studiul unui angrenaJ cu axe paralele poate fi fhoutt gi pe un plan. Se conaiéerk un angrena) plan (fig.9.7), 1a care eate Sn angrenare o pereche de profiluri 8,8, ale dintilor celor @ingate. Se va stabili, in contiquare, ce condijii trebute ai jo aceate profiluri pentru ca angrenajul si realizese un trananitere inotantaneu 4;, constant. Kosta dintath 1, ae rotest ar ru} Iuf 0, cu vitera unghiulark (constant) co, ef Amprink rotit aingate 2 care we rotegte in ju- rul luf 0), 0 vitess unghtuleré 5+ Cele dows profilurt conjuga~ 6 E,B5, vin in contact in punc- 01 B. Se construtegte mecantam Snloouitor (echivalent) 00/010, al mecanismlut dat prin inlecul- rea cuplei superioare éin B. Ar toulafiile Cj, 05, aint plesate $n centrele de curbur pe norma~ le comnt n-n 1a cele gout profi- Juri ,dust in punctul de contact 8. Dack se notessi batiul ou eifra 0, centrele absolute de ro- tate Tigs Iggy #e vor pune Sn 01, respectiv 0). Centrele instan- Felative de rotatie I)3, Ip3, se vor gisi tn cuplele Of respectiv jonforn tecrenei coliniaritatii celor trei centre de rotatie f-Kennedy) centrul inatantaneu relativ de rotatie I, este co- ©U Tyr Ipqs Fespectiv ow Ty, Ipy, Deck Ih, a0 va afle le in- inte: centrelor 0,, 0, oil normala cominé n-n. Centrul instan- Hiv de rotatie I,, se bucurk de proprietates ok vitera rela- 2 Gintre douk puncte ¢, 91 C, suprapuse cu Typ, dar apertinind jelor 1, respectiv 2, este egalk ou zero. Dect: | 93.1. Legos fundamentals a angrenirs4 Considering un angrenaj oflindric cu axe paralele, prin nares lui cu un plan perpendicular pe axe oe objine angrenejul grenajul frontal). Hiancurile éintilor rotilor dintate, intersectate cu um p frontal, definesc profilurtle éinjilor. Deoi suprafetele de Saf reciprock ale dintilor - flancurile - pot £4 obfioute gf prin del Profilurilor pe directia axelor de rotatie ale rotilor. In conse Feu ~ Yoo + Yorcgsnde Foygg" 0- (9.24) (9.25) (9.26) (9.27) (9.28)ee Deoarece 5,6 gt 5,6 wint dot veotort care au aceagi directie gi sexe contrer, din (9.28) remultiy one gett relajie identio’ ou (9.23), Intructt artioulatisle 0,, 0, aint fixe, pentru a fi tndeplini- 4h relajia (9.29) este necesar oa punctul © #T,,, af fie fix tot tia pul angrenirit. Deci lege fundamental a angrentrit poate £1 enuntatk astfel: pentru ca un angrenaj ei abigure un raport de trananitere constant, pro- steak fllurilor conjugete ale dingilor rolilor dinate trebute ak tie alese (Se, de aga naturt, inctt normela cosink auek Sn punotul de contact a ceter (4) / dout pHofiluri conjugate af treack tot timpul printr-un punot fix C,au= a mit polul angrentris, care fnparte distenta axialk 0,0, in eeguente 11 vers proportionale ou vitesele unghiulare ale rotiior. ‘Accasti lege poate £4 generelizatX 1a toate tipurile de angre= naje eu raport de traneitere constant (42, pag-425] - Centroidele at ctrit relative dintre cele dou roi, adick locurile geonetrice ale cen trulus instantaneu relativ de rotatie Ij,, taregistrate in ststenele le gate de cele douk roti aint nigte cercurl cu centrele fa 0, gi 0, of ot yy * O,Ps respectiv typ = 0,P+ Dectrece aceste cercurt, in tii pul funcfionlris angrenajulut; ee rostogolesc fur alunecare se mei m= nese cercuri de rostogolire sou cercuri de rulare. Tretuie remarcat fap- tul of intreprofilurile conjugate aflate in angrenare apare alunecare,ci exceptia punctelor de pe profiluri care ae gisesc 1a intersectia acesto= ra cu cercurfie de rostogolire (in care caz Beate toomai in 0). Locul geometric LaLa al punotelor de contact B Sn timpul angrentrtt a dout profiluri conjugete, faregistrat Sntr-un sisten fix, se mmegte Lin de angrenare. Punctul B de contact dintre cele douk profiluri este de Finit do distanta CB ce ae efl& pe normale n-n gi de unghiul de angrenae ra. @ format de normale n-n gi perpendiculara pe linia centrelor dus imc. 4 ete, (9.29) ‘Pact n locul angrenajului plan lum un angrenaj real ou o 1K= {ime finith a rofilor, central instantaneu Ij, se transform in axk in- stantance D,, paralel cu uxele celor douk roti dinjate, cercurile de rostogolire devin oilindrii de rostogolire iar linia de angrenare devi~ ne guprafati ds angrenare, : 9.3,3+ Gurbe plane fologite ca profilurt ele rotilor N ate. Gene) A_ecua tii) store Gurbele plane care satisfac leges fundanentalk a angreniirity cf ar putes f1 profile ale dintilor, sint multe. Folosires lor ca pi luri este condijionaté gi de alti factori cat o prelucrare ieftiniss Je cu o geometrie oft mai simpli, conditii bune de tranmitere a fort lor eto. 3 Cole mai rkepindite curt plane folosite 1a angrenaje sint ev es) a fbenile diskelon pblos ccleritale Tebris rx fe de fri ae fuicbe eprcctot stale i jee 5 nett thie jeatruns 1/h Hehe pet, ee Perks tee robe CQ lattan de norr lr - > zarcele de cerc etc. Byolventa de core este curbs descris& de un punot M aparjinind unei drepte = care we rostogolegte fhrk | Mi >Care lunecare peste un cere £1%, PA do rerk Ty matt coro de vee (+R 4 (11g.9.9). Broiventa are AL doug remuri B gi E! cu puno~ tul de Sntoarcere My ce gieegte pe cercul de baz. ‘Aceagi evolventi poate fi ¥ wiRi2 generat gi cinenatic,dind yercului de bas o migcare de rotatie in jurul centrului 0 cu viters un~ Ughiularé « , fer drepted D, o migcare de purk translajie ou vite; Y= Grn, astfel ca ok fle indeplinith condijie de puri rostogolire Sntre dreapta D gi ceroul de bask. In aferk de evolventa normal E generati de punctul M, ce se ‘af1K pe dreapte D ge mai pot genera evolvente buclate B,, atunci cind punctul generator Neate legat de dreapta D, dar in afara ei ei anume spre centrul 0 gi evolvente scurtate B, atunci oind punctul generator Queste legat de dreapta D, dar in afare ef gi anume in exterior fay de 0, In particular, cind Mi = ry, evolventa buclats va trece chiar prin 0, devenind, in acest caz, spirale lui Arhine: Goordonstele polare inva ¢i R ale eolventei normale, in func- {ie de paranetrul @ , se deduc pe dasa observatie! ck Mot = r(inve +a) of ot HE ry tee (9.33) ot otnt fava = tena, (9.34) resis. (9.35) unde inv @ este un unghi ce se nunegte involut dea, @ este unghiul de presiune. Coordonatele cartesiene x,y ale evolventet normale aint! xX = OfxePxiix = ryein(180°-invat -a) + ry(invr +a)0oa(160°-inva- ae), =t a (9-36) 3 Me Je = nycon(190% dave -0) + ryltnver saain(ne0°-sava-2), (9.371) cle posed d sau finind sean de (9.34), adick invasas tea, se obtiner x= ny, [sin(tex) - teacos( tex], (9.38) y =n, [con tax) + tee sin(ten)]. (9.39) In mod oimiler se pot obfine ecuatiile paranetrice gi pentru eq volventele buclate gi sourtate, Acestes, in coordonate carteriene, ainty x= (yp a) sin (tga) - rytew cost tex), (9.49) y= (ryt a) cos (tga) + ryten inl ten), oun, unde @ reprezinti distan{a do le puactul generator pink 1a-dreapta De Dack:a > 0, ge obdfine evolventa scurtati, a = 0, se obfine evolventa normals, | a < 0, se obfine evolventa buclatt, ; a= - ryy oe obtine spirale lui Arhinede,ulud de @volventd normalx ob{ine din re! 18 al! eoyieeet & Din (9.38) gf (9.39), rezultdr dx 6 ny RE ata (td 08, ua ay = ry, ae cos (tea) .aa, (9.44) care introduse in (9.42) conduc las as = 7, 62 an, (4 cone 4 a0 unde of ait tan fasey (3.48) Dect ercul de evolvent& » cregte cu p&tratul unghiuluss 4 jove +a = teas - Raza de curburk p @ eyolveate: se determin cu relatiat \$s3-4- Generaree angrenajului evolventic, Interferenta. Ingensibiitaten reportulut de tranenttere 1a . riatia dietantes axiale ; Angrensjele evolventice (1a care profilurile aintilor eint Reel rerariice), tint cele, met. sisptndite,, deoereae: prestatk: avante: arte £4H do alte tipurt de angrenaje. Printre aceate avantaje so pot auintit posibilitates prelucrrii cu woule avind muchia agchietoaye) tilinie, insensibilitates raportulut de tranenitere 1a vartatia dial Yet exile, unghi de angrenure constant ,profilurile conjugate sint evolvente ale ce du, Se considert cercurt de raze Typ (f1g-9-16) ew centrele in pune fixe 0, respectiy te ch de pe core de razk ry) 00 de tertoaré 1a: cel cercurs, Depfii firulut de pe Fi ae roteso fn unghiulare ©, Fespectiy 5. In a tua punct Bde pe dreapth oe va deplaca de la 7, 1a T,. Deo Geatigoart de pe ceroul de, rash ry, fit alunecare, puncty erie in sistemul legat de cercul Oy, (oe ee rotegte in jumul 04) © evolventd B, far intmuctt firul ae Sntdgoark pe cercul de Tyo tot firk alunecare «: eeroul Oy, (ee axelor lor 0) 91 0, ou viteze! rotegte fn jurul lui 05) 0 evolventK £,. Cei ey tale cera dakeevelvente # gi E, vor fi tn contact tn puNCHIT B, care oe dep 1Aaaail be areapth 7, Tp, dect acenata eate inte de angrenere 1,- 1, Gercurile Gyr, Cyp aint cercurtie de bask ale evclventélor By BL. nia de angrenare L,~ 1, se confundi cu normale comunk n-n 1n oe douk profiiurt in punctul curent de contact By tar Unghiul de angre & intro dreaptil 2), oi normale Ie linia centrelor 0,0, ente cond fn tot tiapul angreaasit, Ta procemul’ de angrenare @ color douk profiluri evolventice, [Biietut tor Ge contact B ajunge Sn 1= 8", dupi care, continuind roti- (ken color 2 roti in senaurile (2; ef reapectiy @y, profilul B, va ve {in contact tecretic cu ramura stingl a evolventet B,, ddich B" vi- Culwra evek- Y fn contact ou BEY Sn punctul Bm. ei 7 werk, "Gh Se renareX faptul of in aceasté poritie profilul By’ intersec a teasK profilut By’ (care aaterializeast profilul dtatefut rotit 2) le ee (zona dublu haguraté), producind fenosenul de interferentt. Reelt ow Dack douk roti dintate ce angreneazi ajung in aceasti situatic - [le se vor bloce, tar dact uns este sculX, iar cealaltk roath ce ae archesiliec MM ceytcaais araarnasa al WER eclgsaeutgoen tonite eé" [care de rezistentei lui). Pentru a se evita fenonenul de interferenti, — ont} 2 / VAdiienatuniie royitor tretuie sf indeplineasc& condi tile: Fe $ Tor ht (9.88) ‘wa pe ASO Corbet funde ,,4 egy Fepresinth resets cerouriior de cap(exterionre) ale celor ey douk rots dingat Ey cae Daok sint indeplinite aceste condifit,profilurile dintilor ce- / or douk roti dinjate vor vont Sn contact munni in intervalul y%y-ine [Arckuk ef Pe rvcctie atatre linia de angresare L,- ly ot Linta centrelor 0,0, de- Ze chtpasy[fineste potur ¢ m1 engrentrit, tar cerourtie ce treo prin © gh dicen Ae ts Ate BAG GA8 9, reecu; ian fs Sdeteac a6 camseN cevtegtaiee), tar f Bin A0,TP gi A0,t FP recuité oft ae Eee Foe ma at yg * ae (9.89) Cae kee , r, x 2, 42 pertull is Bee Fe, 827 t>) +90) Pov Peet, 1a un angrene{ evolventic, raportul de tranmitere poate £1 ex Primat 1 ou ajutorul reselor cercurtlor de bask ale celor dovk royt Gingate. Ac ta permite si se fack renarca ck angrenajul evolventic fete insensibil le variatia distantei axiale a angrenajului, deoarece Prin schimbarea distanje1 axiale a razele cercurilor de bazk ale celor fouk roy nu se modifich. Prin varie: iF unghiul de angrenare @ . Giatentet axtale se modifick Pagit Pyyr Pp2 misura{i pe cercurile de bark ale celor douk Foti state (9.91) Din (9.90) gf (9.91) results c& Py) = Ppp. Deck pentru ca dollk Tots dintate of poatd angrena este necesur ca pagii pe cercurile de baz ale acestora sk fie exalt. 9.3.5+ Continut tates tranuniteris migckri : Gradul de acoperire 4 Pentru ca un angrenaj of tranemith migcarea continu, cu Tuport de tranenitere constant, eate necesar ca iaainte de a iegi dia ail grenare 0 pereche de din{i, urmitoarea pereche de dinti al fie deja in ‘trath in angrenare. Pentru evidentia continuitetes transniterii mii cUrii se introduce notiunea ge grad de scoperire. Prin defini tie, gradul de acoperire £ al unui angrenaj este raportul dintre arcu de angrenare e,, gi pasul circular p, al unei ro= {i miaurate pe cercul de bark, dect phy (9.92) je angrenare e, este arcul pe care-1,parcurge un punet de pe profilul evolventic din monentul intririi in angrenare a dinte- iui gt pink in momentul iegirii din angrenare a dintelut. Dack se considert (fig. 9.17) 0 pereche de @inti la Sa~ ceputul angrenirtt ofnd profilu~ rile conjugate By,B, via in con tact in A gi la sfirgitul angre- nkrii cfnd profilurile conjuga~ te Bj, Ef vin Sn contact inB, arcele de angrenare @,,, ¢,) ale celor dou roi, misurate pe cer curile de bazi,vor fir ey a a aes (9.99) ug" MozMo2 715.9237 Seguentul ABeg de pe 1i- nia de angrenare, unde are loc efectiv contactul dintre din{ii roti- lor dinjate, se numegte seguent de angrena: Pe basa principiulus de generare al evolventelor se observi okt dighl dg ae (3.98) Dooarece Pyy= Pz" Pyr exrenia (9.92) devine aires et eas a (9:95) Per” Paz ” Por” Pua Pentru ca angrenarea aX aibé loc fhri intrerupere eate necessr ca £> 1 (practic £> 1,2), adici arcul de angrenare si fie mai mare deckt pasul. Deoareces ian: ive. al anssciacenye = Ony+ A - otye YER, - =, + Veber He - hyutina- Lsezhtale SYR Dahl oS : (3.96) exprosia gradului de acoperire devines it: eek Se ceak 2 > on rePekin ¢ ? ct Shin t fre Me rae Ara lonak 9.9.6. Generares. ro: intate cu ejutorul cremelieret Const dertaa’(2ig:9{2e)\oi'uaa' aia’ rottie dinate aie anet! angel naj, de exeaplu roata 2 cu centrul in 0, are ceroul de bark foarte mare SOE GMa Easer REEPOSeLGSES/aceceICHERRET e cecal Bis tar ceroui de, rostogolize (rulésef valaybe'xasnifoarte adic ae va tranpforma intreo dreepth tangenth 1a cereul de rostogoiize all Ae softi 1. Renta Ginjath 2 astfel obfi- “eo [ nuté se numegte cremalieri. ts Se-renarcl faptul of unghiul do ve; din roate dintat& 1 gi cremalieri 2 2 eet ae eee ane ee eae cremalierii generatoare (STAS 915-80). « roti se nuneg are, ryp—~—O, | Cum evel Te eae rates” angrenare a, al angrenajului format 1; 7 pe “este acelagi cu unghiul de Snclinare de jens Jra- 1 flanoulus By al cremalieret.Aceasth A. cose, Cw, ae Grenaliera, negativ al orenaliered generatoare care eervegte | gtite © Ae dofinizen geonetrick danturilor eistemlut de roti éintete otlin & ‘ arice tn evolventh se mun TEE pene 4 (£1g.9.19), Elenentele cremalierei de referintt sint otanderdizate (sms foe unghiul normal al profilu- dud de referintét hog= Pig.9.19 821-75) gi anumer a= 20%, nv’ pe one fanitinen capuiut as rete- ce Lip megte cremalieri de referime <2 dig nth» Bop = 1,25 m yea pictorulut de refering, m - modulul cre- rinths Bop = 1,25 m iniltines pictorului de referint fife bc. malierei Ge referinté, linia de refering (dreapta medie) a cremalieret, Greapta pe care grosinea dintelui gi grosimes golului sint egale gi «- “vee ee ame §- 22. tout Ly | Porunes seep eprofsiul de safertntt ate pe tntinee jc fa de 2m. AceastK porjiune genereaci evolventa gi se numegte profil de bask. Cremaliera de referiayi, 1a bask, prezinti un profil de record pe Snklfimes 0,=0,25 m.Profilul de racord al cremalierei va genera profi- [ul do racord de 1a bare din{ilor royii dintater Gana modulilor m este dati in STAS 822-61. Cei mai utilizeti Moduli standardizati m[nm] sint: 0,154 0,25 0,255 0,33 0,4 0,53 0,65 0,84 (0,994 13(14125)3 (1,25)5 (14375)3 1,55(2,75)5 23(2,25)5 2,55 ok umes hele AS b& pay tala ac (2y75)5 35(345)4 45044501 55(545)s 6507s 83(9)s 10;(22)4 22. Moauass tm Cron clin,” Parsnteri se vor evita pe cit posibil. Se observ ci pasul p = Tm al creualierei eate acelagi in ori- ee sectiune. Considerind angrensjul format dintr-o roatk dintati 9 cremaliera generatoare (care este negativil celei de referinti, deci cu elenente standardizate), se observé ok pasul cremalieret este egal cu pasul mMsurat pe centroids migcirii aferenth rotii dintate (fig. 9.18). Cercul de po roata dintatl pe care modulul gi pasul eint egale ou ale crenalierei de referint&, deci sint standardizate, oo nunegte | gero de divizare, Deci 1a un angrenaj format dintr-o roati dintath Gi o cremalierd, centroidele migcirii eint ceroul de divizare de rezk: re Be (9.103)m= mrdul al deaths Maenatere dh he forint Se madera ae urn} Fret dike tas (Bangin ar auth! C&) ask egck au Aeg- meted CE de pe Line de Pa preyLes a Cremorne’ gi o dreapti tangent 1a acest cerc de divisare (oare poste fi linia de referinti - dreapts medie © crenaliere: - sau o paraleli 1s aceasta) In relatia (9.103) m represinté modulul standerdizat al crena- Aderei de referinta, iar z numirul de dinji ai rojii ce angreneasi cu crenaliera. Se constati, de aici, cli cercul de divizare este o carac- teristic « roti gi depinde de ounMrul de dinji ai e gi de modulul oremalierei ce o va genera, Intre raza r,@ cercului de back gi raza r a cercului de di- vizere ale unei roti dintate evolventice extetK (fig.9.18) relatiar rye F con a, = BE cosa, (9.104) Angrefiajul format dintr-o oath dintatl gi o cremliert generatoai@l mai nusegte ef sngrene{ de prelucrare, iar unghiul a, unghi 46 aq- grenare le prelucrar 9.3.7» Dintares general otslor dingate evolventice 9.3.7.2. Influenta deplasirilor de profil ssupra forme ¢ints dui, la generarea roti dinjate oo orenalierk generatoare, aceasta | poate ai ooupe diferite posi tii fat de centrul Oa rotis (£44-9.20), Dind roti dintan te 0 migoare ¢e rotapie ou vitess ungniulark © dae crenslieret, o mig: care de tranelan the cu viteza v= Our, dzenpta Ave Satigura evel. vente B. Dack 14- nia de refering (aronpta neato a crenslieret) este tangenti 18 cox cul de divisare cremaliere va genera o danturi zero (normelk, elementard), adicX aroul de evolventé Mi", In acest caz arcul dintelui pe ceroul de divizere este teal, cu aroul G2 = G0» SB. ind linta de referingh (dreapte medio a crenalieret) au este tangent 1a corcul de divisare, crenaliere va ge ra 0 daaturd doplnsati.In cazul in care linia de referinti ae apropie de ceatrul 0,61 rof!i ou cantitetes -mx, deplacaren este negativi, iar roata diatath va aves profsiul Mol! gi oo va punt roata dingaté negati- vi (corijat& negativ). In cagul in care linia de referinti depirtea= 1H de ceatrul 0,81 rojii ou cantitetes sax deplasarea este poritivi,isr roate dinjaté va avea profiiul i's gi se va num roata dinfath posix ‘iu (corijati poxitiv). Cota * mx se mumegte deplasare de profil, iar x este deplasarea spectticl, (coofictentul deplasirit de profil sau coefictont de corija~ re), definit& ca deplasarea de profil corespunzitoare modulului uniter. Se subliniesi faptul of indiferent de mirinea gi sennul deple- irii de profil, 1a angrensjul format din roata dintath gi oremalierk eentroidele migolrit rimin aceleagi ¢i anume cercul de divizare aferent FoUii oi tangenta In ceroul de divisare aferentd creaalieres. Deourece dreapta tangentel Ie corcul de divizare ge rostogolegte f6s% wiunecare poate cercul do divizare oe poate scrie cit 62 = TE", CB = TB oi GF = Gr,5 5 Se Gboervi eX 2a deplasarea de profil porttivi dintele ae in- fe MemaresWeroagk pe coreul de divieare GB > Gi, tar 1m deplasaren de profil Heese tink ed || tivK dintele se subtiaz& pe cercul de divisare CF < OO fath de dintele e ., [fier aa u&'——#” avoul s @1 dintelai pe cercul de divize: determing cu rela- fiat —— bramabirel e+ B+ + TH BBs exten, (9.105) Gece fre fae ~ Fhunas, x, ia" vadord positive pentru coztjerea positive 1 valort negative find Lape be | pentru cortjarea negativi. at ; Din relatia (9.105) ee vede of pe cercul de divisare 1a rotile Z darks i @injate corijate arcul dintelui diferi de arcul golului © deoarece ft evitre. > atenEm abe ke Wy dati he F enarola feptel ofy Sn comparatie cu roata normeld (necorijeti) et Jo] Lt | 2s corijare pozitivi dintele se ingroagi la back gi se sub{iasd le virr, “““ ~ I : «A "Sa -timp co 1a corijare negativi dintele oe subjieck 1e bark ef ve in To Ty cleat ty: | Peek ta viet. fiver Cremalioy. 9.3-7.2. Determinares eroulus dintelus pe carecarestnck Ae acu. a, )| no conofderd dintele unei roy dintate (fig.9.21) semiunghiul 7 1a cen pare le tmul rottt corespunnitor nut dinte ae poate “WC « dau. exprina ou . z hae xP: relayidle, Tans - Anak! Ym dav age $e = invays a + (9,106) unde a unghiul normal el profilulu de referinti (a, = 20°), 'y 7 waghiul de presiune al evolven tei Sn punctul My de iaterseotie a1 evolventel Bycu cercul de ra- my ajay arcele diatelut pe cerourile de ‘ rask 7, reapectiy ry. Lda seek Substituind (9.105) in (9,106) reeult&: ~~ a m Se ite + tax tB ag= 2r(lav ay= inv «)]. (9.207) ‘Tinind seam de (9.103) gi avind in vedere (fig.9.21) 91 relatiiler (9.108) : [fees eas etimay te eg} (oa von ay 9.3.7+3- Angrenajul general in evolventi.Dack se considers un ia angrenaj format din dou roji dintate evolventice (fig.9.16), care au ttuta/ Pre joe lateral intre flencuri pe cercurile de rulare, ercul e, al go- Mette lulu unei roti eate egalk cu arcul s, 61 dintelui celeiielte royi,dect aah Akasa ane) oe a (90) ere iar pasul sceleagi cercuri de rulere age pasul Py Pe C dagtis Py Mert Sei Myo * Sen * (aay : 2 ae uy Pt Set 8w2™ Swat Swe * (9.222) Cerne & Restogotine Aroele ay, Lays Ale Aintilor celor douk rots, akmrate pe cox 9curile de rulare, se objin din (9.109), in care @y=a , x = x, respec- tiv x= x;, tar 2 = 2,, Tespectiy 2= 25. Cu aceste exprosii, relatia (9.122) ia format [e+ eye, )tea- (aye2:)(anva - sava,)} (9.129) unde 21,2) sint nunerele de ding ale celor douX roti dintate, 21,2 - deplasirile apecitice de profil ale celor doud roti din- fate. Deoarece,din (9.108), pentru ay =a rezultér i oh oe a Re oan) expresia pasulut py deviner Phe, coma, cone cont pee gett = BBs, Seat =P core” a(9.225) care Smocutth fn (9.113) conduse 18 gounfia fundanonteld « angrennjux mais tava = snvegile ech aby (9.216) are Eouatia (9.116) permite determinarea lui inva , ¢4 din (9.34) seu din Anona IT unghlulud de engrenare at, atunot ofnd’ ee eunose mune ate de eingl ay.t, 94 deplastriie epecitice m, x, ele color douk roti dinate ce fomearl angrenagul. Gunosoind unghiul de angrenare a 9@ poate determina distanta alk & ou relagias coma, conay (2+ #2) coats Shesetts a igittyge AyGped # Fe Sond SE cone A | pat emt Hoke wal Trerenayud general fn evolventi poate figegntiv, sexe sb Bo ey Renew om we fr a he “hue Me de harsh re sity dupt cum x4 x, < 0, Xt X, = 0 sau t+ x, > 0. ngrenajeh sero cate eledentar etunct cind x= xpr 0 gt este joer: dsnbeniag (sero doplasst) atancl ofnd x,-- a(dech ie’ zy~ 0), cater”) ST, a= a, of are distants axial elenentari (normela) a, dati de expresiar pase e) (18) In acest caz centroidele Agokris sint chiar cercurile de divi~ sore. Angrenajul negativ se caracterizeari prin aceea of w < a, ot a < a5. Un angrene} negativ poate fi format in doui roti dinjate nega tive (,< 0; x; < 0), Aintr-o rontk dingati negativi (x, < 0) of una normal (x5 0) eau dintr-o root dintat& negativ’ (< 0) gi una poxi- tiv (x, >°0) deck fx] > Ix)l ‘Angrenajul poritiv se caracterizeas& prin aceea ch a> a, o a> a,. Un angrenay poritiv poate ti format din ¢ouk roti dingate pori- tive (z,> 0, x,> 0), dintr-o roati dintatk poritivi (x, > 0) gf une normald (xy= 0) sou Gintr-o roath dintatd poritiva (x,> 0) gf una nega~ tiv (x, <0) deck [xy] > 1x21 Ta un engrena} evolventic general cu deplaslirt de profil, cereu- rile de divizare ale celor douk rofi-dinjate au ofnt tangente, ele ‘fUindu-se la o atatangs my (f1g.9.22), unde y 4oPietanta axieli a poate fi exprimath cu relati aaryt ryt my tay. (9.219) Realind (9.117) cu (9.119) ee obsine! nyt tp con, yet ae (3,220) Se vede ok 1a angrenajele mule y = 0, 18 oe menar gative y <0 der le cele positive y> 0. Considerind creualiera generatoare O, c~ (£4g.9.23), care poate genera flancuriie celor dou roti dinate cu de~ gute, Zz) ninsriie apecttion de prottt xy, Fs ener dou engranaie de preluerai dick roat dingatt - creualiert gi enune unui format din roati dintatk ~ antes | Ee eeh dearth ingame eerie aeeence Tem COCO AZ.) 9 panctul de contact in B, gi altul format din roati dintath 2 ¢ ok ptt, orenaliere Creu polul de angrenare Sn Cp, linia de angrenare 1, 0, 1 punetul de contact fn 3. es Decarece cole dou roti dinjate au deplasirile epecitice de prow toy £41 xy, Xp, linia de referingl (dreapta medie a cremalieret) ne ve afle z la diatangele mx,, mx, de cerourile de divizere ale celor douk roti. Distante axial a, dintre centrele celor dout roti va fit Elouent age nyt ryt Maye) mL GE + alas x). (9.121) Dor oo observié ck cele dowk roti dintate din figura 9.23 aflate ou cen tree 0, 41.0, 1 diatante a, au ve ating. —, ‘Fontra ca ele ai angrenese firx Joo lateral este necesar 1e e propia de la distanta axial a, 1a distante axial a definita de relatia (9), 4 iS Intructt cremaiiera Cy genereasi dantura rotilor éingate ou Jocul radiel Oj 0,25 m standardizat, prin apropierea color doul roti acest fe va nicgora, putind duce chiar le intersectia ceroulut exterior al u- et roti cu cereul interior al celeilelte roti, Pentru ca angrenajul ob finut dupk apropieres centrelor 0,, 0, de 1a distanta a, 1a distanta a si aids joo 2a capul dintelui standardizat (C= 0,25 ), este necesar oa Snkljimea dintilor a se sourteze cu cit s-au apropiat centrole 0;,02, adtodt a m(xye xy) =m TER ~ gy, (9.222) do unde 5 pr arm) (9.223), 4 Rb tike e— aK + Maing a Nae = rf ene ‘dingil z ate i y ining sense de scurteren jor cump , dinenaiug Colek pert aire geometrice ale rotilor dinjate se vor determina cu paca _ lewlEee geo- NAL tL Age Arg 2(ryt wy - m4) = (nye 2xy- 2 - 0,5), 4 Udre eu au pom 2rgom 2(ry¢ mxg - m- Cy) = m(ayt 2xp- 2 - 045)5 Torah crrentui hw m(2 + 0,25 -), (9.124) | de ivy ? argy= 20 ~ rg" Gy) = m (2+ 2xye 2 - 2H), peak ov + agg" 2g" 28 - Fyq- Cy) = m (454 2xy¢ 2 - 2H). Ache tote ee ie aU ¥ ieee Timenofunile rotilor dintate corijate compensst (x)= - x2), de- (oemee ape OS eae aw gym Sr gyn mley-2 + 2x- 0,50), pee, ittseag eae LP: " ZzI, 0 Fig.9.23 agg Brgy m(ny@2 - 224-0550), (9.128) b= 2,25 om, 4 = ary mlayt 2+ 2), laa Bg" B(t,~ 23,4 2)+ 9.3.14. Imitele deplasizilor de profil le generarea rotilor panei u_cremaliera, Dupi cum e-a vazut in paragraful 9.3.7.2 arcul ee Wu | ay #1 dintelui pe un cere oarecaré este functie de deplasaren specifick Ag — | FSU care ae prelucreark roata intatk. Dack aceasti deplasare speci fick fe positivk gi foarte mare, oe poate Intinpla ca dintele sk se ascuti Hwee [ae virt pe un cere de rast nat mick dectt rere exterioarl a rotit. he Plofnd in (9.109) pe sy = ay = 0 gf deck inva, = inv a,,rerulth a. 2 tes, inv ays inv age Ey So (9.129) Felaiie ce peruite aflaren din Anexa IZ, a unghiulus de presiune a, com Feapuntktor okruia dintele ov ascute gi a razed r, aferenth cerculul pe care ae macute dinteler Aecous, a i Pv" ¥ comm, * Fico + (9.130) Valence ici” ~Punind conéitia a tre [root - ts So ie if 4 Lk phere ay SW - | ehfiok de profil x... corespunzitoare a ii men (9.9) | dinteie pe cereul exterior va avea aru) (grosimea) auld. Deplasarea ape tei situa fit va constitui 1im- te superioars a deplasirilor de profil. Introducina fn (9.131) exprestile (9.130) 91 (9.124), se obtiner Be ee mF + maa yt 1-H) (9.132) ae under aut Spar" F Gores Dd be (9.133) Din relatia (9.129) se poate explicita x= x9, dup cum urmea Peer j ‘ 2 Seas” Fhaay (tty tnvay~ ). (.a3ay Aitek oe : = Pentru un 2 dat gi adopting diferite valori pentru 4 » din tn mk (91435)e00 ponte reprentatedgratio (3.35 G9).= 0, e De asemenea pentru acelagi z, din (9.134) poate reprezenta we de protic eltgggs My) * 0+ Ia interseciie curdelor figuqr %,)* 0 ot & wif ct) = 0 a0 odfine perechea syq,, %, pentru adoptat, lu ca: pale cil extexinw veteveniercut punt gpiesty (aseriae dialee dud va ££ egal cu aero). Valores, tu 3,0 estfo1,deterniaati ve consti tui, Linite supe: sob b Geplnoksil speeaeite ae pretia "ta UetiT 92), os dau dep incl rilpy oppst fice te protll xyes fumtie ao. f4i 6k: Prin eliminares lui yg, din (9.193) et (9-134), reault¥ «- cutter ‘ee oe fees Roeery ts [=- ee (9.235) Aoensth scuntie transcendenth in necuncsouth a, se poate re- soiva po cale munerich pentru s ei p adoptati. Odath determinat ay, din (9.134) 00 poate afla x,,,- In realitate x < Xgz+ pentru oa roate aoe nu se ascuté le virt. CoudTn dc. [Pentru e oe evite ferimenul de Oni hates Anterferengd, 10 un engtena) evol- Mens velar, duce a ape vege ventic, angrenarea trebute a ai- dH Loe (#ig.9.16) Sntre My gi B. In oazul angrenajului de prelu- crare ou creualiere (fig.9.24) in- terferenti eate evitati dack ch < OP, (9.136) be hy a ' adic’ es i « Beet 2). Aceasta tnseamni of angrenajul ou dintd Snolinati are un mere mai silenjios gi 0 capacitate portanti mai mare eft col ou dinfi drepti. Datorith tnolindrii dintilor tn angrenay a- par forte axiale, ceea ce atrage dupl sine folosires lagirelor care Preieu gi sarcini axtele. Elininar tut neajuns se poate face prin adoptarea angrenajelor cilindrice ou dantura tn V, xiale din roti se echilibreast. la care fortele a- Angrenajele interioare formate din roti dintate oflindri, 2 jate oflindrice ou dinti fnclinati se pot trata similar a tabelul 9.5 a» presiati un sxeaplu Ge oatoulgeoast angrenajului oilindric cu dinti tnclinati. o ee 9.4.1. Angreneje conice ou dint dreptt ae Ve wtp ‘Aga oun s-e orktat fn paragreful 9.2 fn casul angrenajelor oon. ureate feonive) cxvidate nlgoirit (wuprefetele de rostogolize) stat Reape AY Goa conrt tneente on virfurtle ta anata ce taverecti al wor sete a setl, Pisamarile €intilor ro}iler dinfate conice pot ft pres cue: aycerche tute reeipros inflgurttonre de difertte forme. : : Peek ge considert (£1g-9-36) dou court G4 Dark Cys Oyp ot Le wo cfu: vtenurtie ta 0 gt seniunghiuriie le vist 5, Sy. ot un plan CH) tame 1 gent intertor 18 ae we Cuthsicle / ceste doud opnurt fa Fret @& ver” proceml de desfigu= rare al planulut (i) de pe conul Cys ot Snflgureree 1ui pe com] Cy, dreapta Occ(¥) va descrie ta sistem] legat de com ul Cyy © suprafatd aferiol-evolventic& dar Sn sistem 2 gat de com) 0, 0 elt suprafatt ste siok-evolventicl. Aceste suprafete vor 4 flancurile dinti- lor celor 2 roti dine ‘yate contce ce for- moar angrenajul oo- ic. Loourile geone= dreptet 00 / in sistene legate auwelAgQe de cole douk roti vor f1 conurile C,, Cy» tangente dup OC, Aceste (eacten digg Comet stat azoidale nigctsit (conurile de rostogolire), ele se zoster Coc lw Ala~ peieeo unul peste altul fhrk aluneoare gi au sexiuaghturtle 1a virt 6; ‘uct 62 respectiv d,, Locul geometric ai dreptet 00 intr-un aisten fix este of ) > supratete 40 angresere, adtol toomat plaml (7). Aroul de cero £2, eate linia de angrenare corespunsitoare pro- be peta od tee — pet 74g.9.96 trice el 18be Shwek whe onpne- woken #ilurtior 8), filurs. Gonform relatiet (9.5) raportul dar ¢ este polul angrentrii coréspunsitor acestor pro= traneaitere 1), are expre. ater ©, and, A ty Gb at (80) tae dank ; 5y+ 5, +F> (9.185) fe opin & tyra tb, (9.186) Sectionind anrenajul eu o afert § ou central in 0 91 de rank Co se obtin profiiurile 8, gi Ey ale dinjilor care sint svolvente fferice. Unghiul aferic & dintre cercurile Gy gi 0g obtinute prin interseojia aferei ou planele N gi @ ee sunegte ung de angrenare Plofnd oa roata 2 ei'aibii 6, = % aceasta degenereaci 1a 0 FoatK plank a ckret danturk ce afli Sn planul Q tangent 18 conurile de Fostopolire Cy, Cyp dup dreapta 0°. Roata Plank stot eate anslosgk cu crenaliera de 1a angrenajele eblindrice Proftlurile dingilor rofit plane aint nigte evolvente aferice tar fanourile nigte suprafete aferico-evolventice. Prelucrarea unei roji dinjate “conice cu o sculX ce materiali- 24 Mancurile danturit rotit plane este dific1lh datorit’ formes Felativ complexe @ flanoulut dintelui royit plane. Practic se admite folosirea rotii dinfate plane care are flan ourile dinfilor euprafete plane P astfel fnoft dintele are formn uni tuncht de piramidi. Acoate miprafeye plane pot fi generate de scule ou profilurt agohietoare rectilinis. Tack be consider un angrenaj conto (fig.9.38) format din Adil roti dingate 1,2 ou dantura octoidal& gi roata plank p ou dantura pix ranidali care le poate genera prin interseotia acestora cu o eferk 8 avind contrul fn 0 0 ob{in profilurile aintilor celor douk roti gf a1 rotit plane. Suprafetele sferice (oalote aferice) pe care ot afk profilurile dintilor pot fi aproximate (aproximajia lui Tredgold) cu muprafejele conurilor suplizentare (conuri frontale) Cy), Oyo» ot cone trele in 0), 0, tangent 1a suprafaja 9 gi avind semiunghiurile 1a virt 90° - 6, Fespectiy 50 - 55. Pentri roate plank, {2 cadrul aceleagi aproximatii, cons supli« mentar devine cilindru suplimentar avind axa Ap gi raze egal ou rasa sferei #, = R, Interseofia dintre oflindrul muplinentar gt uml éin Planele fnolinate H, ce definegte flaacul dintelus roti plane este © e1ipat By Prin desfiguraren ctlinérulut (f1g.9.39) elipes 5) epare oa 0 sinusotdi care fn gona central este destul de bine aproxinati de 0 areata A, In acest mod profilurile dinjilor pirenidalt ai rotit plane pot fi aproximate ou cramaliera de referinti C, de la angrenajele pla- \ Prin destigurar celer douk conurt suplimentare C,,, O,o, 60 90 obfine un angrena, J Plan generat de o creme Angrenajul objiaut av; & _orenslierk de referintt 0,. £102 #* sumeete anerenei de tntoouire echt valent ee Bye ke cao alae Pet are profilurile lor evolvente, care cain incadior tanec again: Meni aes weet AQ Tatruott, nodifictad rase'R a aferet 5, 90 obtine o alt orena-Outen” au Walotemtns tere Aipk Y, Recker Coder vay Fig. 9.38 Pimenaduaile gvosetrice ele rojilor dinate conice, in eeotii- nea oxterioari unde modulul eate standardizat ae deteraini cu rele- ta fidler a aii Reena, x a 4g 2°2Far,2°2(F,, 20m 0005 Iam a, 2420088, 2), atclate gy om gy 222, ,9°2425 m co98, ,p)em[z},2°2,500085, ,9)+ (9.190) Somiunghiurile le virf ale conurtlor interioare gi exterioare eint date de expresiile: sin 8g, (9.191) ain 64,2 ¥ an a. ne gly Diode cpr! rans ti nt nt oalculeasK lufnd tn considerare angrenajul inlocuitor (echivelent), folosind relatiile spectfice sngrensjulu cilindric cu dinti drepti, adiot: ca Coe + (9.192) 8 unde! rpg) /Taqp Sint razele cercurilor extertoare (de cap) ale roti- lor dintate de talocuire, Zppit Faye ~ Patel! cercurilor de bark ale rojilor de tnlocuire, yr Tpytfagy (detente axiald @ angrenajulus talocuitor, 1m ~ modulul ¢in seofiunes exterioart a angrenajulut conte (94 20 a1 celui tnlocuttor),@~ unghiul de angrenare (1a angrenajul necorijat a = a), qe, 20° - unghiul crenalieret de referinyi. Angronajul conic poate fi realisat gi ou dantura taclinath a of ofnd suprafate P (f1g.9.36) @ rofit plane au trece prin centrul 0, Detalii privind determinarea altor elenente geonetrico-oinematice ale angrenajelor conice ou danturé dreaptk gf Snolinath preoum gf alege- rea deplasirilor de profil ee pot lus din [41,pag-225]. Pixs Gletsog, recomandS deplastri de profil poritive pentru pinion ei negative (dar de aceensi valoare) pentru roate conéush astfel ca r $a le Sneom volere 1a baze dinjilor sf fie aceeagi. Deck x=-x, atunci ae objin aimensiuniier ba bgt hy © 2,50 9, 4gy* 2h," # [ 8, 2(14%,)0088, }, Aggr 2ryqr [ #Qt 2C1-x,)o088,], (9.193) Agr 2q~ a [H1- (1,25-x,Jo008,], gg? Bhgqr mL 297 Cathen,)e006,], 4 dar semiunghiurile la virf ale conurilor interioare gi exterioare sint date de relatiiie (9.191). 4 = fea erens (eared a aoa snip tos: eonpideatlapecAa mapteasas as izalaeos , e. Heunud) vitese axtald, v,, astfo1 taott ok fe tnceplinith relation % | 2r, tePy t= Se (9.201) Finind ‘seams de (9.200), din (9.201) o poate caloula viters de wee as (9,202)ales Aur Bu, os Parenetrul h al migcirii generatoare, care reportul dintre v, gi @, eater definegte ca find h Ae Bs aps ako tes + (9.203) Interseotind suprafata flanoulus spiret meloulut ou ua plan perpendicular pe D, ee obfine o evolventi, fapt pentru care meleul oe numegte melo evolventic - mele tip ZE (STAS 6845-75), Deci, pentru prelucrares unit melo evolventic prin strunjize, scule 8 aving protic lui restiliniu trebute al fie agerath le divtaate 7, de axa De oanl= fabricatulud meloulut. Pentru @ evidentia modu Senerare gi a altor tipuri de mel- of, s@ va lua (f1g.9.44) un plan W perpendicular pe planul P tangent le oilindrul de bask de rar r,. Cole douk plane se intersecteack duph Greapta A,B, care face cu generatoares oflingru- lu unghiul B,. Se con= sider, in planul K,drep- tele AyB, tl AL BE Il WAgBY {| 448. Dina ct2in- drulus 9 migoare de rote fe Sm jurud Ini Dou vie tere unghiuleré ©, pla ul P gf oéstk cu 1 of Plamul ¥, mudet de pri- mil, va fi antrenat fa migoare de translatie tangen{ialX ou vitera My Ory, dreaptea ALB va Mmkture" o supratetl elootdalk-evolventiok Bq, generind flancul neleulut evolventic - mele HDEE~ dreapte 4,345 00 00 clsegte fath de A,B, 10 distants y = ny va “akiure" o uprafa(i elicoldeli-arhinedio#. ea, generind flencul neloulut arhinedio =\nele tip ZA~ , dreptele A! 3! gi At BY, ce ae eheonc Fath de Ae De dn distanta y;< x, reapectiy y2 > ry, vor *al- ture" muprafetele elicoidel-evoiventice buclate Bi, Sf, gunerind flan- curtle melotlor convoluts = moles tip 2 <4. Prolucraren flanculud antionolog al melcului se fuce ou aceengt reglare a sculei, rotindu- melcul cu 180° intre virfurile strungului. Tn cazul seloulut arhimedic, ambele flancuri ale spire! pot £1 pre- lucrate (generate) eimultan ou un cufit « clrui mchit agchietoare oe afk fntr-un plan ce trece prin axa Dia sent fabricatulus. $4 fn carul meloulut convolut anbele flaacuri ale spiret pot 14 prelucrate (generate) sisultaa, duck faye de degajare a oufitulut RoreelX 1a elices medic a golulut - 1a meleti de tip 2¥-2, sau Aoranl& la elices medio‘ spires - 1a melott de tip ZN], In aceate casurt cele douk muchit ale aculei vor fi teageate la ua ace cere, numit cero director [43, pag.38]. Ia atari de sceate tipuri de melci rigiati (generati de 0 scu- Mi ou muchta agchietoare rectilinie), #8 mai pot genera gi rigleti. MelcLt detip 2X1 (11g.9.45) ae prelucreasi cu o sculk dublus contek, care poste fi o frezk digo amu o platri de rectitiont [43,pag, 11). Fig.9.44 ot ne Mololt de tip 2K2 (fig.9.46) e® prelucressk cu © cul contedy care ponte £4 frenk deget contol aii platrl deget contet ae rectitiey 21) cat [43,pag.78].( Free dise Sou ek aes Hoe Siete ae ial iisly econ ocaa Highs, ab de engrensje: melon cum) ar fi cele €e°tip "Cavex™ care esigurii 0 capacitate portanth mai mare dec{t: cblelalte’ tipurt'4 meloi, angrensjele melc-rost plant eat adgrenasele"duplex"’ > 1a: oi cele douk flancuri ale meloulut se executd cu’ papi @ifertt#!, realis: Queseun engrenas fi soe [43]. Considering oX mele" cul angrenoast cir ta‘conjugaty! 9b’ obti— ALT SR ne angrenajul’ melo voati~noloati( 2i¢i Dect neleut onte de oy Le Te fie Sy ; ntrétden je migokrii, fi seofiunea axialk a meloului sint cercul de divirare al ZAjRneweottunes aa! xtali!profiiul epiret | FHL meloate 4 drenpte tangonth 18 acest cero, ce trece prin polul “pach ©, ae poste sorter 5 Ye" Yo (9,204) aoe under a Wer yr, “Rs (3.205) under m, este modulul axial al melculut (frontal al rofif meleate), 2 > numrul de dinti ef roti seleate. Din (9.204), {inind seaia de (9.202) gf (9,205), reeultar feel, a. (3.206) Deo meloul are 2, inceputuri (dinti), pasil exiel al melculus », x = Taj, de unde results Py’ (9.207) care introduat Sa (9.206) conduoe 101 bat tarah- (3.200) Im ongrenajele melcate, conform STAS 6845-75, standardizat este ae:Rl mogulul axiel & al weloului. Ina eatate elenen= tele definitoriS ale meloulus de refering, Ging unghiul de tnolinsre a1 elices de pe cflindrul de divizare ai meloului este foarte mare, fapare pericolul asoufirii eptrélor meloulut 91 el subtdierit éinjtlor rofii meloate, In aceate ceruri se aduite ca modulul m, din sectiune norualK a fhe stondardisat. Intre modulul normal m, gf cel axial m, exioth relayier mom ony, (3,209) unde 7 = 90° 2 ente unghiul eliced e referinpi. wat standardizeask (Stas 6045-75), definegte ou relajiar Ia angrenajele neléate et coefictentul diametral q care : (9.210) unde 4,2r, reprezint& diasetrul de divizare al melcului. Velorile lui q se deu in functie de modulul axial a, 9f sint nunere intregi cuprinse Sntre 7 = 16, limita inferioar adoptindu-se pentru moduli mari. Pe bara celor de mai sus gi a figurit 9.47, elenentele geome gi ale angrenajului meloat necorijat je calouleasi cu relafitle: dae eq," + Bay = 902), Aye 2ep= dy~ 2,50 m= m(Q-2,5), yon Begg" dt Aan myeyt 2s 2,50 mm my(49°245)s Seat Bee" bn 225m, a = 0,5(4,+4,) = 0,5 m(q + 22), ae sere re (3.2) 1 (1140,06 5,)n,1 pentra U2, LF (12,5+0,09 #,)m,s peatra a, 314, a2" 2a" 2hagt Maye wy (464) peat ay 4, Nea" 2 ygn2tggt 165 mom, (29¢3,5)spentra a) 213, Ape 2rygt2rgot Bye my (443)) penta a= b= 0,75 dqys pentru #, < 3, b= 0,67 44,5 pentru a, = 4. $1 angrenajele neloate pot fi ort) plasaren privegte adesea doar roata melcats, melcul avind elenentele standardi- sate (meloul de refering), ca gi crenaliera de referinti. In acest cas se modifick elementele geonetrice ale rotit @1 anumes dg qq" A, (4yt 2+ 2 x), Agg™ Bqqm mylar 25 + 2 x5), ean