Cristian Moroianu PROBLEME DE ETIMOLOGIE INTERNA. DERIVAREA CU SUFIXE 1. Modalitate fundamentala, activi si complexi de imbogatire a vocabularului, derivarea cu sufixe pune in fata cercetatorului ctimolog probleme care necesité impletirea atentd gi nuan{ati a criteriului formal cu cel semantic gi, de asemenea, raportarea la un posibil model extern. Atent gsi constant studiata in lingvistica romaneascd de numerosi cercetitori!, dintre care amintim contributiile lui Sextil Puscariu in revista ,,Dacoromania”, ale lui Alexandru Graur in ,,Bulletin linguistique” si ale lui forgu lordan in ,,Arhiva”, ,,Bulctinul Institutului de Filologic Romana «Alexandru Philippiden” din lagi ete.2, derivarca cu sufixe a cunoscut mai ales in ultimele decenii o extraordinaré mobilitate, dand nastere la creatii lexicale dintre cele mai diverse si mai surprinzitoare. In ceca ce priveste studicrea principalclor probleme ale derivarii, contributia cercetatorilor filologi de la Institutul de Lingvisticd din Bucuresti? este remarcabila, chiar daca partca a I-a a volumului al [l-lea din Tratatul de formare a cuvintelor in linba romand (dedicata derivarii nominale) nu a vazut inca lumina tiparului. in anii din urma, ‘Vezi bibliografia referitoare Ia principalele studi de formare a cuvintelor intocmiti de Theodor Hristea la slirgitul capilolului Romanian Vocabulary and Etimology, in volumul Current Trends in Romanian Linguistics, editat de Al, Roscui gi Sanda Golopentia, Bucuresti, Editura Academici Romane, 1978, p. 238-254, * Din bogata list de opere a autorilor citati, sclectém céteva dintre titlurile reprezentative: Sextil Puscariu, Dérivés par suffixes de la forme du pluriel du radical, Au sujet des diminutifs roumains, Notes sur la dérivation par suffixes, adunate in volumul Enudes de lingnistique roumaine. Traduites du roumain a Voccasion du soixanti¢me anniversaire de auteur, Cluj — Bucurest Imprimeria National, 1937, cap. Dérivation, p. 217-318; Al. Graur, Tendintele actuate ale limbii roméne, Bucuresti, Editura Stiinfifies, 1968, p. 250-270 (pentru celelalte contributii referitosre ta derivare, vezi impresionanta bibliografie a lucrarilor autorului in Alexandra Grau. Centenarul nusterii. Omagiul fostilor elevi yi culuboratori, volum coordonat de Lucia Wald, L. Fischer gi Constantin Dominte, Bucuresti, Editura Academici Romane, 2000, p. 15-69); lorgu lordan, Sufixe rominesti de origine recenia (neologisme). in BIFR, V1, 1939, p. 1-59, Limba roménd actuala. O gramaticé a ,gregelilor”, cditia a IL-a, Bucuresti, Socec, 1948, p. 157 192 (vezi bibliografia in Omagin Ini Jorgu Jordan, Bucuresti, Editura Academici Romane, 1958, p. XV-XXX). * Veri Studi si materiale privitoure ta formarea cuvintelor in limba romdnd. Vol. {, Il, 1959-1960 (Redactori responsabili: Al. Graur gi Jacques Byck): vol. II], (962 (Redactor responsabil Al. Graur): val IV V, 1967 1969 (Redactori responsabili: Al. Graur gi Migara Avram); vol, VI, 1972 (Redactor responsabil Mioara Avram), Bucuresti, Editura Academiei Romine, LR, LV, nr. 5-6, p. 351-372, Bucuresti, 2006352 Cristian Morojanu 2 interesul lingvistilor’ s-a axat cu precddere spre noile ereatii interne din punctul de vedere al modalitatii sau modalitatilor de realizare, al oportunitatii prezentei lor in limba gi al caracterului lor literar sau ncliterar. 2. Dupa cum se stie, derivarea cu sufixe cunoaste trei tipuri principale: a) derivarea progresiva; b) derivarea regresiva gi c) derivarea prin substitutie, fiecare fiind, la randul ei, unica sau multipla, exclusiv interna sau mixta (interna si externa)’. fn articolul de fata, vom prezenta numai aspectele pe care le consideram mai speciale ale derivarii cu sufixe gi care necesité o abordare lexicograficd particulara. 2.1. in ceea ce priveste derivarca progresiva la ncologisme, atragem atentia asupra posibilitatii frecvente de formare interna dupa un model extern, respectiv prin calc {exical de structuré morfematica’. in asemenca situafie, este de dorit ca derivate de tipul decembrist, distrugdtor, hipnotizator, intdietate, invatamdnt, simjamdnt, slingdtor, sezdmdnt, ziarism etc. sa fie explicate consecvent in dictionare prin indicarea modalitatii derivative si a modelului extern (ex: decembrist, s.m. Din decembrie + -ist, dupa rus. dexaépucm). De asemenea, acolo unde este cazul, ar fi util indicarea corespondentului imprumutat alaturi de cel calchiat, impreuni cu care poate alcatui un dublet etimologic’ (cf. decabrist, vezi MDA, s.v., ef. destructor, -toare, adj., subst., ef. hipnotizor, subst., cf. sentiment, s.n., cf. extinctor, * Semnalam aici contributiile Mioarci Avram (vezi bibliografia lucrarilor in SCL, XLIX, 1998, nr, 1-2, p. 3-16, intocmité de Vera Nastase cu ocazia numarului omagial dedicat autoarei pentru perioada 1950 1997, completati pentru perioada 1998-2004 de Andreea Dinics in SCI, LVI, 2005, nr. 1-2, p, 7-10), ale Laure Vasiliu (Morfologie gi derivare, in LR, XXXIX, 1990, nr. 3, p. 190-195; Din nou despre morfologie si derivare, in SCI., XLIV, 1993, nr. 3, p. 271-276; Noi derivate sufixale, in LR, XLIM, 1994, nr. 3 4, p. 105-109; Erimologia yi evolutia sufixelor -ar, -d, -urd, -are. in SCL. LI}, 2001, nr. 1-2, p. 63-77; Siructura morfologicd si semantica a derivatelor cu sufixele ar, -t, -aré, -are, in SCL, LIN, 2002, nr. 1-2, p. 53-63 etc.) gi ale lui Theodor Hristea (Probleme de etimologie. Studii. Articole. Note, Bucuresti, Editura Stiintified, 1968. p. 21-99; vezi alte numeroase contributii si studii in bibliografia intocmita de Oana Uy in LR (Omagiu profesorului Theodor Hristea la a 70-a aniversare), XLIX, 2000, ar. 1, p. 5 22 ete. De asemenea, la Sectorul de gramaticS al Institutului de Lingvisticd ,lorgu lordan — Alexandru Rosetti” al Academici Romane a fost ini din 1997 un proicet numit banc de inovatii lingvistice", in cadrul cruia sunt semmalate gi inregistrate atestari ale termenilor nou apdruti in limba, dintre care majoritatea sunt derivate. * Primul care a teoretizat gi demonstrat in lingvistica romaneascd ctimologia multipla mixta, completind cercetirile anterioare ale lui Al. Graur, este Theodor Hristea, Contribupit la studiul etimologic al neologismelor romdnesti, in LR, XU, 1973, nr. 1, 1973, p. 3-8. Despre provenienta din cel putin dou etimoane interne, vezi idem, Etimologia multipla inrerné, in LR, XX, 1971, nr. 5, p. 479-488, * Despre calcul lexical de structur’ morfematicd in romana moderna, vezi Theodor Hristea, Probleme de etimologic..., p. 158-165. 7 Vezi Cristian Moroianu, Dublere si triplete etimologice in limba roménd, "ditura Universititii din Bucuresti, 2005, p. 241-242.3 Probleme de etimologie interna. 333, -toare, adj., s.n., cf. sediment, s.n., cf. jurnalism, s.n. etc.). Derivarca cu sufixe dupa un model extern reprezinté un procedeu sui-generis de ctimologie multipla mixtA sau combinata. Tot ctimologic multipla. mixti sau combinata au accle substantive cu structura analizabila care se pot explica, pe de o parte, prin derivare progresiva si, pe de alta parte, prin imprumut. Existenta unui numar relativ mare de asemenea situatii suscitd in continuare discutii intre specialisti. Exemple ca acordic, adaptabilitate, adorator, amoralism, aristocratism, colinar, competitivitate, istic, conspirativ, gesticé, monopolist, solicitant cic. necesita luarea in considerare a unci duble ctimologii (vezi, spre exemplu, aristocratism, s.n., din aristocrat + -ism, cf. rus. apucmoxpamism’). in acecasi categorie se ineadreaza, numeroase exemple de cuvinte vechi cu aspect analizabil, care pot fi explicate prin etimologie interna (derivate cu sufixe) si externa (imprumuturi din slava): nemernic, razboinic, stradalnic, vesnic ctc.’ Dupi lorgu lordan"®, se poate vorbi de etimologie multiplé inclusiv atunci cand un cuvant imprumutat este re-creat prin derivare progresiva ca urmare a unci reinterpretari semantice: concesiv, -d, adj. (atitudine concesiva, spirit concesiv), concesie ~ -iv, stelar, -d, adj. (adancuri stelare, Jemeie stelard, nemarginiri stelare), din stea, stele + -ar. Din punct de vedere cronologic, sunt cel putin doua posibilitati de aparitie: prima, cea mai probabila, este aceca a imprumutului care, fiind de la inceput analizabil sau devenit ulterior, a permis interpretarea lui ca un derivat intern gi, in consecinta, refacerea pe teren romanese; a doua este aceea a _,,simultancitatii derivarii si imprumutului la vorbitori diferiti; in sfargit, nu poate fi eliminata posibilitatea crearii unui derivat pe teren romanese inaintea patrunderii lui dintr-o sursa extema, daca baza era deja atestata gi frecvent lolosita. 2,2, Derivarea regresiva, teoretizata it de Theodor Hristea, este interesanté din acceasi perspectiva a etimologiei multiple (interne, externe sau mixte). In toate situatiile, la nivel lexicografic merita a fi semnalat acest aspect, pentru o intelegere complet’ a momentului aparitici, a structurii derivatului, a caracterului cult sau popular etc. Spre exemplu, dubla origine a lui infrunt, s.n., considerat derivat regresiv cult din dnfrunta, dup& modelul €r. affront!', * Vezi Theodor Hris XXI1, 1973, 00. 1, p. 6-7. ° Veri Alexandru Graur, Alte etimologii romdnesti, Bucuresti. Editura Avademiei Romine, 1975, p. 20-22, " Cuvinte romdnesti cu dubla derivare, in Omagiu tui Alexandru Rosetti la 70 de ani, Bucuresti, Editura Academiei Romine, 1965, p. 409-412. Exemplele discutate de autor ridicd ins’ problema dificil a relatiei dintre cuvintele potisemantice (la care etimologia multipla este posibila) yi omonime (a cdror origine trebuie luatd in discutie separat). "| Vezi Theodor Hristea, Lipuri de cale in limba romdnd, in LL, XL, 1997, vol. I-IV, p. 15. ca, Contributii la studiul etimologie al neologismelor romdnesti, in LR,354, Cristian Moroianu 4 ar justifica prezenta explicita in dictionare a modelului frantuzesc, eventual o raportare prin cf. la dubletul sau imprumutat afront, s.n. in acccasi situatie se afla gi africanolog, agrobiolog, balcanolog, balneolog, zoolog ctc., care au o dubla explicatic ctimologica (derivate regresive din substantivele corespondente in -ie gi imprumutate din una sau mai multe surse externe). 2.3. Derivarea prin substitutic de sufixe este, de asemenca, un procedcu pe care cei mai multi dintre cercctatori l-au avut in vedere contextual, |-au folosit pentru cxplicarea unor derivate, dar care nu cunoaste, ined, o analiza teoreticd special, I] int4inim folosit de autorii DA-ului mai ales pentru explicarca unor forme populare, a fost semnalat de G. Pascu in monografia sa dedicata sufixelor’, a fost folosit de unii dintre autorii monografiilor care alcdtuiese Studii si materiale privitoare la formarea cuvintelor in limba romdnd, apare ocazional in dictionarele explicative si ctimologice etc. Theodor Hristea teoretizea7d etimologia multipla mixt& inclusiv cu ajutorul substitutiei de sufixe". Sunt cunoscute si in genere acceptate numeroasele situatii de derivare prin substitutie sufixala realizata pe teren romanesce (vezi bibiloi < bibillicd], ceausel, ceausist < Ceaus[escu], corigenta < coriglent|, flegmatism < flegmatlic], friptand, sf. < friptlurd)'", repetenta < repet[ent], securist < Secur[itate] etc.). Caracterul mixt al acestui interesant tip de etimologie multipla poate fi inteles in mai muite feluri: a) un derivat se poate obtine prin substitutie din una sau ma multe baze interne si prin imprumut din una sau mai multe surse externe (vezi arhaiza, vb., din arhalic] si arhalism], cf. fr. archaiser i neologiza, vb., din neologlic] si neologlisml, cf. fr. néologiser); b) un derivat se poate obtine prin substitutic din una sau mai multe baze interne gi prin derivare progresiva dintr-o alta bi interna (vezi aiurist, s.m., din aiur[it] + -ist sifsau din aiuri + -ist; mielugicd, s.f., din mielus[el] + -icd, din mielus[ea] + -icd gi/sau din mielusa + -icd:; navetism, s.n., din navet[ist] + -ism si/sau din navetd + -ism; rdmuricd, s.f., radmur[ea] + -icd si/sau din ramurd + -icd), vedetist, s.m., din vedet{ism] + si/sau din vedetd + -ist etc.). Chiar daca directia de derivare este uneori discutabi in cazul formelor duble de tipul -e//-ca/ -icd, -ism si -ist, care se presupun reciproc la nivelul perceptiei sincronice, orientarea spre multiple posibilitati derivative deschide interesante piste de cereetare. 3. fn articolul de fata, parte componenta a unei cercetari in desfSgurare, vom face o serie de completiri si comentarii la solutiile etimologice existente in MDA, vol. I, litera C, prin raportare la DA, DEX” si, in coca ce priveste neologismele, la " Sufixele romdnesti, Bucuresti, Editiunea Academici Romane, Socec & Comp., C. Sfetea, Suru, 1916. 'S Vezi ctimologia vb. arhaiza in Contributii "\Veri Rodica Zafiu, Diversitate stilistic Bucuresti, 2001, p. 226. 4-5. in rom@na_actuald, Editura Universitaqii din3 Probleme de etimologie interna 355 NDN, s.v. Desigur ca realizarea unei opere lexicografice de dimensiunile Mict/ui dictionar academic presupune o activitate cu rezultate in permanenti discutabile (in sensul bun al cuvantului) si perfectibile. Contributia dictionarului citat la o mai buna cunoastere a limbii romane in intregul ci merita aprecierea lingvistilor si a publicului in general, iar efortul sustinut pentru terminarca lui in timp util este léudabil. Multitudinea si varietatea faptelor de limba cxistente in dictionar ii dau posibilitatea cercetatorului de a observa mai amanuntit modalitatile de imbogiatire a vocabularului prin mijloace interne (in cazul nostru derivative), de a corela criteriul cronologic cu cel formal si cu cel semantic etc. Parcurgcrea integrala a literei C ne-a permis concretizarea problemelor teoretice trecute in revisté mai sus cu exemple gtupate in functie de tipul etimologiei interne. Acolo unde a fost cazul, am sesizat inclusiv greselile dutorate unor optiuni derivative nefericite sau care fin de o tchnoredactare defectuoasa. 3.1. Derivarea progresiva’®: —p. 355, s.v. cadrilaturd, s.f. ,,desen cu linii drepte intretdiate; tesatura cadrilaté”. Din cadrila (care nu este atestat in MDA)'¢ + -turd. Faptul ca nu e atestat verbul (care, la randul lui, poate fi extras din adjectivul cadrilat, mai vechi'” gi mult mai frecvent), araté ci derivatul in discutie s-a format de la adj. cadrilat + - urd, aga cum, de altfel, este corect intuit de autorii DA-ului (s.v. cadrilat, fara detaiii). —p. 356, s.v. cafenehyd, sf. ,cafenea mica”. Din cafenea + -uté. Conform criteriului formal, derivatul provine din cafenea + suf. compus -eluga’* (vezi si DEX’, s.v.). in acest caz nu este absolut necesara interventia formelor de plural sau de genitiv-dativ singular, care pot fi trecute, eventual, cu of. Problema care se ridic aici este daca derivarca se face prin addugare sau prin substitutie de ,,sufix”: -eluta LL.d. -ea. ' Dupa cuvantul-titlu si sensurile de bad (in masura posibilului derivationale) ale acestuia, am notat, in ordine: a) etimologia din MDA; b) ctimologia din celelalte dictionare (DA, DEX”, NDN), daca aceasta este diferit’; c) etimologia sau solutiile etimologice propuse sau confirmate de noi, urmate de comentarij lexicologice. Daca un dictionar (spre ex. DA) are o opfiune implicita privind baza derivativa si modatitatea de derivare, am folosit eventualele sugestii in comentariul nostru. Dac& nu se face nivio referire la unul dintre dictionarele avute in vedere, atunci termenul respectiv nu este atestat decat in MDA. Atunci cind am folosil alte dictionare decat cele citate, am facut trimitere la notele de subsol. '® Atestarea (probabil) singular din LM, s.v., nu este relevantd pentru existenta verbului, cu atit mai mult cu cat contextele citate sunt exclusiv adjectivale: anteriu cadrillate,, stofe cadrillate, podelle cadrillate. '? Adjectivul este atestat incA din ISIS, IORGA, §.D. VIL, 18, vezi TDRG’, s. ‘Despre exemple similare (cu suf. compus -elutd) si bibliografia aferenti, vezi Cristian Moroianu. Aspecte ule deriviirii in limba romana, in vol. Studii lingvistice. Omagiu profesoarai Gabriela Pand Dindelegan ta aniversare, Editura Universitatii din Bucuresti, 2007 (ailat sub tipar). Ibid,, despre derivatele in -dluyd, -eluya,356 Cristian Moroianu 6 —p. 357, s.v. caicas, s.n. ,,caic mic”. Din caiac + -as. Este vorba de atractia, confuzia gi, in consecinta, substitutia paronimica intre modernul caiac:, s.n. (din fr. kayak) si mai vechiul caic, s.n. (din te. kayik), Etimologia corecta este cea din DA, sv: caic + -as. Confuzia dintre cele doud paronime, desi plauzibila datorita sferei semantice comune gi , -4, adj., s.m.f. ,(bolnav) de epilepsic, referitor la epilepsic™ (corect explicat in DEX’, s.v.: din fr. comitial) si treedndu-le pe amandoua cu o etimologie gresita. in NDN, cele doud omonime apar tot impreund, dar din fr. comitial, care insi are sensul exclusiv medical (/mal/ comitial < lat. comitialis ‘morbus/, vezi LEXIS, s.v.). —p. 627, s.v. concesionare, s.f. ,,rezultatul actiunii de a concesiona”. Din concesie | -une (sic!). Toate dictionarele consultate deriva termenul de la concesiona + -re. —p. 628, s.v. concietrd, sf. ,arc in jurul cAruia se impleteste parul; pieptanatura cu coc”. Din conciat + -urd. Sensul si particularitatile formale ne trimit, insd, la derivarea din conci + -dturd, pentru care vezi DA, s.v. — p. 638, s.v. conjuncturalism, sn. ,tendinta de a utiliza diverse imprejurari favorabile...”. Din conjuncturé + -(alism (vezi si DEX’, s.v.). Respectarea etapelor derivative, reale sau aparente, ne duce spre ipoteza obtinerii cuvantului de la 0 baza conjunctural + -ism (pentru care yezi NDN, s.v.). —p. 645, s.v. consumabil, -@, adj. care poate fi consumat”. Din consum + -abil. Din fr. consumable (DEX’, s.v.). Din fr. consommable (NDN, s.v.). in nici un caz nu se pune problema derivarii de la consiam, Foarte probabil, este vorba de un imprumut din fr. consommable (vezi NDN, s.v.), la care adiugam gi engl. consumable. Termenul se foloseste astazi si ca substantiv (mai ales la plural, ef. fr. consommables, engl. consumables ,/produse/ consumabile prin folosinta”. —p. 650, s.v. contractabil, -d adj. ,care se contracta, capabil de a se contracta”. Et. nes., cf. fr. contractile (ctimologic preluata din DEX®, s.v.). Mai simpla este derivarea directa din contracta, vb. + -bil. —p. 650, s.v. contractibil, -d, adj. .contractil”. Din fr. contractile. Mai degraba provine din contractabil (vezi supra), prin analogie cu seria adjectivelor terminate in -ibil (corigibil, credibil, pasibil, posibil, tangibil, traductibil ctc.). De asemenea, nu poate fi scoasa din calcul si o apropiere sinonimica de contractil.362 Cristian Moroianu 12 ~p. 661, s.v. copilandra, s.f. ,,fata in perioada de trecere de la copilarie la adolescent®”. Din copil + -andra. Din copilandru (DEX’). Dectarindu-ne impotriva derivarii directe din copi/ (-andrd nu are valoare motionala), alaturim etimologiei corecte din DEX’ 0 alt posibilitate, respectiv provenienta din copila + -andra. Greseala climinarii etapelor derivative si a trimiterii la radacind este perpetuata si la copifandricd, s.f. (din copilandra + -icd, nu din copilandru), copilaya, s.f. (din copild + -asd@ sau din copilas + -d, in nici un caz din copil + -asd), copilica, s.f. (din copild + -icd, nu din copil + -icd), copilita, s.f. din copila + -ifd, fara sA fie, totuyi, imposibila derivarca motional din capil)". —p. 689, s.v. cosurel, sn. cog mic”. Din cosuri + -e/. Diminutivul nu poate proveni dintr-o baza de plural (contrazice principiul semantic), ci este un derivat firesc de la cos + suf. compus -ure/. La fel se intimpld gi cu derivatul comrel, s.n. ,cotisor” (din cor + -urel, mu din pl. coturi + -el). —p. 699, s.v. cotcdrie. s.f. ,fapta de cotear”. Din cofedri + -ie. Din cofear + -ie (DEX, s.v.). Derivatul este mai degraba obtinut din s.m. cofear (vezi si DA, s.v. cojed)”* decat din vb. cofedri. p. 720, s.v. crestindtor, -toare, s.m-f., adj. ,(persoana) care crestineazi pe cineva”. Din crestin + -dtor. in realitate, termenul este derivat de la o baza verbala: crestina + -dtor, La fel se intampla cu crestindturd, s.t. ,,crestinare” (din crestina + -Gturd, nu din crestin + -dturd), aga cum presupune, de altfel, si o mai atenta consultare a DA-ului, — p. 722, s.v. criminalicesc, -d, adj. specific crimei, care se referd la crima, de crima”. Din criminalic + -esc. De fapt, este un derivat din criminal + -icesc (vezi si DA, s.v.), dupa modclul foarte bine reprezentat in epoca (inceputul sec. al XIX-Ica) al adjectivelor greco-latinesti terminate in -1d¢, -ueH, -iKGv f -icus, -ica, -icum $i adaptate in romana (vezi analiticesc, catolicesc, diplomaticesc, ereticese, eticesc, gramaticesc, practicesc etc.}. Acclagi tip de derivare are loc si in cazul lui ctitoricesc, -d, adj. ,.ctitoresc” (din ctitor + -icesc, nu din cfitorie + -esc, pentru care vezi MDA, s.v.). —p. 736, s.v. cfiforit, -d, adj. ,,intemeiat de un ctitor”. Din cfitor. De fapt, adjectivul este obtinut prin conversiune din participiul vb. cfitori, derivat, la randul lui, din cfitor. p. 749, s.v. culturism, s.n. ,disciplini sportiva care urmireste relicfarca gi cresterea masei musculare”. Din cudturd + -ism (etimologie preluata din DEX?, s.v.). Din fr. cudturisme (NDN, s.v.). Este grou de luat in considerare o raportare la sensul de ,,cultura fizic&”, fapt care confirma ctimologia externa din NDN. Vezi si culturist, -d, s.m.f. ,,persoana care practicd culturismul” (din fr. culturiste). * Toate derivatele sunt trecute in DA sub copild, s.f. Veri si TORG', s.v.13 Probleme de _etimologie inte’ 363 =p. 750, s.v. cumincior, -d, adj. .cumintel”. Din cuminte + -cior. De fapt, sufixul care si determine o asemenea alternanta fonetica (-r-/-é-) este -ior, nu -cior (vezi si DEX’, s.v.). —p. 760, s.v. curafdiciune, § Inv.) curatenie a sufletului”. Din curdifa + -iune®®, Argumente formale conduc, insd, spre derivarea din curdifa cu sufixul compus -dciune. De asemenea, curaifdtorie, s.f. loc unde se curata...” provine mai degraba din curdta, vb. (printr-o ctapa intermediara cwrafdator), fata de varianta din DEX? si MDA, s.v. (curdjat, s.n. + -orie). Vezi $i modele analogice de constructic edledtor/calcdtorie, mdancdtor/mancdtorie, prefacdtor/prefacdtorie, spaldtor/spaldtorie etc. —p. 762, s.v. curelusé, sf. ,curea mic&”. Din curele + -ugd. Din curea + -ugd (DEX”, s.v.). Conform criteriilor formal si semantic, baza derivativa este forma de singular, la care se adauga suf. diminutival compus -e/usd. La fel este derivat si diminutivul sinonimic curefufa, sf. Din curea + -elufa (nm din curele + -ufd). —p. 766, s.v. curtarisi, vb. (inv.) ,a curta”. Din curte + -isi. De fapt, din curta, vb. * -ai —p. 774, s.v. cuviincios, -oasd, adj. ,plin de cuviinta”. Din cuviingd ~ -os. Este imperios necesara corectarea acestei erori (speram de transcriere), cu atat mai mult cu cat toate dictionarele dau forma corectd a sufixului (-ios), care permite transformarea lui -j- in -c-. A se vedea gi cuvios, -oasd, adj., derivat de la cuveni, vb. cu suf. adj. -ios (vezi DA), nu cu suf, -os (cum descoperim in DEX? si MDA, s.v.). 3.2. Derivarea prin substitutic de sufixe: —p. 360, s.v. calcaric, -d, adj. ,(rar) calcie”. Pt. nes., ef. it. caleareo. Dupai it. caleareo (NDN, s.v.). intre cele dow’, preferim optiunea din NDN, cu o nuanta in plus: din it. ca/careo, prin substituirea ,.sufixului” -co cu suf. -ie. — p. 366, s.v. cumaraderesc, -d, adj. ,.referitor la camarad”. Din camaraderie + -esc (vezi si DEX*, s.v.). Argumente formale indreptitesc luarea in considerare a unei substitutii sufixale: din camaraderie] + -esc (vezi si NDN, s.v.). La fel, camaradereste, adv. (din camarader|ie] — -este, deci prin substitutie, nu prin derivare progresiva). p. 370, s.v. cancelarist, -d, s.m., adj. ,functionar intr-o cancelarie”. Din cancelar + -ist (vezi si DA, sub forma canfelarist, s.v. cancelar). La derivarea (corecti din punct de vedere formal) propusé in MDA, o ad&ugdm si pe cea prin substitutie sufixala (din cancelarlie] + -isf), care aduce in plus o confirmare semantica’’. La fel cancelaristic, -&, adj. ,specific cancelarici” este mai degraba un curdpi, vb., este trecuta forma curariciune, s. * Veri si LM, care pune in relatie semanticd dowd cuvinte: cancelfarismu, s.m. ,apucdturi, it, sistem de cancellaristi” si cancellaristu, s.m. ,.cel care lucreazA tntr-o eancellaria publica”. Aceasta explicatie ne duce spre ideea ed autorii LM-ului au avut in vedere derivarea lui cancelarism din cancelarist si a Wui cancelurist din cancelarie, ambele prin substitutic sufixals.364 Cristian Moroianu 14 derivat (prin substitutic) din cancelarlie] + -istic (vezi gi NDN, s.v.) decdt 0 refacere dificila dupa it. cancefleresco (vezi MDA, s.v.). —p. 404, s.v. catifelin, -d, adj. ,,cu aspect de catifea”. Din catifelar + -in. Din catifelat (DEX?, s.v.). Prima variant& este imposibila formal (ar fi rezultat un *catifelatin), iar a doua este cu totul insuficienta si ambigua. Derivarea corecta in acest caz este prin substitutie de sufixe: din catifel[af] + -in, dupa modelul adjectivelor terminate in -in (bleumarin, briliantin, carmin, diamantin etc.). La fel se intémpla si cu adj. catifeliu, -ie, adj. ca de catifea”: (din catifelfat] + -iu (prin analogic cu maroniu, cafeniu, albdstriu, portocaliu etc.), nu din catifelat + -iu (care ar fi dat *carifelatiu). Propunerea ctimologica din DEX’, s.v. (din catifea + -iu) mu se justified formal. - p. 411, s.v. cdcdreard, sf. ,,instrument de lemn avand forma cifrei 5, batut in podul carului pentru sustinerea loitrelor”. Din eaca + -eafa. Cum aceasta variantaé nu se sustine cel putin ca structura formala, propunem derivarea din cdcdr[eazd] (mai vechi si mai freevent) + -eafd. Posibilitatca derivarii progresive directe din cdca + -dreazd este exclusiv tcoretica pentru ca sensul citat este extins din sensurile de baza ale lui cdcdreazd (pentru relatia dintre cele doua paronime, vezi DA, s.v.) —p. 424, s.v. cdperea’, sf. ({nv.) ,.capitel”. Din edperel (vezi si DA, s.v.). © explicatic ctimologica mai clara i completa este: Din capef{el] + -ea. —p. 432, s.v. cdrunficd, adj. fem. ,,cdruntea”. Din cdrunt + -icd. De fapt, derivatul are origine multipla interna: din cdrunjlef| + -icd, din cdrunflea] + -icd sau direct din cdrunta, f.sg. + -icd™*. —p. 444, s.v. cdntecea, s.f. (rar) .cantecel”. Din cdntee + -ea (vezi si DA, s.v.). Termenul provine mai degraba din mult mai freeventul cdntec[e/] + -ea. —p. 447. s.v. cdrldu, s.m. ,,carlan”, Nu cste suficienta, in stadiul actual al cercetarii, simpla raportare la cdrlan. Etimologia corecta este cca din DA, 8.v.t carllan] + -dt. —p. 451, s.v. cargelnic, s.m. ,carcotas; rau platnic; rau la inima”. Din carsenie + -nic. Cum aceasta varianté nu are acoperire formala, propunem, de asemenea, 0 substitutic: din cdrs[enie] + -elnic. p. 473, s.v. cercevicd, s.f. ,.cercevea a”. Din cercevea + -icd. De fapt din cercev[ea] + -icd, deci prin substitutie, nu prin adaugare. =p. 476, s.v. cermélaie, s.1. (DA ms) (reg.) ,,larma”. Din cermailui. Mai clar: din cermal{ui] + -aie. Cf. harmalaie. —p. 480, s.v. cevricd, s.f. (Inv.) .gevrea”. Din cevrea + -icd. Ca gi tn cazul lui cercevicd (pentru care vezi supra), derivatul provine din cevr[ea] + -icd, solutie ** Despre aceasta problema si bibliografia aferenta, vezi Cristian Moroianu, ,,Structur’, proces si substitutic in mecanismul derivarii”, comunicare tinuta la Conferinta Catedrei de limba romana: Limba romana - stadiul actual al cercetarii, Bucuresti, 29-30 noiembrie 2006, Facultatea de Liter, Universitatea din Bucuresti15 Probleme de etimologic interna 365 i -ea cu sufixul corect prezentata in DA, s.v,: din cevrea, prin substiluirea terminat -icd (ca in rdnduneatrandunicd etc.). p. 487, s.v. cheorurd, s.f. ,cheotoare”. Et. nes., cf. cheotoare. Modele analogice functioneaza si in acest caz, ceca ce presupunc, intr-adevar, raportarea la sinonimul citat, ins& prin substitutie: din cheo[toare] + -turd (cf. facdtoure/ ficatura, fermecdtoare/fermecaturd, mestecdtoare/ mestecatura, stricdtoare/stricawré, vindecdtoare/vindecdturd etc.” —p. 487, s.v. chepenel, s.n. manta; cipeneag mic”. Din chepeneag. in loc de chepenegel, diminutiv din chepeneag (DA, s.v.). Fiind, de acest& data, de acord (partial) cu etimologia din MDA, s.v., facem obignuita $i necesara completare: din chepen{eag] (varianla pentru cdpeneag) + -el. —p. 488, s.v. cherestar, s.m. ,cherestegin”. Din cherestea + -ar. Nu este vorba de derivare progresiva, ci de substitutie: din cherest[ea] + -ar. Inlocuirea este mai claré in cazul lui cherestdrie, s.f. ,,cherestegerie”. Din cherest[ea] + -drie (nu prin derivare progresiva, cum se propune in MDA, s.v.). —p. 495, s.v. chilofay, s.m. Din chilogi + -ay (vezi si DEX’, s.v.). Nu putem lasa, insd, la o parte derivarea din chiloj[el] + -ag (care explica suficient gi forma, si sensul; cf. béiefay/bdiefel, care nu mai are nevoie de plural). Varianta completa este etimologia multipla interna. —p. 504, s.v. chisoi’, s.n. .punga de pastrat tutunul”. Din chisea’. De fapt, din chis[ea]' + -oi (prin substitutie, nu progresiv). La fel ptr. chiso/”, s.n. ,,chisea de duleeat”. Din chis[ea} + -oi. —p. 514, s.v. cilibache, s.m., adj. ,cdine cu talia subtire’, Din cilibin + (ache. Scurtat din cilibidachi, sim. (DA, s.v.). Aldturam variantei DA-ului (teoretic posibila), substitutia ,.sufixala”: Din cilib[iu] + -ache. —p. 524, s.v. ciobarlaat, sm. ,ciobanoi”. Din ciobdrlan + -du, De fapt. din ciobdrl[an] + -du (substitutie, nu derivare progresiva). ~p. 524, s.v. ciobdrloi, s.m. ,,ciobanoi”. Et. nec. Etimologia este evidenta: din ciobarl[an] + -oi. Cf. ciobérlanoi. —p. 526, s.v. ciocdrloi, s.m. ,,ciocarlan”. Din ciocdrlie + -oi (vezi si DA, .v.). Este posibila o dubli etimologie interna: din ciocdri[ie] + -of (motional) si/sau din ciocdrl[an] + -oi (augmentativ gi expresiv). —p. 540, s.v. ciripelnita, s.f. ,.vas in care se pistreazi ciripia”. Din ciripie + -elnijd (vezi si DA, s.v.). Corect gi complet: din cérip[ie] + -elnifa (substitutie, nu derivare progresiva). —p. 550, s.v, ciumpas, -d, adj. ,noduros, stramb”. Din ciwmpav. Cf. ung. cesdmpds ,cu picioare strambe, cu mers greoi” (vezi DA, s.v.). Daca este un derivat intern, atunci nu se poate obfine decat din ciump[ay] + -ay. Originea interna si cea extema nu intra in contradictie, cuvantul putand avea etimologie multipla mixta. ° Vezi DI, sv.366 Cristian Moroianu 16 ~ p. 590, s.v. codarnit, -d, adj. cu coada”. Din coadand (sic!) + -ar + -nif. Declarandu-ne categoric impotriva unci derivari simultane. avem in vedere o posibila raportare la codfan, -@] + -arnit. —p. 599, s.v. colaborazionism, s.n, ,colaborare cu dusmanul ocupant”. Et, nee, Din fr, collaborationnisme (NDN, s.v.). Ca multe alte dublete similare, termenul s-a putut forma inclusiv pe teren romanese (din colahoration|ist] + -ism, vezi $i DEX’, s.v.). —p. 598, s.v. coldcag, s.m. ,sol, mesager”. impediment particular pentru climinarca variantei propusc in DA, s.v.: colaic[ar] + -as. —p. 608, s.v. colotdu, sm. ,hoinar”. Din colotan. Coreet si complet: din colot{an] + -du, vezi DA, s.v. —p. 621, s.v. complotism, s.n. ,tactici de complotist”. Din complot + -ism (vezi si DEX*, NDN, s.v.). La accast& propunere (careia mu i se pot aduce critici speciale) adjugim posibilitatea provenicntei din complof[ist] (mai vechi si mai frecvent) + -ism. Cf. it. complotismo. p. 621, s.v. comportamentist, -d, s.m. $i £. adept al comportamentismului; de comportamentism”, Din comportament + -ist, Din it. comportamentisia (vezi NDN, s.v.). Conform criteriului semantic, derivatul nu poate fi detagat de comportamentism, s.n. El provine din comportament[ism] + -ist (vezi si DEX’), eventual dupa modelul engl. behaviorist. in acclayi timp, teoretic nu pulem exclude posibilitate imprumutului din italiana, ceea ce face gi mai interesant acest cxemplu de ctimologie multipla mixta. —/p. 644, s.v. constitutionalist, -d, s.m. si f., adj. adept al constitutionalismului; referitor la constitutionalism”. Din constitutional + -ist (vezi si DEX", NDN, s.v.). Criteriul semantic, ins’, ne conduce spre substituirea suf. -ism cu -ist: din constitutionallism| + -ist. —p. 649, s.v. contondenta, s.f. ,,caracter contondent™”. Din contondent. Din contondent + -entd (NDN, s.v.). Explicatia elementara a crearii acestui cuvant (lsat incompletd in MDA gi gregité in NDN) este: din contona[ent] + -enja. —p. 651, 8.v. contractualist, m. si f., adj. adept al contractualismului; referitor la contractualism”. Din contractual + -ist (vezi si DEX?, s.v.). Din it. contrattuatista (NDN, s.v.). Etimologia corecta este: din contractuallism] + -ist, cf., eventual, it. contratrualista. —p. 656, 8.v. confopism, s.n. ,,birocratie”. Din contopist + -ism. Conform definitiei derivationale ,,atitudine de contopist, ansambtul operatiunilor facute de un contopist”, termenul se raporteaza la baza deja menjionata, insd prin procedeul substitutiei: din confop|ist] + -ism. colac + -as. Nu exist un 3" Sensul este dat dup3 NDN, s.v. in MDA, termenul are o semnificatic curioasa: lovire cu un comp contondent”.uv Probleme de_etimologie_interna 367 —p. 657, s.v. convertiza, vb. ,.a supune convertizarii”, Din converti + -iza. Procesul obtinerii acestui verb (absent din DEX’ si din NDN) este cu siguranti altul: fie din convertizare ,proces (metalurgic sau electric) realizat cu ajutorul unui convertizor” (din convertiz{or] + -are, vezi, implicit, in DEX’, s.v.; cf. fr. convertissage, vezi NDN, s.v.) a fost extras, prin derivare regresiva, un infinitiv scurt convertiza, fie acesta a fost obtinut direct din convertizor, s.n., prin inlocuirea segmentului final -or cu suf. verbal -a. in ambele cazuri, convertizare $i convertizor sunt atestate inaintea lui convertiza gi pot explica semnificatia acestuia. —p. 659, s.v. cooperativist, -d, adj. s.m. gi f. specific cooperativismului; adept al cooperativismului”. Din cooperativism cu schimbarea sufixului (DEX?, s.v.). Din cooperativ + -ist (NDN, s.v.). De aceasta data, ctimologia corecta si completi este dati de DEX’, s.v. —p. 661, s.v. copildrea, sf. copilaric”. Din copil + -drea. Credem cd substantivul discutat s-a format de lao baza copilar[ie] + -ea, dupa’ modelui analogic al dubletelor gingie/gingea, jaluzieljaluzea, jucarieljucdrea, poezie(poezea’' etc. Un exemplu similar ar putea {1 si cordbea, pl. -ele, -iele, s.f. coribioara p. 665, prin inlocuirea lui -ie cu -ea (si nu prin adaugare). —p. 665, s.v. corbaldu, s.m. garbaci mare”. Din corbuci + -aldu. Vezi DA, s.v.: din corbaci (var. pentru gérbaci) ,,cu inlocuirea terminarii -aciw prin suf. augmentativ -d/du. —p. 666, s.v. corcodea, s.f. ,,corcodusa”. Et. nec. Corcodea (sau curcudea) poate fi refacut astfel: fructele corcodelului (curcudelului), s.m. sunt corcodelele, s.f. pl. art. hot; din aceasti forma de plural s-a extras un nou singular feminin corcodea ca nume al fructului. — p. 678, s.v. corpanicd, s.f. ,corpacd (mica)”. Din corpancd + -icd. O lectura mai atenté a DA-ului ar fi putut conduce la aflarea fireascd a etimologiei: din corpan| ca] + -icd (cu trecerea accentului pe silaba penultima). ~ p. 751, 8.v. cumpdnas, s.m. ,,companist”. Din cumpanie (= companie) + -ag (vezi si DA, s.v.). Baza derivativa este, intr-adevir, cumpanie/companie, dar procedeul nu este addugarea, ci substitutia de sufixe: din cumpan|ie] + -as. p. 762, s.v. curcubita, s.f. (Reg., in ghicitori) ,curcubeu”. Din curcuben + -ita. De fapt, derivarea se face aici prin substitutia segmentului final -ew cu sufixul real -itd (asa cum, de altfel, trebuie citita formularea din DA: Cu alt sufix: curcubita): din curcub[eu] + -ifd. “vezi J. Byck si AL Graur. Jafluenta pluralului asupra singularului substantivelor i adjectivelor in limba romana, in vol. Jacques Byck, Studii si articole. Pagini alese, Editie ingrijit& si studiu introductiv de Florica Dimitrescu, Bucuresti. Editura Stiintificd, 1967, p. 67-68. > Obtinut, la réndul lui, din corcodjug], s.m. + -e/, vezi DA, s.v.368 Cristian Moroianu 18 —p. 774, s.v. cuzism, s.n. ,curent ideologic... interbelic al cirui promotor a fost A.C. Cuza”. Din Cuza + -ism (vezi DEX’, s.v.). Accasté propuncre etimologicd, teoretic posibild, trebuie consideratd, dupi parerea noastra, sccundara. Termenul nu poate fi detagat de cuzist, -a, s.m.f, adj. ,membru sau adept al miscarii ideologice si politice din jurul lui A.C. Cuza; care se subordoneazi sau promoveaza ideile migcarii conduse de A.C. Cuza”, derivat sigur din Cuza + -ist si care, desi neatestat in dictionarele consultate, apare in numeroase contexte de tipul: antisemitism cuzist, avocat cuzist, candidat cuzist, conducdtor cuzist, deputat cuzist, fruntas cuzist, grup cuzist, guvern cuzist, manifest cuzist, ministru cuzist, nationalist cuzist, partid cuzist, politician cuzist, spirit cuzist, stil cuzist, tineret cuzist, finut cuzist, ziar cuzist® ete. Freeventa mai mare a lui cuzist, faptul cd el a fost sprijinit si de un omonim derivat de la numele domnitorului AL L Cuza, calitatea lui morfologicd dubla (de adjectiv si de substantiv) si in sfargit, numarul mai mare de sensuri gi de contexte sunt argumente care sustin intdictatea cronologica a agentului si ipoteza ca acesta s4 constituie baza derivativa pentru cuzism: din cuc[ist] + -ism. 3.3.0 serie de completiri este necesara si in ceea ce priveste etimologia multipla mixta, adicd acele situatii in care un termen cu structura analizabilad se poate explica prin derivare interna (progresiva, regresiva sau prin substitutie), pe de © parte, si prin imprumut dintr-unul sau mai multe etimoane externe, pe de alta parte. Cele doud modalitati de imbogatire a vocabularului (interna si externa) nu se exclud ci, dimpotriva, reprezinta - simultan sau succesiv — o dubla posibilitate de explicare a originii cuvintelor. lata cateva exemple care, dupa parerea noastra, necesita o asemenea abordare: ~p. 371, s.v. cancerolog, -d, s.m. si f. “specialist in cancerologie”. Et. nes., ef. fr. cancérologiste. Cf. ft. cancérologiste (DEX’, s.v.). Din fr. caneérologue (NDN, s.v.). Etimologia corect& si completa in acest caz este: din cancerologie (prin der. regresiva) si/sau din fr. cancérologue™. —p. 604, s.v. colinar, -@, adj. Din colind + -ar (vezi $i DEX’, s.v.). Din fr. collinaire (vezi NDN, s.v.). Derivatul poate avea o ctimologie multipla mixta ; din colina + -ar, cf. fr. collinaire. —p. 614, s.v. comentativ, -G, adj. .care cuprinde comentarii”. Et. nec. Din comenta + -/t/iv (vezi NDN, s.v.). Alaturi de posibila origine interna, pe care 0 * Contextele au fost citate din documnente de epoci si contemporane extrase de pe Internet. in limba romana actuala mai exist un omonim cuzist, -d, s.m. si f. .elev sau absolvent al Universitatii iegene Al. 1. Cuza”. Atestat in L ‘internaute encyclopédie. Dictionnaire de la langue francaise, s.v. cancérologue (www linternaute.com). Termenul este deja curent in documentele de specialitate de pe Internet, Este definit, cu sinonimele aferente, si pe site-ul fr.wiktionary, s.v. cancérologue,yD Probleme de etimologie interna 369 gasim implicita in DA, s.v. comenta, credem necesara gi indicarea unci etimologii multiple externe: Cf. fr. commentalif, it. commentativo, germ. kommentativ, engl. commentative. —p. 617, s.v. compactizare, vb. ,.condensare”. Din compact (vezi si DEX’, s.v.). Din compactiza (NDN, s.v.). Desi formal gi semantic ambele modalitati interne sunt posibile, nu putem ignora adaptarca dupa fr. compactisation, existent in multe alte cazuri (candizare, s.f., dupa fr. candisation; carstificare, s.f., dupa fr. karstification etc.). —p. 617, s.v. compactitate, s.f. ,insusirea de a fi compact; compacitate”. Din germ. Kompaktheit. Din compact + -itate (NDN, s.v.). Termenul este fara indoiala un derivat pe cale interna (din compact + -itate), posibil dup’ un model extern (germ. Kompaktheit, fr. compacité)*, —p. 620, s.v. complexifica, vb. a face s& devin (sau a deveni) complex”. Din complex + -ifica (vezi si DEX’, NDN, s.v.). Dupa parerea noastra, nu poate fi negat si, in consecinf4, eliminat nici fr. complexifier, adaptat morfologic dupa verbele in -ifica. — p. 618, s.v. compartitor, -toare, s.m. gi f., adj. ,,(persoana sau parte) care are ceva de imparfit cu alté persoana sau parte”. Din fr. copartageant. Etimologia corecta este: dupa fr. copartageant (calc lexical de structura morfematica), —p. 619, s.v. competitivitate, sf. .capacitatea de a face faté concurente capacitatea de a fi competitiv”. Din competitiv + -itate (vezi si DEX’, s.v.). Din fr. compétitivité (vezi NDN, s.v.). Indicarea simultand a celor doud optiuni etimologice este i aici varianta corecta: din competitiv + -itate. Cf. fr. compéritivité. =p. 621, s.v. componistic, -d, adj, ,referitor la 0 compozitic muzicala”. Din componist + -ic (vezi si DEX?, s.v.). Din it. componistico (vezi NDN, s.v.). Cum sensul nu face o legitura directé cu o bazd intend compenist, dam prioritate originii externe, cu ataét mai mult cu cat italiana este, alaturi de germand, principala furnizoare de termeni muzicali, —p. 621, s.v. comportamentism, s.n. ,behaviorism”. Din comportament + -ism (vezi si DEX’, s.v.). Din it. comportamentismo (vezi NDN, s.v.). Termenul discutat este, in primul rand, un calc lexical de structura morfematicd (din comportament + -ism, cf. engl. behaviorism, fr. béhaviorisme), dar poate fi, de asemenea, si un imprumut din it. comportamentismo (calchiat, la randul lui, dupa acelasi engl. behaviorism), —p. 627, s.v. concertistic, -d, adj. ,de concert, referitor la concert”. Din concert + -istic (vezi si DEX?, s.v.). Din it. concertistico (vezi NDN, s.v.). Cum fiecare dintre cele doud variante se sustine, trebuie si le avem in vedere pe amandoua: din concert + -istic, ef. it. concertistico. © Veri DEX?, s.v.: din compact + -itate (dupa germ, Kompaktheit).370 Cristian Moroianu 20 —p. 678, s.v. corporatist, -d, s.m. si £, adj. ,(persoani) care adera la corporatism; referitor la corporatism”. Din corporatie + -ist. Din corporatism + -ist (DEX’, s.v.). Din fr. corporatiste (NDN, s.v.). Etimologia corecté si completa este, inclusiv in acest caz, de tip mixt: din corporat[ism] + -ist, cf. fr. corporatiste. 4. Concluzii 4.1. Prezentarea modalititii sau modalitatilor de formare a derivatelor cu sufixe la nivel lexicografic necesita, cu precadere, respectarea principalelor criterii de stabilire a unei etimologii interne corecte: criteriul formal, cel semantic, cel cronologic, criteriul logic etc. Acest fapt inseamna, pe de o parte, gasirea unor solutii etimologice care si nu induca in eroare pe cei care consulté, la un moment dat, dictionarul. Astfel, este bine sa fie evitate derivarile care conduc la cuvinte inexistente de tipul *cafenutd, *catif(e)uta, *cdlibitate, *calic cdilut je *cdzmufd, *cdrpie etc.; *catifelatin, *catifelatiu, *cevreicd ete. De asemenca, & bine s& fie respectata forma adeevata a sufixclor, mai ales cand aceasta produce alternante fonetice la nivelul radicalului sau cand este vorba de sufixe compuse ica, -elufa i.l.d. (-ioara i..d. -oard, -dtor il.d. -tor, -eluga id. -usa, -icicd 1. -utd etc.). Pe de alta parte, criteriul semantic presupune corclarca optiunii derivative cu definitia derivatului a cirui etimologie este cdutata: cadrilatura se referd la ,,ceva cadrilat” (nu la cadrila, vb.), caicagul este un ,.caic mai mic” (nu un ¢aiac mai mic), caisiv este ,.culoarea caisei” (nu a caisului), cdrpacia denumeste »meseria carpaciului” (si nu trebuie confundata cu cdrpdcire, sf. ,rezultatul actiunii de a carpaci”), cercurel inseamna cere mic” (nu cercuri mici), coddnita are o valoare mai degraba diminutival& (de la codand) decat una motional (de la codan) etc. Din punct de vedere logic, cancelarist nu se explica in primul rand ca dublura sinonimicd a lui cancelar, ci aduce o informatie suplimentara fart de cancelarie, carunticd se justifica (inclusiv gramatical) prin relatia diminutivala cu femininele carunta si cérunfea si motionala cu masculinul carunfel (nu este un derivat direct si ambiguu semantic de la cdrunt) etc. 4.2, Nu trebuie acordata exclusivitate uneia sau alteia dintre cele doud modalitéti de imbogatire a vocabularului (interna gi extema), fiind utila mentionarea, acolo unde existé argumente, a ambelor procedee, indiferent de natura lor (derivare si calc, derivare si imprumut, derivare din baze diferite etc.). Aceast4 formula ctimologica este obligatorie cel pufin in cazul calcului lexical de structura morfematica (vezi, spre cxemplu, comportamentism, care nu este o creatic exclusiv interna pentru ca denumeste o conceptie privitoare la psihologia comportamentali descoperiti si promovati in cultura american’ moderna de J. B. Watson).2 Probleme de etimologie intend: 371 4.3. Dictionarele nu pot nega la nesfarsit ctimologia multipla interna gi nici pe cea mixta pentru ca cle au devenit, prin numarul mare de siluatii, 0 realitate care nu mai poate fi ignorata gi nici trataté inconsecvent la nivel lexicografic. Astfel, daca existé argumente formale, scmantice, logice etc., trebuie sa fie evidentiata posibilitatea unci duble sau chiar triple etimologii: carticicd, s.f., prin derivare progresiva si/sau prin substitufie de sufixe, cdfelusd, s.f., prin derivare diminutivala si/sau motionala, certdret din cearrd, s.f. (,.cel care cauta cearta”), dar gi din certa, vb. (,cel care se cearta”), chifibusdrie din chifibusar, sm. (,,ceea ce face chifibusarul”), dar si din chifibug, s.n. (,.actiune plina de chitibusuri”), ciocdrloi, s.m., din ciocérlie (,,masculul ciocarlie’”), dar si din ciocdrlan, s.m. (ca sinonim mai expresiv al acestuia) etc. 4.4, De asemenea, dictionarele actuale trebuie si tind intr-o mi cont de conceptia lexicologica bine documentaté si plina de intuitie a autorilor vechiului dictionar academic. Este vorba mai ales de derivarea prin substitutie de sufixe (reale sau aparente) care, in unele cazuri, reprezinta unica modalitate de explicare a provenientei interne a unui cuvant (vezi catifelin, catifeliu, cdpetea, cdntecea, carldu, chisoi, ciripelnita, colotan etc.). Prin luarea in considerare a substitutiei sufixale se pot evita formule cu totul nefericite (vezi contopism < conjopist + -ism), insuficiente si ambigue (vezi cdrlau < cdrlan, chepenel < chepeneag, ciumpas < ciumpav, colotdu < colotan etc.). 4.5, in sfarsit, desi recunoasterea unui fapt imposibil (la un anumit stadiu al cercetirii) este fireascd, recomandam limitarea pe cat posibil a solutiei extreme »etimologie necunoscuta™, mai ales atunci cand ea nu este obligatorie (vezi caimpiu, -ie, derivat din cdmp si/sau din cdmpie, chiorcdi, formatie verbala onomatopeici, ciocarlité, ciotolog, colecdsel, ciobdrloi etc., obtinute prin diferite modalitati derivative sau prin contaminare). BIBLIOGRAFIE $1 ABREVIERI DA = Dictionarul limbii roméne. Tomul 1, partea a I-a (C), Bucuresti, ‘Tipogratia ziarului ,,Universul”, 1940, DEX? = Dictionarul explicativ al limbii romane. Coordonatori: lon Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche, Editia a W-a, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1996. DI = Dictionarul invers al fimbii roméne, Institutul de Lingvistica din Bucuresti, Editura Academici Romane, 1957. LEXIS = Dictionnaire de ta langue francaise. Coordonator: Jean Dubois, Paris, Larousse, 1994. LM = Dictionariul limbei romane. de A.T. Laurian si LC. Massim. Toru 1 (A-H), Bucuresti, Noua tipografie a laboratorilor romani, 187] (1873).372 MDA NDN TDRG' Cristian Moroijanu 2 Micul dictionar academic. Redactori responsabili: acad. Marius Sala si lon Dandila, vol. 1 (literele A-C), Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2001. Noul dictionar de neologisme, de Florin Marcu, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 1997. Riimanisch-deutsches Wérterbuch, de H. Tiktin. Editia a Ill-a, ingrijita de Paul Miron si Elsa Lider, band | (A-C), Cluj-Napoca, Clusium, 2000. Facultatea de Litere Universitatea din Barcuresti Sir. Edgar Quinet nr. 5-7