II.

REvOLUTIA

Transy1vanie et 1e Banat. Savez-vous que cela formerait un joli petit

tout rond,
avee des frontièr que a nature semble avoir indi-
royaume,
? La Mer Noire, le Danube, e Teiss lui formerait une jolie ceinture
qubes

un beau renpart contre

les outrages de l'étranger. Le centre
dfiancke,
de c TOyaume
nous donnerait lassy ou Romano pour capitale qui serait
les nations slaves, qui noas entourent, et qui répan-
o n e un phare pour
Arait ses rayons de lumiëre parmi elles. Je ne sais pourquoi je pense que

cet te qui eut été une pure utopie l'année passée, me parait aujourd'hui
idée,
si réalisable, qu'on pourrait presque
parier que la chose aura lieu, mais
d'incertitude qui me reste encore. La révolution
quand? Voila le seul point
l'affranchissement des peuples, mais encore
francaise de 48 a proclamé
des nationalités. Chaque nation a un droit à sa propre
plus le principe
une méme langue doi-
existence politique, et tous les hommes qui parlent
seule nation. C'est là le
vent étre considérés comme ne formant qu'une
les uns des autres
s.igne distinctif que Dieu leur a donné pour les séparer
sur ce globe; les frontières qui tiennent
à la nature du terrain ne viennent

qu'en second lieu. Si le principe des nationalités doit triompher,

comme

tout le fait espérer, les Roumains seront un peuple de huit millions. Mais
il y aura des luttes terribles, avant que ce principe puisse se transformer
en fait dans toute 1'Earope. C'est une des dernières épreuves que notre
societe malade doit essayer. La fraternisation des peuples ne viendra qu'a-

près accomplir l'uvre de la civilisation.

pour
de
Je vous prie de m'écrire par chaque bateau et d'accuser la réception
mes lettres. J'en ferai de méme à l'égard des vôtres.

Agréez l'expression de mes sentiments les plus distingués.

Démètre Golesco.

Publicat ia: lon Ghica, Amintiri din pribegia dupå 1843. Noud scriscri cätre V. Alecandri,
Bucuresci, 1889 (1890), p. 21; 1dem. Editia O. Boito, Craiova, 1940, I, p. 31-33; Amul 1848,
11, p. 278-279; G. Fotino, Boterii Golegs, vol. II (1834-1839), Bucuresti, 1939, P. 179-180.

1. Aghiotantii genera luiui Aupick venijisá ridice planuri i sá se documenteze asupea mijloa-
oelor militare ale Tarii Romåne_ti. 2. Cf. astfel de pamflete la B.A.R., Arhiva Pencovici, ms.
4075, 1. 162 (Crezul moldorenilor); o variantå a aceluia_i, Arhiva D. A. Sturdza (,,Simbolul
poliscsi a moldorenilor din luna maiu 1848).

..PEXTRU LIBERTATEA I PUTEREA

DE MAI NAINTE. . 188
M. KGALNICEANU, DORINELE PARTIDEI NAIONALE ÎN MOLDOVA

tit Curtilor Turciei i Rusiei, cit _i Europei intregi sînt acum deplin
unoscute intimplärile din luna lui Mart trecut. O petiie in 35 puncturi
ntemeate pe prinipiile Organicescului Reglement, iscálit de mai multe
647
 1S 48 LA ROMANI
MMoldovii, 1u tratat de cáter
clascle sociale alc
sute de persoane din toate
rebelic manifest , $i zugrávit înaintea puteri
Domnul Mihail Sturza c a o
lor. Crudele _i nelegiuitcle pedepse, sávir.
lor ca o crim in contra driturilor
acestei nevinovat
multora din iscãlitorii
_ite fär nici o judecat asupra tro-
cle sint prea cunoscute spre a avea
petiii, au revoltat toate inimile;
buin de a se in_ira dia nou.
San-Petersburg, voind a cerceta starea
Curtile de Constantinopol _i de
de c a r c a u ncap rat trebuintá, an
lucrurilor din principate _i rcformele
rinduit la fata locului ca comisari împ r te_ti pe E.E.L.L. Talat-Efendi

_i Diuhamel.
De la 1april _i pîn acum, sfir_itul lui avgust, în toate tristele împregiu-
.Tristcle
r ri ce au încongiurat tcara, moldovenii au r bdat cu cea mai mare resig-
impregiurri
nafie (cåci nu putem zice curaj), toate biciurile ce le-au venit _i de la
ce a u

Dumnezeu _i de la oameni. Cruda cîrmuire a Domnului, r dicarea tuturor

incongiurat
eara", de la
garantilor legii, rpirea libertei _i a averilor, läcustele, holera, intrarea.
ostilor str ine _i alte asemine nenorociri care pre alt na ie ar ii adus-o
1 april.
intr-o desävir_itä desn dejde i anarhie, toate aceste le-am suferit cu durere,
îns cu räbdare, _i tara fär guvern urneaz înc a se guverna singur i
de la sine; cci nu putem numi guvern pre acela ce-i m rgine_te atribu iile
sale numai întru a închide, a pedepsi, a j cui în dreapta _i în stinga,
fär cuvint, fär vin , får dreptate. - Scrupulo_i de a ne ine pe drumui

legal, noi ne-am impins modera ia pin la o vinovat moliciune numai _i

numai ca s nu däm Domnului noue ocasii de piri _i de calomn.' ^i cu
toate aceste, moalea _i moderata noastr purtare, tot au fost tratatä
de purtare scandaloas .

Holera Cind mai toti moldovenii, biîntuii de biciul holerei, era

pe rspindii
i urgia toat faa trei, cînd mai fie_te care familie era îmbrcat doliu pentru cu

domneasca.. perderea unui p rinte, unei soii, unui îrate, unui fiu, urgiea domncasc
iiajunse pîn în asilurile lor. Muli era înc cu lacrimile pe obraz, mai muli
inc în patul durerilor de-abia
sau
convalesceni, cînd sevzur loviti de
liste de proscripti, ca în tinpurile lui Marius _i a lui Silla. Unii sint subt
paz oprii pe la mo_iile lor, alii urmrii din loc în loc ca ni_te fctori
de rele, spre a fi închi_i prin monastiri, sau
aruncai peste hotar, toate aces-
te fär cea mai mic cercetare, fr cea mai mic
358 _i 433 din
judecat, în contra art.
Organicescul Reglement. Terorismul dar astzi domne_te în
Moldova, _i moldovenii sînt osîndii a vedea la anul 1848 accea ce
niciodat,
_i in timpurile cele mai barbare, strmo_ii lor n-au
intreag este lsat în libera _i ne
cugetat macar. O tara
de pofta rsbunrii,
îngrdita urgie a nui domn îmbtat
aprins de setea de a desfiinfa tot ce mai este barbat
de cinste _i de bine, tot ce mai
Toate armele, toate
are
curaj de a protesta în contra rulur.
mijloacele îi sînt bune, numai s poat
ajunge la scoP
Spaima, pedepsele, lovirea libertii _i a intereselor materiale, piri minc
noase, _i chiar calomniea, chiar
pamfletul, aceste sînt ticäloasele invenfil,
ticloasele instrumente cu care astzi
pretinde a-_i urma guvernul. Spre
aceasta, Mria Sa de_teapt
648 patimile cele rele, însufl neîncrederea, afita
 II. REVOLUTIA

tart
zavistia, inta st rile sociale una asupra altiea, aprinde fácliea
pisma _i
nu-i poate gási vinovai,
clevetind pe acei
_i a äsboiului civil,
ce
«liscord
reacionare, fácindu-i aristocrati,
nntindu-le plecri retrograde, planuri
imput
urmare, liberal. Clerul cu Mitropolitul in cap, _i care
declarindu-se el, prin
si
siC vicata _i-au plätit curajul arhipstoresc, bocriicei mai însemnai, bätrini
barba ii vrednici, amploia i, profesori, avoca i, literai, clasa
si tineri, toi
cari constitucaza adevárata Moldová, inaintea
negu;itoreasc, toi ace ti,
agenfilor _i a pamfletarilor si, sintaristocrai. Un
ochilor äriei Sale,
a

nume în dreptul såu ineles, ei il primesc cu bucurie, c ci aristo-

asemine
însemneaz alt decit grvernul celor buni, _i acesta nu poate sá
cratie
Sturza V. V.
Märiei Sale Domnului Mihail
fie guvernul Partida
adec Partida Naional, clevetii _i prigonii, oprii
Accsti aristocra i, Nationa4,
mo_ii, fugrii de c tr sbirii domne_ti, vzindu-_i tara ocupat cu
pe la intruni în prigonit,
in neputin material de a se
armii sträine, _i prin urmare
i_i arat
relaie acei trimi_i de c tr Curti spre a cer-
pune chiar în
cu
pace, de a se
in scris
ceta nevoin ele tårei, se vd dar silii a ar ta prin lumina tiparului care

le socot mai neap rate pentru rogramud:

care sînt reformele ce
sint pianurile lor,
tar.
c vom împlini un îndoit scop. Intii, vomn
Prin aceasta, noi ndjduim
învinov tesc cu plecri care sint a lor,
inchide gura clevetitorilor c e ne

ar ta îmbelor Curi i Europei, starea

adec retrograde; _i al doilea, vom

de v r e m e ce pîn acum comisarii împrte_ti

opiniei publice în Moldova, fi indr znit s
au suícrit ca Domnul s ie departe de dîn_ii pe ori cine ar

domneasc .
le vorbeasc , altfcl decit în struna
Peti ia dia
Cind la 28 Mart, ob_tia Ia_i din toate inuturile Moldovii,
adunat în
aceasta 28 Mart
a u cerut numai acele 35 punturi jntemeiate
pe Reglement, ea prin
Ins un punct

- a u ar tat c n - a r a v e a trebuin _i de alte reforme mai radicale.

în legalitate, de plecare
vroia a firea_ezat
tinguindu-se numai pentru ilegalitä i,
ca
pentru alte
poat da _i alte mai mari imbunt iri. Timpul aces-
ca atunce legal s-_i îmbuntjiri
tora au venit.
privind
Ast zi nu se mai atinge numai de îndreptarca abuzurilor _i de isgonirea
Inså chestie mult regeneraia
åvir_itorului lor. Cáderea acestuia fi ca _i împlinit. o
Moldorii
Moldovii ingenunchiat sub Mihail Sturza
mai mare se ive_te : regeneralia
V,V., inzcstrarca ci cu instituii analoghe epoha cu noastr . In fiina a

mbelor Curti ce vrocsc a cunoa_te spiritul Principatelor, în fiina Europii

Care simpatiscaz cu noi, moldovenii ar fi vinova i înaintca lui Dumnezeu,
a popuarelor _i a lor însu_i, dac nu _i-ar declara fäi_, fr sfieal , _i în
alevar: care sint dorintele _i nevoin ele lor, care sînt institu iile ce le socot
neap rate pentru fericirca lor, _i fr care nu poate s fie in tar nici pace,
nici prop _ire.
Prin o asemine solanel declarafie, fåcut cu vrednicie _i cu unanimitate,
moldovenii nu sint rebeli, nu se pun in lupt cu nimine. Ei sint prea
slali spre a lovi driturile altora; dar cer ca _i driturile lor s fie respectate,
dac cste ca dreptatea, car nu pulerea så presideze la soarta lor.
649
 18 4S LA ROMANI
nestråmutata lor
moldovenii protestá despre hotá-
toate, sä.
Inainto dar de vrocsC
asemine ca i alii nu
le
cuiva; îns
rîre de a nu lovi driturile închiz _luite de sute de ani -
ce le a u
înfiintate _i ore
jicncasc dreptä ilc
c u crude j rtve
a u stiut a le pstra, sis
nostri pururca _i
Cel mai sfint c a r e str mo_ii nostri. Cel mai sfint din acac
l sa întregi str ncpotilor
c a r e _i noi voim a
le u r m a r e autonomica
dintre
neatirnarea noastr din làunlri:, ^i prin
drituri este tractat din 1512
drituri- intiia condi ic a
urm torului
au fost
fiul lui Stefan cel Mare, au C-
Accast neatîrnarc
neatirnarea
Moldova în domniea lui Bogdan,
noastrd prin care

Turcici _i anume:
din iuntru, noscut suzerenitatca
slobod _i nesupus.
Moldova de p mint
I. Poarta cunoa_te pe
va fi nici odinioar
în Moldova n u
c a r c se fine
2. Legea cre_tincasc slobode bisericele sale, ca si
norodul va avea
c lcat sau turburat , ci înc

inainte. ar
Moldova de tof1 Cei ce putea
prevàzut 3. Poarta se îndatore_te dea apra pe
c a r e au fost mai înainte, fr a i se face
calce, pzindu-o în starea întru
in vechile s o
i fac vre-odinioar cea mai mic
s se
capitulajii vreo nelegiuire, sau s suferc ca

cu Poarta desbinare sau desprire.

_i cîrmuit dupä pravilele i canoanele sale,
4. Moldova va fi stpînit
fär s se amestice Poarta cit de puin.
5. Domnii vor fi ale_i de norod _i înt ri i de la Poart , ca så stäpî-

neasc în cît vor tr i.

6. Domnii vor fi cîrmuitori a tot pmîntul Moldovei, _i vor putea s
aib întru stäpînirca lor osta_i cu plat de la sine, pîn la 20 000 p mîn-
teni sau oamcni str ini.

7. Moldovenii vor putea tinca _i cump ra o cas la Tarigrad pentru

sederea capichihaelilor lor, unde vor putea face _i o biseric .
8. Turcii nu vor putca cumpära pämînturi în Moldova, ori a ave case
sau a se a_eza, nici ave sau a face geamii nici într-un chip.
9. Domnul, împreun cu tot norodul, pentru semn de supunere, va ave
purtare de grij a trimite pe tot anul prin doi boieri a Moldovei la Poart
4000 bani ro_ii, 40 _oimi i 40 epe fät toare. Aceste toate cu nume de pe_-
ches', adcc dar.
10. In vreme de o_tire, Donmnul Moldaviei, asemine dup ä cum i s-ar
porunci de la Poart , va ii agiutor cu o_tile sale la slujba împ räteasc å,
Acesta_i tractat s-au mai int rit _i la 1530 de c trä Soliman cel Mare;
_i toate hati_erifurile i Sirmanurile Portei în urnmå slobozite s-au intemeiat
pe acestea_i capitula ii; aceste asemine s-au cunoscut _i pe toate trac
recunoscutà tatele inchicte intre Turcia i Rosica, care declarîndu-se ocrotiioarea dri-
in tratatele turilor noastre s-au indatorit prin urmare a ne ap ra si cel mai sfînt aB
cu Rusia 1ostru drit, ce este neatirnarea noastrá din l untru.
n adevir, läsind a vorbi le tractatul încheet intre Petru cel mare i
Dimitrie Cantimir, în 13 april 17111 (adec cu doå sute de ani în urila
Sn 1711 capitula iei Moldovei ctr Poarta otoman , _i care dovede_te cå Moldova
au fost privit de Curtea Petersburgului ca stat suveran de_i tributar, Ca
nu ca provin ie cum o declur acum depe_a din 19 Iulie 1848, cäci atunce
C59
 II. REVOLU IA

tractat cu o provintie), prin care tractat reformatorul

închie
a r fi
putut Domnului oldovei titlul de autocrator, _i tárei o depliná
Rosiei cunostea.
tractatnl de la Kainargi din 1774, cunoa_te pre
la 1774
Rosica, prin
atirnare.
neat
Moldovei de suverani* _i, prin urmare, i trile de sta
i Valahiei.
stàpinitorii
turi suverane.

dat printipul mijlocirei Rosiei

1e acest tractat în care pentru intia_i
numai în cit aceasta se poate
este stipulat (ins
in favorul prinipatelor lu rile aminte ce puterile au uncle
considera iea prietineasca _i
erta de citrå încheicte între
întemeiate _i toate cclclalte tractate
altele)3 sint
pentru
Rosica si Turciea pentru principate.
la 1791
din 29 Dechemvric 1791, prin 4, nu cuprinde în
art.
Traetatul de la_i
decit înt rirca condi iilor cuprinse prin tractatul de
nimic
adevr altà
esplicativ din 10 mart 1779.
conven iea
Kainargi _i prin înt rind tractatcle Tratatul
art. 5,
din 16 mai 1812, prin
Tractatul de Bucure_ti de la 1812
modilica ie de cit c puterea
înainte, n u le facc alt
de mai
si conven iile une_te c tr
staturile sale, jum-
adec cpitropul î_i însu_e_te i
protcetri, adec toat Moldova din a
din a v e r e a orfanului',
tate din tara protegat
a orice drit public _i privat.
Prutuluii, în contra principiilor Conten ia
stinga în privinta prin ipatelor
de Akerman încheeat
Actul separat a conveniei
de la
dritul românilor de a-_i
da legiuirile
aceste cuviate despre Akerman
cuprinde anume
din urm în Moldova _i
cuveni: ,,Turbur rile întimplate în anii
ce li s-ar
rinduclei în diverselc
ramuri ale
mai grea v t mare
Talahiea, aducînd cea
lor Divanuri, vor fi
Domnii, cu respectivele
administra iei din l untru,
trebuitoare spre
întirziere de m surile
í r cea mai mic
datori a se ocupa aceste m suri vor fi

starea prin ipatelor

încredin ate lor; _i
a îmbun t ti c a r e îndat
fiecare provin ie,
general pentru
obiectul unui regulament
vechiul drit al românilor
lucrare". Tot acest act cunoa_te
se va i pune în läcuitorilor.
a
Domnul cu primirea general
de a-_i alege adresat în 8 mai 1828 în
Vitgen_tain,
Proclamafiea Feldmar_alului Moldovei, 1åg-
I.S.I. Neculai c tr l cuitorii Trei Române_ti _i
numele
legal _i statornic dup vechile drituri.
o eczistin Tratatul
dueste prin ipatelor realisat fäg duin-
din 1829, c a r e a u
Art. 5 din tractatul de Andrianopol c trà
de a
fäcute Rusiei de
_i au parte jertvile
r splätit în Adrianopo
tcle Feldmar_alului se vor bucura
,,Prin ipatele
Tomâni de la Petru cel mare încoace, cuprinde:
sigurantie, de o admi-
de o slobod lucrare a credintei lor, de o desvir_it
slobozenie de comert".
nistrafie national neatirnat , _i de o întreag
Domnilor celor dintii numii dup
Hatiseriful, publicat la întronarea întocmi sloboda
asemine: ,,Domnii vor
tractatul de Andrianopol, cuprinde
ale lor Diva-
toate pricinile din l untru ale prin ipatelor
lor, sfätuindu-se cu
aces-

nuri, färá de a se putea aduce v t mare drepturilor ce s-au închize_luit

intru
nu vor fi suprai
tor tåri, prin deosebitele tractate _i hati_erifuri, _i

c e a din l untru a lor ocîrmuire, prin nici o poronc

împotrivitoare acestor
do prinipate vor avea
drituri". Acesta_i hati_erif mai adaoge: ,,Aceste
drepturile cei de sine_i legiuiri _.c.l.". 631
 1848 LAROMANI
de ncalirnarc din läuntru, de autonomic
In puterea In puterca dar acestui drit de
de stat s u v e r a n , pe o întrebuinfare
veacuri
dar acestui intemecat pe titlul Moldavici
Partida Naional cu întreag _i plin convictie arat
drit .

si pe toate tractatele, sá fac fericirea tärei,,

nici într-un chip
Regiementul c Reglementul Organic nu poate
dc seple-spre-zece ncnoro-
Orpante _i ca dovad
putcrnic despre accasta estc ispita
Tu poate cifi ani.
mai multe a sale dis-
så facà In adev r, läsînd a zicc c acest reglement prin
este contrariu spiritului tuturor
tractatclor _i love_te _i driturile
fericirea poziii anuleazá
lar apoi are do metehnc de c pitenie carc
arci. Turcici _i a Moldovei,
menite sprc a ferici teara. Accste mctehne sint
cclelalte ale sale hot riri
zice c : ,pe viitorime ori ce schim-
1. Prin dispoziiea sa închictoarc ce v a putea s aib
bare domnul ar Reglemcntul Organic n u
voi s fac în
înadins împuternicirc a Inaltei
loc, nici a se pune in lucrare, dccit dupå
Rusici". Reglementul r dic de o datä.
loveste leile P'orti, cu împreun unire a Curtei
_i care i s-au
prosresului Moldovii toate driturile ce le påstras de la capitularea sa,

fost închez _luit de toate tractatele vechi _i noue, i ce cste mai r u _i mai
najiei
1enorocit c o love_te cu immobilitate în contra legelor progresului _ia per-
fectibilit ii pentru care toate popoarelc sînt f cute. Cind o na ie nu înain
adev rat de cit
teaz, d înapoi, _i accasta în vcacul nostru cste mai
ca
ori _i cînd. Reglementul îns silindu-ne c pentru cea mai mic prefacere.
chiar în cea mai neînsemnatä lege de poli ie s cerem înadins împuternici-
rea a I. Por i cu împreun unire a Curtei Rusiei, ne osînde_te a fi sta io-
nari; _i starea pe loc, immobilitatea, este moartea unei na ii. Este cunos
cut cit opozi ic au întîmpinat aceast adäogire la articulii Reglementului
din partea Ob_te_tei Adun ri a rei Române_ti; _i r spunsul ei din 21
iulie 1837, la nota din 17 iulie acela_ an a General-Consulului Rusiei, este
cca mai manifestä protesta ie in contra desbr c rei na iei de dritul ci
de autonomie. Ob_tcasca Adunare a Tärci Române_ti n-au cunoscut dar
niciodata accast fatal adäogire; _i redac ia jurnalului prin care Adunarea.
Ob_teasc a Moldovei au primit-o dovede_te c aceasta s-au 1äcut dupi
prea Înaltä încuviinfare (en veriu d'une sanction suprême ), ear nu din
ibera sa voin.
2. A doa metcahn capitalä a Reglementului este c, acesta, in loc de
Regemeutuj a regula, (precum însu_i numele su arat misica ce trebue s aiba), dupa
ne-a tájat spiritul timpului, vechile institu ii a Moldovei, au därnmat i au desiintat
tata toate legiuirile t rei; ne-au täiat toat rela ia cu trecutul, fär a ne in-
Telatia temeia presentul. O lege fundamental a tärii trebue ins så fie o plintà
Cu trecutu) indigen , cxpresia n ravurilor _i nevointelor na iei. Aceasta înså nu este
Reglementul; el este redigat în timpul ocupaiei armiilor rosienesti, dup
instrucii sträine, supt prezidenia Consilierului de tain rosienese Min
tiachi, de cåtr doi boieri umi i de Prezidentul plenipotent a principatelor,
_i numai de cåtr alti doi boieri unmifi de Divanul årii, adec de vro citevat
persoane, car u de adevärata Adunare naional a tàrii. Aceste toate se
dovedesc prin chiar jurnalul prefa ce este pus inaintea Reglementul
Moldovii, din 29 iulie 1829, _i iscålit de prezidentul comitetului Mintiac,
C52
 .nicii Iordachi Catargiu _i Costachi I1. REVOLUTIA
nachi _i Mihalachi Sturza, 51 scCretarul _iCantacuzino, Costachi vornicii
crsitul acestui jurnal, redactor Aga
prin chiar cuvintele sale, Ghcorghi Asachi.
cu care s-au 1àcut acest
arat modul
Reglement: _i mijloacele
Noi, mädulri a Comitetului pentru
astre la Bucurc_ti în 29 iulie 1829, secia Moldovii, am deschis scantele
supt prczidenia domnului
tiachi, înzstrat cu instrucft de Min-
privitoare cåtr aceste
acupa cu toate prile ce trebuie så
compuic a.ccst
îmbunätätiri, _i ne vom

fieste care cîte un cap de reglement; _i fåcind din

o
parte, il vom
supune, îndat ce va fi
redigat, cercetrii Ecseleniei Sale Domnului pregtit _i
Prezident plenipotent,
ciud toat lucrarea reformii pentru Moldova va fi piná
cu totul
Reglementul dar, nefiind nici de cum sfîr_ita'".
espresia vrointei moldovenilor,
nerespunzind la nevoinele trii, neîntemeiat pe acele legiuiri vechi, care, cu
toategreutile timpurilor _i a împregiurärilor din afar, sute de ani ne-au
pstrat naionalitatea, nici au putut nici poate s fac fericirca
De trii noas
tre. dar, vroim a ne întoarce la acele instituiia crora
aceea
din pmintul
origin este
nostru, care în timp de cinci vcacuri le-am avut _i pre care De aceea dar,
vroim numai a le adapta dup luminele _i trebuinele
epohi. Pentru cå vroim a ne
ele au oare_icare asem nare cu constitu iile altor popoare, s nu socoat intoarce
cineva c sînt imita ii _i împrumut ri, un plagiat a propagandii democra- la acele
tice _i socialiste, cum ar vrea Nota cabinetului rusesc din 19 Iulie så le nu- instituii
measc ; s nu se ee dup forme, _i dup termine. Institu iile ce le vroim a c ror

sint curat a t rii noastre în cea mai mare parte, _i aceasta o dovedesc isto- origin este
ria _i acturile publice a românilor. din pmintul
nostru.
Aceste institu ii) pe care Partida Naionalä le socoate ca neaparate _i
singurele pentru tear, sint urm toarcle:
mintuitoare Aceste
cele din läuntrus
1 Neatirnarea administrativ _i legislativ n toate institui
färd amestec a ori ce puieri sträine. sînt

dovedit pe drituri se întemeiaz acest

Considerafiile de mai sus au ce

principiu fundamental.

2) Egalitatea drepturilor civile i politice.

Prin aceasta moldovenii s-ar întoarce la un vechi _i mîntuitor princip.
vecin tatea era numai
In vechia Moldov , toi era deopotriv ; cci însu_i
formal actul Ob_te_tii
un abuz introdus din tri str ine,precum o declar
art. 435. In
Adun ri din 6 april 1749, cuprins _i în Reglementul Organic
toi românii
Principate nici una din st rile sociale nu era privileghiat ;
c ci una _i alta însemna tot
putea ajunge la boerie, adec la functii publice, in
imbrobodit cu multe abuzuri _i eccepfii
una. Acesta_i princip, de_i
practic , ecsist înc _i ast zi în teorie; a decreta daracele_i drepturi civile
restric ii legale) ar fi a impe-
S1 polit1ce pentru ori ce român (cu oare_care
ruina desàvir_ita
deca ura între deosebitele clase a societ ii _i, prin urmare,

a t rii.
tutulor st rilor socie-
Obsteasc conpus de representan ii
3.) Aduuarea 653
tatii.
 1S48 LA RO MANI
iscáliturile puse
A_a era vechile Adun ri a $1i
românilor;
vestitu
supt.
act a desrobirei vecinilor din 1749, pomenit mai sus, dovede_te destul
dri
tul ce a v e a toate st rile, adec toate interesele tårii de a fi representate
Adunare. Prin urmare, Adunarea Ob_teasca de astázi (chiar nefiind
rit de guvern), neinfäto_înd de cit interesele unei ståri, adec a boieyil
inriu-
trebuie modificatä într-astfel, ca s fie representate în ea cele de chni rilor,
nie interese a trii, adec, proprietatea, comerful, shigbele fäcute
pite-
statuls.
lui,
capacitatea _i agricultura.
ales din toate stärile socieläfii dup vechiul obicei.
Dommul
Aceasta earä_inu este o inova ie; istoria dovede te c fie_te care román
putea fi chiemat la Domnie. Petru Rare_, în minutul alegerii $ale" era pscar.
Constantin Cantimir era deabia s rdar; _i unul i altul au fost mari
ari
_i buni Domni. Acest drit pentru întiia_i datä s-au restrîns în clasa boieri-
lor celor mari _i pin la rangul de vornic, de cäBr vornicul Mihail Sturza,
,
unul din redactorii reglementului din 1832.
(5.)Lista civild proporionatä cu veniturile _i mijloacele tri.
Astäzi Märia Sa Mihail Sturza V.V. prime_te de la tear 1 600 000 1lei,
cind venitul tärii se suie deabia la 10 000 000 lei; prin urmare trage in
folosul su a sesea parte din veniturile publice; _i a_a 250 000 de moldo-
Veni tråesc i muncesc pentru a tinca pre un singur om. Pe ling aceastä
însemnat sum, Domnul au _tiut a-_i mai trage _si venitul ecsportaiei
grinelor, care se suie la soma de 600 000 lei; incit aceastä list civila, fäcind
propor ia micelor venituri a täri, este cu mult mai mare decit lista civil
acelor mai mari suverani a Europii.
6 . Responsabilitatea ministrilor _i a
tutulor functionarilor
în functiile
Ce ocupä.
Acesta este un princip prea feritor _i atît în interesul rii, cît _i a Dom-
nului însu_i. El este cunoscut _i de
Reglementul de astzi, art. 137, Anecsa
Q, XVIII, _i 282. Ministrii trebuie s fie rspunztori înaintea
Adunri
Ob_te_tii
potrivit vechiului obicei. (Vezi ,,Magazinul Daciei"', Tom. 1, pag.
126).
7. Libertatea tiparului.
Tiparul în orice timp au fost liber în Moldova; _i pîn acum nici într-o
legislaie vechie sau nou, nu se afl vreo lege s-l opreasc
mrgineasc
care
sa sau

Dinpotriv,
macar. la
întrebarea fcut de Prezidentul pleni-
potent la 1830, în timpul ocupaiei rosiene_ti, ce
tru tipar, este
legi sînt în Moldova pe
declaraia Divanului împlinitor adec a autoritäii cei ma'
inalte guvernului, c, în
a
teara Moldovii, tiparul n-au avut niciodata alta
censurà decit veligia i moralul
8.
public.
Näsplätirile nafionale date de cätr naie prin Adunarea 0bsteasur
ear nu
prin Domn.
In terile romåne_ti unde dccoraii
sînt, _i rangurile se oboara, n
nu
gurele respltiri sint
bne_ti cheltuieli dar, ele nu pot fi fäcute declt
; ca
catrå Adunarea
Ob_teasc, dup chiar Reglementul de astzi, art. *
117 _i Anexa E.X.
654
 II. RE VOLUTIA

9. Representanii 1ärii, în tot timpul mandalului lor, s nu primeasc

cistiri sau räsplätiri de la guvern.
funeii,
Servilismul Adunrilor Obste_ti de la 1832 i pîn acum, compuse în
cea mai mare parte de deputa i functionari, carii in mandatul lor privesc
mai un mijloc de a dobindi fnaintire in funcii, ranguri mai inalte, rás-
plätiri báne_ti, ni_amuri, cere neapårat aceast reform fcritoare de corup-
tie.
10. Publicitalea seanelor Adunrii Obste_ti i a tribunalurilor.
Princip recunoscut _i de ctr Reglement, art. 327, pe lîng vechiul
obicei a trii care s-au p strat _i pîn ast zi, de_i într-un chip imperfect.
11. Dritul iniialiv si de petiie pentru Adunare.
Dritul iniiativ este cunoscut de Reglement, art. 57. Dritul petiiei este
ertat de ctr obiceiul vechi, _i nu este oprit prin nici o lege nou .
12. Representantul rii la Constantinopol ales de ctr Adunare dintre
romani.
Representantul tärii de astzi este strin în contra chiar a Reglementu-
lui, art. 403. El trebue
fie ales de ctr
s Adunare pentru ca s represen
teze la Inalta Poartå interesele t rii, ear nu interesele Domnului, precum
se intimpl cu aghentul de ast zi, d. Vogoridi, socrul Märiei Sale Mihail
Sturza V.V., _i care de 14 ani înaintea Curii Suzerane nu numai au ascuns,
dar inc au prigonit intercsele Moldovii.
13. Inchiz_luirea libertäii individuale i a domifiliului.
Aceste drituri sînt închiz_luite de hrisovul lui Ioan Sturza, 1 april
1828 _i de Reglement, art. 358 _i 433, îns numai boierilor; dar _i
pentru
ace_ti sint numai pe hirtie. Domnul, cu sau iär sfatnl administrativ, in
contra tuturor drepturilor vechi _i noue, supt cuvint de m suri de ordin
public, închide, surgune_te, deporteaz peste hotar, iär cea mai mic
judecat, dovedind i prin aceasta c o lege publicat dar nepäzit este o
lege moart . Libertatea individual _i domi iliul trcbuesc dar inchiz _luite
pentru toti românii fr deosebire.
14. Instrucjie egal _i gratuit pentru toi ronáni.
Acest princip este cunoscut prin hrisoavele lui Grigorie Ghica V.V..
prin Reglement Anexa F. LXVI _i LXVII _i prin dispoziiile Departamen-
tului din luntru, în ministeria rposat.
Logofät Lupu Bal_. Principiul
ins trebuc desvoltat _i pus in lucrare.
Fie_tecare ora_, tîrg _i sat trebuie
s aib _coala sa, ca fie_tecare român s
poat priimi instrucia la care il
chiam facultile sale.
15. Intemeierca unei garde urbane _i rurale.
Aceast gard, întii puterea frii,
de_i în urm degenerat, au existat
pin la introducerea
Reglementului; spre a împuina numrul slujitorilor
carii sînt un isvor de abuzuri
_i de împilri pentru licuitorii steni, _i
mai ales spre a avea o garanie temeinic
pentru averile materiale _i morale,
si pentru pzirea trii _i a fericirei publice,
16. Intemeierea juriului pentru
gardia este neaprat.
pricini politice, criminale _i de iipar.
655
 1848 LA RO M ÄNI
Accast instituie, provenind din pruncia societail,
påstrat _i împrs.
mutat de toate popoarele care o privesc ca cea mai mare
garanie pentru
sigurania i libertatea cettenilor, au avut-o i românii mo_tenire de la
vechii germani, _i au pstrat-o pîn la introducerea Reglementului în pro-
cesurile civile. Chiar _i supt Domnul Ioan Sandu Sturza V.V.,
fie_tecare
impricinat ce era a se înfäo_a înaintea Divanului domnesc, avea dreptate
pe ling mdulrile Divanului s-_i aleag _i ali cii boieri vroia, carii
impreun cu ceilali il judeca.
In cele criminale juriul era ob_te_te adoptat de romäni; _i exist chiar
un tractat închiat între
^tefäni Vod, nepotul lui Stefan cel Mare, _i
ntre
Sigismond, riga Poloniei, pentru intrebuinarea juriului in procesu-
rile supu_ilor mixti. La
pricinile de hotrîturi, juriul alc tuit de purgari,
adeca concetäfeni, era asemine intrebuintat. Astäzi dar cind chiar accle
naii care nu cuno_tea inc juriu il adopt ca închiz_luirea cea mai
sigur
Si mai priincioas,
pentru ce numai românii nu s-ar intoarce la o instituie
strmo_easc, atit de pretioas !
17. Desfiinjarca pedepsii de moarte _i a btdilor trupe_ti.
Epoha în care vie uim face de prisos orice comentar întru aceasta.
18. Intemeierea unui ordin de advocai spre libera ap rare atit în cele
civile, cit i în cele criminale.
A_ezmintul pentru vechili din 1839 au pus temelia ordinului
advoca ilor în procesurile civile. Trebuic îns ca _i în cele criminale s
li se dece dritul ap r rii care este primit atit de legile împ r te_ti ce au
inc putere în tar , cit _i de art. 346 din Reglement. O organisa ie dar mai
temeinic este trebuincioas .
19. Intcmeierea ministeriului public.
A_czarea avoca ilor cere neapårat _i a procurorilor, carii _i exist in
Tara Romåneasc.
20. Reforma tribunalelor i inamovibilitatea judecátorilor
O mare parte a îngenunchiarei t rii se poate atribua tribunalelor. Ru
organisate, r u compuse, supt înriurirea direct a Domnului, in loc de a
fi organul i ecspresia drept ii, ele nu sint decit instrumentul strimbät ii
i a venalitii _i nu infäo_eaz nici o garantie înpricina ilor. Rcforma lor,
_i mai ales inamovibilitatea judec torilor cerut _i de art. 285 a Regle
mentului, sînt dar de toat nevoia.
21. Neamestecarca Domnitorului în ramul judettoresc _i aducerea in
implinire a senteniilor fär întärirea sa.
Domnul, prin însu_i fiin a sa de Domnitor, trebuie s se tie departe de
luptele judec tore_ti a particularilor ; c ci, prin amestecarea sa în ele, nu
face decit a-_i comprometa influin a suveran . El nu trebuie prin urmare
decit a privighia la mar_a Iusti iei, iar nu i la darea ei; cci altmintrele
dreptatea n-ar fi decit un instrument guvernamental in minile Domnito-
rului, precum au _i fost in minile Märiei Sale Mihail Sturza v. V. Cite hota
date de c tr Divanul domnesc în congläsuire de septe m dulari, _i
TIT
656
 II. RE VOLUTIA

a r t . 363a Reglementului råmin pentru veci sfinte, _ed de la ince

c a r e dup
ntnl domniei sale neint rite i neaduse in implinire, _i cîte altele asemine
s-au trimis in noua cercetare a tribunalelor!
S-au sfärmat, i nelegiuit

22.Desfiinfarea a orice tribunaluri i comisii ecceptionale.

Aceste chiar dup Reglementul de astäzi nu sint tolerate; îns, în contra
acestuia, gurernul de fatå in mai multe rînduri s-au slujit de ele.

25. Libertatea culturilor.

Moldova au avut pururea de fal de a cunoa_te libera întrebuintare
a tutulor calturilor. Religiile prigonite in alte t ri au gäsit pururea in teara
noastr un.azil sigur; _i p mîntul românesc este singurul carele nu s-au
udat cu singe-v rsat în resboaie religioase.

24. Rädicarea moral _i social a clerului ortodocs.

Formarea clerului i aducerea sa într-o stare îmbunt it _i însufleti-
toare de respect este una din cele mai mari _i sfinte îngrijiri a fie_tec rui
guvern, p truns de datoriile sale ctr popor. La români guvernul de
14 ani n-au fäcut nimic pentru cler, care cu toate veniturile cele mari, _i cu
toate mijloa ele _i legele ce sint de fa, _i anume art. 415 din Reglement,
s-au läsat in injositoarea condi ie în care se afla _i mai înainte. Clerul de jos
mai ales este atit de p r sit, incit este de mirat cum poporul au mai pästrat
inc vr-un simtiment r ligios.

25. Organisarea clerului catolic pentru románii de aceast religie.

Peste 50 000 români sint catolici. Pin acum guvernul nu s-au ocupat
nici de cum cu educa ia, atit moral cit _i religioas a lor. Clerul lor este
stráin, i nu se sprijine_te de ctr stat. Este dar neap rat trebuin ä ca _i
acesti i i ai patriei s trag parte din folosurile publice.

Clerul lor trebuie dar organisat _i inut, ca toate celelalte cleruri cunos-
cute, cu cheltuiala statului. Vechii Domni o cuno_tea aceasta prea bine, _i
singurul venit ce biserica catolic are in Moldova li vine inc din vechile
dnuiri domne_ti.
26. Drepturi politice pentru orice
compatriofi de orice credin cre_tinä.
Astázi numai ortodocsii creda avea drepturi
politice, dritul de a stpîni
mo_ii ete. Istoria i actele publice ne dovedesc ins
c, în timpurile dinainte,
_i catolicii se folosia de asemine drituri.
catolici sint carii unii au
^i înc astzi dintre moldovenii
ajuns la întrebuinarea driturilor politice, _i altii
stpinesc mo_ii inc din vechile dnuiri. Sint mai multe sate rz_e_ti
de catolici. Drepturile lcuite
la toi romånii de lege
politice, _i aceasta o cere
epoha, trebuie dar date
catolic, protestant, arian etc.
27.
Emancipaia gradual a
israeliilor moldoveni.
Marele numr de
care aceastá stare se
israelii sträini venii
Moldova, ignoranta adinc în
in
aflä, cere ca
chestie guvernul
important pentru tar; trebuie s se
ocupe neadormit cu aceasta
så sc opereze cit
mai in
ca
prin msuri umane _i
de cetteni grab fuzia israeliilor, progresive
_i prefacerea lor într-o stare
folositori a statului.

45-C. 587 40 657

 1848 LA RO MÂNI

28. Inturnarca cätrå stal a averilor manástirilor închinate la locuri strdine

Toate averile dnuite de ctr evlaviogii no_tri Domni, Locurilor de jos,
sint conditionate. Tinere de sobor, de _coli, de spitaluri, de case de nebuni,
de mese pentru s raci, aceste sint principalele condi ii, din care îns nici
una nu s-au tinut de c trä prinii greci. O singur monastire inchinatä
nu mai tine sobor; mai multe sint pref cute in case de arendatri _i ocupate
mireni, bunãoar monastirile Buhalni a si Aron Vodá. Celciaite condiii
sint tot a_a de pu in påzite. C lcarea acestora se dovede_te prin actele dänui
torilor ivite în parte în pro esurile ora_ului Boto_eni cu mån stirea Sf.
Neculai din Påpäuti, a _coalclor publice cu monastirea, Trii-Ierarhilor etc.
Intrebuinarea însemnatelor venituri a acestor monastiri este un scandal
public. Ele dar trebuie trase numaidecit spre folosul statului, ca prin cle
sà se poat u_ura sarcinile publice. Ear Locurilor de jos, spre pomenirca
dänuitorilor, se va trimite pe tot anul fäclii, tmiic, untdelemn, _i insu_i
bani, cci ar fi un pacat na ional de a lása a_a averi publice in minile unor
calugri sträini, pururea rebeli la legile trii ce-i ingra_ de atite veacuri,
Si carii de la 1832 i pin astäzi se impotrivesc inc de a r spunde statului
mica dare hotrit prin art. 79, IV a Reglementului.
29. Dritul fiesiecarui timt, ora_ si comunä de a-_i controla administra ile
prin sfaturile tinutale, municipale i comunale.
,Privighierea asupra a tot ceea ce se atinge de fericirea unui ora_,
nu poate fi mai bine încredin at decît acelor care ci_tig mai cu deosebire
folosurile din el", zice chiar Reglementul, anexa N. Cu toate aceste ocirmui-
rea intereselor comunale, de _i dat prin acesta_ Reglement síaturilor comu-
nale, au r mas pururea în mîna administra iei centrale, care _i cu aceste
venituri au f cut aceea ce au f cut cu toate veniturile t rii, încit au omorit
cu totul viaa municipal în Moldova. Trebuie, dar, dat fie_tecärui inut,
ora_, comun , dritul ca prin respectivele sale sfaturi, s-_i controleze inte
resele locale, fr amestecarea puterei centrale. Aceste síaturi ar inviea
din nou via a municipal _i interesul pentru lucrul public, _i prin urmare,
inaintînd bun starea comunelor, ora_elor _i inuturilor ar face _i bun starra
t rii întregi. Trebuie dar priimit de princip c tot ce se poate face pe loc
s se fac de ctr puterile locale.
30. Desfiinarea a orice däri asupra exrportaiei productelor nafionale.
În vreme cind în alte tri guvernele se silesc de a înlesui chiar prin premii
exportarea productelor na ionale, guvernul Moldovii chiar in contra legiui-
rilor infiinfate s-au silit a-i pune stavile, A_a în contra art. 65a Reglementu-
Jui, _i cu toate protesta ile Adunrii Ob_te_ti, au pstrat foslina asupra
grinelor, pentru cå ea este lsat în libera disposi ie a Màriei Sale Mihail
Sturza V. V. _i-i formeaz o a doua list civilä. - Spre desvoltarea dar a

agriculturei _i a uegoului vitelor care sint cele de capitenii izvoare a bogá-

tiei noastre na ionale, trebuie desfiintate orice däri asupra exporta ici gr-
nelor, vitelor _i fabricatelor na ionale.
658
 II. RE VOLUTri

1 . Reforma codicilor civila, comerfialá si criminalä, _i a procedurei lar

lorma codicilor de_i cerutä i de art. 426 din Reglement (_i cu anume
t T e ca aceasta så se fac de o comisie mixt , numit de guvernele imbelo

principate, »pre a da aminduror tarilor o singurá gi aceea_i legislaie civila

penala), deabia au inceput in anii trecu i, inså in chipul strimt _i viclean
Sper
care zeazå sistemul i toate Imbun tä irile guvernulni de astázi.
1heabia nartea intii a codicei civil este preg tit , îns trebuie curátit de
adäugir1le _i schimbárile 1äcute de Mria Sa Domnul Mihail Sturza.
Ce mai neapratà inså reformä este aceea a codicei criminale, care face
sine epohei _i Moldovii. Procedura civil _i criminal trebuie asemine
radical preiàcut; cci colecia ofisurilor _i deslegárilor judectore_ti, publi.
catà de Maria Su Domnul Sturza, fär mai înainte încuviintare a Obste_tii
Adunri in contra art. 36 din Reglement, este numai un nomol de strimbá-
tati _i de interesuri particulare aduse la teorii de legiuiri generale.
52. Întemeievea legelor de poliie _i a as_ezdmintelor penintenfiare potri
cite c veacul.
Starea de fai a poliiei întemeiat numai pe vrointa _i interesul foncio-
narilor insäreina i cu acest ram delicat a administra iei, i mai ales jalnica
si neomeneasca trata ie a nenoroci ilor închi_i, lipsii de orice c utare _u
läsai in cruda dispozi ie a temnicerilor cer neap rat reforma sistemului
de astzi.
33. 0lege cncrgic pentru s carea corupliei r spîndit în far de cträ
guvernulde astzi.
Abuzurile care au adus tara în tic loasa stare în care se aflä astäzi,
cCsplic trebuinta unei asemine legi.
34. Inlesnirile comerfului i libertii muncei prin: 1. promulgarea legilor
rdit spre a asigura plätirca datoriilor fär eccepfie de persoane. 2. înte-
meierea unei bance nationale _i de escont, _i a caselor de pástrave. 3. a_ezarea
de coli profesionale. 4. deschiderea canalurilor
_i drumurilor de comunicaie.
. reguiarea
tarifurilor i 6. mai ales desfinarea a orice beilicuri, crturi
si havalele, precum la drumuri publice ete., toat munca public tvebuind a
fi
Jácut cu bani.
Toate aceste îmbuntiri practice n-au trebuin de un mai departe
comentar.
n privirea acestor mîntuitoare instituii propuse de Partida Naional,
u in folosul sáu in parte, ci în folosul Instituii
de la
naiei întregi, intitulaii aristocrai propuse
sine _i cu bucurie se
nire,
leapd de privileghiurile ce le au, sau prin mo_te- in folosul
sau prin legile infiintate _i se primesc:
A s e cho:í ori natiei întregi:
n
ce
ranguri _i. privileghiuri personale sau de nastere.
1arile romåne_ti nimic
Latea
n-au fost mo_tenitor, afar decit proprie-
si numele familiei. Ca în toate
11Oscutá, càci boieria nu staturile Orientului, nobleea este necu-
Care însemneaz
decit functie public, la care
ronan poaté
ajunge fie_te-
Tile noue au lrxt
dup chiar legile de astzi.
Boieria deabia în timpu-
mersul unei noblefe
tutiile tárii. oieria îns nepotrivit _i contrar cu toate insti-
chiar astzi nu se
poate cî_tiga decît prin slujDa
659
 1848 LA RO M ÄNI

catr Stat _i nu dà alt drit decit acel a clectiei _i a clegibilitätii, precu

a scutirii de bir, care aseniine este numai un privileghiu personal. Baieri
este dar personal , pentru cà ficiorul de boier ce nu are rang nu se poate
alege deputat, _i fii sài sînt birnici. Dritul de electie _i de cligibilitate pis.
trindu-se _i înc _i întinzindu-se, ear scutirea de bir ne mai putindu-so
pästra pentru nimene, la ce ar mai trebui rangurile de Logefät Mare, Vornic
Mare, Spatar _i Satrar, ni_te titluri s~ci, care de mult nu mai representeazá
iunctiile la care era lipite. Ele, dar, ast zi trebuesc oborite ca ni_te råná_iti
a timpurilor feudale, _i care odat , trecind granita, sînt nccunoscute întregii
EvTopi, _i prin urmare nu procur titularilor nici macar de_arta gloric ce
prin tractiruri aduc înc cuvintele de duc, conte _i baron. Logofetii cei
mari, Vornicii, Agii, Banii, Pitarii _i ali asemine boieri de astäzi, pot fi,.
$Si vor ii _i får aceste titluri, în capul na ici prin cultura, bog ia _i iubirca
lor c tr patrie. Mult vreme dar, vor avea înc spre a nu sc temc de concu-
ren ie; singurul lucru ce le r mine s fac este s p strcze prin merit aceca
ce pin acum au avut numai prin privileghiu. Rangurile dar, ad ogim inc ,
ca ni_te juc rii date numai de_ rt ciunii, trebuesc desfiin ate: c cia påstra

o1848,
nobleta, aristocraie acolo unde exist , se întelege; dar
o a o crea, la anul
acolo unde n-au fost niciodat , ar fi o prea mare neb:nie, _i de carc
românii vor _ti a rmînea strini.
II. A face parte la îndatoririle, sarcinile i dárile statului, prin urmare
a Se supune la o contribufie generalä, fiestecare în proporfia facultä ilor i
a averii salc.
In vechea Moldov, toi moldovenii lua de o potrivä parte la însrcin-
rile statului; toi pltea birul singelui, toi contribua la drile publice,
Logofåtul cel mare, cit _i cel de pe urm stean, fie_tecare dup mijloacele
sale. O singur ecceptie era f cut iîn favorul fonc ionarilor mari a statului
In Moldova, pe cita vreme era în foncii lucrative, de la Vel-Logofät pin la Vel-Stolnic,
clasele pentru c aceast scutire le era singura leaf . Deabia Domnul fanariot
privilegiate Constantin N. Marrocordat, vroind a trage în partida sa pre boieri, adec
au fost fonctionari, pentru ca mai lesne s poat împila poporul, oborî acest princip
introduse de dreptate, _i întroduse clase privileghiate, adec scutite de bir. Pentru
numai intiia_i, dat prin hrisovul su din mart 1737, se hot rî ca .,boierii de la Vel-
in 1737. Logofät pin la Treti-Logofät, atit dumnia-lor cit i fii dumilor-sale, nu numai
cind vor fi tntru dregätorii, ce _i lipsii fiind, de dajde mazileascä ce da pre an
s fie slobozi _i ertai",
îns _i aceasta, cu condiie,.pentru c de supt legätu-
rile däjdie i slobozindu-se _i odihnindu-se, mai cu
ferbinte sîrgueal sà se afle
catre slujbele _i poroncile
stäpinesti".
Aceast ecceptie odat fcut, toate clasele îust rite au mijlocit a se
folosi de ea; _i ast zi toate greutile
statului, in contra a orice_i drile
dreptti, razim numai pe acel mai srac, pe accl ce n-are a lui de cit
trupul su, adec pe lcuitorul sätean; numai acesta plüte_te pe Domn
care nu _tic de dinsul, pre administrator care-l fur, pre judec tor la care
nici o dat
660
nu cere
dreptate, pre slujitor care-1 ine supt bici, pre militar care
n-are
e s -i apere, c ci tranul n-are nimic a lu1
REVOLUT
bordeiul i_i de odihne obositele mdulari. supt soare, nici
måcar
i t dreptatea,
tit
At cit i epoha in care
ipteles
vietuim, nu mai
putin, _i chiar intc-
resul ne
bine a
patriei, cer dar
neapårat c s ne
fntuitorul princip a contr: intoarcem la vochiul
ri generale ; pentru c numai din libera
si deopo desvoltare a tutulor puterilor statului,
spre folosul gencral, atirn fericirea tärii, _i intrebuintarea lor
esC si adevrat patriotism insà
Se tratcaz fiii cu poate sá fie
numai acolo, unde
patri
deopotrivà dreptate _i dragoste, supuindu-i
acelea_i îndatoriri _i drituri, la
TUL. A jrtfi în folosl statuliti banii
despägubirii scutclnicilor, pástrin-
dtr-se ca pensie numai acer pentru nevoie_i, vduve _i orfani.
De-ndat ce rangurile _i privileghiurile se desfiincaz, de la sinc cade
ei aceast despgubire pentru un
prIvileghiu trecut; _-apoi acest condci
budgetuhui, împrit la mai multe sute, d benefiiantilor un venit prea
nutin insemnat, cind intrctuirjat intreg ar
putea s aduc trii un folos
mult mai mare.

IV. A se desfiinta robia dc pe pniniul roinanesc cu

despägubirea numai
acelora ce a* cere-o.

Un stat constituional cu robi ar fi monstruositate. Desrobirca tiga-

o
nilor statului _i a monastirilor rostit de Ob_teasca Adunare in anii trecui
trage de la sine _i desrobirca tiganilor particulari; cci un princip nu poate
s fie primit de bun pentru unii, i aruncat de ru pentru alti. În seanta
din 5 avgust 1746, Ob_teasca Adunare a Trii Române_ti zicea:,.c ea nv
cunoa_te mai greu _i mai mare påcat decit a avea pre fra ii no_tri cei intru
Hristos, supt jugul robiei noastre, de vreme ce Sf. Evanghelie ne zice:
Iube_te pre aproapele tàu ca insu_i pre tine.
Ca urm tori dar acestii poronci nu trebuie s robim pre îraii no_tri.
Cci robia n-au fost de nici un folos, ci inc un obicei de mare pagubä
sufletelor noastre, r mas fiind de la stràmo_i ca un blästäm asupra capetelor
noastre". Aceea ce dar cu mai mult de o sut de ani o zicea stråmo_ii no_tri,
nu vom zice-o _i noi astäzi, in veacul huminilor, i am mai putea oare räbda
pata de a avea robi noi, carii vroim a fi o natie iberå?
, A se oborî boierescul _i a se face proprictari pve toi gospodarii säteni,
alndu-se fns o dreapt despägubire vechilor stapini a pämintului. Aceasta

de c tr înti Obsteasc Adunare

uespágubie _i modul oi se vor kotri cea

aleas dup noul chip arätat la art. 3 a veformelor de mat Sus.

uterea _i fericirea unui stat se afl în puterea _i în fericirca mulimei,

numai trii mii de oameni, înzestrafi
ana iei. naie îns care numr
O
nu merit acest nume. Mol
arituri _i averi, s inguriiadevrati ceteni, miu
d ns n-are mai muli cet teni; cåcitoti ceialti cariipeste ace_titru Starea
sint
Ch1a i _i pin la _i jumtate formeaz populaia fåri1
un milion lcuitorilor
n i _ t e lcuitori desbräcati de toate driturile, de toat bunà-starea
sät eni,
lacv-
^i intelectual, _i supu_i numai d rilor _i greutajilor tårii.
S a t é n i sint mai ales in cea mai tic loaså stare, neiiind decit 661
 1848 LA RO M N

mente de munc in ninile gUernlut, a

proprictarilor _i a posesorilor d
mo_ii, in practieå lipii inci påmintului, pre care de sute de ani il lucreaz
in folosul altora, _i prin urm.are intor_i la vcchia vrcindtate.
In toate refornmele bune sau rele cite s-au tácut pin acum pentru tará
adejdea in timpurile mai noue, nimicå u s-au statornicit pentru aceastá numeroasá
si puterea _i nenoroc ità clas, ndejdea _i puterea patriei; ba inc Reglementul, in
patriei, loc de a-i imbuntati, i-au asprit _i mai mult ticåloasa s0artá, Omenirea,
trebue_te dreptatea, interesnl fdrii _i chiar interesul proprictarilor de mo_ii cer dar neapá-
radical rat imbunätäirea radicalá a acestii stri, prin desfiintarea boicrescului _i
imbuntità prefacerea täranilor in mici proprictari, dindu-li-se páminturile pre care
le-au înrodit cu sudorile lor. Omenirea, pentru c nu este ominesc ca omul
sa expluateze pre om, ca cei nuulti så tie instrumentele de muncá a celor
pu ini i cá un popor intreg sá-si jartieasc viea a in folosul unora, in contra
principelor Evangheliei _i a adevåratei libertài. Dreptatea, pentru cå des-
fiinind boierescul _i întemeind proprictatea între lcuitorii såteni ar fi a
indrepta erudele strimbät i a veacurilor trecute. Este istoriccgte dovedit
cà, in timpurile din inceput, mai liestecare roman era proprietar, _i c numai
sila i puterea celor mari au desbräcat pre o mare parte din såteni de p min-
turile _i de chiar libertatea lor". Si chiar in zil.le de astäzi, cite mo_iiräzá_e_ti
s-au desfiintat prin silà i strinmlätate ? Interesul .ärii, pentru cá proprietatea
este cel nmai puternic instrument de civiliza ie, _i dac vroim serios så ne
civiliz m tara, trebuie så avem multi proprietari. Numai o tarä ce are multi
proprietari este tare: cci numai acolo unde este r spindit iubirea pånin-
tului, este räspîndit i iubirea patriei. Astäzi ins , pentru ce táranul _i-ar
iubi i _i-ar ap ra o patrie unde cl n-are nici un drept, ci numai îndatoriri
si sarcine? InteresnB particular a proprietarilor, pentru ca pragmatic se poate
dovedi c desfiintarea boicrescului nu numai n-ar înpu ina, dar înc in
curind ar spori pre ul p mintului, prin înmul irea popula iei _i libertatea
muncii :_i c , prin urmare, o falce le-ar da un venit mai mare decit ast zi
le aduce do fälci; pentru c este _tiut c munca liber ii mai roditoare,
decit munca silità, adec boierescul, _i pentru c înstîr_it proprietarii s-ar
vedca scuti i _i de multe îndatoriri ce au c tr muncitori, spre pild de a-i
hr ni in vreme de foame, de a le pláti birul in timp de lips etc. In tot felul
dar, boierescul trebuie desiiintat, ca rmä_i a robici, ca contrar veacului,
cu insärcin tor _i pentru acel ee-l face, _i pentru acel ce se tolose_te de el,
_i insfir_it ca inlesnitor asupririlor _i arbitrarului, _i prin urmare, exerind
oinriurire råasupra caracterului, vredniciei _i moralitii läcuitorilor såteni,
puterea cea mai mare a unui stat. Boierescul este desfiinfat in Transilvania,
Bucovina _i Jara Romaneasc ; cum dar decit prin silà s-ar mai putea tinea
in munc pre romanul din Moldova, cind el vede pre irate-s u din invec-
natele tári liber _i bucurindu-e de tuute driturile cetatene_ti? Sila ins4
n-ar face decit a inrodi såminja de urå ce incepe a se råspindi asupra std-

pinilor de mo_ii. De datoria dar _i de interesul acestora este ca så depårteze

primejdia, ca nu din eccesul numai a råului så easà binele; car întimplrile
din Galitia s le slujeascà de o cumplit _i mintuitoare pild . Astäzi mau

662
 1. REVOLUTIA
Evropä
au oharit'nmunca
oborî: silita numità Tobot, clac, boieresc, sa
sam cn
t o a t

mire: Chiar în Turcia, i anume in

orice alt Bosnia, avgustul nostru
suzeran au desfjintat-o. Cum dar numaiiMoldova ar putea s se împotri-
veascã aco
refornme adev rat europeana, tocmai Moldova, pentru care
ina iinvecin rii
din pricina cu, Bucovina i lransilvania, desfiin area boierescului
siapropria ia t ranilor esteoche de siguran ie public , de pace, de vica,
fir_it, _i care prin urmare trebuie hotrit cît mai în grab ? Cci nimene
din acei ce vroiesc incle t ri, nu norcaz c timpul face necontenit mai
t r i t chestiile ce sint deapururea prelungite pe altà dat. Pacinica
hotárire a chestiei, apropria,ici jàranilor astä:i inc usoarä, intr-un an
dar
f i maigrca, i in doi, va fi cu neputint . Ea astäzi atirnå inc de la noi
n m dar sama ca in curind si. nu se hot rasc fr de noi, _i cu värsare

de sînge
de praie
Pe ling toate aceste radicaie institu i, singurcle care ne pot regenera Pe ling

Partida Naio: n propune una ca cununa tuturor, ca cheia toateaceste.

natria, apoi
care s-ar prbu_i tot cdifitinl naional; accasta este Unirea Unirea
boltei fr
temeul punturilor de mai sus, _i care se Moldorei
Moldovii cu fara Románeasca, pe
vor putea modifica
de c tre Adunarea Ob_teasc Constituant a îmbelor cu Tara

veacuri de toti romanii cei mai însemnati, Románeascd"

tri unitc; o Unive dorit de
a aminduror principatclor:
o Tuire pre care dup spiritul timpurilor, cu este

armcle in min au vroit såo såvirsca-ç Stefan cel Iare _i Mihail Viteazul, ,cheia boljei

lui Dum neteu Domn Tii Românesti, fr care

carele _i ajunse a sc intitula Cu w. tla
sträinilor tot
drdkaludai. Pregiudtfee veacului _i intrigile prbu_i
S-ar
a Moldovii si a
ne sînt mai edifijiul
stavilat aceastà Unire. A1zi insd impregiurrile
pîn acumn au nostrile-au fost cu putin national"
favorabile ca s putem realisa aceca ce stràmo_ilor
nationale nu mai sint de nmult
numai de a dori. Pregiudete _i antipatii
fi contrari, fiind c aceast
putca cu drept ne
a
ntre noi. Chiar sträinii n-ar
convins c deose
inire n-ar jicnidriturile nimàrui.
Turcia este a c u m deplin
a u viea
bindu-se de timpurile trecute si de pårintii
lor, românii de ast zi
Otoman , i
de interesul lor, de a i strins unii cu imperia
Orinta si este
Turciei,
se tinca supt «gida
integrit ii
a
Singura lor nmintuire este de a
U'nirea principatelor intrindu-le
cDlZ4_luit de marele puteri a Europii.
c a r e le lipesc
c 'r puterea suzeranà
ar intàri înså _i leg turile
aceste, urn1 pot s fac pre
rom ni
cara_i nunmai legåturile cu accastà din
noastr . Caci
inchiz _luie_te pre a
puter neatîrnarea Turcici c a r e
libertatea
este in datorit a ne apra i
Tur dritul suzeranit tii sale
noastr. Depe_a
face românilor
Cit pentru Rusia, chiar in imputirile si
amerin rile ce

vechile tractalur!,
Nesselrode

din 19/31
se irtemeiaz pe
a sa din 19iulie trecut, ca tot dar ínc întäre_te
ariture
iulie
numai cá nu slåbeste,
s t a 1ns, e a nu
intemei2z spre a reclama

Tomånilor, ac
cci tocra pe tractate si acestii se ministerial
zice
autonomiea lor _i dritul de a-si uni tärile. In zadar depe_a incrvnjarea
cå p
teeitnut
administrativ, fär
Ptele nu pot s-si pre fac 663
f puterea
su:erana,

mbelor Curti, G e tFeie ce a u indatcri?i posifivt

atil ctr
 II REVOLUTIA
eh ar rebuinta, dritirile
fi ce au din trac ce
taturi". Noi nu Ce urie
tim cå
NOCoti
ar rezulta din misia rprenentantilor imbelor Curti va
rezulta
(aresa er
Jnanal de
itie cu interesele prineipatelur gi duhul cónventilor, Fpu.ha noastrá
iein fnNi caracter triumful dritului asupra ldriti, _i se
Conatantinople"
are de cel deorla ste prin
ia insusi de timpurile de maiinainte, Este tatornic eá inan a unei
aceax

dritul celui mai slab are tot aceea_i putere ca dr'*. tcui
buni dreptafi,
Dar aice nici nu este locul de a
pomeni acest adevhr nmene,
mai tare.
negreyit, nu-1 Lgaducstc. Turcia, care se arat eralá acolo unde suve

esto linä _i întreng ,

plin n-are, dupå cum stim, cea mai mic dorinta
nitatea sa

ca Curt suzeran , adecà cu un niai mic Krad de putere, de a se

Jucrind

depärta de la fireasca sa dreptate. In Turcia i in principaturí este accasi

convictie intim si foarte imintuitoare, ch adecå dac pistrara legturi
ce sint între Turcia gi principaturi este ttcbu incioas accstora diii uE.a,
neatirnarea lor nu cste mai putin trebuitoare celii dintii; _i din a castá
convictio isvoresc neaparat relafii nu nuinai de prictenie, dar înc de drep-
tate, care sfätuiesc de a intäri necontenit, $i nu de a slabi tot ce tinc
puterii A incheia
existinta staturilor tributarc _i la
sccuritatea suzerane,
la
din aceast dreapt apre ia ie, c Turcia nu poate, nici nu trcbuie s se impo-

la îmbuntäirile ce principatele judec folositor de a introduce

triveasc
in legile lor, este un lucru u_or _i logic. Turcia nu are drit, _i inc mai puin

interes de a se împotrivi la aceste, _i _i învat în

cínd ea au învätat atita
ncatirnarca staturilor, negre_it c nu ea
toate zilele a estinma cît prefue_te
de Deosebitele
a o jigni cít de pufin. N u este asemine
tocma ar putea avca ideca de
nu va face, iractate
ce Curtca suzeran
socotit, urmeaz acela_ jurnal, c acee:
ce formeaz
Curtea protectri. Driturile acestia sint mrginite, ca _i
se va face de c trä
formeaz temelia Constitu- temelia
driturile celeilalte, prin deosebitele tractate ce
Caracterul ei, chiar, arat natura misici sale. Constitutiei
tiei de acum a Principatelor. de acum a
Dac vre-o putere oricare ar vroi s strîmtoreze sau s împuineze neatir
care ar fi primejdioas
inte- Principatelor
lor, sau s excrceze asupra lor apsare
o
1area
avea loc
sau de una din ele, ar
reselor lor, dup ccrerea ce i s-ar face de ele
noi zicem de Curtea protcctri, vom
intrebuintarea protectiei sale. Ce
zice-o înc mai bine de Curtea suzeran, cria codica natiilor d o superiori-

tate de drit, _i prin urmare oobligafie mai mare. Actia îmbelor

datorie de
ce a r putea s amerine princi-
Curti prive_te mai mult primejdiile din afar
lor. Aceasta se dovede_ste l murit
patele, decit direcjia din läuntru a trebilor
iscålit la 1829
din actul anexat la articolul 5 din tractatul de Andrianopol
$i in care este zis, pentru ceca ce prive_te Moldo-Valahia: ,,C Domnii voor
Ocirmui slobod pentru tot ce se atinge de trebile din l untru a fårii, _i c
C1 nu vor fi oprii în ocîrmuire prin nici o porunc împotrivitoare dri-

turilor lor'.
Aceast stipula ie este potrivit cu dritul gintelor. Eat cc zice întru
dreptul
aceasta Vatel: ,,Un stat slab care pentru siguran ia sa se punc sub pro- gintelor
unui mai puternic, _i se indatore_te, spre recuno_tint, la mai multe
tectia
indatoriri în echivalentul acestii protec ii, frä îns a se desbräca de guver-
66
 1S48 LA ROMÄNI

nul _i de suverenitatca sa,

prin accasta nu
contine_te de
rani, ce nu cunosc alt lege decit dritul
a
figura între snv.
ave-
gintelor".
Aceste drepte considerai întemeiate pe adeverata stare
pe duhul tractatelor _i pe dritul gintelor, aratá
a
lucrurilor
indestul care
Fapte datoriile _i rolul Rosiei ctrá
principatele române_ti.
sint driturile
,trasc din Nu este ins de prisos de a adogi _i urmátoarele facturi, trae din
neprtinitoarea tinitoarea istorie nepr-
istorie" Au fost o vreme cind
Valahia _i Moldova, dc_i de sute de ani
bunvoie supt suzeranitatea Inaltii Pori, påstra inc mai toate puse de
ce li fuseser
asigurate prin tractatele lui Mircea _i a lui Eogdan. libertile
trile avea deplin neatirnare, ocirmuiri Amindoá
_i Domni naionali, hotarele, insti-
tuiile _i religia sfint
respectate, _i in sfir_it toate driturile _i însu_irile a do
staturi suverane destul de
de cei mai mari
puternice, pentru ca aliana lor så fie cutatå
monarhi a Europii.
rivaliza spre a dobindi Impåratul Germaniei _i Tarul Rosiei
Cea dintii de Domnii Constantin
priete_ugul _i cooperaia acestor principate, ocirmuite
Brancovanu _i Dimitrie Cantimir. Aceste era la
alian cu anul 1711, cînd Petru cel Mare se hotárî de pune în lucrare planurile sale
a
Rusia de cucerire asupra Turciei.
Spre ac:asta el propus _i fcu
tractaturi cu
Valahia _i Moldavia, _i rzboiul fu
declarat Inaltii Pori. Moldova,
_i bine organisat dup márturisirea a fericit
însu_i
järtfi pentru coreligionarii si. Pacea ins cea dereformatorului Rosiei ", se
la Prut fu
at. Sute de familii din cele mai întii totu_i închi-
rivnei
a tårii, cu Domnul Cantimir, jrtfe
a
lor, î_i präsir
patria; _i imbele principaturi fur lsate de
Petru cel Mare nenorocitei lor ctr
soarte. Atunce Turcia,
spre a le pedepsi de
plecarea lor ctr o imperie strin, le dedu (mai ales
prada ttarilor, le clc în picioare vechile pre Moldova), în
tractaturi, le
cu ceti
turce_ti zidite pe pämînt românesc, cu bani încungiur hotarele
neasc, ti _i cu munc româ-
pe Domnul Brancovanu cu toat familia
fugit) _i puin
sa
(cci Cantimir era
Jártfile lipsi ca
principatele så se
prefac în
Domni fur pástrai, inså pa_alicuri. Umbre de
1acute i acestii aumnii numai dintre grecii
cci, de la 1711 domui Fanarului;
de ctre pminteui nu se mai suir pe robitele
tronuri a Mol-
dovii _i Valahiei. A_a aceste
románi"! nenorocite täri, cu
perderca celor mai mari
sfinte drituri, plätir cea întii _i
alian a lor cu Rosia ortodox !
O mai bun
rspltire
românii nu avur pentru celelalte a
lor îndelun-
gate _i dureroase jrtfe ctr Rosia, în rzboaiele ce aceasta au mai
Turcia, intr-un timp de aproape de un veac. avut cu
In a doua
campanie, de la
-

1736 pin la 1740, cind

fn rzboaiele Feldmar_alul Miunih intr în Moldavia,
tara cu Mitro-
politul în cap îi e_i înaintc, primi arnia rosian ca o
de la 1736 ani intregi, o armie de frai, o hrni
sporicu irupe románe_ti _i-i dädu înstir_it
la 1740, Cind îns se închi ajutor _i ospitalitate.
pace, NMitropolitul Anton _i cu alte sute
de nou silii de familii iur
a-_i pirsi turna i teara. Ear Moldova fu
ràsbunrii Turcici, fárå ear_i lsat prad
nicioaprare din partea Rosiei, cci Miunih în retra-
gcr:a sa, spre rsplitire, se
mrgini a da la_ii în jaful o_tenilor sei,
ora_ul cu foc, dac nu i s-ar da o no som de amerina
caimacamii frii în fere
bani, lu spre aceasta pre
666 pir la Hotin _i, cînd
trecu Nistrul, ,,au trimis, zic
 II. RE VOLUTIA

ii contimpurani, de
i s t o r i c i i
au robit multi oameni din finuturile Hotinul _i
t i i _i-i impår ia ca pe dobitoace; unii lua brbaii, altii femeile, al i
i i i , si-i vindea unii la al ii f~r lac de mil , mai r u de cit tätarii"7
in a fric campanie de la 1769 pîn la 1774, Tomanii au dat Ro-ici acele_i de la 1769
dovezide credint , _i de ajutor, prin arme, oameni, proviant; ei au împre. la 1774,
1und-lucrat atit de mult cu o_tile împrte_t1 in contra Turciei, încit înalta
Paart, spre pedcaps , prin o fetvà a marelui Muftiu au dat Moldova _i
Valahia in prada o_tilor salc, dindu-le voic s jäfuiasc , s ard , s taie fär
ingr dire.- Inmperatria Ecaterina, prin manifestul sn din 16 dechemvrie
1769, cctit de _ese ori prin bisericilc române_ti, fäg duise statornic c va
apra în veci principatcle despre Turci. Pacca de la Kainargik s-au fäcut
ins; suveranii Moldovii _i Valahiei s-au întors Turciei, ca resplätire pentru
pusticrea tårilor _i pentru påra:le de singe romârese v rsat pentru Rosia ;
sio a trica oar mii de moldoveni, comprometa i, i_i pårisir patria lisati
rsbunrii Turcici, _i din nou desbr cat (cu toat protec ia Rosici, _i numai
din pricina Rosiei) de pu inele drituri ce-i mai rmàser nejicnite: _i ce cste
mai mult, cu toate cererile iitropolitului _i a Ob_te_tii Adun ri pentru
integritatca Moldovi, _i cu toat prote staia a Domnului Ghica \. V., carele
dädu ca
pe urm spre pedeaps fu _i omorit, Rosia smuls Bucovina i o
dar aliatei sale, Austriei. de la 1787

Rosia au întreprins asupra Turciei a patra campanie, acea de la 17587 la 1791,

pîn la 1791. In vreme cínd cei mai însemna i iboieri a Moldovii _i Valahii,
järtfe a simpatici !cr pentru Curtea de S.-Petersburg era unii desbrcai
de averile lor _i alii prin poronca Sultanului inchi_i în insulele Arhipela-

gului, în in n stirile Bulgariei _i a Atosului, in Albania _i în temniile

toate greutile unui räsboi
Constantinopului 8, amindo ferile suferia
dirtre austro-ru_i _i turci. FPacea
cumplit, fiind teatrul a sîngeroaselor lupte
de la_i se închiä, fär îns s aduc patriei noastre vre-o fericit prefacere.

in cenu_, íu intoars Turciei cu oare_care

Biata ter, pustie _i prefcut
påzit; c ci atit Moldova cît _i Valahia,
închiz_luiri, care niciodat n u
s-au

au urmat a se trata de càtr înalta

tocma pentru râvna lor pentru Rosia,
haine pururea gata, precum din
nenorocire au _i fost,
Poart ca ni_te tri
Suzeranului lor. de la 180
de a se uni cu Imperia coreligionar , în contra
la 1812
Turciei, acea de la 1806 pin la
Oa cince campanie se deschise asupra
sînt mai contimpurane, toate nenorocirile,
18 12. Cine ignoreaz , c ci faptele
toate greutile, toat pustiirea ce princiFatelc, _i mai ales Moldavia, au
n - a u inut mai puin decit _ese ani. U_u-
p timit în acest crunt r sboi care
rspltirea, la închierea pcii de Bucure_ti, fu luarea a jum-
rarea îns _i
pentru care românii
tate de Moldova
de c tr putere protectri,
acea

S-au fost j rtfit în atîtea rinduri. Besarabia se intrup cu Rosia, _i puin

moldoveni s se vad lipsii de chiar mo_iile ce le r m -
era ca proprietarii
seser din a stinga Prutului. Au trebuit bun tatea personal a Imp ratului
Alexandru, pentru ca s le lase aceast mîngiiere pentru înjumtfirea
patriei. Incorpora ia ins a Besarabiei cste ccl mai bun r spuns la depe_a

din Mai
19 iulie, care zice c : ,Trecutul ráspunde pentru vwemea
de faä. 667
 1 8 48 LA RO M ANI

mult decft o dat în

timpuri de mai inainte, noi ( Rosia) am ocuha
sau o parte principatelor, si credinciosi paroli ca daserm despe
a
totu
mai îuainte, noi le-an
desertat defndat ce s-au
împlinit condiiile le aceasta
ce am
fost pus pantru retragerea noasträ"'.
Aceasta este numai scurta descriere a jårtlilor fáicute
Rosici de cxt..
români, de la Petru cel Mare _i pin la epoha cei de pe urm ctrá
Folosurile campan
protectiei", asupra Turciei din 1828. A tAáduiaceste jartle, ar 1ia tagádui insu_i istoriaa.
Ins spre a nu fi invinovitii de rå credin, trebuie s arátäm
,in fapt _i folosuril,
proteciei, de cind aceasta
asigurat principatelor. In adevr, prin trac.
s-au
nu så
tatele de Kainargi, Ia_i,
påzir.. ." Bucure_ti _i Akerman, Rosia dobindind dritul de
a
apra aceste färi despre asupririle Turciei (cåci aceasta numai este
prin.
tipul _i datoriea proteciei) ca, in nai multe rinduri, au reclamat ca
s puie oare_care Poarta
îngrdire sistemului s u de a srci cu totul
Moldova si
Valahia, am v zut din ce pricin. A_a Marcle Vizir, dup cererea
-

tclor de S.
cabine-
Petersburg _i de Viona ° au slobozit la 1733 un sened care oborie
mai multe
abuzuri; la 1802 Sultanul au mai dat un
care
hati_erif împrtesc
cuno_tea eptaetiea Domnilor, desfiinarea birurilor nelegiuite, necal-
carca hotarelor,
_i mijlocirea consulilor ruse_ti, la întîmplare cînd Poarta
sau Domnii ar cälca dreptile principatelor. Convenia de Akerman
au mai
sporit înc aceste
privileghiuri. Dup aceste s-ar crede c principatele
gar mult prin asemine ci_ti-
închizä_luiri, _i dac
c ele nu redobindir vechile
lor drituri, dar bun-starea macar din l untru
a lor înflori. Pentru ce
îns
simpla expunere e factelor dovede_te cu totul din
vremea proteciei
protiv? Moldova iîn
au
perdut Bucoviná _i Besarabia. Valahia, cu toat pro
tectia, fu necontenit clcat de pa_ii mrgina_i. Domnii,
de_i prin tractaturi
asigurai c nu vor putea fi destronai fr vin dovedit _i fr
ministrului _tirea
rusesc, totu_i fur schimbai
ni_te simpli pe an _i pe lun, ca
functionari turce_ti. Cît pentru starea din l untru
a
principatclor, cu toat
privighierea consulilor-censori a Rosiei, abuzurile ajunseser la sistem
_i ticlo_ia nu mai avu margini. Cu toate
de San Petersburg în favorul
stipulaiile dobîndite de Cabinetul
romanilor, birurile se împlinia de opt ori mai
mult decît era legiuite Adunrile
: Ob_te_ti era numai ni_te nume de_erte;
podvozile domne_ti, zaherelcle pentru Constantinopol, havalelele _i beilicurile
de salahori pentru cetfile turce_ti, cherestelele pentru admiralitate, toate
aceste în oposiie cu hati_eriful din 1802 1_i urma neîngrditul lor drum.
Veniturile publice era l sate in libera
dispoziie a Domnilor, fr nici un
control, toate posturile publice se vindea zioa mare; eforiile scoalelor, a
caselor bine-fäctoare _i a
spitalurilor se
prefäcuser în izvoare de chiverni-
sal, i cite alte asemine abuzuri, care aduser mai ales pre l cuitorul s tean
la nevoia de a-_i pårsi bordeiul spre a se face hof sau a bejeni în Turcia.
Neorînduiala _i ticlo_ia era în toate". Eat starea
principatelor supt auspi-
iile protectiei rosienc_ti de la 1774 _i pinä la 1828, cci toat isprava st-
ruintilor ei se m rgini numai în ni_te de_erte stipula ii pe hîrtie care în
1aptå lu se pzir niciodati.
$68
 II. RE vOLUTIA

in asemine impregiur ri nenorocite se deschis a _esea campanie asupra

Campania
Turciei, acea de la 1828, _i care pentru Moldavia i Valahia, prin ocupaia de la 182
militard, se prelungi ptn la 1834. Suferintelerománilor _i järtfile fácute de ei
Rosiei fn aceasta de pe urm campanie, au intrecut pre toate cele din vea-
eul trecut. Este cu neputin de a da macar o slab idee despre ticäloasa
stare a principatclor in anii 1828 _i 1829. Intreaga säräcie a lácuitorilor _i
totala pustiere a terii, aceste fur resultatul greutfilor de a tinea o armie
de mai mult de 200 000 soldai, _i a biciului ciumei i a holerii, aduse de
catrå o_tiri - una de la Sud _i alta de la Nord. Rul era atit de mare,
incit insu_i generalul Kíselef, numit prezident plenipotent a Moldo-Valahiei,
în 14 noem-
nu-1 putu tägdui în cuvîntul ce fåcu boierilor Trii Române_ti
VTie 1829. Au trebuit îndelunga i ani, nespus feconditate _i nenum ratele
izvoare a acestor provincii, pentru ca ele s-_i poat vindeca ranele _i a
se întoarce la starea lor de mai înainte.
mai ales
Cu toate aceste, românii luar parte vie la rsboi _i singele lor,
in Valahia mic, curs în toate luptele dintre ru_i _i turci; cci toi aveam

inc încredere în fågäduinele Rosiei, _i cu bucurie ne jrtfiam teara, viata

Prin pacea
la închierea pci. Aceast pace mult
_i averea, a_teptîndu-ne rsplätirea de la
Rosia ast dat
dorit se _i fäcu la Andrianopol în 2 septemvrie 1829. se

art dreapt _i uman. Prin poronca M. S. Impratului Neculai, pleni- Adrianopol,

Rusia
deosebit fur cu o luare-aminte pentru dri-
potenti säi, în condiile pcii, i Turcia
turile principatelor. Prin art. 5 a tractatului _i prin un act osäbit, Rosia _i
recunoscur
principatelor Capitulaiile prin care aceste
s-au
Turcia cunoscur _i înt rir
_i int ir
slobozeniile
fost pus supt suzeranitatea Inaltii Portii, toate privileghiile i
Capitulatiile
ce li s-au fost învoit atit prin capitulaii
cit _i prin tractatele închiate între
imbele imperii sau prin deos bite hati_erifuri, _i prin urmare o depiin
neatîrnat , libertatea comertului,
sigurantie, o administraie naional
a läcuitorilor, nev t -
alegerea Domnilor pe viea _i c u primirea general
marea pmîntului Moldovii _i Valahiei de c tr o_tirile turce_ti, înturnarea
c tr aceste teri a cet ilor _i a locurilor de pe malul stîng a Dun rii ocupate
unele ce a u toate driturile
de ctr turci, învoire ca guvernele române_ti, ca
unei neatirnate din läuntru administraii, s a_eze un cordon de sntate _i
c rora num r s se hot -
carantini despre Turcia, _i s aib o_ti regulate, a

lor Adunri, dup temeiul vechilor

reasc de c trå Domni cu respectivele
tuturor d rilor în natur ctr Poart , precum: zaherele,
pilde, desfiintarea a
cherestele, salahori _i alte havalele, în locul acestora hotärirea unui simplu
bir (dupá principiul vechilor capitula ii) _i în sfîr_it dritul de navigatie cu
toate aceste, Rosia închizd_luia
steagul _i.pasaporturi naionale 1. ^i dup
vestitul su Manifest
fericivea printipatelor; _i M.S. Impratul Neculai, prin
din 19 septembrie 1829, ar tind Evropii bine-facerile nouei päci, fäcea _i
románilor ca o drcaptå r splätire a järtfelor lor de un veac, accast perso-
nal _i solanel declara ie: ,,Ingrijirea noastr s-au întins asemine asupra"
soartei noroadelor de o veligie cu noi, supuse stäpinivei Otomane. Vechile privi-
leghiuri ale principatelor Moldovii _i Valahiei au luat formal întärire si

fericirea lor s-au statornicit prin nou folosuri''.

669
 1848 LA RO A NI

Cu bucurie oprim ochii asupra acestii epohe care se pårea.

ne

indelungatele acte de rivn _i crediná a pårinilor nostri cåtr Ispl

inchierea pcii, la asemine avguste fágduinte, entusiasmul Rosia. la.
_i
noastr era fr Tecuno_t:
nmargini, _i dup nu mele lui Dumnezeu, numele im.
tului Neculai era cel mai adorat intre románi impára-
Reforma abuzurilor veacului trecut, vindecarea Tàlelor
räztsil,alui
.

Amintirea sávir_it, organizarea i prin urmare regeneraia principatelor furi

contelui tate Contelui Kiselef, care _i-au lsat o ne_tearså aducere aminte in
incredin
Kiselef românilor. La apelul fácut de acest nobil brbat, toi
inimil.
ile
alergar spre a contri
bui la rena_terea
patriei. Toti jrfir interesul particular, privileghiurile si
driturile mo_tenite. Rii se fcur buni; _i în binefctoarele sale planuri
prezidentul plenipotent nu întilni pretutindene, de la st rile cele mai,
inalte pinä la cele mai injosite, decit
abnegaie _i rivná. Societatea dar in
curind se reorganis. Românii nu fur ingrai; ei inc astz/ fac n
suvenirele generalului Kiselef;
apel la
aduc-_i
inima sa aminte de vjile preri de
ru care i-au întovr_it purcederea din principate la anul 1834. Recunos.
tinta ctrmonarhul Rosiei era atunce asemine generalä in
tara, cci toi
româniiavea încredere în viitorul patriei lor, a cria icricire se
atit de solanel.
inchizä_luiså
Pentru ce îns
aceast mgulitoare incredere se
ce toate
perdu în curind, pentru
ndejdile de fericire se nimicir, pentru ce toate închiz_luirile trac-
tatului de Adrianopol nu izbutir decit la
asuprire, la abuzuri, la corupie
_i la o
ob_teasc nenorocire? Pentru însfir_it, binecuvintrile s-au
ce,
schimbat în blstmuri, _i românii carii la 1830 era atit de recurosctori
protectiei, astzi o resping ca o cumplit nenorocire ce atirn pe tara lor?
Vina nu românilor, ci a acelora carii dintr-o mîntuitoare
este a

au f cut o nesuferit
aprare
apásare!
,Driturile Bunele cugetri ce prezidar la redacia articului al 5-le a
tractatului de
asigurate Adrianopol în curind se retraser, _i driturile asigurate románilor prin
se cálcard"
acela_ articol se cälcar de ctr aceea_i putere care le
mentul Organic, care prin actul separat a tractatului se
închiz_luise. Regle-
impunea Turciei ca
expresia dorintilor celor mai de frunte läcuitori a principatelor, se redig dup
instructii strine, de fonctionari ru_i, sau de oaineni ale_i de guvernul rusesc,
_i revizia sa de ctr Adunrile Ob_te_ti se fäcu sub baionetelor.
In curind ca capät uneiasemine libere
auspiiile
Constituii se punea fatala adogire
,Reglementul ca pe viitorime orice schimbare Domnul ax
vroi s fac în
Reglementul Organic
Organic nu va
pulea s aibd loc, nici a se pune în lucrare decit dupi înadinsä împu-
-redigat ternicire a Inaltii Porli cu împreunä unire a Curei Rosiei, articul care anu-
dupá dorini leaz deodat toat autonomia recunoscut principatelor, nu mai tirziu
stráine"
decit prin tractatul de Adrianopol, _i care
(însu_ind _i Rosiei deopotriva
drituri cu Turcia) jicne_te _i driturile de suzeranitate a lnaltii Porti, cind
aceasta nu s-au indatorit a cunoa_te aceste institu ii, decît cu condifia
lámurit adec : numai în atíta încit pomenitele regulamenturi nu
vor jace
vreo
alingere dritului suzerenitii Inalii Porji.
870
 II. RE VOLUTIA

Ins
esta_i Reglement, bun råu cum era, trcbuia respectat _i de unii
acesta_i

e altii. Tractatele de Akerman _i Adrianopol hotáresc ca Domnii sá se

de altii. cun era",
de cätr tar _i Capul I al Reglementului prescrie chipul alegerii.
aleag

a ins ea cea intii clc aceste legiuiri _i prin un nou tractat (din 29 Ghe Reetent
KO1834 inchiat la Sanct-Petersburg) stipuleaz c: Domnii Moldovii
n a r i e
atost
se vor numi de ctr
V'alahier Curi numai pentru astä datä _i ca un caz cu resttat..
si harticwlar. A_adar Rosia singur d cea întli pild a nepázirei Regle
totnl particular.

ment
omni numii
_i noii Dor de îmbele puteri, ear nu de naie, urmeazá
unei asenine pilde
in curînd
Ca moldoveni, noi nu vom vorbi decit de rolul Protec iei în Moldova de
a intrarea în domnie a M. S. Mihail Sturza. Cind la iulie 1834 ocupatia
militar a Rosie
Rosiei conteni în principate, era de n däjduit, _i conform _i cu
tractatele, c _i guvernul Rosiei va conteni, spre a face loc administraiei
nationale neatirnate, - Schimbarea î n s äau fost numai in nume; ocirmuirea

rOsian tot urm _i urmeaz _i astäzi, cu deosebire c, in loc de un Kiselef,

avem pre Domnul Mihail Sturza. Turcia, c reia ca suzeren codica na iilor
i d un drit mai mult, prin tractaturi este îngrdit de a se amestica in
cele din l untru ale principatelor; _i credincioas leg turilor sale, ea de la
1834 respecteaz neatirnarea administra iei noastre. Rosia, a cria singur La 1834,
drit este de a ne ap ra, cînd Poarta ar vroi a se amesteca în aceast ocir- schimbarea
muire, _i c riea nici un tractat nu-i d putere de a inriuri _i a povui fu numa
trebile noastre din läuntru, prin consulii si este adev rata ocirmuitoare cu aumele
a principatelor. În adevr, de la 1834 _i pin astzi, ce msur ob_teasc
se adopteaz în tar, ce lege se propune Obste_tii Adunri, se între_te i
se pune în lucrare, înainte de a se primi învoirea ministeriului rosienesc, ce
fonctionari macar se orinduesc får primirea consulilor-censori?
^i-apoi ni se zice c avem administra ie neatîrnat , adunare legiuitoare,
Consulii
institui na ionale! Consulii sint totul; ei prescriu i privighiaz mar_a
sint...
lucr rilor, cci Turcia suzeran n-are macar dritul dat puterilor str ine,
totul
de a avea în principate un agent care s observeze starea lucrurilor. - Dar

dac aceast influen ie extra legal a Rosiei in ocirmuirea noastr din-

läuntru, ar avea macar de täl de a privighia la p zirea legilor, la isgonirea
abuzurilor, la oprirea a tot ce poate jicni acea fericire fågáduit no. Aceasta
îns nici n-au fost, nici nu este; ca n-au slujit decît a ap ra pre domnul
Sturza _i abuzurile sale. Cine nu cunoa_te ast zi pre M ria Sa, acest zaraf
invälit în haine domne_ti, o lipitoare care au supt toat avu ia t rii, un stirv Cine est
care au corupt tot ce au avut nenorocire de a-l apropia, i chiar pre fiii Maria Sa
si, un _erpe care cu balele sale au otr vit pre moldovenii cei mai vrednici, domnul

un crocodil a c ruia lacrimi mincinoase vroesc a în_ela pre Dumnezeu, Mihail

dup ce nu mai pot în_ela pre oameni, o fiin a c ruia inim , dac mai Sturza
are, nu bate decit la sunetul aurului, nesim itor la ori ce ocar public ,
surd la plingerile compatrio ilor si, orb la nenorocirea t rii sale pre care
au srcit-o _i au vindut-o! Pre un asemine mir_av, spionul su de la 1828,
Rosia 1-au pus Domn moldovenilor. Pre acesta, consulii säi de 14 ani au
îndatorire de a-l ap ra în contra glasului unui popor întreg, cci tara înc
671
 1848 LA ROMANI

pîn acum n-au gsit în Rosia aprare

_i indurare. Au íost unii din
carii consul:
ca cre_tini _i ca oameni drepti,
au r dicat citeodat glasul în
românilor. Ministeriul din San-Petersbutg orii-au rechiemat, ori favorni
le-au impus
tcere. Din aceast împregiurare, cine au mai putut gsi dreptate si ank.
rare la representantul puterii protectri ? Curajosul deputat isgonit nele.
giuit din Adunare, boierul surgunit sau inchis fär judecatá,
br cat de mo_iea sa de cträ însu_i Domnul, locuitorii s tenipropT ietarui dess
goiti píná la
pele de oamenii domne_ti _i lai sub biciurile lor, gsit-au vreodat
la cale la consulat, cruia în zdar ii art punere
c cutare tractat este
c cutare articol din jicnit,
Reglement este clcat? Jäluirile _i protestaiile lor
slujia numai a înmuli delile cnäleriilor ruse_ti _i singurul rspuns ce li se
da era c consulul nu
putea pentru un particular s deconsidereze autori.
tatea Domneasc, _i c Moldovalahia avea un
guvern neatîrnat! Ajutat de
asemine cuvinte, _i mai mult de t cerea
agentului Rosiei, Domnul au cälcat
toate instituiile trii
_i din popor au ajuns a face o gloat bun numai de
a-i umplea läzile cu
bani, de a-i zidi palaturi, de a-i face grdini, de a-i
lrgi _i a-i luera, mo_iile, o turm de oi însfîr_it bun de tuns.pîn la singe, _i
Caria supt aspre
pedepsi îi este oprit macar de-a plînge,. de a se jálui _i
de a-_i ar ta
ptimirile _i ranele!
Ocirmuirea Ocirmuirea de 14ani a acestui vampir, care în analurile
lui trii n-are deopo-
triv, n-au avut alt täl decit de a-_i întemeia
de 14 ani puterea _i avuia pe coruptiea
si srciea ob_teasc. Ca s ajung la un asemine sfîr_it criminal, el pre
cliros ori 1-au compus
de creaturile sale, ori 1-au defäimat, sau l-au l sat
în întunerec _i ne_tiin,
pentru ca s-i omoare duhovniceasca înrîurire. Pre
barbatii cei mai vrednici _i cu mai reputaie de virtute s-au silit a-i
cumpra
_i pre acei ce nu i-au putut dobîndi i-au prigonit în interesuri, i-au clevetit,
le-au gsit vini închipuite _i i-au închis, l sindu-i s viseze la
dreptate _i la
libertate prin mnstiri, lca_urile lui Dumnezeu prefäcute.de dinsul in in-
chisori a tiraniei. Tinerimei i-au pus în spate toate calomnile,
înfto_indu-o
ca imoral, netrebnic, ca însufleit
ca de simtimente
primejdioase, _i
S-au silit de a o finea departe de ori ce trebuia
statului, spre a nu-ida macar
prilej de a ar ta ce vrea i ce poate. Tiparul i orice organ a opiniei publice
1-au tinut îndu_it ca nu cumva adevrul s eas la iveal.
Poporul 1-au
indobitocit, netolerind facerea scoalelor, desfiinînd pre acele întemeiate,
sau isgonind din ele orice doctrini na ionale _i lumin toare. Posturile sta-
tului le-au încredinat numai la acei cari nu urma altei
legi decit poroncilor
sale, ticloase ma_ini, robi a literii, creaturi înjosite _i gata la toate mîr_-
viile; _i a_a au a_ezat o clas de biurocrai, necunoscui fînc în tar _i a
crora soart este în mînile sale, cci în tot minutul poate s-i trimat la
ocn sau la spînzurtoare, _i din ace_ti ticlo_i, împodobiti cu ranguri i cu
decorati, au alctuit Adunarea Ob_teasc, ce este menit a representa
tara! Spioneria au organisat-o pe o treapt înalt, ca parte important a
administraiei statului, _i au introdus-o pîn _i în sinul familiilor, spre a putea
afla toate tainile, spre a se folosi de toate släbäciunile, a
672
_i aita în toate cla