Curs XIV. Imunoglobulinele Moleculele efectoare ale réspunsului imun umoral sunt imunoglobulinele, care functioneazi ca anticorpi. Imunoglobulinele (Ig) sunt glicoproteine produse de plasmocite ca rispuns la un antigen. incadrarea in categoria “globulinelor” se datoreazi faptului ci migreazi cu proteinele globulare din ser, in camp electroforetic. Adsorbtia unui ser hiperimun cu antigenul specific dovedeste faptul ca anticorpii se incadreaza in categoria y~globulinelor (Fig.1). O moleculi de imunoglobulina este formati din 4 lanturi polipeptidice legate prin pun{i disulfidice si interactiuni necovalente (Fig. 2) — 2lanturi grele (Heavy, H), cu 0 greutate moleculard de 50-70 kD — 2 lanturi usoare (Light, L), cuo greutate molecularit de 23 kD Lanturile usoare pot fi de dou’ tipuri: kappa sau lambda, cu aceeasi structurd, indiferent de clasa de anticorpi. Lanturile grele variaza ca structurd in functie de clasa de anticorpi: (Ig M), ¥ (lg ), 4 (Ig A), € (Ig E), 6 (ig D) Intr-o molecul’ exist 2 lanturi H identice, legate de 2 languri L identice. ‘Atat lanful L, cat si lanful H au o organizare structurala definita prin existenta unor fragmente denumite domenti La capAtul aminoterminal existi o regiune variabili, formati din domeniul variabil al lantului L (VL) si domeniul variabil-al lantului H (VED, care au o lungime de 110 aminoacizi fiecare. Regiunea variabild confine situsul de combinare cu antigenul La capatul carboxiterminal exist 0 regiune constant, in componenta carcia intra domenul constant al lanfului L (CL) si domeniile constante ale lanfului H, in numar de 3 (la majoritatea claselor de imunoglobuline) sau 4 (ex. pentru lanturi de tip M), in funefie de clasa de imunoglobuline. Regiunea constanté are rol in fixarea complementului, urmata de liza celulara prin activarea in cascada a proteinelor sistemului complement, finalizati prin formarea complexului de atac. Regiunea constant a imunoglobulinelor are rol de asemenea in atagarea de receptorii celulari eu activarea celulelor care ii expun la suprafata: fagocite, limfocite, trombocite, mastocite, bazofile, trofoblasti placentari. Valen{a monomerului de imunoglobulind este 2, corespunzator celor dou’ situsuri de combinare existente Ia nivelul celor dowd regiuni aminoterminale variabile din molecula de imunoglobulind monomer. Regiunea variabila este la randul ei format din regiuni hipervariabile, cu lungime de 10-15 aminoacizi si structuri cadru (Fig. 3). Regiunea “balama” (hinge) conferi flexibilitate fragmentelor Fab si Fe, astfel {neat molecula de imunoglobulina poate lua forma de Y sau T, in funetie de interactiunea eu antigenul Prin digestie enzimatica cu diverse enzime se obin subunitati morfo-funcjionale diferite in funcyie de enzima.legituriit Digestia cu papaina determin’ o clivare a moleculei de imunoglobulin’ inaintea isulfidice din zona “balama” (Fig. 4) . Se objin astfel: - 2 fragmente identice denumite Fab cu rol in combinarea cu antigenul (Fragment antigen binding), consttuite dintr-un lang L si o portiune egal din ° lantul H. Fiecare fragment Fab leagi cate un determinant antigenic specific sau cAfiva determinanti strans inrudig - al treilea fragment, denumit Fe (Fragment cristalizabil), constituit din restul lanturilor grele. Contine receptori pentru complement, confera proprietatea de citofilie prin capacitatea de a se cupla cu receptorii pentru imunoglobuline de pe suprafata unor celule implicate in raspunsul imun si controleaza transportul transplacentar al imunoglobulinelor Digestia cu pepsina determin’ o scindare mai joasi fafa de regiunea hipervariabila (Fig. 5), astfel incat se objin: ~ un fragment (Fab)2 format din fragmentele Fab legate printr-o punte disulfidica. Fragmentul (Fab)2 poate lega 2 grupari antigenice separate, astfel t poate fi implicat in reactii de precipitare - mai multe peptide nefunctionale rezultate din diges a fragmentului Fe Clase si subelase de imunoglobuline Imunoglobulinele G (Fig. 6) Cea mai bine reprezentata clast in ser 51 spafii extravasculate ~ 75% din tv Singura Ig care traversea2a placenta (exceptie [gG2) Greutate moleculara: 150000 D; consiantt de sedimentare Produsa in timpul rispunsului imun secund Formata din lanturi grele y si usoare kaappa sau lambda 4 subclase: 1eG-4 (languri grele y 1-4) IgG1-3 activeazai complementul pe calea clasica IgG1 si 3 exista receptori Fe-pe macrofage, unele limfocite, polimorfonucleare; astfel, imunoglobulinele au capacitatea de a pregati antigenul pentru a fi fagocitat (capacitate opsonizanta) Imunoglobulinele M a. Ig M serie (Fig. 7) Se giisesc in ser si seerefii ca pentamer; este a treia Ig cantitativ Ja nivelul serului Greutate moleculara: aprox. 900000 D; constanté de sedimentare 19 S- Are structurd de pentamer, lantul H are 4 domenii constante, confine un lant J, de Jegitura intre monomere Produsd ca urmare a stimulului antigenic primar Activeaz complementul pe calea clasica prin situs Are capacitate aglutinant mare pentru complementby imu * Se leaga de unele celule via receptori Fe ig M pe suprafata limfocitului (Fig. 8) ‘+ Existiica monomer si nu au lant J + Posed un lant de 20 aminoacizi in plus la capatul C-terminal, pentru ancorare in ‘membrana limfocitului + Functioneazi ca receptor pentru antigen pe suprafata celulelor B * Sunt asociate necovalent cu alte 2 proteine din membrana limfocitului B: [g-alpha silg-beta Ig-alpha si Ig-beta actioneaz ca molecule transmitatoare de semnal Ja contactul cu antigenul In cazul antigenelor T-independente, contactul intre antigen si imunoglobulina de suprafatd este suficient pentru activarea celulelor B si diferentierea in plasmocite + Incazul Ag T-dependente este necesar un semnal suplimentar din partea celulelor T Helper, pentru activarea LB unoglobulinele A (Fig. 10) + Se gasese tn secrefii, ca dimer format din 2 monomeri, un lant J si 0 piest secretorie, cu o constanta de sedimentare de 11 S gi in ser, sub forma de monomer; rol principal in apararea seroaselor (laerimi, suliva, colostru, mucus) + A doua imunoglobulind din punct de vedere cantitativ in ser + Lant greu de tip alfa + Greutatea moleculara: aprox. 160000 D (monomer) + Piesa secretorie asigura atagarea la celulele epiteliale si rezistenta la actiunea acid a secretiilor digestive + Nuau receptori pentru complement, dar agregatele de Ig A pot activa complementul * Se pot lega de receptorii Fe de pe polimorfonucleare, uncle limfocite + Subclase: IgAI si [gA2 ~contin lanturi grele alfa 1, respectiv alfa 2) Imunoglobulinele D (Fig. 11) + Poseda lant greu de tip delta * Se manifesta ca receptori pentru antigene pe limfocitele B + Au lanf suplimentar de aminoacizi pentru ancorare; moleculele de transmitere a semnalului la nivelul membranei limfocitare sunt Ig alfa si Ig beta ‘+ Ig Dse gaseste in cantitati foarte reduse in circulatie © Greutate moleculara: aprox. 180000 D * Nu au receptori pentru complement Imunoglobulinele E (Fig. 12) + Posed lant greu de tip epsilon, cu 4 domenii constante+ Se atageazi pe mastocite, bazofile prin intermediul receptorilor Fe de pe suprafaja acestora, inainte de a reactiona cu antigenul © Aurol in apirarea antiparazitara: legarea eozinofilelor de IgE fixate pe suprafata helmintilor provoaca moartea parazitilor + Greutatea molecular: aprox. 190000 D + Nu au recepiori pentru complement + Responsabile de alergia de tip imediat Tipuri/subtipuri de imunoglobuline + Tipurile de Ig se stabilesc dupa natura lanfului L: tip kappa sau tip lambda, pe baza seeventei de aminoacizi in porjiunea constanté a lanfurilor L + Subtipurile reprezinta variantele de lanturi usoare lambda 1-4 Heterogenitatea imunoglobulinclor este datoratt diferentelor fizico-chi n izotip definim diferentele ant provenind de la specii diferite si exprimate le nivelul CHI, Ck Allotipul defineste diferentele antigenice intre imunoglob: i speeii si exprimate la nivelul CHT ce, antigenice si de functie. existente intre imunoglobuiinele HB le provenind de divid Ia stimu in regiunea vat eu iabila,