RECAPITULARE

Pentru început, vă reamintim m<xi_ de cit u^are a verbelor reflexive, în funcţic dc timpurile verbale
învăţate până acum:

se laver-a se spăla

Présent JPrezent

je me lave - (eu) mâ spàl nous nous lavons - (noi) ne spălăm

lu te laves - (tu) te speli vous vous lavez - (voi) va spălaţi
il se lave - el se spală ils se lavent - ei se spală
elle se lave - ea se spală elles se lavent - ele se spală

Forma negativa

je ne me lave pas nous ne nous lavons pas

tu ne te laves pas vous ne vous lavez pas
il ne se lave pas ils ne se lavent pas
elle ne se lave pas elles ne se lavent pas

Forma interogativă

est-ce que je me lave? nous lavons-nous?

te laves-tu? vous lavez-vous?
se lave-t-il? se lavent-ils?
se lavc-t-cllo? se lavent-elles?

Passé jx c e n t Trecutul apropiat

Forma afirmativă

je viens de me laver nous venons de nous laver

tu viens de te laver vous venez de vous laver
il vient de se laver ils viennent de se laver
elle vient de se laver elles viennent de se laver

Forma negativă

je ne viens pas de me laver nous ne venons pas de nous laver

tu ne viens pas dc te laver vous ne venez pas de vous laver
il ne vient pas de se laver ils ne viennent pas de se laver
elle ne vient pas de sc laver elles ne viennent pas de sc laver

Forma interogativa

est-ce que je Mens de me laver'’ venons-nous de nous laver?

viens-tu de te .ave: venez-vous de vous laver?
vient-il de se laver viennent-ils de se laver?
vient-elle de se trier"’ viennent-elles dc se laver?

I
liiiiui proche - Viitt?ruLapmpiai

Forma afirmativa

je vais me laver nous allons nous laver

lu vas te laver vous allez vous laver
il va se laver ils vont se laver
elle va se laver elles vont se laver

Forma negativa

je ne vais pas me laver nous n'allons pas nous laver

tu ne vas pas te laver vous n ’allez pas vous laver
il ne va pas se laver ils ne vont pas se laver
elle ne va pas se laver elles ne vont pas se laver

est-ce que je vais me laver? allons-nous nous laver?

vas-tu te laver? allez-vous vous laver?
va-t-il se laver? vont-ils se laver?
va-t-elle se laver? vont-elles se laver?

Passé composé - Perfectul compus

je me suis lave(e) nous nous sommes lavé(e)s

tu t’es lavé{e) vous vous êles lavc(e)s
il s'est lavé ils se sont lavés
elle s’est lavée elles se sont lavées

Forma negativă

je ne me suis pas lavé(e) nous ne nous sommes pas Iavc(e)s

tu ne t'es pas lavé(e) vous ne vous êtes pas lavé(c)s
il ne s'est pas lavé ils ne se soni pas lavés
elle ne s ’est pas lavée elles ne se sont pas lavées

Forma interogativă o vom întâlni în cursul lecţici 26

Mudul imperativ

Forma a firmativă Forma negativă

lave-toi! ne te lave pas’

lavons-nous! ne nous lavons pas!
lavez-vous! ne vous lavez pas'
R e ţin eţi:

1. La persoana întâi singular, verbeie reflexive form ează interogaţia cu ajutorul structurii
interogative est-ce que:

Est-ce que je me promène'1 - Ma plimb?

Est-ce que je dois voir ce film? - Trebuie sa vad acest film?

2. Când folosim verbul reflexiv la infimiiv trebuie sa acordam pronumele reflexiv cu subiectul:

ic veux mc réveiller à six heures. - Vreau să mă trezesc la şase.

Voulez-vous vous proniener? - Vreţi să vă plimbaţi?

3. La limpurile compuse, verbele reflexive se conjuga cu verbul auxiliar être (de exemplu la passé
composé).

în consecinţa, participiul trecut (participe passé) se acorda în gen şi num ăr cu subiectul.

M arie.ei Sophie se sont levées tôt. - Marie şi Sophie s-au trezit devreme.

M onsieur, vous êtes-vous rasé? - V-aţi bărbierit, domnule?

3
 LECŢIA 25 - PARTEA ÎNTÂI

Citiţi clar si . u \ tare cuvintele urmatoare şi reţineţi echivalentele în

limha română şi pronunţia corectă:

l ’infomiaiion > | lêfoRmaüfô] - informaţia, ştirea;

informarea

la nouvelle > [ lu nuvclj - vestea, noutatea, ştirea

la presse > [la p R c s| - presa: ziarele

l'indication ( f, ) > [IcdikasjôJ - indicaţia, lămurirea

l'affaire (f.) > [lafe;R ] • afacerea, problema;

(la plural) lucrurile,
obiectele personale

le cours > |IO k u R) - cursul

l’université (f.) > [lU ntveR sitEj - universitatea

le stage > (IO s ta jj - stagiul: perioada; etapa

l'atelier (m.) > [ lutOl/K ] - atelierul

la chance >1 lu sa.s] - norocul, şansa

le goût > |IO g u ] - gustul

le prix > | IO pRi] - preţul: premiul, rasplata

le secret > l l O sO k R t] - secretul

Citili încă o data cuvintele noi într-o altâ ordine:

U’affaire(f.) > [late RJ afaccrea. problema:

(la plural) lucrurile,
obiectele personale

le prix > [ IO pRtJ - preţul: premiul, răsplata

le stage > | IO sta.j) -s ta g iu l; perioada; etapa

la chance > | la mi s ] - norocul, şansa

('inform ation >|léli.iR n i il informaţia, ştirea;

informarea

le goül > [|t ) L’U) gustul

l'université (f.) > [ Il mveRsitF. ] - universitatea

la nouvelle > [ lu nuvcl] vestea, noutatea, ştirea

le secret >|.IO sO kR EJ secretul

le cours > |lt> k u K| cursul

l'indication (f.) > [lèdikas/ô] indicaţia, lămurirea

l 'atelier (ni ) > [ latOL/E] atelierul

la presse > ( la pRe-.] presa; ziarele

4
Vom introduce, ca de obicei, noile cuv.r.îc în propoziţii. C itiţi cu voce tare p ro p o ziţiile de mai jo s şi
reţineţi trad ucerile în lim ba rom âna

Il me donne une information > | il mO J - n l n cfoRmasj'ô - El îmi dă o informaţie

qui est très importante ki e tR e/êpoR tàt care e foarte importantă
pour moi. pu K m^aj pentru mine.

Le matin tout le monde > | K) maté tu Itü i mô.d Dimineaţa toata lumea
écoute les nouvelles Ik u t IF nuvel ascultă ştirile
à la radio. 3 la radioj la radio.

Il faut lire la presse. > | il ii K l.i pRcsj - Trebuie să citim presa.

J'ai besoin d ’une indication. > |if- M iz 'c dU ncdikasiôj Am nevoie dc o lămurire (informaţie).

Nos cours dc français > | no ku:R d() fRàsE Cursurile noastre de limba franceza
sont très faciles. sôtR E fasil] sunt foarte uşoare.

Nous entrons dans l'atelier > |n u z â iR ô dă UiOlyt - Intrăm în atelierul

d 'u n peintre célèbre. dè pètK slfkbR ] unui pictor celebru.

F.st-ce que vous avez fait > [c sk O v u z a v E il Aţi făcut un stagiu

un stage en France? è sta.j ă fRà:s] în Franţa?

Oui, nous avons > [ "i nuzas ô - Da. am avut

eu cette chance. U sel fa:s] accastă şansa.

Elle n 'a pas de goût. > [e l na pa dO gu] - Ea n-are gust.

Quel est le prix de ce livre? > l kcI c IO pRi dO sO livR ] - Care c preţul acestei cărţi?
(Cât costă accastă carte?)

C ’est son secret >[.sl sôsO kR E E cel mai mare

le plus grand. IO plU jtRă] secret al sau (lui. ei).

Ou sont tes affaires? > | u m»tFzafc.R] - Unde-ţi sunt lucrurile?

C ’est mon affaire! > | s t monafe RJ E treaba mea!

în propoziţiile de mai sus aţi întâlnit câteva expresii noi:

avoir besoin de ... .iR M >/ f d< ' ! a avea nevoie de ceva

de exemplu:

Elle a besoin d ’une photo. Ea are nevoie de o fotografic.

şt:

faire un stage R e s ta :|] a face un stauiu

de exemplu:

Nous avons fait im stage Ani facut un stagiu

à l'Université de Strasbourg. la Universitatea din Strasbourg.

5
Y cntîcaţi dacă v-aţi însuşit corect noile cuvinte, com pletând propoziţiile urm atoare. Citiţi apoi
propoziţiile cu voce tare. Folosiţi filtrul roşu

E o veste buna! - C 'est une bonne >!i" i\elle!

> |se lU n bon iim cl|

înainte de călătoria mea în Franţa, - Avant mon voyage en France

el îmi da multe indicaţii (informaţii) practice. il me donne beaucoup >1 n pratiques.
> [ a\ à mei ■> ‘.ua j à fRà:s
il r a ü dim boku dédikjsrô pRatik]

La universitate, cursurile sunt - Les cours à > l'uni', l' i-.i! sont
adesea foarte dificile (grele). souvent très difficiles.
> 11! ku'H j IL n n l'R? rl >•
sun a tRE diftsilj

Ieri seara el a fost (a stat) in atelierul lui. - Hier soir il a été dans son x itc ' -ct .
> [<e:R ■> aR il a EtE dà sonalOliEJ

Noi am plecat pentru un stagiu de două luni. - Nous sommes partis pour>un srav’c
de deux mois.
> [ nu som puRti puR ê sta j dO dO m “aj

Cc şansa! (Ce noroc!) - Quelle >chance!

> ; kcl şa -|

Pierre are nevoie de un atelier - Pierre >a besoin d'u n >uic u-i pour
ca sa-şi câştige existenţa. gagner sa vie.
> [pie R i b O z 'f dènutOliE jmR gafiE i vi]

Profesorul i-a dat un premiu. - Le professeur lui a donné > n p n v

> [ lü pRofesO R lü i a donE ê pRi|

îţi spun asta ca secret (cu titlu de secret). - Je te le dis en >-seciet.

> ( |0 îO IO di ă sOkRF.J

Această afacere e prea complicată. - Cette >al 1 1 ir ■ est trop compliquée.

> | ‘-ci aie l< c tRo kôpIikF'.]

Ei cumpără întotdeauna ziarele pariziene (de la Paris). - Ils achètent toujours >1- pic parisienne.
> 1il; i-i- • lu|u:K U pRes paR w cnj

Aţi remarcat, fară îndoială, următoarea expresie:

le stage de deux mois - stagiul de două luni

Conform acestui model putem spune:

les vacances de trr>iN semaines - vacanţa de trei săptămâni

l’excursion de quatre jour> - excursia dc patru zile

la promenade d u n e heure - plimbarea de o oră

6
C u \ intele nou învăţate sc folosesc i . u verbele de m ai jos. C-itiţi-le cu voce tare:

demander (à) - a întreba (pe cineva), a cere (cuiva)

payer > [ PE F. - a plan

recevoir >{R O *O vaR ] - a primi; a accepta; a obţine

transmettre > (iR âsnu iR - a transmite; a trimite

Verbele d e m a n d e r st p ay er sunt verbe regulate de grupa 1. Conjugarea verbului transmettre c similara

cu cea a verbului m ettre.

In propoziţiile următoare, am folosit formele de prezent ale noilor verbe. Citiţi cu vocc tare propoziţiile
şi fiţi atenţi la traducerea în limba română:

Je reçois souvent > [jO ROsua suv â dE Primesc deseori veşti

des nouvelles de mes enfants. i , c, d<> mcr.VàJ de la copiii mei.

Ce soir tu reçois des amis. > | sO s m H il ' RO> a JF.zumi] - în seara asta primeşti prieteni (la tine
acasa) (ai nişte prieteni în vizită).

Demandons-lui des nouvelles!> L|c 'cnàüû IUI di tiuv el] - Să-i cerem lui (ei) veşti!

Nous avons payé > | nuzavfi pL/E - Am plătit

un prix extraordinaire! è pRi ekstRaoRdinc:R] un preţ nemaipomenit!

Elles transmettent toujours > f cl tRăsmct tuju R - Ele trimit întotdeauna

de mauvaises nouvelles. dO move/. nuvel] ştiri proaste.

Marie a reçu une très bonne > [ rrrnRl a RO>U lin tRE bon - Marie a primit o veste foarte
nouvelle de son mari. nuM'l dO muRi] buna de la soţul ei.

Elle ne reçoit jam ais > [el nO R O s'ajanit - Ea nu primeşte niciodată

de mauvaises nouvelles. dO nuu v i nuvcll veşti proaste.

Les parents demandent > ! p iR I d ü t n i d Un - Părinţii îi cer o informaţie

une information à un médecin. , , unui doctor.

Nous recevons des invités > j nu RO>0\ ô dEzèvitE -- Primim oaspeţi sâmbăta.
le samedi. l ü Mmdi]

Nous avons reçu > [nuzavô RO*U Noi am primit

un beau cadeau. i bo kado] un cadou frumos.

Recevez-vous souvent > R< »>< K E vu suvâ Primiţi deseori

des lettres, m onsieur dE leiR(O) inOs/OJ scrisori, domnule?

me transmet h rvesse > mO i R.ïm ii E lu pRe-J - El îmi trimite presa (ziarele).

7
 Les élevés reçoivent > ( l i / I Ic > - F-levii primesc
des indications de leurs II -l indicaţii (lămuriri) de la
professeurs. pRofest ) R profesorii lor.

Tu payes? > |tl! p c j] - P lă te ş ti?

Cette femme ne reçoit > [>L-! fan; m 1 ! j - Această femeie nu primeşte

personne pcRsnn] pe nimeni (nu are niciodata musafiri).

Într-o propoziţie negativă, personne ponte li adverb de negaţie fi înseamnă nimeni.

J ‘aime celte personne. > | |-. m vt peRson | - ü iubcsc pe accastă persoana.

Je n ’aime personne. > [ j< ) nem pcRsonj Nu iubesc pe nimeni.

Personne nem 'aim e. > (pcK -un nO mem] - Nimeni nu mă iubeşte.

Verificaţi dacă aţi reţinut noile verbe, rezolvând exerciţiul următor. Citiţi cu voce tare propoziţiile de
mai jos, apoi fraduccţi-le în româna:

II demande une indication à sa mère. > [ il dOmà d l'n èdikasvô a sa inc RJ

> li cere it hunul iic mamei lui

Nous voulons transm ettre une nouvelle > |m i vulô iRâsmetR I n nuvel
à tes parents. a tJ: paRâ)
> Y ' r e m ;.a Je t r a n s m it e r i 1 ir ve.sie

părinţilor lai

11 ii ' 3 pas payé ce cours. > | il 11a pa pL. K sO ku RI

> L1 nu a platit .iccsi 1. ni-.

Tu reçois cet homme chez loi? > [tU ROs 'a %etom sF t“a]
> fi primeşti pe .kl -/ mil la tine acasa''

A ujourd'hui je n'ai pas reçu la presse. > [nfuRdl 'i i( ) rf p 1 Rt l'-l; lu pRes]
> Azi n-am primit ziarele

Je demande une indication à Paut. > [10 dO m i d I 11 êdikas/ô a polj

> li cer o lam unre lui Paul

Nous ne recevons personne. > [n u n ü R O süvô peHson]

> Nu pi imim pe nimeni.

Nous avons demandé le prix de cette voiture. > [nu/uvô dOniâdl IO pRi dO set u m il R]
> Noi am întrebai ca este p n ţd m atei maşini
Ils le reçoivent trop souveni. > | ll IO ROs ;iv tRo s . . â)
> Fi îl primesc prea des

Tu transmets tes secrets à !un amie. > |tL iRâsmK tl ->OkRI a tonamij
> Tu ii transmiţi p n e ^ re : tale Mvrclelc talc

J'ai transmis les fo rm a tio n s à tout le monde. > [ |F iRitsmi ||-zèfoRma>jô a Iu IO m o.dj
> Am transmis 111 utnsi informaţiile
la toata lumea (tuturor I

8
in propoziţiile urmatoare veţi întâlni un nou ptrniuvte relativ. în lecţia precedenta aţi învaţat pronumele
qui. Citiţi cu atenţie propoziţiile urmatoare >1 reţineţi traducerea lor în limba româna:

Les nouvelles que tu écoutes > [IE nuvel kt ) tl hkui - Veştile pe care le asculţi
à la radio ne sont pas u la radio nO sô pa la radio nu sunt
bonnes. bitnj bune.

Les cours que nous avons > [Il KM K k< 1 l.\!\ il - Cursurile pe care le avem
à l’université sont a lU niveR sitt &Ô la universitate sunt
très intéressants. LRc/iiHRE^âj foarte interesante.

L’atelier qu'il a acheté > [ItrtOI/E Ici) * . i-.it; - Atelierul pe care el I-a cumpărat
est très clair. e tRL kle R] e foarte luminos.

Le stage que ces étudiantes > | K >'-tu i M » - l / l il drant - Stagiul pe care îl fac aceste
font en France, est un plaisir fotă fR a.setJ ple/i R studente în Franţa este
pour elles. puR cl] 0 plăcere pentru ele.

Le prix qu’il reçoit pour > [ IO pRi k il ROv a puR - Preţul pe care îl primeşte pentru
cette vieille voiture est bon. set \ ia v“aili:R c bôj această maşină veche e bun.

Le garçon que tu regardes > | IO jj.iRsô k« 1 tl tyaR J - Baiatul pe care îl priveşti

apprend le français. apRă lÜ fRàsE] învaţă franceza.

L’homme qu ’elle aime > [loin kcJ em ctèriaRtist] - Bărbatul pe care ea îl iubeşte
est un artiste. e un artist.

Vă prezentăm drept exemplu (raza următoare:

Les nouvelles que tu écoutes à la radio ne sont pas bonnes.

Aceasta fraza conţine doua prepüZiUi:

1. propoziţia subordonată:

Tu écoutes {les nouvelles) à la radio. - Tu asculţi (veştile) la radio.

2. propoziţia principală

Les nouvelles ne sont pas bonnes. - Veştile nu sunt bune.

Pronumele relatif que >eu ranciic Je complement direct în propoziţia subordonată) se refera la subiectul
propoziţiei p rin c ip ie - les nouvelles

9
 Rezolvând exerciţiul urm ător veţi reţine mai bine regulile de folosire ale pronumelui relativ que.
Plecând de la propoziţiile urmatoare, fornuti fra/e cu ajutorul pronumelui que Citiţi apoi cu voce tare
(Oate propoziţiile:

Tu transmiţi o informaţie. Tu transmets une information.

Aceasta informaţie e scurta. Cette information est courte.

Informaţia pe care o transmiţi e scurta > Lh il que tu ‘ iurte

> | lèü’u Rmasjô k< >tt ' tRâiinF e kiiKl!

Cer o lămurire unui baiat. - Je demande une indication à un garçon.

Această lămurire e foarte importantă Cette indication est très importante

pentru mine. pour moi.

Lămurirea pe care o cer unui baiat > L'indication que je demande à un jmkuii
e foarte importanta pentru mine. est très importante pour moi

> | lèdikas/5 kO iO dOmâ «1 a e gaRsô

e irezëpoRiiït puR m “a]

Citesc scrisoarea. Aceasta scrisoare - Je lis la lettre. Cette lettre est venue
a venit azi dimineaţa. ce matin.

Scrisoarea pe care o citesc a sosit azi dimineaţă. > 1 a lettre que je lis est v o n un.

> (la lelR(Ol kO rf) lie vOntl 'O maté]

Noi primim nişte prieteni. Ei locuiesc - Nous recevons des amis. Ils habitent
aproape de noi. près de chez nous.

Prietenii pe care îi primim locuiesc > L es .m i - que nous iecev,ui- habitent

aproape de noi. près de nous

> | IE/umi k ü nu ROsOvô abit pRE df >nuj

Vă uitaţi la o fată. Ea primeşte un premiu. Vous regardez une fille. F.lle reçoit un prix

Fala la care va uitaţi, primeşte un premiu. > I a fdjc que *>us u-i'.tnL / reçoit un pi

> ( la li.' k ü .i l'i )-jjRdE R< )s ‘a è pKi]

Ei au un atelier. Acest atelier e scump. - Ils ont un atelier. Cet atelier est cher.

Atelierul pe care il au e scump. > L aMliei qu ils ont est cher

> [latU l/E kilzû c seRj

10
în ultimul exerciţiu al primei parti a Iccţicr 2? am rezumat tot materialul nou. Traduceţi in limba
româna următoarele propoziţii:

II a transmis beaucoup d'inform ation* ă Ia presse. > FI a transmis multe informaţii presei

J ’ai besoin d 'u n atelier grand et clair. > Am nevoie de un atelier marc si luminos

J'ai reçu une bonne nouvelle. > Am pi mut o v este bunii.

J'a i demandé à Paul une indication pratique > I-am cerut lui Paul o informaţie practică.

Tu as eu la chance de partir pour un stage > Ai av ut norocul sa pleci pentru un (la un) stagiu
de deux semaines à Paris. de doua săptămâni Ia Paris.

Le prix que nous payons est extraordinaire. > Pieţul pe care îl plătim c fabulos (extraordinar).

Ce n 'est pas ton affaire. > Nu c treaba ta

Il veut laire le cours de français de trois mois. > FI •. rea sa urm e/e cursul de franceza de trei luni

A qui sont ces affaires qui sc trouvent > Ale cui sunt aceste lucruri care se alla
dans ma chambre? în camera m ea'1

L’excursion en Italie, c'est le prix > Premiul pe care poţi sa-l câştigi
que tu peux gagner. e n excursie în Italia.

Ne transmets à personne ce secret! > Nu spune nimănui acest secret'

Le stage que nous faisons â Strasbourg > Stugiul p< ..I il facerii la S trasbouiţ •
va bientôt Unir. o să se termine curând.

11
 LECŢIA
* 25 - PARTEA A DOUA

Numeralele cardinale \ a sunt deja cunoscute. In această lecţie vom invaţa

numeralele ordinale Cniţi-le cu voce tare şi reţineţi pronunţia corecta:

Ie premier > | iOpROm/F ! primul

la première > | la pROin/e R] - prima

le (la) deuxième > ( dOzfCm] al doilea, a doua

le (la) troisième > | tR al treilea, a treia

le (la) quatrième > | katRwcm] al patrulea, a patra

Ie (la) cinquième > [sèk/cmj al cincilea, a cincea

le (la) dixième > ( dizi'cm] al zecelea, a zecea

Ie (la) onzième > [oz/enij - al unsprezecelea,

a unsprezecea

le (la) dix-septième > [di'-et/em ] - al saptesprezecelca,

a şaptesprezecea

le (la) vingtième > |\êt/cm ] - al douăzeci Ica,

a douăzecea

le (la) vingt et unième > [ v ê t e 1 n<em] - al douazcci şi unulea,

a douazcci şi una

le (la) soixante-dixième >[.*."jN ă t d i/ je m j - al şaptezccilea,

a saptezecea

le (la) quatre-vingtième > [katRO \èt/em j - al optzecilea,

a optzecea

le (la) quatre-vingt-dixième > (katR O \ ê diz/em] al nouâzccilca,

a nouâzecca

le (la) centième al o sutălea, a o suta

Citiţi aceleaşi numerale In altă ordine:

le (la) deuxième > | dOziem] - al doilea, a doua

le (la) dix-septième > [Jis. i irnj - al şaptesprezecilea.

a şaptesprezecea

le (la) troisième > [lR uu/jeniJ al treilea, a treia

le (la) vingtième > [ vètfctn] - al douăzeci lea,

a douazecea

le (la) quatre-vingt-dixième > |katRO \ L- iti/ffm! al nouăzeci lea,

a nouàzecea

le premier > | IO pK» >111 ' I | - p rim u l

le (la) cinquième > [ sèkrem | - al cincilea, a cincea

le (la) soixante-dixième > [ s a s ă l ili/iem ) - al şaptezecilea,

a şaptezecea

12
 le (la) dixième > [ diz/ern - al zecelea, a zecea

le (la) centième > 1'■'j Uv al o sutălea, a o suta

la première >[l.tpR» )m t P - prima

le (lu) quatrième > [fvdîKl;l-|l ; - al patrulea, a patra

le (la) vingt et unième > | v f t c L'niem] - al douăzeci şi unulea,

a douăzeci şi una

le (la) onzième > | azïem] al unsprezecelea, a unsprezecea

le (la) quatre-vingtième > | kalRO vèt/em | - al optzccilea. a optzecea

Numeralele ordinale se form ează prin adăugarea terminaţiei -ièm e, la num eralele cardinale; de
exemplu: trois- le troisième; numeralele cardinale (are se termina in -e pierd acest -C m ut fin a l când
sunt transformate în numerale ordinale.

De exemplu: quatr(e) - le quatrième. on:(e) - le onzième.

Atunci când numeralul ordinal este fo rm a t din mai multe numere, terminaţia -ièm e se adaugă la
ultimul număr: de exemplu: le vingt-deuxième, le quatre-vingt- onzième.

Numeralele ordinale sunt invariabile in gen. cu excepţia numeralului le premier care la fem inin are
Jonna —la première. La masculin, numeralele se fo lo sesc cu articolul le. iar ta fem inin cu articolul la;
de exemplu: le onzième livre; la onzième maison.

In continuare vom folosi în propoziţii numeralele anterioare. Citiţi-le cu voce tare şi reţineţi traducerile
în limba româna;

Michel a reçu > [m işel a R(_Hl - Michel a primit

le premier prix. > IO pR O nuE pRi) premiul întâi.

Elle est toujours > I el e tu tu R - Ea e întotdeauna

la première. lapR O m /c R] prima.

Mardi est le deuxième jour > | m.îRdi c lü dO/sein |u.R - Marţi e a doua zi
de la semaine. dO |j jOmen) a săptămânii.

C ’est son cinquième enfant. > | ! .. A a u.iiû] - E al cincilca copil al ei (lui).

Madame Duval organise > [ ui.nlum J L \ ni itRganiz Doamna Dus al organizează

une réception à l’occasion L'n R E sepvô a lokaz/A o recepţie cu ocazia
dc son cinquantième ilO sô sékâwem împlinirii vârstei de
anniversaire. aniveRse R] cincizeci dc ani.

Il a transmis à Paul trois > • i .( pol iR a - El i-a transmis lui Paul

nouvelles. Les deux prem ières nuvel IE dU pRUmie R trei veşti. Primele două
ont été mauvaises, -.'itiE movez au fost proaste.
la troisième a été bonne. b tR -j/te m a f:lE bon) a treia a fost bună.

Nous habitons > ; r j/a b itâ - Locuim la etajul

au treizième éia»e. ’-R F .' f i n L- tu j] al treisprezecelea.

Monte au quatrième! i ■> k a iR i/e r n ] - Urca la (etajul) patru!

13
Vous êtes la soixante > [ vuzei L -ii Sunteţi a şaizeci şi una
et unième personne ici. e Un/ein peRson isij persoană aici.

Tu es le premier, moi, > [ tL c K l pk< to t/E m 'a Tu eşti primul,

je suis la dernière. jO sl'i la deRnie RJ eu sunt ultima.

Paul est mon second fils, > [pal c mô si >gô fis Paul e al doilea baiat al meu,
M arie est ma seconde fille. maRi c n u sOgôd tl/J Marie a doua fiică a mea.

Je ne veux pas être > I lO n |l >| \ l ) - 1Iv«( )J —Nu vreau să fiu ultimul
le dernier dans ce jeu. IO dcR n/F dâ >Ü jO ] în acest joc.

în exerciţiul anterior au aparul câteva cuvintc noi:

l ’etage (m.) > | lf-tii i| - etajul

le dernier > [ IO dcRn/E] - ultimul

la dernière > | la deR n/eR ] - ultima

le second > [ IO sOuô] - al doilea

la seconde >[1.1 'I a doua

in franceza vorbită nu există diferenţă intre deuxièm e şi second. De obicei, utilizarea lor efacultativă.
Jar pentru denumirea mijloacelor de transport şi in învăţământul preuniversitar folosim cuvântul
second.

Il voyage en seconde. - F.l călătoreşte cu clasa a doua.

Cet élève va entrer en seconde. - Acest elev o să treacă în clasa a doua.

Rezolvaţi exerciţiul urm ător pentru a verifica daca aţi reţinut corect regulile de folosire şi de formare
ale numeralelor ordinale. Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos şi (raduceţi-le în limba română:

Quel est le dernier jour de la semaine? > [k c l U >di-RprF m !■’ >!' ) I.: -lOim en j

> Care e ultima zi a saptamànii J

Ils montent par l ’ascenseur > [ il mô t pnR l.tsâsO I-:

au quarante-deuxièm e étage. o kaRàt dOziem Fta j]

> F.i urcu eu uscensoml la etajul -l-

M onsieur Dupont est son deuxième mari. > ui« ' m'O i ’I •••'.• •••' '/.cm m .iR ij

> Domnui Dup<>m .1 il "le- al ci.

Je lui donne une dem icre chance. > <1 II 1 J..m L'n d. I! »• R -i •

> I d.ui '> uitinia • ;>■ .1

F.coutc la dcm icre nouvelle! > | Hkul la def< n/r K m ■-el J

> \ -. '.i l’a ultima S I

14
La dixième heure de noire séjour à Part.- > ta dnucm 0 :R dO n o tR (O )iE ju :R a p a R i
nous avons visité la tour Eiffel. nuzusô viZitE ta tuR Efcl)

> In a zece» orâ a şedent noasire la Paris

jm \ izitat lum ul Eiffel.

Le vingtième kilomètre de notre excursion > [ 1Q vettem kilum ctRiO) dO notR ekskURs/ô
à pied a été le plus difficile. j p/E a EtE IO plU difisil]

> Cel de-al douazccilen kilometru al excursiei

noastre pc jo s a fost ccl mai dificil.

Citiţi propoziţiile următoare cu voce tare. Fiţi atenţi la sensul din limba română al noului cuvânt pe
care îl veţi întâlni. Acesta este un nou pronume relativ:

Elle mc transmet une > | el inO tR jsm E Un - Ea îmi transmite o informaţie

information dkiulj’ai besoin. èfoRmus/fi dô |E bOzuêj dfi-.caie am nevoie.

Regardez ce palais dont > | ROgaRdE sU palE - Uitaţi-vă la acest palat

les tours sont blanches! do IE tuR so blă.ş] ale cărui turnuri sunt albe!

C 'est un artiste célèbre > [scténuRtlst sF.lebR F. un artist foarte celebru

dont je connais beaucoup dô jO konF. boku caruia îi cunosc multe
de tableaux. dO tablo] tablouri.

Elle a une amie dont > [ cl .i i n ami do - Ea are o prietenă al cărei

le goût est excellent. 10 gu eteksE li] gust e excelent.

Donnez-moi le journal > [donE m “a IO juRnal - Daţi-mi ziarul despre care

donl vous avez parlé! dô vuzavE paRlE] aţi vorbit!

Voici mon ami dont > [ \ Msl monami dô - Iată-l pe prietenul meu
le père est médecin. IO pc R e medscj al cărui tata e medic.

Pronumele relativ d o n t se referă, ca şi pronumele qui şi que, la o persoana

sau un lucru din propoziţia principala şi înlocuieşte cuvinte precedate de
prepoziţia de. Poate avea înţelesul de: a, al, ai, ale căreia, caruia. cărora: de
care, despre care.

Analizaţi fraza urmatoarc în care figurează pronumele dont:

La personne dont je te parle | ij peR>on dû jO tO paRI - Persoana despre care îţi vorbesc
habile un appartement ihit ën ap jR u O tm à locuieşte într-un apartament
au troisième étage. o iR 'azjem Eta j] de la etajul trei.

Fraza de mai sus sc com pune din urmatoarele propoziţii:

Je te parle d une personne. > :i ' pjR l JU n peRson] - îţi vorbesc despre o persoană.
Elle habite un a rp a n e m e r’ >; bit ênapuR tm i - Ea locuieşte într-un apartament
au troisième c i..^ j/re m E ta j] de la etajul trei.

în fraza înţelesul lui (tont este d esp re (o persoană).

15
Verificaţi dacă folosiţi corect pronumele relativ doni. legând, cu ajutorul lui, propoziţiile din exerciţiul
următor Recitiţi apoi toate propoziţiile cu voce tare:

M arie îl cunoaşte pe Pierre. Ea e prietena M arie connaît Pierre. Elle est l’amie
Iui Pierre. dc Pierre.

M ane îl cunoaşte pc Pierre a cărui prietenă este. > Mai ie connaît Pienc ilunt clic est l'amie.

> ImaRi konl'. pic K dôtel e laraif

Iat-o pe sora mea. Toată lumea admiră gusturile > Vinii ma s-trur Tout k monde .idiniie tes goûts
surorii mele. de ma soeur.

Iat-o pe sora mea, ale cărei gusturi sunt admirate - Voilà ma sœur dont tout le monde
de toată lumea. admire le goût.

>| 1ila ni.) ' !' il."' tu !i i i 11 "..i admiR IF ju]

Vorbiţi de profesorul nostru. - Vous parlez de notre professeur.

Cursurile lui suni extraordinare. - Ses cours sont extraordinaires.

Vorbiţi de profesorul nostru ale cărui cursuri > Vous parlez dc noire professeur dont les cours
sunt extraordinare. sont extraordinaires

> | \ u pjR IL J 1 • noiKii 'i pR ulest) H dô IH ku R

sÔ ekstRaoRdinc R)

Am cumpărat o maşina frumoasă. Sunt foarte > i ’..l acheté une belle ' -■Iturv Je su t' très
mulţumit de această maşină. cuntcnl île cette voilure

Am cumpărat o maşină frumoasa de care - J'a i acheté une belle voiture dont
sunt foarte mulţumit. je suis très content.

> |jjB astK Un bel %J.ôL R dô l( 1i l i tRJ kôiù]

Să vizităm Parisul! Bulevardele sale - Visitons Paris! Ses boulevards

sunt splendide! sont magnifiques.

Să vizităm Parisul ale cărui bulevarde > Vi-iMns l'.u îs d'Mil le-, boulevards
sunt splendide. sont magnifiques

> | s i/iltï j'jK i dû LE b u h » R su maml1k|

Rezolvând exerciţiul final al lecţiei 25 veţi verifica in ce măsură aţi reuşit să vă însuşiţi noul material
gramatical şi lexical. Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare:

Micul Paul a primit multe cadouri > Le petit Paul a reçu beaucoup de cadeaux
cu ocazia celei de-a cincea aniversări. p.n.ir m m ctnijineiin- .iniii\er^..ure

Să urcăm cu liftul la ultimul etaj! > \!i>ntt>ns pai I' i- u ir - a .' iu dcmici étage!

E cel mai bun elev ie primul elev la învăţătură) > i est I,- premier I d.ii:.- mitic école
din şcoala noastra

16
Veştile pe care le trimitem > Les nouvelles que nous transmettons
sunt întotdeauna bune. iunt toujours bonnes.

Cursurile despre care vorbesc studenţii > I es c o l i i > dont leş étudiants parient
tocmai au început. Viennent de commencer.

f'şti primul? Nu, al doilea. > Tu es le prem ier? Non. le deuxième ( k second i.

Nu cumpăr ziarele pe care ei le citesc la birou. > le n'achète pas la piess<: qu’ils lisent au bureau

Informaţia pe care i-o cer medicului meu > L'm Imination que je demande à mon médecin
c foarte importanta pentru mine. est très importante pour mtH.

El n-a avut noroc în afacerea asta. > r n .! pas tance dans cette afl
Poţi sa-mi dai informaţia de care am nevoie? > I kl pettt ine don n a r in fo r m a tio n d o n t fai b e s o in ’
E cel de-al treilea stagiu al lui (ei) în străinătate. > il «on troisièm e «tage à l’éinr

Cat plăteşti pe lună pentru acest atelier? > Combien payes-tu par mois p<un cet atelier?

Aceşti studenţi au făcut un stagiu de o lună > < es étudiant-, ont lait un umçe d'un mots
în oraşul nostru. dans noire ville

Noi am fost la cel de-al douăzeci şi cincilea > US sommes ailés au vinjji-cinquième concert
concert al acestui artist canadian. de cet artlsle canadien,

Cumpăram o casă al cărei preţ > Nou» acl-.eion» ure maison dont le p n \
e interesant (atractiv). est intéressant

Călătorim întotdeauna la clasa a doua. > Nou sons toujours en seconde

Trebuie sa plătim preţul pe care cl îl cere. > Il îaut pavei le pris q u ’il demande

Aţi aflai ultimul secret al Măriei > Connaissez-vous le dernier secret de

de care vorbeşte loata lumea? dont tout le monde parle?

Ieri n-am primit pe nimeni la mine (acasă). > Hier te n'ai reçu personne chez moi

Indicaţia pe carc el v-o dă nu e bună. > L'indicalion qu'il vous donne n’est pas bonne.

Această elevă ai cârci părinţi au plecat > Cette eléve dont les parents sont partis
în Canada, e în clasa a doua. pour le Canada est en seconde.

Citiţi cu voce tare cuvintele de mai jo s în care se repeta aceleaşi sunete:

IE] étage, dernier, premier, université, payer

LO] atelier, second, que. secret, demander

[*J presse, affaire, premiere

M information, indication. besoin, cinquième

M dont, second, information, indication

M chance ien-_r,^cT. iransmettre

[“■] recevoir, troisième

|*J ■- .c _ r „enîieme. information, presse, secret

17
 RECAPITULAREA LECŢIEI
» 25

25.1. în aceasta lecţie aţi învăţat verbele:

demander - a cere; a întreba

payer - a plăti

Ambele sunt verbe regulate de grupa I. Litera y din verbul payer poate fi înlocuită cu i în faţa
unui c mut, mai exact la persoana l, a 11-a şi a 111-a singular şi la persoana a 111-a plural; de
exemplu:

1. je paye - nous payons

tu payes vous payez

il paye - ils payent

sau:

2. je paie - nous payons

tu paies - vous payez

il paie - ils paient

transmettre - conjugarea sa e similară cu cea a verbului mettre

Aţi învăţat şi un verb neregulat:

recevoir - a primi

Acest verb se conjugă la prezent astfel:

je reçois — nous recevons

tu reçois - vous recevez

il reçoit - ils reçoivent

elle reçoit - elles reçoivent

Litera ç (care se citeşte s) e necesara pentru a păstra o aceeaşi pronunţie in cursul conjugării,
deoarece c ar trebui pronunţat k înaintea unui o. Ç devine din nou c înaintea vocalelor e şi 1.

Recevoir se conjuga cu ajutorul verbului auxiliar avoir la passé composé. Participiul sau
trecut e: reçu (j’ai reçu).

25.2. Aţi întâlnit, de asemenea, urmatoarele pronume relative:

que se refera la lucruri şi persoane din propoziţia principala şi are rol dc complement direct în
propoziţia subordonată; se traduce prin pe care: de exemplu:

L'homme que tu aimes ... Bărbatul pe care îl iu b e şti...

La robe qu’elle m e t... - Rochia pe care şt-o pune ...

La voiture que j ’achète ... - Maşina pe care o cu m p ăr...

Les artistes que nous admirons ... - Artiştii pe care ii admirăm ...

18
 Dont se refera la lucruri şi persoane dm propoziţia principala şi înlocuieşte cuvinte precedatc de
prepoziţia de; se poate traduce prin (a, al. ai. ale) cărui, căreia, cărora; de: despre care: de
exemplu:

la personne dont je te parle ... persoana despre care iţi vorbesc

(don! - de la personne)

la ville dont j'ad m ire les monuments - oraşul ale cărui monumente le admir
(dont - de la ville)
J ’admire les monuments de la ville.

[‘enfant dont les parents travaillent - copilul ai cărui părinţi lucrează

dans un magasin într-un magazin
(dont = de l'enfant)
Les parents de l’enfant travaillent dans le m agazin

Pronum ele relative sunt întotdeauna invariabile şi stau, de obicei, după cuvântul la care se
referă. în limba franceză nu se pune virgulă înaintea prenum elor relative.

25.3. Dupa dont nu mai folosim adjectivele posesive. De exemplu:

fata pe ai cărei părinţi îi cunosc - Ia fille dont je connais k s parents

După d o n t sau que, ordinea cuvintelor în propoziţie este cea obişnuită (Subiect Predicat -
Complement); de exemplu:

la fille dont j'a i vu la photo - fata a cărei fotografie am văzut—o

l’homme que je connais depuis longtemps - bărbatul pe care il cunosc de mul! timp

25.4. Spre deosebire de limba româna, în limba franceza com plem entul direct nu este reluat in
subordonata care începe cu que; de exemplu:

Bărbatul pe care I-am văzut pe stradă - L'homme que j'a i vu dans la rue
este fratele tau. c ’est ton frère.

25.5. în această lecţie aţi învăţat că numeralele ordinale se formează prin adăugarea terminaţiei -ième
la numeralul cardinal corespunzător. Exccpţii: prem ier, second:

cinq - cinquième

dix - dixième

în cazul numeralelor compuse dm mai multe numere terminaţia -ième se adaugă la ultimul număr:

dix-neuf - dix-neuvièm e

Numeralele p rem ier sî second se acorda în gen şi număr cu substantivul determinat:

les prem iers pnx - primele premii

la premsere elev e - prima elevă (la învăţătura) (cca mai buna elevă)

le second m an - al doilea soţ

25 t* î" m u-:; v-riiahi numeralele ordinale din limba franceza se traduc în limba română prin numerale
cardinii-e. de exemplu:

le vmgt-scpucm c - etajul douăzeci şi şapte

19
TEMA PENTRU AC AS A 25

A. Traduceţi în limba româna urm ătoarele propoziţii:

1. Ils ont besoin d ’un atelier grand et clair,

2. Tu as eu de la chance! La première nouvelle a été bonne.

3. Nous avons reçu les parents dc Sophie.

4. Voilà son mari q u ’elle aime beaucoup.

5. La nouvelle dont Vu nous parles est un secret.

B. Traduceţi în limba franceză următoarele propoziţii:

1. Care e preţul acestei maşini?

2. Ei sunt întotdeauna prim ii, iar eu sunt ultima.

3. Nimeni nu cunoaşte acest sccret.

4. Să urcăm cu liftul la etajul 27!

5. O invităm pe fata pe ai cărei părinţi îi cunoaştem foarte bine.

C. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele relative corespunzătoare:

1. Le garçon ... tu connais c ’est mon voisin.

2. Voilà le garçon ... l’ami est mon voisin.

3. Nous avons une nouvelle voiture ... nous sommes très contents.

4. Voilà Pierre ... les parents habitent dans notre village.

5. L'indication ... nous te donnons est pratique.

20
 LECŢIA
■> 26 - PARTEA ÎNTÂI

Vă propunem câteva cuvinte noi. Citiţi-le cu voce tare şi reţineţi echiva­

lentele în limba română:

le lieu de travail > l'i i I/O tllOl iRm ai | locul de munca

l'entreprise (f.) > [ lâtROpRk] întreprinderea

l'adm inistration (f.) > | l.ulinm istRa^ôJ adm inistraţia;

administrarea

l'em ploi (m.) > [lâpl' a - postul, slujba, serviciul;

întrebuinţarea, folosirea

l ’employé (m.) > | l;\|il“a(E] - salariatul; funcţionarul

l'ouvrier (m.) > | lu\ Rii E] - muncitorul; lucratorul

le technicien > 1IO tekmsiêJ tehnicianul

l’artisan (m.) > [lu R ti/àj - artizanul; meşteşugarul

le fonctionnaire > [ |i i , v . , .m K | funcţionarul; slujbaşul

l’agriculteur (m.) > [IniîR'M ’ltO-R] agricultorul

le salaiie > | lt ) x.ilc Fi] - salariul; leafa

l’augmentation (f.) > | InLïmâias/ô] - creşterea, marirea

le chômage > | IO şomaj 1 - şomajul

le chômeur > IIÜMimO Kl - şomerul

Recitiţi noile cuvinte în alta ordine:

l’agriculteur (m.) > 1lauRikU ltO R| - agricultorul

l’artisan (m.) > ; l.iRli/à - artizanul; meşteşugarul

l’emploi (m.) > kïpl'aj postul, slujba, serviciul;

întrebuinţarea, folosirea

le salaire > '•<>s,i!t*:Rj salariul; leafa

le lieu de travail > | IO I/O JtO j tRava/j - locul de muncă

le chômeur > [ IO sumO R) - şomerul

le fonctionnaire > 1IO lûkMiUK' R! - funcţionarul; slujbaşul

l'adm inistration (f.) > | l.idministRusHÙ] - adm inistraţia;

administrarea

I'ouvner (m.) > [luvRwEJ - muncitorul; lucratorul

f entreprise (f.) > | lûiROpRJz] - întreprinderea

le chômage > | IO vumiiij - şomajul

l'augm entation ( f. ) > ' 11 :ÿ iil j 1;\ -■r~»| - creşterea, marirea

l’em ployé (m,) > j Ifipl 'aïK - salariatul; funcţionarul

le technicien > I IO teknm;êi - tehnicianul

21
Vom introduce noile cuvinte în propoziţiile urm ătoare. C itiţi-le cu voce tare şi fiţi atenţi la traducerile
in lim ba rom âna:

Mon lieu de travail n 'est pas > :i‘ i ‘ tk.r. a.'nL p,i Locul meu de muncă nu e departe
loin de ma maison. IV Ji 1m i m I .'fi de casa mea.

Nous commençons notre > [n u k m iij'ô notR(O) Ne începem munca

travail dans une iK.i%a) da/U n într-o întreprindere
entreprise moderne. âtROpRûr niodt:Rti) moderna.

Depuis longtemps elle > | ' ' »j'l I !>>â I Ea lucrează de multă vreme
travaille dans l’administration. în administraţie.

Notre ami cherche un emploi > i ■••il-’ .n i ■K> c-M.lpl a - Prietenul nostru cauta o slujbă
pour deux mois. puR ilO m “u] pentru doua luni.

Q u'est-ce que tu fais > tk e sk O tU ir - Cu ce te ocupi?

dans la vie? dü la vt] (Ce ocupaţie ai?)

Je suis employé. > | |l )sl M/MpI .îlF.j - Sunt funcţionar.

Ils sont ouvriers > | il m"> u\ Ri/F. Ei sunt muncitori

dans une petite usine. d a z U n p lO ltit Ll7in| într-o mica uzina.

fl est ingénieur? Non, il est > [ il l-k il niO K n.'i il e - EI e inginer? Nu. e
technicien, comme moi. teKm.s/ë Kom mllaj tehnician, ca şi mine.

C 'est le petit atelier > | -I IO p ( O i f u t < )!, I - E micul atelier al unui

d 'un artisan. Jcn aR ti/à] artizan (meşteşugar).

M onsieur Dupont est > |m O v O d l ['<’• o - Domnul Dupont e

haut fonctionnaire o fôks/onc R funcţionar superior
dans l’administration. dii ladlmnislRaMÜ I în administraţie.

Le travail des agriculteurs > * i îR ina; .!!- ■tpRil nh<> R Munca agricultorilor
est dur. cdURJ c urea.

Ils reçoivent leur salaire >1.! KO- as IU R s j I* R - Ei îşi primesc salariul

deux fois par mois. dO f a puR m^u] de doua ori pe Iuna.

Dans notre entreprise >| n«'tR ûlROpRi z In întreprinderea noastra

il n ’y pas d'augmentation ilivu pa dogmâtas/ô nu exista mărire
des salaires. >11 sale R] de salarii.

Depuis trois mois on est > | it< >pl *i tRJa mua uncit) Suntem în şomaj de trei luni.
au chômage. o sumai]

Ce chômeur cherche > | > n s o m O .R se Acest şom er cauta

du travail. dU tRava/J de lucru.

22
Vom introduce noile cuvinte în propoziţiile urm ătoare, C itiţi-le cu vocc tare şi fiţi atenţi la traducerile
în lim ba rom ână:

Mon lieu dc travail n'est pas > | nu u ,!> ik.i ai 11L p i - Locul meu de muncă nu e departe
loin de ma maison. , . d‘ 1 n m i û de casa mea.

Nous commençons notre > [n a kom.î'ô noiRtOi Ne începem munca

travail dans une tKavai dü/Un într-o întreprindere
entreprise moderne. âtROpRir modc:Kn) moderna.

Depuis longtemps elle > | dOpt I Iotă cl F.a lucrează de multă vreme
travaille dans l'administration. tRa\a/ dn IndministRasfû] în administraţie.

Notre ami cherche un emploi > | nolR ami nc.R s ênâp1“n Prietenul nostru cauta o slujbă
pour deux mois. puR d û m“aj pentru doua luni.

Q u'est-ce que tu fais >[keskO iH j1 Cu ce te ocupi?

dans la vie? dû lu vil (Ce ocupaţie ai?)

Je suis employé. > | |i ) i / . pl I - Sunt funcţionar.

Ils sont ouvriers > | il m3 u \R h'F. Ei sunt muncitori

dans une petite usine. d aztn plOltjt într-o mica uzina.

Il est ingénieur? Non. il est > [il l-k il niO K im il e El c inginer? Nu. e
technicien, comme moi. leknis/c kom m'a] tehnician, ca şi mine.

C 'est le petit atelier > | -.1 IO piOititatOL f E micul atelier al unui

d 'un artisan. dônaRtlzù I artizan (meşteşugar).

M onsieur Dupont est > | m» NiOdl i ■'>c Domnul Dupont e

haut fonctionnaire o lokswne K funcţionar superior
dans l’administration. «.lit ladminislRaMÙ] în administraţie.

Le travail des agriculteurs > " 1 :Kn\ a,1 dF. .i^RilaillO R M unca agricultorilor
est dur. cdURJ e grea.

lis reçoivent leur salaire > il ROs av IL) R -air R F.i îşi primesc salariul
deux fois par mois. dO P‘a puR m ‘a] de doua ori pe lună.

Dans notre entreprise > | ila noiR ûtR(>pRi ,• în întreprinderea noastra

il n ’y pas d ’augmentation iliua pa dognütasirt nu există mărire
des salaires. dE sali- R] de salarii.

Depuis trois mois on est >[dO pUi tRJa mua onett) Suntem în şomaj de trei luni.
au chômage. o şomaj]

Ce chômeur cherche > |s O K R' Acest şomer cauta

du travail. JU iRava/J de lucru.

22
 Qu'est-ce q u ’elles font dans la vie? Marie > ( ke-kel to ila l.i '. i m.iRi
est employée et Sophie est ouvrière. etàpl'*a/E E sotl ctuvR i/r R]
> ■ ... i' p i c M.11 k- e 1u n l 1 11 n: a r a
iar Sophie e muncitoare

Où est cct agriculteur? Il travaille au champ. > [ u 'e t .il’R iklJltO R il ?R,i' a. n -.à]
> L'ndc e accst agricultor? Luuienz* la cflàqp

Nous avons eu besoin d ’un bon artisan > [nu 2 .r.ô l H >.• v dé bonaR ii/ă
dans notre atelier. dâ notR ntOliEJ
> Vin n! lu 'W a e de m: !iii’> o u g a t Inm
in atelierul nostni

Il veut élre haut fonctionnaire dans l’administration. > | i l vO eiK •> liik s io n c R dà l.r ïn iin tR.i.- ô|
> i l \ nsa ia fie funcţionar tuperior In « M a i l i n g

Un chômeur vous demande un emploi. > ( c M'inO H •• i. ili )mà d ênùpl"*]

> U n >umei •• a ceie >< slujba

On a eu une augmentation des prix. > [u n a l 1 l in o im ïM v ô d l p R i]

> A i vu) loi o ^reţstere a preţui lot

La vie des chômeurs est souvent dure. > [ l a v id E NomO R e suvâ dlJR]
> \ iaia s. menJnr e de seoi i g rca

Les techniciens n ’ont pas de hauls salaires. > [1E teknis/ê nô pa d< • .> sale Rj
> lehn . ••••:!! n -n i an .n

Femininul numelor de profesii învăţate se form ează pentru fiecare in mod diferit:

l ’employé > | làpl ’a.'Li - funcţionarul

l ’em ployée > [ làpl 'a/EJ - funcţionara

l ’ouvrier > | lus Ri/H| - m uncitorul

l’ouvrière > 11»\ Ri/e R] - muncitoarea

le technicien > l IC.) icknis/è] - tehnicianul

la technicienne > | la ickms/enj - tehniciana

Celelalte nume de profesii folosite în aceasta lecţie nu au formă proprie de feminin; distincţia de gen
se face doar prin articol.

Citiţi propoziţiile următoare şi reţineţi noile forme verbale care apar în propoziţii:

Le fonctionnaire s ’ssî > 11 n •i ■ !■’ si - Funcţionarul s-a prezentat

présenté à son bureau. pREzâtE a sô b l'R o ) la birou.

Le fonctionnaire, s ’c,sî-i) >( 10 loksfune K setii Funcţionarul s-a prezentat

présenté à son bureau* pRI-.zâtE a sô bU R o| la birou?

24
 Une nouvelle entreprise s'est > 11 vX i.' set - in centrul oraşului s-a înfiinţat
installée au centTe de la ville. i >l ....... » I.- \il) (instalat) o noua întreprindere.

Une nouvelle entreprise, > 11 n n u u - .il!:0 |iR i/ în centrul oraşului înfiinţat

s 'e sl-d le installée au centre setel êstalK o nàtRiO) s-a (instalat) o nouă
de la ville? d ü la M l] întreprindere?

Tu t ’es trouvé seul dans ton > |d i i Km , L i! >Li lû - Ai fost singur (te-ai simţit
nouveau lieu de travail. nuvo |m * cir.» tRav a.(] singur) la noul tău loc dc munca.

I!e s-tu trouvé seul dans ton > |>1 '1 1tKu\ K '' ‘I.: i" - Ai fost (te-ai simţit) singur Ia
nouveau lieu de travail? n u vo 1 (0 d O tR av ar] noul iau Ioc de muncă?

> [jO tn O si. i p R E / ü t L M-am prezentat părinţilor tăi.

à tes parents. it tE p u R ă j

Est-ce que je me suis > [ e s k O jO n tO s L 1i M-am prezentat părinţilor tăi?

présiiOlce à tes parents? p R E z à t F a tF p a R i j

în propoziţiile precedente aţi întâlnit doua verbe reflexive noi:

se présenter > [sO p R E zâ tE ] a se prezenta; a se mtaţişa

s ’installer > [ sêstal F | a sc instala, a se aşeza, a se înfiinţa;

a se stabili

Am fo lo sii noi/c verhe in propoziţii afirm ative şi interogative la passe composé.

Una dintre modalităţile de formare a propoziţiilor interogative este inversarea ordinii cuvintelor.

Dacă vrem să formăm o propoziţie interogativă prin inversiune, in cazul unui verb reflexiv la passé
composé, la începutul propoziţiei va sta pronum ele reflexiv (me. te, se. nous, vous, se) urmat deform a
conjugată a verbului auxiliar être. Pronumele personal cu funcţie de subiect stă dupa verbul auxiliar,
urmat la rândul sau de participiul trecut (participe passé) al verbului de conjugat. De exemplu:

T 'es-tu installé à ton bureau?

Dacă subiectul e exprimat printr-un substantiv, atunci începem propoziţia cu substantivul, p e care îl
reluăm printr-un pronum e personal după verbul auxiliar, de exemplu;

Marc, s'est-il présenté > ir.akl. ■•..-iii pRJL/âtF Marc s-a prezentat
au bureau? ohU R o] la birou?

La persoana întâi singular, propoziţia interogativă se formează cu ajutorul structurii cst-ce que, nu
prin inversarea ordinii cuvintelor:

Est-ce que je me suis présenté? > [esk O jO tn O > l ipRE./ûtFJ - M-am prezentat?

La celelalte persoane, putem folosi atât ordinea inversată, cât şi structura est-ce que.

25
in exerciţiul următor vom forma propoziţii interogative la passe composé cu ajutorul verbelor reflexive.
Transformaţi propoziţiile afirm ative în propoziţii interogative. Folosiţi filtrul roşu. Citiţi apoi cu voce
tare toate propoziţiile afirm ative şi interogative:

Paul s-a ridicat (trezit). - Paul s ’est levé.

> | pul şL IO\ F.

Paul s-a ridicat (trezii)? > Paul • e si-il lev e '

> j pul -.ti! !< h t ]

Ea s-a plimbat cu câinele ei. File s'est promenée avec son chien.
> |c l sF pR om (0)nE avek sô ijie]

Ea s-a plimbat cu câinele ci? > S 'e st-elle promenée avec son chien"
> >.-ic pKi m(i i in F ..•• t“ >û mô]

M-am bărbierit cu maşina mea de ras. - Je me suis rasé avec mon rasoir.
> [ i< >nu ) >L‘i l '.i / t i\ i*k iivi K.i. •;iJ'

M-am bărbierit cu maşina mea de ras? > l:sl-ce que ie me suis rase avec mon rasoir?
> kO jO mO I i I-’:iF avek mô Xa7 :aR

Paul şi cu mine ne-am trezii devreme - Paul et moi, on s ’est levé tôt ce matin.
în aceasta dimineaţă
> | pol c inLïi ii se K h F to sO m itêj

Paul şi cu mine ne-am trezit devreme > Paul et moi, s'est-on levé tôt ce matin?
în această dimineaţa?
> [p. v| e nv’.i setô lOv F tu s ü matêj

V-aţi instalat într-o casa frumoasă. - Vous vous êtes installés dans une belle maison.
> ) \ u vuzet èstnIF iFi/Un bel rne/ôj

V-aţi instalat într-o casa frumoasa? > Vous êtes-vous installes dans une belle maison?
> [v u /et vu êstidE dÔzUn bet mi:7<S]

Muncitorii s-au trezit în şomaj - Les ouvriers se sont trouvés au chômage.

(au ajuns pe nepusa masa şomeri).
> [ ll zuvRwF si ) sô 1 R 1J• F u somai]

Muncitorii au devenit şomeri? > Les ouvriers, se • tr • ... J r- '

> | ll /uv Ri/E j ü sôlil tRuv E . svm ai,

M ane. te-ai prezentat la (în) noua ta M arie, tu t’es présentée dans ta nouvelle
întreprindere. entreprise.
> |m jR i tl tl- pRJ . Mit dâ 'a nuvel âtROpRi. )

Marie, te-ai prezentat la (în) noua ta > Marie, t'es-tu présentée dans ta nouvelle
întreprindere.’ entreprise?
> I ma Ri tE H pK L /âtE dâ lo nuvel àlRO pRi/]

26
 Ne-am instalai (mutat) aici. - Nous nous sommes installes ici.
>( nu nu som èslalF. isij

Ne-am instalat (mutat) aici? > Nous sommes-nous installes ici"'

> [ nu M>m nu êstalE isiJ

Citiţi cu voce tare propoziţiile următoare. Reţineţi, mai ales. răspunsurile:

Tu es conteni? > | (U e k>>tfl - Eşti mulţumit?

Oui, je suis conteni. > [ ‘-ijo .sU ik ô ta j - Da, sunt mulţumit.

Non. je ne suis pas content. > [ no i<) n(G ) sL[i pu kôlâj - Nu, nu sunt mulţumit.

Tu n ’es pas conlent? > 1lt nEp.ikf»iû[ - Nu eşti mulţumit?

Si, je sui* content. > [ s i j O s l 'i kotâj Ba da, sunt mulţumit.

Non. je ne suis pas content. > | nù (O ni O l sL'ipa kulă] - Nu, nu sunt mulţumit.

[1 n ’est p is au chômage? > | il nl- p.i ii soinaj | - El nu e în şomaj?

Si, il est au chômage. > | s; îl etu somai | - Ba da, el e şomer.

Vous ne vous présentez pas > [ \ u n ( ) \ u pRI il pa - Nu vă prezentaţi

au bureau, madame? 0 bURo madam] la birou, doamna?

Si, je me présente là-bas. > m |<> inO pRE.’ăl la huj - Ba da, mă prezint acolo.

Anne, n'est-ellc. pas partie > ! ,in nelcl pa paRti - Anne n-a plecat în Franţa?
pour la France? puR Iu lRă:sJ

Si, elle est partie il y a > | m el c paRti il/a —Ba da, (ea) a plecat acum
une semaine. IJn s(0)m enj o săptămâna.

Mais Paul, il n ’est pas parti? > | ml pol il ni pu paRti] - Dar Paul n-a plecat?

Non, il n ’est pas parli. > | nô il n F p.s paRti] - Nu, el n-a plecat.

Ht toi, tu pars aussi? > | e 1"u t f pa R u\i] —Dar tu, pleci şi tu?

Oui. je pars aussi. > | 'i 1 » p,i K <>si| - Da. plec şi eu.

Et lui, il part avec vous? > | 11 i il pu R a \c k vuj - Dar el, pleaca şi el cu voi?

Non, il ne part pas av.ee nous > | nô il nO p i R pu uvek nuj - Nu, el nu pleacă cu noi.

Dupa cum ali n h u r\a t la întrebările afirmative am răspuns prin oui sau non. in timp ce Ia întrebările
negative am răspuns prin si sau non.

27
Exersaţi cele învăţate in exerciţiul anterior: răspundeţi la întrebările următoare prin oui, non, sau prin
si. Citiţi apoi cu voce tare toate propoziţiile. Folosiţi filtrul roşu:

Te-ai instalat (mutat) în acest apartament? - T 'es-tu installée dans cet appartement?
> I tl II : L-M.ilh (l.i >cUpaK«< ))n à |

Da, m-am instalat (mutat) în acest apartament. - Oui, je me suis installée dans cet appartement.
> j ijO int i >! ii .• IiSi.iIF. tl.i seUpaN 11 « ))mâ]

Te-ai prezentat părinţilor mei? - T ’es-tu présenté à mes parents?

> [tl tü p k l /àtE a niF paRâ]

Nu, nu m-am prezentat lor. - Non, je ne me suis pas présente à eux.

> [ no i nH ) i mt >>’. i p.i |>RF ■jtK :< •’

Paul se barbierc.'te des? - Paul, se rase-t-il souvent?

> | pi il si i k ,i / i i i >u\ à I

Nu, nu se bărbiereşte niciodată. Non, il ne se rase jamais.

> | r » :l lit > -i') ka / |am l j

Acest monument nu se găseşte la Paris? Ce monument, il ne se trouve pas à Paris?

> [ sO monUm â il nO sO lR u :\ pa a paRij

Ba da, el se eâseste lângă catedrala - Si, il se trouve près de la cathédrale

Notre-Dame. Notre-Dame.
> - n i i i R 11 \ pR ! .|i > la Lit! .1!-’a!
notR (0)dam J

Mergeţi la munte anul acesta? - Cette année vous allez à la montagne?

> |se t anK v u /alF a lu môian

Da, mergem şi anul acesta (acolo). - Oui, nous y allons cette année aussi.
> [ 'i n u/i alu -ici anF o s ij

Nu eşti obosit? - Tu n ’es pas fatigué?

> | tU ni pu lutigE]

Nu, nu sunt deloc obosit. - Non, je ne suis pas du tout fatigué.

> Ino jo n1 1 -I t pu (tl ta fstigC]

La unele intrebâri se poate răspunde şi printr-un singur cuvânt (oui, si, non):

Tu ne m ’aimes pas? - Nu mă iubeşti?

Si. (Je t’aime). Ba da. (Te iubesc)

Tu m ’aimes? - Mă iubeşti?

Oui, (je t ’aime). - Da te (iubcsc).

Tu veux partir? - Vrei să pleci?

Non. (Je ne veux pas partir). - Nu. (Nu vreau sa plec).

Tu veux partir avec mot? - Vrei sa pleci cu mine?

Oui. (Je veux partir avec toi). - Da. (Vreau să plec cu tine).

28
 Rezolvând exerciţiul final al primei pani a lecţiei 2(>. puteţi verifica în ce măsura aţi reuşit sa va însuşiţi
noul material şi. în cazul în care întâm pinaţi dificultăţi, puteţi reveni la exemplele prezentate anterior.
Traduceţi în limba franceza propoziţiile următoare:

întreprinderea noaslru are nevoie de o salariata > Votre entreprise a besoin d ’une employée
(funcţionara).

Tu nu eşti în şomaj ca mine. > Tu n'es pas au chômage comme moi.

Cu ce sc ocupa ea? > Qu est-ce qu'elle fait dani !u vie '

El s-a prezentat ca funcţionar superior > Il s est présente en tant que haut fonctionnaire
în administraţie. dans l'adm inistration.

Aceast tehniciana a devenit şomera? > Celle technicienne, s est-elle tmuvéeM M travail''

Nu îl (o) iubeşti? Ba da, îl (o) iubesc mult. > Tu ne l'aim es p js ; Si je l'aim e beaucoup.

Şomerii nu primesc salariu. > l es chôm eurs ne r o ,o n •.•ni p a s de salaire

Aceşti muncitori şi aceste muncitoare au > Ces ouvrier» et ces ouvricres ont
o munca grea în întreprinderea noastră. un du» travail dans notre entreprise.

Domnul Lerougc este artizan (meşteşugar) > Monsieur I Crouge est artisan dans un petit atelier
într-un mic atelier.

în biroul nostru s-a făcut o mărire > Dans notre bureau il > a eu une augmentation
de salariu. de salaire

Viaţa mea e prea grea. > Ma v ie est trop dure.

Aceşti tehnicieni s-au instalat > Ces techniciens se sont installas

la etajul 4. au quatrième étage.

N-am slujbă, deci sunt în şomaj. > Je n'ai pas d'em ploi. tlo c s jc suis au chômage.

Nu vrei să lucrezi în această întreprindere? > Tu ne veux pas travailler dans celte entreprise?
Nu, nu vreau. Non, je ne veux pas

Ea s-a prezentat? Da. > s est-elle présenti c ( hn

în aceasta ţară agricultorii > Dans ce p a \s les agiicultcuts

trăiesc bine. gagnent bien leur vie

29
 LECŢIA
■> 26 - PARTEA A DOUA

După cum v-aţi obişnuit deja, în aceasta parte a lecţiei va veţi perfecţiona pronunţia. Alunei când
ascultăm radioul, privim televizorul sau ascultam exem plele date pe casetele noastre recurgem la
metoda pasiva. Puteţi vorbi cu uşurinţa in franceză dacă acordaţi mai mult timp exersării lecturii.
Lectura textelor necesita urmarirea intonaţiei corecte.

Citiţi cu voce tare textul şi dialogurile urmatoare:

N x* >*
J ’aime bien mon travail. | j Je suis employée ) | dans une grande entreprise. | | Mon lieu de travail

x-* N*
se trouve au dixièm e étage d 'u n édifice moderne ! au centre de la ville. Je suis

N* ^ Ni x*
secrétaire dans l'adm inistration Avant | j ’ai fait un stage de trois mois. | [ Dans mon bureau|

x* Ni
je suis occupée de huit heures du matin à trois heures de l’après-midi. 11 Tous les employés

N* "V* S
qui travaillent avec moi | sont sympathiques. 11 Nous ne sommes pas contents de nos salaires, |

X* Ni X* Ni
mais bientôt i ils vont augmenter. | | Beaucoup de mes copines d ’école sont au chômage. |

Ni
Moi, j ’ai de la chance parce que j ’ai un bon emploi | et je peux gagner ma vie. | !

Ni N*
- Bonjour, M ichel' 11 Je te présente mon ami Pierre. 11

x* x-* S S
- Bonjour! 11 Q u’est-ce que tu fais dans la vie, Pierre?

Ni
- Je suis étudiant ' et toi? | |

N* x-* N
- Moi, | je suis ingénieur dans une entreprise. 11

^ x-*
- Tu es content de ton emploi? I

>
- Oui. 11 Mon travail est intéressant. |

- Et le salaire, - en es-tu content?] |

N*
- Non, | personne n 'en est content, ] |

30
 s*
- Marie, s ’est-elle présentée dans voire atelier ’

Ni Ni
- Non, | elle n ’est pas venue. 11

- Elle n ’a pas besoin d'un emploi?

N N.
- S i,, elle est au chômage depuis quatre mois

Ni
- Hier soir j'a i reçu une nouvelle. 11

- C ’est une bonne nouvelle? |

N Ni Ni
- Oui, | mais ce n 'est pas ton affaire, j ) C ’est un secret. 11

N Ni
- Ce n ’est pas un secret. | | Tout le monde en parle. 11

- Tu connais cette personne?

Ni Ni
Non, [ je ne la connais pas.

N
- Tu ne connnais personne! | I

^ Ni
- Et personne ne me connaît. | j

Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare:

E prima lui (ci) slujba. > t est son prem ier em ploi.

Noi am făcui un stagiu de cinci luni > Nous avons fait un stauc de cinq mois
în atelierul acestui artist. dans l’ateliet de cet artiste.

Salariaţii au transmis (trimis) o informaţie > I es ernpI'AC' ont transmis une importante
importantă administraţiei. information .1 l'adm inistration.

Avem nevoie de o tehniciană > Nous avons besoin d 'u n e technicienne

în biroul nostru. dans notre bureau

Cât costă cursurile despre care vorbeşti? > nucl c-a le prix des coûts dont tu parles?

F prima întreprindere care s-a instalat (înfiinţat) > 1 "est la première entreprise qui s'est installée,
în satul nostru. dans notre village

A trebuit să transmitem (predam) această afacere > Il u f.1 11m iransmeltre cette aiTaire
unui funcţionar superior. a un haut fonctionnaire.

în ziua de azi nimeni nu e mulţumit > Aujourd hui personne n'est content
cu salariul sau de son salaire

Ele s-au insialai i mutat) la ultimul etaj > Se ><ml-clle* installées au dernier etaüe
al universităţii’ de l'université?

31
 El cere întotdeauna ziarele ccle mai noi. > Il demande toujours de la p ro s e nouvelle

Aceste persoane n-au gust. > 1 es peisi miles n'ont pas .;

Inlormaţia pe care vrei s-o primeşti e un secret. > L'information que tu veux recevoir est un secret.

In ţara noastră creşte şomajul > On a une augmentation du chôn

(avem o creştere a şomajului). dans notre pays

Muncitorii nu sunt mulţumiţi de salariile lor. > L oom n iT s ne s-ini p.i. i, île leurs salaires,

Nu eşti agricultor? Ba da. > Iu 11 es p a s .i ;' " v i " " ' u ' Si

Acesl tehnician nu are noroc. E şomer > Ce techn;eien -i a pa-. de chance 11 est chômeur
de mult timp. depuis longtemps

Cu ce te ocupi ? (Ce profesie ai?) > Q u'est-ce que lu lais dans la vie?

Locul de muncă al unui artizan (meşteşugar) > l e lieu de tras ail .1 un artisan c'est son atelier
e atelierul sau.

E al o sutălea şomer care cere de lucru > C 'est le centième cinimeur qui demande du ira-, ail
în întreprinderea noastră. dans notre entrepiise

Sunt, ca şi tine. muncitoare într-o uzină. > Je sms. comme loi. ouvrière dans une mine

N-ai plătit acest preţ? Nu. > Tu n 'as pas payé CG prix 1 Non

Noi n-am avut noroc. > Nous n’avons pas eu de chance

Munca pe care o faci nu e prea grea pentru tine? > Le travail que tu lai-n est pas trop dur pour toi?

în încheiere citiţi cu voce tare cuvintele urmatoare în care se repetă aceleaşi sunete:

entreprise, emploi, employé, artisan

i administration, fonctionnaire, non

technicien, s ’installer, information

salaire, fonctionnaire, ouvrière

chômage, stage, étage

[I j technicien, fonctionnaire, agriculteur, comme

[1>J lieu, chômeur, agriculteur

[z entreprise, artisan, besoin

32
RECAPITULAREA LECŢIEI 26

26.1. In lecţia 26 am învăţat expresiile urmatoare:

q u ’esl-cc que tu fais > | kcskO tlJ fU eu ce te ocupi, care e ocupaţia

dans la vie? dû la vij ta? (literal: ce faci în viaţă)

travailler comme > [;k .i ci-. k,im m K i/f ; a lucra ca muncitor (inginer,
ouvrier (ingénieur, funcţionar)
em plo y é...)

êlie au chômage ■(eiR o somai | - a fi şomer, a fi în şomaj

26 2. Aţi aflat cum se formează femininul numelor de profesii.

l’employé > |lă p lJaiE] -fu n c ţio n a ru l

l’em ployée > [là p l“arE| -fu n c ţio n a ra

l’ouvrier > Jlu v R iiE ] -m u n c ito ru l

l'ouvrière > ( lu\ R i/eR ] -m u n c ito a re a

le technicien > [IO tckm s/f] - te h n ic ia n u l

la technicienne > | la leknisicn] - tehniciana

Celelalte nume de profesii învăţate până acum n-au formă proprie de feminin; de exemplu:
l'ingénieur, le professeur

26.3. In cazul verbelor reflexive, interogaţia se formează prin inversarea ordini) cuvintelor. Pronumele
reflexiv (me, te, se, nous, vous) este pe primul loc, urmat de forma conjugată a verbului auxiliar
être, acesta fiind la rândul sau urmat de pronumele personal şi de participiul trecui (participe
passe) al verbului de conjugat; de exemplu:

S'est-il levé? > | setll KJ\ E] - El s-a trezit (ridicat)?

Nous sommes-nous présentés? > |mi Mim nu pKl .-Mtl

T 'es-tu lavée? > | i f il lavE] - Te-ai spalat?

Dacă subiectul propoziţiei interogative e exprim at printr-un substantiv şi nu prin pronume

personal, atunci propoziţia începe cu substantivul, pe care trebuie sa-l reluăm apoi sub forma
pronumelui personal după forma conjugata a verbului auxiliar être:

Paul. s'est-il levé? - Paul s-a trezit?

Les parc a h . se sont-ils prom enés? - Părinţii s-au plimbat?

26.4. Răspunsul afirmativ dat la o întrebare negativa începe întotdeauna cu cuvântul si - ba da.
Răspunsul negaux dat la o întrebare negativă este non, ca şi răspunsul negativ dat la o întrebare
afirmativ à:

Tu ne \ e u \ pas travailler? - Si. je veux travailler. N on,je ne veux pas travailler

Fu veux travailler? —Oui. je veux travailler. Non, je ne veux pas travailler.

33
TEMA PENTRU ACASĂ 26

A. Traduceţi in limba românii propoziţiile urmatoare:

1. Q u’est-ce q u ’ils font dans Ia vie?

2. Ces employées, se sont-elles présentées à l’administration de notre entreprise?

3. Personne ne veut être chômeur.

4. Marc et Sophie se sont-ils installés au treizième étage?

5. Est-ce que tu reçois un bon salaire?

B. Traduceţi în limba franceză propoziţiile urmatoare:

1. Mulţi muncitori sunt şomeri.

2. Ei cer o mărire de salariu.

3. Slujba mea e grea.

4. Pierre s-a instalat în atelier?

5. Ea cauta un loc de muncă in centru.

C. Completaţi propoziţiile următoare:

a. Marie, tu ne m 'aim es pas.

b. Si, j e ...

a. Vous êtes au chômage, monsieur?

b. Non, j e ...

a. Vous n 'a \0 7 pas reçu une augmentation de salaire?

b. Non, nous ...

a. Elle veut avoir cet emploi?

b. Oui. elle ...

a. Votre lieu de travail n ’est-il pas au deuxième étage'’

b. Si, il ...

34
VOCABULARUL LECŢIILOR
•« 25 SI
» 26
(m .)-m a sc u lin
( f .) - feminin

l'adm inistration (f.) > ladminustRii/ÔJ - adm inistraţia

l’affaire (f.) > lafe R] - afacerea, problema; (la plural)

lucrurile, obiectele personale

l’agriculteur (m.) > lagRikUMO R| - agricultorul

l’artisan (m.) > laRtizâ) - artizanul, meşteşugarul

Patelier(m .) > latülfEJ - atelierul

l'augm entation (f.) > logmâtasiô) - creşterca, mărirea

avoir besoin de > u \ uaK b( ) / ‘c dO] - a avea nevoie de ceva

Je besoin > tO hO a-è] - nevoia

le centième > IO sût rem) - al o sutălea

la chance > laşă-] - norocul, şansa

le chômage > IO ţom aj J - şomajul

être au chômage > ctR o şomaj] - a fi şomer; a fi în şomaj

le chômeur > IO MMllO R] - şomerul

le cinquième > lOsekicmJ - al cincilea

la cinquième > la -sck/eni] - a cincea

(tia\ailler) comme > iR .iv a/t kotnj - (a lucra) ca

le cours > IO ku Rj - cursul

demander (à) > dOmàilF, a] - a întreba, a cere

le dernier > IO deRmF.J - ultimul

la dernière > la d c R m rR ] - ultima

deuxième > IO dO/;cin] - al doilea

la deuxième > la d O /in n ] - a doua

le dix-huitième > IO dizUiKem] - al optsprezecelea

la dix-huitièm e > la dixUit(cm | - a optsprezecea

le dixième > IO dizicmj - al zecelea

la dixième > Lj dtziemj - a zecea

dont > do] - pronume relativ; (a, al ai ale) cărui,

căreia, cărora, de care

dur > dUR) - greu, dificil; tare; dur, aspru

dure > d l R] - grea. dificila; tare; dura. aspră

l’emploi (m.) > lâphal - slujba, postul

l'em ployé (m ) > làpl'tu E) - salariatul

rem ployée (f.) > liîpl“a/E j - salariata

35
en tant que - ca. în calitate de

Tentreprise (f.) >[B tR O pR iz] - întreprinderea

l’étage (m.) >111 ta ,J - etajul

être au chômage > [e tR u somă j] —a fi şomer

faire un stage > [ fe R è Ma i, - a face un stagiu, a fi în practică

le fonctionnaire > | IO toksronc Rţ - funcţionarul

le goût > [IO gu] - gustul

haut > [o ] - înalt; superior

haute >[«*] - înalta, superioara

le huitième > 11« i L'u.t n - al optulea

la huitième > [la Un/cm] - a optă

la indication > | Icdik.iSi'fi 1 - indicaţia, lămurirea

la information > [lèti'U m.isj't - informaţia, ştirea, informarea

Cs*)installer > [s c 4 j IE] - a se instala, a se aşeza; a se stabili

le lieu (de travail) > | 10 1(0 dO lR ava/) - locul de muncă

la nouvelle > | la nuvel] - vestea, ştirea

le neuvième > [ l< >iil h rem i - al nouălea

la neuvième > ; ia r ' Iv/em] - a noua

onzièmele > [ lôz/eni] - al unsprezecelea

l’onzième > 1lfi//el11 j - a unsprezecea

l'ouvrier > [ lu v Ri/E] - muncitorul

l’ouvrière > [ luvRue R] - m uncitoarea

payer > |p c /E ] - a plaţi

personne > [pcRsim j - nimeni

la personne > | la peR’.nn] - persoana

le premier > [lOpROmrEJ - primul

la première > : i.i pROmi'v K - prima

(se) présenter > I N< 1pKI ,U 'f a se prezenta; a se înfăţişă

la presse > [la pRes] - presa: ziarele

le prix > [ IO pKi j - preţul; premiul, răsplata

que > [kO ] - pronume relativ (pe cârc)

recevoir >[R O sO v uR| - va primi, a obţine; a accepta

reçu > [R (K H | - participe passé al verbului recevoir

le salaire > | 10 sale R] - salariul

le second > [ IO st )gô| - al doilea

la seconde > [ lu sO>r'ôd] - a doua

le secret > |I O sOkRE | - secretul

36
le septième > j l<j tr.i al şaptelea

la septième > ( i.t srt/ei- j a şaptea

si > { m) ba da (raspusul afirmativ dat la

o întrebare negativă)

le stage > | M mj , stagiul, practica

Ie technicien > | |M ■- tehnicianul

la technicienne > [l.i tekniMen] tehniciana

transmettre > | tRj>nu".R a transmite; a trimite

transmis >[tR â>m i| participe passé al verbului

transm ettre

travailler com m e... > | tKav.uF • •>mj a lucra ca, în calitate (de)

ic treizième > [lü tR I-z /fin ] al treisprezecelea

la ireizième > | î.itRI fi*mj a treisprezecea

le troisième > | 1U tR J.i//em] al treilea

la troisième > | la tR“a/iem ] a treia

la université > [IU n i\e R siit] universitatea

le vingtième > lK )sèt/cm | ai douăzecilea

la vingtième > | la vêttem] a douâzecca

le vingt cl unième > l IO vê.t e V'nifmJ al douăzeci şi unulea

la vingt et unième >( In v è t e UnicmJ a douăzeci şi una

37