Annexes

A. Glossaire bilingue (français – roumain) des termes relatifs au domaine politique

Nr. Terme FR Définition FR Source définition en FR Terme RO Définition RO Source définition en

ctr. RO
1. Abdication Action de renoncer à http://www.vocabulairepo Abdicare Renunțare la tron a unui https://dexonline.ro/de
une dignité litique.be/category/abeced monarh. finitie/abdicare
souveraine. En aire/a/
Belgique, ce terme
ne s’applique qu’à la
fonction royale.
2. Abrogation Acte qui met fin à la http://www.vocabulairepo Abrogare Declarare a unei legi, a https://dexonline.ro/de
validité d’une litique.be/category/abeced unui decret etc. ca fiind finitie/abrogare
disposition légale ou aire/a/ fără valabilitate.
réglementaire.
3. Administration Ensemble des http://www.vocabulairepo Administraţie Totalitatea organelor https://dexonline.ro/de
moyens matériels et litique.be/category/abeced administrative ale unui finitie/administra
humains organisés aire/a/ stat.  %C8%9Bie
par l’État ou une
autre collectivité
politique pour
exécuter ses tâches
d’intérêt général.
4. Amendement Proposition de http://www.vocabulairepo Amendament Îmbunătățire, modificare https://dexonline.ro/de
modification d’un litique.be/category/abeced a unui text, mai ales a finitie/amendament
texte soumis à une aire/a/ unei legi.
assemblée.
5. Arrêt Décision judiciaire http://www.vocabulairepo Hotărâre Act adoptat de organele https://e-
prononcée par une litique.be/category/abeced de stat, instanţele juridic.manager.ro/dic
 cour d’appel, une aire/a/ judecătoreşti sau alte tionar-
cour du travail, une organe cu aprobarea juridic/hotarare/2069.
cour d’assises ou la majorităţii membrilor html
Cour de cassation. prezenţi.
6. Candidat Personne qui http://www.vocabulairepo Candidat Persoană care se https://dexonline.ro/de
concourt en vue litique.be/category/abeced prezintă la un examen finitie/candidat
d’occuper un poste aire/c/ pentru a ocupa un post
ou une fonction. etc.
7. Coalition Regroupement http://www.vocabulairepo Coaliţie Alianță între state, https://dexonline.ro/de
circonstanciel de litique.be/category/abeced partide sau grupări finitie/coali
différents acteurs aire/c/ politice, persoane etc., %C8%9Bie
pour poursuivre un încheiată în vederea
but commun. unei acțiuni comune. 
Spécialement:
association de
différents partis pour
former un
gouvernement.
8. Cohabitation Présence simultanée https://www.larousse.fr/di Coabitare Coexistare a unor idei, https://dexonline.ro/in
d'une majorité ctionnaires/francais/cohab ideologii etc. trare/coabitare/64159
parlementaire et d'un itation/17010
chef de l'État de
tendances politiques
différentes.
9. Constitution Charte fondamentale http://www.vocabulairepo Constituţie Lege fundamentală a https://dexonline.ro/de
qui détermine la litique.be/category/abeced unui stat, care stabilește finitie/constitu
forme de aire/c/ forma de guvernământ %C8%9Bie
gouvernement d’un și de organizare statală,
État, qui proclame precum și drepturile și
les droits et libertés obligațiile fundamentale
des citoyens et qui ale cetățenilor. 
précise l’organisation
des pouvoirs.
10. Cour Cour qui règle les http://www.vocabulairepo Curtea Unica autoritate de https://www.advocate.
Constitutionnelle conflits de litique.be/category/abeced Constituţională jurisdicţie din România ro/definitie_juridica_
 compétence et veille aire/c/ care se supune doar Curtea_Constitutional
à l’application de Constituţiei şi Legii sale a_
certains droits de organizare şi
fondamentaux funcţionare.
garantis par la
Constitution.
11. Cumul Exercice simultané http://www.vocabulairepo Cumul Deținere de către o https://dexonline.ro/de
de plusieurs mandats. litique.be/category/abeced persoană a mai multor finitie/cumul
aire/c/ funcții sau atribuții
remunerate în același
timp. 
12. Décret Norme juridique, de http://www.vocabulairepo Decret Act juridic emis de https://dexonline.ro/de
valeur égale à la loi litique.be/category/abeced organul suprem al finitie/decret
fédérale, édictée par aire/d/ puterii de stat prin care
l’assemblée se reglementează situații
parlementaire de generale și impersonale
certaines entités sau situații individuale
fédérées. concrete.
13. Démocratie Régime dans lequel http://www.vocabulairepo Democraţie Formă de organizare și https://dexonline.ro/de
la souveraineté litique.be/category/abeced de conducere politică a finitie/democra
politique appartient à aire/d/ societății, bazată pe %C8%9Bie
la population, qui principiul exercitării
l’exerce soit puterii de către popor.
directement, soit
indirectement par la
voie d’élections
libres.
14. Député Membre, élu http://www.vocabulairepo Deputat Persoană aleasă pentru a https://dexonline.ro/de
directement ou litique.be/category/abeced face parte, pe o anumită finitie/deputat
indirectement, de la aire/d/ perioadă, dintr-un organ
Chambre des reprezentativ al statului
représentants, d’une (în România)
assemblée législative Parlamentar, membru al
européenne, Camerei Deputaților.
communautaire ou
 régionale.
15. Directive Acte législatif http://www.vocabulairepo Directivă Recomandare dată de https://dexonline.ro/de
européen qui doit litique.be/category/abeced către Uniunea finitie/directiva
impérativement être aire/d/ Europeană, dar pe care
transposé dans les statele membre o pot
droits nationaux des aplica așa cum
États membres. consideră.
16. Discrimination Traitement http://www.vocabulairepo Discriminare Politică prin care un stat https://dexonline.ro/de
défavorable appliqué litique.be/category/abeced sau o categorie de finitie/discriminare
à une catégorie de aire/d/ cetățeni ai unui stat sunt
personnes. lipsiți de anumite
drepturi pe baza unor
considerente etnice,
rasiale, sexuale etc.
17. Dissolution Acte mettant fin à http://www.vocabulairepo Dizolvare Desființare, încetare de https://dexonline.ro/de
l’existence d’une litique.be/category/abeced a mai funcționa (a unei finitie/dizolvare
assemblée avant la aire/d/ societăți, a unei adunări,
fin de la période pour a unui corp constituit).
laquelle elle a été
élue.
18. Droit de vote Faculté de participer http://www.vocabulairepo Drept de vot Drept al alegătorilor de https://dexonline.ro/de
à une élection en tant litique.be/category/abeced a-și exprima voința finitie/vot
qu’électeur. aire/d/ pentru alegerea
reprezentanților în
organele reprezentative
ale statului
19. Élection Désignation à une http://www.vocabulairepo Alegere Desemnare prin vot a https://dexonline.ro/de
fonction au moyen litique.be/category/abeced unei persoane pentru un finitie/alegere
de votes. aire/e/ anumit post în organele
puterii de stat sau în alte
organe.
20. Éligibilité Aptitude à être élu. http://www.vocabulairepo Eligibilitate Faptul de a putea sau de https://dexonline.ro/de
Conditions litique.be/category/abeced a trebui să fie finitie/eligibilitate
d’éligibilité : aire/e/ împuternicit într-o
ensemble des funcție, într-un loc de
 conditions à remplir răspundere, pe bază de
par un candidat pour alegeri.
avoir accès à un
poste conféré par
élection.
21. État Ensemble de http://www.vocabulairepo Stat Organizație politică a https://dexonline.ro/in
pouvoirs politiques et litique.be/category/abeced clasei economicește trare/stat/262021
de pouvoirs publics aire/e/ dominante, care are ca
qui organisent cette scop apărarea ordinii
collectivité. economice existente și
reprimarea împotrivirii
altor clase; teritoriul și
populația asupra căreia
își exercită autoritatea
această organizație.
22. Gouvernement Organe collectif, http://www.vocabulairepo Guvern Organ central al statului https://dexonline.ro/de
composé de ministres litique.be/category/abeced care exercită puterea finitie/guvern
et éventuellement de aire/g/ executivă; cabinet,
secrétaires d’État, consiliu de miniștri.
chargé d’appliquer
les lois et de diriger
l’administration d’un
État ou d’une des
composantes d’un
État.
23. Loi Au sens large, http://www.vocabulairepo Lege Act normativ care https://dexonline.ro/de
ensemble des normes litique.be/category/abeced emană de la organul finitie/lege
adoptées par le aire/l/ legislativ al statului și
pouvoir législatif. Au prin care sunt
sens strict, norme reglementate anumite
juridique adoptée par relații sociale.
le Parlement.
24. Magistrat Personne investie du http://www.vocabulairepo Magistrat embru în conducerea https://dexonline.ro/de
pouvoir de juger ou litique.be/category/abeced administrativă, finitie/magistrat
de requérir jugement aire/m/ judiciară etc. a unui
 devant les cours et oraș.
tribunaux.
25. Mandat Exercice de fonctions http://www.vocabulairepo Mandat Funcție, putere pe care o https://dexonline.ro/de
représentatives par litique.be/category/abeced deține un membru ales finitie/mandat
des élus. aire/m/ de o adunare.
26. Motion Texte adopté par une http://www.vocabulairepo Moţiune Hotărâre a unei adunări, https://dexonline.ro/de
assemblée litique.be/category/abeced aprobată prin vot, prin finitie/mo
parlementaire en aire/m/ care aceasta își exprimă %C8%9Biune
dehors de atitudinea, doleanțele
l’élaboration des lois. sau revendicările în
anumite probleme
majore.
27. Parlement En démocratie, http://www.vocabulairepo Parlament Organ legislativ, https://dexonline.ro/de
assemblée législative litique.be/category/abeced constituit din finitie/parlament
composée d’élus aire/p/ reprezentanți ai
représentant la diferitelor partide
population. politice, aleși prin vot.
28. Pétition Expression d’une http://www.vocabulairepo Petiţie Cerere scrisă adresată de https://dexonline.ro/de
opinion, d’une litique.be/category/abeced către un cetățean sau un finitie/peti%C8%9Bie
plainte ou d’une aire/p/ grup de persoane unei
requête, transmise autorități privind
par écrit par une ou drepturi, interese
plusieurs personnes à personale sau publice. 
une autorité.
29. Promulgation Acte par lequel le http://www.vocabulairepo Promulgare Act prin care șeful unui https://dexonline.ro/in
pouvoir exécutif litique.be/category/abeced stat dispune publicarea trare/promulgare/7134
atteste l’existence de aire/p/ și intrarea în vigoare a 8
la loi, du décret ou de unui proiect de lege
l’ordonnance et en votat de organul
ordonne l’exécution legislativ.
et la publication au
Moniteur.
30. Scrutin Terme qui désigne http://www.vocabulairepo Scrutin Mod de alegere a https://dexonline.ro/de
plus précisément litique.be/category/abeced deputaților, a senatorilor finitie/scrutin
l’ensemble des règles aire/s/ etc., potrivit căruia se
qui régissent votează fie câte o
l’organisation d’un singură persoană, fie
vote ou d’une mai multe deodată
élection et dintre candidații
l’attribution des menționați în buletinul
sièges.  de vot.
 B. Traductions du discours présidentiels
Déclaration de candidature d’Emmanuel Macron1
Bonjour à toutes et tous,
Mesdames, Messieurs, merci d’être là aujourd’hui, ce matin.
C’est une étape importante que nous allons franchir et que nous préparons
depuis plusieurs mois. Parce que je suis en effet intimement convaincu que
c’est en affrontant la réalité du monde que nous pourrons retrouver de
l’espérance dans notre pays, et c’est notre défi aujourd’hui.
J’entends certains qui pensent que notre pays est en déclin, que le pire est à
venir, que notre civilisation s’efface. Ils proposent le repli, la guerre civile
ou les recettes du siècle dernier.
J’en entends d’autres qui imaginent que la France peut continuer de
descendre en pente douce, que le jeu de l’alternance politique suffira à nous
faire respirer et qu’en quelque sorte, après la gauche, la droite et ainsi de
suite, parce qu’on l’a toujours fait de la sorte. Avec les mêmes visages, les
mêmes hommes, depuis tant d’années.
Je suis convaincu que les uns et les autres ont tort parce que ce sont leurs
modèles, leurs recettes qui ont simplement échoué. Le pays, notre pays, lui
dans son ensemble n’a pas échoué et il le sait, il le sent et c’est de là que
naît ce divorce entre le peuple et ses gouvernants. Je suis convaincu que
notre pays a la force, le ressort, l’envie d’avancer parce qu’il a l’histoire et
le peuple pour cela.
Parce que la France a toujours été un pays moteur du progrès, du progrès
politique et démocratique, quand la Révolution Française, ici, a ouvert le
monde nouveau et un chemin.
De progrès économique quand nos ingénieurs, nos entreprises, nous ont
permis de créer des richesses nécessaires pour accéder à une vie meilleure.
Du progrès social, parce que c’est dans notre pays que nous avons construit
les protections qui allaient avec l’ère industrielle, qui ont fait longtemps
1
https://www.youtube.com/watch?time_continue=21&v=m528uyLhWnA, consulté le 16 mars 2019.
Declaraţia de candidaură lui Emmanuel Macron
Bună ziua tuturor,
Doamnelor, Domnilor, mulţumesc pentru prezenţă, în această dimineaţă.
Este o etapă importantă pe care o vom depăși și pe care o pregătim de mai
multe luni. Pentru că sunt absolut convins că numai confruntând realitatea
lumii putem regăsi o speranţă în ţara noastră, şi aceasta este provocarea
nostră de astăzi.
I-am auzit pe unii care cred că ţara noastră este în declin, că ceea ce este mai
rău va veni, că civilizaţia noastră va dispărea. Aceştia propun replierea,
razboiul civil sau reţetele din secolul trecut.
I-am auzit pe unii care îşi imaginează că Franţa poate continua să coboare
lent, că jocul alternanţei politice va fi suficient pentru a ne face să respirăm
şi că într-un fel, după stânga, după dreapta și așa mai departe, deoarece
întotdeauna am făcut aşa ceva. Cu aceeaşi înfăţişare, aceleași persoane, după
atâţia ani.
Sunt convins că şi unii şi alţii greșesc că sunt modelele lor, reţetele lor care
pur și simplu au eșuat. Ţara asta, ţara noastră, ea în totalitate dă întregul nu a
eșuat, sţie, simte că acolo a luat naştre acest divorţ între popor și guvernanţii
săi. Sunt convins că ţara noastră are puterea, competenţa, dorinţa de a merge
mai departe deoarece are istoria și poporul pentru asta.
Deoarece Franţa a fost întotdeauna o ţară motor al progresului, al
progresului politic şi democratic, când Revoluţia Franceză, aici, a deschis o
lume nouă și un drum.
Pogres economic când inginerii noștri, întreprinderile noastre, ne-au permis
să creăm bogăţiile necesare pentru a obţine o viaţă mai bună. Progres social,
deoarece în ţara noastră unde am construit ajutoarele de stat care susţineau
era industrială, care au făcut pentru o perioadă lungă de timp mândria
notre fierté, qui ont suscité partout l’envie.
Du progrès pour tous, quand nos gouvernants, nos pays, ont eu la force
après trois guerres de construire avec l’Allemagne et d’autres partenaires
européens, cette Union européenne qui nous tient.
Du progrès pour chacun, parce que la France, c’est par dessus tout un projet
d’émancipation des individus, d’émancipation de la religion, des conditions
d’origine. C’est un pays dans lequel, en partant de rien, le talent, l’effort
doivent pouvoir mener à tout.
Mais la France aujourd’hui est sortie du chemin du progrès. Le doute s’est
installé. Depuis 40 ans, nous n’avons pas réussi à régler le problème du
chômage de masse, la déprise des territoires, la langueur de l’Europe, les
divisions internes allant jusqu’aux fractures se sont plus récemment établies.
La France est bloquée par les corporatismes, de tous ordres et n’est plus à la
hauteur de sa promesse.
En même temps, nous sommes rentrés dans une ère nouvelle. La
mondialisation, le numérique, le changement climatique, les inégalités
croissantes de notre mondialisation, les conflits géopolitiques, le terrorisme,
la crise démocratique des sociétés occidentales, le doute qui s’installe au
coeur de nos sociétés.
Ce sont les symptômes d’un monde en plein bouleversement. Cette grande
transformation que nous sommes en train de vivre, nous ne pouvons y
répondre avec les mêmes hommes et les mêmes idées parce qu’elle vient
encore décupler nos doutes et nos faiblesses. Nous ne pouvons proposer
simplement de réparer ou d’ajuster notre modèle. Cette grande
transformation, elle a des aspects tragiques et nous devons être conscients
de la gravité de l’histoire et des moments que nous vivons. Mais elle a en
même temps des opportunités, des promesses que nous devons saisir. Nous
ne pouvons pas demander sans cesse aux Français de faire des efforts sans
fin. Nous devons regarder ensemble la vérité en face, débattre de ces
grandes transformations à l’oeuvre et dire où nous voulons aller, dans quelle
direction, par quel chemin, parce que le temps qui nous y conduira sera
long, parce que tout cela ne se fera pas en un jour.
Les Français sont conscients des nouvelles exigences de notre temps, bien
souvent ils le sont plus que leurs gouvernants. Ils sont moins conformistes,
moins attachés à ces idées toutes faites qui n’assurent rien d’autre que le
noastră, care a stârnit pretutindeni invidie.
Progres pentru toţi, atunci când guvernanţii noştri, ţările noastre, au avut
putere după trei războaie pentru a pune bazele cu Germania și cu alţi
parteneri europeni, acestă Uniune Europenă care ne ţine.
Progres pentru fiecare, deoarece Franţa, este mai presus de orice un proiect
de emancipare a indivizilor, de emancipare a religiei, a condiţiilor iniţiale de
origine. Este o ţară în care, pornind de la nimic, talentul, efortul trebuie să
poată conduce la tot.
Dar, Franţa de astăzi este o ieşire din calea progresului. Îndoiala s-a instalat.
După 40 de ani, nu am reuşit să rezolvăm problema şomajului pe scară
largă, abandonul teritoriilor, indolenţa Europei, diviziunile interne au dus la
fracturi care s-au stabilit recent. Franţa este blocată de corporatism, de toate
felurile şi nu este la înalţimea promisiunii sale.
În acelaşi timp, am intrat într-o eră nouă. Mondializarea, digitalizarea,
schimbarea climatică, inegalităţile crescânde ale globalizării noastre,
conflictele geo-politice, terorismul, criza democratică a societăţilor
occidentale, îndoiala care se instalează în sufletul societăţii noastre.
Acestea sunt simptomele unei lumi în plină schimbare. Aceastei mari
transformări pe care o trăim, nu-i putem răspunde cu aceiaşi oamneni şi cu
aceleaşi idei deoarece acestea separă îndoielile şi slăbiciunile noastre. Nu ne
putem propune pur şi simplu să reparăm sau să ajustăm modelul nostru.
Această mare transformare are aspecte tragice şi trebuie să fim conştienţi la
gravitatea istoriei şi de momentele pe care le trăim. Dar în acelaşi timp
oportunităţi, promisunile de care trebuie să profităm. Nu putem cere fără
încetare de la francezi să facă eforturi fără sfârşit. Trebuie să privim
adevărul în faţă, să dezbatem aceste mari tranformări în muncă şi să spunem
unde vrem să mergem, în ce direcţe, pe ce drum, pentru că timpul care ne va
conduce va fi lung, doarece toate acestea nu vor fi făcute într-o zi.
Francezii sunt conştienţi de noile cerinţe ale timpului nostru, foarte adesea ei
sunt guvernaţi de acestea. Ei sunt mai puţin conformişti, mai puţin ataşaţi de
aceste idei care nu asigură nimic altceva decât confortul intelctual al vieţii
confort intellectuel de la vie politique.
Face à ces défis, notre système politique est bloqué. Lorsque je dis cela je
n’accuse personne et je ne parle pas des élus. Nombreux sont au contraire
ceux qui par leur dévouement s’engagent pour leur pays. Mais les appareils
politiques, les logiques politiciennes, paralysent aujourd’hui notre capacité
d’aller de l’avant.
J’ai vu de l’intérieur la vacuité de notre système politique qui empêche les
majorités d’idées, au motif qu’elles fragilisent les appareils, les partis
traditionnels, les intérêts acquis, qui ne poursuit plus l’intérêt général mais
son propre intérêt, qui a transformé la vie des Français en simple décor de
son propre théâtre d’ombres.
J’ai pu mesurer ces derniers mois ce qu’il en coûte de refuser les règles
obsolètes et claniques d’un système politique qui est devenu le principal
obstacle à la transformation de notre pays. Je sais ce que c’est. Je sais aussi
que je continuerai à l’éprouver, cela ne fait que renforcer ma détermination.
Parce que ce système, je le refuse.
Face à cela je sais l'énergie du peuple français. Elle peut nous conduire à
donner le meilleur de nous-mêmes. C’est cette énergie qui est aujourd’hui le
quotidien des milliers d‘associations qui font le travail dans l’ombre le
travail de tenir notre société ensemble. C’est cette même énergie qui donne
leur force à tous ceux qui innovent, travaillent, produisent chaque jour. Si
nous voulons avancer, faire réussir notre pays et construire une prospérité
nouvelle, il nous faut agir.
La solution, elle est en nous. Elle ne dépend pas d’une liste de propositions
qui seront oubliées le jour d’après, qui changeront même parfois durant le
temps de l’élection et qui au fond sont là pour ne pas être appliquées.
Elle ne saurait émerger non plus de compromis bancals. Elle se fera grâce à
des solutions différentes, grâce à une révolution démocratique profonde.
Elle prendra du temps mais elle ne dépend que de notre unité, de notre
courage, de notre volonté commune.
C’est cette révolution démocratique à laquelle je crois. Celle par laquelle en
France et en Europe, nous conduirons ensemble notre propre révolution
plutôt que de la subir. C’est cette révolution démocratique que nous avons
préparée durant ces derniers mois avec En Marche
Je crois très profondément que rien n’est jamais écrit. Et c‘est pourquoi je
politice.
În faţa acestor provocări, sistemul nostru politic este blocat. Atunci când
spun asta nu acuz pe nimeni şi nu vorbesc despre aleşi. Sunt foarte mulţi
care prin devotamentul lor îşi iau angajament pentru ţara lor. Dar astăzi,
dispozitivele politice, logica politiciană, paralizează capacitatea de a merge
înainte.
Am văzut din interior golul sistemului nostru politic care împiedică
majoritatea ideilor, pe motiv că slăbesc dispozitivele, partidele tradiţionale,
interesele dobâdite, care nu mai urmăreşte interesul general ci numai
interesul propriu, care a transformat viaţa francezilor într-un simplu decor al
propriului teatru de umbre.
Am putut evalua în aceste ultime luni costu consecinţelor refuzului regulilor
învechite şi clane ale unui sistem politic care a devenit principalul obstacol
în transformarea ţării noastre. Ştiu ce înseamnă asta. Ştiu, de asemenea, că
voi continua să simt, acest lucru nu face decât să-mi întărească
determinarea. Pentru că acest sistem îl refuz.
În faţa acestuia recunosc energia poporului francez. Aceasta ne poate face să
dăm ce-i mai bun din noi. Acestă energie este cea care este în prezent viaţa
de zi cu zi mii de asociaţii care fac munca în umbră, pentru a ne ţine
societatea împreună. Este aceeaşi energie care le dă forţă tuturor celor care
inovează, care lucrează, produc în fiecare zi. Dacă vrem să progreseze, să
reuşească dacă vrem ca ţara noastră şi să clădească o nouă prosperitate,
trebuie să acţionăm.
Soluţia, ea este în noi. Aceasta nu depinde de o listă de propuneri care vor fi
uitate a doua zi, care se vor schimba uneori chiar în timpul alegerilor şi care
în fond nu există pentru a fi implementate.
Nu ar putea apărea un compromis instabil. Aceasta se face graţie soluţiilor
diferite, datorită unei revoluţii democratice puternice. Va lua timp, dar nu
depinde decât de unitatea noastră, de curajul nostru, de voinţa noastră
comune.
Aceasta este revoluţia domocratică în care cred. Cea prin care în Franţa şi în
Europa, ne vom conduce împreună, propria noastră revoluţie mai degrabră
decât să o îndurăm. Această este revoluţia domocratică pe care o pregătim în
aceste ultime luni cu En Marche.
Cred cu tărie că nimic nu e scris vreodată. De aceea, vreau să aduc
veux porter l'optimisme de la volonté. La France n’est pas un château de
cartes. Elle a surmonté tant d'épreuves, bien plus redoutables. La seule force
dont nous pouvons, dont nous devons nous réclamer, c‘est la force de la
France, c’est la force des Français. C’est celle-là qui doit nous guider.
Dans quelques mois, à l’occasion de l’élection présidentielle, une
opportunité nous est offerte. Celle de refuser enfin le statu quo pour choisir
d’avancer. Parce que ce combat que nous devons livrer pour faire réussir
notre pays, il commencera en mai 2017.
Pour le mener, la responsabilité du président de la République est immense.
J’en suis pleinement conscient. Un président n’est pas simplement investi
d’une action. Il porte aussi, de manière moins visible, les valeurs de notre
pays, la continuité de son histoire, et de manière cachée, la vigueur et la
dignité d’une vie publique. Je sais cela. J’y suis prêt.
C’est pourquoi je suis candidat à la présidence de la République.
Parce que je crois plus que tout que nous pouvons réussir, que la France
peut réussir. Bien sûr, on ne se réveille pas un matin avec cette révélation.
La décision de me présenter aux plus hautes charges de la République est le
fruit d’une conviction intime et profonde, d’un sens de l’Histoire et d’une
conscience aiguë des temps qui sont les nôtres.
J’ai fait le chemin de la province à Paris, du monde de l’entreprise à la vie
publique puis à la vie politique. Les responsabilités qui ont été les miennes
m’ont fait pleinement mesurer les défis de notre temps et toutes ces vies
m’ont conduit à cet instant.
Je veux faire entrer la France dans le XXIème, je veux que mon pays redresse
la tête et pour cela retrouve le fil de notre histoire millénaire, ce projet fou
d’émancipation des personnes et de la société. Ce dessein, c’est le dessein
français : tout faire pour rendre l’homme capable. Je ne peux me résoudre à
voir une France qui a peur, qui ne regarde que ses souvenirs, une France
outrancière qui insulte et qui exclut, une France fatiguée qui stagne et qui
gère.
Je veux une France libre, libre et fière de ce qu’elle est, de son Histoire, de
sa culture, de ses paysages, de ses femmes et de ses hommes qui ont
traversé tant d’épreuves et qui n’appartiennent à personne.
C’est pourquoi je place ma candidature sous le signe de l’espérance. La
France peut réussir. Elle doit d’abord pour cela relancer l’Europe. J’entends
optimismul voinţei. Franţa nu este un castel de cărţi. Aceasta a învins atâtea
greutăţi, mai mult decât teribile. Singura forţă pe care putem, pe care trebuie
să o revendicăm, este forţa Franţei, este forţa francezilor. Numai ea este ceea
ce trebuie să ne ghideze.
În câteva luni, cu ocazia alegilor prezidenţiale, ni se oferă o oportunitate. De
a refuza în sfârşit statutul de quo pentru a alege să mergem mai departe.
Pentru ca această luptă pe care trebuie să o ducem, pentru ca ţara noastră să
aibă succes, aceasta începe în mai 2017.
Pentru a o conduce, responsabilitatea preşedintelui Republicii este imensă.
Sunt pe deplin conştient. Un preşedinte nu este pur şi simplu investiţie într-o
acţiune. Acesta duce, de asemenea, într-o manieră mai puţin vizibilă, la
valorile ţării noastre, la continuitatea istoriei şi într-o manieră ascunsă,
vigoarea şi demnitatea unei vieţi publice. Ştiu asta. Sunt pregătit pentru asta.
De aceea candidez pentru funcţia de preşedinte al Republicii.
Întrucât cred mai mult că putem să reuşim, că Franţa poate reuşi. Desigur,
nu ne trezim într-o dimineață cu această revelație. Decizia de a mă prezenta
la cele mai înalte responsabilitățile ale Republicii reprezintă rodul unei
convingeri interioare și profunde, al unui curs de Istoriei și al unei conștiințe
acute a vremurilor noastre.
Am urmat drumul din provincie până în Paris, din lumea afacerilor la viața
puplică apoi la viața politică. Responsabilităţile care au fost ale mele m-au
făcut pe deplin să evaluez provocările timpului nostru şi toate aceste vieţi m-
au condus în acest moment.
Vreau ca Franţa să intre în secolul al XXI-lea, vreau ca ţara mea săşi ridice
capul şi în acest scop să regăsesc fila istoriei noastră milenare, acest proiect
prezintă emanciparea oamenilor şi a societăţii. Acest plan, este planu
francez : face totul eforturile pentru a-l face pe om capabil. Nu pot să mă
îdur să vă o Franţa care se teme, care nu se uită doar la amintiri, o Franţa
exagerată care insultă şi care exclude, o Franţa epuizată care stagnează şi
care administrează.
Vreau o Franţa liberă, liberă şi mândră de ceea ce este, de Istoria sa, cultura
sa, peisajele sale, femeile sale şi bărbaţii săi care au trecut atâtea încercări şi
care nu aparţin nimănui.
De aceea îmi pun candidatura sub semnul speranţei. Franţa poate reuşi. În
primul rând, trebuie să stimuleze Europa. Aud atâtea discursuri de furie pe
tant de discours de haine sur ce sujet, de renonciation ou de repli.
L’Europe, elle est notre chance dans la mondialisation, et notre
responsabilité est ici immense. La France doit retrouver confiance en elle et
bâtir son projet.
Par le travail d’abord, qui émancipe chacun, parce que c’est par le travail
que nous construisons notre place dans la société. Il n’y a pas de fatalité
aujourd'hui, à ce qu’un jeune qui vient d’un quartier difficile comme celui
où nous nous trouvons, ne puisse pas trouver d’emploi, n’ait parfois même
pas le droit à la formation. Et le lieu où nous sommes, à ce titre n’a rien
d’innocent.
Et je ne peux accepter, de la même façon, que dans nos provinces tant de
Français aujourd’hui attendent pour travailler, ne puissent même plus vivre
de leur travail dans la dignité. Le travail, c’est ce qui nous construit.
Par l’investissement ensuite, l’investissement dans notre avenir. Pour réussir
cette révolution numérique, pour réussir le passage vers une autre économie,
vers une autre société. Pour former, pour aussi accompagner cette
transformation climatique et énergétique.
Par l’école et la transmission ensuite. Notre pays se redressera par sa
jeunesse. Je sais que beaucoup doutent de la jeunesse ils ont tort. Il ne s’agit
pas de lui faire des promesses, on lui en a trop fait. Il s’agit de transmettre
notre culture, nos valeurs et ainsi de permettre à tous les jeunes de
construire librement leur avenir. C’est cela croire en sa jeunesse.
Bâtir notre projet, par des nouvelles protections aussi.
Car dans ce monde incertain, chacun doit être libre et nous devons pour cela
protéger contre les risques de la vie, contre l’insécurité. Garantir ces
protections : la santé, la retraite pour les plus âgés.
Parce qu’on ne construit rien de solide en laissant des millions de Français
au bord du chemin.
C’est cela la vraie autorité. C’est cela la crédibilité de l'Etat.
Vous l’avez compris, je veux libérer l’énergie de ceux qui peuvent, et dans
le même temps je veux protéger les plus faibles. Ce projet, nous devons
aussi le bâtir par nos territoires, nous avons des France aujourd’hui à
réconcilier.
Nos métropoles réussissent dans cette mondialisation. Il faut les y aider, les
encourager, leur permettre de faire davantage. Elles sont notre chance.
această temă, de renunţare sau de rezervă.
Europa, aceasta este şansa noastră pentru globalizare şi responsabilitatea
noastră aici este imensă. Franţa trebuie să îşi recupereze încrederea în sine şi
să îşi contruiască proiectul.
Prin munca de la început, care emamcipează pe fiecare, deoarece prin
muncă ne construim locul în societate. Astăzi nu există nicio soartă, pentru
un tânăr care provine dintr-un cartier rău famat ca în care ne aflăm noi, nu
poate să îşi găsească un loc de muncă, uneori chiar nu are niciun drept la
formare. Şi locul în care suntem, prin urmare nu are nimic nevinovat.
Şi nu pot accepta, în acelaşi fel, că în provinciile noaste atâţia francezi se
aşteaptă astăzi să lucreze, nu mai pot trăi la fel de bine în demnitate. Munca
este ceea care ne construieşte.
Prin investiţie, mai departe, investiţia în viitorul nostru. Pentru succesul
acestei revoluții digitale, pentru a reuşii trecerea spre o altă economie, spre o
altă societate. Pentru a forma, pentru a însoți această transformare climatică
și energetică.
Prin şcoală şi transmiterea apoi. Ţara noastră se va redresa prin tinereţe. Ştiu
că mulţi se îndoiesc de tineri, dar se înşală. Nu se pune problema să-i
promită, am facut prea multe. E o chestiune de a-i transmite cultura noastră,
valorile şi aşa să le permitem tuturor tinerilor să-şi construiască în mod liber
viitorul. Asta înseamnă să credem în tinereţe.
Să construim proiectul nostru prin noi protecții.
Fiindcă în această lume incertă, fiecare trebuie să fie liber şi noi trebuie să îl
protejăm împotriva riscurilor vieţii, împotriva nesiguranţei. Să garantăm
aceste protecții: sănătatea, pensia pentru cei mai în vârstă.
Pentru că nu construim nimic solid, lăsând milioane de francezi pe marginea
drumului.
Asta este adevărata autoritate. Asta-i credibilitatea statului.
Aţi înţeles, vreau să eliberez energia celor care pot, şi în acelaşi timp vreau
să îi protejez pe cei mai slabi. Acest proiect, de asemenea, trebuie construit
pe teritoriile noastre, iar astăzi Franţa trebuie împăcată.
Metropolele noastre reusesc să se globalizeze. Acolo trebuie să le ajutăm, să
le încurajăm, sa le permitem să facă mai mult. Acestea sunt şansa noastră.
La France des quartiers a elle besoin de mobilité. Elle est aujourd’hui
assignée à résidence alors qu’elle veut réussir, qu’elle veut que nous
permettions aux jeunes et moins jeunes d’accéder à l’école, d’accéder à la
culture, d’accéder à l’emploi.
La France périurbaine et la France rurale ont le droit de réussir, de se
développer. Et pour ce faire, nous devons aussi leur permettre d’aller de
l’avant, investir et laisser faire. Cette France-là le veut, cette France le peut.
Je veux une France qui croit en sa chance, qui risque, qui espère, qui
n’admet jamais la rente indue ou le cynisme repu.
Je veux une France entreprenante, où chacun choisit sa vie, où chacun peut
vivre de son travail. Et une France qui considère les plus faibles. J’ai pour
cela une confiance indéfectible dans les Français.
L’enjeu n’est pas pour moi aujourd’hui de rassembler la gauche, il
n’est pas pour moi aujourd’hui de rassembler la droite.
L’enjeu est de rassembler les Français.
Car cette transformation de notre pays n’est pas un combat contre
quelqu’un, contre un camp, contre une partie de la France. C’est un combat
pour nous tous, pour l'intérêt général, pour nos enfants.
Ce combat, c’est celui que nous conduirons ensemble. Cette révolution
démocratique, je ne pourrai la mener à bien qu’avec vous.
J’en appelle aujourd’hui à toutes les femmes et les hommes de bonne
volonté. J’en appelle aujourd’hui à toutes celles et ceux qui dans notre pays
croient dans la réconciliation de la liberté et du progrès. J’en appelle
aujourd’hui à toutes celles et ceux qui ne veulent pas simplement guetter
dans la pénombre une lueur d’espérance mais qui veulent l’incarner. Car
c’est notre vocation profonde et je n’en sais de plus belle.
Vive la République et vive la France !
Merci à vous.
Cartierele Franţei au nevoie de mobilitate. Astăzi, aceasta este arestată la
domiciliu, în timp ce ea vrea ca noi, să le permitem tinerilor şi mai puţin
tineri să ajungă la şcoală, la cultură, la ocuparea forţei de muncă.
Franţa periurbană și Franţa rurală au dreptul de a reuşi, de a se dezvolta. Și
pentru a face acest lucru, trebuie, de asemenea, să le permitem să înainteze,
să investească și să facă. Franța aceasta dorește, acestă Franță poate.
Doresc ca Franţa să creadă în norocul său, care riscă, care speră, care nu
recunoaşte niciodată pensie nejustificată sau cinismul hrănit.
Vreau o Franța înreprinzăare, unde fiecare îşi alege viața, unde fiecare poate
trăi din munca pe care o are. Și o Franța care consideră cele mai slabe. Am
pentru aceasta o încredere necondiţionată în poporul francez.
Astăzi, miza nu mai este să adun stânga, nu mai este să strâng drepta.
Miza este de a aduna poporul francez.
Pentru că această transformare a ţării noastre nu e o luptă împotriva cuiva,
împotriva unei taberei, împotriva unei părţi a Franţei. Este o luptă pentru noi
toţi, pentru interesul general, pentru copiii noştri.
Această luptă pentru noi toţi, cea pe care o vom conduce împreună. Această
revoluţie democratică, nu o voi realiza decât cu voi.
Astăzi, un fac apel tuturor femeilor și bărbaților de bunăvoinţă. Mă adresez
tuturor din ţara noastră celor care astăzi cred în reconcilierea libertății și a
progresului. Vă cer tuturor celor care astăzi nu doresc, pur și simplu să se
uite la asfințit pentru o lumină de speranță, dar care doresc. Pentru că
aceasta este marea noastră vocație și nu cunosc una mai frumoasă.
Trăiască Republica şi trăiască Franţa!
Mulţumesc tuturor !
Discours d'Emmanuel Macron au Louvre2
Merci, mes amis!
Merci à vous d’être là ce soir! Vous êtes des dizaines de milliers et je ne
vois que quelques visages. Merci, merci d’être là, de vous être battus
avec courage et bienveillance pendant tant de mois. Parce que oui, ce
soir, vous l’avez emporté! La France l’a emporté! Ce que nous avons
fait, depuis tant et tant de mois, n’a ni précédent, ni équivalent. Tout le
monde nous disait que c’était impossible, mais ils ne connaissaient pas
la France!
Merci de votre confiance, merci du temps que vous avez donné, merci
de votre engagement à toutes et tous, merci des risques pris par certains,
je les sais. Cette confiance, elle m’oblige et j’en suis désormais le
dépositaire. Ne pas vous décevoir, être à la hauteur de celle-ci et porter
durant les cinq années qui viennent l’élan qui est le vôtre, l’élan que
vous représentez.
Je veux aussi ce soir avoir un mot pour les Français qui ont voté pour
moi sans avoir nos idées. Vous vous êtes engagés et je sais qu’il ne
s’agit pas là d’un blanc-seing. Je veux avoir un mot pour les Français
qui ont voté simplement pour défendre la République face à
l'extrémisme. Je sais nos désaccords, je les respecterai, mais je serai
fidèle à cet engagement pris : je protègerai la République.
Et je veux enfin avoir un mot pour ceux qui ont voté aujourd’hui pour
Madame LE PEN - ne les sifflez pas, ils ont exprimé aujourd’hui une
colère, un désarroi, parfois des convictions. Je les respecte. Mais je ferai
tout, durant les cinq années qui viennent, pour qu’ils n’aient plus
aucune raison de voter pour les extrêmes.
Ce soir, il n’y a que les Françaises et les Français, le peuple de France
réuni, et ce que vous représentez, ce soir, ici, au Louvre, c’est une
ferveur, un enthousiasme, c’est l’énergie du peuple de France. Et ce lieu
dans lequel nous nous retrouvons dit cela, il est parcouru par notre
Histoire, de l’Ancien Régime à la Libération de Paris, de la Révolution
française à l’audace de cette pyramide. C’est le lieu de tous les
Français, de toutes les Françaises. Ce lieu, c’est celui de la France, que
2
https://www.youtube.com/watch?v=2cJh_v5mmuc, consulté le 13 mars 2019.
Discursul lui Emmanuel Macron la Louvre
Mulțumesc, prieteni!
Mulțumesc pentru că aţi venit în seara aceasta! Sunteți zeci de mii și văd
doar câteva fețe. Mulțumesc, vă mulțumesc că ați sunteţi aici, că ați
luptat cu curaj și bunăvoinţă de atâtea luni. Pentru că da, în seara asta
aţii câștigat! Franța a câștigat! Ceea ce am făcut de atâtea luni nu are
nici precedent, nici echivalent. Toată lumea ne-a spus că era imposibil,
dar nu cunoșteau Franța!
Vă mulțumesc pentru încrederea dumneavoastră, vă mulțumesc pentru
timpul acordat, vă mulțumesc pentru angajamentul dumneavoastră față
de toți, vă mulțumesc pentru riscurile luate de unii, le cunosc.  Această
încredere mă forțează și acum sunt depozitarul ei. Să nu vă dezamăgesc,
să fiu la înălțimea ei și să duc în următorii cinci ani impulsul care este al
dumneavoastră, impulsul pe care îl reprezentați.
Vreau, de asemenea, în seara asta să am un cuvânt pentru francezii care
au votat pentru mine fără a avea ideile noastre. V-ați angajat și știu că
acesta nu este un cec în alb. Vreau să am un cuvânt pentru francezii care
au votat pur și simplu pentru a apăra Republica împotriva
extremismului. Cunosc neînțelegerile noastre, le voi respecta, dar voi fi
credincios față de acest angajament făcut: eu voi proteja Republica.
În cele din urmă, vreau să am un cuvânt pentru cei care au votat astăzi
pentru doamna LE PEN - nu-i fluierați, astăzi au exprimat furie, o
dezordine, uneori convingeri. Îi respect. Dar voi face totul în următorii
cinci ani pentru ca ei să nu mai aibă niciun motiv să voteze pentru
extreme.
În seara aceasta, sunt doar francezii și francezii, oamenii din Franța
reuniţi și ceea ce reprezentați, în seara asta, aici, la Louvre, este o
fervoare, un entuziasm, este energia din poporul Franței. Iar locul în
care ne aflăm spune asta că este traversat de Istoria noastră, de la
vechiul Regim la Eliberarea Parisului, de la Revoluția Franceză până la
îndrăzneala acestei piramide. Este locul tuturor francezilor. Acest loc
este cel al Franței, pe care lumea îl vede, pentru că în seara asta este
le monde regarde, car ce soir, c’est l’Europe, c’est le monde qui nous
regarde!
L’Europe et le monde attendent que nous défendions partout l’esprit des
Lumières menacé dans tant d’endroits. Ils attendent que partout nous
défendions les libertés, que nous protégions les opprimés. Ils attendent
que nous portions une nouvelle espérance, un nouvel humanisme, celui
d’un monde plus sûr, d’un monde de libertés défendues, d’un monde de
croissance, de plus de justice, de plus d’écologie. Ils attendent que nous
soyons enfin nous!
La tâche qui nous attend, mes chers concitoyens, est immense et elle
commencera dès demain. Elle imposera de moraliser la vie publique, de
défendre notre vitalité démocratique, de renforcer notre économie, de
construire les nouvelles protections de ce monde qui nous entoure, de
donner une place à chacun, par l’école et le travail et la culture, de
refonder notre Europe et d’assurer la sécurité de tous les Français.
Cette tâche qui nous attend est immense et elle imposera de continuer à
être audacieux. Oui, ce soir, nous avons gagné un droit, un droit qui
nous oblige. Vous avez choisi l’audace et cette audace, nous la
poursuivrons! Et chaque jour qui vient, nous continuerons à la porter
parce que c’est ce que les Françaises et les Français attendent. Parce que
c’est ce que l’Europe et le monde attendent de nous. Ils attendent qu’à
nouveau la France les étonne, que la France soit elle-même et c’est cela,
ce que nous ferons. Notre tâche est immense, mes amis, et elle exigera
l’engagement de chacun : l’engagement de nos armées, de nos forces de
l’ordre, de tous nos services publics, votre engagement! Chacune et
chacun, élus, associations, dirigeants, syndicats, salariés, fonctionnaires,
commerçants, artisans, agriculteurs, étudiants, retraités! Notre tâche est
immense et elle imposera l’exigence de la vérité, le courage de la vérité,
celui que, durant cette campagne, nous avons constamment porté et que
je continuerai de porter pour vous. Notre tâche est immense et elle
imposera de construire, dès demain, une majorité vraie, une majorité
forte. Cette majorité de changement, c’est ce à quoi le pays aspire et
c’est ce qu’il mérite, cette majorité de changement, c’est cela, ce que
j’attends de vous dans six semaines, car j’aurai encore et encore besoin
de vous. Mes chers concitoyens, vous toutes et tous, qui êtes là, à mes
Europa, lumea ne priveşte!
Europa și lumea ne așteaptă să apărăm oriunde spiritul Iluminismului
amenințat în atâtea locuri. Se așteaptă ca peste tot să ne apărăm
libertățile, să-i protejăm pe cei oprimați. Se așteaptă ca noi să avem o
nouă speranță, un nou umanism, cea a unei lumi mai sigure, o lume a
libertăților apărate, o lume a creșterii, a unei justiţii mai puternice, mai
multă ecologie. Ne așteaptă să fim în sfârșit noi!
Sarcina pe care o am, dragii mei concetățeni, este imensă și va începe de
mâine. Aceasta va impune moralizarea vieții publice, pentru a-și apăra
vitalitatea noastră democratică, consolidarea economiei noastră, să
construiască noi protecții ale acestei lumi care ne înconjoară, pentru a
face loc pentru toată lumea, la școală și locul de muncă și cultură, să
reconstruim Europa și să asigurăm siguranța tuturor francezilor.
Această sarcină care ne așteaptă este imensă și va trebui să continuăm să
fim îndrăzneți. Da, în seara aceasta am câștigat un drept, un drept care
ne obligă. Ați ales îndrăzneala și această îndrăzneala, o vom urmări! Și
în fiecare zi care vine, vom continua să o purtăm pentru că asta așteaptă
francezii. Pentru că așteaptă Europa și lumea de la noi. Ei așteaptă ca
Franța să-i salute să le surprindă, că Franța este ea însăși, și asta vom
face. Sarcina noastră este imensă, prieteni, și va implica angajamentul
tuturor : implicarea armatelor noastre, forțele noastre de ordine, de toate
serviciile noastre publice, implicarea ta! Fiecare dintre ei, aleși,
asociații, lideri, sindicate, angajați, oficiali, comercianți, meșteșugari,
fermieri, studenți, pensionari! Sarcina noastră este imensă și va impune
cererea pentru adevăr, curajul adevărului, acela care, în timpul acestei
campanii, ne-am purtat în mod constant și pe care voi continua să îl port
pentru voi. Sarcina noastră este imensă și va necesita construirea, de
mâine, a unei majorități reale, a unei majorități puternice.  Această
majoritate de schimbare este ceea la ce țara aspiră și ceea ce merită,
această majoritate de schimbare, ceea ce aștept de la voi în șase
săptămâni, pentru că voi mai avea și încă mai au nevoie de tine. Dragii
mei concetățeni, voi toți care ați fost aici de partea mea de atâtea zile,
atâtea şi atâtea nopți. Popor al Franței, adunați aici la Luvru, avem
côtés, depuis tant et tant de jours, tant et tant de nuits. Peuple de France,
ici, rassemblé au Louvre, nous avons la force, nous avons l’énergie,
nous avons la volonté, celle qui nous a portés, qui a fait ce que nous
sommes. C’est cela, ce qui conduira notre avenir. Nous ne céderons rien
à la peur, nous ne céderons rien à la division, nous ne céderons rien au
mensonge, nous ne céderons même rien à l’ironie, à l’entre-soi, à
l’amour du déclin ou de la défaite. Je sais cette ferveur que vous portez,
je sais ce que je vous dois. Et je sais ce soir ce que je dois à mes
compagnons de route, à mes amis, à ma famille et à mes proches.
Ce ne sera pas tous les jours facile, je le sais. La tâche sera dure. Je
vous dirai à chaque fois la vérité. Mais votre ferveur, votre énergie,
votre courage toujours me porteront. Je vous protégerai face aux
menaces. Je combattrai pour vous contre le mensonge, l’immobilisme,
l’inefficacité, pour améliorer la vie de chacun. Je respecterai chacune et
chacun dans ce qu’il pense et dans ce qu’il défend. Je rassemblerai et je
réconcilierai car je veux l’unité de notre peuple et de notre pays. Et
enfin, mes amis, je vous servirai. Je vous servirai avec humilité et avec
force. Je vous servirai au nom de notre devise : liberté, égalité,
fraternité. Je vous servirai dans la fidélité de la confiance que vous
m’avez donnée. Je vous servirai avec amour.
Vive la République! Vive la France!
puterea, avem energia, avem voința, cea care ne-a purtat, care a făcut
ceea ce suntem. Aceasta este ceea ce va conduce viitorul nostru. Noi nu
cedăm nimic fricii, nu vom ceda nimic la divizie, noi vom renunţa la
minciună, nici până la ironie nu vom cedăm, între sine, în dragostea de
declin sau de înfrângere. Cunosc aroma pe care o conduci, știu ce vă
datorez. Şi ştiu în seara aceasta ce le datorez colegilor mei, prietenilor
mei, familiei mele şi apropiaţilor.
Nu va fi ușor în fiecare zi, știu asta. Sarcina va fi grea. Vă voi spune
adevărul de fiecare dată. Dar fervoarea voastră, energia voastră, curajul
vostru mă vor purta mereu. Vă voi proteja de amenințări. Voi lupta
pentru voi împotriva minciunii, rigidităţii, ineficienței, pentru a
îmbunătăți viața fiecăruia. Voi respecta pe fiecare în ceea ce gândește și
apără. Voi aduna și voi împăca, pentru că vreau unitatea poporului
nostru și a țării noastre. Și, în cele din urmă, prietenii mei, vă voi
servi. Vă voi servi cu smerenie și putere. Vă voi servi în numele devizei
noastre: libertate, egalitate, fraternitate. Vă voi servi în fidelitatea
încrederii pe care mi-aţi acordat-o. Vă voi servi cu dragoste.
Trăiască Republica! Trăiască Franţa!
Discours du président de la République à l’Institut de France pour la Disursul preşedintelui Republicii la Institutul Francez pentru strategia
stratégie sur la langue française3 privind limba franceză

3
https://www.youtube.com/watch?time_continue=58&v=kXUmNsKIbeg, consulté le 23 mars 2019.
Monseigneur,
Madame,
Monsieur le Chancelier de l’Institut,
Madame le Secrétaire perpétuel,
Madame et Messieurs les Ministres,
Monsieur le Premier ministre,
Madame La Secrétaire générale,
Mesdames et Messieurs les Ambassadeurs,
Mesdames et Messieurs les Parlementaires,
Mesdames et Messieurs les Académiciens,
Madame la Représentante personnelle pour la francophonie,
Mesdames et Messieurs,
C’est avec beaucoup d’humilité que je viens aujourd’hui essayer dans ce
lieu de vous parler de francophonie. Je dis avec beaucoup d’humilité parce
que la dernière fois que j’en ai parlé c’était dans une université à
Ouagadougou, peut-être certains qui étaient avec moi s’en souviendront. Et
je n’ai eu absolument aucun succès, c’était dans un discours plus large sur
l’Afrique où j’essayais d’embrasser nombre de considérations sur l’avenir
de ce que la France peut y faire et les questions que nous avons à y soulever.
Et lorsque j’ai parlé francophonie c’est sans doute le moment où les
malentendus se sont le plus installés. J’avais face à moi des jeunes
étudiantes et des jeunes étudiants qui de manière évidente ne comprenaient
pas ce que j’étais en train de dire ou plus exactement se disaient « il nous
parle de quelque chose qui ne nous dit rien, il nous parle depuis un endroit
ou depuis une langue qui ne nous dit pas la même chose ».
La réponse m’a sans doute été donnée tout à l’heure par Gabriel Faye qui
nous disait que dans son Bujumbura natal quand on parlait de francophonie
lui qui a montré à plusieurs reprises qu’il sait parler et écrire le français
venait à l’esprit la photographie d’un président de la République française
avec des présidents africains. Alors, croyez-moi, ça n’est pas de cette image
dont je suis venu aujourd’hui vous parler et je voudrais plutôt chercher à
m’en défaire. Parce qu’aujourd’hui de Maradi à Séoul, de Yaoundé à Oulan-
Bator, de Nouméa à Buenos Aires, le monde bruisse de notre langue. Elle
résonne par sa littérature, par sa poésie, par la chanson, le théâtre, le cinéma,
par l’art culinaire, le sport, le débat philosophique ou l’éloquence et
Domnul meu,
Doamnă,
Domnul cancelar al Institutului,
Doamnă secretar permanent,
Doamnelor şi domnilor miniștrii,
Domnul Prim-ministru,
Doamnă secretar general,
Doamnelor și domnilor ambasadori,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Doamnelor și domnilor academicieni,
Doamnă reprezentant personal pentru Francofonie,
Doamnelor și domnilor,
Cu mare umilință vin astăzi să încerc în acest loc să vă vorbesc despre
Francofonie. Spun cu multă umilință, pentru că ultima oară când am vorbit
despre asta era la o universitate din Ouagadougou, poate că unii care erau cu
mine își vor aminti. Și nu am avut absolut niciun succes, mă refer la un
discurs mai amplu asupra Africii, în care am încercat să vorbesc multe
considerații cu privire la viitorul a ceea ce poate face Franța și întrebările pe
care trebuie să le ridicăm acolo. Și atunci când am vorbit francofoniei, este
probabil momentul în care cele mai multe neînțelegeri s-au stabilit. Aveam
în faţa mea tinere studete și studenți tineri care, evident, nu înțelegeau ceea
ce spuneam sau chiar care îşi spuneau mai exact le-am spus: „ ne vorbește
despre ceva care nu ne spune nimic, ne vorbește într-un loc sau despre o
limbă care nu ne spun acelaşi lucru ”.
Răspunsul mi-a fost, imediat dat mai devreme de Gabriel Faye care ne
spunea că, latura natală Bujumbura când se vorbea despre francofonie, el
care a arătat în mod repetat că poate vorbi și scrie franceza îi venea în minte
fotografia unui președinte al Republicii Franceze cu președinții
africani. Atuncii, credeţi-mă, nu aceasta este imaginea despre care am venit
să vă vorbesc azi și aș prefera să încerc să renunţ la ea. Deoarece astăzi de la
Maradi la Seoul, din Yaoundé până la Ulaanbaatar, din Nouméa până la
Buenos Aires, lumea zdrobeşte limba noastră. Rezonează prin literatura ei,
poezia sa, câtec, teatrul, cinema, prin arta culinară, sport, dezbatere
filozofică sau elocvență, iar acum în întreaga lume, în această zi planete și a
aujourd’hui partout sur la planète en ce jour ainsi choisi la langue française
dit le monde et il faut la défaire des images qui ont fait qu’elle a pu un
moment oublier de le dire. Elle en décrit la moindre facette, elle en énonce
les aspérités, elle en creuse les conflits, elle en raconte toutes les histoires,
elle en tisse le récit entre des individus que séparent des océans, des déserts,
des traditions et qui dans le creuset de la langue française se retrouvent et se
comprennent.
Ce qu’on appelle francophonie aujourd’hui ce n’est pas cet espace incertain
à la périphérie de la France laquelle en serait le centre, c’est la langue
française elle-même qui est devenue le centre de toutes les nations et de tous
les peuples où elle a fait souche dans sa variété étourdissante. C’est cela la
francophonie, ce continent humain qui admet comme Constitution une
grammaire partagée, comme articles de loi une syntaxe, comme code civil
un vocabulaire. Et c’est fort de cela qu’aujourd’hui des centaines de
millions de personnes affrontent le monde, le vivent et le racontent dans ce
que Salah Stetie appelle « L’autre langue », celle dont il dit d’ailleurs qu’il
ne sait pas s’il l’a au fond choisie. Et la France doit aujourd’hui
s’enorgueillir d’être au fond un pays parmi d’autres qui apprend, parle, écrit
en français, et c’est aussi ce décentrement qu’il nous faut penser.
Notre langue française, si souvent encore représentée comme un jardin aux
allées rectilignes, est devenue ce lieu partagé qui a épousé progressivement
les inflexions de la planète. Ici résonnent les paroles d’Edouard Glissant
indiquant comme objet de la poésie le monde, le monde en devenir, le
monde tel qu’il nous bouscule, le monde tel qu’il nous est obscur, le monde
tel que nous voulons y entrer. Le français s’est au fond émancipé de la
France, il est devenu cette langue monde, cette langue archipel parce que
d’autres langues se parlent dans des continents immenses et des centaines de
millions de nos concitoyens la partagent mais il est peu de langues qui se
parlent dans cet archipel monde qui est le nôtre.
Au fil des siècles, la langue française est devenue celle des dominants puis
celle des opprimés, elle est ce qui permet de ne pas sombrer dans l‘aphasie,
dans l’incommunicabilité, dans l’isolement lorsque surviennent la guerre, la
violence, la barbarie. Elle permet de dire une expérience du monde qui
aurait pu rester enfouie comme cette anguille sous roche dont parle le récit
éblouissant d’Ali Zamir. En faisant de la langue des colons leur langue, en
ales limba franceză și spune lumii şi este necesar să o anulaţi cu imaginile
care au făcut ca ea să fie capabilă, o clipă, să uite asta. Aceasta descrie cea
mai mică faţetă, enunţă asperităţile aspre, sapă în conflicte, toate poveștile,
țese relatarea între indivizi separaţi de oceane, deşerturi, tradiții și în care
creuzetul limbii franceze se întâlnesc și se înțeleg.
Ceea ce numim francofonie astăzi nu este acel spațiu incert la periferia
Franței, care ar fi centrul, este însăși limba franceză care a devenit centrul
tuturor națiunilor și al tuturor popoarele în care şi-a făcut origine în soiul său
spendid. Aceasta este francofonia, acest continent uman care admite ca
Constituție o gramatică comună, ca articole de lege o sintaxă, ca cod civil un
vocabular. Şi ceea ce este puternic din ea astăzi sute de milioane de oameni
se confruntă cu lumea, o trăiesc și o spun în ceea ce numeşte Salah Stetie
„ cealaltă limbă ”, cea pe care spune el că nu știe dacă a ales-o în fond. Iar
Franța trebuie să se mândrească astăzi că este, în principiu, o țară printre
altele care învață, vorbește, scrie în franceză, şi este această schimbare la
care trebuie să ne gândim.
Limba noastră franceză, adesea reprezentată în continuare ca o grădină cu
alei drepte, a devenit acest loc comun care s-a contopit treptat cu inflexiunile
planetei. Aici rezonează cuvintele lui Edouard Glissant care indică ca
subiect al poeziei lumea, lumea în devenire, lumea așa cum ne loveşte,
lumea așa cum ne este obscură, lumea așa cum vrem să intrăm. Franceza
este în esență s-a emancipat de Franța, a devenit acestă limbă mondială,
acest arhipelag lingvistic, pentru că alte limbi sunt vorbite pe continente
uriașe și sute de milioane din concetățenii noștri o împărtășesc, dar există
puține limbi care se vorbesc în acest arhipelag care este al nostru.
De-a lungul secolelor, limba franceză a devenit cea a poziţiei dominante și
apoi cea a asupriților, ea este ceea ce le permite să nu se scufunde în afazie,
în incomunicabilitate, în izolare atunci când apar războiul, violența,
barbaria. Ea permite o experiență a lumii care ar fi rămas îngropată ca acest
gust ţipar sub stâncă, despre care vorbeşte povestea uimitoare a lui Ali
Zamir. Făcând din limba coloniștilor limba lor, afirmând că supunerea
affirmant que la soumission sociale et politique pouvait trouver un exutoire
dans la langue des dominants, une langue refaçonnée, remise à sa main,
modelée et investie par une expérience différente, les anciens colonisés ont
aussi apporté à notre langue cette expérience souffrance qui enrichit notre
regard et trouve les chemins de la réconciliation dans des imaginaires que
tout aurait pu opposer.
Avant eux des persécutés, des exclus, des déracinés avaient trouvé dans la
langue française leur socle, de Heinrich Heine à Paul Celan, mais il serait
arrogant de dire que le français serait cette langue seule de la liberté. Non,
on a torturé en français, on a fait des choses merveilleuses en français et on
continue à faire des choses merveilleuses et terribles en français. Il y a
toujours des tyrans qui pratiquent la tyrannie en français et aimer le français
n’est pas leur donner quitus, mais toujours au creux du français il y a eu je
crois cette volonté de liberté sans doute toujours inaccomplie, ce destin dont
parlait l’abbé Gregoire dès 1794, ce projet dont parle aussi Stetie, cette
volonté de ne pas céder.
Les mémoires ainsi se sont mêlées, les blessures des uns sont devenues les
blessures des autres et nous travaillons dans la même langue à panser nos
plaies franchissant pour cela le seuil de l’oubli évoqué par Assia Djebar
dans « La disparition de la langue française ». La langue française
aujourd’hui est animée de cet immense élan vers la liberté, elle est la langue
des combats pour l’émancipation, celle des non-alignés dont parlait Abdou
Diouf et Boutros Boutros-Ghali. Elle est aussi la langue des journalistes, des
opposants, des blogueurs, des poètes, de tant et tant de pays où on se bat en
français pour la liberté.
Car parler français jusque dans les pays qui jamais ne furent des colonies
c’est encore s’inscrire en faux contre un ordre présenté comme inéluctable.
C’est aller chercher son oxygène dans des textes, dans une mémoire qui
toujours ont célébré l’indépendance d’esprit et le refus des conventions. Et
le hasard de nos histoires partagées, de nos géographies parfois nous ont
conduit aussi à avoir cette langue en partage. C’est pour cela que nous
admirons le combat des Québécois, des Belges, des Suisses, des
Luxembourgeois, Monseigneur, Madame, pour porter haut le français. Mais
nous sommes également frappés de ces pays d’Europe, d’Amérique, d’Asie
qui quoi que n’ayant jamais été officiellement francophones sont d’aussi
socială și politică putea găsi o refulare în limba dominantă, o limbă
rearanjată, înmânată în formă și investită de o experiență diferită, fostele
puteri coloniale, de asemenea, au adus în limba noastră această experiență
de suferință care ne îmbogățește privirea și găsește căile de reconciliere în
imaginar căreia totul ar fi putut intra în conflict.
Înaintea lor persecutaţii, porscrişii, dezrădăcinaţii au găsit în limba franceză
baza lor, de la Heinrich Heine la Paul Celan, dar ar fi arogant să spunem că
limba franceză ar fi singura limbă a libertăţii. Nu, am torturat în franceză,
am făcut lucruri minunate în limba franceză și continuăm să facem lucruri
minunate și teribile în limba franceză. Există întotdeauna tirani care practică
tirania în franceză și să iubeşti franceza nu este să le dau acordul, dar
întotdeauna în adâncul francezilor a fost acolo cred că această dorință de
libertate, probabil, mereu neîmplinită, acest destin despre care vorbeşte
preotul Gregorie încă din 1794, acest proiect despre care mai vorbește
Stetie, această voinţă de a nu renunța.
Amintirile astfel sunt implicate, rănile unora au devenit rănile altora și
lucrăm în aceeași limbă să ne bandajeje rănile noastre care trec pentru acest
prag de uitare evocat de Assia Djebar în „ Dispariția limbii franceze“. Limba
franceză astăzi este animată de un impuls imens pentru libertate, este limba
luptelor pentru emancipare, cea a nealinatelor despre care vorbeşte Abdou
Diouf și Boutros Boutros-Ghali. Este, de asemenea, limba jurnaliștilor,
oponenților, bloggerilor, poeților, a atâtor țări în care ne luptăm în franceză
pentru libertate.
Pentru că a vorbi franceză chiar și în țările care nu au fost niciodată colonii
este încă se opune cu tărie unui ordin prezentat ca inevitabil. Trebuie să
cauţi oxigenul în texte, într-o amintire care a sărbătorit întotdeauna
independența spiritului și refuzul convențiilor. Iar șansa povestilor noastre
comune, a zonelor noastre geografice ne-a condus uneori să avem acestă
limbă de împărţit. De aceea admirăm lupta din Quebec, a belgienilor,
elvețianilor, luxemburghezilor, domnul meu, doamnă, pentru a aduce partea
superioară francezilor. Dar suntem izgoniţi şi de aceste ţări ale Europei, ale
Americii, ale Asiei, care nu au fost niciodată oficial francofoni sunt, de
asemenea, susținători înfocați ai limbii franceze cărora li se înmânează o
ardents partisans de cette langue française qui leur tend un miroir où ils
contemplent leur humanité, saisissent le monde, entendent sa rumeur. Parler
le français, l’écrire, c’est entrer dans une immense communauté
d’expériences et de regards.
Et tandis que je parle de notre langue archipel me voici avec vous en ce lieu.
Et si je suis ici c’est parce que l’Académie française fut un lieu séminal
pour cette immense aventure de la langue française. Il n’y eut pas un seul
acte fondateur de notre langue mais plusieurs. Depuis Charlemagne en 813
jusqu’à Louis XII en 1510 et surtout François 1 er qui en 1539 décida que le
français serait la langue administrative du royaume par l’Edit de Villers-
Cotterêts. En renonçant au latin des clercs, François 1 er ouvrait la porte à
une langue authentiquement nationale, partagée, comprise de tous, il
donnait corps à cette ambition propre à la langue française de jeter des ponts
entre les classes et les conditions. L’Edit de Villers-Cotterêts invente aussi
un état civil, c’est-à-dire qu’il fait entrer chaque Français dans une existence
documentée, certifiée, officielle, une existence qui se vit et se lit en français.
Ceux qui prétendent que Villers-Cotterêts ne fut pas l’acte de naissance du
français comme langue de la France ont sans doute raison historiquement
mais ils ont tort sur le plan culturel et politique, car la portée symbolique de
cet édit résonne encore jusqu’à nous. 10 ans plus tard, du Bellay posait avec
sa « Défense et illustration de la langue française » un acte de naissance
littéraire du français. Des poètes et des poétesses comme Louise Labe lui
inventaient des sonorités et des couleurs nouvelles et moins de 100 ans
après naissait l’Académie française, faite non pour gouverner le français
mais pour s’assurer que ses règles seraient adaptées à l’usage et que la
langue ne serait pas la proie de quelques-uns mais le bien de tous,
poursuivant la même volonté inaugurale de François Ier.
L’Académie a été conçue pour protéger la langue des coups de force
inévitables de ceux qui veulent la soumettre à leur agenda politique ou
dogmatique et faire de la langue non pas un être qui vit et respire mais un
outil soumis au programme de quelques-uns. L’idée fondatrice fut que la
langue française ne vivrait réellement que si l’on donnait la prééminence à
l’usage, que les règles donc devaient être préservées et observées contre les
précieuses et les précieux de tous temps, et nous en avons encore. C’est là
oglindă în care îşi contemplă umanitatea, sesizează lumea, aud zvonul
său. Să vorbești franceza, să o scrii este să intri într-o comunitate imensă de
experiențe și perspective.
Și în timp ce vorbesc despre limba noastră de arhipelag aici sunt cu
dumneavoastră. Și dacă sunt aici, aceasta se datorează faptului că Academia
Franceză a fost un loc important pentru această aventură imensă a limbii
franceze. Nu a existat numai act fondator al limbii noastre, ci mai multe. De
la Carol cel Mare în 813 la Ludovic al XII-lea în 1510 și în special la
Francisc I, care în 1539 a decis că franceza va fi limba administrativă a
regatului prin Edictul de la Villers-Cotterêts. Prin renunțarea la limba latină
a clericilor, Francis I deschidea ușa unei limbi autentice naționale,
împărtășită, înțeleasă de toți, a dat substanță acestei ambiții specifice limbii
franceze de a construi punți între clase și condiții. De asemenea, edictul
Villers-Cotterêts inventează un statut civil, care le permite tuturor
francezilor să intre într-o existență certificată, documentată, o existenţă care
trăieşte şi este citită în limba franceză.
Cei care pretind că Villers-Cotterêts nu a fost certificatul de naștere a
francezei ca limbă a Franței au fără îndoială dreptate de-a lungul istoriei, dar
au greșit din punct de vedere cultural și politic, pentru că semnificația
simbolică a acestui edict încă răsună cu noi. 10 ani mai târziu, du Bellay a
prezentat cu „ Apărarea și ilustrarea limbii franceze “ un certificat de naștere
literară a francezei. Poeți și poetese ca Louise Labe-i au inventat noi
sonorităţi și culori și, la mai puțin de 100 de ani mai târziu, se naşte
Academia Franceză, făcută nu pentru a guverneza franceza, ci pentru a se
asigura că normele sale vor fi adaptate utilizării și că limba nu va fi prada
unora, ci binele tuturor, urmărind aceeași dorință inaugurală a lui Francisc I.
Academia a fost concepută pentru a proteja limba de loviturile inevitabile
ale celor care doresc să o supună unei agende politice sau dogmatice și să
facă limbă nu o ființă care trăiește și respiră, ci un instrument supus
programului unora. Ideea fondatoare a fost ca limba franceză va trăi într-
adevăr numai dacă am da importanță utilizări, astefel regulile ar trebui să fie
păstrate și respectate împotriva inestimării si inutilităţii din toate timpurile,
și încă o mai avem Există posibilitatea de a conferi limbii o anume
conférer à la langue une dignité particulière, cela suppose qu’on ait d’elle
une conscience très élevée qui ne la réduise pas à être un outil de
communication mais soit la substance même de ce qui nous fait humain.
C’est aujourd’hui un acte de confiance en notre langue que nous sommes
résolus à accomplir, car nous sommes au seuil d’un moment nouveau de
notre histoire et de l’histoire de notre langue. Nous passons de l’idée
ancienne d’une francophonie qui serait la marge de la France à cette
conviction que la francophonie est une sphère dont la France avec sa
responsabilité propre et son rôle historique n’est qu’une partie agissante,
volontaire mais consciente de ne pas porter seule le destin du français.
Jean Rouaud a exprimé l’enjeu en des termes d’un lumineux optimisme: «
désormais déliée de son pacte avec la Nation, écrit-il, libérée de l’étreinte de
la source-mère, devenue autonome, choisie, retournée à son champ premier,
nourrie par d’autres aventures, n’ayant plus de comptes à régler avec la
langue des anciens maîtres, la langue française a de nouveau à proposer, vue
d’Afrique, d’Asie ou des Caraïbes, de Chine ou d’Iran, d’Amérique du nord
ou du Vietnam, son interprétation du monde, un monde sachant que sans
récit il n’y a pas d’intelligence du monde ».
Alors pour réussir ce récit, je veux remercier madame Leïla Slimani qui a
conduit depuis plusieurs mois un travail considérable et a coordonné ce dont
elle vient de rendre compte, cette méthode conduisant à demander à toutes
les voix qui souhaitaient s’exprimer leurs idées pour la francophonie. Les
ministres ici présents auront à conduire ce travail chacune et chacun dans
leur domaine mais ça n’a pas été pensé seulement depuis un lieu à Paris ; ce
fut le fruit d’un travail partagé, nourri par des voix multiples de tous les
continents. Aujourd’hui si nous voulons répondre à ce grand récit, cette
interprétation du monde que nous voulons et pouvons porter, il nous faut
réussir en quelque sorte à apprendre, échanger et créer en français. C’est
autour de ce triptyque que je veux en quelques instants revenir et échanger
avec vous.
Apprendre à parler et écrire le français d’abord c’est établir dans toute la
francophonie cette Constitution qui nous unit et nous rapproche. Il y a dans
le rapport à une langue le rapport à une autorité, elle a ses règles et une
langue permet des libertés, vous en êtes pour nombre d’entre vous de
merveilleux visages, mais elle n’existe pas si d’abord on n’accepte pas de se
demnitate, acest lucru presupune că avem conștiință foarte crescută, ceea ce
nu o reduce să fie un instrument de comunicare, ci să fie esența este a ceea
de a ne face umani.
Astăzi este un act de încredere în limba noastră pe care suntem hotărâți să îl
realizăm pentru că suntem pe pragul unui nou moment din istoria noastră și
din istoria limbii noastre. Trecem de ideea veche a unei francofonii care ar fi
marja Franței la convingerea că francofonia este o sferă inclusiv Franța, cu
propria sa răspundere și rolul său istoric este doar o parte care acționează,
voluntară dar conștientă să nu poartă numai soarta francezei.
Jean Rouaud și-a exprimat miza în legătură un optimism senin : „ de acum
eliberat din pactul său cu Națiunea, scrie el, eliberat de îmbrățișarea
părintelui, devine autonomă, aleasă, întors la primul câmp, hrănită de alte
aventuri, având conturi care nu mai trebuie rezolvate cu limba vechilor
maeștri, limba franceză trebuie să propună din nou, văzut de Africa, Asia
sau Caraibe, China sau Iran, America de Nord sau din Vietnam,
interpretarea sa a lumii, o lume care știe că fără narațiune nu există
inteligența lumii “.
Apoi, pentru a obţine această poveste, vreau să-i mulțumesc doamnei Leïla
Slimani, care a dus timp de câteva luni o muncă considerabilă și a coordonat
ceea ce tocmai a raportat, această metodă care conduce la solicitarea vocilor
care au dorit să-și exprime ideile în numele francofoniei. Miniștrii prezenți
aici vor trebui să conducă această lucrare fiecare în domeniul lor, dar nu a
fost gândit doar dintr-un loc din Paris; a fost rezultatul muncii împărtășite,
alimentată de mai multe voci de pe toate continentele. Astăzi, dacă vrem să
răspundem la această mare narațiune, această interpretare a lumii pe care o
dorim și o putem transporta, trebuie să reușim într-un fel să învățăm, să
schimbăm și să creăm în franceză. În jurul acestui triptic vreau în câteva
momente să mă întorc și să schimb cu dumneavoastră.
A învăța să vorbești și să scrii în limba franceză să stabilești în toată
francofonia această Constituție care ne unește și ne apropie. Există în relația
cu o limbă relația cu o autoritate, ea are regulile sale și o limbă permite
libertăți, sunteţi pentru mulți dintre voi chipuri minunate, dar nu există dacă
la început nu acceptăm să ne se supună normelor sale, dacă nu acceptăm
soumettre à ses règles, si on n’accepte pas son autorité première, les usages
que d’autres femmes et hommes en ont fait et qui s’est progressivement
sédimenté, dont on peut retracer l’histoire ou se perdre dans ses rais.
C’est un immense défi et nous ne relèverons celui-ci que si nous savons
faire se lever une génération nouvelle, militante, ambitieuse, une génération
de ces héros bien particuliers qu’on appelle les professeurs de français.
Vous me direz que sur ce sujet, j’ai une forme de conflit d’intérêts
biographiques qui pourrait conduire à fausser mon jugement. Je ne pourrai
le nier mais je veux néanmoins dire que toute notre histoire, l’histoire de
notre pays fut constituée par ces héros et notre capacité à porter le français y
compris dans des terres où notre langue a reculé ; nous avons réussi à le
faire par ces héros que sont les professeurs de français.
A chaque fois que nous avons fermé une classe, que nous avons décidé
qu’on pouvait se passer d’un professeur, le français a reculé. Et à chaque
fois que nous avons considéré qu’on pouvait s’affranchir d’un professeur ou
ne plus former le professeur, le français a aussi reculé. Le professeur de
français, cette figure centrale, qui forge l’esprit, la sensibilité, la mémoire, la
curiosité parce que la grammaire, le vocabulaire, l’étymologie et bien
souvent la littérature sont le terreau où nos vies s’enracinent. Le professeur
de français est le garant et le moteur de la vitalité même de la langue
française. Nous savons tous ici notre dette à l’égard des éveilleurs qui nous
jettent parfois contre gré dans les méandres de la grammaire et dans les
grands espaces du roman ou de la poésie, faisant croître en nous ce qui était
encore confus, latent. Notre première et plus grande responsabilité est ainsi
de rendre ses lettres de noblesse au métier de professeur et singulièrement
au métier de professeur de français.
Et apprendre le français, c’est d’abord l’apprendre en France et nous ne
saurions proposer quoi que ce soit pour la francophonie si nous ne savons
regarder nos propres imperfections, nos propres lacunes, parfois nos propres
reculs. C’est pourquoi nous avons dès le début du quinquennat décidé qu’il
fallait en effet parfois remettre des règles, rouvrir des classes, réduire le
nombre d’élèves par classe dans ces lieux de la République les plus en
difficulté, où on a concentré toutes les difficultés et où le français avait
reculé. Dès le mois de septembre dernier, le ministre de l’Education
nationale a ouvert dans ces zones dites d’éducation prioritaire des classes de
prima autoritate a sa, utilizările pe care alte femei și bărbați le-au făcut și
care s-au sedimentat treptat, a căror istorie poate fi urmărită sau să se piardă
în creșterile sale.
Aceasta este o provocare imensă și ne vom ridica numai dacă știm cum să
ridicăm o generație nouă, militantă și ambițioasă, o generație a acestor eroi
foarte speciali pe care îi numim profesori francezi. Îmi veți spune că în acest
sens am o formă de conflict de interese biografice care ar putea duce la
denaturarea judecății mele. Nu pot nega acest lucru, dar vreau totuși să spun
că întreaga noastră istorie, istoria țării noastre a fost constituită de acești eroi
și capacitatea noastră de a vorbi franceză chiar și în țări unde limba noastră a
scăzut; am reușit să o facem prin acești eroi care sunt profesorii de limbă
franceză.
De fiecare dată când am închis o clasă și am hotărât că putem trece peste un
profesor, franceza s-a retras. Și de fiecare dată când am considerat că putem
scăpa de un profesor sau mai mult nu mai forma profesorul, francezul s-a
retras și el. Profesorul de franceză, această figură centrală, care creează
spiritul, sensibilitatea, memoria, curiozitatea pentru că gramatica,
vocabularul, etimologia și adesea literatura sunt locul în care viața noastră
prinde rădăcini. Profesorul de franceză este garantul și forța motrice a
vitalității limbii franceze. Aici ştim cu toții, datoria noastră cu privire la
pârghia care uneori, ne aruncă împotriva voinţei în meandrele gramaticii și
în marile spații ale romanului sau poeziei latenre, crestând în noi ceea ce era
încă vag, latent. Prima si cea mai mare responsabilitate o reprezintă
întoarcerea patentelor sale cu scrisori la locul de muncă al profesorului şi în
mod ciudat la un loc de muncă de profesor de franceză.
Și pentru a învăța limba franceză, mai întâi învăţa-tă în Franța și am şti cum
să nu propună nimic pentru francofonie dacă nu știm cum să privim
propriile noastre imperfecțiuni, prin propriile neajunsuri, uneori la propriile
nereușite. De aceea, de la începutul perioadei de mandat am decis că este
necesar să reluăm într-adevăr, uneori regulile pentru redeschiderea claselor,
pentru a reduce numărul elevilor în funcţie de clasă în aceste locuri ale
Republicii, cele mai în dificultate, unde am concentrat toate dificultățile și
unde francezii s-au mutat din nou. Începând cu luna septembrie a anului
trecut, ministrul Educației Naționale a deschis în aceste așa-numite zone de
CP, suivront des CE1 puis encore d’autres pour réduire le nombre d’élèves
par classe pour regarder en face ce qui était devenu une banalité pourtant
inadmissible, celle qu’un enfant sur cinq arrivant en CM2 dans notre pays
ne savait pas maîtriser ou la langue ou le calcul ou l’écriture comme il le
devait.
Nous avons donc remis des maîtres, quelques règles, remis l’évaluation sans
laquelle on ne sait mesurer si l’on a appris ou pas, et réussi je crois à aussi
remettre dans l’esprit de chacun, et au premier chef les parents, que parler
une langue s’acquiert par des efforts, par ce travail. Nous poursuivrons avec
le ministre de l’Education nationale cette tâche parce qu’elle n’est pas pour
autant terminée mais nous avons ainsi remis au centre de ce combat pour le
français l’école et le professeur.
Apprendre le français, c’est bien entendu également lire et c’est ce que dès
la rentrée dernière le ministre de l’Education et la ministre de la Culture ont
ensemble porté et que nous poursuivrons. Lire c’est entrer dans la substance
de la langue, mais aussi dans sa mémoire et son imaginaire, c’est consacrer
un temps de solitude, à ce qui nous reliera plus fortement aux autres et au
monde. La lecture sera au cœur de l’école, cela a commencé, le livre offert
chaque année le sera encore davantage et les exercices ainsi se poursuivront.
Des exercices qui permettent de forger avec la langue ce contact étroit
seront multipliés, de la dictée à la pièce d’éloquence, de la lecture à voix
haute à la chanson, de la récitation à la réflexion sur la racine des mots qui
passent en France par la revitalisation résolue des langues anciennes qui
sont la matrice même de notre langue, et d’où procède cette autorité même
dont je parlais.
La lecture redeviendra le cœur de l’apprentissage notamment dans les
quartiers où nous l’avions laissé reculer, où la langue française elle-même
s’est abîmée. Nous ne pouvons être davantage ce pays où ces reculs avaient
été admis. Lire à l’école c’est lire en français. C’est lire la littérature
française dont je veux qu’elle retrouve toute sa place au dépens de
succédanés dont trop souvent on s’est satisfait. Je veux notamment que les
élèves renouent avec les œuvres intégrales trop souvent découpées en
extraits et avec le plaisir de lire qui n’est pas toujours compatible avec des
exercices trop formels, qui accepte aussi qu’on se perde dans des longueurs
parce qu’elles font partie du rapport au livre.
învățământ prioritare clase de CP, vor urma CE1, apoi altele pentru a reduce
numărul de elevi pe clasă pentru a privi în față ceea ce devenise o banalitate
inacceptabilă, cel pe care un copil din cinci și care a sosit în CM2 în țara
noastră nu știa să stăpânească nici limba, nici calculul, nici scrierea așa cum
îi trebuia.
Astfel ne-am întors la profesorii, câva reguli, am revenit la evaluarea fără de
care nu putem măsura dacă am învățat sau nu și am avut succes în ceea ce
mă priveşte, în primul rând, părinții, ei care vorbesc limba, este dobândită
prin eforturi, prin această lucrare. Vom continua cu Ministrul Educației
Naționale această sarcină, deoarece nu s-a terminat încă, dar ne-am întors în
centrul luptei pentru şcoala franceză și pentru profesor.
A învăţa limba franceză e normal si să citești și asta de la ultima revenire a
ministrului Educației și al Ministrului Culturii împreună și ceea ce vom
urmării. A citi înseamnă să intri în substanța limbajului, dar și în memoria și
imaginația cuiva, înseamnă să dedici timp de singurătate pentru ceea ce ne
va lega mai mult cu ceilalți și cu lumea. Cititul va fi în centrul școlii, acest
lucu a început, cartea oferită în fiecare an va fi tot mai mult și exercițiile vor
continua. Exerciții care fac posibilă realizarea acestui contact strâns cu
limba vor fi multiplicate, de la dictare la piesa de elocvență, de la lectură cu
voce tare la cântec, de la recitare la reflecţia asupra rădăcinii cuvintelor care
trec în Franţa prin revitalizarea limbilor vechi care sunt matricea limbii
noastre, şi de unde provin această autoritate în legătură cu care am vorbit.
Lectura va deveni din nou inima învățării, în special în cartierele în care am
lăsat-o să se retragă, şi limba franceză însăși a fost afectată. Nu putem fi mai
mulţi în această țara în care au fost admise aceste scăderi. Cititul la școală
înseamnă cititul în franceză. Cititul literaturii franceze despre care vreau să-
și găsească locul în detrimentul substituenţilor cu care ne-am mulţmit prea
des. Vreau să mai ales studenții să se reconecteze cu lucrările integrale de
prea multe ori tăiate în extracte și cu plăcerea de a citi, care nu este
întotdeauna compatibilă cu exerciții prea formale, care acceptă, de
asemenea, că se pierd în lungime, deoarece acestea fac parte din raportul
cărții.
Lire aujourd’hui, c’est lire aussi la littérature écrite en français aux quatre
coins du monde. Je souhaite que des auteurs de langue française soient
enseignés dans les écoles françaises mêmes s‘ils ne sont pas Français ou
d’origine. C’est ainsi que les élèves de France apprendront à goûter le sel de
leur langue dont les écrits coruscants d’Ahmadou Kourouma, Driss Chraïbi,
François Cheng, Milan Kundera, Hampâte Bâ, Aimé Cesaire, Nimrod et
tant d’autres ici présents. J’ai ainsi décidé que la journée du 20 mars serait
désormais dédiée à la connaissance des littératures en langue française à
l’école.
Lire, c’est aussi avoir un lieu pour lire ; il y a l’école, certes, mais il y a
aussi la bibliothèque. C’est en ce sens bien entendu que les
recommandations formulées par Erik Orsenna et Noël Corbin dans leur
rapport rendu à la ministre de la Culture il y a de cela quelques semaines
seront suivies scrupuleusement. Parce que parfois retrouver la bibliothèque
fermée lorsqu‘on rentre le soir ou lorsqu’une ou deux journées n’est livrée à
la disponibilité des parents ou des enfants, c’est renvoyer à un espace de
tranquillité, d’intimité qui n’existe pas, c’est priver d’un espace d’échanges,
de hasards ou de rencontres, de partage de littératures et d’expériences de
mots, celui ou celle qui y avait peut-être le plus droit. L’ouverture des
bibliothèques, c’est un combat pour l’émancipation ; ouvrir dans les villes et
les villages où cela a du sens, où c’est souhaité, porté par les élus, les maires
au premier chef, ouvrir ces bibliothèques, c’est permettre à des enfants qui
n’ont pas de livre dans leur famille, c’est permettre à des enfants pour qui
travailler en famille n’est plus possible, d’avoir accès aux livres, à la
tranquillité qui l’accompagne, au silence, à l’échange choisi, c’est mettre fin
à cette idée que trop encore peuvent avoir en tête que ça ne serait pas pour
eux; les bibliothèques sont le lieu névralgique de cette formation
personnelle.
Ce devoir d’apprendre le français en France s’impose de manière plus
impérieuse au moment où nous devons accueillir des femmes et des
hommes chassés par la guerre et leur donner un destin au sein de notre
communauté nationale. Je ne vois pas de meilleur titre de séjour pour eux
que la langue française et c’est par là aussi qu’ils entreront dans la Nation,
c’est par là qu’ils trouveront leur juste place. Et si on ne leur donne pas cette
chance, si on ne leur donne pas cette possibilité de rentrer dans notre pays
Citind astăzi, este de asemenea, citirea literaturii scrise în limba franceză în
cele patru colţuri ale lumii. Doresc ca autorii limbii franceze să fie învățați
în școlile franceze, chiar dacă nu sunt francezi sau nativi. Astfel, elevii din
Franța vor învăța să guste sarea limbii, printre care scrierile excelente ale lui
Ahmadou Kourouma, Driss Chraïbi, François Cheng, Milan Kundera,
Hampâte Bâ, Aimé Cesaire, Nimrod și multe altele aici prezente. Am
hotărât că ziua de 20 martie va fi acum dedicată cunoașterii literaturilor în
limba franceză la școală.
Lectura, esteare de asemenea, o notă de credit; există școala, desigur, dar
există și biblioteca. În acest sens, recomandările făcute de Erik Orsenna și
Noël Corbin în raportul lor către Ministrul Culturii cu câteva săptămâni în
urmă vor fi urmărite cu stricteţe. Pentru că uneori să găseşti biblioteca
închisă când ne întoarcem seara sau când una sau două zile nu este
disponibilă părinților sau copiilor, înseamnă întoarcerea într-un spațiu de
liniște, intimitate care nu există, să priveze un spațiu de schimburi, de șanse,
de întâmplări sau întâlniri, de împărţirea literaturii și a experiențelor
cuvintelor, asta sau cea care a avut acolo cea mai multă
precizie. Deschiderea bibliotecilor este o luptă pentru
emancipare; deschiderea în orașe și sate în cazul în care acest lucru are
sens, în cazul în care este dorit, adusă de către funcționari, primari, în primul
rând, deschiderea acestor biblioteci permite copiilor care nu au o carte în
familia lor, este de a permite copiilor care se lucrează în familie nu mai este
posibil să aibă acces la cărți, liniștea care îi însoţeşte, la tăcere, în cadrul
schimbului ales, de a pune capăt ideii care poate avea prea multe în minte
asta nu ar fi pentru ei; bibliotecile sunt centrul nervos al acestei formări
personale. 
Această datorie de a învăța franceza în Franța este întemeiată atunci când
trebuie să întâmpinăm femeile și bărbații alungați de război și să le dăm un
destin în cadrul comunității noastre naționale. Nu văd un permis de ședere
mai bun pentru ei decât limba franceză și de aceea vor intra în Națiune,
acolo își vor găsi locul potrivit. Și dacă nu le dăm această șansă, dacă nu le
oferim ocazia de a se întoarce în țara noastră și în limbaj, ce loc susținem să
le dăm? În prezent, refugiații au dreptul la maximum 250 de ore de cursuri
par et dans la langue, quelle place prétend-t-on leur donner? Aujourd’hui les
réfugiés ont droit à 250 heures au maximum de cours de français ; je vous
défie d’apprendre le français en 250 heures.
Ce volume sera porté à 400 heures et même 600 heures pour les personnes
les plus vulnérables et les plus éloignées de la société française qui ne
maîtrisent ni la lecture ni l’écriture ; nous accompagnerons les associations,
les établissements éducatifs avec la délivrance d’un label propre, en mettant
aussi dans chaque ville des bibliothèques et des médiathèques de référence
parce que la langue française n’est pas simplement un outil d’intégration ;
elle est l’intégration. Et je salue ici le travail que plusieurs associations
présentes en ces lieux font chaque jour pour des élèves réfugiés venus de
Géorgie, d’Afghanistan, de Libye, de Syrie ; certains dans quelques jours,
dans quelques semaines joueront « Britannicus » de Racine. Cela vaut tous
les titres et tous les papiers.
Cette exigence que nous portons sur notre territoire national, je veux la
porter hors de nos frontières de la même façon car il est de la responsabilité
de la France de faire vivre nos Francophonies au service des peuples non
pas comme un faux-nez de notre empire colonial, comme certains le
prétendent, mais parce que nous croyons dans le destin de notre langue,
dans ce qu’elle véhicule, dans ce qu’elle dit du monde où nous vivons sans
surplomb aucun. C’est pour cela que la France s’est engagée tout
particulièrement de la même manière pour l’éducation et pour la formation
des maîtres. Ces deux combats sont décisifs.
J’ai voulu que la France, dans l’action qu’elle mène à l’international – et
nous l’avons constamment porté avec le ministre –, puisse, à travers son
aide publique au développement, réaffirmer son engagement fort pour
l’éducation, en particulier l’éducation des jeunes filles qui recule
aujourd’hui dans tous les terrains où la terreur monte et où l’obscurantisme
essaie aujourd’hui de prendre le dessus. Il nous faut donc nous battre en
investissant, ce que la France fera dans le cadre du Partenariat mondial pour
l’éducation, mais aussi dans son aide bilatérale pour l’éducation, l’éducation
des jeunes filles en particulier en Afrique et tout particulièrement au Sahel.
Nous nous battrons aussi pour la formation des maîtres, car il importe de
continuer à accompagner à cet égard toutes les initiatives d’appui à une
éducation de qualité en France qui soit accessible à toutes et tous et en
franceze ; vă provoc să învățați limba franceză în 250 de ore.
Acest volum va fi mărit la 400 de ore și chiar 600 de ore pentru cei mai
vulnerabili și cei mai îndepărtați din societatea franceză care nu au masterat
citirea sau scrierea ; vom asista asociațiile, instituțiile de învățământ cu
livrarea unei etichete adecvate, introducând, de asemenea, în fiecare oraș
biblioteci și bibliotecile media, deoarece limba franceză nu este doar un
instrument de integrare ; ea este integrarea. Și salut aici munca pe care mai
multe asociații prezente în aceste locuri o fac în fiecare zi pentru studenții
refugiați din Georgia, Afganistan, Libia, Siria ; anumiţi în câteva zile, în
câteva săptămâni vor juca „Britannicus” a lui Racine. Merită toate titlurile și
toate hârtiile.
Această cerință în ceea ce ne priveşte teritoriul nostru național, vreau s-o
purtăm în afara granițelor noastre în același mod, deoarece este singura
responsabilitate a Franței de a-i face pe francofonii noştri să trăiască în
serviciul popoarelor, nu ca pe un fals al imperiului nostru colonial după cum
pretind unii, ci pentru că noi credem în destinul limbii noastre, în ceea ce ea
transmite, în ceea ce spune despre lumea în care trăim fără a avea nici o
presiune. Acesta este motivul pentru care Franța și-a asumat un angajament
special față de educație și formarea cadrelor didactice. Aceste două lupte
sunt decisive.
Am dorit ca Franța, în acțiunea pe care o conduce la nivel internațional - și
am continuat să o purtăm cu ministrul - poate, prin asistența oficială pentru
dezvoltare, să își reafirme angajamentul ferm față de educație, în special
educația fetelor tinere, care se retrage astăzi în toate domeniile în care
teroarea este în creștere și unde obscurantismul încearcă să ia mâna de
sus. Prin urmare, trebuie să luptăm prin investiții, ceea ce va face Franța în
cadrul Parteneriatului global pentru educație, dar și în ajutorul său bilateral
pentru educație, educația tinerelor fete, mai ales în Africa și în Sahel.
Vom lupta, de asemenea, pentru formarea cadrelor didactice, deoarece este
important să continuăm să ţinem această relaţie cu toate inițiativele de a
sprijini educația de calitate în Franța, care este accesibil tuturor și, mai
particulier avec le déploiement à tous les pays d’Afrique francophone du
Programme d’accompagnement des enseignants Apprendre réalisé en lien
avec les agences de l’OIF, la création d’un fonds pour améliorer
l’accessibilité aux ressources pédagogiques et la mobilisation du ministère
français de l’Education nationale et de ses opérateurs pour proposer des
dispositifs innovants de formation initiale et continue et le renforcement des
actions bilatérales menées par nos ambassades.
La stratégie présentée aujourd’hui et que les ministres auront à cœur de
détailler s’appuiera sur des initiatives qui viendront compléter ces
dispositifs et le travail remarquable conduit sur ce sujet par l’OIF. Nous
mettrons ainsi en place un volontariat international pour le français à
destination des pays prioritaires et doublerons le nombre de missions du
service civique sur cet enjeu. Nous aiderons la Fédération internationale des
professeurs, elle aussi accompagnée par l’OIF, pour œuvrer dans ce cadre.
Mais ce travail passera aussi par un élan nouveau donné aux lycées français.
La France dispose aujourd’hui de 500 établissements dans le monde
accueillant 350.000 élèves. C’est la colonne vertébrale de notre offre
d’enseignement à travers le monde. Il sera consolidé, dynamisé pour
garantir sa pérennité et répondre à la demande croissante. Les moyens
seront maintenus. Le ministre, à l’été, proposera une stratégie pour mieux
associer le secteur privé et je veux ici remercier tous les Etats qui
accompagnent dans ce travail. Et j’ai eu l’occasion de le faire hier mais je
veux en ce lieu vous le dire, Monseigneur, remercier en particulier le choix
qui a été le vôtre pour notre lycée français au Luxembourg et
l’investissement qu’avec votre gouvernement, vous avez décidé de faire
pour que nous continuions à être présents.
Nous allons aussi développer les établissements partenaires avec l’objectif
de doubler le nombre d’élèves accueillis au sein du réseau scolaire français
d’ici à 2025. Des pôles régionaux de formation seront créés pour former les
nouveaux enseignants, par exemple, au Mexique ou au Liban. Et partout où
je passerai, je poursuivrai de manière méthodique des stratégies
partenariales qu’avec le ministre et le secrétaire d’Etat à la Francophonie,
nous conduisons inlassablement qui consistent à nouer des partenariats pour
que dans les systèmes éducatifs de chacun des pays, le français soit
alesîn ceea ce priveşte desfășurarea în toate țărilor ale Africii francofone a
Programului de asistenţă al profesorilor Învățați realizat în legătură cu
agențiile OIF, crearea unui fond care să îmbunătățească accesul la resursele
educaționale și mobilizarea Ministerului francez al Educației naționale și a
operatorilor săi pentru a propune instrumente inovatoare de formare
profesională inițială și continuă și consolidarea acțiunilor bilaterale
desfășurate de ambasadele noastre.
Strategia prezentată astăzi, pe care miniștrii vor fi dornici să o detalieze se
va baza pe inițiative care vor completa aceste măsuri și pe munca
remarcabilă realizată în acest sens de către OIF. Vom crea un serviciu
internațional voluntar pentru franceză pentru țările prioritare și vom dubla
numărul misiunilor de serviciu civic pe această temă. Vom ajuta Federația
Internațională a Profesorilor, însoțită și de OIF, să lucreze în acest cadru.
Dar această activitate va trece şi printr-un nou impuls acordat liceelor
franceze. Franța are astăzi 500 de școli în întreaga lume care găzduiesc
350.000 de elevi. Este coloana vertebrală a ofertei noastre de predare din
întreaga lume. Acesta va fi consolidat, stimulat pentru a-și asigura
sustenabilitatea și pentru a răspunde cererii în creștere. Mijloacele vor fi
menținute. Ministrul, în vară, va propune o strategie de implicare mai bună a
sectorului privat și doresc să mulțumesc tuturor statelor care sunt implicate
în această activitate. Și am avut ocazia să o fac ieri, dar vreau să spun în
acest loc, Domnul meu, ca să vă mulțumesc, în special, alegerea
dumneavoastră pentru liceul nostru francez din Luxemburg și investiția care
a fost facută cu guvernul dumneavoastră, ați decis să faceți acest lucru
pentru a continua să fim prezenți.
Vom dezvolta, de asemenea, instituțiile partenere, cu scopul de a dubla
numărului de studenți întâmpinaţi în sistemul școlar francez până în anul
2025. Polii regionali de formare vor fi creaţi pentru a forma noii profesori,
de exemplu, în Mexic sau în Liban. Și pretutindeni, unde voi trece, voi
urmării într-un mod metodic strategii de parteneriat care, împreună cu
Ministrul și Secretarul de Stat pentru francofonie, condsce implacabil, ceea
ce constă în construirea de parteneriate astfel încât sistemele educaționale
ale fiecărei țări, franceza este mai mult și mai bine predată, încât putem să
davantage et mieux enseigné, que nous puissions aider à ces
investissements, mais qu’ils soient choisis par chacun de ces pays.
En dehors même de nos établissements, les filières bilingues francophones
sont en effet très demandées à l’étranger, du Lafayette Acadamy de New
York jusqu’au lycée Guangming de Shanghai en passant par le 18 e lycée de
Zagreb. Pour accompagner leur développement, la mission de l’Agence
pour l’enseignement français à l’étranger en la matière sera renforcée.
L’objectif est qu’en 2022, le réseau des écoles proposant des sections
bilingues francophones de qualité portant le label France Education
regroupe 500 établissements contre les quelque 209 actuellement.
Dans le domaine de l’enseignement supérieur, je souhaite aussi que nos
établissements osent s’implanter hors de nos frontières et se regroupent dans
des campus, comme au Maroc, au Sénégal, demain en Tunisie avec la future
université franco-tunisienne de l’Afrique et de la Méditerranée. Il s’agit de
doubler dans ces formations le nombre d’élèves en 2022. La ministre aura
elle aussi à conduire cette stratégie, comme elle a commencé à le faire, et
les Assises des universités francophones et la conférence en mai prochain à
Paris des 20 ans du Processus de Bologne mettront au cœur de la réflexion
les co-diplômes dont je souhaite également le doublement.
Nous pouvons réussir ce pari, si nous décidons d’y investir à nouveau et si
nous marquons ce volontarisme. Mais sans être présents à travers les
professeurs, par nos écoles, par ces partenariats, par nos universités, nous ne
réussirons pas à faire que le français soit bien appris. Il nous faut aussi pour
cela bien accueillir les étudiants étrangers qui viennent apprendre en France.
Dans son livre corrosif « La préférence nationale », Fatou Diome relate de
façon drolatique les avanies d’une étudiante sénégalaise finançant ses études
par des emplois de maison. Nous ne pouvons plus être ce pays opposant aux
étudiants étrangers un parcours du combattant dont Fatou Diome décrit avec
un humour grinçant les détours. Les effectifs de la mobilité étudiante dans le
monde vont fortement augmenter dans les prochaines années. La France
devra accroître le nombre d’étudiants étrangers sur son territoire et le
nombre de ceux qui viennent des pays émergents doublera parce que la
langue française est ce bien qui nous lie. Etudiants indiens, russes, chinois
seront plus nombreux et devront l’être.
ajutăm în aceste investiții, dar sunt aleşi de fiecare dintre aceste țări.
Chiar și în afara instituțiilor noastre, filierele bilingve în limba franceză au
într-adevăr, o cerere mare în străinătate, de la Academia Lafayette din New
York până la liceu Guangming Shanghai considerat al 18-lea liceu din
Zagreb. Să le însoţească dezvoltarea, misiunea Agenției pentru Educație
Franceză în Străinătate în acest domeniu va fi consolidată. Scopul este ca, în
2022, rețeaua de școli care oferă secțiuni bilingve de calitate franceză, care
poartă marca France Education, va reuni 500 de școli în comparație cu
actualul 209.
În domeniul învățământului superior, am, doresc, de asemenea, ca instituțiile
noastre să îndrăznescă să stabilească puncte de sprijin dincolo de frontierele
noastre și se grupează în campus, la fel ca în Maroc, Senegal, mâine în
Tunisia cu viitorul Universităţii franco-tunisiană Africa și Marea
Mediterană. Este o chestiune de dublare în aceste formaţiuni a numărului de
elevii în 2022. Ministrul va trebui, de asemenea, să conducă această
strategie, așa cum a început să facă, și să se concentreze asupra
universităților francofone și conferința de luna mai de la Paris 20 de ani de
la Procesul Bologna va inima co-diplome de reflecție care îmi place, de
asemenea, dublarea.
Putem reuși dacă vom decide să investim din nou și dacă vom marca acest
voluntariat. Dar fără a fi prezenți prin profesori, școlile noastre, aceste
parteneriate, universitățile noastre, nu vom reuși să ne asigurăm că limba
franceză este bine învățată. De asemenea, trebuie să salutăm studenții străini
care vin să învețe în Franța. În cartea ei corosivă „ Preferința națională ”,
Fatou Diome povestește cu insistență insultele unui student senegalez care
își finanțează studiile cu locuri de muncă în casă. Nu mai putem fi această
țară care se opune studenților străini un curs de obstacol pe care Fatou
Diome îl descrie cu un ocol de umor scârțâit. Personalul mobilităţii
studenților în lume va crește semnificativ în următorii ani. Franța va trebui
să crească numărul de studenți străini pe teritoriul său, iar numărul celor
care vin din țările emergente se va dubla, deoarece limba franceză este bunul
care ne leagă. Studenții indieni, ruși și chinezi vor fi mai numeroși și vor
trebui să fie.
Nous devons d’ores et déjà tout faire pour rénover les conditions de leur
accueil. J’ai donc demandé à la ministre de l’Enseignement supérieur de
concevoir un plan d’ensemble avec le concours de Campus France. C’est ce
plan qui sera présenté début 2019. Dans le même esprit, une Maison des
Etudiants francophones sera créée à la Cité internationale universitaire de
Paris. Sa construction commencera cet automne et elle proposera 150 places
aux meilleurs étudiants du monde francophone. Apprendre le français dans
notre pays, dans des endroits où parfois nous l’avions abandonné.
Apprendre le français dans le monde francophone comme ailleurs est donc
la base, le socle sur lequel nous pouvons construire.
Si le monde en ce 20 mars bruisse de la langue française de façon presque
vertigineuse, il résonne aussi de toutes les autres langues. Tout le monde s’y
exprime tout le temps avec des relais technologiques toujours plus
puissants, portant au jour des paroles ignorées, donnant un surcroît de
puissance aux paroles instituées. Et la langue française est souvent
bousculée par d’autres langues qui visent à l’hégémonie. Elle a d’ailleurs
reculé ces dernières décennies parce que nous l’avons parfois abandonnée,
parce que nous avons décidé d’arrêter d’investir. Et au Moyen-Orient ou en
Asie, force est de constater que, alors qu’il y a 15 ou 20 ans, il était évident
de parler le français, ça n’est plus tout à fait le cas.
C’est pourquoi le second objectif, le second défi est de faire du français une
langue majeure d’échange, de communication et, en quelque sorte, de faire
de cette langue une manière d’échanger non hégémonique et j’y reviendrai,
mais aussi de créer un usage utile de la langue française, une efficacité, la
possibilité offerte d’un accès à quelque chose. Le français est cette langue
qui doit permettre d’accéder à un travail, à d’autres opportunités, à des
espaces linguistiques, géographiques qui permettent de communiquer, de
partager une information, de contester, de travailler, d’accéder à des
possibles. Il nous faut donc penser et présenter – et c’est l’ambition
profonde, séminale de l’Organisation internationale de la Francophonie –
cette ambition d’avoir aussi un français utile, efficace et nous devons
pleinement l’assumer.
Une grande partie de cette bataille se joue bien entendu sur la Toile. Les
Français s’y défendent, y sont représentés. Le français y est la quatrième
langue. Sur Amazon, les livres en français occupent la troisième place mais
Trebuie să facem deja totul pentru a reface condițiile de primire a
acestora. Așa că am cerut ministrului învățământului superior să elaboreze
un plan general, cu ajutorul Campus France. Acest plan va fi prezentat la
începutul anului 2019. În aceeași ordine de idei, o Casă a Studenţilor
francofoni va fi creată la Universitatea Internaţională Paris. Construcția sa
va începe în această toamnă și va oferi 150 de locuri celor mai buni studenți
din lumea francofonă. Să înveți limba franceză în țara noastră, în locuri
unde, uneori, am abandonat-o. Să înveți limba franceză în lumea francofon,
ca și în alte părți, este baza, temelia pe care o putem construi.
Dacă lumea din acestă 20 martie va zdrobi limba franceză într-un mod
aproape vertiginos, aceasta rezonează și cu celelalte limbi. Toată lumea se
exprimă mereu relee tehnologice tot mai puternice, aducând la zi cuvintele
ignorate, oferind o putere suplimentară cuvintelor instituite. Iar limba
franceză este adesea lovită de alte limbi care vizează hegemonia. De
asemenea, a scăzut în ultimele decenii, pentru că am abandonat-o uneori,
pentru că am decis să nu mai investim. Și în Orientul Mijlociu sau în Asia,
trebuie să recunoaştem că, în urmă cu 15 sau 20 de ani, era evident să se
vorbească franceză, nu mai este nicio problemă.
De aceea, al doilea obiectiv, a doua provocare este de a face din limbă
franceză, un limbaj principal, de schimb, de comunicare și, într-un fel, de a
face din această limbă o modalitate de a schimba nu hegemonic și voi reveni
acolo, dar de asemenea, pentru a crea o utilizare utilă a limbii franceze, o
eficiență, posibilitatea oferită de accesul la ceva. Franceza este limba care
trebuie să ofere acces la muncă, la alte oportunități, la spații lingvistice și
geografice care permit de a comunica, de a schimba informații, de a
provoca, de a lucra, de a ajunge la posibilități. Prin urmare, trebuie să
gândim și să prezentăm - și aceasta este ambiția profundă și de seminare a
Organizației Internaționale a Francofoniei - această ambiție de a avea, de
asemenea, o franceză utilă și eficientă și trebuie să-l acceptăm pe deplin.
O mare parte din această bătălie este bineînțeles jucată pe Web. Francezii se
apară, sunt reprezentaţi. Franceza este a patra limbă. Pe Amazon, cărțile în
limba franceză ocupă locul al treilea, dar nu trebuie să fim mulțumiți de
nous ne devons pour autant pas nous satisfaire de cette situation. La
Francophonie doit affirmer plus clairement ses atouts et le combat sur les
plateformes, les réseaux sociaux est à la fois politique et culturel. C’est
pourquoi les universités francophones doivent accélérer la mise en ligne des
contenus académiques et des ressources pour la recherche et
l’enseignement. Nous encouragerons les universités du monde francophone
à développer des cours en ligne massifs et ouverts avec l’expertise de
France Université Numérique.
L’Institut français est chargé d’opérer un déploiement massif du réseau
social des professeurs de français en ciblant 150 pays et 75.000 adhérents à
l’horizon 2021. Nous renforcerons les logiques de réseau sur la Toile
francophone, le développement des collaborations et des projets communs.
Nous mettrons en place le premier incubateur dédié à l’apprentissage des
langues, la Fabrique numérique du français. Nous réunissons pour cela des
ingénieurs, des chercheurs, des linguistes, des artistes, des entreprises
innovantes, coordonnés par l’Institut français, avec un projet qui, à l’heure
de l’intelligence artificielle, a pour but de ne laisser ce nouveau continent ni
dans la main des Anglo-Saxons ni dans la main des Chinois.
Il nous faut en effet, à travers ces initiatives, promouvoir le français, les
contenus en français, les contenus académiques, scientifiques et la présence
de tous les locuteurs sur la Toile. La Francophonie doit pouvoir dès
maintenant s’imposer dans les technologies les plus innovantes sans quoi
elle sera vite exclue du champ des langues insérées dans les nouveaux
modes de communication.
Ce combat, c’est aussi celui qui passe par notre puissance de feu
médiatique. La France a la chance de pouvoir s’appuyer sur une institution
puissante, France Médias Monde. Il suffit de se rendre à l’étranger pour en
mesure l’influence. 135 millions de personnes sont touchées chaque jour.
Nous devons rehausser notre ambition, parvenir dans les deux ans qui
viennent à plus de 150 millions. Et je souhaite aussi que l’ensemble de nos
médias français et francophones réfléchissent davantage à leur projection
hors de nos frontières, à leur résonnance internationale, qu’elle soit
télévisuelle ou radiophonique, mais également sur la Toile.
Nous disposons de titres de qualité, de marques fortes. Elles sont déjà
présentes à l’étranger, mais nous pouvons redoubler d’ambition et l’Etat
această situație. Francofonia trebuie să-şi precizeze mai clar atuurile forte și
lupta pe platforme, rețele sociale este atât politică, cât și culturală. De aceea,
universitățile francophone trebuie să accelereze postarea de conținut și
resurse academice pentru cercetare și predare. Vom încuraja universitățile
francophone să dezvolte cursuri online masive și deschise, cu expertiza
Universităţii Digitale din Franţa.
Institutul Francez se ocupă de desfăşurarea masivă a rețelei sociale a
profesorilor francezi care vizează 150 de țări și 75.000 de membri până în
2021. Vom consolida rețeaua logică pe reţeaua francofonă, dezvoltarea de
colaborări şi proiecte comune. Vom crea primul incubator dedicat învățării
limbilor străine, Fabrica digitală a Franţei. Ne-am întâlnit pentru asta
ingineri IT, cercetători, lingviști, artiști, companii inovatoare, coordonate de
Institutul Francez, cu un proiect care, la momentul inteligenței artificiale,
este de a nu lăsa această nouă continent sau în mâinile anglo-saxonilor, nici
în mâinile chinezilor.
Este într-adevăr necesar, prin intermediul acestor inițiative, trebuie să
promovăm franceza, conținutul în franceză, academic și științific și prezența
tuturor vorbitorilor de pe Web. Francofonia trebuie să se poată impune acum
în cele mai inovatoare tehnologii fără de care va fi rapid exclusă din
domeniul limbilor introduse în noile moduri de comunicare.
Această luptă este și cea care trece prin puterea de foc a mass-mediei. Franța
are norocul să se poată baza pe o instituție puternică, Franța Médias
Monde. Este suficient să pleci în străinătate pentru a-i măsura influența. 135
milioane de persoane sunt afectaţi în fiecare zi. Trebuie să ne ridicăm
ambiția, să ajungem în următorii doi ani la peste 150 de milioane. Și, de
asemenea, sper că tot mass-media franceză și francofonă se gândesc mai
mult la proiecția lor dincolo de frontierele noastre, la rezonanța lor
internațională, atât la televizor, cât și la radio, dar și pe Web.
Avem titluri de calitate, branduri puternice. Ele sunt deja prezente în
străinătate, dar ne putem dubla ambiția și statul va însoți această ambiție
accompagnera cette ambition ainsi repensée car c’est la possibilité de
promouvoir nos créations artistiques, journalistiques, des contenus
francophones qui disent quelque chose de cette interprétation du monde que
j’évoquais tout à l’heure, qui portent un regard sur le monde, un regard
critique, y compris d’ailleurs par rapport à la politique même que mène la
France dans certains de ces endroits et dans toutes ces régions. Mais c’est
indispensable.
Et cette préoccupation rejoint intimement notre combat contre les fausses
informations et pour une presse libre et indépendante. Les médias en langue
française doivent apparaître comme des médias de confiance car ils le sont.
Ils pourraient même mettre en place cette certification que Reporters Sans
Frontières appelle de ses vœux. L’AFP à cet égard peut jouer un rôle central
car son maillage mondial est exceptionnel. Faire alliance sur ce sujet avec
les grands médias francophones serait un atout considérable. Nous
pourrions aussi entraîner dans ce défi les grands médias européens, réalisant
ainsi entre l’Europe et la Francophonie une alliance inédite et une ambition
mondiale à un moment où l’information trop souvent sert des intérêts
particuliers ou des agendas hégémoniques. Mais c’est une réalité.
Et donc nous devons sur ce sujet n’avoir aucune naïveté. La ministre de la
Culture aura à porter un texte important qui concernera une toute petite
partie de ce sujet en France en période de campagne électorale. Mais il y a
tout un continent, celui du statut de l’information, des vérités et
contrevérités. Il existe et il s’articule dans des langues et je crois que c’est
un défi à la hauteur des médias en langue française. Former les
professionnels de l’information dans la Francophonie est ainsi une tâche
urgente si nous voulons que ces agendas ne s’imposent pas à tous. Canal
France International, notre opérateur pour la coopération entre médias,
intensifiera ses interventions dans les zones francophones prioritaires,
notamment au Liban, au Maghreb et en Afrique subsaharienne, afin de
renforcer les capacités des médias en particulier dans le domaine
numérique. La formation des journalistes qui sera doublée en sera un pilier
majeur et la langue française en sera le ciment parce qu’informer en
français, débattre en français a du sens, sans doute aujourd’hui encore
davantage qu’hier.
Mais sur ce vaste forum mondial, il est un terrain que la Francophonie doit
astfel de regândită, deoarece este posibilitatea de a ne promova creațiile
artistice, jurnalistice, conținuturile francofone care spun ceva despre această
interpretare a lumea pe care am menționat-o mai devreme, care se uită la
lume, un spirit critic, inclusiv în legătură cu politica pe care o conduce
Franța în unele dintre aceste locuri și în toate aceste regiuni. Dar este
indispensabil.
Această preocupare este strâns legată de lupta noastră împotriva
informațiilor false și pentru o presă liberă și independentă. Mijloacele de
comunicare în limbă franceză trebuie să apară ca suporturi fiabile pentru că
sunt. Ar putea chiar să pună în aplicare această certificare pe care o cere
Reporteri Fără Frontiere. În acest sens AFP poate juca un rol central,
deoarece rețeaua globală este excepțională. A face o alianță pe această temă
cu mass-media majore în limba franceză ar fi un atu considerabil. Am putea
avea ca rezultat, de asemenea, în această provocare mass-media europeană
majoră, realizând între Europa și Francofonia o alianța fără precedent și o
ambiție globală într-un moment în care informațiile servesc adesea
intereselor speciale sau agende hegemonice. Dar este o realitate.
Și, astfel, nu avem nicio naivitate. Ministrul Culturii va trebui să aducă un
text important care se va referi la o foarte mică parte a acestui subiect în
Franța în timpul unei campanii electorale. Dar există un întreg continent,
acela al statutului de informație, adevăruri și neadevăruri. Există și este
articulată în limbi străine și cred că este o provocare la înălțimea mijloacelor
de comunicare în limba franceză. Formarea profesioniștilor în domeniul
informațiilor din Francofonie este o astfel de sarcină urgentă dacă dorim ca
aceste agende să nu se impună deloc. Canal France International, operatorul
nostru pentru cooperare în domeniul mass-media, își va intensifica
intervențiile în zonele francofone prioritare, în special în Liban, Maghreb și
Africa Subsahariană, pentru a consolida capacitățile media, în special în
domeniul digital. Formarea jurnaliștilor va fi dublat și va fi un pilon
important, iar limba franceză va fi cimentul ca să informez în franceză,
dezbaterea în limba franceză are sens, probabil astăzi chiar mai mult decât
ieri.
Dar pe acest vast forum mondial există un câmp pe care Francofonia trebuie
reconquérir, c’est celui de l’économie. Parler des usages de cet échange en
français, de ces accès que j’évoquais tout à l’heure, c’est aussi parler du
monde économique. Lorsque je me suis rendu à Davos, je me suis d’abord
exprimé en anglais, puis en français. Certains auraient préféré que je ne
m’exprime qu’en français mais s’exprimer en anglais dans une enceinte
réunissant la communauté des affaires, c’est d’abord utile et c’est montrer
que le français se construit dans ce passage, dans ce plurilinguisme, dans
cette capacité à parler la langue de l’autre, y compris lorsque c’est la langue
devenue dominante, parfois à visée hégémonique, dans le monde des
affaires, mais aussi pour ramener ceux qui parlent anglais à la langue
française lorsqu’il faut parler des valeurs qui nous guident et du regard que
nous portons sur la mondialisation.
Il y a donc bien une Francophonie économique qu’il nous faut ré-embrasser,
dont il faut retrouver la vigueur, celle-là même que le rapport de Jacques
Attali en 2014 proposait de promouvoir avec plusieurs dispositions, qui
d’ailleurs demeurent toutes d’actualité. Aussi la solution n’est jamais
d’imposer une langue ni de jouer la rivalité des langues. La solution est de
permettre la pluralité des langues notamment dans les échanges
commerciaux. C’est pourquoi je souhaite qu’en Europe, soient enseignées
deux langues en plus de la langue maternelle parce que l’anglais n’a pas
vocation à être la seule langue étrangère parlée par les Européens. De
même, je souhaite que nos écoles de commerce attirent plus d’étudiants
étrangers et contribuent à un nouvel élan du français comme langue des
affaires. Les entreprises doivent aussi prendre leurs responsabilités.
La tentation de faire de l’anglais la langue de travail doit le céder à un effort
pour favoriser le multilinguisme et les échanges interculturels sans quoi les
entreprises elles-mêmes seront gagnées par une uniformité linguistique,
donc culturelle, largement contradictoire avec le monde tel qu’il est. Et nous
accompagnerons les entreprises dans ce travail avec, là aussi, des
propositions de certification. Cela fait partie des idées qui sont remontées et
les associations patronales, les Chambres de commerce, le réseau
diplomatique s’impliqueront dans cette évolution.
Victor Hugo croyait que le français serait la langue de l’Europe, il serait
peut-être aujourd’hui un peu déçu. Mais après tout, cela ne dépend que de
nous. Pour que le français et le plurilinguisme retrouvent la place qui doit
să-l recupereze, este cel al economiei. Vorbeşte despre întrebuinţări ale
acestui schimb în limba franceză, despre căile de acces pe care l-am
menționat mai devreme, trebuie să vorbim şi despre lumea economică. Când
m-am dus la Davos, am vorbit mai întâi în engleză și apoi în franceză. Unii
ar fi preferat să vorbesc numai limba franceză, dar să vorbesc în limba
engleză într-un forum care reunește comunitatea de afaceri, este util mai
întâi și este de a arăta că franceza este construită în acest pasaj, în acest
multilingvism, în această capacitate de a vorbi limba celuilalt, inclusiv
atunci când este limba care a devenit dominantă, uneori hegemonică, în
lumea afacerilor, dar şi să-i readucă pe cei care vorbesc engleză î limba
franceză atunci când este necesar să vorbim despre valori care ne ghidează
şi ne referim la globalizare.
Prin urmare, există o Francofonie economică pe care trebuie să o
îmbrățișăm, a căror vigoare este necesară pentru a găsi puterea, ca unul ca
raport al lui Jacques Attali, în 2014, a propunea să promoveze cu mai multe
dispoziții, care de altfel rămân tot evenimente de actualitate. Deci, soluția nu
este de a impune niciodată o limbă și de a juca rivalitatea limbilor. Soluția
este de a permite pluralitatea de limbi, în special în comerț. De aceea, sper
că Europa sunt predate două limbi în plus față de limba maternă, deoarece
engleza nu are autoritatea să fie singura limbă străină vorbită de
europeni. De asemenea, sper ca școlile noastre de afaceri vor atrage mai
mulți studenți străini și vor contribui la un nou impuls pentru limba franceză
ca limbă de afaceri. Companiile trebuie, de asemenea, să-şi asume
responsabilitățile lor.
Tentația de a face din limba engleză limbă de lucru trebuie să cedeze locul
unui efort de a favoriza multilingvismului și a schimburile interculturale,
astfel se vor câștiga singure print-o uniformitate lingvistică, atât culturală,
foarte contradictorii cu lumea. Și vom însoți companiile în această sarcină,
acolo, cu propuneri de certificare. Aceasta este o parte din ideile care au
cescut și al patronatelor, Camerele de Comerț, rețeaua diplomatică se va
implica în această dezvoltare.
Victor Hugo credea că limba franceză vafi limba Europei, ar fi puțin
dezamăgit, astăzi. Dar, la urma urmei, depinde doar de noi. Pentru ca
franceza și multilingvismul să-și recapete locul care ar trebui să fie al lor, în
être la leur, notamment au sein de cette Europe économique, de cette Europe
des affaires et de cette Europe des institutions européennes. C’est pourquoi
aussi nous renforcerons notre dispositif de formation linguistique destiné en
particulier aux responsables européens. Bruxelles fera l’objet d’un effort
particulier, en lien avec nos partenaires belges, parce que nous sommes en
train de vivre un paradoxe dont vous goûterez aujourd’hui le caractère
quelque peu intempestif. L’anglais n’a sans doute jamais été aussi présent à
Bruxelles au moment où nous parlons de « Brexit ». Cette domination n’est
pas une fatalité, il nous appartient simplement de retrouver là aussi quelques
règles, de réinvestir certains lieux et de refaire du français une langue par
laquelle on accède à ces opportunités que j’évoquais.
Toute la stratégie européenne en matière d’aide publique au développement,
de coopération s’articule sur et autour de cette Francophonie et le français
est ce qui donne accès à une bonne partie du continent africain à des
opportunités économiques tout autour du pourtour méditerranéen comme
aucune autre langue. Cette langue de passage, parce qu’elle s’est construite
dans le multilinguisme, cette langue d’accès doit être ainsi assumée,
présentée, expliquée comme celle qui permet de construire ces opportunités
et donc enseigner à cet égard.
Et c’est pourquoi enfin, lorsque je parle d’usage, lorsque je parle du français
comme une langue d’échange, je ne peux pas ne pas parler de
plurilinguisme et de traduction. Au fond, nous sommes le seul pays de la
Francophonie qui ne vit qu’en français. La Francophonie, si elle nous dit
quelque chose – et je ne me suis pas essayé ici, sous le contrôle de plus
experts que moi, à essayer de dire qui était Francophone ou pas –, mais
celles et ceux qui parlent en langue française ont une richesse, ils ont
plusieurs langues. Il n’y a que les Français qui n’ont que le Français. Et la
Francophonie nous enseigne une chose, c’est que nous n’existons que dans
ce plurilinguisme. Notre force, c’est de penser ces passages. Notre force – et
c’est peut-être là où nous retrouvons par une forme de ruse de l’Histoire le
rêve d’Hugo –, notre force, c’est que nous sommes toujours et avant tout
une langue de traduction. C’est ce qu’Umberto Eco disait en parlant de la
langue de l’Europe qui serait la traduction et c’est pourquoi nous devons sur
ce plan poursuivre, accroître nos efforts.
Le Grand Prix de la traduction est en effet un moment important qui met en
special în această Europă economică, în această Europă de afaceri și în
această Europă a instituțiilor europene. De aceea, vom consolida și sistemul
nostru de formare lingvistică, în special pentru liderii europeni. Bruxelles va
face obiectul unui efort deosebit, în legătură cu partenerii noștri belgieni,
pentru că ne confruntăm cu un paradox de care veți simți astăzi caracterul
oarecum prelungit. Engleza nu a fost niciodată prezentă la Bruxelles atunci
când vorbim de „Brexit”. Această dominare nu este inevitabilă, ci
pur şi simplu trebuie să găsim nişte reguli acolo, să reinvestim anumite
locuri şi să refacă din limba franceza o limbă prin care ajungem la aceste
oportunităţi pe care le-am evocat.
Întreaga strategie europeană pentru asistență socială pentru dezvoltare,
cooperarea se bazează pe și în jurul acestei Francofonii, iar franceza este
ceea ce oferă acces la o bună parte a continentului african la oportunități
economice din întreaga Mediterană, ca orice altă limbă. Această limbă de
trecere, deoarece a fost construită în multilingvism, această limbă de acces
trebuie să fie asumată, prezentată, explicată ca fiind aceea care permite să se
construiască aceste oportunități și, astfel, să predea în acest sens.
De aceea, când vorbesc de folosire, atunci când vorbesc limba franceză ca
limbă de schimbare, nu pot decât să vorbesc despre multilingvism și
traducere. Practic, suntem singura țară din Francofonia care trăiește numai
în limba franceză. Francofonia, dacă ne spune ceva - și nu am încercat aici,
sub controlul mai multor experți decât mine, să încerc să spun cine este
francofon sau nu - dar cei şi care vorbesc franceză au o bogăție, au mai
multe limbi. Doar francezii au franceză. Și francofonia ne învață un lucru şi
anume că existăm decât în acest multilingvism. Puterea noastră este să
gândim aceste pasaje. Puterea noastră - și poate acolo se găseşte o formă de
truc al Istoriei visul lui Hugo - puterea noastră, este că suntem întotdeauna și
mai presus de toate o limbă de traducere. Aceasta este ceea ce a spus
Umberto Eco atunci când vorbea despre limba europeană care ar fi
traducerea și de aceea trebuie să urmărim acest lucru, să ne intensificăm
eforturile.
Marele Premiu al Traducerii este într-adevăr un moment important care
lumière et en valeur le rôle essentiel des traducteurs. Je souhaite que nous
puissions aller plus loin, accompagner nos éditeurs dans ce travail essentiel,
poursuivre la traduction en particulier impliquant des langues comme
l’arabe ou le chinois, comme le russe, comme je l’évoquais il y a quelques
mois à Frankfurt. Mais que nous puissions aussi poursuivre la traduction du
français dans ces langues étrangères pour pouvoir, comme le disait naguère
Dany Laferriere, parler le français dans toutes les langues, avec ces mêmes
intonations, en ayant conscience de cette pluralité.
La Francophonie doit faire droit aux autres langues, en particulier aux autres
langues européennes mais à toutes les langues que la mondialisation
fragilise ou isole. La Francophonie, c’est ce lieu où les mémoires des
langues ne s’effacent pas, où elles circulent. Et notre mission est donc bien
celle de continuer à traduire, d’accroître les traductions dans un sens et dans
l’autre, d’être ce point de passage qui nous fait dans la Francophonie, mais
aussi de défendre le wolof, le mandingue, le bassa, le lingala, le kikongo, le
swahili, tous les créoles – mauricien, guadeloupéen, haïtien, martiniquais,
réunionnais –, des langues qui, comme le français, rassemblent des millions
de locuteurs au-delà des frontières et contribuent à la circulation des savoirs
et des cultures.
Lorsque j’étais à Ouagadougou, si ces jeunes étudiants n’ont pas voulu
comprendre ou compris ce que je disais, c’est parce qu’ils ont compris que
je défendais le français contre leur langue. Le français ne peut se développer
que dans ce plurilinguisme, que dans ces traductions permanentes. Il nous
faut donc aussi faire des dictionnaires dans chacune de ces langues, pousser
nos diplomates et nos concitoyens à les apprendre dans le même sens
d’hospitalité d’une langue à l’autre et accepter là encore que ces langues qui
fécondent le regard porté sur le monde existent et soient pleinement
reconnues. Le joli mot de sikidilatif, qui veut dire « suscitant de l’espoir »,
vient du kikongo. Et relisons les écrits de Maryse Conde ou les récits de
Nathacha Appanah pour mesurer l’importance de ce dialogue des langues.
C’est tout cela communiquer, échanger dans une langue et donc c’est tout
cet effort qu’il nous faut aussi faire pour en retrouver le plein usage.
Enfin le français doit devenir cette langue qui raconte le monde de demain.
Mieux, elle doit être cette langue qui crée le monde demain et la création en
subliniază și subliniază rolul esențial al traducătorilor. Aș vrea să putem
merge mai departe, să-i ajutăm pe editorii noștri în această lucrare vitală, să
continue traducerea, în special, care implică limbi, cum ar fi araba sau
chineza, cum ar fi limba rusă, așa cum am menționat acum câteva luni în
Frankfurt. Dar ceea ce putem urmării, de asemenea, traducerea din limba
franceză în limba străină pentru a putea, a declarat că odată Dany Laferriere,
vorbesc franceza în toate limbile, cu aceeași intonație, cu conștiința acestei
pluralitate.
Francofoniei trebuie să i se facă dreptate în alte limbi, în special în alte limbi
europene, dar în toate limbile pe care globalizarea le stabilește sau le
izolează. Francofonia este locul unde amintirile limbilor nu se estompează,
unde circulă. Și, prin urmare, misiunea noastră este aceea de a continua
pentru a traduce, a spori traducerile într-o direcție, iar celălalt, să fie acest
punct de trecere care ne face Francofonia, dar, de asemenea, să-şi apere
limbile wolof în Senegal, mandinka în Africa de Vest, bassa în Camerun,
lingala în Republica Congo, kikongo în Republica Congo, swahili în Africa
de Est, toate limbile creole - mauritius în Mauriţius, guadelupa în
Guadelupe, haiti în Haïti, martinica în Martinica, reunion în Réunion - limbi,
cum ar fi franceza, adună milioane de vorbitori dincolo de granițe și de a
contribui la trafic cunoaștere și cultură.
Când eram în Ouagadougou, dacă acești tineri studenți nu voiau să înțeleagă
sau să înțeleagă ce spuneam, tocmai pentru că înțelegeau că apăram limba
franceză împotriva limbii lor. Franceza se poate dezvolta numai în acest
multilingvism, ca și în aceste traduceri permanente. De asemenea, trebuie să
facem dicționare în fiecare dintre aceste limbi, să împingem diplomații și
concetățenii noștri să le învețe în același sens de ospitalitate dintr-o limbă în
alta și să accepte din nou că aceste limbi care ajută privirea asupra lumii
există și sunt pe deplin recunoscute. Cuvântul frumos sikidilatif, care
înseamnă „creșterea speranței”, vine din limba kikongo. Și să citim scrierile
lui Maryse Conde sau povestirile lui Nathacha Appanah pentru a măsura
importanța acestui dialog al limbilor.  Toate acestea trebuie să comunice, să
schimbe într-o limbă şi, prin urmare, acest efort este necesar, de asemenea,
să facem pentru a găsi utilizarea completă.
În cele din urmă, limba franceză trebuie să devină această limbă care
povesteşte lumea de mâine. Mai mult, trebuie să fie acest limbaj care
français voilà notre troisième défi. La Francophonie a connu la colonisation,
la décolonisation, les faux-semblants d’une relation souvent viciée avec les
anciens pays coloniaux, puis la créolisation, l’émergence progressive de
cette langue-monde, cette littérature-monde dont Alain Mabanckou a si bien
dit l’énergie particulière, nous proposant de « suivre la marche de cette
littérature monde en langue française, de tracer sommairement ses contours,
de la regarder dans un ensemble plus étendu, plus éclaté, plus bruyant, c’est-
à-dire le monde ». Si le français n’est pas cette langue de l’Europe rêvée par
Hugo, elle est plus que cela, elle est une langue où se forge le vaste monde,
cette langue « rapaillée » dont parle le Québécois Gaston Miron, qui peut
désormais embrasser la richesse et la variété du monde sans jamais renoncer
à la pluralité de ses enracinements dans un monde où, au fond, la principale
menace, c’est l’uniformité ou peut-être « l’insignifiance » dont parlait
Castoriadis.
La langue française est d’une abondance et d’une richesse de sens
incomparable aussi parce qu’elle est constamment dans cette intranquillité
avec les autres langues, dans cette cohabitation avec les autres langues,
parce qu’elle a elle-même vécu dans notre propre pays dans cette
intranquillité. Et ce fut d’ailleurs au cœur des premières batailles de
l’Académie française. Nous n’avons jamais été une langue unique
complètement ou hégémonique totalement. C’est cela qui nous a donné
cette richesse et c’est cela qui fait que la création a une place toute
particulière dans la langue qui est la nôtre.
La mission de la Francophonie ne se soumet pas au cadre cartésien d’un
programme politique, elle excède tout ce qui chercherait à la canaliser.
L’explosion artistique et littéraire qui gagne les territoires de la
Francophonie est aujourd’hui le seul programme qui vaille et je ne vais
donc pas vous dire que je vais vous proposer une politique de création dans
la Francophonie. Il y a trop ici de femmes et d’hommes qui créent dans, par
ou avec le français pour accepter cette forme en quelque sorte de verticalité.
Notre rôle, c’est plutôt de le rendre possible, de l’accompagner, de faire
fleurir ce qui, aujourd’hui, est en germe, de propager ce qui a déjà mûri et
de faire que de Paris aux confins du Niger, du bassin du fleuve Congo
jusqu’au Pacifique en passant par les Caraïbes, il y ait cette vitalité qui
puisse ainsi s’épanouir.
creează mâine lumea și creația în limba franceză este a treia noastră
provocare. Francofonia a cunoscut colonizare, decolonizarea, pretențiile
unei relații de multe ori viciate cu fostele țări coloniale și realizarea, ivirea
progresivă a acestui limbaj al lumii în curs de dezvoltare, literatura
mondială, căruia Alain Mabanckou atât de bine a declarat energia specială,
oferindu-ne „ urma-ţi cursul acestei literaturi lumi în franceză, pentru a
urmări pe scurt contururile sale, s-o privim într-un întreg mai mare, mai
fragmentat, mai zgomotos, cu alte cuvinte, lumea”. Dacă limba franceză nu
este limbă a Europei visată de Hugo, este mai mult decât atât, este o limbă în
care lumea vastă, această limbă este „ falsificată ” despre care vorbeşte
quebecoezul Gaston Miron, care poate de-acum înainte îmbrăţişa bogăţia şi
varietatea lumii fără a renunța vreodată la pluralitatea implantărilor sale într-
o lume în care, de fapt, principala amenințare este uniformitatea sau poate
„nesemnificația ” despre care se vorbea Castoriadis.
Limba franceză are o abundență și o bogăție de sens fără asemănare, de
asemenea, pentru că este în permanență în această nelinişte cu celelalte
limbi, în această coabitare cu celelalte limbi, pentru că ea însăși a trăit în
țara în această nelinişte. Și a fost, de asemenea, în centrul primelor bătălii
ale Academiei Franceze. Nu am fost niciodată o singură limbă complet sau
total hegemonică. Asta ne-a dat această bogăție și asta face ca creația să aibă
un loc special în limba care este a noastră.
Misiunea Francofoniei nu se supune cadrului cartezian al unui program
politic, ea depășește tot ceea ce urmărește să o canalizeze. Explozia artistică
și literară care preia teritoriile Francofoniei este singurul program care
merită azi, așa că nu vă voi spune că voi propune o politică de creație în
francofonie. Există prea multe femei și bărbați aici care creează în, de către
sau cu francezi să accepte această formă într-un mod de verticalitate. Rolul
nostru este mai degrabă să-l facem posibil, să o însoțim, să înflorim ceea ce
acum este în dezvoltare, să răspândim ceea ce s-a maturizat deja și să-l
facem pe cel de la Paris pe granițele Nigerului, bazinul râului Congo până la
Pacific prin Caraibe, există această vitalitate care poate înflori.
Pour cela, nous devons établir des passerelles, créer des instances qui
rapprochent. C’est le sens de la mission que j’ai confiée à Leïla Slimani.
Son rôle à mes côtés est de relier, nouer, faire converger et donc de repérer
et sentir les dynamiques qui sont à l’œuvre, de percevoir les signaux faibles
et saisir les mouvements qui émergent. Pour que la Francophonie soit ainsi
une circulation, je souhaiterais qu’on puisse instituer peut-être ce que nous
pourrions appeler un «collège des Francophonies », qui mettrait en relation
les académies des pays d’expression française, dans lequel votre Académie
aurait un rôle éminent et qui pourrait au moins une fois par an se réunir pour
avoir la mission exaltante de collecter la diversité des usages, de contribuer
à la production non seulement des dictionnaires francophones, mais aussi de
ces dictionnaires avec ces autres langues et d’assurer que ce plurilinguisme
rayonnant sur tous les continents se poursuive bien.
Je souhaite aussi des Etats généraux de l’édition en français pour
décloisonner les milieux de l’édition francophone et favoriser les cessions
de droits du français vers le français. Nous en parlions tout à l’heure. C’est
une question qui peut paraître marginale, elle ne l’est pas. Partout hors de
France où on veut lire en français, il y a des questions de cession de droits,
il y a des problèmes de prix du livre pour accéder aux livres en français et il
nous faut donc travailler pour résoudre ce problème. Nous proposerons au
Festival Etonnants Voyageurs 2018 de Saint-Malo de réunir pour une
première fois ces Etats généraux de l’édition en français. C’est en ouvrant
notre marché de l’édition aux littératures en français dans toute leur pluralité
aussi que nous permettrons de former ce grand ensemble de langue
française et de faire que nos enfants, nos lycéens à l’école ou en
bibliothèque auront accès à ces littératures en langue française sans savoir
totalement les distinguer.
Et j’ai en mémoire ce que nous disait le jeune écrivain sénégalais Mohamed
Mbougar Sarr il y a quelques semaines ; il disait : « Moi, à 16 ans, j’ai lu «
Le père Goriot » à Saint-Louis du Sénégal et j’en ai été ébloui et c’est ce qui
a fait que j’ai voulu devenir écrivain », écrivain français ! Et je rêve que
demain, dans une petite ville de Corrèze ou d’Alsace, un jeune homme ou
une jeune fille puisse rêver de devenir écrivain en lisant en lisant Hampate
Ba ou tel ou tel autre et je pense que c’est possible. Et voilà les ponts et les
passerelles que nous avons la volonté de jeter entre les peuples de la
Pentru aceasta trebuie să construim pasarele, să creăm instituții care să ne
aducă împreună. Acesta este sensul misiunii pe care am încredințat-o lui
Leila Slimani. Rolul său lângă mine este să se conecteze, să se angajeze, și
aşa, să remarce şi să simtă dinamica locului de muncă, să perceapă
semnalele slabe și capta mișcările care apar. Pentru că francofonia este,
așadar, o mișcare, aș vrea să putem stabili, probabil, ceea ce am putea numi
„ un colegiu al Francofoniei“, care ar lega Academiile franceze de țară
expresie în care Academia ta ar avea un rol proeminent și care s-ar putea
întruni cel puțin o dată pe an, pentru a avea misiunea de a colecta
diversitatea utilizării, pentru a contribui la producția nu numai de dicționare
franţzeşti, dar si din aceste dicționare cu aceste alte limbi şi pentru a se
asigura ca acest multilingvism strălucit pe toate continentele continua sa
meargă bine.
De asemenea, doresc ca state generale din ediţia în limba franceză să
deschidă cercurile ediţei francofone și să favorizeze transferul drepturilor de
la franceză la franceză. Am vorbit despre asta mai devreme. Aceasta este o
întrebare care poate părea marginală, nu este. Peste tot în afara Franței, unde
doriți să citiți în limba franceză, există probleme de atribuire a drepturilor,
există probleme legate de prețurile cărților pentru a accesa cărțile în limba
franceză și trebuie să lucrăm pentru a rezolva această problemă. Vom
propune Festivalului Étonnants Voyageurs 2018 de la Saint-Malo să adune
pentru prima dată pe aceste state generale din ediţia în limba franceză. Prin
deschiderea pieței noastre de publicare a literaturilor în limba franceză, în
toată diversitatea lor, vom putea să pregătim acest mare ansamblu de limbă
franceză și să-i facem pe copiii noștri, liceenii noștri la şcoală sau la
bibliotecă vor avea acces la aceste literaturi în limba franceză fără să știe
cum să le deosebească în totalitate.
Și îmi amintesc ce ne-a povestit tânărul scriitor senegalez Mohamed
Mbougar Sarr acum câteva săptămâni; el spunea: „ Eu, la 16 ani, am citit
„ Părintele Goriot “ în Saint-Louis din Senegal și am fost uimit și asta m-a
făcut să vreau să devin scriitor ", scriitor francez! Și eu visez că mâine, într-
un oraș mic de Corrèze sau Alsacia, un tânăr sau tânără fată poate visa să
devină un scriitor citind lectura Ba Hampate fie din acestea și cred că e
posibil. Și aici sunt punțile și pasarelele pe care le vom arunca între
popoarele francofoniei prin creație, inovare.
Francophonie par la création, l’innovation.
Je souhaite vivement que la France aussi puisse pleinement s’engager dans
ce travail en instituant un lieu. Je vous rassure, pas un lieu concurrent de
votre Académie. C’est impossible et je ne serais pas ici pour vous le dire.
Non, un lieu pour ces Francophonies. Il y a quelques mois, je n’étais alors
pas en fonction, je me rendais dans les dernières semaines de la campagne
présidentielle à Villers-Cotterêts et Villers-Cotterêts est bien entendu la ville
de l’Edit royal que je citais tout à l’heure. C’est aussi la ville où Alexandre
Dumas est né d’un père mulâtre, esclave émancipé devenu soldat de la
France et qu’il a quittée à pied, dit-on, pour rejoindre Paris quand il a voulu
devenir écrivain. Et c’est aujourd’hui une ville qui doute, a été bousculée
par les grands bouleversements du monde et a parfois pu céder à quelques
sirènes de repli. Et le château où l’Edit a été signé tombe en ruines, il n’est
plus possible d’y entrer.
Alors je souhaiterais qu’on fasse de ce château, de ce lieu un laboratoire de
la Francophonie. Le CMN a accepté d’accompagner cette tâche titanesque.
Ce sera un lieu d’expositions, de rencontres, de recherches, de pédagogie,
de résidence d’artistes et de chercheurs, de travail, de découverte, un lieu de
création, d’écriture, de spectacles. Ce lieu si emblématique viendra illustrer
l’énergie de la Francophonie et apportera à un territoire en grande difficulté
un élan nouveau et même le combat nouveau de ceux qui forgent une fierté
retrouvée.
Hors de nos frontières, nous devons aussi retrouver notre influence et notre
capacité à agir. C’est pourquoi l’Institut français sera renforcé dans son rôle
d’opérateur de la promotion et de la diffusion du français dans le monde. A
Paris, Institut français et Alliance seront réunis dans un même lieu pour
renforcer les synergies des acteurs qui concourent à la langue française, et le
réseau des Alliances se déploiera à raison de 10 ouvertures par an à partir de
2019. Nous avons, avec le ministre, il y a quelques semaines, rouvert une
Alliance française en Tunisie ; il n’y en avait plus eu depuis 1948, de
mémoire. Je souhaite aussi que les crédits alloués à ces institutions soient
pleinement sanctuarisés.
Récemment, j’ai été sur ce sujet interpellé par le recteur de l’université de
Dakar, Monsieur Thioub. Il m’a fait remarquer justement que l’Institut
français de Dakar est sagement adossé à l’ambassade de France dans un
Sper sincer că și Franța se poate angaja pe deplin în această lucrare prin
stabilirea unui loc. Vă asigur, nu un loc concurent al Academiei voastre. E
imposibil și nu aș fi aici să vă spun. Nu, un loc pentru aceste francofonii. Cu
câteva luni în urmă, nu eram în funcție, mergeam în ultimele săptămâni ale
campaniei prezidențiale din Villers-Cotterêts și Villers-Cotterêts este,
desigur, orașul Editului Regal pe care l-am citat tot timpul. Este, de
asemenea, orașul în care Alexandru Dumas s-a născut dintr-un tată mulatru,
sclac emancipat devenit soldat al Franței și că a plecat pe jos, se spune,
pentru a se alătura Parisului când dorea să devină scriitor. Iar astăzi este un
oraș care are îndoieli, a fost răsturnat de marile răsturnări ale lumii și a fost
uneori capabil să cedeze unor câteva sirene de retragere. Iar castelul sau
Edictul s-a prăbuşit, nu mai este posibil să se intre în el.
Aș vrea să fac acest castel, locul acesta un laborator al Francofoniei. CMN a
fost de acord de a însoți această sarcină descurajantă. Va fi un loc de
expoziții, întâlniri, cercetare, pedagogie, reședința artiștilor și cercetătorilor,
muncă, descoperire, un loc de creație, de scriere, de spectacole. Acest loc
emblematic va ilustra puterea Francofoniei și va aduce într-o țară în
dificultate un nou impuls și chiar și o nouă luptă a celor care inventează o
mândrie nou descoperită.
În afara granițelor noastre, trebuie să ne redobândim influența și abilitatea
noastră de a acționa. Acesta este motivul pentru care Institutul Francez va fi
consolidat în rolul său de operator de promovare și difuzare a limbii
franceze în lume. La Paris, Institutul Francez şi Alianța vor fi adunate într-
un singur loc pentru a consolida sinergiile actorilor implicați în limba
franceză, iar reţeua de Alianțele se va desfășura la 10 deschideri pe an, din
2019. Avem, cu Ministru, cu câteva săptămâni în urmă, a redeschis o
Alianță Franceză în Tunisia ; nu a existat niciunul din 1948, din
memorie. De asemenea, sper că fondurile alocate acestor instituții vor fi pe
deplin protejate.
Recent am fos trimis de rectorul Universității din Dakar, domnul Thioub. El
mi-a arătat exact că Institutul Francez din Dakar este înțelept susținută de
Ambasada Franței într-o zonă liniștită, unde se întâmpla mai puține lucruri
quartier devenu calme où il se passe moins de choses qu’il y a quelques
décennies. Il nous faut donc retrouver les bons lieux et notre diplomatie
culturelle sera appelée à aller chercher les gens là où ils sont, dans les
quartiers parfois éloignés du centre, dans les lieux où bat le pouls de la vraie
vie car l’heure n’est plus à une diplomatie culturelle cantonnée dans les
beaux quartiers et dans les bâtiments officiels. J’apprécie ainsi qu’à
Casablanca, notre Institut français n’hésite pas à travailler dans le quartier
déshérité de Sidi Moumen, celui-là même d’où étaient venus les auteurs des
attentats de 2003, pour épauler des artistes comme Nabil Ayouch, Mahi
Binenie qui s’efforcent d’offrir aux jeunes les plus vulnérables des
formations à la musique, à la danse, au théâtre, au cinéma, des cours de
français ou d’informatique.
La Francophonie doit pouvoir toucher ces nouveaux publics, aller vers ceux
qui ne viennent pas à nous dans les campagnes, dans les quartiers éloignés,
dans les quartiers populaires où l’envie de français et de plurilinguisme est
forte, où la créativité est exceptionnelle, où l’innovation affleure partout. Et
c’est particulièrement vrai du théâtre et du cinéma. L’Institut français
encouragera les nouvelles écritures dramatiques francophones, leur
traduction vers les langues vernaculaires et leur diffusion par la création
d’un fonds spécifique. J’ai confié ainsi un nouveau mandat à l’AFD pour
que, dès 2018, elle soutienne les industries culturelles et créatives des pays
d’Afrique francophone et de la Caraïbe. 10 premiers projets en faveur de
l’édition, du cinéma, de la musique. Le CNC quant à lui créera un fonds
pour la jeune création cinématographique en Afrique francophone
subsaharienne et concrétisera un programme de coproduction avec le Maroc
et la Tunisie.
Nous devons avoir la volonté d’accompagner cette créativité là où elle
s’exprime et de permettre son épanouissement car nous sommes tous
embarqués dans ce flux puissant qui est celui d’une jeunesse qui est en train
de prendre en main sa destinée et qui rêve son futur en français. Cet
engagement pour la création en français, c’est celui que nous devons à la
Francophonie.
Cette journée, Mesdames et Messieurs, n’est pas comme les autres. La
rumeur qui pénètre jusque sous ces voûtes, c’est la rumeur du monde. Nous
entendons cette voix qui, jour après jour, construit l’avenir et construit le
de câteva decenii. Deci, trebuie să găsim locurile potrivite și diplomația
noastră culturală va fi chemat pentru a ridica oamenii în cazul în care
acestea sunt, în unele zone îndepărtate de centrale, în locuri în care bate
pulsul viața reală, pentru că ora nu mai este o diplomație culturală limitată în
cartierele frumoase și în clădirile oficiale. Apreciez astfel Casablanca,
Institutul nostru francez nu ezită să lucreze în cartierul neprivilegiat din Sidi
Moumen, chiar cel din care a venit autorii bombardamentelor 2003, pentru
artiștii noștri susținători ca Naval Ayouch, Mahi Binenie care încearcă din
greu să ofere tinerilor cei mai vulnerabili din cadrul programelor de instruire
în muzică, la dans, în teatru, în cinema, la cursuri de franceză sau de
informatică.
Francofonia trebuie să ajungă la aceste noi segmente de public, spre cei care
nu vin la noi în campanii, în zone îndepărtate, în cartierele populare acolo
unde dorinţa pentru franceză şi multilingvism este mare, în cazul în care
creativitatea este excepțională, acolo unde inovarea este peste tot. Și acest
lucru este valabil în special pentru teatru și cinema. Institutul Francez va
încuraja noile scrieri dramatice francofone, traducerea lor în limbi
vernaculare și diseminarea lor prin crearea unui fond specific. I-am
încredinţat astfel un nou mandat la AFD pentru că începând cu anul 2018, se
susțin industriile culturale și creative din țările africane francofone și
Caraibe. Primele 10 proiecte în favoarea editării, cinematografiei, muzicii.
CNC va crea un fond pentru tânăra creaţie cinematografică în Africa
francofonă subsahariană şi va concretiza un program de coproducţie cu
Maroc şi ai Tunisiei.
Trebuie să avem voința de a însoți această creativitate acolo unde este
exprimată și de a permite dezvoltarea ei pentru că suntem cu toții îmbarcați
în acest flux puternic care este cel al unuei tinereţi care își urmează destinul
și cine visează viitorul său în limba franceză. Acest angajament pentru
crearea în limba franceză este cel pe care îl datorăm Francofoniei.
Această zi, doamnelor și domnilor, nu este ca celelalte. Zvonul care
pătrunde chiar sub aceste bolţi, este zvonul lumii. Auzim această voce, care,
zi de zi, construieşte viitorul și construind povestea viitorului. Îi cunoaștem
récit de l’avenir. Nous connaissons son rythme intime, sa prosodie
profonde. Nous en pénétrons le secret parce que la rumeur du monde parle
notre langue. La Francophonie, ce seront, me dit-on, plus de 700 millions de
femmes et d’hommes dans le monde dans quelques années. Ce trésor
partagé dont certains avaient parfois un peu perdu de vue la valeur redevient
le cœur battant de l’Histoire parce que les combats que nous menons sont en
effet au cœur de l’Histoire.
Mais ce français dont je vous ai parlé, ce français en France, ce français des
pays officiellement francophones, ce français qui est parlé dans tous ces
pays qui l’aiment, ont décidé de l’adopter ou, par effraction, l’ont épousé, ce
français géographique est encore plus étroit que cette Francophonie mentale
qui est, si je puis dire, bien plus large. Je n’oublie pas que Tourgueniev
disait qu’il pensait en français, Leonardo Sciacia disait que la plus belle
histoire d’amour qu’il avait eue, c’était Stendhal. L’un et l’autre écrivaient
pourtant dans leur langue. Il y a donc encore plus large que la Francophonie
qui a à voir avec le français.
Je me souviens aussi d’Isaac Babel se rappelant de ses cours de français à
Odessa et de sa passion pour Flaubert et Maupassant. Rien ne devait le
conduire à aimer à ce point furieusement Flaubert et Maupassant s’il n’y
avait eu un enseignant breton au lycée d’Odessa. « Il était Breton et avait
le don de la littérature comme tous les Français », disait Babel. Ce que je
voudrais au fond vous dire, même si je ne vous ai pas convaincus ce soir,
c’est vous dire qu’il y a, au-delà de tous ces combats, quelque chose de plus
qui explique la passion de ces hommes ; il y a que le français est une langue
d’émotion, de combat, une langue qui est sans doute condamnée à être
intranquille parce qu’elle n’est jamais terminée, une langue d’exil, de
blessures. Mais c’est cette langue qui nous a été donnée et c’est la langue
que j’aime. C’est mon dernier argument pour défendre la cause.
Au fond, du plus loin que je me souvienne, j’ai éprouvé des sentiments en
les lisant peut-être avant de les vivre. Je suis convaincu d’avoir connu la
Creuse avant d’y être aller, à cause de Pierre Michon. J’ai très sincèrement
cru pouvoir décrire l’automne grâce à Colette et je peux vous dire tout de la
chaleur des soirs de Provence parce que j’avais lu Giono. C’est ça le
français et ça, ça exige en effet beaucoup d’heures d’apprentissage, ça exige
de se tromper, de traduire et retraduire, ça exige tout ce que je viens de vous
ritmul interior, prozodia profundă. Pătrundem secretul, pentru că zvonul
lumii vorbește limba noastră. Francofonia va fi, mi se spune, peste 700 de
milioane de femei și bărbați în lume în câțiva ani. Această comoară comună,
dintre care unele au pierdut uneori valoare, este din nou inima bătând a
istoriei, pentru că bătăliile pe care le purtăm sunt într-adevăr în centrul
istoriei.
Dar franceză despre care v-am vorbit, această franceză în Franța, țările
vorbitoare de limbă franceză oficial, ca limbă franceză este vorbită în toate
țările care o iubesc, au decis să adopte sau rupe, căsătorit acest francez
geografic este chiar mai îngust decât această francofonie mintală, adică,
dacă aș putea spune, mult mai largă. Nu uit că Tourgueniev spunea că
credea în franceză, Leonardo Sciacia a spus că cea mai frumoasă poveste de
dragoste pe care a avut-o a fost Stendhal. Cu toate acestea, ambii au scris în
limba lor. Astfel, există mai mult decât o francofonie pe care trebuie să o
vedeţi în legătură cu franceza.
Îmi amintesc, de asemenea, că Isaac Babel amintind de orele sale franceze
din Odessa și de pasiunea sa pentru Flaubert și Maupassant. Nimic nu
trebuia să-l determine să-i iubească pe Flaubert și Maupassant atât de furios,
dacă nu era un profesor de la Breton la liceul din Odessa. „ A fost Breton și
a avut darul literaturii ca toți francezii ”, a spus Babel. Ceea ce vreau să vă
spun cu adevărat, chiar dacă nu v-am convins în seara asta, este să vă spun
că există, dincolo de toate aceste lupte, ceva mai mult care explică pasiunea
acestor oameni. ; acolo se află franceza o limbă de emoție, de luptă, de o
limbă care, fără îndoială, este sortită să fie neliniştită, pentru că nu este
niciodată terminată, un limbaj al exilului, de răni. Dar acest limbaj ne-a fost
dată și este limba pe care o iubesc. Ultimul meu argument este acela de a
apăra cauza.
Practic, de îndată ce îmi aduc aminte, am simţit sentimente, citindu-le
probabil înainte de a le trăi. Sunt convins să fi ştiut regiunea Creuse înainte
de a merge acolo, din cauza lui Pierre Michon. Am crezut sincer că pot
descrie toamna mulțumindu-le celor din Colette și vă pot spune totul despre
căldura serilor de Provence pentru că am citit Giono. Adică în limba
franceză, într-adevăr necesită multe ore de învățare, este nevoie să se facă o
greșeală, de traducere și retraducere, necesită tot ce v-am spus, dar nu
dire, mais ça n’enlève rien de la part intime que chacune et chacun d’entre
vous a avec le français, et qui est irréductible. Et au fond, c’est ça le trésor
de notre langue, c’est ça la richesse de votre Académie et c’est ça la beauté
du combat que nous continuerons à mener ; c’est que le français ne sera
jamais une langue hégémonique, parce que c’est une langue de combat et
d’intranquilité, parce qu’il continuera à être une langue de traduction et
d’étymologie et parce qu’on aura beau écrire des dictionnaires, il faudra
continuer à les refaire. Je vous remercie.
Adresse du Président de la République Emmanuel Macron à la nation4
Les événements de ces dernières semaines dans l'Hexagone et les Outre-mer
ont profondément troublé la Nation. Ils ont mêlé des revendications
légitimes et un enchaînement de violences inadmissibles et je veux vous le
dire d'emblée : ces violences ne bénéficieront d'aucune indulgence.
Nous avons tous vu le jeu des opportunistes qui ont essayé de profiter des
4
https://www.dailymotion.com/video/x6yq6ei, consulté le 30 mars 2019.
elimină nimic de la partea intimă pe care fiecare dintre voi o aveţi cu
franceza și care este ireductibilă. Și în fond, aceasta este comoara limbii
noastre, aceasta este bogăția Academiei dumneavoastră și asta este
frumusețea luptei pe care vom continua să o conducem ; limba franceză nu
va fi niciodată o limbă hegemonică, pentru că este o limbă de luptă și de
nelinişe, pentru că va continua să fie o limbă de traducere și etimologie și
pentru că vom scrie dicționare, va continua să le refacă. Vă mulțumesc.
Adresa Preşedintelui Republicii Emanuel Macron naţiunii
Evenimentele din ultimele săptămâni din Franța și de peste oceane au
perturbat profund Națiunea. Acestea s-au implicat cereri justificate și un şir
de violențe inadmisibile și vreau să vă spun imediat: aceaste violențe nu vor
beneficia de nicio indulgență.
Cu toţii am văzut jocul oportuniştilor care au încercat să profite de accese de
colères sincères pour les dévoyer. Nous avons tous vu les irresponsables
politiques dont le seul projet était de bousculer la République, cherchant le
désordre et l'anarchie. Aucune colère ne justifie qu'on s'attaque à un policier,
à un gendarme, qu'on dégrade un commerce ou des bâtiments publics. Notre
liberté n'existe que parce que chacun peut exprimer ses opinions, que
d'autres peuvent ne pas les partager sans que personne n'ait à avoir peur de
ces désaccords.
Quand la violence se déchaîne, la liberté cesse. C'est donc désormais le
calme et l'ordre républicain qui doivent régner. Nous y mettrons tous les
moyens car rien ne se construira de durable tant qu'on aura des craintes pour
la paix civile. J'ai donné en ce sens au gouvernement les instructions les plus
rigoureuses.
Mais au début de tout cela, je n'oublie pas qu'il y a une colère, une
indignation et cette indignation, beaucoup d'entre nous, beaucoup de
Français peuvent la partager et celle-là, je ne veux pas la réduire aux
comportements inacceptables que je viens de dénoncer.
Ce fut d'abord la colère contre une taxe et le Premier ministre a apporté une
réponse en annulant et en supprimant toutes les augmentations prévues pour
le début d'année prochaine mais cette colère est plus profonde, je la ressens
comme juste à bien des égards. Elle peut être notre chance.  puncte de vedere. Aceasta poate fi şansa nostră.
C'est celle du couple de salariés qui ne finit pas le mois et se lève chaque
jour tôt et revient tard pour aller travailler loin.  mai devreme şi se întoarce târziu pentru a munci mult.
C’est celle de la mère de famille célibataire, veuve ou divorcée, qui ne vit
même plus, qui n'a pas les moyens de faire garder les enfants et d'améliorer
ses fins de mois et n'a plus d'espoir. Je les ai vues, ces femmes de courage
pour la première fois disant cette détresse sur tant de ronds-points !
C’est celle des retraités modestes qui ont contribué toute leur vie et souvent
aident à la fois parents et enfants et ne s'en sortent pas.
C’est celle des plus fragiles, des personnes en situation de handicap dont la
place dans la société n'est pas encore assez reconnue. Leur détresse ne date
pas d'hier mais nous avions fini lâchement par nous y habituer et au fond,
tout se passait comme s'ils étaient oubliés, effacés.  totul s-a petrecut ca şi cum ar fi fost uitat, şters.
Ce sont quarante années de malaise qui ressurgissent : malaise des
furie sincere pentru a devia. Cu toţii am văzut politica iresponsabilă al cărei
unic proiect a fost să respingă Republica, căutând dezordinea şi anarhia.
Nici o suparare nu justifică să atacăm un poliţist, un jandarm, să degradăm o
întreprindere sau clădiri publice. Libertatea noastră nu există doar pentru că
fiecare să îşi poată exprima părerile, pentru ca altii să nu le poată împărtăşi
decât dacă nu le este teamă fără ca nimeni să se teamă de aceste neînţelegeri.
Când violența se manifestă, libertatea încetează. Astfel, de acum încolo,
pacea şi ordinea publică trebuie să domnească. Vom folosi toate mijloacele
pentru ca nimic să nu se construiască durabil atâta timp cât ne vom teme
pentru pacea civilă. Am dat astfel la guvern cele mai riguroase instrucţiuni.
Dar, de la început, nu am uitat că există mânie, indignare şi această
indignare, mulţi dintre noi, mulţi francezi o pot impărtăşi şi nu vreau să o
reduc la un comportament inadmisibil pe care tocmai l-am denunţat.
A fost la început, mânia împotriva unui impozit, iar Prim Ministru a răspuns
prin anulare şi prin eliminarea tuturor creşterilor planificate pentru începutul
anului viitor, dar această furie este mai profundă, o simt ca om din multe
Este unul dintre cei doi salariaţi care nu termină luna şi se ridică în fiecare zi
Este una dintre mamele singure, văduvă sau divorțată, care nici măcar nu
mai trăiește, care nu mai are mijloacele de a ţine copiii – şi să le
îmbunătăţim scopurile lunii și nu mai au speranță. Le-am văzut, femeile
astea curajoase pentru prima dată, zicând această durere în atâtea sensuri
giratorii !
E vorba despre acei pensionari modeşti care au contribuit toată viaţa lor şi,
adeseori, îşi ajută părinţii şi copiii, fără să călătorească.
Este despre cei mai fragili, în situaţia unei persoane cu dizabilităţi a căror
poziţie în societate încă nu este suficient de recunoscută. Nenorocirea lor nu
datează de ieri, dar am ajuns la laşitate, obişnuinde-ne şi în cele din urmă
Au trecut patruzeci de ani de disconfort care reapar : răul muncitorilor care
travailleurs qui ne s'y retrouvent plus ; malaise des territoires, villages
comme quartiers où on voit les services publics se réduire et le cadre de vie
disparaître ; malaise démocratique où se développe le sentiment de ne pas
être entendu ; malaise face aux changements de notre société, à une laïcité
bousculée et devant des modes de vie qui créent des barrières, de la
distance.
Cela vient de très loin mais c'est là maintenant.  A venit de departe, dar acum este aici.
Sans doute n'avons-nous pas su depuis un an et demi y apporter une réponse
suffisamment rapide et forte. Je prends ma part de cette responsabilité. Il a
pu m'arriver de vous donner le sentiment que ce n'était pas mon souci, que
j'avais d'autres priorités. Je sais aussi qu'il m'est arrivé de blesser certains
d'entre vous par mes propos. Je veux ce soir être très clair avec vous. Si je
me suis battu pour bousculer le système politique en place, les habitudes, les
hypocrisies, c'est précisément parce que je crois plus que tout dans notre
pays et que je l'aime et ma légitimité, je ne la tire d'aucun titre, d'aucun
parti, d'aucune coterie ; je ne la tire que de vous, de nul autre.
Nombre d'autres pays traversent ce mal vivre qui est le nôtre mais je crois
profondément que nous pouvons trouver une voie pour en sortir tous
ensemble. Je le veux pour la France parce que c'est notre vocation au travers
de l'Histoire d'ouvrir ainsi des chemins jamais explorés pour nous-mêmes et
pour le monde.
Je le veux pour nous tous Français parce qu'un peuple qui se divise à ce
point, qui ne respecte plus ses lois et l'amitié qui doit l’unir est un peuple
qui court à sa perte.
Je le veux aussi parce que c'est en pressentant cette crise que je me suis
présenté à votre suffrage pour réconcilier et entraîner et que je n'ai pas
oublié cet engagement et cette nécessité.
C’est d'abord l'état d'urgence économique et sociale que je veux décréter
aujourd'hui. Nous voulons bâtir une France du mérite, du travail, une France
où nos enfants vivront mieux que nous. Cela ne peut se faire que par une
meilleure école, des universités, de l'apprentissage et des formations qui
apprennent aux plus jeunes et aux moins jeunes ce qu'il faut pour vivre libre
et travailler.  lucra.
L’investissement dans la Nation, dans l'école et la formation est inédit et je
le confirme.
nu se mai găsesc ; starea de rău a teritoriilor, sate ca cartiere unde se
constată că serviciile publice se micșorează și că mediul de viață dispare ; o
stare de disperare democratică în care se dezvoltă sentimentul de a nu fi
auzit ; neliniștea în fața schimbărilor din societatea noastră, un secularism
șubred și căile de viață care creează bariere, distanță.
Fără îndoială nu am ştiut ce să facem după un an şi jumatate pentru a oferi
un raspuns suficient de rapid şi de puternic. Îmi asum această
responsabilitate. S-ar putea să fi fost în stare să vă dau sentimentul ca nu mă
interesează, că am alte priorităţi. De asemenea ştiu că v-am făcut rău uneori,
din cuvintele mele. Vreau ca în această seară să fiu foarte clar cu voi. Dacă
m-am luptat pentru a intimida sistemul politic în loc, obiceiuri, ipocrizie,
tocmai pentru că cred mai mult decât orice în țara noastră și că-l iubesc și
legitimitatea mea, eu nu trag din niciun titlu, nicio petrecere, nicio
coterie; eu o trag doar de la voi, de la nimeni altul.
Numeroase alte ţări care se confruntă cu această viaţă rea ca a noastră, dar
eu cred profund că putem găsi o cale de a ieşsi din toate acestea împreună.
Vreau asta pentru Franţa, deoarece este vocaţia noastră prin istorie să
deschidem astfel de căi care nu au fost niciodată explorate pentru noi şi
pentru lume.
Vreau asta pentru noi toţi francezi, pentru că un popor care se împarte astfel,
care nu respectă nici legile şi nici prietenia care trebuie să-l uneasca este
unpopor care se ruinează.
De asemenea, doresc pentru că, anticipând această criză, m-am prezentat la
votul vostru pentru a reconcilia şi trage şi pentru că nu am uitat acest
angajament şi această nevoie.
Este, în primul rând, starea de urgenţă economică şi socială pe care aş vrea
să o dispun astazi. Vrem să construim o Franța de merit, de muncă, o Franța
unde copiii noștri vor trăi mai bine decât noi. Se poate realiza numai printr-o
şcoala mai bună, universităţi, de ucenici şi de instruiri care îi învaţă pe cei
tineri şi cei mai puţin tineri ceea ce este necesar pentru a trăi liber şi pentru a
Investitia în Naţiune, în şcoală şi în formare este inedită şi o confirm.
Nous voulons une France où l'on peut vivre dignement de son travail ? Sur
ce point, nous sommes allés trop lentement. Je veux intervenir vite et
concrètement sur ce sujet. Je demande au gouvernement et au Parlement de
faire le nécessaire afin qu'on puisse vivre mieux de son travail dès le début
de l'année prochaine. Le salaire d'un travailleur au SMIC augmentera de 100
euros par mois dès 2019 sans qu'il en coûte un euros de plus pour
l'employeur.
Je veux renouer avec une idée juste : que le surcroît de travail accepté
constitue un surcroît de revenu ;  les heures supplémentaires seront versées
sans impôts ni charges dès 2019. Et je veux qu'une vraie amélioration soit
tout de suite perceptible ; c'est pourquoi je demanderai à tous les
employeurs qui le peuvent, de verser une prime de fin d'année à leurs
employés et cette prime n'aura à acquitter ni impôt ni charge.
Les retraités constituent une partie précieuse de notre Nation. Pour ceux qui
touchent moins de 2.000 euros par mois, nous annulerons en 2019 la hausse
de CSG subie cette année ; l'effort qui leur a été demandé, était trop
important et il n'était pas juste. Dès demain, le Premier ministre présentera
l'ensemble de ces décisions aux parlementaires.
Mais nous ne devons pas nous arrêter là. J'ai besoin que nos grandes
entreprises, nos concitoyens les plus fortunés, aident la Nation à réussir ; je
les réunirai et prendrai des décisions en ce sens dès cette semaine. Je sais
que certains voudraient dans ce contexte que je revienne sur la réforme de
l'impôt sur la fortune mais pendant près de 40 ans, il a existé ; vivions-nous
mieux durant cette période ? Les plus riches partaient et notre pays
s'affaiblissait. Conformément aux engagements pris devant vous, cet impôt
a été supprimé pour ceux qui investissent dans notre économie et donc
aident à créer des emplois ; et il a été maintenu au contraire pour ceux qui
ont une fortune immobilière.
Revenir en arrière nous affaiblirait alors même que nous sommes en train de
recréer des emplois dans tous les secteurs. Cependant, le gouvernement et le
Parlement devront aller plus loin pour mettre fin aux avantages indus et aux
évasions fiscales. Le dirigeant d'une entreprise française doit payer ses
impôts en France et les grandes entreprises qui y font des profits doivent y
payer l'impôt, c'est la simple justice.
Vous le voyez, nous répondrons à l'urgence économique et sociale par des
Vrem o Franţa unde putem trăi cu demnitate din muncă? În acest punct, am
mers prea încet. Vreau să intervin repede şi concret pe acest subiect. Cer
Guvernului şi Parlamentului să facă ce este necesar pentru a putea trăi mai
bine din munca sa de la începutul anului viitor. Salariul unui lucrator în
SMIC va creste cu 100 de euro pe lună, începând cu 2019, fără ca acesta să
coste încă un euro pentru angajator.
Vreau să abordez o idee justă: că munca suplimentară acceptată constituie o
creştere a veniturilor ; orele suplimentare se vor plăti fără impozite şi taxe
începand cu anul 2019. Şi vreau o adevarată îmbunatăţire să fie perceptibilă
imediat ; de aceea voi solicita tuturor angajatorilor care pot, pentru să
plătească o primă de sfârşit de an angajaţilor lor, iar acestă primă nu va
trebui să plătească niciun fel de impozit sau taxă.
Pensionarii constituie o parte importantă în Națiunea noastră. Pentru cei care
primesc mai puțin de 2.000 de euro pe lună, vom anula în 2019 creșterea
contribuției CSG care a suferit anul acesta ; efortul care le-a fost cerut a fost
prea important şi er ajust. Începand de mâine, Prim Ministru va prezenta
tuturor aceste decizii membrilor Parlamentului.
Dar nu trebuie sa ne oprim aici. Am nevoie de firmele noastre mari, de
concetăţenii noştri cei mai bogaţi, să ajute Națiunea să reușească ; îi voi
reuni şi voi lua decizii în acest sens din această saptamană. Ştiu că unii şi-ar
dori, în acest context, ca eu să renunţ la reforma impozitului pe profit, dar în
aproape 40 de ani va exista ; am trăit mai bine în această perioadă ? Cei mai
bogaţi oameni din ţara noastra au slăbit. Conform angajamentelor luate
înaintea dumneavoastră, această taxă a fost eliminată pentru cei care
investesc în economia noastră și, astfel, ajută la crearea de locuri de muncă ;
şi a fost menţinut, dimpotrivă, pentru cei care au o avere imobiliară.
Cu toate acestea, pentru a reveni la viață ne-ar slăbi chiar dacă recreăm
locuri de muncă în toate sectoarele. Cu toate acestea, Guvernul și
Parlamentul vor trebui să meargă mai departe pentru a pune capăt
avantajelor industriei și ale evaziunilor fiscale. Liderul unei societăţi
franceze trebuie să-şi plătească taxele în Franta şi marile companii care
profită de aceasta pentru a plăti taxa, este justiţia simplă.
Vedeţi, vom răspunde urgenţei economice şi sociale prin măsuri puternice,
mesures fortes, par des baisses d'impôts plus rapides, par une meilleure
maîtrise des dépenses plutôt que par des reculs.  cheltuielilor decât prin eşecuri.
J’entends que le gouvernement poursuive l'ambition des transformations de
notre pays que le peuple a choisie il y a maintenant 18 mois ; nous avons
devant nous à conduire une réforme profonde de l'Etat, de l'indemnisation
du chômage et des retraites. Elles sont indispensables. Nous voulons des
règles plus justes, plus simples, plus claires et qui récompensent ceux qui
travaillent.
Mais aujourd'hui, c'est aussi avec notre projet collectif que nous devons
renouer. Pour la France et pour l'Europe. C'est pourquoi le débat national
annoncé doit être beaucoup plus large. Pour cela, nous devons avant toute
chose, assumer tous ensemble tous nos devoirs. Le devoir de produire pour
pouvoir redistribuer, le devoir d'apprendre pour être un citoyen libre, le
devoir de changer pour tenir compte de l'urgence de notre dette climatique
et budgétaire.
Pour réussir, nous devons nous rassembler et aborder ensemble toutes les
questions essentielles à la Nation. Je veux que soient posées les questions
qui touchent à la représentation ; la possibilité de voir les courants d'opinion
mieux entendus dans leur diversité, une loi électorale plus juste, la prise en
compte du vote blanc et même que soient admis à participer au débat des
citoyens n'appartenant pas à des partis. Je veux que soit posée la question de
l'équilibre de notre fiscalité pour qu'elle permette à la fois la justice et
l'efficacité du pays. Je veux que soit posée la question de notre quotidien
pour faire face aux changements climatiques : se loger, se déplacer, se
chauffer. Et les bonnes solutions émergeront aussi du terrain.
Je veux que soit posée la question de l'organisation de l'Etat, de la manière
dont il est gouverné et administré depuis Paris, sans doute trop centralisé
depuis des décennies. Et la question du service public dans tous nos
territoires. 
Je veux aussi que nous mettions d'accord la Nation avec elle-même sur ce
qu'est son identité profonde, que nous abordions la question de
l'immigration. Il nous faut l'affronter.
Ces changements de fond qui demandent une réflexion profonde et
partagée, imposent un débat sans précédent. Il devra se dérouler au niveau
national dans nos institutions, chacun y aura sa part : gouvernement,
prin reduceri mai rapide ale taxelor, printr-un control mai bun al
Am auzit că Guvernul urmăreşte ambitia transformărilor ţării noastre în care
oamenii au ales acum 18 luni ; ne aflăm în faţa unei noi reforme drastice a
statului, a compensării somajului si a pensiilor. Ele sunt esențiale. Vrem
reguli care să fie mai corecte, mai simple, mai clare şi care-i recompensează
pe cei care lucrează.
Dar astazi, este şi cu proiectul nostru colectiv, pe care trebuie să-l reluăm.
Pentru Franţa şi pentru Europa. De aceea, dezbaterea naţională anunţată
trebuie sa fie mult mai amplă. În acest scop, datorăm înainte de orice altceva
să ne asumăm toate temele noastre împreună. Datoria de a produce pentru a
putea redistribui, obligația de a învăța să fii un cetățean liber, datoria de a
schimba pentru a lua în considerare urgența datoriei noastre climatice și
bugetare.
Pentru a avea succes, trebuie să strângem și să abordăm împreună toate
întrebările esențiale ale Națiunii. Vreau să fie puse întrebările care ating
reprezentarea ; posibilitatea de înţelege mai bine curentele de opinie în
diversitatea lor, o lege electorală mai justă, luarea în considerare a voturilor
nule şi chiar să li se permită să participe la dezbaterea cetăţenilor care nu
aparţin partidelor. Vreau să fie pusă problema echilibrului sistemului nostru
fiscal astfel încât să permită, în acelaşi timp, justiţiei şi eficienţei ţării. Vreau
sa fie formulată problema vieţii noastre de zi cu zi pentru a face faţă
schimbării climatice : să rămână, să se mişte să se încălzească. Si soluţiile
bune vor apărea, de asemenea, din domenii.
Doresc să fie ridicată problema organizării Statului, modul în care acesta
este guvernat și administrat de la Paris, fără îndoială prea mult centralizat
timp de decenii. Iar problema serviciului public în toate teritoriile noastre.
De asemenea, doresc să fim de acord cu Națiunea cu privire la cea mai
profundă identitate a acesteia, să abordăm problema imigrației. Trebuie să
ne confruntăm cu asta.
Aceste schimbari profunde, care cer o reflecţie profundă şi impartăşită,
impun o dezbatere fără precedent. Va trebui să aibă loc la nivel naţional, în
instituţiile noastre, fiecare va avea şi el partea sa acolo : guvernul, adunările,
assemblées, partenaires sociaux et associatifs ; vous y aurez votre part. Je
veux en assurer moi-même la coordination, en recevoir les avis, prendre
ainsi le pouls vivant de notre pays.
Mais un tel débat n'est pas seulement affaire de représentants institutionnels;
il doit se dérouler aussi partout sur le terrain et il est des interlocuteurs
naturels, des citoyens qui doivent en recevoir les demandes et s’en faire les
relais : ce sont les maires ; ils portent la République sur le terrain. C'est
pourquoi je rencontrerai moi-même les maires de France, région par région,
pour bâtir le socle de notre nouveau contrat pour la Nation.
Nous ne reprendrons pas le cours normal de nos vies, comme trop souvent
par le passé dans des crises semblables, sans que rien n'ait été vraiment
compris et sans que rien n’ait changé. Nous sommes à un moment
historique pour notre pays : par le dialogue, le respect, l’engagement, nous
réussirons.
Nous sommes à la tâche et je reviendrai m'exprimer devant vous pour vous
rendre compte.
Mon seul souci, c’est vous ; mon seul combat, c'est pour vous.  Singura mea preocupare sunteţi voi; singura mea luptă este pentru voi.
Notre seule bataille, c'est pour la France.
Vive la République, vive la France.
partenerii sociali și asociaţiile ; veţi avea partea voastră. Vreau să mă asigur
de coordonare, să primesc notificările, să iau astfel pulsul ţării noastre.
Dar o asemenea dezbatere nu de referă numai la reprezentanţii instituţionali;
trebuie să aibă loc peste tot în teren şi există interlocutori naturali, cetăţeni
care trebuie să primească cererile şi să le transmită şi trebuie făcută o
legătură : sunt primarii ; ei privesc Republica în teren. Iată de ce mă voi
întâlni cu primarii Franţei, regiune cu regiune, pentru a construi noua
noastră baza a contractului pentru Naţiune.
Nu ne vom relua cursul normal în viața noastră, că de prea multe ori în
trecut, în crize asemănătoare, fără ca nimic să se fi înțeles și să nu se
schimbe. Suntem într-um moment istoric pentru ţara noastră : prin dialog,
respect, angajament, vom reusi.
Noi suntem la această sarcină și mă voi întoarce să mă exprim în fața
dumneavoastră să vă daţi seama.
Singura noastră bătălie este pentru Franța.
Trăiască Republica, trăiască Franţa !