in

EDITATA'
,DE REVISTA '
ŞTIINŢA;
o
•
 CRIŞAN FĂGERAŞU

IUBIRE DIN ANUL 41.042

« ****

Coleclia .Povestiri şiimlifico-Wastica"

86
 REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

/n ctivtntut său introductiu, autorul iie-a vestit că, deţt trataţie

tn anul 50.000, va lnlă(!i.a evenimente petrecute cu 9.000 (te ani îna­
inte de epoca lui, adică in anul 41.011.
tn acel an, in mijlocul omenirii trăitoare pe ncnumăfaie planete,
a (îţnit „Arca lui Noe", o rachetă plecată prin mileniul 9, da cure nu
se mai ţtia nimic. Viteza mare a făcut ca timpul de pe bprdul ra­
chetei $1 cel de pe planete să nu fie acelaşi: In vreme ce pe Pămlnt
şi pe celelalte planete au trecut 30.000 de ani, la bordul rachetei n-au
trecut decit o mie. Ca rezultat, oamenii de pe „Arca lui Noe" —
descendenţi ai navigatorilor cu care racheta îşi pornise zborul —
sint oameni de „tip vechi", care, spre deosebire de oamenii ana-
iui 41.041. mai au obiceiul de a dormi, nu trăiesc pină la vlrsta de
400 de ani, nu slut saaanU cu 20 —30 da specialităţi.
Această inferioritate [ace ca adaptarea lor tn mijtocul^noii ome­
niri să fie foarte dificilă, iar utiii chiar încearcă, fără suc^, să se
sinucidă. Insă, datorită eforturilor Omenirii, ei işi găsesc IncHul cu
Încetul calea: Tini lucrează la o uzină de microbi necesari digeUiei.
iar Pit U ajută pe savantul Mils la cercetările sale. Salvarea ,yArc»i.
lui Noe" ca .şi reeducarea supravieţuitorilor se datorase In mare mă­
sură lui Ols, un bărbat in virstă de 232 de ani, administrator al Pă-
mintalui. care a devenit planetă de odihnă şi muzeu. Acesta se inte­
resează acum in mod special de Lu, o curajoasă supravieţuitoare de
pe „Arcă", prietenă cu Pit,

3
 (Conlinuaie dSn numărul trecut)

CAPITOLUL XIX.

S t ă t e a u î n t i n ş i pe I a r b ă .
Doi s o r i , cel a r t i f i c i a l , d e n o a p t f , c a r e | i n c n l o t u l fostei Liine ; l
c a r e t o c m a i a p u n e a , $1 cel n a t u r a l , c u p r i n s d e fIScSrite r j s â r i t u l u i ,
l u m i n a u vnstiil p e i s a j d e m u n t e . T r a n d a f i r i a l b i , degi-avilicaji, 1n.il|i d e
patrii-ciitci m e t r i , c u p e t a l e l e g r o a s e c i t u n b r a | de om, t o t t i ţ i i n e x p l i ­
c a b i l d e f r a g i l i ţ l SUHVI, r ă p u n î i l e r l p r i n n e c o n t e n i t a lor e x p l o z i e d e
m i r e s m e , s e l u a u la î n t r e c e r e cii b r a z i i a l b a ş t r i , a c ă r o r t u l p i n ă l u m i '
n e s c e n t ă , b ă t i n d in v e r d e , e r a intr-cin n e c o n t e n i t d i a l o g c u r a e e l e
p a r c S i n r o f i t e In toc ale c e l o r doi s o r i .
T o c m a i t r e c u s e ora d e n i n s o a r e . Muntif c o l f o r o s l $1 n e m l ţ c n t i
e v o c a u o a p r i g ă l i n i ţ t e , n c t u l b u r a t & d e n i m e n i . Nici o m a ş i n ă d e z b u ­
r a t n - a v c a voie s& p ă t r u n d S s u b 30.000 m in a c e a s t ă z o n ă , ca s ă nii
s p e r i e p ă s ă r i l e , î n d e o s e b i s e n s i b i l e l e p r i v i g h e t o r i d e zi. c a r e c l n t a u
aiscunse in p a l m i e r i s a u in flonrefl u r i a ş i l o r t r a n d a f i r i . Un v i n t i c e l
c a l d f o ş n e a , p a r c ă g e n i i n d s u b p o v a r a m i i l o r d c m i r e s m e ale florilor
ţi H e r i u n j e l o r a u r i t e , m a r i cil pumnul — polenul acestei vegetaţii
e x a l t a t e . E r a u n u l d i n t r e c e l e m a l r e u ş i t e p a r c u r i d e pe g l o b . n u m r t
„ R o m i n i a " , i n a m i n t i r e a r e p u b l i c i ) c o m u n i s t e c a r e e x i s t a s e c i n d v an pp ee
« c e s t e m e l e a g u r i . Ei s t ă t e a u liilinţl pe i a r b ă , l&slnd s o a r e l e p r i n cripat ipal .—
străpungă din depSrlări.
— T o t u ş i , s p u s e g î n d i t o r O l s , c i n c i s p r e z e c e î n c e r c ă r i d e siti
d s r e î n s e a m n ă m u l t . Aş v r e a să ş t i u c a r e | i - e s t a r e a s u i l e l c a s c S .
— C i n c i s p r e z e c e nu î n s e a m n ă m u l t , se î n c ă p ă ţ i n ă Lu m i i l l i l ,
t S - ş l ridice o c h i i . •
E r a a d o u a o a r ă c î n d s t ă t e a d e v o r b ă cu O l s , a v e a i J i i i m ef
o m u l a c e s t a p u t e r n i c v r e a s-o s a l v e z e d e s i n u c i d e r e ţi s-ci IO1II>I'IIM-A
p e n t r u r c c i ş t i g a r e a m a i r a p i d ă a c e l o r l a l ţ i n i i u f r u g i a l l . Nii liidrA/iica
i.^-l p r i v e a s c ă ; tofi o a m e n i i d i n j u r li p ă r e a u n i ş t e |lr(lll•^nr| n i i r l şl
s t r ă l u c i t o r i , d e loc o a m e n i , u n fel d e o r g a n i s m e s i t p r r i o a r r , niull m a l
p e r f e c t e , c a r e iji s c o t o c e s c l ă r ă d e l i c a l e | e sufletul şl l|l «tilrtinc «Iii
d e iute g t n d u r t i e , i n c i t t ' - c pinS şi să m a i g i n d e ş l i în p r e z e n t »
l o r ! Îşi amintea de profesoara e i , s u p e r b a M a l u n i a , i a r a c u m , in
fafa lui O l s , a v e a a c e e a ş i s e n z a ţ i e d e i n c t i e t a r e .
— Nu e m u l t l r e p e t ă e a î n d ă r ă t n i c . 15 a " Î n c e r c a t , e d r e p t , d a r
a p r o a p e 1.000 s-au j ! r c a d d p t a t , I n t r i n d in m u n c a . U n u l d i n t r e noi i
ţl a j u n s i n c l a s a a 14-a I T i m ţ i - a I r l m i s , o d a l a cu c a d o u l a c e l a
s u p e r b , o s c r i s o a r e f o a r t e f r u m o a s ă , iar P i t — a d ă u g ă &a jl m a i s l i n -
j e n i t ă —, P i t , ştii p r e a b i n e CC d e p a r t e a...
— Ştiu, încuviinţă repede Ols, mi-a plăcut ţ! cutia aceea a r t i s t i c i
p l i n ă d e m i c r o b i , p e c a r e m i - a t r i m i s - o T i m . Nu î n ţ e l e g I n s ă d e c«
n u v r e i s ă pleci p c p l a n e t a Qiind, u n d e e n e v o i e d c t i n e . N u , n u t pr»>
t e s t ă el, v ă z i n d c ă Lu v r e a s ă - l î n t r e r u p ă , l a s ă m ă s ă v o r b e s c : Inlo-
l e g , ni!-l m a i i u b e ş t i . . .
L u r ă m a s e eu f i g u r a î m p i e t r i t ă , f ă r ă să-i r ă s p u n d ă .
— Vezi ? T a c l . _ n u p o ţ i s ă r ă s p u n z i n i m i c . Î n ţ e l e g e , L n , s t a r e i
s u f l e t u l u i t ă u m ă î n g r i j o r e a z ă . Şi d e uceua a i u s t ă r u i t al!t d e m u l t
c a s ă te e x p l i c i . A c e s t a e s i n g u r u l m o t i v . Allfcl d c ce l a - a j a m e s t e c a
In v i a ţ a la 'i De a c e e a v r e a u să-tnJ ejtplicL
Lu s e s u p ă r ă :
- S i n t l u c r u r i c a r e n u s e pot e x p l i c a I m e d i a t , d i l a r d a c ă sin)!l
c ă e x i s t ă un m o t i v .
— I n s i s t din n o u ţ l d i n n o u s ă - m i s p u i p r e c i s ; c a r e e s t e >tarcA
ta sufletească ?
— Ti-am m a i s p u s c ă e g r e u d e e x p l i c a t . U i t e , fă o c a s ă şi o s*
î n c e r c să-ti e x p l i c .
O l s işi s m u l s e i m e d i a t d e la b r i u r e v o l v e r u l l u m i n e s c e c t . S c o a s e
d i n toc c i t e v a foiţe m e t a l i c e şi, s c o b i n d p ă m i n l u l , p a s e i n t r e ele p u ţ i n
h u m u s şi c o a j a d e s p r i n s ă d e pc un b r a d d e a l ă t u r i . M e ş t e r i a ş a v r e o
z e c e m i n u t e , d e s c n i n d p l a n u l u n e i v i l e şi s u c i n d m e r e u c a d r a n u l r e v o l ­
v e r u l u i . L a u r m ă , a p ă s ă iute pc u n b u t u n .
Cu u n u r u i t d i n a d i n c u r i , o p o r ţ i u n e d c p a j i ş t e d i n f a t ^ l o r s e
p u s e i n m i ş c a r e . S u b ocliii fcteî, p r i t i l r - u n p r o c e s d e c o m a n d ă şi
t r a n s m u t a r e pe c a l e a u n d e l o r , p ă m î n t u l se r i d i c a s i n g u r , t r a n s î o r m i n -
d u - s e î n z i d u r i , in m e t a l e , in l e i n o , in m a t e r i i p l a s t i c e Şl l u î n d t r e p t a t .
în m a r e , f u n n a p l a n u l u i i m p r o v i z a t d e O l s pe t o c u l r e v o l v e r u l u i .
Nu t r e c u s e r ă d e c î t c i t e v a c l i p e . Pe l o c u l p i n ă a t u n c i p u s t i u M
î n ă l ţ a , cu a d e v ă r a t r ă s ă r i t ă d i n p ă m l n t , o v i l ă cu d o u ă e t a j e . B i r n e l *
m a r i dc b r a d l u m i n e s c e n t ii d ă d e a u u n a s p e c t c o c h e t .
~ P o f t i ţ i , v a r o g 1 s p u s e el s o l e m n , i n t r e b u i n ţ i n d p l u r a l u l , In
vechea limbă mondială a P ă m î n i u l u i .
Lu p ă t r u n s e î n ă u n t r u , r i z i n d s t i n j e n i t ă . O l s t n c h i s * u j a d u p ă el.
s c u z i n d u - s e cu u n g e s t ;
— D u p ă c u r a vezi, i n t e r i o r u l e d e s t u l d e s ă r ă c ă c i o s . N - a m a v u t
t i m p ; o c a s ă s e r i o s c i z e l a t ă n i i - a r fi c e r u t p e p u ţ i n o J u m ă t a t e
o r ă . D a r e r a m g r ă b i t să-fi a i t u s t a r e a s u f l e t e a s c ă ; p o f t i m , f i - a m î n d e ­
p l i n i t d o r i n f a , a c u m i n d c p l i n c ţ t c - o ţ l t u p e a m e a , l a fel d e i u t e . C h i a r
n e c i z e l a t ; v o r b e ş t e - m i a ş a , n c ş i e f u î t , c u m e b a n c a a s t a pe caire l «
i n v i t s ă ş e z i ; s p u n e - m i ce g î n d e ţ t i , ce s i m t l , d e c e nu vrei s ă pleci
p c p l a n e t a C i n d şi c e i n t e n | i i de viitor a l .
M a s i v şi h o t ă r i t . p a r c ă u m p l e a t o a t a o d a i a , şi Lu s i m j i că nici
n u m a i p o a t e să r e s p i r e in f;i|a u r i a ş u l u i a c e s t a .
— S ă . mergem totuşi alară, surise ea timid. Credeam că o să
d u r e z e m a i m u l t f a b r i c a r e a c a s e i : a m v r u i u n r ă g a z ţ i . . . şl u n
simbol.
S e l u n g i r ă d i n n o u i n i a r b ă ; O l s , ca s a n u s t r i c e a s p e c t u l p e i s a ­
j u l u i şi ca s ă f o l o s e a s c ă t o t u ş i e n e r g i a I r o s i t ă , e x p c d i e ca!.a p r i n v ă z ­
d u h , la u n c e n t r u de o d i h n ă a ş c x a t p e c e l ă l a l t p o v i r n i ţ al m u n t e l u i ,
a p o i o i n v ă i u i pe Lu i n t r - o p r i v i r e p o n m c i l n a r e .
— S i n t a b i a in c l a s a a 12-a, v o r b i ea i n c c t , la n i v e l u l c o p i i l o r d c
16 a n i . U i t e , in fata n o a s l r ă e r a p ă m i n t şi a a p ă r u t o v i l ă ţ i n - a m
p u t u t s ă p r e v ă d c u m v a a r ă t a . L a U I e s t a r e a m e a s u f l e t e a s c ă . Nu
pot s-o p r e v ă d . A m i m p r e s i a că voi tlnefi b u t o a n e l e d e c o m a n d ă , E
u m i l i t o r . Î n c h i p u i e )î o m a r e nuiltjitie de o a m e n i c a r e u r m ă r e ş t e m u t a ­
r e a u n e i p l a n e t e , şi i n t r e e i , rătiicit, u n c o p i l . Mai m i c . el nu v e d e
p l a n e t a , nu v e d e d e c l t g e n u n i h i l o a m e n i l o r i n t r e c a r e s-a r ă t ă c i t . P a r ­
t i d a se j o a c ă la u n nivel p r e a i n a t t p e n t r u m i n e , b u t o a n e l e d e c o m a n d i
se atlă u n d e v a , dincolo de înţelegerea mea.
— De s i g u r , a r ft s i m p l u , o b s e r v ă O l s , d a c a s u f l e t e l e v o a s t r e a r
a v e a n e v o i e d o a r d c - u n b u t o i t şi d e cifiva a r h i t e c ţ i . N u c r e d i n s ă că
s u f l e t u l o m u l u i va a j u n g e v r e r ) d a t ă in a c e a s t ă s i t u a j i e .
-~ t n orice c a z , vei a v e a c e v a t i m p s ă v e z i c u m e v o l u e a z ă l u c r u ­
r i l e . C r e d c ă m a i al de t r ă i ) v r e o 300 de a n i .
V o r b i s e r î z î n d , cu u n r i s m i c , a d t n i r a t i v . şi t o t u ş i necăjit.
— A, n u , r ă s p u n s e O l s s u r p r i n s , a m a b i a 235 a n i , n u - m i mai
r ă m i n e d e t r ă i t d e c i t m a x i m u m 180, d i n t r e c a r e v r e o 15—20 a n i
de bătrlncţe.
— Şi m i e v r e o 50, cu l o t u l ! r i p o s t ă f a t a . P o a t e c-o să alumg
s ă - m i i a u e x a m e n u l d e m a t u r i t a t e Ia v r e o 90 d e ani, t a m . i n b i n e î n a i n i e
d e a m u r i . C r e z i c ă a s t a p o a i c s ă m ă l a s e n e s i m ţ i t o a r e ? Mi se î n v i r .
tesc t o a t e g i n d u r i l e in Cii|'.

Ols zimbi.
— Ş t i i Ce m ă i n t r i g ă ? î n t r e b ă e a . Nu ş t i u c u m a ş p u t e a fin
E c e v a . . . I n sfirşit... n i c i o d a t ă niî se v o r b e ş t e ia ş c o a l ă d e s p r e l
cum s a obţinut prelungirea vieţii.
O l s SC d e z i ă n ţ u ! î n t r - u n r i s in h o h o t e .
— Eşti p r e a m i c ă , r ă s p u n s e el d u p ă u n t i m p , ş l e r g i n d u - f | iair:-
m i l c , î n c ă n a i a j u n s l a l e c | i a r e s p e c t i v ă . C o p i i l o r di- v i r a t a voastră
î n c ă nu II s e e x p l i c ă a s t a .
 Se l e m e a t o l u ţ l să nu d e ţ t e p t c vechiul complex de inferioritate
in s u f l e t u l fiinfei s l a b e ţ i i u t e p i e r i t o a r e d i n f a | u s a , c a r e a b i a d e m a i
a v e a 30 d e a n i de t i n e r e ţ e în f a f ă . A d ă u g ă d e c i , pc u n t o n c i t se p o a t e
de serios :
— U i t e , u n e l e c h e s t i i o s ă ţî le s p u n ă M a l o n l a , în p a r t i c u l a r . Ett,
c a o m a l e p o c i i m e l e , n u m ă J e n e z s ă le d i s c u t cu o r i c i n e , d a r n u ş t i u
d a c ă tu...
— Nici eu, glăsui Lu dirz, simţind că, de vreme re n-a putut
prevedea panta pe c a r e va a l u n e c a discuţia, acum nu mai poate să
dea îndărăt. N u uita că t o t u ţ i s t r ă m o ţ i i m e i se t r a g d i n m i l e n i u l 9 I
Sint din neam de navigatori... nu m ă impresionează nimic...
P r i n a u r e o l a d e r a z e a l b e bătiiid in g a l b e n , c a r e c u p r i n d e a u pie­
lea liii L u , O l s v ă z u că o b r a z u l ei a roşit.
— Noi n u n i i n l i n i n i c i o d a t ă , s p u s e el f o a r t e s c r t o s ţ l - v o i t prole-
sornl, pustrind dour in f u n d u l ochitor cenuţii-albaştri un licăr glu­
meţ. Nu spunem niciodată nici uiiicar minciuni convenţionale. Dc
c e s ă s p u i c ă nu te J e n e a z ă nimic cind v ă d c a ai r o ş i t ? A m impre­
s i a c ă p i n ă şi a b s e n ţ a h a i n e l o r p i n z ă te ruşinează.
Lu îşi m u ş c a b u z e l e ţi vorbi înciudată:
— D a , e a d e v ă r a t , n u m - a m p u t u t o b i ş n u i cu î m b r ă c ă m i n t e a
a s t a d e u n d e I Mi se piare m e r e u că s i n t d e z b r ă c a t ă — şi i u t i m p ce
Lu s p u n e a a s t a , O l s o b s e r v ă că Toşeaţa de pe o b r a z i s-a întins
pînă dincolo de umeri.
— E s i m p l u t e x c l a m ă e l , e a t i t d e s i m p l u , î n c î t nici la şcoală
nu se m a i e x p l i c ă , a ţ a c u m î n ş c o a l a d e p e v r e m e a v o a s t r ă n u II s e
e x p l i c a e l e v i l o r d e c e s i n t î m b r ă c a ţ i cu h a i n e de p i n z ă . Î n a i n t e h a i n e l e
erau mijloace de a p ă r a r e contra frigului ţi căldurii, contra zgirietu-
rilor şi a tot ce vrei. încetul cu încetul, ele a u c ă p ă t a t şi o funcţie
estetIcS-socială tot mai importantă. Contesele, si zicem, purtau
dantele n u a t i t ca s ă se a p e r e d e friK în b u d o a r e l e l o r , cit c a s ă se
împodobească,
— Nu t e mal o s t e n i , îl opri L u , i i i | e l e g c ă m a i t i r z i u . c î n d clinwi
a î n c e p u t s ă fie r e g l a t ă , h a i n e l e ţ i - a u p i i : r d u t f u n c ţ i a p r a c t i c ă . T o t u ş i !
e greu să te o b i ş n u i e ş t i cu un lucru care a d u r u t v r e o 30 d e mile­
nii. Omenirea n u r e n u n ţ ă la n i m k ţ i . . . nu ş t i u c u m să s p u n . . . totuşi
eslctica...
— Funcţia estetică a s p o r i t | se î n v e r ş u n a O l s , şi cea m o r a l ă la
lei, ba a m a i r e a p ă r u t , a p r o a p e p r e d o m i n a n t ă , şl c e a p r a c t i c ă . Estetic,
hainele vechi m ă r e a u farmecul ţ l m i s t e r u l c o r p u l u i , ii r e l i e f a u frunni-
s e ţ î l e şi îl a s c u n O e a u imperfeL|luni!c, El b i n e , r a z e l e n o a s t r e d e azi au
a c e l a ş i rol, căci n u m a i s c r i i t o r i i f a n t a s t i c i işi p u t e a u î n c h i p u i că In
vremea n o a s t r ă vor exista doar oameni frumoşi. Undele sint sc-
l u i l r a n s p a r e n t e . i a u f o r m ă de f a l d u r i , v ă l u r i e t c , s t r i n s e pe c o r p s a u
l a r g i , s u b ţ i a z ă s a u î n g r o a ş ă , d a u u n colorit m a l viu s a u m a i a t e -
nuat, sugerează ansamblul frumos al corpului, reliefează unele părfi
ţi ascund a l t e l e , tn f u n c ţ i e d e g u s t u r i p e r s o n a l e , r n o d ă , f r u m u s e ţ e a f
c o r p u l u i o m e n e s c fi t o t c e vrei... ^
— Asta înseamnă, interveni Lu cu un ziuibct mic ţl stînjenlt, '|
c ă p e r s o a n e l e c o n s i d e r a t e d e vot c a m a i f r u m o a s e sint dezavantajate, ]
d e o a r e c e r a z e l e le p r o t e j e a z ă m a i p u f l n . 'i
O l s î n c e p u i a r s ă r i d a , privi in a l t ă p a r t e ţ i c o n t i n u ă : j
— O m u l u i p u t e a să-i fie r u t i n e d e o r g a n i s m u l Iul d o a r atunci ;
c i n d m a i î n f n i n f a s ă r ă c i a , liolite. I n t e m p e r i i l e , p r e j u d e c ă ţ i l e , viciile, |
i m o r a l i t a t e a ; n u uita că undele noastre de astăzi, p ă s t r i n d foloasele )
n e c e s a r e a l e m o r a l i t ă ţ i i , s p o r e s c Infinit f a r m e c u l ţ i f r u m u s e ţ e a p e i
c a r e o i r a d i a z ă u n i t a t e a s u f l e t e a s c ă ţ l t r u p e a s c ă a fiinţei u m a n e . E )
ţ i p r a c t i c : u n d e l e e c o n o m i s e s c s u b s t a n ţ ă , n u au n e v o i e d e s p ă l a t , re¬
d u c t i m p u l d e „ î m b r ă c a t " ţl „ d e z b r ă c a t " la o s i m p l ă a p ă s a r e d e b u - \
t o n , a d m i ţ i n d c ă c i n e v a v r e a „ s ă >e d e z b r a c e " . R a z e l e s i n t i z o l a - i
t o a r e termice ţi antimicrobiene perfecte, lăsînd totuşi l a r g deschljl, :
p e n t r u o x i g e n a r e , a b s o l u t t o ţ i porii c o r p u l u i , In p l u s , ele fac v e t u s t '
v e c h i u l c o s t u m i n t e r p l a n e t a r d c t i p s c a f a n d r u ; se l ă ţ e s c In f o r m e lu- |
i n i n o - d i n a m i c e şl a j u t ă o m u l ru a l u t t c î c i n d z b o a r ă tn vid, i n j
a f a r a r a c h e t e i , s ă - ţ i p ă s t r e z e o x i g e n în j u r , s ă d e s p i c e m a l i u t e m e d i u l i
e x t e r i o r . De p i l d ă , c i n d a m s ă r i t d e p e P a m î n t pe r a c h e t a , în apăra¬
rea ta... \
Şl d e o d a t ă O l s se î n t r e r u p s e , i a r Lu s e sintţl r o ş i n d p î n ă la c ă i - ;
ctie. Bărbatul de l i n g ă ea nu spusese „ î n a p ă r a r e a rachetei v o a s t r e " ?
d In „ a p ă r a r e a t a " , \
— S p u n e a i c e v a d e s p r e p r e l u n g i r e a vieţii, I n g ă î m ă ea t i m i d , m a i ;
mnlt ca să schimbe vorba. j
O l s , p u t e r n i c u l O l s , s c i n t i m i d a s e ţ i e l ; se s i m ţ e a m u l ţ u m i t c ă s e :
p o a t e r e f u g i a i n t r - o d i z e r t a ţ i e ştiinţifică :
— Ş o a r e c e l e , s p u s e el d i n s e n i n , t r ă i e ş t e 3 ani, d a r d e v i n e m a - ]
t u r In 3 l u n i . L a fel, m a j o r i t a t e a raamiîerelor cheltuiesc prin c r e ţ - j
t e r e c a m a d o u ă s p r e z e c e a p a r t e a vieţii. La o m î n s ă c r e ş t e r e a r e p r e - •
z e n t a a p r o a p e J u m ă t a t e d i n v i a ţ ă : b ă r b a t u l c r e ş t e p i n ă la 2 0 — 2 3 - |
d e a n i , d a r c o n s o l i d a r e a s i s t e m u l u i o s o s se t e r m i n ă p c la 3 0 . L a fel,
p e p l a n s p i r i t u a l , u n om i ţ i t e r m i n a s t u d i i l e d c î n a l t ă c a l i f i c a r e a b i a ^
p e l a 30 d e a n i . O r v i r s t a d e m a x i m ă p u t e r e p s i h i c ă ţ l fizică e r a
î n t r e 20 ţ i 30 d c a n i : a s t a s-a c o n s t a t a t ţ i i n s p o r t , ţ i în r e z i s t e n ţ a :
psihică. î n s e m n a că omul n-a a p u c a t s ă c r e a s c ă bine, că a ţl Început j
s ă î m b ă l r i n e a s c ă . A c u m i n s ă , l a o v i r s t ă d e 3(i0 d e a n i , nu f a c e m d e - ;
c i t s ă n e s i t u ă m pe p l a n d e e g a l i t a t e tn d r e p t u r i cu ş o a r e c e l e , a d i c ă s ă î
f a c e m c a f a z a d e c r e ţ t e r e s ă r e p r e z i n t e a b i a 1/12 din d u r a t a v i e ţ i i : ]
r e s t u l d e 40 d e a n i î n s e a m n ă s u p l î n w n t u l c u c e r i t d c o m , f a v o a r e a d e j
c a r e s e b u c u r ă el în comparaţie cu celelalte m a n i i l c r c . Ar fi t o s t f< ]
p S c a t ca u n o r g a n i s n i atît de complex s ă se dezvolte n u m a ! pentru
a imbătrîni imediat.
— Ai t r e c u t t o c m a i p e s t e p a r t e a cti p r i c i n a . . .
— L u c r u l a c e r u t b ă t ă l i i d e zeci de mii d e n n i , c o n t i n u ă O l s ,
î n c ă d e p e v r e m e a s t r ă b u n i l o r l a i , d e ş i ci, p r o b a b i l , nu l-atr d a t i m -
p t i r t a n ţ ă . O d a t ă cu c l i t i i i n a r e a t u t u r o r b o t l t o r , s ă r ă c i e i şl a a l t o r
r e l e , v i r s t a a s p o r i t in m o d n a t u r a l p i n ă s p r e o m e d i e d e a p r o a p e
1(J0 de a n i . C h i a r in p e r i o a d a c i n d strănio.ţli n o ş t r i s-ati î m b a r c a t p e
n a v ă , m e d i a a j u n s e s e la 07 d e a n i — d a r pe n a v ă , d e s i g u r , ea a
s c ă z u t treptat, din cauza condiţiilor defavorabile. A d a u g ă condifille
p s i h i c e , c î n d p e t o a t e p l a n e t e l e locuite a u ctlspiriit u r m e l e o r i c ă r e i
d i v i z i u n i f o r f a t e a m u n c i i şi a d a u g ă , m a t a l e s , m e t o d e l e s u b a t o m i c e
de m a i t t r z i u p e n t r u e l i m i n a r e a t o x i n e l o r şi c a p e ţ i d i n t r - u n s a l t 160,
v i r s t a pe c a r e vechii g c r i a l r i o c o n s i d e r a u ca l i m i t ă n a t u r a l ă a o m u ­
lui. A b i a d e aicî î n c e p e î n s ă faza c e a m a i i n t e r e s a n t ă .
Ii p u s e m i n a p e i i m a E , s-o facă a t e n t ă , il c ă u t ă p r i v i r i l e c a r e Ie
o c o l e a u p e ale lui şi o î n t r e b ă ;
— P o ţ i s ă - m i s p u i c a r e e „ t a i n a " c e f a c e o r g a n i s m u l să c r e a s c ă ,
de la v î r s t a c o p i l ă r i e i p i n ă Ia cea a b â t r i n e ţ i i ? C u m „ ş t i e " o r g a ­
n i s m u l să c r e a s c ă a ş a şi n u a t t m i n t e r i ? C u m ţ t i e s ă s e m e n e c u p ă ­
rinţii l u i ?
— D a c ă p r i n „ t a i n ă " î n ţ e l e g i e r e d i t a t e a , n u m e r i t ă sS te m a i o-
b o s e ţ f i s ă - m i explici.
O l s îşi d e z v e l i d i n ţ i i i n t r - a n z l m b e t l a r g ;
— Ti se p a r e c ă ştii, d a r h a b a r n - a i d e e r e d i t a t e . P e n t r u s i m p l i ­
ficare, o s ă - t i d a u e x e m p l u l unei m a ş i n i . U i t e , să p r e s u p u n e m c ă a m
o m a ş i n ă d e c a l c u l a t p e c a r e în cinci ani a m d e p r i n s - o să e f e c t u e z e c a l ­
c u l e l o g i c e d e t i p , să z i c e m , 10, 20 şi 30. M a ş i n a - m a m ă va c r e a o
m a ş i n ă - c o p i l c a r e ş t i e să facâ e;iact c a l c u l e l e 10, 20 şi 3 0 : n i m i c In
piu». D e g e a b a a d a p t ă m „ m a m a " şt-o î n v ă ţ ă m d u p ă n a ş t e r e s ă f a c ă
ş i o p e r a ţ i i l e 40, 50 şi 60 : ea m i m a i a r e c u m să i n t e r v i n ă a s u p r a c o n ­
s t r u c ţ i e i n t a ş i n i i - f i l c ă , p e n t r u că a şi n ă s c u t - o . Pe p l a n u l b i o l o g i c , d e ­
s i g u r infinit m a i c o m p l e x , s u b I t ă ţ i ş u r i l e a m i i d e g e n e r a ţ i i ş i i n t i m -
plări, se a s c u n d e aceeaşi limită elementară. Ereditatea e ,,memoria"
materiei v i i : materia o r g a n i c ă „işi a m i n t e ş t e " c u m a crescut o r g a n i s ­
m u l t a t ă l n i şi al m a m e i p i n ă î n m o m e n t u l r e p r o d u c e r i i , şi Imită, c «
u n e l e v a r i a ţ i i , a c e a s t ă c r e ş t e r e , p r e c u m şi a c e e a a s u t e l o r d c g e n e r a ţ i i
anterioare. Imbătrtnirea,...
— î n ţ e l e g i s t r i g ă Lu i n f î e r W n t a t ă . O r g a n i s m u l fiului n u a r e d e
u n d e „ s ă ş t i e " ce s-a î n t î m p l a t cu o r g a n i s m e l e t a t ă şi m a m ă d u p ă
ce cl a fost z ă m i s l i t . D a c ă , s c h e m a t i c v o r b i n d , I-au n ă s c u t la 30 d e
» n i , î n s e a m n ă că el r e p r o d u c e s c h e m a d e c r e ş t e r e 1, 2, 3 , 10, 20, 30
d e a n i : m a i d e p a r t e n u ş t i e . A j u n s aici. o r g a n i s m u l r e p e t ă o p e r a ţ i u ­
n e a 30, a d i c ă s t a d i u l a t i n s la 30 d c a n i , b a t e p a s u l in loc d a t o r i t ă

9
 u n u i fe! de i n e r ţ i e n u m i t a m a t u r i t a t e : d a r a c e a s t ă i n e r ţ i e nu a r e su­
port ereditar, nu inseanina der.vi)ltarc. Deci iiicepc r e g r e s u l ; dup&
10—20 d e a n i , c u r b a v i t a l a d e c a d e , p e n t r u c ă o r g a n i s m u l „ n u m a i ş t i e
ce &â f a c ă " : nu are informaţii înnăscute despre felul in care au
e v o l u a t p ă r i n ţ i i d u p ă ce l-;iu năiicut.
- Exact!
— D a r t u ui)!, obiecţii Lu, c ă aici a r e r o l şi e r e d i t a t e a c e l o r p a ­
t r u b u n i c i , o p t s t r ă b u n i c i ţi m a i a l e s uitl l u c r u l cel m a i impsrtant.
Cel m a i a d e s e a , c o p i l u l n i i s c u t din p î r i n t l v i r s t n i c i e m a i s l a b î n z e s ­
t r a t , n t a i a l e s c a p u t e r e fizică. Deci n u poti a m i n a v î r s t a ta c a r e t r e ­
b u i e n ă s c u ţ i capiii fării a iiiipinyi' O m e n i r f a IJ d e g e n e r a r e . Poţi ob­
ţ i n e d i n p ă r i n ţ i b i t r i n i copil reuniţi t i m p d c 3—4 generaţii, dar nu
tnui nmlt.
— Dar de ce asta ? intrebd Ols, plesnindu-se zgomotos peste
p i c i o r . De ce c o p i l u l n â s c u t d i n piirinfl p r e a b ă t r i n f a r e l e s t r e e r e d i ­
tară mai slabă ? Tocmai pentru că organismul săii a c ă p ă t a t infoţ-
niaţii î n n ă s c u t e d i « t r - o perioadii cind orp;;inismul părinlilo-r uniia.O'
curba descendentă ; părinţii, cind l-au născut, erau îiitr-o fază in
c a r e o r g a n i s m u l lor ,,nu m a i ş t i u " ce să f a c ă şi d e c ă d c a : b ă t r i n e ţ e a
p ă r i n ţ i l o r 1 s-a i m p r i m a t p r u n c u l u i d r e p t î n s u ş i r e î n n ă s c u t ă . Presupu­
ne insă că vreo citi va oameni dc 5—6 generaţii trăiesc pîjiă la
160 d e a n i , m a i p r e s u p u n e c ă ei r e u ş e s c , in tnod d e o c a m d a t ă cu totu4
e x c e p ţ i o n a l , s ă a i b ţ . u n copil la v i r s t a d e 80, 00 d e a n i , Iiind incâ în
p l i n ă m^ituril.ite. Şi ntai inchipiiie-ţl că a c e a s t ă c u c e r i r e e c o n s o l i d a t ă
5 g e n e r a ţ i i la r i n d , t i m p d e 500 d e a n i , d e ş t i i n ţ a b i o l o g i c ă . Ai deci
copii n e v o i ţ i d e e r e d i t a t e s ă s t r ă b a ţ i u n ciclu d e 8 0 — 9 0 d e a n i : o r -
C a n i s i n e l c - l i u „ î ş i a m i n t e s c " că d u p ă v î r s t a de 30 d e ani o r g a n i s m e l e -
p ă r i n t e a u c r e s c u t , f o a r t e lent, d a r a u c r e s c u t t o t u ş i , ori s-au menţinut
in p u t e r e u n n u m ă r p r e c i s d e u n i . P r e s u p u n e c ă o b ţ i i o a m e n i astici
fortificaţi şi a s t f e l născuţi din tată-n fiu, c a r e rântin insă maturi
p i n ă la 120 d c a n i . G i n d e ş t e - t e că in d e c u r s d c 1.000 d e a n i a c e ş t i o a ­
m e n i r e u ş e s c s ă a m i n e d a t a n a ş l c r i i copiilor lor d o a r cu 5 a n i , deci
cu m a i p u l i n d e 0 , 5 % , ţi i a t ă că n u m a i 4o d e milenii d e d e z v o l t a r e
lină, f ă r ă o p i n t e l i l e ş t i i n ţ e i , iţi d a u u n s p o r „ i m e d i a t " dc 200 d e a n i .
D a r î n c ă in c o n d i ţ i i c i n d o a m e n i i t r ă i e s c a t i l d e a r m o n i o s , incit...
— B r r r 1 s e s t r i m b ă Lu, r i d î c î n d u - s e ţi c u p r i n z î n d u - ş i u m e r i i In­
t r e b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e . N u - m i p l a c e ! E nu ştiu c u m , c . . z o o t e h n i c !
lini a m i n t e ş t e d e v e c h i l e teorii e u g e n i c e . Te p o m e n e ţ i i că a ] i a j u n s
şi la n a ş t e r e a d e l a b o r a t o r !
— Ba d e loc. C t o c m a i c o n t r a r i u l e u g e n i e i I
— Şliu, ştiu [ rise ea incurcatS, zgribulindu-se m a l departe, i n -
g e n l a s e b a z a pe r a s i s m , pe e r e d i t a t e a i n v a r i a b i l ă , pe c i n d voi, d i m ­
p o t r i v ă , aţi p u s a c c e n t u l p e t n o ş t c n i r c a t r ă s ă t u r i l o r t i o b i n d i t c , p c
IQ
t r a n s f o r m a r e a e r e d i t ă ţ i i p r i n m e d i u . D a r e s t e e u g e n l c ă , z o o t c i i n i c ă a¬
c e a s t ă d i r i j a r e $i „ p i a n K i c a r e " : c i n d ţ i c u m sS n a ş t i e l e . c t c , b r r r 1
— ţ i d i n n o u L u s e s c u t u r ă : M a i b i n e e r a In t i m p u r i l e vechi 1
O l s i n c e p u s ă r i d ă , o t r a s e d e m i n ă , c a s-o s i l e a s c ă să sc a ţ e z e
î n d ă r ă t , l i n g ă c l , d a r ea i ţ i zniuci m i n a şl r ă m a s e in p i c i o a r e , î n -
f r u n t i n d u - 1 , cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e p e s t e piept ţ l c u p r i n z i n d u - ş i u m e r i i .
— D e g e a b a l a u z i vreFnurile vechi 1 s p u s e O l s , a m e n i i i ţ i n d - o c u
degetul. Tocmai ca atunci statul era nevoit şl îndrituit să dirijeze
parţial mişcarea natalităţii : nu admitea căsătoria anumitor bolnavi,
punea impozit pe celibat, dădea ajutoare de naştere. Abia
m a i t î r z l u , c î n d s-a ivit b o g ă ţ i a c o m u n i s n n j i u i , a d i s p i i r u t orice n e c e ­
s i t a t e d e a s e m e n e a d i r i j a r e . P r o c e s u l d e p r e l u n g i r e a vÎTstei s-a pe­
t r e c u t s p o n t a n . D i n t r e o a m e n i i c n r e a j u n s e s e r ă s ă t r ă i a s c ă IfIO do
a n i , d o a r o m i c ă parte a a v u t d o r i n ţ a , curajul s a u inţelepciuDca d c a
z ă m i s l i copii ţ i m a i t î r z l u . D a r copiii l o r s-au î n m u l ţ i t , şi n a t a l i t a t e a
c e l o r d e v i r s t ă l u n g ă a a j u n s m u l t m a i î n a l l ă : o a m e n i i d e 160 d e
a n i a j u n s e s e r ă s ă a i b ă c î t e 10 s a u c l i i a r 20 d e c o p i l , in v r e m e c e s u b -
c e n t e n a r i i nu d e p ă ş e a u o m e d i e d e 3—4 copil. N - a u t r e c u t d e c l t v r e o
5.000—«i.OOO de a n i , ţ l o a m e n i i c ă r o r a c a l c u l u l e r e d i t a r nu le s o r t e a
d e c i t 8 0 — 1 0 0 d e a n i d c v i a ţ ă , v ă / i n d î n t r e ci t o t m a l a d e s e a o a m e n i
d e o virstă a p r o a p e dublă, au început să-şi m u s t r e părinţii care-l
a d u s e s e r ă pe l u m e p r e a d e v r e m e , ba c h i a r sâ-i b l e s t e m e .
— A ţ a c u m m i - a ş b l e s t e m a cu s t r ă b u n i i 1
O l s p ă l i î n g r o z i t o r . C u v i n t e l e ct e x p l o d a s e r ă d i n s e n i n , î n c ă r c a t e
d e u r ă , cu d e s p e r a r e . F a ţ a ii e r a s c h i m o n o s i t ă , c o n t i n u a să stea îfi
p i c i o a r e , f r u n t e a ei e r a r i d i c a t a p r o v o c a t o r . A ş e z a t pc pămint,
O l s o v e d e a cu u n c a p m a i î n a l t ă decit m u n ţ i i d i n z a r e , d o m i n i n d u - 1 ,
s ă l b a t i c ă , cu ochi c a r e p r i v e a u l u m l u a ţ l pe d i n ă u n t r u , c a ai unei pisici
in f a p t u l n o p ţ i i . C o r p u l p l i n d e a r m o n i e ii e r a a c u m c o n l u r s i o n a t : i i u
o V c n u s f r u m o a s ă p r i n s e n i n a ţ l n e ţ t i u t o a r e a el î m p ă c a r e c u l u m e a
in c a r e t r ă i e ş t e , cl f ă p t u r a g e n i a l ă şi b l i n d a ce s-a r i d i c a t d i n b e z n a
m i l e n i i l o r , s-a r i d i c a t de pe b r i n c l , a a j u n s să d o m i n e m u n ţ i i şi florile,
şi S o a r e l e şi l u m i n a ţl r e g r e t ă c u i i i i p r a s n i c ă d u r e r e că n u ţ l le p o a t e
p ă s t r a p e n t r u t o t d e a u n a , c ă s e v a î n t o a r c e s u p u s ă s u b d o m i n a ţ i a lor,
In v e ş n i c e l e s p i r a l e ale n a t u r i i i n d i f e r e n t e , i n c o n ş t i e n t e , a t o t s t ă p i n i t o a r e ,
f i i n ţ a r e d e v e n i n d lut şi I a r b ă , ţi a p ă p e v r e o p l a n e t ă o a r e c a r e , o
s u p e r b ă f r u m u s e ţ e c a r e a l u m i n a t şt a s t ă p î n l t l u m e a p e n t r u o c l i p ă ,
c a s ă se s t i n g ă i m e d i a t ţ i p e n t r u totdeauna.
Voi, oameni care aţi trăit 1 Cum vom putea vreodată să vă
r e c i ţ t i g ă m ? Să revedem în lata ochilor acea licărire a personalităţii
V o a s t r e u n i c e , p e c a r e n i m i c ţ i n i m e n i nu va p u i c a s-o î n l o c u i a s c ă
• v r e o d a t ă ; M u l t e va i z b i n d i O m e n i r e a , d a r pc voi, c a r e a t i pierit,
cum vom putea vreodată să vă reciştlEăin, cum vom putea să ne
b u c u r ă m , m ă c a r o c l i p ă , de acel licăr al viefii v o a s t r e , p e c a r e n i m i c
nu p o a t e să-l r e d e a ţ i să-l s u g e r e z e a t i t d e b i n e c a v i a f a i n s ă ş i ?
C u m a m p u t e a , m ă c a r o c l i p ă , să-i t r e z i m p e cei m o r ţ i în m i z e r i e
şi s u f e r i n ţ ă şi să le m u l ţ u m i m , s ă le a r ă t ă m l u m e a n o a s t r ă d e azi ?
C u r a a m p u t e a s ă v ă r e c î ş t i g ă m , s ă v ă a v e m a l ă t u r i de noi ? Tu,
D a Vinci 1 Cu c i t ă b u c u r i e a m r e p u n e în m i n a t a d a l t a şi p e n e l u l 1
Şi tu, P a g a n i n i , c e n - a m d a s ă a s c u l t ă m o d a t ă arcuşul lău!
Genii f ă r ă s e a m ă n , o p e r e d e i n e g a l a b i l ă a r t ă a n a t u r i i şi s o c i e t ă ţ i i
— i n e g a l a b i l ă p e n t r u c ă f i e c a r e aţi fost c e v a u n i c c e n u se p o a t e
r e p e t a n i c i o d a t ă t o ţ i s î n t e j i p i e r d u ţ i , i r e v o c a b i l , d e f i n i t i v , şi n i m i c n u
se m a j p o a t e î n t o a r c e : in f a ţ a n o a s t r ă se c a s c ă n u m a i v i i t o r u l , u n
viilor infinit, f r u m o s şi s t r ă l u c i t o r , d a r c a r e se t e r m i n ă i n v a r i a b i l
p e n t r u fiecare o m c u u n u l şi a c e l a ş i p a s în n e a n t . A m î n v i n s n e d r e p ­
t ă ţ i l e , s ă r ă c i a , b o a l a , î n v i n g e m d e p ă r t ă r i l e , t o t u l , d a r a r ă m a s şi r â -
n i î n e în f a ţ a n o a s t r ă , c a o c r e a ţ i e a i n î i n i t u l u i , m e t e r e z u l numit
„ s î i r ş i t " s a u „ p i e i r e " . U n d e e x i s t ă infinit, a c o i o e şi m o a r t e .
S t r i g a t u l d e t o t d e a u n a a l o m u l u i r ă s u n a s e în cele c i t e v a c u \ i n t e
a l e lui Lu, t r i m i s e c u o b i d ă p e s t e m i n u n a t e l e î n ă l ţ i m i ale noii l u m i .
OIs nu p u t u s ă - ş i revină clipe în şir. P s i h i c u l lui n u putea
suporta vederea unui protest atit de i n t e n s ; îl î n d u r e r a spec­
tacolul durerii, fusese obişnuit întoldeaima să împartă ou oamenii
p o v e r i şi s u f e r i n ţ e , d a r a c u m , t o c m a i la u n o m d e c a r e se s i m ţ e a atit
d e p u t e r n i c a t r a s , nu p u t e a i n t e r v e n i cu n i m i c . D e a l t m i n t e r i , decenţa
lui b ă r b ă t e a s c ă îi i m p u s e s e î n t o t d e a u n a să t r a t e z e D u ş m a n a , veşnica
Umbră, cu o uşoară ironie ncpăsătoare, niciodată cu ură făţişă.
Protestul fetei i s e p ă r e a indecent, Jîşnit din adîncurile carnale ale
i n s t i n c t u l u i d e c o n s e r v a r e şi m ă r l u r i s i n d o s l ă b i c i u n e şi o d u r e r e pe
care omul nu trebuia să le m ă r t u r i s e a s c ă niciodată s a u , în cel mai
r ă u caz, o d a t ă , în t r e a c ă t , cu un zimbet plictisit. C a toţi oamenii
foarte puternici, Ols putea suporta lupta cu un adversar oricît cic
tare, dar nu putea răbda tiici o c l i p ă c o r i f a m t a r e a cu un om care
are un moment de s l ă b i c i u n e . | - a t a . a l c ă r e i c a p s c ă p ă r ă t o r domina
munţii, era slabă, prin starea pe c a r e o m ă r t u r i s i s e , şi t o t o d a t ă era
puternică, prin r e v o l t a ei, p r i n f a p t u l că î n vocea ei m e l o d i o a s ă de
contra-alto răcnea sălbatic, ca o fiară, o n ă p r a s n i c ă şi strălucitoare
sete de viaţă. Putere? slăbiciune? — pină la urmă, Ols n-ar fi
putut s p u n e c e i-a evocat strigătul fetei şi nici dacă l-a întristat,
1-a dezgustat sau, dimpotrivă, i-a stîrnit admiraţie, tra răscolit,
s i m ţ e a c u m îi f u g e s i n g e l e d i n o b r a z — şi a n i i n d o i , î n c r e m e n i ţ i de
parcă l-ar fi străbătut din senin curentul unui trăsnet, rămaseră
aşa, nemişcaţi, minute în şir,

12
 I n t r - u n t i r z i u , O l s s e r S s u c i cu f a | a în iiirbS. Ş t i a c ă s-a a p r o ­
p i a t d e r e z o l v a r e a m i s t e r u l u i o m e n e s c c a r e - l p r e o c u p a fi — o r i c i t
d e greu ii v e n e a să c o n t i n u e pe a c e a s t ă c a l e i— e r a h o t ă r i t s ă
rezolve ecuafia pînă la capăt.

CAPITOLUL XX

Urmă, parcă netulburat;

— S-a ivit a p o i . cu a j u t o r u l ş t i i n ţ e i , o n o u ă l e g e b i o l o g i c ă . S ă
z i c e m c ă m ă n a s c d u p ă 10 g e n e r a f i i c a r e au a v u t c o p i i Ia 2 0 0 — 3 0 0
d e a n i , ţ i a m u n c o p i l la n u m a i 30 de a n i . El b i n e , c o p i l u l m e u işl
v a p u t e a p ă s t r a t o t u ţ i t i n e r e f e a p i n ă la p l a f o n u l m a x i m d e 300 d e
ani, atins de străbunicii mei. E legea plafonului maxim, ireversibil,
căci şi c o p i l u l c o p i l u l u i m e u v a p ă s t r a a c e a s t ă c u c e r i r e .
— D a c ă a ş n a ş t e copii, g î n d i Lu cu g l a s t a r e , ci m - a r b l e s t e m a
p e n t r u c ă se n a s c c a n i ş t e infirmi : in 3 0 — 4 0 d e a n i a b i a a r a p u c a s ă
î m b ă t r î n e a s c ă şi s ă m o a r ă lingă un sot c a r e abia începe să-şi tră­
iască prima tinereţe.
— O, nu, se g r ă b i să r ă s p u n d ă O l s , şl p ă l i I a r ă ş i .
A r u n c ă o p r i v i r e g r ă b i t ă a s u p r a fetei, şi s e r i d i c ă Iute în p i ­
c i o a r e . A f l a s e t o t c e voia să a f l e şi e r a d o r n i c s ă s c h i m b e v o r b a . S e
î n d e p ă r t ă cîţiva paşi cerind prin televizor, pe o voce scoborîtă, ceva
d e m i n c a r e . î n t i n s ă pe s p a t e , în i a r b ă , s i m ţ i n d c u m o î n v ă l u i e prin
u n d e p a r c ă şi r ă c o a r e a şi c ă l d u r a , Lu a d m i r a s t a t u r a c o l o s u l u i care
se afla in p i c i o a r e în f a ţ a ei, u n o m p u t e r n i c , d a r nu î n d e s a i , cu
muşchi a l u n g i ţ i , cu linii r o b u s t e şi z v e l t e t o t o d a t ă , o f o r ţ ă fizică
s p i r i t u a l i z a t ă . II a d m i r a a ş a c u m a d m i r i o o p e r ă de artă într-un
m u z e u , f ă r ă a a v e a p r e t e n ţ i a s-o posezi v r e o d a t ă .
— Ols ia s p u n e , c u m de poţi să faci o c a s ă şi nu p o ţ i s ă faci
şi m î n c a r e ?
O l s î n c e p u s ă r î d ă : îl a m u z a la ea c e v a d e c o p i l ş i , î n a c e l a ş i
t i m p , c i t e a în t r u p u l î n t i n s în f a ţ a lui a m i n t i r e a m a r e l u i efort d e p e
n a v ă , c a r e s i m b o l i z a p e n t r u el şi t r u d a o m e n e a s c ă i n f i n i t ă , d a r şi o
f o r ţ ă v i t a l ă c a r e p o a t e c ă p ă t a f o r m a u n e i p a s i u n i i n f i n i t e . IV\alonia,
s u p e r b e x e m p l a r s u f l e t e s c şi fizic al m i l e n i u l u i 42, n - a v e a a c e a s t ă
r e m i n i s c e n ţ ă , de s l ă b i c i u n e şi c o p i l ă r i e : e r a c a o s t a t u i e î n s u f l e ţ i t ă ,
t ă i a t ă d i n t r - o s i n g u r ă b u c a t ă de m a r m u r ă omenească.
— C e e de r î s ? se s u p ă r ă Lu. '
— C a s a n-o î n g h i ţ i ! I n f i n i t m a i c o m p l i c a t ă e f a b r i c a r e a , d i n
l u m i n ă , a unei h r a n e d e m n e de o r g a n i s m u l e m u l u l . Aici n - a m î n a i n ­
t a t p r e a m u l t f a ţ ă de „ A r c a tui N o e " , d o a r la c a l i t a t e şi g u s t ; a b i a
acum...
S e î n t r e r u p s e , făcu u n s e m n l u n g c u m i n a şi, d u p ă c i t e v a m i -

13
nute, alergind prin iarbă, reveni cu h r a n a l a n s a t ă dintr-un mic
p r o i e c t i l , ale c ă r u i a r c u r i m a i t r e m u r a u î n c ă .
— U i t e u n b o b d e s t r u g u r e , sp«ise el i n t i n z i n d u - i u n f r u c t a l ­
b a s t r u a c ă r u i m ă r i m e ii e v o c a lui Lu m a i c u r i n d un p e p e n e , u i t e
şi p r o t e i n e de f a z a n , cu e x t r a c t a l b a s t r u d e l u m i n ă , u i t e şi...
Ii î n ş i r a in f a ţ ă diferite m i n c ă r u r i , f i n ' ^ d m e r e u a s c u n s u n
obiect în f u n d u l p a l m e i .
— Ţ i - a m a d u s o m a r e r a r i t a t e , r î s e el la u r m ă , p r i v i n d - o l u n g .
A m c e r u t ceva p e n t r u o f a t ă c ă r e i a nu-i p l a c e î m b r ă c ă m i n t e a de u n d e
şi c a r e prob;ibil nu a p r e c i a z ă nici s u p o r t u l de I w a n ă . A m c e r u t c e v a
r a r : u n ş e r v e t a n t i c , ţi î n c ă u m i l d e p î n z ă . Lu, s p u s e el g r a v ,
î n t i n z î n d u - i m î n c a r e a şi a n t i c u l ş e r v e ţ e l , Lu, tu vei t r ă i m u l t . D e t o x i -
n i z a n t u l a î n c e p u t să a c ţ i o n e z e : 1(1 d a u pe p u f i n 100 d e a n i . Cit
d e s p r e c e ai s p u s , c ă vei n a ş t e o a m e n i c a r e - ş i vor t e r m i n a vlaja
a l ă t u r i de un s o ţ c a r e a b i a şi-o î n c e p e , n - a i d r e p t a t e . A s u p r a c o p i i l o r
t ă i va a c ţ i o n a l e g e a p l a f o n u l u i m a x i m , in c a z . . . in c a z că... — şi
d e o d a t ă O l s , o m al m i l e n i u l u i 42, c a r e nu se j e n a de nici u n s u b i e c t ,
î n c e p u să se i n c u r c e la fel de i n e x p l i c a b i l c u m se m a i î n c u r c ă şi
azi unii c o n t e m p o r a n i ai mei, dupii a p r o a p e 10.000 de a n i .
— D a , p o a t e voi a v e a copii de v î r s t ă l u n g ă , c i M i f i r m ă a m a r Lu,
în c a z că... în c a z că... în c a z c ă voi g ă s i u n o m al a c e s t e i s o c i e t ă ţ i ,
u n v i e ţ u i t o r d e 400 d e a n i , u n o m d i s p u s s ă t r ă i a s c ă , t î n ă r , l i n g ă
o b ă t r i n ă , să-i î n c h i d ă ochii s a u să t r ă i a s c ă 10 a n i cu ea, c a
a p o i , el fiind î n c ă t î n ă r , s ă p ă r ă s e a s c ă m i c a p e r s o a n ă cu m i n t e d e
copil şi t r u p de b ă t r i n ă .
O c u t ă g r o a s ă r e a p ă r u î n t r e ochii c e n u ş i i ai lui O l s , v e c h e a
c u t ă c a r e n u se m a i ivise d e la a p a r i ţ i a „ A r c e i lui N o e " , d i n c u r s a
a c e e a c o l o s a l ă p r i n c a r e r e a d u s e s e O m e n i r i i pe s t r ă m o ş i i ei p i e r d u ţ i .
— E x i s t ă o a m e n i î n conflict c u v r e m e a lor, v o r b i el î n c e t , c u
ochii a ţ i n t i ţ i a s u p r a v e c h i l o r C a r p a ţ i , A m iubit o femeie şi. d e ş i nu
m a i e v r e m e a j u r ă m i n t e l o r , a m a v u t s e n z a ţ i a şi s i g u r a n ţ a iubirii
v e ş n i c e . Şi t o t u ş i e a s-a d o v e d i i m a i v r e d n i c ă de v r e m e a n o a s t r ă ,
d e v r e m e a c a r e , f ă r ă s ă ob!ii|e. i n g ă d u i e m a i m u l t e s c h i m b ă r i de
c o n v i e ţ u i r e . A fost in p a s cu c t i i n ţ e l e s o c i e t ă ţ i i , a fost m a i v r e d n i ' . ă
şi m - a p ă r ă s i t . Azi s-ar î n t o a r i : e , şi î n c ă m ă î n f i o a r ă . . .
Lu t r e s ă r i i m p e r c e p t i b i l ; ş t i a c ă e v o r b a de M a l c n i a .
— Dar, urmă O l s , în ea a m p i e r d u t un p r i n c i p i u , o s t a r e sufle­
t e a s c ă , e g r e u să-ţi explic. Să n u s p u i c ă s î n t u n m i s t i c c a r e c r e d e
i n v e c h e a l e g e n d ă a c e l o r d o u ă j u m ă t ă ţ i ale m ă r u l u i d e a u r , c ă u -
t î n d u - s e p e s t e v r e m u r i . Şi t o t u ş i , şi t o t u ş i , şi totuşi..., i n g î n ă el
p i e r d u t , şi t o t u ş i s i m t c ă în viitor o a m e n i i se vor r i d i c a m a i s u s ,
a d e v ă r a t a v a r i e t a t e a u n i v e r s u l u i n u m i t Om o vei g ă s i î n u n i t a t e , vei
g ă s i 1.000.000 d e femei i n t r - u n a s i n g u r ă . U n a s i n g u r ă , l a c a r e , după

14
 ce ţi-ai strîns destulă experienţă de viaţă, să te opreşti o d a t ă pen­
tru totdeauna.
In faţa acestei micuţe pămîntene, Îndepărtată şl copilăroasă,
c ă r e i a i se d e s t ă i n u i s e n u m a i s i n c e r , căci s i n c e r e r a cu t o ţ i oamenii,
ci m a i profund, văzind în el î n s u ş i , poate mal adine decît văzuse
pină atunci, colosul p s i h i c O l s , cu 24 de s p e c i a l i t ă | i ştiinţifice, pen­
t r u p r i m a o a r ă în v i a ţ a lui, s i m ţ i c ă g e n u l a c e s t a d e c o s t u m d e r a z e
pe care-l purta d e 235 d e a n i e p a r c ă totuşi c a m sumar. Se aşeză
lingă ea, pe iarbă, şi a t u n c i îşi dete scama că ceea ce îl tulbura
era d e f a p t nu „ c o s t u m u l " , ci a c e a s t ă dezK<ilire sufletească.
Lu, privind in altă d i r e c ţ i e , cu braţele arcuite sub cap, stătea
nemişcată şi de n - a r fi fost z v î c n i r i l e de r e s p i r a ţ i e ale p i e p t u l u i ai
fi z i s că-i o s t a t u i e mai micuţă, din vremea cind oamenii nu erau
atît de î n a l ţ i şi c i n d ea a r fi fost socotită inallă fată de alţii.
— S p u n t o t u l s i n c e r p î n ă la c a p ă t , v o r b i O l s , s ă l t î n d u - s e într-un
c o t şi c ă u t î n d u - i p r i v i r e a , a p ă s î n d u - i u m ă r u l , c a &-o Î n t o a r c ă c u ochii
s p r e el. Pre;fer o prietenie scurtă, chiar de numai 50 d e ani, chiar
cu riscul de a-nii vedea iubita îmbîtrinind lingă mine în timp ce
mai sînt tînăr, dar să ş t i u c ă această scurtime a Iubirii e veşnică.
— Uite u n d i n o s a u r I e x c l a m ă Lu.
Vorbise a t î t d e s e r i o s , şi t o a t ă scena era atit de s t r a n i e , încît
O l s se r i d i c ă i n t r i g a t î n c a p u l oaselor.
— N u , n u te u i t a în j u r , tu e ş t i d i n o s a u r u l , s t i m a t e „ s u p r a o m " I
strigă Lu şi p e n t r u prima oară de c i n d o cunoscuse, Ols o văzu
r î z î n d în hohote.
Destinsă, cu mîinile sub c a p , cu pieptul zguduit de hohote,
r î d e a c u o n e s t i n g h c r e a l ă şi fericire t o t a l c o n t e m p o r a n ă , a ş a c u m Ols
văzuse oamenii rîzînd in vremea lui şi c u m nu credea că oamenii
t r e c u t u l u i a r fi p u t u t r i d e vreodată.
Lu, î n g h e ţ a t ă d e s p a i m ă şi d e r e s p e c t a l ă t u r i d e a c e s t c o l o s s u p r a -
cult şi s u p r a p u t e r n i c , c a r e numai într-un deget părea să aibă mai
multă ş t i i n ţ ă d e c i t toţi s t r ă b u n i i ei la u n loc, g u s t a acum un zgu­
duitor sentiment de eliberare. Din obiect de muzeu, Ols deve­
nise o fiinţă vie şi a c c e s i b i l ă , c u c a r e putea sta de v o r b ă . Pentru
p r i m a d a t ă de c î n d c o b u r i s e în N o u a L u m e . î n t î l n e a un o m p e a c e e a ş i
t r e a p t ă c u e a ; d a c ă nu p e a c e e a ş i t r e a p t ă a c u n o a ş t e r i i l u m i i , a v î r s t e i
şl p u t e r i l o r multiple, atuiuci m ă c a r pc a c e e a a caracterului, a unei
v u l n e r a b i l i t ă ţ i m i c i , o r i c i t d e m i c i , d a r c a r e să-l facă o m şi nu z e u .
— Eşti u n d i n o s a u r m a s c u l i n ! r e p e t ă e a p r i n t r e h o h o t e , vrei
c a o femeie s ă - ţ i d e d i c e v e ş n i c i a , î n t r e a g a ei v i a ţ ă , u l t i m a b ă t a i e a
p l e o a p e l o r , în v r e m e c e t u , d u p ă m o a r t e a ei, nu m a i ai d e t r ă i t d e c î t
un biet s e c o l - d o u ă a c o l o , cit s ă s c h i m b i 10-20 de soţii.
S p u n i n d a c e s t e a , Lu. ca-re n u se a t i n s e s e d e m î n c a r e , îşi l e p ă15 dă
p r e ţ i o s u l ş e r v e ţ e l d e pe g e n u n c h i , il î m p ă t u r i c u g r i j ă şl o r u p s e la
f u g ă — n u ş t i a nici ea b i n e d e ce. O l s a r fi p u t u t s-o p r i n d ă lesne,
d a r ii p l ă c e a grafia acelei fugi $i o l ă s ă s ă ia a v a n s . O v ă z u cum
a ; u n g e pe m a r g i n e a p r ă p a s t i e i şi c u m , cu u n u ş o r ţ i p ă t d e t e a m ă
şr e x c i t a r e c o p i l ă r e a s c ă , s e a r u n c ă in g o l . B ă r b a t u l i z b u c n i in h o h o t e
p u t e r n i c e şi p o r n i m a s i v , i n t r - o g o a n ă v i j e l i o a s ă , s p r e locul unde
d i s p ă r u s e e a . O v ă z u c ă z î n d d e z o r d o n a t , îşi l u ă v î n t c a de pe o
t r a m b u l i n ă şi s ă r i v e r t i c a l , cu b r a l e l e i n t i n s e în j o s , u ş o r î n d o i t pe
s p a t e . C i n d a j u n s e a p r o a p e la j u m ă t a t e , o b s e r v ă c ă Lu t i ş n e ş t e în s u s
î n s p r e el. î n c e r c ă s-o p r i n d ă , d a r fata, d e g r a v i f i c a t ă , e r a m a i v i o a i e
in m i ş c ă r i , şi în v r e m e ce O l s s e p r ă b u ş e a c a o p i a t r ă la fund, e a ,
c u u n r î s e t , se feri î n l ă t u r i şi se opri pe o m i c ă p l a t f o r m ă s i t u a t ă la
jumătatea drumului.
C î n d O l s , a c u m d e g r a v i l i c a t şi el, ţ î ş n i î n d ă r ă t , în î n a l t u r l ,
s p r e p l a t f o r m ă , f a t a d i s p ă r u s e de m u l t . O r e g ă s i pe p l a t o u l î n m i r e s m a t
d i n v î r f u l m u n t e l u i , r i z i n d . la o p r u d e n t ă d i s t a n ţ ă d e el, şi g a t a s-o
r u p ă Ia f u g ă în c a z c ă a r fi î n c e r c a t s-o p r i n d ă . A s ă r i f ă r ă g r e u t a t e ,
d e g r a v i f i c a t ă , e r a u n u l d i n t r e s p o r t u r i l e ei f a v o r i t e , p n u l dintre
p u ţ i n e l e l u c r u r i c a r e - i p l ă c u s e r ă din p r i m a c l i p ă a s o s i r i i ei pe P ă -
i n î n t . c ă c i ii a m i n t e a u şi de n a v ă .
O l s , ca s-o p r i n d ă , folosi o ş i r e t e n i e . Se p r e f ă c u o b o s i t , gîfîia vi­
zibil ş! se p r i n s e d e iin p a l m i e r mic, î n d o i n d u - l , ca şi c î n d s-ar fi
a l î r n a t d e el din p r i c i n a o b o s e l i i . De f a p t i n s ă , în lipsa g r e u t ă ţ i i , n u
p u t e a fi o b o s i t şi, n e a v î n d g r e u t a t e , n u p u t e a nici î n d o i p a l m i e r u l ;
îl î n d o i s e p r i n forţa m a r e a m u ş c h i l o r , p r o p t i n d u - ş i p i c i o a r e l e in el
şi p r i n z î n d u - l cu a m î n d o u ă b r a ţ e l e . Ii î n c u r c ă vîrful î n t r e c r ă c i l e
u n u i p o m î n v e c i n a t , se î n t i n s e î n t r e r a m u r i la orizontală, formînd
astfel u n arc i m p r o v i z a t , a c ă r u i s ă g e a t ă e r a el î n s u ş i . Cu o l o v i t u r ă
d e p u m n , d e s p r i n s e p a l m i e r u l d*; c r ă c i t e î n c o n j u r ă t o a r e şi, cîjid c o p a ­
c u l se d e z d o i , s ă g e a t a b r o n z a t ă a trupului Iui O l s ţ î ş n i b r u s c prin
aerul albastru, înspre fată.
Lu îl v ă z u abia după o clipă. Scoţînd un strigăt de s p a i m ă şl
v e s e l i e , făcu u n s a î t în a l t ă d i r e c ţ i e . O l s îşi î n d o i t r u p u l , d a r n u
p u t e a c o t i p r e a m u l t , şi t r e c u v i j i i n d pe l i n g ă e a , n e p u t î n d s ă se
o p r e a s c ă . I n s a l t u r i m a r i , de cîte z e c e - d o u ă z e c i de m e t r i i n ă l f i m e . Lu
o r u p s e Ia f u g ă în d i r e c ţ i a c o n t r a r ă . L i p s i t ă a p r o a p e d e o r i c e g r e u ­
t a t e , îşi l u a e l a n de Ia sol şi s ă r e a p e s t e c u l m i l e b r a z i l o r cu u n
ţ i p ă t de î n c i n t a r e , m a i a l e s c ă v î n t u l , p u r t i n d - o , îi p r e l u n g e a s ă r i t u ­
rile. O l s , în sfîrşif, i z b u t i să se a g a t e d e n i ş t e l i a n e , o p r i n d u - ş i e x i s ­
t e n ţ a de s ă g e a t ă , şî o p o r n i î n d ă r ă t , d u p ă ea. I n s ă , în loc să se a v î n t e
d e Ia s o l , se s p r i j i n e a cu p i c i o r u l gol d r e p t în vîrful b r a z i l o r , s ă r i n d
pe o t r a i e c t o r i e m a i p u ţ i n c u r b ă şi m î c ş o r î n d astfel d i s t a n ţ a c e r e îl
d e s p ă r ţ e a . Cu un n o u ţ i p ă t , Lu îşi s c h i m b ă d i r e c ţ i a şi se p i e r d u
printre tuîpinete marilor trandafiri albi, a c ă r o r inălţime o întrecea

16.
m u U pe a ei. O l s o c ă u t a , s p u n e a t o t felul d e e ' u ' n e s-o facă s ă
r î d ă , s-o o b l i g e astfei s â - ş i t r ă d e z e p o z i ţ i a , d a r z a d a r n i c . O g ă s i
a b i a i n t r - u n t i r z i u , p i t i t ă s u b o p e t a l ă a l b ă . r i z i n d pe î n f u n d a t e şi
i z b u c n i n d în s t r i g ă t e c î n d se v ă z u d e s c o p e r i t ă .
B ă r b a t u l r u p s e u r i a ş a şi e n o r m a p e t a l ă ( n u m a i t r a n d a f i r i i d e -
gravificaţi puteau pe a t u n c i a t i n g e a s c u i c n e a p r o p o r ţ i i uriaşe:
prin î n l ă t u r a r e a greutăţii dispăruse una dintre principalele Irine ale
creşterii lor). O înveli pe Lu in petala ruptă, ca intr-o
v e c h e m a n t i e d e h e r m i n ă , o c u p r i n s e pc d u p ă u m ă r şi s ă r i , cu eu
împreună, în î n ă l ţ i m i . Deveniţi serioşi, zburarft multă vreme,
cu m i ş c ă r i l i n e şi u n i f o r m e , p r i n z i n d u - s e c r u c i ş de m i i n i , a ş a
c u r a se p r i n d şi p a t i n a t o r i i , şi folosind dibaci fiecare t o a t i ă a v i n t u l u i .
O l s , cu ochii lui e x e r s a ţ i , z ă r i şi c i t e v a perechi de aripi, l ă s a t e p r o ­
babil de n i ş t e copii, căci e r a u c a m m i c i . Şi le p r i n s e r ă de m i i n i şi
de p i c i o a r e şi, in m a i p u ţ i n de j u m i U a t e de o r ă , Lu a v u m a r e a s a t i s ­
f a c ţ i e s ă p o a t ă p r i n d e din z b o r o r i n d u n i c ă . I ' a s ă r e a e r a î n g r o z i t ă ,
d a r Lu o n i i n g i i e şi ii d ă d u d r u m u l . A l e r g a r ă upoi pe f a ţ a lucie a
u n u i lac de m u n t e ; fiind lipsiţi a p r o a p e c o m p l e t de g r e u t a t e , o g l i n d a
apei îi z v i r l e a e l a s t i c in s u s . in c e l e m a i c i u d a t e poziţii, i a r Lu,
r o s t o g o ! i n d u - s e p e s t e c a p , p r i n aer, s t r i g a i n c i n t a t ă , f ă r ă s ă ştie
ce-i o b o s e a l a , p î n ă s i m ţ i d i n t r - o d a t ă c ă i s-a f ă c u t f o a m e .
D u p ă ce-şi r e c i ş t i g a r ă g r e u t a t e a , se a ş e z a r ă pe locul de u n d e
p i e c u s e r â , şi Lu î n c e p u s ă m a n i a c e . O l s o p r i v e a cu c o a d a o c h i u l u i .
I se p ă r e a c ă v o i o ş i a fetei a a v u t t o t u ş i c e v a a r t i f i c i a l , f o r ţ a t . î ş i
a m i n t e a de c u v i n t e l e ei p r o f e t i c e şi se v e d e a t i n ă r şi v i g u r o s , î n -
c h i z î n d p l e o a p e l e u n e i fiinţe î m b ă t r î n i t e p e s t e n o a p t e a l ă t u r i de efl
şi r ă m î n î n d s i n g u r , u n v e a c s a u c h i a r d o u ă , v r e m e s u f i c i e n t ă p e n t r u
a s c h i m b a , c u m s p u n e a Lu, z e c e s a u c h i a r d o u ă z e c i de s o ţ i i .
Un om m a i s l a b d e c i t O'.s, d e - a r fi v r u t s-o c u c e r e a s c ă , p o a t e
a r fi î n ă b u ş i t - o c u j u r ă m i n t e şi î m b r ă ţ i ş ă r i ori s a r fi r e v o l t a t î m ­
p o t r i v a profeţiei f ă c u t e de t i n ă r a din f a ţ a lui, ori, c a s ă r e s p e c t e
r e g u l i l e de a u t o d i s c i p l i n ă , s i m ţ i n d c u m c r e ş t e e n e r v a r e a i n el, în
U x u l t r a p e z u l u i a r fi s ă r i t în p o m u l a l ă t u r a t , î n c e p î n d s ă se r o t e a s c ă
p e c r e n g i . O l s î n s ă l u a o h o l ă r î r e p e n t r u t o a t ă v i a ţ a , şi c e e a ce îl
p r e o c u p a şi îl u i m e a nu e r a s i m p l a c u c e r i r e a u n e i i u b i t e , ci c u ­
n o a ş t e r e a c a r a c t e r u l u i o m e n e s c . î ş i a m i n t e a a c u m , cu c l a r i t a t e h a l u ­
cinantă, frînturile de secundă de pe navă, cînd m e n ţ i n u s e racheta
lui în d i r e c ţ i a S o a r e l u i şi a m o r ţ i i , n u p e n t r u c ă l-ar fi a t r a s d o a r u n
t r u p de femeie, o r i c î t d e f r u m o s a r fi fost a c e s t a , ci p e n t r u c ă îl
c h e m a o t a i n ă a s u f l e t u l u i o m e n e s c , r ă s u f l a r e a de o c l i p ă a O m e n i r i i ,
a c e a r ă s u f l a r e c a r e f ă r ă de el s-ar fi s t i n s , p o a t e o s t i c l i r e •
iniinitului.
— Ştii cc-rai p l a c e l a t i n e î n t r e b ă el deodată. Ştii d e ce al
r e t i s t a t u n u i şoc c a r e t e - a a r u n c a t c u zeci de mii d e a n i î n a i n t e ?
— Nu ş t i u , z i m b i Lu a s c u n z i n d u - ş i f a ţ a î n d ă r ă t u l b o b u l u i d e
s t r u g u r e . A s t a n u m a i u n d i n o s a u r şi u n „ s u p r a o m " c a t i n e p o a t e
să ştie.
O l s o - î n v ă l u i î n t r - o p r i v i r e în c a r e a r d e a u î m p r e u n a t e f e r i c i r e a
Iui de b ă r b a t m a t u r c u î n ţ e l e p c i u n e a lui d e filozof t r e c u t d e d o u ă s e ­
c o l e şi îi s p u s e , a d î n c i n d u - s e în ochii ei v e r z i - c ă p r u i :
— O r i c a r e a r fi ş o c u l telinic şi c u l t u r a l pe c a r e l-ai s i m ţ i t v ă z î n -
d u - t e a z v î r l i t ă p e s t e zeci de m i l e n i i , o r i c a r e a r fi t r e a p t a d e c u n o a ş t e r e
pe c a r e s t a i , t u ai î n ţ e l e g e r e a a r m o n i o a s ă a î n t r e g u l u i . T u s e z i s e z i
A n s a m b l u l . A ş a i n t u i a u l u m e a naivii şi s u b l i m i i g r e c i ai a n t i c h i t ă ţ i i ,
a ş a a l u m i n a t - o f u l g e r u l n e c o n t e n i t , al g î n d i r i i lui M a r x , a c e a s t ă
î n ţ e l e g e r e a u a v u t - o toţi cei c a r e au s u p r a v i e ţ u i t , t i n e r i , p î n ă a z i .
Ai u n f a r m e c al felului de a î n t r e b a , d e a r ă s p u n d e , o s l ă b i c i u n e şi o
p u t e r e , o r e z e r v ă i n e p u i z a b i l ă d e r e v o l t ă şi de u i m i r e , u n fel a n u m i t
de a te e x t a z i a î n f a ţ a u n e i flori, c e v a în c a r e e x i s t ă şi g r a ţ i e , şi o m e ­
nie, şi viaţă, chiar în ceea ce e s l a b şi pieritor. Mă supără felul
in c a r e te n e s o c o t e ş t i şi t e s i m i i i n f e r i o a r ă , n u m a i p e n t r u c ă e ş t i
v e n i t ă de p e a l t ă t r e a p t ă a d e z v o l t ă r i i u m a n e : n u - ţ i d a i scama
c ă î n t r u n e ş t i c e e a c e a fost î n t o t d e a u n a e s e n ţ i a l p e n t r u o m , p e n t r u
r a ţ i u n e a , s u f l e t u l şi g r a ţ i a lui. Tu, î n a i n t e d e t o a t e , eşti O m . C r e d c ă
d a c ă a ş fi c u n o s c u t - o pe V e n u s d i n Millo, la fel m - a ş fi î n d r ă g o s t i t d e ea...
— La v î r s t e l e v o a s t r e a s t r o n o m i c e îţi c o n v i n e ! r î s e i r i t a t ă L u .
Un secol s ă t e d r ă g o s t e ş t i cu V e n u s d i n Millo, a l t u l cu C l e o p a t r a ,
al t r e i l e a c u J u l i e t a şi al p a t r u l e a cu... cu... — şi d e o d a t ă r î s u l îi
p i e r i d e pe b u z e — c u c i n e s-o n i m e r i .
S t ă t e a cu b o b u l d e s t r u g u r e p e j u m ă t a t e d e v o r a t , c ă z u t l i n g ă e a ,
cu ş e r v e ţ e l u l d e p i n z ă u i t a t p e s t e p o a l a d e r a z e şi d e o d a t ă î n c e p u
s ă p l i n g ă . P I î n g e a a ş a c u m a u p i î n s î n t o t d e a u n a femeile î n d r ă g o s t i t e
p î n ă p e s t e u r e c h i , c a r e n u m a i ţ i n s e a m a d e n i m i c , nici d e v î r s t ă ,
nici d e v i i t o r , nici d e o r i c e a l t c e v a p e l u m e a a s t a , a d i c ă p l î n g e a
a ş t e p t i n d s ă fie c i t m a i r e p e d e l u a t ă în b r a ţ e , s ă r u t a t ă şi c o n s o l a t ă .
O l s î n s ă , n e o b i ş n u i t c u a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i , se g î n d e a că n - a r
fi p o t r i v i t nici să-i v o r b e a s c ă in a c e a s t ă s t a r e , nici s ă a b u z e z e d e
s l ă b i c i u n e a e i . Se î n d e p ă r t ă cu p a ş i r a r i ; s t ă t u d e v o r b ă v r e o j u ­
m ă t a t e d e o r ă c u B a b , d î n d u - i i n s t r u c ţ i u n i p r i n t e l e v i z o r şi l ă s î n d u - i
fetei de pe i a r b ă î n t r e g t i m p u l n e c e s a r p e n t r u a se linişti.
C î n d se î n t o a r s e , o g ă s i cu ochii s p ă l a ţ i d e p l i n s . Ş e r v e t u l , u n
ş e r v e ţ e l d e p î n z ă , o p i e s ă r a r ă , ş e d e a a l ă t u r i d e e a , ud şi m o t o t o l i t .
I n loc s ă s e u m f l e d e p e u r m a p l i n s u l u i , ochii ei se l i m p e z i s e r ă şi
m a i m u l t ; e r a u a p r o a p e la fel d e m a r i c a a c e i a ai M a l o n i e i , şi în
ei O l s r e g ă s i a c e a s c î n t e i e r e a infinitului pe c a r e - o p i e r d u s e .
— A s c u l t ă , L u , s p u s e el g r a v . O s ă mii b a t p e n t r u v i a ţ a t a . Nu

la
voi a d m i t e c a t u s ă m o r i b ă t r î n ă în b t i i t c l e m e l c , cit t i m p eu m a i
s î n t m a t u r şi te i u b e s c . O s ă g ă s e s c eu c e v a . Şl d a c ă n-ol g ă s i
ţ i d a c ă o s ă p i e r i î n a i n t e d e m i n e , n-o s ă m ă s i n u c i d , c u m au
î n c e r c a t s ă p r o c e d e z e c o m p a t r i o ţ i i t ă i d e pe n a v ă . N-o să m ă s i n u c i d ,
c ă n u t r ă i e s c d o a r d i n i u b i r e , şi l u m e a m a l a r e n e v o i e de muie.
D a r c e v o r b i m a c u m e p e n t r u v e ş n i c i e . I u b i r e a d e c a r e Iţi v o r b e s c ,
oricît d e s c u r t ă , e p e n t r u v e ş n i c i e . Eu în i u b i r e o sil r ă m î n m e r e u
al t ă u . A l t ă femeie n-o să m a i i u b e s c .
Lu a r fi p i î n s d i n n o u , d a r se t e m e a c ă el Iar o s ă p l e c e , l ă s i n d - o
s ă se l i n i ş t e a s c ă s i n g u r ă . Şi n u m a i voia să r ă m l n ă s i n g u r ă . Şi d e
a c e e a n u - ş i î n g ă d u i s ă p l î n g ă . T r e c u s e z i u a , e r a un nou a m u r g ,
d e a s t ă d a t ă n a t u r a l ; o p e r d e a de p r o t e c j i e a p ă r u p a r c u l d e sorii
a r t i f i c i a l i , i a r S o a r e l e cel m a r e îşi t r i m i t e a u l t i m e l e r a z e p i e z i ş , p r o p -
t i n d u - I e d e p i e p t u l lat şi fin al lui O l s . Lu se r i d i c ă In p i c i o a r e ,
în f a ţ a lui O l s , şi s i m ţ i c u m o d i b u i e , p r i n m a n t a u a el d c u n d e a l b e ,
c î t e v a r a z e u l t r a v i o l e t e , p r i e t e n e ale o m u l u i şi soli î n d e p ă r t a ţ i ai
S o a r e l u i c a r e v o i s e c i n d v a s-o m i s t u i e . Se opri la un p a s d c O l s ,
c u b r a ţ e l e a t i r n î n d în j o s , şi î n g ă i m ă :
— C u m ai s p u s ? Mal s p u n e o d a t ă . . .
— Pentru veşnicie, repetă Ols. Mereu şi mereu, unul pentru
celătelt.
Lu îşi p e t r e c u b r a ţ e l e m o i d u p ă c e a f a lui — a b i a îl p u t e a c u ­
p r i n d e — şi se c u f u n d ă i n t r - u n s ă r u t in ale c ă r u i clipe r e v ă z u î n t r e a g a
g o a n ă a s t e l e l o r şi a l u m i l o r p r i n t r e c a r e g o n i s e î n t r e a g a ei c o p i ­
l ă r i e . El o s ă r u t ă p e u m ă r u l c a r e r o ş e a a t î t d e u ş o r , şi Lu se g h e ­
m u i m i c ă la p i e p t u l lui. D u p ă o c l i p ă , O l s s i m ţ i pe p i e p t c e v a u m e d ,
d a r e a îl s t r î n s e febril în b r a ţ e şi m u r m u r ă :
— P l î n g , l a s ă - m ă s ă p l î n g , nu p l e c a , d i n o s a u r u l e I

CAPITOLUL XXt

î n t r - u n a v i n t u n i c , m i l i a r d e d e o a m e n i r ă s p u n s e s eerrăă la c h e m a r e a
d e a locui p r i m a p l a n e t ă c a r e a v e a s ă se d e p l a s e z e în s p a ţ i u , in
locul v e c h i l o r r a c h e t e . P r o p o r ţ i i l e p l a n e t e i , a s e m ă n ă t o a r e c u c e l e a l e
P ă m î n t u l u i , şi cifra d e 2,7 m i l i a r d e d e l o c u i t o r i e r a u s i m b o l i c a l e s e .
i n a n u l 1 al erei n o a s t r e , c i n d f u s e s e l a n s a t p r i m u l s a t e l i t artificiul,
atîta n u m ă r a populaţia globului p ă m i n t e s c .
P î n ă in a n u l 41.043, p î n ă la p l a n c t a - e x p l o r a t o a r e . O m e n i r e a al­
c ă t u i s e u n s i n g u r t r u n c h i , cel c a r e se t r ă g e a d e pe Piimiiil : o r l r l t
d e î n d e p ă r t a t e e r a u noile p l a n e t e , ele f ă c e a u p a r t e din a c e l a ş i c o m ­
p l e x d e s i s t e m e c a şi P ă m î n t u l . A c u m î n s ă , cei 2,7 m i l i a r d e d e uiimcni
— locuitorii noii p l a n e t e , a v e a u s ă s ă d e a s c ă în n e m ă r ţ l i i i l r c a g a l a x i i ­
lor u n n o u a r b o r e o m e n e s c , p o r n i n d de la s i m b u r e l c n o u l u i l'ănilnl,

10
 sS c a u t e v l a f a , d a c ă e a e x i s t ă , ţi s t a b i l i r e a u n e i l e g ă t u r i cu arborele
p r i n c i p a l , d a c ă v a fi p o s i b i l .
Puntea de comandă a planetei era situată in virful unui mante
înalt, pe care şedea Ols. Pe b a z a cererii s a l e fusese ales comandant
al n e s f î r ş i t c i expediţii, pentru cii a v e a cunoştinţe neobişnuit de în­
t i n s e şi m a i a l e s p e n t r u c ă , in c î ţ i v a a n i d e a d m i n i s t r a r e a Pămin-
tului, ajunsese să cunoască vecliea p l a n e t ă ca n i m e n i altul. Pămînt
II, a d a p t a t î n t r - u n t i m p r e c o r d , e r a o r e p r o d u c e r e fidelă a Pămînfului
I, c u monumentele sale şi c u o bună parte a geografiei sale. Pe
noua planetă se aflau şi c î ţ i v a dintre pasagerii fostei „Arce a lui
Noe", iar la muzeul planetei se afla şi o copie fidelă a „Arcei".
Pentru Ols nesfîrşita expediţie nu însemna numai sădirea unui
nou arbore uman sau căutarea vieţii în u n i v e r s . El v i s a s ă învingă
Timpul, astfel î n c î t î n t r e g t r e c u t u l , t o t ceea ce î n s e m n a ani de dife­
r e n ţ ă î n t r e el şi fiinţa i u b i t ă , s ă - ş i p i a r d ă v a l o a r e a şi s ă p ă l e a s c ă în
faţa iubirii aşa cum păleşte scinteia unui licurici i n f a ţ a infinităţii
luminoase a sorilor creaţi sau mutaţi d e voinţa omului.
— Nu se p o a t e , nu se p o a t e ! . . . , r e p e t a m e r e u Lu, a ş e z a t ă lingă
el într-un hamac făcut dintr-o mare petală de trandafir albastru,
pe puntea de comandă a planetei. Puntea se afla Ungă un platou
uriaş, unul dintre capetele marelui telescop curb care stră­
b ă t e a d e la u n a n t i p o d la a l t u l întreaga planetă. Nu se poate,
spunea ea încet, cuprinzîndu-1 într-o privire. Poate că diferenţa
de timp între noi şi restul omenirii mă va face să cîştig citeva
zeci sau sute de ani faţă d e cei r ă m a ş i pe vechiul loc. D a r asta
nu-mi v a s c h i m b a c u n i m i c v i r s t a b i o l o g i c ă : la f i e c a r e sută de ani
cîştigată de mine tu vei cîştiga mii, şi diferenţa dintre noi va
r ă m î n e a c e e a ş i . D a r e b i n e şi a ş a , î m i va a j u n g e o viaţă de iubire...
Să-mi găseşti la b ă t r i n e ţ e un soţ în v î r s t ă şi o p e r e c h e d e cîrje...
dar^ e ' b i n e şi aşa...
— Vom vedea ! repeta Ols încăpăţînat. Şi în faţa ochilor îi
j u c a t r u p u l gol şi î n c o r d a t c a r e ţ î ş n i s e p e s t e zeci d e mii de a n i , p r i n
„Arca lui Noe", ca să-l întîinoască pe el şi i u b i r e a lui nesfirşită.
Conştiinţa scurtimii vieţii umplea iubrrea ei cu o intensitate
pe c a r e O l s n-o p u t u s e b ă n u i n i c i o d a t ă şi nici n-o v ă z u s e la o a m e n i i
epocii s a l e . îşi d ă d e a u s e a m a de s f i d a r e a pe c a r e o r e p r e z i n t ă pentru
t i m p şi n a t u r ă dragostea unor oameni atit d e d i f e r i ţ i ; şi in această
s u p e r b ă S'fidare pe c a r e o p r o c l a m a i u b i r e a lor, ei s i m ţ e a u c ă trăfeşle
Însăşi specia omenească, străvechea spiţă care învinsese atîtea, s u p r a -
v i e ţ u i s e la a t î t e a şi r e f u z a s e s ă s e s t i n g ă vreodată.
Pentru a l t e femei, c a r e a v e a u de t r ă i t 400 d e a n i , u n a n - d o i de
despărţire însemna o greutate, nu însă şi o n e n o r o c i r e . . . Lu însă
20t r ă i a cu o i n t e n s i t a t e s u p r e m ă , d i n clipe f ă c e a secole, i a r d r a g o s t e a
lor evoca măreţe dezlănţuiri cosmice.
 I n t i m p ce P ă t n î n t II, î n a i n t e de I a n » « r e , g r a v l l a d e o c a m d a t ă
pe o r b i t a s a n a t u r a l ă , O l s , la c o o r d o n a t o r u l de c o m a n d ă p r i m e a
v e ş t i d e s p r e cele 2,7 m i l i a r d e de m e m b r i al e c h i p a j u l u i p l a n e t e i . Nici
nu p o r n i s e r ă , şl n u m ă r u l lor s e i n n u i l t e a , n o i i n v e n ţ i i şi noi o p e r e
a r t i s t i c e e r a u î n r e g i s t r a t e pe c o o r d o n a t o r u l şllin|iflc cu o l u | c a l ă c a r e
p ă r e a d e l i r a n t ă . O m e n i r e a , c a r e de m u l t î n c e t a s e s ă m a l î n a i n t e z e
p e b r i n c i , ii a p ă r e a a c u m s u b f o r m a u n u i e x p l o z i v avîjit, c a r e s o n ­
d e a z ă v i c t o r i o s m a r g i n i l e t u t u r o r l u m i l o r ş t i u t e , şl l u m i n e a z ă firide
n e c u n o s c u t e , c a r e l u m i n e a z ă p o a t e c h i a r şi acolo u n d e sc î n t i n d e I m ­
p e r i u l n e g r u al m o r ţ i i p r e a t i m p u r i i , c e a c a r e p i n d e a e x e m p l a r u l d e
s u p e r b ă u m a n i t a t e d e l î n g ă el.
— P o r n i m ? îl î n t r e b ă pe O l s şeful de echipaj.
— P o r i i i m ! s p u s e el. Lu, fii a t e n t ă . Pornim.
Dar Lu n u r ă s p u n s e . Sufletul lui O l s î n g h e ţ ă deodată.
— Lu, r e p e t ă el, te iubesc, p o r n i m I
D a r Lu z ă c e a î n t i n s ă f ă r ă m i ş c a r e în h a m a c u l e l .
O l s , t o r t u r a t d e s p e c t r u l acelei imirvente pieirl a fiinjel iute
m u r i t o a r e de l i n g ă el. s e r e p e z i s-o z g i l ţ i i e . d e s p e r a t .
In u l t i m a c l i p ă , cu m i i n i l e l i n g ă u m e r i i el, v ă z î n d u - i c h i p u l î n ­
v ă l u i t în r a z e , s e o p r i . O f t i n d d e f i s u r a r e , îşi a m i n t i s e u n lucru de
c a r e u i t a din c i n d in c î n d , m a i a l e s in f r i g u r i l e u n u i m o m e n t c a
a c e s t a , şi m a i a l e s d i n c a u z a t e m e r i i n e g r e c a r e Ii î n s o { e a f e r i c i r e a .
U i t a s e c ă Lu, d u p ă o zi d e m u n c ă , o b i ş n u i e ş t e s ă d o a r m ă .
E r a c e v a c i u d a t , c a în p o v e ş t i l e de pe v r e m u r i . P e n t r u el — c a
o m al epocii f ă r ă de s o m n — e r a c e v a u n i c , c ă c i n u mulfi o a m e n i
p u t e a i i s ă v a d ă pe a t u n c i r e s p i r a ţ i a r e g u l a t ă şi f a t a l i n i ş t i t ă , c u
p l e o a p e l e c o b o r i t e . a fiinţei i u b i t e .
Şeful d e e c h i p a j , u n t i n e r e l d e v r e o 40 de a n i , ît m m bo rr ăa cc aa tt îinnttrr--«unn ^
c o s t u m d e r a z e a r g i n t i i , deşi î n t r e a g a p o r n i r e e r a aa u ttoogpi a ttî|,l , ^ . i ^ a l ^
întrebă o dată :
— Pornim ?
î n t r e b a c a s ă i se a u d ă v o c e a r ă s u n i n d în î n t r e a g a O m e n i r e p e
c a r e - o p ă r ă s e a , p e n t r u a o r e g ă s i , c i n e ş t i e c u m şi c i n d . şi d a c ă , şi
p r i n a c i t a g e n e r a ţ i e , d a c ă n u c u m v a o şi g ă s i s e i n m u n c a lui e x a l ­
t a t ă p e n t r u s o c i e t a t e şi în v i a ţ a fiinţelor d r a g i . Ş t i a c ă p o r n i r e a
p l a n e t e i lor n u v a a v e a n i m i c s p e c t a c u l o s : o c l i p ă , d i n c a u z a e f o r t u l u i
e n e r g e t i c , l u m i n i l e s o r i l o r a r t i f i c i a l i şl ale t u t u r o r p l a n e t e l o r vor păli.
i a r în c l i p a u r m ă t o a r e , d u p ă u n fulger d e d u r e r e s t i r n i t de c i m p u l
m a g n e t i c în m u ş c h i i f i e c ă r u i a , P ă m î n t II v a p o r n i lin, şi p a s a g e r i i
iui n u v o r o b s e r v a n i m i c , d e c î t c ă l u m i n i l e O m e n i r i i i n t e r p l a n e t a r e
s e î n d e p ă r t e a z ă p a r c ă . D e a c e e a c o m a n d a de p l e c a r e e r a s i n g u r u l
l u c r u s p e c t a c u l o s şi de a l t m i n t e r i s i m b o l i c , p o r n i r e a fiind l i o t ă r i t ă

21
a u t o m a t . N e c ă p ă t î n d r ă s p u n s şi t r e p i d i n d în razele sale argintii, tî-
n ă r u l inginer î n t r e b ă din nou :
— Pornim ?
— Pornim ! spuse OIs.
— Direcţia?
— Infinitul sting 1 comandă OIs.
Şi in v r e m e c e , din l u m i n a c l i p i n d ă şi a p o i f e e r i c ă a t u t u r o r
p l a n e t e l o r şi s o r i l o r artificiali ai G a l a x i e i U m a n e , n o u a p l a n e t ă se
d e s p r i n d e a lin, l u î n d v i t e z ă i n c e t u l cu î n c e t u l , O I s „ d i n o s a u r u l şi
s u p r a o m u l " , d u p ă u n a l t s e m n d e r ă m a s b u n , se s t r e c u r ă pe p u n t e a
de c o m a n d ă , p u r t i n d o c i u d ă ţ e n i e a zecilor d e milenii trecute, u n
obiect c a r e i n t r i g a m i l i o a n e de c o l a b o r a t o r i ai s ă i . M e r g e a s p r e
hamacul in c a r e , î n v ă l u i t ă in c o s t u m u l ei de unde, d o r m e a Lu, şi
d u c e a in m î i n i u n vechi obiect d i n t r - u n m a t e r i a l n u m i t m ă t a s e : o
p l a p u m ă cu c a r e iubitei s a l e , ca o p r e j u d e c a t ă , îi m a i p l ă c e a î n c ă
să se învelească atunci cind doarme.

— SFiRŞlT —

Î N C H E I E R E

M-ani îngrozit, pur şi simplu m-am îngrozit cînd am văzut ce

s-a î n t î m p l a t !
î m i c e r s c u z e p e n t r u r o m a n u l a c e s t a a b s u r d şi m ă g r ă b e s c să-1
iau î n d ă r ă t — în c a z c ă a a j u n s c u m v a î n m i i n i l e v o a s t r e .
C a o a m e n i d i n p r e a j m a a n u l u i 50.000, v - a t i d a t d e s i g u r s e a m a
de accidentul i n t i m p l a t , dar, ca s ă am c o n ş t i i n ţ a liniştită, vă voi
d a p e s c u r t e x p l i c a ţ i i l e m e l e , oricît d e i n u t i l e a r fi ele.
F i r e ş t e c ă aţi g h i c i t c ă n u m a i c u v î n t u l i n t r o d u c t i v îmi a p a r ţ i n e .
R e s t u l 1-a s c r i s d e b u t a n t a a s t a m ă r g i n i t ă d e l i n g ă m i n e , şi i a t ă c u m :
S î n t d e m e s e r i a m e a i n s t a l a t o r de p l a n e l e . L i t e r a t u r a e p e n t r u
mine o distracţie secundară, pentru care nu-mi r ă m i n e prea mult
t i m p . E r a m în l o c a l u l m e u din C a p i t a l a s p a ţ i u l u i 8 şi a ş t e p t a m d i s ­
poziţii noi p e n t r u m u t a r e a unei p l a n e t e n e n o r o c i t e şi v e c h i , a s u p r a
c ă r e i a c o n s i l i u l n o s t r u nu p u t e a s ă ia v r e o h o t ă r î r e . Ca s ă - m i t r e a c ă
v r e m e a , m - a m g î n d i t s ă s c r i u o p o v e s t i r e p e n t r u cei 854 d e s t r ă ­
n e p o ţ i ai m e i . Se ştie c ă p e n t r u copiii m a i mici de cinci a n i e b i n e
s ă d e s c r i i i n t i m p l ă r i p e t r e c u t e c u zeci de mii de ani în u r m ă , fiind
î n t î m p l ă r i m a i s i m p l e , p u e r i l e a ş zice. m a i a p r o p i a t e d e î n ţ e l e g e r e a
lor. Abia a p u c a s e m î n s ă s ă s c r i u c u v î n t u l i n t r o d u c t i v , c ă a şi v e n i t
d i s p o z i ţ i a de m u t a r e a p l a n e t e i . C u m e r a şi firesc, m - a n i r e p e z i t
i m e d i a t s ă e x e c u t p l a n u l . C u v î n t u l i n t r o d u c t i v nu l a m l u a t c u m i n e .
N - a m lipsit d e aici d e c i t c î t e v a c l i p e ; c î n d m - a m î n t o r s , r o m a n u l
e r a g a t a f ă c u t şi, s p r e s t u p e f a c ţ i a m e a , g a t a d i f u z a t în t o t s p a ţ i u l
8 al O m e n i r i i !

22
 S î n t d e z o l a t şi î m i c e r s c u z e . P I c c î n d în g r a b ă , a m l ă s a t c u -
v î n t u l i n t r o d u c t i v pe o m a ş i n ă c o o r d o n ; i t o . i r e şi ea a t ă c u t r e s t u l .
E o m a ş i n ă cu care m-am a m u z a t adesea, dindu-i teme literare
s p r e r e z o l v a r e . E f o a r t e m ă r g i n i t ă î n s ă , şi d e s i g u r — d a c ă aji a v u t
r ă b d a r e s ă citifi c î t e c e v a din p o v e s t i r e a de f a t ă — aji fost f r a p a | i
d e f a p t u l c ă m a j o r i t a t e a n u m e l o r i l u s t r e c i t a t e aici « p a r j i n erei v e d i i .
S î n t d i n a i n t e d e a n u l 1958 ( d u p ă s t i l u l v e c h i ) . La fel, m a j o r i t a t e a
c o m p a r a ţ i i l o r şi a f i g u r i l o r de stil, ca şi c o m p o 7 . i | l a , n u d e p ă ş e s c nici
m ă c a r a n u l 2000 al erei v e c h i ! L u c r u e x p l i c a b i l p r i n f a p t u l c ă m a ­
ş i n a se s p e c i a l i z a s e in t r e c u t u l î n d e p ă r t a t : m a j o r i t a t e a c u n o ş t i n j e l o r
a c u m u l a t e d e e a se î n v i r t în j u r u l acelei p e r i o a d e . Nu m a i v o r b i m de
g r o z ă v i i l e t e h n i c e şi d e t o a t e a b e r a ţ i i l e p e c a r e ţi le î n ş i r ă cu a e r u l
cel m a i g r a v din l u m e ! V - a ţ i t ă v ă l i t d e s i g u r de r i s c i t i n d e x p l i c a ­
ţ i i l e g r o s o l a n e şi n a i v e a s u p r a vitezei l u m i n i i , g i n d u l u i f ă r ă e x p r i ­
m a r e s o n o r ă şi t o a t e c e l e l a l t e . C h i a r şi în d o m e n i u l ei l i m i t a t , m a ­
şina are lacune serioase. într-adevăr t r e b u i e s ă fii m a ş i n ă c a s ă
i g n o r e z i în a ş a h a l r e l a ţ i i l e î n t r e o a m e n i şi tot c e se r e f e r ă la a n u l
41.042 I De p i l d ă a ţ i fost i z b i ţ i , d e s i g u r , d e felul c a n d i d in c a r e
m ă r t u r i s e ş t e a n u î n ţ e l e g e d e ce s a v a n ţ i i c a r e s a r d i n baie o b i ş n u i e s c
s ă s t r i g e „ E v r i k a !". Şi c i n d t e g î n d c ş t i c ă t o a t e a c e s t e l a c u n e , c o n ­
t r a z i c e r i g r o s o l a n e , g r e ş e l i şi n a i v i t ă ţ i s î n t p u s e s u b s e m n ă t u r a m e a ,
u n c i n s t i t şi m o d e s t i n s t a l a t o r de p ) j n e t e .
D a r cel m a i n e p l ă c u t m - a i m p r e s i o n a t c a r a c t e r u l p r ă f u i t al a c e s ­
t u i a ş a - z i s „ r o m a n " ! F a c e o filozofie ieftină d e s p r e o m e n i r e şi p î n ă
Ia u r m ă r e z o l v ă t o t u l p r i n t r - o b a n a l ă p o v e s t i r e de d r a g o s t e ! E e x ­
p l i c a b i l , c ă c i m a ş i n a a fost h r ă n i t ă n u m a i cu l i t e r a t u r a a v r e o 20 de
s e c o l e vechi, d a r şi cu a c e e a i n c o m p l e t şi f o a r t e p r o s t a s i m i l a t ă ,
aşa după cum v-aţi p u t u t da seama. Combină situaţiile după
m o d e l u l vechii l i t e r a t u r i , d a r le c a m l u n g e ş t e , i n v e n t e a z ă u n e l e c a ­
r a c t e r e s i m p a t i c e , d a r le e x p l i c ă p r e a m u l t , c a şi c i n d c o p i i i de cinci
a n i n - a r p u t e a î n ţ e l e g e şi a ş a m o b i l ă r i l e p e r s o n a j e l o r !
Acum i n s ă , p o z n a a f ă c u t - o , şi n u - m i mai r ă m i n e decit să
r e t r a g povestirea din circuitul p l a n e t a r . Dacă întilniţi c u m v a vreo
c o p i e , vă r o g s-o d i s t r u g e ţ i i m e d i a t . P o v e s t i r e a o s-o d a u t o t m a ş i n i i
ă s t e i a , c a s-o t r a n s p u n ă în v e r s u r i — p o a t e c ă i e s e c e v a m a i d e soi.
In o r i c e c a z , î m i d ă de g î n d i t z e l u l cu c a r e — fiind u i t a t ă cu
c o n t a c t u l d e s c h i s — s-a g r ă b i t s ă s c r i e u n î n t r e g r o m a n p e b a z a
unui simplu c u v î n t introductiv. Asta a r a t ă că totuşi această rablă
d e s u e t ă e o a r e c u m f a m i l i a r i z a t ă cu l i t e r a t u r a , î n c i u d a f a p t u l u i c ă o
p u n m e r e u la t r e b u r i f ă r ă l e g ă t u r ă cu a r t a . Am o b s e r v a t şi r i t e v a
c o m b i n a ţ i i i n g e n i o a s e , s u r p r i n z ă t o a r e din p a r t e a u n e i m a ş i n i a l i t d e
u z a t e . P o a t e că, v î r î n d în e a î n c ă v r e o c î t e v a zeci d e secole de lite­
r a t u r ă , şi î n c e t î n d s-o m a i î n h a m la a l t e t r e b u r i , s-o fac p î n ă la
u r m ă s ă p o a t ă s c o a t e c i t e o p o v e s t i r e b u n i c i c ă , p e n t r u copiii mici d e
t o t . F i r e ş t e , n i c i o d a t ă n-o s ă p a a ^ ă sS a j u n g ă la s u b t i l i t ă ţ i l e a r t i s t i c e
a l e u n u i o m v i u . T o t u ş i , e p ă c a t s-o a r u n c : î n v r e o 500 d e a n i , d a c ă
o d a u pe m i n a s t r ă n e p o ţ i l o r m e i , p o a t e c-o s ă i a s ă d i n e a o j u c ă r i e
literară interesantă.

23
 P O S T F A Ţ Ă
Din razele de lumină, prin disociere in electroni şi poziironl, se
fabrică oxigen, hrană, metal. Cam straniu. Dar surprizele nu s-au
terminat. Din snopuri de lumină se confecţionează îmbrăcăminte prac­
tică şl in acelaşi timp frumoasă: ca retine oxigenul necesar conţi-
nuării viejii .şi în spaţiile intera.sirate, este caldă sau răcoroasă, după
necesităţi, şi străluceşte in culon plăcute, convenabil alese. 5 e apasă
pe un buton şi obiectele îşi pierd greutatea, se realizează, aşadar,
ceea ce se numeşte în ziare, antigravituţia. Dar fiindcă trăim tn
epoca diverselor antiparticule există şi antifotonul, adică antilumlna,
care are darul de a produce întuneric. Există şi antisunet şi se rea­
lizează viteze superioare vitezei luminii. Cam ciudat, nimic de zis.
Dar „miracolele" nu se rezumă la fizică şi la chimie. Biologia ne
oferă posibilităţi de transformare La fel de extraordinare. Oamenii
trăiesc pină la patru sute de ani. Fiecare siăpîneşte zeci de specia­
lităţi. Ei îşi pot transmite ideile şi dorinţele direct, prin contacte ra­
diofonice între creier şi creier, între creier şi maşină. Ei au acum la
dispoziţie în locul spiritelor bune şi rele maşini electronice, transis-
tori şi unde herţiene, care, pe cit se pare, pot înfăptui mai multe
decît spiritele din cele „O mie ţi una de nopţC. Oamenii morţi în
accidente pot fi readuşi la viaţa, iar planetele, ca, de exemplu. Pi-
mîntul, pot fi strămutate chiar şi in alte sisteme solare. In fine,
poate cel mai uluitor fenomen prin efectele sale practice este compor­
tarea cu toiul parado.Kată a timpului şi a vtrstelor: o navă cosmică,'
plecată în explorarea spaţiilor interstelare, se întoarce pe Pămlnt
peste cîteva sute de ani... după socoteala celor de pe navă. (In jurul
acestui eveniment este ţesută întreaga intrigă a povestirii.) Insă la
întoarcere, călătorii cosmici au surpriza să constate nu numai că Pă-
mîntul a fost strămutat de pe vechiul său loc, dar că. Intre timp, pe
planeta noastră au trecut mii de ani, şi Omenirea s-a transformat
complet din punct de vedere biologic. Nu însă şi din punct de ve­
dere uman — ne asigură autorul. Dimpotrivă, pcmîntenii au evoluat
pe scara infinită a umanizării, şi excesul de ştiinţă şi tehnică nu
numai că nu i-a dezumanizat, dar i-a ajutat să se debaraseze defi­
nitiv de rămăşiţele regnului animal. Ei cunosc dragostea pătimaşă,
citeodată sînt şi puţin geloşi — lucru pentru care îşi fac în mod cu­
minte imediat o autocritică activă. Ei ştiu să facă sacrificii şi trăiesc
tn deplină înţelegere ţi pace; conflictele tragice le sînt necunoscute,
deoarece orice divergenţă de păreri este în cîteva secunde rezolvată,
folosindu-se ca un consultant şi maşinile electronice perfecţionate.
Şi cu toate că viaţa este extrem de evoluată, ea nu este totuşi plictisi­
toare — ne asigură autorul,

**
Tntr-adevăr, tn toate aceste povestiri ştiintilico-fanfastice avem
de-a face. din anumite puncte de vedere, cu o reeditare sau cel puţin
cu posibilitatea de reeditare ultramodernă a vechilor legende, basme

24
şi povestiri fantastice, de astă dată insă bazate pe o concepţie ma­
terialistă, ateistă, o concepţie ştiinlifică. Vechile povestiri îşi proiec-
tnu acţiunea in trecut: „a jost odată ca niciodată". Aceasta era legat
de ideea că in trecut se trăia mai bine, că In trecut oamenii erau
fericiţi, era primăvară eternă şi pace. „A fost odată ca niciodată..."
Pe atunci, animalele ştiau să vorbească, spiritul binelui învingea tot­
deauna spiritul răului, pe atunci oamenii trăiau sute de ani, erau cin­
stiţi, puternici, cuminţi şi bine dispu.ţi. Istoria ne-a dovedit Insă că
in trecut oamenii nu erau de toc mai fericiţi, mal perfecţi şi mai pu­
ternici, ci, dimpotrivă. La ideea fericirii, Omenirea n-a tnţeles să
renunţe, dar realizarea ei o proiectează astăzi In viitor, Intr-un viitor
ale cărui premise sînt puse astăzi in ţările socialiste.
Poate există degravificare ? Intr-un roman ştiinţiflco-fantastic,
această idee este admisă, cu atit mai mult cu rit anumite ipoteze in
această direcţie preocupă anumite cercuri ştiinţifice. *
Vor exista oare oameni care să trăiască patru sute de ani, care să
cunoască posibilitatea reînvierii nu de basm, ci a unei readuceri con­
crete la viaţă a organismului încă neputrezit, influenţarea naşterilor
prin pastile şl realizarea paradoxului timpului ? Cred că o discuţie asupra
unui asemenea subiect ar avea — In faza actuală a ştiinţei—un carac­
ter cit se poate de .steril. Răspunsul cel mai cert care s-ar putea da la
Întrebarea pusă este că o parte dintre aceste idei vor putea fi înfăp­
tuite, despre unele „minuni' se şi poate vorbi ca despre un lucru
real (sateliţii artificiali, miinite mecanice conduse prin biocurenţi,
reanimări spectaculoase etc. etc), iar altele, desigur, nu vor putea fi
realizate niciodată. Dar care sînt acelea care vor putea, şi care sini
acelea care nu vor putea fi realizaie ? lată o chestiune la care ar fi
mai greu de răspuns, dacă nu cu desăvirşire imposibil. Dar scopul
unui roman ştiinţifico-fantastic nu este să dea cunoştinţe ştiinţifice
valabile sub formă romanţată, să introducă deci elemente de fizică,
de astronomie sau biologie in conştiinţa cititorului sub forma unui
aliment diluat şi uşor comestibil, Criticile adresate acestor povestiri.
critici formulate de pe poziţiile severe ale rigorii ştiinţifice^ mi se
par că au greşit adesea din capul locului.
Genul ştiinţifico-fantastic corespunde unor reale necesităţi spiri­
tuale şi intelectuale ale epocii noastre şi de aceea nu se va putea
niciodată renunţa la el, in ciuda obiecţiilor care demonstrează —
in mod just de altfel — caracterul imposibil sau cel puţin foarte
neverosimil al unor idei cuprinse In aceste povestiri. Aceste romane
nu vor ceda niciodată terenul unor povestiri perfecte din punct de

* I n l e g i i t u r ă cu t e x t u l lui C. F ă g e r a ş u , p r e c i z ă m c ă e a d e v ă r a t
c ă m a s a d e g r a v i t i a t ă nu p r e z i n t ă i n e r ţ i e . A c e s t l u c r u nu t r e b u i e î n s ă
s ă n e i n d u c ă în e r o a r e şi să n e facă să t r a g e m c o n c l u z i a a b s u r d ă c ă
d i s p a r i ţ i a inerţiei a t r a g e d u p ă s i n e d i s p a r i ţ i a m a s e i s a u c h i a r a m a ­
t e r i e i . In c e e a ce p r i v e ş t e „ d i s p a r i ţ i a m a s e i — la v i t e z a l u m i n i i " (în
c i u d a notei a u t o r u ui c a r e g l u m e ş t e pe a c e a s t ă t e m ă ) ' t r e b u i e să s p u ­
n e m că în r e a l i t a t e m a s a c r e ş t e c u v i t e z a , t i n z î n d c ă t r e infinit, c î n d
v i t e z a ei s e a p r o p i e d e v i t e z a l u m i n i i (A'. R.)

25
vedere ştiinţific — dar tocmai de aceea — o.j spune: în mod necesar
lipsite de elementul fantastic, şi deci, din acest punct de vedere, poate
mai puţin amuzante şi stimulatoare. Căci pină cind ideile ştiinţifice
ajung nu să fie complet verificate, dar să depăşească măcar pragul
verosimilului, ele pătrund de obicei atit de mult In conştiinţa epocii,
tncît tot elementul lor fantastic, adică neverosimil, se volatilizează.
Autorul vechi işi lua elementele fantastice, de care avea nevoie, din
lumea animalelor; autorul modern şi te ia din matematică, din fizică,
din biologie. Criticile ce s-ar putea aduce romanelor ştiinţifico-fantas-
tice de pe poziţiile unor exigenţe ale corectitudinii ştiinţifice mi se
par — sub un anumit aspect — asemănătoare acelora care s-ar putea
aduce vechilor legende mitologice sau povestirilor medievale despre al­
chimişti şi astrologi sau chiar romanelor lui Jules Verne. (Desigur.
însă. nu trebuie să uităm că primele clntau explicaţia finală a feno­
menelor tntr-un spirit divin, pe cind cele moderne slăvesc — cu mai
multă dreptate — omul şl societatea umană.) N-ar fi oarecum de­
plasat, poate chiar meschin, să obiectăm împotriva unora sau altora
spunind că animalele nu pot să vorbească, că omul nu se poate
transforma in pasăre, că nu se poate face aur din aramă numai
prin rostirea unor formule magice etc. ? Aceste povestiri n-au pierdut
nimic din valoarea lor — dacă au avut fireşte vreodată valoare —
numai datorită faptului că fenomenele fantastice pe care le relatează
reprezentau un vis milenar al omenirii, un vis nelămurit, dar de ne-
infrint despre fericire, despre eliberarea din jugul exploatării, despre
cunoaşterea tainelor lumii. Tocmai faptul că aceste creaţii au supra-._
vieţuit dovedeşte in mod grăitor v a l o a r e a lor s o c i a l ă .

Tmi imaginez o discuţie Intre un fizician şi un biolog, pe de o

parte, şi între autorul vreunei povestiri ştiinţifico-fantastice, pe de
altă parte, fizicianul şl biologul nostru ar spune : — Eu iţi demon­
strez că ceea ce scrii dumneata despre viteze superioare vitezei lu­
minii, despre fabricarea metalelor din lumină, despre telepatia elec­
tronică, despre oamenii care in timp de milenii (măsurate pe pămint)
trăiesc doar citeva zeci sau sute de ani in timpul lor propriu (dar
tn ani echivalenţi din punct de vedere biologic cu unii noştri obiş­
nuiţi) — iţi dovedesc că toate acestea sînt nişte absurdităţi, la care
autorul nostru ar putea răspunde: „Da, recunosc, ele sînt absurde
din punct de vedere al ştiinţei actuale. Dar ce ne asigură că ele nu
vor intra peste zeci de mii de ani în sfera posibilităţilor realizabile ?
In defifinitiv, cine ar fi crezut acum o sută de ani că se va putea
realiza transmutaţia elementelor, şi cine ar fi crezut acum patruzeci
de ani că se va putea realiza eliberarea energiei atomice ? însuşi
Einstein protesta şi ridiculiza asemenea ipoteze lansate de fantaştii
de atunci!" Dar fizicianul şi biologul nostru ar putea răspunde din
nou: „E adevărat, dar faptul că multe lucruri care ni s au părut
în trecut absurde, irealizabile, fiindcă erau în contradicţie cu stadiul
de atunci al ştiinţei, faptul că multe dintre aceste lucruri s-au reali-

26
zat, sau cel puţin şl-au pierdut caracterul lor absurd, nu ne îndreptă-
feste de loc să acordăm acelaşi grad de posibilitate şi de verosimili­
tate oricărui produs al fanteziei libere. In definitiv, istoria ne oferă
exemple şi în acest sens, anume că nu orice previziune sau prorocire
cu privire la viitorul ştiinţei a fost ulterior confirmată."
Purtată în felul acesta, discuţia ml se pure că ar putea să se
prelungească fără a se ajunge la o concluzie prea fertilă şi tranşantă,

*
* *
Cred că suspiciunea cu care privesc adesea oamenii de ştiinţă
povestirile ştiinţifico-fantastice inspirate din ştiinţă se datorează unei
manijestări oarecum exagerate a spiritului pozitivist, care este po­
trivnic chiar şi ipotezelor, necum fanteziei. Pozitivismul consideră ca
fiind dăunător pentru ştiinţă orice amestec al fanteziei Or, unul dintre
învăţămintele cele mai importante ale Istoriei fizicii din ultima jumă­
tate de secol este că fantezia creatoare a jucat un rol însemnat şi
în cercetarea ştiinţifică şi că eliminarea ei ar dăuna progresului
ştiinţei. Acest lucru o ştiu foarte bine şi cei care se ocupă efectiv
de cercetarea ştiinţifică, t'.i ştiu foarte bine că un cercetător înzestrat
cu neobişnuite capacităţi intelectuale, cum este memoria, asimilarea
rapidă, talentul matematic, gindirea precisă, rapidă, posibilitatea de
concentrare, continuitatea şi logica internă a raţionamentelor, spiritul
critic, nu este totuşi in stare să producă rezultate valabile din
cauza — cum s-ar exprima colegii săi — lipsei de fantezie. Desigur
există fantezie şi fantezie I In cercetarea ştiinţifică efectivă
numai acele rezultate ale fanteziei pot pătrunde care prezintă posibi­
litatea unei verificări preliminare cit de cit de sumare, sau care pot
fi încadrate într-o teorie cu consecinţe ce se pretează principial la o
verificare. Desigur, autorii povestirilor fantastice n-au pretenţii la
aşa ceva, dar scrierile lor işi au totuşi un rost bine definit in an­
samblul deosebit de complex al vieţii ştiinţifice, al acelei activităţi
sociale colective care contribuie la creşterea permanentă a .ştiinţei.
Căci aceste romane şi povestiri fantastice, cind sînt cit de cit bine
scrise, şubrezesc puterea întunericului, a superstiţiilor şi misticismului,
creează un climat de admiraţie şi de respect faţă de ştiinţă, faţă de
munca, faţă de activitatea ştiinţifică şi, prin aceasta, contribuie
desigur la intensificarea fluxului de cadre către ştiinţă; înles­
nind astfel selecţia cadrelor capabile de a face cercetări, contribuie
la intensificarea sprijinului moral pe care trebuie să-l acorde ştiinţei
societatea, contribuie la recunoaşterea generală a rolului important pf
care este menită să-l joace ştiinţa in viaţa noastră de azi .>i de
mîine. '•S-ar putea din nou obiecta că unii cititori ar fi înclinaţi să
ia în serios o serie de idei fanteziste, să creadă fie că ele au fost
realizate, fie că sint realizabile (cel puţin într-un viitor apropiat).
Majoritatea cititorilor vor uita amănuntele tehnice ale fantasticului,
tocmai acele Idei tehnice greşite care ar putea să dăuneze. (Să nu
uităm cit de greu se refine, chiar şi printr-o învăţătură sistematică,

27
coniinulal unei lucrări nu de specialitate, dar chiar şi de ştiinţă
popularizată I) In schimb va rămine puternica dorinţă de a înfăptui
lucruri grandioase, pe care omul le poate realiza numai cu ajutorul
ştiinţei. Şi această dorinţă va ji in stare să trezească In sufletul tînă-
rului cititor resursele latente ale voinţei necesare pentru a învinge
greutăţile însuşirii ştiinţei.
Fără aceste povestiri romanţate şt fantastice, tn care ştiinţa joacă
rolul principal, tinărul nostru poate n-ar fi însufleţit niciodată de
munca ştiinţifică, deoarece tratatele de specialitate nu prea pot — şi
nici nu sint menite — să-i trezească entuziasmul prin proiectarea
unor perspective pe care n-ar îndrăzni niciodată să le promită, chiar
dacă acestea nici n-ar intra in domeniul fantasticului. Cine urniă'-eşte
actuala întrecere dintre capitalism şi socialism îşi poate da bine
seama ce importanţă an numărul şi pregătirea cadrelor ştiiniifice.
Şi, în această privinţă, sint absolut convins că numărul lucrătotilor
devotaţi ai ştiinţei va creşte in mod sensibil în urma influenţei po­
vestirilor ştiinţifico-fantastice. Ele sint menite să trezească o at­
mosferă de entuziasm în ştiinţă şi pentru ştiinţă — lucru fără de
care nu se poate face nici un lucru serios. Căci munca ştiinţifică va
avea nevoie poate nu pate mult timp de acte eroice: încercarea pri­
mului drum în Cosmos. Şi desigur că îndrăzneţii pasageri, care vor
dori să guste măreţia unei asemenea experienţe unice, se vor pre­
zenta din rîndurile acelora care au fost înflăcăraţi pentru ştiinţă
tocmai de asemenea povestiri fantastice. Aţi înţeles, deci, că în con­
cepţia noastră această literatură nu dezvoltă doar pasiunea pentru
ştiinţă, ci şi virtuţi, cum ar fi curajul, abnegaţia pentru o cauză
socială etc. Aceste povestiri de anticipaţie au deci menirea să facă un
anumit serviciu, să joace un anumit rol precis, iar după ce maurul
şi-a făcut datoria, maurul poate să plece. Dar nu toate romanele
ştiinţifico-fantastice vor pleca după ce au aprins într-un mare număr
de tineri admiraţia pentru ştiinţă. Multe dintre ele vor rămine, produ-
cind — datorită tocmai valorii artistice, educative, prospeţimii şi
originalităţii elementului fantastic — o permanentă delectare, care nu
va fi micşorată nici chiar de conştiinţa absurdităţii ştiinţifice a unora
dintre ideile dezvoltate acolo. Şi poate, tocmai datorită acestor cali­
tăţi, putem prezice o viaţă mai lungă şi povestirii de faţă.

: Dar pentru a evita pe cît se poate ca un număr oricît de mic de

cititori să cadă victimă mirajului fantasticului— în vederea acestui
'scop poate —, nu este nenimerit să se ataşeze, înaintea sau după
o asemenea lucrare, clte un mic avertisment, cîte un mic „mod de
utilizare', menit să precizeze opinia actuală a ştiinţei despre acele
idei fantastice în legătură cu care ştiinţa actuală a ajuns măcar să-ţi
formuleze o părere oarecare (căci despre multe dintre aceste idei nu
poate spune absolut nimic).
In cazul povestirii pe care cititorul a parcurs-o, trebuie să spu-
28
nem că, deocamdată, nimic nu ne îndreptăţeşte xă credem că vom
putea cindva ajunge la confecţionarea veşmintelor din raze luminoase
sau ta ceea ce numeşte autorul anlifolon.
Ce s-ar putea spune despre fizica suhcuaiilică, despm care vor
beşte autorul ? Mei nu ştim precis ce l-ar putea înţelege prin aşa
ceva dacă nu doar atita — foarte vag — că dntvoltaiea fizifit nu
s-a încheiat cu mecanica cuantică — afirmaţie cu cam orie* fizician
este de acord. In ce priveşte extragerea oxigenului ifi ii metalelor din
lumină, aici autorul se bazează, probabil, pi> uşa zisul efect d« for­
mare a unor corpuscule pornind de la cuante de pneruie, proces
în care radiojii gama pot da naştere, In anumite condiţii,
unei perechi eleciron-pozitron. Desipur, dt> akt şl pInă la fabricarea
eugenului sau a metalelor ar mai fl cUe cma do făcut, şl anume
tocmai esenţialul; or, in această privinţă nu uvein de<Hiinulată nici
un fel de indicaţie experimentală sau tem etică. In sflrşil ur trebui
să consacram poate ceva mal mult Idelt fantasticii a paradoxului
timpului, care stă in centrul poer^liiU şi niie u captat, de clitd a
luai naştere tn teoria relativităţii, imaginaţia aproape a tuturor
autorilor de romane ştiinţifico fantastice. Nici nu era posibil altfel.
Aici ştiinţa a furnizat o asemeiwa Idee la caro nici cea mal prodi­
gioasă fantezie poetică nu s-ar fi gindit poate vreodată: faptul că
dintre doi gemeni acela care se întoarce dlntr-un lung diurn inter­
planetar, parcurs la viteze apropiate de viteza luminii, ar fi mult mai
tlnăr declt fratele său, rămas între timp pe loc. Acest paradox al
gemenilor a produs încă la apariţia teoriei relativităţii mare conster­
nare, şi adversarii teoriei au fost tentaţi să vadă aici un argument
decisiv împotriva teoriei lui Einstein. 'Spaţiul nu ne îngăduie să apro­
fundam aici această chestiune mai cu seamă că înşişi specialiştii
poartă încă discuţii asupra acestei probleme fără a exista a con­
cluzie unanimă,
'*
• *
Astăzi trăim epoca „miracolului" ştiinţific, a unui miracol material,
obiectiv, a unui miracol înfăptuit de om şi opus miracolelor supra­
naturale ale trecutului. Miracolul ştiinţific este o realitate a vieţii
noastre moderne. Atmosfera sa nu poate fi insă prezentată şi sugerată
numai prin redarea a ceea ce există in momentul de faţă în ştiinţă.
ci numai prin exagerarea artistică a faptelor şi posibilităţilor ştiin­
ţei — exagerare care face parte nu numai din drepturile, ci şi din
datoriile elementare ale oricărui artist. In basmele vechi, fantasticul
era identic cu ceva imposibil de realizat de om şi accesibil numai
forţelor supranaturale. Aceste poveşti inspirau sentimentul implaca­
bilităţii soartei, sentimentul slăbiciunii şi al fragilităţii omului faţă
de forţele naturii şi ale divinităţii, sugerindu-i ideea că. in slăbiciu­
nea sa, el poate stăpini forţele naturii numai cu ajutorul divinităţii,
respectiv numai cu ajutorul reprezentanţilor pămînteşti ai acesteia.
Povestirile bazate pe miracolul material, înfăptuit cu ajutorul ştiinţei,

29
au, dimpotrivă, darul de a elimina ipoteza inutilă a divinităţii din
lupta omului cu ^natura, ele duc ta formarea şi la întărirea conştiinţei
umane de stăpin real al forţelor naturii şi imprimă convingerea că
omul poate înfăptui toate aceste lucruri fantastice numai dacă se
supune legilor obiective, numai dacă studiază şi dacă dezvoltă ştiinţa.
Ştiinţa progresează nu numai faţă de rezultatele sale proprii, ci,
şl în extensiune, ea se infiltrează din ce in ce mai adine în conştiinţa
oamenilor de rlnd şi se răspîndeşte pe teritorii şi în pături din ce in
ce mai largi. Ştiinţa de azi nu mai trăieşte in izolarea laboratoarelor
şl a cabinetelor de lucru. Ea a inceput să imbibe viaţa noastră de
toate zilele. Aproape că nu mai există revistă sau chiar cotidian care
să nu se străduiască să-şi ţină la curent cititorii cu noutăţile din
lumea ştiinţelor. Evenimentele .ştiinţei încep să rivalizeze în privinţa
interesului public ce se manifestă faţă de ele la toate meridianele cu
interesul ce se manifestă faţă de evenimentele sportive. Este suficient
să amintim, în această ordine de idei, evenimentele legate de elibe­
rarea energiei atomice. Anul geofizic internaţional şi în special entu­
ziasmul extraordinar care a străbătut lumea întreagă cu ocazia lan­
sării sateliţilor artificiali.
In prezent, speranţele-i milenare (legate de realizarea unui viitor
care să nu mai cunoască mizeria, lipsurile, bolile), omenirea şt le
pane in progresele ştiinţei şi ale tehnicii minuite cu înţelepciune,
tntr-o societate bazată pe principiile umanismului socialist, şi nu pe
încrederea în jocul miraculos şi incalculabil al soartei oarbe, tti
această luptă, într-adevăr de proporţii gigantice, pentru subjugarea
forţelor naturii, omul îşi dezvoltă capacităţile creatoare, forţa-i inte­
lectuală şl morală, la dimensiuni cu totul şi cu totul noi şi neobiş­
nuite. Nu este vorba numai de descoperirea unor posibilităţi latente
ale intelectului său, ci de apariţia şi dezvoltarea unor noi trăsături
morale şi intelectuale, căci in definitiv — după expresia nimerită a
lui Marx — transformind natura, omul se transformă pe sine însuşi.
Artistul — acest constructor al spiritului uman — nu poate şi nici
nu va rămîne în afara acestui uriaş curent de idei şi sentimente.
Ştiinţa, viaţa ştiinţifică, cu aspectele sale infinite, va deveni şi de­
vine un izvor major de inspiraţie pentru artist. Dacă construirea unui
pod, cîştigarea unui război drept, lupta unui ţăran cu elementele
naturii pot prilejui şi au prilejuit numeroase ocazii pentru descrieri
artistice, în care cititorii au avut ocazia să admire măreţia, forţa
intelectuală şi morală a omului şi să-şi întărească in urma celor ci­
tite încrederea în propriile lor forţe, precum şl în posibilităţile colec­
tivităţii sociale, atunci ştiinţa va putea oferi şi oferă efectiv scriito­
rilor şi poeţilor — şi, desigur, consumatorilor artei — un prilej de o
30
intensitate sentimentală Incomparabilă pentru a cînta un imn omului.
Corul din „Antigona" şi-a însufleţit auditorii proslăvind omul uriaş
care a înhămat viatul şi a imhlinzit fiarele şi a scos leacuri din
ierburi, Invtngînd boala. Este nevoie ca omenirea să audă glasul
minusculă,
unul nou cordar care infinit
să-i mai
vorbească
periculoasă,
despre aomulnucleului
care a atomic,
îmblinzit despre
fiara
omul care nu mai e silit să scoală din Ierburi leacul bolii, ci creează
el însuşi medicamentele, pe care natura nu It-a cunoscut niciodată,
despre omul care plăsmuieşte corpuri cereşti şi care pune sub jufi for­
ţele gravitaţiei pentru a umaniza Universul. Toate acestea nu merită
oare să fie-cintate la nivelul unui Sojocle? I'iorul tuturor acestor
senzaţii noi nu merită să fie redat la nivelul unui Tolstoi sau
Goethe? Arta majoră a secolului nostru poale na reuşit încă să asi­
mileze şi să iradieze trăirea profundă a acrstti urundioase clipe, dar
romanul ştiintifico-fantastic e primul care redă suflul de uragan al
acestui nou fUix de senzaţii şi sentiiiiinlr . r"" ••f'irlnii r pe omeni­
rea zilelor noastre.

IMRE TOTH

Vizitatori ai
Oraşului Constanţa
şi
Staţiunilor Eforie — Vaslle Roaită
Techirghiol şi Mamaia
folosiţi serviciile Cooperativei

SedKul centra! Consfanfa

Sir. R«scoaler din 1907 nr. 14
— Saloaiio de coafură şi frizerie deservite
de lucrători cu calificare superioara
— Cabinet DENTAR sfr. Şt. cel Mare 'J
— Secţie de bibelouri şi cadouri şp«^ciMce
litorolulul.

31
 o n P n mim. TEMUG DL CEnTRCiui
o. R. o. b. ri BE OOCmilEnTBRE lEHfllGĂ 81
FILIALA BUCUREŞTI miaiSTERUioimsTRiEiGRaE
HI CDtahorare cu:
REUISTfl STIinTA SI TEHRICft COIUiTETUL CRâr>ENESC U. T-IUL

ORGANIZEAZĂ

„m mm si TEunicir
la Huzeul tehnîc din Parcul „Uberlăiii",
(a ora 10 dimineaţa

Duminică De la zmeu la avionul atomic

17 atlţ;USt UaUu SUnca — i n g i n e r f.nl a i C. D. T.

Duminică Energia solară

31 august l'rol. u n i v . i n g . I o n G udglu

Duminică MecEoica dc-a lungul veacurilor

14 sept. Frol. unjv. ing. Lazar Stoicescu

2rse"iL Concurs: „Să cunoaştem Muzeul teîmic"

Corferînlele vor fi însoiife d a maîeriale Infuifive,

diaîilme, diapozitive, {ilnrjs itnniifice şi
vizitarea muzeului .
LOTO CENTRAI

9 NUMERE
PENTRU PREMIILE OBIŞNUITE

3 NUMERE
PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE
X Şl Z