MG

ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC , 1 Anestezia

Anestezie - terapie intensiv i nursing specific
Anestezia este o metod medical cu ajutorul creia se obine pierderea temporal a
sensibiliti dureroase, graie unor reacii complet reversibile, prin administrarea unor
substane chimice sau aplicarea unor ageni fizici .
Exista mai multe metode de anestezie care se pot folosi n funcie de felul interveniei
chirurgicale si de starea general a pacientului .
Acestea sunt :
anestezia general ;

anestezia rahidian ;

anestezia peridural ;

anestezia local .
Anestezia general : prin aplicarea
acesteia se realizeaz urmtoarele :

analgezie - durerea este suportat pentru perioada de timp dorit ;

hipnoz - cnd pacientul doarme ;

relaxare muscular - musculatura se relaxeaza ;

efect antioc - oprirea factorilor nocivi, traumatici care pornesc de la organele pe

care se opereaz, de a ajunge la sistemul nervos i de a declana oc traumatic .
Anestezia general poate fi obinut pe 4 ci :
1. pe cale respiratorie (prin inhalatie) ;
2. pe cale intravenoas ;
3. pe cale intramuscular - nu se prea aplic - absorie grea ;
4. pe cale intrarectal .
1. se grupeaz n 2 categorii :
anestezice volative :

eterul dietilic (hipnotic, analgezic) ;

pentranul - relaxant muscular ;

anestezice gazoase :

protoxidul incolor administreaz numai asociat cu oxigenul .

2. calea intravenoas :
- barbiturice si nebarbiturice, amndou se administreaz lent .
Rahianestezia - se realizeaz prin introducerea unui anestezic intrarahidian, ceea ce duce la
paralizia musculara (temporala, reversibila) i abolirea sensibilitii la nivelul locului la care
s-a fcut injecia i dedesubtul acesteia .
Se folosete ca anestezic, novocain concentraie 8%, xilin n concentraie de 5%
sau 2% . Se introduc 1,5-3 ml de substan n funcie de greutatea bolnavului i de durata
presupuneri interveniei chirurgicale .

Se face n poziie eznd (rar n decubit dorsal) . Bolnavii sunt supravegheai n

permanen i perfuzai n timpul operaiei pentru a menine n limite normale constantele
biologice .
Se va controla foarte des T.A. pulsul, numrul respiraiilor/ minut, faciesul, culoarea
extremitilor i starea general a pacientului .
nainte de aplicarea rahianesteziei, bolnavul nu va mnca nimic i cu 2-3 ore nainte
se administreaz o clism .
Anestezia peridural - se obine prin injectarea substanei anestezice n spaiu
peridural (deci nu n canalul rahidian ci n afara acestuia) .
Se face cu acelai anestezic ca la i rahianestezie i se administreaz oxigen prin
sond nazal .
Ea este bine suportat i de persoanele cu tulburri importante cardiace, respiratorii
i renale.
Anestezia local - este metoda prin care se anesteziaz numai regiunea pe care
urmeaz a se efectua operaia, este foarte bine tolerat i prezint risc mic anestezic .
Se realizeaz prin :

badijonare - anestezia mucoaselor in O.R.L., oftalmologie - se utilizeaz cocain 510% ;

instilaii - cu ajutorul unui pulverizator pe mucoase cu cocain ;

prin infiltraie - cea mai folosit .

Se folosete novocain (procain) 0,5-1 gr % cu testare intradermic nainte de
injectare . Xilina are aciune mai puternic .
Accidentele anesteziei locale
Au ca manifestri clinice :

respiraii frecvente i superficiale ;

tulburri care pot sfri cu stop respirator ;

scderea tensiuni arteriale ;

agitaie ;

somnolen ;

convulsii .
n caz de accident se va administra oxigen, tonicardiace, diazepam, soluii de
perfuzie, se va face respiraie artificial, masaj cardiac .
Hidratarea i mineralizarea organismului, transfuzia - reechilibrarea
hidroelectrolitic, soluii i materiale folosite pentru perfuzie .
Tehnica perfuziei : supravegherea bolnavului, prevenirea accidentelor i
combaterea lor .
ANESTEZICELE GENERALE ( AG )

Anestezicele generale sunt substante care produc o deprimare nespecifica si intensa a

functiilor sistemului nervos central (SNC), denumita anestezie generala si caracterizata prin
hipnoza, analgezie, suprimarea refelexelor viscerale (protectie antisoC) si relaxarea
musculaturii striate. Intensitatea acestor efecte variaza in functie de anestezicul folosit si de
profunzimea anesteziei.
2

Instalarea AG se produce parcurgand o succesiune de perioade si faze. Acestea au fost

descrise in cazul administrarii eterului (ale carui efecte se dezvolta relativ lenT). Evolutia
acestei succesiuni ca si manifestarile clinice care apar pot sa difere in functie de anestezicul
administrat si pot fi modificate prin medicatia preanestezica si asociata anesteziei. Revenirea
din anestezie se face parcurgand aceleasi perioade si faze, in sens invers.
Perioada de analgezie incepe inainte de pierderea constientei si persista postoperator. Se
caracterizeaza prin respiratie regulata si diametru pupilar normal.

Perioada de excitatie se observa doar in cazul inductiei cu agenti inhalatori. Incepe odata cu
pierderea constientei si dureaza pana la instalarea anesteziei chirurgicale. Este frecvent
asociata cu reactii adverse ale anesteziei generale. In aceasta perioada respiratia este
neregulata si poate aparea apnee. Poate aparea laringospasmul. Pupila este midriatica. Tonusul
muscular este crescut iar pacientul poate prezenta miscari involuntare, poate tusi sau poate
vomita. Poate aparea tahicardie si hipertensiune.
Perioada de anestezie generala propriu-zisa este caracterizata prin somn anestezic (bolnavul
nu poate fi trezit prin stimuli externI). Analgezia este de buna calitate, celelalte perceptii
senzoriale sunt abolite. Respiatia este initial reglata. Catre sfarsitul acestei perioade respiratia
incepe sa fie deprimata, TA scade, mecanismele de aparare homeostatica fata
de stresul chirurgical sunt deficitare. Interventiile chirurgicale se efectueaza obisnuit la
inceputul acestei perioade, completand, cand este cazul, anestezia cu alte mijloace ajutatoare.
Perioada de anestezie generala propriu-zisa evolueaza in 3 faze: faza de somn superficial, faza
de somn profund, faza de alarma.
Faza de somn superficial se manifesta prin somn linistit, analgezie variabila, disparitia
reflexului de clipire la atingerea genelor. Initial maseterii sunt contractati, iar incercarea de
intubare poate declansa reflexe de tuse, voma si spasm laringian (daca nu se administreaza un
curaizanT). Incizia brusca a pielii poate provoca tahicardie sau cresterea presiunii arteriale.
Faza de somn profund se caracterizeaza prin disparitia treptata a reflexelor, inclusiv a celor
spinale si relaxare musculara. Minut volumul respirator scade progresiv pe masura scaderii
frecventei si cresterii amplitudinii miscarilor respiratorii. Tensiunea arteriala poate sa scada.
Faza de alarma se manifesta prin deprimarea marcata a respiratiei si circulatiei.
Perioada toxica se caracterizeaza prin colaps si/sau stop cardiorespirator.
Desfasurarea anesteziei presupune: preanestezia, inducerea anesteziei si eventual intubatia
orotraheala, mentinerea anesteziei (analgezie, hipnoza si relaxare muscularA) si trezirea din
anestezie.
Medicatia preanestezica si de completare a anesteziei trebuie individualizata, in functie de
felul interventiei chirurgicale, de anestezicele generale alese si de modul lor de administrare,
de starea bolnavului si de alte tratamente primite anterior.
Din punct de vedere al proprietatilor farmacocinetice AG pot fi inhalatorii si intravenoase.

ANESTEZICELE GENERALE INHALATORII (AGI)

Sunt lichide volatile sau gaze cu stucturi chimice diferite (hidrocarburi halogenate- halotan;
eteri halogenati- enfluran, isofluran, metoxifluran; protoxidul de azot- gaz anesteziC).
Administrarea acestora se face inhalator folosind diferite tehnici, in circuit deschis (presupune
aplicarea lichidelor volatile pe mascA), in circuit semiinchis sau inchis (presupun intubarea
bolnavului si conectarea la un aparat de anesteziE).
Datorita liposolubilitatii mari anestezicele inhalatorii se absorb bine la nivelul membranei
alveolocapilare. Cresterea concentratiei anestezicului in aerul inspirat mareste viteza inductiei,
mai ales pentru anestezicele inhalatorii cu solubilitate moderata in sange (halotan, enfluraN).
Distribuirea anestezicelor din sange in tesuturi depinde de presiunea partiala a gazului in cele
2 faze, fluxul sanguin tisular si solubilitatea relativa in tesuturi. Cand administrarea
anestezicelor inhalatorii se opreste, eliminarea prin plamani se face repede. Ea depinde de
cantitatea de sange care perfuzeaza tesuturile, de solubilitate si de ventilatia pulmonara.
Deprimarea respiratorie intarzie eliminarea pulmonara a anestezicelor inhalatorii.
Metabolizarea este un factor de importanta minora pentru epurarea anestezicelor generale
inhalatorii.

ANESTEZICELE VOLATILE: HALOTAN, METOXIFLURAN, ENFLURAN,

ISOFLURAN, ETERUL DIETILIC.
HALOTANUL
Este o hidrocarbura halogenata, lichid volatil, neinflamabil, neexplozibil. Potenta medie,
toxicitate relativ mica, induce somnul anestezic superficial in citeva minute (cca 10 minutE),
fara fenomene neplacute. Analgezie slaba, relaxare musculara incompleta, fapt care impune
asocierea lui cu substante care completeaza efectele lui (opiacee, curarizante, atropinA).
Reflexele laringiene si faringiene sunt deprimate precoce, ceea ce usureaza intubatia.
Reflexele viscerale sunt, in parte, pastrate. Pentru evitarea reflexelor cardioinhibitorii se
injecteaza atropina. In timpul anesteziei, pupila ramine miotica, iar miscarile oculare sunt
slabe. Deprima respiratia, efectul progreseaza cu cresterea dozei; reactivitatea centrului
respirator la bioxidul de carbon scade treptat. Nu are efect iritant respirator, nu creste
secretiile traheo-bronsice, nu produce bronhospasm. Scade presiunea arteriala, produce
bradicardie, micsoreaza forta contractila a miocardului si debitul-bataie, reduce rezistanta
periferica totala. Determina dilatarea vaselor cerebrale, cu cresterea presiunii lichidului
cefalorahidian. Datorita vasodilatatiei periferice, se pierde caldura, deci pot aparea frisoane.
Sensibilizeaza miocardul ventricular la actiunea aritmogena a catecolaminelor.
Revenirea din anestezie este relativ rapida, functiile mintale ramin deprimate citeva ore.
Trezirea din anestezie este, de obicei, placuta, dar pot apare varsaturi, cefalee, frison.
Epurarea se face pe cale respiratorie.
Poate provoca rareori icter si necroza hepatica; un alt accident, rar, este hipertermia maligna
(crestere marcata a temperaturii, insotita de rigiditate muscularA), care poate sa evolueze
4

letal.
METOXIFLURANUL
Eter halogenat. Are o potenta foarte mare. Anestezic foarte activ, inductie de lunga durata,
fapt care determina injectarea initiala de barbituric i.v. Analgezia este buna, dar relaxarea
musculara necesara apare dupa doze mari, de aceea se recomanda asocierea curarizantelor.
Deprimarea respiratorie este mai marcata decit pentru halotan. Efect hipotensiv dependent de
doza. Revenirea din anestezie se face lent, pentru ca, fiind liposolubil, se acumuleaza in
tesutul adipos. Analgezia se mentine postoperator cateva ore. Este nefrotoxic in doze mari sau
repetate.
ENFLURAN (EthranE)
Eter halogenat, lichid volatil, stabil si neinflamabil. Se aseamana ca efect cu halotanul.
Determina inductie rapida, cu excitatie minima. Analgezie slaba, relaxare musculara mai
buna. Revenirea din anestezie este mai rapida. Poate produce deprimare respiratorie. Nu
creste secretiile salivare si traheobronsice. Deprimarea cardiovasculara mai redusa,
proportionala cu doza. Nu este hepatotoxic. Ca efect nedorit, poate determina excitatie
motorie, chiar convulsii.
ISOFLURAN (ForanE)
Este un izomer al enfluranului, lichid volatil, neinflamabil. Inductie si revenire mai rapida,
toxicitate postanestezica de organ minora. Pentru inductie e necesara injectarea intravenoasa
initiala a unui barbituric anestezic. Analgezia este relativ slaba si se asociaza un opioid.
Relaxarea musculara este mai buna decat a halotanului. Nu deprima miocardul si nu il
sensibilizeaza la actiunea catecolaminelor. Determina vasodilatatie, cu scaderea progresiva a
tensiunii arteriale. La doze mici nu modifica fluxul sangvin cerebral (neurochirurgiE). Nu este
nefro- sau hepatotoxic.
DESFLURAN
Analog al isofluranului. Inductia si revenirea din anestezie sunt mai rapide, profunzimea
anesteziei poate fi controlata cu ususrinta. Deprimare respiratorie, vasculara dependenta de
doza. Riscul de aritmii ventriculare este nesemnificativ. Fenomemne digestive postoperator
slabe. Toxicitatea de organ neglijabila.
SEVOFLURAN
Un eter fluorurat lipsit de clor in molecula. Proprietati asemanatoare desfluranului. Trezirea
din anestezie se face repede. Nefrotoxoicitate neglijabila.
5

ETERUL DIETILIC
Este un lichid foarte volatil, cu miros intepator, iritant, ceea ce face inhalarea neplacuta. Putin
toxic, dar putin folosit, pentru ca are potenta relativ mica, inductia si revenirea din anestezie
sunt lente si neplacute. Este iritant, produce hipersecretie traheo-bronsica, greturi, varsaturi,
produce stimulare adrenergica, cu suprasolicitare cardiaca consecutiva.

ANESTEZICELE GAZOASE : PROTOXID DE AZOT, CICLOPROPANUL.

PROTOXIDUL DE AZOT (OXIDUL AZOTOS)
Gaz anestezic anorganic, incolor, inodor, neinflamabil, neexplozibil, cu potenta mica si cu
efect rapid. Analgezia apare repede la concentratii mici de anestezic. Pierderea constientei se
produce insa la concentratii relativ mari. Produce analgezie rapida si marcata, inductia si
revenirea din anestezie fiind rapide. Relaxarea musculara este destul de buna, la nevoie se pot
asocia curarizante. Deprimare respiratorie slaba, nu irita mucoasa traheo-bronsica. Actiune
deprimanta miocardica directa, produce stimulare simpatica tranzitorie. La trezire apar
frecvent manifestari digestive. Protoxidul de azot este indicat mai ales pentru suplimentarea
altor anestezice.
CICLOPROPANUL
Gaz anestezic putin toxic, rar folosit, poate genera aritmii, prin stimularea cordului. La trezire
apar frecvent manifestari digestive. Uneori, determina hipotensiune arteriala. Este explozibil.

ANESTEZICELE GENERALE INTRAVENOASE

In aceasta grupa sunt incluse barbiturice cu durata foarte scurta de actiune, unele
benzodiazepine si cateva alte substante chimice cu structuri chimice variate.
Produc anestezie superficiala, cu inductie rapida, fara fenomene neplacute, iar revenirea din
anestezie se produce, de asemenea rapid. Se distribuie initial in creier si apoi se redistribuie in
tesutul muscular si adipos. Epurarea se face predominant prin metabolizare hepatica..
Se folosesc pentru inducerea anesteziei sau pentru realizarea unei deprimari SNC, care se
completeaza prin analgezice, neuroleptice, curarizante sau anestezice generale inhalatorii, in
analgezia echilibrata.

BARBITURICELE
Au efecte de scurta durata, usor controlabile. Au liposolubilitate buna, cele mai multe sunt
saruri de sodiu bine solubile in apa
Inductia este rapida si placuta, de regula 10 30 secunde induc o stare de somn anestezic
superficial, nu produc analgezie initiala. Relaxare musculara slaba si trecatoare. Trezire
rapida, fara fenomene secundare. Pot creste reflexivitatea laringiana si traheo-bronsica, fiind
necesara atropinizarea prealabila. Deprima reflexele respiratorii, proportional cu doza.
Traverseaza placenta. Deprima substanta reticulata a trunchiului cerebral, prin facilitarea si
prelungirea raspunsului la GABA. Se fixeaza pe proteinele plasmatice, se distribuie rapid in
tesuturi. Sunt epurate prin metabolizare hepatica. Pot fi folosite ca anestezice unice in
interventii de scurta durata si pentru controlul unor stari convulsive. Se folosesc pentru
inducerea anesteziei in asociatie cu un opioid si cu un curarizant, care se continua cu un
anestezic inhalator.
Reactii adverse: deprimare respiratorie si circulatorie, laringospasm, iritatia endovenei.
Contraindicatii: alergie la barbiturice, astm grav, porfirie, afectiuni cardiovasculare severe,
hipotensiune arteriala, soc, insuficienta hepatica si renala.
TIOPENTALUL SODIC
Provoaca pierderea cunostintei in 10-20 secunde; efect maxim dupa cca 40sec. Bolnavul se
trezeste dupa 5-8 minute.
METOHEXITAL SODIC
HEXOBARBITALUL SODIC
Actual este putin folosit.

BENZODIAZEPINELE
Deprimarea centrala se instaleaza mai lent si este de intensitate mai mica decit la barbiturice.
Perioada preanestezica este lunga, de obicei insotita de amnezie. Deprimarea centrala se
datoreste facilitarii actiunii GABA la nivelul receptorilor specifici, cu marirea frecventei
deschiderii canalelor de clor, hiperpolarizare si inhibitie postsinaptica. Sunt folosite pentru
sedarea intraoperatorie.
Pentru grabirea revenirii din deprimarea centrala, se administreaza un antagonist (flumazeniL)
DIAZEPAM
Intravenos lent provoaca in 1-2 minute somnolenta, apoi pierderea constientei. Influenteaza
putin circulatia, deprima moderat respiratia. Fenomene digestive postoperatorii rare. Folosirea
lui permite micsorarea dozelor de anestezice inhalatorii. Traverseaza placenta. Poate provoca
durere si flebita locala.

MIDAZOLAM
Potenta mare si efect rapid. Doza se creste progresiv, cu prudenta. Produce amnezie
retrograda. Nu are actiune analgezica. Folosit ca premedicatie, pentru sedare si pentru
inducerea anesteziei.
LORAZEPAM

KETAMINA
Compus de sinteza derivat de fenciclidina. Dupa injectarea parenterala, apare rapid pierderea
cunostintei, cu analgezie marcata. Trezirea se face in 10 15 minute de la injectare, dar
analgezia se mentine circa 40 minute. Anestezicul nu deprima in mod obisnuit respiratia;
produce stimularea circulatiei, creste presiunea intracraniana si pe cea intraoculara; creste
secretiile salivara si traheobronsice (injectarea prealabila de atropinA). Este metabolizata in
ficat. Principalul efect nedorit este reprezentat de tulburarile psihice (stare onirica, halucinatii,
delir, confuzie, excitatie, tuburari de comportamenT), care sunt mai frecvente in cazul
injectarii i.v. mai rapide sau in cazul stimularii verbale sau tactile postoperator. Manifestarile
pot fi diminuate prin folosirea de diazepam cu 5 minute inainte de administrarea ketaminei.
Bolnavul poate ramine amnezic citeva ore. La trezire, pot apare manifestari digestive,
tulburari psihice. Produce anestezia disociativa (desprinderea de mediu, somn superficial,
analgezie marcatA). Indicata ca anestezic unic pentru interventii de scurta durata, care nu
necesita relaxare musculara. Poate fi utilizata pentru inducerea anesteziei.

ETOMIDAT
Derivat de imidazol folosit ca anestezic. Produce somn anestezic superficial foarte rapid
(cateva seC) si are durata scurta de actiune (10 miN). Nu are efecte analgezice, relaxarea
musculara este slaba. La trezire bolnavii prezinta deseori fenomene digestive. Este inicat
pentru inductie in asocierea cu analgezice.

PROPOFOL
Un alchilfenol cu proprietati asemanatoare celor barbituricelor intravenoase. Inductie scurta
(in 30 seC). Revenire rapida cu stare confuziva minima. Scade TA, deprima respiratia,
bradicardie. Este metabolizat hepatic in proportie mare, formand conjugati, care se elimina
8

urinar. Functia hepatica si cea renala nu sunt afectate. Se foloseste pentru inducerea si
mentinerea anesteziei, pentru sedare in vederea unor unor proceduri diagnostice, in cursul
anesteziei locale si in unitatile de terapie intensiva.

OPIOIDELE
MORFINA injectata iv lent produce o analgezie puternica si pierderea cunostintei, cu
deprimare circulatorie minima ( avantaj pentru interventiile pe corD). Postoperator poate
produce deprimare respiratorie marcata ceea ce impune ventilatie artificiala.
FENTANIL Administrat i.v. lent la doze mari are o comportare asemnatoare morfinei.
Provoaca sedare, euforie si analgezie. Potenta superioara morfinei. Durata analgeziei este de
aprox 30 min. Produce cresterea tonusului muscular , cu rigiditate, indeosebi la nivelul
toracelui si abdomenului, care impiedica miscarile respiratorii. In acest caz se asociaza cuarizante. Se
foloseste in anestezie analgezica.

SECRETE: TRATAMENTE PENTYRU FATA

PRIETENA MEA ARE 64 DE ANI SI ESTE INVIDIATA DE TOATA LUMEA

DEOARECE NU ARE NICIUN RID! IATA CARE ESTE SECRETUL EI!
4

12.4K Google +22

15

22

Un articol de Elena-Lacramioara Ana Kali Kuan

Cred ca putem fi cu totii de acord asupra unui lucru - folosim aspirina! Sa

vorbim acum despre momentul utilizarii aspirinei. Este atunci cand avem
dureri insuportabile de cap, febra sau cand racum?

Exista persoane care folosesc aspirina si pentru a preveni bolile cardiace.

Medicii spun ca acest medicament este atat de eficient datorita acidului
salicilic.

Bun, am aflat ca este un foarte bun medicament, insa stiati ca poate fi

folosita si pentru infrumusetarea pielii?

Credeti-ma, rezultatele va vor surprinde! In cadrul acestui articol, va voi

prezenta 3 masti excelente ce ajuta la intinerirea pielii, scapandu-va de riduri
in acelasi timp, retete pe care o buna prietena de-a mea le foloseste si arata
mereu tanara.

Trebuie doar sa urmati cateva instructiuni:

1.Masca din aspirina si lamaie
Ingrediente:
10

 3 pastile de aspirina

3 linguri zeama de lamaie

Preparare:

Este foarte simplu: zdrobiti aspirina si amestecati praful cu zeama de lamaie,

pana cand obtineti o pasta. Aplicati pe fata si lasati sa actioneze 10 minute.
Clatiti cu apa rece.

2. Masca din miere, iaurt si aspirina

Ingrediente:

5 pastile zdrobite de aspirina

2 linguri de miere

1 lingura de iaurt

Preparare si aplicare:

Spalati bine fata cu apa rece, imbibati apoi un prosopel in apa si puneti-l in
cuptor timp de cateva minute. Puneti-l apoi pe fata si lasati-l sa stea asa timp
de 10 minute, astfel incat porii sa se deschida. Stergeti apoi fata si aplicati
masca pregatita in prealabil din ingredientele de mai sus.

Lasati sa actioneze 30 de minute, dupa care clatiti cu apa rece si aplicati o

crema hidratanta. Rezultatele sunt magice!
11

3. Masca din aspirina si apa:

Ingrediente:

3 pastile de aspirina

3 linguri de apa plata

Preparare:

Amestecati apa si aspirina pana cand obtineti un amestec omogen. Aplicati pe

fata si lasati sa actioneze 10 minute. Clatiti apoi cu apa rece.

Cu aceste 3 retete aplicate alternativ, in prima saptamana Masca nr.1, in cea

de-a doua Masca nr.2 s.a.m.d) , buna mea prietena arata ca la 40 de ani!

Despre autor:
Elena-Lacramioara Ana Kali Kuan s-a alaturat Echipei Secretele.com pentru a veni

in sprijinul oamenilor cu informatii pretioase despre o viata sanatoasa cu

ajutorul medicinei naturiste. Pe Elene-Lacramioara o puteti gasi si
pe facebook!

12