Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Le Parisien
Jean-Luc Mlenchon poart drapelul revoluiei fiscale
PARIS (Reuters) - Jean-Luc Mlenchon a strns duminic membrii protestatari ai
partidului de stnga pentru a cere o revoluie fiscal, cu scopul de a elimina
urmtoarea majorare a TVA-ului.
Liderul Frontului de stnga care sper s repete succesul marului su din
primvar mpotriva austeritii i propune de asemenea s nu renune la dreptul
su de a fi nemulumit privind fiscalitatea n faa micrilor precum aceea a
bonetelor roii din regiunea Bretagne pe care o critic n termeni duri.
Prezena aliailor si comuniti i permite de asemenea s aeze pe planul secund
nenelegerile care au aprut la alegerile municipale de la sfritul lunii martie, PCul privilegiind n numeroase cazuri, ca i n Paris, mai degrab o alian cu Partidul
socialist dect cu liste autonome.
Pentru a-i mobiliza trupele, Jean-Luc Mlenchon i-a propus s protesteze pn la
ferestrele Ministerului Economiei i Finanelor, la Bercy, prezentat ca un suport n
mna bncilor , i a recurs la un limbaj revoluionar.
Frana este n 1788, a declarat acesta ntr-un interviu pentru Le Parisien.
Sistemul de impozitare este respins de toat lumea deoarece toi tiu c acesta i
protejeaz pe bogaii privilegiai () Trebuie stabilit un impozit universal i corect.
i trebuie desfiinate privilegiile.
Dup prerea acestuia, creterea TVA-ului de la 1 ianuarie, care vizeaz att taxa
obinuit (de la 19,6% la 20%) ct i taxa intermediar (de la 7% la 10%), va costa
n medie 428 de euro pe an pentru o familie de patru persoane i asta pentru a da
20 de miliarde cadou fr control patronatului.
O metod prin care se presimte agitaia
Cele mai bogate i cele mai mari ntreprinderi nu contribuie pe msura mijloacelor
lor. Dimpotriv, acestea iau cu dou mini a mai spus acesta ntr-o aluzie
referitoare la problema retragerii unei sume de bani a preedintelui PSA PeugeotCitron, Philippe Varin.
Manifestanii au nceput s se strng n ziua linitit de duminic dup masa n
zona Place d'Italie.
Pe lang PC, Noul partid anticapitalist i Lutte Ouvrire i-au anunat participarea,
dar nu i sindicatele.
Strile Generale, sub Vechiul Regim din Frana, erau adunri excepionale n care i aveau
locul reprezentanii naiunii ntregi, adic reprezentanii clerului, nobilimii i orenii, prin
opoziie cu Strile Provinciale, care nu reprezentau dect cte o provincie.