Istoria comunicarii

Scoala de la Chicago
Periodizare a Scolii de la Chicago
a) parintii fondatori: John Dewey, Albion Small, William Thomas, George Herbert Mead
(retinti at!t pentr "ontribtiile de natra instittionala # e$: A%Small, priml dire"tor al
Departamentli de So"iolo&ie, "!t si pentr
"ontribtiile in planl ideilor si al metodolo&iei de "er"etare promo'ate)(
b) prima &eneratie de so"iolo&i propri)*isi "are sa initie*e n 'ast pro&ram de "er"etare a
problemelor so"iale "ontemporane: Robert Ezra Park, +rnest ,r&ess, +'erett -% .&hes(
") a doa s"oala de la -hi"a&o, re'itali*ata si reimprospatata prin "ontribtiile nor so"iolo&i
pre"m: Herbert Blumer, Da'id /iesman, Anselm Strass,
+r'in& 0offman%
# 1 -harles .% -ooley (2ni'ersitatea din 3i"hi&an) # prin filiatie ideolo&i"al
Contributie de relief in domeniul sociologiei
William 4% Thomas si 5lorian W% 6nanie"7i # The Polish Peasant in Europe and America :
# prin"ipalele trasatri ale so"ietatii rrale polone*e din a"ea 'reme
# o serie de s"risori s"himbate intre proaspetii imi&ranti polone*i in Statele 2nite si rdele
ramase a"asa
# fenomenele de de*or&ani*are so"iala pre*ente in so"ietatea ameri"ana
# modl in "are s)a "ristali*at si de*'oltat "omnitatile de polone*i)ameri"ani, e'identiind
natra dala a a"estor "omnitati aflate la interse"tia dintre "ltra polone*a, pe de o parte, si
"onditiile e"onomi"e si 'alorile so"iale ameri"ane, pe de alta
The Polish Peasant in Europe and America
Primele tematici serios abordate:
8 &rpl primar
8 str"tra familiei si sisteml de "lase din medil rral
8 medil so"ial si e"onomi"
8 "omportamentl reli&ios
8 fenomenele de de*or&ani*are si de
reor&ani*are ale so"ietatii
8 disoltia solidaritatii familial
Robert Ezra Park
-ontribtii importante:
# Anali*e ale opiniei pbli"e
# Definitii ale stirilor
# Distin"tia masa9mltime9pbli"
# 5n"tiile "omni"arii
# Anti"ipea*a teorii de mai tar*i: fl$l "omni"arii in doa trepte, a&enda settin&,&ate7eepin&,
newsworthiness
Public si Multime
:"rarea de do"torat: Masse und Publikum,tradsa in en&le*a: The Crowd and the Public
# ;ro"ese de mi&ratie dinspre rral spre rban ale nor mase mari de oameni<= "ond" la
formarea nor mltimi
# ;bli"l si mltimea n repre*inta &rpri or&ani*ate din pn"t de 'edere formal, "i fa*e
preliminare in pro"esl de formare a &rpli, perioade tran*itorii de)a ln&l "arora indi'i*ii se
eliberea*a de 'e"hile
le&atri pentr a "rea altele noi( ambelor le lipseste "onstiinta de sine "a snt &rpri
3ltimea
3ltimea n este o hoarda "are haladieste, "i o "ara"teri*ea*a atentia comuna generata de un
eveniment important, de n fenomen (de e$empl, n mare nmar de oameni "are se opres"
pentr a asista la o defilare)
>Atentia "ole"ti'a este n pro"es so"iolo&i" si difera de sma pro"eselor psiholo&i"e indi'idale,
iar efe"tl este mai mlt re*ltatl intera"tinii de"!t al imitatiei
Publicul. !inia !ublica
;bli"l arti"lea*a implsrile, interesele indi'idale
-omportamanetl pbli"li isi &aseste e$presie in opinia pbli"a "are re*lta in rma dis"tiei
intre indi'i*i impartasind po*itii diferite
?pinia pbli"a n este a""eptabila pentr fie"are membr in parte al pbli"li si in a"eeasi
masra pentr toti
?pinia pbli"a < o opinie sa o atitdine "are este e$terioara indi'idli si "are este pri'ita "a
a'!nd o e$istenta obie"ti'a
Public "s. Multime
3ltime: parti"iparea prespne "apa"itatea de simtire si de empatie
in interiorl mltimii e$ista si "ontrol, dar nmai "a n fenomen psiholo&i"( indi'idl resimte
'ointa "ole"ti'a "a fiind propria sa traire
;bli"l: abilitatea de a &!ndi si de a rationa imprena " alti membri
in interiorl pbli"li, snt e$primate "riti"i, opiniile snt di'i*ate, iar atn"i "!nd pbli"l
in"etea*a de a mai fi "riti", se di*ol'a sa se transforma in mltime%
5n"tiile presei
The Immigrant Press and Its Control #$%&&'
analiza !resei imigrantilor
Se pne intrebarea da"a presa imi&rantilor, mai ales "ea a emi&rantilor &ermani, a sstint
pn"tl de 'edere ameri"an pe perioada parti"iparii la @ /3 sa pn"tl de 'edere al
inami"li( " alte "'inte, presa imi&rantilor repre*enta o modalitate de asimilare, sa,
dimpotri'a, de a""entare a diferentelorA
-on"l*ii:
presa imi&rantilor e$er"ita o ptere aspra "ititorilor sai "are " &re poate fi e&alata de "ea a
Brnalelor mai pretentioase
fie "a editorii dores" sa n a"est l"r, presa imi&rantilor fa"ilitea*a adaptarea, inte&rarea in
medil Ameri"an
fn"tiile *iarli modern: "ea de so"iali*are, de transmitere a traditiei "ltrale, "ea de a&ent de
inte&rare
fn"tia de a monitori*a in permanenta "eea "e se int!mpla in medil in"onBrator, orient!nd
indi'i*ii intre ei si "atre lmea reala
fn"tia de di'ertisment
Alte l"rari: News as a Form of Knowledge (@CDE), Morale and the News (@CD@), News and the
Power of the Press (@CD@)
Stirile
/oll editorli:
# Sele"tia stirilor( "riteri important: actualitate si interes <= pbli"l e$er"ita n "ontrol aspra
"ontintli si formei in "are este pre*entat *iarl
# /ea"tia tipi"a a nei persoane la int!lnirea " o stire este de a 'orbi despre ea, de a o repeta
alt"i'a% De"i stirile repre*inta o "onditie esentiala pentr dis"tii, determina "e probleme 'or fi
dis"tate, fo"ali*ea*a atentia "ititorli si ele"tri*ea*a dis"tiile% ('e*i Tarde, 'e*i a&enda
settin&)
Sco!ul stirilor
S"opl prin"ipal al stirilor nu este at(t de a informa, "!t de a orienta !ublicul, de a)i atra&e
atentia " pri'ire la "e se intampla, fara "a reporterl sa depna efort pentr a
intepreta e'enimentele, " e$"eptia sitatiei in "are 'rea sa le fa"a inteligibile si mai interesante%
4mportanta intrinse"a a ni e'eniment il transforma in stire( importanta, in "a*l ni
e'eniment pe "ale de a se transforma in stire se refera la caracterul suficient de
neobisnuit, astfel in"!t sa il so"he*e, sa il am*e, sa il de"on"erte*e in 'ren fel pe "ititor, sa il
stimle*e sa memore*e informatiile si sa le transmita mai departe
!inia Publica
?pinia pbli"a n este opinia ttror, ni"i ma"ar a maBoritatii persoanelor "are "ompn
pbli"l, n este ni"iodata opinia "i'a anme, "i re!rezinta tendinta generala a !ublicului in
ansamblu %%% Fe dam seama "a opinia pbli"a e$ista, "hiar da"a n ptem
sa indi"am ni"i o persoana din pbli" a "arei opinie parti"lara, personala, sa "oin"ida e$a"t "
opinia pbli"li din "are fa"e parte%
) stirile de"lansea*a "on'ersatiile )= formlare de probleme <= "ristali*area opiniei pbli"e
4ntera"tionisml simboli"
2na dintre prin"ipalele perspe"ti'e aspra "omni"arii:
) sinele si medil so"ial se defines" nl pe altl, isi da "ontr nl altia prin intermedil
"omni"arii simboli"e(
) pentr indi'id, intelesl ni obie"t deri'a din "onse"intele pra"ti"e ale a"estia(
) intelesul repre*inta o problema de negociere( intelesrile diferite a lat nastere in rma nor
eperiente diferite ale persoanelor impli"ate( e$periente diferite "reea*a asteptari diferite, iar
intele&erea asteptarilor si a "onse"intelor anti"ipate pretinde ne&o"iere intre parti"ipanti(
) intelesl repre*inta n re*ltat al interpretarii, iar interpretarea este &'ernata de intera"tinea
indi'idli " medil, intera"tine "are are lo" intr)n anmit lo", intr)n anmit moment, "
anmiti a"tori9parti"ipanti(
prin rmare, intelesul nu este static si universal! ci este creat (emer&ent), in nele "a*ri,
produsul unei negocieri continue
premisele aflate la ba*a a"estei orientari (,lmer)
) oamenii a"tionea*a aspra l"rrilor pe ba*a intelesrilor pe "are a"este l"rri le a pentr ei(
) intelesl l"rrilor este deri'at, se naste in rma intera"tinilor so"iale pe "are o persoana le are
" "elelalte(
) a"este intelesri snt maniplate sa modifi"ate printr)n pro"es de intepretare
) a"torl identifi"a obie"tele "are a n inteles pentr el( de ai"i se de"lansea*a n pro"es de
intera"tine " sine, de "omni"are " sine
) a"torl sele"tea*a, 'erifi"a, sspenda, re&rpea*a, transforma intelesrile prin prisma nor
sitatii noi in "are se &aseste, fa"e n effort de adaptare a intelesrilor la noi a"ti'itati
Charles Horton Coole)
4ntre primii so"iolo&i "are a 'orbit de &rpl primar: >a"ele &rpri "ara"teri*ate de relatii de
"ooperare si de aso"iere str!nse, fata)in)fata:
familia, prietenii de Boa"a, 'e"inii
Sinele o&linda: (en&l% looking"glass self): o proie"tie indi'idala dar n a proprili sine, "i a
"eea "e ne ima&inam "a altii "red # am what # think $ou think # am
George Herbert Mead
Mind! %elf and %ociet$ (@CGD)
abordare e'oltionista e'oltia si)a aflat intrparea ma$ima in "apa"itatea ni"a a fiintei mane
de a "rea si tili*a simbolri: "eea "e diferentia*a fiinta mana in raport " toate fiintele 'ii este
capacitatea de a m&nui simboluri, "apa"itatea de a simboli*a
Societatea
:a ba*a so"ietatii se afla, potri'it li 3ead, cooperarea membrilor sai, fara de "are so"ietatea
n s)ar ptea mentine%
So"ietatea este formata din indivi'i care interactionea'a
-ooperarea mana prespne intelegerea intentiilor "elilalt
-ooperarea semnifi"a, de"i, "itirea a"tinilor "elilalt si des"ifrarea, pe a"easta ba*a, a
intelesli lor, a e'oltiei lor, a pasilor rmatori pe "are persoana " "are se afla in
intera"tine intentionea*a sa)i fa"a
Sinele
F ne nastem " n sine iar sinele n se de*'olta instin"ti'% +l se formea*a in "adrl ni
pro"es so"ial de intera"tine " "eilalti%
Sinele n are o e$istenta anterioara po"esli so"ial, "i e$istenta li trebie e$pli"ata in le&atra
" pro"esl so"ial "a atare, " pro"esl de "omni"are
-orpl n este totna " sinele, "i de'ine in*estrat " sine in momentl in "are si)a de*'oltat o
Bde"ata in "onte$tl e$perientei so"iale
*aze ale formarii sinelui
# 5a*a de Boa"a (&ame play): "opill Boa"a roll persoanelor din apropiere: do"tor, politist,
mama, tata( "opill per"epe intr)n anmit fel persoanele pe "are le imita, le defineste si imita
o trasatra dominanta (mama da m!n"are "opilli, do"torl fa"e inBe"tie et"%) <=
se"'entialitate (Boa"a mltiple rolri, pe rand)
# +tapa Bo"li (&ame sta&e): "opill # t!narl # raspnde simltan re&lilor Bo"li propri)*is,
pre"m si "erintelor pe "are fie"are dintre "oe"hipieri le are fata de el <= aparitia ni >altl
<= 5a*a rmatoare: tre"erea la >n altl &enerali*at < medie a asteptarilor "elorlalti " pri'ire la
o persoana: "omnitatea sa &rpl or&ani*at "are "onfera nitate sineli repre*inta altl
&enerali*at <="erinte, norme de "omportament
Com!onentele sinelui
>4 < latra implsi'a, neor&ani*ata, impre'i*ibila a persoanei
>me < latra so"iala "are "onstr!n&e si orientea*a "omportamentl
?ri"e a"t in"epe " n impls 'enit din partea li 4% 4nter'ine me)l, "are e$er"ita n tip de
"ontrol, oferind n &en de &hidaB so"ial
+udecata
Jde"ata (en&l% mind) < pro"esl de intera"tine,de "on'ersatie " sine inssi
-on'ersatie " sine (se tine "ont de parerile "elorlalti) <= anti"ipare a "rsli a"tinii pe "are
intentionea*a sa o reali*e*e
0!ndirea prespne e$istenta ni a"tor "onstient de sine, "are am!na raspnsl pentr a ptea
e'ala raspnsrile probabile ale "elorlalti%
Rolul limba,ului
:imbaBl are roll de a fia intelesul simbolrilor si de a fa"ilita "omni"area%
-hiar atn"i "!nd este folosit pentr dialo&l interior al persoanei " ea insasi, limbaBl isi
mentine caracterul social,
repre*inta o modalitate de a a"ti'a in indi'id atitdinile, rolrile, simbolrile prespse de
a"ti'itatea so"iala "omna