ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

FORMULE UZUALE

sin 2 a  cos 2 a  1

sin(a  b)  sin a cos b  sin b cos a cos(a  b)  cos a cos b  sin a sin b
sin(a  b)  sin a cos b  sin b cos a cos(a  b)  cos a cos b  sin a sin b

sin(  a )  sin a sin(  a )   sin a cos(  a )   cos a

cos(  a )   cos a
   
sin(  a)  cos a sin(  a )  cos a cos(  a)  sin a cos(  a )   sin a
2 2 2 2
 
tg(  a )  ctg a ctg(  a)  tg a
2 2

sin 2a  2 sin a cos a

cos 2a  cos 2 a  sin 2 a cos 2a  2 cos 2 a  1 cos 2a  1  2 sin 2 a

1  cos 2a 1  cos 2a
sin 2 a  cos 2 a 
2 2

tg a  tg b tg a  tg b ctg a c tg b  1 ctg a ctg b  1

tg( a  b)  tg( a  b)  ctg( a  b)  ctg(a  b) 
1  tg a tg b 1  tg a tg b ctg a  ctg b ctg a  ctg b

2 tg a 1  tg 2 a 2 tg a
sin 2a  cos 2a  tg 2a 
1  tg 2 a 1  tg 2 a 1  tg 2 a

 ab  a b ab  a b

sin a  sin b  2 sin   cos  cos a  cos b  2 cos  cos 
 2   2   2   2 
 a b  ab  a b  a b
sin a  sin b  2 sin   cos  cos a  cos b  2 sin   sin  
 2   2   2   2 

sin(a  b) sin(a  b)
tg a  tg b  ctga  ctgb 
cos a cos b sin a sin b
sin( a  b) sin(b  a )
tga  tgb  ctga  ctgb 
cos a cos b sin a sin b

sin(a  b)  sin(a  b) cos(a  b)  cos(a  b) cos(a  b)  cos(a  b)

sin a cos b  cos a cos b  sin a sin b 
2 2 2

TABELE DE VALORI

1
a 0 0      180 3 2 360


30  45  60 90 270

( rad grade) 6 4 3 2 2

sin a 0 1 2 3 1 0 1 0
2 2 2
cos a 1 3 2 1 0 1 0 1
2 2 2
tga 0 1 1 3 nu 0 nu 0
3 exista exista
ctga nu 3 1 1 0 nu 0 nu
exisra 3 exista exista

x 1 3 2 
1 0 1 2 3 1
 
2 2 2 2 2 2
arcsin x     0    
   
2 3 4 6 6 4 3 2
arcsin( x )   arcsin x

x 1 3 2 
1 0 1 2 3 1
 
2 2 2 2 2 2
arccos x  5 3 2     0
6 4 3 2 3 4 6
arccos( x )    arccos x

x   3 1 
1 0 1 1 3 
3 3
arctgx     0    
  
2 3 4 6 6 4 3 2
arctg (  x )  arctgx

x   3 1 
1 0 1 1 3 
3 3
arcctgx  5 3 2     0
6 4 3 2 3 4 6
arcctg( x)    arcctgx

ECUATII TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE

Ecuatia Multimea de solutii

sin x  a, a  [ 1,1] x   arcsin a  2k | k  Z    arcsin a  2k | k  Z

cazuri particulare

2
 sin x  0 x   k | k  Z

sin x  1  
x    2k | k  Z 
 2 
  
x    2k | k  Z 
sin x  1  2 

cos x  a, a  [ 1,1] x   arccos a  2k | k  Z    arccos a  2k | k  Z

cazuri particulare
cos x  0  
x    k | k  Z 
2 
cos x  1 
x  2k | k  Z

cos x  1 x    2k | k  Z

tgx  a, a  R x  {arctg a  k | k  Z}

ctgx  a, a  R x  {arcctg a  k | k  Z}

APLICATII ALE TRIGOMETRIEI IN TRIUNGHI

S aria suprafetei triunghiulare
NOTATII R raza cercului circumscris
∆ABC oarecare r raza cercului inscris
A,B,C masurile unghiurilor ha , hb , hc lungimile inaltimilor
a,b,c lungimile laturilor m a , mb , m c lungimile
abc medianelor
p semiperimetru
2

3
TEOREME
Teorema sinusurilor: in orice triunghi ABC avem:

a b c
   2R
sin A sin B sin C

Teorema cosinusului: in orice triunghi ABC avem:

a 2  b 2  c 2  2bc cos A

Consecinta:
b2  c2  a 2
cos A 
2bc

FORMULE:
Arie:
aha ab sin C a 2 sin B sin C S  p ( p  a )( p  b)( p  c )
S S S
2 2 2 sin A

Raze:
abc S
R r
4S p
Mediana:
2 2(b 2  c 2 )  a 2
ma 
4

FORMA TRIGONOMETRICA A NUMERELOR COMPLEXE

NUMAR COMPLEX
Fie z  C* un numar complex nenul

4
 Forma algebrica:

z  x  yi; x, y  R punctul M ( x, y ) este imaginea geometrica

x  Re( z ), y  Im( z ) a lui z (intr-un reper cartezian xOy)
numarul z este afixul punctului M

Forma trigonometrica:

z  r (cos t  i sin t ) r z  x2  y 2 (modul), OM  r

r  (0,  ); t  [0,2 ) t  arg z (argument redus)-masura unghiului

orientat, in sens trigonometric, dintre (Ox si(OM.

DETERMINAREA ARGUMENTULUI REDUS

Argumentul redus se determina in functie de pozitia punctului M, astfel:

Pozitia Valoarea argumentului

punctului
M  (Ox arg z  0
M  (Oy 
arg z 
2
M  (Ox' arg z  
M  (Oy ' 3
arg z 
2
M  C1 arg z  arctg
y
x
M  C2 y
arg z  arctg 
x
M  C3 y
arg z  arctg 
x
M  C4 y
arg z  arctg  2
x
C1 , C2 , C3 , C4 sunt cele patru
cadrane determinate de axe

EXEMPLE

Forma Modulul Pozitia Valoarea argumentului Forma trigonometrica

algebrica punctului

5
 z 1 1 1 M (1,0)  (Ox arg(1)  0 1  cos 0  i sin 0
z  1 1  1 M ( 1,0)  (Ox' arg( 1)    1  cos   i sin 
zi i 1 M (0,1)  (Oy   
arg(i )  i  cos  i sin
2 2 2
z  i i 1 M (0,1)  (Oy ' 3 3 3
arg( i )   i  cos  i sin
2 2 2
z  1 i 1 i  2 M (1,1)  C1    
arg(1  i )  arctg1  1  i  2  cos  i sin 
4  4 4
z  1 i 1 i  2 M (1,1)  C4 arg(1  i )  arctg(1)  2   7 7 
1  i  2  cos  i sin 
 7  4 4 
  2 
4 4
z  1  i 1 i  2 M (1,1)  C2 arg( 1  i )  arctg(1)     3 3 
 1  i  2  cos  i sin 
 3  4 4 
   
4 4
z  1  i 1 i  2 M ( 1,1)  C3 arg(1  i )  arctg1     5 5 
1 i  2  cos  i sin 
 5  4 4 
  
4 4

OBSERVATIE
Daca z  0 , atunci 0 0 si arg 0 este nedeterminat (poate fi orice unghi din
intervalul [0,2 ) ).

MULTIMEA ARGUMENTELOR UNUI NUMAR COMPLEX

Argz   arg z  2k | k  Z

OPERATII CU NUMERE COMPLEXE SUB FORMA TRIGONOMETRICA

Inmultire

z1  r1  cos t1  i sin t1  z1 z2  r1r2  cos t1  t2   i sin  t1  t2  

z2  r2  cos t 2  i sin t 2 

6
 Impartire

z1  r1  cos t1  i sin t1  z1 r1
   
 cos t1  t 2  i sin  t1  t 2 
z2  r2  cos t 2  i sin t2  , r2  0 z2 r2

Ridicare la putere

z  r  cos t  i sin t  , n  N z n  r n  cos nt  i sin nt 

Pentru r  1 obtinem formula lui Moivre:

 cos t  i sin t  n  cos nt  i sin nt

Observatie: argumentele numerelor complexe cu care se efectueaza operatiile nu

sunt neaparat reduse; argumentele rezultatelor sunt oarecare

RADACINILE DE ORDINUL n ALE UNUI NUMAR COMPLEX.

Fie z  r  cos t  i sin t  , z  0 un numar complex, unde t  arg z, t  [0,2 ) si

n  N, n  2 . Atunci exista n numere complexe, distincte, a caror putere a n-a
este z, date de formula;
  t  2k   t  2k  
Z k  n r  cos   i sin   , k  0, n  1
  n   n 
(argumentele sunt reduse)

Aplicatie: radacinile de ordinul n ale unitatii

2k 2k
z  1  cos 0  i sin 0, n  N, n  2  Z k  cos  i sin , k  0, n  1
n n