LITERATUR ROMN SI COMPARAT

MITOLOGIA ABSURDULUI
Prof. univ. dr. VIOREL STEFNEANU
Universitatea Paris II! Franta
La "itt#rature dite $de "%a&surde' (o)*orte! )a"+r# "a diversit# des ,uvres et des auteurs
-ui se situent dans (ette )ouvan(e! (ertains traits distin(tifs (o))uns -ui (onf.rent / (e
*0n#no).ne (u"ture" 1 "%un des *"us i)*ortants des deu2 derniers si.("es 3 une ind#nia&"e unit#. I"
s%a+it en effet de (e -ue "%on *ourrait a**e"er une $)4t0o"o+ie de "%a&surde'! autre)ent dit! un
s4st.)e de *ens#e et de (ro4an(es ana"o+ue / une re"i+ion 5 "a $t0#o"o+ie de "a )ort de 6ieu'!
se"on "es ter)es de Mir(ea E"iade! ou une $at0#o"o+ie' se"on "e n#o"o+is)e for+# r#(e))ent *ar "e
*0i"os*0e Mi(0e" Onfra4! "%un des *"us fervents )i"itants at0#es / "%0eure a(tue""e en Fran(e
7auteur de "%ouvra+e $Trait# d%at0#o"o+ie'! *aru en 899: au2 #ditions ;rasset<. Nous avons essa4#
de *asser en revue 1 de )ani.re for(#)ent so))aire et in(o)*".te! (o)*te tenu du (adre "i)it# de
(et e2*os# 1 "es t0.)es -ui (onstituent "es *aradi+)es fondateurs de (ette )4t0o"o+ie et "a )ani.re
dont i"s sont trait#s sur "e *"an "itt#raire *ar "es auteurs "es *"us re*r#sentatifs de (e )ouve)ent
7Lautr#a)ont! "es dada=stes! >af?a! Sartre! Ca)us! Iones(o! Cioran! @e(?ett<5
a< Une vision )#(aniste du )onde et des (4("es de "%e2isten(e -ui se su((.dent ind#fini)ent se"on
un )ouve)ent (ir(u"aire d#*ourvu de toute fina"it# 7Ca)us 3 $Le M4t0e de Sis4*0e'! "a stru(ture
(ir(u"aire des *re)i.res *i.(es de Iones(o! et(.<
&< Le n#ant et "a )ort en tant -ue r#a"it# u"ti)e de "%e2isten(e 7"e ni0i"is)e dada=ste!
"%e2istentia"is)e sartrien! $Le M4t0e de Sis4*0e' de Ca)us! "es essais de Cioran! "e t0#Atre de
"%a&surde et(.<
(< La )#ta)or*0ose r#+ressive de "%0o))e en une (r#ature )onstrueuse et (ontre nature 7"e t0.)e
du va)*ire au I3e si.("e! Lautr#a)ont $Les C0ants de Ma"doror'! >af?a $La M#ta)or*0ose'!
Iones(o $R0ino(#ros' et(.<
d< L%e2ter)ination ou "%autodestru(tion de "%0o))e! vu (o))e une (r#ature rat#e! voire no(ive
7Ca)us $Ca"i+u"a'! Iones(o $Les C0aises'! $R0ino(#ros' et(.<
Raporturile ntre mitologie si literatur pot fi vzute sub diverse unghiuri, n functie de
prespectiva n care ne situm si de ntelesul pe care-l atribuim cuvntului mitologie. In ceea ce m
priveste, mi propun s abordez aici, ntr-o perspectiv interdisciplinar specific literaturii
comparate, aspectul mitologic al anumitor creatii literare din ultimele dou secole care reflect o
viziune a omului si a universului fondat pe credinta c lumea nu are sens si c prin urmare omul,
fiint cuttoare de semnificatie prin definitie, ar fi o creatur absurd. bsurdul devine astfel un
adevr absolut, un fel de deificare a neantului si a mortii care se substituie sistemului religios si se
repercuteaz precum acesta n toate aspectele e!istentei omenesti. "ci dac fiinta omeneasc nu
are sens, toate actele, actiunile si creatiile culturale ale omului vor fi n mod implicit lipsite de sens.
ceast credint este punctul de plecare al unei noi mitologii fondat pe ceea ce #ircea $liade
numea teologia mortii lui %umnezeu, credint pe care $ugen Ionescu o rezum astfel, n
comentariul su referitor la opera lui &af'a( $ste absurd ceeea ce nu are scop( or acest scop final
)*
ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PBILOLO;ICA
nu se poate afla dect n afara istoriei. $l este cel care trebuie s orienteze istoria omeneasc, cu alte
cuvinte s-i dea o semnificatie. +,- %esprins de rdcinile sale religioase si metafizice, omul este
pierdut, ntreaga lui activitate devine o agitatie fr sens, inutil, sufocant. .niversul lui &af'a
reprezint, ca si cel al lui $. Ionescu, o lume desacralizat, lipsit de un /cop final, arhetip mitic
caracteristic pentru ntreaga literatura absurd a secolului 00( n labirintul tenebros al lumii, omul
nu mai caut dect n mod incostient si pe dibuite, o dimensiune pierdut pe care nu mai poate nici
mcar s o ntrevad +$. Ionescu, Notes et (ontre3notes, p. 112-.
In msura n care aceast viziune se impune ca o atitudine ontologic a omului modern,
cupriznd toate aspectele fiintei si e!istentei sale, putem vorbi de o mitologie a absurdului, a crei
structur fundamental globeaz trsturile esentiale ale unui sistem religios, dar al crui continut a
fost complet inversat si orientat ntr-o directie diametral opus antropologiei de tip religios. 3utem
urmri punct cu punct aceast inversare a modelului religios, care constituie paradigma comun a
tuturor creatiilor literare si culturale dominate de viziunea absurd a omului si a lumii.
4oate sistemele religioase traditionale afirm credinta c e!istenta omului si a lumii
reprezint un sistem organizat, un "osmos ornduit de un "reator divin n functie de un plan si de
un scop final. /ensul universului si al omului este nscris n lumea natural care 5 asa cum remarc
#ircea $liade 5 comport ntotdeauna n culturile traditionale un plan supranatural, o dimensiune
spiritual invizibil care d sens lumii vizibile si orienteaz toate aspectele ei si ale e!istentei
omenesti. "u alte cuvinte, "osmosul este fondat si determinat de o 6ege unic si universal, de
natur divin, din care deriv toate celalte legi naturale si omenesti. ceast dimensiune este
reprezentat grafic de simbolismul crucii( a!ul vertical care intersecteaz n toate punctele ei linia
orizontal a lumii materiale, a crei e!istent nu are valoare si substant n sine, ci este numai o
proiectie si o manifestare trectoare a unei realitti eterne de natur divin.
#itologia absurdului suprim pur si simplu 5 si pentru prima dat n istoria omenirii7- a!ul
vertical care reprezenta dimensiunea spiritual a omului si a lumii si ddea un sens att universului
ct si e!istentei omenesti. "elebra formul a e!istentialismului sartrian conform creia e!istenta
precede esenta rezum n mod lapidar postulatul fondator al acestei mitologii care afirm
ine!istenta unui pricipiu spiritual superior ntrupat n om si n lumea natural. Indrtul
aparentelor nu se ascunde nimic, declar /artre n voluminosul su eseu Fiinta si Neantu". $l
consider c gndirea modern a realizat un progres considerabil reducnd e!istentul la o serie de
aparitii +8.-3. /artre 5 L%etre et "e n#ant! p. **- care se nlntuiesc la nesfrsit, toate fiind deopotriv
lipsite de sens( 6ucrurile sunt n ntregime ceea ce par a fi iar ndrtul lor nu se afl nimic,
afirm Ro9uentin, persona:ul romanului ;reata +8.-3. /artre 5 La Naus#e, p. *;<-. "u alte cuvinte,
tot ce e!ist nu este dect o aparent lipsit de esent iar omul nu este dect o form de e!istent
printre altele, aruncat n lume fr un scop anume, precum toate celelalte elemente naturale.
Ro9uentin are un fel de revelatie mistic a absurdului, care se confund pentru el cu absolutul( am
fcut e!perinta absolutului( absolutul sau absurdul. +i&id., p. *2;-.
constata absurdul implic e!istenta unei constiinte omenesti care este prin definitie
cuttoare si productoare de sens. %ar contrar celebrei formule a lui %escartes, pentru care
cugetarea este dovada e!istentei fiintei omenesti, Ro9uentin ar putea afirma( "uget deci nu sunt,
pentru c el nu mai recunoaste nicio alt realitatate n afar de prezenta material a lumii
ncon:uratoare n care constiinta omeneasc este de prisos( $u nsumi eram de prisos. +,- =isam
n mod vag s m suprim, pentru a distruge mcar una din aceste e!istente de prisos +i&id., p. *21-.
/inuciderea este singura atitudine logic a omului care nu mai crede n propria lui fiint si
n sensul e!istentei omenesti, idee reluat si dezvoltat de "amus n Mitu" "ui Sisif si de "ioran, n
eseurile lui. $ste vorba aici nu de autosuprimarea unui individ din motive personale, de ordin
psihologic, ci de o sinucidere filozofic si ontologic, viznd e!treminarea fiintei omenesti n sine si
a totalittii speciei umane, care apare ca o aberatie n snul unei naturi negnditoare, nesimtitoare si
indiferent la soarta omului, acesta nefiind n cadrul lumii naturale desacralizate dect o :ivin
))
LITERATUR ROMN SI COMPARAT
printre altele. #itologia 5 sau teologia 5 mortii lui %umnezeu nseamn, asa cum vedem, un act de
sinucidere a omului nsusi, care, lipsit de dimensiunea spiritual si divin ce ddea sensul si
valoarea e!istentei omenesti, nu se mai deosebeste de celalte specii animale.
ceast viziune degradat a omului, redus la fiinta lui animal, se impune treptat nc din
secolul 0=III sub influenta stiintelor materiei si naturii, care furnizeaz conceptele de baz ale
mitologiei absurdului( materia, vzut ca surs suprem de adevr si ca un principiu e!plicativ
universal> legile naturii a cror autoritate absolut se substituie legilor divine> suprematia neantului
si a mortii asupra a tot ce e!ist, cu alte cuvinte tendinta de a suprima sau anihila dimensiunea
spiritual si supranatural a omului, pentru a-l readuce n snul lumii naturale si animale( 4oti
oamenii sunt fcuti precum animalele si plantele, pentru a creste, a tri un anume timp, a se
reproduce si a muri +=oltaire, Lettres *0i"oso*0i-ues, =ingt-cin9ui?me lettre. /ur les pens@es de
#. 3ascal, p. *A1- 5 afirm =oltaire n scrisorile lui filozofice, combtnd antropologia religioas a
lui 3ascal.
In acelasi sens, %iderot descrie lumea ca pe un imens ocean de materie, o succesiune
infinit de mici animale ntr-un atom care fermenteaz sau n cellalt atom pe care-l numim
3mnt( "ine poate sti rasele de animale care ne-au precedatB "ine stie ce rase animale ne vor
succeda B 4oate se schimb, toate trec, numai ntregul rmne. 6umea ncepe si se termin fr
ncetare. +%iderot 5 Le RCve de d%A"e)&ert in Entretient entre d%A"e)&ert et 6iderot, p. 2)-.
#ecanica oarb si absurd a naturii care creeaz cu o mnsi distruge cu o alta, si care si
devoreaz fr ncetare propriii copii, este pus n evident si de marchizul de /ade care 5 pentru
a-si deghiza impulsurile perverse sub nftisarea onorabil a filzofiei - propovduise si el mitul
materiei lipsite de cuget si scop, invocnd legile naturii ca pe o atoritate suprem, amoral si
inuman, care devine modelul mitic e!emplar al omului fr %umnezeu( %ac materia actioneaz
si se misc, prin combinatii care ne sunt necunoscute, dac miscarea este inerent materiei, si dac
materia singur poate, prin propria ei energie, s creeze, s produc, s conserve, s mentin si s
sustin n cmpiile imense ale spatiului toate globurile al cror spectacol ne uimeste si al cror
parcurs uniform si invariabil ne umple de respect si de admiratie, ce nevoie mai avem s cutm un
agent creator strin acestora toate, de vreme ce aceast facultate activ se gseste n natura nssi,
care nu este altceva dect materia n actiuneB+/ade 5 La *0i"oso*0ie dans "e &oudoir, p. C;-.
#ateria vzut ca agent creator a tot ce e!ist, va lua locul lui %umnezeu, iar n aceast lume redus
la aparenta ei material, omul va deveni n fata naturii lipsite de orice principiu spiritual si moral,
egalul animalului si al plantei( "e este omul si care este diferenta ntre el si celalate plante si
animale ale naturiiB Diciuna, cu sigurant. Intmpltor plasat, ca si ele, pe acest glob, el s-a nscut
ca si ele, se propag, creste si descreste ca si ele, a:unge ca si ele la btrnete si cade ca si ele n
neant la timpul fi!at de natur fiecrei specii animale n functie de constructia organelor sale. +,-
%ac toti indivizii ar fi eterni, cum ar mai fi posibil ca natura s creeze altii noiB $ternitatea
fiintelor fiind imposibil n natur, distrugerea devine astfel una din legile ei. ceste adevruri o
dat admise, m ntreb dac se va mai putea sustine c distrugerea ar fi o crim. +,- Du puteti
tgdui c a distruge un om sau un animal este unul si acelasi lucru.+i&id., p. )C*-)C)-.
.rmnd punct cu punct logica simplist a filozofiei materialiste a asa numitului secol al
6uminilor, /ade rezum aici temele principale ale mitolgiei absurdului, care vor fi dezvoltate de
autorii secolelor 0I0 si 00(
a- 6umea vzut ca un fel de masinrie oarb, n care ciclurile e!istentei se succed la infinit
ntr-o miscare de rotatie mecanic si invariabil, lipsit de scop final.
/uccesul de care se bucur mitul vampirului cu ncepere din secolul 0I0, provine ntr-o bun
msur din faptul c el ncarneaz mitul alternantei vesnice si fr sens a vietii si a mortii. =ampirul
nu este oare furit dup chipul naturii care, asa cum constat /ade, nu poate da viat fr s distrug
si n care viata si moartea sunt ngemnate si inseparabile una de cealaltB #itul vampirului devine
astfel o versiune demoniac a e!istentei absurde, ntruchipnd infernul biologic al omului fr
)1
ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PBILOLO;ICA
%umnezeu, cufundat fr scpare n oceanul materiei n care viata si moartea se hrnesc una din alta
si se nlntuiesc la nesfrsit.
In F"ori"e r/u"ui, Eaudelaire foloseste metafora vampirului +poemele Va)*iru" si
Meta)orfoDa va)*iru"ui- pentru a sugera iluzia frumusetii fizice si a plcerilor trupesti, ndrtul
crora se ascunde spectrul descompunerii si al mortii. 4ot asa, n viziunea sumbr si deznd:duit
a lui 6autr@amont, precursor al literaturii absurde de factur suprarealist, vampirul #aldoror 5 al
crui nume sugereaz rul si durerea 5 ntruchipeaz situatia infernal a omului czut n captivitatea
materiei si sortit unei succesiuni haotice si infinite de metamorfoze animale si vegetale.
In prima :umtate a secolului 00, dadaistul 4ristan 4zara ilustreaz ideea unei lumi lipsit
de sens prin imaginea burlesc a unui circ universal +n Pri)a aventur/ (e"est/ a 6"ui. Anti*irin/ -
*F*G- , n care elementele vietii se compun, se descompun si se combin la voia ntmplrii si la
nesfrsit, precum un foc de artificii lipsit de substant si de semnificatie.
Hmul czut n capacana unui mecanism infernal, fr sens si fr iesire, este desigur si tema
ma:or a operei lui &af'a, care prefer metafora labirintului pentru a ilustra aceast idee. lbert
"amus, un alt clasic al absurdului, evoc mitul lui /isif pentru a sugera miscarea ciclic, repetitiv
si steril, a e!istentei omului absurd. In sfrsit, autorii teatrului absurd care, dup cel de-al doilea
rzboi, marcheaz apogeul acestei evolutii 5 nceput, asa cum am vzut, nc din secolul 0=III 5
reprezint ideea reproducerii mecanice si infinite a ciclurilor e!istentei prin nssi constructia
pieselor lor. 3rimele dou piese ale lui Ionescu, CAnt/reata (0ea"/ si Le(tia, prezint o structur
circular, sfrsitul piesei relund prima scen, ceea ce d impresia c acelasi ciclu se va reproduce
la nesfrsit. In S(aune"e structura circular apare reprezentat scenic sub forma spatiului
semicircular n care evolueaz persona:ele. "ealalt :umtate a cercului va fi completat instinctiv
de imaginatia spectatorului care se afl astfel integrat si el n acelasi spatiu circular fr iesire 5
toate usile sunt false si singurul mi:loc de evadare al celor doi btrni este sinuciderea. /amuel
Eec'ett utilizeaz un procedeu similar n constructia piesei In aste*tarea "ui ;odot, n care
persona:ele revin fr ncetare n acelasi punct si reiau aceleasi replici la nesfrsit.
Don-sensul e!istentei anihileaz n acelasi timp spatiul si timpul. Intr-o lume fr sens, toate
cile duc la acelasi neant si trecerea timpului nu poate aduce altceva dect descompunerea si
moartea.
b- Deantul constituie realitatea ultim si moartea autoritatea suprem n mitologia omului
absurd. =iziune nihilist care, ca si n cazul lui /ade, ncura:eaz si :ustific tendintele
destructive si anarhice ale individului.
%adaismul care, asa cum afirm Irancis 3icabia n Manifestu" (ani&a" dada, nu mai crede n
nimic, dinamiteaz si pulverizeaz ntregul edificiu al culturii occidentale si neag totalitatea
valorilor omenesti 5 de aici aluzia la canibalism, care indic vointa de a suprima umanitatea
civilizat si poate chiar fiinta omeneasc nssi(
%% nu simte nimic, el nu este nimic, nimic, nimic
$le este ca sperantele voastre( nimic
ca paradisurile voastre( nimic
ca idolii vostri( nimic
ca oamenii vostri politici( nimic
ca eroii vostri( nimic
ca artistii vostri( nimic
ca religiile voastre( nimic +,- +I. 3icabia 5 Manifeste (anni&a"e dada, Eulletin %ada Do. G, *F)<,
n 6ada! Euri(03Paris! FGFH3FG88, p. )*1-.
%ada nu nseamn nimic, declar si 4ristan 4zara n manifestul su %ada din *F*2, care
prezint dadaismul ca pe o fort e!ploziv ce distruge toate conceptele rationale si valorile sociale,
intelectuale si morale. 4e!tul, voit incoerent si presrat de absurditti si constructii lingivistice
arbitrare, este si el supus acestei dezagregri generale, care sugereaz rentoarcerea la haos( $u
);
LITERATUR ROMN SI COMPARAT
distrug sertarele creierului si pe cele ale organizrii social( s demoralizm pretutindeni, s aruncm
mna cerului n infern si ochii infernului n cer, s restabilim roata fecund a circului universal +,-.
Iiecare om s strige( avem o mare oper destructiv, negativ de realizat. +,- Ir scop, fr plan,
fr organizare( nebunia nenfrnat, descompunerea. +4. 4zara 5 Manifeste 6ada, *F*2, in 6ada
est tatou. Tout est dada, p. )<; 5)<2-.
=iolenta si furia destructiv a dadaistilor provin din dezorientarea si disperarea unei
generatii traumatizate de catastrofa primului rzboi mondial care este resimitit ca o consecint a
falimentului civilizatiei moderne. .n fenomen analog se va petrece dup cel de-al doilea rzboi,
prin aparitia asa-numitului teatru al absurdului, care nu este n fond dect o ramur tardiv a
dadaismului, marcnd apogeul mitologiei nihiliste a omului absurd, care, limitndu-se la nceput la
ctiva autori si la sfera unor curente literare si artistice, va lua dup apocalipsul celui de-al doilea
rzboi, proportii planetare. bsurditatea e!istentei, teoretizat de filozofi si de scriitori prestigiosi
de talia unui /artre sau a unui "amus 5 ambii laureati ai 3remiului Dobel pentru literatur - va
deveni treptat noua credint dominant a lumii occidentale moderne. %e aici triumful neasteptat al
teatrului absurd, al crui succes va atinge proportii mondiale si ai crui autori cei mai celebri vor fi
onorati cu cele mai prestigioase distinctii literare( Ionescu va deveni membru al cademiei franceze
iar Eec'ett va obtine premiul Dobel de literatur. #itologia neantului este astfel recunoscut n mod
oficial ca fiind unul din cele mai importante fenomene culturale ale lumii moderne. "riza moral,
intelectual si spiritual a omului pierdut ntr-un univers n care toate cile duc la neant si la moarte
- neantul fiind singura initiere posibil a omului modern, asa cum declar $mile "ioran +Il nJK a
dJinitiation 9uJau n@ant 5 et au ridicule dJLtre vivant, $. "ioran 5 Pr#(is de d#(o)*osition, p. )1- 5
contituie tema fundamental a teatrului absurd care pune n scen omniprezenta neantului( neantul
culturii si al valorilor intelectuale +Le(tia si S(aune"e de Ionescu-, neantul credintelor religioase +In
aste*tarea "ui ;odot de Eec'ett- si al ideologiilor politice +Vi(ti)e"e datoriei si Rino(erii de
Ionescu-, neantul relatiilor sociale si familiale +CAnt/reata (0ea"/! Ia(-ues sau su*unerea de
Ionescu si O! (e Di"e fru)oase J de Eec'ett-, si, n sfrsit, n toate aceste creatii, neantul limba:ului
nsusi, care nu mai este dect o constructie mental si sonor masinal, lipsit de continut real(
scaunele goale care se acumuleaz pe scen n piesa cu acelasi nume a lui Ionescu reprezint
structurile artificiale si fictive ale spiritului uman, care dau iluzia e!istentei acolo unde nu e!ist
nimic. In toate piesele mentionate 5 si n altele de aceeasi factur 5 nu se ntmpl n realitate nimic,
nu se spune nimic, nu se face nimic, si nu e!ist n ultim instant nimic altceva dect o
dezagragare progresiv a faculttilor umane de orice fel si a nsesi fiintei omenesti, care orice ar
face si orice cale ar lua, se ndreapt n mod ineluctabil ctre neant si moarte +S(aune"e! U(i+as f/r/
si)&rie si Re+e"e )oare de Ionescu, SfArsit de *artid/ si O! (e Di"e fru)oaseJ de Eec'ett etc.-.
#oartea apare ca fiind singura finalitate posibil si real a e!istentei omenesti, care nu se mai
deosebeste n niciun fel de cea a animalului sau a insectei.
c- "riza de identitate ontologic a omului care nu-si mai recunoaste natura specific si
superioritatea fat de celalate creaturi ale pmntului, va fi ilustrat pe plan literar nc din secolul
0I0 de tema metamorfozei regresive 5 sub forma unui animal sau insecte 5 sau demoniace, sub
forma vampirului si a versiunilor sale animale 5 liliac, pian:en, sobolan, lup etc.
In poemul introductiv adresat cititorului care deschide F"ori"e r/u"ui, Eaudelaire l compar
pe diavol cu un alchimist 5 /atan 4rismegistul 5 care a pus stpnire pe vointa omului si o
transform ca pe un metal dup bunul s plac. =iciile omenesti sunt zugrvite ca o faun infernal
care vietuieste n sufletul omului( sacalii, panterele, ctelele, maimutele, scorpionii, vulturii,
serpii M #onstrii ltrtori, urltori, grohitori alctuiesc mena:eria infam a viciilor noastre
+Eaudelaire 5 Au "e(teur n Les F"eurs du )a", p.1-. %ar mai cu seam n CAnt/ri"e "ui Ma"doror de
6autr@amont asistm la o proliferare inepuizabil a metamorfozelor regresive si a faunei
demoniace( pduchele, larva, lipitoarea, broscoiul, rechinul, crabul, caracatita, rinocerul, vipera,
vulturul etc. compun un univers infernal, rentors la haos, n care nu mai subsist nicio lege, nicio
)C
ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PBILOLO;ICA
ierarhie si nicio frontier ntre om, animal si vegetal, ntre fiintele nsufletite si materia moart, ntre
cer si pmnt, ntre fiint si nefiint etc. 6egea vampirului domin ntregul univers, care se
autodevoreaz la nesfrsit, suspendat ntre viat si moarte, ntr-o agonie vesnic, mai
nspimnttoare dect moartea.
In aceast mitologie infernal, omul reprezint, ca si n doctrinele spirituale traditionale, un
microcosmos, sau mai curnd un microhaos, cci de data aceasta el nu ntruchipeaz ordinea si
legile divine care guverneaz universul, ci dimpotriv, dezordinea universal, dezagregarea si
putreziciunea care contamineaz ca o lepr tot ce e!ist( /unt murdar. 3duchii m rontie.
3urceii cnd m vd, vomit. "o:ile si plgile leprei mi-au :upuit pielea, acoperit de un puroi
galben. +,- 3e ceafa mea, ca pe bligar, creste o enorm ciuperc. +,- 3icioarele mele au prins
rdcini n sol si alctuiesc, pn la pntece, un fel de vegetatie robust, plin de paraziti infecti,
care nu provine de la plante, dar care nu mai este nici carne. 4otusi inima mea bate. %ar cum ar
putea ea bate dac putreziciunea si duhorile strvului meu +nu ndrznesc s-l numesc trup- nu ar
hrni-o din belsugB 6a subtioara mea stng, o familie de broscoi si-a fcut domiciliul +,-. 6a
subtioara mea dreapt se afl un camelon care i vneaz fr ncetare, ca s nu moar de foame>
cci trebuie ca fiecare s traiasc. +,- H viper rea mi-a devorat penisul si i-a luat locul +,-.
nusul a fost interceptat de un crab +,- +6autr@amont 5 Les C0ants de Ma"doror, "hant
9uatri?me, p.*C*- si asa mai departe,
4ema metamorfozei regresive si degradante va cunoaste alte versiuni, tot att de celebre, de-
a lungul secolului 00, ale crui rzboaie mondiale, genociduri si bombe nucleare au e!terminat
mii si milioane de oameni n proportii industriale, ca pe niste vite, sobolani sau pduchi,
Intr-un stil rece si precis 5 care sugereaz obiectivitatea si insensibilitatea inuman a
observatiei stiintifice 5 &af'a descrie n celebra sa povestire Meta)orfoDa transformarea unui om n
gndac, care sub nftisarea sa de insect monstruas si pstreaz constiinta si sufletul omenesc.
ceast creatur hibrid care ne mai aflndu-si locul n lume, va sfrsi prin a se stinge treptat si va
fi aruncat la gunoi, ncarneaz dezumanizarea unei lumi lipsit de dimensiunea spiritual care
constituia valoarea si esenta omului si i oferea o cale de salvare.
"ondamnat de o lege pe ct de inuman pe att de implacabil si de nenteles, omul
mitologiei absurde rtceste, precum 8oseph &., persona:ul romanului Pro(esu", n labirintul unei
lumi fr sens si fr iesire, unde va fi sfrsi prin a fi e!terminat ca un gndac sau ca un cine,
precum condamnatul din povestirea Co"onia *eniten(iar/, sortit s fie torturat si strpuns de o
masinrie infernal, sau 8oseph &. care va fi n:unghiat ntr-o carier de piatr la marginea orasului
si ale crui ultime cuvinte vor fi( "a un cine7 +I. &af'a 5 Le Pro(.s, p. )A)-.
In romanul ;reata, /artre descrie cu o precizie medical metamorfoza obiectelor si a lumii
ncon:urtoare n ochii lui ntoine Ro9uentin care nemaintelegnd functia gndirii si a limba:ului,
si pierde treptat identitatea omeneasc si nu mai este capabil s-si gseasc locul nici n lume, nici
n sine nsusi( "e fac aiciB +,- %e ce acesti oameni sunt aiciB %e ce mnncB +,- s vrea s
plec, s m duc undeva unde s fiu cu adevrat "a "o(u" )eu, unde s m integrez, %ar locul meu
nu este nicieri> sunt de prisos, +8.-3. /artre 5 La Naus#e, p. *A;-. 3rivindu-se n oglind, el nu-si
mai recunoaste chipul, care, pe msur ce l observ, si pierde trsturile omenesti( #tusa mea
Eigeois mi spunea cnd eram mic( N%ac te privesti prea mult n oglind, ai s vezi o maimut.O
3robabil c m-am privit nc si mai mult timp( ceea ce vd este cu mult sub maimut, la liziera
lumii vegetale, la nivelul polipilor. +,- vd usoare tresriri, vd o carne fad care se lteste si
palpit cu nepsare. Hchii mai ales, att de aproape, sunt oribili. /unt sticlosi, moi, orbi, nrositi pe
margini, s-ar spune niste solzi de peste. +,- Imi apropii fata de oglind pn o ating. Hchii, nasul si
gura dispar( nu mai rmne nimic omenesc. Riduri cafenii de fiecare parte a umflturii febrile a
buzelor, crpturi, musuroaie de crtit. .n puf alb mtsos coboar pe marea pant a obra:ilor, doi
peri rsar din nri( e o hart geologic n relief. +I&id., p. 1;-1C-.
)G
LITERATUR ROMN SI COMPARAT
In alt mpre:urare, persona:ul nu mai vede nicio deosebire ntre fiinta sa si organele care l
alctuiesc si care i apar ca niste elemente naturale sau ca niste mici animale autonome ce vietuiesc
independent de vointa lui( m n gur n permanent o mic balt de ap albicioas 5 discret 5
care mi mngie limba. /i aceast balt sunt tot eu. /i limba. /i gtul, sunt eu. Imi vd mna care
se lteste pe mas. $a trieste 5 sunt eu. /e deschide, degetele se desfac si se nalt. $ culcat pe
spate. Isi arat pntecele gras. re aerul unui animal rsturnat. %egetele sunt labele lui. # amuz
miscndu-le foarte repede, ca labele unui crab czut pe spate. "rabul a murit( labele se chircesc, se
strng pe pntecele minii mele. +,- #na se rsuceste, se ntinde pe burt si mi arat acum
spatele. .n spate argintiu, usor sclipitor 5 s-ar spune un peste, dac n-ar fi perii roscati la baza
falangelor +,- +I&id. p. *;1-*;;-.
Hmul absurd si pierde treptat identitatea omeneasc 5 absurditatea fiind prin natur
inuman, cci omul este sortit prin nssi nzestrarea lui cu gndire si cuget, s nteleag si s
organizeze lumea. %ezintegrarea constiintei omenesti, echivalez deci cu o sinucidere ontologic a
speciei, cci denigrnd faculttile sale superioare si renuntnd la ele, omul absurd nu mai poate fi
numit sa*iens, dar nu se poate nici ntoarce n snul societtii animale, ceea ce face din el un soi de
monstru 5 ca n celebra pies a lui Ionescu Rino(erii 5 sau un animal bolnav si mpotriva firii, n
versiunea lui $mil "ioran( Infinitatea atributelor sale alctuiesc fiinta cea mai imprecis pe care o
putem imagina. In timp ce animalele si ating n mod direct scopul, el +omul- se pierde n ocolisuri>
este animalul indirect prin e!celent. Refle!ele lui improbabile 5 din slbirea crora rezult
constiinta 5 l transform ntr-un convalescent care aspir la a fi bolnav. $l nu are nimic sntos n
el, dect faptul de a fi fost astfel. Iie c este nger care si-a pierdut aripile sau maimut care si-a
pierdut perii, el nu s-a putut desprinde din anonimatul creaturilor dect datorit deficientelor
snttii sale. +,- Hmul este invalid 5 sau dac nu, nu este deloc +,-. Iiecare are de ndurat n
fiinta lui aceast unitate de deDastru care este fenomenul omenesc. +$. "ioran - L%Ani)a" indire(t,
n Pr#(is de d#(o)*osition, p. ;<-;)-.
.niversul lui /amuel Eec'ett este populat de astfel de animale bolnave 5 btrni senili,
infirmi, idioti si epave de tot felul 5 care ca si cei doi btrni din piesa S(aune"e de Ionescu 5
reprezint o omenire degradat, degenerat, pe cale de descompunere, care nu mai are nimic altceva
de asteptat dect propria ei disparitie.
d- Hmul fiind vzut ca o creatur ratat si de prisos, un animal bolnav sau chiar nociv si,
oricum, mpotriva firii, e!treminarea sau autodistrugerea lui vor constitui o alt tem recurent a
mitologiei absurdului.
In CAnt/reata (0ea"/, haosul se instaleaz treptat, limba:ul se dezintegreaz n sunete fr
sens, persona:ele sunt cuprinse de un acces de dement destructiv, regresnd la un stadiu infantil si
animal. In Le(tia, profesorul si ucide n mod sistematic elevele, n S(aune"e cei doi btrni sfrsesc
prin a se sinucide, iar n Rino(erii e!terminarea omului capt caracterul militant si totalitar al unei
ideologii de mas.
In acelasi sens, n piesa Ca"i+u"a de "amus, omul absurd ncarnat de tiranul roman si
transform filozofia n cadavre +. "amus - Ca"i+u"a, cte II, ), p.C)-. 6ibertatea pe care omul
absurd credea c o dobndeste, devine o rentoarcere la haos si l arunc prad disperrii si n
sclavia mortii. bsurditatea suferintei este mai dureroas si mai intolerabil dect suferinta nssi(
pentru cel care e singur, fr %umnezeu si fr stpn, povara zilelor e cumplit + . "amus - La
C0ute, p. *1F- declar "lamence, persona:ul ultimului roman al lui . "amus, C/derea, n care
autorul constat descompunerea si criza fr iesire a unei socitetti dominat de mitologia
absurdului, credint devenit dogmatic si inchizitorial ca o nou religie 5 o NateologieO cum o
numeste filozoful #ichel HnfraK, unul din propagandistii ei cei mai nversunati la ora actual n
Iranta + #ichel HnfraK 5 Trait# d%at0#o"o+ie, $d. Prasset, 3aris, )<<C-.

)A
ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PBILOLO;ICA
6I/4 H3$R$6HR "I44$ (
E.%$6IR$, "harles, Les F"eurs du )a", 6e 6ivre de 3oche, 6ibrairie P@n@rale IranQaise, 3aris
*FA).
"#./, lbert, Ca"i+u"a, IolioMPallimard, 3aris, *FC2
"#./, lbert, La C0ute, IolioMPallimard, 3aris, *FCG
"IHRD, $mile, Pr#(is de d#(o)*osition, Pallimard , 3aris, *F;F
%I%$RH4, %enis, Entretien entre d%A"e)&ert et 6iderot, Ilammarion, 3aris, *FGC
IHD$/"H, $ug?ne, Notes et (ontre3notes, IolioMPallimard, 3aris, *FGG
&I&, Iranz, Le Pro(.s, Ilammarion, 3aris, *F21
6.4R$#HD4, Les C0ants de Ma"doror, 6e 6ivre de 3oche, 6ibrairie P@n@rale de Irance,
3aris, *FF)
/%$, La P0i"oso*0ie dans "e &oudoir, .nion P@n@rale dJ$ditions, 3aris, *FA)
/R4R$, L%Etre et "e n#ant, Pallimard, 3aris, *F;1
/R4R$, La Naus#e, Pallimard, 3aris, *F12
4RR, 4ristan, 6ada est tatou. Tout est dada, Ilammarion, 3aris, *FFG
=H64IR$, Lettres *0i"oso*0i-ues, Iolio, Pallimard, *F2G
! ! ! 6ada, Rurich 5 3aris, *F*G-*F))- R@impression de la collection des revues
6ada, $d. 8ean-#ichel 3lace, 3aris, *F2*
DH4S( Tradu(erea (itate"or a fost f/(ut/ de autor
)2