Thomas L.

Floyd
. It
~ ~
j

c
'~
I
DISPOZITIVE
J( I ELECTRON ICE
I
J(
Traducere de Alina Teodoru

: !(
Ul

--- - __ .. ___ .. ' ---~- --

IJrv; :f.Hsrrr'Yl.' -- .-:\ . ; :- '"'~~-: ~' ~'
l I N. I ;~ ::- ~ ..

~~.
i {
BIBL.IOTECA cENTRALA
UNIWRS:tTATEA POLITEHNICA
TIMI~OARA
. Bi~UOTE~?6~~31/'
t\'f,
> }
- - - - ____ __
on..~H,

IIIII~ Ill~ IIIII00166463

~111111111~111111111111 ~1 1 1 l
.
Duun.U~).n..:P.1L ..-
-- ------,
i

:_H
~
1
r r Teora
r-<
i ' ," .
LJi.,.., ~
__ -
:______ - ___ , ____________ , ______ ,________ - ...
 \ ;i
} -I

Titlul original: Electronic Devices, Fifth Edition

Copyright 2003 Tecira

Teate drepturile asupra versiunii in limba rom ana apartin Editurii Teora. ""'
. i
Reproducerea integral11 sau par)iala a textului sau a ilustra)iilor din aceasta carte 1 J
este interzisa tara acordul prealabil scris al Editurii Teora.

Original English language title: Electronic Devices, Fifth Edition by Thomas L. Floyd,
Copyright 1999, All Rights Reserved.
Published by arrangement with the original publisher, PRENTICE HALL, INC, a Pearson
Education Company.
Pentru .Sheila ri Taylor, cu dragoste
Teora
Galea Mosilor nr. 211, sector 2, Bucuresti, Romania
fax: 0211210.38.28 '
e-mail: ottice@teora.ro

Teora- Cartea prin po~ta

CP 79-30, cod 72450 Bucure~ti, Romania
tel: 021/252.14.31
e-mail: cpp@teora.ro

Coperta: Gheorghe Popescu

Director Editorial: Diana Rotaru

Pre~edinte: Teodor Riiducanu

NOT 5993 TEH DISPOZITIVE ELECTRONICE

ISBN 973-20-06609 :.. _ \

Printed in Romania

~~~~~,~~g:.:sB~~Iiotecii Na)ionale a Romaniei

Dispozitive electronice I thomas L. Floyd ; trad.: Alina
Teodoru. Bucuresti

rTeora, 2003
1
Index. . , , '_ --'
ISBN 973-20'0660-9' . ..

IJ?odo(U, Alina (trad.) 1 ,

621.38
 Cuprins XI
:I
~ 12-7 Compensarea curentului de polarizare ~i a tensiunii de decalaj ......................... 685 175 Oscilatoare nesinusoidale .......................................................................................... 909
128 Depanare ' 689 17-6 Circuitul de temporizare 555 ca oscilator ............................................................... 915
i j 12-9 Aplicape practid\ ........................................................................................................ 691 17-7 Circuitul PLL ......... .- ..................................................................................................... 921
. ' 17-8 Aplica~ie practidi ........................................................................................................ 925
'-'
13 Raspunsul in frecventa, stabllitatea ~~ compensarea AO ... 709
13-1 Nopuni generale ......................................................................................................... 710 18 Stabilizatoare de tensiune ........................................................... 938
13-2 Raspunsul in bucla deschisa ..................................................................................... 716 18-1 Stabilizarea tensiunii .................................................................................................. 939
L.J
13-3 Raspunsul in bucla inchisi\.. ...................................................................................... 718 18-2 Stabilizatoare serie elementare ................................................................................. 942
13-4 Reacpa pozitivii ~i stabilitatea ................................................................................... 721 18-3 Sta]:,ilizatoare p~ralel elementare ............................................................................. 948
13-5 Compensarea ..:............................................................................................................ 727 18-4 Stabilizatoare in comuta!ie elementare ................................................................... 952
136 Aplicape practidi. ....................................................................................................... 735 18-5 Stabilizatoare de tensiune integrate ......................................................................... 960
18-6 Aplica~ ale stabilizatoarelor de tensiune integrate .............................................. 965
; i 14 Circuite funcfionale cu amplificatoare operationale ........... 750 187 Aplica~ie practicii ........................................................................................................ 971

14-1 Comparatoare ........................................... .-...... ,........................................................... 751

14-2 Amplificatoare sumatoare ......................................................................................... 765 Anexe
; , 14-3 Circuite de integrare ~ de derivare ......................................................................... 772 A Tabel cu valorile standardizate ale rezistoarelor ................................................. 984
' '
14-4 Depanare ...................................................................................................................... 779 B Deducerea catorva fonnule ...................................................................................... 985
14-5 Aplica~ie practicii .................................. .- .. ,.................................................................. 784 C Foi de catalog .............................................................................................................. 998
Raspunsuri Ia testele de autoevaluare ..................................... ': .......................... 1031
15 Alte circulte cu amplificatoare operationale .......................... 802 Raspunsuri la problemele cu numere impare .................................................... 1033
Glosar ......................................................................................................................... 1045
151 Amplificatoare de miisurii ......................................................................................... 803
Index ........................................................................................................................... 1055
15-2 Amplificatoare de izolare .......................................................................................... 809
15~3 Amplificatoare operationale de tra~sconductantii (AOT) .................................... 816
'
~
15-4 Amplificatoare logaritmice ~i antilogaritmice ........................................................ 823
15-5 Convertoare ~i alte circuite cu AO ........................................................................... 830
15-6 Aplicape practid\ ........................................................................................................ 833

16 filtre active ....................................................................................... 848

161 Raspunsurile tipurilor de filtre de baza .................................................................. 849
16-2 Modelele de raspuns ale filtrelor .............................................................................. 853
u 16-3 Filtre active trece-jos ................................................................................................... 857
16-4 Filtre active trece-sus .................................................................................................. 861
165 Filtre active trece-bandii ............................................................................................. 865
16-6 Filtre active opre~te-bandii ....................................... :................................................ 871
16-7 Miisurarea riispunsului filtrelor ................................................................................ 873
16-8 Aplicape practica ........................................................................................................ 875

17 Oscilatoare ~I circuite PLL ........................................................... 888

17-1 Oscilatorul... ................................................................................................................. 889
17-2 Principille oscilatorului... ........................................................................................... 890
i ' 173 Oscilatoare cu circuite de reacpe RC ....................................................................... 893
c..J
17-4 Oscilatoare cu circuite de reac~ie LC ........................................................................ 901

i '
~

----------
, I
 "'.

Prefata
' ~-- j

i i
Aceastii carte constituie o expunere detaliatii, explicitii ;;i aplicativa asupra dispozi- ' !
tivelor circuitelor electronice ;;i a aplicatnlor acestora, intr-o forma clara ;;i bogat ilus-
trata. Secrunile bine reprezentate referitoare Ia depanare ;;i Ia aplicarue practice rea- n
lizeaza o importanta conexiune intre teorie # realitate~ Subiectele tratate sunt imparpte '

In douii !llari categorii. Capitolele 1 ... 11 sunt dedicat'e dispozitivelor ;;i circuitelor dis-
crete, iar capitolele 12 ... 18 se refera in principal Ia ci!Cuite integrate liniare.
Structura Jlucrarii
OispozJUve ~I clrcufle discrete Teoria fundamentalii a semiconductoarelor, joncpunile pn
;;i dioda sun! prezentate In capitolui 1. In capitolui 2 se studiaza diodele redresoare ;;i
di.teva aplicatn ale 'diodelor de uz general. Urmeaza, in capitolui 3, diodele de uz special- ,.,
prin~re care Zener 9i varactor- ~i dispozitivele aptice. ;rranzistoarele bipolare cu joncti- !
~--- j
uni, amplificatoarele cu tranzistoare de semnal mic ;;i amplificatoarele de putere sunt
tratate in capitolele 4 ... 7. Capitolele 8 ;;i 9 sunt dedicate tranzistoarelor cu efect de camp
(FET) ~i arnplificatoarelor realizate cu acestea. in capitolul 10 se discutii riispunsul in
frecven~a al amp~catoarelor realizate atat cu tranzistc:>are bipolare, c.t 9i cu FET. Tuis- ' I

toarele ;;i alte dispozitive cu patru straturi sun! prezentate in capitolui 11. ' "
Clrcuile Integrate llniare ICII Amplificatoarele operaronale (AO) sun! prezentate in
capitolu112, iar caracteristicile lor de riispuns In frecventii ;;i stabilitate sunt discutate in
capitolul13. Configura pile de bazii ale circuitelor cu AO se studiazii in capito)ele 14 ;;i 15.
Filtrele active constituie subiectul capitolului 16, iar In capitolul17 urmeazii prezentarea
oscilatoarelor (atat cu componente discrete, cat ;;i cu Cl). Capitolul18 trateaza stabiliza- n
I
toarele de tensiune, cu componente discrete ;;i cu CI.
L \
Modul de expunere
Prindpalele aspecte legate de modul de expunere sun! (nu neaparat In ordinea
importan)ei):
Tratarea detaliata atat a circuitelor discrete, dit 9i a: celor integrate
Prezentarea a numeroase exemple
fnsop.rea fiedirui exemplu de un exercttiu cornplern~ntar
:. __)
Numeroase ilustra~ii
Claritatea exprimiirii
+ Lucrul cu valori de componente standardizate
0 prezentare de douii pagini la inceputul fiedi.rui capitol, in care se trece in revista
nL
~
~i obiectul aplicatiei practice
+ Deschiderea fiedireisecruni printr-o prezentare a performantelor de studiu urmiirite
+ lntrebiiri recapitulatlve Ia sfar;;itul fieciirei secruni
+ Riispunsuri Ia lntrebiiriie recapitulative ~i Ia exercipile complementare Ia fiecare
final de capitol
,
-1'
I

!
 XIV Prefata Prefata XV

Utilizarea la minimum a aparatului matematic

Conlinutul capilolului. Lista perlormanlelor de studiu propuse ca obiectiv al capitolului.
Cateva rezumate ilustrate, in cazul unor subiectecheie
Aplicatii practice in toate capitolele, cu exceptia capitolului 1
u Consecventa reprezenHirii grafice a cartelelor de circuit imprimat pentru toate apli-
catiile practice '
Prezentarea detaliatii a problemelor de depanare
Inserarea unor foi de catalog
Rezumate de sfar~it de capitol
Glosare de sfaryit de capitol
Teste de autoevaluare cu alegerea unui raspuns corect dintre mai multe variante, tn
u incheierea fiedirui capitol
Liste de final, cuprinzftnd formulele de baza utilizate pe parcursul capitolului
Problerne finale de nivel elementar
Tot in finalul fiedirui capitol, probleme de utilizare a cataloagelor
Probleme finale cu grad ridicat de dificultate
Un glosar generalla sfar~itul volumului

Organizarea capitolelor
DeschldBrBa capitolelor Fiecare capitol incepe cu un text de doua pagini de forma celor
din figura P-1, Aceste pagini con~ titlul capitolului, lista secrunilor, obiectivele capi-
tolului, o scurta introducere/ descrierea sumadi a aplicapei practice ;si schema bloc.
lnceputul ~I slar~llul de SBCJIUDB Fiecare sectiune a capitolului debuteaza cu un text
introductiv prin care se face o trecere in revista,. la modul general, a tematicii, dupa care
se enumera performan~ele de studiu propuse. in incheierea sec~iunii apar diteva intre-
..'--''
biiri recapitulative sau probleme axate pe noj:iunile discutate. Riispunsurile la aceste
intreban se afHi.la sfar~itul capitoluiui. Puteti vedea cum arata !n figura P-2.
; l Exemple ~~ exerc!Jil comPIBmBntarB Sunt prezentate multe exemple rezolvate, care con-
stituie un model ~i, totodata, o clarificare a nof:iunilor teoretice expuse. Fiecare dintre ele
este urrnat, in acela~i chenar, de un exercif:iu complementar, menit sa !ixeze cuno~tin~ele
mai temeinic sau sa extinda abordarea subiectului din exemplu. in unele exercip.i se
solicita reluarea procedeului de rezolvare prezentat In exemplu, insii cu alte valori sau in
L_} alte conditii. Alte exercipi dezvolta o anumita problematica prezentata mai restrans ill
exemplu sau stimuleazii efectuarea unui raf:ionament ce dep8.$e~te metoda aratata. In
figura P-3 vedeti cum arata un astfel de exemplu, cu exerciP,ul complein:ntar corespun-
i : ziitor. R8.spunsurile Ia exercip.ile complementare se g8.sesc Ia sfar~itul !iedirui capitol.
Rezumate ilustrate Cand s-a considerat necesar, in unele capitole s-au in trod us rezu-
mate ilustrate care sistematizeaza principalele notiuni, simboluri, circuite $i formule ce
stau la baza studierii unei anumite ternatici. Un astfel de rezumat este prezentat in
u figura P-4.
Apllcapa practlcii Ultima secrune a fiedirui capitol (cu excepra capitolului 1) prezinta
o aplicaf:ie practici. realizata pe baza d.ispozitivelor $i circuitelor studiate in cadrul acelui
capitol. Se: sugereaza o atmosfera de lucru cu nuante de concret, pentru a~i da cititorului
senzaj:ia di este implicat intr-a mundi de dispundere. Astfel, i se cere sa compare o cartela
de circuit imprimat cu componentele implantate cu schema electridi a circuitului, sa anali-
zeze acel circuit, sa conceapa o metoda de testare, sa doteze bancul de proba cu aparatura
Prezentarea aplica!iei practice. lntroducerea. Schema bloc a sistemului.
FiGURA P-1
Aa arata primele doua pagini de capitol.
necesara, sa depaneze cartele defecte ~i, in finat sa intocrneasca un document asupra acti-
vit8.plor desfa,;urate. Figura P-5 prezinta aspectul grafic al unei asemenea aplicajii practice.
UIUma parte a capllololul Expunerea subiectelor din fiecare capitol este urm.ata de un
rezumat a1 intregului capitol, un glosar, o lista a principalelor formule $i un test de auto-
evaluare cu alegerea unui riispuns corect dintre mai multe variante. Cuvintele care apar
in text cu caractere aldine sunt explicate in glosar.
Teate capitolele con tin un grupaj de probleme elementare, dispunsurile aferente celor
cu numar de ordine impar gasindu-se la sfar~itul volumului. ln plus, in multe capitole
apar ~i probleme de utilizare a cataloagelor, de depanare ~i/sau un grupaj de probleme
.1 cu grad ridicat de dificultate.
Fiecare capitol se tncheie cu raspunsurile Ia intrebarile recapitulative $i la exercitiile
complementare.
i
Catre citltor
f Cuno~tin}ele ~i abilitatile nu se ob~ fara efort. Oricare ar fi profesia pentru care va
1 pregatip., ea va va solicita o munca 1ncordata, iar electronica nu constituie o exceptie.
Pentru a exploata aceasta carte Ia maximum este necesar sa citi~i, sa judecati, sa rezolvap.
I probleme ~i sa lucrati in laborator timp indelungat. Nu trebule sa va a~teptati ca toate
I
I
 I
Prefaja XVII
XVI Prefata
1 FIGURA P-4
lntrebarile retapitulatiVe incheie fiecate secVune ,_..,"""""',.,..,......,.:u I
;
I Rezumat ilustrat. .,, '
FIGURA P-2 Ltn....cnoo-.U.olo--!Ot,.,._.,,co..,........,l

A~a arata ihcep!fUI i lnttebari/e

2..CNo.......,<lt<*<l<l' ..
:a.ew .... oooo~~<~~--~~
4.hco~aal
..,.,llla<lll1
. . ,.,
!.Cio<IV..""'"''""""u
recapitu/alive Ia fiecare secfiune.
Slmbobl (urentl Jlleuluol

12 Pql.AR.IZAREA BAZII DE LA Vee

~
...,
-
~ ~~~-
I L ! v.. ~-v.
v. -
.... L
-
v. ~~ ~~
... " ~ jl.f'l) !U"'
AmplfHu.ru

V..
~1~ ""'~"~"
"' ...."""" ~ao~
"!,;~ "' rn.........,.
1,. 11o v, ,. ollfmlllv!

1
A.t~
Ch<iluldt<.<- a ....outed!l..tmt<lt..._
..... plli<a!oliniaol: Jon<!l .... 5tpoloriul-ldir.rt

. .
Joao:tlurln~polo.riwlinver>

5lou.ocf.loAturA ....
~ ~

-"'~. . . Jy- +41t~::U""

~
V,

.. I
V,~IV .....

,.fll,.... nJ.Mim!.
&lo<-.Jon<!I.,...&Epoloriu!Jinm S.0....Si<;~DepoloO...r.&dlnd
~o&C:po>to<w!J ...... !oo<lfun<oPC~dino<l

1&11 .... ~oo <hcullu!ul dift ft!l- !-'/ ptf'lnl '"""'""" I"'WI. Cld<fa do leN..,. po llo
.,,.v..,-v ... !'lil>.........,
...
nop.unile ~i metodele de lucru sa va para limpezi de la inceput. Unele subiecte vor nece-
sita o lecturil repetata, rezolvarea multor probleme ~i dl.teva indicatu din partea profe-
FIGURA P-3 sorului, pentru a vile insu~i cu adevilrat.
Exemplu i exerci{iu complementar. l<>iuti""-tonn'lU UnnZirip. in detaliu rezolvarea fiedi!ui exemplu ~i apoi efectuafi exercip.ul comple-
mentar. RiispundeF Ia toate iritrebrile recapitulative 9i verificap.-va consult.nd riispun-
O.l< ........ ~l<nol"""'doley\:opoNN<imA .... dolimiW<NdJodeZ<n<ldin~;.J.l7, surile de Ia sf.r~itul fiedirui _capitol. Dad. nu ati in}eles un anumit exemplu saunu putep.
../'\~
, "' I'\~,:
't--.:7
IIY
-u "' ~IV
r..
lilY IIY
V...
nlspunde Ia una dintre ~trebari, reluati .sec~iunea respectiva pfu\8. c.nd vefi acumula
toate cuno~tint.ele necesare ~i abia apoi trecefi Ia secfiunea urmiitoare.
,.1
Fiecare exemplu este evidenjiat. 00 "
Testele de autoevaluare cu variante multiple de raspuns de Ia sfar~itul fiecarui capi-
~ tol constituie o modalitate satisfacatoare de a verifica daca ati inteles ~i ati retiflut toata
Tmoluo111o olio lofh """ <e1o din fiJ. J.l!. ....,...,ill-<1: <ind ..,. dllllfe di<>do M>qto.
.-..lllortelmdcolrlp<oo~l .. .,..t,<rllloll.l""'pobrlu.~dlrod,~do!<N4u problematica din capitolul respectiv. Este bine sa efectuati acest test inainte de a trece Ia
i.
ru""n
,.,. ... din unn1 filnd &t1poozidutfw U V.
rezolvarea pro~le~elor ~n fina~ul de capitol9i sa verificafi corectitudinea raspunsurilor i.
r..~
;
Fiecare exemplu este urmat de un consultand paginile de Ia sfar~itul volumului.
exercipu complementar semnificativ. ' ~ .'---4,--,-
;-

--
w M -~~ Problemele din finalul fiecarui capitol au diferite grade de dificultate ~i au ca scop
,__.a.u
I fixarea cuno~tintelor teoretice, !n multe capitole veti gasi grupaje de probleme cu grad
(1)0/..iob~no!aJ<?I ... dr<Ui!uloJid .. liyJ.I7(>\o!.ldl...,;u ... delo! .. ,..,.~
..,oepWionloa.-.S.Y&i.S.~Vf
ridicat de dificultate, pentru cei ce doresc sa ajunga Ia performante deosebite, Rezolvarea
(b)C.,ob~noJ.ol< 1 1.., <lmt1oW..t d;.. ~~ J.l7(b\ docll~ .. do w....... .,~c problemelor are ca efect o aprofundare ~i o mtelegere a cuno~tintelor care nu se pot rea-
,....w p.ln3lo vloo""' do HI &tl VI
liza prin simpla citire sau prin audierea expunerii din sala de curs .. !n general, este

-z--- , - "'"-'""' - - - -
I.E>:olcddtcs<boru--.... -
ht>OD<t<II"""-
2.Lo ... ~<ll-l1~ .... -

3.E>o~<>~~-...tHorinl<lln.:.ll... ~--
4.~--.-0tloli<t<IIUYtoe<,j~<llll.iY
... . . . . , . - ....... ~~
......... tmkollooo_ ..... _ct>i<lll

......... Mn/MJ.c...
I
imposibil sa !ntelegi pe deplin 0 norune sau 0 metoda doar privind ~i ascultand pe
altcineva. La eValuarea final., numai printr-o munca susp.nuta ~i o jude~ata riguroasa
veF obtifle rezuitatele pe care le a~teptati ~i le meritati,

I
.... ..-.... ............. t."PCC1 .. _ _
!.C........,<odoooo-loontt""""""-

l ,--,
. '
Ii
u Pentru simu!area unei acUvitfi!i concrete se cere efectuarea anumitor opera\ii. Thomas Edison (1847-1931), testand becul electric cu filament de carbon, pe care il
inventase, a facut o alta descoperire importanta. E1 a introdus In bee o pHicupi metalid.
[l . C.nd aceasta se Incarca pozitiv, curentul circula de la filament Ia pUicutiL Dispozitivul
descris a fest prima diod5. termo-ionidl.. Edison ~i-a breve tat invenfia, dar nu a pus-o in
IJ .
129 APLICAJIE PRACTICA.
lni!\>ClO ~"""''"b"'"fl duo>i<.l-fn ,...,.. pwl...,!n-pu!l ........ <bot lo.oml,..n>
clln>< Ju~ml do un.U In ,....;luri 41fr<>J~_Iu.,...,, ,..ull><.l dupl too d!<IWI'" >OiuiiO
...,..u.,,. o """"""""l' unld.pr!n .,,. po< ~ idmbfi<oO< "'"""""''"'""'""""'''
f<>l<nlul>dopo<>~l>o:uri<oldfnO;.I:!..U'"'...Wolmoiu""I""P"'!"""'II practica niciodata .
<11 ln<m>l~""ol"' I""P..,..d< un<l.l ~~ ln<Wm" I"'"' Om~<ti>!<U AO>mpl~
~lndd .... taoliiodl>!olsta'n<!o~o!llo,~-.opatt
OC>tlo:l Jl<llllolodn:ri<l, daslnot~ ~cllmi .. , .wt;b.CompWI
Rdl....,,.,.doi>I..,U.Or......lu).;lil""'"'""-"''"'"""""don,.,.._.uod.o
,,.lo>o:ldmllr,.....,,ub>,n)<iotdln,.~uji<-IMI-1>-Io.>lmll>""''"l .. o
Electronul a lost descoperit In anii 1890. Fizicianul franccz Jean Baptiste Perrin (1870-
llcnklcn!IW..!IDnellld~ .. ost>hlom....,~cillr>clm.lo
cm.O:I~UICO'IIb<nlondomk6all.~b-.clsi.u.rd~stb
""'"""... .....,.. d""''"''"' a '''"I=""'""'""~ '"f'loll<.ltoNI 1942) a demonstrat ca., In tuburile cu vid, curentul constii in mi9carea ordonata a unor
Cott<Ja < dcedM folocclull,l;ampllll<.>.lor
.......t>Jtq)!l<:o,~!lonocarict.ultCCflsic!... !Jblomrmt.......,....
sirt.mt son HIWo h<W'II h lbmeoU ind.lslrill. Om;tlnl~o PI CW"t 'llloo;i
liOIJ;tl:loc:at<OPllciHvordooodlti!'ilopmn,~.n.ll'i$Uii~
\'erifiooll~in< =nlllllr\1 <Ort<l<l d;, fi;. 1!-1.1 loldnd >onp.=!U"'
........ <lm~,;.I::-14.AO..,o<lthpul1>l.P,...I=t<t.i1G>.Upo"u.....,..,_ particule cu sarcina negativa. Unele proprieta~i ale acestor particule au fast studiate de
un~,..,..,pu...Siao,.<dotpoiNp<ft"<llld<oriR<>i>lln~loo<l!ont>l.
Mo,...~ I"' olun..(<>n<lri.lolcoo/(lrmil.oo..,,.~ ...... >lm\>olu~l< (Dmpo<>ml<lor,
lntttriiJIIoJirilo.
Sir Joseph Thomson (1856~1940), fizician britanic, care a efectuat o serie de experimente
.Anollza chultulul folocolull,/>mpllR<.>.tur In perioada 1895-1897. Particulele incarcate cu sarcina electridi negativ5. au fast denu-
l:""l>~ "'-" I> ""',...... ~I '"'''""" v.n..bol din"""""' d< '""'l'<
""'""' .. ""'""djli... ltnt .. ,; ... ll. mite ulterior electroni. Sarcina electronului a fast masurata cu precizie, in 1909, de fizi-
Coruldn>~<t ..1.. ,., '"'""", ....,.,Wu,.,id<i<II">IAO, In lutw."!O>..,.IInW.I,
"''" N I V,....; m"" d.dl loruiu,...,.<><l do >lin><<"" <U <~. C:.INI>jl d!l'\."'1 cianul american Robert A. Millikan (1868-1953). in urma acestor descoperiri, mi1carea
'""""""'"''''""'''"""'"'"'"''"'""'""ll>"""''""''""""'iiP<"""ob~
... fnfu"<!oo...,.lo,;,r.I,L""'i ..... ~doou<\1
.,.,..,.,.,.;0\0iuidoi<M"'"<I>l<'!l
iDa"",;
<oojinfluc>t:>no 6< W'l<l.l.<l'f'rln><"""' :till ""'odkl of"'"loMiivl"":ul electronilor a devenit controlabila, ceea ce a constituit primul pas ln era electronicii.
do.nmiu .,..,,~dol.> vlalotl.> "'1"- ronuuO<> ,;mmU dolotoctl~ .,, oleO..' V
lo!Zhm.
T.nlod,""'d"'='>rit>'lol,>fi.>l.llnol>p.>f""'o<l<nt.l,"""l>!l,.,lun<>
d<l<!ltwoADpmm.lu"':>OII!odouodldindommtui!OOnno_:roo ..... run.IOM>
Electronulla lucru in 1904, savantul britanic John A. Fleming a construit un tub cu vid
care permitea trecerea curentului lntr-un singtlr sens. Tubul a fast utilizat Ia detecpa
undelor electrpmagnetice. Denumit pampa Fleming, el a fest precursorul diodelor cu vid
construite ulterior. ins~ progrese semriificative in electronidi. s-au facut abia in _urma
realizarii unui dispozitiv capabil sa amplifice undele electromagnetice slabe sau sem-
- nalele radio. Acest dispozitiv, denumit auction, a fast inventat, in 1907, de americanul
Lee deForest. Era o trioda cu vid, capabiHi sa amplifice semnale slabe de c.a.
Al}i doi americani, Harold Arnold }>i Irving Langmuir, au ad us Imbunatap.ri conside-
F<u,u. 12-'Z
rabile triodei cu vid, !ntre 1912 ~i 1914. Cam In aceea1i perioadi\, deforest 9i Edwin
Armstrong, inginer in electrotehnidi, au realizat un oscilator cu triod~L In 1914, trioda a
fost introdusa In sistemul de telefonie, fadlnd posibile comunicapile telefonice transcon-
inainte de a lua discutie o anuf1!it8 cartela cu in majorilatea cazurilor, i cartelelor cu circuite
circuite se face a prezentare general8 a sistemului reprezinta cu fidelitate modelele reale. tinental e. Tetroda a lost inventatii in 1916 de germanul Walter Schottky. Tet.roda ~i pento-
din care face parte aceasta. da (inventatii In 1926 de inginerul olandez Tellegen) au !mbuniitart mult performantele
triodei. Primul tub cinescop de televiziune a lost realizat 1n anii 1920 de cercetiitorul
FiGURA P-5 american Vladimir Sworykin.
Fragment dintr-o sec{iUne dedicata aplicafiei practice. In timpul celui de-al doilea razboi mondial au fest realizate c.teva tuburi cu micro-
uncle datorWi dirora a fost posibiHi aparip.a radarului modem, cu microunde, 9i a altar
Sc:urt istoric sisteme de comunicatii. In 1939,In Marea Britanie, Henry Boot ~i John Randall_ au inven-
lnainte de a va !ansa in stucliul clispozitivelor ~i circuitelor electronice, sa aruncam 0 tat rnagnetronul. in acela~i an1 doi americani1 frapi Russell 9i Sigurd Varian~ au realizat
scurta privire catre inceputurile electronicii ~i catre progresele semnificative datorita caro- tubul cu microunde numit clistron. Tubul cu unda progresiva a fast construit de aus-
ra dispunem de tehnologia electronica din prezent. Totdeauna este bine sa ai o referinta tro-americanul Rudolf Komphner 1n 1943.
istoridi in profesiunea aleasa. Numele multor pionieri In domeniul electricitatli 9i electro- Aparate electronice Detectoarele cu crista! utilizate In primele aparate de radio au lost
magnetismului au devenit nemuritoare datorita conferirii lor unor unitap de masura bine- precursoarele aparatelor electronice din zilele noastre. Insa epoca aparatelor electronice
cunoscute. Printre cele rrtai elocvente exemple sunt Ohm, Ampere, Volta, Faraday, Henry, a inceput cu adevarat ln 1947, o data cu inventarea tranzistorului la Bell Laboratories.
Coulomb, Oersted 9i Hertz. Franklin 9i Edison sunt, de asemenea, celebri ln istoria elec- Inventatorii au lost Walter Brattain, John Bardeen ~i William Shockley, pe care 1i puteti
tricitapi 9i electronicii grape contributiei lor extraordinare la dezvoltarea acestor dementi. vedea 1n figura P-6.
lnceputurile electronlcii Primele experimente din domeniul electronicii au explorat cir- In primii ani de dupii 1960 au lost realizate circuitele integrate (CI). Ele 1ncorporau mai
culapa curentului in tuburi de sticla vidate. Unul dintre primii experimentatori a fest multe tranzistoare 9i alte componente pe o singura a~chie minuscula (cip) de material semi-
I .
u germanul Heinrich Geissler (1814-1879). Geissler a creat vid lntr-un tub de sticlii ~i a conductor. Tehnologia circuitelor integrate s-a dezvoltat ~i s-a ameliorat continuu, per-
observat ca. tubul devenea Iuminos c.nd .era parcurs de curent elechic. In jurul anului miti:ind construirea unor circuite din ce ln ce mai complexe pe cipuri din ce in ce maimici.
1878, savantul britanic Sir William Crookes (1832-1919) a efectuat experimente sirnilare 'Prin 1965 a apiirut primul amplificator operaJional integral de uz general. Acest dispozitiv
cu cele ale lui Geissler. Studiind fenomenul, el a ajuns Ia concluzia di, ln tuburile cu vid, ieftin 9i foarte versatil tncorpora noua tranzistoare ~i douasprezece rezistoare intr-o capsula
curentul pare a fi format din particule. de rnici dimensiuni. Els-a dovedit superior ca Habilitate ~i performante circuitelor similare

( ~
..
; I
~
XX Prefa\ii

FIGURA P-6
Laurea(H Premiului Nobel Dr. John Bardeen,
Dr. William Shockley ?i Dr. Walter Brattain
(de Ja stanga Ia dreapta), /Bnga aparatuf fotosit
in primele cercetfiri ce au condus Ia inventarea

lntroducere in
tranzistoru/ui. Ce/or !rei li Sa decernat, in 1956,
Premiuf Nobel pentru fizicB, pentru inventarea
tranzistorului, anun{ata de Bell Laboratories
in 1948. (Prin amabililatea Bell Laboratories)

semiconductoare
realizate cu componente discrete. De atunci, amplificatoarele operap.onale integrate au
devenit componente de baza ale unei game largi de sisteme liniare.
contioutul capilolului Obiectivele capitolului '-'
Mentiuni speciale Prezentarea structurii fundamentale a
1-1 Structura atomului atomului ,-;
Lucrarea de fata este rezultatul efortului )ii al talentului multor persoane. Doresc sa-mi ' .
exprirn recuno~tinfa fata de Carol Robinson, Linda Ludewig, Rex Davidson ;;i Pat 1-2. Semiconductoare, conductoare ~i Prezentarea semiconductoarelor, a i_j
Tonneman, de la Prentice-Hall. De asemenea, Ie mulfumesc lui Lois Porter, care a coree-
izolatoare conductoarelor ~i a izolatoarelor, precum
tat manuscrisul minufios, ca intotdeauna, ~i lui Dave Buchla, pentru ideile ~i sugestiile 1-3 Legaturi covalente ~i a deosebirilor majore dintre ele
sale. 1-4 Conducjia in semiconductoare Prezentarea legaturilor covalente
caracteristice siliciului i
Multumesc, de asemenea, celor care au efectuat revizuirea acestei carp.. Para aportul 1-5 Semiconductoare de tip n ~i de tip p l )
lor, revizuirea ar fi fast, practic, aproape imposibila. Persoanelor mentionate in conti- Descrierea modului de producere a
nuare le datorez multe sugestii excelente.
16 Joncjiunea pn curentului in semiconductoare
1-7 Polarizarea joncjiunii pn Descrierea proprietajilor semiconduc
Jeff Bigelow, Oklahoma Christian University; toarelor de tip n ~i de tip p u
i
1-8 Caracteristica curenttensiune a
Foster Chin, Tulsa Community College N.E.; joncjiunii pn Descrierea joncjiunii pn ~i a modului ei
Joe Gryniuk, Lake Washington Technical College; de formare
1-9 Dioda
Peter Kerckhoff, DeVry Institute of Technology;
Don LeFavour, Columbus State Community College;
Prezentarea modului de polarizare a
joncjiunii pn
Analizarea caracteristicii curenttensiune
"
i'
'- J
1

John Meese, DeVry Institute of Technology;

Saud Shaik, Miami-Dade Community College; 0 v,l a joncjiunii pn
Tom Vavrina, Montgomery County Community College; Prezentarea modului de funcjionare a
Neal Willison, Oklahoma State University- Oklahoma City. diodelor ~i a eel or trei modele ale diodei

Mundti susfinut. Eforturile va vor fi apredate la justa valoare. Dispozitivele electronice - diode, tranzistoare, circuite integrate - sunt realizate din
materiale semiconductoare. Pentru intelegerea funcponiirii lor va sunt necesare cateva
Tom Floyd cuno~tin~e de bazii despre structura atomului ~i despre interactiunile dintre particulele
care-! compun. Unul dintre subiectele importante prezentate in acest capitol este jonc- ; :
tiunea pn, care se realizeaza prin punerea in contact a douii materiale serniconductoare ! !
de tipuri diferite. Pe proprietiitile jonctiunii pn se bazeaza funcfionarea unor dispozitive '
cum sunt diodele ~i anurnite tipuri de tranzistoare. Proprietafile joncj:iunii pn constituie,
de asemenea, un factor esenp.al pentru funcfionarea corecta a circuitelor electronice.

~,
I
i l
2 lntroducere in semiconductoare Structura atomului 3

~ljllj~?k
nucleucentral in jurul diruia se rotesc electroni, cain fig. 1-1. Nudeitl contine particule
cu sarcina electridi pozitivii, numite protoni1 particule fB.rii sarcina electrica, numite
neutroni. Particulele de bazii purtiitoare de sarcina negativii sunt numite electroni.
Fiecare tip de atom conpne un anu-
mit numiir de electroni ~i de protoni,
care n diferenp.aza de atomii tuturor
u

~ 11'4?11
celorlalte elemente. De exemplu, eel m_ai
simplu atom este eel de hidrogen/ care
are un protOn ~i un eleCtron, cum apare
tn fig. 1-2 (a). Celiilalt exemplu, din fig.
L.) 1-2 (b), atomul de heliu, are nucleul for-
mat din doi protoni ~i doi neutroni, iar
in jurul nucleului se rotesc doi electroni.
:;__j'

FIGURA 1-1
Mode/ul atomic a/lui Bohr, cu eleclronii
u repr9zentafi pe orbite ce inconjoara nucleul.
nCozile" electronilor arata ca ei se.af/8 in
micare.
;@Electron 0 Proton Neutron

1-1 STRUCTURA ATOMULUI

Toata materia este formata din atomi; toti atomii sunt alcatuiti din electroni, protoni ~i Nucleu cu 2 protoni

neutroni. Tn aceasta secj:iune veli invata des pre structura atomului, despre orbitele nucleu cu 1 proton ~i 2 neutroni
electronilor ~i paturile electronice, electroni de valenja, ioni ~i despre doua materiale 0
semiconductoare- siliciul ~i germaniul. lmportanta materialelor semiconductoare con
sta Tn faptul ca situarea unor electroni Tn configuraj:ia atomului este factorul determinant 1 electron rotindu-se 2 electroni rotindu-se in
pentru modul Tn care un anumit material conduce curentul electric. in jurul nucleului jurul nucleului
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: ---~
i
I
i
I
Sa prezentap. structura fundamenta!a a atomului {a) Atom de hidrogen

u )II-
)II-
sa definifi nucleul, protonul, neutronul 9i
sa definiti numarul atomic
ele~tronul
. FIGURA 1-2
i '
,. Sa definili paturile electronice Cei mai simpli atomi, de hidrogen i he/iu.
I ~
)II- sa explicaP. ce este un electron de valenta
L_j
)II- sa descriefi procesul de ionizare
Numarul atomic
Teate elementele sunt ordonate in tabelul periodic al elementelor dupa num<irullor
Atomul este cea mai midi particula d.intr~un element care pastreaza proprietatile atomic. Numarul atomic este egal cu numarul protonilor din nucleu, care, in cazul unui
acelui element. Atomii fiec8.ruia dintre cele 109 elemente cunoscute se deosebesc de atom neutru din punct de vedere electric, este acela~i cu numarul de electroni. De exem-
atomii tuturor celorlalte elemente. Aceasta conferii fieciirui element o structura unica. plu, numarul atomic al hidrogenului este 1, iar eel al heliului este 2. fn stare normalii (sau
': !
Dupa rnodelul clasic allui Bohr, atomii au o structura de tip planetar/ const.nd dintr-un neutr.9.)1 toti atomii unui element dat au numarul de electroni egal cu numarul de pro-
u
 '
L-;'

4 lntroducere in semiconductoare Structura atomului 5 :"'

-------------------------------- LJ
toni; sarcinile pozitive le compenseaza pe cele negat'ive, sarcina rezultanta a atomului Daca un electron de valen~a acumuleaza sufidenta energie, se poate chiar desprinde
fiind zero. din patura exterioadi ~i de sub influen~a ato~ului. Pierderea unui electron de valenta r"'1.
transforma un atom iniP,al neutru intr-unu,I cu sarcina pozitiva in exces (avand mai multi \J
Paturi electronlce ~I orbite protoni decat electroni). Pierderea unui electron de valen~a este un proces num.it
Electronii se rotesc ln jurul nucleului unui atom la anumite distante fata de acesta. ionizare, intrudit atomul rezultat, incilrcat cu sarc.ina pozitiva, se nume~te ion pozitiv. De n
Electronii mai apropiap. de nucleuposeda mai pup.na energie dec.t cei de pe orbitele mai exemplu, simbolul chimic al hidrogenului este H. Cilnd un atom de hidrogen neutru l~i
. !
tndepartate. Se cunoaj>te faptul di in structura atomului energiile electronilor pot avea pierde electronul de valenta 9i devine ion pozitiv, este notat cu H+. Electronul de valentii ~- J
numai valori discrete (separate ~i diferite). Prin urmare, distantele dintre nucleu ~i orbi- desprins se nume9te electron liber. Cand un electron liber-pierde din energie ~i este cap-
tele electronilor trebuie sa ia tot valori discrete. turat in p~tura exterioarii a unui atom de l').idrogen neutru, atomul acela se lncardi ne- n
Nivelurl energeUce Fiecare dintre distantele cu val6ri discrete (orbite) fata de nucleu gativ (avilnd mai mulp electroni decilt protoni), este numit ion negativ ~i se noteaza H-.
corespunde unui anurnit nivel energetic. !n atom, orbitele sunt grupate in benzi energe- ,_;
tice denumite p3.turi. Un atom dat are un anumit numar de p.9.turi electronice. Fiecare Numarul de electroni din fiecare patura
piitura poate contine un anumit numar maxim de electroni pe nivelurile energetice per- Num8..rul maxim de electroni (Nc) ce se poate afla in fiecare piitura a unui atom este n
mise (orbite). Diferentele de nivel energetic din cadrul aceleia~i paturi sunt mult mai mici . impus de natu~a 9i se poate calcula c~ i~-- j
dedit cele dintre doua paturi diferite. Paturile sunt desemnate prin literele K, L, M, N ,. Iii.~ (11)
p.m.d., K fiind cea mai apropiata de nucleu. Conceptul de benzi energetice este ilustrat
in fig. 1-3, ln care patura K are un nivel energetic, iar piitura L, doua niveluri. La alte tipuri unde n este numiirul paturil. Piitura cea mai apropiatii de nucleu (K) are numarul1, ' i
de atomi pot exista, pe 18nga acestea, ~i alte piituri, in funcp.e de elementul considerat. L are num.rul2, M este 3 ~.a.m. d. Numiirul maxim de electron-i care pot exista in prima
pilturii (numiirull) este: . .J
Electronil de valenta
' N, ~ 2n2 ~ 2(1) 2 ~ 2.
Electronti de pe orbitele mai
Nivel energetic Numfuul maxim de electron.i care pot exista in piitura a doua este: '
indepiirtate de nucleu au energii :
~ j
mai marl ~i sunt mai slab legati N, =2n2 ~ 2(2)2 =2(4) =8.
de atom decat electronii din Numfuul maxim de electroni care pot exista in p.tura a treia este:
apropierea nucleului. Cauza este
faptul ca forta de atractie dintre N, = 2n2 = 2(3) 2 = 2(9) = 18.
LJ
nucleu - cu sarcina pozitiva - ~i Numarul maxim de electroni care pot exista in patura a patra este:
electroni - cu sarcina negativii - N, ~ 2n2 ~ 2(4) 2 = 2(16) = 32.
scade pe miisura ce distanta faf3. Teate piiturile unui atom dat trebuie sa fie completate cu numarul maxim de elec-
de nucleu cre~te. Electronii cu troni, cu excepra piiturii exterioare (de valenla).
nivelurile de energie cele mai
marl se aflii in piitura de Ia exte-
rior ~i sunt destul de slab legar SECTIUNEA 1-llNTREB.I\RI RECAPITULATIVE
de atom. Aceasta ultima piitura 1. Ce este atomul?
mai este numita de valentii, iar 2. Ce este electronul?
electronii pe care li conp.n~ sunt 3, Ce sun! electronii de valenta?
denumili electroni de valenfii. Ei 4. Ce sunt electronii liberi?
sunt implicap.In reacpile chimice 5. CUm se formeaza ionii?
)>i tn legaturile ce determina
structura substantelor,. precum ~i FIGURA 1-3 n
proprietiitile electrice ale acestora. Nivelurile energetice cresc proportional cu departarea
lafii de nuc/eu.
lonizarea
~.
cand un atom absoarbe energie de Ia o sursa de caldura sau lumina, de exemplu,
nivelurile de energie ale electronilor se maresc. Electronii de valenUi au mai inulta 1\.__;
energie ~i sunt mai slab legati de atom decat cei din paturile din intdrior, de aceea, in
urrna absorbP,ei de energie din exterior, ei pot face un salt pe o orbita superioara din
oatura de valentii. 1
 o lntrooucere in semiconductoare Semiconductoare, conductoare ji izolatoare 7
'
~
,

1-2 SEMICONDUCTOARE, CONDUCTOARE
~I IZOlATOARF.
Tn funcjie de proprietajile lor electrice, materialele pot fi 1ncadrate Tn !rei categorii:
conductoare, semiconductoare ~i izolatoare. Tn aceastii secjiune vom examina
proprietajile semiconductoarelor ~i le vom compara cu cele ale conductoarelor ~i
izolatoarelor.
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
sa discuta~ despre semiconductoare, conductoare ~i izolatoare o?i despre
r.
' ; deosebirile lor fundamentale
,.. sa: definip. partea central5. a atomului
,.. sa descriep. structura atomilor de cupru, siliciu, germaniu ?i carbon
... sa enumerafi primele patru bune conductoare
,.. sa enumerap. patru semiconductoare
... sa prezentap. diferentele dintre conductoare -?i semiconductoare
... sa prezentati diferentele dintre semiconductoarele siliciu -?i germaniu
i )
... sa explicap. de ce siliciul se utilizeaza pe scara mai larg5. decat germaniul
u acumuleaza, din surse externe, suficienta energie suplimentara, el poate p5.disi patura de
Teate substantele sunt formate din atomi. Ace~tia determine. proprietiitile electrice ale
unei substante, inclusiv capacitatea de a conduce curentul electric.
Pentru sirnplificarea explidirii propriet5.tilor electrice, vern reprezenta atom til ca fiind
aldituit din patura de valenta ~i o parte centraia., fermata din p5.turile interioare ~i nu-
deu. Aceasta reprezentare este ilustrata in fig. 1-4 pentru un atom de carbon. Carbonul
l )
intra In componenfa multor tipuri de rezistoare electrice. Observap. dl atomul de carbon
are patru electroni in piitura de valenta ~i doi electroni In cea interioara (K). Nucleul este
u ductoarelor ?i conductoarelor. Observati, In diagrama (a), dl izolatoarele 9-11 banda
format din ~ase protoni ~i ?ase neutroni, deci +6 simbolizeaza sarcina pozitiva a celor
?ase pro toni. Partea centrala are sarcina rezultanta +4 (+6 de Ia nucleu 9i -2 de Ia cei doi
electroni ai paturii interioare).
u FIGURA
; ', FIGURA 1-4
' energie pentru
miniut ai direr atomi au un singur electron de valenf8., legat foarte slab. Ace~ti electroni
de valenta slab legati se pot desprinde u~or din atomi, devenind electroni liberi. Prin
urmare, materialele conductoare prezinta multi electroni liberi, care, atunci cfu1d se
deplaseaza tn aceea~i direcp.e, formeaza un curent electric.
lzolatoare
Izolatoarele sunt materiale1e care, in conditii TI.ormale, nu conduc curentul electric.
Majoritatea iZolatoarelor bune sunt cornpu?i chirnici, nu materiale monoelement. Elec-
tronii lor d~ valentil sunt strans legap. de atomi, deci tn izolatoare se gasesc foarte pu}ini
electroni liberi.
Semlconductoare
Semiconductoarele sunt materiale cu proprietiiti intermediare tntre conductoare ~i
izolatoare, din punctul de vedere al capacitiltii lor de a conduce curentul electric. Un
semiconductor In stare pudi (intrinsec) nu este nici bun conductor, nici bun izolator. Cele
mai riispandite materiale serniconductoare monoelement sunt siliciul, germaniul 9i car-
bonul. Se folosesc curent ?i compu?i semiconductori, ca arseniura de galiu. Semiconduc-
toarele monoelement au caracteristic atomii ai patru electroni de valenfa.
Benzi energetice
Amintip.-va ca. piitura de valenta a unui atom reprezinta o banda de niveluri energe-
tice, iar electronii de valenta sunt constrfin~i sa ramana tn acea banda. cand un electron
valenta, devenind electron liber, situat in a~a-numita bandii de condttcfie.
Diferenta energetidi dintre banda de conduct].c ~i banda de valenta se nume~te bandil
interzisii. Aceasta este energia pe care trebuie sa o aiba un electron de valen~a pentru a
putea face saltul din banda de valent5. in cea de conductie. 0 data ajuns in banda de con-
ducp.e, electronul este liber sa se deplaseze prin tot materialul ~i nu mai este legat de nici
unul dintre atomi.
In fig. 1-5 sunt reprezentate diagramele de energie aferente izolatoarelor, semii::on-
Energie Energie Energie
1-5
Diagramele de

i
': i
Reprezentare a
~\ ce/e trei categorii
atomului de carbon de materia/e.
considerat ca fiind Banda lnterzisa
format dintr-o parte
centralS i o pBtura
de valen{B. l + Suprapunere
i :.
\
u
i Conductoare
.~onductoarele sunt materiale care conduc U?OT curentul electric. Cele mai bune con- 0 0 0
ductoare sunt cele care con tin un singur element, cum sunt cuprul, argintul, aurul ~i alu- (a) Jzolatoare (b) Semiconductoare (c) Conductoare

\ )
 8 lntroducere in semiconductoare SemiConductoare, conductoare ~i izolatoare 9 ! -1

' i
interzisa foarte mare. Electronii lor de valen~a nu fac saltul spre banda de conductie Electronul de valenta al cuprului se afla in patura a patra, adidi Ia o distant_a mai mare l_ J
decat ln condip.i de stdpungere, dad. 1i se aplidi t.ensiuni extrem de marl. Dupa cum fata de nucleu dedit electronii devalenta ai siliciului, situap. in piitura a treia. Amintip.-va
puteti vedea in diagrama (b), semiconductoarele au banda interzisa mult mai :ingusta. ca. electronii mai depiirtap. de nucleu au energie mai mare. """""/
Aceasta permite unora dintre electronii lor de valenta sa fadi saltul spre banda de con- Prin urmare, in caZul cuprului, electronul de valentii suporta o forta de menfinere 1n
ductie, devenind electroni liberi.ln schimb, dupii cum se vede 1n diagrama (c), cele douii atom mai mica decat ln cazul siliciului. De asemenea, la cupru, electronul de valenta are
be~i energetice sunt suprapuse tn cazul conductoarelor. in asemenea materiale exista energie mai mare dedit la siliciu. Aceasta inseamna di electronii de valentii ai cuprul~i pot
totdeauna un mare numar de'electroni liberi. acumula mai u~or cantitatea de energie suplimentara necesara pentru a-i desprinde din
atomi, transform.ndu-i in electroni liberi, decat in cazul silidului. De fapt, un mare numiir
Comparatie intre atomii conductoarelor ~i cei ai semiconductoarelor de electroni de valentii ai cuprului poseda oricum destulii energie pentru a deveni electroni
sa examinam acum cateva dintre cauzele fundarnentale care confedi siliciului proprie- liber:i, a9~ cum se poate deduce. din suprap~erea benzilor de conducp.e 9i de valenta. r:
Hi~ semiconductoare, iar cuprului, conductoare. Diagramele atomilor de siliciu ~i de
cupru sunt prezentate in fig. 1-6. Observati di partea centralii a atomului de siliciu are Silldul ~i germaniul
sarcina rezultantii +4 (14 protoni -10 electroni), iar cea a cuprului este +1 (29 de protoni- Structura atomilor de siliciu 9i germaniu este prezentatii 1n fig. 1-7. Silidul este mate-
28 de electroni). rialul eel mai utilizat pentru realizarea diodelor, a tranzistoarelor1 a circuitelor integrate
.Partea centrala {+4) ~i a altar dispozitive semiconductoare. RetffieF ca. atat siliciul, cat ~i germali.iul prezinta
'._ j
cei patru electroni de valenta caracteristici.
in palura exlerioara {de Valenta) in patura exterioara {de valenta)
FIGURA 1-7 se ana 4 electron! se afla 4 electroni
Diagramele
atomi/or de si/iciu
i germaniu.

n
i I
i \

(a) Atom de siliciu {b) Atom de gennaniu

Electronii de valenta ai germaniului se afla in patura a patra, pe cS.nd cei ai siliciului

sunt situap. in patura a treia, mai aproape de nucleu. Aceasta inseamna ca. electronii de
valen}ii ai germaniului poseda energii mai mari dec.t cei ai siliciului, decile este necesar
un surplus energetic mai mic pentru a se desprinde din atom. AceasHi caracteristicii face
ca germaniul sa devina instabil la temperaturi r:idicate - moti.vul principal pentru care
siliciul este materialul semiconductor eel mai larg utilizat. ! i
j
SECTIUNEA 121NTREBI\RI RECAPITUlATIVE
(b) Atom de cupru I. Care .este principala diferenta dintre conductoare ~i izolatoare?
2. Prin ce se deosebesc semiconductoarele de conductoare ~i izolatoare?
FIGURA 1-6
3. Ca!i electroni de valenta are un conductor cum este cuprul?
Diagramele atomilor de siliciu i cupru.
4; Cii!i electroni de valen!ii au semiconductoarele?
5. Numiji trei dinlre cele mai bune materiale conductoare. :
Electronul de valenta al cllprului ,resimte" o fortii de atracpe de +1, fata de eel al 6. Care este materialul semiconductor eel mai larg utilizat? ~~-.:
cu~rHJpj;icare ,resimte" o forta de atracp.e de +4. A~adar forta care cauHi sa menpna un
7. De ce semiconductoarele au mai pujini electroni liberi decal conductoarele?
~iecftron de valentii in atomul de siliciu este de patru ori rnai mare dec.t la cupru. f)
, I
: !
.1u rmroaucere msemrconaucmare Conducjia in semiconductoare 11
I I
t_;

13 LEGATURILE COVALENT FiGURA 1-9

.
:
I
i
' Legaturile covalente formeaza .o structura
u Cand anumi!i atomi se combina spre a forma o substan)a salida, ei se aranjeaza Tntr-o crista/ina.
structura determinata, numita cristalina. Atomii din structura cristalina sunt men~nuj:i
laolalta prin legaturi covalente, create prin interacpunile dintre eJectronii lor de valenta.
Siliciul este o substan)a cristalina.
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fiti capabil:
Sa discutap despre legaturile covalente ale siliciului
L.) 11-- sa definifi legiitura covalentii
)1-Sii explicap: in ce constii legiitura covalentii
i

i ""Sa explicar cum este format cristalul de siliciu

Figura 1-8 aratii cum fiecare atom de siliciu se leaga de alti patru atomi adiacenp de SECTIUNEA l-31l'ITREBARI RECAPITULATIVE
siliciu pentru a forma un crista!. Atomul de siliciu pune fn comun fiecare dintre cei patru
electroni de valen~a ai siii cu dUe un electron de valenfii al fieciiruia dintre cei patru atomi I. Cum se formeaza legaturile covalente?
'invecinati. Aceasta face ca fiecare atom sa dis puna de opt electroni de valenf8.~ ceea ce 'ii 2. Ce inseamna intrinsec?
conferii stabilitate din punct de vedere chimic. Punerea in comun a electronilor de 3. Ce este un cristal?
valentii fonneazii legiituri covalente~ care mentin atomii unifii fiecare electron comun 4. Caji electroni de valenja are, de fapt, fiecare atom dintr-un cristal de siliciu?
este atras 1n mod. ega! de cei doi atomi pe care 1i leagii. Fig. 1-9 prezinta legaturile cova-
lente in cazul unui crista! de siliciu intrinsec. Un crista! intrinsec este acela care nu
con}ine impuriUiti. La germaniu, legiiturile covalente sunt similare, deoarece electronii
de valentii sunt tot in numiir de patru. 14 CONDUCTIA IN SEMICONDUCTOARE
FiGURA 1-8
Legaturile Este important sa ~m Tn ce mod are lac conducpa curentului electric Tntr-un material
covalente Ia pentru a putea Tntelege cum func!ioneaza dispozitivele electronice. Nu ve!i putea
u siliciu. Tntelege Tn profunzime funcponarea unor dispozitive ca diodele sau tranzistoarele tara a
cunoa~te fundamentul fenomenelor ce au toe. Din aceasta secpune vep afla cum are
lac conducpa Tn materialele semiconductoare.

u

parteacernral,;
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
sa descrie!i modul de generare a curentului ln semiconductoare
11-- sa definip. electronii de conducfie

"" Sa defini}i golurile
"" Sa explicar ce este o pereche electron-go!
.. : ' ,.. sa explicafi ce este recombinarea
~rtea ccntr.::l.a
,.. Sa explicafi deosebirile dintre curentul de electroni ~i curentul de goluri

(a) Atomul central pune ln com:un cate un electron
cu fiecare dintre cei patru atomi din jurul sau,
cre.nd cu fiecare dintre ei cate a legatura
covalenta. Atomii din jur sunt legap, la r.ndul
lor, de alti atomi ~.a.m.d.
(b) Oiagrama de legiHuri.
Liniutele reprezinta electronii
de valenta utilizap.ln comun.
Dupii cum ap invcltat, electronii unui atom se pot afla numai in cadrul unor benzi
ener~etice pr~sta~ilite. Fiecare paturii ce inconjoara nucleul corespunde unei anumite
benz1 :nergetice ~: este separata de pclturile adiacente ei prin benzi interzise, in care nu
pot ex1sta electroru. Aceastii situatie este reprezentatii in fig. 1-10 pentru cazul unui atom

LJ i

,-.
'
12 Jntroducere in semiconductoare Conductia in semiconductoare 13 ('"'\

de siliciu neexcitat (nesupus unui aport energetic din exterior - d.ldura, de exemplu). de conducp.e de ditre energia din exterior, in banda de valen~a riiniane un loc liber/ crean-
Asemenea conditii ar exista in fapt numai Ia temperatura de 0 K (zero absolut). . du-se a~a-numitele perechi electron-go!. Recombinarea are Ioc c.nd un. electron din ,.-....,
banda de conducp.e pierde din energie ~i revine intr-un gol din banda de valen~a. 1

Electron! de conductle In concluzie1 intr-a a~chie de siliciu intrinsec Ia temperatura camerei exista in orice 1 j
~~ goluri Energie mbment un anumit numiir de electroni situap. in banda de conducfie (liberi)/ nelegap. de
Un crista! de siliciu intrinsec nici un atom, ~i care, in principiu, se deplaseaza haotic prin tntreg materialul. In banda ,_,.
(pur), aflat Ia temperatura came- de valen~a exisHi acela9i numiir de goluri1 create tn urma transferarii electronilor ln
rei, preia dildura {energie termidi.) banda de conducpe. Fenomenul este ilustrat in fig. 1-12.
din mediul ambiant, permitand
catorva electroni de valen~a sa FIGURA 1-12 Generarea unei
acumuleze suficienta energie pen- Perechi electrongol perechi
tru a face saltul, prin banda inter- infrun crista! de siliciu. electron..gol
zis5., din banda de valenf5. in cea
de conductie si sa devina electroni
in permanen{B se .. ,
generaaza elecfroni liberi,
liberi, nelegati de nici un atom, cu in limp ce alfii se recom~
deplasare haotidi. Electronii liberi bina cu go/uri/e. Recombinarea unui
mai sunt denumiti electroni de electron cu un go!
conductie. Situatia descris5. este Banda a doua (patura L)
repreze~taUi in diagrama de ener-
g:ie din fig. 1-11 (a) ~i in cea de
legiituri din fig. 1-11 (b).
Prima banda (patura K)
;
{
:
,_.'
FIGURA 1-10
Diagrams benzilor de energie in cazu/
unui atom de si/iciu neexcitaf. in banda Nucleu 0 :
de conducfie nu se af/a nici un electron. Energie termica

Energie Curentll <lie electroni ~I golurl

Daca la capetele unei a~chli de silidu intrinsec seaplica o tensiune, cain fig. 1-131 elec-
tronli liberi, generap termic in banda de conducpe ~i aflap in mi~care haoticii prin structura '
'
'--''
cristalinii1 sunt atra~i fara di:ficultate ciitre capiitul pozitiv. Aceasta deplasare a electro-
Banda de conduclie . nile~ liberi reprezintii unul dintre tipurile de curent care pot circula printr-un material
semiconductor, denumit curent de electroni.

FIGURA 1-13
Banda de va!enta
Curentul de electroni ~,

dintro achie de i
siliciu intrinsec se
produce pdn
'J
Energie lermica +
depfasarea electro
(a) Diagrama de energie (b) Diagrama de legatun nilor liberi, generafi
termic.
"l
I

FIGURA 1-11
Generarea unei perechi efectrongof infrun atom de siliciu excitaf. Efectronii din banda de conducffe sunt
' '
electroni fiberi.
I ... ' .'

Gind un electron face saltul in banda de conductie, locul sau din banda de valentii
ramane liber. Acest lac liber se nume~te gol. Pentru .fiecare electron transferat in banda (\
 14 lntroducere in semiconductoare Semiconductoare de tip n i de tip p 15
1 i
LJ
Un a!t tip de curent drculii !a nivelul benzii de va!enta, unde se af!a golurile create de Sa descriep proprietiiple semiconductoarelor de tip n ~i de .tip p
electronii devenifi liberi. Electronii din banda de valen~a raman legap. de atomi,
1> Sii definip doparea
neput.ndu-se mi~Ca haotic prin structura cristalina, asemenea electronilor liberi. Totu~i,
electronii de valenta se pot deplasa, cu o mica variap.e a energiei lor, ditre golurile cele )IJ. sa explicati cum se realizeaza sen:Uconductoarele de tip n
mai apropiate, creand astfel cate un gal In pozi_tia din care au plecat. Practic, golurile se. ,.. sa explicati cum se realizeaza semiconductoarele de tip p
deplaseaza prin structura cristalina, a;;a cum este ilustrat in fig. 1-14. Fenomenul poarta ... sa definifi purtlitorii majoritari $i purtiitorif minoritari
! '
numele de curenl de go/uri.
L,J
<!l Electron de valenta care ~ Electron de valent- care Doparea
ocupii a! patrulea gel aparut, ocupa primul gel apii.rul,
FIGURA 114 tas~nd in urma un aJ cincilea go!. lasand Tn ulll'l.i un a1 doilea gel.
Conductivitatea siliciului sau gerrnaniulp.i poata fi ameliorata substantial prin intro-
Curent de gofuri in
ducerea controlata a unor impurit.ti in materialul semiconductor intrinsec (pur). Acest
si/iciu intrinsec. Q> Electron de valenta care Q) Un eleCtron devenit procedeu, numit dopare, duce Ia cre~terea numarului de purtatori de curent (electroni
ocupii al doilea got aparut, liber lasa un go! Tn sau goluri). Cele douii tipuri de impurificare sunt n ~i p.
Jasand in urma un al treilea go!. p8.!1Jra de valenj8..
Semiconductoare de tip n
,.~.....,.\.........."'_
: j

i....,J
l Pe...-.tru a mfu-i numB.rul de electroni din banda de conductie din Siliciul intrinsec,
impurificetrea se face adaug.nd atomi pentavalen~i. Ace~tia au ci~ci electroni de valen~a
atomi de arseniu (As), fosfor (P), bismut (Bi) sau stibiu (Sb).
Dupii. cum arata figura 1-15, fiecare atom pentavalent (stibiu, 1n cazul de lata)
formeaza legaturi cov:liente cu cei patru atomi de siliciu din jurul sau. Patru dintre elec-
( i tronii de valenta ai atomului de stibiu formeaza legaturi covalente cu atomii de siliciu1
; i iar al cincilea electron al stibiului ramane nelegat. Acest electron suplimentar devine
L_.; Electron de valen~ care electron de conductie IntruCat nu se at~eaza nici unui atom. Deoarece atomul pentava-
ocupa al treilea go! ap8.rut,
Jasand in urma un a! patru!ea go!. lent furnizeaza un electron suplimen tar, este numit adesea atom donor. Numarul de elec-.
troni de conducp.e poate fi controlat cu precizie prin numiirul atomilor de irnpurificare
\ cand un electron de valenJB se depfaseaza de Ia stanga Ia dreapta pentru a ocupa un gal, ad.ugaF In siliciu. Electronului de conductie cre.at printr-un asemenea procedeu de
w Jasand in urma alt go!, golul se deplaseaza practic de Ia dreapta Ia stanga. dopare nu i:i corespunde un gol In banda de valenfa deoarece el constituie un surplus
fata de numarul de electroni necesar pentrucompletarea acesteia.
SECTIUNEA 141NTREBARI RECAPITULATIVE
1. Unde se gasesc.electronii liberi, in banda de valenta sau in cea de conducjie? FIGURA 115

Electron fiber (de conduc'Je)
2. Care dintre electronii unei substanje sun! implicaji in producerea curentului? Atom de impurificare pentavalent intr-o de Ia atomul de stiblu
3. Ce sun! golurile? sfructura crista/ina de siliciu. In centru
i ; 4. La ce nivel energetic se produce curentul de goluri? se gsete un atom de impurificare de
stibiu (Sb). E/ectronul supranumerar at
atomului de Sb devine electron fiber.

~I
i ..
' '
1 5 SEMICONDUCTOARE DE TIP N DE lriP P
Materialele seniiconductoare in stare inbinsecii nu conduc prea bine curentul ~i nu~i Purtatoril malorltari ;I minoritarl
gasesc aplicajii, Cauza este numarullimitat de electroni liberi din banda de conducjie ~i fntrucat majoritatea purtatorilor
de goluri din banda de valenj:ii. Siliciul (sau gennaniuO inbinsec trebuie prelucrat, de curent este constituitii din
'._j electroni, siliciul (sau germaniul)
marinduse numarul de electroni liberi ~i de goluri, pentru ai ameliora conductivitatea dopat cu atomi pentavalenti este
~i al face utilizabil in dispozitivele electronice. Aceasta se realizeaza prin adaugarea de un material semiconductor de tip
impuritii\i in materialul inbinsec, dupii cum veji afla in continuare. Toate dispozitivele n (n de Ia negativa- sarcina elec-
electronice se realizeazii pe baza a doua categorii de materiale semiconductoare tronului). Intr-un material de tip .
extrinseci Ompurificate): de tip n ~i de tip p. n1 electronii sunt purtiltorii majoritari. De~i majoritatea purt~torilor de curent lntr-un
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: material de tip n sunt electronii1 se creeaza ~i c.teva goluri In urma generarii termice a

-:::__-::_-._-_-_-----------------,..,..-----------.......
,....,

{
-----------
 I I
: j

Jonctiunea pn 17
16 lntroducere in semiconductoare ------------------------------------~----------~~------'"}
-1--6.-J-O_N_C _ _ _ _ _~-----U
__T_IU_N_E_A_P_N
perechilor electron-go!. Aceste gol~ri nu a par ca rez~Itat al adau!Earii. ~e ~ton;i de; impu-
rificare pentavalen~i. lntr-un matenal de hp n, golunle sunt purtaton1 mmontan. ---~-------~---------------------------------------------------~.
Semiconductoare de tip p Daca dopam jumatate dintro a~chie de siliciu cu impuritl!~ trivalente, iar cealalti juma-
tate cu impuritati pentavalente, lntre cele doua por\iuni care rezu~a. una de tip p, iar
Li
Pentru a marl nurnarul de galuri din siliciul intrinsec se acfauga atami de impurifi~
care trivalen)i. Ace~tia sunt atomi cu trei electroni de valen,ta - alurniniu (AI), bor (B), cealaltii de tip n, se formeaza o zona de trecere numita jone\iune pn. Joncjiunea pn sta ,...
indiu (In) ~i galiu (Ga). Dupa cum se vede !n fig. 1-16, fiecare atom trivalent (de bor, !n a
Ia baza funcjionarii diodelor, a tranzistoarelor ~~ altor dispozitive. Urmatoarele doua
cazul acesta) formeaza legaturi secjiuni vll pun Ia dispozi\ie cuno~tintele de baza necesare pentru abordarea secjiunii
covalente cu cei patru atomi adia~ 1-9, despre diode.

centi de siliciu. Top cei trei elec-
trorrl de valenta ai atomulu~ de bar
participii Ia legiituri; dar intrucat
sunt necesari patru electroni, pen-
tru fiecare atom trivalent adiiugat
a pare cate un gal. Deoarece atomul
trivalent poate prelua un electron,
este numit adesea atom acceptor.
Numarul de goluri poate fi contro-
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
!
Gol creat de L_j
~ alomul de bor (B) Sa descriep o joncpune p11 ~i modul in .ca_re se realizeaza
)x::::::c( ,.. sa comentap. mpdul de difuzie in~-o joncp.une pn
,... sa explicap. formarea regiunii golite
I> Sa defini,ti potenJialul de barierii ~i sa comentap semnifica,lia lui
I> Sa menpona,ti valoriie potenpalului de barierii pentru siliciu ~i germaniu
------------~--~----~--~------------~--------~~~--------- I '

lat cu pred.zie prin numarul atami- Un semiconductor de tip p conpne atomi de siliciu ~i atomi de impurificare trivalen~i, ! .J
lor de impurificare trivalenp adau- ca borul Atomul de bor genereazii un go! cand formeaza legaturi covalente cu atomii de
gati in siliciu. Unui gal creat silidu. ins. av.nd in vedere ca. num8.rul electronilor este ega! cu eel al protanilor in toatii "
FIGURA 116
printr-un asernenea procedeu de masa materialului, acesta rfunilne neutru1 sarcina rezultantii fiind nuUi. I
dopare nu ii corespunde un elec- Atom de impurificare
trivalent intr-o structura Siliciul de tip n conpne atomi de siliciu ?i atorni de impurificare pentavalenp, ca sti- < J
tron de conducpe (liber). biul. Dupa cum ap._ inva~at, un atom de impurificare elibereaza un electron atunci cand
crista/ina de si/iciu.
Tn centru se a(IB un se leaga de patru atomi de siliciu. Dar fiindca numarul de protoni 9i de electronj {inclusiv n
atom de b.or (B). electronii liberi) este acel~i in toata masa materialului, sarcina rezultanta a acestuia este :~ j
zero 9i materialul ramane neutru.
Purtiitoril malorltarl ~~ mlnoritarl lntrudi.t majoritatea purtatoriior de curent este consti- Dadi. se dopeaza o a9chie de siliciu astfel indit jum8.tate din ea sa devin8. de tip n, iar
tuitii din goluri, siliciul (sau germaniul) dopat cu atomi trivalen~i este un material semi- cealalta jumEitate- de tip p, intre cele doua regiuni a pare o joncp.une pn, cum se arata in t)
conductor de tip p. Golurile pot fi considerate sarcini pozitive deoarece absen~a unui elec- fig.1-17. Regiunea de tip pare multe goluri (sunt purtatorii majoritari), datorita atomilor l j
tron are ca rezultat o sarcina pozitiva a intregului atom.lntr-un material de tip p, goluriie de impurificare, ~i doar ca,liva
sunt purUitorii majoritari. De~i majoritatea purtatorilor de curent intr-un material d_e_tip electroni liberi generap. ter~
p sunt golurile, exista 5>i d.}iva electroni liberi, rezulta}i in urma genedirii tenmce a mic (purtatorii rninoritari).
perechilor electron-go!. Ace~ti electroni liberi nu sunt rezultatul adaugarii de atomi de Regiunea de tip n are mul,li
impurificare trivalenti. intr-un material d~ tip p, electronii sunt purHitorii minoritari. electroni liberi (purtatori
majoritari), datarita ata~ ,-,
SECTIUNEA 1-1 iNTREB!IRJ RECAPITULATIVE milar de impurificare, )ii nu-
mai cateva goluri generate
iI
1. Definiti doparea. . .J
2. Care este deosebirea dintre un atom pentavalent >i unul trivalent? Cum mai sun! denumi\i termic (purtiitorii minori~
ace~ti atomi? tari). n
i i
3. Cum se formeaza un semiconductor de tip n?
:' __ ,'I
\..
4. Cum se formeaza un semiconductor de tip p?
5. Care sunt purtatorii majoritari intr-un semiconductor de tip n? FIGURA 117
6. Care sun! purtatorii majoritari intr-un semiconductor de tip p? Structura pn lni{ia/8, din
!)
momentul formarii jonc{iunii, fiind ' I
7. Prin ce procedeu se genereaza purtatorii majoritari? reprezentafi doar purtatorii . . . . . I

8. Prin ce procedeu se genereaza purtatorii minoritari?

9. Care este deosebirea dint're semiconductoarele intrinseci ~i cele extrinseci?
majoritari i minoritari. 0 Got
Gfzo. .L~tf"')~?~~~~~~~ ~ i,,
: -; II : 'n I >Col '~'~ " i)
 .l.u nJLruuucerr:: m sernrconaucmare Jonctiunea pn 19

formarea regiunii golite Potenjlalul de bariera Ori de dte ori doua sarcini electrice, una pozitivii 9i una negativa,
Am vazut di electronii liberi din regiunea n se deplaseaza dezordonat, In toate direc- se aprople, lntre ele actioneaza o forta descrisa de Iegea lui Coulomb.ln regiunea golita,
p.ile. La momentul forrnarii jonctiunii pn, elec~ronii liberi din vecin.9.tatea acesteia, din de o parte ~ide cealalta ajoncp.unii pn exista multe sarcini pozitive ~i, respectiv, negative.
regiunea n, incep sa difuzeze, traversand jonc~unea, spre regiunea p, uncle se combina Fortele ce se manifesta intre sarcinile de semne opuse creeaza un ,camp de for~e" numit
cu golurile din vednatatea jonctiunii, dupa cum vedep.!n fig. 1-18(a). ciimp electric, reprezentat in fig. 1-18(b) de sagep.Ie dintre sardnile pozitive ~i negative.
Amintip.-va ca. inainte de formarea jonctiunii pn, materialul de tip n conp.ne un numar Acest camp electric constituie o bariera pentru ele~tronii Iiberi din regiunea de tip n, care
egal de electroni ~i protoni, Bind neutru din punct de vedere electric. AfirmaFa este vala- trebuie sa consume energie pentru a-1 traversa. Prin urmare, pentru ca electronii sa poata
bilii ~i pentru materialul de tip p. traversa bariera c.mpului electric din regiunea golita trebuie sa li se furnizeze energie
La formarea joncp.unii pn, regiunea n pierde electroni liberi~ pe masura ce ace~tia din exterior.
l ; difuzeaza prin jonctiune. Se creeaza astfel un spa~iu lndircat cu sarc~ni pozitive (ioni pen- Diferen~a de potential datorata dmpului electric din regiunea golita reprezinta can-
i l tavalenp.) in vecin.9.tatea joncp.unii. Pe masura ce electronii traverseaza joncP,unea, numa- titatea de energie necesara electronilor pentru a putea traver.Sa campul electric. Aceasta
u rul de galuri din regiunea p scade, intrucat electronii se combina cu golurile. Din aceasUi cliferenta de potential se nume1te potenp.a! de bariera ?i se exprima !n volfi. Altfel spus,
cauza, in vecinatatea jonctiunii apare un spatiu ind.rcat cu sarcini negative (ioni triva- de o parte 9i de cealalta a joncp.unii pn trebuie aplicata o anumitii tensiune, cu polaritatea
len}i). Cele doua zone cu sarcini pozitive )ii, respectiv, negative formeaza regiunea goliHl, corecta 9i c~ valoarea egala cu potenp.alul de bariera, pentru ca electronii sa :inceapa sa
ca 1n.fig. 1-18(b). Cuvantul golitil sugereazii faptul ca regiunea din vecinatatea jonctiunii circule prin joncFune. Vefi afla mai multe cand vom discuta despre polarizare, in sec~
pn este golita de purtiitori de sarcinii (electroni )ii goluri) datorita difuziei prin joncpune. tiunea 1-7.
Potenp.alul de barierii a! unei joncj:iuni p11 depinde de cativa factori, printre care: tipul
materialului semiconductor, concentrapa de impuriUiti ~i temperatura. Potenp.alul de
bariera tipic este de aproximativ 0,7 V pentru siliciu ~i 0,3 V pentru germaniu, la 25C.
Dlagramele de energie pentru jonctiunea pn ~i reglunea gollta
Nivelurile energetice ale benzilor de valenta ~i de conducp.e dintr-un semiconductor
de tip r1 sunt UOr mai coborate dedit cele similare dintr-un semiconductor de tip p. Acest
fapt se datoreaza caracteristicilor diferite ale atomilor de impurificare pentavalenF 9i
trivalenti.
'i 'i fn fig. 1-19(a) este prezentata diagrama de energie aferenta unei jonc~uni pn, in
;__; momentul forma.rii acesteia. Observa~i ca benzile de valen~a 9i de conduc~ie caracteris-
tice regiunii de tip n au niveluri energetice mai sciizute decat corespondentele lor din
\ t
(a) Tn momentul fomuiriJ joncpunii, electronil Jiberi din regiunea regiunea de tip p, insa exista 9i un domeniu semnificativ in care se suprapun.
de tip n, din vecinatatea joncpunil Tncep sa difuzeze
prinjonc~une ~~sa completeze golurile din reglunea
(b) Pentru Jiecare electron ce difuzeaza prin jonc~une ~i sa
de tip p a acesteia. combJna cu un gol se creeaza o sarcina poziUva in regiunea
de tip n ~i una negative in regiunea de tip p, formanduse
o bariera de poten~ar. Fenomenul se desf.3oara pana cand
FIGURA 118 tensiunea barierei se opune continuarti difuziei.
. Formarea regiunii golite.

'i _ Dupa primul val de electroni liberi care traverseaza jonctiunea pn, regiunea golita se
u extinde pana ce se stabile9te un echilibru ~i clifuzia electronilor prin jonctiune inceteaza.
lata cum se petrece fenomenul. Pe masura ce electronii continua sa traverseze joncpunea, in 0~--------L_ ________
vecinatatea acesteia se creeaza din ce. in ce mai multe. sarcini pozitive 9i negative, formand regiunea p joncjiunea regiunea n regluneap jonc~unea regiunea n
regiunea golita. La un moment dat, sarcina negatiVa totala din regiunea golita impiedica pn pn
~~ reglunea
alfi electroni (particule, cu sarcina negativa) sa mai difuzeze in regiunea de tip p (vezi goli!a
respingerea sarcinilor electrice) ~i procesul de difuzie inceteaza. Cu alte cuvinte, regiunea (a) ln momentul formiiriiJonc!lunli (b) l.a echiiJbru
golita se comporta ca o lllariera in calea continuarii tiaversrii jonctiunii de catre electroni.
'' '', Imaginap-va di regiunea golita se formeaza rapid 9i este foarte ingustii in comparap.e FIGURA 1-19
~i cu regiuniie de tip n ~i p. Uitimea regiunii golite din fig. 1-18 este exagerata pentru o mai Diagramele energetice i/ustrBnd formarea joncfiunii pn i a regiunii golite.
buna intelegere.
 20 lntroducere in semiconductoare Polarizarea joncjiunii pn 21
- - - - - - - - - - - - - - - - - - , - - , - - - ' ' - - - - - . . . . : . - ; _ _ _ . : ._ _ _ !-,
;
Electronii liberi din regiunea n, situap. ln partea superioara a benzii de conduc~ie din ,. sa cementa!]. efectul potenpa.Iului de barieri.i 1n polarizarea directa ' \
punctul de vedere a! energiei lor pot difuza cu u~urin}ii prin joncrune (nu le este nece- ,. Sa explicati producerea curentului !n polarizare directii
sar un surplus de energie), devenind temporar electroni liberi situati !n partea inferioara ,. sa explicati producerea curentului invers
a benzii de conducp.e din regiunea p. Dupa traversarea joncJ:iunii, electronii pierd rapid
energie ~i sunt atr~i de golurile din banda de valen}ii a regiunii p, cum se vede !n fig. 1-19(a).
,... sa descrieti fenomenul de stdipungere a joncFunii pn ~- j'
1> Sa explicati polarizarea direct~ ~i polarizarea inversa pe baza diagramelor de
Procesul de difuzie continua, lncepe formarea regiunii golite, iar nivelul energe_tic al
benzii de conducp.e din regiunea n scade ln timp. Sdiderea nivelului energetic ai benzii ____e:n:e:r~~=e~-----------~--------------~-- ;~
de conducj:ie din regiunea n se datoreaza pierderii electronilor cu energii inalte, care au
difuzat !n regiunea p prin joncliune. !n scurt timp, !n banda de conductie din regiunea n Polarizarea directa
nu vor mai exista electroni cu suficientii energie pentru a traversa joncp.unea spre banda Pentru polarizarea unei joncpuni pn se aplidi din exterior, la capetele acesteia, o ten- ""~
de conducp.e a regiunii p, cum se poate deduce din alinierea limitei superioare a ben~ii siune continua. Polarizarea direcUi este modul de lucru in care joncp.unea pn permite tre-
de conductie din regiunea n cu limita inferioadi a benzii de conduc~ie din regiunea p (fig. cerea curentului. Figura 1-20 prezinta o sursa de c.c. conectata prin intermediul unor
1-19(b)).ln aceastii stare, jonc}iunea este Ia echilibru; regiunea golita are !nt!nderea maxi- materiale conductoare (cleme de conexiune 9i fire conductoare) la capetele unei jonctiuni
ma, lntrucat difuzia a incetat. Regiunii golite ll corespunde un gradient de energie care pn astfel lndit sa se realizeze polarizarea directa. Tensiunea de polarizare aplicaHi din ; i
se manifesta ca un ,obstacol" energetic pe_ care electronii din regiunea n trebuie sii-1 sur- exterior este notata VPOL. Rezistorul R limiteaza valoarea curentului pentru a nu deteriora , ,
monteze pentru a ajunge ln regiunea p. structura pn. ''"""
ObservaF ca., pe miisura ce nivelul energetic al benzii de conducfie din regiunea n regiuneap regiunea n
Observap. ca. boma negativa a tensiunii ,.-.,
scade, coboadi ~i nivelul energetic al benzii de valentii. Energia necesara unui electron de VPOL este conectat~da regiunea n a joncp.unii '
valenf<i pentru a deveni electron liber dimfule aceea?i. Cu alte cuvinte, banda interzisa pn, iar borna pozitiva este conectata la
dintre benzile de valen~a ?ide conductie l~;i piistreaza HiJ:imea. regiunea p. Aceasta este una dintre condi-
fiile necesare pentru polarizarea directa. 0
SECTIUNEA 1-6 iNTREBiiRI RECAPITULATIVE a doua condip.e este ca tensiunea de pola-
1. Ce este o joncjiune pn? rizare, V POL' slt fie mai mare dedit poten-
2 Explicati fenomenul de difuzie. tiaJuJ de barierii.
3. Descrieji regiunea golita. 0 ilustrare de principiu a fenomenelor
4. Explicaji ce este potentialul de bariera >i cum apare. ce se desfa~oara ln cazul polarizarii directe
5. Care este valoarea tipica a potentia!ului de bariera pentru a jonctiune pn de siliciu? a unei joncp.uni pn este prezentata in fig. FIGURA _
. 1
20
6. Care este valoarea tipica a poten\ialului de bariera pentru o jonctiune pn de germaniu? 1-21. Deoarece sarcinile de acela~i semn se v. . . _
resping, borna negativ8. a sursei de tensiu- Jonctwne pn conectata m polanzare dlfecta.
ne de polarizare ulmpinge" electronii
liberi, care sunt purtiitorii majoritari in regiunea n, ditre joncJ::iunea pn. Acest fltp< de elec-
1-7 POLARIZAREA JONCTIUNII PN troni liberi este nurnit curent de electroni. Tot borna negativa a sursei produce ~i fluxul
continuu de electroni prin conexiunea extema (fir conductor) d'l.tre regiunea n, a~a cum 1--.,
se poate vedea ln. imagine. ' I
$tij:i acum ca Ia echilibru prin joncjiunea pn nu circula electroni; ~i intrucat deplasarea regiunea
( ,i

electronilor constituie un curent elecbic, inseamna ca prin joncjiunea pn nu circula regiuneap golita regiunea n
curentul. Tn electronica, termenul ,polarizare desemneaza aplicarea unei tensiuni con-
tinue (de c_c.) in vederea realizarii condijiilor necesare pentru funcponarea unui dispozi- FIGURA 1-21
Joncfiune pn pola-
tiv electronic. Joncjiunea pn acceptii doua moduri de polarizare: directa $i inversa. rizata direct; se
Oricare dintre aceste doua moduri de polarizare poate fi aplicat prin conectarea Ia observe f/uxul de
capetele joncjiunii pn a unei tensiuni continue cu o valoare ~i un sens adecvate. purtiitori majoritari i
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: tensiunea corespun
ztitoare potenfialu/ui
de bariera de Ia
sa comentap. p~larizarea unei joncfiuni pn limitefe regiunii golite. il
,. Sa definili polarizarea directii, expunii.nd conditule necesare acesteia VBARJERA '' :'
'~ . .:
,. sa defini~i polarizarea inversii, expun.nd conditiile necesare acesteia
""NotaHi, in original, VBIAS' (n. t.)
I i 22 lntroducere in semiconductoare Polarizarea jonc\iunii pn 23
: i
'--'
Sursa de tensiune de polarizare transfera electronilor liberi energie suficienta pentru La polarizarea directa, electronii liberi primesc de la sursa de tensiune de polarizare
ca ei sa depa;;easdi potenp.alul de bariedi din regiunea golWi ~i sa p5.trund5. in regiunea suficienta energie ca sa depa~easca potenFalul de bariera, sa "surmonteze"1 practic, cui-
p. C\nd ajung acolo, ace~ti electroni de conductie vor fi pierdut deja destula energie pen- mea energetic5. ~i sa traverseze regiunea golita. Energia necesara electronilor pentru a
tru a se combina imediat cu galurile din banda de valen~a. traversa regiunea golita este' egal8. cu potenpalul barierei. Cu alte cuvinte, electronii
Acum~ electronii se afla tn banda de valenta a regiunii p din cauza ca. la trecerea peste cedeaza o cantitate de energie echivalenta cu potenfialul barierei, atunci ca.nd tra-
potenralul barierei au pierdut prea multa energie pentru a mai putea ramane 1n banda verseaza regiunea golitii. Aceasta pierdere de energie are ca rezultat aparitia unei ciideri
~e canductie. ~trucat sarcinile de semne diferite se atra& bo.rna pozitiva a sursei de ten- de tensiune pe jonc}iunea pn, egala cu poten!ialul barierei (0,7 V Ia siliclu ~i 0,3 V Ia
SIUne de polanzare atrage electronii de valenta catre capatul din stanga (1n figura) al
germaniu), ca 1n fig. 1-22(b). Pe regiunile p 9i n apar ni~te mici caderi suplimentare de
regiunii p. Golurile din regiunea p constituie mediul sau ,calea" de propagare a aces tor tensiune datoriUi. rezistentei interne a materialului. In cazul materialelor semiconduc-
electroni de valenta prin regiunea p. Electronii se deplaseaza de la un galla urm5.torul toare dopate, aceasta rezis'tenf8., numita rezi.Sten!3 dinamic3, este foarte ~idi ~i~ de obi-
ca.tre stAnga. Golurile~ care sunt purtlitorii majoritari in regiunea p, se deplaseaza efectiv cei, poate fi neglijata. Ve~i afla mai multe detalii 1n secrunea 1-8.
(nu ~i real) la dreapta, catre jonctiune, ca 1n fig. 1-21. Aceasta deplasare efectivii a goluri!or Polarizarea inversa
se nume;;te curent de goluri. Mai putep. considera curentul de goluri ca un flux de elec-
\i troni de valentii prin regiunea p, unde golurile constituie singurul mijloc de deplasare a! Polarizarea inversa este metcida prin care curentul este 'impiedicat sa stdbata j~nc
acestor electroni. p.unea pn. Figura 1-23 prezintii o sursa de tensiune continua, conectatii Ia capetele unei
Pe m5.sura ce electronii parasesc regiunea p prin conexiunea externa (fir conductor) 9i joncp.uni pn astfel incAt sa o polarizeze invers. Tensiunea de polarizare exterria este
se i'ndreapta ditre boma pozitiva a sursei de tensiune de polarizare, in urmalor raman notaUi VPOL' ca ~i in cazul polariziirii directe. Observati ca. borna 'pozitiva a VPOL este
goluri tn regiunea p; toto data, ace~ti electroni devin eleCtroni de conducp.e in finll meta- conectata Ia regiunea n a jonc}iunii pn, iar bema negativa, Ia regiunea p. De asemenea,
lie. Amintiti-vii di 'in conductoare banda de conducpe ~i cea de valenta se suprapun, observap. ca. Iap.mea regiunii golite este reprezentaHi. ca fiind mai mare decat la
astfel ca. un electron are nevoie de mult mai pupna energie pentru a deveni electron liber polarizarea directa sau la echilibru.
decat in semiconductoare. Deci exista o sursa neintrerupta de goluii ce se deplaseaza Figura 1-24 ilustreaza fenomenele ce au regiuneap regiunean
efectiv c!tre joncp.unea pn pentru a se combina cu fluxul nelntrerupt de electroni ce tra- lac la polarizarea inversa a unei jonctiuni
verseaza joncp.unea catre regiunea p. pn. Deoarece sarcinile de semne diferite se
Electul pofariziiril dlrecte asupra reglunii golile Pe masurii ce numarul electronilor care a trag, borna pozitiva a sursei de tensiune de
patrund in regiunea golita cre~te, numarul de ioni pozitivi scade. Pe masurii ce num5.rul polarizare uatrage" electronii liberi, care sunt
u golurilor care p5.trund efectiv in regiunea golitii~ de cealalta parte a jonctiunii pn, cre~te, purtcltorii majoritari in regiunea n, in sensul
num.rul de ioni negativi scade. Reducerea numarului de ioni pozitivi ~i negativi in indepartarii de joncfiunea pn. Pe miisura ce
polarizare directa produce o ingustare a regiunii golite, cain fig. 1-22. electronii se deplaseaza catre bema pozitivii
a sursei de tensiune, apar ioni pozitivi sti-
VBARIERA plimentari. Aceasta are ca rezultat cresterea
in Hitime a regiunii golite ~i o saradre 'in
purtcltori majoritari. FIGURA 1-23
Electronii de Ia borna negativii a sursei Jonctiune pn in poladzare inversa.
de tensiune pcltrund in regiunea p ca elec-
troni de valent. ~i se d.eplaseaza de la un galla altul spre regiunea golita, uncle creeaza
un surplus de ioni negativi. Aceasta areca rezultat o cre~tere a Iap.mii regiunii golite ~i o
regiunea golitii regiunea golita sclriicire in purtatori majaritari. Fluxul de electroni de valenta paate fi considerat ~i ca o
'
u (a) La echil!bru ~n absenta polarizarii) (b) Polarlzarea directa Tngusteaza regiunea golita ~~produce deplasare a golurilor "atrase" dtre borna-p~iti~ii.,~ _
Ia capetefe jonc!funJi pn o tad ere de tensiune ega! a 6/ "!".';:'
/1 :.'
cu potenvarut de bariera. regiunea
regiuneap golilii regiunea n
FIGURA 1-24
FiGURA 1-22 Joncfiunea pn in timpu/
Regi~nea gofita se ingusteaza i apare o c8dere de tensiune Ia capetele unei jonc(iUni pn polarizate direct. perioadei scurte de
\: tranzifie imediat dupB
ap/icarea polariz8rii
'
w
. Electul potenJlalulul de barlerii Ia Polarizarea directii Aminti!i-vii cii 1n regiunea golita, cam
inverse.
pul electric dintre ionii pozitivi ~i negativi situa~ de o parte ~i de cealalt5. a jonc~iunii
creeaza 0 //culme energetic." de natura sa impiedice electronilliberi sa difuzeze prin
. ' jonctiune Ia echilibru (vezi fig. 1-19(b)). Aceasta este cunoscutii drept polcnfial de barierii.
''
:._;.
 24 lntroducere in semiconductoare
Po/ariza rea joncjiunii pn 25 1
'
Fluxul initial ai purti.itorilor de sarcina este trartzitoriu ~i dureazfi dear scurt timp de ~ j
la aplicarea tensiunii de polarizare inversa. Pe masura ce regiunea golita se extinde, Dlagramele de energie in polarlzare dlrecta ~llnversa
numarul purtiitorilor de sarcina disponibili scade. Cu cat regiunile n ~i p devin mai Amintip'va di Ia echilibru (in absenta polarizaril) benzile de conductie ale regiunilor :1.

sarace in purtatori majoritari, dlmpul electric dintre ionii negativi ~i cei pozitivi cre~te in
intensitate pilnii cilnd potenralul aferent regiunii golite ajunge Ia valoarea tensiunii de
polarizare, VPOL' Din acest moment, curentul de regim tranzit<?riu dispare aproape com-
plet, cu excepfia unui curent invers foarte mic, de obicei neglijabil.
Curentullnvers Curentul extrem de mic care continua sa drcule in polarizare inversa
dupii disparipa curentului de tranzipe se datoreaza purtatorilor minoritari din regiunile
n ~i p, rezultap. ln urma generfirii termice a perechilor electron-gal. Electronii liberi, in
numar foarte mic in regiunea p (minoritari), sunt ,impin~i'' catre jonc!iunea pn de ten-
siunea de polarizare negativa. C._nd.ace~ti electroni ajung in regiunea golita, extinsa, ei
,coboadi culmea energetidl", se combina, ca electroni de valenta, cu golurile minoritare
ale regiunii n ~i se deplaseaza ditre borna pozitivfi a tensiunii de polarizare, generBnd un
mic curent de goluri.
Nivelul energetic al benzii de conductie din regiunea p este mai ridicat decilt eel a!
benzii de conducfie din regiunea n. Ca urmare, electronli minoritari traverseaza cu
u~urinfll regiunea golita intrud.t nu le este necesar un surplus energetic. Curentul invers
este ilustrat tn fig. 1-25.
n 9i p nu se suprapun din punctul de vedere al nivelurilor energetice. Condip.a de echili- ) \
bru este reluata in fig. 1-26(a). Nici unul dintre electronii liberi din regiunea n nu dispune U
de suficienta energie pentru a traversa joncp.unea pn ditre regiunea p.
La polarizarea directa a jonctiunii pn, nivelul. energetic ai benzii de conductie din :-1
regiunea n cre~te pana Ia suprapunerea cu banda de conducp.e din regiunea p. Numero~i \
electroni liberi dispun de suficienta energie pentru a surmonta 11 Culmea energetica" ~i a
piltrunde in regiunea p, uncle se combinfi cu golurile din banda de valent. Polarizarea
directa este ilustrata de diagrama de energie din fig. l-26(b). n
La polarizarea inversa a joncp.unii pn, banda de conducp.e din re.giunea- n dm.ne la
un nivel energetic care impiedid. piltrunderea electronilor liberi in regiunea p. in banda -~
de conducp.e a regiunii p se afla doar ca~iva electroni liberi, care coboara cu u~urinta "cul- ,...-.:
mea energetic" spre regiunea n, uncle se combina cu golurile minoritare din banda de
valenfa. Acest cureilt invers este extrem de mic In comparatie cu curentul in polarizare
directa ~i in mod normal poate fi neglijat. Figura 1-26(c) ilustreaza polarizarea inversii.
Energie Energie ,Cuime

regiunea
FIGURA 1-25 regiunea p gonta regiunea n
Curentul invers, extrem
de mic, caracteristic
jonc{iunii pn polarizate
invers Se daloreaza
purtatorilor minorilari
apiiruJi in urma genetiirii . \
Il __ _'
termice a perechHor pn
electron-go!. (a) La echiiJbru i regiunea (b) Polarizare directa. I regiunea
golita Curentul este format goliUi
din purtii.tori majprltarl. ' i

Energie
__ _) ''
Strapunuerea in pofarlzare inversa !n mod normal, curentul invers este atilt de mic !neat ,Cuime
poate fi. neglijat. Dar dad. tensiunea de polarizare inversa aplicata din exterior cre~te
pana la o valoare numita tensiune de striipungere, curentul invers cre~te substanfial.
lata ce se lntfunpla. Tensiunea mare de polarizare inversa furnizeaza energie elec- ._,I
tronilor liberi minoritari, iar ace~tia, fiind accelerap. in regiunea p, se ciocnesc cu atomi cu
suficientfi energie pentru a arunca electronii de valenta de pe orbitele lor in banda de
conducp.e. Electronii de conductie nou creati au nivelul energetic de asemenea ridicat ~i
reiau procesul. Dadi. un electron in mi~care pri.n regiunea p disloca. doar alti doi electroni
de pe orbitele de valen~a, numfirul de electroni de conductie se multiplica rapid. C&nd
{c) Polarlzare inversa. Nu existii. curent
ace~ti electroni de inalta energie traverseaza regiunea golitfi, le ramane suficienta energie
pentru a strabate regiunea n ca electroni.de conducp.e, in Ioc sa se combine cu golurile.
al purtatorilor majoritari, cl doar
un mlc curent de purtatorl mlnorltari.
i regiunea
goliUi
n
Multiplicarea electronilor de conductie in modul prezentat anterior se nume1te in
FIGURA 126
avalan~a ~i are ca rezultat un curent invers foarte mare, care poate deteriora structura pn
din cauza disipil.rii de dildura In exces. Diagramele de energie pentru joncfiunea pn Ia echilibru, in polarizare directa i in po/arizare inversa.
:l
.' .'I

n
i i
: I
 "'u llllroaucere 1n sem1conouctoare Caracteristicile curent-tensiune ale jonctiunii pn 27

Polarizarea jonctiunii pn - rezumat 1-8 CARACTRISTICJLE CURENT-TENSIUNE ALE

Polarizare dlrecta: permite trecerea curentulul JONCTIUNII PN
'
L. regiunea p reglunea n
Conectarea Ia polarizarea directa: plus Ia Am aratat ca polarizarea directa a joncj:iunii pn permite trecerea curentului, iar
regiunea Pi minus la regiunea n. polarizarea inversa o impiedica, exceppe facand un curent invers neglijabil.
Tensiunea de polarizare trebuie sa fie mai Tn polarizare inversa, curentul nu circula atata timp cat tensiunea de polarizare inversa
u' I mare dedit potenj:ialul barierei.
nu este mai mare sau egala cu tensiunea de strapungere a joncj:iunii. Tn aceasta
Potentialul de bariera: 0,7 V pentru siliciu;
0,3 V pentru germaniu.
secpune vom studia mai amanunpt, in reprezentare grafica, relapile tensiune-curent
i ce caracterizeaza joncj:iunea pn.
'-.! Purtatorii majoritari formeaza curentul direct.
Purtatorli majoritari se deplaseaza catre Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
jonctiUnea pn.
t ,
Sa analizaji caracteristica curent-tensiune (I-V) a unei joncj:iuni pn
:~ Regiunea golita se lngusteaza.
I> Sa explicar; domeniul de polarizare directa al caracteristicii I V
'~ '
Polarizare lnversa: nu permite trecerea curentului ... sa explicati domeniul de polarizare inversa al caracteristicii 1- v
' ! I> Sa identificap potenj:ialul de bariera
regluneap reqiunean
' i
Conectarea la polarizarea inversa: plus Ia
.... sa identificati tensiunea de stdipungere
regiunea n; minus Ia regiunea p. ... sa comentap. efectele temperaturii asupra jonc}iunii pn
Tensiunea de polarizare trebuie sa fie mai
mica decat tensiunea de strapungere. Caracteristica I-V Ia polarizarea directa
Purtatorii minoritari formeaza un rnic curent Dupa cum ap invii tat, la aplicarea unei tensiuni de polarizare directii unei jonc}iuni
invers. pn, prin joncpune circuia un curent. Acesta este numit curcnt direct se noteaza IF.
Purt~Horii majoritari se deplaseaza in sensul Figura 1-27 ara.tii ce se lntampUi cnd tehsiunea de polarizare directii cre~te de Ia zero
indepartarii de joncpunea pn, in scurtul interval spre valori pozitive . .Rezistorul are rolul de a limita curentul direct la o valoare care nu
de regim tranzitoriu. produce suprainca.Izirea jonctJ.unii pn ~i deteriorarea ei.
Cre~te laj:imea regiunii golite. La tensiunea de 0 V la capetele joncpunii pn, nu existii curent direct, dupii cum indicii
fig. 1-27(a). Pe m5.sud ce cre~teti tensiunea de polarizare, curentul direct ~i diderea de
tensiune pe joncj:iune cresc treptat, ca 1n fig. 1-27(b). 0 fracj:iune din tensi.unea de
polarizare aplicata cade pe rezistorul de lirnitare. Cil.nd tensiunea de polarizare aplicata
SECTIUNEA l-71NTREBARI RECAPITUlATIVE atinge o valoare pentru care diderea de tensiune pe joncpune este de aproximativ 0,7 V
1. Descrieli polarizarea directa a jonctiunii pn. (potentJ.alul barierei), curentul direct incepe sa creasca rapid.
2. Explicati cum se polarizeaza direct o jonctiune pn. Dadi. vep. continua sa mariti tensiunea de polarizare, curentul va cre~te foarte repede,
3. Descrieti polarizarea inversa a jonc~unii pn. insa caderea de tensiune pe joncp.unea pn cre~te lent ~i foarte putizl peste valoarea de 0,7"'
4. Explicati cum se polarizeaza invers o jonctiune pn. cum vedep_ in fig. 1-27(c). Aceasta cre~tere mica a caderii de tensiune pe jonctiunea pn
5. Comparati caracteristicile regiunii golite in polarizare directa ~i inversa. peste potenP.alul de bariera se datoreaza caderii de tensiune pe rezistenta dinamidi. a
6. fn ce mod.de polarizare se genereaza un curent de purtatori majoritari? rnaterialului semiconductor.
7. Cum se produce curentul invers intr-a jonctiune pn? rra.~area corbel JMV Dadi repi'ezentafi grafic prin puncte rezultatele masudirilor efectu-
I : 8. Cand are loc strapungerea unei jonctiuni pn? ate cu montajul din fig. 1-27, obFnep caracteristica 1-V pentru joncp_unea pn polarizata
1
u 9. Defini!i avalan9a cu referire Ia jonctiunile pn. direct, cain fig. 1-28(a). Curentul direct (lp) este reprezentat crescator catre extremitatea
de sus a axei verticale, iar tensiunea directa (Vp'') pe jonctiunea pn este reprezentata
crescator catre dreapta axei orizontale.
( !
' fn limba romina se folose~te ~i notapa I 0 . (n. t.)
''1n limba romana se folose~te ~i nota~ia U0 . (n. t.)

., ..... ,

' '
 . -'
28 lntroducere in semiconductoare Caracteristicile curentlensiune ale joncVunii pn 29 , 1

Dupa cum se observa 1n fig. 1-28(a), curentul direct cre~te foarte pu~in inainte ca ten- bariera de 0,7 V.'Punctul C corespunde figurii l-27(c), pentru o tensiune directa Vp apro-
siunea directa pe joncpune sa atinga aproximativ 0,7 V, in zona de curbudi a graficul~i. ximativ egala cu potenlialul de bariera. Pe masura ce tensiunea depolarizare aplicata din
Dupa acest punct, tensiunea directa ramane in jurul valorii de 0,7 V, dar Ip cre9te rap1d. exterior ~i curentul direct continua sa creasca dincolo de zona de curbura, tensiunea
A9a cum am mai mentionat, VF mai cre9te pufin peste 0,7 V la cre9terea curentului, in directa cre~te purn peste 0,7 V.ln practica, tensiunea directa nu poate depa~i 0,90 V, in ' _,:.

principal datorita diderii de tensiune pe rezistenta dinamidi. Domeniul normal de

funcfionare pentru o joncfiune pn polarizatii direct este eel de deasupra curburii graficului. Scara
.
functie de curentul
'
direct.
t, (rnA)

r- - - - - - - - - - - - -
t,(mA)
de masura tipidi. pentru IF este tn rnA/ a9a cum se poate vedea. , __:

FIGURA 1-27
MBsuratorile in polari- c
zare directa indica varia-
fiile de ansambfu ale VF Jl: ------------------- 'I
i IF Ia creterea VPOL'
', '

Curburii tjl_ -----

-------------
-,
8 t:.l,
0
A
_.,:-=::::!::::::::..._;____:_., v,
0,7V
v, i
0
(a) (b)
\
i

(a) Tensiune de polarizare absenta.

FIGURA 1-28 '
Caracferistica 1-V pentru po/arizarea directa. Graficul {b) ilustreaza scBderea rezistentei dinamice catre
Joncpunea pn este Ia ech!libru. partea superioara a curbei (r'd =!J. VF I !J.JF).
.-,

aezistenta dinamlc3 Spre deosebire de rezisterita liniara, rezistenta unui material de tip
pn in polarizare directa nu este constanta in tot domeniul de valori. Pentru ca. rezisten~a
variaza de-a lungul curbei V-1, ea este denumita dinamicif sau de c.a. (curent alternativ). .-~:
Rezistenta interna a dispozitivelor electronice se noteaza, de obicei, cu r', in loc de R. Li
Rezistenta dinamidi a unei diode se noteaza r'd.
Cea mai mare rezistenta corespunde portiunii de grafic de sub curbura, deoarece
variatia curentului este foarte midi la .o variatie data de tensiune (r'd = 8. VF l !J.IF).
Rezistenta incepe sa scada :in zona de curbudi ;;i devine minima deasupra acesteia, uncle '., }

are lac o variafie importanta a curentului pentru o varia fie data a tensiunii. Aceasta pro-
prietate este ilustratii in fig. l-28(b) pentru diferente egale ale VF (II V) in domeniul si-
tuat de o parte ~i de cealalta a curburii, aici reprezentat la scara mai mare.
Caracteristica /-VIa polarizarea inversa
Cllnd joncliunii pn i se aplica o tensiune de polarizare inversa, prin joncjiune circulii
doar un curent invers (IR)", extrem de mic. Figura 1.:.29 ilustreaza fenomenele ce au loc Ia __ )
(b) Tensiune de polarizare airecta mica (V,< 0,7 V), (c) Tensiunea directa atinge i p8.streaza valoarea
de aproximativ 0,7 V. Curentul direct continua sa creasca
cre9terea tensiunii de polariz~re inversa de la 0 V catre valori negative.
curent direct foarte mic.
Ia creterea tensiunii de polarizare. La o cadere de .tensiune de 0 V pe joncJ:iunea pn nu exista curent invers. Pe masura ce
cre9teJi treptat tensiunea de polarizare inversa, apare un curent invers foarte mic, iar
Punctele A, B 9i C de pe graficul din fig. 1-28(a) corespund masuratorilor din fig. 1-27. caderea de tensiune pe joncjiunea pn cre9te, cain fig. 1-29(a). Cand mariti tensiunea de
Punctul A corespunde figurii l-27(a), adica unei tensiuni de polarizare zero. Punctul B
corespunde figurii 1-27(b), cand tensiunea directa este mai midi decat potentialul de *in limba romana se folose~te ~i notaP,a [!NV" (n. t.)
 vv - UIUUUUO..CIC Ill ;)CJIIIl.UIIUUl.~Udfi:: Caracteristicile curent.tensiune ale joncliunii pn 31

polarizare aplicata pana lao valoare pentru care tensiunea inversa ce cade pe jonctiunea 0
pn (VR)' devine egaJii CU tensiunea de Strapungere (V5TR)", curentuJ invers !ncepe Sa FIGURA 1-30 :::::=o====t-
A
0
creasca rapid. Graficu/ caraateristicii I~V penfru po/arizarea
Continuand sa marip. tensiunea de polarizare, curentul cre~te 1n continuare foarte inversB.
repede, insa caderea de tensiune_pe jonctiunea pn cre~te foarte pup.n peste Vsrw cum se
vede !n fig. 1-29(b). Cu unele excepfii, regimul de striipungere nu este eel normal pentru
funcfionarea majoritiifii dispozitivelor bazate pe joncfiuni pn.
u'
Tensiune de strapungere Tensiune de strapungere

i i
iI Graficul complet al
w
caracteristicll /- V
Combinfuld cele douii grafice, pentru
il.J' polarizarea directa ~i pentru polariza-
rea inversa, vep. obp.ne grafic'ul.complet
a! caracteristicii I-V pentru o joncpune
! !i pn, a9a cum apare !n fig. 1-31. Retinep
w ca. IF se mascara in rnA, pe cfmd IR se
m8.soar8. in ~A.

\ i Efectele temperaturii asupra caracteristldi /- V

' .
i..I __ j '
""'-==o- v,,, + o.-.""'~~===
ln cazul unei joncp.uni pn polarizate direct, Ia temperatura mai mare, ctirentul direct
este mai mare pentru o aceea;;i valoare a tensiunii directe. De asemenea, pentru o valoare
(a) 0 tenslune de polarizare !nversa mai mica decal (b) cand tensiunea de polarizare depa~e~te valoarea data a curentului direct, tensiunea d.irecta scade. Aceasta se reflecta )>i in graficul carac-
valoarea de strapungere produce un curent de stn3pungere, curentur rnvers cre~te rapid, teristicii I-V din fig. 1-32. Curba cu linie plina corespunde temperaturii camerei (25C), iar
invers extrem de mic. iar suprainca!zirea poate distruge materialul de tip pn.
cea cu linie punctata, unei temperaturi mai ridicate (25C + .6.1). Observap. ca. potentialul
de baried scade la cre;;terea temperaturii.
FIGURA 1-29
Curenful i tensiunea Ia o jonc(iune pn polarizafB invers.
t, (rnA)
Trasarea grallcului/-V Dacii reprezenta!i grafic prin puncte rezultatele masurl\rilor efec- la25'G+AT

( )
tuate conform figurii 1-29, obpne!i caracteristica I-V pentru o joncrune pn polarizatii ;i la25'C
invers. Curba tipidi este prezentata in fig. 1-30. Curentul invers (IR) este reprezentat
iw' cresdi.tor di.tre extremitatea de jos a axei verticale, iar tensiunea inversa (VR) care cade pe i
:
joncp.unea pn este reprezentata crescator spre st.nga axei orizontale. Punctul A de pe
~ VSTR Q1mAJ,
v,
grafic corespunde masuratorilor din fig. 1-29(a), iar punctul B le corespunde celor din fig. ====~-=~~--~
'''
-J
1-29(b).
Vedep. deci di exista un curent invers foarte mic (uzual, J.tA sau nA) pana ce dderea
de tensiune pe jonctiune a tinge cu aproximafie valoarea de stdpungere (VSTR), in zona
0 0.7V
R
I
t------------------- I
1 f1A 0,7 v
0,7V-AV

I, I de curbura. Dupa aceea, tensiunea inversa ramane aproximativ Ia valoarea VSTR' dar IR
I : cre;;te foarte repede, provoc.nd supraincalzirea ?i, posibil, deteriorarea jonctiunii.
Tensiunea de strapungere la o joncP,une pn tipidi din siliciu poate lua diferite valori, dar
o valoare minima de 50 V nu este ie~it8. din comun. FIGURA 132
Efec/uf femperaturii ' (f!A)
i ', ' (f!A)
FIGURA 131 asupra caracteristicii
...J "' In limba romana se folose~te ~i notapa U1Nv (n. t.) 1-V a joncfiunii pn. Valori/e de 1 mA i 1 ;.tA, de pe axa
Graficu/ complet a/ caracterisficii I~V pentru o
"'"' !n original, (n. t.) vertica/8, sunt maraate pentru compararea scaritor de
VBR' joncfiune pn. curent.

L.....l
32 lntroducere in semiconductoare Dioda 33

in cazul jonc~unii pn polarizate invers~ cre~terea temperaturii implidi marirea curen- Conectareain polarlzare dlrecta Dioda Structura de joncpune pn semiconductoare
tului lnvers. Diferen}a dintre cele doua curbe este reprezentata exagerat in fig. 1-32, pen- este polarizatii direct dud sursa de Contacte meta!ice 9i
tru. o mai buna in~~legere. Gandip.-va di valorile curentului invers raman extrem de tenninale de sarma
tensiune se conecteazii cain fig. 1-34(a).
sdizute. Berna pezitiva a sursei se cenecteaza
Ia aned prin intermediul uri.ui rezistor
SECTIUNEA 18 INTREBARI RECAPITULATIVE de limitare a curentului. Berna nega-
1. Comentati semnificatia zonei de curbura a graficului caracteristicii Ia polarizarea directa. tivii a sursei se conecteazii Ia catod. (a} Structura de baza a diodei
2. in care domeniu al graficului functioneaza in mod normal o jonctiune pn polarizata direct? Curentul direct (Ip) circulii dinspre
3. Ce valoare este mai mare: a tensiunii de strapungere sau a poten\ialului de bariera? anod spre catod, cum aratii desenul.
Ciiderea de tensiune directii (Vp) da- Anod {A) ~~ catod {C)
4. in care domeniu al graficului func~oneaza in mod normal o jonctiune pn polarizata invers? n
toratii potenjialului de barierii are
5. Ce influen\a are cre~terea temperaturii asupra poten\ialului de bariera? i
poteitralul pozitiv pe anod ~i pe eel (b) Simbolul grafic c. J
negativ pe catod.
conectarea in polarlzare lnversa Dioda FIGURA 1 _33
este polarizata invers dind sursa de
1-9 DIODA tensiune se conecteazii ca tn fig. 1-34(b). Struotura diodei i simbolul graflc.
Berna negativii se conecteazii la anod,
Tn aceasta sectiune se arata ca dioda este un dispozitiv bazat pe jonctiunea pn ~~ este iar cea pozitiva se cenecteazii la catod. Rezistorul nu este necesar la polarizarea inversii, r)
prezentat simbolul ei grafic. Yeti mai alia care sunt cele trei nivel~ri de complexitate In fiind reprezentat doar din considerente de consecvenlii. Curentul este zero (neglijiind ,__ l
care pot fi modelate diodele In vederea utilizarii lor In circuite. curentul invers, mic). Remarcar cii intreaga tensiune de polarizare (VPOL) cade pe diodii.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fiti capabil: Diode uzuale v, VpoL

Sa comentaji modul de funcjionare a diodei ~i sa explicaji

cele trei modele de dioda
~ Sii explicar legatura dintre joncjiunea pn ~i diodii
Cateva dintre cele mal riispartdite tipuri de
diodii sunt prezentate in fig. 1-35. Catodul ~i
anodul apar marcate pe corpul diodei tn R
-+

I,
R
-
I=OA
+ ..
~

!-;
J

diverse moduri, in funcFe de tipul capsulei.

~ Sii recunOa)>te~i simbolul diodei ~i s8.-i identificap. terminalele Catodul se marcheazii de obicei cu un inel, o
,.. sa_recunoa?teti diodele in diverse configura~ii fizice pHicu~a sau alte forme. La capsulele care au
~ Sii explicaji modelul ideal a! diodei unul dintre terminale conectat la carcasii, car-
:)
~ Sii explicar modelul practic a! diodei casa este catodul. Dadi ave~i dubii, consultap. (a) Polarizare directa (b) Po!arizare inversa
~ Sii explicali modelul complex al diodei
totdeauna un catalog, cum vep. invii~a in :I
Capitolul 2. FIGURA 1-34
Conectarea diodei in polarizare directa i inversB. n
Modelul Ideal al diode! I
Struc:tura ~I slmbolul dlodel
Modelul ideal a! diodei este un .si~plu mtrerupiitor. In polarizare directa, dioda se ;J
Dioda de uz general sau redresoare este un diSpozitiv realizat pe baza unei.singure
comporta ca un intrerup.ator fnchis, cain fig~ 1-36(a). ln polarizare inversii, se comporta
joncp.uni pn,'Previizuta cu contacte cenductoare ~i terminale de s.rmii conectate la fiecare
ca un intrerupiitor. deschis (fig. 1-36(b)). Potenralul de barierii, rezistenta dinamicii tn ,~.
regiune, cain fig. 1-33(a). jumiitate din diodii este constituitii din semiconductor de tip
conducFe directii ~i curentul invers sunt neglijabile. 1 (
n, iar cealaltii jumiitate, din semiconductor de tip p. Vep. recunea~te deci dispozitivul
Graficul caracteristicii diodei ideale, din fig. 1-36(c), dii imaginea modulul in care l '
realizat cu joncjiune pn, discutat in secp.unile p~ecedente.
funcroneazii o diodii idealii. lntrucat potenralul de barierii ~i rezistenja dinamicii in con-
Simbolul grafic a! unei diode de uz general sau redresoare este prezentatin fig.1-33(b).
duc~ie directa sunt neglijabile, se aclinite ca., in polarizare directa, diderea de tensiune pe ~-~
Regiunea n s~ nume~te catod, iar regiunea p se nume9te anod. ,Siigeata" simbolului este. i
diodii este nulii, dupa cum indica ramura graficului din lungul axei verticale pozitive. i :,
orientata in sensul cenven~ional al curentului (opus sensului de deplasare a electronilor).
VF =OV
Polarizarea dlrecta ~~ lnversa a dlodelor Curentul direct este determinat de tensiunea de polarizare ~ide rezistorul de limitare. :~
Considerapile prezentate anterior asupra polariziirii jencfiunii pn sunt valabile ~i in
(12)
cazul diodelor, intrudi.t dioda este un dispozitiv alditult dintr-o joncrune P"

(~~
',- t'
 ..r..c 1nuuuu~.:tjrt! 1r1 sem!conauctoare Dioda 35

Tensiunea inversa este egali.i cu tensiunea de polarizare.

:
,__;
i
FiGURA 1-35
Capsule de diodB
uzuale i idenfificarea
terminalefor. A
A. c
VR = VPOL
Modelul ideal este util cand efectuati o operare de depanare sau dind urmarir pe o
schema modul in care funcfioneaza un circuit, in aceste cazuri nefiind necesara cunoa~
terea cu mare precizie a valorilor tensiunii sau curentului.
c
'
LJ
'

cil'
cp A~
c Modelul pradit al dlodei
Modelul practic- eel mai frecvent folosit- adauga potenralul de barieril Ia caracte-
ristica de intrerupi.itor ideal. fn polarizare direct., dioda se comporHi ca un Intrerupi.itor
Inchis In serie cu o sursi.i de tensiune de midi valoare (considerati.i, la siliciu, de 0,7 V),
egalEi. cu potenpalul barierei ~i orientati.i cu extremitatea pozitiva ditre anod, caIn fig.
c
1-37(a), Sursa de tensiune data de potenralul de barierii reprezintii ciiderea de tensiune

d
A
cfiPc constanta (VF) ce apare pe joncti:unea pn a diodei numai Ia polarizarea direct, nefiind o

i \
/ c~
A sursi.i activa.

FIGURA 1-37
Modelul practic
Modelu! praclic al diodei

w Model Ideal de dioda Model ideal de dlodci al.diodei.

FiGURA 1-36
Modelu/ ideal a/
diodei.
(a) Po!arizare direct.~ (b) Polarizare inversa

(a) Po!arizare directa {b) Polarizare inversa

u'

: '\
u
~.-.----------r----------- ~

~,.-------------~~~~----------.~
i !
! ;
0 0,7V
._,i

,, (c) Curba caracterisUca (penlru siliciu)

(c) Graficul caracteristicii ideale
In polarizare inversa, dioda se comportii ca un lntrerupiitor deschls, similar modelului
ideal, dupa cum se vede in fig, 1-37(b). Potenralul de barierii nu intervine in funcro-
; ) intrucat curentul invers este neglijabil, se consider. nul, dupa cum indica ~i porp.unea narea diodei 1n polarizJ.;:c irwersa, deci nu se ia in considerap.e.
~-
din caracteristicii de pe axa orizontalii negativii din figura l-36(c), Caracteristica unei diode cu siliciu dupa n'lodelul practic este prezentata in fig, l-37(c),
IR= OA lntrucat se ia in consideraf:ie potentialul de baried, iar rezistenta dinamidi In conducfi.e
directa se neglijeazi.i, 1n polarizare direcHi apare o c.9.dere de tensiune p"e .d.iodii, a~a cum
 36 lntroducere in semiconductoare Dioda 37 r,
i I
indica porliunea de grafic din dreapta originii. Modelul complex al diodei Modelul complex al diodei
FIGURA 138
VF = 0,7 V (la siliciu) Modelul complex
VF = 0,3 V (la germaniu) af diodei.
Curentul direct se determinii din formula:
(13)

Intrud.t curentul invers este neglijabil, se considera nul, dupa cum indica ~i porpunea
din caracteristica de. pe axa orizontala negativa.
(a) Polarizare directa (b) Polarizare inversa
IR= OA
VR = VPOL
Modelul complex al diodei
Modelul complex ai diodei cuprinde potenpalul de bariera, rezistenta dinamidi in
conducpe directa (r' d), de valoare midi, ~i rezisten~a intema in conducp.e inversa (r' R), de
valoare mare. Rezistenta inversa se ia in considerap.e deoarece constituie calea pe care
circulii curentul invers, care a pare in acest model al diodei.
in polarizare directa, dioda se comportii ca un intrerupator inchis tri serie cu sursa de inclinare datorata micii
tensiune data de potentialul de bariera ~i cu mica rezistenta dinamidi in conduCPe direc- rezisten!e de conduc~e directa i ;
tii (r'd), cain fig. 1-38(a). !n polarizare inversii, dioda se comportii ca un intrerupiitor deschis . '
.. )
in paralel c;u rezistent~ interna, mare, in conducp.e inversa (r' R), dupa cum se vede in fig.
l-38(b). Potenralul de bariera nu intervine in funcj:ionarea diodei in polarizare inversii,
deci nu se ia in considerap.e. Curent invers mic, n
Caracteristica unei diode cu siliciu dupa modelul complex este prezentatiiin fig. 1-38(c). datorita rezisten!ei mari '. )
in conductie inversa
!ntruc.t sunt luate tn considerap.e potenp.alul de bariera ~i rezistenta dinamica in con-
ducp:e directa, inseamna ca. pe dioda polarizatii direct apare 0 cadere de tensiune.
Aceasta (notatii Vp) include tensiunea data de potenralul barierei ~ide ciiderea de tensiu-
ne, de midi valoare, de pe rezistenta dinamidi, dupa cum indica ramura de grafic din (c) Curba caracterislica (pentru siliciu)
dreapta originii. Caracteristica este inclinata din cauza faptului ca. valoarea diderii de
tensiune pe rezisten~a dinamica se miire~te Ia cre~terea curentului. 1n cazul modelului
complex ai diodei cu siliciu se aplica urmatoarele formule:
(14)

(a) Determina}i tensiunea ~i curentul in conducre directii pentru toate cele trei mo-
(15)
dele ale diodei din fig. l-39(a). Af!ap, de asemenea, in fiecare caz, ciiderea de tensiune pe
rezistorul de limitare. Se conSiderii r' d::: 10 .Q pentru valoarea determinata a curentului
direct.
La determinarea curentului invers se p.ne secima de rezistenta in paralel, repre-
(b) Determinap. tensiunea ;;i curentul in conduc~ie inversa pentru toafe cele trei mo-
' ,
zentarea grafica a acestuia fiind ramura din stanga originii. Zona de strapungere nu este
reprezentata deoarece, pentru majoritatea diodelor, strapungerea nu constituie un mod dele ale diodei din fig.l-39(b). Aflar, de asemenea, In fiecare caz, ciiderea de tensiune pe
normal de funcp.onare. rezistorul de limitare. Se considera IR = 1 fiA.
Exemplul urmator ilustreaza diferen}ele ce apar la analizarea unui circuit simplu Rezolvare
datorita utiliz8.rii celor trei modele ale diodei. (a) Modelul ideal: VF = 0 V
'J
I = VPOL = 5V =SmA
F 'R 11r()
~ i ::Sl:S Jntroducere in semiconductoare Dioda 39
i

Ru"ur PoziJionarea muiUntetrului digital pentru testarea diode! or Unele multimetre digitale sunt
FiGURA 139 prevclzute cu o pozifie pentru testarea diodelor. Un multirnetru digital obi~nuit, ca acela
I ~'
1kn 1kn din fig. 1-40, are marcat un mic simbol de dioda in pozitia respectiva a comutatorului de
+
v,"_I sv funcpi. Atunci cfuld este selectata pozitia pentru testarea diodelor, aparatul furnizeaza din
interior o tensiune suficienta pentru polarizarea a tat directa, dH ~i inversa a unei diode.
Aceasta tensit~ne poate varia in funcfie de marca aparatului, insa in general este cuprin-
l i
I '
sii intre 2,5 V ~i 3,5 V. Starea diodei testate este ind.icata prin afi~area valorii tensiunli sau
w intr-un alt mod.
(a)
Oioda tuncponeazii ln fig. 1-40(a),
1 r V1IMIT= IpRUMIT = (5 mA)(lkQ) = 5 V firul ro~u a] aparatului de masura
(plusul) este conectat Ia anod, iar eel
Modelul practic: VF= 0,7V negru (minusul), Ia catodul diodei,
VPOL- VF 5V-0,7V = 4,3V = 43 mA pentru a a polariza direct. Dad.
RUMrr lkn lkn ' dioda este bunii, valoarea afi~tii va
: i fi cuprinsa intre 0,5 V ~i 0,9 V, va-
' VuMIT= IFRUMIT ~ (4,3 mA)(lkn) = 4,3 V
1oarea tipicii in polarizare d.irectii
VPOL -0,7V 5V-0,7V = 4,3V =426mA fiind de 0,7 V.
Modelul complex:
I, RuMrr+r', 1kn+10fl 1010fl
' ln fig. l-40(b) se observii ca
dioda este conectata invers, pentru
VF =0,7 V + Ipr'd = 0,7 V + (4,26 mA)(lO fl) = 743 mV ca polarizarea ei sa se fadl invers.
i ) VuMIT= IpRLlMIT = (4,26 mA)(lkn) = 4,26 V Daca dioda functioneaza cored,
' I
i valoarea afi~ata ~a depinde de
:._} (b) Modelul ideal: JR = OA sursa de tensiune din interiorul
VR = VPOL = 5 v aparatului. Valoarea de 2,6 V din
VLIMIT =0v ilustrap.e este tipica ~i se datoreaza
unei valori foarte marl, in conductie
Modelul practic: JR = OA inversii, a rezistentei, pe care cade,
VR = VPOL = 5 v practic, toata tensiunea furnizata de (a) Testare in polarizare directa (b) Testare in polarizare inversa
V1IMIT = 0 V sursa interna. F UAA _
I 1 40
w Dloda este delectii Dacii dioda este IG . , , ,
Modelul complex: JR = 1 JlA m t rerup t"a, va1oarea d e tensmne Testarea cu multimetru/ dtglfaf a une1 dtode care func{1oneaza
VL!MIT = JRRLIMIT = (1 JlA)(1 kn) = 1 mV afi~ata va fi cea tipicii pentru un cir- coree1
: )
VR = VPOL- VuMIT = 5 V- 1 m V = 4,999 V cuit intrerupt (de obicei 2,6 V) a tat in polarizare directa, c&t 9i in polarizare inversa, cum
I
J arata fig. 1-41(a) ~i (b). Dadi dioda este scurtcircuitata, aparatul afi~eaza 0 V in ambele
ExerciJiu complementar Consideram ca dioda din fig. 1-39(a) se intrerupe. Care vor fi moduri de polarizare, cain fig. 1-41(c). Uneori, o dioda defecta poate prezenta in arnbele
diderile de tensiune pe dioda ~i pe rezistorul de limitare? cazuri o micii rezistentii, in loc de scurtdrcuit: !n asemehea cazuri, valoarea afi~ata va fi
mult mai midi decat tensiunea de gol obi~nuitii. De exemplu, o dioda striipunsii poate
genera o valoare a tensiunli de 1,1 Vin ambele sensuri, in loc de 0,7 V inpolarizare direc-
Testarea dlodelor tii ~i 2,6 V in polarizare inversa- valori normale pentru o diodii care func}ioneazii corect.
0 modalitate rapida ~i simpla de verificare a diodelor este utilizarea unui multimet~. Verillcarea dlodelor cu ohmmetrul Multimetrele digitale care nu au o pozi~e pentru
Dupa cum ~tip., o dioda buna prezinta o rezistenta foarte mare (sau lntrerupere) m miisurarea diodelor pot fi utilizate rn acela~i scop fixand comutatorul de funcfii in pozipa
polarizare inversa ~i o rezistenta foarte midi tn polarizare directa. 0 dioda defecta prin de ohmmetru. Pentru o diodii bunii, polarizata direct, valoarea rezistentei depinde de
intrerupere va prezenta o rezistent~ foarte mare (sau lntrerupere) a tat in polarizare dir:c- bateria din interiorul aparatului. Multe aparate nu dispun de suficienta tensiune pentru
: i ta, cat ~i in po1arizare inversa. 0 dioda scurtcircuitata sail str5.punsa va prezenta o rezls- a polariza direct, in mod corespunziitor, o dioda, dmd se utilizeazii scara de ohmi, iar
ten~a foarte mica sau zero a tat In polarizare directa, cat ~i in polarizare inversa. Defectul
1, 'r valoarea afi~ata poate varia de Ia cateva sute la ciiteva mii de ohmi. Pentru _o diodii i'2
w eel mai frecvent Ia diode este intreruperea. stare bunii in polarizare inversa, rezisten}a obtffiuta este foarte mare ~~ nu se mcadreaza
In ~omeniul de mEi.sura al majoritEi}ii aparatelor, indicap.a fiind de genul"depii~ire".
40 lntroducere in semiconductoare Rezumatul capitolului 41 , ,
i-,_,JI
De~i multimetrul digital nu afi~eaza cu precizie valorile rezisten~ei tn polarlzare REZUMATUL CAPITOLULUI
dire eta ~i inversa, aces tea sunt in masura sa in dice daca dioda funcfioneaza cored sau nu.
- ceea ce intereseazii, de obicei. Semnalizarea de depii~ire a domeniului de miisura indica ~'
In conformitate cu ril.odelul clasic a! lui Bohr, se considera ca atomul are o structura ' \
faptul di rezistenta in polarizare inversii este extrem de mare, dupa cum este de a~teptat. planetara, cu electroni ce se rotesc la diferite distante in jurul unui nucleu central. ! .l

0 valoare de c&teva sute p.nii la cateva mii de ohmi mpolarizare direct. est~ relativ midi Nucleul atomului este format din protoni ~i neutroni. Numiirul protonilor este
fatii de rezistenta in conducpe inversii, ariitfind cii clioda functioneaza corect. De fapt, numarul atomic al unui atom. r-,
rezistenta unei diode polarizate direct este, ln mod normal, mult mai micii de 100 n. 1 I
Electronii au sarcina negativa i se rotesc in jurul nucleululla clistan~e ce depind de ( \.
nivelurile lor energetice. Atomii prezintii benzi energetice dis~ete, numite piituri, in inte-
riorul ciirora se rotesc electronii. Structura atomului permite existenta unui anumit
numar maxim de electroni in fiecare piitura. Paturile sunt notate K L, M etc. in stare na- n
turala, arlee atom este neutru deoarece conp.ne un numar ega! de .pro toni ~i electroni. i\
Patura sau banda de la exteriorul unui atom se nume~te bandii de valenfii, iar elec-
tronii pe care li con~ne se numesc electroni de valenJii. Ace~tia au cele inai marl energii
dintre to1f electronii unul atom. Daca un electron de valen~a acumuleaza suficienta
energie dintr-o sursa externa - ca.Idura, de exemplu -, poate face un salt din banda de
valenta, desprinzandu..se diri atom.
Atomii semicondtictoarelor au patru electroni de valenta. Siliciul este materialul n
!
semiconductor eel mai larg utilizat.
Materialele conductoare au un numar mare de electroni liberi 9i cmi.duc curentul
foarte bine. Materlalele izolatoare au foarte pu1fni electroni liberl ~i in condipi normale
nu conduc curentul deloc. Materialele semiconductoare se situeaza intre conductOare ?i
izolatoare din punctul de vedere al conductibilitap..i.
Atomil serniconductoarelor se leagii unii de alpi formand un material rigid nurnit
cristal. Legaturile care pastreaza structura de cristal se numesc legiituri covalente. fn struc- ,,
tura cristalina, electronii de valenf.3. care reu~esc sa se desprinda din atomii~mama se ! i
A numesc electron[ de conducfie sau electroni liberi. Ace$tia au mai multa energie dec.t elec- 'r,_)'
(a) Teslare in polarizare directa, (b) Testare in polarizare inversa, tronii din banda de valentii ?i se pot mi?ca haotic prin material. cand un electron se des-
diodii intrerupta dioda intrerupta c prinde, devenind liber, Iasa In urma sa un gol in banda cj.e valentii, cre.nd o a?a-numiHi l\
(c) Testarea in polarizare directa >i pereche electron-go/. Astfel de perechi Oiectron-gol sunt generate terrnic, intrucil.t electro-
lnversa a unei diode strapunse nul acumuleazii dintr-o sursa externa de dildura energia necesara pentru a se desprinde 1 j
FIGURA 1-41 afieazii aceea>i valoare, de 0 V. dinatom.
Testarea unei diode defecte. Daca dioda prezinta o mica rezistenja. Electronii liberi pierd din energie Ia un moment dat ~i revin in goluri. Procesul se r:
in foe de valoarea de scurtcircuit,
valoarea afi~ata este mai micB nume?te recombinare. Insa perechile electron-go! se genereaza termic in permanenta, deci t !.
decat2,6V. intotdeauna vor exista electroni liberi in material.
Daca Ia capetele unei a?chii de material semiconductor se aplidi o tensiune, elec-
tronii liberi generaJi termic se deplaseazii ~n aceea9i direcJie, formand un curent. Acesta
SECTIUNEA 19!NTREBARI RECAP!TULATIVE este unul dintre tipurile de curenti care pot circula printr-un semiconductor intrinsec (pur).
1. Care sun! cele doua moduri in care poate functiona o dioda? Un alt tip de curent este curentul de goluri. Acesta apare ca urmare a faptului ca
2. Jn ce mod de functionare dioda nu se folose~te niciodata intentional? electronii de valenta se deplaseaza de la un golla altul, deterrninand, practic, o deplasare
3. Care este eel mai simplu mod de reprezentare a unei diode? a golurilor in sensul opus.
4. Pentru o reprezentare de mai mare precizie, ce factori mai trebuie luati in consideratie? Materialele serniconductoare de tip n se produc prin adaugarea unor atorni de
s. Care model al diode! va fi folosit in mod normal in aceasta carte? impurificare cu cinci electroni de valen~ii. Ace~tia sunt atorni pentavalenfi. Materialele
semiconductoare de tip p se produc prin adiiugarea unor atomi de impurificare cu numai r:
trei electroni de valenta. Ace~tia sunt atomi trivalenJi. ; '
' '
Procedeul prin care unui material semiconductor i se adauga impurit.3.Ji pentava-
lente sau trivalente se nume~te dopare. ,...,
'
 G/osar 43
I
... _ - UIUVU"''-'""'"" 111 .;>CIIII\..UIIUUL.lUdlt:::

lntr-un semiconductor de tip n, purtatorii majoritari sunt electronii liberi rezultar
in urma procesului de dopare, iar purt5.torii minoritari sunt golurile rezultate .din
perechile electron-gel gene~ate termic. fntr-un.semiconduct.or de ti~ p, P.urt~to~i n:ajori-
tari sunt golurile rezultate m urma procesulw de dopare, 1ar purtatoru rrunontan sunt
electronii liberi rezultar din perechile electron-go! generate termic.
a 0 joncJ:iune pn se formeaza dad. o zona a unei a1chii de material este dopata n, iar
alta zona este dopata p. De o parte ~ide cealalta a joncFunii se formeaza o regiune golita,
s5.racitlt de purHHorii majoritari. Regiunea golitlt ia na~tere prin iorrizare.
Prin jonctiunea pn circul~ curentul numai cAnd aceiista este polarizata dire~t. in
lipsa polarizltrii sau In polarizare inversa nu apare nici un curent. De fapt, in polanzare
inversa circula un curent foarte slab, datorat purHitorilor mil1oritari generaJ:i termic, dar
acesta este, de obicei, neglijabil.
Fenomenul de avalan;;a se produce intr-a joncp.une pn polarizata invers daca
tensiunea de polarizare este egaHi. sau mai mare decat tensiunea de strltpungere.
Dioda permite trecerea curentului dind este polarizata direct ;;i o impiedidi in
polarizare inversa.
a !n polarizare directa, valoarea tipica a potenp.alului de bariera.,este de 0,7 V pentru
o dioda cu siliciu ~i de 0,3 V pentru o dioda cu germaniu. Aceste valori se mltresc pupn
i
'---' la cre~terea _curentului direct.
a Tensiunea inversa de strapungere a unei diode are o valoare tipidi mai mare de 50 V.
i a Dioda ideala este echivalenta cu o intrerupere in polarizare inversi'i ~i cu un scurt-
I
\.....!_ circuit In polarizare directa.
GLOSAR
Termenii urmatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfa~itul car\ii.
! Anod Regiunea p a unei diode.
u' Atom Cea mai mica parte a unui element chirnic care posedlt caracteristicile specifice
acelui element.
Atom pentavalent Atom cu cinci electroni de valenta.
Atom trivalent Atom cu trei electroni de valenfa.
Avalan~i Cre$terea rapida a numarului de electroni de conduc~ie datorita unei ten-
siuni prea marl de polarizare inversa.
i Ca!bon Material semiconductor.
' I
',_)
Catod Regiunea n a unei diode.
Conductor Material prin care curentul electric circula foarte bine.
Electron Particula elementarii cu sarcina electrica negativii.
Electron de conducP,e Electron liber.
Electron liber Electron care a acumulat sufidenHi energie pentru a se desprinde din
banda de valenta a atornului-mama; mai este numit electron de conducfie.
Germaniu Material semiconductor.
Go! Absenta unui electron din banda de valenta a.atomului.
Intrinseca Starea pura sau naturaHi a unei substante.
Ionizare lndepartarea din sau adaugarea Ia un atom neutru a unui electron astfel
lncat atomul rez1,1ltat {numit ion) sa aiba o sarcina electriclt pozitiva sau negativlt.
Izolator Material care nu conduce curent'ul.
Joncfiune pn Zona de contact dintre doua materiale semiconductoare de tipuri
diferite.
Neutron ParticUJa tara sarcina electridi, aflata In nucleul atomului.
Nucleu Partea din centrul unui atom, fermata din protoni ~i neutroni.
Numir atomic Numarul de protoni dintr-'un atom.
Orbitii. Traiectoria descrisa de electron In mi~carea sa de rotatie In jurul nucleului
atomului.
Partea centrali a atomului Cuprinde nucleul ~i toP, electroniir cu excepp.a celor de
valenta.
Pitura Banda energetica ln interiorul di.reia se rotesc electronii in jurul nucleului ato-
mului.
Pereche electron-go! Electronul de conductie ~i golul ramas in banda de vaienra
dupa ce electronul o parase~te. .
Polarizare Aplicarea unei tensiuni continue Ia extremit5.file joncp.unii pn pentru a
determina circulaP,a sau blocarea curentului prin aceasta.
Polarizare directS. Starea in care 6 joncfiune pn conduce curentul.
Polarizare invfrsa Starea in care o jonctiune pn nu conduce curentul.
Potenfial de barieri Cantitatea de energie necesara pentru permiterea conducp.ei
complete prin jonc}iunea pn in polarizare directa.
Proton Particula elementara cu sarcina pozitiva.
Purtii.tori majoritari Cei mai numero~i purtatori de sarcina dintr-un material semi-
conductor dopat (fie electroni liberi, fie go! uri).
Purtiitori minoritari Cei rnai pup.n numero~i purtatori de sarcina dintrRun material
semiconductor dopat (fie electroni liberi, fie goluri).
Recombinare Procesul prin care un electron liber (din banda de conductie) revine
intr-un gol din banda de valenta a unui atom.
Regiune goliti Zona situata de o parte ~i de cealaiUi a unei joncfiuni pn, din care

u
Covalen}i Caracteristidi a legaturilor dintre doi sau mai multi atomir realizate prin
interactiunea electronilor lor de valenta.
Crista! Mod de dispunere a atomilor ce formeazi'i un material rigid.
Curba caracteristici a diodei Reprezentarea grafica a dependentei curentului de
tensiune la dioda.
Curent Deplasarea electronilor liberi.
Do pare Procedeu de ada.Ugare a unor. impuritltti intr-un material semiconductor
intrinsec pentru a-i modifica proprietaJile de conductie.
lipsesc purtatorii majoritari.
Rezistent.i dinamic.i Rezistenta interna, neliniar8., a unui material semiconductor.
Semiconductor Material a cltrui conductibilitate il incadreaza intre conductoare ~i
izolatoare; exemple: siliciul, germaniul ~i carbonul.
Siliciu Material semiconductor.
Valenti CaracteristicS. a atomului determinata de patura exterioara a acestuia.

l"._j
,. ..Q. 4, ,Sfd,
 ' i

44 lntroducere in semiconductoare Test de autoevaluare 45 c--

1 !

FORMULE DE BAZA . 10. Banda energetidi in care se ~sese electroni liberi este banda: l :

V (a) intili (b) a doua \sY de conducre (d) de valentii

(1-1) N, = 2n2 Numiirul maxim de electroni din orice piitudi 11. Perechile electron-go! sun! generate prin:
'J (a) recombinare !)lenergie termicii (c) ionizare (d) dopare
(1.2) I,= YroL Curentul direct - modelul ideal al diodei
RirMrr 12. Recombinarea are lac dind:
J (A) un electron revine intr-un gal
YroL -V,
(1-3) I, Curentul direct- modelul practical diodei (b) union pozitiv ~i unul negativ se leagii impi-eunii
RLIMIT
(c) un electron de valen~a devine electron de conducp.e
(1-4) Yp = 0,7V +IFr'd Tensiunea directii - modelul complex a! diodei (d) se formeaza un crista!
13. lntr-un cristal semiconductor, atomii sunt leg~Ji prin: __ j
Curentul direct- modelul complex a! diodei (a) interacpunea electronilor de valenta (b) forte de atracpe
(c) legiituri covalente ,Qibtoate acestea
14. Fiecare atom dintr-un crista! de siliciu:
L_j
TEST DE AUTOEVALUARE (a) are patru electroni de valentii
1. Teate elementele cunoscute confin: (b) are patru electroni de conducre
(~ acela~i tip de atomi (b) acela~i numiir de atomi @) are opt electroni de valentii: patru propril ~i patru pu~i in comun
(c)un tip unic de atomi (d) cateva tipuri diferite de atomi (d) nu are nici un electron de valentii, fiind tor pu~i in comun cu ai alter atomi
2. Atomul este format din: 15 .. lntr-un semiconductor, curentul este format:
(a) un nucleu ~i un singur electron (b) un nucleu ~i unul sau mai multi electroni (a) numai din electroni (b) numai din goluri
(c) protoni, electroni 9i neutroni @) riispunsurile (b) ~i (c) ( (c) din ioni negativi @)atilt din electroui, cat ~i din goluri
3. Nucleul atomului este format din: . 16. !ntr-un semiconductor intrinsec:
(@) protoni ~i neutroni (b) electroni v (a) nu existii electroni liberi (b) electronii liberi sun! generati termic
(c) electroni ~i protoni (d) electroni ~i neutroni (c) exista dear goluri (d) electronii ~i golurile sun! in numiir ega!
4~ riispunsurile (b) ~i (d)
4. Numiirul atomic al siliciului este:
(a) 8 (b) 2 (c) 4 .@> 14 17. Izolatoarele ~i semiconductoarele se deosebesc prin: ~

(a) o banda interzisii mai mare intre (b) numiirui de electroni liberi i
. I
5. Numiirul atomic al germaniului este: )
banda de valentii ~i cea de conducre '

(a) 8 (b) 2 (c) 4 , 32 (c) structura atomilor r@) toate acestea

l/ 6. Piitura de valentii a atomului de siliciu este cea notatii cu litera:
(a) A (b) K (c) L @) M
J 18. Adliugarea de impuritliti tntr-un material semiconductor se
@ dopare (b) recombinare (c) modificare atomicii
nume~te:
(d) ionizare
I '

v 7. Electronii de valentii se aflii:

19. Prin adliugarea in siliciu a urtor atomi de impurificare trivalen~i se creeaza:
'

(a) pe orbita cea. mai apropiatii de nucleu ~ pe orbita cea mai indepiirtatii de
nucleu J
(a) germaniu l un semiconductor de tip p
(c) un semiconductor de tip n (d) o regiune golita
(c) pe diverse orbite in jurul nucleului (d) nu se refera la un anumit atom
20. Atomii de impurificare pentavalenti se adauga pentru:
8. Union pozitiv se formeazii atunci cand: .---;
(a) a reduce conductibilitatea siliciuiui (b) a miiri numarul de goluri
.(ll) un electron de valentii se desprinde din atom 1_/ I
(c) a miiri numarul de electroni liberi (d) a genera purtiitori minoritari
.(b) pe orbita din exterior sun! mai multe goluri decilt electroni -
21.1ntr-un semiconductor de tip n, purtatorii majori_tari sunt:
1

(c) doi atomise leagii impreunii

(d) un atom prime~te un electron de valen!ii suplimentar L) (a) golurile (b) electronii de valentii
Jc))!lectronii de conducre (d) protonii
9. Materialul semiconductor eel mai frecvent folosit in dispozitivele electronice este:
(a) germaniul (b) carbonul (c) cuprul @ siliciul !/
 _.., - "'""'"'""''-'"'>II .;oCIIII'-'UIIUUI..LUdlt: Probleme elementare 47

22. tntr-un semiconductor de tip n, golurile sunt: 32. Un voltrnetru conectat Ia bomele unei diode polarizate direct va indica o tensiune
@ purtiitori minoritari gener* termic aproonnativ egalii cu:
(b) purtiitori minoritari generali prin dopare (a) tensiunea bateriei de polarizare (b) 0 V
(c) purtiitori majoritari generap termic \(_c)Jpotenpalul de barierii al diodei (d) tensiunea totalii din circuit
(d) purtiitori majoritari generap prin dopare 33. 0 dioda cu siliciu este legata in serie cu un rezistor de 1 kn ~i o baterie de 5 V.
Daci anodul este conectat Ia borna pozitiv~ a bateriei, tensiunea dintre catod ~i
23. Joncpunea pn se formeazii Ia:
I ! boma negativii a bateriei este de:
(a) recombinarea electronilor cu golurile (b) ionizare
lJ
(d) ciocnirea dintre un proton ~i
(~) 0,7 V (b) 0,3 V (c) 5,7 V @4,3 V
V @ limita de separare a 34. Barna pozitiva a unui ohmmetru este conectaHi la anodul unei diode, iar cea neM
semiconductoarelor de tip n ~i p un neutron
gativii Ia catod. Dioda este:
i 24. Regiunea golita se creeaza prin: (~) polarizatii invers (b) deschisii (e)' polarizata direct
L)
. (a) ionizare (b) difuzie (c) recombinare @ toate acestea (d) defectii (e) raspunsurile (b) ~i (d)
25. Regiunea golitii constii in:
(a) purtiitori minoritari 1n exclusivitate (b) ioni pozitivi ~i negativi
(c) !ipsa purtiitorilor majoritari @riispunsurile (b) ~i (c)
PROBLEM UMNTAR
I ~
26. Polarizare inseamnil: Sectlunea l-l Structura atomulul
; !
(a) raportul dintre mimiirul purtiitorilor majoritari ~i al celor minoritari 1. Dadi. numarul atomic al unui atom neutru este 6, cap. electroni are acel atom? Dar
~ J (b) intensitatea curentului ce striibate joncfiunea pn pro toni? c; ."
d~ o tensiune continua aplicaHi pentru a determina funcP,onarea unui dispozitiv 2. Care este nu~~~ maxim de electroni din pcltura M a .unui atom? )
/
(d) nimic dintre acestea Sectiunea l-2 Semlconduct(!are, conductoare ~llzolatoare
27. Pentru a polariza direct joncpunea pn a unei diode: 3. Pentru fiecare dintre diagramele energetice din fig. 1-42, determinati categoria
(a) se aplica din exterior o tensiune cu plusul pe anod ~i minusul pe catod materialului, comparandu-le relativ.
/ (b) se aplid din exterior a tensitme cu minusul pe anod ~i plusul pe catod 4. Un atom .are patru.electroni de valen~a. Ce fel de atom este?
V (c) se aplidi din exterior o tensiune cu plusul pe regiuneap ~i minusul pe regiunea n
Energie Energie
r@l>riispunsurile (a) 9i (c)

.) 'l 28. La polarizarea direcHi a unei joncfiuni pn:

(a) singurul curent est.e eel de go! uri FIGURA 1-42
\
(b) singurul curent este eel de electroni .

I;
V (c) sin guru! curent este eel prod us de purtiitorii majoritari
@lcurentul este produs atat de goluri, cat ~ide electroni
29. De~i in polarlzare in versa nu circula curent,
i
Banda lnterzlsa @1AA:iJiiil;l

\! c/ fW
(a) exista totu~i un mic curent datorat purtatorilor majoritari
exista un curent foarte mic datorat purtcltorilor rninoritari
(c) existii un curent de avalan~ii
l t
Banda !nterzisa
.j.

30. La o diodcl cu siliciu, valoarea tipica a tensiunii de polarizare directcl:

(a) trebuie sa fie mai mare de o,s v 0
c/ (l?'j}trebuie sa fie mai mare de 0,7 V (b)
(c) depinde de liipmea regiunli golite
(d) depinde de concentrapa purtiitorilor majoritari Sectlunea l-3 Legaturl covalente
31. !n polarizare directa, dioda: 5. cate legaturi covalente formeaza un singur atom dintr-un cristal de silidu? .t,
(a) nu conduce curentul c6J conduce curentul Secfiunea l-4 /.Conducfla in semlconductoare
J (c) are rezisten~a mare (d) produce o didere de tensiune mare 6. Ce se int.IJlpM dadi inca.Izim siliciul?
/
/""
48 lntroducere in semiconductoare Riispunsuri Ia intrebarile recapitulative 49

7. Numifi doua niveluri energetice Ia care se produce curent in siliciu.

Sectlunea 1-5 Semlconductoare de tip n ~I de tip p FIGURA 1-44
8. Descriep. procesul de dopare ~i explicap. cum modifica el structura atomic. a 10n l
siliciului. l '
9. Ce este stibiul? Dar borul?
sov san r"j
Secflunea 1-6 Jonctlunea pn
10. Ce caracteristici are dimpul electric creat :intr-a jonctiune pn? ' I
11. 0 joncrune pn poate fi folosita ca sursa de tensiune datorita existen~ei potenralu
lui de bariera? Explica~i. (a) (b) C)

Secflunea 1-7 Polarlzarea jonctlunll pn I

12. Pentru a polariza direct o joncfiune pn, Ia care dintre regiuni trebuie conectata
borna pozitivii a sursei de tensiune? i 'I
13. Explicap. de ce este necesara conectarea in serie a unui rezistor la polarizarea
direcUi a unei joncp.uni pn. 47n l J'
Sectiunea 1-8 Caracterlstlca curent-tenslune a Jonctlunll pn 5V
+
12V j '
,,
14. ExplicaH cum se realizeaza porp.unea de polarizare directa a graficului caracteris- 47n I'
ticii. '
15. Ce ar putea determina scaderea poten~ialului de bariera de Ia 0,7 VIa 0,6 V?
n
Sectlunea 1-9 Dloda (c) (d) ' I
I
'
16. Determinar daca diodele din fig. 1-43 sunt polarizate direct sau invers.
17. Determinar ciiderea de tensiune pe fiecare dintre diodele din fig. 1-43, consi- 18. Citi~i indica~le aparatului de
. masura din fig. 1-44 ~i spuner D
der.nd ca. sunt diode .cu germaniu, av.nd rezisten~a in conducfie inversa de
50 MO. dadi. dioda funcJ:ioneaza corect,
este lntrerupUi sau striipunsa.
1v,
19. Detenninati tensiunea fata de
'M masa a ie~i3.rui punct not~t din rav
('

10n figura 1-45. (Diodele sunt cu sili-

svtl du.)

FIGURA 1-43 -T 18V

T- FiGURA 1-45 n
(a)
+ (b)
L _j

RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE

1kn 10kn 10kn Sec!IUnea 1-1 ( )

1. Atomul este cea mai midi particuUi care pi3.streaza caracteristicile elementului
+ 1,5kn 4,7kn chimic.
30V _

1.,..
2. Electronul este particula elementara cu sarcina electridi negativa.
4.7kn 3. Electronli de valen~a sunt electronii situa~i In patura de Ia exteriorul atomului.

(c)
- (d)
4. Electronii liberi sunt electronii care au acumulat suficienta energie pentru a se
desprinde din banda de val~nla a atomului-mama.
5. C.nd unatom neutru pierde un electron, el devine ion pozitiv. C.nd un atom neu-
tru prime~te un electron, el devine ion negativ.
 ,,,_. ---"'"'' ~ ", -~""'"''''-''-'l,.lVCU C
i' \'
Sec.tJunea 1-2
1. C~nductoarele au mulli electroni liberi ~i conduc bine curentul. Izolatoarele nu au,
in principiu, electroni liberi ~i nu conduc curentul.
2. Serniconductoarele nu conduc curentulla fel de bine ca ~~ conductoarele. Din punctul
de vedere ai conductibiliUitii, ele se situeaza intre conductoare ~i izolatoare.
3. Conductoarele din categoria cuprului au un electron de valenpi.
i I 4. Semiconductoarele au patru electroni de valen!ii.
! 1,
Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 51
3. Regiunea golita este fermata din cele doua zone !nguste cu sarcini pozitive ~~ ne-
gative, situate de o parte ~i de ceala.Ita a jonctiunii pn.
4. Poten\ialul de bariera este diferenta de potential data de cfunpul electric din
regiunea golitii ~i este proporponal cu energia necesarii electronilor pentru a tra-
versa regiunea golita.
5. Potentialul de barierii !a o jonc\iune pn de sUiciu este de aproximativ 0,7 V.
6. Poten!ialul de bariera Ia o joncpune pn de germaniu este de aproximativ 0,3 V.

5. Cele mai bune conductoare sunt aunll, argintul ~i cuprul. Sectlunea 1-7
6. Serniconductorul eel mai larg utilizat este siliciul. 1. Cand este polarizata direct, jonctiune~ pn permite trecerea curentului. Electronii
i I 7. Deoarece electronii de valenta ai semiconductoarelor sunt legap mai str.ns de atom liberi din regiunea n traverseazii joncp.unea ~i se combinii cu golurile din regiunea p.
I '
-, ! dedlt cei ai conductoarelor. 2. Pentru a polariza direct o joncrune pn, polul pozitiv al unei tensiuni de polarizare
.w din exterior se aplidi regiunli p, iar polul negativ al acesteia, regiunii n.
Sectlunea 1-3
1. L~giiturile covalente se formeazii prin punerea 1n comun, de ciitre atomii invecinati, 3. Cand este polarizatii invers, joncpunea pn nu perrnite trecerea curentuluL cu.
r 1 excepp.a unui curent invers extrem de mie.
~' ) a electronilor lor de valentii.
~ 2. Un material intrinsec este un material in stare pura. 4. Pentru a polariza invers o joncpune pn, polul pozitiv al unei tensiuni de polarizare
3. Cristalul este o forma rigidii de substantii, alciituiUi din atomi legafi intr-un mod din -exterior se aplicii regiunii n, iar polul negativ al acesteia, regiunii p.
specific. 5. !n polarizare directa, regiunea golita este mull mai ingusta decii.t 1n polarizare inversa.
4. Fiecare atom a1 unui crista! de siliciu depne opt electroni de valentii, 1n comun cu 6. Curentul de purtiitori majoritari se produce Ia polarizarea directa.
atomii invecinap. 7. Curentul invers este produs de purt8.torii minoritari.
8. Fenomenul de striipungere are lac atunci c.nd tensiunea de polarizare inversa este
Sectlunea t -4
egalii sau mai mare cu terisiunea de .striipungere a joncp.unii pn.
1. Electronii liberi se gasesc in banda de conducre.
9. Avalan~a este cre~terea rapidii a num8.ru1ui de purtiitori de curent ]a striipungerea
2. Electronii liberi (de conducP,e) sunt cei care formeaza curentul printr-un material. in polarizare inversfi.
3. Goluri!e sunt locurile Iibere ramase prin desprinderea electroniior din banda de
val enfa. Sectlunea t -S
4. Curentul de goluri se produce !a nivelul benzii de valen!ii. 1. Zona de curburii a graficului caracteristicii la polarizarea directa tontine punctul in
care se depa~e~te poten!ialul de barierii, dupa care curentul cre~te foarte mult.
Secflunea t -5 2. 0 jonctiune pn polarizata direct funcfioneazii in mod normal deasupra zonei de cur-
1. Doparea este procedeul de adiiugare intr-un semiconductor a unor atomi de impu- bura a graficului.
r1 rificare pentru a mod.ifica proprietap.le conductoare ale acestuia. 3. Tensiunea de striipungere este intotdeauna mJ..I}t mai mare decat potenp.alul d~ bruiera.
' '
'0 2. Atomul pentavalent (donor) are cinci electroni de valenta, iar atomul trivalent 4. 0 jonqiune pn polarizatii invers functioneazii in mod normal sub punctu1 de
(acceptor) are trei electroni de valentii. striipungere din zona de curburii a graficului.
3. Serniconductorul de tip n se realizeazfi prin ad8.ugarea unor atomi de impurificare S.Poten!].alul de barierii scade ]a cre~terea temperaturii.
i pentavalenp. in materialul intrinsec.
v 4. Serniconductorul de tip p se realizeaza prin adiiugarea unor atomi de impurificare
Sectlunea 1-9
1. 0 diodii poate functiona in polarizare d.irecta 9i in polarizare inversii.
trivalenti fn materialul intrinsec.
2. Dioda nu trebuie folosita niciodatii in strapungere in avalan~a.
.: ! s. lntr-un ~erniconductor de tip n, purtiitorii majoritari sunt electronii liberi.
I I 3. in mod ideal, dioda poate fi reprezentata ca un intrerupator. .
u 6. !ntr-un semiconductor de tip p, purtiitorii majoritari sunt goluri!e.
4. Modelul complex al diodei mal cuprinde potenraJul de barierii, rezistenta dina-
7. Purtatorii majoritari sun! generali prin dopare. mica ~i rezistenta in conductie inversa.
B. Purtiitorii minoritari SWlt generap. termic, din perechile electron-gal.
i 5. !n general este utilizat modelul practical diodei (cu poten!ialul de bariera).
9. SemicorlductOarele in stare pura sunt intrinseci. Semiconductoarele dopate (imjm-
u' '
rificate) sun! extrinseci.
Sectiunea 16 R.A.SPUNSULLA EXERCITIUL COMPLEMENTAR
1. Jdncrunea pn este zona de trecere dintre un semic~nductor de tip n ~i altul de tip P '
DE LA EXEMPLU
2. Difuzia este deplasarea electroniior liberi (purtiitori majoritari) din regiunea n catre
regiunea p, travers.nd joncpunea pn. 11 VF = 5 V; VLIMJT = 0
j' 'I

. . %41 A.Q_ l4A. CSQ.&!&&.&! -. .. JX3 I Z:: l.( . I :;__q .A

I I
 I :
~ ~
,_)

Redresoare mono-alternan\a 53 ~
------~~--------.,-----'---------'----' !

D, D,

115~,, R,
T
D, o,

Aplicafii ale diodelor 'I

- j
21 REDRESOARE MONO~ALTERNANTA
--------------------------------------------------~

CODJiDUIUI C3Pilolului
21 Redresoare mono-alternanta
22 Redresoare dubla alternanta
23 Filtre pentru surse de alimentare
2-4 Circutte de limttare ~i axare cu diode
25 Multiplicatoare de tensiune
Obieclivele capitolului
Explicarea ~i analizarea functionarii
redresoarelor mono-alternanta
Explicarea ~i analizarea funcjionarii
redresoarelor dubla alternanta
Explicarea ~i analizarea functionarii ~i
caracteristicilor filtrelor pentru sursele
de alimentare
Datorita proprieta~i lor de a conduce curentul Tntr-un sens ~i de a nu permite trecerea
lui Tn sensu! opus, diodele sunt utilizate Tn circuite care transforma tensiunea altemativa
Tn tensiune continua, numite redresoare. Tn toate sursele de curent continuu (c.c.) ali
mentate Tn curent altemativ se gasesc redresoare. Sursa de alimentare este un bloc , ,
esential pentru func~onarea tuturor sistemelor electronice, de Ia cele mai simple Ia cele ' ~
mai complexe. Tn sectiunea ce urmeaza ve~ studia eel mai simplu tip de redresor-
redresorul mono-altemanta.
i )

26 Cataloage de diode Explicarea ~i analizarea functionarii cir- Dupii parcurgerea acestei seqiuni ar trebui sa fi~ capabil: i ~

27
28
Depanare
Aplicatie practica
cuitelor de limitare ~i axare cu diode
Explicarea ~i analizarea functionarii multi-
sa expllca-p. ~i sa analizati funcJ:ionarea redresoarelor mono-alternanta ,,'
plicatoarelor de tensiune cu diode ~ sa descriep aldituirea unei surse simple de c.c. cu redresare mono-alternanfii '

lnterpretarea ~i utilizarea cataloagelor de ~ sa calculap valoarea medie a tensiunii redresate mono-alternanf8.

diode Jio. sa explicafi efectul potentialului de bariera asupra ie;;irii redresorului mono- n
Depanarea circuitelor cu diode prin alternanfki
metode de uz larg ,._ Sa de.finiti tensiunea inversii de varj (VR(V)') .
~ sa descrieti un redresor mono-altemanta cu cuplaj prin transformator

lntroducere
Din capitolull ati aflat di o diodii semiconductoare este un disp~zitiv cu o singurii
joncpune pn. Importanta acesteia pentru circuitel~ electronice nu poate fi m.inimalizatii.
Proprietatea diodei de a conduce curentul intr-un sens ;;i de a nu permite trecerea lui in
sensul opus stii la baza functionfuii multor tipuri de circuite. Unul dintre ele este
redresorul de curent alternativ (c.a.), prezentat 1n acest capitoL Printre celelalte aplicapi
importante se numiirii limitatoarele cu diode, circuitele de axare cu diode ~i multiplica-
toarele de tensiune cu diode.
Aplicalia
practlcii
Imaginati-vii di lucrati Ia o firma de aparaturii electronicii ~i in atribupile dumnea-
voastra intra proiectarea ;;i testarea unui modul sursa de alimentare pe care campania
intenp.oneazii sii-1 includii in c.teva dintre produsele sale. Avep. sarcina sa inviitaP. din
aces! capitol cat maJmult despre circuitele cu diode ~i sa vii folosiji cuno~tintele Ia apli-
cap.a practidi din secp.unea 2-8.
Prlndpiul sursel de allmentare de c.c.
0 sursa de alimentare de c.c. transforma tensiunea altemativa de 220 v, 50 Hz...,
fumizaUi consumatorilor casnici ;;i. disponibmi la prizele de perete, tntr-o tensiune Con-
. ,
stanta de c.c. Sursa de alimentare este unul dintre cele mai uzuale circuite electronice. \_ J
Tensiunea de c.c. furnizata. de o astfel de sursa este utilizata 1a alimentarea tuturor
aparatelor electronice, ca, de exemplu, te1evizoare, combine audio, videocasetofoane,
CD-ROM ~i echipamente de laborator.
Schema bloc de principiu a unei surse de alimentare este prezentata In fig. 2-1.
Redresorul poate fi mono-alternanta sau dublii alternan~a (acesta din urmii prezentat in
!n original, notaJ:ia folositii este PIV- peak inverse voltage, ln lb. englezii. (n.t.)
in original, 110 V, 60 Hz - valori caracteristice refelelor de distribuJ:ie a energiei electrice din
America de Nord. (n.t.)
 Redresoare mono.alternanta 55
r ',
\ 1.

u'
' sectiimea 2-2). Redresorul transforma tensiunea de intrare de c.a. lntr-o tensiune pul-
sat~rie de c.c. redresata mono-alternanta, dupa cum se poate observa. Filtrul elimina

l v,., (\ .
fluctuatiile tensiunii redresate, furnizAnd la ie~irea sa o tensiune de c.c. relativ constan- I.
(" 1
I I tii. Filt;ele surselor de alimentare sun! discutate In sectiunea 2-3. Stabilizatorul este un R oJto \__
u circuit ce mentine constanta tensiunea continua, indiferent de variatiile tensiunii de s fJ
intrare sau ale -~arcinii. Stabilizatoarele pot .fi realizate cu un singur disPozitiv sau cu. cir-
cuite mai complexe. In capitolul 3 veti studia un stabilizator cu un singur dispoz~tiv.
Sarcina sursei de alimentare este, tn general, un circuit pentru care aceasta furnizeaza la
ie~irea sa tensiunea continua ~i curentul corespunziitor. {b) Pentru alternan!a pozitiYB a lensiunii de intrare de 50 Hz, lensiunea de ie~ire are aceeai forma ca tensiunea de intrare.
Circuitul se inchide catre sursa pin traseul de masa.
220 V, 50 Hz Tensiune redresata Tensiune fdtrata Tensiune stabiflzata
+

.., v,,O.- l=OA

I ~~.
Redresor
Sarcina (c) Penlru alternanja negativa a tensiunil de intrare curentul este 0, deci tensiunea de leire este tot 0.
I i
L.,..,i FIGURA 21
Schema bloc a unei surse de alimentare cu sarcina.
v,.
Redresorul mono-alternanta 0
r, ,,
Figura 2-2 ilustreaza procesul denumit redresare mono-alternanfii. Dioda din fig. (a) este {d) Tensiunea de ieire pulsatorie de 50 Hz penlru !rei perioade ale lensiunii de intrare.
conectata Ia o sursa de c.a. care furnizeaz8. tensiunea de intrare Vin ~i la rezistorul de
sarcina R5, constituind un redresor mono-altemanta. Rep.nep. cii toate simbolurile de FIGURA 2-2
rnasii reprezint8., din punct de vedere electric, acela~i punct. sa studiem, folosind mo- Funcfionarea redresoru/ui mof/o-alternan{B. Dioda este considerata idea/a.
delul ideal al diodei, ce se IntampHi in decursul unei perioade a tensiunii de intrare.
C&nd tensiunea de intrare sirtusoidala (Vin) este pozitivii, dioda este polarizatii direct ~i Valoarea medle a tenslunil de le~re nulsatorll Valoarea medie a tensiunii de ie~ire redre-
permite trecerea curentului prin rezistenta de sarcina, cum se observa tn fig. (b). Curen- sate mono-altemanta este valoarea care ar fi indicatii de un voltmetru de c.c. Matematic,
tul produce o tensiune de ie~ire pe sarcina R5, a ciirei forma de undii o reproduce pe cea ease deterrnina cal~ul.nd aria de sub curbii pentru o perioadii completii, cain fig. 2-3, ~i
a semiperioadei pozitive a tensiunii de intrare. !mparpnd-o a poi Ia 2n - numarul de radiani dintr-o perioada. Rezultatul este formula
I C.nd tensiunea de intrare ia valori negative, in a doua semiperioada, dioda este (2-1), unde Vv este valoarea de v.rf (maximii) a tensiunii. Calculele detaliate se giisesc in
I
polarizatii invers. Curentul nu circulii, deci d.derea de tensiune pe rezistenta de sarcina
u este de 0 V, cain fig. 2-2(c). In ansamblu, pe sarcina se transferii numai tensiunea de
anexa B.
(21)
intrare corespunziitoare semiperioadei pozitive.1ntrucat tensiunea de ie~ire nu-. schim-
~ \
. i bii polaritatea, in fig. 2-2 (d) apare o tensiune continuii pulsatorie cu frecventa de 50 Hz.
I !
L..:~
FIGURA 23
Valoarea medie a
semna/ului redresat
mono-altemanfB.

'
1
'
1
{~) Redresor mono-afternanja
l (
u
fn original, notapa folosWi este RL. (n.t.) fn original s-a folosit nota.fia vp. (n.t.)
 56 Aplicatii ale diodelor Redresoare monoalternanta 57 ,.....1

Care este valoarea medie a tensiunii pulsatorii din fig. 2-4? Reprezentap grafic tensiunea de ie~ire pentru fiecare dintre redresoarele din fig. 2-6, . .
av.nd In vedere di tensiunea de intrare este cea din st.nga.
FIGURA 24

v,.
Rs
1 kll
Rezolvare (a)
V, 100
VMED =-=-=31,8V
" " -
ExerclJIU comp!ementar Determinati valoarea medie a tensiunii pulsatorii dacii valoarea
sa de varf este de 12 V.
100V-7\ (\ v,.
-100~-=-vv
I
' )
L;
v. Rs
Efectul potentlalului de bariera asupra ie~lril redresorului lkll
mono-alternanta
(b)
in cele discutate mai sus am consid~rat dioda ca fiin9. ideaHi. lata ce ~e intampHi dadi -
utiliziim modelul practic a! diodei, cu potenFalul de barierii de 0,7 V. In semiperioada
pozitiva, tensiunea de intrare trebuie sa fie mai mare decat potentialul de bariedi pentru FIGURA 26
ca dioda sa fie po1arizata ~irect. In cazul unei diode cu siliciu, aceasta lnseamna di Rezolvare
valoarea de va.rf a tensiunii de ie9ire va fi cu 0,7 V mai midi dedit valoarea de varf a ten- Tensiunea de ie~ire de varf pentru circuitul (a) este:
'
' '
i

siunii de intrare1 cum se arata in fig. 2-5. Pentrq siliciu, expresia tensiunii de vArf la ie~ire
este: v,(,.l) = vv(in) - 0,7 v = 5 v- 0,7 v = 4,30 v
Tensiunea de ie~ire de varf pentru circuitul (b) este:
lllifB-
v 0,7
(2-2)
vv(o"') = vv(in) - 0,7 v = 100 v- 0,7 v = 99,3 v
I

';
i
I

Formele de undii ale tensiunii de ie~ire sunt cele din fig. 2-7. Observati cii poten!Jalul
de bariera ar fi putut fi neglijat in cazul circultului (b), eroarea fiind foarte mica (0,7%),
dar dacii ar fi lost neglijat pentru circuitul (a), eroarea rezultatii ar fi fost semnificativa
(14%).
,~

FIGURA 27
Tensiunite de ieire. ale circuifelor din figura 2-6, reprezentate Ia scBri diferite.
FIGURA 25
Efectul potenfia/ului de bariera asupra tensiunii de i(Jire redresate mono-alteman{B (aici, pentru o ExerciJiu complemenlar Determinap tensiunile de ie~ire de varf pentru redresoarele din
dioda cu siliciu). fig. 2-6 dacii tensiunea de intrare de varf pentru circuitul (a) este de 3 v, iar pentru cir-
cuitul (b), de 210 V.
De obicei se folose~te modelul ideal a! diodei, adicii se neglijeazii efectul potenpalu-
lui de barierii, c.nd valoarea de v.rf a tensiunii de intrare este mult mai mare dec.t
poten!Jalul de barierii (minimum 10 V). !nsii pentru consecventii vom folosi 1n continuare Tenslunealnversa de varf (VR(V))
modelul practic al diodei cu siiiciu, cu potentia!ul de barierii de 0,7 V, cu exceptia Valoarea maximii a tensiunii inverse, denumitii tensiune inversa de var (VR(V)), este
cazurilor c.nd menp.oniim abaterea de la aceasHi conventie. valoarea de varf a fiecarei alternan~e negative a tensiunii de intrare dind dioda este
polarizata invers. Aceastii situatie este i!ustratii tn fig. 2-8. VRM este egalii cu valoarea de
 ...... -~, -- _, ............. . Redresoare mono-a~emanla 59

varf a tensiunii de intrare, iar dioda trebuie sa fi'e capabila sa suporte 0 tensiune inversa
repetitiva de aceasta valoare. Detenninafi valoarea de v5.rf a tensiunii de ie~fre pentru circuitul din fig. 2-10.
(2-3)

FIGURA 210
FIGURA 28
Rezolvare
VR(V,Jeste vafoarea de vart din fiecare semiperioada a tensiunii de intrare ctmd dioda este polarizata
invers. Tn circuitul de fafa, VR(V} este valoarea de vart din fiecare semiperioada negativa. v,(,,) = vv(in) = 110 v
Tensiunea de v5.rf din secundar este:
Redresor mono-alternanta cuplat prln transformator
Ia tenslunea de lntrare v,(,c) =(N,, Jv.(p,) =0,5(11DV)= 55V
Transformatoarele se utilizeaza frecvent pentru a asigura cuplajul dintre sui-sa de ten-
N,,
siune alternativa ;;i redresor, ca in fig. 2-9. Cuplajul prin transformator are doua avan- Tensiunea de ie~ire de vfu-f redresata este:
taje. Yn primul rA~d, permite ca tensiunea furnizata de sursa sa fie manta sau mic;;orata,
v,(ovt) = v,(scc) - 0,7 v = 55 v- 0,7 v = 54,3 v
dupa necesitap.. In al-doilea r.nd, sursa de c.a. este izolata galvanic de redresor, pre-
venind astfel posibila electrocutare in circuitul seC:undar. unde Vv(sec) este tensiunea de Ia intrarea In redresor.
ExerciJiu.complementar
(a) Determina!i valoarea de varf a tensiunii de ie~ire pentru circuitul din fig. 2-10
dacii N,.IN,, = 2 ~i V,(i,! = 220 V.
(b) Care este VR(VJpe dioda?
(c) Cum este tensiunea de ie$ire dadl dioda este montaHi invers?

SECTIUNEA 21 lNTREBARJ RECAPITULATIVE

FIGURA 29 1. Tn care punct al unei perioade tensiunea inversa ia valoarea de vari?

Redresor mono-a/temanfB cu tensiunea de infrare cup/ata prin transtormator.
2. La un redresor mono-alternanta, in ce procent, cu aproximatie, din perioada tensiunii de
intrare circula curent prin sarcina?
3. Care este valoarea medie a tensiunii redresate mono-alternanta, daca valoarea sa de varf
Din cuno;;tintele elementare despre c.a., amintip-va ca. tensiunea din secundarul unui
este de 10 V?
transformator este egala cu raportul de transformare (N,.JN,,) inmul!it cu tensiunea din 4. Care este valoarea de varf a tensiunii de ie~ire a unui redresor mono.alternanta, daca valoa-
primar, conform ecua!iei (2-4).
rea de varf a tensiunii sinusoidale de intrare este de 25 V?
(2-4)
5. Ce Vrzyt trebuie sa aiba o dioda pentru a putea fi folosita intr-un redresor a carui tensiune de
iesire de varf este de 50 V?

Dadi Nsec > NP,., tensiunea din secundar este mai mare decat cea din primar. Daca
Nsec < NP." tensiunea din secundar este mai mica dec.t cea din primar. Daca Nsec = NP,.,
atunci vsec = vpr'
60 Aplica\ii ale diodelor . Redresoare dubla .alternanja 61

2-2 REDRESOARE DUBLA ALTERNANTA

Aflati valoarea med.ie a 'tensiunii redresate dub Ia alternantii din fig. 2-12.
15V ---
Redresoarele mono-altemanta au cateva aplica~i, in sa de obicei in sursele de alimenta
re cu c.c. se utilizeaza redresoare dubla altemanta. Tn aceasta sec~une va vep pune in
aplicare cuno~ntele despre redresarea mono-altemanta Ia studiul redresoarelor dubla
FIGURA 212
altemanta. Ve~ invata despre doui! tipuri de redresoare dubla altemanta: cu priza ov
mediana ~i in punte.
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil: Rezolvare
2V. 2(15V)
Sa explicaF ~i sa analiza)i funcponarea redresoarelor dubla altemanta VMED =-=---=9,55V
n n
,. sa ariitafi prince se deosebe~te redresarea mono-alternanta de cea dub!a ExerciJIU cilmp!ementar Aflati valoarea medie a tensiunii redresate dublii alternanta
altemanta dacii valoarea sa de varf este de 155 V.
,. sa calculafi valoarea medie a tensiunii redresate dubHi alternantii
' j
,. sa explicafi functionarea unui redresor dubHi alternantii cu prizii medianii
~ Sa explicap efectul raportului de transformare a! transformatorului asupra Redresoare dubla alternanta cu priza mediana
tensiunii de ie~ire redresate Redresorul dublli alternanta cu priz3 median3 este format din doua diode conectate
~ Sa determinap tensiunea inversa de varf (VRM) la se-cundarul unui transformator cu priza mediana, ca ln fig. 2-13. Tensiunea de intrare
~ Sii explica!i funcponarea unui redresor dublii alternantii tn punte ajunge, prin intermediul transformatorului, in s~cundarul cu priza mediana. 1ntre priza
,. sa facep. compara}ia intre redresoarele dubHi altemanta cu prizii medianii ;:ii in medianli a secundarului ~i fiecare dintre capetele acestuia se regase~te c.te o jumatate .-
punte din tensiunea tota1a din secundar.
F D1
FIGURA 2-13
Redresarea dublii alternantii se deosebe~te de cea mono-alternantii prin faptul ca
redresorul dubla alteman!a pennite trecerea prin sarcina a curentului tn acela~i sens pe Redresor dub/a
I
I

alternanta cu
I
I v.~f\;
tntreaga perioadii a semnalului de intrare (un ciclu complet de 360'), pe dlnd redresorul
mono-alteman~ii permite aceasta numai intr-una dintre semiperioade. in consecin~a,
redresorul dubHi alternanta fumizeaza la ie~;ire un semnal pulsatoriu cu frecven~a dubHi
fatii de cea a senmalului de intrare (frecventa semiperioadei), ca tn fig. 2-11.
priza mediana.
v.rv I
II
PM

~J"
2 I
I
t
I

Rs
I Vsec j
I
' 2 '
D2 -
ov/V\NV\ Pentru ~ternan fa pozitiva a tensiunii de intrare, polarit1i}ile tensiunilor din secundar l_ ,'

FIGURA 211
Redresarea dub/a alternanta.
1ntrucat numarul alteman~elor pozitive ale semnalului redresat dubla alteman~li este
dublu fatii de eel rezultat din redresarea mono-alternantii pentru un interval de timp dat,
valoarea medie a tensiunii obtinute prin redresarea dubla alternan~a a unui semnal sinu-
soidal este dubla faFi de cazul redres8.rii mono-altemant1i, cum reiese ~i din formula:
(25)
sunt ce!e din fig. 2-14(a). !n aceste conditii, dioda D 1 este polarizata direct, iar D2 este
polarizata invers. Circuitul se inchide prin D1 ~i rezistorul de sarcina R51 cum este mar-
caf.pe figura. Pentru alternanfa negativa a tensiunli de intrare, polaritBfile tensiunilor din
secundar sunt cele din fig. 2-14(b). !n aceste condi!ii, dioda D1 este polarizata invers, iar
D2 este polarizaUi direct. Circuitul se lnchide prin D2 ~i rezistorul de sarcina R5, cain fi-
gura. lntruc.t curentul circula prin sarcina in acela~i sens a tat in semiperioada pozitiva
a semnalului de intrare, dit ~i in cea negativa1 tensiunea de ie~ire, de pe rezistorul de
sarcina, este o tensiune continua, redresata dubHi alternanfa, a~a cum se poate observa.
Electul raportului de translormare asupra tensiunll de le~lre Dadi raportul de transformare
al transformatorului este 1, valoarea de vatf a tensiunli de ie~ire redresate este egaHi cu
jumiitate din valoarea de v.rf a tensiunii de iritrare din primar, din care se scade
potenpalul de bariera, ca ln fig. 2-15. Aceasta se explica prin faptul ca tn fiecare jumiitate
din infli.~urarea secundarli. apare c.te o jum8.tate din tensiunea din primar (Vv(sccJ= Vv(vr) .r--., l
 Redresoare dubla alternanta 63
'~
Uneori Vom numi didere de tensiune pe -dioda tensiunea directa datorata potenP,alului F o,
de barierii. 1:1 ..----__.!----,
Pentru a obtine o valoare de vfirf a tensiunii de ie~ire egaHi cu valoarea de v.rf a ten-
siunii de intrar'e (mai pupn diderea de tensiune pe diodii) este necesar un transformator
av.nd raportul de transformare Nse/N, = 2, cain fig. 2-16. In acest caz, tensiunea din
secundar (Vsec> este egalii cu dublul-tenCiunii din primar (2V ,), ded tensiunea pe fiecare
jumiitate a infii~urdrii secundarului este egalii cu vpr' p
+
v,. (V,(p,/2) - 0.7 v
ReP,nep. di tensiunea de ie~ire-a unui redresor dubHi alternantii cu prizii medianii este Rs o.&A
lntotdeauna egalii.cu jumiitate din tensiunea totalii din secundar minus didere~ de ten-
siune pe diodii, oricare ar fi raportul de transformare.

(26) D,
F FIGURA 215
Redresor dub/a altemanta cu priza medianS, cu transformator avBnd raportu/ de transform are 1. Vv(pr) este
valoarea de vart a tensiunii din primar.
v,n A /"''\ F D1
ohll\ ! \ 1:2 ..----__.!----,
\ I
\ I +
,,1 R,
~
o -Y-vv(prJ
+
D,
{a) Pentru alteman\B pozitiva 01 este polarizata direct, iar 02 este polarizata invers.
F D,
+

v./',
~:

o,
I \
Q I FIGURA 2-16
Redresor dub/8 altemanfB cu prizB mediana, cu transformator av8nd raportul de transformare 2.

Tenslunea fnversii de viirl Fiecare diodii a redresorului dublii alternanra este altemativ
+ polarizatii direct 9i invers. Tensiunea inversa maxima pe care fiecare dioda trebuie sa o
D, suporte este tensiunea de v.rf din secundar, Vv(sec)' Acest lucru este prezentat in fig. 2-17.
{b) Pentru altemania negativa 02 este polarizata direct, lar 01 este polarizata invers. Oind tensiunea totalii din secundar are polaritatea indicata in figurii, tensiunea ma-
xima pe anodul diodei D1 este +Vve-ec/2, iar tensiunea maxima pe anodul diodei D2 este
'l_; FIGURA 2-14 - Vvcsec/2. fntrucat D 1 este polarizata direct, pe catodul ei se regiise9te aceea9i tensiune ca
pe anod minus cfiderea de tensiune pe dioda; aceasta este ~i tensiun.ea de pe catodul
Principiu/ de funcponare at redresorului dubl8 a/ternan/8 cu pnza mediana. ObseJVafi caprin rezistorul de
diodei D2 Aplicand legea a II-a a lui Kirchhoff pe bucla ce con tine diodeie, rezultii ten-
sarcina curentul circu/8 totdeauna in acelai sens pe intreaga perioadB, deci tensiunea de ieire pBstreaza
aceeai po/aritate.
siunea inversa de vB.rf pe D 2 :

v:R(V) = (V"'"'l _ 07' vJ-(-Vv(,lJ= Vv(ucl+ Vvcu') _ 0,7 V = V v(><')- 0,7 V

2 2 2 2
lntrucat V v(out) vv(sec/2 - 0,7 v, atunci, prin inmul~irea cu 2 a acestei egalitap
obtinem:
Vv(secJ = 2Vvrout) + 1,4 V
64 Aplicatii ale diodelor Redresoare dublii anernanta 65 ;

Tensiunea inversa de varf functie de tensiunea de varf din Secundar este:

v<VJ = v.1,,J - o,7 v
Din ultimele doua ecuapi rezulta expresia tensiunii inverse de varf pe oricare dintre
diodele redresorului dubUi alternantii cu prizii mediana:

- (2-7)

FIGURA 2-17
Tensiunea inversa pe dioda (aici, +
0 2 Jn polarizare inversii).
Va/oarea VR(V1 este dublul valorii
de vflrf a tensiunii de ieire plus
cBderea de tensiune pe diodfl. vpr

ExerciJIU complementar Ce VR(V) trebuie sa suporte diodele din fig. 2-18 pentru ca valoa-
rea de vfu:f a tensiunii de intrare sa poata fi de 160 V?

Redresorul dublii alternanta in punte

'
Redresorui dubla altemanta in punte folose~te patru diode dispuse ca 1n fig. 2-20.
Reprezentap grafic formele de und5. din fiecare jumiitate a infil?uriirii secundarulu~ ?i Pentru alternanta pozitiva a tensiunii de intrare (fig. (a)), diodele D1 ~i D2 sunt polarizate
din R daca. in infii~urarea primara se aplidi o tensiune sinusoidal. cu valoarea de varf direct, iar curentul circula in se!lsul marcat. Pe R5 apare o tensiune ce reproduce alteman~a
de 105 V, 1n circuitul din fig. 2-18. Care este VR(V) minima pe care trebuie sa o suporte pozitiva a tensiunii de intrare. In tot acest timp, diodele D3 ~i D4 sunt polarizate invers.
fiecare dintre cele doua diode?
F o, F

Vout Rs

!Okll
FIGURA 2-18 - -
Rezolvare
o,
(a) Pentru al!emanta pozi!iva a tensiunii de intrare, diodele 01 ~i 02 sunt polarlzale direct ~i conduc curentu!. Diodele D3
Tensiunea tota;Ia de var din secundar este: ~i 04 sunt polarizate invers.
F

v.1,,J = ( N,") Vv!pd = (0,5)x100 V = 50 V

l Npr FIGURA 2-20
Func{ionarea
Tensiunea de v.rf pe fiecare jumcltate a secundarului este de 25 V. Tensiunea de ie~ire redresorului
In sarcina are valoarea de v.rf de 25 V minus diderea de tensiune pe dioda, de 0,7 V.
Neglij.nd-o pe aceasta din urma, fiecare dioda trebuie sa poatii suporta VR(V) minima I dub!ii a/lernanfii
tn punte.
avand valoarea: I
VR(V)= 50 V
Formele de undii sunt prezentate 1n fig. 2-19. (b) Penlru alleman~ negaliva a tensiunii de intrare, diodele 03ji 04 sun! polarizale direclji conduc curentul. Diodele 01
~i 02 sunt polarizate invers.
bb Aplica\ii ale diodelor Redresoare dubla alternanja 67

Pentru alternan}a negativa a tensiunii de intrare (fig. 2-20(b)), diodele D3 ~i D4 sunt

polarizate direct, iar curentu1 circuia prin R5 in acela~i sens ca ~i in cazul alteman~ei pozi-
tive. in tot acest timp, diod.ele D 1 ~i D2 sunt polari_zate invers. Rezultatul de ansamblu
este apari~ia pe R5 a unei tensiuni de ie~ire redresata dubla alternanfa.
Tenslunea de le;lre din ponte ln fig. 2-21{a) este prezentat un redresor In punte cu ten-
siunea de intrare ellplata prin transformator. Pentru alternanfa 'pozitiva a tensiunii totale
~ ..

-
. VR{V) pentru diodele care intra tn alcatuirea pun pi este mai mica decat cea necesara
pentru diodele din configurajia cu priza mediana. Neglijand caderea de tensiune pe
(29)

diode, pentru obpnerea aceleia~i tensiuni de ie~ire, diodele din redresorul in punte trebuie
sa suporte numai jumatate din VR(V) necesadi dio~elor din redresorul cu prizii mediana.
din secundar, diodele D1 ~i D2 sunt polarizate direct. Neglijand ciiderea de tensiune pe F
diode, tensiunea pe rezistorul de sarcina o reproduce pe cea din secundar. La fel se
int~mp!a cand D ~i D4 sunt polarizate direct, pentru alteman!a negativa.
3

F vv(out) -= vv(sec)

o,

(a) Folosind modelul ideal al diodei (diodele 0111 02 sun! polarizale direcl),
v,M =v,.,1
F
(a) Diode ideale

F
+ 0,7 v
FIGURA 221
Funcfionarea punfii
pentru altemanfa pozi- FiGURA 2-22
tivB a tensiunii din +
secundar. Tensiunile iilverse
de vflrf pe diodele D3
+ i D4 ale unui redresor
!v(oul) ::: vv(sec) - 1,4 v in punte, pentru alter-
(b) Folosind modelul practic a! diodei (diodele 01 !i 02 sun! polarizale dired),
nan(a pozitivli a tensi-
unii din secundar. VRM =V>l"'l +0,7 V

(b) Diode reale (s-a luat in considerape c8.derea de tensiune pe ele)

; I
Dupa cum putep. observa in fig. 2-Zl(b), doua dintre diode sunt lntotdeauna in serie Determinati tensiunea de ie~ire de varf pentru redresorul ln punte din fig. 2-23. Ce
cu rezistorul de sarcina atat pentru altemanfele pozitive, dH ))i pentru cele negative. Daca VR(Y} trebuie sa suporte diodele cu siliciu? Se ~tie di ln secundarul transformatorului se
Iuam tn considerap.e di.derile de tensiune pe aceste diode, tensiunea de ie~ire este: obfine o tensiune eficace de 12 V pentru o tensiune de 110 V in prirnar.
F
- (28)
Jenslunea lnversa de vall Sa presupunem ca D1 ~i D2 sunt polarizate direct ~i sa exami-
o,
niim tensiunea inversa pe D3 ~i D4 Considerand diodele D1 ~i D2 drept con~xiuni .directe
(in scurtdrcuit- modelul ideal a! diodei), cain fig. 2-22(a), ve~ observa ca D3 ~~ D4 au f o,
tensiunea inversa de vfu'f egala cu tensiunea de varf din secundar. Tinfind cant di tensiu- v
)""'~
110
nea de ie~ire este egaUi, in cazul ideal, cu cea din secundar, +
vv(out)
= vv(out)
VR(V)
FiGURA 2-23 o,
Daca luam in considerajie ~i caderile de tensiune pe diodele polarizate direct, cain fig.
o,
2-22(b), VRMpentru fiecare dintre diodele polarizate invers, In func~e de v,(,,.IY va fi:
68 Aplica\ii ale diodelor Filtre pentru surse de alimentare 69 ~

Rezolvare
Tensiunea de ie~ire de v.rf Uinfuld cant de diderea de tensiune pe doua diode) este:
Redresorul dubla alternanta in punte
V,1,,1 = lA14 V,1 = 1,414 (12 V) "17 V
v,(,.t) = v,(,c) -1,4 v = 17 v -1,4 v = 15,6 v - Valoarea de v.rf la ie~ire:
VR(V) pentru fiecare dioda este: ~v(out) = vv(sec)- 1,4 v

vR(VJ = v,1,.,1 + o,7 v = 15,6 v +0,7 v = 16,3 v

ElierciJIU complementar Determinar tensiunea de ie~ire de varf pentru redresorul!n
punte din fig. 2-23 dacii transformatorul furnizeazii 1n secundar o tensiune eficace de 30 V.
Ce vR(V) trebuie. sa suporte diodele cu siliciu?
:111 Valoarea medie Ia ie~ire:

VMEo=---
2Vv(out)

"
Tensiunea inversa de v.rf a diodei:
vRM = v,1,,1 + 0,7 v

Redresorul mono-alternanta
Forma de unda a tensiunii de ie~ire
Valoarea de vii.rf !a ie?ire:
+ vv(ouf) = vv(sec)- 0,7 v
v,. SECTJUNEA 221NTREBARI RECAPITULATIVE

:111 Valoarea medie la ie~ire:

VMED
-_vv(out)
__
1. Prin ce se deosebe>le tensiunea mono-alternanta de cea dubla alternanja?
2. Care este va/oarea medie a tensiunii redresate dubta alternanta, daca va/oarea sa de vari
1t este de 60 V?
Tensiunea inversa de v.rf a diodei: 3. Ce tip de redresor dub/a alternanta furnizeaza Ia ie!;iire cea mai mare tensiune, pentru o
V R(V) = Vv(sec) aceea~i tensiune de intrare ~i acela!iii raport de transformare al transformatorului?
4. Pentru a objine o valoare de varf a tensiunii de ie>ire de 45 V, in ce configurajie de redresor
Forma de undB. a tensiunii de ie~ire puteji folosi diode cu VRM de 50 V? .
5. Ce v,M trebuie sa aiba diodele folosite in celalalt tip de redresor decal eel de Ia intrebarea 4?
Redresorul dubla alternanta cu priza mediana

Valoarea _de var la ie~ire: 23 FllTRE PENTRU SURSE DE ALIMENTARE

v*"l o' 7V
vv(out) =-2-- Fil!rele din cadrul surselor de alimentare elimina, teoretic, fluctua~ile de tensiune
Valoarea medie la ie~ire:
de Ia ie~irea redresoarelor mono-alteman\li sau dub/a alteman\li, fumizand o tensiune
continua de nivel constant. Filtrarea este necesara deoarece circuitele electronice au
2Vv(oul)
VMEo=--- nevoie, pentru a funcpona corect, de o sursa constanta de tensiune continua ~~ curent,
" care sa le asigure alimentarea ~i polarizarea. Fil!rele se realizeaza cu condensatoare
Tensiunea inversa de varf a diodei: sau combinapi de condensatoare ~~ bobine, a~a cum veli afla din paginile ce urmeaza.
VR(V) = 2V,(out) + 0,7V
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil:
Forma de unda a tensiunii de ie~ire Sa explicaji ~i sa analizaji funcjionarea ?i caracteristicile filtrelor de alimentare
1> Sa explicati rolul filtrului
... sa descrieti un filtru capacitiv
1> Sa definiti tensiunea pulsatorie ~i factorul de ondulafie
1> Sa protejaji un filtru capacitiv lata de curentul de suprasarcinii
 , '!-'""'-'}'' <..It\;; UIUUCIUI Filtre pentru surse de alimentare 71

~ Sa deserter un filtru LC
~ Sa prezentar pe scurt filtrele In 1t 9i 1n T. /
I
I

[\
I
A~a cum am arB. tat anterior, majoritatea alimentatoarelor trebuie sa transforme tensi- 0
~ Rs
unea alternativa a retelei de alimentare, de 50 Hz, Intr-a tensiune continua su.ficient de
constanta. Tensiunea' continua pulsatorie, de SO Hz, de la ie~irea unui redresor mono- to t,
alternan~ii sau cea de 100Hz, de ]a ie9ll"ea unui redresor dubUi alternanta trebuie filtrata
In scopul reducerii variap.ilor mari de tensiune. Figura 2-24 ilustreaza principiul filtrelor,
care furnizeaza Ia ie~ire o tensiune continua aproape neteda. Micile fluctuap.i ale tensiu-
nii deie9ire a filtrului se numesc pulsafii (riplu). (b) Condensatorul se descarcii prin RS dupa depBirea vartului alteman~i pozitive, caoo dioda este
polarizata invers. Desciircarea are Joe pe porpunea semna!ulul de in!rare marcata cu linie continua.

ov!VV\ +

FiGURA 224
l I +
\
\

! +
R,
I- Vc \
Filtrarea in sursele de alimentare. 0 l
to t, t,

Filtrul capadtiv
1n fig. 2-25 este prezentat un redresor mono-altemanta cu filtru capacitiv. R5 reprezintii -
rezistenfa echivalenta a sarcinii. Pentru expunerea princi.piului vom lua ca exemplu redresa- (c) Condensatorul se incarcii din nou pana Ia tensiunea de intrare de vart cBnd dioda devine lari'li polarizatii direct
rea mono-alteman~a, dupa care vom extinde rap.onamentulla redresarea dubHi alternanta. Aceasta incarcare are loc pe porfiunea semnalului de intrare marcata cu Hnie continua.
Pentru valorile pozitive din primul sfert de perioada a semnalului de intrare, dioda este FIGURA 225
polarizata direct, perrnitfuld condensatorului sa se incarce cu diferenta dintre valoarea de Functionarea redresoru/ui mono-alteman{B cu fiftru capacitiv.
varf a semnaluiui de intrare 9i valoarea de 0,7 V, CUil) se aratii 1n fig. 2-25 (a). Cand sem- Tenslunea pufsatorle Dupii cum am spus, condensatorul se !ncarcii rapid la !nceputul
nalul de intrare lncepe sa descreasca, dupa ce depa~e~te v..rful, cain fig. (b), condensatorul perioadei ~i se descardllent prin R 5 dupa trecerea de varful de tensiune pozitiv (cfuld
riim8.ne lndircat ~i dioda devine polarizata invers deoarece poten!].alul catodului este pozi- clioda este polarizata invers). Variapile de tensiune de pe condensator datorate indir-
tiv fata de eel a! anoduiui. 1n ultima parte a -perioadei, condensatorul se poate desciirca dirilor ~i desdircarilor succesive se numesc pulsatll ale tensiunii. In general, aceste pul-
numai prin rezistenta de sarcina, desdircarea fiind caracterizata de constanta de timp R 5C, sap.i sunt suparatoaie. Prin urmare, cu cat pulsapile sunt mai mid; cu a tat filtrarea este.
care, ln mod normal, este mai mare decat perioada semnalului de intrare. Cu cat Constan- mai eficienta, cum se Observli In fig. 2-26.
ta de timp este mai mare, cu a tat condensatorul se va descMca mai putin. In primul sfert
a! perioadei urmiitoare, ilustrat In fig. (c), dioda devine din nou polarizatii direct cand ten-
siunea de intrare o depa~e~te pe cea de pe condensator cu aproxirnativ 0,7 V.
I
'II
I I
I I
t __ _
+ Lv"" -o.7v 1 0--..'
(a) Pulsa!ii mal marl inseamnii o fillrare mai pujin eficientii.
Vc Rs
- 0
to
I I
I I
I ''I II
'
\ I
I ' I
I I
I I 1 I I
FIGURA 226
Tensiune pu/satorie 0--J
I
I I
I I
'----1
I I
,____ ,
I I
I I
I
\._ ___,
I
I
I
I .. ___ ,

(a) Condensatorul se incarca prima data (cu dioda polarizata direct) la tnchid~rea circuitului de a!imentare. redresatii mono-altemanfil (b) Pulsapi mai mici inseamnii o filtrare mai eflcienlii.
(linia continua).
 72 Aplicatii ale diodelor Filtre pentru surse de alimentare 73 _

Pentru o frecventii de intrare data, frecventa de ie~ire a unui redresor dubla altemanta
este dubla fata de cea data de un redresor mono-altemanta, cum prezinta fig. 2-27. Din
aceasHi cauza, tensiunea de ie~ire a unui redresor dubHi alternanfii este mai u~or de fil-
trat deoarece distanta dintre varfurile succesive este mai miCa. Dupa fi.ltrare, tensiunea
redresata dubHi altemantii are ondulap.a mai mid. decat cea redresatii mono-altemantii o-1--L---------~------------------
pentru acelea~i valori ale rezistentei de sarcina ~i condensatorului. Condensatorui se FtGURA 2-29
descardi mai pufin In intervalul de timp, mai scurt, dintre v.rfurile tensiunii redresate
dubla altemanta, cain fig. 2-28. vr(w) i vc.c. determina factorul de ondulaJie.

1 1 In cazul filtrfui.i capacitive a unei tensiuni redresate dubla altemanta, expresiile

!. =-=--=50Hz aproximative pentru tensiunea pulsatorie varf la v.rf, vr(vv)' ~i pentru tensiunea 'continua
nra Tma 20 ms
0 de la ie9irea filtrului, vc::.c.' su~t urmatoarele:

(a) Mono-al~manli (rna) (211) -

T _T=
"'- 2 '

o-
J.44 = _!_
T = 4
2(-1-)= 2f.
20 ms nra
(212)

---1 r,, 1- = 2 (50 Hz) = 100Hz

(bl Dubl! alleman!! (da) Aceste expresii aproximative sunt prezentate mai detaliat 'in anexa B ~i au la baza
dHeva ipoteze simplificatoare. ~.
FiGURA 227
Frecvenfele tensiunilor redresate mono- i dubta aftemanfB pofTJind de Ia fensiunea de intrare sinusoida/B de 50 Hz.
DeterminaJ:i factorul de ondulaj:ie pentru redresorul!n punte cu filtru din fig. 2-30.
Factorul de ondulape Factorul de ondulaj:ie (r} este un indice a! eficientei filtriirii ~i se
define~te ca: F 10:1
,------,
(210)
D, D,
unde Vr(vvJ este ondulaJ:ia varf la v.rf a tensiunii/ iar Vc.c. este valoarea medie a tensi-
1 le~ire
115V"
unii continue de Ia ie~irea filtrului, ca 1n fig. 2-29. Cu cat factorul de onduiaJ:ie este mai 60Hz v"'" II v11MCJ
c +
mic, cu ala! filtrul este mai bun. Factorul de ondulafie poate fi mi9orat prin cre1terea capaci-
tilfii condensatorului de filtrare sau prin cre~terea rezistenfei de sarcina. j .,. o, 50~~
Rs
2,2kn
Pulsalii Aceea~i
(vileza de
panta FIGURA .2-30 -
descarcare Rezolvare
FIGURA 228 a condensatorului)
Comparafie intra Tensiunea de varf din primar este:
pulsafiile tensiunii 0 v.r,..1 = 1,414 v,1 = (1,414)115 v = 163 v
dupB redresarea Tensiunea de vfu'f din secundar este:
mono-altemanfB
i dub/a altemanfil
a aceleiai tensiuni
sinusoidale de intrare, I
I
\
\ I
I I
\
I I
I \
\ I
I \
I I
I
\
\ I
I I
\
\ I
I \
I I
I
v.,,,>(N,,
NP,
)v.,,.> =(_!_)163
60
v= 16,3V
cu acelai conden-.
sator de filtrare i
aceeai sarcina.
0
I
I
II
II

(b) Dub!! allemanja

II
II
\I
II
II
II
II
II
II
II
II
II
Tensiunea de v.rf redresata, Ia intrarea filtrului, est.e~~- .-.-
Vv(rcdr) = Vv(sec) - 1' 4 V = 16' 3 V - 1':! 4 V ;, ,.'1 ~""' to> to!'u-.
"%~:1~ ...
!d. i
*1n lucr1irile in limba romAna, notat ~i cu y. (n.t.)
~ :"'
'~.
:.''T',,,,_-;;.;-. ' '.',~. __
::.1{ '.:..P.:."
"' . ,.
.,P.
 .o. - t '/o'"'-'"'}1' I.IIC UIUU'ClUl Filtre pentru surse de alimentare 75

Frecventa tensiunii redresate dubHi alternanta este de 120 Hz.- F

Valoarea aproximativa, v.rf la varf, a tensiunii pulsatorii de ie~ire este:

''--'' V
<(w)-
~
(fR1)
-- V
5
C *'d<)
= (
(120Hz)(2,2k.Q)(501if)
1149V=113V
' '
) o,

Valoarea aproximativa a tensiunii continue de ie~ire se determinil astfel:

Rs
1
(240 Hz)(2,2 kQ)(SO ~if)
)149V~143V
' '
K
(b) Prin inserierea unui rezistor (Rum) se limiteaza curentul-de suprasarcinit
Rezultii factorul de ondula~ie:
FIGURA 231
r = v,(w) = 1,13 v = 0 079 Curentul de suprasarcina fa filfrul capacitiv.
vC.C. 14,3 v I
Filtrul LC
Procentual, ondulap.a este de 7,9%.
Cand in configura~a filtrului se adauga o bobinii, ca tn fig. 2-:>2, se realizeazii o ate
Exercipu complementar Determina~ tensiunea pulsatorie varf Ia varf tn cazulln care nuare mai pronun~atii a pulsa~or. La frecventa de ondula~e de 100Hz, bobina are reac-
capacitatea de filtrare din fig. 2-30 devine 100 ~F, iar rezisten)a de sarcina devine 12 kn. tanfa mare, iar reactan}a capacitiva este mica atat fata de Xu c.t ~i fatii de R5. Cele doua
Curentnl de suprasarclnii Ia filtrul capacitlv lnainte de tnchiderea tntrerupiitorului din fig. reactant formeaza un divizor de tensiune alternativa care tinde sa redudi semnificativ
2-31(a), condensatorul de filtrare nu este tnciircat.ln momentulinchiderii tntrerupiitorului, pulsa}iile tensiunii fata de cazul cand se folose~te un simplu filtru capacitiv, deoarece cea
tensiunea ajunge pe punte ~i. condensatorul nelndircat se comporbl ca un scurtcircuit, cum mai mare parte a tensiunii alternative cade pe XL, cum se vede ln fig. Z....33.
este reprezentat. Aceasta produce un curent initial de suprasarctna Isuprasarcinii prin cele doua
il
diode polarizate direct, D1 ~i D2. ln cazul eel mai defavorabil, intrerupiitorul se tnchide tn
momentul in care tensiunea din secundar are valoarea de v.rf, iar curentul de suprasarcina
produs In aceste condipi are valoarea maxima, lsuprasardmi (ma:cY ca tn figura.
Curentul de suprasarcinil poate distruge diodele 9i, pentru a preveni acest lucru, une- Rs
ori Se monteaza un rezistor de Iimitare a lui, ca tn fig. 2-31(b). Valoarea acestui rezistor
trebuie sa fie midi in compara}ie cu R5 De asemenea, diodele trebuie sa poata suporta
un curent accidental de suprasarcina. !It cataloagele de diode, valoarea maXima a acestui
curent este notata IFsM Valoarea minima a rezistorului de limitare se poate calcula astfel: FIGURA 232
Redresor dub/8 alleman {a cu flltru LC.
(2-13) Valoarea pulsa}iilor de tensiune Ia ie~irea filtrului se determina din formula divi-
zorului de tensiune:
F
Condensatorul
secamporta
:........;
ca un scurtclrcuil
inslantaneu.

0
lc.J
Ia - ....
! o, Rs

-
I
K FIGURA 233
(a) Curentul maxim de suprasarcina se produce cand inchidem intrerupatorul in momentul in care semnalul de intrare are Altrul LC fa{ii de componenta de c. a. a tensiunii redresate dub/a alternanfa.
valoarea de vcirf.
""!n original, R5urge (n.t.)
J
lI
 76 Aplica!ii ale diodelor Filtre pentru surse de alimentare 77

Fatii de componenta continua (valoarea medie) a tensiunii redresate de la intrarea fil-

trului, bobina este caracterizata de rezisten~a infa~urarii (RL), in serie cu rezisten~a de

V,.o.(OU1)
RL +R5 1,1 kQ
(llill)
R. 5 ) Vo.c(IN) = --.- 103 V = 93,6 V
=(
sarcina, caIn fig. 2-34. Aceastii rezistentii produce o sdidere nedoritii a componentei con-
tinue, prin urrnare RL trebuie sa fie midi in comparap.e cuRs. Valoarea componentei con- Pentru calcularea tensiunii pulsatorii trebuie cunoscute XL ~i Xc
tinue de la ie~irea filtrului se determinD. din formtila divizorului de tensiune astfel: XL= 2nfL = 2n(120 Hz)(1000 mH) = 754 Q

v -(
c.c.(OUT) - RL Rs
+ Rs )v c,c.(IN) -1-
x c--2nfC 1
2n(120 Hz)(SO ~F)
26,5 n

V,(""l=(, XLXc
-Xc
Jv,11,.>=( 754 Q-26,5
1
5
' Q
Q
1
26
)49,9V=1,82Vef
1
V~c.~(/11),----"""
Exercitiu cnmplemenlar 0 tensiune redresata dubla alternanta de 120 Hz, cu valoarea
o-----i o-- de varf de 50 V, se aplica ]a intrarea filtrului LC din fig. 2-3'5, pentru care se cunosc:
L = 300 mH, RL =50 n, C = 100 ~F, R5 = 10 kn. Determina!i componenta continua a ten-
siunii d.e ie~ire a filtrului ~i valoarea eficace a tensiunii pulsatorii.

FIGURA 2-34 Remarcap. di un redresor cu filtru LC furnizeaza la ie~ire o tensiune continua aproxi-
mativ egala cu valoarea medie a tensiunii de intrare redresate. Tensiunea continua de
Filtrul LC fata de componenta continua a tensiunii redresate dub/a alternanfii.
ie~ire a filtrului capacitiv este aproximativ egala cu valoarea de v.rf a tensiunii de
i:t33MQ!IIfJ:. intrare. Dad.i. le comparfun dupa marimea pulsapilor, la filtrul capacitiv aceasta este
invers proporponaHi cu rezisten~a de sarcina. La filtrul LC, tensiunea pulsatorie este, in
0 tensiune redresatii dublii alternanta, de 120 Hz, cu valoarea de v.rf de 162 V, se principiu, independenta de valoarea rezisten}ei de sarcina, depinzand dbar de XL ~;i Xc
aplidi la intrarea filtrului LC din fig. 2-35. Determinafi componenta continua a tensiunii dadi Xc este suficient de midi fata de R5
de ie~ire a filtrului $i valoarea eficace a tensiunii pulsatorii.
L Filtre in 11 ~~ in T
1000 mH In fig. 2-36(a) este prezentata o celula de filtrare inn. Aceasta poate fi considerata ca
fiind fermata dintr-un filtru capacitiv urmat de unul LC. Mai este cunoscutii sub denu-
R, mirea de filtru cu intrare capacitivii. Filtrul1n T din fig. 2-36(b) este, 1n principiu, un filtru
162V 1000 c
v.
ov
NV\ 50 ~F
Rs
1kn
LC urmat de o bobina. Mai este denumit filtru cu intrare inductivii.
La filtrul cu intrare capacitiva in 1t1 C1 se incarca pana Ia valoarea de varf a: tensiunii
de intrare ~i se descarca lent prin sarcina pe restul perioadei semnalului de intrare.
Bobina are tendinta de a se opune descarciirii, ceea ce areca rezultat o valoare midi a pul-
FIGURA 235 sapilor tensiunii de ie;;ire. C2 de asemenea men tine constanta tensiunea de ie~ire.
Rezolvare
intai se deterrnina valoarea componentei continue a tensiunii de intrare redresate L
folosind ecua!la (2-5).

2V, 2(162 V)
103V FIGURA 236
1t 1t
Filtre LC inn i in T.
Apoise afHi valoarea eficace a tensiunii pulsatorii de la intrare folosind formula din
(a) Fillru inn (b) Filtru in T
anexa B pentru semnale redresate dub Hi alternan}il ~i nefiltrate.
V,(I,J = 0,30BV, = 0,308(162 V) = 49,9 V
La filtrul cu intrare inductiva in T, caderea de tensiune pe !eactan~ii reduce tensiunea
Acum, cunosdind valorile de intrare,le putem calcula pe cele de ie~ire. de ieyire cu mult sub valoarea de varf a tensiunii de intrare. Insa netezirea data de L1 yi
L2 areca rezultat o tensiune de ieyire cu pulsa~ii mai mid dec.t_in cazul filtrului inn.
 1 i::s Apncatn ale dlodelor Limitatoare ~i circuite de axare cu diode 79

In general, pentru o aceea~i tensiune de intrare, tensiunea de ie~ire a filtrului in T este

mai mid. dedit cea a filtrului inn, insa cu pulsap.i mai red use. ~ R,~sRs )v;,
V,u/ (
Daca R1 este mica in comparap.e cu R5 , Vout = Vin'
SECTIUNEA 2-31NTREBJIRI RECAPITULATIVE
1. Daca Ia intrarea unui redresor monoaltemanta se aplica o tensiune sinusoidara de 50 Hz, R, A
care va fi frecventa tensiunii de ie~ire?

~~--
2. Daca Ia intrarea unui redresor dubJa alternanta se aplica o tensiune sinusoidala de 50 Hz,
care va fi frecventa tensiunii de ie~ire? '~ +r +0,7V
3. Care este cauza apar~iei pulsa\iilor de tensiune de Ia ie>irea unui filtru capacitiv? v. 0 - - ~ R,. v,, 0 --==~-v--,-
4. Daca rezistenta de sarcina a unei surse de alimentare scade, ce se intampla cu pulsatiile
tensiunii de ie~ire? -V, - t
5. Defini!i factoru! de ondu!afie.
6. Cunoa>!eji un avantaj al filtrului LC faja de filtrul capacitiv? Dar un dezavantaj?
L-========~_4:~~
(a) Limitarea alternanjei poziUve. Dioda este polarizata direct pentru alternanja pozitiva (peste 0,7 V) ii invers
pentru altemanta negaliva.

24 LIMITATOARE $1 CIRCUIT DE AXARE CU DIODE A

Circuitele cu diode denumite limitatoare sau circuite de taiere sunt utilizate uneori
pentru a l'nliltura dintr-un semnal porjiunile de deasupra sau de dedesubtul anumitor
niveluri de tensiune. Un alt tip de circuit cu diode, numit circuit de axare, este folosit
v,"' 0 _L(\_"'==:r-
-0,7V
pentru a adauga sau a reface o componenta continua a unui semnal electric. Tn
aceasta sec~une vern examina ambele tipuri de circuite.
Dupa parcurgerea acestei se~uni ar trebui sa fi~ capabil:
(b) Umitarea alternantei negative. Dioda este polarizata direct pentru alternan_ja negauva (sub -0,7V) i invers
sa explicap. ~i sa analizati funcp.onarea Iimitatoarelor ~i a circuitelor de axare pentru alternanta pozltlva.
cu diode
,._ Sa explicati funcronarea limitatoarelor cu diode FIGURA 237
,.. sa determinap. tensiunea de ie~ire a unui limitator cu referinta de tensiune Exemp/e de limitatoare cu diode (circuite de taiere).
,.. sa utilizati un divizor de tensiune pentru fixarea referintei de limitare
'-' A~ezap. dioda invers, cain fig. 2r37(b), ~i va fi Hiiata partea negativi.i a tensiunii de
,.. sa explicati func}ionarea circuitelor de axare cu diode intrare. Dadi dioda este polarizata direct pentru alternanta negativa a tensiunii de in-
trare, punctul Ava fi menp.nut la -0,7 V de ciiderea de tensiune pe dioda. C.nd tensiu-
nea de intrare cre~te peste -0,7 V, dioda nu mai este polarizata direct; pe R5 apare o ten-
Limitatoare co diode siune proporj:ionala cu tensiunea de intrare.
Figura 2-37(a) prezinta un !imitator cu diode (numit ~i circuit de taiere) care liini-
teaza sau taie partea pozitiva a tensiunii de intrare. C.nd tensiunea de intrare devine 13MQII!filll
pozitiva, dioda este polarizata direct. Deoarece catodul este Ia potenpalul masei (0 V),
Ce credeti ca. va aparea pe ecranul unui osciloscop conectat la capetele rezistorului R5
anodul nu poate fi Ia un poten~ial mai mare de 0,7 V {presupunand ca dioda este cu sili-
din schema limitatorului .din fig. 2-38?
ciu). Deci potenpalul punctului A este limitat Ia +0,7 V dlnd tensiunea de intrare
depa~e))te aceasta valoare. Daca tensiunea de intrare coboara sub 0,7 V, dioda devine
polarizata invers ~i este echivalenta cu o intrerupere a circuitului. Tensiunea de ie~ire o
reproduce pe cea de intrare, !nsii amplitudinea sa este determinata de divizorui de ten-
siune format din R1 ~i rezistorul de sarcina Ry astfel:

I
 Limitatoare ~i circuite de axare cu diode 81 ~
80 Aplica!ii ale diodelor

R, Dadi se varlazatensiunea de referin~a spre valori mai marl sau mai mid, nivelul de
FiGURA 2-38 limitare variaza in concordrut~a cu aceasta,-cum se observa in fig. 2-41.
""'1
100Il R, A '

Rs Nivel variabil
1kn de limilare (laiere)

Rezolvare
Dioda este polarizata direct ~i conduce di.nd tensiunea de intrare scade sub -0,7 V. FIGURA 2-41
Deci, pentru limitatorul de tensiune negativii, valoarea de varf a tensiunii de ie$ire de pe Limitator de tensiune pozitivB cu referinfii variabi/8.
R5 poate fi deterrninata din ecuapa:
Pentru a limita .o tensiune Ia o valoare negativ8. data, dioda ~i tensiunea .de referin~a
trebuie conectate ca in fig. 2-42. In acest caz, tensiunea in punctul A trebuie sa fie mai
( R1R+Rs ) VvUn) =(lkn)
5
Vv(out) =
1,1 kn 10 V =9,09 V
--- . mica decii.t - VREF- 0,7 V pentru a polariza direct dioda ~i a realiza limitarea 1n modul
prezentat.
Pe ecranul osciloscopului va apatea o forma de unda ca aceea din fig. 2-39.
R, A
10 v ---
9.09V-u
v,. (\ Rs
-0 ~VOJ 1 ~~
VREF
+
-10V -------

FIGURA 2-39 FIGURA 2-42

Forme/a de unda pentru schema din fig. 238.
Exercltlu complemental Cum va arata forma de unda corespunzatoare schemei din fig.
2-38 daca dioda este cu germaniu ~i R5 este de 680 n?
llmHatoare cu relerlnta de tensiune Nivelulla care este limitata o tensiune altemativa
poate fi modificat prin adiiugarea unei tensiuni de referin}ii, VREF' in serie cu dioda, caIn
fig. 2-40. Tensiunea 1n punctul A trebuie sa devina egala cu VREF+ 0,7 v pentru ca dioda
sii fie polarizatii direct $i sii condudi. Dupii ce dioda lncepe sii condudi, tensiunea din
punctul A rfunane limitatii Ia valoarea VREF + 0,7 V, iar semnalul de intrare cu valori mai
marl decat aceasta este taiat.
A
Limifator de tensiune negativfl.
A~ezii.nd dioda invers, limitatorul de tensiune pozitiva poate limita semnalul de ie~ire
Ia porfiunea din semnalul de intrare cu valori mai marl decat VREF - 0,7 V, cum este
forma de unda de ie~ire din fig. 2-43(a). Similar, limitatorul de tensiune negativa poate
limita semnalul de ie~ire Ia porj:iunea din semnalul de intrare cu valori mai mici dedit
-VREF + 0,7 V, cum este forma de unda de ie~ire din fig. 2-43(b).

FIGURA 2-40
0--v
VReF+ 0,7 V

Limitator de tensiune pozitiv!i.

 v... - rlj.IUI..GI~II em:;; UIUUt:'IUf Umitatoare $i circuite de axare cu diode 83

ExerciJIU complemental Determinap. forma de unda a tensiunli de ie~ire corespunza-

A
toare schemei din fig. 2-44 daca tensiunea fiec8.rei surse este de 10 V, iar valoarea de vfu'f
a tensiunii de intrare este de 20 V.
Reterln!JI data de on dlvlzor de tensiune Sursele de tensiune folosite pentru a ilustra prin-
cipiul de fungionare a! limitatoarelor cu diode pot fi Wocuite in practica printr-un divizor
de tensiune rezistiv care fonneaza referinta de tensiune doriUi de la o sursa de tensiune
continua, cain fig. 2-46. Valoarea tensiunll de referlnta este data de valoarea rezistoarelor,
conform fomiulei divizorului de tensiune.

(a)
VREF = ( R ; R, )vsuRSA
I 2
G R, A In figura 2-46(a) este prezentat un !imitator cu tensiune de referinta pozitiva, in fig.

~
Vjnf\,y
0
fo. lt~J't2
Rs
(b) apare unul cu tensiune de referinta negativ.9.r iar in (c)r un limitator cu tensiune de
referinfl.i pozitiv8. ce poate fi variatii prin intermediul unui divizor de tensiune 1n montaj
potentiometric. Rezistoarele divizorului pentru referintEi trebuie sa fie mid in compara~
fie cu R1 astfel incftt curentul direct prin d.ioda sa nu influen~eze tensiunea de referinta.
- VREF
+ R, R,

l
'l.......:
(b) + VsuRsA - VsunsA

FIGURA 2-43 R,
v.
..4~ v, v,, ~
R, v,.
~
ctJU, ~
w;3M~!plllfJIM
Figura 2-44 prezinta un circuit care combina un limitator de tensiune pozitiva cu unul
de tensiune negativa. Detenninafi forma de unda a tensiunii de ie~ire.
R, A
.,.
R,
l -
R, j
FiGURA 2-44 (a) Limitator de tensiune pozitiva (b) Umitator de tensiune negativ8

\1n 10?v
0
o, o,

-10V + VsuRsA

Rezolvare
Cand tensiunea din punctul A atinge valoarea de +7,7 V, dioda D1 conduce ~i limi-
teaza semnalul pana Ia +7r7 V. Dioda D 2 nu conduce pana candtensiunea devine -5~7 V.
Prin urmare, tensiunile pozitive de peste +7,7 V ~i cele negative mai mid de -5,7 V sunt
( I t8.iate. Forma de und8. a semnalului de ie~ire rezultat este data in fig. 2-45. FIGURA 2-46
(c) timitator de tensiune pozitiva variabila
Limitatoare cu diode realitate cu
+7.7V--n'.
~-,,

divizor de tensiune penlru referin(a.

FiGURA 2-45 Vout
Forma de unda 0 --~---+----r---
a tensiunii de ieire
pentru schema
din fig. 2-44.
-5,7V--=w .. ''' -'''
 84 Aplicalii ale diodelor timitatoare ji circuite de axare cu diode 85

i#3#MQ!i!fJIM Pentru o axare satisf8.ditoare, constanta de timp RC trebuie sa fie eel pup.n de zece ori
mai mare dec~t perioada semnalului de intrare. """""'

-
Reprezentap. forma de uncia a tensiunii de ie~ire a limitatorului cu diode din fig. 2-47.
..- V-rJ-0,7V
R,

10kn v Po!arizare
+ 12V Rs
directa
0~
18V!!tr-
v. 0
R,
1000 v
-Vv(inJ
-18 v ----- R,
2200 (a) (b)
FIGURA 247 VvtinJ-0.7V
.---JI-:--....,.--o----, \ '- j

Rezolvare
.1.._+-f---l-
Circuitul este un limitator de tensiune pozitiv8. ~i tensiunea de referinf8. se determinii
din formula divizorului de tensiune.

VREF = ( - R,
- -) VsuRSA = ( 220 n )12 V = 8,25. V
R2 +R3 100!2+220!2 (c)
Forma de undii a tensiunii de ie~ire este data in fig. 2-48. Alternanta pozitivii a sem-
nalului de ie~ire este limitata Ia VREF + 0,7 V. FiGURA 2-49
Func{ionarea circuitu/ui de axare cu fensiune pozitiva.
+895V-~ Prin axare, condensatorul ramane indircat pana la aproximativ valoarea de v.rf a

FiGURA 2-48 v., -18 ~-------v semnalului de intrare ininus diderea de tensiune pe diodii. Tensiunea de pe condensator
acp.oneaza practic ca o baterie in serie cu tensiunea de intrare, cum se vede in fig. 2-49(b).
Tensiunea continua de pe condensator se adauga la tensiunea de intrare prin superpozi-
~

'
I
p.e, cain fig. 2-49(c). Dadi ~eziim d.ioda invers, la semnalul de intrare se adat;ga o ten-
ExerciJlu complemental Modifica~ divizorul de tensiune din fig. 2-47 astfel tnc~t tensi-
siune continua negativii, rezultnd la ie~ire semnalul dirt fig. 2-50.
unea de ie~ire sa fie limitata Ia +6,7 V.
+0,7V

:rv-
/
Clrculte de axare cu diode
Un circuit de axare adauga o componenta continua unei tensiuni alternative. Circui-
tele de axare mai sunt cunoscute sub denumirea de circuite de refacere a componentei con-
tinue. Figura 2-49 prezinHi un circuit de axare care adaugii o tensiune continua pozitiva
Ia forma de unda de Ia ie~ire. Func}ionarea circuitului poate fi explicata mai bine dad.
Rs
1fJ-'~""
examinam prima semiperioadii negativa a tensiunii de intrare. Dacii tensiunea de intrare ~

ia inip.al valori negative, dioda este polarizatii direct ;;i pennite condensatorului sa se
incarce p.nii aproape de valoarea de varf a tensiunii de intrare (Vv(in) - 0,7 V), cain fig.
2-49(a). lmediat dupa valoarea de varf negativa, dioda devine polarizata invers.
Fenomenul ~e loc deoarece catodul este mentinut la Vv(in) - 0,7 V de d.tre sarcina con-
densatorulm. Condensatorul se poate desciirca doar prin rezistenta R5, de valoare mare.
Prin urmare, intre v.rfurile a douii semiperioade negative consecutive, condensatorul se
descarcii foarte pup.n. Bineinteles, marimea sarcinii de care se descarca depinde de R .
5
'
FiGURA 250
Circuit de axare cu fensiune negativa.
APIIC3Jie a clrcullulul de axare Circuitele de axare sunt frecvent folosite in receptoarele
rv; pentru refacerea componentei continue. Semnalul video complex recepFonat se pre-
lucreaza, de obicei, tntr-un !ant de amplificatoare cuplate capacitiv pentru a elimina com-
ponenta continua, pierziindu-se astfel nivelurile de referintii pentru alb, negro ~i stin-
 Multiplicatoare de tensiune 87

gere. Ynainte de aplicarea semnaluluila tubul cinescop, aceste niveluri trebuie reconsti~ Exercipu complementar Cum arata tensiunea de ie~ire pe Rs, din circuitul din flg. 2-52,
tuite. Figura 2-51 prezinta acest proces Ia modul general. pentru C = 22 }lF ~i R5 = 18 k.n?

~ ' Nivel de refertn!a SECTIUNEA 2-41NTREBARI RECAPITULATIVE

de negru
1. Mita!i prin ce se deosebesc limitatoarele cu diode de circuitele de axare cu diode din punc-
tul de vedere al func~ei pe care o indepflnesc.
! !
2. Prince se deosebe.te un (imitator. de tensiune pozitiva de unul de tensiune negativa?
3. Care este tensiunea maxima suportata de o dioda cu siliciu din circuitul unui /imitator de ten-
siune pozitiva tara referin!a de tensiune pentru alternanta pozitiva a semnalului de intrare?
4. Ce tensiune de referinta trebuie sa furnizeze o sursa de c.c. pentru a limita Ia 5 Vtensiunea
de stingere de ie.ire dintr-un !imitator de tensiune pozitiva Ia a ciirui intrare se aplica un semnal cu va-
loarea de varf de !0 VI
Nive! de referinta de alb 5. Care dintre componentele unui circuit de axare indep!ine~te practic rolul unei baterii?

- FIGURA 2-51
Circuit de axare (de refacere a componentei continue) intr-un receptor TV.
2-5 MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
: I

Cum credep di aratii tensiunea de pe R5, de ie~ire din circuiful de axare prezentat In
fig. 2-52? Se considerii cii valoarea RC este sufident de mare pentru a i'mpiedica desciir- Multiplicatoarele de tensiune utilizeaza axarea pentru a mari nivelul de varf a! tensiunilor
carea semnificativa a condensatorului. redresate farii a fi necesara o modificare a raportului de transfonnare al transfonna-
torului de intrare. Factorii de multiplicare doi, trei ~~ patru sun! uzuali. Multiplicatoarele
c de tensiune sun! utilizate In circuitele cu tensiuni Jnalte ~~ curen\i slabi, ca acelea din
If
l\ receptoarele TV.
10 ~F Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fi\i capabil:
Sa explicap ~i sa analizap funqionarea multiplicatoarelor de tensiune cu diode
~ Sa prezen!afi dubloarele de tensiune
FIGURA 2-52
~ sa prezentap. triploarele de tensiune
Rezolvare ~ Sa prezentafi cvadrup!oarele de tensiune
Teoretic, circuitul_ de axare trebuie sa adauge o tensiune continua negativii egaHi cu
diferenta dintre valoarea de v.rf a tensiunii de intrare ?i ca.derea de tensiune pe dioda.
Dublorul de tenslune
V,.c : -(V,(i!- 0,7 V) = -(24 V - 0,7 V) = -23,3 V Dublorul dotensiune mono-alternanJii Dublorul de tensiune este un multiplicator de ten-
Yn realitate, condensatorul se descard. lent intre doua vfufuri consecutive ~i, in con- siune cu factorul doi.!n fig. 2~54 este prezentat un dublor de tensiune mono-altemanta.
sectnta, tensiunea de ie?ire va avea valoarea medie pupn mai midi ded1t cea calculata Yn semiperioada pozitiva a tensiunii din secundar, dioda D1 este polarizata direct, iar D2,
mai sus. Semnalul de ie$ire se apropie de +0,7 V, cain fig. 2-53. invers .. Condensatorul C1 se tncarcii pana Ia valoarea de varf (Vv) a tensiunii din secun-
dar minus ciiderea de tensiune pe dioda, polaritatea fiind cea din f;ig. (a). in semiperioa-
da negativa, dioda D2 este polarizata direct ~i D 1 invers, caz prezentat !n fig. (b). !ntrucat
C1 nu se poate desdirca, tensiunea de varf de pe el se adauga la tensiunea din secundar,
!ndircilndu-1 pe C2 pana Ia aproximativ 2V,. Aplicand Jegea lui Kirchhoff pe bucia mar-
FiGURA 2-53 .
cata ln fig. (b), rezulta valoarea tensiunii pe C2:
Forma de unda Ia ieirea Vc1 -Va+V,=O
pe R5 pentru circuitu/ din
figura 2-52. Vcz = V, + Vc1

-.-..
_j

....
m"e!L
 88 Aplicatii ale diodelor r.
Multiplicatoare de tensiune 89 ,

Neglijilnd dderea de tensiune pe D2, Vc1 = V,. Prin urmare:

Trlplorul de tensiune
V02 = V, + V,=2V, Prin adiiugarea unei noi celule diodii-condensator 1n circuitul dublorului de tensiune i'
mono-altemantii se realizeazii un triplor de tensiune, ca acela clin fig .. 2-56. Triplorul ~. J
c, funcponeazii astfel: Pe alternan~a pozitivii a tensiunii din secundar, C1 se 1ncardi: prin D1
V,-0,7V Polarizata invers
+If- .... pilnii la V,. Pe altemanta negativii, C2 se lncarcii prin D2 pna la 2V,. a~a cum am ariitat "

'f-j 'o, pentru dublor. Pe urmatoarea alternanfii pozitiva, C3 se incardi prin D3 pana la 2Vv. : '
Semnalul de ie~ire clin triplor se culege de pe condensatoarele C1 ~i C3, ca 1n figurii. '
ofL
II g
~
.
I
,.,, o, :::, 1:: c, Cvadruplorul de timslune
Adiiugarea unei alte c"elule diod8.~condensator caIn fig. 2-57 areca rezultat o tensiune
de ie~ire de patru Ori mai mare decfit tensiunea de VS.rf din secundar. C4 Se incardi prin I
D 4 p.nii la 2Vv pe altemanta negativ8.. Tensiunea 4Vv se culege de pe C2 ~i C4 , cain figu-
rii. Att la dublor, ct ~i la cvadruplor, VR(V) pentru fiecare clioda este 2V,. ~

o, ' .

]
D,
FiGURA 2-54 polarizat.! c, c,
Functionarea dublorului de invers v, c,
D, D,
tensiune mono..altemanfB.
V11 este tensiunea de vBrf (b) FIGURA 2-56
din secundar. Trip/or de tensiune.
In absenta sarcinii, C2 ramane ind.rcat ]a aproximativ 2 Vv. Dadi se conecteaza Ia ie)iire
o rezisten}li de sarcina/ C2 se descardi lent prin aceasta ln urmiitoarea semiperioadii pozi- v, 2V,
+ - + -
tiva ~i se incard. iarii~i pana la ZVv in semiperioada negativii ce urmeaza. La ie9ire rezultii
o tensiune mono-alternan}ii filtraUi capacitiv. Tensiunea inversii de v.r pentru fiecare
cliodii este 2 V,
Dublorde tenslune dublii ahernan!il Un dublor dublii alternantii este prezentat in fig. 2-55.
C.nd tensiunea din secundar este pozitivii, D1 este polarizatii direct 9i C1 se 1ncarcii pana
la aproximativ V,. ca 1n fig. (a). Pentru alternanta negativii, D2 este polarizatii direct ~i C2 FIGURA 257
]I V,
c,
o,
+ -
c,
2V,
o,
c,
o,
+ -
2V,
c,
o,
-,

se lncardi pnii la aproximativ V,. cain fig. (b). Tensiunea de ie~ire, 2 V, se cuJege de pe 4V,
Cvadruplor de tensiune. +
cele douii condensatoare in serie. r

D, Polarizata invers SECTIUNEA 25 iNTREBARI RECAPITUlATIVE

1. Ce valoare de varf trebuie sa aiba tensiunea din secundarul transformatorului unui dublor de
tensiune a carui tensiune de ie~ire este de 200 V?
2. Tensiunea de ie~ire a unui cvadruplor este de 620 V. Ce VR!l? minima trebuie sa suporte
fiecare diodii? .

FiGURA 255 Polarizata invers

Func(ionarea dub/oru/ui de tensiune dub/a a/teman(iJ.
r
 ::1v .. Apucaru ate dtodelor Cataloage de diode 91

lata, in conti.nuare, diteva explicapi asupra parametrilor din tabelulZ-1.

26 CATALOAGE DE DIODE VRRM Tensiunea maxima inversa de v.rf ce poate fi aplicata repeti.tiv pe dioda.
Observap cain cazul de fa)ii ia valori 1ntre 50 V pentru 1N4001 lkV pentru
:_: 1N4007. Este acela~i lucru cu VRM"
Faile de catalog ale fabricanjilor de diode oferii informajii detaliate asupra produselor,
VR Tensiunea continua inversa maxima care poate fi. aplicata diodei.
pentru ca acestea sa poata fi folosite Jn mod adecvat in diverse circuite. Tn general, o
VR5M Valoarea de v.rf maxima a tensiunii inverse nerepetitive care poate fi aplicata
foaie de catalog cuprinde valori maxime, caracteristici electrice, detalii mecanice ~~ dia diodei.
grame de variajie a unor parametri. Tn aceasta secjiune vom studia un exemplu concret Valoarea medie maxima a curentului direct de 50 Hz, redresat. .
de foaie de catalog. Valoarea de vil.rf maxima a curentului direct nerepetitiv (pe a perioada) de
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: suprasarcina. Graficul din fig. 2-58 oferii mai multe informatli asupra acestui
parametru - valori pentru mai multe perioade, Ia temperaturile de zsc ~i
Sii interpretafi ~i sii utilizafi datele dintr-un catalog de diode 17sc. Linille intrerupte marcheaza valorile la care se produc cele mai free-
... sa identificap. valorile maxime ale tensiunil ~i curentului vente defecte .
... sa determinati caracteristicile ~lectrice ale diodelor Temperatura mediului (a aerului) inconjurator.
~ Sa analizati datele diri grafice Temperatura de functionare a jonc}iunii.
... sa alege~i 0 dio~a care sa corespunda unor conditii impuse Temperatura de stocare a joncp.unii.
TabelulZ-2 prezintii valorile tipice ~i maxime corespunzatoare unor caracteristici elec-
Tabelul2-1 prezinta valorile limita absolute peritru d\teva seril de diode redresoare trice". Acestea se deosebesc de valorile li_mita absolute prin faptul ca nu sunt imp use prin
(de Ia 1N4001 panii Ia 1N4007). Acestea sunt valorile maxime pana Ia care diodele proiectare, ci sunt obtfuute in urma testiirii diodelor in anumite condip.i.. Urmeaza o
functioneaza tara a se defecta. Pentru o mai buna fiabilitate ~i un timp de exploatare mai explicare succinUi a acestor parametri.
lndelungat, diodele trebuie sa funcponeze la valori ale parametrilor mai mid decat cele
maxime. !n general, valorile limita absolute sunt date Ia zsc ~i trebuie coboril.te la tem- $: 100
peraturi mai marl. ~- 70 -- - VRRMaplicata dupa suprasarcina

1 50 r-, - - --- -
-
TABELUL21
a
-
-
Valori limita absolute

-
E
........
;s N M ~ ~ m ~
1- 1-
a a a a a a
a (\{\{\ 20
~

~
a
~

~
a
~

~
a
~

~
a
~
a
~
a
~

~
1- -, '
Parametrul Simbol Unit f..---1
1 perioada r- 1- I--
Tensiunea inversa repetitivci de vflrf VRRM
v 10
Tensiunea inversa de vart de lucru v- 50 100 200 400 600 800 1000
Tensiunea inverse continua v. 7
Tensiunea inversa de vart VRSAI 60 120 240 480 720 1000 1200 v 5
de suprasarcina accidentara 1,0 2,0 3,0 5,0 7,0 10 20 30 50 70 100
Numikul de perioade
L Tensiunea inversa eficace VR(I!IISJ 35 70 140 280 420 560 700 v
Curentul direct mediu redresat fo 1,0 A - - - - - - Defecte lipice fn condiPi de suprasarcina
(monofazat, sarcina rezi~tivci,
50 Hz, TA = 75"C) accidentala, fn !ipsa sarcinii, la TJ =25C
Limitari din proiectare in condi!ii de suprasarcina
Curentul invers nerepetifiv de vart !Fsu 30 (pe pertoada) A FiGURA 2-58 accidentala, fn !ipsa sarcinii, Ia TJ = 25C
de suprasarcina accidentaJa Domeniul de valori
(Tn condiVi de sarcina specificate} - - - - Oefede lipice in condi!ii de suprasarcina accidentala,
pentru curentul pen~u o sarcina data, Ia r, = 175"C
c direct nerepetitiv
Temperatura joncVunii Ia funcfjonare T.~t T~tg -65 ... +175 Umitari din proiectare in condiPi de suprasarcina
de suprasarcinB
~i stocare accidentala, pentru o sarcina data, Ia TJ =175C
accidenta/a.
92 Aplicatii ale diodelor Cataloage de diode 93
------------------------------~~--~-----------------------"
TABELUL 22 lo, curenlul diroct redresat medlu (amperl)
1,0 1,5 3,0 1,0
Caracteristici efectrice
59-{}3 ' 5.... 60-<l1 267~3 167~2 1......
Plastic
"'"' ""''
I 71
(D0-41}
Caracteristici I condl\ii Simbol Tlplc Maxim Unit. Plasllc

caderea de tensiune directa instantanee maxima

(1, =1 A, T, =25'C)
Caderea maxima de tensiune directa in media
v,
vf(avg}
0,93

-
1,1

0,8
v
v
VAAII(Volpj
so
I
1N4t1111
I I
1N5391 1N4719 MRSOO 1N5400 MR750
pe o perioada (/0 =1 A, T. =75'C, terminals de 1') 100 1N4002 1N5392 1N4720 MRS01 1N5401 MR751
Curentul invers maxim Oa a anumita tensiune continua) IR ~A 200 1N4003
1N5393
MR502 1~541)2 MR752
1N4721
r, =2sc 0,05 10,0 MR5G59

r, =1ooc 1,0 50,0 1N5395

1N5404 MR754
Curentul invers maxim in medie pe o perioada fR(avg) - 30,0 ~A
400

600
1N4004

1N4005
MRSOSO
1N5397
1N4722

1N4723
""""
MRS06 1N5406 MR756
(10 =1 A, TL =75'C, terminate de 1" ) MRS061
800 1N4006 1N5398 1N4724 MRS08 MR758
1000 1N4007 1N5399 1N4725 MR51D MR760
Tensiunea instantanee pe dioda polarizat~ direct, Ia un curent direct de 1 A ~i
Ia 25"C. Fig. 2-59 prezinta variatia tensiunii directe functie de curentul direct. w 30 300 100 200 400
(amperl)
"'
50 - TAiakldat
.('CI
75 T~=70 75
" TL= 105 60

30
20
rJ =25C

'
-
I- Tcla/Qdat
('CI
Jj (max) {"C) 175 175 175 175 175 175

10 h, curenlul direct redrual mediu (ampe_ri)

7,0 I 20 35 J. "
5,0
12
245M2 " "
339-02 193-04
30
43<)2 "
42A.(I1
50
4>04 "
309A.OO 309A.(I2
I Plasfic ~0-21) (DQ.
3,0 I
jll0-203AA)
Metal """' "'"' 2\13AB) "'"'
f) fl c ;; fi"'""
2,0

'2
~
1,0
0,7
lioic Maxim
v~M
.
.
fY ~ ~
~
E 0,5 MR1120
50 MR2000 MR2400 MR2501l 1N3491 1N"" 1N1183A MR5005 MDA2500 MDA3500
,g. 1N119SA,B
I
'0 0,3 MR1121
~
100 MR2001 MR2401 MR2501 1N349 1NJS& 1N1184A MR5010 MOA2501 MO.AJ501
0,2 1N1200A,B

~ 0,1 I 200
MR1122
MR2002 MR2402 MR2502 1N3493 1N3661 1N1186A MR5020 MOA2502 MOA3S02 MDA4002
e
~
1N1202A,B
u 0,07 MR1124
.... 0,05
400
1N1204A,a
MR2004 MR2404 MR2504 1N3495 1N3663 1N1188A MR5040 MOA2504 MDA3504 MDA4004

MR112S
600 MR2000 MR2406 1N1190A MDA250< MDA3500 MOA4006
0,03
0,02 lL 1N1205A,B
""'"'
"'
1000
MR1128
MR1130
MR2008
MR2010
MR2508
MR2510
MDA2508 MDA350B MOA4008
MDA2510 I.IOA3510
0,01
0,007
0,005
...
(amperf) 300 400 400 400 300 400 800 600 400 400 aoo
TAia/odat
0,003 I' C)
0,002 Tc lalo dat
125 100 55 35
FIGURA 2-59 0,001 0
I' C)
TJ(max)fC)
'"
190
150

175 175
150

175
130

175 175
150

190
150

195 175
55

175 175
Dependenfa dinfre tensiunea ,4 0,8 1,2 1,6 2,0 2,4 2,8 3,2 3,6 4,0
d~ecta (V,J i curenlul direcl {I,J v,, lensiunea directa (vcli1 FIGURA 2-60
cateva tipurl de diode redresoare clasificate dupa valorile limita absolute 10' IFSM i VRRM'
 - 'l""~~t" ~ .................... , Depanarea 95

VF(av ) Caderea maximii de tensiune directii mediatii pe o perioadii.

IR g Curentul maxim cu dioda polarizata invers cu o tensiune continua.
IR(av ) Curentul invers maxim mediat pe o perioadii (cu dioda polarizata invers cu o
I~ g tensiune altemativa).
TL Temperatura terminalelor.

I
Figura 2-60 prezinta c.teva diode redresoare ordonate dupa valorile cresd.toare ale
~
parametrilor: I<Y IFSM' VRRM..

SECTIUNEA 26 il'HREB!iRI RECAPITULATIVE

1. Enumerati cele trei categorii de valori caracteristice diodelor care se gasesc in mod normal
in orice foaie de catalog.
2. Defini\i marimile: VF, 1, >i 10
3. Defin~i marimile: ~sw VRRM >i VRSM
4. Din figura.2-60, selecta!i o dioda cu 10 = 3 A, ~sM = 300 A >i VRRM = 100 V.
2-7 DEPANAREA
Aceastii secj:iune constituie o introducere de ansamblu 1h tehnicile de depanare aplicate
pe tot parcursul carj:ii, con!inand totodata cateva exemple concrete de depanare a
surselor de alimentare ~~ a alter circuite cu diode studiate 1n capitolul curent.
Dupa parcurgerea acestei sec!iuni ar trebui sa fiji capabil:
sa depanap. circuite cu diode prin metode uzuale
II!- sa facefi legEitura dintre simp tom ~i cauza
II!- sa explicap. ~i sa punefi in practica metoda de verificare a corectitudinii
alimenNirii de Ia retea
... sa explicap ~i sa punep in practidi. verificarea prin observafie directa
... sa explicati ~i sa punep in practidi metoda de inlocuire a componentelor
... sa explicap. ;;i sa punep. in practidi tehnica de urmarire a semnalului, 1n cele
trei variante ale sale
1> Sa explicaji ce se tntelege prin analizarea posibilitap.Ior de defectare
Depanarea unui circuit electronic defect sau a unui grup de circuite (sistem) poate fi
abordata in mai multe moduri. Prin circuit electronic defect intelegem acel circuit care
prime~te o tensiune de intrare corespunziitoare, dar la a ciirui ieyire tensiunea lipse~te
sau nu se 1ncadreaza 1n limitele a~teptate. Exemplul dln fig. 2-61(a) prezlnta o sursii de
alimentare ln stare de buna functionare ca un singur bloc av.nd la intrare o tensiune
cunoscuHi ;;i Ia ie?ire o tensiune c~recta. in fig. (b) este reprezentata o sursa defecUi, sub
forma unui bloc care prime~te tensiune de intrare, tnsa tensiunea de ie~ire lipse~te.
(a) La leire se masoara tensiunea (b) La ie9ire se masoara 0 vc:c. Tensl~ne'a de
continua corecta. intrare este corecta.
FIGURA 2-61
Reprezentarea ca bloc functional a unei surse 7n stare de func{idnare i a uneia defecte.
Simptom ~~ cauza
Prima etapa a depanarii unui circuit sau a unui sistem defect este "identificarea
simptomului. fn cazulsursei de alimentare din exemplu, este un lucru uyor. Simptomul
este faptul ca. nu exista tensiune Ia ie9ire. fn alte situap.i, identificarea simptomului poate
fi mai dificila.
Absenta tensiunii de Ia ie;;irea sursei nu ofera prea multe indicii asupra- cauzelor care
o determinii. Totuyi, uneori un simptom poate delimita o anumitcl zona 1n care este eel
mai probabil sa fi apiirut un defect, dandu-i depanatorului un punct de pornire pentru
depistarea cauzei.
Tehnici de depanare
La depanarea unui circuit sau a unui sistem pot i folosite rnai rnulte metode.
Alegerea uneia dintre ele depinde de tipul ~i complexitatea circuitului sau sistemului, de
natura defectului ~ide preferintele depanatorului.
Verillcarea aUmentiiril Primul lucru pe care trebuie sa-l faceji cnd verificaji un circuit
defect este sa controlafi dadi aparatul are cordonul de alimentare introdus bin'e in priza
~i dadi siguranta nu este arsa. Daca aparatul este alimentat de Ia baterii, trebuie sa con-
trolap. daca acestea sunt bune. Uneori cauza problemei este de o asemenea simplitate .
OUservaJla directii !n afara de verificarea alimentarli, cea mai simplii metoda de depa-
nare consta in folosirea spiritului de observatie pentru depistarea unor defecte evidente.
De exemplu, -un rezistor ars este adesea vizibil; Ia fel ~i conductoarele rupte, lipiturile
red, sigurantele arse etc. De asemenea, c.nd anumite componente se ard, putep detecta
un mires caracteristic daca se intampla sa fiti in apropiere in acel moment sau la scurt
timp dupa aceea.
Deoarece unele defecte se manifestii prin supratncalzire, va puteti folosi simtul tactil
pentru a depista o c9mponenta fierbinte. Un asemenea defect este de tip intermitent,
intrucat drcuitul functioneaza bine un timp, iar defectul apare numai dupa indilzire.
Este bine sa va facep. o regula din efectuarea unei observfu'i directe inainte de a trece la
alte metode mai sofisticate. Fiti insa atent dnd atingeti un circuit sub tensiune: va puteti
arde sau electrocuta!
96 Aplica\ii ale diodelor Depanarea 97~'

lnloculrea componentelor Acea.sta metoda se bazeaza 1n mare masura pe flerul ;ti expe- Urmiirirea semnalului - metoda 3: Pornip cautarea din mij!ocul circuitu!ui. Daca In
rien~a depanatorului 1n ceea ce prive~te simptomele. Din cuno~tintele dumneavoastra primul punct In care masurap g.si!i un semnal cored, sunteJ:i sigur ca. funcfionarea cir-,,.......,
asupra funcp.onarli circuitelor, un anumit simptom v-ar putea da de b5nuit di o anume cuitului este corespunzatoare de la intrare p.n. in acel punctl prin unnare defectul este:. 1
componentil a cirCuitului este defectii. Dadi aplicap. aceasta metod_a, trebuie sa inlocuip. localizat de acolo catre ie~ire. Deci contihuap. diutarea In acea porfiune. Dad. in primul'' :
componenta suspecta ~i sa verificafi dad. acum circuitul funcJioneazii corect. Dadi. v-ati punct in care masurati giiSip. un semnal incorect sau absent, inseamml ca. defectul se afl.
!n~elat, procedap !a fel cu urmatoarea componenta care ar putea genera defectul respectiv. intre intrare ~i acel punct. VeJ:i incepe deci d.utarea din punctul de miisura ditre intrare. :-:
Depanarea prin aceasta metoda poate dura pupn daca gasiti componenta defecta din Figura 2,.64 ilustreazii acest mod de abordare 1ri cazul sursei de alimentare. Tensiunea ': ;,
prima Incercare; tn caz contrar, va poate consuma mult timp ~i multe piese. Evident, prin corecta din PM3 arata di transfonnatorul ~i redresorul funcfioneaza cored. Tensiunea de ~ '
tnlocuirea componentelor putep fi sigur de reu~ita, fiindca, daca 1nlocuip destule piese, 0 V masurata 1n PM4 arata cii defectul se aflii 1n filtru.
!a un moment dat se va !ntampla sao tnlocuip ~i pe cea defecta. Metoda este recomanda-
biUi numai In cazul-ln care va este foarte clara condifionarea simptom-cauzii. Elapa 3 Elapa 2 Elapa 1
Urmiirlrea semnalulul Aceasta tehnica de depanare este foarte utilizata ~i eficienta. ln
principiu, trebuie sii depiStap. un punct al circuitului in care semnalullipse~te sau este
incorect. Punctele din circuit pentru care se cunosc tensiunile corecte ce pot fi miisurate
se numesc puncte de miisurii, notate PM (TP- test point, In lb. englezii).
Prezentiim in continuare trei variante ale acestei metode ~i Ie vom aplica, pentru
exemplificare, la-depistarea defectului unei surse de alimentare cu curent continuu.
Urmifrirea semnalului- metoda 1: Se incepe de la intrarea circuitului, cunosd.ndu-se i i
semnalul de intrare, ~i se exploreaza progresiv catre- ie~ire. Se verifica tensiunea in
punctele de mas~a in succesiune pana cand se obfine o valoare incorectif. Cfuld Intlnip
un semnal incorect sau absent, aJi restrfuls aria in care exista defectul intre punctul de
m6.sura respectiv ~i eel imediat precedent. Bineinfeles, este necesar sa ~tip ce semnale ar
trebui sa fie in circuit sau sa avep.la dispoziP,e 0 schema pe care sa fie reprezentate sem- FIGURA 2-63
nalele corecte din punctele de masura. Acest mod de abordare este i!ustrat!n fig. 2-62 pen- Exemplu de urmarire a semnalului de Ia ieire Ia infrare.
tru sursa de alimentare aldi.tuita dirt cele patru blocurl funqionale. Masuratorile arata di
defectul este In circuitul de filtrare, !ntrucat !a intrarea In filtru (PM3) exista tensiunea Elapa 1 Elapa 2
corecta, redresata dubla altemanja, dar !a ie$irea fi!trului (PM4) tensiunea lipse~te.
Elapa 1 Elapa 2 . Elapa 3 Elapa 4
! '

220 v FIGURA 2-64

Exemplu de urmBrire a semnalu/Ui pornind din mijfoc.

FIGURA 2-62 fn acest exemplU:, metoda urmaririi pornind din mijloc comporta dear doua etape, in
j
Exemp/u de urmBrire a semnatului de fa intrare /a ieire. comparape cu ce!e patru ale metodei 1 ~i cele trei ale metodei 2. Metoda 3 ofera un care- I

care avantaj, mai ales in cazul sistemelor mai complicate, deoarece puteti giisf defectu1
Urmiirirea semnalului- metoda 2: Pomifi diutarea de la ie~irea circuitului ~i continuati mai repede.
ditre intrare. Verificafi tensiunea din fiecare punct de masura pfula cand g3sip. un sem- Tehnica de urmarire a semnalului a restrans aria de cautare a defectului din alimen-
nal corect. Ap restrans deci aria de cautare Ia porpunea de circuit dintre punctul de tatorul nostru Ia circuitul de filtrare. Urm.torul pas este determinarea componentei ! ,

miisudi curent ~i eel imediat anterior. AceasHi abordare este ilustrata In fig. 2-63. 9i aici
defecte din acest circuit. Filtrul din exemplul nostru este alcatuit dintr-un condensator $i
m.iisuratorile arata di defectul este in circuitul de.filtrare, din cauza ca. nu exista tensiune
un rezistor de limitare, caIn fig. 2-65.
Ia ie~irea din fi!tru (PM4), dar semnalu! de intrare 1n el este corect (PM3). In .
 !ntreruperea circuitulul, provocata de cea a diodei, face ca R5 sa nu mai fie striibiitut de
curent. Rezultatul este o redresare mono-alternantii, ca rn fig. 2-67, caracterizaHi printr-o
ondulape ln tensiune de nivel mai mare ~i avand frecven~a de 50 Hz.

FIGURA 265
AvBnd 1n .vedere simp/itatea circuifului de filtrare, metoda adecvata penfru depanarea .lui este inlocuirea
componentelor.
Pentru acest circuit simplu, metoda adecvatii este inlocuirea componentelor. !ntruc.t
am constatat di tensiunea de ietire este zero cu o tensiune de intrare corecta, inseamnii
dl rezistorul de limitare la suprasarcinii este intrerupt. Mai este posibil sa fie scurtcircui- FIGURA 266
tat condensatorul de filtrare, dar este mai putin probabil. Efectultntreruperii diodei dintr-un redresor mono-a!ternanta este o tensiune de ieire de 0 V.
Analizarea posibllitajilor de defectare lntreruperea uneia dintre diodele. unui redresor dubla a!temanta 1n punte produce
Analizarea posibilitiip.Ior de defectare este un domeniu al depaniirii care poate fi acela~i simptom ca ~i in cazul configurapei cu prizii mediana, cum se observa ln fig. 2-68.
descris eel mai bine de tntrebarea: Dadi se defecteazii componenta Xdin circuitul Y. care vor Dioda intrerupta impiedidi trecerea curentului prin R5 :intr-una din semiperioadele ten-
fi simplomele? siunii de intrare. Rezultatul este o redresare mono-alternan~a, cu ondulap.e in tensiune
Aceasta metoda poate fi aplicatii atunci d.nd giisip. o tenshme incorecUi intr-un punct de nivel mai mare ~ frecven~a de 50 Hz.
Ondulapa o dioda intrerupta
de masura folosind tehnica de unn5.rire a semnalului )ii apoi localizap. defectul intr-un de 100 Hz indica produce redresare
anurnit circuit. Puter analiza posibilitatile de defectare a unui circuit folosindu-va de o functionare mono-alternanta.
cuno~tintele despre modullui de funcfionare ~i despre efectele defectiirii componentelor corecta, dub!Ei cu ondulalie mai
asupra funcp.onari.i, pentru a stabili care dintre componente,. in cazul in care s~ar defecta, alternanta. accentuata, Ja 50 Hz.
ar conduce ]a aparip.a tensiunii incorecte din punctul de miisurii. Aid vom face aceasta
analiza folosind ca exemplu tot alimentatorul ~i defecte!e obi~nuite ale componentelor lui.
ConsecinJele inlleruperll unel diode dlnll-un redresor mono-alternanJii ln fig. 2-66 este pre-
zen tat un redresor mono-alternan~ii cu circuit de filtrare, in care dioda este intreruptii.
Simptomul c;onstatat eSte, a~a cum se observii, lipsa tensiunii la ie~ire. Este un lucru evi-
dent, fiindca dioda defectii lntrerupe circuitul curentului intre 1nfii9urarea secundadi a
transformiitorlllui 9i filtrul cu rezistorul de sarcina, curentul de sarcina fiind deci nul.
Alte defecte ce se manifestii prin acela~i simptom sunt: lntreruperea uneia dintre
1nfii~uriirile transformatorului, o sigurantii arsii sau lipsa tensiunii de intrare.
ConseclnJele inllerupern unel diode dlntr-un redresor dublii alternanJii ln fig. 2-67 observali
un re~resor dubHi alternan~ii cu prizii medianii ~i filtru. Dacii oricare dintre cele doua
diode este intrerupta, tensiunea de ie~ire va avea ondula~ii mai marl dedit cele normale
~i frecventa de SO Hz, 1n Joe de 100Hz, a~a cum se observa. '
0 aWi cauzii care are acela9i simptom. este intreruperea uneia dintre cele doua
jumB.tiip. ale infa~urarii. secundare a transformatorului.
Cauza cre~terii nivelului ondulatillor la 50 Hz fatii de cella 100 Hz este urmiitoarea. FIGURA 267
Dacii una dintre diodele din fig. 2-67 este !ntreruptii, prin R5 circulii curent numai fntr-una lntreruperea unei diode dinfr-un redresor cu prizB medianS produce redresare mono-afternanfB,
din semiperioadele tensiunii de intrare. In cealaWi semiperioadii a semnalului de intrare, cu ondu/a(ie in tensiune mai mare, Ia 50 Hz.
 100 Aplicatii ale diodelor Depanarea. 101

Ondulatia de 0 dioda intrerupta ConseclnJele striipunuerll unel diode dlntr-un redresor dublii aHernanja Dioda este strapunsa
100 Hz indica produce redresare (scurtcircuitatii) atunci c.nd, din cauza defect1irii, prezinHi o rezisten!ii foarte midi in
o funcjionare mono-alternanjii, ambele sensuri. Dadi. o diodii dintr-un redresor tn punte se str.!ipunge brusc, curentul va
FIGURA 268 corecta, dubiO cu ondu!ajie mai
Efectul intreruperii alternantS:. accentuate, Ia 50 Hz. cre~te foarte mult in timpul unei alternante a tensiunii de intrare, a~a cum ilustreazii fig . .-.
unei diode dintr-un 2-69, cu dioda D1 strapunsa. Aceastii. situare va duce Ia arderea unei alte diode, daca si-
redresor in punte. guranta fuzibiHl a circuitului nu este dimensionaHi corect. Pentru altemanta pozitiva a
tensiunii de intrare din fig. 2-69(a), circuitul curentului de sarcina se inchide prin dioda
strapunsii D1 ca ~i cum aceasta ar fi polarizatii dire!ct. Pentru altemanta negativii a tensi-
unii de intrare se produce un scurtcircult prin D1 ~i D., cain fig. (b). Rezisten1a acestui
circuit este foarte mica, el fiind format dintr-o dioda polarizata direct ~i o dioda strapun-
sii, legate in serie. Sunt marl ~anse ca supracurentul sii ardii fie una dintre diode, fie pe
ambele, lntrerup.ndu-le, dad. siguranta din. circuit nu are valoarea corespunziitoare. -.
Dadi se intrenipe dear una dintre diodele D 1 ~i D4, circuitul continua sa functioneze
ca redresor mono-alteman1a. Daca ambele diode se intrerup sau daca supracurentul pro-
duce arderea siguran~ei fuzibile (cum ar trebui), tensiunea de ie~ire devine zero.
ConseclnJele delectiirll condensatorulul de Hltrare Cele trei moduri in care se poate defecta
un condensator de filtrare sunt prezentate In continuare ~i ilustrate infig. 2-70.
lntrerupere (gol) Dacii se intrerupe condensatorul de fiitrare a! unui redresor dubla
alternantii, la ie~ire apare o tensiune redresatii dubla altemanta, cain figurii.
Striipungere (scurtdrcuit) Dacii. se strapunge condensatorul de fiitrare, tensiunea de
ie~ire este de 0 V. Scurtcircultarea condensatorulul de fiitrare poate duce Ia intreru-
FIGURA 269
Efectuf strapungerii
unei diode dintr-un
F

D(Str!ipunsa
perea uneia san a tuturor diodelor redresorului din cauza supracurentului, in cazul in
care lipse~te rezistorul de limitare a acestuia sau dadi siguran~a nu este dimensionatli
corect. Dadi siguranta redresorului are valoarea adecvata, ease arde ))i irnpiedica dete-
-
'

riorarea circuitului. fn oricai'e clintre cazuri, tensiunea de ie~ire este de 0 V, cain figurii.
redresor in.punte.
0
(\
-.L--t,-..,,-
R, Scurgere Un condensator cu scurgeri este echivalent cu un condensator legat in pa-
1 I ralel cu o rezistenfii de scurgere. Aceasta rezisten~a areca efect mic~orarea constantei
I I
de timp, perrni!ilndu-i condensatorului sa se descarce mai repede dedit tn mod nor-
'-' mal. Consed.n~a este cre~terea nivelului ondulapilor tensiunii de ie~ire, cain figura.
Condensator bun
FIGURA 270 Condensator de Condensator de (sus). Condensator de
(a) Alternanja pozitiva: Oioda strapunsa se comporta ca o dioda polarizata direct, deci curentul de sarcina filtrare tntrerupt filtrare strapuns filtrare cu SC)Jrgeri Uos)
este normal. Efectele defectBrii
condensatoru/ui de filtrare.

D( Striipunsa

R,
.-
'._I

Rs OV ~-

(b) Alternanja negative: Dioda strapunsa scurtcircuiteaza sursa. Jn consecinja, siguranja se arde. Daca siguran!a
nu este dimensionata coree!, este probabil sa se arda D1, D4 sau secundarul transformatorului.
rw'v
220V
50 Hz

-,
\
 lUJ. Apllcatn are diodelor Depanarea 103

Conseclntele defectiirll transformatorulul A~a cum am mai mentionat, 1ntreruperea Jnfii-
))Uriirilor primarului sau secundarului are ca rezultat o tensiune de ie~ire de 0 V.
0 inf&~urare primara scurtcircuitata parp.al (tntalnita mai rar dec.t una intreruptii)
produce la ie)iire o tensiune redresata mai mare deoarece raportul de transformare al
transformatorului devine, practic, mai mare. 0 infii;mrare secundarii scurtcircuitata
partial produce Ia ie~ire o tensiune redresata mai midi deoarece raportul de transformare
al transformatorului devine, practic, rnai mic.
Efectuarea lntegrala a depanarii
Pentru un circuit sau un aparat care funcp.oneazii anormal sau nu functioneaza deloc,
activitatea de depanare se des.fa~oara, in mod normal, astfel: ' torul. Dadi tensiunea din PM2 este corecUi, defectul trebuie sii se afle in
1. Se identificii simptomele.
2. Se controleazii corectitudinea alimentiirii.
3. Se efectueaza observap.i directe.
'-
4. Se aplicii una dintre tehnicile de urmiirire a semnalului, pentru a localiza defectul.
5. Se analizeazii posibilitii)ile de defectare, pentru a restrange aria de ciiutare Ia o com-
ponenHi sau un grup de componente.
6. Se remediaza defectul prin inlocuirea componentelor.
Exemplul urmiitor prezint~ etapele ?i rationamentul din procesul de depanare a sur-
sei de alimentare.
l@3?@!i!fjM
Determina}i cornponenta defecta din surSa de alimentare a direi schema bloc este
data in fig. 2-71, pnand cont, ln toate etapele depanarii, de masuratorile indicate. Se pre-
u supune ca. nu ap. depistat nici o problema in ceea ce prive~te corectitudinea alirnentiirii si
prin observape directii. ' Exercitlu complementar Dacii giisij:i un scurtcircuit 1n etapa 4, care ar fi, logic, urmii-
PM 1
Rezolvare
Depanarea 1n etape a drcuitului din fig. 2-71 se efectueazii astfel:
Etapa 1: Miisurati tensiunile de intrare ~i de ie~ire. Ele aratii ca tensiunea de intrare
este corecta, d?J.r cea de ie~ire lipse~te.
Et.~pa 2: Aplicati metoda de urmihire a semnalului pom!nd de Ia mijlocul circuitu-
lui. In PM3 nu .existii tensiune. Prin uimare, defectul se afl.a intre intrare ~i
PM3. Trebuie sa fie in transformatOr sau in redresor, sau poate ca nu.
Av.nd in vedere ci.i tensiunea in PM3 este de 0 V, ar putea fi un scurtcircuit
lntre intrarea filtrului ~i rnasii.
Empa 3: Miisurali tensiunea din PM2. Dacii aceasta lipse~te, este defect transforma-
redresor sau eXistii un scurtcircuit lntre intrarea filtrului ~i masa. Tensiunea
in PM2 este corectii. Aceasta restrange aria de ciiutare la un redresor defect
sau un scurtcircuit tntre intrarea filtrului 9i mas~i.
Etapa 4: ln abserita alimentiirii, verificaj:i, cu ajutorul unui multimetru digital (MMD),
existenfa unui scurtcirruit tntre intrarea filtrului ~i mas.\i. Considerarn ca. nu
ati detectat nici un scurtcircuit. Ati restrfuls ded aria de diutare Ia circuitul
redresorului. '
Etapa 5: Analizati posibilitii)ile de defectare. Ganditi-vii ce componente din redresor
ar putea produce, ca o consecinfii a defectarii lor, apari}ia unei tensiuni de
ie~ire de 0 V. Dacii ar fi lntreruptii o singura dioda, tensiunea de ie~irear fi
redresatii mono-alternanfEi, ceea ce nu se tntampHi in cazul de fatii. Pentru
a avea la ie~ire zero volp., ambele diode trebuie sa fie intrerupte.
Empa 6: ln absenla alimentiirii, testaj:i fiecare diodii utilizand un multimetru digital cu
comutatorul in pozifia de testare a diode1or. Wocuip. diodele defecte, conec-
tap aparatulla reteaua de alimentare ~i v:erifica}i dadi funcponeazli corect.
toarea etapa?

c....'
'

SECTIUNEA 2-71NTREBARI RECAPITULATJVE

1. Care este efectul intreruperii unei diode asupra tensiunii de Ia ie.?irea unui redresor mono.
alternan\ii?
2. Care este efectul intreruperii unei diode asupra tensiunii de Ia ie~irea unui redresor dub!a
alternanta?
3. Daca una dintre diodel_e unui redresor in punte se stri'ipunge, care sunt consecintele posibile?
Elapa 1 4. Ce se intampli'i cu tensiunea de ie~ire a unui redresor daca apar scurgeri Ia condensatorul
de filtrare?
5. lnfi'i.?urarea primara a transformatorului unei surse de alimentare se intrerupe. Ce se observa
Ia ie~irea redresorului?
6. Tensiunea continua de Ia ie~irea unui redresor urmat de un filtru este mai mica dedU in mod
normal. Care ar putea-fi cauza?

Etapele 5, 6 Efapa 4 Testarea la

FIGURA 2-71 Testarea diodelor scurtcircuit intre inlrare 9i masa
 '~
j

104 Aplica!ii ale diodelor ' Aplica\ie practicii 105

I micii posibil pentru a reduce la minimum diderea de tensiune. Consulta~i tabelulde . ''
I'
28 APLICATIE PRACTICA valori standardizate din anexa A.
' I Siguranfa fuzibilii din primar Determinap cea mai mica valoare pentru siguran!a ast-
fel inc.t sii suporte un curent normal, dar sii se ardii c.nd curentul prin sarcina
lmaginaji-va ca sunteji tntr-o situajie concreta. Sa presupunem ca lucrap ca tehnician depii~e9te curentul maxim normal sau cfuld ie;;irea redresorului est"e scurcircuitatii.
Ia o fabrica de aparatura electronica. Firma aceasta proiecteaza, produce ~i testeaza Putep sa dete,Unap raportul de transformare din valorile tensiunilor ~i apoi sa
o gama larga de aparate. Ca prima sarcina de serviciu, trebuie sa realizaji ~i sa testaji folosip formula corespunzatoare de Ia studitil circuitelor de c.a. pentru a calcula
o sursa de tensiune continua care va fi utilizata ca subansamblu Tn diverse produse, curentul din primar. Alegep una dintre urmatoarele valori standardizate pentru si-
cum ar fi: un sistem de numarare industrial, un sistem de alarma, un sistem de interfon gurante: 250 rnA, 500 rnA, 1 A, 2 A, 3 A, 5 A, 7,5 A, 10 A.
~i un sistem de amplificare pentru spajii marl. La rezolvarea acestei probleme veji pune Condensatorul de filtrare Alegep pentru .condensatorul de filtrare valoarea minima
tn aplicare cuno~ntele acumulate pana tn momentul de fata. pentru care se obpne factorul de ondulape irnpus Ia un curent maxim prin sarcina
(pentru rezistenta de sarcina minima). Alegeti una dintre urmatoarele valori stan-
dardizate pentru condensat()are electrolitice: 1 ).IF, 4,7 ~F, 10 ).IF, 33 ~F, 47 ).IF, 100 ~F,
Clrcultul sursel de tenslune continua 220 ~F, 470 ~F, 1000 ~F, 1500 ~F, 3300 ~F, 4700 ~F, 6800 ~F, 10.000 ~F.
Sursa de tensiune continua produsa de firma la care lucrap. este prezentatii In fig. 2-72. Schema
Acesta este proie.fhll general, care_ poate .fi. particularizat pentru a fi folosit in mai multe
Completap schema inipala din fig. 2-72 numerotand componentele ~i inscriind alaturi
produse diferite. In principiu, este o sursa de tensiune nestabilizata. Modifidirile ulterioare
valorile lor.
-.
vor include ~i adaugarea unui stabilizator. Caracteristicile principale sunt unnatoarele:
1. Tensiunea de intrare: 115 V ef, 60 Hz Cartela cu clrcultul lmprlmat
2. Tensiunea de ie~ire (nestabilizata): 12 Vc.c. 10% Verificap conformitatea cu schema a cartelei cu circuitul irnprimat din fig. 2-73.
3. Factorul de ondulape maxim: 3% Benzile negre de pe rezistoare simbolizeazii valori necunoscute, pe care va trebui sa
4. Curentul maxim prin sarcina: 250 rnA Ie detenninap..
Marcap pe desenul cartelei simbolurile componentelor, intrarile ~i ie~irile.
~

o, Metoda de testare i
Elaborap. un set de instrucp.uni conform diruia sa se fadi testa rea in etape a bunei
funcp.onari a cartelei alimentatorului, folosind punctele de masura (cerculetele nllmerotate)
indicate, Ia bancul de testare prezentat in fig. 2-74. Precizap valorile tensiunilor ~i formele "
de undti corespunzatoare pentru toate masurarile ce urrneaza a fi efectuate.1ntocmip. o ana-
liza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale componentelor.
,~

FIGURA 272 ; i
,_,I

Schema iniJia/a a sursei de alimentare.

Componentele
+ Transjormatorul Transfonnatoarele sunt clasificate, de obicei, dupa tensiunea eficace
(din secundar). 'finand cent de caracteristicile sursei, alegep. un transformator de
alimentare cu una din urmatoarele valori: 24 V, 18 V, 12,6 V, 12 V, 9 V, 6,3 V.
Diodele Alegep tipul de diode din care vep realiza puntea redresoare astfel inca!
valorile parametrilor 10 , IFSM ~i VRRM sii fie cele minime necesare pentru satisfacerea
cerintelor. Consultap tabelul din fig. 2-60.
Rezistorul de limitare Determinati valoarea rezistorului de limitare a curentului de
suprasarcina accidentala pnand cont de IFSM al diodelor alese. Folosi!i valoarea FiGURA 273
standardizatii imediat superioarii celei calculate, insa incercafi s-o alege}i cat de Carte/a cu circuitul imprimat
pentru sursa de alimentare.
 .a.vv - n)Juva~n em;; UIUUt:JU( Aplica\ie practica 107

' '

v:.::. indica funcpa in c.cJc.a.

* simbolul diodei indica pOzi(ia
pentru testarea diode/or

FIGURA 2-74
Bancul de fesfare a surselor de alimantare.

Depan area
Seria zero a cartelei sursei de alimentare a ie?it din linia de asamblare. Trei cartele au
avut defecte. Este necesara folosirea unor tehnici de depanare pentru a le depista.
Bancul de testare este eel din fig. 2~74. Tinilnd seama de succesiunea masuratorilor
aferente fiedirei cartele, prezentata In fig. 2-75, identificap., 1n fiecare caz, defectul eel mai
probabil.
Cercule~ele num.erotate indica punctele de masura de pe cartela. PoziP,a comlltatoru-
lui de functii a! multimetrului digital este inscrisa sub afi~aj, iar sdlrile VOLT/DIV ~i
SEC/DIV ale osciloscopului apar pe ecran in fiecare caz.
Documentul final
in final, fntocmiP, un document asupra cartelei ce contine circuitul sursei de ali-
mentare, tn care sa prezentati urmatoarele aspecte:
FIGURA 2-75
1. Descrierea fizidi a circuitului sursei de alimentare.
Succesiunea etape/or de urmfuire a semnalu!ui corespunzBtoare Celor trei carte/a de sursa de alimentare
2. Prezentarea modului de funcp.onare al acesteia. defecte.
3. Lista c~racteristicilor.
4. Lista componentelor cu codurile lor, dad\ este posibil.
5. Lista problemelor intalnite la cele trei cartele defecte.
6. Descrierea detaliata a modului in care ati identificat defectul in fiecare dintre cele
trei cazuri ..
108 Aplicajii ale diodelor
REZUMATUL CAPITOLULUI
Unica dioda a unui redresor mono-alternan~a este polarizaHi direct 9i conduce in
timpul!n care semnalul de lntrare parcurge 180'.
Frecventa de ie9ire a unui redresor mono-altemanfi:'i este ~gala cu frecventa de intrare.
VR(V) (tensiunea inversa de varf) este tensiunea maxima care cade pe dioda i'n
polarizare inversa.
Fiecare dioda a unul redresor dubla alternanta este polarizata direct ~i conduce 1n
timpul!n care semnalul de lntrare parcurge 180'.
Frecventa de ie~ire a unui redresor mono-altemanta este dublul frecventei de intrare.
Cele douii tipuri de redresoare dublii alternantii sunt: cu prizii medianii ~i fn.punte.
Tensiunea de ie9ire de varf a unui redresor dubli:'i alternanta cu prizi:'i mediana este
aproximativ jurnatate din tensiunea de varf totala din secundar minus caderea de tensi-
une pe o diodii.
VR(V) a fiecarei diode dintr-un redresor dubli:'i alternanta cu prizi:'i mediana este
dublul tensiunii de ie~ire de varf plus diderea de tensiune pe 0 dioda.
Tensiunea de ie9ire de v.rf a unui redresor in pimte este egaHi cu tensiunea de v.rf
totala din secundar minus diderea de tensiune pe doua diode.
VRjVJ a fieciirei diode dlntr-un redresor 1n punte este aproximativ jumatate din cea
necesara ln .cazul unei configurafii echivalente cu priz. median. ~i este egala cu tensi-
unea de ie~ire de v.rf plus diderea de tensiune pe o dioda.
Un filtru capacitiv fuinizeaza la ie9ire o tensiune continua aproximativ egalii cu va-
loarea de varf a tensiunii redresate de la intrarea sa.
Pulsap.ile tensiunii sunt generate de lndircarea 9i desdircarea condensatorului de
filtrare.
Cu cat pulsap.ile tensiunii sunt mai mici, cu at.t filtrul este mai bun.
Un filtru LC reduce-pulsa}iile ln mai mare m8.sura dedit un filtru capacitiv.
Un filtru LC furnizeaza la ie~ire o tensiune continua aproximativ egala cu valoarea
medie a tensiunii redresate de Ia intrarea sa.
Limitatoarele cu diode taie semnalul deasupra sau dedesubtul unui anumit nivel
de tensiune. Mai sunt numite circuite de taiere.
Circuitele de axare cu diode adauga o compofienta continua unei tensiuni alternative.
0. sursa de alimentare cu c.c. este fermata, ln principiu, dintr-un transfonnator de
intrare, un redresor cu diode, un filtru 9i un stabilizator.
GLOSAR
Tennenii unnatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sf~itul car\ii.
Ciidere de tensiune pe diodii Tensiunea la bomele diodei in polarizare direcUii este
aproximativ egala cu poten~ialul de bariera, valoarea tipica pentru siliciu filnd de
0,7V.
Circuit de axare Circuit care adauga o component. continua unei tensiuni alterna-
tive, folosind o diodli ~i un condensator.
Formule de baza 109
Circuit de tiiiere Vezi Limitator.
Depanare Activitatea ~i tehnicile de identificare ~i localizare ale defectelor unui cir- .-
cuit sau aparat electronic.
Factor de ond_ulaFe Expresie a eficien~ei unui filtru de alimentare ln ceea ce prive~te
reducerea pulsatiils>r tensiunii; raportul dintre tensiunea pulsatorie ~i tensiunea
continua de ie9ire.
Filtru Un condensator sau un ansarriblu conden~ator-bobina av.nd rolul de a reduce
pulsa~iile tensiunii de la ie~irea unui redresor.
Limitator Circuit cu diode care taie sau lnl8.tura o parte dintr-un semnal deasupra ,-,
~i/sau dedesubtul unui nivel impus.
Multiplicator de tensiune Circuit format din diode $i condensatoare, care furnizeaza
la ie~ire o tensiune de doua, ttei sau patru ori mai mare ded.t tensiunea de intrare.
Ondulap.e a tensiunii Micile pulsatii ale tensiunii continue de la ie~irea unui redresor
urmat de filtru, generate de tndircarea ;;i desc8.rcarea condEnsatorului de filtrare.
Redresor Circuit electronic care transform. tensiunea altemativa ln tensiune continua.
Re.dresor cu priz3. medianii Tip de redresor dubla alternanta forma.t dintr-un transfer-
mater cu prizcl med.iaml ~i doua diode.
Redresor .dubli altemanta Circuit care transforma o tensiune de intrare alternativa
sinusoidala intr-a tensiune continua pulsatorie cu doua pulsap.i la ie;;ire pentru o
perioada a semnalu,lui de intrare.
Redresor 1n punte Tip de redresor dubla alternanta format din patru diode dispuse
pe laturile unul patrulater.
Redresor mono-altemant8. Circuit care transform. o tensiune de intrare altemativa
sinusoidal. intr-a tensiune continua pulsatorie cu o pulsa~ie la ie9ire pentru o pe-
rioada a semnalului de intrare.
Sigurant3. fuzibilii Dispozitiv de protecFe care se lntrerupe prin ardereatunci c.nd
curentul depa~e~te o anumiHi valoare.
Stabilizator Dispozitiv sau circuit electronic care menp.ne, practic, o tensiune constan-
ta la ie9ire pentru un lntreg domeniu de valori ale tensiunii de intrare sau ale rezis-
ten}ei de sarcina; este unul dintre blocurile funcp.onale ale sursei de alimentare.
Sursii de alimentare Orcuit care transformii tensiunea alternativa a retelei de alimen-
tare in tensiune continua 9i furnizeaza o putere constanta pentru a ~rea condipi de
funcponare altar ctrcuite sau aparate.
Tensiune inversa de vir (VRM) Valoarea maxima a tensiunii inverse, de la v.rful
semnalului de intrare, dind dioda este polarizat5..invers.
FORMULE DE BAZA
(21) V MED = Vv Valoarea medie a tensiunii redresate mOno-alternanta
n
(22) vv(ouf) = vv(in) - 0,7 v Valoarea de virf a tensiunii de iesire redresate mono-
alternanta (pentru diode cu siliclu)
Tensiunea inversa de varf la un redresor mono-alter-
nanta
 --- - ''!"'""'~" un,; UIVI.lC"IVI Test de autoevaluare 111

(24) V,K =(N~Jv,,

N,,
Tensiunea din secundarul transformatorului
7. Tensiunea totaHi din secundarul transformatorului unui redresor dublii alternanta
cu priza mediana este de 125 V ef. Neglijand caderea de tensiune pe diode, ten;i-
unea de ie~ire eficace este:
(2-5) VMED = 2V, Valoarea medie a tensiunii redresate dubHi altemanta (a) 125 V (b) 177 V (c) 100 V (d) 62,5 V
1t 8. La 0 tensiune de ie;;ire de varf de 100 v, VR!)(l pe fiecare dioda dintr-un redresor
vout = v," -o' 7 v dubla altemanta cu priza mediana este (neglijand caderea de tensiune pe diode):
(2-6) Tensiunea de ie;;ire a r~dresorului dubHi altemanta
2 cu prl7:8. mediana ' (a) 100 V (b) 200 V (c) 141 V (d) 50 V
9. Dadi tensiunea de ie~ire eficace a unui redresor dubla alternantii tn punte este de
Tensiunea inversii de v.rf Ia un redresor cu priza 20 v, tensiunea inversa de varfla bomele diodelor este.(neglijand caderea de tensi-
medianii une pe diode):
(2-8) vv(out) = vv(stc)- 1,4 v Tensiunea de ie;;ire a redresorului dubla alternan~a in (a) 20 V (b) 40 V (c) 28,3 V (d) 56,6 V
punte 10. Tensiunea de ie9ire ideala a unui filtru capacitiv este egalii cu:
(a) valoarea de varf a tensiunii redresate
Tensiunea inversa de v.rf Ia un redresor in punte
(b) valoarea medie a tensiunii redresate
Factorul de ondulatie (c) valoarea eficace a tensiunii redresate
11. Filtrul unei surse de alimentare produce o tensiune de ie;;ire cu pulsatii de 100mV
varf Ia varf ~i avand componenta continua de 20 V. Factorui de ondulape este:
Ondulatia ln tensiune varfla varf Ia un filtru capacitiv
(a) 0,05 (b) 0,005 (c) 0,00005 (d) 0,02
12. 0 tensiune redresata dubla altemanta cu valoarea de varf de 60 V este apiicata
Tensiunea continua de ie;;ire Ia un filtru capadtiv unui filtru capacitiv. Daca f = 120 Hz, R5 = 10 kn ;;i C = 10 ~F, pulsatille tensiunli
vor fide:
(a) 0,6 V (b) 6 mV (c) 5,0 V (d) 2,88 V
(2-13) Ram Rezistenta de limitare a curentului de suprasarcina
accidentala 13. Dacii rezisten~a de sarcina a unui redresor dubla alteman~a cu filtru capacitiv
scade, pulsap.ile de tensiune:
(a) cresc (b) scad
(c) nu sunt afectate (d) 1;;i schimba frecventa
14. 0 tensiune sinusoidal. de 10 V v..rf la v.rf se aplidi la bornele unui circuit serie
UST DE AUTOEVALUARE format dintr-o dioda cu silidu ~i un rezistor. Tensiunea maxima pe dioda este:
(a) 9,3 V (b) 5 V (c) 0,7 V (d) 10 V (e) 4,3 V
1. Valoarea medie a tensiunii redresate mono-altemanta cu valoarea de viirf de 200 V este: 15. Dadi tensiunea de Ia intrarea unui triplor de tensiune are valoarea eficace de 12 V,
(a) 63,7 V (b) 127,3 V (c) 141 V (d) 0 V tensiunea continuii de la i~~irea lui este de aproxhnativ:
2. Dacii la intrarea unui redresor mono-alternan}ii se aplicii o tensiune sinusoidala cu (a) 36 V (b) 50,9 V (c) 33,9 V (d) 32,4 V
frecventa de 60 Hz, frecventa de ie;;ire este: 16. Dadi una dintre diodele unui redresor dubla alterncintii in punte se intrerupe, ten-
(a) 120Hz (b) 30Hz (c) 60Hz (d) 0 Hz siunea de ie9ire este:
3. Valoarea de viirf a tensiunii de Ia intrarea unui redresor mono-alternanta este de 10 V. (a) 0 V
Valoarea de vfu-f aproximativa de Ia iesire este: (b) un sfert din arnplitudinea tensiunli de intrare
(a) 10 V (b) 3,18 V (c) 10,7 V(d) 9,3 V (c) tensiunea redresata mono-alternanta
4. Dioda din drcuitul de la intrebarea 3 trebuie sa suporte o tensiune inversa de: (d) o tensiune cufrecventa de 120Hz
..
\ :
(a) 10 V (b) 5 V (c) 20 V (d) 3,18 V 17. Dad., Ia verificarea unui redresor dubla alternanta in punte, cu semnal de intrare
'---'
5. Valoarea medie a tensiunii redresate dubla altemanta cu valoarea de viirf de 75 V este: de 60 Hz, remarcati ca semnalul de ie;;ire prezinta pulsatii de 60 Hz:
(a) 53 V (b) 47,8 V (c) 37,5 V (d) 23,9 V (a) circuitul funcponeaza corect
6. Daca la intrarea unui redresor dubHi alternantii se a plica o tensiune sinusoidaUi cu (b) una dintre diode este 1ntrerupta
frecventa de 60 Hz, frecventa Ia ie;;ire va fi: (c)secundarul transfonnatorului este scurtcircuitat
(a) 120Hz (b) 60Hz (c) 240Hz (d) 0 Hz (d) condensatorul de filtrare prezinta scurgeri

~-------- ----~'..,~
!

!
.... --------------
I
 112 Aplicatii ale diodelor
Probleme elementare 113 ,--,

PROBLEM ELEMENTARE 6. Se dii drcuitul din fig. 2-79.

..
..
Sectlunea 2-1 Redresoare mono-alternanta (a) Ce fel de circuit este?
1. Trasati forma de uncia a tensiunii de ie~ire pentru fiecare circuit din fig. 2-76 ~i (b) Care este valOarea de v6.rf a tensiunii totale din secundar?
notap. valorile tensiunii. (c) Afla~i tensiunea de varf Ia capetele fiedirei jumatar a secundarului.
(d) Trasar forma de unda a tensiunii de pe R5.

v. o
5

?v R
470
R
3,3 kfl
Vou/
(e) Care este valoarea de vfuf a curentului"Prin fiecare dioda?
(f) Care este valoarea VR(V) pentru fiecare dioda?

4:1
-.
(a)
- 5V o---t-----'
I
110f

II -
D,

Rs
L

,-,

FIGURA 2-76
o, 1kfl
2. Care este valoarea de varf a curentului direct prin diodele din fig. 2-76?
3. Transformatorul unei surse de alimentare are raportul de transformare de 5:1. Care
FIGURA 279 -
este tensiunea din secundar, dadi primarul este conectat lao sursa de 115 V ef? 7. Calculap. valoarea de varf a tensitinii de pe fiecare jumatate a secundarului unui n
4. Determinar puterea de varf ~i puterea medie furnizate pe R5 din fig. 2-77. transformator cu priza mediana dintr-un redresor dubla alternanta a ca.rui tensi-
2:1 une medie de ie~ire este de 110 V.
~~--<>----, 8. Aratati cum trebuie conectate diodele intr-un redresor cu priza mediana pentru a .
furniza la ie~ire, pe rezistorul de sarcina, o tensiune redresaHi dubHi alternanf5. cu
.,
Rs valori negative.
22on 9. Care este valoarea VR(V)necesara diodelor dintr-o punte redresoare care furnizeaza
o tensiune medie de ie~ire de 50 V?
10. Tensiunea efi.cace de la ie~irea unei punti redresoare este de 20 V. Care este va-
FiGURA 2-77 loarea tensiunii inverse de varf pe diode?
Sectlunea 2-2 Redresoare dubla alternanta

!
5:1
5. AflaP, valoarea medie a tensiunilor reprezentate in fig. 2-78. o,

11r II
o, v,.
OV
FiGURA 2,80
-
(a) (b) 11. Trasati forma de unda a tensiunii de ie~ire a puntii redresoare din fig. 2-80. Remar-
cati di diodele sunt a~ezate invers decat tn circuitele prezentate anterior.
20V +25V
Sectiunea 2-3 Filtre pentru surse de alimentare \'
OV~-+r-~--H-~r 12. Un filtru penhu tensiune redresata fum.izeaza o tensiune de ie~ire continua de 75 V
10V -15V cu pulsari de 0,5 V varf Ia varf. Calcula~i factorul de ondulatie.
13. Un redresor dubHi alternanta are valoarea de v.rf a tensiwili de ie~ire de 30V. Dupa ,.-
el este conectat un condensator de filtrare de 50 ~F. Calcula~i valoarea varf Ia varf
OV a pulsafiilor tensiunii 9i tensiunea continua de ie9ire produsa pe o rezisten~a de
FIGURA 2-78 sarcina de 600 n.
(c) (d)
r.
u ~ ApllCa\11 ale dlodelor

14. Care este valoarea exprimata In procente a pulsaliilor produse de filtrul redre-
sorului din problema 13?
15. Ce valoare trebuie sa aibii un condensator de filtrare pentru ca factorul de ondu-
laFe sa fie de 1%, daca filtrul urmeaza unui redresor dub!a alteman'a av&nd rezis-
tenta de sarcina de 1,5 kn? Se considedi di redresorul furnizeazii la ie~ire a tensi-
une de v&rf de 18 V.
16. Un redresor dublii alternan}ii produce o tensiune redresata cu valoarea de v.rf de
80 V. fiind alimental de Ia o sursii de c.a. de 60Hz. Dadi filtrarea se face cu un con-
densator de 10 ~' deterrninaji factorul de ondulajie pentru o rezistenlii de sarcina
de 10kn.
17. Determinap. valoarea vfuf la vfirf a pulsapilor tensiurtii ;;i componeilta continua de
la ie;;irea circuitului din fig. 2-81. Tensiunea din secundarul transformatorului este
de 36 ~ reteaua de alimentare are frecven}a de 60 Hz, iar rezisten}a bobinei este
de 100 n.
A

c
II 0

Rs
3,3kn

FIGURA 2-81
18. Pentru schema din fig. 2-81, trasaF formele de unda ale urmatoarelor tensiuni
lu.nd ca referinta tensiunea de intrare: VAB, VAD, V80 , Vco Indicii formap. din
cfite douii litere desemneaza punctele intre care se considera tensiunea.
Sectiunea 2-4 Circulte de limltare ~I axare cu diode
19. Determinati forma de undii de Ia ie~irea circuitului din fig. 2-82.
20. Determinaji tensiunea de ie~ire a circuitului din fig. 2-83(a) dad\ Ia intrarea lui se
aplica, pe r&nd, tensiunile din fig. (b), (c) ~i (d).
21. Determinaji forma tensiunii de ie~ire pentru circuitele din fig. 2-84.
R

1\
10V

ov.
-10V
v 1kn

FIGURA 2-82
116 Aplicatii ale diodelor Probleme de depanare 117 '.

+5Vf\;
.R,
'

1kll
R,
25. Descrie)i forma de unda de Ia ie~irea fiecarui circuit din fig. 2-88. Considera}i ca ~
valoarea constantei de timp RC este muH mai mare decat perioada semnalului de '. :
v. 0v ,, Rs intrare.
1Ml1 26. Relua}i problema 25 pentru cazul!n care diodele sunt pozi)ionate invers.
-SV
c c
~I ~~~~~
(a) (b) +4V II +15V _ t i _ _ ,II

f\;
R,
v. ov-Dv ~,.. ~R v,. v. ov~ -, R ~.

+200V 1oon -4V -1SV

. Rs
v. ov -680!1

FIGURA 2-85
-2oov sov-=-
o--4...:!'--<,_, (a) (b)
- -.
(c) c c
~~~--..~.---o
23. Trasa}i forma tensiunii de ie?ire pentru circuitele din fig. 2-86.
~:

+30V
.....
R

2.2kl1 + 30V
R
.AH .

2,2 kl1
V,
+BV-%-J\
OV
-BV
~ : R
+1V
v"' v. ovClLJ
-1V
c~ : R v,.

v. ov f\ . o,- o,_r v,. v. ovf\ o,_ ~ -..:-

-30V v -30V v (c) (d)

FIGURA 2-88
(a) (b)
Sectiunea l-5 Multipllcatoare de tensiune
27. Un dublor de tensiune prime?te la intrare 20 V ef. Care este tensiunea sa de ie~ire?
FiGURA 2-86
Desena~i circuitul~ marcafi bornele de ie9ire ~i aflati VR(V) a diodei.
24. Deterrninap. forma tensiunii de ie~ire pentru circuitele din fig. 2-87. 28. Relua}i problema 27 pentru un triplor ~i un cvadruplor de tensiune.

Vm
+30Vrv~
OV \ ~ ---- Vwt Vm
+30Vrv~
OV \ t!_ ---- Vout
Sectiunea l-6 Cataloage de diode
29. Consul land foaia de catalog din fig. 2-60, afla}i ce tensiune inversa de varf suporta
1 1
o dioda 1N1183A.
-30V . 12V_i . -30V 12V_J
30. Relua}i problema 29 pentru o dioda 1N1188A.
o. - :t 0 0 :t 0
31. Dad. valoarea de v.rf a tensiunii de la ie~irea unui redresor dubl5. alternant5. In
-= '=
punte este de 50 V, determina~i valoarea minima a rezistorului de limitar~ a curen-
(a) (b) ,.
tu!ui de suprasarcina accidentala c1md diodele folosite sunt de tipul1N1183A.

+30V(\~
V <,<~' .! v"'
v. ov +30Vrv~
-!
VIn OV \ 1 "'ru" Vout PROBLEM DE DEPANARE
-3ov 12vT -3ov 12vT Sectiunea l-7 Depanare
0 0 0 0 32. Dadi. una dintre diodele unui redresor in punte se lntrerupe, ce se obfine .la ie~ire?
(c) (d) -=- 33. Din valorile indicate de multimetrele din fig. 2-89 stabili~i dacii redresorul funcpo-
neaza corect. ln caz contrar, aratap. care sunt defectele cele mai probabile.
FiGURA 2-87
 o
..L..&.V - nj.III\,.Opl au: UIUUt::IU( ' Probleme cu grad ridicat de difrcultate 119

34. Cele patru oscilograme din fig. 2-90 prezinta tensiunile de ie~ii-e ale unor redre-
soare. Stabilip, pentru fiecare, daca redresorul funcp.oneaza corect sau nu ~i, in
ultimul caz, defectele cele mai probabile.
35. Tinand cant de valorile date, vii a9teptali Ia o defectare a circuitului din fig. 2-91?
Daca da, aratap. motivele.
(d) 25 V ef. intre punctele de masura 3 9i 4; semnalul de intrare este coree!, de 110 V ef.
{e) Tensiune redresata dubHi alternantii, cu valoarea de var de aproximativ 50 V,
lntre punctul de masura 7 ~i masa.
(f) Ondulalfi ale tensiunii prea marl, cu frecvenla de 120Hz, In punctul de mas uri\ 7.
(g) Pulsatiile tensiunii au frecvenl de 120 Hz In punctul de miisurii 7.
(h) Tensiunea lipsejte tn punctul de masura '1.

FIGURA 289
FIGURA 2-92
37. Supunand cartela cu sursa de alimentare din fig. 2-92 unor probe cu un rezistor de
sarcina de 10 kn, ap constatat di tensiunea de Ia borna pozitiva a cortdensatorului
de filtrare prezinta ondulalfi cu frecventa de 60 Hz.lnlocuit] toate diodele, alimen-
tati cartela, verificati din nou tensiunea in punctul menP,onat ~i iarB~i constatati di
prezinta ondulalfi cu frecventa de 60 Hz. Cum vet] proceda In continuare?
(a) leirea unui redresor (b) leirea unui redresor (c) leirea unui redresor (d) /eirea aceluiai
mono-alternanta tara dubta alternan1a fara dubli:i alternantS. cu redresor dubla alter- 38. Oadi prima diodii (cea mai de sus) de pe cartela de circuit din fig. 2-92 este mon-
filtru filtru filtru nan)a cu fillru din fig. (c) tatii - incorect- invers, ce tensiune veti giisi tn punctul de miisudi nr. 8?
'..)
FIGURA 290
o,
PROBLEM CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE
._) 5:1
39. Un redresor dubUi alternanta cu filtru capacitiv furnizeaza Ia ie~ire o tensiune con-
tinua de 35 V pe o sardnii de 3,3 kn. Detenninafi valoarea minimii a conden-
115Vef satorului de filtrare dadi. valoarea maxima vftrf Ia varf a pulsapilor tensiunii tre-
II
_i
- Rs
330!1
buie sa fie de 0,5 v.
40. Un redresor dubHi alternanHi Hidi filtrare, av.nd Ia intrare o tensiune de 115 V ~i
.,. VRRM= 50 v 60Hz, furnizeaza Ia iesire ~ tensiune de vrf de 15 V. Dac1i i se conecteazii un fil-
FIGURA 291 o, i,=100mA tru capacitiv ~i o sarckta de 1 k.Q, tensiunea continua de ie~ire este de 14 V. Care
--' este valoarea v.rf la vArf a pulsapilor tensiunii?
41. La un redresor dubHi alternantii, prin filtrul capacitiv se masoarii un curent d;
Seqiunea 2-8 Apllcatie practid\ suprasarcinii accidentala de 50 A. Transformatorul este dirnensionat astfel inc.t sa
36. Detemninat] defectele ceie mai probabile ale circuitului de pe cartela din fig. 2-92 se obtina in secundar o tensiune de 24 V c.nd este alimentat la intrare cu 110 V,
pentru fiecare dintre simptomele de mai jos. Ariltati cum ati remedia defectul in 60 Hz. Determinati valoarea rezistorului de limitare a curentului de suprasarcinii
fiecare caz. Tensiunea de ie~ire a transformatorului este de 36 V. accidentalii din ac~st circuit.
(a) lntre punctele de masura 1 9i 2 nu exista tensiune. 42. Proiectati un redresor dublli altemantii in care sa folositi un transformator de 18 V,
__)
' (b) Nu existii tensiune intre punctele de miisudi 3 ~ 4; tensiunea lntre punctele de cu priz~ mediana. Pulsatiile tensiunti de ie9ire nu trebuie sa depa~easca 5% din
masurii 1 si 2 este de 110 v ef. valoarea tensiunii de ie~ire pe o rezistenta de sarcina de 680 n. Pentru diode indi~
(c) 50 V ef. intre punctele de masurii 3 9i 4; semnalul de intrare este corect, de 110 V ef. cat] ! 0 9i VR(V) 9i aleget] diodele corespunzatoare din fig. 2-60.
 Raspunsud Ia intrebari/e recapitulative 121 ~,
120 Aplicatii ale diode/or
l '
4. Amplitudinea pulsap.ilor tensiunii cre~te la sd.derea rezistentei de sarcina.
43. Proiectap. o sursa de alimentare cu filtrare care sa furnizeze tensiunile continue de
5. Factorul de ondulare este raportul dintre miirimea pulsarilor tensiunii ~i tensiunea
+9 V 10% ~i -9 V 10% Ia un curent maxim prin sarcina de 100 rnA. Tensiunile
medie sau continua.
v.or fi selectate cu un comutator .conectat la niste borne de iesire. Pulsatiile nu tre-
buie sa depa~easca 0,25 v ef. ' ' ' 6. Pulsafiile ten-siunii de la ie$irea unui filtru LC sunt independente de m5.rirnea rezis-
44. Proiectap. un circuit care sii limiteze o tensiune sinusoidalii de 20 V ef. la valoarea
maxima pozitivii de 18 V 9i Ia valoarea maximii negatlvii de 10 V, folosind o sin-
tenfei de sarcina. Tensiunea de ie~ire a unui filtru LC este egala cu valoarea medie
a tensiunii de intrare tn filtru, jii nu cu valoar~a de varf a acesteia. -.
gura sursii de tensiune continua de 24 V. Sectlunea 2-4
45. Determinap. tensiunea de la bornele condensatoarelor din circuitul prezentat in 1. Limitatoarele taie sau tndepB.rteaza portiuni din forma de unda. Circuitele de axare
fig. 2-93. . . adauga o componenta continua. '
2. Limitatoarele de tensiune pozitiV8. taie Semnalulla tensiuni pozitive. Limitatoarele
c, de tensiune negativii taie semnalulla tensiuni negative.
3. Pe dioda cad 0,7 V
1:1
1 ~F 4. Tensiunea de referin:ta. trebuie sa fie de 5 V- 0,7 V = 4,3 V.
-.
D,
5. ~ondensatorul se comporta ca o baterie.
II D,
c, Sectlunea 2-5
1. Tensiunea de varf trebuie sa fie de 100 V.
1 ~F
2. VR(V) trebuie sa fie de minimum 310 v.
FIGURA 2-93 - Secfiunea 2-6
1. Cele trei categorii de date conrnute de o foaie de catalog sunt: valoriie Iimita
absolute, caracteristicile electrice ~i caracteristicile mecanice.
RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE 2. VF e~te tensiunea directa, IR este curentul invers, iar I 0 - valoarea de v.rf a curen-
tulul direct rnediu.
Sectlunea 2-1
1. VR(V) pe dioda corespunde varfului semnaluiui de intrare.
3. IFSM .es~e _curen~ul direct maxim de suprasardna accidentala, VRRM este tensiunea
maxima mversa repetitiva de varf, iar V - tensiunea inversa de v.rf maxima
nerepe ti tiva.
2. Prin sarcinii circuUi curent in aproximativ jumiitate (SO%) din perioada tensiunii de ~ RSM I

intrare.
4. Dioda 1N4720 are l 0 = 3 A, [FSM = 300 A ~i VRRM = 100 V
3. Valoarea medie este 10 VI n = 3,18 V
4. Valoarea de varf a tensiunii de ie~ire este 25 V- 0,7 V = 24,3 V Sectlunea 2-7
5. VR(V) trebuie sil fie de minimum 50 V 1. 1ntreruperea unei diode are ca efect absenta tensiunii la iesire.
2. Intreruperea unei diode are ca efect o tensiune de. ie~ire redresata mono-alfemantl'i.
Sectlunea_ 2-2
3. Dioda str8.puns1i se poate fntrerupe. Transformatorul se va deteriora. Siguran}a 'se
1. ~ensi~n~a redresaHi dubla alternantii corespunde ambelor alternante dintr-o pe- va arde.
noada, 1ar frecventa sa este dublii fatii de cea de la intrare. Tensiunea redresata
4. Amplitudinea ondulatiilortensiunii cre~teincazulln care condensatorul de filtrare
mono-alte~anta corespunde unei singure altemante dintr-o perioada, iar frecventa
prezintl'i scurgeri.
sa eSte egala cu cea de la intrare.
5. Daca infa-?urarea primara se fntrerupe nu mai exista tensiune la ie~ire.
2. Valoarea medie este 2(60 V)/n = 38,12 V
6. Cauza ar putea fi un scurtcircuit partial in Inf8.surarea secundarului.
3. Redresorul In punte produce cea mai mare tensiune de ie~ire.
4. Diodele care suporUi 50 V trebuie folosite i'ntr-un redresor In punte.
5. fntr-un redresor cu priza mediana sunt necesare diode care suportii V de mini-
=m~V ~
Secjlunea: 2-3
1. Frecven}a de ie~ire este de 50 Hz.
2. Frecven}a de ie~ire este de 100 Hz.
3. Pulsatiile tensiunii apar din cauza Indirdirii ;d desdircarii lente a condensatorului
prin rezistorul de sarcina.
:!
 122 Aplica\ii ale diodelor
- RASPUNSURI LA EXERCITIILE
COMPLEMENTARE DE LA' EXEMPLE
2-1 3,82 v
2-2 (a) 2,3 V (b) 209,3 V
2-3
2-4
(a) 439,3 V
98,7V
(b) 440 V (c) alternantele negative, nu cele pozitive

Z..S 79,3 V inclusiv diderea de tensiune pe diod5.

Diode de uz special
2-6 41,0 V; 41,7 V
2-7 103 mV
2-8 v"" = 31,6 v; v,nd = o,96 v
2-9 Varf pozitiv de 8,72 V, limitat Ia -0,3 V
2-10 Limitare !a +10,7 V 9i -10,7 V
2-11 Se alege R3 de 1 kn sau R2 de 2,2 kn continutul capitolului Obiectivele capitolului
2-12 Aceea~i forma de unda caIn fig. 2-53 Descrierea caracteristicilor diodei Zener
2-13. Ciiutap. un scurtcircuit fizic pe traseu sau diode strapunse in redresor. 3-1 Diode Zener ~i analizarea modului ei de funcjionare
', 3-2 Aplicajii ale diodelor Zener Explicarea modului de utilizare a diodelor
'.,_.)
3-3 Diode varactor Zener in circuitele de stabilizare ~i de
3-4 Diode optice limitare a tensiunii ~i analizarea cir
cuitelor cu diode Zener
3-5 Aile tipuri de diode
Descrierea caracteristicii de variajie a
3-6 Depanare capacitajii Ia varactoare ~i analizarea
3-7 Aplicajie practicii modului lor de funcjionare intrun circuit
tipic
Prezentarea func~onarii ~i a caracteristi
cilor diodelor luminescente (LEDuri) ~i
fotodiodelor
Prezentarea caracteristicilor fund amen
tale ale diodelor stabilizatoare.de curent,
Schottky, pin, ultrarapide, tunel ~i laser
Depanarea stabilizatoarelor eli diode Zener

Introducere
Capitolul2 a fast dedicat diodelor de uz general ~i redresoare, adica tipurilor folosite
eel mai frecvent. In acest capitol vom discuta despre alte diteva tipuri de diode, conce-
pute special pentru anumite aplicapi, acestea fiind: diode Zener, varactoare (diode cu
capacitate variabila), diode luminescente, fotodiode, diode stabilizatoare de curent,
Schottky, tune!, pin, ultrarapide ~i laser.
Apllcatia practica
Vi s-a cerut sii analizap. ~i sii testap. noul aparat destinat numiirarii ~i verifidirii mate-
rialelor pentru ambalare in vederea transportului, pe care tl produce firma la care lucrap..
Prototipul urrneaza a fi instalat !ntr-o fabrica de materiale sportive, pentru a suprave-
ghea ambalarea mingilor de tenis pentru transport. Prima etapa in vederea !ndeplinirii
sarcinii primite este sa mvataP cat mai muit despre diversele tipuri de diode de uz spe-
cial. Apoi vii veji folosi nolle cuno~tinte Ia aplicajia practica din secjiunea 3-7.
 'fiirl~
1

_:1_::24:_::_:D::::io:d:::e_::d:::e_::u:z::sp::e::c::ia:_l- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '
.,:~1 Diode Zener 125

Mecanism
de oprire Mecanism j.'l.
de oprire
Regiunea
I de polarizare
directa

1 Slrapungere }
Vsm
Slr~pungere )
Vz
0,7V V,

Regiunea Regiunea. ~~
de polarizare de strapungere
inversa inversa
{R {R

31 DIODE ZENER (a) Zonele ha~urate sunt regiunilede func~onare nor- (b) Zona ha~urata este regiunea de functionare normara
mala pentru diodele redresoare. pentru diodele Zener.

Principala utilizare a diodelor Zener este stabilizarea tensiunii in sursele de alimentare FIGURA 3-2
cu c.c. Tn sec~unea de fata se prezinta modul in care dioda Zener menpne tensiunea Caracteristica V-1 pentru diode, in general.
continua Ia a valoare aproape constanta, in anumite condipi de func~onare. Vep invata
care sunt condifiile ~i domeniul de utilizare corecta a diodelor Zener, precum ~i factorii Strapungerea prln efect Zener
care le influenteaza perfonnantele. Diodele Zener sunt concepute pentru a funcfiona In strapungere in versa. Cele doua
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi~ capabil: tipuri de sttapungere inversii care au lee intr-o dioda Zener sunt striipzmgerea in
avalan?ii 9i efectul Zener. Stdpungerea in avalan~ii, prezentatii in capitolulll are loc atat
sa descrie~ caracteristicile diodei Zener ~i sa analizafi funcfionarea ei la diodele redresoare, dt 9i la diodele Zener Ia o tensiune inversii destul de mare.
,._ sa recunoasteti simbolul diodei Zener Stdpungerea prin efectul Zener se produce in diodele Zener Ia tensiuni inverse mid.
,.. .sa explica~ c~ sunt strapungerea tn avalan?a ?i stdipungerea prin efect Zener Diodele Zener sunt putemic dopate pentru ali se redl!ce tensiunea de .!?trapungere.
Din aceasta cauza, regiunea golita este foarte ingusta. In consecin}1 dimpul electric
,.. Sa analizar graficul caracteristicii (/- V) aferente diodei Zener
genera! aici este foarte puternic. La tensiunea de striipungere prin elect Zener (Vz),
,.. Sa explicar circuitul echivalent a! diodei Zener c.mpul este suficient de in tens pentru a atrage electronii din banda de valenfii, cre.nd
,.. Sa definiti coeficientul de temperatura ~i sa-llua!i In considerare Ia analizarea un curent.
caracteristicli
Diodele Zener cu tensiuni de striipungere sub aproximativ 5 V funcp.oneazii pre-
',.. Sa prezentati fenomenul de disipare a puterii in dioda Zener ~i sa-llua}i in dominant in regim de strBpungere Zener. Cele cu tensiuni de stdpunge're peste aproxi-
considera~e Ia calcularea parametrilor
mativ 5 V funcJ:ioneazB predomi~ant in regim de stripungere In avalan9ii. Totu~i1 am-
,.. Sii interpreta!i datele dintr-o foaie de catalog pentru diode Zener bele tipuri se numesc diode Zener. In comer} se gasesc diode Zener cu tensiuni de strapun-
gere intre 1,8 V ~i 200 ~ cu tolerante intre 1% ;ii 20 %.
Simbolul diodei Zener este prezentat 1n fig. 3-1. Dioda Zener este Catod (K)
un dispozitiv cu joncp.une pn de siliciu, deosebindu-se de diodele Caracteristicile de strapungere
redresoare prin faptul di este conceput astfel inc8.t sii juncfioneze fn
regiunea de strifpungere inversii. Tensiunea de striipungere a diodei
Zener se stabile~te prin reglarea foarte atentii a nivelului de dopare,
in procesul de fabricap.e. AmintitiRva di in capitolul 11 c.nd am
prezentat graficul caracteristicii diodei, am mentionat di. in regiunea
de str5.pungere inversa tensiunea pe dioda ramane aproape con-
stantii1 de~i curentul variaza substantial. Caracteristica tensiu-
t
Anod (A)

FiGURA 3-1
Figura 3-3 prezintii por}iunea de conducp.e inversii a graficului caracteristicii unei
diode Zener. Observap cape miisura ce tensiul)ea inversa (VR) cre~te1 ~urentul invers {IR)
riim.ne extrem de mic pfulii in zona de curbura a graficului. Curentul invers se mai
nume~te curent Zener (/z). De Ia curburii 1ncepe sa se manifeste fenomenul de striipun-
gere; rezistenta interna de efect Zener, numitii ~i impedan}B. Zener (Zz) 1 incepe sa scada
o data cu cre~terea rapid.3. a curentului invers. De la partea inferioarii a curburii, tensi-
unea de striipungere prin efect Zener (V2 ) riim.ne practic constantii, d~~i mai cre~te
ne-curent este reluaHi In fig. 3-2, regiunile de func!fonare normalii pu!fn Ia cre~terea curentului Zener, /2 .
Simbolul diodei Zener.
pentru dioda redresoare ~i dioda Zener Hind ha~urate. 0 dioda
Zener polarizata direct se comporta ca o dioda redresoare.
. .
 126 Diode de uz special Diode Zener 127.

De obice~ valoarea Zz coresl'unde curentulul Izr- curentul de control al tensiunii de

stabilizare- ~i este notaNi Zzr in majoritatea cazurilor putep. considera ca. Z 2 este con-
Vz Ia lzr stanta ~i pur rezistiva In tot domeniul de liniaritate al curentului Zener.
/zx (curentul Zener
Ia curbura)

'....... ---------- lzr (curentul de control

al tensiunii de stabinzare)
FIGURA 3-3
Caracteristica inversa a diode! Zener. Vz
este data, de obicei, Ia curentul de control ----------- '"" (curentul Zener maxim)
a/ tensiunii de stabi/izare, lz 71 i este notata
Vzr tn toile de catalog.

Stablllzarea Prinefectlener Principala caracteristidi a diodei Zener este proprietatea de (a) Modelul ideal (b) Mod ow praclic
a pBstra pe ea o didere de tensiune practic constanta. 0 diodi.i Zener ce funcp.oneazii ln.
regim de stri.ipungere se comporta ca-un stabilizator de tensiune deoarece l~i men tine la
-~- FIGURA 3-4
borne 0 d.dere de tensiune aproape COnstanti'i pentru 0 plajii datii de Valeri ale CUrentu-
lui invers. Circuitele echiva/ente pentru dioda Zener
i interpretarea Zz pe graficul caracteristicii.
Menpnerea diodei in regim de strB.pungere, pentru a putea functiona ca stabilizator
de tensiune, se face prin asigurarea unui curent invers minim, IZK. Pe graficul din fig. 3-3
se observa di. atWlci cftnd curentul invers scade sub zona de curbura, tensiunea descreste
rapid ~i dioda nu mai poate Iuera ca stabilizator. De asemenea, exista o valoare maxi~a
a curentului, IZM, a direi dep5.~ire poate duce Ia distrugerea diodei din cauza puterii disi.- 0 dioda Zener prezinta o anumita variape a V 2 corespunzatoare unei variap.i a 12 pe
pate in exces. Deci,ln principiu, dioda Zener mentine Ia bornele sale o tensiune aproxi- porp.unea liniara a caracteristicii, intre IZK ~i lzw cain fig. 3-5. Ce valoare are impedanta
mativ Constanta daca este strabatuHi de un curent invers av.nd valori cuprinse in inter- dinamic.3.?
valul IZK"" IzM De multe ori, in folie de catalog este menronatii tensiunea nominalii de
stabilizare (tensiunea nominal.3. Zener), Vzrr care corespunde unui curent invers numit 0
'C..: curent de control al tensiunli stabilizate, Izr-
----------------- b
Circultul echivalent al diodei Zener
Figura 3-4(a) prezintii modelul ideal al diodei Zener in regim de striipungere inversii.
Acesta include o dl.dere de tensiune constanta, egala cu tensiunea nominala de stabi-
lizare. Cdderea de tensiune constanta este asimilata unei surse de tensiune continua, cu -r1bmA
toate dl dioda Zener nu este, tn realitate, o sursa activa (nu genereaza energie electrici3).
Sursa echivalenta de tensiune continua arata doar di-ln regim de striipungere inversa la
bornele diodei se mentfne o tensiune constant..
lllz=5mA
J'igura 3-4(b) prezintii modelul practic al diodei Zener, care include ~i impedanta
dinamicii (impedanta Zener), Z2 . Graficul tensiunli nu coboarii, in realitate, perfect ver- 115mA
tical, ceea ce tnseamna di o variap.e a curentului Zener, D./2 , areca efect o mica variatie a
tensiunli de stabilizare (tensiune Zener), L> V2 , cain fig. 3-4(c). Conform legii lui Ohm,
impedanta este raportul dintre ll V 2 ~i M 2 , avnd expresia:
FiGURA 3-5
-------------------- '""
(31) '
 128 Diode de uz special Diode Zener 129

Rezolvare Coeflclentul de temperatura

Zz = L\Vz =50 mV =100 CoeficientUI de temperatura indica varia)ia procentuala a tensiunii de stabilizare'pen- .~
& 2 5mA oc
tru o variap.e cu 1 a teri1peraturli. De exemplu, o diocUi Zener de 12 V cu un coeficient
de temperatura pozitiv de 0,01%/C va prezenta o cre~tere cu 1,2 mV a valorii V2 c.nd
ExerciJiu complementar Calcula)i impedan)a dinamidi dadi tensiunea de stabilizare temperatura jo.ncp.unii cre~te cu l 0 C. Formula cu care se calculeaza variap.a tensiunii de
variaza cu 100 m V pentru o varia}ie de 20 rnA a cure-D-tului Zener pe porp.unea liniara a stabilizare pentru o varia~ie data a temperaturii jon,cp.unii ~i un anumit coeficient de tern- , .
caracteristicii. peratura este urmatoarea:

(3-2)

0 d!oda Zener are Zzr de 5 o.ln foaia. de catalog, Vzr = 6,8 VIa Izr = 20 rnA, IzK =
1 rnA ~lizM;; 50 rnA. Care este diderea de tensiune intre terminalele diodei la un curent unde Vz este tensiunea nominala de stabilizare Ia 25'C, CT este coeficientul de tem-
de 30 rnA? DarIa 10 rnA? peratura ~i /;T este varia)ia de temperatura. Un coeficient de temperatura pozitiv
Rezolvare inseamna di. tensiunea de stabilizare cre~te Ia cre;;terea temperaturii 9i scade Ia sdiderea .~,
temperaturii. Un coeficient de temperatura negativ inseamna di tensiunea de ..stabilizare
Dioda Zener este reprezentata in fig. 3-6.
scade Ia cre~terea temperaturii ~i cre~te Ia scaderea temperaturii.
Pentru 12 =30 rnA: Valoarea de 30 rnA este cu 10 rnA mai mare decat Izr =20 rnA. Uneori, coeficientul de temperatura este exprimat tn m V/C, nu in %/C. !n acest caz,
&z = lz -lzr = +10 rnA L\V 2 se calculeaza cu formula:

L\Vz =M2 Z 2 , = (10 mA)(5 0)=+50 mV

Variap.a In tensiune datorata cre~terii curentului peste valoarea Izr produce o cre~tere (3-3)
a diderii de tensiune pe dioda. Tensiunea Zener pentru 12 = 30 rnA este:

Vz = 6,8 V +LIV2 = 6,8 V +50 mV = 6,ssv i@Mi#li!ii.

0 dioda Zener de 8,2 V (8,2 V la 25'C) are un coeficient de temperatura pozitiv de
0,05%/'C. Care este tensiunea de stabilizare Ia 60'C?
Rezolvare
Variap.a tensiunii de stabilizare este: -.
i;V2 = V 2 x CT x LIT= (8,2 V)(0,05%/'C)(60'C- 25'C) =
= (8,2 V)(0,0005/'C)(35'C) = 144 mV
Tensiunea de stabilizare Ia 60'C este:
V 2 + LIV2 = 8,2 V + 144 mV = 8,34 V
Exorcipu complomontar 0 dioda Zener de 12 V are un coeficient de temperatura pozi-
FIGURA 3-6 tiv de 0,075%/'C. Cu cat variaza tensiunea de stabilizare cand temperatura jonc)iunii
scade cu 50C?
.,.(
Pentru 12 = 10 rnA: Valoarea de 10 rnA este cu 10 rnA mai midi decilt Izr = 20 rnA.
Lllz =-10 mA Puterea disipata pe dloda Zener n
LIVz =LilzVzr = (-10 mA)(5 0)= -50 mV ~Icorectarea el in funcjle de temperatura
Variatia tn tensiune datoraHi sdiderii curentului sub valoarea Izr produce o miqorare Diodele Zener au doni.eniul de funcp.onare limitat, printre altele, de puterea maxima,
a caderii de tensiune pe dioda. Tensiunea de stabilizare pentru lz = 10 mA este: prin valoarea nllmita putere de c.c. disipata maxima, P0fin~t De exemplu, die~~ Ze~er .-....
Vz =6,8 V -LIVz =6,8 V -50 mV=6,75V 1N746 are Po(mox) de 500 m W, iar 1N3305A are Po(m'>) de 50 W. Puterea de c.c. d1s1pata se
determina cu formula:
ExerciJiu complemental Relua)i analiza pentru un curent de 20 mA, apoi pentru unul
de 80 rnA, folosind o dioda Zener cu Vzr = 12 VIa lzr =50 rnA, lzK = 0,5 mA, IZM = 100 rnA
~i Zzr= 20 o.
 1~u UiOde de uz special
Corectarea valorII de catalog a nuteril dlslnate maXIme in runcJIIi de temperatura Puterea clisi-
pata maxima pe o diodii Zener este daHl, de obicei, in cataloage pentru o gamii de tem-
peraturi limitata superior de o anumita valoare (50'C, de exemplu). Daca clioda
funcp.oneaza Ia temperaturi ce depa~esc
aceasHi valoare, p:uterea maxima disipaHi luata
tn calcule trebuie corectatii cu un anumit co~fident. Acesta se exprima tn inW;oc.
Valoarea corectata a puterii maxime se poate determina din fOrmula:
(34)
0 clioda Zener are valoarea limita absoluta a puterli maxime de 400 m W Ia 50'C ~i un
coeficient de corecJ:ie a acesteia de 3,2 m W;oc. DeterminaJ:i puterea maxima -pe care o
poate clisipa clioda Ia 90'C.
Rezolvare
Po(,oreotobl) = PD(mox)- (mW/'C)t>T
:._:
= 400 m W- (3,2 m W /'C)(90'C- 50'C) =
= 400mW -128mW = 272 mW
ExerciJIU compfementar Unei diode Zener de 50 W trebuie sa i se aplice o corecpe a va-
lorli limita absolute a puterli clisipate cu un coeficient de 0,5 W/'C, Ia temperaturi de
peste 75'C. Determinati puterea maxima pe care o poate clisipa clioda !a 160"C.
Date de catalog pentru diode Zener
Numarul ~ tipul datelor de catalog pentru diodele Zener (ca ~i pentru orice alta
categorie de dispozitive electronice) difera de !a un tip de dioda !a altul. Foile de cata-
log referitoare la unele tipuri de diode contin mai multe date ded.t Cele ce se refera la
altele. Figura 3-7 constituie un exemplu de date pe care ~ti)i sale interpreta!i acum ~i
care se gB.sesc lntr-o foaie de catalog obi~nuita, aces tea nefiind lnsii complete. In exem-
plul de fata se prezinta datele de catalog pentru o serie de diode Zener larg utilizata,
~i anume 1N4728 - 1N4764.
CaracterlsUclle electrice sunt prezentate in tabelul din fig. 3-7(a), in prima coloana
fiind inscris tipul cliodelor Zener. Acest mod de prezentare este utilizat in majoritatea
' ','
cataloagelor de dispoziti.ve electronice.
';_)
Tenslunea Zener (de stabilizare) Pentru fiecare tip de diod2i.,ln coloana a doua apcire
tensiunea nominaHi Zener, V2 , data pentru valoarea lzr a curentului de control al
tensiunii de stabilizare. Valoarea nominal. Vz variazii In functie de toleranta. De
exemplu, 1N4738 are V2 nominala de 8,2 V. Pentru o toleran)a de 10%, aceastii va-
loare poate varia lntre 7,38 V ~i 9,02 V.
Curentul de control al tensiunii de stabilizare Valoarea Izr,ln mA, a curentului cores-
punz2i.tor tensiunii nominale Zener date a pare In a treia coloana a tabelului din
fig. 3-7(a) .
.._.. :
"Jmpedanfa Zener Zzr este valoarea, In ohmi, a impedan~ei dinamice corespunza-
toare curentului de control al tensiunii de stabilizare. Valoarea Zzr pentru fiecare
tip de diodii este daHl in coloana a patra. Cuv.ntul dinamicii lnseamnii ca. se
_, ..
Diode Zener 131
mascara In regim variabil, a:dicii exprimii variafia tensiunii pentru o anumitii varia-
tie a curentu!Ui (Zzr = t; V21lllz) Nu pute!i afl!' valoarea Zzr folosind in. calcule Vz
si Izr; acestea sunt valori de regim continuu. In tabel se gase~te ~1 ZZJ<I rmpedan}a
~orespunziitoare curentului minim Zener, IZK' din zona de curburii a graficului.
Curentul rezidual invers Valorile rurentului rezidual sunt date tn a cincea coloanii a
tabelului. Curentul rezidual este curentul care prculii printr-o clioda Zener polarizata
invers, valoarea tensiunii inverse fiind mai micii dec.t cea din zona de curbu.ra a
graficului caracteristicii. Observap. di aceste valori sunt extrem de mid, ca ~i in cazul
cliodelor redresoare.
Curentul Zener maxim Valoarea maxima a curentului continuu, IZM, nu apare In
foaia de catalog prezentata aid. 0 amintim totu~i pentru ca este posibil sa 0 intfil-
niti tn unele cataloage. Valoarea IZM este data p.nandu:se cont de limit a de put ere,
de tensiunea de stabilizare la JZM ~ide toleranta aceste1a. IZM se poate afla cu_ apro-
xima}ie lu&nd ln calcul puterea disipata maxima, PD(maxY ~i Vz la lzrr astfel:
(35)
JnlormaJil urallce Unele foi de catalog, dar nu toate, oferii anumite informa)ii sub
forma de diagrame. Figura 3-7 con~e ~i c&teva diagrame ce prezinta. informap.i referi-
toare la parametrii discutap. tn aceastii secJ:iune.
Corectarea valorii maxime de catalog pentru putere Figura 3-7(b) prezinta curba dupa
care trebuie corectata limita maxima a puterii disipate lua.ta 1n calcule, aferentii
seriei de diode Zener menJ:i.onate. Observa}i di diodele funct].oneaza normalla o
putere maxima disipata de 1 W, la temperaturi de pana Ia sooc. Peste aceasta tem-
peratura~ valoarea puterii maxime trebuie redusa liniar, ca tn figura.. De exemplu,
!a 140'C, limita de putere este de aproximativ 400mW.
Coejicienfii de temperatura Figura 3-7(c) prezinta dependen)a coeficientului de tem-
peratura, In m V/C, de tensiunea de stabilizare, pentru tensiuni de stci.bilizare de
pilna Ia 12 V. Cele doua curbe delimiteaza plaja coeficientului de temperatura. De
exemplu, o diodii Zener de 6 V prezinUi un coefi.cient de temperatura care poate
lua valori ill domeniul1,5 mV/C ... 3 mV/Cr cu aproximap.e.
Dependenta impedanfei dinamice de curentul Zener Figura 3-7(d) prezinta modulin
care impedan}a dinamidi, Zzr variaza in func}i.e de curentr pentru valorile date ale
tensiunii de stabilizare nominale: 2r7 V, 6,2 Vr 27 V ~i 47 V. Remarcap. ca. Zz sea de
la cre~terea curentului.
SECnUNEA 31 iNTREBiiRI RECAPITUI.ATIVE
1. In ce regiune a graftcului caracteristicii funcjioneaza diodele Zener?
.2. Pentru ce valoare a curentului Zener se specifica, in mod normal, tensiunea de stabilizare?
3. Cum influenteazii impedanta Zener caderea de tensiune Ia bornele dispozitivului?
z,
4. 0 dioda are v, = 10 vIa lzr = 30 rnA. Daca = 8 n, care este ciiderea de tensiune Ia
borne Ia 1, = 50 mA?
5. Ce semniftcajie are un coeficient de temperatura pozitiv de 0,05%/'C?
6. Expflcati cum se corecteaza valoarea maxima de catalog pentru putere.
 Aplica~i ale diodei Zener 133
132 Diode de uz special
Plaja coeficlentulul de temperatura pentru Vz pini Ia 12 V
VI rfl JmlI i absnIlila
" M~rlmea Slmholul Valoarea Unllalea ~ 1,25 e +1 2
~ :.. +1 0
Putarea de c. c. dlslpata Ia T~., SD"C
Corectare oeste soc cu
' 1.~
6,57
Watt
mwrc ~ 1.0
E
~ +8, 0
j_ .....
./

Domenlul de lemperaturt de lunqlonare sJ stocare a Jonctlun!l T, T, -65 .. .+200 c ~ 0,75 .. +6,0

I.J- !-"' I
: . !i3 +4, 0
mo.so f'f
Caracterlstlcl electrlce (fA: 2sc tn l!psa altel mentlunll V1 = 1,2 Vmax, IF= 200mA oentru toate Uourile i +2,0

Tip JEDEC
Ht.
{Nota 1)
Tenslunu
nominata
Zener
Vz/aln
(Va/J/J.
Curenlul de
control al
lenslunll de
stabJI/zare
1;;;-;edan a Zenor maxJmj

Zzr Ia lzr
(Dhml} I
Zn Ia lu
(Ohm/)
In
("1A)
Cunlnlul rezldual

IRMu
("")
v,
(Voljl)
~ 0,52
ct
"
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
i 'l'v r/
-2,0 l'l--'
0
"/ Plaja
I I I I
I I I
Vz Ia hr

-4, 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10 11 12

'" lmAl Temperetura ("C) Vz. tensiunea de stabmzare M
IN472B 3,3 76 10 400 1,0 100 1~
1N4729 3,6 69 10 400 1,0 100 1,0 (b) Corectarea puterii disipate maxime (c) CoeficieAtul de temperatura
1N4730 3,9 64 9~ 400 1,0 50 1,0 r,
1N4731 4,3 58 9,0 400 1,0 10 1,0
1N4732 4,7 53 8,0 500 1,0 10 1.0
1N4733 5,1 49 7,0 550 1,0 10 1,0
1N4734 5,5 45 5,0 600 1,0 10 2,0
1N4735 5,2 41 2,0 700 1,0 10 3,0
1N4736 6,8 37 3,5 700 1,0 10 4,0
1N4737 7,5 34 4,0 700 0,5 10 5,0
1N473B 8,2 31 4,5 700 0,5 10 6,0
5,0 700 0,5 10 7,0
1N4739
1N4740
1N4741
9,1
10
11
"
25 7,0
8,0
700
700
0,25
0,25
10
5,0
7,6
8,4
1N4742
1N4743
12 "
21 9,0
10
700
700
0,25
0,25
5,0
5,0
9,1
9,9
lz, curentul Zener (rnA)

1N4744
13
15 "17 14 700 0,25 5,0 11,4 (d) Dependenja lmpedan!ei dinamice de curentul Zener
1N4745 16 15,5 16 700 0,25 5,0 12,2
1N4746 18 14 20 750 0,25 5,0 13,7 FIGURA 37 Continuare.
1N4747 20 12,5 22 750 0,25 5,0 15,2
1N474B 11,5 23 750 0,25 5,0 16,7
1N4749 "24 10,5 25 750 0,25 5,0 18,2
0,25 5,0 20,6
1N4750
1N4751
27
30
9,5
8,5
35
40
750
1000 0,25 5,0 22,8 32 APLICATII ALE DIODEI ZENER
1N4752 33 7,5 45 1000 0,25 5,0 25,1 '
1N4753 7,0 50 1000 0,25 5,0 27,4
1N4754
36 - -'1
39 5,5 60 1000 0,25 5P 29,7 Diodele Zener sunt utilizate adesea ca stabilizatoare de tensiune in sursele de alimenta
1N4755 43 6,0 70 1500 0,25 5,0 32,7 re cu c.c. Tn aceasta secjiune va fi prezentat principiul stabiliiarii de tensiune ~i vom
1N4756 47 5,5 80 1500 0,25 5,0 35,6
aa.a
studia doua moduri de stabilizare -in raport cu variajia tensiunii de intrare ~i 1n raport
1N4757 51 5,0 95 150Cl 0,25 5,0
1N4756 56 4,5 110 2000 0,25 5,0 42,6 cu variapa sarcinii. De asemenea, vom arata cum pot intra diodele Zener Tn alcab.Jirea
1N4759 62 4,0 125 2000 0,25 5,0 47,1 unor circuite simple de limitare sau taiere.
-1N4760 58 3,7 150 2000 0,25 5,0 51,7
1N4761 75 3,3 175 2000 0,25 5,0 56,0 Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
1N4762 3,0 200 3000 0,25 5,0 62,2
1N4763 "
91 2,8 250 3000 0,25 5,0 69,2 Sa explica!i cum se utilizeaza diodele Zener Ia stabilizarea ~i limitarea
1N4764 100 2,5 350 3000 0,25 5,0
NOTA 1- TolaranfaJI denumlraa dlodelar.Codutile JEOEC pen!ru Upurilede diode d'm label desemneaU otoleran!A slandard
76,0
.
tensiunii si sa analizati
. '
circuite ce le includ
.- sa explicaF stabilizarea tensiunii tn raport cu variap.a tensiunii de intrare
de 10% Ia !ensJunea de stablllzare llllrnina!a. Unele diode suntdlsponlbile ;1 cu l!lleran~S standard de :1:5%, aceslea coclul
numeric 11m1atde .A'.C' pentru 2,0%, ,o penlru 1,0% .. sa explicati stabilizarea tensiunii in raport cu variaP,a sarcinii
1> Sa analizati cele doua tipuri de stabi!izatoare cu diode Zener amintite mai sus
(a) Caracteristicile electrice
I> Sii definiti stabilizarea procentualii ca miisura a eficien~ei stabilizarii tensiunii
FiGURA 3-7
Fragment de foaie de catalog pentru seria de diode Zener de 1 W 1N4728- 1N4764. 1> Sa analizar circuitele limitatoare de semnal cu diode Zener
 134 Diode de uz special Ap/ica~i ale diodei Zener 135
,_.
Stablllzarea cu dioda Zener De exernplu, sa presupunem ca dioda :Zener 1N4740, de 10 V, din fig. 3-9, poate sta-
in raport cu varlafla tenslunii de intrare biliza tensiunea in plaja P:e valori ale curentului Zener cuprinsa lntre JZK. = 0,25 rnA 9i
Diodele Zener sunt rnult utilizate !a stabilizarea tensiunii. Figura 3-8 prezinta modul IZM ~ 100 rnA (IZM ~ Po(m"/Vz ~ 1 W/10 V ~ 100 rnA). La curentul Zener minim, caderea
de tensiune pe rezistorul de 220 n este:
in care poate fi folosita o dioda Zener la stabilizarea unei tensiuni continue ce variaza.
Aceasta se nume~te stabilizare 1n raport.cu variaJ:ia tensiuniide irttrare. Cand tensiu- VR ~ lz~ ~ (0,25 rnA)(22? Q) ~55 rnV
nea de intrare variaza (intre anumite limite), dioda Zener rnenpne Ia bornele sale o ten- R
siune de ie~ire aproape Constanta. in mice caz, cftnd VIN variaza, 12 variaza proporfional
cu ea, astfel di limitele intre care variaza tensiunea de intrare sunt impuse de valorile 200Q +
inferioara (lzK) ~i superioara (l;M} ale curentului !a care poate funcpona dioda Zener. R +
este rezistorul serie de limitare a curentului. Muittrnetrul digital indica valorile ~i tendin- ~N 1N4740 10V
!ele relative.

FiGURA 3-9

lntrudit VR ~ VIN- V 2,
VIN(mtn)= VR + Vz ~55 rnV + 10 V ~ 10,055 V
La curentul Zener maxim, diderea de t.ensiune pe rezistorul de 220 n este:
VR ~ IZMR ~ (100 rnA)(220 Q) ~ 22 V
Prin urmare,
VIN(m"");;; 22 V + 10 V ~ 32 V
Aceasta demonstreaza cii dioda Zener poate stabiliza o tensiune de intrare ce variaza
~N > Vz
in limitele 10,055 V ... 32 V, men}iniind Ia ie~ire o tensiune de aproximativ 10 V. Ten-
(a) La creterea tensiunii de intrare, tensiunea de ielre ramane constanta siunea de ie~ire va prezenta totu~i mid variatil datorate impedantei Zener, de care nu am
(/"' < lz < 1,.). ~inut searna 1n oalculele de fa~i\.

DeterminaF limitele inferioara ~i .superioarii ale tensiunli de intrare ce poate fi stabi-

lizati\ cu dioda Zener din fig. 3-10.
R

100Q +
+
~N 1N4733
Vour

FIGURA 3-10
'lrN > Vz
(b) La scAderea tensiunii de intrare, tensiunea de ieire r8m.3neCOnstanta Rezolvare
(/zx< lz< l,J. ConsuMnd foaia de catalog din fig. 3-7 obpnem urmatoarele date referitoare Ia dioda
1N4733: Vz ~ 5,1 VIa lzr ~ 49 rnA, IZK ~ 1 rnA ~i Zz ~ 7 Q Ia lzr. Pentru strnplificare vom
FIGURA 3-8 presupune ca. Zz i~i piistreaza aceea~i valoare in toatii plaja de valori a curentului.
Stabi/izarea cu diodB Zener in raport cu varia(ia tensiunii de intrare. Circuitul echivalent este eel din fig. 3-11. La IZK ~ 1 rnA, tensiunea de ie~ire este:
VoUT= 5,1 V -t.V2 ~ 5,1 V- (Izr-IzK)Zz ~
In limba engleza, line regulation. (n.t.) ~ 5,1 V- (48 mA)(7 Q) ~ 5,1 - 0,336 V = 4,76 V
 136 Diode de uz special Aplica\ii ale diodei Zener 137 ;

Prin urmare, Sarcina minima ~~ sarcina infinita

VIN(min) = IzxR + V0 ur =(1 mA)(100 !1) + 4,76 V =4,86 V cand bornele de ie~ire ale stabilizatorului cu dioda Zener sunt In go! (R5 = <0), curen- r.
Pentru a afla tensiunea de intrare maxima se calculeaz. intai curentul Zener maxim. Sii tul prin sarcina este zero1 deci tot curentul parcurge dioda Zener. Daca se conecteaza un
presupunetn di temperatura este de eel mult 50'C, ded, conform diagramei din fig. 3-7(b), rezislor de sarcina (R5), o parte a curentului va strabate dioda Zener, iar cealalta parte,
puterea disipata este de 1 W. rezistorul R5 C.nd R5 scade, curentul prin sarcina, .zs, cre9te 9i Iz scade. Dioda Zener con-
tinua sa menpna aceea~i tensiune pana cand Iz atinge valoarea minima IZK. Atunci,
IZM - Po(m~l
----
- 1 W -196
- mA
curentul prin sarcina este maxim. Curentul total prin. R ramane practic constant.
Vz 5,1 V Exemplul urmiitor ilustreaza cele prezentate pana acum.
La IZM, tensiunea de ie~ire este:
Vour= 5,1 V + t..V2 = 5,1 V + {IzM- I2 r)Z2 =
Mi3#MW''''I
Determina~i valorile minima 9i maxima ale curentului prin sarcina pentru care dioda
=5,1 V + (147 mA)(7 !1) =5,1 + 1,03 V =6,13 V Zener din fig. 3-13 continua sa stabilizeze. Care este valoarea minima posibila pentru R5?
Prin urmare, Vz =12 v, IZK = 1 rnA, IZM = 50 rnA. Pentru simplificare se presupune ca Zz =0 n i ca
V2 i9i pastreaza valoarea de 12 V 1n toatii plaja de valori a curentului.
VIN(min) =IZMR + V0ur =(196 mA)(100 !1) + 6,13 V =25,7 V
R
R
4700

+ Rs
v,"
FIGURA 311 FIGURA 313 =
Schema echivalenta
a circuitului din fig. 310. Rezolvare
Cand I5 = 0 A (R 5 = <0), I2 este maxim ~i este egal cu curentul total prin circuit, )T.
ExurciJiU complemuntar Determina~
limitele inferioara ~i superioarii ale tensiunli de
intrare ce poate fi stabilizata In circuital din fig. 3-10, dad\ folosim o dioda Zener 1N4736. I -I _)'tN-Vz 24V-12V
Z{m.u)- T - R 2SSmA
470!1 '
Stabllizarea cu dioda Zener in raport cu variafia sarclnii lntruc.t Iz{max) este mai mic decat IZM, inseamna di 0 A este o valoare acceptabilii pen-
Figura 3-12 prezinta un stabilizator cu dioda Zener Ia ale ciirui borne de ieire este tru 15 deoarece dioda Zener poate suporta curentul de 25,5 rnA. Aceasta insearnna ca. 9i
cconectat un rezistor de sarcina cu rezisten~ii variabiUi. Dioda Zener menpne o didere de in absen~a sarcinii R5 circuitul va continua sa stabilizeze.
tensiune relativ constanHi pe R5 atata timp cat valoarea curentului Zener este cuprins.li 1s(min) = 0 A
intre IZK ~i JZM. Aceasta este o stabilizare a tensiunii in raport cu variap.a sarcinii. 15.. ia valoarea maxima cmd 12 este minim (lz = IZK), deci pentru ls(max) solup.a este
urmatoarea:
R Is(mru<) = IT- IZK = 25,5 rnA- 1 rnA = 24,5 rnA
Valoarea minima pentru R5 este:
!. : .
I,, Vz _ 12 V
490!1
FiGURA 312 I. I"m'"' 24,5 rnA
Stabilizarea cu dioda
Zener in raporl cu variaJia Prin urmare, dadi R5 este mai mica decat 490 n, va prelua o mai mare parte din curent
sarcinii. in detrimentul curentului prin dioda Zener, iar valoarea Iz va coboti sub IZK. Din aceasta
cauza, dioda Zener nu va mai putea stabiliza. 1n concluzie, stabilizarea se produce pen-
tru orice valoare a R5 cuprinsa !ntre 490 n 9i infinit.
Exercipu complomuntar Afla~i valorile minima 9i maxima ale curentului prin sarcina
pentru care circuitul din fig. 3~13 continua sa stabilizeze. Determinap valoarea minima -,
 .1"0 U!Ode de uz special Aplica~i ale diodei Zener 139

care poate fi folosita pentru R5 Vz = 3,3 V (constant), IzK = 1 rnA, IZM = 150 rnA. Pentru R = 130 0 (prima valoare superioarii standardizatii)
simplificare se presupune cii Z2 = 0 11.
24V R 15,7V 24V R 14,76V
ln ultimul exemplu am presupus ca Zz = 0 ~i, 1n consecinta, tensiunea de stabilizare 130Q -
era constanta pentru toaUi plaja de valori a curentului. Am facut aceasta presupunere
pentru a putea explica mai u~or modul !n care funcponeazii 'stabilizatorulln raport cu
varia}ia sarcinii. Aceasta ipoteza simplificatoare este acceptabila tn multe cazuri, uneori
ducand Ia rezultate suficient de precise. In exemplul3-7 vom pne searna ~ide irnpedanta
jlzM =66,7 mA
71,0 mA
l izK =0,25 mA Rs 70,75 mA

dinamicii Ia stabilizare.

i:t3ij$ipll!if.
FIGURA 315
(a)
-
(b)
- -
Pentru circultul din fig. 3-14:
(c) La rezistenta de sarcina minima (curent maxim prin sarcina), curentul prin dioda
(a) Determinap V0 UT Ia IZK ~i IZM. este minim (IZK = 0,25 rnA), ca !n fig. 3-15(b).
(b) Calculap valoarea necesara pentru R.
VIN- V0 UT 24 V-14,76 V = rnA
(c) Determinap vaioarea minima posibilii. pentru R5 I 71 0
T R 13011 '
R Vour I 5 =Ir- IZK =71,0 rnA- 0,25 rnA =70,75 rnA
+ V0 ur 14,76 V
+
~N
Rs(mln) = T = 70,75 rnA
20911
1N4744 Rs
~:
24V ExerciJIU compJementar Reluap toate etapele analizei precedente pentru cazul !n care se

FIGURA 3-14 1- !nlocuie~te dioda Zener cu una de 12 V (1N4742).

Stabilizarea procentuala
Rezolvare
Performantele unui stabilizator de tensiune se pot exprima ~i procentual, stabilizarea
Dioda Zener 1N4744, din circultul stabilizatorului din fig. 3-14, este o dioda stabi- adtfutd tn ce masura circuitul stabilizator este eficient. Stabilizarea procentuala arata in
lizatoare de 15 V. Din foaia de catalog din fig. 3-7(a) afliim: V2 = 15 VIa IzT' IZK= 0,25 rnA, ce masudi circuitulstudiat stabilizeaza tensiunea de ie~ire in raport cu varia Fa tensiunii
Izr = 17 rnA, Zzr = 1411. de intrare sau ln raport cu varia~ia rezistenfei de sarcinii.. Stabilizarea procentualii. fn raport cu
(a) Pentru IZK: variafia tensiunii de intrare este raportul, exprimat in procente, dintre variap.a tel)siunii de
V0 UT = Vz = 15 V- MzZzr = 15 V- (Izr- Izx)Zzr = ie~ire (L'.V0 UT) ~i o valoare irnpusa a variapei tensiunii de intrare (L'.VIN).

= 15 v- (16,75 rnA)(14 11) = 15 - 0,235 v = 14,76 v

CalcuHim curentul Zener maxim. Puterea disipaHi este de 1 W. (36)

lW
Stabilizarea in raport cu Variafia sarcinii indica variap.a te~siunii de ie~ire fata de o plaja
PD(rnax)
Izu =--=--=66,7mA
Vz 15V de valori In care poate varia curentul prin sarcina, de obicei intre curentul minim (de gol)
Pentru IZM: ~i eel maxim (prin sarcina minima de stabilizare, Rs(MIN)). Ea se exprima, de obicei, pro-
V 0 UT = Vz =15 V + M2 Z 2 r =15 V + (IZM- I2 y)Z27 = centual ~i se calculeaza cu formula:

=15 v + (49,7 rnA)(14 11) = 15,7 V (37)

(b) Valoarea lui R se calculeaza pentru valoarea maxima a curentului prin dioda,
adica ln absenta sarcinii (cu ie~irea ln gal), cain fig. 3-15(a).
unde VeaL este tensiunea de ie~ire in gol (tara sarcinA), ia"r Vs(MIN) este tensiunea de ie~ire
24 V -15,7V
12411 cu sarcina minima (la curent Zener maxim).
66,7mA
 140 Diode de uz special
Aplicalii ale diodei Zener 141 -.
!

Un stabilizator are tensiunea de ie~ire in gol de 6 V, iar tn sarcina minimii, de 5,82 V. Determinati tensiunea de ie~ire pentru circuitele de limitare cu diode Zener din fig. 3-17.
Care este stabilizarea procentuala in r~~ort cu variatia sarcinii? R R
Rezolvare
10~u;kn 3,3V
'Vour
20~ n ; k n 6,2V
Stabilizarea in raport.cu variap.a Sarcinii = (VGOL- VS(MIN) )100% =
VeaL -10V 5,1 v -20V 15V Vour
=(6 V-5,82 v)1o0%=3,09% (a) (b)
. 5,82 v
FIGURA 3-17
ExorciJIU complementar Dadi tensiuriea de ie~ire in gol a unui stabilizator este de 24,8 V,
Rezolvare
iar in sarcina. minimii este de 23,9 ~care este stabilizarea procentualii in raport cu varia-
p.a sarcinii? Tensiunile de iesire sunt cele din fig. 3-18. Amintiti-vii: cand una dintre diode functio-
neazii in regim de -~triipungere inversa, cealalHi este Polarizata direct, diderea de ten~iu
ne pe cea din urma fiind de aproximativ 0,7 V.
Llmitarea cu diode Zener
Pe langa utilizarea ca stabiliza- 5,8/V \ 6,9V
Vo~ .!/____\\-----,--
R Vour
toare de tensiune, diodele Zener
mai sunt folosite in circuitele de v, 0 -'------'---\--"- - , -
curent alternativ pentru a limita
0 0 = -4,0 v\\... _ _ !
varfurile de tensiune la un anumit
nivel. In fig. 3-16 sun! prezentate
trei moduri de utilizare a diddelor
-0,7V (a) (b)
-15Ju
Zener ca lirnitatoare. Figura (a)
prezinta o dioda Zener care limi-
(a) - FIGURA 3-18
Exorci!IU complementar
teazii varful alteman}ei pozitive a R (a) Ce se obtine la ie?irea circuitului din fig. 3-17(a), dadi tensiunea de intrare se mii-
semnalului la tensiunea de stabi- re~te pana Ia valoarea de varf de 20 V?
lizare. Yn alternanta negativa, (b) Ce se obtffie Ia ie~irea circuitului din fig. 3-17{b), dacii tensiunea de intrare se mic-
0,7V
dioda Zener se comportii ca orice ~oreaza pana Ia valoarea de varf de 5 V?
dioda polarizatii direct ~i limiteaza 0
\.__]
tensiunea negativa la -0,7 V. Dadi
-Vz
a:jezam dioda Zener invers, ca in
fig. (b), varful negativ va fi cellimi- (b) - ~ SECTIUNEA a-21NTREBJ\RI RECAPITULATIVE
tat prin efectul Zener, iar tensiunea 1. Explicali deosebirea dintre stabilizarea in raport cu variatia tensiunii de intrare ~~ stabilizarea
pozitiva va Hlimitata la +0;7 V. R in raport cu variatia sarcinii.
Doua diode Zener ~ezate fata in 2. La un stabilizator cu dioda Zener, care este valoarea rezistentei de sarcina Ia care curentul
+Vz2 + 0,7V
fata limiteaza arnbele vfufuri Ia Zener este maxim?
tensiunea de stabilizare plus sau o, 0 0 3. Explicati termenii sarcina minima de stabilizare ~; sarcina infinita.
minus 0,7 V, cain fig. (c). In alter- o, \.__] 4. Un stabilizator are tensiunea de ie~ire de 12 V in gal ~ide 11,9 V cu sarcina minima. Care
nan)" pozitivtl, D2 joaca rolul de -Vzt -0,7 1 este stabilizarea procentuala in raport cu variatia sarcinii?
limitator Zener,, iar D1 este dioda
polarizata direct. In altemanta
(c) .,.. 5. Ce tensiune cade pe o dioda Zener polarizata direct?
negativa, rolurile se inverseaza.
FIGURA 3-16
Principiuf fimitiirii unei tensiuni de intrare sinusoidale
prin efectul Zener.
 Diode varactor 143

33 DIODE VARACTOR inversa scade, regiunea golita se !ngusteaza, marindu-se astfel capacitatea. Aces! mod de
funcronare este ilustrat 1n fig. 3-20(a) ~i (b). fn fig. 3-20(c) este reprezentata grafic depen-
\ .' den~a capacitiipi diodei (Cr) de tensiunea inversii, pentru un varactor oarecare. in cazul
Diodele varactor sunt cunoscute ca diode' cu capacitate variabila deoarece capaci de fatii, Cr scade de Ia 40 pF Ia pufin peste 4 pF pe masurii ce VR cre~te de Ia 1 VIa 40 V.
tatea joncpunii lor variaza tn functie de tensiunea de polarizare inversa. Ele sunt
concepute special pentru a face uz, tn functionare, de proprietatea aceasta.
Capacitatea lor se poate modifica prin schimbarea valorii tensiunii inverse. Aceste
dispozitive sunt folosite, de obicei, tn circuitele electronice de acord din aparatele
de comunicatii.
Dupil parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
'Sa descriep. caracteristicile de capacitate variabilii ale diodei varactor
~i sa analizafi funcponarea acesteia intr~un circuit tipic
,.. sa recunoa;;tep. simbolul diodei varactor
... sa explicap. de ce un varactor polarizat invers prezintEi 0 capacitate L8.fimea die!ectricu!ui cre~te Lapmea die!ectricului scade
1
... sa aratap. cum variazEi capacitatea varactorului in functie de tensiunea de v,ot !Joo;o"""'"""!)- VPOL + CF= .:J-'
polarizare inversa
... sa interpretap. 0 foaie de catalog pentru varactoare (a) La tensiuni de pofarizare mai marl capacitatea (b) La tensiuni de polarizare mai mici capacitatea
~ Sii definiti raportul de acord este mai mica. este mai mare. _,
~ Sii definiti factorul de calitate, Q
... sa prezentap. coeficienj:# de temperatura ai varactoarelor
,.. sa analizap. un filtru trece~banda acordat cu varactor
Varactorul este o d.iodEi cu joncp.une pn care funcp.oneaza ln polarizare inversa, fiind
dopata astfel ind.t capadtatea normaHi a regiunii golite sa creasdi Ia maximum.
Regiunea golita, a carei liipme cre~te in polarizare inversa, se comporta ca un dielectric
de condensator din cauza proprietii~ilor ei neconductoare. Regiunile p ~i n sunt conduc-
toare ~i se comporta ca armiiturile unui condensator, cum prezintii fig. 3-19.
'
~'

(c) Graficu! dependen!ei capacita!ii diodei de tensiunea inversa.

FiGURA 3-20
Capacitatea diodei varactor variaza cu tensiunea inverse.

FiGURA 3-19 ~~~ra Dupa cum vii amintip_1 capacitatea este determinatii de suprafa~a annaturilor (S), de
constanta dielectricii (e) ~i de grosimea dielectricului (d), ca in formula:
0 dioda varactor polarizata Dielectric
Jnvers se comporta
VPOL +0--===-"~ C=Ae
ca un condensator variabil. d
'~ '
Prindplul de functionare in caz~l unei diode varactor, parametrii capacit8.~ se impun prin doparea in vecin8.-
tatea joncp.unii pn1 prin forma ;;i p~ dimensiunile constructive. Existii varactoare cu
Pe miisurii ce tensiunea de polarizare inversii cre9te, liifimea regiunii golite se miire~ capacitiip. nominale tipice cuprinse intre c.fiva picofarazi ~i c.teva sute de picofarazi.
te, ceea ce este, practic, echivalent cu cre~terea distan~ei dintre armiituri, deci a grosimii
Figura 3-211nfiiti~eazii simboiul uzual al diodei varactor.
dielectricului, ~i, in consecin~ii, cu sciiderea capacitl.itii. cand tensiunea de polarizare
 144 Diode de uz special Diode varactor 145 "
~--]
Fol de catalog pentru varactoare Va!orllimll~ absolute {TA = 2sc in ~a altel mentlun-1
M~rlmea Simbolul Valoarea Unitatea

1T Figura 3-22 prezinta parpal o foaie de catalog pentru seria de diode

varactor 1N5139 ... 1N5148. Valorile capacitapi nominale a diodei,

sunt cuprinse !ntre 6,8 pF ~i 47 pF.

Domenlul de toleranJa pentru capacitate vaiorile maxima ~i minima
c;,
sunt masurate lao terisiune inversa continua de 4 V ~i, in cazul de fatii,
Tenslunea lnversa
Curenllll direct
Puterea de lntrare de Rf
Puterea dlsipatA Ia TA"' 25C
Corectare-oeste 25"C cu
v,
I,
p,
Po
60
250
5,0
400
2,67 -mW/"C
v
rnA
w
mW

pentru Cr sunt date pentru o toleranla de 10%. Spre..exemplu, Ia o ten- Puterea dlslpa!A Ia Tc"' 25"C Pc 2,0 w
siune de polarizare inversa de 4 V, dioda 1N5139 poate avea orice Corectare peste 2sc cu 13,3 mW/"C
FIGURA 3-21 Temperatura [oncUunll T, +175 c
capacitate din intervalul6,1 pF ... 7,5 pF. Domeniul de toleranla nu tre-
Simbolul diodei buie confundat cu plaja de valori a capacitiip.i, care rezu!Hi in u;mit Temperatura de stocare T -65 ... +200 c
varactor. varierii tensiunii de polarizare inversii conform raportului de.acord, Puterea de RF de lntrare este data rn cazul montMI pe radiator.
despre care vern vorbi i'n continuare.
Caraclerlslicl elactrlce (TA = 25C Jn !ipsa altel men~unl)
Haportul de acord Raportul de acord a! varactorului se mal nume~te raport de capacitate. Miirlmea Slmbol Min. !IP._ Max. Unit.
Este raportul dintre capacitatea diodei la tensiunea inversii minima ~i capacitatea diodei 70 - Vc.c.
Ia tensiunea inversa maxima. Pentru seria de diode varactor Ia care se refera fig. 3-22,
Tenslunea de strapungere lnversA !R =10 f,IAc.c.)
Curentul rezlduaJ Ia tensiune lnversA (V~ =55 Vc.c., TA =25C)
'"""-
I,
60
- - 0,02 JlA,c.c.
raportul de acord este raportul dintre CT miisuratii la valoarea de 4 V a VR )ii CT masurata __Ill, -55Vc.c., T,=150~ - 20
Ia VR de 60 V. in acest caz, raportul de acord se noteaza C/C60 lnductivitatea serl!{f =250 MHz, l=1,5 m!!}l L, - 5,0 - oH
Pentru dioda 1N5139, raportul de acord tipic este 2,9. !nseamna ca valoarea capaci- Capacitatea capsule! (I= 1,0 MHz, L"' 1,5 m'!!l_ Cc - 0,25 - pf
tiitii ei scade de 2,9 ori cand tensiunea cre~te de la 4 V la 60 V. Calculele ce urmeazii exem- Coeficlentul de temperatura a! capacita 11 diad~- 4.0 Vc.c., f"' 1,0 MH.&_ TC, - 200 300 ppmtoC
plifica modul de folosire a raportului de acord (rA) pentru aflarea plajei de valori a capa-
Cr. Callacllatea dlodel Q, faclorui de calltate RA, raportul de
citalii in cazul diodei 1N5139. Din tabelul din fig. 3-22(a) aflam C4 = 6,8 pF, iar r A= C.fC60
V1 4,0 Vc.c., 11,0 MHZ Va 4,0 Vc.c. acord CJCu
"" 2,9, tipic. Deci:
uF f.,SOMHz f=1,0MHz
_C, _6,8pF _ F Dlspozlllvul Min. Tlu Max. Min. Min. !IP._
C60- - - 23
I p 1N5139 6,1 6,8 7,5 350 2,7 2,9
rA 2,9
1N5140 9,0 10 11 300 2,8 3,0
Capacitatea diodei variaza de Ia 6,8 pF Ia 2,3 pF cand VR cre~te de Ia 4 VIa 60 V. 1N5141 10,8 12 13,2 300 2,8 3,0
Domeniul de varialie al capacitalii mai poate fi determinat din graficul din fig. 3-22(b), 1N5142 13,5 15 16,5 250 2,8 3,0
1N5143 16,2 18 19,8 2SO 2,8 3,0
care arata cum variazii capadtatea varactorului pentru tensiuni inverse de Ia 1 V la 60 V.
1N5144 19,8 24,2 200 3,2 3,4
Pe grafic se observa ca, pentru 1N5139, capacitatea este de aproximativ 10,5 pF Ia VR = 1 V
~i2,3 pFia VR = 60 V.
1N5145 24,3 "
27 39,7 200 3,2 3,4
1N5146 29,7 33 36,3 200 3,2 3.4
Seria de varactoare lNSlxx este formatii din dispozitive cu jonc~iuni abrupte. Do- 1N5147 36,1 39 42,9 200 3,2 3,4 (a) Caraclerlsticile elec
parea se face uniform in regiunile n 9i p, astfel di in jonc~iunea pn se face o trecere rela- 1N5148 42,3 47 51,7 200 3,2 3,4 trice
tiv brusdi de Ia n la p, spre deosebire de trecerea treptaHi din diodele redresoare.
Bruschetea trecerii din joncp.unea pn determina raportul de acord. Alte tipuri de varac- 0 10000
0 r,. =25c 7000 T,. =25C
toare, ca MV1401, sunt dispozitive cu joncP,uni hiper-abrupte, aceasta datorandu-se tot 0 5000
f= 1MHz (:50 MHz
modului de dopare. Multe varactoare cu joncliuni hiper-abrupte prezinta un raport de
acord de 10 ... 15.
0 3000 "
Factorul de calitate Factorul de calitate, Q, a! unei componente reactive este raportul
dintre energia inrnagazinatii 9i retrocedatii de.condensator (sau bobinii) 9i energia disi-
0
7
b v
~
1000
700
5 2 500 .~
patii pe rezisten~a. De exemplu, 1N5139 are Q minim de 350, ceea ce inseamna di ener- 3j-- 1N 148

300
gia !nmagazinata ~i retrocedata de capacitatea diodei este de 350 de ori mai mare dedit
energia disipata pe rezisten~a dispozitivului. Este de dorit ca factorul de calitate sa aiba
j-- 1N5144
1Nl139
"'0
valori cat mai marl. Diagrama din fig. 3-22(c) ilustreaza cre~terea factorului de calitate Ia 1 1,0 3,0 5,0 7,0 10 30
VR, tensiunea inversa M
30 50 60 t-:
cre~terea tensiunii inverse in cazul a trei varactoare apar~in.nd seriei. VR, tenslunea inversa (V)
Coellclen!fl de temperatura Capacitatea diodei are un coeficient de temperatura pozitiv, (b) Capacilalea diodei (c) Faclorul de calilale
deci CT sufera o u~oara cre~tere Ia cre~terea temperaturii. Factorul de calitate are coefi-
cientul de temperatura n~gq.tiv, deci Q scade cu cre~terea temperaturii. FIGURA 3-22 r.
 Diode varactor 147
Apllcajie 'I l!i84!Qii!5UM
Varactoarele se utilizeaza, in principal, in circuitele de acord. Spre exemplu, circuitele
de acord electronic din receptoarele TV ~i alte aparate de receptie de uz curent conlin I Pentru filtrul trece-banda cu acord cu varactor din fig. 3-24, determina~ plaja de
varactoare. fntr-un circuit rezonant, varactorul se comporta ca un condensator variabil, reglare a frecventelor de rezonanta. Valorile rezistoarelor de polarizare sunt alese astfel
permi~And reglarea frecven}ei de rezonanta prin modificarea tensiunli, ca in fig. 3-23, !neat sa impiedice aparip.a in_ filtru a unor semnale de nivel prea mare.
uncle varactorul constituie integral capacitatea variabiHi din circuitul rezonant paralel ai
filtrului trece-banda. C, R1 ~

Dioda varactor ~i bobina forrneazii un circuit rezonant paralel intre ie~ire ~i masa de
VI~ <>---1 ( 0 Vour
semnal. Condensatoarele C1, C2, C3 ~i C4 sunt condens_atoare de cuplaj, av.nd rolul de a 10 ~F 47 kn C, 10 ~F
10 ~F
impiedica patrunderea tensiunii continue de polarizare !n circuitul filtrului. Ele nu au L
nici o influen~a asupra raspunsului in .frecven~a al filtrului deoarece reactan}ele lor sunt 1 mH
~eglijabile la frecven}ele de rezonanJ:ii. C1 impiedidi transmiterea unei componente con- R,2,2Mn
tinue de la cursorul potentiometrului ciitre sursa de semnal, prin bobina ~i R . decu- c;, D
pleaza !n c. c. catodul ~i anodul varactorului, legate prin bobina !n circuitul de ;emnal. C 1N5148 220 k!1 + VpoL
\ \
impiedidi transmiterea prin bobina a tensiunii continue de la cursorul poteritiornetrului R. _- 60V
dHre sarcina.de la ie$ire. C4 decupleaza In c.c. cursorul potenp.ornetrului $i rfiasa. '----~2Mn
Rezistoarele R2, R31 R5 $i poten?ometrul R4 formeaza un divizor variabil de tensiune R,
continua pentl'tl polatizarea varactorului. Prin intermediul potenfiometrului se variaza 220 k!1
tensiunea inversa de polarizare a varactortilui.
-~
.
Amintip.-va di frecventa de rezonant6. paralel are for~ula: FIGURA 3-24
. 1
J, "2x,f[E Rezolvare
Din foaia de catalog din fig. 3-22(a) afliim ca varactorul1N5148 are capacitatea nomi-
Filtru rezonant paralel naHi de 47 pF Ia tensiunea de polarizare inversa de 4 V. .
lntai vern determina plaja tensiunilor de polarizare inversa pentru circuitul filtrului.
Tensiunea continua de pe catodul varactorului (Vd este fixata la:

V< =( R, +R, +R, JvroL =(2,44 Ml1)60 V=31,6 V

R, +R, +R4 +R, 4,64 Mn
Tensiunea continua de pe anodul varactorului (VA) poate fi variatii de la minimum la
maximum prin intermediul potenp.ometrului R 4 .

v -( R2+R3+R4+Rs
R,
A(mln)-
Jv -( 4,64MQ
220
kn )6o V=2' 85 v
POL-

1........;
V
A( max)
=( R, +R,
R2 + R3 + R4 + R5
Jv
POL
=(2,22 Ml1)6o V=28,7V
4, 64 Mn
Valorile minima }ii maxima ale tensiunii inverse, Vw se determinii astfel:

FIGURA 3-23 VR(mio) = VK- VA(m~) =31,6 V -28,7 V =2,9 V

Filtru rezonant trecewbanda cu diodB varactor Pentru reg/area trecvenJei de rezonanJB inlro plajB data. v.,~, = v.- VA(mio) = 31,6 v -2,85 v =29 v
De~i este dificil sa determinam cu precizie valori numerice din diagrama din fig. 3-22(b),
;_) consideriim ca. valorile capacitiitii varactorului sunt, cu a proxima tie, C2,9 :::: 55 pF la 2,9 V,
=
respectiv C29 17 pF la 29 V. Frecvenla minima de rezonanta a filtrului este:
148 Diode de uz special Diode optice 149 ,~,

1 Dloda luminescenta (LED)

679kHz
2tc~(l. mH)(55 pF) Slnnbolul LED-ului este prezentat !n fig. 3-25.
Dioda luminescentii (LED) funcp.oneaza, tn prindpiu, a~a cum
Frecventa maxima de rezonanta a filtrului este:
explidim in continuare. Electronii unui dispozitiv polarizat direct
1 1 traverseazii joncfiunea pn plecdnd din regiunea n ~i se recombinii cu
f,rm~J"' 2rr.JLC 2tc~(l. mH)(17 pF)
1,22kHz
golurile din regiunea p. Amintip.Hva, din capitolull, ca. ace~ti elecH
troni Iibert se aflii In banda de conducpe, Ia un nivel energetic supe- FIGURA 3-25
Exercipu complementar Dadi reducem Ia 30V te.nsiunea sursei de polarizare din fig. 3-24, rior celui a! golurilor din banda de valenta. In procesul de recom- . Simbolul LED-ului.
care va .fi plaja tensiunilor de polarizare inVe!sa a varactorului? binare, electronii ce se recombina cu golurile elibereaza energie sub In polarizare directa,
forma de dildura ~i lumina. Un strat de material semiconductor ell o acesfa amite lumina.
suprafatii libera de dimensiuni relatiy marl permite eliberarea
SECTJUNEA 331NTREBJ\RI RECAPITULATIVE fotonilor sub forma de lumina din spectrul vizibil. Figura 3-26 ilustreaza aces! proces,
l. Care este proprietatea specifica a diodei varactor? numit electroluminescentii. in procesul de dopare se adaugii diverse impuriUi.ti pentru ..--1
2. Ce fe/ de polarizare este necesara pentru functionarea diodei varactor? a impune lungimea de undii a luminii emise. Lungimea de undii detenninii culoarea
3. Ce parte a varactorului constituie capacitatea? luminii ~i apartenen~a Ia spectrul vizibil sau lnvizibil (infraro~u).
4. Conform diagramei din fig. 322(b), ce se intampla cu capacitatea diodei Ia cre>terea tensiu Materlale semlconductoare LED-urile se reallzeaza din arseniura de galiu (GaAs),
nii inverse? fosfo-arseniura de galiu (GaAsP) sau fosfura de galiu (GaP). Nu se folosesc siliciul ~i ger-
5. Defini\i raportul de acord. maniul deoarece, in general, se indilzesc ~i nu emit bine lumina. LED-urile cu GaAs emit
rad~atii infraro~ii (IR), invizibile, GaAsP produce lumina vizibilii ro~ie sau galbena, iar
GaP emite lumina vizibila de culoare ro~ie sau verde. Exista ~i LED-uri cu lumina albas-
tra, insa cele ro~ii sunt cele mai riispandite.
34 DIODE. OPTIC . Polarlzarea UIJ..urilor Tensiunea directa Ener~ie luminoasa
aplicata LED-urilor trebuie sa fie mult I I I
mai mare decat in cazul diodelor cu si- I I I
I I
I I I 1
I
liciu. Tipic, VF maxlnna pentru LED-uri I I I I '
Tn aceasta secjiune vor fi prezentate doua tipuri de dispozitive optoelectronice: dioda are valori cuprinse intre 1,2 V ~i 3,2 Yr in
I
I
I
I
I
I 1
I 1
luminescenta (LED) ~i fotodioda. Dupa cum arata ~i numele, LEDurile emit lumina. Tn funcpe de tipui dispozitivului. Tensiu-
I I
I
I
I )

I I +
I I I I '
schimb, fotodiodele sun! detectoare de lumina. Yom examina proprietajile ambelor nea inversii de striipungere este mult
I
I
I
I
I
I
) I
I I
tipuri de dispozitive, iar In ultima secjiune a capitolului vom exemplifica modullor de mai mica Ia LED-uri dedit Ia diodele
)
I
I
I
I I 1
I I
I I
utilizare In contextul unei aplicajii practice. redresoare cu siliciu (tipic, ~ V ... 10 V). I I I
I
I
I
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: LED-urile emit lumina la trecerea
unui curent direct suficient de mare,
Sa prezentafi funcfionarea i caracteristicile LED-urilor i ale fotodiodelor cum se vede !n fig. 3-27(a). Partea din Regiunea p
~ Sa recunoa~tep simbolurile LED-ului i fotodiodei puterea de ie~ire transforrnatii in
~ Sa explicafi.l'n principiu procesul prin care LED-ul emite lumina
emisie luminoasa este proporj:ionalii cu
intensitatea curentului direct, a~a cum
~ Sa analizafi graficul spectrului de ieire ~i modurile de radia~ie ale LED-ului
arata fig. 3-27(b). Cu dit IF este mai
~ Sa interpretafi datele dintr-o foaie de catalog pentru LED-uri Regiunea n
mare, cu atat puterea de ie~irc in spec-
~ Sa defini~i intensitatea radiantii ~i iradierea trulluminos eSte mai mare.
~ Sa folosi~i o celula de afi~aj cu LED-uri cu ~apte segmente Emlsla de lumina Lunglnnea de unda
~ Sa explica~i procesul prin care fotodioda detecteaza lumina a luminii este cea care a incadreaza in
~ Sa anallzafi curba de raspuns a fotodiodei spectrul vizibil sau lnvizibil. Un LED
~ Sa interpretati datele dlntr-o foaie de catalog pentru fotodiode emite lumina intr-un anurnit domeniu
de lungimi de undii, a~a cum araUi ca-
~ Sa explicati sensibilitatea fotodiodei
racteristicile spectrale de ie~ire din fig.
3-28. Curbele din fig. (a) reprezlnta emi- FIGURA 3-26
sia de lumina !n functie de lungimea de
Elecfroluminescenfa fa un LED polarizat direct.
 15U Diode de uz special Diode optice 151

unda pentru LED-uri cu luntina vizibila tipice, iar cea din fig. (b) caracterizeaza LED-urile
tipice pentru infrarc~u. Lungimea de unda (A.) este exprimata !n nanometri (nm). le~irea
' .'
.
normata a luminii ro~ii vizibile emise de LED ajunge Ia 660 nm, cea corespunziltoare gal- 40' 40'
benului :. Ia 590 nm, pentru verde - Ia 540 nin, iar pentru albastru - Ia 460 nm. Ie~irea
pentru LED-urile 1n infraro~u ajunge Ia 940 nm.
v, 50' 50'
+

-
60' 60'
I,
70' 70'
FiGURA 3-29
Caracterisfica tipica
80' 80'
VpoL de radiafie a LED-uri/or. ia:::::C...LJLl_J___Ll 90'
'------l+ ,,1--_;---' 0

I!
(a) FuncVonarea in polarizare directa (b) Dependenfa de principiudintre lumina emisa Ia ieire
~i curentul direct
FiGURA 3-27
Principiul de luncponare a/ LED~uri/or
albastru Catodul (terminalul Anodul (lerminalul Anodul (Jerminalul
f FiGURA 3-30 din dreapla, mai lung) din dreplul marcajului)
1,0 1,0
~ 0,9
'\ 0,9 I L'\ LED-uri obinuite. privind din fatal
~ 0,8
I iif
0,8 I
I ~
...~ 0,7
'Ill 0,6
I
I I
I
~
:!!
0,7
0,6 Foi de catalog pentru LED-uri
~ 0,5 E
0,5 !n fig. 3-31 este prezentata parpal o foaie de catalog pentru dioda luminescentii
I I f I
:g 0,4
I .~ 0,4
I I
MLED81, care emite in infraro9u. Observap ca. tensiunea inversa :rilax:ima este de numai
~
E
0,3 3 0,3 5 V, curentul continuu direct maxim este de 100 rnA, iar ciiderea de tensiune directii este
\
0,2 0,2 de 1,35 VIa IF = 100 rnA.
0,1
I 0,1
0
./ ,/,'-. i'x' "- f'.. 0
!n diagrama din fig. (c) puteli observa ca puterea de ie~ire de vil.rf a acestui dispozi-
420 460 500 540 580 620 660 700 740 880 900 920 940 960 980 1000 tiv corespunde Iungimii de undc'i de 940 nm; caracteristica lui de radiaJie este redata in
A,Jungimeadeunda (nm) A, lungimea de undA (nm} fig. (d). La 30' de o parte ~i de alta a direc!iei preferentiale, puterea de ie~ire scade Ia
(a) Lumina vizibila (b) Radia(ie infraro~ie, invizibilci aproximativ 60% din cea maxima.
FIGURA 3-28 lntensltatea radlantii $llradlerea !n fig. 3-31(a), marimea numitii intensitate radiantii
Exemp/e de cara.ctetjstici_spectrale de ieire tipice LED~.urilor.
ax:ialii, notata.Je (a nu se confunda cu intensitatea curentului), reprezintii puterea de"ie~ire
pe steradian 9i are valoarea de 15 mW/sr. Sterad.ianul este unitatea de miisurii a unghiu-
Diagrama .din figura 3-29 este caracteristica tipica de radia!ie a LED-urilor. Ea arata lui solid. Iradierea, H, este puterea raportata la unitatea de suprafafc'i, lao anumitii dis-
cii lumina emisa este direc!ionala. Caracteristica de radia!ie depinde de tipul de structura tan}ii de LED~ul sursa, se exprim. in m W/cm 2 9i se.calculeazii pornind de la intensitatea
a lentilei LED-ului. Cu c.t caracteristica de radiape este mai lngusta, cu a tat lumina este radianta ~i distant 1n centimetri (em), cu formula:
mai concentrati3. pe a anumWi direcfie. Se mai folosesc 9i Ientile colorate, pentru a accen-
tua culoarea. (3.8)
!n figura 3-30 sunt prezentate dl.teva LED-uri obi~nuite. Fotodiodele, pe care le vom
studia :in continuare, au cam acela;d aspect. Iradierea este o marime importantii deoarece raspunsul detectorului (al fotoc!iodei)
utilizat !n combina!ie cu LED-ul depinde de lumina pe care o prime~te. Vom relua
aceastii discupe dind vom aborda subiectul fotodiodelor.
152 Diode de uz special Diode optice 153

.r 'li il. bSOUB

V!Orllffill II
Mlirlmea Slmbolul Valoarea Unitatea
Tenslunea lnversA . v. 5 v
Curentul direct- contlnuu I, 100 rnA
Curentul direct -Ia v!rt de lmpuls I, 1 A
Puterea dlslpatA totallla r,"' zsc Po 100 mw
Corectare oeste zsc cu 2,2 mWJC
Gama de temperatur! a medlulul r, -30 .. t70 'C
amblant de functlonare
Temperatura de stocare Tm -30 . +80 'C
Temperatura de Uplre atennlnaielor, - 260
'C
max. 5 secunde,la 1,5 mm de capsulA

Caracterlstlcl ~lectrlce CT~ =- zsCtn Jlosa aile! men fun II (d) Cara,clerisHca de radialia spa\iala
Mirlmea Slmhol Tip Max. Unit.

fl
Min.
Curentul rezlduallnvers Na 3 V't I, - 10 nA-
Curentul rezlduallnvers (VR = 5 V) I, - 1 10 ..A M;38MQli!iiiM
Tensiunea dlrectl IIF"' 100 rnA) v, - 1.35 1.7 v
Din foaia de catalog a LED-ului din fig. 3-31, determinap:
Coeflclentul de temperaturA al tenslunU .v, - 1,6 -
mV/K
directe (a) Intensitatea radiantii Ia 900 nm, dadi puterea maxima de ie~ire este de 15 mW/sr.
Caoacitatea f = 1 MHz c - 25 - oF
MLED81
(b) Caderea de tensiune directa Ia IF = 20 rnA.
(c) Intensitatea radianHi Ia IF= 30 rnA.
Caraclerlsllcl ootlce ITA :::1 25"C in liosa a! tel men luni
Mlirlmea
lunolmea de unda do Ia capa.tul superior
al sDectrulul emls (!, =100 rnA)
, Slmbol Min.
-
no
940
Max. Unit.
- 'm
(d) Iradierea maxima Ia distant de 10 em de LED-ul sursii.
Rezolvare
(a) Din graficui de emisie spectralii relativii din fig. 3-31(c), intensitatea radiantii relativii
U)lmea de banda a spectrulul emls Ia "'- - 50 - 'm la 900 nm este de aproximativ 0,75. Prin urmare, intensitatea rad.ianta are valoarea:
50% din autare
Puterea total! de leslre {If= 100 rnA)
CoencJentul de temperatura al puterll
totale de leslre
... jo -
-
16
-o,25
-
-
mW
%/K
I,= 0,75(15 mW/sr) = 11,3 mW/sr
(b) Din graficul din fig. (b), VF = 1,23 VIa IF= 20 rnA.
lntensltatea radiant! axial! IF :o 100 mAl I, 10 15 - mW/sr FIGURA 3-31 (c) Din graficul din fig. (e), I,= 5 mW/sr Ia IF= 30 rnA.
Coeflcientul de temperatura al lntensit!jil dl, - -0,25 - %/K Fragment de foaie de catalog
15mW/sr_ W/ ,
radlante axlafa pentru dioda luminescent; (d) H = !.,_ . -015
,mc m
Semlunohlul de concentrare a radia lei - 0
MLEDB1, cu emisie ln infrarou. d' (10 em)2
'" Exercipu complementar Dacii I,= 12 mW/sr pentru Iungimea de undii de 940 nm, deter- ("""\
(a) Valori limita ~i caracteristici minap. intensitatea radianHi Ia 1000 nm. I

AplicaJil LED-urile se utilizeazii Ia lampile indicatoare ~i Ia .cifrele de afi~aj pentru o

~ 1,2 gama larga de instrumente, de la aparatele electro-casnice pana la cele de laborator. Un
ro E 1
tip foarte raspanditde dispozitiv de afi~are cu LED-uri este celula de afi~are cu ~apte seg-
-*.S mente. Prin combinapi ale segmentelor se formeaza cele zece cifre, de la 0 la 9, cain fig.
'*
~~
-~ 0,6
04
3-32. Fie care segment de afi~aj este un LED. Prin polarizarea directii a segmentelor, in
diverse combinap.i, se poate forma arlee cifra a sistem11lui zecimal, precum ~i punctul de
ro '
~ 0,2 separare a piirtii zecimale. Cele douii mod uri ,de configurare a circuitelor cu LED-uri
sunt: cu anod comun ;ii cu catod comun, a~a curh se observa.
0
700 800 900 1000 1100 Diodele care emit in infraro~u intra in componenta aparatelor care folosesc cuplaje
1,, curentul direct prin LED (rnA) J.., lungimea de unda (nm} optice, adeseori aliituri de fibre optice. Dintre domeniile lor de aplicape men~ioniim: pre-
lucrarile ~i comenzile tehnologice din industrie, sesizoarele de pozi~ie, cititoarele de
(b) Caderea de tensiune direcla pe LED in funclie (c) Emisia spectrala relaliva coduri de" bare, comutatoarele optice.
de curentul direct
 154 Diode de uz special Diode optice 155

ln graficul din fig. 3-34(b) puteti observa cii, in cazul acestui dispozitiv, curentul
FiGURA 332
invers este de aproximativ 1,4 J..lA la tensiunea de polarizare inversa de 10 V ~i iraclierea
Celu/a de afiaj cu LED-uri
cu apte segmente. -
de 0,5 m W/cm 2 Prin urmare, rezistenta dispozitivului este:

RR= VR
'
=~=7,14MQ
1
_...----......

[,_ 1,4 J.LA ~

100
(a) Aranjarea S"lJmentelor de LED i dispozitivul tipic H=20 mW!cm1
50
E E 10
G G ~
0 D - 20
Anozi
F F .~ 5
Catozi .5
Anozi Catozi - 10
c A
c A ~ 2
Punct zecimal Puncl zecimal B 5
..,;
8 8 1

(b) Circuit cu anod comun (c) Circuit cu catod comun 2 0,5

0 /radierea,H 1
fotodloda 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Fotodio4a este un dispozitiv cu o joncp.une pn care funcp.oneaza in polarizare inversa, VR, tensiunea inversa M
cain fig. 3-33(a), unde I, este curentul invers. Fotodioda are o midi fanta transparenta care (a) 'Grafic tipic a/ curentului invers in funcpe de (b) Exemplu de curbe ale dependenjei curentului
'~
permite lumin.ii sii ajungii Ia joncp.unea pn. Un a!t simbol a! fotodiodei este prezentat in iradiere invers de tensiunea inversa pentru cateva
fig. 3-33(b). valori ale iradierii

l. FiGURA 334

-
Caracteristici lipice de fotodioda.

J, La 20 mW/cm2, curentul este de aproximativ 55 ~A Ia VR = 10 V.ln aceste condi!ii,

rezisten~a este:
- +
'----lllf---..--J R = VR = 10V =182kn
v. R I, 55 ~A
FIGURA 333 (a} Func!lonarea in polarizare (b) Un alt simbol
Aceste calcule araHi di (.~da oate fi utilizatii ca dispozitiv cu rezistenta vari-
Fotodioda. inversa abilii, comandatii de intensitatea lununii. ~--

Amintip.-va di in polarizare inversa dioda redresoare prezinta un curent rezidual

invers foarte mic. Acela~i Iucru este valabil ))i 1n cazul fotodiodei. !n polarizare inversa,
~
' curentul este produs de perechile electron-gal generate termic In regiunea goliHi, acestea
traversand joncp.unea datorita cfunpului electric creat de tensiunea inversii. La dioda
redresoare, curentul rezidual invers cre~te cu temperatura datoritii miiririi num1irului de
perechi electron-go!.
Fotodioda se deosebe~te de dioda redresoare prin faptul c1i, atunci c.nd joncp.unea pn
este expusa la luminii, curentul invers cre~te cu intensitatea luminii. C.nd joncp.unea nu
este luminat1i, curentul invers,]J.., este aproape neglijabil, fiind numit curent de Intune~
ric. 0 cre~tere a intensitiifii luminii, exprimatii ca iradiere (mW/crn 2), produce o cre~tere
a curentului invers, dupii cum aratii ~igraficul din fig. 3-34(a).
~~,;;;ti--~permite practic trecerea unui curent invers (cu
exceptia unui foarte mic curent de lntuneric) atunci dind nu este luminatii. CAnd un fas-
cicul de lumina cade pe ea, prin fotodiodii trece un curent invers care este proporp.onal
cu intensitatea.luminii (cu iradierea).
foi de catalog pentru fotodiode
ln figura 3-36. ~ste prezentata parP,al o foaie de catalog pentru fotodioda MRD821.
Observap. ca. tensiunea inversii maxima este de 35 V, iar valoarea tipica a curentului de
intuneric (curentul inversln absen~a luminii) este de 3 nA la tensiunea inversa de 10 V.
Dupii cum reiese din graficele din fig. (b) ~i (c), curentul de intuneric (rezidual) cre~te Ia
cre~terea tensiunii inverse ~i a temperaturii.
r-;~ :~~: .~.::.~~.;.--~~.>~:'~-c-- t

. . <-.. ,.~.>/"..\ I
,.,..
,~-
_, ~

' '
156 Diode de uz special Diode optice 157

FIGURA 3-35 Lumina STINSA Lumina APRINSA Valorlllmlli absotuts

MArlmea Slmbolul Valoarea Unllatea

I
Funcfionarea fotodiodei.
Tenslunea lnvorsA v, 35 v
I Curentul direct- conllnuu
Pulorea disipa!A total! Ia TA" 25"C
I,
,,
100
150
rnA
mw
Corcctare peste 25"C cu
'' mW/c

I Gama de temperaturl a medlurur

amblant de functronare
Temperatura de stocare
Temperatura do llplre a termlnale!or,
max. 5 secunde, Ia 1,5 mm de capsul~
T,

T,
-30 . +70

-40 ... +80

-
260
-c
c
c ,-.
Caracterlsllcl electrlc&(TA =2sc In !Ipsa alter men run!)
M~rlmea Slmbol Min. Tip Max. Unll.
Curentu[ ra lntuner!c NR: 10 Vl I - 3 30 nA ,-
(a) fn absenta luminii nu circula curent, cu excep!ia (b) in prezenia luminii, rezisten\a Capac!tatea f" 1 MHz, V,,'QJ c, - 175 - pF
curentului de intuneric - neglijabil scade ~i apare curentul invers
(de iluminare) Caracterlsllcl CD lice IT." 25"C ln Jlpsa altel mentluni) MRD 821
M~rlmea Slmbol Min. Tip Mu. Unll.
Senslbllitatea in graficul prezentat !n fig. (d) puter observa di sensibilitatea maxima Lung!mea de undAia senslblll!atea maxim -- 940 -
-
nm
a dispozitivului corespunde lungimii de unda de 940 nm. Graficul raspunsuluiunghiu- Oomenlul soectral
s "" -
170
-
nm

.
lar din fig. (e) prezinta o suprafa~a extinsi3. de dispuns, exprimat ca sensibilitate relativi3.. Senslbllltatea (;1.. 940 nm, VR 2~ V) 50 ,.Aim
La 50' de o parte ~ide cealalta fata de directia preferentiala, sensibilitatea scade Ia aproxi- W/cm1
mativ 80% din valoarea maxima. Coaflc!entul de temoaraturA al sens!blllta II - 0,18 - %W
FIGURA 3-36
In fig. 3-36(a), valoarea tipidi data pcntru sensibilitate este de 50 f.lA/m W /cm2 pentru Sem!un!lhlul de seslzare - -
Curentul de scurtclrcult {E.." 1000 lx\ I - '" 50 - Fragment de foaie de catalog
lungimea de unda de 940 nm ~i tensiunea inversa de 20 V. Aceasta inseamna di dad.
iradierea este, spre exemplu, de 1 m W/crn 2, curentul invers (Ia lumina) este de 50 J..lA, iar
Tenslunea de ool (E... 1000 b:J v, - 0,3 - ""v pentru fotodioda MRDB21.

dadi iradierea este de 0,5 m W/cm2, curentul invers este de 25 J.LA. (a} Valeri !imit8 ~i caracteristici

l#3$!pliliif+
0 fotodioda MRD821 este expusa Ia radiare infraro~ie cu Jungimea de unda de 1000 nm
~i iradierea (H) de 2,5 m W /cm2. Lumina cade pe fotodioda sub un unghi de 35'. f...-
Determina~ curentul invers (I)) care circula prin dispozitiv ca raspuns. '
Rezolvare
Din foaia de catalog din fig. 3-36 rezultii di sensibilitatea fotodiodei este de
' TA=25c
I
' -- V11:10V

50 f.lA/m W /cm2 Ia 940 nm. Lumina care cade pe fotodiodii are Jungimea de unda de 10 20 30 40 ~ 0 ~ ~ ~ ~
r,., temperatura mel:liului ambianl ("C)
V~~o !enslunea inversa M
1000 nm. Din graficul din figura (d) rezultii cii sensibilitatea (S) Ia 1000 nm este de aproxi-
mativ 83% din sensibilitatea1a 940 nm. (b) Curentul de intuneric in func!ie de tensiunea (c) Curentul de intuneric in functie de temperatura
5 = 0,835 = 0,83(50 fJ.A/mW/cm 2) = 41,5 fJ.AimW/cm 2
1000 940
inversa
~i unghiul sub care cade lumina contribuie la reducerea sensibilitaJii. Din graficul din
fig. 3-36(e) rezultii ca Ia un unghi de 35' fata de directia preferenrala (0') sensibilitatea 0
0
relativa este de aproximativ 90%.
0
S = 0,9(41,5 f.lA/mW/cm2) = 37,4 fJ.A/mW/cm 2 0 -. )

Pentru iradierea (H) de 2,5 m W/em', curentul invers (Ia lumina) este: 0
0
r, = s X H = (37,4 fJ.A/mW/cm2)(2,5 mW/cm2) = 93,5 f'A
ExerciJIU complemenlar Determinati raspunsul !n curent invers a! fotodiodei MRD821 700 800 900 1000 1100
lungimea de undA (nm)
Ia iradierea de 1 m W /cm2, pentru lungimea de unda de 900 nm ~i unghiul de incidenta
a luminii de 60' fatii de direcra preferenrala, (d) Sensibililatea speclralii relaUva (e) Riispunsul unghiular
: :
L...' 158 Diode de uz special . Alte tipuri de diode 159

SECTIUNEA 3-4 lNTREBARI RECAPITULATIVE in polarizare directa, dioda !ncepe sa stabilizeze Ia

1. Numi\i doua feluri de LED-uri din punctul de vedere al spectrului luminii emise de ele.
2. Care lumina are lungimea de unda mai mare: cea din domeniul vizibil sau din infraro.u?
tensiunea de limitare VL ~i continua pW lao valoare
de stabilizare de vfuf, VV(STAs] Remarca~ di tntre VK
Anod 01--- Catod

3. In ce tip de polarizare functioneaza in mod normal LED-urile? ~i VVJSTAB) curentul piistreaza o valoare practic con-
4. Ce se intampla cu emisia de lumina a unui LED Ia cre.terea curentului direct? stanta. VT este tensiunea de control al curentului de
FiGURA 3-37
5. Caderea de tensiune directa pe un LED este de 0,7 V; ADEVARAT sau FALS? stabilizare, pentru care lp ~i impedanta diodei, z.,,
6. in ce tip de polarizare func~oneaza in mod normal fotodiodele? sunt date 1n foaia de catalog. impedanta Zr are valori Simbolul diodei stabifizatoare
foarte marl, cuprinse !ntre 235 kQ ~i 25 Mn In cazul de curent.
7. Ce se intampJa cu rezistenta intern a in conductie inversa a unei fotodiode Ja cre~terea inten-
sita\ii luminii incidente (a iradieriQ? seriei de diode men~ionate mai sus.
8. Ce este curentul de intuneric? 5,0
4,0
zK"Ia VK /p i Zr Ia VKT I
:[3,0 1/ 1
~. 2,0
I
3-5 ALTE TIPURI DE DIODE \ Vv{STASJ
: 1,0 v, Ia I, 1--
-2
~ 0
Tn aceasta sec~une vom prezenta cateva tipuri de diode importante, dar pe care sun! ~ -20
7
p~ne ~anse sa le intalniti lucrilnd ca tehnician. Acestea sun!: diode stabi/izatoare de ~ -40
u
curent, Schottky, tunel, pin, ultrarapide ~i laser. .. -60
FiGURA 3-38
Dupil parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil: Graficul tipic a/ caracteris-
-80
ticii unei diode stabilizatoare -100
Sa anaiizaji caracteristicile fundamentale ale diodelor stabilizatoare de -2 -1 0 20 40 60 80 100 120 140 160
de curenf.
VAX, tensiunea anod-calod (V)
curent, Schottky; tune!, pin, ultrarapide ~i laser.
II- sa recunoa~tep. simbolurile diferitelor diode
.,.. sa explicap. modul in care dioda stabilizatoare de curent rnen~ine un curent Dioda Schottky
direct constant Diodele Schottky sunt utilizate in special In circuite de inalta frecven~a ~i comutare
,_ Sii descrier caracteristicile diodei Schottky rapida. Simbolul diodei Schottky este prezentat 1n fig. 3-39. Dioda Schottky se realizeaza
,_ Sii descrier caracteristicile diodei pin prin alEiturarea unei regiuni de semiconductor dopat (de obicei, n) ~i a unui metal ca
II- sa descriep. caracteristicile diodei ultrarapide aurul, argintul sau platina. Deci in locul unei joncp.uni pn se formeaza o jonqiune metal-se-
.... sa descriep. caracteristicile diodei tunel ~i sa explicap rezisten~a sa negativa miconductor, ca 1n fig. 3-40. Ciiderea tipidi de tensiune directii pe dioda Schottky este 1n
II- Sa descriep. dioda laser ~i sa aratap. prince se deosebe~te.de LED-uri jur de 0,3 V.

t
Joncpune metal-siliciu
Dioda stabilizatoare de curent
~ Dioda stabilizatoare de curent rnai este denumita uneori diodil de curent constant. In
loc sa mentinil constanta tensiunea, ca dioda Zener, aceasta diodil mentine constant
curentuL Sii:nbolul ei este prezentat 1n fig. 3-37. Calod Anod
Dioda stabilizatoare de curent funcp.oneaza in polarizare directa, iar curentul direct
e~te o _constanta data lao tensiune directa cuprinsii In gama tS V ... 6 V, in funcp.e de tipul
FiGURA 3-39
diode1. ~urentul direct constant se nume~te curent de stab.iliza-re ~i se noteaza Ip. De exem-
Simbolul diodei Scholtky.
plu, sena 1N5283 ~ 1N5314 are curentul nominal de stabilizare !ntre 220 ~tA ~i 4,7 rnA.
\..._;:
Aceste diode pot fi conectate in paralel pentru obtinerea unor curenp. de valori mai mari. FIGURA 3-40
ln fig. 3-38 este reprezentat graficul caracteristicil unei diode stabilizatoare de curent Structura interna de principiu a diodei Schottky.
tipice. In primul rand, observap. cii aceasta dioda nu prezintil o regiune de strapungere
inversa bine definiUi, a9a !neat curentul invers incepe sa creasdi Ia valori VR sub 1 V. Un
asemenea dispozitiv nu trebuie sa funcponeze in polarizare inversa. ""Notata, in original, POV- peak operating voltage. (n. t.)

J.
 -,
160 Diode de uz special Alte tipuri de diode 161

Dioda Schottky funcponeazii numai cu purtiitori majoritari. Nu existii purtiitori directa. Deoarece in jonctiunea pn nu are Ioc nici un fel de redresare, a vari~p.e de joas5.
minoritari ~i deci nici curent rezidual invers, ca la alte tipuri de diode. Regiunea meta frecventii a tensiunii de polarizare poate moduia un semnal de !naltii frecventii. Dioda ~.
lidi. este ocupaHi din plin cu electroni situa}i in banda de conducfie, iar regiunea semi- pin se mai folose~te ;;i ln circuite de atenuare datorit5. faptului ca. rezistenta ei poate fi
conductoare de tip n este dopata slab. La polarizai"ea directa, electronii cu energii mai comandaUi prin intensitatea curentului. Anumite tipuri de diode pin sunt utilizate ca
marl din regiunea n sunt injectaF in regiunea metalidi, unde l~i cedeaza foarte repede fotodetectoare in circuitele cu fibre optice.
surplusul de energie. Intrucat nu exista purtatori minoritarl, ca la diodele redresoare
obi9nuite, riispunsul Ia schimbarea conditiilor de polarizare este foarte rapid. Dioda
Dloda ultrarapida
Schottky este o dioda de comutare rapida, aceasta fiind proprietatea pentru care este Dioda uitrarapidii este realizatii prin dopare progresivii, nivelui de dopare a serni-
folositii 1n majoritatea aplicapilor. Mai este folosita 1n circuitele de !nalta frecventii ~i 1n conductorului sciizand pe miisura apropierii de joncpunea pn. Aceasta face ca timpui de
multe circuite digitale pentru a reduce timpul de cornu tare. comutare la lnchidere sa fie foarte reclus qatorita faptului ca. sarcina lnmagazinata se r;
poate elibera foarte repede Ia comutarea de Ia polarizarea directii Ia cea inversii. De
Dlodapln asemenea, este posibila restabilirea rapid5. a curentului direct la comutarea de Ia
Dioda pin este formatii din douii regiuni, n ~i p, puternic dopate ~i separate de un strat polarizarea invers5. la cea directa. Dioda ultrarapid5. este folosit5. tn circuitele de foarte
intrinsec (z), cum se observa in fig. 3-41(a). !n polarizare inversii, dioda pin se comportii ca !naltii frecventii (VHF) ~i de cornu tare rapidii. '
o capacitate aproape Constanta. til polarizare directa funcp_oneaza t:a o rezistent5. variabila
comandatii 1n curent. Modui de funcponare este ilustrat 1n fig. 3-41(b) ~i (c). Rezistenta,
Dioda tune!
de valoare midi, in conducp.e direcUi a regiunii intrinseci scade la creyterea -curentului. Dioda tunel prezinHi o tnsu~ire deosebiHi, cunoscuta sub numele de rezistenfii nega-
tiva. Aceasta ii conferii uiilitatea 1n oscilatoare ~i 1n amplificatoarele de rnicrounde.ln fig.
A Jiol K c. 3-43 a par cele douii varinte de simbolizare. La realizarea diodelor tune! se foloseste arse-
Regiunea
Regiunea n infrinseca Regiunea p +o~--ll(le---~o- niura de germanin sau de galiu, iar regiunil~ n ~i p se dopeaza mult mai puterrtic decat
in cazul diodelor redresoare obi~nuite. Din cauza dop5.rii puternice, regiunea golita este
Calod. (b) Polarizare inversa foarte ingusta. Din acela~i motiv este posibila conducpa Ia tensiuni inverse, astfel incat
nu apare fenomenul de stdipungere, ca la diodele redresoare obi~nuite. Toate acestea
R, sunt ilustrate 1n fig. 3-44.
(a) Struclura
-c---'W('--~o+ De asemenea, liipmea extrem de redusa a regiunii golite permite trecerea ca prin
FIGURA 3-41 "tunel" a electronilor prin jonctiunea pn la tensiuni de polarizare diredii foarte sciizute~
Dioda pin. (c) Po!arizare directa
astfel ca. dioda se comporta ca un conductor. Acest mod de lucru corespunde porFunii
dintre punctele A 9i B din fig. 3-44. lncepand cu punctul B, tensiunea directa incepe sii
,6 20 constituie o bariera, iar curentul incepe sa scada pe miisura ce tensiunea directa creyte in
,4 0
I I l continuare. Aceasta este regiunea de rezistenfii negativii.
g: ,2 ,0
-~ ,0
\ h=25"C ,0 T =25"C R, = 8V, -.
m N.,
.a ,0
io ,6
I"\ Acest fenomen este invers celui descris de. legea lui Ohm, cftnd cre~terea tensiunii
)'-.. ,0 implica a cre~tere a curentului. Dup5. punctul C, dioda se comporta ca arlee diodii
ri 0,4 7 obi~nuitii polarizaUi direct.
5
0,2
0 0, 2
o u u u u 10 a M w +3,0 0 -3,0 -6,0 -9,0 -12 -15 -18 -21 -24 -27 Regiune
B
IF, curentul direct (rnA) VR,Iensiunea inveroa M de rezistenta
negauva
FIGURA 3-42
Caracteristicile diodei pin.
FIGURA 3-43
<:;aracteristicile aferente rezistentei serie in conduc?e direc~a 9i capacitiitii in con"
ducFe inversa sunt cele reprezentate grafic 1n fig. 3-42, pentru o diodii pin uzualii. Simbolurile diode/ tune!. v,
Dioda pin este utilizata in domeniul microundelor drept comutator comandat tn ten"
siune continua de varia}iile rapide ale -tensiunii de polarizare sau ca dispozitiv de modu- FIGURA 3-44
lare, caz in care se exploateaz5. proprietatea sa de a avea rezistenta variabiHi in conduc}ie Graficul caracteristicii diodei tune/.

Apllcape Un circuit rezonant paralel poate fi reprezentat printr-o capacitate, o induc-
tanta ;;i o rezistenta 1n paralel, ca 1n fig. 3-45(a). Rp este rezistenta paralel echivaleritil
rezistentei serie a wa~urArii bobinei. cand circuitul este for}at sa intre in oscilatie prin
aplicarea unei tensiuni ca in fig. 3-45(b),. -la ie~ire se obifue o sinusoidii amortizatii.
AmOrtizarea se datoreaza rezisten}ei circuitului oscilant, care impiedidi men}inerea
oscilap.ilor din cauza pierderli de energie la trecerea curentului prin rezisten}ii.
Dadi in serie cu circuitul oscilant se conecteazi:i o diodii tunel polarizatii astfel incat sii
funcfioneze Ia rnijlocul por!iunii de rezistenta negativa a caracteristicii sale (fig. 3-46), Ia
ie;;ire se vor obrne oscilaj:ii 1ntrernute (o tensiune sinusoidala constanta). Explicafia:
rezisten}a negativa a diodei tunel compenseazii rezisten}a pozitivii a circuitului oscilant.
c.; (a)
FIGURA 3-45
Circuit rezonant paralel.
Punct de
0 1/functionare
+ [\[\[\[\
vvv
v energ~tic, al defazajului ~i al frecvenfei. Deci din dioda laser se emite o lumina intensa cu
FIGURA 346
Schema de principiu a oscilatoru/ui cu diadB tune/.
Dioda laser
Cuvftntul laser provi~e de Ia ,)ight amplification by stimulated emission of radia-
tion-", in limba ro~ana uamplificarea lurninii prin emisie stimulata de radiap.i". Lumina
laserului este monocromatic3., adica de o singura culoare, nu un amestec de culori.
Lumina Iaserului mai este numita l~adica av.nd o singura lungime de
unda, spre deosebire de lumina necoerenta, care conpne o banda larga de lungimi de
LI unda. Dioda laser emite lumina coerenta. ~ c.nd LED-urile emit lurnirili..ne.c.Qel:e!lta....
Simbolul este eel din fig. 3-47(a).
Structura de bazil a diodei laser este prezentata 1n fig. 3-47(b). Joncliunea pn este formata
din doua straturi de arseniura de galiu dopatil. Lungimea joncfiunii pn detennina cu exacii-
tate lungimea de uncia a lunrlnii emise. La unui din capetele joncliunii se afla o suprafaja pu-
ternic rellectanta, iar Ia celil!alt capat, una parlial reflectanta, realizate prin Justruirea materia-
lelor. Terrninalele dau posibilitatea conectfui.i anodului ;;i catodului in circuite exterioare.
Aile tipuri de diode 163
FIGURA 3-47
Principiul de construcfie i funcfionare (a) Simbolul
al diodei laser.
Anod
Capal Capal Cap aI
parjial puternic parjial
reftectant reflectanl reflectanl
Jonctiune pn
(b) Catod (c)
In principiu, modul de funcp.onare este urrnatorul. Joncfiunea pn este polarizata
direct de la o sursa de tensiune extema. Pe m8sura ce electronii traverseaza jonctiunea
are loc recombinarea, exact ca la o dioda obi~nuita. Cand electronii se recombina cu
goluri!e se elibereaza fotoni. Fotonii emi~i pot ciocni al\i atomi care, Ia rfmdui lor,
elibereaza fotoni. Cfmd curentul direct cre;;te, 1n regiunea golita patrund mai mulli elec-
troni, ceea ce duce la emisia unui numar mai mare de fotoni. La un moment dat, cfitiva
dintre fotonii care se deplaseaza haotic prin regiunea golita ciocnesc perpendicular
suprafata reflectanta. Ace~tia revin in regiunea golit8., ciocnind alfi atomi ~i eliberfmd
fotoni suplimentari, prin efectul de avalan~~i. Mi~carea de du-te-vino a fotonilor se
amplifidi ~i ei se acumuleaza ca intr-un ,bulgfu'e" pana cand formeaza un fascicullaser
foarte in tens, care parase~te dioda prin suprafa~a par~ial reflectanta a jonct,iunii pn.
Toti fotonii eliberali !n acest proces sunt identici din punctul de vedere al niveluiui
0 singura Jungime de unda, cum se arata 1n fig. 3-47(c). Diodele laser sunt caracterizate de
un nivel de prag al curentului: la curent,i mai marl decat nivelul de prag se amorseaza
efectul laseii sub acest nivel, dioda se comporta ca un LED, emi!8.nd lumina necoerenta.
ApJICaJle Diodele laser ~i fotodiodele sunt utilizate 1n blocul de culegere a semnaluiui
a1 cititoarelor de CD-uri. Informara audio (sunetui) este 1nregistrat digital, in sistem stere-
ofonic, pe suprafa~a CD-ului, sub forma de ,adfmcituri" (pits) ~i ,suprafefe netede" (fl~ts)
microscopice. 0 Jentila focalizeaza fasciculullaser de Ia dioda pe suprafaja CD-ului. Cand
CD-ul se rote~te, lentila ~i fasciculullaser urrnaresc pistele, fiind ac~ionate de un servo-
motor. Lumina laser, ale direi caracteristici sunt modificate de adfutciturile ~i suprafetele
netede de pe CD, este reflectata de acestea, printr-un sistem optic cu lentilii~ catre ni$te
fotodiode detectoare de infraro;;u. Semnalui de Ia ie~irea fotodiodelor este a poi utilizat Ia
reproducerea sunetului inregistrat digital.
 164 Diode de uz special Depanare 165 ,-.

de ie;;ire ;;i masa. L~ testarea In sarcina:minima1 tensiunea de 14,8 V se obpn~ de pe divi-

1. Care sunt cele doua tensiuni intre care funcjioneaza o dioda stabilizatoare de curent? zorul de tensiune format din rezistorul serie de 180 n ~i sarcina de 289 n. In acest caz, .~
rezultatul este mult prea apropiat d,e valoarea normaUi pentru a ne face sa suspectiim o
2. Care sun! principalele domenii de aplicajie ale diodelor Schottky? defecp.une, dar masurarea in gol ne-o poate confirma. De asemenea, c.nd dioda Zener
3. Care este principala proprietate a diodelor tunel? este tntreruptii1 dadi variem R5 va varia ;;i Vour
4. Care este principala aplicajie a diodelor tunel?
5. Numili cele !rei regiuni ale diodei pin.
6. Ce semnificatie are cuvantul laser?
7. Ce deosebire este intre lumina necoerenta >i cea coerenta ji care dintre acestea este pro
dusa de dioda laser?

3-6 DEPANARE

Tn aceasta secj:iune ve~ afla in ce mod o dioda Zener defecta poate modifica tensiunea
continua de ie~ire a unei surse de alimentare. Ca ~i alte tipuri de diode, cele Zener se {a) Tensiunea corecta de ie9ire in gol
pot intrerupe, pot funcj:iona necorespunzator din cauza cre~erii rezistentei interne cu
mult peste valoarea normala sau se pot strapunge (scurtcircuita).
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
sa depanap. stabilizatoarele cu diode Zener
~ sa recunoa;;teti efectele intreruperii unei diode Zener.
II>- Sii recunoa~tep. efectele cre~terii in exces a impedan}ei unei diode Zener.

Sursa de allmentare cu c.c. cu stablllzator cu dloda Zener

Figura 3-48 prezinta o sursa de alimentare cu c.c., cu filtrare, care furnizeaza o tensi-
une constantil de 24 V, aceasta urmand a fi stabilizatilla valoarea de 15 V cu ajutorul unei
(b) Tensiunea corecta de ie9ire cu sarcina minima
diode Zener. Dioda Zener 1N4744 este cea despre care am discutat in exemplul 3-7.
Tensiunea stabilizatil de ie~ire In go! este de 15,5 V, dupil cum se vede 1n fig. (a). La curen- FiGURA 348
tul Zener maxim {IZM), aceastil dioda ar trebul sii furnizeze o tensiune de 15,7 V. In fig. Testarea sursei de alimentare cu stabilizator cu diodB Zener.
(b) s-a conectat un potenFometru, care constituie rezisten}a de sarcina var:iabiHi. Con-
trolul stabiliziirii se face cu sarcina minima, deci Ia curentul Zener minim {IZK). Aparatul Cazul2: lmpedanJaZener BSIB prea mare Dupii cum se observii 1n fig. 3-50, o testare in go!
de miisurii indicill4,8 V, valoare aproximativ apropiatil de cea rezultatii din caracteristi- care areca rezultat o tensiune de ie~ire mai mare dec.t tensiunea maxima- de stabilizare, .-,
cile de catalog, de.14,76 V. dar mai midi decat tensiunea de iejjire a sursei fara stabilizator indica faptul ca. diO'da
Zener nu funcp.o~eazii"layarametrii normali, impedanfa sa intema fiind mult mai mare
24 V -14,76 V rnA decat valoarea prescrisii. In acest caz, tensiunea de ie~ire de 20 V este cu 4,5 V mai mare
I 51 3
r 180 n ' dec.t valoarea normala, de 15,5 v. Surplusul de tensiune provine din caderea de tensi- I,-..
I, =51,3mA-0,25mA=Sl,l rnA une pe impedan}a internii miirita a diodei Zener.
14,76 v = 289 n
Sl,lmA
Cazul1: OIOda Zener BSIB intreruptii Dacil dioda Zener se intrerupe, Ia testarea sursei de
a!imentare se obrn valorile indicate 1n fig. 3-49. La testarea 1n go!, 1n rnontajul din fig. (a),
tensiunea de iesire este de 24 V deoarece nu exista nici o did ere de tensiune intre iesirea
filtrului ~i borrla de ie~ire a sursei. Aceasta indica in mod dar o intrerupere intre b~rna r
'J
 166 Diode de uz special I Aplicatie practicii 167
'~'

SECTIUNEA 3-61NTREBJ\RI RECAPITULATIVE

1. Care sun! simptomele .intreruperii diodei Zener din stabilizatorul unei surse de alimentare cu
'-.; frltrare?
2. Daca dioda Zener dintr-un stabilizator se defecteaza ~i i~i mare~te impedanta Zener. tensi
220 v unea de ie~ire va fi mai mare sau mai midi decat cea normala?
50 Hz
3. Dacii miisurati 0 VIa ie~irea unei surse de afimentare cu stabilizator cu diodii Zener, care
sunt defectele cele mai probabile?
4. Dioda Zener din stabilizatorul unei suise de alimentare s-a intrerupt. Ce veti observa conec-
tand Ia ie~ire un voltmetru ~i variind rezistenja de sarcina in limitele de stabilizare?
(a} Masurare in gal cu dioda Zener intrerupta

3-7 APUCATIE PRACTICA

220 v Ali fast desemnat sa modificaji cartela cu circuitul sursei de alimentare prezentate
50 Hz Tn aplicapa practica din capitolul 2. Trebuie sa 1i adaugap circuite de stabilizare
~i de emisie ~i detecpe a luminii, toate acestea urmand a fi utilizate Tntr-un nou aparat
reafizat de firma Ia care lucraji. Aparatul va fi instalat Tntr-o fabrica de echipament
sportiv, pentru a stabili ~i a verifica numarul de mingi de Ienis introduse Tn ambalaje
(b) Tntreruperea diodei Zener nu poate fi detectata din masurarea cu sarcina minima
de diverse dimensiuni Tn vederea livrarii. Pentru a va achita de Tndatoriri va trebui
sa aplica!i cuno~ntele acumulate din capitolul de fata.
FiGURA 349
lndicii/e Tntrerupelii diodei Zener.
Sistemul de numarare ~I comanda
Acest sistem este folosit la numararea mingilor de tenis care cad in cutiile in care se
livreazit Peate fi utilizat pentru numararea la ambalare a multor tipuri de produse.
Partea din sistem care cade in sarcina dumneavoastrii este fermata din sursa de tensiune
stabilizatii1 un circuit de emisie in infraro~u ~i un detector de infraro~u~ toate pe aceea~i
carte!a.
Sistemul mai cuprinde un circuit de prag, care preia semnalul de Ia ie~irea detectoru-
220V lui de infraro~u ~i transmite la ie~ire un impuls ditre un numiiriitor digital. De la ie~irea
50 Hz num5.r8.torului se transmite un semnal ciitre un dispozitiv de afi~are ~i ditre un meca-
nism care opre~te fluxul mingilor la completarea unei cutii. Principiul sistemului ~i
schema bloc sunt prezentate 1ri fig. 3-51.
Circuitul sursei de alimentare
Sursa de alimentare cu c.c. este cea realizata in cadrul aplicap.ei practice din capitolul
FIGURA 350 2, cu excepp.a faptului ca. i se adauga un stabilizator de tensiune cu dioda Zener, ca in
: : Jndiciul creterii impedanfei Zener. schema din fig. 3-52. Pe l.ng8. acestea, noua cartela va mai cuprinde circuitele emita-
;_;
torului ~i detectorului de IR. Caracteristicile principale ale sursei de alimentare sunt:
1. Tensiunea de intrare: 115 V ef, 60 Hz
2. Tensiunea de ie~ire nestabilizatii: 12 Vc.c. 10%
3. Tensiunea de ie))ire stabilizata: 5,1 VC.c. 10%
4. Factorul de ondulatie maxim: 3%
5. Curentul maxim prin. sarcina: 100 rnA
\....)
168 Diode de uz special Aplica(ie practica 169

Detectorul de IR sesizeaza mtreruperea fasdculului de lumina ~i furnizeaza Ia ie9ire

Mecanism
de oprire
un salt de tensiune pozitiv de minimum 3 v catre drcuitul de prag, care, printr-un impuls,
incrementeazii valoarea de pe contorul digital. Valoarea de pe cantor este incrementata cu
1 de fiecare data di.nd o minge trece prin dreptul fasdculului de JR. Cand 1n cutie a cazut
un numar de mingi prestabilit, drcuitul de comanda. da un senmal pentru act:ionarea
mecanismului de oprire. Sistemul este apoi reinip.al,izat pentru umplerea urrnatoarei cutii.
Emitii.tor
deiR Ahi.t LED-ul cat pi fotodioda sunt conectate printr-un cablu cu patru fire Ia rezis-
toarele lor serie de limitare a curentului ~i Ia sursa de tensiune, aflate pe cartela de cir-
cuit. In fig. 3-53 sun! prezentate drcuitele de principiu ale emilatorului 9i detectorului
de!R.
5,1Vo----, 5,1Vo----,

R R
FIGURA 3-51
+-------oSpre circuilul
Principiuf i schema bloc aferente sistemului de numarare i comanda. de prag

Componentele sursel de allmentare

Sursa de alimentare, cu excepfia stabilizatarului Aceasta parte a circuitului este cea
realizata 1n capitolul2.
Stabilizatorul Alegefi dioda Zener cu care vefi construi stabilizatorul. Consultafi fn
FiGURA 3-53
aces! scop foaia de catalog din fig. 3-7(a).
Schemale de principiu
+ Rezistorul de limitare Determinati valoarea rezistorului de limitare din componen~a
ale emitatorul,ur i
stabilizatorului. ' detectorului de /R. (a) EmiJalorul de IR (b) Delectorul de IR
SiguranJa fuzibilii Determina~i valoarea adecvata pentru siguranta fuzibild a sursei.
Componentele emitatorului ~i ale detectorulul de IR i \
+Dis tan fa dintre emiJiitor ~i detector Calculap distanla dintre LED 9i fotodioda (diame-
trul tubului) finii.nd cont de diametrul mingilor (7,3 em) ~ide spafiulliber de 1,5 em.
F ~.

~II
Rezistorul serie de limitare a curentului ajerent emifiitorului Calculap. valoarea rezistoru- i
lui serie de limitare a curentului astfel inc.t la nivelul detectorului sa se obtin. iradie- ! :

v rea (H) maxima posibila. Presupunep ca emilatorul ~i detectorul sunt astfel amplasate
T !neat raspunsul unghiular sa fie maxim. Consultafi foaia de catalog din fig. 3-31.
o, Rezistorul detectorului de IR Calculati valoarea rezistorului detectorului de IR astfel
incat trecerea fotodiodei de la lumina la intuneric sa aibii ca rezultat furnizarea la
ie~ire, ciitre circuitul de prag.. a unui salt in tensiune de minimum 3 V. Consultati
foaia de catalog din fig. 3-36.
FIGURA 3-52 Schema
Schema inifia/8 a sursei de tensiune stabilizata.
Desenap. schema completa, cuprinz3nd sursa de tensiune stabilizaHi, emitiitorul ~i
detectorul de JR.
Circultele emlfatorulul ~I detectorulul de IR
Dioda luminescenta MLED81 este utilizata ca emitator JR, iar MRD821 va fi detec- Cartela cu clrcuitullmprimat
i;
toru!IR. Aceste dispozitive sunt plasate de o parte de alta a tubului prin care cad Verificap. conformitatea cu schema a cartelei cu circuitul imprimat din fig. 3-54.
mingile. Diametrul tubului este cu 1,5 em mai mare dedit diametrul mingilor. LED-ul Marcat]. pe desenul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor,
emite un fasdcul constant de lumina infraro~ie drept spre fotodiodii; acesta va fi tntre- intrarile 9i ie~irile.
rupt ori de cil.te ori prin tub va trece cil.te o minge.
~\
 Aplicatie practica 171

Preciza\i valorile tensiunilor 9i formele de unda corespunzatoare pentru toate ma-

suratorile ce urmeaza a fi efectuate.
lntocmi)i o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale
compone:ntelor.
Extrapolati metoda, elaboratii tn capitolul 2, pentru testarea sursei de alimentare
fiirii stabilizator astfel indit sa fie valabmi ;;i pentru circuitele nou introduse.

\...J FIGURA 354

Carte/a cu circuitul imprimat cupn'nzBnd
sursa de alimentare, emi{atorul i detec-
torul de JR. Benzile negre de pe rezistoare
reprezinta valori pe care trebuie sa le
determinafi dumneavoastra.

Metoda de testare ;,
Elaborafi un set de instrucfiuni conform canua sa se faca testarea In etape a bunei
funcfioniiri a sursei de tensiune stabilizaHi, emitiitorului ~ detectorului de IR,
folosind punctele de masura (cercule}ele numerotate) indicate, !a bancul de testare
prezentat !n fig. 3-55. Aver Ia dispozi!ie o construc\ie de proba, realizata dintr-un tub
care poate fi obturat pentru scurt timp cu o pladi, aceasta simul.nd condi}.ille de
fune)ionare ale LED-ului 9i fotodiodei.

Vv.:: Indica func\ia in c.c./ c.a .

..r Simbolul diodei indica poz'1pa
pentru testarea diode/or

115 v =~----f;:~=

FIGURA 355
Bancu/ de testare a sursei Oispozitiv de fixare pe tub pentru testarea
FtGURA 356
de alimenfare, emifBlorufui emilatorului !i detectorului de IR.
Fascicu/ul este reprezentat neblocat. Trei seturi de rezultate pentru trei cartele de circuit prototip.
i detectorului de IR.
172 Diode de uz special Glosar 173

LED-urile emit lumina di.nd sunt polarizate direct.

Depanarea
Lumina LED-urilor poate fi in spectrul vizibil sau infraro~u.
Ciiteva cartele prototip au fast asamblate ~i sun~ pregati!e p:nt":' testare. Ban:u~ d':
testare este eel din fig. 3-55. 'fin.nd seama de succes1unea masuratonlor ~ferente .fiecaret La fotodiode, curentul invers se mare~te la creyterea intensitB.P,i luminii.
cartele, prezentata in fig. 3-56, identilicap., in fiecare caz, defectul eel mru. prol:>abil. Dioda pin are o regiune: n, una p yi una intrinsedi (%); In polarizare directa prezinta
Cerculetele numerotate indica punctele de masura de pe cartelii. Pozipa comutatoru- caaracteristicile unei rezisten~e variabile, iar in polarizare inversa, pe cele ale unei capa-
lui de fun~pi a! multimetrului digital este fnscrisa sub afi9aj, iar sciirile VOLT/DIV ~i citilti constante.
SEC/DIV ale osciloscopului a par pe ecran fn fiecare caz. ~ Dioda laser este asem8.n8.toare cu LED-ul, tnsa: emite lumina coerenUi (cu o singura
lungime de unda) atunci cfuld curentul direct depil9e9te o valoare de prag.
Documentul final In fig. 3-57 sunt prezentate simbolurile diodelor de uz special.
in final, tntocmiti un document asupra cartelei ce conpne circuitul sursei de alimen-
tare1 a1 emi}iitorului ~i al detectorului de IR, in care sa prezentap. urmatoarele aspecte:
1. Descrierea fizid. a circuitelor.
2. Prezentarea modului de funcp.onare al fiedirui circuit.
II'~
(a) Zener
ED
(b) Luminescenta
~sau.
(c) Fatadiada
-@- .-+If-
(d) Varactor
-a-
(e) Stabilizatoare
de curent

..
3. Lista caracteristicilor.
4. Lista componentelor cu codurile lor, dad. este posibil.
5. Lista problemelor fntlnite Ia cele trei cartele.
6. Descrierea detaliata a modului in care ap. identificat problema in fiecare dintre cele
~ Ill Jol sau
--@--
(Q Schottky (g) pin (h) Tunel (i) Laser
trei cazuri.
FIGURA 3-57
Simboluri de diode.

REZUMATUL CAPITOLULUI
Diodele Zener funcponeaza in regim de strapungere inversa.
1ntr-o d.ioda Zener, strapungerea se produce in doua moduri: in avalan~a ~i prin
efect Zener.
Stdipungerea prin efeCt Zener predomina la V2 < 5 V.
Strapungerea prin efect Zener predominii Ia Vz > 5 V.
Dioda Zener mentine la bomele ei o tensiune relaliv constanta pentru o plaja data
de valori ale curentului Zener.
Diodele Zener sunt utilizate ca stabilizatoare ~i limitatoare de tensiune.
Diodele Zener se fabrica pentru diverse tensiuni de stabilizare, cuprinse intre 1,8 V
~i 200 v.
Mentinerea constanta a tensiunii de ie~ire ca.nd tensiunea de intrare variaza se
numeyte siabilizafe fn raport cu variaJia tensiunii de intrare.
Men~erea Constanta a tensiunii de ie~ire cnd curentul prin sarcina variaza se
numeyte stabilizare ln raport cu variaJia sarcinii.
Cu dit este nuii mica stabilizarea procentu_ala, cu a tat este mai bine.
In polarizare inversa, dioda varactor se comporta ca un condensator variabil.
Capacitatea varactorului variaza in sensul opus variap.ei tensiunii de polarizare
inversa.
Dioda stabilizatoare de curentiyi menp.ne curentul direct lao valoare constanta data.
Dioda Schottky are o jonc~iune metal-semiconductor. Este utilizata in circuitele de
comutare rapida.
Dioda tune! intra in componen~a osci!atoare!or.
GLOSAR
Termenii urmatori se gasesc ~i In glosarul de Ia sfar~itul carj:ii.
Curent de intuneric Valoarea curentului' invers, general terrnic intr-a fotodioda in
absenta luminii.
Dioda luminescenta (LED) Tip de dioda care emite lumina cand este parcursii. de un
curent direct.
Diodii Schottky 0 dioda care funcp.oneaza numai cu purtatori majoritari, destinata
aplicapi!or de frecven~e fnalte.
Diodii tune! Dioda cu caracteristidi de rezisten~a negativa.
Diodii Zener Dioda destinata limitarii tensiunii de la bomele sale, in polarizare
inversa.
Electroluminescenta Pr"ocesul de eliberare de energie sub forma de lumina in urma
recombinarii eleCtronilor, i'ntr-un semiconductor.
Factor de calitate (Q) Masura a eficien~ei unei componente, exprimata prin raportul
dintre energia inmagazinata yi cedata de acea componenta ~i energia disipata.
Fotodioda Dioda la care curentul invers variaza ln acelayi sens cu intensitatea
luminii.
Foton ParticuHi de energie luminoasa.
Infraro~u (IR) Spectru de radiatie cu lungimi de unda imediat superioare celor din
domeniul vizibil.
Intensitate radiant.li (Ie) Puterea de ieyire pe steradian a unui LED,. exprimata in
mW/sr.
 .t'/"' UJode de uz special Test de autoevaluare 175

Iradiere (H) Puterea pe unitatea de suprafa}a Ia o anumita distan)a fa}a de LED; TEST DE AUTOEVALUARE
intensitatea luminii. 1. Catodul unei diode Zener dintr-un stabilizator de tensiune este/ tn mod normal:
Laser Amplificarea luminii prin emisie stimulatii de radia)ii (light amplification by (a) mai pozitiv caanodul (b) mai negativ ca anodul
stimulated emission of radiation, 1n lb. engleza).
(c) Ia +0,7 V (d) Ia masa
Lumini coerenta Lumina cu o singurii lungime de unda.
Lunglme de unda Distan}a 1n spa)iu corespunz1ind unei perioade a unei unde elec- 2. Dadi .o .dioda Zener are tensiunea de stabilizare de 3,6 V, ea func)ioneaza 1n reglm de:
tromagnetice sau luminoase. (a) strapungere stabilizata (b) strapungere Zener
Monocromatic (referitor la luminii) Cu o singud f,recyen~ii I o singurii culoare. (c) conduc)ie directa (d) strapungere 1n avalan~a
RadiaJ:ie Procesul de emisie a energiei electromagnetice sau luminoase. 3. Pentru o dioda Zener de 12 v; o varia)ie de 10 rnA a curentului Zener produce o
Raport de acord Raportul dintre capacitclp.le varactorului lit tensiunea inversa mini- varia)ie de 0,1 V a tensiunii stabilizate. In aceasta plaja a curentului, impedan)a
ma ~i maxima. Zener este:
Spectral Apartinand unui domeniu de frecvente. (a) 1 Q (b) 100 Q (c) 10 Q (d) 0,1 Q
Stabilizare in raport cu '!'ariap.a sarcinii Varia}ia tensiunii de ie~ire pentru o varia}ie 4.ln foaia de catalog aferenta unei diode Zener, Vz = 10 VIa Izr = 500 rnA. !n aces-
data a curentului prin sarcina, exprimatii, deobicei, in procente. te condip.i1Z2 este:
Stabilizare in raport cu variaJ::ia tensiunii de intrate Variap.a tensiunii de ie~ire pen- (a) 50 Q (b) 20 Q (c) 10 Q (d) necunoscuta
tru o varia}ie data a tensiunii de intrare1 exprimaHi1 de obicei1in procente. 5. Stabilizarea in raport cu variap.a tensiunii de intrare este determinata de:
Str3.pW1gere in avalan9a StrB.pungerea Ia cea mai mare tensitme 1n cazui unci diode Zener. (a) curentul prin sarcina
'
.__;
. Str3.pungere Zener Cea mai midi tensiune de strB.pungere a diodei Zener. (b) curentul Zener ~i curentul prin sarcina
Varactor Dioda cu capacitate variabila.
(c) variatiile rezistentei de sarcina ~i ale tensiunii de ie~ire
(d) varia)iile tensiunilor de ie~ire ~ide intrare
6.. Stabilizarea in raport cu va:riafia sarcinii este determinata de:.
FORMULE DE BAZA (a) variatiile curentului prin sarcina ;;i ale tensiunii de intrare
(b) variatiile curentului prin sarcina ~i ale tensiunii de ie;;ire
Impedanta dinarnidi (Zener) (c) varia)iile rezisten}ei de sarcina ~i ale tensiunii de intrare
Varia~ia cu temperatura a V z c.nd CT
(d) varia}iile curen)ilor prin dioda Zener ~i prin sarcina
este exprimat in %/C 7. Circuit cu ie~irea in gal ~se~mna:
(33) L\ Vz = CT x ilT Variafia cu temperatura a Vz cand CT (a) sarcina are rezistenta infinit8. (b) sarcina are rezistenta zero
este exprimat 1n m V/'C (c) terminalele de ie~ire sunt 1ntrerupte (d) riispunsurile (a) ~i (c)
Reducerea valorii de catalog a puterii 8. Dioda varactor prezinta:
(3-4) PD(oorectaJ;) = PD(m"'l- (mW/'C)L\T
disipate (a) a capacitate variabil8. care depinde de tensiunea in versa
(35) [ZM = PD(max)
(b) a rezistenta variabila care depinde de tensiunea inversa
Curentul Zener maxim (c) o capacitate variabilli care deplnde de curentul direct
Vz
(36) Stabilizarea 1n raport cu varia)ia Stabilizarea in raport cu varia~a ten- (d) a capacitate constant. pentru o plaja de valori ale tensiunii inverse
tensiunii de intrare = siunii de ~ntrare 1 exprimata procentual 9. LED-ul:
(a) emite lumina tn polarizare inversa (b) sesizeaza lumina in polarizare inversa
J .1.Vour)100% (c) emite lumina in polarizare directa (d) se comport. ca o rezistenta variabila
l.1.VIN
10. In comparare cu un LED cu lumlna ro~ie vizibilii, un LED cu infraro~u:
(37) Stabilizarea 1n raport Stabilizarea tn raport cu variafia sard.nii1 (a) produce lumina cu lungimi de unda mai mici
cu variap.a sarcinii = exprimata procentual (b) produce lumina avand toate lunglmile de unda
= (VCOL- VSJMJNJ ]100%
(c) produce lumina de o singura culoare
v,JM!NJ (d) produce lumina cu lunglrni de unda mai mari
11. Rezisten!a 1ntema a unei fotodiode:
(3-8) H = !.,_ Iradierea (a) cre~te Ia intensificarea luminii1 dlnd este polarizata invers
d' (b) scade Ia intensificarea luminii, c.nd.este polarizata invers
176 Diode de uz special Probleme elementare 177 ,_...\

(c) cre~te la intensificarea luminii, c.nd este polarizaHi direct Sectiunea 3-2 Apllcatll ale dlodelor Zener
(d) scade Ia intensificarea luminii, d\nd este polarizata direct 6. Determinap. tensiunea minima de intrare necesara pentru stabilizarea tensiunii in '\
12. Dioda cu caracteristica de rezisten~a negativa e~te: circuitul din fig. 3-59. Considerati dioda Zener ca fiind ideala, cu IZK ~ 1,5 rnA~~
:, }
(a) dioda Schottky (b) dioda tune! (c) dioda laser (d) dioda pin Vz = 14 V.
13. Un LED cu emisie in infraro~u este cuplat optic cu o fotodioda. Cand LEDul este 7. Relua~ problema 6 pentru Zz = 20 n ~~ VZT ~ 14 VIa 30 rnA. ~

stins, un ampermetru in serie cu fotodioda polarizata invers va adita: 8. Ce valoare trebuie fixata pentru R, din fig .. 3~60, pentru ca 12 sa fie de 40 rnA? Se
(a) aceea~i valoare (b) o valoare mal mica considera Vz ~ 12 V Ia 30 rnA ~~ Zz ~ 30 n. . 1
(c) o valoare mai mare (d) ovaloare fluctuanta R
14. Pentru ca un aparat sa funcJ:ioneze corect, circuitele care intra in aldituirea lui tre-
buie sa fie: +
560Q R
(a) polarizate corect (b) conectate corect (c) interfatate corect
(d) toate acestea (e) raspunsurile (a) ~i (b)

B PROBLEM ELEMENTARE
Sectiunea 3-l Diode Zener FIGURA 3-59 FIGURA 3-60
1. 0 dioda Zener are Vz::: 7,5 V ~i Zz = 5 n, la un anumit curent. Reprezentap. cir-
cuitul echivalent. 9. tn circuitul din fig. 3-60, in locul sursei de tensiune continua se aplidi o tensiune
2. Conform graficului din fig. 3-58, care sunt, cu aproximaJ:ie, curentul Zener minim sinusoidalii cu valoarea de vfu"f de 20 V. Trasap forma de unda de la ie-?ire. Folosip. "~
(IZK) ~i tensiunea stabilizata Ia IZK? valoriie parametriior din problema 8. 1

3. Cand curentul invers al unei diode Zener creste de la 20 rnA la 30 rnA, tensiunea 10. In fig. 3-61 este reprezentat un stabilizator cu diodii Zener ~i rezisten~ii de sarcina. , J
stabilizata variaza de Ia 5,6 VIa 5,65 V. Care ~ste impedan)a dispozitivului? V2 = 5,1 V Ia 35 rnA, IZK = 1 rnA, Z2 = 12 n ~~ IzM = 70 rnA. Determina)i curentii n
4. 0 dioda Zener are impedanta de 15 n. Care va fi tensiunea Ia bornele ei Ia 50 rnA, de sarcina minim ~i maxim admisibili.
daca V ZT =4,7 VIa IZT =25 rnA? R
5. 0 dioda Zener are urmatoarele valori de catalog: Vz ~ 6,8 V Ia 25C ~~ CT = +
= +0,04%/C. DeterminaF tensiunea stabilizata la 70C.
v,,
av
-10 -9 -8-7 -8 -5-4-3 -2 -1 0 ~'
Vz(V)
1
FIGURA 3-61
2
3
1.1. Calculati stabilizarea procentuala in raport cu varia~ia sarcinii pentru circuitul din
4 I problema 10.
5
6
I 12. Anaiizati circuitul din fig. 3-61 pentru o variare a tensiunii de intrare intre 6 V ~i
12 V, in go!.
7
13. Tensiunea de ie~ire in gel a unui stabilizator cu dioda Zener este de 8,23 V, iar cu
8
sarcina minima este de 7,98 V. Calcula}i stabilizarea procentual8. In raport cu vari-
9 a}ia sarcinii.
10
14. Tensiunea de ie~ire a unui stabilizator cu dioda Zener variaza cu 0,2 V dl.nd tensi-
11
unea sa de intrare cre~te de la 5 V la 10 V. Care este stabilizarea procentuala In
12 raport cu varia Fa tensiunii de intrare?
13
15. Tensiunea de ie9ire a unui stabilizator cu dioda Zener este, tn gol, de 3,6 V, icir cu
FIGURA 3-58 fz (rnA) sarcina minima, de 3,4 V. Calculati stabilizarea procentuaU:i in raport cu variatia
sarcinii.
 ~, o u1uut: ue uz spec1a1 Probleme de depanare 179

Seqlunea 3-3 Diode varactor

16. Figura 3-62 prezintii. graficul dependentei tensiune inversa-capacitate pentru un
varactor dat. Deterrnina~ variatia capacitap.i daca VR cre~te de Ia 5 VIa 20 V.
17.Din fig. 3-62, aflar ce val care a lui VR determlna o capacitate de 25 pF.
18. Ce valoare a capacitafii este necesara tn cazul fiecarui varactor din fig. 3-63 pen-
tru obrnerea unei frecvente de rezonanta de 1 MHz?
E
-
A

F. GI B
-
.~
o C Punctul
Anozi 3
c
zecimal Punct zecimal
4
s
G

A
F
Anozi

FiGURA 3-65 I____________ _J

19. Lace valoare VR trebuie sa funcponeze varactoarele din problema 18 daca au ca- B
racteristica din fig. 3-62?
22. Lao anumita valoare a iradierii, o fotodioda are rezistenta In conducJ:ie inversa de
50 200 kQ ~i tensiunea inversa de 10 V. Ce curent circula prin dispozitiv?
EL
.s 30 23. Ce rezistenta are fiecare fotodioda din. fig. 3-66?

I 20 '
f
<S
10
7
5
~

v.o-----3:::
o,
o,
2mH 3V
+
3V
3V
1 2 4 6 10 20 40 60 '-----JIIf-----'
(a) (b) vc.c. (c)
VZR, tensiunea inversa M
FIGURA 3-66
FIGURA 3-62 FIGURA 3-63
24. Daca !nchidem !ntrerupatorul din fig. 3-67, valoarea afi~ata de microampermetru
va cre~te sau va sdidea? Se considera ca. D1 ~i D2 sunt cuplate optic.
'.__j Secfiunea 3-4 Diode optlce
20. LED-ul din fig. 3-64(a) are caracteristica de emisie de lumina din fig. (b). Neglijand
caderea de tensiune directa pe LED, determinati valoarea puterii radiante (a
luminii) prod use, exprimata In m W.
L..: +

r
Puterea radianta D,
(a luminii) (mW)
6BOn
150 FiGURA 3-67
/
100 Sectiunea 3-5 Alte tipuri de diode
/
/ 25. Caracteristica I-V a unei diode tunel arata o variape a curentului de la 0,25 rnA Ia
50
/ 0,15 rnA cand tensiunea cre~te de Ia 125mVIa 200mV. Care este rezistenta cliodei?
IF(mA) 26.1n ce fel de circuite se folosesc, de obicei, cliode!e tune!?
(a) (b) 20 40 60 80 27. Care este rolul suprafe}elor reflectante ale diodei laser? De ce una dintre ele este
dear partial ref!ectanta?
FIGURA 3-64
21. Aratap. cuin trebu1e conectaUi celula de afi~are din fig. 3-65 pentru a afi~a ,5".
Valoarea maxima a curentului continuu direct al fiecarui LED este de 30 mA ~i se
folose~te 0 sursa de c.c. de +5 v. PROBLEM D DPANAR
Sectiunea 3-6 Depanare
28. Determinati dadi tensiunile mas~rate, pentru fiecare caz, in purictele 1, 2 ~i 3 din
i ', fig. 3-68 au valori corectei In caz contrar, identificaii defectele cele mai probabile.
".._)
Ce ati face ca sa remediati fiecare defect, dupa ce 11 identificati? Tensiunea stabi-
lizata de clioda Zener este de 12 V.
 180 Diode de uz special Probleme de utilizare a cataloagelor 181

(a) V1 = 110 V ef., V2 = 30 Vc.c., V3 = 12 Vc.c.

(b) V1 = 100 V ef., V2 = 30 Vc.c., V3 = 30 Vc.c.
(c) V1 = 0 V, V2 = 0 V, V3 = 0 V
=
(d) V1 = 110 V ef., V2 30 V- valoare de varf a unei tensiuni redresate dubUi alternanta
cu frecventa de 120Hz, V3 = 12 V- tensiune pulsatorie cu frecventa de 120Hz
(e) V1 = 110 V ef., V2 = 9 V, V3 = 0 V

o,

~II 2 R 3 FIGURA 3-70

I 33on VouT 32. Enumerati cauzele posibile pentru care LED~ul din fig. 3-55 nu emite radiatie lR
5:1 + c cand circuitul este alimentat.
o, o,
1000~F 33. Enumerati cauzele posibile pentru care fotodioda din fig. 3-55 nu raspunde Ia
- radiap.a IR emisa de LED. Menp.onap. etapele succesive pe care considerap. ca tre- . '
buie sa le parcurgep. pentru a identifica defectul.
FIGURA 3-68 4 X 1N4001
-
29. Care va fi tensiunea de ietire a circuitului din fig. 3-68 dad. survine i.mul dintre
urmatoarele defecte?
(a) D5 intrerupta (b) R intrerupta
PROBLEME. DE UTIUZARE. A CATALOAGE.LOR
(c) C prezintli scurgeri (d) C intrerupt
(e) D3 intrerupta (f) D2 !ntrerupta (g) T !ntrerupt (h) F intrerupta 34. RiispundeJ:i la urmatoarele intrebari consultand foaia de catalog pentru diode
Sectiunea 3-7 Apllcatle practid( Zener din fig. 3-7. ' '
(a) Care este puterea maxima de c.c. disipata Ia 25C de o dioda 1N4738?
30. Sistemul de numarare ~i comanda a lost amplasat conform cerintelor beneficiaru-
lui. El funcJioneazii aleator, ata di a~i decis sa verificati mai intai sursa de ali-- (b) Care este puterea maxima disipatii Ia 70C ~i Ia 100C de o dioda 1N4751?
mentare ~i emitatorul/detectorul de IR. Stabilip. care este defectul tinand cent de (c) Care este curentul minim necesar pentru ca o diodii 1N4738 sii poatii functiona :, .\
fig. 3-69. ca stabilizator?
(d) Care este curentul maxim prin dioda 1N4750 Ia 25C? n
(e) Curentul printr-o dioda 1N4740 scade de Ia 25 rnA Ia 0,25 rnA. Cu cat variazii
irnpedanf~ Zener?
(f) Care este tensiunea maxima de stabilizare a diodei 1N4736 Ia 50C?
(g) Care este tensiunea minima de stabilizare a diodei 1N47471a 75C?
35. Raspundep.la urmatoarele intrebfui. consultfutd foaia de catalog pentru diode va-
ractor din fig. 3-22. . _.;
(a) Care este tensiunea inversa maxima a diodei 1N5139?
(b) Care este puterea maxima disipata de o dioda 1N51411a temperatura de 60oc
a mediului inconjurator? \ __ ,

FIGURA 3-69
31. La sistemul de numarare ~i coma~da a aparut o alta Problema. De data aceasta, el
nu mai funcponeaza deloc ~i ap. decis sa verificafi iarii~i cart.ela cu circuitul sursei
de alimentare. Stabiliti care este defectul jinand cont de fig. 3-70.
(c) Care este puterea maxima disipata de o dioda 1N5148, a ciirei capsula are tem-
peratura de 80C?
(d) Ce capacitate prezintii o dioda 1N51481a tensiunea inversa de 20 V?
(e) Dacii ap. selecta o diodii varactor doar dupa factorul de calitate, pe care ap. alege-o?
(f) Care esie capacitatea tipicii a diodei 1N51421a VR = 60 V?
36. Raspundep. Ia urmatoarele intrebari consultand foaia de catalog pentru LED-uri
din fig. 3-31.
(a) Se poate a plica tensiunea inversa de 9 V unui LED MLED81?
 182 Diode de uz special Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 183

(b) Deterrninap. valoarea minima a rezistorului serie in cazul in care MLED81 este
polarizat direct cu 5,1 V.
(c) In condip.ile in Care curentul direct este de 50 rnA, iar diderea de tensiune direc~
ta este de 1,5 VIa o temperatura a mediului inconjurator de 45'C, se va depa~i
limita absoluta a puterii maxime?
(<!) Determinali intensitatea radianta axiala pentru un curent direct de 30 rnA.
(e) Care este intensitatea radianta Ia un unghi de 20' fata de axa, pentru un curent
direct de 100 rnA?
37. Raspundep. Ia urmatoarele intrebari consultand foaia de catalog pentru fotodiode
din fig. 3-36.
(a) 0 dioda MRD821 este conectata in serie cu un rezistor de 10 kn ~i cu o sursa de
tensiune de polarizare inversa. Pe fotodioda nu cade lumiilii. Care este diderea
de tensiune pe rezistor?
(b) Pentru ce Iungime de unda curentul invers are valoarea maxima, lao i.radiere
data?
(c) Care este valoarea curentului de intuneric Ia temperatura de 60C a mediuhti
inconjurator?
(d) Lace lungime de unda este maxima sensibilitatea diodei MRD821?
(e) Dadi sensibilitatea maxima este de 50 !'A/mW/crn2,care este sensibilitatea Ia
900 nrn?
(f) 0 radiap.e infraro~ie cu lungimea de unda de 900 nrn cade pe o dioda MRD821,
iradierea fiind de 3 m W/cm2, sub un unghi de 40' fatii de direcp.a preferenrala.
Determinap. curentul invers.
PROBLEME CU GRAD RIDICAT DE DlflCULTATE
39. Dadi se alimenteaza cartela din fig. 3-71 cu tensiunea de 110 V ef. ~i frecvenja de
60 Hz, detenninap. tensiunea de ie~ire.
40. Dadi Ia fiecare ie~ire a circuitului din fig. 3-71 se conecteaza c.te un rezistor de
1 kn, ce valoare trebuie sa aibii siguranta fuzibilii?
41. Proiedafi un stabilizator de tensiune cu diodc'i Zener cu urmiitoarele caracteris-
tici: tensiunea de intrare de 24 Vc.c., curentul prin sarcina de 35 rnA, caderea de
tensiune pe sarcina de 8,2 V.
42. Filtrul trece-banda acordat cu varactor din fig. 3-24 trebuie modificat astfel !neat
sa acopere banda dintre 350kHz ~i 850kHz cu toleranja de 10%. Folosind schema
de principiu din fig. 3-72, deterrninap. valorile tuturor componentelor pentru care
sunt satisfacute aceste cerinje. Folosiji valorile standardizate cele mai apropiate de
valorile obpnute din calcule.
43. Proiectap. un circuit de afi~are cu LED~uri cu ~apte segmente care sa poata afi9a
orice cifrli de Ia 0 la 9 cu ajutorul unui ansamblu de comutatoare. Fiecare segment
va fi parcurs de un curent de 20 rnA 10%, alimentarea se va face de la o sursa de
12 v, iar numarul de comutatoare trebuie sa fie minim:
44. Daca in problema 43 ar folosit o celula de afi~are cu ~apte segmente in montaj cu
c,
anodul comun, reproiectati circuitul pentru montaj cu catodul comun ~i invers.
R, c,
v.~ f---o Voot
c,
R,
L
0 R, +

r
R,
38. Desenap. schema circuitului de pe cartela <!in fig. 3-71
FIGURA 3-71
~i identificati tipullui.

FIGURA 372
Jc, Rs

le9ire 1 RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE

Sectlunea.3-l
lntrarl c.a. '(
1. Diodele Zener funcfioneazli 'in regiunea de str8.pungere inversa.
Masa 2. Pentru valoarea de control al tensiunii de stabilizare, lzr
lejire 2 3. Impedanta Zener produce u~oare varia pi ale tensiunii Ia variafia curentului.
4. V2 = 10 V + (20 mA)(8 rl) = 10,16 V
5. Tensiunea stabilizata cre~te (sau scade) cu 0,05% pentru fiecare grad Celsius cu care
cre~te (sau scade) temperatura.

Diode redresoare: 1N4001 6. Corectarea valorii ~axime de catalog pentru putere este miqorarea valorii lirnit6.
Diode Zener: D1-1N4736, 02 -1N4749 absolute a puteril din foaia de catalog ca urmare a funcjionaril dispozitivului Ia
Condensatoare de filtrare: 100 1-1F temperaturi mai ridicate.

.~,--------------~~--~---------------------
 !
184 Diode de uz special Raspunsun Ia exercijiile ccimplementare de Ia exemple 185 !

Secflunea 3-2
RASPUNSURlLA IXIRCITIILE
1. Stabilizarea ln. raport cu variatia tensiunii .de intrare se refera Ia variap.a tensiunii
de ie~ii'e pentru o variatie data a tensiunii de intrare. Stabilizarea iri raport cu vari- COMPLIMINTARI DE LA' EXEMPLI
atia sarcinii se referii la variap.a tensiunii de ie~ire pentru o variap.e data a curentu- 3-1 5n
lui prin sarcina ..
3-2 V2 =11,4 VIa 20 rnA; V2 = 12,6 VIa 80 rnA
2. Rezisten1a infinita (ie~ire in go!)
3-3 0,45 v ... 11,55 v
3. Prin sarcina infi.nita nu circula curent. Prin sarcina minimii1 curentul este maxim.
4. So(S) = ((12 V- 11,9 V)/11,9 V)lOO% = 0,84%
3-4 7,5 w
3-5 V IN(mm) = 6,77 V; V IN(m~) = 21,9 V
5. Aproximativ 0,7 VI ca ~i Ia diodele redresoare.
3-6 Is(mln) =0 A; IS(m~) =43 rnA; RS(min) =76,7 Q
S~ctlunea 3-3
3-7 (a) 11,8 VIa IZK; 12,6 VIa IZM (b) 1M Q; (c) 140 n
1. Varactorul are capacitatea variabiHi. ._.,- 3-8 3,77%
2. Varactorul #Inctioneaza in polarizare inversa: 3-9 (a) 0 forma de unda similara cu cea din fig. 3-18(a)
3. Regiunea golita (b) 0 unda sinusoidala cu valoarea de varf de 5 V
4. Capadtatea sCade Ia cre~terea tensiunii inverse. 3-10 VR(mln) = 1,43 V; VR(m~) = 14,4 V
5. Raportul de acord este raportul dintre capacitatea varactorului la curentul minim 3-11 2,4 rnW/sr
9i capacitatea. sa la c~rentul. maxim~ 3-12 29,8 llA
Secflunea 3-4
1. In spectrul vizibil ~i in spectrul infraro~u.
2. Lungimile de unda sunt mai marl 1n domeniul infraro~u.
3. LED-mile funcp.oneazii in polarizare directii.
4. Emisia de lumina cre~te la cre~terea curentului direct.
5. PALS; la LED-uri, VF este, de obicei, mai mare de 1,2 V.
6. Fotodiodele functioneaza in polarizare inversa.
7. Rezistenta internii scade.
8. Curentul de intuneric este curentul invers prin fotodiodB. in absenta luminii.
Sectlunea 3-5
1. 0 dioda stabilizatoare de curent funcp.oneaza intre VL (tensiunea de limitare) ;;i
VV(STAB) (tensiunea de stabilizare de varf).
2. Circuite de inalHi frecven~a ;;i comutare rapidi.i.
3. Diodele tune! prezinti.i o rezistenti.i negativa.
' '
4. Oscilatoarele
5. Regiunea n, regiunea p ~i regiunea intrinsedi (i) .
6. Light amplification by stimulated emission of radiation = amplificarea luminii prin
emisie stimulatcl de radiapi I>
i
7. Lumina coerenti.i are o singuri.i lungime de. undi.i, iar cea necoerenta cuprinde o i.;
banda larga de lungimi de unda. Dioda laser emite lumina coerenta.
Sectlunea 3-6
1. Valoarea tensiunii de ie~ire este prea mare, egala cu tensiunea de ie~ire a redresorului.
2. Mai mare
3. Rezistorul serie de limitare intrerupt, siguranta arsB.
4. Tensiunea de ie~ire variazB. cu rezisten}a de sarcina.
 lntroducere 187
Li
ApllcaJia practica
Un alt produs al companiei pentru care lucrap este un sistem de alarmii pentru pro-
tejarea locuin)elor ~i a sediilor de instituJ:ii 1mpotriva piitrunderil prin efracp.e. Vi s-a
trasat sarcina sa finalizaj:i ~i sa testap. fiecare sistem :inairite de livrarea dltre beneficiar.
Primul pas este sa vii insu~ip. cat mai multe CU009'tinte despre funcp.onarea' tranzis-
I .
Tranzistoare bipolare toarelor. Apoi va trebui sale folosi)i Ia aplica)ia p~actidi din secp.unea 4-8. .

r: cu joncfiuni
'
'
''

0' ' Continutul capitolului Obiectivele capitolului

. 4-1 Structura tranzistorului
4-2 Principiul de funcjionare al tranzis
torului
4-3 Caracteristicile si parametrii tranzis-
torului
4-4 Funcjia de amplificare a tranzistorului
4-5 Funcjia de comutare a tranzistorului
4-6 fncapsularea tranzistoarelor si identi-
ficarea terminalelor
47 Depanare
4-8 Aplicajie practica
Descrierea structurii de baza a tranzis-
torului bipolar cu joncjiuni
Explicarea modului de polarizare a
tranzistorului, a curenjilor si a tensiunilor
care TI caracterizeaza
Prezentarea parametrilor si a caracteris
ticilor tranzistorului si utilizarea acestora
Ia analizarea circuitelor cu tranzistoare
Prezentarea modului de functionare al
tranzistorului ca amplificator de tensiune
Prezentarea modului de funcjionare al
tranzistorului drept comutator electronic
ldentificarea diverselor tipuri de configu-
rajii de incapsulare a tranzistoarelor
Depanarea a difertte defecte ale cir-
cuitelor cu tranzistoare

lntroducere
Tranzistorul a fost inventat de ditre cei trei membri ai unei echipe care Iuera in .1947
Ia Bell Laboratories. De~i primul tranzistor nu a fost un dispozitiv bipolar cu joncp.uni,
el a constituit debutul unei revolup..i tehnologice care este ~i acum In plinii desfii~urare.
Toate dispozitivele ~i aparatele electronice complicate din ziua de azi sunt rodul primei
' '
realizari a tranzistorului din material semiconductOr.
'"" Cele doua marl categorii de tranzistoare sunt tranzistorul bipolar cu jonc}iuni, pe care
vom tncepe sii-1 studiem 1n acest capitol, ~i tranzistorul cu elect de camp (FET"), despre
care vom vorbi 1n capitolele ulterioare. Tranzistorul bipolar poate avea doua roluri prin-
cipale: de amplificator liniar, pentru amplificarea semnalelor electrice, ~i de comutator
electronic. Ambele sunt prezentate 1n capitolul de fa)ii .

. In limba romana se folose~te ~i prescurtarea TEC. (n.t.)

 188 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni Principiul de.functionare al tranzistorului 189
.:~

~ ~
41 STRUCTURA TRANZISTORULUI
Caracteristicile de funcjionare ale tranzistorului bipolar cu joncjiuni sunt determinate de
structura lui de baza. maceasta secjiune veji afla Tn ce mod intra materialele semicon
ductoare fn alci:ituirea unui tranzistor ~i veji cunoa~e simbolurile tranzistoarelor.
FIGURA 4-2 E E
Dupi:i parcurgerea acestei secjiuni ar trebui si:i fiji capabil:
Simbolurile standardizate (a) npn (b)pnp
Sa descriej:i structura de baza a tranzistorului bipolar cu joncj:iuni ale tranzistoarelar bipofare cu jonctiuni.
... sa explicap. deosebirile structurale dintre tranzistoarele npn ~i pnp ~

SECnUNEA 41 !NTREBJ\RI RECAPITULATIVE ' '

~ Sa identificaj:i simbolurile tranzistoarelor npn ~i pnp
... sa numiJ:i ~i sa notap. cele trei regiuni ale unui tranzistor
Tranzistorul bipolar cu joncpuni :este format din trei iegiuni semiconductoare
dopate, separate prin doufi joncp.uni pn1 ca ln structura epitaxial planara reprezentata ln
fig. 4-l{a). Cele trei regiuni se numesc emitor, baza ~i co!ector. Reprezentarea fizica a
celor douii tipuri de tranzistoare bipolare apare fn fig. 4-l(b) ~i (c). Unul dintre e!e con-
sta din douii regiuni n separate de o regiune p (npn), iar celii.la!t;C!in doua regiuni p sepa-
rate de o regiune n (pnp).
JoncP,unea pn dintre regiunile bazei ~i emitorului se nume~te joncfiune bazii-emitor.
Joncp.unea pn dintre regiunile bazei ~i colectorului se nume~te joncfiune bazii-colector, a~a
cum apare ~i in fig. 4-l(b). La fiecare regiu,ne se conecteaza c&te un terminal de sarma.
Aceste terminale se noteaza E, B 9i C, de Ia emitor, baza, respectiv colector. Regiunea
bazei este dopata mai slab ~i este mai subfire in comparatie cu regiunea putemic dopata
a emitorului ~i cu cea a colectorului, dopata moderat. Gustificarea acestei structuri va fi
prezentata in secp.unea urmatoare.)
Figura 4-2 prezintii simbolurile tranzistoarelor bipolare npn ~i pnp. Termenul bipolar
indica faptul di, in structura de tranzistor, at.t golurile, cat ~i electronii constituie purta-
torii de sarcina electrica.
C(colector) c specifici ~i relaj:iile dintre ace~tia.
Contacte metalizate
1. Care sun!, din punct de vedere structural, cele doua tipuri de tranzistoare bipolare cu jonctiunR
2. Tranzistorul bipolar este un dispozitiv cu !rei terminale. Cum se numesc elel
3. Prin ce sunt separate cele trei regiuni ale unui tranzistor?
42 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
AL TRANZISTORULUI '
Pentru ca un tranzistor si:i funcjioneze coree! ca amplificator, cele doui:i joncjiuni
pn trebuie sa fie corect polarizate cu tensiuni continue din surse exteme. Tn aceasta
secjiune vom utiliza ca exemplu tranzistorul npn. Funcj:ionarea tranzistorului pnp
este asemanatoare, Tnsa se inverseaza rolul electronilor cu eel al golurilor, polaritatea
tensiunilor de polarizare ~i sensurile curenjilor.
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
Sa explicap modul de polarizare a tranzistorului ~i sa prezentap curel).tii
~ Sa descrieti modul de polarizare a joncj:iunilor
Iii- sa ariitap. cum se conecteaza tranzistorul la sursele de tensiune de polarizare
L)
~ Sa descrieti principiul de funcj:ionare a! tranzistorului
Iii- sa enuntati formula ce stabile~te relatiile dintre curentii de colector, de emitor
~idebaza ai tranzistorului ___ J

Jonctiune
baza-emitor Figura 4-3 prezinta modul corect de polarizare atat pentru tranzistoarele npn, cat ~i
pentru cele pnpr pentru ftiflcp.onarea in regim de amplificare. Observafi di in ambele i
E cazuri jonctiunea bazii-emitor (BE) este polarizata direct, iar jonctiunea baz5-colector
E(emilor) (BC) este polarizata invers.
(a) Slruclura epitaxial planani fundamenlali (b) npn (c)pnp Pen~ru exemplificarea modului de func}ionare al tranzistorului, sa cercetam ce se
int.mpHi in interiorul unui tranzistor npn atund c.nd jonc~iunile sale sunt polarizate a~a ;,.......\
FIGURA 41 cum am aditat mai sus. Tensiunea directa aplicata intre bazii ~i emitor ingusteaza regiunea
. Structura fundamentafA a tranzistoru/ui bipolar. golit~ a joncrunii BE, iar tensiunea inversa aplicata !ntre baza ~i colector mare~te Hij:imea
 -- __ - - _,,......,,..,,..,. '-U JU!H... pUIII Principiul de funclionare al tranzistorului 191
I-"
regiunii golite a joncliunii BC, cum ilustreaza figura 4-4. In regiunea de tip n, puternic Curentil prln tranzlstor
'J dopata, a emitorului se gasesc din abundenta electroni liberi (fu banda de conducFeJ, care
difuzeaza cu u~urinfB. prin jonc}iunea BE, polarizata direct, d.itre regiunea bazei, de tip p,
Sensurn'e curentilor printr-un tranzistor npn sunt cele din fig. 4-s(a), iar pentru u...n
tranzistor pnp, din fig. 4-5(b). Curenpi sun! marcap ~i pe schemele electrice corespunza-
unde devin purUitori minoritari, exact ca Ia o dioda polarizata direct. Regiunea bazei este toare din fig. (c) ~i (d). Observali ca sageata emitorului din simbolul tranzi~torului este
dopaHi slab ~i este foarte subpre, a~a incat golurile conpnute de ea nu sunt numeroase. In orientata :in sensu! convenp.onal ai curentului. Din desene, c_urentul de emxtor (Ie) este
consecinFi, doar un rnic procent din electronii care traverseaza joncfiunea BE se combinii suma curenliJor de colector (/c) ~i de baza (1,.), ace,asta relare,notandu-se astfel:
cu goluxile disponibile in bazii. Electronii relativ pu~ care s-au recombinat parasesc
baza - ca electroni de valenta - prin termlnalul corespunzator acesteia, formand micul (41)
curent de baza de electroni, cum se observa 1n fig. 4-4.
Cum am mai mentionat, 16 este foarte mic :1n compara fie cu IE sau Ic. Indicii no tap. cu
majuscule reprezinta valori de curent continuu.
+-
BE polarizata BC polarizata ,.,.,!''
direct Jnvers .-:;':/!
'
(a)npn (b)pnp
!'
FIGURA 4-3 (a) npn (b) pnp
Pofarizarea joncfiunifor unui tranzistor bipolar.
Majoritatea electroniloi' care circula dinspre emitor ca.tre regiunea lngusta ~i slab do-
pata a bazei nu se recombinii, ci difuzeaza in regiunea golWi a jonc}iunii BC. Aid, ei sunt
,,, ,, + +
' lc
atra~i prin joncJ:iunea BC, polarizata invers, de di.tre dimpul electric generat de for~ele de
'
atracpe dintre ionii pozitivi ~i negativi. Practic, vii putep. imagina di electronii sunt atra~i
prin joncpunea BC, polarizata invers, de ditre tensiunea de. alimentare a colectorului.
Acum, electronii se deplaseaza prin regiunea colectorului ~i prin terminalul acestuia
+
I' +
ditre borna pozitiva a sursei de tensiune aferente colectorului. A~a ia na~tere curentul de (c) npn (d)pnp
electroni de colector, cum se observa in fig. 4-4.
: ;
FIGURA 4-5
~ FiGURA 4-4 Regiunea golila a Regiunea gonta a Curenfii prin tranzistor.
1/ustrarea funcfion8rii
joncfiunii BE joncpunli BC
tranzistorului. SECTJUNEA 4-21NTREBJIRI RECAPITUlATIVE
1. Cum trebuie polarizate joncfiunile baz3.-emitar ~i baza-co/ector ale unui tranzistor pentru ca
acesta sa lucreze in regim de amplificare?
2. Care dintre cei trei curenti ai tranzistorului are cea mai mare valoare?
3. Curentul de baza este m~i mare sau mai mic decat eel de emitor?
4. Regiunea bazei are ratimea mai mare sau mai mica decat regiunile colectorului ~i emitorului?
5. La un curent de colector de I rnA ji un curent de bazii de 10 ,A, cat este valoarea curentu
lui de emitor?

' '

cui~nt de e!ectroni de emitor Curent de eleclroni de colector

 192 Tranzistoare bipolare cu joncjiuni Caracteristicile ~~ parametrii tranzistorului 193 ' '
''
43 CARACT.ERISTICILE ~I PARAMETRII
TRANZISTORULUI -~ i
+
Vee-=- Vee-=-
Tn aceasta secjiune veji ihvata mai 1ntai sa configuraji circuitul de c.c. necesar pentru +
polarizarea corecta a tranzistorului. Se
vor introduce doi paramebi importanji, f3c.c.'
(ca~gul ih c. c.) ~i ac.c. ~. cu ajutorul carora vom analiza un circuit cu tranzistor. De
asemenea, veji cunoa~ graficele caracteristicilor tranzistorului ~i veji 1nvata sa deter-
minap modul de funcponare al tranzistorului cu ajutorul acestor grafice. Tn final se vor
trece In revista valorile limita absolute ale tranzistorului. (a)npn (b)pnp

Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fip capabil: FIGURA 4-6

Circuite de c.c. pentru polarizarea tranzistoarelor.
Sa descrie!i parametrii ~i caracteristicile tranzistorului ~i sa le folosifi la
analizarea unui circuit cu tranzistor. Tipic, ~ 00ia valori incepand de la mai pujin de 20 piina.la peste 200. ~" este men\io
nat, de obicei, in foile de catalog ca parametru echivalent hibrid (h), hFE. Pararnetrii h sunt
~>- Sa defini!i beta in c.c. (~,.,)
explicaji in capitolul 6. In momentul de fajii trebule sa ~ti!i doar ca:
I" Sa defini!i alfa in c.c. (a,,)
,.. sa enunta~i relap.a matematid. dintre llc.c. . a.c.c. hFE = ~"

,.. sa identificaJ:i cure~pi ~i tensiunile dintr~un circuit cu tranzistor Raportul dintre curentul cofltinuu prin colector, lc, $i curentul continua prin emitor,
,.. sa analizap. un circuit elernentar de c.c. cu tranzistor IE, se nume~te-alfa in c.c. (a.c.c.). ,--,
I" Sa interpretaji graficele aferente curentului de colector sa utilizati dreapta
de sarcina in c. c.
(4-3)
,... sa descrieti variaJ:ia parametrului 13c.c. cu temperatura ~i curentul de colector
Iii- Sa explicap ~i sa utilizati concret valorile limWi absolute ale tranzistorului
,.. sa calculap. valoarea limitii redusii a puterii disipate in tranzistor Uzual, a.c.c. ia valori incepand de la 0,95 p.nii la peste 0,99, ramanand insa totdeauna
I" Sa interpretaji o foaie de catalog pentru tranzistoare subunitar. Explicajia: Ic este intotdeauna pujin mai mic decat IE' diferen~a reprezentiind-o
Is De exemplu, daca IE= 100 rnA ~i Is= 1 rnA, atunci Ic = 99 rnA ~i ac.c. = 0,99.
Ond conectam un tranzistor la o sursa de tensiune de polarizare, cum prezinta fig. 46 L
Relatla dlntre Pc.c. ~I ac.c.
j

atat pentru tranzistoare npn, cat ~i pentru pnp, V88 polarizeazii direct joncp.unea bazii-
en:Ut~r,_ iar Vee polarizeaza invers joncpunea b~zii-colector. in capitolul de fata vom uti- sa consideram ecuap.a curenplor, IE =: Ic + IB, ~i sa 0 tmpar}im prin Ic
liza simboluri de baterie pentru reprezentaiea tensiunilor de polarizare, insa In practica
I, =Ic+I, = 1 +~
aceste tensiuni sunt de cele mai multe ori fumizate de o sursii de alimentare cu c.c. De
Ic Ic . Ic Ic
exemplu, Vee este, In mod normal, preluatii direct de la ie9irea sursei de alirrtentare, iar
V66 (cu valoare mai mica) poate fi objinuta cu un divizor de tensiune. Configura)iile de Avand in vedere cii P,,, = Icfi 6 a 00. = Icfip putem substitui in ecua~ie inversele lor
polarizare sunt discutate detaliat in capitolul 5. . ~i objinem:
. ,. .
1 1 \ ;
Beta in c.c. !Pc.c.l ~i alfa in c.c. (a,.c.J --=1+-
ac.c. ~c.c.
Raportul dintre curentul continua prin colector, Ie, ~i curentul continuu prin baza, JB,
se nume$te be_ta In c. c. (Pc.c) ~i este c3$tigul in curent continua al tranzistorului. Rearanj.nd ecuafia pentru a pune In evidenta parametrul Pc.c.' obtinem:

Pc.c. =: 1 a.c.e.
(42) -a~

in concluzie, cu cat cxc.c.. este mai aproape de 1, cu atat Pc.c. este mai mare. i..l
In original s-a folosit notatia Poe (DC- direct current = curent continuu). (n.t.)
"ln original s-a folosit notatia a 0 C' (n.t.)
'
~

.
'
' '
 .. -- --- ~.,... .... ,..,,"" .._u JV11\..pU11l 1vJ Caracteristicile ~i parametrii tranzistorului 195

j ! De asemenea, din legea lui Ohm:

I Detenninati ' ac.c. ale unui tranzistor pentru care se cunosc I6 = 50
' jlc.c., IE si ~A <i
7 ,;;
Ic = 3,65 rnA.
Substittiind, obtinern:
Rezolvare
= Ic. 3,65 rnA 73
r ', Jl
. '' I, 50 ~A Din ecuatie rezultii I 8 :
I, =Ic +I6 =3,65 rnA+50 ~A =3,70mA
(45)
" = Ic 3,65 rnA= 0 986
o:.c. JE 3,70 rnA '
Ciiderea de tensiune pe Rc este:
Un tranzistor are Jl,,,, de 200. Determina~i curentul de colector
ElierclJIU complemental
Ia un curent de bazii de 50 ~A. Cat este a,,,_? v.., =IcRc

Anilliza curentllor ~I a tenslunllor

'
sa considedm configurafia elementara a circuitului de polarlzare a tranzistorului din
fig. 4-7. Se pot identifica trei curenli ~i trei tensiuni continue.
/ 8 : curentul continuu de baza
IE: curentul continuu de.emitor
--
Tensiunea dintre colector ti emitorul conectat Ia masa este:

uncle Ic =. Pc.c.Is Tensiunea pe joncpunea colector-baza, polarizata invers, este:

(4-6)

(47)

Ic : curentul continuu de colector

V8 E: tensiunea continua dintre baza ~i emitor
Vca= tensiunea continua dintre colector ~i baza Determinap Iw Ic, IE, VaE VCE 1i Vco din circuitul din fig. 4-8. Tranzistorul are Pee= 150.
V CE: tensiunea continua dintre colector ~i ernitor

'"-...l, Rc 100!1

FIGURA 4-7 FIGURA 4-8 _

Curenfii i tensiunile tranzistoru/ui.
Rezolvare
V88 polarizeaza direct joncp.unea bazii-emitor, iar Vee polarizeaza invers joncpunea
baza-colector. Cind joncp.uriea bazii-ernitor este polarizata direct, ea se comportii ca o
Din ecuatia (4-4), V8 E =0,7 V. Curen~ de bazii, de colector ~ide emitor se calculeazii
astfel:
diodii polarizata direct ~i prezintii o ciidere de tensiune direcHi nominala:
Vaa- VBE 5V-0,7V =4SO A
~ (44) I 10 kn ~'
R,
Cu toate ca. in realitate un tranzistor poate avea V88 de 0,9 V, in funcfie de curent, pe Ic =P,~I, =(150)(430 ~A)=64,5rnA
parcursul carpi vom considera valoarea de 0,7 V, pentru a simplifica analizarea con-
I, =Ic +I, =64,5 mA+430 ~A= 64,9mA
ceptelor fundamentale.
!ntrucat emitorul este Ia rnasa (0 V), din legea lui Kirchhoff referitoare Ia tensiuni De aici se afla V CE 9i Vc 8:
obtinern tensiunea pe R8 :
VCE = Vcc-IcRc =10 V -(64,5 rnA)(lOO 0)= 10 V -6,45 V = 3,55V
Vca = VCE- V" = 3,55 V -0,7 V =2,85 V
196 Tranzistoare bipolare cu joncjiuni Caracteristicile ~i parame!rii tranzistorului 197

!ntruc.t .potenp.alul colectorului este mai mare dec.t eel al bazei, jonctiunea colec- FIGURA 49 lc
tor-baza este polarizata invers. Graficul caracteristicii
Exerclpu complementar Determinap Iw !0 IE, VeE ;;i Yea din drcuitul din fig. 4-8 pen-
tru urmiltoarele valori ale componentelor: R8 = 22 kn, Rc = 220 n, V88 = 6 V, Vee= 9 V
;;i Poe= 90.
curentu/ui de co/ector.

,___ __J I
I
I
Caracteristldle curentulul de colector Rc I
I
I
Cu un circuit ca acela prezentat in fig. 4-9(a) se poate obtine un set de caracteristici ale I
I
curentului de colector, !0 care arata cum variaza acesta in funcfie de tensiunea colector- I
I
emitor, VCE' Ia valori date ale curentului de baza,J8 . Remarcap ln schema circuitului ca. R, + I
I
+ I
at.t V88, dit ~i Vcc sunt surse de tensiune variabile. Vee I
sayresupunem di V 88 este .fixata astfel tnciit ! 8 sa aiba o anumWi valoare, 1ar Vee este
I
+ I

zero. In aceste condip..i, a tAt joncP,unea baz_iiemitor, cat ~i joncp.unea baza.colector sunt v.. I
I
I
polarizate direct, deoarece potenP,alul bazei este la aproximativ 0,7 v, pe cand emitorul VCE(muJ ;.__;
~i colectorul se afHi Ia 0 V. Curentul de baza circulii prin jonctiunea baziiemitor din cauza '~" ' - - - - - Reglllea 1 ~a
acM deslr.lptl'lg<!l't
impedan}ei mici dintre baz.a ~i masa, deci Ie este zero. Clnd ambele joncpuni sunt pola-
rizate direct, tranzistorullucreazii in regiunea sa de satura:Fe.
(a) Circuitul (b) Graficul dependenjei /0 de VeE penlru o valoare
/8 dala
Pe mclsura ce V cc cre;;te, se m3.re;;t~ treptat ;;i VCE' din cauza cre;;terii curentului de ' '
colector. Fenomenul acesta este reprezentat de porpunea de grafic cuprinsii lntre lc
punctele A ~i B din fig. 4-9(b).le cre~te Ia cre~terea Vee' !ntrucat VeE rilmane mai mica de
0,7 V din cauza polarizarii directe a joncpunii baza-colector.
Teoretic, c.nd V CE dep8.~e~te 0,7 V, joncp.une~ bazii-colector devine polarizata invers '" '
~ j
'

~i tranzistbrul intra tn regiunea de func_tionare liniara sau activa. Cu jonc_tiunea bazii-co-

lector polarizata inve"rs, Ic i~i inceteaza cre;:terea ;;i r3.m.ne practic constant pentru
,, I
aceea;;i valoare ! 8 , in timp ce Vcr continua sa creasca. fn realitate, Ic cunoa;;te o u;;oara I
fa. I
cre?tere Ia cre;:terea VCE datoriHi" extinderii regiunii golite a joncP,unii bazii-colector.
Aceasta are ca efect scaderea numiirului de goluri disponibile pentru recombinare in
regiunea bazei, care conduce, practic, Ia o U?oara cre;:tere a f3c.c: Fenomenul este ,,
reprezentat de por)iunea de grafic cuprinsa !ntre punctele B ~i C din fig. 4-9(b). Pentru
aceasta zona a graficului, valoarea Ic respecta in exclusivitate relap.a: Ic = f3c.c.la
CAnd Yea atinge o valoare suficient de mare, joncp.unea baza-colector, polarizata
invers, intra in regim de strapungere; atunci, curentul de colectot cre9te rapid, a9a cum '"
arata porpunea de grafic din partea dreaptii a punctului C, din fig. 4-9(b). Tranzistoarele
nu trebuie sa funcponeze niciodata in aceasNi regiune de striipungere.
'"
Daca ridicilm caracteristicile dependenlei Ic de VeE pentru mai multe valori Iw
oblinem o familie de caracteristici ale curentului de colector, caIn fig. 4-9(c). La ! 8 = 0, (c) Familia de 'urbe lc =lc !VeE) penlru cateva valori ' (181 < ,., < '' etc.)
tranzistorul se afla in regiunea de blocare, cu toate ca rnai exista un mic curent rezidual, '!
cum se poate observa. Valoarea curentul ui rezid ual de colector Ia ! 8 = 0 este exagerata 1n Rc
desen, pentru o mai buna lizibilitate.
Trasap familia de curbe teoretice ale curen- ' I

tului de colector din drcuitul din fig. 4-10 pen- R, +

tru valori ! 8 cuprinse!ntreS ~A ~i25 f!A,la inter- Pa.a. =1oo Vee
vale de 5 f!A. Se considera ca P,.o = 100, iar VeE v., + '
nu depa~e~te limita de striipungere.

FiGURA 4-10
 198 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni Caracteristicile ~i parametrii tranzis!orului 199

Rezolvare Rc
FIGURA 4-12
Valorile lc au fest calculate din rela~a lc = PcJs ~i inscrise in tabelul4-1. Graficul este
Funcfionare in regim de bfocare:
eel din fig. 4-11. Acestea sunt curbele teoretice (ideale), deoarece s,a neglijat u~oara Curentul rezidua/ de co/ector (IeEe! ICEo
cre;;tere din regiunea activa a Ic Ia cre;;terea VeE' pentru acela;;i 16 . Rs +
este extrem de slab i de obicei se
neglifeaza. Joncpunile bazB-emitor i Vee=: Vee
TABELUL 4-1 bazB-cofectdr sunt polarizate invers. Is= 0
I
'--'
5 ~A 0,5mA
10 ~A l,OmA
15~A 1,5mA Regimul de saturatle
20 ~A 2,0mA Cfind tensiunea baza-emitor devine polarizaUi direct ~i mfui.m curentul de baza,
cre~te9i curentul de cole~tor (lc = ~c.c.I8 ), iar VeE scade din cauza cre9terii caderii de teri-
25~A 2,5mA
siune perezistorul din colector {VeE= Vee- P,.,l6 ). Figura 4-13 ilustreaza aceste condifii.
Cfind VCE ajunge la valoarea sa de saturap.e, V CEtsat)' jonc}iunea baza-colector devine
lc(mA) polarizata direct 9i Ic nu mai poate cre9te chiar daca I8 continua sa creasca. La saturatie,
relap.a Ic = Pc.c.Ia nu mai este valabilii. VCE(sat) a tranzistorului se afla undeva sub zona de
2,5- . . - - - - - - - - - - - -
Ia =25 f!A curbud a graficului curentului .de colector 9i in cazul tranzistoarelor cu siliciu are o va-
loare de numai cateva zecirni de volt.

2,0 -1 IIJ----------- Ia =20f'A FIGURA 4-13.

Rc
+
Funcfionare in regim de safurafie:
1 , 5 - 1 1 1 - - - - - - - - - : - - 1a=15f'A Pe mBsura ce /8 crele datorita creterii lc
V88, crete i fc, iar Vee scade datoritB Rs
Creferii cderii de fensiune pe Rc. Cfmd
IJJ.----------- 1a=10 flA
1,0 "'""i I
I
Iil _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ la=5f'A
tranzistoru/ ajunge fa saturape, fc nu mai
poate crete chiar daca /8 continua v., +
0,5 -Vi sa creasca. Joncfiunile bazB-emitor i
bazB--colector sunt polarizate direct.
I
', i
I.
~
FiGURA 4'11 0~~-----------------------
0,?V Dreapta de sarcina in c.c.
c ' Regimurile de blocare 9i de saturap.e pot fi raportate la curbele caracteristicilor curen-
I ~
ExerclJIU complementar Dacii se neglijeaza curentul rezidual de colector, unde va tului de colector cu ajutorul unei drepte de sarcina. Figura 4-14 prezintil o dreapta de
L aparea, pe graficul din fig. 4-11, curba pentru 16 = 0? sai'cini'i in c.c., trasaUi pe o familie de curbe, unind punctul de blocare cu eel de saturap.e.
Capatul inferior a! dreptei de sarcina se gase~te In punctul de blocare teoretic (ideal), Ia
lc = 0 ~i V ca = Vcc Capatul superior a! dreptei de sarcina se gilse~te in punctul de satu-
Reglmul de blocare ra~e, Ia lc = Iqsot) ~i VCE = VCE(sol)" De-a lungul dreptei de sarcina, intre cele doua puncte
A;;a cum am mai menfionat,la 18 = 0, tranzistorul funcfioneaza ln regiunea de blocare. - de blocare 9i de saturap.e - se afli'i regiunea activi'i de funcp.onare a tranzistorului.
Acest.mod de funcfionare este ilustrat In fig. 4-12, cu tenninalul bazei In gol, ceea ce are Despre funcp.onarea pe dreapta de sarcina vom discuta mai pe larg intr-unul clintre capi-
ca efect un curent de baza nul. 1n asemenea condifii mai exista un foarte slab curent tolele urmatoare.
j rezidual de colector, JCEO' datorat in special purUitorilor generafi termic. lntrudit Iceo
este extrem de mic, se neglijeaza, de obicei, tn analiza circuitelor, astfel di se consider.
VeE = VCC' In regim de blocare, atfit joncJ:iunea baza-em.itor, cfit 9i jonctiunea bazi'i-colec-
tor sunt polarizate invers.

' ~ ..
 l I

200 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni C~racteristicile ji parametrii tranzistorului 201

ExerclJIU complemental Stabili!i dadi tranzistorul din fig. 4-15 func!ioneazii ln regim de
lc
satura!ie, cunoscilnd urmatoarele valori: P,,,, = 125, VBB = 1,5 V, RB = 6,8 kn, Rc = 180 n ~~
/q"') Vet= 12 V. . !

Mal multe despre ~<.<. ,

Pc.c. sau hFE este un parametru de mare importanta- pentru tranzistoarele bipolare cu ' '
joncp.uni, pe care trebuie sii-1 cunoa~tep. mai bine. Pc.c. nu este chiar a constanta, variind
at.t cu curentlll de colector, cat ~i cu temperatura. Dad. se mentine joncp.unea la o tern- i1
peratura constanta ~i se mare~te Ic~ Pc.c. va cre~te pana la o valoare maxima. Daca se con- 1
. I tinua cre~terea Ic 9i dupa atingerea acelui punct de maxim, Pc.c incepe sa scada. Daca se l_ ;
menfine constant Ic # se variaza temperatura, Pc.c. variaza la el cu aceasta. Pc.c. cre9te la
cre~terea temperaturii ~~ invers. Figura 4-16 prezinta dependenla parametrului Pee de Ic
/ Blocare
~~ de temperatura joncrunii (T ), pentru un tranzistor reprezentativ.
1 j l_ __

0 Vcec'"l Vee VCE 70

------- -
r, = 12so
FJGURA 4-14 ~50 T =75oc
Dreapta de sarcina in c. c. pentru o familie de curbe ale curentului de co/ector, cu indicarea condiJiilor de
blocare i de saturafie. ~ o-- ri = 2509 ~'-t-- I'-.

---
il 3

: '
,S
"--- r, =-15C r-- r- ~ 0-.
Stabilip. dad tranzistorul din fig. 4-15 funcp.oneaza In regim: de saturap.e. Se
derii VCE(,.t) = 0,2 V.
consi~
-~ 20---
'E
'5
~ --
1---
- r,- 55C r--
""
"-...
FIGURA 415
Rc 1 k.Q
<3 10
7,0
1,0
-- 2,0 .3,0 5,0 7,0 10 20 30 50 70
'

100 200
'.
i

lc. curentul de oolector (rnA)

FIGURA 416 "' .
Van"afia parametrului flc.c. cu lc Ia cateva valori de temperatura.
!n foile de catalog se giisesc, de obicei, valorile P,,,, (hFE) pentru anumite valori ale Ic I :
Chiar la acelea~i valori ale Ic 9i temperaturii, Pc.c. variaza de Ia un exemplar ]a altul a1 i I
aceluia;;i tip de tranzistoare din cauza fluctuatiilor inerente procesului de fabricap.e. ' '
Rezolvare Valoarea parametrului Pc.c. inscrisa in foile de catalog pentru o valoare data a Ic este, de
rntai se determina Iqsat): obicei, cea minima, Pc.c.{min)' lnsa uneori se .poate sa intalniti ~i valori maxime sau tipice.
I _ Vee - VCE(Solt) 10V-0,2V 98
' V 9 8 rnA Valorlle Iimita absolute ale tranzistoarelor l'
C{$atJ - R 1 kn '
c 1kn Ca Oiice alt d.iSpozitiv electronic, tranzistorul poate funcp.ona doar intre anurnite limite. ..,
Apoise verifidi dad!. IB este sufident de mare pentru a produce acest 1q,.1J: Acestea se giisesc, 1n mod normal, 1n foile de catalog ale producatoru!ui, sub denumirea . '

de valori limitii absolute'. Valorile limita absolute meri!ionate de regula sunt: tensiunea
I, v.. - V"
3 V -0,7 V 2,3 V 0, 23 rnA colector-baza, tensiunea colector-emitor, tensiunea emitor-baza, .curentul de colector 9i
R, 10kn 10 kn puterea disipata.
lc = Poo/B = (50)(0,23 rnA)= 11,5 rnA
Deci, la Pc.c. dat ~i 1a curentul de baza cak:ulat, Ic este mai mare dedit Iqsat)' Prin unnare,
tranzistorul este saturat, iar valoarea de 11,5 rnA a curentului de colector nu poate fi atin-
sa. Chiar daca se mai mar"l'te IIY curentul de colector ramilne Ia valoarea de satura!ie. M~ximum ratings, in Iimba englezii. (n.t.) n
' '
'
 '{
.o..v... JranzJsroare OJpoJare cu jonctiuni Caracteristicile ~i parametrii tranzistorului 203

v
Produsul dintre CE ?i Je nu trebuie sa depa~easca puterea disipata maxima. CE ?i Ie nu v ' I
i~i ating simultan valorile maxime. Daca VeE ia valoarea maxima, Ie poate fi calculat astfel: Tranzistorul din fig. 4-18 are urmiitoarele valori limita absolute: Poemax)_= 800 mW'
VeE= 15 V, IC{max). = 100"mA. Care este valoarea parta la care se poate mliri Vee fiirii a se
dep8.~i nici una dfutre valorile limita? Care dintre aceste valori va fi depa;;ita mai inta.i?
(4-8)
FIGURA 4-18
Daea Ie ia valoarea maxima, Vee poate fi ealculat tot din formula (4-8), astfel: Rc 1kn'

v:cr-_Po(maxJ
+
Ic Vee
'J Pentru orice tranzistor se poate_trasa curba puterii disipate maxime pe graficul carac~
teristicilor curentului de colector, ca in fig. 4-17(a). Valorile reprezentate grafie sunt
inscrise in tabelul din fig. 4-17(b). Sa presupunem ea PD(mox) = 500 mW, VeE(mox) = 20 v ~i
lqmax) = 50 rnA. Graficul araUi di acest tranzistor nu poate funcp.ona in regiunea
i
c.J ' hauraUi. I~fmax) este m.3.rimea ce Iimiteaza funcfionarea intre punctele A ;;i B, Po(max) intre Rezolvare
B ~i C, iar VeE(mox) intre C 9i D. Mai intai. trebuie aflat IB, ca sa putem calcula Ic.

i /c(mA) I - v,. - VBE 5 v- 0, 7 v 19S.~A

' Ra 22kn
60
Ic =~<<I,= (100)(195 ~A)= 19,5 rnA
/C(mrulj 50
40 . Ic este mult mai mic dedlt Iqmax) i nu va varia cu Vee- Este determinat numai de 18
PD(max) VeE Ie ~~ ~o.c
30
SOOmW SV 100mA C8.derea de tensiune pe Rc este:
20~~---------------
500mW 10V SOmA V" =IcRc =(19,5mA){lkn)=19,5 V
10~--------------~
SOOmW 15V 33mA
o'----,,--,---.--l=- Vee (V) SOOmW 20V 25mA Act.im se poate determina valoarea vee pentru VeE= VeE(max) = 15 v.
5 10 15 v" =Vee- VCE
:J: Deci:
(a) (b)
VCC(max) = VCE(m.vc) + VRc =15 V + 19,5 V =34,5 V
FiGURA 4-17
..J Curba puterii disipate maxime. . fn ac:s!e condip:i, Vee poat:_ cre~te pana la 34,5 V fara a se depli;;i VCE(max)'!nsa nu
tim daca m acest punct se depa~ete valoarea Po(max)'
Po= VCE(malc = (15 V)(l9,5 rnA)= 293mW
Un tranzistor trebuie sa funcjioneze Ia VeE= 6 V. Daca valoarea limita absoluta a puterii
maxime este de 250mW, care este cea mai mare valoare a curentului de colector cu care PD(max} =BOD mW, deci aceastii valoare nu este dep8.;;it.3. Ia Vee= 34,5 V. Prin urmare,
poate Iuera? VeE(_max) = 15 V este m.3.rimea ce limiteaza. functionarealn acest caz. Dadi anulfun curen-
tul de baza, oprind astfel funcj:ionarea tranzistorului, valoarea depii~iti mai intcii va fi
Rezolvare 250mW 417mA VCE(max)' deoarece intreaga tensiune a sursei Vec va didea pe tranzistor.
6v . ' ExerciJIU complemental Tranzistorul din fig. 4-18 are urmatoarele valori limita absol tite:
Amintip.~va ca. nu este obligatoriu ca aceasta sa fie valoarea maxima a Ic Tranzistorul PD(max) = 500 m W, VCE(max) = 25 V, JC(max) = 200 rnA. Determina}i valoarea pana ]a care
poate funcp:ona la o valoare mai mare a Ic dad. se reduce VCE' at.ta timp cat nu se se poate marl Vee ffu-.3. a se dep8.9i nici una dintre valorile limWi. Care dintre ele va fi
depa~ita prima?
depii?e9te Po(mru<)"
Exercl~u complementar Daca Po(maxl = 1 W, care este cea mai mare valoare a tensiunii
VeE daca tranzistorul Iucreaza cu lc = 100 rnA?
204 Tranzistoare bipolare cu joncjiuni Caracteristicile ji parametrii tranzistorului 205
'
' '
Va,-orIllmIta absolute
Corectarea PD(max) Marlmea Simbolul Valoarea Unitatea
Valoarea P01m"'l este data in catalog, de obicei, pentru temperatura de 25'C. La tem- Tensiunea colector-emitor v c.c.
n
V"o 40
peraturi mai marl, Po(maxj este mai midi. Adesea, puteti giisi in cataloage coefidenpi de Tenslunea colector-bazA
2N3903
Vcsc 60 v c.c.
corecp.e pentru aflarea va orii Po(max) la temperaturi de peste 25C. De exeJ11plu, un coefi- Tens!unea emitor-baza Vuc 6.0 v c.c. 2N3904
dent de corec~ie de 2 m W;ac inseamnii di puterea disipaUi. maxima se diminueazii cu Curentul de co!ector contlnuu I, 200 mAc.c.
c.te 2 mW pentm fiecare grad Celsius cu care cre~te temperatura. Pule rea totaiA dls!pata pe dlspozlllv Ia TA =25"C Po 625 rnW
Co/ector r

./.~~
Corectar~_p~ste 2SC cu 5.0 mwrc
Puterea lola! Adlsfpata pe dlspozitlv Ia Tc =.25"C 1,5 Watt
Corectare peste 25"C cu Po
12 mwrc
Un tranzistor are Po(m"') de 1 W Ia 25'C. Coeficientul de corectie este de 5 mW/'C. Domenlul de temperaturi de func!lonare ~~ stocare n
Care va fi PD(mox) Ia temperatura de 70'C? a/one lunll
TJ, T5tg 55 +150 c
Rezolvare . 23 1
Caraclerlsllcl lermlce Emitor
Corectarea (reducerea) valorii Po(max) se face cu: ,....,
Caracterlstlca Slmbolul Valoare Unltalaa Tranzistoare
llP01 m~> = (5 mW/'C)(70'C-25'C)= (5 mW/'C)(45'C)= 225 mW maxlmii
de uz general,
Rezlstenta term leA jonctiune-capsuiA 83.3 'CN/
Ded, la 70C, PD(max) va fi: R"' npn, cu siliciu
Rezlstenta termlcA 'oncl!une-amblant R"' 200 'CN/
1 W-225mW=775mW
Caraclerlsllci eleclrlce
ExerciJIU complemental Un tranzistor are PD(mox) = 5 w Ia 25'C. Coeficientul de corecre
este de 10 mW/'C. Care va fi Po(m"') Ia temperatura de 70'C? Maxim Unit.

Tensiunea de strApung:ere colector-emitor V(BI\)CEO 40 - vc.c. ij

(1, 1.0 rnA c.o. 1,. O)
Foi de catalog pentru tranzistoare l j
Tens!unea de strApungere colector-bazii. Vl!I!I)CBO 60 - v c.c.
!n figura 4-19 este prezentata partial o foaie de catalog pentru tranzistoarele npn 10 10,.Ac.c. t,O)
2N3903 i 2N3904. Observa!i ca tensiunea maxima colector-emitor (VcEO) este de 40 V. Tenslunea de strApung:ere emltor-baza V{BR)fDO 6,0 - v c.c.
Indicele ,0" semnifidi faptul di tensi.!:.mea se rniisoara lntre colector (C) ~i emitor (E) cu l10uAo.o.. >0 0)
baza in gol (0 - open, in lb. engleza). In aceasta carte folosim valoarea VCE(max) pentru o Curentul de blocare de bazil - 50 n A c.c.
mai bunii tn~elegere. Observap., de asemenea, ca valoarea maxima a curentullll de colec- Ncr = 30 Vc.c., V 3,0 v ,,,) '"
tor este de 200 rnA. Curentul de blocare de cofactor - so n A c.c.
Valorile parametrului Pc.c.(hFE) sunt date pentru diteva valori lc ~i, cum se vede, JzFE NeE- 30 Vc.c., V a= 3,0 Vc.c.J '""
variaza cu lc a~a cum am discutat mai devreme. Caracterlstlcl de conductle
Tensiunea colector-emitor la saturap.e, V CE(saty este de maximum 0,2 VIa lqsat} == 10 rnA
~i cre~te la cre~terea curentului.
ca~tlg:ul Tnc. c. h,. -
(lc = 0,1 rnA c.c., Vee, 1,0 Vc.c.) 2N3903 20 -
SECnUNEA 4-31NTREBARI RECAPITULATIVE
2N3904 40 -
{lc = 1,0 rnA c.c., Vcc"' 1,0 Vc.c.) 2N3903 35 -
1. Defin~i P,_,_ ji a,_,_. Ce este f>rr.? 2N3904 70 -
(lc =10 rnA c.c., Vee" 1,0 Vc.c.) 2N3903 50 150
2. Cajtigul in c.c. al unui tranzistor fiind 100, determinaji p,_,_ ji a,_,_.
2N3904 100 300
3. Care sunt cele doua variabile pentru care se traseaza graficul caracteristicii curentu!ui de
colector? . .
(lc =50 mA c.c., Vee= 1,0 Vc.c.) 2N3903 30 -
4. Care sunt condijiile de polarizare necesare pentru funcjionarea in regim de amplificare a
2N3904 60 -
tranzistorului?
(lc"' 100m Ac.c., VCE= 1,0 Vc.c.) 2N3903 15 -
2N3904 30 -
5. P,_,_ crejte sau scade cu temperatura? Tenslunea de satura!le colectoNmitor Vcetwl Vc.c.
6. Parametrul P,_,. poate fi considerat o constanta a unui tip de tranzistqr? (lc =10 mA c.c., 18= 1,0 rnA c.c.) - 0,2
il so rnA c.o. I 5.0 rnA o.c.l - 0.3
Tenslunea de satura11e bazA-emltor Vae(m) v c.c. i !
(lc =10 rnA c.c., Ia" 1,0 mA c.c.) 0,65 o,as ' '
{lc = 50 rnA c.c., 18 =5,0 rnA c.c.) - 0.95 FIGURA 4-19
Fraamenf de foaie de r:afafon .~nt:mfm lrnmi.~fnRrP.
 -"'" - ooUII41.::J~VQIC, UIJJUICllt: t:U j(JnCPUnJ Funcpa de amplificare a tranzistorului 207

44 FUNCTIA DE AMPUFICARE A TRANZISTORULUI
i
Amplificarea este procesul de marire liniara a amplitudinii unui semnal electric ~i.
'--'
totodatii, una dintre principalele aplicajii ale tranzistoarelor. Dupa cum ali invatat,
tranzistorul este caracterizat de un ca~g 1n curent {Jl). Cand tranzistorul este polarizat
astfellhcat sa Jucreze in regiunea activa (sau Jiniaril), cum am aratat mai devreme,
joncjiunea BE are rezistenta mica datoritii polarizarii directe, iar joncjiunea BC are
rezistenta mare datorita polarizarii inverse.
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
Sa explica!i cum se folose~te tranzistorul ca amplificator de tensiune
I> Sa descriep procesul de amplificare
I> Sa elaborap drcultul echivalent de c.a. pentru o schema e!ementara de ampli-
ficare cu tranzistor
,.. sa determinati ca~tigul in tensiune al unui amplificator elementar cu tranzistor
: j
I
De exemplu, RE este o rezistenta ln c.c., aflata ln circuitul exterior al emitorului, iar Rr. este
o rezistenta in c.a., in circuitul exterior al ernitorului.
Ainplificarea cu tranzlstor
A~a cum a}i invatat, tranzistorul produce o amplificare a curentului deoarece curen-
tul de co!ector este ega! cu curentul de baza 1runulpt cu ca~tigulin curent, p. Curentul de
baza tntr-un tranzistor este foarte mic in comparaj'ie cu curen!li de emitor ~i colector. Din
aceasta cauza, curentul de emitor este aproximativ ega! cu eel de colector.
Sa privim acum circuitul diri fig. 4-20(a) din perspeciiva celor amintite anterior. Peste
V58, tensiunea continua a sursei de polari.zar~, se suprapune tensiunea alternativB. Vin prin
conectarea celor doua surse in serie cu rezistorul din baza, RB' cain figurB.. Tensiunea de
polarizare Vee este conectatii Ia colector prin intermediul rezistorulul diri colector, Rc
FIGURA 420 Rc
Circuit elemenfar de
amplificare cu tranzistoi.
+

'
r
'
Marimi de c.c. ~I de c.a.
1nainte de a prezenta principiui amplificiirii cu tranzistor este necesar sa trecem in
re~sta notapile pe care le vom folosi pentru curent, tensiune ~i rezistenta, intrucat cir-
cw:ele de arnplificare sunt caracterizate a tat de mfuimi de c.c., cat ~i de mB.rimi de c.a ..
In textul de fata, majusculele cursive sunt folosite a tat ln c. c., cat ~i tn c.a.; pentru
desemnarea curenp.lor (J) ~;i a tensiunilor (V). Acest mod de.notare se aplidi mB.rimilor
de c.a. eficace, medii, de v.rf ~i v&rf la varf. Valorile curenplor ~i tensiunilor alternative
r
(a) Circuitul cu tensiunile d\3 intrare in c.a.,
vln. ~j de polarizare, in c.c., suprapuse
'='
v~
v,c\JVV
(b) Formele de unda

L
se vor considera totdeauna cele eficace, ln lipsa unei men}iuni explicite. 1n unele IucrB.ri
se utilizeaza litere mid - i ~i v - pentru marimile de c.a., tnsa noi vom rezerva aceste
notap.i numai pentru valorile instantanee. Pentru a face deosebirea tntre mB.rimile de c. c.
I_; ~i cele de c.a. vom utiliza indicii.
MB.rimile de c.c .. vor avea indici din majuscule drepte (necursive). De exemplu, 18 , Ic
~.i IE su~t curenpi de regim continuu ai tranzistorului. V8 E, VcB ~i VCE sunt tensiunile con-
tinue diritre terminalele respective ale tranzistorulul. Tensiunile cu indicii formati diritr-o
singura litera, ca, de exemplu, VIV Vc ~i VE' reprezinta potenp.alele de c.c. ale te~inalelor
respective fata de masa.
MB.rimile de c.a. ~i cele variabile aleator sunt desemnate prin indici scri~i cu litere (c) Circuitul echivalenl
mici, cursive. De exemplu, lb' I, ~i I~ sunt curenp.i de c.a. ai tranzistorului. Vbe' V,b ~i V,~ de curent altemativ
sunt tensiunile de c.a. dintre terminalele respective ale tranzistorului. Tensiunile cu
indicii formap diritr-o singura litera, ca, de exemplu, Vv V, ~i v., reprezinH\ potenpalele Tensiunea alternativa de intrare genereaza un curent de baza alternativ, care va deter-
variabile ale terminalelor respective f~ta de masa. mina producerea unui curent alternativ mult mai mare in colector. Curentul alternativ de
Pentru rezisten~ele interne- ale tranzistorului se aplidi. o alta regula. Dupa cum vom colector dB. na~tere, peRc, unei tensiuni alternative ce reproduce tensiunea altemativii de
discuta mai t.rziu, tranzistoarele au rezistente interne de c.a. desemnate prin r' ~i un intrare, tnsa amplificata ~i inversata. Procesul se desfa~oara in regiunea activa de
indice corespunzator. De exemplu, rezistenta interna ln c.a. a emitorului se noteaza r'r. funcponare a tranzistorului, cain fig. 4-20(b).
Rezistenfele din circuitul extern coqectate la terminalele tranzistorului se noteaza cu Clrcullul echlvalent de c.a. !n cazul ideal, sursele de tensiune continua de polarizare
majuscula cursiva R, urmata de un indice care le deosebe~te pe cele diri drcultele de c.c. apar ca scurtcircuite fata de tensiunea alternativa. Prin urmare, circuitul echivalent de
de cele din drcultele de c.a. (cand este cazul), exact cum am notat.tensiunile ~i curen!li. c.a. poate fi reprezentat ca !n fig. 4-20(c), in care V88 Vee au fast inlocuite prin legaturi
fn scurtcircuit.
208 Tranzistoare bipolare cu jonc\iuni Func\ia de comutare a tranzistorului 209,....,
j
JoncP,unea bazfi-emitor, polarizata direct, prezinta: o rezistenta foarte sdizuta In c.a. Rezolvare
AceasHi rezistenFi intern. in c.a. a emitorului este notata r;. Conform fig. 4-20(c), curen- ca9tigul in tensiune este:
tul alternativ de emitor este:
A =Rc =1kn= 20
v r; son
Prin urmare, tensiunea alternativa la ie9ire va .fi:
Tensiunea altemativa din colector, Vc' este egaHi cu cfiderea de tensiune alternativ8 peRc
v, =A.vb =(20)(100mV)=2Vef "'
;
'

i_.
V, = I,R,
Exercipu complementar Ce valoare Rc este necesara 1n circuitul din fig. 4-21 pentru a
fntrucat 1, =le tensiunea alternativa din colector este: obpne un ca~tig !n tensiune de 50? ; !
V'" :I~Rc -----,-----------------------------------
SECTIUNEA 441NTREBliRI RECAPITULATlVE
Puteni considera V& ca fiind tensiunea alternativB. de intrare in tranzistor, cu Vb =
Vi"- I!ft 6 V, se consider. ca fiind tensiunea alternativfi de ie~ire a tranzistorului .. Rapor- 1. Ce este amplificarea?
tul dintre V, ~i Vb este ca~tigul in tensiune alternativ8, Av al circuitului cu tranzistor. 2. Cum se define>le ca>ligul in tensiune?
3. Numili doi dintre factorii ce determina ca>ligul in tensiune al unui amplificator.
A = V, 4. Ce ca~tig in tensiune are un amplificator cu tranzistor, a carui tensiune de ie~ire este de
' v,
inlocuind V, cu JeRe ~i Vb cu Il;, obtinem:
5 Vef, iar cea de intrare, de 250 mV et?
5. Un tranzistor conectat cain fig. 4-21 are r;= 20 n. Daca Rc este de 1200 n, cat este ' i

ca>ligul in tensiune? '

A,= V,;; I,Rc

V11 ler;
Ie se simplifidi; prin urmare:
4-5 FUNCTfA DE COMUTARE A TRANZISTORULUI
(49)
Tn secjiunea precedenta am discutat despre fun cpa de amplificare liniara a tranzistoru
Ecuapa (49) arata ca, pentru tranzistorul din figura 4-20, arnplificarea (sau ca~tigulin lui. AI doilea mare domeniu de utilizare a tranzistoarelor este comutapa. Cand lucreaza
tensiune) depinde de valorile Rc ~i r;. 1n regim de comutape, tranzistorul funcponeaza altemativ 1n blocare ~~ 1n saturape.
AvAnd In vedere ca. Rc este lntotdeauna mult mai mare decat r;, )nseamna di tensi
I Caracteristicile de comutape ale tranzistorului sunt utilizate 1n circuitele digitale.
I'
unea de ie~ire este totdeauna mai mare decat tensiunea de intrare. In capitolele urmii- Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
toare vor fi prezentate 1n detaliu diferite tip uri de arnplificatoare. I
Sa explicaji ro!ul de comutator electronic a!tranzistorului
,.. sa analizati un circuit de com uta tie cu tranzistor in blocare ~i in saturap.e
Determinati ca~tigulln tensiune 9i valoarea tensiunii alternative de ie~ire pentru cir- ,.. sa descriep. conditiile care determinii blocarea
r;
cuitul din fig. 4-21, dadi = 50 n. ' ,.. sa descriep. condipile care determina saturapa
FIGURA 4-21 Rc ,.. sa comentati un circuit elementar de comutap.e cu tranzistor
Figura 1-22 ilustreaza principiul de functionare a tranzistorului ca dispozitiv de
cornu tape. In condi~e din fig. (a), tranzistorullucreaza !n regiunea de blocare deoarece
jonctiunea bazii-emitor nu este polarizata direct. De aceea, teoretic, intre colecto~ ~i emi-
tor exista o intrerupere, echivalenta cu un 1ntrerupator deschis. In fig. (b), tranzistorul
funqioneaza in regiunea de saturape, intruc.t joncp.unile bazii-emitor ~i bazii-colector sunt
polarizate direct, iar curentul de baza este suf!cient de intens pentru a detennina atingerea
valorii de saturap.e a curentului de colector. In aceste condipi, teoretic, emitorul ~i colec-
'
torul sunt in scurtcircuit, echivalent cu un lntrerupiitorinchis. In realitate exista o didere de
'

tensiune de pana Ia c.teva zecimi de volt, ~;i anume, tensiunea de saturaJ:ie, VCE(sat)
n
' '
 ~~u rranzistoare bipolare cu jonctiuni
~.
~ .
....
\
Func!ia de comutare a tranzistorului 211

+Vee +Vee +Vee +Vee

i FIGURA 4-23 Vee
' +10 v

Rc lc=O Rc fC(sal) Rc 1 kn
Rs
ov v..
la=O

(a) Bfocare- fntrerupator deschis

FiGURA 4-22
' (b) Salura~e- intrerupalor inchis

Modelul ideal de func(ionare in regim de comuta(ie a tranzistoru/ui.

Rezolvare
(a) Daca VIN ~ 0 V, tranzistorul este blocat (se comporta ca un !ntrerupiitor deschis) ~i
Vc 8 ~Vcc~10V
(b) lntruci\t se neglijeaza VcE(gt) (considerata 0 V),

;
i
~
i
!
Condifiile de blocare
A~a cum am ar~itat, tranzistorul se a!Ui In regiun~a de blocare dadijoncfiWlea bazii-e-
mitor nu este polarizata direct. Curentul rezidual se neglijeaza, toti ceilalF curenti sunt
Iq~,, ~ i: ~ ~~~ ~ 10 rnA

egall cu zero, deci VeE este egala cu Vee I . ~Iq~,,~10mA~so ..

,. .,
''~"' Po<
" 200 1-".
r i (4-10)
Aceasta este valoarea J8 necesara pentru a aduce tranzistorul Ia pragul de saturap.e.
Condlflile de saturatle Daca 18 continua sa creasdi peste aceasUi valoare, tranzistorul va intra mai mult in
regiunea de saturatic, insii Ic nu va mai cre~te.
Dupa cum ap. lnviitat, cfutd joncp.unea baza-emitor este polarizata direct ~i curentul
'i..J'
f
(c) cand tranzistorul func}ioneaza la saturap.e (intrerupator inchis), VBE = 0,7 v.
de baza are valoarea suficient de mare pentru a permite atingerea valorti maxirne a
Tensiunea pe R8 este:
curentului de colector, tranzistorul lucreaza In saturatie. Formula curentului de colector
la satura)ie este: V,. ~VJN-VBE;;;5V-0;7V~4,3V

Valoarea maxima a R8, necesara pentru ca valoarea minima a 18 sa fie de 50 ~-tA, se cal-
(4-ll)
,_ culeazii din legea lui Ohm astfel:
VR, 4,3V
Deoarece VcE(sat) este foarte mica In compara}ie cu Vee, de obicei se neglljeaza. Rae J ~--~--~86kn
Valoarea minima a curentului de baza necesarii pentru aducerea tranzistorului In sa- mi>X I B(min) 50 !lA
tura}ie este: ExerciJiu complementar Determinap valoarea minima a I 8 necesarii pentru a aduce !n
saturape tranzistorul din fig. 4-23, dacii P,,,, este de 125 ~i VCE(ot) este de 0,2 V.
! ! (4-12)

I a .trebuie sa fie mult mai mare decat IB(~ln) pentru ca tranzistorul sa depii~easdi sufi- 0 apllcatie simp Ia cu tranzlstor in comutatie
'i Tranzistorul din fig. 4-24 este utilizat drept !ntrerupiitor pentru a aprinde 9i a stinge
cient pragul de saturatie.
un LED. Sa consideram di Ia intrare se aplidi o tensiun.e rectanguladi cu perioada de 2 s,
caIn ilustrap.e. Cfuld semnalul rectangular are valoarea de 0 V, 'tranzistorul este blocat ~i,
_neexistfuld curent de colector, LED-ul nu Iumineaza. La nivelul superior ai formei de
(a) Care este valoarea VCE pentru tranzistorul din fig. 4-23, daca VIN ~ 0 V?
undij, tranzistorul se satureaza. Ca urmare, LED-ul devine polarizat direct, iar curentul
(b) Care este valoarea minima a 18 , necesara pentru a aduce acest tranzistor 1n satu- de colector rezultat, care !1 strabate, produce emisia de lumina. Obpnem deci un LED
ra)ie, daca P,,,, ~ 200? Se neglijeazii VcE(,.;t)' care sta aprins o secunda ~i stins urmatoarea secunda.
(c) Calcula}i valoarea maxima a R 8 dacii Vm ~ 5 V.

!. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .............-~-~------------------------
212 Tranzistoare bipolare cu jone!iuni Funetia de eomutare a tranzistorului 213 !j
FiGURA 4-24 +Vee SECnUNEA 4-SINTREBARI RECAPITULATIVE
Tranzistor utilizat pentru aprindi1rea 1. Care sun! cele doua stari ale unui tranzistor ce functioneaza ca un comutator?
i stingerea unui LED. 2. CMd are curentul d"e colector valoarea maxima?
Rc
3. Cand este eurentul de eoleetor aproximativ egal cu zero?
4. ln ee condi!ii VeE = Vee? ::
5. cand are VeE valoarea minima?
ON ON
,.....-... _...... Rs
~ Ill
nn o--11/1~
!1sbfF r1

Slmbolurl Curentl ~I tenslunl

LED-ului din fig. 4-24ll este necesar un curent de 30 rnA pentru ca lumina ercisa de el
sa fie suficient de intensa. Prin urmare, curentul de colector trebuie sa fie de aproximativ npn
Coleelor

s~-EQ s.m-EQ -~-~

-
jle
Emltor f
pnp
Col ector

Emitor
fE':::fc+ls
I,

le
i?. ~-
(0,7V)
Vee
-
(0,7V)
~CE

+
Cl

\ ":

30 rnA. Detenninap. amplitudinea tensiunii de intrare rectangulare necesara pentru a : i

aduce tranzistorul in satura}ie, daca valorile folosite tn circuit sunt cele date in continuare. Amplificarea
Utiliza!i !n calcule dublul valorii minime a curentului de bazii, ca rnarjii de sigurantii pen-
tru saturarea tranzistorului. Vee= 9 v, VeE("')= 0,3 v, Re = 270 n, R, = 3,3 k n, P,,,, =50. +Vee li

Ca~tigulin ca~tigul
Rezolvare
lqs~t}
Vee - 9V-0,3V
VcE(siltJ
32,2 rnA Rc ~ fc curent continuu in tensiune
Rc 2700 alternativ.li
JC{sat) 32,2 rnA
644 11A A=V,=Rc
JB{min)
P,, 50 v; '
' r,
Pentru a avea siguran~a ca. tranzistorul este saturat se ia in calcul dublul valorii JB(min)'
adicii 1,29 rnA. Atunci:

I,
v,, v{n -0,7 v Circuitul de-c.c. Circuitul echivalent de c.a.
R, 3,3 kn Amplificare liniarii: joncfiunea BE polarizata direct ' .

De aid se ob}ine amplitudinea tensiunii de intrare rectangulare, Vin' joncp.unea BC polarizata invers
V;, -0,7V = 21,,"",1R, = (1,29 rnA)(3,3 kn) Blocare ~~ saturatle
V;, = (1,29 rnA)(3,3 kn)+0,7 V = 4,96 V
+Vee +Vee +Vee

+- ~
Exercipu complemental Dadi in locul LED-ului din fig. 4-24 se utilizeazii unul care
necesita 50 rnA pentru a ernite lumina cu anumiti parametri, tnsa nu este permisa Rc lc 0 Rc j /c
m.lirirea arnplitudini~ semnalului de intrare Ia peste 5 V sau Vee sa fie mai mare de 9"'
cum trebuie modificat circuitul? Enumerap. componentele care trebuie inlocuite ~i nolle
valori ale acestora.
-Vee
/s=O

R,
Vc==Vec -Is

R,
+
+
VcOV

le 0 fntrerupatorul
- -=- echivalent

Blocare:jonctiunea BE polarizata invers Saturafie: joncrunea BE polarizatii direct

jonc~iunea BC po!arizatii invers joncrunea BC polarizatii direct
n
 --- - ,,.,.,,.. ,..,~.., .. ,.._ UI!"'\JIC.IIC '-U JUIIl.~IUIII Tncapsularea tranzistoarelor ~~ identifrcarea terminalelor 215

/ 2
~Colector

I z~~Emitor
46 INCAPSULAREA TRANZISTOARELOR 3Coleclor 3Coleclor

~~ IDENTIFICAREA TE.RMINALE.LOR
~ Baz~~
1
Baza- 32 1
1 Emilor 1 Emilor 3 .
Tranzistoarele se realizeaza !ntr-o gam a larga de capsule, in funcjie de destinajia lor. Cele 32 21 .
care se monteaza pe distanjiere sau radiatoare sunt, de obicei, tranzistoare de putere.
Tranzistoarele de putere mica sau medie au capsule mai mici, din metal sau material (a) T0-18 sau T0-206M (b) T0-39 sau T0.205AD (c) T0-46 sau T0-206AB
plastic. Se mai poate face o clasificare a capsulelor pentru dispozitivele destinate func-
jionarii Ia frecvente inalte. Dumneavoastra trebuie sa va famiflarizaji cu aspectul capsule
lor de tranzistoare obi~nuite ~~ sa puteji identifica tenmina!ele de emitor, baza ~~ colector.
Secjiunea de fat~! trateaza incapsularea tranzistoarelor ~~ identificarea tenminalelor.
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
Sa identificaji diversele tipuri de configurajie a capsulelor de tranzistoare
'I Bazi~C.
32 1
~
elector

1Emitor
~2~C:::::ula
32 aza~
41 1Emitor
1 Emitor
2 Baza
~ 3 Colector-

~ sa enumeraj:i trei marl categorii de tranzistoare (d) T0-52 sau T0206AC (e) T0-72 sau T0-206AF (Q Configuraia tenninalelor (vedere de
,.. Sa recuno"l'leJ:i diferite tipuri de capsule ~i sa identificaJ:i configuraJ:ia tenninale!or dedesubt). Emitorul este eel de
' FIGURA 426 tanga marcaj.
L
Categorli de tranzlstoare Capsule din metal pentro tranzistoare de uz general/de semnal l'(fic.
Producatorii de dispozitive clasifidi tranzistoarele in trei marl categorii: de uz general/ 3
de semnal mic, de putere RF (de radiofrecventa/microunde). De~i tranzistoarele din

*'
fiecare dintre aceste categorii sunt realizate, in general, cu un anumit tip de capsula,
exista capsule folosite pentru dispozitive aparp.nand mai multor _categorli. Fadi a ignora
acest aspect, sa examinam acum capsulele caracteristice fiedirei categorii de tranzistoare
pentru ca, atunci c.nd vep. privi 0 cartela cu circuit imprlmat, sa ~tip. de la prima vedere 7
din ce categorie fac parte tranzistoarele utilizate. Colector 1 7 Coleclor
Tranzistoaro do uz uonoraUdB somnal mic Tranzistoare!e de uz general/de semnal mic sun!
folosite de obicei in amplificatoarele de putere midi sau rnedie sau in circuitele de comu-
taJ:ie. Capsulele lor sun! fie din material plastic, fie din metal. Unele tipuri de capsule conJ:in Baza~
2~6 Baza
mai multe tranzistoare. Figura 4-25 prezinta capsule uzuale din material plastic, figura 4-26
-capsule metalice, iar in fig. 4-27 a par capsule ce includ mai multe tranzistoare. Unele din- Emitor 3 5 Emltor
Ire capsulele conJ:inand mai multe tranzistoare, cum sun! DIP (dual-in-line - doua tranzis
{a} Doua tranzistoare ln capsula metaJica (b) Capsula DIP cu patru lranzistoare ji capsula
toare aiaturate) ~i SO (small-outline- capsula mica), sun! folosite ~i pentru circulte integrate.

1616
'~
plata cu patru tranzistoare. Punctur indicii pinul 1.
Este indicata configurap.a terrninalelor pentru a putea identifica emitorul, baza ~i colectorul.
2 15
3 Colector 3 Coleclor 3 14

1
~ 3 Col ector 4 13

,,~~- Baz~~ 1~Baza~

3 5 12
6 11 Colector 9 7 Colector
2 1 7 10
a s
1 Emitor 2 2 Emilor ~1
' . 23 9 Baza105Baza
~ Emitor 2 4 Emitor

(a) T0-92 sau T0-226M (b) T092 sau T0226AE (c) SOT-23 sau T0236AB (c) Capsula SO cu patru tranzistoare pentru montare pe
suprafaja (SMD- surface-mount device). (d) Capsula ceramica plata cu doua tranzistoare
FIGURA 4-25
FIGURA 427
Capsule din material plastic pentru tranzistoare de uz generaVde semna/ mic. Sunt indicate codurite JEDEC TO,
cele actuale i cele mai vechi. Configurafia termina/e!or poate varia. Consultafi de fiecare data foaia de catalog. Capsule uzuale pentru mai multe tranzistoare.
216 Tranzistoare bipolare cu joncVuni Depanare 217 ,--,

Tranzls!oaro do pu!ere Tranzistoarele de putere se folosesc Ia curenp mari(de obicei, SECTJUNEA 461N1REBJ\RI RECAPITULATIVE
mai marl de 1 A) ~i/sau tensiuni marl. De exemplu, etajul final audio al unei combine 1. Enumeraji cele trei mari categorii de tranzistoare bipolare cu joncjiuni.
stereo contine un amplificator cu tranzistoare de putere, al carui semnal de ie~ire se 2. Cum identificati terminale/e unei capsule metalice care contine un singur tranzistor? I
!
aplidi difuzoarelor. Figura 4-28 prezintii cateva capsule utilizate frecvent. In cele mai 3. La care dintre regiunile tranzistorului se conecteaza piesa sau capsula metalica in cazul
multe cazuri, piesa ori capsula metalidi este conectaHi la colector ~i se pune in contact tranzistoarelor de putere?
'
termic cu un radiator, pentru disiparea d.ldurii. Observap., tn fig. (g), dit de mic este
cipul tranzistorului m comparap.e cu dimensiunile capsulei.
Tranzlstoare de RF Tranzistoarele de RF sunt destinate funcponiirli Ia frecven'e extrem 4-7 DEPANARE
de inalte ~i sunt folosite, de obicei, in diverse scopuri in cadrul sistemelor de telecomu-
nicatiJ ~i a! a! tor aparate care lucreaza Ia frecven'e inalte. Formele lor ciudate ~i configu-
rapa terminalelor au scopul de a optimiza anumi'i parametri de inaltii frecven,ii. In fig. Dupa cum ~i!i deja, o deprindere foarte important! a celor ce lucreaza in electronica
este abilitatea de a descoperi functionarea defectuoasa a unui circuit ~i a identifica
, _ _j

4-29 sunt prezentate cil.teva exemple.

piesa defecta. Tn aceastii secpune sun! prezentate aspectele elementare ale depanarii
c circuitelor de polarizare a tranzistoarelor ~i ale verificarii tranzistoarelor.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fi!i capabil:
Sa remediaji diverse defecjiuni ale circuitelor cu tranzistoare
l>- Sii definip punclul flolanl
l>- Sa depistap defectul dintr-un circuit cu tranzistoare prin masurarea tensiunilor
l>- Sii folosip multimetrul digital pentru a verifica un tranzistor
(a) T0-3 sau (b) T0-218 (c) T0-218AC (d) T0220AB ,.. sa explicap_ cum poate fi echivalat un tranzistor cu doua diode
T0-204AE ,.. sa comentap. miisurarea in circuit ~i in afara lui
... sa ariita~i importan~a pentru depanare a punctelor de miisura
... sa prezentap. modul de masurare a curenfilor reziduali })i a amplifidrii

Depanarea circuitului de c.c. al tranzistorului

E~
intr~un circuit simplu de polarizare a tranzistorului pot surveni dHeva defecp.uni.
Acestea sunt: intreruperea rezistoarelor de polarizare, conexiuni intrerupte sa1.:1 imper-
fecte (lipituri red), borne in scurtcircuit, intreruperea sau str5.pungerea tranzistorului
B insu~i. Figura 4-30 prezinta un circuit elementar de polarizare a unui tranzistor, toate
valorile tensiuni!Or avand masa ca referintii. Cele doua tensiuni de polarizare sunt:
(e) T0225A (Q Montare pe suprafa\a (g) Vedere in sec!iune, cu minusculul cip al tranzistorului V 88 =. 3 V ~i V cc = 9 V. Sunt indicate tensiunile corecte 1n baza ~i 1n colector. Vom prezen-
(SMD) montat in capsula ta mai jos modul de deterrninare analitica a acestor tensiuni. Consideram Pc.c. = 200,
aceasta fiind m.edia valorilor maxima )d minima ale parametrului hFE pentru tranzistorul
FiGURA 4-28 2N3904 din foaia de catalog din fig. 4-19. Bineinleles, o alta valoare pentru hFE (~ 0 J va i:
Tranzistoare de putere uzuafe. conduce la obp.nerea unui rezultat diferit, pentru acela~i circuit.
C E V8 =V8, =0,7 V

E~B
r. = 3 v -0,7 v 2,3 v = 411 A
56 kfl 56 kfl ' ~

(a) (b)~ lc = p,LlB = 200(41,1 ~A)= 8,2 rnA

Vc = 9 V -lcRc =9 V -(8,2 mA)(560 !2)=4,4 V
~

'

FiGURA 4-29
Exemple de tranzistoare de RF.
 ... .._u - II QIIO:.I:J~Ual C Ul~UI_drt: CU jOnCpUnl Depanare 219

FiGURA 4-30 Vee Vee

Figura 4-31 ilustreaza cele diteva defecte ce pot Vee +9V Vee
apiirea in acest circuit, precum ~i simptomele care Circuit efementar de +9V +9V +9V
Ie insofesc. Simptomele sunt reprezentate de tensi- po/arizare a unui tranzistor.
L..i
Re
unile incorecte m.!isurate. Punct flotant este un Re intrerupl 5600
punct din circuit care nu este conectat direct Ia 560n R,
masa sau Ia o bomii cu tensiune Constanta. Din . Rs 0,7V 4,4 v v, v..
R,
v, R,

L
aceastii cauzii, in punctele flotante apar tensiuni cu v,,
+3V
o--"1\!V-.;.:.;...+
56k.n
2N3904
t3V
56kn
2N3904
+3V 56 kn ' 3 v +3V
56kn
valori foarte mid 9i uneori fluctuan!e, de ordinul
f1V sau de dJ:iva m V. Defectele din fig. 3-41 sunt
printre cele mai frecvent inta.Inite, dar nu sunt sin- ":"

gurele care pot aparea. (d) Defect: Colectorul intre- (e) Defect: Emitorul intrerupt (f) Defect: Coil.exiunea la
rupt in interior in interiOr masa intrerupHi
Veriflcarea tranzistoarelor cu multimetrul digital (MMD) Simp tome: 0,5 V ... 0,7 V Simptome: 3 V pe tenni- Simptome: 3 V pe termi-
0 metoda rapid8. de a afla dadi joncpunile tranzistorului sunt intrerupte sau pe terminalul bazei, nalul bazei. 9 V in colector nalul bazei. 9 V in colector
str8.punse este miisurarea cu multimetrul digital. Pentru aceasta trebuie sa consideram datorita caderii de tensi- deoarece nu mai exista deoarece nu exista curent
tranzistorul ca fiind un ansamblu de doua diode conectate a~a cum se ara!a in fig. 4-32 une directii pe joncpunea curent de colector. Natural, de colector. 2,5 V sau rriai
baza~emitor. 9 V in colec- 0 V in emitor. mult in emitor din cauza
~tat pentru tranzistoate npn, cat ~i pentru pnp. ]oncj:iunea baz.li-colector constituie una
tor deoarece nu mai exista ciiderii de tenSiune directii
dintre diode, iar joncp.unea baz.li-emitor, pe cealaltii. curent de colector din pe joncJ:i.unea bazii-emitor.
Amintip-va di o dioda tn stare bunii indicii o rezistenfii foarte mare (sau intrerupere) _cauza intreruperii. Curentul direct circulii prin
Ia polarizarea inversii ~i o rezistenfii foarte midi Ia polarizarea directii. Diodele intrerupte rezistenta internii a volt-
indicii o rezistentii foarte mare (sau intrerupere) In ambele moduri de polarizare. Diodele metrului cu care se
striipunse sau scurcircuitate intern vor indica zero sau o rezistentii foarte mica 1n ambele efectueaza miisurarea.
moduri de polarizare. Defectul eel mai frecvent a! diodelor este 1ntreruperea. lntrucat Pozlponarea multlmetrulul digital pentru testarea dlodelor Multe multimetre digitale sunt
joncfiunile pn ale tranzistorului sunt, practic, diode, se comportii, in linii mari, asemana~ previizute cu o pozip.e pentru testarea diode/or, care constituie o modalitate convenabilii
tor acestora. pentru testarea unui tranzistor. Un multimetru digital obi~nuit, ca acela din fig. 4-33, are
marcat un mic simbol de dioda in pozip.a respectivii Gl comutatorului de functii. Atunci
u Vee Vee Vee cfutd este selectatii pozip.a pentru testarea diodelor, aparatul fumi?eazii din ~interior o
+9V +9V +9V tensiune suficienta pentru polarizarea atat directa, cat ~i inversa a unei joncP.uni. de
tranzistor. AceasHi tensiune intemii poate varia In funcfie de marca aparatului, insii in
Re intrerupl Re general este cuprinsa intre 2,5 V fi 3,5 V. Starea joncJ:iunii testate este indicata prin
-.J intrerupl 5600 afi~area, unei valori de tensiune.
Rs ~v
v.. v..
R,
v.. Re
c
+3V
intrerupt 2N3904 +3V 2N3904 +3V 2N3904 c c c
56 kn 56kn
.._;
~v

(a) Defect: Rezistorul din bazi! (b) Defect: Rezistorul din (c) Defect: Baza intrerupta in
'~
intrerupt colector intrerupt interior E E E E
Simptome: Valori de J.l V, Simp tome: Valeri de J..1 ~ Simptonte: 3 V pe termi- npn pnp npn pnp
pana 1a ca.pva mV, ale ten~ a
pan la capva rnv, ale ten- nalul bazei. 9 V in colector,
siunii din bazii, din cauza siunii din colecto~ din tranzistorul fiind blocat.
punctului flotant. 9 V in cauza punctului flotant. (a) Pe ambele joncJ:iuni ar trebui sa se (b) Teoretic, ambele joncpuni ar trebul
colector, tranzistorul fiind 0,5 v ... 0,7 v in baza, da- miisoare 0,7 V 0,2 V, in polarizare sa prezinte o INTRERUPERE 1n
blocat. torita diderii de tensiune dire eta. polarizare ~versa.
directa pe joncpunea
bazii-ernitor. FiGURA 433
FIGURA 4-31 Tranzisfor considerat ca ansamblu de doua diode.
Defecte i simptome uzuale ale circuitefor simpie de pofarizare a tranzistoarelor.
 220 Tranzistoare bipolare cu jonc)iuni Depanare 221

Tranzlstorulnuestedelect In fig. 4-33(a), firu! ro~u a! aparatului qe masura (plusul) este FIGURA 4-34
conectatcu baza unui tranzistornpn,iar eel negru (minusul), cu emitoru!, pentru a pola- Testarea unui tranzlstor npn
riza dir~ct joncp.unea bazii-einifor. ,Padi joncfiunea este bunii, -~aloarea afi;;a.Hi va fi defect. Pentru testarea unui .
cuprinsii.intre 0,5 V ~i 0,9 V, v~oar~a tipjcii in polarizare directa Hind de. 0,7V. lraOziStOr pnp trb1.fle ,lnversate
fire/e.
In fig. 4-33(b), firele au fost inversate astfel ca jmlctiunea baza-emit9TSi fie polariza-
Ui inve~$, dllpii cllffi se observii. Dadi . trciitZist?rul funcp.oneazii cox:ect,Val<?a!ea afi9atii va
depinde de. sursa de tensiune din interiorul aparatului. Valoarea de 2,6 V din ilustratie
este uzualii ~~ aratii di rezistenfa fn cOriducp.e inversii a joncp.unii este foarte mare, pe ea
regiisindu-se, :praC~k, toatii tens,illl1e,a.,fumJ:~a.t~ ~e sursa intemii .
. Prdcedeuld,escris111ai sus se repeta peritru joncrunea btjZii-colector, ca in,fig. 4-33(c)
~i (d). In cazul, unui tranzistor pnp; peJ:ltru toatemasuratorile descrise mai. sus trebuie
schilnbata polaritatea firelor aparatuliti de mijstirii. (a) Daca )onc!iunea B.C:es!e inlreruplil, (b) Oaca jonCjiuneaesle strapunsa,
tesiarea ei in ambele rriodUri de testarea Si are ca. rezultat
Porciiizar~ ar~ Ca-rezU,i~t_.-~fi~area afiarea va!oni de 0 Viil ambe!e
acelel~>l valori (uz~al, 2,60 V). moduri de polarizare. oaca
jo~cpunea este strapunsa
incomple~ valoarea afi,alil va fi mai
mica de 2,6 v.
1
~ '
Vt!rllicarea traJUistoarelor cu ohmmetrul. ~i cumultimetrele ctigitale care nu au o pozitie
peritiu verifitarea diodelor s~u tin soclu pen~ masurarea hFE se poate verifica daca
joncp.unile tranzistoarelor sunttntrerupte sau striipunse, fixfuld comutatorul de funcpi in
pozitia de ohmmetru. La testul de polarizare ctirecta a unei joncjiuni pn bune, veti obrne
o valoare de rezistenta care depinde de bateria din interiorul apanitului. Multe aparate
nu dispun, pe scara de. ohrni, de sufidenHi tensiune pentru a po~ariza direct, 1n mod
corespu,nziitor, o jonqiune, valoa_rea_afi$atii in asemenea cazuri putand varia de Ia dte-
va sut~ la ditev~)nii de ohmi.
F1 GUllA 4-:33 Pentru o jopcp.une in stare bunii tri polarizare:,inversa,.rezisten~a abpnuta ~,ste foarte
Testarea uzuafB, cu multimetrul digital, a unui tranzistor npn care funcf/oneaz? corect. Pentru testarea unui mare~t nu se.'incadreazii ln_dom~niul, de masura a1 majoritiitll aparatelbr.1n asemenea
tranzisfor pnp trebuie inversate fire/e.
caitiri, depii~ir~a <;IomeniulUi de masura poate fi s_emnalizata prin aft~area ,intermitenta
TraJUistorul este de,ect Dacii tranzi~torul este defect, pr,zentand o intrerupere a unei a cifrei 1 sau a unor liniuje, in functie de tipul MMD.
joncpuni sau a ~~~ ~~.z:exiuni inte~~-'-- ~:alearea de tenSi4ft~ .~ata yaB ~~a. tipidi pentru De~i multimetrul digital nu afi~eaza cu precizie valorile rezisten)elor in conducre
un circuit intrerupt (~,e obicei, 2,~ Vpentru numeroas,e tipuri de Mlv!DJ cand joncjiunea directa ~i iiwersa, acestea constituie indicii suficiente asupra corecti~~d~_nii fullc!_io.niirii
respectiva este pol~rl,z~ta att direCt; cqi invers1 cum aiata. fig. 4-34(a),Dacao joricjiune jo.J;lcp.unilo~ pn .ale tmp.i tranzistor. Semnaliza~.ea de depa~ire a dOineniulUi cle 111asura
este strapunsa, aparattil afi~eaza 0 Vinambele moduri de polarizare, cain fig. (b). Uneori, indicii faptul di rezistenta in coi19-ucp.e ihVefsii este extrem de mare, dupii cutn este de
o jonct[une defect~_poate prezenta, in_ ambele mod uri d~ polarizare, o mica rezistenta, ln a~teptat. 0 v~loare de cteva sute pana la c.teva. tniide ohmi tn polarizare ctirecta arata
loc de scurtcircuit. In a~emenea cazuri, yaloarea afi~ata va-fi. mult mai midi dedt tensiu- di reziStenta in Condudie diredii este relativ micii fata de cea In conductie inversa, cum
nea de go! obi~nuita. De exemplu, o joncrune strapunsa incomplet poate genera o valoare era de a~t~ptat. ' ' '
a tensiunii de 1,1 V tn ambele sensuri, in loc de 0,7 V in polarizare directa ~i 2,6 V in
polruizare inversa; Cti ar fi. normal. Tranzlstormetre
Unele tv/MD au pe parioul frontal un soclu special pentru testarea parametrului hFE Tranzistoarfle potfi verificate cu tranzi:Stonne~:J;U-1 atat atunci cB.nd sunt conectate in l j
G3c.c) ai tranz~stoar'elor. Daca tl-imzistorul a fast introdtis incorect in acel so~l.u ~a~.. P.~c_a circuit, dt ~i at unci cind suntd~sprim~e. De eXeinplu, sii presupunem di un._amplifi~ator
nu functioneaza cored ca urmare ~ d~fect~rii u~ei j?rictiuni sau a u~u?i colile~uni realiza.t pe b cartelii cu circuitul imprimat ~u mai functioneazii corect. Din. experien~a
interne, cele mai Inulte aparate de masura afi~eaza intermitentcifra 1 sa_ti- O:Dadi vci- dumneavoastra de depanator ~tijicii !lu este bine sa dezlipiJi coinponentele de pe placa
loarea afi~ata se tnc~dreil.za in plaja de valori a parametrului Pc.c. pentru tran.i~Storul dect dacii sunteti aproape sigur' ca ati identificat piesa defecta sau daca nu cunoa~teJi o
respectiv, inseamna ca. acesta func~ioneaza corect. Plaja de valori pe~tru Pc.c. se afla din alta moqalitate de a izola comp6nenta defectii. Cnd dezlipiti componentele exista riscul
foaia de catalog, de a deteriora ~i~lte ]ipi~u;i ~.~ll t~aseul rcuitului .irnJ'.rimat
I
 -.w"" - 11 OIILI:)lUCH t;: UIJJU!are CU JOnqiUni Depanare 223

Prima etapa este verificarea cu !:ranzistorul conectat in circuit, folosind un tranzis- JmportanJa penllu depanare a punctelor de masura In cazul 2, dacil ati fi masurat initial
tormetru similar celui din fig. 4-35. Cele trei conductoare ale tranzistormetrului se chiar pe terminalul tranzistorului, iar intreruperea era in interiorul tranzistorillui, ca 1n
conecteazii Ia terminalele tranzistorului cu ajutorul unor cleme 11 crocodil"; daca tranzis- fig. 4-37, ar fi ob)inut valoarea VcC' Atund v-a)i fi dat seama ca tra'_'zi~torul este defe~t
'
LJ torul nu este defect, tranzistormetrul afi~eazii o valoare pozitiva. chi.ar ;;,i fara a-1 testa cu tranzistormetrul. Prin acest exemplu am dent sa scoatem 1n evl-
Cazull Dadi verificarea arata ca tranzistorul este defect, trebuie sa-l dezlipiti cu grija denta importanta, in anumHe situap.i, a punctului in care se face masurarea.
;;,i sa-l inlocuip cu. unul despre care ave~i certitudinea di este bun. Este bine sa verifica}i FIGURA 4-37
totu9i noul tranzistor inainte de a-1 manta. Pentru aceasta, introduceti tranzistorul pe
J/ustrarea unei intreruperi
care dorip. sii-1 testa~i ln soclul anume prevazut pe tranzistormetru. interne. Facefi comparapa
Cazul2 Daca verificarea in circuit a traitzistorti.lui aratii di acesta functioneaza bine, cu figura 4-36.
lnsa circuitul, in ansamblu, se comporta defectuos, examina}i .cablajul i~primat; este
posibil sa descoperi}i un contact imperfect al tenninalului colectorului sau o lntrerupere
a traseului. 0 lipitura rece are adesea ca rezultat lntreruperea sau comportarea rezistiva
a unui contact. Locul concret in care efectuap. m1isurarea are mare importan}li 1n acest
caz. De exemplu, dadi masurap. pe terminalul colectorului dind acesta nu face bine con-
tact, vep. giisi un punct flotant. Daca masurap. pe traseul imprimat sau pe terminalul
rezistorului Rc, veti gasi valoarea V cc- Aceasta situ~}ie este ilustrata in fig. 4-36.
FiGURA 4-35
Tranzistormetru (prin
amabilitatea BK Precision,
Maxtec International Corp.).
Conductoare pentru
testarea tranzistoarelor
:: I~#MQII!ifiM
-
'
conec!ate in circuit
Ce defect indica masuratorile din fig. 4-38?
FIGURA 4-38

Soclul penlru lestarea

tranzistoare!or libere

FIGURA 4-36
lndicafia aparatului in cazuf
unei intreruperi a circuitufui
exterior depinde de /ocul
unde masurafi.

Rezolvare
Tranzistorul este blocat, dupa cum deducem din valoarea de 10 V masurata pe ter-
minalul colectorului. Tensiunea de polarizare a bazei, de 3 V, apare pe traseul imprimat,
Conexiunea cu traseul imprimat esle TNTRERUPTA. dar nu ;;,i pe terminalul tranzisto~lui, deci am gS.sit un punct flotant. De aid deducem

L._;'
 224 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni
di:exisNi o intrerupere exterioara tranzistorului, intre cele doua puncte de masu:ra din cir-.
cuitul bazei. Trebuie verificatii lipitura de pe terminalul bazei. Dacii intreruperea ar fi lost
intemii, pe terminalul bazei am fi giisit 3 V.
Exer&iJIU complementar Dacii punctul de miisurii pentru care se afi?eaza :i V in fig. 4-38
s-ar transforma In punct flotant c.nd atingeti cartela cu circuitul imprimat, care ar fi
defectul eel mai probabil?
Masurarea curen~ilor reziduall
Prin orice tranzistor circuUi curenp. reziduali de valori foarte mid, neglijabile tn majori-
tatea cazurilor (de obicei, nA). Uri tranzistor conectat ca in fig. 4-39(a), cu baza in go!
(15 = 0), este blocat. Teoretic, Ic::: 0; in realitate lnsii de la colector ditre emitor drcula un
curent slab, despre care am mai discutat, notat IcEo (curentul de la colector spre emitor cu
baza tn gol). Valorile acestui curent rezidual sunt, pentru siliciu, de obicei de ordinul nA.
Tranzistoarele defecte prezinHi adesea curenp reziduali cu valori mai marl ded.t cele nor-
male; verificarea-se poate face cu ajutorul unui tranzistormetru la care se conecteaza un
ampermetru ca in fig. (a). Un alt curent rezidual ce caracterizeaza tranzistoarele este
curentul invers colector-baza, Icao Acesta se mascara cu emitorul in gol, ca ln fig. 4-39(b).
Daca are o valoare prea mare, probabil di s-a strapuns joncp.unea colector-baza.
Rc _ ;&!; + Rc
r----.....,~~o;
(a) Circuit pentru masurarea
(b) Circuit pentru masurarea
valorii /ceo valorii lcso
FIGURA 4-39
Circl}ite pentru masurarea curenfilor reziduali.
Masurarea amplificarii
. Pe lflnga curenj:ii reziduali, tranzistormetrul poate masura ~i Pco: Se aplica 18 cu o valoa-
re cunoscuta ~i se miisoara lc oblffiut. Aparatul afi?eaza valoarea raportului Ic llw dar
exista ~i aparate care prezinHi doar o evaluare. Cele mai multe tranzistormetre sunt pre-
v5zute in interior cu un circuit pentru masurarea Pc.~ pentru a nu fi necesara mutarea
tranzistorului intr-un alt soclu.
Caracterografe
Caracterograful este un instrument asemanator cu osciloscopul, care poate afi~a carac-
teristidle tranzistoarelor, cum ar fi familia de curbe aferenta curentului de colector. Pe
l.nga masurarea ~i afi~area diferitelor caracteristici ale tranzistoarelor, aparatul poate
afi~a ;;i caracteristici ale diodelor.
Aplicatie practica 225 .~
' I
'
1. Ce faceti in cazul in care biinui\i cii un tranzistor montat pe o cartela cu circuit imprimateste
defect? '
2. Ce se intamplii in circuitul de polarizare a unui tranzistor, ca acela din fig. 430, daca R8 se
I
.,J
:
intrerupe?
3. Care vor fi valorile tensiunilor din baza ~i colectoru/ tranzistorului din fig. 430 dacii in
circuitul exterior se produce o intrerupere intre emitor ~i masa?
4-8 APLICATIE PRACTICA
Ali fost desemnat sa colaborap Ia realizarea unui sistem electronic de paza ~i alarmare
-- J'
pe care firma Ia care lucraji vrea sa-l comercializeze. Sistemul este format din mai
multe blocuri, dar dumneavoastra v-au revenit circuitele trqnzistorizate pentru
detectarea intreruperilor 1n buclele amplasate Ia distanfcj, care conj:in senzori montap Ia
ferestre ~i u~i. Tn cadrul acestei aplicapi practice, tranzistoarele lucreaza in regim de
comutape. Va veji indeplini sarcinile folosindu-va de cuno~ntele acumulate 1n urma
studierii capitolului de fafcj.
Sistemul de paza l'i alarmare
In fig. 4-40(a) este prezentatii schema bloc a unui sistem de pazii 9i alarmare .care
deserve~te trei zone. Cartela cu circuitele de monitorizare zonaUi apare mai detaliat
fiindca ea constituie obiectul acestei aplicatii practice.
Doua zone sunt prevazute cu circuite care conp.n intrerupiitoare magnetice pentru
supravegherea u~ilor ~i a ferestrelor. A treia zona este afectata intrarii principale.
Daca in zonele asigurate are lac a p5trundere nepermisii, intrerupiitorul ~agnetic
din locul respectiv se deschide, intrerupfind circuital de zona. Ca urmare, la intrarea
circuitului de supraveghere a acelei zone, tensiunea va sdidea Ia 0 V, activ.nd un alt ,~
circuit prin care se alimenteaza releul. Prin comutarea contactelor releului intra in
funcp.une alarma sonora (sirena) ~i/sau se initializeaza formarea automata a unui
numiir de telefon. Oricare dintre circuitele de supraveghere din zonele 1 9i 2 acp.aneaza
acela;;i releu. .
in cazul zonei 3, adidi a1 intrarii principale, ie~irea circuitului de supraveghere tra-
verse.aza int.i un circuit de inHirziere, pentru a permite tastarea unui cod de acces ca~e
dezactiveaz.li alarma. Daca intr-un interval de timp prestabilit nu se tasteaza nici un cod
sau se introduce unul incorect, circuitul de int.rziere declan9eaza sirena ~i/ sau formatea
numarului de telefon.
Sistemele de paza 9i alarmare conp.n multe elemente ;;i se realizeaza. cu diferite grade
de complexitate. fn cazul de fa~a. ne vom concentra asupra cartelei cu circuitele de
supraveghere a zonelor.
r,
 .~
226 Tranzistoare bipolare cu joncjiuni r
,,)
Aplicajie practica 227
.. l:

FIGURA 440 de masa) nu depa~e?te 0,2 V. Aceasta menrne tranzistorul Q2 blocat, deci nu exista un
Schema bloc de principiu curent de colector al lui Q2, care sa circule prin bobina releului;. in consedn~a, nu se
a sistemului de paza i a/armare. declan9eaza alarma.
Cnd unul dintre.lntrerup8toarele magnetice din circuitul de zona se deschide, cei 12 V
de Ia intrare clispar 9i tranzistorul Q1 se blocheaza deoarece prin R2 baza ajunge Ia po-
tenjialul masei. Cand Q1 se blocheaza, Q2 intra 1n s~turajie, avand conclitiile de polarizare
asigurate de tensiunea de 12 V 9i. de curentul de baza prin R3 9i R4 Curentul prod us 1n
colectorullui Q2 parcurge bobina r~leului, inchizand contactul normal deschis al acestuia;
astfel intra 1n funcrune alatma. Dioda D1, montata paralel pe bobina releuiui, preia ~ocul
de tensiune indusa prod usIa lntreruperea aUmentiirii bobinei.
+12V

Releu
f '
'
li
~

.!!l
g o,
~,

~:
E'
~ o
ro
: R,
.9 1,2 k!l
~'
~,

2 '
~ '
"''
.Eo
'' o,
1,2k!l
' R,
'' o,
'
''
1---- 100 k!l
I R,
! 1Mn

Circuitele de supraveghere a zonelor

Pentru fiecare zona este prevazut c.te un circuit de supraveghere tranzistorizat~ cele
trei circuite fiirid identice. fntrerupatoarele magnetice din circuitul fiedirei zone sunt nor-
mallnchise ~i se deschid numai in cazul unei piitrunderi nepermise (c.nd se deschide FIGURA 441
una clintre ferestrele sau u~ile protejate). !ntrerupatoarele magnetice sunt conectate 1n Circuitul de supraveghere a unei zonB. Toate cele trei circuite sunt identice, cu excepfia faptufui cB pentru
serie, deci deschiderea orid.ruia dintre ele duce la intreruperea circuitului. zona 3 cfrcuitul nu comanda direct re/eul, iar rezistoruf din co/ectorul lui 0 2 are o alta valoare.
Circuitul aferent unei zone este realizat cu doua tranzistoare ~i este prezentat in fig.
4-41. Tranzistorul Q1 sesizeaza deschiderea unuia dintre lntrerupatoarele magnetice, iar
tranzistorul Q2 corrianda releul care declan~eaza alarma. Tranzistoarele lucreaza numai
in blocare/saturaFe.
Circuitul de zona este normallnchis, menrnand pe R1 o tensiune de intrare de 12 V
~i tranzistorul Q1 tn saturap.e. intrudit Q1 este saturat, tensiunea din colectorul s8u (fat8

':._j
 228. Tranzistoare bipolare cu jonctiuni Aplica\ie practca 229 ;',
'

Componentele Valor! llmiUI ahso!Uio

Unilalea
Mllr!mea S!mbolul Valoarea
Tranzistoarele Tranzistoarele sunt de tipul2N3947. 2N3946
Tenslunea colector-emllor Vet.
""'
40
Rezistoarele Determinap. puterea minima necesara fiecfuui. rezistQr din circuit ~i Tenslunea co!ectorbaza Voo v.. 2N3947
apoi alegeji valori standardizate. Tens!unea emitorbazi v!ao "
6,0 v c.c.
Colector
Curentul de colector- contJnuu I 200 mAc.c.
Releul Tind cant de parametrii de lucru ai tranzistoarelCfr 9i de tensiunea sursei de

~~~
Puterea totala dlslpata po drspoz!tlvla TA"' 2SbC p, 0,36 w
alimentare1 alegep. unul din 'f:ll'IDiitoarele tipuri: Corectar_e _lleste 25c cu 2,06 mwrc
Tip A: tensiunea pe bobinii - 12 V; rezistenja bobinei - 55 n; curentul de Puterea to tala dlslpata pa dlspozlllv ra Tc =25"0 1,2 Watt
Po mW,.C
anclan9are- 0,2 A; curentul de menpnere - 0,15 A Corectare peste 25"C cu 6,9
Domenlul de lemperaturi de luncl(onare fl stocare
Tip B: tensiunea pe bobinii - 12 V; rezistenja bobinei - 95 n; curentul de TJ,Tota 65 +200 c
a Jont~!unn .
anclan9are- 0,5 A; curentul de menpnere- 0,4 A caract&tls11cltermlc& 3 2 1
,; ,'
___

Tip C: tensiunea pe bobinii - 24 V; rezistenfa bobinei - 150 n; curentul de Caracterltllca Slmbnlul Valnare Unllataa 1 Emitor
anclan;;are- 0,75 A; curentul de menpnere- 0;5 A mn:lmi
Tranzistoare de uz general,
Dioda Alegep o diodii cu VR(V) de minimum 100 V.
Analiza circuitului
Rezlstenta termlcl ]onctluna-capsura.
Rezlstenta term!cl ]o~ne-amblant
CaraclerJsUd e/ectrlce (rJ 25"C in li sa altel men Juni
...
Rw 0,15
0,49
CJmW
"C/mW
npn, cu sificiu

Mirlmea I Slmbol I Minim I Maxim Unit.

Ver:ificap. dad. rezistoarele din fig. 4-41 sunt dimensionate astfel tncat sii produca va- Cara ct en

I UcI d bl aeara
r_
lori ale curenp.lor adecvate pentru ca -tranzistoarele sii Iucreze In blocare 9i in satura~ie $i Tenslunea de sttlpungera colectoremitor V(BR!Q:O 40 - Vc.c.
sa comande releul. Consultap foaia de catalog pentru tranzistoare din fig. 4-42. (fc,.lOmAc.c.)
Tenslunea de stral)ungere colectorhazl V(51\JCBO 60 - v c.c.
Cartela cu clrcuitul imprimat l'o 1~~ o.o.,JL.Ql
Folosind schema comp!etii a circuitului de supraveghere zonalii din fig. 4-43(b),
TenslunM de sWpungere em!torbaz.i V(BRJUll 6,0 - v c.c.
II .. tQJ!Ac.c.,lcO'J
verificaji conformitatea cu schema a cartelei cu circuitul imprimat din fig. 4-43(a). curentul de blocaro de cclactor ~c.c.

arcati pe desenul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor, tva:= 40 V c.c., Vo8 = 3,0 Vc.c.) '"" - 0.010
intriirile ~i ie~irile.
~"40V c.c. ~3.0V c.c., T~=2S:Ql. - 15
curentul de blocare de baza lk - 50 "'0.0.
(Vee= 40 VC. C., Vo = 3,0 V C.C.)
Metoda de testare caracterls!lcl de conducjle
. J

ElaboraJ:i unset de instrucp.uni conform diruia sa se fadi test area tn etape, la bancul C~tlgu!Tn c.c. h. -
de testare prezentat in fig. 4-44, a bunei funcponari a cartelei cuprinzftnd circuitele de (lc = 0,1 mA c.c., Vc~" 1,0 Vc.c.) 2N3946 30 -
2N3947 60 -
supraveghere zonal<l, folosind In acest scop punctele de masura (cerculetele numero-
tate) ~i clemele de conexiune indicate. Circuitele amplasate 1n zonele supravegheate
(lc1,0mAc.c. ~cE=1,0Vc.c.) 2N3946
2N3947
45
90
--
sunt simulate cu un singur tntrerupator monopolar pentru fiecare circuit. {1 0 =10mA c.c., VCE= 1,0 VC.C.) 2N3946 50 150
Preciza}i valorile tensiunilor ~i/sau ale rezistentelor pentru toate masuditorile ce 2N3947 100 300
urmeaza a fi efectuate.Intocmip. 0 analiza a variantelor de defectare pentru toate
(lc" 50 mA c.c., Va: a 1,0 Vc. c.)" 2N3946 20 -
defectele posibile ale componentelor.
2N3947 40 -
Depanarea
Trei cartele din seria de fabrica}ie zero au fast depistate ca defecte. Pentru a remedia
Tenslunea de satura!!e co!ector-emltor
{Jc,.10mA c.c.,l1 =1,0mA c.c.)
I :c50'mA c.c.,J -5,0mA C.C.}
Tenslunea de saturajle baza-.em!tor
{lc= 10 rnA c.c.; Ia= 1,0 mA c.c.)
VCEl"Q

v.,...,
-
-
0,6
.0,2

0,9
v c,c,

v c.c. '.I
problemele trebuie utilizate metodele de depanare.
Rezultatele masuratorilor sunt cele din fig. 4-45. TinB.nd seama de succesiunea aces-
_ {k_= 50 mA C,C,, lg,. 5,0 mA C.!),)
Caraclerlstlc! de semnal m!c
- 1,0

tara ~i de configurapa intrerupatoar~lor din circuitele zonale, identifica}i, in fiecare caz, C~Ugultncurent X la~meadebandA(Ic=10mA h MHZ
defectele cele mai probabile. Vc" 20 V C.C., f = 100 MHZ) 2N3946c.c,,
2N3947
250
300
--
Cercule}ele numerotate indica punctele de masura de pe carteia, iar cifrele din p~itdi
-
tele reprezintii clemele conectoru!ui de pe cartela. Pozijia comutatorului de funcjii a!
multimetrului digital este inscrisii sub afi9aj.
Capacitatea de !e~lre
___rfu__= to v c.c., r .. o. t .. 1oo kHzl ' pF

FiGURA 4-42
Fragment de foaie de catalog pentru tranzistorul npn 2N3947. r
' '
 230 Tranzistoare bipolare cu joncjiuni Aplicatie practica 231

Sursa de alimentare tripla

2
3
4
5
6
7
8
9
10
Indica funcjia in c.c./ c.a.
11 SimboluJ diodei indica pozijia
12 pentru testarea diodelor

(a) 1
2
I
'--'' 3
4
5
q, I intrerupator monopolar 6
1 Re!eu
1,2kn o, I RY1 La alarma pentru un singur circuit 7
o, J 8
4 9
10
11
R, 12
1,2kn R,
Q, FIGURA 4-44
I '
R, 1,2kn ' Bancul de testare a carte/elor
o, cu circuite de supraveghere zona/a.
~'
I
I ::_.:_/
I Documentul final
R, I
R, 2200 fn final,_ intocrnifi un document asupra cartelei ce conpne circuitele de supraveghere
1,2kn La clrcuilul de intarziere zonala, tn care sa prezentap urmatoarele aspecte:
R,
Q, '
1. Descrierea fizidi a circuitelor.
1,2kQ
o, 2. Prezentarea modului de funcp.onare al fiedirui circuit.
3. Lista caracteristicilor.
4. Lista componeiltelor cu codurile lor, dad. este posibil.
(b)
= 5. Lista prob!emelor inta!nite Ia cele trei cartele defecte.
FIGURA 4-43 6. Descrierea detaliatii a modului In care a~i identificat problema in cazul fiedireia
Schema I carte/a cu circuiful imprimat penfru supravegherea zona/a. dintre cele trei cartele defecte.
 :~:
'- ''
4

232 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni

~~; Glosar 233 .---,
. !

REZUMATUL CAPITOLULUI
tl
Tranzistorul bipolar cu joncfiuni este realizat din trei regiuni: baza, emitorul ~i
;~- i
colectorul.
Tranzistorul bipolar are douii joncp.uni pn: joncfiunea bazii-emitor ~i joncp.unea
bazii-colector. :;
! ;
1n tranzistoarele bipolare, curentul este format atat din electroni liberi, dit ~i din ._j '
go! uri, de unde ~i denumirea de bipolar.
_Regiunea bazei este foarte ingusta ~i sl~b dopata tn comparap.e cu cele ale emitoru-
lui ~i colectorului.
Cele doua tipuri de tranzistoarele bipolare cu jonc~iuni sunt npn ~i pnp.
Pentru ca tranzistorul sa lucreze fn regim de amplificare, jc;mcpunea bazii-emitor
trebuie polarizatii direct, iar joncj:iunea bazii-colector trebuie polarizata invers.
Cei trei curenF caracteristici unui trarizistor sunt curentul de baza {13), curentul de
emitor (IE) ~i curentul de colector (Icl
I 18 este foarte mic in comparap.e cu Ic ;;i IE.
I, Ca~tigulln c. c. a! unui tranzistor este raportul dintre Ic ~i18 ~i se noteaza ~,,,; Uzual,
ia valori de Ia mal pupn de 20 pana Ia di.teva sute.
''
In foile de catalog pentru tranzistoare, pentru !3c:.c:. se folose;;te, de obicei, no tapa hFE
Raportul dintre Ic ;;i IE se noteaza cu ac:.c:: Uzual, ia valori cuprinse intre 0,95 ;;i 0,99 .
ca~tigul in tensiune al unui tranzistor ce lucreazii in regim de amplificare depinde
de rezistenta interna a emitorului 9i de rezistenta din circuitul exterior ai colectorului.
Tranzistorul poate Iuera in regim. de comutator electronic, in blocare 9i saturap.e.
In blOcare, ambele jonq:iuni pn sunt polarizate invers, practic neexistand curent de
colector. Teoretic, tranzistorul se comporta asemenea unui intrerupator deschis, situat I. .J

lntre col ector 9i emitor.

In saturap.e, ambele joncP,uni pn sunt polarizate d;Iect, iar curentul de colector are
valoarea sa maxima. Teoretic, tranzistorul se comporta asemenea unui intrerupator
inchis, situat intre colector ;;i emitor.
I Pc:.c:. variaz8. cu temperatura 9i, de asemenea, de la un exemplar la altul de aCela9i tip.
I Tranzistoarele se realizeaza in diferite tipuri de capsule din material plastic, metal

II~:
sau ceramic8..
Este preferabil sa verificap. starea de funcJ:ionare a unui tranzistor in circuit, i'nainte
de a-! dezlipi.
Cele mai frecvente defecte sunt: intreruperea joncj:iunilor, valoare Pc:.c:. scazuta, curenp.
reziduali prea rnari, intreruperea circuitului exterior 9i scurtcircuite pe traseul imprirnat.
{<'
,
1
FIGURA 4-45 !"
Trei seturi de rezultate pentru trei carte/a cu circuite defeCte. GLOSAR
Termenii urmatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfar~itul ciir!ii.
Alfa (a) Raportul dintre curentul continuu de colector ~i curentul continuu de emi-
tor la tranzistoarele bipolare cu joncFuni. '.. l

Amplificate Proces de cre~tere a puterii, tensiunii sau curentului prin mijloace elec-
tronice. ,,
i '
i
 - -.-- ... ''- "'"' J'-''"ftUIU Test de autoevaluare 235

Amplificator Circuit electronic" care amplifid. puterea, tensiunea sau curentul. (410) Vceot~~~ =Vee Condifia de blocare
Baza Una dintre regiunile semiconductoare ale unui tranzistor bipolar cu joncP,uni.
Este foarte 1ngustii ~i slab dopatii 1n compara~e cu celelalte regiuni. (411) I - Vee- Ve"~'' Curentul de colector Ia satura~e
t !
! ,
C(s~!)- R
'---' Beta (P) Raportul dintre curentul continuu de colector ~i curentul continuu de bazii e
la tranzistoarele bipolare cu jonc~iuni; c.ft~tigul tn curent de la baza la colector. (4'12) I = Iq~,,
B(mln) f.! Curentul minim de baza Ia saturap.e
Bipolar Caracterizat prin faptul cii purtiitorii de sarcina sunt atat electronii liberi, cat "
~i goluriie.
Blocare Stare 1n care tranzistoarele nu con due curentul.
Ca~tig Valoare care arata de cate ori este marlt (amplificat) un semnal electric.
TEST DE AUTOEVALUARE
Colector Cea mai mare dintre cele trei regiuni semiconductoare ale unui tranzistor
1. Cele trei terminale ale unui tranzistor.bipolar cu joncJ:iuni se numesc:
bipolar cu joncjiuni.
(a) p, n; p (b) n, p, n
Emitor Cea mai puternic dopatii dintre cele trei regiuni semiconductoare ale unui
tranzistor bipolar cu joncp:uni. (c) intrare, ie~ire, masa (d) baza, emitor, coiector
Liniar Caracterizat de o relap.e de propor~ionalitate direcHi. 2. Regiunile de tip p ale unui tranzistor pnp sunt:
Polarizare Aplicarea tensiunii continue necesare tinui tranzistoi- sau unui alt dispozi- (a) baza ~i emitorul (b) baza ~i colectorul (c) emitorul ~i co!ectorul
tiv pentru ca acesta sa funcp.oneze i:ntr-un anumit mod. 3. Pentru ca un tranzistor npn sa lucreze tn regim de amplificare, baza lui trebuie sa fie:
Punct flotant Punct al unui circuit care nu este legat galvanic la masa sau la o tensi- (a) pozitivii fa}a de emitor (b) negativa fa}a de emitor
une constanta. (c) pozitiva fa}a de co!ector (d) Ia o v
SaturaFe Stare ln care curentul de colector al unui tranzistor a tinge valoarea sa maxi- 4. Curentul de emitor este totdeatina:
ma, devenind independent de curentul de baza. (a) mai mare decat curentul de bazii (b) mai mic deci\t curentul de colector
Tranzistor Dispozitiv semiconductor utilizat pentru anlplificare ~i comutafie. (c) mai mare decii.t curentul de co!ector (d) riispunsuriie (a) ~i (c)
Tranzistor bipolar cu joncp.uni Tranzistor realizat din trei regiuni semiconductoare 5. ;t'arametrul f3c.c. a1 tranzistoarelor reprezinta:
dopate, separate de doua jonc~uni pn. (a) ca~tigul in curent (b) ca~tigul tn tensiune
(c) ca~tigul1n putere (d) rezisten}a intema
6. Daca Ic este de 50 de ori mai mare decat / 6, Pee este:
(a) 0,02 (b) 100 (c) 50 (d) 500 .
FORMULE DE BAZA 7. Dad! ~c.c. este 100, a.c.c. este:
(a) 99 (b) 0,99 (c) 101 (d) 0,01
(41) IE = Ie + I8 Curenp.i tranzistorului
B. Ciid~rea aproximativa de tensiune pe joncfiunea bazii-emitor polarizata direct a
Ic unw tranzistor bipolar cu silidu este:
(42J P,o =T ca~tigu11n c.c.
(a) 0 V (b) 0,7 V (c) 0,3 V (d) V88
B

a
I
= ...
9. Pen~ ca un tranzistor sa lucreze ca amplificator liniar, jonc}iunile sale trebuie
(43) Alfa 1n c. c. polanzate astfel:
r:.c. IE
(4-4) v., "0,7 v Tensiunea baza-emitor (Ia silidu) (a) BE direct, BC invers
(c) BE invers, BC invers
(b) BE direct, BC direct
(d) BE invers, BCdirect
.__;
(45) I B-
- v,. -v., Curentul de baza 10. ~adi. tensiunea de ie~irea unui amplificator cu tranzistor este de 5 V ef., iar cea de
R, mtrare, de 100 m V ef., c.ft~tigu1 ln tensiune este de:
(46) Vee= Vee -IeRe Tensiunea colector-emitor (cu emitorul comun) (a) 5 (b) 500 (c) 50 (d) 100
Tensiunea colector-baza 11. Cnd lucreaza tn blocare I saturap.e, tranzistorul se comporUi ca un:
(47) Vcs =Vee- V,.
(a) amplificator liniar (b) intrerupator
(4-8) Ie maxim Ia VeE data (c) condensator variabi! (d) rezistor variabil
12. fn regim de blocare, VeE este:
'-'' (49) Valoarea aproximativa a c.ft~tigului tn tensiune (a) 0 V (b) minim (c) maxim
altemativa (d) ega] cu Vee (e) riispunsuriie (a) ~i (b) (f) riispunsuriie (c) ~i (d)
236 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni Probleme elementare _. 237 ,-.
I
. '
13. in regim de saturaJie, VeE este: FIGURA 4-48
(a) 0,7 V (b) ega! cu Vee (c) minim (d) maxim Rc 180 n Rc 390 n
14. Pentru ea un tranzistor sa fie saturat trebuie 1ndeplinita conditia:
(a) 16 ; Iq,at) (b) 16 > lq, 1 /~''
(c) Vee sa fie de minimum 10V (d) emitorul sa fie Ia masa
15. In cazul unui tranzistor saturat, continuarea cre~terii curentului de baza va avea
ca rezultat:
(a) cre!lterea curentului de colector (b) neafectarea ctirentului de colector
(c) sciiderea curentului de colector (d) intrarea tranzistorului ln blocare
16. Dad. joncp.unea baza.:.emitor este intrerupUi, tensiunea in colector va fi: (a) (b)
(a) Vee (b) 0 V (c) flotantii (d) 0,2 V
14. Aflari tori curenri din fig. 4-47. Cat este ~,_,_?
15. Aflari Yep V6 e ~i Yes pentru cele douii circuite din fig. 4-48.
16. Determinap. daca. tranzistoarele din fig. 4-48 sunt saturate sau nu.
PROBLEM f.lf.Mf.NTARF.
17. Aflari 16 , IE ~i Ie pentru circuitul din fig. 4-49. "'' ; 0,98.
Sectiunea 4-l Structura tranzistorulul 18. Determinap. tensiunea fata de masa corespunziitoare terminalelor celor doua
1. Care este denumirea purUitorilor majoritari din regiunea bazei unui tranzistor npn? tranzistoare din fig. 4-50. Aflap., de asemenea, VCE V8 E ~i Vcs
2. Explicar 1n ee scop regiunea bazei este 1ngusta 9i slab dopata. 19. Daca pararnetrul P,_,_ a! tranzistorului din fig. 4-SO(a) l~i schimba valoarea de Ia
100 la 150 din cauza .cre~terii temperaturii, cum va varia curentul de colector?
Sectiunea 4-2 Prlnciplid de funcfionare al tranzlstorului 20. Un tranzistor trebuie sa funcp.oneze Ia un curent de colector de 50 rnA. Cat de
3. De ce curentul de baza a! unui tranzistor este atat de mic fata de curentul de colector? rimlt poate cre$te Vcc tara a se dep8:~i valoarea de 1,2 W pentru Po(ma.xJ?
4.1n circuital unui tranzistor, curentul de baza reprezinta 2% din cei 30 rnA ai curen-
FIGURA 4-49
tului de emitor. Aflati valoarea curentului de colector.
5. Pentru ca un tranzistor pnp sa functioneze normal, baza trebuie sa fie (pozitivii sau
negativii?) fata de emitor ~i (pozitivii sau negativii?) fata de colector. _+Vee
6. Ce valoare are Ie daca IE ; 5,34 rnA ~i J6 ; 475 ~A? --10V
Sectiunea 4-3 Caracteri~ticile ~I parametrii tranzistorului
7. Ce valoare are a 00 dacii Ic; 8,23 rnA ~i IE; 8,69 rnA?
8. Un tranzistor are Ie; 25 rnA 9i 16 ; 200 ~A. Calculali ~,. 0
~

9. cat este f3c.c. pentru un tranzistor cu ctc.c. de 0,96? ' I

FIGURA 4-50
10. cat este ctc.c. dadll3c.c. este 30?

:I
11. Un tranzistor are a,,,_ de 0,96. Aflar Ie pentru le ; 9,35 rnA.
12. Tranzistorulul din fig. 4-46 i se a plica un curent de baza de 50 ~A, iar pe Rc cade
tensiunea de 5 V. Calcular ~''-"
13. Calcular a,_,_.pentru tranzistorul din problema 12.
R,
~~'v:I R,~~'v
FIGURA 4-46 FIGURA 4-47
10 k.Q 2,2 k.Q
Rc 1kn Rc 4700
R,

100 k.Q - 4V1+

Vee +
R,

4.7 k.Q
+
av (a) .
,_, - ":"

,--.. !

I
+ Vaa _
Vas-=..

-+ ":" -
21. Coeficientul de corectie a puterii disipate de un tranzistor este de 1 rnW/'C.
PD(m") este de 0,5 W Ia 25'C. Cat va fi PD(mox)Ja lOO'C?
 --- - '''"'''"-'HVGIIC" UI}JUidfl;! CUjQflCJJUnt Probleme de depanare 239

Secfiunea 4-4 Functla de ampllflcare a tranzlstorulul PROBLEME DE DEPANARE

22. Un amplificator cu tranzistor are cilj;tigul in tensiune de 50. Cii.t este tensiunea lui
de ie;;ire, dadi Ia intrare prime~te 100 m V? Sectiunea 4-7 Depanare
23. Ce ca~tigin tensiune este necesar pentru a ob!ine Ia ie~ire 10 V, dadi Ia intrare sunt 29. Ce ar trebui sa indice un ohrnmetru analogic dacii se testeaza un tranzistor npn in
300 mV? bunii stare, ne~onect~t tn circuit, conect.nd plusul aparatului Ia emitor ~i minusui
24. Un semnal de 50 mV este aplicat in baza unui tranzistor corect polarizat, avand la bazii? Dar cnd plusul aparatului se conecteazii Ia bazii ;ii minusulla colectbr?
r; = 10 r.1 ~i Rc = 560 r.l. Determina!i tensiunea semnalului in co!ector. 30. fn cazulln care circuitele din fig. 4-55 nu ar iuncp.ona corect, care ar .fi cauzele cele
mai probabile? Se considera Pc.c. = 75.
Sectiunea 45 Functla de comutare a tranzlstorulul 31. Ce valoare are parametrul Pc.c. pentru fiecare tranzistor din fig. 4-56?
25. Determinar lq,t) pentru tranzistorul din fig. 4-51. Ce valoare /8 este necesarii pen-
tru a-1 aduce in saturape? Care este valoarea minima VIN necesarii in acest scop?
1kn 1 kf!
L.. : Se considerii VCE(sat) = 0 V.
26. Tranzistorul din fig. 4-52 are P,_,_ de 50. Determinatl valoarea R8 necesadi pentru
a-1 aduce Ia saturatle dacii VIN este de 5 V. Cat trebuie sa fie VIN pentru ca tranzis-
torul. sa se blocheze? Se considera VCE(sat) = 0 v. 15V 15
FIGURA 4-51 +5 V FIGURA 4-52 + 15 V

10kn 1,2kn (a) (b)

1Mn

Sectiunea 4-6 fncapsularea tranzlstoarelor ~~ ldentlflcarea termlnalelor

(c) (d)
27. ldentificar tenninalele tranzistoare!or din fig. 4-53. Tranzistoarele sunt viizute de jos.
. 28.ln ce categorii crede~i case incadreaza tranzistoarele din fig. 4-54? FIGURA 4-55
FiGURA 4-53

~
(a) (b) (c)

FIGURA 454 9V

I I
(a) (b)
~~ (c)
! (d)
~
(e)
(a)

FIGURA 4-56
(b)
240 Tranzistoare bipolare cu jonctiuni Probleme cu grad ridicat de dificultate 241 "

Sectlunea 4-8 Apllcatle practic.ii 39. Stabilip daca tranzistoarele din fig. 4-58 lucreaza in saturatie, luilnd in conside
Problemele 32, 33 ~i 34 se reJerii la cartela cu circuitul imprimat ~i la schema din Jig.. 4-43. rafie valoarea maxima a parametrului hFE din foaia de catalog.
32.1ntre pinii 2 ~i 3 se conecteazii un circuit exterior cu lntrerupatoare aflate la dis- Riispundefi Ia intrebiirile 40 9i 41 consultiind Joaia de catalog din Jig. 4-42.
tanta. Cilnd intrerupatoarele sunt inchise, contactul releului (RY1), dintre pinii 11 40. Determinap. curenfii de baza minim ~i maxim necesari pentru ca tranzistorul ._ )
9i 12, este normal deschis. La deschiderea unuia dintre intrerupatoarele de Ia dis- 2N3946 sa aiba un curent de colector de 10 rnA. Se consided d. tranzistorul nu
'tanta, contactul_reieului nu se inchide. Determinap. cauzele posibile ale acestei este saturat ~i di V CE = 1 V.
. functioniiri defectuoase. 41. Stabiliti, pentru fiecare dintre circuitele din fig. 4-59, dadi apar pr6bleme, baz&n-
33.. Co,ntactul releului, dintre pinii 11 ~i 12 ai cartelei, riim.ne inchis, indiferent de du-vii pe datele de catalog. Pentru hFE utiliza}i valoarea maxima.
semnalul aplicat la intrare. Aceasta inseamna di releul este anclan~at in perma-
FIGURA 4-58 +9V + 12V
nenta. Care sunt cauzele posibile?
34. Tensiunea pe pinul 7 se mentine Ia aproximativ 0,1 V, indiferent de semnalul de ! i
intrare aplicat la pinul8_: Unde credep. di este problema? Ce trebuie sa verificati i'n Rc Rc
primul rand? 1kn 560 n
..
Re Ra
+ 5 v o-~WI~-1-r 2N3903 +3V 2N3904
10 kn 100kn
PROBLEM DE UTIUZARE A CATALOAGELOR
Riispundefi Ia intrebiil"ile35 ... 39 consultiind Joaia de catalog din Jig. 4-19.
35. (a) Care este tensiunea maxima colectoremitor a tranzistorului 2N3903?
(b) Care este curentul continuu de colector maxim suportat de tranzistorul2N3904?
(c) Cilta putere poate disipa un tranzistor 2N3903 daca temperatura mediului (a) (b)
ambiant este de 25C7
(d) Catii putere poate disipa un tranzistor 2N3904 dacii temperatura capsulei este FIGURA 4-59 + 15V + 35V
de 25C?
(e) Care este valoarea hFE minim. pentru un tranzistor 2N3903 Ia un curent de Rc
Rc
colector de 1 rnA? eson 470n
36. Un tranzistor 2N3904 funcp.oneazi'i tntr-un mediu ambiant cu temperatura de
R, Ra
65C. .Care este puterea maxima pe care o poate disipa?
+ svo---'M--H 2N3946 +svo--W.-+r 2N3947
37. Temperatura eapsulei unui tranzistor 2N3903 este de 45C. Care este puterea rna 68kn 4,7 kn
ximi'i pe care o poate disipa tranzistorul?
38. Stabiliti dadi se depa1e~te vreuna dintre valorile limitii ale tranzistoarelor din fig.
4-57, Iuand in consideratie valorile minime din foaia de catalog.

FIGURA 4-57 + 30 v +45 v

(a) TA = 40'C (b) TA =25'C

Rc
21on Rc
Re R,
+ 3 v o--W\,--+r ov PROBLEM CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE ;-'\
2N3903 2N3904 Ii
330n 42. Giisifi expresia matematicii a parametrului o:c.c. in functie de J3c.c.
43. Un tranzistor 2N3904 lucreazii in saturatie. Valorile circuitului siiu de c.c., de
polarizare sunt urmatoarele: r. =500 ~A, Vee= 10 v, Rc =180 n, hFE =150. Va ie~i .-
tranzistorul din saturatie daca miirirn Vee Ia 15 V? fn cazul unui riispuns afirma- ' '
..__,;-
tiv, ce valori vor avea tens~unea colector-emitor ~i curentul de colector?
(a) TA ~ 50'C (b) TA = 25'C
i .~- -
 Raspunsuri Ia exerci!iile complementare de Ia exemple 243

44. Proiectati un circuit de c.c. pentru polarizarea unui tranzistor 2N3904, astfel: ten- Sectiunea 4-5
siunea sursei de colector este de 9 V; tensiunea de polarizare a bazei este de 3 Vi k
1. comutape, tranzistorullucreaza in blocare $i in saturafie.
tranzistorul furnizeaza un curent de 150 rnA pe o sarcinarezistiv3 care constituie 2. Curentul de colector este maxim la saturap.e.
~i rezistenta din colector. Circuitul nu trebuie sa lucreze tn saturatie. Pentru ~c.c. 3. Curentul de colector este aprox:imativ egal cu zero in bloc~re.
alege~i valoarea minima din foala de catalog. 4. VCE = Vee ln blocare.
45. Modificar circuitul obrnut Ia problema 44 astfel ca ln joe de doua surse de tensi- 5. VCE este minim la saturap.e.
une continua sa folosir una slngura, de 9 V. Celelalte cerin~e raman neschimbate.
Section ea. 4-6
46. Proiectafi un circuit de alimentare cu c.c. a uriui ampli.ficator pentru care ca)itigul 1. C~e trei Categorii de tranzistoare bipolare cu joncj:iuni sunt: de sem~al mic I de uz
1n tensiune trebuie sa fie minimum 50, iar tensiunea alternativa de ie~ire sa fie general, de putere ~ide RF.
axaUi pe o componenHi continua de 5 V. Tensiunea maxima a semnalului de
2.lnsensul acelor de ceasornic1 lncepandde la marcaj: emitorul, baza ~i colectorul (in
intrare in baza e'ste de 10 mV-ef., Vee= 12 V )if V88 = 4 V. Se considera r:= 8 n.
vedere de jos). .
3. La tranzistoarele de putere, colectorul este conectat la piesa de prindere sau carcasa
din metal.
RASPUNSURI LA JNTREBARILE RECAPITULATIVE Sectlunea 4-7
Secjiunea 4-1 1.Mai lntili se verifica tranzistorul lara a-! dezlipi.
1. Cele doua tipuri de tranzistqare sunt npn ~i pnp. 2. Dadi R8 se intrerupe, tranzistorul se blocheaza.
2. Terminalele tranzistorului bipolar cu jonctJuni sunt baza1 emitorul ;ii colectorul. 3. Tensiunea din baza: +3 V; tensiunea din colector: +9 V.
3. Cele trei regiuni ale unui tranzistor bipolar cu joncfiuni sunt separate prin doua
joncpuni pn.
Secfiunea. 4-2 RASPUNSURI LA EXERCITIILE
, COMPLEMENTARE
1. Pentru ca tranzistorul sa amplifice, jonc~iunea BE se polarizeaza direct iar BC -
invers. DE lA EXEMPLE
2. Curentul de emitor are cea mai mare valoare. 4-1 10 rnA; 0,995
3. Curentul de baza este mult mai mic dedit eel de emitor. 4-2 I8 = 241 ~A; le = 21,7 rnA; IE= 21,94 rnA; VeE= 4,23 V; Ve 8 = 3,53 V
4. Regiunea bazei este foarte ingusta in comparap.e cu celelalte doua. 4-3 Pe_ axa orizontaUi
5. IE = 1 rnA+ 10 ~A = 1,01 rnA 4-4 "esaturat
Sectlunea 4-3 4-5 10 v
1. Pc.c. = Iell8 ; ""e.e. = Iellpj hFE este Pc.e: 4-6 VCC(mnx) = 44,5 V; VCE(max) va fi depEi$ita rnai intili.
2. Pc.e. = 100; ae.e. = 100/(100+1) = 0,99 4-7 4,55W
3. Ie funcre de veE 4-8 2,5 k!1
4. Jonc)iunea BE polarizata direct, jonctiunea BC polarizata lnvers. 4-9 78,4 ~A
5. l3c.c. cre~te cu temperatura. 4-10 Se reduc Re Ia 160 fl ~i R8 Ia 2,2 kfl.
6. fn general1 13c.c. variaza int:f-o oarecare miisudi de la un exemplar la altul al 4-11 R8 intrerupt
aceluia~i tip de tranzistoare.
sectiunea 4-4
1. Amplificarea este procesul prin care, pornindu-se de la un semnal mic, se produce
un semnal mai mare} av.nd aceea~i forma de undii.
2. ca~tigulln tensiune este raportui dintre tensiunea de ie~ire 9i cea de intrare.
3. Rc 9i r: determinB. c3.~tigu1ln tensiune.
4.Av = 5 V/250 mV= 20
s. Av = 1200 fl/20 fl = 60
 Punctul static de functionare 245 ;
i i
'-I

Circuite de polarizare
a tranzistoarelor
----------------~-------------------------------~
, Continutul capilolului Obiectivele capitolului
Prezentarea modului de alimentare in
5-1 Punetul static de func\ionare
c.c. a amplificatoarelor Jiniare
5-2 Polarizarea bazei de Ia VCe Analizarea circuitului.cu baza polarizata
5-3 Polarizarea emitorului din sursa de Ia Vee
separata Analizarea cireuitului cu emitorul polarizat
5-4 Polarizarea prin divizor de tensiune din sursa separata
5-5 Polarizare eu reae!ie in colector Analizarea circuitului de polarizare prin
divizor de tensiune
5-6 Depanare Analizarea cireuitului de polarizare cu
5-7 Apliea!ie practica reaetie in colector
Depistarea diverselor defecte ale cir 51 PUNCTUL STATIC DE FUNCTIONARF.
cuitelor de polarizare a tranzistoarelor '
Pentru a funcpona ca amplificator, un tranzistor trebuie alimentat ln c.c. (polarizat).
Punetul static (de c.c.) de funcponare trebuie astfel impus lncat variajiile semnalului de
Introducere intrare sa fie amplificate ~i reproduse fidel Ia ie$ire. Din capitolul 4 ap aflat ca prin
Dupa cum ap. vazut fu capitolul precedent, un tranzistor trebuie polarizat intr-un anumit polarizarea unui tranzistor se stabilesc anumite condijii pentru tensiuni ~i curenji.
mod pentru a func}iona ca amplificator. Prin polarizare cu tensiune continua se irnpune un -,
Aceasta Tnseamna cii Tn punctul static de funcj:ionare le ~i VCE au valori bine stabilite.
nivel constant pentru curen}i ~i tensiuni, condip.ile de funcp.onare astfel obp.nute constituind
Punctul static de funcponare este denumit, de cele mai multe ori, eu abrevierea PSF.
punctul static de funcfionare' (PSF). in acest capitol vom stuclia ciiteva configurap.i de circuite
de polarizare. Vom pune astfel bazele acumuliirii .de cuno~tinte despre arnplificatoare, oscila- Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa lip capabil:
toare ~i alte tipuri dedrcuite care nu pot funcp.ona mra polarizare corespunzatoare.
Sa prezentaji modul de alimentare in c.c. a amplificatoarelor Iiniare
APiicatia

practica ~ sa descriefi modul de obfinere a graficului caracteristicilor curentului de
Aplicapa practidi din acest capitol areca obiect un sistem de reglarea temperaturii lntr-un co lector ln cazul unui tranzistor polarizat
proces tehnologic din domeniul chirniei industriale. Este vorba despre un circuit care con- ,.. sa trasafi dreapta de sarcina aferenta unui circuit de polarizare a unui tranzistor
verte~te valori de temperatura in tensiune proporp.onaHi cu ele, tensiune cu ajutorul direia r ~ Sa explicati ce este PSF
se regleaza temperatura unei substante lichide. Va trebui, de asemenea, sa intervenip. ;;i
asupra sursei de alimentare a sistemului. Primul pas pe calea rezolvfuii problemelor dum- .... sa ar8.tati care sunt condi~iile pentru functionarea ln regiunea liniara
neavoastra este sa lnvii}afi cat mai mult despre funcp.onarea_ tranzistoarelor. VeP, avea ~ sa aratati care sunt conditiile pentru func}ionarea ln regiunile de saturat~~ ~i
ocazia sa va. aplicati nolle cuno~tin}e la solu}ionarea aplicatiei practice din secp.unea 5-7. de blocare '
.>-
)

,. sa expuneti cauzele distorsiunilor formei de unda de la ie~ire

'In original, quiescent point (Q-point)- punct de stabilitate. (n.t.)
 ,l;,r'2u vrrt;UJte ae porarrzare a tranzistoarelor . ~iJ' .Punctul static de funclionare 247
".(
Allmentarea in c.c. Analizagraficii Tranzistorul din fig. 5-2(a) este polarizat de tensiunile variabile Vee ~i
Prin polarizare se impune PSF pentru functl.onarea corecHi, in regiunea liniarii, a VBIY obp.nandu-se anumite valori pentru lw IC' 18 ~i VcE Graficul caracteristicilor curen-
amplificatorului. Dadi amplificatorul nu are la intrare 9i Ia ie9ire tensiunile continue tu!ui de colector aferente acestui tranzistor este prezentat in fig. 5-2(b); vom utiliza aceste
necesare, ar putea intra in blocare sau tn saturap.e ca urmare a aplidirii unui semnalla curbe pentru a Uustra grafic efectele modului de alimentare in c. c.
intrare. Figura 5-1 ilustreazii efectele unei polarizari corecte ~i ale uneia incorecte asupra Alegem trei valori pentiu / 8 ~i observiim (in fig. 5-3) cum se modifica Ic ~i Ve Mai
unui amplificator inversor. Semna!ul de ie~ire din fig. (a) este copia fidela a celui de intili r:'glam V88 astfe~ indi.t sa obpnem /8 de 200 !!A, cain fig. 5-3(a).lntrucii.t Ie = PI8,
intrare, fiind doar inversat, adica defazat cu 180' fa!ii de semnalu! de intrare. Ampli- rezulta, cum observati, un curent de colector de 20 rnA ~i
tudinile a!temantelor pozitive ~i negative ale semnalu!ui de ie~ire fa!ii de nivelul com- VCE =Vee- lcRe = 10 V- (20mA)(220 !1) = 10 V- 4,4 V = 5,6 V
ponentei continue sunt egale. 0 polarizare necorespunziitoare poate avea ca rezultat dis-
Acest PSF este no tat cu Q1 in fig. 5-3(a).
torsionarea semnalu!ui de ie?ire cain fig. (b) ~i (c). Prima dintre acestea prezinta limi-
tarea altemantei pozitive a semnalului de ie)Ure ca urmare a stabilirii PSF prea aproape in continuare marim V88, cain fig. 5-3(b); pentru a obtine /8 de 300 ~A ?i Ic de 30 rnA.
de regiunea de blocare. Figura (c) ilustreaza limitarea a!temantei negative a semnalu!ui VeE= 10 V- (30 mA)(220 Q) = 10 V- 6,6 V = 3,4 V
de iere ca urmare a stabiliril PSF prea aproape de regiunea de saturape. !SF corespunziitor acestei situap.i este notat in figura cu Q2 .
Simbol de amplificator In fine, cum observap in fig. 5-3(c), V88 cre~te pii.nii cii.nd objinem /8 de 400 ~A ?i lc de
Vfo V,., (\ 40mA.
Vc~~ Vc.c.--v-- VCE = 10 V- (40 mA)(220 !1) = 10 V- 8,8 V = 1,2 V
PSF corespuriziitor acestui caz este notat cu Q3.
(a) Func\iOnare Jiniara: semnalul de ie~irE!, amplificat, are (b) FuncJionare ne!iniara: semnaluJ de ie~ire este limitat
aceeai forma ca semna!ul de intrare, insa este (t~iiat) de regiunea de blocare
DreaP!adesarcini!in c.c. Observar ca dadi marirn ! 8, Ic cre?te ~i VeE scade. Dacii mi9o-
inversat ram I& Ic scade ~i VcE cre~te. Prin urmare, atunci c.nd V85 se mfu-e~te sau se miq;oreaza,
PSF a1 tranzistorului descrie o dreaptii oblica, numitii dreapta de sarcina tn c.c., care
une?te toate PSF particu!are obpnute. De-a lungul acestei drepte se pot determina din
grafic va!orile ! 8, le ?i VeE' ca in fig. 5-4.
Dreapta de sarcina in c.c. intersecteaza axa VCE Ia 10 V. punct l:n care VCE == Vcc
{c) Func\ionare neliniara: semnalul de ie$ire es!e limitat Acesta este punctu! de unde tranzistorul intra in blocate, !8 ~i Ie fiind (teoretic) egali cu
(ti3iat) de regiunea de satura!ie zero. in realitate, in blocare mai exisUi un mic curent rezidual, IcBCY cum am aratat, ~i,
prin urmare, VCE este pufin mai midi de 10 V, dar, de obicei, acest Iucru se neglijeaza.
FIGURA 51 Dreapta de sarcina in c.c. intersecteazii axa IC' teoretic, ]a 45,5 rnA: Acesta este punc-
Exemple de funcfionare liniara i neliniara a unui amplificator inversor (simbolizat prin triunghi). tul de ]a care tranzistorul intra in saturap.e, deoarece Ic este maxim d\nd VCE = 0 V. ~i
ic(mA) Ic = VcciRC' in realitate, pe tranzistor mai exista o ciidere de tensiune de mica vaiOare
(VeE(,. 1)) ~i Iq,,) este pupn mai mic de 45,5 rnA, cum observaji 1n fig. 5-4. Din !egea a II-a
60 600 }lA a lui Kirchhoff aplicata pe ochiul ce con}.ine colectorul rezultii:
Rc 50 500 f!A Vec-IeRe-VcE=O
,,
-
22on
40 400 }lA Din aceasta se obpne o ecuap.e liniara ce descrie dreapta de sarcina, de forma y = mx + b,
astfel:
Vee 30 300 }lA

OV-5V
"Vas
R,
10kn
~'' =100
l ,,
0 V -10V
20
10
200 }lA
100 }lA
Ie =-(..!..Jvcr+ Vee
Re Rc
unde -1/Rc este panta dreptei de sarcina, iar V cciRc este punctul ei de intetsecpe cu axa
' '
0 Vee (V) Oy.
- 1 2 3 4 5 6 7 a g 10 FuncJionarea liniarii Regiunea situata pe dreapta de sarcina intre punctele de blocare ~i
(a) Circuit alimentat in c.c. (b) Graficul caracteristicilor curentului de colector de saturap.e este cunoscuta drept regiunea liniarii de funcfionare a tranzistorului. Atata
timp cat tranzistorullucreaza in aceasta regiune, tensiunea de ie~ire este, teoretic, repro-
FIGURA 52 ducerea liniarii a tensiunii de intrare.
Circuit cu tranzistor, alimental cu tensiune continua variabi/B, pentru trasarea graficu/ui caracteristicilor Figura 5-5 prezinta o ilustrare a funcponaru liniare a tranzistorului. Indicii marimilor
curentu/ui de co/ector (b). de c.a. sunt scri~i cu litere cursive. sa presupunem cii pe VBB se suprapune o tensiune sinu-

L...i,
 248 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Punctul static de func)ionare 249 I

soidaUi v. , produc.nd o variatie sinusoidala a curentului de baza de 100 J.LA de ambele FIGURA 54 lc(mA)
p5rti al~ v~lorii sale de PSF, de 3oo ~JA. Aceasta, ]a r3ndul ei, produce variapa sinusoidala Dreapta de sarcina ~n c.c. 60
a curentului de colector cu 10 rnA de o parte. ~i de cealalUi ale valorii de PSF, de 30 rnA.
Consecinta variatiei curentului de colector este variatia In ambele sensuri, cu 2,2 V, a ten-
siunii col~ctor-excltor, faFi de valoarea de PSF, de 3,4 V. PunctuiA al dreptei de sarcina din I,= 400 ~A
fig. 5-5 corespunde vB.rfului pozitiv al tensiunli de intrare sinusoidale. Punctul B cores-
punde varfului negativ, iar punctul Q - valorii zero a sinusoidei, .cum se poate vedea. ! Is= 300 flA
I
VCEQ' IcQ ~i 180 sunt valorile de c.c. ale PSF, in absen~a tensiunii sinusoidale de intrare. 16 =200 ~A
i
lc(mA) 10 Blocare (lc =lcsol

0 L.,.i~...,..,i...,.=,=T==;==;=~:.E:;=.Icso "0
60 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Vee (V)
220n 120mA
50 ~.

+ ' '
+ 40 I, rnA)
5,6V 10V
30
Rc 220Q
VBB
+ o, 16 =200 flA

- - - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
VCE (V)
(a)
lc (rnA)

60
220 n 130rnA VcE(V)
50
+ + 0
40
3,4 v 10V Q, Is = 300 flA V88 -0,7V 3,7V -0,7V
30 300JlA

t v"
+
20
10
IcQ
R8 lOkQ
= ~c.c.laQ = (100)(300fll\) = 30mA
VcEQ =Vee -lcQRc =lDV -(30mA)(220Q) = 3,4 V
(b)
- - - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vee (V)
FIGURA 55
lc(mA)
Vada{ia curentului de co/ector i a tensiunii colector-emitor ca urmare a variafiei curentului de baza.
Remarcati ca indicii miirimilor de c.a. sunt scrii cu litere mici1 cursive.
220Q 60
J40mA Distorslonarealormelor de undii Dupa cum am arii.tat, pentru anumite valori ale para-
50
+ o,
r-1.:..__ _ _ _ _ __.::_1,= 400 flA
metrilor semnalului de intrare, din cauza pozifiei PSF pe dreapta de sarcina se poate-pr_?-
1,2V 10V
40 duce limitarea sau tiiierea unui varf a1 formei de unda a V" caIn fig. 5-6(a) ~i (b). In
30 ambele cazuri, amplitudinea semnalului de intrare este prea mare pentru pozifionarea

tv": 20
10
PSF, ducand la intrarea tranzistorului ln blocare sau ln satura}ie pe o porj:i.une a perioadei
semnalului de intrare. Da~a ambele varfuri sunt limitate, caIn fig. 5-6(c), inseamna di.
tranzistorul intra a tat In blocare, c.t ~i in satura~ie, din cauza unui sernnal de intrare prea
- - - mare. Dadi este limitat numai v.rful pozitiv; tranzistorul intra in blocare, dar nu ~i in
(cJ 0 saturaFe. Daca este limitat numai v.firful negativ, tranzistorul intra In satura~ie, dar nu ~i
in blocare. 0 metoda eficienta de a obtine un semnal de iesire nedistorsionat este uima.
FIGURA 53
llusfrarea deplasikii PSF.
toarea: se limiteaza vfu'ful pozitiv al
trul dreptei de sarcina.
v,:
la 0,95Vcc ~i eel neiativ Ia O,OSVcC' cu PSFin cen-
 250 Circuite de polarizare a tranzistoarelor
Punctul static de functionare 251

/c FIGURA 5-7
/c Rc
.~faa 33on

_
____ _
Saturatie

fcc- --- --- -

/

~------ --
Vaa- VBE 10V-0,7V A
v" 1 Vee
I
I,
R, 47kn
198
~
I
I
I Ie = ~oJs = (200)(193 ~A)= 39,.6 rnA
Blocare VCI! =Vee -IeRe= 20 V -13,07 V = 6,93 V
v~ I I PSF se afia Ia Ie = 39,6 rnA ~i Vee= 6,93 V. intrucat /C(blocore) = 0, trebuie sa cunoa~tej:i
Vc.o VCEo Iq,.,1pentru a stabili cat poate varia curentul de eolector fara ca tranzistorul sa iasa din
(a) Tranzlstor intra! in saturatie (b) Tranzistor intra! in blocare regiunea de funcfionare liniad.

fc ,/
' I Vee 20V 606 A
Clui,=R=330n= , m
fso e
1-'
'' Graficul drep~ei de sarcina din fig. 5-8 arata di, teoretic, Ic poate cre~te1 fat-a ca tranzis-
Saturape torul sa intre In saturatie, cu: .
Iq, 11 - IeQ = 60,6 mA - 39,6 rnA = 21 rnA
Oricum, Ie poate scadea cu 39,6 rnA fara ca tranzistorul sa ajunga 1n blocare (Ie = 0 V).
Prin urmare, excursia de tensiune este limitata Ia 21 rnA din cauza ca. PSF estemai apropi-
at de punctul de saturafie decat de eel de blocare. Valoarea de 21 rnA reprezintii varful maxim
pana Ia care p.oate varia curentul de colector. De fapt, el trebuie sa fie, practic, pu!]n mai
1 Vee mic, deoarece VCE(sat) nu este exact zero. Valoarea maxima de vfu'f pana Ia care poate
I
I
I varia curentul de baza se determina astfel:
I
I I,(mifi 21mA
I
I
Blocare I*''fJ =-0-=20Q=105M
!---. 1-'c.c.

VcEa
(c) Tranzistor intra! atat in saturatie, cat ~i in b!ocare ExerciJiu comulementar Determinaj:i PSF ic (rnA)
Saturape- teoretic
FiGURA 58
a! circuitului din fig. 5-7 ~i calculaj:i valoa- 60,6
FIGURA 5-6 rea maxima de vfuf a curentului de baza
1/ustrarea graficB, pe dreapta de sarcina, a intrBrii tranzistorului in saturafie i bfocare. pentru care tranzistorul Iucreaza In re-
giunea liniara, dad. elementele circuitului 39,6
: I au urmatoarele valori: ~oo. = 100, Re =
L 1 Jill, Vee = 24 V.
Determinaj:i PSF a! circuitului din fig. 5-7 ~i gasij:i valoarea maxima de varf a curen- Blocare- teoretic
tului de baza 1n funcj:ionare liniara. Se considera ~c.c. = 200.
0 6,93 20 VceM
Rezolvare
''-' PSF este definit de valorile Ie ~i Vee Afiaj:i aceste valori folosind formulele lnvajate
1n capitolul 4.

'......'
 252 Circuite de po/arizare a tranzistoare/or Polarizarea bazei de Ia Vee 253

SECTIUNEA 51 INTREBJ\Rl RECAPITULATIVE Legea a Ila a lui Kirchhoff, aplicata pe ochiui ce conjine circuitul de colector din fig.
1. Care sunt limitele superioara si inferioarii ale dreptei de sarcina in c.c., exprimate in functie 5-9( a), conduce Ia ecuatia:
de VCE lc? i
2. Defini\i PSF. De aid rezulta VCE:
3. Din ce punct al dreptei de sarcina incepe regiunea de saturatie? Dar regiunea de blocare?

~---
4. Unde trebuie pozi\ionat PSF pentru a obtine valoarea maxima a V"? (52)
Substituind ! 8 , din ecuajia (51), 1n formula lc = ~,.,I8 , ob)inem:

.~
5-2 POLARIZAREA BAZEI DE LA Vee (53)

Tn aceasta sec~une, ca ~i in urmatoarele trei, ve~ cunoa~e diferite configura~i de

circuite de alimentare in c. c. a tranzistoarelor care nu necesita o sursa de alimentare Influenta parametrului ~c.c. asupra PSF
separata pentru circuitul bazei. Vii vom prezenta avantajele ~i dezavantajele fiecarui Ecuajia (53) exprima dependenta Ic de ~c.c Dezavantajul acestei dependente este
tip de circuit. faptul ca. variatia parametrului ~c.c. produce at.t variap.a !0 cat ~i a VCE' modific.nd ast-
fel PSF al tranzistorului. Din aceasta cauza, drcuitul cu baza polarizata din Vcc este
Dupa parcurgerea acestei sec\iuni ar trebui sa fi~ capabil: extrem de dependent de beta.
sa analizap. un circuit cu baza polarizata de la vcc Amintiti-vii ca. f3c.c. variaza cu temperatura ;;i curentul de colector. In plus, valorile sale
sunt mult imprii9tiate p.entru tranzistoare de acela;;i tip, din cauza fluctuap.ilor din pro-
II!- sa recunoa9teti un circuit in care polarizarea bazei tranzistorului se face din vcc cesul tehnologic. Prin urmare, un circUit cu baza polarizati.i din Vcc poate tncepe sa pro-
~ Sa descrieti influenta parametrului ~cc asupra PSF dud: Ia ie~ire distorsiuni dadi., in urma unei defectari, tranzistorul original a fost lnlocuit
... sa descrieti influenta VBE 9i leBO asupra PSF cu unul av.nd alta valoare f3c.c. sau dadi variafia temperaturii produce o modificare sufi-
... sa comentati stabilitatea circuitului cu baza polarizat.ii din vcc cient de importanta a acestei valori.
-,
Pana acum, pentru polarizarea jonctiunii baza-emitor a fast utilizata o surs5. de tensi-
une continua, V86, separata, dar numai in scopul de a facilita ilustrarea modului de Circuitul cu baza polarizata de Ia Vee' din fig. 5-10, este expus la.o cre~tere a tempe
-funcp.onare a tranzistorului, lntrucat aceasta tensiune putea fi variata independent de raturii de Ia 25'C Ia 75'C. Dad\ ~''are valoarea 100 Ia 25'C ~i 150 Ia 75'C, determinafi
Vcc- 0 metoda mai eficienHi este folosirea in exclusivitate a sursei de tensiune VCC' cain variajia procentuala a valorilor caracteristice PSF (Ic ~i Vc,J 1n gama de temperaturi data.
fig. 5-9(a). Pentru simplificarea schemei, simbolul bateriei poate fi 1nlocuit cu o linie ter- Se neglijeaza varia}iile VBE 9i efectele curenplor reziduali.
minata cu un cerculef, Hlnga care se noteaza simbolul tensiunii respective, cain fig. 5-9 (b).
FiGURA 510 Vee
+Vee + 12V
FIGURA 59
Polarizarea bazei din Vee
lc j Rc Rc
Rc
560!1
R, R,
R, +
+
,,
i
100 kn
~
rVcc VaE - I
I
(a)
- (b)
-
lata analiza circuitului din fig. 5-9 pentru regiunea liniadi. Ciiderea de tensiune pe Ra i"
Rezolvare
este Vcc - VBE' Prin urmare: La 25'C, lc ?i VeE se determinii astfel:

1
c
=~c.c. (Vcc-V")=roo(12V-0,7V)=l1
R 100 kn '3
mA
(51) 8
 ,..,. .... ,,._ '-'"" 1-'V'"''"-CllC a UdiiLE:;.LUdf~IUr Polarizarea emitorului din sursa de tensiune separata 255

Va =Vee-IeRe =12 V -(11,3 mA)(560 0)=5,67 V SECTIUNEA 52 INTREBARI RECAPITULATIVE

La 75'C, Ie ;;i VeE sunt unniitoarele: 1. Care este avantajuJ circuitului cu baza polarizata dih Vee fata tie eel care utilizeaza doua
' ; surse de tensiune separate?
I =P (Vee-V")=150(12V-0,7V)=170mA 2. Care este principalul dezavantaj al metodei de polarizare a bazei de Ia Vee?
c - c.~ R 100 kn ~
3. Explicati din ce cauza, Ia polarizarea bazei din Vee> PSF variaza cu temperatura.
8

VCE =Vee -/eRe =12 v -(17,0 mA)(560 ny= 2,48 v

Varia~a procentuaHi a Ic este:

/Ci751 - lc(25'J " 5-3 POLARIZAREA EMITORULUI DIN SURSA

Me x100to
Iq2S"l DE TENSIUNE SEPARATA
= 17,0 rnA -11,3 rnA x1DD% =50% Ue cre~te)
11,3mA De$i aceasta configurape necesita doua surse de tensiune continua separate, una pozi
Remarca~ di Ic variaza cu acela$i procent ca 9i Pc.c. Variapa procentuaHi. a VcE este:
!iva $i alta negativa, vep vedea ca prezinta un avantaj important.
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil:
Ll.VCE VCE(15') - VCE(251 X 100%
VCE{25")
sa analiza}i un circuit cu emitorul polarizat din sursa separati
2, 48 V - 5, 67 V xlDD% = -56,3% {VeE scade) ~ sa cementa~ influenta pararnetrilor ~c.c. 9i VBE asupra PSF
5,67V ~ sa explicati cum puteti sa rninimizati- practic, sa eliminap.- influenfa para-
metrilor Pc,. ~i VaE asupra stabilitii!ll PSF
Dupa cum observati~ln cazul acestui circuit PSF depinde strfu1s de Pc.c/ deci configu- ~ sa prezerita}i drcuitul de polarizare din sursa separata a emitorului in cazul
ra}ia cu baza polarizata din Vcc este foarte instabil8.. In consecinta~ aceasUi. schema nu se unui tra:nzistor pnp
utilizeazii~ de obicei, dad se dore9te o func~ionare liniara. Peate fi insa adoptaHi pentru
lucrulin comutap_e. Circuitul cu emitorul polarizat din sursa separata utilizeazii atfit o tensiune de ali-
ExerciJIU complementar Dadi, pentru circuitul din fig. 5-10, P,,,, are valoarea 50 Ia D'C mentare pozitiva, cat ~i una negativa, caIn fig. 5-11. In acest circuit, tensiunea de ali-
?i 125la 100C, determina~ varia~ia procentuala a valorilor caracteristice PSF in garna de mentare VEE polarizeaza direct joncFunea baza-emitor. Legea a II-a a lui Kirchhoff apli-
temperaturi data. cata pe ochiul ce con tine joncfiunea baza-emitor a circuitului din fig. 5-ll(a), circuit care
apare Intr-a alta forma tn fig. 5-ll(b), 1n scopul facilitiirii analizei, conduce la ecuatia
urmiitoare:
Alji factor! care influenjeaza circuitul cu baza polarizata din Vee
Pe lfinga faptul di varia}iile parametrului Pc.c. n influen}eaza puternic, PSF mai poate
fi afectat 9i de variarue V8 E 9i Icao Tensiunea bazi3.-emitor, V8 E, scadela cre$terea tem- Explicitand VEE:
peraturii. Dupa cum se observii din expresia 18, scaderea V8E produce marirea 18 laRa +JERE + VaE = - VEE
Vcc-VBE !ntrucat le =IE ~i le = P,.,l!Y
I,
R,
Influenta variatiei VaE este neglijabilii dacii Vee>> V8 E {Vee trebuie sa fie de eel putin
10 ori mai mare dedi.t YaEl
Curentul rezidual invers, leBo' are ca efect descre9terea curentului total de baza, prin Substituind Ia:
aceasta condud.nd la cre9terea tensiunii In baza, deoarece produce o didere de tensiune
pe R8 care, datorWi polaritiitii, se aduna la tensiunea de polarizare a bazei. La tranzis-
toarele de ultima generap.e, lcao este, In mod obi~nuit, mai mic de 100 nA, iar efectul s8.u
asupra tensiunilor de polarizare este neglijabil dad\ Vaa >> IeaoRa.
'-
256 Circui!e de polarizare a tranzistoarelor Polarizarea emitorului din sursa de tensiune separata 257 ,--1
' I
Vee
Vee
Afla}i IE, Ie l'i VeE pentru circuitul din fig. 5-12 daca ~o.o = 100 l'i VBE = 0,7 V. Trasa!i ..-.,
lc j Rc dreapta de sarcina in c.c. ~i no tap pe ea PSF. '
Rc R, FIGURA 512 Vee
+ -
- + 10V

~
I,

Rc
R, V,
I
Vc
I
I
I

1kn

"=' "=' I
VEE
- I R, -.
(a) (b)
I 4,7kn
FIGURA 5-11
Tranzistor hpn cu emitorul polarizat din sursa separafB. Pentru tranzistoarefe pnp, polaritBfile se lnverseaza. VEE
Tensiunile ai cBror indici sunt formaji dintr-o singurlJ litera reprezinta poten(iale fa{B de masa. -10V
Scoatem IE factor comun: Rezolvare
-VEE- VBB -(-10V)-0,7V 9,3V
1,80rnA
I,(.&.+R,)+v,.
~eo
=-v.. RE + RB /13,_,, 4,7k!1+47kn/100 5,17kn
Ie "IE= 1,80 rnA
Treeern V8 E in rnernbrul drept ?i e~plicitarn IE:
Ve, "Vee- VEE- Ie CRc +R,)= 10 V -(-10 V)-1,80 rnA(5,7 kn) = 9, 74 V
I e l'i VeE sunt valorile de PSF pentru cireuitul din fig. 5-12. Dreapta de sarcina 1n e.e.
(54) este cea din fig. 5-13. Curentul de colector la saturaJ:ie se determina cu aproximatie astfel:

10 V -(-10 V) 20V

(55)
I 5,7 kl1
Tensiunea colector-emitor in blocare este:
5,7 kl1
3,51mA

1 . .. Va~I~) =Vee- VEE =10 V -(-10 V)=20 V :"")

Potenp.alele fa~a de masa au indici forma~i dintr-o singurii litera. Poten~alul e'mitoru-
lui fa}il de masa este: Dreapta de sarcina tn c.c., din fig. 5-13, araHi di Ic poate cre~te teoretic cu

Lllqm~) =Iq~l -Ie =3,51 rnA-1,80 rnA= 1,71 rnA

~m (56)
1nainte de a ajunge Ia satura!le. Ie poate scadea eu 1,80 rnA 1nainte de a se ajunge Ia
Poten!ialul bazei fata de masa este: blocare. Dupa cum se observa, acest circuit este polarizat astfel :indit PSF se afla putin
mai aproape de regiunea de saturafie dec.t de cea de blocare.
(57)
ExerciJiucomplementar Afla!i IE, Idi VeE pentru cireuitui din fig. 5-12 daca elernentele
Potentialul colectorului fa} de masii este: aeestuia au urmatoarele valori: RB = 100 kn, Re = 680 n, RE = 3,3 kn, Vee= +15 v i VEE=
= =
-15 V. Se eonsidedi ~o.o 150.
(58) ,~

Fi'ic.nd diferenta dintre Vc 9i VE ~i consider.nd aproxima}ia Ic =IE, obpnem: '-

VeE= Vee -IeRe -(VEE +IERE)= Vee- VEE -Ie(Re +RE)
 __ ,.~ ...................... ,,,,..,~uc.uciUI Polarizarea emitorului din.sursa de tensiune separata 259

FIGURA 513 fe
V, =VEE +I,R, =-20 V+(1,73 mA)(10 kn)~-2,7 V
Saturajlie - teoreUc
Deci:
/C{~t) =3,51 rnA Va = Vc- V, =11,9 V -(-2,7 V)=14,6 V
Pentru Pee = 100 ~i V8 , = 0,6 V:
Q
1,80mA -V,,- V6 , -(-20V)-'0,6V
I
I
I =I 1,85mA
.I c- E R,+R 8 /P,.c. lOkn+lOOkn/100
I
I
BJocare- teoretic V, =Vee -I,R, =20 V-(1,85 mA)(4,7 kn)= 11,3 V
I
I
I V, = V" +I,R, =-20 V +(1;85 mA)(10 kQ)= -1.5 V
Vca
0 9,74 v VcE{bloeare) =20 V Deci:
Va = VcV, =11,3 V -(-1,.5 V)= 12,8 V
Stabilitatea PSF al clrcuitulul cu emitorul polarizat din sursa separata Variajia procentuala a Ic pentru o variatie a parametrului P,.,. de la 85la 100 este:
Expre~ia matematidi a I 8 arata ca. acesta depinde de V88 ;;i ~c.c. in cazul circuitului cu
1,85 mA-1.73 rnA x100%= 6, 94 %
emitorul polarizat-din sursa separata, ambii fiind parametri ce variaza cu temperatura ;;i 1,73mA
curentul.
Variajia procentuala a Vee este:
I -
,- R, +R,!Poo-VEE- VBE
!IVa= 12,8 V-14,6 V xl00%=14,0%.
12,8 v
Dadi R8 R 8/~c.c.' termenul R 8 /~c.c. poate fi neglijat ;;i ecuaJ:ia devine:
Exercitlu cornpfernentar Determinati variatia PSF al circuitului din fig. 5-14 daca, In
I ..... -VEE- VBE urma un'ei varia~ii de temperatura, (c. cre~ie de la 65 la 75 ~i VBE scade de la 0,75 V la
c ~ R 0,59 V. Tensiunile surselor sunt de 10 V.
E
I~' Aceasta inseamna ca. I 8 .este practic independent de ~c.c:
Mai putem face o aproximare: dad v,,
V88, termenul V88 poate fi neglijat. Tranzistorul pnp cu emitorul polarizat din sursa separata
Figura 5-15 prezinta un tranzistor pnp cu ernitorul polarizat din sursa separatfi.
I c=-VEE Deosebirea esenfiala fata de circuitul unui tranzistor npn consta ln faptul ca. po~aritap.Ie
R,
tensiunilor de alimentare sunt inversate. Modul de funcJ:ionare ;;i analiza sunt, in prin-
Aceasta lnseamna di IE este practic independent ;;i de V8 E. cipiu, similare, dupa cum ilustreaza ;;i exemplulS-5.
Dacii I, este independent de V8 , ~i.Pec! PSF nu va fi afectat de variatille aces tor para-
metri. Prin urmare, un circuit cu emitorul polarizat din sursa separata, proiectat corect, -Vee
poate asigura un PSF stabil.

Vee
Determinati variajia PSF al circuitului din fig. 5-14 +20V
daca, in urma unei variaJ:ii de temperatura, !3c.c. cre;;te de Re
4,7kn
la 85la 100 ~i V 8 e scade de la 0,7 V la 0,6 V.
Rezolvare
Pentru P,.,. ~ 85 ~i V88 = 0,7 V:
-Vee- V88 -(-20V)-0,7V Rc
Ic :Ie 1,73mA
R8 +R 8 /P,.,. 10kfl+100kn/85 10kn FiGURA 5-15
VEE
Vc =Vee -IeRe~ 20V -(1,73mA)(4,7k0)= ll,9V FiGURA 5-14 -20V
260 Circutte de polarizare a tranzistoarelor Polarizarea cu divizor rezistiv 261 1-~

~
Ve, VE 1i VeE pentru drcuitul din fig. 5-16. Se considera ~c.c = 100 1i V8 E =
0,7 V. Remarcap. di., in aceasta schema, tranzistorul este reprezentat cu emitorul ~i ten-
.:.._::___:______________
5~4 POLARIZAREA CU DIVIZOR REZISTIV ~_' '
siunea de alimentare1 pozitivii, a acestuia in partea de sus ~i cu colectorul ~i sursa lui nega- Tn continuare vom studia o metoda de polarizare a unui tranzistor In vederea
tivii de alimentare ditre partea de jos.
funcjionarii liniare folosind un dMzor de tensiune rezistiv, alimentat de Ia o singura
FIGURA 5-16 v" sursa. Aceasta este configurapa de circuit de polarizare cea mai utilizata, din conside
+20V i \
rentele ce vor fi expuse In aceastli secjiune.
R, Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
18 k!l. sa analizap. un circuit de polarizare Cu divizor rezistiv
1> Sa explicap electul rezistenlei de intrare asupra circuitului de polarizare
~ sa comentati stabilitatea divizorului de tensiune rezistiv
.. sa explicafi,cum pot fi minimizate, practic eliminate, consecintele variapei
Rc parametrilor ~"' 1i V8 , asupra stabilitapi PSF
6,8 k!l. 1> Sa prezentap modul de polarizare al unui tranzistor pnp prin divizor de tensi-
une i-ezistiv
Vee
-20V
Tensiunea continua de polarizare a bazei se obfine prin intermediul unui divizor
Rezolvare rezistiv de tensiune format din R1 ~i R2, ca tn fig. 5-17. Din punctul A, circuitul curentu-
lui se poate inchide di.tre masa pe doua cai: prin R2 ;;i prin joncfiunea baza-emitor a n
Ie "'IE -VEE- VsE -20 V -0,7V = -1,09mA tranzistorului.
RE + Rs I Pc.c. 18 kn + 100 k!2/100
Ve =Vee -IcRc =-20V -(-1,09mA)(6,8kO) =-12,6V FIGURA 5-17
VE =VEe I ERE= 20V +(-1,09mA)(18k0)= 0,38V Pofarizarea prin divizor de tensiune

Ded:
VCE =Vc- V, =-12,6 V -0,38 V =-12,98 V
Exercipu complemental Dacii Re cre1te, potenpalul Vc devine mai negativ sau mai
pupn negativ? Cre~terea Rc este de natura sa modifice _semnificativ curentul de colector?
Calculap tensiunea din colector daca Rc = 8,2 kn.

SECTIUNEA 53 iNTREaJIRI RECAPITUlATIVE

1. Din ce cauza circuitul cu emitorul polarizat din sursa separata este mai stabil decat eel cu
baza polarizata de Ia Vee? 'j
2. Care sunt expresiile aproximative ale V8 ~i VE pentru un tranzistor npn cu emitorul polarizat
Yn cazul in care curentul de baza este mult mai mic decat curentul prin R2, circultul
din sursa separata? Dar pentru un tranzistor pnp? de polarizare poate fi considerat ca un divizor de tensiune format din R1 ~i R2, cain fig.
5-18(a). Dacii I8 nu este suficient de mic in compara!ie cu I2 incat sa poata fi neglijat, tre- ' '
3. Care este principalul dezavantaj al polarizarii emitorului din sursa separata?
buie luata in calcul ~i rezistenta de intrare in c.c./ RIN(haz3.)' care se vede intre baza tranzis-
4. Tensiunile de a/imentare ale unui tranzistor pnp cu emttorul polarizat din sursa separata sunt
torului 1i masa. RIN(bu) este legata !n paralel cu R2, cain fig. 5-18(b).
de 15 V. Daca R, este de 10 kn, care este valoarea curentului de emitor?
 ZbZ Circuite de polarizare a tranzistoarelor
I Polarizarea cu divizor rezistiv 263

FIGURA 5-18 +Vee +Vee Curentul de intrare este curentul din circuital bazei:
Schema simpfificata
a divizorului de tensiune. liN= I,

Vedere spre baza Substituind:

tranzistoru/ui

A
Prin simplificare cu I, se obpne:
R,
""""'"'!~""".""'i!a
""'B""'.l!\lii""' (59)

'
'' ' (a) Fara sarcina (b) Cu sarcina Determinap. rezistenta de intrare in c.c. privind d.tre baza tranzistorului din fig. 5-20.
.. Pee= 125.
Rezistenfa de intrare in baza FiGURA 5-20 +Vee
Pentru a g.si expresia matematidi a rezistentei de intrare In c. c. din baza tranzistoru
lui vern utiliza schema din fig. 5-19. V1N se aplidi intre baza ~i masa, iar /IN este curentul Rc
560n
din circuitul exterior al bazei, cum.se observa.
Din legea lui Ohm:
v;N
RJN{baz!) = -I-
JN

Din legea a II-a a lui Kirchhoff aplicatii pe ochiul baza-emitor rezulta:

v;N = VBE +JERE
fn ipoteza V8 E <<JERE, ecuap.a se reduce la:
VIN :I,R, Rezolvare

FiGURA 5-19 +Vee =

RINOwJ P<.<RE = (125)(1 kn) = 125 k.Q
Rezistenfa de intrare Exercipu complementar Ct este R1N(bw) daca Pee= 60 ~i RE = 910 n, in fig. 520?
in c.c. este ~J11 N. Rc

+ -
'" +
Vee-
l3c.e.
Analiza circuitulul de polarizare cu divlzor de tensiune
!n fig. 5-21(a) este reprezentat un tranzistor npn polarizat prin divizor de tensiune. Sii
lncepem prin a determina tensiunea din baza cu formula divizorului de tensiune1 astfel:
v,"
,I R, Rw~=f3c.c.Rc

J -
Rezistenta to tala dintre baza ;;i masa este:
R2 11P,.,RE
Divizorul de tensiune este format din R1 $i din rezistenta dintre bazii $i masa (P,.,RE)
in paralel cu R21 cain fig. 5-21(b). Aplidind formula divizorului de tensiune, obpnem:
 :. j

264 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Polarizarea cu divizor rezistiv 265 r--\

FIGURA 5-21 +Vee +Vee

Tranzistor npn polarizat DeterminaJi VeE ~i Ic pentru circuitul din fig. 5-22 considerand P,.,. = 100.
cu divizor de tensiune. Vee
R, Rc R, FIGURA 5-22 + 10V

Poo v, R, Rc
10kn 1kn

R, R, R,

- (b) ~ ~
5,6 kn
~
560 n

Dadl. f3c.c.RE >> R 2, formula devine: Rezolvare

In primul r.nd determinarrt rezistenta in c.c. de intrare 1n baza, pentru a decide dadi
(510) o putem neglija.
RIN(b=!) =PooRE =(100)(560 0)= 56 kn
Cun6sc.nd tensiunea din baza, se poate determina tensiunea din emitor, care este $tim di dadi dona rezistoare sunt legate in paralel ~i valoarea unuia este de eel pu}in
egalii cu diferenta dintre V8 ~i ciiderea de tensiune pe joncP,unea baz8.-emitor (VaE): zece ori mai midi decat a celuilalt, atunci rezistenta lor totala este aproximativ egalii cu
IBii\111 <s-u>
valoarea mai midi. In unele cazuri lnsa, aceasta aproximare nu confera o precizie satis-
fadi.toare.
Curentul de emitor se afla din legea lui Ohm: in cazul nostru, RIN(baz5) = 10 R 2, deci RIN(bazli) se poate neglija. In exercip.ul comple-
mentar propus in continuare veti re~ua acest exemplu tin.nd cant tn calcule de RIN(bazS)
~i veti compara rezultatele. Continuiim analiza cu determinarea tensiunii din baza.
(5-12)
56
i;
!J
V: =(__lL)v: =( ' kn)10V=3 59V
R, +R, cc 15,6 kn '
Cunosc.nd IE, se pot afla valorile tuturor celorlalte marimi din circuit.
I" Deci:
I'D (513)
VE =V,- VBE =3,59 V-0,7 V=2,89 v

~ (5-14)
89
I = VE = 2' V = 5 16 rnA
RE s6on'
VeE =Vc-VE Prin urmare:
De asemenea, se poate exprima V CE in funcp.e de lc cu ajutorul legii a doua a lui Ic =5,16mA
Kirchhoff, astfel: ~i:
VCE =Vee -lc(Rc +RE)=10 V -5,16 mA(1,56 kn)= 1,95V

Intrucat VCE > 0 V (sau mai mare de dHeva zed.mi de volt), ~titi di tranzistorul nu este
In saturatie.
VeE " Vee -IeRe- lcRE
.,~.~ (515)
 ""uo vrrcun:e ae p01ar1zare a tranzistoarelor Polarizarea cu divizor rezistiv 267

ExerciJIU complementar Reluati acest exemplu tinfuld cont In calcule de RIN(b"'l ~i com-
parati rezultatele. .
I - vech- VBE
E RE
u Stabilltatea clrcuitului de polarizare cu dlvizor de tensiune Ultii:na ecuatie aratii di IE este practic independent de t3c.c. (remarcati ca. Pc.c. nu apare
Circuitul de polarizare a unui tranzistor prin divizor de tensiune mai poate fi analizat In ecuatie) in conditille impuse.ln practicii, aceste condipi pot li lndeplinite prin a!egerea
utilizond te~rema lui Thevenin. Vom folosi aceasta metoda pentru a eva!ua stabilitatea pentru RE a unei valori de eel puJin zece ori mal mare dedit raportul dintre rezistenta
circuitului. In primul rand vom desena circuitul baza-emitor echiva!ent pentru figura echiva!enta (R"') a rezistoarelor in paralel ce formeazii divizorul de tensiune ~i p
5-21, conform teoremei lui Thevenin. Privit dinspre terminalul bazei, circuitul de minim. Polarizarea prin divizor de tensiune este folosWi pe scara larga deoarece asigu~'a
polarizare poate fi redesenat caIn fig. S..23(a). Aplicfuld teorema lui Thevenin circuitului o-slabilitate satisjiiciitoare utilizilnd osingurii st;trsii de tensiune.
din stnga punctului A, cu Vee scurtcircuitata la rnasa ~ tranzistorul indepartat din cir-
cuit, obtinem: Circuit de polarizare cu divizor de tensiune pentru tranzlstoare pnp
Dupii cum ~tip, circuitele de polarizare pentru tranzistoarele pnp trebuie sii aiba polari-
tiifile opuse fata de cele aferente tranzistoarelor npn. Aceasta se poate realiza prin uti-
lizarea unei surse de tensiune negativii conectata Ia colector, cain fig. 5-24(a), sau a unei
iar tensiunea dintre punctul A ~i masa este: surse de tensiune pozitivii conectata Ia ernitor, ca in fig. 5-24(b). In schemele electrice,
tranzistoarele pnp sunt reprezentate adesea cu emitorul in partea de sus pentru ca traseul
V,<J, =(~)Vee
R +R
1 2
de alim.entare sa fie reprezentat integral in partea superioara a schemei, iar traseul de
masa -In partea inferioadi, cain fig. 5-25. Metoda de analiza este, in principiu, aceeasi ca
Circuitul echivalent Thevenin a1 circuitului de polarizare din baza tranzistorului este ~i pentru tranzistoarele npn, a~a cum vom demonstra in continuare pe baza schemei din
eel din zona ha~urata a fig. 5-23(b). Din legea a II-a a lui Kirchhoff aplicata pe ochiul fig. 5-25. Tensiunea din baza se detennina cu formula divizorului de tensiu11e.
baza-emitor a! circuitu!ui echiva!ent rezultii:
V8 -( R, )
Vech =la_Rec:h+VaE+IERE - R, + R,IIP,.c.RE
FIGURA 523 +Vee +Vee i:
I '
'
Circuitul echivalent Th{wenin
a/ circuitului de polarizare.
Rc Vee v.,

R, Rc Rc
R,

v,
R,
Re
R, R,
R, Rc
(a) (b)
VEE .,.. .,..
i ) (a) Sursa de tenslune negativa (b) Sursa de tensiune pozmva
fn colector Tn emitor
FIGURA 524 FIGURA 5-25
Tranzisfor pnp polarizaf prin divizor de fensiune.
:
I I
~

I !
268 Circuite de polarizare a lranzisloarelor Polarizarea cu divizor rezistiv 269

Din legea lui Olun: Prin urmare: 1

_V,,-V, V,c = V,- Vc =7,58 V -5,32 V =2,26 V

I,-
R, Exerc!JIU comnlementar Aflaji Ie ~i VEe pentru circuitul din fig. 5-26 jinand con! de
- _]
~i: RJN(brl)'
Ve = IeRe
VEe= VE- Ve
Aflaji Ie ~i Vee pentru cireuitul din fig. 5-24(a) cunoscand valorile: R1 = 68 kQ, R2 =
= 47 kn, Re = 1,8 kn, RE = 2,2 kn, Vee= -6 V ~i P0 , = 75. re
Aflaji Ie ~i VEe pentru circuitul din fig. 5-26. Rezolvare
v., RIN~u!J = Po,,R, = 75(2,2 kn)= 165 kQ
FIGURA 5-26 + 10V
Deoarece RIN(I2azal nu este de zece ori mai mare dedH R2, trebuie sa o luam in conside-
rap.e. Tensiunea din baza se determinii astfel:
R, R,
10k!l 1k!l
V=( RziiRIN(b"ij Jwce)=( 47knll165kQ J<-6 V)
R,+R,IIRIN(b"') 68kn+47kni1165kQ
36 6
=( ' kQ )(-6V)=-21V
R1 Rc 68kn+36,6kn '
22 k!l 2,2 k!l Apoise calculeaza tensiunea ~i cu;entul din ernitor.

v, = v, + VBE =-2,1 v +0,7 v = -1,4 v

I = V, = - 14 V = -636 A
Rezolvare ' R, z.zkn ~ \_ .)
in primul rand trebuie sa verificfun dacil putem neglija RIN(bozil)'
Cunoscand IE, se af!a le ~i VeE astfel:
RIN!b=1i = P,.oRE = (150)(1 kn) = 150 kn ~
Ie ;;;IE =-636J.I.A I
intrudit 150 kn este mal mare dedit de zece ori R2, eondijia P,.oRE R2 este !ndepli-
nita, deci RIN(bm) poate fi neglijata. in continuare calculfun V5 Ve =Vee -IeRe,;, -6V -(636fll\)(1,8k0)= -4,86V
22 0 Vee= Ve- VE =-4,86V -(-1,4 V) =-3,46V
v, =(-R--)v,,
R, +R,
=( k )1o v =6,88 v
32.kQ Exerci!IU complementar Ce vaioare P,,, ar fi necesara In aces! exemplu pentru a putea
Apoi: neglija RIN(b,o)' conform raportului de 1/10?
v, = v, + VBE = 6,88 v +0,7 v =7,58 v
SECTIUNEA 541NTREBARI RECAPilUlATIVE
~i:
10V-7,58V 1. Daca tensiunea din baza unui tranzistor este de 5 V >i curentul de baza este de 5 ~A, care
2,42mA ' .
~

1kQ este rezisten\a de c.c. de intrare in bazii?

2. Dacii un tranzistor are~'' de 190 'i rezistenta sa din emitor este de 1 kn, care este rezis
Cunoscand IE, putem afla le ~i Vee astfel: tenta de c.c. de intrare in bazii?
3. Ce tensiune de polarizare ajunge pe baza unui tranzistor dacii ambele rezistoare ale divizoru
Ic =I, =2,42mA lui de tensiune au aceea~i valoare ~~Vee= +10 V? Se considera ca. rezistenta de intrare in
~i: baza este suficient de mare pentru a putea fi neglijata.
4. Care sunt cele doua avantaje ale polariziirii prin divizor de tensiune?
Vc = IcRc = (2,42 mA)(2,2 kfl)= 5,32 V
 --- - .. - ................... vo Polarizarea cu reacjie ln colector 271

55 POLARIZARIA CU RIACTJE IN COLECTOR Rearanjam ecuara astfel:

I eRa
--+!eRe= Vee- Vaa
Un alt tip de configurape a circuitelor de polarizare este cea cu reacpe In colector. p<L
Modul de conectare a elementelor acestui circuit asigura o reacpe negativa care De aid poate fi explicitat Ic astfel:
confera PSF o relativa stabilitate prin diminuarea efectelor variapei parametrului flc.c . lc (R, +R, lfloo)=; Vee- VBE
'' Tn ceea ce prive~e componentele folosite, sunt tot cele uzuale. .
w Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil: (5-17)

sa analizafi circuitul de polarizare cu reacpe in colector

.... sa prezentati efedul reactiei negatiye
~ Sa explicar modulin care reacra din colector men tine relativ stabilitatea PSF
cu temperatura
..
L in fig. 5-27, rezistorul R8 este conectat la colector, i'n Joe
sa se lege direct Ia Vee' cain prima configurape prezen-
tata. Tensiunea din colector asigura polarizarea joncP,unli
baza-emitor. Reacpa negativa asigura o tendinta de fc+lsJ
Rs
,compensate" prin care semen tine stabilitatea PSF. Daca.
Ic tinde sa creasdi, atunci diderea de tensiune pe Rc
cre~te, dudind Ia scliderea Vc Daca. Vc scade, scade ~i
diderea de tensiune pe R8 , ceea ce duce la mic~orarea Is.
Sdiderea Is areca efect sdiderea Ic, care,la r.ndul ei, duce
la mic9orarea diderii de tensiune pe Rc, compens.nd ast-
fel sdlderea V C' FIGURA 527
\..._,; Po/arizarea cu reac(ie in co/ector.
Analiza clrcuitului de polarizare cu reactie in colector
Din legea lui Ohm, curentul de baza poate fi exprimat astfel:
lntruc.t emitorul este conectat la masa, VCE = Vc .
(5-18)
Stabilitatea Ia varlatiile de temperatura
+Vee
Din ecuaj:ia (5-17) .rezulta ca.,lntr-o oarecare masura, curentul de coled:or depinde de Pc.c.
de VsEAceasHi dependenta poate fi diminuata prin alegerea unor valori Rc >> R8 /f3c.c.
~i Vee>> VsE 0 caracteristid. importanta a polarizarii cu reacj:ie in colector este aceea ca.
elimina, practic, dependen}a curentului de colector de Pc.c. ~i VBE' chiar dadi. nu sunt
indeplinite condipile men~ionate mai sus.
Dupa cum $ti~i, Pc.c. variaz8. in acela~i sens cu temperatura, iar V8 E variaza in sens
invers. Privir figura 528. Circuitul iniral, din imaginea (a), este caracterizat de valori!e
a
lw Ic ;;i Vc Yn fig. (b), ca urmare a cre;;terii temperaturii, Pc.c. crescut ~i VBE s-a mic~orat.
Cre$terea Pc.c. produce cre~terea valorii lc. Sdiderea VsE are drept consecintii m8.rirea 16,
care, la r.ndul ei, produce o cre;;tere a lc. Tendinta de cre~tere a Ic are drept urmare o
tendin}ii de cre;;tere a diderii de tensiune peRc Aceasta ac}ioneaza in sensu] mic;;otarii
tensiunii din colector ;;i, in consecinta, ~i a c8.derii de tensiune pe R6, ducand la reducerea
Iw ceea ce compenseaza tendin~ele de cre$tere a Ic ;;i de sc8.dere a V C" Astfel, circuitul cu
reacre !n colector menrne un PSF stabil, cum se observa in fig. 5-28(c).

: ; (516)
,' '
:,___;

Sa presupunem ca. Ic >> Is Tensiunea din colector este:

'\
Ve "Vee -JeRe
'u
De asemenea: r,
- .!!;_
I ,-
Pc.c.
Substituind I, ~i Vc in ecuapa (5-16) obtinem: (a) Slabilizare Ia (b) Raspunsul inilialla cre1terea (c) Slabilizare Ia temperatura T2,
temperatura inijia/1'1 r1 temperaturii mai mare
Ie Vee -!eRe- VBE
:..._; fl. R, FiGURA 5-28
llusfrarea modului de stabilizare Ia variafiHe de temperatura a va/orilor PSF cu circuit cu reac(ie in co/ector.
 ~

272 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Polarizarea cu reac!ie in colector 273 i

SECTIUNEA 5-51NTREBJIRI RECAPITUlATIVE

1. Aratali in ce mod cre,terea valorii P,_,_ conduce Ia o sc.adere a curentului de baza intr-un cir-
cuit cu reactie Tn colector.
2. intr-un circuit cu reaclie in colector, R8 =47 kn, fie = 2,2 kQ >i Vee = 15 V. Ce valoare are
/8 , daca /0 = 5 rnA?
L-~~----~------~------------~ ""
Circuite de polarizare a tranzistoarelor - rezumat
Tranzistoarele din figurile de mai jos sunt npn. Pentru tranzistoarele pnp se
r, inverseaza polaritatea tensiunilor. de alimen~are.
Polarlzarea bazel din Vee Polarizarea emitorului
(d) Raspunsul inilialla scaderea lem- (e). Stabi!iz~re Ia temperatura T3 , mai
din sursa separata
peraturii mica
Vee V~
FIGURA 528 Valorile PSF (/e : IE) Valorile PSF (Ie :IE)
Continuare. Curentul de colector: Curentul de co!ector:
Re Re
La sd.derea temperaturii, fenomenele expuse anterior se desfa~oadi in ceHUalt sens, l - -VEE- VBE
Ra
cum arata fig. 5-28(d) ~i (e). e R,+R,I~cc

I:.~#MQ!i!ijUM Tensiunea Tensiunea

colector-emitor: colector-emitor:
Calculap valorile de PSF (Ie ~~ VeE) pentru circultul din fig. 5-29. R,
Vee= Vee- VeE-
VCE =Vee -IcRc
Vee -Ic(Re+RE)
+ 10V
FIGURA 529 v,
Re
Ra 10kn Polarlzarea cu divlzor Polarizarea cu reactie -.
100kn de tenslune in colector
Vee Vee
Valorile PSF (Ie: Ie) Va!orile PSF (Ie =Ie)
Curentul de colector: Re Curentul de colector:
R, Re
( R,
Rt+Rz
)v.cc- V.BE I c-
Vcc-VBE
Rc+R,I~co
Rezolvare Ic
R, Tensiunea
Se folose~te ecuapa (5-17):
Tensiunea colector-emitor:
I Vee-VBE 10V-0,7V
845
J!A R, R, colector-emitor: VCE =Vee -IeRe
e Rc+R,I~co 10 k.Q+100 kn/100 .,
-!' VCE =Vcc-Ic(Rc+R,)

Tensiunea colector-emitor este:

'_,';'
-=- -
Vc, =Vee -IeRe =10 V -(845 ~A)(lO k0)=1,55V

ExerciJIU complementar Calcula~i valorile de PSF ale circuitului din fig. 5-29 pentru
~'-' = 250.
 274 Circu1te de polarizare a tranzistoarelor Depanare 275

Vee
5-6 DEPANARE FIGURA 5-30
10V
Tranzistor polarizat
prin divizor de tensiune,
Tntr-un circuit de polarizare se poate defecta fie tranzistorul, fie unul dintre rezistoare. Tn cu vaforile corecfe
aceasta sec!iune vom examina cateva variante folosind pentru. exemplificare polarizarea ale tensiunilor.
prin divizor de tensiune. Multe defecte sunt rezultatul 1ntreruperii rezistoarelor, al 1ntreru-
~ perilor interne ale terminalelor ~i jonc!iunilor tranzistorului sau al strapungerii jonc!iunilor. i
De multe ori, asemenea defecte produc aparent o stare de satura~e sau de blocare a I

tranzistorului, dacii ne ghidam dupa valoarea tensiunii din colector.

Dupa parcurgerea acestei sec!iuni ar trebui sa fi~ capabil:
Sa remediap diverse defecte aledrcuitelor de po!arizare a tranzistoare!or

L
I> Sa identificar; defectul unui circuit de polarizare interpretand valorile
tensiunii masurate
I.\ V~c.
531
1> Sa analizar; cateva defecte uzuale ale circuitelor de polarizare
II~ 10V FIGURA
Defecte penfro care Vc = Vee
Defect 1:
! R1 intrerupt Defect 1: R1 intrerupt Defect2: RE lnlrerupl
Depanarea unul circuit cu tranzistor polarizat prln divlzor de tensiune
)C!:iOV)j Ovi l3.20v)I2:Sov!
in figura 5-30 este prezentat un exemplu de tranzistor polarizat prin divizor de tensi- Defect 3:
v.8 v.
une. Pentru valorile de componente inscrise pe desen ar trebui sa ob}ineti, cu aproximape, Saza intre-
Defect 5: Colector intrerupt intem v, v,
ruptii intern Defect 4: Emltorintrerupt intern e
valorile de tensiune indicate,-in cazul funcp.on5.rli corecte a drcuitului. Defect 3 ~~ 4: Emilorul Defect 5: Colector
In cazul acestui circuit de polarizare1 c.teva defecte se manifesta prin aparip:a in sau baza fntrerupte lntem Ttrerupt iTern
colector a tensiunii Vee fafa de masa. Cinci dintre ele sunt ilustrate in fig. 5-31(a). fn )3.2Dvll YOv! l.llv)D.Yiv)
fiecare caz, tensiunea colectorului fatii de masii este de 10 V, dupii cum se observ8.1n fig. Defect 2: Re intrerupt
v, v. v, v,
{b) apar tensiunile din bazii ~i emitor fata de masii pentru fiecare dintre cele cinci defecte.
Defectul1: Rezlstorul R, inuerupt Acest defect duce la disparifia tensiunii din baza, care
{a) In loale acaste cazuri, V0 = Vee. {b) Valorile v, ~~ VE pentru ffecare dinlre defeclele
prezentate In {a)
ajunge la poten!ia!ul masei prin R" iar tranzistorul intra astfel!n blocare deoarece V8 = 0 V
~i 18 :: 0 A. Tranzistorul nu conduce1 deci nu exista le ~i1 prin urmare, nici didere de tensi- Delectul3: Terrnlnaluf bazelinllerupt inlern Probabilitatea de intrerupere intema a tran
L.../
une pe Rc. Din aceastii cauzii, tensiunea din colector devine ega!a cu Vcc (10 V). !ntrucat nu I zistorului este mai mare dect cea a intreruperii unui rezistor. Din nou, tranzistorui nu
exista curentii de baza ide colector1 nu a pare nid curentul de emitor ~i YE = 0 V conduce/ deci fe = 0 A 9i Ve == Vee.= 10 V. Ca ~i in cazul intreruperii rezistorului REr prin
Delectul2: Rezlstorul R1 1ntrerupt Acest defect se manifestii prin disparipa curentilor de divizorul de tensiune ajunge la exteriorul terminalului bazei tensiunea de 3,2 V
;._j bazii, de emitor ~i de colector1 rB.rnful.nd dear leBO' de valoare foarte micii - neglijabil. Tensiunea pe tenninaltil emitorului este de 0 V deoarece prin RE nu poate circula curen-
1ntruc6.t Ie:: 0 A, nu exista ciidere de tensiune pe Re i deci Ve =Vee:: 10 V. Tensiunea tul de emitor, deci nu exista didere de tensiune.
bazei fata de masar datoi'at.\i divizorului de tensiune/ are valoarea: De!ectul 4: Joncpunea BE sau conexiUnea emiloruJuf intreruote Intern In mod asemiiniitor,
tranzistorul nu conduce, deci Ie == 0 A 9i Vc == Vee :: 10 V. Ca ~i in cazul intreruperii rezis-
v, =(2L._)vcc
R +R,1
=(.14,7kn
47
' kn)1o V=3,20V
torului RE sau a conexiunii bazei, prin divizorui de tensiune ajurige Ia exteriorui termi-
nalului bazei tensiunea de 3,2 V. Tensiunea pe terminalul emitorului este de 0 V deoarece
acolo circuitul este !ntrerupt ~i termina!ul este legat ]a masii prin R8. Observap cii
Daca la emitor se conecteaza un voltmetrur circuitul curentului se lnchide prin defecteie 3 i 4 genereaza simpt.~;>me identice.
impedanta intemii mare a acestuia, iar joncpunea bazii-emitor devine polariZaUi direct. Delectul5: Jonctlunea BC sau conexiunea colectoruluiintreruP!e Intern intrucat exista a in
Prin urmare1 valoarea tensiunii din emitor este VE:: V5 - V5E. Ciiderea de tensiune directii trerupe:e Ia cole~torul tranzistorului, nu clrcuHi lc 9i, prin urmare1 Ve = V cc = 10 V.1n
pe jonc!iunea BE depinde deyaloarea curentului. In figurii apare v.E = 0,7 v, dar in prac aceasHi situatie1 circuitul se inchide prin divizorul de tensiune, prin joncfiunea BE, pola-
tidi. poate fi mult mai mica. ln consecinfii, valoarea tensiunii din emitor este: rizatii direct1 ~:;i prin Rp cain reprezentarea circuitului echivalent din fig. 5-32. Tensiunile
din bazii ~i din emitor se determina astfel:
V8 = v.- V88 = 3,2 v- o,7V= 2,5 v
 ' ''
.

276 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Depanare 277 r,

colector pentru a masura VC' drcuitul Se inchide prin impedanta interna a aparatului, iar
VB;;;( R,IIRE )vee +0,7V jonc)iunea BC devine polarizata direct de ciitre V6.ln consecinta, Vc = VB- V6e = 1,11 V- _
R, +R,IIRE - 0,7 V = 0,41 V. ~i in aCeSt Caz, caderile de tenSiUfl directa pe joncp.uni, in interiorul , I
tranzistorului1 depind de ~urent. Ain folosit valoarea de 0,7 V pentru exemplificare, insa :
= 42Hl ) 10V+0,7V=0,41V+0,7V=1,11V 1n realitate caderile de tensiune directa pot fi mult mai mid.
( 10,427k0 .
Delectul7: Rezlstorul 82 intrerupt Daca R2 se 1ntr~rupe, cum prez1ntii figura 5-33(b), ten- c;
VE =VB- VsE = l,llV -0,7V = 0,41V siunea din baza ;;i curentul de baza cresc peste valorile normale deoarece divizorul de r '
Pe l.nga defectele de mai sus ma1 pot apfu'ea inca doua cazuri tn care tranzistorul con- tensiune este format acum din R1 ;ii ~c.c. RIN'lbaziit _In acest caz, tensiunea din baza este
dtice' in aparenta
, I
dad Iuam tn consideratie
~,.
valoarea tensiunii din colector. Aceste situ- deterrninata de tensiunea din emitor (V6 = VE + V6E). '
atii sunt ilustrate 1n fig. 5-33. In primul rand trebuie verificat daca tranzistorul este saturat sau nu. Curentul de r,
colector la saturap.e ;;i curentul de bazii necesar pentru a.aduce tranzistorul tn saturaJie se
Vee
calculeaza astfel (consideriind VeE("tl = 0,2 V):
10V
FIGURA 5-32 Vee- VCE(~> 9,8 V
Iq~tl 6,67 rnA
Circuitul de polarizare echivalent in cazul Re + R, 1,47 kn i
infrerup,e_~i interne a cofecforului.
R Dioda echivalenta !

1 ~ kl1 joncliunii BE I - Iq~> - 6,67 rnA

8{~- 0
22 2 A
, ~
v, /V
. v,
P<L
- 300

Presupunand di tranzistorU.l este saturat, se poate determ.ina curentul de baza

maxim.
R, R,
4,7 kl1 470!1 RIN(bm) = ~cc.RE = 300(470!1) = 14lkn

- Vee ~=662 A
Is(max) R1 + R IN(baz.i) 151k~
:..-.
' ~

Delectu16: Rezlstorul 80intrerupt ln acest caz, ilustrat 1n fig. 5-33(a), valoarea tensiunii lntrud.t valbarea curentulUi de bazlf este arhisuficienta pentru ca tranzistorul sa intre 1 i
din colector v-ar putea deterrnina sa presupunep. ca. tranzistorullucreaza In saturap.e, in saturap.e, putem fi siguri d. el este saturat. Prin urmare, VE, VB ~;i Vc sunt: j

cand, in realitate, el nu conduce. Evident, cu Rc lntrerupt nu poate exista curent de colec-

tor. Pentru acest defect1 circuitul de polarizare echivalent este identic cu eel corespunzcl- V, =Iq,.,1R, = (6,67 mA)(470 0) = 3,13 V r ..
tor defectului 5, din fig. 5-32. Prin urrnare, VB = 1,11 V ~i, pentru di jonc)iunea BE este v, = v, + v.. =3,13 v +0,7 v = 3,83 v
polarizatii direct, VE = V6 - VBE = 1,11 V- 0,7 V = 0,41 V. Cand conectiim voltmetrulla Ve =Vee -Iq,.,)Re =lOY -(6,67mA)(lkn) = 3,33 V
Vee Vee
10 v 10 v SECTIUNEA 56_ INTREBl\RI RECAPITULATIVE
1. Cum stabili\i daca un tranzistor este saturat? Dar cand este blocat?
2. Tntr-un circuit de polarizare a unui tranzistor npn prin divizor de tensiune, tensiunea din co!ec-
tor are valoarea Vee' iar cea din emitor este cu 0,7 V mai mica decat tensiunea din baza. in
(
aceasta situatie, tranzistorul este blocat sau Sa intrerupt R,?
3. Care sunt simptomele intreruperii rezistorului Rc?

(a) Rc inlrerupJ.! (b) R2 inlrerupta

FIGURA 5-33
.Defecte pentru care trqnzistoruf conduce sau pare sa conduca.
 278 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Aplicalie practicii 279
i
FIGURA 5-34
57 APLICATIE PRACTICA Schema bloc de principiu Sursa
a sistemului industrial . de allmentare
Campania Ia care lucra!i a ca~gat un contract pentru proiectarea ~i fabricarea unui de reg/are a temperaturii.
sistem industrial de reglare a temperaturii care urmeaza a fi instalat pe un utilaj chimic.
Pentru realizarea diverselor module ale sistemului vor conlucra mai multe. ateliere, iar
LJ dumneavoastra vau revenit circuitul de conversie temperatura I tensiune ~i sursa de
alimentare. Va trebui sa coopera!i cu celelalte ateliere pentru a va pune de acord
asupra parametrilor de interfata dintre modulele dumneavoastra ~i cele ale colegilor.
Pentru a va Tndeplini sarcinile veti face ape! Ia cuno~ntele acumulate Tn acest capitol.
Robinet de reglare cu
act!onare continua
Slstemul industrial de reglare a temperaturii Fluxul de
Acest sistem este destinat mentinerii ln limite prestabilite a -temperaturii unei sub- combustibil
stante chimice lichide in timpul procesului de mixare intr-un recipient de dirnensiuni
marl. Sistemul constituie un exemplu de reglare a proCeselor tehnologice prin reacpe In r . .:
buda 1nchisa, cum se observa 1n schema bloc din fig. 5-34. ,IV

Temperatura substantei se mascara utilizand un rezistor sensibilia temperatura, de-

numit termistor. Rezistenfa acestuia variaza invers proporponal cu temperatura; cu alte
cuvinte, coeficientul siiu de temperatura este negativ. Practic, termistorul transforma
variatille de temperatura In variapi ale rezisten~ei.
Terrnistorul este una dintre componentele circuitului de conversie a temperaturii in
tensiune, pe care trebuie sii-1 realizap.. Temperatura amestecului de substante impune
rezistenta termistorului. Circuitul de conversie temperatura I tensiune furnizeazii la ie~ire
o tensiune proporponala cu temperatura. Aceasta tensiune se aplidi unui convertor ana-
log I digital (CAD), a carui tensiune de ieire este sub forma digitalii. Procesorul digital1i
a plica o normare ~i o liniarizare conform cerin~elor, dupa care tensiunea digitalii ajunge la
circuitul de reglare a robinetului, care este programatsa urmiireasdi o serie de tempera-
turi prestabilite pe durata amesteciirii. Acest ultim circuit compara temperatura presta-
bilita cu cea miisurata prin intermediul circuitului de conversie temperatura/ tensiune ~i
acponeaza robinetul astfel ca la arzator sa ajunga cantitatea de combustibil adecvata.
Daca. temperatura substantei este mai midi deca.t cea prestabilita, circuitul de reglare
deschide robinetul mai mult, pentru ca debitul de combustibil spre arzator sa creasca,
1ndilzind substanta pfuta Ia temperatura ceruta. Cfutd temperatura substantei ajunge egala
cu temperatura prestabilita, robinetul miC$oreaza debitul combustibilului 9i, in acela~
timp, acp.oneaza in pennanen~a pentru menpnerea acelei temperaturi. Dadi temperatura
substantei este mai mare decat valoarea prestabilita, reglarea se desfa;;oara in mod similar.
Pe Ianga circuitul de conversie temperatura I tensiune aveJ:i de realizat ~i sursa de ali-
mentare in c.c., care trebuie sa asigure tensiunile ~i curenpi necesari tuturor modulelor
sistemului. Pentru aceasta nu este necesar sa cunoa~teti modulln care funcp.oneaza cele-
lalte module, ci dear necesarul de curent ~i tensiune pentru fiecare dintre ele, precum ~i
impedan~a CAD care constituie sarcina circuitului de conversie t_emperatura/tensiune.
Parametrillmpu~l sistemulul
Pe durata amestecarti trebuie atinse trei valori de temperatura prestabilite.
Fiecare dintre cele trei valori de temperatura trebuie mentinuta un anumit interval
de timp, de asemenea prestabilit, cu ajutorul robinetului de reglare.
Temperaturile prestabilite sunt: 46'C, SO'C, 54' C.
Tensiunea ~i curentul continuu necesare fiecarui rnodul sunt urmiitoarele:
- Circuitul de conversie temperatura I tensiune: 9,.1 V stabilizata, 10 n'I.A
- Convertorul analog I digital (CAD): 5,1 V stabilizata, 50 rnA
- Procesorul digital: 5,1 V stabilizata, 25 rnA
- Circuitul de reglare a robinetulul: 9,1 V stabilizata, 40 rnA
Rezistenta de intrare 1n CAD este de 100 kn
Circuitul de conversie temperaturii/tensiune
Schema acestui circuit este cea din fig. 5-35. Dupa cum observap., este pur ~i simplu
un tranzistor polarizat prin divizor de tensiune, unul dintre rezistoarele divizorului fiind
inloctiit cu termistorul. '
PrlnclPIUI dB IUDCJionara La cre~terea temperaturii, rezistenta terrnistorului scade ~i ten-
siunea,de polarizare a bazei scade ~i ea, ceea ce duce la marirea propor}ionala a tertsiu-
nii din colector. Dadi temperatura scade, rezistent~ termistorului cre~te ~i, de asemenea,
;;i tensiunea de polarizare a bazei, ceea ce are ca rezultat o sdidere a tensiunii de ie9ire.
Tensiunea de ie~ire a circuitului de conversie temperatura I tensiune urmare~te vari-
atiile de temperatura din substanta. amestecata, deci este necesar ca tranzistorul sa
 ..~
280 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Aplicatie practica 281

lucreze in regiunea activa sau liniadi, ~i nu In -saturatie sau in blocare. Ie~irea acestui cir- Circuitul sursei de allmentare
cuit se conecteaza Ia intrarea CAD. Re!ifieli simbolul grafic a! termistoru!ui, din fig. 5-35. Sursa de alimentare cu c.c. este cea realizata !n cadrul aplicatiilor practice anterioare,
Vee cu excep}ia faptul~i ca. are nevoie de diteva modifidiri pentru a putea fumiza diferite
9,1 v valori de tensiune $i curent, caIn schema din fig. 5-37. Caracteristicile principa!e ale sur-
sei de alimentare sunt:
FIGURA 535 1. Tensiunea de intrare: 115 V ef. Ia 60Hz
R, Rc
Schema circuitului de conversie 2. Tensiunea de ie$ire stabilizata: 5,1 Vc.c. 5%; 9,1 Vc.c. 5%
5,6 k!l 1k!l ', '
temperatura I tensiune. 3. Factorul de ondulalie maximi 3%
4. Curentul maxim prin sarrina: 75 mA Ia 5,1 V; 50 mA Ia 9,1 V
2N3904
FIGURA 537
R, Schema sursei-de alimentare. 9,1 v
470!1

Caracterlsticlle termlstorulul
Caracteristica de raspuns a tei'mistorului este neliniara. Aceasta inseamna di rezis- F

~II
tenta nu variaza direct proporJ:ional cu temperatura.
5,1 v
Dependenta rezistent3-temperatura caracteristidi termistorului ales, in g~ma de
temperaturi 45'C ... SS'C, este cea din fig. 5-36. T ' :
R (k!l)
c
FIGURA 536
Caracteristica rezisten{B-tempe-.
ratura a termistorului. 2,6
2,4 Valorile componentelor ~~ schema
2, 2 Determinap. toate valorile nespecificate ale componentelor sursei de alimentare. Ap.
2,0 putea revedea, in acest seep, aplica pile practice din capitolele anterioare.
S-a convenit sa se realizeze pe aceea~i cartela de circuit imprimat a tAt sursa de ali-
1, 8
mentare, cat ~i drcuitul de conversie temperatura I tensiune. Desenap. o schema
1, 6 care sa includa ambele circuite.
1,4 Cartela cu circuitul imprimat
T(o C)
45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 Verificap. conformitatea cu schema a cartelei cu circuitul imprimat din fig. 5-38.
Marcap. pe desenul cartelei, in conforrnitate cu schema, simbolurile componentelor,
Analiza clrcultulul de conversie temperatura f tenslune intrarile $i ie$irile.
Conect8.m Ia ie~ire o rezistenta de sarcina de 100 k.O, pentru a simula rezistenta de
intrare a CAD. ' Metoda de testare
Se determin8. tensiunea de ie~ire corespunziitoare fiecarei valori de temperatura Elaborati un set de instrucp.uni conform diruia sa se faca testarea tn etape a bunei
prestabilite, din gama 45'C ... SS'C. functiomlri a cartelei cuprinz:nd sursa de tensiune 9i circuitul de conversie tem-
Se stabile~te dadi, pentru acest domeniu de temperaturi, tranzistorullucreaza in peratura I tensiune, folosind punctele de masura (cerculetele numerotate) indicate,
regiunea sa liniara (activa). Deci trebuie verificat daca tranzistorul nu intra In satu- Ia bancu! de testare prezentat in fig. 5-39. In cazul de lata, termistoru! este montat
ra}ie sau rn blocare. Dadi au lac aceste fenomene, sugerafi o modificare a circuitu- intr-a tija tubulara cu butuc filetat pentru fixarea pe uti!ajul tehnologic. Aparatul cu
aspect de cuptor este o incinta cu temperatura reglabilii.
lui de natura sa corecteze deficienfele de conceptie.
Ii
 "'iB!
""a"" t..rrcurre ae poranzare a tranzistoarelor :'i. :~' Aplicatie practica 283
-:~; 1~;
Precizap valorile tensiunilor pentru toate masuditorile ce urmeaza a fi efectuate.
fntocmiji o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale
componentelor. Reutilizaji metoda elaborata in capitolele 2 ~i 3 pentru testarea sur-
sei de alimentare, modificand-o astfel !neat sa fie valabila pentru noul tip de cartela.

h
;$

I
0

,';;~
; ;,
~

~(;:
-~<,
I;,
~

...J 115 v

FiGURA 538
Carte/a cu circuitu/ imprimat cuprinzBnd sursa de alimentare i circuitu/ .de conversie temperatura I tensi-
une. Benzile negre de pe rezistoare reprezinta valori pe care trebuie sa /e detenninafi dumneavoastrti.
FIGURA 539
Depanarea
Bancu/ de testare pentru carte/a
Trei cartele din seria de fabricaJie zero s-au dovedit a fi defecte. Rezultatele miisurii- de circuit imprimat.
torilor sunt prezentate in fig. 5-40. rmand seama de succesiunea miisuriitorilor aferente
fiedirei-cartele defecte, identificap., in fiecare caz, defectul eel mai probabil.
Cerculetele nurnerotate indica punctele de m5.sura de pe Cartelli. PoziP,a comutatoru-
lui de functii a! muliimetrului digital este !nscrisa sub afi~aj.
Documentul final
! :
:~
Yn final, intocmiJ:i un document asupra cartelei ce confine circuitul sursei de ali-
mentare ~i circuitul de conversie temperatura I tensiune, in care sa prezenta}i urma-
toarele aspecte:
1. Descrierea fizidi a circuitelor.
2. Prezentarea modului de funcjionare a! fiecarui circuit.
3. Lista caracteristicilor.
4. Usta componentelor cu codurile lor, dadi este posibil.
5. Lista problemelor !ntiilnite Ia cele trei cartele.
6. Oescrierea detaliata a modului In care ali identificat problema in fiecare dintre cele
trei cazuri.
284 Circu\te de polarizare a tranzistoarelor Formule de baza 285 ,~.

REZUMATUL CAPITOLULUI
Rolul circultulul de polarizare este fixarea unui punct de functionare in c.c. (PSF)
stabil, 1n co[)formitate cu cond.itiile de funcponare dorite.
PSF a! unui circuit este definit de anumite valori ale Ie ~i V CE Acestea sunt numite
,coordonatele PSF'.
Dreapta de sarcina in c.c. trece prin PSF - situat pe curba curentului de colector al
tranzistorului- ~i intersecteaza axa verticaHi, cu aproximafie, la IqsatY iar pe cea orizon-
tala, tot aproximativ,la V CE(blocare)"
Regiunea de funcfionare liniad (regiun~a activ8.) a tranzistorului este situata de-a
Jungul dreptei de sarcina, sub punctul de saturape ~i deasupra celui de blocare.
Rezistenta de intrare in c.c. in baza.unui tranzistor bipolar este aproximativ egala
cu J3c.c:.RE.
Circuitul cu baza polarizata din Vee prezinta o stabilitate redusa deoarece PSF a!
acestei configurap.i variaza mult cu Pc.c:
Circuitul cu emitorul polq.rizat din sursa separa.Hi are PSF stabil, dar necesit8. doua
tensiuni de alimentare - una pozitivii ~i una negativa:
Polarizarea prin divizor de tensiune oferii un PSF stabil, necesit.nd o sursa de ten-
siune cu o singurii polaritat~. Este configurap.a de polarizare cea mai utilizata.
Circuitul de polarizare cu reactie in col ector t~i datoreaza stabilitatea reacp.ei nega-
tivedin colector tn baza. ('.,

GLOSAR :-1
Tennenii urmatori se gasesc ~~ ln glosarul de Ia sta~itul ci:\rj:ii.
Dreapta de sarcina in c.c. 0 dreapta trasata in coordonatele Ic ~i VCE' aferente cir-
cuitului unui tranzistor.
PSF Punctul de funcponare (cu anumip parametri de polarizare) 1n c.c. a! unui
amplificator, caracterizat de valorile tensiunii 9i curentului.
Reaqie Proces prin care o parte din semnalul de ie9ire al untii circuit este adus la
intrarea acestuia astfel1ncat sa se opuna sau sa contribuie Ia modificarea sem-
9 nalului de ie~ire.
Tennistor Rezistor sensibilia temperatura, ell coefident de temperatura negativ.

. ) '
FIGURA 540 FORMULE DE BAZA
Rezu/tatele testarii a !rei cartele de circuit defecte.
Polarizarea bazel din Vee
(51) r, Vee- VBE
R,
(52) VeE = Vee - IeRe
(5.3) Ic = Pc.c.
0 (Vee-
R VBE )
B
 286 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Test de autoevaluare . 287

Polarlzarea emltorului din sursa separata . (a) intra 1n satura~ie (b) intra !n blocare
-VEE- VBE (c) funcj:ioneaza neliniar (d) raspunsurile (a) ~i (c) (e) raspunsurile (b) ~i (c)
\ (54) I, 4. Beta !n c.c. (hffi) pentru un anumit tip de tranzistor:
u '
R, +R 8 /~=
(a) .variazii cu temperatura (b) este o constanta prestabilitii
_ -v.. -vBE
(55) I c- (c) variazii de Ia un exemplar Ia altu!' (d) raspunsurile (a) ~i (c)
- R,+R,!~""
u
' '
(56)
(57)
VE = vEE + IERE
v. = VE + v.,
5. Dezavantajul polarizarii bazei de Ia Vee este:
(a) complexitatea prea mare
(c) dependen~a prea stransa de beta
(b) ca~tigul prea mic
(d) curentul rezidual prea mare
r"' 6. Polarizarea emitorului din sursa sep~ata asigura:
\ t (58) Vc=Vcc-IcRc
I ! (a) practic, independen~a de~'-' (b) dependen~a stransii de~,.<.
'....)
Polarlzarea prln dlvlzor de tenslune (c) un PSF stabil (d) raspunsurile (a) ~i (c)
7. lntr-un circuit cu emitorul polarizat din sursii separata, RE = 2,7 kn ~i VEE= 15 V.
i1 (59) RIN(bozi) =~c,RE Curentul de emitor:
u
(510) V, =(_&_)vee
R,+R 2
pentru npn, considerfuld ~c.c.RE >> R2
(a) este de 5,3 rnA
(c) este de 180 rnA
(b) este de 2,7 rnA
(d) nu poate fi calculat
B. Rezistentadeintrarein baza un~ tranzistor polarizat depinde mai ales de:
(511) v, = v, - VBE (a)~'-' (b) R8 (c) RE (d) ~"' ~i R,
v, 9. fntr-un circuit de polarizare a unui tranzistor prin divizor de tensiune~ ca acela din
(512) I,=- fig. 5-21, RIN(bazli) se poate neglija, in general, .in calcule dac3.:
R,
(a) RIN(b"'l > R2 (b) 1\, > 10RIN(boz>.) (c) RIN(bw) > 1011, (d) R1 R2
(513) Ic =I, 10. Pentru un tranzistor npn polarizat prin divizor de tensiune1 V6 este de 2,95 V.
(514) Vc =Vee -IeRe Tensiunea continua din emitor este de aproximativ:
'\ .I (5-15) VCE =Vcc-Ic (Rc +R.) (a) 2,25 V (b) 2,95 V (c) 3,65 V (d) 0,7 V

u Polarizarea cu reactie in colector

11. Polarizarea prin clivizor de tensiune:
(a) nu poate asigura independent de ~'-'
---, V:-V: (b) poate asigura practic independen~a de ~"'
i ! (5-16) I, = c . BE (c) nu este larg utilizata
'
\ '-, R,
L.J (d) necesita mai pu~ine componente deciit celelalte configuratii
(517) Ic =
v:
cc
-V:BE
12. Polarizarea cu reactie in colector este:
r1 Rc +R, !~"" (a) bazata pe principiul reacj:iei pozitive (b) bazatii pe inmultirea cu beta
u (5-18) VCE =Vee- I eRe (c) bazatii pe principiul reacpei negative (d) puj:in stabilii
13. In circuitul de polarizare prin divizor de tensiune al unui tranzistor npn, dadi.
rezistorul de sus al divizorului (eel conectat la Vcd se Intrerupel
i1
! \
TEST DE AUTOEVALUARE (a) tranzistorul intra In blocare (b) tranzistorul intra ln. saturape
u 1. Valoarea maxima a curentului de colector printr-un tranzistor polarizat este:
(c) tranzistoruJse arde (d) tensiunea de alimentare este prea mare
14. In circuitul de polarizare prin divizor de tensiune ai unui tranzistor npn dadi
(a) ~,.,RE (b) Iqsot) (c) mai mare ca IE (d) I,- I8 rezistorul de jos .al divizorului (eel conectat Ia masi'i) se Intrerupe
1

1
2. Teoretic, dreapta de sarcina in c. c. este o linie trasata pe graficul curbelor curentu-
(a) tranzistorul nu este afectat
lui de colector intre:
(b) tranzistoru! poate intra !n blocare
(a) PSF ~i punctu! de blocare (b) PSF ~i punctul de satura~ie
./ (c) tranzistoru! poate intra !n saturaj:ie
(c) VcE(blooare) ~i Iqsat) (d) I8 = 0 ~i !B = Icf~o.c
(d) curentul de colector va scadea
3. Dadi pe baza unui tranzistor npn, polarizat, se aplidi o tensiune sinusoidaHi, ia.r
tensiunea sinusoidal8. ce rezulHi ln colector este limitata la aproape zero volp, 15. Un tranzistor pnp polarizat prin divizor de tensiune nu are curent de baza, dar
tensiunea din baza este aproximativ corecta.. Defectul eel mai probabil este:
tranzistorul:
 'i '\

,
c__;

288 Circutte de polarizare a tranzistoarelor Probleme elementare 289 "i

... ~:
lL.!i
(a) unul dintre rezistoarele de polarizare este !ntrerupt FIGURA 5c43 Vee
14 + BV
(b) rezistorul din colector este !ntrerupt
(c) jonctiunea baza-emitor este !ntrerupta
Rc
r:'
\ ;
(d) rezistorul din emitor este !ntrerupt .
-.'

(e) raspunsurile (a) ~i (c)

3son
(f) raspunsurile (c) ~i (d) R,
v.. o----'1/'ly-f{
1,5V
10kn l3c.c. =75

PROBLEM ELEME.NTARE. n
.,! \
Sectlunea 5-1 Punctul static de functlonare u
1. Semnalul de ie~ire (tensiunea din colector) a! unui tranzistor polarizat pentru a 8. Stabilip daca tranzistorul din fig. 5-43 se gase~te !n blocare, !n saturap.e sau !n re-
funcp.ona ca amplificator este prezentat !n fig. 5-41. Tranzistorul lucreaza prea giunea liniar.3.. Amintip.-va di rela!].a Ic = Pc.c.Ia este valabiHi numai pentru n
aproape de regiunea de blocare sau de cea de saturatie? regiunea liniarii.

FIGURA 5-41 Sectiunea 5-2 Polarlzarea bazel de Ia Vcc

9. Determina!i Ill' Ie ~i VeE pentru circuitul unui tranzistor eu baza polarizata de Ia
Vee- cunoscand valorile: P,.,. = 90, Vee= 12 V, R5 = 22 kn ~iRe= 100 n.
~-)
10. Dadl. Pc.c. din problema 9 se dubleaza din cauza rnodifidirii temperaturii, care vor
fi valorile de PSF?
zOV 11. Se dau doua circuite de polarizare conectate in vederea tesHirii. Ele au componen n:
)

tele identi.ce,Insa unul dintre ele are baza alimentata de Ia o sursa de tensiune sepa- ! r
2. Ce PSF are un tranzistor polarizat ca !n fig. 5-2, dacii I8 = 150 llA, Po,.= 75, Vee= ~~ )
= 18 V ~i Re = 1 kn? rata, V95, iar celalalt are rezistenta serie din baza conectata Ia Vee- Se mascara cu
ampermetrul curentul de colector din fiecare circuit. Se variaza tensitinea Vee ~i se
3. Ce valoare de saturape are curentul de colector din problema 2?
observa di numai intr-unul dintre circuite variaza curentul de colector, nu si in
4. Ce valoare de blocare are VCE din problema 2? celalalt.ln care dintre cele doua drcuite variaza curentul de colector? Cum expli~a}i?
5. Determina}i punctele de intersec}ie ale .drepteide sarcina in c.c. cu axelt~ verticaUi
12. Foaia de catalog aferenta unui anumit tranzistor .menfioneaza pentru Pc.c. _valoarea
~i orizontaHi, pe graficul caracteristicilor curentului de colector, pentru circuitul
minima 50 ~i valoarea maxima 125. ln ce plajii se vor gasi valorile de PSF !n pro-
din fig. 5-42. ducp.a de masa a circuitului din fig. 5-44? Peate fi acceptata aceasta plaja dacii PSF
FIGURA 5-42 trebuie menpnut in regiunea de functionare liniara a tranzistorului?
Rc
10kn FIGURA 5-44 Vee
+9V
+Vee

Vaa +_ r20V Rc
10V-r R, 100 n
15kn
""" """ .
6. Sa presupunem ea dorim sa polarizam tranzistorul din fig. 5-42 astfel !neat I8 sa
fie de 20 J.lA. Ce tensiune va trebui sa furnizeze sursa V55? Care vor fi Ic ~i VeE in
=
PSF, dacii P,.o 50? . l )
7. Concepeti un circuit de polarizare a unui tranzistor eu VBB =Vee= 10 V, cu PSF Ia ' '

Ie = 5 rnA ~i VeE= 4 V. Se considera P,.,. = 100. Trebuie sa calculap. RB, Re ~iva 13: Circuitul de polarizare din fig. 5-44 este supus unei variap.i de temperatura de Ia
loarea limita minima a puterii tranzistorului. (Valoarea limitii realii a.puterii tre- ooc Ia 70C. Pc.,. scade, Ia ooc, cu 50% ~i cre~te, Ia 70C, cu 75% fata de valoarea sa
buie sa fie mai mare.) Desenafi circuitul. nominala, de 110 Ia 25C. Care sun! variap.ile Ie ~i VeE de Ia ooc Ia 70C?
 290 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Probleme elementare 291

Sectiunea 5-3 Polarizarea emitorului din sursa separata + 15V +9V

!I 14. Analizap circuitul din fig. 5-45 ~i determinap tensiunile corecte, fatii de masii, de :I ,
\ i
L-i
pe terminalele tranzistorulti.i. Se considerii f3c.c. = 100. l R, Re R, Re
15. Care este valoarea minima pe care o poate avea RE, din fig. 5-45, astfe1 ca tranzis- 22kn 1,5kn 47kn 2,2kn
torul sii nu intre .in satutatie?
16.ln functie de v.e a circuitului din fig. 5-45, cat variazii le Ia cre~terea temperaturii Pee= 150 ~~ =110
de Ia zsc Ia 100C? v.e este de 0,7 vIa 25C ~i scade cu 2,5 mV pe grad Celsius.
~'" se neglijeazii. R, R, R,
R,
17.ln ce condipi se poate neglija efectul variapei parametrului ~"'1ntr-un circuit cu 4,7kn 680o 15kO 1kn
ernitor~ polarizat din sursii separaHi?
18. Determinap Ie ~i Vee pentru circuitul din fig. 5-46, unde tranzistorul pnp are emi-
torul polarizat din sursii separatii. Se considerii ~'" = 100.
-
Vee FIGURA 547 FIGURA 5-48
'..J +SV
v"'
+ 10V
-12V
Ir ' ;
i I Re R,
'-' 1kn 4700 33 kn 1,8 kn

Po.e =50
R, Re
2,2kn 3300 s,ekn 560!1
r)
) .
u -SV -10V FIGURA 5-49
v, Vee
!l
\. iI FIGURA 545 FIGURA 546 Sectiunea 55 Polarizarea cu reactie in col ector
26. Determinati V il' Vdile pentru circuit~! din fig. 5-50.
\....}
I
Secflunea 5-4 Polarizarea prin divlzor de tensiune / '"" Vee
i 19. Care este valoarea ~cc ntinimii pentru circuitu! din fig. 5-47 pentru caRIN(bw);,; 10R2?
I +3V
L.J 20. Rezistorul de polarizare R, din fig. 5-47 se 1nlocuie~te cu un poten)iometru de 15 kn.
Care este valoarea minima a rezistentei pentrU care tranzistorul intra in saturap.e? Ra Rc
21. Dacii potenrometrul din problema 20 este fixat Ia 2 kn, ce valori au Ie ~i Vee? 33 kn 1,8 kn
22. Determinap toate tensiunile fa)ii de masii de pe terminalele tranzistorului din fig.
5-48. Rezistenta de intrare ~i Vae nu se neglijeazii.
23. Cum trebuie modificate conexiunile circuitului din fig. 5-48 dadi tranzistorul se
inlocuie~te cu unul pnp?
24. (a) Determinati V8 din fig. 5-49. FiGURA 550
(b) Dacii Re 1~i dubleazii valoarea, dit devine V8?
.,
( I
25. (a) Afiati valorile de PSF pentru circuitul din fig. 5-49. 27. Ce valoare trebuie sa alba Rc pentru ca Ie din problema 26 sa fie cu 25% mal mic?
' . (b) Aflati puterea minima a tranzistorului din fig. 5-49. 28. Care trebuie sa fie puterea minima a tranzistorului din problema 27?
'.....' 29. Un tranzistor npn este polarizat cu reacpe in colector/ avand Vee= 12 V, Rc = 1/~ kn
~i RB = 47 kn. Determinati curentul de colector ~i tensiunea 1n colector daca ~'' = 200.
.
i
'
:.....)
292 Circuite de polarizare a tranzistoarelor

PROBLEM DE DEPANARE
Sectiunea 5-6 De pan are
30. Sii presupunem cii emitorul tranzistorului din fig. 5-51 este scurtcircuitat Ia masii
de un strop de fludor sau de o budip.cii de sfirrilB.. Ce valori vor indica aparatele
de mfisurii? Dar dupii ce se InUiturii scurtcircuitul? n
31. Stabilij:i care sunt defectele cele mai probabile (dacil este cazul) ale circuitelor din (b) rezistorul de 5,6 kn este intrerupt '
fig. 5-52, ghidandu-vii dupii indicaj:iile aparate!or de miisurii. (d) rezistorul de 1 kn este intrerupt
(f) joncj:iunea BE este lntreruptii
Vee
FIGURA 551 3 4 : t
'

t~l!~ltr~::~: ~~ti~1:11~
COM Vn
COM Vfi COM vn COM V!l
1. @ @ V"" @ @ V;<;; @ @ V"" @ @ V""
@CD DC CD DC @CD DC G>CD DC ,--,
' .

FIGURA 5-52 L.'

R,
1 kQ
(a)
FIGURA 5-53
Sectlunea 5-7 Apllcatle practld\
34. Determina}i VIY VE ~i v'c
pentru circuitul de conversie temperatura I tensiune din
fig. 5-351n cazul !n care R1 se intrerupe. I )
35. Ce defecte ale circuitului de conversie temperatura I tensiune sunt de natura sa
introdudi tranzistorul in blocare?
36. Sii presupunem cii in Iocul diodei Zener de 9,1 V, de pe cartela din fig. 5_-38~ a fo_st .! ''
montatii din gre~ealii o diodii Zener de 5,1 V. Ce valori vor avea tenswnile din J

baza emitorul9i colectorul tranzistorului din circuitul de conversie temperaturii/

' tensiune, la temperatura de 45C? 1':
37. Ariitati cum putej:i depista o lntrerupere a joncj:iunil bazii-colector a tranzistorului \1.!i
din fig. 5-35.

' :
! :
 .....r:z. - vu 1..um:: ut: p01anzare a tranzistoarelor Probleme de utilizare a cataloagelor 295

Valori llmi!J absolule

PROBLEME DE UTILIZARE A CATALOAGELOR Miirlmea Slmbolul Valoarea Unilalea
38. Analizar circuitul de conversie temperatura I tensiune din fig. 5-54(a) Ia tempe- Tansiunea colector-emitor Veto 40 Vc-.c.
2N3903
raturile extreme, pentru valOrile minima ~i maxima ale parametrului hFE din foaia Tanslunea Colector-baza v., 60 Vc.c.
\....} de catalog. Consultar fragmentul de foaie de catalog din fig. 5-55. Tenslunea emitor-baza v., 6,0 vc.c. 2N3904
39. Verificati daca vreuna dintre valorile limita absolute aferente circu.itului din fig. 5-54 Curentul de cofactor- contlnuu I 200 rnA c.c.
Coleclor
nu este dep~ita. Consultati 1n acest scop fragmentul de foaie de catalog din fig. 5-55. Putarea to.tara dlslpata pe dlspozitiv Ia T" = 25C. Po 625 mW 3

l
Corectare oeste 25C cu 5,0 mW/OC
40. Consulta)i fragmentul de foaie de catalog din fig. 5-56 ~ raspunde)i Ia lntrebarile

Bazi~
Pulerea total.!!. dlslpata pa dlspozitiv Ia TG .. 25GC 1,5 Watt
urmatoare: Corectare peste 25C cu
Po
12 mW/OC
(a) Care este curentul de colector maxim al tranzistorului 2N2222A? Oomlinlul de temperaturl de functlonara ~~ stocara .
(b) Care este valoarea maxima a tensiunii inverse baza-emitor pentru 2N2118? a !Qncflunii
TJ, Tst 0 55... +150 c
23
41. Determina)i puterea maxima disipata de un tranzistor 2N2222 Ia 100'C. 1
42. Cu di.t variaza valoarea minima a parametrului f3c.c. (hFE) la cre~terea curentului de Caracterltllcl termlce Emitor
Caraclerlsllca Slmbolul Valoare Unllataa Tranzisloare
colector al unui tranzistor 2N2219 de Ia 1 rnA la 500 rnA?
maxlm3 de uz general npn, .cu
R(kn) I Rezistenra termlC<l jonctlune-capsula A., 83,3 'CN/ sinciu
ReziS!enta termicl Joncfiune-ambiant Rru 200 ctw
2, 6
w R, Rc 2,4 Minim Maxim Unit.
5,6kn 1kn
2, 2 Caracterlstlcl de blocare

<
i !I 2N3904
2, 0 Tensiunea de strapungere colector-emitor
~(1 0 1,0mA o.o.. I0 =Q)
V{aRJCRI 40 - vc.c.
\_; 1,8 I
Re I. Tenslunea de strapungere colector-baza v[IIRJCBll 60 - Vc.c.
470!1 1, 6 (lo =10 ""'" 1, OJ
;
<
I
'
I
I
1,4
Tenslunea de strapungere emltorbazA V(BR)EBG 6,0 - Vc.c.
\ I T(" C) _(1,=10,A c.c.,lo=O)
'--'
45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55
Curentul de bfocare de bazA
_l'fu. =30 Vc.c.. Va = 3,0 Vc.c.)
I" - 50 nAc.c.

<
(
I

(a) (b)
Curentul de b/ocare de colector
I"" - 50 nAc.c.
IVa= 30 V c.c .. v,. = 3,0 Vc.c.l
:...1
FIGURA 5-54 Caraderlsllcl de conduc!le
,-:
:, i
G~Jgul rn c. c. h, -
' I Oc"' 0,1 rnA c.c., VeE= 1,0 V c. c.) 2N3903 20 -
G 2N3904 40 -
I {lc=1,0 rnA c.c., VeE"' 1,0 Vc.c.) 2N3903 35 --
I
I Oc=10mA c.c.,VCf."'1,0Vc.c.) 2N3903
2N3904 70
50 150
' 2N3904 100 300
(lc =50 rnA c. c., VCf. =1,0 V c.c.) 2N3903 30 -
2N3904
(lc =100 rnA c.c., VeE= 1,0 V c.c.) 2N3903
60
15
-
-
2N3904 30 -
Tensiunea, de saturatle colector-emllor VCE{"') y c.c.
(JG = 10 rnA c.c., 18 =1,0 rnA c. c.) - 0,2
(1, =50 mA C.,1 5,0 mA c.ci. - 0,3
Tenslunea de saturajle bazA-emilor VBE(sal) vc.c.
{lc =10 mA c.c., 18=1,0 mA c.c.) 0,65 0,85
(10=50 mA c. c.. 10 = 5,0 mA c. c.) - 0,95 FiGURA 555
''
' '

'J .
 ';

296 Circuite de polarizare a tranzistoarelor Riispunsuri Ia intrebiirile recapitulative 297

V I rfll mJtl bso Iuta
2N2.21B W2218
2N2219 2N2219
2N2218, N2N2219, A PROBLEME CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE
2N2221, A/2N2222, A 43. Proiectap. un circuit cu baza polari.zata dintr-o aceea~i sursa cu colectorul, care
2Ni221 2N2221 21115581
M5rlmea 2N558l/82
Slmbolu 2N2222
'"""' 2N55B2 Unltalel!l furnizeaza tensiunea continua de 15 V, curentul maxim (Icqmll):)) preluat din sursa
Terislunaa coletlor.am~or v 30 40 40 v c.c. 2.Nlll8,A/lN:Z:U9,A ,
Tens!unea toi~Orb!Za v CAPSULA 7!J.IH .. Co lector 3 flind de 10 rnA. Valorile impuse pentru PSF sunt: Ic = 5 rnA, VeE = 5 V.
!'
00 75 75 Vc.c.
Tenslunaa emllorbaz.l. v ~ Tranzistorul este de tipul2N3903. Pentru Pee se ia in calcule valoarea medie.
Curentul da co!ector eonUnuu I '' 6.0 6.0 Vc.c. T0-39 (T0-205AD)
l. ,....,

rt
mAc.e.
'" ""
ZIIU18,A 2112221,A
2H2219 A 2N2222,A
800
ZN5581
2115582
Mod<ll
ZNZ221, A/lN2.222,. A
CAPSULA2l-03
'};, "'"

~ 1
44. Proiectap. un circuit de polarizare.cu sursa separata pentru emitor, cele doua surse
furnizilnd tensiuni continue de +12 V ~i -12 V. Valoarea maxima a Icc trebuie sa
!.
i
l i
Pullrea lotall dl$4lat1 pe dlspoznl Ja TA. 25-c p, fie de 20 rnA, iar PSF se afia Ia 10 rnA ~i 4 V. Tranzistorul este de tipui2N3904.
'' ''
"' 12 '"''
Emil0<
Cor&!:lafe ~sta zsc cu 2,28 ""
mW/"C
T0->0 (T0206M)'
Moddt
2 1
45. Proiecta~i un circuit de polarizare prin divizor de tensiune cu urmatorii parametri:
Putuaa total1 dlslp,~tl pt dispalillv Ia T~ 25'C Po 3,0 2,0 w.. lNSS8l/lN5582
3
2 1 Tranzisto;~.re ,:'1
Coretbre este zsc cu 17.1 6,65 11.43 mWI"C CAJ.'SULA u.ru de uz general
Vee= 9 V, Icq,;,oxl = 5 rnA, Ic = 1,5 rnA, VeE= 3 V. Tranzistorul este de tipul2N3904.
Don\enlul de tefnJl4r31tlrl dalunqlonua f1
stocm a fon~~nll . r.., r111 -65 ... t200 c T0..-16 {T0206AB)
Madell
np11, rusili~u 46. Proiectap. un circuit de polarizare cu reacp.e in colector, cu 'tranzistor 2N2222, pen-
C111t11rllttd llldrlCI ZS"C 1n II sa altel men unl tru care Vee= 5 V, lc= 10 mA~i VCE = 1,5 V.
Mirlmu Sfmbof Minim Mulm Unit. 47. Poate fi inlocuit tranzistorul 2N3904 din fig. 5-54 cu un tranzistor 2N2222A, cu
Car'lc1trll1!d dt blom1
condipa merip.nerii aceleietjii plaje a tensiunii de ie9ire c.nd temperatura variaza : :
Tensiunta ~ strtpvngua collll:lor-tmilllr vi""" vc.c.
(lc lOrnA c.c., ' 0) - I intre 45'C ~i 55'C? I '

Tmsllti!R de striptlngm colldorbW

'"''
Cu A.2NSS8t, 2NSS82
v,..,..
"
40 - y,, 48. Determina~i c.~tigul minim in c.c. al unui tranzistor 2N2222 la temperaturile de

--
-55'C, 25'C ~i 175'C, VeE fiind de 1 V. Consulta~, in acest scop, graficul din fig.
(lcIOJiAt.c.,I~O).

Tlnsluneadl stdjlung1re emltor-llazl

""'
Cu A. 2N5581,2NSSil2
v,..,.
75 " v,,
5-57 ~i fragmentul de foaie de catalog din fig. 5-56. n
(ir .. IOI!At.C.. lc .. O) - 49. Blocul CAD din sistemul industrial de reglare a temperaturii, prezentat in fig. 5-34,
coleclor In blocue
Cure~~tul dl
""'
Cu A.2NS581, 2N5582
5,0
6.0 - trebuie reproiectat. Rezisten!a de intrare a noului CAD va fi de 10 kn. Ce efect va
I~ 1\1\c.c. avea aceasta modificare asupra circuitului de conversie temperatura I tensiune?
Ne.fiOVt.t~V ,3,0Vc.c.l
curenmt de coleelorln blocara
Cu A. 21115581. 2NSS82
1,.
- 10
I!At.c. 50. Studiap. posibilitatea reproiect5.rii circuitului de conversie temperatura I tensiune
(yg" 50V C.t~ !r "0)
"'" - 0,01 din fig. 5-35 astfel incat sa fie alimental de Ia o sursii de tensiune continua de
(Vg60Vc.e.,J0-.0) Cu A, 2NS581, 2N5582 - a,ot
5,1 V ?i sa pastreze la ie~ire aceea~i plaja de tensiune la variatia temperaturii ter-
(Ve~ sov c.c., lr o, TA .tsac)
iv~-sovic..~.o. T .. twct
fJr~A
- 10
Cu A, 2N5581, 2N5582 - 10 mistorului lntre 46'C ~i 54'C. '"'\
Cl;rn;tuldellflliWfllbkgre
N., .a.ov . ~~OJ CuA. 2NS581, 2NS582
lm - 10 nAc.c. 4,0
I i \
, _)
3.o Vce=1,0V _ _

CUren~ de bazl Ill bloe:n I. - 20

"'" ~ -~=1~ c
--- - - - -
- --- Vee= 10V
{V., 60 Vc.c.. V
Caracler!sticl de condu to
3,0 V e.c.)
'"' .s 2.o -- -- - '
Clftlgultn c.c.
(lc O,t mA c.c., Yet" tov c.c.) 2Pm18,A, 2N2221, A. 2N5581(1)
"" 20 -
--
- i 1.o -- - -~~:!1-r --- - -I- - - - - '
(ic1,0mA c.c., Yet: 10 Vc.t.)
2N2219,A, 2NZ222,A, 2N55!2(1)
21illts,A. 21m2t,A. 2N5sat " ~ o.7
'!l '

(icID mA c.c., VerIO V c.c.)

2N2219, A, 2N2222, A, 2N5SB2
2N:!218, A. 2N2221, A, 2N5581(1)
25
50 -
- i 0,s --
-55"C
-- --- - - - - -
- - -,
2NU19, A, 2N2222, A. 2N5582(1)
(lc IIJ mA t.e., Vr:E" 10 V c.c~ TA s-55'C) 2N2218, A, 2NZ221,A, 2N5SS1 ""
15
-
- o.3
" :L Ji
2N2219,A, 2N22ti, A, 2NS582
- o.2
"" s.o
(lcISO mA c.c., Vet .;10 Vc.e.) 2N2218,A, 2N2221,A. 2N5SBI 120 0,5 0,7 1,0 2,0 3,0 10 20 30 50 70 100 200 300 500
2N:!219, A. 2N2222, A, 2NS5S2 100 300 lc, curentul da coleclor {mA)
(fe150 m Ac.c., Vg 1,0 Vc.c.) 2N2218,A, 21i2221, A. 2/i5581 20 -
2N2219, A, 2N2222, A, 2NSS.S2
" - FIGURA 557 I '
Qc ~ 500 m Ac.c., Vet~ 10 V c.t.) 2N221 B, 2N:!221 20 - '-'

---
2N.2219,2NWZ
2N22UA, 2N2:!21A, 2N5581
2N2219A. 2N2222A, 2NS5B2 ""
T~n,Junu d &atu/1~1 cctector-tmltor v.,., " Vc.c.
RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE
(lc150 mA C.C., f1l5 mACA.) F~r1A
- ''
(lc 500 mA c.c., 11 .. 5,0 mA e.e.)
Cu A, 2NSS81, 2NSSB2
-- 0,3
Sec!lunea 5-l
"'"
CuA. 2N55Bt, 2N5582 -
1,6
1,0
1. Liz:llta superi~ara a dreptei de sarcina se afla la Iqsat) ~i V CE(sat)' Limita inferioara se
Tenslunaa d1 satunvo bazl-omltor
v.'~"" Vt.c.
(lc"150 m Ac.c., l1 IS rnA t.l:.) fJr1A afla la lc ;::: 0 ~1 VCE(blocare)'
''''
0,6
Cu A. 2N5581, 2N5582 0,6
2. PSF este punctul cu coordonatele date de condipile de polarizare a tranzistorului,
(lc ~DO mA c.c.,l1 50 mA c.c.) --
FMU
Cu A. 2NSS81, 2N5582 ''
2.0 FIGURA 556 ?i anume VcE_~i Ic
: I
l.) 3. Regiunea de saturape incepe de la intersecpa dreptei de sarcina cu ramura verticala
a curbei curentului de coledor. Blocarea are lac la intersec~a dreptei de sarcina cu
:
i
\
:
graficul trasat pentru r. = 0.
4. PSF trebuie centrat pe dreapta de sarcina pentru valoarea maxima a V cc-
u
Secjiunea S-2
'
:} \
1. Circuitul cu baza polarizata din Vcc nu necesiHi doua surse de tensiune separate.
2. Parametrii circuitului cu baza polarizata de la Vee variaza Cu beta.
Amplificatoare
' '
'--" 3. PSF se modifidi din cauza variapei cu temperatura a parametrilor ~~.c. ~i VCE'

.l
Sectlunea 5-3
1. Parametri.i circuitului cu emitorul polarizat din sursa separaHl variaza mult mai
de semnal mic cu
pulin 1n funclie de beta dedit cei ai circuitului cu baza polarizata din Vec-
2. VE = V8 - 0,7 V; VE = V8 + 0,7 V
3. Circuitul cu emitorul polarizat din sursa separata necesitii doua. surse de tensiune.
4.IE = 14,3 V/10 kr.! = 1,43 rnA
tranzistoare bipolare
Sectlunea 5-4
1. RIN(b<ci)= VIN/IIN= 5 V/5 J.!A = 1 MQ
2. RIN(bri) = P,.oRE= 190(1 kr.!) = 190kn
3. V8 =5V Continutul capitolului Obiectivele capitolului
4. Polarizarea prin divizor de tensiune confE!d stabilitate mai buna ~i necesiUi o sin- 6-1 Function area amplificatoarelor de fntelegerea conceptului de amplificatoare
gura sursa de tensiune. semnal mic de semnal mic
Sectlunea 5-5 6-2 Circuitele echivalente de c.a. ale ldentiflcarea ~~ folosirea parametrilor
l.lccre~te ca urmare a cre~terii ~c.c.' dudmd Ia sdiderea vc~i, in consecinta, .a ciiderii
interni ai tranzistorului
tranzistorului
de tensiune pe R8, reduc.nd astfel valoarea 18 . lntelegerea ~~ analizarea functionarii
{ : 6-3 Amplificatoare cu emitorul comun amplificatoarelor cu emitorul comun
\' i'
We- VaE)/Ra = (4 v- 0,7 V)/47 kn = 70,2 J.!A
2. I a=
6-4 Ampliflcatoare cu colectorul comun lntelegerea ~~ analizarea functionarii
l..J Sectlunea 5-6 amplificatoarelor cu colectorul comun
6-5 Amplificatoare cu baza comuna
1. Un tranzistor este saturat cand VeE= 0 V ~i blocat di.nd VeE= Vec-
6-6 Amplificatoare cu mai multe etaje fntelegerea ~~ analizarea functionarii
i 1 2. RE este intrerupt deoarece jonctiunea. BE a tranzistorului a riimas polarizaHi direct. amplificatoarelor cu baza comunii
3. Dad. Re este intrerupt, Vc este cu aproximativ 0,7 V mai midi decat V 8 . 6-7 Depanare Prezentarea amplificatoarelor cu mai
6-8 Aplicatie practica multe etaje ~~ analizarea functioniirii lor
Depanarea circuitelor de amplificare
RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE
' lntroducere
DE. LA EXEMPLE
Cuno~tin!ele dobandit<; in capitolul 5. ~espre polarizarea tranzistoarelor vor fi apli-
i) 5-1 IqPSF) = 19,8 rnA; VeE(PSF) = 4,2 V; Ib(w4 ! = 42 J.!A c~te ~cum, cand .v.om studxa modul ~e u~are a tranzistoarelor bipolare cujonctiuni in
'
' ''
~~
5-2 Me= 150%; L1 VeE= 53,7% crrcmte de amplificare de semnal mxc. Cuvmtele semnal mic desemneaza faptul ca. sem~
5-3 IE= 3,61 rnA; Ie"' 3,61 rnA; VeE= 15,6 V nalele utilizate se suprapun ~n reiativ midi miisura pe domeniul de lucru al amplifica-
; I
5-4 Me= 2,40%; L1 VeE= -3,87% torului, adidi pe o por}iune restdinsa a dreptei de sarcina. Pe langEi aceasta, ve~i InvB.ta
5-5 Mai putin negativ; Nu; -11,3 V sa repreze~tap un amplificator prin drcuitele sale echivalente de c. c. ~i c. a., pentru facili-
5-6 54,6 kn tarea analizarii lui. Vor fi prezentate cateva nop.uni referitoare ]a amplificatoarele cu
5-7 VeE= 2,56 V, le = 4,77 rnA mai multe etaje. .
r--
' ! 5-B le "'2,29 rnA, VEe = 2,67 V
5-9 214
5-10 Ie = 0,894 rnA, VeE= 1,06 V
300 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Functionarea amplificatoarelcir de semnal mic 301

Aplicatia practicii Mariml de c.a.

Aplicapa practidl din.acest capitol areca obiect un circuit de preamplificare a! unui sis:
tern de arnplificare audio pentru spar; largi. Sistemui complet este format din preamplifi-
cator, amplificator de putere ~_i sursii de alimentare cu c.c.tri acest capitol ne vom ocupa de
preamplificator, iar in urmiltorul capitol, de amplificatonul de putere. Primullucru pe care
trebuie sil-l face!i este sa acumula!i cat mal multe cuno~tinte despre func!ionarea amplifi-
catoarelor. A poi Ie ve!i folosi Ia solujionarea problemelor practice din sec!iunea 6-8.
,. in <;:apitolele anterioare,,marimile de c.c. au fast desemnate prin indici scri;;i cu majus-
Cule obi~nuite (necursive), ca, de exemplu, lc,IE, Vc ;;i VeE Pentru valorile de c.a. eficace,
de viirf sau v.rf la v.rf ale tensiunilor ;;i curenp.lor vern folosi ca ind.ici litere mici cursive,
ca, de exemplu, I" le~ 111 V, )ii V,e (in lipsa oridirei men~iuni, se considedi di valorile sunt
cele eficace). Pentru valorile instantanee _se utilizeaza. numai litere mici cursive- ic' ie' ib ~;i r,
Figura 61 ilustreaza modul tn care vor fi utilizate aceste.notap.i, exemplificat pe o ! ;
t i
de undil. ' J
in afara de curenp. 9i tensiuni, 9i rezistentele prezinta deseori valori d.iferite, dupa
cum circuitul din care fac parte ~ste analizat tn c.a. sau tn c.c. Ind.icii scri9i cu litera mica !:
reprezinta valoarea de c.a. a unei rezistente. De exemplu, Rc este rezistenta din colector i._)
in c.a., iar Rc este rezistenta din colector tn c.c. Vep. lntelege mai tfu'ziu necesitatea de a
face aceasta deosebire.

FIGURA 6-1 'L-.J'

vee poate reprezenta valoarea
eficace, medie, de vBrf sau vBrf Ia
vBrf, insa, in /ipsa oricBrei menfiuni,
se considera ca fiind valoarea
eficace. vee poate reprezenta orice
vafoare instantanee a graficului.
n
l j

6-1 FUNCTIONAREA AMPLIFICATOARELOR

'
DE SEMNAL MIC

Polarizarea tranzistoarelor implica exclusiv marimile de c.c. Scopul polarizarii este

04-------------------------
0
stabilirea unui PSF 1n jurul caruia sa poata varia curentul ~i tensiunea ca riispuns Ia Valorile rezistentelor interne ale tranzistorului sunt notate cu r'. De exemplu, rezis
aplicarea Ia intrare a unui semnal de c.a. Tn cazurile in care este necesarii amplificarea
unor semnale de nivel redus - de Ia antene, microfoane etc. -, variaj:iile din jurul PSF
ten fa intema de c. a. a emitorului se noteaza r:.
sunt relativ mici. Amplificatoarele destinate prelucriirii unor asemenea semnale se Amplificatorul de semnai mic 'l.)'
numesc amplificatoare de semnal mic. in fig. 6-2.este reprezentat un tranzistor polarizat prin divizor de tensiune, Ia intrarea
Dupii parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil: cfuuia se aplidi un sernnal sinusoidal d.intr-o sursa cuplata capacitiv cu baza prin C1 ~i
av.nd la ie~ire o sarcina cuplata capacitiv cu colectorul prin C2 Cottdensatoarele de . i
Sa in~elege!i conceptul de amplificator de semnal mic cuplaj blocheaza componenta continua, lmpiedicand astfel modificarea tensiunilor con- LJ
~ Sa interpretaji nota!ille folosite pentru marimile de c.c. ~i de c.a. tinue de polarizare din bazii ~i colector dincauza rezistenfei sursei, R ", ~i a rezistentei
~ Sa prezentati principiui de functionare al amplificatoarelor de semnal mic
de sarcina, .1n c.a., condensatoarele reprezintii, teoretic, scurtcircuite~ Tensiunea sm'u-
Rs ;
soida15. furnizaHi de sursa produce variatia sinusoidala a tensiunii din baza de o parte ~i
~ Sa analizaji functionarea pe dreapta de sarcinilln c.a. I'
de cealalta a nivelului tensiunii continue de polarizare. Variatia rezultatii in curentul de ._.;"

~ Sil descrieji inversarea de faza bazil are ca efect o variatie mai ampla a curentului de col~ctor datorita ca~tigului !n
curent ce caracterizeaza tranzistorul.
.:,.._,'
'1n original s-a folosit notapa R5 Am preferat aici notatia R (generator) pentru a nu se confunda
cu R5 - rezisten}a de sarcina. (n.t.) g -,'I
 ............ - nm,..uu .... alu.:sr ~ ut! ~emnat mtc cu tr~nztstqare bipo/are
' 'I FuncVonarea amplificatoarelor de semna/ mic 303
i I
u La cre~terea curentului sinusoidal de colector, tensiunea din colector scade. Curentul de
colector ia valori de o parte 9i de cealalta a valorii de PSF, fiind in faza cu curentul de baza.
Tensiunea sinusoidala colector-emitor ia valori de o parte 9i de alta a valorii sale de PSF,- Regiunea de pe dreapta de sarcina in c.a. in care funcjioneaza u,; amplificator ocu -
fiind defazata cu 180' faja de tensiunea riin baza, a9a cum ilustreaza fig. 6-2. Tranzistoarele cate 10 flA de o parte l de cealalta a valorii de PSF a curentului de baza car t ~a
50 flA, ca 1n fig. 6-4. Deterrnina)i din grafic valoriie varf la varf al cu t l' . d e e~ e e
prezinta totdeauna un defazaj de 180' intre tensiunea din baza 9i cea din colector. ~i tensiunii colector~emitor. e ren l:l w e co ector
+Vee

! FIGURA 6-4
I
I-I v,

~--~--~--~~--ro~
~-r~~~----60~
:--'-"'-7'~~--- 50~
r 1

i'b-/'I Rs r-~--4o~

i-''<------ 30 ~
-----"~--20~
;:
.' ------"<:----10 ~
u FIGURA 6-2
~---,,--,_--.:,,____ Vee M
Amplificator polarizat prin divizor de tensiune, comandat de o sursa de tensiune altemativB Cu rezistehfa
intema R .
!I 0

LJ llustrare graDcii Modul de funcponare descris rnai sus poate fi ilustrat folosind curbele
caracteristicilor curentului de colector, ca acelea din fig. 6-3. Tensiunea sinusoidalii apli-
cata in baza produce un curent de baza ce variaza de o parte de cealaita a PSF de pe Rezolvare
l dreapta de sarcina In c. a., a?a cum indica sagep.Ie. Proiecfille v.rfurilor curentului de baza
u
I '
pe axe]e Ic 9i vCE delimiteazii variapile varf la varf ale curentulul de colector 9i, respectiv,
tensiunii colector-emitor, cum puteti observa.- Dreapta de sarcina in c.a. se deosebe~te de
Proiecpile trasate pe graficu! din fig. 6-4 indica o variape a curentului de colector de
Ia 6 rnA la.4 rnA, cu valoarea varf Ia varf de 2 rnA, iar tensiunea colector~ernitor variaza
intre 1 v 1 2 v, cu valoarea varf ]a varf de 1 v.
cea 1n c.c. prin faptul di, practic, rezisten~a din colector in c.a. este Rg in paralel cu Rc, va
: i
loarea grupiirii fiind mai mica dedit cea exclusiv a rezistenjei riin colector in c. c., cand Rs fxerciJfu complementar Care sunt valoriie Ic 9i VCE in PSF pentru circuitul riin fig. 6-4?
' !
'c..i nu aparein paralel. Diferenta care apare intre dreptele de sarcina in c. c. 9i in c.a. va fi dis-
cutata rnai detaliat in capitolul 7, referitor la amplificatoare]e de putere. SECTIUNEA 6IINTREBARI RECAPITULATIVE
il
i )' lc 1. Cand ~ ia valoarea de varf pozitiva, " are va/oareade vart ...... , iar v. are valoarea de vart
u . 2. Ce deosebire este intre VeE ~i ~e? ce ......
3, Ce deosebire este intre R, ' r;?
,,!
!

u
FIGURA 6-3
1/ustrarea graficB a func{fonBrii
amplificatorului, cu variafia curentului
f 1
de baza, a curentului de co/ector 0
i \
i a tensiunii cotecfor-emitor in jurul
....,
I i
valorilor de PSF. I, i /0 sun/
reprezenlaflla scliri dilerite.
i''(
 ' 1
i.. j
Circuitele echivalente de c.a. ale tranzistorului 305 ,..,
304 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistaare bipolare ! 1
' >
~._..i'
Caracteristlcl de semnal mic (T, = 25'C in liosa altei men iuni)
62 CIRCUITELE ECHIVALENTE DE C.A. Marlmea Slmbol Min. Max. Unit.
ALE TRANZISTORULUI Capacitatea de iesire c~bo - 4,0 pF
Nee= 5,0 Vc.c.. 1, = 0, f = 1.0 MHzl
Pentru a ne putea imagina mai u~or modul tn care func~oneaza tranzistorul tntr-un Capacitatea de intrere Crbo - 8,0 pF
circuit de amplificare, este adesea uti! sa-l reprezentam p(in circuitul sau echivalent. _ (V, = 0,5 Vc.c., lc = 0, f = 1,0 MHz)
Un asemenea circuit opereaza cu diver~i parametri intemi ai trarizistorului pentru lmpedanta de lntrare h,, kn
a realiza un model al fun~onarii acestuia. Tn aceasta sec~une sunt descrise doua (lc = 1,0 mAc. c., VCE = 10 Vc.c., f = 1,0 kHz) 2N3903 1,0 8,0
2N3904 1,0 10
tipuri de circuite echivalente. Unul utilizeaza parametrii hibrizi sau h, iar celalalt,
Factorul de reacjle In tensiune h. X 10-.4
parametrii r sau rezistivi.
(lc = 1,0 mAc.c., VCE = 10 Vc.c., t = 1,0 kHz) 2N3903 0,1 5,0
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
2N3904 0,5 8,0
"t
Sa identificaj:i ~i sa utilizap parametrii intemi ai tranzistorului Castlgul in curent Ia semnal mlc h,, - '
~ Sa defini!i parametrii h (lc = 1,0 mAc.c., VCE = 10 Vc.c.. t = 1,0 kHz) 2N3903 50 200
,.. sa reprezentap. un tranzistor prin circuital sau echivalent cu parametrli h 2N3904 100 400
~ Sa stabili!i echivalenta dintre parametrii h ?i r Admitanta de iesire h., 1,0 40 ~-1 n
,... sa reprezenta~i un tranzistor prin drcuitul sau echivalent cu parametrii r Oc = 1,0 mAc.c.. V" = 10 Vc.c., t = 1,0 kHzl sau uS \. .J
~ Sa faceJ:i deosebirea tntre valoriie de c.c. ?i de c. a. ale parametrului beta Factarul de zgomot F dB
(lc = 100 f!Ac.c., VCE =5,0 Vc.c., R5 = 1,0 kn, 2N3903 - 6,0 r:
! '
I= 1,0 kHzl 2N3904 5,0
Parametril h
Avfuld tn vedere ca. parametrii h (hibrizi) - hv h, hf' h0 - sunt, de obicei, inscri~i ~ ca- FIGURA 6-5
taloage (cain fig. 6~5),.inseamna di ei prez~ta imporfan~~i. Parametrii ace~tia sunt speci- Fragment dintrMo foaie de catalog aferenta tranzistoarelor 2N3903 i 2N3904. !\
I -.
ficap. de produdi.tori deoarece pot fi masurafi relativ u~or. TABELL!L 6-1 . I
l.-J
Cei patru pararnetri fundamentali h ~i semnificaJ:iile lor se gasesc tn tabelul 6-1. Parametrii fundamentali de c. a. h.
Fiecare dintre ei are indicele format din doua litere, cea de-a doua litera -reprezentand
configuraJ:ia circultului - cu ernitorul comun (e), cu baza comuna (b) sau cu colectorul Parametrul h Semnifica1ie Condltll
comun (c) -cum apar tn tabelul 6-2. hi lmpedanta (rezlstenJa) de intrare leslrea in scurtcircuit
Cele trei configurapi de circuite de amplificare sunt urmiitoarele: hr Factorul de reacJie in tensiune lntrarea in gal
+ Un circuit este de tipul cu emitorul comUn dad. ernitorul este conectat Ia masa in c.a., hr Castlgul in curent in bucla deschisa lesirea in scurtcircult
semnalul de intrare se aplidi tn baza, iar semnalul de ie9ire se culege din colector. h, Admitanta (canductanta) de iesire lntrarea in gal
(Cuvantui comun se refera Ia punctul de masa sau Ia un alt punct comun de referinta.) ',_,

Un circuit este de tipul cu colectorul comun ca.nd colectorul este conectat la masa ~~ TABELUL 6-2
c.a., semnalul de intrare se aplidi in baza, iar semnalul de ie~ire se culege din emitor: lndicii parametn7?r h in cele trei configurafil de circuit. n
i :
Un circuit este de tipul cu baza comuna dad\ baza este conectata ]a masa ln c.a., >

semnalul de intrare se aplidi in emitor1 iar semnalul de ie9ire se culege din colector. Conflguratla Parametrii h ~ J
Emitor comun hie, hre, hre, hoo
Caracteristid.le celor trei configurapi de amplificatoare cu tranzistoare bipolare vor fi ....,
examinate mai tfu'ziu, pe parcursul acestui capitol. Baza comuna hib, hro, hfb, hQb
Oellnlpa parametrllor II Fiecare pararnetru h rezulta din masurarea tn c.a. a caracteristi- Colector comun h1c, hrc, htc, hCJC !l }
cilor de lucru ale tranzistorului. hi este rezistenta in c.a. v3.zuta la intrarea tranzistorului
cu ie~irea in scurtcircuit, ca .tn fig. 6M6(a) in cazul configurafiei cu emitorul comun. hie este . h, . arata ce prop~orp.e din tensiunea de ie9ire se tntoarce Ia intrare, cu intrarea tn gol. 1"'1
raportul dintre tensiunea de lntrare {Vb) ~i curentul de intrare (I b), conform expresiei: CrrcUitul de mas":ra pentrr: cazul montajului cu emitorul comun este eel din fig. 6-6(b). i \
h~ este raportul dmtre tensmnea de intrare.{Vb) ~i tensiunea de ie~i~e (VJ_.. U
h. = v,
" I, ~
' '
 ... uv - nmtJuU(.;cnuare ae semnal mic cu tranzistaare bipo/are Circuitele echivilJente de c. a. ale tranzistorului 307
LJ
FIGURA 67
Circuitul echivalent cu parametrii
h generalizati pentru un tranzistor
'u bipolar cu jonc{iuni.

I I
i
1
..... r

h ~ v,
(a) (b)
I,
Clrcuitele echlvalente cu parametril hibrlzl
Schema de principiu a circuitului echivalent cu parametrii h al unui tranzistor bipo-
lar cu joncJ:iuni este prezentata In fig. 6-7. Rezistenfa .de intrare, hi, apare lri serie la
intrare. Fadorul de reac}ie in tensiune de la ie~ire la intrare, h, se inmulte~te cu tensiunea
u de ie~ire (h, vout)r obtin.ndu-se 0 sursa de tensiune echivalenta tn serie cu intrarea.
p~tigulln curent 1n bucla deschisii, hy se lnmul~ete cu curentul de intrare (h I,,),
1
rezult.nd la ie~ire o sursa de curent echivalenta. Conductanta de ie~ire, hv se vede la-bor-
,, ' I
,: nele de ie~e. Concret, exista trei configura pi de circuit echlvalent cu parametrii hibrizi:
, I
i, ! (c) (d) ell el!litorul comun, cu baza com una ~i cu colectorul comun, pre:;;;:entate in fig. 6-8.

FIGURA 66
1 j Circuitele echivalente de c. a. pentru definirea parametrilor h, in configurafia cu emitorul comun.
u
h,e = -
v.
V,
. hfeste ca~tigulln ~urent ln bucla deschisa, miisurat cu ie0ea (colectorul) 1n scurtcir-
CUit, ca fn fig. 6-6(c). In cazul configurapei cu emitorul comun1 hfe are expresia:
(a) Emilor comun (b) Coleclor comun
I
I '
I
h, ~I,
\ } t .Ib
~
!n fine, h0 este conductanta viizutii Ia ie9ire cu intrarea 1n go!, ca 1n fig. 6-6(d). Uiutatea
r: de m8.sudi pentru h0 se nume~te siemens (S). Pentru configuraJ:ia cu emitorul comun, hoe
este dat de formula:
h
Ot
~.l.
v::
. Tabelul 6-3 cuprinde formulele parametrilor h pentru cele trei configurapi de ampli (c) saza comuna
ficatoare.
TABELUL 63 ' r-I13UA:A 68
r-1
Expresiile parametrilor h pentru ce/e trei configurafii de amplificatoare.
i: Circuitele echivalente cu parametrii h pentru cele trei configuraJii de amplificatoare.
J Emllor comun Baza comuna Colector comun Parametrll r
h = Vt/1 ho = v.n. h< = Vbllb
hre = Vl/Vc h= V.N, hrc = Vl/V, Pararnetrii r sau rezistivi s-ar putea sa vise para mai u~or de utilizat decat parametril
h =loll, h. Cei cinci parametri r sunt prezentati 1n tabelul6-4. Reamintim cii r' desemneazii ova-
h = "'''
hoe= fr/Vr. hob= /,JV, h ='"'' Ioare de rezisten}li intema a tranzistorului.
h~= /.N,
 308 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Circuitele echivalente de c.a. ale tranzistorului 309 ~
---------------------------' :' '
,_J
TABELUL 6-4
Parametrii r.
Parametrul r Semniticatle
r:
' I

""' alia in c.a. (//f,)

~,.. beta in c.a. (1/f,)
r; rezistenta in c.a. a emitorului
r rezistenta in c.a. a bazei
r; rezistenta in c.a. a colectorului
(a) Circuitul echivalent general, (b) Circuitul echivalent simplificat,
cu parametrii r, al tranzistorului bipolar cu parametrii r, al_tranzistorUJui bipolar
Relatiile dintre parametrii h ~i r
Raporturile ac.a. ~i Pc.a.' intre curenp.i alternativi, sunt chiar parametri h:
cu jonc!iuni cu jonc!luni ....,
I ,.

' I
FIGURA 6-9 Li
(61)
Circuitele echivatente cu parametrii r.

~.. (62) c c
Arnintiti-va di 'in capitolele pre~edente am lucrat cu cx.c.c. ~i Pc.c. Ace~tia sunt parametri
de c.c. ~i uneori valorile lor difera de cele- de-c.a. Vom prezenta mai t.rziu deosebirea din- r~
tre ~'"' ~i ~,.,,. B
f
I
i
Avfind in vedere di in foile de catalog apar adesea doar parametrii h pentru configurap.a FIGURA 6-10
"-.!

cu emitorul comun, gasip. mai jos formulele prin care se exprirn8. parametrii r in funcfie de Echivalenfa dinfre circuitul cu parametrii r
parametrii h, ln aceastii configuraJ:ie. In continuarea ciirJ:ii vom Iuera cu parametrii r. i reprezentarea simbo/ica a tranzistorului. E
r' = hre
' h~ Formula rezistentel r;
Pentru analizarea unui amplifii:ator, eel mai important parametru r este r~. In lac sa r:
obfinem aceasta valoare in funcfie_ de parametrii h, este mai simplu sa o calcul8.m cu l )
~-- 1
aproximaJ:ie din ecuaJ:ia (6-3).

(63)

Circuitele echivalente cu parametrli r

De~i formula este simpHi, obtinerea ei este complicata, de aceea este prezentata in
ln fig. 6-9(a) este prezentat circuitu! echiva!ent, cu parametrii r, a! tranzistorului bipo- anexa B.
lar cu jonc~iuni. Pentru analiza de principia, schema poate fi simplificata dupa cum / I
\.__J
urmeaza: Influenta rezistentei bazei in c.a. este, de obicei, suficient de midi pentru a putea .l:.@b@li!Mf.
fi neglijata, deci rl, poate fi inlocuitii printr-un scurtcircuit. Rezistenta in c.a. a colectoru-
Iui,<, este de cateva sute de kiloohmi ~i po~te fi reprezentata ca gal. Circuitul echivalent
simplificat, cu parametrii r, rezultat in urma aces tor aproxim8.ri este eel din fig. 6-9(b).
Aflati r~ a unui tranzistor care funcp.oneaza cu un curent continuu de emitor de 2 rnA.
Rezolvare
n
: I

lata cum se interpreteaza acest circuit echivalent din punctul de vedere ai funcfionarii
u
r:
tn c.a. a tranzistorului: Rezistenta apare intre terminalele emitorului ~i bazei. Aceasta
este rezisten~a "vazuHi" spre emitorul unui tranzistor polarizat direct. Colectorul se
comporta, practic, ca o sursa de curent cu valoarea a.,.a.le sau cu valoarea echivalenta
~,.,lb. Aceste va!ori sunt notate liingii reprezentiiriie tranzistorului din fig. 6-10. Exerc!pu complemental C~ valoare are !Ed ad\ r; = 8 m
 310 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Ampflficatoare cu emitorul comun 311

Comparatla intre beta in c.a. <Pc;a.l

~I beta in c.c. <Pc.c.l "' Sii explicap rolul condensatorului de decuplare a rezistorului din emitor
' . La tranzistoarele obi~nuite, caracteristica lc funcfie de IB este neliniarii, ca aceea din_ "' Sii explicaji decuplarea parpalii a rezistorului din emitor, scopul ~i efectul ei
! l fig. 6-ll(a). Dacii alegem pe curba un PSF ~i consideram o variape a curentului de baza
u lila, curentul de eolector va prezenta o variape Me, cum aratii fig. (b). In diverse puncte
,.. sa prezentaJi influenta rezistorului de sarcina asupra ca9tigului in tensiune
"' Sii prezentaJi defazarea cu 180 in trod usa de amplificatoarele 1n EC
ale caracteristicii neliniare, raportul MelMa va lua valori diferite, posibil altele de cat va-
r-t "' Sii calculaJi ca~tigul!n curent.
. i loarea raportului lelia din PSF. Deoarece P,. =Icfla ~i P,,,, = MciMw valorile acestor
"' Sa calculap ca~tigul!n putere
' '
.....
' '
marimi pot fi diferite. Amintip-va caP,_,.= hFE ~i P,.. = h1~ unde hFE este ca~tigul!n c.c.!n
bucUi deschisa, menponat, de obicei, in cataloage tmpreuna cu hfe .
Figura 6-12 prezintii un amplificator cu emitorul comun, polarizat prin divizor de
' .' FIGURA 6-11 lc tensiune, cu condensatoarele de cuplaj cl ~i c3 la intrare, respectiv la ie9ire 9i cu un

-
'
i ','
.' Graficullc funcfle de /6 ilustreaza condensator de decuplare a rezistorului din emitor, conectat la masa, C2 Prin circuit
deosebirea dintre ~.,. = 1cf16 i circuHi atat curent continuu, dit ~?i curent alternativ 9i vern face analiza sub ambele
~o.a =l!.lcft:.l,. aspecte.
Me ~U:";".wc 1,) Vee
o~..<-"'----t'-fs~:___, J, FIGURA 6-12 +12V
aPSF , Amplificator cu emitoru/ comun. ~ . = 150
r: ~ . =160
( i (a) P,, =1011a in PSF (b) P... =D.IJD.I, Rc
L.J 1kn

SECTIUNEA 62 INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Explicati semnificapa parametrilor: h1,, h,., h1, ji h... Rs
2. Care dintre parametrii h este echivalent cu ~,.,,?
3. Daca k = 15 rnA, ce valoare aproximativa are r;?

I' '' . fi,3 AMPLIFICATOARE CU EMITORUL COM UN Analiza in c.c.

i i
~
Pentru a analiza amplificatorul din fig. 6-12 trebuie sa determinam intili Yalorile
Acum, dupa ce cunoa~eli In principiu modul de reprezentare a tranzistoarelor prinlrun !"illtiiri:milor de alimentare cu c;c. In aces! scop vom desena circuitul echivalent de c.c.
circuit echivalent de c.a., sa trecem Ia analiza delaliata a unui circuit de amplificare.
.'f 1
'
Tn aceastii seqiune vom Iuera cu configurajia cu emitorul comun (EC). Ampflficatoarele
'inlocuind condensatoarele cu tntreruperi ale drcuitului -(amintij:iwva di un condensator
1n c.c. ca o lntrerupere), ca 1n fig. 6-13 .
:...:'
In EC sunt caracterizate de ca~guri mari In tensiune ~i curent. Tn secpunile unnatoare
Vee
vom studia ~i configurapile cu colectorul comun ~i cu baza comuna. +12V
6-13
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
Sa explica!i ~i sa analizap func!ionarea amplificatoarelor cu emitorul comun
R, Rc
"'Sii reprezentap un amplificator 1n EC prin circuitul siiu echivalent de c. c. 1kn
22kn
"'Sa analizap funcJionarea in c. c. a unui amplificator 1n EC
"'Sii reprezentaji un amplificator 1n EC prin circuitul siiu echivalent de c. a.
~.... =150
"' a
Sii analizap funcJionarea 1n c.a. unui amplificator 1n EC
.. sa calculaF rezisten~a de intrare R, R,
"' Sii ca!culaji rezisten~a de ie~ire 6,8kn
5aon
"' Sa calculaJi ca~tigul in tensiune
r~ = =
u
 i !
t__)
312 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare
Amplificatoare cu emttorul comun 313

sane amintim, din capitolul 5, di, in c.c., rezistenta de intrare in baza se calculeaza in continuare se face o simplificare prin gruparea in paralel a rezistentelor R , ~ ~i R. (ba
astfel: 1
echi~alenta cu ~ rezistent~ t.otala de ihtrare, RinOatY cain fig. 6--lS(b). Dupa cum se ob~~r:l,
R,~.,.) = P,~ RE = (150)(560 Q) = 84 kn tens1w::a surse1, V8' .se diVl~e pe Rg_ (rezistenta sursei) ~i Rin(totY a~a meat tensiunea sem-
nalulm m baza tranzJ.storulw se poa:te calcula cu formula diVIZorului de tensiune, astfel: ,...,
intrud.t.RIN(baz5) este, tn cazul de fa~a, mai mare dedit de zece ori R21 o vom neglija '
''. 'r
c.nd calcuHim tensiunea continua din bazii.
6 8
v, =( Rg
R,.,,.,,
+ J\n(Jol)
Jv
,g
~ J

v, =(......&_)vee=(
R,+R,
kn)12 V =2,83 V
28,8kn
n
' i
D~:a Rg << ~in(totJ' atund Vb s: VZ' unde Vb este tensiunea
amplificatorulur.
v;. ,aplicatii la intrarea in
11 ' I
!,.i
~i:
v. = V,- v,. = 2,83 V-0,7 V =2,13 V
n'
Deci: . Rc
1kfl 1- j
_V._2,13V_ A
I. - - - -380
, m
R. 560 n n
R, R, \
intrucat Ic =IE, rezultii: 22 kfl 6,8 kfl v, ~- i
Ve =Vee -IeRe =12-(3,80 mA)(l kn)= 12 V -3,80 V = 8,20 V
In final:
n
! I
LJ
Vee= Ve- v. = 8,20 V -2,13 V = 6,07 V (a) Fara sursa de tensiune alternatlva (b) Cu su<Sa de tensiune altemativa
r.
Clrcuitul echivalent de c. a. i i'
, Cfrcuitul echfvalent de c. a. al amplificatoruluf"dfn figura 6-12. l j
Pentru a analiza funcP,onarea cu semnal alternativ a amplificatorului este necesar sii
deseniim circuittil echivcllent de c.a. al acestuia, astfel:
Condensatoarele <;_, C2 ~i C3 se lnlocuiesc prin scurtcircuite deoar~ce considetiim cii {\
!
Xc = 0 0 Ia frecvenp semnalului, u
Masa de semnal Sursa de alimentare cu c.c. se scurtcircuiteaza la masa. Considerfun d. v,
rezistenta ei internii este de aproximativ 0 n, deci intre bornele sursei nu apare nic~-~9 .: n
' I
didere de tensiune in c.a. 1n consecinta, bor~a ce furnizeaza tensiunea V cc in c.c. se ~~. _. : I '
u
In c.a. Ia poten}ialul de zero vol}i, constituind masa de c. a. '
Circuitul echivalent de c.a. a! amplificatorului din fig. 6-12 apare In fig. bll4!<11 .'
Remarcati ca. atat Rc' cat ~i R1 au dite o borna conectatii la ma~a de c.a. de_cJar<ce, (a)
,,
i l
ansamblul circuitului, acestea sunt conectate la VCC' care a devemt acum masa de (b) I '
In analiza in c. a, masa de semnal ~i masa intregului circuit se confunda din ' '' '"
vedere electric. Amplificatorui din fig. 6-12 are configurapa cu emitorul comun .
condensatorul de decuplare' <; aduce emitorulla poten}ialul masei de e.a. (masa echivalent de c. a. af bazei
punctul comun al circuitului). ReZiston!B do intraro Pentru a exprima rezistenta de intrare vazuta dinspre sursa de c.a.
Tensiuneasemnalulul!dec.alinbaza ln fig. 6-14(b), Ia intrare apare conectata o sursa vern consideramodelul simplificat cu parametrii r al tranzistorului.ln fig. 6-16,
tensiune alternativa. Daca. rezistenta intemEi a sursei de c.a. este de 0 n, tnseamna ca. !tranzistorul este conectat Ia rezistorul extern din colector, Rc Rezistenta vazuta Ia intra!ea ,-.
unea furnizata de sursa se aplica hitegral pe terminalul bazei. Dadi lnsa baza este: ' .'
a sursei de c.a. este diferitEi de zero, tensiunea semnalului aplicat in baza se tJ
tinfuld cont de trei factori. Ace~tia sunt: rezisten,ta sursei, rezisten,ta de polarizare ?i . Rin(bciJ = ~" = Vb
(numita uneori impedanfii) de intrare in baza. Situa}ia descrisa este ilustrata in fig. 6-15(a) . ]in ]b
"
'In lb. engleza, bypass- de oeolire. (n.t.) Tensiunea din baza este:
'I' .iI

rl
\ I
\ j
~

r1
f
LJ
'
.;~':1: AmplificatQare de semnal mic cu tranzistoare bipolare

13iMA111 . Amplificatoare cu emitorul comun 315

Determinaji tensiunea de semnal in baza tranzistoruiui din fig, 6-17. Circuitul este
echivalentul in c.a. a! amplificatorului din fig. 6-12, sursa de semnal furnizfuld 10 mV et
avfuld o rezistenjii intemii de 300 n, Se cunoa~te valoarea IE, de 3,80 rnA
ln!ocuim Vb ~i Ib:
' , FIGURA 6-17
:
'
j
~

Simplificam cuI,:

,
r '-,
,
+Vee
/, \, FiGURA 6-16
U
Modelul cu parametrii rat tranzistorului
(in interiorul zonei haurate), coneetat Rezolvare
in circuitul exterior. fntai calcuUim rezistenta in c.a. a emitorului.

r'=~= 25mV 6,58Q

' I, 3,80 rnA
r:
,
\
'', A poi:
- R,,,""",=P,_,.r; =160(6,58D)=l,05kn
[ '!
f '
1n continuare calculiim rezistenta de intrare totalii, viizuta dinspre sursa.
u 1
873Q
R1, 1,,l = R1 /IR 2 /IR1, 1,.,;l - 1 1 1
Rezistenta totalii de intrare viizutii dinspre sursii este gruparea ln paralel a rezis~
--+---+---
tenjelor R1, 2 ~i R1,!bomr
R 22 kn 6,8 kn 1,05 kn

(6-5) Tensiunea furnizata de Sursa se divide pe Rg ~i Rin(totY deci tensiunea semz:alului in

baza este cea de pe Rin(totJ'
, 1
; i
\ r
w
BeZistenJa de IB$1re Rezistenja de ie~ire a amplificatoruiui cu emitorul comun, viizutii
ciitre colector, este aproximativ egalii cu valoarea rezistorului din colector. V,=[
Rg
R,,,.,,
+ R;~(tol)
)v =(1173
1
873
n)10mV=7,44mV
n
(66)
Dupa cum observap, are loco atenuare (o sciidere) a tensiunii furnizate de sursa din
u De fapt, Rout= Rc Dr'c~ dar intrucat rezist~nfa i_nterna ~ c. a. a co!ectorului, r'c: este, tn
cauza ca. rezistenta interna a sursei ~i rezistenta de intrare a amplificatorului se comporta
ca un d.ivizor de tensiune.
mod normal, mult mai mare dedit R0 aproXImap.a este, m cele rnru. rnulte cazun, accep
tabilii, De exemplu, 1n fragmentul de foaie de catalog din fig. 6-5, pentru tranzistorul
ExeiciJIU compfementar Detenninaji tensiunea semnalului Jn baza tranzistorului din
I 1 fig. 6-17 daca rezistenta interna a sursei este de 75 n, iar tranzistorul folosit are beta In
l \ 2N3904' rhe = 0,5x10-4 7oe
<i h = 1,0 !lS sunt valori minime. De aici se poate calcula:
i i . c.a. de 200,
LJ
r' =h. +1 0,5x1o +1_ 1 Mn
' h~ 1,0 !lS Ca~tlgul in tenslune al amplificatorului in EC

-
i ':
, ' Expresia ca~tigului Jn tensiune in c.a, reiese din analiza circuitului echivalent din fig.
6-18. Ca~tigul (sau amplificarea) este raportul dintre tensiunea de ie~ire din colector (VJ,
In c.a., ~i tensiunea de intrare in baza (Vb), ln c. a.

J
316 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu em~orul comun 317
'
L.J
Ca"'igul
FIGURA 6-19 1 - - - - total --;::;;::;:c-:;-+1
Atenuarea 1n circuitu/ v.,~ g
Ca'ligul
fntre
bazei i catigu/ total. baza 0 i
FIGURA 6-18 colector
Circuitul echivalent pentru
cafcularea cBligu/ui in tensiune.

8
AI enuare
Vt/Vg

R,
v.out
.
M

v,
b

Re
T v,,
v,
\ j

Electul condensatorulul de decuplare a rezlstorulul din emilor asupra cii$11UUiul ln tenslune

. ~ondensatorul de decuplare a rezistorului din emitor, C2 tn fig. 6-12, constituie, practic,
Din figurii se deduce ca. Vc ;; a.c.a.le Rc::: Ie. ~c ~i Vb = Ie r~. Prin urmare: un scurtcircuit in c.a. in paralel cu rezisten~a din emitor, menyin.nd astfel emitorul Ia
potenpalul masei de c.a., dupii cum am mai aratat. Daca se folose~te un condensator de
A = I,Rc decuplare, ca~tigul amplificatorului este maxim ~i ega! cu Rclr;.
v It r; Valoarea condensatorului de decuplare trebuie sii fie suficient de mare astfel ca reac-
tanta acestuia in gama de frecvente de lucru a amplificatorului sa fie foartemidi in com-
Ie se simplifidi, deci: n
parape cu RE (ideal, 0 0). in practica se alege condensatorul de decuplare astfel!ncat
reactanta sa, XC' la frecventa minimii de Iucru a amplificatorului sa fie de eel putin 10 ori l j
(67) mai midi dedit RE. '

:" ,

Ecuapa (6-7) exprima c&~tigul!n tensiune 1n colector fa~a de bazii. Pentru a obpne 1 !
~ J
ca~tigul total al amplificatorului, de la sursa de tensiune Ia colector, trebuie sii p.nem cant
de atenuarea introdusii de circuitul de intrare. Atenuarea este reducerea tensiunii sem-
nalului Ia trecerea printr-un circuit. Alegep valoarea minima pentru condensatorul de decuplare, Cy din 'fig. 6-20, dacii
Atenuarea de Ia sursii Ia bazii, !nmulptii cu c&~tigul de Ia baza Ia colector reprezintii arnplificatorul este conceput pentru a Iuera tn gama de frecvente de Ia 2kHz Ia 10kHz.
c.?tigul total al amplificatorului. sa prest,Ipunem dl sursa furnizeaza 10mv, iar rezistenfa Vee
sa interna ~i rezistenta de intrare sunt astfel alese lndlt tensiunea In baza sii fie de 5 m V. +12V
Atenucirea este deci 5 mV/10 mV = 0,5. Acum sa considedim ca. amplificatorul are
I' :'
c&~tigul!n tensiune 1ntre bazii ~i colector de 20. Tensiunea de ie~ire este de 5 m V x 20 = L. _]
FIGURA 6-20
= 100 mV. Prin urmare, ca~tigul total este de 100 mV/10 mV = 10, deci este ega! cu
atenuarea !nmulptii cu ca~tigul (0,5 x 20 = 10). Ca~tigul total este ilustrat 1n fig. 6-19.
Expresia atenuarii introduse de circuitul din baza, unde Rg ~i Rhz(totJ se comportii ca un : \

divizor de tensiune, este: L_;'

'

A tenuarea V, =--=
. ==- -:-R--"'in(':'"'-'"- ~

vg RK + Rin(lotj R,
i '
~. _J
Ca~tigul total, A~; este produsul dintre atenuare ~i ca~tigul intre bazii ~i colector, A,. 6,8 kl1

A'' =(V']A
vs '

i !
 ........ v - 1"\JUJ.JUIII...dlucm:: ue semnaJ mrc cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu emitorul cemun 319

Rezolvare
JnRuenflt sarclnU asupra c3$dUiilulin tenslune Cii.nd Ia ie;;irea arnplificatorului se cenecteazii
Avand in vedere di RE = 560 n, valoarea maxima Xc, aferenta condensatorului de e sarcina, R, prin cendensaterul de cuplaj c, cain fig. 6-21(a), rezisten)a din celecter Ia
decuplare, C2, trebuiesa satisfaca relatia: frecven)a s:mnalului este practic Rc in paralel cu R5 . Amintiti-vii cii unul dintre terminalele
10Xc =R 5 ~.zistorulw Rc e5:te legat la colector, iar celalalt este, practic, la masa de c.a. Circuitul echiva-
Ient de c.a. este prezentat in fig. 6-21(b). Rezisten)a tetalii din colecter 1n c.a. este:
Xc = Re = 560Q =560
10 10 RcRs.
Valoarea condensatorului se calculeazii pentru frecventa minima, de 2kHz, astfel:
In!ecuind Rc cuR, in expresia cii.~tigului in tensiune eb)inem:
1 1
r--,,
.c- 1,42Jll'
i) '- Znf Xc 2n(2 kHz)(56 0)
'-' (6-9)
Aceasta este valoarea minima a condensatorului de decuplare pentru circuitu! dat.
Puter folosi ~i valori mai marl, limita superioara flind impusii doar de cost ~i dimensiuni.
ExerciJ!u complementar Daca frecven)a minima scade pii.na Ia 1 kHz, care va fi valoarea . ... Daca Rc < Rc, c.~tigul in tensiune scade. Daca R5 >> Rc, atunci Rc =: Rc ~i sarcina influ-
condensatorului de deCuplare utilizat? en)eazii foarte pu)in ca~tigul. . .
+Vee
'' Cii$UUUI in tenslune lara condensator de decuplare
Pentru a examina influen)a condensa-
'
I i terului de decuplare asupra ca~tigului In tensiune alternativa, 11 vern indepiirta din cir-
LJ cuitul din fig. 6-20 ~i vern cempara ca~tigulln tensiune In cele deua cazuri.
In absen}.a condensatorului de decuplare, emitorul nu mai este conectat la masa in c.a.
In schimb, semnalul dintre emitor ~ masii circulii prin RE, valoarea acesteia adiiugndu-se
la r~ in formula c8.9tigului in tensiune.

''
i '
(6-8) Rt/1 R,
) !
Deci REproduce o sdidere a c.~tiguli.J.i in tensiune alternativa.
(al intregul amplificalor
:I :
(b) Circuitul echivalenl in c.a.
Iw' (Xcr =Xc 2 =X"' =0)
Calcular cii.~tigulln tensiune intre baza ;;i celecter a! arnplificateru!ui din fig. 6-20
tara ~i cu decuplarea prin condensator a rezistorului din emitor ~i In absen}a unui rezis- FIGURA 6-21
tor de sarcina.
l' iI .~mp/ificator cu emitorul comun i sarcina cuplata in c. a. (capacitiv).
u Rezolvare
Din exemplul 6-3 ~tim ca, pentru acest amplificater, r; = 6,58 0. Para C
2, ca~tigul este:
r !
A=~ 1 kn 176 ('' Calcular ca~tigulin tensiune bazii-celecter a! amplificaterului din fig. 6-20 dacii Ia
\ I . . r;
+RE 566,58 n ' ie~irea lui se conecteaza o rezistentii de sarcina de 5 kn. Rezistorul din emitor este prac-
w
Cu C2, cii.~tigul este:
r;
tic decuplat ~i = 6,58 0.
1"1 Rezolvare
I. Rc 1kn Rezisten}a din colector in c.a. este:
A =-=--=152
J . . r; 6,58 .Q
RcRs (1k0)(5k0)
lata ce diferentii rezultii din adiiugarea unui cendensater de decuplare! Rc 8330
Rc+Rs 6kO
'' Exercipu complemental Determina)i cii.~tigulln tensiune bazii-celector pentru cir.cuitul
I! din fig. 6-20, cu R5 decuplat ~i cu urmiitearele valeri ale cempenenteler: Rc = 1,8 Deci:
L~
R5 = 1 kn, R1 = 33kO~i R2 = 6,8 kn. R, 833 n
A =-=--=127
.,. r;
6,58 .Q
il I .

320 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu emitorul comun 321 f'
fn absenta sarcinii, ca~tigul este eel calculat Ia exeinplul 6-5, ~i anume 152. :d
Exelc!Jiu complemental Allar ca~tigul!n tensiune baza-co!ector al amplificatorului din Determinati dl?tigul in tensiune al amplificatorului optimizat din fig. 6-23. Se con- , .
fig. 6-20 dadi !ntre co!ector ~i masa se conecteaza o rezistenta de sarcina de 10 kn. Vale- sideri'i di reactan~a condensatorului de decuplare este neglijabila Ia frecventa de lucru a ,
rile celorlalte rezistoare din circuit sunt: Rc = 1,8 kn, RE = 1 kn, R1 = 33 kn ~i R2 = 6,8 kn. amplificatoru!ui. Se da r; = 20 n. ;i
Rezistorul din emitor este practic decuplat ~i = 10 n. r; . +Vee

Stabllltatea ca~tigului in tensiune FIGURA 6-23 ~ )

De~i ca~tigul!n tensiune este maxim daca se'decupleaza RE, apare problema stabili-
t3fii, deoarece c.;;tigul in tensiune altemativa -depinde de r~ (Av = Rc /r~), iar r~ depinde
de Ie ;;i variaza considerabil cu temperatura. Din aceasta cauza, d.;;tigul variaza cu tem-
" I

r:
peratura, sdizfu1d c.nd cre~te ~i invers.
REI
'..._)

!n absenta condensatorului de decuplare, ca~tigul scade deoarece RE este introdus in

33on
circuitul de c.a. (Av = Rcl(r; + RJJ). Dar dadi RE nu este decuplat, ca~tigul depinde in mult R,
mai midi masura de r~. Cand Re >> r~ ca~tigul este practic independent de r~ deoarece

A = Rc
RE
y-

Optlmlzalea stabllllil!ll cii$11Uululin tenslune in luncJie de r, Optimizarea se aplica pentru a Rezolvare L.

minimiza influenta rezisten~ei r~ fara caprin aceasta c.~tigul sa scada Ia valoarea sa mi- RE2 este decuplat prin C2 RE1 este mai mare decat de zece ori valoarea r;, deci ca~tigul
nima. Astfel se menp.ne un compromis intre influen~a rezistenfei r~ ;;i di;;tigul in tensi- in tensiune este, cu aproximap.e:
une. Practic, compromisul se face lntre a folosi a nu folosi un condensator pentru decu- I :

plarea RE. A.= Rc = 3,3kn =10 c I

!ntr-un asemenea circuit de amplificare, Re este decuplat par~ial astfel tncat sa se REl 330!2
r:
obp.na un c.~tig acceptabil, iar influen~a rezistentei sa fie diminuata in mare masura
sau chiar eliminata. Rezistenta totaHi din emitor, Re, se compune din doua rezistoare se-
Exelcipu complemental Cat ar fi d9tigui in tensiune 1n absenta condensatorului C2?
Dar daca atat REl' cat ~i RE2 ar fi decuplate prin Cz?
parate, RE1 ~i RE11 caIn fig. 6-22. Rezistorul RE2 este decuplat, iar celalalt nu.
fn c.c. are influentii gruparea celor doua rezistoare, (RE1+ RE2), pe cand ca?tigul in ten- Electul opUmiZii1ifasup1a lezlstenJel de lntrale a amplillcatolulul Rezistenta de intrare 1n
siune alternativa va fi determinat docir de REI' c.a:/ privita ditre baza tranzistorului in configurap.a cu emitorul comun1 cuRE decuplat I
I
complet este R;n : : : flc.a.r~. Cartd rezistorul din emitor este decuplat parp.al1 par~ea nede- ; ;
A =____&;__ cuplaHi este inclusa in circuitul de c.a. ~i se reflecta in rezistenfa de intrare, fiind conec-
y r;+REt
tata in serie cur:. Formula este urmatoarea:
Daca REI este de eel putin zece ori mai mare decat r:,
efectul celei din urma se reduce
(611) L_J
Ia minimum ;;i"c.~tigul tn tensiune este, aproximativ, de:
+Vee
(610) Inversarea fazei in ampllficatorul cu emitorul comun "i
' I
Tensiunea de ie;;ire din colector a amplificatorului cu emitorul comun este defazata L .J
cu 180 fata de tensiunea de intrare in baza. Inversarea fazei este evidentiata uneori prin
adaugarea semnului minus inaintea simbolului ca~tigului ln tensiune: -Av.

lti#&!Q!IIi@:.
Determinap. tensiuhea totala din colector ~i tensiunea totala de ie~ire (continua ;;i
FIGURA 6-22 altemativii.) pentru amp!ificatorul din fig. 6-24. Reprezentar grafic formele de undii.
R, Un amplificator optimizat falosete un rezistor I

de emitor decuplat parfial pentru a contracara Rezolvare u

influen{a rezistenfei asupra ciiligului, in vederea Calcularea tensiunti to tale din colector comporta doua etape.
obfinerii unei mai bune stabilitilfi. rr)
i
I !
 : ,, ~~- _ ""''"'""e~~vcuc- uc ::.~1rurc:u m1c cu nanz1stoare bipolare Amplificatoare cu emitorul comun 323
I
FIGURA 624 Vee r Etapa2: Analiza In c.a.
+10V Pentru analiza in c.a. se folose~te circuitul eehivalent de e.a. din fig. 6-26.
r~ ~"" =150 Mai intili trebuie caleulatii r;.
~"' =175
I I

u v.,
25mV
I
r =--
25mV
22Q
' I 1,12mA
[''1' v.
fn continuare sedetermina atenua'rea din circuitul bazei. Privind din
(j 10
Rs spre sursa cu rezisten}a interna de 600 n, R;n totaJa este:
47kn
R, R, R;,ctot) = R, HR, HR;,C"">
I
.
I
I
soon 10 kn
!I :' R_,...,, = P,.. (r; +R.,)= 175(492 Q) = 86,1 kQ
w v, c, Deci:
10mV 100 ~F
R1,(tol) = 47 kn H10kn H86,1kQ = 7,53kn

Etapa 1: Analiza in c.c. FIGURA 6-26

Deterrninati valorile miirimilor de alimentare eu e.e. Utilizati circuital Circuitul echivalent de c.a. a/
eehivalent 'de e. e. din fig. 6-25. ~,. = 175
. amplificatorului din figura 6-24.
R,
RIN(b=>) =P"" (R, +R.,)=150(940 Q)= 141 kQ soon
Rd!R, REI
Vee 6,25 kn 470n
fi
I I
+10V
LJ
FIGURA 625
R, Re
I I Circuitul echivalent de c. c. al 4,7kn Atenuarea dintre sursa ~i baza est"e:
amp/ificatorului din figura 6-24. 47kn
IwI Atenuarea =
v:b R;~~r~~~ 7,53kn
0,93
~ Rg +R;"r~tJ 600 0+7,53 kQ
r: REI Pentru a calcula Av trebuie sa cuno~tem rezistenta din col ector in c. a., Rc.
IwI R,
470n ..,_;
R RcRs (4,7kn)(47kQ) , kQ
4 27
10kn R., ' Rc+Rs 4,7kn+47kn
,, 470n
'1

w
I ca~tigul in tensiune intre bazii i eolector este:

A,.=~= 4,27 kQ 9,09

lntrueat RIN1b.U) este de peste zeee ori mai mare decat R 2, poate fi negli- R., 4700

u jatii la calclJ]area tensiunii continue din baza.

.
V,:(-.R'
R +R,
)vee=( 10
kQ
47kn+10kn
)10V=1,75V
.
Ca~tigul total in tensiune este produsul dintre atenuare i ca~tigul!n ten-
siune a! amplificatorului.

A;=[~ JA. =(0,93)(9,09)=8,45

1
I: v. = v, :..o,7 v =1,75 v -0;7 v =1,05 v
l !
I..J I v. 1,05V =112mA
R.,+R., 940 n ' Sursa furnizeaza tensiunea de 10 mV ef., deci tensiunea eficace din
Ve =Vee -IcRc = 10 V -(1,12 mA)(4,7 kn)=4,74 V colector este:
~=A'. Vi, =(8,45)(10 mV)=84,5mV
 324 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu emitorul comun 325 ro
----------------------------------------~----------------------- ' i
' ' l-.
Reprezentarea grafidi a formelOr de undli ale tensiunii din colector ~i '
J

Etapa 3: I este curentul altemativ total furnizat de sursa, din care o parte constituie curentul
tensiunii de ie~ire . de J!aza, iar ceala!ta parte circula prin re}eaua de polarizare (R1 II R,), ca in fig. 6-28.
Tensiunea totaUi din coledor con~Hi din semnalul de 84,5 mV ef., axat pe Curentul altemativ total furnizat de sursa este: 1\
o componenta continua de 4,74 V, cum apare in fig. 6-27(a), va!orile de c.J'
varf fiind, cu aproximatf.e, urmatoarele:

Max V,(,, =4,74 V+(84,5 mV)(1,.414)=4,86 V I'

! !
FIGURA 6-28 i
' -
l.
Min V"'' =4,74 V-(84,5mV)(1,414)=4,62V ,_, 1curentul alternativ total de intrare
'(sensurile curenfilor sunt reprezentate
' I,
4,86Y ----
. penlru allemanfa poziUvii a V9).

v,
~.

j '
't i
4,62 y ------------ LJ
(a} Tensiunea totara din co!ector
Cal'tigul in putere i I
119 mY ----
v,. Ca~tigui 1n putere este produsui dintre ca~tigui total 1n tensiune ~~ ca~tigulln curent. ' I
i__j

(613)
OY rI I
Amplificatorul cu emitorul comun - rezumat ',_ -~

-119 mY ------------ Circultul cu polarlzare prln dlvizor de tensiune

(b) Tensiunea al!erhativB a sursei ji cea Ia ieiire +Vee Intrare in hazeL Ie~ire din colector. L.I
lntre intrare ~i ie~ire se produce inversarea
FiGURA 6-27
Tensiunile aferenfe circuitu/ui din figura 6~24. R, Rc
fazei.
C1 ~i C3 sunt condensatoare de cuplaj pentru
,,; I
Condensatorul de cuplaj C3 1mpiedica transferul spre ie~ire a! compo- semnalele de -intrare, respectiv de ie~ire. u
nentei continue. Deci Vout este egaHi cu componenta altemativa a tensi- C2 este condensatorui de decu plare a rezis-
unii din colector (V'"f(v! = 119 mV), cum se observa in fig. 6-27(b). torului din emitor.
Graficul tensiunii furnizate de sursa a fast reprezentat pentru a pune in Toate condensatoarele trebuie sa aiba reac-
evident. inversarea fazei. tant a neglijabila Ia frecven}a de lucru a ampli-
ExerciJiu complemental Dacii se deconecteaza R., care va fi Ava circuitului din fig. 6-24? ficatorului.
Emitorul se afla la poten}ia!ul masei ln c.a.
datorita condensatorului de decuplare.
Cal'tigul in curent
C&~tigul (amplificarea) 1n curent de Ia bazii Ia colector este !jib sau ~,.,.. Dar c&~tigul
total in curent al amplificatorului este: i 1
:I I'
~J

(612)
r:
, I
LJ

~I
' I
 326 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu colectorul comun 327

Formule-pentru c.a.:
r!l i
Clrculte e.chlvalente ;;I formule
A "'RdRs
w +Vee v- REI

R;,<"""l = ~,,,,(r; + REl)

\w i Rc
Decuplarea partialS. stabilizeaza ca~tigul prin minimizarea influentei rezistentei r;.
Decuplarea parpaHi"reduce ca~tigulln tensiune, in comparap.e cu circuitul Bira
decuplare par~ala.
c '
! i Decuplarea parrala duce Ia cre;;terea rezisten~ei de intrare.
u Rezistenta de sarcina reduce ca~tigul in tensiune. 0 rezistenta de sarcina mai midi
inseamna un ca~tig mai mic.
R, R,
i' ':
~~ Cireuitul echivalent de c.c. 1. Cum sunt considerate condensatoarele in circuitul echivalent de c.c. al unui amplificator?
2. in ce mod este afectat ca~tigul unui amplificator daca rezistorul din emitor se decupleaza
' ' printrun condensator?
Formule pentru c.a.:
tJ , 25mV
3. Explicaji ce se intampla Ia decuplarea partiala a rezistenjei din emitor.
r =-- 4. Enumera~ elementele ce compun rezistenja totala de intrare a unui amplificator cu emitorul
r- ~
' I, comun.
! i 5. Ce elemente determina ca~tigul total in tensiune al unui amplificator cu emitorul comun?
i ' Rln(bd) = Pc.~~.r:
LJ Rc R,,;:;; Rc 6. Daca in colectorul unui amplificator in EC se cupleaza capacitiv un rezistor de sarcina,
ca~tigul in tensiune cre$te sau scade?
Rd!Rz
r! A 11 = Rc (lntre baza ~i colector) 7. Ce rela(ie exista Tntre fazele tensiunilor de intrare ~i de ie~ire ale unui amplificator in EC?
r~ .
lwi

!1
Circuitul eehivalent de c.a. A'.=(~ JA. (total)
. 6-4 AMPLIFICATOARE CU COLECTORUL COMUN
:
LJ
!
A=!.r_
I I;, Configuratia de amplificator cu colectorul comun (CC) mai este denumita ~~ ,rep.etor
r \ AP =A'vA1 . pe emitor". Semnalul de inb'are se aplica pe bazi! prin intermediul unui condensator
I . de cuplaj, iar semnalul de ie~ire se culege din emitor. Ca91igultn tensiune al unui ampli
LJ Ampliflcator optimizat cu sarcina rezistiva ficatorTn CC este aproximativ 1, principalele.avantaje ale acestei configuratii fiind rezis
v"" tenj:a de inb'are mare ~~ cii91igul mare 1n curent.
'' !I parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiti capabil:
\ i
u
sa explicap. ~i sa analiza? modul in care funcp.oneaza amplificatoarele cu
r -l R,=RciiRs colectorul comun
! ! ,._ Sa reprezentap. un amplificator in CC prin circuitele lui echiValente in c.c. ~i c.a.
u . . sa analizaP, funcp.onarea in c.c. ~i in c.a. a unui amplificator in cc
~ Sa calcular d;;tigul in tensiune
r]
Circuitul echivalent de c.a. ... sa calculap. rezisten~a de intrare
iw: ~ Sa calculaji rezisten~a de ie;;ire
... sa calculap. c.~tigulln curent
.r i Decuplare pa~iala
i
li 328 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu co/ectorul comun 329
"
J

'L J
I

~ Sa calculaj:i ca~tigulln putere Factorul Ie se simpli.fidi, ceea ce face ca expresia Cil$tigului in tensiune baz8.-emitor sa
~ Sa prezentaj:i configuratia Darlington ~i principalul ei avantaj devin.: n
iI
l_ J
In figura 6-29 este prezentat un repetor pe emitor cu polarizare prin divizor de tensi- (614)
une. Observap. ca. intrarea este cuplata capacitiv cu baza, ie~irea este cuplata capacitiv cu
emitorul, iar colectorul se afUi Ia masa de c.a. imde R, reprezmta gruparea 1n para!el a rezistoarelor RE ~i R5 In absenta sarcinii, R, = RE.
Remarcafi ca. totdeauna ca~tigul este mai mic ca 1. Daca Re >> r'e' o aproximare satisfaca-
+Vee toare este:
FIGURA 6-29
Repetor pe emitor cu po/arizare intrudit tensiunea de ie;;ire se culege din emitor, ea este in faza cu tensiunea din baza,
prin divizor de tensiune. R,
deci intre intrare 9i ie9ire faza nu se inverseazii. Din acest motiv ~i pentru di valoarea
ca~tigului ln tensiune este aproximativ 1, tensiunea de ie~ire 0 repetii cu destula fidelitate
n
~
pe cea de intrate1 at.t ca faz.9./ cat ~i ca amplitudine; de aid denumirea repetor pe emitor.
L_J
R, Rezlstenta de lntrare
R, Rs '
Repetorul pe emitor este caracterizat de o rezistenta de intrare foarte mare; de aceea rtI
este o configurafie at.t de mult utilizata. DatoriHi rezisten~ei sale marl de intrare, poate
= - fi utilizat drept circuit tampon pentru minimizarea efectelor de neadaptare 1n cazui 1n Ii
care sarcina unui cii'cuit are o valoare prea midi. Expresia rezistenJei de intrare in baza
C~tlgul in tenslune
Ca la orice amplificator, cfi$tigul in tensiune se define~te ca Av = Vout /Vin" Se pre-
amplifica:torului cu colectorul comun se deduce similar celei aferente configura}iei cu
emitorul comun. !nsa intr-un circuit cu. colectorul cqmun rezistorul din emitor nu se
!',
I I
supune ca reactantele condensatoarelor sunt neglijabile !a frecventa de lucru. In cazul decupleaza niciodata deoarece semnalul de ie9ire se culege de pe Re. ' J
repetorului pe emitor, .cum se observa $i din schema echivalenta de c.a. din fig. 6-30, sunt
valabile re!aj:iile: n
: i
, J
Prin urmare, cil$tigul in tensiune este:

Factorul Ib se simplifidi; prin urmare:

~ (615)
FiGURA 6-30 ~~
Schema repetoro/ui pe emitor
pentru deducerea formulei
Daca Re >> r:, expresia rezistentei de intrare in baza se simplifica astfel:
cBfigu/ui 1n tensfune. Clrcuitul echivalent
allranzistorului
= Re
Rin(ba:iJ Pc.ll. n
i I
Rezistoarele de polarizare din fig. 6-29, privite dinspre sursa de semnal, apar in para- ', .J
lei cu Rin(OO:ziiY ~i,la fel cain cazul circuitului cu emitorul comun, rezistenfa to tala de intrare
este:
.n I'
(616) LJ

Rezlstenta de le~ire
1n absenta sarcinii, rezistenta de ie9ire, privita dinspre ie~ire spre emitor, se apro:xi-
meaza prin expresia:

I'i 1

I '
 ;;;;u Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu colectorul comun 331

1
u R est.e rezistenta sursei de semnal de la intrare.. Deducerea acestei expresii este destul
3
r--~r-o Vee
R,
+10V
de laborioasa s-a lucrat cu cateva ipoteze simplificatoare, cum pute}i citi in anexa B. 18kn
Rezistenta de ie~ire este foarte midi, repetorul pe emitor fiind; din acest motiv, foarte util
pentru ~tacarea etajelor cu sarcina redusa. c,
10~F ~

~Rs
Ca~tigul in curent
;l R,
i ; Ca~tigu] total a! repetorului pe ernitor din fig. 6-29 este 1/I;n I;n poate fi exprimat ca 18 kn R,
LJ VijRin(tolf Dadi rezistenta grupBrii ln paralel a .rezistoarelor de polarizare din divizorul 1kn 11kn
de tensiune, R1 ~i R 2, este mult mai mare decat Rin(baza/' atunci cea mai mare parte a curen-
tului de intrare va circula d.tre baza; in acest caz, ca~tigul in curent al amplificatorului se -=- -=-
apropie de cfi~tigul 1n curent a! tranzistorului, P,,, care este ega! cu Iji,. Fenomenul are .. Rezistenfa privita spre baza este1 cu aproximap.e:
loc din cauza di o parte foarte midi a semnalului in curent tinde sa circule prin rezis-
toarele de polarizare. Pe scurt, dad.:
R,,_, "'P".R, = C175)Csoo n) = 87,5 kn
Rezisten}a de intrare totaia este:
i !
' I R;n(!v!) =R,I/R,I/R;n(lmm) =18kni/1Bknl/87 ,5kQ=8,16kn
w'
.
at unci:
=
. Cft~tigul lrt tensiune este Av 1. Daca se j:ine seama de Y 1 valoarea A se poate deter-
1

mina cu mai multa predzie, atunci cftnd este necesar. e v

fn caz contrar:
V, =( R ~~R,)Vcc -Vae = (0,5)(10 V)-0,7 V = 4,3 V
(6-18) 1

1 13c.a. este cfi~tigul maxim in curent ce poate fi realizat atat cu un amplificator cu colec-
Deci:
J torul comun, cat ~i cu unul cu em~torul comt;n.
_ V, _ 4,3 V _
I ' - R, - 1 kn - 4' 3 m
A

Ca~tigulln putere ~i j
I
Ca~tigulm putere a! amplificatorului cu colectorul comun este produsul dintre ca~ti
gulin tensiune ~i ca~tigu11n curent.!n cazul repetorului pe ernitor, ca~tigu] total 1n putere
"l este aproximativ egal cu c.~tigul in curent deoarece c.~tigul in tensiune este, cu aproxi-
Prin urmare:
J map.e, 1.
AP=AI'Ai A,=~= soon =0989
Deoarece Av::: 11 ca~tigul total in putere este:
r; + Re 505,8 n I

I
Mica diferenta dintre valorile Av rezultata din luarea in calcul a rezistentei r' este
J nesemnificativa In majoritatea cazurilor. e
Ca~tigul 1n curent este A;= Ijl;, lata calculele:

j I,= V, =A,V, "'~=2mA

Detenninap. rezistenfa totala de intrare a amplificatorului cu colectorul comun din R, R, soon
fig. 6-31. Calculati, de asemenea, ca~tigu11n tensiune ~i 1n curent ~; c&~tigul1n putere 1n f.=~= 1V 123 A
sarcina R 5 Se considerii P,,,, = 175 ~i reactan}ele capacitive neglijabile Ia frecventa de '" R rn(llll) 8,16kQ ~
lucru. I 2mA
A. =--'-=--=16 3
Rezolvare I J{n 123 llA I

Rezistenfa externa din emitort.i.l tranzistorului este1 in c.a.:

 [__j
332 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare
Amplificatoare cu colectorul comun 333 r
CO;;tigul total in putere este: ~PI.IcaJIB Re~etoruly~ emito; poate fi _f<;_losit ca interfata intre un circuit cu rezisten}a
A, ;;A, =16,3 1e~ue mare~~? sa.rana cu rez1sten}a mica. lntr-un asemenea montaj, repetorul pe emi-
se nume~te ctrcuzt tampon.
lntrucii.t R5 = Rp jumatate din puterea to tala se disipa pe R5 . Deci cii.9tigulin putere
aferent sarcinii este jumatate din ca9tigul total in putere.
exemplu, sa presuPunem di un amplificator cu emitorul comun, cu o rezistenta de ii
l __ J
(de i<;~ire) de 1 ~ _trebuie sa debiteze semnal pe o sarcina de joasa rezistent~. de
A .. =A, = 16,3 = 8 15 un difuzor d_e rruca putere, de 8 n. Dadi difuzorul este cuplat capacitivla ie~irea
p(51UCZIUI) 2 2 I lmlP!ilicatorululi, sarcma de 8 n apare, in c. a, in paralel cu rezistorul din colecto~ de 1 kn. r
aceasta cauza, rezisten}a din calector, in c. a., va _fi: i
'I
Exorcl!fu cornPIBrnontar Dacii valoarea rezisten}ei R5 din fig. 6-31 scade, cii.9tigul de pu-
tere fn sarcina cre~te sau scade? R, = Rc !IRs= lk0[180 = 7,940
Evi~ent, solufia nu, este acceptabiHi deoarece se pierde cea mai mare parte a cfi)itigului
tensmne (Av = Rc /r e). De exemplu, dacii r; = 5 n, di)itigul fn tensiune se reduce de la
G
; !
\___ _J

Configuratla Darlington
Dupa cum ap viizut, P,.,. este unul dintre fact.orii ~rincipali ce co':~buie ~ stabiJ!rea r
rezisten~ei de intrare a unui amplificator. Ellinuteaza valoarea mroama a rezistenj:ei de ; '

intrare ce poate fi obpnuta cu un repetor pe emitor. l

0 modalitate de a marl rezistenta de intrare este utilizarea a doua tranzistoare in con-

"=R'=~=159
figura!ie Darlington, cain fig. 6-32. Colectoarele celor doua tranzistoare sunt conectate A r
tmpreuna, iar emitorul primului tranzistor tl comanda pe eel de-al doilea in baza. r: sn ' l_
Aceasta configura~ie realizeaza inmultirea parametrilor 13c.a.t a9;;'!. cum reiese din urm~- un difuzor de 8 n.
toarele etape de calcul. Curentul ~e emitor al primului tranzistor este:
lntre amplificator ~i difuzor se poate intercala un repetor pe emitor in configuratie
Itt =!3c.d.tlbt .Dallilg!,on, cain fig. 6-33. '
L _,
Acest curent constituie curentul de baza pentru eel de-al doilea tranzistor, al cfuui
curent de emitor va fi:
1~2 S 13c.d.2Id = l3c.R.tiJc.a.2[b1
Concret, ca9tigul in curent a! configura}iei Darlington este:
13,.~, = 13c.d.tl3c.4.2 r
!
Presupunem di valoarea r; este mult mai- midi dec.t RE, drept care a neglijam.
Atunci, rezistenfa de intrare este:

L
+Vee
FIGURA 6-32 Amplificator cu emitorul comun Repel or pe emitor Darlington Sarcina
Configurafia Darlington r
I
inmu/fele valon)e ~.a
- /"
1.!::;
Pe.a.1

Pc.a.2
ReJ'etc>r Clarlingt.on folosit drept circuit tampon intre un amplificator cu emitoruf comun i o sarcina
de exemplu un difuzor.

f,1 = Pc.a.1/b1

In originaL buffer. (n. t.)

l
I
 334 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu colectorul comun 335
; i
LJ
(a) Calculaj:i ca~tigul in tensiune a! arnplificatorului cu emitorul cornun, . Exerclpucamulememar Pentru acele~i valori ale componentelor, calculaj:i ca~tigul in
(b) Calculaj:i ca~tigulln tensiune al repetorulul pe emitor Darlington. al amplificatorului cu emitorul cornun din fig. 6-33 dacii In locul celor.douii
(c) Calculaj:i ca~tigul total in tensiune ~i cornparaj:i-1 cu c~tigul in tensiune al arnpli~ in configuraj:ie Darlington se folose~te un repetor pe emitor cu un singur
ficatorului cu emitor comun in cazul in care acesta ar fi debitat direct tn difuzor, considerii ~,.o .~ Po,. ~ 100. Explicaji de unde provine diferenja in c~tigul
fiirii intercalarea repetorului pe emitor Darlington. absenja configuraj:iei Darlington.
'--,
i i RezoJvare
LJ (il) Pentru a calcula Av aferenta amplificatorului cu emitorul comun trebuie mai tntru.
sa cunoa~tem rezisten}a r~ a repetorului pe emitor Darlington.
. Clrcultul cu polarlzar~ prin dlvizor de tenslime
'l
i :
LJ
V: =( R,IP~,RE
R1 +R2 !1-'c.c.
02 "R
Jv:cc ~(20kn)
30kn
12 V= 8' 0V +Vee
B
E lntrare fn bazli. Ie~ire din emitor.
V8 -2VsE 8,0V-1,4V 6,6V =SOOmA intre intrare ~i ie~ire nu are loc.inversarea
RE 220 220 fazei.
Rezistenta de intrare este mare. Rezlstenta
25rnV de ie~ire'este midi. '
83rnO
300mA Ca~tigul maxim in tensiune este 1.
:' !' Remarcaj:i cii puterea disipatii pe RE este: Colectorul este Ia potentialul rnasei de c. a.
LJ Condensatoarele trebuie sa aiba reactantele
P,, =I~ R, ~ (300 rnA)' 22 0 = 1,98 W R,
neglijabile Ia frecventa de lucru. '
iar pe tranzistorul T2:
Pr, ~ CVcc V,)I, ~ (5,4 V)(300 rnA)= 1,62 W
1n continuare calculfun _rezistenta din emitor, in c.a., a repetorului pe ernitor Darlington: Clrculte echivalente ~I form ole
r1 R, =RsiiRs ~2201180=5,870
I ; +Vee
! ;
'-' Rezistenja totalii de intrare in repetorul pe emitor Darlington este: Fonnule pentru c.c.:
R;,ctvt) = R1 II R, II p;,,. (r;) R,
-(
Vs- RziiPc.c.Rs
R1 +R,IIP,.,_Rs
)v:cc
2
= 10k0 1122kn 11100 (83m0 + 5,870) = 6,16kn
V,=V,-V,.
Rezistenta vazuta ln c.a. ln coiectorul amplificatorului cu emitorul comun este:
R, ~RciiR;,ctvt) =10116,160=8600
-
I ,- v,
R,
i R,
'- Ca~tigul in tensiune al amplificatorului cu emitorul cornun este: Vc =Vee
A =R' =8600 = 172
v r~ 5n Circuitul echivalent de c.c.

(b) Am calculat, Ia punctul (a), di rezistenja vazutli in emitor In c.a. este de 5,87 0.
Ca~tigul in tensiune a! repetorului pe ernitor Darlington este: Formule pentru c.a.
~ , 25 mV
'I '! A,=_!.._ 5,870 0,99 r =--
' I,
~
'-!
1 +R,r; 83rn0+5,870 t-'---o Voo~
Rinilrazi) = 1\..,, (r; + Re)
(c) Ca~tigul total este: R,j[R, R,IIRs
A', = A, 1 "'"''~1 A, 1 ,., 11 ~ (0, 99)(172) = 170 R'"' ~( Pc.a.
Rg JIIRs
Dadi arnplificatorul cu emitorul cornun ar debita direct pe difuzor, ca~tigul ar fi
calculat anterior, de 1,59. A=~ Circuitul echivalent de c.a.
v r~ +Re
 r .
l__j

336 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu baza comuna 337

SECTJUNEA 6-4 INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Cum se mai nume~te amplificatorul cu colectorul comun? mlCa~tigul in tensiune de Ia emitor Ia colector se calculeaza astfel (V.In = Ve'out
V = Vc')
2. Care este, teoretic, ca~tigul maxim in tensiune al amplificatorului cu colectorul comun?
3. Ce caracteristica a amptificatorului cu colectorul comun face ca acesta sa fie larg utilizat? A = Vout = V, = I,R~ leRc i'-;;
. ; fl{ .
v v,, V, I,(r;UR,) I,(r;IIR,)
r: i
65 AMPLIFICATOARE CU BAZA COMUNA ; 1
u
(6-21)
Amplificatoarele 1n configura~e cu baza comuna (BC) sunt caracterizate de un ca~g 'l
mare In tensiune ~i de un ca~g maxim In curent egal cu 1. Tntrucat au rezistenta R, = Rc II R5 Obser;:a}i ca expresia c~tigului este aceea~i ca in cazul amplificato-
de intrare scazuta, amplificatoarele In BC sunt cele mai adecvate In situatiile In care cu emitorul comun. Insa aici nu are lac o inversare de faza de la emitor la colector. L.J
sursele de semnal au rezistenta de ie~ire foarte mica. Rezistenta de lntrare
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil: Rezistenta vazuta ditre emitor este: nJ
L_
sa explicap. ~i sa analiza~i funcp.onarea amplificatoarelor cu baza comuna
,.. Sa reprezenta}i un amplificator in BC prin circuitele sale echivalente de c.c. ~i I
~= I..
,.. sa analizap. func~ionarea: in c. c. ~i tn c.a. a unui arnplificator in BC
,.. Sa calcula!i c~tigul in tensiune (6-22)
n
,.. sa calcula}:i rezistenta de intrare =
este, de o.bicei, mult mai mare dec.t r:, deci ipoteza r' [] R r' se verifica tn cele mai
I

,.. sa calcula~i rezistenta de ie~ire ' cazun. e E c

L i
,.. Sa calcula}i ca~tigul in curent
,.. Sii calcula}i c~tigul in putere n
Pri~d :atre ~elector, .r:zistenfa" fn c.a. ~ colectorului, r~, a pare fn paralel cu Rc. Dupa L_ J
In figura 6-34 este prezentat un model de amplificator cu baza com una. Baza este ap. mvatat 91la amplificatorulm EC, r este, de obicei, mult mai mare dedit R ded
minalul comun ~i se afla Ia poten}ialul masei de c.a. datorita condensatorultii C2 Sernm; ' d~ iesire este.
aproximare satisHicatoare a rezistentei . C'
n
lul de intrare se aplica in emitor printr-un cuplaj capacitiv. Semnalul de ie~ire din colectc>r i i
ajunge, prin cuplaj capacitiv, pe rezistortil de sarcina. (623) i_]
+Vee Cal'tigul in curent n
~a?tigul in curent este raportul curenplor de ie~ire ~i de intrare, Curentul altemativ ' '
I
L_ l
Rc ~~~~~~ este I" iar eel de intrare este Ie. Deoarece Ic:: Ie' C~tigul in curent este aproxi-
c,
...ri'~----t{ R,=Rci!Rs (624)
! I
l__ _j
-=- c1
Ca~tigul in putere
v. o-----1'~+-~ v,o---;e ~

I '
Ueoarece cA~tigul in cuient este aproximativ 1 pentru amPlificatoarele cu baza co-
R, R,
~i AP = Av Ai' ca~tigul in putere este aproximativ egal cu ca~tigul in tensiune.
lJ
~
(a) Circuitul complet, cu sarcina (b) Circuitul echivalent de c.a. (6-25)
i
(_' __ J
FIGURA 6-34

1
 - - - __ ,, .. ,.,, ''''"' "'"' ~t<;iii"-IOHUCUt: UI~OI(:Ire
Amplificatoare cu baza comuna 339

:..J ! ii:J#$1$!i!MMIM Amplificatorul cu baza comuna - rezumat

Calcula!i rezistenla de intrare, di$ligul in tensiune, ln curent $i 1n putere pentru
amplificatorul din fig. 6-35. ~'' = 250. Clrcuitul cu polarlzare prln dlvlzor de tenslune
+Vee +Vee
FiGURA 6-35 10V intrare 1n emitor. Ie$ire din colector.
Nu are l9c inversarea fazei de la m:trare"la
Rc C, v ie9ire.
R,

1
Rezistenta de intrare eSte midi. 'Rezistenta
de ie))ire'este mare. '
Ca$tigul maxim 1n curent este 1.
i' ' Rs
Baza se afla Ia masa de c.a.
\_j
1--+-----f
R,

Clrculte echivalente ~~ formule

I1
Rezolvare
In prirnul rand trebuie calculat IB pentru a putea alia r,. Apoi R;" " r;. intrudl.t +Vee
Formule pentru c. c.:.
~-~

I' ',
Pc.c.RE >> R2, rezulta:
R,
v, =(__&lljl,,,R,
R, R,l/ ~"R'
+
)v ee
'c.J' V,= ( - -R,V)e e =(12-kn)
- 10V=1,76V
R1 +R2 68 kn VE =Va-VaE
V, = V, -0,7 V=1,76 V-0,7 V = 1,06 V I,= V,
1 06
I,= V, = ' V =1,06mA R,
R, 1kn R, R, Vc =Vee -IeRe
Prin urmare:
25mV Circuilu/ echivalenl de c.c.
Rin :r: =25mV 23,6!2.
I, 1,06mA
Voot Formule pentru e.a.:
ca$tigu11n tensiune se calculeaza astfel: , 25mV
R, = Re II R, =2,2 kn 1110 kO =1,8 kO Rc IIRs "=--
' Is
(' 1
A"= R, = 1,8 kn =76,3
r;
23,6 n
Rin(emitor) =
r;

I i Rout =Rc
~J De asemenea, A;= 1 $i AP =A, = 76,3. R, A =Rc
ExerciJiu comnlementar Calcula!i A, pentru circuitul din fig. 6-35, dacii ~'' = 50. '- r,'
'--~

i' -',
1 ! Circuilul echivalent de e.a.
-~

I -,
I I
I I
u
 .n i
340 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Amplificatoare cu mai multe etaje 341
'_j
SECTIUNEA 6-5 !NTREBARI RECAPITULATIVE Ca~tigulin tensiune exprimat in decibel!
I. Poate fi realizat acela>i ca>tig in tensiune atat cu un amplificatbr cu baza comuna, cat >i cu ca~tigul!n tensiune al unui amplificator se exprima deseori !n decibeli (dB), astfel:
unul cu emitorul comuD?
n\
~%9Jill!ifii
'

2. Rezistenta de intrare a amplificatoare!or cu baza 'comuna este mare sau midi? (6-27) . . _ __j

3. Care este ca~tigul maxim in curent al unui amplificator cu baza comuna? Utilizarea dB i:a unitate de masudi a c.~tigului Constituie un avantaj in cazul ampli-
ficatoarelor cu mai multe etaje deoarece ca~tigul total in tensiune, exprimat in dB, este
suma c.~tigurilor in tensiune ~e .fiecat-ui amplificator, exprimate in dB. i l'
''
66 AMPLIFICATOARE CU MAl MULTE ETAJE (6-28)

Unele amplificatoare pot fi conectate in cascada, ie~irea unuia fumizand semnal

Ia intrarea altuia. Fiecare amplificator dintr-o asemenea cascada se nume~e etaj.
Principalul seep al unei astfel de configurajii este marirea ca~gului Tn tensiune totaL Amplificatoarele unui !ant de amplificare au urmiitoarele ca~tiguri in tensiune: Av1 = 10, n;
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil: Av2 = 15 ~i Av3 = 20. Care este ca~tigul total in tensiune? Exprimati apoi ca~tigul fieciirui
etaj in decibeli (dB) ~i calculap ca~tigul total in dB. '~j
sa prezentaji amplificatoarele cu mai multe etaje ~i sa analiza}i func}ionarea l~r Rezolvare
,._ Sii calculap ca~tigul in tensiune aferent !ntregii cascade A'.= A,, A,, A,,= (10)(15)(20) = 3000 ""'
! i
,._ Sii exprimati in decibeli (dB) ca~tigul in tensiune L_.l'
'

,._ Sa explicati adaptarea intre etaje intr-un amplificator cu mai multe etaje
A, 1<"J =20 log 10 =20,0 dB
,._ Sii analizap fiecare etaj pentru a determina ca~tigul!n tensiune total A,,,,.,= 20 log 15 =23,5 dB
.,_ sa explicati cuplajul capacitiv in amplificatoarele cu mai multe etaje A,,<"J = 20 log 20 = 26,0 dB
,.. sa descrieF un amplificator elementar cu mai multe etaje cuplate direct A',= 20,0dB+23,5 dB+26,0 dB= 69,5dB
,.. sa descrie~i un amplificator elementar cu mai multe etaje cuplate prin trans- ExerciJlu complementar Amplificatoarele.unui)ant de amplificare au urmiitoarele ca~
formator n
tiguri in tensiune: Av1 = 25, Av2 = 5 9i Av3 = 12. Care este c.~tigul total tn tensiune? Expri- i \
( j
map ci\~tigul fieciirui etaj in dB ~i calculati ca~tigul total!n dB.
C~tigulin tensiune al unul Iant de mai multe etaje
C.~tigul tn tensiune total, A',
v al
. unor amplificatoare conectate in cascada, ca acelea
Analiza amplificatoarelor cu mal multe et<t)e
din fig. 6-36, este produsul amplificiirilor in tensiune aferente fieciirui etaj !n parte. in vederea unei mai bune tntelegeri am ales ca exemplu un amplificator cu doua etaje
l__ )
cuplate capacitiv, prezentat in fig. 6-37. Observati cii ambele etaje sunt amplificatoare cu
(6-26) emitorul comun, identice, ie))irea primului etaj fiind cuplata capacitiv cu intrarea celui
de-al doilea. Cuplajul capacitiv impiedidl transferarea tensiunii de polarizare a unui etaj
n
unde- n este numarul etajelor. catre etajul urmator, perrnif.nd doar circulapa semnalului de c.a., fara introducerea unei
atenufu'i, deoarece Xc :: 0 .Q la frecventa de lucru. Tranzistoarele sunt notate T1 ~i T2
Probleme de adaptare Atunci cand calculiim ca~tigul!n tensiune al primului etaj trebuie
sa pnem seama de influen}a asupra lui a sarcinii constituite de eel de-al doilea etaj. l.;
lntrare le~ire
intrudit condensatorul de cuplaj C3 este, practic, scurtcircuit la frecven~a semnalului,
rezisten}a to tala de intrare a celui de-al doilea etaj constituie sarcina in c. a. a primului etaj. ,....;
Privind dinspre colectorullui T1, cele douii rezistoare de polarizare din etajul al doilea, ii
R5 ~i R6' apar ln. paralel cu rezisten}a de intrare in baza lui T2 Cu alte cuvinte, in c.a., din ' I
FIGURA 6-36
colectorullui T1 se viid Ry R5' R6 ~i Rin(boill!' din etajul al doilea, grupate in paralel intre colec-
Amplificatoare conectate in cascada. Fiecare triunghl reprezinta c8te un amplificator.
tontllui T1 ~i m_asa de c.a. Concret, rezisten}a tn c.a. din colectorullui T1 este fermata din
toate aceste rezistente in paralel, cain fig. 6-38. Sarcina constituitii de etajul al doilea reduce n u' '
m~tigul in tensiune a] primului etaj deoarece,.practic, rezistenta in c.a. din colectorul primu-
lui etaj este mai mim demt valoarea rezistorului din colector, R3 Amintiti-vii cii Av = Rjr;.
 _ ,...., '"'uu1..caue~/ ~: u~: ~t:rnmn m1c cu tranzlstoare bipolare Amplificatoare cu mai mutte etaje 343
L_j,
Vee
A , = R., = 4' 7 kQ = 197
v r; 23,8 n
Iu' Comparati aceasta valoare cu c~~tigul primu!ui etaj ~i remarcap cat de red us este eel
din urma din cauza sarcinii constituite de etaju! al doilea.
Cii$11UUI!Otalintenslune Ca~tigul total al amplificatoru!ui, in absenta sarcinii de Ia ie~ire,
este:
v... A'. =A,, A., = (68,5)(197) = 13495
Dadi, de exemplu, primului etaj i se aplidi un semnal de 100 J!V, iar in drcuitul de
intrare In baza nu se produce nici o atenuare datorata rezistenfei interne a sursei, va-
loarea tensiunii rezu!tate Ia ie~irea ce!ui de-al doilea etaj va fide (100J.1V)(13495) = 1,35 V.
Ca~tigul total in tensiune poate fi exprimat ~i in dB astfel:

r iI A '(dBJ = 20 log (13495) = 82,6 dB

I
\ '
u Tenslunlle continue din ampllilcatorul cu douil Btale cuplate capaclllv fntruc~t cele doua etaje
FIGURA 6-37 ale amplificatoru!ui d1n fig. 6-37 sunt identice, tensiuniie continue aferente tranzistoa-
Amplificator cu emitorul comun cu doua etaje. relor T1 ~i T2 sunt acelea~i. Deoarece ~c.c.R 4 >> R2 ~i Pc.c.R8 >> R61 tensiunea continua din
bazele celor doua tranzistoare este:

r -,
v, =(.-!L)vcc
R,+R,
=(
10
kn)10 V =1,75 V
57kn
! I Tensiunile continue in emitor ~i ln colec~or sunt:
\ :
u VE =V8 -0,7V=1,05V
Ve 1,05V
IE =-=--=1,05mA
R4 lkQ
Ic =IE =1,05mA
Vc = Vcc-IcR 3 =lOY -(1,05mA)(4,7k0)= 5,07V
''I
I > FIGURA 6-38
' I Circuitul echivalent de c. a. a/ primu/ui etaj din figura 6~37, cu sarcina constituitil de rezistenfa de infrare a
u celui deaf doilea etaj. Ampllflcatoare cu mal multe etaje cuplate direct
C3$tluulin tenslune alprimulul Blal Rezistenta de coiector, !n c. a., a primului etaj este: fn fig. 6-39 este prezentat un amplificator elementar cu doua etaje cup!ate direct.
Observap cain circuit nu exista condensatoare de cuplaj sau de decuplare. Tensiunea conti-
R" = R, II R, II R, II R'''""'" nua d1n co!ectoru! primului etaj asigurii ~i + Vee
Amintiti-vii di indicii scri~i cu litere mid cursive reprezinta miirimi de c.a., ca, de polarizarea bazei celui de-al doilea etaj. Data-
exemplu, Rc. _ , . rita cuplajuiui direct, acest tip de amplificator
Prin calcule de acum cunoscute se deduc valorile: IE = 1,05 rnA, r, = 23,8 n ~I un raspuns mai bun la frecvente joase
' echivalentii, in c. a., d1n colectorul primu!ui etaj va fi:
R in(ba%52) -- 3,57 .k.Q ' Rezistenta eel cu ~plaj capadti~ Ia care reactan}ele R, R Rs
conderlSatoarl,lor de cuplaj ~i dedecuplare pot 3
.. R"'=4,7 kn 1147 .kn 1110 kn 113,57 k0=1,63 kn supradimensionate Ia irecvente foarte v.,
Ded ca;;tigul in titsiune intre baza ~i colectorul primului etaj este: Reactanta mliritli a condensatoarelor la Vtn o- --+r
frecve:nte joase duce Ia scaderea cl~tigului 4
R,, _ 1,63 kn , amplificatoarelor cu cuplaj capacitiv.
68 5
,.-, Avi r; 23,8 n
' ' R,
C3$tluulin tenslune al celul de-al dollea etaJ Al doilea etaj nu are rezistor de sarcina, de.ci
rezistenta v5.zuta in c.a. din colectorul sau este R7, iar dl;;tigul are valoarea: .,: . FIGURA 6-39
Ampfificator elementar cu doua etaje cup/ate direct.
i i
344 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Depanare 345
:1
: I,
Amplificatoarele cu cuplaj direct mai pot fi folosite pentru amplificarea frecventelor I' J'
joase pana la curent continuu (0 Hz) fatii miq;orarea c.~tigului tn tensiune, deoarece cir- 61 DEPANARE
cuitul nu confine reactanle capacitive. Dezavantajullor este faptul di orice midi varialie
a tensiunii de polarizare, din cauza temperaturii sau a varia~iilor sursei de alimentare, lndiferent de tipul circuitului cu care lucraji, lnainte de a incerca sai depistaji defectele ',,
este amplificata succesiv de toate etajele, ceea ce poate duce Ia o alunecare semnificativii L.l
a nivelurilor de c.c. din circuit. '
trebuie sa cunoa~eji cum ftincjioneaza elln condijii normale. Amplificatorul cu doua
etaje cuplate capacitiv, prezentat In secjiunea 6-6 va fi folosit pentru ilustrarea unei
Ampllficatoare cu mal multe etaje cuplate prin transformator activitali de depanare uzuale.
ln fig. 6-40 este prezentat un amplificator elementar cu doua etaje cuplate prin trans- Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
formator. Cuplajul prin transformator se folose?te mult in amplificatoarele de inaltii frec-
venta, cum sunt cele care intra in alcatulrea etajelor de RF (radiofrecventa) ?i de FI (frec- Sa depanap circuite de amplificare
venta intermediara) din receptoarele radio ?i Til. ln domenii de frecvente mai joase, cum I> Sa prezentali intregul proces de depanare
sunt frecventele audio, dimensiunile transformatoarelor devin prohibitive. In paralel cu 1> Sa aplicafi metodele de depanare in cazul unui amplificator cu doua etaje
infa~urarea pJ;imarului se conecteaza, de obicei, un condensator, ln vederea obpnerii rezo-
nantei ?i a cre?terii selectivitii!ll pentru banda de frecvente ce se dore?te a fi amplificata.
"" sa folosip metoda urmfuirii semnalului .~

I> Sii analizap posibilita!ile de defectare '

+Vee.

Este momentul sa revedeti procedeele generale de depanare prezentate In capitolu12.

Amplificatorul format din doua etaje cu emitorul comun, prezentat in secfiunea 6-6, con- r:
' '
stituie circultul pe care vom exemplifica metodele de baza de depanare a amplifica-
toarelor cu mai multe etaje.
LJ
Clnd depanap. un circuit avep. nevoie, in primul rand, de schema lui, pe care sa fie
inscrise tensiunile corecte de c.c. ~i de semnal. Pentru a putea depista o tensiune incorecta nI
trebuie sa ~tip. care sunt valorile corecte. Pe unele scheme sunt inscrise tensiunile corecte in l __ j
anumite puncte ale circuitului. Dadi schema dumneavoastra nu oferi:i aceasta facilitate/ este
necesar s,!i calculali tensiunile corecte folosindu-va de cuno~tintele despre funcj:ionarea cir-
cuitului. In fig. 6-41 apare schema amplificatorului cu doua etaje analiza! in secpunea prece- n
dentii. Pe ea sunt indicate tensiunile corecte din fiecare punct allanlulul de arnplificare.

Efectuarea lntegrala a depanaril

Pentru un circuit sau un aparat care funcp.oneaza anonnal sau nu funcponeazii deloc,
activitatea de-depanare se desfii~oarii, in mod normal, astfel:
FIGURA 640 1. Se identifidi simptomele.
2. Se controleaza corectitudinea alimentiirii. .-,
Amplificator e/ementar cu doua etaje cup/ate prin transformator. ' i
3. Se efectueazii observapi directe. l_.l
SEC"fiUNEA 66!NTREBARI RECAPITULATIVE 4. Se aplica una dintre tehnicile de urmiirire a semnalului, pentru a !ocaliza defectul.
1. Ce semnificajie are c~vantul eta]? 5. Se analizeaza posibilitiilile de defectare, pentru a restrange aria de cautare Ia o com-
2. Cum se calculeaza ca.tigu/ in tensiune total al unui amplificator cu mai multe etaje? ponent sau un grup de componente.
6. Se remediaza defectul prin !nlocuirea componentelor. l' __ _j'
3. Exprimaji in dB un ca.tig in tensiune de 500.
4. Prezentaji un dezavantaj al amplificatoarelor cup/ate capacitiv. ADIIcarea tehnlcDor de depanare in cazuJ ampHHcato~lul co douii etaje Pentru a stabill care este
componenta defecta a amplificatorului cu doua etaje urmati cele ?ase etape de depanare,
.~a cum se explid i'ri. continuare. .i
~---!
" jltapa 1: Verificafi tensiunile de intrare ~ide ie!jire. Sa presupunem cii din masuriitoriie
efecttiate tragem concluzia cii tensiunea semnalului de intrare este corecta.
1ns8.,la ie~e nu se Fegase~te tensiunea de semnal sau aceasta este mult mai
,,
midi dec.t ar trebui sa fie, a~a cum se prezinHi tn fig. 6-42. i!
l_ __ J

rl
'
I l'
 346 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Depanare 347
r I 100 ~V.ef, 100 J.1V ef, 6,85 mVef. 6,85 mVef. 1,35Vef. 1,35 Vef.
: I
OVc.c, 1,75 v c.c.. 5,07V c.c. 1,75 v c.c. 5,07V c.c. OVc.c. Semnal caract
L
i -;
I I
i I Defect in etajul2
u

V"" Semnal de intrare prezent

Defect in etajul1

fi
u Lipsa semnal Sau
tensiune continua
Tensiune de semnal
FIGURA 641. mult mal midi decat
r incorecta cea norma/a
1
Amplificator cu emitorul camun, cu dou~ etaje, avan.d indicate tensiun_ife corecte. ~mbele tranzistoare au
' I FIGURA 643
I ', beta de 150. Alta vafori f3 vor duce Ia o Uaara madtficare a parametrilar de funcftonare.
'--'
Tensiunea semnalului UrrnBrirea semnafului incepBnd de fa mijfocu/ circuitu/ui indica etajuf defect.
Semnal de intrare Circuitul este Semnal de ie9ire de ie{iire fT!Ult mai mica
i 'l
prezent alimentat absent deci1t cea normala
Etapa 5: AnalizaJi posibilitiifile de defectare. Concentrati-vii asupra etajului defect ~i
stabilip ce componenta poate produce, prin defectare, tensiunea de ie~ire
I

incorecta.
Simp tom: Tensiuni continue incorecte.
sau
Defecte: Defectarea oriciirui rezistor sau a tranzistorului va duce Ia aparitia
! : unei tensiuni de polarizare incorecte. Un condensator de cuplaj sau de
'--'
decuplare cu scurgeri afecteaza, de asemenea, tensiunea continua de po-
Iarizare. Pentru identificarea componentei defecte mai -sunt necesare cate-
i i va mclsuratori in cadrul etajului.
Tensiunile alternative incorecte ~i defectele cele mai probabile sunt
I I
u prezentate in fig. 6-44, astfel:
FIGURA 642 (a) Simptomul1: Upse~te tensiunea de semnalla ie~ire; tensiunea con-
[I tinua este corecta.
: \ Prima verificare a unui amplificator cu doua etaje defect.
u Simptomul2: Lipse$fe tensiunea de semnal din baza; tensiunea con-
Etapa 2: Verificafi corectitudinea alimentiirii. sa p:esupunem d. sursa de alimenta- tinua este corecta.
re furnizeaza tensiunea corecta, cain fig. 6-42. Defect: Condensatorul de cuplaj de Ia intrare este tntrerupt. Din
[) Etapa 3: Efectuafi o verificare prin observafie directii. Presupunem di nu ati aceasta cauza, semnalul nu ajunge In baza.
descoperit nimic in nereguHi. . (b) Simptom: Semnalul este coree! in baza, dar absentIa ie~ire.
Etapa 4: Aplicafi metoda urmiiririi semnalului 1ncepilnd de Ia mijl~cul.~ircuitului. Ven- Defect: fntrerupere in baza tranzistorului.
ficati tensiunile Ia i~irea primului etaj. Absenta tensmnn de sen:_nal sau
I
i
I
I o vci.Ioare a acesteia mult mai mica dec.t cea normala ne araUi ca defe7- _::, (c) Simptom: Tensiunea semnalului de ie~ire mult mai mica decii.t cea
' I
tul se giise~te in primul etaj. 0 tensiune continua incor~ctii a~rage atenli. , normala; tensiunea continua este corecta.
LJ
tot asupra primului etaj. Daca tensiunea de semnal ~~ tensmnea 5onti- ~ Defect: Condensatorul de decuplare este intrerupt.
nua sunt corecte la ie~irea primului etaj, ins~amna ca. de~ectul s~ gase~te Etapa 6: fnlocuifi sau reparafi. Cu alimentarea intreruptii, tnlocuip componenta
in etajul al doilea. Prin aceasta verificar~ ati.:re:tr.ns. ana de cautare la defecta sau refacep conexiunea necorespunzatoare. Alimentap. apoi cir-
unul dintre cele douii etaje. Etapa 4 este ilustrata de figura 6-43. cuitul ~i veri#cafi dadi funcp.oneaza corect.
 I ',.'
L 1

348 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Aplicatie practica 349

Semnal absent Semnal absent Semnal coree! Semna! absent di intre colector ~i Vee existii un scurtcircuit, fie ca. tranzistorul este
lntrerupt intern.
lntre Vcc-~i conexiunea colectorului nu.se observa nici un scurtcircuit.
Este pupn probabil ca rezistorul din colector, R7, sa fie scurtcircuitat, dar
11 vom controla cu olunmetrul dupa ce lntrerupem alimentarea.
:~
fn ace_st mod am eliminat posibilitatea existentei unui scurtcircuit. i
Semnal
prezent,
--ll-~ Semnal --Jf-'--1~
prezent,
Celelalte defecte posibile sunt: (a) tranzistorul T2 1ntrerupt intern sau (b)
rezistorul sau conexiunea emitorului lntrerupte. Verifidim toate aceste
u
verificat verificat
-
10trerupere variante cu un tranzistormetru ~i/sau un ohmmetru, dupa deconectarea
in baza de Ia sursa de alimentare.
(a) Condensatorul de cuplaj intrerupt . (b) lntrerupere in baza tranzistorului Etapa 6: Se i:nlocuie~te componenta defectii sau se reface conexiunea intrerupta, . J

Tensiunea semnalului mult mai dupa care se verifidi buna Euncfionare a circuitului.
mica decat cea normala Exorclpu complementar ldentificar defectele posibile dacii 1n etapa Stn baza lui T2 nu
exista tens_iune de semnal, dar tensiunea continua este corecta. .

1~ Dadi, in fig. 6-41, C4 ar fi intrerupt, cum s-ar modificasemnalu/ de ie~ire? Dar nivelu/ de c.c. .j
Semnal --l~-1,~: din co/ectorullui T2?
prezent, 2. Daca, in fig. 6-41, R5 ar fiintrenupt, cum Sar modifica semnalul de iesire?
verificat C de decuplare 3. Daca, in fig. 641, condensatonul de cuplaj C3 ar fi strapuns, sar modifica vreuna dintre ten.
intrerupt
siuni!e continue din amplificator? fn cazul unui raspuns afirmativ, care tensiuni?
(c) Condensatorul de decuplare a rezistorului din emitor intrerupt
FIGURA 6-44
Oepanarea unul etaj defect. ( _]
6-8 APLICATif. PRACTICA
M~:~$!Qli!I$M ' r.
Amplificatorul cu doua etaje din fig. 6-41 nu mai func~ioneaza normal. Imaginar-va 'L._.!'
un defect ~i descrieF etapele necesare pentru remedierea lui. Campania pentru care lucraji proiecteazii, produce ~i comercializeaza sisteme de
amplificare audio pentru spajii largi, utile 1n halele de service auto, superrnagazine,
Rezolvare
In cazul unui defect imaginat, depanarea se face astfel:
spajii de depozital'e etc. Atribupa dumneavoastra este realizarea produsului de bazii n
Etapa 1: Ap. verificat di la intrare exista semnal, dar masurarea araHi di la ie~ire
din aceasta gamii, ;i anume un preampliflcator simplu, cu o inlrare de microfon, urmat cJ
I

nu existii tensiune-de semnal.

de un amplificator de.putere ~i un difuzor. Pentru a va achita de indatoriri va trebui sa
Circuitul este alimentat, intrucat miisurarea Vcc indica valoarea corecta. aplicaji cuno$fintele aci!mulate in aces! capitol. ,"'"1
Etapa 2: I
Etapa 3: Presupunem di nu exista nici un defect vizibil, cum ar fi un rezistor i__ j
innegrit, un strop de fludor/ 0 bucatidi. de sarma, 0 conexiune 1ntrerup
Slstemul de amplifir.are audio
ta sau o componenUi foarte fierbinte.
Etapa 4: Tensiunea semnalului ~i tensiunea continua din colectorul ,lui T1 sunt Sistemul est"e format dintr-un microfon magnetic; un prearnplificator cu doua etaje, n
corecte. Aceasta 1nseamna di defectul se afla 1n eel de-al doilea etaj sau un amplificator de putere ~i un difuzor. Aceasta este configuratia de baza a sistemului de
Ia condensatorul de cuplaj dintre etaje, C3. amplifi~a~e audi~ pe care compenia la care lucrap intentio~eaza sa-l produca ~i sa-l
fn baza lui T11 tensiunea semnalului ~i cea continua sunt corecte. Astfel comemalizeze. S1stemul - de anvergura redusii - este destinat lntreprinderilor mid,
Etapa 5: pentru convocarea angajatilor sau pentru efectuarea de ~nunturi. n
i
am eliminat posibilitatea ca defectul sa se afle Ia C3 sau tn circuitul de i .'

polarizare a! etajului a! doilea. S~h.ema bloc a sistemulul este prezentatii 1n fig. 6-45. Microfonul se conecteaza Ia pre- I >
' l

fn colectorul lui T2 se mascara 10 V, dar tensiunea de semnallipse~te. ami:'lificator,. care este pre~azu.t cu posibilitatea de reglare a volumului. Je~irea pream-
Aceasta miisurare, efectuatii chiar ln colectorul tranzistorului, arata fie pllficatorulUI se conecteaza Ia mtrar:a ~plificatorului de putere, care debiteaza pe un
 nlllj.JILIII..dlUdr~ Ut! St!mnal miCCU tranZIStOare bipOiare
hJV -
Aplicatie practica 351

LJ l 1
difuzor. 0 sursii de alirnentare cu c.c. asigurii tensiunlle continue necesare circuitelor, + 12V
constituind o parte integrantii a sistemului. ~
I )I
'~' R, R, Rs R,
68kn 2,2kn 100kn 4,7 kn
" '
; '
j i
u T,

)
c, Ra
'
~pF
R, 220ll
R, R, 22kn R,
15kn 1kn 1kn c,
il
: ; ' - ..,. - -
T100pF
-=-
u . FiGURA 6-46
1
,- $chema clrcuitufui de preamplificare. Ambele tranzistoare sunt de tipui2N3904.
'l
' '
FIGURA 6-45 Analiza clrcultulul de preampllflcare
Schema bloc a configuraJiei de baza a sistemului de amplificare audio.
Calculap rezistenla de intrare a primulni etaj.
Parametrlllmpu~l sistemulul Ce procent din puterea furnizata de microfon (in m W) este transferat arnplifica-
torului?
Microfonul magnetic are o impedanta de ie~ire de 30 Q ~i furnizeaza Ia ie~ire o ten-
Calculap tensiunile continue din baza, emitorul ~i colectorul fiecaruia dintre
siune medie de 2 mV ef Ia nivelul de vorbire obi~nuit. Raspunsul este cuprins 1n ., tranzistoarele T1 ~i T2
gama de frecvente 100 Hz ... 8000Hz.
Calculap ca~tigul total in tensiune al arnplificatorului.
Difuzorul are impedanta de 8 n ~i suporta puteri de pna Ia 15 W. Raspunsul sau
este cuprins in garna de frecven!e 100Hz ... 7500Hz. Calculati intensitatea curentului absorbit de la sursa de alimentare cu c. c. in absenta
semnalului de intrare 1n amplificator.
a!
Domeniul minim de frecvente de lucru amplificatorului este cuprins intre 300Hz
Determinap. valoarea minima standardizatii a puterii fieciirui rezistor.
~i5000 Hz. .
\ i Analizii opfionalii: Calcular frecventa minima amplificata in circuit fara scaderea
u PrlnclpfUI de funcJionare Schema prearnplificatorului cu "d~ua etaje este P';ezentata 1n
ca~tigului cu mai mult de 3 dB. Condensatoare!e de cuplaj ~i rezistenjele de intrare
fig. 6-46. Primul etaj este un amplificator cu baza .co;nuna,.Iar eel ?:a!
do~ea este ru;
ale etajelor arnplificatorului sunt cele care determina raspunsul!a frecvenje joase.
amplificator cu emitorul comun, cu decuplare parp.ala a reZistorulw din ermtori aceasta
I I rezistenta este formatii din rezistorul cu valoare fixii R8 ~i din potenp.ometrul R91 cu care
i : Clrcultul sursei de allmentare
;
u
I
se poat~ varia nivelul volumului.
Sursa de alimentare cu c.c. este cea realizata 1n cadrul aplicarei practice din capitolul 2,
Schema de fatii contine un amplificator cu baza comuna ca etaj de intrare.
Amplificatorul cu ~miter~! comun din etajul al doilea are prevazut, 1n circuitul de emi- c~,,~~:;:~:~~~ faptului ca trebuie sa fumizeze 0 tensiune stabi!izata de aproximativ +12 v.
I ' P ce mod.ifidiri sunt necesare pentru a adapta sursa de alimentare sistemului in
tor, un potenp.ometru pentru varierea c.~tigului in tensiune, deci a volumului. _ .,
'i
LJ Ie~irea acestui amplificator se conecteazii la intrarea amplificatorulu~ de,pu;ere, care .. :
urmeazii a fi proiectat mai tarziu (ln capitolul 7). Pentru moment trebwe sa va concen,. Cartela cu clrcuitul lmprlmat
t'
\ !
l trati asupra preamplificatorului, care se aflii in faza de testare. Verificar conformitatea cu schema a cartelei cu circuitul imprimat din fig. 6-47.
. I
I '
w Marcati pe desenul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor,
intrarile ~i ie~irile.
I
cJ'
 Aplica(ie practitii 353 ,--.!
352 Arnplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare
!:
Precizaj:i valorile tensiunilor pentru toate masucltorile ce urmeaza a fi efectuate.fntoc- " '
FiGURA 6-47 miJ:i o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale componen-
Carlefa cu circuitul imprimat telor. . :-;
a/ preampliticaforufui.
De pan area
Ci.teva cartele prototip au fost asamblate $i pregatite pentru testare. Tinilnd seama de
succesiunea mas':rat?rilor de la bancul de testare, ~tabiliJ:i defectul eel ~ai probabil pen- ,-.
tru fiecare cartela dm fig. 6-49. Cercule}ele numerotate desemneaza conexiunile cu
punctele de miisurii de pe cartela.
:--;,

Metoda de testare
Elabora}i un set de instruc}iuni conform diruia sa se fad. testarea tn etape a bunei
funcponari, Ia frecventa de 5kHz, a cartelei cuprinzand preamplificatorul, folosind
punctele de miisurii (cercule}ele numerotate) indicate, la bancul de testare prezen- I
,_j
tat in fig. 6-48. Un generator de func}ii constituie sursa de semnal, valoarea sem-
nalului put.nd fi atenuatii, dadi este necesar, prin intermediul unui potenfiometru
pana c.nd ajunge suficient de midi pentru a simula semnalul furnizat de microfon.

I '

LJ
Je9ire sinusoidala de Ja n
generatorul de functii - - - ' I
I
L__)
+12 V deJa sursa de alimentare

le9ire sinusoida!a de Ia Masa sursei de alimentare ----.;;;;.=

generatoruJ de func\ii ";
,'
;_____;
l
\
+12 V de !a sursa de a!imentare
Masa sursei de alimentare -----=~

u
. '
FiGURA 649
FIGURA 648
Rezultatele lf!SlBrii a trei cartele cu circuite!e defecte.
Bancuf de testare penlru carte/a preampfificatorului.
 Formula de baza 355

Documentul firial
GLOSAR
In final, lntocmiji un document asupra cartelei ce conjine circuitul preamplificatoru-
lui audio, in care sa prezentap. urm5.toarele aspecte: Tennenii unnatori se. gasesc ~i in glosarul de Ia sfflr~itul carpi.
i 1. Descrierea fizldi a drcuitelor.
._j Amplificator cu mai multe etaje Circu~t de amplificare cu minimum doua tranzis-
2. Prezentare~ modului de funcp.onare al circuitului. toare; amplificatoare conectate in cascada.
3. Lista caracteristicilor. Atenuare Reducere~ nivelului de putere, curent sau tensiune.
4. Lista componentel6r cu codurile lor, dacii este posibil. Audio Referitor la gama de frecvente a undelor sonore, care pot fi auzite de urechea
~ s .. Lista problemelor intalnite la cele trei cartele cu circuitele defecte. umana.
6. Descrierea detaliata a modului in care ap identificat problema pentru fiecare carteUi r. Baza comuna (BC) Configuralie de amplificator cu tranzistor bipolar cu joncliuni In
cu circuitul defect. care baza este terminalul comun fa} de semnalul.de c.a. sau masa.
Cascada Mod de ordonare a circuitelor in care iesirea unui circuit este conectata Ia
intrarea circuitului urmator. '
Colector comun (CC) Configunipe de amplificator cu tranzistor bipolar cu joncpuni
REZUMATUL CAPITOLULUI in care colectorul este terminalul comun fatii de semnalul de c.a. sau masii.
Amplificatoarele de semnal mic Utilizeaza pentru amplificarea semnalului numai o Configurap.e Darlington Circuit format din doua tranzistoare cu colectoar~Ie conec-
midi portiune din dreapta de sarcina. tate impreuna ~i cu emitorul primului conectat cu baza celui de-aldoilea pentru a
Parametrii h sunt importanp. pentru tehnicieni ~i tehnologi "deoarece ei caracte- realiza lnmulprea parametrilor lor beta.
rizeaza tranzistbarele, constituind date de Catalog ale produditorilor.
Decibel Unitate de miisura a unui raport exprimat Iogaritmic1 de exemplu, un raport
Parametrii r sunt u~or de identificat ~ide aplicat Ia analiza circuitelor cu tranzistoare. de puteri sau de tensiuni.
Amplificat~arele cu emitorul comun au c.~tiguri bune in tensiune, curent ~i putere1 Emitor comun {EC) Configurajie de amplificator cu tranzistor bipolar cu joncjiuni In
dar rezistenta de intrare este relativ scazuta. care emitorul este tenninalul comun fa} de semnalul de c.a. sau masa. ,- .. ,
Amplificatoarele cu colectorul comun au rezistentii mare de intrare lji c.~tigul in Etaj Fiecare dintre circuitele de amplificare ale unei configura pi cu mai multe tranzis-
curent bun/ ins a c.l}tigul in tensiune este a proximativ 1. toare.
Ampliiicatoarele cu baza comuna au di9tigul in tensiune bun, dar rezistenta de Repetor pe emitor Denumire d~t1 in argoul speciali~tilor, amplificatorului cu. colec~
inh-are este foarte midi1 iar c.ljtigul in curenteste aproximativ 1. torul comun.
u Douii tranzistoare in configuratie Darlington realizeazii inmultirea parametrilor lor
Stabilitate Un mod de apreciere a menp.nerii unui amplificator Ia parametrii de
beta in scopul cre9terii rezistentei de intra.re.
funcjionare proiectap (PSF, cil?tig etc.) cilnd beta sau temperatura vari.ZiL
Cil?tigul total al unui amplificator cu mai muite etaje este egal cu produsul ca~tigu
rilor fiedirui etaj In parte (suma cil9tigurilor exprimate In dB).
Amplificatoarele cu un singur etaj pot fi conectate succesiv, prin diverse metode,
pentru a forma un amplificator cu mai muite etaje.
1
FORMULE DE BAZA.
Amplificatoarele in configurap.e cu emitorul comun, cu colectorul comun lji cu baza.
l comunii sunt prezentate sistematizat in tabelul 6-5.
(61) a,,, =hfb Alfa in c.a.
..J (62J P,., =hi' Beta in c.a .
EC cc BC
,
TABELUL 6-5
Compare{ie intra ce/e
Ca1tigulin tensiune, Mare Mic Mare (63) r, =-25mV
1
- Rezisten}a internii a emitorului in c.a,
A, Rr}r; E
trei configurafii de amplifi- "1 RrJr:
caloare. Caligut in curent, Cil1tigu/1n curent, Mare Mare Mic Emitor comun
rezistenfa de intrare I cea .A.
de ieire au valorile t(muJ A
~<L Po. "1 (64) Rezisten}a de intrare tn baza
maxime realizabile, ca1tlgulm putere, Foarte mare Mare Mare (65)
~A,
Rin(tot) =R 1 ffR 2 ~Rin(baz.'iJ Rezisten}a totala de intrare ln amplificator, cu polari-
cu aproximafie, daca A, AA, e::Av zare prin diVizor de tensiune
se neglijeaza rezistoarefe Rezistenta de intrare, Mica Mare Foarte mica
de polarizare. (66) R'"1 : Rc Rezisten}a de ie~ire
R,,"", ~e._r; ~c.a.Re l'

Rezistenta de ie1ire, Mare Foarte mica Mare (67) A,= Rc Cljtigul in ten.siune bazii-colector, in absenta sarcinii
R., R, (R,/Po.) II R, R, r;
 ; !

356 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Test de autoevaluare 357 r-.

TEST DE AUTOEVALUARE
(68) A, = __&__ Ca~tigulln tensiune fiira condensator de decuplare a 1. Un arnplificator de semnal mic
r; +RE rezistorului din emitor (a) utilizeazii doar o midi porliune din dreapta sa de sarcina
(6-9) A =-"-
R Ca~tigul 1n tensiune bazii-colector cuRE dublatii de con- (b) are totdeauna un semnal de ie~ire de ordinul mV
v r~ densator ~i 1n prezenta sarcinii {c) intra in saturafie in fiecare perioada a semnalului de intrare
Ca~tigulln tensiune cu decuplarea parlialii a rezistoru- (d) este totdeauna un amplificator cu emitdrul comun
lui din emitor 2. Parametrul h , este echivalent cu:
1
(611) R'"'""' = P,,,, (r; + R") Rezistenja de intrare 1n bazii cu decuplarea parlialii a (a) Pee (b) P,, r;
(c) r;(d)
rezistorului din emitor 3. Pentru un curent continuu de emitor de 3 rnA, valoarea r~ este, cu aproximap:e:
CA~tigul in turent intre sursa de la intrare ~i colector (a) 3 kn (b) 3 n (c) 8,33 n (d) 0,33 kn
4. Un amplificator cu eni.itorul comun are c.;;tigul in tensiune de 100. Daca se inde-
piD-teaza condensatorul de decuplare a rezistorului din emitor,
(6-13)A, =A~ A, Ca~tigulln putere (a) circuitul devine instabil (b) ca~tigul1n tensiune scade
Colector comun (c) ca~tigulln tensiune cre~te (d) PSF alunecii ~- __;

(6-14)A =~ ca~tigul in tensiune bazii-emitor

r;
s: lntr-un amplificator cu colectorul comun, RE = 100 0, = 10 0 ~i P,.,, = 150.
Rezistenta de intrare in baza in c.a. este:
v r~ + Re
. (a) 1500 n (b) 15 kn (c) 110 n (d) 16,5 kO
(6-15) R,,,...,, : P,.,, (r; + R,) Rezistenta de intrare in baza, cu sarcina
6. Dadi 1n baza amplificatorului cu colectorul comun de Ia 1ntrebarea 5 se aplica un
semnal de 10 m'!t semnalul de ie;;ire va fi de aproximativ:
(6-16) Rrn(lol) = Rl ~R2 ~Rrn(Mcl) Rezistenta de intrare totaHi. a amplificatorului cu
polarizare prin divizor de tensiune (a)100mV (b)150mV (c)l,SV (d)10mV
Rg 7. !ntr-un arnp!ificator cu emitorul comun, Rc = 1 kn, RE =390 n, r; =15 n ~i P,. =75.
(6-17) R,.,: -liRE Rezistenta de ie~ire Presupun.nd ca. RE este complet decuplat Ia frecventa de lucru, ca;;tigul in ten-
~c.a.
siune este:
Ca~tigulln curent (a) 66,7 (b) 2,56 (c) 2,47 (d) 75
8. Dad'i., in circuitul de Ia intrebarea 7, frecven~a scade pana dind Xc(decupl.) = RE,
Ca~tigulln putere c.;;tigul ln tensiune:
Rezistenta de intrare in configurap.a Darlington (a) ramilne neschimbat (b) scade (c) cre~te
9. ca;;tigul ln tensiune al unui circuit cu colectorul comun este 50. C8.$tigul ln putere
Baza comuna este de aproximativ:
(a) 50A. (b) 50 (c) 1 (d) riispunsurile (a) ~i (b)
(6-21) A = R, CA~tigul in tensiune emitor-colector 10. Fiecare dintre tranzistoarele dintr-o configurape Darlington are beta de 125. Daca
v - r~ : i
RE are 560 n, rezisten~a de intrare este de: ~- _;

(622) RrnremilarJ =r~ Rezistenta de intrare In emitor (a) 560 n (b) 70 kn (c) 8,75 Mn (d) 140 kn
(6-23) R,., : Rc Rezistenta de ie~ire 11. Rezistenta de intrare a unui amplificator cu baza comuna este:
(624)A1 : 1 Ca~tigul!n curent (a) foarte micii (b) foarte mare (c) Ia fel ca 1n EC (d) Ia lei ca 1n CC ..__,_,
12. Un amplificator cu emitorul comun ;;i polarizare prin divizor de tensiune are
(6-25) A, : A. Ca~tigulln putere Rrn(lmJJ = 68 kn, R1 = 33 kO ~i R2 = 15 kn. Rezistenta de intrare totalii este de:
(a) 68 kO (b) 8,95 kn (c) 22,2 kn (d) 12,3 kO
Ampllficator cu mal multe etaje
13. Un arnplificator 1n EC debiteazii pe o sarcinii de 10 kn. Dacii Rc = 2,2 kO ~i r; = 10 0,
(6-26) A'.= A., A., A., ... A,, Ca~tigul totalln tensiune ca~tigulln tensiune este de aproximativ:

(6-27) A<"> = 20 log A. Ca~tigulln tensiune exprimat 1n dB (a) 220 (b) 1000 (c) 10 (d) 180
1
(628) A v(dB) = Avl(dB) + Av2{dB) Cil~tigul total in tensiune exprimat In dB
+ ... +Avn(dB) .~ '
 __ ~~---- - -'" ., .. ,,._,.,...vuo'"' UII-'VIGIIC Prob/eme elementare 359
i j"
. i
~ 14. Fiecare dintre cele patru etaje ale unui amplificator are catigul1n tensiune de 15. 6.ln PSF al circuitului unui tranzistor, 18 = 15 ~A Ic = 2 rnA. Daca 16 variaza 1n
Ca~tigul total1n tensiune este de: jurui PSF cu 3 ~A, lc variazii cu0,35 rnA 1n jurui PSF. Aflaji Pcc ~~ P"".
: ~ 1 (a) 60 (b) 15 (c) 50625 (d) 3078
IL Sectiunea 6-3 Ampllflcatoare cu emltorul comun
15. Ca~tigul total de Ia intrebarea 14 reprezinta, 1n decibeli:
7. Desenap circuitele echivalente de c.c. ~i de c.a. pentru amplificatorul cu ie~irea tn
(a) 94,1 dB (b) 47,0 dB (c) 35,6 dB (d) 69,8 dB gal din fig. 6-51.
8. Pentru amplificatorui din fig. 6-51 calculaji urmiitoarele valori:
(a)Rinf'd) (b)Rin(tol) (c)A,
PROBLEM ELEMENTARE 9.ln fig. 6-51, conectatl un condensator de decuplare 1n paralel cuRE~~ reluaji pro-
,, blema 8.
Sectiunea 6-1 Functlonarea ampllflcatoarelor de semnal mlc 10.ln fig. 6-51, conecta!i Ia ie~ire un rezistor de siuclnii de 10 kn ~~ relua!i problema 9.
1. Care este valoarea niliuma
a curentulUi continuu de colector cu care poate fi pola- 11. Pentru amplificatorui din fig. 6-52, calculaji urmiitoarele valori de c. c.:
rizat un tranzistor a.vand caracteristicile din fig. 6-4 pentru a riimne tn regiunea de
(a) V8 (b) VE (c) IE (d) lc (e) Vc () VeE
functionare liniarii cand variatia varf Ia varf a curentului de bazii este de 20 ~A?
12. Pentm amplificatorul din fig. 6-52, aflati urmatoarele valori de c.a.:
2. Care' este valoarea maximii a tn condi~iile din problema 1?
Jc "(a) Rin!boLii (b) R,, (c) A, (d) A, (e) AP
Sectlunea 6-2 Clrcultele echlvalente de c.a. ale tranzlstorulul Vee
3. Ce parametri hibrizi pot fi miisurafi in fiecare dintre drcuitele de miisura din fig. + 15V
..
: ! 6-50 ~~ ce valori au?
4. Din valorile parametrilor h afl.ate lei problema 3 deducej:i parametrii r: ~c.a.' a.c.ll/ r~
r~ ~i r~. R,
22kn

Pc.c. =90
Pc. = 100
R, R,
0,5 4,7kn 1kn

' '
'
' (a) (b)
Vee
l 2,2mA 10mA t 18 v
i'
!i
:._j

I
'i__j

( --., Rs
i' 1
'
R,
10kn
:.....1 (c) (d)
12kn
FIGURA 6-50
5. Un tranzistor are beta tn c. c. (hFE) de 130. cat ester~ pentru_un curent continuu de
bazii de 10 ~A? a,.,.= 0,99. ,
 L_j

360 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare

Probleme elementare 361 n
' '
'.',___ __ ;'
13. Presupunem di amplificatorul din fig. 6-52 prime9te s~nal de. Ia o sursa cu tensi- . FIGURA 6-54 Vee
unea eficace de 12 f!V 9i rezistenta intema de 600 n. DetenminaJ:i cil9tigul!n tensi-
+5.5V
une total lJnll.nd cont de atenuarea introdusii de circuitul bazei 9i calcular tensi-
unea de ie~dre totala (in c.c. ~i c.a.). Cum este faza tensiunli semnalului din colector
"I
fata de cea din bazii? 10kn
14. Cii9tigul amplificatorului din fig. 6-53 se poate.regla prin montarea, lnlocullui RE,
a unui potenJ:iometru de 100 n, al ciirui cursor este legat Ia masa de c.a. Cimd . p,,,, =100
deplasam cursorul, o parte mai mare sau mai midi din R8 se scurtcircuiteazii Ia P~. =90 ~l
masa, conducand la variap.i ale c.~tigului. in c.c., valoarea RE dim.ne constanti:i,
menrnand valorile PSF. Determinar cil9tigurile minim ~i maxim pentru acest
arnplificator, in absen~a sarcinii.
R, ~. ;
Vee 4.7kn
+8V

FiGURA 6-53 Re (_!

R, 330n 23. CalculaJ:i ca~tigul total in curent, A,, al circuitului din fig. 6-55.
12kn FIGURA 6-55 Vee
+ 10 v
Pco. = 150 R,
p,. =150 ,....,
R, Pc.c.t = Pc.a.1 = 150
Pc.c.2 =13c.a.2 = 100 !
3,3kn c,
100 ~F T,
R,
15. Dad. Ia ie~irea amplificatorului din fig. 6-53 se conecteaza o rezistenta de sarcina 22kn
+---<>Voot
de 600 n, care vor fi valorile maxima 9i minima ale ca9tigului?
16. Calcular valoarea maxima a ca9tigului total in tensiune a! amplificatorului din fig. R, n
6-53 dad. rezistenta de sarcina este de 1 kn, iar rezisten}a sursei de semnal este de 1,5kn
300!1. LJ
17. Modificar schema din fig. 6-52 in a9a fel lncat sa minimizaJ:i influenta tempera-
turii asupra lui r:, alegfuld pentru Reo valoare de eel pufin zece ori mai mare decat Sectlunea 6-5 Ampliflcatoare cu baza comuna 'i
r:.Men}inefi valoarea totaia RE. Cum va fi influen}at ca9tigul in tensiune?
24. ~are este principalul dezavantaj al amplificatorului cu baza comuna, In compara-
1
L_)
l
Secfiunea 6-4 Ampliflcatoare cu colectorul comun pe cu eel cu em1torul comun ~i cu repetorul pe ernitor?
18. Calculap. cu precizie ca~tigul in tensiune a:I repetorului pe emitor cu ie~irea in gol
din fig. 6-54.
25. Calculati Rin(cmitorY Av' Ai ~i AP pentru amplificatorul cu ie9irea in gal din fig. 6-56. n
' I
cl ~c.a. = 200 c3 LJ
19. Care este rezisten}a totaHl de intrare a circuitului din fig. 6-54? Dar tensiunea con-
tinua de ie~ire? V, o---j f-o Voot.
20. !n emitorul circuitului din fig. 6-54 se cupleaza capacitiv o rezistenta de sarcina. w~ ~ ~1o~
In circuitul semnalului, sarcina se vede in paralel cuRE, miq;or.nd rezistenta de . szon 1.2kn
c.a. din emitor. Ce influenfa are aceasta asupra ca9tigului in tensiune?
21. ln problema 20, pentru ce valoare R5 ca~tigul!n tensiune scade pana Ia 0,9?
10 kn 22kn
22. Pentru circuital din fig. 6-55 calculali urmatoarele valori:
(a) tensiunile continue de pe terminalele tranzistoarelor r, 9i r,
(b) P,,,, total r;
(c) a fiecarui tranzistor (d) rezistenta totala de intrare
 :; 0;,: Amplillcatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Probleme de depanare 363

26. Atribuiti urmatoare!e caracteristici generale configurarei de amplificator r---~~--------;---o ~c=12V

punzat~are. . R, R, Rs
(a) C.stig unitar in curent, di$tig bun in tensiune, rezistenta de intrare foarte 100kn 22kn 10kn
(b) ca',tig bun 1n curent, cti?tig bun 1n tensiune, rezistenfa de intrare midi
(c) Cti?tig bun in curent, cti?tig unitar in tensiune, ~ezistenta de intrare mare
Sectiunea 6-6 Ampllflcatoare cu mal multe etaje V;n
27. Doua etaje de amplificare legate in cascada au, fiecare,A, = 20. Care este c"-9tigui .
28. Fiecare din cele trei etaje in cascada ale unui amplificator are ~n cti?tig.ln
de 10 dB. Care este cil.~tigul total in tensiune, 1n dB? Care este, practic, va!oarea
ca~tiguiui total in tensiune? .
29. Aflati urmatoarele valori aferente amplificatoruiui cu doua etaje cuplate capacitiv
.-.

.
R,
22 kn
R4
4,7kn I c1
10~F

din flg. 6-57: - - "="

(a) c~tigul1n tensiune a! fiecarui etaj (b) ca~tigul total in tensiune
(c) valoarea 1n dB a ca~tigurilor calculate Ia (a) ~i (b),
30. Daca arnplificatorui cu mai multe etaje din fi15. 6-57 prime9te sem~al de I~ o_sur~~
de 75 Q ~i 50 ~ V, iar Ia ie9irea celui de-al doilea eta) este conectata o sarcrna R5 = PROBLEM DE DIPANAR
= 18 kn, calcular:
' '
i ' Secflunea 6-7 Depanare
'w' (a) ca$tigul1n tensiune a! fiedirui etaj (b) ca$tigul total in tensiune
34. Sa consideram ca scurtcircuit condensatorui de cuplaj C3 din fig. 6-37. Care va fi
(c) valoarea 1n dB a di$tigurilor calculate Ia (a) ~i (b). valoarea tensiunii continue din colectorul lui T ? .
1
31.ln fig. 6-58 este prezentat un arnplificator cu ~oua etaje cuplate direct (a~ca nu. prin 35. Sa presupunem ca R5 din fig. 6-37 se 1ntrerupe. fn acest caz, T va fi in blocare sau
1ntermediul unui condensator de .cuplaj). Alimentarea cu c.c. a prunulm arnplifica- 2
In conduc}ie? Ce tensiune continua se va mBsura in colectorullui T ?
tor determina ~i valorile de alimentare ale celui de-al doilea. Allar toate tensiuni!e 2
36. Pentru circuitu! din fig. 6-57, stabilir consecin}ele fieciiruia dintre defectele urma-
continue din ambele etaje, precurn ?i cti?tigul total in tensiune alternativa. toare:
\i FIGURA 6-57 ,---p-----;---r---o
v,.
+ 15V (a) C2 1ntrerupt (b) C3 1ntrerupt (c) C4 intrerupt (d) C striipuns
u 2
R, R, Rs R, (e) jonc)iunea baza-colector a T1 1ntrerupta
33kn 3,3 kn c, 33 kn 3,3 kn c, (f) joncp.unea baz8.-emitor a T2 lntrerupta
' '
' ' t---; f---<> Voot 37. Urmeaza sa depana)i amplificatorul din fig. 6-57. Alcatui)i un label cu valori!e
~I corecte, in c.c. ~i eficace, in punctele de masura, la intrare, Ia ie~ire ~i pe toate ter-
10~F
minalele ambelor tranzistoare, dadi se testeaza circuitul cu un semnal proVenit de
I Ia o sursa de 300 Q ~i 25 ~ V ef.
' '
Sectlunea 6-8 Apllcatle practldi
R, Ra c,
8,2kn 8,2kn 100 ~F 38. A)i fest solidtat sa depanar un sistem de amplificare ca acela din fig. 6-45, care nu
r .,, func~ioneaza. Dupa prii:na verificare constatap. di nu exista tensiune de ie~ire din
! i
Pc.a. = Pc.c. =17 5 amplificatorul de putere sau din preamplificator. Presupunand ca dear unul
iJ dintre aceste module este defect, pe care dintre ele i1 suspectar? Ce verificare ver
efectua in continuare?
32. Exprimar 1n dB urmatoarele ca~tiguri 1n tensiune:
39. Determinati tensiunile de ie~iire continue ~i alternative (in colectorul lui T ) in
\i (a) 12 (b) 50 (c) 100 (d) 2500
cazul urmiitoarelor defecte din amplificatorui din fig. 6-59. Semnalui de intrare
2
I '
w 33. Exprimap. urmatoarele c.~tiguri In tensiune, date in dB, ca valoare a raJpOituluii este de 2 m V ef., iar P,,,, = 200.
doua tensiuni:
(a) C2 1ntrerupt (b) C1 intrerupt (c) C3 1ntrerupt (d) C intrerupt
(a) 3 dB (b) 6 dB (c) 10 dB (d) 20 dB (e) 40 dB 4
(e) colectorui lui T1 1ntrerupt intern (f) emitorullui T2 scurtdrcuitat Ia masa
40.ln locul rezistorului R6 din amplificatorui din fig. 6-59 a fest mental din gre~eala un
rezistor de 220 kn. Care sunt consecin)ele asupra funcroniidi circuitului 9i ce valcare are
tensiunea de ie~ire (continua ~i a!ternativa) daca tensiunea de intrare este de 3 mV ef.?
 364 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 365
i
I
p 41. Conexiunea dintre R1 9i sursa de alimentare din fig. 6-59 s-a intrerupt. 51. Proie~t~p. un etaj .de amplificare cu baza comunii, cu c.~tigul in tensiune de 75.
' '
c' J'
(a) Care sun! consecintele asupra lui T1? Folostp un tranZistor 2N3904 cu sursii separatii de polarizare pentru ernitor
Tensiunile de polarizare sun! de 6 V. '
(b) Ce tensiune se mascara ln colectorullui T1?
(c) Ce tensiune se mascara in colectorullui T2? 52. Determina_ti v~oarea n;i~ii a condensatorului de cuplaj, necesarii pentru ca ampli-
ficatorul din fig. 6-59 sa ruba, Ia 100Hz, aceea9i tensiune de ie9ire ca Ia 5000Hz.
+9V
53. Demons trap. di pentru orice amplificator cu emitorul comun, avS.nd in colector un
=
rezistor Rc, RE decuplat ~i ie~_irea in gel, ca~ti'gul in tensiune este Av 40 vRc'
FIGURA 6-59
Rs Rr
100 k!l 4,7 k!l
RASPUNSURI LA lNTREBARILE RECAPITULATIVE n
r,
Seqiunea 6-1 Li
1. Pozitivii; negativii
R, 2. VCE este 0 miirime df C. C., iar Vee este 0 miirime de c. a.
22on 3. Re este rezistenta in c.a. din circuitul exterior ai emitorului, iar r' este rezistenta
R, R, R, R internii, in c. a., a emitorului. e I

15 k!l 1 k!l 22 k!l 1k!l c, Sectlunea 6-2

~ 100~F
- - 1. hie- :e:isten~a. de intrare pentru confJgurafia cu emitorul comun; h,e- factorul de
:eacfle ~n tens1~~e pentru con~gurap.a cu emitorul comun; he - ca~tigul in curent
H ~n _bucla desch1sa pentru configuratia cu emitorul comun; ~oe - conductanta de
te~rre pentru configurafia cu emitorul comun. '
::
'
~,

PROBLEM DE UTILIZARE A CATALOAGELOR 2. hfe este echivalent cu Pc.a.

3. r, ~ 25 mV/15 rnA~ 1,67 n
42. Determinap valorile minime ale urm8.torilor parametri r
2N3904 consultand foaia de catalog din fig.6-5. Sectlunea 6-3
(a) P,,,, (b) r; (c) r; 1. Condensatoarele sunt considerate intreruperi ale circuitului.
43. Reluap problema 42 pentru valorile maxime. 2. Cii9tigui cre9te cand se folose9te un condensator de decuplare.
44. Ce veti prefera sa folosi}.i intr-un anumit circuit, un tranzistor 2N3903 sau Unul 3. Decuplarea pal}ialii aRE eliminii influenla lui r;.
2N39041 dadl va este necesar maximum de c.~tig in curent? n
4. Rezistenta totalii de intrare este "fermata din rezistoarele de polarizare r' si rezis- I i
tentele nedecuplate din emitor. ' e I
'~--''
!j r;
5. Ca9tigul este deterrninat de R" 9i toate RE nedecuplate.
6. ca~tigul in tensiune scade la conectarea unei sarcini. ,~

PROBLEM CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE 7. Semnalele de intrare ~i de ie)dre sunt defazate cu 180.
45. Explica}.i ce consecinte va avea asupra funcJion8.rii amplificatorului din fig.
Sectlunea 6-4
un cond~nsator de cuplaj cu scurgeri.
46. Desena!i circuitele echivalente de c.c. 9i de c. a. ale amplificatorului din fig. 1. Amplificatorul cu colectorul comun se nume~te repetor pe e:mitor.
41. Reproiecta}i amplificatorul cu douii etaje din fig. 6-59 folosind tranzistoare 2. C.;;tigul ln tensiune maximal amplifiCatorului cu colectorul comun este 1. ! !'
(2N3906). Piistra!i aceea9i valoare a ca9tiguiui in tensiune. 3. Amplificatorul cu colectorul comun are rezistenta de intrare mare.
48. Proieda}.i un etaj de amplificare cu emitorul comun, cu un c.~tig in tensiune Sectlunea 6-5
40 dB, alimental de Ia o sursii de tensiune continua de +12 V. Folositi un l.Da.
tor 2N2222, polarizare prin divizor de tensiune, iar, dintre cele doua ;ezistoare 2. Amplificatorul cu baza comunii are rezistenta de intrare midi.
emitor, rezistorul decuplat in c.a. prin condensator sii fie de 330 .Q. Valoarea 3. Ca9tigul in curent maxim a! amplificatorului in BC este 1.
ximii a semnalului de intrare este de 25 m V ef.
Sectlunea 6-6 ;:
49. Proiecta~ un repetor pe emitor cu rezisten~a de intrare de minimum sq. ' I
folosind un tranzistor 2N3904. 1. Fiecare dintre amplificatoarele unei cascade reprezinta un etaj. LJ
50. Reluap. problema 49 pentru un tranzistor 2N3906.
 366 Amplificatoare de semnal mic cu !ranzistoare bipolare

2. Ci!tigul!n tensiune total este produsul cil9tiguri!or in tensiune aferente fieciirui

etaj 1n parte.
3. 20 log(500) ~ 54,0 dB .
4. La frecvente joase, Xc devine suficient de mare pentru a afecta cft9tigul.
Sectlunea 6-7
1. Daca. se tntrerupe c4' ca~tigul scad e. Componeli.ta coittinua nu va fi afectaHi.
2. T2 ar fi polarizat corespunzlitor regiunii de blocare. . . .
Amplificatoare
r!
I \
I I
3. S-ar modifica tensiunea din coledorullui T1 ~i cele din baza, ermtorul ~1 colectorul
lui r2. de putere
0

f )
RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE
i ! '
0 DE LA EXEMPLE conlinulul capilolului Obiectivele capitolului
6-1 lc ~ 5 rnA; VeE~ 1,5 V Explicarea ~i analizarea func!ioniirii
Amp/ificatoare in clasa A
6-2 3,13 rnA amplificatoarelor de semnal mare in
9,3mV Amplificatoare in contratimp in clasa A
6-3
clasele B ~i AB Explicarea ~i analizarea func!ionarii
6-4 C2 ~ 28,4 ~F
6-5 97,3 Amplificatoare in clasa C amplificatoarelor in dasele B ~i AB
6-6 153 Depanare Prezentarea ~i analizarea func!ioniirii
Aplicatie practicii amplificatoarelor in cia sa C
6-7 4,85; 165 Depanarea amplificatoarelor de pu!ere
6-8 9,56
i : 6-9 Cre~te
' I
I
u ' 6-10 71 Jntroducere
6-11 55,9 Amplificatoarele de putere sunt amplificatoare de semnal mare. Aceasta lnseamna, In
6-12 A>1500; A,lldB) ~ 27,96 dB; A,2(dB) ~ 13,98 dB; general, di. semnalele utilizate se suprapun peste o porFune mult mai,mare din dreapta
A,3(dB) ~ 21,58 dB; A;!dB) ~ 63,52 dB de sarcina decat 1n cazul amplificatoarelor de semnal mic. fn acest capitol vor fi prezen-
6-13 C3 1ntrerupt tate cele patru clase de functionare ale amplificatoarelor de semnal mare: clasa.A~ clasa
B, clasa AB ;;i clasa C. Criteriul dupa care se face aceasta clasificare este procentul din
.' perioada semnalului de intrare in care amplificatorul lucreaza tn regiunea liniara. Fiecare
II I' clasa prezinta o configurape unidl de circuit datorlta modului specific de funcp.onare.
L1 In caz.ul amplificatoarelor de semnal mare, accentul se pune pe amplificarea puterli.
Amplificatoarele de putere se utilizeazii de obicei ca etaj final al receptoarelor sau emilii-
toarelor de telecomunicap.i, asigurAnd semnalele de putere c8.tre difuzoare sau ditre
0 arter1ele de emisie.
Aplicafia practica
'' '' Aplicapa practica din acest capitol este continuarea celei incepute 1n capitolul prece-
i \
' ' dent, ~i anume sistemul de amplificare audio pentru spa}ii largi. va amintip. ca. sistemul
u complet este format dintr-un preampllficator, un amplificator de putere 9i o sursii de ali-
mentare cu c.c. in acest capitol ne vom concentra asupra amplificatorului de putere,
. astfel sistemul. Mai tntai va trebui sa tnvataP. cat rnai multe despre funcfiona-
de putere. Apoi vii veJ:i utiliza cunotintele dobil.ndite pentru solu-
aplicaJ:iei practice din secrunea 7-5.
 368 Amp\ificatoare de putere
Amplificatoare in cia sa A 369

'.. _)
0 ,c::,
C/.
:r
i j
~- _}

func(ionare a/ amplificatoarelor in clasa _A. Aici, ieirea este defazata cu 180 fa(B de intrare

Centrarea PSF pentru objinerea semnalului maxim Ia ie~ire

!n cl~sa A, cand PSF este situat in centrul dreptei de sarcina in c.a. (Ia jumiitatea dis- j;
dmtre P':nctele de satura)ie ~i de blocare), se poate obtine semnalul rna
i
i
J]ustrarea graflca pe ~r:apta de sarcina in c.a. este cea din fig. 7-Z(a). Teor.etic, cure~;:;j
\._j

de colector poate vana mtre valoarea sa de PSF I si cea de saturatie 1 "' t

'ar f riait - - I ' ClPSF)' ' , , c(sntY In r-un r-,
sens, 1 n _.ce ~ " ~ens, pana a valoarea de b ocare, adidi zero. Acest Iucru este
!
7-1 AMPLIFICATOARE lN CLASA A [ref>re2:enl:at grafic m fig. 7-2(b). .
.... 1
i

Dupa cum observati in fig. 7-2(b), curentul de col~ctor variaza Intre I si zero deci
rvailoarea .sa de v~f este JC(PSF) in a_::ela$i timp, tensiunea colector-emi1g;F~~riaza 'lntre
Cand un amplificator- fie el cu emitorul comun, cu colectorul comun sau cu baza $1 z~ro, avand valoa;~a de v__arf egala cu VCE(PSF)' Acesta este semnalul maxim ce
comuna - este astfel polarizat incat sa func\ioneze in regiunea liniar:il pe intreaga . ob~1~ut cu u_n a~plificator ~ ~asa A. I?acii semnalul de intrare are valori rea ,'
c '
i

perioadil, de 360', a semnalului de intrare, este in clasa A. Funcponand in acest mod; amphficatorul mtra m blocare -?I m saturatie rezult.nd 0 lirm'tare a varf ril p -
7~3. , ' u cream
el nu intra in blocare sau in saturape; in consecin\ii, forma de unda a tensiunii de ie~ire
este aceea~i ca a tensiunii de intrare. Amplificatoarele in clasa A pot .fi inversoare sau lc
n: i

neinversoare. Toate amplificatoarele de semnal mic studiate in capitolul 6 funcponau ',_,'

in clasa A. Tn aceasta secpune vep studia amplificatoarele de semnal mare in clasa A.
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar lrebui sa fi!i capabil:
lqSilt) ---
n
i-- 1;
sa explicap. ~i sa analizaj:i funcp.onarea amplificatoarelor de semnal mare ln lc
clasa A PSF -.
1> Sa explicap funcponarea in clasa A i__ J
.,_ sa aratati In ce mod pozifia PSF pe dreapta de sarcina in c.a. determina
funcp.onarea amplificatorului
... sa analizap. functionarea pe dreapta de sarcina in c.a.
,..-sa explicati cum se centreaza PSF pe dreapta de sarcina PSF
0--------

~
' .J I

,.. sa calculati ca~tigul fn tensiune la semnal mare I

I Dreapla de
,.. sa comentap distorsionarea semnalelor
I
I
r
sarcina in c.a.
--------t-------- !r
1> Sa calculap ca~tigulin putere ~i puterea maxima disipata r r '
;r--------~~k-------~~-~'
r u
i '

,.. sa calculati puterea de_ie~ire in c.a. pentru anurnite PSF r

r
1> Sa calculap randamentul amplificatoarelor 1n clasa A VcE(PSFJ 0 Vce{PSFJ Vce(bfocalll}

,. sa calcula~i puterea maxima in sarcina

(b)

Functionarea in clasa A a amplificatoarelor de semnal mare este ilustratii in fig.

forma de Unda de la ie~ire fiind co pia amplificati.i a celei de la intrare, in faza sau "'"''""''- n
ta cu 180' (inversata) fata de aceasta. uti!izarea Ia maximum a amplificatorului in clasa A, PSF se centreaza pe dreapta de ;a'rclna in G.a. i :
\ __ )

~.
: )
. ,I
; I I
"'u Amplitrcatoare de putere Ampflficatoare in clasa A 371
Iw ',II i
I lc lc lc
ii
Tranzislor intra! in saturajie

1
rI 1' /
I I.
:_I .
IC{PS~ .L--4---rJ---------- PSF PSF
/C{PSF)

':' iI Vee Vee

0 0
y
0-------

_
I
I I
I I I
Tranzistor intra! in blocare 1 Tranzistor intra! I I
in blocare 0 VcE(PSFJ VC6{bloca~l
L.; I
I
I
_:_-{-----: 0 VcE(PSFJ VC6(bfocaro)
I (a) Amplitudinile Vce ~i ic limitate de intra rea
_.,. (b) Tranzislor intra! in blocare din cauza cre~terii
I! 'I
.
Tranzistor intra! in satura!ie
.
1
I
----....J I
I
I
I
in blocare. ~mplitudinii semnalu/ui de inlrare.

y 0 Vcc(PSFJ Vca(btocare) 7-4

FiGURA 7-3 mai apropiat de punctul de b/ocare.
. i
Forma de undfl este limifata Ia blocare i Ia saturafie deoarece amplificatorul este supracomandat (sem
Iu ' nalul de intrare este prea mare).
lc /c
( ,1
Llmitarea semnalului de ie~ire in cazul unul PSF necentrat
. ' PSF apropfat de punctuf de blocare Dacii PSF nu este centrat pe dreapta de sarcina 1n c.a.,
' '
u V ~ este lirnitata Ia o valoare mai mica deci!t arnplitudlnea maxima realizabila. Figura 7-4(a)
.. prezinta o dreapta de sarcina 1n c.a. cu PSF deplasat dinspre rnijloc catre punctul de blo-
care. In acest caz, Vce este limitaUi de intrarea in blocare a amplificatorului. Curentul de
. PSF PSF
i i colector poate varia numai pana la zero~i cu aceea;;i valoare in sensu] opus fata de IqrsF) .
w
Tensiunea colector-emitor variaza doar pi:lna la valoarea de blocare $i cu aceea$i valoare
; ';
in sensul opus fata de VCE(PSFr Daca amplificatorul este suprasolicitat prin aplicarea .
!i sernnal de intrare mai mare, elva intra in blocare, cain fig. 7-4(b), iar vi:lrful uneia dintre .
u altemantele formei de unda va fi taiat.
PSF apropfat de punctuf de salD!aJie Figura 7-S(a) prezinta o dreapta de sarcina 1n c.a. cu ..
PSF deplasat dlnspre rnijloc catre punctul de saturatie. fn acest caz, V~ este limitata ..
intrarea in saturap.e. Curentul de colector poate varia numai parta Ia valoarea de ,
0 VcE{PSF}
~ rafie ~i cu aceea$i valoare in sensul opus fata de IqPSF)' Tensiunea colector-emitor variazii 0 VcE(PSFJ
doar p.na Ia valoarea de saturafie $i cu aceea$i valoare in sensul opus fata de V _(a) .~mplituclinile Vce ~i lc limitate de intrarea (b) Tranzistor intra! in salurape din cauza cre~terii
Daca amplificatori.tl este suprasolicitat prin aplicarea unui semnal de intrare ampli!udinii semna/ului de intrare.
elva intra in saturafie, cain fig. 7-S(b), iar vArfui uneia dintre aiternantele formei de
va fi t5.iat.

Functlonarea pe dreapta de sarcina de semnal mare ' Dre~p~ ~e sarclnii in c.c. Cu ')iutorul circultului echivalent de c.c. dln fig. 7-7(a), dreapta
Amintiti-va di un amplificator, cum este $i eel din fig. 7-6, poate fi reprezentat . ~arona m c.c. poate fi trasata astfel: Iq,. 1) este valoarea corespunzatoare pentru VeE= 0,
circuitele sale echivalente de c:c. ~i de c.a.
 '
::...__;i
.

372 Amplificatoare de putere -----------------...,-----A_m_:_p_lifi_<c_at_o_ar_e_i_n_c_la_sa_A__3:...7:...3:._ ' ' \

.~ j
Me= V"''"~
R,
VCE(blacare) cor~spunde valorii Ic =0, deci: uncle Rc = Rc II R5 este rezistenta din colector in c.a. Curentul alternativ de col ector I a sa- : ::
turajie este:
~CE(blocare) =Vee
Dreapta de sarcina in c.c. este prezentata in fig. 7-7(b). ! i

+Vee Deci:
FIGURA 7-6
Amplificator cu emitorul comun
(71) r.
i sursB de semnaf.
'- j
/c
Circuitul echivafent de c.a. i dreapta de sarcina
;. tn c. a. aferente amplificatoru/ui din figura 7-6. fc(slll)
.
LJ'

c, VcE(PSFJ
R';' : i

1 I'
PSF
lc
+Vee i !
Vee
~-}
Rc+Re

Rc
0~==~====~====~~~
R, PSF
0 VcE(PSFJ /c(PSF)Rc V~(blocare)
fc(PSf) ---------- (a) (b)
._J

Dinspre PSF spre punctul de blocare, curentul de colector variaza de Ia IqPSF) pi>.na n
R, R, aproa1pede zero; deci 6.Ic = JC(PSF)' Prin urmare, excursia de tensiune colector-emitor intre
I

0 v" punctul de blocare este: .

- - 0 VcE(PSfJ Vee lc(satJ = JC(PSF) +Me .-
FIGURA 7-7 La blocare, valoarea tensiunii colector-emitor este: L._j
Circuitul echiva/ent de c. c. i dreapta de sarcina in c.c. aferente ampfificatorului din figura 7-6.
Dreapta de sarcinii in c.a. in c.a., circuitul din fig. 7-6 se deosebe~te de eel in c.c. Rezistenja'
din colector este alta deoarece Rs ajunge In paralel cu Rc prin condensatorul de cuplaj Cy Rezultatele objinute sunt reprezentate pe dreapta de sarcina in c.a. din fig. 7-9. Pentru
iar rezisten}a din emitor ~evine zero datorita condensatorului de decuplare C2; prin .~ -,: co1mpar<tjie a fest trasata ~i dreapta de sarcina in c. c.
linia de sarcina ln c.a. este diferitii de cea in c.c. Ce valoare poate atinge curentul alternativ
de colector fiira a se ajunge la saturare? Pentru a raspunde la aceasta lntrebare vom folosi
circuital echivalent de c.a. ~i dreapta de sarcina In c.a. din fig. 7-8. Amintiji-vii ca indicii 1._ J'

scri~i cu litere mid cursive desemneaza mfuimi de c.a.1 iar cei .scri~i cu majuscule drepte se :
refera la c.c. De exemplu, Rc este rezisten}a din colector in c.a., iar Rc este rezistenta din :
colector in c.c. JC(PS!') ~i VCE(PSF) sunt valociie de PSF in c.c. Dinspre PSF spre punctul de satu, .
ratie, tensiunea colector-ernitor variazli de la VCE(PSF) pana aproape de zero; deci .
= VCE(PSF). Prin urmare, excursia curentului de colectortntre PSF ;;i punctul de saturap.e
~ j
! ! ;)
J:
.... .o. - '''''t-'"''"'""I<U<.IIIV UIO' IJUliO'IIO'
Amplificatoare Tn dasa A 375
u,1,I lc Tensiunea din colector este:
FIGURA 79
r , ', Dreptele de sarcina in c. c. i c. a. IC{PSF} + VcE(?SFJ
Rc
Ve"'~: Vee -Iq,~Re = 10 V -(5,3 mA)(1 kQ) = 4,7 V
J i ) Prin urmare.. tensiunea Co1ector-emitor este:
Dreapta de sarcina in c.a.
,.I / VcE(PSF) = VqrsF) -IE(PSF)RE = 4,7V -2,5V = 2,2V
'
I' l
i i !n c.a., punctu! de saturape se calculeaza astfel: .
u. Vcc(sat) ;:: OV
/qpSF)
I I VCEIPS~
c(sal) = C(PSF} +-R--
'' ''
u~ Rezisten}a din colector in c.a. este: '
ReRs (1 kn)(1,5kn)
R, =RdRs 600Q
0 Re+Rs 2,5kn
Deci:
1: 16@11111. 2,2V
I,1,.,, =5,3mA+ =5,3mA+3,67mA=8,97mA
Calculati curentul de colector ~i tensiunea colector-emitor in punctele de satura~e ~i 6000
de blocare 'pentru clrcuitul din fig. 7-10, cu semnal de lntrare In c.a. Se considera Xc1 ,
Punctul de blocare in c.a. se calculeaza astfel:
i =Xcz =Xe3 = 0 n.
f :>
I c(blocare) = 0 A
I V"(bloa"'' =VeE(PSF) +Ie(PSF)R, = 2,2V +(5,3mA)(600Q) =5,38V
w I

Deci curentul de colector poate cre~te pana aproape de 8,97 rnA sau tensiunea colec-
FIGURA 710 .tor-entitetr poat:e ajunge pana Ia aproape 5,38 V lara ca varfurile formei de unda sa fie tii.i-
din cauza intrfuii in blocare sau in saturafie.
ExcrciJIU complcmcntill Calculati I, ~i V" in punctele de saturatie ~i de blocare pentru
din fig. 7-10, ~tilnd ca vee = 15 v ~i ~" = 150.
' I

u' ''
Dupa cum a}i invii}at, un PSF centrat permite obp.nerea excursiei maxime a semnalu-
de ie~ire, tara distorsiuni. Studiind cu aten~ie exemplul 7-1, vom observa di .PSF nu
I kn
centrat ~i deci excursia de semnal fara intrare in lirnitare este ceva mai mica dec.t ar
fost in cazul unui PSF centrat pe dreapta de sarcina in c.a. Vom examina acest aspect
exemplul 7-2.

r : Rezolvare ~
'
I I'
u
Valorile de PSF pentru acest amplificator se calculeaza astfel (neglijand RIN(b"''l): """'""" 7-11 prezintli dreapt?t de sarcina in c.a. aferenta drcuitului din exemplul 7-1.
47 remarcat ca. PSF nu este centrat. Excursia maxima Ia ie~ire este:
V: =(_&_)vee=( ' kn )10V=3,2 V
''"~ R, + R, 14,7kn M, = 1,1MtJ-Ie(FSFJ =8,97mA -5,3mA = 3,67mA
A poi:
Va(PSF) -0,7V 3,2V-0,7V t.VCE = VCE(PS~ =2,2V
I E(PSF) 5,3mA
Re 4700 excursia maxima a curentului de colector ~i a tensiunii colector-emitor cfuld
centrat.. presupunand ca. dreapta de sarcina dmftne neschimbata.

IqPSF> =5,3 rnA

 Amplificatoare Jn clasa A 377
376 Amplificatoare de putere
Pentru a deplasa PSF pe dreapta de sardnii in c. a. ciitre punctul de blocare farii ca
lc aceasta ins8.9i sa sufere vreo modificare, IC(PSF) trebuie mictorat prin cre;;terea RE. Pentru
FiGURA 7-11 ca PSF sa se deplaseze pe dreapta de sarcina m c.a. ca.tre punctul de saturaFe, IqPSF) tre-
buie m8.rit prin miqorarea RE.

8,97 mA P:i#$@11/ft.
A9a cum am atras atenpa in exemplul 7-2, PSF al circuitului din fig. 7-10 nu este eentrat.
PSF Gasi~i
valoarea RE pentru care PSF este aproximativ eentrat pe dreapta de sardnii 1n c.a.
5,3 mA ------- Oreapla de
Rezolvare
i. l
sarcia in c.a.
Din exemplul 7-2 9titi di, intr-un PSF centrat, curentul de colector trebuie sa fie de
4,49 rnA. De asemenea, din exemplul7-1, R, ~ 600 0.
Vee
o+---~------~~ Ve'("'' = Iq,,R, = (4,49 mA)(6000)= 2,69 V
2,2V 5,3BV
0 RE se det~rmina din urm8.toarea succesiune de calcule:
Rezolvare VCE(PS~ =Vee -Ie(PS~ (Re +R,)
Excursia maxima a semnalului de ie~ire, pentru PSF centrat,este:
==Vee -IqrsF)Re -IqrsF)RE
I,, ., 8,97 rnA 4, 49 rnA
bJ C(max) = ] C(PSF) = 2 2 Trec.nd in membrul st.ng:
VuiW~ul 5,3 8 V 2, 69 V V crtrsF) -Vee + IqrsF,Rc = -IqPSFJRE
!J. VCE(m;~.;<) = VCE{PSF) 2 2
Atund:
ExerclJIU complementar Explica~i cum se rnodificii tensiunea de ie~ire dad\ PSF se de- :'"""l
IqrsF)RE =Vee- V CE(PSF) -IqPSFJRe i !
plaseazala V CE = 3 V.
Vee- VCE<PSF! -IC(PSF)Rc 10 V -2,69 V -(4,49mA)(lkO)
R, = 6280
I C(PSFJ 4,49 rnA
Centrarea PSF pe dreapta de sarcina in c. a. .
p tru ca PSF sa fie central pe dreapta de sarcina in c.a. din fig. 7-9, VCE(PSFJ trebme Se alege valoarea standardizata cea mai apropiata:
- enfl I Jumatatea distantei
saseaea , dintre 0 ~;i extremitatea inferioadi (de blocare) a drep.. tel R, = 6200
de sarcina in c.a., avand expresia: Utilizarea acestui rezistor va avea ea rezultat un PSF aproximativ centrat. . '
VCE(I'SF) + IC{PSF)Rc ExerciJiucompJementar Dacii Rc din fig. 7-10 este inlocuit eu unrezistor de 1,2 kn, ce
VCE(PSF) = 2 valoare RE trebuie sa folosi~i pentru ca PSF sa r8.m.na centrat?
I trebuie sa fie situat Ia jumatatea distan~ei dintre 0 ~i extremitatea superioadi, de n
satu~[~~' a dreptei de sarcina in c.a., expresia lui fiind: ') Ca~tigul in tensiune ' ''
I C(PSF} + vCE(PSF) I R, C~tigul in tensiune al amplificatoarelor de semnal mare in clasa A se calculeaza
IqPS~ 2 ca Ia amplificatoarele de semnal mic, cu excepfia faptului ca., Ia semnal mare,
d'f
Tin.nd cont de expresia g8.sit8. anterior pentru VcE(PSF)'con l,Ia ca
PSF fie centrat' :'
sa '\ fo:rm'" ler: =25 mV/IE i)ii pierde valabilitatea. Deoareee excursia de tensiune a sem-
r:
muum' ocupa a porfiune mare a graficului de transconductanfa, variaza semnificativ.
est; urmatoarea:
2VCE(PSF) == VCE(PSF) + Iq~F)Rc
r:
deoarece = AV BE/.61c, valoarea acestei rezistente este mai mare catre extremitatea
inferioa:ra a curbei de transconductanta dedit spre cea superioara, cum se observa in fig.
2VCE(PSF) - VCE(PSF) == IqPSF)Rc em<>reafl ca, la AVBE Constanta, t1Ic cre~te cu cat ne deplasam spre partea supe-
[!1~~~~~
~_.,;.:.~J:re!W.ID~

PSF poate fi adus intr-a pozitie aproximativ ce~tra~a a drep~ei de sarcina in c.a.
I astfel incftt sa verifice, cu aproximatie, ecuatm (7-3).
se m Odifica C(PSF) '
-'
 Ampfificatoare in clasa A 379
I,
il le Exercipu complemental Calculati valoarea medie a cil~tigului in tensiune Ia semnal
'.....:
a! amplificatorului din fig. 7-13 dadi tensiunea sursei de alimentare este de 9 v; RE
- de 1 kn ~i r: are valoarea medie de 10 n.
r r FiGURA 7-12
'I I.
1/ustrarea variafiei rezistenfei r~ pe
:J curbB de transconductanJa. r~ 1 > r~ 2
cand curentul de col ector acopera 0 portiune n:are a curbei de transconductanta, pe
l \ Jt~~:~::;:~~
n~e!'':~~~tiva pot aparea distorsiuni atilt din cauza neliniaritatii pronun}ate din
w
' ra a curbei, cat ~i din cauza sdiderii ca~tigului datorita valorii mai marl a
t~::;~:~.~~ t.' cum se observa tn fig. 7-14. Distorsiunile pot fi recluse pana Ia o valoare
at prin mentinerea curentului de col ector tn zona mai liniara a curbei (la IqPSF)
i
'
i marl). 0 tensiune de polarizare mai mare pe baza va avea drept consectnta un
'y ' colector mai mare ~i o cre~tere a valorii V8 E datoritii unei dideri mai marl de
Dupa cum ~titi, formula c.~tigului in tensiune al amplificatorului cu emitorul comun i~ttsiumepe r:.
Distorsiunile mai pot fi recluse prin utilizarea unui rezistor pentru decu-
~iRe decup!ata integral este: parfiaHi a rezistenfei din emitor, minimiz.ndu-se .astfel influenfa varia_tiei rezis-
r
r;,
u ~a cum am explicat in capitolul 6.

/c

I i
iL..J' ) La amplificatoarele de semnal mare, d.?tigul variaza semnificativ in func_tie de pozi. ,
ponarea semnalului pe curba de transconductanta, din cauza variap.ei rezistentei re' De .
aceea se poate calcula doar ca~tigul mediu, lu.nd in consideratie valoarea medie a r:.
!( Distorsiune a lc
iwf ' fqPSF}
Calculap. valoarea medie a c~tigului in tensiune la semnal mare al amplificatorului I
din fig. 7-13. Se considerii cii din ~afic s-a determinat pentru r: valoarea medie de 5 .Q, I
I
I
I I
Vee ----r----r------------
+ 15V 0 v,
! j
', I FiGURA 713 Re
I
~~
'
R, 1kn
22kn

R,
3,3kn Dacii se adoptii aceastii ultimii soltip.e, c.~tigul in tensiune devine Av :::: Rc /(REI + r:),
I1
u '
RE1 este rezistorul suplimentar din emitor.

Ca~tigul in putere
\ 1 PrincipaluJ scop a! utilizarli amplificatoarelor de semnaJ mare este obtinerea cil~tigu
' . Rezolvare . 1'n putere. Consider.nd di valoarea c.~tigului in curent Ia semnal mare, A1, este apro-
w R ~ (Rc)(R,) (lk.0)(1,5 kn)
600.0
XImativ egalii cu Pc:.c:/ cB.~tigul.in putere, AP' al amplificatorului cu emitorul comun este:

'., ' Rc +R, 2,5k.O Ap ~ A,A, ~ P,.,A,

' '
' A ~ R, ~ 600.0 ~ 120
'

w u r; S.Q (7.5)
 380 Amplificatoare de putere
Amplificatoare in clasa A 381
]:
Puterea in PSF ,, ,, ,,
Puterea disipata de un tranzistor in absen~a semnalului de intrare este produsul din:
tre curentul ~i tensiunea din PSF.

~~a
-,
Puterea disipata in PSF este puterea maxima pe care trebuie sa o poata disipa. u~
tranzistor in clasa Ai prin urmare, valoarea 1imit8. absoluta a puterii tranzistorului ar
trebui sa depa~easdi puterea disipata in PSF.

P.uterea de ie~ire (b) Limitare din cauza intrarii (c) PSF centrat
In general, oricare ar i amplasarea PSF pe dreapta de sarcina in c.a., puterea de ie~ire in blocare i. j
a unui amplificator cu emitorul comun este produsul dintre valoarea eficace a curentu-
lui de colector ?i valoarea eficace a tensiunii colector-emitor.
Funcfionarea pe dreapta de sarcina fn c. a., cu /imitarea excursiei tensiunii de ieire.
pcul = v,clc
sa examinam acum puterea de ie.?ire in trei cazuri de pozi~ionare a PSF. Randamentui
PSFin aproplerea punctului de saturaJie Cil.nd PSF se alia in apropierea punctului de sat~: Randamentu! unui amplificator (~) este raportul dintre puterea de ie~ire in c.a. ~i pu- ,-
rajie, excursia maxima a tensiunii Colector-emitor este V CE(PSfV iar excursia maxima a . de mtrare m :.c. Puterea de in~rare in c.c. este produsul dintre tensiunea sursei de '

curentului de colector este VCE(PSF}/R" cum se vede in fig. 7-15(a). Prin urrnare, puterea alimentare cu c. c. pi curentul absorb1t din ea de amplificator.
de ie~ire in c.a. este:

pool -
-(0,707Va1
R
rs") O 707 V
1
CE(PSF) R
2
0,5V CEtPS"
Pc.c. = Vcclcc
. Curentul mediu de ali..me~tar~, ICC' este egal cu JC(PSfY iar tensiunea sursei de ali-
' ' mentare, Vee' este de dou~ on ma1 mare dec.t VCE(PSF) atunci c.nd PSF este centrat. Prin
unde R, = Rc II Rs : urmare, randamentul maxim este:
PSFln apropierea punctului de blocare Cil.nd PSF se alia in apropierea punctului de blo- 0, 5 VCE(PSF)JC(PSF) 0, 5
care, excursia maxima a curentului de colector este JC(PS;t)' iar excursia maxima a tensiu-
nii colector-emitor este IqrsFl<' a9a cum se vede in fig. 7-15(b). Deci puterea de iepire in 2VCE(PSFJJC(PSF) 2
c.a. este:
\ (7-8) : ;
P,,, =(0,707 lqPSF})(0,707 lqPSF}R,) =0,51E(PSF}R, Rezult8. ~~ci c~ 0;25 sau 25% .este valoaree3: maxima a randarnentului care poate fi atinsa
t)

PSF cenuat C'and PSF este centrat, excursia maxima a curentului de colector este IC(PSF)' un ~n:t:.lif1cator In clasa A ;;1 este realizabmi. numai daca PSF este centrat pe dreapta
iar excursia maxima a tensiunii colector-emitor este VcE(PSF)' cum apare in fig. 7-lS(CJ. de sarana m c. a.
Prin urmare, puterea de ie~ire in c. a. este;
P,., = (0,707VcE(PsF})(0,707 IqPSF})
.
fu 1n~~~~~rt~~~~~~f:;~:~:
astfel incil.t din fig. 7-16,
semnalul de
eel maxim posibi!, calcuiar
Aceasta este puterea maxima de ie~ire in c. a. a amplificatoarelor in clasa A, cu segma1 urrtiitcJar<!le valori:
la intrare. Remarca,ti ca. este jumatate din puterea disipat8. tn PSF fara semnalla intra!e.. (a) Puterea minima care trebuie sa
poahi fi disipata de tranzistor
(b) Puterea de iesire 1n c.a.
(c) Randamentul'

. \
'--.L

FIGURA 716
 382 Amplificatoare de putere Amp/ificatoare in clasa A 383

Rezolvare ,,
In primul rand se calcu!eazii valorile de c. c. RrN(b""'l se neglijeazii.
89,5 mA
V,;;;(_&_)vee=( lkn )24V=4,2V
R1 +R2 5,7kn
.'
i ! A poi:
\I
\...J V, = V,- V, =4,2V -0,7V =3,5V 44,8mA
I
35 I
I,= V, = ' V =35mA 35mA -----------J----
1 R, lOOn I I 0

i I
I
I
I
c..J Deci curentul de colector in PSF este: I I
I I

i ',
lewsF) =35mA 0 7,37 v 9,0 v 14,8V
' .

Ve =Vee -Ie<PSF)Re = 24 V- (35mA)(330!2)= 12,5V Randamentul este:

. Pout Pout 101mW
YeE<PSF) = Ve- V, =12,5V -3,5V=9,0V D=-=-- 0,12
Pc.c. Vcclcc (24 V)(35 rnA)
(a) Puterea care trebuie sa poaHi fi disipaHi de tranzistor trebuie sii-fie mai mcire dec3.t:
Aceasta valoare a randamentului, de 12%.. este considerabil mai mid decat valoarea
Po(mlo) =Po(PSF) = Vce(PSF)IC(PSF) =(9,0V)(35mA)=315mW
posibilii (25%) din cauza cii PSF nu este centrat.
I \
(b) Pentru a calcula puterea de ie;:dre in c.a. la semnal maxim trebuie sa cunoa$tem ExerCIJIU complementar Propune)i. solup.i pentru cre?terea randamentului amplificato-
.I : '
pozitia PSF fata de mijloc. Aeeasta ne va ariita daca IqPSF) sau VCE(PSF) constituie din fig. 7-16. .
'-'
factorul de limitare ln cazul in care PSF nu este centrat. Parametrii dreptei de ,
I : sarcinii in c. a. sunt:
'I Puterea maxima In sarcina
R, = Rc IIR, = 330!211330!2 = 165!2
Puterea maxima in sarcina pentru arnplificatoarele1n dasa A se realizeaza ln cazul in care
I,,~IJ=IqPSF)+ VCE(PSF< 9 0
=35mA+ ' V =89,5mA este centrat, ca 1n fig. 7-lS(c). Valoarea maxima a tensiunii de varf!n sarcina este egala
R, 165!2 VcE(PSFY dacii se neglijeaza ciiderea de tensiune pe eondensatorul de cuplaj de la ie~ire.

V's (0,707VeE(PSF!/
PS(muJ=-
v,.,"~"' = VCE(PSF) +lq,,R, = 9,0V + (35mA)(165!2) = 14,8V R5 R5
' I
I '
'
Cand este centrat, PSF se afla Ia:
(79)
L: 89,5mA
IqPSF) 44,8mA
2
: Deseori, puterea in sarcina este definit.ii ca putere de ie~ire.
14,8V .
VeE(PSF) = - 2 - = 7,37V
Calcula? puterea maxima in sarcina a amplificatorului din exemplul7-5.
i ' Aceste valori de PSF sunt marcate pe dreapta de sarcina fit c.a. din fig. 7-17. PSF Rezolvare
w a1 acestui amplificator este mai apropiat de punctul de blocare, cum se observa in Cand PSF este centrat, VcE(PSF) = 7,37 V.
Prin urmare, excursia maxima a curentului de colector este IC(PSFY iar puterea de 2 2
c.a. este: 0,5 VCE(PSF)
0,5(7,37 V) W
Ps(max) n =82,3m
P'" 1 = 0,5I~(PSF)R, = 0,5(35mA) 2 (165Q) = lOlmW Rs 330
Exe,rcl!IU complementar Cat este puterea 1n sarcina dacii PSF al amplificatorului se de-
=5V?
 I i'
i

384 Amplificatoare de putere Amplificatoare in contratimp in clasele B ~i AB 385 r-,

\- j
SEC"fiUNEA 7-liNTREBARI RECAPITULATIVE
1. Prin ce se deosebe~te dreapta de sarcina in c.a. de cea in c.c.?
2. Care este pozijia optima.a PSF Ia amplificatoarele in cia sa A?
3. Care este randamentul maxim at amplifrcatoaretor in clasa A?
4. Cum se poate atinge randamentul maxim Ia amplificatoarele in clasa A?
n
: i
t.J
' '
.fUDC:flona.rea in clasa B
1-2 AMPLIFICATOARE IN CONTRATIMP IN CLASH Funcjionarea 1n clasa Beste ilustrata in fig. 7-18, forma de unda de Ia ie~ire fiind coor-
in timp (t) cu cea de Ia mtrare. .
8$1 AB PSF Jalimita de blocare Amplilicatorulir. dasa B este polarizat in vecinatatea punctului
blocare, d:d la JC(PSf):::; 0 ~i VS:E(~F):::; VCE~~oca_re)' ca~d la i~trare se apli::a un semnal,
mcepe sa conduca, mr amphficatorul 1ese din blocare ~1 lucreaza in ...,
Amplificatorul Tn clasa B este polarizat Ia limita de blocare, astfel Tncat sa func~oneze liniarii. Acest mod de funcjionare este ilustrat in fig. 7-19 pentru un repetor pe i
Tn regiunea liniara Tntr-un interval de 180" al perioadei semnalului de intrare ~i sa fie ' '
. a ca.rui forma de un~a de la ie~ire evident di nu va fi copia celei de Ia intrare. LJ

blocat Tn celelalte 180". Amplificatoarele Tn clasa AB sunt polarizate astfel Tncat sa a reproduce satisf5.cator forma de unda de la intrare este necesara o configuratie
conduca pll\in peste 180". Principalul avantaj al amplificatoarelor Tn clasele B ~i AB fata doua tranzistoare, cunoscuta sub denumirea de amplificator In contratimp. '
de cele ih clasa A este eficienta crescuta; pentru o aceea~i putere de intrare, puterea M9 ~
obpnuta Ia ie~ire este mai mare. Dezavantajul acestor amplificatoare consta ih difi- '" !niplifiC<Itor in clasa B cu colectorul comun.
cuitaple sporite de realizare a circuitelor astfel ca forma de unda obpnuta Ia ie~ire +0,7V
sa o reproduca liniar pe ca de Ia intrare. Expresia .,Tn contratimp se refera Ia un
tip uzual de circuit de amplificare Tn clasele B ~i AB, care reproduce Ia ie~ire forma ..
de unda de Ia intrare. Tranzistor in conduc~e
Dupa parcurgerea acestei seC\iuni ar trebui sa fi!i capabil:
/'-.,.._ n
o-~==-~----
\

vv
~ __ )
Sii explicap ~i sii analizaji funcponarea amplificatoarelor 1n clasele B ~i AB
... sa explicaF func~ionarea in clasa B
,_ Sa discutaji pozijia PSF Ia amplilicatoarele in clasa B
'/
Tranzistor ~local
,...,
!
I \

,... Sii descrieti functionarea in clasa Bin contratirnp
,... sa explicap. distorsiunile de racordare ~i cauzele lor
,... Sa explicafi functionarea In clasa AB
... Sa analizap. amplificatoarele in contratimp in clasa AB
... sa calculap. puterea de ie~ire maxima
,... sa calculati puterea de intrare in c. c.
.... Sa calcula}i randamentul maxim in clasa B
... sa calculati rezistenta de intrare
~ sa analizafi"un amplificator in contratimp cu conexiune Darlington
,_ Sa comentaji variantele de etaj pilot pentnu amplilicatoarele in contratimp'
'Push-pull, in original. (n.t.)
j
;.,~r~;~~~:~~~~~!i: contratlm~ in cla~a B Figura 7-20 I?rezinta un tip de amplificator 1n con-
E format dm doua repetoare pe enutor. Acesta se numeste arnplificator cu
COlmf>leine:ntara deoarece unul dintre repetoarele-pe emitor ste realizat cu un
. npn, iar cela.Ialt, cu perechea fmp a primului; fiecare tranzistor conduce pe dite
dintre cele doua a!ternan)e ale perioadei semnalului de intrare. 0 pereche de tranzis-
complementare este fermata din doua tranzistoare cu caracteristici identice insa ! )
este npn, iar cela!alt, pnp. 0 astfel de pereche este formata din 2N3904 ~~ 2N3906.
~entar<:aj:i_ di in bazii nus~ ap~ica tensiune continua pentru polarizare (VB = 0), deci sin- ~j
tensmnea semnalulw aplicat determinii intrarea tranzistorului in conductie. T con-
pentru alternanta pozitivii a semnalului de intrare, iar T21 pentru cea neg~tiva~
~:'mlfstllrsiunile tie racordare CB.nd tensiunea continua in baza este zero ambele tranzis-
sl!nt blocate )ii tensiunea semnalului de intrare trebuie sa depii~ea~ca VBEpentru ca
dmtre tranzistoare sa inceapa sa conduca. Din aceasta cauza, Ia trecerea de la o
~te1rnanja la cea opusa exista un interval de timp in care nici unul dintre tranzistoare nu
ilustreaza fig. 7-21. Distorsiunile astfel rezultate 1n forma de unda de Ia
oarecurn normale ~i se numesc distorsiuni de racordare.
/,_ i
 386 Amplificatoare de putere Amplificatoare in contratimp in clasele B ~i AB 387
' '
W' +Vee +Vee +Vee
\!
' ''
r, in conducjie

\
v, 41ifu
0
'-'

Rs Rs

- Voc -Vee
(b) P_~larizare cu diode pentru stabmzare termlcii.
u' {a) Pentru semiperioada poziliva- (b) Pentru semiperioada negatlva
Caracteristicile termice ale diodelor trebuie sa fie
FIGURA 7-20 , asemanatoare cu cele ale jonc~unilor bazii-emitor ale
I '
' r Funcfionarea in c. a., in c/asa 8, in confratimp. tranzistoarelor.
I J
w
Prepof,arizafra ampfificatorului in contratimp penfru func{ionare in cia sa AB, eliminBnduwse asttel distorsiu-
r 1'
.
de racordare.
', '
J Circuitul echivalent de c.c. a1 amplilicatorului in contra limp este prezentat !n fig. 7-23.
}l.ezistoatrel:e R1 ~i R2 au aceea~i valoare; in consecintii, tensiunea in punctul A, intre cele
diode, este Vccf2. Presupun.nd di diodele ~i tranzistoarele au caracteristicile de
\' ! transconductanta identice, diderea de tensiune pe D1 va fi egala cu VBE a tranzistorului
u' iar di.derea de tensiune pe D2, cu V8 a aferentB. tranzistorului T2 RezuWi ca. tensiunea
este tot Vccl2 ~i deci VCE(PSF)l = VCE(PSF)Z = Vcc/2, cum este notat !n desen.
i'
FIGURA 7-21 v,. ambele tranzistoare sunt polarizate Ia limita de blocare, JC(PSF) D. =
' ' /lustrarea distorsiunilor de racordare Ia
\_ :
u un amp/ificafor in cfasa 8 in contratimp. +Vee
Tranzistoarele conduc numai pe porfiu- +
nile haurate ate semnalului de intrare. 1 blocat
T2 1n conducjie

echivalent de c. c. al
R, 1
Vee
Functionarea in clasa AB Tn contratimp. T,T
;

i 'I
'
w
>, Pentru ellminarea distorsiunilor de racordare, cele douii tranzistoare In COJ1tr;aliinp
buie prepolarizate, !nabsenta semnalului, cu pupn peste punctul de blocare. Aceasta D, j
ant8. de amplificator in contratimp in clasa B este denumita amplificator in clasa + A
+
,.-.
\ 1
~ I
Prepolariz~a se poate realiza cu o configuraP,e de divizor de tensiune, ca ln. fig.
Totu~i, menpnerea circuitului Ia ni~te parametri de polarizare stabilise face cu destula
cui tate din cauza varia}iei V8 E cu temperatura. Necesitatea utilizarii a doua surse cH<mare'
l
Vee
D,
I
T2 Vee
w 2 2
dadi R5 este cuplatii capacitiv. 0 configuralie mai convenabila este cea din~fi:,g~.:[~~~r~~?l~,
diodele D1 )>i D2 au caracteristicile aproape identice cu caracteristicile de
ale tranzistoarelor, se realizeaza o buna stabUitate a polarizarii fa}a de
peraturii. 0 asemenea stabilizare mai poate fi realizata folosind jonctiunile baloiH!rrutor.a
l .,.. R,

-
j
douii tranzistoare pereche, conectate !n locui cliodelor. ln argoul tehnicienilor, amtplifiS~
toarele !n ciasa AB sunt incorect denumite, !n mod frecvent, amplificatoare !n clasa
'

'' ': r
 388 Amplificatoare de putere Amplificatoare in contratimp in clasele 8 ~~ AB 389

EXEMPLUL 77 "
Calculafi tensiunile continue din baza ~i emit6rul fiediruia dintre cele doua V 82 = V81 - V01 - V02 =10,7V -1,4 V =9,3V
toare comp!emo;ntare, rl ~i r,, din fig. 7-24, precum ?i VCE(PSF) aferentii fiedirui Va1 = VE2 =10,7V -0,7V = lOV
tor. Se constdera VD! = VD2 = v,E = 0,7 v ~I JC(PSF) = 0. ,___ j
Rei:olvare
Vee ZOV
Vee
+20V
VeE(PSF)t = VeatPSF)2 =-z-=-z-= lOV n
. i
r__ !
Valorile obrnute sunt 1nscrise in fig. 7-ZS(b).
FiGURA 7-24
Exl:rclpucornplem.enllar Daca. R1 ~i R2 se inlocuiesc cu alte rezistoare, de 220 n, care sunt
ensiunLile din baza ?i din emitorul tranzistoarelor din fig. 7-24?

'":;~~~!~;~~~~in c.a. in funcp.onare la parametrii maximi, tranzistoarele T1 ~i T2, ale ,.....,

~ tn clasa AB, lucreazii alternativ din apropiere de limita de blocare pana
; I
cea de satura?e. Pe alternanfa pozitiva a semnalului de intrare, tensiunea din I~ J
il Rs
rl se deplaseazii de la valoarea de PSF, adicii Vee/2, panii aproape de Vee'
' 6!1 "rnizandla ie~ire o tensiune de vfirf aproximativ egaUi cu VCE(PSF)" Concomitent,.curen-
T1 trece de Ia valoarea sa de PSF, de aproximativ zero, pfinii la o valoare apropi-
cea de satura~ie, cum aratii figura 7-26(a).

R,

Circuitul echivalent de polarizare este eel din fig. 7-25(a), V01 ~i V02 reF>reloentand,
potenralul de barierii a! diodelor. Curentul total prin circuitul de polarizare (R 1, D ;
1
~i R2) este:
" I,
IT v,c-Vo,-VD, 20V-1,4V 93mA __ )
..

R, +R, zoon
V8 t =Vcc-IrR 1 =20V-(93mA)(100!1)=10,7V

Vee Vee (b) T2 in conducjie Ja semnal maxim de ie~ire

+20V +20V

FIGURA 7-25

10V

' 'j

o.L.-"t:========'t-- v"
10V ' '
v..
(c) Dreapta de sarcina in c.a. pentru fiecare tranzistor

(a) (b)
funcfionarii in contrafimp Ia semnal maxim.
 390 Amplificatoare de putere Amplificatoare in contratimp in clasele 8 ~i AB 391

Pe alternan}a negativii a semnalului de intrare, tensiunea din emitorullui T2 trece de Exerclpu compfementar Calculali valorile maxime de varf pentru tensiunea ~i curentul de
r - la valoarea sa de PSF, de Vcc/2, pana tn apropiere de zero, furniz.nd o tensiune de vfuf ie~ire ale circuitului din fig. 7-27, dadi Vee scade la 15 V ~i rezistenta de sarcina are 16 n.
' I negativii aproximativ egala cu VCE(PSF)" La randul sau; curentul prin T2 trece de Ia zer.o la
'u '
o valoare apropiatii de cea de satura}ie, caIn fig. 7-26(b). Puterea mallma de le~lre Am aratat di valoarea de viirf maxima a curentului de ie~ire
Referindu-ne la functionarea pe dreapta de sarcina in c.a., Vet ale ambelor tranzistoare este aproximativ egaHi cu lc(satJ' iar tensiunea de ie~ire de v&rf maximA este aproximativ
se deplaseaza din apropierea valorii Vcc/2 panii in jurullui zero, iar curentul trece de Ia egala. cu VCE(PSF)" Prin unnare, valoarea maxima a p,uterii medii de ie~ire este:
zero la Ic(satJ' cum se vede tn fi~. 7-26(c). Deoarece tens~unea de varf pe fiecare tranzistor
este VcE(PSF)' curentul alternativ de colector, de saturape este: pout = VoutMioutf~t>
Deoarece:
010) ~ul(cfJ =: 0,707Voul(~) = 0,707 VCE{PSF)
u I
~i
fntruc.t It= lc ~i curentul de ie~ire este curentul de ernitor, curentul de ie~ire de vftrf
JQUI(t/J = 0, 707 foul(!>) = 0, 707[C(5III}
are tot valoarea VCE(PSF)/R5.
rezulta:
i#3?jiij!i!ij:.
pout =0,5VCE(PSFic(Silt)
Calcula~ valoarea de vat maxima teoretic pentru tensinnea ~i curentul de ie~i.J:e ale
' '
: ) circuituluidin fig. 7-27. fulocuind VCE(PSF) cu Vcc/2, ob!inem:
Vee
+20V ~JI'ii;~(Jiijj.{"''l
, - t. ~llih~,JY(Q:;tc Sil!m 011)

FIGURA 727 Puterea de lntrare in c.c. Puterea de intrare In c.c. este cea furnizata de sursa de tensi-
R, une Vcc ~i are expresia:
1000
' I Pc.c = Vcclcc
I '
' '
u fntrucftt fiecare tranzistor absoarbe curent c.te o semiperioada, curentul va avea
forma unui semnal redresat monoalternanta, cu valoarea medie:
r 1 -!,(Sill)
' ' Icc ---
'' '' Rs
so Deci:
"
'
'
-, I R,
1000
u
Randamentul Unul dintre avantajele amplificatoarelor din clasele B ~i AB fa}a de cele
fl clasa A este randamentul mult mai mare. Acesta compenseaza dificultatea prepolari-
I ' amplificatoarelor in contratimp, tn clasa AB, pentru eliminarea distorsiunilor de
w'
' Rezolvare
Valoarea maxima a tensiunii de ie~ire de vftrf este: f'ra.co:rd<tre. Amintip.-va ca. randamentul este raportul dintre puterea de ie~ire in c.a. ~i pu-
de intrare tn c.c.
Vee 20V
Voot(v) s;VeE(PSF) =--z-=-2-=lOV Foul
T]=-
Pee
Valoarea maxima a curentului de ie~ire de varf este:
:Randamentul maximal amplificatoarelor in clasa B (al celor in clasa AB este ceva mai
VeE(PSF) 10 V se noteaza 11m"" ~i se deduce pornind de Ia ecua~ia (7-11).
loul(v) .= Ic(sat) - - = 1,25V
R5 80
pout = 0,25Vccl,(sat)

i
w
 ! \
l j
392 Amplificatoare de putere Amplificatoare in contratimp in clasele 8 ~i AB 393

R;, = ~,.,.<r; +Rs) = 50(60+80) = 7000

ExerciJIU complemental Calcular puterea maxima de ie~ire 1n c.a. ~i puterea de intrare
jn c.c. pentru circuitul din fig. 7-28, cu Vee= 15 V ~i R5 = 16 0.

sau, procentual:
11ma:.: = 79%
Amintir-va ca randamentul maxim 1n clasa A este de 0,25 (25 %).
RezistenJa de lntrare Configurara 1n contratimp cu simetrie complementara utilizata Ia
amplificatoarele in clasa B/ AB consta, practic, din doua repetoare pe emitor. Prin urmare,
rezisten~a de intrare este cea dedusa pentru repetorul pe emitor, in capitolul 6:
R;n = J3c.a. (r; + RE)
lntrucat RE = R., formula devine:
;ple,memt;ue ale unui amplificator in contratimp a?, beta in c.a .. de 50, iar rezisten}a de
Amplificator in clasa AB cu configuratle Darlington
'In multe cazuri In care se utilizeaza configura~aIn contratirnp, rezisten~a de sarcina
mica. De exemplu, un difuzor de 8 .n este o sarcina uzuala pentru un arnplificator In
conttratimLp 1n clasa AB.
0 consecinta a rezisten~ei de sarcina sdizute poate fi o rezisten~a de intrare destul de
a amplificatorului In contratimp, vazuta carezistenfa de sarcina de etajul pilot
jm:ce<lenLt. In funcp.e 9i de rezisten}a de ie~ire a etajului anterior, rezistenta mica de
a amplificatorului in contratimp poate crea un dezechilibru substantial, ducand
Ia red11cerea semnificativa a ca~tigului In tensiune. De exemplu, dadi tranzistoarele corn-
M
r:
este de 8 n, rezisten}a de intrare (considerand = 5 .0) va fi: i ~
'--_ ..'
R;, =~,.. (r;+R5 )=50(50+80)=6500

Dadl. rezisten~a de colector a amplificatorului pilot este, de pilda, de 1 kQ, rezistenta

intrare a amplificatorului in contratimp reduce valoarea rezisten~ei vazute efectiv in
Calculati puterea maxima de i~ire in c. a ~i puterea de intrare in c. c. pentru amplifi-
:ole>etc>rul amplificatorului pilot (sii presupunem ca este cu emitorul comun) Ia R, =
catorul din fig. 7-28. Detennina~, de asemenea, rezisten~a de intrare considerand p =SO
. '
~lre=-
6~
:.o~,
~ = 1 kQ II 650 0 = 394 0. Aceasta reduce drastic ca~tigulln tenshine a] amplifi- n
'atcirului pilot, deoarece ca~tigul sau este R/r;. '' j

Vee In unele aplicap.i caracterizate prin rezistenta de sarcina midi se poate folosi un u '

+20V contratimp cu tranzistoare ill configurap.e Darlington pentru a marl rezis-

vazuta de amplificatorul pilot ;d a evita astfel reducerea drastica a
7-28 :a~tigu1lui' in tensiune. Dubletul Darlington are, In general, beta in c.a. peste o mie. i .
FIGURA ~~__!
cazul anterior, de exemplu, dad. J3c.a. = 50 pentru fieca.re tranzistor dintr-un dublet
Da1clintgt<>n, beta.totalln c.a. este ~''- = 50 50= 2500. Rezisten)a de intrare cre~te mult,
arata calculele urmatoare.
R;, = ~,.,.(r; + R5 ) = 2500(50+8!1) = 32,5kO
ln fig. 7-29 este prezentat un amplificator 1n contratimp, 1n clasa AB, cu configura)ie
Rs
;?,arclin.gt<m. In circuitul de polarizare sunt necesare patru diode pentru a compensa cele
jonc)iuni baza-emitor ale celor doua dublete Darlington.
r
~--1
i
an
A~nplllfica1tor in contratimp cu etaj pilot in clasa A n
acum, semnalul de intrare fn amplificatoarele in contratimp ln clasele B ~i AB i i
<}ram;mis prin cuplaj capacitiv de Ia sursa de semnalla fiecare dintre cele doua tran- :. J
0 alta varianta este introducerea unui etaj pilot in clasa A, cain fig. 7-30. Dupa
Rezolvare
observa~, acesta este un amplificator cu polarizare prin divizor de tensiune. _
Terlshmile continue de polarizare pentru amplificatorulln contratimp sunt determi-
n
,' Ii
Pentru acest circuit, Ic(sat) a fast calculat In exemplul 7-8, gasindu-se valoarea de L_~
curentul continuu de colector al tranzistorului pilot T3 Cand in baza lui T3 se
P,, 1 = 0,25Vccl<e>,t) = 0,25(20V)(l,25A) = 6,25W un semnal de intrare, curentul rezultat in colectorullui T3 transmite in tensiune

Pc.c.
Vcci,1,. 11 (20V)(1,25A)
7,96W
ditre bazele tranzistoarelor T1 ~i T2, cum observa)i 1n fig. 7-30. Caderile de ten-
alternativii pe rezisten}ele dinamice ale diodelor de polarizare sunt neglijabile, deci n
l ;
L)
n n
--1
' '
 Amp/ificatoare in c/asa C 395
v.rz - nllliJnu~..oatuart:: ue purere

semnalele care ajung in bazele tranzistoarel~r T1 ~i T2 suntyractic ~gale. Argumentul 73 AMPLIFICATOARE IN CLASA C
pentru aceasHi aproximare este faptul di rez1sten~ele dm~m1ce. ale dJodelor .sun.t foarte
mici in compara}ie cu R1 ~i deci, in practidi, diode~e pot fi ~ons~~era~e scurtc1rcwte pen:
tru semnalul de c.a. Circuitul pilot s-a dovedit a~~ solutie... efic1enta de cuplare a,.llll.l!_~ Amplificatoarele 1n clasa C sunt astfel polarizate incat conduc un interval mull mai
u amplificator in cotltratimp cu circuitul de preamphficare ceil precede. mic de 180". Ele au Ins a randamentul mai mare decat amplificatoarele din oricare
dintre clasele A, B ~i AB, adica 1n funcjionare 1n clasa C, puterea obpnuta Ia ie~ire este
FIGURA 7-29 Vee
;; mai mare. Dar, din cauza ca fonna de undil de Ia ie~ire este putemic distorsio'hatil,
' . Amplificator in contrafimp, in clasa AB, .aplicajiile amplificatoarelor 1n clasa Csunt limitate, in mod nonnal, Ia amplificatoarele
\,..J
cu configura{ie Darlington.
de acord pentru frecvente radio (RF), cum vep aft a din sectiunea de fata.
parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
._; I
Sa explicap ~i sa analizati funcponarea amplificatoarelor in clasa C.
1> Sii explicap functionarea ill clasa C
i i ... sa comentati disiparea puterii tnclasa c
'
' '
'
... sa descrie~i functionarea la rezonanta
L.o
1> Sii calculati puterea maxima de ie9ire
.' i ' 1> Sii calculap randamentul
i'
w
. )lo SB. explicati polarizarea cu circUit de axare la amplificatorul in clasa C

Prlnclphd de funcflonare in clasa C

w
'
Principiul funcponiirii in clasa C este prezentat ill fig. 7-31. !n fig. 7-32(ar apare un
iunpliJ1cator In clasa C cu emitorul comun ~i sarcina rezistiva. Polarizarea lui se face sub
r --, blocare, de lao sursa de tensiune negativa, V88 . Tensiunea alternativa furnizata
\ ; ae :;ursa <>e.:senrrmuare valoarea de v.rf pupn mai mare decat V58 + VBE' astfel ca tensiunea
u sa depa?easd potenJialul de bariecl al joncp.unii bazii-emitor pentru un scurt
timE:, in jurul valorii de v.rf corespunzatoare fiedirei perioade, cum ilustreaza
. In acest scurt intervat tranzistorul conduce. Daca. se utilizeaza futreaga
i i tn c.a., caIn fig. 7-32(c), teoretic, curentul de colector maxim este, cu
'--' P!'!lldina,~e, lccsatY iar tensiunea m.inimii ~ colector este aproximativ egaUi cu V CE(sat)'

i:

:
C\ C\ vr-7
o-L._,__v__,.l---' ~-ov"' ol i
u de func{ionare a! amp!ificatoru/ui (neinversor) in cfasa c~
SECTIUNEA 7-21NTREBARI RECAPITULATJVE
' 1. Unde este /oca/izat PSF Ia amplificatoarele din cia sa B? ',Pu1te1rea dislpata
LJ 2. Care este cauza distorsiunilor de racordare? tranzistor .funcpon.nd in clasa C disipa pupna putere deoarece conduce numai o
3. Cat este randamentul maxim a/ amplificatoare/or in contratimp in cia sa B? parte din perioada semnalului de intrare. Figura 7-33(a) mfap~eazii impulsuriie ce
''
' 4. Explica(i scopul rea/izarii configura(iei in contratimp in clasa B. curentul de colector. Intervalul de timp dintre impulsuri este egal cu perioada
5. Prin ce se deosebe~te un amplificator in c/asa AB de unul in cia sa B? )1~~~~~:e:~,~~~': de intrare (T). Pentru a evita calculele complicate vom considera ca.
!P. ce formeaza curentul ~i tensiunea de colector sunt, cu aproximaf:ie, ideale,
 !'

Amplificatoare in clasa C 397 I

396 Amplificatoare de putere !

+Vee -~
Tranzistorul conduce cand V~n

Rc
depae9te Vea +VsE
v. L:P /\\ !!\ $
I,

o~~v'Vo
l ~
v"' I
I I I
I
I
Vee
..,.,, Vu
Vce(sat) --- -------
0
I, ll:npuls.urile curentului de colectOr (b) Formele de unda teoretice in clasa C
0_ __.E:!i!L----

(a) Schema de principiu a amplificatorului in clasa C (b) Forme!e de unda ale tensiunii de intrare
9i curentului de ie9ire Formele de unda in clasa C.
'. j
lc
ii#3#MQII!QiM
. La intrarea unui amplificator in clasa C se a plica un semnal de 200 kHz. Tranzistorul
. conduce dite 1 ).LS., iar amplificatorul utilizeaza dreapta de sarcina in proporpe de 100%.
Daca JC(sat) = 100 rnA ~i VCE(sat) = 0,2 v, care este puterea disipaUi medie?
I, Rezolvare
Perioada este:
Vee
1
0 T --"---- ~s~s
200kHz
I
v" Vee Deci:

Po(mod{ lc~ND )vcE("o,Jq,.t) ~ (0,2)(0,2 V)(100mA) ~ 4mW

.(c) FuncJionarea pe dreapta de sarcina
~

FIGURA 7-32 ' .

ExerciJiU compfementar Dacii frecvenra scade de Ia 200 kHz Ia 150 kHz, care va fi pu-
Principiu/ de tuncfionare in clasa C. disipatii med.ie?
avand liitimea egalii cu intervalul de timp in care tranzistorul conduce, cain fig. 7-33(b).
Cu aceasta simplificare, amplitudinea maxima a curentul~i este lqsat): iar ampli~udine~ ,
minima a tensiunii este .v~E(sat)' in in~e..rvalulln care t:_anZistor~I ~este .m conducpe, daca .
Functionarea Ia rezonanta
excursia semnalului de 1e~are acopera mtreaga dreapta de- sarcma. Pnn urmare, puterea fnfrucitt tensiunea din colecto; (de ie~ire) nu este o reproducere a celei de intrare,
disipaUi in interv~ul in care tranzistorul conduce se poate calcula astfel:

~
:~~;:~~~~~!~:ill: clasa C cu sarcina rezistiva nu pot fi utilizate In aplicapi liniare. Este

il
unui amplificator in clasa C impreuna cu un circuit rezonant paralel
PD(cond) = VCE{Mt/C(sat) in fig. 7-34(a). Frecventa de rezonanta a circuitului oscilant se determina din
Tranzistorul este in conduc~ie un timp scurt, tcoND' tn restul perioadei semnalului . ~ 1/(2nJLE). Impulsul de curent c~ apare colector in fiecare perioadii a
intrare fiind blocat. Prin urmare, presupunand di. se utilizeaza lntreaga dreapHi sernn;alu1ui de intrare amorseaza ~i lntrefine oscilatiile circuitului rezonant, a~a !neat la
cina, media puterii disipate lntr-o perioada este: ' rezu1tii o tensiune sinusoidala, cain fig. 7-34(b).
Condensatorul se incarca din impulsurile de curent pS.na la aproximativ +V CC' cum
leoNe
pD(med) = ( T )R D(cond) = (lcoNO
T )v: [
CE{sat) C(~~t)
observa in fig. 7-35(a). Dupii terminarea impulsului, condensatorul se descarcii rapid,
'~rn~::t;~~f bobinei energia. cand condensatorul l~i fnceteaza descarcarea, campul
n al bobinei cade brusc :]i c lncepe sa se incarce iara~i rapid, pana aproape de
aceasta cu polaritatea inversata. Intervalul de timp de pana aid constHuie o
:erriip,eri<oaclit de oscila~ie, cum-ilustreazii fig. 7-35(b) ~i (c). fn continuare, condensatorul
descardi din nou, duc.nd la cre~terea campului magnetic al bobinei. La rS.ndul ei.,
 i, 'I. .,._..., - '"''!-''"'" .. """"''"' U<;; J.IU~CIC Amplificatoare in clasa C 399

- i. '
bobina reincardi rapid condensatorul pana la a valoare de v.rf putin mai mica decat
precedenta, din cauza pierderilor de energie fn rezistenta tnfa~uriirii. In acest mod se '
tncheie o perioada, cum se observa tn fig. 7-35(d) ~i (e). Tensiunea de ie~ire v~rf Ia varf
este deci aproximativ egala cu 2VCC'
in succesiunea perioadelor de oscilape, arnplit.udinea atinsa in fiecare perioada va fi
pupn mai midi dec.t cea din perioada precedenta din cau_za pierderilor de-energie in re~
zistepta circuitului oscilant,-ca in fig. 7-36(a), oscilapile urm.nd sa dispadi Ia un mome11t
dat. Insa impulsurile urmatoare din curentul de colector alimenteaza cu energie circui~ul
oscilant, intrefinS.nd o amplitudine de oscilaFe Constanta.
C~nd circuitul oscilant este acordat pe frecventa semnalului de intrare (fundamen-
i ; taHi), aportul de energie se realizeaza in fi~care perioada a tensiunii de oscila}ie, Vt' c~.rn
w. fig. 7-36(b). Cand circuitul oscilant este acordat pe armonica a doua a semnalului de.
intrare, aportul de energie are Joe o data Ia doua perioade, caIn fig. 7-36(c).ln acest cai, (a) Gand tra~zistorul conduce, C se inca rca pfma Ia +Vcc pe valoarea de vart a semnalului de intrare.
amplificatorul In clasa C luncfioneaza ca multiplicator de frecventa (x2). Prin acordarea +Vee
circuitului rezonant pe armonice de ordin superior se realizeaza multiplicarea cu factori +Vee
L,.i
. .
mar man. --.\1
.~ '(]

I +Vee

r.i
i.,..;' 0
!11
f j L----jr-~>-f,f,o -Vee 11
c,
I, --~'------' '------' ' - - - Tranzistorul se blocheaza
(echivalent unei intreruperi)
1
R, 'I
'
I c se descarca pana Ia o v. (c) Cse reincarca din Lcu polaritate opusa.
I

+Vee

(a) Schema de principiu {b) Formele de-und8 de Ia ie~ire j , .. ,+Vee

+ + I .\
FIGURA 7-34 I \

,/ 1
r' Q I l
Amplificator acordat in clasa C.
' ' I
I

-Vee./ -,c(
Puterea maxima de ie~ire Tranzistoru/ ramane blocat Tranzi:;Joruleste blocat, urmand sa
Avnd in vedere di tensiunea ob}inuta in circuital oscilant are valoarea vArfla intre in conduc!ie pentru a iniftaliza
un nou ciclu '
aproximativ 2VCC' puterea maxima de ie~ire poate fi exprimata astfel:
(e) C se reincarca din L
' ; p = V',t (0, 707Vcc )'
'
out R, Rc
',_J'
 400 Amplificatoare de putere Amplificatoare in clasa C 401

I!M&!RiiitiiM
'! (\f\f\o
V,OV\JV C7
Amplificatorulin clasa C din exemplul 7-10 are Vee de 24 V, iar R, este de 100
Calculati randamentul.
n.

Rezolvare
Din exemplul7-10 ~tim ca Pocmod) = 4 mW.
(a) Oscilaiii!e se amortizeaza (scad) progresiv din cauza pierderilor de energie. Viteza de amortizare depinde de
p t = O,SV~c _ 0,5(24 V)
randamentul circuitului oscilant. 2
Z,SSW
'" R, 1000 L__ J
/, 0 . Deci:
p 2,88W -,
1l ::::: . out 0,999
Po11t + PD(med) 2,88W+4mW
sau:
~x100%=99,9%

Exerc!pu complemental Cum se modifica randamentul amplificatorului dadi R, cre~te?

(b) Osdlati'lle pe frecventa fundamentalS pot fi intre!inute de catre impulsuri!e inguste ale curentu!u't de colector. r,
Polarizarea cu circuit de axare a ampliflcatoarelor in dasa C ' ' ,

L 1

Figura 7-37 prezinta un amplificatorin clasa C av&nd in baza un circuit de axare. Jonc-
p.unea baz8.-emitor joaca rolul unei diode. Cand semnalul de intrare cre~te peste zeroJ con-
densatorul C1 se incarca pana la valoarea de varf, cu polaritatea indicata in fig. 7-38(a). Ca
Urmare, tensiunea medie din baza ajunge, cu aproximap.e, Ia valoarea - VP.ln aceste con-
difii, tranzistorul di.mftne blocat, cu exceptia scurtelor intervale de timp ca.ild tensiunea de
inhare ia valoarea de varf, determin.nd intrarea tranzistorului :in conductie. Pentru sta-
bilirea unei tensiuni de polarizare adecvate, constanta de timp a circ~tului de axare, R 1C1,
trebuie sii fie mult mai mare decii.t perioada semnaiului de intrare. In fig. 7-38(b) ... (f) este
ilustrata detaliat funcponarea circuitului de axare pentru polarizare. In intervalul de timp
pana la atingerea vfu'fului pozitiv al semnalului de intrare (intre t 0 ~i t1), condensatorul se n
(c) Oscilatie pe armonica a doua a frecven!ei. incardi, prin dioda baza-emitor, pana la V - 0,7 V, cum arata: fig. (b). Intre t 1 ~i t2, din J

fig. (c), condensatorul se descardi foarte p&pn, din cauza constantei marl de timp, RC.
l;
FIGURA 7c36 Deci condensatorul rarnane incarcat !a pupn sub VP- 0,7 V. .
Oscilafiile din circuituf rezonant. V, este tensiunea fa bomele circuilului.
+
R este rezistenta paralel echivalent5. a circuitului oscilant din colector, inglobflnd
rezisten~a bobinei ~i rezistenta de sarcina, conectate in paralel. Are, de obicei, o valoare -,
midi. Puterea totaHi cu care trebuie alimentat amplificatorul este:
'..__)
PT = paul + pD(med)
Prin urmare, randamentul este:

(7-15)

-.
Dadi Pout Po(mod)' randamentulin clasa C se apropie foarte mult de 1 (100%). '
!' 1-
\---''
 ":::V~ - /"\III ... Uli'-'<1\VCII'C Ut.: fiU~t:I'C
Depanare 403
+Vee

Jonc~unea
baz3-emitor ' )
L
J .. Tn aceasta secjiune vom prezenta un exemplu de depistare a unei componente defecte
+ - Ainlfr.11n cin:uit Circuitul este un amplificatorin clasa A, a carui tensiune de ie~ire este
v,7"\ 1\ viztlalil:af:ii pe un osciloscop. Yom examina cateva forme de unda incorecte, ob~nute Ia
_:, ____ S>/V Mjv, ~~ vom trece 1n revista defectele cele mai probabile.
T conduce T conduce OJ'! Ro
0,7V ( \
I ..f
1 S
parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
-v, V V Sa depanaJ:i amplificatoare de putere
(a) (b)
I> Sa depistaji diverse defecte ale ampiificatoareior in clasa A

.Dupa cum arata fig. 7w39, un amplificator de putere In clasa A trebuie sa aiba 1a ieire
forma de unda sinusoidaHi dadi 1a intrarea lui se aplidi un semnal sinusoidal. sa tre-
acum in re~sta cateva forme de unda de ieiire incorecte 9i cauzele lor cele mai pro-
Ecranul de osciloscop din fig. 7-40(a) afi~eazii un nivei ai componentei continue
r1 tensiunea sursei de alirrientare cu c. c., indic.nd di tranzistorul este blocat. Exista
i ~ cauze probabile pentru aparipa unei asemenea tensiuni: (1) una dintre joncj:iunile
0 (c) (d) ale tranzistorului este i'ntrerupta; (2) R4 este intrerupt, provoc.nd disparitia curentilor

-il--00-
colector 9i de em.itor. ' '

' 'i Baza

\ ~
w Ro

!l
LJ (e) (Q
FIGURA 7-38
c1 Funcjionarea circuitu/ui de axare pentru polarizare.
u .Yntrudit valoarea componentei continue a semnalului de intrare este zero (pe armii-
tura pozitiv8. a lui C ), tensiunea continua din baza (pe arm8.tura negativa a lui C1) es~~
I J pupn mai pozitivii d~cat -(Vp- 0,7 V), cu~ aratiifig. 7-38~d), In fi~. 7-38~e) ~e vede cu.qt
i, \
condensatorul transmite semnalul alternativ de mtrare catre baza, a9a meat tensmnea
w din baza tranzistorului este fermata din semnalul altem'!tiv de. i~trare axat p_e o comi:o- ~ov
nentii continua pup.n mai pozitivii decat -(Vp - O?
V). In v':cmatatea vaiorilor de varf
(c)
pozitive ale tensiunii de intrare, tensiunea dm baza ~re~te p~tu~ peste 0,7 ~ (d)
intrarea in conductie a tranzistorului pentru scurt timp, ca-m fig. 7-38().
SECJIUNEA 7-3lNTREBIIRI RECAPITULATIVE
variante incorecte ale tensiunii de ieire a amplificatorufui din fig. 7~39, vizualizate pe osciloscop.
Ir:. 1. in ce punct se polarizeaza, in mod normal, amplificatoarele in clasa C?
~ 2. Ce rol are circuitul acordat dinlrun amplificator in cia sa C? ln fig. 7-40(b), niveiul componentei continue din colector este aproximativ egal cu
3. Un amplificator in clasa C disipii o putere de 100 mW Ia o putere de iejire de I W. Care este ileolSi;uncea continua din ernitor. Cele douii cauze probabile ale acestui defect sunt: (1) intre
randamentullui?
 404 Amplificatoare de putere Aplicatie practica 405
.-.
colectorul ~i emitOrul tranzistorului exisHi' un scurtcircuit; (2) R2 este intrerupt, pola-'
__ ~
:,
rizfuld tranzistorul pentru func~ionare fn saturap.e.ln al doilea caz, tranzistorul ar putea
ie~i din satura~ie pentru varfurile negative ale unui Semnal de intrare suficient de mare,
la ie~ire rezultand impulsuri inguste.
ln fig. 7-40(c), forma de unda de ie~ire, de pe ecranul osciloscopulul arata di tranzistorul
este blocat, cu excepp.a unui scurt interval din perioada _sepmalului de intrare. Cauzele
posibile sunt: (1) PSF a alunecat spre extremitatea inferioara a dreptei de sarcina din cauza
ie~irii b~te din limitele de toleranta a unula dintre rezistoare; (2) R1 s-a tntrerupt ~i
tranzistorul este blocat din cauza polarizarii.qOscilograma arata ca semnalul de intrare este
sufident de puternic pentru a debloca tranzistorul pentru scurte intervale de timp.
Forma de unda de ie~ire din fig. 7-40 (d) arata ca tranzistorul este saturat, cu exceptia
unui scurt interval din perioada semnalului de _intr~re. ~i in. acest caz es~e posibil ca.
sa
schimbarea brusdi a valorii unui rezistor fi prod us deplasarea PSF dltre regiunea de
saturatie sau ca ~ sa se fi intrerupt, polariz.nd tranzistorul pentru func~ionare in satu-
ratie, iar semnalul de intrare poate compensa tensiunea de polarizare dear pentru o midi FIGURA 7-41
parte din perimida. Schema bloc de pn'ncipiu a sistemului de ampfificare audio.

SECTIUNEA 7-41NTREBARI RECAPITULATIVE ln locul aplicarli semnalului de Ia preamplifica- Vee

1. Ce defect credeti ca ve\i gasi cand constatati ca ambele varfuri ale formei de unda de Ia tor in baza fiedirui tranzistor, utilizfmdu-se douii +12V
ie~ire sunt limitate? condensatoare de cuplaj, s-a preferat cuplarea
2. Care este defectul eel mai probabil al amplificatorului din fig. 7-39, daca se constatii o capadtivii a ie~irii preamplificatorului cu mijlocul
scadere drastica a cajligului? laturii ce conpne diodele de polarizare. lntrucat
diodele sunt polarizate direct, tensiunea semnalului
Se regase~te fiirii deosebire tn bazele tranzistoarelor
T1 ~i T3 Se folosesc tranzistoare in conexiune
Darl}ngton deoarece au beta mare ~i pot realiza o
7-5 APLICATIE PRACTICA buna adaptare de impedan~a cu preamplificatorul,
~

' !
' evit.ndu-se astfel sciiderea ca~tigului in tensiune.
Fiecare dublet Darlington este introdus intr-a
Tn cadrul aplicatiei practice din capitolul 6 vi s-a Tncredintat responsabilitatea realizarii singuni capsula, care are aspectul unei capsule cu
unui sistem de amplificare audio pentru spapi largi ~i a~ finalizat circuitul preamplifica un ~ingur tranzistor. Aceste capsule se monteaza pe
torului audio. Tn faza curenta a proiectului vep finaliza ~i circuitul amplificatorului de . radtator pentru a se preveni indilzirea excesiva ~i
putere, iar apoi ve~ asambla 1htregul sistem, adaugand sursa de alimentare. Va fi reducerea valorii maxime a puterii disipate.
nevoie sa aplicap cuno~intele acumulate din capitolul de fata. Radiatoarele au diverse forme. In cazul de fatii, ele
au forma unor suporturi metalice, cu aripioare de
convec~ie, fixate pe cartela cu circuitul imprirnat.
Slsteritul de amplificare audio pentru spatii largi . tranzistoarelor se face astfel lnc.t colec- FiGURA 7-42
. lor sunt in contact termic cu radiatorul, insa Schema circuitulul ampfificatorului
Amintiti-vii din capitolul anterior di sistemul cuprinde un microfon magnetic/ ~.
preamplificator cu doua etaje1 un amplificator de putere ~i un megafan, ca in schema'
din punct de vedere electric sunt izolate de acesta
prin intermediul unor gamituri de mica.
de putere. ..
~ J
bloc din fig. 7-41. Obiectivul principal din momentul acesta este cartela cu circuitt;! .
amplificatorului de putere. Analiza circuitulul amplificatorului de putere
Principiul delunc!Ionare Schema amplificatorului de putere ln este
Utilizar fragmentul de foaie de catalog din fig. 7-43.
tata in fig. 7-42. Circuitul este un amplificator in clasa AB, realizat cu LJ
tere tn-conexiune Darlington. In circuit sunt adaugate alte doua configuratii Calculat~ rezisten~a minima de intrare a amplificatorului in contratimp.
cu tranzistoare de acela~i tip, ale carer jonctiuni bazii-emitor sunt incluse in dr.cuitul Calculatt valoarea maxima a cfi~tigului tn tensiune total a! ansamblului preamplifi-
polarizare in scopul compensarii termice a caracteristicilor. - cator + amplificator, atunci c.nd sunt conectate impreunii.
 Aplicatie practica 407

~ Verificar ca nu cumva limita de putere a fiedirui tranzistor din amplificatorultn TJUIW!TIIAR.E COMPUIIEKT.W: CU SI.JCIU,DEPUTEIIE Mal If, CU CAnUlA Of PlA$TIC Darllnvton
I .mpH!
contratimp sa fie depa~ita in condi)ii de semnal maxim. dntlnale ampltricatomlot d1uz ge111111 ;~or Janie d1 ccmut.Pr T,..nzlallllof eompl~.n~~nll ...
~Ugul nwdm In c.c. depule ... C\Ialllclll
t 'I l'lfl:- 2500 {llploJ '- lc ~ ~.a ~c.. a.ao-1oo v
Cartela cu clrcultullmprlmat twklnu d1 Juspntte ~oleoNtnitllr b. 100 mk.c.. "W
'u '

.=-_/
Ve~Oj""l .&OVc.c..(mlll.)-2/151)((1,2/l~l ~-2Hf0.15
Verificar conformitatea cu schema a cartelei cu circuitlil imprimat din fig. 7-44. Una 8!1Vc..c.. (mln.)-2N6041, 2N60(4

~
1~00,."
'

L
. dintre conexiuni este realizatii pe spatele cart_elei,lntr~ cele doua orificii libere. In ele
se introduc capetele unui conductor.
Marcap. pe de.Senul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor,
intrarile ~i ie~irile.
, nnumu mlnlml coii!Hmllor

,
y~
.. ,_,,...=
. ,...
b. saltrnll

2,0 Y~.c.. {mu.) II~. 3,0 k.c.. -2116042.2Nii045

~;gnsUIIt!it"'OIIol!tlcJ.cur!llstoareh:oroonlfde~ajonctlunilb.u:HmlbJr
=----.1
2,0 Vc:.c.. (rmx.) II ~ .. 4,0 ~.c..- 2N6040, 41, 2N60-C3,

.
1
f.;;.
...

..~~ ...........
....,. =:::
r -,
! ; Metoda de testare
un~o 2HIU1
a"' """ '"'"
211B~2
- =---
w ElaboraF un set de instruc}iuni conform ciiruia sa se faca testarea ln etape a bunei Mirlm 1 ..... .......
"""" MJES041
M.IE!OU IIJEIII-45 UnH.
==~
a ... - -

funcp.oniiri, la frecventa de 5kHz, a cartelei cu circuitul amplificatorului de putere, " 100100 v

folosind punctele de miisura (cercule}ele numerotate) indicate, Ia bancul de testare

"
5,0
vc.c..
v~

!' '
.......
Au.
prezentat in fig. 7-45. Un generator de funcp.i constituie sursa de sem11al. ' "'"
'w Precizap. valorile tensiunilor pentru toate miisuriitorile ce urmeazii a .fi efectuate. In- Cur.,ttlldl~ 120

' ....,
PllllrtlloiJU. dl!lpatl. PI dtspollllv b. T~ 25'"C 75
tocmiti o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale com- Corti:We Qle 25'C Cll 0,., wrc
dlslpall PI d!Jpoztllv '- t, 25'"C
' 1 ponentelor. l'uterllllgta~J
' "
0.0175. W/'0
l! Combinap. metoda de testare a .amplificatorului de putere cu metoda elaborata, in r.. r,. ~ ... t150

cadrul capitolului 6, pentru testarea preamplificatorului ~ cu cea aferenta cartelei

CARACTEIIJSTICI El.[CTAICE IT. 25'C {~ liPSAALTEI MENTIUNl
cu drcuitul sursei de alimentare, rezultatul fiind o metoda de testare a lntregului
sistem. Aspectlil fizic al sistemului este prezentat in fig. 7-46. (:4Uaul In c.c.
Mill mil

(" 4,0 k.t., Vet: 4,0 Vc.c.) 2N6G40. 40, 2NG043, , MJE6043, 44
..
Slmbol Minim Mulm Unll
-
Verificar corectitudinea interconectarii prin cabluri din fig. 7-46 ~i desenali schema
completii a sistemului.
(lc 3,0 Ac.c~ V~ ..- 4,0 Vc..c.) 2N6042, 2NSG45, MJE5045
. G~.a.oAc.c., Va: 4,0 Vc.c.i Toate H uri!~
""
1000
100
20.000
20.000
-
Tens/unea dt ulura(le colotfor-emllor Vtrl"'' W.c.
Depanarea {~ .. 4,0 Ac.c., 11 1 6 mAc.c.) 2N5tl40, 40, 2116043, 44, MJC6043, 44 - 2.0
Oc3.0Ac.r.,l,12 mAc.c.) 2N~2, 2NW45, MJE6045 - 2,0
Doua cartele prototip au avut probleme. Tinfl.nd seama de succesiu~ea masuratorilor ir. 8.0Al:.c. I 80 mAc.c.i Toate HPU1il1
. Tenslunaades,aJura~ebm..mucr
- 4,0
Vt.c
v~~
de Ia bancul de testare, stabilip defectlil eel mai probabil pentru fiecare cartela din fig. 7-47. : -O,.aoAc..c~r .. aomAc.c.l - 4,5
Cerculetele numerotate desemneaza conexiunile cu punctele de miisurii de pe cartelii. T~~nslunea bmemltor In conduc!le v.l"'~ vc.~.
n 40Ac..c. v. 4,0Vc.e; -
"
' '
CARACTERJSTICI OINAMICE

~Hgul Tn curent Ia 1emnal mlc

I ~3.0Ac.~.. V 4.0Vc.c.,f=I.OMH:
Mlrlmu
..
Slmbal
,
Minim

40
M11Jm

-
U~ll.
FIGURA 7-43
Fragment de foaie de catalog
pentru tranzistoare/e com-
Clpacltitaa dt re,ill
(V~ ~ 10Vc..c., J! ~ 0, I t,OMHz) 2N60401ZN6042, MJC6040 ' - 300
pF .
plementare in conexiune
CIJUgul In curentra semnaJ rnlc
2N6043t.!N6045 MJE6043JMJE61l45

I 3PAc.t. Va4.0Vt.e.,fl Ollit/

.. 300
- 200

-
-
Darlington 2N6040 (npn)
i 2N6043 (pnp} .
i i
.._;
of-h.
Tc
01-- h
r--..
c
" "'- ~
'1
i -, 0
!'--.
~
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 i 10 20 50 100 200
T, temperatura {"C) f. frecven!a (kHz)
 i ,
:__ j

408 Amplificatoare de putere Aplicatie practica 409 n

' I
'~1 '
FiGURA 7-46
Sistemul compfet de ampfificare audio pentru
c spa{ii largi, inainte de infroducerea in carcasa. n
! I,

L__j

!BCE
'
-.
L. l
(

,..,
FIGURA 744
Carte/a cu circuitul imprimat al amplificatorului de putere i configura{ia pinilor tranzistoarelor.

. i
~~ __}

Documentul final
In final, tntocrniF un document asupra cartelei ce contine circuitul amplificatorului de .'
'
I
putere, tn care sa prezentati urmatoarele aspecte:
" 1. Descrierea fizidi a drcuitelor.
2. Prezentarea modului de funcFonare al circuitelor.
+1_2 V de Ia sursa de alimentare 3. Lista caracterlsticilor.
le~ire sinusoidala de Ia 4. Lista componentelor cu codurile lor, dadi este posibil.
generatorul de funcfii 5. Lista problemelor 1ntillnite Ia cele douii cartele cu circuite defecte. -,
Masa sursei de ?limentare : I
;!_ 6. Descrierea detaliata a modului in care ati identificat problema pentru fiecare carteHi
cu circuitul defect.

FIGURA 7-45
Bancu/ de testare pentru carle/a amp/ificatorului de putere. r
j l
 .,...,u r\IHJJIIII\.dlVdlt: Ut:: IJUlt::re Formule de baza 411
I

'c.. I'
Amplificatoarele ln clasa C lucreaza tn regiunea liniara numai pe un scurt interval
din perioada semnalului de intrare.
r, Amplificatoarele 1n clasa C se polarizeazii sub limita de blocare.
I :
' ' in mod normal, amplificatoarele in clasa C functioneaza ca amplifiCatoare acordate
1 i
pentru ca semnalul de ie~ire sa fie sinusoidal.
' 1
Randamentul maximal amplificatoarelor in clasa C este mai mare dedit a! amplifi-
catoarelor in arlee alta clasii. Puterea disipata fiind red usa ~i puterea de ie~ire - mare,
i
;._: randamentullor se apropie de 100%.

r
L-l
Termenii urmatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfa~itul car!ii.
Contratimp (In) Amplificatorin clasa B cu douii tranzistoare, fiecare dintre ele fiind
v)'
in stare de. conducp.e cate o semiperioada.
Distorsiuni de racordare Distorsiuni caracteristice semnalului de ie~ire al amplifica-
toarelor in clasa Bin contratimp la limita de trecere a tranzistoarelor din starea de
blocare in cea de conducp.e.
Semnal mare Un semnal care se suprapune pe o porp.une semnifica_tiva a dreptei de
+12 V de Ia sursa de alimentare sarcina in c. a. a unui amplificator.
leire sinusoida!a de Ia Tranzistoare complementare Doua tranzistoare, unul npn ~i cel8.lalt pnp, cu caracte-
generatorul de funcpi
ristici similare.
Masa sursei de alimentare

u
i
FIGURA 7-47
Rezultafele testBrii a doua cartele cu circuitele defecte.
FORMULE. DE BAZA
Ampllflcatoare de semnal mare in dasa A
RE.ZUMATUL CAPITOLULUI (71) Curentul de saturatie :,
Amplificatoarele in clasa A lucreaza nurnai in regiunea liniara a graficului carBc-
; 1
teristicilor tranzistorului. Tranzistorul conduce pe intregul interval, de 360, al perioadei
de intrare.
(7Z! vct(blocar~) = v CE(PSF) + IqPSF)Rc Tensiunea de blocare
(73) = PSF central
i.J In clasa A, PSF trebuie centrat pe dreapta de sarcina pentru ob~inerea excursiei VCE(PSF) IC(PSF)R,

maxime a sernnalului de ie~ire. A = R, Ca~tigul in tensiune

Randamentul maxim a! amplificatoarelor 1n clasa A este de 25%. ' r;
Amplificatoarele in clasa B lucreaza in regiunea liniarii jumiitate din perioada sem-
=Pee(~; J
i I
u nalului de intrare (180), iar in cealaltii jurn8.tate se aflii In blocare. (75) Ca~tigul in putere
A,
Pentru funcjionare in clasa B, PSF se situeazii Ia limita de blocare.
La amplificatoarele fn clasa B se alege, de regulii, configurap.a in contratimp pentru ,.,
(76) PD(PSF) = IC(PSF) vCE(PSF) Puterea in PSF
ca semnalul de iere sa-l reprodudi fidel pe eel de intrare. 07) pout= 0,5VCE(PSF/C(PSFJ Puterea de ie~ire (cu PSF central)
L
Randamentul maxim a! amplificatoarelor in clasa B este de 79%. (78) Randamentul maxim
11milll = 0, 25
Amplificatoarele in clasa AB sunt po!arizate pupn deasupra limitei de blocare '.
functioneaza in regiunea liniara pentru pu!in mai mult de jumiitate din perioada sem- (79) Puterea maxima fu sarcina
na!ului de intrare.
Clasa AB elimina distorsiunile de racordare caracteristice- clasei B nernodificate.
412 Amplificatoare de putere Probleme elementare 413
"
i \
Amplificatoare In contratimp In clasele B ~I AB 9. Tensiunea de PSF din emitoarele unui amplificator in contratimp in clasa B .este de ;__j

10 V. Dadi R, este de 50 Q, valoarea l,(t) este de:

(7-10) I = VCE(PS~ Curentul de satura~ie
cr.~~~,, Rs (a) 5 rnA (b) 0,2 A {c) 2 rnA (d) 20 rnA
10~ Puterea de ie~iire a ai!lPlificatorului de la intrebarea 9, in conditii de semnal
(711) paul = 0,25 Vcclc(sal) Puterea de ie~ire maxim, este de:
(712) ~m~ =0,79 Randamentul maXim {a) 0,5 W (b) 0,1 W {c) 1 W {fl) 5 W
11. Puterea disipaHi de un amplificator in clasa C este, in mod normal: n
I '
(7-13) R,, = [3,,,, (r,' + R5 ) Rezistenta de intrare
(a) foarte midi (b) foarte mare
Ampllflcatoare in clasa C {c) aceea~i ca pentru clasa B {d) aceea~i ca pentru clasa A
12. Randamentul amplificatoarelorln clasa C este:
(714) P,,, Puterea de ie~ire {a) mai mic decat ln clasa A (b) mai mic dedit ln clasa B
.,. {c) mai mic decat 1n clasa AB (d) mai mare dedit ln clasele A, B sau AB
(7-15) ~= ::-p""='''--
pcul + PD{med)
Randamentul ,....,
j I

L J'

PROBLEME ELEMENTARE
TEST DE AUTOEVALUARE Sectlunea 7-1 Ampllflcatoare in clasa A Jl,
l.Dadi. PSF al unui amplificator inversor in clasa A este situat mai aproape de punc- 1. Calculap cu aproximape valorile Iq,.t) ~i VCE(b(om') pentru circuitul din fig. 7-48. __ _)

. tul de saturape dedlt de eel de blocare ~i semnalul sinusoidal de intrare cre~te pro- =
Se considera VCE{sat) 0 V.
gresiv;. limitarea semnalului de ie~ire se va produce mai inti la: 2. Desenap circuitul echivalent.de c.a. a! amplificatorului din fig. 7-48. Calculati va ,, I
(a) viirfurile pozitive (b) viirfurile negative (c) ambele varfuri simultan loarea de saturap.e a curentului de colector cu semnal de intrare.
2. Valoarea de saturatie a curentului altemativ de colector al unui amplificator cu 3. Calcula!i valoarea de blocare a tensiunil colector-emitor pentru circuitul din fig. 7-48.
rezistenta de colector ln c.a. de 3 kn ~i PSF Ia IqPSFJ = 2 rnA ~i VCE(PSFJ = 3V este: Vee
(a) 2 rnA (b) 0 rnA {c) 1 rnA {d) 3 rnA +12V n
i \
3. Valoarea de blocare a tensiunii alternative colector-emitor pentru arnplificatorlll L _J
de Ia lntrebarea 2 este: r FIGURA 7-48 Rc
{a) 9 V (b)3 V {c) 0 V {d) 6 V 4,7 kn c,
4. Valoarea maxima, var la varf, a tensiunii din colectorul amplificatorului de Ia "'
! !

intrebarea 2 este: ' '

{a) 3 V (b) 9 V {c) 6 V (d)l8 V
r;
5. Daca un amplificator ln clasa A are = 18 Q ~i R, = 500 Q, cii~tigulln tensiune Ia
R,
semnal mare este:
10kn
{a) 500 (b) 27,8 (c) 43,9 (d) 180
6. Un amplificator ln clasa A are ca~tigul in curent de 75 ~i ca~tigulln tensiune de 50.
Cii~tigul in putere este de: n
: i
{a) 75 (b) 125 {c) 3750 (d) 50 :_ .. !
4. Presupunem ca ~,.,:a! fiecarul tranzistor din fig. 7-49 se mare~te cu 50% din cauza
7. Un amplificator 1n clasa A este polarizat cu PSF centrat Ia VCE(PSFJ = 5 V ~i lqrsF) = cre9terii ten:tperaturii. Cum se modifica tensiunea maxima de ie~ire In fiecare cir-
::: 10 rnA. Puterea maxima ]a ie~ire este de: : cuit?
{a) 25 mW (b) 50 mW {c) 10 mW {d) 37,5 mW 5. Care este valoarea maxima de varf a curentului de colector In fiecare circuit din
8. Tranzistoarele din amplificatoarele In clasa B sunt polarizate: fig. 7-50? Dar valoarea maxima de vfirf a tensiunii de ie;;ire?
{a) 1n blocare (b) ln saturatie 6. Calculap c~tigul in tensiune Ia semnal mare pentru fiecare .circuit din fig. 7-50. Se
{c) Ia mijlocul dreptei de sarcina (d) la limita de blocare r:.
neglijeazii
u
. i
i i
. 7. Detenninap. valoarea eficace maxima a tensiunii de intrare ce poate fi aplicata
fiedirui amplificator din fig. 7-50 fiira ca varfurile tensiunil de ie~ire sa fie limitate.
 414 AmPiiiiCatoare ae putere Probleme elementare 415

+12V +12V Sectiunea 7-2 Arnpliflcatoare in contratimp in clasele 8 ~I AB

10. Ce tensiune continua credefi diva indica fiecare voltm~tru de c. c. din fig. 7-52?
Rc 11. Ca!culati tensiunile continue din baza ~i emitorul tranzistoarelor T1 ~i T2, din fig.
220Q
R., c, 7-53. Aflap. ~i VCE(PSFJ pentru fiecare tranzistor.
R, 15Q 10 ~F
jW 270Q
12. Calcula}i valoarea maxima de vfu'f a tensiunii. de ie~ire )ii curentul de varf prin
R" sarcina pentru circuitul din fig. 7-53.
2Q 13. Calcu!ap. puterea maxima a se!llnalului obtlnut cu amplificatorul!n contratimp in
clasa B din fig. 7-53. Aflati ~i puterea de intrare in c.c.
R" t4. Randamentul unui ainplificator tn contratimp tn clasa B este 0,71, iar puterea de
R2 10n R, intrare in .c.c. este de 16,3 W. Care este puterea de ie~ire 1'n c.a.?
.. \ i
330Q 330Q Rs +30V.
R., 16Q
39Q

(a) P.< = P,.,. = 100 (b) Pao. =Poo. =75

FIGURA 7-49
+12 v +12V ov
WI
r--~ + +
; ~ )!~e Rs
u,
'
an
~
R,
820Q
R,
510Q
R"
Rz
':'
- ':'

Vee
- -=- -
4,7 kQ
' I 75Q +20V
. I

J
(a) P,.< = P,.< = 125 (b) P.o.= Poo. = 120 Pentru Tt 9i Ta:
, r- J3e.c. = f3c.a = 200
i ! FIGURA 7-50 r',=1,5Q
;~ '
8. Determinati valoarea minima a puterii FIGURA 7-51
+24 v
:-1, necesare amplificatorului din fig. 7-51. v.
:I 9. Calculap. puterea maxima a semnalu-
u lui de ie~ire in sarcina ~i randamentul
Rc
560Q
amplificatorului din fig. 7-51, cu un Rs
16Q
rezistor de sarcina de 500 n.

1
R, - -=- -
1kn 15. Un amplificator in contratimp in clasa B are R, de 8 n ~i VCE(PSF) de 12 V. Calculap.
: 1,
R., . C,
u ICC' pc.c. ~i pout' Consider.nd ca. amplificatorul funcponeaza cu semnalul de ie~ire
- 120Q :r10~F
maxim, ce valoare are Vee?
Pc.a= Pc.c.= 90; r;= 10n
~w Amp\ificatoare de putere
II: Probleme de depanare 417 J"\:
~,,
16. Ce valOare eficace a tensiunii de intrare produce excursia maxima a tensiunii +9V +12V
ie~ire in circuitul din fig. 7-54? Se considerii, pentru ca~tigul in tensiun,,e:n~al~~~~e~~'
rului pe emitor, valoarea teoretidi 1, iar valoarea maxima de vArf a t1
lr!
I' ie~ire !? considera egaHi cu V cc/2.
12V
R,
'! Vee c,\ 1kf.l

'~
T,
+24V c, o,
T,
c,
ov "
I !
FiGURA 7-54 c, o,

'"1
Pentru r, ,; T2:

'"1
P~.c. = J3c.a. = 175
T, T,
10 ~F!: R,
~
r'e=Sn Rs Rs : :
an
ov 1kf.l an
- ':'
- -
10C,1F (b)
+24 v +1aV i.. .!
Rs
r, "" son
9,7V
R,
%v c\ 330n
Y;BV
~
Sec~iunea 7-3 Ampllficatoare in clasa C
o,
ov
17. Tranzistorul unui amplificator in clas~ C conduce 10% din perioada semnalului c, o, L._J
intrare. Dadi VCE(sat) = 0,18 V ~i JC(sat) = 25 rnA, care este puterea medie disipatii
semnalul de iesire maxim?
18. Care este frecv'enta de rezonanHi a unui circuit oscilant format din L :;:: 10 mH
C =0,001 J.tF? , . ,
19. Care este valoarea maxima, v.rf la varf, a tensiunii de ie~ire a unui amplificator
clasa C acordat, avand Vee= 12 V?
~i
- ':'
'"1
Tz

- '"1 Rs
an

(d)
10 ~F!: R,
a,3 v 330n
-
Tz

':'
Rs
sn

20. Calculaj:i randamentul amplificatorului in clasa C descris in problema 17 dadi 7-55

= 15 V ~i rezistenta paralel echivalenta a circultului oscilant din colector este de
''IS~ctilun.ea 7-5 Apllca~ie practlca
' ~4. sa pre..~mpunem di s~s~em_ul de amplificare audio pentru spapi largi, a dirui ! \
sche~~ bloc es~e data m fig. 7-41, nu mai func}ioneaza. Constatafi di la ie~irea ~- }
PROBLEME DE DEPANARE a:npli~1ca~orulu1 de pute~e sau ': preamplificatorului nu exista semnal, dar ap veri-
ficat ca nucrofonul funcfwneaza. Care sunt cele doua module in care este eel mai
Sec~lunea 7-4 Depanare probabil sa se gaseasdi defectul? Cum pute}i restr.nge aria de diutare la un sin-
21. Care credep. di ar fi tensiunea pe R5, din fig. 7-54, dad. se lntrerupe C1? gur modul?
22. Un osciloscop conectat Ia bornele rezistorului R5 din fig. 7-54 afi~eaza o ter1siutn1 r:escriep ce se va. obset;': la ie~i.rea amplificatorului in contratimp din fig. 7-42
de ie~ire monoalteman~a. Care poate fi cauza? , candIa mtrarea lm se aplica o tensmne sinusoidalii de 3 V ef. ~i jonctiunea bazii-emi-
23. Identilicafi posibilele defecte, in cazul in care ele existii, ale fiedirui circuit din tor a tranzistorului 2N6043 este 1ntrerupta. '
7-55, ghidandu-va dupa valorile tensiunilor continue inscrise pe figudi.. 26. ~escriefi ce se va observa Ia ie~irea drcuitului din fig. 7-42 cu acelasi semnal de
mtrare ca in problema 25, dadi. este intrerupta jonctiunea baz8.-emit'or a tranzis-
torului 2N6040. '
~escriej:i problemele depistate Ia cartela cu circuitu] amplificatorului de putere
dm fig. 7-561n urma inspectarii vizuale.

: i
 'H~ 1\mpliliCatoare de putere Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 419

FIGURA 7-56 36. Sistemul de amplificare audio pentru spatli largi, din fig. 7-46, trebuie sa fie mocli-
ficat astfel incat sa devina portabil ~i independent de alimentarea de Ia reteaua de
energie pentru consum casnic. Stabili~i modifidirile necesare pentru ca sistemul sa
poata funcpona continuu timp de 8 ore.
+24 v

7-57

R,
1k!l

: \
! ) I

PROBLEM DE UTIUZARE A CATALOAGELOR RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE

28. Consu!tand foaia de catalog din fig. 7-43, determinap:
Sectlunea 7-1
(a) 13,,,, minim pentru 2N6040, precum ~i conclitille in care se realizeaza
(b) tensiunea maxima colector-emitor pentru 2N6041 o
1. Dreptele de sarctna sunt diferite deoarece rezisten}a de sarcina are in c.a. o alta va-
0 loare declt in c.c.
(c) puterea maxima clisipata de 2N6043la o temperatura a capsule de 25 C
' I 2. Pozipa optima a PSF 1n clasa A este in centrul dreptei de sarcina.
l...J (d) curentul continuu maxim de colector pentru 2N6040

29. Determinati puterea maxima clisipata de 2N6040 Ia o temperatura a capsule! de
~~ ' 0
30. Determinati puterea maxima disipata de 2N6043 Ia o temperatura a med1ullf
ambiant de aooc. ' :'I; '
31. Descrieti modifidirile suferite de ca~tigulln curent Ja semnal mic pe miisura ce .?-~
frecvenia creste.
32. Determlnap, ~u aproxima}ie, h , pentru 2N6040 Ia frecventele de 2kHz ;;i 100
1
i''! PROBLEM CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE
33. Explicap de ce valoarea de catalog a puterii disipate maxime pent;u u': trrun'.'ist<Jt
de putere Ia temperatura mediului ambiant de 25C este :nult ma1 m~ca decat
loarea puterii disipate maxime c.nd temperatura cap~~e1 este ~e ~5 ~-
34. Trasap dreptele de sarcina 1n c. c. ~i c.a. aferente amplificatoru~m du:' fig. 7-57.
35 Proiectati un amplificator de putere in clasa A, cu rez1stenta dm enutor
I: . partial, :.Umentat de Ia o sursa de c.c. de +15 V ~i a:'and ca~tigul1n te.:ns:iu"Je
j aproximativ 50. Curentul de co!ector 1n PSF tr:buie sa fi7 de. apro:;tmatJ:' 500
iar curentul continuu total absorbit de Ia sursa nu trebme sa depa~easca 750
Puterea de ie~ire trebuie sa fie de minimum 1 W.
3. Randarnentul maxim a! amplificatoarelor 1n clasa A este de 25%.
4. Pentru obtinerea randamentului maxim, PSF trebuie centrat.
Secjiunea 7-2
1. PSF in clasa B este Ia lirnita de blocare.
2. Potentialul de barierii aljonc}iunil baz.ii-emitor produce distorsiunile de racordare.
' 3. Randarnentul maxim a! arnplificatoare!or 1n clasa B este de 79%.
4. Configurapa fn contratimp reproduce atat alternanta pozitivii, dH ~i pe cea nega-
tiva ale semnalului de intrare, cu randament mai mare.
5. Arnbele tranzistoare sunt polarizate, in clasa AB, Ia putin peste lirnita de blocare. ln
clasa B, ele sunt polarizate Ia limita de blocare.
Sectlunea 7-3.
I.ln clasa C, polarizarea se face in regiunea de blocare.
2. Rolul circuitu~ui acordat este producerea unei tensiuni de ie~ire sinusoidale.
3. ~ = [1 W/(1 W + 0,1 W)]100 = 90,9%
Sectlunea 7-4
1. Tensiunea semnalului de intrare prea mare
2.lntreruperea condensatorului de decuplare, C 2
 420 Amplificatoare de putere

RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE

DE LA EXEMPLI
I, 7-1 v
ce(sat)
=0 vI ( I);::: 12,4 mAi vce(blocare) = 7,41 V; I,(blocare) = 0 A
' c sa . . . ... V
7-2 Tensiunea de ie~ire va fi !imitata Ia 2,38 .
7-3 Mic~ora~i R8 Ia valoarea de 240 Q.
.
Tranzistoarele
7-4 A, = 50 . . d 1
7-5 Deplasa~i PSF ditre mijlocul drepte1 de sarcma mann C(PSFJ ~
VCE(PSF)'
7-6 37,9 mW
7-7 Tensiunile din bazii ~i emitor raman nesch1mbate.
.
i mic~orand

cu efect de camp
7-8 7,5 V; 469 rnA
7-9 P,,= 1,76W; P" = 2,24 W
i polarizarea lor (_.1

7-10 3 mW
7'11 Randamentul scade.
'I
confjnutul canitolului
Tranzistorul cu elect de camp
cu poarta.jonc(iune (JFE1)
Caracteristicil e ~i parametrii unui
JFET
Polarizarea dispozitivelor JFET
Tranzistorul cu elect de camp de tip
metaJ.axidsemiconductor (MOSFE1)
Obiectivele capitolului
Explicarea modului de lunc!ionare
al JFET
Delinirea, explicarea ~i utilizarea
principalilor parametri ai JFET
Prezentarea ~~ analizarea circuitelor
pentru polarizarea JFET
Explicarea modului de lunctionare 'i
' i
aJMOSFET ! I

Caracteristicile ~i parametrii unui Definirea, explicarea ~i utilizarea

principalilor parametri ai MOSFET
''
MOSFET
Prezentarea ~i analizarea circuitelor i
i
r
!
Polarizarea dispozitivelor MOSFET pentru polarizarea MOSFET '
' __ 1
L '
Depanare Depanarea circuitelor cu tranzistoare
Aplica!ie practica cu elect de camp ~
! I
' __ ;'
L

lntroducere : j
fn capitolele precedente am studiat tranzistoarele bipolare cu jonctiuni. Acum vom :_!

pn,e.nta cea de-a doua mare categorie de tranzistoare, tranzistoarele cu efect de camp
Acestea sunt dispozitive unipolare deoarece, spre deosebire de tranzistoarele
bif>al!tre, care utilizeaza in conducre a tat curentul de electroni, cat ~i pe eel de goluri,
:_' j'
wr_.,,.;J. func}.ioneaza cu un singur tip de purtatori de sarcina. Cele doua tipuri princi-
sunt: tranzistorul cu efect de camp cu poartii-jonc}iune OFET) ~i tranzistorul cu efect
camp de tip metal-oxid-semiconductor (MOSFET).
i '

la field effect transistor - tranzistor cu efect de camp, cunoscut in limba romana ~i cu pre-
u--
' '

'scu.rtar<'" TEC. (n.t.)

 ':l:l~ lranzlstoarele cu erect ae camp ~~ polanzarea lor
Tranzistonil cu efect de camp cu poartiijonctiune (JFE1) 423
Amintiti-va ca tranzistorul bipolar cu joncruni este un dispozitiv coman~at in .
adica prin 'curentul de baza se comanda curentul de colector. L~ FE~~u c~~ stau
Acesta
dis ozitiv comandat in tensiune, curentul care 11 stra a e
~ste un.dmtrep d oua
. - din terrnm
. alele sale (poarta r<i sursa). Veti
1 .. 81 TRANZISTORUL CU EFECT DE CAMP
CU POARTA.-JONCTIUNE (JFET)
i
'-' de tenslUnea ' vedea cii una dintre
pfi!ldpalele caracteristici ale FET este rezisten~~ de intrare foarte mare. ? j

r -,
;
APlieatia practica . Tranzistorul cu efect de camp cu poartiljoncfiune (JFEl) este un tip de FET care
u
;
li .' ti' " din sectinnea 8-8 are ca obiect un circuit electroruc pentru comanda tuncjioneaza cu joncpunea polarizatil invers, comandand curentul dintr.un canal.
Ap calla prac ca . -
unei instaia11; de tratare a apelorreziduale. Ne vom concentra ~ mo . . . .
d deosebit asupra uti
... - Dupa structuril, un JFET poate fi cu canal p sau cu canal n.
,~rucmte
liz8.rii FET in 1e senzorilor pen tru m8.surarea parametrilor chirruc1 ru substantelor. ./ Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fili capabil:
Sii explicaji funcjionarea JFET
., ~ Sa recunoa~teti cele trei terminale ale unui JFET
.. sa explicafi ce este canalul
; '
)lo Sa descrie}i diferenta constructivc'i dintre un JFET cu canal n ~i unul cu canal p
i ,I
'-'
,.. sa aratafi in ce mod tensiunea comanda curentul prin JFET
... , ~ Sa recunoa~tep simbolurile pentru JFET cu canal n ~i JFET cu canal p
.. ~

...,
Figura 8-l(a) prezinta structura fundamentala a unui tranzistor cu efect de camp cu
poarti-joncfil,lne UFET) cu canal n. La fiecare capat al canalului n este conectat c.te un
terminal din s.rma; la capc'itul superior se afla drena, iar la eel inferior, sursa. ln materi-
alul de tip n se creeazii prin difuzie doua regiuni de tip p, forrnfindu-se astfel canalu1, iar
ambele regiuni p se conecteaza la terminalul poarHi. Pentru simplitatea nprezentc'irii,
tenninalul de poartii apare conectat numai la una dintre cele doua regiuni p.Jn fig. 8-l(b)
Senzor vedep un JFET cu canal p.
pentru
pHI FIGURA 8-1 Drena Oren!
Reprezentarea structurii de baza
a celor douiJ lipuri de JFET.
f:
cu ape
.i ~
reziduale Senzor -.":
pentru Poarta
pH3
Evacuarea apelor
neu!ralizata

i''i. Sursa Sursa

C..J (a) cu canal n (b) cu canal p

Principiul de functionare
Pentru a ilustra modul in care functioneaza un ]FET, fn fig. 8-2 apar tensiunile de
polarizare ce trebuie aplicate unui dispozitiv cu canal n. V constituie tensiunea intre
drena ~i sursa ~i furnizeaza curentul ce circula dinspre drena spre sursa. Vee este, dupii
00
.' 1
! i , cum observap, tensiunea de polarizare inversii dintre poarta ~i sursa .
LJ

," in limba englezii, gate= poarta. De aid notarea cu indicele G a milrimilor aferente por}ii. (n.t.)
 424 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor Caracteristicile ji parametrii unui JFET 425

Un JFET funcfioneazii numai cu joncfiunea pn poartii-sursii polarizatii invers. l'OJ.anzari .Simbolurile pentru JFET n
. I

inversa a joncP,unii poartii-sursa cu tensiune negativa pe poarta genereaza, In fig. 8-4 sunt prezentate simbolurile folosite 1n schemele electrice pentru )PET cu
n ~i cu canal p. Remarca}i ca. siigeata din poarta este orientata ciitre interior pentru
u
tatea joncpunii pn, o regiune golitii care se extinde !n interiorul canalului n, m'Ui"1ducj
rezisten}a prin ingustarea lui. n ~i ciitre exterior pentru canalul p.
Uitimea canalului ~i deci rezisten~a lui pot fi comandate variind tensiunea
rlu'u'"' 8-4 Drena (D) Drena (D) "
: I'
'
prin aceasta comand.nd intensitatea curentU.lui de drena,. 10 . Fenomenul-- '''
s~;:n~.JFET, __J L __ ,

-~~~~
fig. 8-3. Zonele albe reprezintii regiunea golitii, c~eatii prin polarizare rnversa.
in
golitii este mai extinsii ditre cap3.tul dinspre drena al canalului deoarec~ terlSilui<~!;,:<
polarizare in versa dintre poarta ~i drena est.e mai mare dec.t aceea dintre Poarta(G)l I \
In secpunea 8-2 vom prezenta graficul caracteristicii JFET ~i capva parametri impm:ta l.:
FIGURA 8-2
Sursa (S} Sursa (S}
JFET cu canal n, polarizal. Canal n Canalp

I,

It 1. Numili cele !rei terminale ale unui JFET.

'I 2. Pentru un JFET cu canal n, V05 trebuie sa fie pozitiva sau negativa?
'I 3. Cum este comandat curentul de drena intrun JFET?

CARACTERISTICILE ~I PARAMETRII UNUI JFET n

I ,

~ aceastll sec~une ve~ afla 1n ce mod un JFET func~oneazii ca dispozitiv cu curent t J

o~~~~~r~comandat 1n tensiune. Ve~ mai cunoa!i(e caracteristicile de blocare, de

q; (inchidere) ~i de transfer ale unui JFET. ' ''
parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
definip, sa explicap ~i sa utiliza!i principalii parametri ai unui JFET
~ Sa explicap. ce sunt regiunile ohmidl, de curent constant ~i de strapungere
(a} JFET polarizat pentru conduclie ~ Sa da!i definipa tensiunii de strangulare (inchidere)
~ sa descriep. modul in care tensiunea poarta-sursa comanda curentul de drena
Sii da~i definira tensiunii de blocare
:.~ Sii faceji o comparajie Intre fenomenul de stranguiare (!nchidere) ~i eel de blocare i
' .
J

~ Sii analizap curba caracteristicii de transfer a unui JFET

~ Sa calcula}i 10 folosindu-va de ecuap.a caracteristicii de transfer
~ Sa interpreta~i datele dmtr-o foaie de catalog pentru )PET L.)

... sa dap. definiP,a transconductanJei

... sa deducefi ~i sa calculati rezisten}a ~i capacitatea de intrare
sa calculap. rezistenta drena-sursa r
L__r
FIGURA 8-3
Efectele variafiei Vas asupra IBJimii rand, sa discutam cazul dlnd tensiunea poarUi-sursa este zero (Vcs = 0 V).
se realizeaza daca se scurtcircuiteaza poarta ~i sursa, ca ln fig. 8-S(a), ambele f:
canalu/ui, rezistenfei lui i vaforii (c) La mi~orarea VGG' canalul se extinde, '"""""'"' '
curentului de drenli (VGG = V0 ,). scade 9i /0 crele. I '
,,_,J

__)
 ~- .... - ,.,.,,.,.,.,.,.... ..,,.._,.._ "" "''-"L uc \.CllllJJ ;'jll JJUidriLdrt::i:l IUf Caracteristicile ji parametrii unui JFET 427
! ;
~
fiind !egate.la masiL Pe miisura ce V00 (~i deci V0 s) cre~te !ncepand de Ia zero, I0 cre~te
proportional prin materialul de tip n, cain graficul din fig. 8-S{b); intre punctele A ~i B,
Aici, rezistenta canalului este practic constanta deoarece regiunea golita nu este destul
de mare pentru a avea o influen~a semnificativa. Aceasta regiune este denumiti regiunea
ohmicii (lihiarii, rezistiva) deoarece relajia dintre V0 s ~i 10 este data de legea lui Ohm.

FIGURA 85
,,
:
u Curba caracteristicii de drena a unui
JFET pentru VGs = 0, cu punctu/ de
strangu/are fnarcat. Vos=O c
B
V00 =0V

'I
(a)la V05 = 0,/0 0. (b) 10 cre~te Hniar cu V0 s fn regiunea. rezistiva.

' Voo
i :,! Regiune:'l---- Regiuneadecurenlconslant _ _ _..; strapungere
i ' ohmic 1
LJ A ' Vos
0 V? (lensiunea de strangulare)
r'
i i (a) JFET cu V05 = 0 V ji V05 (V00) vari- (b) Caracteristica de drena
'--- abil3.

fn punctul B din fig. 8-S(b), curba devine orizontaUi ~i In devine practic constant. Pe
masudi ce V 05 cre?te de Ia B Ia C, tensiunea de polarizare inversa dintre poarta ~i drena
(Vcn) genereaza o regiune golita sufident de mare pentru a compensa cre~terea V05,
pistrand astfel relativ constanta valoarea In
' "
i
~
i Tensiunea de strangulare ,,(c) La V05 =v,, /0 =/055 (d) Pe masura ce V05 continua sa creasca, /0 i~i menfine
Pentru Vcs = 0 V, valoarea tensiunli V05 de Ia care J0 :incepe sa fie practic constant valoarea foss pima cfmd intervine strapungerea.
(punctul B din fig. 8-S(b)) se nume~te tensiune de strangulare' ~i se noteaza Vp. Pentru
unJFET dat, Vp are o valoare fixii. A$a cum observafi, cre$terea In continuar~ a V05 dupii
depii$irea tensiunti de strangulare are ca rezultat un curent de drenii aproape constant.
Trasarea curbei caracteristice a unui JFET Ia VGs = 0 V.
AceasHi valoare a curentului de drenii se noteazii ! 055 ~i apare totdeauna :in folie de cata-
log pentru JFET. loss este curentul de drena maxim (de saturajie) caracteristic unui JFET, Modul de comandare a 10 de ditre VGs
indiferent de configurajia circuitului exterior, fiind totdeauna specificat pentru V cs = 0 V. l ~ii aplidim o tensiune de polarizare :intre poartii $i sursa, Vee' cain fig. 8-7(a). Dacii
Dupa cum arata ~i graficul din fig. 8-S(b), striipungerea are Joe in punctul C, !ncepiind vanem Vee astfel incat V(; 5 sii ia valori din ce in ce mai negative, obtinem o familie de
de Ia care 10 cre$te foarte repede dad. V05 continua sa creasca. Stripungerea poate dete~ ,curbe caracteristice de drena ca aceea din fig. 8-7(b). Observati di I are valori din ce
" , , " " ' D
i''l riora ireversibil dispozitivul, de aceea domeniul de lucru al unui JFET trebuie ales totR m ce ma1 miCI pe masura ce Vcs este din ce In ce mai negativi, cauza fiind lngustarea
' ,
deauna inainte de limita de_ stripungere, deci tn regiunea de curent constant (pe grafic, canalului. Mai tr:buie remarcat ca., la tensiuni negative Vcs din ce in ce mai mari, stran-
LJ fntre punctele B ~i C). Metoda de trasare a graficului caracteristicii de drena a unui JFET gularea cana.Iulm JFET (punctul!ncepand de Ia care curentul ramane constant) se pro-
pana Ia punctul de strapungere, pentru V cs = 0 V, esteprezentatii In fig. 8-6. _duce Ia t.ensm:r:i V05 din ce In ce mai mid decat Vp aferenta curbei precedente. Prin
.. mtens1tatea curentului de drena este comandata de VGS' a~a cum ilustreaza
8-8.
' In limba englezii, pinch-off voltage. (n.t.)
''Drain to Source current with gate Shorted- curentul de Ia drena la sursa cu poarta in scurtcircuit.
 Caracteristicile ~i parametrii unui JFET 429
428 Tranzistoarele cu elect de camp ~i polarizarea lor

fo aceasta plajB. de tensiuni poarta~sursa, 10 variaza intre valoarea maxima 1055 ~i un minim
. FIGURA 8-7
apropiat de zero.
Strangularea se produCe Ia vafon' V05 ~--~------------V~=OV
din ce in ce mai mici pe masura ce VGS A~a cum am ariitat, pentru un JFET cu canal n, cu cat Vcs este mai negativii, cu atat
ia vafori din ce in ce mai negative. [ ia valori mai mici in regiunea de curent constant. Daca Vcs atinge o valoare negativii
0
,!)
t-,-.:----------,------- v~ =-1 v suficient de mare, 10 scade pana aproape de zero. Acest fenomen de blocare se produce
din cauza extinderii regiunii golite pana c.nd se ajunge la inchiderea campleta a canalu-
l j
Ro
lui, ca !n fig. 8-9.
f~1-J----------Vcs=-2V
Principiul de funcp.onare al JFET cu canal p este similar cu ai celui cu canal n, cu
+ excep}ia faptului cii, 1n cazul unui JFET cu canal p, V00 trebuie sii fie negativii, iar Vcs
Voo L-+!-----------Vcs =-3 V
pozitivii, cum prez!ntii fig. 8-10.
v,,=1V FIGURA 8-9
+ v, .
Strangularea !a Vas:: 1 V JFETfn blocare.
{a) JFET polarizal cu V05 = -1 V (b) Familia de curbe caracteristice de drena

L ;
FIGURA 8-10 Ro
{a) V05 = 0 V, /0 = /055 (b)'/0 este mai mica la VGs mai negaliva JFET cu canal p, polarizat. ~

-=- Voo r.
-:r '
l_ j
r-.
Comparatie intre strangulare ~i blocare iI
L..J
Probabil ca. a}i remarcat deja deosebirea clara dintre strangulate ~i blocare. Dar exista
intre ele. Vp este valoarea pe care o ia V05, incep.nd de la care curentul de
(c) /0 continua sa scada pe masura ce VGs devine tot (d) 1 continua sa scadii pana cand ajunge Ia zero pentru constant, fiind totdeau:q.a masurata la Vcs = 0 V. in cazul In care Vcs este
0
mai negativa VGS =- VGS{blocare)' de zero, strangularea se produce la valori V05 mai mid decat VP. Prin urmare,
este o constanta, valoarea minima a V05 incepand de la care 10 devine constant
FIGURA 8-8 -'-" in func~ie de Vcs
Modul in care V65 comandB valoarea /0 ' Ycs(bi=reJ ~i Vp sunt totdeauna egale 1n modul ~ide semne opuse. De obicei, 1n folie de
catalog o vep. giisi fie pe una, fie pe cealalta dintre aceste valori, dar nu pe am.ndoua. lnsa,
Tenslunea de blocare daca o cunoa~teti pe una, cealalHi se deduce simplu. De exemplu, daca VGS(blocare) = -5 V,
Valoarea Vcs pentru ci;ire ]0 devine aproximativ zero se nume~t.e tensiune de blop 'i'm:earnnii cii Vp ~ +5 V.
v
care1 GS(blocare)" Un JFET trebuie sa funcljoncL.e
)
intre Vcs = 0 v ~ 1 VGS(blocare)" Pentru.

'ln' original, cutoff voltage. (n.t.)

 ':t.;)U TrauLI:::>lUdr~lt: cu t:Jt!Ct ae camp :;;1 po1anzarea lor C<Jracteristicile 1i parametrii unui JFET 431

: ,I Rernarcap di extremitatea inferioarii a curbei se afla pe axa V GS' in punctul V

Pentru JFET din fig. 8-11, VGS(btooue) = -4 V ~i loss= 12 rnA. DeterminaFvaloarea mini- iar extremitatea superioarii seaflii pe axa IIY In punctul de valoare I . Este e~~~ta~~
. I . DSS
mii a V00, necesadi pentru ca dispozitivttl sa lucreze In regiunea de curent constant. acest ea sun t limi.tee mtre care poate functiona un JFET, ~i imume:
1o = 0 Ia Yes= VGS(bloaue)
FtGURA 8-11
~i
) Ro.
i'-'i sson lo =loss Ia V~s = 0

FIGURA 8-12 I,
r'
! I Gra(icu/ caracterisflcii de transfer loss
!

u a unui JFET (cu canal n).

Rezolvare
lntruc.t VGS(blocare) = -4 V, inseamna di Vp = 4 V. Valoareaminima a V0 5' necesara pen-
tru ca JFET sa lucreze In regiunea sa de curent constant este:
V0 , =V, =4 V
1n regiunea de curent constant, pentru VGS = 0 _V,
-~,~--+-~~----------!:,
VGS(b!ocare) 0
10 =loss =12 rnA
,., Caderea de -tensiune pe rezistorul din drena este: Graficul caracteristicii de transfer poate fi extras din curbele caracteristicii de drena
I_,' VRD = l 0 R0 =(12mA)(560n) =6,72 repreze.nt.nd valorile /0 pentru valori ale VGs extrase din familia de curbe de drenii pen-
tru regmnea de strangulare, cum se exemplifica In fig. 8-13 pentru un anumit set de
Se a plica legea lui Kirchhoff 1n circuitul drenei. curbe. Fiecare punct de pe curba caracteristicii de transfer corespun:de unui anumit
'' V 00 = V0 s + VRD =4V +6,72V =10,7V punct, de coordonate Vcs ~i IIY de pe curbele de drena. De exemplu, pentru Vcs = -2. v,
I 0 = 4,32 mA.ln cazul particular a! acestui JFET, V GS(bloO>re) = -5 V 1i loss = 12 rnA.
u Aceasta este valoarea V00 pentru care V05 = Vp ~i tncep.nd de la care dispozitivul
lo(mA)
functioneaza in regiunea de curevnt constant.
(1

I' I' Exercijlu complemental Dacii V00 ar fide 15 V, ce valoare ar avea curentul de drena?
L._;

Un JFF:T cu canal p are VGS(bloaue) = +4 V. Cil.t este 10 Ia VGS = +6 V?

Rezolvare
Pentru un JFET cu canal p, tensiunea poarta-sursa trebuie sa fie pozitiva. Cu cat aceastii
tensiuhe este mai pozitiva, cu at.t curentul de drena este mai mic. Pentru VGS = 4 V, 10 = 0.
Daca vGS cre~te, JFET ramane blocat, deci lo va fi tot 0.
ExerciJlU complemental Care este valoarea VP pentru JFET din acest exernplu?

Caracteristlca de transfer a JFF.T

$tiP. ca. valorile VGS din plaja cuprinsa Intre zero ~i VGS{blocare) comanda intensitatea :..
curentului de drena. Pentru un JFET cu canal n, VGS(blocare) este negativa, iar pentru un~l ,.
cu canal p, VGS{blocare) este pozitiva. Deoarece Yes este cea care comanda valoarea I~ FtGURA 8-13
relaFa dlntre aceste douii rnarimi este foarte iinportanta. Figura 8-12 prezinta curba une1 Exemp/u de extragere a graficu/ui caracteristicii de transfer a unui JFET cu canal n (in stBnga) din curbele
caracteristici de transfer obi~nuite, adica ilustrarea grafidi a dependentei dintre Vas ~i caracteristicii de drena (in dreapta).
 432 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor Caracteristicile ji parametrii unui JFET 433 r-1 1,
r--;;-=,..--;;;-;=.--, i, I
Graficul caracteristicii de transfer a unui JFET are o forma aproximativ parabolica,
ded rela~a existentii intre miirimile implicate poate fi scrisa sub forma:
Capsula 29-04, stil 5
T0-92 (T0-226AA)
"i
I
I
(8-1) "-'

I~, r
Grape ecuap.ei (8-1), putem calcula 10 pentru mice valoare Vc 51 dad'i. VCS(!l:Iocare) ~i 1055
sunt cunoscute. Aceste marimi se giisesc, de obicei, tn foile de catalog pentru JFET. Forma
parabolici a graficului reprezent.nd o functie de gradul al doilea, uneori s-ar putea .sa 1
23
Poarta ~
Sursa 2
u
',

Jntalniti denurnirea de ,dispozitive de gradul al doilea"" pentru ]FET ~i MOSFET.

Figura 8-14 reprezinta o foaie de catalog pentru o serie uzualii de JFET. JFET de uz general cu "
i
L _j
I
!:
can'al n
;

!n foaia de catalog din fig. 8-14, pentru JFET 2N5459 giisirn valorile loss = 9 rnA
(tipica) ~i VGS(bloooc') =-8 V (maxima). Determinap curentul de drena pentru VGS =0 V,
-1 v ~i -4 v. -25 Vc.c.
Rezolvare
nA c.c. iI
Pentru Vcs = 0 V: -1,0

10 =loss =9mA
Vc.c.
Pentru Vcs = -1 V se folose~te ecuatia (8-1): 2N5457 -o,s -6,0 ' i

10 =1055 1
(
Vcs
Vcs(bloc3reJ
IV)'
)' =(9mA)( 1-=--
8V Tensrunea poartA-sursa
2N5458 -1,0 -7,0

v c.c.
LJ

2 {V0 s =15 V c.c., /o =100 ).LA c.c:} 2N5457 -2,S

= (9mA)(l-0,125) = (9mA )(0,766) = 6,89 rnA {V0s = 15 Vc.c., /o =200 ).LA c.c.) 2N5458 -3,S
Pentru VGS = -4 V:

v)
2
4 Caratlerlsl/cl de conduclle
I D = (9 mA)(l- - = (9mA)(l-0,5) 2 = (9 mA)(0,25) = 2,25mA
-8V Curentul de drenA cu poarta in scurtcircu1t
Wos = 15 Vc.c., VGs= 0) 2NS457 ~ 1,0 3,0 5,0
mA c.c.

2N54SB 2,0 6,0 9,0

ExerciJIU compJementar Determina~i 10 la Vcs = -3 V pentru JFET 2N5459.
2N5459 4,0 9,0 16 n
'!____ II

Transconductanta directa a JFET Admltanta de transfer in buciA deschls! cu sursa pS

Conductanta de transfer direct (transconductanpt), gm, reprezinta variatia curentului ' comunA ['
I
de drena (LI!o) pentru o varia tie data a tensiunii poarta-sursa (II Vcs), la tensiune dre- (Vos = 15 V c. c., Vas= 0, f =1,0 kHz) 2N5457 1000 5000 I_,
na-sursa constanta. Se exprima sub forma de raport ~i se miisoara in siemens (S). 2N5458

lllo r]
g.= IIV pS
cs i___ ;
4,S 7,0 pF
Alte notar; uzuale pentru acest parametru sunt g1, ~i Yts. (admitan~a de transfer direct).
In capitolul 9 ve~i !nvata cat de important este parametrul gm pentru amplificatoarele cu . ['
1,5 3,0 pF
FET, ca principal factor ce determin8. c.~tigul in .tensiune. '
i i
'.'
'In original, square-law devices. (n.t.)
Foa/e de catalog pentru JFET.
 '-'~'-' ~ranztstoarele cu elect de camp ~i polarizarea lor
Caracteristicile ~i parametrii unui JFET 435

Din cauzii cii graficul caracteristidi de transfer a JFET este neliniar, valoarea g'" vari- Apoi, din ecuajia (8-1) objineml0 pentru Yes= -4 V.
azii in func~ie de amplasarea pe. curba, stabiliHi prin. Vcs gm ia valori mai marl in parte a
=333~tA
2 2
superioaril a curbei (ln apropiere de Yes= 0) decatln partea de jos a acesteia (aproape de 4
11
'W Vcs(bt J)' a~a cum ilustreazil fig. 8-15.ln mod normal, ln foile de catalog se gilse~te va-
lo =loss(1- Vcs
VGS(blocare)
) =(3,DmA)(1- -
-
VJ
6V
loareai:: miisuratilla V GS = 0 V (gm 0 ). De exemplu, 1n foaia de catalog pentru.JFET 2NS457
apare valoarea minimilgmo (ytJ, de 1000 ~tS Ia V0 s = 15 V. ben:iPu compfementar Un JFET are urmiltoarele caracteristid: loss= 12 rnA, Ves(bt="J =
Cunosc.nd gmrY se poate calcula cu aproximatie valoarea gm in orice punct al carac- -5 v; gmo = 3000 ~tS. Calculati gm ~i10 pentru Ves -2 V. =
'W teristicil de transfer, folosind fo~ula:
Rezistenta ~~ capacitatea de intrare
(82)
]FET func}ioneaza cu jOnctiunea poartii-sllrsa polarizata invers. Prin urmare, rezis-
L tenfa de intrare JJ: poarta este foarte mare. Acesta este unul dintre avantajele JFET fata de
Dadi nu se cunoa?te gmfY se poate calcula pornind de la loss ~i VGS(blouue)' Valoarea . ~toarele bipolare. (Amintip-vil cil tranzistoarele bipolare funcjioneazii cu jonctiu-
celei din urmii apare ]a numitorul relapei (8-3) ln modul. bazil-emitor polarizatil direct.) Foile de catalog pentru JFET prezintii valoarea rezis-
de intrare prin intermed.iul valorii curentului de poarUi lnvers, Ic551 la o tensiune
'oo,artii-sur,;ii specificata. Rezistenta de intrare poate fi calculata din ecuafja urmatoare,
(83)
valoarea raportului fiind ln modul:

FiGURA 8-15
I, RIN =jvc,
less
I
gm variaza in functie de punctul de . De exemplu, foaia de catalog din fig. 8-14 menroneaza, pentru 2N5457, less maxim
func{ionare'impus de polarizare rvos! de -1,0 nA ]a Vcs = -15 V ~i 25'C.lcss cre~te cu temperatura, ded rezistenta de intrare

. Capacitatea de intrare, Ci$s' este unul dintre efectele functioni.'irii JFET cu joncJiunea pn
polarizaHi invers. ArnintiP,-va ca. o joncp.une pn polarizata invers se comporta ca un con-
densator a ciirui capacitate depinde de valoarea tensiunii inverse. De exemplu, 2N5457
c., maxima de 7 pF la Yes = D.
I' "i
't !
'Un]FET are less de -2 nAla Vcs = -20 V. Calculaji rezistenta de intrare.
'--"
RezoJvare

iI j '
.Mru.
9m1 =AVGS RIN=!Vcsl= ZOV =lO.OOOMn
less ZOnA
fxerciJfu compfemenlar Calculati rezistenta de intrare minima pentru ZN5458 utiliziind
de catalog din fig. 8-14.

foaia de catalog din fig. 8-14, referitoare la JFET 2N5457, sunt incluse ,
[ informapi: loss = 3,0 rnA (tipic), Ves(blom"J = -6 V (maxima), yf,(m~J = 5000 ~tS. . , Conform caracteristicii de drena, deja cunoscuta, dupa strangulare urmeaza o regiune
I rninap. transconductanta directa pentru Vcs = -4 V 9i /0 corespunzator acestei valon. 1 care curentul de drenii se menjine relativ constant pentru o lntreaga plaja de valori ale
u . dren8.-sursa.1n consecinfii, o variape mare a V05 are ca rezultat o variaP,e foarte
! -,
Rezolva.re
gm0 = y1, = 5000 ~tS. Calculiim gm din ecuatia (8-2):
a 10 . Raportul acestor variapi reprezinta rezistenfa dren3.-sursa a dispozitivului, 5 r;
, 8Vos
i..J rds = - -
g,;=g, 0 (1 Vcs
VGS(blocare)
)=(5000~tS)(1- = 6 V)=l667~tS
4
V
Mo
)I'

436 Tranzistoarele cu elect de camp >i polarizarea lor

Polarizarea dispozitivelor JFET 43 7 '!
. Jndcazul [FdET ~u canal P din fig. 8-16(b), curentul prin R5 produce negativarea sursei L
in foile de catalog, acest parametru mai poate fi gasit sub forma de conductan)a 1
ie~ire,
g05 , sau admitan~a de ie~ire, Yos' a}a e masa, ec1:

SECTIUNEA 8-21NTREBARI RECAPITULATIVE ' .

'--- j '
1. Tensiunea drena-sursa a unui JFET, in punctul de strangulare, este de 7 V. Daca tensiunea +Voo -Voo
poarta.sursa este zero,cat este Vp? , .Polarizarea automata Ia JFET
2. Pentru un JFET cu canal n, VGs este marita catre valori negative. Curentul de drena va cre,te "(15 =/0 pentru orice FET).
sau va sdidea?
3. Ce valoare VGs este necesara pentrru ca un JFET cu canal p !?i Vp = -3 V sa se blocheze?
Ro Ro
n
Vo= 0 Vo=O
' 1 8-3 POLARIZAREA DISPOZITIVELOR JFET
Ro Ro
Tinnd cant de parametrii specifici tranzistoarelor cu efect de camp, prezentati in
secjiunea precedenta, vom ariita in ce mod se polarizeazil JFET in c.c. Polarizarea
inseamnil alegerea unei tensiuni continue poarta-sursil in scopul objinerii unui curent
de drenil de valoarea dorita, deci un PSF adecvat Circuitele de polarizare prezentate (a) cu canal n (b) cu canal p ,___ ,
in con!inuare sunt de doua !ipuri: de polarizare automata ~i prin divizor de tensiune.
Dupil parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
_ in analiza ce ~rmeaza vom folosi ca exemplu]FET cu canal n din fig. 8-16(a). Nu uitati
, ~a, in cazul unu1. Jf~T cu ~n.al p, analiza se face in mod similar, singura deosebire fiind
Sa prezenta)i ~i sa analizap circuitele pentru polarizarea JFET mversarea polantap_1 tensiUnilor. Tensiunea dintre drena ~i masa se determinii astfel: i
l .. ;

,.. sa descrie}i polarizarea automata Yo= Yoo -l0 R0

,._ sa analizati un circuit cu JFET cu polarizare automata Deoarece V5 = / 0 R5, tensiunea drenki-sursa este:
1> Sa stabilip PSF !a po!arizarea automata
,._ sa analizap. un circuit cu JFET cu polarizare prin divizor de tensiune .
1> Sa analiza)i circuitele pentru polarizarea JFET folosindu-va de caracteristicile
de transfer i#3#M#Ii!M:J--_-------------------------
1> Sa comentap stabilitatea PSF
;\us~~~~~~~ Yos ~i Yes pentru circuitu! din fig. 8-17. Pentru
<' JFET folosit, valorile parametrilor interni g Voo
r:
<l;~)~~~~~~~,;~;i loss au fast astfel alese incat curentul de dre;i . '
+15V
Polarlzarea automata ,I sa fie de aproximativ 5 rnA. insa un alt JFET1 fie
; i
L__j

Amintij:i-va ca. un JFET trebuie sa lucreze totdeauna cu jonctiunea poarta-sursa de acela~i tip cu primul, poate sa produdi in acela~i cir-
zatainvers. Aceasta condip.e implidi folosirea unei tensiuni VGs negative pentru UJ!]FET
cu canal n ~i a unei VGs pozitive in cazul unui JFET cu canal p. Realizarea ei se poate face
un curent de drena de valoare diferitii, din cauza dis-
pararnetri!or. 5mA
io l Ro
1k.n "
i
I
:
!

cu configuratia de polarizare automata din fig. 8-16~ Valoarea rezistorului din poarta, R0 \_ __ I

nu afecteaza parametrii de polarizare de"oarece, practic, peel nu exist didere de tensiune; Vo= OV
p~ urmare, tensiunea pe poartii riim.ne de 0 V. RG este necesar numai pentru a izola fata V, =I0 R5 =(5mA)(2200)=1,1V
de masa semnalul de c.a. in circuitele de amplificare, cwn vom adita mai t.rziu. t , Yo= Yoo -I0 R0 = 15V -(5mA)(lk0)=15V -SV = IOV
in cazu!JFET cu canal n din fig. 8-16(a), Is_ dezvolta o cadere de tensiune pe R5, in acest. Ro Rs
mod sursa devenind pozitiva fa}ii de masii. Intruc.t 15 =10 ~i V G = 0, reiese di V 5 = Ded: 10Mn 220n
Tensiunea poartii-sursa este: Yos =Yo-Y5 =10V-1,1V=8,9V " '
intruct YG = 0 V, L..J
Yes =Yc-Ys =0V-1,1V=-1,1V FiGURA 8-17
I j: 438 Tranzistoarele cu elect de camp ~i polarizarea lor f '
Polarizarea dispozitivelor JFET/ 439

ExerciJIU complemental Calculati ~os ~i VGs pentru circuitul din fig. 8-! 7 dacil 10 = 8mA. 1#@31@11!!::. .
.--~,

!i Se cunosc: Ro - 860 n, R, = 390 n ~ 00 = 12 v. v . Determinap valoarea R5 necesadi pentru polarizarea automata a unui }FET cu canal
.__j p, avand loss= 25 mA~i VGS(blo"'J = 15 v. VGS trebule sii fie de 5 v.
St bllirea PSF pentru un JH.T polarizat automat Rezolvare
C
a Iii metoda de a polariza un ]FET pentru a fu ncpona
. mtr-un anunut punct Dill ecuara (8-1) se calculeazii / 0 .
eamrus1mp . - A d' 1 ti
i'-''
este d eternunare ...-- Vcs rmpusa sau mvers. pm, m re a a
a valorii I o pentru o valoare
05
urma.toare se calculeaza. valoarea R5 necesara. 10 =1055 ( 1 .V: )' =(25mA) ( 1 -5V
- -)' =(25mA)(1-0,333)'=11,1mA
VGS{blocare) 15 V

=I~: I
f,
!
R, Apoi se determina R5.
LJ
5V
P en tru o valo are aleasii pentru Vco / poate fi determinat 1n douii moduri: de pe 4500
' 0 . 'd eli ti' 11,1mA
fi I t n.stidi de transfer a tipului de JFET respectlv sau, max rap1 , n ecua, a
i\_;' gra cu carac e v al C I d - - til t t -
(8-1 ), CU I DSS ;;1 GS(blocare) inscrise In foaia de cat og. e e oua cru sun us ra em exem-
Deoarece 450 n nu.este o valoare standardizata, se va folosi un rezistor de 470 n.
plele urmiitoare. ExerciJiu.complementar Determinar valoarea R5 necesarii pentru polarizarea automata,
Ia VGS = 4 V, a unul ]FET cu canal p, avand loss= 18 rnA ~i VGS(bto"re) = 8 V.
: j ...

,. valoarea R necesara. pentru polanzarea automata, la Vcs = -5. V, a unut

D eternuna, PolariZarea centratii Deseori este de dorit ca polarizarea unui JFET sa se faca astfellnciit
s - afi 1 fi 8 18
I a C'nrui caracteristidi de transfer este reprezentata gr c n g. - .
JFET cucanaI 1,, . -pun~tullui de funcP,onare sa fie situatr cu aproximape, Ia rnijlocul curbei caracteristicli
''
i io (rnA)
de transfer, unde 10 = 1055 /2. La aplicarea unlli sernnalla intrare, poiarizarea centrata
w FIGURA 8-18
25 foss
ofera posibilitatea excursiei maxime a curentului de drena, 1'ntre /
055
jii 0. Din ecuapa (8-1)
:se deduce, conform calculelor prezentate tn anexa B, di !0 ~re valoarea aproximativ egala
(''1
cu jumiitate din loss pentru Yes = VGS(btocare/3,4.
! i
20

15

10 r Deci alegand Yes= VGS(blocare/3A se obp.ne un punct de func}ionare cu valoarea 1

centrata. 0
PSF 6,25
Pentru ca tensiunea de drena sa se afle Ia jumiitatea caracteristicii (V = V /~), va-
5 0 00
rezistorului R0 trebuie astfel aleasa !neat sa asigure d.derea de tensiune respec-
-~sM~--~1-0~+-+-~~~~-+-+-r.o~ Valoarea Rc se alege arbitrar ~i suficient de mare pentru a asigura o buna adaptare
un eventual etaj pilot, tn cazul unei configurapi de amplificare In cascada. Exemplul
VGS(blocara) 8-9 ilustreaza acest caz.
I-,
J Rezolvare
y afi lorii V
...
= -5 V !i corespunde / 0 = 6,25 rnA. Ca]culrun Rs
Pentru circuitul din fig. 8-19, aleger valorile rezistoarelor R0 ~iRs astfel1nciit punctul
(
i
.\ n gr c, va cs Rs = ~~~s I= 6,2~:A soon funcp.onare sa fie aproximativ centrat. Dispozitivul ]FET utilizat are parametrii 1 =
12 rnA ~i VGS(blocm) = -3 V. V0 trebuie sii fie de aproximativ 6 V Qumiitate din V ).
055
00
u Rezolvare
ExerclJIU complementar Determinati R5 pentru Vcs = -3 V. La polarizarea centrata:
I
J 0 :=~=6mA
2
 440 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor Polarizarea dispozitivelor JFET 441

~i
FIGURA 819 ~Tnnh,izoal automat i curba I, '- _) '
V. _ VGS(bloc;ue) -3V 'flCieristicli'' sale de transfer.
cs. 3,4 . 3,4 =882mV Ioss=10mA
,'1
Apoi: +Voo I
R =IVcsl= 882mV =147.Cl Ro 1/
s l0 6mV 1kl'l
:L.~I
Vo = Voo -loRo 1/
loRo=Voo-Vo
Ro = V00 - V0 12V -6V lk.Q n'
Ro R, '
lo 6mA
10Mn
Vos
470n
-8V 0
ExerclfiU complemental Pentru circuitul din fig. 8-19, alegej:i valorile rezistcmre,lOJ: (a) (b)
VGS[blocare)
n
I I
polarizare astfel ca punctul de functionare sa fie centrat, cu aproximap.e. Se utiliza2:li..u - J
JFET cu parametrii: loss = 10 rnA ~i = -10 V. V00 = 15 V.
I,
Analiza grafici\ a polarizarii automate a JFET I I I !oss=10mA
Pute~i folosi graficul caracteristicii de transfer ~i caj:iva parametri a1 unui JFET
a determina PSF (I0 ~i V cs) a1 unui circuit de polarizare automata. Un astfel de
1\ Dreapta
de sarcina8
f n
prezentat !n fig. 8-20(a), iar graficul caracteristicii de transfer, !n fig. 8-20(b). Dadi !n I '
1\ t__ l
de catalog nu gasip. curba de care avep. nevoie, o pute~i trasa cu ajutorul ecuafiei (8~1),
valorile de catalog pentru 1055 ~i VGS(blocare)' .
1/
Pentru a stabili PSF aferent circuitului din fig. 8-20(a) este necesarii trasarea PSF\ 5,07mA
de sarcina in c.c. pentru polarizare automata, a~a cum se descrie in continuare. i~
liT
riind se calculeazii Vcs la l 0 = 0. 1\
''
Vcs =-l0 R5 =(0)(470Q)=OV '' 1\
Vos '
'
Am stabilit astfel punctul de origine al dreptei de sarcina (l0 = 0, Vcs = / '' ''
valoarea loss din foaia de catalog se calculeazii. Vcs la l 0 = loss Din curba aferentii -8V -47V -23V 0
pozitivului JFET din fig. 8-20 aflam loss = 10 rnA. .~

i !
Vcs =-l 0 R5 =-(10mA)(470Q)=-4,7V l.__ J

Am stabilit ~i una] doilea punct a1 dreptei de sarcina (10 =10 rnA; Vcs = PSF pentru circuitul cu JFET din fig. 8-22(a). Curba caracteristicii de transfer
cele doua puncte aflate se traseaza dreapta de sarcina~ pe acela~i grafic cu c~j;:~~~~~; fig. 8-22(b).
de transfer, cain fig. 8-21. Punctul in care dreapta de sarcina intersecteaza c
teristicii de transfer .este PSF al circuitului.

Vcs = -l0 R5 = (0)(680Q) = OV

aflat punctul de origine. De pe curbii citim l055 = 4 rnA. Deci pentru l =loss= 4 rnA:
0
Vcs =-l0 R5 =-(4mA)(680Q)=-2,72V
\
'--'
 ':t':t~ mmz1s1:oarere cu erect de camp ~i polarizarea lor
Polarizarea dispozitivelor JFET 443

FIGURA8~22 I, Tensiunea In sursa este:

V5 = l 0 R5
Voo Tensiunea din poartei 'se fixeaza prin inte.rmediul rezistoarelor R ~i R , dupa formula
1 2
+9V divizorului de tensiune:
.~ J loss=4mA
''; '!
t I Ro '
'' II
'---' 2,2kn '' Tensiunea poartii-sursa este:
'fS 111- -- 2,25m'.
: ''
iar tensiunea din sursa:
iY '' '
Ro
10Ml1
Rs
680!1
7: '' \ V5 =V0 -Vcs
' '!
~
1/ ' : '' Curentul de dtenii se exprimii astfel:
-VGs
u -'JV -2,72 v -1.5 v 0
Io=-
v,
(a) (b)
R,
''
u AI doi!ea punct are coordonatele 4 rnA ~i -2,72 V. Se unesc cele do~a puncte J;rintr-~
fnlocuind V5:
linie iar la intersectia acesteia cu curba caracteristicii de transfer se atesc valonle 10 ;u
,- ., Vc,_'cum ilustreaza' fig. 8-22(b). Valorile de PSF, dtite din grafic, sunt:
! 0 =2,25mA
Vcs =-l,SV Mt~ML!i!i:IIM
Detenninap[0 ~i Vcs pentru drcuitul cu JFET polarizat prin divizor de tensiune din fig.
ExerciJiu complemenlar Dadi se alege pentru R8 valoarea de 1 kn, care este noul PSF?
8-24, ~tiind cii parametrii interni ai dispozitivului folosit sunt astfel ale~i incat V :; 7 V.
0
Voo
Polarizarea prin divizor de tensiune +12V
!n fig. 8-23 este prezentat un JFET cu canal n, polarizat prin divizor de ~ensiune~
u Tensiunea din sursa dispozitivului trebuie sa fie mai pozitivii dec.t tensmnea dm poarta FIGURA 824
pentru ca jonc}iunea poartii-sursa sa fie polarizata invers. R1 Ro
i '1 6,8 Mn 3,3 kn
i ! +Voo
G
! 1 FIGURA 823
I ' JFET cu canal n, po!arizat prin R, Rs
u divizor de tensiune (15 = foJ .
1Ml1 2.2kn

. 1
Rezolvare
w 12V-7V SV
--=1,52mA
3,3kQ 3,3kQ
Tensiunea poartii-sursa se calculeaza astfel:
u
V, =l0 R5 =(l,52mA)(2,2kl1)=3,34 V
' .
w'
 Polarizarea dispozitivelor JFET 445
444 Tranzistoarele cu elect de camp ~~ polarizarea lor

1
li3#MPI!II:if* ,
V0 = (____&_)voo = ( Mn )12 V = 1, 54 V Stabilip, cu aprOldma~ie, PSF a! circuitului cu )FET polarizat prin divizor de tensiune
R1 +R, . 7,8Mn din fig. 8-26(a), ~tiind cii graficul caracteristicii de transfer a dispozitivului folosit este eel
Vcs = Vc -.V5 = 1,54V -3,34 V =-l,SV din fig. 8'26(b).
Dadi V0 nu ar fi fost cunoscuta, nu am fi putut afla valorile de PSF dedit din graficul lo
FIGURA 8-26
caracteristicii de transfer. loss =12 mA
Voo
Exercltlu complementar Dad 1n drcuitul din fig. 8-24 se introduce un alt )FET, V0 de- +8V
vine 6 v.'calcula~i noul PSF. I
II
Analiza grafldi. a polariziirll prin divizor de tensiune a )FET R, Ro
Determinarea grafidi, pe curba caracteristicii de transfer, a PSF se poate face printr-o 2.2Mn sao n I
metoda similarii celei folosite in cazul circuitului de polarizare automata.
Pentru un JFET polarizat prin divizor de tensiune, spre deosebire de polarizarea PSF
automata, V este diferitii de zero la J0 = 0 deoarece divizorul de tensiune stabile~te ten-
siunea din p~artii independent de curentul de drena. Iatii cum se determinil dreapta de Rz Rs /
2.2Mn 3,3 kn - -- - ,Bm~
sarcina in c.c., in acest caz. '
'' 1,2mA
Pentru !0 = 0: -Vas
-3V-18V
Vas(blocare)
4V
V5 =i0 R5 =(O)R, =OV 0
V05 =V0 -V5 =V0 -0V=V0 (a) (b)

Deci unul dintre punctele dreptei are coordonatele 10 = 0 ~i V cs = Vc. Rezolvare

Pentru Vcs = 0: In primul rand trebuie aflate doua dintre punctele dreptei de sarcin~. Pentru Io = 0:
_ Vc -Vcs Vo 2 2 0
I o- Vcs =Vc =(____&_)V00 =( ' M )8V=4V
R5 R5 R1 +R2 4,4Mn
Cel de-al doilea puncta! dreptei este Ia ! 0 = VcfR 5 ~i Vcs = 0. Dreapta de sarcina in Primul punct gasit are coordonatele ! 0 = 0 ~i Vcs = 4 V. Pentru VGs = 0:
c. c. este cea prezentata in fig. 8-25.
lo
lo = Vc- Vc;s Vc =~ = 1,2mA -.i
~
R5 R5 3,3kn i :
l_ J
AI doilea punct se afla Ia ! 0 = 1,2 rnA ~i Vcs = 0.
FIGURA 8-25 I =
Dreapta de sarcina apare 1n fig. 8-26(b), iar valorile de PSF, ! 0 1,8 rnA ~i Vcs -1,8 V, =
Dreapta de sarcina in c. c.
1
se citesc din grafic, a9a cum se poate observa.
,-
lo \ ;
pentru un JFET pofarizat ExerciJIU complementar Rezistorul Rs din fig. 8-26(a) se.inlocuie~te cu unul de 4,7 kn. L _,
prin divizor de tensiune.
noul PSF a! circuitului.
1/ "
' '

....._ PSF Stabilitatea PSF t _j

....._
!& Din neferidre, caracteristica de transfer a unui }PET poate varia considerabil de la mi.
Rs
.... exemplar Ia altul ale aceluia~i tip de dispozitiv. De exemplu, dad 1ntr-un circuit se
""' ....._
Jinlocuie>~te un )FET 2N5459 cu altul de acela~i tip, diferen~a dintre caracteristicile de trans-
celor<iottii dispozitive poate fi considerabila, cain cazul ilustrat 1n fig. 8-27(a). Aid,
'
! !'
l '
v valoarea maxima a loss este de 16 rnA, iar cea minima, de 4 rnA. Similar, valorile maxima
0 - ~i minima pentru VGSC9Jocare} sunt de -8 ~ respectiv. de -2 V. Aceasta inseamna ca. daca i '
: :
avep mai multe exemplare din acela~i tip de dispozitiv ~i alegeti unulla int..mplare, para1 l.J
lui se pot inscrie oriunde in plaja de valori menp.onata mai sus.

n
 . _ .. _, ........................... ~;;lt:l...l u~:: t:amp ~~ po1anzarea lor Tranzistorul cu elect de camp de tip metal-oxid-semiconductor (MOSFE1) 447

lo lo lo

loss = 16 rnA foss loss loss

17 II 1\ II
1\
'I
1\ II

'{2
I' loz
.t; .. ,

\
-~

-Vos v
C1
-#
:/
>'
lv
'&."j.j.
~rx-
<YA
. -~
S loss = 4 rnA

-Vos 1/
17 . ~
l,io
j 01

v
1/
\
l
101 f7
SF2

pr.
101
D2

:.t - -- .. - l
.! -2V 0 Vosz Vas1 Vosz VGS1
i ! VGS[blocare)
(b) Polarizare prin divizor de tensiune
Ll (a) (b)

. '' FIGURA 8-27

\ / intre PSF de maxim i eel de minim este mutt mai redusa in cazul polarizrii JFET prin divizor de
' I Variafia caracteristicii de transfer pentru JFET 2N5459 i efecful ei asupra PSF. 0
decat Ia polarizarea automata.
LJ in cazul polarizarii automate, dadi se traseaza dreapta de sarcina in c.c., cain, .fig. 8-27(b),
acela~i circuit cu 2N5459 poate avea PSF oriunde pe dreapta ce une~te punctele PSF 11 de
polarizare Ia parametrii minimi, ~i PSF2, de polarizare Ia parametrii maximi. Corespun- . TRANZISTORUL CU EFECT DE CAMP DE TIP
ziitor, curentul de drena poate lua orice valoare 1ntre 101 ~i ! 02, cum am ar~itat. Aceasta
lnseamnii di tensiunea continua din drenii se poate lnscrie lntr-o plajii de valori in funcfie METAL-OXID-SEMICONDUCTOR (MOSFET)
.' '}
de !0 . De asemenea, tensiunea poartii-sursii poate Iua arlee valoare :intre Vest ~i VGSZ'
\ : cum se observii.
TranzistiJarele cu efect de camp de tip metal-oxid-semiconductor (MOSFEl) .
u La polarizarea prin divizor de tensiune, dependenta curentului de drena, ! 0 , de vari-
afia PSF este mai redusii deoarece panta dreptei de sarcina este mai midi dec.t in cazul 'on:suwne cea de-a doua categorie de tranzistoare cu efect de camp. Structura MOS-
polarizB.rli automate. Cutoate di Vcs variaza in ambele cazuri, valoarea ! 0 este mult mai : se deosebe~e de cea a JFET prin faptul ca nu are Ia baza o joncjiune pn; Ia MOS-
stabilii daca polarizarea se face prin divizor de tensiune, a~a cum ilustreazii fig. 8w28. _, poarta este izolata fatli de canal printr-un strat de dioxid de siliciu (SiO~. Existii
feluri de MOSFET: cu canal inipal" (in regim de saracire) ~i cu canal indus (fn
SEC11UNEA 83 1NTREBARI RECAPITULATIVE de 1mbogapre). Datorita izolani portii, aceste dispozitive mai sun! denumite ,.cu
r -~
I , 1. Pentru un :JFET cu canal p, V.s trebuie sa fie pozitiva sau negativa? izolata"*.
'
u parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fi!i capabil:
\
2. intr-un circuit cu JFET cu canal n ~i polarizare automata, 10 = 8 mA ji Rs = 1 kn. Calcula!i
Vos
3. Un JFET cu canal n, polarizat prin divizor de tensiune, are tensiunea din poarta de 3 Vji ten- explicafi cum funcfioneaza un MOSFET
i ; siunea din sursa de 5 V. Calcula!i Vas "' Sii descriefi deosebirile de structurii dintre un MOSFET cu canal inijial n ~i
''--.)' unul cu canal initial p
"' Sii explicafi regimul de siiriicire
[ ')
I original, notat DMOSFET (depletion= siiriicire). (n.t.)
W
original, notat E-MOSFET (enhancement= imbogiitire). (n.t.)
In original, IGFET (Insulated Gate FET). (n.t.)
 448 Tranzistoarele cu elect de camp ~i polarizarea lor
Tranzistorul cu elect de camp de tip metal-oxld-semiconductor (MOSFED 449
I> Sii explicati regimu! de imbogiitire
~>- Sii recunoa~teJ:i simbolurile pentru MOSFET .cu canal initial 11 ~i p cat tensiunea negativa pe poarta este mai mare, cu atat siidcirea in electroni a
I> Sa descrieJ:i deosebirile de structura dintre un MOSFET cu canal indus 11 ~I n este maf accez:ttuata. La o valoare a tensiunii negative poarHi-sursa suficient
unul cu canal inctus p VGS(blocare)' canalul este golit comple_t ~i curentul de drena devine zero. Regimul
I> Sa recunoa~teli simbolurile pentru MOSFET cu canal indus 11 ~i p
saracire este ilustrat in fig. 8-30(a). Asemenea unui ]FET cu canal n, un MOSFET cu
_n furnizeaza un curent de drena pentru valori ale .tensiunii poartii-sursa
~>- Sa explicati prin ce se deosebe~te un MOSFET cu canal initial de unul cu
intre limitele VGS(blocare) ~i zero. Dar un MOSFET cu canal initial conduce, in .~

indus pentru valori Vcs mai marl ca zero. ' ''

~>-Sa aratati ce este un MOSFET de putere

'Li'

Ro
I> Sii ariitaJ:i ce este un MOSFET cu poartii dublii
r;
'1
''
l_;'
MOSFET cu canal initial (cu regim de saraclre)
Unul dintre cele douii tipuri de MOSFET este eel cu regim de siiriicire (notat ~-,v<v'"
FET), a ciirui structura fundamentala este prezentatii in fig. 8-29. Drena ~i
difuzate in materialul substratuiui ~~apoi \!nile printr-un canal ingust, adiac-ent yu<fiiiZo
late. Figura prezinHi un dispozitiv cu canal n ~i unul cu canal p. Vom descni'ce~:.;~~~:!~~'~
func~ionare lundu-1 ca exemplu pe eel cu canal n. Dispozitivul cu canal p fi
mod similar, cu excepp.a faptului di polaritiitile tensiunilor sunt inversate.
Drena Drena

n
i \
(b) Regim de imbogapre: Vas esle pozitiva !..._J

Poarta Poarta

Substrat p Substrat n

"i I
Sursa Sursa i i
,_1

(a) cu canal n (b) cu canal p mbitluri'le penlru MOSFET cu canallnl!ial Simbolurile utilizate in schemele electri~e pen-
~(ll,;pozitiive:le MOSFET cu canal iniJ:ial - a tat n, dlt ~~ p- sun! prezentate in fig. 8-31.
FIGURA 8-29 'sorarUJ,maJc:at de s.3.geatii, este, in mod normal (dar nu intotdeauna), conectat intern
Reprezentarea structurii fundamenfafe a unui MOSFET cu canal ini{ial. exist. un terminal separat pentru substrat. Dad. siigeata substratului
sp:e interior, canalul este de tip ni daca. sageata este orientatii spre exterior,
Un MOSFET cu canal iniJ:ial poate Iuera in oricare dintre cele doua r~;~~;~':,~~~~~~tl de tip p.
eire sau de imbogiiJ:ire- fiind numit uneori MOSFET cu siiriicire/imbogiifirc.
este izolaHi fa~a de canat pe ea se poate aplica fie o tensiune pozitiva, fie i i

Un MOSFET cu canal nlucreazii In regim de siricire dind tensiunea poarl:a-,;uJ:sa

cat este ne&"ativii; c.nd tensiunea poartii-sursa este pozitivii, el lucreazii in regirit
lmbogap.re. Insa, In general, aceste di~pozitive sunt folosite In regim de s5.r8.cire. .
:. ! '
Reglmul de siiriiclre Imaginati-vii poarta ca pe una dintre armaturile plan-paralele
unui condensator, cealaltli armiitura fiind canalul. Stratul izolator de dioxid de
constituie dielectricul. Dacii tensiunea pe poarHi este negativa, sarcinile negative de
vor 1ndepiirta electronii de conducFe din canal, iar ace;;tia vor Iasa in urma lor ioni Sursa Sursa
tivi. Astfel, canai:ui n va fi siiriicit in electroni, ceea ce va duce la sclideren wnuucuv.u~
Canal n Canalp LJ
 ' '
450 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor Tranzistoruf cu elect de camp de tip metaloxidsemiconductor (MOSFET) 451
u ' /'
MOSFET cu canal indus (cu reglm de imbogatlre) sursa Poarta Oren a
i ii Un MOSFET cu canal indus lucreazii exclusiv In regim de !mbogatire, neprezentnd
regim de saradre. Structural, se deosebe~te de un MOSFET cu canal inipal prin aceea ca
nu are un canal realizat constructiv. Observafi, ln fig. 832(a), di substratul se lntinde
Sio,
pana Ia stratul ~e Si02 La un dispozitiv cu canal n, o tensiune pozitiva pe poarta, mai
mare dedit o valoare de prag, induce un canal prin generarea unui strat subtire de sai-
cini negative in regiunea de substrat din vecini:itateaa stratului de.Si0 2, cum vedefi in fig:
8-32(b). Conductivitatea canalului cre$te Ia cre$terea tensiunii poartii-sursa, atragand ast-
fel mai mulp electroni tn zona canalului. Dadi tensiunea pe poarta nu dep8.$e$te valoarea
de prag, canalul pur ~i simplu nu exista.
S~cfiune transversa/a printr-o structura abinuitB de MOSFET cu canal indus.
Drena
,.,. MOSFT cu dublii diluzle laterala Este un tip de MOSFET cu canal indus, destinat apli-
catiilor de putere. Canalul acestui dispozitiv se fonneaza intre drena ~i sursa ~i este mai
'u ' scurt decal Ia un MOSFET obi~nuit. Lungimea redusa a canalului implica o rezistenta
mai mica, permif3nd obp.nerea unor t~nsiuni ~i curenp. mai mari.
Figura 8-35 prezinta structura fundamentala a unui MOSFET cu dubla difuzie !ate-
ralii. Clind poarta este pozitivii, in stratul p, dintre sursa dopaHi slab ~i regiunea n-, se
Poarta induce un canal n foarte scurt. Curentul circuli\ de Ia drena, prin regiunile n ~i prin
canalul indus, ditre sursa, conform marcajului de pe figura.
MOSFT cu lantii in v
Este o alta varianta de MOSFET cu canal indus, realizatii In vede-
:....J rea ob?nerii unor performan~e mai bune in domeniu.l puterlii se caracterizeazii printr-:-un
canal indus mai scurt 9i mai larg, cu rezisten~a mai midi, intre drena 9i sursa. Canalele
mai scurte ~i mai largi permit obfinerea unor curenfi mai marl ~i, in consecinta, a unor
( ;. puteri disipate mai marl. De asemenea, ~i ra.spunsul in-frecventa este lrnbunS.Hip.t.
!._j Sursa Un MOSFET cu fanta In V (VMOS) are doua terminale conectate ]a sursa, terminalul
(a) Structura fundamental (b) Canalul indus (V05 > V051,.,1l de poarta se aflii in partea superioadi, iar eel de drena, in partea infe.rioara, ca in fig. 8-36.
Canalul se induce vertical, pe ambele laturi ale fantei in V, 1ntre drena (cu substrat n+,
FiGURA 8-32 adica dopat mai puternic dedit n-) ~i terminalele sursei. Lungimea canalului este deter-
Structura i func{ionarea unui MOSFET cu canal indus n. minata de grosimile straturilor, acestea fiind stabilite, la rfindul lor, de densit3tile de
Simbolurile utilizate In schemele electrice penlru MOSFET cu canal indus n ~i p sunt dopare ~i de timpul de difuzie In mai mare miisura dedit de dimensiunile ma~tii.'
prezentate In fig. 8-33. Linia !ntrerupta sugereaza absenta canalului, fizic. Ca ~i Ia MOSFET Sursa Poarta Drena Sursa Poarta sursa
cu canal inip.al, unele dispozitive au un terminal separat pentru substrat. '

MOSFET de putere ..
Sio,
Un MOSFET obi~nuit, cu regim de imbogapre are un canal lateral lung ~i lngust, ?iiT.'
a pare in sectiunea transversala din fig. 8-34. Caracteristicile constructive ale canalulw fac
ca rezisten~~ drenii-sursa sa fie relativ mare, limitand utilizarea dispozitivului Ia apli,-
ca~iile de mica putere. Dadi poarta este pozitivii, canalul se formeaza intre sursa ~i dren~,
aproape de poarta, cum am mai ~a tat.
<ri''-'U><A 8-35
Drena Drena
.Secfiune transversa/a prin structura unui
FIGURA 8-33 MOSFET cu dub/a difuzie latera/a:
Simbolurife pentru MOSFET
cu canal indus, utilizate in FIGURA 8-36
schemele efecfrice. Sec(iune lransversa/a prin structura unui MOSFET
cu fanta in V.
' In original, cu notafia LDMOSFET. (n.t.)
Sursa Sursa In original, cu notatia VMOSFET. (n.t.)
Canal n Canal p
452 Tranzistoarele cu elect de camp ji polarizarea lor Caracteristicile ji parametrii unui MOSFET 453

TMOS Este similar cu un MOSFET cu fanta fn V, cu excep~a faptului ca nu mai prezinta

fanta respectivii, fiind deci mai u~or de realizat. Structura unui TMOS este prezentata tn 8-5 CARACTERISTICILE ~I PARAMETRII
fig. 8~37. Poarta este inglobaUi intr-un strat de dioxid de siliciu, iar te~inalul sursei UNUI MOSFET
acoped1 toatii suprafata superioara. Drena se aflii pe fata inferioadi. TMOS este mai com-
pact decat VMQS, pastrand fnsa avantajul canalului vertical scurt.
Mare parte din cele prezentate Tn sectiunea referito~re Ia caracteristicile ~i parametrii
MOSFET cu poarta dubla
Un MOSFET cu poarta dubla poate avea canalul atilt ini~al, cat ?i indus. Singura
. unui JFET sunt valabile ~i pentru MOSFET. Tn continuare vom atrage aten~a asupra "i !
L_j
deosebire este faptul di are doua porti, ca in fig. 8-38. Am ariitat mai devreme cii unul Oupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
dintre dezavantajele tranzistoarelor cu efect de cfunp este capacitatea mare de intrare;
care le limiteaza utilizarea la frecven~e inalte. La dispozitivele cu poarHi dubHi, capaci- Sa definip, sa explicap ~i sa utilizap principalii parametri ai unui MOSFET
tatea de intrare este redusii, ceea ce le face utilizabile in circuitele de amplificare de LJ
~ sa analizati graficul caracteristicii de transfer a unui MOSFET cu canal inipal
radiofrecven~a. Un alt avantaj a! configura[iei cu poarta dubla este faptul di poate fi
folosita tn etajul de intrare al unor amplificatoare de RF, pentru realizarea reglarii auto~ ,.. Sa calculap. I0 din ecuatia caracteristicii de transfer a unui MOSFET cu canal
l ';
ini~ial
mate a amplificarli (RAA). i \
I> Sa analiza~ graficul caracteristicii de transfer a unui MOSFET cu canal indus '-.--'

SuiSa Poarta 1> Sa calcula~ /0 din ecua~a caracteristicii de transfer a unui MOSFET cu canal
indus
1> Sa utiliza)i o foaie de catalog pentru MOSFET
1> Sa aratar care sunt precaupile necesare Ia manipularea dispozitivelor de tip MOS
0 D

G,~
G,~
s
~:=$ s
Caracteristica de transfer a unui MOSFET cu canal initial
\.<>. J

. ' Am mai aratat ca un MOSFET cu canallni~al poate func~ona avilnd pe poarta fie o
tensiune pozitiva, fie una negativa. Afirmap.a aceasta este sustffiuta de fig. 8-39, care
prezinta graficele caracteristicilor de transfer pentru MOSFET cu canal ini)ial - atilt de
Oren a (a) cu canal inipal (b) cu canal indus cat ?i de tip p. Punctul de pe curbii de Ia VGS = 0 corespunde valorii /055 Ca ?i Ia
VGS(blocare) ;::; - VP'
FIGURA 837 .Func~a patratica din ecua~a (8-1), referitoare Ia caracteristica de JFET, este valabilii ?i n
FIGURA 838 I
Secfiune transversalfi prin structura MOSFET cu canal ini~ial, cum demonstreaza ?i exemplu!S-13. L.!
Simboluri/e pentru MOSFET cu canal n cu
unui TMOS. poartii dub/a. /o /o

caracteristicilor
SECTIUNEA 8-41NTREBARI RECAPITULATIVE transfer pentru MOSFET
canal inifiaf
1. Care sunt cele doua mari categorii de MOSFET?
2. Daca tensiunea poarta.sursa a unui MOSFET cu regim de saracire este zero, cat este curen
lui de Ia drena Ia sursa?
3. Da.ca tensiunea poartiisursa a unui MOSFET cu canal indus este zero, cat este curentul de Ia
drena Ia sursa?

-Vos -.,.,...-1"":.......-----1-- +Vos

Vas{btocaro) 0 0
(a) cu canal n (b) cu canal p
 454 Tranzistoarele cu elect de camp ~~ polarizarea lor Caracteristicile ~~ parametrii unui MOSFET 455
:Gl.
:. ij'i
I'
, ,1/ i ; I . Ecuap.a curbelor parabolice ale caracteristicilor de transfer se deosebe~te de cea uti-
i, ~ I Pentru un MOSFET cu canal initial, loss= 10. rnA ~i VGS(blocm) = -8 V. la )FET ~i MOSFET cu canal initial, deoarece curbele pornesc de pe axa orizontala
'
u (a) Canalul este de tip n sau p? v v sa
punctu] GS(pragjt In IOc de QS_fi;Jioca~ ~i nu ajung intersecteze axa verticalS.. Curba
II ;crucacl:eristicii' de transfer a unui MOSFET cu canal indus este descrisa de ecuafia:
(b) Calculap 10 Ia Vcs = -3 V.
r,
1
(c) Calculap 10 Ia Vcs = +3 V. (8-4)
i : lj! Rezolvare
w, Constanta K depinde de tipul dispozitivulul ~i se determina din datele de cataloj; ast
ll;
(a) La acest dispozitiv;. VGS(blocare) este negativa; p!ffi urmare, este un M()SI'El' ci; se citeyte valoarea lo(amd) pentru Vcs data ~i ambele se 1n!ocuiesc 1n ecuapa (8-4). In fig.
('l!l:c canal n. . este prezentata o foaie de catalog pentru un tip obi~nuit de MOSFET cu canal indus.
'
' i
\..)
!

(b) 10 =los/1
l Vcs
VGS(blocare)
)' =(10mA)(1- -
3
- 8V
v)'
=3,91mA

de catalog din fig. 8-41 ofera urmatoarele informapi referitoare Ia MOSFET cu

3 indus, tip 2N7008: lo(wnd) = 500 rnA (minim) Ia Vcs = 10 V ~i VGS(pmg) = 1 V. Calcu-
(c) 10 =(10rnA)(1- + VJ' =18,9rnA
. -8V curentul de drena Ia Vcs = 5 V. .

ExerciJiu complementar Un MOSFET cu canal initial are loss= 18 rnA ~i VGS(biocareJ = +10 V. Rezolvare
(a) Canalul este de tip n sau p? In primul d\nd se deduce K din ecuatia (8-4):
(b) Calculap 10 Ia Vcs = +4 V. 500rnA 500rnA 617rnA!V'
(c) Calculap 10 Ia Vcs = -4 V. (10V-1V}' 81V' '
Apoi, utilizfind valoarea aflata pentru K, se c1llculeaza 10 Ia Vcs = 5 V.
u Caracteristlca de transfer a unui MOSFET cu canal indus
In =K(Vcs -Vcs(pmg,J' =(6,17rnA!V')(5V-1V)' =98,7mA
Un MOSFET cu canal indus lucreaza exclusiv 1n regim de 1nnbogapre. Prin
un dispozitiv cu canal n necesWi o tensiune poart5.-surs5. pozitivilr iar pentru unul ExerclJIU complementarFoaia de catalog a unui MOSFET cu canal indus pune Ia dispo-
canal p este necesara o tensiune poartd-sursa negativa. Figura 8-40 prezinta graficele ca!.<-, urmatoarele date: ID(oond) = 100 rnA Ia vGS = 8 v ~i vGS(pmg) ~ 4 v. Calculati ID pentru
racteristicilor de transfer pentru ambele tipuri de MOSFET cu canal indus. Observa~i cij = 6 v.
Ia Vcs = 0 nu exista curent de drena. Deci pentru un MOSFET cu canal indus parametrul.
' 1.
: i loss nu este semnificativ, ca 1n cazul unui )FET sau al unui MOSFET cu canal inilial .. Mru Precautii Ia manevrare
) l
- trebuie remarcat car teeoretic, nu exista curent de drena lnainte ca Vcs sa fi atins o
mita valoare nenular numiti'i tensiune de pragr VGS(prag)
'
Teate clispozitivele de tip MOS se pot distruge foarte u~or din cauza desdirdirilor
'lec:trosta.tice. Deoarece poarta unui MOSFET este izolatii fa~a de canalr rezisten}a de
~ ~
foarte mare (teoretic, infinita). La un MOSFET obi~nuit, curentul rezidual de
este de ordinul picoamperilor, pe cand la un JFET obi~nuit curentul invers
lncadreaza 1n domeniul nanoamperilor. Capacitatea de intrare apare ca o
omrecinta a structurii izolate a porfii. Capacitatea de intrarer lmpreuni'i cu rezistenta de
i foarte mare formeazii un sistem 1n care sarcinile electrice In exces se acurnuleazii.
' u~urinta, putand duce la deteriorarea dispozitivului. Pentru a evita distrugerile
L...!
;ro-voc:ate de electricitatea statidi, Ia manevrarea dispozitivelor MOSFET trebuie luate
~rnliit<oarelemasuri de precautie:
1. Dispozitivele MOS trebuie transportate ~i pastrate 1n arnbalaje de material antista-
u tic expandat.
2. Toate instrumentele ~i platformele de lucru metalice folosite Ia asamblare sau
testare trebuie conectate la conductorul de impihnantare (al treilea conductor de la
0 +Vas -VGS prizele de perete, de 220 V).
(a)cu canal n (b) cu canal p 3. Persoana care asambieaza sau manipuleaza dispozitive MOS trebuie sii poarte la
incheietura mainii o brii~ara metalica legata la masa printr-un fir conductor avand
FIGURA 8-40 inseriat un rezistorde valoare mare.
Graficele caracteristicilor de transfer pentru MOSFET cu canal indus.
 Polarizarea dispozttivelor MOSFET 457
456 Tranzistoarele cu efect de camp ,; polarizarea lor
4. Dispozitivele MOS (ca ~i orice alt dispozitiv, de altfel) nu trebuie desprinse nicio-
ValarlllmUa absolute
Mirlmea Slmllnlul Valoarea Unitatea data din circuit cand acesta se afla fncii sub tensiune.
Tenslunea drenlisursi Voss 60 V c.c. 2N7008 5. Nu este permisa aplicarea unui semnal de intrare cS.nd circuitul nu este alimentat
Tensiunea dreni- oarta. ,.1 Mn 60 v c.c. Capsula 29-04, stil 22 cu c.c.
Tenslunea oarta-sursa v c.c. T0-92 (T0-226M)
Curentul de drena mAc.c. SECTIUNEA 8-51NTREBARI RECAPITULATIVE
Contlnuu fa 150 Drena
1. Care e5\e deosebirea constructiva majora intre un MOSFET cu canal initial >i unul cu canal

/ Poa~ ~.
lmpulsurl IM 1000
Puterea talalA dlslpatA pe dispozitlv Ia TA = 25"G Po 400 mW
indus?
Corectare este 25"C cu 3,2 mW/c 2. Numiti doi parametri caracteristici unui MOSFET cu canal indus, dar care nu caracterizeaza
Oomenful detemperaturt de funcflonare ~~ stocare TJ, T,, -55 c un MOSFET cu canal initial.
..+150
1
2
~- 1
3. Ce sunt descaicarile electrostatice?
Caracterlstlcl termlca
Sursa ' .
LJ
Rezisten termid one iune- me diu amb!ant RaJ~ 312,5 CIW
Temperatura maximA a terminalelor Ia liplre, Tl 300 c TMOS FET
Ia 1.5 mm de capsulA, tim de 10 secunda Tranzistor 86 POLARIZAREA DISPOZITIVELOR MOSFET
cu canal- n, cu imboga~re
Caracterlsllcl electrlce = zsc tn Iipsa artel men iunl
Mirlmea. Slmbol Min. Max. Unit. In aceasta sec~une vom studia trei modal~a~ de polarizare a unui MOSFET: polarizarea
zero, polarizarea prin divizor de tensiune ~~ polarizarea cu reac~e in drena. $W,
60 v c.c. {'~<i1<1ur, cat de importanta este polarizarea pentru circuitele de amplificare, pe care le ,,' __,'
studia in capitolul urmator.
ftA c.c.
1,0
parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
500
-100 nA c.c.
Sa prezentaji ~i sa analiza!i circuitele de polarizare a dispozitivelor MOSFET
,... sa descriefi modul de polarizare la zero a unui MOSFET cu canal initial
,. . sa analiza}i un circuit cu MOSFET polarizat la zero
,.. Sa descriep. modul de polarizare prin divizor de tensiune a unui MOSFET cu
1.0 2.5 vc.c.
n canal indus
7,5 ,.. sa descriep modul de polarizare cu reactie in drena a unui MOSFET cu canal
13,5 indus
Tens!unea dran.lsurs.l in conduqie VcS(on) v c.c.
(VGs,. 5,0 V,/c"' 50 mA} 1,5
Va :10V,/0 =500mA 3,75 1
'.Polarizarea dispozitivelor MOSFET c:u canal initial \i
Curantul de dran.l Tn conducpe 500 rnA
VGs"" 10V, Vos:!: 2,0Vo e
,. Amintiti-va ca un MOSFET cu canal initial poate lucra la tensiuni Vcs a tat pozitive,
;;i negative. 0 metoda simpHi de polarizare este fixarea la V Gs = 0, astfel di semnalul
LJ
Transconductanta direGta 80
Vn :!:2,0Vo n ,fo=200mA aplicat pe poarta duce la variap.a tri. 'ambele sensuri a tensiunii poarta-sursa, in
acestui punct de polarizare. Un astfel de circuit este prezentatin fig. 8-42(a). Pentru
= 01 10 = 1055 , cum se observa. Tensiunea drenii-sursa are expresia:
(Vos=25V, V65 =0 50 pF
1=1,0MHz) 25 Vos = Voo -IcssRo
c.. 5,0
rezistorului Rc este acela de a impiedica scurtcircuitarea la masa a semnalului
CaraclerlsUcl da c:omuta le intrare in c.a., cain fig. 8-42(b). Rc nu influen}eaza punctul de func~ionare la polari- tj
fnt.Irzlare !a comularea dlrect.l (Voc" 30 V, /0=200 rnA 20 ns cu tensiune zero fntre poarta 9i sursa, intrucat nu exista curent continuu de poarta.
tnta.rz!ere Ia comutarea lnversl on= 25 n, Rwdnt"' 150 n)
~ 20

8-41
I
~!
FIGURA
Foaie de catalog pentru MOSFET cu canal indus n 2N7008 (conslrucfie TMOS).
 458 Tranzistoarele cu elect de camp ji polarizarea lor
Polarizarea dispozitivelor MDSFET 459
FIGURA 8-42 +Voo +Voo Vos = Voo -IoRo
MOSFET cu canal initial,
polarizat Ia zero. unde I 0 = K(Vcs- VGS(p.ogl' dinecuatia (8-4).
Ro Ro
FIGURA 8-44 +Voo +Voo
Configurafiile de polarizare a unui
MOSFET cu canal indus.

R, Ro Ro

(a) (b)
R,
: I
Calculap. tensiunea drena-sursa pentru circuitul din fig. 8-43. Din foaia de catalog
pentru MOSFET se cunosc V GS(blocore) = -8 V ~i foss = 12 rnA.
(a) Polarizare prin (b) Polarizare cu reacpe in
Voo divizor de tensiune drena
+18V
FIGURA 8-43 chcu!tul de polarizar.e ~u :ere 1n drenii din fig. 8-44(b), curentul de poartii este
fu.
Ro neghJabil ~1, ca a tare, nu eXISta cadere de tensiune peRG' De aceeaI vGS- - v:OS'
s2on .

+ li3@@1i!i:li.p
Vos
~~culati V~s ~i Vos pentru circuitul cu MOSFET cu canal indus din fig. 8-45: Pentru dis-
Ro poZitivul folos1t se considera. valorile minime 101 = 200 rnA la V ::: 4 v o;i v ::: 2 v.
10MQ cond) GS . 7 GS(prag)
+Voo
24V

Rezolvare
Ro
~tiind ca 10 ::: I05s ::: 12 rnA, tensiunea drenii-sursa se calculeaza astfel: R, 200Q
100 k.n
ri V0 s = V00 -I0 ssR 0 =18V -(12mA)(620fl) = 10,6V
ExerciJiu complementar Calculati V05 pentru circuitul din fig. 8-43 ~tiind cii VGS(bl=l =
= -10 V ~i loss= 20 rnA. R,
15kn
'
i
u
!
Polarlzarea dlspozltivelor MOSFET cu canal indus - .,.
__ ..Rezolvare
Amintip.-va di,la un MOSFET cu canal indus, Vcs trebuie sa fie mai mare decat o anu:.

!...__,i
mitil valoare de prag, deci polarizarea Ia zero nu poate fi utilizatii. Figura 8-44 prezh)ta
douii modalitilti de polarizare a unui MOSFET cu canal indus (dar care pot fi folosite
Vcs JlRI_&__)Voo
+ R2
=( lSk.Q )24V=313V
llSkfl '
pe;>tru dispozitivele cu canal initial). Pentru exemplificare am ales un MOSFET cu
n. In ambele configurapi- cu divizor de tensiune ~i cu reacp.e ln drena- se urmare~te Se calculeaza K din ecuatia (8-4), utiliziftnd valoarea minima a I astfel
' D(cond)'
tensiunea poartEi-sursa 1_)5. depii~eascii VGS(prag) cu o valoare pozitiva. Ecuatiile ap.lica.te l!l K Ioc"nd) 200mA 200rnA 2
analiza circuitului de. polarizare prin divizor de tensiune din fig. 8-44(a) sunt: . (Vcs- VGS(p,.g)) 2 (4V-2V}' 4V 2 SOmA/V

11.cs- R,
-( Rt+R2 )v. oo
: Apoi se calculeazii J0 pentru Vcs = 3,13 V.
460 Tranzistoarele cu elect de camp si polarizarea lor Polarizarea dispozitivelor MOSFET 461

2
Io = K(Vcs- Ycs1p,.g)) 2 = (50mAN )(3,13V}"
=(50mAN 2 )(1,13V}" = 63,8mA JFET
In fine, se calculeaz5 VDS' JFET Joncp.unea poarHi-sursii trebuie polarizaUi
Oren a Orena invers.
Vos = Yoo -I oRo =24V -(63,8mA)(200Q) = 11,2V
YGS comanda 10 .
ExerciJIU complementar Determinati Ycs ?i Yos pentru valoarea maxima de catalog a Valoarea V05 lncepftnd de la care I0 devine
YGS(p"g)' daca dispozitivul MOSFET din fig. 8-45 este de tipul2N7008. Consultati foaia constant se nume~te tensiune de strangulare.
de cata1og din fig. 8-41. Valoarea Ycs incepand de Ia care I 0 devine
zero se nume~te tensiune de blocare, VGS(blocare)'
loss este curentu] de drenii Ia y GS = 0. .[ !
Canal n Canalp Caracteristica de transfer: . '
t_; '
Determinali intensitatea curentului de drena pentru circuitul din fig. 8-46. Pentru
acest MOSFET, Ycs(p,.g) = 3 V. 10 = 1055 (1 Yes )'
FiGURA 8-46
v,, VGS(blocare)
+15 v Trci.nsconductanta direcHi:
R, g.. = g.., ( 1 y Yes )
4,7kn GS(blocan!) i I

MOSFET cu canal initial

Cu excep}ia faptului di poate Iuera in regim
Rezolvare MOSFE! cu conallnipial de lmbog5.tire, caracteristicile unui MOSFET sunt
Aparatul de miisura indica V cs = 8,5 V. Circuitul are reacp.e in drena, deci V 05 = Vcs = Drenii Drena similare cu cele ale unui JFET.

-~-~
8,5 v. Regimul de siir5cire:
15V -8,5V - cu canal n: V cs negativa
1,38mA
4,7k.Q - cu canal p: Vcs pozitivii
ExerciJiU complemental Determina~i I 0 daca aparatul de masura din fig. 8-46 indica 5 V.
Regimul de fmbogti!ire:
- cu canal n: V cs pozitivii
Sursa Sursii
- cu canal p: YGs negativa
SECJJUNEA 8-6lNTREBJIRJ RECAPJTULATlVE Canal n Canal p !
'LJ'
'

Vcs comandii 10 .
!. ln cazul unui MOSFET cu canal in~ial, polarizat Ia V0 s = 0, curentul de drena este egal cu Valoarea V cs incep.nd de la care I0 devine
zero, cu 1055 sau cu 1055? zero se nume~te tensiune de blocare, VGS(blo-
2. Pentru ca un MOSFET cu canal indus n, avand VGSIP"g) = 2 V, sa intre in conducjie, care tre
care)'
buie sa fie valoarea minima a VG5?
1055 este curentul de drena Ia Ycs = 0.
Caracteristica de transfer: ,--,
' I t

(
I p=Ioss 1 Yes
VGS(b!ocare)
) !
~;
i

,-.
 I , 462 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor
i ! Depanare 463
u

MOSFET cu canal Indus 87 DEPANARE

i
~
i MOSFET cu canal indus Nu lucreaza In regim de siiriicire, iar caracte-
Drena Drena risticile sunt diferite fa~a de cele ale unui MOSFET Tn aceastii secjiune vom prezenta cateva defecte ce apar frecvent in unele circuite
cu canal inifial. cu tranzistoare cu elect de camp, precum ~~ cauzele lor probabile.

~~-~~
i
i ! Regimul de fmbogiifire: Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
u - cu canal n: Vcs pozitivii
- cu canal p: Vcs negativa sa depanaJi circuite cu tranzistoare cu efect de camp
vcs comandii 10 . "" Sa depana!i circuite cu JFET cu polarizare automata
Sursa Sursa Valoarea Vcs incepand de Ia care apare 10 se "" Sa depana!i circuite cu MOSFET cu,polarizare Ia zero
Canal n Canal p nume~te tensiune de prag, VGS(prag)"
Caracteristica de transfer:
Defectele circuitelor cu JFET cu polarizare automata
! 0 = KCVcs- Vcs(p,g)) 2
Slmptomul1: V,= V,, ln acest caz, curentul de drena trebuie sa fie zero, deoarece pe R
K din formul~ de mai sus se calculeazii hu exista didere de tensiune, cum se observa in fig. 8-47(a). Ca la Oiice alt circuit, este0
inlocuind 10 cu ID(cond) din foaia de catalog ~i bine sa diu tam mai intfii defecte vizibile, ca terminale dezlipite sau rezistoare lnnegrite.
VGS cu valoarea dm catalog pentru care este i'poi rntrerupem alimentarea ~i masuriim rezistoarele pe care le suspectam ca. ar putea fi
i_.!
dat ID(co~d)" 1ntrerupte. Daca.sunt !n stare buna, este probabil sa se fi defectat dispozitivul ]FET. lata
'defectele ce pot produce aces! simp tom:
' '
Polarizarea tranzistoarelor cu efect de camp _ ~~ 1. R5 nu este coriectat la masa
l ',
(polaritatile tensiunllor ~~ sensurile curentilor se lnverseaza 2. R5 este 1ntrerupt
Ia dispozitivele cu canal p) 3. Conexiunea terminalului de drena este intrerupta
JFET MOSFET cu canal initial MOSFET cu canal indus 4. Conexiunea terminalului de sursa este lntrerupta
'' 5. JFET este intrerupt intern intre drena ;;i sursa
! +Voo +Voo +Voo +Voo +Voo
u v,
Slmptomul2: este mull mal mlcii decatvaloarea normalii in acest caz, excluzand varianta
care tensiunea de alimentare este mai midi decat valoarea necesara, curentul de drena
Ro
Ro Ro. Ro sa fie mult mai mare decat valoarea normala din cauza di pe. R cade prea multa
I i R, 0
Ytertsiume. Situa!ia este prezentatii in fig. 8-47(b). Acest simptom poate fi consecinta unuia
R,
L urmatoarele defecte:

+Voo
+ +
w Ra Is! Rs R, Rs R,
I I

\ ! - - - -
Lj Polarizare automata Polarizare prin Polarizare Ia zero
divizor de tensiune Polarizare cu Polarizare
reacjie in drena divizor de'""''""',,

R, Rs

i 1

(a) Tensiunea din drem'i este egalci. cu lensi- (b) Tensiunea din drena este mult sub valoarea
unea de alimentare norma/a
464 a Tran4istoarele cu elect de camp ~i polarizarea lor
Aplica\ie practicii 465 ,....,
' '
1. Rc este l_ntrerupt FIGURA 8-49 +V00 ' \
+Voo. l.'
2. Conexiunea terminalului de poarta este lntrerupta
Defecte in circuitul de polarizare
3. JFET este lntrerupt intern la poarta prin divizor de tensiune at unui
Oricare dintre aceste defecte duce ]a disparilia regiunii golite din JFET ~i ]a liirgirea MOSFET cu canal indus. R, 1NTRERUPT R0
canalului, iar curentul de drena riim.ne limitat doar de R0 , R5 ~i de mica rezistenta a
canalului.
,...,
Defecte ale circuitelor cu MOS~ET cu canal initial ~i cu canal indus +Voo
i'.....J!
Unul dintre defectele cele mai di6cil de depistat este lntreruperea porpi la un MOSF~T
cu canal inip.al, polarizat la zero, sau la unul cu canal indus, polarizat cu reacp.e in drena. In
R, R,INTRERUPT ....,
primul caz, 'tensiunea poart5.-sursa ramane zero ~i dupa intreruperea portlii din aceastii '' '
~
'
cauza, intensitatea curentului de drena nu se schimba, iar drcuitul de polarizare .pare sa
funcp.oneze normal, ca in- fig. 8-48 .. '~
rn circuitul de polarizare prin divizor de tensiune al unui MOSFET cu canal indus,
(a) (b)
lntreruperea rezistor~ui R1 face ca tensiunea pe poarta sa devina zero. Din aceasta
cauza, tranzistorul se blocheaza ~i se comporta ca un tntrerupiit<?r deschis, deoarece pen~
tru aducerea lui in conducre este _necesara o tensiune poartii-sursa care sa depa~easca
valoarea de prag, mai mare ca zero. Situatia este ilustrata In fig. 8-49(a).
Daca. se intrerupe R2, tensiunea pe poarta devine +VDD' rezistenta canahilui este foarte
midi ~i dispozitivul se comporta, cu aproximatie, ca un intrerupator indUs. Curentul de 8-8 APLICATIE PRACTICA
dreni\ mai este limitat doar de R0 . Este situaFa din fig. 8-49(b). '
Aplicatia de fa\ii are ca obiect aparatura electronidi aferenta unei instala~i de tratare I-~
FIGURA 8-48 a apelor reziduale. Vi Sa fncredintat responsabilitatea evaluarii circuitelor ce deservesc : i
0 intrerupere in circuitul de poarta o instala\ie de neutralizare a apelor reziduale. De~i se folosesc atat circuite digitale,
a/ unui MOSFET cu canal inijiaf nu
produce modificarea valorii 10 .
cat ~i analogice, trebuie sa va concentra~ aten~a asupra cartelei cu circuitul senzorilor ,-.
de pH. Ve~ aplica, fn acest scop, cuno~ntele acumulate fn capitolul de fa\ii.

lnstalatla de neutralizare a apelor reziduale

Prlnclplul de funcponare Schema bloc a instalaliei de neutralizare a apelor reziduale este :,__ j !
prezentaUi in fig. 8~50. Sistemul electronic mascara ~i regleaza pH-ul apelor reziduale.
pH~ul este o masura a aciditatii sau alcalinita~ unei solu}ii. Valoarea lui variaza de la o,
pentru adzii cei mai tari, pana la 14, pentru cele mai tari solufii alcaline, trecand prin 7-
valoarea caracteristidi solutiilor neutre. De obicei, apele reziduale nu sunt puternic adde
sau alcaline, deci, in cazul nostru, pH~ul se va incadra in domeniul2 ... 11. pH-ul apei se
{a) Fw1c~ionare normata (b) Circuit de poarlii intrerupl (extern mascara cu senzori montap. la intrarea ~i Ia ie?irea cuvei de neutralizare, precum ~i la
sau intern) ie~irea cuvei de filtrare, unde pH-ul trebuie sa aibii valoarea 7, corespunzatoare unei
.solufii neutre.
Senzorul de pH produce o midi tensiune, proportionala cu pH~ullichidului in care
SECTIUNEA 8-71NTREBARI RECAPITULATIVE
este introdus. Tensiunea de la ie9irea fiecarui senzor de pH se aplidi pe poarta cate unui
1. ln circuitul de polarizare automata al unui JFET, tensiunea din drena este egala cu Voo- Daca . ~OSFET de pe cartela cu circuitul senzorilor de pH. Mica tensiune provenita de la
dispozitivul este in bun a stare, care sun! defectele posibile? Ie?irea senzorului ?i aplicata pe poartii comanda curentul de drena, care genereazii ln L ...l
2. De ce nu se modifica va!oarea curentului de drena Ia intreruperea circuitului de poarta al unui drena o tensiune de ie~ire invers proporfionala cu cea aplicata pe poartii, dar cu ampli-
MOSFET cu canal in~ial, polarizat Ia zero? tudine mai mare. Rezistoarele din drena sunt reglabile (reostate), pentru ca fiecare circuit
3. Ce valoare va avea tensiunea din drena daca poarta unui MOSFET cu canal indus, polarizat sa poata fi etalonat separat astfellncat toate tensiunile de ie~ire sa fie egale la valori egale
prin divizor de tensiune, este scurtcircuitata Ia masa? de pH. Acest lucru este necesar deoarece caracteristicile variaza foarte mult de la un
MOSFET la altul.
 466 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor Aplica!ie practica 467

Senzor
pentru
pHI
'
:
,
I
-
ctJ ape
reziduale
FIGURA 851
,_,) Carte/a cu circuitul senzorilor de pH.
Evacuarea apelor
neutralizate Analiza circuitelor senzorllor de pH
IMI-
Veji avea In vedere fragmentul de foaie de catalog din fig. 8-52 ~i caracteristica sen-
LJ FIGURA 850
zorilor de pH din fig. 8-53.
Calculati rezistenta de intrare pentru dispozitivele MOSFET cu canal initial din
Schema bloc a instala{iei de neutralizare a ape/or reziduafe fiecare circuit.
Tensiunile de la ie~irea dispozitivelor MOSFET sunt a plicate convertoarelor analog- Detenninap. rezistentele minima,-tipica ~i maxima la care trebuie reglate reostatele
. digitale ~i circuitului de comanda digitala. fn functie de valorile digitale ale pH-ului, cir- din fiecare circuit pentru ca tensiunea continua din drenii sa fie de +7 v pentru
cuitul de comanda ia decizia de a se adltuga in apa fie acid sulfuric, fie reactiv alcalin, solu}ia neutra (pH;::; 7). Tensiunea continua, stabilizata, de alimentare este de +15 V.
calculfind ~i cantitatea necesadi. Acela~i circuit comarida funcfionarea robinetelor de Determinati plaja tensiunilor de ie$ire (din drena) pentru o variare cuprinsa lntre
reglare astfel indlt sa lase sa treadi spre cuva cantitatea respectiva de substanta, pentru -500 m V ~i +500 mV a tensiunii primlte de la senzori. Ce plaja de valori ale pH-ului
a se obp.ne un nivel satisf.3.ditor a1 pH-ului. Valorile digitale ale pH-ului sunt transmise, acopera aceasta varia tie? Folositi pentru MOSFET valorile tipice din foaia de catalog.
de asemenea, ditre u~ panou de afi?are, pentru a permite unnB.rirea lor vizuald.
; ;

u Cartela cu clrcuitullmprimat
Documentafia sistemului este incompleta, iar schema cartelei cu circuitele senzo~
rilor de pH lipse~te. Tranzistoarele sunt de tipul 2N3797.
Urmarind cartela cu circuitul imprirnat din fig. 8-51, ridicar schema ~i etichetati
',_,) ' componentele. Pe cealaltii fata a C?Lrtelei se mai afla doua conexiuni, realizate prin
fire conductoare.
'., Marcati pe desenul cartelei, In conformitate cu schema, simbolurile componentelci.r,
' I
intrarile ~i ie9irile. '
':_j
 468 Tranzistoarele cu efect de camp >i polarizarea lor Aplicatie practicil 469 nI
' '
-~-.J

Valor! tlmlll Bblolut&

2N3796 Capsula 22-03, stil 2 FIGURA 853
Mlrlmea Slmbolul Valoarea Unllatea
2N3797 T0-18 (T0-206AA) Circuitu/ echivalent i caracteristica
v.

,I
Tenslunea drenA-sursl vc.r:.
de ieir6 pentru senzorii de pH.
2N3796
2N3797
25
20 ~Dren5 1000
Tenslunea oarta-sursi
Voo 800
Curentlll de dren1
Puterea lotall disipat~ pa dispoz!Uv Ia TA~ 25'G
'"
Po
20
200
mAc.c.
mW Poart! 1 Sursii. 600
,....,
.I"-
Corectara nesta 25"C cu 1,14 mwrc 400
Domenlul de tern ra!urt entru on
""' r +175 c 1 MOSFET 200 !'.....
O_omanlul de temperaturl pentru stocare
' -<5 'C Aplicatii audio de midi putere 1'-.
Carnterlstlcl eleclrlu r." 2SC In !ipsa aUe! me~}
...+200

n.
cu canal n, cu s5rii.cire
+
0
-200 !"
"1'\
Mlrlmea S!mbol Min. Mu. UniL

Caraet Idle! d bl cue
" v," -400
TensJunaa de str~pungare drenilsursa V(lllt)OSX
,. -
V
-600

....
(VGS" -4,0 V,l~ 5,0 ;lA} 2N37SG
_fr'~, .. -7,0V,! .. s.~
Curentullnvers de poarta
(Vas =-11JV, V0 , .. 0)
. 2N3797
1w
20

-
"
25

-
-
1,0
.%
-600
-1000
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
'"' " pH
jv, .. -tov,v. .. o,r, .. tsocJ
Tenslunea poartadren! de ~!a care ,.,_ - - 200
V e.~.
FIGUR.A 8-52
Fragment de foaie de (a) Circuitul echivalent (polaritatea tensiunii este {b) Tensiunea de ie~ire in func!ie de nivelul pH-ului
(ftl0,5)1A.Vo$"10V) ZN379S - ""' -4,0 n
c..,, .... , "~ 2N3797 - -5,0 -7,0 catalog pentru reversibila)
Curentullnvm dren!pOMU
r~ .tov o
"" - - 1,0 pA c.c. MOSFET cu canal
ini{ia/2N3797.
CaracteJisllcl de conduc !e Metoda de testare
Curentut de drena Ia tenslune zero pe poarU
tv~~.~~1ov,v~ .. o1 2N3796 o; t; 3,0
mAc.c. Elaborap. un set de instrucP,uni conform diruia sa se faca testarea in etape a bunei
funcp.onari a cartelei cu circuitele senzorilor de pH, folosind punctele de masura (cer-
Curentut de dren! Tn conducJie
tV~'" 10 v, v~ .. +3,5 V)
2N3797

2N3796
....... 2,9 2.9
'' mAc:.c. culejele numerotate) indicate, la bancul de testare prezentat in fig. 8-54. ConsideraJ:i
2N3797
7,0
9,0
8,3
" di aveJ:i la dispozip.e solujii de proba cu valori ale pH-ului cuprinse intre 2 9i 11.
Caraderlstlcl d1 tamnal mlc
Mmltanla de transfer direct
" 18

"'I
(VD.! ... to If, Vcs .. o, 1" 1.0 kHz.l 21i379&
2NJ797
900
1500
1200
2300
taoo
3000
"'
(Vos 10 If, VGS 0, f,.1,0 Mliz) 2N379S 900 - -
2N3797 - -
Admitan!a de le~lre
"" '"'
-
,s
:''"'. 11
~
;
(VI),! .. 10 If, V05 = 0, 11,0 kHz) 2N37S6 . 12 25
-
liH
2N3797 27 60
Gapacilatea da lntr.Jra c. pF (llt7 ;
!Vos" 10 V, YGs 0, f1.0 MHZ) 2N3796 - 5,0 7,0
'
2N3797 - '' 8.0 :<
Capacltatea be transfer lnvars
iv. .. tov.~ .. o.f=1.0kHzJ "" - 0,5 0,8 pF Senzor de pH cu conductoare
pentru conectare
C;rractsrlrtlci!UncUonala
Factorut de zaomot
fVo IOV,V. ,l),f.,1,0kHz,R ,.JMOJ
NF - 3,8 - .
~
:;:,
~ . m:~~:J;~ +15 V de Ia sursa de alimentare - - - - - - - ' -

ii"l
~
::
--
~ ~
8. ~:1
~
g
Masa sursei de alimentare -----~
1-~
a
:ii' -1
8
G-z
~
"'
,J~ Httltt-
'! 4
\),010,e30,D5 11,1 0,2 0,3 0,5 1,0 2.0 3,11 5.11 10 20
FiGURA 8-54
, ct::entu! de drena (rnA)
2N3796
10 , curentul de drena (mA)
2N3797
Bancul de testare pentru carlefa cu circuilele senzorilor de pH. r
 470 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor
Precizati valorile tensiunilor pentru toate m8.sur8.tqrile ce urmeaza a fi efectuate.
Tine\i c'ont de influenla rezistentei de intrare de 10 Mn, a multimetrului digital.
lntocmiti o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale
compon'entelor.
Depanarea
Doua cartele au avut probleme. 'Jinand seama de succesiunea masuratorilor de laban~
cui de testare, stabili\i defectul eel mai probabil pentru fiecare cartelii din fig.. 8-55.
Cerculetele numerotate desemneaza conexiunile cu punctele de masurii de pe carteHL Se
conside~a cii dispozitivele MOSFET se incadreazii 1n valorile tipice din foaia de catalog, De
asemenea, se considera dis-a efectuat etalonarea circuitelor, dar nu va bazaJ:i pe aceasta.
;' i'
'._!
L.i
+15 V de Ia sursa de alimentare - - - - - - -
w Deosebirea dintre un MOSFET 9i un ]FET constii in faptul cii, Ia MOSFET, poarta
Masa sursei de a!imentare - - - - - - - -
8 Un MOSFET cu canal initial (cu regim de saracire) poate lucra lao tensiune poar-
'.po,zib'iviL pe eel de lmbogatife.
--' FiGURA 8-55
Rezultatele testarii a doua cartele cu circuite/e defecte.
Rezumatul capitolului 471
Documentul final
In final, intocmi}i un document asup~a cartelei ce con tine drcuitele senzorilo:f de pH,
tn caie sa prezentati unnatoarele aspecte:
1. Descrierea fizica a circuitelor.
2. Prezentarea modului de funcJ:ionare al circuitelor.
'r-. 3. Lista caracteristicilor.
4. Usta compof\entelor cu o;odurile lor, dacii este posibil.
-~~--5. Lista problemelor 1ntalnite la cele doua cartele cu drcuite defecte.
6. Descrierea detaliata a modului in care ap identificat problema pentru fiecare cartela
cu circuitul defect.
REZUMATUL CAPITOLULUI
Tranzistoarele cu efect de camp sunt dispozitive unipolare (cu purt8.tori de sarcina
.de un singur tip). .
, . ,._. Cele trei terminale ale tranzistoarel9r cu efect de camp sunt: sursa, drena 9i poarta.
, Un JFET !ucreazii cu o joncpune pn (poartii-sursii) polarizatii invers.
.. Rezistenta mare de intrare a unui JFET se datoreaza faptului ca. jonctiunea poar-
Ui-sursii este polarizata invers. '
Polarizarea inversa a unui ]FET produce o regiune s.3.dicit.3. in interiorul canalului,
aceasta ducS.nd la cre~terea rezistentei canaluluL .
~ fn cazul unui JFET cu canaln, VGs poate varia de la zero, prin valori negative, pana
la tensiunea de blocare, V GS(blocare)' La un JFET cu canal p, V GS poate varia de la zero, prin
yal?ri pozitive, pana la VGS(blocare)'
10 s! este curentul constant de drenii Ia Yes= 0. Afirmapa este valabila 9i pentru dis-
. pozitive e MOSFET cu canal inWal.
Tranzistoarele cu efect de cAmp sunt denumite uneori dispozitive de gradul al doilea
.~eoarece 10 este o func\ie de gradul a! doi!ea de Yes
, . Spre deosebire de dispozitivele ]FET 9i MOSFET cu canal initial, MOSFET cu canal
nu func}ioneazii la VGS = 0 V.
Punctul central de polarizare pentru un JFET se aflii Ia / 0 = loss/2, ob\inandu-se
=
v.~-- VGS VGS(blocare/3,4.
~ La polarizarea prin divizor de tensiune a unui JFET se obtine un PSF mult .mai sta-
decat la polarizarea automata.
izolatii fatii de canal printr-un strat de Si02, pe candIa ]FET separarea se face printr-o
jonc!iune pn.
tii-sursa egaHi cu zero, pozitivii sau negativii.
La un MOSFET cu canal ini~ial, canalul exista fizic, intre drenii ~i sursii.
La un MOSFET cu canal inipal n, Yes negativa impune regimul de saracire, iar Yes
La un MOSFET cu canal indus (cu regim de lmbogapre), canalul nu existii fizic.
lntr-un MOSFET cu regim de imbogapre, canalu1 se induce prin aplicarea unei ten-
Vcs ce depii.~e~te o valoare de prag, VGS(pr<1g)'
 Test de autoevaluare 473
472 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor
:,_ \
Punctul central de polarizare pentru un MOSFET cu canal iniJial se afla Ia 10 -~ 10 "
Transconductanta Ia Ves = 0
fiind obJinut pentru Yes = 0. . '"
Pentru un MOSFET cu canal indus, parametrul 1055 nu are nici o semnificati~.
Caracteristica de transfer pentru MOSFET cu
in c~zul unui MOSFET cu cana~ i~dus n, V GS(prag) este pozitivii. Pentru un MOSFET
canal indus
cu canal mdus p, VGS(prag) este negatlva. _ - _,
LD MOSFET, VMOSFET ~i TMOS sunt variante tehnologice de MOSFET cu canal
indus, concepute pentru putere disipatii mai mare. dedit a celor convenp.onale.
TST DE AUTOEVALUARE
1. Un JFET este: . '

GLOSAR (a) un dispozitiv unipolar (b) un dispozitiv comandat in tensiune

(c) un dispozitiv coniandat in curent (d) raspunsurile (a) ~i (c)
Termenii urmatori se gasesc ~i Tn glosarul de Ia sfar9itul car\ii. . (e) riispunsurile (a) ~i (b)
Canal Calea conductoare intre drena ;;i sursa la tranzistoarele cu efect de camp., ... :)!' !'
2. lntr-un JFET, canalul se afla intre:
Drena Unul dintre cele trei terminale ale unui tranzistor cu efect de camp, ana1~1 {a) poarta ~i drena (b) drena ~i sursa ~: .:
colectorului unui tranzistor bipolar cu jonc}iuni. ~:
{c) poartii ~i sursa (d) intrare ~i ie~ire
lmbogiijire Referitor Ia un MOSFET - procesul de generare a unui canal sati de
3. Un JFET functioneaza totdeauna cu:
cre~tere a conductivitaJii acestuia prin adi'i.ugarea de purtiitori de sarcina.
(a) joncfiunea pn poartii-sursii polarizatii invers
MOSFET Tranzistor cu efect de camp de tipul metal-oxid-semiconductor; una dintre
cele doua mari categorii de tranzistoare cu efect de camp; se lntalne~te uneori sub (b) joncJiunea pn poartii-sursa polarizata direct
denumirea ,tranzistor cu poarta izolata (IGFET)". (c) drena conectata Ia masa
Poart:a Unul dintre cele trei tcrminale ale unui tranzistor cu efect de camp, analog (d) poarta conectaUi la sursa
bazei unui tranzistor bipolar cu joncp.uni. 4. La Yes= 0 V, curentul de drena devine constant daca Y05 depa~e~te:
Siiriicire Referitor Ia un MOSFET- procesul de indepartare a purtatorilor de (a) tensiunea de blocare (b) Y00 (c) Y {d) 0 V
. d
din canal, In urma catuia conductivitatea acestuia scade. 5. RegJ.Unea e curent constant pentru un tranzistorp cu efect de camp se giise,te intre:
Sursii Unul dintre cele trei terminale ale unui tranzistor cu efect de cfunp, ~alog {a) blocare ~i saturaJie (b) blocare ~i strangulare i__ )
emitorului unui tranzistor bipolar cu joncFuni. (c) 0 ~i 1055 (d) strangulare ~i stdipungere
Tensiune de blocare Valoarea tensiunii poart8.-sursa pentru care curentul de dreilii 6. 1055 este:
devine aproximativ zero. J (a) curentul de drena cu sursa in scurtcircuit
Tensiune de strangulare Valoarea tensiunii drena-sursa a unui tranzistor cu (b) curentul de drena Ia blocare
camp, lncep.nd de la care curentul de drena riimdne constant daCa tensiu1~~~ (c) curentul de drenii maxim posibil
poartii-sursii este zero.
(d) curentul de drena in punctul central
Transconductan~a {g111) Raportul dintre varia}ia curentului de drena ~i varia!i?J. ,_ _}
7. In regiunea de curent constant, curentul de drena creste 1a:
~nil poarUi-sursa la un tranzistor cu efect de camp.
(a) sdiderea tensiunii de polarizare poarta-sursa
Tranzistor cu efect de ciimp (FET, TEC) Tip de tranzistor unipolar, cmnrund!itJlrr~t~;ti-,;
siune, in care curentul este comandat de catre uri cfunp electric indus. -(b) cre~terea tensiunli de polarizare poarta-sursa
Tranzistor cu efect de camp cu poarta-jonctiune OFET) Una dintre cele UU'""'~'~.\' (c) cre~terea tensiunll drena-sursa
categorii de tranzistoare cu efect de camp. I' .... (d) sdiderea tensiunli drenA-sursa
8. lntr-un circuit cu FET, Yes= 0 V, Y00 = 15 V, loss= 15 rnA ~i R 0 = 470 n. Dacii se
mic~oreaza R0 pana la 330 0, loss devine:
Il __ ;
(a) 19,5 rnA (b) 10,5 rnA {c) 15 rnA (d) 1 rnA
FORMULE DE BAZA 9. In blocare, canalul unui JFET este:

(81) 1o =loss
(
1 , Yes J' Caracteristica de transfer pentru JFET ~i '
(a) de dimensiuni maxime
(c) foarte ingust
{b) complet inchis de regiunea golitii
{d) polarizat invers
VCS(blcc.:ue) MOSFET cu canal iniJial . '- . "'

(8-2) g.= g,, [1- V:Vcs

CS!blocart) J
l Transconductan}a
 - _ _ ..........avu ~,;u;; .... u cJt:~.ol ut:! comp ~~ poranzarea lor
Probleme elementare il 475

10. lntr-o foaie de catalog de JFET, V eS(bloore) = -4 V. Tensiunea de strangulare, Vp:

tVco -Voo
(a) nu poate fi determinata (b) este de -4 V
(c) depinde de Vcs (d) este de +4 V
11. Dispozitivul JFET de Ia intrebarea 10: Ro Ro
(a) este cu canal n (b) este cu canal p (c) poate fide orice tip
12. Un JFET are less= 10 nA Ia Ves = 10 V. Rezistenta de intrare este:
(a) 100 Mn (b) 1 MQ (c) 1000 Mfl (d) 1000 mfl
w
13. Un JFET cu canal p are VeS(bloc=) = 8 V. Valoa!ea Vcs pentru ca polarizarea sa {\e
aproximativ centrata este:
(a) 4 V (b) 0 V (c) 1,25 V (d) 2,34 V
14. Un MOSFET se deosebe~te de un JFET ill special prin aceea di:
(a) (b)
(a) au limite diferite de putere (b) un MOSFET are doua porp
(c) un JFET are o joncpune pn (d) un MOSFET nu are un canal fizic
15. Un MOSFET cu canal inipal este polarizat Ia Vcs = 0 V. Din foaia de catalog,
Sectlunea 8-l Caracterlstlcile ~I parametrll unuiJFET
loss = 20 rnA yi V GS(blocare) = -5 V. Intensitatea curentului ~e drena: 5. Tensiunea de strangulare a unui JFET este de 5 V. Ce valoare are V0 s in punctul
(a) este de 0 A (b) nu poate fi determinata (c) este de 20 rnA lncepand din care curentul de drena devine constant, daca Vcs = 0?
16. Un MOSFET cu canal initial n, cu VGS pozitiva, functioneaza in: 6. Un JFET cu canal n este polarizat astfel inciit Ves = -2 V. Ce valoare are Ves(b
daca Vp este de 6 V? Dispozitivul functioneaza? Iocare)
(a) regim de saradre (b) regim de imbogapre
-7Jn foaia de catalog a unui )FET se dau VeS(bloo"'' = -8 V ~i loss= 10 rnA. Cat este
(c) blocare (d) saturatie 10 pentru valori ale V DS mai mari dec.t tensiunea de strangulare, dadi V GS = 0 V?
17. Un MOSFET cu canal indus pare VGS(prng) = -2 V. Dacii Vcs = 0 V, curentul de Se cunoa~te V00 = 15 V.
drena este:
'-
' 8. Un JFET cu canal p are Ves(bloO>re) = 6 V. Cat este 10 dacii Ves = 8 V?
(a) 0 A (b) l0 (,ond) (c) maxim (d) loss 9. f?ispozitivul_JFET din fig. 8-57 are VGS(blocare) = -4 v sa presupuncm di marim ten-
r -~
18. TMOSFET este un tip special de: SIUnea de alimentare, V0 IY de la zero pfuta cnd ampennetrullncepe sa indice o
(a) MOSFET cu canal initial (b) JFET valoare constanta. Ce va indica voltmetrulln acel punct?
(c) MOSFET cu canal indus (d) raspunsuri!e (a) ~i (c) R,

4.7kn
PROBU.ME ELEMENTARE +
Voo
Sectlunea 8-l Tranzistorul cu efect de camp cu poarta-jonctiune (JFET)
1. Tensiunea Ves a unui JFET cu canal p cre~te de Ia 1 VIa 3 V.
(a) Regiunea golita se ingusteaza sau se extinde?
(b) Rezistenta canalului cre~te sau scade?
1
2. De ce este necesar ca tensiunea poarta-sursa a unui JFET cu canal n sa fie totdeau- ", 10. Unnatorli parametri sunt 1nscriyi 1n foaia de catalog a unui JFET: V S{biocare ;:::: -8 V,
na ori zero, ori negativa? 'V
1055 = 5 rnA. Determinati valorile 10 pentru fiecare dintre valorile es de la 0 VIa
3. Desena!i simboluri!e pentru JFET cu canal n 9i cu canal p. Scrieti denumirile ter- -8 V, din volt in volt. Folosind aceste date trasaji graficul caracteristicii de transfer.
minalelor. 11.Folosind dispozitivul JFET din problema 10, ce va!oare Ves este necesara pentru
i,-;
' 4. Arata}i cum trebuie aplicata tensiunea de polarizare intre poarta ~i sursa pentru . ,.... ca valoarea curentului de drena sa fie de 2,25 rnA?
I' ,
~ dispozitivele JFET din fig. 8-56. 12. Un JFET are gmo = 3200 f!S. Cilt este gm !a Vcs = -4 V, dacii V eS(bJo,=) = -8 V?
13. Determina!i transconductanta directa a unui JFET polarizat Ia Ves = -2 V. Din
foaia de catalog, VeS(blocare) =-7 V ~~ gm = 2000 f!S Ia Ves =0 V. Detenninap, de
, asem~nea, admitanta de transfer direct, Yp
14. Din foaia de catalog a unui JFET cu canal p, less = 5 nA Ia Ves = 10 V. Calcu!ap
rezistenta de intrare.
 ; \
( )

476 Tranzistoarele cu elect de camp ji polarizarea lor Probleme elementare 477

" !

15. Utiliziind ecuat]a (8-1), trasat] graficul caracteristicii de transfer a unui )FET cu io
1055 :: 8 rnA ~i VGS(btocare) :;::; -5 V, reprezentand eel putin patru puncte.

Sectiunea 8-3 Polarizarea dispozltivelor JFET

16. Un )FET cu canal n, polarizat automat are curentul de drena de 12 rnA ~i rezistoru)
EEEIS:E:S foss= 15 mA +10V
Voo

din sursii de 100 !:.!. Ce valoare are Yes? Ro

17. Ce valoare R5 este necesara pentru polarizarea autorriata a unui JFET astfel tncat s,skn
Yes sa fie de -4 V pentru l 0 = 5 rnA?
c._ __,
18. Ce valoare R5 este necesarii pentru polarizarea automata a unui JFET astfel indit
lo sa fie de 2,5 rnA !a Yes= -3 V?
,-
19. Un JFET are loss = 20 rnA ~i YeS(blome) = -6 V.

-v.,-.mnBW
(a) Cat este 10 , daca Ves = 0 V?
(b) Cat este l 0 , dacii Ves = YeS(blo<a<e)?
(c) Dacii Ves cre~te de Ia -4 VIa -1 V, l 0 cre~te sau scade? ~ov o
Vas(blocare) : :
'- _;

FIGURA 860
/o :;
{.__)

loss=SmA n
L ',
II

Ro
1/
szon
(a) (b) (c) I
-,
FIGURA 858 I
RG Rs /
20. Determinati V0 s ~i Ves pentru fiecare circult din fig. 8-58. 10Mn 330n v
21~ Utiliz.nd curba din fig. 8-59, determina!i valoarea R5 necesadi pentru ca intensi~. -3,5V 0
VGS(blccare)
tatea curentului de drena sa fie de 9,5 rnA. h. j

22. Realizat] polarizarea centrata a unui)FET care are loss= 14 rnA ~i Ves(bloml =
Sursa de aliment are este de 24 V c. c. Desenafi circuitul ~i notati valorile
toarelor. De asemenea, indicap. valorile 10 , Vc 5 ~i V05 .
23. Determinati rezistenta de intrare totala a circuitului din fig. 8-60. less = 20 nA Ia 'ln'Secfiunea 8-4
~=~V : .
24. Determinat] grafic PSF pentru circuitul din fig. 8-61(a) folosindu-vii de gra,ficJJ.!..
caracteristicii de transfer din fig. 8-61(b).
25. Stabilip PSF a! circuitului cu JFET cu canal p din fig. 8-62;
26. ~tiind cii tensiunea drena-masa este de 5 V, determinat] PSF a! circuitului din
27. Determinati valorile de PSF pentru circuitul cu JFET polarizat prin divizor de
siune din fig. 8-64. , f I
(b)
Tranzistorul cu efect de camp
de tip metal-oxid-semiconductor (MOSFET)
28. DesenaF simbolurile utilizate in schemele electrice pentru dispozitivele MOSFET
cu canal initial n ~i p ~i cu canal indus n ~i p. Notap. denumirile terminalelor.
:29. In ce mod lucreaza un MOSFET cu canal inifial n, cu VGs pozitiva?
Ariitar care este principala deosebire dintre un MOSFET cu canal initial ~i unul cu
canal indus.
~xplicafi de ce ambele tip uri de MOSFET au rezisten~a ct'e intrare in poafta extrem
de mare.
l \ 478 Tranzistoarele cu efect de camp ji polarizarea lor Probleme elementare 479
w
' '

Ia FIGURA 8-64 io

Voo 'loss= 5 rnA

FIGURA 8-62 mA +12V
If
-Voo \
-9V f7
R1 Ro
\ 3,3 Mn 1,8 k.Q
Ro IJ
1.8 k.Q
._j 1\
Rz Rs
' 1
1\ 2.2 Mn 3,3 k.Q [...-
i f\ -Vas Vos
:_; Ra Rs 4V
1oMn 390n I' 0
0 7V (a) (b)
VGS(blocare)
' )
36. Fiecare MOSFET cu canal indus din fig. 8-66 are VGS(prng) de +5 V sau -5 V, In
vI (a) (b)
funcp.e de tipul de canal, n sau p. Stahilit~' pentru fiecare dispozitiv, daca este in
conducp.e sau tn blocare.
Voo
+9V +Voo +Voo -Voo

FIGURA 8-65
FIGURA 8-63 +Voo
Ro Ro
R, Ro
10 MD 4,7 k.Q
Ro

', 't
' '
R, Rs Ro Rs Ro
- Rs
2,2MD 3,3 k.Q

I '
u -
(a)
-
(b)
= -
(c)
-
(d)
-
Sectiunea 8-5 Caracteristicile ~~ parametril unui MOSFET
32. In foaia de catalog a unui MOSFET cu canal initial se dau VGS(bloom) ~ -5 V ~i +10V -25V
i !
i ! loss~ 8 rnA.
'-! (a) Dispozitivul este cu canal.p sau cu canal n? FIGURAS-66
(b) Deterrninatil0 pentru valori Vcs cuprinse !ntre -5 V ~i + 5 V, din volt in volt. 10 k.Q 4,7 k.Q
4.7 Mn toMn
'' '' (c) Trasatigraficul caracteristicii de transfer utilizand datele de !a punctul (b).
33. Calculati loss cunoscmd 10 ~ 3 rnA, Vcs ~ -2 V ~i VGS(bloO>re) ~ -10 V.
34. fn foaia de catalog a unui MOSFET cu canal indus se dau: JD(<end) ~ 10 rnA !a
Vcs ~ -12 V ~i VGS(prng) ~ -3 V. Aflati 10 !a Vcs ~ -6 V. 10Mn 1Mn
' '
;__.) Sectiunea 8-6 Polarlzarea dispozitlvelor MOSFET
35. Deterini.nati in ce regim (de s8.dicire, de imbogapre sau nici unul clintre acestea)
(a) (b)
este polarizat fiecare MOSFET cu canal initial din fig. 8-65.

:...:
482 Jranzistoarele cu elect de camp ji polarizarea lor Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 483
!I ~

PROBLEM DE UTILIZARE A CATALOAGELOR
50. Ce fel de tranzistor cu efect de camp este 2NS457?
Rezolvafi problemele 51 ... 54 consultiind foaia de catalog din fig. 8-14.
51. Determinati parametrii urrniitori:
(a) VGS(blocare) minimii pentru 2N5457.
(b) Tensiunea maxima drena-sursa pentru 2NS457.
(c) Puterea maxima disipata de 2NS458la temperatura mediului ambiant de 25C.
(d) Valoarea maxima a tensiunii iii.Verse poartii-sursa pentru 2N5459..:
52. Determinati puterea maxima disipata- de 2N5457 la temperatura .mediului
ambiant de 65C.
53. Pentru 2N5459, determinati valoarea gmo minim& la frecventa de 1 kHz.
54. Care este valoarea tipica a curentului de drena pentru 2N5459, la Vcs ~ 0 V?
~
63. Aflati valoarea tipidi. a tensiunii drenii-sursa din circuitele senzorilor de pH din 1c,__.!I
fig. 8-54, dadi valoarea de pH masurata este 5. Se considera di. reostatele sunt ast-
fel fixate incat in drena sa ~e masoare 7 V pentru pH 7. 1
64. Proiectap un circuit cu MOSFET polarizat la zero, utilizand un 2N3797 alimentat
de la o sursa de tensiune continua de +9 V, Vos obFnuta fiind de 4,5 V. Curentul
maxim absorbit de la sursa de alimentare trebuie sii fie de 1 rnA.
'65. Proiectali un circuit utilizand un MOSFET ZN7008 ~i o sursii de alimentare cu c.c.
de+ 12 V, cu polarizare printr-un divizor de tensiune ce asigura. in drena tensiunea
de +8 V ?i care absoarbe de la sursa de alimentare un curent maxim, de 20 rnA.
RASPUNSURI LA lNTREBA.RILE RECAPITULATIVE

Rezolvati problemele 55, 56 consultiind foaia de catalog din fig. 8-41. . ''-.. Secjiunea 8-1
55. Det~rminap. tensiunea minimB. poarHi-sursii de la care dispozitivul MOSFET intra t"' 1. ,Drena., sursii ?i poarta
in conducpe. .~. 'z.'Unui ]FET cu canal n ii este necesara o ten.Siune Vcs negativa.
56. Ce valoare are curentul de drena la VGS ~ 10 V? 3. ! 0 este comandat de Vcs
Rezolvafi problemele 57 ... 59 consultiind foaia de catalog din fig .. 8-52. Secjiunea 8-2
57. Pentru 2N3797, determinati /0 la Vcs ~ +3 V ~i V GS ~ -2 V. 1. Dacii V0 s este de 7 V la strangulare ?.i VGs ~ 0 V, Vp ~ -7 V.
58. Cu cat variaza transconductanta directii maxima a unui tranzistor 2N3796 dadi 2. 0\nd VGS Cre?te catre valori negative, / 0 scade.
frecventa semnalului cre~te de la 1 kHz la 1 MHz?
3. Pentru Vp = -3 V, VGS(blocare) = +3 V.
59. Determinafi valoarea tipidi a tensiunii poal"t5.-surs5. de la CarE: 2N3796 intr5. in blo-
care. Sectlunea 8-3
1. Un JFET cu canal p necesitii o tensiune VGS pozitivii.
2. VGS ~ VG- Vs ~ 0 V- (8 mA)(l kn) ~ -8 V
3. Vcs ~ Vc- Vs ~ 3 V- 5 V ~ -2 V
PROBLEM CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE Sectlunea 8-4
~)

60. Aflati Vos ~i VGs pentru circuitul din fig. 8-71 utilizand valorile de catalog minime.
1- MOSFET cu canal initial (cu regim de sariicire) ~iMOSFET cu canal indus (cu regim 'I
61. Pentru circuitul din fig. 8-72, deterrninaF valorile maxime ale 10 ?i Vcs de lmbogiilire) !

Voci Voo 2. Daca, la un MOSFET cu canal initial, Yes~ 0 V, atunci /0 ~loss '---'
+15V +9V 3. Daca, la un MOSFET cu canal indus, Vcs ~ 0 V, atunci 10 "0 A.
FIGURA 8-71 FIGURA 872 Secjlunea 8-5
Ro 1. La un MOSFET cu canal inipal, canalul exista fizic; Ia celalalt, nu.
8.2 kn Ro
4.7kl1 2. VGS(prng) ~i K nu caracterizeaza un MOSFET cu canal initial.
Secjiunea 8-6
2N5459 1. La Yes~ 0 V, curentul de drena este egal cu loss
2. Pentru ca tranzistorul sa intre in conduc~ie, vGS trebuie sa depii~easdi VGS(prag) = 2 v.
Rs Sectlunea 8-7
1,8 kn 1. R5 intrerupt, lipsa conexiunii Ia masii.
. :: 2. Deoarece Vcs se mentine la aproximativ 0 V.
3. Dispozitivul este blocat, deci V0 ~ V00 .
62. Determinati plaja de valori posibile pentru PSF, de ]a minimum la maximum, pen-,.
tru circuitul din fig. 8-71. ''-'\
 '::lU':t Hi::lfiZISIOarele CU efect de Cclmp ~i po!arizarea lor

G RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE

DE LA EXEMPLE '
' j 8-1 J0 dim~ne de aproximativ 12 rnA.
-..J
8-2 vr = -4 v

u
8-3 ! 0 = 3,51 rnA
8-4 gm = 1800 J.!S; ! 0 = 4,32 rnA
8-5 R 1N = 150000 Mn
Amplificatoare
8-6 V05 = 2 V;VGS "-3,12 V
8-7 R5 = 231 n
8-8 R5 = 889 n
de semnal mic
8-9 R5 = 586 n; R0 = 1500 n
8-10 VGS;;; -1,8 V, ! 0 ;;; 1,8 rnA
8-11 ! 0 = 1,81 rnA, VGS = -1,99 V
cu tranzistoare cu
8-12 ! 0 ;;; 1,25 rnA, Vcs;;; -2,25 V
8-13 (a) canal p
8-14 !0 = 25 rnA
(b) 6,48 rnA (c) 35,3 mA efect de camp (FET)
u
' '
8-15 VDS = 5,6 v
8-16 Vcs = 3,13 V; V05 = 22,3 V
8-17 ! 0 = 2,13 rnA
ContiDUIUI capilOIUIUi Obiectivele canitolului
Functionarea amplificaloarelor de Explicarea modului de functionare al
semnal mic cu FET amplificatoarelor de semnal mic cu FET
' '
Descrierea propriela!ilor de amplificator
Amplificarea cu FET ale FET
Amplificatoare cu sursa comuna Explicarea ~ analizarea functionarii
Amplificatoare cu drena comuna amplificatoarelor cu FET cu sursa
Amplificatoare cu poarta comuna com una
Expficarea ~i. analizarea functionarii
Depanare amplificatoarelor cu FET cu drena
Aplica!ie practica comuna
Explicarea ~i analizarea functionarii
amplificatoarelor cu FET cu poarta
comuna
'
' '
' Depanarea amplificatoarelor cu FET
;.~.

lntroducere
Cuno~tintele acumulate in capitolul precedent despre polarizarea tranzistoarelo~ _cu
efect de cAmp vor fi aprofundate rn capitohll de fata, care trateaza integrarea circuitelor
cu PET tn amplificatoarele de semnal mic. Datoritii rezistentei mari de intrare, precum ~i
altar caracteristici, in unele aplicatu, tranzistoarele cu efect de cAmp sunt de preferat
celor bipolare. .
Multe concepte valabile pentru amplificatoarele cu tranzistoare bipolare cu jonctiuni
se aplidi ~i arnplificatoarelor cu FET. Cele trei configura til de arnplificare cu FET sunt: cu
s~rsa comuna, cu ct:ena com una 9i cu poarta comull:a. Este evidenta analogia cu configu-

486 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FEn
raJ:iil~ de amplificare cu tranzistoare biPolare: cu emitorul comun, cu colectorul comun
)iicu baza comuna. -
APiicaJia practica
In cadrul aplicapei practice din sec}iunea 9-7 vefi studia posibilitatea Wocuirii, in sis-
temul de amplificare audio pentru spa~ii largi, a amplificatorului cu tranzistoar~ bipolare
cu un amplificator cu FET.
9-1 . FUNCTIONAREA AMPLIFICATOARELOR
'
DE SEMNAL MIC CU FET
Conceptul de amplificator de semnal mic a fast prezentat in capitolul 6 cu referire
Ia tranzistoarele bipolare. Acela~i concept se aplica ~i in cazul amplificatoarelor de
semnal mic cu FET. ~titi acum ca intre tranzistoarele bipolare ~i cele cu efect de camp
exista diferente semnificative din punctul de vedere al parametrilor ~i caracteristicilor.
Cu toate acestea, in cadrul unui circuit de amplificare, atat tranzistoarelor bipolare,
cat ~i celor cu efect de camp li se atribuie acela~i rei - eel de a amplifica un semnal
mic, aplicat Ia intrare, cu factorul de multiplicare dorit. Datorita rezistentei lor mari
de intrare, tranzistoarele cu efect de camp sunt preferabile in anumite aplica\ii.
Configura\iile de arilplificare cu tranzistoare bipolare- cu emitorul comun, cu colectorul
comun ~i cu baza corntilia- au echivalente realizate cu FET. Este vorba de configura\i-
ile: cu sursa comuna (SC), cu drena comuna (DC) ~i cu poartii comuna (PC).
Dupa parcurgerea acestei sec\iuni ar trebui sa fili capabil:
Sa explicap. cum funcp.oneaza amplificatoarele de semnal mic cu FET
~~> sa descrieti un am'plificator cu JFET cu sursa comuna
~ Sa descriep. un amplificator cu MOSFET cu canal initial cu sursa comuna
~ Sa descrle!i iil)ciinplifii:atorcu MOSFET cu canal in,~ us cu sursa comuna
~ Sa analizali furicp.onarea un,ui amplificator prin metoda grafica
.__ ,
Functionarea amplificatoarelor de semnal mic cu FET 487
Amplificator cu JFET
In fig. 9-l(a) este reprezentat unJFET cu canal n, cu polarizare automata ~i cu o sursa
de c.a. cuplata capacitiv in'poarta. Rezistorul RG indepline~te doui\ func!ii: menp.ne ten-
siunea continua pe poarta la aproximativ 0 V (deoarece Icss este extrem de mic), iar va-
Ioarea sa mare (de obicei, de di.!iva MQ) faciliteaza o buna adaptare cu sursa de c.a.
Tensiunea de polarizare este asiguratii de diderea d,e tensiune de pe R5 Condensatorul
de decuplare C2 menpne, practic, sursa tranzistorului la masa de c.a.
Ten~it.I;nea sell)!lalul!li. de intrare produce variap.a tensiunii poart1i-surs1i de o parte jii '. )
de cealalHi a valorii sale de PSF, avand drept consednfli variatia corespunziitoare a cu-
rentului de dienii. La cie;:;terea Curentului de drena se mfu-e~te ~i diderea de tensiune pe
R0 , urmarea fiind o sdidere a tensiunii din drena. Excursia curentului de drena de o
parte 9i de cealalta a PSF se desf89oara tn faza cu tensiunea poartii-sursa. Tensiunea
drenb'i-sursa este tnsa defazaUi cu 180 fata de tensiunea poartii-sursa, cum puteti observa
in fig. 9-l(b).
+Voo .
FIGURA 91
Amplificator cu JFET
cu sursa comuna.
c,
Ro
i ;
(a) Schema (b) Comparaiie intre formele de unda ale
tensiunilor
Reprezentare grafica Modul de funcFonare descris mai sus pentru un JFET cu .canal n
poate fi ilustrat grafic folosind a tat curba caracteristicii de transfer, cat ~i pe cea a carac-
teristidi de drenii, din fig. 9-2. Figura 9-2(a) prezinta modul in care variafia sinusoidaHi
a V 85 produce o variatie corespunziitoare a Id. Cftnd V 5 variaza de Ia valoarea de PSF
c8.tre valori mai negative, Id scade fatii de valoarea sa de PsF. Dadi. Vgs evolueaza cii.tre ten-
siuni maj pup.n negative, Id cre~te. Figura 9-2(b) prezinta acela~i proces,insa reprezentat
pe graficul caracteristicii de drena. Semnalul aplicat pe poartii produce o variap.e a curen-
tului de drenii, pe dreapta de sarcina, cu aceeai valoare in ambele sensuri fafii. de PSF,
..a~a cum aratii siigep.le. Proiecp.ile vfu:furilor tensiunii din poartii. pe axele IIY respectiv
~Y05 delimiteazii variap.a vftrf la v.rf a curentului de drenii, respectiv a tensiunii dre-
riii-sursii, cum putefi observa.
Amplificator cu MOSFET cu canal Initial
-.' In fig. 9-3 este reprezentat un MOSFET cu canal ini!ial n, cu polarizare Ia zero ~i cu o .~
~ursa de c.a. c~platii capacitiv in poartii. Poarta se aflii la aproximativ 0 Vc.c., iar termi-
nalul sursei este Ia masa, deci VGS ~ 0 V. '
 488 Amp/ificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (F1) Functionarea amplificatoarelor de semna/ mic cu FET 489
iJI
I

c.J
J FIGURA 92
Graflcele caracteriSfici/or
unui JFET.
lo
FIGURA 9-4
Funcfionarea in regim de
sBrBcirelimbogBfire a dispozitivu}ui
lo

MOSFET cu canal inifial, i/uslra/il

I, pe curba caracteristicii de transfer.
,- ~i

u
-Vas . Vos

f:J.- iv 9,
0 0
Fq;v~
:p.
VGS(PSF)

Vos(PSFJ +Voo

(a) Curba caracteristlcii de transfer a unui JFET (cu (b) Curbelo de drena ale unui JFET (cu canal n),
canal n), ilustrand evolu~a semnalului ilustrand evolutia semnalului FIGURA 95
Ampfificator cu MOSFET
Ro c,
Tensiunea semnalului produce o varia}i.e a Vgs de o parte ~i de alta a valorii de zero, cu canal indus, cu sursa
objinilndu-se o variare aId ca 1n fig. 9-4. 0\nd V ia valori negative, tranzistorullucreaza comuna i po/arizare prin
'--'
in regi-m de saracire, iar Id scade. La valori Vgs p~zitive, tranzistorul Iucreaza in regim de divizor de tensiune.
llnbog.tire, iar Id cre~te. Remarcap. di. regimul de lmbogapre est.e reprezentat la dreapta Rsarcin~
-,
'
:
',
axei verticale (VGS = 0), iar eel de saracire, Ia stanga ei.
0
FiGURA 93 +Voo
Amplificator cu MOSFET cu
canal inifial, cu sursa comuna
i pofarizare Ia zero. lo
c,
imbogajire
R,

J/
' I

Amplificator cu MOSFET cu canal indus :

fn fig. 9-5 este. p~ezentat un MOSFET cu canal indus n, cu polarizare prin divizor de
tensiune ;d cu o sursii de c.a. cuplatil capacitiv in poartii ..Pe poartii e.ste apli~ata 9 tell:~~
''....
' I
'
' une de polarizaie pozitivii astfellnc.t Vcs > V GS(prag)" '
Similar cu funcronarea dispozitivelor JFET ~i MOSFET cu canal ini\ial,prezentate
anterior, tensiunea sei11nalului prod~9.~ o varia}ie a Vgs de o parte ~i de cealalta a va- 0
Iorii de PSF, V cS(Psf)' Aceasta, Ia r.ndul ei, are drept urmare varia}ia Id de o par~e _?i,~e -. FIGURA 9-6
ceala!ta a valorii sale de PSF, Io(PSFJ' ca !n fig. 9-6. Funcronarea se desfa~ara 1n exclq~t- : Funcfionarea dispozifivului MOSFET
vitate in regim de lmbogii}ire. .;. cu canal indus (de tip n), ilustrata
pe curba caracteristicii de transfer.
 490 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu efect de camp (FED Amplificarea cu FET 491

: ! . '
Graficele caracteristlcilor de transfer a trei dispozitive cu canal n-un )FET, un MOSFllT 92 AMPLIFICAREA CU FET
cu canal inip.al ~i unul cu carial indus - sunt prezentate in fig. 9w7, Determinati variatia
varf Ia varf a I, cil.nd Vgs variaza cu 1 V lata
de PSF de pe fiecare curbii ' ' Tn aceasta secjiune vom prezenta proprietajile de amplificare ale tranzistoarelor
cu efect de camp ~i modul tn care ca~gullor este afectat de anum~i parametri ~i
/o(mA) /o(mA) /o(mA)
FIGURA 97 anumite componente specifice circuitului. Pentru o mai buna intelegere a funcjionarii n
5
vern tnlocui tranzistorul cu circuitul sau echivalent
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui. sa fiji capabil:
u
4 Sa des erie~ proprieta!lle de amplificare ale unui FET
-,
- }4 ' \
PSF
I
-
J_L
I
I I
~,5
1,8 .
"' Sa arata~i care sunt pararnetrii specifici unui FET, utilizand circuitul echivalent
"' Sa evaluar ca~tigul in tensiune a! unui FET
-Vas {V
I
I
I I
I I 1 ... sa explicafi dependenta ca~tigului tn tensiune de rezistenta intema dren8.-surs8.
I I I -VasM +Vas (V)
I "' Sa explicati dependenta ca~tigulul in tensiune de rezistenta din circuitul
-9 -7 -5 -3-2-1 0 -7-5-3 -1o123456 0123456789101214 exterior al sursei
(a) JFET (b) MOSFET cu canal inijial (c) MOSFET cu canal indus
Prin definitie, transconductanta este gm = M0 / t;. V cs ln c.a., gm = I.fV ,. Explicitiim I.:
8
SemnificaFa ecuafiei este UlJTlfitoarea:
Rezolvare
(a) Per;tru JFET, PSF se aflii Ia Vcs =. -2 V ~i I 0 = 2,5 rnA. Din graficul din fig. 9-7(a) (91)
gi!isiml0 = 3,4mAla Vcs = -1 V !}I!o = 1,8 mAla Vcs = -3 V. Prin urmare, valoarea
varf Ia varf a curentului de drena este de 1,6 rnA. Curentul de ie~ire, ld, este egal cu produsul dintre .tensiunea de intrare, Vgs' ~i trans-
(b) Pentru dispozitivul MOSFET cu c;,al initial, PSF se af!a Ia Vcs = 0 V ~i I =I = conductantfi, gm.
= 4 rnA. Din grafi7uJ din fig. 9-7(b) gasim 10 = 2,5 rnA Ia Vcs = -1 V ~i 10 ';, 5,:fi,;A
la Vcs = +1 V. Pnn urmare, valoarea vArf la varf a curentului de drena este de Circuitul echivalent
2,8mA. Circuitul echivalent al unui FET, construit conform relatiei (9-1), este prezentat in fig.
(c) Pentru_dispo~itivul MOSFET cu :anal indus, PSF se af!ii la Vcs = +8 V ~i I0 = 2,5 9-8. tn fig. (a), lntre poarta 9i sursa apare rezistenta interna r~s' iar lntre drena 9i sursa
rnA. Dm graft_cuJ din fig. 9-7(c) gastm I0 = 3,9 rnA la Vcs = +9 V ~i I0 = 1,7 rnA Ia apare un generator de curent cu valoarea gm Vgs Mai apare ~~ rezistenta intern. dintre
Vcs = +7 V. Prm urmare, valoarea v.rf la v.rf a curentului de drena este de 2,2 rnA. drena ~i sursa, r~5 Schema din fig. (b) este un model ideal, simplificat. Se considera di (_.

Exercipu complementar Daca PSF se deplaseaza catre extremitatea inferioara a curbelor rezistenta r~ este infinWi, ceea ce echivaleaza cu o lntrerupere lntre poarta ~i sursa. De
din~~ 9-7, variap._a Id cr~~te sau scade pentru aceea~i variatie, de 1 V, a Vgs? Pe lftnga asemenea, se presupune di r~5 este suficient de mare pentru a putea fj neglijata. (1
modificarea aceste1 valon, ce alt fenomen se mai petrece?
D D
FIGURA 98
SECTIUNEA 9-liNTREBARI RECAPITULATIVE Modele de circuit intern r.
1. Cand v,s are valoarea pozitivii de varf, ce valori au 1, i V,,? echivalent pentru un FET.
2. Care este deosebirea dintre v,,
i V0s?
3. Care dintre cele !rei tipuri de FET poate funcjiona avand valoarea de PSF a tensiunii poarlii
sursii de 0 V? G G
.~

i \
'..__j

(a) Complet (b) Simplificat

~.
I

i '
 ~::u.. - 1"\IIIJJmll..alua!~ ut: ::.t:mnat mtc cu tranz1stoare cu etect de camp (FED Amplificarea cu FET 493

Ca~tigulln teitsiune , ,.,

!n fig. 9-9 este prezentat circuitul echivalent a! unui FET ideal, avand o rezisten)ii ii; FIGURA 910
circuitul exterior de c.a. al drenei. C.~tigul1n tensiune alternativ8. al acestui circuit este Circuitul echivalent a/ unui FET, avand
vou/Vt~l uncle vin::; vgs 9i vout::; vds" Deci expresia C.$tigului in tensiune este: inc/usa rezistenfa interna dreni'i~sUrsa, rd.s
il A = V, .
~~ vx~
Din circuitul echivalent:
.'
I .i
V, = I,R,

u 9i din definitia transconductan)ei, din capitolul 8:

V=!.;_
:
Dispozitivul )FET din exemplul 9-2 are r~ = 10 kn. Calcula)i ca9tigul _!n tens!une
gs . Km pnand cont de r~.
Rezolvare
Introducfuld ultimele doua expresii in prima ecuap.e obtinem:
r~s este practic in paralel cu rezistenta extein8. ~in circuitul de c.~. al drenei: Rd. _Deci:
A = I,R, = g.I,R,
' I,lg. I, A =g ( R,r;, )=(4mS)((1,Skn)(10kn)=(4mS)(l,3kn),;5,2
m Ra +r;, 1,5kQ+10kQ .
(92) Ca9tigulln tensiune este mai mic decat v~oare~ 6 (ob)inuta'!n exemplul 9-2) din
cauza-di r~s apare in paralel cuRd.
FIGURA 99 ExerclJIU compfementar Un )FET are gm. = 6 mS, r~, = 5 kn 9i, 1n circuitul exterior de c. a.
Circuitul echivalent simplificat at unui
ai drenei, 0 rezistenta de 1 kn. cat este ca~tigul mtensiune? I

FET cu rezistor extern in drena.

r -,
Dependenta ca~tigulul de rezistenta din circuitul exterior al sursei
Prin introducerea unei rezistente exteme intre terminalul sursei tranzistorului ~i masa
se obtine circuitul echivalent din fig. 9-11. Examinand acest circuit, constatfun ca. tensi-
. 1 unea 'cte intrare totala dintre poarta 9~.l!lasa este:
' ' I v;n = Vxs +!dRs
u
Un }FET are Km ::; 4 mS. Care este c.$tigUI teoretic rn tensiune dadi in circuitul exterior Tensiunea de ie9ire, culeasa de pe Rd, este:
I
' .
, de c.a. ai drenei se afla o rezistenta de 1,5 kn? V:ut ::; IdRd
' .'
'--.) Rezolvare A, =gmRd =(4mS)(1,5kQ)=6 Deci formula ca9tigului in tensiune se deduce astfel:
ExerciJIU compfementar Care este ca9tigul teoretic 1n tensiune dacii g. = 6000 ~S 9i A = V~ut - IdRd gm VxsRd
' ' Rd = 2,2kn? ~ Vin VP+IdRs Vxs+gmVxsRs V,, (1 + g,R,)
u'
(9-3)
Dependlmta ca~tigului de rezistenta r~5
Daca se J:ine seama de rezistenta interna diilfre drena 9i sursa a tranzistorului, aceasta
apare in paralel cuRd, cain fig. 9-10. Daca r;5 nu este mult mai mare decat Rd (de mini-
mum 10 ori), ca9tigul este diminuat fa)ii de valoarea teoreticii rezultatii din ecua)ia (9-2),
avand 1n cazul de fa)ii expresia:
R,
A= (~)
' g. Rd + rds'
1,5 kil
494 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FET) Amplificatoare cu sursii comuna 495 '_J i

d Amplificatoare cu JFET cu sursa comuna

fig. 9-11 este reprezentat drcuitul echivalent al unui FET. Calcula~i ca~tigulin ten- Plgura 9-12 prezintii u~ amplificator ~u sursa comuna, realizat cu un JFET cu canal n
siune, considerilnd di tensiunea de ie~ire se culege de pe Rd. Se neglijeaza r~5 cu polarizare automata. Mai exista condensatoare de cuplaj la intrare ~i la ie~ire, pe Uinga
Rezolvare condcnsatorul de decuplare din circuitul sursei. Functionarea circuitului se desfa~oadi
in circuitul exterior al sursei se afla un rezistor, deci cA~tigulln tensiuneeste: alM in c.c., dit ~i in c;a.
gmRd (4mS)(1,5kQ) 6 6 Analiza in c.c.
Av 1,85
1+gmRs 1+(4mS)(560Q) 1+2,24 3,24 Pcntru a analiza amplificatorul din fig. 9-12 trebule sii afliim mai 1nti\i valorile mari-
Circuitul este eel din exemp!ul 9-2, Ia care s-a adaugat R,. Dupa cum vede!i, prin milor de c.c.1 necesare pentru pelarizare. In acest seep vern desena circuital echivalent
introducerea rezistorului R,. ca~tigulin tensiune a sdizut de Ia 6 (in exemplul 9-2) Ia 1,85. de c.c., tnlect,tind toate condensatoarele cu intreruperi ale circuitului, ca in fig. 9-13.
lnninte de 1nceperea analizei propriu-zise trebuie calculat 10 Dacii s-a polari?at circuitul ._!
Exerci!IUCOmplementar Pentru drcuitul din fig. 9-11, g"' ~ 3,5 mS, R, ~ 330 Q ~iRd ~ 1,8 kn. In ccntrul dreptei de sarrina, ! 0 se poate calcula pornind de Ia valoarea loss din foaia de
Calcular c~tigulin tensiune, considerand ca tensiunea de ie~ire se culege de pe Rd. r~ cntnlog pentru FET, astfel: ---,
se neglijeazii.
(9-4)
SECTIUNEA 92 INTREBI\RI RECAPITULATIVE
1. Transconductanta unui FET este de 3000 ~S. iar a altuia, de 3,5 mS. Care dintre tranzis 1n caz contrar, trebuie sa calculap. I0 pornind de Ia Valorile parametrilor circuitului- o
toare va realiza un ca~tig in tensiune mai mare, daca toate celelalte componente ale circuitu- 91undi plictisitoare, deoarece trebuie rezolvata ecuap.a (9-5) cu necunoscuta I0 . (AceasUi
lui riimfm neschimbate? ~cuatie rezultii prin substitura Vcs ~ I0 Rs in ecua~ia (8-1).) Rezolvarea ecuarei implidi
2. lntr-un circuit cu FET se cunosc gm ~ 2500 ~S ~i Rd ~ 10 kn. Care este ca~tigul in tensiune .aauce'!ea ei Ia forma ecuarei de gradul a! doi!ea ~i rezolvarea acesteia- operare prezen-
~

realizat teoretic? in anexa B. '

3. Doua dispozitive FET au aceea~i gm. Un FET are id, ~ 50 krl, iar pentru celalalt, r;,, ~ 100 kn, ' ;

in acelea~i conditii. Care dintre tranzistoare realizeaza un ca~tig in tensiune mai mare intr-un (95)
circuit avand Rd ~ 10 kn?
+Voo +Voo

9-3 AMPLIFICATOARE CU SURSA COMUNA Ro

$liind acum In ce mod Jucreaza un FET ca amplificator de tensiune, vern studia un

circuit de amplificare complet. Amplificatorul cu sursa comuna (SC) ce va fi prezentat !,
in aceastii secpune peale fi comparat cu amplificatorul realizat cu un tranzistor bipolar
cu joncjiuni cu emitorul comun, din capita lui 6.
Ro Rs
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
Sa explicaj:i ~~ sa analizaj:i modul de funcj:ionare al amplificatoarelor cu FET
cu sursa comuna
FIGURA 9-13
I> Sii analizaj:i amplificatoarele cu JFET ~i MOSFET 1n SC Circuitul echivalent de c. c. a/ amplifica~
... sa determinap. valorile marimilor de c.c. ale unui amplificator in sc torufui din figura 9-12.
.. sa desenap. circuital e_chivalent de c.c. ~i sa calcula}i cft~tigul in tensiune al
unui amplificator in SC Ca!cu!area 10 al unui JFET cu polarizare automata se poate face rezolv!l.nd ecuara (9-5)
urmiitorul program 1n BASIC sau cu un calculator programabil.
1> Sa ariitor dependen~a ca~tigului 1n tensiune de sarcina 1n c.a.
10 CLS
,.. sa comentap. inversarea fazei lntr-un amplificator in sc PRINT "ACEST PROGRAM CALCULEAZA CURENTUL DE DRENA PENTRU JFET"
I> Sa calculap rezisten~a de intrare a unui amplificator 1n SC PRINT
PRINT "DATELE DE INTRARE SUNT URMATOARELE" r
 ~:t,o Ampuncatoare de semnal mic cu tranzistoare cu efect de camp (FET) Amplificatoare cu sursa comunii 497

50 PRINT "(1) IDSS DIN FOAIA DE CATALOG" Tensiuneasemnafufulpe poana ln fig. .9-14(b), la .lntrarea circuitului ,,~.
. ,,.co t t"
bO PRINT "C2) VGSCBLOCAREl DIN FOAIA DE CATALOG" .
d e tensmne al . ... necaaosursa
temat1va. Deoarece rez1stenta de mtrare in FET estc flMrte rna e ti
70 PRINT "(3) RS DIN SCHEMA CIRCUITULUI" toa ta"ensmnea
t. d't f . "de sursa d e semnaI se reg.3.se~tc fn !)Dart" r,pracc,
I ' . . em rare
. urmzata.
... . "'d d
a,caereae
i.J 80 PRINT:PRINT:PRINT tensmne pe reZistenta mtema a surse1 de semnal fiind foarte midi.
90 INPUT "APASATI 'ENTER' PENTRU A CONTINUA";X
vxs = v;ll
f ' 100 CLS
110 INPUT "VALOAREA IDSS IN AMPERI"\IDSS
120 INPUT "VALOAREA VGSCBLO_CARE) IN VOLTI~\VGSCBLOCAREl
I....
.
Cii~tlgulintensiune Expresia cil?tigului ln tensiun.e al unui FET, couform ecuatiei (9-2)
este valabila .ln cazul amplificatorului cu sursa comuna. ' '
1
130 INPUT "VALOAREA RS IN OHMI"iRS
1qo CLS ~ (96)
150 A=RS [2IDSS/VGSBLOCARE [2 Tensiunea semnalului de ie~ire din drena, Vds' ste:
160 B=-C1+2RS*IDSS/ABSCVGSBLOCARE))
170 C=IDSS V:ut = Vds = A 11 Vss
180 DI=C-B-SQRC8[2-q*A*())/(2*A) sau
190 PRINT "ID="iABSCDI)i"A" '
I,

Dupa ce am aflat valoarea !0 , putem continua analiza in c.c. utiliz.nd relatiile:

'
\ )
I ': V5 = Vcs =1 0 R5
~:
Vo = Voo -foRo
t:t:;#M#!i!f&lllr-------------------------
Vos =Vo-Vs care este tensiunea totalii. de ie?ire 1n gol a arnplificatorului din fig. 'l-15? Dispozitivul
]FET utilizat are /055 de 12 rnA ?i VGS(blo""') de -3 V.
Circuitul echlvalent de c.a. VoD
FIGURA 9-15 +12V
Pentru a analiza functionarea cu sernnal a arnplificatorului din fig. 9-12 trebuie dese-
nat circuitul de c.a. dup5. metoda descris.9. in continuare. Condensatoarele se inlocuiesc,
=
practic, prin scurtcircuite, in ipoteza simplificatoare di Xc 0 la frecventa semnalului. Ro
3,3 kn
Sursa de alirnentare cu c.c. se conecteazii Ia mas., in ipoteza ca. rezistenta ei intern. este
zero. Barna de la care se culege V00 este, in c.a.,la poten~ialul de zero vol~i, prin urmare
se comport. ca masa de c.a.
Circuitul echivalent de c.a. este prezentatln fig. 9-14(a). Rernarcap ca atilt capii.tul din-
spre + V00 al rezistorului Rd, cat )ii terrninalul sursei sunt practic "legate Ia masa de c. a.
Arnintiti-va ca. in analiza de c.a., masa de c.a. si masa fizidi a circuitului se.confunda, Ra
ambele' fiind supuse aceluia?i regim. ' 1oMn

Rezolvare
"' fn primul rftnd se calc~leaza curen.tul continuu de ie~ire cu ajutoruiJlrogramului scris

(a)
Ro

(b)
I m BASIC, prezentat antenor sau folosmd un calculator programabil. D, 1cti se ruleaza pro-
gramul de rezolvare a ecuap.ei (9-5) cu valorile din acest exemplu ()]P 1,,lrametrilor, 1 :;::
= 1,96 rnA. Acum se poate afla v0 .

Apoi se calculeaza gm astfel:

V0 = V00 -I0 R0 =lOV -(1,96mA)(3,3kn) =5,53V

0

FIGURA 9-14 Vcs = -I0 R5 = -(196rnA)(910!2) = -1,78V

Circuitul echiva/ent de c.a. a/ amplificatorului din fig. 912.
498 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FEl) Amplificatoare cu sursa comuna 499 t
1

i i
'-- j
2(12mA) Rezolvare
2Ioss
gmO IVGS(blo~relI 3V
8mS Rezistenta din drena in c.a. este:
RoRsarcini (3,3kn)(4,7.kn)
-=3 ~V)=3,25mS
7 1,94kn 1

Zm =gm 0 (1 Vcs )=8mS(1- Ro + Rsarcina 8kn : "'

VGS(bloo:~re}
Calcul.nd Vout' obp.nem:
In fine, se gase;;te componenta altemativa a te~siunii de ie~ire:
V0, 1 =A.V;, = SmRD V;, = (3,25mS)(3,3krl)(100mV) = 1,07Vef
V,., = gmR,V,, = (3,25mS)(1,94kn)(100mV) = 63lmVef "
i i
' i
In exemplul 9-5, tensiunea alternativa de ie9ire in go! a fost de 1,07 V ef.
Tensiunea totaHl de ie~ire este fermata dintr-un semnal de c.a. av.nd valoarea v.rf la ,---,
ExerciJIU complementar Dacii Ia ie9irea amplificatorului din exemplul 9-5 se conecteaza
varf de 1,07 x 2,828 = 3,03 V, axat pe o componenta continua de 5,53 V. I
un rezistor de sarcina de 10 kn, iar dispozitivul JFET se tnlocuieyte cu unul avdnd gm =
. Exercitlu complemernar Ce modificari ar suferi functionarea amplificatorului din fig. 9-15 a
= 3000 ).15, care va fi valoarea eficace tensiunii de ie)iire?
\_____ _;

daca. s-a; folosi un tranzistor cu VGS(blocare) = -2 V? Se presupune di top. ceilal}i parametri

raman neschimbap.. ' )
lnversarea faze!
. Tensiunea de ie9ire (din drena) este defazata cu 180 lata de tensiunea de intrare (in
Dependenta ca~tigului in tensiune de sarcina in c.a. poarHi), Inversarea fazei poate fi simbolizata exprimdnd di~tigul in tensiune printr-o va-
Dadi la ie~irea amplificatorului se conecteaza o sarcina printr-un condensator de loare negativii, -Av. Amintip.-va cii ap int.lnit aceeayi situap.e Ia amplificatoarele cu
cuplaj, cain fig. 9-16(a), rezistenfa din dreml in C.a. este, practic, R0 tn paralel cu R~rd'Jii' tranzistor bipolar cu ernitorul comun.
deoarece capatul de sus al rezistorului R0 se afUi la ma~a de c.a. Rezistenfa totala din
drena, in c.a., este: Rezlstenta de lntrare
'
RDR!Rreinli Deoarece intrarea intr-un amplificator cu sursa comunii se face prin poartii, rezistenta
R, de intrare este foarte mare. Teoretic, este infinita, deci neglijabilii. Aya cum ytip., valoarea
Ro +Rsarciml
foarte mare a rezisten~ei de intrare este impusa de jonctiunea pn, polarizata invers, la
Conectarea sarcinii reduce deci c.~tigul in tensiune fata de eel ob}inut cu ie~irea in JFET ~ide structura de izolare a porj:ii Ia MOSFET. Rezistenta de intrare reala, vazuta de
gal, a~a cum ilustreaza ~i exernplul 9-6. sursa de semnal este fermata din rezistorul RG, dintre poarta yi masa, in paralel cu rezis- '
< '

+Voo tenta de intrare a tranzistorului, VGsiiGss De obicei, in cataloage, valoarea curentului L,_)

FiGURA 916 rezidual invers, IGSS' este specificatii pentru o anurnitii valoare VGS' pentru a se putea cal-
Amplificator cu JFET i cula rezistenta de intrare a tranzistorului. i-,
circuitul sau echivalent de c.a.
(97)

'.
< '

i##MQ!ilff.ll
___ ___)

Ce rezistenta de intrare vede sursa de semnal din fig. 9-17? less= 30 nA Ia Vcs = 10 V.
Rezolvare
Rezistenta de intrare in poarta tranzistorului este:

(a} (b) Vcs 10V

RIN(poortOJ = - = - - = 333 Mn
/ 055 30nA
Rezistenfa de intrare vazuta de sursa de sernnal are valoarea:
Dadi la ie~irea amplificatorului din exemplul 9-5 se conecteaza un rezistor de sarcina
R;n =RdRJN(p~"l =10Mrli333Mrl=9,7Mrl
de 4,7 kO, ce valoare eficace va avea tensiunea de ieyire?
 1"11111-JIIIIt..dlUdrt:: Ut: ~ernna1 ffi!C CU tranZ!StOare CU efect de camp (fET)
... uu - Amplificatoare cu sursa comuna 501
' '
l.i
FIGURA 9-17 +18V FIGURA 9-19 Voo
+15V
r' '
LJ Ro
1 kn c,
i ;
:u' :
RSardn~ Ra RswM
10kn 10MQ a,zkn
Rc
10Mn ,-
Rezolvare
Arnplificatorul este polarizat Ia zero, deci:
'',
: : 10 = 1055 = 200 rnA
' ' Exerci!iu complememar Ce valoare are rezistenta totaHi de intrare dad. less= 1 nA la
L:' Vcs; 10V? Prin. urma:re:
V0 = V00 -I0 R0 =lSV -(200rnA)(33f.!) =8,4V
Amplificatoare cu MOSFET cu sursa comuna Rd = RdR,.,;,; = 33f.!N8,2kf.! = 39,2!1
P.ml acum am folosit un JFET ca exemplu pentru analizarea amplificatoarelor cu Tensiunea alternativa de ie~ire este:
sursa comuna. Amplificatoarele cu MOSFET pot fi tratate simil~r, _c~ exceppa co~gu
'' V'"' = g,RdV;,' = (200rnS)(39,2f.!)(SOOmV) = 3,29V
' ratiilor de polarizare necesare. De obicei, un MOSFET cu canalimttal e.ste polanzat la
ze~01 iatunul cu canal indus, lao tensiune Yes mai mare dec.t y~loarea de prag.
MOSFET cu canal initial Figura 9-18 reprezinta un arnplificator cu sursa corn una realizat Exercipu complementar Daca tranzistorul din acest exemplu se lnlocuie?te cu un alt
MOSFET cu canal ini!ial, aviind gm ; 100 rnS ~i loss ; 100 rnA, cat va fi tensiunea a!ter-
cu MOSFET cu candi initial. Analiza tn c.c. a acestui amplificator este ceva mai simpHi nativ~i'de ie~ire pentru V;11 ::: 500 mV?
decat pentru un JFET, cteoarece Io = loss la vGS = 0. Cunosc.nd Io, ramane de calculat
doar V0 .
MDSFET cu canal indus Figura 9-20 prezinta un amplificator cu sursa cornunii realizat cu
Vo = Voo -IoRo un MOSFET cu canal indus. !n acest circuit, tensiunea VGS mai mare dedit valoarea de
Analiza ln c.a. se face Ia fel ca pentru arnplificatorul cu JFET. prag se obP,ne prin polarizarea cu divizor de tensiune. Analiza in c. c. a circuitului, care
u necesiHi calcularea valorii ! 0 din ecuatia caracteriSticii dispozitivelor MOSFET cu canal
FIGURA 9-18 indus (ecuajia (8-4)), se efectueazii astfel:
Amplificator cu sursa
comuna realizat cu Ro C, Vcs =(-.!L)voo
MOSFET cu canal ini(iaL Rt +R2
2
I0 ; K (VGS - VGS(prng) )
1 )
' ' Vos = Voo -IoRo
LJ Rc Rsarcin~ Expresia cii~tigului ln tensiune este aceea?i ca pentru JFET ~i MOSFET cu canal ini!ial.
Rezistenta de intrare in c.a. este:
[ !

'
!,_.. ;
(98)

Dispozitivul MOSFET cu canal ini!ial din arnplifica:o,:ui pre~e~tat 1n fig, 9-19 are Ips
de 200 rnA 9i g111 de 200 mS. Calculati tensiunea contmua m drena 91 tensmnea altemativa
de iesire. V, ; 500 rnV.
' m .
502 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FED Amplificatoare cu drena comunii 503

FIGURA 920 +Voo Exercipucomplementar Parametrii tranzistorului din fig. 9-21 sunt: lo(oond) = 100 rnA Ia -~
Ampl(ficator cu sursa Vcs =5 V, Vcsc" 1 =1 V ~i gm =10 mS. Ca!culati Vc5' I0 , V05 ~i tensiunea alternativa
comuna, reafizat cu de ie~ire. V1, = '25'mV.
MOSFEr cu canal indus.

SECTIUNEA 9-31NTREBJIRI RECAPITULATIVE.

1. Ce marimi determina ca~tigul in tensiune al unui amplificator cu sursa comuna realizat cu FETI
2. 'Un amplificator are Ro = I kn. Cu cat variaza castigul sau dacii in drena se cupleaza capaci
R, tiv o rezistenta de sarcina de i kn? ' ,
i. j

94 AMPLIFICATOARE CU DRENA COMUNA. '---l

Un amplificatorcu sursa comuna, realizat cu un MOSFET cu canal indus este prezen-

tat In fig. 9-21. Determinar; VGS' IIY V05 ~i tensiunea alternativa de ie?ire. Dispozitivul fo-
losit are urmatorii parametri: lo(oond) =200 mAla Vcs =4 V, VGS(p.,g) =2 V ~i gm =23 mS. Amplificatorul cu drena comuna (DC), despre care vern discuta Tn aceasta sec~une,
vin = 25 mV. este comparabil cu amplificatorul cu colectorul comun, realizat cu tranzistor bipolar.
Aminti~-va ca amplificatoru!Tn CC se mai nume~e .,repetor pe emitor'. Tn mod similar,
Voo
+15V amplfficatorul cu drena comunii mai este denumit .,repetor pe sursii", deoarece tensi-
FIGURA 921 unea din sursii are, cu aproxima~e. aceea~i amplitudine ca tensiunea de intrare (fn
poarta), fiind ~i in faza cu aceasta. Cu alte cuvinte, tensiunea din sursa urmare~e
tensiunea de intrare din poarta.
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fiji capabil:
sa explicap. ~i sa analizati functionarea amplificatoarelor cu drena comuna,
R, R&rcin~ realizate cu FET
8,2kn . 33kn l> Sa analizati un amplificator in DC
l> Sa calculati cil?tigul in tensiune a! unui amplificator In DC
,._ sa calcuk1ti rezisten,ta de intrare a unui amplificator in DC
Rezolvare
ln fig. 9-22 este prezentat un amplificator cu JFET cu drena comuna. In cazul acestui
J (
- - V = s,zkn)15V = 2,23V
Vcs = ( - Rz circuit sa folosit polarizarea automata. Semnalul de intrare se aplidi tn poarta prin con-
R1 + R2 00 55,2kn den_;;atorul de cuplaj C1, iar semnalul de ie$ire se transmite rezistorului de sarcina prin
C2. In circuitul drenei nu exista nici un rezistor.

i,
Pentru Vcs = 4 V:
K Io(cond) 200mA +Voo
50mAN 2
{Vcs- Vcs(prng))
2
(2,23V -2V)' FIGURA 9-22
Ded:
f~ Ampfificator cu drena comuna
!#$' (repetor pe sursa), realizat cu JFET.
Io = K{Vcs- Vcs(pmg))2 = (50mAN 2 )(2,23V -2V) 2 =2,65mA
V05 = V00 -10 R0 =15V -(2,65mA)(3,3kn) = 6,26V .. c~
Rd = R 0 ~R,"1,; = 3,3k!"ljj33k!"l = 3kn
Tensiunea alternativ8. de ie$ire are valoarea:
'
Ro Rs i Rs~

'
V'"' =A,V;, =gmRdVin =(23mS)(3kn)(25mV)=l,73V ' ''
 ..... v-:z - rt~r).lmr~dware oe semnal mic cu tranzistoare cu efect de camp (FED Amplificatoare cu drena comunii 505

Ca~tlgul in tenslune Caractar!stlc! aleclrlca T = 25C in J1 sa altei menliuni

Ca pentru toate amplificatoarele, ca~tigul!n tensiune este A,= V,,,JV1,. La repetorul pe Mirlmaa Slmbal Min. Tl Max. Unit.
sursa, Vout este !dRs' iar V 111 este Vgs + 1).<5, cum ObservaJ:i 1n fig. 9-23. Prin urmare, cS.~tigul in
tensiune de la poarta !a sursa este I)</( V8, + I)<,). Facand substitu}ia Id = gm V8,, obtinem: can d ers/11/d
c blocare
Tenslunea de strapungere poarta~sursa \i(BR)GSS Vc.c.
{It;"= 10 ).lA c.c., Yes= OJ 2N5460, 2N5461, 2N5462 4o - -
' I
I '
2N5463, 2NS464, 2N5465 60 - -
~ Curentul Jnvers de poarta ,,~ nAc.c.
u
i
vgs se simplifidi, deci: (V6S,. 20 V C,!:,, Vos = 0)
(Vgs = 30 V 1:.1:., Vos = 0)
2N5460, 2N5461, 2N5462
2N5463, 2N5464, 2N5465
-
-
-- 5,0
5:0
. ttA 1:.1:.
(99)
(V&S =20 V !:.C., Vos=O, TA =100C) 2N5460, 2N5461, 2N5462 - - 1,0
(V. ::30V !:.C., Vo =0, T~=100G\ 2N5463,2N5464,2N5465 - - t,O
Tens!unea poarta-sursa de blocare VGS(glf) v c.c.
Trebuie remarcat cii totdeauna c.~tigul1n tensiune este U?or subunitar. Dadi g111 R5 >> 1,
(Vos= 15 Vc.1:., /IJ =1,0 pi\ c.c.) 2N5460, 2N5463 0,75 - 6,0
,--,
se poate accepta aproxima~a Av =: 1. Tensiunea de ie~ire se culege din sursa, fiind deci 1n
2N5461, 2N5464 1,0 - 7,5
'
i 1' 2N5462, 2N5465 1,8 - 9,0
fazii cu tensiunea din poartii (de intrare). Tensiunea poarta-sursa .
V !:.C.
v"
FiGURA 9-23
{Vos"' 15 .V c.1:., 10 = 0,1 rnA c. c.) 2N5460, 2N5463 o.s - 4,0

Tensiunile definiforii pentru un amp/iflcator

{Vas= 15 V!:.c., lc"' 0,2 rnA 1:.1:.) 2N5461, 2N5!64 1 o,s - 4,5
\ !
cu drena comuna; rezistorul de sarcina este
{V, 15 Vc. c.. '" - 0,4 rnA c,c.i 2N5462, 2N5465 1,5 - 6,0
''._j inc/us prin gruparea in parale! cuRs-
1 Caraclerfsl/cl de conduclla
Curentul de drena Ia tenslune zero pe poarta mA~.c.

l
loss
[! "(Yoo =15 V c. c., V6s =0, f= 1,0 kHz) 2N5460, 2N5463 -1,0 - -5,0
i.:.
l.J 2N5461, 2N5464
2N5462. 2N5465
-2,0
-4,0
-- -9,0
-16

Caraclerfsllc/ de semnal mlc

Rezistenta de intrare Admftanta de transfer direct fYI ,s
Deoarece semnalul de intrare se aplidi tn poartii, rezisten}a de inirare vazuUi de sursa (Vos = 15 Vc.c., VGS"' 0, f= 1,0 kHz) 2N5460, 2N5463
2N5461, 2N5464
1000 -- 4000
de semnal de intrare este foarte mare, ca ~i Ia configura~ia de amplificare cu sursa comuw 1500 5000
na. Rezisten~a totala de intrare este formaHi din rezistorul din circuitui de poarta, R~ in 2N5462,2N5465 2000 - 6000
paraiel cu rezisten~a de intrare in poarta. Admllanfa de ie~ire
(Vos =15 V 1:.1:., Vss =0,(=1 ,0 kHz\
/Y,./ - - 75 ..s
-""""'~-..,-~,.
'""''~;<, iR;'*c'lf1ft~l (910) Capa~:ltatea de lntrare - pF
i't-.;''5'~'Q.....>N~ (J ~_J
(Vos= 15 V c.c., VGsw. 0, (=1,0 MHZ) ""' 5,0 7,0

Capacltatea de transfer lnvers c.. - 1,0 2,0 pF

Wos =15 V c.c., Vss"' 0, f =1 ,0 MHz)
i:f3#61Q!IIfiHM FiGURA 9-25
Determinap. ca~tigul in tensiune ai amw -Voo FIGURA 9-24
i, ' Fragment de foaie de catalog penlru JFET cu canal p tip 2N5460,
w plificatorului din fig, 9-24 folosindu-va de -10V
informa~iile cuprinse in foaia de catalog Rezolvare
din fig. 9w25. Calculati, de asemenea, rezis- Deoarece Rm-aua R, R,: R5, Din fragmentul de foaie de catalog din fig. 9-25, gm =
tenfa de intrare. Foio~iti va1orile de catalog 2N5460 = y , = 1000 flS (valoarea minima), Cii?tigulln tensiune este:
minime, acolo U!).de exista. c, v 1

~ Rs."'"'
(1000 flS)(10kn)
0,909
I--)
' I
! .
RG
10Mn
._R_s-1--iO
10 kn ~r l 10 Mn
1 + (1000 flS)(10kn)
Din foaia de catalog, less~ 5 nA (valoarea maxima) !a Vcs = 20 V, Rezulta:
- .,.
 'o!ifl''il< ~)';" '"<~ ~

506 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FEn ~~

Amplificatoare cu poarta comunii 507 ''

Yes 20 V 4000 Mn Ca~tlgul in tenslune

RIN( rtl) = - = - - =
"' less 5nA Ca~tigul1n tensiune de Ia sursii Ia drena se deduce astfel:
RIN = Rc IRIN(poart!J =10MQ~4000MQ;: lOMO 'A Va~l V11 111 Rd gmVssR.t
ExcrciJlu complcmcntar Dadi s-ar folosi valoarea maxima a gm pentru tranzistorui2N5460
a = v;~ =vgs = vgs vgs
din repetorul pe sursa din fig. 9-24, dl.t ar fi ca~tigulln tensiune?
(911)
,..,
SECTJUNEA 9-41NTREBARI RECAPITULATIVE unde Rd = Ro II Rsamna Remarca~i di expresia c.?tigului este aceea~i cain cazul amplifi- i
catoarelor cu sursa comuna, realizate cu }FET. ' ;
1. Care este valoarea maxima teoreticii a ca~tigului in tensiune al unui amplificator cu drena L J
comuna? Rezistenta de intrare
2, Care mrimi determina ca~tigul in tensiune al unui amplificator cu drena comuna? A~a cum aP,. inviifat, atat con~guratia cu sursa comunEi,'c.t ?i cea cu drena comuna se
caracterizeaza prin rezistente de intrare foarte marl de9arece intrarea se face prin poarta.
Spre deosebire de acestea, configurapa cu poarta comuna, la care semnalul de intrare se
aplidi in sursa, prezinUi o rezistenta de intrare midi,_ a~a cum demon$treaza calculele
urmiitoare.
9-5 AMPLIFICATOARE CU POARTA COMUNA.
.:., fn primul rand, curentul de intrare este egal cu curentul de drena .
11 ~ =1, =Id =gmVgs ,..,
ConfiguraVa de amplificare cu FET cu poarta comuna, prezentata in sec~unea aceasta,
poate fi comparata cu configura~a cu baza cotnuna a amplificatoarelor cu tranzistoare in al doilea rand, tensiunea de intrare este egala cu vgs' I' '
',
;.. i
l, ~ '
bipolare. La fel cain BC, amplificatoarele cu poarta comuna (PC) au rezistenta de vin = vgs
intrare foarte mica. Aceasta este una dintre caracteristicile prin care se deosebesc de ~.
amplificatoarele in SC ~i in DC, care au rezistenta de intrare foarte mare.
Rezulta di rezistenta de intrare in 'tenninalul sursei este: r..,
1 ,
1.,.
R V,n Vss I i
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi~ capabil: in(sur$4) = [.:::; - g
V ~ _)
m gs

Sa explica)i ~i sa analiza)i modul de func)ionare a! amplificatoarelor cu FET

i" m

n
cu poarla comuna (912) !
: ...J
i
~ Sa analizaj:i un amplificator !n PC
~ Sa calculati ca~tigulln tensiune al unui amplificator !n PC De exemplu, dadi gm are valoarea de 4000 ~lS, atund:
~ Sa calculati rezistenta de intrare a unui amplificator !n PC 1
'l
Rin(sur;j) = ~S = 250 n !__}'
4000
!n fig. 9-26 este prezentat un amplifi-
cator cu poarta comuna, cu polarizare
automata. Poarta este conectata direct la
lijMQ!iiiiAIM ! i
+Vee
Pentru amplificatorul din fig. 9-27,
''-.)'
mas~i. Semnalul de intrare se aplica in
terminalul surset prin C1. Semnalul de determinap valoarea minima a ca?tigu- -15V
ie~ire se culege din terminalul drenei, lui fn tensiune ))i rezistenta de intrare. .:
prin condensatorul c2. FIGURA 927 Ra '
Rezolvare ~~- j
!n foaia de catalog din fig. 9-25, g'" ;
= 2000 flS (valoare minima). La ie~irea 10kn10c~Rs,=
Rs
acestui amplificator cu poarta comuna
este conectat un rezistor de sarcina, deci 110
2N5462 ..
.,.
kn

FIGURA 926 rezistenta real~ cijn circuitul drenei este

R0 ll Rsnrcinli' iar ca~tigul minim in tensi- Rs
Amplificator cu poarta comuna, realizat cu JFEI 4,71<!1
une este:
' '
bU~ Amplrlrcatoare de semna/ mic cu tranzistoare cu efect de camp (FET) Depanare 509
i i
~-

A, = gm(R 0 iR,.";,;) = (2000JlS)(10knUOkn) = 10

Ampllficator Amplificator
Rezistenta de intrare in terminalul sursei este:
cu drena comuna cu poarta comuna
I 1 JFET JFET
Rill(;ur54) =-=--.-=500.0
g. 2000f!S Polarizare automata Pofarizare automata
+Voo +Voo
Sursa de semnal vede, de fapt, Rg in paralel cu Riu(surs'l'J' ded rezistenta totalii de intrare este:

R;n = R;*"""I~Rs = 5000ff4,7kn = 4520 Ro

r: ExerciJIU complementar Care va fi rezistenta de intrare a amp!Uicatorului din fig. 9-27
dacii se lnlocuie~te R5 cu un rezistor de 10 kO?

SECTIUNEA 9-5 !NTREBARI RECAPITULATIVE v"'

1. Care este principal a deosebire dintre conflgurajia de ampflflcator cu poarta comuna >i ce/e. Rs Rs
lalte douii confrgurajii?
2. Care sunt m8rimile ce determina ca~tigul in tensiune ~i rezistenta de intrare ale unui amplifi. -,,_,. "-.... -,:
( IR)'
',
' cater cu poarta com una? Y#,~ ln=Ioss 1 o s
'u. :~;~, Vcs(btOCilreJ

~;: A, =g.R,
Amplificatoare cu FET - rezumat
Schemele ~i formulele de mal jos sunt valabile pentru dispozitive cu canal n. ln
cazul dispozitivelor cu canal p, V00 este negativa.
R;~ =(g~ )Rs
Ampliflcatoare cu sursa comuna
JFET MOSFET cu canallnifial MOSFET cu canal indus
Polarizare automata Polarizare Ia zeio Polarizare prin divizor de tensiune
+Vco +Vee +Voo
9-6 DEPANARE
R, Ro Un tehnician care are cuno~ntele de baza despre func~onarea circuitelor ~i care
poate analiza, Ia nevoie, un anume circuit este mult mai bine cotat de cat unul care
se limiteaza Ia a efectua teste de rutina. Din sec~unea de fata ve~ afla cum se
testeaza o cartela cu circuite a carei documentatie se rezuma Ia o simpla schema,
fara a avea men\ionate tensiunile corecte ~i metoda de testare. fn asemenea situa\ii
Ro R, se dovedesc foarte utile cuno~ntele de baza despre func\ionarea circuitelor, ca ~i
capacitatea de a efectua o analiza rapida_
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil:
Sa depanaji amplificatoare cu FET
''',
' '' ln=lnss(1
,. sa depana~i un amplificator cu doua etaje in sc
A, =g.R, ,. sa stabilip.legaturile dintre o schema )ii cartela cu circuite realizata pe baza ei

R;, = Rcii(Jcs) sa ne irnaginfun ca vi s-a dat o carteHi Cu circuite extrasa din eta}ul de amplificare
GSS au~o a! unui sistem de amplificare a sune~ului ~i vi s-a spus doar di nu merge bine.
Primul pas pe care trebuie sa-l faceJ:i este sa obJ:ineJ:i o schell]ii a !ntregultii sistem ~i sa

''-' '
510 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FEn
IocalizaP, pe ea circuitul realizat pe cartela defectii. Circuitul este un amplificator cu doua
etaje realizate cu PET, ca acela din fig. 9-28.
.---------_.,----<> +12V
R,
1,5kn c,
+
R,
R,
1oMn R,
24on
c,
100~F
10Mn Rs
_ 240n J' C4
10o~F
FIGURA 9-28
Circuit de amplificare cu doua etaje realizate cu FET.
Pentru depistarea defectului se efectueaza urmiitoarea succesiune de operapi.
Etapa 1: Determinati care ar trebui sa fie valorile tensiunilor din circuit, ca s.a ~titi c~
anume sa ciiutati. Mai intai faceti rest de foaia de catalog a tranz1storulu1
utilizat (presup~em di rl ~i r, ;unt de acela~i tip) ~i citip valoarea gm, pen-
tru a putea calcula valoarea tipidi a ca~tigului in tensiune. sa presupunem
di~ in cazul de fat~, valoarea tipidi din catalog pentru Em cste de 5000 flS.
Pornind de la aceasta valoare, calculati c.~tigul in tensiune, in conditii nor
male, al fiecfuui etaj (remarcati d. etajele sunt identice). Concret tnsa, gm
poate avea orice valoare intre cea minima ?~ cea maxima din catalog. Av.nd
tn vedere di rezistenta de intrare este foarte mare; inseamnil ca. nu vor
apiirea probleme de ~daptare la cuplajul dintre etaje, cum se lntlimplii la
amplificatoarele realizate cu tranzistoare bipolare. Deci c.~tigul in tensiune
cu ie~irea tn gol al fiecarui etaj este:
A. =g,R; =(5000 ~S)(1,5kf.l)=7,5
Deoarece etajele sunt identice, valoarea tipicii a ca~tigului total ar trebui sii fie:
A;= (7,5)(7,5) = 56,3
in continuare vom ignora m8.rimile de c.c. ~i ne vom concentra aten~ia
asupra urmaririi semnalului.
Etapa 2: Amenajati-v8. omasa de lucru pe care sa puteF conecta cartela defecta la t.!,n
semnal de intrare de test, la o sursil de alimentare cu c.c. ?i la rnasa. In
schema, valoarea tensiunii continue de alimentare este de +12 V. Aplicap la
intrare un semnal de testare de 10 mV ef. Aceasta valoare este aleasa arbi-
trar (fiind limitatii totu~i de parametrii de ie~ire ai sursei de senmal) ~i sufi-
cient de mica pentru ca tensiunea semnalului de ie~ire sa fie cu mult sub
valoarea de 12 V vfu-f ]a v.rf, impusa de tensiunea dintre boma pozitivii a
sursei de alimentare cu c.c. ~i masa (~ti~i ca. excursia tn tensiune a semnalu-
lui de ie~ire nu poate depii~i 12 V !ntr-un sens ;;i 0 V in celiilalt). Fixati
frecven~a surSei de semnal sinusoidal la o valoare arbitradi din spectrul
Depanare 511
audio (de pildii, 10kHz), deoarece ~tit:' cii este vorba despre un amplificator t)
audio. Se consided, in general, di frecventele din spectrul audio sunt cele
cuprinse !ntre 20 Hz ~i 20 kHz .
Etapa 3: Vizualizap. pe un osdloscop semnalul de intrare din poarta tranzistorului T1 /",
~i semnalul de ie~ire din drena tranzistorului T2 Yeti obtine formele de .. !
undii din fig. 9-29. Miisur.nd tensiunea de ie~ire, giisip valoarea de vS.rf de
226 rnV. Valoarea de v.rf a tensiunii de ie~ire, obpnuHi din calcule este:
V, 1 = V;.A~ =(14,14mV)(56,3)=796mVlavarf
Semnalul de iesire este mult mai mic decat eel corect.
Etapa 4: Urmiirip semn:Uul de la ie~ire c~tre intrare, pentru a depista defectul. ln fig.
9-29 sunt prezentate oscilogramele tensiunilor din punctele indicate. Ten-
siunea de varf ln poarta tranzistorului T2 este de 106mV- co recta, conform
calculelor (14,14 m v X 7,5 = 106 m V). Deci din drena tranzistorului r, se
.
l ;
prime~te un semnal corect. Prin urmare, defect1:1l se afl,ii in etajul al doilea. r-)
r2
Din oscilograme rezultii ca. tranzistorul are un CA$tig mult mai mic decat !.' _j.
eel normal (213 m V /100 mV = 2,13, 1n loc de 7,5).
Etapa 5: Analizap cauzele posibile ale defectului remarcat. Existii trei cauze care pot
1
conduce la 0 sdidere a ca;;tigului: :
1. r, are transconductanla {gml mai mica decal valoarea tipicii din catalog.
Verifica~i ln catalog dacii pentru valoarea minima a transconductanfei
este posibil sa se obp.nii c.?tigul din cazul nostru concret.
2. R5 are o valoarc mai midi dedlt cea inscrisii pe schema.
3- Condensatorul de decuplare C4 este !ntrerupt.
Singura modalitate prin care putep. verifica daca valoarea gm scazutii este
cauza defectului este inlocuirea tranzistorului T2 cu unul nou, de acela$i tip,
$i testarea ulterioanl a circuitului cu acela?i semnal de intrare. Pentru a veri-
fica dad. rezistorul R5 are valoarea corecta, ii desprindeti un terminal din cir-
cuit ~i apoi ii miisura~i rezistenta cu ohrnmetrul. Este bine, totu~i, sii evitap.
dezlipirea inutiHi a componentelor ~i sa incercap. sa izolati defectul incepand
prin a miisura tensiunea semnalului in sursa tranzistorului T2 in cazul in
care condensatorul funcp.oneaza corect/ in sursii vep. masura dear o tensiune
continua. Prezenta unei tensiuni de semnal in sursa tranzistorului indica
intreruperea condensatorului c4. Dad. R6 nu este decuplat, expresia C.$tigu-
lui este gmR/(1 + gmR.J, tn lac de gmRtP ~i, de aid, ca?tigul mai mic obpnut.
SECTIUNEA 9-61NTREBJIRI RECAPITULATIVE.
1. Care este condi\ia necesarii pentru a efectua eficient o depanare?
2. Presupuneji cii, in amplificatorul din fig. 928, C2 Sa intrerupt. Care sunt simptomele ce vii
vor face sa suspectaji acest defect?
3. Daca se intrerupe C3 din circuitul amplificatorului, se- va modifica valoarea ca~tigului primului
etaj?
: ': ~'"' Arnpuucaware ae semnal m1c cu tranz1stoare cu efect de camp (FED
! j Ap/icatie practica 513
u
Trecere in revista a ampliflcatorului cu tranzistoare bipolare
I i.
: ;
In fig. 9-30 este prezentatii schema amplificatorului cu tranzistoare bipolare, utilizat
'--' In momentul de fatii Ia echiparea sistemului de amplificare audio pentru spatii Iargi.
(Vezi aplicatia practicii din capitolul 6.)
: ' +12V
r \

u
R, R, R, R,
68kn 2,2kn 100kn 4,7kn

T,
R,
+12 Vc.c. 0 R, 2200
10 mV ef.la 10kHz R, R, 22kn Rs
100 ~F
Masa 15kn 1kn 1kn c,
- - -=- -=-
:J:' 100 ~F
! : FIGURA 9-30
Preamplificatoru/ audio cu tranzistoare bipolare. Ambele franzistoare sunt de tipu/ 2N3904. Se consider8
p"" =P,.. = too.
:' ) Parametrii amplificatorului cu tranzlstoare bipolare
I
u S-a constatat di amplificatorul cu douii etaje realizate cu tranzistoare bipolare are
c.~tigul total in tensiune variabillntre limitele 145 ~i 733, dupii cum urmeazii:

'
i \
~
'
FIGURA 929 Etajull: v, Jl Rt RziiPc.e.R,
+Rz11Pc.c.R
)vee =1,93V 4
Oscilogramele semnalelor din amplificatorul
cu doua etaje realizate cu -FET. V, = V, -0,7V = 1,23V
v.
I,=-'- =1,23mA
R,
97 APLICATIE PRACTICA r; =20,3Q
A R, R,ll RIN(b~02) 1,93kn 95
u Campania Ia care lucrap are ocazia sa cumpere un stoc de dispozitive MOSFET cu " re . re' 20,30
canal ini\iai2N3797, Ia pret foarte mic. $eful dumneavoastra vrea sa afle daca s-ar
.: : putea modifica schema preampfificatorului audio din sistemul de amplificare pentru Etajul2: v, =( R;R,IIPc.c.(R +R
+RaiiPc.c.CRa +R
Jvee =l,BB~
6 8)

w spajii largi, aflat in producpa curenta, astfel ca tranzistoarele bipolare sa fie inlocuite 8)

cu tranzistoare cu efect de camp. Dumneavoastra ali primit sarcina de a analiza noul V, =V,-0,7V=1,18V
circuit ~i de al implementa pe o placa de proba pentru ai putea com para parametrii v:
de lucru cu cei ai amplificatorului cu tranzistoare bipolare. Va trebui sa apelaji Ia I,=-'- =0,97mA
R,
cuno~ntele acumulate din acest capitol pentru a vii duce munca Ia bun sfar$it.
t;.' = 25,80
514 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FED Aplicatie practicii 515

_ _!L 4,7kn V I IllmIll absou

I Ia 2N3796
A
v{lllllr)- r'+R 245,8n
19,1 '" Mlrlmea Slmbolul Valoaraa Unllataa
2N3797
' 8 Tenslunea dreni!sursa v., v c.c. CapsuHi. 22-03, stil2
R, 4,7kn 2N3796 25 T0-18 (T0-206AA)
Av(min) ' 124 3'77 2N3797 20

~ren~
r,+R,+R, 5,8n

!
Tenslunea ooarli!sursA v,, v c.c.
Alenuarea fn circuitul de intrare: Intrarea de microfon are r~zisten~a de 30 n. Curentul de drenli '"
20 mA c.c.
Puterea totalli dlslpatli pa dlspozltiv Ia T"- 25"C P, 200 .mw Poarta ~
Atenuarea zo,3n = 0,404 Corectare peste 25GC cu 1,14 mWI"C
zo,3n+30n Temperatura lonctlunii r, +175 c 32 1Sursa
1
Domenlul da temperatur~ pentru stocare -65
c MOSFET
Caitigul in ten5iune total: A,cror) = (0,404)(95)(19,1) = 733 maxim '" ...~200 Aplicap~ audio de mica putere
cu canal n, ?-1 siiriicire
A,uor) = (0,404)(95)(3,77) = 145 minim Caracterlsllcl electric& =
r~ 25"C tn IJpsa altel men lunl
Miirlmea Slmbol Min. Tl, Max. Unil.

Schema de princ:lpiu a amplific:atorului c:u MOSFET Carac I11rIsII cld bl OC3111

?eful dumneavoastra v-a pus Ia dispozitie o schema de prindpiu a unui etaj de ampli- '
Tenslunea de strApunoara drenAsurs~ V{aRJDSX v c.c. i
ficare cu MOSFET, cea din fig. 9-31, ~iv-a cerut s-o analiza~i pentru a stabili dacii. se poate (V., -<,0 V, ~ S,O ,A) 2N3796 25 30 - ~--l

utiliza intr-un amplificator cu mai multe etaje care sa aiba acela~i c.?tig in tensiune ca ~i c -1.o v. i . 5,o ;,, 2N3797 20 25 -
Curentullnvers de-poarta pA c.c.
varianta cu tranzistoare bipolare.
+12V
(Vas .. -to V, Vos,. 0)
/V.,-10V,v o.T 1SOC)
"" -
-
-
-
1,0
200
Tanslunea poartli-drenl de biocare VGS(all) v c.c.
FIGURA 9-31 Ro (fo=0,5!-IA, Vw::10V) 2N3796 - -3,0 -<.0
Schema unui etaj de- 1,5kn I =2,0;.A," .10vi 2N3797 - -5,0 -7,0 C"',

amplificare cu MOSFET.
Curentul Jnvcrs drani!paarta loGO - - 1,0 pA c.c.
!Voo10V,/ .m.

CaraclerlsUcl de conduct!a
RG Curentul de drena Ia tensiune zero pe poart~
'~
mAc.c.
4,7Mn {Vos=10V, VGs=D) 2N3796 0,5 1,5 3,0
2N3797 2,0 2.9 6,0
Curentui de dren~ rn conductle lo[nl mAc.c.
(Vcs~tov, Vas"'+3,5V) 2N3796 7,0 8,3 14
Consult.nd foaia de catalog din fig. 9-321 determinap. valorile minima ~i maxima ale 2N3797 9,0 14 18
tensiunii continue drenii-sursii. Amintiti-vii. ca. pentru un MOSFET cu canal ini~ial,
caractenSir 1da semna mlc
polarizat la zero, curentul de drenii este egal cu loss '
AdmitanJa dalnlnsfer direct IY~>I "5
Folosind tot foaia de catalog din fig. 9-32, determinati valorile minimii ~i maxima (Vcs = 10 V, V, 5 = D.f= 1,D.kHz) 2N3795 900 1200 1800
ale c.~tigului in tensiune. 2N3797 1500 2300 3000
Studiati consedn~ele varia)iei loss de Ia un exemplar Ia altul a! aceluia~i tip de dis- - -
pozitiv ~i propuneti o solup.e pentru reducerea la minimum a acestor consecinte.
(Vos a 10 V, VGs 0, f=1,0 MHz)

Admitanta de le$lre
2N3796
2N3797
IY..J
900
1500 - -
,.s
,.
Studia~i consecin~ele dependen~ei de gm a ca~tigului in tensiune a! etajului de ampli-
ficare cu MOSFET ~i propunep. o solutie pentru reducerea la minimum a acestor
(Vos = 10 V, VGs = 0, f=1,0 kHz) 2N3796
2N3797
-- 12
27
25
60
consecin~e. Capacitatea de lntrare c.. pF
(Vos10V, VGs = 0,!1,0 MHZ) 2N3796 - 5,0 7,0
2N3797 - 6,0 8,0 (;
Capacilatea de transfer invers c.. - 0,5 0,8 pF
(Vosa10V,Vn =0,f=1,0MHzl

FiGURA 9-32
,_]
Fragment de foaie de catalog pentru dispozitivul MOSFET cu canal inifial 2N3797.
---~, ., 516 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu efect de camp (FET) Aplicatie practica 517
;
i
'w Explicap din ce cauzii se obtin, din cele doua serii de miisuriitori, valori diferite ale
c
~
i tensiunilor alternative.
Se pot afla 1055 ~i gm_, corespunziitoare fiedirui tranzistor, din rniisuriitorile prezen-
I
v tate in fig.'9-34? Daca riispunsul este afirmativ, deterrninap. aceste valori pentru
toate cele patru tranzistoare.
I i Determinafi ca?tigul fiecB.rui etaj -corespunz,ator fiecfu-ei serii de rnasuratori din
I fig. 9-34.
u Presupunand ca valoarea teoretidi maxima a c1i$tigului poate fi realizata daca se
centreaza V05 Ia 6 V $i se selec!ioneaza cu grijii dispozitivele MOSFET astfel meat
r ; sii aibiigm de valoare maxima ~i ! 055 de valoare tipica, afla~i cate etaje de amplificare
ar fi necesare pentru a realiza un c~tig ega! cu ca;;tigul maxim ob!inut de amplifi-
- catoru! cu tranzistoare bipolare din fig. 9-30. Nu uitap sa introduceti in calcu!e ate-
nuarea din circuitul de intrare, daca este cazul.
r- ~
'
L..J

r i
, I
'-'

.'
LJ
Tensiune sinusoidaiB -lfiiiiilii~>+-;.:.
de Ia generatorul de func(ii

Masa sursei de alimentare -.'4.-.iii'""-'~~~~::.__-~~~_::::~...!._y

: 1 FIGURA 9-33
i' 'I Bancul de testare a cartelei de proba con{inBnd circuitul amplificatorului cu doua etaje realizate cu MOSFET.
....;

Comportareaamplificatorulul pe bancul de testare

' )
Bancul de testare a cartelei de proba conpnnd circuitu! amplificatorului cu MOSFET
este prezentat in fig. 9-33. Pe carte!a de proba s-au cablat doua etaje de amplificare, in
vederea testiirii. Cele douii tranzistoare 2N3797 au fest alese Ia intamplare dintr-un lot
mai mare.
'
'~
~.
. Verificati dadi sMa realizat corect cablarea circuitului pe cartela de proba.
'
Mc'isurc'itorile
_,
efectuate pe circuitul realizat pe cartela de proba sunt prezentate tn'
fig. 9-34, pentru fiecare serie de miisuriitori utilizfutdu-se alte tranzistoare. Ded
:; pentru prima serie de mc'isuriitori s-au ales la intfunplare doua tranzistoare 2N3797,
100 mV ef.la 5kHz,
apoi acestea au fast inlocuite cu alte doua tranzistoare alese la int.mplarel pentru ~ de !a generatorul de functii
doua serie de masurc'itori. Numerele incercuite indica punctele din circuit in care~.~
pot conecta aparatele de masura.
Explica~i din ce cauza se obfin, din cele doua serii de masuratori, valori diferite ale
tensiunilor continue. .FIGURA 9-34
Masur8rile de tensiune efectuate asupra amplificatoru/ui pentru dauB serii de dispozitive MOSFET.
 518 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FED Formule de bazii 519

Referatul Poart.l comunii Configurap.e de amplificare cu F~T, in care terminal~! P9!P-i . este
fntocmip. un referat, destinat ~efului dumneavoastrii, in care sa ctiprindeP, urma- conectat la masa.
toarele aspecte: Repetor pe surs3 Amplificator ell drena comuna.
1. Un rezumat a! analizei ~i al rezultatelor testarilor efectuate asupra amplificatorului Surs3 comunii Configuratie de amplificare cu FET, in care terminalul sursei este
L. __;
realizat cu MOSFET. conectat la masa.
2. 0 comparatie 1ntre performantele amplificatorului cu MOSFET ~i ale celui cu
tranzistoare bipolare.
3. Propunerea fie de a piistra in producp.e amplificatorul cu tranzistoare bipolare, fie II FORMULE DE BAZA
de a-1 inlocui cu unul cu MOSFET.
4. Argumente In sprijinul propunerii dumneavoastra. Amplificarea cu FET
(91) I, = gm V8, Curentul de drena ~~-;

A.= g.R, C.~tigul in tensiune cu sursa la masa sau R5

REZUMATUL CAPITOLULUI (92)
decuplat
Drena unui FET este analogii colectorului unui tranzistor bipolar, sursa este analogii
emitorului, iar poarta este analogii bazei.
(93) A, g.R, Ca~tigul1n tensiune cuR, nedecuplat
Transconductanta, gm, a unui FET caracterizeaza reiaf:ia dintre curentul de ie~ire, Id, 1+ g.R,
~i tensiunea de intrare, vgs'
ca~tigul in tensiune al unui amplificator cu sursa com una este determinat in foarte Amplificatorul cu sursa comuna
mare miisura de transconductanfa gm . de rezistenta din drena.J Rd.
Pentru PSF centrat
Rezistenfa internii drena-sursii, r~7 a unui PET modificii (reduce) valoarea di]tigu-
lui dadi, in comparap.e cu Rd, nu este suficient de mare pentru a putea fi neglijata.
0 rezistenffi ne;JecuplaUi intre sursa ~i masa (R5) reduce ca~tigul in tensiune al unui Curentulla polarizarea automata a unui JFET
amplificator cu FET.
Ca~tigul1n tensiune
0 rezistenfii de sarcina conectata in drena unui amplificator cu sursa comuna
reduce ca]tigul in tensiune.
Tensiunile din poarta ~i din drena sunt defazate cu 180'. Rezistenta de intrare la polarizarea automata )>i
Rezistenfa de intrare in poarta unui FET este foarte mare. Ia zero
Ca]tigul in tensiune al unui ampli'.ficator cu drena comuna (repetor pe sursa) este Rezistenfa de intrare la polarizarea Prin divizor
intotdeauna pu}in mai mic decat 1. de tensiune ' !
' '
La repetorul pe sursa, semnalul din poarta ]i eel din sursa sunt in faza.
Rezistenta de intrare a unui amplificator cu poarta com una este inversul valorii gm. Amplificatorul cu drena comuna
Ca]tigul total in tensiune al unui amplificator cu mai multe etaje este produsul
(99) A, g"'R' Ca~tigul1n tensiune
ca;;tigurilor in tensiune aferente fieciirui etaj in parte (suma ca~tigu~or in dB).
1+ g.R,
rn general, se obp.n ca;;tiguri in tensiune mai marl cu amplificatoarele realizate cu
tranzistoare bipolare, comparativ cu cele realizate cu FET. (910) R 1~ = Rc IIRINIP"'"l Rezistenta de intrare
Lt
Amplificatorul cu poarta comuna
(911) A. = g.R, Ca~tigul1n tensiune
GLOSAR
;-...;;
Tennenii unnatori se gasesc ~iTn glosarul de Ia sfar~itul ciir!ii. (9-12) R111 (sut51iJ = J._ Rezistenta de intrare
BASIC Umbaj de programare (Beginner's All-purpose Symbolic Instruction Code =
g.
Cod de instrucliuni simbolice multifunc)ionale pentru 1ncepiitori).
Drena comuna Configuralie de amplificare cu FET, 1n care tem1inalul drenei este ', __ .
j.

conectat Ia masii.
 520 11 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FED Probleme elementare 521

12. Dadi dorip sii obtffiefi a tatun ca~tig mare In tensiun~, dH ~i o rezistenta Qe intrare
il TEST DE AUTOEVALUARE mare, trebuie sa folosi}.i un amplificator in:
l.fntr-un amplificator cu sursa coinuna~ tensiunea de ie9ire este: (a) SC {b) DC (c) PC

~u1 1~''
(a) defazatii cu 180' fa}a de tensiunea de intrare 13. Pentru a funcp.ona cu semnal mic, un JFET cu canal n trebuie polarizat la:
(b) in faza cu tensiunea de intrare (a) VGS = 0 V (b) VGS = VGS(bloO>re)
(c) culeasii din sursii (d) culeasii din drenii
(c) -VGS(bloruo) < Vcs < 0 V (d) 0 V <Yes< +VGS(blo"")
(e) raspunsurile (a) 9i (c) (f) riispunsurile (a) 9i (d) 14. Doua amplificatoare cu FET sunt conectate in cascada. ca~tigul in tensiune al
2. Yntr-un arnplificator cu sursa com una (SC), Vd, .= 3,2 V ef. 9i V" = 280 m V ef. primulul etaj esteS, iar a! celui de-al doilea etaj este 7. Ca9tigul total in tensiune este:
Ca9tigul in tensiune este:
r 111 (a) 35 (b) 12 (c) dependent de sarcina celui de-al doilea etaj
, 'I
u
(a) 1 (b) 11,4 (c) 8,75 (d) 3,2
3. lntr-un amplificator in SC, R0 =1 k.n, Rs =560 n, V00 =10 V 9i gm =4SOO ~S. Dadi
15. Dadi 1ntr-un amplificator In SC exisHi o 'intrerupere intema :i:ntre drena 9i sursii,
tensiunea din drena este egala cu:
rezistorul din circuitul sursei este complet decuplat, ca~tigul in tensiune este: (a) 0 V (b) V00 (c) o valoare mai mica decat cea normalii (d) Yes
: !J/1 (a) 4SO (b) 45 (c) 4,5 (d) 2,S2
.~I: 4. Teoretic, circuitul ~chi valent al unui FET cuprinde:
(a) o sursa de cul-ent In serie cu o rezistenta
(b) o rezisten}ii intre terminalele de drenii 9i de sursii PROBLEME ELEMENTARE
f 111
' !
(c) o sursa de curent intre terminalele de poartil ~ide s~rsil Sectiunea 9-l functionarea amplificatoarelor de semnal mic cu fT
(d) 0 sursa de curentlntre terminalele de drena 9i de sursa 1. Identifica}i tipurile de PET din fig. 9-3S 9i configura}iile lor de polarizare. Teoretic,
5. Valoarea curentului furnizat de sursa din intrebarea 4 depinde de: ce valoare are Vcs?
(a) transconductanta 9i tensiunea poartii-sursa 2. Pentru tranzistoarele cu efect de camp din fig. 9-35, calcula}i tensiunile continue
(b) tensiunea sursei de alimentare cu c.c. dintre fiecare terminal 9i masa.
(c) rezisten~a din circuitul exterior al drenei FIGURA 9-35 +15V -10V +12V
''ij
! .r \
(d) raspunsurile (b) 9i (c)
6. Un amplificator cu sursa comum1i are ca~tigul :i:n tensiune de 10. Dadi se :i:nde-
~~ piirteaza condensatorul de decuplare a rezistorului din circuitu1 exterior al sursei:
Ro Ro 6 mAl Ro
1kfl 1,5kn R, 1kn

:'!I'I. (a) ca9tigul in tensiune va cre~te (b) transconductanta va cre9te

(c) ca9tigul in tensiune va scadea (d) PSP se va deplasa
10kn

7. Un amplificator 1n SC are rezisten}a de sarcina de 10 k.Q ~i R0 = 820 n. Dad gm =

= S mS Yi V.m = SOO m V, tensiunea semnalului de ie~ire este de:
)1/ !,
(a) 1,89 V (b) 2,0S V (c) 2S V (d) 0,5 V R, Ro Rs R,
8. Daca se indepiirteaza rezisten}a de sarcina din lntrebarea 7, tensiunea de ie~ire: 10Mn 1DMn 330 n 4.7 kn
(a) ramane neschimbata (b) scade (c) cre9te (d) devine zero
9. Un amplificator cu drena comuna (DC), avand Rs = 1 k.Q, are transconductan}a de
.'I.
: i 6000 ~. Ca9tigul 1n tensiune este: (a) (b) (c)
: /
(a) 1 (b) 0,86 (c) 0,98 (d) 6 .. 3. Recunoa9te)i ciirui tip de PET 1i apar}ine fiecare caracteristica din fig. 9-36.
'--' 4. Pentru dispozitivul )PET a carui caracteristica este reprezentat~ grafic in fig. 9-7(a),
10. Yn foaia de catalog a unui tranzistor utilizat 1ntrun amplificator in DC se dii less=
= S nA Ia Vcs = 10 V. Dadi rezistorul dintre poarta 9i masii, Rc, este de SO Mn, determinap. valoarea Id v.rf la v.rf c.nd Vcs variaza cu 1,5 V fata de PSF.
rezistenta totalii de intrare este de aproximativ: . 5. Relua}i problema 4 pentru graficele din fig. 9-7(b) 9i 9-7(c).
(a) SO MQ (b) ZOO MQ (c) 40 MQ (d) ZO,S MQ
Sectiunea 9-2 Amplificarea cu fET
11. Amplificatorul cu poarta comuna (PC) se deosebe9te de configura}iile SC 9i DC
prin faptul cii are: 6. Un PET are gm = 6000 ~S. Calcula}i valoarea eficace a curentului de drena pentru
fiecare dintre urmiitoarele valori eficace ale vgs:
(a) ca9tigul in tensiune mult mai mare (b) ca~tigulln tensiune mult mai mic
(a) 10 mV (b)ISO mV (c)0,6 V (d) 1 V
(c) rezisten}a de intrare mult maimare (d) rezisten}a de intrare mult mai mica
522 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu efect de camp (FED
Probleme elementare 523
:i
FIGURA 9~36 /o FIGURA 9-38 Voo
;;
/o Voo
+9V +SV

Ro Ro
1,2kn 2,2 kn
c, v., C, Voot

0,1hR,,.,, L..l
0 -Vas 0
g.~3.8mS l22kn
(a) (b) (c) Ro Ra Rs~
'l
10Mn Rs C2 4,7 Mn 10kn t

7. Un amplificator cu JFET, a dirui rezistenf3. din sursa este zero, are ca~tigul de 20. saon o,1~F
Calculali rezistenta din drena daca gm este de 3500 ~S.
8. Un amplificator cu FET are gm de 4,2 mS, rd, = 12 kn ~i R0 = 4,7 kn. C~t este
c.~tigul in tensiune? Se considera di. rezistenfa din sursa este de 0 n. ~J'
1.-;
(a) (b)
9. Ce c~~tig are amplificatorul din problema 8 daca rezistenta din sursa este de i kn?
Voo
FIGURA 9-39 +12V
Secfiunea 9-3 Ampliflcatoare cu sursa comuna
10. Pentru circuitul din fig. 9-37 aflati V05 ~i Vcs ~tiind ca 10 = 2,83 rnA, VGS(blooare) =
Ro
= -7 V ~i loss = 8 rnA. 1,5 kn
11. Daca amplificatorului din fig. 9-37 i se aplidi un semnal de intrare de 50 mV ef., c, vow
care este valoarea vtlrf Ia vfirf a tensiunii de ie~ire? Km = 5000 )-lS. ,_,'
12. Daca Ia ie~irea amplificatorului din fig. 9-37 se cupleaza In c.a. o sarcina de 1500
n, care va fi valoarea eficace a tensiunii de ie~ire pentru un semnal de intrare de
RsareiM
50 mV ef.? gm = 5000 ~S. 10kn
Voo
FIGURA 9-37 +12V

Ro
1,5kn c, v 16. C~t este c~~tigul amplificatorului din fig. 9-39 dupii ce se lndeparteazii C ?
"" 17. ~n :ezis!or de .4,7 kn se conecteaza 1n paralel cu R . _ din fig. 9-39. Cat va fi
ca~bgul m tensmne? samna
18. Pentru amplificatorul cu sursa comunii din fig. 9-40, calculati 1 , si v
c~nd v :__ _j

Rsarrin~ PSF "est~ centrat. loss= 9 rnA ~i VGS(blo~> = -3 V. , o cs, os

10kn
Ro 19. Daca Ia m:rarea amplificatorului din fig. 9-40 se aplicii un semnal de 10mv ef. ce
10Mn valoare eficace va avea tensiunea de iesire? '
20. Determinali Vcs /0 ~i V05 pentru amr'lifi;atorul din fig. 9-41. I = 18 rnA Ia
Vcs = 10 v; VGS(prog) = 2,5 V ~i gm = 3000 ~S. O(ond)
21. Cal:ulafi rezistenta de intrare vazuta de sursa de semnal din fig. 9-42. Se consi-
13. Calculali cft~tigulln tensiune pentru fiecare amplificator cu sursa comuna din fig. dera less= 25 nA la Vcs = -15 V.
9-38. 22. ~etermi~a~ tensiun_ea ~otaHi (de c.c. ~i c.a.) din drena ~i tensiunea Vout' de ie~ire
el_!nVam~li ficatorul din fig. 9-43. Se considerii gm= 4,8 mS ~i ]055 = 15 rnA. Observati
14. Desenali circuitele echivalente In c.c. ~i In c. a. pentru amplificatorul din fig. 9-39.
15. Calculali curentul de drena pentru circuitul din fig. 9-39, ~tiind cii loss = 12,7 rnA ca cs- . 0
~i VGS(blocare);:::: -4 v. PSF este centrat. 23. Pentru amplificatorul cu ie~irea 1n go! din fig. 9-44 aflati V [ V d valoarea efi- ~- j
"d' v ' ,
GS'O' osr
cace a t ensmnn e 1e~rre, d, I01,ond)= 8 rnA Ia Vcs= 12 v; VGS(prog)= 4 V ~i gm= 4500 ~S.
 524 Amplificatoare de semna\ mic cu tranzistoare cu efect de camp (FED riUUICIIIC "''"''~--

FiGURA 9-40 Voo Voo

+9V +18V

Ro
1 ill FIGURA 944
R,
47 ill

Rsarcina
10ill
Ro
10Mn

FIGURA 941 Voo

+20V Sectiunea 9-4 Ampllficatoare cu drena comuna
24. Pentru repetorul pe sursa din fig, 9-45, calcula}i ca~tigul!n tensiune ~i rezistenta

Ro de intrare. lt;ss =50 pA la V cs =-15 V ~i g'" =5500 ~S.

1illc," 25. Dad\ se 1nloci.lie9te dispozitivul )FET din fig. 9-45 cu unul avand g'" de 3000 ~S, ce
'oot
valori vor avea c8.9tigul ~i rezistenta de intrare, mentin3.nd neschimbap. ceilalti
parametri?
RsarcJna +9V
R2 10 ill FIGURA 945
6,8ill

FIGURA 9-42 +9V

Ro

c,

v.~~F
u 26. Calcula}i ca~tigul fiecilrui amplificator din fig. 9-46.
27. Determinap. ca9tigul fiedlrui amplificator din fig. 9-46 dad. sarcina cuplata capaci-
~u, R, tiv se 1nlocuie9te cu una de 10 kn.
10Mn
.,.
FiGURA 946 +12V -9V

FIGURA 9-43 +24 v

Ro
,
c v,
c,

Ro
1oMn
(a)
Rs
4,7Mn

(b)
Ro
10Mn
1
RS 10
100(2
o_ .
r \Samna
1 ill
526 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FED Probleme de utilizare a cataloagelor 527 ....,
L )

Sectiunea 9-5 Ampllflcatoare cu po.arta comuna Sectiunea 9-7 Aplkatle practka

28. Un amplificator cu poarta comuniiare gm = 4000 ~S ~i Rd = 1,5 kn. Cat este ca~tigul 33.In punctul de mii.surii. 1 din fig. 9-49 se a plica o tensiune de 100 m V ef., cu rc
lui? .
. :)
frecventa de 1 kHz. !n punctul de miisura 5 se giise~te tensiunea continua de
29. Ce rezisten~ii. de intrare are amplificatorui din problema 28? 6,75 V, lnsii. componenta alternativii. lipse~te. Depista)i singurul defect din circuit.
30. Calculati ca~tigul In tensiune -?i rezistenta de intrare pentru amplificatorul cu 34. Sa presupunem cii. defectul semnalat !n problema 33 pentru circuitul din fig. 9-49
poarta com una din fi_!i. 9-47. a fost remediat~ iar la intrare se aplicii acum o tensiune de 250 m V ef. Dadi in
punctele de miisura indicate mai jos a par tensiunile menp.onate, depistap. defecte-
+8V le posibile ~i spune)i 1n ce mod pot fi remediate.
FIGURA 9-47 Punctul de miisurii 2: 250 m V ef.
Ro PUI)ctul de masurii. 3: 800 m V ef.
10
gm = 3500 11S kn C, Punctul de miisurii. 4: 530 m V ef.
?>r--.._--l~ v,. Punctul de mii.surii. 5: 2,12 V ef.
10 11F 35. Consideriim di. defectele drcuitului din fig. 9-49, semnalate anterior-au fost reme-
diate. Determinap. valorile componentelor continua 9i alternativa ale tensiunii in
Rs punctui de mii.surii. 5 dacii. tranzistorul primului etaj are loss = 2,85 rnA ~i gm =
2,2kn = 2200 ~S, ia; tranzistorul din a! doilea etaj are loss= 5,10 rnA ~i g, = 2600 11S.
Semnalul de mtrare este de 100 m V ef.

FIGURA 9-49 +12 V de Ia sursa

de alimentare cu c.c.

PROBLEM DE DEPANARE
Sectiunea 9-6 Depanare
31. Ce simptome apar in cazul fieciiruia dintre urrniitoarele defecte c.nd la intrarea
amplificatorului din fig. 9-48 se aplidi un semnal de intrare?
(a) T 1ntrerupt !ntre drenii. ~i sursii. (b) R 3 1ntrerupt Tensiunea de semnal
1 -,
(c) c, strii.puns (d) c,tntrerupt
(e) T2 tntrerupt intre drenii ~i sursii Masa sursei de alimentare
32. Daca, tn fig. 9-48, V 1n = 10 m V ef., ce valoare va avea Voul in cazul fiecatuia dintre
urmatoarele defecte?
(a) c,tntrerupt (b) c.tntrerupt
r,
(c) scurtcircuit lntre sursa lui r2 masa (d) are poarta !ntreruptii
PROBlEM DE UTIUZARE A CATALOAGElOR
.-----~----~--ollV
R, Ro Raspundefi Ia urmii.toarele fntrebii.ri consultiind foaia de catalog din fig. 9-32.
FIGURA 9-48
1,5 kn c, 1,5 kn c, 36. Cii.rui tip de FET 1i apat!ine 2N3796?
37. Afla)i:
r, 1~v., (a) valoarea tipicii. a VGS(l>locare) pentru 2N3796
(b) valoarea maxima a tensiunii drenii-sursa pentru 2N3797 .
gm=5071'~ f10kn (c) valoarea maxima a puterii disipate, Ia temperatura mediului ambiant de 25C,
de 2N3797
R1 R, C, R, R5 c4 -=- (d) valoarea maxima a tensiunii poarta-sursii pentru 2N3797
10 MQ 470 n 10 11F 10 Mn 470 n 10 11 F
38. Determinap. valoarea maxima a puterii disipate, la tempe4ltllf~--ffi~?;iii~.ifC~!Iik~aji~;
de 55C, de 2N3796. ! .. : .. . '
 528 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare cu elect de camp (FE1) Raspunsuri Ia exerci!iile complementare de Ia exemple 529 ,

39. Afla~i gmo minima, Ia frecvenla de 1 kHz, pentru 2N3796.
40. Care este curentul de drena a! unui 2N3797 Ia Vcs = +3,5 V?
41. Care este valoarea tipidi a curentului de drena pentru un tranzistor 2N3796 polci.~<
rizat Ia zero?
42. Care este valoaiea maxima posibih'i .a c.~tigului in tensiune pentru un amplifica.
tor realizat cu un 2N3796 cu sursa com una, avand Rd.= 2,2 kn?
Sectlunea 9-6
1. Pentru a fi un bun depanator trebuie sa lntelegep. cum funcp.oneaza ciicuitul.
2. ~a lntreruperea: condensatorului C2, di$_tigul primului etaj Va deveni mai mic dec.t
m mod normal.
3. Nu, dar semnalul nu Se mai transrnite etajului urmator.

PROBlEME CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE

RASPUNSURILA EXERCITIILE COMPLEMENTARE
DE LA EXEMPLI
. . .

43. Domeniul de valori pentru transconductanla directa a unui MOSFET utilizatlntr-un 9-1 .6.10 scade; distorsiuni $i limitare Ia blocare
amplificator cu sursa comuni:i, cu un singur etaj, este cuprins intre 2,5 mS ~i
9-2 13,2
7,5 mS. Dadi. Ia ie~irea amplificatorului se cupieaza capacitiv o sarcina variabih'i
intre 4 kQ ;;i 10 kn, iar rezisten~a din drenii in c.c. este de 1 kn, aflati valorile mi-
9-3 5
nima ?i maxima ale cii~tigului in tensiune. 9-4 2,92
44. Proiectap. un amplificator cu 2N3797, alimental de Ia o sursa de 24 V. Valoarea 9-5 10 va fide 1,44 rnA. V0 va cre~te Ia 7,25 V. V'" 1 va cre~te pilna Ia 1,37 V ef.
tipidi a tensiunii continue drenii-sursii trebuie sa fie de aproximativ 12 V, iar cea a 9-6 744mV
c.~tigului In tensiune, de aproximativ 9. 9-7 R 1 = 9,99MQ
45. Reproiectap amplificatorul din problema 44 astfel !neat valoarea ca~tigului 1n ten- 9-8 1,65 v
siune sa poata fi stabilita Ia 9, indiferent ce tranzistor 2N3797 s-ar utiliza. 9-9 Vcs = 2,23 V; 10 =0,588 rnA; V05 = 13,1 V; V'" 1 = 750 mV
9-10 0,976 .
9-11 R,. = 476 n
RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE
Sectlunea 9-1
1. Cand Vgs are un v.rf pozitiv, Id are tot un va.rf pozitiv:, iar Vds are un varf negativ.
2. Vgs este o marime de c.a., iar Vcs este o ma~e de c.c.
3. Un MOSFET cu canal inip.a! poate funcp.ona cu Vcs = 0 V in PSF.
Secflunea 9M2
1. Tranzistorul cu gm = 3,5 mS va avea c.~tigul mai mare.
2. A, = gm R, = (2500 ~5)(10 kn) = 25
I
~ 3. Tranzistorul cuR_, = 100 kn are ca~tigul mai mare.
Sec.flunea 9-3
1. Ca$(igul 1n tensiune a! unul amplificator in SC este determinat de gm ~i R,.
2. Ca~tigul se reduce Ia jumatate deoarece R, = RrJ2.
Sectlunea 9-4
1. Valoarea maxima teoretica a d$tigului In tensiune al unui amplificator in DC este 1.
2. Ca~tigul 1n tensiune a! unui amplificator in DC este determinat de gm ~i R,.
Sectlunea 9-5
1. Amplificatorul!n PC are rezistenta de intrare foarte mica (1/gm).
2. Atfit Cti$tigulln tensiune, cat $i rezistenta de intrare depind de gm.
 lntroducere 531

,lntroducere _j

!n precedentele tapitole releritoare Ia amplificatoare am neglijat influen~a frecven~ei

semnalului de intrare, dat6rata elementelor capacitive din circuit, asupra parametrilor de
funcj:ionare, pentru a ne indrep~a tOatcl atenp.a ditre studierea altar aspecte. Astfe1, am

Raspunsul !ucrat in ipoteza simplificatoare d\ toate condensatoarele de cuplaj ~i de decuplare pot fi

tnlocuite prin scurtdrcuite, iar capacit8.ple interne. ale tranzistoarelor au fast asimilate
unor lntreruperi de circuit. Aceasta ipoteza este aplicabilii numai in cazul in care frecv~nta
semnalului se afla in centru! domeniului de frecven~e de lucru al arnplificatorului.
in' frecventa Dupcl cum ~tip, reactanta capacitivcl scade la cre~terea frecventei i reciproc. Sub o
anumitil valoare a frecventei, condensatoarele de cuplaj ~i de decuplare nu mai pot fi
considerate scurtcircuite deoarece- reactantele lor devin sufident de marl tncat sa nu mai

al amplificatoarelor poata fi neglijate. De asemenea, peste o anumiHi frecvenfa, capacitap_le interne ale tran-
zistoarelor nu mai pot fi considerate lntreruperi deoarece reactanfele lor deV:in suficient
de mici pentru a avea a infltienfii semnificativii asupra parametrilor de funcfionare.
Apare asHe! necesitatea studierii riispunsului tn frecven~ii al amplificatoarelor pentru
intreaga gama posibila de frecven}e de lucru.
In acest capitol va fi prezentata influenta gamei de fre.cvente de lucru asupra ca~tigu
Conpnutul capilolutui - Obiectivele caPilolului lui amplificatoarelbr 9i asupra defaziirii semnalului de ie9ire. Conceptele expuse sunt
valabile atat pentru tranzistoarele bipolare cu joncp_uni, cat 9i pentru tranzistoarele cu
10-1 Notiuni generale Explicarea raspunsului in frecventa al
elect de di.mp, iar pentru exemplificari au lost lolosite ambele categorii de dispozitive.
amplificatoarelor
10-2 Decibelul Exprimarea in decibeli (dB) a Ca$ligului AplicaJia practica
10-3 Riispunsul amplificatoarelor unui amplificator rn cadrul aplicajiei practice din sec}iunea 10-10 va ve~i fo!osi cuno~tin}ele acumulate
Ia frecvente joase Analizarea raspunsului Ia frecvente joase pe parcursul capitolului de fatii pentru a studia modul in care ca9tigul in tensiune al unui
10-4 Capacitatea Miller al amplificatoarelor cu tranzistoare bipo- circuit de amplificare cu douii etaje variazii tn fun_cpe de frecventa tensiunii de intrare.
10-5 Riispunsul amplificatoarelor lare cu jonctiuni
Ia frecvente inalte Calcularea capaci!ii!ilor specifice unui
amplificator cu ajutorul teoremei lui Miller
10-6 Riispunsul global in frecventa Analizarea raspunsului Ia frecvente inalte
al amplificatoarelor al amplificatoarelor cu tranzistoare bipo-
10-7 Riispunsul in frecvenlii al amplifica, lare cu jonctiuni
toarelor cu FET
''
Analizarea riispunsului total in frecven!ii
10-8 Riispunsul in frecventa al amplifica- al amplificatoarelor
toarelor cu mai multe etaje Analizarea riispunsului in frecventa al
10-9 Masurarea riispunsului in frecventa amplificatoarelor realizate cu FET
Analizarea riispunsului Jn frecven!ii al
10-10Aplicatie practicii
amplificatoarelor cu mai multe etaje
Miisurarea riispunsului Jn frecven!ii al
amplificatoarelor

,,
 ......u .. . na:,fJUli::>UJ mrrecvenJa al ampllticatoarelor Notiuni generale 533

+Vee
10-1 NOTIUNI GENERAL +Voo
'
In studiul de pana aici al amplificatoarelor, reactantele capacitive ale condensatoarelor Rc c, Ro c,
de cuplaj ~i de decuplare au fast considerate ca avand 0 n Ia frecventa semnalului,
neglijandu-se deci influenta lor asupra ca~gului amplificatorului ~i asupra defazajului
introdus de acesta. De asemenea, s-a considerat ca tranzistoarele au capacitap interne
suficient de mici pentru a putea fi negruate Ia frecventa de lucru. Aceste ipoteze 'simpli/
ficatoare sunt funcponale ~i necesare pentru studiul teoriei amplificatoarelor. Tnsa rezul-
Vm
tatele obpnute prin aplicarea lor oferil o imagine incompleta a modului Tn care
funcponeaza amplificatoarele ~i, din acest motiv, secpunea curenta va introduce Tn
studiul comportarii acestor capacitap Ia diferite frecvente de lucru. Rilspunsul in .. .
i '
frecventa a! unui amplificator este variatia ca~gului sau a defazajului introdus in funcpe . (a} cu tranzistor bipolar (b) cu JFET
~' de gama de frecvente a semnalului de intrare.
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa lip capabil:
Ampliflcatoare cu tranzistor bipolar, respectiv cu JFET, cu cuptaj capacitiv tipic.
Sa expune~ no~unile genera!e referitoare Ia riispunsul in frecvenja a! amp1i-
ficatoarelor
Reactan(a difedta de zero a condensatorului
~ sa explicap comportarea condensatoarelor de cuplaj
de decuplare, in parale/ cu Rc introduce in
~ sa explicap. comportarea condensatoarelor de decuplare circuiluf emitorului o impedanfii (ZJ ce
~ sa prezentap. capacWip.Ie interne ale tranzistoarelor ~i sa explica{i comportarea lor reduce cafigul in tensiune.

Comportarea condensatoarelor de cuplaj

va mai amintip., de la studiul teoriei circuitelor, ca. Xc = 1/21tfC. Formula ar~ta di
reactanta capacitiva variaza invers proportional cu frecvenfa. La frecvente mai JDase,
reactanta este mai mare ~i scade pe masura ce frecventa cre~te. La frecvente mai joase
-de pilda, la frecvente audio sub 10Hz- amplificatoarele cu cuplaj eapacitiv, cum este
eel din fig. 10-1, au un ca~tig in tensiune mai rilic dec.t eel realizat la frecvente rnai
mari. Cauza este faptul ca., la frecvente mai joase, pe C1 ~i C3 se pierde mai mult din
tensiunea de semnal deoarece reactantele condensatoarelor sunt mai marl ~i astfel
di;;tigul in tensiune scade. Acesta este ~ezultatul Iimitarilor impuse de tehnologia
fabrica~ie ~i de dimensiunile condensatoarelor de valori mari, necesare tn asemen~a .
cazuri. Condensatoare1e de cuplaj introduc ~i un defazaj, deoarece C1 ~i Ri11 .a amplifi- ...
catorului, pe de 0 parte, ~i c3 irnpreuna cu Rsardnii ~i Rc -sau RD, pe de alta parte; :
formeaza dite un circuit In care tensiunea de ie~ire de pe rezistenta este tn avan~.. Se
faza fa~a de tensiunea de intrare.
Comportarea condensatoarelor de decuplare
La frecvente mai joase, reactanta condensatorului C2, care decupleaza rezist~rul "
emit or, devine sernnificativa, iar emitorul (sau sursa, Ia FET) nu mai este la masa. Xcz m
paralel cu Re (sau R5 ) introduce o iinpedantii care scade cfi~tigul. Situara aceasta este ...
ilustratii in fig. 10-2. , .
Cand frecventa este suficient de mare, Xc;;; 0 Q ~i ca~tigul In tensiune devine A. = Rclr .
La frecvente mai joase, Xc 0 Q, iar ca~tigul in tensiune este Av = Rc/(r~ + Z,). :
n
Comportarea capacitatilor Interne ale tranzistorului
La frecvente marl, condensatoarele de cuplaj ~i de decuplare devin, practic, scurtcir-
cuite ~i nu influenfeaza riispunsul arnplificatorului. 1nsii capacita~ile interne ale jonc~iu
nilor tranzistorului l~i fac sim}itii prezenta, reducand ca~tigul amplificatorului ))i intra-
. un defazaj pe miisura ce frecven}a semnalului cre~te.
Figura 10-3 prezintii capacitiifile interne ale joncfiunilor pn In cazul unui tranzistor
respectiv al unui JFET. La tranzistorul bipolar, Cbe este capacitatea jonctiunii
'r01lZI3En1I'tor, iar clx: este capacitatea jonctiunii bazii:-colector. La JFET, cgs este capacitatea
. dintre poarta. ~i sursii, iar cgd este capacitatea ~intre poarta ~i drena.
tn cataloa,ge se 1ntalne~te, de multe ori, nota~ia cob pentru capadtatea cbc a tranzis-
(to<>relor bipolare, av.nd semnificatia de capacitate de ie~ire. De asemenea, capac:itate~
este numita capacitate de intrare ~i notata Cib" In cataloagele pentru PET sunt tnscrise,
obicei, capacitatea de intrare, Ci~' ))i capacitatea de transfer invers, C,55 Pornind de la
. aces tease pot calcula cgs ~i cgd' cum se va arata tn sectiunea 10-7.
 534 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Decibelul 535

FIGURA 10-3 102 DECIBELUL

CapacitB{ile interne ale tranzistorului.
...L..
Tnainte de a discuta mai 1n amanunt despre raspunsul!n frecvenla al amplificatoarelor
c-;:=-- trebuie sa zabovim asupra unui subiect important- decibelii. Ace~ia sunt utiliza!i 1n
mod curent ca unitate de masura a ca~gului ~i, de. asemenea, pentru exprimarea
(a) Tranzistor bipolar (b) JFET raspunsului ampliticatoarelor.
La frecven~e mai joase, capacitB.J:ile interne au reactanfe foarte marl din cauza valorilor
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
. lor mici (de numai c~pva picofarazi,1n mod normal), precum ~i din cauza valoril scazute Sa exprima~ in decibeli (dB) cii~tigul uilui amplificator
a frecvenfei. !n consednfii, .ele se comportcl ca ni~te lntreruperi de circuit ~i nu influenfeazii
cornportarea tranzistorului. Pe miisura ce frecventa cre~te, reactanfele capacit.p.lor in- ~ Sa exprimati in dB ca~tigul1n putere
terne scad ~i,la un moment dat, lncep sii influenfeze c.~tigulin tensiune a1 tranzistorului. ~ Sa exprimati in dB ca~tigul1n tensiune
Dad. reactanfa capaciHifii Cbe (sau Cgs) se mic~oreaza suficient, apare o pierdere de tensi- ~ Sa face~ distinctia lntre un ca~tig .pozitiv ;;i unul negativ, in dB
une de semnal din cauza formarii unui divizor de tensiune din rezistenfa sursei de sem- ~ Sa definiti frecvenJa de ftiiere \ ;
nal ~i reactanta capacita!ll Cw cain fig. 10-4(a). Ciind reactant capacita!ll C!c (sau Ci<J ~ Sa exprimati puterea in dBm
devine suficient de midi, o parte semnificativa din tensiunea semnalului de ie~ire este ~

ad usa Ia intrare cu un anumit defazaj (reactie negatiW), practic reducand c.~tigul in ten- ! '
' ln capitolul 6 am prezentat nopunea de decibel pentru a exprima ca~tigul. Decibelul
siune. Aceasta situatie este ilustratii 1n fig. 10-4(b).
este 0 unitate de masura foarte importanta pentru masuratcirile efectuate asupra ampli-
ficatoarelor. Ca unit-ate de masura, el are la baza dispunsullogaritmic al urechii umane
la intensitatea sunetului. Decibelul este o masura logaritqtid. a raportului a doua puteri
sau a doua tensiu.ni. CA$tigul in putere se exprima in decibeli (dB) conform relapei:
~~~
~I
~~s~~~u (101)
VRg I
c.=!=)v,., R, unde AP este di;;tigul real in putere1 Pau/Pin' C.~tigulln tensiune se exprima in decibeli
I conform relap.ei:
I
L---- (10-2)

(a) lnfluenta capacit8\ii C00, Vb fiind redusa de divizorul (b) !nfluenja capaciti'ijii Cbc prin care o parte (V,eacpe) din
de tensiune format din Rg ~~ Xc Vout este adusa in baza, reduc8nd semnalul de
00
1ntrare deoarece este defazata cu aproximativ 180
fajB de Vin'
Dad A 11 este mai mare ca 1, ca;;tigul in dB este pozitiv. Dadl. A este mai mic ca 1,
cft~tigul in dB este negativ ~i este numit, de obicei, atenuare. C.nd fofositi aceste formule
puteti face uz de tasta ulog11 a calculatorului. ' .
i$j#MQII!I!tiM
Exprimap.tn dB urmatoarele rapoarte:

FIGURA 10-4 (a)P'"1 =250 (b) P,ul =250 (c)A,=lO

Circuitul echivalent de c. a. a/ unui amplificator cu tranzistor bipolar, pe care este evidenfiata influenfa P;ll pin
capacitB{ilor interne Cb 9 i Cbrt (d) Ap =0,5
SECJIUNEA 10-11NTREBI\RI RECAPITULATIVE
1. Care dintre condensatoarele unui circuit de amplificare influenteaza cajtigul in c.a., Ia - 'Rezolvare
frecvente joase?
2. Ce factor limiteaza, Ia frecvente inalte, ca,tigul unui amplificator?
. :i;i) Ap(dBJ =10log(250)=24dB (b) Ap(dBJ = 10log(100) = 20dB
3. Cand pot fi neglijate condensatoarele de cuplaj ,; de decuplare? '(C) Au(dB)= 20log(10) = 20dB (d) Ap(dBJ = 10log(0,5) = -3dB
,__ .'
-, t'
Mb Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Decibelul 537

{e) A,( dB)= 201og(0,707) = -3dB

Valorile in decibeli corespunzatoare dublllrii i injumata{irii ctitigului in tensiune.
Exercifiu complementar Exprimati 1n dB urrniitoarele ca~tiguri: (a) A.= 1200; (b) A
(c) Av = 125.000. . P dB (fata de referinfa de zero dB)

32 20 log(32) = 30 dB
Referinfa de 0 dB 16 20 log(16) = 24 dB
De multe ori, in analiza amplificatoarelor este corivenabil ca unei an:un,;,,; i;,:;;~:'.:l 20 log(8) = 18 dB
c6.9tigului sa i se atribuie valoarea de referinta de 0 dB. Aceasta nu inseamna ca., in 20 log(4) = 12 dB
tate, ca~tigul in tensiune este 1 (adidi 0 dB), ci numai ca. acea valoare a c6.~tigului, 2 20 log(2) = 6 dB
ar fi ea, este folosWi. ca valoare de referinta, cu care se compara .toate celelalte ca~ti(,Ur 20 log(1) = o dB
~ din acest motiv is-a atribuit valoarea de 0 dB.
0,707 20 109(0,707) =-3 dB
Multe amplificatoare sunt caracterizate de un ca~tig maxim lntr-un anumit dom<mit 0,5 20 log(0,5) =-6 dB
de frecvente, iar Ia frecvente din afara acelui domeniu- mai marl sau mai mid-
0,25 20 log(0,25) = -12 dB
lor scade. Frecventele pentnu care. se obpne ca~tigul maxim formeazii. banda de
amplificatorului. Acestui ca;;tig maxim, din banda de trecere, i se atribuie v~oEtrea 0,125 20 log(O, 125) = -18 dB
0 dB. Orice valoare a c~tigului mai mica decat cea din. banda de trecere se exPrirna~ 20 log(0,0625) =-24 dB
tat Ia referinta de 0 dB, ca o valoare negativa. De exemplu, dadi un an1plific:atc>r: ,1;.e 20 = -30 dB
c6.;;tigul in banda de trecere de 100, iar ca~tigulla 0 frecventa mai mica,
de trecere, este de 50, atunci aceasta din urma valoare poate fi exprimata ca 20lnol'fl/C
= 20 log(0,5) = -6 dB, ceea ce 1nseannnii. cii. se aflii cu 6 dB sub nivelul de referintii.
Frecvenfa de ti\iere
lnjumatatirea valorii tensiunii de ie~ire la o tensiune de intrare constanta reprezin~a. Frecven!a de tiiiere (criticii, Ia -3 dB) este frecven!a Ia care puterea de ie~ire scade Ia
deauna o atenuare (reducere) de 6 dB.!n mod similar, dublarea tensiunii de iesire Ia o :j~~~~~:~din valoarea in banda de trecere. Aceasta corespunde unei scaderi de 3 dB a
siune de intrare constantii. reprezintii. o amplificare (cre~tere) de 6 dB. ln fig. 10-5 .~i: in putere, conform rela~ei unnatoare:
reprezentata o curba a d9tigului In functie de frecventa, cu cS.teva valori uzuale in A,,,.,= 101og(0,5) =-3dB
A, La frecventa de taiere, valoarea tensiunii de ie9ire este de 70,7% din valoarea in banda
FIGURA 10-5
trecere ~i se exprima in dB astfel:
Grafic cu valori normale
afe Cflfigu/ui in tensiune
in func{ie de frecvenfB.
OdB -fA~~~~L'--------------~~--------_. A,'"'= 20iog(0,707) = -3dB
-3dB Tot Ia frecventa de taiere, valoarea c.~tigului In tensiune este cu 3 dB mai mica dedit
Q.~~v{p!!l_ _______ _ lui in banda de trecere sau reprezinta 70,7% din aceasta. La aceea9i frfcventa,
-0 dB
este egala cu jum.litate din valoarea sa In banda de trecere.
-12 dB Q.~/iA_,;,._,!L __ _

;'r.ensiw1ea de ie$ire, in banda de trecere, a unui amplificator este de 10 V ef. Care este
-18dB eficace a tensiunii de ie9ire pentru urmatoarele atenuari, In dB, lao valoare efi~
constanta a tensiunii de intrare?
(b) -6 dB (c) -12 dB (d) -24 dB
Rezolvare
Tabelul i0-1 arata ce semnifica~e au, In dB, dublarea ~i injumaUitirea c;;;~!\~~~~~~~; Se inmulte~te valoarea tensiunii de ie9ire din banda de trecere cu cii9tigul in tensiune
'~ ;on'Spun;,ii.to>r valorii in dB specificate, din tabelul 10-1.
siune. RemarcaJi ca. fiecare du.blare, respectiv injumatatire a coltigului in
respectiv scade valoarea c~tigului cu c.te 6 dB. La fiecare dublare a c.~tigului La -3dB, V, 1 = 0,707(10V) = 7,07V
une, va1oarea lui In dB cre~te cu 6, iar la fiecare lnjumatapre, valoarea in dB a La -6dB, V,., 1 =0,5(10V)=SV
scade cu 6.
La -12dB, V,., 1 =0,25(10V)=2,5V
La -24dB, V,., 1 =0,0625(10V)=0,625V
538 Riispunsul in frecvenja al amplificatoarelor Riispunsul amplificatoarelor Ia frecven!e joase 539

Exercltiu complemental Aflati tensiunea de ie?ire pentru urmatoarele niveluri de sem:

nal exprlmat~ in dB, dadi ten;iunea din banda de trecere este de 50 V. 103 RASPUNSUL AMPLIFICATOARELOR
(a) 0 dB (b) -18 dB (c) -30 dB LA FRECVENTE JOASE

Masurarea puteril in dBm Tn aceasta secj:iune vom examina modull'n care ca~gull'n tensiune ~i defazajul intra
Pentru masurarea puterii se folos~~te frecvent unitatea nota Hi dBm. Aceasta are sem- duse de un amplificator cu cuplaj capaci!iv sunt influenj:ate de frecventele joase Ia care
nificaraunei puteri mi\surate 1n dB fata de nivelul de referinta de 1 mW._Cand puterea reactanta condensatoarelor de cuplaj devine prea mare pentru a mai putea fi neglijatii.
este exprimaHi in dBm, inseamna di orice valoare de puter: :~ rapo~~e~za Ia ~velul de Tn final se face comparapa cu amplificatoarele cu cuplaj direct.
referinta de 1 m W. 0 cre?tere de 3 dBm corespunde dublaru putem, mr o scadere cu Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil:
3 dBm' corespunde 1njumatatirii puterii. De exemplu, +3 dBm 1nseamna 2 mW (dublu
fata de 1 mW), iar -3 dBm reprezinti\ 0,5 mW Gumii.tate din 1 mW). Tabelul 10-2 conjine Sa analizati raspunsul Ia frecvente joase a! amplificatoarelor cu tranzistoare
diteva valori uzuale tn dBm. bipolare cu jonctiuni
TABELUL 10-2 ~ Sa calculap cil.?tigul1n tensiune !n banda de trecere
Puteri exprimate in dBm. ,.. Sa descriefi, in general, modulln care circuitele RC influenteazii c.i~tigul
_. Sa recunoa~te~i un cirCUit de intrare RC
Puterea dBm
"" sa calculafi frecventa de tiiiere inferioadi a urlui circuit de intrare RC
0,03125 mW -15 dBm ~ Sa prezentap caderea pe fronturi a cil.~tigului 1n dB/decada ?i !n dB/octava
0,0625 mW -12 dBm ~ Sa calculati defazajul in trod us de un circuit de intrare RC
0,125mW -9dBm ,.. Sii recunoa~teti un circuit de ie~ire RC
0,25 mW ..OdBm ._ sa calculati -frecVenta de tiiiere inferioadi a unui circuit de iesire RC
0,5mW -3 dBm ,.. sa calcuia:ti defazajcl in trodus de un circuit de ie~ire RC. I

1mW 0 dBm ,._ Sa recunoa~tep. un circuit RC de decuplare

2mW 3 dBm ,._ Sil calculati frecventa de Hiiere inferioarii a unui circuit RC de decuplare
4mW 6 dBm ,. _ sa descriep o diagrama Bode
BmW 9 dBm ~ Sa analizati un amplificatpr din punctul de vedere a! raspunsului globalla
16mW 12dBm frecvente joase
32mW 15 dBm ~ Sa faceji comparara !ntre ampliflcatoarele cu cuplaj direct 9i cele cu cuplaj
capacitiv
SECTIUNEA 1021NTREBARI RECAPITULATIVE
1. Ce cre~tere reala a cajligului in tensiune reprezintii +12 dB? In fig. 10-6 este prezentat un amplificator de semnal mic obi~nuit, cu emitorul '"
comun ?i cuplaj capacitiv (amplificatoarele cu FET se trateaza !n acela?i mod).
2. Transforma!i in decibeli un cajtig in putere de 25.
Presupunand di, in banda de trecere, condensatoarele de cuplaj ?i de decuplare con-
3. Ce valoare a puterii reprezintii 0 dBm? . stituie, teoretic, scurtcircuite, ca~tigul in tensiune se poate calcula a~a cum am aratat fn ;--;
'tapitolele anterioare. ca~tigul in tensiune in banda de trecere se poate calcula cu for- .
'mula (10-3), undeR,= Rcll R5 . .

,.-.,
(103)

Amplificatorul din fig. 6-10 are trei circuite de ffitrare RC trecesus, care influenteazii
valoarea Ia frecvenfe inferioare celor din banda de trecere. Aces tea apar in cir-
cle c.a.la frecvenje joase din fig. 10-7. Spre deosebire de circuitul echiva-
.Ient de c.a. pe care l-am utilizat !n capitolele precedente ?i care reprezenta raspunsulla
frecventele din banda de trecere (Xc = 0 n), circuitul echiva!ent la frecvente joase
 .rxv - 1\<:l::.!JUII~UI Ul Ht::l:Vt:!fi~CI a1 ampiJTICatoareJOr . .Raspunsu/ amplificatoarelor Ia free vente joase 541
"
'w
pastreaza condensatoarele de cuplaj ~~de decuplare deoarece Xc nu este atilt de mic
sii poatii fi neglijat Ia frecven)e ale semnalului oridit de joase. FIGURA 10-8
Circuitul RC de intrare format
FIGURA 10-6 +Vee din condensatorul de cuplaj de Ia
intrare i rezistenJa de intrare
Amplificator cu cuplaj
in amplificator.
capacitiv tipic.

Rs v.,,.=(~Rin+Rin
~'" )v,.=(/'2Rin
)v,.=( };'
2 2
..;2Rm
)v,.=( ~)V;.=0,707V,.
..;2
, . Exprimand 1n decibeli:

20log(V""') = 20log(0,707) = -3dB

. '
v..
FrecvenJa de tiiiere inlerloara
Condittile in care se realizeazii un ca~tig mai mic cu 3 dB
FIGURA 10-7 . ~ logic- denumirea punctul de Ia -3 dB al riispunsului amplificatorului; ca~tigul
Circuitul echivalent de c.a. cu 3 dB mai mic decftt la frecvenfele din banda de trecere diD. cauza atenuarii
Ia frecvenfe joase a/ am- jntrodu:se de circuitul RC de intrare. Frecventa J, pentru care este indeplinita aceasta
plificatorului din fig. 10-6 ;condi)ie se nume~tefrecvenfii de liiiere inferioarii ifrecvenfii criticii inferioarif) ~i se poate cal-
confine trei circuite Rs cula astfel:
RC treCe-sus.

(104)
Unul dintre circuitele RC este format din condensatorul de cuplaj de Ia intrare, C1, ~i
rezistenta de intrare 1n amplificator. AI doilea circuit RC este format din condensatorul Daca se ia 1n consideratie ~i rezisten~a intema a sursei de semnal, ecuap.a (10-4) devine:
cuplaj de Ia ie~ire, C31 din rezisten~a vazuta spre colector ;;i din rezisten}a de sarcinii. 1
treilea circuit RC care influen)eazii riispunsulla frecvente joase este eel format dirt cond,en-
satorul C21 de decuplare a rezistorului din emitor,_~i din rezisten}a vZizuta spre ernitor..

Circultul RC de lntrare
Circultul RC de intrare al amplificatorului din fig. 10-6 este format din C1 ~i din
ten)a de intrare 1n amplificator, ca 1n fig. 10-8. (Rezisten)a de intrare a fast prezem<L<~
r ' capitolul 6.) Pe rniisura ce frecventa semnalului scade, X0 cre~te. Din aceas~a '"'"""''
rezisten}a de intrare a amplificatorului, din baza, cade mai pupnii tensiune
diderea de tensiune este acum mai mare pe C1 ~i astfel ca;;tigul In tensiune total al
ficatorului scade. Tensiunea aplicatii pe bazii prin circ\)itul RC de intrare din fig.
(neglijand rezisten)a intemii a sursei de semnal de Ia intrare) se poate exprima astfel:
circuit RC de intrare intr-un amplificator, Rilz ::: 1 kn ~i C1 ::: 1 11F. Rezisten}a
de semnal se neglijeaza.
"Calculap. frecventa de t~iiere inferioara
Ce atenuare introduce circuitul RC de intrare la frecven}a de taiere inferioadi?
jc) Dacii in banda de trecere dl~tigulin tensiune al amplificatorului este de 100, cat
este c.~tigullui 1a frecventa de taiere inferioadi?

VNU =( .JR ;::X'c, )v,.

2 1 1
159Hz
21t(1kn)(1ftf)
A$a cum am mai ari:itat, dispunsul amplificatorului prezinUi un punct critic dind
siunea de ie~ire ajunge la 70,7% din valoarea ei In banda de trecere. Acest nivel de La ft, XC1 = Rin' Prin urmare:
une se realizeaza, in drcuitul RC de intrare, c.nd X0 ::: Rin'
il'l
lj 542 .Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Raspunsul amplificatoarelor Ia frecvente joase 543 n,
I

v, .
Atenuarea = -.E2!. = 0,707
A,(dB)
FIGURA 10-9
vin
CaOgufin tensiune, in dB,
(c) A, = 0,707 Av(m<tt) =0,707(100) =70,7 in func[ie de frecvenfB, determi- 0___,__~o,To1~"--~oT,1'~'--~'~'?---------
nat de atenuarea introdusa -3 ----1-------~-----
1 I
ExerciJiu complemental fntr-un circuit RC de introre 1ntr-un amplificator, R1n = 10 kQ 9i de circuitul RC de in/rare. I I
c, = 2,2j.tF. I
-20 ----~-----I
I

(a) Ce.valoare are!,? (b) Glt este atenuarea !aft? I

I
(c) Dadi Avlm=! = 500, ct este A, !aft? I
I
I
-40 ---
Panta de ciidere aca~tiguluiin tenslUne Ia lrecvenJe)oase Dupii cum ati viizut, circuitul RC
i' j
de intrare reduce cu 3 dB c9tigulln tensiune total al amplificatorului cnd frecventa
scade pana la valoarea de tiiiere J;. Pe miisura ce frecventa continua sa scada dupa ft,
cfi~tigulln tensiune total scade ~i el. Mic~orarea c.~tigului tn tensiune cu frecven}a mai
este denumita did ere. Pentru fiecare mic~orare de zece ori a frecvenjei sub fr ca~tigul fn tensi- A,(dB)
une scade cu 20 dB.
Sii consideriim o frecventii egalii cu a zecea parte din frecventa de tiiiere (f = 0,1f1).
fntrucat, la ft, Xc1 = Rm, atunci, la f, XCI = 10 R;11 , din cauza proporfionalitiipi inverse din-
tre XCI 9ij. Deci atenuarea introdusa de circuitul RC de intrare va fide: Un amplificator are c9tigu!Jn tensiune 1n banda de trecere de 100. Cireuitul RC de
intrare are frecventade truere inferioara de 1kHz. Calculati c~tigu!Jn tensiune laf =1kHz,
R;n Rj,. !~100Hz 9if =10Hz.
~R 2 ;11 +(10R111 ) 2 ~R 2 1n +100R 2;n Rezolvare
Laf:::: 1kHz, ca~tigul in tensiune este cu 3 dB mai mic decat eel din banda de trecere,
R,, 1_1=
01 reprezentnd 0,707 din acesta.
.)R';,(1+100) R,JfO'i .JRfi 10 '
A, = (0,707)(100) = 70,7
Exprimnd In dB:
. Laf =100Hz= O,lft, c~tigul in tensiune este cu 20 dB mal mic dect !aft, fiind egal
20iog(v-) = z"olog(0,1) = -20dB cu o zecime din c.~tigulln banda de trecere.
v;/1 .
A, = (0,1)(100) = 10
dB/decadii Intervalul de multiplicare cu zece a frecventei se nume9te decadii. Deci cir-
cuitul RC de intrare introduce o atenuare de 20 dB pentru fiecare decada, ln sensu! La f = 10 Hz = 0,01ft, c~tigul 1n tensiune este cu 20 dB mai mic dedi.t Ia f = O,lft, deci
mic~odrii frecventei, incep.nd de la frecventa de taiere. Din aceastii cauzii, c.~tigul in este de -40 dB. La -40 dB, c~tigul in tensiune reprezintii o zecime din eel de Ia -20 dB
tensiune total cade cu 20 dB/decad.a. De exemplu, dacii frecvenja scade pna Ia a suta sau a suta parte din c9tigul in banda de trecere.
parte din/, (se miqoreazii cu doua decade), c~tigul 1n tensiune a] amplificatorului cade Av = (0,01)(100) = 1
cu 20 dB pe fiecare decada, rezultnd o scadere totalii a di.9tigului 1n tensiune de (-20 dB)+
+ (-20 dB) = -40 dB. Situatia diseutata este ilustratii in fig. 10-9, care prezintii grafic ExerciJiu complementar C9tigulln tensiune, 1n banda de trecere, al unui amplificator
c.~tigul in tensiune, in dB, ca funcp.e de frecventa. Aceasta curba reprezinHi raspunsulla este de 300. Frecventa de tiiiere inferioarii a drcuitului_RC de intrare este de 400 Hz.
frecvente joase al amplificatqrului, evidenpind modul in care circuitul RC de intrare Caleulali ca~tigul 1n tensiune Ia 400 Hz, 40 Hz 9i 4 Hz.
influenteaza ca~tigul in tensiune.
d8/octall3 Uneori, caderea c.~tigului ln tensiune al unui amplificator se exprimii in Detazarea in circuitul RC de intrare 1n afarii de sciiderea ca9tigu!ui in tensiune, circuitul
dB/oetavii, in Joe de dB/decada. 0 octavii corespunde unei dubliiri sau unei injumiitatiri RC de intrare introduce ~i un defazaj, cu at.t mai mare cudH frecventa scade. La frecven-
a freeventei. De exemplu, intervalul 1n care frecventa cre9te de Ia 100 Hz Ia 200 Hz tele din banda de trecere, defazajul datorat circuitului RC de intrare este aproximativ
reprezinta o octava. Similar, intervalul in care frecventa scade de Ia 100 kHz Ia 50 kHz :egal cu zero deoarece X 0 =
0 .0. La frecvente mai joase, vitlorile crescute ale reactan~ei
este tot o octava. 0 eiidere de. -20 dB/decadii este aproximativ echivalenta cu -6 ,X0 introduc un defazaj, tensiunea de la ie~irea circuitului RC fiind in avans de faza fa~a
dB/octavii, o eiidere de -40 dB/deeadii este aproximativ echivalentii eu -12 dB/octavii . de cea de Ia intrarea lui. Dupa cum ~titi de Ia studiul teoriei circuitelor de c.a., defazajul _
',.
9.a.rn.d. _introdus de un circuit RC de intrare se exprima astfel:
 ~'-''-' Kaspunsul in frecventa al amplificatoarelor Raspunsul amplificatoarelor Ia frecvente joase 545

egal.li cu tensiunea din colector, ~;i o rezisten}a serie, egaHi cu Rc, ca in fig. 10-12(c).
Frecvenfa de taiere a acestui circuit RC d~ ie9ire este:

La frecvenfele din banda de t~ecere, Xc 1 : 0 n, deci: (10-6)

e=arctj5lRm
on)= arctg(O)
.
=o Influenta circuitului RC .de ie))ire asupra c.~tigului in tensiune al amplificatorului este
asem~natoare cu cea a circuitului RC de intrare. Pe m.lisudi ce frecven}a semnalului
La frecven}a de taiere, X0 = Rin' deci: scade, XC3 cre~te. Din aceasta cauza, diderea de tensiune pe rezistenta de sarcina va fi
mai -midi, ftind rnai mare pe C3 Teitsiunea sernnalului se reduce Ia 0,707 din valoarea
maxima cand frecvenfa ajunge la frecven}a de t~iiere inferioara a circuitului, f 1, ceea ce
9 =arctg(R'")
. R;n
=arctg(1) =45" corespunde unei reduceri cu 3 dB a ca~tigului In tensiune .

La o decada mai-jos de frecven~a de taiere, Xa = 10 Rilz' deci:

=
9 arctg(
10
R,.
R;. )= arctg(10) =84,3'
Continuarea acestei analize demonstreaza di defazajul introdus de circuitul RC 9-e
intrare tinde spre 90' cfind frecventa tinde spre zero. Figura 10-10 prezinta graficul
dependentei defazajului de frecventa. Efectul obpnut este avansul de fazii a! tensiunii din
baza tranzistorului fa}1i de tensiunea semnalului de intrare la frecven}e mai mid dedit Rs
cele din banda de trecere, cum observap 1n fig. 10-11.
e

90'
v, (a) (b) (c)

I FIGURA 10-12
I
I Circuifele echivalente ale clrcuitului RC de ie$ire, Ia frecvenfe joase.
0'+-------~~~--~~--------.
I,
i$43MQIIII!.Jp
fn circuitul de ie~ire a! unui ampiificator,.Rc = 10 kO, C3 = 0,1 ~F i R5 = 10 kr.l.
FIGURA 10-10 FIGURA 10-11
(a) Calculap frecventa de tii.iere.
Defazaju/ infrodus de circuitul RC de intrare, fn Circuitul RC de intrare produce defazarea in avans a
funcfie de frecvenfii. tensiunii din baza fata de tensiunea de intrare, Ia (b) Care este atenuarea circuitului RC de ie~dre la frecventa de Uiiere?
frecvenfe mai mici decat cefe din banda de tre.cere, (c) Dad., in banda de trecere, ca-?tigul in tensiune al amplificatorului este de 50, ce va-
cu un unghi e, caracteristic circuitului. Ioare are Ia frecventa de taiere?
Rezolvare
Circultul RC de le;;lre 1 1
{a) !I 79,6Hz
AI doilea circuit RC de tip trece-sus din amplificatorul din fig.10-6 este format din con- 2n(20kr.l)(0,1~F)
densatorul de cuplaj .Cy din rezistenta vazuHi din exterior spre colector ~i din rezistenta
(b) La frecvenfele din banda de trecere, X 0 : 0 r.l; deci atenuarea circuitului din fig.
de sarcina R5, caIn fig. 10-12(a). Pentru a determina rezistenta de ie;;ire vazuta din exte~ 10-lZ(c) este:
or spre_coledor, tranzistorul este asimilat cu o sursa de curent ideaHi (av.nd rezisten}a ..
interna infinita), iar terminalul superior al rezistorului Rc ajunge, practic,la masa de c:B.;'
~
i cain fig. 10-12(b). Prin urmare, putem transforrna circuitul din stanga condensatorului
1n echivalentul lui Thevenin, forni.at dintr-o sursa de tensiune echivalenta, de

:__::
. '
 546 Raspunsul in frecven!ii a/ amplificatoarelor Raspunsu/ amplificatoarelor Ia frecvente joase 547 ~
I
I ,, . Circuitul RC de decuplare este format din C2 ~i din rezistenta viizuta spre emitor, R1n =i-
ca in fig. 10-14(a). lata cum se determinii rezistenta vazuta spre emitor. Mai !ntili se apfica
f:Orema lui Thevenin privind din baza tranzistorului spre sursa de semnal de intrare, Vin'
~
!

10kQ !n fig.10-14(b). Se obj:ine o rezistenta echivalentii, R~' ~i o sursii de tensiune echivalentii,

Voul _ Rs ''
0,354 in serie cu baza, cain fig. 10-14(c). Rezistenta viizutii spre emitor se determina cu
V,n )(Rc +f.s) 2 +X2, )(20 kn) 2 + (20 kQ)' de semnal de intrare echivalenta scurtcircuitata1 cain fig. 10-14(d), iar expresia ei este:

sau, in dB, V,~1 IV"'"'"= 20 Io!'!(0,3~4) = -9 dB. Dupa cum observati, di1tigil!
este cu 3 dB mai mic dedl.t ca~tigul m banda de trecere.
=
(c) A, 0,707 A,(m.x) = 0,707(50) = 35,4
Exercip~ compJementar Circuitul RC de ie1ire al unui amplificator are urmiitoarele valori . (108) i !
ale componentelor: Rc =3,9 kn, C3 =1 ~F 1i R5 =8,2 kQ.
(a) AflatJ frecventa de tiliere. (b) Cat este atenuarea laJ,? +Vee
(c) Daca A,.mo>:l este 100, cat este cii.~tigullaf.?

=
e 0 pentru frecventele din banda de trecere 1i Iinde spre 90' cand frecventa Iinde' ''
spre zero (X0 Iinde spre infinit). La frecventa de taiereJ,, defazajul este de 45.

Circultul RC de decuplare
AI treilea circuit RC care influenteaza ca1tigul Ia frecvente joase al amplificatorului :
din fig. 10-6 este eel ce contJne condensatorul de decuplare C2 La frecventele din banda .
+Vee
de trecere se considerii ci. XC2::: 0 .Q, scurtcircuiUind practic emitorulla masii astfel di .
rea ca~tigului arnplificatorului este Rjr;, dupa cum 1titi deja. Pe masurii ce frecventa
XC2 cre~te, nemaifiind destul de mica pentru ca emitorul sii poatii fi considerat, !'"'-"'' Rc
la masa de c.a. Aceastii situape este ilustratii in fig. 10-13. Din cauza di irnpedan~a
emitor ~i masii cre))te, c.~tigul scade. 1n acest caz, Re din formula Au :::: Rj(r~ +
1n!ocuie1te cu impedanta fermata din R 8 In paralel cu X 0 .
+Vee
FIGURA 1013 : i
La frecvenfe joase, Xc 2 ~ '
in paralel cuRE formeaza Rc
o impedanfB ce reduce "'
'
c!Jtigul in tensiune.
(d)

l !

C, FIGURA 1014
(a) La frecventele din banda de trecere, C2 (b) La frecvente mai mici decal 1,. X02 !i R, Preliicrarea circui-
aduce, practic, emitorulla masa. formeaza im"pedan(a dintre emitor ~ masa. tului RC de decu-
plare eChivafent. n
 b'IH Kaspunsul in frecvenjii al amplificatoarelor Raspunsul amplificatoarelor Ia frecvenje joase 549
. I
~I De aici ditre sursa de semnal de intrare, V;11 , se lnlocuie~te cu circuitul echivalent Dlagrama Bode
' . Thfvenin. Graficul dependentei de frecventa a c.tigului in tensiune, exprimat in dB, trasat Ia
r;
Privind dinspre condensatorul C2, Rro/Po,, + se afla!n paralel cuRE, ca 1n fig.l0-14(ej. scara logaritmid pe axa cirizontala ~i la scara liniara pe axa verticaHi, se ntimete diagra-
Aplicand din nou teorema lui 1Mvenin obrnem circuitul RC echivalent din fig. 10-14(1). . rna Bode. !n fig. 10-16(b) este prezentata diagrarna Bode aferenta unui circuit RC ca acela
Frecventa de Hiiere a acestui circuit echivalent RC de decuplare este: din fig. (a). Curba raspunsului teoretic este notata cu (!). Remarcati ca este orizontala (Ia
0 dB) pana Ia frecventa de taiere, iar din ace! punct ca~tigul cade cu -20 dB/decada, cum
(109) se observa. Frecventele mai marl ca ft se afUi in banda de treceie. Curba raspunsului real
este notata cu . Observati ca ea coboara treptat 1n banda de trecere ~i ajunge Ia -3 dB Ia
frecventa de taJere. De cele rnai multe ori, analiza amplificatorului se efectueaza pe curba
teoretidi, pentru simplificare. A~a cum am mai mentionat, frecventa de la care curba
!ncepe sa cada cu -20 dB/decada se mai nume?te frecuenfii criticii inferioarii.
Pentru amplificatorul din fig. 10-15, determinap. frecventa de taiere a circuitului de
decuplare (r; ~ 12 !1). c

v~~R
. Vee
L +10V

FIGURA 1015
!
(a) Circuit RC
1
0 0,011, 0,11, 10 r,
I
-3 ------- -------~------

R,
22kn
Re
- 1 kn I 100~F
. c,-=

Rezolvare
Se aplidi teorema lui Thfvenin in circuitul bazei (privind dinspre baza catre sursa de
semnal de intrare).
Rw. ~ R1iR2 1Rg ~62k.Qj22kl1Pk.Q"' 942!1
Rezisten}a viizuta din exterior ditre emitor este: A,(dB)

Rin(cmitarJ = r; + Rh = 12.0+ 9,42!2 = 21,4!2 (b) Diagrama Bode

Pc.a.
Rezisten}a echivalentc'i a circuitului RC de decuplare este Rin(emitar;IIRE.
R;,,,.;,.,, IIR, ~ 21,4!11/1000!1 ~ 21!1
Frecven}a de taiere a circuitului RC de decuplare este:
1 1
75,8Hz
2>t(21!1)(100~F)
Exercipu complemental ln fig. 10-15, rezistenta sursei de semnal, RE' este de 50 n, iar tran-
zistorul are beta 1n c.a. de 150. Calculati frecventa de tiiiere a drcuitwui RC de decuplare.
F)GURA 10-16
Circuit RC i rBspunsul sBu Ia frecvente joase ((D - teorelic; -real).
Raspunsul global al ampllficatorululla frecvente joase
Dupa ce am examinat separat cele trei circuite RC trece-sus care influenteaza c~tigul in
tensiune a1 amplificatorului la frecvente joase, sa studiem efectul acP,unii lor combinate.
Frecventa de taiere a fiecarui circuit este determinata de valorile R ~i C. Dar frecventele de
tB.iere al~ celor trei circuite nu sunt obligatoriu eia,le. Circuital cu cea mai mare frecvenfB.
de taiere este circuitul dominant. Acesta stabile~te frecvenfa de Ia care cA9tigul in tensiune
 550 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor o;,, ~aspunsul amplificatoarelor Ia frecvente joase 551
.,.
l
kC,

"
global al amplificatorului 1ncepe sii cadii cu -20 dB/decadii. Celelalte circuite miiresc cu
1ncii -20 dB/decada panta de cadere aca~tigului tncepand de Ia frecven~ele lor de taiere.
Pentru a vi forma o imagine mai clara a fenomenului, priviti diagrama Bode din fig.
10-17, care prez1ntii riispunsurile teoretice ale celor trei circuite RC (liniile marcate cu <D,
(
I
dominanta, ajungand 1n punctul de taiere Ia -9 dB sub valoarea maxima (se. scad ci!te 3
dB pentru fiecare circuit RC), situatie reprezentata prin linia notata cu @.

0 1
+----~o,"ro1::.cfr_...;o ,1::.cfr-:;::~~-.;.1o;,o;:,fr_ _
@ ~i @), compuse prin superpozilie. In exemplul de fatii, frecventele de taiere ale celor
-9 ___________ J I ___ _
trei circuite RC sunt diferite. Aid, circuitul RC de intrare este dominant (are cea mai mare :/.
IQ)
f1), iar circuitul RC de decuplare are cea mai mica ft. Raspunstil globai este no tat cu @. -20 I
I
I
I
I
I
-40 I
I
I
@ I
-2 I

-SO -----------
-40

@
I -40 dB/decada

-SO
A,(dB)
FIGURA 10-18
-SO Diagrams Bocle compusa, aferenta unui ampfificator in care toate cele trei circuite RC au f1 de aceeai
valoare (curba@ este raspunsu/ teoretic, curba@ - raspunsul realj.
"
-100 i:t:1@MQII!iltfM
Determinati raspunsul global Ia frecvente joase al amplificatorului din fig. 10-19.
Pc,. = 1oo ~i r; = 16 n.
Rezolvare
Se analizeazii fiecare circuit RC pentru a-i determ1na frecven~a de tillere. Pentru circuitul
A,(dB) RC de intrare, lufi.nd in considera}.ie rezistenta intema a sursei de semnal, Rg' scriem:
"'
! I
FIGURA 10-17 R,, =R1 JJR, IIP .. r; =62knJJ22kfl//1,6k!'l=1,46kn
Diagrama Bode compusa a raspunsului Ia frecvente joase a/ unu/ amplificafor cu trei circuite RC avand
frecvenfele d& tBiere diferite. RBspunsu/ global este curba nofata cu @. Vee
+10V
Sii explidim. Pe miisurii ce frecventa scade in banda de trecere, prima tiUere are Ioc la
frecventa proprie circuitului RC de intrare, hantrare)' iar cfi~tigul incepe sa cadii cu FIGURA 10-19
-20 dB/decadii. Panta de ciidere a cfi))tigului dm.ne constant. pana la frecventa de taiere
Rl
a circuitului RC de ie~ire, j 10011"j: In acest punct de taiere, circuitul RC de ie~ire adauga o 62 k.Q
alta cadere de -20 dB/decada, rezultand o pantii totala de -40 dB/decadii. Panta de
-40 dB/decada riimane constanta pana Ia atingerea frecven~ei de tillere a circuitului RC
de decuplare, ft(d''"P''~r Acest circuit adaugii o alta panta de -20 dB/decadii, panta obli- n
nuta In fina!'flind astfel de -60 dB/decada.
In cai:ul in care teat~ cele trei drcuite RC au aceea.)i:i frecventa de taiere, curba raspun-
l ;

sului prezinta un singur punct ~e Hiiere, la valoarea ft, de aid cfi~tigul in tensiune cazand ,....,
cu -60 dB/decadii, cum arata, teoretic, linia notata cu (!) din fig. 10-18. Practic, cil?tigul
'
in tensiune in banda de trecere nu se mehtine constant pana la frecventa de t~iiere
 , ....... ,... ... ,,.., ... , "' u c\..vt:tt~d dl e:trrrprmcatoare!Or Raspunsul ampflficatoarelor Ia frecvente joase 553
u
1 1 A,(dB)
R
ft(intrare) R )C 772,6Hz
2n(g+;,1 2n(600n + 1,46k.0)(0,1~F)
Pentru circuitul RC de decuplare:
R"' =R11R2!R8 =62knil22kni600Q=579n
5790
R;II(DffitoJ = Rteh +r: = +16Q=2t8n
~'' 100
1 1
ft(dccuplare) I
2n{R;,(,mil")ll RE )C2 2n(21,8 Qff1k.Q)(10 ~F) I
I
I
1 1-t----t-+ -oo dB/decada
747,2Hz
2n(21,3 n )(10 ~F)
: )
: i
Pentru circuitul RC de ie~ire: I(Hz)
~ 1 1 . 130,5 747,2 772,6
-::--:=-::-::::--::-:0:-:=::-::-= -130,5Hz
2n(Rc +Rs)C3 2n(2,2n + 10 k.Q){0,1~F) ft(kl#ra) ft{rleCiip//Jifl) ft{Jnlratl!)

Analiza de mai sus demonstreaza di frecventa de taiere inferioara dominanta (cea .

mai mare ft) este determinata de circuitul de intrare. ca~tigul in barida de trecere al Raspunsulla frecvente joase al amplificatoarelor cu cuplaj direct
plificatorului este de:
. Amintiti-vii, d1n capitolul6, cii amplificatoarele cu cuplaj direct nu au ln componen}a
A = R, 2,2k.Qp0k.Q lOr condensatoare de cuplaj sau de decuplare, ceea ce permite ca raspunsul lor in frecven-
113
u v(m~) r.' 160: sii se extindii piinii Ia c.c. (0 Hz). Amplificatoarele cu cuplaj direct sunt utilizate de obi-
'
Atenuarea in trod usa de drcuitul de intrare tn banda de trecere este:
cei 1n CI liniare datoritii atat simplitii}ii lor, precum faptului cii ele pot arnplifica, practic,
semnale cu frecvente sub 10Hz (frecventfi sub care amplificatoarele cu cuplaj capadtiv nu
62knll22knff160okn 1456 =O mai' sunt funcponale din cauza dimensiunilor ]a care se pot realiza condensatoarele).
708 ," = Un amplificator cu cuplaj direct are, pentru o tensiune de intrare continua, acela~i ca;;tig
600n+62knll22knl16oon 2056 '
tensiune ca acela obtinut in banda de trecere cu semnal de intrare altemativ, deoarece nu
Ca~tigul1n tensiune global al amplificatorului este de: existii cOniiensatoare de cuplaj. Cfi9tigul unui amplificator cu cuplaj direct, cum este eel din
A;,_ = 0, 708 113 = 80 fig. 10-21, este determinat de raportul Rc/RE, fund constantIa frecven}e inferioare.

iar exprimat in dB: Vee

A;,=, 1 = 20log(80) = 38, 1dB

Diagrama Bode teoreticii aferentii riispunsului Ia frecvente joase al an1plific:atcJru.lui

studiat este prezentat8. In fig. 10-20. Concret,ftantrare) ;;ift(dccuplareJ au valori at.t d~
Schema de principiu a unui amplificator R,
!neat diferenta dintre ele nu ar putea fi masuratii decat cu mare dificultate.
Cu doua etaje, cu cup/aj direct.
ExerciJiu complementar Cum se modificii frecventele de tiiiere inferioare !n urma
derii ca~tigului ln tensiune global a! amplificatorului?

'--'
'

R,
 554 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Capacitatea Miller 555

"
SECTIUNEA 103!NTREBARI RECAPITULATIVE Formula anterioara arata ca participarea capacitiitii C"' (sau C8 a) in capacitate~ de '
' '

intrare este mult mal mare decat valoarea ei reala. De exemplu, pentru C"' = 6 pF ~~ un
1. Raspunsulla frecven!e joase al unui amplificator prezinta trei frecvente de taiere: f, 1 = 130 Hz, ca~tig al arnplificatorului de 50, c1, (Mill"! = 306 pF. Figura 10-23 ilustreaza mod til In care
112 = 167 Hz >i f13 = 75 Hz. Care este frecventa de taiere dominanta? aceastii capacitate apare, practic, in paralel cu Cbe (sau Cgs) Ia intrarea circuitului echiva-
2. Daca amplificatorul de Ia intrebarea 1 are ca~tigul in tensiune in banda de trecere de 50 dB, lent de c.a.
care este cajtigullui Ia 11 dominanta?
3. Un circuit RC este caracterizat de 11= 235 Hz, peste aceasta frecventa atenuarea inlrodusa
de el fiind de 0 dB. Cat este alenuarea in dB Ia 23,5 Hz?

10-4 CAPACITATEA MILLER

Teorema lui Miller arata 1n ce mod capacitatea intema, generata tehnologic, a unui
tranzistor este influenj:ata de ca~gul In tensiune al amplificatorului realizat cu ace! Cb<(A,+ 1) C,(A,+ 1)
tranzistor. Capacitatea intema dintre intrarea ~~ ie~irea amplificatorului apare foarte mare i ,

cand este privita dinspre intrare ~i doar pujin manta cand este privita dinspre ie~ire. (a) (b) ' '
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
FIGURA 1023
Sa aplica!]. teorema lui Miiier pentru a calcula capacita!].Ie unui amplificator Circuite echivalente de c.a. ale unor amplificatoare, in care apar capacit8Jile interne ale tranzistoarelor i
~ sa calculaP. capadtatea Miller de intrare a unui tranzistor bipolar sau a-unui FET capacitlifi/e funcfionale Miller.
,_ sa calcula}i capadtatea Miller de ie~ire a unui tranzistor bipolar sau a unui FET Teorema lui Miller afirmi.i, de asemenea, di, practic, C a pare ca o capacitate intre ie~ire
~i masa, ca li:l fig. 10-22(b), a direi expresie este:
Teorema lui Miller
(1011)
Teorema lui Miller se apli!=a ln scopul simplifidirii analizei amplificatoarelor inver-
scare Ia frecven~e inalte, dind capacit.9.ple interne ale tranzistorului au un rol determi-
nant. Capacitatea Cw in cazul tranzistoarelor bipolare (C d pentru PET), dintre intrare Din aceasta formula deducem di, la un c.~tig in tensiune de minimum 10, Colfi(Miller)
(baza sau poartB) ~i ie~ire (colector sau drenB), este repreze~tata in forma generala in fig. este aproximativ egalii cu Cbc sau cu C d deoarece (Av + 1)/Av are, cu aproximatie, va-
10-22(a). A, este valoarea absoluta a ca~tigului in tensiune al amplificatorului in banda loarea 1. !n fig. 10-23 putep observa cufn apare aceasta capacitate func)ionalii la ie~irea
de trecere, iar prin C s-a reprezentat fie Cw fie Cgd circuitului echivalent de c.a., in cazul unui tranzistor bipolar ~i al unui PET. Deducerea
expresiilor (10-10) ~i (10-11) este prezentata in anexa B.
c
~ ~-~ I@#MQ!IJIUf:M Vee
~(A Aplicati teorema lui Miller arnplifi- FiGURA 10-24 +10V
C(A,+1J 1
I
1
=;=,c
I
I
T +1)V
catorului de semnal mic din fig. 10-24
pentru a deduce circuitul echivalent al R,;
-:- -:- acestuia la frecvente irmlte, cunoscfuld
c"' = 3 pF ~i c,, = 1 pF.
1,5kn
(a) (b)
Rezolvare
FIGURA 1022 fu.ainte de a aplica teorema lui
Reprezentarea generafizafti a capacit8!ifor Miller de intrare ide ie~ire. C poate fi Cbc sau Cgrt Miller trebuie aflat ca~tigulin tensi-
une. Amintip-va ca. expres.ia lui este:
Teorema lui Miller afirmii ca., practic, C apare ca o capacitate intre intrare ~i masa, ca
in fig. 10-22(b), a carei expresie este:
R,
4,7kn
"
A,= R, - ;

00-10) r'
' -=- -=-
n
 556 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Riispunsu[ amplificatoarelor Ia frecvente inalte 557

!n c.a., rezistenta din colector, R,, este formata din Rc In paralel cu R5

10-5 RASPUNSUL AMPLIFICATOARLOR
!
R, = 1, 5 k!l~1 0 kQ = 1, 3k!l LA FRECVEl'IITE INALTE
~

Pentru a 8.fla r' trebuie cunoscuta valoarea IE.

'
' Am studiat deocamdata modulin care condensatoarele de cuplaj ~ide decuplare influ-
4
JC =(___&_Jvcc =( ;7kn)10V=1,76V
enfeaza ca~gul ih tensiune al unui amplificator Ia frecvenfe joase, cand reactantele
B ~ +R, 26,7kQ acestor condensatoare au valori semnificative. Tn banda de trecere a amplificatorului,
V, Vs -0,7 1,76V -0,7V , mA influenja lor este minima ~i poate fi neglijata. Daca frecvenfa cre~e suficient de mult,
1 = R, = s6on 1 89
s6on Ia un moment dat, capacitiiple interne ale tranzistorului incep sa influenfeze semnificativ
ca~gul. Tn aceasta secfiune vom studia, pentru exemplificare, un amplificator realizat
r'=25mV 25mV _ 13, 2 Q
cu tranzistor bipolar, dar metoda este apficabila ~i ih cazul amplificatoarelor realizate
' I, 1,89mA
cu FET. Principalele diferenfe constauih valorile capacita!ilor interne ~i ale rezistenfelor
Deci: de intrare. Metoda de studiu este valabila atat in cazul amplificatoarelor cu cuplaj
13 direct, cat ~i in al celor cu cuplaj capacitiv.
A = ' k!l = 98
v 13,2.Q Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
Apliciim teorema lui Miller: Sa analizaji raspunsulla frecvente inalte al unui amplificator realizat cu
C,,,Ma"'' = C,, (A, +1) = (3pF)(99) = 297pF tranzistor bipolar cu joncfiuni
,._ sa enunfafi ~i sa aplicap. teorema lui Miller
,.. sa explicafi, in principiu, modul in care capadtiip.le interne influenteaza
c~tigul
Cc,t(Mill~r) =Cbe (A,+1)=(3
Av PF) (99):3
98 pF ,.. sa i!-ientificap. circuitul RC de intrare
Circuitul echivalent, Ia frecvente !nalte, al amplificatorului din fig. 10-24 este prezen- ,._ sa calculafi frecvenfa de Uiiere supe:rioarii a circuitului RC de intrare
tat !n fig. 10-25. ._ Sa calculati defazajul introdus de circuitul RC de intrare
._ Sa identificap circuitul RC de ie~ire
,._ Sa calculafi frecventa de tiiiere superioarcl a circuitului RC de ie~ire
._ Sa calculati defazajul in trod us de circuitul RC de ie~ire

I';;;- R,
1,3 kn
._ Sa analizap raspunsul global al amplificatorului Ia frecvente !nalte

!n fig.10-26(b) este prezentat circuitul echivalent de c.a., Ia fre.:vente lnalte, al amplifi-

FIGURA 1025
Circuiful echivalent, Ia frecvente inalte, a! amplificaforului din figura 10-24.
Exercitiu complementar Ce valori vor avea capacitatile Miller de intrare ?ide ie~ire dacii
valoarea'ca~tigului !n tensiune al amplificatorului din fig. 10-24 scade Ia 50?
SECTIUNEA 10-4 !NTREBJIRJ RECAPITUlATIVE
I. Calculali C1,,<M111.,; pentru A, = 50 >i C,, = 5 pF.
2. Calculati c'"((MiD") pentru A,= 25 ' c,, = 3 pF.
catorului din fig. 10-26(a). Remarcap ca, practic, condensatoarele de cuplaj ~ide decuplare
sunt considerate scurtcircuite ~i nu apar i'n circuitul echivalent. Apar insii capacitiip.Ie
interne C~ ~i Cbd care au influenfii numai la frecvenfe inalte. A~a cum am mai menfionat,
C~ este. uneori denumitii capacitate de intrare, Cib' iar Cw capacitate de. ie~ire, Cob. C~ este
spedficatii In cataloage pentru o anumitii valoare VBE' De multe ori vefi 1nt~ ln cata-
loage notafille Cibo pentru Cib ~i Cobo penh'U Cob' Indicele o araHi cii iniisurarea capacitclpi se
efectueaza cu baza 1n gal (open). De exemplu, tranzistorul 2N2222A are c., de 25 pF Ia
VEB = 0,5 Vc.c., Ic = 0 ~if= 1 MHz. De asemenea, Cbc este specificatii pentru o anumWi vaM
loare Vcs Pentru 2N2222A, Care valoarea maxima de 8 pF Ia Yes= 10 Vc.c.

-.....----------
 Raspunsul amplificatoarelor Ia frecvente inalte 559
558 Raspunsul in frecvenja al amplificatoarelor

+Vee
Circuitul RC de intrare
La frecven~e !nalte, circuitul de intrare aratii. ca 1n fig. 10-28(a), unde rezistenta de
intrare in baza tranzistorului este Pc.a.r~ deoarece condensatorul de decuplare aduce, j,rac-
tic,emitorulla poten}ialul masei. Luand !n considerare gruparea !n paralel a capacitii}ilor
R, c, R, Cb, ~i Cin(Mill~} ~i redesennd circuitu], se ob}ine schema simplificata din fig. 10-28(b).

v,~H--t-r
Aplicfuld apOI teorema lui Thevenin porpunii de circuit din stfulga condensatorului, cum
Roll R, se Indica 1n figurii., circuitul RC de intrare ajunge !n forma echivalentii. din fig. 10-28(c). n
I I

, R, Pe m8sura ce frecventa cre)>te, reactanta capacitap.i scade. Din aceastii cauza, tensiunea
de semnal din bazii scade, deci se miq;oreazii )>i c.)itigul in tensiune al amplificatorului.
= Fenomenul are lac deoarece capacitatea 9i rezistenta se comportii ca un divizor de tensi-
(a) Amplificator cu cuplaj capaciliv (b) Circuitul echivalenlla frecvenle inalle '. une ~i, pe miisurii ce frecventa cre~te,.se miire~te diderea d.e tensiune pe rezistentii 9i scade
cea de pe capacitate. La frecverita de taiere, c.~tigul este cu 3 dB mai mic dec.t In banda
FIGURA 1026 de trecere. Analog riispunsului la frecvente joase, frecventa de taiere supeiioarii, J1, este
Amplificator cu cuplaj capacitiv i circuitul sau echivalent Ia frecvenfe inafte. frecventa la care reactanta condensatorului egaleazii rezistenta totalii.

Teorema lui Miller aplicata in analiza Ia frecvente inalte Xc,.. = R,IR1IIR2 1P,.,,r;
Cunosdlnd ca~tigul 1n tensiune 1n banda de trecere a! circuitului din fig. 10-26(b), Deci: -,
putem analiza raspunsulla frecven~e !nalte aplicand teorema lui Miller. Privind dins pre
sursa de semnal, capacitatea C~ se re~ecta _in capacitatea Miller de intrare, intre baza 9i
rnasa, astfel:
cin(Millcr) = cbc (AD +1) ,~

(1012)
Cbe a pare ca 0 simpl.3. capacitate fatii de masa de c.a., in paralel CU Cin(MillerY ca in fig.
10-27. Privind de la ie~:dre ditre colector, -Cbc se reflecta in capacitatea Miller de ie~ire, din-
tre colector ~i mas~i. Cum se observa in fig. 10-27, ea apare in paralel cu Rc. uncle R, este rezistenta sursei de semnal, iar Ct t = CL. + C. IM'II ).. Cfuld frecventa cre'te
, . 'u]d' d . 0 lnltf vt" '7
peste ;p arcwt e mtrare eternuna diderea c.;;tigului cu o pantii. de -20 dB/decadii.,
c'out(Mill~r) -c
- be
(A,+1)
Au
ca ~i in cazul riispunsului la frecven~e joase.

Cele doua capacita}i Miller formeaza doua circulte RC de !naltii. frecven~ii., unul de
intrare 9i ceHUalt de ie~ire. Aceste ch:'cuite se deosebesc de cele de joasii frecve~tii, care sve
comporta ca ni9te filtre trece-sus, deoarece capacitiitile sunt aid conectate la masa,
impunnd un comportament specific flltrelor trece-jos. Circuitul echivalent din fig. 10-27
consti~uie un model ideal deoarece s-au neglijat capaciHitile parazite dintre conexiuni.

(a) (b)

Cout(Mil/srj R,=RciiRs

cbt+ C~n(Mi/JMJ

FIGURA 1027 (c)

.. c.-
Circuitul echivalent Ia frecven(e inalte, dupa aplicarea teoremei lui Miller.
FIGURA 1028
ConfiguraJiile echivalente, de ina/ta frecvenfa, ale circuitufui RC de intrare.
 - ''~""!"'"'''""' "' ''"'"~<;;;ti.O Cll ClllliJUIIL.CllUdlt::IUr
Raspunsul amplificatoarelor Ia frecvente inalte 561
u :
1
Prelucrap, pentru frecven~e lnalfe, circuitul RC de intrare al amplificatoruiui.dif!
2x(378.Q)(260 pF)
. '
10-29. Calculap ~i frecven~a de taiere. In foaia de catalog a tranzistorului sunt ln!;criise >''
LJ valorile: ~,. = 125, c~. = 20 pF .~i C"' = 2,4 pF. R,ll R,ll R,ll P,.t,= 378 n
FiGURA 10-30
Vee Baza
+10V Echivalentul fa frecvente inalte

I
aJ circuitului RC de in/rare al
amplificatorului din fig. 10-29.
FiGURA 10-29 . f
c,. +c,(M.., =2ao pF
R,

aoon
ExerciJIU complemental Determina~i circuitul RC de intrare pentru frecven~e lnalte al
amplificatoruiui din fig. 10-29 ?i calcuiap frecvenja lui de taiere dadi tranzjstorul folosit
R,
are urmatorii pararnetri: ~'' = 75, Cb, = 15 pF, C"' = 2 pF.
4,7 k.Q

DefazaJuf fntrodus de circultuf RC de lntrare Deoarece tensiunea de ie~ire a circuitului RC

de intrare se culege, la frecvente RC inalte, de pe condensator, ea este defazaHi. in urma
Rezolvare tensi.unii de 1ntrare. Defazajul are.expresia:
intai se calculeaza r: astfel:
4 (1013)
V. =(____&_)v. =( '?k.Q)10V=1,76V
a R1 +R2 cc 26,7kn
V, =V8 -0,7V=1,06V La frecventa de taiere, tensiunea de semnal din baza tranzistorului este defazata cu
V, 1,06V 45 in urma tensiunii de intrare. Pe masura ce frecven~a cre~te peste valoarea f 1, defaza-
I, =-=--=2,26mA jul cre~te peste 45, tinz.nd ditre 90 Ia frecven~e suficient de marl.
R, 470r.l .
Clrcultul RC de le~ire
,_25mV -111n
r, - -I,- - ' " --- La frecvente lnalte, drcuitul RC de ie~ire este fonnat din capacitatea Miller de ie~ire.. ~i
din rezjsten~a vazutii din exterior catre colector, ca ln fig. 10-31(a). Pentru a determina rezis-
Rezistenta totaHi a circuitului de intrare este: ... , de ie~ire, tranzistorul este considerat o sursa de curent (ln gal), cu unul dintre termi-
R;n(lol) = R8 ~R1!Rz~~''r; = 600r.llf22kr.llf4,7knll125(11,1r.l) = 378r.l ' rezjstorului Rc conectat efectiv Ia masa de c.a., ca ln fig. 10-31(b). Reprhentilnd
schema cu capadtatea amplasatii altfel ~i aplicilnd teorema lui Thevenin porfiunli de cir-
Apoi, pentru a afla capacitatea trebuie calculat ca~tigulln banda de trecere al ampli- . cuit din stilnga, cain fig. 10-31(c), se obtine circuitul echivalent din fig. 10-31(d). Circuitul
ficatorului, pentru a putea aplica teorema lui Miller. RC de ie~ire echivalent este format deci din rezisten~a rezultata din gruparea ln parale! a
= R, = RciiRs = 1,1 kr.l = 99 rezistoarelor Rc ~i R5, in serie cu o capacitate ce se determina din formula lui Miller:
Av(muJ r' r' 111 Q 1
' ' ' c,,,,M""'' =c., ( \ : )
Se aplica teorema lui Miller:
CMMillu) = c" (A,,~+ 1)= (2,4pF)(l00) = 240pF Pentru un ca9tig in tensiune de minimum 10, formula poate fi aproximata prin:

Capacitatea totaHi de intrare este fermata din Cin(Miller) ln paralel cu Cbe'

COIII(MiUcr) =cbc
Frecventa de taiere se calculeaza din ecuatia urmatoare, uncle Rc = Rc1fR5
cin(lot) = C;n(Millcl) + c~ = 240 pF + 20 pF = 260 pF
Circuitul RC de intrare obpnut pentru frecvente lnalte este prezentat ln fig. 10-3q.
Frecventa de taiere este: (1014)
 Raspunsul amplificatoarelor Ia frecvente inalte 563
562 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor

1,1 k!l
FIGURA 1 032 ;[

Rs .I 2,4pF

(a) ExerciJIU complementar Dacii 1n arnplificatorul de mal sus se folose1te un alt tranzistor,
cu Cbc = 5 pF, ce valoare va avea ft?

Raspunsul global al ampliflcatorululla frecvente inalte

Dupa cum a}i vazut, cele doUa ci.rcuite RC formate de capadtiitfle interne ale tranzis-
torului influen}eaza dspunsul amplifi.catorului la frecven}e tnalte. Pe miisura ce frecventa
cre~tecatre capiitul superior al benzii de trecere, unul d.intre cele doua circuite RC va -,
determina caderea c.~tigului, lncepfuld de Ia o anumita frecventa. Frecventa aceasta este
(c) frecv'enta de taiere dominant.; este cea mai joasa dintre cele doua frecvente de Hiiere supe-
rioare. in fig. 10-33(a) este prezentata diagrama Bode teoretica, Ia frecven!e inalte. Prirnul
FIGURA 1 031
punct de taiere apare Ia fu;,, 1,.rey de uncle cil~tigulln tensiune lncepe sa cada cu -20 dB/de-
Reprezentarife echivalente, Ia frecven{e inalte, ale circuitului RC de ieire.
cada. !ncepilnd cu fw,;,,y cil~tigul cade cu -40 dB/decada deoarece fiecare circuit RC intro-
Ca ~i circuitul RC_de intrare, eel de ie-1>ire determina u"n c&;:;tig red us cu 3 dB la frccventa duce o pantii de -20 dB/decada. In fig. 10-33(b) este prezentatii diagrarna Bode reala, in
de tiiiere. Cilnd frecventa depa~e~te aceasta valoare, cil~tigul cade cu -20 dB/decada. care di~tigul !n tensiune la ft(intrnreJ este cu -3 dB sub_valoarea maxima. Mai exisHi posibili-
Defazajul introdus de circuitul RC de ie~ire este: tatea ca frecventa de taiere dominant8. sa fie determinata de circuitul RC de ie~ire sau ca
ambele circuite sii aibii aceea~i frecventa de taiere.
(1015)
A,( dB) Av(dB)

l:t:~t@li!IUIUI A"'" f-----,., -20 dB/decada

. Determinar, pentru arnplificatorul din exemplul10-9 (fig. 10-29), frecventa de tiiiere -,J dB

in trod usa de circuitul RC de ie~ire.

l' -40 dB/decada i
Rezolvare '' \_ 1

Capacitatea Miller de ie9ire se calculeaza astfel:

'''
'
couJ(Mill~r) = cbc (A,+1)=
A, (2, 4F(99+1):2,4F
p ) 99 p '
'~- ;
(a) Teorelica (b) Reala
Rezistenfa echivalenta este:
FiGURA 1 0-33
R, =RciiRs =2,2knll2,2kn=l,lkQ Diagramele Bode Ia frecvenfe inalte.
.
' .'
Circuitul RC de iesire echivalent este eel din fig. 10-32, iar frecven~a de t~Here se deter-
=
mina astfel (Cout(Miller)' Cbc):
1 60,3MHz
2n(1,1kn){2,4pF)
 Raspunsul global in frecven\a al amplificatoarelor 565

SECTIUNEA 10-SINTREBI\RI RECAPITULATIVE 0 impcrtantii deosebita prezinta cele doua frecvente de tiiiere dominante, f. 3 ~i j, in
1. De ce anume este determinat raspunsulla frecven(e inalte al unui amplificator? fig. 10-34(b). Aid, di;;tigul in tensiune al amplificatoru!ui este cu 3 dB mal mic d:icat
2. Care este capacitatea totala de intrare .a. unui amplificator a/ c8rui ca~tig in tensiune, in valoarea sa maxima din banda de trecere. Aceste frecvente dominante sunt denumite
banda de trecere este de 80, tranzistorul avand c,, c,,
=4 pF ji =8 pF? frecvenfii de tiiiere inferioa.rii, ft(inf)' respectiv frecvenf5 de tiiiere ~uperioarii, ft(sup;
3. Un amp/ificator are ft(mtrare) = 3,5 MHz ~i ~(ie~ireJ = 8,2 MHz. Care circuit este dominant in Latimea de banda
_cadrul raspunsului Ia frecvente ina/te? .
., In mod normal, amplificatoarele se utilizeazii Ia frecvente ale semnalu!ui cuprinse intre
!trinfl yift(sup)' Dupa.cum -~tip, d'!cii fr~cv:nta sem~alului este eg.a1...acu.ft(hif) sau cuft(sup)' ten-
siUnea semnalulw de 1e~rre reprezmta 0,707 din valoarea ex m banda de trecere, deci
106 RASPUNSUL GLOBAL IN FRECVENTA c.~tigul in tensiune este cu 3 dB mai mic. Dadi frecventa semnalului este mai midi dec.t

AL AMPUFICATOARELOR ' J.1;"j);iiivelu! semnalu!ui de ie~ire fat a de eel de intrare cade cu 20 dB/decadii pana Ia unna-
toarea frec:entii de Uliere. 0 situap.e similara se intalneyte Ia h'ecven~e ce depiiyes!7 ft(sup;
D?~eruul (ba~da) de frecvente dintre ft(inj) yi ft(sup) se ni.tme~te Hifimea de banda a
Tn secpunile precedente am examinat modul in care fiecare circuit RC dintr-un amplifi- amplificatorului, ilustrata in fig. 10-35. Pe curba de raspuns sunt reprezentate numai
cator Uinfluenteaza raspunsulln frecventa. Tn conunuare, folosindu-ne de toate nopunile frecvenfele de tiiiere dominante pentru di ele sunt cele ce determina Iapmea de banda.
discutate anterior, vom studia In ansamblu raspunsul global al unui ampflficator tipic, ,,, Dealtfel, ce!elalte frecvente de tiiiere se aflii uneori suficient de departe de cele domi-
nante pentru a fi nesemnilicative pentru raspunsu! global a! amplificatorului, putand fi
precum ~i parametrii care ndefinesc.
neglijate. Liitllnea de banda a unui aJUplificator se exprima in Hz, conform formulei:
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiti capabil:
Sa analizati raspunsul global in frecventa a! unui amplificator
A,(dB)
1> Sa ca!culali U\jimea de banda
1> Sa defini!i produsul ci~tig-banda -
I> Sa explicali important valorii de -3 dB

Figura 10-34(b) prezintii, in principiu, o curbii de riispuns (diagramii Bode) idealii

aferenta unui amplificator de tipul celui din fig. 10-34(a). Aja cum am ariitat, cele trei
puncte de tiiiere Ia frecven!e joase ({11, f. 2 ji j 13 ) se datoreaza eel or trei circuite RC formate
cu condensatoarele de cuplaj ~i de decuplare. Punctele de taiere Ia frecventele superl.Oare,
ft 4 ~ift5, se datoreaza circuitelor RC formate cu capacitiiple interne ale_ tranzistorului. _
+Voc A,(dB)

0
R,
---------,..--------,_ FiGURA 1035
CurbB de raspuns HusfrBnd lafimea de banda a unui amplificator.
Teoretic, toate frecventele cuprinse tn banda de trecere a amplificatorului sunt ampli-
ficate in mod egal. De exemplu, dad. Ia intrarea unui amplificator cu un ca~tig de 20 se
a plica un semnal de 10 m V ef., acesta este amplificat Ia 200 m V ef. pentru toate frec-
v:ent~le cuprinse In banda de trecere. in realitate insa, c8.$tigul este mai mic cu 3 dB la ft(inf)
$I ft(sup)"

(a) (b)

FIGURA 1 0-34
Un ampfificator i curba idealS a rBspunsului sau (diagrama Bode).
 566 Raspunsul in frecventaal amplificatoarelor Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor cu FET 567

M:g;Mijli!IUIIM 13#Mi!IIIU1f4
Care este lii!imea de banda a unui amplificator caracterizat prinftr '"~200Hz ~if, ~ Un tranzistor are fr de 175 MHz. Dacii este utilizat lntr-un amplificator a! carui ca9tig
= 2 kHz? . m;J l(sup)
1n tensiune fu banda de trecere este de 50, care va fi, teoretic, Iapmea de banda?
Rezolvare Rezolvare
B ~ ft(up) - ft(;nf) ~ 2000Hz-200Hz ~ 1800Hz
175MHz
Observap ca unitatea de masura utilizata pentru e~primarea lalimii de banda este Hz.
B= fr 3,51\1Hz
Av(max) 50
_ ExerciJIU ~omplementar Dacaj, 11nfl cre~te, liijimea de banda se mare~te sau se mic~o,ea:
za? Dar dacaft(sup) cre~te? Exercl!lU complemental Un amplificator are ca~tigulln tensiune in banda de trecere de
20 ?i Uijimea de banda de 1 MHz. Ce fr are tranzistorul cu care este realizat?

Produsul ca~.tig-banda
Una dintre caracteristicile amplificatoarelor este aceea di produsul dintre c.~tig ~i
lmportanta valoril de -3 dB
lapmea benzii de trecere dmfule constant lao pant. de didere de -20 dB/decadii. Aceastii Frecvenfele de taiere superioara ~i inferioara sunt numite, uneori, frecuenJe Ia -3 dB.
La aceste frecvenje, puterea de ie?ire a unui amplificator este egala cu jumatate din pule- ' '
c.aracteristidi este cunoscuta chiar sub denurnirea de produs cB.~tig-banda (prod us ampli~
ficare-banda). sa presupunem di. frecven}a de taiere inferioara a unui amplificator este rea maxima din banda detrecere, a;;a cum deja am menfionat. Relap_a poate fi demon- ~ . :
mult mai mica decat cea superioara. strata in felul urmiitor, pornind de la faptul di tensiunea de ie~ire la frecvenfele de tB.iere
este egala cu 0,707 din valoarea ei maxima, din banda de trecere.
fitinj) << ftrsupJ
Prin urmare, lalimea de banda poate fi aproximata prin: Vout(J, J = 0' 707Vout(m.aJ
B= ft(sup) - .fttlnj) ::; hrsupJ p = V2out(j,) (0, 707V:,ul(l!lllr) )2 O,SV 2out(max)
oulfhJ R R O,SP~ul!lllr)
0111 out
FrecvenJa coresnunziltoare cii~tlgulul unitar
Diagrama Bodesimplificata corespunzatoare
acestei c~n~~ este..prezentat~ in fig. 10-36. Observap. ciift(inf) e.ste neglijata deoarece ~ste SECTIUNEA 1061NTREBARI RECAPITULATIVE
mull mar ~ca. decal J,1,up!' l~tu;'ea de ~anda _fiind aproximativ egala cu ft 1;,PJ: lncepand
de Ia ft 1'"Pi: ca~tigul cade pana cand deVIne umtar (0 dB). Frecventa Ia care ca?!!gul ampli- 1. Cat este cajligul in tensiune al unui amplificator, Ia f,?
fi.catorulm e~te egal cu 1 se nume~te frecvenfii de c89tig unitar; fr Semnificatia acestui para- 2. Care este latimea de banda a unui amplificator, daca f11,PJ ~25kHz ei fw, 0 ~ 100Hz?
metro este ca valoarea sa este intotdeauna ega!~ cu produsul dintre c.)itigul in tensiune r,
3. Un tranzistor are de 130 MHz. Ce Caj!ig in tensiune poate realiza inlrO banda de tre.cere
in banda de trecere ~i liitimea acelei benzi, fiind constaritii pentru un- tranzistor dat. de 50 MHz?

- - (1017)
ln cazul p~cul';' reprezentat in fig.l0-36, fr -~ 1"(mox/.[,up)' De exemplu, dadi in foaia de
catalog a unm tranzJStor fr ~ 100 MHz, mseamna ca trili1Zlstorui poate avea c~tigulin ten- 10-7 RASPUNSUL IN FRECVENTA
siune 1intr-obanda de pana Ia 100 MHz sau ca~tigul100 intr-a banda de pfmii Ia 1 MHz
sau arlee alta combinape de valori ale Cii9tigului ~i benzii, a] caror produs sa fie de 100 MHZ.
AL AMPLIFICATOARELOR' CU FET
A,
FIGURA 10-36
Curba de raspuns simph'
Tn aceasta sec~une vom examina raspunsul in frecventa al amplificatoarelor realizate
ficata, Ia care sa neglijat cu FET- atilt cu MOSFET cu canal initial, cat ~i cu JFET. Ve~ vedea ca metoda de
~(inl} (considerata zero) abordare este similara cu cea pentru tranzistoarele bipolare.
prin comparafie cu f,(supJ'
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
-20 (dB)/decada Sa analizaji raspunsul in frecventa a1 unui amplificator realizat cu FET
1> Sa identificaji circuitul RC de intrare pentru frecvenje joase
,.. sa calculafi rrecventa: de taiere inferioara ;;i defazajul in trodus de drcuitul RC
de intrare
1> Sa identificaji circuitul RC de ie~ire pentru frecvenje joase
 oo~ Kaspunsul in frecventa a/ amplificatoarelor Raspunsul in frecventa a/ amplificatoarelor cu FET 569
u
~ Sa calculap frecventa de taiere inferioara ~i defazajul introdus de circiritul cre~te pe miisurii ce frecventa scade. La XCl = R. , distigul este cu 3 dB mai rnic dedit 1n
de ie~ire banda de trecere. Frecventa de tai.ere inferioarii '~re e~presia:
._ sa determinap. valorile capacWitilor interne ale dispozitivului FET 1 .
/,=--
~ Sa aplicati teorema lui Mlller 2nR;IICl
~ Sii identificati circuitul RC de intrare pentru frecvente lnalte
~ Sii ca!culap frecventa de tiiiere superioarii ~i def0 zajul introdus de circuitul
de intrare Rin = Rc J/Rin{pmrt~J
~ Sii identificap circuitul RC de ie~ire pentru frecvente !na!te R;n(p<w/5! se deduce folosind datele de catalog, astfel:
,. Sa calculafi frecventa critidi superioa~ii ~i defazajul introdus de circuitul RC
deie~ITe Ri:r(pmr/4) =-~Vcsl
-/-
GSS
!n fig. 10-37 este prezentat un amplificator realizat cu MOSFET cu canal inipa!, po1tan- " :Piin urmare, frecventa de taiere este:

,
zat la zero ~i cu intrarea 9i ie~irea cuplate capacitiv.
+Voo (10-18)
FIGURA 10-37
Amplificalor cu MOSFET cu canal R, fre":'ente mai mici deciJ.t f 1, ca~tigul cade cu 20 dB/decada, a~a cum am mai aratat.
ini{ial, cu polarizare Ia zero. c v ,,Defa:zajlll mtrodus la frecvenje joase de circuitul RC de intrare este de:
c,

Raspunsulla frecvente joase

- 1 R"""'
;

Care este frecventa de taiere a circuitu!ui RC de intrare a! amplificatorul~ din fig. 10-39?
Voo
(10-19)

+10V
A9a cum ati inviitat in capitolul 9, cfi9tigul in tensiune in banda de trecere ---_._,,,,,
amplificator cu polarizare Ia zero este: R,
4,7kn
Au(m<tt) =gmRd
. Acesta este di.~tigulla frecvente suficient de mari pentru ca reactantele caJJ"'''"'"'~
fie aproximativ egale cu zero. Amplificatorul din fig. 10-37 cuprinde doar "~::'"-::''i''
care 11 pot influenta raspunsu!la frecvente joase. Unu! dintre ele este eel R,
densatorul de cuplaj de Ia intrare, C" ~i din rezistenta de intrare, caIn fig. 10M!l
este format din condensatorul de cuplaj de Ia ie9ire, C2, 9i din rezistenta de >c;uo __._,""-"'>\
spre drena.
Rezolvare
' ' c,
---' . ,, Poarta .. fntru se det~rmina Rin' apoi se calculeaza ft.
FIGURA 1 0-38 '
Circuituf RC de lntrare a/ amptifica~ Rin(poarl4) JVcsJ lOY
= lc;ss = ZS nA = 400 MQ
lorului din figura 10-37.
R =Rc//R
1, =10MOJJ400M0=9,8MO
1,'"""''
1 1
j, 21tR;.C1 21t(9,8MO)(O,OOl)lF) = lG,ZHz
-:=" -
Frecventa de tiiiere a circuitului RC de mt;are a! unui amplificator realizat ~u .FET
Clrcuitul RC de lntrare Ia lrecvenJe Joase Ca ~i In cazul, discutat anterior, a! ;ll]1tplific
de obicei, foarte joasii, deoarece rezistenja de intrare este foarte mare.
torului realizat cu tranzistor- bipolar, reactanja condensatorului- de cuplaj de
 ,,
570 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Raspunsul in frecven!ii al amplificatoarelor cu FET 571

Exerci!lu comPiementar Cu cat se modifidi frecven)a de taiere a circuitului RC de Voo

dacii tranzistorul din ng. 10-39 se !nlocuie~te cu unul avilnd less = 10 nA Ia ves = -8 V? +10V

Clrcultul RC de le~lre Ia lrecveD!eloase AI doilea circuitRC care influen)eaza d\spunsul!a Ro

10 k.Q

,.,
frecven)e joase a! amplificatorului din fig. 10-37 este format din condensatorul de cuplaj
C2 ~idin rezisten)a de ie~ire privita catre drenii, cain fig. 10-40(a). Se ia In considera)ie ~i c,
rezisto'rul de sarcina, Rsarcirui' Ca ~i in cazul tranzistorului bipolar, tranzi.Storul cu efect de .-

~. ~F
..
;

cfunp este asimilat cu o sursa de curent, iar tenninalul de sus al rezistorului R0 se aflii,,
practic, Ia masa de c.a., cain fig. 10-40(b). Circuitul echivalent 1hevenin pentru por)iurii!a , . 0,001 Ro
din Stanga condensatorului c2 este prezentat in fig. 10-40(c). Frecven)a lui de tiiiere este: 10Mn

(1020)
Rezolvare
Influen}a circuitului RC de ie~ire, la frecven}e joase, asupra cA~tigt.ilui In tensiune al
int.i se calculeazii frecven}a de taiere inferioara a circuitului RC de intrare.
amplificatorului este asem8niitoare cu cea a circuitului RCde intrare. Circuitul dominant
este eel care are cea mai mare frecveiiJii de Hiiere, deoarece el detenninii diderea c.~tigu VGSI = 100
R,,,,,,., = Iless 12V
nA = 120 Mn
lui la frecven}e mai joase dec.t cele din banda de ~recere. Defazajul introdus,la frecvenfe . :"'
joase, de circuitul RC de ie~ire are expresia: '
R,, =RciiR,,,,...,., =10Ml1li120Ml1=9,2Mn
1 1
(1021) ./l(itztrare) 17,3Hz
2nR1.C2 2n(9,2Ml1)(0,001~F)

Frecventa de tUiere inferioara: a circuitului RC de ie~ire este:

1 1
/t(ieyire) =17,3Hz
2n(9,21Mh)(0,001~F)

Exercipu comnlementar Cum s-ar modifica rii.spunsulla frecven)e joase a! amplificato-

R,.,..
(a) (b) (c)
FIGURA 1040
Echivalarea Ia frecvenJe joase a circuitului RC de ieire.
~i In acest caz, defazajul este de 45' Ia frecventa de tiiiere ~i Iinde spre 90' cilnd frec-
venta tinde spre zero. Darla frecven}e superioare celei de Nliere, defazajul scade sub 45o
~i devine foarte mic pe miisurii ce frecventa cre~te.
l:t3#{J!Qll!iltli
Determina)i riispunsul global Ia frecven)e joase a! amplificatorului realizat cu FET,
din fig. 10-41. Considera)i cii sarcina lui este constituitii dintr-un alt etaj de amplificare
identic, avand aceea;;;i R1 Din foaia de catalog, less = 100 nA Ia Vcs = -12 V.
rului din fig. 10-41, dacii acesta ar func)iona cu ie~irea in go!?
Riispunsul Ia frecvente inalte
Analiza Ia frecven)e inalte a amplificatoarelor realizate cu FET se efectueazii asemii-
niitor cu cazul tranzistoarelor bipolare. Principalele deosebiri constau in modul de speci-
ficare in cataloage a capacitiitflor interne ale tranzistoarelor cu efect de camp 9i in modul
de determinare a rezistentei de intrare. .
. .. Pentru analiza Ia frecven)e inalte am ales ca exemplu amplificatorul realizat cuJFET, cu
sursa comuna, din fig. 10-42(a). In fig. 10-42(b) este redat circuitul echivalent Ia frecvente
inalte a! acelu~i amplificator. Remarca)i cii reactan)ele condensatoarelor de cuplaj ~i de
decuplare sunt considerate neglijabile, fiind Wocuite prin scurtcircuite. Capacitii)ile inter-
ne Cgs )>i C ri. sunt figurate pe schema 1ntrudH reactantele lor sunt semnificative la
8
frecyen!e lnalte. .
c,,
Valorlle cap_aclliiplor c,,~rc,, fn mod normal, 1n cataloagele de FET nu ve)i gasi
aceste valori. In schimb ve}i lnta.Ini al!i trei parametri, mai u9or de masurat. Ace9tia sunt:
capacitatea de intrare,c~ capacita.tea de transfer invers, crss; capacitatea de ie~ire, coss
Cunosc.nd metoda utilizata de produciitori pentru mtisurarea acestor parametri, iata '
..
;
relaliJie din care pute)i afla valorile capacitii)ilor, necesare pentru analiza:
(1022)
 572 Raspunsul in frecvenja a/ amplificatoarelor Raspunsul in frecvenja a/ amp/ificatoarelor cu FET 573

+Vee

Ro
c,

R,.,.,.
R, R,
Ro

FIGURA 1043
Circuitul echlvalent Ia frecvenJe inalte, dupa aplicar~a teoremei lui Miller.
(a) (b)
Cele doua capacitap. Miller intra, la ffecven}e lnalt~, In aldltuirea celor doua circuite
FIGURA 1042 unul de intrare ~i ce!illalt de ie~ire. Acestea sunt ni~te filtre trece-jos ;;i produc defa-
Amplificator rea/izat cu JFET i circuituf sau echivalent Ia frecven{e Tnalte. semnalului de ie~ire in urma celui de intrare.
ClrculUJI RC de lntrare Ia trecvenJoinal!8 La frecvente !nalte, circuitul de intrare constituie
filtru trece-jos, prezentat !n fig. 10-44(a). Deoarece a tat R0 cat ~i rezistenta de intrare
tranzistorului sunt foarte marl, rezisten}a care influen}eaza rn cea rnai mare
circuitul de intrare, at~Ha timp cat R << Rin' este rezistenta sursei de semnal, Rg,
3
cauza di., dupa aplicarea teoremei lui Thevenin, ea apare 1n paralel cu Rin' Circuitul
C055 nu este totdeauna specificaHi. Uneori este notaHi Cd(sub) - capacitatea dr<,nei-Sttb- de intrare simplificat este eel din fig. 10-44(b). Frecventa sa de taiere este:
strat. Dadi nu se specifidi valoarea Coss' trebuie fie sii aproximap. Cds conform
tintelor dumneavoastrii, fie sa 0 neglijap.. (1025)
':._;
: C101 = C85 + Cin(Mil;ert J?efazajul introdus de circuitul RC de intrare are expresia:
Foaia de catalog pentru JFET 2N3823 men~oneaza C;, = 6 pF ~i C,, = 2 pF.
(1026)
~i c.,.
Rezolvare
c,d = c, = zpF
c., =C;,~C,, =6pF-2pF=4pF
Exercipu complementar De~i in foaia de catalog pentru JFET 2N3823 nu este spe:cifici
valoarea considerati-o ca fund de 3 pF ~i calcula~ c,.

IIJJIIcarea teoremellui Miller In analiza Ia frecvente !nalte a amplificatoarelor

cu FET, teorema lui Miller se aplidi in acela;;i Il_lod cain cazul amplificatoarelor
cu tranzistoare bipo!are. fn fig. 10-42(b); privind dinspre sursa de semnal, i
reflectaHi efectiv in capacitatea Miller de intrare, cunoscutii din ecuap.a ,,.,,,.," negliJand R
Cin!Mill~rJ = Cgd (A~>+ 1)
C 5 a pare pur ~i simplu ca o capacitate legata la masii, in paralel cu , de infrare Ia frecvenfe inalte.
ca iJ fig. 10-43. Privind din exterior ciitre drenii, C d apare ref!ectatii efectiv
tatea Miller de ie~ire (conform ecua~ei (10-11)), !ntr~ drena ~i masii, in paralel r',~~A~;~~~~~inalte, circuitu! RC de intrare reduce ca~tigul din banda de trecere a
~ cu 3 dB Ia frecventa de tiiiere, iar la frecvenfe mai marl dec.t f: deter-
!n fig. 10-43. ciiderea ca~tigului cu -20 dB/decada.
 574 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor cu FET 575

. Circuitul echivalent de ie~ire este prezentat in fig.10-46(b). Frecven~a de taiere a aces-

AflaJ:i frecven~a de taiere Ia frecven~e inalte a circuitului RC de intrare al amplifica- tui circuit, car:e introduce ~i un defazaj In unna tensiunii de intrare, este:
torului.din fig. 10-45. Se cunosc: C1, =8 pF, C, = 3 pF, gm = 6500 ~5.
(10-27)
Voo
+10V.

FIGURA 10-45 Ro
1kn c,

R,
son Rsarr:in~
1oMn
Ro
10Mn

(b)

Rezolvare
RC de ieire Ia frecvenfe lnalle.
Se determinii Cgd ~i CK'.
Defazajul introdus de circuitul de ie~ire are expresia:
cs, = c"' =3pF
Cs, =C,., -C~ = 8pF-3pF = 5pF (10-28)
Se deterrnina frecven~a de taiere a circuitului RC de intrare i:tstfel:

A,= g.R, =g. (R0 /JR.,,,)'= (6500~S)(lk0)= 6,5

C,,(Milld = Cs, (A,+ 1)= (3pF)(7,5) = 22,5pF . Determina}i frecventa de tai.ere a circuitului RC de ie~ire al arnplilicatorului din fig.
Capacitatea totalii de intrare este: la frecvente lnalte. Ce defazaj introduce acest circuit la frecventa de t~iere? Care
. RC este eel dominant?
Cm(tatJ = C 8s +Cin(Mmerl = SpF +22~5pF = 27,SpF
Frecventa de _taiere este:
~~~~~~~~;~ Rsarcina este foarte mare in compara}.ie cu RD' poate fi neglijata, iar rezistenta
1 1 tCl de ieyire va fi:
ft 6
2nR,C1, 1 2n(500)(27,5pF) =l1 MHz R, :R0 =1kn
ExerciJiu complemental Dadi. se miire~te Ia 10 valoarea ~tigulul arrtplific;>to'ru ' 7C'apacitatea echivalenta de ieyire este:
fig. 10-45, cum se

Circuitul RC de le~Jre Ia lrecvenJe inalte La frecven~e !nalte, circuitul RC __ ._,.. "

c.,,,M111., = c,,(AA: )=(3~F)(~:~)
1
=3,46pF

format din capadtatea de ie~ire Miller ?i din rezisten~a de ie?ire vazuta ~rin urmare, frecventa de taiere va fi de:
fig. 10-46(a). Ca ~i in cazul tranzistoarelor bipolare, tranzistorul cu elect . 1 1
asimilat cu o sursa de curent. Aplicand teorema lui Thevenin se obtine un f1 46MHz
2nRdC,<t(MiU") 2n(1kn)(3,46pF)
din R 0 in paralel cu Rsarcbui ~i din capacitatea echivalenta de ieyire, i:'alculatta.asl:fe!:
Deyi s-au neglijat capaciHitile parazite datorate conexiunilor, oricare dintre acestea ar
1
c,,(Millu) = cgd ( AA: ) . influenta substantial riispunsul in frecventii deoarece Coul(Miller) este foarte midi.
1-''""''a}Lll introdus de un circuit RC este intotdeauna de 45 laf1, tensiunea de ie?ire
ln urma celei de intrare.
.rl
 .,.., .,. - ~.,.,.. .. ,,_. .. , 111 '''-'-VCIIlCl Cll CliiiJJUIII.. CILUCIIt::LUI ;-~ ~-~ Raspunsulin frecven!a al amplificatoarelor cu mai multe etaje 577
~~
Frecven~e de tal ere diferlte
~ ._, I" '~ .
!n exemplul 10-16, pentru circuitul RC de intrare a rezultat, Ia frecvente 1nalte, o ~~l
frecventa de ti!iere de 116 MHz. Prin urmare, frecventa de ti!iere a cir.cuitului de ie~ire
CB.nd frecven}ele de taiere inferioare, ftanP, ale etajelor sunt diferite, frecventa de taiere
i
este cea dominanUi, fiind .cea mai midi.. inferioara .dominantii, ft(fnJY este egalii cu fiecven}a de taiere a etajului cu cea mai lnalta
l..c Excrci!iU comnlementar Daca A, a! amplificatorului din fig. 10-45 se mare~te Ia 10, ciit ft(inj)' . .
va fi ft a circuitului de ie~ire? cand frecven~ele de taiere superioare, ft(sup)l ale etajelor sunt diferite, frecventa de
taiere superioara dominanta,ft(sup)' este egaHi cu frecven}a de taiere a etajului cu cea mai
i_:
SECTIUNEA 10-7 TNTREBI\Ri RECAPITULATIVE joasa ft(sup)'
-~--
~'
I. Ce defazaj introduce un circuit de intrare daca Xc = 0,5R.Ia o frecventa mai mica decal f 11, 0? l.iiJimea globala de banda Ui9Inea de banda a unui amplificator cu mai multe etaje este
tN-~ egala cu diferen}a dintre cele doua frecven}e de taiere dominante- superioara ~i inferioara.
2. Care este frecven!a de taiere a circuitului din fig. 1045 daca R0 = 1,5 kn, R'"'"'' = 5 kn si
c3 = o,oo2 ~F? t~f:~
B = ft;siJp) - Jt;inj)
3. Ce capacita!i sun! mentionate, de obicei, in cataloagele de FEn
4. Care este capacitatea de intrare totala a unui amplificator realizat cu FET, daca acesta are
J;''~.
castigulin tensiune de 25, C,, = 4 pF si C,d = 3 pF? l"i'i 1iMW11!1Uit:l
'--I ll lntt:..:un amplificator cu doua etaje, unul dintre etaje are frecventa de tlliere inferioara
de 850 Hz ~i frecven~a de ti!iere superioarii de 100 kHz. Celiilalt etaj are frecventa de
Hiiere inferioara de 1 kHz ;d frecven}a de taiere superioara de 230 kHz. Determinap.
10-8 RASPUNSUL IN FRECVENTA liipmea de banda globala a amplificatorului cu douii etaje.
'
Al AMPLIFICATOARELOR CU MAl MULTE HAJE
Rezolvare

l.__i Pana acum am studiat variatia cu frecventa a ca~gului 1n tensiune al unui singur etaj
de amplificare. Daca se conecteaza 1n cascada doua sau mai multe ampnficatoare
pentru a forma un circuit de amplificare cu mai multe etaje, raspunsul1n frecventa
global este determinat de raspunsurile 1n frecventa ale tuturor etajelor, in functie de
relatiile dintre frecventele lor de tiiiere.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fl\i capabil:
Sa ana!izap raspunsul !n frecvenfa a! amplificatoarelor cu mai multe etaje
... sa determinap. frecven~ele de t~iiere dominante tn cazul ln care toate etajele au
acelea~i frecvente de taiere
... sa determinap. frecventele de taiere dominante ln cazulin care etajele de
amplificare au frecvente de ti!iere diferite
,.. sa determinati liipmea de banda a unui amplificator cu mai multe etaje
' '
i_J Cand mai p:t.ulte cir~uite de amplificare se conecteaza 1n cascadii, formand un ampli-
I
ficator cu mai multe etaje, riispunsul global in frecventa este determinat de riispunsurile
tuturor etajelor. Exista doua posibilitap:
1. Frecven}ele de taiere inferioara ;;i superioara diferii de Ia un etaj Ia altul.
2. Toate etajele ail a:ceea}5i frecvehtii de tiiiere inferioarii ~i aceea;;i frecven}ii de tiiiere
superioarii.
!t;i"fl = 1kHz
J,;,"'' =100kHz
B = J!1,p)- f!(inj) =100kHz -1kHz= 99kHz
ExerciJiu complementar Un amplificator cu trei etaje are, pentru fiecare etaj, urmatoa-
rele frecvente de taiere: fr1,.,01 = 1500Hz, fra.,fl 2 = 980 Hz ?i j 11,.,fl3 = 130 Hz. Care este free~
ven}a de taiere inferioara dominanta?
Frecvente de tiilere egale
Atunci ciind toate etajele unui Ian} de amplificare au acelea;;i Jrecvente de tiii~re, at]. fi
tentat sa presupunep. ca. frecventa de ti.iiere dominanta este egala cu frecventa de t~iiere a
oriciirui etaj. Lucrurile nu stau insa a~a .
Daca frecventele de tiiiere inferioare ale tuturor etajelor unui lant de amplificare sunt
egale, frecven}a de tiiiere inferioara dominanta este mai mare ~i se aflll prin lrunulfirea cu
1/ ../2"' -1 'ca !n formula urmatoare (n este numarul de etaje ale lanruJui de amplificare):
(10-29)
In cazul in care toate etq.jele de ampuficare au aceea:;;i frecventa de taiere superioa!a,
dominanta este mai mica 9i se aflii prin tnmultirea cu ~2 11 " -1 , conform urmB.toa!-ei for-
mule:
(1030)

Demonstrajia acestor formule este destul de complicata ~i o puteli giisi 1n ariexa B.


578 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor
ii3Q&IQ11!1Uiijl . un nivel de tensiune ales ca referin)a, cain fig. 10-47(b). Pentru nivelul de referin)a al ten-
Fieca!e d.intre cele doua etaje ale unui amplificator are t:ecv~J~ de taiere infe~rioara dve
500Hz ~i frecventa de taiere superioara de 80kHz. Detennmat1Iat1mea de banda globala.
Rezolvare
J111,fl 500Hz 500Hz = 776 Hz
fiu,n .J211 , _ 1 ..j2 o.s _ 1 0,644
f/1,.,> = h<'"P> ../211 " .:.r = (80 kHz)(0,644) = 51,5kHz
B = fii'"Pl -fiu,t> = 51,5kHz-776Hz =50, 7kHz
Exerci!IU complemental Dadi In continuarea lantului ~e arnplific<;"e_ din acest exem:
plu se conecteaza in.di un etaj identic cu celelalte doua, care va fi lat1mea de banda
globala?
SECTIUNEA lOS!NTREBARI RECAPITULATIVE
1. Unul dintre etajele unui amplificator are r,., 0 = I kHz, iar celiilalt etaj are 1,,,0 = 325 Hz.
Care este frecventa de taiere inferioara dominanta?
r.,,
2. fntrun amplificator cu !rei etaje, 1~.,,11 = 50 kHz, 11 12 = 55 kHz ji 1~.,,13 = 49 kHz.
Care este frecventa de Uiiere sup~rioara dominanta?
3. Dacii unui amplificator cu mai multe etaje i se adauga cateva etaje identice cu primele,
lajimea de banda va crejle sau va scadea?
10-9 MASURAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA
Tn aceastii sec~une vern prezenta deua rnetede de rnasurare a raspunsului frecventa in
a! unui arnplificater. Ne vern cencentra aten~a asupra determinarii celer deua frecvente
de taiere derninante. Cunescndule, se peate calcula la~rnea benzii de trecere.
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
sa miisurap. riispunsul in frecventa al unui amplificator
. ,.. sa aflap. frecve!l~eie detaiere ale unui amplificator cu ajutorul miisuratorilor
de frecven)a ;;i amplitudlne .
,.. sa asociclp. frecven~ei.raspllnsulla impulsuri .
,.. sa recunoa;;tep. influen~a dispunsului ln frecven~a asupra formei impulsurilor
... sa determinafi frecven~ele de t8.iere ale unui amplificator prin masurarea
raspunsului la un semnal treapta.
Masurarea in frecventa ~~ amplitudine
Figura 10-47(a) prezinta ap~ratura necesarii pentru testarea unei cart:I~ cu ufl c~rcuit
de amplificare. Alaturat este data schema circuitului. L~ intr?rea amplific.atorulUl ;ste
conectata o sursii de tensiune sinusoidala, iar pentru v1zuahzarea fonne1 de unda la
intrare ~i Ia ie~ire se utilizeaza un osciloscop eli doua cannle. Frecventa de intrare este
Masurarea raspunsului in frecvenja 579
' '
aleasa tn banda de trecere, iar amplitlldinea se ;egleazii astfellncat la ie~ire sa se obp.na
c J
I siunii de ie~ire in banda de trecere trebuie alese valori convenabile in domeniul de
funciionare liniara a arnplificatorului, de exemplu 100 mV, 1 V, 10 V ,.a.m.d.ln cazul de
fa)a, fixa!i valoarea de varf a semnalului de ie~ire Ia 1 V. .
in contintiare, se :rrUc~oreaz~ frecventa semnalului de intrare pAnii c.nd valoarea de
varf a semnalului de ie~ire scade ]a 0,707 V. lri timp ce se variaza frecven)a semnalului
de intrare, amplitudinea lui trebuie rnenfinuHi. coilstanta. Uneori sunt necesare reglaje
suplimentare din cauza variap.ei cu frecvenfa a sarcinii viizute de sursa de semnal. Cand
la ie~ire se obpn 0,707 V, se miisoara frecvenfa ~i valoarea giisitii este tocmai ft(in!J' ca ln
fig. 10-47(c). .
A poise mare~te frecventa semnalului de intrare pfina cfind se depa~e~te banda de Ire-
cere ;;i tensiunea de ie~ire cade iarii~i la 01707 V. $ide data aceasta, arnplitudinea semnalu-
lui de intrare trebuie inen!fuutii constantii c.nd se rnfu'e~te frecvenfa. C.nd }a ie~ire se obp.n
01707 V1 se miisoara frecventa, valoarea gasita reprezent.nd ft(su J' ca in fig.
10-47(d). Cunoscilnd cele doua valori ale frecven)ei se poate calcula Ja)ime~ de banda din
formula B = J,(,upJ - fto,p
Raspunsul amplificatoarelor liniare Ia lmpulsuri de intrare
A~a cum ~titi, semnalele in impulsuri conpn annonice, fiind constituite dintr-un
amestec de frecven)e cu valori lncepand de Ia c. c. (0 Hz) ~i pana la frecvente foarte lnalte.
Por!iunile orizontale ale impulsurilor (palierele) reprezinta tensiuni constante, invariabile
pe durata impulsurilor ~i tntre ace~tea, constihiind componenta continua a forrnei de
undO.. Pe fronturile ascendente ~i descendente ale impulsurilor, _variafia tensiunii se face
rapid1 ceea ce genereaza componentele de frecvenfe lnalte. Un iinpuls este constituit din
doua salturi de tensiune, numite fronturi: unul ascendent (ln. urcare), c.nd tensiunea trece
de la valoarea minima la cea maxima, ~i unul descendent (cobor.tor), dind tensiunea cade
de la valoarea maxima la cea minima. Daca la intrarea unui amplifi.cator se aplicii un sem-
nal de intrare ln impulsuri, practic se aplica o tensiune continua l:nsop.ta de tensiunile
annonicelor care alciituiesc impulsurile. S~ presupunem di liip.mea de banda a unui
arnplificator s-arintinde de la c.c. (0 Hz) pfina Ia frecvente lnfinitlnalte. ln aces! caz, sem-
nalul obp.nut la ie~irea amplificatorului ar avea aceea~i forma ca semnalul de intrare
(filnd, totodata, arnplificat), cum se observa In fig. 1048(a), deoarece toate frecv'en)ele ce
constituie semnalul de intrare ar ajunge la ie~ire. ~,
.in realitate tnsii1 amplificatoarele nu pot avea banda de trecere infinit5.1 iar limitiirile
impuse de raspunsulln frecventa modifidi forma impulsurilor la ie~ire, cum ve~i vedea
tn continuare.
lnlluenJll riispunsululla lrecvenJe joase asupra lormei lmpulsurilor Daca Ia intrarea unui arnpli-
ficator neinversor, cu cuplaj capadtiVi a dirui banda de trecere nu se extinde pana la 0 Hz/
se aplica un semnal in impulsuri, palierele impulsurilor vor fi deformate ca in fig. l0-48(b).
Pentru moment vom neglija limitiirile datorate raspunsului Ia frecven)e inalte. Defonnarea
palierelor este efectul condensatoarelor de cuplaj din arnplificator. Sa examiniim circuitul
RC de intrare. Condensatorul de cuplaj de la lntrare 1i rezistenta de intrare fonneaza un cir-
cuit de derivare. Constanta lui de limp detennlna rapiditatea cu care condensatorul se
lncarca ~i se descarca Ia aplicarea Ia intrare a unui impuls, iar palieiul impulsului se defor-
meaza sub acp.unea acestui circuit. Palierul ia, d,e fapt, forma unei curbe expone~p.ale.
Condensatorul de cuplaj determinii frecvenfa- de la car~ deformarea devine s~sizab~a.
 _ _ _ _ ....... '"' .......... ~ Ill ~~-~;~,.vcu~a dl e~mprmcamarelor Masurarea raspunsului in frecventa 581

lnnuenJll raspunsuiUI' Ia lrecvenJe inalte asupra rormellmpulsurilor La frecvente malte, fron-

turile ascendente ~i descendente ale impulsurilor se deformeaza ca 1n fig. 10-48(c). Pentru
a studia acest efect consideram ca raspunsul Ia frecvente joase se extinde pana Ia 0 Hz. Ro-
tunjirea fronturilof impulsurilor este -urnlarea tncfu-dirii ~i descfu-dirii capadtap.Ior interne
de intrare ~i ie~ire, care au o influenta semnificativa numai la frecvente inalte. Aceste capa-
cita}i formeaza/ !mpreuna. cu rezistentele acliacente1 ni~te drcuite de integrare. Valoarea
capacitiipJor determinii frecventa de Ia care rotunj!rea frontuiilor devine sesizabila.
'u
Din combinarea deformruii palierelor ~i a rotunjirii fronturilor datorita. raspunsurilor
Ja frecvente joase ~i Ja frecvente !nalte ale amplificatorului rezulta forma de unda din fig.
10-48(d).

'
(a) Raspunsul Ia impulsuri al unui amplifi-
nn
'-.1 cator cu banda de trecere infinita (0
Hz- infinit) fncJinarea pa!ierelor se dalorea-
(a) Circuilul ~~ aplfai\~~~~iiiliumii'su~ za circuitelor fonnate de con-
al unui amplificator densatoarele de cuplaj.

lntrare
(b) Raspunsu/la impulsuri, Ia frecven!
f0J\_
le~ire
joase, al unui amp!ificator cu banda
de trecere limitata Curbarea se daloreaza
Tensiunile de intrare ~~de Tensiunile de Jntrare ~i de circuilelor formate de
....)
Reglarea frecvenfei
de lntrare de Ia ie~ire ale amplificatorului
EJ:~~~{:! fd~c~en!ei ie~ire ale amplificatorului capacit8\ife interne.
generatorul de 50 !ISIDN generatoru/ de 2 ms/DJV

~!\)\_
funcpi In/rare: 50 mVIDIV funcpi Jntrare: 50 mVIDIV
le!ire: 0,5 VIDIV Je~ire: 0,5 VIDIV

(b) Frecven(a se fixeaza Ia o va/oare din banda de trecere (c) Frecven!a se miC{ioreaza pana c8nd Ia ie~ire se obfine
(6,67 kHz, in aces! caz). Tensiunea de in/rare se un varf de 01707 V. Aceasta este frecvenia de tiUere
regleaza astfei incat Ia ie~ire sa se obpna o valoare de lnferioara. (c) RBspunsur la impulsuri I Ia frecvente fnalte, aJ unul ampfificator cu banda de Ire cere limitata
vartde 1 V.

OutflfL

(d) R8spunsul global/a impulsuri a/ unui amp/Jficalor cu banda de trecere limitata

Reglarea frecven!ei Tensiuni!e de lntrare ~i de
de intrare de Ja ie~ire ale ampfificalorului FiGURA 10-47
generatorul de 1 !ISIDJV Principiu/ de mBsurare a rBspunsului ln . FIGURA 1048
funcpi lntrare: 50 mV/0/V frecven{B a! unui amplificafor. llustrarea rBspunsulu! unui amplificator Jiniar Ia un semnal de lntrare in impu/sun'.
Je~ire:0,5 VIDIV

(d) Frecven!a se mare!te pina cind Ia ie!ire se ob!ine iar.iji un varf de 0,707 v.
._ , Aceasta este frecvenfa de ta/ere superioara. ,
 582 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor Aplicajie practica 583

Masurarea raspunsululla semnalul treapta Pe ecranul osdloscopului se .observa modul in' care se .miisoar.a timpul de sciidere, intre
Frecven~ele de taiere inferioara ~i superioara ale unui amplificator pot fi determinate 90% ~i 10% din valoarea amplitudinil. Baza de timp a osciloscopului trebuie fixata !a o
ij
~i prin metoda rilspunsului Ia semnalul treaplil, aplidlnd Ia intrarea amplificatorului o treapta ,,' scara mare, pentru a se puteri vizualiza tntregul interval de did ere. Dupa efeciuarea
de tensiune ;;i m8.sur.nd timpii de cre;;tere ;;i de sdidere a tensiunii obfinute 1a ietire. masuri\ril descrise, ftgnp se poate calcula din formula de mai jos. Deducerea formulelor
Aparatura necesarii este tot cea prezentata in fig. 10-47(a), insa de data aceasta se folo- (10-31) ~i (10-32) se gase~te in anexa B.
se;;te ie~irea tn impulsuri a generatorului de funcp.i. Semnalul treapta de intrare este con-
stituit din frontul ascendent ~i din palierul unui impuls cu o durata mult mai mare dedit (1032)
tirnpii de cre;;tere ;;i de sdidere ce urmeaza a fi ma.Sura~i.
Mlisurarea Ia llecvenJe inalle La aplicarea unui semnal treapta, circuitele RC ale ampli-
SECTIUNEA 109 INTREBI\Rl RECAPITULATIVE
ficatorului semnificative Ia frecven~e inalte (capacitii~ile interne) impiedica aparira, Ia
''
~.
ietire, a unui rEispuns imediat. In consecint8., tensiunea de ie;;ire- prezinta un timp de 1. Care sun! frecventele de taiere inferioara ~i superioara ale amplificatorului din fig. 1047?
cre~tere (1,), ca in fig. 10-49(a). De fapt, timpul de cre~tere este invers proporronal cu 2. Care sun! cele doua puncte intre care se masoara timpii de cre~tere ~i de scadere a tensiu
frecventa de tiiiere superioara ift(sup!) a amplificatorului. Cu cat fusupJ este mai joasii, cu ~1.
nii tranzitorii de ie~ire a unui amplificator?
atat timpul de cre~tere al tensiunii de ie~ire este mai mare. Pe ecranul osciloscopului se 3. Care este timpul de cre~tere din fig. 1049?
observii modul ln care se miisoara timpul de cre~tere, intre 10% lji 90% din valoarea 4. Care este timpul de scadere din fig. 1049?
amplitudinii. ~az~ de timp a osciloscopului trebuie fixata Ia o scara midi, pentru a se 5. Care este la\imea benzii de trecere a amplificatorului asupra caruia sa efectuat masurarea
putea m~sura cu precizie timpul - relativ mic - de creljtere. Dupii efectuarea miisuriirii raspunsului Ia semnalul treapta ca in fig. 1049?
descri~e, ft(supJ se poate calcula din formula:

(1031)
..
'. J

1010 APLICATIE PRACTICA

Miisurarea Ia frecvenJe Joase Pentru a determina frecventa de tiiiere inferioara lfu;,ifJ), '
treapta aplicata la intrare trebuie sa aibii o durata suficient de mare pentru ca tntreaga
perioada de indircare a circuitelor RC semnificative la frecvente joase (capacitiij:ile de
0 noua cartela con~nand circuitul unui amplificator audio este pregatita sa intra in
cuplaj), care deformeaza semnalul de ieljire, sa poatii fi vizualizatai vom numi aceasta producVe, fiind destinata unui sistem de interfon pe care campania Ia care lucraV
perioada ,limp de scadere" (t,). Formele de undii sunt prezentate in fig. 10-49(b). Timpul dore~e sa-l comercializeze. :;>eful dumneavoastra Va inmilnat o asemenea cartela,
de sdidere este invers proporj:ional cu frecventa de t8.iere inferioara a amplificatorului. fara nici o documentape, ~i v-a cerut sa o verificali din punctul de vedere al raspunsului
Daca ft(infJ se m8.reljte, timpul de scadere al tensiunii de la ie~ire se mic~oreaza. in frecventa. Pentru a va achita de aceasta Tndatorire va trebui sa aplicap cuno~tintele
pe care le-ap acumulat din capitolul de fata.
Schema
90% 90% Cartela cu circuitul amplifi-
catorului este cea din fig. 10-50.
Desenati schema circuitului si
no tar pe ea toate valorile co~
10% 10% ponentelor.

t,
(a) Ma~urarea timpulul de cretere a tenslunil (b) Mcisurarea timpului de s.cadere a tensiunii
de ieire pentru determinarea frecventel de taiere de ie9ire pentru determinarea frecven\ei de taiere
superioare inferioare

FIGURA 1049 FIGURA 10-50

MBsurarea timpifor de crefere i de scadere caracteristici rBspunsului amp/ificatorului Ia semna/ul treaptB. Carte/a cu circuitul amplificatoru/ui.
leiri/e sunt inversafe. Ambele franzistoare sunt de fipul
2N3904.
 VV':I: - na:;:.tJull:lUI Ill lrt::t:VI!fl~a al ampUtiCatoareJor

Analiza drcuitulul de amplificare

Cand este necesar, consultar fraginentul de foaie de catalog din fig. 10-51. Vee~ 12 V.
La ie~ire conecta}i un rezistor de sarcina de.lO kn.
Determina}.i frecventa de Hiiere inferioari'i a primului etaj.
Determinap. frecven~ de taiere superioara a primului etaj.
Determina~i frecventa de taiere inferioara a celui de-al doilea etaj.
Carae1erlslli:J eleclrlca (TA = 25Cin /Ipsa altel mentiun!J
Miirlmaa Slmbol Min. Max. Unlf
Capacitatea de Je~Jre
(V"5.0Vc.c.,l-0,11.0MHz)
. c.. - 4.0 pF

: i
Capacltatea de Jntrare c.. - 8,0 pF
.._; (Voe" 0,5 Vc. c., lc 0, I 1.0 MHz)
lmpedanta de lntrare
(lc= 1,0 rnA c.c., Vco:= 10 Vc.c., f= 1,0 kHz) 2N3903 "' 1,0 8,0
kn

2N3904 1,0 10
l.__j Factoru/ de reactle in tenslune
(lc= 1,0 rnA c.c., VeE= 10V c.c.,f= 1,0 kHz) 2N3903 "" 0,1 5,0
'1<r'

ca~tlgul ln curent Ia semnal mlc

2N3904
,, 0,5 8,0
-
(/c: 1,0 rnA c.c., VCf"' 10 Vc.c., f= 1,0 kHz) 2N3903 50 200
2N3904 100 400
.,n-
I
Admltanfa de le~lra
(lc=1,0mAc.c., VcE=10Vc.c.,f:1,0kHz)
'"' 1,0 40
sau uS
Factoru/ de zgomol F dB
(fc=100 ].LA c.c., Vcf =5,0 Vc.c., Rs=1,0 kQ, 2N3903
I1,0kHz) 2N3904
-- 6,0
5,0

ca~Jgul in c.c . h" -

(/c = 0,1 rnA c.c., Vee= 1,0 Vc.c.) 2N3903 20 -
2N3904 40 -
(lc =1,0 rnA c.c., Vee= 1,0 Vc.c.) 2N3903
2N3904
35
70
--
(/c =10 rnA c.c., Vet"' 1,0. Vc.c.) 2N3903 50 150
2N3904 100 300
(fc,;, 50 rnA c.c., Vee= 1,0 Vc.c.) 2N3903 30 - FIGURA 10-52
2N3904 60 -
(lc= 100 mAc.c., VeE= 1,0Vc.c.) 2N3903 15 - Bancul de testare penfru mBsurarea cartelei cu circuiful de amplificare, Tn vederea determinBrii raspunsului
in frecvenfii.
2N3904 ao -
Tenslunea de saturatle co!ector-ernltor v"'"' v c.c.
(fc"' 10 mA c.c., fa= 1,0 mA c.c.) - 0,2 Deterrnina!i frecventa de tiiiere superioara a celui de-al dollea etaj.
J&_c 50 rnA c.c., 18 " 5,0 rnA c.c.J_ - 0,3 Calculati frecven~a de taiere inferioara dominanHi.
Tenslunaa de Saturafle baza-em!tor VBEl..Q v c.c. Calculati frecventa de taiere superioara dominanta.
(fc= 10 rn Ac.c.,/8= 1,0 rnA c.c.) 0,65 0,85
J!!!"' 50 m Ac.c., fa"' 5,0 rnA c.cJ_ - 0,95 Calcular Hi)imea de banda globala.
Carac terJsII cI de semn o me I
Produsul ca~t!g in curent-banda
,, MHz
Metoda de testare
(/c: 10 mA c. c., Vee"' 20 Vc.c ..f= 100 MHz) 2N3903 250 - Elabora}.i un set de instruc}iuni conform diruia sa se efectueze masurarea _faspun-
2N3904 300 - sului ln frecventa al amplificatorului realizat pe cartela. : ; .: .. '
Jndica}i 1ntre ce puncte trebuie realizate conexiuni pentru masurii folosindu-va de
u FlGUAA 10-51 cerculetele numerotate inscrise pe cartela de circuit ~ pe instrumentele de masura
Fragment de foaie de cataiog pentru tranzistoarele 2N3903 I2N3904. din fig. 10-52.
 S86 Riispunsul in frecventii al amplificatoarelor
Precizap. valorile de tensiune ~i frecventil pentru toate masuriltorile ce urmeaza a fi
efectuate ciind tensiunea aplicata Ia intrare este astfel reglata inc&t Ia ie~ire sa se
obtffi5. o tensiune de vtirf de 1 V, ln banda de trecere.
Raspunsul in frecventa obtinut in urma testaril
' '
M3suriltorile efectuate pentru determinarea rilspunsului in frecven~a al circuitului de
amplificare de pe carteli'r sunt prezentate 1n fig. 10-53.
Se consider. -ca. amplitudinea tensiunii de intrare se menfine constant. in tot dome-
niul de frecvente.
Se considera di raspunsul ln frecvenf! al osciloscopului nu este de natura sa
miqoreze precizia de milsurare a semnalelor cu frecvenfe cu mult peste frecvenfa
de taiere superioara.
+ Pe irnaginile ecranului osciloscopului trebuie inscrisa corect etalonarea 1n SEC/DIV.
Frecventa de taiere lnferioara Frecvenla de taiere s~perioara
FIGURA 10-53
Miisuratari efectuate asupra cartefei cu circuitul de amplificare in vederea determinllrii raspunsufui in
frecvenfa.
Documentul final
in final, intocmifi un document asupra cartelei ce contine circuital amplificatorului,
in care sa prezentap. urmatoarele aspecte:
1. .O descriere a drcuitului.
2. Prezentarea modului de funcp.onare al circuitului.
3. Lista caracteristicilor, din care nu trebuie sa lipseasdi valoarea c.~tigului, frecven~
tele de tiiiere ~i Iarmea benzii de trecere.
4. Lista componentelor cu codurile lor, daca este posibil.
REZUMATUL CAPITOLULUI
Condensatoarele .de cuplaj ~ide decuplare determina riispunsulla frecvente joase
al amplificatoarelor.
Capacitarle interne ale tranzistorului determina raspunsul Ia frecvente lnalte.
Frecven~ele de tiiiere sunt acele valori ale frecven~ei la care c.~tigul in tensiune este :
red us de circuitele RC Ia 70,7% din valoarea lui maxima, din banda de trecere.
Glosar 587 -,
Fiecare circuit RC produce o cadere a ca~tigului cu o panta de 20 dB/decada.
a Pentru circuitele RC cu acp.une semnificativa la frecven}e joase, frecven}a de taiere
dominantii este cea mai inalti1 frecven}.li de Hiiere.
Pentru circuitele RC cu ac}i.une semni.ficativa la frecvenfe tnalte, frecven}a de taiere
dominanta este cea mai joasa fi.ecyen}ii de tiiiere.
In frecventii, o decadli reprezinta o varia~e cu,factorul10 (cre~tere sau scadere de
10 ori). "'
fn frecventli, o octavli reprezinta o .variap.e cu factorul doi (cre~tere sau sclidere de
2 ori).
Liipmea de banda a un~i amplificator re:prezinta domeniul de frecven}e dintre c~le
doua frecven}e de taiere- inferioara ~i superioara.
Produsul d.)itig~banda este un parametru al tranzistoarelor caracterizat Prin faptul
ca. este constant 9i ega! cu frecven}a corespunziitoare c.)itigului unitar.
' '
GLOSAR
Tennenii unnatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfar~itul ciir\ii.
Armonice Frecven}e ce intra in alcatuirea unei forme de unda complexe, valorile lor
fiind multipli ai frecventei fundamentale.
Banda de treCere Domeniu de frecven~e cuprins intre frecventele de tiiiere inferioara
~i superioara ale unui.amplificator.
Ciidere Miqorarea ca~tigului unili amplificator In afara benzii de trecere, lncepAnd
de Ia frecventele de tiiiere.
Decada 0 cre9tere sau o sd.dere de zece ori a valorii unei miirimi ca, de exemplu,
frecventa. .
Diagramii Bode Reprezentare graficii a dependentei teoretice a c:i:~tigului fn dB de
frecventa, care il ustieaza dispunsulln frecventa a1 amplifi.catoarelor ~i al filfrelor.
Frecventii criticii 0 -altii denumire a frecventei de tal. ere. i :
Frecvent3 de taiere Frecventa la care r.lispunsul-unui amplificator sau al unui filtru
este cu 3 dB mai mic dec.t valoarea sa maxima din banda de trecere.
L3.-p.me de banda Caracteristicii a unor _tipuri de circuite electronice care define9te
domeniul de lucru 1n ceea ce prive~te frecventele admise sa strabata un astfel de I~ i
circuit de Ia intrare la ie~ire.
Octava 0 cre~tere sau o sc.lidere de douii ori a valorii un~i miirimi c~ de exemplu, ~.
frecven}a.
P~odus ca~tig~bandli_ Caracteristidi a amplificatoarelor, produsul dintre c.~tig 9i
Ui}imea benzii de trecere fiind intotdeauna constant.
Semnal treapta Tranzip.e rapid8. a tensiunii intre doua niveluri. . '
' ,
!._l
'
 588 Raspunsul in frecventa a/ ampfifrcatoarelor Formule de baza 589

FORMULE D BAZA
(1015) 9 = arctj X R, ) Defazajtil circuitului Re de ie~re
Dedbelul Ol CPIII(Mi11u)

(1o'1) A''"' = IO!ogA, Ca~tigu11n putere 1n decibeli Raspunsul global

(10-2,) A,'"' = 20 log A, Ca~tigul1n tensiune 1n decibeli (1016) B = j,,,,,,- J,!iP Larmea d~ banda

(1017) fr = A,,=,,B Produsul dl~tig-bandii

Raspunsul amplificato;uelor Ia frecvente joase
(103) Av(max) = R~ Ca~tigul 1n tensiune 1n banda de trecere (cu
Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor cu FET
r, tranzistoare bipolare) _J I
(1018) J. Fiecven}a de tii.iere a circuitului RC de intrare
I
(104) f, =- - Frecven}a de taiere a circuitului RC de intrare
2nR;nCl
(1019) 9 = arcJ Xcr) Defazajul circuitului Re de intrare
(105) 9 = arctg(Xcr) Defazajul circuitultii Re de intrare
5l Rm
Rm I
(1020) J. Frecventa de taiere a circuitului RC de ie$ire_
2n(R 0 +R.,0"")e,
(106)

Jt
1
= --=---'-::::-::-
2n(l\: +R5 )e,
. Fr.ecverita de taiere a circuitului RC de ie~ire
(1021) 9 = arctg( Xc,
Ro + Rsarcini
J Defazajul circuitului RC de ie~ire
(107) Defazajul circuitu!ui Re de ie~ire
(1022J e,., = e= Capadtatea poartii-diena

(108) Rin(mritorJ = Rt,h + r/ Rezistenta priviUi din exterior ditre eziutor (10-23) c, = e,. -e"' Capacitatea poartii-sursii
f3c.l/.
I
(10-24) e,, = c~- em Capacitatea drenii-sursii
(109) J, Frecventa de taiere a circultului RC de decuplare I
(10-25) J, Frecventa de taiere a circuitului RC de intrare
2nRgCw1
Teorema lui MIJier
(1o:1or e,,,M""" = e(A, +I) Capacitatea Miller de intrare; cu C = c;:bc sau C8d
(10-26) 9 = arctg(xR' J Defazajul circuitului Re de intrare
. Crot

(1011) c...,Mm"J = AA~ c( I) Capacit'l:tea Miller de ie~ire, cu C = Cbc sau C8d (10-27) J, I
~ .,...,-:=~-
2rcRdCOII/(Millet)
Frecven}a de ta.iere a circuitului RC de ie?ire

Raspunsul anipllficatoarelor Ia frecvenfe inalte (10-28) 9 = arctj Rd ) Defazajul circuitului Re de ie9ire

(1012) f1 = 1
, Frecventa de tii.iere a circuitului RCde intrare .
6
lX Cout(Miller)

2n(Rg~R 1 H R 2 ~P,_,,r, )e,, Raspunsul amplificatoarelor cu mal multe etaje

j R,NR1NR 2 HP,_,_r;J (10-29) Frecven}a de t~i.iere inferioarii la frecvente de
(10-13) 9 = arct5 l Xctat Defazajul circuitului Re de intrare
tillere egale ale tuturor etajelor

I Frecven}a de taiere superioarii ]a frecv,~nte de

L (1014) J. Frecven}a de taiere a circuitului RC de ie~ire taiere egale ale tuturor etajelOr
2nR,Cout(MHler)
 ;--.
Prob!eme elementare 591 ' '
590 Raspunsul in frecventa al amplificatoarelor

Tehnlci de rnasurare
n. Dadi fr a unui tranzistor folosit la realizarea unui amplificator este de 75 MHz ~i
latimea de banda este de 10 MHz, cii.9tigul1n tensiune trebuie sa fie de:
0,35 Frecven~a de tiere superioad (a) 750 (b) 7,5 (c) 10 (d) 1
(10-31) ft(,up) = -~
12. Valoarea de v.rf a tensiunii de ie~ire a unui ainplificator este, in banda de trecere,
'
de 6 V. La frecventa de tdiere inferio~ra, ~ensiunea de ie~ire de varf este de:
(10-32) Frecventa de -taiere inferioara 003V OO~~V ~~~V OO~UV " '
13. La frecven}a de taiere superioarii, valoarea de varf a. tensiunii de ie~dre_ a- unui
amplificator este de 10 V. Tensiunea de varf in banda de trecere a amplificatorului
este de:
. . 'l
(a) 7,07 V (b) 6,37 V (c) 14,14 V (d) 10 V
TEST DE AUTOEVALUARE 14. Pentru riispunsulla un semnal treaptii al unui amplificator neinversor, un timp de
1. Riispunsulla frecvente joase a! unui amplificator este determinat parj:ial de: cre9tere mai mare inseamna:
(a) ca~tigul1n tensiune (b) tipul de tranzistor . (a) o Ia time de banda mai mica (b) o f 111,fl mai joasa
(c) tensiunea de alimentare (d) condensatoarele de cuplaJ . ,. (c) o j, 1'"P! mai 1nalta (d) dispunsurile (a) 9i (b)
2. Raspunsulla frecven}e 1nalte al unui amplificator este determinat partial de: 15. Frecventa de tiere inferioara a unui amplificator cu cuplaj direct ~i fad decuplare
(a) produsul dl9tig-banda (b) condensatorul de decuplare prin condensatOr este:
(c) capacitiij:ile interne ale tranzistorului (d) panta de ciidere a ca~tigului (a) variabila (b) 0 Hz
3. Uitimea de banda a unui amplificator este- determinatii de: (c) dependenta de polarizare (d) nici unul dintre aceste rspunsuri
(a) ca~tigul1n banda de trecere (b) frecventele de taiere
(c) panta de cadere a ca~tigului (d) capacitatea de intrare . . I
4. Ca~tigul unui amplificator scade cu 6 dB cand frecventa scade de Ia 1 kHz Ia 10 .
Hz. Fanta lui de didere este de:
il PROBLEM ELEMENTARE
(a) -3 dB/decada (b) -6 dB/decada Sectlunea I 0-1 Notlunl generale
(c) -3 dB/octavii (d) -6 dB/octava l.fntr-un amplificator cu cuplaj capacitiv, cOndensatoarele de intrare, respectiv de
5. Castigul de ]a o anumit~ frecventa al unui amplificator scade cu 6 dB cand acea . ie))ire formeaza (impreuna cu rezistentele corespunzatoare) doua dintre:circuitele
fre~enta sedubleaza. Panta lui de cdere este de: ce determina raspunsulla frecvente joase. -<;::onsiderand di irnpedan~ele de intrare
(a) -12,dB/decada (b) -20 dB/decada )ii de ie~ire sunt egale ~i neglijS.nd circuitul de decuplare, care dintre cele doua cir-
(c) -6 dB/octavii (d) raspunsurile (b) 9i (c) cuite va determina eel dintai dlderea ca;;tigului fa~a de ban~a de trecere, la
6. Capacitatea Miller de intrare a unui amplificator depinde partial de: scaderea frecventei?
(a) condensatorui de cuplaj de Ia intrare (b) ca~tigul in tensiune 2. Explicati de ce condensatoarele de cuplaj nu influen}eaza semnificativ ca9tiguila
(c) condensatorui de decuplare (d) nici unul dintre acestea frecvenfe ale semnalului suficient de marl.
7. Un amplificator are urmiitoarele frecven}e de tiiiere: 1,2 kHz, 950 Hz, 8 3. Enumeraj:i capacita!ile care influen}eaza ca9tigulla frecvenje 1nalte Ia amplifica-
toarele realizate at.t cu tranzistoare bipo1are1 cat ~i cu PET.
8,5 kHz. Lii}imea lui de banda este de:
(a) 7550Hz (b) 7300Hz (c) 6800Hz (d) 7050Hz Sectlunea l 0-2 Decibelul
s. Teoretic, c8.9tigul in banda de trecere a untii amplificator: U:n amplificator fumizeaza o putere de ie~ire de 5 W Ia o putere de intrare de 0,5 W.
(a) cre9te cu frecven}a (b) scade cu frecven}a r.; Ce valoare are c.~tigul lui.in putere, in dB? .
. \,,
(c) riimane constantIa (d) depinde de condensatoarele de .cuplaj 5. J?aca tensiunea de ie~ire a unui amplificator este de 1,2 V ef. 9i ca~tigul in tensi-
variaP,ile frecven~ei ' une este de 50, ce valoare eficace are tensiunea de intrare? Cat este ca9tigul in dB?
9. Frecventa la care ca~tigul unui amplificator este 1 se nume~te: '6. C.;;tigul!n tensiune, 1n banda de trecere, a! unui amplificator este de 65. Lao anu-
(a) fre~enta de ca9tig unitar (b) frecven}a centrala . . inita frecventa din afara benzii de trecere_, ca9tigul scade Ia 25. Cu cat a sdizut
-,
(c) frecven}a critica (d) frecventa de taiere _ "" ca~tigul, 1n dB?
10. cand C&)itigul in tensiune a1 unui amplificator cre~te, Iap.mea de banda: . n 7. Ce valori corespund, 1n dBm, urmatoarelor puteri?
(a) nu se schimba (b) cre9te (a) 2 mW (b) 1 mW (c) 4 mW (d) 0,25 mW
(c) scade (d) este distorsionata
 .,,.1. Kaspunsul in fr~cventa al amplificatoarelor Prob/eme elementare 593

8. Exprimati 1n decibeli ca?tigulin tensiune, 1n banda de trecere, al amplificatorului din 14. Determinap capacitatea Miller de intrare pentru circuitul din fig.10-54.
fig. 10-54. Exprimap, de asemenea, 1n dB cil9tigulin tensiune Ia frecventele de tiiiere. 15. Determina? capacitatea Miller de ie9ire pentru circuitul din fig.J0-54.
IVcc 16. Determinali capadtap!e Miller de intrare de ie~ire ale amplificatorului din fig. 10-57.
+20V 17. Determinap circuitul echivalent, Ia frecvente inalte, alamplificatorului din fig. 10-57.
18. Reluap problemele 161i 17 pentru amplificatorul din fig. 10-58.
~oa= 150
FIGURA 10-54 ~ . =250
C,.=4 pF +12V
c,,=10 pF Cbc=2 pF
C.,=BpF
FiGURA 10-57

10kn
600.(1

,,
Vee ac.c.= J3c.a.= 125
c,,=
c,,=
25 pF
10 pF
I
I
FIGURA 10-58
+10V

:
L)
(a)

0,1 F
o-jl----.
I
1kn
L:
(b)

FIGURA 10-55 FIGURA 1056
Sectiunea 10-3 Raspunsul ampllflcatoarelor Ia frecvente joase
9. Determinap frecventele de !mere pentru circuitele RC din fig. 10-55.
10. Determinaj:i frecventele de tiiiere aferente raspunsului Ia frecvente joase al amplifica-
torului din fig. 10-56. Care este frecventa de tmere dominanta? TrasatJ diagrarria Bode.
11. DeterminatJ cii.9tigulin tensiune al amplificatorului din fig. 10-56 Ia o zecime din
frecventa de taiere dominanta, la frecvenJ:a de t8.iere dominanta ~;i la de zece ori
frecvenJ:a de t8.iere -dominanta corespunzatoare raspunsului la frecvenJ:e joase.
12. Determina!i defazajul rezultat Ia fiecare dintre frecven)ele menponate 1n problema 11.
Sectlunea 10-4 Capacltatea Miller
- 13. Enumera}i capacitap.Ie care influenfeaza raspunsulla frecvenJ:e joase, respectiv la
frecvente inalte, a! amplificatorului din fig. 10-54.
Sectlunea 10-5 Riispunsul ampliflcatoarelor Ia frecvente inalte
19. Deterrninati frecvenJ:ele de t8.iere corespunz8.toare raspunsului la frecvente lnalte
a! amplificatorului din fig. 10-56. Arata? care este frecventa de tmere dominanta
~i trasati diagrama Bode.
20. Determinati cil9tigulin tensiune a! amplificatorului din fig. 10-56 Ia frecvenjele:
0,1fp f,, 10!, 9i 100/p uncle!, este frecventa de tiiiere dominantii corespunzatoare
dspul!sului la frecvenJ:e IDalte.
Sectiunea 10-6 Raspunsul global in frecventa al ampllficatoarelor
21. Un amplificator are, Ia frecvente joase, urmatoarele frecvente de tiiiere: 25Hz, 42Hz
9i 136 Hz. La frecvente inalte are frecvenje de tmere Ia 8kHz ~~20kHz. Determi-
nap. frecventele sale de taiere superioara ~i inferioara.
22. Determinati la!imea benzii de trecere a amplificatorului din fig. 10-56.
594 Raspunsul in frecven\a al amplificatoarelor
23. Pentru un tranzistor utilizat la realizarea unui amplificator gasim in foaia 4e cata-
log fr = 200 MHz. Daca se determina un ca~tig in banda de trecere de 38, iar ft(;,p
este, comparativ cu fusu y suficient de mica pentru a putea fi neglijata, ce Hipme
estimap di are banda ciC trecere? Ce valoare estimati pentrufusup/
24. Daca un amplificator are ca~tigul in banda de trecere de SO dB, iar laft1,,p; de 47 dB,
ce valoare are c.~tigulla 2.ft(sup} DarIa 4fusup)? Darla 1Dft(sup/
Sec(iunea l 0~7 Raspunsul in frecventa al ampliflcatoarelor cu FET
25. Determinati frecventele de Hiiere corespunz5.toare dispunsulo.i la frecvente joase
al amplificatorului din fig. 10-59. Aratati care este frecventa de Uiiere dominanta
~i trasap. diagrama Bode.
Voo
+15V
FIGURA 1 0-59
R,
soon Ro
Pi 10Mn
v.~
26. (a) Calcula!i ca~tigul in tensiune a! amplificatorului din fig. 10-59la frecventele:
ft, O,lft ~i 10/, undeft este frecventa de taiere dominanta.
(b) Calculati defazajul introdus pentru fiecare frecven!a de Ia punctul (a).
27. ln foaia de catalog a tranzistorului cu elect de camp din fig. 10-59, C, = 4 pF ~i
C; 5 = 10 pF. Determinap frecventele de tiiiere corespunzatoare dispunsului la
fr~cvente tnalte al amplificatorului ~i ariitati care este frecvenfa dominanta-.
28. Determinafi ca~tigul in tensiune, tn dB, ~i defazajul pentru fiecare dintre urmiitorii
multipli ai frecventei de taiere dominante corespunzatoare raspunsului la frecven-
! inalte a! amplificatorului din fig. 10-59: 0,1ft,/, lOft ~i 100/1'
Sectlunea (0-8 Raspunsul il1 frecventa al ampllficatoarelor
cu mai multe etaje
29. intr-un amplificator cu doua etaje, primul etaj are frecventele de tii.iere de 230Hz
, ~i 1,2 MHz. AI doilea etaj are frecven)ele de tii.iere de 195Hz~~ 2 MHz. Care sunt
frecven~ele de taiere dorninante?
30. Care este lii!imea de banda a amplificatorului cu doua etaje din problema 29?
31. Determinafi la!imea de banda a unui amplificator cu doua etaje daca fiecare etaj are
frecven)a de tii.iere inferioara de 400Hz ~i frecven)a de tii.iere superioara de 800kHz.
32. Care este frecventa de tiiiere inferioara dominantii a unui ainplificator cu trei etaje,
in care fie care etaj are fzonf) = 50 Hz?
33. Un amplificator cu doua etaje are frecven)ele de taiere inferioare ftMlt = 125 Hz 9i
ft(i~Jf)Z = 125Hz, iar frecvenfele de tiiiere superioare sunt ft(sup)l = 3 MHz ;;i ft(sup) 2 =
= 2,5 MHz. Determina)i !a)imea de banda.
Probleme de utilizare a cataloagelor 595
~.
Sectiunea 10-9 Masurarea raspunsulul in frecventa
34. La testarea unui amplificator cu semnal treaptii s-au ob}inut t, = 20 ns yi ts = 1 ms.
Determinati ft(inf) ~i fl(stlp)'
35. sa presupunem ca. miisurati raspunsul in frecvenf5. al unui amplificator utiliz~nd
o sursii de sernnal9i un osciloscop. Consideriim di. nivelul semnalului 9i frecventa
sunt reglate as.tfel ca osciloscopul sa afiyeze o tensiune de ie;;ire de 5 V ef. in banda
de trecere. Ar5.tati cum trebuie sa proceda}i Oaca. doriti sa aflafi frecventa de taiere
superioara ;;i ce trebuie sa urm5riti pe ecranul osciloscopului.
36. DeterrninaJ:i cu aproximap.e Uitimea benzii de trecere a unui amplificator folosin-
. du-va de raspunsu] lui Ia semnalul treapta din fig. 10-60.
FIGURA 10-60
5 ~s/DIV 0,1 ms/DIV
Sectlunea 10-l 0 Aplicafle practica ( J
37. Determinati frecven}a de Uiiere inferioadi dominanta a amplificatorului din fig.
10-50 in cazul in care condensatoarele de cuplaj se inlocuiesc cu unele de 1 JlF.
38. Modificarile din problema 37 influenteaza semnificativ Iatimea globala a benzii de
trecere?
39. Cum se modifidi ftecventa de aiiere inferioara dominantii a amplificatorului din
fig. 10-50 dad\ rezisten)a de sarcina de 10 kn, de Ia ie~irea ultimului etaj, se
iniocuie~te cu una de 100 km
40. Determinafi raspunsul Ia un semnal treapta al amplificatorului din fig. 10-50,
adit.nd ce valoare au timpii de .cre;;tere yi de sdidere de la ie9ire.
PROBLEM DE UTILIZARE A CATALOAGELOR
41. Consultand fragmentul de foaie de catalog din fig. 10-51, determinafi capacitatea
totaUi de intrare a unui amplificator realizat cu un tranzistor 2N3903~ al ciirui
ca~tig in tensiune este de 25.
42. Un amplificator realizat cu un tranzistor 2N3904 are ca~tigul in tensiune in banda
de trecere de 50. Consultand fragmentul de foaie de catalog din fig. 10-51, deter-
minafi liitimea sa minima de banda.
43. Foaia de catalog a unui MOSFET 2N4351 specifica urmatoarele valori maxime ale
:I
capacitiip!or interne: c,, = 5 pF, C~, = 1,3 pF ~i Cd 1,,bl = 5 pF. Calculafi Cgd' c,, ~i c,. '
 ;;J::1o Kaspunsul1n trecventa a/ ampfificatoarelor Raspunsuri Ia exercipile complementare de Ia exemple 597

PROBLEM CU GRAD RIDICAT DE. DIFICULTATE. Sectlunea 10-8

44. Douii etaje de amplificare identice cu eel din fig. 10-54, cuplate capacitiv sunt 1./,(infl =1kHz
conectate in cascada (R 5 se deconecteaza de la ie?irea primului etaj). Stabiliti dadi 2.. r,(S"p) = 49 kHz
acest circuit poate funcP,ona ca amplificator liniar cand la intrare i se aplica o ten- 3. B scade.
siune de 10 mV ef. fn cazul unui r5.spuns negatiVJ modificafi schema ln a~a fel Setjlunea 10-9
indit sa obtine}.i un cA);tig maxim fara distorsiuni. 1. honJJ = 125Hz; fu,,,1= 500 kHz
45. Douii etaje de amplificare identice cu eel din fig. l!i-59 sunt conectate in cascadii. 2. Timpul de cre~tere se miisqara intre 10% ~i 90% din amplitudine, iar eel de sdidere,
Determinap.l5.fimea globa15. a benzii de trecere. intre 90% ~ 10% din amplitudine.
46. Modificap schema amplificatorului din fig. 10-50 astfellndlt sa realizeze un ci\~tig 3.1, = 150 ns
in tensiune variabil, intre 50 ?i 500, iar frecventa de Uiiere inferioara sa fie de 1kHz. 4. f5 :::: 2,8ms .
5. 1ntrucatj,1""'1 !, 0,/Y B =fu"'Pi = 2,5 MHz

RASPUNSURI LA INTRE.BARILE. RE.CAPITULATIV

Sectlunea 10-1 AASPUNSURI LA XRCITIIL COMPLMNTARE
1. Condensatoarele de cuplaj ~i de decuplare influen)eazii ca~tigulla frecvente joase.
DE LA XEMPL '
2. La frecvente !nalte, ca~tigul este limitat de capacita)ile interne.
3. Condensatoarele de cuplaj ~ide decuplare pot fi neglijate Ia frecventele Ia care reac- 10-1 (a) 61,6 dB (b) 17 dB (c) 102 dB
tan)ele lor devin neglijabile. 10-2 (a) 50 V (b) 6,25 v (c) 1,56 V
Sectiunea 10-2 10-3 (a) 7,23 Hz (b) 0,707 (c) 354
1. +12 dB corespunde unui ca~tig in tensiune de aproximativ 4.
10-4 212la 400Hz; 30 Ia 40Hz; 3la 4Hz
2. A,= 10 log(25) = 13,98 dB
3. 0 dBm corespunde unei puteri de 1 m W. 10-5 (a) 13,2 Hz (b) 0,479 (c) 70,7
Secjiunea 103 10-6 13,1 Hz
1. j 12 = 167Hz este dominantii. 10-7 Nu se modificii.
2. A,!dBJ = 50 dB - 3 dB = 47 dB 10-8 153 pF; 3,06 pF
3. Lao decadii mai jos de f 1, atenuarea este de -20 dB.
10-9 320 .Q 1n serie cu 215 pF, J, = 2,31 MHz
Secjiunea 10-4
10-10 28,9 MHz
1. C;n!Mill"i = (5 pF)(51) = 255 pF
2. C'"I(MU/"J = (3 pF)(1,04) = 3,12 pF 10-11 B se mic~oreazii; B se mare~te
Sectiunea 10-5 10-12 20MHz
.......)
1. CapacWitile interne ale tranzistorului determina r5.spunsulla frecvente inalte. 10-13 J,!infi scade de Ia 16,2 Hz Ia 16,1 Hz.
2. C;,1,,1 = C;n!MUlo-J + C"'= (4 pF)(81) t 8 pF = 342 pF 10-14 Teoretic, raspunsul la frecvente joase nu ar trebui sa se modifice deoarece cir:-
3. Circuitul RC de intrare este eel dominant. cuitul RC de intrare rdmB.ne neschimbat.
Secjiunea 10-6 10-15 1 pF
1. Ca~tigul este 1la fr
10-16 J, sea de Ia 83,8 MHz.
2. B = 25 kHz -100Hz =24,9 kHz
3. A, = 130 MHz/50 MHz = 2,6 10-17 48,2 MHz
Secjlunea 10-7 10-18 1500Hz
1. e = arctg (0,5) = 26,6' 10-19 39,8 kHz
2.!, = 1/(2n(6500 0)(0,002 pF)) = 12,2 kHz
3. 'in cataloage se dau, de obicei, ciss 9i c,ss
4. C;,(t"i = (3 pF)(26) + 4 pF = 82 pF

!_..:
 lntroducere 599 i
' J'
se
mata din patru stTaturi, ele au in comun 9i 0 "aita caracteristidi: compofta ca.ni_;;te cir-
cuite deschiSe, capabile sa suporte o anumWi tensiune, pana cS.nd sunt amorsate. In
momefttul amorsiirii, ele comuta ~i inchid circuitul, formnd a cale de midi rezistenta
pentru curent. Apoi raman in aceasta stare chiar ~i dupa disparit].a condip.ei de amorsare,
pana cand curentul scade sub un anumit nivel sau pana ca.nd sunt dezamorsate, in

Tiristoare funcre de tipul respectiv de dispozitiv. Dintre celelal!e dispozitive descrise in acest capi-
tol enumeriirn tranzistorul unijoncrune (TUJ), tranzistorul unijonc~iune programabil
(fUP) ~i di.teva dispozitive optoe!ectronice.

si alte dispoziti\7e Dispozitivele pnpn se utilizeaza la reglarea puterii de c.a. furnizate unei sarcini, de
exemplu, la variatoarele pentru comanda dr.cuitelor de iluminat, la reglarea turat].ei
motoarelor, la sistemele de aprindere electronidi, la inmagazinarea energiei electrice,.
' pentru a numi doar ciiteva aplica~ii. TUJ ~i TUP sunt folosite atilt ca dispozitive de amor-
sare a dispozitivelor pnpn, cat ~i Ia realizarea oscilatoarelor ~i a releelor de timp.
AplicaJia practica :
'.. '
Conpnulul capilolului Obieclivele capitolului Aplicap.a practid'i. din acest capitol areca obiect un sis tern de reglare a vitezei unei benzi
Descrierea structurii diodei Shockley transportoare dintr~o linie de fabricap.e. Sistemul sesizeaza numatul de piese transportate
11-1 Dioda Shockley ~i a principiului sau de functionare printr~o zona intr-un anumit interval de timp ~i regleazii viteza benzii astfel indH acest
11-2 Tiristorul Descrierea structurii tiristorului numiir sa corespunda unui numiir prestabilit. Ne vom concentra atenp.a asupra drcuitului
11-3 Aplica\ii ale tiristoarelor ~i a principiului sau de functionare de reglare a vitezei motorului ce antreneaza banda. Va trebui sa aplica!i cuno~tin!ele acu-
11-4 Tiristorul cu poarta dubla Prezentarea catorva aplicatii mulate din capitolul de fa~a pentru soluronarea problemelor din secrunea 11-11.
11-5 Diacul ~i triacul ale tiristoarelor
Descrierea principiului de functionare
11-6 Tranzistorul unijonctiune (TUJ) al tiristorului cu poarta dubla
11-7 Tranzistorul unijonctiune programabil Descrierea structurii diacului $i triacului
(TUP) $i a principiului lor de functionare
11-8 Fototranzistorul Descrierea structurii tranzistorului unijonc-
11-9 Fototiristorul \iune $i a principiului sau de func\ionare
Descrierea structurii tranzistorului unijonc ' ',
11-10 Cuploare optice \iune programabil ~i a principiului sau de
11-11 Aplicatie practica functionare
Descrierea fototranzistorului $i a
functionarii sale
Descrierea fototiristorului $i a functionarii
sale
110 Vc.a.
Prezentarea catorva tipuri de cuploare
optice

lntroducere
in
acest capitol vom prezenta alte cS.teva tipuri de dispozitive semiconductoare .
Studiul unora dintre ele poate fi opp.onal, urm.nd a fi reluat ~i aprofundat ulterior, ln
cadrul unui curs de electronidi industriala. Mai inUll vom discuta despre o familie de dis-
pozitive" realizate din patru straturi semiconductoare (pnpn). Acestea sunt: dioda
Shockley, tiristorul, tiristorul cu poarta dubla, diacul ~i triacul. Pe Hlnga structura for-

In original, toate aceste dispozitive sunt denumite generic tiristoa~;e. (n.t.)

 ...,...,... - , u .:a~VCll c yt cme UI::.IJULIUVt! Dioda Shockley 601

Anod
11-1 DIODA SHOCKLEY FIGURA 112
Circuitul echiva/ent
Dioda Shockley este un dispozitiv pnpn cu doua tenninale: anodul ~i catodul. ~adar, , , . a/ diodei Shockley. T,
conjine patru straturi semiconductoare. Dispozitivul se comporta ca un Tntrerupator ce 1
ramane deschis pana cand tensiunea directa atinge o anumita valoare; atunci are loc
comutarea ~i dioda intra Tn conducjie, ramanand Tn aceasta stare pana Ia scaderea
curentului sub o anumita valoare.
! J
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
.. joncjiunea pn 3
:_; Sa descriej:i, in principiu, structura diodei Shockley ~i modulei de func!ionani
"' Sa recunoa~teti simbolul diodei Shockley Calod
,.. sa definiti tensiunea directii de fntoarcere
... sa definip. curentul de menfinere
"' Sa definij:i curentul de comula!ie
.... sa comentati 0 aplicatie practidi

Dioda Shockley face parte dintr-o clasii de dispozitive cu structura forniata

patru straturi semiconductoare. Structura de prindpiu a diodei Shockley ;;i simbOlul
prin care se reprezinta in schemele electrice sunt cele din fig. 11-1. Structura pnpft
I -,
' '
'
poate fi reprezentaHi printr-un circuit echivalent format dintr-un tranzistor pnp ;;i
unul npn, ca tn fig. 11-2(a). Straturile pnp, reprezentate in figura in partea superioadi, , :
formeaza tranzistorul rl, iar grupul de straturi npn din partea de jos formeaza tranzis-
torul T2, cele doua straturi din mijloc partidpand la aldituirea ambelor tranzistoare ..:
echivalente. Remarcafi di jonctiunea bazii-emitor a lui T1 corespunde, in fig. 11-1, jane- , La valori mid ale tensiunii de polarizare directa, expresia curentului anodic, IN se
fiunii pn cu numarul 1, jonctiunea baza-emitor a lui T2 corespunde jonctiunii pn cu deduce a~a cum se arata in continuare, aplicand relap.ile cunoscute pentru tranzistoare
numarul 3, iar jonctiunile baza-colector ale ambelor tranzistoare corespund schema din fig. 11-3. In efectuarea analizei se ia In consideraj:ie curentul de fuga
pn cu numarul 2. '(re:lidtra!J Icao'
'__!
Principiul de funqionare
Daca pe anod se a plica o tensiune de pola-
rizare pozitiva fata de catod, cain fig. 11-2(b), Anod (A) A
'--' joncpunile baza-ernitor ale lui r, ~i r2 Qoncpu- JBI =JEl-O.C.C.JEl-JCBOI ={1-ctc.c.t)JEI -JCBOl
nile pn 1 ~i 3 din fig. 11-l(a)) sunt polarizate
Curentul anodic, IN este ega! cu lEI' deci:
direct, iar jonctiunea comuna bazii-colector
Qoncliunea pn nr. 2 din fig. 11-l(a)) este pola- 151 = (1- "c.c:1 )IA -Ica01
'--' rizata invers. Prin urmare, ambele tranzistoa-
re echivalente sunt polarizate astfel !neat sa 2 I a= ac.c.zlEZ +Icsoz
lucreze in regiunea liniara. Cutrerttul catodic, IK, este ega! cu Iw deci:
3
'
'--'
[
Ia= CXc.c.2IK + lcsoz

Calod (K) K Ct.c.c.2fK + JCB02 = (1- O.c.c.t )JA - JCBOt

'-"
(a) Slruclura de (b) Simbolul ~i IK sunt egali. inlocuim valoarea JK in ecuatia precedenta ~i expliciUim JA.
FIGURA 111
principiu
Dioda Shockley.
.J
 602 Tiristoare ~~ alte dispozitive Dioda Shockley 603 n
I !

Ctc.o.JA +fca02 =(1-c:tc.c.I)/A -[CBOt : Dadi se mfue9te VAK po_rnind de Ia 0, curentul anodic~ I A' cre9te treptat, dupii cum
ac.c.2JA -(1-ac.c.x)I,.. =-ICBot-Icaoz aratii 9i curba. Dadi I A cre9te, se. mares~ ~i ac.c.t 9i ac.c.2 In punctul in care Se verifidi
relatia ac.c.l + a.c.c.2;: 1, numitorul formulei (11-1) se anuleaza ~i IA;: !5, curentul de amor-
IA [ (1- CXc.c.t )- ac.c.z] = Icaot + ICB02 sare (de comutap.e).ln aceste conditii, VAK;: VBR{F)' iar structura intema a tranzistoarelor
intra in saturap.e. Atunci, dad I A cre~te, diderea de tensiune directa VAK scade brusc
pana Ia 0 valoare aproximativ egaHi cu VBE + vCE.(snt)l iar dioda Shockley incepe sa lucreze
(Il-l) in regiunea de conducp.e directa, cum se observa in fig. 11-4. Acum, dispozitivul este in
conducp.e, comportandu-se ca un intrerupator inchis. _Dad. ulterior curentul anodic sea-
La curenF mici, parametrul alia (a ) al tranzistoarelor are valori carte mid. Prin de sub o valoare de menpnere--, JH, dispozitivul se blocheaza. Stii.rile de conductie/blo-
urma.re, la tensi;t~ de polarizare de reclus, curentul a~odic al diodei Shockley ia
ruc;el care caracteristice diodei Shockley sunt ilustrate 1n fig. 11-5.
valon foarte miCI, a~a cum demonstreaza formula (11-1), dispozitivul aflfuldu-se in
I _ Icem +Iceo!
regiunea de blocare djrectii.
A 1-(ac.c.J +ac.a)

i:t3#t~!Qii!IIIM ~I

0 diodii Shockley este polarizatii in regiunea de blocare directii cu o tensiune anod-catod I J

deal2cul0V._La aceasta tensiune, ac.c.I =.0,35 ~i ac.c.2 = 0,45. Curenp.i de fuga sunt de 100 nA.
C ali cw:entul anodic ~i rezistenta in polarizare directa a diodei.
Rezolvare
Curentul anodic se calculeazii din formula (11-1).
lcaOI +lcao2 200nA ZOOnA
IA --=--=lilA
1-(ac.c.J +ac.c2 ) 1-0,8 0,2
Acesta este curentul direct cand dispozitivul este blocat, dar polarizat direct cu V = (a) Starea de b!ocare (b) Starea de conduc!ie
= +20 V. Rezistenta In polarizare directii este deci: AK

. VAK 20V FIGURA 11-5

RAK =--=--=20Mn
IA lJ.tA
fxerciJIU compfementar La un curent anodic de 2 J.tA si V = 20
directii a unei diode Shockley In regiunea de blocare di;ectaY
Tenslunea dlrectli de intoarcere Functiona-
rea diodei Shockley poate piirea bizarii deoa-
rece, tn polarizare directii ea se comporUi ca
1
un lntrerupator deschis. A~a cum am ar~itat,
clioda prezintii o regiune de functfonare in
polarizare d.irecta, numihi regiune de blocare
directii, tn care dispozitivul este caracterizat
de o rezistenta directii foarte mare (teoretic, o
intrerupere a circuitului), fiind blocat. Re-
giunea de blocare directa se gase~te intre
VAK = 0 V ~i o valoare numitii tensiune
directa de intoarcere, VBR(F)' Aceasta se FIGURA
observii pe graficul caracteristicii diodei Graficu/ caracteristicii diodei Shockley. Zona
Stadte de conducfielblocare caractedstice diodei Shockley.
v, cat este rezistenta Curentul de menpnere Dupii ce dioda Shockley intra In conduclie, ea riirnne In aceastii
stare pana cfind curentul anodic- scade sub o anumiUi valoare, denumWi curent de men-
'
jinere, IH' Acest pararnetru este reprezentat pe graficul caracteristicii din fig. 11-4. Cllnd
IA scade sub lw dispozitivul comuta invers rapid, ditre starea de blocare1 inj:r.nd in
regiunea de blocare directii.
Curentul de amorsare Valoarea curentului anodic pentru care dispozitivul comuta din
regiunea de blocare directa in regiunea de conducp.e directa este denumita curent de amor-
sare/ 15 . Aceasta valoare este totdeauna mai mica decfit cea a .curentului de men}inere, IH.
'33&1Q!iilif*
(a) Calculali valoarea curentului anodic pentru circuitul din fig. 11-6(a), cllnd dispozi-
. tivul este blocat ~i cei doi pararnetri alfa sunt de 0,4. Arnbii curenfi de fuga sunt de
0,08 J.tA.
(b) Calculali valoarea curentului anodic pentru drcuitul din fig. 11-6(b), cnd dispo-
114 zitivul cond~ce ... VBRlfl ;: 40 V. Se .considera di structura interna a tranzistoarelor
este caractenzata de Vas= 0,7 V ~~VeE("')= 0,1 V. ~,

Shockley din fig. 11-4. haurata de jos reprezinta regiunea de blocare

directa, iar cea de deasupra este regiunea de
conducJie directa. In limba engleza, switching current. (n.t.)
' In limba engleza, forward breakover voltage. (n.t.) "In limba engleza, holding current. (n.t.)
 Trristorul 605

c..; Rs intra m-conducpe, iar condensatorul se descardi rapid prin ea. Desdircarea are lac pana
I
Rs cand curentul prin dioda scade sub valoarea de menpnere. fn ace! moment, dioda
.i FIGURA 11-.6 comuta invers, in starea de blocare, iar condensatorul lncepe sa se incarce din nou.
10kn 10kn
Rezultii o forma de undii ta aceea din fig. 11-7(b), care se culege pe C.
I
~ + +

- 50V SECTIUNEA 11-l!NTREBARI RECAPJTULATIVE

- VpoL <40V
1. Ce structura are dioda Shockley?
:,__. 2. Ce este regiunea de blocare directii?
3. Ce se intamplii cand tensiunea anod-catod depajejte tensiunea directii de intoarcere?
(a) Stare de blocare (b) Stare de conducpe 4. Cum poate fi blocatii o diodii Shockley aflata in conducfie?

'~ Rezolvare
(a) IA = Icem +lceoz ~=08"~
1-(ctc.c.! +c<c.c.z)
1-0,8 /-+".t. I
112 TIRISTORUL
(b) Tensiunea dill anod este:
V, =V.,+VCE'"'' =0,7V+O,lV=0,8V Tiristorul' este un alt dispozitiv cu structura pnpn, asemanator cu dioda Shockley,
cu exceppa faptului .ca are !rei terminale: anod, catod ~~ poarta. Ca ~~ dioda Shockley,
Oiderea de tensiune pe R5 este:
tiristorul prezinta doua stiiri de funcponare. Tn starea de blocare el se comporta, teo-
VR, = VPOL- v, = 50V -0,8V =49,2V retic, ca o lntrerupere a circuitului lntre anod ~~ catod; practic nu se constatii apari!ia
Curentul anodic are valoarea: unei 1ntreruperi, ci a unei rezistente de valoare foarte mare. Tn starea de conducpe,
tiristorul se comporta, teoretic, ca un scurtcircuit Jntre anod ~~ catod; practic exista
IA = vR, = 49,2V =.4,92mA o mica rezistenta de conducfie (directa). Tiristorul are numeroase aplicatJi, dintre care
Rs lOkO enumeram: circuite de comanda a motoarelor, de intarziere, de !ncalzire, de reglare
a fazei, de comanda a releelor.
ExerciJiucomplementar Ce valoare are rezistenta directii a diodeiShockley din fig. 11-6(b)? Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
Sa descriep structura de baza a unui tiristor ~i principiul lui de funcponare
Aplicatle _ . . ~ sa recunoa~tefi sirnbolul utilizat in scheme pentru tiristoare
= . --
C . 'tul din fig 11-7(a) este un oscilator de relaxare. lata cum functiOneaza. gal"
tnchiderea intrerupatorului condensatorul se incarc~ prin R .pana la o te..nsiUne e ~ cu
La
. ~ sa desenati drcuitul echivalent, cu tranzistoare bipolare, al unui tiristor
,., sa explicati cum se detenninil comutarea tiristoruiui dintr-o stare in cealaltii
tensiunea directa de intoarcere a diodei Shockley. Cand se atinge aceasta valoare, dioda
R .. sa interpretati graficul caracteristicilor tiristorului
I> Sa deliniti cornutareaforfatii
.. sa definiti diferipi parametri ai tiristorului

1~ZVV
Structura de bazii a unui tiristor este prezentata 1n fig. 11-S(a), iar sinnbolul utilizat 1n
scheme este eel din fig. 11-B(b). In fig. 11-S(c) apar cateva capsule de tiristor tipice. Alte
tipuri de tiristoare au capsule ca acestea sau asemanatoare.
Clrcuitul echivalent al tiristorulul
- V5 > 0 V Ca i in cazul diodei Shockley, funcponarea tiristorului poate fi tnteleasa mai bine
(b) dacii asimi!iim structura lui internii pnpn cu douii tranzistoare dispuse ca in fig. 11-9.
(a)
...,.
' .
FiGURA 11-7 fn limba engleza, silicon-controlled rectifier (redresor de siliciu comandat), prescurtat SCR. (n.t.)
OscHafor de re/axare cu diodB Shockley.
 606 Tiristoare $i aile dispozitive Tiristorul 607 ,~,

Structura este aceea~i ca a diodei Shockley; !nsa aid a pare un terminal de poarta. Cele trei J62 deschide. tranzistorul T2, ceea ce' face ca prin colectorul acestuia sa
circul~ 181 , care i1
straturi pnp reprezentateln partea superioara se comporUi ca un tranzistor T1, iar cele trei deschide pe Tr Curentul de colector a! tranzistorului T1 suplimenteaza curentui de baza
stra:turi npn din partea inferioara, ca un tranzistor T2 Remarcap ca. ~i aici cele doua stra~ a! lui T2 1n a~a fel!nd\t acesta din urma sa ramana 1n conducjle ~i dupa disparitia impul- , ,
turi din mijloc sunt folosite 11ln comun 11 sului de amorsare din poarta. ln aceasta bud. .de regenerare, T2 sus"j:ine funcp.onarea in
Aned (A) saturap.e a tranzistorului Ti prin faptul di asigudi inchiderea circuitului pentru 161 ; la . '
A
randullui, T1 susj:ine funcjlonarea 1n saturajle a lui T2 furnizand curentu!J82 Astfel, dis-
pozitivui ramane !n conducre o data ce a fost amorsat, situatie ilustrata !n fig. 11-lO(c).
FIGURA 118 In aceasta stare, rezistenta foarte midi dintre anod 9i catod poate fi consideraUi, cu aproxi-
Tiristoruf. maJie, un intrerupilitor fnchis, cum se arata aHituri.
Ca ~i dioda Shockley; tiristorul mai poate fi amorsat fiira aplicarea unui impuls pe
poarta, prin miirirea tensiunii anod-catod pfuia Ia o valoare ce depa~e~te tensiunea directa
Poarta
de !ntoarcere, VBR(F)' cum indica ~i graficul caracteristicii din fig.ll-11(a). Tensiunea direc- i
G t.\i de intoarcere scade pe masura ce IG este miirit peste 0 ~cum arat.a familia de curbe din
fig. 11-ll(b). La un moment dat, ic ajunge Ia o valoare pentru care tiristorul intra 1n con- ,-,
ducp.e lao tensiune foarte midi intre anod ~i catod. Ded, precum vedeti, curentul de poarta
Gated (K) K controleaza valoarea tensiunii directe de intoarcere, VBR(F)' necesara pentru amorsare. ~ .J
(a) Structura de baza (b) Simbelul schemalic De9i tensiunile anod-catod ce dep89esc VBR(Fl nu deterioreaza dispozitivul dadi se
limiteaza curentul, o asemenea situap.e trebuie ev1tata deoarece tiristorul nu mai P.oate fi ' i
comandat ln condip.i normale. In mod normal, tiristorul trebuie amorsat numai prin apli- \
carea pe poarta a unui impuls.

(c) Capsule tipice

l.
A Aned

FIGURA 119
Circuiful echivalent
a/ tiristorului. r.
(a) Tirislor blocal (b) liristor amorsat (c) liristor in conducpe dupa
G amorsare
r,
FIGURA 1110
! [
Procesu.l de deschidere a tiristorului1 cu prezentarea circuitelor echiv?,lente cu intrerupiitoare. L_f

Gated Blocarea unul tirlstor in conductie

Trecerea tiristorului in conductle
Cand curentul de poarta, lc- este zero, cain fig. 11-lO(a), dispozitivul se comporta ca
o dioda Shockley b!ocata. .In acest caz, rezistenta foarte mare dintre anod ~i catod poate
aproxima un intrerupiitor deschis, cum se aratii aUituri. Dadi pe poarHi se aplidi un
impuls pozitiv de curent (de amorsare), ambele tranzistoare intra tn conductie (anodul
trebuie sa fie mai pozitiv decat catodul). Aceasta situajle este prezentata !n fig. 11-lO(b).
'.
C.nd, dupii disparip.a impulsului de amorsare, tensiunea aplicata pe poarUi redevine
0 V, tiristorul nu mai poate fi blocat; el ram.ne ln regiunea de conducfie directa. fentru
ca tiristorul sa comute din aceasta stare ln blocare, curentul anodic trebuie sa scada sub
valoarea curentuiui de menjlnere, !H. Curentui de menpnere este marcat !n fig. 11-11.
Cele doua rnetode de blocare a unui tiristor aflat In conducp.e sunt: fnfreruperea curen- j
'.,)
tului anodic ~i comutarea Jorfalii. Curentul anodic poate fi !ntrerupt prin acjlonarea unui

'j
 ou~ 11nstoare ~~ alte dispozitive Tiristoni/, 609
intrerupator conectat fie in serie, fie in parale!, cain fig. 11-12. fntrerupatorulinseriat din +V +V +V +.V
fig. (a) anuleaza pur ~i simplu curentul anodic, ceea ce duce Ia blocarea tiristorului. lntre-
rupatoru! paralel din fig. {b) deviaza o parte din curentu! total prin tiristor, acesta
reduc.ndu-se pilna lao valoare mai mica dedit ]H.
I I l
''---'
,, "' fA= 0
K
I
RA
FIGURA 1111
Curbele caracten'sticilor unui tiristor.
9
G G
i '
l R, R,

..,. ..,.
(a) (b) (a) in conduc!ie (b) fn blocare
VaR(R.I
~--~~~=-----ho~=======f==~---~ FIGURA 11-12 FIGURA 1113
Regiunea de Regiunea Bfocarea firistorului prin infreruperea curentu/ui Blocarea tiristorului pdn comutare for{ata.
str.3pungere de bJocare Regiunea' anodic.
in versa inversa de blocare
in avalan~a dire eta
\,.....' Caracteristlcile ~~ parametrii tiristoarelor
fn continuare se definesc dHeva dintre cele rnai importante caracteristici 9i pafametri
ai tiristoarelor. Unii dintre ace~tia apar 1n graficul din fig. 11-ll(a).
(a) La {; = 0 Tensiunea directa de fntoarcere, VBR(FJ _Este tensi,unea incepind de la care tiriStorul intra
in regiunea de conducpe directii. Valoarea VBR(F) este maxima la IG = 0, fiind notatii
V8R(FO)' Daca se mare;;te curentul de poarta, V8 R(F) scade, fiindnotata V8 R(Fi)'.vBR(F2)
ji.a.m.d., corespunziitor cre~terii in trepte a curentului de poartii. (JC1' Ic2 ~.a.m. d.).
Curentul de menfinere, IH Este v~oarea curentului anodic sub care .tiristorul Coinuta
din regiunea de conduqie directa in cea de blocare directa. Valoilrea lUi cre-~te cnd Ic
ia valori din ce in ce mai mici ~i este maxima Ia Ic = 0. .
Curentul de poartii de amorsare", Ic;r Este valoarea curentului qe poarta rieces_~rii pen-
tru ca tiristorul sa comute din regiunea de blocare directii. in cea de conducp.e directa,
in anumite condip.i.
Cilrentul direct mediuh,IF(med) Este curentul continuu anodic m~ pe care n poate
suporta dispozitivul in starea de conducpe, in anumite condip.i.
(b) La dilerite va/ori {; Regiunea de conducfie 4irectii Aceastii. regiune corespunde conditiilor in care tiristorul
conduce, adid.lntre anod ~i catod circula un curent direct prin rezisten}a foarte mica
Metoda comutirii forfate consta, In prindpiu, in producerea fortata, pentru SQirt (aproxirnata Ia zero) a tiristorului.
timp, aunuicurent care sa circule prin tiristor In sensul opus celui de conduc}.ie directa, Regiunile de blocare directii ~i inversii Aceste regiuni corespund condiJ:illor de blocare,
a;;a incat curentul total rezultant sa fie sub valoarea de menfinere. Schema de principiu, cand circulapa curentului intre anod ~i catod este blocatii., practic, de intreruperea cir-
prezentata in fig. 11-13, consta dintr-un circuit contin.nd un intrerupator (realizat, de cuitului prin tiristor. ~
obicei, cu tranzistoare) 9i 0 baterie.. tn paralel cu tiJ;"istorul. cand tiristorul conduce, intre- Tensiunea t'nversli de striipungere, VBR(~l- Acest parametru reprezintii. valoarea tensiucli
rupatorul este deschis (fig. (a)). Pentru a bloca tiristorul, se 1nchlde Jntrerupatoru!, conec- inverse, dintre catod ~i anod,la care d.ispozitivul patrunde ln regiunea de avalan9a ~i
t.nd bateria Ia bomele tiristorului ~i prin aceasta fm}fuld curentul sa circule 1n sensu! incepe sa conduccl necontrolat (similar diodei cu jonc~une pn).
opus celui direct (fig. (b)). Valorile uzuale ale timpului de stingere sunt cuprinse lntre
cateva microsecl:lnde ~i aproximativ 30 JlS.
'v fn limba engleza, gate. trigger current. (n.t.)
tn Iirnba englezii, averagefonvard current, IF(avg)' (n.t.)
 '._ )

610 Tiristoare ~i atte dispozitive Aplica~i ale !iristoarelor 611

SECTIUNEA 1121NTREBIIRJ RECAPJTULATJVE Comanda unui redres.or de putere mono-alternanta

1. Ce este un tiristor? 0 aplicatie Ia scarii largii a tiristoarelor este reglarea curentului altemativ de albmen-
2. Enumera!i terminalele tiristorului. tare ainstalaJiilor de ilu:nlinat, a aparatelor electrlce de mca.J.zit jji a motoarelor electrice.
3. Cum poate fi adus in conductie un tiristor? In fig. 11-15 este prezentat un circuit de redresare mono-alternan~a cu rezisten~a vari-
4. Cum poate fi blocat un tiristor aflat in conductie? abiHi ~i comandii in fazii. La bomele A ~i B se a plica o tensiune alternativii de 120' V; Rs
reprezinta rezisten~a de sarcina (de exemplu, cea a.unui aparat electric de indUzit sau fi-
lamentul unui bee). R1 este un rezistor de lirnitare a curentului, iar prin intermediul
potentiometruiui R, se fixeaza nivelui de amorsare a tiristoruiui. Prin reglarea cores-
11-3 APLICATII ALE TIRISTOARELOR punza_toare a lui R2, tiristorul poate fi amorsat in oricare punct al semialternan~ei pozi-
' tive a tensiunii dintre oo ~i 90, cum observaj:i in fig. 11-16.
Tiristoarele ~i-au gasit multiple aplicajii in sfera comenzii circuitelor de putere ~~ in cea
a circuitelor de comutajie. Tn continuare sunt descrise cateva aplicajii elem.entare. FIGURA 1115
Circuit de redresare mono-
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: altemanfB, cu rezistenfii
variabilii i comandii 1n taza.
Sa prezentap cateva aplicapi ale tiristoarelor 120V c.a.
. ._ sa explicafi modul in care se comanda cureritul prin interrnediul tiristoarelor
.,. sa descrieF modul in care se comanda un redresor de putere mono-alternanta
,.. sa explicati un circuit simplu de comanda in faza '
,.. sa prezentaji modul in ca:re func}ioneaza uri tiristor intr-un sistem ce asigura
iluminatul in cazul intreruperii accidentale a furnizaru energiei
._ sa explicati protecFa la supratensiuni cand tidstorul este amorsat carte aproape de inceputul semialtemantei pozitivc (la
aproximativ 0), cain fig. 11-16(a), el conduce pe aproximativ 180, fumlzilnd in sarcina
puterea maxima. Daca tiristorul se deschide In apropierea vfu-fului semialteman~ei pozi-
Comanda conectarli ~I deconectarii tive (Ia 90), cain fig. 11-16(b), el conduce pe aproximativ 90, fumizand in sarcina o pu-
Figura 11-14 .prezinta un circuit cu tiristor care permite conectarea in circuit a unei tere mai midi. Prin reglarea potentiometrului R~, amorsarea poate fi produsa oriunde
sarcini prin inchiderea temporarii a intrerupatorului Kl ~i deconectarea acelei sardni din lntre aceste doua extreme jji1 ln consedn~a, poate ti furnizata in sarcina o putere variabila.
circuit prin rnchiderea temporara a tntrerupatorului 1<2. !n fig. 11-16(c) este prezentat, ca exemplu, cazul amorsarii Ia 45, Cilnd tensiunea alter-
Consider.nd ca., initial, tirlstorul nu nativii devine negativii1 tiristorul se blocheaza jji nu mai conduce p.nii cnd se atinge
conduce, prin inchide;ea temporara a punctul de amorsare din urm3toarea semialternanta pozitivii. Dioda tmpiedicB. aplicarea
+V semialternan}ei negative a tensiunii pe poarta tiristorului. -
intrerupatorului K1 se aplicii pe poartii
un impuls de curent, amors.nd astfel Sistem de iluminat de avarle
tiristorul, care va pennite curentului sa Rs
circul_e prin R5 Tuistorul dim.ne tn con- Pentru a studia jji alt exemplu de utilizare a tiristoarelor, sa consideram cazul unui cir-
ducj:ie ~i dupii ce inchiderea de scurtii cuit ce asi~ra iluminarea, in cazul unei avarii a retelei energetice, de la un acumulator :)
de rezerva. fn fig. 11-17 este prezentat un redresor dubla alteman~a cu priza mediana,
durata a lt!i K1inceteazii. Dacii se inchide
utilizat pentru alirnentarea unei lB.mpi electrice de joasa tensiune. Cat timp energia de
K2 pentru scurt tbmp, drcuitul tiristoru- RG __!_,
c.a. este furnizatii neintrerupt, acwnuiatorul se incarca prin dioda D3 ~i prin R:t
lui va 'fi decuplat prin scurtcircuitare Ia
masa, curentul anodic reduc.ndu-se ast- ~K1 Thnsiunea din catodul tiristo:iU!Ui este detenninata de incarcarea condensatoruiui pilna
Ia valoarea de varf a tensiunii alternative redresate dubla altemanpi (6,3 V ef., din care se
fella 0 valoare sub cea de menrnere, [H.
Ca urrnare, tiristorul se blocheazB. si =
-I scad ciderile de tensiune pe R, ~i D1j. Pe anod se aplici tensiunea de 6 v de Ia acumula-
curentul prin ~arcinB. devine zero. ' tor, anodul fiind, in aceste condipi, mai purn pozitiv decat catodul, deci tiristorul nu poate
intr~ in conductie. Pe poarta tiristorului se ap~~a tensiunea obpnuta prin intermediul divi-
FIGURA 1114 zorului format din R2 ~i J<,. !n aceste condi~ii, lampa lumineaza datorita energiei primite de
Circuit cu tiristor pentru comanda conectarii i Ia re~eaua de c.a., iar tiristoi-ui este blocat- situaj:ie ilustrata in fig. 11-17(a).
deconectiirii. ----------- ,,
"120 V este tensiunea rete1ei de c.a. pentru consum casnic din SUA, de unde provine lu.:nl:fea de
lata. (n.t.)
 ,....

._-
612 Tiristoare ~i alte dispozitive Aplicatii ale tiristoarelor 613

Punctde amorsara r-----""1""------, Circuit de protectle Ia supratenslune , ...

,, ~ . !n fig. 71-18 este preze,nta.t un circ~it sizitpi~ de protejare la sUpraten~iun~ a ~nei surse

~
R, R,
de alimentare cu c.c. Tenshmea continua de ie~ire a stabilizatorului se regase?te pe dioda
~

Zener D1 ~i pe divizorul de ~ensiune rezistiv (format 4in ~ 1 ~i R2 ). Limita superioarii a

r .
180" 90'
tensiunii de ie~ire este stabilita de tensiunea Ze.ner. Da~a se depa$e$te ac:eastii"tensiune,
dioda Zener intra in conducJ:ie ~~ prin divizo~ul d~ tensiune, furnize~~ o ten~iiine de
~
amorsare tiristorului, care intrii,la randul lui, in conducp.e. Tuistorul este coiiectat la ten:..
siunea J;e~eJ.ei de alimentare. Curentul absorbitde tiristor pr6voaca arderea sigurantei1
(a) Conducpe pe 180' (b) Conducpe pe 90' sursa de alimentare fiind deconectata astfel de Ia retea.
deschis
0

Punct de amorsare
R, R,
'--"

R,

(c) Conduc11e pe 135'

FiGURA 11-16
Func{ionarea circuitu/ui cu comandB in faza.
CS.nd se intrerupe furnizarea energiei electrice prin re~eaua de alimentare cu c.a., con-
densatorul se descarca prin circuitul !nchis D, R1 9i R, iar catodul devine mai putffi po-
zitiv dec.t anodul ~i poaita. Astfel se creeaza conclip.a de amoi'sare ;;i tiristorul incepe sa
conducii. Curentul furnizat de acumulator circulii prin tiristor 9i prin lampa, asigurand
continultatea i!um!niirii- situatie ilustratii !n fig. 11-17(b). Cand furnizarea energiei de Ia
retea-se restabile;;te, condensatOrul se incardi din no'!-1. ;;i blocheaza: tiristorul, iar acu~l.!: FIGURA 11-18
latorul incepe sa se reincarce. . Circuit simplu cu tiristor pentru protecfie Ia supratensiune (in zona hauraf8).

SECTJUNEA 113 iNTREBIIRJ RECAPITULATIVE

1. Dacii potentiometrul din fig. 1116 este fixat Ia valoarea de mijlqc, in care zona a perioadei
tensiunii de intrare va conduce tiristorul?

120;]
ef.
~I
2. Ce rol are dioda D3 din fig. 1J.17?

{a) cu energie de c.a. de Ia reteaua de distribujie _(b) cu-energie de Ia acumulatorul de rezerva (f~ra
energie de Ia re1ea)
FIGURA 1117
Circuit automat de iluminare in caz de avarie.
614 Tiristoare ~i aile dispozitive . Tiristorul cu poarta dub/a 615 r,

114 TIRISTORUL CU POARTA DUBLA FIGURA.1120

Func{ionarea firistorului
Tiristorul cu poartli dublii are structura similarii cu tiristorul cu un singur terminal cu poartii dub/a.
de poartii, cu excep~a faptului cii are doua terminale de poartii: poarta anodului
~~ poarta catodului. Tiristorul cu poartii dublii poate fi comutat in ambele sensuri . ,
de Ia oricare dintre cele douii terminale de poarta. Aminti~vii ca tiristorul cu un singur ,
terminal de po;lrtli poate fi amorsat numai prin terminalul de poartii. De obicei,
tiristoarele cu poartli dubla sunt realizate pentru puteri mai mici decilt cele cu un n
singur terminal de poartii.
Dupii parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi~ capabil:
Sa descriep principiul de funcponare a! tiristorului cu 1>oarta dub Ia {a) Amorsare. lmpuls po~tiv pe G, sau
impuls negaUv pe GA
{b) 8/ocare.Jmpuls po~liv pe GA sauimpuls
negativ pe GK
-,
.,_ Siirecunoa9tep un tiristor cu poartii dublii dupii simbolul utilizat In scheme
.,. sa descrie~i funcponarea tiristorului cu poarta dublii cu ajutorul circuitului Pentru blocarea tiristorului cu poarta dubla, pe poarta anodului se aplica un impuls
echivalent cu tranzistoare bipolare - pozitiv. Astfel, jonctiunea bazii-emitor a tranzistorului T1 devine polarizata invei-s ~i T1
~ Sa facer comparara 1ntre tiristorul cu un s1ngur terrn1nal de poarta 'i eel cu se blocheaza. La r.ndul lui, ~i T2 se blocheaza, iar tiristorul inceteaza sa conduca, a~a cum
poarta dublii arata (ig. 11-20(b). Dispozitivul mai poate fi blocat prin aplicarea unui impuls negativ pe
poarta catodului, cum se observa 1n fig. (b).ln mod normal, tiristorul cu poarta dubla are
timpul de stingere mai mic dedit tiristorul cu un singur terminal de poarta.
Simbolul 'i identificarea terminalelor tiristorului cu poartii. dubla sunt cele prezen-
tate 1n fig. 11-19. .
fn afad de aplicarea unui impuls pozitiv pe poarta anodului sau a unui impuls nega-
tiv pe P.Oarta catodului, mai exisHi fi alte metode pentru blocarea unui tiristor cu poarta
Ca ~i ln cazul dispozitivelor cu patru straturl discutate dubla.ln fig. 11-21(a) ~i (b) sunt prezentate doua metode de comutare, prin care curen-
anterior, principiul de func~ionare al tiristorului cu poartii tul anodic este reclus sub valoarea de mentinere. 1n ambele cazuri, tranzistorul bipolar se
dubla poate fi 1nteles mal bine cu ajutorul circuitului comporta ca un 1ntrerupator.
echivalent cu tranzistoare bipolare din fig. 11-20. Pentru +V +V
inceput consideriim di atat rl' cat ~i T2 sunt blocate, deci
FiGURA 11-21
tiristorul cu poarta dubla nu este 1n conducre. Un impuls
pozitiv aplicat pe poarta catodului determinii intrarea in lntreruplltorul realizat Tdeschisl
cu tranzistor, atat in
conduc~ie a tranzistorului T2, care inchide circuitul curen~ Tinchis __ ..L...:;
configurafie serie,
tului de baza aferent tranzistorului T1 Cand T1 intra 1n cat i paralel, scade
conductie, curentul siiu de colector formeaza curentul de valoarea /A sub IH
baza ar' lui r,, susrnand astfel starea de conductie a clis- i blocheaza tirisforul.
pozitivului. Aceasta bucla de regenerare este similara FIGURA 11-19
celor intalnite la amorsarea tiristorului cu o singura
Tirisforul cu poarta dub/B.
_ oc~ey,)ar il ustrarea ei se poate
po~rt8. ~i a clio d.~~- Sh
observa 1n fig. 11-20(a).
Tiristorul cu poarta dubla mal poate fi amorsat prin aplicarea unui impuls negativ pe (a) B!ocarea tlristorului cu intrerupi'itor (b)_ B!ocarea Uristoru!ui cu intrerupi'i
poarta anodului, cum arata fig. 11-20(a). Acesta deterrn1na intrarea 1n conducre a serie lor paralel
tranzistorului Tl' care, la rAndullui, furnizeaza curentul de baza pentru T2 Cfuld T2
1ncepe sa conduca, 1nchide circuitul curentului de baza a] tranzistorului r,,
susrnand Aplicatii L )
astfel conduc)ia. Tiristoarele- fie cu un terminal de poarta, fie cu doua- au aplicatii asemanatoare. Cele
cu. doua terminale prezinHi, ca avantaje, un timp de stingere mai scurt ~i posibilitatea
blocii.ril prin aplicarea de impulsuri pe oricare dintre terminalele de poarta; sunt 1nsa
dezavantajate fata de cele cu un singur terminal de poarta din punctul de vedere al valo-
rilor maXime ale curentului ~i tensiu,nii. Tuista:arel~ cu poarta dublii sunt uneori folosite
1n aplicatii cligitale. cum ar fi: numaratoare, registre .i circuite de temporizare.
In originaL siliconcontrolled switch (com uta tor de siliciu comandat), prescurtat SCS. (n.t.)
'
~''
.
 616 nristoare ~~ aile dispozitive Diacul si triacul 617

SECTIUNEA ll-41NTREBARI RECAPITULATIVE 1n Jig. 11-24(c), se lucreaza cu structura pnpn de Ia A2 Ia AI' ln circuitul echivalent, T3 ~i
T4 stint polarizate direct, iar T1 ~i T2 sunt polarizate invers. In aceste condipi de
1. Prin ce se deosebesc tiristoarele cu poarta dubla de cele cu un singurterminal de polarizare, dispOzitivullucreaza in regiunea din stanga-jos a curbei din fig. 11-23.
2. Cum poate fi amorsat un tiristor cu poarta dubla?
3. Prezentaji patru metode prin care poate fi blocat un tiristor cu poarta dubla aflat in I,
FIGURA 1123
''
! Graficuf caracteristicii diacutui.

115 DIACUL ~I TRIACUL -

..
Atat diacul, cat ~i triacul sunt dispozitive cu cinci straturi semiconductoare, care pot
conduce In ambele sensuri (bilateraO. Ele se deosebesc prin faptul ca diacul are doua
terminale, iar triacul- trei, al treilea fiind terminalul de poarta; Funcponarea diacului
seam ana, In principiu, cu cea a doua diode Shockley conectate 1n paralel, In sensuri
opuse. Funcponarea triacului este similarii celei a doua tiristoare conectate In paralel,
1n sensuri opuse ~i cu terminalul de poarta comun. I.
At
Dupi! parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil:
l-/
Sa descriep structura de baza a diacurilor ~i triacurilor ~i modul lor
de funcponare j
R
ll R
rI
,.. sa recunoa~tep un diac ~i un triac dupa sirnbolurile:folosite in scheme
-~ Sa prezenta!i circuitul echivalent ~i condi!iile de polarizare
... sa interpretati graficul caracteristicii A,
+
A,
... sa prezentati 0 aplicatie
-- +
-
Diacul
Structura de baza a diacului ?i simbolul A, A,
A,
cu care se reprezinta in scheme sunt cele din
fig. 11-22. Observar ca apar doua terminale,
notate A1 ~i A,- Diacul intra 1n conduc}ie
cand se atinge tensiunea de intoarcere, indi-
(a) (b) (c)
ferent de. polaritatea terminalelor.. Graficul
din fig. 11~23 .ilustreaza aceasta caracteris~
r-IGIJRA 1124
tica. Dt.i.pa depa~irea tensiunii de intoarcere,
. sensul curentului depinde de polaritatea echivalent a/ diacu/ui i condifiile de polarizare.
u tensiunii aplicate pe terminale. Dispozitivul
se blocheaza dind curentul scade sub va!oa- A,
rea de menJinere. (a) Slructura de baza Triacul este ca un diac cu un tenninal de poarta. El poate fi amorsat prin aplicarea pe
Circuitul echivalent a! diaculul cuprinde a unui impuls de curent ~i nu ne~esiHi atingerea tensiunii de intoarcere pentru a
patru tranzistoareconectatecalnfig.ll-24(a). FiGURA 1122 conducfie, caIn cazul diacului. In principiu, triacul poate fi considerat ca fiind
Cand diacul este polarizat ca 1n fig. 11-24(b), Diacul. format din doua tiristoare conectate in paralel, in sensuri opuse ~i av.nd
strudura pnpn dintre A1 ~i A2 -funcponeaza " 'termblaltll de poarta comun. Spre deosebire de tiristor, triacul poate conduce, dupii
dupa modelul cunoscut de Ia dioda Shockley, !n circultul echivalent, T ~i T2 sunt (arrtor:;_~~re,in oricare sens, In functie de polaritatea tensiunii aplicate lntre terminalele A1
zate direct, iar T3 ~i T4 Sunt poJarizate invers.Jn aceste po:lari'zaJ:e, clisjOOz:\~\~!1! A2 In fig. 11-25(a) ~i (b) sunt prezentate structura de baza a triacului ~i simbolul uti-
lucreaza in regiunea din dreapta-sus a curbei din fig. 11-23.

,
618 Tiristoare ~i aile dispozrrive Diacul ~i triacul 619

lizat in scheme. Graficul caracteristicii este eel din fig. 11-26. Remarcar di potenralul de
intoarcere scade la cre~terea curentului de poarta, ca ~i .in cazul tiristoarelor. FIGURA ~ 1-27
Ca ~i celelalte dispozitive cu patru straturi, triacul :inc~teazii sii condudi atunci cfuld Funcponarea bilatera/8
curentul anodic sea de sub .valoarea curentului de menj:inere, IH. Singura modalitate de a +V
a friacului.
bloca un triac este de a reduce curentul pana la un nivel suficient de sdizut.
In fig. 11-27 este prezentat un triac amorsat pentru a conduce 1n ambele sensuri. In fig.
(a), tensiunea de polarizare este aplicatii astfellndl.t terminalul A1 sa fie pozitiv fatii de A2,
iar triacul sa conducii in sensu! marcat cand este amorsat prin aplicarea unui impuls pozi-
tiv pe terml.nalul de poartii. Circuitul echivalent cu tranzistoare din fig. (b) aratii cii T1 ~i A,
T2 conduc dacii se aplicii un irnpuls de amorsare pozitiv. In fig. (c), prin polarizare, termi-
nalul A2 este pozitiv fatii de A1, iar triacul conduce 1n sensu! marcat. in cazul acesta, T3 ~i
T4 conduc, dupa aplicarea unui impu1s de amorsare pozitiv, a;;a cum arata fig. (d).

FIGURA 11-25 A,
Tria cui. (a) (b) r, 11 r, in conducVe

Poarta
G-* A,
'='
L_;

A,
(a) Slruclura de baza (b) Simbolul I r R

A,
FiGURA 11-26
Graficul caracteristicilor
triacu/uL

+V
(c) (d) r, 11 7.i in conducVe
Apllcatll L i
Ca ~i tiristorul, triacul este utilizat pentru a regla puterea medie furnizata unei Sarcini
prin metoda comenzii in faza. Triacul poate fi amorsat astfel inc.t puterea de c.a. sa fje
transmisa sarcinii doar pe o anumita porfiune- reglabila - din fiecare set:niperioada. In
fiecare semialtemanfiipozitiv5. a tensiunii alternative, triacul.este blocat pe un anumit
interval, numit unghi de fntarziere (miisurat in grade), apoi este amorsat ~i lasa curentul sa
circule prin sarcina pe restul semialteman~ei pozitive, numit unghi de conducJie. Compor-
tarea este similar. pentru semialtemanta negativa, cu excepFa faptului di, desigur, "CUren-
tul circuUi prin sarcina in sensul opus. Figura 11-28 ilustreaza acest mod de funcp.onare.
In fig. 11-29(a) este prezentat un exemplu de comanda in faza folosind un triac.
Diodele au rolul de a furniza irnpulsuri de amorsare ditre poarta triacului. Dioda D1 con- ~\!
duce pe semialternan~a pozitiva. Prin intermediul poten~iometrului R1 se stabile~te
punctul semialternan~ei pozitive in care se produce amorsarea qiacului. Remarcap. di fn
aceastii porp.une a sinusoidei, A1 ~i G sunt pozitive fafii de A2.
 620 Tiristoare ji alte dispozitive Tranzistorul unijonc\iune (fUJ) 621

FIGURA 11-28 Triacul conduce

Principiul comenzii
in faza cu triac.
v.
; 1
FIGURA 11-29
Circuit de comandfi
in faza cu triac.
11-6 TRANZISTORUL UNIJONCTIUNE (TUJ)
Rs
Tranzistorul unijonc~une nu apar!ine familiei dispozitivelor cu structura pnpn deoarece
A, structura sa nu prezinta cele patru straturi. Cuvantul ,unijonc!iune" desemneaza faptul ,
rv -4\r'
I I ca TUJ con~ne o singura jonc~une pn. ft9a cum aratam in conlinuare, TUJ este utilizaf
I
I pentru realizarea anumitor tipuri de oscilatoare ~i ca' dispozitiv de amorsare in cir
G A, cuitele cu dispozitive pnpn.
v,_ILL
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fiji capabil:
Sa descrieji structura de baza a unui TUJ ~i principiullui de funcjionare
1> Sii. recunoa~teji simbolul de TUJ
1> Sa desenaji circuitul echivalent
1> Sii. explicaji de ce TUJ nu face parte din familia dispozitivelor cu structura pnpn
Rs
1> .Sii. definiji parametrul D
A, 1> Sii. analizati funcjionarea unui oscilator de relaxare cu TUJ

G Tr<inzistorul unijoncj:iune (TU]) eSte un dispozitiv cu trei terminale, a dirui structurii

R, de principiu este prezentatii. In fig. 11-31(a); In scheme se reprezintii. prin sirnbolul din fig.
A,
0, 11-31(b). Observaji di terrninalele sunt denumite emitor (E), baza 1 (B1) ~i baza 2 (B2).
Atenjie: nu corifundaji acest simbol cu eel a] unui JFET! Diferenfa dintre cele doua simboluri
cons/a in faptul ca, Ia TUJ, suportul sagetii este inclinat. Tranzistorul unijonc~iune are o sin
gurii jonctiune pn ~i din aceastii cauzii caracteristicile lui difedi. foarte mult at.t de cele
(a) (b) ale tranzistorului bipolar cu joncp.uni, cat ~i de cele ale tranzistorului cu efect de camp,
. Dioda D2 conduce pe semialternanta negativa, iar prin R1 se stabile~te punctul de cum vom ara.ta in continuare.
,.-, arnorsare. Remarcap. di pe aceasta portiune a sinusoidei A2 ~i G sunt pozitive fa~ii de A1 Baza2
Forma de unda ob~inuta pe R5 este cea din fig. 11-29(b). FiGURA 11-31. s,
Circuitul de comanda 1n fazii necesW\ ca triacul sa se blocheze la sfar~itul fiedirei Tranzistorul unijonc{iune (TUJ).
semialternan~e pozi!Jve ~i al fiedirei semialternan~e negative. In fig. 1~~30 .se observa di
in jurul .fiecfu-ei treceri prin 0 exista un interval in care curentul pnn tnac scade sub
valoarea de menpnere, blodind as~fel dispozitivul.
'._i R
FIGURA 11-30
,r i Jntervalu/ in care triacu/
: : este b/ocat.
:.__;
s,
Baza 1
Interval in care curentul (a) slniciura de baza (b) Simbolu/
L,.;. scade sub /H B
Circuitul ecbivalent
SECTJUNEA 11-51NTREBJIRJ RECAPITULATIVE Circuitul echivalent al TUJ, din fig. 11-32(a), faciliteaza lntelegerea principiului de
1. Fa~e\i o compara\ie intre diac ji dioda Shockley din punctul. de vedere al principiului de oiCI funcp.onare. Dioda reprezinta joncpunea pn, r~ 1 reprezinta rezistenta dinamidi interna a
functionare. . . .J~ barei de siliciu dintre emitor ~i baza 1, iar r~ 2 reprezinta rezistenta dinamica dintre emi-
2. Faceti o comparatie intre triac $i tiristor cnn punctul de vedere a! principiului de functtopa~e;,,t tor ~i baza 2. Suma r~ 1 + r~ 2 constituie rezist'enta to tala dintre terminalele de baza ~i este
3. Prin ce se deosebesc diacu/ ~~ triacul? .. ' denumita rezistenf4_ interbaze, r~B
622 Tiristoare ~i alte dispozitive Tranzistorul unijonctiune (TUJ) 623

-r~B =r~t +r~l

. , 'r.- Dupa deschidere, TUJ lucreaza intr-a regiu~e de rezistent_a negativa pana la o anu-
. ' . ~ .\-! ~ ~ mita valoare IF! cum aratii graficul caracteristicii din fig. 11-33. Observar ca, dupii atin-
Valoarea rezisten~ei -,~ 1 variaza invers proporfional cu curentul de emitor IE ?i, tn con~.
gerea valorii de pisc (VE =- Vp ~i IE= Ip),-VE.scade pe miisura ce IE continua sa creasca,
secinf8., este reprezentata in figud ca o r:zi~tenfii _va~abiUi: In t:~cfie de IE, r~ 1 J?:Oate l~a generand astfel caracteristica de rezisten~a negativa. Dupa depii$irea punctului de vale- : I
valori de Ia caliva kiloohmi Ia cateva zec1 de ohrru. Cand d1spoz1tivul este polanzat ca,ljl
(VE = Vv $i IE= Iy), dispozitivul lucreaza in saturap.e, iar VE mai cre~te foarte putin dad.
fig. 11-32(b), rezistentele interne r~ 1 ~i r~ 2 formeazii un divizor de tensiune .. ~a~e~ea ~~
~E continuii si'i. crease..
tensiune pe rezistenta r~ 1 are exl?resia: ' :--'

.
v,.~-~('~~ )v.. J'
~;
Salura)ie - - -
FIGURA 11-32
Circuitul echivafent a/ tranzis-
torului unijonctiune.

E v., Punct de va!e

FIGURA 11-33
Graficul caracteristicii unui
TUJ pentru o valoare V88 fixa.

B,
IB3@MQ11!11fM
(a) (b)
ln foaia de catalog a unui TUJ, ~ = 0,6. Calculali tensiunea de pisc din emitor, Vp, dacii
VBB = 20 V.
Parametrult] Rezolvare
Raportul r~tfr~ 6 este o caracteristica a tranzistoarelor unijoncp.une ~i este denumit
V, = ~V,. + V,, = 0,6(20V)+0,7V = 12,7V
parametru 11 intrinsec.
ExerciJIU complemental Cum poate fi miiritii tensiunea de pisc din emitorul unui TUJ?
(112) i .i

At.ta timp cat

tensiunea VEBtl aplicatii in emitor, este mai midi decat V,B + V n' nu
existii curent de emitor deoarece joncp.unea pn nu este polarizata direct (~n esfe po-
tenralul de bariera al joncrunii pn). Valoarea tensiunii din emit~r pentru ca.re joricrunea
pn devine polarizata direct este numita tensiune de pisc .., Vp, ~1 are expres1a:
~ (113)
Cand v a tinge valoarea VI" joncrunea pn devine polarizata direct ~i a pare IE. In
EBl I .d I .
bara de tip n se injecteaza gal uri din emitorul de tip p. Cre~terea numaru m e ~a un ar_e
drept consecin~a cre$terea numarului de electr~ni liberi, deci ~onductivi~atea dmtre enu-
tor ~i B1 cre~te (scazilnd r~ 1 ). ' .
0 aplicatle a TUJ
TUJ poate fi utilizat ca dispozitiv de amorsare pentru tiristoare ~i triacuri. Alte apli-
catii sunt: oscilatoare de semnal nesinusoidai, generatoare de tensiune "dinte de fe-
distrau", comanda tn faza ~i relee de timp. Ca exemplu de aplicafie am ales oscilatorul
de relaxare cu TUJ din fig. 11-34.
~; lata cu.m funcp.oneaza. cand. se alimenteaza. in c.c., condensatorul c se tncarca expo- .___)
nenp.al prin R1 pana ce atinge-tensiunea de pisc YP In acest punct, joncp.unea pn ~evine
polarizata direct, iar caracteristica de emitor piitrunde in regiunea de rezisten~a negativa
(VE scade ~i IE cre~te). Condensatorul se.descarca apoi rapid prin joncrunea polarizata
direct, r~ 9i R2 Cfuld tensiunea de pe condensator scade pana la valoarea punctului de l ___ ;

vale, Vv, TUJ se inchide, condensatorulincepe sa se incarce din nou ~i ciclul se repeta~
cum arata forma de undii a tensiunii din emitor, din fig. 11-35 (sus). In timpul descarcarii

Yn limba engleza.~ standoff ratio- raport de distantare. (n.t.)

"in limba englezii, peak-point voltage. (n.t.) 'In limba engleza, valley point. (n.t.)
 uu.t uu~LVdlt:! t?' cme Ulspozruve Tranzistorul unijonctiune (TUJ) 625

condensatorului, TUJ conduce. Ca urmare, pe R2 apare o didere de tensiune ce are forma . De~;' pentru ca TUJ sa se deschicia ~i sa se inchida corect, R.1 trebuie sa ia valori in
de unda din fig. 11-35 Qos). intervalul: ..

v, Vaa - Vp
I >
R
1 >
VBn - Vv
I .
p v

I
I
I
I Pentru circuitul din fig. 11-36, determinap. valoarea R1 care asigura deschiderea ~i
I
+Vaa I tnchiderea corecta a TUJ. Din caracteristica acestui TU] am retffiut urmatoaiele Valoti:

' '
Vv -------r-- -------i--
1 I
'1 ~ 0,5, Vv ~ 1 V, Iv ~ 10 rnA, Ip ~ 20 llA ~i Vp ~ 14 V.
'---'
0 v,
R, v., +30V
I I I I I I
I I I I I I
I I I
I
I
I
I
I
I FIGURA 1136
I I I
I I I
I I I R,
v., I
I
I
I
I
I

I 0
\l \l \l
u R,
FIGURA 1134 FIGURA 11-35
Oscilator de relaxare. Formele de unda caracteristice oscilatorului de relaxare cu TUJ.

Conditiile de deschidere ~~ inchidere Rezolva.re

Pentru oscilatorul de relaxare din fig. 11-34 trebuie tndeplinite diteva conditii pentru
. n > _V:-"'"7--V:_v,_
VBB - V, >.t\,1
ca TUJ sa se deschid8. ~i sa se inchida cu certitudine. in primul rAnd, tn ceea ce prive~te
; ~
deschiderea/ 1n punctul de piscr Rl nu trebuie sa limiteze IE Ia 0 valoare mai midi decat I, Iv
L
Ip. Pentru a asigura respectarea acestei condip..i, in punctul de pisc, caderea de tens~~ne: 30V-14V n 30V-1V
~--~->" 1 >~~~
pe R.1 trebuie sa fie mai mare dedit IpR.,. Deci conditia de deschidere este: 20!lA lOrnA
V58 - Vp >lpR1 800 k.(l> R.1 > 2, 9 kQ

sau Dupa cum vedep., domeniu] de valori R 1 pentru care circuitul functfoneaza corect este
destul de larg.
R v,,-v, xerciJiucompfementar Calcular valoarea rezistorului R.1 (fig. 11-36) care asigura condi-
1 < I
p :Jii corespunzatoare de deschidere ~~ inchidere Ia urrnatorii parametri: T] ~ 0,33, Vv ~ 0,8 V,
Pentru ca TUJ sa se tnchida ~u certitudine in punctui de vale, R. 1 trebuie sa fie ~ufi-, Iv = 15 mA,Ip = 35JlA~i Vp = 18 V..
cient de mare pentru ca IE (in punctul de vale) sa poata scadea sub valoarea fixa, !y::
Aceasta Inseamna di in punctul de vale diderea de tensiune pe R 1 trebuie sa fie mai.rriidi
dedit IvR 1 Prln uimare, conditia de inchidere este: .!,i'r~ I. Enumerati terminalele unui TUJ.
2. Ce este parametrul T]?
3. Pentru un oscHator de re/axare cu TUJ, Simp/u, ca ace/a din fig. 1134, care sunt cei trei fac-
sau tori ce determina perioada de oscilatie?
n VBB- Vv
.t't > I
v
 626 Tiristoare ~~ aile dispozitive 1,~ Tranzistorul unijoncjiune programabil (TUP) 627
'
V'!
11-7 TRANZISTORUL UNIJONCTIUNE PROGRAMABIL +V
(TUP) FIGURA 1138
Polarizarea TUP. R, R,
Tranzistorul unijonc~une prograniabil (fUP) este, ca structura, un tip de dispozitiv pnpn,
neasemanandu-se cu TUJ din acest punct de vedere. Singurullucru pe care TUJ ~i TUP A
Uau in comun este faptul ca TUP poate inlocui TUJ in uilele tipuri de oscilatoare. TUP ! G
se. aseamana mai mult cu un tiristor, cu excep~a faptului ca, Ia TUP, tensiunea I' '' \_j
R,
anod-poarta poate fi folosita atilt pentru a deschide dispozitivul, cat ~i pentru a-1 inchide. ' K
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi~ capabil:
sa descriep. structura ~i funcJ:ionarea unui TUP
l!iJ- sa comparati structura unui TUP cu cea a unui tiristor (a) Circuitul (b) Graficul caracteristicii
l> Sa aratali deosebirea dintre un TUP ~i un TUJ
,. sa explicap cum se stabile~te tensiunea de amorsare a unui TUP
... sa prezentati 0 aplicape Aplicatle
Diagrama din fig. ll-38(b) reprezinta dependenja de curentul anodic, I,, a tensiunii
Structura tranzistorului unijoncfiune programabil (TUP) este asemiiniitoare cu cea a anod-catod, VAK; remarcaJ:i ca. alura acestei curbe este similara celei aferente unui TUJ. Prin I ,
unui tiristor (are patru straturi), ins. poarta este realizaHi ca tn fig. 11~37. Observafi di urn:are, un TUP poate inlocui un TUJ in multe aplicajiL Una dintre aceste a plica~ este ' )

poarta este conectata la regiunea n Gin vecinatatea anodului. AceasHi jonctiune pn oscilatorul de relaxare din fig. 11-39(a). lata, in continuare, principitjllui de funcjionare.
comandii sti:i.rile de conductie ~i bloca:~ ale dispozitivului. Prin polarizare, poarta este .,-. Tensiunea de polarizare pepoarta este de +9 V ~i este obtinut~ prin intermediul divi-
intotdeauna pozitiva fata de catod. cand tensiunea din anod depa~e~te tensiunea din .-:~ zorului de tensiune format din R2 ~i R3. Cand circuitul se alirnenteaza cu c.c., TUP este ! i
poarta cu aproximativ 0,7 V, joncliunea pn este polarizata direct ~i TUP se deschide. E1 blocat ~i condensatorul se incardi prin R1 spre 18 V. Cand tensiunea pe condensator atinge ''
ramane in aceasUi stare pana cfind tensiunea din anod scade iara~i sub nivelul de valoarea VG + 0,7 V, TUP se deschide ~i condensatorul se descarca rapid prin rezisten~a de
deschidere, blociind astfel dispozitivul. conduc~e, de valoare midi, a tranzistorului ~i prin R4 :in timpul desdirdirii, pe R4 apare
l 'ir
un ,pinten 11 de tensiune. Imediat ce condensatorul s-a desdircat, TUP se blocheaza si
ciclul de incarcare se reia, a~a cum arata forma de unda din fig. ll-39(b). '
Anod (A)
FIGURA 11-37 A VA
Tranzistorul unlj"oncfiune pro~ +18 v
gramabil (TUP).
Yo+0,7V
Poarta (G) G R, R,
470 kl'l 10kn ( i
,_;
A
0
R, v,
K
c K 10kn
I0,2~F R,
(a) Structura de baza (b) Simbolul 220
.,. - 0
Stabilirea tensiunii de amorsare (a) (b)
Poarta poate fi polarizata p;in ~ntermecliul unui clivizor-de tensiune extern, cain fig. FiGURA 11-39
11-38(a), cu tensiune de valoarea dorita, iar atunci c.nd tensiunea din anod depa~e~te
Oscilator de refaxare cu TUP.
nivelul astfel ,programat", WP se deschide.

'
 u.t.o uu;:,~uart:: yr dill:: ur~puzmve Fototranzistorul 629
i .
w
SECTIUNEA 11-7 INTREBARI RECAPJTULATIVE Fototranzistorul este un dispozitiv cu doua
1. Ce semnificatie are cuvantul programabil din denumirea .,tranzistor unijonctiune ptogramabil" variante constructive- fie cu trei terininale, fie
(TUP)? doar cu doua. !n configuralia cu trei terminale,
2. Face~ o comparatie 1ntre TUP ~i alte dispozitive -de exemplu, TUJ ji tiristor- din punctul de tenninalul bazei este, prin construqie, accesibil
vedere al structurii ~i al principiului de functionare. din exterior pentru ca dispozitivul sa poata fi
utilizat ca arlee tranzistor bipolru:, indiferent
daca se exploate~za sau nu proprietatea lui de
fotosensibilitate.ln configurapa cu doua termi-
11-8 FOTOTRANZISTORUL nale, baza nu este accesibila pentru conectarea
in circuit, iar dispozitivul poate fi utilizat cu
Fototranzistorul prezinta, Tntre colector ~i baza, o joncjiune pn fotosensibila. Aceasta sernnal de intrare const.nd ex~siv din lu~- Colector
este expusa Ia lumina printr-o lentila Tncastrata in capsula tranzistorului. Tn absenta nilnml!lte aplicatii este folosita versiunea de
fototranzistor cu doua terminale.ln fig. 11-42 FIGURA 11-41
luminii, prin tranzistor circula, Tntre colector ~i emitor, doar curentul rezidual lc0 ,
este prezentat un fototranzistor cu circuitul sau Sfructura tipicB a unui cip de fototranzistor.
generat termic, de valoare foarte mica; acesta este numit curent de.Tntuneric ~ide de polarizare ?i un grafic tipic al caracteristi-
obicei are valori de ordinul nA. Cand lumina cade pe joncjiunea pn colector-baza, cilor de colector. Observap ca fiecare curba corespunde unei anumite valori a intensitatii
ia na~ere un curent de baza I;., proporjional cu intensitatea luminii. Ca urmare, apare luminii (in cazul de fata, masurata in rnW/cm2), iar curentul de colector are valori mai
un curent de colector proporjional cu 1,_. Cu excepjia modului in care este generat marl la luminl.i mai intensa.
curentiJI de baza, fototranzistorul se comporta ca orice tranzistor bipolar obi~nuit. lc(mA)
Tn multe cazuri, baza nici nu se conecteaza Tn circuit. c +Vee
somWicm'
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiti capabil: 10
40mWicm'
Sa descrieji un fototranzistor ~i principiu!lui de funcjionare 8
... sa explicafi cum se genereazii curentul de bazl.i 30mWicm'
6
..,. sa arataF cum se utilizeaza fototranzistoelrele
zomWicm'
4
La fototranzistoare, relap.a dintre curentul de colector ?i curentul de bazii, generat d~
expunerea la lumina, este: 10 mWicm'
2
'
L.
(11-4) Curent de intuneric
Vee (V)
Siffibolul utilizat In scheme 9i cateva modele de fo'totranzistoare utilizate curent sunt 0 5 10 15 20 25 30
prezentate in fig. 11-40. Deoarece, practic, fotogenerarea curentului de baza are Joe in
regiunea bazii-colector, cu cat suprafata acestei regiuni este de dimensiuni mai marl, sa FiGURA 11-42
at.t curentul de bazii generat este mai in tens. Prin urmare, fototranzistoarele sunt proiec-
Circuitul de polarizare a/ fototranzisforului i un grafic tipic a/ Caracteristicilor de co/ector.
tate astfellndit suprafata de expunere Ia lumina sa fie cat mai mare, a~a cum ilustreaza,
i . simplificat, figura 11-41. Fototranzistoarele nu sunt sensibile Ia radiap.ile luminoase din :intregul spectru, ci
u numai dintr-o anumita gama de lungimi de unda. Ele prezinta un maxim de sensibilitate
FiGURA 11-40. la anumite lungimi de unda- car'!-cteristica ilustrata de curba de raspuns spectral din fig.
Fotofranzistorul. ll-43, pe .care se. observa maximul.
~:,,..

:. fotodarllngton
Configuralia numita ,fotodarlington" consta dintr-un montaj de tip Darlington reali-
.~t cu un fototranzistor 9i 'un tranzistor obinuit, ca ln fig. 11-44. Datorit1f dl?tigului mare
~In curent, acest dispozitiv prezinta un ~urent de colector mult mai in tens ~i o fotosensi-
(a) Simbolul schematic (b) Capsule tipice bilitate
., ... ' mai pronuntata dedit fototranzistoarele obi~nuite.
 630 Tiristoare ~i aile dispoz~ive . Fototiristortil 631

Raspuns proCentual slabeyte, fototranzistorul se blocheaza. Semnalul tranzitoriu de nivel mare ce apare In
colector Ia blocarea fototran:Zistorului constituie un impuls de amorsare pentru tiristor,
FIGURA 11-43
care declan~eazii dispozitivui de alarmii. Alarma poate fi dezactivata prin lnchiderea
R~spunsul spectral al unui temporara a contactului Kl. Circuitul poate fi folosit pentru semnalizarea aparitiei fumu-
fototranzistor obinuit. 10 0 lui sau a p8.trunderii tntr~o ~cinta a persoanelor neautorizate.
80
60
/
"\ r---1>----;
+Vee
+V

/ Bobina
releului
40 ~ Contactele

20 / \ Lungimea
de unda (A) R
...... ~releului
R,
0 5000 7000 9000 11000
T,
.Aplicatii r, R,
Fototranzistoarele au o gamii largii de aplicatn. !n fig. 11-45 este prezentat circuitul T,
unui releu ce comuta in func~ie de intensitatea Iuminii. Fototranzistorul T1 comandii
tranzistorul bipolar T2. C8.nd pe T1 cade suficienta lumina, T2 intra in saturafie, iar curen-
tul de colector ce stdibate bobina releului produce comutarea contactelor acestuia. Dioda
montaHi ln paralel cu bobina rele~lui are rol de limitare, impiedicftnd apari~ia unei FIGURA 1146 FIGURA 1147
supratensiuni tranzitorii in colectorul tranzistorului T2 dind acesta se blocheaza. Circuit cu refeu activat de Jasarea infunericului. Afarma bazata pe intreruperea fluxufui luminos.
+Vee
-,
SEC"fiUNEA ll-8 iNTRESJ\RI RECAPilULATIVE
.--~-.. Bobina 1. Prin ce se deosebesc fototranzistoare!e de tranzistoarele bipolare conventionale?
releu!ui 2. Unele fototranzistoare, insa nu toate, au .......... accesibili:i.din exterior.
:! 0 Contactele 3. Care sun! cei doi"factori de care depinde curentul de colector din circu~ul unui fototranzistor?
... - releului

T, 11-9 FOTOTIRISTORUL
Fototiristorul' func~oneaza, 111 principiu, ca orice tiristor, cu excep~a faptului ca poate fi
amorsat ~i printr-un flux luminos. La cele mai multe fototiristoare, poarta este accesi
FIGURA 11-44 FIGURA 11-45 bila printr-un terminal extern, pentru ca dispozitivul sa poata fi amorsat ~i prin impulsuri
Fotodarlington. Circuit cU releu ce comuta in funcfie de intensitatea lutilinii. electrice, similar tiristoarelor conven~onale.
In .fig.. ll-46," lumina incidenUi pe fototranzistor intre~pe alimentarea bobinei releului. Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
Cand intensitatea Iuminii este sub o anumitcl valoare, tranzistorul T2 fntrune~te condifiile
de polarizare pentru a intra In conducp.e, alimentand bobina releului. Dadi.lumina de- Sa descrie!i fototiristorul ~i principiul sau de funcponare
pa~e)>te pragul de intensitate prestabilit, fototranzistorul T tncepe sa condudi; din ... sa faceti 0 comparaJie intre fototiristoare ~i tiristoarele convenp.onale
1
acea.sta cauza, poten~ialul bazei lui T2 scade, tranzistorul se blocheaza yi intrerupe astfel
,_ Sii prezentati o aplica)ie
alimentarea bobinei.
Circuitele cu relee au o gama Iarga de aplicafii, ca, de exemplu, inchiderea Sau
deschiderea automata a u~ilor, numB.rarea unor obiecte yi diverse tipuri de sisteme tie
alarmii. 0 alta aplicare simplii este cea prezentatii In fig. 11-47.ln conditii normale, foto-
tranzistorul conduce1 menjinAnd poarta tiristorului la un potenjial sdizut. Cftnd lumina "In limba engleza, light activated SCR (tiristor actionat de lumina), prescurtat L4.SCR. (n.t.)
 0~.0:. IIII;)~Uc.l!~ i'l am: UI~~ULILIVI:: Cuploare optice 633
:_.
Figura 11-48 prezintii simbolul de fototiristor utilizat In scheme ~i diteva tipuri Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa Wcapabil:
uzuale de capsule. Fototiristorul prezintii cea mal mare fotosensibilitate cu poarta in go!.
Dad. este necesadi reducerea sensibiliHi~ii, intre poarUi ~i catod se monteaza u-n rezistor. Sa prezentaji diferite tipuri de cuploare optice
L. . . In fig. 11-49 este prezentat un fototiristor care alimenteaza un releu cu automenfinere. I> Sii. definili tensiunea de izolare
Sursa de la intrare aprinde lampa; lumina emisa amorseaza fototiristprul. Curentul I> Sii. definili factorul de transfer In c.c.
anodic alimenteaza bobina releului ~i. inchide contactul. Observafi ca. sursa de la intrare
1> Sii. definili. curentul prin LED pentru amorsare
este izolata electric de restul drcuitului.
1> Sii. definili ca~tigul de transfer
FIGURA 11-48 I> Sii. faceli o prezentare a fibrelor optice
Fototiristoare. I> Sii. explicati refractia ~i reflexia luminii

Circuitul de intrare al unui cuplor optic este~ de obicei, un LED, Insa circuital de ie~ire
se poate prezenta sub mai multe forme, una dintre acestea fiind. un fototranzistor, ca tn
fig. 11-SO(a). Cand tensiunea de intrare polarizeazii. direct LED-ul, lumina emisii. ajunge
't_ Iafatotranzistor ~i 11 deschide, generand astfc;!l un curent care circula printr-o sarcina
extemii., caIn fig. 11-SO(b). Cateva dispozitive tipice sunt prezentate in fig. 11-SO(c).
(a) Simbolul (b) Capsule tipice
i
~

FIGURA 11-49
' \ Circuit cu fofofiristor.
,,r
; i

+ (b) Dispozitiv conectat Ia elemente exterioare

(a) Principiul dispozitivului
I ;

SECTIUNEA 11-9 INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Fototiristoarele pot function a, in majoritate, ca >i tiristoarele conventionale?
2. Ce este necesar. in fig. 11-49, pentru a bloca fototiristorul si a dezactiva releul?
' .
L

11-10 CUPLOARE OPTICE (c) Capsule lipice

Cuploarele optice au fast concepute pentru a realiza o izolare electrica talala fntre
un circuit de intrare ~i unul de ie~ire. De obicei, scopul izolarii este protejarea anumitor
elemente de circuit de varturile de tensiune tranzitorie, de supratensiunile accidentale
sau de zgomotul de joasa frecventa, care ar putea avea ca efect un semnal de ie~ire
eronat sau deteriorarea unui dispozitiv. Cuploarele optice mai penmit realizarea unei
interfete fntre circuite cu niveluri de tensiune diferite, cu potenpale de masa diferite
~.a.m.d.
FiGURA 11-50
Cuploare cu fototranzistoare.
In fig. 11-51 giisili alte cateva tipuri de cuploare. Cuplorul cu tranzistoare in configu-
ratie Darlington din fig. 11-Sl(a) se utilizeazii. cand este necesarii. obtinerea !a ie~ire a unui
curent de valoare mal mare decat eel care ar putea fi furnizat de un fototranzistor singur.
Dezavantajul dispozitivului cu fotodarlington, consta in viteza de comutafie - mai .sca-
Zuta decat cea a fototranzistorului. .
Un cuplor cu fototiristor In circultul de,ie~ire este prezentat In fig. 11:51(b). Aces! dis-
pozitiv este adecvat pentru aplicapi in care, de exemplu, o tensiune de intrare de nivel

L
 634 Tiristoare :;i alte dispozitive
mic trebuie sa ac~ioneze un releu cu automen~inere, de inaltii tensiune, prin intermediul
cfuuia se alim.enteaza un dispozitiv electromecanic.
(a) (b) (c)
(d) (e)
FIGURA 1151
Tipud uzuale da dispozitive de cup/aj optic.
In fig. 1151(c) a pare un cuplor avand un fototriac in circuitul de ie~ire. Un asemenea
dispozitiv este destinat aplicapilor care necesita amorsarea hiacului dintr-un circuit izo-
lat, ca tn cazul comutarii unei linii de alimentare cu tensiune de 220 V, tn urma unei
comenzi primite dintr-un circuit de intrare de joasa tensiune.
In fig. 11-Sl(d) vedeF un cuplor liniar de c.a. cu izolare optidi. Aces! dispozitiv trans-
forma variap..ile curentului de intrare in variapi ale curentului de ie~;ire. Circuitul de
ie~ire constii dintr-un amplificator hi ale d.rui borne de intrare e.ste conectatii in paralel o
")
fotodioda. Varia~iile In intensitate ale luminii emise de LED sunt delectate de fotodioda,
care fumizeazii amplificatorului un semnal de intrare. La ie;;irea ani.plificatorului se
giise~te un etaj tampon, format dintr~un repetor pe emitor. Cuplorulliniar de c.a. cu izo-
lare optidi poate fi folosit Ia efectuarea conexiunilor dintre liniile telefonice, Ia izolarea
echipamentelor periferice ~i tn unele aplica~ii audio.
Figura 11-Sl(e) prezinta un cuplor cu ie~ire digitala, Dispozitivulconsta dintr-un circuit
de detecre de mare viteza, urmat de un etaj tampon cu tranzistor. G\nd prin LED-ul de Ia
intrare circulii curent, detectorul este acti.vat de lumina primitii ~i deschide tranzistorul de
la ie~ire, colectorul acestuia ajung3nd astfel la un nivel de tensiune sc3zut. Cand prin LEJ?
nu circulii curent, nivelul tensiunil de ie~ire este ridicat. Cuplorul cu ie~ire digitaHi este des-
tina! aplica~or care necesita compatibilitate cu alte. circuite digitale, ca, de exemplu,
realizarea unei interfe~e !ntre un calculator ~i echipamentele periferice.
Tenslunea de lzolare Tensiunea de izolare a unuicuplor optic este tensiunea maxima pe
care acesta o poate suporta !ntre boinele de intrare ~i cele de ie~ire lara ca dielectricu) sa
se strapunga. Valorile ei tipice de varf sun! tn jur de 7500 V c. a.
Cuploare optice 635
Factorul de transfer in c.c. Aces! parametru este raportul dintre curentul de ie~ire ~i eel
de intrare, prin LED. Se exprimii, de obicei, in procente. Pentru ttn circuit de ie~;ire cu
fototranzistor, valorile tipice sun! cuprinse !ntre 2% ~i 100%. !n cazul unui circuit de ie~ire
cu fotodarlington, ele sunt cuprinse intre 50% ~i 500%. l i
Curentul prin lED pentru amlirsare Acest parametru este caracteristic cuploarelor cu cir-
cuit de ie~ire cu fototiristor ~i fototriac. Curen~ul de ~morsare e~te curentul necesar pentru
amorsarea dispozitivului din circuitul de ie9ire. Valorile tipice ale curentului de amorsare
sunt de ordinul rnA. ~-- J
Cii$11UUf de transfer Acest parametru este caracteristic cuploarelor liniare de c.a. cu izo-
lare optica. Ci1igul de transfer este raportul dintre.tensiunea de ie~ini ~i cureritul de intrare,
iar valoarea tipica este de 200 m V/rnA.
Fibre optice
Fibrele optice constituie o cale de cuplare a unui dispozitiv ce emite lumina cu un
fotodetector, printr-un cablu prin care lumina se peale propaga. Aplica~e lor sunt in
domeniile electronicii medicale, reglajelor industriale, sistemelor cu microprocesoare,
sistemelor de siguranta ~i comunica~or. Cablurile din fibra de sticla sunt uiilizate pen-
tnt asigurarea unui transfer maxim la cuplarea dispozitivelor opto-electronice. Exploata-
rea fibrelor optice se bazeazii pe principiul reflexiei interne.
Orice material prin care lumina se poate propaga este caracterizat de un indice de
refracp.e, n. 0 raza de lumina incidenHi pe suprafata de separare dintre doua .materiale
cu indici de reractie diferip. va fi ori reflectaHi, ori refractati.'i, in funcp_e de unghiul sub
care lumina ajunge pe suprafata respectivii, cain fig. 11:52. Dacii unghiul de incidenta,
9i' este egal sau mai mare decat o anumWi valqare 91, denumiUi unghi limitii, lumina este
reflectaHi. Dadi 9i este mai mic decat unghiullimitii, lumina se refractii. l
Fibra de sticla este protejatii la exteriorde un strat de sticlii cu indicele de refracp.e mai '.-J
mic dedit eel a1 fibrei. 0 razii de lumina ce piitrunde prin extremitatea cablului se va
refracta c~ In fig. 11-53. Daca, dupa refrac~ie, lumina cade pe suprafata de separare sub
un unghi mai mare decat cellimitii, ea va fi. reflectatii in interiorul fi~rei, a~a cum arata
desenul. !ntrucat, conform legilor fizicii, unghiul de incidenta este ega! cu unghiul de
reflexie, raza de lumina va fi reflectata de mai multe ori, pe toatii lungimea fibrei ~i va
ie9i prin extremitatea opusii dupii o ultimii refracfie, cain desen.
n,
FIGURA 1152
Refrac{ia i reflexia /uminii.
' J
Raza incidenta
c J
(a) Refractie (91< 9) (bJ.Reflexie (9? 9)
 b::lb 1rr1stoare ~i alte dispozitive
FIGURA 1153
Raza de lumina intr~o
fibra optica.
'~
SECTIUNEA 11-10 lNffiEBJ\RI RECAPITULATNE
L...J se
1. Ce lei de dispozitiv de intrare folose,te, in mod normal, in cuploarele optice?
2. Enumera\i cinci tipuri de dispozitive de ie,ire folosite in cuploarele optice.
11-11 APUCATIE PRACTICA.
'
Campania Ia care lucrali intenjioneazii sa realizeze un sistem de optic de numiirare ~i
comandii pentru reglarea vitezei de deplasare a unei benzi ce transportii elemente com-
ponente ce urmeazii a fi asamblate. Acest sistem este o variantii a sistemului realizat in
capitolul 3, pentru numararea mingilor de Ienis in vederea ambaliirii. Tn cazul de faf<j,
obiectele transportate de banda transportoare a unei linii de asamblare sun! numiirate,
iar viteza benzii se regleazii Ia o valoare prestabilitii. Tn aplicaj:ia curentii ne vom concen-
tra atenjia asupra circuitului de reglare a vitezei motorului de antrenar~ a b~nzii. Va tre-
bui sa vii puneli in valoare cuno~ntele acumulate pe parcursul acestw capitol.
'.
Prindpiul de fuJ_Jcflonare al sistemului
Sistemul regleazii viteza benzii astfel tncat un numar .mediu prestabilit de campo
nente situate la distante diferite unele de altele, sii treadi. printr-un anumit punct al
liniei 'de asamblare int'r-un anumit interval de timp. Reglarea vitezei este necesarii
pentru ca muncitorii de Ia banda sii aibii limp sii execute operatille de asamblare. Schema
de principiu a sistemului de reglare a vitezei benzii este prezentatii in fig. 11,54.
De fiecare data ciind prin fata detectorului de infraro~u trece cate o piesa, intrerupiind
fasciculul de lunUna infraro~ie, un numfu-iitor digital, conectat la circuitul de prelucrare,
este incrementat cu unu. Numarul de piese lnregistrat tntr-un anumit interval de timp se
traduce, proporJ:ional, In tensiune de c:.!itre circuitele de prelucrare, tin8.vnd~-se cant de
r' riumarul de piese ce se dore~te sii treacii in acel interval de timp. Daca pnn fata sen-
zorului tree mai rnulte piese, tensiunea rezultatl'i e~te mai mare. Tensiunea aceasta se
a plica circuitului de reglare a '?teze~ motorul~, car; ~xecuta r~glajul necesar pentru ca
numarul de piese transportate m umtatea de limp sa fie eel dont. . functio~iiri a cartelei cu ci;cuitul de reglare a vitezei motorului, folosind punctele
CircuHul dB roglare a vl!uzol motorulul Tensiunea proportionalii cu numiirul de piese, o_b
tinuta Ia iesirea circuitelor de prelucrare, seaplica pe poarta unui TUP de pe cartela cu crr-
~uitul de ..;,glare a vitezei motorulu!. Aceasta tensiune stabile~te punctul de pe forma de
Aplicatie practica 637
undii de intrare In care trebuie amorsat tiristorul. C8.nd tensiunea pe poarta TUP este mai
mare, tiristorul este amorsat mai tarziu, ditre sfftr~itul semiperioa~ei, deci furnizeazii
motorului o putere mai ~di, fiic5.ndu-1 sii se roteasdi rnai lent Dadi tensiunea pe poarta
TUP este mai midi, tiristorul este amorsat mai devreme, .;:litre i'nceputul semiperioadei,
furnizand motorului mai multii putere ~i m.!irindu-i viteza de rota tie. Procesul de reglare
se desfa~oara continuu pentru ca numarut de obiecte deplasate in unitatea de timp sii fie
constant. Potenpometrul serve~te Ia calibrarea punctului de amorsare a tiristorulul.
FIGURA 1154
Schema sistemului de reg/are a
110 Vc.a.
vitezei benzii transportoare.
~"
.;,
1,_, Cartela cu circuitul de reglare a vltezei motorulul
Verificaj:i corectitudinea realiziirii cartelei din fig. 11-55(a) facand comparatia cu
schema din fig. (b). Se dii ~i configuraj:ia pinilor dispozitivului.
+ Marcap pe desenul cartelei, In conform.itate cu schema, simbolurile componentelor,
intriirile ~i ie~irile.
Analiza circuitului de reglare a vitezei motorului
Schema utilizata este cea din fig. 11-55(b). !n Joe de motor se conecteaza un rezistor
de 1 k.n, iar Ia bornele de intrare se a plica o tensiune de 110 V, 60Hz.
Se detenmina fonmele de unda ale tensiunilor din anodul, catodul ~i poarta tiristoru-
lui ~i ale TUP fatii de masa pentru o tensiune de 0 V pe poarta TUP, cu potenpometrul
fixat Ia 25 k.n.
Se determina c.!iderea de tensiune pe rezistorul de 1 kn pentru urrnatoarele tensiuni
pe poarta TUP: 0 V, 2 V, 4 V, 6 V, 8 V, 10 V. Potentiometrul riimane Ia 25 k.Q.
Metoda de testare
Eiaborati unset de instructiuni conform diruia sa se faca testarea tn etape a bunei
de ~asura numerotate, indicate pe bancul de testare din fig. 11-56.
Precizap. valorile tensiunilor pentru toate masuratorile ce urrneaza a fi efectuate.
!ntocmiti o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale
compon'entelor.
638 Tiristoare ~i a~e dispoz~ive Aplica\ie practica 639

A Sarcina De pan area

nu se ana

ii 50kfl
pe cartela
de circuit.
Patru cartele au fast g8.site defecte. Tin.nd seama de miisuriitorile, aferente fiedirei
cartele, indicate 1n fig. 11-57, identificati, 1n fiecare caz, defectul eel mai probabil.

nY
KAG
110 V c.a.

1,2kn
Cerculetele numerotate indica puDctele de milsudi de pe carteHl. Se consider. di fiecArei
cartele is-a aplicat tensiunea de 110 Vc.a. i.:

l i

(b)

(a)
FIGURA 1155
Carte/a cu circuitul de regfare a vitezei motorului.

'J

Masa sursei de
rr
I
110V

' i
~-- -;

FIGURA 1157
Rezultatele testiirii a patru caltele cu circuite defecle. -.

FIGURA 1156
Bancul penfru testarea carte!ei cu circuiful de reg/are a vitezei motorului.

""'\'
I
 640 Tiristoare ~~ aile dispozitive
Glosar 641
Documentul final
in final, intocmi!i un document asupra cartelei ce conp.ne circuitul de reglare a vitezei
motorului, in car~ sa prezentap. urmatoarele aspecte:
1. Descrierea fizid. a circuitelor.
2. Prezentarea modului de funcp.onare al circuitelor.
3. Lista caracteristicilor.

FIGURA 11-58

(a) Dioda Shockley

(b) lirislor
(c) liristor cu poarta dubla
t J -t* -*
(a) (b) (c) (d) (e)
L

r
4. Lista componentelor cu codurile lor, dadi este posibil. (d) Diac

~ ~ ~
5. Lista problemelor lntlllnite Ia cele patru cartele cu circuite defecte. (e) Triac
(Q TUJ
6. Descrierea deta.J.iata a modului in care ap. identificat problema in fiecare caz.
(g) TUP
i1:. (h) Fototirislor
(i) Fototranzistor (Q (g) (h) (i)

' :
REZUMATUL CAPITOLULUI
LJ Dispozitivele cu structura cu patru straturi semiconductoare (pnpn) sunt: dioda
Shockley, tiristorul, tiristorul cu poarta dubla, diacul, triacul $i tranzistorul unijoncp.une
programabil (TUP).
i Dioda Shockley este un dispozitiv cu structura pnpn care conduce cS.nd tensiunea
L aplicata Ia bornele sale depa~e~te potenfialul de lntoarcere.
Trristorul poate fi amorsat prin aplicarea pe poarta a unui impuls ~i poate fi blocat
prin reducerea curentului anodic sub valoarea de menfinere.
\! Tiristorul cu poarta dubla are doua terminale de poarta, poate fi amorsat prin apli-
carea unui impuls pe poarta catodului ~i poate fi blocat prin aplicarea unui impuls pe
poarta anodului.
Diacul conduce curentul in ambele sensuri ~i este amorsat cfuld se depa~e~te tensi-
unea de intoarcere. Se blocheaza dind curentul scade sub valoarea de mentinere.
Triacul, ca ~i diacul, este un dispozitiv bidirecponal. Peate fi amorsat prin aplicarea
pe poarta a unui impuls ~iconduce intr-un sens determinat de polaritatea tensiunii a pli-
! i cate intre cele doua borne de anod.
Parametrull] al tranzistorului unijoncfiune (TU]) determinii. tensiunea de amorsare
a dispozitivului.
. ' Tranzistorul unijonctiune progiamabil (TUP) poate fi programat din circuitul exte-
rior pentru a se deschide la nivelul dorit al tensiunii dintre anod ~i poarta.
J La fototranzistoare, curentul de baza este generat de un semnal de intrare ce con-
sta dintr-un flux luminos.
; i Lumina constituie o sursa de amorsare pentru fototiristoare.
' ;
GLOSAR
Tennenii unniltori se gilsesc ~i 1h glosaru/ de Ia sfar~itu/ carpi.
Amors~~e A:ti:rare.~, prin aplicarea unui semnal pe unul dintre'terminale, a unor dis-
poZitive ~1 crrcmte electronice.
Cornu tare forj:ata Metoda de blocare a unui tiristor.
Curent d~ a_morsare (Is) Valoare a curentului anodic pentru care un dispozitiv
comuta din regiunea de blocare directa in cea de conductie directa.
C_ur~nt de .menFnere (IH) Valoare a curentului anodic sub care un dispozitiv comuUi
dm regmnea de conducpe directa in cea de blocare directa.
Diac D.i~pozitiv semiconductor cu patru straturi ~i doua terminale, care, in conditii
specifice, poate conduce in ambele sensuri. '
Diodi ~ho:kley ~ispozitiv cu patru straturi ~i doua terminale, care intra in con-
ducpe cand tensmnea anod-catod atinge o anumita valoare de "intoarcere".
Fototirist?r Dispozitiv semiconduct~r ...cu patru straturi, care conduce lntr-tJ.n singur
s:ns.. c~nd este amorsat de o lumma sufident de intensii ~i rii.mfule in conduc}ie
pana cand curentul scade sub o anumita valoare.
Fototr~nzistor ~ranzistor a1 ciirui curent de baza este generat de caderea luminii pe
regmnea senuconductoare fotosensibila a bazei.
ln~ce_ d"e re.fracp._e ...caracteris~ca a ~aterialelor prin care l?e propaia lumina, care

Dispozitivele de cuplaj optic asigura izolarea galvanica a sursei de intrare de cir-
cuitul de ie~ire.
Fibrele optice constituie o cale de transmisie intre un dispozitiv ce emite lumina ~i
unul activat de lumina.
Simbolurile dispozitivelor de mai sus sunt prezentate in fig. 11-58.
mdica proporpa m care se refracta o raza de lumina la tiecerea dintr-un material
ln altul.
Oscilator Circuit electronic cu reac}ie p6zitiva, care genereaza un serrmal de iesire
... variabil in timp fii.d a i seaplica la intrare un semnal extern. '
Parametru 1'J Parametru caracteristic unui TIJ], care ii determina punctlll de deschi-
dere. .
Tensiune directi de intoarcere (VBR(F)) Tensiune sub care uri dispozitiv se afla in
regiunea de blocare directa.
Tiristor Dispozitiv cu patru straturi ~i trei terminale, care intra in conductie cfuld este
amorsat prin aplicarea unei tensiuni pe unicul terminal de poarta riimne in ii
aceasHi stare pana c.nd curentul anodic scade sub o anumita valoare.
 l j

642 Tiristoare ji aile dispozitive Test de autoevaluare 643

Tiristor cu poarta dubHi Dispozitiv cu patru straturi ~i patru terminale, dintre car~ 7. !n regiunea de blocare direct., tiristorul este:
doua de poarHi, acestea servind la comutarea dispozitivului in cele doua sHiri. (a) polarizat invers (b) blocat
Tranzistor unijoncp.une (TUJ) Dispozitiv cu o singudi jonc~iune pn ~i trei terminale, (c) in conducre (d) !n punctul de striipungere
care prezinta o caracteristidi de rezistentii negativii. 8. Valoarea curentului de mentffiere al unui tiristor are semnificatia ca.:
Tranzistor unijonc!iune programabil (TUP) Dispozitiv cu patru straturi ~i trei ter- (a) dispozitivulintrii in conducre cand curentul anodic depii~~~te aceastii valoare
minale (asemiiniitor mai degrabii cu un tiristor decfit cti un TUJ), care este amorsat (b) dispozitivul se blocheazii dlnd curentul anodic seade sub aceastii valoare ~.

dind tensiunea din anod o depa~e~te pe cea din poarta. (c) dispozitivul se poate deteriora cand curentul anodic depii~e~te aceastii valoare
Triac Dispozitiv cu patru straturi ~i trei terminale, care, tn condip.i specifice, poate (d) pentru a amorsa dispozitivul, curentul minim de poartii trebuie aibii sa '_!
conduce in ambele sensuri. aceasta valoare . .
9. Trristorul cu poarHi dubla se deosebe~ie de eel cu un singur terminal prin faptul ca: n
(a) nu are nici un terminal de poarta (b) are curentul de menrnere mai mic
FORMULE DE BAZA (c) poate Iuera Ia curenti mull mai marl (d) are douii terrninale de poartii
10. Trristorul cu poartii dublii poate fi amorsat prin:
(11-1) IA = ICBOI +ICB02 Curentul anodic (sau catodic) a! diodei Shockley (a) aplicarea unei tensiuni anodice ce depa~e~te tensiunea direct. de intoarcere
1-(ac.c.t +ctc.c.z) (b) aplicarea unui impuls pozitiv pe poarta catodului
(c) aplicarea unui impuls negativ pe poarta anodului
(11-2) Parametrul11 intrinsec a! TUJ
d) fie (b), fie (c)
11. Trristorul cu poarta dublii poate fi blocat prin: . !
L
;
i
(11-3) v. = ,v.. + v Tensiunea de pisc Ia TUJ (a) aplicarea unui impU!s negativ pe poarta catodului ~i a unui impuls pozitiv pe
poarta anodului
(11-4) lc =Peel, Curentul de co!ector a! fototranzistorului ~.

(b) reducerea curentului anodic sub valoarea de menpnere

(c) riispunsurile (a) ~i (b)
(d) aplicarea unui irnpuls pozitiv pe poarta catodului ~i a unui impuls negativ pe
~
poarta anodului .
TST DE AUTOEVALUARE !
12. Diacul este:
1. Un dispozitiv cu patru straturi semiconductoare prezinta:
(a) un dispozitiv cu patru straturi
(a) doua jonqiuni pn (b) trei joncruni pn
(b) un dispozitiv bilateral cu douii terminale
(c) patru jonc!iuni pn (d) doar doua terminale
2. Din dispozitivele uzuale cu patru straturi fac parte:
(c) similar cu douii diode Shockley legate!n paralel, in sensuri opuse ! i
l_j
(d) toate acestea
(a) tranzistoarele bipolare ~i tiristoarele (b)'TUJ ~i TUP
13. Triacul este:
(c) FET ~i triacurile (d) diacurile ~i triacurile
(a) asemiiniitor cu un tiristor bidirecr;onal (b) un dispozitiv cu patru terrninale '
3. Dioda Shockley se deschide cand tensiunea dintre anod ~i catod depa~e~te: '

(c) diferit de dispozitivele cu patru straturi (d) riispunsurile (a) ~i (b) ~ j

(a) 0,7 V (b) tensiunea din poarta
14. Care dintre urmatoarele caracteristici nu se U:ttllile~te la TUJ?
(c) tensiunea directa de intoarcere (d) tensiunea directa de blocare
(a) parametrul ~ intrinsec (b) rezistenta negativii r-,
4. 0 diodii Shockley aflatii in conducre poate fi blocatii prin: i
(c) tensiunea.de pisc (d)'conducr;a bilateralii
(a) reducerea curentului sub o anumita valoare (b) intreruperea tensiunii anodice
15. TUP este:
(c) riispunsurile (a) ~i (b) (d) nici unul dintre acestea
(a) asemaniitor cu TUJ (b) diferit de dispozitivele pnpn
5. Tiristorul se deosebe~te de dioda Shockley prin faptul di:
(c) comutabil prin tensiunea poartii-anod
(a) are un terminal de poartii (b) nu are structurii pnpn ' '
(d) un ilispozitiv cu un numiir de straturi diferit de patru l j
(c) nu are patru straturi (d) nu poate fi amorsat ~i blocat
16. Curentul de bazii a! unui fototranzistor este:
6. Trristorul poate fi blocat prin:
. (a) detenninat de tensiunea de pola'rizare (b) direct proportional cu lumina
(a) comutare fortatii (b) aplicarea unui impuls negativ pe poartii
'(c) invers propor}ional cu lumina ., (d) o miirime ce nu se ia in consideratie
(c) intreruperea curentului anodic (d) toate acestea
(e) raspunsurile (a) ~i (c)
 o'!'! 11nsroare ~~ aJte dlspozitive Probleme elementare 645
I ~
L
PROBLEME ELEMENTARE Ao--------,
Secflunea ll- 1 Dloda Shockley FIGURA 11-61
1. Dioda Shockley din fig. 11-59.este polarizata astfel incat sa se afle in regiunea de
blocare directa. 1n aceste conditll, ac.c. = 0,38 pentru ambele structuri interne de
tranzistor. Icam = 75 nA ~i Icaoz = 80 nA. Calculati curentul anodic ~i curentul G
catodic.
Rs
FIGURA 11-59 R
1kQ

'
!

I
t__;
'.
1
Sectiunea 11-4 Tlristorul cu poarta dub Ia
8. Explicap amorsarea ~i blocarea tiristoruiui cu poartii dublii folosind modelul
echivalent cu tranzistOare.
i 9. Enumerap terminalele tiristoralui cu poarta dubla.
i
L
2. {a) Calcalali rezistenta directa a diodei Shockley din fig. 11-59 pentru regiunea Sectlunea .l 1-5 Dlacul ~I triacul
; '
de blocare directa. 10. Desenap forma de undii a curentului din circuitui din fig. 11-62. Potentialal de
(b) Daca tensiunea directa de intoarcere este de 50 V, cu cat trebuie mariti\ VAI< intoarcere al triacului este de 20 V. IH = 20 rnA.
pentru ca clioda sa comute in regiunea de conducp.e clirecta? 11. Reluap problema 10 pentru circuital cu triac din fig. 11-63. PotenraJul de
intoarcere este de 25 V, iar /H == 1 rnA.
Sectiunea 11-l Tlrlstorul
3. Explicap. funcp.onarea tiristorului utiliziind modelul echivalent cu tranzistoare. 15 VIa vart
4. La ce valoare trebuie reglat rezistorul variabil din fig. 11-60 pentru ca tiristoral sa
se blocheze? Se considerii /H = 10 rnA ~iVAI<= 0,7 V.

'
+30 VD--1~----, R I
I
__, 1kfl I
FIGURA 11-60 I
;
I 4,7 k!l
25V I
I
I
I
I I

4,7kn
l l
1 FIGURA 11-62 FIGURA 11-63
-

i Sectiunea 11 -3 Apllcatll ale tirlstoarelor Sectlunea 11-6 Tranzlstorul unijonctlune {TUJ)

~
5. Cum ar trebui modificat circuitul din fig: 11-15 pentru ca tiristorul sa fie amorsat
12. Un TU] are r~ 1 = 2,5 kn ~i r~ 2 = 4 kn. Ce valoare are parametrul11 intrinsec?
~i sa conduca pe altemanfa negativa a tensiunii de intrare?
i , 13. Determinap tensiunea de pisc pentru TUJ din problema l2, dacii V55 = 15 V.
6. Ce rol au diodele D1 ~~ D2 din fig. 11-17?
14.1n ce domeniu poate lua valori R1 din fig. 11-64 pentru ca TUJ sii se deschidii 9i sii
7. Desenar forma de unda a tensiunii VR din circuital din fig. 11-61, pn&nd seama
se lnchida corect? ~ = 0,68, Vv = 0,8 V, lv = 15 rnA, lp = 10 ftA ~i Vp = 10 V.
de semnalele de intrare reprezentate.
r ,
646 Tiristoare ~i aile dispozitive Probleme elementare 647 "

+6V
v"
+12V
FIGURA 11-64 FIGURA 11-66 .
R, "!
I
I
'
10 k.{l
SV

R,
4,7 kl'l
c R, 'J
J0,1 ~F 100!"!

+12V

Sectlunea 11-7 Tranzlstorul unljonctlune programabll (TUP)

15. La ce tensiuni anodice (VA) vor !ncepe sa condud( cele doua TUJ din fig. 11-65?
16. Desena!i forma de unda a curentului din fiecare circuit din fig. 11-65, dad\ 1n anod 3,3 k.{l i i
se aplidi o tensiune sinusoidala cu valoarea de vilrf de 10 V. Se neglijeaza caderea ' '

de tensiune directa pe TUP. VouT

v, v, n
FIGURA 11-65 +20V +9V
10n
R, R,
12 k.{l 47 k.{l

FIGURA 11-67 FIGURA 11-68

Secflunea 11-9 Fototlrlstorul I'

I.'
21. Studia!i circuitul din fig. 11-69, apoi explica!i ce opera!ie !ndepline~te ~~ cum
R, R, R, R, ~ume funcp.oneaza.
470!"! 10 kl'l 330!"! 47 k.{l 115 V c.a.
FIGURA 11-69

(a) (b) K

17. Desena!i forma de unda a tensiunii culese pe R1 din fig. 11-66 tinand seama de :' '

'0
~

forma de unda a tensiunii de intrare: ; -, -.;

v,
Secfiunea 11-8 Fototranzlstorul
18. Un fototranzistor montat !ntr-un circuit are Pc.o = 200. Daca I,= 100 ~A, ce valoare
are curentul de colector?
19. Determina!i tensiunea de ie~ire a circuitului din fig. 11-67: (a) cand sursa nuemite 22. Determina!i forma de unda a tensiunii culese peRK din fig. 11-70.
lumina; (b) dlnd emite lumina (considerand, di tranzistorul se satureazii).
20. Determinaji curentul de emitor din circuitul cu fotodarlington din fig. 11-68 daca
1n T1 se genereaza un curent de baza de l~JA pentru fiecare lm/m2
 648 Tiristoare ~~ aile dispozitive Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 649

+Vee +V PROBUME CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE

28.1n circuitul cu tiristor pentru protecre la supratensiune din fig. 11-18, dacii tensi-
01 FIGURA 1170
unea de ie~ire a sursei de alimentare cu c.c. este de +12 V, aflap ce valori trebuie
sa aiba COITJ.ponentele pentru a asigura protecp.a circuitului in cazul tn care tensi-
tinea continua de ie~ire depa~e~te +15 V. Considerati ca siguranta este de 1 A. .
29. Proiectap. un circuit de protecp.e Ia supratensiuni pentru cazul tn care tensiunea
fumizatii de sursa de alimentare este cu 6,2 V mai mare decat valoarea normalii.
30. Proiectap. un oscilator de relaxare care sa genereze un semnal cu frecventa de
2,5 kHz, folosind un TUJ cu 11 = 0,75 ~i tensiunea de vale de 1 V. Circuitul va fi ali-
mental de la a sursii de c.c. de +12 V. Luati ln calcul valorile: lv = 10 rnA ~i
''"--' lp =20 J.!A.

I',
I
:
I
'i
v., ______.n~...___.....JIL RASPUNSURI LA JNTREBARILE RECAPITULATIVE
'--'

Setflunea ll-1
I . Sectlunea H -10 Cuploare optlce
' !
1.Dioda Shockley este un dispozitiv cu patru straturi.
23. Un cuplor optic are factorul de transfer in curent de 30"%. Dadi valoarea curentu-
lui de intrare este delOO rnA, cat este cea a curentului de ie~ire? 2. Regiunea de blocare directa este cea in care dioda este blocata (nu conduce).
24. Cuplorul optic din fig. 11-71 trebuie sa furnizeze in sarcina exterioara minimum 3. Dispozitivu11ncepe sa conduca atunci c.nd vAK depii~e~te tensiunea directa de
tntoarcere.
10 rnA. Daca factorul de transfer in curent este de 60%, cat trebuie sa fie curentul
de intrare? 4. Dispcizitivul se blocheaza cfuld curentul anodic scade sub valoarea de mentinere.
Secflunea ll-2
FIGURA 11-71 1. Un ti.J;istor este un dispozitiv cu patru straturi 9i trei terminale.
2. Terminalele tiristorului sunt: anodul, catodul, poarta.
20 v 3. Un impuls pozitiv aplical pe poarta amorseaza tiristorul.
4. Curentul anodic trebuie reclus sub valoarea IH (de menJinere) pentru ca un tiristor
!' '
! aflat in conducre sa se blocheze.
' !
I
~
! Secflunea 11-3
Sectiunea 11-11 Apllcatle practica 1. Tiristorul va conduce pe un interval cuprins intre 90 ~;i 180.,
I ! 25.1n circuitul pentrn reglarea vitezei motorului, din fig. 11-55, ce tensiune trebuie 2. De a lmpiedica descarcarea bateriei prin acea porp.une de circuit.
I aplical ape poarta TuP pentru ca motorul sa aibii viteza maxima: 0 V, 2 V sau 5 V?
! ! Sectlunea 11-4
26. Dadi se reduce rezistenta reostatului din circuitul de reglare a vitezei motorultii,
1. Un tiristor cu poarta dubla poate fi blocat prin aplicarea pe poarta a unui impuls,
tiristorul va fi amorsat mai devreme sau mai Uirziu relativ la tensiunea sinu-
soidala de intrare? ceea ce nu se i'ntamplii la tiristorul cu un singur terminal de poarta.
2. Prin aplicarea unui impuls pozitiv pe poarta catodului sau a unui impuls negativ
27. Descriep. comportarea tiristorului din circuitul de reglare a vitezei motorului1 ln
pe poarta anodului.
cazul tn care tensiunea aplicata pe poarta TUP se m8.re9te.
3. Un tiristor cu poarta dub18. poate fi blocat prin oricare dintre urmatoarele metode:
(a) aplicarea unui impuls pozitiv pe poarta anodului
(b) aplicarea unui impuls negativ pe poarta catodului
u
(c) reducerea curentului anodic sub valoarea de menp.nere
(d) 1ntreruperea talala a curentului anodic
Sectlunea 11-5
1. Diacul este echivalent cu doua diode Shockley conectate in paralel, ln sensuri
opuse.
r '
i
'---'
650 Tiristoare ~i aile dispozitive

2. Triacul este echivalent cu dou1i tiristoai-e conectate in parcilel, In sensuri opuse ~i

avfutd poarta comunii.
3. Triacul are un terminal de poartii, iar diacul nu are.
Sectlunea 11-6

Amplificatoar~
1. Terminalele unui TUJ sunt: baza 1, baza 2 ~i emitorul. '. J
2.11 ;;; r~/r~ 3
3. R, C ~i ~ determina perioada de oscilape.
'
operationale
!
Sectlunea 11-7.
1. -Programabil inseamnii di. tensiunea de deschidere poate fi fixatii la o valoare doritii.
2. TUP este un dispozitiv cu _patru straturi, ca ~i tiristorul, tflsa deschiderea sa este
determinatii de tensiunea anod-poarHi. PrezinHi o caracteristicii de rezistenta nega-
' . .
tivii, ca ~i TUJ.
Sectiunea 11-8
1. La fototranzistoare, curentul de baza este generat datoritii luminii. Continutul capilolului Obieclivelecapitolului
2. Baza Descrierea generalii a AO ~i a caracte
12-1 Prezentarea amplificatoarelor ope risticilor sale
3. Curentul de colector depinde de Pc.c. ~i I>.. rationale (AO)
Sectiunea 11~9
Prezentarea amplificatorului diferenjial
12-2 Amplificatorul diferential ~i a funcjioniirii sale
1. Da, cele mai multe fototiristoare pot Iuera ~i ca -tiristoare convenp.onale.
12-3 Parametrii AO Prezentarea catorva parametri ai AO
2. Este necesar un intrerupat~r serie care sa lntrerupii curentul anodic. Explicarea reactiei negative iri circuitele
12-4 Reactia negativii
Sectlunea 11-to
12-5 Configuratii cu AO cu reactie nega. cu AO
I. Un LED Analizarea configurajiilor cu AD
tivii neinversoare, repetoare ~i inversoare
2. Fototranzistor, fotodarlington, fototiristor, fototriac, amplificator liniar.
12-6 Efectele reactiei negative asupra
impedanjelor AO
Deducerea expresiilor impedanjelor celor
trei configurajii cu AO ,,
12-7 Compensarea curentului de Explicarea compensarii Ia AO ' i
:.. 1
RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE polarizare ~i a tensiunii de decalaj Depanarea circuitelor cu AO
DE LA EXEMPLE ' 12-8 Depanare
12-9 Aplicajie practica
11-1 10 Mn
11-z 163 n
11-3 Prin marirea Va 8 lntroducere
11-4 343 kn > R1 > 1,95 kn Pana acum ati studiat cateva dispozitive electronice importante, cum sunt, de exem-
plu, dioda $i tranzistorul. Toate acestea sunt componente indiViduale, incapsulate sepa-
rat ~i conectate in circuite impreuna cu alte dispozitive pentru a forma unitap. funcp.onale
de sine stiitiitoare. Asemenea dispozitive se numesc componente discrete.
Acum veti incepe sa studia~i circuitele integrate (CI) liniare, care con~in mai multe '- j

tranzistoare, diode, rezistoare $i condensatoare realizate pe aceea~i minuscuUi a~chie de

material semiconductor, introdusa intr-a capsula unica, forrn.nd un circuit functional.
Un circuit integrat, ca, de exemplu, un amplificator operap.onal (AO), este considerat
drept un singur dispozitiv. Prin unnare, atentia dumneavoastdi se va concentra mai mult
asupra comportiirii circuitului in ansamblu 9i mai pufin asupra celor ce se petrec Ia
~

nivelul componentelor interne. '

Capito!ul de fa~a prezinta cuno~tinlele de baza despre amplificatoarele operaponale,
care sunt cele mai versatile 9i mai larg utilizate circuite integrate liniare.
..J
' '
 . ; Prezentarea amplificatoarelor opera\ionale 653
'w
Aplicatia practica Slmbolul ~I terminalele
fn cadrul aplicaJ:iei practice din secJ:iunea 12-9, un AO este utilizat !ntr-o apilicati! Simbclul standardizat a! amplificatorului operaj:ional (AO) este prezentat!n fig. 12-1(a).
industriala. Este verba de un sistem mixt, optic ~i elec~ronic, destinat del:enninarii El prezintii doll aborne de intrare - intrarea inversoare (-) .;;i intrarea neinversoare (+) -
nutului de substante chimice al solutiilor, format dintr-o sursa de lumtii:n~;~,c~;u~~~~r.;r;:;~~ .;;i o bornii de ie.;;ire. Un AO obi~nuit trebuie alimentat cu douii tensiuni coil.tinue, una
unda variabila" o fotoceluHi ~i un AO. Vep. avea prilejul sa va foloSip. c1 pozitiva ~i ceala!Hi negativi'i, cain fig.12~1(b). De obicei, bornele de alimentare cu c.c. nu
AO pe care le vep. dobiindi in .continuare. - sunt reprezentate in simbol, pentru simplificare, insii prezenta lor este totdeauna subtn~
i )eleasa. fn fig. 12-1(c) sunt prezentate cateva tipuri d~ capsule de AO integrate.
'-'
AO Ideal
I' '' Pentru a tntelege ce este, de fapt, un AO, vom trece in revista caracteristicile lui ideale.
I
L.:
I Desigur ca AO reale nu respecta standardele teoretice, !nsii studierea modelului ideal fa-
ciliteazii !n)elegerea 9i analizarea dispozitivului.
; 1
; 1.
FIGURA 121
u Simboluri i capsule lnlrare
. deAO.
lnversoare
f 1
lntrare
neinversoare

(a) Simbolul (b) Simbolul cu bomele de

alimentare cu c.c.

L
Date referitoare !a unghi ~ 1
DIP
~ 1
DIP SMT SMT
(c) Capsule tipice. Privind de deasupra, pinul1 este totdeauna eel din
12-1 PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR stiinga cheii (crestiiturii sau punct) Ia capsulele DIP (Dual In-line) 9i
OPERATIONAL SMT (Surface-Mount Technology).
i '
u '
Primele amplificatoare opera~onale (AO) au fast folosite, In principal, pentruu ;~:~~~~~{
de operajii matematice - adunare, scadere, integrare ~i derivare - de aici rll : Reprezenfatea AO ideal.

u ,opera(ionale". Aceste dispozitive de pionierat erau realizate cu tuburi cu 1

Ia tensiuni lnalte. AO din zilele noastre sunt circuite integrate (CI) liniare, se alirr1eni:eaz~:
Ia tensiuni continue relativ mici ~i sunt fiabile ~i ieftine.
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
L
Sa facep. o descriere elementar3. a AO ~i a caracteristicilor sale
I> Sa recunoa9teJ:i simbolul AO
1> Sa identificaJ:i terminalele capsulelor de AO
1> Sa descrieJ:i AO ideal
1> Sa descrie~i A0 real
I
LJ
 : '
654 Amplificatoare operationale Amplil catorul diferen\ial 655
------------------------------------
In primul rand, AO ideal are ca?tigulin tensiune infinit ~iliifimea de bandii infinitii. Are, ' Sa prezentaj:i amplificatorul diferenj:ial ~i modullui de fi tnctionare
de asemenea, impedanfa de intrare infinitii (go!), deci .nu afecteaza etajul anterior. In fine, . 1> Sa explicaj:i funqionarea cu intrare nediferenj:iala
are impedanfa de ie9ire zero. Aceste caracteristici sunt ilustrate 'ln fig. 12-2. Tensiunea de .,_ Sa explicafi func~ionarea In modul diferenfial
intrare, V.m, este cea dintre cele doua borne de intrare, iar tensiunea de iesire'
este A.V.1n,
aa cum indica simbolul sursei de tensiune din interior. Nop.unea de impedanta de ... sa explicafi funcp.onarea in modul comun
' )

intrare infinita constituie un instrument de lucru foarte important pentru analiza d.iver- 1> Sa defini!i factorul de rejecfie pe modul comun
seiOr configurap.i de AO, ca:re vor fi prezentate in secp.unea 12-5. 1> Sa prezentaj:i modul de utilizare a ampilfi10atoarelor dif renj:iale in AO
()
' '

AO real Circuitul de baza a! unui amplificator diferenj:ial ~i simbolul a :estuia sunt prezentate l' __ !'
De~i AO integrate moderne se apropie, ca valori ale parametrilor, de modelul ideal, 1n fig. 12-4. Etajele diferenj:iale de ampilficare- elemente constitu nte ale AO - prezinta
un AO ideal este imposibil de realizat. . valori marl ale c.~tigului in tensiune ~i rejecp.ei in modul comun ( :are va fi definita ulte-
Orice dispozitiv are anumite limite, iar AO integrate nu constituie o excepp.e. Ele sunt rior, in aceasta secfiune). Remarcap. ca. un amplificator diferenfial, :re dona ie~iri, pe c.nd
:_;
limitate atat din punctul de vedere a1 curentului, dit ~i a1 tensiunii. De exemplu, tensi- un AO are dear una.
unea de ie~ire varf Ia varf este, de obicei, limitata Ia o valoare pufin mai midi decat ten- +Vee
siunea totaHi a celor doua surse de alimentare. Curentul de ie~ire prezintii restricpl. de
natura interna, cum sunt puterea disipata ~i valorile componentelor. ~ _;
Caracteristicile unui AO real sunt ca~tigulin tensiune foarte mare, impedanfa de intrare foarte
mare, impedanfa de ie9ire joarte miai ~i banda de trecere largii. Trei dintre ele apar 1n fig. 12-3.

FiGURA 12-3 lejire 1 le~ire 2

Reprezentarea AO real.
lntrare 1 lnlrare 2
2

+ (a) Circuitul (b) Simbolul

FIGURA 12-4
~mplificator diferential elementar.
SECTIUNEA 121 !NTREBARI RECAPITULATIVE
1. Care sunt bornele principale ale unui AO? Principiul de functlonare
2. Prezentati cateva caracteristici ale AO reale.
De~i, de obicei, un AO confine mai multe etaje de amplificare diferenp.ale, pentru in-
}elegerea principiului de funcp.onare ne vom rezuma la un singur amplificator d.iferen-
p.al. fn analiza in c.c. a funcp.onB.rii amplificatorului diferenpal, prezentaUi In continuare,
ne vom referi Ia fig. 12-5.
122 AMPLIFICATORUL DIFERENTIAL Mai inti, cand ambele intran sunt ]amasa, tensiunea 1n emitor este de -0,7 v (fig.l2-5(a)).
' Se considera ca. tranzistoarele sunt, din fabricaJie, absolut identice, deci In absenta semna-

Circuitul unui AO este fonnat, de obicei, din doua sau mai multe etaje de amplificare
lului de intrare au acela~i curent continuu de emitor. Prin urmare: n
diferenjiale. Deoarece amplificatoarele diferenjiale stau Ia baza operajiilor din interiorul JEI = JE2 :, __ J

AO, este util sa aveji unele cuno~nte elementare despre acest tip de circuit. intruc.t cei doi curenJi de ernitor se Insum~aza in RE,
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fqi capabil:
 656 Amplificatoare operationale Amplificatorul diferential 657
L
unde: semnalele .de ie;iire se ob}in in urma aplidirli semnalului de intrare numai pe poarta 2.
Remarcap, In fig. (b) 9i (c), ca semnalele de Ia ie9irea 1 au aceea9i polaritate. Acest lucru
I _V,-V,E
R~- R este valabil ~i pentru ie9irea 2. Compunand prin superpozi)ie sernnalele ob!inute, In
E ambele cazuri, Ia ie~irile 1 9i 2, obp.nem semnalele de ie~ire in modul diferenfial, prezen-
Utiliz.nd aproximatia Ic =IE, se poate afirma di: tate,!n fig. 12-7(d).
I,
lo =la =-'
2
Avand ln vedere di arnbii curenji de colector ~i ambele rezistoare din colector au va-
lori egale (c.nd tensiunea de intrare este zero),
Vet= Vo =Vee -IcrRct
Aceasta situa~ie este ilustratii !n fig. 12-S(a).
In continuare, intrarea 2 ramane Ia masa, iar pe intrarea 1 se aplidi o tensiune continua
pozitivii, ca in fig. 12-S(b). Tensiunea pozitiva din baza tranzistorului T1 produce o
cre~tere a Ic 1 9i miire~te tensiunea din eniitor la:

V, = V8 -0,7V
Din aceasHi cauza, tensiunea de polarizare direcUi (V8 E) a tranzistorului T2 se reduce,
deoarece baza lui este la masa (0 V), ceea ce duce Ia sdiderea Ia, cain fig. (b)." In ansam-
a
blu, rezulta di o cre~tere Ic1 ar~ ca efect sc8.derea VCl' iar sdiderea Icz are ca efect {a) Ambele intrari sunt Ia masa
cre~terea V cz1 cum puteJi observa. masa
In ultirnul caz, intrarea 1 ramane Ia masa, iar pe intrarea 2 se aplica 0 tensiune Con-
tinua pozitivii, cain fig. 12-S(c). Tensiunea aplicata deschide mai mult tranzistorul T2,
ded lc2 cre~te. De asemenea, cre~te tensillnea din emitor. Din ac;easUi cauza scade tensiu-
nea directa de polarizare a tranzistorultii Tl' avnd tn vedere di baza lui este 1~. masa,
ceea ce duce Ia sdiderea Ic1 Rezulta ca. o cre~tere a I a duce la sciiderea VCZ' iar sdiderea
Ic 1 d.uce la cre~terea Vet' cum se observa tn figurii.

Modurile de functionare cu semnal

t...J
Cu lntraro DBdilorBnJialii ln acest mod de funcronare, una dintre intrari este legata Ia
masa, iar tensiunea de semnal seaplica doar pe cealaWi intrare, cain fig. 12-6. Dad. sem-
nalul se aplidi pe intrarea 1, ca tn fig. (a), Ia ie~irea 1 se obJine un semna_l inversat ;;i
L."
amplificat, cum se observa. De asemenea, semnalul apare in faza in emitorul tranzis-
torului T1 lntruc.t emitorullui T1 este conectat cu eel allui T2, semnalul din emitor con-
stituie semnal de intrare pentru T11 care lucreaza in configurafia de amplificare cu baza
comuna. Acest semnal este amplificat de T2 ~i apare, neinversat, la ie;;irea 2. Situap.a
descrisa este ilustrata !n fig. (a).
Daca semnalul se aplica pe intrarea 2, intrarea 1 fiind Ia masa, caIn fig. 12-6(b), Ia {c) Tensiune continua pe intrare~ 2, cu intrarea 11a masa
ie~irea 2 se culege un semnal inversat ;;i amplificat. In acest caz, T1 1ucreaza tn configu- FIGURA 12-5
rap.a cu baza comuna, la ie9irea 1 obtinB.ndu-se Un semnal neinversat 9i amplificat.
~rincipiul de func{ionare at amplificatorului diferen{ial (se considera masa Ia zero volfi), cu modificBrile rela-
Aceasta situare este ilustrata In fig. (b).
tiVe ale tensiun~or i curenfilor. I' .
Cu lntraro dilorenJialii !n acest mod de lucru, pe cele doua intrari se aplica doua sem-
nale de polaritap opuse (In opozi!ie de faza), caIn fig. 12-7(a). Fiecare intrare contribuie Cu lntrare mmodul comun Unul diritre cei mal importanr parametri ce caracterizeaza
la semnalul obp.nut la ambele ie9iri, a9a cum vern adita in continuare. amplificatoarele diferentiale se poate: determina: in modul comun, cand pe cele doua
inthiri se aplica semnale cu aceea9i faza, aceea9i frecyenfi.i ~i aceea~i amplitudine, ca in
Figura 12-7(b) !nfar~eaza semnalele de ie~ire rezultate ca urmare a apliciirii unui sem-
fig. 12-S(a). 9i In acest caz, funcponarea poate fi lnteleasa mai bine daca vern considera
nal de intrare numai pe intrarea 1, caIn cazul discutat anterior. Similar, In fig. 12-7 (c),
'' ' ca. fiecare semnal de intrare se aplica separat.
 658 Amplificatoare opera\ionale Amplificatorul diferen~al 659 ,-
FIGURA 12-6 +Vee
Funcfionarea ampfificatoru/ui diferenfial
cu semnal de intrare nediferenJial.

(a) lntrare diferen!iala (b) Semnalele de iejire cu v, Ia intrare

(a) v,

+Vee
~v~,
2 v,

V;,2
'-'------0~ V012

(c) Semnalele de ie~ire cu Vlii21a intrare (d) Semnalele totale de ie9ire cu intrarea n
diferentiala
FIGURA 12-7
Funcfionarea ampfificatoiufui diferenfial cu intrare diferenfia/a. :~'
(b)
v., v.,
In fig. 12-S(b) sunt prezentate semnalele de ie~ire ob~nute in urma apliciirii unui sem-
nal de intrare numai pe intrarea 1/ iar in fig. 12-S(c) apar cele obfinute in urma aplidirii
-d1v. , '

~,
I

semnalului pe intrarea 2. Observap. di semnalel~ culese Ia ie~irea 1 in cele doua cazuri

sunt de polaritfi opuse; acela~i lucru se int.mpHi ~i la ie~irea 2. Daca se aplidi semnale
pe ambele intdiri, semnalele de ie~ire se compun prin superpozi}ie ~i se.anuleaza reci- v.,
2 2
-%v.,,
proc, ob~andu-se tensiunea de ie1ire zero, ca !n fig. 12-B(d). (a) lntrare in modul comun (b) Semnale!e de ie9ire cu Vin1 Ia intrare
Acest fenomen se nume9te rejecfie pe modul comun. El este important deoarece sem-
nalele parazite apar, de obicei, pe ambele intrri ale amplificatorului diferenpal. Prin
rejecfia pe modul comun, astfel de semnale nu a par la ie~iri, deci nu distorsioneaza sem-
nalul util. Semnalele care intra in modul comun (zgomotul) sunt, in general, rezultatul
~--o1 .tv v.. ,
,, f\

+-+-+
I \I\

\ 1\ I
\J \1
ov
captiirii pe conduttoare!e de intrare a energiei e!ectromagnetice radiate de conductoarele
din apropiere, de rejeaua de alimentare de SO Hz sau de alte surse. '----<>\j1 v , v.,
2 1\ I\
I \f \
+-+-+ ov
\ 1\ I
\J \1
l '

Factorul de rejectle pe modul comun

(c) Semnalele de ie9ire cu Vli:tlla intrare (d) cand intrarea se face in modul comun,.semnalele ~- __ j
Semnalele utile se aplica fie pe o singura intrare, fie, in antifaza, pe ambele intrari. Ele
de ieire- de aceea9i amplitudine, dar in an~faza- se
sun~ amplificate, iar semnalele de Ia ie~iri se obtin a~a cum am aratat inainte. Semnalele
anuleaza reciproc, Ia fiecare ie~ire objinandu-se 0 V.
parazite '(zgomotul) apar cu aceea~;i polaritate pe ambele intdri ~i sunt incea mai mare
parte anulate de ditre amplificatorul difeienpal, neaparand Ia ie~iri. Capacitatea unui FiGURA 12-8
amplificator de a suprima semnalele ce intra in modul comun se exprima printr-un para- Funcfionarea amplificatorului diferenpal cu intrare in modul comun.
metra denumit factor de rejec~e pe modul comun (CMRR).
 660 Arnplificatoare operajionale Amplwicatorul diferenjial 661

Teoretic, amplificatoru! diferential prezintii un ca~tig foarte mare pentru semnalele : I

utile (cu semnal aplicat pe o singurii intrare sau diferenjial) ~i ca~tig zero pentru sem- ..
nalele cu intrare i:n modul comun. fn realltate insa exista un foarte mic c.~~g 9i in modul
u comun (de obicei mult mai mic ca 1), ca~tigul in tensiune in modul diferenjial fiind foarte
mare (de obicei, de cateva mil). Cu cat ca~tigul in modul diferential este mai mare decat
eel in modul comun, cu atat sunt mai bune performantele amplificatorului diferenjial din
pu:nctul de vedere al suprimB.rii semnalelor cu intrare in modul comun. Aceasta sugerea-
zii cii o masurii adecvat~ a perlormantelor unui amplificator diferenjial in ceea ce prive'-
te suprimarea semnalelor parazite, pBtrunse in modul comun ar fi raportul dintre ca;.-
tigul in tensiune in modul diferenj:ial, Av(d)' ~i eel in modul comun, A em. Raportul amintit
este factorul de rejecjie pe modul comun, CMRR.
(121)
Este de dorit ca valoarea CMRR sa fie dlt ~ai mare, cu alte cuvinte, ca9tigul In m6d,ui
diferential, Au(dY sa fie c.t ffiai mare1 iar eel in modul comun, Aan, sa fie cat mai mic.
Frecvent, CMRR se exprimii in decibeli (dB), astfel:
(122)
Amplificatorul diferen~ial din fig. 12-9 are ca~tigul in tensiune in modul diferenral de
2500 ~i CMRR de 30.000.lnfig. (a) s-a aplicat, pe o singurii intrare, un semnal de 500 ~V ef.
fn acela)>i timp,la ambele intr~ri a ap8rut, in modul comun, un semnal de interferenta de
1 V, 60Hz, radiat din re~eaua de alimentare. ln fig. (b), pe ambele intrilri se aplica, in
modul diferenjial, cate un semnal de 500 ~ V. Semn<j]ul de interferenta in modul comun
ramane acel~i ca 1n primul caz.
(a) Calculati ca~tigul in modul comun.
(b) Exprimaji CMRR in dB.
(c) Calculaji valorile eficace ale semnale!or de ie~ire ale circuitelor din fig. 12-9(a) ~i (b).
(d) Calculaji valoarea eficace a tensiunli de interferenta de Ia ie~ire. . '
v.,,
vin,
Voot,

li3#i'dQ!IJitJM (a)
L Un amplificator diferential are ca~tigul in tensiune in modul diferential de 2000, iar
(b)
ca~tigul in modul comun, de 0,2. Calculati CMRR ~i exprimaji-1 in decibeli. FIGURA 12-9
Rezolvare
2000, iar A,m
At>(d) :::; :::: D,2. Prin urmare: Rezolvare

CMRR = Av(d) = 2000 = 10.000 (a) CMRR =A,,, . Deci:

. A~
Acm 0,2
Exprimat in decibeli, A =
A,(d) = 2500 =0 083
CMRR 30000
<m '
CMRR = 20 !og(1 0000) = SO dB
(b) CMRR = 201og(30000) = 89,5dB
xorciJiU complomontar Pentru un arnplificator al ciirui ca~tig in tensiune in modul dife~ (c) In fig. 12-9(a), tensiunea diferentialii de intrare, V;,cd)' este egalii cu diferenta din-
rential este de 8500 ~i eel inmodul comun este de 0,25, calculati CMRR ~i exprimati-1 in dB. tre tensiunea de pe intrarea 1 ~i cea de pe intrarea 2. fntrudit intrarea 2 este la
masa, tensiunea aferenHi ei este zero. Deci:
Un CMRR de 10.000, de exemplu, inseamnii cii semnalul de intrare uti! (in modu! CU- v,,," =v,,,- v,,, = 50o~v -ov =soo~v
ferenjial) este amplificat de 10.000 de ori mal mult decat zgomotul (piitruns in modul co-
mun). Deci, tot ca exemplu, dacii amplitudinea semnalului de intrare in modul dif~renr1:! fn acest caz, tensiunea semnalului de ie~ire se culege la ie~irea 1.
este egaHi cu cea a zgomotului care intra tn modul comun, amplitudinea la ie9ire a sem- V, 11 = Av(d) V;.,(d) = (2500)(500~1V) = 1,25V ef.
nalului uti! va fide 10.000 de ori mai mare decat amplitudinea la ie~ire a zgomotului. Prin
aceasta, zgomotul ~i interferenfele se eliminB. in cea mai mare parte. !n fig.12-9(b), tensiunea diferentialii de intrare este egalii cu diferenta dintre cele
douii semnale de 500 f! V, cu po!aritii~i opuse.
Exemplul12-2 ilustreaza mai in profunzime conceptul de rejecFe pe modul comun ~i
functionarea cu semnale de mice natura a amplificatoarelor diferenp.ale. \li,rdJ = V,, 1 - V,, 2 = SOO~V -(-500~V)= lOOO~V = 1mV
!
~
!
Tensiunea semnalului de ie~ire este:
V, 11 = A,(d)V;.,(d) = (2500)(1mV) = 2,5Vef.
 662 Amplificatoare operationale Parametrii AO 663 -
1

De aid se observa di in modul de Illcru cu intrare- difere~tiaUi (doua segul3J.e 4~,

polaritar opuse) ca9tigul este dublu fata de eel obtinul prin aplicarea semnalului
1. Prin ce se deosebe.te functionarea cu semnal de intrare nediferential de cea cu semnal apli-
Ia o singura intrar~. _ cat diferen\iar.
(d) Tensiunea de intrare in modul comun este de 1 V ef. Amplificarea 1nmo~ul. comun, 2. Definiji rejecfia pe modul comun.
A , este de 0,083. Tensiunea de interferentii (1n modul comun) va fi, Ia 1e91re:
3. La o valoare Constanta a ca~igului in modul diferential, un CMRR mai mare inseamnii un
"" ca~tig in modul comun mai mare sau mai mic?
A = Vout(cmJ
em V;n(on)

V,.,<=J =AmV,o(m) =(0,083)(1V)=83mV

123 PARAMETRII AO
ExerciJiU complementar Amplificatorul din fig. 12-9 are cii9tigulin tensiune in modui
diferential de 4200 9i CMRR de 25_.000. Pe':tru acelea9i ~emnaie ~e intrare ca 1n :xemplu,
aplicate prima data pe o singura mtrare 91 a doua oara dlferen~al:. (a) ~al~uiati A,m C!'l Tn sectiunea de lata vom defini cafiva parametri importinp ai AO (cei din Jista urma-
Exprimap CMRR in dB. (c) Calculap valoarea efica~e a semnaJ:Uu~_de 1e_91re pentr~ cr__r toare). De asemenea, vom face o comparafie !ntre c~iteva tipuri de AO integrate din
cuitele din fig. (a) 9i (b). (d) Calculap valoarea eficace a tensmnu de mterferenta (m punctul de vedere al acestor parametri.
modul comun) de Ia ie9ire. Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:

0 conflguratie slmpla de AO Sa prezentap cil.jiva parametri ai AO

In fig. 12-10 ap~r doua amplificatoare diferenpale 9i un repetor pe em~tor, c~r;ectate ,.. Sa definiji tensiunea de decalaj de Ja intrare
intr-o configurape simplii de AO. Prim~ etaj poat_e primi un semnal pe ~ su:_gura ':'!rare )lo. sa .explicap. deriva termid. a tensiunii de decalaj de Ia intrare
sau diferential. Ieriie diferenpale ale pnmulm eta) sunt cuplate direct cu mtrarile diferen- ,... Sa definiji curentul de polarizare de intrare
pale ale cel~i de-al doiiea etaj. De Ia a! doiiea et~j se ut!llzeaza doar o. si;tgura i_e9ire, cu care ,.. Sa definiti impedanfa de intrare
se atadi repetorul pe emitor, in vederea obpneru uneiimpe~anfe ~e 1e~rre rmo. Ansam~lul ,.. Sa definiti curentul de decalaj de Ia intrare
celor doua etaje diferenp.ale prezint.3. un c.~tig mare in tensmne ~~ un CMRR mare. ,.. Sa definiji impedanta de ie,ire
Etaj dif. de amp I. 2 Repetor pe em iter
r- -- --------------------- ; -- ------- --- ,.. sa prezentap. domeniul de tensiuni de intrare in modul comun
FiGURA 1210 ' ' +V
,.. Sa explicati c1i~tigul in tensiune in bucla deschisa
Circuiful intern, simplificat, R, ,.. Sa definiti jactorul de rejecfie pe modul comun
a/ unui AO e/ementar.
,.. sa definiti viteza de varia fie a semnalului de ie~ire
r, ,. sa prezentap. rbispunsul in frecventa
,.. Sa facer o comparape intre parametril di.torva tipuri de AO integrate

2 I~
Tenslunea de decalaj de Ia intrare'
Un AO ideal furnizeaza la ie~ire zero volp. dad. Ia intrare se aplidi tot zero volti.
fnsil in realitate la ie~ire .apare o tensiune continua de valoare mica, VOUT(er)' tara ca la
(a) Circuilul
intrare sa fie aplicata o tensiune diferentiaHi. Principala cauza o constituie micul
n
decalaj dintre tensiunile baza-emitor ale etajului diferential de intrare al A01 ilustrat ln
fig. 12-ll(a).
ln general, tensiunea de ie9ire a etajului diferenjial de intrare poate fi exprimata astfel:
i ;
Vour = Io.Rc -Ic,Rc

2 Un rnic decalaj fntre tensiunile baza-emitor ale tranzistoarelor T1 ~i T2 se traduce

printr-o mica diferenta lntre curenpi de colector. De aid rezulta valoarea V UT nenula.
0
(Rezistoarele din colector au aceea~i valoare.)

(b) Schema simplificala 'In limba englezii, input offset voltage. (n.t.).
 bb4 Amplificatoare opera\ionale
. Parametrii AO 665
Tensiunea de decalaj de Ia intrare, V0 S' menlionatii 1n cataloagele de AO, reprezintii va. FIGURA 1212
loarea tensiunii continue. ce trebuie aplicata diferentialla intrare pentru ca la ie~ire sa se , Curentul de po/arizare de
obtinii diferential zero volji. Figura 12-ll(b) i!ustreaza aceste condijli. Valoril~ normale in/rare este media celor doi
al~ tensiunii d~ decalaj de Ia 1ntrare sunt de maximum 2mV; iar in cazul ideal - 0 V. curenfi de in/rare in AO.
+Vee +Vee

i
~

fc2! Rd.
let< /c2
lmpedanja de intrare
Cele doua mod uri de baza in care se precizeazfi impedan}a de intrare a unui AO sunt
modul diferenlial ~i modul comun. Impedanfa de intrare diferenfialii este rezistenta totalii
dintre intrarea inversoare ~i cea neinversoare, cain fig. 12-13(a). Impedan~a diferenp.aHi
se mfisoadi prin determinarea variap.ei curentului de polarizare pentru o variaj:ie data a
tensiunii de intrare diferenfiale. Impedanfa de intrare ln modul comun eSte rezistenfa dintre
fiecare intrare ~i masa ~i se mascara prin determinarea variap.ei curentului de polarizare .
pentru o variaf:ie data a tensiunii de intrare ln modul comun. Interpretarea ei se vede in
w (b) Tensiunea de decataj de la intrare este diferenta fig. 12-13(b).
' (a) Oiferenfa dlntre VBE1 i VgE2 genereaza la ieJre o
mica tensiune de eroare. dintre tensiunile de intrare necesara pentru elimi-
narea tensiunii de eroare de Ia ieire ( Vaur devine 0).
L.; FIGURA 1211
fnterpretarea tensiunii de decalaj de Ia intrare, V0 s

'-..J Deriva termidi a tensiunii de decalaj de Ia intrare'

Deriva termidi a tensiunii de decalaj de la intrare este un parametru referitor Ia V 05,
: \ care predzeaza dit variaza tensiunea de decalaj de Ia intrare pentru o variaJie a tempera~ (a) lmpedanta de. in~are diferentiala. (b} lmpedanfa de intrare in modul comun.
turii de un grad. Valoriie uzuale se 1ncadreazii !n limitele 5 ... 50 f.! V pe grad Celsius. De
obicei, AO cu valori nominale mai marl ale tensiunii de decalaj de la intrare prezinta o FIGURA 1213
deriva termidi rnai mare. lmpedanfa de in/rare a AO.

Curentul de polarizare de intrare.. Curentul de decalaj de Ia lntrare

Dupii cum ~ti~i, bornele de intrare ale unui amplificator diferenpal realizat cu tranzis
toare bipolare sunt, de fapt, bazele tranzistoarelor, deci curen}ii de intrare sunt curen}ii
de baza.
I ' Curentu.l de polarizare de intrare este curentul continuu ce trebuie aplicat Ia intr.9.rile
L.:
I amplificatorului pentru ca primul etaj sa funcp.oneze corect. Prin definip.e, curentul de
polarizare de intrare este media curenp.Ior de intrare ~i se calculeaza astfel:
(123)
' '
Interpretarea acestui parametru este prezentata in fig. 12-12.
Teoretic, curenp.i de po1arizare de la cele doua intri'iri sunt tigalir deci diferenta lor este
zero.ln realitate lnsa, curenf:ii de polarizare nu sunt abso1ut egali.
Curentul de decalaj de la intrare, 1051 este diferenta, In valoare ab.Soluta, dintre curentii
de polarizare de intrare.
. (124)
Otdinul de miirime a! curentului de decalaj este inferior cu eel pupn o treaptii (de zece
ori) ordinului de miirime al curentului de polarizare. !n numeroase aplicatu, curentul de de-
calaj se poate neglija. To~i, Ia amplificatoarele cu ca~tiguri ~i impedanje de intrare mari,
valoarea IQ5 trebuie sa fie cat se poate de midi, deoarece diferenta ciintre curenJ:i genereaza,
pe o rezistentii de intrare mare, o tensiune de decalaj semnificativii, ca 1n fig. 12-14.

fn lirnba englezii.. input offset voltage drift with temperature. (n.t.y

fn lirnba engleza, input bias current. (n.t.) !n 1imba engleza, input offset current. (n.t.)
 666 Amplificatoare operationale Parametrii AO 667 ,--.,

factoi'ul de rejectle pe modul comun

FIGURA 12-14 +V81 o----r--t
Efeclul curentu/ui de :.:
Factorul de rejecfie pe modul comun (CMRR), prezentat deja Ia ampMcatoarele diferen- .~

decalaj de Ia intrare.
J:iale, este o miisura a capacit3Jii AO de a suprima semnalele ce intra in modul comun.
,.. Un CMRR infinit inseamnii di la ie~ire se obp.ne zero dacii la ambele intr3.ri se aplidi
acela?i semnal (In modul comun).
Practic nu se poate realiza un CMRR infinit, darun AO de calitate are CMRR foarte
mare.Dupa cum am mai spus, semnalele ce piitrund in modul comun sunt tensiuni date-
~ .. :
rat~ interferen~c;Ior, ca de exemplu, pulsatli de 50 Hz din re~eaua de alimentare ?i zgomot
Tensiunea de decalaj datorata curentului de decalaj de Ia intrare este: rad1at de alte crrcuite. Cuun CMRR de valoare mare, AO eliminii, practic, de Ia ie~ire
semnalele datorate interferentelor.
Vas= ltRin -l,_Rin =(It -Iz)Rrn
Ca definipe a CMRR pentru AO s-a acceptat raportul dintre di.?tigulln tensiune 1n
buclii deschisii (A,1) ~i ca1tigul!n modul comun.
(125)
c-,
Eroarea generata de los este amplificata cu cii?tigul A. a! AO l'i a pare Ia iel'ire sub (127)
forma:
(126) De obicei, acesta se exprima in decibeli ~ifel:
Variap.a curentului de decalaj din cauza temperaturii influenteaza tensiunea de eroare.
L _;
Valorile uzuale ale coeficientului de temperatura al curentulul de decalaj sunt de ordinul (128)
a 0,5 nApe grad Celsius.
'
lmpedanta de le~lre
Impedanfa de ie9ire este rezistenta viizutii dinspre boma de ie?ire a AO, ca 1n fig. 12-15. li3#61Q!illt.IW
Un AO are ca~tigulln tensiune 1n bucla deschisii de 100.000 ~i ca1tigulln modul
FIGURA 12-15 comun de 0,25. Calculap CMRR 1i exprimap-lln decibeli.
lmpedanfa de ieire a AO. Rezolvare
CMRR = A,, =100000 =400000
A"" 0,25
CMRR = 20 log(400000) = 112 dB
ExerciJlu complementar Dacii un AO are CMRR de 90 dB ~i ca1tigulln modul comun de
Domeniul tenslunllor de lntrare in modul comun 0,4; c~t este ca~tigul in tensiune ~ bucUi .d~schisa_? . . r-\
Orice AO functioneaza la tensiuni de intrare ce se inscriu lntr-un domeniu limitat.
~ J
Domeniul tensiundor de intrare fn modul comun cuprinde tensiunile carer aplicate pe
ambele intrari, nu determina la ie~ire lirnitari sau distorsiuni de arlee alta natura. La Viteza de variafle a semnalulul de le~lre'
multe AO, acest domeniu este de 10 V pentru tensiuni continue de alimentare de 15 V. Panta maxima, Ia ie~ire, a riispunsului Ia un semnal treaptii de intrare se nume~te
viteza de variajie a semnalului de ie~ire. Aceasta depinde de riispunsurile Ia frecvente , ___,
Ca~tigul in tenslune in bucla deschlsa, A 0 ; !nalte ale etajelor de amplificare din interiorul AO.
ca~tigul in tensiune in bucla deschisii ai unui AO este ca~tigul in tensiune intern, Viteza de variape a semnalului de ie~ire se miisoarii cu AO conectat caIn fig. 12-16(a).
propriu dispozitivului ?i este ega! cu raportul dintre tensiunea de iere cea de intrare Este o configurape neinversoare, cu ca~tig unitar, pe care o vom studia ulterior, ~i care da
ln condipile ln care AO nu este conectat cu nici o componenta exterioara. Parametrul v:U~area parametrului 1n cazul eel mai defavorabii(valoarea cea mai mica). Amintip-va
acesta este determinat exclusiv de circuitele din interior. CA~tigul In tensiune tn buclii ca, m semnalul treaptii, componentele de frecvenfe inalte caracterizeaza fronturile ~i ca.
deschisii poate ajunge panii Ia valoarea de 200.000, dar dispersia tehnologidi este Joarte mare. riispunsul unul amplificator Ia semnalul treaptii este limitat de frecventa de tiiiere supe-
!n cataloage este men~ionat frecvent drept di91ig fn tensiune Ia semna/ mare". rioara. Cu cat frecventa de taiere supez:ioarii es.te ~ai joasa, cu atat pan'ta riispunsului Ia
semnalul treaptii este mai lentii.
Indicele ol provine de Ia open loop (bucHl. deschisa, in Iimba engleza). (n.t.)
"in limba englezii, large-signal voltage gain. (n.t.) In limba engleza, slew rate, cu nota}ia SR. (n.t.)
 668 Amplificatoare operationale Parametrii AO 669

~+-c----- _+_9v_-_(,_-_9V-') = 18 v/~s

FIGURA 12-16 SR AV:ut
MBsurarea vitezei de varia fie at 11"'
a semnalu/ui de ieire.
ExerciJIU complementar La intrarea unui AO se aplidi un impuls, iar tensiunea de ie~ire
--------~----~
I parcurge domeniul -8 V ... +7 V 1n 0,75 ~ Cit este viteza de variape a semna!ului de
' '! I
I ie~ire? - '
I
I
I.
R I. .. ::-:
I
I
Raspunsul in. frecventa
-Vmax .6t-: Etajele de amplificare interne care intra in .aldituirea unui AO au cA9tigurile in tensi-
(a) Clrcuilul de masura (b) Tensiunea treapta de la intrare i ten- une limitate de capacitiiltle jonctiunilor, cum am arli.tat ln capitolu110. De~i amplifica-
siunea ob!inuta la ie9ire toarele diferen!iale ce formeazii un AO se deosebesc putin de amplificatoarele ele-
mentare analizate, princ~pille CaJe lise a plica sunt acelea9i. Oricum, in interiorul AO nu
exista condensatoare de cuplaj; prin urmare, di.spunsulla frecven~e joase este extins pana
u 'La intrare seaplica un impuls de forma ara.tata, iar la ie~;ire se mascara tensiunea din
Ia c.c. (0 Hz). Caracteristicile de frecventa ale AO vor fi prezentate in capitolul urmator.
fig. 12-16(b), in cazul ideaL Durata irnpulsului de intrare trebuie sa fie suficient de mare
pentru a pennite semnalului de ie$ire sa se desfii9oare lntre lirnita lui inferioara si cea TABELUL 121
su~erioara, ca In figurii. Este deci necesar un anumit interval de timp, .At, pentru 'ca1 la
aplicarea impulsului trec_tpHi, tensiunea de ie9ire sa ajungR de la limita inferioarii - V AO Tensiunea Curentu! lmpedanta Cajligul Vlteza CMRR ObseiVatii
Ia limita superioadi., + Vmax Viteza de varia fie a semnalului de ie9ire are expresia; max'
de decalaj de polarizare de intrare in bucla de vanatie (dB)
de-Ja intrare de intrare .(Mil) deschisa a semnalului (min)
! ; (mV) (nA) (min) (tipic) de ie~ire
(12-9) (max) (max) (VII'S) (lipica)

uncle AVout = +Vmax - (-Vmax> Viteza de variap.e a tensiunii de ie9ire se miisoarii in voltf LM741C 6 500 0,3 200.000 0,5 70 Standard industrial
pc microsecundii (VI~), ' LM101A 7,5 250 1,5 160.000 80 De uz general
OP113E 0,075 600 2.400.000 1,2 100 Zgomot ~i derMi mici
'._, 0,01 1,5 12.000.000 0,3 130 De foarte mare precizie
OP177A 26
l:t361jli!lfJM .OP184E O,Q65 350 240.000 2,4 60' De precizie
Tensiunea de ie~ire, ca rB.spuns1a un semnal treapta, a unui AO este cea prezentata in AD8009AR 5 150 5500 50 B= 700 MHz, ullra-
fig. 12-17. Determinali viteza de varialie a tensiunii de ie~ire. rapid, cu distorsiuni
reduse, cu reac~e
V.,M negativfl in curent
FiGURA 12-17 AD8041A 7 2000 0,16 56000 160 74 B=160MHz
10 -------------- AD8055A 5 1200 10 3500 1400 82 Reactie negativa
9 ultra-rapidfl in tensiune

Comparatie intre parametrii AO

I Tabelu112-1 oferii posibilitatea de a com para diteva AO integrate de uz Iarg dinpunc-
u I
I f tul de vedere a1 valorilor unora d.intre parametrii studiati anterior. Valorile care lipsesc
I
-9 I nu sunt menp.onate in catalogul produditorului.
I I
-10 ,___1 ,.._,
Alte facilitati
Majoritatea AO de uz larg prezintii trei facilitiili importante: protectie Ia scurtcircuit,
Rezolvare .;;;) lmpiedicarea mentinerii aceleia~i tensiuni la ie~ire ~i anularea decalajului de la intrare.
Tensiunea de ie~ire se desfa~oadi de la limita inferioara la cea superioara fntr-Un inter- 'ProtecJ:ia la scurtcircuit impiedica deteriorarea circuitului In cazul unui scurtcircuit la
ie~ire. Cea de-a doua facilitate previne ca Ia ie~irea AO sii riimana un acela~i nivel a!
val de 1 ~s. Tinand seama de faptul cii riispunsul nu poate fi ideal, se considerii limitele.
Ia 90% din valorile extreme, cum observa\i. Prin urmare, limita superioara este Ia"+9'V, tensiunii (minim sau maxim), pentru aitumite conditli impuse semnalului de intrare.
iar cea inferioara, la -9 V. Viteza de variap.e a tensiunii de ie~ire este: - ------
nl' '1n limba engleza1 .latch-up (11 agatare in partea de sus"). (n.t.)
 670 Amplificatoare opera!ionale Reac!ia negativa 671 ,,

Anularea decalajului de la intrare se realizeaza prin intermediul unui potenFometru Deoarece tensiunea de ie~ire a unui AO nu poate atinge nidodata 100 V, ~cesta se sa-
exterior, cu care se regleaza tensiunea de ie~ire exact Ia zero cAnd semnalul de intrare tureaza puternic ~i semnalul de ie~ire va fi limitat de nivelurile maxime, ca tn fig. 12-19,
este zero. pentru un semnal de 1 m V pozitiv, dlt ~i negativ. ' <

Utilitat~a unui AO tara

reacp.e negativii. este extrem de restransa1 fiind lirnitatii1 in
SECTIUNEA 12-3 fllfrREBIIRI RECAPITULATIVE general, Ia comparatoare ~i ia a!te cateva aplicaj:ii (ce urmeaza a fi studiate). in prezen!a
reac!iei negative, ca~tigul tn tensiune in bucla inchisa (Ad') poate fi redus ~i i se pot "
1. Emimerati minimum zece j:larametri ai A6. impnne va!ori adecvate pentru funcFonarea AO in regim de amplificator liniar. Pe liinga
2. Care sunt cei doi parametri dependenti de frecventa, cu exceptia ri:ispunsului in frecventi:i! posibilita~ea unui c.~tig in tensiune impus ~i stabil, prin reac~ia negativii. se pot stabili ~i ~ 1

Inipedan!ele de intrare ~i de ie~ire ~i la!imea de banda a amplificatorulul. Tabelul 12-2

trece i'n re'0.stii. influenfele majore ale reacP.ei negative asupra-comporHirii Ab.

FIGURA 12-19 +VMAX----

124 REACTIA
, NEGATIVA
In absenfa reac{iei negative, o
mica tensiune de intrare produce 0>----<> 0- - - -
limitar.ea semnalu/uf Ia ieirea AO,
Reacpa negativa este unul dintre cele mai utile concepte din electronica, it1 special dlspozitivul func{ionBnd neliniar.
i ;
'- J

pentru aplicatiile AO. Reacj:ia negativa este o metoda prin care o parte din tensiunea '
de ie~ire a unui amplificator este adusa Ia intrare tn antifaza fata de seninalul de intrare :
(sau se scade din acesta).
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fl\i capabil: il>----<>0---

Sa explica!i reac!ia negativa in circuitele cu AO -VMAX----

,.. sa aratati de ce se folose~te reac}.ia negativa
,.. sa descrie~i consecintele reacp.ei negative
TABELUL 12-2
Conceptul de reacFe negativii este ilustrat in fig. 12-18. Intrarea inversoare (-) defa-
zeaza, practic, cu 180 semnalul de .reacp.e fata de semnalul de intrare. ca~tigul in tensiune Z intrare Z ie~ire Lapmea de banda
Fara reac!ie Aa~es!e prea mare Relativ mare Relativ mica Relativ mica {deoarece
negativa pen!ru amplificare liniara (ve~ labelul12-1) <>i>tigul esle foarte
FiGURA 12-18 mare)
1/ustrarea reacfiei negative. Cu reacpe Adeste fixat, prln Peate fi marita sau Peate fi redusa Semnificativ ISrgita
negativa circuitul de reac~e, mic,orala pana Ia pana Ia valoarea
la valoarea dorlta valearea derlta, in derita
'l>----+---oVoot0v funcpe de tipul circuitului ;

''
;

lnvtlrS>Irea internS defazeaza V,

cu 180 fala de v,, reducand
astfel Vour. decl, practic, cA~tigul.
1. Ce imbunatatiri aduce reac!ia negativa unui circuit cu AO?
2. De ce este necesara reducerea ca,tigului unui AD fa!a de valoarea in bucla deschisa?

De ce se folose~te reactia negativa?

Dupa cum aj:i aflat, ca~tigul tn tensiune tn bucla deschisa propriu AO obi~nuite eS\f
foarte mare (i'n mod normal, de peste 100.000). Din aceasta cauza, o tensiune de intra~e
extrem de mica poate aduce ie~irile AO in saturaj:ie. Chiar ~i tensiunea de deca!aj de Ia ~i
Intrare poate aduce un AO Ia satura!ie. De exemplu, sa consideram cii VIN ~ 1 m V ~i t\, 1 .~
~ 100.000. Atunci: ,
VINA,1 =(lmV)(lOOOOO) = lOOV Indicele cl provine de la closed loop (bucla inchisii, in limba englezii). (n.t.)
 672 Amplificatoare opera!ionale Configuratii cu AO cu reacjie negativa 673

FIGURA 12-20
12-5 CONFIGURATII CU AO CU RF.ACTIF. NF.GATIVA Amplificator neinversor.

Tn secj:iunea ce unneaza vom discuta cateva metode simple de a utiliza un AO intr-a

configurape cu reacj:ie negativa in scopul stabilirii unui anumit ca~ig ~i allargirii benzii
w'
'
de trecere. Ca~gul extrem de mare in bucla deschisa al AO implica instabilitate,
deoarece o mica tensiune de zgomot ajunsa Ia intrare poate fi amplificata intr-atat incat
I :
s~ duca Ia ie~irea amplificatorului din regiunea liniara. De asemenea, se pot genera ~i
oscilapi parazite. Pe !anga toate acestea, ca~gul in buclii deschisii a! AO poate varia
- '
semnificativ de Ia un dispozitiv Ia altul de acela~i tip. Prin reacpe negativa, o parte din
semnalul de ie~ire este adusii, cu faza schimbatii, Ia intrare, in acest mod ca~gul,
practic, reducandu-se. Ca~gul in bucla inchisii este, de obicei, mult mai mic decal eel
u in buclii deschisii ~i indejierident de acesta.
Diferenta dintre tensiunea de intrare, Vin' ~i tensiunea de reacp.e, V,.. c_onstituie semna-
Dupii parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil: lul diferential de intrare 1n AO, cum se observiiln fig. 12-21. Aceasta tensiune diferentiala
se 1nmulte~te (amplifica) cu di~tigul1n tensiune 1n bucla deschisa ai Ao (A,1), iar Ia ie~ire
Sa analizap configuraj:ii!e cu AO de amplificator neinversor, repetor se obJine o tensiune c~ are expresia:
~i amplificator inversor
V,., =A, (V- V,)
1> Sa definir ca~tigul in tensiune in buc/ii inchisii
~ sa recunoa~tep configuratia de amplificator neinversor FIGURA 12-21
I ,
~
... sa calculati ca~tigul in tensiune in bucla lnchisa al unui amplificator neinversor Semna/ul diferenfial
... sa recunoa$tep. configura}ia de repetor de intrare Vm- V,.
: l
. ,_ sa recunoa~teti configurapa de amplificator inversor
... sa calcula}i ca~tigulln tensiune in bucla inchisa a] unui amplificator inversor

Ca~tigul in tenslune in bucla inchisa, Aci

u Ci:;;tigul in tensiune in bucHi inchisa este ca~tigul tn tensiune a1 unui AO cu reac}ie
externa. Configuratia de amplificare consHl din AO ~i din circuitul exterior de reacp.e
{ ', negativii, conectat intre ie~ire ~i intrarea inversoare. C.~tigulln tensiune In buclii i:nchisii
este determinat de valorile componentelor exteme ~i poate fi stabilit cu precizie prin_
intermediullor. Not.nd R;I(R; + R,) = A,.. adicii atenuarea circujtlllui de reacp.e, ~i i:nlocuind V, cu
A,Vout in formula -precedentii, obtinem:
Amplificatorid neinversor
In fig. 12-ZO.este prezentat un AO 1n configurare de amplificator neinversor, cu bu~lii Voul = Aol (Vin -A, Vmt)
inchisa, pentru care c.~tiguli:n tefl:siune poate fi stabilit dupii dorintii. Semnalul de intrare Apoi, prin calcule elementare, reztiltii:
se aplicii pe intrarea nein':_ersoare (+). Semnalul de ie~ire este aplicat pe in~rarea inver~
scare(-) dupii ce parcurge drcuitul de reactie (bucla 1nchisa), format din R1 ~i R,. Reacpa Vout = A"' v;n - Ao,Ar V:ut
negativii actioneazii in felul urmiitor: Ri ~i R, formeazii un circuit divizor de tensiune pe VDUI + AolArvoui = Amviii
care se repartizeazii V0111 , iar partea reprezentatii de V, se aplidi pe intrarea inversoare. V:.ut Q+ AD,Ar) = Amv;ll
Expresia tensiunii de reacp.e este:
lntrucii.t cii.~tigultn tensiune global a! amplificatorului din fig. 12-20 este V,/v;~, el
u poate fi exprimat ca:
 674 Amplificatoare operajionale Configurajii.cu AO cu reacjie negativa 675

Produsul A 01 A, este, de obicei, mult mai mare ca 1, deci ecua}ia poate fi aproximata tensiune ega! cu 1 (adica semnalul de intrare nu i~i schimbii valoarea). Ca~tigul 1n tensiune
prin: tn bucHi tnchisa al unui amplifi.cator neinversor este 1/A,., dupa cum am dedus mai inainte.
V.,.,, Ao1 1 Deoarece, in cazul repetorului, Ar = 1, c8.~tigul in tensiune in bucHi inchisa al acestuia este: .
-=--=-
'\1;11 AotA; A, (12-11) ' )

Ca~tigul in bucHi lnchisa al unui amplificator neinversor (NI) este inversul atenufuii.
A, a circuitului de reactie (divlzor de tensiurie). FiGURA 12-23
Repetor cu AO.
Acl(NI) = volll = _!._ = Rj + R, .
Vin A, R;
Prin urmare:

(12-10)

Observa}i di daca. este indepUnit8.. condifia A 01 A, >> 1, c.~tigul in tensiune in bucUi

1nchisa nu depinde deloc de ca~tigul 1n tensiune in bucla deschisa a! AO. Ca~tigul 1n
bucla inchis8. poate fi fixat prin alegerea corespunz8.toare a valorilor R; ~i R,.
Caracteristicile cele rnai importante ale configurap.ei de repe-tor sunt impedanta de
i:~&!J#!i!lf&M intrare foarte mare ~i impedanta de ie~ire foarte midi. Din acest motiv, ele sunt aproape
Calculati ca~tigul amplificatorului din fig. 12-22. Ca~tigul in tensiune in bucla deschi- etajul tampon 'ideal pentru adaptarea dintre sursele cu impedan~a mare ~i sarcinile cu
impedan~a midi. Vom discuta acest aspect in sec~iunea 12-6.
sa a! AO este de 100.000.
R, Amplificatorul inversor
'
~- !'
FIGURA 12-22 100kn ln fig. 12-24 este prezentat un AO in configurape de amplificator 1nversor, avand
ca~tigulln fensiune fixat din exterior. Semnalul de intrare se aplidi pe intrarea inversoare
(-) prin rezistorul serie R;. Semnalul de ie9ire se aduce prin R, )ii se aplidi pe aceea)ii ' '
intrare. Intrarea neinversoare (+) este la masa.
FIGURA 12-24
v. Amplificator inversor.
R; I ;

4,7kn ''___ ,i'

Rezolvare
c_;
Configura}ia data este de amplificator neinversor. Prin urmare, c.~tigul in tensiune in
bucH.i inchisii are valoarea:
R, 100kn
Ad(NlJ =1+-=1+---=22,3
R1 4,7k
'
. De aid vom folosi, pentru simplificarea analizei circuitului, parametrii AO ideal pre-
zentap 1n prealabil. !n special notiunea de impedan~a de 1ntrare infinita este deosebit de
Exerc~lu complementar Daca amplificatorul din fig. 12-22 are ca~tigul 1n tensiune 1n bucla
utila. 0 impedan~a de intrare infinita .este echivalenta cu existenta unui curent nul prin
deschisa de 150.000 ~i R, este de 150 kn, calculati ca~tigul 1n tensiune 1n bucla 1nchisa. intrarea inversoare, ceea ce inseamna di intre intrarea inversoare )ii cea neinversoare nu
exista cadere de tensiune. Deducem d tensiunea de la -intrarea inversoare (-) trebuie sa
fie zero, deoarece intrarea neinversoare (+) este la masa. Aceasta tensiune nula de la borna
Repetorul de intrare inversoare este numita masii virtualii. Figura 12-25(a) ilustreaza situatia descrisa.
Configura~ia de repetor constituie un caz particular de amplificator neinversor, in care 1ntrudit prin intrarea inversoare curentul este nul, curenJii prin Ri )ii Rr au valori ( __ j
intreaga tensiune de ie~ire este adusa la intrarea inversoare (-) prin conectare direcUi, cain egale, cum arata fig. 12-25(b).
fig. 12-23. Dupa cum observati, reactia prin conectare directa are ca rezultat un ca~tig 1n
 676 Amplificatoare opera~onale Efectele reactiei negative asupra impedantelor AO 677
LJ

Masa virtuara V)
Pentru circuitulcu AO din fig. 12-26, calculati valoarea R, pentru care cil$ligul1n ten-
siune in bucla inchisii este de -100.

i FIGURA 12-26
~'

(a) Masa virtua!a (b) 1m= lr iar curentul prin intrarea inversoare (/1) este 0.
FIGURA 12-25
u Conceptu/ de masa virtua/B i deducerea cflligufui in tensiune in buc/B inchisB Ia amplificptoruf inversor.
, .. Rezolvare
Ciiderea de tensiune pe R; este egaUi cu Vin deoarece boma opusa a rezistorului se
gase9te Ia masa virtuala. Deci:
' ?tiind di R; = 2,2 kQ ~i di valoarea absoluti.i a dl~tigului in bucla tnchisa este Ac/O) I I=
100, se calculeazii R, astfel:

IAd(J)I = ~:
De asemenea, c8.derea de tensiune pe R, este egaHi cu - Vout' tot datoritii masei vir- '
tuale, deci: R, =IAd(J),Ri = (100)(2,2kQ) = 220lill
J = -Vaul
Exercihlu complementar Daca, in fig. 12-26, R, se 1nlocuie~te cu un rezistor de 2,7 kn, ce
' R, valoare trebuie sa aibii R, pentru ca valoarea absoluta a ca~tigului tn bucla lnchlsii sa fie 25?
Deoarece I, = lin'
-Voul V;n SECTIUNEA 12-5 fNTREBARI RECAPITULATIYE
- -=-
R, Ri L Care este principalul scop al reacpei negative?
2. ca~tigul in tensiune in bucla inchisa al fiecarui circuiT .cu AO prezentat in aceasta sectiune
Rearanjand termenii:
depinde de ca>tigul in tensiune intern, in bucla deschisa, al AO. (Adevarat sau Fals)
Vout R, 3. Atenuarea circuitului de reactie negativa al unui amplificator neinversor cu AO este qe 0,02.
v;n ::=-R~ cat este caetigul in bucla inchisa al amplificatorului?
Desigur, ca~tigul global a! amplificatorului inversor (I) este V,jV,".

(12-12) 12-6 HECTUE REACTIEI NEGATIVE

' '
.....;,
Formula (12-12) arata ca amplificatorul inversor are cil$tigul in tensiune in bucla ASUPRA IMPEDANTELOR
. ' AO.
inchisa (A"l~) ega! cu raportul dintre rezistenta de reactie, R, 9i rezistenta R,. CP.~tigul in
buclii fnchisa este independent de ca~tigul intern, in buclii deschisii, al AO. Deci prin reaclie Tn continuare veli afla ce efecte are niacpa negativa asupra impedantelor de intrare ~i
negativii se fixeazi.i cA~tigulln tensiune. Semflul minus araNi ca. semnalul de ie;;ire este de ie~ire ale unui AO. Vor fi studiate, din acest punct de vedere, atat amplificatoarele
inversat. inversoare, cat ~i cele neinversoare.
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil:
Sa prezentati specificul impedantelor pentru fiecare dintre cele trei
configuratii cu AO
I> Sa calcular impedantele de intrare 9i de ie~ire ale unui amplificator neinversor

j.
I
678 Amplificatoare operationale Efectele reactiei negative asupra impedantelor AO 679

.~ Sa calculali impedantele de intrare 9i de ie9ire ale unul repetor lmpedanta de le~lre a ampllficatorulul neinversor .....
~ Sa calculati impedantele de intrare 9i de ie9ire ale unui arnplificator inversor Expresia impedan~ei de ie9ire se deduce folosind fig. 12-28. Aplicam Jegea Jt.ii Kirchhoff
in circuitul de ie~ire: . . 1 c --~
Vo~t = Ac, Vd - Zoutluut
lmpedanta de lntrare a ampllflcatorulul nelnversor
Expresia impedan}ei de intrare a amplificatorului neinversor se poate deduce folosind Tensiune~ diferen~al~ de intrare este _111 - VJ prin urmare, consider~~ (:~~:!:J >>
fig. 12-27. In efectuarea analizei se pleaca de Ia ipoteza ca intre cele doua intrari exista o zout lout' tenslllnea de l~1re se poate expnma asttel: . -'' ol' d \
.:. :n1
midi tensiune diferenp~a, Vd, cum se observa. Aceasta inseamna ca. impedanta de intrare VDll, ::=AQ{(v;"- V,) . }
a AO nu se considedi infinita, iar curentul de intrare se presupune a fi diferit de zero. Ten-
siunea de intrare se exprima astfe~: fnlocuim V, cu A,Vout:
Vout =Ao, (\.;;" -A,Vcut) ~ -,
'-- J
!nlocuind V, cu A,Vout' obp.nem: Amintip.-va di A, este atenuarea circtritului de reactie negativii. Dezvolt.nd expresia
~i d.nd vout factor comun obfinem:
v;n = vd +A, VDUI
Vout::: AlllV;n-Ao~A,Vout
lntrucii.t V,. 1 =o A,1Vd (A,1fiind cii9tigul in bucla deschisa a! AO), . J

Aa~ Vin ::: Vout + Au~A, Vcut ::: (1 + Ao~A,) VoJit

V,, = V, +A.A,V, = (!+A 0 A,)V,
lntrucii.t
,.,
impedanta
. .,
de ie9ire a configuratiei
, '
neinversoare este Zout (Nl) = Vout (Iou/1 se
!nJocuind Vd cu I1 z1 se obtine: poate lnlocm vout cu lout zout(l';ITY decr:
~~~ .= (l+Ao~A,)linzin Ao/ ~~~ = (1 + Ac/Ar )lou/Zout(NI)
unde z1 este impedanta de intrare in bucla deschisa a AO (fara circuitul de reacj:ie). imparpm ambii membri ai expresiei de mai sus cu 10111 :
AwVin
v;, = (!+A0 A,)Z1, -I-=(!+ A.A, )Z,,<NI>
Jin
'"
Vi/lin este impedan}a de intrare global. a configurap.ei neinversoare in buc16. inchisa.
FIGURA 12-28
(1213)

AceasHi formula arata di impedanta de intrare a configurap.ei de amplificare cu

reacj:ie hegativa este mult mai mare decii.t impedanta de intrare interna, proprie AO
(fara reacj:ie).
-lout

Rs
FIGURA 12-27

Membrul stii.ng reprezinta impedan)a de ie9ire intema a AO (Z,"'), deoarece, in

.absenta reacP,ei, A01 V111 = 0111 Deci:

Zout = (1 + Ao~A, )Zout(Nil

Prin urmare:

(1214)
--- - '"''!"""''"'.,.'"'"''"'''" "'1-'"''"'t'VIIQio;;; ,,!ill Efectele reactiei negative asupra impedantelor AO 681
:~~ , ;~'
Formula aratii cii impedanta de ie~ire a acestei configuratii de amplificare cu reactie "'"'
negativii este mult mai mica dedit impedanta de ie;;ire internii, z,,,, proprie AO (ln
Impedan!ele repetorulul
absenta reacp.ei) deoarece Zaut se divide cu 1 + A 01 A,. Av.nd in vedere di repetorul este un caz particular de configuratie neinversoare, se
aplidi acelea~i formule, in. care se considera A,= 1.
M:t3#MQ!iiitM &Wi~ (1215)
(a) Calculap impedantele de intrare ~~de ie;;ire ale amplificatorului din fig. 12-29. Yn
foaia de catalog a AO, z,.
= 2 Mn, 2'"1 = 75 n ;;i A,1 = 200.000:
(b) Aflap ca~tigul in tensiune in buclii inchisii. (1216)

Dupa cum observap., impedanta de intrare a repetorului este mai mare, pentru ace-
FIGURA 12-29 220kfl lea)ii valori A 01 ~i Zin' dec.t impedanta de intrare a configurap.ei neinversoare cu reacFe
prin circuit divizor de tensiune. Similar1 impedanta de ie~ire este mai midi.

" AO din exemplul 12-7 este folosit acum !ntr-o configuratie de repetor. Calculap
impedantele de intrare ~~ de ie;;ire.
Rezolvare
Deoarece A, = 11
I"''
Rezolvare
(a) Atenuarea drcuitului de reacpe, A,... este: Zin(REP) = (1 + A,1)Z1 = (1 + 200000)(2M!l): 400G !l

A,=____&___= 10 kn =0,0435
zin(REP) -- 1z,,, - 750
+ A, - 1 + 200000
375",..,
,....
R, +R, 230kn 1

Zin(NIJ = (1+A;A,)Z 1, = [1+ (200000)(0,0435)](2MQ) = Remarca~i ca zin(REP) este mult mai mare decat zin(NI) ~i zout(REPJ este mult mai mica
decilt z,,,(NJ) din exemplul12-7.
= (1 + 8700)(2MO) = 17,4 GO
Exerclpu complementar Dadi. AO din acest exemplu se !nlocuie~te cu unul avilnd c~ti
z _ Zaut 750
8,6m!l gul tn tensiune In bucla deschisa de valoare mai mare, cum se modifica impedantele de
Ollf(NI) - 1 A A
+ ol r 1+8700 intrare ~i de ie~ire?
1 1
(b) Ad!Nll =-=--:23,0
A, 0,0435 lmpedanfele amplificatorulullnversor
Exercipu compJementar (a) Calculap impedantele de intrare ;;i de ie~ire ale drcuitului Impedantele de intrare ~~ de ie;;ire ale configurapei inversoare cu AO se deduc folo-
din fig. 12-29, dadl. datele de catalog ale AO sunt: Zi11 = 3,5 Mn, Z 0111 = 82 Q ~i A01 = sind fig. 12-30. Atat semnalul de intrare, cat ~i semnalul de reacpe negativa se aplidi, prin
= 135.000. rezistoare, la borna inversoare (-).
(b) A flap Ad. R,

FiGURA 12-30
Amplificator inversor.
 682 Amplificatoare opera!ionale Efectele reactiei negative asupra impedan!elor AO 683

Teorema lui Miller Configuratiei inversoare i se poate aplica teorema lui Miller. Conform
acesteia, impedan~a de intrare reaHi a unui amplificator cu reacp.e printr-un retistor intre Aflati valorlle impedantelor de intrare ~i de ie~ire ale circuitului din fig. 12-32. Calcu-
ie))ire ~i intrare, ca acela din fig. 12--30, este: lap., de asemenea, ca~tigul tn tensiune in bucla inchisa. Parametrii AO sunt: A 01 :::: 50.000;
Z R, Z;n = 4 MO:; Zout = 50 n.
in(Millu) :::: l +A
"'
FIGURA 1232 100 k.n .

z.."M'"' =( 1 :~JR, J
Aplidlnd teorema lui Miller circuitului din fig. 12-30, se obtine circuitul echivalent
din fig. 12-31. Observar di impedanta de intrare Miller apare in paralel cu impedanta de
intrare intema a AO, iar Ri apare inserie cu impedan}a rezultanta1 astfel:

z,. m = R, +Z,..,Mm.,, [[Z,., ,; R, +( 1 :A,, )ttz,., Rezolvare ~.

' !
De obicei, R/(1 + A 01 ) are valoare mult mai mica decat Zin a AO in bucUi deschis5; de z,,<1> =R1 = lldl
asemenea, A 01 >> 1. Prin urmare1 formula simplificata este:
Zaut(I) =Zaut =50 0
-R R, R, 100k.Q
Ztnm= ;+A Ad(IJ =--=---=-100
R1 lldl
"'
Deoarece R; apare in serie cu R/A01, in situap.a in careR;>> R/Aw Zin(I) se reduce la:
ExerciJiu complemental Calculati impedantele de intrare ~i de ie~ire ?i cl~tigul in tensiune
~ (1217) in bucla inchisa pentru circuitul din fig. 12-32. Parametrii AO ~i valorile celorlalte com-
ponente sunt: A,1 = 100.000; Z1, = 5 MO; z,.,1 = 75 n; R1 = 560 n; R, = 82 k.Q.
Impedanta de ie~ire Miller a pare !n paralel cu z,, a AO.
z.,I(Jt =Z,,rMmm>[[Z,,, =(l:~JR,[[Z,.,, SECnUNEA 126 iNTREBARI RECAPITULATIVE

De obicei, A 01 >> 1 ~i R, >> Zout' deci expresia pentru Zout(I) se.simplifidi astfel: 1. Cum este impedanta d_e intrare a unei configuratii de amplificare neinversoare in comparatie
cu impedan!a de intrare proprie a AO?
.~ (1218) 2. La conectarea unui AO in configuratie de repetor, impedanta de intrare obtinuta va fi mai
mare sau mai mica?
3. Cunoscand Fir= 100 kn, R1 = 2 kn, A,= 120.000, Z;, = 2 Mn >i Z,1 = 60 n, ce valori au
Zrnro ~i lout (I) ale unei configuratii de amplificare inversoare?
FIGURA 12-31 i i
Circuitu/ echiva/ent Miller
a/ ampfificatoru/ui inversor
din figura 12-30.
 M4 Ampliticatoare opera\ionale Compensarea 'curentului de polarizare ji a tensiunii de decalaj 685

12-7 COMPENSAREA CURENTULUI DE POLARIZARE

AO - generalitati
~I A TENSIUNII DE DECALAJ
Ca~tig in tensiune in bucUi deschisii
foarte mare
leire Impedanta de intrare foarte mare Pana acum, in majoritatea cazurilor am lucrat cu varianta ideala a AO. Trebuie sa luam
lntrare 1nsa in considerape anumite abateri de Ia modelul ideal, intrucat ele suilt de natura sa
L.' neinversoare _ _,,. ~ Impedanta de ie~ire foarte midi
influenteze comportarea AO. Traiizistoarele ce alcatuiesc AO trebuie polarizate astfel
Simbol
incat sa li se asigure valori corespunzatoare pentru curenpi de baza ~i de colector ~i
pentru tensiunile bazaemitor. La bomele unui AO ideal nu exista curenp de intrare, insa
Amplificator neinversor in realitate exista ni~e mici curen!i de polarizare de intrare, de obicei de ordinul nA. De
R, ca~tigul in tensiune: asemenea, micile necorelari de ordin intern dintre parametrii tranzistoarelor genereaza
intre intrari o mica tensiune de decalaj. Parametrii modelului real al AO au fost prezen.-
' ' Ad(Nl) =1+ R,
L__j R, ta!i in secjiunea 123.
Impedanta de intrare: Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil:
~J
= (1 + Au~A, )Zin
v"" ~.~: Sa prezentap procedeele de compensare pentru AO
zinCNIJ

jf.-:,:, I> Sa descriet;i efectul curentu!ui de polarizare de intrare

Impedanta de ie?ire: ~'("
,.. sa explicati compensarea curentului de polarizare
z oui(N\)
--1+A A20111
lie~; ... sa descriefi efectul tensiunii de decalaj de la intrare
" ' !
1> Sa explicar compensarea tensiunii de decalaj de Ia intrare

ca~tigul in tensiune:
I,,"
Efectul cur~entulul de polarizare de lntrare
''-'
Ac/IREP) ~1 I'' 1n fig. 12-33 apare un amplificator inversor av.nd ]a intrare tensiunea zero . .Teare tic,
Impedanta de intrare:
Z 1,mEPJ = (1 + A 0r )Zin
I~ curentul prin Ri trebuie sa fie zero deoarece tensiunea de intrare este zero ~i tensiunea la
borna inversoare (-) este tot zero. Micul curent / 1 circula J?rin R, dinspre boma de ie9ire.
Cum se observa, 11 genereaza o didere de tensiune pe Rr. In acest caz, terminalul pozitiv
I al rezistorului R, este eel dinspre boma. de ie9ire.a AO, deci tensiunea de eroare la ie~ire
Impedanta de ie~ire:
este I1R, 1n Joe sa fie zero, cum ar fi de a~teptat. - .
z =~ !n fig. 12--34 a pare un repetor av&nd la intrare tensiunea zero 9i o rezistenta a sursei
'
~j
' oui(REP) l +A ,, de semnal, notata R . Aici, curentul 11 genereazii la intrare o didere de tensiune pe Rgr iar
Amplificator inversor la ie9ire o tensiune Je eroare, cum putefi vedea. Tensiunea ~e Ia intrarea inversoare scade
la -I1Rg deoarece reacp.a negativa tinde sa menpna valoarea nula a tensiunii diferenpale,
R, Ca~tigul In tensiune: ca tn figura . .intrucat boma inversoare este conectata direct la borna de ie9ire, tensiunea
A R, de eroare de Ia ie9ire est~ 1Rg.
-! . . . ..
._J
d(I) =-R. !
Figura 12-35 prezinta ~.amplificator neinversor cu tensiunea de intrare zero. Teoretf.c,
' tensiunea.pe borna inver~oare este tot zero, cum apare ~i in desen. Curentul de intre 11
Impedanta de intrare:
' \
genereaza o cB.dere de tensiune peR" ceea ce duce la aparip.a la ie9ire a unei tensiuni de
:~ Vout z,nm=Rt era are 11Rr ca 9i In cazul amplificatorului inversor.
lmpedanta de ie~ire:
ZOIII(J} = ZO/d
686 Arnplificatoare operajionale Compensarea i:urentului de polarizare i a tensiunii de decalaj 687

FiGURA 12-33
FIGURA 12-36
Curentul de po/arizare de
intrare genereaza o fensiune Compensarea curentului
de eroare (11R) Ia ieirea unui de polarizare Ia repetor.
i
ampfificator inversor. '- i

FIGURA 12-34
Compensarea curentului de polari~are Ia celelalte configuratil cu AO
Curentul de polarizare de
intrare genereaza o tensiune Pentru a reduce efectul curentului de pohtrizare in cazul amplificatorului neinversor
de eroare Ia ieirea unui se adauga un rezistor R" ca !n fig. 12-37(a). Valoarea rezistorului de compensare trebuie
repetor. sa fie egala cu rezistenta gruparii in paralel a rezistoarelar Ri ~i R,. Curentul de intrare
genereaza peR, o cadere de tensiune care o compenseaza pe cea de pe gruparea paralel
Ri ~i R~ in acest mod tensiune(!. de eroare de la ie~ire reducndu-se satisfacator. La ampli- ;-~
ficatorul inversor, compensarea se efectueaza similar, ca !n fig. 12-37(b).
R,

FIGURA 1235
Curentul de pofarizare de
intrare genereaza o tensiune
de eroare Ia ieirea unui
amplificator neinversor.

1=0

Compensarea curentului de polarizare Ia repetor

(a) Amplificator neinversor (b) Amplificator inversor
Tensiunea de eroare de !a ie~ire, datoraHi curenplor de polarizare poate fi redusii
satisfiiditor, tn cazul repetorului, prin adiiugarea in drcuitul de reacp.e a unui rezistor FIGURA 12-37
ega! cuRE' ca !n fig. 12-36. Caderea de tensiune generata de I1 pe rezistorul suplimentar Compensarea curentului de polarizare fa configurafiile neinversoare i inversoare.
se sca~e din tensiune~ de eroare -I2R de la ie~ire. Dadi 11 = 12, tensiunea de ie?ire va fi
zero. De obicei, egaJitatea intre !1 ~i ~ nu este perfecta, irisa chiar ~i a~a tensiunea de Utilizare~ unui AO BIFE.T pentru a evlta compensarea
eroare de Ia ie~ire se reduce, deoarece 105 este mai mic dedit 12.
curentilor de polarlzare
Vaur(er) =IIt-IziR8' '=losRg Un AO BIFET confine in circuitul sau intern at.t tranzistoare bipolare cu jOncfiuni, dlt
unde I 05 este curentul de decalaj de Ia intrare. ~i )FET. Dispozitivele de intrare sunt )FET, pentru ca ele fac posibila realizarea unor
impedante de intrare mai marl dec.t tranzistoarele bipolare standard. Datorita faptului
ca. au impedanta de intrare at.t de mare, dispozitivele BIFET au1 de obicei1 curenti de " '
polarizare de lntrare mult mai mid decal AO cu tranzistoare bipolare, ceea ce elimina
necesitatea de. a-i compensa.
 688 Amplificatoare opera\ionale Depanare 689

Efectul tensiunil de decalaj de Ia intrare SECTIUNEA 12-71NTREBI\RJ RECAPITU!.ATIVE

Tensiunea de ie~ire a unui AO ar trebui sa fie zero dadi semnalul aplicat Ia intrarea 1. Care sunt cele doua cauze ale aparitiei tensiunilor continue de eroare Ia ie~ire?
diferen}iala este zero. In realitate inscl,la ie~ire a pare totdeauna o mk.?i tensiune de.eroare" 2. Cum se compenseazii efectul curentului de polarizare Ia repetoare?
~e direi valori sunt, de obicei, de ordinul ni.icrovol}ilor, p1inii Ia milivolp.. Aceasta se
datoreaza diferen}elor inerente dintre p_arametrii tranzistoarelor ce aldituiesc structura
internii a AO, pe liingii efectu! curentilor depolarizare de intrare, prezentat anterior.lntr-o
' '
l_, configura tie cu reacp.e negativa, tensiunea de decalaj de la intrare, V10, poate fi echivalata 128 DEPANARE
cu o sursa de tensiune continu.li.de midi valoare, cum apare in fig. 12-38 pentru cazul
repetorului. In generat tensiunea de eroare de la ie~ire datorata tensiunii de decalaj de
Ia intrare are expresia: Tn activitatea dumneavoastra profesionala vej:i Tntalni situajii Tn care un AO sau circuib.JI
VOUT(er} =Ad v;O lui exterior funcponeaza defectuos. AO este un circuit integral complicat, a carui struc-
In cazul particular a! repetoru!ui, A" = 1, deci: turii intema este susceptibila de a se defecta din multiple cauze. Dar, deoarece nu
exista posibilitatea ca defectele interne sa fie remediate, AO trebuie privit ca un dispo-
VOliT(er) = v;O zitiv unitar avand dear cateva conexiuni exterioare. Daca AO se defecteaza, trebuie
FIGURA 12-38 sa-l Jnlocu~, exact a~a cum procedaji cu un rezistor, un condensator sau un tranzistor.
llustrarea tensiunii de decafaj Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
de Ia intrare.
Sa depana!i circuite ce includ AO
.. sa analizati defectele unui amplificator neinversor
,.. sa analizap. defectele unui repetor
,.. sa analizap. defectele unui amplificator inversor

in cele mai simple configura pi cu AO exist. dear dteva componente exteri?are ces-ar
putea defecta. Acestea sunt: rezistorul de reacp.e, rezistorul de intrare ~i potenp.ornetrul
Compensarea tensiunii de decaiaj de Ia intrar.e pentru compensarea tensiunii de decalaj. Desigur, se poate defecta AO insu~i sau unele
I"'.'. conexiuni exterioare ar putea fi intrerupte. In continuare vom trece in revista d~fectele
Majoritatea AO integrate ofera posibilitatea compensiirii tensiunil de decalaj. De obicei,
aceasta se efectueaza prin conectarea unui potenJiometru exterior Ia pinti desemnati in acest
,,;t posibile in cazul celor trei configurap.i de baza, precum ~i simptdmele asociate acestora.
scop ai capsulei de 0, cum se exemplificii 1n fig. 12-39(a) 9i (b) pentru un AO 741. Marcajul I,
Defecte ale amplificatoarelor neinversoare
celor doi pini este offset null ( anularea decalajului). Potenj:iometrul se regleazii in absenta
semnalului de intrare piinii Ia obrnerea unui semnal de ie9ire nul, cain fig. 12-39(c). Primele lucruri pe care trebuie sa le verificap. c.nd credep. di un circuit n.u funcp.o-
neaza normal sunt corectitudinea alimentBri.i cu tensiune continua ~i conectarea la rnasa.
FIGURA 12-39 Daca nu constatap astfel de probleme, exista posibilitatea aparip.ei unuia dintre defectele
Compensarea tensiunii de decalaj prezentate in continuare.
de Ia intrare Ia un AO 741.
lntreruperea rellstorulul de reacJie Dacii rezistoru! de reacpe, R, in fig. 12-40, s-a 1ntr~
NC rupt, AO funcP,oneaza in bucla deschis~, cu un ~.~ti~ foarte ~are, ~~ea ce. t:-ce ca. apli-
carea la intrare a semnalului obi~nuit sa determme mtrarea dispoz1tivulw m regiUnea
V+
neliniaraI la it~sire rezult.nd un semnal puternic limitat, cain fig. (a),
le~ire ' . .,

lntreruperea rezlstorulul de lntrare ln acest caz, configuratia cu buclii inchisa s; menpne.

decalaj Dar, intrucat R; este intrerupt, fiind, practic, infinit (co), c.~tigul in bucla inchisa, conform
formulei (12-10), va fi:
R R
-V -V Aci(NI)=l+ R~ =1+ ~ =1+0=1
(a) Capsula DIP sau SMT cu 8 pinl (b) Potenfiomelrul exlenor !c) Reglajul pentru obfinerea unui '
semnal de ieire nul Deducem ca., in acest caz, amplificatorul se comporta ca un repetor. Semnalul de
ie9ire n repetii pe eel de intrare, ca 1n fig. 12-40(b). .
' 'i
~._.,'
 690 Amplificatoare opera!ionale Aplica!ie practica 691

INTRERUPERE R, Defecte ale amplificatoarelor inversoare

lntreruperea rezlstoruluf de reacpe Daca R s-a intrempt, cain fig. 12-41(a), semnalul de
intrare continua sa circule prin rezistorul d~ intrare, fiind a poi amplificat in bucia deschi- :l
sa cu di.~tiguf foarte mare propriu AO. Din aceasta cauza, dis~o~tivul e~te .for}at s_a
lui::reze in regiunea neliniara, iar Ia ie~ire rezulta un semn~ asem.anat?r celw din flgura.
Remarca}i di un comportament similar se lntalne~t~ Ia configurapa nemversoare.
lntrerunerea rezlstoruluf de lntrare Din cauza acestul defect, semnalul de in!rare nu mai
ajunge Ia borna AO, deci Ia ie~ire nu mai apare semna!, cain fig. 12-~l{b). .
Simptomele in cazul defecUirli AO insu~i sau ~~e datorat~ poten}IometruiUl de anu-
lare a decalajului sunt tot cele prezentate lei amplificatorul nemversor.
(a) (b)
R,

lNTRERUPERE R,

R, ,.,_.....__, lipsa
:;;.. semnal
R, ,--,
v,,
-V INTRERUPERE sau REGLARE INCORECTA

(c) (a) (b)

FIGURA 1240 FIGURA 1241
Defecte ale amplificafoare!or neinversoare. Oefecte ale amplificatoarelor inversoare.

lntreruperea sau regfarea lncorectii a potenJiornetruful de anufare a tensiunn de decafal in SECTIUNEA 128 TNTREBARI RECAPITULATIVE
aceasta situafie, tensiunea de decalaj de Ia ie~ire va produce limitarea semnalului de
ie~;ire numai pe una dintre altemanfe, dadi semnalul de intrare este suficient pentru a 1. Daca, atunci cand mari!i semnalul de intrare, observa!i ca una dintre alternan!ele semnalului
asigura Ia ie~ire maximum de amplitudine. Ilustrarea este cea din fig. 12-"IO(c). de iesire intra in limitare, ce trebuie sa verificati? ,_ ~-
2. Daca; Ia un arOplificator neinversor, la ie~irea AO nu exista semnaJ,de~i Ia borna de intrare
Delectarea 110 A9a cum am mai spus, un AO se poate defecta in mai multe mod uri. in ajunge cu siguran\ii semnal, care credeti ca ar putea fr defectuP.
general, un defect intern va _avea ca rezultat absen}a semnalului de ie~ire sau distorsio~
narea acestuia. fntr-un asemenea caz, este recomandabil sa se verifice mai tntai dad. nu
exista componente exterioare defecte sau alte conditii improprii unei bune funcponari.
Dadi totul estern ordine, 1nseamna di defectul se afla ln AO.
129 APLICATIE PRACTICA
Defecte ale repetoarelor ' .

Repetorul este un caz particular de amplificator neinversor. Cu excepjia defectarii AO,
a unei conexiuni imperfecte sau a reglaru necorespunzatoare a potenfiometrului de anu-
lare a d<;_calajului, un repetor nu mai poate prezenta ca defect dedt intreruperea buclei de
reac~ie. In acest ultim caz, simptomele sunt similare cu cele ale unui amplificator nein-
versor al dirui rezistor de reacfie s-a Intrerupt.
Aplicapa practic~ are ca obiect un sistem de spectrofotometrie, alcatui.! dintr-o part:
optica ~i una electronica, destinat analizarii compozipei ':_himic~ a s~IIJ\ill~r. Con;pama
Ia care lucraji intenjioneaza sa vilnda acest sistem unor 1ntrep~nden dm m?ustria
chimica ~i unor laboratoa\e de.medici~a. Avilndin ve.dere c~ s1stem~l conpne sub
ansamble optice, electromce ~~ mecamce, este cons1derat s1stem mixt. Asemenea
sisteme sunt intillnite frecvent in domeniul industrial. Cuno~ntele pe care vi leati
insu~it in acest capitol se vor dovedl utile pentru indeplinlrea misiunii dumneavoasbii.
 v.7"' Amprmcaroare operationale Aplicalie practicii 693
\II
' : I'
_...'' ~
' Principiul de functlonare al slstemulul
Sursa de lumina din fig. 12-42 produce lumina vizibila cu un spectru larg de lungimi
1 .' de undii. Componentele cu lungimi de unda diferite ale fasciculului de lumina sunt
L refractate de prisma sub unghiuri diferite, cum observaji in desen.1n funcpe de lnclinarea
platformei, care se stabile~te prin intermediul unui circuit cu aceastii destinap.e, numai o
anumita lungirne de unda poate strabate fanta ingusta ~i apoi soluj:ia de analizat. Deci
prin rotirea cu mare precizie a ansamblului sursa de lumina- prismii, solufia este straba~ 1k!l
tuta de lumina cu lungimea de unda dorita.
fntrucilt fiecare substan)a chimica- !n stare purii sau in compu~i- absoarbe lumina cu
diverse lungimi de undii in moduri diferite, lumina rezultata dupa ce a strabatut solupa
constituie o ,,semnaturii" unica, prin care pot fi identificate substan~ele componente.
Fotocelula de pe cartela cu circuite din fig. 12-43 genereaza o tensiune proporp.onalii
cu intensitatea ~i cu lungimea de undii a luminii incidente pe ea. Circuital cu AO ampli-
fidi tensiunea de la ie~irea fotocelulei ~i transmite semnalul rezultat ditre pro.cesor, uncle
are Joe identificarea substa:nfelordin- solufie. Din intregul ansamblu, at entia noastrii se va
concentra asupra drcuitului ce contine fotocelula ~i amplificatorul.
FIGURA 12-43 FIGURA 12-44
:
Cartela cu circultul fotocelUiajampliflcator carte/a cu circuituf fotocelultiamplificator. Schema circuifufui fotocelu/a/amplificator.
y Verifica)i corectitudinea asamblarii cartelei din fig. 12-43 fiicand comparapa cu
schema din fig. 12-44. AO este de tipul741. Pe spatele cartelei se afHi patru conexi- Analiza clrcuitulul fotocelulii/ ampliflcator
uni, corespunziitoare celor patru perechi de orificii aliniate orizontal. + Calculati valoarea la care trebuie reglat rezistorul variabil din circuitul de reacj:ie
Marcafi pe desenul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor, . pentru ~ se obj:ine ca~tigul in tensiune 10.
intriirile ~i ie~irile. Considerafi cavaloarea maxima a semnalului ~e ie~ire al AD~ 1n funcJ:iona~e Ifni.ara,
este cu 1 V mai midi dedit tensiunea sursei de alimentare cu c. c. Calculat1 ca~tigul
In tensiune necesar ~i valoarea Ia care trebule fixat rezistorul de reacj:ie pentru obj:i-
nerea maximului de tensiune Ia iesire, in funcjionare liniad. Lumina emisa de sursa
con tine lungimi de unda cuprinse fntre 400 nm 9i 700 nm, adicii aproximativ intregul
do~eniu vizibil, de Ia violet la ro~u. Tensiunea generata de fotocelula este de 0,5 V
]a 825 nm.
Tinfuld cont-de valoarea ca~tigului, aflata in etapa precedentii, calculap. t7nsiunea
de ie~ire a AO pentru lungimile de undii din domeruul400 nm ... 700 run,~ 50 run
in 50 nm, ~i reprezentar-o grafic. Luar in considerare curba de riispuns din fig. 12-45,
aferentii fotocelulei.
100
~ --
FIGURA 12-45
Curba de rB.spuns aferenta fotocelulei.
90
ao
I '
: 70
" 60 I
0
c
-,; 50
,c 40 I
.
~

0: 30
I
20
lj
10
Date referitoare Ia unghi /
FiGURA 12-42 3oo 40o soo 6oo ?oo aoo 9oo
Schema sisfemu/ui de specfrofotometrie. LUnglmea de unda (nanome!ri, nm)
 694 Amplificatoare operationale
Metoda de testare
Elaborafi un set de instrucp.uni conform diruia s1i se fad. testarea in etape a bunei'
funcponiiri a cartelei cu circuitul fotocelula/amplificator.
Precizap. valorile tensiunilor pentru to ate m1isuditorile ce urmeaz1i a fi efectuate.
int6cmip. o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale
componentelor.
Depanarea
Trei cartele au fast g1isite defecte. 'fin.nd seama de m1isuditorile, aferente fiedirei car-
tele, efectuate Ia bancul de testare din fig. 12-46, identificap, in fiecare caz, defectul eel
mai probabil. Cerculetele numerotate indica punctele de m1isur1i de. pe cartela. Se con-
sidera di fiecare cartela este alimentata cu tensiunea continua corespunzatoare.
Documentul final
In final, 1ntocmip un document asupra cartelei ce conpne circuitul fotocelula/ampli-
ficator, in care sa prezentati urmatoarele aspecte:
1. Descrierea fizidi a circuitelor.
2. Prezentarea modului de funcponare al circuitelor.
FIGURA 12-46
Rezu/tatele testilrii a /rei cartele cu circuite defecte ..
Rezumatul capitolului 695 ,..-,
3. Lista caracteristicilor.
4. Lista corriponentelor cu codurile lor, daca este posibil.
5. Lista problemelor mtiilnite la cele trei cartele cu circuite defecte.
6. Descrierea detaliata a modului .tn care afi ideritificat problema tn cazul fiedirei
cartele defecte.
REZUMATUL CAPITOLULUI
. Ce~ mai simplu AO are trei terminale, pe lfmg. cele pentru alimentare ~i masS.:
mtr~rea mversoare (-), intrarea neinversoare (+) $i ie$irea.
:vr~joritatea AO necesit. doua tensiuni.continue de alimentare, una pozitiva ~i una
negativa.
. f;O ide':! are in;p_:d~t~ de}':'trare infin!ta, impedanta de ie9ire zero, di9tigulln ten-
smne m bucla desch1sa m~rut, lapmea benzn de trecere infinit. ~i CMRR infinit.
Un AO real are impedanta de intrare foarte mare, impedanta de iesire foarte mica
cft9tigul tn tensiune in bucla deschisa foarte mare 9i banda de tre~ere fo~rte larga.
De obicei, etajul de intrare al unui AO este constituit dintr-un amplificator dife-
' J
renpal.
~ Tensi.unea de ~ntrar~ ce se aplidi intre intrarea inversoare $i cea neinversoare ale
unm amplificator d1ferenp.al este o tensiune diferenp.ala.
. Tensi~ea de intrare ce se aplica pe o singura borna de intrare, cu cealalta borna de
mtrare legata la masa,este 0 tensiune nediferent.iala.
Tensiunea de ie9ire dif~:7renp.alii a pare intre cele doua borne de iesire ale unui arnpli-
ficator diferenpal. '
a Tensiunea de ie~ire nediferentiaHi apare lntre oricare dintre bornele de ie~ir"e ale
unui amplificator diferenpal $i masa.
in modul comun, pe am~ele borne de intrare se aplica tensiuni egale 9i cu aceea9i faza.
Tensiunea de decalaj de la intrare genereaza Ia iesire o tensiune de eroare (in
absenta semnalului de intrare). '
Curentul de polarizare deintrare genereaza, de asemenea, la ie~ire 6 ten.Siune de
eroare (in absenta semnalului de intrare).
Curentul de decalaj de Ia intrare este diferenta dintre cei doi curenti de polarlzare.
. Ca9ti~lin tensiune in bucla deschisa este cil~tigul propriu al AO, fiirii circuit exte-
nor de reacp.e .
ca~tigul tn tensiune in bud. inchisa este Cii$tigul AO cu reacfie extern.. --,
Factorul de rejecpe pe modul comun (CMRR) este un indicator al capacitapi unui
AO de a suprima semnalele de intrare aplicate 1n modul comun.
,Yiteza de va.z:iap.we a se~nalului. d~ ie9ire es~e viteza, exprimat. in volfi pe rnicrose-
cun~a, cu care var1~za tensmn~a d_e 1e~1re a unm AO ca riispuns la aplicarea la intrare a
unw semnal treapta.
Cele trei configura til de baz. cu AO sunt: inversoare, neinversoare ~i de repetor.
Cele trei configurap.i de baza cu AO se realizeaza prin utilizarea reactiei negative.
Prin reactia negativ., o parte a tensiunii de ie~ire este adusa la intrarea inv~rsoare astfel
tncat sa se scada din tensiunea de intrare; ca urmare, c.~tigul tn tensiune scade, mSa se
miiresc stabilitatea ~i liifimea benzii de trecere.
 696 Amplificatoare operationale Forrnule de baza 697

Configurap.a de am,plificator neinversor are impedan~a de intrare mai mare ~i Vitez3 de varia tie a semnalului de iesire Viteza cu care variaza tensiunea de ie~ire a
impedanta de ie~ire mai midi decal cele proprii AO (lara reacpe). unui A.O. c~ rspunsla aplicarea ia intrare a unui semnal treapta. .
Configuratia de amplificator inversor are impedanta de intrare aproximativ egaHi
cu valoarea rezistorului de intrare R1 ~i impedanta de ie~ire aproximativ egalii cu iffipe-
danta de ie~ire proprie a AO.
Dintre-cele trei configurapi, repetorul are cea mai mar~ impedanfii de intrare ~i cea FORMULE DE BAZA
mai midi impedan}ii de ie9ire.
Teate AO reale prezinHi rnici curenti de polarizare de intrare ~i mid tensi}llli de Ampllflcatoare diferentiale
decalaj la intrare, care genereazii Ia ie~ire rnici tensiuni de eroare.
(121) C1v1RR =Au(d) Factorul de. rejecpe pe modul comun
Efectul curentului de polarizare de intrare poate fi compensat prin adiiugarea unor A~
rezistoare exterioare.
Tensiunea de decalaj de la intrare poate fi compensata prin montarea unui poten-
tiometru exterior intre cei doi pini 11 offset null" accesibili la capsula AO integrate con- (122) CMRR = 20 log(~:') Factorul de rejecpe pe modul comun (dB)
form indicatiilor produd.torului.
Parametrll AO
(
"' I POL-
12""I _I, +I, Curentul de polarizare de intrare
GLOSAR 2
Termenii urmatori se gasesc ~~in glosarul de Ia star~itul carj:ii. (124) /05 =JI,-I,J Curentul de decalaj de la intrare
Amplificator diferenpal Amplificator a carui tensiune de ie~ire este proportionala cu
diferenta dintre tensiunile aplicate pe cele doua intriiri. (125) V05 = I05 R,, Tensiunea de deca:Iaj
Amplificator inversor Configuratie cti AO cu bucla lnchisa la care semnalul de Tensiunea de eroare de la ie~ire
(126) VOUT(er) = AvlosRin
intrare se aplidi pe intrarea inversoare.
(127) CMRR = ~
Amplificator ncinversor Configura~le cu AO cu bucHi inchisa Ia care semnalul de Factorul de rejecpe pe modul comun
' ; intrare se aplidi pe intrarea neinversoare. A'"
L..'
Amplificator opera!ional (AO) Tip de amplificator cu ca~tig 1n tensiune foarte mare,
impedanta de intrare foarte mare, impedanta de ie~ire foarte midi ~i o buna
suprimare a semnalelor aplicate ln modul comun.
(128) CMRR=20log(~:) Factorul de rejecpe pe modul comun (dB)

Bucta lnchisa Configuratie cu AO ln care tntre ie?ire ~i intrare se conecteaza un cir-

cuit de reacP,e. (129) SR = l>V,, Viteza de variap.e a semnalului de ie~ire
ca~ng In tensiune In bucHi deschisii (A 01) ca~tigul tn tensiune al untii AO tara cir- M
cuit exterior de reacp.e.
C3~tig In tensiune In buclii inchisa (Aci) C.~tigul in tensiune al unui AO cu circuit Configuratll cu AO
exterior de reacp.e.
Circuit integrat (CI) Tip de circuit ale carui componente sun! realizate 1n totalitate pe (1210) Ad(NI) = 1 + ~: Ca9tigulln tensiune (amplificator neinversor)
un singur cip de siliciu. '
L-' Ca~tigul!n tensiune (repetor)
Factor de rejectie pe modul comun (CMRR) Raportul dintre ca~tigul !n bucla (1211) Ad(REP) =1
deschisa ~i c.~tigul .in modul coinuni indicator al capacitatii AO de a suprima
semnalele aplicate in modul comun. (1212) Ca~tigulln tensiune (amplificator inversor)
Mod comun Mod de lucru caracterizat prin prezenta aceluia~i semnal la ambele
intrarl ale unui AO.
Reacp.e negativa Procedeu prin care o parte a semnalului de ie~ire este adusa la
intrarea unui amplificatoli cu un anurnit defazaj fata de semnalul de intrare.
I
w Repetor Configuratie de AO cu bucUi lnchisa, neinversoare, cu c.~tigul in tensiune
egal cu 1.
698 Amplificatoare operationale Test de autoevaluare 699

lmpedan~ele AO 8. Ca~tigul diferential este:

(a) foarte mare (b) foarte mic
(14-13) ZMNll = (l + Ao~A, )21, Impedan~a de intrare (amplificator neinversor)
(c) dependent de tensiunea de intrare (d) aproximativ 100
2 9. Dadi A,(di = 3500 ~i A00 = 0,35, CMRR are valoarea:
(12-141 z,"'<NIJ = '"' lmpedanta de ie~ire (amplificator neinversor)
l+A,1A, (a)_l225 (b) 10.000 (c) 80 dB (d) raspunsurile (b) ~i (c)
10. Dadi. pe ambele intriiri tensiunea este de z~ro volp., teoretic, l4 ieyirea unui AO,
(12-15) z,,,R,, = (l + A,,)Z" Impedanta de intrare (repetor) semnalul ar trebui sii fie egal cu: "
z - (a) tensiunea pozitiva de alimentare (b) tensiunea negativa de alimentare
(12-16) ZOtll
lmpedanta de ie~ire (repetor)
1111HREPJ -l+A (c) zero (d) CMRR
o/
11. Dintre valorile urmatoare, cea mai apropiata de ca~tigul!n bucla deschisa al unui
(12-17) Z 1,u1 ;;; R1 Impedanta de intrare (amplificator inversor) AO este:
(a) 1 (b) 2000 (c) 80 dB (d) 100.000.
(12-18) z ... m =z,,, lmpedanta de ie~ire (amplificator inversor)
12. Un AO are curenpi de polarizare de 50 ~A ~i 49,3 ~A. Curentul de decalaj de Ia
intrare este de:
(a) 700 nA (b) 99,3 ~A (c) 49,7 ~A (d) nici una dintre aceste valori
TEST DE AUTOEVALUARE 13. Semnalul de ie~ire al unui AO cre~te cu 8 V in 12 ~s. Viteza sa de varia tie este de:
1. Un AO integral are: (a) 96 V/~s (b) 0,67 V/~s (c) 1,5 V/~s (d) nici una dintre aceste valori
14. Scopul pentru care se anuleaza decalajul este:
(a) douii intriiri ~i douii ie~iri (b) o intrare ~i o ie~ire
(a) reducerea ca~tigului
(c) douii intrari ~i o ie~ire
(b) egalizarea semnalelor de intrare
2. Care dintre urmiitoarele caracteristici nu este totdeauna specifidi unui AO?
(c) obpnerea la ie~ire a tensiunii de eroare zero
(a) ca~tig mare (b) putere mica
(d) raspunsurile (b) ~i (c)
(c) impedanta de intrare mare (d) impedanta de ie~ire mica
15. La un AO cu reacp.e negativa, semnalul de ie~ire este:
3. Un amplificator diferenral:
(a) ega! cu semnalul de intrare (b) mai mare decal semnalul de intrare
(a) face parte dintr-un AO (b) are o intrare ~i o ie~ire
(c) read usIa intrarea inversoare (d) read usIa intrarea neinversoare
(c) are doua ie~iri (d) raspunsurile (a) ~i (c)
16. Prin reacp.a negativa:
4. La un amplificator diferential cu intrare nediferentiala:
(a) se reduce ca~tigul in tensiune a! AO
(a) ie~irea este Ia masa
(b) se determina intrarea in oscilatie a AO
(b) o intrare este Ia masa, iar semnalul se aplica pe cealalta
(c) devine posibilii functionarea liniara a AO
(c) ambele intrari sunt conectate fmpreuna
(d) raspunsurile (a) ~i (c)
(d) ie~irea nu este inversata
s.ln modul diferential: 17. Reactia negativa:
(a) mare~te impedantele de intrare ~i de ie~ire
(a) pe intrari se aplica semnale cu polaritati opuse
(b) miire~te impedanta de intrare ~i Iarmea de banda
(b) ca~tigul este 1
(c) scade impedanta de ie~ire ~i Hi.rmea de banda
(c) semnalele de ie~ire au amplitudini diferite (d) nu afecteaza irnpedantele ~i latimea de banda
(d) se folose~te 0 singura sursa de alimentare 18. Un amplificator neinversor are R1de 1 kn ~i R, de 100 kn. Ca~tigul in bucla inchisa
6.ln modul comun: este de:
(a) ambele httriiri sunt Ia masa (a) 100.000 (b) 1000 (c) 101 (d) 100
(b) ie~irile sunt conectate fmpreuna 19. Daca rezistorul de reacre de Ia intrebarea 18 se !ntrerupe, ca~tigul!n tensiune:
(c) pe ambe!e intriiri se aplica un semnal identic
(d) semnalele de ie~ire sunt in fazii
(a) cre~te (b) scade (c) nu este afectat (d) depinde de R1
20. Un amplificator inversor are ca~tigul in bucla inchisa de 25. ca~tigul in bucla
-.
7. Ca~tigul in modul comun este: deschisa a! AO este de 100.000. Da~a AO inijial se !nlocuie~te cu un altul, avand
(a) foarte mare (b) foarte mic ca~tigul in buclii deschisa de 200.000, ca~tigul in bucla inchisa:
(c) totdeauna unitar (d) imprevizibil (a) se dubleaza (b) scade Ia 12,5 (c) riimane 25 (d) cre~te putin
 /UU Amplrtrcatoare operationale Probleme elementare 701

21. Un repetor: +15V +Vee

(a) are ca~tigul 1 (b) este neinversot
(c) nu are rezistor de reac}.ie (d) toate aceste raspunsuri
3,3kn 3,3 kh

PROBLEM ELEMENTARE
Secfiunea 12-1 Prezentarea ampllflcatoarelor operatlonale
1. Facefi o comparafie intre AO ideal ~i AO real.
2. Dispunefi de douli AO integrate. Caracteristicile lor sunt date maijos. Alegeti-1 pe
eel mai bun. .
-15V
AO 1: Z;. = 5 Mn, 2'"1 = 100 n, A,1 = 50.000
AO 2: Z;. = 10 MQ, 2'"1 = 75 n, A 0 = 150.000 FIGURA 12-48 FIGURA 12-49
Secfiunea 12-2 Ampllflcatorul dlferenflal 10. Ca~tigu11n buclii deschisii a! unui AO este de 175.000. Ca~tigullui in modul
3. Recunoa~teti configuratille de intrare ~f de ie~ire ale fieciirui etaj diferenlial de comun este de 0,18. Calcula)i CMRR 1n decibeli.
amplificare din fig. 12-47. n.!n foaia de catalog a unui AO sunt date va!orile CMRR, de 300.000, ~i A,1, de
+V +V +V 90.000. Cat este ca~tigulin modul comun?
1iln fig. 12-50 este reprezentata tensiunea de Ia ie;drea unui AO ca raspuns Ia un
semnal treapta de intrare. Cat este viteza de variap.e a semnalului de ie?ire?
R, 13.ln cat timp ajunge tensiunea de Ia ie~irea unui AO de Ia -10 VIa +10 V, daca viteza
de varia tie a semnalului de ie9ire este de 0,5 VI jlS?
v,.

R, R, f)GURA 12-50

-V -V -V -V
(a) (b) (c) . (d)
FIGURA 12-47

4. Tensiuniie continue de pe baze, din fig. 12-48, sunt egale cu zero. Folosindu-vii de
cuno~tin}ele de analiza a circuitelor cu tranzistoare, afln!i tensiunea continua
diferenp.a11i de ie$ire. Se considedi di. T1 are a = 0;9801 iar T2 are a = 0,975.
5. Arlitafi ce miirime fizicli miisoarii fiecare aparat din fig. 12-49.
6. Un etaj de amplificare diferenfial are rezistoarele de colector de 5,1 kn ""'""'',
Dacii JCl = 1,35 rnA ~i ! 0 =1,29 rnA, cat este tensiunea de ie~ire diferenfialii?
Secfiunea 12-3 Parametrll AO
,Secflunea 12-5 Conflgura!ll cu AO cu reacfle negativa
'
'-' 7. Calculap. curentul de polarizare, lpou ~tiind di valorile curenp.lor de inttare ai
unui AO sunt de 8,3 ~A ~i 7,9 ~A. . 14. Recunoa~tep configuratille cu AO din fig. 12-51.
8. Ariitafi deosebirea dintre curentul de polarizare de intrare ~i curentul de decalaj .; 1s. Ul} amplificator neinversor are R; de 1 kn ~i R, de 100 kn. Calculati V, ~i A, dacii
de Ia intrare ~i a poi ca!culafi-1 pe eel din urmii pentiu datele din problema 7. vout= 5 v.
9. Un AO are CMRR de 250.000. Exprima)i aceastii valoare in dedbeli. 16. Pentru amp!ificatorul din fig. 1252, calculati:
(a) Ad(NI) (b) V,,1 (c) V,
 702 Amplificatoare operaliona/e Probleme elementare 703 .~

19. Calculap. ca;;tigul fiedi.rui amplificator din fig. 12-55.

v. R, 20. Dacii fiedirui amplificator din fig. 12-55 i se aplica un semnal cu tensiunea de 10 --,
1
. mV ef., ce valori vor avea tensiunile de ie~ire ;;i care va fi defazajul acestora fata
v,. de tensiunea de intrare?
R, R, R, R,

(a) (b) (c)

FIGURA 1251
'
R,
(a) (b) (c) (d)
FIGURA 1252 560kn
FIGURA 1255
Vow ,_ .
21. Pentru amplificatorul din fig. 12-56, determinar cu aproximare valorile urma-
toarelor marimi:
10 (a) I1n (b) I, (c) V'"' (d) d'i;;tigul1n bucla mchisa
R;
kn FIGURA 12-56
R,
17. Calculati cii.~tigulm bucla mchisa a! amplificatoarelor din fig. 12-53.
R, R, R
J;;"2,2kn

R, 1Mn 220kn 22kn

47kn

R, v, R;
4.7kn R, 1kn
Sectiunea 12-6 Efectele reactlei negative asupra impedantelor AO '
Ao~= 100000 4,7kn Ao~= 200000 Ac~ =185000 22. Deterrninar impedantele de intrare ;;ide ie;;ire pentru configuratille de amplifica-
= v. = = tor din fig. 12-57.
(a) (b) (c) (d) 23. Reluar problema 22 pentru drcuitele din fig. 12-58.
24. Reluati problema 22 pentru drcultele din fig. 12-59.
FIGURA 1253
R, R,
18. Aflar valorile R, pentru care se obtin di;;tigurile in bucla inchisa indicate in drep-
tul fieciirui amplificator din fig. 12-54. 560kn R,
47 kll

R, R, R;
v, R; 2,5 kn 1,5k!l
Z;,=1 Mn
R, Zau=25n
1k!l 11,=50 A.= a (a) (b) (c)
=
(a) (b) (c) (d) FiGURA 12-57

FIGURA 1254
n
 704 Amplificatoare opera\ionale
Probleme de depanare 705

PROBLEM D DEPANAR
Sectiunea 12-8 D~panare
29. S~ab~iti defecte~e cele ?1ai probabil~ pentru urmatoarele simptome ale circuitului
clin fig. 12-60, candIa mtrare se aphcii un semn.al de 100 mV.
Aa~= 220.000 Ao~=100.000 Aot= 50.000 (a) Semnalul de ie~ire lipse~te.
Zn=6Mn Z11=SMn z. "BOO kO
\.- ZQut=1oon zii!A=aon Zout=7sn J
(b) Semnalul de ie~ire este limitat sever atilt.pe alternan}ele pozitive, cat ~i pe cele
negative.
(a) (b) (c)
(c) Semnalul de ie~ire are limitate doar vilrfurile pozitive dacii semnalul de intrare
. cre~te pana 1a o anumita valoare. .
~
FIGURA 12-58
R, FIGURA 12-60

10kn

f\,o 75.000
Zm=1 Mn
ZDut=son
. '
(a) (b) (c)
'
c~
. 30. ldentifica}i defectele cele mai probabile !n cazul circuitelor ~i a1 formelor de u d"
FIGURA 12-59 asociate din fig. 12-61. n a

' \
tV_
: ; Sectiunea 12-7 Compensarea curentulul de polarizare R,
u
~I a tenslunil de decalaj
25. Semnalul de intrare al unui repetor provine de Ia o sursa de tensiune cu rezistenta

interna de 75 Q. v.,
(a) Ce valoare trebuie sa aib8. ~i unde trebuie conectat rezistorul de compensate a
curentului de polarizare?
(b) Dadi., in conditii de compensare, cei doi curenti de intrare au valorile de 42 11A -Vmax
~i 40 J.lA, ca.t este tensiunea de eroare de la ie~ire?
26. Determinap. valorUe rezistoarelor de compensate aferente configurafillor de
amplificare- din fig. 12-57, ar~it.nd 9i uncle trebuie conectate aceste rezistoare. (a) (b)
27. Un repetor cu AO are tensiunea de decalaj de Ia intrare de 2 nV. Ce valoare are ten-
siunea de eroare de Ia ie~ire?
... R,
28. Ce valmi.re are tensiunea de decalaj de la iritrarea unui AO, dadi,la o tensiune de
intrare egala cu zero, la ie~ire se mascara o tensiune continua de 35 m V? Se sped-
fica cil~tigul1n buclii deschisa a! amplificatorului, care este 200.000.

R, Vt

-Vma.~~

(c)
-=-
FiGURA 12-61
706 Amplificatoare operationale Raspunsuri Ia intrebarile recapitulative 707

Sectlunea 12-9 Apllcatle practlca

"'.
.,
31. Ce se intampla dacii., pe cartela din fig. 12-43, terminalul din mijloc (cursorul)
potenJ:iometrului de 100 kn se intrerupe?
32. Ce simptom indica o intrerupere Ia pinul1 a! AO 741 din fig. 12-44?
PROBLEM D UTILIZAR A CATALOAGUOR
Rezolvafi problemele urmiiloare consultilnd Jragmentul de Joaie de catalog penlru AO 741
(MC1741), din fig. 12-62.
33. DeterminaJ:i rezistentele de intrare ~i de ie~ire ale unui amplificator neinversor
realizat cu AO 741, Ia careR, =47 kn ~i R 1 =470 n. Utilizati valorile tipice.
34. DeterminaJ:i impedantele de intrare ~ide ie~ire ale tinui AO 741 conectat intr-a con-
figuraJ:ie de amplificator inversor cu ca~tigulin buclainchisa de 100 ~i R, = 100 kn.
35. DeterminaJ:i valoarea minima a ca~tigului in tensiune 1n bucla deschisa al unul CI
MCl741, exprimat ca raport intre tensiunea de ie~ire, masurata ln volti, ~i tensi-
unea de intrare, masuraHlln voiJ:i.
36. In cat timp ajunge (tipic) tensiunea de ie~ire a unui AO 741 de Ia -8 VIa + 8 V, ca
rdspuns la un semnal de intrare treapt6.?
FIGURA 12-62
PROBLEM CU GRAD RIDICAT D DIFICULTAT
37. ProiectaJ:i .un amp!ifi2ator neinversor cu ca~tigulin tensiune in bucla inchisa de ~
150 ~i cu impedanta de intrare minima de 100 Mn, folosind un AO 741. ' '
38. ProiectaJ:i un amplificator inversor cu AO 741. C~tigulin tensiune trebule sa fie
de 68 5%, iar irnpedanta de intrare trebuie sa fie de aproximativ 10 kn.
39. ConsultaJ:i datele din fig. 12-62. CalculaJ:i ca~tigul tipic in modul comun a! AO
MC1741.
RASPUNSURI LA iNTRBARILE RCAPITULATIV
Secj:iunea 12-1
1. Intrarea inversoare, intrarea neinversoare, ie~irea, bornele de alimentare cu tensi-
une pozitiva ~i negativa.
2. AO reale au irnpedanta de intrare foarte mare, irnpedanta de ie~ire foarte mica ~i
ca~tigul in tensiune foarte mare.
Secflunea 12-2
1. Intrarea diferenJ:i.alB. este aplicarea semnalului lntre cele doua borne de intrare.
Intrarea nediferenfialii este aplicarea semnalului tntre una dintre bomele de intrare
~i masa (cu cealalta borna de intrare Ia masa).
2. Rejectia pe modul comun reprezinta capacitatea unui AO de a furniza la ie;;ire un
semnal cat mai mic atund cand pe ambele intrari se aplidi acela;;i semnal.
3. Un CMRR mai mare tnseamna un di;;tig in modul comun mai mic.
Secflunea 12-3
1. Curentul de polarizare de intrare, tenSiunea de decalaj de la intrare, deriva, curen-
tul de decalaj de Ia intrare, impedanla de intrare, impedanta de ie~ire, domeniul
tensiunilor de intrare in modul comun, CMRR, c.;;tigui in tensiune in bucla
deschisa, viteza de variap.e a semnalului de ie~iire, r3spunsul in frecvenfii.
2. Viteza de variaJ:ie a semnalului de ie~ire ~i c~tigulin tensiune depind de frecventa.
Secflunea 12-4
1. Prin reacp.a negativii se realizeaza un c.;;tig in tensiune stabil, de valoarea dorita ;;i
o banda de trecere mai larga. '!
2. Ca~tigulin bucla deschisa este atat de mare !neat un semnal extreni de slab aplicat
Ia intrare poate aduce AO Ia saturaJ:ie.
Sectlunea 12-5
1. Principalul scop al reacJ:iei negative este stabilizarea ca~tigului.
2. Fals
3. A" = 1/0,02 = 50
Secjlunea 12-6
1. Configurap.a neinversoare are Zin mai mare dec.t c~a proprie a AO.
2. zin este mai mare la repetor.
3. Z;nQ)" R 1 =2 kn, z,,,Q> "z,, =60 n.
 1 vv - nmiJmll.dLUdrt: upera~1onaJe

Sectlunea 12~7 ~'l

1. S~rsele de eroare de !a ie~ire sunt curentul de polarizare de intrare ~i tensi~ea d~
decalaj de !a intrare.
2. in circuitul de r~actie se adauga un rezistor de valoare egaUi cu rezistenta sursei de
sernnal de intrare.
Secilunea 12-8 ,
1. Trebuie sa verificati reglajul de anu!are a decalajului !a ie?ire .
. .. 1. Dadi. alimentarea cu c.c. a AO se d0Vede$te coreda, atunci probabil ca. absenta sem.:
Raspunsul in.
nalului de ie~ire se datoreaza faptului di AO este defect.
frec.venta, stabilitatea
'
~i compensarea AO
.

RA.SPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE

'
DE LA EXEMPLE
12-1 34.000; 90,6 dB
12-2 (a) 0,168 (b) 88 dB (c) 2,1 V ef., 4,2 V ef. (d) 0,168 v continutul capitolufui Obieclivefe cauilofului
12-3 12.649 131 No~uni generale
Prezentarea principalelor aspecte ale
12-4
raspunsului in frecventa al AD
20 V/JlS 132 Raspunsul in bucla deschisa Ananzarea raspunsului in bucla deschisa
12-5 32,9 13-3 Raspunsul in bucla inchisa al AO
12-6 67,5 kn 13-4 Reactia pozitiva ~i stabilitatea Analizarea raspunsului in bucla inchisa
12-7 (a) 20,6 Gn, 14 mn (b) 23 13-5 Compensarea al AO
Prezentarea reactiei pozitive
12-8 zill cre$te, zout scade. 13-6 Aplica(ie practica ~i a stabilita(ii circuitelor cu AO
12-9 z1.,01 = 560 n; z,.,,11 = 75 n; Ad = -146 Explicarea compensarii fazei Ia AO

fntroducere
in acest capitol vep afla mai multe despre r.!ispunsul in frecventa, banda de trecere,
defazaj ~i al)i parametri dependenti de frecven!a. Efectele reactiei negative vor fi studi-
ate mai detaliat. Vep. mai invata care sunt condip.ile de stabilitate ~i cum se face com-
pensarea pentru asigurarea unei funcp.onari stabile a circuitelor cu AO.
APiicaJia praclica
in aplica)ia practica din sectiunea 13-6, un AO este utilizat drept preamplificator
audio intr-un receptor cu MA. Acesta recepp.oneaza semnale I_nodulate in amplitudine,
L_) cu frecvente 1ntre 535kHz ~i 1605kHz, extrage semnalu! audio de pe purtatoarea modu-
Iata ?i i1 amplificii., semnalul astfel prelucrat Hind aplicat Ia bornele unui difuzor. MA este
un procedeu prin care amplitudinea unui semnal de frecven!a 1nalta (purtatoarea) este
yariata (modulata) de un semnal cu frecventa. mai joasa (audio, !n cazul nostru). Din sis-
temul prezentat,-atentia neva fi concentrata ~supra circuitului de amplificare audio, rea-
lizat cu un AO ~i un ~plificator de putere 1ri contratimp.

__)
'
' 710 Riispunsul in fretventa, stabilitatea ~i compensarea AO No~uni generale 711 ,--,

este detenninat de va!orile componentelor exterioare, cum se vede in fig. 13-1(b) pentru o
configurape de arnplificator inversor. Valoarea ca~tiguiui in tensiune in bucla inchisa poate
fi fixatii cu precizie prin alegerea corespunzatoare a valorilor componentelor exterioare. -1
_ J
FIGURA 131
Configurafii cu AO cu
buc/8 deschisa, respectiv
cu bucla inchisa.

. .!

(a) Cu bucli deschisi (b) Cu bucli inchisa

. .
131 NOTIUNI GENERALE
Dependenta ca~tigulul de frecventa
!n capitolui precedent, toate expresiile ca~tigului in tensiune au fost deduse pentru
Tn capitolul precedent am aratat cum se poate ro<a cil~gul Tn tensi~ne Tn bucla lnchisa valorile din banda de trecere, fiind considerate independente de frecventa. ca~tigul in
Tn cazul configurajiilor de baza cu AO ~i care este diferenta dintre ca~gulln bucla tensiune in bucla deschisii a! unui AO acopera un domeniu ce incepe de Ia zero (c.c.) ~i
deschisa ~i eel Tn bucla Tnchisa. Deoarece aceste concepte sunt deosebit de impor este miirginit superior de o frecventii de tiiiere Ia care valoarea ca~tigului este cu 3 dB mai
tante, ih secpunea de fafil vom relua defini!iile lor. midi dedit cea maxima, din banda de trecere. Nofiunile Ia care ne-am referit .ar trebui sa
Dupii parcurgerea acestei secliuni ar trebui sa fiji capabil: ! .' va fie bine cunoscute din capitolul 10. AO sunt amplificatoare de c.c. (fara capadUiti de
cuplaj intre etaje), deci nu prezinta frecventa de taiere inferioara. Aceasta inseamna ca.
Sa prezentaji principalele aspecte ale riispunsului AO banda lor de trecere se intinde pna la frecventa zero, iar tensiunile continue sunt
amplificate In aceea~i masura ca ~i semnalele avand frecven~e din banda de trecere.
1> Sa definip ca~tigul fn tensiune fn buc/11 deschisii
Curba de raspuns (diagrama Bode) in bucla deschisii a unui AO este prezentatii in fig.
~ sa definiP, cti~tigul fn tensiune fn bucla fnchisii
13-2. !n majoritatea foilor de catalog pentru AO vep gasi fie aceasta diagramii, fie valoarea
1> Sa explicap. dependent ca~tigului de frecventii ca~tigului !n bucla deschisii in banda de trecere. Remarcap ca graficui cade (coboarii) cu
Sii aditap care este banda de trecere In bucUi deschisii
11-- -20 dB/decadi\ (-6 dB/octavi\). Ca~tigul in banda de trecere este de 200.000, adicii 106 dB,
1> Sa ariitap care este banda de trecere Ia ca~tigu! unitar iar frecventa de tiiiere (criticii) este de aproximati:v 10Hz.
1> Sa deterrninap defazajul
.'
Banda de trecere FIGURA 13-2
Diagrama dependenfei teore~
.,
Ca~tigul in tensiune in bucla deschisa lice a ca~tigu/ui in tensiune in
bucta deschisa de frecven{B
.
C&stigulln tensiune in bucl3-deschisii1 A
.
'1, al unui AO este distigul tn tensiune intern,
propriU dispozitivului, ~i reprezinUi raportul dintr~ tensiunea d~ ie~ire ~i tensiu~ea ~:
Ia un AO obinuif. Scara
frecvenfei este logaritmica.
intrare, ca in fig. 13-l(a). Observap. di nu apare nici o componentii exterioara, decr Cadere cu 20 dB/decada
c.~tigul in tensiune in buclii deschisii este determinat exclusiv de struc_tura in~ema.
Valoarea ca~tigu!ui 1n tensiune in buclii deschisa poate ajunge panii Ia 200.000 ~ nu poate
fi stabilita tehnologic cu precizie. !n foile de catalog, ca~tigul In tensiune in bucla
deschisa se mai intaJne~te sub denurniiea cfi9tig fn tensiune Ia semnal mare.
Ca~tigul in tensiune in bucla in chi sa.
Ca~tigulln tensiune in bucla inchisa, A", este ca~tigu! in tensiune a! unui AO cu circ~,t de taiere
de reacpe exterior. Configurapa amplificatoru!ui cuprinde AO ~i circuitul exterior de rea~p~
negativii, conectat intre ie~ire ~ intrarea inversoare (-). Ca~tigul in tensiune in bucla inchisa
100 1k 10k 100k 1M
 :I',, 712 Riispunsul in frecventii, stabilitatea ~i compensarea AD
l_,: i Notiuni generale 713
tatimea de banda Ia 3 dB 1n bucla deschlsa
lntrucat Xc = 1/{27tfC), expresia de mai sus poate fi scrisa sub forma:
Amintiti-va, de Ia capitolul10, ca larmea de banda a unui ampllficator de c.a. este
domeniul de frecvente dintre ~ele douii puncte in care ca~tigul este cu 3 dB sub ca~tigul J. Xc
maxim, din banda de trecere.ln general, Uitimea benzli de trecere se calculeaza sdiz&nd T"R
frecventa de taiere inferioara (ft(inj) din frecventa de taiere superioara ift(supJ). 1nlocuindXc/R cuf//in cea de-a doua_ expresie a raportului V,m/Vin' obtinem expre-
B = fl(supJ - ft(inf) sia atenuarii drcuitului RC trece~jos in funcp.e de frecventa:
Intruc.t, in cazul AO, ft(i!JfJ este zero, Iapmea benzii de trecere este egaHi chiar cu
frecven}a de t.9.iere superioara. (132)

Ia (131)
De aici lnainte vom renun}a la nota}ia.ft(su ~~ pe care o vom inlocui cuf1; de asemenea, FIGURA 13-4
vom folosi indicii ol {open-loop -in bucla de~chisa) ~i cl (closed-loop ~in bucla 1nchisa), AO reprezentat printr-un
cain exemplulfuol)' element caracterizat de
c#tig i un circuit RC
Latimea de banda Ia ca~tigul unltar din interior.
Observa}i, ln fig. 13-2, ca valoarea c.jitigului scade constant pana in punctul "fn care
ajunge egala cu 1 (0 dB). Frecventa Ia care se realizeaza ca~tigul unitar reprezinta liifimea
de bandii Ia di~tigul unitar. Daca reprezentam un A~ printr-un element carac:eri~at de un :a~~g in tens!une, d~
valoare A , ~i un circuit RC trece-jos separat, ca m fig. 13-4, ca~tigul total m bucla
Analiza dependentel ca~tig-frecventa . deschisa ai ol(omtt) - !'m buc]"a d esch'1sa"m b and a d e tre-
AO va fi egal cu produsul dintre ca~hgu
CB.derea c.~tigului Ia cre~terea frecven}ei are Ioc din cauza circuitelor RC de intfu'ziere ceie' A o11max'7
i <::i atenuarea introdusa de circuitul RC:
a fazei (trece-jos) din interiorul AO, intocmal ca la amplificatoarele cu componente dis-
crete, despre care am discutat in capitolu110. De Ia studiul circuitelor de c.a. ~titi di ate-
nuarea unui circuit RC trece-jos, cum este eel din fig. 13-3, are expresia: (133)

Va,tXc ,, Asa cum reiese din formtila (13-3), ca~tigulin bucla deschisa are valoarea din banda
v;, .JR' +X'c de tr~cere pentru frecven)e ale sem_.nalului mult mai mid ~e:at frecve;tta de ~aiere J, ~!
fmpfu-}ind, in membrul drept, atat numaratorul, dH jii numitorul prin Xc, ~ezulta: 1%;., cade pe masura ce frecven}a cre~te. Intrucat /, caractenzeaza raspunsul m bucla deschtsa
VDul _ 1 I ai AO, o vom nota cuft(ol)'
V,, -.J1+R'!X'c urmatorul exemplu ilustreaza sdiderea ca~tigului in bucla deschisa Ia cre~terea
frecven)ei peste ft(olJ'
FIGURA 133 i:t@b\ij!l!l@fM .
Circuit RC trece-jos.
Determinar A,1pentru urmiitoarele valori ale f Se considera ft(olJ 7 100Hz 9i A,11m.,)
= 100.000.
(a)f=OHz (b)j=10Hz (c)f=100Hz (d)f=1000Hz
Rezolvare
Frecven~a de tiiiere a unui circuit RC este: Aot(max) 100000 = 100000
1
J. = "2;RC ~1 +! I f,t,,r
2 ../1+0
Din 1mparrrea cu fa ambilor membri rezulta: {b) A,, 100000 - 99503
J. 1 1 J1+(0,1)2
f = 21tRCj = (27tfC)R

._!:
 ',_ i

714 Raspunsul in frecven\a, stabilitatea i compensarea AO Nojiuni generate 715 n

100000 100000 = 70710

(c) A~
(b) 6=-arctg( 10Hz )=-5,71'
~1+(1) 2 -./2 100Hz
100000
9950 (c) 6=-aretj100Hz)=-45'
~1+(10) 2
5
l100Hz -,
ExerciJiu complemental Allar A,1 corespunzatoare frecvenlelor urmatoare. Se consi-
dera.t;1,1J =200Hz ~i A,llmu! = 80.000. (d) 6 = -arctg( 1000Hz)
00Hz = -84,3 '
(a)f=2 Hz (b)f= 10Hz (c)J= 2500Hz 1

~
(e) 6 = -arct 10000Hz) = -84,4'
Defazajul 100Hz
A9a cum am aditat in capitolullO, un circuit RC introduce o int.rziere in propagarea
Reprezentarea grafica a dependentei ~azei de frecven~a este cea din fig. 13-6. Obser~
de la intrare la .ie9ire, gener~nd un defazaj intre semnalul de intrare 9i eel de ie9ire. Un ~- vap. di scara de frecven~a este logaritmidi.
circuit RC de intfirziere a fazei, cum se intalne~te ~ etajele de AO, introduce o int.rziere '_ _)
a semnalului de ie~ire falii de eel de intrare, ca !n fig. 13-5. ~tili de Ia studiul circuitelor
de c.a. ca. defazajul e are expresia: FIGURA 13-6

6= -arct~ :c)
!ntrucat R/X0 = flf1, !.
~-

(134)

Semnul minus arata ca. semnalul de ie9ire este defazat in urma semnalului de intrare.
Formula exprima faptul ca. defazajul cre9te cu frecven~a 9i tinde spre -90 pentru valori
f mult mai marl deca.t f 1

ExerciJIU complementar La ce frecvenlii defazajul este de 60, !n acest exemplu?

FIGURA 13-5 SECTIUNEA 13-liNTREBliRI RECAPITULATIVE

Tensiunea de ieire esfe defazata in urma tensiunii de intrare. 1. Prin ce se deosebe>te ca>(igut in tensiune in bucta deschisa at unui AO de eel in bucta
inchisa?
2. Frecventa de taiere superioara a unui AO este de 100 Hz. Care este lajimea lui de banda Ia
Calcula~i defazajul introdus de un circuit RC de int.rziere Ia fiecare dintre frecven~ele
3 dB, in bucla deschisa?
urmatoare ~i apoi trasa~J graficul dependenlei fazei de frecvenlii. Se considera f1 = 100Hz. 3. Ca>tigut in bucta deschisa creete sau scade cu frecventa Ia valori mai mari decal frecventa
de taiere?
(a)J= 1Hz (b)f= 10Hz (c)J= 100Hz
(d) f =1000Hz (e) f = 10.000 Hz
Rezolvare
1
(a) 6 = -arctg(L) = -arctg( Hz ) = -0,573'
!t 100Hz
 716 Raspunsul in frecven!a, stabilitatea >i compensarea AO Raspunsul in bucla deschisa 717
i '
'--'

13-2 RASPUNSUL IN BUCLA DESCHISA

Tn aceasta secti~ne veti studia raspunsul in frecventa, in bucla deschisa ~~ raspunsul
rn faza, in bucli! deschisa ale AO. Raspunsurile in bucla deschisa caracterizeaza AO
fara circuit exterior de reactie. Raspunsul in frecventa arata cum variaza ca~tigul in
tensiune cu frecventa, iar raspunsul rn faza arata cum variaza cu frecventa defazajul
dintre semnalul de intrare ~~ eel de ie~ire. Ca~gul in bucla deschisii, ca ~i para AO
metrul f3 al tranzistoarelor, variaza foarte mult de Ia un exemplar de dispozitiv Ia altul
(a) ~eprezentarea unui AO cu trei etaje
de acela~i tip, din aceasta cauza nefiind posibil sa se ia in considerape o anumita
valoare a lui. A,(dB) A, (dB)
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fl!i capabil:
-20 dB/decada
Sa analiza~ raspunsul in bucla deschisa a! AO
~ Sa arata~ 1n ce mod afecteaza etajele interne raspunsul global
.. sa prezentati frecventele de t~iiere ~i pantele de didere -40 dB/decada
.~ Sa determinati raspunsul global in fazii

Raspunsul in frecventa -QO dB/decada

In secP.unea precedentii am considerat di AO prezinta o didere constanta a c.~tigului f
cu -20 dB/decada, peste frecventa de t~iiere. Pentru majoritatea amplificatoarelor, aceasta 0~~--~~--~--~----~
ipoteza se verifidi; in uneie cazuri lnsa, lucrurile sunt mai complicate. Un amplificator f11 fa f13

operap.onal integrat de cornplexitate mai mare poate conp.ne doua sau mai multe etaje de (b) Raspunsuri!e individuale ale etajelor (c) Raspunsul global
~.) amplificare in cascada. C.tigul. fiediruia dintre aceste etaje depinde de frecventa ~;i cade
cu -20 dB/decadii peste frecventa de tiiiere respectiva. Prin urmare, raspunsul global a! FIGURA 137
unui AO este .rezultatul suprapunerii raspunsurilor tuturor etajele din structura lui
-
RBspunsul in frecvenfB, Tn bucta deschisa, a/ unui AD.
internii. Ca exemplu, raspunsurile in frecventa ale celor trei etaje ale AO din fig. 13-7(a)
sunt prezentate in fig. 13-7(b). Dupa cum ;;titi, valorile ca;;tigurilor exprimate in dB se
adunii, deci pentru intregul AO, raspunsul in frecventa este eel din fig. 13-7(c). lntrucat
i#3WdQ1i!lif+
~i pantele de cadere a c.~tigurilor se aduna, panta de cadere totala cre~te cu cate Cele trei etaje interne ale unui AO au wmatoarele c8.~tigtu'i ))i frecven~e de Uiiere:
-20 dB/decada (-6 dB/oi:tava) Ia atingerea-fiecarei frecvente de taiere. Etaju11: A,1 = 40 dB, j,1 = 2000 Hz
Etajul2: A,_,= 32 dB, /, 2 = 40kHz
Raspunsul in faza Etajul 3: A.,= 20 dB, f. 3 = 150kHz
!ntr-un amplificator cu rnai multe etaje, fiecare etaj contribuie la intrzierea globala tn Determinap. cA~tigul in bucHi. deschisii in banda de ~recere/ exprirnat in dedbeli, ~i
faza. A~a cum ~tip., fiecare circuit RC de lnUirziere poate introduce un defazajde pana la !ntrzierea globala in fazii ]a f = f.1
-90, Deoarece fiecare etaj al unui AO conpne cate un circuit de lnt.rziere,. un AO cu trei
Rezolvare
etaje, de exemplu, poate avea o intarziere in faza de maximum -270. Reamintim di
int.rzierea in faza a fiecarui etaj este mai midi decat -45 dad. frecventa de Iucru este A.,_, =A,, +A,, +A,, =40dB+32dB+20dB= 92dB
mai mica dec.t frecven~a de taiere a etajului respectiv, este egala cu -45 Ia frecvenfa de
Hiiere ~i este mai mare decat -45 ]a frecvente ce depa~esc frecventa de taiere. lnt.rzieri-
etot =-arctJ1...)-arctg(1...)-arttJ!)
~lm
le in faza introduse de fiecare dintre etajele unui AO se aduna, rezult.nd tnt.rzierea 5
lf11 ftz
globala. . ilustrata. . pentru cazul unui AO cu trei etaje, de formula urm.3toare:
= -arctg(1)-arctj
5 2)-arctJ
5 ...3....)= -45' -2,86' -0,76' = -48,6'

6tot = -arctg(l...J- arctg(l...J- arctg(l...J ~40 ~150

fn !12 J,,
 718 Raspunsul in frecven!ii, stabilitatea ~~ compensarea AO Raspunsul in bucla inchisa 719

Exsrcipu comulsmentar Cele doua etaje interne ale unui amplificator au urmatoarele (135)
caract.eristici: A 01 = 50 dB, A 02 = 25 dB, f 11 = 1500 Hz, !,2 = 3000 Hz. Determinap ca~tigul
in bucUi deschisa tn banda de trecere, exprimat in decibeli, ~i lnt.rzierea globaUi in faza F~?rmula arata ca. frecvenfa de tai~re fn buclii inchisa, ft(ciY este mai mare de (1 +
laf = ftt A,A,1cm'"!) ori dect frecven~a de taiere 1n buclii deschisa, ftrrur Deducerea formulei (13-5) ,-,
se gase~te 'in anexa B. .
Intruc.t f1cc!) este egaHi cu liifirn~a benzii de trece.re a amplificatorului in bt.J,cUi inchisa,
SECJIUNEA 13-2 INTREBARI RECAPITULATIVE
inseamna di lafimea benzii de trecere in bucHi tnd).isii (Bel) se mfu-e~te de acela~i numi:ir
1. Dacii etajele unui AO au ca~tigurile de 20 dB, respectiv 30 dB, care este ca,tigul global, de ori:
exprimat in decibeli?
. (136)
2. Daca fiecare etaj introduce o intarziere in fazii de -49', respectiv -5,2', cat este intarzierea
globala in faza?
IY~Mij!ill@fM
Un amplificator are ca~tigul 1n bucla deschisa, 1n banda de trecere, de 150.000 ~i
133 RASPUNSUL JN BUCLA IN CHISA liipmea benzii Ia 3 dB, In bucla deschisa, de 200Hz. Atenuarea introdusii de circuitul de
reacp.e este de 0,002. Care este HiJimea de banda in bucla lnch_i~a? .
Rezolvare
Tn mod normal, AO se utilizeazii in configurapi cu buclii inchisii, cu reacpe negativii, Bo~ = B,1(1 + A,A,1(mnx)) = 200 Hz[1 + (0,002)(150000)] = 60,2kHz
pentru a se putea stabili cu precizie ca~gul ~i latimea de banda. Tn aceasta secpune
vom ariita care sunt efei:tele reacjiei negative asupra ca~gului ~i riispunsului in ExerciJiU complemen)ar Dacii A,1(mox! = 200.000 ~i A, = 0,05, care ~este liitimea de banda
frecventa ale AO. 1n bucla inchisii?
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi!i capabil:
Figura 13-8 ilustreaza grafic conceptul de raspuns 1n buclii inchisa. Ciind ca~tigulin
sa analizap rispunsulln bucHl inchisi al unui AO bucla deschisa al unui AO scade datoritii reacpei negative, Hipmea de banda cre9te.
~ Sa calculati ca~tigulin bucla inchisa Ca,tigulln bucla 1nchisa este independent de eel 1n buclii deschisa piina 1n punctul In '''
'

care cele doua curbe ale ca~tigurilor se intersecteaza. Punctul de intersecp.e este chiar ft(c/Y
)lo- Sii explicap. efectul reac~iei negative asupra Hip.mii benzli de trecere
I . frecvenfa de taiere aferenUi r.!ispunsului in bucla inchisa. Remarcap. ca., la frecvenfe ce ! ;
~ Sa explicap ce reprezinta produsul ca~tig-bandii depi:i~esc frecvenfa de tiiiere in bucla inchisa, ca~tigul in bucla inchisa scade cu aceeCl?i
pantii ca ~i ca~tigulin bucla deschisii.
Amintip.-vii, din capitolul 12, ca. valoarea Ca:~tigului din banda de trecere se reduce
datoritii reactiei negative, a~a cum aratii )>i unnatoarele expresii ale _cii~tigurilor 1n buclii FIGURA 138 A,
~-- Cajligul1n bucla deschisa
-,
inchisii aferente celor trei configuratii deja studiate, in care A, este atenuarea introdtisii Comparafie intre Cflfigul in ,. . ... : ::;,r~!. .:, ..
de circuitul de reacfie. Pentru amplificatorul neinversor: buc/Ei inchisa i eel inbuc!B
deschisa.
A A _ 1 = 1+ R,
ci!NIJ 1AA A R
+ ' ' i

Pentru amplificatorul inversor:

R,
Ad { I ) = - -
R,
Pentru repetor:
Acl(REP) =1

Efectul reactiei negative asupra latlmii benzil de trecere

Cunoa~tep. deja modul in care reacp.a .negativii afecteaza c.~tigul; in continuare ve~i ~~

afia cum afecteaza ea lapmea benzii de trecere a unui amplificator. In bucla inchisa, i l
frecvenfa de taiere a unui AO are expresia:
 720 Riispunsul in frecven(ii, stabilitatea ~i compensarea AO Reactia pozitiva ~~ stabilitatea 721

Produsul ciil'tig-banda 3MHz

Cre~terea ca~tigului ln bucla lnchisa produce o scadere a la}imii de banda ~i reciproc,
B" =47=63,8kHz
astfel ca produsul dintre ca~tig ei liifimea benzii de trecere este. constant. Afimnara este vala- ExerclfiU complemental Determinati la}imea de banda a fieciirui amplificator din fig.
bila numai pentru panta de cadere constanta. Daca A,1reprezinta c11etigul unei configu- 13-9. Ambele AO au A,1 de 90 dB 9i larmea de banda la ca1tigul unitar de 2 MHz.
a, a
rapi oarecare cu bucHi inchis "iar ft(cl) reprezinHi frecventa de t3iere in bucHi inchis (care
este egala cu larmea de banda), atunci:
SECTIUNEA 13-3lNTREBARI RECAPJTUlATIVE
At~fac~J =Aaj,roJJ
1. Ca~tigul in buclii inchisa este totdeauna mai mic decal eel in bucla deschisa?
Produsul ca9tig-banda este totdeauna ega] cu frecven}a la care ca~tigul ln bucla 2. Un AO este utilizat inlro configuratie cu buclii inchisii cu ca,tigul de 30 !i Jiitimea pe banda
deschisa al AO este unitar sau 0 dB (liirmea de banda la ca~tigul unitar). de !00 kHz. Daca valorile rezistoarelor exterioare sunt astfel alese inca! ca>(igul sii devina
60, care va fi noua valoare a lii(imii de banda?
~i~emu..~~'~~ (137) 3. Cat este la(imea de banda Ia cajligul unitar pentru AO de Ia intrebarea 2?

;
~
. :
Detennnlnar Ja}imea de banda a celor doua amplificatoare din fig. 13-9. Ambele AO
au c~tigulln bud a deschisa de 100 dB ~i la}imea de banda la caetigul unitar de 3 MHz. 13-4 REACTIA POZITIVA ~I STABIUTATEA
FIGURA 13-9 47 Stabifitatea este un aspect important ill utilizarea AO. 0 funcjionare stabila inseamna
R, ca AO nu intra ill oscilajie in nici o lmprejurare. Jnstabilitatea conduce Ia aparijia
osci/ajiilor, adica a unor variaVi periodice ale tensiunii de ie$ire ill absenta unui semnal
de intrare sau ca raspuns Ia aparijia Ia intrare a unor zgomote sau tensiuni accidentale.
3,3 Vm Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiV capabil:
Sii explicap reacpa pozitiva ~i stabilitatea circuitelor cu AO
1> Sa definiti reacpa pozitiva
(a) (b)
1> Sa definiti ca,tigul buclei
,... sa definip marginea de faza ~i sa ariitap. importanfa ei
Rezolvare I> Sa analizati un circuit cu AO din punctul de vedere al stabilitatii
(a) Pentru amplificatorul neinversor din fig. 13-9(a), ci19tigulln bucla lnchisa este:
1> Sa trecer ln revista criteriile de stabilitate

i A =2_=1+ R, =1+ ZZOkn =67 1 7

l.J d-Ar R; 3,3k.Q
Reactia pozitlva
Din formula (13-7) se expliciteazaJ.1dJ (undeft/dJ = B"). Pentru a lntelege ce inseamnii stabilitate trebuie sa studiem mai lntB.i instabilitatea ~i
B la caetigul unitar cauzele ei. Dupii cum ~tifi, prin reacpa negativii, semnalul adus la intrarea amplifica-
A torului este defazat cu 180 fata de semnalul de intrare, sdiz.ndu-se din acesta ~i astfel
3MHz reducfuldu-se c6.9tigulln tensiune. ANita timp c.\lt reac}::ia este negativii, amplificatorul
B"=--=44,3kHz este stabil.
67,7
C.nd semhalul adus de 1a ie~ire la intrare este in fazii cu semnalul de intrare, se
(b) Pentru amplificatorullnversor din fig. 13-9(b), caetigul!n bucla lnchisa este: intrunesc conditille pentru aparifia unei reactii pozitive, iar amplificatorul poate ~traIn
R 47kn oscilafie. Prin unnare, reactia pozitiva apare dind defazajul total introdus de AO impre-
A =---L=---=-47 una cu circuitul de reacre este de 360, ceea ce este echivalent cu un defazaj nul (0).
d Ri lkn
Luand !n calcul valoarea absoluta a Ad, la}imea de banda ln bucla lnchisa este:
 722 Raspunsul in frecven\a, stabilitatea ~i compensarea AO Reactia pozitiva ~i stabilitatea 723

Ca~tigul buclel tre acestea are propria frecventa de taiere. Pentru a ilustra conceptul de stabilitate vom
Pentru ca amplificatorul sa devina instabil este necesar ca: (a) sa existe reacFe pozi- prezenta cazul unui AO cu trei etaje, al cfuui riispuns in bucla deschisa corespunde dia-
tiva; (b) ca~tigul buclei amplificatorului cu circuit de reactie sa fie mai mare ca 1. Ca~tigul gramei Bode din fig. 13-11. Observa~ di. apar !rei frecven!e de truere diferite, care indica
buclei unui amplificatoi:' cu circuit de reactie este produsul d.intre c.~tigul in buclii existenfa a trei circuite interne RC de intfu'ziere. La prima frecventa de taiere, ft 1, ca~tigul
deschisa a! AO (A,1) ~i atenuarea circuitului de reactie (A,): !ncepe sa cada cu -20 dB/decada; cand se atinge a doua frecventa de truere, .t;, c";;tigui
cade cu~O dB/decadii; de Ia a treia frecven!a de true~e,fty ca~tigul cade cu -60 dB/decada.
(13-8)
A,(dB) ' I
Aol(max)
Marginea de faza 120
I
'<oO'l)lh
Observati di toate amplificatoarele din fig. 13-10 au circuitul de reacpe conectat Ia 110 I . Q$C'q,
: ~<t
intrarea inversoare (-). Inversarea de la intrare la ie~ire implidi existenta unui defazaj de 100 I
I I
180. Circuitele RC de tnt.rziere din structura intern[ a amplificatori.Ilui (care nu apar in 90 I '~
desen) introduc un.defazaj suplimentar (8 1, 1). Prin urmare, defazajul total a! budei este I
80 I 'll>~
de 180' + a,,l" I
I

Marginea de fazii', aP.m' este defazajul ce trebuie adaugat pentru ca defazajul total a! 70 I
I
I
"'"~' . -)
buclei sa fie de 360' (ecliivalent cu 0'). 60 I
I I
180' + 8/o/ + 8pm = 306' 50 I
I
I r-,
I \
I I
40 I I ~
(13-9) I I '?;>
30 I I
I
I
I I ~
Dadi marginea de fazii este pozitivii~ inseamni.i ca. defazajul total este mai mic de 360, 20 I
I
I
I
I ~
I I I '?;<
deci amplificatorul este stabil. Dadi marginea de fazD. este zero snu negativD., runplifica- 10 I I I
torul poate deveni instabil deoarece sernnalul de reacp.e poate ajunge in fazii cu semnalul
0 ltn ~ ft2 It(.l f(Hz)
. de intrare. A~a cum arata formula (13-9), cand defazajui a,,, introdus de ansamblul cir-
1 10 100 1k 10k 100k 1M
cuitelor de inUirziere este egal sau mai mare ded.t 180, m~rginea de faza este de 0 sau
negativa' ~i a par condipile de instabilitate, iar amplificatorul poate intra in oscilatie. FIGURA 13-11
Diagrama Bod~ corespunzatoare r8spunsului unul AO cu trei etaje.

Pentru a analiza un amplificator cu circuit de reacpe din punctul de vedere a! stabili- '' '
I
tapi trebuie aflata marginea de faza. 0 margine de faza pozitiva arata ca amplificatorul este ~ j
stabilla o valoare data a ca~tiguiui In budii !nchisa.. Pentru exemplificarea condifiilor de
stabilitate vom lua in discup.e trei cazuri.
Cazull Curba c8~tigului in bucla inchisa o intersecteaza pe cea a c.~tigului in bucHi.
deschisa pe porliunea cu panta de -20 dB/decada, caIn fig. 13-12. in acest caz, castigul
ln bucla inchisa in banda de trecere este de 106 dB, iar frecventa de tiiiere tn bucla i~chisa
(a) (b) (c) este de 5 kHz. Daca presupunem di amplificatorullucreaza ~urnai in banda de trecere,
defazajul maxim corespunzator ca~tigului de 106 dB are Joe Ia' cea mai lnalta frecven!a
din banda de trecere (In cazul de fala, 5kHz). La aceasta frecventa, defazajul total, intro-
FIGURA 13-10 dus de cele trei circuite interne de int.rziere se calculeaza astfel:
Defazaju/ buclei de reacfie.
a,,, =-arctj
5 LJ-arctg(LJ-arctg(LJ
Analiza stabilitatii lfn !12 !"
Deoarece, la majoritatea configurapilor cu AO, ~a~tigul buclei1 A 00,..- este mai mare ca unde f = 5kHz, ft 1 = 1 kHz, ft 2 = 10kHz ~i ft 3 = 100 kHz. Prin urmare:
1, criteriile de stabilitate au Ia bazii defazajul introdus de circuitele de !ntarziere interne.
A~a cum am mai spus, amplificatoarele operationale includ mai multe etaje, iar fiecare din- a,, =-arctg( 51kHz
kHzJ-arctj
5
5 5
kHz J-arctg( kHz J
l10kHz 100kHz
1n limba engleza, phase margin, de uncle notatia epnr (n.t.)
= -78,7' -26,6' -2,86 = -108'
 724 Riispunsul in frecven(a, stabilitatea ji compensarea AD Reactia pozttiva ji stabilitatea 725

generala, este indicat ca marginea de faz6. sa fie de minimum 45 pentru a se evita

( 1
fune}ionarea Ia limita de stabilitate.
(dB)
ca~tigu! in bucla deschisii

10 100 1k 5k 10k 100k 1M

FIGURA 13-12
Cazuf in care curba ca$tigufurin buc/B lnchisB o intersecteaza pe cea a cBtigufui in bucta deschisa pe o
porfiune cu panta de -20 dB/decadil {func{ionare stabilii}. FIGURA 13-13
Cazul Tn care curba c8$figu/ui in buc!S inchisB o lntersecteaza pe cea a cfJfigu/ui in bucla deschisB pe o
Marginea de faza, e,m este: porfiune cu panta de -40 dB/decad (funcfionare Ia limita de stabilitate).
epm = 180'-le",l = 180'-180' = +72'
Cazul 3 Curba ca~tigului in bucUi tnchisa este at.t de cobor.t6. bld.t o intersecteaza
Marginea de faza este pozitiva, deci amplificatorul este stabi11a toate frecven}ele din
banda de treeere. fn general, un amplifieator este stabil Ia toate freeven}ele din banda de
a
pe eea raspunsului in bucla deschisa pe o poftiune eu panta de -60 dB/decada, ea In
fig. 13-14. Ca1tigul in bucla inehisa in banda de trecere este aeum de 18 dB, iar frecven}a
trecere dad. graficul C.jitigului in bucHi lnchisa n intersecteaza pe eel a1 raspunsului ill de tiiiere ln bucla tnehisa este de 500kHz. La I= 500kHz, defazajul total introd us de cele
~ bucla deschisa pe o poftiune eu panta de -20 dB/deeada. trei circuite de lnt2trziere este:
Cazul 2 Curba dl9tigului in buclii tnchisii este a tat de eoborata !neat o intersecteazii
pe eea a riispunsului in bucla desehisa pe o portiune eu panta de -40 dB/deeada, ea ln 9101 = -arctj 500kHz J_aretj 500kHz)_ arctg(500 kHz J
fig. 13-13. Cil9tigul ln buclii lnehisa ln banda de treeere este, in aeest eaz, de 72 dB, iar "llkHz "llokHz . 100kHz
freeven}a de tiiiere ln bucla tnchisa este de aproximativ 30kHz. Laf =30kHz, defazajul = -89 ,9' -88,9 -78,7 = -258
total datorat celor trei circuite interne de lnt.rziere este:
Margine~ de faz.3. este:
elol =-arctg(30kHzJ-aretj30kHz)-arctJ
1kHz
5
l10kHz
5 30kHz)
100kHz . l e,m =180-258'=-78'
. ' . . .
In acest caz, marginea de faza este negativ.3., iar amplificatorol este instabil Ia frecven-
= -88,1' -71,6' -16,7 = -176 tele din partea superioara a benzii de trecere.
Marginea de faza este:
Rezumatul criteriilor de stabilitate
epm =180 -176 =+4
Analiza stabilitiifii in cele trei cazuri luate ca exemple a aditat di grafic~.tl ca~tigului In
Marginea de fazii este pozitiva, deci arnplifieatorul riimane stabilla toate frecven}ele din bucla tnehisa a] unui amplificator trebuie sa-l intersecteze pe eel a] ea,tigului 1n bucla
banda de trecere, Insa o foarte midi depa))ire a frecventei de taiere, fr va determina intnirea desehisa pe o por}iune cu panta de -20 dB/deeada pentru a se asigura stabilitatea Ia toate
lui in oscila}ie. Prin urmare, amplificatorul se afla Ia limita de stabilitate 1i foarte aproape d:; frecven}ele din banda de treeere. Dacii grafieul ea9tigului ln bucla tnehisii se afla at at de
condip.ile de instabilitate, tntrucat instabilitatea tneepe sa se manifeste Ia e,m = 0'. Ca regula jos !neat intersee}ia sa aibii Joe pe o porrune eu panta de -40 dB/deeada, amplificatorul

'w
 . '
' -'

726 Raspunsul in frecventa, stabilitatea ~i compensarea AO Compensarea 727

este stabilla limita sau chiar total instabil. !n cazurile 1, 2 9i 3, analizate anterior, cii9tigul 70 CLS
in buclii inchisii trebuie sii fie mai mare de 72 dB. 80 INPUT "NUMARUL DE FRECVENTE DE TAIERE IN BUCLA DESCHISA"IN
90 CLS
ca,ugul in bucla deschisa 100 FOR Y=1 TO N
120-!-~=--------
110 INPUT "FRECVENTA DE TAIERE IN HERTZI ;FTCYl 11

120 NEXT
110 130 INPUT "FRECVENTA DE INTRARE MAXIMA 'iFMAX 1
' I

100 140 INPUT "ECARTUL DE FRECVENTA DE LA ZERO LA FRECVENTA MAXIMA"IEF

90 150 CLS
80 160 PRINT''FRECVENTA","DEFAZAJUL","MARGINEA DE FAZA","STABILITATEA"
170 FOR F=O TO FMAX STEP EF
70 180 P.H=O ', j
60 190 FOR Y=1 TO N
200 PH=PH-ATNCF/FTCYll5729578
210 NEXT Y
220 PM=180+PH
230 IF PM<=O THEN S$='~INSTABIL ELSE S$="STABIL
11 11

240 PRINT f,PH,PM,S$

250 IF PM<=O THEN END
260 NEXT F
10 100 1k 10k 100k 500k1M
SECTIUNEA 134 INTREBI\RI RECAPJTULATIVE
FIGURA 13-14 1. Cu ce tip de reactie un amplificator poate intra in oscilajie?
Cazul in care curba cflrigufui in buc/a inchisa o intersecteaza pe cea a cBtigului in bucla deschisa pe o 2. Care este defazajul maxim ce poate fi introdus de circuitele RC interne ale unui amplificator
porfiune cu panta de -60 dBidecadil (func(ionare instabila). pentru ca acesta sa nu devina instabil? Cat este marginea de faza in punctul de unde incepe
functionarea instabila?
cand curba ca~tigului in bucUi inchisii o intersecteazii pe cea a di.spunsului in buqa 3. Care este panta maxima cu care poate cadea cajtigul in bucla deschisa a! unui AO pentru ca
deschisa pe o porjiune cu panta de -60 dB/decada, instabilitatea se va manifesta cu sigu-
dispozitivul sa ramana inca stabil?
rantii la anumite frecven}e din banda de trecere a amplificatorului. Prin urmare/ pentru
ca funcjionarea sa fie stabila Ia toate frecventele din banda de trecere, un AO trebuie sa
lucreze cu un ca.~tig in buclii inchisii de o asemenea valoare incat panta de ciidere de la '.)

frecven!a de taiere dominanta sa nu depa9easca -20 dB/decada.

Cu ajutorul programului BASIC prezentat In continuare puteji determina cu aproxi- 135 COMPENSAREA
majie frecventa din banda de trecere de Ia care se manifesta instabilitatea. Prograrnul cal-
culeazii marginea de faza pentru un numar dat de valori aiC frecven}ei ~istabile9te dadi
funcjionarea arnplificatorului este stabila sau instabila. Informajiile afi9ate cuprind o Tn ultima secjiune am aratat ca un amplificator poate deveni instabil cand pantele de
lista de frecven!e cu defazajele corespunzatoare, marginile de faza 9i condijiile de stabili- cadere a raspunsului lui depa~esc -20 dB/decada, iar AO funcponeaza inlr-o configu.
tate. !ntre ultimele doua frecvente afi9ate, funcjionarea este instabila. Datele ini!iale ce rape cu bucla inchisa al carei catig se reprezintii prinlro curba ce o intersecteaza pe
trebuie furnizate programului sunt: toate frecventele de hliere aferente raspunsului in cea a raspunsului Tn bucla deschisa pe o porjiune cu panta de cadere mai mare. Tn silll
bticla deschisa a! AO utilizat, frecventa maxima de lucru 9i ecartul de frecventa pentru api ca acelea prezentate, catigulin tensiune in bucla inchisa este limitat Ia valori foarte
care dod.ti sa se efectueze calculele. mari. Tnsa 1'n numeroase cazuri este necesara sau recomandatii funcjionarea Tn bucla
10 CLS inchisa Ia valori mai mici ale catigului. Pentru ca AO sa poatii funcjiona cu un catig in
20 PRINT"ACEST PROGRAM CALCULEAZA MARGINEA DE FAZA PENTRU" bucla inchlsa de valoare scazutii este necesara tompensarea intarzierii 1'n faza.
30 PRINT"TOATE FRECVENTELE DIN DOMENIUL DAT SI DETERMINA"
40 PRINT"FRECVENTA MAXIMA DE FUNCTIONARE STABILA A AO"
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar lrebui sa fili capabil:
',_,,1
50 PRINT:PRINT:PRINT
bO INPUT "APASATI TASTA ENTER PENTRU A CONTINUA"IX
 728 Raspunsulln frecventa, stabilitatea ~i compensarea AO Compensarea .729

Sa explicap compensarea in faza Ia AO v,

... sa descriep modalitatea de compensare a int.rzierii in faza v. o--......"J>.r--..---o v,
... sa analizati un circuit de compensare
,. sa realizati 0 compensare cu un singur condensator -20 dB/decada
R, V!---,I
... sa realizafi 0 cornpensare cu ,cuplaj iz:~.ainte"
I
Vc.::::co : Xc,:=O
Caligul in bucla deschisa
-----~------~-~-----
1
I
fiird compensare
0 f,'

(a) Circuitul (b) Caderea teoretlca a tensiunii de ie9ire cu

i ; -20 dB/decada

FIGURA 13-16
Funcfionarea circuitu/ui elementar de compensare.

Pentru a explica.modul tn care circuitul de compensare modifidi raspunsul in bucHi

deschisa al unui AO vom folosifig.13-17, care prezinta un AO cu doua etaje. Fiecare etaj,
impreuna cu circuitul sau de lntrziere, este lncadrat in c.te un dreptunghi. Circuitul de
compensare este eel conectat tn punctul A, la ie~irea primului etaj.

FIGURA 13-17
0+-------------------------------~--~~- Reprezentarea unui AO cu circuit
de compensare.
FiGURA 13-15
DiagramS Bode penfru ilustrarea efectului compensi3rii 1n faza asupra cBfigului in bucla deschisa a unui
AO obinUil.

Compensarea intarzleril in faza

. Dupii cum afi vaz~t, cauza instabilitiip.i este defazajul prea mare introdus de drc~itel~
interne de fntrziere ale AO. Cand defazajul este egal sau mai mare ca 180, amplificcl-
torul poate oscila. Prin compensare fie se elimina pantele de ciidere a ca9tigului In budii
deschisii. mai marl de -20 dB/decadii, fie se extind por~iunile cu aceastii pantii panii I~ Frecventa de Uiiere a circuitului de compensare se ii.xeaza lao Valoare mai mica decat
valori mai rnici ale ca~tigului. Aceste procedee sunt ilustrate In fig. 13-15. ' frecventa de taiere dominanta (cea mai joasa) _a circuitelor interne 4e lnt.rziere. Din
c aceastii cauzii, ciiderea cu -20 dB/decadii se produce de Ia frecventa de tiliere a circuitu-
Clrcuitul de compensare lui de compensare. caderea raspunsului circuitului de compensare continua pana la
Compensarea AO integra_te se efectueaza in doua moduri: intern si extern. fn ambele frecventa de taiere a drcuitului de tnt3.rziere dominant. De aici, dispunsul circuitului de
'
i cazuri s~ adauga un circuit RC. Compensarea propriu-zisii se desfa;;o~ra a;;a cum adi.t~m compensare ramane constant, iar di.derea cu -20 dB/decada se produce datorita circui-
w In continuare. Yom analiza 1ntiii circuitul din fig. 13-16(a). La frecvente joase, reactanta tului de 1ntarziere dominant. Rezultatul 1n ansamblu este o dep!asare ciitre stanga a
condensatorul_w de compensare, Xcc~ este foarte mare, deci tensiunea de ie~ire este .?1Pf9~ curbei raspunsului tn bucla deschisa, ceea ce duce Ia mic~orarea benzii de trecere, cain
mativ egalii cu cea de intrare. Cand frecven~a a tinge valoarea de tiliere, ft = 1/[2tt(R 1 +R:J ,C,], fig. 13-18. Curba raspunsului circuitului de compensare este reprezentata corelat cu
tensiunea de ie$ire incepe sa scadii cu -20 dB/decada. Aceasta panHi de didere semenfine .riispunsui global 1n buclii deschisii.
=
panii cand Xc, 0, dupa care tensiunea de ie~ire riimane Constanta, ca 1n fig. 13-16(b), va-.
loarea ei fiind determinatii de R1 ;;i R2 Acesta este principiul pe care se bazeaza com pen~.
sarea In fazii la AO. .
730 Raspunsul in frecvenja, stabilitatea ~~ compensarea AO Compensarea 731

A0 (dB)
A;(dB)
FIGURA 13-19
FIGURA 13-18 Cajligul in bucla Raspunsul initial in
Exemplu de riispuns AoJ(max)
deschisa inipal buc/8 deschisa.
in frecvenfB a/ unui AO 100 100 t-----~..._
cu compensare. I 90 ~ i
90 I
I
I 80 -20 dB/decada
80 I
I 70
70 I
I
I 60
60 I
I 50
50 I
I
I I 40
40
- Btara cofnpensare -l 30
30 I I
I I
I I 20
20 I
Bcu-1 I
10 compensare I . 10
I
0 I' I o+----.----,r----.----.~--,_---4r-~
10 100 1k 10k 100k 1M 10 100 1k 10k 100k 1M
I,

FIGURA 13-20 10 100 1k 10k 100k

~ Frecven!a de taiere a circuilulul de compensare
/ I(Hz)
0+-----~---r------------------~~
1k
~~~ I(Hz)

-10 ~-----------------
-20
Atenuarea circuitului de compensare A~,(dB)

(a) RS.spunsul circuitu!ui de compensare

A,1(dB)
:
Raspunsul!n bucla deschisa al unui AO este prezentat!n fig.13-19. Dupa cum obser- 100 r-----,.,.
va!i, valoarea minima a ca~tigului In bucla !nchisa pentru o func!ionare stabila este de 90
aproximativ 40 dB (valoare Ia care curba ca~tigului in bucla !nchisa mai poate intersecta
80
por!iunea de -20 dB/decada). Pentru realizarea unei anumite aplicatii este !nsa necesar
un ca~tig In bucla !nchisa de 20 dB. 70
(a) Determina!i frecvenja de tiiiere a circuitului de compensare.
60
(b) Trasa!i curba raspunsului ideal al circuitului de compensare.
(c) Trasa!i c':';"ba raspunsului global ideal, !n bucla deschisa, cu compensare. 50
Rezolvare 40
(a) Curba ca~tigulul trebuie coborata astfel !neat por!iunea de -20dB/decada sa ajunga
30
pana Ia 20 dB, nu: doar pana Ia 40 dB. Pentru aceasta, ca~tigul!n bucla deschisa In
banda de trecere trebuie sa inceapa sa cada cu o decada mai devreme .. Prin urmare, 20 ; J
frecvenja de taiere a circuitului de compensare trebuie sa fie de 10Hz.
10
(b) Panta raspunsului circuitului de compensare trebuie sa se termine Ia 100Hz, cain
fig. 13-20(a). 0 '----+-----Tc------r--+~~~-:;;.;;t~~~J..,.
"'t "'"'""'' ' ' .! .... .u;..;,, l

(c) Raspunsul global in bucla deschisii dupa compensare este eel din fig. 13-20(b). 1 10 100 1k 10k r1RQ~.;;o,;r1 .~
(b) Raspunsul in bucli deschisa dupa compensare
j
 732 Raspunsul in frecvenja, stabilitatea ~i compensarea AO

Exerci!IU complemental Cat este lapmea de banda din acest exemplu, fara compensare? mic condensator de compensate. Dad sunt prevclzup. pifli de conectare pentru compen
Dar dupa compensare? sare extema, aceasta se poate efectua in limitele cerute de o .anumitcl aplicap.e, fara a se
',.,
sacrifica din performan~ele amplificatorului mai mult dedt este necesar.
Extinderea compensarll Compensarea cu condensator unic
Dadl. se utilizeaza un condensator de compensare de valoare mai mare, diderea Ca exemplu de compensare la un AO integrat, sa studiem cazul c.nd se conecteaz~
ca~tigului in bucla deschisii va incepe Ia o frecven~a mai joasa;iar porpunea cu panta de condensatoruf C1 intre pinii l9i 8 ai unui AO LM101Ain.configurajie de amplificator
-20 dB/decadii se va extinde astfel pana Ia niveluri mai sciizute ale ca;;tigului, cain fig. inversor, cain fig. 13-23(a). In fig. (b) apar curbele raspunsurilor in frecven~a in buclii
13-21(a). Daca. valoarea condensatorului de compensare este suficient de mare, orice AO deschisa pentru doua valori"C1.cu coridensaforlll de compensare de 3 pF se realizeaza
poate functiona stabilin orice condiJii, cum ilustreaza figura 13-21(b), in care porpunea o banda de trecere la ca~tigul unitar de apro~ativ 10 MHz. Observa~i di. portiunea cu
cu panta de -20 dB/decada se extinde piina Ia frecventa ca.tigului unitar. fn acest mod panta de -20 dB/decadii se extinde pana Ia o va!ciar~foarte sciizuta a di9tigului. Cand C1
se efectueazii de obicei cornpensarea intemii, Ia produditor. Un AO cu compensare este de zece ori mai mare, adica de 30 pF, 18.thnea de banda se miqoreaza de zece ori.
interna totaUi poate lucra la orice valoare a cA~tigului in bucla inchisii, r.9.mfulanq_ in per- Remarcaji ca acum por~iunea cu -20 dB/decada ajunge panii Ia ca;;tigul unitar.
manenta stabil. AO de tipul 741 este un astfel de exemplu.
~
Ad(dB) Jg
(14) NC
FIGURA 1321 Fara compensare (13)NC
Exfinderea compensBrH. (12} Compens. frecv.
(11) V>
(10) le~ire 4
(9) Anulare decalaj
(B)NC (18)NC
(17) V> 2 6
(a) Capsula DIP cu 14 pirii (vedere
(16) NC
de sus) (15) le11re
(14)NC
Ca1tig f(Hz) 8
unilar- o+-------~------------'.._'-+'
(8) Compens. frecv. (d) Capsula metalica
(a) Compensare pa~iala (7) V> (vedere de jos); pinii au
(6) Je~ire aceea~i semnificaye ca
;:J (~')MUll<'" decalaj Ia capsula DIP cu 8 pini.

-
' '
A(dB)
(b) Capsula DIP sau SMT cu
8 pini (vedere de sus)
~
~
(c) Cip cu montara pe
suprafata (vedere de
. sus)

(b) Compensare totala
Dezavantajul compensiirii totale -la AO este sacrificarea llitimii de banda; din aceas~a
cauzii, viteza de variape a semnalului de ie~ire scade. !n cazul multor AO integrate s-a
adoptat solujia de a se efectua o compensare extema. !n fig. 13-22 sunt prezentate cteva
tipuri de capsule in care este disponibil AO LM101A, cu pini Ia care se poate conecta un .
FiGURA 13-22
Capsule tipice de AO.
Cand AO este utilizat intr-o configurape cu buclii inchisa, cain fig. 13-23(a), domeniul
util de frecvente depinde de valoarea condensatorului de compensare. De exemplu, pen-
.tru un di9tig in bucla inchisa de 40 dB, cain fig. (c), lapmea de banda este de aproximativ
10kHz cu C1 = 30 pF i cre1te Ia aproxirnativ 10.0 kHz daca valoarea lui C1 scade Ia 3 pF.
.Compensarea cu ,cuplaj inalnte"'
0 alta metoda de compensare in faza este cea num.Wi cu 11 cuplaj lnainte". Acest tip de
compensare nu mic~oreaza banda de trecere in aceea~i masura ca metoda prezentata ante-
,. fn limba engle~a, jeedfonvard comp~nsation. (n.t.)
734 Raspunsul in lrecventa, stabilitatea i compensarea AO Aplicatie practica 735 ~.

rior. Ca principiu, etajul de intrare intern a! AO se decupleazilla frecven~e inalte, iar eel Ao(dB)
de-al doilea etaj, conceput sa lucreze Ia frecven~e ~i mai inalte, se cupleaza cain fig. 13-24.
Compensare
FIGURA 13-23 cu .cup!aj inainte
Exemplu de compensare
cu condensator unic Ia
AO LM101A.

.. i
f(Hz)
c, 10 100 1M 10M
(a)
(a) Configura~e recoma~data (b) Raspunsul
A0 (dB) A0 (dB) . d~ producator

FIGURA 13-25
100 f-""'""' Compensarea cu .cupfaj lnainte" a unul AO LM101A i curbefe. de rBspuns.

SECnUNEA 135 !NTREBARI RECAPITULATIVE

1. Care este scopul compensarii in faza?
2. Care este principa!a deosebire dintre compensarea interna ~i cea externa?
3. Dupa aplicarea compensarii, banda de trecere a unui AO se mare~te sau se mic$oreaza?

10 100 1k 10k 100k 1M 10M 10 100 1k 10k 100k 1M 10M

(c)
..13-6 APLICATIE. PRACTICA
(b) '
c, Aji fast repartizat sa lucraji Ia realizarea unui receptor MA ce unneaza a fi introdus !n
fabricajie Ia 1ntreprinderea dumneavoastrii. Veji acorda atenjie 1n mod special cartelei
FIGURA 13-24 cu amplificatorul audio. Circuitul este realizat atat cu componente discrete, cat ~i cu un
Compensare cu "cuplaj inainte~ circuit integral (/10 LMlOlA). Va trebui sa aplicaji practic cuno~ntele despre AO acu-
prezentBnd decup!area Ia
frecvenfe inalte a primului etaj.
_mulate 1n capitolul de fata ~i 1n eel precedent.

'' Prindpiul de fimctionare al slstemului

. ' I:'f:J
in fig. 13-25(a) este prezentata compensarea cu ,cuplaj 1nainte" aplicataunui,\.M101b-
Condensatorul Cv care asigt.tra ,cuplajullnainte", este conectat tntre intrarea inversoare :.
(-) ;ii pinul pentru compensare. Mai este necesara conectarea in paralel cuR, a un~. con-._::
densator de mica valoare, pentru asigurarea stabilitapi. Diagrama Bode din fig. 13-25(b).
prezinUi atfit rfu>punsul rezultat prin compenSarea cu ,cuplaj lnainte", cat 9i pe_celQb~Ut
prin metoda de compensare standard, discutata mai devreme. Se pot folosi ~i alte.m~toc!~ :
de compensare. De obicei, acestea sunt recomandate de produditor in foile de catalog.
in fig. 13-26 este prezentatil schema bloc a unul receptor superheterodina cu MA
(modulatie in amplitudine). Antena receproneaza toate semnalele din banda de ernisie n
cu MA, dintre 535kHz ~i 1605kHz, ~i le transrnite amplilicatorulul de RF. Semnalele din
c ,o.ancla de MA se numesc purtatoare ~i sunt modulate cu semnale audio Ia statiile de
ernisie. Modulatia in amplitudine se realizeaza prin varierea amplitudinii purtatoarei
;proportional cu semnalul audio. .
:)
 736 Raspunsul in frecventa, stabilitatea ji compensarea AO : Aplica\ie practica 737

'I' c
... ,j "'
~
mBCE

i' !'

FIGURA 13-26
Schema bloc de principiu a unui receptor superheterodinB cu MA.
Amplifica:torul de RF selecteaza, dintre toate frecventele receptionate, pe aceea doriHi
))i amplifidi semnalu1 carte slab primit de la antena. Fiind un amplificator acordat, este
foarte selectiv in frecventa 9i elimina, practic, toate semnalele, cu excepp.a celui pe care se
face acordu!. Semna:Jul MA a.mplificat, provenit de Ia amplificatorul de RF, este aplicat
LJ mixerului, uncle se combinil cu semnalul de la ie9irea oscilatorului local, a dirui frecven}il
este cu 455 kHz mai mare dec.t frecventa purtatoarei selectate. La ie9irea mixerului se
obp.n, printr-un proces numit heterodinare, doua- semnale de ie9ire avfind frecventele egale
. cu suma, respectiv cu difererita dintre frecven}a purtatoarei selectate 9i frecventa oscila- FIGURA 13-27
torului local. Frecventa sumii este suprimatii prin filtrare, in continuare fii,nd utilizatii dear
Carte/a cu clrcuitu/ de amplificare.
frecventa diferentii, de 455kHz. Frecventa de 455kHz se nume~te frecventii intermediarii
(FI) $i poarta aceea~i modulafie audio ca ~i purHi.toarea de radiofrecvent~L +12V~----------~------------~------~
Amplificatorul de Fl este acordat pe 455 kHz ~i amplificii semna:Jul. Detectorul
"'.;

(demodulaforul) prirne~te sernna:Jul MAde Ia amplificatorul de Fl ~i extrage semna:Jtil

audio, suprimand totodatii frecventa intennediarii. Semnalul audio, de nivel red us, de Ia
ie~irea detectorului este amplificat in circuital de amplificare audio, constituit dintr-un
preamplificator ~i un amplificator de putere. Amplificatorul de putere alimenteazii difu-
zorul, care transfonnii in sunete semnalul audio.
Cartela cu drcultul de amplificare audio
Verificati corectitudinea asambliirii cartelei din fig. 13-27 fiidind comparapa cu
schema din fig. 13-28. Pentru orientare se da configuratia terminalelor tranzis-
toarelor de putere. Pe spatele cartelei se aflii mai multe conexiuni. Orificiile core- In!rare
le~ire
audio audio
spunzatoare acestora sunt aliniate fie orizontal, fie vertical.
Marcati pe desenul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor,
intrariie ~i ie~iriie.

Analiza drcuitului de amplificare audio -12V o-------+-----_.___ ---l

+ Determinap. c.~tigul in tensiune a1 amplificatorului in banda de trecere.
+ Determinap frecventa de tiiiere inferioarii. $tiind di frecventa de t8.iere superioara FIGURA 13-28
este de 15 kHz, ca:Jculap latimea de banda. Schema af!liJiificatoruful audio.
+ Determinafi valoarea maximii a tensiunii de intrare varf la varf ce poate fi aplicatii
amplificatorului audio lara ca semnalul de ie~re sii fie distorsionat. Se considerii ca Metoda de testare
varfuriie semna:Jului de ie~ire sunt Ia 1 V sub nivelul tensiunilor de alimentare. + Elabo!afi un set de instrucp.uni conform ciiruia sii se facii testarea in etape a bunei
+ Calculati puterea transmisii difuzorului la tensiunea de ie~ire maxima. funcponari a car.telei cu circuitul de amplificare audio.
738 Raspunsul in freeven\a, stabilitatea ~i compensarea AO Rezumatul eapitolului 739

Precizati valorile tensiunilor pentru toate masuratorile ce urmeaza a fi efectuate.

,. Documentul final
!ntocmiti o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale In final, intocmij:i un document asupra cartelei ce conj:ine circuitul amplificatorului
compo~entelor. audio, in care sa prezentap. urmatoarele aspecte:
1. Descrierea fizica a cfrcuitelor.
Depanarea 2. Prezentarea modului de funcp.onare al circuitelor.
Trei cartele au fast gasite defecte. Tinilld seama de" masuratorile, aferente fiecarei car- 3. Lista caracteristicilor.
tele efectuate Ia bancul de testare din fig. 13-29, identificaJ:i, !n'fieeare caz, defectul eel rnai 4. Lista componentelor cu codurile lor, daca este posibil.
probabil. Cercule~ele nurnerotate !ndidi punctele de masura de pe cartela. Se considera ca 5. Lista problemelor !ntililite Ia cele trei cartele cu circuite defeete.
fiecare cartela este alimentata cu tensiunea Contiriu~ corespunzat_oare. 6. Descrierea detaliata a modului in care ap. identificat problema in cazul fiedirei
cartele defecte.
n
!

REZUMATUL CAPITOLULUI
ca~tigul tn tensiune tn bucla tnchisa este intotdeauna mai mic decat c.~tigul tn ten-
siune !n bucla deschisa.
Ca~tigul !n banda de trecere a! unui AO i~i pastreaza valoarea maxima pfma Ia
frecventa de 0 Hz (c.c.).
Ca~tigul unui AO .scade daea frecven~a depa~e~te valoarea de tiiiere.
Liitimea benzii de trecere a unui AO este egala cu frecven~a de tiiiere superioara.
Circuitele RC interne de !ntarziere, conJ:inute implicit de etajele arnplificatorului,
determina diderea cB.9tigului cu cre~terea frecventei
Circuitele RC interne de intarziere introduc ~i un defazaj intre semnalul de intrare
i; ~i eel de ie~ire.
Reacf:ia negativii mic~oreaza ca9tigul 9i miire9te Uij:imea benzii de trecere .
Produsul dintre ca~tig ~i laJ:imea de banda constituie 0 COnstanta pentru fiecare AO.
Produsul ca~tig-banda este ega! cu frecven~a Ia care se realizeaza ca~tigul !n tensi-
une unitar.
Reacfia pozitiva are loc c.nd defazajtil total introdus de AO (inclusiv inversarea, cu
180) !nnpreuna cu circuitul de reacJ:ie este de m!n!nnum 0 (sau, echiva!ent, de 360).
Marginea de faza este defazajul ce trebuie adaugat pentr'u a se obJ:ine un defazaj
total pe bucla de 360.
C.nd curba cB.9tigului in bucla in chis a al unui A0 intersecteaza curba dispunsului
in bucla deschisa pe o panta de -20 dB/decada (-6 dB/octava), arnplificatorul este stabil.
Carid curba c~tigului in bucHi inchisii intersecteaza curba riispunsului in bucHi
deschisa pe o porJ:iune cu panta mai mare de -20 dB/decadii, arnp!ificatorul este fie Ia
Jimita de stabilitate, fie !nstabil. ';.
Pentru o funcj:ionare garantat stabiHi se recomandii ca marginea de faza sa fie de
minimum 45.
La un AO cu compensare totala, caderea ca~tigului este de -20 dB/decada panii Ia
atingerea ca9tigului unitar.
Prin COD).pensare se tJ:t~s~~aza banda de. trecerE7 9i .seade yit.~za de. variap.e ~ sem-
na!ului de ie~ire.
Unele AO, cum sunt cele de tiptil 741, prezinta compensare interna. De obicei, com~
FIGURA 13-29 pensarea este totala, in detrimentul latimii de banda.
Rezu/tatele testBrii a trei cartefe cu circuitele defecte.
 ~~u Kaspunsul m trecventa, stabilitatea ~i compensarea AO Test de autoevaluare 741
I j

Exista ~i AO cu compensare externa, ca LM101A. Circuitele pentru compensarea Liij:imea de banda la ca~tigul
externa se conecteaza Ia pinli cu aceasta destinap.e, iar procedeul de compensare se poate unitar
adapta aplicaJ:iei in care este utilizat amplificatorul. In acest mod, nu este n~cesara redu-
cerea Hi.~imii de banda ~i a vitezei de variatie a semnalului la ie~ire sub limitele impuse (138) Ca~tigul buclei =A.A. Ca~tigul buclei ~a arnplificatoare
de aplicaj:ia respectiva. . . cu bucla !nchisii)

(139) a_.;= 1so-1a,.1 Marginea de fazii

.,.,
GLOSAR
Termenii urmatori se gasesc ~i In glosarul de Ia sfar~itul carjii. Tf.ST Df. AUTOf.VALUARf.
Cil~tig in tensiune in buclii deschisa Ca~tigulm tensiune al unui AO fiirii reacj:ie 1. Ca~tigul!n .buclii deschisa al unui AO este totdeauna:
externa ..
(a) mal mic decat ca~tigul!n bucla inchisa
C3.j>tig in tensiune in bucHi. inchis3 ca~tigul in tensiune al unui AO cu circuit exte-
(b) ega] cu ca~tigul!n buclii !nchisii
rior de reacp.e.
(c) mai mare decal cii.~tigul!n buclii inchisii
ca9tigul buclei Produsul dintre ci9tigulln bucHi deschisa a1 unui AO 9i atenUarea
circuitului de reacp.e. (d) o constantiifoarte stabilii, ce caracterizeazii AO de acela~i tip
Compensare Procedeu prin care se modifidi panta de did ere a ci~tigului unui ampli- 2. Liij:imea de banda a unui amplificator de c.a. cu frecventa de tiiiere inferioar5. de
ficator pentru asigurarea stabiliUifii. 1 kHz ~i frecventa de taiere superioarii de 10 kHz este de:
Cuplaj inainte Metoda de compensare in frecventa la circuitele cu AO. (a) 1kHz (b) 9kHz (c) 10kHz (d) 11kHz
Defazaj Deplasarea unghiuliu-a, fatii de o referintii, a valorilor unci furicp.i de timp. 3. Liipmea de banda a unui amplificator de c.c. cu frecvenfa de taiere superioarii de
100kHz este: ,
Margine de faza Diferenta dintre defazajul total introdus de un amplificator ~i
unghiul de 180; defazajul ce se poate adiiuga fiira ca amplificatorul sii devinii (a) 100kHz (b) necunoscuta (c) .infinitii (d) 0 kHz
instabil. 4. Ca~tigul in buclii deschisa, In banda de trecere, aliJnui AO:
Reaqie pozitiva Aducerea unei fracp.uni din sernnalul de ie~ire la intrare astfel incat (a) ia valori intre freCventa de tiiiere inferioarii ~i frecven~a de ~~ere superioarii
sii potenteze semnalul de ie~ire, acesta fiind in fazii cu semnalul de intrare. (b) ia valori !ntre 0 Hz ~i frecventa de tiiiere superioarii
RF Radiofrecventii (c) cade cu 20 dB/decada 1ncepand de la 0 Hz
Stabilitate Stare in care circuitele de arnplificare nu oscileazii. (d) riispunsurile (b) ~i (c)
5. Frecventa la care ca~tigul In bucla deschisa este egal cu 1 se nume~te:
(a) frecventa de tiiiere superioarii (b) frecventii criticii
(c) frecventa de strangulare (d) frecventa c~tigului unitar
FORMULE Df. BAZA 6. Un AO introduce un defazaj din cauza:
(131) B-
-
J,l(sup) Liij:imea de banda a A 0 (a) circuitelor RC interne (b) circuitelor RC exterioare
(c) ciideril ca~tigului (d) reacj:iei negative
(132) Vout = 1 Atenuarea introdusa de un circuit RC 7. Fiecare circuit RC din interiorul unui AO:
.v,. ~1+/'l!t' (a) determina caderea ca~tigului cu -6 dB/octavii
Aol(max) (b) detennina ciiderea ca~tigului cu -20 dB/decada
(133) A,1 I Cii.~tigul!n tensiune in bucla deschisii
vl+ f
2
!fl (c) reduce ca~tigullil banda de trecere cu 3 dB
(d) raspunsurile (a) ~i (b)
(134) a= -arct~ J. J Defazajul introdus de un circuit RC 8. La aplicarea unei reacpi negative,produsul ca~tig-bandii al unui AO:
(a) cre~te (b) scade (c) riimane acela~i (d) fluctueaza
Frecventa de tiiiere in buclii 1nchisii 9. Dacii un AO are ca1\igul!n buclii deschisii 1ft banda de. trecere. de 200.000 ~i
(135) j1 (,~ = ft(otP + A,Aol(mox))
frecventa ca~tigului unitar de 5 MHz, produsul ca~tig-banda este de:
:.....,. (136) B" = B,1 (1 +A,A,,""-",) Lii~mea de banda in bucla 1nchisa (a) 200.000 Hz (b) 5.000.000 Hz.
(c) 1x1012 Hz (d) nu se poate deterrnina cu aceste date
742 Raspunsul in frecventa, stabilitatea ~i compensarea AO Probleme elementare 743

10. Dadi un AO are ca~tigulln bucUi lnchisa de 20 ~i frecven}a de taiere superioarii de 5. Ca~tigulin buclii deschisa 1n banda de trecere al unui AO este de 80.000. Dadi ,, ,
10 MHz, produsul ca~tig-banda este ega! cu: frecven~a de tiiiere in bucla deschisa este de 1 kHz, cat este ca~tigulln bucla
(a) 200 MHz (b) 10 MHz deschisa Ia fiecare clintre frecven}ele urmatoare?
(c) frecventa ca~tigului unitar (d) riispunsurile (a) ~i (c) (a) 100Hz (b) 1kHz (c) 10kHz (d) 1 MHz
11. ReacFa pozitivii are lac dind: 6. Determina}i defazajullntrodus de circuitele d1n fig. 13-30 Ia frecven}a de 2kHz.
(a) semnalul de ie~ire este adus Ia intrare 1n faza cu semnalul de lntrare
10kn 1kn 100kn
(b) semnalul deie~ire este adus Ia intrare defazat fa}a de semnalul de lntrare
(c) defazajul totallntrodus de AO lnnpreuna cu circuitul de reacpe este de 360'
(d) raspunsurile (a) ~i (c)
t-1~F ~~F ~'J 0,01 ~F
12. Pentru ca un circuit realizat cu AO in buclii Inchisii sa fie instabil: .,..
(a) trebuie sa existe 0 reacfie pozitivii
(a) (b) (c)
(b) ca~tigul bucld trebuie sa fie mai mare ca 1
(c) ca~tigul buclei trebuie sa fie mai mic ca 1
FIGURA 1330
(d) raspunsurile (a) 1i (b)
13. Defazajul suplimentar necesar pentru ca defazajul total pe o bucla lnchisa sa fie 7. Un circuit RC de intarziere are o frecventa de tiiiere de 8,5 kHz. Calculap defaza-
egal cu zero se nume~te: jullntrodus Ia frecventele urmatoare 1i trasap curba dependen~ei defazajului de
(a) defazaj Ia ca1tigul unitar (b) margine de faza frecventii.
(c) intarziere a fazei (d) lapmea de banda 1n faza (a) 100Hz (b) 400Hz (c) 850Hz
14. Lao valoare data a ca1tigului in bucla lnchisa, o margine de faza pozitiva semnifica: (d) 8,5 kHz (e) 25kHz (f) 85kHz
(a) o stare de instabilitate (b) un defazaj prea mare Secjlunea 13-2 Raspunsul in bucla deschlsa
(c) o stare de stabilitate (d) .nici o semnificape 8. Un AO este format din trei etaje de amplificare interne, ale direr ca~tiguri in banda
15. Scopul compensiirilln faza este de a: de trecere sunt de 30 dB, 40 dB 1i, respectiv, 20 dB. Fiecare etaj are o frecven}a de
(a) asigura stabilitatea AO Ia valori foarte mari ale ca1tigului tiiiere proprie, valorile acestora fiind: f 11 = 600 Hz, !,2 = 50 kHz 1i j 13 = 200 kHz.
(b) asigura stabilitatea AO la valori mid ale d'i1tigului (a) Cat este ca1tigul in bucla deschisa in banda de trecere, exprimat in dB, al AO? ~
(c) reduce frecven}a ca,tigului unitar (b) Cat este defazajul total introdus de AO, inclusiv inversarea de faza, Ia o
(d) man larmea de banda frecven~a a semnalului de 10kHz? ' )
9. Cat este panta de cadere a ca1tigului AO d1n problema 81ntre urmatoarele frecven}e? ~.
t,:
(a) 0 Hz 1i 600Hz (b) 600Hz ~i 50 kHz
(c) 50 kHz ~i 200kHz (d) 200kHz ~i 1 MHz ci
PROBLEME ELEMENTARE
Sectlunea 13-3 Raspunsul in bucla inchlsa
Sectlunea 13-1 Notlunl generale 10. Pentru fiecare amplificator din fig. 13-31, detenninap ca1tigul in banda de trecere,
1. Ca1tigul in bucla deschisa 1n banda de trecere a! unui AO este de 120 dB. Datorita exprimat in dB. Ce reprezinta valorile calculate: ca~tig 1n buclii deschisa sau in
reacpei negative, el scade Ia 50 dB. Cat este ca1tigulln bucla lnchisa? bucla inchisa?
''
2. Frecvenfa de Hiiere superioara a riispunsului in bucHi deschisii al unui AO este de
200Hz. Daca, 1n banda de trecere, d'i1tigul este de 175.000, care este .valoarea teo-
retica a ca1tigului Ia 200Hz? Dar valoarea realii? Ce latime de banda are AO in
bucla deschisa? '
3. Un circuit RC de intfu'ziere are o frecventii de tiiiere de 5kHz. Dadi valoarea rezis~
ten}ei este d~1 kn, cat este Xc Ia f = 3kHz? R,
4. Calculafi. atenuarea unui circuit RC de lntarziere cu ft = 12 kHz la fiecare dintre
~:~: 15kn
frecventele unniitoare.
(a) 1kHz (b) 5kHz
.
(c) 12kHz

(d) 20kHz

(e) 100kHz
,
~; (a) (b) (c)

,_ 1 '

'.,
FIGURA 13-31
 744 Raspunsul in frecvenja, stabilitatea 1i compensarea AO Probleme elementare 745

11. Un amplificator are ca~tigulln bucHi deschisa, 1n banda de trecere, de i80.000, iar 17. Calculap. marginea_de fazii pentru fiecare dintre urmiitoarele valorl ale"intS.rzierii
frecventa de t.3iere in buclii deschisa este de 1500Hz. Dad. ate!luarea in trod usa de fazei.
circuitul de reactie este de 0,015, ce Ia.P,me are banda de trecere 1n buda inchisa? (a) 30' (b) 60' (c) 120' (d) 180' (e) 210'
12. Cunoscand ] 11, 11 = 750 Hz, A,1 = 89 dB ~i J, 1d1 = 5,5 kHz, calculap c1lJtigul1n bucla 18. Raspunsul in bucla deschisa al unui AO prezinta frecven~ele de tiiiere de 125 Hz,
inchisii, :in dB. - . 25kHz ~i 180kHz. Cat este defazajul total introdus de amplificator Ia frecventa de
13. Ce liitime are banda de trecere Ia Ca?tigul unitar a amplifkatorului din problema 12? lucru de 50 kHz? '
14. Pentru fiecare.dlntre amplificatoarele din fig. 13-32, determinap ca~tigulln bucla 19. Diagramele d1n fig. 13-35 reprezinta riispunsuri!e atat 1n bucla deschisa, cat si in
1nchisa ?i lapmea de banda. Fiecare AO are ca~tigulln bucla deschisa de 125 dB Ji bucla inchisa ale unor configura pi cu AO. Analiza~i fiecare caz din punctu'! de
lapmea de banda Ia cii~tigul unitar de 2,8 MHz. vedere al stabilitapi.
15. Care dintre amplificatoarele din fig 13-33 are cea mai 1ngusta banda de trecere?
''\ FIGURA 1334
FiGURA 1332 \

(a) (b)
A, A, A,
Aot{mar) AoJ(max)

'<o '<o

Ac/{max)
I \ \
R, '1!> '0 '0
,...,....
an
(a) (b) (c)
(c)

R,
FIGURA 1335
'-....:
FIGURA 13-33 Sectiunea 13-5 Compensarea
20. Curba raspunsului in bucla deschisa al unui amplificator operational este cea din
~
fig. 13-36. Pentru realizarea unei anumite aplicaJi.i este necesar un ca1tig 1n bucla
inchis8., in banda de trecere, de 30 dB. Aceasta valoare a ca~tigului se poate obtine
numai cu compensare, deoarece, in absenta compens8.rii, dreapta orizontala dusa
A0 = 120.000 Ao= 195.000
.,_' r,1o~~= 150Hz fqo~ =50 Hz
prin punctul de 30 dB intersecteazii curba ca?tigului 1n bucla deschisa pe o porp-
une cu panta de -40 dB/decada, deci nu se poate asigura o funcp.onare stabiHi.
(a) (b) (a) Determinafi frecventa de t8.iere a circuitului de compensare astfel indit por~i-
Sectlunea 13-4 Reactla pozltlva ~I stabllltatea unea cu panta de -20 dB/decada sa se prelungeasdi pana in punctul in care
intersecteaza curba ca1tigului de 30 dB.
16. Se ~tie eli frecven~ele de tiliere interne ale circuitului cu AO d1n fig. 13-34 au valo-
rile: 1,2 kHz, 50 kHz, 250 kHz. Daca valoarea 1n bucla deschisa a ca?tigului 1n (b) Trasa~i curba raspunsului ideal al circuitului de compensare.
banda de trecere este de 100 dB, cum funcponeaza amplificatorul: stabil, Ia limita (c) Trasap. curba ideala de r8.spuns in bucla deschisa cu compensare.
de stabilitate sau instabil?
i
L.;
746 Ri!spunsul in frecventa, stabilitatea ji compensarea AD Probleme de utilizare a cataloagelor 747 ~

FIGURA 1336 A(dB)

100 +----.------....
90
80
70
60
50
40
30
20
10
/(Hz)
o+---r---;----+----~----+-~~~ CaraclerlsUcl elactrlce (T",. 25C in npsa altei menpuni.) fn flpsa altor menpunr; vaforifa din label sun! valab!le pentru
10 100 1k 10k 100k 1M tenSiuni de afJmentare cuprlnse intra 5.0 V r20 V pen!ru LM101A sl LM201A ~~ fntre 5.0 V I 15 V oentru LM301A.
LM101A
LM201A .LM301A
21. C;;tigul in bucla deschisa al unui AO cade cu -20 dB/decada incepand de Ia Marlmea Slmbol Min. lJ, Mox. Mln. !!2.. Mox. Unit.
f = 250 Hz. Aceasta panta ajunge pana Ia un ca~tig de 60 dB. Daca se urmare~te Tensiunea de decalaj de Ia intrare v. - 0,7 2,0 - 2,0 7,5 mV
obfinerea unui cft~tig in budii inchisii de 40 dB/ ce frecven}ii de tiiiere trebuie sa _[R,<S<lk!))
aibii circuitul de compensare?.
Curen11JI 'de decala' de Ja lntrare
' - 1,S 10 - 3,0 so ru\

22. Reluar problema 21 pentru un ca~tig in bucla inchisa de 20 dB.

Cureni1Jide larizare de inlrnre
Rezls!en\8 de lntrare ' -
1,S
30
4,0
75
- 0,5
- 70
2,0
250
-
oA
Mn
Curentul de allmentare absorbil "
Icc, Ia:. mA
Vcc/Va;=20V
~Yrr_=15V
-
-
1,8
-
30
-
-
- -
1,8
-
3,0
. l

PROBLEM DE DEPANARE
Cagul in lensiune Ia samnal
mare (VcdVee= 15V,
I, S<l 160 - 25 160 - VlmV

!'._=10V, &_>2,0 k<l)_

Sectlunea 13-6 Aplicatie practidi
23. Enumerati defectele care pot determina funcp.onarea neliniara a etajului in con-
tratimp ai circuitului de amplificare din fig. 13-28.
24. Care este consecinta inlocuirii- incorecte- a rezistorului R3 din fig. 13-28 cu unul
de2,2Mm
25. Ce tensiune se mascara Ia ie~irea amplificatorului din fig. 13-28 daca dioda D1 se
intrerupe?

PROBLEM DE UTILIZARE A CATALOAGELOR '.

'
26. Consu!tand fragmentul de foaie de catalog din fig. 13-37, determinar: J'

(a) valoarea maximii a tensiunilor continue de alimentare pe care Ie suporHi

LM201A .
(b) puterea maxima disipata Ia 65'C de un LM201A cu capsula DIP din material
plastic
(c) valorile maxime de varf ale tensiunilor de ie?ire Ia un LM201A alimental in
c.c. Ia 15 V ?i cu o sarcina de 10 k.n
(d) valoarea minima a ca~tigului in terisiune in bucla deschisa (Ia semnal mare) Ia
LM101A
27. Ce raport de tensiuni este reprezentat de valoarea tipica a CMRR Ia LM101A?
FiGURA 1337
 748 Raspunsul in frecventa, stabilitatea ~i compensarea AO Raspunsuri Ia exerci\iile complementare de Ia exemple . ?:49.

+120 31. Proiecta!i un amplicator inversor realizat cu un AO 741, cu ca~tigulln tensiune

FIGURA 13-38 inbanda de trecere de 50 ~i cu latimea de banda de 20 kHz.
r' OJ +100 32. Care este valoarea maxima a ca~tigului in tensiune in bucHi lndtisa ce poate fi
"'-
~. +80 ~ realizata cu un AO 741, daca latiffiea de banda trebuie sa fie de minimum 5kHz?
-~
~ +60 I~
:; _+40 I~
RA..SPUNSURilA JNTREBARILE RECAPITULATIV
~
'l'l +20 I~ Sectlunea 13-1
0
-20
1,0 10 . 100 . 1,0k 10k
f. frecvenja (Hz)
""
100k
!'\
1,0M 10M
1. Ca~tigulln tensiune in bucla deschisii se obtine fara circuit de reacjie, iar ca~tigul
in tensiune in bucla inchisa se obfine cu. un circuit de reacfie negativa. ca;;tigul in
tensiune in bucla deschisii are valoare mai mare.
2. B =100Hz
3. A 01 scade.
28. Din diagrama din fig. 13-38, aferenta AO 741, determinati: Sectlunea 13-2
(a) valoarea maxima a c.~tigului in tensiune in bucJa deschisa 1. A,(fotJ = 20 dB + 30 dB= 50 dB
(b) lii~imea de banda aproximativa, In bucla deschisa, Ia -3 dB 2.e,, = -49' + (-5,2') = -54,2'
(c) liitimea de banda aproximativa Ia ca~tigul unitar Sectlunea 13-3
(d) panta de ciidere a ca~tigului In bucla desChisa 1. Da, Acl este 1ntotdeauna mai mic decatA0r
2. B = 3000 kHz/60 = 50 kHz
'' 3. B Ia ca~tigu1 unitar = 3000 kHz/1 = 3 MHz
PROBLEME CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE Sectlunea 13-4
29. P.roiectati un amplificator neinversor cu frecventa de taiere superioadi, ft(sup)' de 1. Intrarea in oscilap.e (instabilitatea) este consecinta reacf:iei pozitive.
10kHz, utilizand un AO 741. Tensiunile de alimentare in c.c. sunt de 15 V. I 2.180, 0
30. Pentru circuitul proiectat la problema 29, afla}i rezisten}a de sarcina minima pen- H 3.-20 dB/decada (-6 dB/octava)
tru ca excursia minima a tensiunii de ie~;ire sa fie de 10 V. Consulta}i diagramele Sectlunea 13-5
din fig. 13-39.
1. Compensarea in fazii milre$te rnarginea de faza la o frecventa data.
15 -15 2. Compensarea internii este totaUi; compensarea externa poate i reglata in a~;a fel
14
- 13 incat sa se obpna banda de trecere maxima.
l. 12 .e: -12 15 Valimentar
3. Latiffiea de banda scade dupa aplicarea compensilrii.
~
; 9,0
n i2V =n
. ia; -9,0 12V
~ 8,0 ~ -8,0
:g 7,0 9V :g -7,0
I 1 ~ 6,0 ~ -6,0 9V RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE
5,0
,4,0 SV
-5,0
~ -4,0 DE LA EXEMPLE '
:::.; 3,0 -3,0 6V
2,0 -2,0
10 13-1 (a) 79.996 (b) 79.900 (c) 6380
5007001,0k 2,0k 5,0k7,0k 10k - 100 200 500700 1~k 2,0k 5,0k 7,0k 10k
13-2 173Hz
Rs. rezis!enja de sarcina (0) Rs, rezisten!a de sarcin~ {0)
13-3 75 dB; -71,6'
(a) Excursia pozitiva a tensiunii de ie~irein func\ie de (b) Excursia negativa a tensiunii de ie~ire in functie de
rezistenta de sarcina rezistenta de sarcina 13-4 2MHz
13-5 (a) 29,6 kHz (b) 42,6 kHz
FIGURA 13-39 13-6 100Hz; 10Hz

,i;
 Comparatoare 751

lmpu!suri .de ,
es;anlionare ~- _l
<>-----,

Circuite functionale
. '. .. ' . . . ... . .. . .

cu amplificatoare
operationale [_.

' Semnal codal digiial,

transmis cfrcuitelor de
prelucrare ~~ inregis<rare
CODfiDUIUI 3PiiOIUIUi Obiectivele capilolului
Analizarea func\ionarii ciitorva circuite
14-1 Comparatoare de comparare elementare
14-2 Amplificatoare sumatoare
141 COMPARATOARE
Analizarea func\ionarii ciitorva tipuri 1-
14-3 Circuite de integrare ~i de derivare de amplificatoare sumatoare
14-4 Depanare Analizarea functionarii circuitelor Amplificatoarele opera~onale sunt utilizate adesea drept comparatoare, facand
de integrare ~i de derivare comparapa fntre amplitudinile a doua tensiuni. Penbu aceasta, AO este conectat fntro l_;'
14-5 Aplicatie practica Depanarea unor circuite elementare configura~e cu bucla deschisa, pe una dintre intrari aplicandu-se tensiunea de evaluat
cu AO iar pe ceala~a, o tensiune de referinta. '
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
sa ana:Ii:zap. modul de funcp.onare al cS.torva circU.ite de comp.arare elementare
,. sa descrie~i functionarea unui detector de zero
lntroducere ~ Sa descrie~i funcronarea unui detector de prag .o ,.. .
In ultimele doua capitole ti studiat principille ce stau !a baza amplificatorului opera- ,... Si'i aditap. in ce mod este afectaHi funcfionarea unui comparator de prezenta
tional, modullul de funcronare 1i caracteristicile lui. AO !1i giisesc aplicatll !ntr-un dome zgomotului ,
niu atat de vast inc.t este imposibil sa fie cuprins intr-un singur capitol ~i chiar intr-un
~ Sa definir notiunea de histerezis
singurvolum.De aceea, capitolul de fat~.va prezinta trei dintre principalele aplicap.i, pen-
tru a Va consolida ~o~tintele in m:aterie de circuite cu AO .. ... sa explicci.ti cum reduce histerezisul efectele zgomotului
~ Sa descrier circuitul numit trigger Schmitt
Aplicatia practica ,.. sa descriep. fuzlcp.Ona'refa- Comparcitorului cilimitare a tensiunii de ie9ire'
Aplicap.a practica. din sectiunea 14-5 constituie un exemplu de utilizare a trei dintre ~ sa descrieti func~ionarea comparatorului cu fereastra
tipurile de circuite cu AO pe care le veti studia in continuare: amplificatorul s:umator, ._. sa prezentap. doua aplicap.i ale comparatoar.elor, una dintre aces tea fiind con-
integratorul1i comparatorul. Sistemul prezentat cuprinde atat circuite analogice, cat 1i
versia analogic-digital
circuite digitale; atenp.a noastra se va concentra insa asupra cartelei cu convertorul ana-
logic-digital, care este realizat cu AO. Convertorul analogic-digital transforma un sem- ' '
nal audio intr-un semnal digital cadat, pentru ca sunetul sa poata fi inregistrat ln forma
digitaHi. Dupi'i ce va tnsujji~i cuno~tin~ele din acest capitol, ar trebui si'i putep. rezolva cu
succes cerin}ele aplicap.ei practice.

r<.
 752 Circuite funcjionale cu amplificatoare operajionale
Comparatoare 753
Detectorul de zero
+V
Cu ajutorul uneia dintre aplicapile AO 1n montaj de comparator se stabile~te dadi o
tensiune aplicata !a intrare dep~e~te un anumit nivel. In fig. 14-1(a) este prezentat un
Ro
detector de zero. Observap. di intrarea inversoare (-) este conectata Ia masa, pentru a
menpne nivelul de referinta zero, iar tensiunea semnalului de ii;ttrare se aplidi pe intrarea
i /
neinversoare (+).Din cauza c~tigului mare in tensiune ln bucHi deschisa, o difere~ta de
tensiune foarte midi intre cele doua intriiri aduce amplificatorul Ia saturape, determin.nd
intrarea in limitare a tensiunii de ie)iire. Pentru exemplificare, sa
considerB.rn un AO cu
A,1 ~ 100.000. 0 diferenta de tensiune de numai 0,25 m V lntre cele doua intriiri poate ge-
nera o tensiune de ie~ire de (0,25 mV)(100.000) ~ 25 V, dacii AO suporta un asemenea nivel.
lnsa, lntrucat limitele maxirne ale tensiunii de ie~ire ale majoritapi AO sunt 15 V, din
cauza tensiunilor continue de alimentare, dispozitivul intra in saturap.e. (a) Referinta de Ia o balerie (b) Referinla de Ia un divizor de (c) Referinta fixata cu dioda Zener
In fig. 14-1(b) vede!i tensiunea ob!ifluta !a ie~irea unui detector de zero cilnd pe intrarea tensiuhe
neinversoare (+) a acestuia se aplidi o tensiune sinusoidaHi. Pe altemantele negative ale
sinu:Soidei, Ia ie~ire se obp.ne nivelul rilaxim al tensiunii negative. La trecerea prin zero a si-
nusoidei, amplificatorul basculeaza ln starea opusa ;;i tensiunea de ie;;ire ia valoarea pozi-
tiva maxima, dupa cum observap.. Remarcap. ca. detectorul de zero poate fi folosit ~i drept
circuit de formare, transformnd a tensiune sinusoidala intr-una rectangulara.

v.oL\
: i\__/ll
I I I
' t
~ ,.

I I I
I I I
I I I

~:~:~J
-Voot(max)
I

r.
t
(d) Fotmele de unda

(a) (b) FtGURA 142

Detectoare de prag.
FIGURA 141
AO in configurafie de detector de zero. l:i@&IQ!i!iIM
Ser:'nalul din fig. 14-3(a) se aplica la intrarea circuitului de comparare din fig, 14-3(b).
Detectorul de prag Trasar forma de unda obrnuta Ia ie~ire, pastrand proportiile fata de semnalul de intrare.
Detectorul de zero din fig. 14-1 poate fi modificat pentru a detecta tensiuni diferite de Se considera ca. nivelurile maxirrie de ie~ire ale AO sunt de li V.
zero prin conectarea,la intrarea sa inversoare (-),a unei surse de tensiune conStanta, de
referinta, ca 1n fig. 14-2(a).ln fig. 14-2(b) este prezentata o configuralie uzuala In practidi, FIGURA 143 +15V
la Care tensiunea de referin~a este fixata prin ~ntennediul unui divizor de tensiune, astfel:
R,
VREF ~~(+V) 8.2kn
R1 +R2
unde +V este tensiunea sursei pozitive de alimentare a AO.ln circuitul din fig. 14-2(c), v.,
tensiunea de referinta este fixata cu o dioda Zener (VREF ~ Vz). Atata limp cat tensiuhea
de intrare1 Vin' este mai mica dedit VREP la ie9ire se obtffie nivelul maxim negativ. Cand R,
tensiunea de intrare o dep~))e9te pe cea de referin~a, Ia ie~ire se obp.ne tensiunea pozitivii 1kn
maxima, caIn fig. 14-2(d), unde !a intrare s-a aplicat o tensiune sinusoidala.
(a) (b)
 l ,;
754 Circuite functionale cu amplificatoare opera!ionale Comparatoare 755

Rezolvare
Tensiunea de referin!a este fixata prin R1 ~i R2, astfel:

V,, =--'-(+V)=
R
R + R,
llill
8,2kQ + lkO
(+15V)=1,63V
1
: -~
Dupa cum se observi.i in fig. 14-41 ori de cate ori semnalul deintrare depa~e~te +1,63 ~
tensiunea de ie~ire_ comU.ta la +12 V, iar cfuld sem_nalul de intrare scade sub +1,63 V, ten- (a)
siunea de ie!?ire _revine la nivelul de -12 V.
v.
FIGURA 144 sv
1,63V
0~-~~-~~---
I
I
I
I
I
I
Vaud
I
12V- f----1
Voo~ 0 --tHtl-----tJ+-----1*---
0 +1---:-+--+--
-12 v-
(b)
ExerciJiucomplementar Detenninap. tensiunea de referin!a din fig.14-3 daca R1 = 22 kn FIGURA 146 ' J

~i R, = 3,3 kn. ,Efectele zgomotului asupra unui circuit de comparare.

!""""""":.

lnfluenta zgomotului de Ia intrare Reducerea efectelor zgomotului cu ajutorul histerezisului

asupra functionarii comparatoarelor Comutarea dezordonata a tensiunii de ie~ire datoriUi zgomotului are loc deoarece ,~

Frecvent, in practica apar, la intrare, fluctuapi nedorite ale tensiunii (zgomot). Tensiu- con:~tan7a stiirilor ~~mparator~lui cu AO se produce, in ambele sensuri (de la negativ la
nea de zgomot se suprapune pe cea de intrare, cain fig. 14-5, ~i poate produce comutarea poz1tiv ~l de la pozitiV la negativ), la acela_;;i nivel a1 tensiunli de intrare. AceasUi functio~ ~ __ _j

lafntilmplare a nivelurilor de semnal de Ia ie~ire.
FIGURA 145
Semnaf sinusoidal
cu zgomot suprapus. 0 -'-'----'+.---,..,--
Pentru a in~elege pOsibilele efecte ale tensiunii de zgomot, sa considedim di la intra~
rea neinversoare (+) a unui comparator cu AO, in configllra~ie q_e detector de zero, se
aplidi o tensiune sinusoidaHi de joasa frecven~a, ca fn fig. 14-6(a). In fig. (b) sunt prezen-
tate semnalul sinusoidal de intrare, cu zgomotul suprapus, ~i semnalul rezultat la ie~ire.
Dupa cum observati, Ia valori ale sinusoidei din apropiere de 0, fluctua~iile datorate zgo
motului determin5. trecerea de c.teva ori a semnalului total de intrare de o parte ~i de
ceala!Ui. a lui 0, la ie~ire ob!ffiii.ndu-se un semnal ce comuta fn consecin~a.
nare instabiHi se int.lne~te Ia valori ale tensiunii de intrare foarte apropiate de t~nsiu~ea
de referinta, c.nd orice mica fluctuaj:ie provocatii de zgomot duce la comutarea starii
comparatorului intai intr-un sens, apoi in sensu! opus.
Pentru a miqora sensibilitatea la zgomot a comparatorului se utilizeaza o metoda
P;in car: se adauga o bucla de reacpe pozitiva, denumita histereziS. 1n prindpiu, prin
h1sterez1s se in~elege ca. valoarea tensiunii de referin~a este mai mare In cazul in care
semnalul de intrare traverseazii pragul dinspre valori mai mid ditre valori mai mari1
dec.t la trecerea de la valori mai marl la valori mai mid. Sunteti familiarizat cu feno-
menul de histerezis de la aparatele electrocasnice de indilzire regl~bile cu termostat care
intra in func~une lao valoare a temperaturii ~i se deconecteaza Ia alta. '
Nivelurile de referin)a sunt denumite prag superior (PS) ~i prag inferior (PI). Cele
do~a ~raguri de histere~is ~e P?t introduc.e prin ata~area unui circuit de reacp.e pozitiva~
cam fig. 14-7. Remarcap. ca la mtrarea nemversoare (+) este conectat un divizor de ten-
siune rezistiv ~a inc.t o parte din tensiunea de ie~ire sa fie adusa la intrare. In acest caz,
semnalul de intrare se aplica pe intrarea inversoare (-).
 ' 756 Circuite functionale cu amp/ificatoare operaponale
u '
Comparatoare 757
FIGURA 147 v.,

,~I
Comparator cu reacfie
pozitiva pentru histerezis. \ ,_,I

I R, .v.,1...
u
R,
f
I'

Principiul de functionare al comparatorului cu histerezis este descris in continuare ~i

este ilustrat in fig. 14-8. Sa consideriim di tensiunea de ie9ire are valoarea sa maxima po- (a) La ie~ire se culege tensiunea pozitiva maxima. (b) Tensiunea de intrare depa~ete VP5; Ia ie~ire are foe
L zitivii, +vout(ma:c). Tensiunea adusa 1a intrarea neinversoare este vPS ;ii are expresia:
comutarea de Ia tensiunea pozitiva maxima Ia
tensiunea nega.tiva maxima.
(141)

C.nd tensiunea de intrare, Vi, 1, depiiye~te VPS' tensiunea de ieyire scade la valoarea sa
maxima negativa, - Vout(maxr In acest caz, tensiunea ad usa la intrarea neinversoare este
v,'i /
' i
Vp1 yi are expresia: "

(14-2)

Acurn, tensiunea de intrare trebuie sa scada sub Vpr pentru ca dispozitivul sii comute
din nou de la tensiunea maxima negativa la cea maxima pozitivii. Aceasta inseamnii ca.
o midi tensiune de zgomot nu mai poate afecta semnalul de ie~ire, cum arata fig. 14-S(e).
Comparatorul cu histerezis este cunoscut ~i sub denumitea de trigger Schmitl. (c) La ie~ire se culege tensiunea negaUva maxima. (d) Tensiunea de intrare scade sub Vp1: tensiunea de
M6rimea zonei de histerezis este data de cele doua niveluri de prag. ie~ire comuta din nou de Ia maximul negaUv Ia

~~ . .rnaximul pozitiv.
~ (143)

(e) Dispozitivul comuta doar o data Ia valorile Vp5 i

Vp1: prin urmare, este imun !a zgomotul suprapus
pe semnalul de intrare.

FIGURA 148
Circuit de declan~are (in limba engleza). (n.t.)
Functionarea comparatoru/ui cu histerezis.
 758 a Circuite functionale cu amplificatoare operationale Compar~toare oi 759

de 0,7 v ~i limitAnd tensiunea negativil de ie~ire la aceasta valoare, cum observati in

Determinap. pragurile superior ~i inferior pentru comparatorul cu histerezis din fig. deser:. Daca se inverseaza polaritatea diodei Zener, limitarea tensiunii de ie~ire se Pro-
14-9. Se cunosc: +VouUmax> = +5 V, -VouUmaxJ = -5 V. duce mvers.

FIGURA 14-11
FIGURA 149 +Vz
L ;

R,
' Funcfionarea com~
paratoru/ui cu limitare
a tensiunii de ieire. o~
n
-{),7 v
n
'' i'
100 kn : _j'

(a) Limitarea !ensiunii de ie9ire pozitive !a va!oarea de stabilizare

R,
100kn l .i

Rezolvare
R
Vp5 = - -2- . (+V'"tlm.x))= 0,5(5V)=+2,5V
R,+~
R
.
_:,o=
(b) Limitarea tensiunii de ie9ire negaUve Ia va!oarea de stabi!izare
+0.7V

Vrs = - -2-(-V,,t(m.x)) = 0,5(-5V)= -2,5V l_,

R1 +R 2
ExerciJIU complementar Determinar cele doua praguri de histerezis ale comparatorului r:oua diode ~ener con.ectate cain fi~. }4-12limiteaza tensiunea de ie~ire lao valoare
din fig. 14-9 dad\ R1 = 68 kQ ~i R2 = 82 kQ. Nivelurile maxime ale tensiunii de ie~ire sunt egala cu suma d~tre te.n.slU~ea Ze~er ~~ cad.erea de tensiune tn polarizare directa {0,7 V),
de 7 V. !n ambele sensun (pozttiv ~1 negattv), cum ilustreazii desenul. :.__;

FiGURA 14-12
Comparator cu n
Limltarea tenslunii de ie~ire
limitare dub/B. 0~
Pentru unele aplicatll este necesarii limitarea tensiunilor de ie~ire ale comparatorului -; v
la valori mai mid decit cele-c--ar.ac-t-e-ristiGe.starii de saturajie a AO.in acest scop se poate
folosi o dioda Zener conectata cain fig. 14-10, care limiteazii tensiunea de ieyire la va- I
Ioarea de stabiliz.are, intr-unul dintre sensuri, 9i la valoarea ciiderii de tensiune pe clioda '
in conduc~ie direct., in ceHilalt sens.
... i:t:*MQ!i!li+
FiGURA 14-10
Determinati forma de uncia a tensiunii de ie9ire pentru drcuitul din fig. 14-13.
Comparator cu limftare
a tensiunii de ieire.
FiGURA 14-13

+5i?vV v.
0
lata cum functioneazil montajul. Deoarece anodul diode_i Zener este conectat la
intrarea inversoare (-),else afla: practic la masa (: 0 V).ln consedn,Ui, cAnd tensiunea de -SV !ll>--t--o v,.
ie~ire a tinge valoarea pozitiva egala cu tensiunea de stabilizare Zener, ea este limitata la R,
acea valoare, cum arata fig. 14-11. Cand semnalul de ie~ire devine negativ, dioda Zener 100kn
se comporta ca orice dioda de uz general, fiind polarizata direct lao cildere de tensiune
Rz
47kn
!n limba engleza, output bounding. (n.t.)
' I
' I 760 Circuite functionale cu amplificatoare operationale Comparatoare ill 761
u
Rezolvare FiGURA 14-15
' l
Comparatorul din figurii are atilt bucUi de histerezis, cat ~i circuit de limitare cu diode Comparator cu fereastra
I
,_j
I Zener. - elementar.
Cadere.a de tensiune pe D 1 ~i D2, in ambele sensuri, .este de 4,7 V + o;7 V = 5,4 V, din
cauza di, in arlee moment, una dintre diode este polarizata direct, iar ce~laltii Iucreazii 1n
regim de striipungere.
Tensiunea de pe intrarea inversoare (-) a AO este Vout SA V. lntrucat tensiunea. Voo~
diferenFaHi este neglijabilii, tensiunea de pe intrarea neinversoare (+) a AO este, cu
aproximap.e, tot Vout 5,4 V. Deci:
VRI = V.,ut -=(V;,~I 5,4 V)= 5,4 V
V.,S,4V
I, =-=--=54~A
I R,lOOk.Q
Yntruc.t curentul de la intrarea neinversoare este neglijabil; Limitele superioara ~i infe~oara se stabilesc prin tensiunile de referinHi notate V si
V1 Acestea pot proveni de Ia divizoare de tensiune, diode Zener sau arlee ~It tip de su~;a
I., =I,, =54~A de tensiune. Atiita timp dit Vineste incadratii tn fereastrii (este mai midi decat V: 9i mai
V., = (R,)(l.,)= (47kn)(5,4~A)= 2,54 V mare dec.t VI), ie~irea fiedirui comparator se aflii Ia nivelul de saturatie inferior. fn acest
v,., = VRI + v., = 5,4V2,54V = 7,94 v caz, ambele diode sunt polarizate invers 9i Vout este menJ:inuta Ia valo~rea zero prin rezis-
. torul conectat la masa. Dadi Vfn depa~e9te Vs sau scade sub VI' ie9irea comparatorului
i Pragurile de histerezis superior (PS) ~i inferior (PI) sun!: corespunzator atinge nivelul de saturap.e superior. Astfel, dioda devine polarizatii direct,
I 47 iar la ie~ire se obpne nivelul superior ai Vout' Funcp.onarea drcuitului este ilustrata in fig.
u V, =(_&_)(+V,,.,)=( k.Q )c+7,94V)=+2,54V 14-16, pentru viii variind arbitrar. .
R1 +R, 147k.Q

V" =(_.&._)(-11,,.,)=(
47
k.Q )c-7,94V)=-2,54 V
Vs ------~ ~-----------------------------} Fereastra
R, +R, 147kfl
Forma de undii ob}inutii Ia ie~ire c.nd ~ ______ l__i_________ --------- detensiune
la intrare se aplidi semnalul dat este pre-
zentatii in fig. 14-14.
LJ ExerciJiu compJementar Determinar pra- 0----~-r------r-----~~------
gurile de histerezis ale circuitului din fig.
14-13 dacii R1 = 150 kn, R2 = 68 kn ~i die-
dele Zener au tensiunea de stabilizare de .
3,3 v:
! :

v... 0 +-1------jc-------+ o----~~----~-----L-----

-7,94 v
FiGURA 14-16
Exempfificarea func(fonBn1 comparatoru/ul cu fereastra.
FiGURA 14-14

Comparatorul cu fereastra
Doua comparatoare cu AO, conectate cain fig. 14-15, formeaza o configurap.e cunos-
cuta sub denumirea de comparator cu fereastrii. Un asemenea circuit detecteaza semnalele
situate intre anumite limite, una superioara 9i una inferioara, care formeaza ,fereastra"..
 762 Circuite functionale cu amplificatoare operationale
, Comparatoare 763

Aplicatle: Circuit co comparator unor numere binare cu n dfre sunt necesare 2n -1 comparatoare Numa-ru-~ , .. d.-. '-
"i
mare ecom-
pentru sesizarea depa~irii temperaturii paratoare necesar pentru reprezentarea cu o precizie rezonabila a unei valori co slit
.l n Uie
In fig. 14-17 este prezentat un comparator cu AO utilizat intr-un circuit de sesizare cu un uldint
. re d ezavan taJe e convers1e1 AID simultane. Principalul avantaj este tim ul de
conversxe foarte scurt. , P
predzie a depa~irii unei valori de temperatura, cu ajutorul diruia se determin5. dadi tem-
peratura a a tins o anumita valoare critidi. Circuital este o punte Wheatstone, iar AO este Comparatoare '- _J
folosit pentru a detecta daca puntea este Ia echilibru. Pe una dintre laturile pun pi se aflii cuAO
un tennis tor(~), adidi un rezistor termosensibq cu coeficientul de temperatura negativ
(rezistenta termistorului scade Ia cre~terea temperaturii). Potentiometrul (1<,) este fixat Ia
o valoare egala cu cea pe care o are termistorulla temperatura critidi. La temperaturi
normale (sub cea critic.), R1 este mai mare ded\t Rv cre.ndu-se astfel un dezechilibru al
puntii care face ca la ie~irea AO sa rezulte un semnal de saturap.e de nivel mic, iar tran-
zistorul T1 sa ramana blocat.
+V
Punte Wheatstone

FIGURA 14-17
Circuit de sesizare a dep&irii
unei temperaturi.
n
i '

le~iri binare 1 I

Punte Roll

Pe masudi ce temperatura cre~te, re~tenta termistorului scade. La t~mperatura critica, lntrare

de activare
R1 devine egala cu R 2 ~i puntea ajunge Ia echilibru (intrucat R3 = R4). In aceasta situare,
semnalul de ie;sire a1 AO comuta la niv~lul de saturap.e mare, deschizfuld tranzistorul T1
Ca urmare, releul cornuta, putand sa puna in funcp.une o alarma sau un element de exe- FIGURA 14-18
cup.e, In funcp.e de masurile necesare Ia dep8.~irea temperaturii.
Convertor anafogic-digitaf
Aplicatie: Circuit de conversie anaiogic-dlgital (A/D) (CAD) simultan, cu AO In
configuratie de comparatoare.
co comparatoare
Conversia AID este o metoda frecvent utilizata Ia interfata dintre un sistem liniar Tensiunea de referintii alerentii fieciirui comparator este data de circuitul rezistiv de
analogic ~i unul digital, care trebuie sa primeasca date de Ia eel dintai. Conversia AID divi~ar~ ~ ~ensiunii VREF' Ie~irea fiecarui comparator este conectata Ia o intrare a matricei
poate fi efectuata in mai multe mod uri, insa deocamda_ta ne vom limita la unul singur. de prwrztafz. Aceasta este un dispo~tiv digital ce genereaza un numar binar reprezentaitd
Conversia AID simultanii~ utilizeaza comparatoare conectate in paralel, care compar_a cea mai mare valoare de Ia intraie.
semnalulliniar de intrare cu diferite tensiuni de referinta culese de pe un divizor de ten- M~tricea.preia un_e~anti?n din s~m!lalul de intrare atunci cand prime~te un impuls
siune. Cand tensiunea de intrare dep!ij;e~te tensiunea de referin)a a unui comparator, Ia dea~tivare (1mpuls de e~antiona:e) ~1 generea;,:a Ia ie~iri un numar binar de-trei cifre, pro-
ie;;irea acelui comparator apare un.semnal de nivel mare. fn fig. 14-18 este prezentat un portlOnal cu valoarea semnalulu1 analogic tle intrare.
convertor analogi~-digital (CAD) la a dirui ie~ire apar numere binare de trei cifre ce - . Vitez~ de e;;antionare determina, precizia cu care succesiune~ de numere binare red~
reprezinta valori ale tensiunii de intrare analogice, care este variabila. Pentru realizarea variat~~~ semnalul~ de intrare ...un n~mfu mai
A rrta:re.,
de e~antioafie prelevate tnti-un
unui asemenea convertor sunt necesare ~a pte comparatoare.ln general, pentru obtinerea anunut mterval de tlmp mseamna o ma1 mare precizie de reprezentare in forma digitala
.a semnalului analogic. ! j
fn limba engleza, simultaneous sau flash. (n.t.) Exemplul care urmeazii ilustreazii modul de funcponare a! CAD simultan din fig. 14-18.
r-1
'

' I
 764 Circuite func!ionale cu amplilicatoareoperaVonale
! !
Amplificatoare sumatoare 765
c..;
waaah\ijliiiJM SECTIUNEA 14-l!NTREBI\RI RECAP/TULATIVE
DeterminaJ:i succesiunea de numere binare de trei cifre ce rei:ultli din conversia A/6
simultanii, realizatii cu circuitul din fig. 14-18, a semnalului de intrare din fig. 14-19, I. Ce-tensiuni de referinta au comparatoarele din fig. 1421?
e~antionat conform impu!suri!or reprezentate. Trasar formele de undii ce se obpn Ia 2. Ce rol are histerezisu/ ia un comparator?
ie~irea digitalii. 3. Ce reprezinta limitarea Ia un comparator?
v._M l' -12V
FIGURA 14-19 1.
Eantionarea valorilor unui
semnal analogic in vederea
7
I Y1\ /f'
... r
I'
conversiei in forma digita/a.
6
5
4
y, I
/I
I .,
I I
I i\ ,,_,
,,
Vr I
I
I
I
I
'!.

..
3
2
1/ I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
it'I
I
I
I

L
I

J
10

1 I I I I I I I I
0 I I I I I I I I I I I (a) (b)

FIGURA 14-21
:.._j
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
lmpulsuri de activare a matricei 14-2 AMPLIFICATOARE SUMATOARE
fimpulsurl de e1antionare)
u'
I

Rezolvare
I Arnplificatorul sumator este a varianta a configurajiei inversoare cu AO, studiata
I i
. '
lata succesiunea de numere binare obtmute la ie)iire ~i reprezentarea ca diagrame de in capitolul 12. El are doua sau mai multe intrari, iar tensiunea sa de ie~ire este
impulsuri 1n fig. 14-20, !n funcre de irnpulsurile de e~antionare. proporjionala cu suma algebricii a tensiunilor de intrare, precedata de semnul minus.
011, 101, 110, 110, 100, 001, 000, 001, 010, 101, 110, 111 Din secjiunea de fajii veji afla cum funcjioneazii amplrricatorul sumator ~i veji cunoa~e
lmpulsuri douii variante ale acestuia - amplificatorul de mediere ~i amplificatorul ponderat.
de activare
i a malricei Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
'-'
sa analizap. funct].onarea catorva tipuri de amplificato.are sumatoare
o, ,.. sa descrieji functionarea amplificatorului sumator cu ca~tig unitar
..
~
,. . sa ariitaJ:i cum se poate obp.ne un anumit ca~tig, mai_ mare dedt eel unitar
,.. sa descriep funcp.onarea unui amplificator de mediere
FIGURA 1420 Dr ... sa descrieti funcponarea unui sumator ponderat
leirile digitate reprezentand valorile ,.. sa adita~ cum se utilizeaza sumatorul pollderat pentru realizarea conversiei
1--' Ba~tioanelor din figura 14-19. D este
0 digital-analogic
cifra cea mai pufin semnificativa. 00

ExerclJlu cymplementar Dacii frecven}a irnpulsurilor de e~antionare din fig. 14-19 se Amplificatorul sumator cu ca~tig unltar
dubleaza, succesiunea de numere binare obJ:inuta Ia ie~ire va reda sernnalul analogic cu
predzie mai mare sau mai midi? in fig. 14-22 este prezentat un amplificator sumator cu doua intrfui dar se pot realiza
amplificatoare cu orice numar de intrfui. lata cum funcf:ioneaza circuitul ~i cum se
deduce expresia semnalului de ie~ire. Pe cele_ doua intrari se aplidi tensiunile VINt ~i,
'~1 respectiv, VINZ' care genereaza curenpi 111 respectiv 12, marcati pe desen.
Utiliz.nd conceptele de impedanta de intrare infinita ~i masa virtuaHi, putern deduce
( \ di intrarea inversoare (-)a AO este Ia aproximativ 0 V );i ca. prin acea intrare nu circula
766 Circuite functionale cu amplificatoare operationale Amplificatoare sumatoare 767

curent. Aceasta lnseamnii di ambii curenF de intrare, 11 ~i !2, se intalnesc tn punctul de fxeiCi!iU complemental Daca Ia circuitul din fig. 14-24 se adauga o a patra intrare, de
insumare ~i formeazii curentul total (IT), care circuUi prin R,, cum vedeti in fig. 14-22. +0,5 V, cu_ un rezistor de 10 kn, cat va fi tensiunea de ie~ire?

IT=It+I:z
Amplificatorul sumator cu c~tig mal mare decil.t unitatea
FIGURA 14-22 Dadi Rr are o valoare mai mare decat cea a -rezistoarelor de intrare, amplificatorul are
c.~tigul R/R, !J.nde R este valoarea fiediruia dintre rezistoarele de intrare. Expresia gene- :'1
Amplificator sumator
inversor cu doua intrari. rala a tensiunii de ie~ire este:

~-._-<> Vour (14-5) ~

Dupa cum observaP,, tensiunea de ie~ire este suma tuturor tensiunilor de intrare 1

inmultita cu o constanta egala cu raportul R/R.

Yntrudit V OUT = -ITRrr se calculeazii:

Determinap ~ensiul'1:ea de ie~ire a amplificatorului sumator din fig. 14-25.
V.
Out
=-(1 +I )R =-(V!Nt +
t:Zr Rl
V,N')R
R:z r

Dadl. toate cele trei rezistoare sunt identice (R 1= R2 = R, = R), atunci: FIGURA 14-25

Vollf =-(R+R
. (V:tNt+ v:tm )
v;Nl v;N, ) R =-
Aceas.Hi expresie aratii di tensiunea de ie~ire este suma celor doua tensiuni de intrare. 1kn
Formtlla (14-4) este expresia generalii a tensiunii de ie;;ire a unui amplificator suma-
tor cu c.;;tig unitar, cu rz intr8.ri, ca acela din fig. 14-23, toate rezistoarele fiind identice.
~~ (14-4) Rezolvare
R, = 10 kn ~i R ; R1 ; R2 = 1 kn. Prin urmare:
R, 10kQ
FIGURA 14-23 Vour =-R(V!Nt + VINZ)=- kn (0,2V +0,5V)=-10(0,7V)=-7V
1
Amplificator sumator cu
n intrari. fxeiCi!iU complemental Determinati tensiunea de ie9ire a circuitului din fig. i4-25 daca
ambele rezistoare de intrare sunt de 2,2 kn, iar rezistorul de reacp.e este de 18 kn. -,

Determinafi tensiunea de ie~ire
a circuitului din fig. 14-24.
Rezolvare
VolJT = - (VIN! + v,N, + v,NJ) =
=-(3V +1 V +8V) = -12V
FIGURA
Amplificatorul de mediere
Amplificatorul sumator poate fi realizat astfel ca Ia ie~irea sa sa se obtina media arit-
metita a tensiunilor de intrare. Pentru aceasta se alege raportul R/R egal cu inversul
numarului de intriiri (n).
10 kn R, 1
-=-
R n
Media aritmetidi a unor numere. se obfine adunnd acele nurnere ~i impfu}ind suma
objinuta Ia numiirul de numere. Dacii privili formuia (14-5) ?i vii gandiji bine, veji ajunge Ia
concluziaca se poate obtffie media aritmetica folosind un amplificator sumator. Exemplul
unnator ilustreaza aceasta afirmap.e.
14-24
 768 Circuite funcjionale cu ampflficatoare operajionale Amplificatoare sumatoare 769

i:t:l#&!Q!i!!fM . li:iM#!i!ij:M
Demonstrati di amplificatorul din fig. 14-26 furnizeaza la ie$ire un semnal a carui . De-terminati ponderea fiedirei tensit.,_ni de la intrl.irile sumatorului ponderat din fig.
u
' marime este media aritmetidi a tensiunilor de intrare. 14~27 ~icalculaF tensiuhea de ie~ire.

FIGURA 1426 I FiGURA 1427

i ;' I

Rezolvare
Rezolvare Ponderea intdrii 1: R, = 10kn = 0,213
R2 47kQ
Deoarece rezistoarele de intrare sunt identice, R = 100 kn. Tensiunea de ie~ire este:
i I
c.,-
VoUT =- ~ (VJNI + VIN2 + VINJ + v)N4) Ponderea intrarii 2: ~= 10
kn =0100
R2 100kn '
25kQ . . 1
u = - 00kn (IV +2V +3V +4 V)=- (10V)=-2,5V Ponderea intrarii3: ~= lOkn =1,00
1 4 R, lOkn
Un calcul simplu arata ca. media tensiunilor de intrare are aceea~i valoar_e ca V0 UT ~i Tensiunea de ie?ire este:
,- '1
i semnul opus.
1V+2V+3V+4V = 10V = 2 SV Vour =(~
R
VINI + R, VIN 2 + R, VIN3 J= -p,213(3 V)+0,100(2V)+ l,OO(SVJ)
R R
1 2 3
4 4 '
= -(0,639V +0,2V +8V)=-8,84V
i ' Exerci!IU complementar Aratati ce modificari trebuie ad use amplificatoruiui de mediere ExerciJiU complementar Determinati ponderea fiecarei tensiuni de intrare din fig. 14-27
din fig. 14-26 pentru a accepta dnci intrii.r:i. dacii R1 ~ 22 kn, R2 ~ 82 kn, R3 = 56 kQ ~i R, = 10 kn. Calculati ~i V0 ur

Sumatorul ponderat 0 aplica~ie a sumatorulul ponderat: Conversia dlgital-analoglc (D/A)

Prin utilizarea unor rezistoare de intrare de valori diferite, fiedirei intrllri a unui
ampli.ficator sumator i se poate atribui o pond ere cliferWi In suma. Dupa cum ))tiP,, tensi~
unea de ie~ire are expresia:
'\
' '
u ,.,
(146)
! '
,_ Ponderea unei anumite intrari este determinata de raportul dintre R, ~i rezisten~a
intr8.rii respectiv. De exemplu, dadl. tensiunea uneia dintre intdri trebuie sa aiba pen~
derea 1, se alege R ~ R,. Daca se dore~te ca ponderea sa fie de 0,5, se alege R = 2 R,. Cu cat
este mai midi valoarea rezisten~ei de intrare, R, cu at.t mai mare este ponderea ~i reciproc.
Conversia D/A este un proces important prin care se realizeaza interfa~a Intre semnale
sub forma digitala ~i semnale analogice (liniare). De exemplu, un semnal reprezentand
sunetul unei voci poate fi transpus sub forma digitala 1n vederea inregistrarti, prelucrarii
';;,. sau transmiterii 9i apoi trebuie read us, cu aproximap.e,1n ~erma inipala, de semnal audio,
1 pentru a fi aplicat unui difuzor.
Una dintre metodele de conversie D/A utilizeaza un sumator ponderat ale dirui rezis-
toare de intrare au valori ce reprezinta ponderea cifrelor binare din codul semnalului
digital de intrare. Figura 14-28 prezinta un asemenea convertor digital-analogic (CDA)
pentru patru cifre (numit 9i CDA c~ rezistoare ponderate binar). Simbolurile de cornutator
reprezinta comutatoarerealizate cu tranzistoare pentru aplicarea la intdiri a celor patru
valori binare.
Intrarea inversoare (-) se afla Ia masa virtuala, deci tensiunea de ie9ire este propor-
tionala cu curentul prin rezistorul de reac~ie R, (suma curen~ilor de intrare).

' !
--.1
 ; j

770 Circuite funcjionale cu amplificatoare opera~onale Amplificatoare sumatoare 771

+V La intrarea inversoare a AO nu exista curent aproape deloc din cauza impedantei de

FIGURA 1428 intrare extrem de marl. Prin urmare, se presupune di tot curentul de intrare circula prin R,.
Sumator ponderat utilizat drept Avand 1n vedere cii unui dintre capetele lui R, se afla !a 0 V (masii virtuala), caderea de ten-
convertor digital~analogic (CDA) siune peR, este egaHi cu tensiunea de ie~ire, care a pare insa negativa fa~a de masa virtuala.
penfru patru cifre.
VoUT(DO) = (10kn)(-0,025mA) = -0,25V
VoUT(Dil = (lOkn)(-O,OSmA) d ~o;sv
VoUT(D2) = (lOkn)(-O,lmA)=-1 V
VoUT(Dl) =(10kn)(-0,2mA) =.-:-2V
In fig.14-29(b), prima valoare binar.a de intrare este 0000, care genereaza !a ie~ire o ten-
siune. de 0 V. Urmatoarea va!oare de intrare este 0001 (lin sistemul zecimal). Tensiunea i j
Rezistorul.R, cu cea mai midi valoare, corespunde intrarii ponderate-binar de eel rnai de ie~ire corespunzatoare acestei valori este de -0,25 V. Valoarea urmiitoare, 0010, produce
1nalt nivel (23). Toate celelalte rezistoare au valori multipli de R 9i corespund ponderilor o tensiune de ie~ire de -0,5 V. Num8.rul ce unneaza este 0011, cfu-uia ii corespunde o ten-
binare 22, 2 1 9i 2. siune de ie~ire de -0,25 V + (-0,5 V) ; -0,75 V. Fiecare valoare binara succesiva mare9te
tensiunea de ie~ire cu -0,25 V. Deci, in cazul acestei succesiuni ordonate a valorilor de la
l~#!il!I!I@M intrare, semnalui de ie9ire este sub forma de trepte pornind de !a 0 V pana Ia -3,75 V, o
'i
Determinar tensiunea de ie9ire a CDA din fig. 14-29(a). La intrari se aplicii succesiunea treapta avand -0,25 V, ca 1n fig. 14-30. Dadi treptele au dimensiuni foarte mid, semnalui r' .
de valori codate binar cu patru cifre, reprezentata de formele de unda din fig. 14-29(b). de ie~ire poate fi aproximat printr-o dreaptii (este liniar).
Nivelullogic .superior corespunde cifrei binare 1, iar nivelullogic inferior, cifrei binare 0.
~-8~~80~~88~~80~~~
Cifra cea mai purn semnificativii este D0 oo880000~~~~~~:::::o
0 ,;:,.=,;=,.:;.::.,.::,.=,;::,..:.,--r;'-,-'-;',--r,.;,.,---+/ntrare binara
-0,2s H-1--1-H+-t-H+-t-H+-1-H-1 !
Do o-W..., -0,50 H-+++-H-+++-H-+++-H-+-1 I_ j
FIGURA 1430 -0,75 H++-H++-H++-H++-H-1
-1,00 H+H-1--l--lrt-+H+-1--I++H
-1,25 H++-H++-H++-H++-H-1
-1,50 H++-H++-H++-H++-H-1
-1,75 H++-H++-H++-H++-H-1

!I~~~I~~~I~~~I~
2 00
iI ,'-
~ -2,25
-~50
(a)
-2,75
-3,00
FIGURA 1429 -3,25
-
Rezolvare 3,50
-3,75 1-'-'--'-L..l..J..-'-L..l..J..-'-L..l..J..-'-.1.-<-'
inUii se calculeaza curentii.co~espunz8.tori fiedireia dintre intrarile ponderate. lntrudH
intrarea inversoare a AO este !a 0 V (masa virtuala), iar cifra binarii 1 corespunde nivelu-
lui logic superior (+5 V), curentul prin oricare dintre rezistoarele de intrare se ob~ine
1mpiirjind 5 V !a rezistenta respectivii. Vour
5V
I0 =--=0,025mA
200kn
ExorciJIU complomontar Daca rezistorul de 200 kn din fig. 14-29(a) se lnlocuie~te cu '-I
unul de 400 kn, trebuie schimbate 9i valorile celorlalte rezistoare? ln cazul unui raspuns
5V afinnativ, preciza~i nolle valori.
I,=-.--=0,05mA
lOOkn
SV
I, =--=O,lmA
50kn
5V
I 3 =--=0,2mA
25kn
 '1'/'t. Ctrcuite functionale cu amplificatoare operationale
SECTJUNEA 14-21NTREBARI RECAPITULATIVE
I. Ce este punctul de in sum are?
2. Care este valoarea raportului ~/R in cazul unui amplificator de mediere cu cinci intrc:iri?
3. Un sumator ponderat are doua intrari, una dintre intrari avand ponderea dubla fa!a de
cealalti.'!. Daca valoarea rezistorului de Ia intrarea cu ponderea mai mica este de IOkn, ce
valoare are rezistorul de Ia cealaJta intrare?
143 CIRCUITE DE INTEGRARE ~IDE DERIVARE
Un circuit de integrare cu AO simuleaza integrarea matematica, aceasta fiind, rn
principiu, o operatie de insumare prin care se afla aria leta/a situata sub graficul unei
funqii. Un circuit de derivare cu AO simuleaza derivarea matematica, adica operatia
prin care se calcu/eaza viteza instantanee de variape a unei funcjii. Tnsa in momentul
de fata nu este nevoie sa cunoa~eji operajiile matematice de integrare ~i derivare
pentru a intelege cum funqioneaza un circuit de integrare ~i unul de derivare.
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil:
L sa analizap. functiona~ea circuitelor de integrare ~i a celor de derivare
,.. sa recunoa,.tep. un circuit de int~grare
,.. sa explicati cUm se incardi un condensator
,.. sa calculaj:i viteza de variatie a semnalului de la ie~irea unui circuit de integrare
,.. sa recunoa,teti un circuit de derivare
... sa calculafi t~nsiunea de ie~ire a unui circuit de derivare
Circuitul de integrare cu AO
Un circuit de integrare. elementar este prezentat m'fig. 14-31. Remarcap. di elementul
'l._..,
din bucla de reacp.e este uri. condensator, care formeaza un circuit RC tmpreuncl cu rezis-
torul de intrare. De~i, tn mod normal, se folose~te un rezistor de va1oare mare conectat
in paralel cu condensatorul, pentru a se limitc;1 ca~tigul, rnodul de funcfionare al circuitu-
Iui nu este afectat ~i nu vern insista asupra acestui aspect In desfa~urarea analizei.
L scare se afUi. in pennanenta. la 0 V, ~enpna.nd constanta c~derea de tensiune pe R;. _Din
FIGURA 14-31
Circuit de integrare cu AO.
Circuite de integrare ,; de'derivare 773
fncarcarea condensatorulul Pentru a lntelege cu~ funcroneaza circuitul de integrare
este necesar sa reamintim cum Se incardi un condensator. Sarcina Q a condensatorului
este proportionaUi cu curentul de fnciircare {Ic) ~i cu timpul (t) in care condensatorul se
incarca.
Q=lct
Ca funcfie de tensiune, expresia sarcinii unui condensator este:
Q=CVc
Din cele douii rela~i, tensiunea de pe condensator se poate exprima sub forma:
Vc=(~}
Aceasta este ecuatia unei dtepte cu originea in zero ~i cu panta fonstanta Ic!C.
Amintip.-va de Ia geometrie ca. ecua~a generalii a dreptei este y = mx +b. In cazul nostru,
y= VC' m = ldC, x = qi b = 0. .
M~ amintip.-va di intr-un circuit. RC simplu tensiunea de pe condensator nu este
liniara, ci exponenp_aia. ExplicaJ:ia consta 1n faptul di intensitatea curentului de indircare
scade continuu pe mclsudi ce condensatorul se incarca, ceea ce face ca viteza de variatie a
tensiunii sa scada continuu. Un AO~i un circuit RC pot forma un circuft de integrare
deoarece curentul de incclrcare a condensatorului este rnenp.nut constant, ceea ce duCe Ia
aparip.a unei tensiuni liniare tn locul uneia exponentiale. sa demonstriim aceasta afinnape.
!n fig. 14-32, intrarea inversoare (-) a AO se afla Ia masa virtuala (0 V), deci caderea
de tensiune pe R; este egala cu V111 Prin urmare, curentul de intrare este:
I = V,"
m Ri
FiGURA 14-32
Curen{ii prinfrun circuit
de infegrare.
.!'
Dadi. viii este 0 tensiune Constanta, atllnci ~i Iill este 0 COnstanta deoaiece intrarea inver-
cauza impedantei de intrare f~arte .marl a A_O, curentul prin intrarea inversoare este negli-
jabil. fn consecintii, tot curentul de intrare circula prin condensator, cain fig. 14-32, ded:
Ic =1m
Jensiunea pe condensator Dad 1;11 este constant, ~i Ic este constant. IC' de valoare con-
stan tEl, incardi liniar condensatorul ~i genereaza pe el o cadere de tensiune liniara.
Armiitura pozitiv.3. a condensatorului este' rnenfinutii la 0 V de masa virtuala a AO.
Tensiunea de pe armatura negativ.3. a condensatorului scade liniar, pornind de la zero, pe
masura ce condensatorul se tncarc.3., dupa ctirn observati in fig. 14-33. Aceastii forma a
tensiunii este denumita rampa negativa.
774 Circuite func!ionale cu amplific.atoare opera!ionale Circuite cje integrare i de derivare 775

Tenslunea de le~lre V este chiar tensiunea de pe armiitura negalivii a condensatoru-

lui. Dacii Ia intrare se apli'ca o tensiune constantii, in forma de treaptii sau impuls (impui-
FiGURA 14-35
surile au aceea~i arnplitudine Ia nivelui logic superior), tensiunea de ie~ire prezintii o
panta negativa, sdiz.nd pana cand AO ajunge la saturap.e la nivelul negativ maxim.
Aceasta situatie este ilustrata in fig. 14-34.

FIGURA 1433
La bomele condensafarufui
C apare o tensiune liniarB
in rampB datoritB curentului (a)
de incBrcare constant.
'
' '
~

FIGURA 1434
0 tensiune de intrare con
stanta genereaza o tensi-
une in rampa Ia ieirea v.,
0~
unui circuit de integrare.
.,, (b)
-V,.,
(b) La punctui (a) s-a calcuiat o vitezii de variaj:ie de -50 mV/f!S. Cand tensiunea de
Vlteza de varlaJie a semnalulul de le~lre
Viteza de tnciircare a condensatoruiui, deci ~i intrare este de +5 V, Ia ie~ire se culege o tensiune in rampa, cu parita negativa.
panta semnalului de ie9ire in rampa, este data de. rar,ortul ~d~' a~~ cu~ a~ ar~tat, Aceasta scade tn 100 f!S.
Intrudit Ic = Vi/Ri' viteza de variap.e sau panta tenslllnn de la xe~nrea arcwtulw de mte-
6. V.,, = (-50mV/f!s)(l00f!S)= -SV
grare este 6. v,.;
llt.
Deci rampa descendentii ajunge Ia -5 V Ia sfar9itul impuisului. Dacii tensiunea
(14-7) de intrare este de 0 V, tensiunea de ie;;ire este o rampa ascendentfi. Aceasta vari~
azii de Ia -5 VIa 0 V tn intervalul tn care tensiunea de intrare este zero. La apa-
ripa impulsului unniitor, tensiunea de ie~ire ia din nou forma unei rampe
Circuitele de integrare sunt utilizate in special in generatoarele de semnale triunghiu- descendente, care a tinge -5 VIa sfiir~itul celui de-al doilea impuls. Apoi Ia ie~ire
lare, cum vern ari:ita in capitolul17. se ajunge iarii~i Ia 0 Vtn limp ce Ia intrare sun! 0 V ~.a.m.d.Formelede unda sun!
prezentate tn fig. 14-35(b).
l@&iijli!lf!el ExerciJIU complementar Modificap schema circuitului de integrare din fig. 14-35 astfel .
(a) Determinaj:i viteza de variape a tensiunii de ie9ire ca riispuns Ia primul impuis ir)cat tensiunea de ie~ire sa varieze de Ia 0 la -5 V tn 50 ~s, la acela~i semnal de intrare;
-dintr-un tren de impulsuri, tn cazul circuitului de integrare din fig. 14-35(a).
Tensiunea de ie;;ire este, initial, zero.
(b) Descriej:i tensiunea de ie9ire dupii aplicarea primuiui impuis. Trasaj:i forma de Clrcuitul de derlvare cu AO
unda a tensiunii de ie;;ire. Un circuit de derivare elementar este prezentat tn fig. 14-36. Remarcaj:i unde sun!
Rezolvare plasate condensatorul ;;i rezistorul, tn comparatie cu cele din circuitul de integrare. Aici,
(a) Viteza de variape a tensiunii de ie~ire in intervalui de limp tn care impulsui de elementul de intrare este condensatorul. Circuitul de derivare genereaza Ia ie;;ire o ten~
intrare are nivelullogic superior este: siune proporfionaHi cu viteza de varia}ie a tensiunii de intrare. De obicei, se folose;;te un
5V . rezistor de valoare midi conectat in serie cu condensatorul, pentru a se limita astfel
.1.Vout Vin 50kV/ 50 V/
----x;--=-R,C= (lOk.Q)(O,Oli!F) s=- m f.IS
 776 Circuite functionale cu amplificatoare opera!ionale
'if/
'>,
Circuite de integrare ~i de derivare -777

c~tigul,Insa acest lucru nu afecteaza modul de func}ionare 9i nu 11 vom Iua In conside-

ratie In desfa9urarea analizei.
i' Remarcaji di, in formula (14-8), termenul Vclt reprezintii panta sernnalului de
inttare. Can.Q. panta cre~te, Vout cre~te, de asemenea. Daca panta scade, scade 9i Vout Prin
urmare, tensiunea de ie~ir!;! este proporJ:ionaHi cu panta (viteza de variatie) a semnalului
de intrare. Constanta de proporjionalitate este tocmai constanta de timp, R,C.

lijd!J!ij!IJI(ill
Aflaji tensiunea de ie~ire a circuitului de derivare cu AO din fig. 14-39 dacii Ia intrarea
acestuia se aplidi semnalul triunghiular dat.

FIGURA 1436 FIGURA 1437 2,2kn

c
Circuit de derivare cu AO. Circuit de derivare cu semna/ de intrare in rampa.

: ; Pentru a studia functionarea circuitului de derivare se aplica lc:t intrarea lui o rampa
'-"
ascendenta de tensiune, cain fig. 14-37. In acest caz, lc =lin' iar diderea de tensiune de
pe condensator este in pennanen}Ei egala cu Viii (Vc = Vi)' din cauza di intrarea inver-
scare se gase9te la masa virtuaHi. FIGURA 1439
Din formula de bazii Vc = (lc/CJI se deduce curentul prin condensator:
RCzolvare
Ic =(~c )c incepfmd de Ia t = 0, s.emnalul de intrare este o rampa ascendenta ce variaza de la
-5 VIa +5 V (o excursie de +10 V) in 5 ~s. A poi devine o rampii descendenta, ce coboarii
.
'- lntrucat cu.rentul prin intrarea inversoare este neglijabil, IR = IC' Ambii curen}i sunt de Ia +5 VIa -5 V (o excursie de -10 V) in 5 ~s.
constan}i deoarece panta diderii de tensiune de pe condensator (Veil) este constanta. Constanta de timp este:
Tensiunea de ie~ire este, de asemenea, constanta ~i egnHi cu tensiunea de la bomele R, R,C = (2,2kn)(0,001f!}')= 2,2~s
i
deoarece unul d.intre terminalele rezistorului de reacpe se aflii In permanentii la 0 V
LJ (masa virtuala). I Panta sau viteza de variape (Veil) a rampei ascendente ~;i tensiunea de ie9ire se cal-
culeazii astfel:
Vc =lOY =ZV/~s
t 5~s
(148)
V,, 1 =-(~' )R,C=-(2V/~s)2,2~s=-4,4V
Tensiunea de ie~ire este negativa c.nd semnalul de intrare este o ramp~ ascendenta ~i
pozitiva cfmd Ia intrare sernnalul este o rampii descendentii, ca 1n fig. 14-38. In intervalul de Analog, panta rampei descendente eSte de -2 V/j.Ls, iar tensiunea de ie~ire este:
cre~tere a semnalului de intrare, condensatorul se tncarca de la sursa de semnal, iar curen- V,., = -(-2 V/~s)2,2~s = +4,4 V
tul constant prin rezistorul de reacre are sensul marcat pe desen.ln intervalul de sciidere a :
'
~
Forma de undii a tensiunii de
semnalului de intrare, curentul drcula 1n sensul opus deoarece conden~atorul se descarca. ' r
ie9ire apare, corelatii cu semnalul de A A
FIGURA 1438 intrare, ca 1n fig. 14-40. mO( J V J \
' I

SemnaliJJ de ieira at Exer.cipu compfementar Ce tensi- I I : I I

unui circuit de derivare une se ob}ine Ia {e~ire dadi rezis- I 1 I : l

I
+4,4 v
L-1 cfmd Ia intrare se torul de reactie din fig. 14-39 se
apficii o succ&siune de
t I Inlocuie~te cu'unul _de 3,3k.O.?
rampe ascendente i
descendents (semnal
triunghiular).
-4,4V
FIGURA 1440
778 Circuite functionale cu amplificatoare operationale Depanare 779

SECTIUNEA 143 INTREBJ\RI RECAPITULATIVE

1. Care este elementul de reactie intr-un circuit de integrare cu AO? Circuit de integrare ~~ circuit de derivare
2. De ce, Ia aplicarea" unei tensiuni de intrare constante, dderea de tensiune pe condensator
este liniara?
3. Care este elementul de reactie intr-un circuit de derivare cu AD?
4. Ce rela\ie exista intre semnalele de ie>ire >i de intrare ale unui circuit de derivare?
aTensiunea de ie~ire:

Circuite cu AO - rezumat V~, = -(\' )R,C

Vc =V.n
Comparatoare
: i
Circuit de lntegrare Circuit de derlvare i_ .'

re ira 01 02 Tensiune
de referin!A
superloara

Detector de zero
14-4 DIPANARI

+V..,,{zadl ==Vu +0,7V Tensiune De~i AO integrate sunt extrem de fiabile ~i nu creeaza probleme, uneori pot aparea
de referin! ' J
le~ire - V..,,<maJ ::::o. 0fzz+0,7V)
lnferioara ";" defec~uni. Unul dintre defectele caracteristice este mentinerea ie~irii AO in stare
Detector de prag Comparator cu lim/tara Comparator cu feroastra
de satura~e, fie Ia nivelul superior, fie Ia eel inferior, indiferent de semnalul aplicat
Comparator cu hlsterezts
Ia intrare. De asemenea, defectarea componentelor exterioare poate determina diferite
comportiiri incorecte ale circuitelor cu AO. Tn continuare vii prezentam c~lteva exemple.
Amplificatoare sumatoare Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
R Amplificator cu ca~tig unitar:
v., R,
R, =R 1 =R, =R, = ... =R,
Sa depanatl circuite elementare cu AO
l> Sa identificap. defectele drcuitelor de comparare
R,
Vm Vour = -(~Nl + v!N2 + VIN3 + ... + VINn) l> Sii identificap. defectele amplificatoarelor sumatoare
Amplificator cu ca~tig supraunitar: j
Rz
~~ 1n fig. 14-41 este ilustrat un defect al unui circuit de comparare1 al d.rui simptom este
R, i'
R, >R
R=R, =R, =R, = ... =R,
I insensibilitatea tensiunii de ie~ire la variajiile semnalului de intrare.
vlN.., o---/y--1
Ampllflcatorsumator VOUT =- ~ (V!Nl + VIN, + VINJ +.,.+ VIN,) '. i

Amplificator de mediere: 0---

R, 1 -Vmu---
-=-
R n
R=R, =R, =R, =... =R,
(a) Tensiunea de le~ire rBmasa Ia valoarea maxima (b) Tensiunea de ie~ire r8masa Ia valoarea minima
VOUT =- ~ (VINl + VIN, + VIN, +... + VIN,)
Sumator ponderat: FIGURA 14-41
Defectarea internS a unui comparator are drept consecin{B ramanerea fensiunii de ieire Ia una dintre _valo-
R, VI N ! +
V,our=-- R,- Voo+-
R, VIN3+
. +-
R, VINn ) rile extreme.
(R R R,. R,
1 2
 780 Circuite functionale cu amplifrcatoare operationale Depanare 781

Slmptomele defectarii componentelor exterloare

~--jr<JVoot 0---
din clrcuitele de comparare
R! -Vmax----
in fig. 14-42 este prezentat un_ comparator cu limitare. a tensiunii de ie9ire cu diode -V""'
Zener ~i cu histerezis. In afar. de o defectiune interna a AO, In acest circuit mai poate
surveni defect area unei diode Zener sau a unuia dintre rezistoare. Spre exemplu, sii con- lntrerupere ~Rz
sideriirn di una dintre diodele Zener s-a intrerupt. Din aceastii cauzii, nici una dintre
diodele Zener nu mai functioneazii ~i circuital se comportii ca un comparator fiirii limi-
tarea tensiunii de je~ire, cain fig. 14-43(a). Dadi una dintre diode se striipunge, semnalul (c)-1ntre~perea rezistorului R2 conduce Ia ramanerea semnalului de ie~ire Ia 0singura valoare
de ie~ire va fi lim.itat numai In sensul corespunziitor diodei ce functioneazii cored, ca tn
fig. 14-43(b). !n sensu! opus, tensiunea de ie~ire va fi menrnutii Ia nivelul ciiderii de ten-
siune directii de pe diodii.
'--'
0 ,/"""')
Fip;URA 14-42 \J iP---1>-<>Voot 0,----t-~
Comparator cu limitare R,
a tensiunii de ieire.

(d) lntreruperea rezistbrului R1determin<i funcponarea circuitului ca detector de zero.

FIGURA 14-43 I
Exemple de defectari ale circuifefor de cbmparare i efectefe acestora. Amintip-va di prin R1 ~i R2 se fixeaza pragurile de histerezis, inferior ~i superior, Ia
,c-- Oiodii Zener intreruptii un comparator cu histerezis. Sa presupunem di ~s-a intrerupt. Practic, toata tensiunea
r~-l-.' ..._ Fara limilare
de ie~ire este tntoarsa Ia intrarea neinversoare (+) ~i, intrudH tensiunea de intrare nu o
,' \. +Vmax depa~e~te niciodaHi pe cea de ie~ire, dispozitivul va ramane intr-una dintre shir:il.e de
saturap.e. Acest simptom mai poate proveni ~ide la:o defecpune interna a AO, a~a cum
am arB.tat_ anterior. sa consideram acurn d R1 s-a intrerupt. In acest caz, intrarea nein-
. versoare ajunge aproape la potenpalul masei, determin.nd funcponarea circuitului ca
detector de zero. Cazurile discutate sunt ilustrate in fig. 14-43(c) ~i (d).
- Fara limitare

(a) Efectul intreruperii unei diode Zener

Unul dintre canalele unui osciloscop cu douii spoturi este conectat Ia ie~ii:ea unui
comparator, iar celaJ.alt, Ia intrarea acestuia, ca tn fig. 14-44. Studiind formele de unda
'-._; vizualizate~ stabilip. dad. funcjionarea circuitului este corectai tn cazul unui rB.spuns ne-

D1 r- Diodci Zener strapunsa gativ, determina!i defectul eel mai probabil.

Rezolvare
Semnalul de ie~ire ar trebui sa fie limitat la 81 67 V, l11sa tensiunea pozitiv8 maxima
0 ,/"""') este de +0,88 V, iar tensiunea negativa maxima este de -7,79 V. Acest lucru arata ca. D2
,__~ v"' o ~ t este strB.punsa. Revedeti analiza comparatorului cu limitare a tensiunii de ie~ire din
-,
V l_L_ UmJtare
exemplul14-3.
fxcrclfiu complcmcntar Ce forma ar avea tensiunea de ie~e dacii s-ar striipunge D1, nu Dz?
(b) Efectul strapungerii unei diode Zener
782 Circuite functionale cu amplificatoare operationale Depanare 783
. . .
FIGURA 14-44
sa studiem, tot ca exemplu, caiul-unui amplificator de inediere. Dad. se intrerupe un
rezistor de intrare, la-ie~ire se.ob~ine o tensiune egala cu media tuturor terisiuniloi- de
intrare, in care tensiunea corespunzatoare intrarii intrerupte va fi consideratii zero.
; \'
0 C> l:t@lMIIIIil
'C7
Care este tensiunea de ie~ire normala a amplificatorului de mediere din fig. 14-46?
.(a)
(b) Daca ~4 ~e intrerupe, ce tensiune s~ ~~tffie laie~ire? Ce reprezinta aceasta ~ensiune?
Scara verticata: 2,0 V/div. pe R,
ambete canale
FIGURA 14-46 v.,= 1 v
100 kn R,
R,
Vrm= 1,5 V 20kn
Simptomele defectaril c:omponentelor 100kn
din ampllflc:atoarele sumatoare R,
Vour
Dadi unul.dintre rezistoarele de intrare ale unui amplificator sumator cu c~tiguni VJN3;:: 0,5 V
tar se lntrerupe, tensiunea de ie~ire va fi redusii, fatii de valoarea norrnaHi, cu valoarea 100kn
tensiunii aplicate Ia intrarea tntrerupHi. Cu alte cuvinte, tensiu~ea de ie~ire va fi egala cu R,
V,N4= 2 v
sllma tensiunilor de intrare riimase. -,
Dad. amplificatorul sumator are dittigul diferit de eel unitar, intreruperea unuia din-
tre rezistoarele de intrare va avea ca efect o sd.dere a tensiunii, fatii de valoarea nonnalli,
100 kn .
Rs
- ' '
'
Vws= 3 V
cu o valoare data de produsul dintre c.ttig ti tensiunea de la intrarea lntrerupta.
100 Jill
Ma3#?MII!if1FI Rezolvare
(a) Care este tensiunea normala de ie~ire a circuitului din fig. 14-45? Deoarece rezistoarele de intrare sunt identice, R = 100 kn. Rr = R6
(b) Ce tensiune se oblffie Ia ie~ire daca R2 se intrerupe?
(c) Ce se intampla daca R5 se mtrerupe? (a) VoUT=-i(VINt+V,N2+ ... +VINn)
R, 20kn . 1
FIGURA 14-45 v.,= 1v =-lOOkfl (1V +1,5V +0,5V +3V)=-s(8V) = -1,6V
10 kn Rs
R, 20kn 1
V,N2= 0,5 v (b) V0 UT =---(1V +1,5V +0,5V +3V)= --(6V)=-1,2V
10 kn 100kn . 5 ..
R, VOUT 1,2 V este media celor cinci tensiuni de intrare, in care intrarea de 2 V este con-
V1N3= 0,2V siderata ca fiind de 0 V. Remarcap. di tensiunea de ie~ire nu este media celor
10kn patru tensiuni de intrare rfunase.
R,
v,"'=0,1 v ExelciJiu complemental Dacii R4 s-a mtrerupt, cain exemplul de mai sus, ce trebuie sa
facep pentr.u ca tensiunea de it~~ire sa fie egaUi cu media celor patru tensiuni de intrare
10kn
- rfunase?
Rezolvare
(a) VoUT = -(Vrn1 + Vrn 2 + ... + VINn) = -(1 V + 0,5 V +0,2V +0,1 V) = -1,8V
(b) V0UT =-(1V+0,2V+0,1V)=-1,3V
1. Descrieli unul dintre de!ectele de natura interna ale AO.
(c) Dadi se intrerupe rezistorul de reactie, circuital se comport. ca un comparator,. 2. Daca o functionare incorecta se poate datora mai mu~or componente susceptibile a fi
iar la ie~ire se obFne - Vfllllx' defecte, cum veli proceda pentru a izola defectul?
Exel&iJIU complemental In fig. 14-45, R5 = 47 kO. Ce tensiune se obtine Ia ie~ire dacii R1
se intrerupe?
{
-~
 784 Circuite funclionale cu amplificatoare opera~onale Aplicalie practica 785

14-5 APLICATIE PRACTICA

Puncte de e~antionare
Vl s-a repartizatrn lucru un convertor analogic-digital (CAD), parte a unui sistem de Semnal audio
1nregistrare, avand rolul de a transforma semnalul audio 1n semnal digital, 1n vederea I
1nregistrarii. Tn capitolul de fata vi s-a prezentat una dintre metodele de conversie A/D, I
I
numita conversie simultana. Mai exista alte cateva metode de conversie, iar 1n aceasta :I
aplica\ie s-a folosit metoda numita .,cu panta dubla... De$i sistemul include multe cir- I
I
cuite digitale, aten(ia noastra va fi 1ndreptata asupra cartelei ce contine circuitul CAD, I
realizat cu circuite cu AO ce va sunt bine cunoscute acum.
lmpulsuri de e~antionare

Principiul de functionare al sistemului

'._j
CAD cu panta dubla din fig. 14-47 prime~te o tensiune de sernnal audio, pe care o
converte~te in forma digitala, in vederea inregistrarii. Tenshmea de semnal audio se Semnal e~antionat
aplidi unui circuit de e~antionare. La anumite intervale de timp, cu ajutorul unor impul-
,'
:._;
i suri de e~antionare se culeg valorile instantanee ale amplitudinii semnalului audio, care
sunt transformate in valori proporronale de c. c., acestea fiind a poi prelucrate de celelalte
circuite, su~ forma digitaHi.
lmpulsuri de
e~anlionare
<>--~ FiGURA 14-48
1/ustrarea procesului de eantionare. Semfjaluf de ieire a/ circuitului de eantionare este reprezentat,
!ntrare pentru simplificare, ca o aproximare in limite foarte largi a tensiunii audio.
audio

VREF ~mplifica.to;~ sumator are o singura intra:e ~ctiva la un moment dat. De exemplu,
daca este act1va mtrarea pentru semnalul audio, mtrarea pentru tensiunea de referinta
este blocatii. (zero) ~i reciproc. '
'
'-' in intervalul de ti.mp dintre doua e~antioane consecutive, componenta continua din dr-
I cuitul de e~antionare este conectatii electronic la amplificatorul surnator de pe cartela CAD.
!' Ie~irea amplificatorului sumator furnizeaza semnalul de intrare In generate~ de rampa,
care este un circuit de integrare.Yn acel89i moment, numfuatorul digital incepe sa numere
pornind de ]a zero. In intervalul de timp prefixat pentru numariitor, circultul de integrare
(generatorul de rampcl) genereaza o tensiune in rampa ascendentii, a cfuei panta este functie
~e amplitudinea e)iantionului de tensiune audio. La sffu'9itul fiedi.rui interval de timp p;e-
Semnal codal digital, fixat, tensiunea in rampa de la ie9irea circuitului 9-e integrare atinge o valoare proportionala
FIGURA 14-47 transmis circuilelor de cu cea a e~antionului de tensiune audio. in acel moment, matricea digitala comanda comu-
Schema bloc a convertorufui analogic-digital cu panta dublii. prelucrare ~i. inregistrare tarea intrB.rii active de Ia circuitul de e~antionare ~i memorare la tensiunea continua nega-
tivii de referinta (VREF) ~i reinipalizeazii (readuce la zero) numariitorul digital.
Impulsurile de e~antionare au frecventa mult mai mare decat semnalul audio, deci
numarul de e~antioane obFnute este suficient de mare pentru ca reprezentarea digitala a Amplificatorul sumator inverseaza tensiunea continua negativa de referin~a ~i o
semnalului sa aib8. o precizie satisfik8.toare. in fig. 14-48 este ilustrat, cu o aproximare aplidi la intrarea circuitului de integrare, care incepe sa genereze Ia ie~ire o rampa
larga, procesul ~e e9antionare. Cu cat frecven}a impulsurilor de e)iantionare este mai descendenta. Fanta acestei rampe de tensiune este data de valoarea VREF' In momentul
mare in compara}ie cu frecven}a audio, cu a tat reprezentarea semnalului in forma digi- in care incepe generarea rampei descendente, numaratorul incepe sa numere din nou de
tal8. are o precizie mai mare. la zero ~i se opre~te c.nd tensiunea de la ie~irea circuitului de integrare a tinge zero vol}i.
CAnd rampa descendenta ajunge la zero, ie)iirea comparatorului comuta ln starea de
saturap.e cu tensiune negativa ~i blocheaza poarta pentru ca impulsurile de tact sa nu
'In limba engleza, dual-slope. (n.t.)
 i _j

786 Circuite func!ionale cu amplificatoare opera!ionale

mai fie transmise ca.tre numaditor. fn ace-?t moment, valoarea inregistrata de numarator E~antion ~ Paller 1 E~antion
este proporfionaHi. cu timpul necesar tensiunii In ramp. descendent. sa ajunga Ia zero T====>t
pornind de Ia valoarea ei maxima. Valoarea respectiva este deci proportionala cu ampli-
Secvenja
tudinea e~antionului curent de semnal audio, variind de la un e;;antion la altul. din semna!u!
Retinep. di rarnpa descenden.Hi pomea de Ia o tensiune pozitivii dependenUi de.ampli- e~antionat
tudinea e~antionului de semnal audio. Prin urmare, valoarea digitaHi. tnregistraHi de
numarator este, de asemenea, proporfionaUi cu amplitudinea e~antionului de tensiune Ejantion- Palier
audio, constituind o reprezentare a acestuia. Valoarea din num.riitor este preluaNi tem-
! )~
porar 1n registrul de memorie, urmfuld a fi prelucrata ~i lnregistrata. -
Procesul de conversie se repeta de mai multe ori pentru e~antioanele Cl,)respunz&nd Palier
celor mai lnalte frecven~e ale armonicelor audio/ pentru ca lnregistrarea sa fie de inalta
fidelitate. Rezultatu! final al procesului consta intr-o succesiune de valori digitale ce
reprezinta variapile in timp ale tensiunif audio.
Procesul descris este ilustrat !n fig. 14-49 pentru cateva e?antioane. in cadrul aplicarei
practice Curente ne vom concentra asupra circuitului CAD, format din amplificatorul
sumator, circuitul de integrare ~i comparator.

Cartela cu clrcultul de conversle analogic-digital

Verificar corectitudinea asamblarii cartelei din fig. 14-50 facand comparara cu
schema din fig. 1451. Pe spatele cartelei se afla mai multe conexiuni. Orifidile cores-
punzatoare acestora Sunt aliniate vertical.
Marcap. pe desenul cartelei/ in conforrnitate cu schema1 simbolurile componentelor1
ffitriirile ~i ie~irile.

Analiza circuitului CAD

Determinap. ca~tigul amplificatorului sumator. o--~~~~~~~~~~~~~--
lnterval de Interval de Interval de
Determinap./ in Volti pe microsecurida/ panta rampei generate de drcuitul de inte Intervale limp .fix limp fix limp fix
grare cand la intrarea acestuia se aplidi o tensiune audio e~antionata de +2 V. proportionale
I?eterrninap., ln volp. pe microsecund8.1 panta rampei generate de drcuitul de inte- cu ampliludinile;;----~L---------'------...J
grare cand la intrarea acestuia se a plica o tensiune continua de referin~a de -8 V. e~antioanelor

$tiind ca tensiunea de referinta este de -8 v ?i ca intervalul de timp prefixal pentru

generarea. rampei ascendente este de 1 J.tS, trasap. forma de unda1 cu cele doua
FIGURA 14-49
pante1 obfinuta la ie9irea circuitului de integrare cand la intrarea acestuia se aplic8. in inteNalul de timp prefixal in care se genereazB rampa ascendentB, Ia intrarea circuitului de integrare se
0 tensiune audio instantanee de +3 v.
aplicB eantioanele de semnal audio. ln inteNalul de limp variabil-in care se genereazB rampa descenden-
tB, cu pantB fixB, Ia intrarea integraforului se aplicB tensiunea de referin{B. Numaratorul comandB inte!Valul
Conside~and di valoarea maxima a tensiunii audio ce urmeaza a fi e~antionata este de limp prefixal i apoi se reinifializeaza. UrmBtoarea numarare corespunde inleNalului de limp variabif i
de +6 V, determinati frecventa audio maxima ce poate fi prelucrata cu sistemul de valoarea inregistrata de numarator in acest cciz reprezinta ampl(tudinea eantionu!ui de semnal audio.
fata dadi sunt necesare 100 de e~;antioane pe perioada. In acest caz1 care este
frecventa impulsurilor de e~antionare? FIGURA 14-50
Carte/a cu circuitul de conversie ana-
Metoda de testare fogic-digilaf (CAD).
Elaborati un set de instrucj:iuni conform diruia sa se fadi testarea in etape a bunei
funcJ:ion8.ri a cartelei cu circuital CAD/ independent de restul sistemului.
Precizafi valorile tensiunilor pentru toate masuditorile ce urmeaza a fi efectuate.
!ntocmir o analiza a variantelor de defectare pentru toate defectele posibile ale
componentelor.

:r-.
\ l
 788 Circuite functionale cu amplificatoare opera(ionale Rezumatul capitolului 789

+12V

FiGURA 14-51
Schema CAD. -12V

De pan area
Trei cartele au fast g6.site defecte. Tinfind seama de masuditorile aferente fiedirei
cartele, efectuate la bancul de testare, cu semnalele indicate in fig. 14-52, identificati, In
fiecare caz, defectul eel mai probabil. cerculetele numerotate indica punctele de masud
de pe carteia. Se considera di fiecare carteia este alimentata cu tensiunea continuii cores-
punzatoare.
Documentul final
1n final, tntocmifi un document asupra cartelei ce confine circuital CAD, in care sa
prezentap. urrnatoarele aspecte:
1. Descrierea fizid. a circuitelor.
2. Prezentarea modului de funcJ:ionare al circuitelor.
3. Lista caracteristicilor.
4. Lista componentelor cu codurile lor, daca. este posibil.
5. Lista problemelor tnta.Jnite la cele trei cartele cu circuite defecte.
6. Des_crierea detaliatii a modului tn care ap. identificat problema in cazul fiedirei
cartele defecte.

!.___.

REZUMATUL CAPITOLULUI
La comparatoarele cu AO, c.nd tensiunea de intrare depa~e9te o anumita tensiune
de referin}ii are loc co11.1utarea semnalului de ie~ire in alta stare.
Prin histerezis se reduce sensibilitatea la zgomot a AO. FIGURA 14-52
ComParatorul comuHi intr-una din st5.ri c.nd semnalul de intrare depa~e~te un prag Rezuftatele testBrii a trei carlefe cu CAD defects.
superior ~i revine la starea inip.ala c.nd semnalul de intrare scade sub un prag inferior.
Diferenta dintre tensiunea pragului superior ~i cea a pragului inferior este tocmai
tensiunea de histerezis.
Limitarea semnalului de ie~ire al unui comparator se refera la limitarea amplitudinii.
u
790 Circu~e functionale cu amplificatoare operationale " Test de autoevaluare 791

Tensiunea de ie~ire a unui amplificator sumator este proporponahl cu suma tensiu FORMUlE DE BAZA
nilor a plicate Ia intrari.
Amplificatorul de mediere este un amplificator sumator a! carui cil.~tig ln bucla Comparatoare
tnchisii este egal cu inversul numS.rului de intrari.
La un sumator ponderat, intriirilor lise pot atribui ponderi diferite, astfel ca fiecare (141) V.PS = R, V
Rl + .Rz (+ oul(mar)) Pragul de histerezis supe"rior
intrare sa contribuie la semnalul de ie~ire intr-a miisudi mal mare sau mai midi.
(142) VPt = R 2Rz ~ (-Vcul(mu))
a Integrarea este un procedeu matematic prin care se poate calcula aria situaUi sub a
curbii. Pragul de histerezis inferior
1
Prin integrarea unui se'rimal treaptii se genereazii o tensiune in ram.pii a direi paftUi
este propor}ionala cu amplitudinea semnalului de intrare. (143) vH =vi'S- V, 1 Tensiunea de histerezis
Derivarea este un procedeu matematic prin care se poate calcula viteza de varia~ie
a unei funcp.i. Amplificatoare sumatoare
Prin derivarea unui semnal in rampii se genereazii o treaptii de tensiune a ciir"ei (144). Vour =-(\I;NI + VL"'2 + vlN, + ... +VJN.) Sumator cu n intdiri
amplitudine este propor)ionala cu panta semnalulul de intrare.
(145) Vour =- ~ (VINI + VIN2 + ... + vlN.) Sumator cu ca~tig

GlOSAR (146) Vour = -(R, v;NI + R, vlN, + ... + R, vlN.) Sumator ponderat cu cii~tig
R1 R, R.
Termenii urmatori se gasesc ~i In glosarul de Ia sfar~itul car\ii.
Analogic Caracterizat printr-o .func~ie liniar8.1 In care variabila ia valori intr-un Circuite de lntegrare ~~ de derivare
domeniu continuu.
(147) D.Vcul V;n
Viteza de varia~ie a semnalului
Circuit de derivare Circuit ai dirui semnal de ie~ire reprezinta, cu aproxima~ie, viteza t;t=-R;C
de ie~ire al cj.rcuitului de inte-
instantanee de variap.e a funcp.ei a plicate la intrare. grare
Circuit de integrare Circuit care genereaza un semnal de ie~ire aproximativ pro- (148) V.,,1 = -(~c )R,C Tensiunea de ie~ire a circuitu-
pm}:ional cu aria cuprinsa sub graficul funcp.ei de intrare. lui de derivare cu semnal de .-,
Comparator Circuit care compara doua tensiuni de intrare 9i genereaza la ie~ire o intrare in rampii
alternativa de stari pentru a indica relap.a ,mai mare" sau ,mai mic" intre tensiu-
nile de intrare.
Conversie AID Procedeu prin care informa!]a fn forma analogidi este transpusa fn TEST DE AUTOEVAlUARE
forma digitala. 1. La un detector de zero, starea de ie~ire se schimba cand semnalul de intrare:
Conve~sie D/A Procedeul prin care o succesiune de valciri digitale este reprezentata (a) este pozitiv (b) este negativ
ca semnal analogic. (c) trece prin zero (d) are viteza de varia~ie zero
Digital Caracterizat printr-o funcp.e in care variabila poate lua, alternativ, doar doua 2. Detectorul de zero este o varianta de:
valori. (a) comparator (b) circuit de derivare
Histerezis Caracteristica a unui circuit prin care se creeaza un decalaj sau a int.rziere (c) amplificator sumator (d) dioda
Ia comutare, folosind douii nivele de prag diferite. 3. Zgomotul ce piitrunde la intrarea unui comparator poate produce la ie?ire:
Limitare Procedeu prin care se impun anumite limite amplitudinii semnalului de (a) ramanerea intr-a singudi stare
ie~ire al unui amplificator sau al altui circuit. ' )
(b) ramanerea la zero
Trigger Schmitt Comparator cu histerezis. (c) comutarea dezordonata intre cele doua st.ri
Zgomot Semnal parazit. (d) amplificarea semnalului de zgomot
4. Efectele zgomotului se pot reduce prin:
(a) miqorarea tensiunii de alimentare (b) utilizarea reactiei pozitive
(c) utilizarea reac)iei negative (d) utilizarea histerezisului
(e) raspunsurile (b) ~i (d)
 792 Circuite func\iona/e cu amplificatoare opera\iona/e Probleme elementare 793

5. Un comparator cu histerezis: 16. Elementul de reacre a] unui circuit de denvare este:

(a) are un singur prag (b) are doua praguri (a) un rezistor (b) un condensator
(c) are un prag variabil (d) este asemanator unui circuit magnetic (c) o dioda Zener (d) un divizor de tensiune
6. La un comparator cu histerezis: 17; Semnalul de ie;;ire OJ unui drcuit de derivare este proporronal cu:
(a) lntre cele doua intrari se aplicB. o tensiune de polarizare (a) constanta de limp RC
(b) se folose~te o singurii tensiune de alimentare (b) viteza de variare a semnalului de intrare
(c) o parte din semnalul de ie~ire este adusa Ia intrarea inversoare (c) amplitudinea semnalului de intrare
(d) o parte din semnalul de-ie~ire este adusa la intrarea neinversoare (d) raspunsurile (a) ;;i (b)
7. Prin utilizarea limWirii Ia un comparator: 18. Dad.la intrarea unui circuit de derivare se a pliCa o forma de uncia trlunghiulara,
(a) acesta devine mai rapid la ie~ire se obpne:
(b) semnalul de ie;;ire se mentine pozitiv (a) o tensiune continua
(c) se limiteazil. nivelurile semnalului de ie;;ire (b) o forma de unda triunghiulara rasturnata
(d) se stabilizeazii semnalul de ie;;ire (c) o forma de unda rectangulara
8. Un comparator cu fereastra. detecteaza daca: (d) prima armonic~ a formei de unda triunghiulare
(a) semnalul de intrare se a18. intre doua limite impuse
(b) semnalul de intrare nu variaza
(c) semnalul de intrare variaza prea repede
(d) intensitatea luminil primite depii;;e;;te o anumita valoare
PROBLEM ELEMENTARE
9. Un amplificator sumator poate avea: Sectiunea 14-1 Comparatoare
(a) o singura intrare (b) doar doua intrari (c) oricate intrari 1. Un AO are ca;;tigui 1n buclii deschisa de 80.000. Nivelurile sale maxime de ie;;ire
10. Dadi. un ~plificator sumator cu un rezistor de reacp.e de 4,7 kn are un c&~tig uni- ln saturape sunt de 12 V pentru tensiuni de alimentare 1n c.c. de 15 V. Daca 1ntre
tar pe fiecare intrare, rezistoarele de intrare au valoarea egaHi cu: intrari se aplica o tensiune diferentiala de 0,15 m V ef., ce valoare vfu-f Ia var are
(a) 4,7 kQ (b) raportul dintre 4,7 kn ~i numfirul de intriiri semnalul de ie~ire?
(c) produsul dintre 4,7 kn ~i numarul de intrari 2. Determinap. nivelul (maxim pozitiv sau maxim negativ) de Ia ie~irea fiecarui
11. Un amplificator de mediere are cinci intrari. Raportul R, IR; trebuie sa fie: comparator din fig. 14-53.
(a) 5 (b) 0,2 (c) 1
12. La un sumator ponderat, rezistoarele de intrare sunt:
(a) toate de aceea;;i valoare (b) toate de valori diferite
(c) proportionale cu ponderea intrarii corespunzatoare
(d) 1n raport de 1 : 2
13. Elemental de reacJ::ie al unui circuit de integrare este:
(a) (b) (c)
(a) un rezistor (b) un condensator
(c) o dioda Zener (d) un divizor de tensiune FIGURA 14-53
14. Raspunsul unui circuit de integrare Ia un semnal treapta este:
;._; 3. Calcular Vrs ;;i Vp1 pentru circuitul din fig. 14-54. V,.t(mox! = 10 V.
(a) un impuls
(b) o forma de unda triunghiulara
FIGURA 14-54
{c) o supratensiune tranzitorie de scurta durata
(d) o rampa
15. Viteza de variafie a tensiunii de ie~ire a unui circuit de integrare ca raspuns la un
semnal de intrare treapta este determinata de:
(a) constanta de timp RC (b) amplitudinea semnalului treapta
(c) curentul prin condensator (d) toate acestea

; r
...,.
' '
 Probleme elementare 795
794 Circuite funcjionale cu amplificatoare operajionale

4. Care este tensiunea de histerezis pentru circuitul din fig. 14-54? Sectiunea 14-2 Ampllficatoare sumatoare
5. Desenap. forma de unda a tensiunii de ie~ire pentru fiecare dintre circuitele din 9. Determina~i tensiunea de ie9ire a fiedirui circuit din fig. 14-58.
fig. 14'55, 1n func~ie de tensiunea de intrare. Indicar nivelurile de tensiune. 22 k!l
10 k!l
+1V 0,1 v
10 k!l
+1v 1V
OC\ 10 k!l
-1V V 0,5V

(a) (b)
- ,-.
(a) (b)
FiGURA 14-58
FIGURA 14-55 .~.

10. Pentru circuitul din fig. 14-59, determ1na~:

6. Deterrninati tensiunea de histerezis pentru fiecare comparator din fig. 14-56. ~--,
(a) VR! ~i VR2 (b) Curentul prin R, (c) V 0 UT
Nivelurile maxime ale semnalului de ie~ire sunt de 11 V. 11. Afla~ valoarea R, necesarii. pentru ca semnalul de ie~ire al circuitu!ui din fig. 14-59
sa fie egal cu de cind ori suma semnalelor de intrare.

FIGURA 14-59

(a) (b)

FIGURA 14-56 12. Desena}i schema unui amplificator sumator care sa efectueze media aritmetidi a
opt tensiuni de intrare. Toate rezistoarele de intrare trebuie sa fie de cftte 10 kn.
7. 0 dioda Zener de 6,2 V este conectata tntre ie9irea unui AO ~i intrarea lui inver- 13. Aflati tensiunea de ie~ire a sumatorului ponderat din fig. 14-60 dadi !a intrari se
scare, cu catodul ditre ie;dre, cain fig. 14-54. Care sunt nivelurile de tensiune, po- aplica tensiunile indicate. Ce valoare are curentul prin R,?
zitiv ~i negativ, ale semnalului de ie~ire?
8. Determina~i forma de undii. a tensiunii de ie~ire a circuitului din fig. 14-57.
v.,=+2V
FIGURA 14-60
FIGURA 14-57 v.,=+3V

V,m=+3V
~.
R,.
47 k!l v,"'=+BV

R,
10 k!l 14. DeterminaF valorile rezistoarelor de intrare intr-un sumator ponderat cu ~ase
intrari astfel ca ponderea cea mai mica a unei intdri sa fie 1, iar fiecare dintre
 796 Circuite func(ionale cu amplificatoare opera(ionale Probleme. de depa~are 7_97

intriirile tirmiitoare sa aibfi 0 pondere egalii cu dublul ponderii intriirii precederite. PROBLEME DE Df.PANARE
Considerap. R, ~ 100 kn.
Sectiunea 14-4 Pepanare
Sectiunea 14-3 Clrculte de lntegrare ~I de derlvare 20. Fotmele de unda din fig. 14-64(a) s-au ob!inut 1n punctele indicate 1n fig. 14-64(b).
15. Determinap viteza de variatie a tensiunii de ie~ire a circuitului de integrare din Circuitul functioneaza corect? In cazul unui dl.spuns negativ, care este defectul eel
fig. 14-61, ca rfispuns Ia un semnal de intrare treapta. j, mai probabil7
c +6V
FIGURA 14-61
5Vr---
v, OJ v, o-.L-+----\----,.,.,-t'--f---'-\--n;-.,.----,
l
. :
1
I
-0,7V
I
1
-o,?y
-6 V -----r----~-- l

,. ""1J -----juu
A R,
100kn
16. La intrarea circuitului din fig. 14-62 se aplidi o forma de unda triunghiulara, cain
imagine. Determinap. semnalul de ie)iire ~i desenap. forma lui de unda In .funcp.e
de semnalul de intrare.
17. Care este intensitatea curentului prin condensatorul din problema 16?
i
' Vc 0-;:~u~- R,
'. R
i< -0,7V
10kn
)-,
FIGURA 14-62 sv~-A (a) (b)

v. 0~"'------2L...~
10 ~s
FIGURA 14-64
~ ' 21. Din m8.sur8.rile efectuate asupra formelor de unda aferente comparatorului cu fe-
reastra din fig. 14-65, stabiliti daca forma de unda de ie~ire este cea corecta. 1n
cazul unui rilspuns negativ, precizafi defectele posibile.

,
.
1
B
18. 0 forma de undii triunghiularii cu tensiunea'varf!a varf de 2 V ~i perioada de 1 ms se
I~
[ '
! aplicii Ia intrarea circuitului de derivare din fig. 14-63(a). O.t este tensiunea de ie~ire?
-' 19. Din pozitia inip.a!ii 1, din fig. 14-63(b), comutatoru! este trecut 1n pozip.a 2 ~i men-
P,nut acolo 10 ms, dupii care este readus in pozi~ia 1 ~i menJ:inut 10 ms )>.a.m.d.
Desenap forma de unda obpnuta Ia ie~ire daca valoarea ei inip.a!a a fast de 0 V.
i'
J:~~
:_.) Nive!urile de saturape de Ia ie~irea AO sunt de 12 V.
i''
FIGURA 14-63 ~ R
10kn
FIGURA 14-65

t! 22. Secven~ele de niveluri de tensiune din fig. 14-66 se aplidi amplificatoruluisumator,

obfin.ndu-se la ieire forma de unda prezentata. Stabilifi, In primu! rand, dadl. sem-
t~F
nalul de ie~ire este corect.ln cazul unui semnal incorect, precizap care este defectul.
!~ 23. Tensiuni!e 1n rarnpa din fig. 14-67 se aplicii Ia intrarile circuitului cu AO. Este
ll~i corect semnalul de ie~ire reprezentat? Dadi. nu, din ce cauz8.?
(a) (b)
[1.~
I
;.,.__..... 1
111111111111111111111111111111....................
>[i.~,
'"--;ri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
798 Circuite func~onale cu amplificatoare opera\ionale Probleme de depanare 799
.~

0
~.25
~.so
~;75
-1,00
-1125
-1,50
Vour
-1,75
-2,00
-2,25
-2,50
'. -'
-2.75
Toate rezisten!ele sunt
-3,00
de 10 kn. -3,25
.~

-3,50
-3,75
FIGURA 14-66

v:t:ZJ Q
1

0,5ms
I
I
1 ms
Rl
FIGURA 14-68
Vour

26. Descrieti consecin~ele intreruperii condensatorului din circuitul de integrare

v:,:t;?:J v.l
10kn
R,
Rs
asupra func~ionii.rii CAD din fig. 14-51.
27. Rezistorul R11 din fig. 14-51, a fast inlocuit, din neatenp.e, cu unul de 1 kn. Cum
svffi_---~5~ms
1ms
v., va funcp.ona: circuitul?
10kn
R, FIGURA 14-69
VINJ I VIN3
I
I 10kn
I
I R,
0
O;Sms 1 ms
v -2,125V
10kn =
0 ~0,5ms
1ms
I

:v I ;
' . !

FIGURA 14-67
24. Un CDA,pe ale diruiintrari seaplica semnalele din fig. 14-29, genereaza semnalul
de ie~ire din fig. 14-68. Stabilifi ce defec~iune prezinta circuitul.
Secjiunea 14-5 Aplicajie practldi
25. Cartela CAD din fig. 14-69, destinata sistemului prezentat 1n aplica~ia practica,
tocmai a ie~it de pe linia tehnologid. ~i~ in urma tesHirii, s-a constatat di nu
functioneaza. Acum, cartela vi s-a repartizat dumneavoastdi, pentru a o depana.
Ce trebuie sa facefi 1n primul rand? In cazul de fa~a, putefi identifica defectul
numai dupa aceasta prima etapa?
 ''-;:-'>"'
800 Circuite funcjionale cu amplificatoare operajionale Raspunsuri Ia exercijiile complement~rtci~fa exem~le ~-Ji', 'sol
'.-.,. ""'
PROBLEME CU GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE 14-4 Cu precizie mai mare
' i 28. !n schema convertorului analogic-digi!al din fig. 14-51, funcrile de integrare 'i 14-5 -12,5 v
comparare sunt realizate cu AO 7415. In foile de catalog se menp.oneaza, pentru 14-6 -5,73 v
741, o valoare tipid a vitezei de varl?J.tie a semrialului de ie~ire (slew rate) de
0,5 V/~s, iar pentru 741S, de 12 V/~s. Dacii frecventa de e9antionare este de 14-7 Modifidlrile constau In adB.ugarea unui rezistor de intrare de 100 kn 9i inlo-
500 kHz, iar tensiunea de referinJD. este de -8 V, determinafi tensiunea maxima cuirea R, cu un rezistor de 20 kn. -
primitii de la circuitul de e~antionare pe care o poate suporta CAD .. 14-8 0,45, 0,12, 0,18; V0 ur = -3,03 V
29. Reluati problema 28 pentru cazulin care AO 741S se 1nlocuiesc cu AO 741. 14-9 Da. Teate trebuie dublate.
30. Proiectafi un circuit de integrare care sa genereze Ia ie~ire o tensiune cu panta de 14-10 Se inlocuie~te C cu unul de 5000 pF.
100mv/~s cand la intrare seaplica 0 tensiune Constanta de 5 v. Calcuiati frecventa
unui semnal de intrare rectangular, cu amplitudinea de 5 V, care produce uh sem- 14-11 Aceea9i forma de unda, dar cu amplitudinea de 6,6 V.
nal de ie~ire triunghiular de 5 v varf ]a varf. 14-12 Un impuis intre -0,88 V ~i+7,79 V
14-13 -3,76 v
14-14 Se inlocuie9te R6 cu un rezistor de 25 kn.
I'
RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE
Secflunea 14-1
1. (a) V = (10 kn/110 kl1)(15 V) = 1,36 V
(b) V = (22 kQ/69 kn)(-12 V) = -3,83 V
2. Histerezisul elimina influenta zgomotului asupra funcfionarii comp"aratorului.
3. Limitarea se refera la nive1uri1e de amplitudine impuse semnalului de ie~iire.
Secfiunea 14-2
1. Punctul de insumare este Plli!Ctul de conectare comun tuturor rezistoarelor d,c intrare.
2. R/R = 1/5 = 0,2
''--' 3. 5kQ
Sectlunea 14-3
1. Intr-un circuit de integrare, elementul de reac}ie este un condensator.
2. CB.derea de tensiune pe condensator este liniara deoarece curentul prin conden-
sator este constant.
3. Intr-un circuit de derivare, elementul de reacFe este un rezistor.
4. Semnalul de ie~ire al unui circuit de derivare este proporp.onal cu viteza de variatie
a semnalului de intrare.
Seqlunea 14-4
1. Un AO se poate defecta prin scurtcircuitarea ie~irii.
2. Se inlo7uiesc pe_ r.nd componentele suspecte.
'G

RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE

'
DE LA EXEMPLE
14-1 1,96 v
'---.:. 14-2 +3,83 V; -3,83 V
14-3 +1,81 V; -1,81 V

~ ...................................................................----~~---------------------
' '
 Amplificatoare de masura 803 ~

nare neregulata sau anormala a acestui organ. in anumite puncte ale corpului se ampla-
seaza senzori sub forma de eledrozi1 care culeg slabele semnale electrice produse de
inima. Aceste semnale Sunt amplificate ~i vizualizate pe un ecran sau lnregistrate grafic ,-,
pe un echipament specializat, pentru a fi analizate. Avfind in ved~re riscul pe care 11 com-
porta utilizarea unui echipament electric in Contact direct cu corpul pacientului, prote-

Alte circuite I :~
' jarea la electrocutare constituie o cerinti:i. majora. De aceea, in asemenea aparate medicale -~
se utilizeaza amplificatoare de izolare. Schema bloc de inai jos prezinta un EKG simplu,
care constituie subiectul aplicatiei practice din sectiunea 15-6.

cu. amplificatoare '

operationale
'
--------------------------;. BD (,~-
;
__ \

BS Fmillc---
COOJiDUIUI capilolului Obiectivele capitolului
Analizarea ~~ explicarea functionarii PD
15-1 Amplificatoare de masura
amplificatorului de miisura
15-2 Amplificatoare de izolare Analizarea ~~ explicarea functionarii
153 Amplificatoare operationale de amplificatorului de izolare
transconductanta (AOT) Analizarea ~~ explicarea func(ionarii
15-4 Amplificatoare logaritmice si antilo amplificatorului de transconductanta
Analizarea ~~ explicarea functionarii
15-1 AMPLIFICATOARE DE MASURA
garitmice
15-5 Convertoare si aile circuite cu AO amplificatoarelor logaritmic ~~
antilogaritmic Annplificatorul de masura este un dispozitiv ce amplifica o tensiune diferentiala
156 Aplicatie practica Analizarea ~~ explicarea functionarii aplicata intre cele doua borne de intrare. Principala sa destiria~e este amplificarea
catorva circuite cu AO specializate unor semnale slabe, suprapuse pe tensiuni de valoare mare aplicate in modul.comun.
Caracteristicile importante sunt impedanta mare de intrare, valoarea mare a factorului
de rejec~e pe modul comun, decalajul mic Ia ie~ire ~i imped~nla.11!ica de ie~ire. Cel
lntroducere mai simplu amplificator de masura cuprinde trei amplificatoare opera~cinale ~i cateva
Amplificatoarele operafionale de uz general, ca 741, sunt dispozitive versatile, utili- rezistoare. Ca~gul in tensiune se stabile~e prin intermediul unui rezistor exterior.
zate la scara larga. Exista lnsa unele CI de amplificare specializate, care au anumite ca- Annplificatoarele de masura se utilizeaza, de obicei, in medii caracterizate de valori
racteristici ce le recomanda pentru utilizarea in aplicatii speciale. Multe dintre acestea . mari ale zgomotului in modul comun, de pilda in sistemele de culegere de date ale
sunt realizate pe baza AO de uz general. Dintre circuitele specializate fac parte ampJifi. caror semnale de intrare sunt preluate prin senzori afla~ Ia distante mari.
catoarele de masura, utile tn medii cu nivel ridicat de zgomot, amplificatoarele de izo-
lare, folosite In aplicatii unde se lucreaza cu tensiuni inalte ~i in domeniul aparaturii Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fl\i capabil:
medicale, amplificatoarele operaronale de transconductantii (AOT), care realizeazii o sa ~naliza~ ~i sa explica~ funcponarea unui amplificator de masu:ra
amplificare tensiune-curent, ~i amplificatoarele logaritmice, necesare pentru liniarizarea
anumitor semnale de intrare ~i pentru efectuarea unor operatij. matematice. ~ sa explic_ati cum sunt cone~tate AO lntr-un amplificator de mi:i..sura
~~>- sa aratap currl sf.Stabile~te ca."~tigulin tensiune
Aplicatia practica ,.. Sa prezentap a aplicare
Aparatura electronidi medical constituie unimportant domeniu de utilizare a dis- ,.. Sii descrieti caracteristicile amplificatorului de miisurii AD521
pozitivelor electronice, servind o cauzii nobilii. Electrocardiograful (EKG) este un instru-
ment mult utilizat pentru urmiirirea biitiiilor inimii, in scopul de a evidentia o funcro- in lirnba engleza, instrumentation amplifier. (n.t.)
 804 Aile circuite cu amplificatoare operationale Amplificatoare de masura 805

Amplificatorul de masura elementar $i tensiunea de intrare in modul comun, Van' de pe intrarea neinvers~are aAO 1 este
ln fig.15-1 este prezentat un amplificator de masura elementar. AO 1?i 2 suntln con- amplificata cu mica valoare a ca~tigului 1n modul comun. (Tipic, A,. este subunitar.) La
figuratf.e neinversoare, caracterizata prin impedan}8. mare de intrare ~i ca~tig mare ln ten- ie~irea AO 1, tensiunea totalii este:
siune. AO 3 este in configurap.e de ampli.ficator diferential cu c.~tig unitar.
Rezistorul R0 prin care se fixeaza Cii?tigul, este conectat tn exterior, ca tn fig. 15-2. AO 1 V,n =(1+ ;~ )v;,, -( ;~ )v,,, + V~
prime~te semnalul diferential de iJ!trare Vinl pe intrarea sa neinversciare (+) ~i il arnpli-
fica, valoarea c.~tigului in tensiune fiind: ' Printr-un rap.onament similar aplicat In cazul AO 2 se ob_!ine urm8.toarea expresie a
tensiunii de ie~ire a acestuia:

v,, =(1+ ;: ) v,,, -( ;: )v,,, + v~

A, =1+.&
Rc
FIGURA 151 Pe cele doua intrari ale AO 3 se aplidi tensiunile Voutt' respectiv Vorttz Prin urmare,
Amplificator de masura tensiunea de intrare diferen~iala a AO 3 este Voutz- Voutt'
elementar.
v,,,- V, 11 =(1+.&+.&)v,, -(1+ RR, +.&)v,,, + v~- v,.
RaRe eRe

Pentru R1 = Rz = R:
-(
: !
~

V,,- V,. 11 ++ ~y,,, 1+ ~:)v,,, + V,. -Vm

Observa)i cii tensiunile de intrare tn modul comun (V"") se anuleazii, fiind ega!e.
Dand factor comun ca~tigul diferenpal, obtffiem urm8.toarea expresie pentru tensiunea
diferen}iala de intrare tn AO 3:

v,,- v,n = ( 1+ ~:) cv,,,- v;,,)

AO 3 are ca?tigul unitar deoarece R3 = R5 = R4 = R6 ?i A.= R5 /R 3 = RofR 4 . Prin urmare,
tensiunea de ie~ire a arnplificatorului de mi.isura (tensiunea de ie9ire a AO_ 3) este:

v,,, =1 cv,, - V, =(1 + ~:) cv,,, - v;,,) .

11 )

Ca~tigul tn bucHi 1nchisa este:

.(151)

FIGURA 152
unde R =R =R. Formula (15-1) aratad\,la un amplificator de mi\surii, cal'tigul se poate
Amplificator de masura cu rezistor exterior pentru fixarea catigului (RsJ. Pe de sen su_nt marcate semnalefe 1 2
stabili alegand o valoare potrivita pentru rezistorul exterior RG' daca se cunosc valorile
diferenfiale i cele in modul comun. -
rezistoarelor fixe R1 9i R2
De asemenea, pe intrarea inversoare (-) a AO 1 apare semnalul Vin2' provenit de la Valoarea rezistorului exterior RG, prin care se fixeaza ca~tigul, se poate calcula din for-
Rz
AO 2 prin circuitul format din ?i RG. Acest semnal de intrare este amplificat de AO 1 muia (15-1) astfellncat sa se obpna un anumit ca?tig tn tensiune, ca mai jos:
cu valoarea c.~tigului In tensiune:
R =~
A=_&
G A.-1
' Rc
 Amplificatoare de miisurii 807
.-.
806 Aile circuite cu amplificatoare operationale ( i
IS~@Ii!ifiM R de scara
FIGURA 154 -.
Calculati valoarea rezistorului exterior Rc, de fixare a ca~tigului, pentru un amplifi- Amp/ificatorul de mBsura AD521. Rde scara
cator de miisudi integrat, av.nd R1 = R2 = 25 kn. C.~tigulln tensiune in bucli.i inchisi.i tre-
buie sa fie de 500. Sens
Rezolvare le~ire
2R 50kn Rde C<ijtig
Rc=--=--;;;1000 Refennta
Ad-1 500-1 lntrarea 2
Compensare
ExerclJlu comPlemental Ce valoare trebuie sa aibii. rezistorul exterior de fixare a ca~tigu
lui in cazul unui ?f.rnplificator de mi:isuri.i cu R1 = R2 = 39 kO, pentru a se- obfine un c.~tig Ajustare decalaj
de 325?
Ajustare deca!aj

Aplicatll
A~acum am aditat in introducerea secp.unii, amplificatorul de mi.isura este utilizat, de
obicei, pentru miisurarea unor tensiuni diferenJ:iale foarte mici, suprapuse pe o tensiune
de intrare in modul comun adesea mult rnai mare dedH.tensiunea semnalului util. Una
dintre aplicap.i se refedi la cazul1n care a anumiHi mfuime fizidi- temperatura sau pre-
siune, de exemplu - se mi.isoarii cu un traductor situat Ia mare distantii, iar semnalul
electric slab rezultat se transrnite printr-o linie electricii foarte lungii, care capteaza zgo-
motele electrice din mediul :i:nconjuriitor, transformAndu-le :i:n tensiuni de intrare in
modul comun. Amplificatorul de miisurii de Ia celiilalt capat a! liniei trebuie sii amplifice
semnalul slab, furnizat de traductorul indepiirtat, ~i sa suprime tensiunea mare de pe
modui comun. Situara descrisii este ilustratii in fig. 15-3.
lata ce caracteristici prezinti\ AD521. Ca?tigu!in tensiune poate fi fixat lntre 0,1 ~i 1000
cu ajutorul a doua rezistoare exterioare. Impedanta de intrare este de 3000 Mn. Factorul de
rejecre pe modul comun (CMRR) are valoarea minima de 110 dB. Amintiti-va ca un CMRR
mai mare inseamnii o suprimare mai accentuatii a tensiunilor de mod comun. Produsul
dl.~tig-banda a] AD521 este de 40 MHz; Exista, de asemenea, posibilit~tea de.limitare din
exterior a latimii de banda ~i o protecre Ia depa~irea nivelulm tensmnilor de mtrare.
Flxarea ca~tlgulul in tenslunti Pentru a fixa valoarea ca~tigu!ui unui AD521 se folosesc
doua rezistoafe.exterioare, conectate cain fig. 15-5. Rezistorul Rc se conecteaza lntre
pinii de fixare a ca?tigului (pinii 2 ~i 14). Rezistorul R5. se. conecteaza !ntre pinii .de fixare
a scarii (pinii 10 ~i 13). R5 trebuie sa se incadreze in limitele a 100 kn 15%, 1ar Rc se
alege 1n funcp.e de ca~tigul dorit, conform relap.ei:
(152)

Nu va nelini~titi in privin}a deosebirii dintre aceast~ expresi~ a c.~tigului ~i ~o...rmula
(15-1), a ca~tigului in bucla !nchisa al circuituiui de baza: D~oseb!r~a apare da~onta unor
mid modifidiri ale schemei. Dacii intentionap sa realizap. practic un amplificator de
masura folosind amplificatoare op.erationale ~i rezistoare separate, :~rebui~ sa. calculaji
dupii formulele prezentate mai devreme.
Semna!e diferenjia!e s!abe, suprapuse Amp!ificator de rna sura Semnal dilerenpal amplificat. Ajustarea decalaiulul Potentiometrul semireglabil pentru ajustarea decalajului (pinii 4
pe semna!e puternice de mod comun Nu mai apare semna!u! de mod comun. ~i 6) serve~te Ia anularea orici\rei tensiuni de decalaj deJa ie~ife. ce ;ezulta din inmultirea
cu valoarea ca?tigului a unei tensiuni de decalaj de !a mtrare. In fig. 15-5 este prezentat
FIGURA 153 modul in care se conecteazii1 in ~cest seep, un potenJiometru, intre pinii 4 -?i 6.
- 1/ustrarea suprimBrii tensiuni/or marl, de mod comun i a amplificBrii semnalelor diferenfiale slabe de cBtre Reglarea liiJlmll de banda Dacii doriti ca Iiitimea de banda a amplificatorului sa aiba o
amplificatorul de mBsura.
anumita valoare, Ia intrarea de compensare (pinul 9) se poate conecta un mcmt RC exte-
rior. In fig. 15-6 eSte ptezentata configura}ia recomandata. Valorile celor doua rezistoare
Amplificator de masura specializat si valoarea unuia dintre co'ndensatoarele din drcuitul de compensare sunt cele recoman-
Acilm, di ati aflat cum func~ioneazii, tn prindpiu, un amplificator de masudi, sa date de producator, _iar -valoarea condensatorului ex se alege astfel !neat sa se ob}ina
examinam un dispozitiv concret. Un dispozitiv reprezentativ este AD521, prezentat in liitimea de banda dorita, conform
fig. 15-4, unde, pentru orientare, s-a menp.onat ~i numerotarea pinilor circuitului inte-
grat. Dupa cum observap/ apar unele intriiri ~i ie~iri care nu se giisesc la drcuitul de bazii. (153)
Acestea ofera ni~te facilitati sup!imentare, tipice multor amplificatoare de miisurii inte-
grate din momentul actual. unde B = f. este. exorimata- in kHz. iar C. .. in microfarazi fuFt .r
\ : 808 Alte circuite cu amplificatoare opera\ionale
'-.1 Amplificatoare de izolare 809

Lafimea de banda se calcu!eaza astfel:

FIGURA 155
AD 521 cu rezistoarele de fixare c=-1-
a cat[gu/ui i potenfiometrul de . '
100!,
ajustare a tensiunii de decalaj de 1 1
Ia ieire. .B=J,=-- 3,18kHz
. 100Cx 100<(0,001~F)
v' i--"'*--o lejire Observati cain formula capacitatea este exprimata in microfarazi (0,001), nu in farazi
'-'-"---o Barna comuna (0,001x10-6).
de ie~ire ExerciJfu complemental Modificap circuitul din fig. 15-7 pentru a obpne un dljtig de
aproxirnativ 45 ji o liiprne de banda de aproxirnativ 10kHz.

+---' Potenjiometru semireglabil

FIGURA 156
AD521 cu circuit de compensare
pentru reg/area /Bfimii de banda.
de ajusta.re a decalajului
1. Care este destinatia amplificatoarelor de masura? Enumerati trei dintre principalele
lor caracteristici.
2. Ce componente sunt necesare pentru a construi un amplificator de masura simplu?
3. Prin ce se determina cajligul unui amplificator de masura elementar?
4. lntro configurajie cu AD521, R5 = 91 kn ji RG = 56 kn. Cum este cajligul in tensiune, .:
lntrarea 1 <>---'-'U
subunitar sau supraunitar?

152 AMPUFICATOARE DE IZOLARE

Ca!cu!ap ca~tigul in ten-
siune ~i latimea de banda ale
amplificat,orului de masura
din fig. 1~:7.
Rezolvare
ca~tiiul tn tensiune este
deterrninat de va!orile R 5
R0 astfel:
A =.&_ = 100k!1 = lOO
v RG 1kn
FIGURA 1S7
Circuit de
compensare
Amplificatoarele de izolare realizeaza izolarea In c. c. lntre intrare ~i ie~ire, In scopul
protejarii utilizatorilor umani sau a echipamentelor sensibile In situatii in care pot
surveni contacte accidentale cu reteaua de alimentare sau supratensiuni tranzitorii.
-v Principalele domenii de utilizare a amplificatoarelor de izolare sun! aparatura medicala,
instrumentele de masura din sectorul energetic ~i industrial 9i testarea automata.
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fl\i capabil:
sa analizap. ~i sa explicap. cum iuncfi.oneaza un amplificator de izolare
.... sa explicap configurapa de baza a unui affipllficator de izolare
~ Sii prezentap o aplicalie din dorneniul electronicii rnedica!e
~ Sii descriep caracteristicile arnplificatorului de izolare AD295
,,f,\
~i
Amplificatorul de izolare elementar
6BOn Din unele puncte de vedere, amplificatorul.de izolare poate fi considerat drept un AO
sau un amplificator de m5.sura mai so.fisticat. Amplificatorul de izolare are un circuit de
330!1 intrare izolat galvanic de eel de ie~ire ~i de circuitele de alimentare folosind transfonna-
toare sau cuploare optice. !n majoritatea cazurilor se fo!osesc transforrnatoare. Circuitele
1000 pF
sunt integrate, cu exceppa transfonnatoarelor. De~i modulele ce contin atat circuitele inte-
' - - - - - - c - - - o Soma comuna grate, dit ~i transformatoarele sw;tt mai marl decat capsulele standard de CI, ele sunt, in
. de le~ire
-15V general, compatibile Ia pini pentru o mai u~oara montare pe cartelele de circuit.
 ::-t.i{f ~
810 Alte circuite cu amplificatoare opera\ionale
Un amplificator de izolare tipic, cu trei porp, este format din trei sectiuni de bazii, izo-
late ~i cuplate prin transformatoare. A~a cum arata schema bloc din fig. 15-8, cele trei
sect.[uni sunt: circuitul de intrare, circuitul de ie$ire $i sectiunea de alimentare. Sectiunea
de. intrare confine un amplificator de.miisud sau un AO (In exemplul prezentat aid este
un amplificator.de miisur5.), o sursii de alimentare $i un modulator. Sectiunea de ie$ire
conp.ne un AO, o sursii de alimentare $i un demodulator. Sectiunea de alirrientare confine
un oscilator care genereaza o tensiune alternativii, fiind alimentat in c.c.
Fun&Jionarea Secp.unea de alimentare se alimenteazii tn c. C. de lao sursii exterioarii, iar
oscilatorul pe care ll contine intra in oscilatie, transformand energia de c.c. primita in
energie de c.a. Frecventa oscilatorului este relativ mare, pentru ca transformatoarele sa
poaUi fi realizate la dimensiuni constructive mici; de exemplu, la un amplificator de izo-
lar~ AD295,_ frecven}a este de SOkHz. Ie;di:ea de pute_re de c.a. a oscilatorului este cuplata
atat cu secp.unea de intrare, cat ~i cu cea de ie~ire prin intermediul transfonnatorului T2
1n interiorul secp.unilor de intrare ~i de ie~ire, semnalul de putere de c~a. este redresat ~i
filtrat de drc~itele de alimentare ale secp.unilor respective, pentru a asigura alimentarea
cu c.c. a amplificatoarelor.
lntrarea
le~ire
Intra rea
Barna
comuna
de ie~ire
Barna
com una
FIGURA 15-8
Schema bloc a unui ampfificator de lzofare efementar.
Semnalul de putere de c.a. este furnizat1 de asemenea1 ditre modulatorul din secp.unea
de intrare, care i1 moduleaza cu semnalul de la ie~irea amplificatorului de intrare. Semnalul
modulat este transmis, prin transformatorul T11 la secp.unea de ie~ire; uncle este demodulat.
Prin demodulare se extrage semnalul original de pe semnalul de putere de c.a. Amplifi-
catorul de ie~ire 1i adauga un ca~tig suplimentar !nainte de ie~irea din !ntregul sistem.
De~i amplificatorul de izolare este, structural, un sistem relativ cornplicat, in ansamblu
este tot un amplifi.cator. I se aplidi o tensiune continua de alimentare1 un semnal de intrare
;;i se obtine un semnal de ie;;ire amplificat. Functia de izolare nu se observa explicit.
~
-;f Amplificatoare de izolare Sll
Aplicatil
Dupa cum am arl.tat deja, amplificatoarele de izolare t~i gasesc aplicapi m domeniul
aparaturii medicale ~i Ia cuplarea unor traductoare amplasate la distante marl In medii
industriale caracterizate de zgomot putemic/ uncle apare necesitatea realizarii unor inter-
fete cu echipamentele sensibile.ln aplicaj:iile din dorneniul medicinei, prin care se urma-
. resc funcp.i .fiziologice ca b8.taile inim.ii ~i presiunea sanguina1 semnalele foarte slabe ce -,
furnizeaza asemenea informap.i se suprapun pe semnale putemice de mod comun, cum
ar fi zgomotul datorat retelei de alimentare, de 50 Hz, care se culege Ia nivelul pielii. ln
astfel de situafii1 ln absenta izoUirii galvanice, un contact accidental cu circuitele de c.c. sau
o defectare a aparaturii ar putea fi fatale. In industriile chimica, nucleara ~i metalurgica, de
I exemplu, semnale de ordinul milivolplor se gasesc, ln. mod nopnal, in prezenta unor ten-
siuni de mod comun ce pot ajunge pana la ordinul kilovolj:ilor. In asemenea situap_i, ampli-
I' ficatoarele de izolare pot amplifica semnalele slabe ob!inute cu echipamente puternic afec-
I tate de zgomot, furniziind semnale de ie~ire de o calitate suficient de buna pentru a putea
fi utilizate in condip.i..de siguranta tn ~chipamente sensibile, cum.sunt c~culatoarele.
) ;_ .J
Figura 15-9 prezintii schema simplificata a unui amplificator de izolare dintr-un echipa-
I ment destinat monitorizarii cardiace. In acest caz se tntaJ.nesc semnalele caracteristice
inimii, care sunt foarte slabe, combinate cu semnale de mod comun mult mai puternice,
I generate de zgomotul muscular1 zgomotul electrochimic, tensiunile reziduale de la nivelul
electrozilor ~i zgomotul datorat retelei de alimentare, de 50 Hz, de Ia nivelul pielii. Cea mai
difidla operap.e de aceasta natura este monitorizarea ritmului cardiac al fatului, deoarece,
pe Hinga semnalele provenite de Ia inima acestuia ~i care sunt, de obicei, de ordinul a 50 ).1 V,
se culeg ~i semnale produse de inima mamei~ de obicei.. de aproximativ 1mV. Tensiunile de
mod comun se !ncadreaza In domeniul1 m V ... 100 m V. Prin rejec!la semnalelor de mod
comun efectuata de arnplificatorul de izolare se separl. semnalele provenite de la inima fatu- ,---,
lui de cele provenite de Ia inima marnei 9i de tensiunile de mod comun. Ca urmare, dtre
echipamentele de vizualizare se transmit, practic/ numai semnalele proprii fatului.
Electrozi pentru Cablu ecranat Amplificator
cu!egerea semnalelor cu doua conductoare de izolare
de Ia inima fatului
E!ectrod comun
+V
l
FIGURA 15-9
Monitorizarea ritmu/ui cardiac fetal utilizt!indu-se un amplificator de izolare.
Amplificator de lzolare spedalizat
Acurn, dupa ce ap. aflat, in linii marl, ce este un amplificator de izolare ~i cum functi:..
oneaza/ sa examinam un dispozitiv reprezentativ:, 9i anume AD 295/ pentru a cunoa~te
mai bine amplificatoarele de izolare, din punct de vedere practic. A~a cum observati In
fig. 15-10, AD295 prezintii multe similaritati cu modelul de bazii din fig. 15-8, cu excep!ia
c' 812 Aile circuite cu amplificatoare opera!ionale
' Amplificatoare de izolare 813
,j
faptului ca. amplificatorul de intrare este un AO ~ di numarul de borne r f intrare ~i Configura\ie de repe!or
=1
ie~ire este mai mare. Pin.ii suplirnentari faciliteaza reglarea c.})tigului ~i a _,.,.;calajului,
accesulla tensiunile continue din sursele izolate ~i alte func~ii.

Filtru
Reac!ia /' v.
penlru ie~ire

Jeire
r
ic
Ajustarea deca
lajuJui Ia ie~ire
Alimentare izola-
fA/Je~ire (comun)

+15V

-15V

+Ve.e.
Allman !are
(comun)
FIGURA 1510
Amplificatoru/ de izo/are AD295.
Tenslunlle de le~ire ale surselor lzolate Amplificatoru! de izolare AD295 furnizeaza
15 V de la fiecare din cele doua surse de alimentare izolate. Aceste tensiuni sunt acce-
sibile pentr~ alimentarea unor circuite exterioare conexe, cum ar fi preamplificatoare,
', 1 traductoare ~i altele asemanatoare.
' I
'c_)' Cii~Ugu! in tensiune Ca~tigurile ambelor amplificatoare - de intrare ~i de ie~ire - se
poate fixa cu ajutorul unor rezistoare exterioare. ca~tigul iil tensiune global al4ispoziti-
vului poate ]ua orice valoare din domeniul 1 ... 1000. fn fig. 15-11 sunt prezentate cone-
xiunile necesare pentru obtffierea cfi~tigului unitar. Ie$irea amplificatorului. de in.trare
este adusa direct Ia intrarea lui inversoare (pinui 40 Ia pinul 38), futr-o configurape de
repetor de tensiune cu ca~tigull. Circuitul de atenuare din blocul de modulare/atenuar:
este realizat astfellndH sa introduca atenuarea fixa de OA. Pentru a compensa aceasta
atenuare, amplificatorul de ie~ire are ca~tigul de 2,5 (A. = 75 kfl/30 kfl = 2,5), in condi-
tiile in care ie?ireaeste conectata direct Ia rezistorul de reacpe de 75 kfl (pinul22la pinul
23). In acest mod, ca~tigul global obtinut este 1 (0,4 x 2,5 = 1).
Cfi$tiguri de pfulii Ia 1000 se pot r~aliza prin conectarea unor r~zisto~re e~terioare ca
._, In fig. 15-12. Aici, amplificatorul de intrare este conectat in configurat1e nemversoare,
insii el poate fi conectat ~i in configura~ie inversoare. ca~tigul in tensiune al amplifica-
torului de intrare este:
''
I
I FIGURA 1511
Conexiunile necesare obfinerii catigu/ui unitar Ia amplificatorul de izolare AD295.
(154)
La AD295 trebuie conectat ~ii un rezistor de 10 kn ~n~serie cu intrarea, culn se aratii in
figura. De asemenea, R, + R1 trebuie sii fie de minimum 10 kn. R, este rezistorul de
reacjie, iar R1 es.te rezistorul de intrare al configurafiei cu AO.
Ca~tigul in tensiune a! amplificatorului de ie~ire poate fi miirit peste valoarea de 2,5
prln adaugarea unui rezistor exterior in serie cu rezistorul intemd~ 75 k.Q, cain fig. 15-12.
1n acest caz, cfi$tigul in te:hsiune a1 amplificatorului de ie$ire este:
. ' .
(15-5)
Aiustarea decalaJulul Con.exiunile exterioare necesare ajustarii tensiunilor de decalaj
afereri.te secfiunilo! de intrare $ide ie$ire sunt cele din fig. 15-13, pentru configuratia cu
castig unitar. Valorile rezistoarelor sunt recomandate de produciitorul acestui tip de dis-
~~ .
j)_.
t
 r
'

814 Atte circuite cu amptifrcatoare opera!ionate Amptificatoare de izotare 815

i#3MQli!lffoM
Detennina~ c;;tigul1n tensiune global a! amplificatorului de izolare AD295 din fig. 15-14.

FIGURA 15-14 '-}

R,
2,2kn

4.99 Mn

Rezolvare
ca~tigul in tensiune a] amplificatorului de intrare este:
R 22kn
AP(inltllrt) =1+.....!..=1+---=1+10=11
R1 2,2kn
ca~tigulln tensiune al amplificatorului de ie)iire este:
FIGURA 15-12
75kn+ R,, 75krl+75kn .J
Conexiunile necesare pentru obfinerea unui ciJtig diferit de eel unitar Ia amplificatorul de izolare AD295. Av(ic,irc)- 3Qk.Q 3Qk.Q 5

intrucat, la AD295, atenuarea fixa ihtrinsedi este de OA, c3.~tigul in tensiune global al
amplificatorului de izolare ~ste:
A~ = Av(inlrarc) x Av(ic~irc) X Atenuarea = {11)(5)(0,4) = 22

ExerciJiu complemental Alege~ valorile potrivite pentru rezistoare ~i nrata~i cum tre-
buie conectate acestea pentru ca amplificatorul de izolare din fig. 15-14 sa realizeze un
ca?tig in tensiune global de aproximativ 10.

SECTIUNEA 15-21NTREBARt RECAPITUlATtVE

v..
1. in ce domenii i>i gasesc apticajii amptificatoarete de izotare?
2. Care sunt cete trei sectiuni ate unui amptifrcator de izolare tipic?
3. Cum sunt conectate sectiunile intr-un amplifrcator de izotare? ( }

4. Ce not are oscitatorut intr-un amptifrcator de izolare?

Reglare decalaj
Ia intrare :__ .,;

FIGURA 15-13
Aill.c:;/arAA IFmsillni/nr rlR rltu:a!Ri Ia amnlifir.alnml riP. iml::m.'l An?.Q.~
,--'-
 ..,-..,.

816 Alte circuite cu amplificatoare operationale Amplificatoare operationale. de transconductanta (AOT) 817

(15-7)
15-3 AMPLIFICATOARE OPERATIONAl
DE TRANSCONDUCTANTA (AOT) - Cureri.tul de i~ii"e este comandat de tensiunea de intiare ~i de curentul de polarizare,
conform relap.ei:
Dupa cum ~iji, amplificatoare/e operationale conventiona/e sun!, In primu/ rand, Io111 =g111Vi11 =Klro,Lv;n

i )
amp/ificatoare de tensiune a carer tensiune de ie~ire este ega/a cu tensiunea de intrare
inmuljita cu valoarea ca~gului. AOT sun! amp/ificatoare tensiune-curent, curentu//or de Transconductanta ca functle de curentul de polarizare
::
:_? ie~ire fiind ega/ cu tensiunea de intrare inmu/jita cu valoarea ca~gului. Rela~a dintre transconductanta ~i curentul de polarizare este o caracteristica impor-
tanta a AOT. Diagrama din fig, 15-16 i!ustreaza dependenta tipica, 0\>servar ca transcon-
Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sa fiji capabil: ductanta cre~te liniar. . cu curentul de polarizare. Constanta de propottionalitate K este
Sa analizap ~i sa explicafi funcfionarea unui AOT panta acestei drepte. In cazul de fata, K este aproximativ 16. .
,. Sa recunoa~teti simbolul AOT 10 5
,.. sa definiti transconductanta FIGURA 15-16
/

v
,.. sa explicati relatia dintre transconductanta ~i curentul de polarizare Graficu/ dependenfei 4
transconductan{ei de ~ 10
,. Sa descrieti caracteristicile AOT CA3080
curentul de polarizare
,. Sa prezentati dl.teva aplica!ll cu AOT '" ./
~ 10
v
J
Ia un AOT tipic,
i'J
i~ fig. 15-15 este prezentat simbolul unui amplificator operational de transconduc- ~
10'
'! 'i
tant~ (AOT). Cele doua cerculete de la ie~ire reprezinta o sursa de curent de ie~ire ce
depmde de curentul de polarizare. Ca ~i AO convenponale, AOT prezinta doua termi- c
,g [7
nale pentru intrare diferenfialii, impedanta mare de intrare ~i CMRR mare. insa, spre 10
deosebire de AO, AOT mai sunt prevazute cu un terminal de int!are a curentului de
polarizare, au impedanta de ie~ire mare, iar ca~tigul in tensiune in bud~. deschisa nu /
este fixat. 0,1 10 100 1000
FiGURA 15-15 Curentul de polarizare (f!A)
Simbolul amplificatoru/ui operational
' ; de transconductanfil (A07),
; I
'
u
'
Dadi un AOT are Em= 1000 ).!S, cat este curentul de ie~ire, daca tensiunea de" intrare
este de 25 m V?
' ,, Transconductanta este ca~tigul AOT
' : Rezolvare
, I Prin definip.e, transconductanta unui dispozitiv electronic este raportul dintre curen-
tul de ie~ire ~i tensiunea de intrare. La AOT, tensiunea este variabila de intrare, iar curen- 1'"1 =g,.V;n =(1000~S)(25glV)=25~
tul este variabila de ie~ire; prin urmare, rapo.rtul dintre curentul de iesire si tensiunea de
ExerciJIU complementar Considerand ca, pentru graficul din fig, 15-16, K;;; 16, determi-
') intrare reprezinta, totodata, ca~tigul. fn consecinfa, ca~tigul curent-te~i~e al AOT este
nati cu a proximatie curentul de polarizare necesar pentru realizarea valorii gm = 1000 ).!S.
tocmai transconductanta lui, gm.

(15-6) Circuite de baza cu AOT

I i fn fig. 15-17 este prezentat un AOT utilizat ca amplificator inversor cu ca~tigul in ten-
\:_j
L~ AOT, expresia transconductanfei confine o constanNi (K) inmulfita cu curentul de
siune fixat. ca~tigul in tensiune este determinat de transconductanfa ~i de rezistenta de
polanzare (/POL), ca 1n formula (15-7). Valoarea constantei depinde de conceptia struc- sarcina a:Stfel:
turaia a circuitului.
 818 Aile circuite cu amplificatoare operationale Amplificatoare operationale de transconductanta (AOl) 819 )~i
L_J

Prezentarea unul AOT

n
CA3080 este un AOT tipic 9i va servi ca exemplu de dispozitiv reprezentativ. Configu- l '
' I
rapa pinilor siii este cea din fig. 5-19, pentru o capsula DIP cu opt pini. Tensiunile continue ()
maxime de alimentare sunt 15 V, iar transconductanta sa caracteristidi se intatnpH'i sa fie
chiar aceea reprezentata de graficul dtn fig. 15-16. La CA3080, curentul de polarizare se
lntruc.t Vau/Vin reprezinUi .d\9tigul in tensiune, calculeazii cu formula:
Av = gmRs +Vrot -(-V)-0,7V
+V RPOL

FIGURA 15-17 FIGURA 15-19

NC NC
AOT in configura fie de AOTCA3080.
amplificator inversor cu +V
r;
c8tigulln tensiune fixat. }-.,--a v., !ntrarea inversoare ' ':
,_,
,.'.
R, Rs

-V
Transconductanta amplificatorului din fig. 15-17 este determinata de valoarea cmen-
tului de polarizare, care, la r.ndul sau, depinde de tensiunile de alimentare in c. c. 9i de FIGURA 1520
rezistorul de polarizare Rpot Rezisfentele de intrare
Una dtntre cele mai utile caracteristici ale AOT este faptul di se poate stabili dl~tigul!n i de ieire in funcJie
tensiune prin .intensitatea curentului de polarizare. Acest lucru se poate face manual, cain de curentul de polarizare.
fig. 15-18(a), conectand un rezistorvariabil tn serie cu RroL din circuitul din fig. 15-17. Prin
varierea rezistentei se variaza Ipou ceea ce duce Ia variapa transconductantei. Modificarea
transconductan}ei are ca efect modificarea cfi)itigului fn tensiune. Se mai poate st:1bili r;
c.)itigul in tensiune prin aplicarea din exterior a unei tensiuni variabile, cain !J.g. 15-lS(b). '' ''
Prin varierea tensiunii de polarizare a plicate se variazii curentul de polarizare.
+V Catigul in tensiune
FIGURA 15-18 se stabllete cu acea$tft
AOT in configuratie +---;-, C8tigu! in tenslune tensiune varlabi18.
de amplificator inver- se stabi!ele cu aces! 10k ' - - - - - ' - - - - L - - - ' - - - - - - '
rezlstor variabil. +V + VPoL
sor cu cBtigul in ten~ 0, 1 10 100 1000
siune variabil. Curenlul de polarizare (f!A)
RPoL
R,
! lpoL Tensiunea de +0,7 V provine din interiorul circuitului, legiitura dintre rezistorul exte-
v,. rior Rpot ?i tensiunea negativii de alimentare {-V) fiind asiguratii de o jonctiune bazii-
emitor. Tensiunea de polarizare pozitivii, +VPOu se poate obtine din tensiunea pozitivii ; ,,:
de alimentare, + V. l_ ...l
R, R, R,
''"I Rs Nu numai transconductanta A o-r: variazii cu curentul de polarizare, ci ?i rezistenfele
lui de intrare 9i de ie?ire. At.t rezistenta de intrare, cat 9i cea de ie9ire scad la cre9terea ri
-V = -V - curentului de polarizare, cum se observa in fig. 15-20 pentru un CA3080. ' \
I '
(a) Amplificalor cu ci?ligul slabilil prin inlermediul unei (b) Amplificalor cu ci?ligul slabilil prin inlermediul unei
rezistenie tensluni
,-
i_ l
 Amplifrcatoare operajionale de transconductanja (AOT) 821
;
'~
I FiGURA 15-22
AOT din fig. 15w21 este conectat ca amplificator inversor cu ci~tig fixat, iar VPOL = +V.
Determina}i cu aproxirnatJe ci~tigul1n tensiune.
AOT ca modulator in amplitudin_e. +V.+VMoO~
+9V Rro,

FIGURA 15-21

R, Rs

R, Rs -V
( ; 10 k!l 10 k!l

w -9V
. La intrarea modulatorului 1n amplitudine din fig. 15-23, realizat cu ,AOt se aplidi o
tensiune sinusoidala de 50 m V v.rf la v.rf si frecventa de 1 MHz. Ce semnal se obtme Ia
' ) Rezolvare ie~ire, dadi la intrarea de p6Iarizare.se apli~a tensiu~ea modulatoare din figudi?
Curentul de polarizare se calcufeaza astfel:
FIGURA 15-23 +10V
+Vro, -(-V)-0,7V 9V -(-9V)-0,7V
r1
\
I,o,= R
POL
33kn +9V +VMoo~
\
Din graficul din fig. 15-16, K=16. Deci: 1 MHz
RPOt +1 V
g.= Kiro, =16(524 ~A)=8,38x10' ~s ~ R, 56 k!l
I
i ! Cu aceasta valoare pentru gm se calculeaza !=U aproximap.e c.~tigulln tensiune.
'
w I A,= gmRs: (8,38x10 3
~)(10kl'l) = 83,8
ExerciJIU compfememar Dacii i}OT din fig. 15-21 este alimentat cu c. c. Ia 12 V, c~tigul R, Rs
sau 1n tensiune se va mod.ifica? In cazul unui riispuns afirmativ, precizati noua valoare. 10 k!l 10 k!l

-9 v
Doua aplicatli cu AOT
Rezolva.re
Modulator in ampfitudino !n fig. 15-22 este prezentat un A0T1n configuralie de modula- C.~tigul
in tensiune maxim se ob~ine pentrU valoarea maxima a [POL ~i deci a gm.
w tor in amplitudine. C8.9tigullui in tensiune se variaza prin aplicareaunei tensiuni modu- Aceasta apare la vfu"ful de maxim al tensiunli modulatoare, VMoo
latoare Ia intrarea de polarizare. Cfuld Ia intrarea AOT seaplica un semnal cu amplitud1nea
constanta, amplitudinea semnalului de ie~ire variaza in concordantii cu variapi.Ie tensiunii VMOD(m")-(-V)-0,7V 10V-(-9V)-0,7V = A
327
modulatoare de Ia intrarea de polarizare. Ca~tigul depinde de curentul de polarizare, iar JPOt(max) R 56 kO ~
POL
fntre acesta ~i tensiunea modulatoare exista rela}ia urmatoare:
Din graficul din fig.lS-16, constanta K areaproximativ valoarea 16.
VMOD -(-V)-0,7V
JPOL g.= KI, 04 ~, =16(327~A)= 5,23mS
A,,_,, =g,.R5 :(5,23mS)(lOkn)=52,3
Procestii de modulare este ilustrat in fig. 15-22, tensiunea sinusoidala de intrare
avand frecven}a mai mare decat tensiunea sinusoidala modulatoare.
V.,,,,_, =A,,.,., V,, : (52,3)(50mV)= 2,62V
Curentul de polarizare minim este:
VMOD(min) -(-V)-0,7V 1 V -(-9V)-0,7V _ A
166
I POL{mln)
RPOL
56kQ ~
 822 Alte circuite cu amplificatoare operationale Amplificatoare Jogaritmice ~i anti\ogaritmice 823
\
g.= K/POL(mio) =16(166J.LA)= 2,66mS 1 I
'
. ..)
A,,.,,,= g.R,: (2,66mS)(IOHl)= 26,6 + IPOLR1

V'"""'"' = A,,.,,,V,;: (26,6)(50mV)= 1,33V v. ~ v.

~
Tensiunea de ie9ire obpnutii este prezentata in fig. 15-24. -lpoLR1/"T"'J'
l
l---.---<> V.,

l ~
1
FIGURA 15-24 I I

+M:ax: 1
_ L--r----' . R1 II.,= lrot J
I ~ I
I I

L--- -------- ~----::.----------------- _J

FiGURA 15-26
Principiul de funcfionare al unui trigger Schmitt cu AOT.
ExerciJIU complementar Relua~i exemplul inlocuind semnalul modulator sinusoidal cu
un semnal rectangular_ av.nd acelea~i niveluri de maxim ?i minim, valoarea rezistorului SECTJUNEA 15-31NTREBJIRI RECAPITULATIVE
de polarizare fiind de 39 Hl.
1. Ce reprezinta inipa\ele AOT? i i
\:. .. ~'
2. La cre~terea curentu\ui de polarizare, transconductanla unui AOT se marejte
Trigger Schmitt In fig. 15-25 apare un AOT in configurare de trigger Schmitt. In princi- sau se mic~oreaza?
piu, un trigger Schmitt este-un comparator cu histerezis a dirui tensiune de intrare este 3. Cum se modifica valoarea ca~tigului in tensiune a\ unui AOT in configura\ie de amplificator
suficient de mare pentru ca dispozitivul sa fie for~at sa lucreze in stiirile de saturap.e. cand cu ca~tigul in tensiune fixat, daci~ tensiunile de alimentare se maresc? L.._}
tensiunea de intrare depa?e?te o anumita valoare de prag (de amorsare), dispozitivul 4. Cum se modifica valoarea ca~tigului in tensiune al unui AOT in configuratie de amplificator
comuta la iesire fntr-una dintre starile de saturatie. cand tensiunea de intrare. scade sub de tensiune cu ca~tig variabil, daca tensiunea de Ia intrarea de polarizare se mic~oreaz8?
un prag de 0 aWi valoare, ie?irea dispozitivului ~om uta in starea de saturafie anterioara.
v,OL
FiGURA 15-25
+V
AOT in configura fie
de trigger Schmitt.
15-4 AMPLIFICATOARE LOGARITMICE
v. ~I ANTILOGARITMICE

-V
Rl
In cazul unui trigger Schmitt realizat cu AOT, valorile de prag sunt.stabilite d.e curen-
tul prin rezistorul R1. Curentul maxim de ie~ire al unui AOT este egal cu curentul de
polarizare. Prin urmare, in cele doua stiiri de saturatie de la ie~ire, lout = IPOL' Tensiunea
de ie~ire maxima pozitivii este l0111 R11 aceasta fiind valoarea pragului superior. Cfind ten~
siunea de intr~re a depii~e~te, semnalul de ie~ire comuta la valoarea maxima negativii,
adidi.- l 011 l 1 Intrudit I ora= Irou tensiunile de_prag se pot stabili prin intermediul curen-
tului de polarizare. Situa~ia descrisa este ilustrata in fig. 15-26.
,~.
Amplificatoarele logaritmice genereaza un semnal de ie~ire proportional cu logaritmul sem
nalului de intrare, iar amplificatoarele antilogaritmice au semnalul de ie~ire proportional cu ,_,
antilogaritmul semnalului de intrare. Ele se utilizeaza fn situa~i fn care sunt necesare com
primarea unor date de intrare analogice, liniarizarea semnalului fumizat de traductoarele cu
caracteristica de ie~ire exponen!iala, fnmuljirea ~i Tmpiirtirea unor semnale analogice. Tn
secjiunea de falii vom expune principiile de realizare a amplificatoarelor logaritmice.
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
Sa analiza)i ~i sa explica)i func)ionarea amplificatoarelor logaritmice
~iantilogaritmice
"" sa descriefi canfiguratiile circuitelor de reacFe
1> Sa defini~i logaritmu/ ~i logaritmul natural
"" sa prezentati metoda de compresie a semnalelor cu amplificatoare logaritmice
 824 Aile circuite cu ampiificatoare opera\ionaie Ampiifjcatoare lcigaritmice 'i antiiogaritmice 825

Amplificatorul Jogarltmic elementar Diferenta a doi logaritmi este egala cu logaritmul raportului cantilalilor logaritmate.
Elemental principal al unui a-mplificator Iogaritmic este un dispozJ.tiv cu caracteris-
tid.logaritmidi. Introdus in bucla de reactie a unui AO, acesta genereaza un r8.spuns lo- ln(IL)= qv,
I, kT
garitrnic, deci tensiu~ea de ie~ire variaza cu Iogaritmul tensiunii de intrare, cum arata Si
relatia urmatoare. K este o constanta, iar cu In s-a notat lokaribnul natural, in baza e. ' Se expliciteaza Vp:

(15-8)

In continuare vom Iuera cu logaritmi naturali, dar ~~presiile ce urmeaza pot fi traits-
V,=( k;}n( ~:)
formate pentru logaritmi in baza 10 (log10) cu ajutorul relatiei In x = 2,31og1oX AmpliJicator togaritm!c cu dloda Dacii. in bucla de reactie a unui circuit cu AO se intro-
0 jonctiune pn semiconductoare -fie o dioda, fie jonc}iunea bazii-emitor a unui tran- duce o dioda, ca ln fig. 15~28, se obtine eel mill simplu ~plificator logaritmic. Deoarece
zistor bipolar- prezinta o caracteristidi logaritmidi. Amintip-va di dioda are caracteris- intrarea inversoare se afl la masa virtual (OV), cand semnalul de intrare este pozitiv, Ia
tita neliniarii pana. Ia tensiunea direcNi de aproximativ 0,7 V. In fig. 15~27 este prezentat ie~ire se culege -VF. $i, intrucat VF este logaritmidi, vout este tot logaritmidi.. Tensiunea
graficul caracteristicii, notafiile folosite ftind Jp pantru curentul prin dioda in conductie de ie~ire este limitat5. Ia valoa:r:ea maxima de aproximativ -0,7 V deoarece caracteristica
direct ~i Vp pentru cEiderea de tensiune direct pe dioda. ' diodei este logaritmica numai Ia valori mai mid dedit aceasta. De asemenea, tensiunea
de intrare trebuie sa fie pozitiv daca dioda este orientata in sensul din figudi. Pentru a
Iuera cu intrari negative, dioda trebuie conectata invers.
FIGURA 15-27
Porfiune din graficu/.caracteristicii unei
diode ljoncfiune pn), dependenfa 1,-vP
FiGURA 15-28 ~
lin
-
lp
v. o-J.M,..-,,__-....::.._.t-~
R,
AmplificatOr logaritmic simplu, avand
o dioda ca element de reacfie.

: j
'
w'
In analizarea circuitului din fig. 15~28 se pleadi de la Considerentul ca vout = -VF ~i
IF= Ii11 din cauza di prin intrarea inversoare nu circula curent.
: :
'--' VOIII = ..;..VF

]F=l;n=~n
I

Observati, in figura, ca. graficul diodei este neliniar. fn plus, este lognritmic, fiind Se inlocuie~te VF cu e.:xpresia obtinuta anterior:

{ !
definit prin relapa:
JF =IReqVylkT V.,, =f;) ln( 1~;,)
uncle IR este curentul rezidual i,nvers, q este sarcina electronului, k este constanta lui Factorul kT!q este o consta.ti.ta egaia cu aproximativ 25 m V la 25C. Deci expresia ten-
Boltzmann 9i Teste temperatura absoluta, in grade Kelyin. Tensiunea directa pe dioda, siunii de ie~ire este:
Vp, se explidteaza din aceasta formulalogaritmfind ambii membri in baza e (logaritmi
naturali). (15-9)

ln/F = 1nJReqVr.lkT
Formula (15~9) araUi. c~ tensiunea de ieire este o funcfie de logaritmul tensiunii de
: )
Logaritmul unui produs este egal cu suma logaritmilor fadorilor. intrare, precedata de semnul minus. Valoarea ei este determinata de valoarea tensiunii
i l
de intrare ~ide ~ea arezjstorului R1. Cel5.lalt factor, IR, este o constanta a fiecrei diode.
}nJF =}nJR +1neq.VFikT =lnJR + qVF
kT
In! -In! = qV,
F R kT
 826 Aile circuite cu amplificatoare operationale Amplificatoare logarilmice ji antilogaritmice 827

li4M@Ii!l,_j:M
Determina}i tensiunea de ie9ire a amplificatorului !ogaritmic din fig. 15-29. Se cu- Ciit este V'" 1 a unui amplificator logaritmic cu tranzistor cu v. = 3 v i R. =
68
kQ?
noa~te /R = 50 nA. Se cunoa~te IEBO = 40 nA.. m ~ 1

R, Rezolvare
FIGURA 15-29
V,, = -(0,025V)ln(_!:j,_) = -(0,025V)ln( 3V .)
)ElleR, ' 40nAx68kQ ,
= -(0,025V)In(1102,94) = -0,1751 V = -175lmV '' .:.;.,,,;,;;;,;:&~;J.:
' . '';c;.
ExerciJIU complemental Calcular V, 1 daca R1 se 1nlocuie~te cu un rezistor de 33 kn ..

Amplificatorul antilogaritmic elementar ( _,

Rezolvare Logar~tmul ~nui ~umar est~ pute:ea la care trebuie ridicaUi baza pentru a se obtine
Tensiunea de intrare 9i valoarea rezistorului sunt notate pe 'figura 15-29.
I ace1 num~r. Apntiloganbt~ul unUI n~mar :ste rezultatul ridiciirii bazei la 0 putere egalfi cu
I a.ce1 numar. entru a o P,ne un antilogantm se utilizeaza funcpa exponentiahi (antiloga-
V,,, = -(0,025V) ln(r~~J= -(0,025V)ln( SOnA~~OOkQ) I,. ntm de x = ex). ,
'!n. amplificator antilogari~mic se realizeaza prin conectarea unui tranzistor (sau a
=-(0,025V)ln(400) =-(0,025V)(5,99) = -O,lSOV une1. di_?de) dre~t :I:r:'ent ~e ~~trare, ca. in fig. 15-31. ?i aid este valabiUi -'<presia expo-
nenp.ala caractenstica JOnc~IUrui pn. TensiUnea de ie~ire este determinata de curentul prin
ExerciJIU complemental Calcuiar tensiunea de ie~ire a amplificatorului logaritmic dadi rezistorul de reacre (ega! cu curentul de colector). ' j
tensiunea de intrare este de +4 V.
V:rrl = - R,Jc

AmPiificatorlooarllmlc cu tranzistor bipolar cu joncJiunl Joncrunea bazli-emitor a unui Relatia caracteristica joncp.unii pn este: (.___ )

tranzistor bipolarprezinta o caracteristidi de acela~i tip ca dioda, deoarece este toto jonc- Ic = 1Eaoe'1Veeii;T
titme pn. ln fig. 15-30 este prezentat un amplificator logaritmic realizat cu un tranzistor n
bipolar conectat in bucla de reactie in configura tie cu baza com una. Remarcati ca., fa!d de ' ln!ocuim Ic 1n prima formula:
masa, V0111 este egaHi cu -V8 E. Vorrl = -RJEJJoeqVeflkT

FIGURA 15-30
Dupa cum observar 1n fig. 15-31, v,, = V8 E.
Amplificator logaritmic elementar. Voul = -R,lEBaeq~.IKr
avBnd ca element de reac{ie un
tranzistor bipolar. FIGURA 15-31
Ampfificator antilogaritmic
elementar. '.- _;

r-
i I
Analiza acestui circuit este similara celei aferente amplificatorului logaritmic cu \__)
dioda, cu excepp.a faptului di VF se inlocuie~te cu -V8 E, IF cu Ic ~i IR cu lEBO' Expresia
dependen}ei Ic-V BE es te:
Ic = IEaoeqVselkT i \
~ l

unde lEBo 'este curentul rezidual emitor-baza. Expresia tensiunii de ie~ire este: Factorul constituit de funcp.a exponentiala poate fi exprimat Ca antilogaritm astfel:

V'"' =-R,/Ell0 antilog(i:rq)

(15-10)
:! 828 Alte circuite cu amplificatoare operationale
v Amplifrcatoare logaritmice ~~ antllogaritmice a 829
intrucat kT/q este de aproximativ 25 m V, fi a~operite de z~omot, de~enind greu_de dis tins, a~a cum ilustreaza fig. 15-33(a). Pentru
>
._) a elimina aceasta problema, 1a cornpnmarea semnalelor cu spectru dinamic larg se uti-
(1511) lizeazii circuite cu dspuns logaritmic, cain fig. 15-33(b). Prin comprimarea logaritmidi a
semnalelor, tensiunile mai marl. sunt red use cu un factor mai mare decat tensiunile mai
)
mid, impiedic.nd astfel ca acestea din uml5. sa fie acoperite de zgomot.
'
~-:-1'
'
Aceasta secveniS de semna! se
poate pierde in urma: comprimEirii Ia
Calculati tensiunea de ie~ire a amplificatorului antilogaritmic din fig. 15-32. Se cu- . amplitudine foarte mica.

~
noa~te lEBO= 40 nA. '

!
FiGURA 15-32
''
>

. i
'""'
(a)

~ Tensiunile mai mari sunt reduse mai

murt decat tensiunile mai mici.
[ "l
Rezolvare
~~
'
In primul rand, observap di tensiunea de intrare este egalii cu tensiunea de ie~ire, cu
semnul schimbat, a amplificatorului logaritmic din exemplul 15-8, unde tensiunea de
ie$ire era proporp.onalii cu logaritmul tensiunii de intrare. Amplificatorul antilogaritmic
' din cazu 1de fa}a lucreaza invers, generfuld la icyire un semnal propor~ional cu antilogarit-
mul semnalului de intrare. Cu alte cuvinte, semnalul de intrare al unui amplificator
antilogaritmic este proportional cu logaritmul semnalului de ieyire. Prin urmare, tensiu- (b)
nea de ie~ire a amplificatorului antilogaritmic din fig. 15-32 ar trebui sa aiba aceia~i para-
:_;;,
metri ca tensiunea de intrare a amplificatorului logaritmic din exemplullS-8, deoarece I FIGURA 15-33
toate constantele celor douii circuite sunt acelea~i. sa vedem dadi afirmatia se confirma. Principiul comprimarii semnalelor cu amplificatoare /ogaritmice.
~- l V,,, = -R),0 antilog ( V;V ) = -(40nA)(68kn)antilog (175,1mV)
mV
.(
'-'
25
. =-(40nA)(68kn)(1101)=-3V
25
i
I
SECTIUNEA 154 INTREBARI RECAPITULATIVE
1. Care este rolul diodei sau tranzistorului din bucla de reac!ie a unui amplificator logaritmic?
i
I 2. De ce tensiunea de ie~ire a unui amplificator Jogaritmic este limitata Ia aproximativ 0,7 V?
ExerciJiu complementar Calculati v,,,
a amplificatorului din fig. 15-32 dacii rezistorul 3. Ce factori determina tensiunea de ie~ire a unui amp!ificator Jogaritmic elementar?
I ~ de reactie se 1nlocuie~te cu unul de 100 kn.
v 4. Din pu'nctul de vedere al realizarii practice, prin ce se deosebesc amplificatoarele antilogarit
mice elementare de cele logaritmice?
Comprimarea semnalelor cu amplificatoare logaritmice
In unele aplica}ii se InHHnesc cazuri c.nd anumite semnale se incadreaza In limite prea I
largi pentru a putea fi prelucrate In diverse sisteme. Termenul spectru dinamic este folosit I'
1,
frecvent cu semnificap.a de domeniu In care se lncadreazii tensiunile ce forrneaza un sem- '
nal. in asemenea cazuri, tensiunea semnalului trebuie miqorata proporP,onal, printr-un
procedeu numit comprimare (compresie) de semnal, astfellncat senmalul sii poata fi
utilizat In sistemul respectiv. Daca pentru miq;orarea propor}ionalii in amplitudine a unui
semnal se folose~te un circuit liniar, tensiunile mai rnici vor fi recluse cu acela9,i factor ca
9i tensiunile mai mari.ln urma comprim8.rii liniare a unui semnal, tensiunile.mai mid pot

I i
 830 Aile circuite cu amplificatoare opera\ionale Convertoare ~~ alte circuite cu AO 831

Convertorul curent-tensiune
15-5 CONVERTOARE ~I ALTE CIRCUITE CU AO Convertorul curent-tensiune transform. un curent de intrare variabil tntr-o tensiune de
,----,
ie~dre care variaza propor~onal cu acesta. Un circuit simplu care realizeaza aceasta funcFe ;__ I
Tn aceastii secjiune vor fi prezentate alte.cateva configura~! de baza cu AO, dedicate este eel din fig. 15-35(a).lntrucat, practic, tot curentul I1 circulii pe calea de reacp.e, diderea
anumitor aplicajii. Veji face cuno~nta cu sursa de curent constant, cu convertorul de tensiune peR, este I, R,. Tenninalul din stanga al R, fiind !amasa virtuala (0 V),'tei:tsiu-
curent-tensiune ~~ cu detectorul de vari. Desigur, prezentarea ce urmeaza nu este nea de ieyire este egala cu diderea de tensiune pe R,., care este proporp.onalii cu 11 .
exhaustiva, ci are doar scopul de a va familiariza cu cateva aplica~i de baza raspandite. \.. -~
(15-13)
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fiji capabil:
Sa analizap. ~i sa explicap. diteva config11rap.i speciale de circuite C\1 AO
~ sa adita~i cum se folose~te un AO ca sursii de curent constant
,,
.,_ sa explicati cum funcp.oneaza un convertor curent-tensiune
... sa explicafi cum funcp.oneaza un convertor tensiune-curent .
... sa descriep. functiqnarea detectorului de varf
-
Sursa de curent constant ' '
i'---\
0 sursii de curent constant fumizeazii prin sarcina un curent constant chiar dadi. (a) Circuilul de baza (b) Circuit pentru detectarea nivelului de iluminare
rezistenta sarcinii variazii. In fig. 15-34 este prezentat un circuit elementar ce conp.ne o ~i conversia acestuia intr-a tensiune de ie~ire
sursii de tensiune stabiHi (VIN) care furnizeaza un curent constant (Ji) prin rezistorul de proporjionala ,--
! i
'
intrare (R;). fntrucat intrarea inversoare (-) se aflii Ia masa virtuala (0 V), valoarea 11 este ~./;
determinata de V IN ~i R1 astfel: FIGURA 15-35
Convertor tensiune-curent.
v;N
,--
I -
R, 0 aplkatie specifidi. acestui circuit este cea prezentata in fig. 15-35(b), in care nivelul
de iluminare este detectat de 0 fotorezistenta. cand iluminarea variaza, variaza i curen-
tul prin fotorezistentii din cauza variatiei rezisten~ei. Aceasta genereazii o variap.e pro-
FIGURA 1534 l por~ionala a tensiunii de ie~ire (ll V,. 1 =li11R,).
Sursa e/ementara de
curent constant. Convertorul tensiune-c:urent
Un convertor tensiune-curent elementar este eel din fig. 15-36. ASemenea cfrcuite se
utilizeazii in situ~p.i tn care este necesadi obFnerea unui curent de ieyire (de sarcina)
comandat de o tensiune de intrare.

Deoarece impedan~a intern. de intrare in AO este foarte mare (teoretic, infinWi), FIGURA 1536
practic, tot curentulJ1.drculii prin R5, care este conectat in circuital de reac~ie. Intrud\t Convertor tensiune-curent.
Ii =Is,

(15-12)

Chiar daca Rs se modifica, r, ramane neschimbat atata limp cat VIN ~i R, sunt con-
stante. NeglijAnd tensiunea de decalaj de la intrare, ambele borne de intrare ale AO, a tat cea
inversoare, cat ~i cea neinversoare, se aflii Ia aceeai "tensiune, Viu' Prin urmare, diderea
de tensiune pe R1 este egaHi cu V;n Deoarece prin intrarea inversoare curentul este negli-
jabil, curentul prin R1 este ega! cu eel prin R5; deci: . r-.
' .
't:._ __ ji
 832 Alte circuite cu amplificatoare opera!ionale Aplicajie practica 833

(15-14) 15-6 APLICATIE PRACTICA

( i Detectond de varf
' '' 0 aplicare interesantii a AO este detectorul de varf, din fig. 15-37. in acest caz, AO este
v utilizat drept comparator. Circuitul detecteaza v.rful. tensiunii de intrare ~i pastreaza acea
valoare pe un condensator. De exemplu, un asemenea circuit poate detecta ~i pastra va-
loarea maxima a unei supratensiuni accidentale, care poate fi apoi m8.surata cu un volt-
.....,)
' metro sau un tnregistrator. lata cum func}ioneaza, tn principiu, detectorul de vftrf. Cfind
Ia intrarea neinversoare a AO se aplidi,.prin Rv o tensiune pozitiva, niv~lul de ~us de ten-
siune de la ie~irea AO polarizeaza direct dioda ~i condensatorul se incarca. Indircarea
' ' condensatorului continua pana cS.nd tensiunea de la bornele lui devine egaHi cu tensiunea
'i '':
de intrare, c.nd la ambele intr5ri ale AO se gase~te aceea~i tensiune. 1n acest _moment,
'"-l '
comparatorul cu AO comuta, iar semnalu1 de ie~ire trece in nivelul de jos. Dioda devine
polarizata invers ;;i lndircarea condensatorului inceteazii, tensiunea de pe condensator
'I .' fiind deja egala cu v.rful tensiunii V;n Aceasta tensiune semen fine pe condensator pana
. '
c.nd sarcina lui incepe sa se mic~oreze din cauza pierderilor. Dacii la intrare a pare un alt
v.r de tensiune, de valoare mai mare, condensatorul se incardi p.n. la noua valoare.
'
Campania Ia care lucrap 1ncearca sa patrunda pe piata aparaturii medicale cu un
sistem de EKG, iar dumneavoaslrii aji fest desemnat sa lucr'il!i Ia circuitele de amplifi -
care, care cuprind unamplificator de izolare, un filtru ~i un amplificator final cu posibili-
tatea de !nsumare. Sistemul de EKG sau electrocardiografie este destinat urmaririi
semnalelor provenite de Ia inima. Din formele de Ulida objinute Ia ie~irea lui, medicul
poate constata existenta unui ribn cardiac anormal.
Princlpiul de functlonare al sistemulul
1-."
Inima umanii p~oduce un semflal electric ce poate fi cules prin electrozi aflati in con-
tact cu pielea. Foiina acestui semnal poate fi vizualizatii prin inregistrare gt:afidi sau
prin afi~are pe un ecran, iar imaginea ob~inuta se nume~te electrocardiogrania (EKG).
Valoarea tipicii a unui astf~l de semnal cules printr-un electrod este de 1 m V, iar
frecventele componentel~.r sale semnificative au valori de Ia mai putffi de 1 Hz pfma Ia
aproximativ 100Hz.

.
L.:
'
FIGURA 15-37
FIGURA 15-38
Schema bloc a sistemului
de EKG.
Detector de vart elementar.

c BD (,ft}--
i t BS
PD (\ill)--'--
SECTIUNEA 15-51NTREBARI RECAPITULATIVE
r l
i 1. Tensiunea de referin!a de Ia intrarea sursei de curent constant din fig. 15-34 este de 6,8 V, Electrozi
\ :
'-' iar R; are 10 kf.! . .Ce curent constant furnizeaza circuitul printro sarcina de 1 kn? Dar prin
una de 5 kn? Dupii cum aratii schema bloc din fig. 15-38, un sistem de EKGare minimum trei elec-
2. Ce element delermina constanta de propor(ionalitate dintre curentul de intrare >i tensiunea trozi: unul pentru bra!ul drept (BD), unul pentru braj:ul stang (BS) ~i unul pentru piciorul
de ie~ire, Ia un convertor curent-tensiune? drept (PD), care este ~i terminalul comun. Amplificatorul de izolare asigurii preluarea
semnalelor diferenpa!e de.intrare de Ia electrozi, C.MRR (factor de rejecpe pe modul co-
mun) mare, spre a elimina tensiunile de zgomot, de mod comun, relativ marl, ce insotesc
,' I semnalele provenite de Ia inima, ~i izolare galvanic. pentru protejarea pacientului.
; i
Filtrul trece-jos suprimii frecven~ele mai marl decat cele confi-nute in semnalul caracter-
w istic inimii. Amplificatorul final introduce amplificarea cea mai mare din !ntregul sis tern
~i asigura condipile necesare vizualizarii semnalului pe un ecran ~i/sau inregistrarea lui
1 ',
graficd. Teate cele trei circuite cu AO sunt realizate pe cartela cu circuite de amplificare
'w' ( din fig. 15-39. '
Semnalele de intrare culese de tra:duCtoarele din electrozi ajung Ia cartela cu circuite
de amplificare prin cabluri ecranate, pentru a nu culege zgomote. Schema electricii a cir-
i 1
I I cuitelor de amplificare de pe cartelii este cea din fig. 15-40. Cablul ecranat constii, 1n prin-
u

~' ----------
....
834 Alte circuite cu amplificatoare operajionale Aplicajie practicii 835

cipiu, dintr-o pereche de conductoare dlsucite tmpreuna, lnvelite in piasa rnetalidi, totul
fiind protejat de o dima9a izolatoare. Prin ecranul de piasa metalic6. se stabile9te conexi-
unea comuna. Semnalul de intrare diferenp.al primit este arnplificat cu valoarea fixii a
ca~tigului amplificatorului de izolare AD295. Capsula circuitului AD295 este mai mare
dedit capsulele de Cl standardizate, DJP sau SMT, pentru a a<;liiposti transformatoarele
de cuplaj utilizate la izolarea circuitelor. Concret1 dispozitivul folosit in -aplicap.a de fata
are o capsula cu 40 de pini. Punctul pe care-! observar 1n fig. 15-39 marcheazii pinul 1,
iar pinul opus acestuia are num8.rul40.
Filtrul trece-jos este un filtru activ. Acest tip de filtru va j prezentat 1n capitolul16.
Deocamdatii, pentrua vii achita cu bine de obligatii trebuie sii cunoa~teti doar formulele
cu care se calculeaza frecventa lui de tcllere 9i c8.9tigul, formule care vor fi date la momen-
tul oportun.
Amplificatorul final este un amplificator inversor cu ca~tigul 1n tensiune reglabil.
Intrarea inversoare serve9te 9i ca punct de insumare a tensiunii semnalelor, iar semnalu-
lui de ie9~re i se adauga o componenta continua reglabila, de la o sursa de tensiune con-
tinua reglabila, pentru pozip.onarea convenabila, pe verticala, la afi~are.

Cartela cu drcuitele de amplificare

Verifjca}i corectitudinea asambliirii cartelei din fig. 15-39 fiicand comparara cu
schema din fig. 15-40. Pe spatele cartelei se afla.mai multe conexiuni. Orificiile Cores-
punz5t6are acestora sunt aliniate fie vertical, fie orizontal.
Marcap. pe desenul cartelei, in conforrnitate cu schema, simbolurile componentelor,
intriirile ~i ie~irile.

; c
l __ /

' ,

:i
R,. ' '
5,6k{l

FiGURA 15-40
FIGURA 15-39
Schema electrica a carle/ei cu circuitefe de amplificE!re.
 836 Alte circutte cu amplificatoare operalionale Rezumatul capitolului 83 7
; '!
.' '; Clrcuitele Cartela 3: La un semnal de intrare de 1 m V. in punctul de masurii 4 apare un sem-
'<..J' Calcular cii~tigulin tensiune al amplificatorului de izolare. nal de 17,5 m V, insa 1n punctul 5 semnalullipse~te.
Calculati Iarmea de banda ~i ca~tigul in tensiune aferente filtrului din formulele de Cartela 4: in punctul de masura 1 apare o tensiune aprOximativ rectarigulara, cu
mai jos, ~tiind di dispunsul filtrului este Iimitat de c. c. ~i de frecvenfa de t~iiere. viirfuri la+ 11 V ~i -11 V. '
L, ~

' '' 1 Documentul final

v'
f,
fn final, int~cmip un document asupra Carte}ei ce Contine circuite}e de amplificare~ in
care sa prezentati urmatoarele aspecte; ' .
! ~
i ) A ~I+_&_ 1. Dfscrierea fizic. a circuitelor.
Rw
u v
2. Prezentarea modului de funcronare al circuitelor.
Calculati ca~tigurile 1n tensiune maxim ~i minim ale amplificatorului final. 3. Usta caracteristicilor.
("! Calculafi domeniul in care se lncadreaza ca~tigul global al circuitelor de amplificare 4. Lista componentelor cu codurile lor, dadi este posibil.
' i de pe lntreaga cartela.
u + Determinap. lirnitele tn care trebuie sa Se incadreze tensiunea continua de pe
5. Lista problemelor inta.Inite Ia cele patru cartele cu circuite defecte.
6. Descrierea modului.in care ap identificat problema in cazul fiedi.rei cartele defecte.
cursorul potenfiometrului de reglare a pozip.ei. i,
Metoda de testare
Elabora}i un set de instrucp.uni conform diruia sa se fadi testarea In etape a bunei RF.ZUMATUL CAPITOLULUI
funcp.onari a c9-rtelei cu circuitele de amplificare, independent de restul sistemului.
Cel mai simplu amplificator de mas uta este format din trei AO ~i fa pte_ rezistoare,
+ PrecizaJi. valorile tensiunilor pentru toate masuriitorile ce urmeaza a fi efectuate. dintre care un rezistor de fixare a c.~tigului, Rc
Depanarea Un amplificator de masurlt are impedanta de intrare mare, CMRR mare, decalaj mic
la ie~ire ~i impedanta de ie~ire mica.
rc Patru cartele prezinta defecte. Tiniind seama de indicatiile referitoare la fiecare carte-
C~tigu11n tensiune al unui amplificat6r de rnasura simplu se fixeaza cu ajutorul
! i
Hi~ rnentionate mai jos, stablli~i, in 'fiecare caz, care este cte'fectul eel mai probabil: Cercu-
' '
\..) Ietele numerotate de pe cartela din fig. 15-41. indica punctele de m8.sud. Se considera di.
unui si!lgur rezistor exterior.
s-a verificat corectitudinea semnalului sinusoidal de intrare ~i ca. fiecare carteHi este ali- Amplificatoarele de m8.sura se utilizeaza 1n situatii in care semnale slabe sunt
mentatii cu tensiunile continue corespunziitoare. amestecate cu semnale puternice de mod comun.
Cartela 1: Tensiune absentii in punctul de masura 1. Cel mai simplu amplificator de izolare are trei secp.uni iz'olate gai.variic: Una de
intrare, una de ie~ire ~i una de alimentare.
Cartela 2: La un semnal de intrare de 1 m V. in punctul de miisura 2 a pare un sem-
La majoritatea amplificatoarelor de izolare, cuplajele se realizeaza prin transfOrmatoare.
nal de 11 m V, insa 1n punctul3 semnalullipse~te.
Amplificatoarele de izolare se utilizeaza Ia realizarea de interfete intre echipamente
sensibile ~i medii caracterizate de tensiuni inalte, precum ~i in aparatura medicalii, pen-
tru prevenirea electrocutiirii. -
Amplificatorul operaronal de transconductanta (AOT) este un amplificator tensi-
'
I
'
' une-cu.rent.
i
LJ Curentul de ie~ire al.AOT este ega). cu tensiunea de intra~e inmultitfi cu transcon-
ductanta.
La AOT, transconductanta variazii cu cureritul de polarizare; prin urmare, ca~tigul
-! AOT po~te fi variat prin intermediul tensiunii de polarizare.
I '
v'
'
Fung:ionarea amplificatoarelor Iogaritmice ~i antilogaritmice se bazeazii pe carac-
teristica neliniara (Iogaritmidi) a jonctiunii pn. ,
La un amplificator logaritmic, elementul de circuit din bucla de reacfie este un
:;:;. tranzistor bipolar cu jonctiuni.
La un amplificatbr antilogaritmic,. tranzistorul bipolar este conectat in serie cu
1541 intrarea .
. , FIGURA
I Carte/a cu circuitele de amplificare, Amplificatoarele Iogaritmice se utilizeaza la inmul?rea 9i imparp.rea semnalelor
cu indicarea punctelor de masura. analogice.
~~
. j~}
 'I l
838 Aile circuite cu amplificatoare opera\ionale
,;j:' 'Test de autoevaluaie 839
0.
' '
GLOSAR (15-10) v'"' = -(0,025V)ln(I V,;,R )
'
Termenii urmiitori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfar~itul dirjii. . EBO 1

Compresie de semnal Metoda de miqorare proporponaUi a affiplitudinii teinsiunii

unui semnal. (1511) V,,. = -RJ"0 antilog(
2
:;v)
Logaritm Exponent; logaritmul i..mui numar este exponen~ul sau puterea la care tre-
buie ridicat un alt numar, numit baza, pentru a se. ob~ine primul numar. Convertoare ~~ alte circuite cu AO
Logaritm natural Exponentulla care trebuie ridicata baza e (e = 2,71828) pentru a se ' i
L__i
obP.ne un numar dat. (1512) I = v,N Sursa de curent constant
s R;
Transconductan~ii La dispozitivele electronice, raportul dintre curentul de ie9ire 9i
tensiunea de intrare.
(1513) V.,, = I,R, Corivertor curent-tensiune
\_ j

(1514) .I -v;"
,-- Convertor tensiune-curent
FORMULE DE BAZA R,
'~

Amplificatorul de masura
(151) TEST DE AUTOEVALUARE
I I
1. Pentru a construi un amplificator de mfisudi simplu ave~i nevoie de: '--'
(a) un AO cu o anumita retea de reac)ie (b) doua AO ~i 9apte rezistoare
(152)
(c) trei AO 9i 9apte condensatoare (d) !rei AO $i ~apte rezistoare
::r.
2. :In mod normal, amplificatoarele de mOsurii sunt previizute cu un rezistor exteri-
1 or ce serve~te la:
l.. )
(15-3) c =--
' lOOn!, (a) fixarea impedantei de intrare (b) fixarea ca$tigului in tensiune
(c) fixarea c5.~tigului in curent (d) realizarea interfe~ei cu un instrument i" \
Amplificatorul de lzolare 3. Amplificatoarele de mB:sura sunt folosite cu predidere in: I ,
~'
(a) medii cu zgomot puternic (b) aparatura medicaHi
(154) Av(intrare) = 1 +~ (c) aparate de masurii (d) circuite de filtrare
R,
4. Amplificatoarele de izolare sunt folosite cu precfidere in:
75Jill+R,,. (a) amplasamente indepartate, izolate
30kl1 {b) sisteme care izoleaza un semnal dintr-o multitudine de semnale n
(c) aplicapi ce implica tensiuni marl 9i echiparnent sensibil
Amplificatorul operational de transconductanfi\ (AOT) (d) aplicatii in care este necesadi protejarea utilizatorilor umani l. i

(e) raspunsurile (c) 9i (d)

(15-6)
5. Cele trei secti~ni ale unui amplificator de izolare elementar sunt:
(a) de amplificare, de filtrare 9i de alimentare
(b) de intrare, de ie9ire 9i de cuplaj

Amplificatorul logaritmic
(c) de intrare, de ie~ire ~ide alimentare
(d) de di.~tig, de atenuare $i de decalaj
::,
I '
(158) V:,,, =-Kln(\1;,) 6. La majoritatea amplificatoarelor de izolare, secpunile sunt cuplate prin: '-:;./

(a) benzi de cupru (b) transformatoare

(15-9) V
out
: -(0,025V) In( JRRI
V,, ) (c) ghiduri de unda (d) bucle de curent

r,
'
LJ
; : . ,,
".TI
;)~

840 Alte circuite cuamplificatoare operationale Probleme elementare 841

''--.)' '

7. Amplificatoarele de izolare pot amplifica tensiuni de semnal mid in prezenta PROBLEME ELEMENTARE
unor tensiuni de zgomot mult mai marl deoarece au:
(a) CMRR mare (b) t~tig mare Secfiunea 15-1 Ampllflcatoare de masura
(c) impedanta mare de intrare (d) cuplaj magnetic intre intrare ~i ie~ire_ 1. Determina!i ca~tigurile in.tensiune ale AO 1 ~i 2 din configuratia de amplificator
{1 B. AOT inseamna: de miisurii din fig. 15-42.
' ' (a) amplificator operational cu tranzistoare 2. Afla~i ca~tigul1n tensiune global al amplific~torului de masurii din fig. 15-42.
(b) amplificator operational cu transformator 3. Amplificatorului de masurii din fig. 15-42 i se a plica tensiunile urmatoare: V1, 1 ~
(c) amplificator opera}ional de transconductantii = 5 mV, V;nz = 10mV ~i Vern .= 225 mV Determinafi tensiunea de ie~ire finala.
,._
(d) amplificator operational pentru traductoare 4. Ce valoare trebuie sa aiba RG pentru ca amplificatorul de miisura din fig. 15-42 sii
aibii ca$tigu11000?
9. La AOT, transconductanta este determinata de:
5. Cat este cii.$tigul in tensiune a! amplificatorului de miisura AD521 din fig. 15-43?
(a) tensiunea continua de alimentare (b) tensiunea semnalului de intrare
(c) procesul tehnologic de fabricare (d) curentul de polarizare
. FIGURA 15-42
' 10. CA~tigul in tensiune al unui circuit cu AOT este detenninat de:
L...'
(a) un rezistor de reacp.e (b) transconductanta, exclusiv 10kn
r; (c) transconductantcl ~i rezistorul de". sarcina '
'i '. (d) curentul de polarizare $i tensiunea de alimentare
u 11. AOT este, In principiu, un:
(a) amplificator tensiune-curent (b) amplificator curent-tensiune
I' ,I (c) amplificator curent-curent (d) amplificator tensiune-tensiune
'
u ' 12. Functionarea amplificatoarelor Iogatitmice se bazeaza pe:
(a) functionarea neliniarii a AO
(b) caracteristica logaritmidi a jonctiunii pn 10 kn R,
(c) caracteristica de strclpungere inversa a joncpunii pn 10 k.n
(d) indi.rcarea ~i descclrcarea logaritmica a unui circuit RC
13. Dadi semnalul de intrare ai unui amplificator logaritmic este x, semnalullui de
ie~ire este proporp.onal cu:
FIGURA 15-43
: ;
~
(a) e' (b) In x (c) log1,x (d) 2,31og1,x
(e) riispunsurile (a) $i (c) (f) riispunsurile (b) 9i (d)
14. Dadi semnalul de intrare ai unui amplificator antilogaritmic este x, semnalullui
de ie9ire este proportional cu: i'il:>-.l!ll.....o lejire
(a) elnx (b) e' (c) In X (d) e-'
680!1
15. Logaritmul produsului a doua numere este egal cu:
I ~.
(a) suma celor doua numere
I ' 330!1
\J (b) suma logaritmilor celor doua numere
(c) diferenta dintre Iogaritmii eel or doua numere 1QOO pF
(d) raportullogaritmilor celor douii numere L . . . - - - - - - o Boma comuna
16. Rezultatul scaderii In X-: In y este: de ie~ire
-15V
u (a) ln xI In y (b) (In x)(ln y) (c) In (x!y) (d) ln(y/x)
6. Calculati liitimea de banda a amplificatorului din fig. 15-43.
7. Ariitati ce trebuie fiicut pentru ca amplificatorul din fig. 15-43 sii-$i modifice
cil.$tigulla aproximativ 50.
8. Arata~i ce trebuie fiicut pentru ca lii!lmea de banda a amplificatorului din fig. 15-43
sa devina aproxirnativ 15kHz.
 i !

842 Alte circuite cu amplificatoare operationale Probleme elementare 843

Sectiunea 15-2 Ampllficatoare de lzolare FIGURA 15-45 +12V L J

9. Ca~tigul
in tensiune a! AO din secfiunea de intrare a unui ainplificator de izolare
este de 30, iar atenuarea introdusa de circuital de atenuare .e~te de 0,75. C~tigul ! '
secfiunii de ie~ire este fixat Ia 10: Cat este ca~tigul in tensiune global a! dispozi- RPOI.
tivului? 220 k!l '
l, '
J

v.
10. Determinafi ca~tigulin tensiune global a! amplificatoarelor AD295 din fig. 15-44.
Voul

R, Rs
10 k!l 6,8 k!l
- -12V - L;
5
FIGURA 15-46 10 n
(_ :
' ./

(a) (b)
i
'[ 10
til
3
v
FIGURA 15-44
10
v
j
2
10
11. Arata~i cum poate fi realizat un ca~tig global de aproximativ 100 cu amplificatorul /
din fig. 15-44(a), modificand doar ca~tigul din sec~iunea de intrare.
12. Aratafi cumpoate fi realizat un c~tig global de aproximativ 100 cu amplificatorul
din fig. 15-44(b ), modificand doar ca~tigul din secfiunea de ie~ire.
13. Ari.ita~i ce conexiuni necesiUi amplificatoarele din fig. 15-44 pentru a realiza ca9ti-
10

v
0,1 10 100 1000
guri unitare. Curenlul de polarizare (JJA)
Sectlunea 15-3 Ampliflcatoare operatlonale de transconductanta (AOT) +BV
FiGURA 15-47 '
J \
'
14. Tensiunea de intrare a unui AOT este de 10 mV, iar curentullui de ie)dre este de li
10 ~A. Ce valoare are transconductanta?
VMoo
15. Un AOT cu transconduct~nta de 5000 fiS are o rezisten~a de sarcina de 10 k.O. Daca
tensiunea de intrare este de 100mV, ce valoare are curentul de ie9ire? C.t este ten- +2 v -
siunea de ie~ire? +1 v
0~~~~~~~-
16. La ie~irea unui AOT cu rezisten~a de sarcina s-a masurat a tfnsiune de 3,5 V. Dad. ,_,
,..,, 0 10~s 20f!S 30~s 40~s 50~s
transconductanta este de 4000 J..tS ~i tensiunea de intrare este de 100mV, ce valoare +9 V + VMoo
are rezistenta de sarcinii? 500kHz
17. Determinati ca?tigulin tensiune a! AOT din fig. 15-45. Pentru graficul din fig.
15-46 se considera K = 16.
100 mV Wl/llllllllllll
v,o-....AJI/v---l
18. Dacii in serie cu rezistorul de polarizare din fig. 1545 se conecteaza un reostat, ce
valori ale ca~tigului In tensiune, minima 9i maxima, se pot realiza?
19. AOT din fig. 15-47 lucreaza in configura~ie de moduiator in amplitudine. Deter-
minati forma de unda a tensiunii de ie9ire dad.la intrari se aplidi. formele de uncia R, Rs
date, cunosdind K = 16. 10 k!l 10 k!l

-9V
,-'--
] !
 844 Alte circuite cu amplificatoare operationale
Probleme de depanare 845

20. Determinati tensiunile deprag ale circuitului de tip trigger Schmitt din fig. 15-48.
c-i
'i I, 21. Pentrii triggerul Schmitt din fig. 15-48, determinati forma de undii a tensiunil de FIGURA 15-50 +0,225
'
' '' ie~ire corespunzatoare unei sinusoide de 1 kHz ~i cu valorile de v.rf de 10 V.

+9V
FIGURA 15-48
flrot
39k!l
r 1
I
Sectiunea 15-5 Convertoare ~I alte circuite cu AO
I 30. Calcu!ati curentul prin sarcina pentru circuitele din fig. 15-51.
R,
10k!l
I +12V +12V

Sectiunea 15-4 Ampliflcatoare logaritmice ~I antilogaritmlce I 10

22. Cu ajutorul unui calculator, afiati logaritmii naturali On) ai numerelor urmatoare:
(a) 0,5 (b) 2 (c) 50 (d) 130
I Rs
kQ
Rs
560Q

23. Relua)i problema 22 pentru !og10 10

24. Cu cat este ega] antilogaritmul numarului 1,6?
25. Explicati din ce cauza semnalul de ie~ire al unui amplificator.logaritmic este limi-
: ~ tat la aproximativ 0,7 V
; I \.. (a) (b)
I I 26. Ce tensiune se culege Ia ie~irea unui amplificator Iogaritmic cu dioda 'In circuitul 1"
~ de reacp.e, dad. tensiunea de intrare este de 3 V? Rezistorul de intrare are 82 kQ ~i FiGURA 15-51
curentul rezidual invers este de 100 nA.
i
,' i 27. Determinati tensiunea de ie~;ire a amplificatorului din fig. 15-49. Se considera lEBO= I'' 31. Concepeti un circuit pentru masur~rea temperaturii intr-un punct indepartatf
i I = 60nA. obtmand 0 tensiune proportionalii cu valoarea masurata, tensiune care sa poata fi
'-' apoi transpusa in forma digitaHi in vederea a.fiD.rii. Ca traductor de temperatura
pute}i utiliza un tennistor. . .
FIGURA 15-49
' '
' '
I '
'-'
PROBLEM DE DEPANARE
f: Sectiunea 15-6 Aplicatie practidi
i '
u 32. Daca se aplica un semnal de 1 m V ~~ 50 Hz !a intrarea circuitului de amplificare
de pe cartela apar}.in.9.nd sistemului de EKG, din fig. 15-52, ce tensiuni trebuie sa
' ' apara ln fiecare dintre pundele de miisura marcate? Se considera ca. toate tensiu-
l j 28. Aflap tensiunea de ie~ire a amplificatorului din fig. 15-50. Se considera lEBO= 60 nA. nile de decalaj sunt nule, iar pozip.a pe verticala s-a fixat la centrarea semnalului.
u 29. Compresia de semnal este una dintre aplicap.ile amplificatoarelor logaritmice. Se 33. Reluati problema 32 pentru un semnal de intrare de 2 m V ~i 1 kHz.
considera ca. amplificatorului Iogaritrnic din fig. 15-49 i se aplidi. un semnal audio
cu tensiunea maxima de 1 V $i tensiunea minima de 100 m V. Care vor fi valorile
maxirni:'i $i minima ale tensiunii de ie9ire? Ce concluzie trageti de aici?

r .,

,. ----------~"'""---
 :~;>:,-,-~::::f~>~i;:~.~f~!f?!~?.~:;" ': ..:-; ._,;!;
. ~, . .'~:~:~~~~f~f~fl?~~~*\~~~~t~:.~~;~~.:~t:
846 Alte circu~e cu amplificatoare operationale Raspunsuri Ia exerci\iile COf]lplementare:a~:j~e~ei;,~Ttii'iP47 ":'fl
. ~ '

FIGURA 1552 Sec!lunea 15-2

1. Amplificatoarele de izolare se utilizeaza in aparatura medicaHi, Ja aparateli'de
masura destinate instala}iilor energetice, tehnologice ~i cte testare autOmata.- -
2. Cele trei ~ecFuni ale unui amplificator de izolare sunt: de intrare, de ie~ire si de
alimentare. _ _4 ::.. 'J,.,.-_.,
3. Sectiunile sunt cuplate prin transformatoare; i.ar la unele dispozi~ve, pi?.n!:~PI~cl~e
ophce. ~ I .
4. Osd.latorul are rolul unui convertor c.c./c.a., pentru ca energia de alimentare de c.c.
sa poata fi transmisa sec~unilor de intrare ~i de ie~ire sub forma de c. a.
I, Sec!lunea 15-3
1. AOT sunt iniiialele cuvintelor Amplificator Operational de Transconductanfii.
2. Transconductanta cre9te la cre~terea curentului de polarizare. L.,
3. Presupun.nd di intrarea de polarizare este conectaHi la tensiunea de alimentare,
c.~tigul in tensiune cre~te Ia cre~terea tensiunii de alimentare deoarece cre9te n
curentul de polarizare.
4. ca9tigu.l tn tensiune scade cand tensiunea de polarizare se miq;oreaza. u '
Sectlunea 15-4
l._Dioda sau tranzistorul din bucla de reacp.e asigura caracteristica exponentiala ~I
(neliniara). '
2. Tensiunea de ie~ire a unui amplificator logaritmic este limitata Ia poten~alul de
bariera a! joncrunti pn (aproximativ 0,7 V).
3. Tensiunea de ie;;ire este determinata de tensiunea de. intrare, de reiistorul de
intrare 9i de curentul rezidual emitor~baza..
4. Yntr-un amplificator antilogaritmic, tranzistorul se conecteaza in serie cu intrarea,
nu in bucla de reactie.
Sectlunea 15-5 "'
I

1. 15 = 6,8 VI 10 kn = 0,68 rnA; aceea~i valoare ?i prin sarcina de .5 kn.

2. Rezistorul de reacp.e constituie constantil de propor~ionalitate.

RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE

' ;:
DE LA EXEMPLI I \

'l....;'
15-1 240 n
RASPUNSURI LA INTREBARILE RECAPITULATIVE 15-2 R5 ramane de 100 kn. Se iau RG =2,2 kQ ?i Cx = 0,00033 ~F.
n
15-3 Sunt posibile mai multe combina!ii. lata una dintre ele: La intrare se fac cone-
Secflunea 151.
1. Principala destinatie a amplificatoarelor de masura este amplificarea semnalelor ~-'
xiunile pentru ob.tinerea ca~tigului unitar (pinul38la 40, fara R1 sau R ). !ntre l.J
pinii 22 ?i 23 se conecteaza un rezistor de 680 kn. '
Pe
slabe, suprcipuse tensiuni marl de mod comun. Cele ~ai impor~an~e. ca.racte~:
15-4 [POL:; 62,5 ~A n
tici ale lor sunt: impedan~a de intrare mare, CMRR mare, 1mpedanta de 1e~rre nuca, I I
. I
decalaj la ie~ire mic. - 15-5 Ca~tigul se modifica Ia aproximativ 141. l.. ...; .

2. Pentru a construi un amplificator de masudi simplu sunt necesare trei AO ~i ~apte 15-6 Semnalul de ie~ire este un semnal rectangular modulat, cu amplitudinea 'ma-
rezistoare1 unul dintre aceste rezistoare servind la stabilirea ca~tigului. xima de aproximativ 4,69 V 9i cea minima de aproximativ 2,38 V.
3. Cfi;;tigul este determinat de rezistoarele interne de reacpe 9i de un rezistor exterior. 15-7 -0,167 v
4. Ca?tigul este su praunitar. 15-8 -0,193 v
15-9 -4,39 v
: .\

! '
IwI Raspunsurile tipurilor de filtre de biz~ M1J

c~t~ ia.r anal~za lui depa~e~te ni~el~I Iucr~rii ~e fata; ~in aceasta cauz~, in aplicap.a firac-
fl
I I tica dm secp.unea 16-8 ne vern 1uruta la rucmtele de filtrare- parte a circuitel.o,r sf.e sepa-
' I rare a canalelor. Vep. vedea cum se folosesc filtrele active, prezentate In capitolul curent
'-'
pentru separarea, intr-un sistem MF, a semnalelor audjo ce urmeaz5. a fi transmiSe ceiO;
doua difuzoare- stanga/dreapta.

Filtre acti"e
r 1
i ~.
~u

; .,

r--,
Continutul capitolului Obiectivele capilolului
!i Descrierea raspunsului ca~tig-frecven\ii
!
r
16-1 Raspunsurile tipurilor de filtre de Ia tipurile de filtre de baza
~ baza
Descrierea celor trei modele de raspuns
16-2 Modelele de raspuns ale filtrelor ~i a altar parametri ai filtrelor
f l 16-3 Filtre active trece-jos Analizarea filtrelor active trece-jos
L/ 16-4 Filtre active trece-sus Analizarea filtrelor active trece-sus
16-1 RASPUNSURIU: TIPURILOR DE FILTRE DE BAZA
16-5 Filtre active trece-banda Analizarea filtrelor active trece-banda
16-6 Filtre active opreste-banda Analizarea filtrelor active opre~te-bandii Tn general, filtrele se grupeaza dupa modul in care tensiunea de ie~ire variaza in funcpe
167 Masurarea raspunsului filtrelor Prezentarea a doua metode de masurare de frecventa tensiunii de intrare. lipurile de fill:re active sunt: trece-sus, trece-jos,
16-8 Aplicatie practica a raspunsului in frecventa trece-bandil ~i opre~e-banda. Tn secpunea de fata vom examina riispunsurile generale
ale tuturor tipurilor enumerate,
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil:
lntroducere "' Sa descrieti raspunsurile di.~tig-frecvenja ale tipurilor de filtre de baza
fu' c~pitolul 2 v-am prezentat filtre aferente surselor de alimentare. Acum vep. face .,_ Sa explicati raspunsul filtrelor trece-jos
cuno~tint8. cu filtrele active, care se utilizeaza la prelucrarea semnalelor. Filtrele sunt cir-
.,_ Sa dati definitia polilor
cuite prin care pot trece doar semnalele cu anumite frecvenfe, impuse, in timp ce sem-
,._ sa determina~i frecven}a de Uiiere 9i Hi}imea de banda a unui filtru trece-jos
nalele avand frecvenfe diferite de acelea sunt suprimate. Proprietatea descris8. se nu-
me~te selectivitate.
.... sa explica}i raspunsul filtrelor trece-sus
Filtrele acti'ye sunt realizate cu tranzistoare sau AO ~i circuite pasive RC, RL sau RLC. ,.. sa d,eterminati frecventa de taiere a unui filtru trece-sus
Dispozitivele active asigura c.~tigul in tensiune, iar circuitele pasive asigura selectivi- .... sa explicati dispunsul filtrelor trece-banda
'1 tatea. Din punctul de vedere a! raspunsului, cele patru tipuri de baza de filtre active sunt: .,_Sa definitifaclorul de calitate sa explicap semnificapa lui
i
: I
l
trece-jos, trece-sus, trece-banda ~i opre~te-banda. in capitolul de fata ve}i studia filt~e ,.. sa determinati -frecventa de t5.iere, Ia}imea de banda, factorul de calitate 9i fac-
'--' active realizate cu AO ~i circuite RC. torul de pierderi ale unui filtru trece-bandii
AulicaJia praclica ,_ Sa explicati riispunsul filtrelor opre~te-bandii
Receptorul MF stereo a dirui schema bloc este data mai jos funcp.oneaza cu semnale
purtiitoare din gama de frecvente 88 MHz ... 108 MHz. ln modulatia de frecventa, frec-
venta purtiitoarei este modulata.proportional cu amplitudinea ~i frecventa semna!ului
audio modulator. Semnalul stereo multiplexat receptionat este, in realitate, mai compli-
rJ
L_j
 'L.:II
850 Filtre active Raspunsuri,le tipurilor de filtre de baza 851

ca~tigul
Raspunsul filtrulul trece-jos
Banda de trecere a unui filtru trece-jos elementar este cuprinsa, prin definire, 1ntre 0 Hz
(c.c.) ~i frecventa de tiiiere (critidi), f 1, la care tensiunea de ie~ire este de 70,7% din valoa- Voot (normata Ia 1)
rea maxima din banda de trecere, cum ilustreaza fig. 16-l(a). Banda de trecere teoretidi,
reprezentata de zona, ha~uraUi, delimitata cu linie intrerupta, prezintii o di.dere brusdi la
f 1 La~imea de banda a acestui filtru este egala cu j,.
;, i
Bill (161) L_j

ca~Ugul

10ft -
J \
;
Lj
(a) (b)

FIGURA 16-2
RBspunsuri ale unui filtru trece--sus.

Raspunsul filtrului trece-banda ,~

i! '.
l!n filtru trec~-bandi lasa sa treadi toate semnalele cuprinse intre doua limite de
frecventa, una inferioara ~i una superioara, suprim.nd practic toate celelalte frecvenfe, LJ
(a) (b) din afara benzii respective. Curba raspunsului generalizat al unui filtru trece-banda este
prezentata 1n fig. 16-3. La!imea de banda (B) este definita ca diferen~a dintre frecven~a de
FIGURA 16-1 taiere superioara (j12 ) ~i frecven~a de Hiiere inferioara ifn)
RBspunsuri ale unui filfru trece-jos.
(162)
De;;i riispunsul teoretic nu poate fi obtinut in practidl, se pot obp.ne pante de d.dere
de -20 dB/decada ~i chiar mai marl. Figura 16-1(b) prezinta cateva curbe de raspuns teo- Vaut (normatii Ja 1)
retice aferente unui filtru tnice-jos, cu diferite pante de cadere. Panta de -20 dB/decada FIGURA 16-3
se obpne cu un singur circuit RC, format dintr-un rezistor ;;i un cOndensator. Pentru Curba de raspuns a unui filtru
realizarea pantelor mai mari este necesadi adaugarea altar circuite RC. Fiecare asemenea frece-bandii. n
circuit este denumit pol. 0,707 ;- i
l_...J
A~a cum am aratat in capitolullO, frecventa de t5.iere a unui filtru RC trece-jos este
cea corespunzatoare relafiei Xc = R, uncle:
1
f, = 21tRC
Raspunsul filtrului trece-sus !

Filtrul trece-sus este un filtru ce atenueaza semnificativ sau suprim5. toate frecven}ele I
~~ fa f12
mai mici ca f 1, Iasand sa treaca toate frecventele ce depa~esc ft Frecvenfa de -taiere este, l,;

desigur, frecven}a la care tensiunea de ie~ire este de 70,7% din tensiunea maxima din Frecvenfele de hiiere sunt, bineinfeles, cele la care curba riispunsului se afla la 70,7%
banda de trecere, ca !n fig. 16-2(a). Raspunsul teoretic, reprezentat de zona ha;mrata, r-;
din valoarea ei maxima. Amintifi~va, din capitolul13, ca. ele se mai numesc ~ifrecpenJe la ~ l
delimitata cu linie intrerupta, cade instantanEm la f 1 - condifie ce nu poate fi realizata tn
3 dB. Frecventa situata, cu aproximafie, la mijlocul benzii de trecere se nume~te frecvenfd LJ
practidi. Sunt realizabile !nsa pante de cadere de -20 dB/decada/pol. In fig. 16-2(b) apar
centralii,J, fiind definita ca medie geometrica a frecven~elor de taiere.
c.teva curbe de raspuns caracteristice unui filtru trece-sus, cu diverse pante de didere.
Ca ~i tn cazul filtrului trece-jos, frecventa de taiere a unui filtru trece-sus corespunde
1ndeplinirii egalitar; Xc = R ~i se calculeaza cu aceea~i formula, j, = 1/21tRC. Raspunsul
Factorul do calitato
aw.
Factorul de calitate (Q) a! unui filtru trece-banda este raportul din-
(163)
,..,
!
LJ
unui filtru trece-sus acopera domeniul de frecvente dintre ft ~i o frecventa mai inalta,
tre frecventa central.~~ Iap.mea benzii.
impusa de limitele elementului activ (tranzistor sau AO).
r:
! I 852 Filtre active Modelele de raspuns ale filtrelor 853
u
';
(16-4)
I FIGURA 16-4.
I i
u Valoarea Q reprezinta o miisura a selectivit5~ii unui filtru tiece-ban.da. Cu cat Q este RBspunsu/ general a/ unui
mai mare, cu atfit banda de trecere este mai ingusta, iar selectivitatea este mai bunii rela- fiilru oprell>-bandii.
tiv lao anumitii frecventii frr Filtrele trece-bandii sunt clasificate, uneori, tn filtre de banda
tngusta (Q > 10) 9i filtre de banda larga (Q < 10). Factorul de calitate (Q) mai poate fi
exprimat ~i in functie de factorul de pierderi' al filtrului (8), sub forma:
I
Q=.!
8
Factorul de pierderi va .fi studiat tn sectiunea 16-2.

l=t3#MW!IIifijM
I ! Un filtru trece-banda are frecventa centralii de 15 kHz ~i Hij:imea de banda de 1 kHz. f
'--'
Calculaj:i Q ~i arataj:i daca filtrul este de bandaingusta sau de banda larga.
Rezolvare
'
Q=f' =15kHz = 15
B 1kHz

''
I Q > 10, deci filtrul este de bandii tngustii. 16-2 MODE.LELE DE RASPUNS ALE FILTRELOR
''~'' ExerciJiu complemental Daca factorul de calitate al filtrului se dubleazii, care va fi
lii(imea de banda?
Caracteristicile de raspuns ale filtrelor (trece-jos, trece-sus, trecebanda sau opre~
te-banda) pot fi aproximate, 1n func~e de valorile componentelor de circuit, cu unul din-
Raspunsul filtrului opre~te-banda tre modelele de caracteristica Butterworth, Cebi~ev sau Bessel. Aecare model prezinta
0 alta categorie de filtre active cuprinde filtrele opre~te-bandii". lmaginati-va functi- o fonna specifica a curbei raspunsului ~i fiecare este adecvat cu precadere anumitor
onarea lor ca fiind inversul celei a filtrelor trece-banda, deoarece ele suprim.i frecventele aplicapi.
cuprinse intr-o anumWi banda, liis.ndu-le sa treadi pe toate celelalte, din afara benzii Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi!i capabil:
respective. Curba raspunsului general al unui filtru opre))te-banda este prezentata in fig.
16-4. Remarca~i ca. Hitimea de banda este cuprins8 Intre frecventele la 3 dB, ca ~i In cazul ! t.~.
'-'' Bii descriep cele !rei modele de riispuns, precum ~i alj:i parametri ai fi!tre!or
''
1 I raspunsului unui filtru trece-banda. ,... Sa descrieti caracteristica Butterworth
I
1
,__;'
'
SECTIUNEA 1611NTREBARI RECAPITULATIVE .... sa descrieti caracteristica Cebf))eV
.,_ sa descrieti caracteristica Bessel
L Ce anume determina lajimea de banda a unui tutru trece-jos?
~ Sa deHnij:ifactorul de pierderi ~sa arata)i care este semnificatia lui
2. Care este cauza Hmit8.rii benzii de trecere a unui filtru activ trece-sus?
~ Sa calculaj:i factorul de pierderi a! unui filtru
3. Ce relatie exista intre Q ji latimea de banda, Ia un filtru trecebanda? Aratati in ce mod
valoarea Qinfluenteaza selectivitatea unui filtru. .,_ Sa prezentap. ordinele fijtrelor ))i modul In care ele influenteazii ca~tigul

'i i Ca_racteristicile de taspu_ns Butterworth~ Cebl~ev sau Bessel pot fi realizate in majori-
I i tatea c;,onfiguratiilor de filtre active aleg.nd corespunziitor anumite valori ale componen-
~

fn original, damping factor, cu notapa DF. (n.t.)
"In original, i'n limba engleza, band-stop, notch, band-reject, band-elimination filter. (n.t.)
telor. In fig. 16-5 sunt ilustrate comparativ cele trei tipuri de riispuns pentru un filtru
trece-jos. Filtrele trece-sus, precum ))i cele trece-banda pot fi concepute, de asemenea, ast-
fel lncat sa prezinte una sau alta dintre aceste caracteristici.
Caracteristica Butterworth Caracteristica Butterworth prezinta un raspuns In amplitu-
{~\! dine foarte aplatizat in banda de trecere ~i o panta de cadere de -20 dB/decada/pol. fn
schimb, r8spunsulln faza nu este liniar, defazajul (deci lntarzierea) semnalelor ce striibat
.I\.
_j .
'"-'

r~----------
 854 Filtre active Modelele de raspuns ale filtrelor 855

filtrul variind neliniar cu frecven}a. In consedn}8., un irnpuls aplicat unui filtru cu carac- c.urb:i de riis~u~s tn ?~nAda de trecere a filt~ui, 'claca valoarea factorului de pierderi este I :
teristidi Butterworth va genera la ie~ire pulsa~ii deoarece fiecare componenta de frec- fixata cu preaZie. Utilizand calcule matematice de nivel superior, care nu vor fi prezen- l' ;I'
ventii a fronturilor- ascendent ~i descendent- ale imJ;ulsului va fi 1ntarziata d_ife~t. ?~ tate aid, s-au aflat, pe11tru filtre de diferite ordine, valorile factorului de pierderi care
obicei, aceste .filtre se utilizeaza c.nd toate frecven}ele din banda de trecere trebu1e sa a1ba asiguri.i aplatizarea maxima a dspunsului Butterworth.
acela~i cii~tig. R.aspunsul de tip ButtenVorth mai este denumit ,cu aplatizare maxim8.''. "
I .

A, FIGURA 166 :l__;I

Schema de principiu
FIGURA 165
a unui filtru activ.
ComparaJfe intre cele trei tip uri de r-
1

curbe de rBspuns aferente unui fiftru. i .

I..J

Bulle!Worth
Bessel i
'--~
,'

Cebi~ev

Caracterlstlca Cellj~ev Filtrele cu caracteristica de raspuns Ceb!~ev sunt utile 1n situ-
atiile in care se dore~te ob~inerea unei dideri rapide, deoarece panta lor de didere de-
Pase~tc -20 dB/decada/poLEste o panta mai mare dec.t cea a car!icteristicii Buttenvorth,
deci, pentru o valoare data a pantei de didere, un filtru Cebl-?ev. poate fi realizat cu mai
pup.tli poli ~i cu un circuit mai simplu. Rlispunsullui este caracterizat de supracre-?teri
sau pulsari fn banda de trecere (in functie de numarul de poli), iar raspunsul!n faza este
mai neliniar decat al filtrului Butterworth.
Caracterlstica Bessel Caracteristica de fazii a filtrului Bessel este l.irtiarii, cu alte cu-
vinte, defazajul cre?te liniar cu frecven}a. Ca urmare, daca la intrare se a plica un impuls,
Circuit de reacjie n
Valoarea factorului de pierderi, necesarii pentru realizarea unei anumite caracteristid
d~ raspuns, de!'inde ~e ordinul filtrului (numarul de poli). Pentru simplificarea explica-
tiilor vom constdera. ca un pol corespunde unui circuit format dintr-un rezistor ~i un con-
~ensator. c~ cat nu~arul de__ poll ai unui filtru este mai mare, cu atat panta de didere a
raspunsulm este ma.I abrupta. De exemplu, pentru realizarea unui filtru Butterworth de
ordU:ul 2 e,:;te necesar u~ factor de pierderi de 1,414. Aceasta valoare poate fi obtinuta
prachc daca raportul reztstoarelor de reacJ:ie este de:
.&.
R,
= 2-8 = 2-1,414 = 0,586
) j
Acest raport stabile~tel pentru ca~tigul tn bucla tnchisa, Acl N al a_mplificatorului
I L_j

la ie?ire nu a par pulsap.i aproap~ ~eloc. Pentru di nu distorsioneazii formele de und<l fn neinversor al filtrului, valoarea de 1,586, calculatii astfel: ( 1)
impulsuri, filtrele de tip Bessel se folosesc la filtrarea unor asemenea semnale. A 1 1 R1 +R, R .. r-.
d(Nil =-A
, R,/(R1 +R2 )
R, =....!.+1=0,586+1= 1,586
R,
) :
!
Factorul de pierderl
Am ar~itat di un filtru activ poate fi i:onceput cu oricare clintre Caracteristicile Butterworth,
Ceblj;ev sau Bessel, indiferent daca este trece-jos, trece-sus, trece-banda sau opre~te-banda.
Factorul de pierderi (8) este eel care determina ce model de caracteristica va prezenta fil- . Daca rezistorul R2 din circuitul de reacp:e al unui filtru activ cu doi poli, ca acela din
1

trul activ. Pentru a explica aceastii no}iune vom folosi reprezentarea generalii a unui fil- fig. 16-6, este de 10 k.O., ce valoare trebuie sa aibii R1 pentru obtinerea unui r8.spuns
tru activ, din fig. 16-6. Observap. in desen un amplificator, un circuit de reacp.e negati~a Butterworth cu aplatizare maxima? '
?i o re}ea de filtrare. Amplificatorul ~i circuitul de reac}ie sunt conectate tn configurap.e r-
RezoJvare i i
neinversoare. Factorul de pierderi este determinat de circuitul de reac}ie negativii ~i este
definit prin relaj:ia: ;I
2
= 0,586
.
l ... J
'

(165) R1 = 0,586R2 = 0,586(10kn) = 5,86k!l

:... __j
Folosind cea mai apropiatii valoare standardizata cu toleranta de 5% de 5 6 kn se va
fn principiu, factorul de pierderi influen}eazii riispunsul filtrului ca efect al reac}iei realiza un riispuns foarte apropiat de eel teoretic. ' I ' '

negative. Orice tendin}ii de cre?tere sau de sd.dere a tensiunii de ie9ire este compensata
Care este factorul de pierderi daca R = 10 kn ~i R = 5,6 kn? it
de efectul opus al reac~iei negative. Reactia negativii actioneazii fn sensul aplatiziirii Exercl!IU complementar 2 1 ' .
I
l J

r.
I
! ;
i
 l
,J 856 Filtre active Filtre active trece-jos 857

Frecventa de taiere ~~ panta de cadere TABELUL 16-1

Frecvenfa de tcliere este determinata de valorile rezis.torului ~i condensatorului din Vafori aferente liispunsu!ui filtrefor Butterworlh.
circuitul acordat RC, cum este eel din fig. 16-6. Pentru un filtru cu un singur pol (filtru Ciiderea Primul etaj AI doilea etaj AI treilea etaj
de ordinul 1), cum este eel din fig. 16-7, frecventa de tiiiere este:
. 1
Ordinul dB/decada Poll 8 R,IR2 Poll 8 R1/R, Poli 8 R,IR,
J, = 21tRC
In figudi apare o configurap.e de filtru trece-jos, ins. aceea~i formula este valabiHi ~i 1 -20 Op!ional
rt pentru j, a unui filtru trece-sus cu un singur pol. Nurniirul de poll de termini\ panta de 2 -40 2 1.414 0,586
:i :- ciidere a riispunsului filtrului. Caracteristica Butterworth are -20 dB/decada/pol. Prin 3 -60 2 1,00 1 1,00
I~'
urmare, un fi!tru de ordinul 1 (cu un singur pol) are panta de -20 dB/decadii; un filtru 4 -80 2 1,848 0,152 2 0,765 1,235
de ordinul doi (cu doi poll) prezintii o ciidere de -40 dB/decadii; un filtru de ordinul trei 5 -100 2 1,00 2 1,618 0,382 0,618 1,382
(cu trei poll), de -60 dB/decadii p.m.d. 6 -120 2 1,932 0,068 2 1,414 0,586 2 0,518 1,482
i ; fn general, pentru obfinerea unui filtru cu trei sau mai multi poli se conecteaza in cas-
u
cada mai multe filtre cu unul sau doi poll, cain fig. 16-8. De exemplu, pentru obp.nerea
unui filtru de ordinul trei trebuie conectate in cascadii un filtru de ordinul doi $i unul de SECTIUNEA 16-21NTREBJIRJ RECAPITULATIVE
i! ordinul unu; pentru obfinerea unui filtru de ordinul patru se conecteaza doua filtre de 1. Aratati prin ce se deosebesc mode/e/e de raspuns Butterworth, Cebieev '' Bessel.
l
u ord.inul doi $.a.m.d. Fiecare.filtru legat 'in cascada se nume~te etaj sau secfilme. 2. Ce elemente determina mode/ul de riispuns a/ unui fi/tru?
Circuit trecejos 3. Care sunt elementele componente de baza ale unui filtru activ?
' ' cu un singur pol
\ ~
I'
~
FIGURA 16-7
Filtru trecejos de ordinul unu (cu un pol).
16-3 FILTRE ACTIVE TRECE-JOS

Filtrele realizate cu AO ca element activ prezinta cateva avantaje 1'11 comparaj:ie cu

I'
!. -~
filtrele pasive (numai cu componente R, L ~i C). AO introduce un ca~g, astfel ca
semnalele nu sunt atenuate din cauza filtrarii. Prin impedanta mare de intrare a AO
L,J :"
se asigura adaptarea cu sursa de semnal, iar prin impedanta mica de ie~ire, cu
'
f.
sarcina, fn a~a fellncat circuitul filtrului sa nu fie afectat. De asemenea, filtrele active
\~' se pot regia cu u~urinta pentru o gam a larga de frecvente fara ca forma raspurisului
~~ sa se modifice.
\~ Dupa parcurgerea acestei secj:iuni ar trebui sa fiji capabil:
''
i i
,,
'f\' Sa analizaji filtre_ active trece-jos
u I""
,,
~ sa recunoa~teti un filtru cu tin singur pol ;;i sail calculap ca;;tigul ~;i frecventa
!J de Htiere
i
: ;
:
~ ,.. sa recunoa~teti un filtru Sallen-Key cu doi poli ;;i sa ii calculap ca~tigul ;;i
LJ ~; . frecventa de Hiiere
FIGURA 16-8 ,.. sa explicati in ce mod se obpne o pantii de d.dere mai mare prin conectarea In
NumBrul de poli a! unui fiftru se poate mari prin conectarea in cascadB. I''!!::. cascada a unor filtre trece-jos
1r
DatoriUi caracteristicii sale cu aplatizare maxima, filtrul Butterworth este eel mai free- ;'>-
;ff
vent utilizat. De aceea, ne vom limita Ia acest model de dispuns pentru a ilustra notiuni-
le fundamentale referitoare Ia filtre.ln tabelul 16-1 sunt inscrise pantele de ciidere, factorii 1'
i l de pierderi ~i valorile raportului R/R2 pentru filtre Butterworth de pfinii Ia ordinul ~ase. -~::
u ~~..
~\
. ::; '
 858 Filtre active Filtre active trecejos 859

filtru cu un singur pol FiGURA 16-1 0

ln fig. 16-9(a) este prezentat !In filtru activ cu un singur circuit RC acordat trece-jos, care Configurafie simpliJ de filtru
prezintii o ciidere de -20 dB/decadii Ia frecven~e superioare celei de tiliere, a~a cum arata Sal/en-Key trece-jos de ordinu/ doi. 1
I
r
'
curba riispunsului din fig. 16-9(b). Frecven~a de tiliere a unui filtru cu un s4lgur pol este J, = l '
= 1/21tRC. AO din aces! circuit este conectat in configuratie de arnplificator neinversor, al
ciirui ca~tig in bucia inchis a, in banda de trecere, este detenninat de valorile. R1 ~i R2
I'
!
:__j
I
(166)

R, n
.I
~ ____:;

Or------
-3 ---------
Ca ~i in cazul filtrului cu un singur pol, AO din filtrul Sallen-Key de ordinul doi este ! !
.conectat ca amplificator neinversor, cu circuitul de reac~ie negativa format din R/R2 A~a I
-20 dB/decada cum ~ti~i, factoru! de pierderi este detenninat de valorile R1 ~i R2, raspunsul filtrului
' -
putand fi realizat dupii oricare dintre modelele Butterworth, Cebisev sau Bessel. De exem-
i il
R, plu, conform tabelului 16-1, raportul R/R, trebuie sa fie de 0,5S6 pentru ca factorul de !
-20,+----'-----'r-- f pierderi sa ia valoarea 1,414, necesaz:a p_entru obpnerea unui raspuns de tip Butterworth ''
I, 10 I, de ordinul doi.
(a) (b) I
Ma3Mijlil,'#M i!
l !
FIGURA 16-9 Detenninati frecven~a de tiiiere a filtrului trece-jos din fig. 16-11 ~i calculap valoarea
Filtru activ frece-jos cu un singur pol i curba rBspunsu/ui s~u; R1 necesara pentru obp.nerea cu aproximap.e a unui raspuns de tipul Butterworth.
CA
l_j
Filtrul Sallen-Key trece-jos FIGURA 16-11
Configura~a Sallei1-Key este una dintre cele mai larg raspa~dite pentru filtrele de n
ordinul doi (cu dpi po.li).!V!ai este cunoscuta ca filtru .cu sursa. de tensiune i:omandata in l' ;
tensiune.ln fig. 16-10 ~ste prezentatli. o varianta trece-jos a filtrului Sallen-Key. Observati ~ ... )
ca apar douii circuite RC, care asigurii ociidere 'de -40 dB/decadii Ia frecven~e superioare
celei de tiiiere(considerand cii riispunsul este de tipul Butterwof\h). Unul ililltre circuitele r.
RC este format din RA ~i CN iar celil.Ialt, din R8 ~i C8. Originalltatea configuratiei se dato- I
I '
reaza condensatorului CN care asigurii reactia ce da forma ra~punsului la limita benzii de LJ
trecere. Frecventa de tiiiere a filtrului Sallen-Key de ordinul doi este:

(167)
Rezolvare
Pentru simplificare se pot alege componente identice, astfel incat RA =R8 = R ~i CA = !ntrudi.t RA =R8 =1 kn ~i CA =C8 =0,02 MF,
= C8 = C. fn ac~st caz, exptesia ~recven~ei ~~ taiere devine: !]
1 1
1 f, 21tRC 21t(1k.n)(01021!F)
7,96kHz l.J
J, "21tRC
Pentru obtinerea unui raspuns Butterworth, R/R 2 = 0,586.
R1 =0,586R2 =0,586(1k!'l) =5860
Alegep o valoare standardizata cat mai apropiata de cea calculata.
'In original, VCVS (voltage-controlled voltage source) filter. (n.t.)

n
. '
' l
860 Filtre active Filtre active trece.sus 861
!LJI
Exerclflu complemental Detemtina!i f. a circuitului din fig. 16-11 daca RA = R8 =IS= 2,2 kn l:t3MQ!IjitjM
Il ~i CA = C = 0,01 J.l.F. Calculati, de asemenea, valoarea R 1 necesara pentru obtinerea unui DeterminaJi valorile condensatoarelor filtrului cu patru poli din fig. 16-12(b) astfel ca

u 8
riispuns de tipul Butterworth. frecventa lui de taiere sa fie de 26.80 Hz, ~tilnd cii toate rezistoarele din circuitele RC tre-
ce":'jos sunt de 1,8 kn. Alegeti, de asemenea, valorile'rezistoarelor de reactie astfel indit
riispunsul obj:inut sa fie de tipul Butterworth.
Obtinerea unei pante de cadere mai mare Rezolvare
cu filtre trece-jos in cascada Ambele etaje trebuie sa aiNi aceea~ift Consider.nd d. alegem condensatoare identice,
Pentru obtinerea unui raspuns de tipul trece-jos de ordinul trei (-60 dB/decadii) este 1
necesar un fi.itru cu trei poll. Acesta se realizeazii prin conectarea in cascadcl a unui fil-
f.= 2nRC .
tru trece-jos cu doi poll ~i a unui filtru trece-jos cu un singur pol, cain fig. 16-12(a).ln
fig. 16-12(b) vedeti o configuratie de filtru cu patru poll, lorrnatii prin conectarea in cas- 1 1
C =-- - 0,033~F
cadii a douii filtre cu cate doi poll. 2nRJ. 21t(l,8kn)(2680Hz)
CA 1 =C 81 =CA2 =C82 =0,033!1F
f: Tot pentru sirnplltate alegem R2 = R4 = 1,8 kn. Conform tabelului 16-1, pentru ca
'
,
raspunsul primului etaj sa fie de tipul Butterworth, 6 = 1,848 ~i R/R 2 = 0,152. Deci:
R1 = 0,152R 2 = 0,152(18000)= 274Q
Ale gem R1 = 270 n.
Pentru etajul a] doilea, 6 = 0,765 ~i R3/R4 = 1,235. Deci:
R3 =1,235R4 =1,235(18000)=2,220
Alegem R3 = 2,2 kf.l.
2 pdi Exercitlu complemental Deterrninati valorile condensatoarelor liltrului din fig. 16-12(b)
pentru f 1 = 1 kHz, ~tiind di toate rezistoarele de filtrare sunt de 680 Q. Calculati, de
asemenea, valorile rezistoare1or de reactie astfel indlt sa se obp.na un rB.spuns de tipul
(a) Configuratie de ordinullrcl Butterworth.

SECTIUNEA l6-31l'ITREBJIRI RECJ\PITULATIVE

1. Ca\i pofr are un filtru trece-jos de ordinul doi? Cate rezistoare~i cate condensatoare ,online
in circuitul acordat?
' 1 2. De ce este important factorul de pierderi al unui filtru?
: \ R.,
u 3. Care este scopul principal al conectarii in cascada a filtrelor trece-jos?

R,
16-4 FILTRE ACTIVE TRECE-SUS
R,
n
I I 2poli 2 poli La filtrele trecesus, rolurile rezistorului ~i condensatorului din circuitul RC sunt
' 1
'--' inversate. Aceasta este singura deosebire lata de filtrele trece-jos, top ceilal!i
(b) Configura!! de ordinul patru parametri de baza ramanand aceia~i.
r -l
I I Dupa parcurgerea acestei secj:iuni ar trebui sa fiji capabil:
'
u I FiGURA 16-12
Fi/tre trece-jos conectate in cascada.
 J'

862 Filtre active

Filtre active trecesus 863 n
Sa analizaj:i filtre active trece-sus A, '" ';- lJ
... sa recunoa~tep. un filtru cu un singur pol ~i sa li c~lcula}i .ca~tiglll iii.frecventa
de tiiere FiGURA 16-14 n
Riispunsul unui I i
l> Sa recunoa~tej:i un filtru Sallen-Key cu doi poli ~i sa 1i calculap ca~tigul I
[__J
filtru trece-sus. I
~i frecven~a de taiere I
I
,. sa explicap. in ce mod se obtflte o panta de didere mai mare prin conectarea I il
I
In cascadii a unor filtre trece-sus I ,i I!
I I __
t,
filtru cu un slngur pol (a) Teoretic ],
!n fig. 16-13(a) este prezentat un filtru activ trece-sus cu o cadere de -20 dB/decadii. ii
___ .1
Observap. ca. la intrarea lui se afHi singur circuit RC. Circuitul de reacp.e negativii este A,
similar cu eel de la filtrele rrece~jos, discutate anterior. Curba de raspuns trece-sus este cadere da!orata
cea din fig. 16-13(b). structurii interne a AO
Teoretic, un ffitru trece-sus permite trecerea tuturor frecvenj:elor mai marl decat ft,
fara nici o alta limitare, a~a cum ilustreazii fig. 16-14(a), tnsa In practidi lucrurile stau alt-
fel. A~a cum ~titi, toate AO conp.n in structura intemii circuite RC care le limiteaza
raspunsulla frecven!e inalte. Prin urmare, la frecven!e inalte are loco limitare a raspun-
sului filtrului trece-sus, acesta devenind, practic, un filtru trece-banda cu banda foarte
largii. In majoritatea aplicafiilor, limitarea de natura intern. poate fi neglijatii, intrucat
intervine la frecvente foarte marl in comparap.e cu fretventa de taiere a filtrului. Uneori,
ca elemente active se folosesc tranzistoare discrete, deoarece limitarea lor intemii_ are lac
11
i-~~~--~------1~------~-f

(b) Real "

: n
I' !'
'..... i

r.
la frecven~e mai mari dec.t in cazul AO. '
'---

Ca11igu1 (dB) Filtrul Sallen-Key trece-sus

In fig. 16-15 vedeli o configuratie de filtru Sallen-Key trece-sus de ordinul doi. Com-
ponentele RA' CA' R8 ~i C8 alciituiesc circuitul acordat cu doi poll. Remarcafi di ampla-
sarea condensatoarelor ~i rezistoarelor ci.rcuitului acordat este invers dec.t Ia configu-
0 raFa trece-jos. Ca fn cazul oridirui filtru, caracteristica de raspuns poate i optimizata
c -3 --------------
prin alegerea corespunz8.toare a rezistoarelor de reacp.e R1 $i R2
r:
iL---'I
Circuit trece-sus cu doi poli
FIGURA 16-15
Configurafie simp/8 de filtru i
Sa!Jen-Key trece-sus de ordinul doi. L._!

R,
r
ILJ;
(a) (b)

FiGURA 16-13
Filtru activ trece-sus cu un singur pol i curba raspunsufui sau.

n
I
LJ '
!;._ji 864 Filtre active I Filtre active trece-banda 865

; SECTIUNEA 16-4 INTREBARI RECAPITULATIVE

Alegeti valorile componentelor filtrului Sallen-Key trece-sus din fig. 16-15 astfelincat L Prince se deosebe~e. un fdtru Sail en-Key trece-sus de configura~a analoga trece-jos?
sa realizap. un filtru cu r5.spuns Buttenvorth de ordinul doi, cu componente identice ~i 2. Pentru a mari frecventa de Uiiere a unui filtru trece-sus, valorile rezistoarelor trebuie marite
frecventa de taiere de aproximativ 10kHz. sau mic~orate?
Rezolvare 3. Daca se conecteaza in cascada trei filtre trece-sus cu cate doi poli si un filtru trece-sus cu
fncepeti prin a alege o valoare pentru RA ~i R8 (R 1 sau R2 pot avea aceea~i valoare ca un singur pol, ce panta de cadere se realizeaza?
RA ~i R8, pentru simplitate).
.: ' i R ~ RA ~ R8 ~ R2 ~ 3,30 (alegerearbitrara)
LJ Apoi calculati valoarea condensatoarelor dinft ~ 1/21tRC 16-5 FILTRE ACTIVE TRECE--BANDA
1 1
C~CA ~CB ~ 21tRj, 21t(3,3k!l}(10kHz) O,OD47~F A~a cum am rnai spus, filtre/e trece-banda permit trecerea tuturor frecventelor cuprin-
Pentru un raspuns de tipul Butterworth, factorul de pierderi trebuie sa fie 1,414, iar se intre o frecventa-lirnita inferioara ~i una superioara ~~ blocheaza toate frecventele
R/R 2 ~ 0,586. din afara acestei benzi. Raspunsul unui filtru trece-banda poate fi considerat o supra-
r l punere a curbei de raspuns a unui filtru trece-jos cu cea a unui filtru trece-sus.
i R1 ~ 0,586R 2 ~ 0,586(3,3kn) ~ 1,93kQ
L! Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
Daca ati fi ales R1 = 3,3 kf.!, atunci:
Sa analizaji filtre active trece-banda
cl
i i R2 ~___&___~ 3' 3 kf.! ~5 63kn ~ Sii descrieti un filtru trece-banda format dintr-un filtru trece-jos ~i unui trece-sus
' '
u 0,586 0,586 '
~ Sa determlnati frecventele de taiere ~i frecventa centrala a unui filtru trece-banda
In orice caz, vefi ob}ine un raspuns Butterworth alegfuld cele mai apropiate valori in cascadii
standardizate. . ,.. sa anallza}i un filtru trece-banda cu mai rnulte bucle de reacp.e pentru a ti
ExerciJIU compfementar Alegeti valorile tuturor componentelor filtrului trece-sus din fig. determina frecventa centralii, Hitimea de bandii ~i cA~tigul
16-15 astfel incat sa obp.ne}i ft =300Hz. Folosip. componente de.aceea~i valoare, cunosdmd )IJ. sa analiza}i un filtru trece-bandii cu configurap.e variabilii
R = 10 k.Q, ~i face}i optimizarea pentru ca raspunsul sa fie de tipul Buttezworth.

Realizarea unui raspuns trece-banda prin conectarea in ca5cada.

Conectarea in cascada a filtrelor trece-sus a unul filtru trece-jos ~~ a unuia trece-sus
Ca ~i In cazul configurap.ei trece-jos, filtrele trece-sus de ordinele unu ~i doi pot fi Una dintre metodele de realizare a unui filtru trece-bandii este conectarea iri cascada
conectate in cascada pentru a. se obfine trei sau mai multi poli, ded pante de d'idere mai a unui .filtru trece-jos ~i a unuia trece-sus, cain fig. 16-17(a),.cu condi}ia ca frecventele lor
abrupte. In fig. 16-16 este prezentat un filtru trece-sus cu ~ase poll, format din trei etaje de tiiiere sa fie suficient de departate. Flltrele din figura sunt de tipul Sallen-Key, cu cate
cu dite doi poli. Cu aceasta configura}ie, optimizata pentru un ri'ispuns Butterworth, se doi poli raspuns Butterworth, deci au pantele de cadere de -40 dB/decada, cum arata
i 1 realizeaza o didere de -120 dB/decada. ~i curba raspunsului campus, din fig. 16-17(b). Frecventele de tiiiere ale filtrelor au fost
' '

u' ' alese in asa fel inc.t curbele r.9.spunsurilor sii se suprapunii.corespunziitor, dupii cum
puteJ:i obs'erva. Frecventa de taiere - mai midi - a filtrului trece-sus trebuie sii fie sufi-
cient de departatii de cea - mai mare- a filtrului trece-jos.
In banda de trecere, frecventa fw mai joasii, este frecventa de taiere a filtrului trece-sus.
f mai inaita, este fre;venta ~.e taiere a filtrului trece-j?s. A~~ cum an: men-
Frecven~a 12,
tionat anterior frecventa centrala a benzu de trecere, ffY este teorehc egala cu medm geo-
il
~etricii a frec~entelor '.in ~;i ft 2 Iatii expresiile aces tor trei frecven~e corespunziitoare fil-
trului trece-bandii din fig. 16-17:
\ i
U 1
J,,=
R, 2n~RA 1 R 81 CAtCs 1
1 FiGURA 16-16
, I'
' Filfru trace-sus de ordinul ase.
'--'

!"] - - - - - - - - - - - - - - -
 866 Filtre active filtre active trece-bandii 867

Filtru trece-banda cu mal multe bucle de reactle

0 alta configuralie de filtru, prezentata in fig. 16-18, este cea trece-banda cu mai multe
i!
bucle de reacpe. Cele doua bucle de reacpe se formeaza prin Rv respectiv prin C1
LJ I
I
Componentele R1 ~i C1 produc raspunsul de tip trece-jos, iar Rz~i C, pe eel de tip trece-sus.
Desigur, daca. la realizarea fi.ltrelor se folosesc componente identice, formulele ce Ca~tigul maxim, AIY se realizeazii !a frecven}a centralii. Pentru acest tip de filtru sunt ,...,,I
i .
exprima frecven}ele de taiere se simplifica, devenind: f 1 = 1/2nRC. tipice valori Q mai mid decat 10. lata cum se deduce expresia frecven}ei centrale, }inand L_j
cent de faptul ca R1 ~i R3 a par in paralel, vazute clinspre bucla de reac}ie ce conpne con-
densatorul C1 (cu sursa V 1n in scurtcircuit):
1
J, 2n~(R 1 ~R 3 )R 2 C 1 C 2

Considerand C1 = C2 ~ C, obpnem: ,i
~

I
1 1 ' '
:__j
fo
2n~(R,!R,)R,C 2
Fi!tru trece-sus cu doi po!i

(16-8)
(a)

A, FIGURA 16-18
I
I i
Raspuns tip trece-jos R8spuns tip trece-sus L_J
FiltnJ trece~banda cu mai multe
buc/e de reacfie.
r
i:
(_j

Se alege o valoare convenabiHi pentru condensatoare; apoise calculeaza valorile celor

trei rezistoare In funcpe de valorile flY B ~i A 0 pe care dorim sale obpnem. Dupa cum ~tip,
Q se poate calcula din relapa: Q = fofB. Valorile rezistoarelor se calculeaza din urma-
toarele formule (pe care nu le demonstriim aici):
.,
I ,...,
(b) i i
L_j
FIGURA 16-17
Filtru trece-banda format prin conectarea in cascada a unui filtru trece-sus cu doi po/i i a unui fiftru
trece..jos cu doi poli (ordinea conectBrii nu are importanfB). Q r
'
2nf,C (2Q'- A,) LJ '

n
l I
L__.i

n
1
I !
i ! 868 Filtre active Nitre active trece-bandii 869
L..J

r 1 Pentru a afla expresia ca~tigului se expliciteaza Q din lormulele pentru R1 ~i Rz, astlel: Filtru tr~ce-banda cu configurafie varia!lllii .
1 I
; l Filtrul activ tr~ce-ban~a cu configuratie variabila sau universal se folos~~te pe sc~ra
u Q = 2nj,A;CR1
Q=nf,CR, Iarga in situapile In care este necesara select~rea uno"r benzi de frecvente. D.up~ cum
observap in fig. 16-20, el este format dintr-un amplificator sumator ~i doua circuite de
r l A poi: integrare cu AO (care se comporta ca ni~te filtre treCe-jos cu un singur pol), conedate in
u
: f

Prin simplilicare obpnem:

cascacj.a, formAnd astfel un .filtru de ordinul doi. Se utilizeaza, in principal, In configu-
ra)ie de filtru trece-banda (FTB), fnsa prezinta ~i ie~iri ca filtru trece-jos (FTJ), respectiv
trece-sus (FTS). Frecventa centrala se stabile~te de catre circuitele RC din ambele inte-
gratoare. La utilizarea ca filtru trece-banda, frecven~ele de t8.iere ale ce1or doua integra-
toare se aleg, de obicei, egale, determinand astfel frecventa centrala a benzii de trecere.
(16-9)

VOU(FT8)
Pentru ca numitorul expresie~R 3 = Q![2n J0C(2Cf- A 0 )] sa fie pozitiv este necesar ca
A 0 < 2Q2, deci ca~tigul este supus acestei limitari.
I

' l
i I
u Pentru filtrul din fig. 16-19, determinati frecventa centraUi, c.?tigul maxim ;;i Hitimea R,
de banda.
n
i \
Amplificator sumator
l...;
FIGURA 1619
r,
' '
FIGURA 16-20
FHtru trece-bandB cu configurafie variabi!B.

Principlul de luncponare La lrecvente ale semnalul ui de intrare mai mici de cat fe semna-
lul de intrare parcurge amplificatorul sumator ~i circuitele de integrare ~i este readus la
intrare defazat cu 180. Ca urmare, semnalul de reaC:p.e ~i eel de intrare se anuleaza reci-
,. proc Ia toate frecventele ~prox:in}ativ mai mici dedit ft. Pe porp.unea de ciidere a rispun-
[ l
Rezolvare sului de tip trece-jos al circuitelor de integrare, semnalul de reacp.e slabe~te, permi}5.nd
J 68kn+2,7kQ
semnalului de intrare sa ajunga la ie~irea de semnal corespunzatoare FTB. La frecven~e
fo=-1- R1 +R 3 1 mai mari decat ft' r8.spunsul de tip trece-jos nu se mai produce, lmpiedic.3.nd semnalul de
736Hz intrare sa parcurga circuitele de integrare. Rezultatul este apariJ:ia unui varf al semnalului
2nC R1R2 R3 2n(0,01f!F) (68 kl1)(180 kl1)(2,7 kl1)
de ie~ire Ia fe caIn fig. 16-21. Cu acest tip de filtru se poate ob)ine o valoare Q stabilii, de
= R 2 = 180kn 1,32 pana la 100. Q este determinat de rezistoarele de re~cp.e ~5 9i R6 conform relapei:
Ao
2R1 2(68kQ)
' '1
I
1
Q = nf0CR 2 = n(736Hz)(0,01 f!F)(180 1>!1) = 4,16 Q=.!_(R, +1)
3 R,
, I

LJ fo 736Hz .
B=-=--=177Hz Riispunsul filtrului cu configuraJ:ie variabilii nu poate fi optimizat sin.1Ultan pentru
Q 4,16 lucrul in toate cele trei mod uri- trece-jos, trece-sus 9i trece-banda- din unn&torul motiv:
ExerciJIU complememar Daca R2, din fig. 16-19, se !nlocuie~te cu un rezistor de 330 kQ, pentru obfinerea unui riispuns optimizat Butterworth de tip trece-jos sau trece-sus, B tre-
u determinati c.~tigul, frecventa centraHi ~i 18~imea de banda ale filtrului. buie sa fie ega! cu 1,414. lntrucat Q = 1/6, va rezulta valoarea Q de 0,707. 0 asemenea va-
loare sciizuta produce un raspuns de tipul trece-banda de loarte slabii calitate (banda
foarte Iargii ~i selectivitate sciizut8.). Pentru opti~izarea ca filtru trece-banda, Q trebuie
sa fie foarte mare. . " .

r1
 :u I
I
Filtre active opre~tebandii 871
87.0 Filtre active
I
X
'~
'I
\I
Exerclpu complemental Detenninali f"' Q ~i B pentru filtrul din fig. 16-22 daca R4 =R6 = L_J
FIGURA 16-21 =R7 =330 n, toate celelalte componente pastrandu-~i valorile din schema.
Curbe/e de rilspuns general
ale filtrului"cu configurafie variabifB.
SECTIUNEA 16-5 INTREBI\Ri RECAPITULATIVE
1. Ce anume determina selectivitatea unui filtru trecebandii?
2. Un filtru are Q= 5, iar altul are Q= 25. Care dintre ele are banda de tree ere mai ingustii? ,,
3. Enumerali elementele ce intra in alciituirea unui filtiu cu configura!ie variabilii. t I
FTJ lJ

16-6 fllTRE ACTIVE OPRE~TE-BANDA L__)

Rltrul opre~ebanda impiedica trecerea frecventelor cuprinse lntro anumitii banda,

lijb!plili!#M permitnd trecerea tuturor celorlalte frecvente. Raspunsul sau este opusul raspunsului
Determinaf.i frecvenla centrala, Q ~i latiroea de banda pentru fi!trul cu configurare unui filtru trecebanda.
variabila, 1n configuralie de filtru trece-banda, din fig. 16-22. Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil: r-
' '
! i
v., Sa analizaf.i filtre active opre~te-bandii ~ ..!

~ Sa recunoa9tef.i un filtru opre~te-banda cu mai multe bucle de reacf.ie

~ Sa analizali un filtru opre9te-banda cu configuralie variabila
0,022 ~F 0,022 ~F C.. 1

Filtru opre~te-banda cu mal multe bude de reaqle r-,

In fig. 16-23 este reprezentat un filtru opre~te-banda cu mai multe bucle de reacf.ie. Re- : I
marcap. di este o configurap.e asemanatoare cu cea a filtrului trece-banda din fig. 16-18, LJ
insa rezistorul R3 este conectat in alt mod~i s-a adaugat R4

c,
FiGURA 1623
Fiftru oprete-bandB cu mai
mufte bucfe de reacfie.
FIGURA 16-22
Rezolvare
Pentru fiecare circuit de integrare:
1 1 1
f,=--= 7,23kHz
2nR4C1 2nR,C, 2n (lkl1)(0, 022fil')
Frecventa centrala este aproximativ egalii cu frecventele de tiiiere ale circuitelor de integrare.
fo = ft =7,23kHz
Q =.!.(.&+ 1) =.!.(lOOkn +1) = 33 7
3 R6 3 lkn '
B=fa 7,23kHz ZlSHz
Q 33,7
C" 1
I ; 872 Filtre active
,,
I
Masurarea riispunsului filtrelor',j'(~j~'f','-
LJ
filtru opre~te-banda cu configuratie variabila Alegem R6 ~ 1 k!l. Atunci:
' ''
I Prin insumarea, caIn fig. 16-24, a ra.Spunsurilor de tip trece-sus ~i trece-jos obtinute
) i R5 ~ [3(30)-1]1kn ~ 89k!l
'
u I cu fi!trul cu configuralie vanabilii prezentat In secpunea 16-5, a pare un raspuns de tipul
opre~te-band~. 0 aplic&tie importanta a acestUi filtru este reducerea,brumuli.ti" de 50 Hz, ExerciJiu complementar Ce modificiiri trebuie fiicute In fig. 16-25 pentru ca frecven~a
fntalnit la aparatura audio, prin fixarea la 50 Hz a frecven~ei centrale. centrala sa fie de 120 Hz?

FiGURA 16-24 SECTIUNEA 16-61NTREBARI RECAPITULATIVE

Filtru oprele-band!i cu
configurafie variabi/8. v. 1. Prin ce se deosebejle raspunsul unui filtru oprejle-banda de eel al unui filtru trece-banda?
'
'~ I 2. Cum se poate transforma un frltru trece-banda cu configurajie variabila intr-un filtru oprej
: j
u te-banda?

l:t@6!ij!i!i!j:M 16-7 MASURAREA RASPUNSULUI fllTRHOR

Verificar dad\ frecven~a centrala a filtrului opre~te-banda din fig.16-25 este de 60Hz
optimizarea pentru Q ~ 30.
~i face~i Tn continuare vom prezenta doua metode de determinare a raspunsului filtrelor prin
masurare: masurarea In puncte discrete ~i masurarea prin vobulare.
r 1 Dupa parcurgerea acestei secjiuni ar trebui sii fiji capabil:
i \
w sa prezentafi cele doua metode de masurare a r5spunsului in frecventa
~ sa explicap. metoda masurarii in puncte discrete.
~-~ ,. sa explicati metoda de masurare prin vobulare
I '
LJ

,-
I
-~

I
Masurarea in puncte discrete
i i 1n fig. 1()-26 este prezentat un montaj pentru masurarea tensiunii de ie~ire a unui fil-
u tru Ia diferite valori ale frecven~ei semnalului de intrare folosind instrumente de labora-
tor de uz general. Metoda de lucru este urmatoarea:
'
' I
I
1. Se fixeaza amplitudinea semnalului sinusoidal furnizat de generator la un nivel
FiGURA 16-25
L! ':r adecvat.
2. Se fixeaza frecventa semnalului sinusoidal furnizat de generator Ia o valoare mult
Rezolvare
mai mica dedit ce~ estimata pentru frecven~a de taiere a filtrului explorat. In cazul
I ' fo este egalii cu ft a etajelor de integrare. unui filtru trece-jos, frecventa semnalului trebuie fixata dH mai aproape de 0 Hz. La
I' I'
I I 1 1 1 un filtru trece-banda, valoarea frecventei semnalului trebuie sa fle cu mult sub
u
fo 60Hz frecventa de taiere inferioara estimata.
2nR7 C2 2x(12 kr.l)(0,22 jlF)
3. Se mare~te frecventa in trepte dimensionate astfel !neat Sa permita obtinerea unor
'' '' Q ~ 30 se poate obrne alegand o valoare pentru R6 ~i calculand valoarea R5 fn funcre puncte prin care sa se poata trasa curba de raspuhs cu sufidenta precizie.
\ \
u
de aceasta.
4. Amplitudinea tensiunii semnalului de intrare trebuie menpnuta constanta in tim-
pul varierii frecventei.
5. Se noteaza valorile tensiunii de ie?ire corespunzatoare fiedi.rei frecven~e.
6. Dupa obtinerea unui numar suficient de punde se traseaza graficul tensiunii de
ie~ire in func~e de frecventa.

r -,
1 I
u
 '" ., .~- "' ~'-'" ., . i I
L J

874 Filtre active

Dadi multimetrul digital (MMD) din do tare nu funcponeaza Ia frecven)ele cu care se

lucreaza, trebuie sa fie inlocuit cu un osciloscop.
168 APLICATIE PRACTICA '!.
'
Tn cadrul aplicapei practice curente ne vom ocupa de cartela circuitului de filtrare,
FIGURA 1626 i care face parte din circuitele de separare a canalelor, aferente unui receptor stereo-
Montaj pentru m8surarea in puncte
discrete a raspunsufui filtrelor. (Vaforile
I Ionic MF. Pe langa filtrele active, separarea stanga-dreapta a canalelor mai necesita
un demodulator, un dublor de frecventa ~i o matrice stereo. Rolul acestor ultime '!""""':'
afiale nu au nici a semnificafie.)
I circuite va fi prezentat doar sumar. Exceppe face matricea stereo, care constituie
o aplicape interesanta a amplificatoarelor sumatoare, deja cunoscute dumneavoastra,
LJ
de aceea schema ei electrica va fi prezentata detaliat.

Princ:ipiul de funcflonare al sistemului

Masurarea prln vobulare
Metoda de masurare prin vobulare necesita o aparatura mai sofisticata decat metoda
F Semnalele stereo MF (cu modulape de frecventa) sunt transmise pe suportul consti-
tuit de o frecven)a purtatoare din gama 88 MHz ... 108 MHz. Semnalui stereo standard
prezentata anterior, lnsa este mult mai eficienta, iar predzia cu care se traseaza curba
raspunsului este mai mare. Montajul de laborator necesar este eel din fig. 16-27 ;;i include
I emis conFne trei semnale modulatoare: suma semnalelor audio corespunzatoare
canalelor din stiinga ;;i dreapta (L + R)', diferen)a acestora (L- R) ~i o subpurtiitoare pilot
un generator de frecven)ii variabila ;;i un analizor de spectru. de 19kHz.
n
i ;
Banda semnalului audio L + R este cuprinsa futre 30Hz ;;i 15kHz, iar semnalui audio L__)

L- R se transmite fu doua benzi laterale cuprinse futre 23kHz ;;i 53 kHz, cain fig. 16-28.
Aceste frecven)e se culeg Ia ie;;irea detectorului MF ;;i se aplica Ia intrarea drcuitelor de n
i i
filtrare, unde se separii. ' I
LJ
Dublorul de frecventa ;;i demodulatorul servesc Ia extragerea semnalului audio din
benzile laterale dintre 23kHz ;;i 53 kHz, apoi semnalul L + R, dintre 30Hz ;;i 15kHz, este
trecut printr-un filtru.

l.. j

I~
!.
1~~
n
) \
FIGURA 1627 I i___;

I~
Montaj p;ntru masurarea prin vobulare a rBspunsului filtrelor.
Generatorul de vobulare furnizeaza un semnal de ie~ire cu amplitudine constanta, a
dirui frecven~a cre9te liniar intre doua limite prestabilite, cum observap. in fig. 16~27.
Analizorul de spectru est'e, in principia, un osciloscop mai sofisticat, etalonat in ecart de
frecvenfii/diviziune, fu Jocul marimilor obi~nuite, timp!diviziune. In consecin~ii, atund c~nd
frecventa semnalului de intrare in filtru baleiaza un domeniu selectat, pe ecrartul anali- FIGURA 1628 ' I

zorului de spectru apare curba raspunsului. Schema bloc de principiu a unui receptor MF.
i_:
SECJIUNEA 16-7lNTREBARI RECAPITULATIVE
1. fn ce scop se efectueazii cele doua teste prezentate in aceastii sec\iune? ; ;
l .. J
2. Pentru fiecare metoda de testare, numi\i cate un avantaj ~i cate un dezavantaj. Notat:iile L ~i R (Left - stanga, Right - dreapta) pentru canalele audio respective s-au lncetaJenit
ln limba romana, de aceea au fest pastrate aici ca atare. (n.t.)
r,
1
'I ''
'
u 876 Filtre active Aplica!ie practica 877

r, 'I Semnalele audio L + R ~i L - R se "aplica apoi matricei cu cirCuite sumatoa~e, care

u furnizeaza la ie;;ire semnalele audio corespunzatoare canalelor audio stanga-dreapta
(-21 ~i -2R):

Cartel a cu circuitul "fjJtrelor de canale

Verlflca~ corectitudinea asambH\rli cartelei run fig. 16-29 fiidmd comparara cu sche-
ma din fig. 16-30.
r 1 + Marcafi pe desenul cartelei, in conformitate cu schema, simbolurile componentelor,
'ii intriirile ~i ie;;irile. -
' l
'--'
Circuitul. filtrelor
Calculati frecventele de taiere ale filtrelor Sallen'KeY,
Calculati frecventa centralii a filtrului cu mai multe bucle de reactie.
Calculati latimea de banda a fieciirui filtru.
Calculati ca~tigul in tensiune al fiecarui filtru.
Verificafi dadi rlispunsul filtrelor Sallen-Key este, cu aproximap.e, de tipul
I ! Butterworth .
._;

r-'
' I
i l
u

-,
i
u
I
I
i
I

(a) Cartela cu componenlele (b) Fa!a opusii a cartelei

''
FIGURA 1629
Cartefa cu filtrele de canafe. I
I
I
Metoda de testare
ElaboraJ::i o metoda generaUi de testare independenHi a cartelei cu filtre, cu conditia ca
),, 0 a ...:
.l!l
com
<ll,E
~
::;

u semnalele de intrare ;>i de ie;>ire sa fie exclusiv cele disponibile Ia conectorul cartelei. "' -ca.:;aoE(,)
<0'
m.Q~-s~~
c: Q. ::l
~

i
(!) ';:::

Folositi un generator de frecventa variabila, un analizor de spectru ;>i o sursii dubla de 1: ~

c:: .c: (,J <tJ
<(
~~~.$~-m
a: '!:::(0.2~~15 -"
-l'!
alimentare. I
;.. "' @~O..~::l(,) "
u::" c:se~~-a~ 0

(:"~
l
 ( !
[ j
878 Rltre active Formule de bazii a 879

La generatorul de frecvent.i.i variabiHi se aleg o frecven}ii maxima 9i una minima, iar GLOSAR lI ,
aparatul va genera un semnal ce baleiaza repetat tot domeniul de frecven~e dintre limi- ~- j
tele impuse. Analizorul de spectru este, in principiu, o varianta de 6sciloscop care afi~ Termenii urmatori se gasesc ~i in glosar:ul. de Ia sfar~itul carj:ii.
?eazi.i curba ri.ispunsului in frecven}i.i. Bessel Model de riispuns al unui filtru cu caracteristicii de faza liniara ~i ciidere mai fi
Documentul final
micii de -20 dB/decada/pol. ll
Butterworth Model de raspuns a! unui filtru, caracterizat prin aplatizare In banda de
l:n final, lntocmifi Un document asupra cartelei ce con~ine circuitele filtrelor de canale, trecere ~i ciidere de -20 dB/decada/pol. .
in care si.i prezentap urm~toarele aspecte:
Ceb~ev Model de riispuns al unul filtru, caracterizat prin pulsatii In banda de tre- ! i
1. Descrierea fizici.i a circuitelor. cere ~i cadere mai mare decat -20 dB/decada/pol. '--'
2. Prezentarea modului de funcp.onare al circuitelor. Factor de calitate (Q) Raportul dintre frecven~a centralii ~i latimea benzii de trecere a
3. Lista caracteristidlor. unui filtru trece~bandii.
4. Lista componentelor cu codurile lor, dacii este posibil..
. ., '
Factor de pierderi Caracteristicii a filtrelor ce determinii modelul de riispuns. .
n
l_j
Fil~ activ Circuit de selectare a frecventelor format din dispozitive active, ca tran~
z1stoarele sau AO, cuplate cu componente reactive. . . . . .,
REZUMATUL CAPITOLULUI Fil~u opre~te-bandii Tip de filtru care blocheaza sau suprima frecven)ele cuprinse i 1
mtr-un anurmt domeniu, limitat de o frecventa inferioara ~i una .superioara.. .:. . . _;
UlJimea benzii de trecere a unui filtru trece-jos este egali.i cu frecven~a de taiere
deoarece ri.ispunsullui ajunge pana la 0 Hz. Filtru trece-banda Tip de filtru care permite trecerea frecventelor cuprinse futr-un
anumit domeniu, limitat de o frecventii inferioarii ~i una superioarii. !
Banda de trecere a unui filtru trece-sus cuprinde frecven}ele superioare celei critice,
fiind limitata doar de posibilita~e de lucru ale circuitului activ, determinate constructiv. Fil~ t:ece-jos Tip "de filtru care permite trecerea frecven~elor mai joase decat o anu- i i
m1ta valoare, suprim.ndu-le pe cele mai inalte decat aceasta. L-.1
Filtrul trece-banda permite trecerea tuturor frecven)elor dintr-o banda cuprinsa
intre frecventa de Hiiere inferioara ~i cea superioara, suprimand toate celelalte frecvente Filtru trece-sus Tip de filtru care perrnite trecerea frecventelor mai inalte dec.t o anu-
din afara acelei benzi mita valoare, suprimfindu-le pe cele mai joase ded.t aceasta. j;
Uitimea benzii de trecere a. unui filtru trece-banda este egala cu diferen~a dintre Modula)ie de frecven)~ (M~. Me:oda de com':nicatie p_rin care semnalul purtator de l J
frecven~a de tiliere superioara: ~i frecven}a de taiere inferioadL mesaje, de frecventa mru Joasa, moduleaza (variaza) frecventa - mai inalta - a
Un filtru opre~te-banda tmpiedica trecerea tuturor frecven)elor dintr-o banda anu- un"!li alt semnal ..
mita ~i permite trecerea celor din afara acelei benzi. Pol Circuit format dintr-un rezistor-~i un condensator, care induce riispunsului unui 'i i!
a Filtrele cu caracteristica de raspuns Butterworth au raspunsul din banda de trecere filtru o panta de cadere de -20 dB/decada. L_j
foarte aplatizat, prezinta o ciidere de -20 dB/decada/pol ~i se utilizeaza cand toate frec- Purt3.toare. Semnal de frecventii inaltii, din gama de radiofrecv~nta, care constituie
ven)ele din banda de trecere trebule sa aiba acela~i ca~tig. suportul informatiei modulatoare in MA, :rv1F sau alte sisteme. ' n ! '
Filtrele cu caracteristica Cebl~ev prezinta pulsatii In banda de trecere ~i o didere LJ
mai mare pentru fiecare pol decat filtrele cu caracteristica Butterworth. .!
i
Filtrele cu caracteristidi. Bessel se utilizeaza la filtrarea semnalelor ln impulsuri.
FORMULE DE BAZA ,..,
DatorWi caracteristicii lor liniare de faza, distorsionarea formei de und8. este minima.
Panta de didere a ca~tigului pentru fiecare pol este mai mica decat in cazul dispunsului (161) B = j, . La,timea de banda a filtrului trece-jos I:
I. j

Butterworth.
a1n teoria filtrelor, un circuit RC simplu este echivalent cu un pol. (162) B = J., - fu La~imea de banda a filtrului trece-banda
Fiecare pol al unui filtru Butterworth.produce a d.dere a semnalului de ie~ire cu o (163) / 0 = JJ.,J., Frecven)a centrala a filtrului trece-bandii
panta de -20 dB/decada.
Factorul de calitate, Q, al unul filtru trece-bandii determina selectivitatea filtrului. (16-4) Q = J,
Cu ca.t Q este mai mare, cu a tat banda de trec~re este mai ingustii, iar selectivitatea .este Factorul de calitate a! filtrului trece-banda
B
mai buml. "i i
'--''
Factorul de pierderi determina tipul de riispuns a! unui filtru (Butterworth, Cebl~ev (165) 8 = 2-.&. Factorul de pierderi
sau Bessel). R,
R
(166) Ae~ =....1..+1 C.;;tigulm tensiune In bucla lnchisii
R,
 lj~U rutre active
i
Probleme eleinentar' 881
LJ
Frecventa de truere a filtrului Sallen-Key de 11; La conectarea filtrelor1n cascadii, panta de didere:
r ordinul doi (a) cre>te (b) scade (c) nu se modificii
' ' 12. La conectarea in cascada a unui filtru trece-jos $i a unuia trece-sus, penhti ~forma
Frecventa centraHi a filtrului cu mai multe un filtru trece-banda, frecven}a de taiere a filtrului trece-jos trebuie sa fie:
bucle de reacp.e (a) egala cu frecventa de taiere a filtrului trece-sus
r _,_
,' II Cii>tigul filtrului cu mai multe bucle de reactie (b) mai mica ded.t frecven}a de Hiiere a filtrului trece-sus
LJ (c) mai mare dedit frecven}a de taiere a flltrului trece-sus
13. Un filtru cu configurare variabila este format din:
(a) un AO >i mai multe bucie de reactie
(b) un amplificator sumator $i doua. c;ircuite de integrare
TEST DE AUTOEVALUARE (c) un amplificator sumator ~i doua circuite de derivare
l.!n teoria filtrelor, cuvantul pol desemneaza: (d) trei etaje Butterworth
(a) un AO cu ca>tig mare (b) un filtru activ complet 14. Un filtru al carui c.~tig Ia frecven}a central.ii este minim este un filtru:
(c) un singur circuit RC (d) circuitul de reactie (a) trece-banda (b) opre~te-banda
2. Un circuit RC introduce .a panUi de didere de: (c) trece-jos (d) trece-sus
'i '! (a) -20 dB/decada (b) -40 dB/decada
i' '
! (c) -6 dB/octava (d) raspunsurile (a) >i (c)
u 3. Raspunsul de tip trece-banda prezinta:
(a) doua frecvente de truere (b) o singura frecventa de truere PROBLEM ELEMENTARE
(c) o curba aplatizatii !n banda de trecere (d) o banda de trecere larga Sectiunea 16-1 Raspunsurile tipurllor de filtre de baza
4. Cea mai joasa frecventii care poate striibate un filtru trece-jps este: 1. Ariitaji ce tip de filtru (trece-jos, trece-sus, trece-banda sau opre~te-bandii) este
(a) 1Hz (b) 0 Hz caracterizat de fiecare dintre dispunsurile din fig. 16-31.
' 1 {c) 10Hz (d) dependcntU de frecven~a de lillere 2. Un filtru trece-jos are frecventa de truere de 800Hz. Care este lajimea lui de bandii?
' S. Factorul de calitate (Q) al unui filtru trece-banda depinde de: 3. Un filtru trece-sus cu un singur pol are circuitul acordat format din R = 2,2 kD ~i
(a) frecventele de taiere C = 0,0015 ~F. Care este frecventa lui de truere? Puter calcula larmea de banda
f '; (b) latimea de banda, exclusiv dispunfuld doar de aceste informa}ii?
I ) (c) frecventa centrala ~i larmea de banda

h,k,h,E,
u (d) frecven}a centrala, exdusiv
I.-,
6. Factorul de pierderi al unui filtru activ impune:
I I (a) ca.tigul!n tensiune (b) frecventa de tiiiere
'
u (c) caracteristica raspunsului (d) panta de didere
7. Riispunsul in frecven}ii cu aplatizarea 11'!-axim5. este denumit:
(a) Ceb1>ev (b) Butterworth (a) (b) (c) (d)
\1
: l (c) Bessel (d) Colpitts
i....j FIGURA 16-31
8. Factor!Jl de pierderi al unui filtru este determinat de:
(a) dr!=uitul de reacfie negativii (b) circuitul de reac}ie pozitivii 4. Ce panta de c.iidere are riispunsul filtrului din problema 3?
r -~

(c) circuitul acordat (d) cii>tigul AO 5. Ce ltime de banda are un filtru trece-band.ii ale di.rui frecvente de t.iiiere suilt de
J 9. Numarul de poll ai unui filtru influenteaza: 3,2 kHz si 3,9 kHz? Ce Q.are acest filtru?
6. Care est~ frecventa centrala a unui filtru cu Q de 15 >i latimea
'
de banda de 1kHz?
(a) cii>tigul!n tensiune (b) larmea de banda ' .
(c) frecventa centrala (d) panta de cadere Sectiunea 16-2 Modelele de raspuns ale filtrelor
10. Filtrele Sallen-Key sunt filtre:
7. Care estefactorul de pierderi a! fiecarui filtru activ din fig. 16-32? La care dintre
(a) cu un singur pol (b) de ordinul doi ele modelul de raspuns este, cu aproxima}ie, de tipu1 Butterworth?
(c) Butterworth (d) trece-bandii
r'r.
'
LJ
 I '
' '
lJ

882 Filtre active Probleme elementare 883

8. in cazul filtrelor din fig. 16-32 care:nu au raspunsul de tipul Butterworth, aratar v
ce ~odificari sunt necesare pentru obtinerea unui asemenea r5.spuns. (Alegeti va-
lorile standardizate cele mai apropiate.)
9. in fig. 16-33 sunt prezentate curbele raspunsurilor unor filtre de ordinul doi.
Aditap., pentru fiecare, ce model respecHi: Butterworth, Cebi~ev sau Bessel.
c, R,

:?-+-ov,. v., ', '

R, (a) (b) : I
R, L:
i,2 k!l sson Voot
Vout

R. R,
1,2k!l 1k!l
-
(a) (b)

(c) (d)
' _1
1__

R, FiGURA 1633 r
330n R, ' '
i i
33on c, (_j

R,
1k!l 0,22 ~F

(c)' (d)
r

FIGURA 16-32
c, 6,8 k!l
i .

0,1 ~F
c, R,
Sectlunea 16-3 Flltre active trece-jos
10. Filtrul cu patru poll din fig. 16-34 este optimizat, cu aproximafie, pentru ob~inerea
0,1 ~F 6,6 k!l
,, ~ I
unui riispuns de tipul Butterworth? Care este panta de didere? Re
5,6 k!l
11. Determinar frecven~a de taiere a circuitului din fig. 16-34.
FIGURA 1634
12. Modifica~i valorile componentelor filtrulul din fig. 16-34 astfel indi.t sa folositi r
componente de valori egale fara ca alura curbei riispunsului sa se rnodific~.
Alegefi C = 0,22 ~F pentru ambele etaje. 14. Aditati, prin scheme bloc, cum se pot.realiza urmatoarele pante de c8.dere cu aju-
13. Modificar schema filtrului din fig. 16-34 astfel ca panta de didere sa devinii torul unor fi!tre trece-jos de tipul Butterworth, cu unul ~i doi poli.
-120 dB/decada, pastrand, cu aproximaFe, alura raspunsului de tipul (a) -40 dB/decada (b) -20 dB/decadii (c) -60 dB/decadii n
Butterworth. (d) -100 dB/decada (e) -120 dB/decada
 'I 884 Filtre active Probleme elementare 885
u'
'
Sectiunea 16-4 filtre active trece-sus
c] 15. Transformafi filtrul din problema 121n_tr-un filtru trece-sus cu aceea9i frecventa de
_ tiliere ~ acela~i model de raspuns.
u I '

16. Modificap. drcuitul fi!tnului din problema 15 astfel ca frecven~a de taiere calculata
sa se redudi 1a jumatate.
'I '1 17. in cazul filtrului din fig. 16-35: (a) cum putefi miiri frecven~a de taiere? (b) cum
pute~i miiri .ca~tigul?

( ] FIGURA 1635
iu I (b)

' I
: I R,
w 1,5 kn

R, 0,001 ~F 0,001 ~F
2,7kn
10 kn
fl
Sectlunea 16-5 filtre active trece-banda
18. Recunoa~te~i configurafiile filtrelor trece-bandii din fig. 16-36.
19. DeterminaJi frecven}a centralii ~i liipmea de banda pentnu fiecare filtru din fig.16-36.
20. Optimizap fi!trul cu configurape variabilii din fig. 16-37 pentru Q = 50. Care este
Hitimea de banda realizata?
Sectiunea 16-6 filtre active opre~te-banda
"'
10kn

(c)
21. ExplicaJi cum putep realiza un filtru opre~te-bandii pe baza circuitului din fig. 16-37.
22. Modifica}i circuitul fi!trului trece-bandii din problema 21 astfellndit frecvenja lui
centrala sa fie de 120 Hz.
'
'
i
.
l'
R,
u
0,022 ~F
! "1
I l
f~-
R,
560!1
Rs
1kn
R,
1kn

(a)
FIGURA 1636 FIGURA 1637

JiB~

~-r------------
 I
886 Filtre active

RASPUNSURI LA INTREBARIU RECAPITULATIVE RASPUNSURI LA EXERCITIILE COMPLEMENTARE

Secjlunea j6-t DE LA EXEMPLE i \
1. Frecven~a de taiere determinii lliFmea de banda.
16-1 500Hz '
u
2. Limita de frecven~a a AO, rezultata conStructiv, restric~ioneaza H.itiroea de banda.
3. Q ~i B sunt invers proportionale. Cu cat Q este mai mare, Cu atat selectivitatea este 16-2 1,44
mai buna ~i reciproc. 16-3. 7,23 kHz; 1,29 k.Q
Secjlunea j 6-2 16-4 CAl= CA2 = C81 = C82 = 0,234 ~F; R2 = R4 = 680 0; R1 = 1030; R3 = S40 Q
1. Caracteristica Butterworth este foarte aplatizatii in banda de trecere ~i prezinta o 16-5 RA = R8 = R2 = 10 kn; cA = c 8 = o,os3 ~F; R1 = 5,86 kn
didere de -20 dB/decada/pol. n
Caracteristica Ceb~ev prezinta pulsa,tii in banda de trecere ~i o didere mai ma:e 16-6 Ca~tigul devine 2,43, frecventa devine 544 Hz, iar Ia!imea de banda scade Ia .(
de -20 dB/decada/po!. 96,5Hz. . u
Caracteristica de faza a dispunsului Bessel este liniarii, iar diderea este mai midi 16-7 fo = 21,9 kHz; Q = 101; B = 217Hz
dedit -20 dB/decada/pol. 16-8 ~ezistoarele de. i~trare ~au condensatoarele de reacp.e ale celor doua etaje de ! J
'
2. Factorul de pierderi determinii modelul de dspuns. mtegrar~ trebu1e inlocmte cu unele cu valoarea pe jumatate.
.
~ .. i
3. Elementele unui ffitru activ sunt: circuitul acordat, elementul activ ~i circuitul de
reacfie negativa.
Sec.flunea 16-3 n
~- J
:
1. Un filtru de ordinul doi are doi poli. Circuitul sau acordat este format din doua
rezistoare 1i doua condensatoare.
2. Factorul de pierderi impune modelul de rUspuns.
3. Prin conectare in- cascada cre~te panta de didere.
Sectiunea 16~4
1. Amplasarea rezistoarelor ~i condensatoarelor din circuitul acordat se face invers Ia
filtrul tr.ece-jos dec.t la eel trece-sus.
2. Valorile rezistoarelor trebuie m'iqorate pentru ca fz sa se mareasdi.
3.-140 dB/decadii ~

Sectiunea j6-5 i' !'

L_j
1. Q determina selectivitatea.
2. Filtrul cu Q = 25. Q mai mare 1nseamna o banda de trecere mai 1ngusta.
3. Un filtru cu configura tie variabila conFne un amplificator sumator ~i doua circuite
de integrare.
Sec!lunea j6-6
1. Filtrul opre~te-banda impiedid. trecerea frecvenfelor cuprinse in interiorul benzli.
Filtrul trece-banda permite trecerea frecventelor cuprinse in interiorul benzii.
2. Se insumeaz8. semnalele de ie~ire ale configura tillar trece-sus ~i trece-jos.
Sectlunea.16-7
1. Pentru a vizualiza raspuJ!Sul fn frecventa al unui filtru.
.__ _}
2. Masurarea in puncte discrete: este lenta ~i impreP.sa; necesita apaTatura maisimpla.
3. Masurarea prin vobulare: necesita aparatura mai costisitoare; este mai eficienta, mai
precisa, mai minutioasa.
i .
Lc

..
i l
l i
! I 892 Oscilatoare $i circuite PLL Oscilatoare cu circuite de reac\ie RC 893
u
I ~
! '
i !
'-' ----1
I
!
c ' I
i { Defazajul = rJ Aci=.A~A,= 1 /
w I
I

'
''' '' FiGURA 17'5
u (b) ca,tigul buclei inchise esle 1. La iniJierea oscilafiei, Ia tor condipa Aa > 1 are drept consecinJB creterea treptata a tensiunii sinusoidale
de ieire pana Ia niveful dorit. Apoi Aa scade pBnii fa 1 i acea amplitudine se men{ine.
FIGURA 17-4
~-:
1 1 Condifil'le de oscilafie. SECTIUNEA 17-21NTREBARI RECAPITULATIVE
' '

Conditiile de amorsare 1. Ce conditii sunt necesare pentru ca un circuit sa oscileze?

2. Defrniti reacfia pozitiva.
Pana acum ap aflat ce anume ii este necesar unui oscilator pentru a genera la ie~ire un
3. Care este conditia impusa ca~igului in tensiune pentru amorsarea oscilatii!or?
semnal sinusoidal neintrerupt. Acum vern examina condipile necesare intrlirii In oscilatie
la cuplarea inipala a tensiunii continue de alimentare. A~a cum )ltiti, pentru ca oscilatiile
sii fie lntrernute trebuie lndeplinitii condijia de cil~tig unitar. Pentru aparifia oscilatiilor,
c.~tigul in tensiune de-a lungul budei de reacpe pozitiva trebuie sa fie mai mare ca 1, ast-
fel ca arnplitudinea semnalului de ie,ire sii creascii progresiv panii Ia nivelul dorit. Apoi, 173 OSCilATOAR
.
CU CIRCUIT DF. RF.ACTIF.
' RC
cS.)itigul trebuie mic~orat pana Ia 1, pentru ca semn.alul de ie)iire sa se menpna la acel nivel,
iar oscilapile sa fie intreJinute. Modurile in care se realizeaza reducerea c.~tigului la
'
\
'; diferite amplificatoare vor fi prezentate In alte secjiuni ale capitolului. Condijiile impuse fn secpunea de fata vep invata despre trei tipuri de oscilatoare cu circuite RC, a carer
! '
u cS.)itigului in tensiune at.t pentru amorsarea oscilapilor, cat )ii pentru intrefinerea lor sunt tensiune de ie~ire este sinusoidala: oscilatorul cu punte Wien, oscilatorul cu insumare
ilustrate in fig. 17-5. . . de faza ~~ oscilatorulln dublu T. Tn general, oscilatoarele RC se utilizeaza pentru
r 1 Se pune, in mod firesc, intrebarea: Daca oscilatorul nu funcp.oneaza (nu este alimen- frecvente de pana Ia 1 MHz.Tn aceasta gama de frecvente, puntea Wien este, de
tat cu c.c.) )ii la ie9ire nu exista tensiune, de uncle apare semnalul de reactie care sta Ia departe, tipul de oscilator RC eel mai mull folosit.
baza cre)iterii progresive prin reacpe pozitiva? Inifial apare o mica tensiune de reacpe po- Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa lip capabil:
zitiva din cauza zgomotului de banda larga generat in rezistoare sau in alte componente
[] sau din cauza tensiunii de regim tranzitoriu ce a pare Ia conectarea sursei de alimentare. Sa descrieji ~i sa analizap funcjionarea oscilatoarelor RC cu configura!li de baza
' I Datorita circuitului de reacJie, Ia intrarea ampli.ficatorului pot ajunge in faza numai sem- ._ sa recunoa~teti un oscilator cu punte Wien
w nalele cu frecventa de oscilap.e aleasa. Tensiunea de reacp.e initialii fste apoi amplificata
.,. sa calculati frecventa de oscilap.e a unui oscilator RC cu punte Wien
~i susJ:inuta continuu, pana c.nd se ajunge, treptat, la tensiunea de ie~ire do rita, a~a cum
am aratat mai devreme. .... sa analiza!i condipile impuse reactiei oscilatorului
.. sa analizafi condipile de amorsare impuse oscilatorului
._ sa descrieti oscilatorul cu punte Wien cu autoamorsare
,.. Sa recunoa~teti un oscilator cu insumare de faza
... sa calculafi frecventa de oscilatie ~i sa analizafi condifiile imp use reactiei in
cazul unui oscilator cu lnsumare de faza
_.. Sa recunoa~te!i un oscilator In dublu T ~i sa descrieti funcfionarea lui
: '
LJ
 t. Oscilatoare cu circuite de reac!ie RC 895 -.
894 Oscilatoare >i circuite PLL
I
' .
\

OscilatorlJI cu ponte Wien

Unul dintre tipurile de oscilatoare sinusoidale este oscilatorul cu punte Wien. Partea
fundaffientaHi a oscilatorului cu punte Wien este reteaua Wien prezentata in fig. 17-6(a), r
fermata dintr-un circuit de defazare in a vans ~i altul de defazare in urma,. R1 $i C1 intra- Divizor u
due int.rzierea; R2 ~i C2 introduc defazajul in a vans. lata cum_ functioneaza circuitul. La de tensiune
frecvenfe joase, circuitul de defazare in avans predomina datorita reactantei maria con- n
densatorului Cz. Pe masura ce frecventa c_re$te, Xa scade, perrnit.nd Cre$terea ten_siunii
de ie9ire. La o anumWi frecventa, raspunsul circuitului de intArziere devine dominant,
iar valo~rea X a/ in sdidere, duce la sdiderea tensiunii de ie$ire.
R, c,
Vm~lf-~~--~----~ ~.

(a) (b) Puntea Wien este o combinatie Tntre un divizor de

tensiune ~i o reiea Wien.
'- .. '>'
FIGURA 17-7
1., Schema ascil~tanilui cu punte Wien reprezentata in doua forme diferite, dar echivalente.
(a) Circuilul (b) Curba raspunsului Circuitul este desenat !n alta forma 1n fig. 17-7(b), pentru a arata ca AO este conectat '':
transversal lata de punte. Doua d!ntre !aturile alaturate ale punpi sunt formate de
FiGURA 17-6 reteaua Wien, iar celelalte doua Iaturi, de divizorul de tensiune.
Refea Wen i curba raspunsului sau. Condi!iile de oscilape Jmpuse reactlel PD!IIive A~a cum ~titi, pentru ca semnalul de ie~ire
Curba rasptinsului retelei Wien, din fig. 17-6(b), arata ca. tensiunea de ie~ire are un a] circuitului sa fie 0 sinusoida intretinuta (oscilape), defazajul de-a lungul buclei de
v.rf ,.corespunzator unei frecven~e} numite frecventa de rezonanta, ' (sau de oscilatie
)' Jrez , '
reaqie pozitiva. trebuie sa fiede 0, iar ca.~tigul de-a lungul buclei trebuie sa fie eel pupn
/
05
) . In acest punct, atenuarea circuitului (V
0111
!V1n) este de 1/3 dadi R1 =R2 ~i Xc 1 =XC2, unitar (1). Condipa ca defazajul sa fie de oo se Indepline9te la frecven~a frez' deoarece
a$a cum arata $i formula urmatoare (demonstrata tn anexa B): atunci defazajul prin reteaua Wien este de 0, iar lntre intrarea neinversoare (+) ~i ie$irea
AO nu are lac inversarea semnalului. Situap.a este ilustrata tn fig. 17~8(a). LJ
(17-1)

Formula frecventei de rezonanta (demonstrata, de asemenea, tn anexa B) este: ' '!

'--.'

(172)

In concluzie, reteaua Wien are o frecven~a de rezonanf.9., j, , la care defazajul pe care

R, ll
I .
'--'
.
11 mtro d uce este dO'
e 0 , tar atenuarea este de 1/3. La frecvenfe"'mai joase decat frez.' circui-
tul de defazare tn avans este dominant, deci semnalul de ie$ire este defazatln avans fata
de eel de intrare. La frecvenfe mai lnalte deca.t frez.' circuitul de lntrziere este eel domi- ! l
nant, iar semnalul de ie$ire este intarziat fata de eel de intrare. l .. )

Circuilul de bazii Reteaua Wien este conectatii, ca buclii de reacpe pozitiva, Ia un AO,
ca ln fig. 17-7(a). Ca buclii de reacpe negativii este conectat un divizor de tensiune. Retea Wien n
Oscilatorul cu punte Wien poate fi considerat drept un amplifitator neinve"rsor al ca.rui
(a) Defazajul de-a lungul buclei este de oo. (b) Cajligul in tensiune de-a lungul buclei este 1.
semnal de intrare este adus de Ia ie~ire prin re~eaua Wien. Aminti}i-va di valoarea
cft~tigului tn bucla inchisa a amplificatorului este determinata de divizorul de t~nsiune.
FiGURA 17-8 n
\
Rt +R2 Condifiile de oscilafie. i
:... . .)
R,
r\
! '
\ 1
 Oscilatorul 889

AplicaJia practica
Aplicatia practidi din s_ectiunea 17-8 areca obiect un generator de functii a carui sursa
de semnal este un oscilatof- ;inusoidal. Sistemul mai cuprinde un detect~r de zero si un
circuit de integrare, pe care le cunoa~tep deja. Generatorul de func~ii este un apar~t de
1aborator care constituie, practic, o sursa de semnale de diferite tipuri, lntrudit poate

,---1
Oscilatoare furniza tensiuni de ie9ire nu dear sinusOidale, ci ~i rectangulare ~i triunghiulare.

. i

si circuite PLL
i
' le~ire

Continutul capitolulni Obiectivete capitolului

Descrierea conceptului de oscilator
17-1 Oscilatorul
Prezentarea principii! or de funcjionare
17-2 Principiile oscilatorului ale oscilatorului
17-3 Oscilatoare cu circuite de reacjie RC Descrierea ~~ analizarea oscilatoarelor
17-4 Oscilatoare cu circuite de reacjie LC RCsimple
Descrierea ~~ analizarea oscilatoarelor
17-5 Oscilatoare de semnale nesinu
LC simple
soidale
Descrierea ~~ analizarea oscilatoarelor
17-6 Circuitul de temporizare 555 ca simple de semnale nesinusoidale
oscilator Utilizarea circuitului de temporizare 555 17-1 OSCILATORUl
, ~
17-7 Circuitul Pll ca oscilator
;i 17-8 Ap/icatie practica Explicarea conceptului fundamental de Oscilatorul este un circuit care genereaza Ia ie~ire o forma de unda repetiliva cand
circuit Pll i se aplica doar o tensiune continua. Nu este necesarii prezent;l unui semnal de intrare
repetitiv. Tensiuneade ie~ire poate fi atat sinusoidala, cat ~i nesinusoidalii, in funcjie
de tipul de oscilator.
lntroducere
.....J
Oscilatoarele sunt circuite care genereaza un semnal de ie~;ire tara. ale fi necesara apli-
Dupii parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil:
carea unui semnal de intrare. Ele sunt utilizate ca surse de semnal, in diverse aplicap.i. Sa descrie!i conceptul fundamental de oscilator
Diferitele tipuri de oscilatoare genereaza forme de unda variate, cum sunt cele sinu-
I ~ sa ariitap. care este de~tinap.a oscilatoare1or
soidale, rectangulare, triunghiulare ~i in dinte de ferastrau. in capitolul de faf.9. vom pre- '
L zenta cateva tipuri simple de oscilatoare, realizate at.t cu tranzistoare discrete, ct ~i cu ,I II- Sa enumerap e1ementele de baza ale unui oscilator
AO, ca elemente active. De asemenea, vom discuta des pre circuitul de temporizare 555-
r-r circuit integrat foarte cunoscut- utilizat aid in configura!Je de oscilator. Conceptul fundamental de oscilator este ilustrat1n fig.17-1. Practic, oscilatorul trans-
'' I. Funcp.onarea oscilatorului sinusoidal se bazeazii pe principiul reactiei pozitive,. prin forma energia electric5. de tip continuu in energie _elec~rica de tip alternativ. Un oscilator
' '
u
care semnalul de ie~ire este adus, parpal, la intrare in a9a fel incat sa se autopotenteze, sinusoidal simplu este format dintr-un amplificator, care asigura introduc'erea unui
suspnfuldu-9i astfel continuitatea. Oscilatoarele sunt utilizate pe scara larga in majori- di;;tig (fie cu tranzistoare discrete, fie cu AO), ~i un circuit de reactie pozitiva, care intro-
I ' tatea sistemelor de comunicapi, ca i ln sistemele digitale, inc~usiv In calcu1atoare, pen- duce un defazaj ~i a atenuare; cum Observap.In fig. 17-2.
tru a genera semnale de anumite frecven~e 9i semnale de tact. Ele constituie, de aseme-
nea, subansamble ale multor tipuri de instrumente de masura, cum sunt cele pe care le
folosi~i in laborator.

~
 !'' Principiile oscilatorului 891
890 Oscilatoare >i circune PLL
I"'!
~ _l
Dupa parcurgerea acestei sec\iuni ar trebui sa fiti capabil:.
'\1\1\J\J\j'\ sau
sa prezenta!i -principii~e pe care se bazeaza funcp.onarea oscilatoarelor
,. Sa explicali reaclia pozitiva
,. Sa descrie!i condi!iile de oscilatie
Tensiune continua de alimentare ... sa prezenta~ condipile de amorsare
sau

Reactla pozltiva
FIGURA 17-1 Reacp.a pozitiva are lac c.nd, o parte a .tensiunii de ie~ire a unui amplificator este r
conceptul fundamental de oscilator i trei forme de undB de ieire obinuite: sinusoida/B, rectangulara adusa la intrare cu un defazaj total nul, produd.nd o potentare a semnalului de ie~ire. ; 1
i in dinte de ferastrau. Conceptul fundamental este ilustrat in fig. 17-3. Dupa cum observa!i, tensiunea de U
Vee reactie V,.. in faza, este alnplificata, gener.nd o tensiune de ie~ire care, la r.ndul ei, coris-
tituie sursa tensi~nii de reacpe. Cu alte cuvinte, apare o bucUi .prin care semnalul se auto- ,. . . . .
suspne, gener.nd Ia ie9ire un semnal sinusoidal neintrerupt. Acest fenomen se nume9te ! i;
FIGURA 17-2 oscilafie. ~ _,
Elementele de baza ale unui
oscilator sinusoidal. in faza
FIGURA 17-3
Reacfia pozitiva
genereaza oscilafie.

-,
I
'I
i
\

I
L__i
I
Amplificator I
I
neinversor
' . i

Oscilator

SECTIUNEA 17-11NTREBARI RECAPITULATIVE

I. Ce este un oscilator? Conditiile de osciiatie i !
2. Ce tip de reacjie se folose>te Ia oscilatoare? ' '
Pentru suspnerea stfuii de oscilafie sunt necesare doua condip.i: i..]
3. Care este scopul circuitului de reacjie? 1. Defazajul de-a lungulintregii bucle de reaclie trebuie sa fie de o.
2. Ca~tigulin tensiune de-a lungul buclei de reaclie inchise (ca~tigul buclei), Ad, tre-
buie sa fie ega! cu 1. ": i
)
' '
17-2 PRINCIPIILE OSCILATORULUI Ca~tigulin tensiune de-a lungul buclei de reaclie inchise (Ad) este produsul dintre l_j

cil>tigul amplificatorului (A.) ~i atenuarea introdusa de circuitul de reactie (A,).

Funcponarea oscilatoarelor, cu exceppa .celor de rela_xare, ~~~e vor fi djscutate _ Ac1 =AvA,
In sectiunea 17-5, se bazeaza pe conceptul de reactie pozitiva. Tn secpunea de fata De exemplu, daca amplificatorul are un ca~tig de 100, atenuarea introdusa de circultul
vom examina acest concept, precum ~i conditiile generale necesare pentru intrarea de reactie trebuie sa fie de 0,01 pentru a rezulta un ca~tig a! buclei unitar (adica A.,A, =
In oscilatie. = 100 x 0,01 = 1). Condiliile de oscilalie sunt ilustrate in fig. 17-4.

~.

'
l
 896 Oscilatoare ~i circuite PLL OscHatoare cu circuite de reactie RC 897

Condi~iade ca~tig unitar al buclei de reac~ie se 1ndepline~te pentru: tat. Cand semnalul de ie?ire ajunge Ia valoarea tens.Iunii de strapungere Zener, diodele
Ac~ =3 intra in conduc~ie ;;i s~rtcircuiteaza, practic, rezistorul R3. Ca urmare, cA;;tigul in bucla
Acest cfi?.tig compenseaza atenuarea de 1/3 in trod usa de re}ea~a Wien, ajung.ndu-se 1nchisa a! amplificatoru!Ui scade Ia 3. ln aceste conditli, cil.~tigul total a! buclei este 1,
amplitudinea semnalului de ie9ire ramane constantii ;;i oscilafiile sunt tntrep.nute. (Este
Ia un cil.~tig total unitar de-a Iungul buclei de reac)ie pozitiva, cum arata figura 17-S(b).
( ' bine sa ~ti~i di. frecvenJ.a de oscilape poate fi reglata daca 1n re~eaua Wieri. se folosesc con-
I, ( Pentru a se ob~ine valoarea 3 pentru ca~tigul in bucHi lnchisa este necesar ca:
densat?are variabile multitura.)
w R1 =ZR,
FIGURA 17-10
Atunci:
:: Oscilator cu punte Wien, cu autoamorsare
i i prin conectarea in circuit a doua diode
3R, = 3
G R, Zener, 1n sensuri opuse.

CondiJiile de amorsare Initial, cii~tigul in bucla 1nchisa propriu amplificatorului trebuie

sa fie mai mare ca trei (Ad >3), pitna d\nd semnalul de ie~ire ajunge !a nivelul dorit. A poi,
cfi)>tigul amplificatorului trebuie sa scadii pana Ia 3, astfel ca valoarea totalii a c5.$tigului
de-a lungul buclei sa fie 1, iar semnalul de ie$ire sii-;d pB.streze nivelul respectiv, cu
intrep.nerea oscilaFei. Aceste condi~li sunt ilustrate In fig. 17-9.

R,
0 alta metoda de reglare a c.~tigului utilizeaza, ln circuitul de reactie negativa, un
JFET ca rezistor comandat in tensiune. Dadi V os aplicata JFET este foarte midi sau zero,
dispozitivullucreaza in regiunea rezistiva (ohmidi). La cre~terea tensiunii aplicate pe
poarta cre9te ~i rezistenta drenii-sursa. Daca dispozitivul se introduce in circuitul de
C~Hgu! buclel>1 CA~Hgul buclel =f
reacp:e negativa, se realizeaza reglarea automata a ca9tigului (amplifidrli) datoriUi aces-
tei rezistente comandate ln tensiune.
!n fig.17-n este prezentata o punte Wien stabilizata cu JFET. Cii~tigul AO se regleazii
prin componentele din dreptunghiul ha;;urat, dintre care face parte ;;i ]FET. Rezisten~a
j I
drena-sursa a q.cestuia depinde de tensiunea aplicata pe poarta. In absenta semrialului de
:....J {a} Semnalul de ieire crete cand ca~egul buclei este (b) cu un c8$tig unitar al buclei se abfin Ia ie~ire oscila!ii
ie~ire, tensiunea pe poarta este de zero vol~i, deci rezistenta dren5.-sursa ia valoarea sa
supraunitar. intretinute, de amp/itudine constanta.
minima. In aceasta situape, cA~tigul buclei este supraunitar. A par oscilap..i care genereaza
FIGURA 17-9 rapid 9i, totodata, progresiv un semnal.de ie9ire de nivel mare. Excursia negativa repeti-
Condifiile de amorsarfJ a aScilafiei.
FIGURA 17-11
Circuitul din fig. 17-10 prezintii o metoda simpla de realizare a condi)iilor descrise
Oscilator cu punfe Wien, cu
mai sus. Observafi di divizorui de tensiune a fest modificat astfe1 indit sa conpna un
lw( rezistor suplimentar, R31 in paraiel cu doua diode Zener lnseriate, cu polarit.iip.le opuse.
aufoamorsare prin utilizarea unui
JFET in buc/a de reacfie negativa.
In rnomentul conectiirii circuitului la sursa de alimentare cu c.c., ambele diode Zener se Rr
comporta ca ni~te lntreruperi. Din aceasta cauza, R3 apare ln serie cu 7?- 1, dud\nd Ia
r ~
cre~terea ca~tigului 1n buclii inchisii al amplificatorului, astfel (R 1 = 2 R;;:
u' '

3R2 +R3
3 +-
R,
R, R, R, c,
! !
Initial exisHi dear un semnal slab de reactie pozitivEi, datorat zgomotului sau supra-
cre~terilor de regim tranzitoriu de Ia conectarea sursei. Reteaua Wien perrnite ca la intra-
rea neinversoare sa ajunga in faza numai semnalul cu frecven~a frcz Acest semnal de
intrare este amplificat ?i potentat continuu, astfel ca tensiunea de ie?ire sa creasdi trep-
 i__

898 Oscilatoare si circuite PLL Oscilatoare cu circuite de reac\ie RC 899

tivd a semnalului de ie~ire pOlarizeaza direct dioda D1, duc.nd la indircarea conden- Oscilator cu insumare de faza
satorului C3 pfutd la o valoare de tensiune negativa. Aceasta tensiune m~ire?te rezisten~a In fig. 17-13 este prezentat un tip de oscilator sinusoidal denumit oscilatorcu insumare
d,ena-su,sa a )FET ~i 'educe ca~tigul (~i, implicit, nivelul semnalulul de ie~i,e). A>a de JaW. Fiecare dintre cele trei circuite RC din bucla de reacp.e poate introduce un defazaj
functio"neaza o reactie negativa clasidi. Alegftndu-se componeilte de valori adecvate se maxim apropiat de 90. Oscilara are Joe Ia rrecven~a Ia care defazajul total introdus de
poate realiza stabilizarea ca~tigului la nivelul dorit. cele trei circuite RC este de 180. Celelalte 180 sunt asigurate de inversarea proprie AO,
fiind satisfacutii astfel condi~ia de oscilatie- defazajul total de-a lungul buclei de reactie
li~@?M!illfAM
sii fie de 360 (sau 0).
Dete,mina~i rrecven~a de oscilare a oscilatomlul cu punte Wien din fig. 17-12. De
asemenea, verifica~ daca. oscilapile sunt amorsate ~i se men}in cftnd semnalul de ietire
FIGURA 1713
ajunge Ia 5,4 V.
Oscifator cu insumare
4,7V 4,7V de faza rea/izat cu AO.
FIGURA 1712
,......,
' ;
20kn 10kn ' \
(._j

I, \
Atenuarea A, introdusa de circuitul RC de reacfie, format din cele trei sec~iuni, este de: __ _)

(173) ', I.
:.___j

uncleAr = R/Rr. Modul de obtinere a acestui rezultat ciudat este prezentat in anexa B.
Pentru a satisface condip.a de c.~tig supraunitar al buclei, c.;;tigul tn tensiune tn buda
Rezolvare
inchisa al AO trebuie sa fie mai mare ca 29 (valoare determinata de Rr ~i R3). Deducerea
expresiei frecven}ei de oscila}ie ifosc) este data tot in anexa B, formula finala fiind cea de
"tJ
', i

In 'e~eaua Wien, R4 = R5 = R = 10 kQ ~i C1 = C2 = C = 0,001 J.!F. Frecven~a de rezonan~ii maijos, pentru R1 = R2 = R3 = R ~i C1 = C2 = C3 =C.

este: [\
I I
1 1 (17-4) I '
15 9
fm = 2nRC 2n(10k.Q)(0,001).1F) ' kHz
Initial, ca~tigul in buclii inchisii este de:
A" R1 +R, +R, = 40kQ = 4
R, 10kn (a) Determinati valoarea R, pentru care circ\litul din fig. 17-14 functioneaza ca oscilator.
Ac1 > 3, deci condij.ia de amorsare este satisfacuta. (b) Calculati frecven~a de oscila~ie. -.
Cand semnalul de ie~ire atinge valoarea de 5,4 V (4,7 V + 0,7 V), diodele Zener intra in R,
conducp.e (se consideri'i di rezistenta lor tri conducp.e directa este mult mai micii decat 10 len) FIGURA 1714
~i se ajunge la ca~tigul in bucUi tnchisa necesar. Prin urmare, osdlaj:iile sunt intrepnute.

A _R1 +R, _30kn_

,,--R---10kQ- 3
'
Exerci!IU complemental Ce modificare necesi,tii oscilatorul din fig. 17'12 pentru ca sem- ,~
R, R,
nalul de ie~ire sa aiba amplitudinea de 6,8 V?. 10kn 10kn
\ I
' '
tJ

i :
; I
; I. 900 Oscilatoare >i circuite PLL Oscilatoare cu circuite de reac!ie LC 901
;._)

c ;
Rezolvare
,~ r 1 R
(a) Ac1 = 29 ~i A, =-- = --'-. Prin urmare: 1. Oscilarorul cu punte Wien con!ine doua bucle de reac!ie. Ce rol are fiecare dintre ele?
u 29 R, 2. lntr-o retea Wien, R1 = R2 ji C1 = C2 La intrarea ei se aplica o tensiune de 5 V ef. Frecventa
R, =29 semnalului de intrare este ega/a cu frecventa de rezonanta a circuitu/ui. Ce valoare eficace
are tensiunea de ie~ire?
R,
R, =29R3 =29(10kn)=290kn 3. Cum este posibil ca defazajul introdus de circuitul RC de reactie al unui oscilator cu i~sumare
de fazii sa fie de 180'?
(b) R1 = R2 = R3 = R ~i C1 = C2 = C3 =C. Deci:
1 1
f, =65kHz
"' 2R..f6RC 2R..f6(10kQ)(0,001~F) '
I .. Exercijiu complementar
174 OSCILATOAR CU CIRCUIT D RACTI LC
r '
u
j
(a) Dadi R1, R2 ~i R3 din fig. 17-14 se inlocuiesc cu rezistoare de 8,2 kn, ce valoare tre-
buie sa aiba R, pentru a fi lndeplinite conditiile de oscilap.e? Oscilatoarele cu circuite de reacj:ie RC, 1n special cele cu punte Wien, sunt adecvate,
(b) Ce valoare va avea f osc? 1n general, pentru lucrulla frecvente de pana Ia 1 MHz. Cand. sunt necesare frecvente
de asci/ape mai inalte, 1n circuitele de reacjie se folosesc, de obicei, elemente LC.
Oscilator in dublu T De asemenea, din cauza limitarilorin frecventa caracteristice majoritapi AO (frecventa
Un alt tip de oscilator RC este eel denurnit in dub/u T deoarece conpne in bucla de mai joasa Ia ca~gul unitar), in oscilatoare/e cu elemente LC se fo/osesc adesea
' '
' ( reacpe negativa doua liltre RC 1n T, ca 1n fig. 17-15(a). Unul dintre cele doua filtre in T tranzistoare discrete, ca elemente active. Sectiunea de fata prezinta cateva oscilatoare
i
u are raspunsul de tip trece-jos, iar ceUilalt, de tip trece-sus. Prin conectarea in paralel a. cu circuite LC acordate, de tipurile: Colpitts, Clapp, Hartley, Annstrong ~i comandate
celor doua filtre se obtine un raspuns de tipul opre~te-banda, a carui frecventa centrala cu cristal.
este tocmai frecventa de oscilaj:ie doriUi, cum arata figura 17-lS(b). Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fili capabil:
Sa descrieli ~i sa analiza!i funcj:ionarea ditorva tip uri de oscilatoare LC
,_. sa recunoa~tep. ~i sa analizati un oscilator Colpitts
SemnaJu! de ie~ire
I> Sa recunoa~te~ ~i sa analiza~ un oscilator Clapp
i i aJ fillru!ul
'-" ,... sa recunoa;;tep. ;:d sa analizati un oscilator Hartley
,., ... sa recunoa?tep. ~i sa analizati un oscilator Armstrong
\1 ... sa prezentap. modul de func}ionare al oscilatoarelor comandate cu cri~tal
I (
w
Oscilatorul Colpitts
Una dintre configuratille de baza de oscilator cu circuite acordate se nume?te Colpitts,
In memoria inventatorului sau, cum au fost denumite cele mai multe dintre tipurile de
0 oscilatoare prezentate in continuare. A$a cum observa}i in fig. 17-16, oscilatorul Colpitts
conpne in bucla de reacp.e un circuit LC care asigura defazajul necesar $i se comporUi,
'-, '
I
(a) Circuitul oscilatorului (b) Curba raspunsului in frecvenfa al filtrului in dublu T totodata, ca un filtru acordat, permit&nd trecerea 1n exclusivitate a frecventei de oscilap.e
tJ' '
dorite.
FIGURA 17-15 Frecventa aproximativii de oscilatie este frecvenfa -de rezonanta a circuitului LC ~i este
determinaHi de valorile C1, C2 ~i L, dupB. binecunoscuta formula ce se aplicii, de altfel, ~i
Oscilatorul in dub/u T i raspunsu/ filtrului in dublu T.
1n cazul oscilatoarelor Clapp ~i Hartley, prezentate 1n continuare.
La frecvente diferite de fasc nu pot aparea oscilap.i din cauza reacp.ei negative asigu-
rate de filtre. Yn schimb, la fasc reacp.a negativa este neglijabWi; ca urmare, reacFa pozitiva
(175)
' ' prin divizorul de tensiune (R 1 ~i R2) perrnite oscilap.a circuitului.
i !
i
u
I ' , __________________________

' : ..
 902 Oscilatoare ~i circuite PLL Oscilatoare cu circuite de reactie LC 903 ;.
1 I
LJ
+Vee A > C,
. c,
FIGURA 1716
i___ :
Oscilator Colpitts tipic, cu un
tranzistor bipolar ca element
FIGURA 1717
activ.
Atenuarea introdusa de circuitul acordat este
ega/a cu raportul dintre tensiunife de Ia ieirea l)
(V) ide Ia intrarea acestuia (V,J.
A,= V('/,~ = C/C 1 Pentru ca A,A, > 1, A
trebuie sa fie mai mare decat C!C2" v

!e~ire
G
l
; !
'~---~

L_j
1nnuen1a neadaptiirll de lmpedanJii a clrcuitulul de reacpe asupra lrecven!el de oscila!ie Dupa
Deoarece condensatoarele din circuitul acordat sunt, practic, conectate in serie, capa- cum arata figura 17-18, impedanta de intrare a amplificatorului cu tranzistor constituie
citatea totalii (Cr) este: sarcina circuitului acordat de reac?e, reduc.nd valoarea Q a circuitului. Aminti}i-v5., de
la studiul circuitelor acordate, ca. frecventa de rezonanta a unui circuit acordat paralel
-
Cr -
c,c, depinde de Q conform relarei:
C, +C, n
Condl!iile de osclla!le ~I amorsareAtenuarea circuitului acordat de reacre din oscila- (177) i
torul Colpitts, A,, este impusa 1n special de v'alorile C1 ~i C2
Figura 17-17 araHi d., in circuitul acordat, curentul circuUi atat prin C1, cat ~i prin C2
(acestea fiind, practic, conectate in serie). Ciiderea de tensiune pe C2 este tocmai tensi-
' .
unea de ie~ire a oscilatorului (V0u1), iar diderea de tensiune pe C1 este tensiunea de reacp.e FiGURA 17-18 ' '
(V,), cum aratii notapile de pe desen. Expresia atenuiiril (A,) este: Z1n a amplificatorului cu tranzistor constituie
A =~=!XCI XCI 1/2ttf=C, sarcina circuitu/ui acordat de reacfie i ii
micoreaza vafoarea Q, scazand astfe/
' Vout- IXcz Xcz 1/2nfot.cCz frecventa de rezonanfa.
Prin simplificare cu 2tt !,, obrnem:
A= c, ', ,
' c, '-. j
I
Dupa cum ~titi, conditia de oscila!ie este A, A,= Llntrucil.t A,= C,fC1:

(176)

uncle Av este ca~tigul in tensiune al amplificatorului cutranzistor. Dad. aceasta conditfe

este satisfiicuta, A,A, = (C,IC2)(C/C1) = 1. De fapt, pentru ca oscila!ille sa se auto-
amorseze, produsul A,A, trebuie sa fie supraunitar (adicii A,A, > 1). Prin urmare, di.?tigul in mod empiric, pentru Q mai mare ca 10, frecventa este de aproximativ 1/2tt~LCT,
in tensiune trebuie ales pu~in mai mare deciit C/C2 conform rela~iei (17-S).lnsa pentru Q mai mic ca 10,f,, scade semnificativ.

. i
( ) 904 Oscilatoare >i circui!e PLL Oscilatoare cu circuite de reacjie LC 1 905
u
Tranzistorul bipolar poate fi inlocuit cu un FET, cain fig. 17-19, pentru a reduce Ia
r~
i '
minimum neadaptarea d~ impedan}a cu intrarea tranzistorului. Aminti}i-va di dispozi- (a) Determinati frecventa de oscilatie a oscilatorului din fig. 17-21. Se considera ca
l j
'-.)
tivele FET au imp~danfa de intrare mu_lt mai mare decat tranzistoarele bipolare. Dease- neadaptarea de impedanta afere~ta circuitullti de reac}ie este neglijabiHi, iar Q este
menea, dadi Ia ie~irea osdlatorului se conecteaza o sarcina exterioara, ca 1n fig. 17-20(a), mai mare ca 10.
fosc poate sdidea, tot din cauza mic~odirii valorii Q. Este cazul unei rezjstente de sarcina {b) Aflati frecventa de oscilatie dadi neadaptarea de impedanta duce Ia sdiderea va-
I ? prea mid. Uneori, in.fluen}a rezisten}ei de sarcina se eliminS. ptin cuplarea prin transfer- lorii Q pana Ia 8.
' '
u mat or, cain fig. 17-20{b).
+12V
+Voo
l FIGURA 17-19
l
FIGURA 17-21
._; Oscilator Colpitts tipic, R, R,
realizat cu FET.

' '
'' ''
';_;'

r1
) \
Li

Rezolvare
(a) CT = C,C, (0,1~F)(O,O!~F) 0,0091~
C1 + C2 O,ll~F
1 1
L, f.'" =- 2rr~LCr 2rr~(20mH)(0,009lftF)
7,46kHz

(b) j,.,
.
= }c; ~ Q~
2tr LCr
2

+1
=(7,46kHz)(0,9923) =7,40kHz
Excrcipu complemcDiar Care va fi frecventa de oscilatie a oscilatorului din fig. 17-21 daca,
(a) 0 sarcina cuplata capacitiv Ia ie9irea osci!atoru/ui (b) Cup/area sarcinii prin transformator poate reduce din cauza neadaptiirii de impedanta, Q = 4?
poate reduce va/oarea Q a circuitu/ui 9i fos: efectele negative ale neadaptartt datorita transfor-
'' I ' marii de impedanja.
G FiGURA 17-20 Oscilatorul Clapp
Adaptarea de impedanfB Ia oscifator. Oscilatorul Oapp este o varianta a configuraJ:i.ei Colpitts." Principa1a deasebire canst. in
r I adaugarea unui condensator, Cy 1n serie cu bobina din circuitul acordat de reacpe, cain fig.
)
I.J 17-22. Deoarece C3 este conectat 1n serie cu C1 ~i C2 1n drcuitul acordat, capadtatea totaia este:

____________
1
! CT 1 1 1
I -+-+-
c, c, c,
__ ,.

'
l
906 Oscilatoare ~~ circutte PLL Oscilatoare cu circuite de reactie LC 907

iar frecventa de oscilatie este, cu aproximape (Q > 10): Neadaptarea de impedanfii a circuitului acordat are acela~i efect ca ;;i in cazul osdlaw
1 torului Colpitts; cu alte cuvinte, Q scade ;;ir ca urmare, ;;i fosc
f~, - 21t..jLCT Oscilatorul Armstrong
Acest tip de oscilator LC folose~te cuplajul prin transformator pentru a aduce Ia
intrare o parte din tensiunea de ie;;ire, cain fig. 17-24. Bobina secundarului este cea care
furnizeaza semnalul de reacfie pentru susfinerea oScilap.ilor. Oscilatorul Armstrong este
mai pupn utilizat dedit configuratiile Colpitts, Clapp 9i Hartley, in special din cauza
dezavantajului constituit de dimensiunile ;;i costul transformatorului. Frecvenfa de
oscilatie este determinata fe inductanta infa~uraril primare in paralel cu ct.

+Vee

FiGURA 17-24
Oscilafor Armstrong tipic.
'
' ..
'~--~

FIGURA 17-22 FIGURA 17-23

Oscilator Clapp tipic. Oscilator Harlley lipic.

cand c3 are valoarea mult rilai midi dec.t cl ~i c2' el devine predominant in stabilirea
frecven~ei de oscilatie Jose :=1/2n~LC3. lntrucat at.t C11 dit ;;i C2 au cate un terminal i
l_)
conectat la masa, capacitatea jonctiunii tranzistorului ~i capacit5.Jile parazite apar in
paralel cu C1 ~i C2, la masii, modific.ndu-le valorile reale. C3 nu este insa afectat ~i astfel
frecventa de oscilaFe este mai precis determinata ~i mai stabila.
Oscilatoare comandate cu crista!
Oscilatorul Hartley Oscilatoarele cele mai stabile ~i cu cea mai mare precizie au in bucla de re~cpe un
Oscilatorul Hartley este asemanator cu configura}.ia Colpitts, cu excepp.a faptului di crista! piezowelectric, care stabile~te ?i frecventa.
are drcuitul de reacp.e format din doua bobine conectate In serie ~i un condensator in Electul piezo-electric Cuartul este un material natural, cu structura cristalina, care pre-
'
I :
I
I I
paralel cu ele, cain fig. 17-23. zinta o insu?ire nurn.ita efect piezowelectric. Data. asupra unui crista! de cuart se aplidi a '-~

In acest circuit, frecventa de oscilatie pentru Q > 10 este:
1 siune avand frecventa vibrapilor mecanice. Reciproc, dadi unui crista! de cuart i se aplica
f., "'- Z1t..jL.,C
unde l..r ~ L1 + L2 Bobinele preiau ro!ul condensatoarelor C1 9i C2 din oscilatorul Colpitts,
determin.nd atenuarea A,, in trod usa de circuitul de reactie.
A~~
r- Lz
Pentru a asigura amorsarea oscilafiilor1 A 11 trebuie sa fie mai mare decat 1/A,.
fortii mecanidi ce determinli aparitia unor vibratii In masa acestuia, se genereaza o tenw
o tensiune altemativii1 in masa lui apar vibratii mecanice av6.nd frecventa tensiunii a pli-
cate. Vibratiile cele mai ample se produc Ia frecventa de rezonanta naturalii. a cristalului,
care este determinata de dimensiunile fizice ale acestuia ;;i de modul in care a fast t~iiat.
Cristalele folosite In aplica~iile electronice au, de obicei, forma unui 11 sandvici" cu un
cuart montat lntre doi electrozi, totul fiind lncapsulat Intr-a carcasa din metal, caIn fig.
17-25(a) 9i (b). Simbolul utilizat in schemele electrice este prezentat 1n fig. 17-25(c), iar cir-
cuitul echivalent RLC a! unui crista! apare in fig. 17-25(d). Dupii cum vedeti, cristalul
poate fi echivalat cu un circuit RLC serie-paralel ~i poate functiona in rezonan~a atat de
tip serie, cat ~ide tip paralel. La frecventa de rezonan~a serie, reactan~a inductiva ~i cea ,__J

a condensatorului Cs se anuleaza reciproc. Rezistorul serie ramas1Rs' irnpune impedanta

'
; i
/

u 908 Oscilatoare >i circuite PLL "Oscilatoare nesinusoidale' ..909

cristalului. Rezonan}a paralel are lac cand reactan}a inductiva este egala cu cea a conden- +Vee +Vee
satorului paralel Cm. Frecven~a de rezonanta paralel este~ de obicei, cu eel puP,n 1 kHz
mai mare dedit frecven}a de rezonan}~i"serie. Unul dintre marile avaritaje ale cristalelor
este faptul di prezinta 0 valoare Q foarte ridicata (tipic, de cateva mii):
R,
c,
+-----..~ f-o v.,
' )
! ',

R, R,

CcXTAL
~
'
)
',
(a} Crista! incapsulallipic (b) Struclura de baza (fara (c) Simbolul (d) Echivalenlul electric '---~IH1 ~
I ; capsula}
'-.!
FiGURA 17-25
', I' (a} (b)
!i ':
Crista/ de cuarf.
c..' fn fig. 17-26(a) este prezentat un oscilator care conJ:ine un crista! dreptcircuit rezonant FIGURA 17-26
serie. La frecven}a de rezonanta serie, impedan}a cristalului este minima, asiguriind un Oscilatoare cu crista/ fipice.
'' '' semnal de reac}ie maxim. Cu condensatorul de acord Cc se face uacordul finu ai
! frecventei de oscilap.e, ,deplas.nd" puJ:in frecven}a de rezonan}:i a cristalului Intr-a parte SECTIUNEA 1741NTREBARI RECAPITULATIVE
v sau in cealalta.
0 varianta a configurarei Colpitts apare In fig. 17-26(b), aici cristalul avand rolul de i 1. Care este principala deosebire dintre oscilatoarele Colpitts >i Hartley?
2. Ce avantaj prezinta folosirea unui amplificator cu FET inlrun oscilator Colpitts sau Hartley?
circuit acordat cu rezonan~a paralel. La rezonanfB. paralel, irnpedanfa cristalului este
3. Cum deoseb~i un oscilator Colpitts de un oscilator Clapp?
maxima, deci diderea de tensiune pe condensatoare va fi maxima. Tensiunea de la bor-
nele condensatorului C1 este ad usa la intrare.
Modurile de oscila!ie ale crlstalului Cristalele piezo-electrice pot oscila 1n modul funda-
mental sau in unul armonic". Frecventa fundamental. a unui cristal este cea mai joasa
frecventii la care are lac rezonan~a naturaHi. Ea depinde de dimensiunile .fizice ale 17-5 OSCILATOARE NESINUSOIDALE
cristalului, de modu1 In care acesta a fast Hiiat, precum ~i de alp. factori1 fiind invers pro-
porjionaUi cu grosimea pastilei de cristal. Deoarece grosimea de U'iiere nu poate fi foarte
T I
; l mica din cciuza fragilitB.tii materialului, frecventa fundamentaHi este lirnitaUi superior. La
Prezentam 1n continuare cateva tipuri de oscilatoare cu AO care genereaza semnale
'._;
majoritatea cristalelor, limita superioadi este sub 20 MHz. Pentru objinerea unor j .
triunghiulare, in dinte de feri!strau ~i rectangulare. Unele dintre aceste circuite sun! .
frecven~e mai inalte, crlstalul trebuie sa oscileze pe armonice. Acestea sunt, cu aproxi-
I
/ numite adesea generatoare de semnal sau multivibratdimi, 1n furicjie de specificul
I
, I
I matie, multipli Intregi ai frecventei fundamentale. Frecvenfele armonicelor utilizate de aplicajiei in care sun! utilizate.
' ' obicei, dar nu totdeauna, sunt multipli imparl ai fundamentalei (3, 5, 7, ...). Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fiji capabil:
~~

sa descrieti ~i sa analizati funcfionarea oscilatoarelor nesinusoidale de baza

.. sa explicati functionarea oscilatoarelor cu sellUlal de ie~ire triunghiular
I> Sa explica)i func)ionarea oscilatoru!ui comandat In tensiune (OCT)
., sa explicafi func}ionarea oscilatorului de relaxare cu semnal rectangular
in Jimba engleza, ovcrtonc. (n.t.)
I
1
 910 Oscilatoare ~i circune PLL Oscilatoare nesinusoiilal~ 911

Oscilator cu semnal trhmgbiular +V~

Semnalul de ie9ire
FIGURA 17-29
Pornind de Ia circuitul de integrare cu AO prezentat 1n capitolul14, se poate realiza al comparatorului
un oscilator cu semnal triunghiular. Conceptul de bazii este ilustrat 1n fig. 17-26(a), 1n Formele de undB aferente
circuitufui din tigura 17-28. ) \
care apare o intrare comutabila, cu doi poll. Comutatorul serve~te aid numai pentru -v~
I
~;

explicare; el nu se utilizeaza, fizic, nic~odata in acest tip de circu~t. C.nd comutatorul este I . ,r
I .
in pozi~ia 1, se aplidi tensiunea negativa, iar Ia ie))ire se ob~ine o rampa ascendenHi. Ciilld I
n
comutatorul se afHi in pozitfa 2, se obp.ne o rampa descendent.. Dadi intrerupatorul bas- !
_)
i
culeaza intre cele doua pozip.i.la intervale fixe,Ia ie~ire apare un semnal triunghiular, for-
mat dinrampe ascendente ~i descendente alternate, ca 1n fig. 17-27(b).
-V
1b R toarele 1<, ~i R, determina amplitudinea semnalului triunghiular, Hxand tensiunile cores-
punzatoare pragurilor- superior ;;i inferior- conform relapilor:

+V
V, =+V=(~:)
pozifia pozipa pozi!ia pozipa
v" =-v,=(~:)
2 1 2 1
n
(a) (b) Tensiunea de ie~Jre cand Comutatorul
basculeaza Ia intervale regulate in care tensiunile de ie?ireale comparatorului, +Vmax ?i-V mar' au valori egale. Frecven~a
celor doua forme de undii depinde de constanta de timp R1C ~ide rezistoarele de fixare
FIGURA 1727 a amplitudinii, R2 ~i R3 Variind R1, frecven~a de oscila~e poate fi ajustata lara ca ampli- r-')
Oscilator cu semnal triunghiular fipic. ! \
tudinea de ie;;ire sa se modifice. ,__ __)
Circuli generator de semnal trlunghlular ln practidi, un oscilator cu semnal triunghiular
se poate realiza cu un comparator cu AO care acFoneaza ca un comutator, a~a cum vedep. (17-10)
in fig. 17-28. lata cum funcp.oneaza circuitul. sa consideram di, ini~ial, tensiunea de ie~ire
a comparatorului are nivelul negativ maxim. Ea ajunge, prin intermediul rezistarului R1,
la intrarea inversoare a circuitului de integrare, gener.nd Ia ie~irea acestuia o rampa li@?IQ!i!ifjM
ascendenta. Cand tensiunea fn rampa atinge un prag superior (PS), comparatorul co- Determinati freCven~a de oscilap.e a circuitului din fig. 17-30. De ce valoare trebuie
muta la nivelul pozitiv maxim. Acesta determina aparitia unei rampe desc.endente la
ales R1 pentru ca frecven~a sa devina 20 kHz?
ie~irea integratorului. Cand rampa descendenta atinge pragul inferior (PI) a! compara-
torului, ie~irea comparatorului comuta iar8~i la nivelul negativ maxim ~i ciclul se reia. c
Func~onarea este ilustrata 1n fig. 17-29.
Avand ln vedere di s~mnalul de Ia ie~irea comparatorului este rectangular, circuitul FiGURA 17-30
din fig. 17-28 poate fi utilizat ca oscilator atat pentru semnale triunghiulare/ c.t ;;i pentru
semnale rectangulare. Dispozitivele de acest gen sunt denumite frecvent generatoare de
func,tiil deoarece realizeaza mai multe funcp.i. de ie;;ire. Amplitudinea semnalului rectan-
gular este detern:inata de excursia de tensiune de la ie;;irea comparatorului, iar rez~s-

FIGURA 1728
Oscilator cu semnal
Rezolvare
triunghiular reafizat cu
doua AD. f."'-_4R C 1 (R2)-(
1
R3 -
1 )(33kn)-s zskH
4(10kn)(O,Ol).lf) lOkn - ' z
Pentru a ob~ine f = 20kHz:

R, = 4;c(~:)=( 4(20kHz~(O,Ol).lF))(~~:)= 4'13 kQ

' :
''
cr . Oscilatoare nesinusoidale 1 913
I '
I I 91Z Oscilatoare ~i circuite PLL
'
~ '
Oscilatorul cu semnal in dinte de fer.3.strau incepe sa functf.oneze cfuld...ten$iunea con-
Exercitlu comnlementar Ce amplitudine aue semnalul triunghiular din fig. 17-30 dacii tinua negativ5. de intrare, -Vrw genereaza Ia ie9ire o rampa ascendenta.In intervalul in
( l
nivelurile de Ia ie~irea comparatorului sunt de 10 V? care tensiunea in ramp8.continu5. sii creasca, 'circuitul se comporta ca orice integrator
I' I
'--' obi~nuit. TUP e-?te amorsat cand tensiunea de ie9ire in rampa (a~ata_ 9i pe. ana?)
depa~e9te tensiunea de poarHi cu OJ V. Tensiunea de poarta este fixata, cu aproxrmape,
Oscilator comandat in tensiune (OCT) pentru l!lilte de ferastrau Ia valoarea v.rfului dintelui de ferastrau. C.nd TUP se deschide, condensatorul se
Oscilatorul comandat in tensiune (OCT") este un oscilator a ciirui frecven)a poate fi descardi rapid, cain fig. 17-3l(b). El nu Se descardi insa complet, pfula la zero, din cauza
modificata prin varierea unei tensiuni continue de comanda. OCT pot genera a tat sem- caderii de tensiune directa de pe 1UP,. VF. Descarcarea continua pana cand curentul prin
nale sinusoid~le, dlt ~i nesinusoidale. Un oscilator comandat in tensiune cu semnal de TUP scade sub valoarea de mentinere. fn acel moment, TUP se inchide ~i condensatorul
ie9ire in dinte de ferastrau poate fi realizat cu un circuit de integrare cu AO, peal carui incepe s5. se reincarce, generand astfel Ia ie9~re o noq.a rampa de tensiune. Cidul se reia
condensator de reacfie este conectat in paralel un dispozitiv de comutare (TUP) ce are continuu, rezultatul :fiind o tensiune de ie~ire in forma de dinte de ferastrau repeta:t, cum
rolul de a opri fiecare rampa la un nivel prestabilit, practic reini}ializ.nd circuitul. se observa. Amplitudinea ~i perioada formei de unda pot fi modificate prin varierea ten-
Schema electricil este prezentatilln fig. 17-31(a). siunii de poarta a TUP. .
i ) Frecventa de osdlape este determinata de constant a de timp RiC a integratorului ~ide
tensiunea de varf fixata prin TUP. Aminti~i-va di viteza de indrcare a condensatorului
este VIN/RiC. Timpul necesar cdndensatorului pentru a se indirca de la ':.FIa VVv repre-
zinNi perioada dintelui de ferastrau1 T (timpul scurt de descar7are se ~egliJeaza).
T= v.- v,
IVIN/!R,C
( ! Dinf= 1/T,
j ~
u (1711)

(a) lnifial, condensatorul se incarca, Ia ie~ire incepe generarea rampei, iar TUP este blocat.

:
(a) Aflap amplitudinea ~i frecventa v
' ' FIGURA 17-32
' '' semnalului de ie~ire in dinte de
\ ferastrau al circuitului din fig.
'' ''
~
R,
17-32.. Se considera di tensiunea 10 lill
Desclircare rapida f, directil pe TUP, VF' este de
,_ I
o)"?v,
("'
' ~~'
I
aproximativ 1 V. R,
10 lill
(b) Desenap forma de unda obrnu- -15V c
ta la ie~ire. R,
: \ Rezolvare 681ill
l I (b} Condensatoru! se descarca rapid. in momentul in care TUP se deschide. (a) 1ntai se afla tensiunea pe poarta,
'-I pentru a putea stabili, cu apro- R,
FIGURA 17-31 ximatie~ tensiunea la care se 10 lill
'
i i
' Func{ionarea oscilatorului comandaf in tensiune pentru dinte de ferastrau. deschide TUP.
u' ' A~a cum a)i lnva)at din capitolulll, TUP este un tranzistor unijoncpune programa-
bil, avand un anod, un catod 9i un terminal de poarta. Poarta este polarizata in perma-
R 10kl1
~I f nen}.3. pozitiv fata de catod. cand tensiunea anodica o dep~e9te pe cea de poarta cu V0 =--'-(+V) =--(15V)=7,5V
' i aproximativ 0,7 V, TUP se deschide ~i se comportil ca o dioda polarizata direct. Cand ten- R3 +R, 20kfl
' '
'-' siunea anodidi scade sub acest nivet TUP se blocheaza. De asemenea, curentul trebuie
sa aiba o valoare mai mare dedit cea de mentinere, pentru a pastra starea de conducfie.
tn Iimba engleza, prescurtarea este VCO -voltage-controlled oscillator. (n.t.)
 914 Oscilatoare ji circuite PLL Circuitul de temporizare.555. c11 ciscilator 915
n
Aceasta tensiune determinii, cu aproximatie, valoarea .maximii de Ia varful din- +V,----- ------ ------ ------ --:-_: __
'
,:__ ,)
telui de ferastrau (neglijiind cei 0,7 V).
V, ;;,7,5V
Vc
-~--
l lf
--t--- --t---
f ,,
~ '
....' '\
1 f f
f f f i
Valoarea de viirf minima (in punctul de jos) este: 1 /
+Vmu
V, ;;,1V
r,
Deci amplitudinea v.rf la v.rf este: '
! i
f

~--I
Vvv = V,- Vp = 7,5V -1V = 6,SV
Frecventa se calculeazii astfel:

V,N =~(-V)= 10kQ (-15V)=-1,92V

R, +R2 78kQ FIGURA 17-34 FIGURA 17-35

/J~~~( V,~Vf J=(c100k;~~~05~F))(7,SV -1V 1 Osci/atot de refaxare cu semnaf Forme de unda aferente oscifatorului de relaxare G
591 rectangular. cu semnal rectangular. '
!,
'
j
)= Hz l._]

(b) Forma de unda a semnalului de ie~ire este cea din fig. 17-33,iar perioada sa se cal- SECTIUNEA 17-51NTREBIIRI RECAPITULATIVE
culeazii astfel: ,-.
1 1 1. Ce este OCT >i ce func\ie indeplinejle, in principiu?
' '
T=-=---=1,69ms 2. Pe ce principiu functioneaza un oscilator de relaxare? (. .-'
f 591Hz
.~

FIGURA 17-33 : .

'::~.,
Semna/ul de ieire a/
circuitului din fig. 17-32. 17-6 CIRCUITUl DE TEMPORIZARE 555 CA OSCilATOR

i-----1 ,69 ms ---1

ExerciJIU complementar Dacii R1 din fig. 17-32 se inlocuie~te cu un rezistor de 56 kQ,
care va fi noua frecven~ii?
Oscilator cu semnal rectangular
Oscilatorul cu semnal rectangular din fig. 17-34 este o varianta de oscilator de
relaxare deoarece funcj:ionarea sa se bazeaza pe indircarea ~i desc5rcarea unui conden-
sator. ObservaF di pe intrarea inversoare a AO se aplidi tensiunea de pe condensator, iar
pe intrarea neinversoare se aplica o parte din semnalul de ie~ire, preluaUi prin rezis-
toarele R2 ~i R3 La aplicarea tensiunii de alimentare, condensatorul nu este indircat, deci
intrarea inversoai-e se afla la 0 V. Din aceasta cauza, la ie~ire apare nivelul maxim pozi-
t~:r, iar condensatorul incepe sa se i~carce prin R 1, tinz8nd ditre Vout cand tensiunea pe
condensator (Vc) o egaleaza pe cea de reactie (V,), de la intrarea neinversoare, ie~irea AO
comuta la nivelul maxim negativ. Din acest moment, condensatorul incepe sa se
descarce, de la +Vr' tinzftnd ditre- V,. Cftnd tensiunea de pe condensator devine egal5. cu
-V,, AO comuta iad~i la nivelul maxim pozitiv. Secventa .se repeUi, cain fig. 17-35,
obP,nfuldu-se o tensiune de ie~ire de forma rectanguladi.
'! :'
Citcuitul de temporizare 555 este un circuit integrat versatil, cu multe aplicapi. Yom
arata aici cum se configureaza Cl 555 ca astabil sau multivibrator asincron, practic-
oscilator cu semnal rectangular. Este prezentatil, de asemenea, utilizarea acestui r:
' !
circuit ca oscilator comandat in tensiune (OCD. ' '
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi~ capabil:
'- .J
Sa utilizap circuitul de temporizare 555 intr-a aplicape, ca oscilator
~ Sa explicati ce este Cl 555
-... Sa prezenta~i functionarea ca astabil a CI 555
~ Sa explicar cum se folose~te CI 555 ca OCT
' '
Circuitul de temporizare 555 consta, in principal, din doua comparatoare, un circuit
basculant, un tranzistor de desclrcare ~i un divizor de tensiune rezistiv, cum arata figura .-.
17-36. Circuitul bascuiant (multivibrator bistabil) este un dispozitiv digital pe care este i \
posibil sa nu il cunoa~teti, tn afara cazului in care ap. studiat deja circuitele d_igitale. Pe L.l
scurt, este un clispozitiv caracterizat de doua sHiri, a c8.rui ie~ire se poate afla fie Ia un nivel
de tensiune superior (in starea S, de Ja sel), fie la unul inferior (in starea R, de la reset). ,....,
Starea ie~irii poate fi modificata prin aplicarea la intrare a unor semnale corespunz5.toare. i \
. '
Divizorul de tensiune rezistiv serve~te la stabilirea nivelurilor de tensiune ale com- L .. )
paratoarelor. Teate cele trei rezistoare au valori egale; prin urmare, comparatorul din
.J
\ 916 Oscilatoare ~i circuite PLL , Circuitul de temporizare 555 ca osci\ator 917
lJ
partea superioadi areca referinfa 2/3Vcc' iar eel din partea inferioara are referinta de Inipal, Iaconectarea Ia tensiunea de alimentar~, condensatorul Ccxt e~te desdircat, deci
I I 1/3 VcC' Semnalele de ie~ire din comparatoare comanda starea circuitului basculant, Cftnd tensiunea pragului inferior (pinul2) este de 0 V. Din aceastii cauzii, ie~irea comparatoru-
'
i '
I
tensiunea pragului inferior scade sub 1/3 V CC' circuitul bascuiant trece In starea S, iar Ia lui din partea de jos se afla1a niveiul superior, iar cea a comparatorului din partea de sus,
w ie~ire se regiise~te nivelul de tensiune superior; Intrarea pentru pragul superior este, in la nivelul inferior, ceea ce impune un nivel inferior Ia ie9irea circuitului basculant 9i deci
mod normal, conectatii la un circuit RC exterior de temporizare. C.nd tensiunea de pe ~i ID baza tranzistorului Ta, care r5mAne inchis. ;~poi, Ccxt incepe sa- se incarce prin R1 ~i
condensatorul exterior depa~~te 2/3VCC' comparatorul din partea superioara determinii R 2, cain fig. 1738. C&nd, pe condensator, tensi1;1ne~ ajunge Ia 1/3Vcc' ie9irea compara-
:I trecerea circuitului basculant in starea R, ceea ce determina comutarea ie~irii la niv:elul torului de jos comuta Ia nivelul inferior, iar c~nd tensiunea de pe condensator atinge
w inferior. Atunci dnd semnalul de ie~ire are nivelul inferior, tranzistorul de desdi.rcare (Td) 2/3 Vee, ie~irea comparatorului de sus comuta Ia niv~lul superior. In aceasta situa}ie/ dr-
se deschide, crend o cale pentru desdircarea rapida a condensat0ru1ui exterior de tem- cuitulbasculant trece 1n starea R, iar pe baza tranzistorului Td ajunge tensiunea de nivel
\ ; porizare. Acest mod de funqionare permite circuitului 555 sa fie configurat, lmpreuna cu mare, care 1I deschide. Ca urmare, condensatox:ul se poate desca.rca prin R2 ~i pe calea ofe-
'! ': diverse compbnente exterioare, ca oscilator, ca astabil sau ca element de int.rziere. rita de tranzistorul deschis, cum arata de5enu1. Condensatorul incepe deci sa se descarce,
'-' Vee provocfutd sdiderea tensiunii de pe comparatoiul de sus. cand tensiunea de pe conden-
sator a sc~ut pana Ia l/3VCC' ie~irea comparatorului de jos comuta la nive1ul superior/
''
'' I' activ.nd intratea S a circuitului basculant; tensiunea din baza tranzistorului ajunge la

w nivelul inferior ~i Td se inchide, lncepe un alt ciclu de inciircare ~i procesul se reia. Se

ob)ine un semnal de ie~ire rectangular, al carui factor de umplere depinde de R1 ~i R2 .
Formula frecventei de oscilare este:
' J
I '
Prag superior
I > (THRESH) :I .(1712)
w l'
Tensiune de comanda
(CONT)
+Vee

Prag inferior FiGURA 17-37

(TRIG)
Cl 555 conectat ca
Descarcare muftivibrator astabil. R,
(DISCH)

(3)

FIGURA 1736
Schema intemB a circuitu/ui de temporfzare integrat 555 (numerotarea pinilor este specificata in paranteze). (
c 0,01 ~F
(penlru decuplare op!ionala)
functionarea ca astabil
ln fig. 17-37 este prezentat un 0 555 conectat astfellncat sii func}ioneze ca oscilator nesi-
nusoidal asincron (multivibrator astabil), Remarca}i di intrarea pentru pragul superior
(THRESH) este acum conectatii la cea aferenta praguluiinferior (TRIG), Componente!e exte-
' '! rioare Rl' Rz ~i Ccxt formeaza circ.Utul de temporizare care stabile~te frecventa de o'sci.lap.e. Prin alegerea adecvata a valorilor R1 ~i R2 se poate modifica factorul de umplere al
~
i
;_; Condensatorul de 0,01 ~F conect !a intrarea de comanda (CONI) este utilizat exclusiv semnalului de ie~;ire. Deoarece Cext se incardi prln R 1 + R2 ~i s7 ~escarca numai prin .~2 ,
pentru decuplare, neavand nici ::..-. aJt ro1 tn fun~p.onare; in unele cazuri poate lipsi. se poate realiza1 cu aproximatie, un factor de umpiere de rnm1mum 50%, cu condi}1a
R >> Rl' astfel ca durate1e de indircare ~i de desdircare sa fie aproximativ egale.
2
1, \

'--"
 ' '
~..-.} '

918 Oscilatoare ~i circuite PLL 0

'I i
.
,__:;
+Vee

+Vee
FIGURA 1739
Adaugarea diodei 0 1 permite f __ ___. __ _
scaderea factorufui de umplere af
semnalului de ieire ptma Ia valori
sub 50%, cu condifia R1 < R2 (8)

~~ __<V_gJ-C%2.
3 "7,-7\A-,
_:Vee f_\j__V__\_c
3 CD CD
FIGURA 1738 n
' '
Funcfionarea ca astabil a Cl 555.

!at~ cum se deduce formula factorului de umplere. Timpul in care ie~irea se aflii la
nivelul superior (t5) este timpul de indircare a condensatorului Cext de Ia 1/3Vcc pana la IS~3MQ!i!IQW
2/3 Vcc Expresia lui este: in fig. 17-40 este prezentat un circuit de temporizare 555, configurat pentru a funcp_o-
na ca astabil (oscilator). Determinap. frecventa semnalului de ie~ire ~i factorul de umplere.
t, =0,693(R1 +R,)Ca, +S,SV
Timpulln care ie~irea
se afla la nivelul inferior (t1) este timpul de desd.rcare a con-
densatorului Coxt de Ia 2/3Vcc pana Ia l/3Vcc- Expresia lui este:
fl = 0,693R 2Ccxl (i
FIGURA 1740 i I
Perioada T a semnalului de ie9ire este suma dintre t5 ~i tr Expresia perioadei este i -,
L)
inversul expresiei (17-12), a frecventeif. R,
2,2kn
T=ls+II =0,693(R, +2R,)Cat
in fine, factorul de umplere are expresia:
u
Factorul de umplere = !l. = _t,_
T 15 + 11

(1713)

Pentru realizarea unor factori de umplere sub 50% trebuie modificat drcuitul din fig.
17-37 astfel Indit Ccxt sa se incarce numai prin R1 ~i sa se descarce prin R2 Practic, se
0,01 pF
conecteaza o diodii, 0 1, .ca in fig. 17-39. Factorul de umplere poate lua valori sub 50%
daca se alege R1 rnai mica dedit R2. in acest caz, formula factorului de urnplere devine:
 :-~~u uscuatoare ~~ circuite PLL
'''. pu:. j19h
I'
Circuitul
:'
w Rezolvare

(\ 1,44 1,44
I
5,64kHz
. I (2,2kn + 9,4 k.Q)0,22J.!l'
w
Factoruldeumplere R,+Rz x100% 2 ' 2 kfl+ 4,7 k.Q 100%-595% 1
R,+2R, 2,2kn+9,4k.Qx ,_ ' ' -V. --
2 CONT I
I
I
ExerciJiu compfementar Determinap factorul de umplere pentru circuitul din fig. 17-40,
dadi in paralel cu R2 se conecteaza o dioda ca In fig. 17-39.
,--,
i i
0
'I '.,
Functionarea ca oscilator comandat in tensiune (OCT)
w FIGURA 17-42
Circuitul de ternporizare 555 poate fi configurat pentru a funcpona ca OCT utilizan-
Frecvenfa semnafufui de ieire a! OCT variaza. invers proportional cu VcoNT deoarece timpul de incBrcare i
du-se acelea~i conexiuni exterioare ca pehtru configurapa de astabil, cu exceptia faptului
descarcare.a cdndensatorului.CQxt depinde direct detensiunea de comanda.
cii Ia intrarea CONT (pinul 5) se aplidi o tensiune variabilii de comanda, cain fig. 17-41.
+Vee 0 aplicaP,e interesanHi a OCT 0 constituie. circuitele PLL , folosite tn diverse tipuri de
receptoare de comunicap.i pentru a urm.ri varia pile de frecyenta ale semnalelor recep}io-
nate. Vep afla principiul de funqionare a! circtiitelor PLL In cadrul secJiunii urmiitoare.

FIGURA 17-41 SECTJUNEA 17-GINTREBJIRI RECAPITULATIVE

' 1 C/ 555 conecla/ ca 1. Enumera!i cele cinci elemente de bazii din structura CJ 555.
f j oscilator comandat in 2. Daca un circuit de temporizare 555 este configura! ca multivibrator astabil, cum se deter-
w tensiune (OCT). mina factorul de umplere?
Obse!Vafi Cil pe pinu/5
se aplic tensiunea
:1 variabi!B de comand.
' '
I..J Frecvenfa semnalu/ui de ie~ire
variaza invers propo~ionaJ cu 17-7 CIRCUITUL PLL
VcoNT
+Tensiune de
' '
u comandi.i WcoNr) Circuitul Pll este un circuit electronic de reacpe, fiind format dintr-un detector de faza,
un filtru trece-jos ~i un oscilator comandat Tn tensiune (OCl), El are ihsu~irea de a
urmari sau de a se sincroniza cu un semnal primit. Cand faza se modifica- semn
ca frecventa semnalului prim it variaza- tensiunea de ie~ire adetectorului de faza (ten-
siunea de eroare) cre~e sau scade astfel meat frecvenla oscilatorului sa fie ega! acu
cea a semnalului primit. Circuitele Pll se aplica pe scara larga Tn sistemele de comuni-
capi, dintre care amintim: receptoare TV, demodulatoare MF, modemuri, echipamente
A9a cum if ustreaza figura 7-42, tensiunea de cornanda (VcaNT) mod.ificii valorile de
prag, de 1/3 Vcc 9i 2/3 Vcc' ale cornparatoarelor interne. Cand se aplicii tensiunea de
,. de telemetrie ~i decodoare de ton.
comanda, tensiunea pragului superior devine VcoNT' iar cea a pragului inferior va fide Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa lip capabil:
,.--,
1/2Vc0 NT, dupa cum puteti deduce examinfind schema interna a CI 555. Daca tensiunea
i ;
Sa expliCap conceppa de baza a circuitului PLL
u de comandd se modifidi., se schimb.2i ~i frecventa semnalului de iesire. Cresterea V 0
duce la cre;;terea timpului de indircare si desdrcare a condensat~rului ex'terior d~t~~ ,.. Sa prezentati, 1n principiu, funcP,onarea unui circuit PLL, referindu-vii la ben-
mintmd mk;;orarea frecventei. sca.derea. VCONT duce la sdiderea timpului de indi~care ~i zile de urm5rire ~i de captura, inclusiv anumite consideratii asupra frecventei
desdircare a condensatorului, deci frecven}a se rnate;;te. ,.. sa explicati 1n ce cazuri un circuit PLL urmiire~te sau nu faza ~i sa comentap.
semnificatia acestui lucru

Phase-locked lo~p __ bucJa cu calare (blocare) de faza. (n.t.)

 922 Oscilatoare ji circuite PLL Gircuitul PLL 923

Prlndpiul de funqionare uncle Vv este valoarea de varf, f este frecventa, iar t este timpul. Utilizand acea~ta forma,
Vom descrie modul general de funcronare a circuitului PLL.cu ajutorul schemei bloc tensiunea semnalului primit, vi' ~i tensiunea OCT, vo' se exprima astfel:
din fig. 17-43. in absenfa semnalului de intrare, tensiunea de eroare, Ve' este zero, iar v1 = Vw sin 2rr./;t
frecven~a fa a oscilatorului comandat in tensiune (OCT) este numit8. frecvenfti lib.erti sau !__ )
V0 = Vwsin2rtf/
centralti. Dadi la intrare se aplidi un semnal, detectorul de faza compara faza ~i frecventa
semnalului de intrare cu frecventa OCT ~i genereaza tensiunea de eroare Ve. Aceasta este cand aceste doua semnale se inmultesc in detectorul de faza, produsul de la ie~ire
proportionala. cu diferen~a de faza ~i de frecventa dintre frecventa semnalului primit ~i arata astfel: .
..
t ___\
frecventa OCT. Tensiunea de eroare are componente egale cu suma ~i, respectiv, diferenta V,, = V, Vw (sin 2nf,l)(sin 2nj,t)
celor doua frecvente comparate. Filtrul trece-jos permite doar trecerea componentei
Aplidind identitatea trigonometricii:
diferenta a frecventelor, Vd, care are frecvenfa cea mai joasa dintre cele doua componente. r;
Acest semnal este amplificat ~i read us la OCT ca tensiune de comanda, VCONT' Tensiunea (sinA)(sinB) = .!.[cos(A- B)- cos(A +B)] I
j I
I
de comanda impune modificarea frecventei OCT ln sensul miqorfu-ii diferentei dintre 2 \.__.)
frecven~a semnalului primit, fv ~i frecventa OCT, j,. Oind j, ~if, au valori suficient de expresiei precedente pentru vouf' rezulta:
apropiate, caracteristica de reacfie a PLL determina 11 prinderea" sau 11 calarea'' frecven~ei
OCT pe cea a semnalului primit. 0 ~atii realizat aces.t lucru, frecventa OCT ramane egaUi. . 2nj,t)- cos(2nf,t + 2nj,t)J
v.,, = v2vw [cos(2nj,t-
cu cea a semnalului primit, lntre ele continufind sii existe doar o mica diferenta de faza,
$, necesadi pentru ca PLL sa poata menp.ne aceste condip.i. vv v.v
vm/1 =~cos2n(f;- f")t-~cos2n(j + fa)t
2 2
Este dar ca. Vout a detectorului de faza are o componenta diferenta de frecvente (ji- fr,)
Semnal ~i a componenta sumii de frecvente {f, + f,). Aceasta situatie este ilustrata 1n fig. 17-44
de intrare plintr-o diagram8. spectrala. Fiecare linie vertical reprezinta frecventa unui anurnit sem-
(V;)
nal, iar ina.I~imea liniilor este amplituclinea lui, A.

FIGURA 17-44
fo Spectrul de frecvenfe
a/ detectorufui de faza.

VcoNr
.-..
FIGURA 17-43
I
!
I '
~ \

Schema bloc de principiu a circuitulu/ PLL.

I'
Banda de urmiirire Dupa ce PLL a 11prins" frecventa semnalului primit, urm5.re;;te vari-
atiile acesteia. Frec:Ventele pentru care PLL poate funcp.ona in acest mod formeaza banda
de urmarire sau de rejinere. Banda de urmarire se exprima, de obicei, ca procent clin
frecven)a OCT.
j n
: i
(_ __ j

Banda dB capturiiFrecventele pentru care PLL poate realiza ,prinderea" pe semnalul pri-
mit formeaza banda de capturd. ~i acest parametru este exprimat, de obicei, ca procent dinfo. Unui deteictor de faza i se aplica un semnal cu frecventa h de 10 kHz ~i unul cu
frecventa fo de 8 kHz. Calculap. frecventele suma ~i diferenf8..
FrecvenJBIB sumii ~I dUerenJii Detectorul de faza functioneazii ca un circuit de 1nmulpre, ( ___)
generand semnalele suma ~i diferenfa dintre frecven~a h' a semnalului prirnit, ~;i frec- Rezolvare
venfafo~ a OCT. Reprezentarea matematidi a acestei operafii poate clarifica lnfelegerea ei. j, + j, = JOkHz+8kHz =18kHz
De la studiul teoriei circuitelor de c.a., sa ne amintim di o tensiune sinusoidala. poate fi
j,- j, =10kHz-8kHz= 2kHz
exprimata sub forma: '
Exercipu complemental Dadi frecven)ele suma ~i diferenta sunt de 30kHz ~i, respectiv, u
v = V, sin 27tfl 6kHz, ce valori au j, ~i!,?
4
' ,'
'
,... ... , ' \J;f~if'l.i~Ji~~~-(4~~~11:~';~?<';': .
( I 924 Oscilatoare ~i circuite PLL Aplica\ie prac!ica !! ~2S
w

: 1
1 l
Conditla
. .
de urmarire a frecventei .
Cand PLL lucreazii in urmiirire, frecventa OCT este egalii cu frecvenfa semnalului
17-8 APUCATI.E PRACTICA

u prirnit if, = J,). Ca atare, frecventa diferenta este J,- J, = 0. Frecventa zero semnifica exis-
tenfa unei componente continue. Filtrul trece-jos suprlmii frecventa suma (h +f0 ) ~i per- Tntreprinderea Ia care lucrali a lansat in fabricalie o gama de instrumente electro nice
mite numai trecerea componentei continue (cu frecvenfa 0), care este arnplificata ~i retur- de masura. Dumneavoastra ali fost numit responsabil pentru generatorul de funcjii -
r1
] i
nata la OCT. Cand PLL urmiire~te frecvenfa semnalului prini.it, componenta diferenfii a aparat ce fumizeazii semnale sinusoidale, rectangulare ~i triunghiulare.
0 celor doua frecvenfe este totdeauna continu5,.deci intotdeauna poate str5bate filtrul;
rezulta di banda de urmarire nu depinde de larmea de banda a filtrului trece-jos. Cele
expuse sunt ilustrate ln fig. 17-45. Principiul defuncjionare al aparatului
: l
u FIGURA 17-45
A
Frecven!S diferen!B zero
Generatorul de functil este un aparat eleCtronic ce produce fie un serrlnal sinusoidal,
fie unul rectangular sau triunghiular, in func}ie de ceea Ce se selecteazi"i prin comuta-
Ctmd circuitul PLL urmarete
toarele de pe panoul frontal, prezentat !n fig. 17-47. Frecventa formei de unda selectate
('. frecventa semnalului primit, frecvenfa
: l diferenta este 0, deci trece prin filtru.
poate fi reglata, de la mai putin de 1 Hz pana la peste 80 kHz, utilizand comutatoarele
u Banda de urmarire nu depinde de de game ~i butonul rotativ. Amplitudinea de ie~ire poate fi fixata la valori de -pana Ia
lafimea de banda a filtru!ui. aproxiinativ +10 V, de la butonu1 corespunz8.tor de pe panoul frontal. De asemenea, orice
decalaj de c.c. poate fi anulat de Ia butonul marcat DC OFFSET.
'l
',
u
Schema bloc a generatorului de func~ii este prezentata !n fig. 17-48. Principiul de
realizare al aparatului in discu}ie este foarte simplu. Oscilatorul genereaza o tensiune
sinusoidala care se aplica unui detector de zero (comparator),care produce un semnal
FIGURA 17-47
Panou/ frontal
Cazul in care PLL nu urmare$te frecvenja a/ generatoru/ui de funcfii.
r
, ,
~. ln cazulln care PLL nu ,a prins" inca frecventa serrmalului primit, detectonil de faza
1 i continua sa genereze frecvenfele suma ~i diferenfii. Este insa posibil ca frecvenf.i dife-
\..._. renfii sa nu se 'incadreze In banda de trecere a filtrului trece-jos ~i atunci nu va fi retur-
nata Ia OCT, a~a cum ilustreaza fig. 17-46. OCT l~i pastreaza frecventa centralii (Iibera)

u.' atata timp cat se men tine situafia descrisii .

C.nd frecventa semnalului primit se apropie ca valoare de cea a OCT, frecvenfa com-
ponentei diferen}8., generata de detectotul de faza, scade ~i, la un moment dat, se tnscr:i~ In
banda de trecere a filtrului, llstriibate ~i modifidi frecventa OCT !n sensu! apropierii de cea
primita. La stabilirea egalitiip.i intre cele doua frecvenfe, PLL incepe sa lucreze in urm8.rire.

FIGURA 17-46
Frecven!a
cand PLL nu urm&rete frecvenfa
dilerenf!
semna!ului primit, frecvenfa diferenta se
poate situa in afara benzii de trecere.
,
\'
I
I
!

; !
l )
~ SECJIUNEA 17-71NTREBARI RECAPITULATIVE FiGURA 17-48
Schema bloc a generatorufui de func(ii.
1. Care sunt principalele blocuri componente ale unui circuit PLL?
2. Ariitati care este rolul unui circuit PLL.
 926 Oscilatoare ~~ circuite PLL Aplicatie practicii 927
I_),
rectangular cu frecven~a egala cu cea a oscilatpiului. Semnalul de ie~ire al detectorului Irecven~ei In fiecare gama se efectueaza variind valorile rezistoarelor R8 )ii R9 din circui-
de zero se aplidl unui integrator, care furnizeaza la ie~ire un semnal triunghiular, cu tul de reacpe a! oscilatorului.
aceea~i frecven}fi ca semnalul de ie~ire al oscilatorului. Tipul de forma de uncia se Constanta de timp a circuitului de integr~re se regleaza, in concordanfii cu gama de r
selecteaza de Ia comutatorul de funcr; de pe panoul frontal. Frecventa se fixeaza de Ia frecven~e aleasa, prin select~rea condensatorului corespunziitor (C C ) ~i prin regia-
11 15
iI
(_)
comutatoarele. de game ~ide Ia butonul rotativ aferente frecven}ei, iar amplitudinea- de rea rezistorului R10 Rezistoarele R91 R8 ~i R10 sunt potentiometre montate pe af=~}a~i ax,
la butonul marcat AMPLITUDE, toate situate pe acela~i panou frontal. astfel di rezistentele lor pot fi variate simultan de Ia, butonul rotativ de fixare a frecventei.
Schema electridi a generatorului de functll este cea din fig. 17-49, In care casetele De exemplu, dadi s-a selectat comutatorul marcat "1 k", iar butonul de fikare a frecVe~tei
ha~urate reprezinta componentele. montate pe panoul frontal. Frecven}a oscilatorului este in pozitia 5; frecventa semnalului de ie~ire, de oricare dintre cele trei forme, este de
sinusoidal se fixeaza prin selectarea a doua dintre cele zece condensatoare (C1 . C10) din 1kHzx5=5kHz. ~
circuitul de reacp.e al oscilatorului. Aceste.condensatoare implementeaza cele cinci game
de frecvente marcate pe panoul frontal in dreptul comutatoarelor prin care se stabile~te Cartelele cu drcuitul generatorulul de functii
factorul de multiplicare a! valorii fixate de la butonul rotativ corespunzatcir. Reglarea Verificati corectitudinea asamblarii cartelelor din fig. 17-50 la~and comparatia cu !L . l\
Gama schema din fig. 17-49. Pe spatele ambelor cartele se alla mai multe conexiuni, ori-
ficiile corespunzatoare acestora fiind aliniate orizontal.
Marcati pe desenul cartelelor, In conformitate cu schema, simbolurile componen-
telor, intriirile ~i ie$irile.
Ald.tuiti o Iistii de conexiuni in care sa ariitati ce borne de pe cele do~a. cartele tre-
buie interconectate, respectiv de pe fiecare cartela ~i bornele compoitentelor de pe
panoul frontal.

Circuital generatorului de functii

+ Determinafi frecventa maxima a oscilatorului pentru fiecare comutator de gamii (x
R,
10kn 1, x 10, x 100, x 1 k, x 10 k). Se poate selecta numai cate unset format din trei comu-
tatoare, corespunz.nd unei anumite game. Exista unset de comutatoare pentru x 1,
un set pentru x 10 ~.a.m.d.
[\
+ Determinap frecventa minima a oscilatorului pentru fiecare comutator de gama.
+ Determinafi, cu aproximatie, valoarea varf la v.rf a terisiunii de ie~ire pentru fiecare
funct~e. Tensiunile de alimentare cu c.c. sunt de +15 V ~i -15 V.

C\
'
\ \:
L.. _l

n
',
:
'i
L)

!
i.. )
I
17
Cartela A Cartela B

FIGURA 17-49 FIGURA 17-50

Schema electrica a generatorului de tuncfii. Carte/ele cu circuitul generatorului de tuncfii.
 i
928 Oscilatoare ~~ circuite PLL Glosar 929

Metoda de testare Documehtul final

\ '
L,J Elaborap. o metoda generala confom1 direia sa se fadi testarea minu~ioasa a genera- in final, tntocmifi un document asupra cartelei ce contine circuitul generatorului de
torului de func~. functii, In cal-f sa prezentap. urmatoarele aspecte:
a
1. Descrierea fizidi circuitului.
Depanarea 2. Prezentarea modului de funcfionare al drcuitului.
Pornind de Ia rezultatele prezentate in fig. 17-51, obrnute in urma testarii a patru 3. Lista caracteristidlor.
aparate defecte, stabilip., tn fiecare caz, care sunt defectele cele mai probabile.. 4. Lista componentelor cu codurile lor, dadi este posibil.
j; 5. Lista tipurilor de problemelor inta!nite Ia cele patru aparate defecie.
u
f ')
\
' '' RZUMATUL CAPITOLULUI
'<..,.;' Oscilatoarele sinusoidale funcfioneaza cu reactie pozitiva.
Cele doua conditfi. impuse reactiei pozitive sunt: defazajul de-a lungul buclei de
reacp.e sii fie de 0 ~i c.?tigulln tensiune de-a lungUl buclei de reactie sii fie egal cu 1.
Peritru amorsare, c.~tigul in tensiune de-a Iungul budei de reac}ie trebuie sii fie mai
mare ca 1.
Dintre oscilatoarele RC sinusoidale fac parte: oscilatorul cu punte Wien, oscilatorul
cu insumare de fazii 9i Osdlatorul in dublu T.
Dintre oscilatoarele LC sinusoidale fac parte oscilatoarele: Colpitts, Clapp, Hartley,
Armstrong ~i oscilatorul comandat cu crista!.
La oscilatorul Colpitts, semnalul de reac}ie se tulege de pe un divizor de tensiune
capaciti~ indus in drcuitul LC.
Oscilatorul Clapp este o varianta a oscilatorului Colpitts, in serie cu bobina
adiiug8.ndu-se un condensator.
r -,, La oscilatorul Hartley, semnalul de reacp.e se culege de pe un divizor de tensiune
( ; inductiv, indus in circuitul LC.
c.J La osdlatorul Armstrong, semnalul de reac}ie se culege printr-un transformator de
cuplaj.
I"',

I ' Cele mai stabile oscilatoare sunt cele cu crista!.

'u : Frecven~a unui osdlator comandat "in tensiune (OCT) poate ~ variatii prin inter-
mediul unei tensiuni continue de comandii.
r--, Circuitul de temporizare 555 este un circuit integrat ce poate fi folosit ca oscilator,
' !
: I pe langa celelalte numeroase aplica~ ale sale.
u Un circuit PLL poate ,prinde" 9i urmari un semnal cu frecyen}a variabila.

\'
i !
! I
.....~ GLOSAR
Tennenii unnatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfar~itul carpi.
Cristal Dispozitiv cu cuart care func}ioneazii pe principiul efectului piezo-electric ~i
prezinta proprietati de rezonanta foarte stabile.
Efect piezo~electric Proprietate a unor cristale datoritii direia o presiune mecanidi
~ ] variabil5 dezvoltii o tensiune Ia extremita}ile cristalului.
\ ' FIGURA 1751
'u '
Rezuirafele testBn1 a patru aparate defecte. Pe ecranul osci/oscopu/ui apare, in fiecare caz, tensiunea de ieire.
930 Oscilatoare ~i circuite PLL Test de autoevaluare 931 n.
'

Oscilator Circuit electronic ce functioneaza cu reattie pozitivB., gener.nd la ie~ire un

i'
~J

semnal variabilln timp, fara aplicarea unui semnarexterior de intrare. (1713). Factorul de umplere
Reacp.e pozitivc'i Aducerea Ia intrare a unei p5.rfi din semnalul de ie~ire in a~a fel
in~~it acesta sa fie potentat ~i intretinut. R1
(1714) Factorul de umplere = - - -x100%
. Rl+Rz
La 555 in configurajie de astabil
..
La 555 in configuralie de asta- ' ...
bil (factor de umplere <50%)

FORMULE DE BAZA
(171) V,,, =.!. Atenuarea circuitului de reactie pozitiv8. al
TEST DE AUTOEVALUARE
V:n 3 puntll Wien 1. Un oscilator se deosebe?te de un amplificator prin faptul ca:
(a) are ca~tigul mal mare (b) nu necesitii semnal de intrare
1
(17-2) f,a = 2nRC Frecventa de rezonanta a puntii Wien (c) nu necesita alimentare cu c.c. (d) are totdeauna acela?i semnal de ie~ire
2. Toate oscilatoarele au Ia baza:
.(a) 0 reaclie pozitiva (b) 0 reacre negativa "
: ;'
(173) A =..!..
' 29
Atenuarea introdusa de circuitul de reacjie al (c) efectul piezo.electric (d) un cil?tig mare l J
oscilatorului cu tnsumare de faza
3. Una dintre conditule de oscilajie este:
f., 1
Frecventa oscilatorului cu lnsumare de faza (a) defazaj de 180' dea lungul buclei de reacjie r.
(17-4)
2n./6RC
! \
(b) cil?tig de 1/3 dea lungul buclei de reacpe
1 (c) defazaj de 0' dea lungul buclei de reacpe
(1].5) Frecventa de oscilatie aproximativa pentru con- (d) ca~tig subunitar dea lungul buclei de reaclie
f., - 2n.jLCT figuraJ:ille Colpitts, Clapp ~i Hartley ..
4. CealalHi condipe de oscilafie este: ,! :
~.--'

(17-6) A = C, (a) ca~tig nul dea lungul buclei de reacpe

, c, Cil?tigul amplificatorului din oscilatorul
(b) cil?tig unitar de-a lungul buclei de reacpe
Colpitts ,-,
{c) atenuare de 1/3 a circuitului de reacJie '
17 1/i5' (d) circuit de reacjie capadtiv l_j
( 7) 1= 2n.JLCT y"Q'+l Frecvenla de oscilajie pentru configurajia
Colpitts 5. Un oscilator are A.= 50. Atenuarea introdusa de circuitul de reacjie trebuie sa fie de:
(a) 1 (b) O,Dl (c) 10 (d) 0,02 'f
(178) A > L,
.' ''
Cil?tigul de autoamorsare al osdlatorului 6. Pentru.amorsarea corecta a oscilap._ilor, c.;;tigul de-a lungUl buclei de reacp.e tre-
' L, Hartley buie sa fie inijial: .. "
'
'-'

1 (a) 1 (b) subunitar (c) supraunitar (d) egal cuA, ~

Frecvenla de oscilajie pentru configurajia
2n~L,,C, Armstrong
7. La un oscilator cu punte Wien, dac8. se mic~oreaza rezisten~ele din circuitul de i i
reacJie pozitiv., frecventa: 'L.)'
(17-10) J.= =-1-(R') Frecventa oscilatorului cu semnal triunghiular (a) scade (b) cre~te (c) ramane aceea~i
4R1C R, 8. Circuitul de reacp.e pozitiva al unui oscilator cu punte Wien este:
(a) un circuit RL (b) un circuit LC
(1711) f= /VINI(_1_)
R,C V, -V,
Frecvenla OCT cu semnalin dinte de ferastriiu
t.
I (c) un divizor de tensiune (d) o relea Wien.
9. Un oscilator cu insumci.re de faza are:
1,44 (a) trei circuite RC (b) trei circuite LC
;-;
(1712) != Frecvenla CI 5551n configura lie de astabil (c) un circuit 1n T (d) un circuit 1n II L'
'

10. Numele Colpitts, Clapp ~i Hartley aparlin unor:

(a) tipuri de oscilatoare RC (b) inventatori ai tranzistoarelor
(c) tipuri de oscilatoare LC (d) tipuri de filtre
 ~- .
I :i
~,
w 932 Oscilatoare ~~ circuite PLL Probleme elementare I 933

', 11. Un oscilator a dirui frecvenfa poate fi modificata prin intermediul unei tensiuni 10. Aflaji frecventa de oscilatie a oscilatorului cu punte Wien din fig. 17-52.
' I'
~ontinue variabile se nume~te: 11. Ce valoare trebuie sa aibii R, din fig. 17-53? Cat este /=?
I
u (a) oscilator cu crista! (b) OCT o, D,
(c) oscilator Armstrong (d) dispozitiv piezo-electric
; ( 12. Un oscilator cu crista! este, 1n primul rfuld:
I I
w (a) economic (b) fiabil (c) stabil (d) utilizabil Ia frecvente !nalte
R, 47kn
R,
13. Funcp.onarea unui oscilator de relaxare se bazeaza pe:
100kQ
r' (a) lndircarea ~i desdlrcarea unui condensator. t-----1
' i (b) un circuit acordat cu selectivitate foarte bu'na
>;>----1--ov.,
LJ
i I.
R,
(c) o tensiune de alimentare foarte stabila
(d) consum mic de putere
14. Care dintre terrnenii urmatori nu desemneaza o intrare sau o ie~ire a circuitului de 0,015 t~f 1 kO: (~F
o,o2 o,oL o.oLF
4,7 kQ 4,7 kQ
temporizare 555?
(a) Prag superior (b) Tensiune de comanda (c) Tact
i
R,
1kn-=- l C,
0,015t~f ";:" ";:"

c! ii (d) Prag inferior (e) Descarcare (f) R (reset)

i ', 15. Tipul de circuit capabil sa urmareasdi. sau sa se sincronizeze cu un semnal primit FIGURA 1752 FIGURA 17-53
'-' se nume~te:
(a) multi vibrator astabil (b) multivibrator monostabil
(c) circuit PLL (d) detector de faza Sectlunea 17-4 Oscilatoare cu clrcuite de reactie LC
12. Calculati frecventele de oscilatie ale circuitelor din fig. 17-54 ~i numiji tipul
fiedirui'circuit. in' ambele cazuri se considera Q > 10.
+10\' +9V
PROBLEME ELEMENTARE
Secflunea 17-1 Oscilatorul
1. Ce tip de semnal de intrare necesWi. un oscilator? c, c,
i) 2. Care sunt principalele elernente ale circuitului unui oscilator?
( I
w
Secflunea 11-2 Princlpille oscilatorulul
3. Dadi blocul de amplificare al tinui oscilator are ca~tigulin terisiu'ne de 75, ce ate-
( 1
\ ; nuare trebuie in trod usa de drcuitul de reacp.e pentru intrefinerea osdlafiilor?
J 4. Descrieji la modul general modificarue ce trebuie aduse oscilatorului din problema
3 pentru ca aplicarea tensiunli de alimentare sa determine amorsarea oscilafiilor.
r -;

( )
Secfiunea 17-3 Oscllatoare cu clrcuite de reacfle RC
w 5. Frecventa de rezonanta a unei refele Wien este de 3,5 kHz. Care este valoarea efi-
cace a tensiunii ei de ie;;ire daca la intrare se aplica un semnal av8.nd frecvenfa de
r \ rezonanta ~i valoarea eficace de 2,2 V? 1,5mH 10mH
,I 6. CalculaP, frecvenfa de rezonanta a unei refele Wien cu ur;ITiatoarele componente:
w R1 = R2 = 6,2 kn ~i C1 = C2 = 0,02 11F. . (b)
7. Determinati valoarea R2 astfelincat circuitul din fig. 17-52 sa oscileze. Se negli-
jeaza rezistenta in conducp.e directa a diodelor Zener.
8. Ariitaji ce rol are R3 din fig. 17-52. 13. Determinaji ce ca~tig trebuie sa aiba etajul de amplificare din fig. 17-55 pentru ca
9. Care este ca~tigul !n bucla !nchisa inijial a! circuitului din fig. 17-52? Lace valoare oscilafiile sa fie lntretinute.
a tensiunii de ie;;ire se modifidi Ac1 $i care este noua valoare a ca~tigului? (R2 are
valoarea calculata Ia problema 7.)
 ' l
:.J
934 Oscilatoare ~i circuite PLL Probleme elementare 935
I
'L__;.
I
+9V 17. Modifica~ schema generatorului de sennnal in dinte de ferastrau din fig. 17-57 ast-
fel ca tensiunea lui de ie~ire vii.rf Ia vii.rf sa fie de 4 V.
FIGURA 1755 18. Un generator de semnal in dinte de ferastriiu are urmiitorii parametri: V1N = 3 V,
R, R = 4,7 kn, C = 0,001 ~F. Determinali tensiunea lui de ie~ire vii.rf Ia vii.rf ~tiind cii
perioada este de 10 ~s.
Sectiunea 17-6 Clrcultul de temporlzare ;;ss ca osdlator
50 pF 19. Care sunt .cele douii tensiuni de referin}a aferente comparatoarelor dintr-un circuit i ' ,'

de temporizare555, dacii Vee= 10 V? L.J'

1 mH 20. Determina~ frecvenla oscilatorului realizat cu CI 555 ca astabil, din fig. 17-58.
R,
21. Ce valoare ar trebui sa alba C"'1 din fig. 17-58 pentru a se obtine frecventa de 25kHz?
=
22. Un CI 555 in configura~e de astabil are rezistorul exterior R1 3,3 kn. Ce valoare
trebuie sa aiba R2 pentru ca factorul de umplere sa fie de 75%?
+5,5V
,.
:
l.J
'
Sectiunea t7-5 Osdlatoare neslnusoidale
14. Ce tip de semnal produce circuitul din fig, 17-56? Determina~ frecvenla semnalu- n
FIGURA 17-58
Iui de ie~ire.

FIGURA 17-56
c Rt
1kn

3.3kn
,,

15. Arata~ cum poate fi modificata frecvenla oscilatorului din fig. 17-56 astfel indi.t
noua valoare sa fie de 10 kHz.
c,,. O,Q1 ~F
O.Q47 ~F
16. Determina~ arnplitudinea ~i frecventa tensiunli de ie~ire a circuitului din fig. 17-57.
Caderea de tensiune directa pe TUP este de 1 V. G
{ l

+12Y ''._J'
FIGURA 17-57 R,.
100 kn Sectiunea 17-7 Clrcuitul PLL
23. Banda de urmarue a unui circuit PLL este de 15% din frecvenla centrala.
Rs Determinap frecventele maxima ~i minimii pentru care circuitul riim.ne :in
-12 v c 47 kn unnarire, daca. fo = 50 kHz.
24. Detectorului de faza dintr-un circuit PLL i se aplica un semnal cu f, de 15 kHz ?i 0,
Rt unul cu f; de 7,5 kHz. Calcula~ frecvenlele suma ~i diferenta. i i
0,002 ~F ~ _;
100kn R, 25. Unui circuit PLL i se aplidi un semnal sinusoidal cu valoarea de v.r de 50 mV ~i
frecvenla de 25kHz. Ce frecvenla are OCT cii.nd PLL lucreazii in urmarire?
R, 100kn
22 kn

- -
 ' ,;_l,t::._-~,
r'"

936 Oscilatoare i circuite PLL Raspunsuri Ia exercitiile complementare de Ia exemple 937

r
I '
1
RASPUNSURILA lNTREBARilE RECAPITULATIVE RASPUNSURILA EXERCJTIILE COMPLEMENTARE
u I, '
Sectlunea 17-1 DE LA EXEMPLE
1. Un oScilator este un circuit care genereaza la ie~ire o forma de unda repetitivii atund
'' cfmd la intrare i se aplidl numai o tensiune continua de alimentare. 17-1 Se inlocuiesc diodele Zener cu unele de 6,1 V.
l
u 2. Reactie pozitivii 17-2 (a) 238 kf.l (b)7,92kHz
3. Circuitul de reactie introduce atenuarea ~i defazajul. - 17-3 7,24kHz

u Sectlunea 17-2
1. De-a lungul buclei lnchise, defazajul trebuie sii fie zero, iar c8.~tigul in tensiune sa
fie unitar.
17-4
17-5
17-6
6,06 v varfla varf
1,06 kHz
31,9%
2. Reacp.a pozitivii reprezinta aducerea la intrarea amplificatorului a unei piirfi din
semnalul de ie~ire astfel ca acesta sa se autopoten~eze. 17-7 !; =18kHz ~if,= 12kHz
3. ca~tig in tensiune supraunitar .
Sectlunea 17-3
r-, ('
'i \' 1. Bucla de reacfie negativii stabile9te cS.;;tigul in buclii inchisii; bucla de reactie pozi-
cJ tivii stabi~e9te frecventa de oscilap.e.
2. 1,67 v
r 1 3. Fiecare dintre cele trei circuite RC contribuie cu dUe 60.
Sectlunea 11-4
1. Divizorul de tensiunedin circuitul de reacpe este capacitiv ln cazul. oscilatorului
Colpitts ~i inductiv in cazuJ oscilatoruJui Hartley.
-
I ',
' 2. Cu cat impedanta de intrare in FET este mai mare, cu atat neadaptarea de impe-
i !
u dantii cu circuitul acordat de reacp.e este mai midi..
3. Oscilatorul Clapp are un condensator suplimentar in serie cu bobina din circuitul
de reac~ie.
Sectlunea 17-5
1. Oscilator comandat in tensiune; frecvenfa lui poate fi variaUi prin intem1ediul unei
tensiuni continue de comanda.
2. Oscilatorul de relaxare se bazeaza pe Incarcarea ~i desdircarea unui condensator.
Secfiunea 17-6
1. Doua comparatoare, un circuit basculant, un tranzistor de descarcare 9i un divizor
de tensiune rezistiv.
J 2. Valoarea rezistoarelor exterioare determinii factorul de umplere.
Sectlunea 17-7
t) 1. Blocurile dintr-un circuit PLL sunt: detectorul de faza, OCT, filtrul trece-jos ~i
!!
w
amplifica torul.
2. PLL pastreaza sincronizarea cu un semnal primit (il urmare~te).'

'i ''.
u
'';_.,l
!
 Stabilizarea tensiunii 939

Aplicatia nractica L.J

Pentru alimentarea receptorului MF din capitolul16 se va utiliza o sursa <:U polaritate

dubla. Tensiunea pozitiva, necesara circuitelor receptorului, ~i tensiunea dubla .pentru
alimentarea AO se obfin de_la doua stabilizatoare, unul pentru tensiunea pozitiva ~i
ceHilalt pentru tensiunea negativa.

Stabilizatoare +12 v

de. tensiune
--~--------------------------~'i -12 v

Continutul eapilolnlui Obiectivele capitotului

i
'\
[1

LJ
'
lntroducerea conceptului de stabilizare
18-1 Stabilizarea tensiunii a tensiunii 181 STABIUZARIA TINSIUNII n
18-2 Stabilizatoare serie elementare Prezentarea principiilor stabilizarii ! \.
I ;
183 Stabilizatoare paralel elementare de tensiune serie \._)

Prezentarea principillor stabilizarii Doua marl categorii de stabilizare a tensiunii sunt stabilizarea !n raport cu varia~a
18-4 Stabilizatoare in comutatie ele tensiunii de intrare* ~i stabilizarea !n raport cu variajia sarcinii-. Tn primul caz,
mentare de tensiune paralel "C

Prezentarea principiilor stabilizarii tensiunea de .ie~ire este men!inuta aproximativ constantll cnd tensiunea de intrare i \
18-5 Stabilizatoare de tensiune integrate variaza. Tn eel de-al doilea caz, tensiunea de ie~ire este menjinutii aproximativ LJ
in comutatie
18-6 Aplica\ii ale stabilizatoarelor de ten Prezentarea stabilizatoarelor de tensiune constanta cand sarcina variaza.
siune integrate integrate Dupii parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi\i capabil: 11
' I
18-7 Aplicatie practica Prezentarea catorva aplicatii l;
cu stabilizatoare de tensiune integrate Sa explicap conceptul de stabilizare a tensiunii
... sa explica~i stabilizarea ln raport cu varia~ia tensiunii de intrare
.... sa calculap. stabilizarea in raport cu varia~ia tensiunii de intrare
Introducere ... sa explica}i stabilizarea in raport cu variap.a sarcinii
Stabilizatoarele de tensiune furnizeaza la iesire o tensiune continua constanta/ practic ... sa calculati stabilizarea in raport cu variap.a sarcinii n
independenta de tensiunea de intrare, de cure~tul de ie~ire in sarcina ~ide temperatura. ! ~
Stabilizatoarele de tensiune constituie unul dintre blocurile componente ale surselor de LJ
alimentare. Tensiunea de intrare In stabilizator este tensiunea de ie~ire, filtrata, a unui Stabilizarea in raport cu variatia tensiunii de lntrare
redresor alimentat in c.a. sau, tn cazul aparatelor portabi1e1 provine de la o baterie. Rolul unui stabilizator de tensiune este acela de a mentme Ia ie~irea lui o tensiune a pro~
Majoritatea stabilizatoarelor de tensiune se incadreaza fn doua marl categorii: liniare
n
' i
ximativ constanta atunci cand tensiunea continua de intrare (de alimentare) variaza, cum
ti in comuta}ie. Stabilizatoarele lini~e sunt, la rat:d~ lor,~~ do~a tip uri: serie.~i ~aralel. ' :
ilustreaza fig. 18-1. Stabilizarea in raport cu variara tensiunli de intrare poate fi definit1i ca '--'
In mod normal, ele sunt realizate fie pentru tensmm pozttive, fie pentru tensmm nega- variaj:ia procentuala a tensiunii de ie~ire la o variap.e data a tensiunii de intrare (alimenta~
tive. Stabilizatoarele duble au o ie?ire pentru tensiunea pozitiva ~i alta p~ntru tensiunea re). Amintip.~va, din capitolul3, ca., rapo~tat Ia o plajEi de valori a tensiunii de intrare, stabi-
negativa. Stabilizatoarele in comutap.e pot fi: ridic.9.toare de tensiune, coboratoare de ten- lizarea in raport cu variaj:ia tensiwili de intrare se exprima procentual prin fonnula:
siune ~i inversoare de polaritate. ~--)
8
Exista multe tipuri de stabilizatoare sub forma de circuite integrate (Cl). Cele mai uti- Stabilizarea in raport cu variatia tensiunii de intrare = ( Vour )100%
lizate dintre stabilizatoarele liniare sunt stabilizatoarele cu trei terminale ~i tensiune fixa l'.Vm
~i cele cu trei terminale ~i tensiune reglabila. ?i stabilizatoarele In comutaj:ie se fo!osesc
frecvent. !n capitolul de fata vom prezenta cateva circuite integrate tipice, reprezentative Line regulation, ln limba engleza. (n.t.)
pentru multitudinea de dispozitive disponibile. "Load regulation, ln limba engleza. (n.t.)
 940 Stabilizatoare de tensiune Stabiflzarea tensiunii I 941

Stabilizarea in raport cu varlafla sarclnll

Cilnd intensitatea curentului prin sarcina variaza din ca:uza variatiei rezistentei de
sarcina, stabilizatoz:ul de tensiune trebuie sa menp.na aprox.irnativ const'anta tensiu~ea de
ie?ire Ia bornele sarcinii, cu~ ilustreaza fig. 18-2.

. I'
L..:
r 1

iL.Ji

Sdidere (sau Nici o schimbare

. i'
W'
cre~tere)
de.intrare
a tensiunii semnificatlva
a tensiunii de ie9ire
Nici o madificare
I 'I
1I 'I
L.l Vour

'j '
:
~
FIGURA 181 . FIGURA 182
Stabifizarea in raport cu variafia tensiunii de intrare. 0 modificare a tensiunii de intrare (de alimentare) nu Sfabflizarea in raport cu varia{fasarcinii. Varia{ia curentu!ui de sarcina nu are, practic, nici un efecf asupra
: ;\ influen{eaza semnificativ tensiunea de ieire a stabi/izatorului (intre anumite limite). fensiumi de ieire a unui stabi/izatpr (intre anumite limite).
j )
'LJ' Stabilizarea in raport cu variapa tensiunii de intrare poate i exprimata ~i in %/V. De Stabilizarea in ra.port cu variap.a sarcinii poate .fi definWi. .ca variatia. procentuala a
exemplu, o stabilizare de 0,05%(V arata di tensiunea de ie;;ire variaza cu 0,05% dtnd ten- tensiunii de ie?ire corespunz.9.toare unei varia pi Qate a curentului de sarcina. Ea poate .fi
siunea de intrare cre~te sau scade cu un volt. Stabilizarea in raport cu variapa tensiunii exprimata sub forma variaf:iei procentuale a tensiunii de ie~ire fuJre .valoarea in. gOI
de intrare mai poate fi calculaUi cu formula urmatoare (cu 6. s-a notat varia~ia): (VGOU ~i valoarea corespunzatoare sarcinii minlme (V5(MJN)): . . .

(181) (18-2)
,_~--'!
. I
I .
w . Stabilizarea in raport cu Varicltia sarcinii poate fi . procentu-
l:t3MQ!I!!i:IM ala a tensiunii de ie~ire corespunzatoare unei variatii a curentului de 1 rnA. De
,. ~
C.nd tensiunea de intrare a unui stabilizator de tensiune scade cu 5 V, tensiunea de exemplu.~ o stabilizare in raport cu varia}ia 'sarcinii de 0,01%/ffiA arata ca. b~nsiunea de
! i
-, I ie~ire
scade cu 0,25 V. Tensiunea de ie~ire nominaHi este de 15 V. CalculatJ stabilizarea In ie9ire variaza cu 0,01 %dind curentul de sarcina cre~te sau scade tu 1 rnA.
'-' raport cu variatia tensiunii de intrare, In %N.
Rezolvare
r r Tensiunea de ie~ire in gel (15 = 0) a unui stabilizator de tensiune este de 12 V. Prin
!L ..,;I (LI V 0 UT/VouT )100% sarcina minima, curentul este 10 rnA, i~ tensiunea de ie~ire corespurizatoare este de 11,9 V.
Stabilizarea in raport cu variapa tensiunii de intrare
LIVIN Exprima_!:i stabilizarea in raport cu Variapa sarcinii atat ca variape procentualii tfltre
ie9irea In gol 9i ie~irea In sa!cina minima, cat ~i ca variatie procentua1.9. corespunzatoare
.:.<0..:.,2_S_V..:./=:15::-V-')_10_0c..% = 0, 333 %N unei varia pi de 1 mA a curentului de sarcina.
' l sv
L. Rezolvare
ExerciJIU complemental Tensiunea de intrare a unui stabilizator a crescut cu 3,5 V. Ca
urmare, tensiunea de ie~ire a crescut cu 0,42 V. Tensiunea de ie?ire nominaia este de 20 V. Tensiunea de ie~ire i'n gol este:
~-- I
i II Calcula!f stabilizarea In raport cu variatia tensiunii de intrare, in %N. VGOL =12V
.

'LJ

' .j
i
 i l
LJ

942 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare serie elementare 943 ~

i\ I:
Tensiunea de ie~ire cu sarcina minimii.este: 0 reprezentare simplificata a unui stabilizator liniar de tip serie este data In fig. 18-3(a),
iar principalele blocuri componente ale acestuia apar !n schema bloc din fig. 18-3(b).
Vs(MIN) = 11,9 V
Eleffientul regulator este conectat in serie cu sarcina, intre intrare ~i ie~ire. Circuitul de fl
Stabilizarea in raport c? variap.a sarcinii =. vGoL -v S<MINl )100% = control al tensiunii de ie9ire sesizeazii variatiile tensiunii de ie9ire. Amplificatorul de L J
( VS(MIN) .
eroare compara tensiunea de control cu_ o tensiune de referin~ii ~i impune elementului
regulator sa acponeze in compen~are, pentru a ~~n~ine constantii tensiunea de i~.;;ire.
=( 12 v -n,gv)1oo% =O,s4o% - ! I
11,9V
. . ., ,_. LJ
Cealalta forma de exprimare este:

Stabilizarea fn r~port cu variatia tensiunii de intrare = 0840 % = 0,084.%/mA '"': i'

.' lOrnA ~ -J

unde variatia curentului de Ia sarcina lnflnita (!n go!) Ia cea minima este de 10 mA.
Exercitlu complemfnitar Un stabilizator-are tensiunea de ie~ire in gol de 18 V, iar cu sar-
cina minima, de 171 8 V, la un curent de sarcina de 50 rnA. Calculap. stabilizarea in raport L_J
cu variatia sarcinii a tat ca varia~ie procentual~ intre ie~irea in gol ~i ie~irea in sarcina mi-
nima, ca.t ~i ca variap.e procentualii corespunzatoare unei_ varia pi de 1 rnA a curentului
(a) (b)
de sarcina.
FiGURA 18-3
SECTIUNEA 18-llNTREBARI RECAPITULATIVE Stabilizator de tensiune serie simplu i schema bloc a acestuia.

1. Ce este stabi/izarea in raport cu variatia tensiunii de intrare?

2. Ce este stabilizarea in raport cu varia'fia sarcinil? Procesul de stabilizare
Schema din fig. 18-4 pr~zinta un circuit stabilizator sirnplu, de tip serie, realizat cu
AO. Func~ionarea acestuia este ilustratii in fig. 18-5 ~i decurge in modul descris in con- i :
tinuare. Divizorul de tensiune rezistiv format din ~ ~i R3 unniire~te variap.ile tensiunii -: I
l~
de ie~ire. Cfuld tensiunea de iesdre tinde sa scadii, cain fig. (a), cauzele posibile fiind
18-2 STABILIZATOARE SERlE ELEMENTARE sciiderea v;N sau cre;;terea 15 ca urmare a scaderii Rg, pe intrarea inversoare a AO se
aplicii, prin divizorul de tensiune, 0 tensiune red usa proporp.onal. Intrudit dioda Zener r
(D1) mentffie cealaltii intrare a AO lao tensiune de referin~a, ~REF' aproximativ constan- l_j
Stabilizatoarele de tensiune se impart in doua categorii fundamentale: stabilizatoare tii, intre intdi.rile AO apare o mica tensiune diferenfiaHi (tensiunea de eroareJ~ Aceasta
liniare ~i stabilizatoare in comuta~e. Circuite aparjinand ambelor categorii sunt disponi este amplificatii, deci tensiunea V5 , de la ie~irea AO, cre~te. T~p.siunea- acum miiritii-
bile sub fonna integrata. Stabilizatoarele liniare sunt de doua tipuri principale: serie ~i se aplicii in baza tranzistorului Tl' ceea ce duce la cre~terea terisiunii din emitor, V0 UT, )\
paralel. Tn seqiunea de fata vern studia stabilizatoarele serie, iar unnatoarele doua piinii ciind tensiunea de pe intrarea inversoare a AO devine egalii cu tensiunea de refe- LJ
sec~uni sunt dedicate stabilizatoarelor paralel, respectiv celor in comuta~e.
Element regulator
Dupa parcurgerea acestei sec~uni ar trebui sa fi~ capabil:
FiGURA 18-4 .rl'
I
Sa prezenta)i principiile stabilizatoarelor de tensiune serie Stabilizator serie l. j

,.. .Sii explicati cum decurge procesul de stabilizare elementar cu AO.

,...,
..,. sa calculap. tensiunea de ie~ire a unui stabilizator serie cu AO
.,_ sa ariitap. cum se asigurii protecpa Ia suprasarcinii ~i sa explicap. cum se uti~ !\
LJ
lizeazii limitarea curentului
Circuit
. . sa descriep. un stabilizator cu limitare prin intoarcerea curentului de ie~ire de ron~ol
/' "1
I ,
944 Stabilizatoare de tensiune
~I
~ l Stabilizatoare serie elementare 945

rin}a (Zener). Astfel se compenseazii tendin}a de sciidere a tensiunii de ie~ire, aceasta Dadi tensiunea de ie~ire tinde sa ci"easdi., procesul se desfa~oara sirnetric, cum arata
( 1 rfunft.nmd aproximativ constanta, cum ilustreaza fig. (b). Tranzistorul de putere T1 se fig. 18-S(c) i (d). AO din stabilizatorul serie este, practic, lntr-o configuratie neinver:
II I\ monteaza, de obicei, pe radiator, deoarece este strabatut de curentul de sarcina. scare, In care tensiunea de intrare de la borna neinversoare este tensmnea de refenn~a
~

VREF' iat circuitul de reacp.e negaq.va este constituit de divizorul de tensiune RziR 3 .
ca~tigul in tensiune in buclii inchisa are dedc_expresia:
ll
Iwi A=1+R,
c/ R3
[" \
Prin urmare, tensiunea stabilizata de Ia ie.irea stabilizatorului serie este (neglijand
tensiunea baza-emitor a tranzistorului T1):
iL_,I
(183)

De aid puteti trage concluzia ca. tensiunea de ie~ire este determinatii de tensiunea sta-
bilizata de dioda Zener ~i de rezistoarele Rz IJi R3 . Tensiunea de ie~ire este relativ inde-
pendentii de tensiunea de intrare, deci stabilizarea este realizata (cu condi~ia ca tensiunea
I I de intrare ~i curentul de sarcina sa se afle tntre anum.~te limite).
I: (a) Cand v,N sau R5 scad, V0 ur tinde sa scada. (b) Dacii v,N (sau R5)i>i piistreazii noua valoare,
i......,J Tensiunea de reactie, VR, are, de asemenea, a mai scazuta, tensiunile revin Ia valorile initiale,
tendin!ii de scadere >i, ca unmare, tensiunea V8 , mentinand as~el constanta Vour gratie reactiei i:t3#t@li!l!:ifM
{"l de Ia ie>irea AO, Iinde sii creasca, compensand negative. Determinati tensiunea de Ia iesirea stabilizatorului' din fig. 18-6.
! l ' '
tendinta de scadere a Vour prin Cre>terea tensi-
u
I '
unii din emitorul tranzistorului r,. Varia!iile tensi-
unii Vaur sun! exagerate aici, pentru claritate.
FIGURA 18-6
r,
R,
10 kl1
VREF

o, R,
5,1 v 10 kl1

i' i'
'-.) Rezolvare
VREF-.:.. 51
I
VI adidi tensiuneastabilizata de .dioda Zener. Deci tensiunea de ie~ire sta-
, I bilizata este:
u (c) Cand V,N sau R5cresc, V0 ur Iinde sii creascii. (d) Daca v,N (sau Rs) i>i pastreazii noua valoare,
Vam = (1 + Rz )vREF = (1 + lOkQJs,l v = (2)5,1 V = 10,2 v
R3 1QkQ
; i Tensiunea de reactie, VR, are, de asemenea, o mai mare, tensiunile revin Ia valorile inipale, Exercipu compleme~tar Circuitul din fig. 18-6 suferii urmiitoarele ~odificiiri: dioda
\! tendin!ii de cre>tere >i, ca urmare, V8, aplicatii mentinand as~el constanta V0 ur gratie reactiei Zener de 5,1 V este lnlocuitii cu una de 3,3 V, R1 = 1,8 kQ, R2 = 22 kQ ' R3 = 18 kQ. Ce
w in baza tranzistorului regula lor, Iinde sii scadii, negative. valoare are acum tensiunea de ie$ire?
compensand tendinta de cre>lere a V0 ur prin
[ i
sciiderea tensiunii din emnorul tranzistorului r,.
I i
.
'-..,
I FIGURA 18-5
Jlustrarea funcfionBrii stabilizatorului'serie. V0 urrBmane constantS cBnd VIN sau R8 variaza.

1
' I
L)

,~,
i
.. --------------------~
 L,
946 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare serie elementare 947
"
! I
l j
Protectla Ia scurtcircuit sau Ia suprasardna Rezolvare
Cfuld curentul prin sarcina depil~e~te o anumit. valoar~, tranzistorul serie, prin care I _ 0,7V _ 0,7V _ O
acest curent circuUi, se poate distruge. Majoritatea stabilizatoarelor sunt prevazute cu un cir- S(max)- R - l.O: - 1 7 A
4
cuit de limitare a curentului, care asigura protecp.a in asemenea situap.i. Figura 18-7 prezin-
ta una dintre metodele de lirnitare a curentului, mirniUi limitare Ia .o valoare fixd a curentului ExorciJiU complemental Ca~e va fi valoarea curentului daca ie~ire~"st~biJizatorului din
fig. 18-8 se scurtcircuiteazii? '
de ieire. Circuitul de limitare a curentului.este format din tranzistorul T2 ?i rezistorul R~.

Stabilizator cu limitare a curentului de le::;ire prin intoarcere

FIGURA 18-7
Metoda de limitare a curentului prezentata anterior stabilea o valoare maximii fixii a
Stabilizator serie cu
liml1are fa o valoare fix
curentului de ie~ire. Limitarea curentului de ie~ire prin lntoarcere este o metoda apli ''
.! \;
catii indeosebi la stabilizatoarele ce lucreaza cu curenp mari. Prin. aceasta metoda, in L__j
a curentului de ieire.
condiP,i de suprasarcinii, curentul de ie~ire scade rnult sub valoarea de' v.rf admisibiHi,
pentru a se tmpiedica disiparea de putere ln exces. , !
ConcBptul dB bazii Vom explica principiullimitarii prin intoarcere acurentului de ie~ire
J
'
L_l
referindu-ne la fig. 18-9. Orcuitul este asemanator cu eel de limitare ~ curentului de ie?ire
lao valoare fixci, cu exceptia rezistoarelor R5 ~i R6 Caderea de tensiune geneZ.ata pe R4 de
curentul de sarcina trebuie sa fie egalii nu dear cu tensiunea bazii-emitor necesara pen~
tru deschiderea tranzistorului T2, ci cu suma dintre aceasta ~i_d.':ferea de tensiune pe R5
Deci ciiderea de tensiune pe R4 trebuie sa fie: . .
Curentul de sarcina, parcurg.nd R.y genereaza o c.dere de tensiune intre baza 9i emi-
torul tranzistorului T2 C.nd 15 atinge o valoare maxima prestabilitO., diderea de tensiune VR, = VRJ + VBE
pe R.y prin care se polarizeaza direct jonc~iunea baz8.-ernitor a lui T2, este suficient de
mare pentru a deschide acest tranzistor. O parte destul de insemnatii din curentul de
bazii allui T1 este Ereluatii prin colectorullui T2, astfel indlt 15 sii fie limitat la valoarea FiGURA 18-9
lui maxima, ls{max)' Insii, intrucat tensiunea baz5.-emitor a lui T2 nu poate depii~i 0,7V la Stabifizator serie cu limitare i ',
, I
un tranzistor cu siliciu, diderea de tensiune pe R4 nu poate depa~i 0,7 V, curentul de a curentului de ieire prin J '
t J
sarcina fiind deci lirnitat la: intotircere.

(184)

li3M~iij!i!ll:IM r_,
Detennina~ curentul maxim prin sarcina pe care 11 poate fumiza stabilizatorul din fig. 18-8. '
i _ _;

R, Vour In condi~ii de suprasarcinii sau de scurtcircuit, curentul de sarcina cre$te pana lao va-
loare J5(max) suficient de mare pentru ca tranzistorul T2 sa intre tn conductie. D~n acel
FIGURA 18-8 1Q moment, curentul nu mai qe?te. Sciiderea tensiunii de ie~ire areca rezultat o sd.dere pro- il
L ..)
T, por~ionala a ciiderii de .tensiune pe Rsi in consecintii, prin R4 este necesar un curent mai
R, mic pentru ca T1 sa fie polarizat pentru conduc~ie. Deci, pe masura ce V0 ur scade, se
10kn
Rs
mic~oreaza ~i I,. cum ilustreaza ~i graficul din fig. 18-10.
Aceasta metoda prezinUi avantajul dl stabilizatorul poate Iuera la un curent de v.r
"
i i'
J
l ..;
in sarcina de pana la Is(max); dar c.nd ie~irea este in scurtcircuit, curentul scade lao va.
loare mai mica, pentru a impiedica tnciilzir'ea dispozitivului.
5,1 v R, ; '
10kn !J
- - - r'
.i
I I 948 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare paralel elementare 949
L..J

In schema de ba.Za a stabilizatorului para!el, elementul regulator este tranzistorul T1,

FIGURA 18-10 VouT f-----------, conectat in paralel cu sarcina, -ca tn fig. 18-12. fn serie cu sarcina se afla rezistorul Rr
Limitarea curentului de ieire
I Functionarea circuitului se aseamana cu cea a stabilizatorului serie, deosebirea fiind di
I
prin lntoarcere (graficul tensiunii I stabilizarea se realizeaza regland curentul prin tranzistorul paralel Tr
I
de ieire in funcfie de curentuf I
.I
prin sarcina). I
I
I
FIGURA 18-12
I
I
Schema de baza a stabilizatorufui
I parafetcu AO, cu rezistor de
Curentu! de sarcina sarcina.
f:;curtc1rcuit

Rs
SECTIUNEA 1B-21NTREBJIRI RECAPITULATIVE
Circuit"
1. Care sunt principalele corilponente ale unui stabilizator serie?
2. Un stabilizator serie are tensiunea de ie>ire de 8 V. Daca AO are ca>ligul in bucla inchisa de
I'
4, ce valoare are tensiunea de referinta?
i. )!
w C.ind tensiunea de iesire tinde sa scada din cauza modifidirii tensiunii de intrare sau
a curentului de sarcina, ~a in fig. 18-13(a), tendinfa ei se reflect. asupra tensiunilor pe R3
r: 18-3 STABILIZATOARE PARALEL ELEMENTARE ~i R4, ajungand in finalla intrarea neinversoare a AO. Tensiunea diferentiaHi rez.ultatii
duce la sciiderea tensiunii Vw de la ie~irea AO, reduc.nd tensiunea aplicata tranzistoru-
I_.l Iui T1, deci ~i curentul de co1ector (curent de ~unt) al acestuia/ ceea ce reprezintii, practic,
Ce/ de-a/ doi/ea tip fundamental de stabi/izatoare de tensiune liniare este eel paralel. o cre~tere a rezistentei colector-emitor, r~E Deoarece r~E formeazii cu R1 un divizor de
A~a cum ~i, elementul regulator a/ unui stabilizator serie este un tranzistor conectat tensiune, prin cre~terea sa se compenseaza tendinta de sdidere a V01If, care se menfine
in sene cu sarcina. La stabilizatoare/e para/el, e/ementul regulator este un tranzistor la un nivel aproape constant.
conectat 1n paralel cu sarcina. Procesul se desfa~oarii in sensul opus dacii tensiunea de ie~ire tinde sa creascii, a9a
cum indica fig.18-13(b). Dadi Is ~i V 0 UT sunt constante, a variap.e a tensiunii de intrare
I 1 Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi!i capabil: areca elect variara curentului de ~unt (l,uNT), astfel (prin ~s-a notal variaFa):
I j
w Sa prezentaji principiile stabilizatoarelor de tensiune paralel H ~v;N
u.t~UNT =--
I> Sa descrieji funcronarea unuistabilizator para!el simplu cu AO R,
r'
' ' ... sa faceti comparatia intre stabilizatoarele serie ;;i cele paralel Dacii. V1N ~i V0 ur sunt constante, variafia curentului de sarcina lntr-un sens produce
variap.a curentului de 9unt 1n sensul opus.
Gasir reprezentarea simplificata a unui stabilizator liniar paralel In fig. 18-ll(a), iar t;jjUNT = -t;JS
schema bloc a acestuia, cu principalele componente, In fig. (b).
Aceasta formula ne spune di dad. Is cre~te, l$UNT scade 9i reciproc.
Stabilizatoarele paralel sunt mai putin eficiente ded.t cele de tip serie, 1nsa nu nece-
sit.li elemente suplimentare pentru asigurarea protecfiei la scurtcircuit. Dacii ie~irea se
'' scurtcircuiteaza (Vour = 0), curentul de sarcinii va fi limitat de ciitre rezistorul R1 la va-
~
i
: i loarea maxima:
u
(185)

r'w
' '

r: FiGURA 18-11
Ui Sfabilizator paralel simplu i schema lui bloc.

f 1---------
 Iu !

950 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare paralel elementare 951

n
'I
L.~

Ce putere trebuie sa' poata suporta Rl' din fig. 18-14, dadi tensiunea de intrare maxi-
ma este de 12,5 V? .

FiGURA 18-14

iI
L."

n
i '
' I
Lj

Rezolvare
{a) RSspunsulla scSderea V1N sau a R5
Cazul eel mai defavorabil in ceea ce prive~te puterea disipatti de R1 este acela ca.nd
ie~irea
este scurtcircuitata, VOUT= 0. Dad. V1N = 12,5 V, diderea de tensiune pe R1 este:
VRt =VIN- V0 ur =12,5V
i !'
Puterea disipata de R1 este: '
' .. !'
L
'
7,10W

!n concluzie, trebuie ales un rezistor de minimum 10 W.

"
I
1.
'
J

Exerci!lU compJementar ~ din fig. 18-14 se inlocuie~te cu un rezistor de 33 n. Ce putere

trebuie sa suporte acesta dadl. tensiunea de intrare maxima este de 24 V? n
,' i
L.
SECTIUNEA 18-3 iNTREBARI RECAPITULATIVE
1. Prin ce se deosebe.te elementul regulator dintr.un stabilizator paralel de eel dintrun stabi I'
lizator serie?
i I
L_J
2..Ce avantaj i ce dezavantaj prezinta stabilizatoarele paralel lata de cele serie?

"I
L.J
(b) Raspunsul ~ crejlerea V,, sau a R,
FIGURA 18-13
n r
LJ
lnfBntuirea rBspunsurilor cand Vout tinde sa scadB din cauza scBderii V1nsau a R5 (i a rBspunsuri!ar in sens
invers, in cazuf tendin{ei de cretere).
n
; !
L_J

lr
I ,;
 952 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare in comula!ie elementare 953

18-4 STABILIZATOARE IN COMUTATIE ELEMENTARE

' Rs

Elementele regulatoare (tranzistoarele) din cele doua tipuri de stabilizatoare liniare -

serie ~i paralel- se afla permanent 1n conduc~e, fiind deschise mai mult sau mai p~n,
r1 dupa cum variaza tensiunea sau curentul de ie~ire. La stabilizatorul Tn comutajie Tnsa,
LJ elementul regulator se comporta ca un comutator. Randamentul acestui tip de stabi
lizator de tensiune este mai mare decat eel al stabifizatoarelor liniare, deoarece .
I ! tranzistorul nu conduce fn permanenta. Tn conseciritii, stabilizatoarele 1n comutajie pot
i ! asigura curenji de sarcina mai mari Ia tensiuni mai mici decat stabilizatoarele liniare
u o,
pentru ca puterea disipata pe tranzistorul regulator este niai mica. Ceie trei configura!ii
de baza ale stabilizatoarelor fn comuta~e sunt: coboratoare de tensiune, ridicatoare de (a) Circuit Upic
tensiune ~i inversoare de. polaritate.
Dupa parcurgerea acestei se~uni ar trebui sa fili capabil: +

il sa prezenta}i principiile stabilizatoarelor in comutap.e v," v~ Rs

u
1
... sa descriej:i configurap.a de stabilizator in comutaJ:ie coborator de tensiune
,. sa calculap. tensiunea de ie~ire a unei configurap.i coboratoare de tensiune
,.. sa descriep. configuratia de stabilizator in comutap.e rididitor de tensiune
0 ... sa descriefi confi.guratia de inversor de polaritate ';'

(b) Circuilul echivalenl simplifical

~

I i
"\
Configuratia coboratoare de tensiune FIGURA 18-15
u in configurap.a cobodtoare de tensiune, tensiunea de ie~ire este totdeauna mai midi
decat cea de intrare. Schema de bazii a unui stabilizator in co.qllltatie cobodHor de tensi-
Schema de pn'ncipiu a stabi/iz~torului in comutafie coborator de tensiune.
Teste perioada unui dclu complet de comutap.e (conducp.e + blocare) al tranzistorului
une este prezentata in fig. 18-IS(a), iar schema sa echivalenUi, simpl~ficata apai'e in fig.
'I :' 18-15(b). Tranzistorul T1 are rolul de a comuta tensiunea de intrare cu un factor de T1, fiind dependentii de frecventa prin relara T = 1/f Perioada este egalii .cu suma dintre
' '
comanda determinat de conditiile impuse de sarcina stabilizatorUlui. Apoi, cu ajutorul timpul de conducre ~i timpul de blocare.
' '
'-'
filtrului LC se obj:ine valoarea medie a tensiunii in comutap.e. lntrucat T1 este fie saturat, T = tamd + t biOClrc
fie blocat, puterea disipata pe elementul regulator este relativ midi.. Din acest motiv, sta- Raportul t,on/T se nume~te factor de comandii.
ll bilizatoarele in comutap.e sunt utilizate in primi.ll-i-fuld In aplicatll de mare puteie sau In
I ! Stabilizarea are lac In modul descris 1n continuare ~i ilustrat 1n fig. 18-17. Dadi V0 UT
cJ situa}ii in care principalul parametru urmarit este randamentul.
tinde sa scada, timpul de conducpe a tranzistorului rl cre9te, determin.nd tncarcarea
Perioadele de conductie 9i de blocare a tranzistorului T1 sunt marcate pe forma de
suplimentadi a condensatorului, prin care se compenseaza tendinta de sdidere. Daca
unda d~n- fig. 1.8-16(a). Condensatorul se !ncar~a In perioada de conducre (t,ond) ~i se
V0 ur tinde sa creasca, timpul de conductie a tranzistorului T1 scade, permittind conden-
des~arca m penoada.de blocare (tblocare). cand trmpul de conducp.e creo?te in comparatie
satorului sa se descarce suficient pentru a compensa tendinfa de cre~tere.
cu hmpul de blocare, condensatorul se incardi mai mult, iar tensiunea de ie~ire se .,
miire~te, caIn fig. 18-16(b). Cand timpul de conductie se miqoreazii 1n comparare cu
Configuratla ridicatoare de tensiune
timpul de blocare, condensatorul se descardi mai mult, iar tensiunea de ie~ire scade, ca
in fig. 18-16(c). fn concluzie, tensiunea. de ie~ire se poate modifica prin varierea factoru- ln fig. 18-18 este prezentatii schema de principiu a unui stabilizator In comutatie
lui de :oman~a al tra~zistorului rl' tconi(tcond + tb!ocare). ln continuare, bobina reduce rid.icator de tensiune.
pulsathle tens1unii de 1e~ire datorate indirdirilor ~i desdird.rilor succesive ale conden- Modulin care are loc stabilizarea este ilustrati:n fig. 18-19. Cand T1 conduce, diderea
satorului. de tensiune peL cre~te instantaneu pana Ia VIN- VCE(sat)' iar c.mpul magnetic al bobinei
Expresia tensiunii de ie~ire este: cre~te rapid, ca 1n fig. 18-19(a). In timpul cat T 1 conduce (t,ond), VL scade sub valoarea
'i
LJ maxima inifiala, cum se observa. Cu cat mai indelungat este timpulln care T1 conduce,
cu a tat mai mult scade VL. C.nd T1 se blocheaza, clmpul magnetic al bobinei nu mai este
(186)
sustinut; polaritatea lui se inverseaza ~i tensiunea corespunzatoare se adauga Ia VIN' la
I!l
!
w
 :I
I..J
954 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare in comutatie elementare 955
I I

ie;;ire rezult8.nd o tensiune mai mare decat cea de intrare, Cain fig. 18-19(b). In timpul cat '
L_i

T1 este blocat (tblocare), dioda este polarizaHi direct, permi~And tndircarea condertsatoru-
lui. Pulsap.ile tensiunii de ie~ire datorate lnciirdirilor ~i desdirdirilot succesive ale con- il
densatorului sunt red use in suficientii miisudi de filtrarea ~fectuata prin circuitul LC. \ :
LJ
Comanda
conducfielb!ocare
pentru T1

n
lI !
(a) Vour depinde de factorul de comanda. I
i_)

Comanda
conducpelb!ocare (a) C8nd V0ur tinde sa scada, cre~te limpul in care T1 conduce.
,,
i :
pentru r1 LJ
Vour -----L:: ----.1.: -----1-
n
L__ l

{b) Daca se mare{ite factorul de comanda, V0ur cre{ite.

"'LJ
Comanda
conducjielblocare
pentruT1
iwnd

Il
1
lw n
::
t<lld

~--;:_--l
fw n
ll
ftrmd

fw
1---"'----l n
l---
ll
tClllld

i
: i
l Vc l l l l l l i.. .. J
Vour I I r I

(c) Daca se mic9oreaza factorul de comanda, Vaur scade.

{b) cand V0 ur tindesa creasca, scade timpul in care T1 conduce. n : i
FiGURA 18-16 l_J
' '

Forme de unda Ia stabilizatorul in comufatie. Forma de undii notata Vc apare in absenfa filfrului inductiv FIGURA 18-17
i i/ustreaza incarcarea i desciircarea condensatorului. L i C reduc pulsafiile tensiunii Vc Ia un nivel Stabi/izare cu configurafie elementara in comutafie, coboratoare de tensiune . .
aproximativ constant, reprezentat _cu linia intrerupfB marcata Vaur +
"
I
I
'
I

Modul in care se desfa~oarii stabilizarea este ilustrat in fig. 18-20. Cu cat T1 se aflii 1n
conducp.e mai pup.n timp, cu a tat mai mare va fi caderea de tensiune pe bobina 9i deci 9i
tensiunea de ie9ire Qa V1N se ad una o valoare V1 mai mare). Cu ca.t timpul in care T1 con- n
! !
duce este mai lung, cu atat mai mici vor fi caderea de tensiune pe bobina, respectiv ten- L.J
Rs
siunea de ie;:dre Qa V 1N se aduna a valoare V1 mai midi.). Daca V0 UT.tinde sa scada din
cauza cre9terii sarcinii sau a mic9odirii tensiunil _de intrare, tcond scade, compens.nd
tendinta de scadere manifestata de VOUT' Daca VOUT tinde sa creasdi, tcond se mare9te 9i nI :
compenseaza aceasta tenclinta. Dupa cum observap., tens_iunea de ie9ire este invers pro- 'I
porp.onaHi cu factorul de comanda al tranzistorului Tl' iar expresia ei este:

(18-7) I
\ l
'
,_j'

FIGURA 18-18
uncle T = tcond + tblocare Schema de prinCipiu a stabifizatorului in comutaJie ridiciitor de tensiune.
II 956 Stabilizatoare de tensiune
J Stabilizatoare in comutajie etementare 957

r'
I !
LJ
D,
r
1
1
i
c
LJ Cnuse
r, r,
din blocare
Tn conducJie

r 1
I i R,
u
(a) T1 conduce (a) cand V0ur tinde sa scada, trona se mic~oreaza, determini.ind cre9terea VL. Prin aceasta se compenseaza
II
1 I tendin!a de scadere a V0 ur
u
n
I I
'-.,;

r1
LJ r,
din conducjie
n
1 f
fn blocare

u
! I
u
(b) r, se blocheaza (b) Ci.ind V0ur Iinde sa creasci.i, tcond se mi.ire{lle, determinand mic9orarea VL. Prin aceasta se compenseaza
tendinJa de cre9tere a Vaur
FiGURA 1819 I
Func{ionarea stabifizatoru!ui in ~omutafie ridic8tor de tensiune. I. FIGURA 18-20
Stabilizare cu configUrafie elemenfara, in comuta{ie, ridicatoare de tensiune.

Configuratia inversoare de polaritate
Cel de-al treilea tip de stabilizator in cornu tape genereazii la ie~ire o tensiune opusa
ca polaritate tensiunii de intrare. Schema de principiu este cea din fig. 18-21.
C.nd rl incepe sa condudi, diderea de tensiune de pe b9binii ajunge la VIN- VCE{sat)'
iar ci\mpul magnetic cre~te rapid, ca i'n fig. 18-22(a). Atata timp cat T1 conduce, dioda este
polarizata invers ~i ciiderea de tensiune pe bobin8. scade sub valoarea maxima ini~iaUi.
Cand T1 se blocheaza, c.mpul magnetic nu mai este sustinut ~i polaritatea bobinei se
inverseazii, ca in fig. 18-22(b). Din aceasta cauzii, dioda devine polarizatii direct, C se
incardi. ~i la ie~ire apare o tensiune negativ.li, cum puteti observa. DatorWi comuUirilor
repetate ale tranzistorului rl' c se lncardi ~i descarca repetitiv, iar pulsatille de tensiune
de Ia bornele lui sunt filtrate de grupul LC.
Ca ~i in cazul stabilizatorului ridicator de tensiune, cu dH timpul in care T1 conduce
este mai scurt, cu a tat mai mare este tensiunea de ie~ire ~i reciproc. Modul de stabilizare
este ilustrat !n fig. 18-23. Randamentu! stabilizatoarelor !n comuta tie poate depa~i 90%.

11
 . I
L_j

958 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare in comuta\ie elementare 959 n

I i
'
'----'
.

n
' I
l j

n
LJ
R,

FIGURA 18-21
Schema de pn'ncipi~ a stabi/izatorului in co"muta{ie, inversor de pofaritate.
(a) cand -V0ur tinde sa scada, tcond scade, producand cre~terea tensiunii VL ~i compenscind astfeltendin\a de n
scadere a tensiunii -Vour
l.J
r,
11
l
Rz Rs ' I

R,
R, fl
I i
L_)
R,
D, n
; I
Iu
(a) Ccind T1 conduce, 0 1 este polarlzata invers.

n
(b) Ccind -V0UT tinde sa creasca, fcood cre~te, producfmd scaderea tensiunii VL i compenscind astfel tendin\a de I ;
cretere a tensiunii -V0 uT' L__j

FIGURA 18-23 r
Stabifizare cu configurafie elementara, in comuta{ie, inversoare de tensiune. L_!
SECTIUNEA 184 lNTREBARI RECAPITULATIVE
n
1. Care sunt cele trei tipuri de stabilizatoare in comutatie? i
1
!
,_;I
2. Care este principalul avantaj alstabilizatoarelor in comutatie lata de cele liniare?
3. Cum compenseaza stabilizatoarele in comutatie variatiile tensiunii de ie~ire?
(b) Ccind T1 se blocheaza, 01devine polarizati.i direct. ~

I
I i
, __ j
FIGURA 18-22
Funcfionarea configura{iei e/ementare de stabilizator in comulafie, inversor de pofaritate.
~~
i :
[_j

r
\ I
r-,
'
I :
u
I
I
960 Stabilizatoare de tensiune . Stabilizatoare de tensiune integrate 961
,---1
i I
I . Stabilizatoare liniare de tensiune negativa fixa
u 18-5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Seria 7900 cuprinde stabilizatoare integrate reprezentative cu trei terminale, care
furnizeaza la ie~ire o tensiune negativa fixa. Ele sunt dispozitivele pereche ale celor din
rl Tn secpunile precedente v-am prezentat configurapile de baza de stabilizatoare seria 7800, prezentand, in majoritate, acelea~i facilitap. ~i caracteristici. ln fig. 18-25 apar
' de tensiune. Unele tip uri de stabilizatoare, atat liniare, cat ~i in comutatie, sunt realizate configuralia standard ~i modul de numerotare, cu tensiunile de ie~ire disponibile.
u
'

sub forma de circuite integrate (CO. Tn general, stabilizatoarele liniare sunt dispozitive ~'iiP'Ui~~ij~.Si)rp.iia)?!~~~J
cu trei terminale, care fumizeaza Ia ie~ire o tensiune fie pozitiva, fie negativa, fiXa sau 7805 : +5,0V
r1 reglabila. Tn secpunea de fata suntprezentate cateva tipuri de stabilizatoare integrate, Tenslunede
in!rarepoziM
7805
7808
+6,0V
+8,0V
cJ liniare ~i in comutape. 7809 +9,0V
7812 +12,0V
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil: 7815 +15,0V
7818 +18,0V
7824 +24,0V
sa prezenta~i circuitele integrate stabilizatoare de teitsiune (a) Configuratia standard (b) Seria 7800
~ sa descrieti seria de stabilizatoare de" tensiune pm:;itiva 7800 P!NUL:t INTRARE
r~-,
~ sa descriep. seria de stabilizatoare de tensiune negativa 7900 2 !E$1RE
\ : 3 MASA

~~"'' """"" 1~
' I
i__;
" Sa descrieli stabilizatorul de tensiune pozitiva reglabilii LM317 PINUL: 1 IE IRE
2 MAsA
~ Sa descrieti stabilizatorul de tensiune negativa reglabila LM337 3 INTRARE
~ sa descrieti stabilizatoarele in ~omutap.e integrate !a pinul 3)
3 (Pentru loate cele Ire! tlpurl cu capsula de plastic)
(Vedere de jos)
PI NUL: 1 !NTRARE
2 MAsA
Stabillzatoare Jiniare de tensiune pozltiva fixa 3 JEIRE
(Suprafata- radialorufui sa pune fn contact cu plnul 2)
Din multitudinea de tipuri de stabilizatoare integrate, seria 7800 este reprezentativa
ca dispozitive cu trei terminale care furnizeaza la ie~ire o tensiune pozitiva fixa. Cele trei (Vedere de )as)
PINUL 1 Vour 5 NC (ne<:onectat)
terminale sunt intrarea, ie~iren ~i masa, cum arata ~i configuratia standard cu tensiune de Plni11 ~12 sun! !zolap galvanic fa(A de capsuli1. 2 GNO (masii) 6 GNO (masa)
Cea de-a lteia conexiune electri~ se face chiar Ia capsula.
ie~ire fixa din fig. 18-24(a). Ultimele doua cifre din numEirul dispozitivului reprezinta 3 GNO (masii) 7 GND (mas:i}
4 NC (neconectat) 8 VIN
r--~

I '
tensiunea de ie;;ire. De exemplu, 7805 este un stabilizator de +5,0 V.. Alte tensiuni de
I i
(c} Capsule tipice, metalice 9i din plastic.
ie~ire disponibile sunt cele lis tate in tabelul din fig. 18-24(b), iar capsulele lor uzuale a par
u in fig. (c). FIGURA 18-24
Uneori,la intrare ~i la ie;;ire se conecteaza condensatoare, ca 'in fig. 18-24(a), de~i aces- Stabilizatoare de tensiune pozitiva, fixa, cu trei terminate, din seria 7800.
tea nu sunt necesare intotdeauna. Condensatorul de la ie~ire se comporHi, in principiu,
ca un filtru de retea ce amelioreaza rEispunsul tranzitoriu. Condensatorul de la intrare are
rolul de a impiedica oscilatiile ce pot apiirea cAnd stabilizatorul este amplasat la o dis-
tantii relativ mare fatii de filtrul din sursa de alimentare, caz in care inductan~a liniei elec- utTfPI':t~!~ter"'~~n.e:a-:stex~~~ :-
11 trice devine semnificativEi. 79os -5,0V
I 1 79115.2 -5,2V
u Dispozitivele din seria 7800 pot fumiza un curent de ie?ire mai mare de 1 A daca sunt Tenslune de
intrare negai!W o----r-1
Tensiune de 7906
7908
-6,0V
-B,DV
montate pe un radiator adecvat. Dispozitivele din seria 78LOO pot fumiza curenp. de pfina 7812 -12,0 v
!a 100 rnA, cele din seria 78MOO, de piinii !a 500 rnA, iar cele din seria 78TOO- de peste 3 A. 7815 -15,0V
~' ') 7818 -18,DV
I i Tensiunea de intrare trebuie sa fie cu minimum 2 V mai mare decat tensiunea de ie~ire 7824 24,0V
l..J pentru ca aceasta din urma sa fie stabilizata. Circuitele integrate sunt previizute in inte-
rior cu protectie la supratndilzire ~i limitare q.e curent la scurtcircuit. Supraindilzirea (b) Seria 7900
(a) Configura!ia slandard
poate apiirea cAnd puterea interna disipata cre~te prea mult, iar temperatura dispozi-
tivului depa~e~te o anumiUi valoare. FIGURA 18-25
Stabilizatoare de tensiune negativa, fixa, cu trei terminate, din seria 7900.

\
i
 962 Stabilizatoare de tensiune Stabilizatoare de tensiune integrate 963

Stabilizatoare liniare de tensiune pozitiva reglabila Dupa cum observap, tensiunea de ie~ire este funcre a tat de R1, cat $i de R2. Stabilind
LM317 este un excelent exemplu de stabilizator de tensiune pozitivfi cu trei terminale, pentru R1 o anumiHi valoare, tensiunea. de ie~ire se poate regia prin modificarea rezis-
cu tensiunea de ie~ire reglabiUi. In anexa C se giise~te foaia de catalog a acestui dispozi- ten,tei R,_.
tiv. Configura~ia standard este cea din fig. 18-26. lri multe cazuri, Ia intrare ~i Ia ie~ire se
lij@!pliii!:IM
l l
conecteazfi cate un condensator, din motivele aratate anterior, tnsa ele nu apar figurate
aici. Observa~ di exist8. un terminal de intrare, unul de ie~ire ~i unul de reglare. Reglarea Determinap. tensiu'nile minima ~i maxima de la ie~irea stabilizatorului de ten~iune
tensiunii de ie~ire se face cu ajutorul rezistorului exterior fix R1 9i al rezistorului exterior
variabil R,_. VOUT poate lua arlee valoare cuprinsa tntre 1,2 V ~i 37 V, tn funcre de vale-
din fig. 18-28. Se considera /REG = 50 flA. n
LJ
rile rezistoarelor. LM317 poate furniza in sarcina un curent de ie~ire de peste 11 5 A. FiGURA 18-28
LM317 Iucreaza ca stabilizator 11flotant'', deoarece terminalul de reglare nu este co-
nectat la masfi, ci urmfire~te diderea de tensiune de pe R2 DatoriHi acestui fapt, tensiunea R,
"
: i
: \

de ie~ire poate fi mult mai mare decat cea obtinuta cu un stab~ator de tensiune fixa. 220U L)

R, n
FIGURA 18-26 5 kll. (max}
Stabilizatorul de tensiune
lntrare pozitlvS '---t--o lejire poziliva
lJ
pozitiva reglabi/B, cu trei
terminate, de lip LM317.
Rezolvare
R, v., =Vw =1,25V
Cfmd R2 este fixat la minimum, adidi la 0 n,

Prlnclpful de funcJionare Dupa cum observar tn fig. 18-27, intre terminalele de ie$ire ~i VoUT(min) = VREF( 1 + ~: )+lRecRz = 1,25V(l} = 1,25V l...J
de reglare ale stabilizatorului este mentinuHi o tensiune de referinta constanta (VREP), de
1,2 V. Aceasta genereaza prin R1 un curent constant (IREF), independent de valoarea R2. Cfuld R2 este la maximum, adidi la 5 k.Q,
/REF circula ~i prin R2
VoUT(mox) =VREF(1+ Rz)+lREcRz =1,25V(1+ SkU )+(50f1A)5kn
/REF = VREF = 1,25V . R1 220U
R1 R1
= 29,66V +0,25V =29,9V
"I '\
'
Exerc!JIU complemental Cat este tensiunea de ie~ire a stabilizatorului daca R2 .este fixat LJ
FIGURA 18-27
Ia 2kn?
Funcfionarea stabilizatorului
de tensiune reglabi/B
LM317.
Stablllzatoare liniare de tensiune negativa reglabila ~-. J

LM337 este perechea cu tensiune de ie~ire negativa a stabilizatorului LM317 ~i este

reprezentativ pentru acest tip de stabilizatoare integrate. Ca ~i LM317, LM337 necesita
conectarea a doua rezistoare exterioare pentru reglarea tensiunii de ie~ire, cain fig. 18~29.
Tensiunea de ie$ire se poate regla intre -1,2 V ~i -37 V, in funcp.e de valor:i.Ie rezistoarelor
Tot prin R2 circulii ~i un curent constant foarte slab, de aproximativ 50 flA, no tat IREG' exterioare.
provenit de Ia terminalul de reglare. lata cum se deduce expresia tensiunii de ie~ire:
Stabillzatoare de tenslune in comuta!ie "l___j
' '

Vour = VRI + VRz = IREFRI + IREI'Rl +lREGRz= sa examinlim, ca exemplu de stabilizator de_ tensiune in comuta~ie, integrat, CI 78540.
Este un dispozitiv universal, care poate funcFona, alegandu-se corespunzlitor compo-
=/REF (R, + R,)+ /REGR, = VREF (R, + R,)+IREGR,
R, nentele exterioare, ca ridicator, coborator sau inversor de tensiune.
Componentele interne ale CI 78540 sunt cele din fig. 18-30. Circuitul este comparabil
(18.8) cu stabilizatoarele elementare in comuta~ie, discutate in secpunea 18-4. Spre exemplu,

n
' '
~---;

( l
u 964 Stabilizatoare de tensiune Aplica!ii ale s)abilizatoarelor de tensiune integrate 965

cii.utaji figura 18-15(a). Oscilatoarele ~i comparatoarele funcjioneazii.la fel. Poarta ~i cir-

cuitul basculant din 78540 nu apar in circuitul de bazii. din fig.18-15(a), ele asigurand un 18-6 APLICATII
' ALE STABILIZATOARELOR
. .
plus de stabilfzare. Tranzistoarele T1 9i T2 au, practic, acela~i rol ca T1 din circuitul de DE TENSIUNE INTEGRATE
bazii. Blocul ce asigurii. referinta de 1,25 V Ia 78540 indepline~te rolul diodei Zener din
i l' ace! circuit, iar dioda D1 din 78540 corespunde diodei D1 din fig, 18-15(a).
I
u Tn secpunea prei:edenta v-a!i familiarlz~t cL'ta~~va ppuri reprezentative de 'stabiliza.
FIGURA 18-29 toare de tensiune integrate, de uz general. Tn continuare vom exam ina cateva moduri
Stabilizator de tensiune lntrare negaUva ---t--o leire negaUva in care acestor dispozitive li se pot canecta componente exterioare prln care sa fi se
c'
j i negativB reg/abita, cu trei
amelioreze sau sa li se modifice comportarea.
u'
. terminate, de tip LM337. Rr
Dupa parcurgerea acestei secpuni ar trebui sa fi\i capabil:
R, Sii prezenta!i diteva aplica!ii ale stabilizatoarelor de tensiune integrate .
,... sa explicap. rolul tranzistorului exterior de decuplare
I> Sa explicaji rolullirnitarii in curent
( ) fn 78S40 se mai gase9te 9i un AO ne.conectat in circuit, indus pentru orice eventuali- ,... sa explicap. cum se poate folosi un stabilizator de tensiune ca sursa de curent
I I tate. El nu se utilizeaza ln nici una dintre configurapile de stabilizator. Pentru ca acest constant
LJ dispozitiv sa funcfioneze ca stabilizator este necesara.-conectarea lui tntr-un circuit exte- ... sa prezentap. cateva conditii de utilizare a stabilizatoarelor tn comuta tie
rior, cum veF afla In secpiunea 18-6.
\ : lntr. lntr. Cond, de Colector Colector
i l neinv. inv. Masa temporiz. Vee Trad. lv pilot comutator Tranzistorul exterior de decuplare
~
A~a cum ~titi, un stabilizator de tensiune integrat poate furniza In sarcina un curent
FiGURA 18-30 de iere de pana la o anumiUi valoare. De exemplu, curentul maxim de ie~ire al stabili-
Stabilizatoru/ in comuta(ie zatoarelor din seria 7800 este de minimum 1,3 A, tipic 2,5 A. Cfuld curentul prin sarcina
78840. depa~e~te valoarea maxima admisa, c;ircuitul se supraindilze~te ~i stabilizatorul i~i
inceteaza funcp.onarea. Prin supraincalzire se lntelege faptul di puterea disipata In inte-
., riorul circuitu:lui este prea mare.
': '' Daca. intr-o anumitcl aplica}ie este nevoie de un curent 'mai mare decat curentul
w maxim pe care ll poate furniza stabilizatorul, se poate folosi un tranzistor exterior pen-
tru decuplare. In fig. 18-31 a pare un stabilizator eli trei tenninale ~i tranzistor exterior de
n decuplare ata~at pentru ca dispozitivul sa poata funcpona ;;i atunci cand curentul de
i !
ie~ire depa9e~te curentul sau maxim admis.
u Valoarea rezistorului exterior traductor de curent, Rext' impune valoarea curentului
r---, Incepilnd de la care Text intdi In con.ducfie, deoarece acest rezistor determina tensiunea
; i
Tensiune Jntr.
baza-emitor aplicata tranzistorului. Atata timp cat curentul se menJ:ine sub valoarea
I J !ntr. leire Emitor Anod Calod
u referinja inv. neinv. comutator impusa prin Rexv tranzistorul Text rll.mfme blocat, iar stabilizatorul funcfioneaza Ia para-
metrii normali, cum ilustreaza fig. 18-32(a), .deoarece caderea de tensiune pe Rext este mai
mica decat cei 0,7 V ce ar trebui aplica~ jonctiunii bazli-emitor spre a deschide Text Rext
~~l SECTIUNEA 18-5 INTREBARI RECAPITULATIVE se calculeaza din formula urmatoare, uncle /max este curentul maxim cu care poate Iuera
' .

LJ 1. Care sunt cele trei terminale a!e unui stabilizator de ten.siune fixa? stabilizatorul de tensiune, independent.
2. Ce tensiune de iejire are Cl7809? Dar 7915?
3. Care sun! cele !rei terminale aleunui stabilizator de tensiune reglabila? (189)
4. Ce componente exterioare sunt necesare pentru realizarea configura!iei de baza cu LM317?
 i .
l __:.

966 Stabilizatoare de tensiune Aplica\ii ale stabilizatoarelor de tensiune integrate 967

r"l
i i
FIGURA 1831
i:t3t@!i!lf:j:M : J

Care trebuie sa fie puterea minir.Oa a tranzistorului exterior de decuplare aferent unui
Stabi/izator cu trei terminale din ,,
seria 7800 cu tranzistor exterior de stabilizator 7824 conectat intr-un circuit ca acela din fig. 18-31? Tensiunea de intrare este i :
de 30 V, iar rezistenta de sarcina, de 10 n. Curentul maxim al stabilizatorului indepen-
decuplare, pentru a rezista fa o
disipare de putere mai mare. dent trebuie sa fie de 700 rnA. Se consided di nu se folose9te radiator. Amintip.-va ca. uti-
u
lizarea radiatorului permite cre9terea puterli disipat,e de tranzistor, deci se poate alege un
tranzistor de putere mai mica.
Rezolvare
Curentul de sarcina este:
I 5 = Vwr = 24V =2 4A
Rs 100 '
Curentul prin Text este:
Rs
I,, =I5 -Im~ =2,4A-0,7A=1,7A
n
i \
Puterea disipatii de Text este:
L.J
(a) Cilrid -curentul furnizat de stabi!izator esta mai mic (b) cand curentul prin sarcina depa~e~te /max, caderea
decat /max tranzistorul exterior de decup!are este blo- de tensiune pe Rext deschide Text iar acesta preia Poxt(minl = lox1(VIN- VoUT) = (1,7 A)(30V- 24 V) = {1,7 A)(6V) = 10,2W
cat ~i tot curentul circu!a prin stabilizator. curentul excedentar. Se alege un tranzistor cle putere cu o putere mai mare de 10,2 W, ca marjii de sigu-
FIGURA 18-32 ran~a, de exemplu, de minimum 15 W.
Funcfionarea s{abilizatoro/ui cu tranzistar exterior de decupfare. ExB!Ci!IU complementar Reluap exemplul pentru un stabilizator de tipul 7815.
Cfind curentul este suficient de intens pentru a genera pe Rext o did ere de tensiune de )l
.___j
minimuin 0,7 V, tranzistorul exterior de decuplare, Text se deschide ~i preia curentul ce
depa~e~te Im""' cum arata fig. 18-32(b). Tranzistorul se deschide mai mult sau mai pupn, Limitarea curentului
in funcp.e de sarcina. De exemplu, pentru un curent total prin sarcina de 3 A 9i o valoare Circuitul din fig. 18-31 prezlnta dezavantajul ca tranzistorul exterior nu este protejat
Imax aleasa de 1 A, tranzistorul exterior de decuplare va prelua 2 A, adica diferen~a fata tn cazul tn care curentul depii9e9te o anumitii valoare, ca, de exemplu, la aparip.a unui
de curentullmax' propriu stabilizatorului de tensiune independent. scurtcircuit la ie?ire. Pentru a proteja tranzistorul Text 9i a evita distrugerea lui se poate
adauga un circuit de lirnitare a curentului (Tum ~i Ruml' cain fig. 18-33.
I@MQII!ii:fM lata cum funcP,oneazii circuitul de limitare a curentului. Rezistorul traductor de curent,
Ce valoare trebuie sa aibii Rext daca valoarea maximii a curentului cu care stabiliza- Rlim, determinii VBE aplicatii tranzistorului Tum Acum, tensiunea baz8.-emitor a. tranzis-
torul de tensiune din fig. 18-31 poate Iuera Independent este de 700 rnA? torului Text este VR - VRu , deoarece aceste tensiuni au sensuri opuse. Ded, la func-
Rezolvare
P,onare nonnala., caaxJrea de fensiune pe Rext trebuie sa fie suficient de mare pentru a o de-
p8~i pe cea deserts opus, de pe Rum Daca, din cauza aparitiei unui scurtcircuit la ie9ire sau
n
! i
_ 0,7V _ 0,7V -Hl a defectiirli circuitului de sarcina, curentul prin Text depii~e~te o valeare maxima (Iext(max)), LJ
R'",-I -07A- ciiderea de tensiune pe Rlim atinge 0,7 V, iar Tum incepe sa conducii. In aceasHi situap.e, Tlim
max ' preia curentul care circula prinText' folj.ndu-1 sa circule numai prin stabilizator, ceea ce va
ExerclJIU compJementar Dad R'"' se tnlocuie~te cu unul de 1,5 n, Ia ce valoare a curen- duce la supraindilzirea acestuia, urmatii de tncetarea funcponarii. Amintip.-va ca. stabiliza-
tului se va deschide.Yext? torul este dotat din construcp.e cu protec}ie interna la supraindilzi.re.
Functionarea este ilustrata In fig. 18-34. !n fig. (a) este prezentata functionarea nor-
Tranzistorul exterior de decuplare este, de obicei, un tranzistor de putere montat pe ,--,
mala a ,?rcuitului, cu Text in conducfie, parcurs de un curent sub limita admisii cu Tum
radiator, capabil sa funcp.oneze la puterea maxima: i' '\
blocat. In fig. (b) observap ce se lntampla daca Ia ie~ire apare un scurtcircuit. Curentul i..J
pext =[ext (VIN- VOliT) prin Text cre~te brusc, duc.nd la cre~terea ciiderii de tensiune de pe Rlint' care deschide
tranzistorul Tum Acum, ~urentul este deviat prin stabilizator, ceea ce duce la tncetarea .......
funcp.oniirii acestuia din cauza supratnciilzirii. '\ i'
:J
: 1
\ !
Li 968 Stabilizatoare de tensiune Aplica!ii ale stabilizatoarelor de tensiune integrate 969

(i FIGURA 18'33 Stabilizator de curent

! I
;_j Stabilizator cu circuit de Un stabilizator cu trei t~nninale poate servi ~i ca sursa de curent dadi. o ~plica~e nece-
limitare a curentului. sWi alimentarea cu un curep.t constant a unei sarcini variabile. Cireuitul de baza este efl din
fig. 18-35, uncle R1 este rezistorul de reglare a curentului. Stabilizatorul asigura o tensiune
r:
i ! constanta prestabilita, V0 up intre terminalul de masa (ln cazul de fata, acesta nu este
'
L) ' conectat la masa) ~i terminalul de ie))ire. Votfr impune curentul coristant fumizat in sarcina.

fl Rs
! i (1810)
u
Curentul Iw prin terminalul de masa~ este foarte slab in comparaFe cu eel de ie~ire ~i
f'! de multe ori se neg~jeaz_ii.
' '
i '
LJ FIGURA 18-35
Stabilizator cu trei termina/e in
I l configurafie de surs de curenf.
i' :'

(a) in functionare normal8, dacii prin sarcina nu circula un curent prea mare, Tnm este blocat. l:~:~&!pli!lt:GM
Ce vnloare trebuie sa aiba R1 pentru ca un stabilizator 7805 sa furnizeze un eurent
constant de 1 A unei sarcini variabile? Tensiunea de intrare trebuie sa fie cu minimum
2 V mai mare dec.t eea de ie~ire, iar JM = 1,5 rnA.
Rezolvare ...
In primul r.nd, un cur~nt de 1 A se inserie in limitele de fune~onare not?_"lalii ale CI
7805 (amintiti-va ea acesta suporta un curent de 1,3 A tara sa necesite un tranzistor exte-
r -; rior de decuplare).
i I La CI 7805, tensiunea intre terminalul de masa ~i eel de ie~ire este de 5 V. Prin "urmare,
u dadi se dore~te obtinerea unui curent de. 1 A, rezistorul de reglare a curentului trebuie sa
aiba valoarea (neglijand IM):
R, = Vour = 5V =5!1
(b) La aparifia unui scurtcircuit Q), curentul exterior dep8e!e o anumita valoare, c8derea de tensiune pe Rum cre!e I, 1A
i deschide ~lm ,care preia atunci curentul ce circula prin rex! i Tl direc!ioneaza catre stabifizator @), Circuital este prezentat in fig. 18-36.
provocand odep8ire a valorii maxima a curentului internal stabilizatorului 9i obligandul pe acesta s89i FIGURA 18-36
inceteze funcponarea din cauza supraincalzirii .
Sursa de curent constant de 1 A. VIN >7
FIGURA 18-34
Limitarea de curent Ia un circuit stabilizator.

Rs

n
i j
ExercltiU complemental Dad\ stabilizatorul 7805 se 1nlocuie~te cu 7812, ce valoare tre-
: !
L.,i buie sa aiba R1 pentru a mentine eurentul constant de 1 A?

['l! - - - - - - - - - - - -
 ' '
L.l
970. Stabilizatoare de tensiune Aplica\ie praciica 971

Config.uratii de stabilizatoare in comutatie.

1n sectiunea 18-5 am prezentat CI 78340 ca exemplu de stabilizator de tensiune In
comutape integra!. fn fig. 18-37 apar conexiunile exterioare pentru configuratia cobora- n
\ i
toare de tensiune, cu tensiunea de ie;;ire mai midi. dedit cea de intrare, iar in fig. 18~38, ~- J
configurap.a este ridid.toare de tensiune, adidi tensiunea de ie~ire este mai mare dedit
cea de intrare. 0 alta configurafie posibiHi este cea inversoare de tensiune, dar nu este
prezentaHi aici. n
! !
LJ

"L ]

n
!\
u

: l
''---''

"i l
, I
FIGURA 18-38 f.__;
Configuratie ridiciltoare de tensiune realizata cu stabf/izatorul in comutafie 78840.

SECTIUNEA 18-61NTREBARI RECAPITULATIVE

n
''LJ' '

1. Care este scopul conectiirii unui tranzistor de decuplare in circuitul exterior al unui stabiliza-
c, tor de tensiune integrat?
n
2. Ce avantaj prezintii limitarea curentului Ia un stabilizator de tensiune? I '
FIGURA 18-37 3. Ce este supraincii/zirea? '. '
L.J
Configurafie coboratoare de tensiune reafizata cu stabilizatorul ih comuta,tie 78840.
n
Condensatorul de temporizare Cr stabile~te liipmea impulsurilor ~i frecventa oscila- \ i
torului ~i, prin acestea, timpul de conduc~ie a tranzistorului T2 Pe baza d.derii de tensi- 18-7 APLICATIE PRACTICA ~-~-!

une de pe rezistorul traductor de curent Rrc' factorul de comandii a1 oscilatorului vari- '
azii in func}ie de valoarea de varf clarita a curentului prin sarcina. Prin divizorul de ten-
siune format din R1 ~i R2 se preia din tensiunea de ie~ire nominal. o valoare egala cu ten- Sursa de alimentare stabilizata care constituie obiectul aplica~ei practice de fata
r
siunea de referinta. Daca V0 UT depa~e~te valoarea stabilita, ie~irea comparatorului trece !
u
i
in starea de nivel inferior, iar poarta nu mai permite blocarea tranzistorului T2 pana c.nd trebuie sa fumizeze o tensiune continua dubla, de 12 V, receptorului MF din capitolul
tensiunea nu scade la valoarea inifiaHi. Acest proces de Stabilizare rl suplimenteaza pe eel 16. Sursa de alimentare cuprinde un redresor dubla altemanta Tn punte, cu cuplaj prin
rezultat din variatia factorului de comanda al oscilatorului, descris In sec~imtea 18-4, transfonnator ~i filtrare, ~i stabilizatoare de tensiune cu trei tenninale penbu cele doua I \
uncle am prezentat schema de baza a unui stabilizator in comutatie. tensiuni, pozitiva ~i negativa. L__;

Schema bloc a sursei duble de alimentare apare in fig. 18-39, iar cartelil cu circuitul, fJ
In fig; 18-40. Condensatoarele acelea marl, montate verticat stint condensatoarele de fil-
trare, de 100 ~F. Condensatoarele de 0,33 ~F ~i 1 ~F nu sun! necesare In orice aplicatie,

'i '!
 972 Stabilizatoare de tensiune Aplic~jie practica 973

tnsa utilizarea lor este recomandata de produditor in scopul ameliodrii stabilWitii ~i

u
, I
raspunsului de regim tranzitoriu.

'
i
,
i
+12 v 110311 5:1
u
I 1
I i -12 v
I I
u
FiGURA 18-39 FIGURA 18-41
iT Schema bloc a sursei duble de a/imentare. Schema electrica a sursei duble de a/imentare.
LJ
Circuitul s~rsei de alimentare
!l
I
I ;
I Determinat cu aproka}fe, tensiunea corespunziitoare fiediruia dintre cele patru
u nod uri ale puntll. :rens\unea de ie~ire a transformato,.lui
~'- '_._,.._
"---_,,_,_,,.,-",'('-o~>~'N~-.,"~....
este de 24 V ef.
'. ;. . : '
CalculaJi tenSiuzi.e'a inVf:iSiHie Varf a diodelor redresoare. . .
Determina\i tensiunea de ia intrarea fiecaruistabilizator de tensiune.
Consider am ca, 1n cadrul receptorului MF din capitolul16; se folosesc AO numai in
circuitele de separare a canalelor. Dad. toate "celelalte circuite din . receptor, cu
exceppa eelor de separare a 'cailalelor, sunt alimentate doar cu +12 V ~i absorb un
curent continuu mediu de 100 rnA, calculap cur~ntul total pe care trebule sa 11
furnizeze fi.ecare stabilizator.
Avfutd ln vedere valoarea curentului continuu absorbit de receptor, aditati dadi
stabilizatoarele necesita radiatoare.

u Metoda de testare
E1aborap. o metoda generala conform careia sa se fadi. testarea minuP,oasa a sursei
duble de alimentare. , :' "'~ ' ..

De pan area
Pornind de Ia rezultatele prezentate 1n fig. 18-42, ob\inute 1n urma testarii a patru
cartele cu surse de alimentare defecte, stabilip.,ln ~ecar~ caz,_ care.surtt defectele cele mai
FIGURA 1840 probabi!e.
Carte/a cu circuitul sursei duble de alimenfare.
Documentul final
ln final, intocmiJi un doc~me~-t a.Supra sursei duble de ~limentare, rn care sa prezen-
Cartela cu circuitul sursei duble de alimentare
tati urmatoarele aspecte: ,. ~-- .
+ Verifica\i corectitudinea asambHirii cartelei din fig. 18-40 fad\nd compara\ia cu
I. Descrierea fizidl a circuitului. .
schema din fig. 18-41 ~i consultfuld foile de catalog aferente CI 7812 ~i 7912, din
2. Prezentarea modului de func\ionare a! circultulul.
i i anexa C. Pe spatele cartelei se afla mai multe conexiuni, orifidile corespunzatoare
I I
acestora fiind aliniate orizontal. 3. Lista caracteristicilor.
' '
'-! Marcati pe desenul cartelei, ln conformitate cu schema, simbolurile componentelor, 4. Lista componentelor cu codurile lor, dadi este posibil.
intrarile ~i ie~irile. 5. Lista tipurilor de problemelor 1ntalnite Ia ce!e patru aparate defecte.
,~-- ...

!) - - - - - - - - - - - -
 i i
L_~

974 Stabilizatoare de tensiune Glosar 975 ~

\ i
I I
REZUMATUL CAPITOLULUI '--'
Stabilizatoa!ele de t~nsiune menpn la ie~ire o tensiune continua constant. cand t.en-
siunea de intrare sau sarcina variaza intre anumite limite. n'
Un stabilizator de tensiune simplu este aldituit dintr-o sursa de tensiune de refe- LJ
'

rinta, un amplificator de eroare, tln circuit de control ~i un dispozitiv regulator.

Majoritatea stabilizatoarelor sunt prevazute ~i cu drcuite de protecfie.
Stabilizatoarele de tensiune se impart in doua marl categorii: liniare ~i 'in comuta~ie.
Cele doua tipuri principale de stabilizatoare liniare sunt: serie ~i paralel.
La stabilizatorulliniar serie, elementul regulator este un tranzistor conedat in serie
cu sarcina.
La stabiliz?Ltorulliniar paralel, elementul regulator este un tranzistor conectat in
para!el cu sarcina.
Cele trei configurap.i de stabilizatoare in comutap.e sunt: coboratoare de tensiune~
ridid.toare de tensiune ~i inversoare de tensiune. !
' ;
\'
Stabilizatoarele ift comutap.e au randamentul mai bun dedit cele lirti.are ~i sunt uti- '-'
lizate in special in aplicap.i-caracterizate prin tensiuni mid ~i curenti marl.
Stabilizatoarele liniare integrate cu trei terminale se realizeaza tn variantele cu ten- r
siune de ie~ire fixa ~i cu tensiune de ie~ire reglabiHi, tensiunea de ie~ire putand fi pozi- \' !?
tiva sau negativa. ~.-J

Dad. se utilizeaza un tranzistor exterior de decuplare1 stabilizatorul admite un

curent de ie~ire mai mare.
Seria de CI 7800 cuprinde stabilizatoare cu trei terminale1 cu tensiune de ie~ire fixa
"j !
L_J
pozitiva.
Seria de CI 7900 cupriiLde stabilizatoare cu trei terminale~ cu tensiune de ie~ire fixa
negativa.
'
LM317 este un stabilizator integrat cu trei terminale, cu tensiune de ie~ire reglabiHi \__)
pozitiva.
LM337 este un stabilizator integrat cu trei terminale, cu tensiune de ie~ire reglabila
negativa. n
78540 este un stabilizator de tensiune in comutap.e.

;-:-:
' l
GLOSAR Li
Tennenii unnatori se gasesc ~i in glosarul de Ia sfar~itul carfii.
Limitarea curentului prin intoarcere Metoda delimitare a curentului aplicata Ia sta- i i
bilizatoarele de tensiune.
Stabilizare in raporl: cu variatia sarcinii Variatia procentuala a tensiunii de ie~ire
pentru o variap.e dat~ a sarcinii.
Stabilizare ln raport cu variaJ:ia tensiunii de intrare Variap.a procentuaHi a tensiunii
de ie~ire pentru o variap.e data a tensiunii de intrare (alimentare).
Stabilizator Circuit electronic a carui tensiune de ie~ire semen tine practic constanta
rn raport cu variatiile tensiunii de intrare sau ale sarcinli.
FIGURA 18-42 Supralnca.J.zire Stare ce caracterizeaza un stabilizator cfind puterea disipata in interiorul
circuitului depa~e~te o anurniHi valoare maxima, din cauza unui curent prea mare.
Rezultaleie lesliirii a patru carte/e cu surse de alimentare defecte.
'
'
L 976 Stabilizatoare de tensiune
Test de autoevaluare 977

u
,-- \
FORM OLE DE BAZA
TEST DE AUTOEVALUARE
Stabillzarea tensiunll 1. In cazul stabiliziirii in raport cu variatia tensiunii de intrare,
(a} tensiunea de ier.e rfun.ne constantii c.nd variaza temperatura
\ -~
(181) Stabilizarea in raport cu variatia tensiunii de intrare - (AVour IVoUT )lOO% (b) curentul prin sarcina rarnane constant c.nd variaza tensiunea de ie~ire
' I ' . AVIN
u (c) tensiunea de ie?ire rarn.ne constant. c.nd Variaza tensiunea de intrare
Stabilizarea procentuaHi in raport cu variapa tensiunii de intrare, In %N (d) tensiunea de ie~ire rfun.ne cons.tanta c.nd variaza sarcina
'
(182) Stabilizarea in raport cu variatia sarcinii =( v:
COL J
-V:S{Mm) 100% 2. In cazul stabilizarii in raport cu variap.a Sarcinii,
(a) tensiunea de ie~ire ramane constanta c.nd variaza temperatura
u Vs~nNJ
(b) curentul prin sarcina rclrnfute conStant c.nd variaza tensiunea de intrare
Stabilizarea procentualii in raport cu variap.a sarcinii
( i (c) curentul prin sarcina r8.rn.ne constant c.nd variaza sarcina
i
I i
'
Stablllzatoare serie elementare (4) tensiunea de ie~ire di.rn.ne constanta c.nd variaza sarcina
w 3. Teate elernentele de mai jos se regclsesc intr-un stabilizator, excepfie facAnd dear:
(183) V0 trr =(1 + ;; )vREF Tensiunea de ie~ire a stabilizatorului (a) elementul regulator (b) drcuitul de control
(c) repetorul (d) amplificatorul de eroare
0,7V (e) tensiunea de referinta
(184) JS(max)=~ Pentru limitarea Ia o valoare fix a curentului 4. Principala diferenta dintre un stabilizator serie ~i unui para!el consta in:
4 de ie9ire (la siliciu) (a) valoarea admisii pentru curent
(b) pozira elementuluiregulator
Stabllizatoare paralel elementare (c) tipul circuituiui de control
( ':
; I
(185) /5("""' =~IN Curentul maxim prin sarcina (d) tipul de amplificator de eroare
5. La un stabilizator serie elementar, V OUT este imp usa de:
I
' I
\..J (a) elementui regulator (b) drcuitul de control
Stablllzatoare in comutajle elementare (c) tensiunea de referintii (d) riispunsurile (b) ~i (c)
\i (186) Votrr = (
1
"r"' )viN La stabilizatorul in comutare coborator de
6. Scopul principal allimitarii curentului la un stabilizator este:
u tensiune
(a) protejarea stabilizatorului Ia curenti prea marl
(b) protejarea sarcinii la curenP. prea marl
=(.I_) VIN La stabilizatorul in comutare rididitor de (c) prevenirea arderii transforrnatorului din sursa de alimentare

u (187) V0 trr
(;
t ., tensiune (d) mentffierea unei tensiuni de ie~ire constante
7. fntr-un stabilizator liniar, tranzistorul regulator este ln conductie:
Stai>ilizatoare de tensiune integrate (a) un mic interval de timp (b)jumiitate din limp
(c) tot tirnpul (d) numai cand curentul prin sarcina este prea mare
La CI stabiliza!oare s. fntr-un stabilizator in comutaFe, tran~istorul regulator este In conducp.e:
(a) o parte din limp
'i ')
(b) tot timpul
In circuitul exterior de decuplare
I I (c) nurnai c.nd tensiunea de in.trare depa~e~te o limitil prestabilita
u (d) numai cfrnd apare o supr_asarcina
(1810) La stabilizator ln configurap.e de sursa de 9. LM317 este un CI:
\. II curent (a) sta~ilizator de tensiune negativa cu trei terminate
u (b) stabilizator de tensiune fixa pozitivii
(c) stabilizator in comutatie (d) stabilizator liniar
(e) stabilizator de tensiune pozitivii reglabi!ii
(f) numai riispunsurile (b) ~i (d) (g) numai riispunsurile (d) 9i(e)
978 Stabilizatoare de tensiune Probleme elementare 979 n
/_j
10. Tranzistorul exterior de decuplare serve~te Ia: 8. Dad. R3 din fig. 18-45 se !nlocuie~te cu un rezistor de 4,7 kn, cum se modifidi ten-
(a) miirirea tensiunii de ie~ire siunea de ie~ire?
(b) ameliorarea stabilizarii 9. Daca tensiunea diodei Zener din fig. 18-45 este acum de 2,7 V, !n Joe de 2,4 V, cat
(c) mfirirea curentului de lucru admis al stabilizatorului este tensiunea de ie~ire?
(d) proteclia Ia scurtcircuit
FiGURA 18-45
R,
R, 5,6kn
PROBLEME ELEMENTARE 10kn. -,
i i
Sec11unea 18-1 Stabllizarea tensiunll '
L_) '
1. Tensiunea de ie~ire'nominaHi a unui stabilizator este de 8 V. Ea variaza cu 2 mV dind R,
tensiunea de intrare cre~te de la 12 V la 18 V. Calcuiar stabilizarea in raport cu vari- 2,2kn
ara tensiunii de intrare ca variare procentuala falli de tot domeniul de valori a] VIN.
2. Exprimaj:i in %/V stabilizarea in raport cu varia~ia tensiunii-de intrare pe care ati 2,4 v
calculat-o Ia problema 1.
3. Tensiunea de ie~ire a unui stabilizator este, in gol, de 10 V, iar cu sarcina minima,
de 9,90 V. Cat este stabilizarea procentuaHi in raport cu variaFa sarcinii?
4. ;m.ind ca, in problema 3, curentul corespunziitor sarcinii minime este de 250 rnA,
10. in fig. 18-46 este reprezentat un stabilizator de tensiune serie cu limitare a curen-
tului de ie$ire la o valoare fixa. Determinap. valoarea R4 daca valoarea de limitare
-
i )
L__j
a curentului prin sarcina trebuie sa fie de maximum 250 rnA. Ce putere trebuie sa
exprimati in %/rnA stabilizarea tn raport cu variapa sarcinii. suporte R4?
Sectlunea 18-2 Stabillzatoare serie elementare 11. Dadi valoarea R4 este jumatate din cea calculata Ia problema 10, cat este curentul
maxim prin sarcina? .__;
5. Identificali blocurile func1iona!e ale stabilizatorului de tensiune din fig. 18-43.
6. Determinali tensiunea de ie~ire a stabilizatorului din fig. 18-44.
r,
I .
FIGURA 18-43 'i.._~\

R, ,.-,
. I
10kn
LJ
R,
4,7kn
FIGURA 18-44
~

Sectiunea 18-3 Stabilizatoare paralel elementare ', i

! I
12. r,, din stabilizatorul paralel din fig. 18-47, va conduce mai mull sau mai putin ]a ._j
R, cre~terea curentului de sarcina? De ce?
33kn 13. Consideram di, in fig. 18-47, I5 riim.ne constant $i V1N variazii cu 1 V. Cu cat vari-
aza curentul de colector a1 tranzistorului T1?
14. Lao tensiune de intrare constantii de 17 ~ rezistenta de sarcina din fig. 18-47 vari-
R, azii de la 1 kQ la 1,2 kQ. NeglijB.nd variatia tensiunii de ie$ire, cu cat variaza curen-
10kn tul de ~unt prin T1?
15. Dad. tensiunea de intrare maxima admisii de circuitul din fig. 18-47 este de 25 V,
7. Determina~i tensiunea de ie/ire a stabilizatorului serie din fig. 18-45. care este valoarea maxima pe care o poate lua curentul de ie$ire cu ie9irea in scurt-
circuit? Ce putere trebuie sii suporte R1? n
\ ,
 980 Stabilizatoare de tensiune Probleme elementare 981

R, 19. in cazul in care timpul de conductie a tranzistorului T1 din fig. 18-49 se mic~o
(1
u FIGURA 18-47
R,
reaza, tensiunea d~ ie~ire cre9te sau scade?
Secfiunea 18-5 Stablllzatoare de tenslune Integrate
12kn
,- -. 20. Ce tensiune de ie~ire are fiecare dintre urmiitoarele CI stabilizatoare?
\ ;i
i R, (a) 7806 (b) 7905.2 (c) 7818 (d) 7924 .
~ r, 10kn 21. Deteiminafi tensiunea de ie;dre a stabilizatorului din fig. 18-50. [REG= 50 ~A.
22. Determinafi tensiunile minima ~~ maxima de Ia ie~irea circuitului din fig. 18-51.
[REG= 50 ~A.

FiGURA 18-50

Sectiunea 18-4 Stabllizatoare in comutatie elementare

16. !~fig. 18-48 este prezentat un stabilizator !n,comutafie elementar. Dadi frecventa R,
(' l
. ' de comutap.e a tranzistorului este de 100 Hz, .iar timpul de blocare este de 6 ms, 10 kn
' ' cat este tensiunea de ie~ire?
u
17. Ce factor de comandii are tranzistoru! din problema 16?
18. Determinap. tensiunea de ie~iire a stabilizatorului in comuta~e din fig. 18-49 pen- FIGURA 18-51
, I tru un factor de comandii de 40%.
u L

FIGURA 18-48

4,7 kn
23. Ce curent drculii prin stabilizatorul din fig. 18-50 cu ie;;irea in go!? Se neglijeazii
curentul prin terminalul de reglare.
24. Alege}i valorile necesare pentru rezistoarele din circuitul exterior al unui CI
LM317 astfel ca tensiunea de ie~ire sa fie de 12 VIa o tensiune de intrare de 18 V.
Curentul maxim furnizat de stabilizator cu ie~irea fn gal trebuie sa fie de 2 rnA.
D, Circuitul nu este previizut cu tranzistor exterior de decuplare.
2,7V
Secfiunea 18-6 Apllcatll ale stabilizatoarelor de tenslune Integrate
25. Determinap_ Rext din circuitul de stabilizare din fig. 18-52 iii. cazul in care curentul
maxim propriu stabilizatorului integral trebuie sa fie de 250 rnA.
FIGURA 18-49
FiGURA 18-52

r, R,

i
w
i
26. Dadi in circuitul din fig. 18-52 se utili.Zeaza un stabilizator de tensiune de tipul
7812 ~~ o sarcina de 10 n, ce putere va trebui disipatii de tranzistorul exterior de
 ::
.
'~ '

982 Stabilizatoare de tensiune Raspunsuri Ia exe_rci!iile complementare de Ia exemple 983

decuplare? Valoarea maxima a curentului propriu stabilizatorului integral este . RASPUNSURI LA XRCITIIU COMPUMENTAR
fixata Ia 500 rnA prin intermediul R,,. '
27. Aditap. cum se poate realiza Iimitarea curentului in cazul circuitului din fig.lB-52. DE LA XMPU .
Ce valoare trebuie sa aiba rezistorul de limitare pentru ca limitarea curentului 18-1 0,6% v
exterior sa aibii lac Ia 2 A? . ) '!
18-2 1,12%, 0,0224%/rnA
28. Proiectati un circuit cu LM317, care sa furnizeze intr-a sarcina un curent constant
de 500 rnA. 18-3 7,33 v
"i i
\._)
29. ReluaJi problema 28 utilizand un CI 7909. 18-4 0,7 A
30. Dadi un stabilizator in comutatie realizat cu CI 78540 stabilizeaza o tensiune de 18-5 17,5W
intrare de 12 V, furniz.nd Ia ie~ire 6 V, calculap valorile rezistoarelor ce formeaza
divizorul de tensiune exterior. 18-6 12,7V i:...)
18-7 467mA
~.
18-8 12W ' .
I '
RASPUNSURI LA JNTREBARILE RECAPITULATIV 18-9 12Q u'
'

Sectlunea 18-1
1. Variafia procentuaHi a tensiunii de ie~ire pentru o variafie data a tensiunii de intrare.
2. Variap.a procentuala a tensiunii de ie$ire pentru o variap.e data a curentului de
sarcina.
Sectlunea 18-2 n
:' '
1. Elementul regulator, amplificatorul de eroare1 drcuitul de control, tensiunea de '._....!
'
referin~a.
2.2 v
Sectlunea 18-3
1. La stabilizatorul paralel, elernentul regulator este conectat in paralel cu sarcina1 nu
in serie.
2. La stabilizatoarele paralel, pentru limitarea curentului nu este necesar un circuit r
l :
suplimei:ntar. Dezavantajul consta ln faptul di stabilizatoarele paralel au randa- L.\
mentul mai mic dec.t cele serie.
Secjiunea 18-4 .--,
1. Cobor.tor de tensiune, ridic5tor de tensiune ~i inversor de tensiune \
i.....J
2. Stabilizatoarele in comutap.e au randamentul mai mare.
3. Tensiunea de ie~ire se stabilizeaza prin variap.a factorului de comanda.
Sectiunea ~8-5
1. Intrare1 ie~ire ~i masa
2. CI 7809 are tensiunea de ie~ire de t9 V; CI 7915 are tensiunea de ie~ire de -15 V.
3. Intrare1 ie~ire1 reglare
4. Un divizor de tensiune format din doua rezistoare
Secilunea 18-6
1. Tranzistorul de decuplare serve~te la m5rirea curentului de lucru.
2. Limitarea curentului lmpiedidi apari~ia unor curen~i prea mari1 capabili sa deterio-
reze stabilizatorul.
3. Starea unui Cl atunci cand puterea disipata 1n interiorullui este prea mare.
c- [: __ ; c-__j c:_:. c: [ c:: c c~~: c:~ c: c c~::.c
c~--

Toleranta rezistentelor ( %)
0,1%
0,25%
0;%
\% 2%
5%
10%
0,1%
0,25%
0,5%
1% 2%
5%
10%
0,1%
0,25%
O>%
1%
"-
5%
10%
0,1%
0,25%
D;%
1% 2%
5%
10%
0>%
0,1%
0,25% 1% 2%
5%
10%
0,1%
0,25%
0,5%
1% 2%
5%
10% >
.. ..... ;?
10,0 10.0 10 10 14.7 - -- 215 215 - 31,6 31,6 -- - 46,4 - - 68,1 68
10,1
10,2
- - -
- -- "'
,,
15,0
14,7
- - 21.8 - - - 32,0 -
-
-- 47,0 '"- 47
-
47
-
69,0
681
- -
- --
68
-
10,4
10,5
1D>
-
10,5
-
- - 15,4
15,0
- "-- "-
--
1
3
22,6
22,1
-
22,6
22
-
-
22
-
--
32,4
3>8
32,4
- - -
47,5
48,1
47
-
--- --
6'-'
70,6
69,8
- -
715 -- - ~ 1:1)
10,6 - -- -- 15.6
15,4
- -
- --
22,9 - -
--
33,2
336 "'- 33
-
33
-
48,7
49,3 '"- -
71,5
72.3 - -
- .... -- - -- -
-75 ---
,.,.
10.7 10,7 15.8 23.2 23,2 34,0 34,0 - 49,9 n2 73,2
15,8
'"- ~=r'
110 ,
- ~
=
10,9 - - - 16,0 - 16 23.4 - - - - 50,5 - 74.1
11,0 - 16,2 16 -- - 23,7 237 - - 34,8 34,8 -- - 511 511 51 - 750 750

~
11,1 - - -
-
16.4 - - 24,0 - "- - 35,2 - - 51,7 - - - 75,9
,,.- - -
--
~ :=... ..
11,3
- - -
- 16,5 16.5 -- 24,3 24,3 - 35.7 35,7 - - 523 5<3 - - 76.8 - -
11.4 16,7 - 246 - -- - 361 - 36 -- 53,0 - - - 71.1 - - -

- =
-- -- -- - -- -- - -
11.7
11$
1<0
115
-
11ft
-
- 12-
12
"17,2
17,4
17,6
16>
-
17,4
-
-
-
-
- --
-
"25,5
"'
25,8
24,9
-
25>
-
--
--
-
-
-
36,5
37,0
37,4
37,9
""-
37,4
-
-
- -
--
53P
54,2

"' "'
56,2
536
-
-
-
-
-
-
-
...78,7
79.6

81,6
787
-
806
-
--
-
-
-
-- N ~ ~
- - - , - -
1>1
12.3
12,1
- - -
- -
17,8
18,0
17,8
,, "-
-
-
26,1
26,4
26,1
- -- -
-
38,3
38,8
38,3
- -
-
-
56,6
56,9
56.6
-
56
- -
-- -
56 82.5
83,5
...
82,5
-
82
-
-
82
-
- ,.... :=...
~ tot

..
1<4 12,4 18,2 267 26,7 39,2 39,2 39 39 51,6 576 84,5
- -- - -- - -- -
- --- - -
12,6 184 - - 27,1 27 27 39,7 - - 5<3 856 -
"'
12,9
,,
12,7
- - -
-
-
18,7
18,9
,,
187
-
-
-- --
27,4
27,7
274
-
-
-
-
-
--
40.2
,,
40,7
40,2
- -
-
-
--
59.0
59,7
59,0
- - -
866
87,6
86,6
-
-
-
-
-
- <= N-~
~

..= ..-
13,0 13,0 13 19.1 19,1 28,0 28,0 - 887 --
"'- 60.4
"'- 88.7
,
~ ~
- -- - - - - - - -- - -- - --
,....=
- - 28,4 41.7 612 89
13,3 13,3 - ,
19,6 19,6 -- - 28.7 28.7 - - 42,2 42.2 - 61.9 619 62 90,9 90,9
13> - - -
- - 20,0
- -- 29,1 -
29,4
-
-
-
--
42,7
43,2 ,,- - -
- 63,4
-
--- --
- 92,0
931
-
93,1
-
-
--
"- ~
13.7 13,7 20,0 20 29.4 63,4
13,8 - - -- 20,3 - - - 29,8 - - 437 - - 64.2 - - 94,2 - - - ~ tot
-- - -- . - - --
--- --
14,0 140 20,5 20.5 30.1 30,130 > .2 - 64.9 64,9 - 95,3 95,3 -
14,2 - 208 - - 30.5 - - - .8 - - 65,7 - -- - 965 -
14.3
14,5
14,3
- - -
- - 21,0
21.3
21,0
-
- -
- - ,,
30,9 30,9 - -
- - -
45.3
45.9
45,3
-
-
-
-
- "'
67,3
66,5
- -
-
-
97,6
98,8
978
- - -
NOTA: Valeri slandardizale sunt9i cele rezultate din inmultirea cu 0,1, 10, 100, 1 k 9i 1 Ma valorilordin tabel.
tot ~

0".
<:
,_.-
..:::2
"'g.
P>n
~-
0.....,.
8?
!:!'
o.o
5'"
_o
<O!'(
~"
&.. ~
n
::s
"''
0.
n
g
"T1""""
-
g n 0
:P
;o
~
0-
::s,...
i'l.~
o.~
~ C
n...,.
&~ 0
k

"''~-
""'>o,..,
s,~
~~
e:c ~ ~
C
I cc
s'::r. >. . .
-Jo.

~~
""dv
O:.Er
&.!3
~
::s 'ism ..... >
@ V 5""d VI PJ' &.:
{Jl q2. ~ ~-... ""dm.-.
s;!'-:1 mo.. o ... N ..:::: ..:::: c mtl) N
~ p,.rD ~ Pol\ E::: S: 11:::1. l
-......:
!A:I ok A.
m ~
0..
to
, .....,.
m
a r,
o -
<;!....., o ~-
Po:~ ;:::~
n tl)cr:q l'tl ....... -. Jl II I! VI frck
....._
......... ~ .....
~...... ~~tll~( ~ ~ ~~<;!~ ~~. ~ N ~ ~ "-'

e =-
a ._ /<;!"S
~ ~l'tl W" . ..._,

=
'"I .......
;;1 E: t ..a '-.V
m
3 .,. . . ,::::;
m n Nl 11 ':-" ....
~

=
;:I. tll ['11>-c .

rt>l
c n"'
\=;' 3 g(/)n n
0 I:!
{Jl
ctJ
g;:::! ;:::! .......
!o--..
n
@~
ctJ

""i !:::1 -. ::S n ~ I o ~ ~...,. l'tl

';; ;;JC~P..tt~ ...-. "S p;~
t.:1.. S. tt ~ (/)gj . _. . . n nI <;!(/) (/) "'
..... z . ~
m
, '

......,
~
~ .....................
n~o.o~ "'
,_c li.
....,
<;!o:::::.!Dtl)~
"'..., PJ
M
n
~ o
(/l
sen ::sJ:j
!=:;:::~
Vlo ..__.~
,..._.
0
t p..~~E_.~,""d II ~ a3 8.:::1 --.,
~~ '-3 ~ .._.rt>l nt!l E ~ ..~ II II g. 9 \W tlttlt
n ~ :::! '-3""d.
n o
'n ~ i~ ~I"" "'I~
:::1 <;!
;""~ ~ ro
~
'-V
. . . . . n [ctr
.....

0..
);!
p!) S
tro
:....
ro
rt>,
...
1l--l ;. . I. ., (!) a
"'+>
""
,.,
~ I:! l:J') ~ ;; t 8 Q _g
0" nn Ef n I~ 8', -..
:=; Pl g ~ -t:! .:=::... ~ (!) \ tl
(!)

-:?.
rt>
~
~
p:

m ro
<:tii
(/l

n: :
(!)

>-c
u
tv[:<::
;:'!<;!
0 ;ot (/l

nr
"
">
""*'
a
l'tl Qq ,.....
-
~ e.--
@8 g- ~ e.
Pl<
-
"-'

"VI ~,
Rl'"O 3~ n
t::
nr {Jl 6 g .
~
a ~"' ~-
.g ,o. ......
,.,
~- ::r. (0

s
OJ
s~'nI' "'
J:
' ~ ~
 ! f
)_J:
986 Deducerea catorva forrl1ule Deducerea catorva formule 987

Deci: fn cazul unei tensiuni redresate dubla alteman~a:

VC(m(,) = v,,"",,(1- R~C) vT(~f.J = l

'1,414 ~

Tensiunea pulsatorie v.rf la varf este: "v c.c. -_ zv;

1t
V V V. V . Vv(rcdrJT Vvrr~a,,T
r(wJ = v(mfrJ- C(min/ = v(rcdr)- V11(r~dr) +~ = ~
s s V
r(tj.J-
_ ( V, )' (2V,)' -V
1,414 - -;- ~ .v
'(-1)' -(~)'
1.414 1t
r;
'
I i

V,tef.J = 0,308V11
.~.

i i
fORMULA (2..,12) fORMULA (6-3) ''
;_j
Formula lui Shockley pentru jonc~unea pn bazii-emitor este:
Pentru a obpne valoarea componentei. continue, din valoarea de vfi.rf se scade juma-
tate din valoarea tensiunii pulsatorii vfu'f Ia v.rf. I, = IR (evom -1)

Vee.. = V''"'''- V,;w' = V,'"'''-( z~,C )v''"'''' uncle IE = curentul direct total prin joncfiunea bazii-emitor
IR = curentul invers de saturap.e
V = ciiderea de tensiune pe regiunea golita
vc.c. = ( 1 Z-JR.s-1 C-) v v( redr)
Q = sarcina electronului
k = constanta lui Boltzmann
T = temperatura absoluta
DDUCERA FORMULEI TNSIUNII PULSATORII La temperatura mediului ambiant, Q/kT 40, deci: = !;
REZULTATE DINTR-UN SEMNAL REDRESAT DUBLA 40
I, =la (e v -1)
ALTRNANTA, fOLOSITA IN EXEMPLUL l-8 Prin derivare rezulNi:
'
Componenta altemativa a unui semnal redresat dubHi alternanta se. obfine sdi.zand dJ, - 40) 40V
valoarea componentei continue din tensiunea totalB.. -- Re
dV
V=Vr- Vc.c. i i
i \

112
=(_..!._ r''(v 2r-2vrVcc
2rt .lo
+V 2c.c.)d9) dl, "40I,
dV
2 Rezistenta in c. a. a joncfiunii baza-emitor, r~ poate fi exprimatii ca dV!die
21t Jor'' v T dS- Jof "zVr vc.c. dS + Jor''v c.c. de)]"'
=[_..!._( 2 2
dV 1 25mV
r'=-=--=--
=[ 2~ ( J,''v 2rd9-2Vc.c. J:'vrd9+2V c.c. J,'" d9)]'" 2 ' dl, - 401, - I,

2
= (V r(,f.J -2V 2c.c. + V 2c.c.)'i 2
2 2
V,(,f.) = (V r(,I.J- V c.c.) 112
l.J

t ll'llinrsitatoa to!utioii-lc-\
Trurr.ort..!t.l.& i ;

'
I I
lr 988 Deducerea catorva formule Deducerea catorva formule 989
'-'

I 'I
1 FORMUlA (6-17) POlARIZARf.A Cf.NTRATA: Df.MONSTRATIA

'' I'
L.] Repetorul pe emitor se poate reprezenta prin drcuitul echivalent de c.a. cu parametrii
r din fig. B-2(a).
=
FAPTUlUI cA. ID 0,5/DSS Pf.NTRU VGS VGS(blocare/3,4
Se pleaca de Ia formula (8-1):
=
2
c -=- :-:--V:-"cs'--)
R, VGS(blocare)

tI I, j Pc.a/b j ~~l,
Pentru / 0 = 0,51055,.
B R,ll R1 11 R,
' '
u
- v.GS 2
.
0,5[055 =1 055 (1 )
VGS(blo=eJ
R, t, t,
Se simplifidi ecuatia cu 1055 :
E
v, rv R, R,
' i R, Ve;:;Vcut
j
;
q
(a)
- - - -=-
(b)
-=- J
I Trebuie sa definim un numar (notat aici cu F) care sa divida VGS(blooue) astfe!1ncat catu!
I obp.riut sa fie egal cu valoarea VGS direia Ii corespunde un curent de drena egal cu 0~51055 .
{ I FIGURA B-2
1
'-..;
)

inlocuind circuitul dirtspre bad. ditre sursii cu echivalentul sau Thfvenin, obtinem O,S=[
1
(Vcs~oc=J )]'
circuitul simplificat din fig. B-2(b). VG:>{blocare)

'' Voul = Ve,fout = ]e 9i lin = Ib

Se expliciteazii F:
'""" v;
Rorjt=J ( VGS~Ioc"') )
' 1
~~ =:; ~c.a.Jb ..f0:5 =1 F 1--
VGS{bJ<Xare) F
Pentru V = 0 ~i lb determinat de Vout ~i neglij.nd diderea de tensiune bazi.i-emitor
. . ~,g 1
(d ec1 ~~ r'el, ""'-1=--
yu,o F
I--,_
:i 1
u "i =1-..fO:S
1
l ) F ""' "3, 4
' ,i 1-yu,v
u
,--,
Prin urmare,J0 =0,51 055 pentru VGs = VGS(blocare/3,4.
'i i'
w FORMUlA (9-5)
Io =loss(1 loR, )'_I (1
VCS(b!care) - DSS
loRs
VGS{blocarc)
)(f loRs
VGS{blo.:Me)
)

Privind dins pre emitor/ RE a pare in paralel cu R/Pc.a.' deci: '

2I 0 R5 l 02 Rs2 ) I . 2l 0 ssRs I lossRs2 I'

-;-;-~~-+ 2 = DSS D + 2 D
~~: )l!R,
=loss[1
VGS(blocare) VGS(blocare) VGS(blocare) VGS(blocare)
R,., = (
i
,_j
 '
' I
z.__j

990 Deducerea catorva formule . Deducerea catorva formule 991 n ,_ ,!

Se aduce ecua~ia la forma canonidi a ecuafiei de gradul II: sau

IossR
2
( VGS(blocare)
)r'
o- (1 + 2IossRs
VGS(bloco.re)
)r I -0
o+oss-
1
2nJCin(Mil/er}
1
2nfC (1+ A,)
Dupa siniplificare ~i inversare se obtine:
Coeficienfii ecuat].ei sunt:
A Rgioss Cin(Mil!.:r). = C (1 +,All) nI
VJs(blocare)
FORMULA (10-11)
8 _ (1 2IossRs ) Pentru circuitul de ie?ire din fig. B-3: ~
-- + VGS(blocare) i i
I,= V,-v; V,(1-\'t/V2 ) '--..J
C =loss
Xc Xc
Cu o nota~ie mai simpla, ecuap.a are forma:
Deoarece V/V2 = -1/A,
AI6+BI 0 +C=O
Solup.ile ecuatiei de gradul II sunt: I,= V2 (1+1/A,) v, v,
Xc Xc/(1+1/ A,) Xci[(A,+1)/A,J
Reactanta efectivil vazuta dinspre ie;;ire este: ( '
~---'
X . Xc
Cout(Milltr) (Av + 1)/ Av
FORMULA (10-10) 1 1 r:
!
,___..!
In fig. s-3 este reprezentat un amplificator inversor cu reacfie prin condensator. La 2njC,,t(MW") 2nfC[(A, + 1)/ A,]
intrare:
Dupa simplificare ~i inversare se obtine:
:,
(A,+1) ; ;
cauJ(Mill~r) = C-A-- ' '
Dand V1 factor comun: '
I,= V1 (1- V,/V1 )
FORMULELE (10-29) ~I (10-30)
Xc
Raportul VJV1 este tocmai ca?tigulin tensiune, -A,. La frecventa de Hiiere inferioadi, ca~tigul total, Av(tot)' al unui etaj de amplificare izo-
lat este egal cu produsul dintre c.~tigul maxim din banda de trecere ~i atenuarea intro- ,~

J,
"V; (1+A,) V, dusa de circuitul RC trece-sus. .! I ;

Xc Xc /(1+A,)
A,u,.> =A,,_,( .JR' ~X'c) =A,,_.( ../1+X~c I R 2) ~

i l
FIGURA B-3 1 ' ''
J.,,,l> = 2nRC
lmpartind ambii membri Ia o frecventa oarecare f, obpnem:
v, v, ft(inf) 1
f (2nfC)R
Reactanfa efectivii viizuUi dinspre ie9ire este:

X =2._
lntrudit Xc = 1/2nfC,
"'
\
(_)

Ciu(Mil/er) {1 + Av)
,-.
\ \
 992 Deducerea ciitorva formule Deducerea ciitorva formule 993

lnlocuind XciR tn expresia cii?tigului, .oblinem:

'fI .I,
l
1
FORMULELE (10-31) ~I (10-32)
u
A,(lnl) =. A,(mox) ~1 ( f . If)' Tirnpul de cre~tere se defi.ne~te ca interval de tirnp necesar ca tensiunea sa creasdi de la
I
+ Jl(m/) 10% pana Ia 90% din valoarea ei final a, cum ilustreaza figura B-4.
( --;-
' I Raportul Ca?tigurilor este: Expresia caracteristicii ca funcjie exponenjiaHi este:
,! I
w Avctot) 1 V = Vfin:al (1-e-l/RC)
A,''""') ~1 + Cft""J/ jj2
FIGURA B-4
in cazul unui amplificator cu n etaje, toate etajele avand aceea~ift(inft ~i acela~i raport
al ca?tigurilor, produsul rapoartelor cii?tigurilor este egal cu: 0,9 ~::t.-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-~-::::;:=======-
'--
I

[ ~1 Cft(~nf)
+ I f)' J
Frecven}a de taiE~re J;(inf) a unui amp~ficator cu mai multe etaje este frecventa la care
VfinJl (1-e-<IRC)
A,(tot) = 0,707A,(m<>x)' deci raportul Cii?tigurilor laJ;(inJ) este:
1
AI''"" =0,707=-- =_!__
A,_, 1,414 ..J2 0,1 v.,.
Prin urmare, pentru un amplificator cu mai multe etaje:

r
0
\l 1
i :
(.J Jz =[ 1 + Cftunt: I J;unn )
2
0' 1vfinal= Vfinal (1 -e -</RC) = Vfinal- Vfln.lle -<!RC

' : Deci: Vfirule-t!RC = 0,9Vfinal

=0,9
= C.ji + (J,clnfl I f!cinfl )
112 2 e-1/RC
'..,) 2 )"
lne-"'c =ln(0,9)
Ridicand Ia piitrat 1n ambii membri:
1
---=-0 1
2 = (1 + (f,(inf) I J;(inf) J2 )n RC '
ln ambii membri se extrage r5.d8.cina de ordinul n: 1=0,1RC

211 " = 1 +(/,(in/) I ft(inf) J2

0' 9vfin~!= Vfinal (1 -e-0/RC) = Vfinal- Vfinale -<!RC

( f.~if>J' =21'"
j,(''nf)
-1 Vfin.tle-1/RC = 0;1Vfinal
Jne-0/RC =ln(0,1)

f.,''"i)J=.J211" -1 I
--=-2,3
( ftcin/) RC
I= 2,3RC
: I'
' Diferenta reprezinta timpul de cre?tere.
'..J
1, = 2,3RC- 0,1RC = 2,2RC
in urma unui ra}ionament similar se ob}ine ~i formula (10-30):
'
I (
,, - ' ../2 11 " -1
.J J/(sup) - J /(sup)
 994 Oeducerea catorva formule Deducerea catorva formule 995 I'
.'
I '
{J
Frecven~a de Hiiere a unui circuit RC .este: FORMULA (17~1)
1
j,
27tRC= V~, _ R(-jX)I(R-jX) R(-jX)
1 V,, - (R- jX)+R(-jX)I(R- jX) (R-jX)'- jRX
RC=-
21tj, Se amplificii frac~ia cu j:
~
Substituind: VOI/I = RX RX ' ll
:.__)
t =~= 0,35 V,, j(R- jX)' +RX RX+ j(R'- j2RX-X')
C 2rtj,(sup) j,(sup) RX RX
' 0,35 RX+ jR'+2RX- jX' 3RX-;j(R'-X')
J /(SUp) = -~- ._j
' La un defazaj de oo nu poate ap!rea un termen in j. Aminti!i-va di, Ia exprimarea
Analog se demonstreaza di: marimilor de c.a. prin numere complexe, unUi defazaj nenul i se asociaza un numar com-
' 0,35
plex al dirui termen in j este neriul. Prin urmare, la fosc! terrnenulln j trebuie sa fie 0. :l
J l(in/) = -~- R 2
-X 2 =0 ~__\
' Deci:

FORMULA (13-5)
Expresia ca~tigului in buclii deschisii din formula (13-3) poate fi exprirnatii, sub forma
complexa, astfel: Prin simplificare se ob~ine:
' '
A
ol
Aol(n11u:l
1 + jj I f.coll
LJ
Introdud\nd aceasta expresie in ecuatia Ad = A 01 /(1 + A,A 01 ), se ob}ine expresia :-)
ca~tigului total in bucU'i lnchisa: FORMULA (17-2) I\ 1
i__ )
'

A,,,m,J 1(1 +if I J,,,,l) Se prelucreazii formula (17-1):

Ad . if
1 + A,Ao/(mox) + (1 +I I ft(o/))
R' -X' =0
Se amplificii fractffi cu 1 + jflft(ol!' R' =X'
A Ao,cm.u> R=X
" 1 + A,Ao/(11!11'%) + jJ I ft(oll lntrucat X = 11(21tf,.,C):
-_
A poise simpliflcii expresia rezultatii cu 1 + A,A,11maxl' _;

Aol(max) /(1 + ArAol(max))

Ad
1 + j[J l(ft(ol/l+A,A,I(m,x)))]

Expresia g5sita este de aceea~i forma ca prima ecuape:

A Acl(mu)
FORMULELE (17-3) $1 (17-4)
" 1+jflf.,,u Circuitul de reacp.e al oscilatorului cu insumare de faza este format din trei etaje RC,
ca in fig. B-5. Vom deduce expresia atenuarii prin metoda curenp_lor ciclici, cu notatiile
uncle ft(clJ este fr.ecventa de t~iiere in_ bucHi inchisa. Oeci:
din desen. Toate rezistoareie, respectiv toate condensatoarele sunt identice.
(R- j1l27tfC)l 1 -RI, +01 3 = V,,
-RI 1 + (2R- j112njC)I,- R/3 = 0
nr Pr , .,..,p :11'1-fr,r _n
 996 Deducerea calo!Va formule Deducerea ca\o!Va formule 997

r1
i , c c c 6 1
0
,i..J" ~l~r-1~~4~~~
FiGURA B-5

v.') R

..
\ 1 vout se obtine explicit.rid 13 cu ajutorul.determinanplor: f 'o 6(2TC)2 R'C'
'J ,'
u (R-jl/21tjC) -R V;,.
j,
1
21t-/6RC
-R
(2R-j1/21tjC) 0
0 -R 0 Deoarece coefidentullui j est e. 0,
!,=,~-=~~~----~--------~~--.
(R-j1/21tjC) -R 0 V:ut 1 1 1 1
5
--=---
1-30 29
-R (2R- j1/21tJC) -R vi" 1 5
rI 0 - R (2R - j1 I 2TCjC) (_ 1 .)' R'C'
i i
w 2
l-/6RC
I _ R Vfn
3
- (R- j1/21tfC)(2R- jl/2TCjC) 2 -R 2 (2R- jll2nJC)-R 2 (R -1/2nfC) Semnul minus apare din cauza invers.rii de 180. Prin urmare, atenuarea introdusa
de circuitul de reacp.e este:
1
A=-
' 29
I l
i \
'.
'-.) (R- j1/27tfC)(2R- j1/2rifC)2 -R 3 (2- j1/2nfRC) -R 3 (1-1/2nfRC)
R'
2
R' (1- j1/2nfRC)(2- j1/2nfRC) -R' [ (2- j1/2nfRC)-(1- j1/2nfRC)]
R'
- R' (1- j1/2nfRC)(2- j1/2nfRC)' -R' (3- jl/21tfRC)
: "")
' i' V:ut 1
2
u V;, (1- j1/2nfRC)(2- j1/21tfRC) -(3- j1/2nfRC)

I )
Expresia de Ia numitor se dezvolta ~i se separa in termeni reali ;ii imaginari.
..u
! I
v;,l/1 - 1
v;-(1 . 5 ) ( 6 1 )
" 4n' f'R'C' - J 2nfRC (21tj)' R'C'
.' 1
I ~ Pentru ca amplificatorul cu retea de reactie cu insumare a fazei sa oscileze este neceM
w'
;
sar ca defazajul introdus de circuitul RC sa fie de 180'. Condi)ia se !ndepline;;te dacii ter-
menul!nj este 0 Ia frecventa de oscilatief0 .
. I
l
.>-.)'
 Foi de catalog* Foi de catalog 999

1N4001 n

1N4007
' '

Foaie de catalog Designers ..

--c
DIODE REDRESOARE
DE SIUC!U CU TERMINALE i ',l
DIODE REDRESOARE "SURMETIC"
diode redresoare de uz general, cu dlmenslunl submlnlaturale, cu termlnale axlale, penlru apHcajll de micA
PENTRU CONECTARE 1_1
pu\ere.
Diode Fol de catalog Designers pentru condl!ltlt cala mal defavorabllt Jonctiune difuzata
Foile de catalog Designers oferi poslbililatea utJlizArU dlspozltlvulu!, In cele mal multe cazuri, exduslv pe Ia S0-1000 V --':
1N4001 ~ 1N4007 Diode redresoare A-15 baza lnforma~ilor pe care Ia conpn. Curbele limi~. reprezenl4nd valori ce nu pot fl depA~te, sun! epfLCabUe in '
I
i
\
cazurlle eela mal detavorabile.
:...J

Tranzistoare bipolare ;;l FET "VALORI MAXIME

' '
. 2N2222A Tranzistoare bipolare de uz general :g i i
~
:;
A-17 i !il ~ i 1J !il

/
2N3946/2N3947 Tranzistoare bipolare de uz general A-22 Mirfmea Slmbol
"""""" Un!L
2N3796/2N3797

Alte dispozitive
MOSFET cu canal ini~ial n A-28 Tenslunea lnversa repeli!i'li de vatf
Tenslunea lnversi de vArf de lucru
Tenslunea contrnui de blocare
Tenslunea lnversii nerepetillva de virf
mono-alleman , monofaza~. 60Hz
-._,-
v...
v,
50

80
100

120
200 400 600

240 480 720 1000 1200

800 1000 v
v
i :'
I ~

Tenslunea !nv~ eficace 140 280 420 560 v

,, "'
2N6394- 2N6399 Tiristoare 70 700
A-31
2N6027/2N6028 TUP A-33 1,0
A

30 {penlnl1 perioadll.)
Circuite Integrate liniare ''"' A
-i'Ls
-65 ... +175 c
LM117- LM317 Stabilizator de tensiune pozitiva reglabiHi A-35 hT~~;~
! '
'--
MC1741
MC7800
AO 741
Stabilizator de tensiune pozitiva fixa
A-37
A-41
I
K D
MC7900 Stabilizator de tensiune negativii fixa A-44
~-;

Teate foile de catalog din aceasta anexa sunt reproduse cu permisiunea de!Jniitorului
drepturilor, Motorola, Inc.

,-.
DIM MIN MAX MIN"" MAX i I
CARACTERISTICI MECANICE A 591 6.60 0 5 0.26<1 '
~--j
\
a 2.n 3.05 0.110 0.120
c 0,76 0,88 0.030 00~
CAPSULA: TumaiA din plastic D 27,94
TEMPERATURA MAXIMA A TERMINALELOR LA UPIRE: La 350C, Ia 1 mm de capsulA, limp de 10 ''"'
secunda, Ia o aphare de 2,5 kgf
ANISARE: Teate suprafejele exterloare au prntectJe anlcoroslvi, Jar termlnalele nu necesil. lra!amenle
CAPSULA 59-04
deosebite tn veda rea lipirii. Nu corespunde
in toaHi aceasHi seqiune, sirnbolurile m3rimilor ~i parametrilor sunt cele -folosite de produdiw POLARITATE: Catodul este marcat prln!r-o bandA colora!A. modelului D0-41.
GREUTATE: 0.40 rame a roxlmaUv
torul dispozitivelor.
 ,, 1
i I:
',
w 1000 Foi de catalog Foi de catalog 1001

( VALORI LIMITAABSOLUTE
\ 2N221BA
2N2218A, 2N2219A
'
u ' 2N2219A 2N2221A, 2N2222A
2N2219 2N2221A VARIANTELE JAN, JTX, JTXV
M3rimea Slmbol 2N2222 2N2222A Unltate
FIGURA 1- Tenslunea dlrecta FIGURA 2~ ~mportarea Ia suprasarclna nerepefiUva Tensiunea colector-emitor v 30 40 v c.c. 2N221B,A. /2N2219,A'f/l
II "'lJ 100
Tenslunea cole<:tor-baza v 60 75 v c.c. Capsuli79-04
T0-39 {T0-205AD)
'IJ
-
Tenskinea emltor-baza v 5,0 6,0 v c.c.
w CUrenWI de colectcr conlinuu 800 800 rnA c.c. Modell

~~ ,,1
2N221SA 2N2Z21A
10 2N2219.A 2N2222,A
7,0 Puterea totalA dlsipata pe dlspozitiv Ia T""' 25"C Po 0,8 0,4 WH
M 4,57 2,28 mW/"C

..
Corectare oeste 25"C cu
3,0 Puler&a totali disipata pe dlspozitiv Ia ~ =25"C 1,2 watt
~:A
Po 3,0
3,0
Corectare oosie2sc cu 17,1 6,85 mW/"C 1Emi07
n Maxim 2N2221, AI 2N2222, A
'2'
t
,
1.0
0,5
Ocr;:n!~de
ale
temperaruri de func~onare ~I slocare
luna TJ. Tot; ~65 ... +200 c Capsuli 22.03
T0-18 {T0206M)
. Model1 3 2
~ 0,3 CARACTERISTICI TERMICE 1
.g 0,2 2N22f8A 2N2221A
<!e o,t S 1,0 2,0 3,0 5.0 7,0 TO 20 30 . 50 70 100
Caractarlstrca Slmbol 2N2219A 2N2222.A Unit.
TRANZISTOARE
Numarur de pe!Wade
a c,o1 Rezislenja lermlcA onctrune-mEMliu amblant --,;;; 219 145,8 "CNI DE UZ GENERAL
-It O,OS
FIGURA 3- Coeficientul de temperatura Rezislenja leiTTllca oncpune-capsuti 58 437,5 CNI npn, CU SILICIU
0,03 al tensiunii directe
0.02 CARACTERJSTICI ELECTRICE =25o6 fn li sa al!ei men 'um
Caracterlstlca Slmbol Minim Maxim Unit.
0.01
0,007
0,005
0,003
I !::::!: ffil
t:tJ::I:jj ml caraesc "'~
ctritlld bl
Tensiunea de slripungere coleclor-emilor V(!JRJCEO
-
v c.c.
0,002

0 001
0,4 0,8 1.2 1,8 2.0 2.4 2,8 3.2 J,a 4,0
!
~
~:;
1,0
Clc"'10mA c.c.,fB=O}

Tensiunea de sWpungere colec!or-baz!

Far4A
c,A
VtaR)CIIO
"40 - Voo
V;, leMiunea direct! {'r'OJII) 0.5 (/c = 10 )1A c.c., le = 0) FiriA
" -
'- '' _.,,, 0 Co A 75 -
) I,
_, Tensiunea de sWpungere em~ or-b aza
(I= 10 )1A c.c., /c = 0) Fir4A
V(l!A)EBO
5,0 -
v c.c.
-1.5 C'A M -
'"" -
-2.0 10 nA c.c.
Curentul de colector Tn blocar9 :.c.\
-2.5
0,001 0,0050,010,02 0,05 0,1 0,2 O,S 1,0 2,0 10 20 50
--iv., = 6tl v c.c .. vF.... ~ ..1= a,b v c.c. Co A
I . ' i;, rurenl\11 direct ~lan!aneu (A)
curentul de colector in blocare
(Ves"' 50 V c.c., /I!= OJ FariA
c,A
~0 - 0,01
~c.c.

'--' (Vca "'60 V c. c., fe = 0} - M1

FIGURA4 1 termlca ~~es =so v c.c., /e "'o, TA = tso:g~ Fir4A - 10
v. =6tlV c.c.,l =O, T =15oc c,A - 10
eu,~tul de emitorln blo~re
V.B=3,0V c.c.,l =0 c,A
lao - 10. nA c.c.

,., - 20 nA c.c.
cuf~tul de bazA In btocare
VCE=60V c.c., v. =3.0V c.c1 c,A '".

.'- '.'
' '
Caracteristlcl de eonductre
C3~tlgul fn c.c
(/c=0,1 mA c.c., VcE"'10V c,c.) 2N2218A. 2N2221A(1) '" 20 --
-
'
~"
' 2N2219,A, 2N2222.A(1) 35
(/c=1,0mA c,c,, Vce=10V c.c.) 2N2218A, 2N2221A 25 -
(/c: 10 mAc .c., Vee= 10 V c.c.)
2N2219,A, 2N2222,A
2N221eA, 2N2221A(1)
so
35
--
2N2219,A, 2N2222,A{1) 70 -
00 00 00
000 " ' 3100 =
(lc = 10 mAc .c., Vee= 10 V c.c., T,.. ..SS"C) 2N2218A. 2N2221A 15 -
~timpul(ms) 2N2219.A, 2N2222,A
2N2218A, 2N222 A
35
40
-
120
(/c"' 150 mA c.c., Vee= 10V c.c.){1)
2N2219.A, 2N2222,A 100 300
Temperatura terminalului se mascara cu un termocup!u fn contact cu acesta cat mai aproape posibil (/c = 150 mA c.c., Vu = 1,0 V c.c.)(1} 2N2218A, 2N2221A 20 -
de capsura.Jnerfia termica a masei din ace! punct este, in mod normal, suticient de mare pentru a nu 2N2219.A, 2N2222,A 50 -
inHuenfa semnincat!v stare ade inc3Jzire adiode! rezultata in unna funcponaril in impu!sUri 1 dupii: ce sa (lc=500mA c.c., VC!!=10V c.c.)(1) 2N2219, 2N2222 30 -
ajuns Ia regiinul permanent. Cu ajutorul valorii masurate TL, temperatura jonc~unii se determlna din formula: 2N2218A. 2N2221A 25 -
2N2219A 2N2222A 40 -
TJ=TL +.D.TJ.

'-----@ MOToROLA Semiconductor Products Inc. _ _ _ _ ____J

1002 Foi de catalog Foi de catalog 1003

2N221 BA/19/19A/21A/22122A 2N221 BA/19/19A/21 A/22J22A

Slmbol Minim Maxim Unit.

(/c=SOOmA c.c.,fa:::SQmA c.c,)

{/c= 150rnA

{/c = 500 rnA c.c., 18 =50 rnA c.c.)

CARACTERJSTICI DE SEMHA:L MIC

Prodtssul ca~Ug tn curent- band~(2) ,, MH'
(lc= 20 mA c.c., Vce =2DV c.c., f= 100MHz) Toate tipurile, excaptaml 250 -
2N2219A, 2N2222A 300 -
Capacitatea de le~ire {3)
--(v~ =10V c.c'.:fr,::~Q,f= 1.0MHzl
c., - 8,0 pF
4,0
FIGURA 1- ca~Ugul nonnal rn c. c.

Capacltatea de in!rare(3) c.. pF 3,0 Ve<:=1,0V

(Yea= 0,5 V c.c., fc= 0, f = 1,0 MHz) -- ~
-- - - -- -
lmpedan!a de !nltare
'""'
c,A
h,
30
25
~ "'~ ,0 -- rJ=~c

-- Vce=10V

(fc =1,0 mA c.c., Vee= 10 V c,c,, f= 1,0 kHz) 2N221BA, 2N2221A

2N2219A, 2N2222A
1,0
2,0
3,5
8,0 ~ 1,0 -- dili -- -c: - - '
(lc= 10 mA c.c., Vee= 10V c.c.. f= t.D.kHz) 2N221BA, 2N2221A 0,2 . 1,0
~0,7
Factorul de roac~e in tens luna
(/c= 1,0 mA c.c., Vee= 10V c.c., f= f,OkHz)
2N2219A, 2N2222A

2N2218A, 2N2221A
h.
0,25

-
1)5

5,0
X10
'!l
i 0,5 --
-55"C.
-- - -
--
(/c= 10mA c.c., VeE= 10V c.c., f= 1,0kHz)
.
2N2219A, 2N2222A
2N2218A, 2N2221A
2N2219A, 2N2222A -
8,0
. 2,5
4,0
0,3
0, 2
"
Cil~figul Tn curanlla semnal mic
(/c =1,0 mA c.c., Vee:= 10 V c.c., f= 1,0 kHz) 2N221HA, 2N2221A
h,
30 150
- 0,5 0,7 1,0 2,0 3,0 5,0 10 20 30 50 70 100 200 300 500
lc, curentul de colecto.r (rnA)
2N2219A, 2N2222A 50 300
(lc= 10 mA c.c., Va;:= 10V c.c., f= 1,0kHz) 2N2218A, 2N2221A 50 300
2N2219A, 2N2222A 75 375
Admitanta de le~im h. FIGURA 2- Caracteristicile de col ector in regiunea de saturape
{/c = 1,0 mA c.c., Va; = 10 V c.c., f= 1,0 kHz)

{/c= 10mA c.c., Va;:= 10V c.c., f= 1,0 kHz)

2N2218A, 2N2221A
2N2219A, 2N2222A
2N2216A, 2N2221A
.,
3,0

10
15
35
100
"' ,0
Diagrama prezlnta lnHuenJa curentu!ul de bazii
Constanta de tlmp bari-colector
--{~~ 20 mA c.c., Yea= 20 V c.c., f= 31,8 MHz)
2N2219A, 2N2222A
mc.
15
-
200
150 ,, ,8
TJ=25"C asupra curentului de colector. ~0 (tajHgul rn curent
Ia limita de saturape) este ~~tlgul tn curent.
c"' 1\ at tranzistorului fa 1 V, lar J3r (ccl~Hgul forfal)
FactoruJ de zgomot
(/c =10D pA c.c.; Va; : 10 V c.c.,
NF - 4,0 dB
este raportul ld/BF aferent circuitului.
R =1,Dkn:,f=1,DkHz 11 2N2222A ,6 _1 ~
Partee real~ a lmpedanjel de lnlrare Ia frecven!e !nalte, cu emitorul comun
(lc =20 mA c.c., Va;: =20 V c.c., f =300 MHZ) 2N2218A, 2N2221A
Re(hjo) - 60 n fc=300mA EXEMPLU: Pentru un tranzlstor2N2219,
estima!i curenluf de bazA (fBF) care asigur<i ~- ;

"
2N2219A, 2N2222A
4 1
. 150 mA
(1) Testare In lmpulsurt: U.ymea Jmpulsului.S: 30() )!S. factorul de focma s 2,0%.
{2) fr estadefmi~ ca fmcven!a Ia care It1!.1 sa extrapoleazd Ia uni!ate.
(3) La 2N5581 ~l2N5582 suntspecfficate Cell ~I Co~~ In aceleafi condl!fl, 2 ' 50~
funcponarea in saturape Ia temperatura de 25C_
~~ Ia un curenl de co!ecto.r de 150 rnA. Se observii
ca. Ia /0 = 150 rnA este necesarun factor de
supracomanda de minimum 2,5 pen!ru ca punctul
de funqionare al tranzlstoru!ui sa fie situ at
cu certiludine tn lnleriorul regiuni! de saturape.
,___1

0 I ca
Din fig. 1se vade lfE Ia 1V este de aproximaUv r)
0 2,0 3,0 4,0 5,0
0,62 din hFE Ia 10 V. ConsiderBnd c8~Hgul minim
1,0
garan~l de 100 Ia 150 rnA >i10V, ~ 0 = 62 .___ )'
~o/13F, factorul de supracomandii I inloculnd aceste valori in ecuapa de
supracomanda ob!lnem:

Po hFEia1,0V 62
j3f =~ 2,5 =150/IBF laF =6,0 rnA
_)
 1004 Foi de catalog Foi de catalog 1005

2N221BA/1 sn 9A!21 A!2'li22A 2N2218A/19/19A/21 A/22/22A

'
i :
~ Caracterlsticile tlmpllor de comul<ifle
' '
.__; FIGURA 3- Tensiunile in reglm de conducjie FIGURA 4- Coeficien~i de temperatura
u+1,6 FIGURA 9- TimpuJ de deschidere FIGUAA 10- Date referiloare Ia sarcina
~
I I 1
JJ.~II, 175!c
I
200
~ +0,8 Ill ~ a5 I .I I I
i eve_, v~,.., lllli--""1.
w ilg_ 0
1 TJ=25"C
= 10 c jj
, /-05"C ,. 25"C) 100 dJ,=10 -
., .. -
i,o,
~ -{),8 :~
Vcc=30V

i' -1,6 0 :,,;--,, Tn Dpsa altai

menpunl

1~"'-'i"i' 0 ....
.i -24 Ill/
0, 50 lO 210 5I ' 0,5 1,0 2P 5,0 10 20 50 100 200 500 20
lc, curentul de coJector (rlt'\) lc, curen!ul de colector (mAl
=
~ Ia VEB(IiGanJ 0 ~
I IIIII\10
PARAMETR/Jh
Vee= 10V c,c,, f= 1,0 kHz, TA=25C
Oiagrame!e urmatoare i!ustreaza dependen!efe dintre hFE i al!i parametri h pentru aceste
10
3,0 5,0 20 30 " 50
lc. curentul de co/ector (mA)
100 200 300
lc. curen!l.ll de col&ctor {rnA)
u tipuri de tranzistoare. Curbele sunt reprezentate pentru un dispozitiv cu ci~tigul mare ~i un altul
cu catigul mic, a!ese fn acest scop. Curbele marcate cu aceeal cifra in toate ce!e patru
diagrame corespund ace!ulai dispozitiv. FIGURA 11- Comportarea Tn blocare

FIGURA 5- lmpedanja de in !rare FIGURA 6- Facloru! de reacpe in lensiune 300 300

'f5 0 ~20 0 -200
g
I
-"-30 I' ~~.:1
0~ ):: -r-
.. ,
~
~ 20 ldla1" 10
r "'- ~ 10o"'-
'
l
'
,. 0
1 0 0
ldlw=20

fs. '0
0
lei>. 10 I
ld>.=2~ r- ! 50
I' I
..._
0 " ~ 30 "" =10
"' ~

) ~:0
0
0 Olspozitlv cu c3fig mlc
,"20 DispoziUv cu c~~g mara
,J o'"r'=f'"cl II I
I'-. ..."' o-r,=l'"cl 1 1 1
Oj 1, 0 1
,1 0, ,0 ,0 ,0 10 0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 20 1
10 20 30 50 70 100 200 300 10 20 30 . 50 70 100 200 300
lc, curentul de coledor (rnA c.c.) le, curan!l.ll de coleetor (rnA c.c.) lc, curantul de colector (rnA) lc. curentul de colectoi" (mA)

FIGURA 7- ca~tigul Tn curent FIGURA 8- Admitan!a de le~ire FIGURA 12- Circuitul echivalent FIGURA 13- ClrcuifuJ echiva/ent
30 0 200 pentru masurarea timpilorde fntArziere ~de cre~ere penii:U masurarea tlmpllor de stocare ~~ de sci!.dere
i '
t \ Timpul de a~tere Factorul de umplere =2,0%
~
200 : 100 al semnalulul de Ia +30V
1 f- generator 2,0 ns +30 V
v j Factorul de umplere =20% 200
' 'I 50
of-' 2 1-v ~ 200
% 11--
0 ~ 20

ov J 10 V2 o~n 619

o,sv Osciloscopul 1N916 Osciloscopu/

30 5,0 ";' ~>100kn -1MV -= ~>100kn.
0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 20 0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 20 C.,<12pF -30V Ct., S 12 pF
lc, curentul de colector (rnA c. c.) le, curentul de coleclor {rnA c.c.) Timpul de cre~tera 5,0 ns Timpulde
', I cre~tere 5,0 ns
i \
,_;

: 1! - - - - - - - - - -
1006 Foi de catalog Foi de catalog 1007

"'"
_, .. I I 2N3946, 2N3947
2H3946, 2H3947
CAPSULA 22..03, MODEI.1
;
~
T0-18 {T0-206AAJ
CARACTERISTICI ELECTRICE (conlinu:ire) IT"' 25Cin Jiosa aile! ment!unil
Caracterlstfca Slmbol Minim Maxim Unit.

/!,~~
,, ,s
m~~c
.,. T,25'C Admilanja de le~ire
" (lc= 1,0mA, Vee-= 10V, f= 1,0 kHz) 2N3946 "'. 1,0
.s,o.:. .so "
m~~~
II ,.T,25'C Po 2N3947
6, Constanta do limp colector-haza tb'Cc - 200 ps if
'' .I
"'""'l"l do I ;r; 1-65:. 2 . 1 Emilor -i, 10mA" 20V,f31,8M"'I
3 1
TRANZISTOARE
Factorul de zgomot
(/c=100J-IA, Vee:S,OV,
NF - 5,0 dB '
CARACTERISTICI TERMICE
CaracterJsUca
Rezlstenta termlca Jonc~une-capsuli
Slmbol Max.
0,15
UniL
em DE UZ GENERAL
flpn, CU SIUCIU
R =1,0kn,f=1,0kHz)-
,,
R 0.49 erN ' i
i :
'----J

CARACTErusnctDEBLOCARE
Te~lunea de stmc&ungere coleclor-emitot(1) v(BIIj(:Ea 40 - v c.c.
l :::10mA c.c.
Te~une a ::_ s!rn-~~n~~e colectar-baza 60 - v c.c.
0
VIB!IlCBO
I = 10 c.c. =
Tenslunea de sWpungere emitor-bazli v.,.,, 6,0 - V
ff 10w\ .. :.;01
Curentul de colector in blocare bx ~c.c.
(Vce=40V c.c., Ya=3,0V c.c.)
(Vce=40V c.c.. V. =3,0V c.c., TA=150"CI
-- 0,010
15 CARACTERISTICI DE COMUTATIE TIPICE
Curentul de bazi tn blocare
"v(YcE"'40V c.c., v. =3,0V c.cl
I~ - 0,025 .... 00 (TA = 25C in IJpsa altelmentlunl) ,...-,
i i
'~.'
CARACTERISTICI DE CONDUCTIE FIGURA 1-Timpirda intarziera ~~de cre~tere FIGURA 2- Timpul de cre~tera
-
ca~!lgul in c.c.(1)
' -

"'mi-
(fc =0,1 rnA c. c., Yo;.= 1,0 V c.c.) 2N3946 30 500
2N3947 60 - '
(/c=1,0mA c.c., Yce=1,0V c.c.) 2N3946 45 - 300 ' fdlo10- 300 Vcc=15V
2N3947 90
50'
-
150
200 i 200 ' ldf, 10 -
(~= 10mA c.c., Vee= 1,0V c.c.) 2N3946
100 300 r-, "( ' TJ:25C
2N3947
-- I I e iS> --TJ=25C

:[ IOOIIIIIIIIVI""~o~v1=1
(lc =50 mA c.c., Vee= 1,0 V c.c) 2N3946 20 *-100
2N3947 40
v,..., ~ 70
Tensiunea de satura~e ooleclor-emilot(1) v c.c. } ~~ l.i cc=15V~ 394 -8 so
2N394
!;~ = 10 mA c.c.,/8 =1,0 mA c:~) - 0,2
=SOmA c.c..l :S,Om Ac.c.
Tenslunea de satura~e bazA-ernitor(1) v....., -
0,6
03
0,9
v c.c.
...:
30
Voa=2V
2N3946
l.!}
30
20
- - N394 f)
!;~: 10 mA c.c.,/8 : 1,0 rnA c.;~ 20 V06:fJV
50 mA c.c., ~ -5,0 mA c.c. - 1,0
'
10 '--L...L...W.-L.L.L 11'f.!~..~.J:>.__j--l.:"-l._II__J : .i
CARACTERISTICI DE SEMNAL MIC
Produsut ~tig in curent - bandA
,, MHZ 1.0 2,0 3,0 5,0 7,0 10 20 30 50
10
1,0 2,0 3,0 5,0 7,0 10 20 30 50
1.,.)

(fc= 10mA c.c.,.Vca=20V c.c., f= 100 MHz} 2N3946

2N3947
250
300
-- lc. curentul de colector (rnA) lc. curentul de co!actor (mA)

Capacilatea de !e~iie lz) c.., - 4,0 pF

7V. :fOV c.c. ~ =0 f:f,OMHz
Capacitatea de lntrare lz) c~ - 8,0 ,,
--{V, =f,OVc.c.,/r.::rO,f=1,0MHz
lmpedanja de lnb'are
'{/c: 1,0 mA, VeE"' 10V, f= 1,0kHz) 2N3946
2N3947
' 0,5
20
6,0
12
k!l

11. X10 ~ J
Factorul de reactle tn tenslune
(/c = 1,0 rnA. Yea"' 10 V, f = 1,0 kHz) 2N3946 - 10
2N3947 - 20
CA~tlgul in curentla semnal
m!c -
(lc= 1,0mA, Vee= 10V, f= 1,0 kHz) 2N3946
2N3947
"' 60
100
250
700
; !
1 I
\,..!
1008 Foi de catalog Foi de catalog 1009

2N3946,2N3947 2N3946, 2N3947

Caracterlst!cile de semnal mlc audio

AGURA 3- Timpn de stocare -~~ scadere FIGURA 6- Variapile factorulul de zgomot

i Vee= 5,0 V, TA =25"C
'w i 2N3946 2N3947
10
--
1111111 II II 14
1000 """ldiB=10... 150"C 1000 """ldla= 10...150"C - II II\II I I I I I 1;~f-+H-
I
"""'"
8
' '[ 70 0
50o <:--- I
Idle= 20... 150"C 700 ldl8=2o:..150"C Rezlslenja su~ =300 n - I
,\ 500
lc=0,5mA 10
'-'
~

3Q0
.. - .. . . 300
.
... i 6
~ 8
Httmffihf~~tf~
g: 200 - -!! -!!

g_
~ 100
. .. . .
<

'
. :[ 200

1100
~-

..
2
Jl
4
I
11 I. :tiSt~~ttf:i:tM
'
- '
~ 70
0 .. .
~
70
50
"'
z 2 !- Rezisten!a sursei =1 k
lc=100,.A
.rrfili'lll I 1 =50!
I ,
_I . Rezis~~ sursei =2 kTJ
2f-!-IH-f+
:-I 30
. -::.:. . 30
0
100 200 400 .1k 2k. 4k 10k 20k 40k 100k
01LOO.W2o"o.W,L
I ',
u 20
1,0 2,0 3,0 5,0 7,0 10 20 30 50
20
1,0 2,0 3,0 5,0 7,0 10 20 30 50
f,.,Mn~(Hz) ~. rezlstanja sursel (n)

lc. curentul de colector (mA) Ic. curantul de colector (mA)

Paramefrll h
VeE =-5,0 V, TA =25GC, f= 1,0 kHz
FIGURA 7- Ca~tlgul in curent FIGURA 8- Aclmilan!a de ie~ire
300 I 100
' 70 =-
FIGURA 4- Clrcuitul echivalent pentru IM.surarea
timpu!ui de deschidere
FIGURA 5- Circuitul echivalent pen!ru masurarea
tlmpulul de blocare
200
- r- 2N3947 50

30
'
.E 100 ~ 20 2N3947
j
Factorul de umplere =2% Factorul de umplere =2% 70 2N394 10 /
+3V +3V
II ,._10<11<500).15 50 7
2N3946
-; -.j :mons j- 275 275 5

u +10e,6V~
______ _
30
0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10
3
0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10
10 k lc, curentul de co!ector (mAl lc, curentul de col ector (rnA)

cI ;,. ~.
-0.5 .,.. <1ns I 0

1N916
....''' _
I

FIGURA 9 -lmpedan!a de intrare FIGURA 10- Factorul de reac!ie in lenslune

I '
._) -9,1V-- Jcs<4pF
f-- < 10ns
~ ~
50 10
7
.~ !' 20
5
10
J -
Capacitalea.parale! totala a c!emelor ~~- conectoarelor g 5,0 2N3947 ~ 3 2N3947
2
{ i
.J. 2,0 ~

' 1,0
u
'
2N3946
1,0 2N3946
0,5 0,7
0,2 0,5
! 0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10
lc. curentul de colector (mA) lc. curentul de col ector (rnA)
 Foi de catalog 1011
1010 Foi de catalog
2N3946, 2N3947 2N3946, 2N3947
FIGURA 7- Caracteristicile de cA~tig in curent FIGURA 14- Regiunea de sa!ura\ie a curentului de colector
2N3946 2N3946

200 1
I iN3946 . - 1- 1c=3~ r- lc= 10 rn.l\ lc =3OmA lc=50mA
2N3946
TJ=25*C
VcE=1V
r,= \75"C
1!il 100 TJ= 100"
"'"'
i !

TJ=25"C
TJ=-15"C

J=-55"C

20 I 0,02 0,05 0,1 0,2 0,5 1,0 ~0 5,0 10

,,
0,1 0,2 1,0 2,0 5,0 10 20 50 !8, curentul de baz1i (rnA)
lc. curentul de colec!or (rnA) c -
2N3947
2N3947 1,0 'i
500 2: 2N3947
r, = 1\se 2~3947' - f- 0 1-
~ .a
lc= 3 lc= 10 1,=30mA 1c=50mA
1J =25"C ,_
30 0 TJ = 100"C V.,=1V- f-
...... .
)zoo
.s
rJ=25"c
TJ=-15"C
-... ::--
~ 0,6

-8
r:
: 'I
1._ ~
i
ij100
r,=-l5c r--- f"-'\~ .; 0,4
j i\
~ 0,2
- 70
>' ' ; \
50 l. _)
1'\. 0
30 0,01 0,02 0,05 0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10
0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 20 50 18, curentul de baza (rnA) l
lc. curentul de colector (rnA) : :
~-)
FIGURA 12- Capacitate a FIGURA 13- Date referitoare Ia sarcina
5000
FIGURA 15-Tensiunile in regim de conduc~e FIGURA 15- Coeficienjii de temperatura ,-)
10 1,0 25 ... 175"C- f-
I Bvc Ia VcE(=II
1- 2N3946 __ 1 ls:~ /
1111 I I
!= ""2~3946
7,0
F
-!li!V' = 25"c
2000 2N3947
- - 150
25:
. - 0,9 -2 394!
I "'
.,
0 :-55" ... 25"C

osoo:~
1000
5,0 c, 0,8 1...{),5
Vae(sal) Ia lelia -10 -55" ... 25"C

c~
'ii: f-
. . .
"(;;'" 4,0
~~ 3,0
I' I' "'~ 200 J-a,
~100
--. -.
. Ambela tipuri Vee= 40 V 1.<::
2: 07'
~
-~ 0,6
"' v laV = 1
I II_
__l
.S-1,0
-8
i-tS j_
"' ~ 9w Ia VBE!sall

~lllf!RB
25" .. 175"C
2,0
,.... 50 r--:-0. Vee= 15 . . ~-2,0
v
-2,5 (,
20
1,0 10 -3,0
0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 20 50 1,0 2,0 3,0 5,0 7,0 10 20 30 50 0,1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 10 20 50 0 10 20 30 40 50
Tenslunea de polarizare invers~ M lc. curentul de colector (mA) lc, curentul de cotector (mA) lc. curentul de co!ector (mA)
f ;

u
'
1012 Foi de catalog Foi de catalog 1013

2N3796, 2N3797
2N3796
CARACTERISTICILE DE ORENA TIPICE
2N3797
CAPSULA 22-!13, STIL2
. T0.18 {TQ.206AA) FIGURA 1- 2N3796 . FIGURA 2- 2N3797

~ Do~3
2D

I
8
20

I
v .J..- +5,0
+4,5 r, =ts~c
I
"
vv
8 8 .J..-
2N3796 25

6
T,=25"C
I 6
v !-- +4,0

MOSFET
PENTRU APLICA]11
AUDIO DE MICA PUTERE 4
[...- 1--
l- 1-
6

4
v 1--
+3,5

cu CAHAl. n, cu sA.RA.crRe I/
5 ,}--" 1- +3,0
2
=25C In li sa al!el men um
Mlrfmea Slmbol Min. Tl Max. Unit.
2

11
v 4
II(/ +2,5

0 D
+2,0
!/v [/
8 ., 8
1/
+1,5

6 v 6
/ .,~

2
v +0,5
4
1 Vas=OY

Jos=OV.[ -0.5
2
CARACTERISTICI DE CONDUCTJE
Ctlrentul de drenlla tensiune zero pe poarta rnA c.c,
2
I
-1 v/ 1,0

,' -~
{Vos=10V,Vos=O) 2N3796 '"' 0,5 1,5 3,0
0
1/ -0,5
-1,0 1,5
2.0
I' !; Curentul de dreM Tn conducjie
2N3797
,._, 2.0 2,9 6.0
mA c.c. 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26
-1,5 0
0 2 4 B 10 12 14 16 18 20
l,..l {V05 " 10V, Vr;s = +3,5 V) 2N3796
2N3797
7,0
9.0 ''14 " 14 V05 , Tensiune drena-sursa (V) Yos. Tensiune drenii-sursa M

CARACTERISTICJ DE SEMNAL MJC

r ~~ Admitanta de transfer dJrett IYI
,'
u
'
: {Vos =10 V, Yr;s =0, f'>1,0 kHz)

{V05 = 10Y, Yr;s =0, f=t,O MHz)

2N3796
2N3797
2N3796
900
1500
900
1200
2300
-
1800
3000
-
"' FIGURA 3- 2N3796
CARACTERISTICILE DE TRANSFER CU SURSA COMUNA

FIGURA 4- 2N3797
2N3797 1800 - - 8 8
Admitanta de le~lre ~-1 II IIIi
cYos= 10Y, Yos=O, f= 1,0kHz) 2N3796
2N3797
-
-
12
27 ., "'
25 7
6
IIIII
IIIII
I
I_!. ,I :e:
7
6
II II
Gapacila!ea de Jnlraro c. pF V05 =10V I Yos=10V
1l 5
--
{Vos= 10Y, Vas= 0, f= 1,0 MHZ) 2N3796 5,0 7,0 5 T,. = 25"C T,. = 25"C

CatY~citalea de transfer lnvers izl

=10Y,V =O,f=1.0MHz
.
2N3797
c... -
6,0
0,5
.0

'' pF
4

'
2
i;
m 2
1
0 j 0
' -.1
1 ~ -1
; i ' (1) Aceaslii valoaro a curen!ulul esle suma dlnlre curentul rezidual al FET ~~ curentul aferent soc!Uiul de prob3 rn COI1dijllle cele m<i favorabne. 2 -2
~

-3 -3
-4 -4
0,020,030,05 0,1 0,2 0,3 0,5 1,0 2,0 3,0 5,0 10 20 0,020,030,05 0,1 0,2 0,3 0,5 1,0 2,03,0 5,0 10 20
10, curentul de dren~ (rnA) 10, curenlul de drena (rnA)
1014 Foi de catalog Foi de catalog 1015 n
I ,.:
\.. .....>
2N3796, 2N3797
2N6394 MCR2205
FIGURA. 5- Admitan!a de lransfer direct FIGUAA 6- Admitanfa de le~ire MCR2207
10000 1000 2N6399 MCR2209
'
50 0 :=yes =10 V (l
5000 -TA=25"C i :
7/ TIRISTOARE
2N3797 --- 200
_ I = 1kHz
12Aef
' '
<_.)
~
~2000
I 21Ni~ AO . .t OK
50800 v
~

' I
2N3796
"'!
~ 1000
c::: /
I .
,;;7961--

t
~ 50 0
/ I
~
TIRISTOARE
~ I
5,0 ... concepute indeosebl pentru comanda tn c.a. redresat mon~;alteman!ii, ca, de exemp!u, cornanda
Vos=10V ' mc!oarelor, a echlpamentelor de incli!zlre fl a sursetor de alimentare; se pot folcsi oriunde sun! necesare
200 r,..=2sc /
dispozitive discrete de snlclu, ctJ comandl pe poartA, pentru redresare mono-al!eman!l.

100
0,1 0,2 0,3 0,50,71,0
Tilt
2,0 3,0 5,07,0 10 20
2,0

1,0
v
0,1 0,2 0,3 0,50,71,0 2,0 3,0 5,07,0 10 20
Joncjiunl pasivizate cu slicll ~~ amorsare pe poartA central!! pentru o mal mare unifoi!T1itale a
parame!riloc ~I slab!!ilale mal bun11
Construcjle robust!, de tip Thermowatl ... , de dimens!unl reduse, pentru ob!lnerea unel rezistenle
termice scAzute, a unel 01Slp11rl de cliklu/'11 substan~ale ~a flabititA1n
Tenslune de blo<:are de p11na Ia 800 V
10, curentul de drena (mA) 10 , Curentul de dren3 (rnA}

50
FIGURA 7- Factorul de zgomot 100
200
IIIIII 300 ,...,
400
PIN 1 CATOO ..
I '

2 1--"4--I-IH-J.+l+f-+--1-+ v, =10 v-I-

Voo=O 2 ANOD ;~)
I\ '------H-tT,=25"C
I f=1kHz
-I-
~
3 POART.I
4 ANOO
Sunt va!ab~e !oate dlmenslunUe
0 1---!1---J','++I ~ recomandAn1e JEDEC
--
--
A
B
c
MIUMETRI

'" '3 ""

... 15.87
""
'"'
0.380
\0,66
INC!
..,.
'",
0,\90
.... (\
"" ~"' '"'
'cF oro1
0,020

'"' .....
0.\39 0,147 ':;__j

H
J
' "'
'" w
,,. 0.012 0,045
6,35

1U7 ....
0110
0,250

0.5&2
,,
' '"
'" S. '"' ' "
CARACTERISTICI TERM ICE 0070
Unit. ~ 0,190
,,''
~
Caracterlstlca Slmbol H
3.~ 0,100 0,120
Re2lstenja tenn!cli ]onejlune--capsula 2.0 CNI Q

' ' ~ o.oeo

2,92 0115

(1) La toate Upurile de dispozitive se poate aplica VP.fUj conlinu11 Uiri pericol de deleriorare. Valorile acsslela '" '"
~ "'
0.020
'"' 0.230 0,270
('
oL-LlLll.~~~~~~. sunt valabne pentru tensiun! de poarta zero sau negative. Tes!area d!spoziUvelor Ia blocare nu trebule electua!A
cu tensiuni de blocare mal marl decal valorile specificate.
0,1 0,3 0,50,7 1,0 2,0 3,0 5,07,010 20 30 C__)
Rs, rezisten\a sursei (M.O) CAPSULA 221-02
"Caracleristlcl JEDEC TO 220AB
MW de comert a fume! Motorola, Inc. ,_,.
i .
 Foi de catalog 1017
1016 Foi de catalog

iN6394- 2N6399 e MCR2211-5 e MCR2207 e MCR2209

2N6027
2N6028
;;:
,.:-. .,. -~-~ '.1
CARACTERJS'nCI ElCTRICE__ ITA."' 2;Ctn Hpsa altel me~tlunll

lensiunea d~ta de v3rfin blocara

Milirlmea Slmbol
v,.,
Min. n. .... UniL
v
CTJ"' 125"C} 2N6394 50 . . TRANZISTOARE
2N6395
2NG396
100
200 .- -
.
.
UNIJONCJIUNE
PROGRAMABILE
.-
MCR220.5 300

A~K
2N6397 400 . CU SILICIU
(! MCR220.7 500 . . ..
' ' 2N6398 600 . .
. . 40V
lJ MCR220-9
2N6399
700
BOD - . 375mW
. . DS2520
,_'~
'Curentul direct de vArftn blocare 2.0 mA
(pentru V specfficalii Ia T =125"C)
'Curentullrwers de van tn blocare . . 2,0 mA
(pentru VRJUI specllica!! Ia T = 125"C)
r~~iunea dlrec~:~n conducjle .
VN . 1.7 2~ v
r =24Atava
'Curenlul de amorsare pe poartl (c. c. naln!rerupt) . 5,0 3D mA
(rensiunea anodic3 =12 Vc.c., Rs= 100 n)
r~:.iunea de amcrsare pe poartA (c.c. nel~~rupt)
""
v., . 0,7 1,5 v
enslunea ancdicl"' 12 Vc,c., R "'100 n
"Tenslunaa de poarta de neamorsare v~ 0~ . . v
(rensiunea anodi~ =V " speclficata, R =100 n. T
c~:ntul de mentlnere .c.}
=125"C)
,, . .6,0 40 mA
Tranzistoare unljoncjlune programablle cu slllciu

(' II ensiunea aoodleA = 12 Vc.c. ... concepute penlnl a pennite proiectantulul sa .programeze caracteristicile de urujooqiw;e caRes.,, lv 4i 1,
nmpul de comutare dlrecta .c.) ~ . 1,0 2,0 doar prln aJegerea valorUor a douil rezislaare. Printre apUca~l sa num~ amorsarea tiris!oarelor, oscllatoare,
L/ {1m= 12A, IGT= 40 mAc.c.
Timpu/ de eomutarn invers! \
.
"' genera!oara de lmpulsurl ,1 clrcuite de temporlzare. OlspoziUvele mal pot fi utlllzate fn clra.Jite spedala cu
tlristoare datoriti pmzenjel unel port~ de anod. Fumizat tn capsulA leffinl, de plastic, de Upul T0:92, din
I I
(!Tll = f2A, IR = 12 A)
(!Tli=12A,I =12A. T =f25"Cl
.
.
15
35
.
. "' considerente de volum, poa\e li mental cu u~urin\i cu ech!pamen!e de plantare au!omati.
Programablle- Rea. ,,lv ~~ 1,

u
1 !
Vi!eza de apiJcare a tensiurn1 directe
fTJ= 125C}
"CaraclerisUcl JEOEC
dv/dt . 50 . VII" Tenslunea mlnlml In eonduc!le -max. 1,5 V!a IF= 50 mA
Curentu1 rezidual minim poaM-anod- max. 10 nA.
Va!oarea de vArta tenslunfi maxi met de ie!jlre- Up, 11 V
Tensiunea de decelaj mini~M- Up. 0,35V (Ro =10 kn)

FIGURA 1- Corecjia penlru curenllll mediu FIGURA 2- Puterea maximA dislpata in conducJie
130
I 1 "18
~- ~ yo
J
E't22
~
~~ 16 - a ~ unghlul"'d;
Jt20
.. 115
~"""\~
~
a~unghlulde-
c:ond~e ;;:,. -
112
COIIdiJCiie ... 00" /
~c
I 1
['-.:: !'-.. a.=30' / / /
1110 ! 10
i i
\ ' .s 105 1\ !~ ..........
......._ i 8,0 I / / /
/ /
~ J1oo
~

.2
\
..... 30"
'"'"""J'
'\ "'-., "'-.._
.,. "'-., ... <0
...___
.i 6,0
4,0~:;/
Tp 12S"C
I
.. . ..
95
II I ~
2.o I I
"o 1,0
~.
3,0 ... 5,0
cureolul dlrod. medlu In cooduepe (A)
7,0 8,0
0
o 1,0 2.0 3,0 2,4
~ curoo!!ll dilect mlldiu tn
4,0 5,0
condlleiJe (A)
7,0 8,0
Sun! valabffe loate dimens!unila
~ recomandarile JEDEC

CAPSULA 2903
i 1 T092
u PLASTIC
. M MOTOROLA Sam/conductor Products Inc.

1 I
. 1018 Fol de catalog Foi de catalog 1019

MOTOROLA LM117
SEMICONDUCTOR LM217
TECHNICAL DATA LM317
.--.,.
{Vs= 10V c.c., RG= 1,p Mn} 2N6027
STABILIZATOARE
DE TENSIUNE POZITIVA
'
! i'
(V8 =10 V c.c., Ro. =10 kn) Lj
REGLABILA, CU TREI
; TERMINALE
(Vs=10V c.c.,Ro.=1MAn) 2N6027
2N6026 Circuit Integral
monolltlc cu slllclu
2N6027 STABILIZATOARE DE TENS!UNE
2N602B POZlTIVA REGLABttJ., CU TREITERMINALE
{Vs=10V c.c.,Ro=10k0.) 2N6027
2N6028 LM11712171317 suntstabillzatoare de tensiune pozitlv3 reglablta, cu lrel terminate, capabtla sa fumizeze un
VARIANTAK
CAPSULA r:.
0/s =10 V c.c., Ro =200 n) 2N6027 curent de minimum 1,5Arn!r -o plaji1 da tenSiunl de le~lre cuprinsl lntre.1,2 Vi137 V.Aceste stabilizatoare METALlcA 1
detensiune sun\ extrem de u~or de utif!Zat ~ neeesll! dear doui!i rezlstoare exterioare pentru fixarea lensiunli
de ie~ire. Tn plus, ele sun! prevbute cu imitarea lnteml a curentulu~ decon~ctare Ia suprainc31zire ii condi~1
de ricire, fiind pracUc imposibil de ifistrus.
Seria LM117 au o gamli largl de apfica\ii, pu~nd fi montale pe cartele cu circuttslmprimate. OispoziUvul
:~
poate servl ca stablllzalot cu tens!unea de ielj!re regtabnA sau, clacA se conecte~ un rezlstor de valoare fixA
I
I
tntre p!nul de le~lre ~~eel de reglare, LM117 devine stabillzalot ds curent dsprecizle.
.'
L.\.
j

Curent.de ~Ira de min. 1,5A1n variante!e K~ T

I
Pin11 fl2 SlrtlZola~ galvarkdlleapsull.
Curentde le~!re de.min.0,5 A In va'ilan!a H Capsula consatula eel dHI tre~ea larminal
Tensiune de ~ire reglabi!A tnlte \,2 V~137 V
Prolacjle lntemi!i Ia supralrdlzlm
Umitare intemA a curenb.Jiul de leilre, Jn caz de scurtc!rcui~ Ia o valoars fi~ in funcjie de
r : .~
temperaturA I._.)
VARIAIITATI
CAPSULA
Aslgurarea liclrillralll:lstorulul de le~lre
FIGURA 1- Caracterizare elecbicii Funcponare eu masA fiotanl! tn apllca!il cu tensluni marl DE PLASTIC ~1A
Capsule starldarcflzate cu trel termlnale, simllare cu eele de tranzisloare
v, Eimlnil necesitatea. prezen\ei mai multor tensluni fiXe
2 -
Pinu! 1 Reglare (Adjust)
2V0111
3\1,
Montaj standard Pl3c$ metalirA a radia!onllul
n
e$1& amuetatUa plnul2. . \ \

1A- TUP et.1 rezlstoarel& 18- Clrcullul echlvalent cetul din fig, 1A, v, v.. '
'.) '
do .programara' R1~ Ra fokisit pentru I!!S!arna caracteris~r:ilor LM117
VARIANTAH
eleclrica(v.~fq.2)
CAPSUL.l.
Rr

FIGURA 2- C!rcuitul pentru testarea

1C- C<ncterls~cl eleclric:a

FIGURA3- Clrcuitul pentru lestarea V0 ~1 ~ c, 1., l Adjust

240
+C~
METALICA79
. ,(VddJo>l
CAP.Sut.A
curentulul de plsc {Vp) .0,1 pF
:--::'. " 1 "F
3 2
ESTE
BORNA
DE IE$1RE !~
" V
,...: R,
Pinul 1V.,
1 ;
(_j'
i

2 Reglare (Adjust)
1"1 3V_,

-=- v.
R
-
Ro=Rr.!
~ = ~ este necesar dacastabilizatorUJ este amplasat Ia o distanta apreciabi18
v,Vr/2
(v.fq, 1) " lata de filtrul sursei de alimentare.
** = C0 nu .este necesar pentru stabi!itate, in sa amelioreaza raspunsul tranzitoriu.
20 11JJ>
Inial R
V001 =1,25 V (1 +~)+,t,.R2 rL_l
!lnlrucat JAdi esle reglat Ia mai pulin de 100 ~A,erorile datorale termenului
'----- (/JV MOTOROLA Semlconduclor Products Inc. -~---.J <ce n contine sunt neglijabile in majoritatea cazurilor.
 I
' I 1020 Foi de catalog Foi de catalog 1021
L
LM117, LM217, LM317
I '
. I "VALOR! MAXIME MOTOROLA MC1741
LJ Miirlmea
Difare dinlre lensiunile de intrare I dele Ire
Slmbol
v,v
p
Valoare
40
Unit.
V C.C. SEMICONDUCTOR
Pulerea disi a~ Umita!A Intern
Dornenlul de tempera !uri de furic~onare penlru jonc~une T, 'C TECHNICAL DATA MC1741C
j 'l LM117
LM217
- -55 ... + 150
-25 ... +150
y LM317 0 ... +150
Domenlul de tern ernlurl de stocare T, -65 ... +150 c AMPLIFICATOR
. oPERATIONAL
-- -
CARACTERISTICI E!.ECTRICE (VJ- 10 V 10-500 rnA, OoC<TJ < +125oC in !ipsa el!or menllunl)
'' 'i' LM1171217 LM317
AMPLIFJCATOARE OPERA TIOHA.LE DE fNALTA PERFORMANf}.,

u Mlirlmea
Stabilizarea in raport cu varia~a tenslllnli de ln!rare (Nota 3)
Fig.
1
.srmbol
Re9n
Min,
-
Tip
0,01 0,02 ""' Min.
-
Tip
0,01
Max.
0,04
Unit
%IV
CU COMPENSARE INTERNA

... conceJiU!epentru a pulea fi utulzale ca amplfficatoant sumatoare, clraJile de lntegraro sau amp~ficatoare
Circuit lntegrat
monolltfc cu slllclu

T =25"C,3,0V:!:V -V S40V cu caractensffcii de func~onare lmpusi do compollenlele exlerioare din circtJitul de reac!U3.
Stabilizarea in raportcu varia~a sarclrni (Nola 3) 2 Regbod Nu necesllli compensare In ftecven!ii
()
r"=2sc.10mAsl0 sl,.. Previzuto ttl prole$ Ia scurtclrcuit NC
u
I I
Vo :S'.S,DV -- 5,0 15 - 5,0 25 mV Posib!Hiatea do anulare a tensiunDordo decalaj Anulare deca~aj
Vee
v <!:SOV 0,1 0,3 - 0,1 0,5 %/Vo Accapt! o plaj~ largii de valori ale semnalelor do lntrare, alAI in modul comun, c.t ~I Tn eel
StabRizarea tennfca (T" =+25~c) . - 0,02 0,07 . 0,03 0,07 %JW

cfiferen~af
Consum "mlc de putore
Jntr. lnv.
"' .
l~ire
Anulare
lmpuls de 20 ms
( )
I
.'
~
Curentul In pinul de reglare
Yariafla curen!ului in plhul de reglare
2,5Y~Y1 -Vo ~40Y
fOmA~I Sl ,Po~P
3
1,2 ...
I .
-
50
0,2
100
5,0
.
-
50
0,2
100
5,0
"'v
Nu manifeslii fenomenul de .agii!are" ~alch up)

.. .. . - . ..
ln!r. ne!nv.
(Vedore.de sus)
Vee deeaJaj

VARIANTAG
Tensiunoa de roferin!A (Nola 4) 3 v. 1,2 1.25 1,3 1,2 1,25 1~ VALOR! MAXIME fT4 = +25"Cin R~a aHel menUunr CAPSULA
( 1 3,0Y~Y1 -Vo ~40Y Mirlmea Slmbol MC1741C MC1741 DIN METAL
l '. Unll
10mAsJ sJ... Po:SP TIP601
. . -18 1
Tensiunea de alimentare
vv"' '" '"
I I Vc.c.
<..,; SlabJlizarea in raport cu varia~a Jenslunff de lnlrare (Nota 3) 1 Rog,. 0,02 0,05 0,02 0,07 %IV -22 v c.c.
3,0YSYr-V s40Y Tenslunea diferen "ala de inlrare v, v
'" VARIANTAP1

~
Slabilizarea in raport cu varia~a sarclnU (Nola 3} 2 R'9"' Tensiunea de intrare tn modul comllll Nota 1 v v
10mASI0 Slow:
. 20 50 . 20 70 mV
ourata de scurtclrcuit Ia le Ire Nota 2 '"I
Continuu
c
CAPSULA
DIN PlASTIC
Yo SS,OY
Vo<!:5,0Y . 0~ 1,0 -. 0" 1,5 %IV,
D~~:rur de temperatura a mediuhri amblanl !a
func onare
T, o...+7o -55.. .-t125 TJP626

S!abili!a!ea cu !em eratura sr .sr'" 3 T, . 0,7 . 0.7 . %No Oomeniul do temperaturl de slocare T., c
Cu~;tul minim~~ sarclnii pen!ru men~nerea stablliziirii 3 1,. . 3,5 5,0 - 3,5 10 rnA Capsule met.aHce ;I ceramke -65 ... +150 VARIANTAU

...
~
-_Vo =40 caDsulo de nlaslic -55 +125 CAPSUlA DIN
CurentuJ maxim de le~!re 3 A CERAMicA.
Yr-Vo s15Y,P 0 SPnw: TIP693

.- .-
CapsuleK~T 1,5 2,2 1,5 2.2 NOTE:
o.a 1. Pen!ru tensiun/ de allmentare de pinii Ia +15 V, tenslunea de lntrare maxlmii absolulii este egali

Capsuli H 0,5 0,5 0,8 ctl
Y1 - Vo =40 V, P 0 ~Pnw:, T"=25"C tensrunea de alimen!are. VARIANTAD
Capsule K ~~ T 0,25
-.
0,4 . 0,15 0,4 -. 2 La tensiune do aiTroontare de eel mu1115 V. CAPSULA

I
Capsuli H 0,07 -
.
-. 0~7
.
DIN PLASTIC
T1P751
L.1 Valoarea eficace a tensiunil de zgomot,% din Vc
T =25"C,10Hzsf :S10kHz
- N 0,003 0,003 %Yo
(S0-8)
SUprimarea pUJsalflor, Vc = 10 V, f= 120Hz (Ncta 5) 4 RR dB
- . . - Schema circuitului echivalent
"- 80" "- "80 .
Fliri CMI CONECTAREAPJNILOR
c 10oU' .
Slabilitatea pe lermen lung, TJ =T.,.. {Nola 6) 3 s 0,3 1,0 0,3 1,0 %/10 0 v.. AnularodecaraJEJ Nc
Jnfr.lnv. Vee
T = 2sC oontru misur.'iri de lot
Rezistenta tenric4jonc~uno-capsu1ii . "
'CNI J lntr. nelnv.
Anulare docalaj
e le~rre
Vee
CapsuhlH
""' . 12 15 . 12 15

~
(Vedere do sus)
..
r}
i
Capsuli K
CaOsuli T
.
.
2,3
.
3,0
. .-
2,3
5,0
3,0
-
LJ t25

"""'""'='=-,..,..
NOTE: (1)T...., =-55"CpentrulMt17 (3) Stabillziirile Tn rapcrt cr.rvaria~a tensiunU de inlrare, respectlv a sarclnll
sun! specificate pen!ru o temperatura constanta ajonif\h.mn. Varialfile Yo 7,5 k le~iro
=~25"C pen!ru LM217
dalorate Tnc4!zlriltrebule anaUzate separal Se ulinzeazA tes!area cu .IIC1WOJ 1m

._
= oc penlru LM317
semnal fn lmpulsuri cu factor de umplere stazul .IIC!WCG L\17!11ll, J.le!iti
111111 =+150"Cpen!rulM117
=+t50Cpen!rulM217. (4) Exista dispozitive selecjlonale cu tens!unea de reforinta in nmito do H so J:A7l1HC
WC1741C1'1 UDl!Ql, O'C-70'C

-
toleran!ii strAnse.
=+125"C pentru LM317 ~~nc
50~
(5} Jn cazul fn care sa folose~to CADJ, acasta se ccnecteazii Tn!re pinvl IIC1WaJ
(2} lmu =1,5 Apentru capsule K~iT
=0,5 A pen!nJ capsulll H de reglare ~I mas~.
(6) Oeoareco stabili!atea po termon lung nu poato ff teslalii Ia toato
50k IIC1WG _,,_
I!C11!1U 11~'C D~emicl
P.,.. =20 Wpen!ru capsulll K
dJspozltlvelo Tnalnte de /Mare, aces! parametru reprezln!~ o esllmare
=20 W ponlru capsulll T lnginereascii a stablllta~l medU a fioclirullol de fabrlca!le.
=2,0 W pentru capsulii H
1022 Foi de catalog Foi de catalog 1023

MC1741, MC1741C
MC1741, MC1741C
IELECTRICE Nco 15 V,' , o 25'1:, Mpsa; j

Mlo\mu I Slmbol I Mlo. Tlo '" 'Mlo. TIP I Mn Uoll

v. - 1,0 s.a - 2,0 6,0 mV
;,;:~~,;~" """I " " ""'"
i
n
~ ~

' +
I
I,_,___ ,!
I

~
:2~~::m"
,;" 10V,R.
I
.. 50 - 20 2' - "'""
i
, po modo\ oom"" ' 70-
I CMRR
75
90
- '
- "
75 -
- ,.
--"-
fRo< 10 90 R$, rezistenja sursel (0) Rs. rezistenja sursel {0)
(R,< 10k'
I i 'onm'""" I PSRR - " 150 - 30 150 .vN )
;\._ _
)
'.
_)

I &E~'' do ""'''"' do "1"1" v, v

.~ ;;;;i
I i I i
' ;:: 14
t13
-
- I !li
14 -
-
~ 100
FIGURA 3- Tenslunea de zgomot Ia le~ire
tn funcfie de rezistenta sursel
FIGURA 4- Densitatea spectrala
dezgomot
~14,0

~~ ~ ~ P~ ''~'""
I
.. ~ ~ ~ 12,0-

<.C.S100
::: as""
. I
I,.
"
SR
-- ci.~ --
-
0,3

-
:-- -~~
o,s
--
-
%
w
..
~ 10,0
...
CARACTERISTICI ELECTRICE (Vcr; "+ 15 V. V~ =-15 V, T4 Ia valori intre Tmin siTm.., in Iipsa a! tor menliuni

M~rlmea Slmbol
MC1741
Min. TIP Max. Min,
MC1741C
TIP Mu. Unit
1
~

Te~slunea d~~ecalaj de Ia !ntrara

'Rs~ 10 k!l
Vo - 1,0 6,0 - - 7,5 mV
-1
Curentul de. decals] de Ia mtrare
(TA= 125"C)
(T,~. =-55"C)
loo

--- - - ---
7,0
85
200
500 -- I :
AA
R$, rezislenja sursei (0) "'
{T; o OC ... HOC!
Curentul de lntrare de polarizare 1,.
- 300
AA
n
(T,.= 125"C) - 30 500-- -- -
(T,.=-55"C)
n-; O'C ... 70'C) --
300
-
1500
- - - 800
- FIGURA 5- Circuitul de testara Ia zgomot 1n salve
Domenlul tenslunfior de intrare in modul comun v t12 t13 - - - - v Tenslune r.
Fa~~rul d~ ~jec~e pe modul comun
s 10 k
CMRR 70 90 - - - - dB de prag poziUva

Fa~torul de rejet~e a tensiunllor de allmentare

Rs<10kl.
PSRR - 30 150 - - - vN
ExctJtsia de tenslune de Ia le~ire v, v Indicator al st3ri!
~ >10k) 12 14 - - - -- de func~onare
.
,'
'
!
>2k) >10 13 - 10 >13
L)
caf~gul tn \enslune ~~:~e\ mare
~2k,V =10
A, 25 - - 15 - - V/mV
1k

CurentD absorbl~ d~ la sursele de _alimentare

~:125~ lo -
-
1,5 2,5
-- ..- ---
mA

Pulerea cons~~mat3
A =-55"C

~:=-ssc
125:~:
,, -
~a
45
3,3
75 - - mW Tensiune

T"'""= 125C pentru MC1741 ~11oc pentruMC1741C

- GO 100 - - - de prag negaHva

Tm:: -55"CpentruMC1741 ~jQCpentnJ MC174:1C Spra deoseblre de m~surarea conventional~ atansiunilor da varf sau eficaca, acasl circuit afast conceput special cu un limp de r~spuns scurt,
necesar pentru testarea Ia zgomotin salve.
Timpul de testare este de 10 secunde, lar linitarea varfulul de tensiune !a 20 fLV Ia Jntrarea amplilicatorulul operational areca seep
ellminarea erorilor ce pot aplrea in determ!narea factorulul de &a~li!l in bucl3 inchisa al amp!ificatorulul operational explorat

,~

i l
f '

1024 Foi de catalog Foi de catalog 1025

, I MC1741, MC.1741C
i ; MOTOROLA SERIA
u CARACTERISTICI TIPICE
CVcc = +.15 Vc.c., VEE.= 15 Vc.c., T" = +25C, in lipsa alto"r men!iuni) SEMICONDUCTOR
FIGURA 6- Uipmea de banda Ia putere mare FIGURA 7- Ri!ispunsul tn frecven~
TECHNICAL DATA MC~BOO
!'
L'
:&cursia de tensiune de nivel mare in funcjie de frecve~t.a) in bucJa deschlsa
u
'
+120
STABILIZATOARE
~+10 0
~ STABJUlATOARf DE TENSIUNE POZillVA, CU TREJ TERMINALE DE TENSIUNE POZITIVA
~
! i
i
u
-~

.
~

.~
+8 0
AceSJo stabllizaloara de tensrune sun! cira~ito Jntegrato monolltlce, concepute pen!ru a fumiza o tenslune
FlxA CU TREI TERMINALE

~
~ +6 0 ~ stabilizata lixii ~I cu posJbillta!e de montara pe car!ele cu drculle lmprimale. Ele sun! prevzute a~llmitarea Circuit lntegrat
rntemll a curenlulul, deconectaru Ia supraTncilzlru ~~ condi~l de rllclre. Monta!e pe radlatoare adecva!e, sun!

'""
monotitic cu sillclu

J } +4 0 capabila d fumlzeze curen~ da leFa de minimum 1,0A De~J lnlj!at au test proleclate ca stablllzatoare de
tensiune fiXii, aceste dispozi6vo pol li folosite, prin conectarea unorcomponente exterioare, ~I pentru ob~nerea

~ffift''ffi
) i
I 'I
ii
J +20 ~ unor tensiuni ~i curen~ reglabii'L
~
u 0 ~ Curent de Je~ire de mJn: 1,0A.
Nu necesilll component& extelioare
VARIANTAK
CAPSUlA

"
Pro!eejle ln!emllla suprainclllzlre METALICA 1
-20 Umitare lnlemii a curentulul Ia scwtcircull
c1 10 100 lk lk 1,0 10 100 1,0k 10k lOOk 1,0M 10M
Asigurarea rllcilii lranz!storuluide le~re
i \ f, frecven!a (Hz) f, frecventa (H:z) Veriante conslnJctive cu toleranta. a tensiunii de iefilll de 2% ~i 4%
) ,
'-.)
FIGURA 8- Excursia de tensiune pozitiva Ia ie~ire FIGURA 9- Excursia de lensiune negaHva Ia ie~re
tn funcfle de rezistenfa de sarcina in func~e de rezis!enfa de sarcina
Plni I lsunC!zola~galvaNcdac;ap$U!l"
'I' li
-15
-- -14
Schema electrica de baza Capsula~ atl de-allrdua leminal:

'-! ~ ? -13 15 Valimen re

;J
.
~

-1l
;;; -10
""C -9,0
::~J.tA1
PLASTIC 221A
0
m ~ -8,0
'I..,}'
.
-~
~
.2 -7,0
: -6,0
.!1_-sp
> -4,0
9V 1
Z
{F'!Ag!jame!alic<l
uaaiatoruliesta
3
Pinul 1 lnlrare C'.CII&daiA 11 pml2.)
6V
f i -3,0
2Mas3

u DO 2 "
Rt_, rezlsten~ de
2,11k_
1 (n)
-2~
-1 ,~oo 200 500 700 1,0 k 2,0 k
Rt_, J:e:zlstenra de sarcina {n)
5,0 k7,0 k10 k
31e~ire

MONTAJ STAN_DARD
"; l"""'~le;lre

l..l
I FIGURA 10- Excursia de tensiune de leire Tn funcpe de
rezislenja de sarcina (cu a!lrnentare de Ia o slngura sursii)
FIGURA 11 - Ampflficator inversor cu o singura sursa
de allmentare ~
o.~
""'""' c...
2a
~ 26pgvallm. -; -I
f I
24 +27V I i
!-I- I
- -L -~
100J.LF 1k 10k Te.isiuniledeltl!rata 9ido le"'lrebui~

+24V ~ ~
22 s.!Bib&liiPllldde mulet.li!UI. "JTp1c,

wj
' '

~ 20
1al- +2fV1
16
;---
--f.-
+18V -~-
i-r--
-'- I
. lena~ do lnWe ~~~~ d !It!
Jntotdaaune eu 2,~ Vmal mare ~cea
do lqire, chlar Jill veioiRB mirllml!
pul&a~aellllnl1are,
'"lcasllldoullcilredileoal.ll
14 )C(

r;
~
12 + v
a, Oj- +12V j--
10
-I 200 k 50k ,_17 100)'1'
dlspwitiyull.;indir:i!l!l"l$iunll&
'"C,es!BM<:HIItd&::i
I i
-t
Jtabl!lub'llesto~
I
>...j
',

~ 4,6,00
~ 2,0
90V
'"0
'
200 k 50k 3 ,
I; tMC1741 '"
lRL
Ia 0 dltilanll epradiQlllaJI
diiiiWlUIJiideellmer!la-e.
s Conueile-Jl'llnlru
lllbitata.ln&l~d

i .
'
0
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10 """"""""""'
XX kldk4 !enslUI!IIa I"\Omlna~
Ru rezistenJa de sarcini (n)
;___;.; ' Melalicll

I
da putere
0 ... +125'C TIPUll TENS!UHEA
12,0V
MC7805 5,0V! ir.IC7812
( I.IC7806 6,0V MC7815 IS,OV
i i
' MC7808 a,ov ~s1a 18,0V
MC7509 9.0 v MC7824 24,0V
'-!
 L__,

1026 Foi de catalog Foi de catalog 1027

Serla MC7800

Po Umita~ intern
Corec!le peste T,.. =+25"C 1/9,1.\ 15,4 w
mWI'C
Rezistenja termica joncjlune-aer
65
'CNI
Tc=+25"C Po l.lmila~in!em
Coree!!& peste Tc =+75"C (V, f19. 1) 200 w
Rezisten!a termlcil Jonc~une-capsul~
1/Gx:
5,0 mwrc
Capsul~ de metal
~ 'CNI

r... =2sc Po Umitata intern w

Corec~e peste T,. =.+25"C 11e.... 22,5 mWI'C
Rezislon!a tennlcA joncjlune-aer
45 'CNI
i
\ __,>
>
l
Po Llmitam intern w
1/BJC 182 mW/'C

MC78115A,AC
CARACTERISTICI ELECmtcE N~tt"' 10 V, I =1,0 A. T ia valosilnlre TIM l l 'Lt[Nota 1 In !ip_sa altar me11Yun
MC7805A MC7805AC
Mlrlmea Slmbol n Ma Mln, Ma Unit.
Tensillnea de !e~ro (Tj =+25"C) v. ""
4,9 5,0 5,1 4,9
Tl
5,0 5,1 V<<
TenWneade!e~ v, 4,8 5,0 5,2 4,8 5,0 5,2 Vcc
DEFINITII (5,1lmA:!iloS1,0A.Po:S:ISW).
7,5Ve.c.:!:V,.!f:20Vc.c.
Stabilizare in report cu variat!a lenslunll de intrare- Varia~a tensiunil S!abDiWea in raport w varia!ia tensionii dll irltraro (Nola :2.} ..,~ mV
Curent sialic - Acea parte din curentuJ de lntrare care nu sa
-
---
7,5V c.c.:S:V~o~S25V c.c.,la=500mA 2,0 10 7,0 50
de le~lre pentru o anumita varla~e a tensiunn de lntrare. M&surarea se
efectueazA cu dlslpare radusil de putere sau cu semnale in lmpulsuri
reglise~te Tn sarcinli,
B,OV c.c. :!iV~os 12 V c.c. -
-
3,0 10
,.
10 50

-
B,GV c.c. sV.,s 12 V c.c., TJ= +25"C 1,0 4,0 25
pentru ca temperatura media a cipu!ul s! nu se modillce semniflcativ. Tensiune de zgomot Ia i~ire - Va!oarea eficace a componentel
alternative a tens lunD de le!jire, mlisuratii Ia sarcina constanta, Tn
7,3 V c.c. :s:V.,S20V c.c., TJ::+25"C - 2,0 10 - 7,0 50 {-"";
Slabilizarea in raport cu variapa sarclnil {Nota 2) mV ':
Sta~ilizare in raport cu variaVa sarcinii- Varia!ia tensiunii de Je~ire absenja lenslunil pulsatoni de in!rare ljiintr-o enumi!A gama de
pentru o anumita. varia~a a curentu!ui de sarcinA, Ia o temperatura
s,omA.,:ro ~1.SA. T~=+25"C - 2,0
" - 25 100 >

--- ---
frecvente.
constanta. a clpu!ul.
StabU!tate pe tennen lung- Slabllitatea tensiunn de I~Jre tn
5,0mA~Io :!:1,0A
250mA:!:Io :!:751)mA, Tj=t25'C
250mA;>:_~ S:750rnA
'' "
1,0
1,0
15
25
"-
8,0
100
-
50
Puterea disipata. maximA- Disiparea totalli maxim& pil dispozitiv
cand stabilitatorul funcjkmeaza ln domenfile specificatepentru
condi!ii da lmbiilriinlre acceleratA,Ia tensiunea maximA speclficata
ln caracteristiclle electrlca ate dlspozitivutulljl Ia putere disipata
CUrenlulstatlc
Tj=+25'C
1, -- -
3,2
5,0
4,0
-
-
-
4,3
6,0
8,0
mA

parametrl. maximA. Var!a~a curentululstatic

mA ui '
8,0V c:.c.:!:VnS:25V c.e.,lo=SOOmA - 0,3 0,5 - - 0,8
7,5V c:.~:Vn::!:20V c.c:., TJ:s+2S"C - 0,2 O> - - 0,8
5,0mA::!: :!:10A - 0,04 0,2 - - 0,5
n
"
..
Suprimarea pulsa\iilor RR
8,0V c:.c.:!:VnS:18V c.e.,fo:t20Hz, Tj=+25"C 68 75 - - - -
a,ov c:.c:. :!:Vn ~ 18V c. c., f= 120Hz.io" 500 rnA 68 75 - - - ' .
,__ j

- 2,5 - - V

,.
Pie<ma da tenstuoo =10 T =t25"C Vn-Vo 2,0
Tenslunea de :gomot Ia le~ {TA"' +2S"C) v. - 10 40 - 10 - Jl.VNo
10Hz :!:f S:100kHz
R~tisten
" Ira (f 1.0 kHz)
' o -
., - - .,
17 - mn
' - 1,2 - - A '
Limb de a!f&n\ Ia scurteircuH {TA= +25"C)
V.,:35V c.e.

,. 1.. ., - , - A

.= .-
Curenrul de lesira de vArf =+25c 1,3

- .
Coeficiel!tul mediu de !em eraluri ellensiunil de I
NOTE. (1) T.nn --55 Cpentru MC78XX,A
TCVo
T.... +150 C pentru MC7BXX.A
"'
"' - -1.1 - mvrc -
(1
=oc pentru MC78XXC, AC +125"C pentru MC78XXC, AC, B
=
-40"C pentru MC78XXB
(2) Stabmzar~e in raport cu variat!a lllnslunD delnlrara, respectlv a sarclnn sun! specificate pentru o lemperaltlrti constanta a JonC\iunn.
Varlapile V0 datorate in~lzlni trebuie anarl%8te separal Se ulillzeazA teslarea cu semnalin lmpu!surt cu fador de ump!ere sclitul
i;
1028 Foi de catalog Foi de catalog 1029

Seria MC79DO
'
~
I MOTOROLA SERIA
SEMICONDUCTOR
i1 I, TECHNICAL DATA MC7900
i.....J.
P, Um!!alli intern w
15,4 mwrc
STABJUZATOARE DE TENSIUNE NEGATIVA, CU TREI TERMINAl.E STABILIZATOARE
To= +25C
' """
Po llmllaUi Intern w
DETENSJUNE Corec!ie peste Tc = -+95"C r-t. ffg. 1) 200 mwrc
Stabillzatoarele de tenslune negatm f!XA din seria MC7SOO suntmmpJementare ceJordln serla MC7800, Be
sun! produse in ace!ea111 ~pte variante ale yalorilor tensiunil stabilizate ca ~~ MC7800.ln plus, serla MC7900, cu
NEGATIVA FiXA
CU TREI TERMJNALE Capsulli de metal
'""'
Je~ire nega6Vll, mal prezlnta o varianta u~Ta.ata de obicel in sislemele MECL
TA :+25"C Po Umi!atli Intern w
Cu variante ale tensiunH fixe de ie~ire de Ia -5,0 V Ia -24 V. acesle stabiliza!oare sun! prev3zute cu limllarea mwrc
'""
Cotec!le peste TA = +25"C 22,2
Intern! a curentulul, deconectare Ia supratncalzlre ~~ poslb Uitate de rlicire, lilnd capabffe sli-functloneze in cele
i.-..11
mal diverse cond"11JI de mediu. Montate pe radiatoare adecvate, pot fum!za curen~ de !~Ire de peste 1,0A.
Tc" +25"C Po Umi!ala Intern w
Nu necesM component& exterioare 182 mwrc
Protecjie lnlemi Ia suprainc!lzirv
Umitare inlema a curentulul Ia scurtcircuit
VARIANTAK
CAPSULA ' ""'
D
METALicA 1
Aslgurarea ricirli tranzis!orului de lefire
Variante conslrucllve cu toleranta a tensiunii de lelilre de 2%. r-t. ,lnforma~l peillru mmand.Aj
CARACTERISTICI TERM ICE

\;;( Narlmea S!mbol

""' Un!t.

~
Rezis1en@: tenn!cli joncjiunfHllediu ambient - capsu~ de plastic ..A.. 6S 'CNI

mml
(vedere de jos)
Rezlsten!a tennlciljonCJ!une-capsuJA
-
-
ca.Dsulli metaffcli
capsula de plastic
caPsulA me1ali<:A
.., 45
5,0
5,5
'CNI
Schema el~ctrlca de baza

;&~~~\~
MC7905C

I I

~~.~
~,

2 aiid~a!oru!ulesta
3
Pfnuf 1 MasA I:OI'ta!lla pr,u 2.)
21nlrate
3lefire

MONTAJ STANDARD
' :
~ lntr;ua~CJ9XX.Je~lra
c..
0,33)lf
c.
1,0)lf

Tenslunlla de Wnn F dt lefn hblie

s.l albi un pooct do maGi coroon. Tlplt,
!onslur~ea delnfrln !tabule s.lllll .
llllotdoa~m cu 2,0 ... msJ negallv$ decA!

.--r C8illdlle$)re, thlar ;!Je Yaloarearnexml

IP~Jis.ajillordalainlr.lre.
xx " acesle dooa tlfre din cadul
i di!po.tilii'IJklllnd"dlensiunea
--1 :C.,estel"leellsar~
slabllb:aloNI esta .arnp~aut
la~d"!Slall!i~Ufa\il
d rlllnl &ursel da illimenlare.
TJ =O'C ... +125'C Co ame!'IOnluA &labDilalu
jl/bpUIIiul~. -
Plastic Slabiliz!rlle In report cu varia~a tenslunil de intrare, respecUv a sarclnff sun! specificate penlru o temperaturA ronstanM ajonc~unil.
Varia !lie V0 datorate incAlzfriilrebt.ie anallzate separaLSe utilizeaza testarea cu semna1in JmpuJsuri cu factor de wnplere scizut
I I
'S!abil!zatoarele cu to!eranfa 2% suntdlsponlbile in varlante de 5, 12 ~115 V.
"Stabffiza!carele cu capsule metance de putere sun! disponibile in variante de 5, 12 fi15V.
l # Dlspozitlvele destinate vehlculelor, pentru o anumita gam! de temperaturl, se selecteaza prln testari
supf1mentare, efectuate In cond~D speclale, fimd disponlbiTe fn varlan!e de s, 12 ~i 15 V. PentnJ informa~l
supUmentare contac!a~ reprezentan!a locaUi Motcro!a.
 L;
'

1030 Foi de catalog

Serla MC791l0
Raspunsuri Ia testele
MC7912C
de autoe\7aluare ,---,
-
~------------------------------------~, __
I .
' '\

rrJ=+25C,
-14,5 v c.c. :.e v, c.c.
-16V c..c.';!:VI ~-22V c.c..

(TJ=+25"C,Io =SCOmA)
-14,5 v c.c. <!: v, <!: -30 v c.c.
~

'
Capitolul 1 Capitolul7 I
..__)
i

1. (c) 2. (d) 3. (a) 4. (d) 5. (d) 1. (b) 2. (d) 3. (a) 4. (c) 5. (b)
6. (d) 7. (b) 8. (a) 9. (d) 10. (c) 6. (c) 7. (a) 8. (d) 9. (b) 10. (c)
11. (b) 12. (a) 13. (d) 14. (c) 15. (d) 11. (a) 12. (d)
16. (e) 17. (d) 18. (a) 19. (b) 20. (c)
21. (c) 22. (a) 23. (c) 24. (d) 25. (d) Capltolul8
26. (c) 27. (d) 28. (d) 29. (b) 30. (b) 1. (e) 2. (b) 3. (a) 4. (c) 5. (d) ,-i
31. (b) 32. (c) 33. (d) 34. (c) 6. (c) 7. (a) 8. (c) 9. (b) 10. (d) '
(
;_ ___ )
I

11. (a) 12. (c) 13. (d) 14. (c) 15. (c)
Capitolull 16. (b) 17. (a) 18. (c) ,-.-;.
1. (a) 2. (c) 3. (d) 4. (a) 5. (b) ! '

-
MC7912AC.
6. (a) 7. (d) 8. (b) 9. (c) 10. (a) . Capitolul 9 :
CARACTERISTICI ELECTRICE M =-19 V, I =500 mA. O"C < T < +125"C, tn liPS a alter mentlunl. .. -.1

Marlmaa Slmbol Min. Tip Unll 11. (b) 12. (c) 13. (a) 14. (d) 15. (b) 1. (f) 2. (b) 3. (c) 4. (d) 5. (a)
Tensiunea de le~re CTJ =+25"C) -11,75 v, -12 -12,25 v c.c. 16. (c) 17. (b) 6. (c) 7. (a) 8. (c) 9. (b) 10. (a) r-
Stabll!zarea tn raport cu var!apa tenslunii de lntrare (Nola 1) Reg.. mV 11. (d) 12. (a) 13. (c) 14. (a) 15. (b)
-16V c.c.:?!V1 :?!-22V c.c.;l0 = 1,0A;TJ=25"C - 6,0 60 Capitolul3 L.i
-16V C.C.';!: V1 :<!: -22V c.c.; lo = 1,0A - 24 120
Capitolul 10
-14,6 V c.c. <!:V1 ::e-30V c.c.; 10 =SCOmA - 24 120 1. (a) .2. (b) 3. (c) 4. (b) 5. (d)
-14,5V c.c.:?:V "Z.-27V c.c.;l =1,0A;T =25"C - 13 120
6. (b) 7. (d) 8. (a) 9. (c) 10. (d) 1. (d) 2. (c) 3. (b) 4. (a) 5. (d) ~
I
Stabilizarea in report cu varia~a sarcinU {Nota 1) Reglood mV
S,OmAS:Io :>:1,5A, TJ=25"C - 46 150 11. (b) 12. (b) 13. (b) 14. (d) 6. (b) 7. (c) 8. (c) 9. (a) 10. (c)
250 mA S: 10 S: 750 mA - 17 75 11. (b) 12. (d) 13. (c) 14. (a) 1S.. (b)
S,OmAS:Io S:1,0A - 35 150
Capitolul4
Tenslunea de Je~lre
-14,8V c.c.<!:V :2: -27V c.c., 5,0 mAS 1o S: 1,0A, PS: 15W
v, -11,5 - -12,5 v c.c.
1. (d) 2. (c) 3. (a) 4. (d) 5. (a) Capitolul11 -
Curentul de lnlra!e de olarlzare
Var!apa curenltJiul de lntrare de polarizara
I, - 4,4 8,0 mA
6. (c) 7. (b) 8. (b) 9. (a) 10. (c) 1. (b) 2. (d) 3. (c) 4. (c) 5. (a) L_~
15V c.c.:!:V1 ~-30V c.c. "' - - 0,8
mA
11. (b) 12. (f) 13. (c) 14. (b) 15. (b) 6. (e) 7. (b) 8. (b) 9. (d) 10. (d)
S,OmA:!>Io !!:1,0A
s.omAst S1,5A. T =25ec
-
-
-
-
0,5
0,5 16. (a) 11. (c) 12. (d) 13. (a) 14. (d) 15. (c) ,...
Tensiunea de zgomot Ia le~ra = +25"C, 10Hz Sf S 100kHz - 75 - .v 16. (b) i
Su rlmarea ulsatiilor I = 20 rnA. f= 120Hz '
RR - 61 - v dB Capitolul5 l. ~
Pierderea de lensiune V1-Vo - 2,0 - c.c.
1. (b) 2, (c) 3. (d) 4. (d) 5. (c)
Capitolul 12
I = =
1.0 A. T +25C ,-
Coefidentul m&diu de temperatura allensiuna de ie~ira tNdllT - 1,0 - mvrc 6. (d) 7. (a) 8. (d) 9, (c) 10. (a) 1. (c) 2. (b) 3. (d) 4. (b) 5. (a)
10 =5,0mA,0C<T <+125C 6. (c) 7. (b) 8. (a) 9. (d) 10. (c)
Nota. 11. (b) 12. (c) 13. (a) 14. (c) 15. (f) L-
1. Slabilizrulle in raporl cuvar!a~a tensiunil de intrare, raspecUv a sarcirui sun! speclflcate penltu o temperaturA constant! a jonc~unll. 11. (d) 12. (a) 13. (b) 14. (c) 15. (c)
VariaVIIe V0 datorate tnt:AizirU trebule analizale separaL Se ublizeaz!i testarea cu semnal in lmpulsur! cu factor de umplere scazut Capitolul6 16. (d) 17. (b) 18. (c) 19. (a) 20. (c) r,;-
1. (a) 2. (b) 3. (c) 4. (b) 5. (d) 21. (d)
L . .'
6. (d) 7. (a) 8. (b) 9. (d) 10. (c)
11. (a) 12. (b) 13. (d) 14. (c) 15. (a) ,..-..,-
 '' '!'
,i
l.....J 1032 Raspunsuri Ia testele de autoevaluare .

'' Capitolul 13 Capitolul 16

Raspunsuri Ia problemele
u
' 1
'
1. (c) 2. (b) 3. (a) 4 .. (b) 5. (d) 1. (c) 2. (d) 3. (a) 4. (b) 5. (c)
cu numere 1mpare
6. (a) 7. (d) 8. (c) 9. (b) 10. (d) 6. (c) 7. (b) 8. (a) 9. (d) 10. (b)
; '! 11. (d) 12. (d) 13. (b) 14. (c) 15. (b) 11. (a) 12. (c) 13. (b) 14. (d)
' '
: i
c..; Capitolul 14 Capifolul 17
1. (c) 2. (a) 3. (c) 4. (e) 5. (b) 1. (b) 2. (a) 3. (c) 4. (b) 5. (d)
Capitolul1 15.556 ~F
..
'' 6. (d) 7. (c) 8. (a) 9. (c) 10. (a) 6. (c) 7. (b) 8. (d) 9. (a) 10. (c) 1. 6 electroni; 6 pro toni 17. v,= 1,47 v; v,_,, = 30,6 v
3. (a) izolator (b) semiconductor 19. Vezi fig. R.3.
.~ ' 11. (b) 12. (c) 13. (b) 14. (d) 15. (d) 11.(b) 12. (c) 13. {a) 14. (c) 15. (c)
(c) conductor +0,7V, r
16. (a) 17. (d) 18. (c) FiGURA R-3

~10VSJ
Capitolul 18 5. Patru
r'
. ' Capitolul 15
i i 1. (c) 2. (d) 3. (c) 4. (b) 5. (d) 7. Banda de conduclie ~i banda de
: :
1. (d) 2. (b) 3. (a) 4. (e) 5. (c) 6. (a) 7. (c) 8. (a) 9. (g) 10. (c) valenta 21. Vezi fig. R-4
6. (b) 7. (a) 8. (c) 9. (d) 10. (c) 9. Stibiul este un element pentavalent.
Borul este un element trivalent. FIGURA R-4 0
'' ' 11. (a) 12. (b) 13. (f) 14. (b) 15. (b) \ II I
i I'
16. (c) Ambele se folosesc la dopare. ll -9,3V ._V
-
V
'~ 11. Nu. Potenlialul de bariera este o
didefe de tenslune. (b) +9,3~ 7\___f\_
~ ! 13. Pentru a impiedica formarea unui
u curent direct prea intens. 0
. I 15. Cre~terea temperaturii . -12.3Vvv
17. (a) -3 V (b) 0,3 V (c) 0,3 V (d) 0,3 V
+6,3 v --1\ 1\
19. VA = 25 V; V 8 = 24,3 V;
u Vc = 8,7V; V0 = 8 V
(c) 0 _j \.._j \._
0
Capitolull
-6.3Vvv
1. Vezi fig. R-1.
12,3 v --{\ . !\
FIGURAR-1 4,3V~
(d) 0 _j \.._j \._
O
23. Vezi fig. R-5.

-49,3~~
+0,7V
'' o-~'----"1:----,
-0,?V------~
3. 23 V ef. (a)
5. (a) 1,59 V (b) 63,7 v
:I (c) 16,4 V (d) 10,5 v
+0,7~
7.173 v
-0~7v------~
'
~

9. 78,5 v
I 11. Vezi fig. R-2. (b)
; I
[ FiGURA R-5
FIGURA R-2 . -2:,7V-W
~-

I 25. (a) Unda sinusoidala cu valoarea

pozitiva de varf- de +0,7 v, valoarea
13. v, =8,33 v; v,_, =25,8 v negativa de varf de -7,3 V ~i compo-
~
nenta continua de -3,3 V.

(
 :.._ __ ,:

1034 Raspunsuri Ia problemele cu numere impare Raspunsud Ia problemele cu numere impare 1035

FIGURA R-6 23. (a) 30 kQ (b) 8,57 kQ (c) 5,88 kQ 41. Vezi fig. R-10.
25.-750 Q R
_A
27. Suprafetele reflectante produc FIGURA R10
24o'n
intoarcerea repetatii a lurninil,
24 V c.~ ~l-'IN4738 : Rs
rniirindu-i asHe! intensitatea. Suprafata
pal}ial refiectanta permite trecerea 1n
exterior a unei parp. din acea lumina. 43. Vezi fig. R-11.
29. (a) "' 30 Vc.c.
(b)OV Capitolul4
(c) Pulsapi de 120Hz limitate de dioda i. Goluri
Zener Ia valoarea de 12 V. 3. Baza este subtire ~i dopatii slab, deci
(d) Tensiune redresatii dublii a!ternan- curentul generat prin recombin8.ri (in
tii lirnitatii la 12 V de dioda Zener bazii) este mic lata de curentul de n
(b) Undii sinusoidal. cu valoarea pozi- Capitolul3 (e) Pulsapi de 60Hz limitate Ia 12 V colector. I l
tiva _de v.rf de +29,3 V, valOarea nega- 1. Vezi fig. R-7. l1
tiva de varf de -0,7 V ~i cornponenta (f) Pulsapi de 60 Hz limitate Ia 12 V s. Negativa1 pozitiva
continua de +14,3 V. FIGURA R-7 Clrcuitul echivalent al diodei Zener (g)ov 7. 0,947
(c) Unda rectangulara variind intre (b) 0 v 9.24
+0,7 V ~i -15,3 V, cu cornponenta con- 31. Sigllran~a1 transformatorul/ rezistorul 11.8,98 rnA
tinua de -7,3 V. de lirnitare din stabilizator sau eel de 13.0,99
(d) Unda rectanguladi variind intre limitare a curentului de suprasarcina 15. (a) V 8 E = 0,7 V, VeE= 5,10 V,
3. sn ar putea fi intrerupte. De asemenea/ ar
+1,3 V-~i -0,7 V, cu componenta con- 5. 6,92 v Yes= 4,40 V
tinua de +0,3 V. putea fi stdpunse condensatorul sau (b) V8E = -0,7 V, VeE= -3,83 V,
7.14,3 v dioda Zener. Numai cu m8.suratorile
27.56,6 v Yes= -3,13 v
9. Vezi fig. R-8. date nu se poate localiza defectul mai n
29.50 v 17. I 8 = 26 ~A, IE = 1,3 rnA, Ie = 1,27 rnA
=12,3V---T\ bine.
31.62,5 rnn 19.3 ~A
33. D1 intrerupt8.1 R1 intrerupta, tensiune
21.425 mW
33. Bobina este intrerup tii. Condensatorul
I \ continua absenta, circuit de prag scurt-
este strapuns.
35. Circuitul nu ar trebui sa se defecteze
FIGURA R-8 -::Jj'---::;-o;-;,l~V~\===ti- I
circuitat.
35. (a) 60 V (b) 307 rnW
23.
25.
33,3
500 ~A, 3,33 ~A, 4,03 ~A
,-,
' '
i !
deoarece parametrii rnaxirni la care L}
ll. 17,7% (c) 1,27 W (d) 21 pF 27. Vezi fig. R-12.
poate funcFona dioda sunt in limite 13. 3,13% (e) 1N5139 (f) 4,82 pF B C~ ESC
n
0 ~
rnai largi decat VR(V) ~i curentul din 15.5,88% 37. (a) Tensiunea de polarizare inversa capsul! (0'00)
cazul de fatii. e c 0 \._../ '' '.
17.3 v (b) 940 nm (c) 40 nA 8 Variaza
i
_i_,)

37. 0 valoare prea mare a VRMsau un (e) 40 ~A/rnW/cm 2

19. ~ 2,5 v (d) 940 nrn
curent de suprasarcina acddentaHi pot (f) 104 ~A FIGURA R-12
provoca intreruperea diodei la orice 21. Vezi fig. R-9.
29. fntrerupere1 rezisten~a midi
n
39. VOUT(I) = 6,8 V; VOUT(2) = 24 v i !
conectare a tensiunii de alimentare. S-ar FtGURA R-9 +SV L_j
putea ca transforrnatorul sa fie defect +12V
sau diodele sii aibii VR(V) prea midi.
39. 177 ~F 150!1 FIGURA R11
41. 651 rnn (valoarea standardizatii cea
rnai apropiatii de 0,68 Q)
~
43. Vezi fig. R-6. ' !
45. VC1 = 155 V; Vcz = 310 V '' ''
l.)
f 1
; I
\..J
1036 Raspunsuri Ia problemele cu numere impare Riispunsuri Ia problemele cu numere impare 1037

31. (a) 27,8 (b) 109 23. Vezi fig. R-15. 9V

25. R;,r,mil") = 2,28 kn; FIGURA R-19
33. T2 sau T4 prezinUi sctirtcircuit 25. (a) 1,41 rnA, -8,67 V (b) 12,2 mW
FIGURA R17 A, = 526; A 1=1;
colector-emitor, pinul 2 a1 releului 27. 2,53 kl1 ' Rc A,= 526
R,
este scurtcircuitat .Ia masa, T1 sau T3 29. 7,87 rnA; 2,56 V 2k!l 3k!l 27.400
prezinta tntrerupere colector-emitor 31. (a) Colectorul1ntrerupt 2N3904 29. (a) 1\,1 = 93,6; 100 n
35. (a) 40 V (b) 200 rnA c.c. (b) Nu exista defecte A,2 = 302
(c) 625 mW (d) 1,5 W (e) 35 R, Re (b) A',= 28,267
(c) Scurtcircuit intern colector-emitor
37.1,26 w (d) Emitorul1ntrerupt
620 k.{l
1k!l (c) A,l(dBJ = 39,4 dB, = 900 n 'I_
C
39. (a) Saturat (b) Nesaturat +9V Af2 (dB) = 49,6 dB,
41. (a) Nu se depa~e~te nici un parametru. = A v(dB) = 89,0 dB,
c'
: i (b) Nu se depa;;e~te nici un parametru. FIGURA R-15 Capltolul6 31. V81 = 2;16 V, VEl = 1,46 V, Ve1 : 5,16 V,
15 k.{l 1k!l
1~ 'r 43. I?a, foarte pu\Jn; VeE= 0,8 V; Ie = 75 rnA 1. Putin mai mare de 1 rnA.
Vs2 = 5,16 V, VE2 = 4,46 V, Ve2 : 7,54 V,
~
45. Vezi fig, R-13. A,1 = 66, A,2 = 179, A',= 11,814
3. (a) h,, = 134 n (b) h,. = 0,0001 33. (a)1,41 (b) 2,00 (c) 3,16 (d) 10,0 (e) 100
+9V
f l (c) l'f, = 147 (d) h, = 3,33 mS 3S.!n blocare, 10 V
l I
FIGURA R-13
47 k.{l 2,2 k.{l 5. r;:19!2
37.
'--' Ra Rs 7. Vezi fig. R-18.
9100 +15V Punctul de m3.sura Vc.c. V c.a. (ef.)
: i =
I )
2N3904
FIGURA R-18
Intrare ov 25J.1V
w 33. (a) 1: 10 V, 2: flotant, 3: 3,59 V, 4: 10 V
(b) 1: 10 v, 2: 4,05 v; 3:4,75 v; 4:4,05 v 22k!l 2,2 k.{l Baza T1 2,99V 20,8 J.!V
Emitor T1 2,29V ov
' (c) 1: 10 V, 2: 0 V, 3: 0 V, 4: 10 V
:
'.
i Capitolul 5 (d) 1: 10 V, 2: 570mV, 3: 1,27 V, 4: flotant Colector T1 7,44 v 1,95 mV
LJ' 1. De saturap.e (e) 1: 10 V, 2: 0 V, 3:0,7 V, 4: 0 V Baza T2 2,99V 1,95 mV
3.18 rnA (f) 1: 10 v; 2: 0 v; 3: 3,59 v, 4: 10 v
4,7kn 1k!l Emitor T2 2,29V ov
5. VeE= 20 V; Iqoat) = 2 rnA 35. R1 intrerupt, R2 striipuns, jonc~iunea Colector T2 7,44 v 589mV
7. Vezi fig. R-14. EB 1ntrerupta Ie~ire ov 589mV
FIGURA R14 37. Ve = Vee = 9,1 V, V8 normal, VE = 0 V Ctrcul!ul echivatent de c.c. 39. (a) Ve = 5,87 V, V, = 850 mV
.~----.,
39. Nici o valoare lirnitii nu este depa~ita. (b) Ve = 5,87V, V, = OV
1 I 41. 457mW (c) Ve = 5,87V, V, = OV
i r
w 43. Vezi fig. R-16. (d) Ve = 5,87 V, V, = 203 mV
+15V (e) Ve=5,87V, V,= OV
FIGURA R-16
(f) Ve;;; 0 V, V, = 0 mV
41. (a) T1 se blocheaza;
' r Rc
L...J (b) 9 V (c) 5,87 V
9. I 8 = 514 J.!A; Ie = 46,3 rnA; VeE= 7,37 V 2k!l Cfrcuitul echivalent de c.a.
R, 43. (a) 400 (b) 800 ri (c) 1 Mn
11. Ic variaza tn circuitul care utilizeazi'i. o 2N3903 9. (a) 1,29 kl1 (b) 968 n (c) 171 45. Un condensator de cuplaj cu scurgeri in-
sursa com una, deoarece variatia V cc 287 kn Valorile standardizate cele mai apropiate 11. (a) V8 = 3,25 V (b) VE = 2,55 V fluenteaza tensiunile de polarizare ?i in-
produce variatia lw care la rfuldul siiu, _ considerand J3c.c.= 100 troduce a atenuare a tensiunii alternative.
(c) IE= 2,55 rnA (d) le;;; 2,55 rnA
face calc sa varieze. (e) Ve = 9,59 V (f) VeE= 7,04 V 47. Vezi fig. R-20.
45. Vezi fig. R-17.
13. 59,6 rnA; 5,96 V
47. Da 13. A~= 131; 9 = 180' 49. Vezi fig. R-21.
1s. 639 n 15. Av(max) = 65,5, Av(min) ::: 2~06 51. Vezi fig. R-22.
49. VeE va fi mai mici'i., deci tranzis-
17. Cilnd RE Ra/Pcc tor~a intra In saturatie Ia o tempe- 17. A, scade la aproximativ 30. Vezi fig. R-19.
53. A, = Rcfr;
19. 69,1 ratura usor crescuta, Iirnitftnd astfel 19. R;11(tot) = 3,1 kn; V0 ur = 1,06 V
21.270 n A,= (VJ<c"Ie)/(0,025 V/I e) =
21. Ie: 809 ftA; Veg = 13,2 V riispunsclla temperaturi joase.
23. 8,8 =v.c~o,025 = 40 vc
 i !
I ~ j

Riispunsud Ia problemele cu numere impare 1039

1038 Riispunsuri Ia problemele cu numere impare
I r
-9V 15. Vcs=OV, ! 0 = 8 rnA FIGURA R-25 +12V.
l' 'i
_,
FIGURA R20 21. Alternanra negativa a semnalului de
intrare Vc5 =-1V, 10 = 5,12 rnA
23. (a) Tensiune de alimentare absenta sau VGS = -2 V, 10 ~ 2,88 rnA >I
Ro ' I
R1 1ntrerupt Vcs=-3V, 10 = 1,28 rnA lOOn (-o :._,.1
Vcs=-4V, 10 = 0,320 rnA
(b) D1 sau D2 1ntrerupte
VGS = -5 V, lo=OmA
(c) Nici un defect
17.800 n
(d) r, scurtcircuitat 1ntre co]ector ~i Rz Rs
19. (a) 20 rnA (b) 0 A (c) cre?te
= emitor
21.211 n
IOk!l lOOn
25. 6 V c.c., altemanta pozitivii a semnalu-
10 11F
= lui de intrare 23.9,80 n
27. C1 are polaritatea inversaHi 25. /0 ;;; 5,3 rnA, VGs ;;; 2,1 V (c) MOSFET cu canal indus n,
FIGURA R-21 +tOV
29.51 w 27./0 ;;;1,9mA, VG5 ;;;-1,5V polarizat prin divizor de tensiune;
31. Cii?tigul scade. 29. In regim de i'mbogarire VGS = 3,84 v
R, 31. Poarta este izolata fa}ii de canal. 3. (a) MOSFET cu canal ini)ial n
120kn 33. Tc este mult mai apropiata de tempe-
ratura reala a jonctiunii dedit TA. f 33.4,69 rnA (b) )FET cu canal n
c, lntr-un me diu dat de func}ionare, TA 35. (a) De saracire (b) De i'mbogarre (c) MOSFET cu canal indus p
este tntotdeauna mai midl decat TC' (c) La zero (d) De saracire 5. Fig. 9-7(b): aproximativ 4 rnA
R, b
I "F 35. Vezi fig. R-23. 37. (a) 4 V (b) 5,4 V (c) -4,52 V Fig. 9-7(c): aproximativ 3,2 rnA
120kn R,
5,1 kn
+15V 39. (a) 5 V, 3,18 rnA (b) 3,2 v; 1,02 rnA 7. 5,71lill
FIGURA R-23
41. R0 sail R5 intrerupte, )FET 1ntrerupt 9. 2,73
"'" "'" lntre drena ~i sursa, V00 = 0 V sau 11. 920 rnV I_ ~
c, 2N3904 c, Iegatura la masa intrerupta. 13. (a) 4,32 (b) 9,92 Li
v,o-J (--<>v.., 43. Nici o schimbare 15. ~7,5 rnA
45. Rezistorul de polarizare de 1 M!l este 17. 3,02 ' '
R, intrerupt. .: i
180!1 19. 33,6 rnV ef. l _;
Ro
2kn 47. V0 ur=300mV!apH=5; 21. 9,84M!l
V0 ur = -400 rnV Ia pH= 9 23. Vcs = 9 V; ! 0 = 3,13 rnA;
-'5V "'" +6V R~
4,7n
49. Cu valorile tipice, V0 ur = +12,1 V V05 = 13,3 V; v., = 675 mV
FIGURA R-22 51. (a) -0,5 V (b) 25 V =
25. R1, 10 M!l; A, = 0,783
(c) 310 mW (d) -25 V 27. (a) 0,906 (b) 0,299
Capitolul7 CapitoluiS 53. 2ooo ~s 29. 2so n
1. (a) Se 1ngusteazii (b) Cre?te 55.1 v 31. (a) V01 = V0 rY T1 nu are semnal1n
1. 2,11 rnA; 12 V
3. Vezi fig. R-24. 57. ! 0 ;;; 13 mAla VGS = +3 V, drena; lipse~te sernnalul de ie~ire
3. 7,27V
! 0 ;;; 0,4 rnA Ia Vcs = -2 V (b) V01 " 0 V (flotanta); T1 nu are

G~ G~
5. (a) 39,8 rnA, 1,99 V (b) 12,3 rnA, 2,88 V FIGURA R-24
59. -3,0V sernnal in drenii; lipse~te semnalul
7. (a) 133 mV ef. (b) 190 m~ef.
61. ! 0 = 3,58 rnA, VGS = -4,21 V de ie~;ire
9. P,., = 81,2 mW, lJ = 0,136
63. 6,01 v (c) Vest= 0 V; V~ ~ 0 V; V01 rnai mica
n. v81 = 10,7 v; V82 = 9,3 v; vE, = 10 v s s 65. Vezi fig. R-25. dec.t cea norma.Ja; semnal de iesire ~

vE2 =10 V; vCE(PSF)t = 10 V; Cu canal n Cu canalp lirnitat ' i \

VCE(PSF)2 = 10 v 't__j. '
5. 5V Capitolu19 (d) Sernnal corect in drena lui T1;
13. P,., = 3,13 W, P,_,_ = 3,98 W
7.10mA 1. (a) MOSFET cu canal initial n, lipse~te semnalul de poarta a! r,;
15. Icc= 478 rnA, P,_,_ = 11,5 W, polarizat la zero; Vcs = 6 lipse~te semnalul de ie?ire ~
9.4V ' I''
pout= 9 W, Vee= 24 V (e) V02 = V00; sernnal corect in poarta I
11.-2,63 v (b) )FET cu canal p, polarizat automat; I
L.J

11.450 11w VGS = 0,99 V lui T,j lipsesc semnalele din drena lui
13. gm = 1429 11S, y1, = 1429 11S T2 ~i de Ia ie9ire
19.24 v
("'::
I
u . 1040 Raspunsuri Ia problemele cu numere impare Raspunsuri .Ia probleniele cu numere impare 1041

33. Condensatorul de 10 ~F clintre drena 17. Vezi fig. R-27. contactele sale inchise se transmite la
lui T1 ~i poarta lui T2 .este intrerupt. 19. fn circuitul de intrare: ft ; 4,32 MHz motor tensiunea de 115 Vc.a.
35. V,_ 0 ; 4,35 V; V, .. ; 1,29 V ef. In circuitul de ie~ire: f 1 ; 94,9 MHz 23.30mA
37. (a) '-3,0 V (b) 20 V c.c. ft dominanta este cea din circuitul de 25. ov
(c) 200 mW (d) 10 V c.c. intrare. 27. Cand tensiunea pe poarta TUP cre~te,
v, o--'D~._,_____j_C\---'---
39. 9oo ~s 21. / 11;,.p ; 136 Hz, j 11'"Pi ; 8 kHz acest'a se deschide mai t.rziu in raport
41.1,5mA 23. B ; 5,26 MHz, j 11'"Pi" 5,26 MHz cu perioada tensiunli alternative ~i
43. 2,0; 6,82 25. fn circuitul de intrare: f 1 ; 3,34 Hz FIGURA R-28 amorseaza mai tfu-ziu tiristorul, care va
In circuitul de ie~ire: f. ; 3,01 kHz , coriduce mai pu~in timp, deci puterea
45. Vezi fig. R-26. 13.6,48 v furnizata: motorului va fi mai midi.
+24V ft dominanta este cea din circuitul de
FIGURA R-2c ie~ire. ~
15. (a) 9,79 V (b) 5,2 v 29. Vezi fig. R-31.
1l 17. Vezi fig. R-30.
: ~
2,2kn 27. !~ circuitul de intrare: f.; 12,9 MHz
L In circuitul de ie~ire: f 1 ; 54,9 MHz 19. (a) 12 V (b)OV Capitolul 12
/ 1 dominanta este cea din circuitul de 3,19mA ---- 1. AO real: Ca~tig mare in buclii deschisa,
r 1 intrare. 1 mA ----- impedanta de lntrare mare, irnpedanta
i
' '
I
29. 230 Hz; 1,2 MHz Amorsarea de ie~ire mica, CMRR mare.
u 31.514 kHz tnacuruJ'-::::::::::::::::::711_ 1 __ AO ideal: Ca~tig in bucla deschisii
deschis- infinit, impedanta de intrare infinWi,
33. ~2,5MHz
r.
-fmA ------------------ impedan~a de ie$ire zero, CMRR
i, 35. Se mare~te frecventa pana cand -'l,f9mA ------------------ infinit.
u tensiunea de ie~ire scade Ia 3,54 V ef. 3. (a) Intrare nediferenpala,
Frecventa gasWi este ft(supr FIGURA R-29
_ ie~iire diferenpala
Capitolul 10 37.23,1 Hz sv -----
' ' (b) lnti:are nedi/erentiala,
i ! 1. Pentru C1 :::: C2, frecventele de taiere 39. Nu se modifica. ie~ire nediferenpala
L
sunt egale ~i ambele vor produce o 41.112 pF (c) Intrare dilerentiala,
cadere a di.;;tigului cu 40 dB/decada, 43. C d ; 1,3 pF; C , ; 3,7 pF; Cd, ; 3,7 pF ie~ire nediferenpala
8 8
i:
\ r
subf1 45. o<10,5 MHz (d) Intrare dilerenpala,
'-! 3. La tranziStoare bipolare: C~, Cbc, C,~ la ie~ire diferenFala
FET: c.,, Cgd' Cd,
Capitolul 11 5. V1: tensiunea de ie~ire diferenfialil
5. 24 mV ef.; 34 dB 1. lA; IK; 646 nA V2 : tensiunea pe intrarea neinvetsoare
7. (a) 3,01 dBm (b) 0 dBm 3. Vezi , Trecerea tiristorului in con- V3: tensiunea de ie;;ire nediferentiala
(c) 6,02 dBm (d) -6,02 dBm ductie",tn sectiunea 11-2. 21. Cand intrerupatorul este inchis, V4 : tensiunea de intrare diferentiaHi
5. Se adauga un tranzistor pentru a bateria V2 alimenteaz.li becul, care 11: curentul de polarizare
9. (a) 318Hz (b) 1,59 kHz
11. La 0,1f.: A,; 18,7 dB in versa alternan~a negativa, astfel lumineaza. Energia luminoasa amor- 7. 8,1 ~A
La f.: A,; 35,7 dB indit sa se obFna pe poarHi un se:r:nnal seaza fototiristorul, care alimenteaza 9. 108 dB
La lOf.: A, ; 38,7 dB de amorsare pozitiv. releul. C.nd releul este anclan;;at, prin 11. 0,30
13. La frecvente joase: C" C2 ~i C3 7. Vezi fig. R-28. o Deschis
r 1
9. Anod, catod, poarta anodului, poarta
i j La frecvente inalte: Coc ~i Cbe
catodului
~ 15. 4pF FIGURA R-31
11. Vezi fig. R-29.
FiGURA R-27
R, Rs
5600 IOkn

r1
I '
~
 ''
: I
LJ
Raspunsuri Ia problemele cu numere impare 1043 r;
1042 Raspunsuri Ia problemele cu numere impare
! I
7. Se inlocuie~te Rc cu un rezistor L!
13. 40 f!S 19. (a) Instabil (b) Stabil de 1,8 k!l.
15. A,= 9,90 x 10-', V, = 49,5 mV (c) Stabilla limita
9.225
17. (a) 11 (b) 101 (c) 47,8 (d) 23 21.25 Hz
11. Se inlocuie~te rezistorul de 18 kn
19. (a) 1 (b) -1 (c) 22 (d) -10 23. D 1 sau D2 stdipunse, T1 sau T2 defecte,
cu unul de 270 kn.
21. (a) 455 f!A
(c) -10 V
(b) 455 flA
(d) -10
ca~tig prea mare a! AO, R6 intrerupt.
25.0V IV ---~-------~ 13. Ie~irea (pinul22) direct Ia pinul 23 ~i
"
:' .I
pinul 38 direct Ia 40 pentru caR, = 0.

: : _ _tfF
23. (a) z,,(REP) = 1,32 Tn; ZO"I(REP) = 455 flrl 27.63096
15. 500 f!A, 5 V
(b) z,,(REPJ = 5oo Gn; z,,,REPJ = 600 11 n 29. Vezi fig. R-33.
17. A,;:, 11,6
(c) z,,(REP) = 40 Gn; z,,(REP) = 1,5 mn aan
19. Vezi fig. R-37.
25. (a) 75 n, in circuitul de reacre FIGURA R-33 +15V 21. Vezi fig. R-38.
(b) 150 f!V
27. 2nV
an aaon (2) (7) (bl
10V
29. (a) R1 intrerupt sau AO defect (6)
-=- v., FIGURA R-35
(b) R2 intrerupt v.
(5) 4.4 v -
'---'
(c) Tensiunea de decalaj de Ia ie~ire V;,O I
diferita de zero; R4 defect sau dereglat
-4,4 '
v -1--------------
31. Ca~f;igulin tensiune se va fixa Ia 100.
-o,sv
, ' i i
'\___)'
= =
33. Z 1,(Nll 3,96 Gn; z,,1(Nl) 37,9 mn -15V -10 v ' '
-t--------------~----

35.50000 FIGURA R-36 0 '

37. Vezi fig. R-32.

31. Vezi fig. R-34. '' ''
1001<!1
23. Incorect. R2 este intrerupt. '' '''
FIGURA R-34 25. Verificare vizuala. CI din mijloc este +4,4V!--' ' 1 - '- - - - -

+15V
FIGURA R-32 montat invers.
21<!1 v~a~L---------~----------
27. Semnalul de ie~ire din Cll va fide 10 -4,4 v _ j __ _ _ __ J
~

' '
ori mai mare dedit eel normal, duc.nd : 1
Rt la saturarea CI2 cand se efectueaza LJ
11ill
e~antionarea. FIGURA R-38
29. +0,5 v
23. (a) -0,301 (b) 0,301 (c) 1,70 (d) 2,11
39. 6,32 Capitolul 15 25. Semnalul de ie~ire a! unui amplificator
-15V
Capitolul 13 1. A,,,11 = A,,,1 = 101 logaritmic este limitat la aproximativ
Capitolul 14 3. 1,005 v 0,7 V datorita joncpunii pn a tranzis-
1. 70 dB
3.1,67kn 1. 24 ~ cu distorsiuni 5. 9,1 torulul. l!
3. Vps = +2,77 V, Vp1 = -2,77 V
i-:
5. (a) 79603 (b) 56569 (c) 7960 (d) 80 +6,69V----
5. Vezi fig. R-35. FIGURA R-37
7. (a) -0,674 (b) -2,69 (c) -5,71 +5,87 v----II~IHf.~"'"
(d) -45 (e) -n,z (f) -84,3" 7. +8,57 v ~i -0,968 v ' '

9. (a) -2,5 V (b) -3,52V +s,o v----~JIIHHIHHHH~~~-,~ ~

9. (a) 0 dB/decada (b) -20 dB/decada
(c) -40 dB/decadii (d) -60 dB/decada 11.110 kn +4, 22 v----H~:~~~U!Ij~~~~Mj~n~~.-n;n
+3,81 v----H ~
I

11.4,05 MHz 13. V0 UT = -3,57 V, I, = 357 f!A ' i

0--'1-W ~-;
13.21,1 MHz 15. -4,46 m V/f!S '
-3,at v----
15. Circultul (b) are B mai ingusta 17.1 rnA -4,22V----
(97,5 kHz). 19. Vezi fig. R-36. -5,04V---- n
. '
17. (a) 150 (b) 120 (c) 6o 21. Incorectii. A02 sau dioda D2 sunt -5,87V ----
(d) o (e) -3o defecte. -0,69V -----
 1044 Raspunsuri Ia problemele cu numere impare

27.-157 mV Capitolul 17
.r 'i
Iw ! 29. Vout(max) = -147 m V, Vout(minJ = -89,2 m V;
valoarea de varf de 1 V a semnalului
de intrare este red usa cu 85%, in timp
1. Un oscilator nu necesita semnal de
intrare (in afara de tensiunea continua
Glosar
de alimentare).
ce valoarea de vil.rf de 100mV este 3. 1/75 = 0,0133
red usa cu doar 10%. 5. 733 mV
31. Vezi fig. R-39. 7. 50 kl1 Alfa (a) Raportul dintre curentul continuu de col ector ?i curentul continuu de emitor Ia
R,
9. 7,5 v, 3,94 tranzistoarele bipolare cu joncp.uni.
11. 136 kn, 691 Hz Amorsare Activarea, prin aplicarea unui semnal pe unul dintre terminate, a unor dis-
13. 9,4 pozitive ~i circuite electronice.
>-...._-ov., 15. Se inlocuie9te R1 cu un rezistor Amplificare Proces de cre?tere a puterii, tensiunii sau curentului prin mijloace electronice.
de 3,54 kn. Amplificator Circuit electronic care arnplifidi. puterea, tensiunea sau curentul.
FIGURA R-39 17. R4 = 65,8 kn, R5 = 47 kn Am.plificator cu mai multe etaje Circuit de amplificare cu mjnirnum doua tranzistoare;
33. PM1: ~o V
19. 3,33 v, 6,67 v amplificatoare conectate in cascad8..
PM2: ~v 2i. o,oo76 ~F Amplificator diferenpal Amplificator a dirui tensiune de ie~ire este propor}iona15. cu
PM3: 20 mVIa 1kHz 23.fm;n = 42,5 kHz,J,.,. =57,5 kHz diferenta dintre tensiunile aplicate -pe cele doua intdri.
PM4: +12 V 25. 25kHz Amplificator inversor ConfiguraP.e: cu AO cu bucHi tnchisa Ia care semnalul de intrare
PM5: OV se a plica pe intrarea inversoare.
Capitolul 18 Amplificator neinversor Configurap.e cu AO cu bucla inchisa Ia care semnalul de
Capitolul16 1. 0,0333% intrare se aplica pe intrarea neinversoare.
1. (a) Trece-banda (b) Trece-sus
3. 1,01% Amplificator operational (AO) Tip de amplificator cu ca~tig in tensiune foarte mare,
:---, (c) Trece-jos (d) Opre~te-banda S. A: tensiunea de referint5.; B: elementul impedanta de intrare foarte mare, impedanta de ie~ire foarte midi ~i o buna supri-
I :. 3. 48,2 kHz, nu mare a se~nalelor aplicate in modul comun ..
regulator; C: arnplificatorul de eroare;
L 5. 700 Hz, 5,04 D: circuitul de control Analogic Caracterizat printr-o funcjie liniadi, ln care variabila ia valori intr-un domeniu
7. (a) 1, nu este Butterworth 7. 8,51 v continuu.
(b) 1,44, cu aproximaJ:.ie Butterworth 9. 9,57 v Anod Regiunea p a unei diode.
(c) Etajul1: 1,67; Etajul2: 1,67; nu este
11.500 rnA Annonice Frecven}e ce intra In aldHuirea unei forme de unda complexe, valorile lor
Butterworth
13.10 rnA fiind multipli ai frecventei fundamentale.
9. (a) Cebl?ev (b) Butterworth
il (c) Bessel (d) Butterworth 15. Is(m.x) = 250 rnA, PRJ ~ 6,25 W Atenuare Reducerea nivelului de putere, curent sau tensiune.
''--<
: i 11. 190Hz 17.40% Atom Cea mai mica parte a unui element chimic care poseda caracteristicile specifice
19. V 00T cre;;te acelui element.
13. Se adauga inca un etaj identic ~i se
fixeaza raportul rezistoarelor de 21.14,3 v Atom pentavalent Atom cu cinci electroni de valenta.
rj reactie Ia 0,0681n primul etaj, Ia 0,586 23.1,3 rnA Atom trivalent Atom cu trei electroni de valen}a.
I ' 1n etajul al doilea rIa 1,482 Ia eel de-al 25. 2,8 n Audio Referitor 1a garna de frecvente a undelor sonore, care pot fi auzite de urechea
LJ
treilea. 27. Rum1, = 0.35 n urn ana.
r I 15. Se schimba locul rezistoarelor cu al 29. Vezi fig. R-40. Avalan~a Cre~terea rapida a num8.rului de electroni de conducp.e datorWi. unei tensiuni
: i condensatoarelor. prea marl de polarizare inversa.
U 17. (a) Se mic~oreaza R1 9i R2 sau C1 ~i C2 -12V
{b) Se m.?ire~te R3 sau se miqoreaza R4.
r: R Banda de tree ere Domeniu de frecven}e cuprins intre frecventele de Ui.iere inferioara ~i
u 19. (a) j ~ 4,95 kHz, B =3,84 kHz
9
(b) fo =449kHz, B = 96,5 kHz
(c) f 0 = 15,9 kHz, B =838kHz
SV 180
superioara ale unui amplificator.
BASIC Limbaj de programare (Beginner's All-purpose Symbolic Instruction Code =
21. Ie9irile filtrelor trece-jos 9i trece-sus se Cod de instrucp.uni simbolice multifunc}ionale pentru incep.9.tori).
r l conecteaza Ia intr8.rile unui sumator cu
: I
Baza Una dintre regiunile semiconductoare ale unui tranzistor bipolar cu jonc}iuni. Este
U doua intrari. FIGURA R-40
foarte ingusta ~i slab dopata in compara}ie cu celelalte regiuni.

I
I I
 ~- '

1046 Glosar Glosar 1047

~

i' 1
'
L _l
Bazii comuna (BC) Configuratie de amplificator cu tranzistor bipolar cu jonctiuni in care Coiector Cea mai mare dintre cele trei regiuni semiconductoare. ale unui tranzistor
baza este terminalul comun fata de semnalul de c.a. sau masa. bipOlar eli jonc~iuni.
Bessel Model de raspuns al unui filtru cu caracteristidi de faza Iiniadi ~i didere mai Col ector comun (CC) Configura tie de amplificator cu tranzistor bipolar cu joncruni !n !I
micii de -20 dB/ decadii/pol care colectorul este terminhlul comun lata de semnalul de c.a. sau masa. LJ
Beta (f3) Raportul dintre curentul continuu de colector ~i curen:tul continuu de baza la Comparator Circuit care comparii doua tensiuni de intrare ~i genereaza la ie~ire o altema-
tranzistoarele bipolare cu joncp.uni; ca~tigulln curent de la baza. la colector. tiva de sHiri pentru a indica relap.a ,mai mare 11 sau~,mai mic" intre tensiunile de intrare. ""1
Bipo.Iar Caracterizat prin faptul di purUitorii de sarcina sunt atat electronii liberi, cat ~i Compensare Procedeu prin care se modifidi panta de didere a cS.~tigului unui amplifi- 'L___ji
golurile. cator pentru asigurarea stabiliUitii.
Blocare Stare in care tranzistoarele nu con due curentul. Compresie de semnal Metoda de miqorare propo~Jionala a amplitudinii tensillnii unui ,-,
Bucia lnchisa Configurap.e cu AO in care intre ie9ire 9i intrare se conecteaza un circuit sernu1al. - : \
de reactie. Cornu tare fm}:ata Metoda de blocare a unui tiristor. '.J '
Butterworth Model de riispuns al unui filtru, caracterizat prin aplatizare tn banda de Conductor Material prin care curentul electric circula foarte bine.
trecere ~i ciidere de -20 dB/decada/pol. Configura fie Darlington Circuit format din doua tranzistoare cu colectoarele conectate
impreuna ~i cu emitorul primului conectat cu baza celui de-al doilea pentru a realiza
r
;.:. ,i
L 4
Canal Calea conductoare intre drena )>i sursa la tranzistoarele cu efect de cfunp. inmulprea parametrilor lor beta.
Carbon Material seap.conductor. Contralimp (in) Amplificator in clasa B cu doua tranzistoare, fiecare dintre ele fiind in ,-,
Cascada Mod de ordonare a circuitelor in care ie9irea unui circuit este conectata la stare de conducpe cdte o semiperioada. '

intrarea circuitului urmator. Conversie AID Procedeu prin care informap.a in forma analogidi este transpusa in LJ
ca~tig Valoare care arata. de cate ori este miirit (amplificat) un semnal electric. forma digithla.
ca~tigln tensiune in bucla deschis3. C&~tigul in tensiune aJ. unui AO fara reacp.e extern8.. Conversie D/A Procedeul prin care o succesiune de valori digitale este reprezentatii ca r;

ca~tig in tensiune in buc!a deschis1i (A01) ca~tigul in tensiune al unui AO fiidi circuit semnal analogic. :I
L_j

exterior de reacfie. Covalenfa Caracteristidi a legiiturilor dintre doi sau mai mulp. atomi, realizate prin
ca~tig in tensiune in bucla inchisa Ca~tigul fn tensiune al unui AO cu circuit exterior interac~iunea electronilor lor de valen~a.
de reacj:ie. Crista! Mod de d,ispunere a atomilor ce formeaza un material rigid; dispozitiv cu cuar~ .:.'1i'
ca~tig in tensiune in buc!a inchis1i (Aci) C.~tigul in tensiune al unui AO cu circuit exte- care funcp.oneaza pe principiul efectului piezoelectric ~i prezinta proprietap. de rezo- L_j

rior de reacj:ie. nantii foarte stabile.

Ca~tigul buclei Produsul dintre ca~tigul !n bucla deschisa a! unui AO ~i atenuarea cir- Cuplaj !nainte Metoda de compensare in frecventa Ia circuitele cu AO. r:
cuitului de reactie. Curba caracteristidi a diodei Reprezentarea grafica a dependen~ei curentului de tensi- I_ j
Catod Regiunea n a unei diode. une la dioda.
cadere Mic~orarea ca~tigului unui amplificatorin afara benzii de trecere,"incepfuld de Curent Deplasarea electronilor liberi. ,-,
la frecvenfele de t~iiere. Curent de amorsare (15 ) Valoare a curentului anodic pentru care un dispozitiv com uta .' I '
Ciidere de tensiune pe diod1i Tensiunea la bomele diodei in polarizare directa; este apro- din regiunea de blocare directa in cea de conducp.e directa. L ~

Ximativ egala cu potentihlul de bariera, valoarea tipica pentru siliciu fiind de 0,7 V. Curent de intuneric Valoaiea curentului invers, generat termic intr-a fotodioda in
Cebi~ev Model de raspuns al unui filtru, caracterizat prin pulsatii in banda de trecere ~i absenfa luminii.
cadere mai mare decal -20 dB/decada/pol. Curent de menfinere (lH) Valoare a curentului anodic sub care un dispozitiv comuta din
Circuit de axare Circuit care adauga o componenta continua unei tensiuni alternativer regiunea de conductie directa in cea de blocare directa.
folosind o dioda ~i un condensator.
Circuit de derivare Circuit al drui semnal de ie~ire reprezinta, cu aproxima~ie, viteza Decada 0 cre~tere sau o sciidere de zece ori a valorii unei miirimi ca, de exemplul
n
:L_;!
instantanee de variape a funcpei aplicate la intrare. frecventa.
Circuit de integrare Circuit care genereaza un semnal de ie~ire aproximativ pro- Decibel Unitate de masura a unui raport exprimat logaritmic1 de exemplu, un raport de
portional cu aria cuprinsa sUb graficul func~iei de intrare. puteri sau de tensiuni.
Circuit de ta:iere Vezi Limitator. Defazaj Deplasarea unghiulara, fa}ii de o referin}a, a valorilor unei func~ii de timp.
Circuit integrat (Cl) Tip de circuit ale dirui componente sunt realizate in totalitate pe un Depanare Activitatea ~i tehnicile de identificare ~i localizare ale defectelor unui circuit
sinrur cio de siliciu. sau aparat electronic.
I!
u 1048 Glosar Glosar 1049

u Diac Dispozitiv semiconductor cu patre straturi ~i doua terminale, care, In conditii

specifice, poate conduce in ambele sensuri.
Diagrama Bode Reprezentare grafidi a dependen~ei teoretice a ca~tigului in dB de
Factor de ondulape Expresie a eficien!ei unui filtru de alimentare 1n ceea ce prive~te
reducerea pulsap.ilor tensiunii; raportul dintre tensiunea pulsatorie ~i tensiunea con-
tinua de ie~ire.
r:
I !
frecventa, care ilustreaza raspunsulin frecventa al amplificatoarelor ~i al filtrelor.
Digital Caracterizat printr-o funcpe 1n care variabila poate lua, altemativ, doar douii valori.
Factor de pierderi Caracteristidi a filtrelor ce determina modelul de raspuns.
Factor de rejecpe pe modul comun (CMRR) Raportul dintre di~tigulin bucia deschisa
u Diod3 luminescenta (LED) Tip de dioda car~ emite lumina c.nd este parcursa de un ;;i ca~tigulin modul comun; indice al capacitaJ:ii i\0 de a suprima semnalele aplicate
curent direct. in modul comun.
~

I ' Diod3 Schottky 0 dioda care functioneaza numai cu purtatori majoritari, destinata apli-
: I
u capilor de frecven~e inalte.
Diodi Shockley Dispozitiv cu patru straturi ;;i dou-ii terminale, care intra in conducp.e
cnd tensiunea anod-catod a tinge o anumihi valoare de ,intoarcere".
Dioda tune! Dioda cu caracteristidl. de rezisti?nta negativa.
Diodii.Zener Dioda destinata limitiirii tensiunii de Ia bornele sale, tn polarizare inversii.
Distorsiuni de racordare Distorsiuni caracteristice semnalului de ie~iire a1 amplificatoarelor
Filtru Un condensator sau un ansamblu condensator-bobin. avfutd rolul de a reduce
pulsap.ile tensiunii de la ie~irea unui redresor.
Filtru activ Circuit de selectare a frecvenfelor format din dispozitive active, ca tranzis-
toarele sau AO, cuplate cu componente reactive.
Filtru opr~te-bandii Tip de filtru care blocheaza sau sUprim8. frecventele cuprinse fntr-
un anumit domeniu, limitat de o frecventa inferioadi ~i una .superioara.
Filtru treCe-banda Tip derutru care permite trecerea frecventelor cuprinse intr-un anu-

u in clasa BIn contratimp la limita de trecere a tranzistoarelor din starea de blocare in cea
de conducp.e.
Dopare Procedeu de ad.ugare a uilor impurit8.ti lntr-un material semiconductor intrin-
mit domeniU, limitat de o frecventa inferioarii )>i una superioara.
Filtru trece-jos Tip de filtru care perrnite trecerea frecven!elor mai joase decat o anumitii
valoare, suprimfuldu-le pe cele mai inalte decat aceasta.
il
l,
sec pentru a-i modifica propriet8.ple de conductie. Filtru trece-sus np de filtru care permite trecerea frecven~elor mai tnalte dedit o anu.;
I1 Dreapta de sarcina in c.c. 0 dreapta trasata in coordonatele lc ~i VeE' aferente circuitu- mitii valoare, suprimS.ndu-le pe cele mai joase dedit aceasta.
I....,_,
lui unui tranzistor. Fotodiod3 Dioda la care curentul invers variaza in acela~i sens cu intensitatea lu~.
Drenii Unul dintre cele trei terminale ale unui tranzistor cu efect de camp, analog colec- Foton ParticuHi de energie luminoa~a.
torului unui tranzistor bipolar cu jonc}iuni. Fototiristor Dispozitiv semiconductor cu patru straturi, care conduce lntr-un singur
D Drena comuna Configura}ie de amplificare cu FET, in care terminalul drenei este conec-
tat la masa.
sens cfuld este amorsat de o lumina suficient de intensa ~i riimane In conducp.e pana
cand curentul scade sub o anumita valoare.
Fototranzistor Tranzistor al d.rui curent de baza este generat de c8.derea luminii pe
Efect piezoelectric Proprietate a unor cristale datorita direia o presiune mecanidi vari- regiunea semiconductoare fotosensibila a bazei.
abil. dezvolta o tensiune la extremitiip.Ie cristalului. Frecventii critic3 0 alta denumire a frecventei de tiiiere.
Electroluminescenta Procesul de eliberare de energie sub forma de lumina in urrna Frecven~ de t~iiere Frecventa Ia care raspu~sul unui amplificator sau al unui filtru este
i i recombinarii electronilor, intrun semiconductor. cu 3 dB mai mic decat valoarea sa maxima din banda de trecere.
' ' Electron Particula elernentara cu sarcina electridi negativii.
LJ
Electron de conducpe Electron liber. Germanin Material semiconductor.
r-} Electron liber Electron care a acumulat suficienta energie pentru a se desprinde din Gal Absen}a unui electron din banda de valent. a atomului.
1 1 banda de valenta a atomului-mamai mai este numit electron de conducfie.
LJ Emitor Cea mai puternic dopata dintre cele trei regiuni semiconductoare ale unui Histerezis Caracteristica a unui circuit prin care se creeaza un decalaj sau o inUirziere la
tranzistor bipolar cu jonctiuni. cornu tare.
flJ-l. Emitor comun (EC) Configurafie de amplificator cu tranzistor bipolar cu joncpuni 1n
care emitorul este terminalul comun fa}. de semnalul de c. a. sau masii. Indice de refracJ:ie Caracteristidi a materialelor prin care se propag~ lumina, care indi~ii
Etaj Fiecare dintre drcuitele de amplificare ale unei configura~ii cu mai multe tranzistoare. proporp.a in care se refracta o raza de lumina la trecerea dintr-un material in altul.
r, Infraro~u (IR) Spectru de radiape cu lungimi de unda imediat superioare celor din dome-
U
I '
'
Factor de calitate (Q) Masura a eficientei unei componente1 exprimata prin raport ul din
tre niul vizibil. .
energia inmagazinata 9i cedata de acea component ~i energia disipata. Intensitate radianta (Ie) Puterea de ie9ire pe steradian a unui LED, exprimata in m W /sr.

L Factor de calitate (Q) Raportul dintre frecventa central. ~i Hitimea benzii de trecere
unui filtru trece-banda.
~ Intrinseca Starea pura sau naturaHi a unei substante.
Ionizare indepartarea din san adaugarea la un atom neutru a unui electron astfellncat
atomul rezultat (numit ion) sa aiba o saicinii electric. pozitivii sau negati'vii.

\'
 L__ ,

1050 Glosar Glosar 1051

Iradiere (H) Puterea pe unitatea de suprafata Ia o anurnita distanta fata de LED; inten-
sitatea luminli.
Izolator Material care nu conduce curentul.
.imboga~ire Referitor la un MOSFET...;. procestil de generare a unui canal sau de cre~tere
a conductivit8.fii acestuia prin ad8.ugarea de purt8.tori de sarcina.
Joncpune pn Zona de contact dintre doua materiale serniconductoare de tipuri diferite.
Laser Arnplificarea lurninii prin emisie stimulata de radia}ii (light amplification by sti-
mula.ted emission of radiation, in lb. engleza).
Ui~ime de banda Caracteristidi a unor tipuri de circuite electronice care define~te dome-
niul de lucru in ceea ce prive~te frecventele admise sa stdibata un astfel de circuit de
Ia intrare la ie~ire.
Limitare Procedeu prin care se impun anumite limite amplitudinii semnalului de ie~ire
al unui amplificator sau al altui circuit.
Nivelmare Nivelul uD.ui semnal care se suprapuite pe o por}iune semnificativa a dreptei .
de sarcina in c.a. a unui amplificator.
Nucleu Partea diri centrul ~nui atom, fermata din protoni ~i neutroni.
Numar atomic Numiirul de protoni dintr~un atom .
Octava 0 cre~tere sau o scadere de doua ori a vaiorii unei marimi ca, de exemplu,
frecven~a.
Ondulafie a tensiunii Micile pulsa}ii ale tensiunii continue de la ie~irea unui redresor
urmat .de filtru, generate de incarcarea ~i desd.rcarea condensatorului de filtrare.
Orbitl Traiectoria descrisa de electron in mi~carea sa de-rotap.e in jurul nucl_eului atomului.
"i
i
i
!
!___;
Oscilator Circuit electronic ce funcp.oneazii cu reac~ie pozitivii, gener.nd Ia ie~ire un
semnal variabil in tirnp, tara aplicarea unui semnal exterior de intrare.
Oscilator Circuit electronic cu reacp.e pozitivii, care genereaza un semnal de i~~ire varia-
btl in timp fara a i se aplica Ia intrare un semnal extern.
'' ..
Parametru 11 Parametru caracteristic unui TUJ, care ii. determini.i punctul de d~schidere. ~

Limitarea curentului .prin lntoarcere Metoda de lirn.itare a curentului aplicata la stabi- fartea centrall a atomului Cuprinde nuclelll )ii top. electronii, cu exceppa celor de valentii. I' ''
lizatoarele de tensiune. Patura Banda energetica 1n interiorul careia se rotesc electronii 1n jurul nucleului atomului.
Limitator Circuit cu diode-care taie sau inliitura o parte dintr~un semnal deasupra ~i/Sau Pereche electron-go! Electronul de conducpe ~i golul ramas in banda de valenta dupii
dedesubtul unui nivel i;npus.
Liniar Caracterizat de o relap.e de proporp.onalitate directa.
ce electronul o parase;;te .. n I.,.!I
Poarta Unul dintre cele trei terminale ale unui tranzistor cu efect de camp, analog bazei
Logaritm Exponent; logaritmul unui numiir este exponentul sau puterea la care trebuie unui tranzistor bipolar cu jonc}iuni.
ridicat un alt numiir, numit baza, pentru a se obp.ne primul numiir. PoarHi comuna Configuratie de amplificare cu PET, ln care terminalul portii este conec~
Logaritm natural Exponentul Ia care trebuie ridicata baza e (e = 2,71828) pentru a se
obfine un numiir dat.
tat la masa.
Pol Circuit format dintr~un rezistor ~i un condensator, care induce raspunsului unui fil-
u
' '

Lumina coerenta Lumina cu o singura lungime de unda. tru o panta de cadere de -20 dB/decada. ~

Lungime de undli Distanf1i in spap.u corespunz.nd unei perioade a unei uncle electro~ Polarizare Aplicarea tensiunii continue necesare unui tranzistor sau unui alt dispozitiv :' I
:
magnetice sau Iuminoase. pentru ca acesta sa funcponeze intr-un anumit mod. . LJ
Polarizare Aplicarea unei tensiuni continue Ia extremitiiple joncfiunii pn pentru a deter-
Margine de faza Diferenta dintre defazajul total introdus de un amplificator ~i unghiul mina circula}ia sau blocarea curentului prin aceasta. n
I
de ISO; defazajul ce se poate adauga fara ca amplificatorul sa devina instabil. Polarizare direct3. Starea in care o jonc}iune pn conduce curentul. i :
I

--'
Mod comun Mod de Illcru caracterizat prin prezenfa aceluia~i semnal Ia ambele intriiri Polarizare inversa Starea in care o jonc}iune pn nu conduce curentul.
ale unui AO. Potential de bariera Cantitatea de energie necesara pentru permiterea conducp.ei com~
Modulape de frecven!a (MF) Metoda de comunicape prin care semnalul purtator de pl;te prin jonctiunea pn in polarizare directa. i j
. I
mesaje, de frecven}ii rnai joasa, ~oduleaza (variazii.) frecventa - mai inaltii - a unui Produs ca9tig-banda Caracteristicii a amplificatoarelor, produsul dintre c.~tig ~i Iapmea u
alt semnal.

I
benzii de trecere fiind intotdeauna constant.
Monocromatic (referitor Ia 'lumina) Cu o singura frecventa /. o singurii culoare. Proton Particula elementarii cu sarcina pozitivii.
MOSFET "Ii"anzistor cu efect de camp de tipul metal-oxid-serniconductor; una dintre PSF Punctul de funcponare (cu anumip parametri de polarizare) in c.c. al unui amplifi-
cele doua marl categorii de tranzistoare cu efect de cAmp; se inta.Ine))te uneori sub cator, caracterizat de valorile tensiunii ~i curentului.
denumirea ,tranzistor cu poarta izola~a (IGFET)".
Multiplicator de tensiune Circuit format din diode ~i condensatoare, care furnizeaza la
Punct flotant Punct al unui circuit care nu este legat galvanic la masa sau la o tensiune
constanta.
.-
; i

ie~ire o tensiune de doua, trei sau patru ori mai mare dec.t tensiunea de intrare.
Purt3toare Semnal de frecvenHi inalt8., din gama de radiofrecventa, care constituie \J
suportul informatiei modulatoare in MA, MF sau alte sisteme.
Neutron ParticuUi fara sarcina electrica, aflata in nucleul atomului. n
i i
'
I ';
I !
LJ
1052 Glosar Glosar 1053

Purtlitori majoritari Cei mai numero~i purtiitori de sarcina dintr-un material semicon- Semiconductor Material a ciirui conductibilita:te il incadreaza intre conductoare ~i izo-
ductor dopat (fie electroni liberi, fie goluri). Jatoare; exemple: siliciul, germaniul ~i carbonul.
["1.
PurHitori minoritari Cei mai pupn numero~i purtiitori de sarcina dintr-un material Sigurant3 .fuzibili Dispozitiv de protecFe care se intrerupe prin ardere atunci cftnd
i i semiconductor dopat (fie electroni liberi, fie goluri). . . cureritui depii;;e;;te o anumita valoare.
! I
LJ Siliciu Material semiconductor.
Radiape Procesul de emisie a energiei electromagnetice sau luminoase. Spectral Aparjiniind unui domeniu de frecvente.
f ; Raport de acord Raportul dintre capaciUi.Jile varactorului la tensiunea inversa minim. Stabilitate Stare In care circuitele de amplificare nu oscileaza.
~imaxima.
''--'' Stabilitate Un mod de apredere a mentinerii unui amplificator la parametrii de
ReacJ:ie Proces prin care o parte din semnalul de ie)iire al unui circuit este ad usIa intrarea funcjionare proiectaji (PSF, dl;;tig etc.) cnd beta sau temperatura variaza.
acestuia astfel Ync.t sa se opunii sau sa contribuie la modificarea semnalului de ie~ire. Stabillzare in raport cu variapa sardnii Variap.a procentualii a tensiunii de ie~ire pen-
r 1 Reacpe negati.vcl Procedeu prin care o parte a semnalului de iesire este adusa la intrarea bu o varia tie daHi a sarcinii.
I '
u unui amplificator, cu un anumit defazaj fatii de semna).ul d~ intrare. Stabilizare in raport cu variaFa sarcinii Variap.a tensiunii de ie~ire pentru o variap.e
Reacpe pozitivi Aducerea la intrare a unei parp din semnalul de ie~ire In a~a fel i'ncat data a curentului prin sarcina, exprimata, de obicei, in procente.
acesta sa fie poten}at ~i i'ntrefinut. Stabilizare in rap.ort cu variaFa tensiunii de intrare Variati~ procentuala a tensiunii de
11'
I
Reac}ie pozitiv3. Aducerea unei fracP,uni din semnalul de ie$ire la intrare astfel Incat sa ie~ire pentru o variatie data a tensiunii de intrare (alimentare).
Ll potenfeze semnalul de ie~ire, acesta fiind in faza cu semnalul de intrare. Stabilizare in raport cu variatia tensiunli de intrare Variatia tensiunii de iesire pentru

I
t"l
Recombinare Procesul prin care un electron liber (din banda de conducjie) revine tntr-un o variatie daHi a tensiunii de intrare, exprimata, de obic~i, i'n procente. '
go! din banda de valenta a unui atom.
i!
: ! Redresor Circuit electronic care transform tensiunea altemativa In tensiune continua.
Stabilizator Circuit electroftic a dirui tensiune de ie;;ire se menfine practic constant in .
raport cu variap..ile tensiunii de intrare sau ale sarcinii.
Redresor cu priz3. mediana Tip de redresor dubHi alternanta format dintr-un transfer- Stabilizator Dispozitiv sau circuit electronic care menp.ne, practic, o tensiune constant
mater cu priza median ~i doua diode. Ia ic~ire pentru un lntreg. domeniu de valori ale tensiunii de inlrare sau ale rezistentei
Redresor dubl3. altemanta Circuit care transform o tensiune de intrare altemativa sinu- de sarcina; este unul dintre blocurile functionale ale sursei de alimentare.

"'
:: I'
LJ
soidal i'ntr-o tensiune continua pulsatorie cu doua pulsatii la iesire pentru o peri6ad8. a
semnalului de intrare. ' '
Redresor tn punte Tip de redresor dubla altemanta format din patru diode dispuse pe
laturile unui patrulater.
I Stripungere in avalan~li Stdpungerea la cea. mai mare tensiune in cazul unei diode
Zener.
Stripungere Zener Cea mai midi tensiune de strapungere a diodei Zener.
Suprainc.31zire Stare ce caracterizeaza un stabilizator cand puterea disipata in interiorul
Redresor mono-alteman}cl Circuit care transfo~ma o tensiune de intrare alternativa circuitului dep~e~te o antuilita valoare maxima, din cauza unui curent prea mare.
sinusoidaHi intr-o tensiune continua pulsatorie cu o pulsaj:ie la iesire pentru o perioada Sursa Unul dintre cele trei terminale ale unui tranzistor cu efect de cfunp, analog emi-
a semnalului de intrare. ' torului unui tranzistor bipolar cu joncp.uni.
Regiqne golitcl Zona situata de o parte ;;ide cealalta a unei joncfiuni pn, din care lipsesc Sursii comun3 Configurafie de arnplificare cu PET, in care terminalul sursei este conec-
purt8.torii majoritari. tat la masa.
a
~,

! : Repetor Configurafie de AO cu bud inchisa, neinversoare, cu cfltigul in tensiune egal
cu 1.
lJ
Repetor pe emitor Denumire data, in argoul speciali~tilor, amplificatorului cu colectorul
comun.
Repetor pe sursa Arnplificator cu drena com una.
Rezisten}3. dinamic3. Rezistenta intern, neliniara, a unui material semico_nductor.
RF Radiofrecventii
Satura}ie Stare in care curentul de colector al unui tranzistor a tinge valoarea sa maxima,
devenind independent de curentul de bazii.
Siricire Referitor la un MOSFET- procesul de indepiirtare a purtiitorilor de sarcina din
canal, in urma cilruia conductivitatea acestuia scade.
Semnal treap~a Tranzipe rapid a tensiunii intre doua niveluri.
Sursii de alimentare Circuit care transforma tensiunea alternatiVa refelei de alimenta-
re in tensiune continua ~i furnizeaza o putere constant pentru a crea condipi de
functionare altar circuite sau aparate.
Tensi~ne de blocare Valoarea tensiunii poart5.-sursa pentru care curentul de drena
devine aproximativ zero.
Tensiune de stranguiare Valoarea tensiunii dren8.-sursa a unui tranzistor cu efect de
cfunp, incepand de la care curentul de drena ramane constant dad. tensiunea poarti-
sursa este zero.
Tensiune directii de lntoarcere (VBR(FJ) Tensiune sub care un dispozitiv se in regiunea de
blocare direct.
Tensiune inversa de varf (VR(VJ Valoarea maxima a tensiunii inverse, de la varful sem-
nalului de intrare, cand diod.a este polarizata invers.
 I
! :

n
1054 Glosar i i

Termistor Rezistor sensibilia temperatura, cu coeficient de temperatura negativ.

Tiristor Dispozitiv cu patru straturi ~i .trei terminale, care intra in conducp.e cfind este
amorsat prin aplicarea unei tensiuni pe unicul terminal de poarta ~i ramane in aceastii
Index
stare pfinii cfind curentul anodic scade sub o anumiUi valoare.
Tiristor cu poarta dubla Dispozitiv cu patru straturi ~i patru terntinale, dintre care doua
de poarta, acestea servind la comutarea dispozitivului in cele douii sensuri.
Afior cu apte segmente, 154
Transconductanta La dispozitivele electronice, raportul dintre curentul de ie~ire ~i ten- Alfa, 193, 233, 308
siunea de intrare. Aluminiu, 16
Amorsare, 641-642,755-756
Transconducta~~a {gm) Raportul dintre variap.a curentului de drena ~i vru~atia tensiunii
. Amorsare a oscilatiilor, 891-892,
poartii-sursa la un tranzistor cu efect de camp. 896, 902
Tranzistoare complementare Doua tranzistoare, unul npn ~;i ceUHalt pnp, cu caracteristi- Amplificare, 206, 233, 490
ci similare. Ia tranzistoare, 206
Amplificator, 233
Tranzistor Dispozitiv semiconductor util.i.?at pentru amplificare ~i comutap.e.
antilogaritmic, 827
Tranzistor bipolar cu joncp.uni Tranzistor realizat din tre~ regiuni semiconductoare audio, 344, 736
dopate, separate de doua Joncp.uni pn. cu baza comuna, 304,307,
Tranzistor cu efect de camp (FET, TEC) Tip de tranzistor unipolar, comandat in tensi- 336-339, 354
une, in care curenttil este comandat de ditre un camp electric indus. cu colectorul comun, 304,
307, 327-334,354
Tranzistor cu efect de dimp cu poarta-joncjiune GFET) Una dintre cele douii mari cat-
cu cuplaj capacitiv, 311, 336,
egorii de tranzistoare cu efect de camp.
341,343,345
Tranzistor unijoncJiune (TUJ) Dispozitiv cu o singura jonc~iune pn ~i trei terminale, care cu cuplaj direct, 343, 554
cu cupla] prin transformator,
prezinta o caracteristidi de rezistenta negativa.
344
TranziStor unijoncp.une p.rogramabil (TUP) Dispozitiv cu patru straturi ~i trei terminale
cu drena comuna, 503-506,
(asemilllator cu un tiristor sau cu un TUJ), care este amorsat cdnd tensiunea din anod 518-519
a depii~e~te pe cea din poartii. cu emitorul comun, 304,
Triac Dispozitiv cu patru straturi ~i trei terminale, care, in condi~ii specifice, poate con- 307, 310-325, 354, 395
duce fn ambele sensuri. cu mai multe etaje, 340-344,
345, 355, 576-578
Trigger Schmitt Comparator cu histerezis.
f cu poarta comuna, 506-508,
518-519
Valen~a Caracteristid. a atomului determinata de patura exterioadl a acestuia. I cu sursa comuna, 494-503,
518-519
VaractOr Diod8. cu capacitate variabiHi. j' cu tranzistoare
Viteza de variap.e a semnalului de ie~ire Viteza cu care Variaza tensiunea de ie)iire ca I complementare, 385
r8.spuns la aplicarea la intrare a unui semnal treapta. cu tranzistor, 216
de frecventa intermediara
(FI), 344
Zgomot Semnal parazit. de izo!are, 809-815
de masura, 803-809
de mediere, 767
de nivel mare, 368-369,
410-411
de putere, 368-418
de radiofrecventa (RF), 216,
344,451
de semna! mic, 214,
300-303, 486-518
diferential, 654-663, 696-697
' '
inversor, 675,681, 691, Audio, 344, 354 I ;
696-697 Avalan~a. 25, 42, 163
'
~-_J
:
in clasa A, 368-384, 393
in clasa AB, 384-394 Banda de conducve. 7
n
in clasa 8, 384~385 . Banda de trecere, 535, 587 I I
in clasa C; 395-402 Banda de urmarire, 922
I ;
LJ
in contratimp, 384-394, Banda de valen\i'i, 11-12, 43
410-411 Banda energetica, 3, 7
logaritmic, 823-826 Banda interzlsa, 7, 20
neinversor, 671, 678-679, Baza, 188, 233
689, 696-697 Benzi energetice, 11
operational, 652-697, Beta ((), 193, 201, 233, 253,
710-740, 803-837 308, 310, 331
operational de BIFET, 686
. transconductanta (AOT),
Bismut, 15
816-823
Blocare, 197, 199,210, 233,
repetor, 675, 681, 686, 689,
368,385,429
696-697 ,i I
Bar, 16
repetor pe emitor, 327, 335,
Bucla inchisa, 671, 696-697, \ J
355
710
repetor pe sursa, 503-506,
519-578
CAD simultan, 762
sumator, 765-772, 782, 785,
869 Canal, 423,451,471
Analiza a posibilitatilor de Capacitate
defectare, 97 de ieire, 555-556, 558
Anod, 32, 42 de intrare, 434, 456, 555, !;
Antena, 735-736 558 ' '
L)
AOT, 816-823
Aplicatie practice, 104, 167, 225,
de transfer invers, 5,33
interna, 533, 570
277, 349,404-405, 465, 512,
583, 636-637, 691-692,
Ia tranzlstoare, 533-534
Ia varactor, 142-143
l_ __J
735-736, 784, 833, 875, 925, Miller, 555-565, 571
971 parazita, 559
Armonid!., 907-908 Capsule de tranzistoare,
Armonice, 578, 587 214-216
Arseniu,15 Caracteristic8 curent-tensiune
Arseniura de galiu, 6, 148, 162 (1-V), 27, 33, 43
Atenuare, 316, 354, 535 Caracteristic8 de directivitate, .....,
Atom, 2, 7, 15,42 150
'i
Atom acceptor, 16 Caracteristic8 de transfer, 430,
453-455
u
Atom de impurificare
pentavale.nt, 15, 43 Caracterograf, 224
trivalent, 16, 43 Carbon, 6, 42 n
Atom donor, 15 Cascada, 340,354,860, ! i
864-865 L;
Atom pentavalent, 15, 43
Catod, 32-33, 42
Atom trivalent, 16, 43
!I
LJ
1056 Index Index 1057

lJ Ciidere, 542, 550, 587, 711-712,

850-851, 861-862, 865-866
CBdere de tensiune pe dioda,
Circuit echivalent cu parametrii
hibrizi, 307
Circuit echivalent cu parametrii r,
Convertor curent-tensiune, 831
Convertor digital-analogic
(CDA), 769
Descarcare electrostatica, 456
Detector de prag, 752
Detector de vSrf, 832
Element chimic, 3
Emitor, 188, 233
Etaj, 340, 355, 856
1N5139 ... 1N5148, 144-145
MLED81, 151-152
MRD821, 156
61, 109 308 ConVertor tensiune-curent, 831 Detector de zero, 752 Foi de ccita!og pentru
camp electric, 19, 155 Circuit PLL, 921-924 Corec1ie, 129, 204 ., Diac, 616, 641-642 Factor de calitate, 145 tranzistoare
Cii~tig, 234 Circuit RC, 540, 543-544, 546, Crista!, 10, 11, 43, 907-908, 929 DiagramS. Bode, 549,563,587 2N2222A, 296
Factor de ondulatie, 72-73, 109
al unui lan! de amp!ificare, 559, 561, 568-569, 573, Cua~.907 DiagramS energeticS., 19, 25 Factor de pierderi, 854, 879 2N3796/2N3797, 468, 514
340 850-851, 861-862,893, Cuplare capacitiva, 311, 336, 2N3903/2N3904, 205, 305,
Difuzie, 19 Factor de reactie in tensiune,
fl de transfer, 635 898-899 341,343,532,539 584
' . Digital, 740 305-306
! i in banda de irecere, 535, Circuit RC dominant, 549 Cuplor optic, 631-636 2N5457/2N5459, 432-433
...,.. Dioda, 32-41,53-108, 124-173, Factor de rejectie pe modul
539 Circuit rezonant, 161, 397-398 Cupru, 8 comun (CMRR), 658, 666, 2N5460, 505
387
in bucla deschis8, 666, Circuit tampon, 333 Curent, 6, 43, 191 696-697 2N6040/2N6043, 407
fotodioda, 154-158, 173
696-697, 710, 740 Circulatie a curentului, 24 constant, 427, 830 FET, 423-472 2N7008, 456
laser, 162
i : in curent, 193, 224, 306, CMRR, 658, 666, 696-697 de amorsare, 634 Fibre optice, 635 Fosfo-arseniura de galiu, 148
Juminescenta (LED),
u 325,329,337 Coeficient de temperatura, 129, de comutare, 603,-641-642 149-154, 173, 211 Filtru Fosfor, 15
in curent in bucla deschisa, 133, 145
de control al tensiunii de opticii, 149-158 activ, 849-878 Fosfura de galiu, 148
306-307 Colector, 188, 234 stabilizare, 126, 130 pin, 159 Bessel, 854, 879 Fotocelula, 692, 736
in putere, 325, 329, 337, Comanda a redreSorului de de decalaj Ia intrare, 663, redresoare, 32 Butterworth, 853-854, 856, Fotodarlington, 629
380
u in tensiune, 207,315,321,
putere mono-alternantS. 610
ComandB in faz<l:, 619
665 Schottky, 159, 173 858-859, 879 Fotodioda, 154-158, 173
de electroni, 12, 21 Shockley, 600-605, 641-642 capacitiv, 70-74, 77, 101 Foton, 148, 173
327,337,340,342-343, Comparator, 751-765, 779-780,
~ -~~
377, 491' 494, 496-498, de go/uri, 12, 22 stabilizatoare de curent, Cebi:;;ev, 854, 879 Fototiristor,630, 631,641-642
790
' I 504,507,542,812, de inluneric, 155, 173 158 cu configurafie variabi18, Fototranzistor, 628-631, 641~642
I' '' 891-892
Comparator cu fereastnl,
de men1inere, 603, 607-608, tuner, 160, 173 869,872 Frecventa
'--' 760-761
! in tensiune in bucla inchisa, 641-642 ultrarapida, 160 cu doi poli, 858-859 armonice, 578, 587
Comparator cu limitare a
674, 677, 696-697, 722, de polarizare, 816-817 Zener, 124-141, 164, 173 cu intrare capacitiva, 77 audio, 344, 354
tensiunii de ieire, 770
rl 740
Compensare, 686, 688,
d.e po!<~rizare de intrare, 664 Dispozitiv cu_ patru s-lraturi, cu mai multe bucle de centralS., 851-852, 922
w in tensiune Ia nivel mare,
710
Ia 3 dB, 567
727-735, 740
a curen!ilor de polarizare,
de purtatori majoritari, 15, 43
de purtatori minoritari, 15, 43
600-620, 641-642
Distorsiuni, 249, 379, 385
reactie, 867, 871
cu trei poli, 860
cu un singur pol, 858,
critica, 536
de rezonanta, 145, 397-398
686 de sarcina, 53 Distorsiuni ale formei de unda, de taiere. 536, 541, 576-577,
unitar, 712 de suprasarcina accidentala, 249 861-862
:I ii CD, 163
cu condensator unic, 733
cu intarziere in faza, 728 75 Distorsiuni de racordare, 385. de tensiune redresata, 109
587, 850-851, 856
fundamentalS, 397-398,
'--' Circuit acordat, 145, 397 ~398 direct, 27, 33, 35-36, 609 410-411 in x, 77 907-908
cu .cuplaj inainteu, 733, 740
Circuit de axare cu diode, 84-86 invers, 24, 125, 154-156, Divizor de tensiune, 82,261, in cascada, 860, 864, 865 intermediara (FI), 344
Compresie de semnal, 828, 838
Circuit de defazare in avans, 254 274,327,444,458 in T, 77 Ia -3 dB, 567, 851-852
Comun, 304
532 rezidual, 130, 199, 224, 254, Domeniu de capturB, 922 LC, 75 Ia catig unitar, 566 -
Comutare fortata, 607-608,
Circuit de derivare, 775-77'3, 456 Domeniu de toleranta pentru oprel}te-banda, 852, purtatoare, 879
641-642
790 Zener, 124-125, 130 capacitate, 143 871-873, 879 radio, 216, 344,451,
Condensator
Circuit de integrare, 772-775, Curen!i prin tranzistor, 191 Dopare, 15, 43, 124, 189 pentru surse de alimentare, 735-736
de compensare, 728-735
790 . Cvadrup!Or de tensiune, as Dreapta de sarcina 53, 69-70
de cuplaj, 311,336, 341,
Circuit de limitare cu diode, in c.a., 302, 372, 376 RC, 857-878 Generator de functJi, 925-929
343,532
78-84 dB,340,355,534-537,542 in c.c., 199,246,285,369 Sallen-Key, 858-859, 863 Germaniu, 6, 9, 11,43
de decuplare, 311,317-318,
Circuit de protectie Ia dBm. 538 Drena, 423, 471 trees-banda, 850-851,
533, 546 Gol, 12, 15,43
rI supratensiuni, 613
Conductanta de ieire, 306, 307 DecadB.,542,587 Dublor de tensiune, 87 865-871,879.
Gradient de energie, 20
I I Circuit de sesizare a depa~irii Decalaj Ia ieire, 807, 813 trece-jos, 850, 857-861,
Conductor, 6, 8, 42 Grafic al caracteristicii Ia diode,
LJ temperaturii, 762
Decibel (dB), 340,355,534-537, Echipamente de masura, 879
27,33,43
Circuit de taiere, 78-84, 109 Conductie, 6 trece-sus, 850-851, 861-865,-
Constanta lui Boltzmann, 824 542 803-808, 838
Circuit de temporizare, 915-951 879 .
Decuplare par1iala, 319, 321 Efect piezo-electric, 907, 929 Heliu, 3
Circuit echivalent, 126. 207, Constanta de timp, 70, 402 Foi de catalog, 90-93, 131~133,
Defazaj, 543, 546, 561, 714, Electroluminescenta. 148, 173 Heterodina, 735-736
304-310, 312, 369,490, Conversie AID, 762, 784, 790 144-145, 201' 204-205, 305
891-892 Electron, 3, 15, 43 Hidrogen, 3-4
496-497, 600, 606, 621-622 ConverSie 0/A, 769, 790 Foi de catalog pentru diode,
Depanare, 38, 94-103, 109, de conductie, 11~12, 42 Histerezis, 755-758, 790
Circuit echivalent al diodei Conversie temperatura-tensiune, 90-93, 131-133, 144-145,
, .. 164-166, 217-224,274-277, de valenjii, 4, 8-9, 11
279 151-152, 156
~

Zener, 126
i i
Convertor, 830-831
282, 345-349, 352, 403-404, liber, 4, 8, 11-12, 18,43 1N4001 ... 1N4007, 90-93
I ! Circuit echivalent a! 463-465, 469, 509-511' 639,
'-! tranzistorului, 304-310 Convertor analogic-digital 689-691' 738, 779-783, 788 1N4728 ... 1N4764, 131-133
(CAD), 762, 784

1058
Index
lmpedanta
de ieire, 679
de intrare, 30!)-306, 665,
678
de intrare diferen1ial8., 665 Limitator cu referinta de
de intrare in modul comun,
665
Miller, 682
Zener, 125, 130, 166
lmpuls, 578
Indica de refractie, 635, 641~642 _ Lumina monocromatica, 162,
lndiu, 16
lnfraro~u. 148, 169, 173
lntensitate a luminii, 151-152,
156
lntensitate radianta, 151-152,
173
lntrare nediferentiata, 656
lnversare de faza, 321,499
lnversor de tensiune, 956-958
ton
negativ, 4
pozitiv, 4
lon!zare, 4, 43
lradiere, 151-152, 156, 174
lzolator, 7, 43
Tmboga!ire, 448-449, 471
Jntrerupere a curentului anodic,
607-608
Jonctiune pn, 17, 43
Laser, 174
Latime de banda, 564, 576, 578,
587, 711-712, 718-719, 807,
850-852
Lcllime de banda in buc!a
deschisa, 712
Liljime de banda Ia ca~tigul
unitar, 712
Leg8tura atomicS, 5
Legatura covalenta, 10, 43
Lege patratica, 432-433, 453
Legea a 11-a lui Kirchhoff, 254,
679
Legea lui Coulomb, 19
Umitare a curentulu!, 33, 967
Umitare a tensiunii de ie~ire,
758
Umitare a tensiunii de ie~lre Ia
comparatoare, 770, 790
Umitare Ia o valoare fixi3 a
..... ~ ...... ,,,1 : ~ ....
! i
~-J -
f
Index 1059 it
L~
Umitare prin intoarcere a Obstacol energetic, 20, 22, 25 ..' directa, 20, 22, 26-27, 33, RSspuns in frecven1a. 532-587, de cofactor in c.a., 337
curentului de leire, 946-947
Umitator, 78-84, 109, 140
OCT, 912, 920, 922
Octava, 543, 587
43, 189
inversa, 23, 29, 33, 43, 189
668, 716, 853-857
RS.spuns.la frecvente inalte,
de emitor in c.a., 308-309
de ieire, 314, 329, 337
n
i \
Umitator cu diode, 78-84, 140 Orbit6 a electronulul, 4, 43 Ia diode, 20-27, 29, 33, 43, 557-564, 571 de intrare, 264,313,321,
L.J .
tensiune, 80
Oscilator, 889-891,929-930
Armstrong, 907
82, 148
Ia MOSFET cu ca.nal indus,
Raspuns Ia frecvente joase,
539-554, 568
328,337,391,434,499,
504, 507
Uniaritate, 196, 234, 248 Clapp, 905 449,458 R8spuns Ia semnal treapta', de sursa, 494 n
i i
Logaritm, 824, 838 Colpitts, 901 Ia MOSFET cu canal initial, 582-583 dinamica, 23, 27, 29, 36, 43, LJ
Logaritm natural, 824, 838 comandat in tensiune 448,457 Raspuns spectral, 150, 174 627
Lumina coerenta, 162, 174 (OCT), 912-914, 920, 922 Ia zero, 457, 462, 487, 568 Reactie, 286 interbaze, 621-622
cu crista!, 907
cu insumare a fazei, 899
prin divizor de tensiune, 82,
261-269,274, 311,442,
in colector, 210~212
negativa, 270, 533-534,
interna, 302, 378, 435, 493,
621-622
n:
174 '
Lungime de unda, 150, 174
f 444,458 670-672, 678683, negativa, 160
cu punta Wien, 894-898
de relaxare, 604, 623, 914 Potential de bariera, 19, 22, 27, 696-697,718-719, Rezistor de limitare a curentului
Margine de faza, 722, 740 de semnal triunghiular,
36, 43, 56 861-862, 869, 897 de suprasa.rcina, 76 n
909-911 Precautii Ia manipularea pozitiva, 721-727,740, 891, Rezumat i' .'
Masa de c.a., 312
Matrice de prioritati, 763 de tensiune in dinte de
MOSFET, 456 894-896, 929-930 amplificatoare cu baza LJ
ferastrau, 912-914 Priz8 mediana, 61 Receptor MA, 735-736 comuna, 339
M8surare a frecventei, 578-583,
Produs ccl~tig- banda, 566, 587, Recombinare, 13, 43
873-874
M8surare in frecventa prin
Hartley, 906
!n dublu T, 900
720
Protectie Ia scurtcircuit, 669, 946
Redresor, 53-69, 109
cu cuplaj prfn "transformator,
amplificatoare cu colectorul
comun, 335
ampHficatoare cu emitorul
n
[_j
vobulare, 874 LC, 901-907
r_...lasurare in. puncta discrete, Protectie Ia suprasarcina, 946 58 comun, 326
local, 735-736
873 Protec\ie Ia supratensiune, 613 cu dioda, 53-69 amp!ificatoare cu FET, 508
RC, 893-901 r-,
Mixer, 735-736 Proton, 3, 43 cu prizfi mediana, 61, 109 circuite cu AO, 778-779 I
Mod comun, 657,696-697 Parametri h, 304-307
PSF, 247, 253, 258, 285, dubl8 altemanta. 60-69, 98, circuite de polariz.are a i
L._J
i
368-369, 376, 380-381, 385, 101, 109
Model al diodei, 33, 35-36 tranzistoarelor, 273
Parametri r, 30, 310,313 438, 444-445, 487
Modelul Bohr, 3 in punta, 65, 109 configurajii de circuite cu
Parametru ( intrinsec, 622, Punct de functionare in c.c., mono-alteman~a. 53-59, 98,
Modulatie in amplitudine (MA), 641-642 245-252 109
AO, 684
polarizarea jonctiuniipn, 26
"
I I
735-736, 820-821
Modulatie in frecvenj8 (MF),
Parte centrali:i. a atomu!ui, 6, 43
P8tratic, 596
Punct de m8sur8, 95, 222 pentru sUrsa de alimentare, redresoare pentru surse de LJ
Punct tlotant, 218-219, 233 53-69 alimentare, 68
875-876, 879 Patura de valenta. 5, 43
MOSFET, 447-462,471,500 Punte redresoare, 65, 109 Refacere a componentei tranzistoare cu efect de
Piitura electronica, 4, 43 Purtator de sarcina, 19 continue, 85 camp, 461-462
MOSFET cu canal indus, Pereche Darlington, 331, 355,
449-450,458,464,488,502 392
Purtatori Reflexia luminil, 635 tranzistorul bipolar cu LJ
majoritari, 15, 43 Refractia luminii, 635 jonctiuni, 213
MOSFET cu canal initial, Pereche electron-gal, 13, 43,
448-449,457,464,487,500 ,_b minoritari, 15, 43 Regiune ~
155 de blocare directa, 602 Sarcina, 53, 137, 318, 333, 342,
MOSFET cu dubla difuzie Putere, 130, 202, 380, 383,
PLL, 921-924
laterala, 451 Poarta,423,471
390-391, 395, 398, 538 de conduc!ie directa, 609 355,383,499,903,940-941
a condensatorului, 70, 72,
~J
MOSFET cu fanta in V, 451 Putere disipata in PSF, 380 de curent constant, 426
Poarta izolata, 448, 456 604, 772-773
MOSFET cu poar:ta dubl8, 451 golita, 18, 19, 22-23, 43,
Pol, 850-851, 855, 879
Q (factoru! de calitate), 851-852, 163, 189 electrica, 3-5, 8, 19 'I
MOSFET de putere, 450
Multimetru digital, 38
Polarizare, 233 879 ohmica, 426 electrostatica, 456 I I
a jonc!iunii pn, 20, 26 Reglaj automat al amplific8rii negative, 3 LJ
Multiplicator, 87-89, 109 automata, 436, 438-440, .~ Radiatie, 174 (RM), 451 Saturatie, 196, 199,210, 234,
Multiplicator de frecventa. 462-463, 486
Radiofrecventa (RF), 216, 344, Repetor 368,380
397-398
Mulliplicator de tensiune, 87-89,
centrata, 368, 376, 3~1, 451' 735-736 de tensiune, 675, 681, 686, saracire, 19, 448, 471 "
109
439 Randament, 329, 391 689, 696-697 Semiconductor, 7, 9,15, 43, 148 \_.) ''
cu baza Ia VCC, 252-255 pe emitor, 327-334, 355 de tip n, 15, 18
Multivibrator, 915-920 Report de acord, 143, 174
cu circuit de axare, 399 pe emitor Darlington, 333 de tip p, 16
Multivibrator astabil, 915-951 Raport de transform are, 58, 61
cu reacjie in colector,
270-272
RBspuns in bucla deschisa, pe surea, 503-506, 518-519 intrlnsec, 7, 11, 13, 43 I "i I
.
Neutron, 3, 43 716-718 Retea Wien, 894-895 Semnal, 312, 496-497 L _;
cu reactia in drena:, 458, 462
R8spuns in bucla inchisa, 718 Semnal triunghiular, 910
Nucleu atomic, 3, 43 Rezlstenta
cu sursa separata in emitor,
Raspuns in faza, 716 a unei bobine, 76 Sensibilitate, 156
Numar atomic, 3, 43
: ..... :~ ... nA~-0/17 Mo ,,...,:.;,. ~., olo,..t~""i 'tn ni:ih 1r:> J;
254-261
de c. a.. 29. 20A-?07. SP.n7nr riP. nH. 4A5
"
 .-/
I ).
I '
' '
u

11
u
11
u
1
I I
lJ
r'
Iw i
r1
u
r1
u
u
ll
lJ
['
u
n
I!
u

i' 'i
'u I

rl
'
,.;..-
..,.' .
1060 Index
Siguranta fuzibi!B, 109
Siliciu, 7, 9-11, 43
Si.stem de alarma. 225
Sistem de amplificare audio
pentru spafii ra~i. 350,.
-404-405
Sistem de EKG, 833
Sistem de i!uminat, 611
Sistem de neutraiizare a apelor
reziduale, 465
Sistem de reglare a temperaturii,
278
Sistem de spectrofotomelrie,
691-692
Spectru dinamic. 826
Stabilitate, 254, 258, 266, 271,
319, 355, 367. 445, 722-727,
740
a c8tigului, 319, 321
a PSF, 253-254, 258, 266
cu temperatura, 271
Stabilizare, 53
a curentului, 158
a tensiunii, 53, 125, 133,
137, 139, 939-975
in raport cu variatia sarcinii,
137, 174, 941
in raport cu variafia tensiunii
de intrare, 133, 174, 939,
940
prin efect Zener, 125
procentuara. 139
Stabilizator, 53, 109, 942-971
coborator de tensiune,
952-953
cu trei terminale, 960-964
de curent, 158, 969
de tenslune, 53, 125
integral, 960-971
in comutatie, 952-959,
963-964, 970
paralel, 948-951
ridicator de tensiune,
953-956
serie, 942-948
Steradian, 151-152
Stereo, 815-876
Stibiu, 15
Strapungere, 29, 125, 426
inversa, 24, 125, 609
in avalana, 125, 174
Ia diode, 24, 125
Zener, 125, 174
Sumator, 768
~
l:
Sumator ponderat, 768-772
Supracretere, 653-854
cu efect de c8inp {FET),
423-472
n
' I
L_J
Suprainca.Jzire, 960 cu efect de camp cu poarta-
S!Jrsa, 423, 471 joncJiune (JFET), 423-447,
de alimentare, 53, 104, 109,
164, 168, 281. 971
471' 486, 494-500,
503-508, 686
n
\ _)
de curent constant, 830 cu efect de camp, de tipul
de tensiune comandata in metal-oxid-semicondUctor
tensiune, 858-859 (MOSFET), 447-462, 471
de comutajie, 209-212
Televiziune, 85, 145, 344 de putere, 216 ~- j
Tensiune exterior de decuplare, 965
de amorsare, 627, 755-756 Tranzistormetru, 221
de blocare, 429,471 unijonctiune (TUJ), 621-628,
641-642
de decalaj, 663-664, 688, \ ;
~ 807, 813
unijonctiune programabil
(TUP), 626-628, 641-642,
de decalaj Ia intrare,
663-664, 688
912 :;
de izolare, 634
Treapta, 581 !
Triac, 617-618,641-642 L.:
de polarizare, 20, 23
Trigger Schmitt, 756, 790, 822
de prag, 454
Triplor de tensiune, 88 ~.
de strangulare, 426, 429,
. 471 TUJ, 621-628, 641-642
de strapungere, 24, 31 TUP, 626-628, 641-642,912 l.J
de str8pungere directa, 602,
606-608, 641-642 Unghi
directa, 27, 33, 36 de conducJie, 619
inversa, 29, 35, 57 de defazare, 561
de incidenta, 635
inversa de varf, 57, 63, 66
de int8rziere, 619
in dinte de ferastrau, 912
pulsatorie, 69, 72, 76, 109 limita, 635
Urm8rire a semnaJului, 95, 346
i'
Zener, 125, 130 .!_ J'
Teorema lui Miller, 555, 558,
Valoare
571, 682
Teorema lui TMvenin, 266, 544, de c.c., 73, 76
573 de varf, 56, 206, 300
L.j
Termina!e ale tranzistorului, 188, eficace (ef.) 202, 300
214,423 media, 56, 60
Termistor, 2-"78 medie a tensiunii redresate
Testare a diodelor, 38 dubla a!ternanf8, 60 '
Timp de cre~tere, 582 medie a tensiunii redresate
mono-alternanta. 56
Timp de scadere, 582
v8rf Ia v8rf, 206, 300
Tiristor, 605-610, 630, 641-642
Tiristor cu poarta dubl8, Valori limita Ia tranzistoare, 201 "' .
614-615, 641-642 Varactor, 142, 174 :._.J
TMOS. 451 Viteza de variajie a semnalului
de ie~ire (slew rate), 667,
Transconductanta. 432-433,
471,490,816-817,838 696-697
Transformator, 58, 101, 349, VMOS, 451
809.810
Tranzfstoare complementare, Zgomot, 754-756, 790, 806-807,
385,410-411 811 n
Tranzistor ' 1:
bipolar cu jonctiuni, 184-235 L.