a unui material siliconic specific. n laborator, dup turnarea modelelor si montarea acestora ntr-un ocluzor obisnuit, se modeleaz din acrilat5/27/12 sau auto

Tehnic:
Mentinerea

si stabilizarea aparatului este asigurat de 2-3 crosete de srm. aparat se indic a fi meninut pentru 4-6 sptmni.

Acest

5/27/12

Placa de protectie pentru nchiderea autoplastic a comunicrilor oro-sinuzale si oro-nazale

Comunicrile

oro-nazale si orosinuzale pot fi, n majoritatea cazurilor, nchise printr-o interventie plasic. tuturor autoplastiilor const n a obtura bresa prin dou planuri mucoase, cel sinuzal sau nazal si cellalt oral, 5/27/12 ce vin n conact prin suprafetele

Principiul

 Planul sinuzal sau nazal este constituit de obicei de o coleret mucoas decupat din jurul orificiului, nvaginat n acesta si suturat. Planul oral este constituit dintrun lambou pediculat, decupat de la distant si transpus peste defect.
Acesta

ocup o anumit

5/27/12

Etape clinico-tehnice:
amprenta

preliminar bimaxilar cu alginat n portamprente standard (etap clinic) modelelor preliminare (etap tehnic) portamprentei individuale maxilare (etap 5/27/12 tehnic)

turnarea

obtinerea

Etape clinico-tehnice:
determinarea

relatiilor intermaxilare (cu sablon de ocluzie) (etap clinic) modelelor n articulator (etap tehnic)
5/27/12 plcii palatinale (etap

montarea

obtinerea

Tehnic:
Se

construie te o plac palatinal simpl care se aplic pe cmp la sfrsitul interventiei. ia o amprent n alginat nainte de interventie dup protejarea orificiului de comunicare cu o mes vaselinat. Modelul se toarn din ghips dur.
5/27/12

Se

Tehnic:
Aceast

suprafat este acoprit de o folie de cear de grosime 1,5 mm, care nconjoar periferia, la 2 mm distant, pentru a evita compresiunea. palatinal este construit pe modelul astfel modificat. Ea este prevzut cu crosete pentru 5/27/12 a asigura mentinerea.

Placa

Tehnic:
Dac

bolnavul este edentat total, marginile plcii sunt perforate pentru a permite fixarea transosoas cu fire din otel inoxidabil. aplic de obicei un fir anterior n jurul spinei nazale si dou posterioare n regiunea tuberozitar.
5/27/12

Se

Figura 6: Plac palatinal Figura 5: Plac palatinal pentru nchiderea pentru nchiderea autoplastic a autoplastic a comunicrii buco-sinuzalecomunicrii buco-sinuzale 5/27/12 drepte vedere oral drepte vedere mucozal

Figura 7: Comunicare buco-sinuzal dreapt

Figura 8: Plac palatinal pentru nchiderea autoplastic a comunicrii buco-sinuzale drepte aplicat pe 5/27/12 cmpul protetic

La

edentatul total, placa este realizat din rsin acrilic incolor pentru a putea observa evolutia zonelor de risc n aparitia compresiunii asupra lamboului. s se tin cont de asemenea de edemul postoperator. Placa se va retusa si adapta, dac este necesar, cu frez de acrilat, n momentul
5/27/12

Trebuie

alveoloplastice cu protezare imediat:

Aparate si proteze utilizate postextractional -Permanente In extractii multiple

n majoritatea cazurilor de extractii multiple a ultimilor dinti restanti pe arcad ,procedur care necesit de multe ori si alveoloplastie proprotetic, este indicat aplicarea imediat postextractional a unei proteze dentare realizat preoperator.
5/27/12

Protezarea imediat postextractional este util din cel putin patru considerente:
Mentine

functiile aparatului dento-maxilar pierdute odat cu instalarea strii de edentatie; vindecarea ghidat a crestei alvolare; adaptarea si acceptarea de ctre pacient a 5/27/12 protezei mobilizabile;

Favorizeaz

Faciliteaz

Figura 9: Caz clinic parodontit marginal cronic profund generalizat

Figura 10: Ortopantomogram parodontit marginal cronic profund generalizat 5/27/12

Etape clinico-tehnice: amprenta preliminar bimaxilar (etap clinic)

turnarea

Proteza imediat obtinut preoperator n laborator

modelelor preliminare (etap tehnic) portamprentei individuale maxilare si/sau 5/27/12 mandibulare (etap tehnic)

obtinerea

Etape clinico-tehnice: determinarea relatiei intermaxilare de ocluzie (cu un material de nregistrare ocluzal sau sablon de ocluzie) (etap clinic)
montarea

modelelor n articulator (etap tehnic)

5/27/12

Tehnic:
Dup

stabilirea indicatiei de extractie, se amprenteaz cu alginat, n portamprente standard, cele dou arcade, maxilar si mandibular. baza acestora n laborator sunt turnate dou modele din gips dur tip moldano.
5/27/12 arcada care va fi

Pe

Pentru

Figura 11: Cmpul Figura 12: Cmpul protetic post-extractional protetic post-extractional maxilar mandibular

5/27/12

cabinet este apoi amprentat functional arcada cu un material siliconic de consitent fluid (n cazul unor dinti cu indicatie de extractie care au mobilitate de grd. 3-4) sau medie n portamprenta individual. atentie deosebit trebuie 5/27/12 acordat modelrii marginale a

Dac

exist minim trei stopuri ocluzale repartizate bilateral nu este necesar nregistrarea relatiei intermaxilare cu sablon de ocluzie, fiind suficient nregistrarea cu un material de nregistrare ocluzal (cear, silicon).

5/27/12

caz contrar mai sunt necesari doi timpi de lucru:

- unul de laborator n care se obtine sablonul de ocluzie - unul clinic n care cu ajutorul acestuia este nregistrat pozitia de intercuspidare maxim si relatie centric.
5/27/12

Figura 13: Proteze totale Figura 14: Proteze totale acrilice obtinute acrilice aplicate imediat preoperator postextractional
5/27/12

n majoritatea cazurilor nu este necesar verificarea clinic a machetei (proba machetei) protezei imediate deoarece dintii restanti care vor fi extra si sunt migrati vertical si orizontal si ar defavoriza o montare n acord cu principiul biofunctional. cauza lipsei acestui timp clinic, trebuie transmise exact laboratorului linia median si directia planului de ocluzie.
5/27/12

Din

 Dac

relatia intermaxilar de ocluzie este transmis n laborator cu ajutorul sabloanelor cele dou elemente: linia median si directia planului de orientare ocluzal vor fi transmise prin intermediul acestuia.

cazul utilizrii unui material de nregistrare ocluzal, transferul acestor date se poate face cu ajutorul unui aplicator de bonding fixat paralel cu planul transversal.
n
5/27/12

 Dup

montarea modelului functional si a modelului antagonist ntr-un ocluzor sau articulator, acesta este returnat clincianului pentru a radia prin frezaj dintii ce vor fi extrasi si dup caz zonele retentive ale suportului mucoosos care vor fi supuse alveoloplastiei.

5/27/12

laborator, se va realiza macheta prin montarea unor dinti de mrime, form si culoare corespunztoare. cazul unei proteze patiale vor fi conformate din srm si crosetele alese de clinician. final se va ambala prin 5/27/12 diferite metode pentru a obtine

Macheta

 Dup

realizarea extractiilor alveoloplastice se aplic proteza si se controleaz contactele ocluzale pacientului sunt cele uzuale postextractionale cu mentiunea de a nu ndeprta proteza de pe cmp pentru 24 de ore, cnd se va prezenta la control.

Indicatiile

5/27/12

Abia

a doua zi se ndeprteaz proteza de pe cmp de ctre medic, se vor identifica zonele de decubit si se vor perfecta contactele ocluzale. acest moment se arat pacientului modul de mobilizare si se explic modalittile de 5/27/12 igien si profilaxie care sunt

La

 De

multe ori este necesar o cptusire direct deoarece nu se poate ntotdeauna anticipa cu exactitate amploarea alveoloplastiei preoperator, ns aceast procedur se face cel mai devreme dup 7-10 zile cnd sunt suprimate firele de sutur.

5/27/12

Figura 15: Proteze totale acrilice captusite la 7-10 zile cu material rezilient,

Figura 16: Proteze totale acrilice captusite la 7-10 zile cu material rezilient, aplicate 5/27/12 pe campul protetic