Je

,* l'a--
ils , ,,,- J
---1i
a :.r*

uNGHIDurn
iNINITIEREA
gTORGANIZAREA
IJNEIAFACERI
Organharea unitlfll economlce - Un ghid utll in initierea gi organizarea unei afaceri

Copyright o 2010 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei editii apa4in editurii Akademos Art.

Reproducerea integrala sau pa4ial6 a acestei lucriri este inteaisi
f6ri acordul prealabil scris aledituriiAkademos Art.

Editura Akademos An
Aleea Botorani Z bl. V80,sc. 2 , ap. N, Bucure;ti, sector 5
Tel JFax; O21 / 41 1 .76.80
Tel.: 07 42.1 5.42.36 gi 0766366500
e-mai[ akademos_art@yahoo.com

lsBN 978-973-1730-9+3

PRINTED IN ROMANIA
Cuprins

t Particularitilile activitilii economic€.............. ........4

1. 1. Delimitiri terminologice:
lntreprindere, societate, unitate economici
1.2. Caracteristicile gi rolul unitnfii economice in economia de piafa....... I
1.3. fipologiile unitifii economice.. ...................11
1.4. Particularitifile constituirii unei uniti$ economice
din domeniul distribufiei cu aminuntul l8
1.5. Organizarea structurali a unitifii economice 28

2 Fluxurile tehnologice in unit5lile economice 46

2.1. Depozitul
2.2. Spaliul de contact cu clienfii... ..........,..........57
2.3. Fluxurile de circula{ie intr-o unitate economici:
informa$ilor, rnirfrrrilor, personalulul clienlilor. ....,...ffi

3 Atribuliile gi responsabilitegile personalului

in cadrul unit5tii economice 71
3.1. Tipologia personalului la nivelul unei uniti$ economice...........,......72
3.2. Descrierea capacititilor de munci pentru descrierea profesiei:
fizice, psihice, intelectuale 76
3.3. Recrutarea qi seleclia resurselor umane........... 81
3.4. Perspectiva profesionali gi promovarea resurselor um4ne.........,..,,..94
3. 5. Evaluarea activitifii resurselor umane ..............
3.6. gi responsebilitfllile personalului comercial:
Atribufiile
conform Figei postului. ROF .....................102

Anexe ...112
ANEXA 1. Model de act constitutiv al unei societifi cu rlspundere lirnitati
cu mai mu$i ac$onari...... .................. I 12
ANEXA2.Modeledecurriculumvitae..."...... ......................\25
ANEXA 3. Model de figi de evaluare a resurselor umane.......................131
ANEXA 4. Modele de fige de post........ .............133
ANEXA 5. Model de regulament intern 146
ANEXA 6. Dic[ionar de termeni. ......................155

Bibliografie 60
 Particularitafile
activitatii
t
economice
1.1. Delimitiri terminologice: intreprindere, societate, fi rmi, unitate
economicd
1.2. Caracteristicile gi rolul unitdlii economice in economia de piali
1.3. Tipologiile unitilii economice
1.4. Particularitilile constituirii unei unitili economice din domeniul
distribuliei cu aminuntul:
. motivalia infiinlSrii unitdlii economice
. etapele infiinldrii unitilii economice
. documentele infiinl6rii unitdlii economice
1.5. Organizarea structural6 a unitSlii economice:
. elementele de bazi ale structurii organizatorice (postul, funcgia,
ponderea ierarhici, compartimentul, relaliile dintre compartimente
sau posturi, niveluri ierarhice)
t.
. tipuri de structuri organizatorice

Obiective:
La sfirgitul capitolului vei fi capabil:
. si definetti intreprinderea, societatea comerciali, firma, unitatea
, economic6;
I
. si prezinli rolul unitSlii economice in economia de piali;
h
* .
l:: si diferenliezi unitdlile economice;
{
. s[ prezinfi particularit[file constituirii unei unitlfi economice din
t domeniul distribu(iei cu aminuntul;

i
. s[ identifici elementele de bazl ale unei structuri organizatorice;
. si diferenfiezi tipurile de structuri organizatorice.
t
 $i teoria institufiei. Indiferent de teoria adoptati, tofi autorii sunt de acord
c[ la originea societifilor comerciale se afli consirnfimintul individual al
asociafilor.
Societatea comerciall dobindegte personalitate juridici prin indeplinirea
unor formalit[qi cerute de lege care constau in incheierea contractului de
societate sau a contractului de societate qi a statutului societifii, dupi caz.
Astfel, in cazu! societllii pe acfiuni sau in comanditl pe acfiuni qi societifi cu
raspundere limitati, legea prevede necesitatea unui al doilea act constitutiv
care este statutul societifii.

- Firma, indiferent de domeniul de activitate, reprezinti acel

.r agent economic primar care utilizeazi capital $i care este
. suptls5acliuniilegiiconcurenlei.

Sub aceastl denumire se grupeazi de fapt toate unit[file institufionalizate

autonome, a ciror funcfie de bazfl o constituie producerea de bunuri qi servicii
destinate piefei (denumite qi bunuri comerciale sau marfare), au o existenli
materiali gi juridicl recunoscuti, sunt dotate cu patrimoniu, cu avere, ceea ce
le conferi calitatea de centru autonom de decizii, adici pot si produci qi si ia
decizii in nume propriu gi si-qi asume riscuri.
A$adar, activitatea economici se desfaqoari in cadrul unor entitifi
individualizate, autonome, care poarti denumirea de intreprindere, firmi,
societate comerciali, unitate economici, agent economic, institugie (deci
diferite denumiri, care insi nu se suprapun in totalitate).
intreprinzitorul este acea persoani care inifiazi singur[ sau in asociere
o afacere, asumindu-qi riscul de a investi capital Ei anumite responsabiliti{i de
a conduce firma.
Cuvlnte gi notiuni cheie: . firmi;
. intreprindere; . profit;
. societatecomercial5; . intreprinzdtor.

& O" ce credeli cd intreprinderea este consideratd o veriEi de bazd a

economiei?

I C" roljoaci intreprinderea in economia de pia15?

t 6r oRGANIZAREA uNrAIlEcoNoMlcE
 l
o intreprindere produce:
:d
O
al a. dedragul dea produce;
)a
b. conform cerinlelor pielei;
le
c, exclusiv bunuri;
z, d. exclusiv servicii.
:u nentabilitatea reprezinti capacitatea fi rmei:
iv
@
a. de a-gi acoperi cheltuielile;
b. de a nu apela la credite bancare;
G. de a acoperitoate pierderile suferite;
d. de a obline profit.

€
6 Completafi spatiile libere cu no]iunile potrivite, gisind
corespondenla cifri-literd, in ordinea ceruti:
ii
i lntreprinderea reprezintd o .......1...... a economiei, in care are loc
e producerea unor.....2....., executarea unor.......3...... sau prestarea unor
a .....,.4,,..... conform......5.......

a. bunuri; b. servicii; c.lucriri;

;i d. cerinlelor pietei; e. veriga de baz6.
[,
:i
Gl Performanlele activit6lii manageriale depind 9i sunt determinate
de abilitatea gi caracteristicile profesionale gi umane ale
intreprinzitorului - care crede[i ci sunt acestea?
e
Realizati profilul unui intreprinzdtor.
e @
Prin completarea urmitoruluijoc de cuvinte (rebus) obline pe
se va
verticald numele agenlilor economici primari care utilizeazi capital
gi care sunt supugi actiunii legii concurenlei.

l.
L
3.
4.
5.

1. modalitate de organizare a activitefii economice;

2. veriga de bazi a economiei nalionale;
3. scopul unei intreprinderi;
4. gruparea de persoane constituiti pe baza unui contract de societate (2 cuvinte);
5. persoana care initiazi singuri o afacere.

PARTICULARTTATTLE ACTrVrrATlt ECONOMICE J 7

 (@ Corpletalispaliile libere cu noliunile potrivite gisind l

corespondenla cifri-literi, in ordinea ceruti:

Potrivit trisiturii .......r......, fiecare intreprindere se......2...... gi i

funclioneazi ......3......

a. organizeazi;
b. distincu
c. organizatorico- ad mi nistrativd
Potrivit trisiturii .......r......, intreprinderea este organizati ti .....2......
principiul ......3......

a. economico-sociali;
b" rentabilititii;
c. condusi.
(O tn coloana A sunt enumerate tresiturale intreprlnderii, iar in coloana
I caracteristicile acestora. Stabilili corespondenta intre notiunile
dintre cele doui coloane:

c. intreprinderea este organizati gi condusi

3. unitate econornico-sociali

d. lntreprinderea se organizeazi gi

10 I oRGANtzAREAUNtrAItEcoNoMtcE
 1.3. Tipolo giile unititii economice
'ffi:'7
intreprinderile se prezinti intr-o mare diversitate de forrne, diferenfierea
ftcAndu-se dupi forma de proprietate, modul de organizare, gradul de
specializare, mirime, ramura de care aparlin, apartenenta nafionali, obiect de
activitate etc.
1ri in funclie de f,orma de proprietate asupra capitalului social gi al
patrimoniului:
o tntreprinderi d,in sectorul pwblic - regiile autonome sau companiile
nalionale qi sunt organizate in ramuri strategice ale economiei
- naqionale (industria de armament, industria energetici, exploatarea
minelor gi a gazelor naturale, poqta gi transport feroviar) sau alte
domenii sau ramuri stabilite de guvern. in cadrul R.A. statul define
totalitatea capi$!$. Fiecare R. A. reprezinti insi o persoani
juridicl gi funcfioneazi pe bazi de gestiune economici qi autonomie
financiari, iar in acest scop este proprietatea bunurilor din
patrimoniul siu.
o intreprind,eri din sectorul privat - organizate ca societiti
comerciale. Societatea comerciali reprezinti un contract prin care
doui sau mai multe persoane se lnvoiesc si puni ceva in comun, cu
scop de a imparli foloasele ce ar putea deriva; societatea comerciali
este o persoani juridicl;
o intreprind,eri din sectorul cooperatisf- cAnd inifiativa creirii
patrimoniului apartine unei persoane asociate intr-o cooperativl;
o intreprinderi mirte- formate din unirea capitalului public cu cel
r--h. orivat.
Lzfi.n'
j Ufunc$e de natura obiectului de activitate:
\\
V,
\/l
YJ intreprind,eri de prodacfie (agricoli, industriali, de construcfii);
o intreprinderi de comer{ (cr.l amlnnntul, cu ridicata, de comer!
exterior);
a intreprinderi deprestdri servicii (in domeniul financiar,
transporturi, asigurlri, turism etc).

PARTTCUTARTTATTLEACT|VIATI ECONOMrcE I 1l
 3. in func1ie de apartene{a la una din ramurile de activitate;
a) dupi caracterul materiei prime consumate:
o intreprinderi extractive de materii prime de origine minerali,
vegetali, animali;
o intreprinderi prelucritoare - de materii prime obtinute din industria
extractivi, agricole.
b) dupi destinaSa economici gi caracterul producSei finite:
o intreprinderi producitoare de bunuri de capital;
o intreprinderi producitoare de bunuri de consum.
c) dupi continuitatea procesului tehnologic:
o intreprind.eri cu procese tehnologice continue: sunt cele in care
prelucrarea obiectelor muncii qi trecerea lor de la un loc de munci
la altul se fac in mod continuu. Se utilizeazi in intreprinderile cu
producfie de masi qi serie mare.
O tntreprinderi cu procese tehnologice discontinue: suntcaracteristice
lntreprinderilor care fabricl produse in serie mici sau mijlocie sau la
producfia individuali"
\, 4. in funcgie de timpul de lucru:
o intreprinderi cefunclioneazd tot timpul anului - 24 ore zilnic, indiferent
dacl este zi de lucru sau sarbitoare - furnale, schele petroliere;
o tntreprind.eri sezoniere -funclioneaza o"peifiaaa limitatd de timp -
fabricile de zah[r, de conserve de legume.qi fructe.
5. in funclie de gradul de mirime a intreprinderii:
o intreprinderi mari - peste 250 salariali;
o tntreprinderi mijlocii - cu50-249 salariafi;
o tntreprinderi mici - cu 10-49 salariati;
o microtntreprinderi cu max 9 salariali.
in raport cu gradul de specializare:
o intreprinderi specializate - produc o nomenclaturl restrAnsi de
produse, insi in cantitifi mari (intreprinderi textile, de incilfiminte,
metalurgice);
o intreprindcri universale - fabricirproduse dintr-o nomenclaturi
foarte variati, dar in cantitili mici din fiecare sortiment(qantier naval,
intreprindere de mecanici fin[);
.iL j

L2 oRGANIZAREA uNrrAlt EcoNoMtcE

L -
 * tntreprinderi mixte - sunt alcituite din seclii de produc[ie specializate
gi universale (uniti{i constructoare de maqini).
- in raport cu tipul de produc{ie:
* intreprinderi cu produc{ie de unicate(individuald.) - produc sortiment
variat in cantitifi reduse;
* tntreprinderi cu produclie de serie (micd, mijlocie, mare) - fabrici
constant o producfie de nomenclaturi relativ redusi, in cantitifi
relativ mari;
a intreprinderi cu produc{ie de ma*il. - produc o nomenclaturi redusi de
produse, dar in cantiti$ mari, firi intrerupere o perioadi lungi de timp.

Comparatie intre diferitele tipuri de productie

Caracteristlcl Nomenclaturr Volumulde Caracterlstlclle Formrdc
Tlpde defabrlcalie produql€din locurllor de depheane
produqlc fiecare tlp dc muncl obloctelor
produs muncll
1. Productia de Restrins6, Foarte mare Specializate lndividual,
masi uneori un singur tehnologic bucati cu
tip de produs (realizeazi o bucatS,
singuri operalie continuu
tehnologicd)
2. Produclia de Relativ mare, Mare, insi scade Specializate lndividual(la
serie: cre$te pe prin trecerea tehnologic seria mare) 5i pe
-mare misuri ce se de la seria (pentru seria loturi (la seria
-mijlocie trece de la seria mare spre seria mare) gi mijlocie Simici)
-mici mare la seria mijlocie gi mic6 universale (la
mijlocie 5i mici seria mijlocie gi
mare)
3. Produclia Foarte mare Mici, in general Universale lndividual
individuali un singur pentru reperele
exemplar componente ale
unui produs

, in func{ie de apartenenfa na{ionali:

* intreprinderi nalionale - patrimoniul se afli integral in proprietatea
unei anumite !iri;
, tntreprinderi multina{ionale - activitatea se desfagoari in doui sau
mai multe 16ri;
a tntreprinderi mixte - se creeazd. prin participarea cu capital in proporfii
diferite a unor persoane fizice sau juridice din doui sau mai multe tiri.

PARTTCULARTTATTLEACTTVTTATil ECONOMTCE I 13
 9. ln funcgie de etatutul juric:
Persoanele juridice lgi pot desfiqura afacerile intr-o varietate de forme,
conform Legii nr. 3L1L99O (publicati ln monitorul Oficial w.L26 - L27 dlr:.lT
noiembrie 1990 ). Legea definegte diferitele tipuri de socieG$ comerciale ce
pot fi constituite, astfel:
a. - Societili in nume colectiv (SNC);
b. - Societlfi in comanditi simpH(SCS);
c. - Societiti in cornanditi pe acfiuni (SCA);
d. - Societi[i pe actiuni (SA);
e. - Societate cu rispundere limitat[ (S.R.L.).

Caracteristici!e infiintirii gi functionirii societSfitor comerciale

14 oRGANTZAREA uNrrATn EcoNoMrcE

t -
 Societate -obligaliile sociale sunt garantate contract de maxim 50 credibilitatea
-
cu patrimoniul social. societate persoane redusi ln fala
cu Si
- asocialii rispund in limita statut partenerilor de
capitalului social subscris. afaceri
lmitati - nu se preteazi
(s.R.L)
lalntreprinderi de
dimensiuni mari

Societate - obligatiile sociale sunt garantate contract de minim 5 -dificuheil in

pe actiuni cu patrimoniul social. societate persoane conducerea
(S.AJ - asocialii rispund numai pini societilii c6nd
la concurenla capitalului social nu existi un
subscris. delinetor
- capitalul social este divizat ln majoritar al
pAti numite acliuni. actiunilor

Cuvlnte gl noflunl chcie:

. Nomenclatura de fabricatie;
. Produclia de mas6;
. Produclia de serie;
. Produclia individualS;
. Societe$ in nume colectiv (SNC);
. S0cietSliin comanditS simpli (scs);
. Societdtiin comanditi pe acliuni (SCA);
. Societdli pe acliuni (SA);
. Societate cu rispundere limatate (S.R.L.).

intrebdri $ probleme:
{} Regiile autonome fac parte din cadrulintreprinderilor ce aparlin:

a. sectorului Privat;

, b.fectoruluipublic;
Yr".torrluide bazS;
d. sectorului rnixt.
3D Clasificarea intreprinderilor in mari, mijlocii 9i mici are la baze
criteriul:
a. graduluide m6rime;
b. tipului de produc[ie;
G. gradului de specializare;
d. destinaliei economice a produselor.

PARTTCULARTTATILEACTIVITAIIECONOMICE I 15
 Completati spatiile libere cu noliunile potrivite, gdsind
corespondenla cifrS-liter5, in ordinea cerut;:
Dupi forma de.....1..... asupra capitaluluisocial ;i al .....2......
intreprinderile aparlin sectorului .....3..... gi celui particular.
a. public:
b. proprietate:
c. patrimoniului.
Rdspundefi prin adevdrat sau fals la urmitoarele propozifii:
a. Marea majoritate a unitSlilor de produclie din lara noastrd este
incadrati in tipul de produclie de masi.
b.lntreprinderile din sectorul particular se mai numesc "regii
autonome" sau'tompanii nalionale'i
ln coloana A sunt enumerate tipurile de produclie ale intreprinderii,
iar in coloana B caracteristicile.acestora. Stabil i1i corespondenla
intre nofiunile dintre cele doud coloane:

A B
1. produclie de masi a. nomenclaturd foarte restr6nsd
2. productie de serie b. volumul producliei relativ mare
3. productie individuald c. locurile de munce strict specializate
d. deplasarea obiectelor muncii se face pe loturi
e. nomenclaturi foarte divesificatd
f. locurile de muncd sunt universale
g. deplasarea obiectelor muncii se face bucati cu bucat6

Completali tabelul de maijos, ardta[i deosebirile dintre S.A. gi S.R.L.

9i principalele caracteristici ale celor doui tipuri de societdli:

Tipul de socletate Principalele caracteristici Deosebiri

s.A.

s.R.L.

Utilizeazi motoare de ciutare oferite de reteaua lnternet si

completeazd urmltorul tabel:

Denumire forma de forma modul de obiectul de structurA

firmi proorietate iuridici asociere activitate ooerativd

16 n oRGANTZAREA uNlrATn EcoNoMrcE

\
€D in coloana A sunt enumerate societSlile, iar in coloana B - tipul
societSlii. Asociali cifrele din coloana A gi literele din coloana B.

A. Societifi B.Tipul societitii

1. societate cu rispundere limitat6
2. societate pe acliuni a. de persoane

3. societate in nume colectiv b. de capital

4. societatein comandit6 pe acliuni c. mixte (de capital ;i de persoane)

t234
@ in echipe de c6te cinci, analizali problemele socio-economice cu care
se confruntd intreprinderea modernd - infla1ia, calitatea resurselor
umane, protectia medi u lui, criza, proteclia consumatorul ui, folosind
motoare de cdutare oferite de reteaua lnternet.

PARTTCULARTTAITLEACTTVTTATil ECONOMTCE L7
-
 Particularitfltile constituiri i
unel unit[ti
a

, economlce
domeniul distributiei
din --'Yt
cu aminuntul

Motivatia infiinlirii unitilii economice

Motivafia infiinfirii, organizi.rii gi funclionirii unei intreprinderi
este datl de cererea de produse gi servicii care se manifesti pe piafi; aceasta ii
determini atAt profilul cAt gi condifiile in care urmeazi a acfiona.
Intreprinderea apare ca urmare a maturizlrii unor idei rcferitoare la
cum se va obqine profitul. Afacerea implici o inovare in sensul ciutirii unei
rupturi (diferenfier| faF de rnodul obignuit de gindire. Inovafia este tehnici,
tehnologici, manageriali, comerciali.
O idee, oricAt de inovatoare, nu e deajuns pentru a porni o afacere. De
aceea, antreprenorul are nevoie de o motivafie clari pentru ceea ce doregte
si realizeze. Astfel, el nu risci si puni in practici lucruri nerealizabile, va qti
permanent care ii sunt opfiunile qi va putea acfiona in cunogtin{i de cauzi.
lnfiinfarea unei intreprinderi noi, ciutarea unor surse de finanfare a
afacerilor, impune elaborarea unui plan de afaceri. El este o descriere a afacerii,
a piefei, a (managerului) managementului qi a modului de finangare.
Intreprinderea, adici inifierea unor activitlli specifice (acte qi fapte de
comer!) presupune mijloace umane, adici:
a un intreprinzitor, care incepe afacerea;
o personalul intreprinderii: func$onarii, specialigtii, muncitorii, cadrele
de conducere.

Reguli de bazi pentru reugita unei afaceri (fig. nr. 1.4.1.):

1. Dorin{a de a cAgtiga bani
Cea mai importanti diferen[i intre a lucra ca angajat gi a avea propria
fum[ se referi la bani. CAt de puternici este dorinfa ta de a cAqtiga mai
mulS bani?

18 r oRGANIZAREAUNrrATrEcoNoMrcE

\
2, Dorinfa de a deveni propriul tiu gef
Daci vrei si stai departe de obligaliile de angajat, trebuie si gtii ci a fi
intreprinzitor poate fi chiar mai solicitant decit statutul de salariat. Egti
pregitit s[-!i asumi ideile qi inifiativele, firi sI ai pe cine si arunci vina iir
caz de eqec?
3. Atracfia unui program de lucru flexibil
Ideea de antreprenor se asociazl, de reguli, cu independen{a gi cu programul
liber ales. Realitatea insi contrazice aceasti prejudecati. Un intreprinzitor
munceqte in medie cu 50% mai mult decit un angajat full-tirne.
4. Dorin{a de a ciqtiga aprecierea celorla$i
Cel care se lanseazi intr-o afacere nu urmireqte doar avantajul material.
Acesta doreqte, cel pufin la fel de mult, s[ iasi din anonimatul de a fi un
simplu angajat. Daci vrei si te faci cunoscut qi apreciat pentru munca
9i calitlqile tale, va trebui si fii diferit de ceilalgi, si ai inifiativi, iar
antreprenoriatul igi oferi aceasti oportunitate.
5. Necesitatea capitalului pentrtr demararea afacerii
inainte de a demara o afacere, asiguri-te ci defii capitalul de care ai nevoie.
Firma nou creati trebuie si fie susfinuti financiar cel pufin in primul
an, cind, teoretic, incepe sI produci ea insiqi. Subestimarea capitalului
necesar te poate costa scump, putind chiar cornpromite afacerea.
6- corecti a ideii de af,acere
-Erraluarea
Orice idee de afacere poate fi cAqtigitoare, cu condilia si fie evaluati
qi implementati corect. Pentru aceasta, se impune cunoagterea in
profunzime a tuturor aspectelor afacerii:
o ai o idee de afacere viabili?
o poate ea si genereze venituri?
o existi o echipi de specialiqti pentru implementarea ideii?
o existi resursele necesare pentru materializarea proiectului?
o existi cerere de pia[[ pentru produsul qi serviciile oferite?
o care este concuren{a directi pe acest segment?
o ce avantaj competi[ional poate aduce noua firmi in atenlia
consumatorilor?
o cum dai credibilitate business-ului?
7 . Estimarea corecti a avantajelor qi dezavantaielor viefii de
intreprinzitor
O afacere nou[ implici bani, timp, energie qi multi dedicare. Reugita
business-uluidepindeinbunirnisuridedisponibilitateaintreprinzitorului
de a-qi organizaviala in acord cu intereresele sale de afaceri.

PARTTCULARIATILEACTIVIATilECONOMICE r 19
 8. intreprinzitorul ia singur deciziile
Ca angajat, drepturile tale sunt ingridite. Altcineva gindeqte, vorbeEte qi
acfioneazl in numele t[u. Totugi, ca angajat, nu ai aceeaSi responsabilitate,
ca atunci cand conduci tu insuli destinele unei afaceri.

9. intreprinzitorul poate alege oamenii cu care si lucreze

Ca angajat, munceqti allturi de oameni cu care, Poate, nu ai nimic in
comun. Ca antreprenor, pofi lucra cu profesioniqti recruta]i dupi criteriile
tale. in plus, ai posibilitatea de a apela la ajutorul apropia$lor, te pofi
asocia cu cine consideri necesar gi ili pofi impune punctul de vedere in
cadrul echipei.
In concluzie, daci doregti si te autodepiqeqti, si inveli in fiecare zi ceva
nou Ei s[ rispunzi permanent la provocirile concurenfei, este posibil si ai
coordonatele unui om de afaceri de succes.

3. Atracfia unui
program de lucru
flexibil

6. Evaluarea corecti a
ideii de afacere

Reguli de baztr pentru

reugita unei

Fig. nr. 1.4.1

Temd:
Sunteliin etapa in care afi decis si infiinla[i propria firmd. Realizali
analiza SWOT cu privire la infiinfarea propriei firme. Examina!i, pe
baza analizei SWOT realizate, riscurile 9i oportunit5lile legate de
infiinlarea gi gestionarea propriei afaceri.

20 f oRGANrZAREA UNrrArrEcoNoMrcE
Eapele infi in[irii unitalii economice
Cadrul juridic este format din legi, decrete gi hotiriri de guvern: Legea
s.3l din 16.11.199o privind societllile comerciale, republicati (Monitorul
(Xcial nr. 1066 din 17 noiembrie 2004) Ei Decretul Lege nr. 541L990, Legea
r, 133 privind stimularea intreprinzitorilor privafi pentru infiinfarea qi
&zvoltarea intreprinderilor mici qi mijlocii, publicati in Monitorul Oficial nr.
349l29vrr.L999.
Etape:
1) Evaluarea afacerii (elaborarea unui plan de afaceri, de fezabilitate);
2) Alegerea formei juridice;
3).intocrnirea documentelor necesare.

Avantajele unui
)\
!
,i

Fig.nr.1.4.2.

intocmirea unui plan de afaceri necesiti parcurgerea urmitoarelor

ctape (fig. nr.1.4.3):

Fig. nr.1.4.3.

mRICULARTTATTLEACTTVTTATI| ECONOMTCE a 2l
 infiingarea unei societ[fi comerciale necesiti parcurgerea urmitorilor
pagi pentru stabilirea tuturor aspectelor legale ale firmei.
1. Prima etapl pentru lnfiin{area unei firme noi este stabilirea locului/
spa{iului unde societatea va avea sediul principal gi daci este cazul,
a sediilor secundare.
o sediul social al firmei se poate stabili intr-un spafiu proprietatea
unuia sau a mai multor asociafi ori aflat in folosinfa acestora;
o se pregatesc/ob$n acte doveditoare pentru spa$u: extras de carte
funciari de Ia proprietari; contract de lnchiriere, subinchiriere,
comodat; aviaulfavprabi! al prop{gtarilor sau chiriagilor din locuinfele
cu care se invecineazi spagul in cauii"fi"6'oiiiontaH qi verticali).
2. Sb stabileqte denumirea noii societifi (firme) qi, daci este cazul,
emblema societi{ii.
o firma Si emblema se stabilesc de asociali qi trebuie s[ se deosebeasci
de firmd gi emblema altbr societlfi;
O firma qi emblema trebuie si fie scrise tn primul rind ln limba romAni;
o firma qi emblema se verifici la Oficiul Registrului Comerfului
din judeful unde se stabilegte sediul firmei, eliberflndu-se doveda
lnregistririi gi rezervirii acestora pe o perioadi de 3 luni.
3. Se intocmegte actul constitutiv corespunzitor formei juridice de
societatc pe care asociafii au ales-o.
Alegereaformei jaridice - S.N.C., S.C.S., 5,A., S.R.L., etc.
o pentru lntocmirea actului constitutiv al noii societifi comerciale
asocia(ii pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului
de consultanfn din cadrul Camerelor de Comer[ gi Industrie ]udefene;
4. Se semneazi actul constitutiv de infiinfare al noii firme, sub formi
autenticir la un birou notarial po6ti".
o semnarea actului constitutiv al noii firme (societifi comerciale) se
poate face direct de citre toti asociafii sau prin imputernicit cu procuri
speciali autentici; ceti(enii striini care nu cunosc limba romini
semneazi actul constitutiv ln prezenfa unui interpret autorizat.
Capital social firmd, ta.xe judiciare
5. Se depun aporturile in numerar, la o bancl sau C"E.C. qi se preg[tesc
actele de proprietate pentru aporturile in naturi.

22 Z oRGANTZAREA uNrrATlr EcoNoMtcE

L
 C se achiti taxa judiciari
societifii cornerciale.
4
qi taxa de timbru pentru inmatricularea

,. se pregileqte dosarul de infiinfare a firmei cu toate actele necesare

gi se depune laOficiul Registrului Comerfului din iudeful unde s-a
stabilit sediul firmei.
rt. La Oficiul Registrului Comerfului are loc:

:
O verificarea dosarului de infiin[are a societ[fii comerciale;
i
i
o controlul legalitigii actelor qi autorizarea inmatrictrlirii societltii, de
cltre judecltorul delegat de Tribunalul teritorial;
I

o transmiterea spre publicare in Monitorul Oficial al Rominiei;

O inmatricularea societlfii;
o eliberarea certificatului de inmatrictrlare.
Oblinere Cod Fiscal
9. inrqietrarea fiscali a societl$i gi obfinerea codului fiscal de la
}*gioittn"fia Financiari teritoriali.
tq.iUltimuf pas inaintea de incipJrea activitigi firmei il constituie
(ldbqinerea avizelor gi autorizaliilor 4ecesare funcfionirii societi$i.
Cu aceasta iffiinfarea firmei a luat sfArgit.

Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare este de 3 zile de la

data depunerii cererii.
Iatr cateva site-uri unde pofi gisi o gaml variatfl de informafii care cu
siguranfi ifi vor fi de folos pentru infiinfarea unei firme:
http://recom.onrc.ro - verificarea disponibilitlfii numelui de firmi
.,
www.e-guvernare.ro - portal de gtrvernare electronici care oferi acces
la servicii qi informafii publice, de interes pentru
. persoane fizice sau juridice
www.finantare.ro - centru de informare privind sursele de finanfare
accesibile organizafiilor din Romflnia
www.smeproiects.ro - informa$i qi cunoqtinfe, in principal din domeniul
finanfirilor nerambursabile disponibile in RomAnia
www.mimmc.ro - site-ul Agenliei Na[ionale pentru Intreprinderi Mici gi
Mijlocii qi Cooperafie
http://www.consultanta-societati.ro/caen.htm - site-ul codurilor CAEN

PARTTCULARIATILEACT|VITAT|T ECONOMTCE I 2B
 Cuvlnc tl ne$unl thelrt
a denumirefirmi;
a certificatulde
. plan de afaceri; inmatriculare.
. infiinlare firmi;

intrebori qi probleme:
JL Constituirea intrepriderilor din sectorul particular in societili
comerciale, are la bazd:
a. decretul nr.31/1990
b.legea nr.30/1991
c.legea nr.31/1990
d. decretul nr.30/1991
6l lnregistrarea fiscali a societSlii 5i oblinerea codului fiscal se face de la:

a. Oficiul Registrului Comerlului;

b. MonitorulOficiah
c. Administralia Financiari Teritoriali;
d. Camera de Comerl5i lndustrie JudeleanS.

@ Onciul Registrului Comerlului are rolul de a:

a. stabili forma juridici a firmei;
b. elibera certificatul de inmatriculare;
c. elibera avize de functionare.
Gl naspundeli prin adevdrat sau fals la urmitoarele propozifii:
a. infiinlarea societSlilor comerciale din !ara noastri se face conform
Legii nr.31/1990.
b. Elaborarea unui plan de afaceri este o etapd din cadrul algoritmului
de infiinlare a unei firme.
c. Denumirea gi emblema firmei se stabilesc de cdtre Oficiul
Registrului Comerlului.

24 : oRGANIZARER urutrAltt EcoNoMlcE

 Documentele necesare infiinlirii unei unitili
economrce
Pentru constituirea societililor comerciale sunt necesare intocmirea Ei
lrocurarea unor acte, obginerea unor avize, traseul parcurs fiind descris in
gpqtinuare:

[ /n"t" doveditoare pentru sediu:

Porgdg definerii cu titlu legal a spaliului se poate face cu: (copii)
tA' v/ confracf qe
I (_J'cont.".t d" vanzare-cumPerare;
Igggg{smpir"r";
.?'-

I
-,'

contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale

locale, in maximum 15 zle de la data semn[rii (conform Legnl8tlL997);
O contract de asociere in participafiune; ,

o contract de leasing imobiliar;

.6f
contract de comodat, de uz, uzufruct;
{Y ! Tbertificat de moqtenitor;
(O')extras din cartea funciari.
56 prezinti acordul coproprietarilor (daci aceqtia existl).
Daci sediul este situat intr-un imobil cu destinatia locuinti (bloc). care
intr6 sub incidenta Legil locglfielorlt.l14/J926,se realizeazi schimbarea
-4

destinagiJfin lotuinti in sediu social s!p-otrr-vit lsg-il.este obl.igStoriu:

o Si se prezinte Ei avizul favorabil al asocia{iei proprietarilo! sau
o DacI nu existl asociafia proprietarilor, se prezinti avizul favorabil
al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din
locuintele cu care se invecineazi spafiul, pe plan orizontal gi vertical.
zl
I l.l Declaratie pe proprie rispundere Dentru inresistrare:
\-' Declar care
rezulti ci fiecare declarant indeplineqte condi;iile legale pentru delinerea
qi exercitarea cafitetii pe care o are in societatea comerciali.

I*13tt" pe proprie rispundere trebuie datl de:

(o) p"rrornele fizice care desfaqo"ra u.tiiiGffiftndente;
o fondatori;
(? administratori;
, 9 reprezentantul permanent
'
- persoani frzicir - desemnat prin
contractul de administrare a unei societifi comerciale;
rl cenzori.

PARTTCULARTTATILEACT|VTTATT! ECONOMTCE 25
-
 f'+tu'/
Declara$a pe proprie rispundere poate avea uDt din rrnitouele
forme:
o forma autentificati de notarul public;
o declaralie tip, semnati in fala judecatorului delegat sau in fa;a
directorului oficiului registrului come{ului al municipiului Bucureqti;
o atestate de avocat, ln condiqiile Legii nr. 5LlL995;
o inclusi in actul constitutiv.
intocmirea actului constitutiv necesiti: ^
'
|f\"t de identificare a asociagilor, administratorilor sau
t/ teprezentanfilor persoan e fi -ice; pa$aportr rr€Lde identitate;
"
o acte de identificare a asoc:Latilor, administratorilor sau
reprezentanfilor persoane juridice: statut, certi
-\ inregistrare fiscali, certificat de bonitate bancari;
( ) .urun""i d;;;;;,.diciar pentru fondatorii, administratorii ei
\--.' reprezentanfii cetifenistriini.

{' Dovada privind efectuarea virsimintelor ln numerar se poate

,,1 e,Ie{tuar dupl caz, cu:

I ./oaie de varsimint;
tfoaie
,GJ de nloti.
^rrt,- rlp
ol ordin plati;

Itl]lTT:-'t!:
D6vada depunerii aportului in numerar trebuie si menfioneze numele

"apojlll:lpitalul social al soc@ii

asociatului qi sintagma comerciale,
indicAndu-sedenuqrjr-e3acesteia'l
Dosarul va cuprinde pe ling6. actele necesare inflinf[rii, cererea de
lnregistrare, declalatia-tip pe propria rispundere, semnati de asocia$ sau
de administratori.
'ppecimenul
5. de semnituri
Potrivit legii, comerciantul persoana fizici, reprezentanfii unei societifi
comerciale, administratorii, lichidatorii, conducitorii sucursalei sunt
obligafi si depuni serhniturile lor la ofiCiul registrului come4ului. Pentru
depunerea specimenulgi de serii:iiftIifsd comtlaieazi un formular tip.
Pentru dovedirea specimenului de semnituri, persoana respectivi va
semna ln prezen{a judecitorului dtF.gat sau a conducitorulqioficiului
ori a lnlocuitorirlui acestuii,- tarEG certifica semnitura. ln absenga
semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public.

26 oRGANIZAREA UNFATII EcoNoMIcE

-
 Avize gi autorizafii de funcfionare
solicitantul are obligafia sr depuni, o dati cu cererea de inregistrare
gi actele doveditoare,
asotiagi
a) persoana juridici
nu desfaqoari, la sediul social sau la sediile secundare,
activiti{ile declarate, o perioadi de rnaximum 3 ani;
b) persoana juridici indeplineqte condiliile de funcgionare prevlzute de
legislafia specifici in domeniul prevenirii qi stingerii incendiilor (p.S.L),
sanitar, sanitar-veterinar, protecliei mediului gi protecfiei muncii,
pentru activit[filb precizate in declarafia-tip.
Dlschiderea contului de virament

Si probleme:
ro Enumerali documentele care fac dovada delinerii cu titlu legal a
spaliului.
(Q Oin declarafia pe proprie rispundere rezuttd cd fiecare declarant
indep1inegte................... pentru....................pe care o are in societatea
comercialS.

' (D Enumerali persoanele care trebuie sd dea declarafia pe proprie

rdspundere pentru inregistrarea unei fi rme.
Dovada privind efectuarea vdrsirnintelor in numerar se poate
efectua cu:
mogtenitor; f 6t/oaie de vdrsimdnq
a) certificat de

6 ordin de ptat6; \'$crritanld CEC;

e) contract de vdnzare-cumparare.

Temi: \
Folosind motoarele de cdutare oferite de releaua lnternet descircali
un model de act costitutiv pentru o societate cornerciald gi completali
orientativ acest docu ment.

PARTTCULARTTATILE ACTTVITATil ECONOMTCE 27

-
 1,5, Organizarea structurali
a unitetii economice
(f*t^
t

Elementele de bazd ale structurii organizatorice

@fW,pollilStesklarh lca, co
relaliile dintre te sou posturi, nivelwljerarhice)
intreprinderea trebuie si desfiqoare o activitate eficienti, ceea ce impune
o continui adaptare, restructurare qi definire a locului qi rolului tuturor
elementelor care o compun in procesul de organizare.
Organizarea consti in descompunerea intreprinderii in elementele
gorDp@gte, respectiv in factori ag_plg4gg[", analiza acestora in scopul
recompunerii lor dupi anumite criterii tehnice, economice, de personal, in
vederea realizarii in condi(ii de eficienf[ sporiti a obiectivelor stabilite.
or@riiaredouicerinfeprincipale:ocerin[i!inede
f
asigurarea desfiguririi 4iviziirnii muncii alte cerin(i fine de coordonarea
sarcinilor care trebuie si fie indeplinite de citre membrii sii.
Structura izatorici este o co nentd. a structurii generale a
ti,,anatomia
4l S
dezvoltiiii intrepri pmplexitatea produc !@tdensiunea
irifre resurselor umane; aceste influente tr'ebuie tratate
mutaliilor de amploare care au loc in
economia contemporaniFolosirea eficientl a resurselor depinde de cadrul
organizafional creat in fiecare intreprindere. Problema fundamentali a
organizirii consti in menfinerea stabilitigii interne a intreprinderii, printr-o
continui adaptare a structurilor acesteia la exigenfele pielei concurenfiale.
Struc$ua generali a intrep;rinderii cuprinde structura organizatoric[
Y
qi -^ -! ^ ---lL----t -

Structura din structura func$onali qi

structura operafionali: - <:--
--'--
l. Structura funqlion ald (verticald sau de management sau dc conducere)
reprezinti ansamblul cadreler de condggg5g qi compgEilnentelor tehniee,
*"" onstituire qi grupare a acestora,
-
pfiuil'qi relafiile aTntiaele. --=---=-=
28 I ORGANIZAREA UNITATII ECONOMICE
 -1
1-:
-T .r

STRUCTURA GENERALA
AINTREPRINDERII

Structura celulelor
de promovare socio-
cultural6

Structura Structura
funcfionald operafionald
(de conducere) (de produclie gi
concepfie)

Fig.nr.1.5.1.

Stru ctur a fu n cli o n ald este

alcltuiti din:

2) ig t tgj - alsa4hlul__g!&cqelol j*jrur"g[t", \",, on {-

bilitati&-gqqctate, care ."{ll .pr" "o-p"t6r,t" "{p
*gIgrcitare, in*mod]ediat, unei
persoane angajate in intreprindere.
opi"G".l" ffinire cantitativi sau calitativi a
scopurilor
-* ce rfiiil titrilailiili qqpost. rle@dt-e ile
compartimentului, care derivd din obiectivele generale ale firmei.
sTg!4gpgqtului au la bazi diviziunea muncii in cadrul organizafiei.
Aceasth poate fi ingusti sau larg6.
Trdsd,turile obligatorii ale unui post de munci sunt:
/l)* - li! ita-in-cqlrtr4arqltestulgigg dreptul de a
I
{1
/ "ryg!@E&ru/d
ac[iona pentru realizarea obiectivelffi a\
;
p) competenla profesionald -nivelul de pregitire, experienfa, prestigiul
/ profesional;

PARTICULAR|TATTLE Acnv[ATl EcoNoMtcE Z 29

I
responsabilitate - obhgafia titularului de a indeplini sarcini gi atribulii
derivate din obiectivele individuale ale postului.
rtalitatea posturilor cgre- sunt
Totalitatea \
definite prin aceleagi caracteristici
-_=-+-L---F
rincipale foimeazi-g
ansamblul de
nate in mod regulat Ei
oreanizat unui angairr:l i*r:g-9gtrr. ::-
__

competenfele gi retafiile pe care salariatul trebuie si le manifeste.

Q
Dupd natura competenfelor,_gu,lglitn$i qi responsabilititii pe care le
impiici o funcfie, se distffiil6[i tipuri de funcfii:
. de conducele - competenfe, sarcini, responsa biliteti din domenii
mai largi de acUlitate;.-.----..-----
<--
. de etceculie - obiective individunle !im1!gte: insofite de

rBunire sub autoritate ierarhici a unui

/anumit numir de oer bine definite.

- contribuie direct la ---'-:-

---
realizarea
_' obieetivelor irmei
:q"t9g- dep oz, 1!9' ngagaz ine.magazii) ;
-funcgionaln-Ttau la baza punerii hgggttg_a strategiilor $i politicii
*--
fi rmei(serv-icii, birouri, departamente, direcfii).
de structura -----:- modua-de distribuire a autorihdlii
- ?e munce pggfr: e--------
de bazd = o__grllprc simpli de persoane, asupra
cirora iEi autoritatea ,*
a"g$4 -
= o grupare
o parte subordonati compartiment
de u, iar \alt[ parte indirect, prin intermediql sefului
cU
/_
C. in autoritatii o exercitd prin delegare,
de munci pot fi:
ierarhice - conducitorii -ler-dispun de autoritate ierarhici asupra
conducitorilor compartimentelor situate pe un nivel irEhjc :infelior,
astfel le transmit acesf5ET[Foz-iEifbrdine qi primesc infolmagi
despre modul cum sunt indeplinite;

30 f oRGANTZAREA UNITATI EcoNoMrcE

 Juacgiouale- conduc ltorii de autoritate funclionali
in raport cu alte compartimente cS.rora le transmit indrumiri,
instrucfiuni;
statmrior - aglglg:g acord@ucerii
- de
unititii elaborflnd studii, analize, informiri care si aiute la adootarea
//^,
/'\^ decrzulQr (CompartUnentukle-maft€ttrg7.
/ D.ilnfunciie de importanla Sivolumul de muncd. aferent,
t{
'
-
compartimentele
\-r, qe munca ru po, clasificatnT- -
- directii:
t:--711-
tn*rglt;_-
- birouri:
- colective de munci.
orsantzatorice: turile insti comPo

in func1ie de natura qi modul de manifestare a competenfelor Ei

responqabilititilor, se disting:
[^4,. pin punct de vedere iuridic existi:
Yrela{iiforma.le (oficiale) stabilite prin regulamentul de organizare gi
funclionare al intreprinderii;
o rela{ii informale (neoficiale) - se stabilesc ca urmare a unor criterii

( BlDupe confinutul informafiilor transmise, rela{iile ierarhice pot fi:

-A) relagii de autoritate, carepot fi la rindul lor:
- relafii ierarhice stabilite intre compartimentele subordonate ierarhic;
rela[ii funcfionale- apar intre compartimentele specializate, lntre
care existi autoritate funcfionall;
- de stat major- apar prin delegarea de autoritate, compartimentele
care transmit informafii sau recomandiri de specialitate altor
compartimente;
rel.a{ii de cooperare - nrusunt oficiale, se manifesti intre compartimen-
tele aflate pe acela$i-ni+el*
---_--
c) retapii E-control se st?Eil6cliltre cei cu funcfii de conducere qi
subordonafii acestora pentru a verifica modul cum au fost realizate
sarcinile de serviciu;
d) rel,a{ii de reprezentare se stabilesc intre manageri qi reprezentan{ii
organizafiilor profesionale, sindicate, alte persoane din afara firmei.
3- componentelor organizatorice. Aceasta este realizati prin:
-Or(inea
z'(Allvelul (treapta) ierarhic(i) - ansamblul subdiviziunilor plasate la
- aceeaqi distanfl de conducerea superioari.
PARTTCULARITATTLE ACTIVTTATIT ECONOMTCE I 31
 Piramida ierarhici a unei societa{i pe acfiuni sau in comanditi pe
ac{iuni (fig.nr. 1.5.3.):

Adunarea Generali a
Ac[ionarilor(asociaf i lor)

Gonsiliu de Administralie \

/ Comitetul de direclie

/ Pregedintele consiliului de Administrafie - director \

Director executiv

Structura tunc[ionald a compartimentelor \

Structura de produclie 9i conceplie

Baza structurii organizatorice

Fig. nr.1.5.3.

ind.t{imea piramidei ierarhice defineqte numlrul de niveluri ierarhice

ale structurii organizatorice. Mirimea bazei piramidei ierarhice depinde de
numirul formafiilor de munci din firml.
Piramida ierarhicd. tnaltd specifici intreprinderilor mari are ca avantaje:
- permite o informare qi o documentare riguroasl in legaturi cu
problemele aplrute, ceea ce permite o fundamentare multilaterali a
deciziilor adoptate;
- specializarea compartimentelor pe funcfiunile intreprinderii.
Dezavantaje:-prelungirea circuitelor informafionale, deci incetinirea
adoptirii deciziilor;
- num[r mare de personal administrativ;
- cheltuieli mari cu personalul de conducere.
Piramida ierarhicd aplatizatd specificl intreprinderilor mici gi mijlocii
are ca avantaje:
- operativitate in luarea deciziilor;
- apropierea conducerii de structura de conceplie qi producfie;
- cheltuieli reduse cu personalul de conducere.
Dezavantaje: -\ncdrcarea excesivl cu atribufii a personalului de conducerer
- aparifia de elemente subiective in adoptarea deciziilor.

32 w oRGANTZAREA UNTTATn EcoNoMrcE

 I
B. Ponderea ierarhici (sau norma de conducere) - numirul de persoane
subordonate nemijlocit unui cadru de conducere.
Mirimea ponderii ierarhice pentru un manager se stabileqte in funcfie de
frctorii urm[tciri:
- natura activiti(ii colectivului subordonat;
- gradul de independenfi a sarcinilor ce revin executanfilor;
- nivelul de pregitire qi capacitatea organizatorici a conducitorului gi
subordonalilor;
- dispersia teritoriali a posturilor ce intri in subordinea conducitorului
etc.
4, sistemul de obiective - se pot distinge patru niveruri ierarhice, in
funcfie de amploarea deciziei qi de orizontul de timp pe care-l implici
(fig.nr.1.5.4.):
. nivelul strategic (obiectivul fundamental), unde se iau deciziile
care angajeazi lntreprinderea pe termen lung;
nivelul tactic(obiectiv de grad I), care defineqte drumul de urmat
pentru a atinge obiectivele fixate anterior;
nivelul operalional(obiectiv specific), care defineqte pe termen
scurt atingerea obiectivelor de mai sus;
nivelul de orecufie (obiectivindividual), unde se realizeazi activiHtile
de producfie implicate pentru realizarea obiectivelor stabilite.

Fig. nr.1.5.4.

ll. structura operafionali (orizontali sau de producfie gi concep{ie)

reprezinti acea componenti a structurii organizatorice definiti prin
numirul qi componenla unitifilor de productie, prin mirimea gi modul
amplasirii spafiale a acestora, modul de organizare intern6, precum
qi prin relafiile de cooperare ce se stabilesc intre acestea in vederea
realizirii directe a obiectului de activitate al intreprinderii.
verigile structurale ce pot fi integrate lntr-o structuri de produefie gi
concep{ie sunt: uzine, fabrici, exploat[ri, secfii de produc{ie, locuri de munci.

PARICUTAR|TAT|LEACTIVITATf| ECONOMTCE I 33
 compartimentele structurii operafionale sunt secFile de producfie (de
bazi, auxiliare, de servire, anexe), ateliere, locuri de munci'
sec{ia de prod.uc{i.e = unitatea de produclie bine det€rminati, in cadrul
c[reia se executi un produs sau o parte a acestuia
sau o parte a procesului tehnologic-
Sect,ta d.e bazd. = in cadrul ei se oblin produse de bazi care dau profilul
firmei.
Sec{iaauxiliard = ex€cuti produse sau servicii Pentru se ,ct'rile de bazi
(seclia sculirie, secfia de intrefinere 9i reparafii)"
Seclia d.e servire = realizeaz|.lucriri sau servicii pentru secgiile de bazi qi
auxiliare (transportul intern, depozitarea)-
Seclia anerd = prelucreazi deqeurile rezultate din procesul tehnologic.
Atelierulreunegte mai multe locuri de munci unde se executi aceeaqi
operafie tehnologici sau un ciclu de opera[ii tehnologice pentru
a obline o Piesi sau un Produs.
Locul de muncd. reprezinti o anumiti suprafa(i de producfie inzestrati
cu mijloace de munci qi organizat[ pentru realizarea
unei operafii de unul sau mai mulli muncitori.
Locul de munci este veriga primar[ a structurii operasonale (de
producfie).

lntrebdri 5i probleme:
o Ce este postul gi care sunt elementele de definire ale acestuia?

o Caracterizali toate tipurile de relalii organizatorice dintr-o unitate

economicS.

Q OUiectivele postuluise realizeazi prin:

a) relaliile onganizatorice;
b) sarcinile circumscrise;
c) piramida ierarhicd;
d) nivelulierarhic;
e) linia ierarhici.

34- oRGANTZAREA UNlrATll EcoNoMlcE

Q rotalitatea posturilor care au aceleagi caracteristici formeazi:
a) compartimentul; b) funclia;
c) linia ierarhicS; d) ponderea ierarhic5;
e) nivelulierarhic.

Q Rehlille organizatorice care asigurd unitatea de acliune sunt:

a) ierarhice; b) de cooperare;
c) interpersonale; d) de reprezentare;
e) funclionale.
lL conform schemei de maijos gi a cunogtinfelor teoretice dobindite,
identificarea corectd a cifrelor este dat6 de literi:

a. 1-Consiliul de Administralie; 3- Comitetul de

direclie;4-
Preged intele consili Administralie; 2- structu ra fu nctionald a
u Iu i de
Compartimentelor; 5- Structura de productie gi Conceptie.
b. 3-Consiliul de Administralie; t- Comitetul de direc[ie;4-
Pregedintele consiliului de Administralie; 5- structura functionald a
Compartimentelor; 5- Structura de produclie gi Conceplie.
c.4-Consiliul de Administrafie;3- Comitetul de directie; l-
Pregedintele consiliului de Administralie; 2- structura funclionali a
Compartimentelor; 5- Structura de produclie gi Conceplie.
d.4-Consiliul de Administratie; t- Comitetul de direclie;3-
Pregedintele consil i u u i de Adm in istralie; 5- structu ra fu nclionald a
I

Compartimentelo4 2- Structura de produclie gi Conceplie.

rnnncumnrAllulcnvrAll EcoNoMtcE I 35
 Tipuri de structuri organizatorice

s!tgs!s! fsnslleneli-
Acest tip --de structuri se foloseqte cu prioritate in firmele miilocii care
oferi o gami restrinsi de produse. Avantajul major al structurii funcfionale
este acela ci angaiatii suft gusjgis=aarcini, ca bazi
pentru cre gterea efi cienfei.
Structura functionali are qi unele dezavantaje:
1,. Este dificil de stabilit responsabilitatea compartimentelor. De exemplu,

daci un nou produs equeazi, cine este vinovat - cercetarea-dezvoltarea,

producfia sau marketingul?

i intreprinderi de comertde prezinti astfel

ts*Ap{^,fr f<-e'< /.r o 1)
'{-

\ in
acest caz lipsegte compartimentul de produc{ie pen.-:j :i ponderea
\ producfie indere de comen

Structura organizatorice pe produs

Firrnehmari care fabrici qi comercializeazd.o gami larai_:r
----=--
::oduse au o
- a
structur[ organizatorici pe produs. in acest tip de orgamza:: -
=t eEdivizii
fabrici Ei comercializeazz - :::ius sau o
gami restrAnsi de produse. Totodati, la nivel centra.l se s-:.d :-:ectori pe
funcfiuni, asistafi de colaboratori specializa(i pentru ar.'.::-- -=;.--'':.

35 r oRGANIZAREAUNlrATltEcoNoMtcE
 structurarea pe produse sru servicii intireqte iomunicarea intre
compartimentele fiecir ei inyre{rinderi care contribuie la fabricarea unui
produs, ceea ce miregtpr eficienla acesteia. Totodati, pot fi misurate
performanfele fiec[rei ipdreprinderi in termeni de profit qi pierderi.
Schema ut ur5'<*.Hzdrt
ulrrttrrq de orgawzare a d unei intreprinderi potrivit
ulrtrl urLlePrlnqerl Potflvrt .gig"riulri
cflr€rluru] produs
produs se
prezinti astfel(fig. nt.t.S.e),
nr.t.S.6.): n
ffi-A{irr.o
.a Q-
it
li
A
ffiuy{r4/rfr irt,wu
W
t
w
Merfurichimice de uz casnic @L*aJ"
Fig. nr.1.5.6.

Structu ra olg! nlzelorlsi_

pe pi6!e d iferenlialg
rylg1eggqref ."
Acest tip de structuii se foloseqte in industria extractivi, companii de
prelucrarer petrolului, companii a" airtriU"fr prolqqglgl_qi companii
"
ori"ltlt!" jglytgitEr,anglgre. AceartE6rrni de organizaie este logici daci o
frrmi trebuie si fie plasqti.in apropierea resurselor de materii prime. Totodati,
grupgt4e igJaruali qi#iffieting-pot fi organizate pe zone geografice.
Acest tip de organizare asiguri o reducere;qqlgglglprin plasarea firmei
i bun[ a nevoilor
de vflnziri pe zone
Globalizarea competifiei exe@derea acestei
tbrme de organizare care permite companiilor multina{ionale si satisfaci mai
:ine nevoile diferitelor pie(e locale.
un dezavanlel!99llblqgg$gt_tip de structuri organizatorici consti in
ConflicJ@ntrediferitegrupuriconstituitepediversezone
3e9#afrse--
Schema de organizare a unei intreprinderi potrivit criteriului geografic
arati astfel (fig. nr.1.5.7.):
I
I --- aarr-. --.---^.- I J

l--..-\
Fig. nr.1.5.7.

-
PARTTCULARTTATILEACTTVTTATI ECONOMTCE a 37
 Structura organizatorici pe consumator (client)
Acest clnd firma are {r-f31gn[iati ain
punct de vedere al cerinte-lor
Acest tip de structuri satisface mai bine necesitifile anumitor grupuri de
consumglgri-Pot apirea insl conflicte intre 4iferitele grupuri organizate pe
tipuri de consumatori (fig. nr.1.5.8.):

Fig. nr.1.5.8

Structura organizatorice mixtd

Mtrlte organizafii mari folosegr sg[ggrq[4rixti, adici pot avea grgpyri
d. prod""ti" t"*I";iq6h", grupulIle marketing gi vinzlri pe diferite zone
geGEIA--$i .o-purdnflnt" p" r',ffi""if":f."i la nivel u
;mm" conflict6lElintreG6iri qi a elabora o stratqg! "urfrilJ-"r,tr,,
a firmei gi

______ - cercetare, marketing, personal.

_-_ F

Organizarea matr:ceali
*ceast6iormA:-ap[rut prima dati in t@. in esenfi, in
aceasti formi de organizare seE6iEtituie echipe de oroiect cu;Bec,ieliqti din
diferite compartimente functionale care finalizeaziproiecte privind asimilarea
de logiilor deLabricatie gi modernizarea
produselor existente gIID[pi ap-i66ilea proie6lel6i6ipele de proiect se
[i, iar membrii echipei pot fi@
dizolvi,
Aceastiformede organizar-e asiguri o mai bun5.cooperare intre specialigtii
din diferite conrpsrtiroAnlte $:1-qolu[ionarea, mai rapidi qi mai eficient[, a unor
probleme
-- com_pleIe rate necesiti rnulti mtlnci creativi. Specialiqtii insi au un
rol dual,
- fiind membri ln echipa de proiect gi in compartimente funclionale
primind dispozifii din partea a doi qefi, ceea ce incalcl principiul unitifii de
decizie qi de acliune (fig. nr.1.5.9.):
Coprpp4immtul
crceirc-deaolte

fig. nr.1.5.9.

38 oRGANIZAREAUNrrAIrEcoNoMtcE
\. -
 Organizarea in retea
centrali care se bazeazi
pe alt9orelg4i!
alte o_rglngaFr penlru
pentru a etectua activititi de produgtie,
efectua a distributie, pregitire
diar proiectare prod
cadlre, financiare qi e.
de organizare a unei intreprinderi de tip reteg, se prezintl astfel
nr.1.5.10.):
-schema

t.hr1"ry
(fig.
O,r,q
--
or:, brftr, k,/b^U [q
T*tr

Fig. nr.1.5.10.

Acest tip de structurfl se foloseqte in ramurile cu schimbiri rapide ale

modei. Strucfura fn reqea asiguri o mare flexibilitate, o reducere a costurilor.
Dezavantajul principal este acela ci slibeEte controlul asupra activitifilor de
producfie gi a altor activitlfi.

oRGANIGRAMA - ELEMENT DE TNFORMARE $r ANALTZA

Structura organizatorici se poate exprima qi sub formi grafici, ilustrarea
grafici fiind prezentati prin organigrarni. _-) --t-
1-
?
i

I
I
I
l
pARlcuLARlrATtLE AcnvlrATu EcoNoMrcE I 39
 ORGANIGRAMA se reprezinti:
o prin dreptunghiuri sunt reprezentate compartimentele;
o prin linii de diferite forme sunt reliefate relaliile dintre
compartimente.
Structura gi complexitatea organigramei sunt influen(ate de o serie de
factori:
. mirimeaintreprinderii,
. dispersarea geografici a subunitililor componente,
. natura produselor, lucririlor qi serviciilor,
. tipul de producfie,
. sistemul informa{ional,
o numlrul gi calificarea personalului,
. obiectivele strategice.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:
o organigrame generale (care reprezinti structura pentru toati
intreprinderea)
o organigrame parfiale (care prezinti structura doar pentru unele pirfi
ale intreprinderii).

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelcqi

al relatiilor dintre ele, organigramele pot fi:
O rectangulare (verticale gi orizontale)
o circulare (fig.nr.1.5.15.)

Comisia de
cenzori

Fig. nr.1 .5.1 l. Organigrama verticali

N oRGANIZAREAUNITATII EcoNoMtcE
-
 Cele verticale (fig. nr.1.5.11.), in raport de numirul de subordonali ce ii
:evin unui conducitor, pot fi:
. grill (numir mare de subordonafi qi numir minim, de
de tip
numai doui niveluri ierarhice) (fi g.nr. 1.5. 1 2.)
. detip evantai (fig.nr. 1.5.13).(un numlr mic de angajafi gi un
numir de niveluri ierarhice mai mare de doui).

$
k
G)

cd
.o
a

Fig. nr. 1.5.12. Organigrama de tip grili Fig.nr.1.5.13. Organigrama de tip evantai

Dir. Adj.
Comercial

Fig. nr.1.5.14.Organigrama orizontali

PARTICULARTTATTLEACTTVTTATil ECONOMTCE a 4l
 i*oi q
f7.
El
8\ [
T
-
-JYO'

r. I
\E
/ g
B
3
s

e/.9
-ia

Q'%N KX
A*,-
Fig. nr.1.5.1 5.Organlgrama circulari

ORGANIZAREA INFORmaIA n InTRepRINDERII

Organizare informali - ansamblul gruplrilor qi al relagiilor interumane
stabilite spre satisfacerea unor interese personale.
Cauzele apari$ei organizlrii informale:
. afectivitate,

" satisfa4il
o interese,
r aspirafii,
. nivel de pregitire profesionali,
.
calificare qi origine sociali
Organizarea formali (tipic[) gi organizarea informali (atipici) - fig.
nr.1.5.16.
Componentele organizirii informale sunt:
. grupul informal
. liderul informal
. relafiile informale

42 oRGANTZAREA uNrrAIr EcoNoMrcE

-
 Orga&izarea aupice (sewesc <lrgs*zarcaatipicl OrganizarEa atipice
troprcrme cafearn) 0oac6 teni3tm6uxr$ (mc[eabfupreum)
Fig.nr.'1.5.16

lntrebdri $ probleme:
Q OeRniti structura organizatoricd gi componentele sale principale.

0 Care sunt componentele structurii organizatorice ale firmei?

Q nratali principalele tipuri de structuri organizatorice, precizali

continutul lor gi eviden[iafi diferenlele.
erineipalele elemente componente ale structuriimanageriale sunt:
@
1. autoritatea fornnalS; 2. sarcina;
3. competenla; 4. responsabilitatea;
5. funcfia; 6. nivelul ierarhic;
7. compartimentul; 8. autoritatea profesionali.
;bl 4,5,6; cl3,4,5i dl 5,6,7; el 6,7

ACTIVITATilECONOMICE a 43
 6 Afirmalia:
1. ,,Amplitudinea, respectiv numdrul de niveluri (trepte) ierarhice ce
caracterizeazi confi g uralia piramidei ierarhice este i nfl uentate
de talia (gradul de mirime) 9i complexitatea activitSlii firmei"
este: a. adevdratd; b. falsd.
2. "Descrierea postului se referd la studiile, vechimea 9i calitSlile
necesare"
este: a. adevdratd; b. falsd.

6 Organigrama reprezintd grafic:

a. o structuri organizatoric5;
b. o structurd formald;
G. o structurd informalS;
d. o metodd de management.

@ Corpletalispaliile libere cu noliunile potrivite, gdsind

corespondenla cifrd-literd, in ordinea cerutS:
l. Reprezentarea....l.... a structurii....2.... poartd denumirea de....3""
intreprinderii.
a. organizatorice; b. organigrama; c. graficd.

ll. Legdturile dintre....l.... sau ....2....repre2intd....3...' ce se stabilesc

intre diferit e ....4....organizatorice datorita necesitilii u nui schi m b
permanent de ....5.... .

a. informalii; b. relaliile structurale;

c. compartimente; d. verigi; e. relaliile structurale'

TEST DE VERIFICARE:
lL Rtege varianta corect5:

1. Organizarea gi conducerea intreprinderii pe principiul rentabilitetii

caracterizeazd:
a. unitatea producliei fabricate;
b. nitatea organizatorico-administrativS;
u

c. unitatea teh nico-Productivd;

d. unitatea economico-social5.
2. O regie autonomd este condusd de:
a. un intreprinzitor; b. A.G.A.;
c. consiliuldirector; d. consiliul de administralie.

44 A oRGANIZAREA uNlrATll EcoNoMlcE

 3. O nomenclaturi de fabricalie restr6nsi caracterizeazi tipul de
productie:
a. individualS; b. serie mUlocie;
c. masi; mici. d. serie
4. Legiturile dintre dou5 compartimente intre care existi autoritate
functionalS, se numesc:
a. de cooperare; b.de stat major;
c. ierarhice; d. funclionale.
5. Piramida ierarhici inalt6 este specifici intreprinderilor:
a. mari; b. mici;
c. mUlocii; d. a+c.
(E ln coloana A sunt enumerate trisiturile intreprinderii iar in coloana
I caracteristicile acestora, stabilili corespondenla intre notiunile
d.intre cele doui coloane:

sunt de bazd, de ansamblu, ierarhice, functionale gi

,e. numirul acestora este egal cu numirul locurilor de

munci
f. optimia cadrelor de la nivelurile superioare ale
conducerii este de 4-8 subalterni

llTl naspundefi prin adevirat sau fals la urmdtoarele propozilii:

1. Structura funcliona16 se caracterizeazd prin constituirea unor
compartimente funclionale specializate pe diferite activititi.
2. Atelierul este veriga primard a structurii operafionale (de produclie).

@ Comnletalispaliile libere cu noliunile potrivite, gisind

corespondenla cifr6-liter5, in ordinea cerut6:
definegte prin totalitatea ...2... care au sarcini gi atribulii
...1... se
din punct de vedere al ...4... $i ...5... lor, gi care sunt in ...6... unei
...3...
persoane din ...7... a unit5tii.
a. functia; b. naturii; c. omogene;
d. subordine; e. posturilor; f complexitSfii;
g. structura organizatoricd.

PARTTCULARTTAILE ACTrVrAlr ECOUOMTCE . I 45

Fluxurile tehnologice
tn unititile
, ecoRorn ice
2.1. Depozitul:
. Spaliul privind receplia mirfurilor, a rnateriilor prime
. Spaliul privind depozitarea, pestrarea, condilionarea ambalajelor gi
a stoculuide marfd
2.2. Spaliul de contact cu clienlii: raioane, culoare de circula;ie, spaliide
prezentare, spaqii de atteptare
2.3. Fluxurile de circulalie intr-o unitate economici: informafiilor,
mirfurilor, personalului, clienf ilor

Obiective:
La sfArgitul capitolului vei fi capabil:
. si prezinli rolul unui depozit in cadrul unei uniti[i economice;
. si identifici spaliile la nivel de depozi!
. s5 prezingi spaliile de contact cu clienlii;
. si diferenliezifluxurile de circulalie intr-o unitate econornigS.
2,L. DC

Spaliul privind receplia mirfurilor,

a materiilor prime

care reprezinti operafia cantitativn li calitativA q

r ce sslrimesc in depozit, magazin
dte., eventual care se livreazi din fabrici sau depqztt.
^r--_..._---
urlce pnmrr" d ti
de recepfie, operafie
de mare importan{i pentru saiislacerea cantitativi qi calitativi a nevoilor
intreprinderii qi de fapt ale clienfilor, in cele din urmi.
Recep!ia are obiectiv verifi carea mai L-e-Ptund-
cantitatea, a contractului care relaliile
dintre
-!E:' furn tre acegtia gi intreprinderea de transport.
ffiitgs-.
de recep[ie asiguri cantitativ qi mai ales calitativ existen{a in
intreprindeiea* comerciali, de alimentafie publici qi de turism a tuturor
valorilor necesare pentru buna desfi$urare a activitifilor complexe care se
desfigoarl aici.
Conducerea intreorinderii numeste'tomisia de care are de
iin ai?on@ unftEi,Goi6lde
PPeII--
un loc
central
tul deciziei in domeniul receptiei se referi
Eantitatea si caiitatea nroduselor.

..-.-, recepfiei. Decizia

sedrul benenclarulul $r se concretzeaza
avea in vedere sau la

locului se face in im&iloturilofcu care urmea4i

si se fqci aprovizionarea, ritmicitatea aprovizionirii, folosirea eficienli-
millogulul?; t6ilFm a rgsursel6r dr
Preg{tirea
Wffiu recepgia-m-ialelor gi mirfurilor trebuie
ficuti de termenelc_La care acestea sosesc, si se elibereze
ragrpele ga se pregateasce spatiile de ie, instrumentele
pentru mlsurat_ verificat, mijloacele de ridicat $i Eansportat.

FLUXURTLETEHNOLOGICE IN UNTTAT|IE ECONOMTCE, A M

I
Indiferent de locul "luirii in imire" a loturilor de produse, compartimentul
lrin comisia numiti in acest scqp executl reCepfia propriu-zisi la
rinderii beneficiare.
Daci prin contract se -
clauza "franco-furnizor" gi beneficiarul
nu-gi trimite delegat pentru recepfie ln timp util, produsele se pot liwa pe baza
autorecepfiei care consti in verificarea calitativi gi cantitativi a produselor
de citre furnizor la sediul acestuia intocmindu-se un proces verbal de
-aF
autorecepfie.
Autoreceplia este un procedeu economic - elimini cheltuielile
de receplie gi se folosegte de regul5 la verificarea produselor perisabile
sau cu o periodicitate foarte ridicati a livrdrilor.

cantitatea livrati.
livrare
ma
recepfionati (de
In general, datoriti
alimentafia publici
("recep$g!@!ucati").
, folosindu-se prin
Cu toati
="K"/ru n, .,r-"i cantitatea livrati
i*r" 9i care pot influfifi ciiTitatea
iistemul de cAntirire etc.).
tmll reduse a loturilor de produse livrate in
&*,
Z- fia cantitativi se face la tot lotul
Se pdate executa gi controluf cantitativ prin
metodei de control prin sondaj, ea este folositl

de transport rispunde dg,fnrlgritatea

lor citre se face o verificare
iil c6edAl Xn statiile de cal6 ferati. Se verifici cu acest
prileji. -.- a sigiliilor qi a numirului de colete.
nului,
Aceasti verificare nu EnTitative dar odati
executat[ exonereazi de r[spundere ciriuqul. Daci sunt constatate cu acest
prilej lipse cantitative imputabile intreprinderii de transport sau deterioriri
de ambalaje, de sigilii etc., se intocmeEte un proces verbal de constatare folosit
ulterior pentru a solicita daune de la SNCFR.
La sediul beneficiarului, dupi ce s-a executat, afa cum am vizut, recepfia
cantitativi finali, se intocmesc actele de incircare a gestiunii.
2 C.ontrolul calitativ. Obiectul acestui aspect al recepfiei il constituie
/vqifrcrreagi determinalgq ca[tEfii p-EffiEl offs]'iS4,,,prin compararea lor cu
standardele nationale, normele interne, ni, mostrele omologate
etc. '- -- _--=-_-.___

48 I oRGANTZAREA uNtrA1lrEcoNoMrcE
 execute atit pentru p{SduE cit pentru ambalaje
Ei
vtzeaza nu numal ffi.rr"io. ci Ei elemente
nvl ra sortimentalS., marcarea etc., aspecte cuprinse ln
contract sau comandi.
gia calitativi se fage, de obicei, organoleptic dar ori de cite ori se
consideri necesar se apeleazl ize compleqle rator. Acest ultim
aspect r a laboratoarelor
din o [cestea fii obligate si trimiti
rv syvvrsrrzs!vr

"bucati cu bucati" sau prin sondaj, insl

acest caz, receplia se face
spre deosebire decontrolul cantitatir,se folos@aj,
penfru avantaig conomie de timp, siguran[i ln
extinderei concluziilor asupra ilgfegului lot etc.).
- $ notlunl chrh:
. locul receptiei;
-Cuvlntr
. re6eptt"a; . controlul cantitativ;
. autofeceptia; . controlul calitativ.

@ En u me rali ava ntajel e pe ca re I e oferd rgqepll-.p]ilf u ri lg.rplt n

sondai.
---+
a Cfieceplia qi pdstrarea materialelor gi a produselor, cu pregdtirea
acestora pentru a fi trimise tn produclie sau la beneficiar, se ocupd
sectorul:
a. materiale; l,.P|o9'uT1'";
..dgpr=riq d. aprovizionare.
#[b Receplia calitativi se face:
b. prin numdrare;
@orsunoleptic;
c. prin cAntdrire.

ffD Completali spaliile libere cu noliunile potrivite, gdsind

corespondenla cifri-liter5, in ordinea cerut5:
Sectorul....L... se ocupd de receplia ti....2....5ia produselor, de
pregetirea acestora pentru a fi trimise in ....3.... sau ....4.... .
a. depozite; b. producfie;
c pistrarea materialelor; d. beneficiar.

FLUXURILETEHNOLOGICETN UN|TAILEECONOMICE J 49
r
nasnundeli prin adevirat sau fals la urmitoarele propozilii:
@
a. Controlul calitativ are ca obiect verificarea concordanlei dintre
contract sau comandd gi cantitatea livrati.
b. Controlul cantitativ are ca scop verificarea gi determinarea calitdlii
produselor primite.
c. Recepfia calitativi se face prin numirare gi cintirire.
d. Autorecepfia constd in verificarea calitativi gi cantitativi a
produselor de citre furnizor.
Prin completarea L!rm5toruluijoc de cuvinte (rebus) se va obline pe
verticalS numele operafiei de identificare gi verificare cantitative ti
calitativd a mirfurilor, a materiilor prime Si materialelor.

1. Materii prime, materiale, m6rfuri;

2. Procedeu economic care elimini cheltuielile de receplie;
3. Verifi carea produselor;
4. Membru al comisiei de receplie;
5. Receplia;
6. Locul recepliei in cadrul politicii de aprovizionare;
7. Metoda de receplie calitativd;
8. Metoda de receplie cantitativi.

de marfi
Depozitarea consti in cumpirarea, stoca(ea, prelucrar€a 5i vinderea
( rev n d e rea
i ) m d rf u ri oTffi ceiffi
I
-
ffiiedeElE-Gen
4
efi c a ri o r).i I

Pentru ca aceasti funcfie si fie indepliniti, este necesar si existe un

,ro lgllppul transportului in momentul schirnbirii mijlocului de

qi
fransport (depozite de tranzit qi transportoare);
. inainte de prelucrare (la produc[tor);

50 I ORGANIZAREA UNITATII ECONOMICE

 in activitatea comerciali, inainte de a fi revindute consumatorului

. (i-*ryf i" U"""fi"l mare din marfi

"*a"
respectlvi (depozite de cokare).
Procesul de depozitare cuprinde o ,"ri" dd.il"J7m""p4" i
recepliei m proprlu-
pentru
alimgntqrea locr/rilor de muncfi-
- )frjroblemi importanti ce se ridici in activitatea de depozitare este
programarea corespunzitoare e folesirii suprafelei totale a unui depozit.
Pentru aceasta suprata rli trebuie si cuprindffig. nr.2.1.):
wtild- efectiv itirii gi care se planifici
de stoc maxim de qi de cantitatea ce
fi
poate
O sapraf,ala auxilipr4- necesarilpentrurecepfie, care se stabilegte
avAndufsein vedere cantitatea totalffineazE-a fi recepfionatl
intr-o anumit[ perioadi,
recep{ionati sau expediati pe 1mp de suprafafi;
suprafa{a dealggfitire- necesari pentru sortare, tiiere,
dezari!ff:re, etcgi se determine 1inan<I cffi?eEantitatea totali ce
trebuie
poate fi pre
o suprafaga ocapatd dS di.ferrte-elemente al,e clrtdirii- exemplu
stAlpii. lifturililetc]-
Un aspect important al programirii folosirii suprafefei de depozitare se
referi la cregterea mirimii coeficientului de utilizare a suprafefei totale, care
se determini ca raport intre suprafafa utili qi suprafala totali.

suprafala
utild

suprafala de suprafala ocupatd

pregdtire de diferite elemente

Fig.nr.2.1.

FLUXURTLETEHNOLOGTCEIN UNTTAILEECONOMTCE I 51
I
de depozite:
principale pe care o indeplinesc:
I
a) depozite dd colectare - ln care se gisesc cantiteil miai de_mirfuri,
produse de mai mulli furnizori, in vederea vArizirii h caniitigi mari,
unuia sau mai multor beneficiari;

fr'Sra"pr.ite \tv repartizare-

Lv de rvrsrLrzsrv in se pistreazi
care 0!
[r lsr! I/qoLrvqzq cantitili mari
uqrtLrLqtr rrr4 de marfi
;-/
/ ': penfru a fi revAndute in'cantitili mici;fu
I c) ftpozite--- de tranzit
.-
qi transbordare - ampalsate in giri, aeroporturi,
-*--:--.
perioade sffiTf timp a mirfurilor
-_// t-/.:t--j*
porturi
ryrve;c lffi.ist*rgApe
in apropierea mijlogcele de transport;
depozite pegtnrpistrarea sezonieri sau de lungi durati -
destinate p[stririi @g[urilor pentru o perioadi scurti de timp
(legume qi fructe) sau pentru perioade lungi de timp (cartofi).

clidirii, sunt depozite:

inchise;
semiinchise ' ,/
deschise.

a) depozite speciale (frigorifi ce,

b) depozite universale.
upa
-o
au, depozitele pot fi:
a) depozite strict specializate - se ntru p[strarea
produselor ce necesiti cj4diliispeciale (ex. sarerqgE9 etc.);
b) depozite gpspializat" - ,g4t organizate pentru grEpe de rErfuri care
au nevoie de aceleaqi condigii de pistrare;Glnfecfii, cosmetice, etc.);
c) depozite comblgle - sunt destinate pentru mai mdt-tipu-ri de
mirfuri (textile, inc[lfiminte, etc.);
d) depozite generale - pentru categorii d@
e) depozite mixte - pe,rtrua--nuir$E--ai multe categorii de produse.
<--
52 oRGANIZAREA uNrrATu EcoNoMrcE
-
 colectezerqglfurile de 13 mai mu$ producEi6ff
b) depoZite orientate sprq clien{i - amplasate --/-
astfel incAt s[ alimenteze
mai multe puncte O2:9r". ':+.- 4--
?--

-'-"'-/-
Sistemele de depozitare pot fi (fig nr.2.2):

b. depozitarea pe iafturi;
containere;
rn contarnere;
c. in {J-
d. depozitarea pe pal6!i.

Fig.nr.2.2.

Depozitarea pe sol- produsul depozitat va fi agezat

nemijlocit pe podea 5i daca ambalajul prin capacitatea $i
stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pdnS la
o anumit; indllime, corespunzatoare condiliilor tehnice ale
muncii.

Depozitarea pe rafturi- se pot folosi rafturi simple,

stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.

Amplasarea depozitului se face in funcfie de:

o gradul de dezvoltare al rellilG-transport;
o operatiile *p6t*e ce trffie efectuate asupra produselor
(conservare, arybalare); -
o durata timpului de depozitare (de la citeva zile la cAteva I
o de caratterul cererii (uniformh sau neuniforml);
o de r{romentele aprovizionirii (ritmic sezonier);
o de particularitilile geografice; .

O de costurile transportului qi depozitirii.

FLUXURILETEHNOLOGICEIN UNITATILEECONOMICE I 53
 Amenajarea depozitului este in funcfie de:
o construcfia sa: suprafafi, in[lfime,
o specificul produselor: condilii de temperaturi, umiditate, modalititi
de intrefinere a produselor;
I modul de ambalare: fiecare ambalaj asigur[ o anumiti proteclie, are
forme diferite, necesit[ alte mijloace de manipulare gi alte modalitili
de stocare.
, prin organizarea interioara, trebuie sl urmltoarele
reguli:
o sn \tine ordinea gi siguranta de pistrare a mirfuri
o s[ permitfl'identificarea cu ugurinfi a fiecarui arJicol;
I s[ permiti accesul uEor la fiecare articol, firl a deplasa mirfuri;
o aranjarea mirfurilor si se faci in aga fel incAt pentru preluarea acestora
din depozit si respecte principiul "primul intr;, pt;rl6;?
o si existe un circ-uit al m[rfurilor clty'tai Ecurq
o accesul la miifurile care se consumi mai repede trebuie si se faci
in depozit se face in func{ie de viteza de circulafie a produselor
depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate in
aprdpierea culoarului principal de circulagie, cele care sunt stocate pentru
mult timp sunt aqezate in zonele mai indepirtate.
Culoar
Zonal - se stocheazi mirfuri care au o vitezi mare de circula$e.
Zona II - se stocheazi mirfuri care au o circula{ie lenti.
Zona III - se pistreazi stocurile de rezervi.
Ambalaiele goale in care au fost primite mirfurile (cutii, sticle, lizi, etc.)
se impart in:

o ambalaje goale cu obligalia de a fi restituite (palete, recipiengi, alte

feluri de ambalaje de transport);
r ambalaje refolosibile (sticle, borcane);
o ambalaje nerestituibile, dar care pot fi valorificate.
o Cet privegte preluarea de citre magazin a ambalajelor refolosibile, in
practici existi diferite variante de organizare a acestei operafii:
o ambalajul gol va fi predat la cas6 in schimbul cumpiririi altui produs;
o clientul predi sticlele primind in schimbul lor bani;
o predarea ambalajelor se face intr-un alt loc, organizat special.

54 oRGANTZAREA UNTTATil ECONOMTCE

-
 1

Necesarul de suprafafi destinat depozitirii ambalajelor goale depinde

de:
O numirul uniti{ilor livrate;
a timpul de agteptare al arnbalajuh.li gol;
O volumul ambalajelor;
O posibilitifile de stivuire a ambalajelor.

intrebori Si probleme:
Q Sirt"*ele de depozitare potf!:
a" pe soh
b. mixte;
c. specializate;
d. pe rafturi.
Q Coeficientul de utilizare a suprafelei totale se determind ca raport
intre:
a. suprafala utilS gi suprafala totald;
b. suprafala utilS gi suprafala de pregitire;
c. suprafala de pregdtire gi suprafala auxiliarS;
d. suprafala utilS ;i suprafafa auxiliarS.

Q Corpletali spaliile libere cu noliunile potrivite, gdsind

corespondenla cifrS-literd, in ordinea cerut6:
....1... constdin ...2...., ....3..., prelucrarea,...4... mdrfurilorcdtrecei
care au nevoie de ele.
o. cumpdrarea;
b. depozitarea;
c. stocarea;
d. vinderea.

FLUXURTLETEHNOLOGTEiN UMTATTLEECONOMTCE a 55 j
 @ nasnundeli prin adevdrat sau falsla urmdtoarele propozifii:
a.ln funcgie de caracterul activitdlii principale pe care o indeplinesc,
depozitele pot fi speciale gi universale.
b. Suprafala utilS este necesard pentru receptia mirfurilor.
c. Suprafaga de pregitire este necesari pentru sortarea, tdierea gi

dezambalarea produselor.
d. Produsele depozitate pentru mai mult timp sunt stocate in
apropierea culoarului principal de circulafie.
(O ln coloana A sunt enumerate tipuri de depozite, iar in coloana B
caracteristici le acestora. Stabil i1i corespondenf6 thtre no[iunile
dintre cele doui coloane:

a. stocheazi mai multe categorii de

2. depozite de repartizare b. colecteazd mirfurile de la mai mulli
producitori;
3. depozite orientate spre produclie c. organizate pentru grupe de mirfuri care au
nevoie de aceleagi condilii de p6strare;
4. depozite mixte d. pistreaz6 cantite$ mari de marE pentru a fi
rev6ndute in cantiteli mici;

56 oRGANTZAREA uNrrATn EcoNoMrcE

-
 2,2, Spafiul de contact cu c

Raioa ie, spafii de prezentare,

idea re
sp@!ii ul) este un
.
___1-_-_-
"yjinzitor"de prim
ordin. fie< cd este oroanizat in ire, fie in forma
clasici'u lor,la vederea \
.
-'
preiau urGG atriEute
---------
din mu'n6-v5nzitorului.
Frecventind un magazin, consumatorul "economiseqte" timp, efort,
.1.-.-..._.-:l-
nefiind nevoie si se adreseze fiecirui a-sl acoDerl cerln
d._-.otqg11 rg".pot fi destul de lalgi (hrani, imb.e..r*i"tg igi:ll_e..*ru!,

--D€€ir magazinul produce servicii oferi consumatorului mijlocul de a le

$i
obUnfuvAnzare.
Un in s'e caracterizeazi prin urm[toarele
nizarea interioara, etc,
O importan{i -- tru organizarea magazindlui o are forma qi
_-.--_----:.-G--
mirimea silii de vinzar6. Experienfa demonstreazi ci existi o mare diversitate
a@zare. sunt prefegle formele te qi dreptunghiulare
(caimaiaorooiateT&?mrratffi
(cit mai apropiate pitrati),
ai.?-rT5iite"o.,dl
&t conditiilor optime de vizibilitate
gi de orie@in sala de vinzare, de arnplas'area mobilierului
qi @i ragionil6-fl uxuri a@ -
'. ----;ll: ., ' .
qi cumpiritorilor.
- $EE v6nZare trebuie create condilii de iluminare naturali care
zilei, vizibilitate in cele mar rndepirtate locuri, si
studierea aminunfiti a exrpgxe, precum gi distingerea f[ri
efort, a
a.^,-
/4 / nllenl
interioari a suprafelei de vAnzare re intr-o anumiti
prezent"are a magazinului,"*rru-g$g!,k[u, maniera sa de
exprimare in cadrul cu clientela.
-O asepgner viziunedresupune
-Jr"rt6
ca magazinul si fie proiectat din interior
sp re exterio r, in""p erffi
FLUXURILETEHNOLOGICEIN UNIATLEEcoNoMIcE 57
- - -
t'

AtAt ln proiectarea noilor in rernodelarea celor existente,

qi
se urmireqte, in esen{i, care s5. promoveze in cel mai
i"4lgBdJoeoziritfpdfzarea unei teg[turi semFonente
ald sistemululpeiare il formeazi ansamblul suprafe[ei de vAnzare.

mT A^plr*rea raioanetor gi suprafala de vdnzare a magazinului

l9 effrtasare@gS&r, a mobilierului qi a projlugelofgebuie si fie ficute
astfel incit si fie asiguratl prezentarea unui stoc de ilibrat in
ra@I"i,pr".,r- $i uq*r"r"" ul"g. umpiritori
a mirfurilor exDuse.
- Fircare rpion are importan{a qi un rol
---=-----4. in utilizafea cu
maximum de eficienti a su vanzare a nului. Utilizarea
intensiv[ a spa{iilor de contact cu clien{ii se face in fu{rcfie de o serie de factori.

ffiacwn
ll_/--
de influgggl:-

" Natura qi caracteristicile mirfurilor expuse;

. Eormele de vAnzare practicate;
a oi-.".i"nil.qifor-"ruorafuteidevinzale;'--
a Obiceiurile de cumpirare gi preferinfele consuqatorilor;
a Conditiile d"
. Norrnativelede-stocSivitezi de circulafie a m[rfurilor. "\.
Obiective urmirite:
----tffi,area ralionali a intregii suprlElgdisEnlbile;
. Dirijarea circuitului clientului;
. -Facilitatea cump[ritorilor;
. R"milor de manipulare a mirfurilor;
. Realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulafie.
in general, scopul compartirnentirii pe raioane, este de-ase crea un raport
optim intre suprafa!@r respective.In practicl, se
curente asupra
-rr-_-_-:
ctrmpiritoriloi in rnagazine, potrivit cirora ace$tia se opresc, in cea mai
mare parte, Ef-ifitr[rii in rnagazine, evitAnd drumul pin[ in partea
opusi intririi. Pe baza acestor obsevagii, (egula cere ca suprafafa magazinului
sifieimpir[itiinpat@le:inprimapitrimedinGrdfateaintririi
urmeaze se ne @".u." pa@;-ti globaln de 40%
mul vanzaruor.
_- raioanele cu ponderi de 30%,
20% qil0%.

I
58 f oRGANIZAREAUNrrATuEcoNoMrcE
 Experienfa .o*.."i"i- din mai rnulte (6ri demonstreazi ci anumite
raioane constituie punctele de atracfie cele mai puternice ale unui magazin:
raionul de fructe gi legume din supermagazine, raioanele cu articole pentru
femei din magazinele universale etc.
Un plan de arnplasare optim are ca scop localizarea produselor de cerere
foarte mare intr-o asemenea variant[ incit clienfii si fie atraqi de fiecare dintre
ele, traversind o intreagi sal6 de vAnzare. Astfel., clien(ii au posibilitatea de a
inmagazina vizual intregul linear de prezentare, de-a lungutr clruia vor figura
produsele curente qi binein[eles, cele de impuls.
Acest mod de rezolvare presupune trei faze s
amplasirii raioanelor
Fazele successive de abordare a
amplaslrii raioanelor

Determinarea amplasamentelor raioanelor de foarte mare

atracfie, susfinuti de produsele de apel (canl legumelor gi
fructelor sau a mezelurilor int-un supermagazin ) ;

Determinarea amplasamentelor mirfrrilor de

cerere curenti ;

- Determinarea amplasamentelor articolelor care

'---.!ac obiectul cumpirlturilor de impuls.

Fig.nr.2.3.

Aqadar, de cerere foarte sau curenti va

trebui sI posibil pe culoar
de ci care f,ac obiectul rilor de impuls
se de o com itate in utilizare, fie de viteza
lor lenti f care poate fi printr-o aqezare in imediata
vecinita/e a un/i loc atractiv.
.__
tu -
Stabilirea dimensiunii raioanelor
Funcfionalitatea eficientS a magazinului este condi{ionati de modul cum
se va solutiona de vinzare pe raioane, dimensionarea
im{ a acestora av6.nd consecinte ocite asupra cifrei de afaceri, ca qi
asuira nivelului de servire a

FLUXURILETEHNOLOGICE IN UNITATILE ECONOMICE 59

-
 Suprafafa de vinzare a unui raion este dependenti de o serie de factori
prezentafi in figura nr.2.4.

Volumul Si structura sortimentului Formele de expunere gi vanzare

de mdrfuri comercializat inclusiv mobilierul utilizat

Frecvenla cererii de mirfuri a Obiceiurile de curnperare ale

populatiei, dupe sezon populatiei

Amplasarea magazinului Si
particularit5lile sale constructive

Fig.nr.2.4.

Deqi, destul de dificil, se poate stabili o-rnetodologie care si asigure alocarea

orientativi pe grupe de mirfuri, a suprafelei de vAnzare a unui-magazin. O
asemenea metodologie presupune parcurgerea succesivi a etape-[or prezentate
infigura nr.2.5. x#a#?J ,ffis1,p*t#-
a) Determinarea rlnui numlr teoretic de referinle, pornind de la un
/ asortiment-tip pentru fiecare raion ;

b) Determinarea stocului de etalare ;

c) Stabilirea unor nonne de inclrcare pe mp suprafaji de etalare ;

d) Calcularea raportului dintre suprafala de etalare gi cea ocupatl cu mobilier;

e) Determinarea lungimii alocate fiec5rui raion.

Fig nr.2.5.

a) Numirul de referin!" - stabttette

."
pe rato --{
au familii de produse.
Metoda practicati de ale nentu-tui - tio_-
p6ntru fiecare
raion, prygpqnlblanggki, parcurgerea unui anume numir de etape
intermediare:
Prima etapd: se stabileEte lista raioanetror si familiilor de produse care
trebuie implantate. Un magazin va avea, de reguli, urmatoarele raioane
alimentare: meEifri, brAnzeturi, carne, fructe gi legume, produse congelate,
€-- --/''
6o: oRGANEA;*,rilI"*
";
 I
beg$4-bncinie__uscati. Implantarea unui raion nealimantar in acest
magazin este condilionati de mirimea acestuia. Astfel, avAnd in vedere talia
magazinului, se impune o analizl grafici, pentru care se are in vedere:
O Suprafata miniml necesari. pentru a introduce o anumitl categorie de
articole nealimentare;
O Repartitia suprafe[elor intre raioanele alimentare Ei cele nealimentare.

i' I douo etapd:se determini natura categoriilor de articole;

A lreia etapd: se are in vedere detalierea asortimentului, determinAnd
pe fiecare raion qi familie d" produrJlGEiiti"olelol"are vor fi prezentate la
vAnzare, cu men[ionarea numirului de referin{e pentru fiecare raion. Trebuie
avut_in ve{s1e:
- de mirfuri a unor articole pe care clientul le
o Lipsa din asortimentul
cumpiri in mod obiqnuit;
o Existenta unui numir mare de produse cu desfacere lenti care
antreneazi reducerea frontului de expunere qi o creEtere a stocului
cu toate consecinfele negative pe care le are asupra cheltuielilor de
circulagie qi a rentabilitigii.
Urmirirea atentl a comportamentului clientelei Ei a vAnzirilor realizate
este, firi indoiali cel mai bun criteriu de adaptare a asortimentului la cerinfele
piefei unui magazin. Aceast[ adaptare presupune, in paralel, atAt introducerea
u4or noi articole, cAt qi retragerea altora din vAnzare.
lnainte de a se decide scoaterea unor produse din asortimentul de mirfuri
oferite ddluqctul de vAnzare este necesar si se dea rispuns unor intrebiri:
o Articolul silseqptibil de a fi eliminat nu trebuie oare s{ existe in
structura asortirientuJui in mod obligatoriu, indiferent de proporfia
in care este cerut ?
o Nu s-ar inregistra o creEtere a vAnzirilor daci s-ar schimba locul de
expunere a respectivelor articole ?
o Articolele respective sunt cunoscute suficient de bine de consumator?
b) Stocul de etalare din sala de vf,nzare
Stocul de etalare se impune a fi avut in vedere, in primul rind din
necesitateaasigurlriiunei suprafefe minime pentruprezentarea asortimentului
de mirfuri, gtiut fiind faptul c[ existi un raport intre numirul de exponate
dintr-un anumit reper qi posibilitatea realizlrii unui volum optim al vAnzirilor.
Se admite, astfel, ci sunt necesare minim 2 sau 3 bucifi din acelaqi articol

i:l'ff ilI-Tfi i:J'i:lilfiHlfr1ilfi il,:Tfl ff ;ffjfj:'JHi.?:t"/t

FLUXURTLETEHNOLOGTCEIN UNTTATTLEECONOMTCE I 61
I
,)
 volumului vAnzlrilor, insi aceasti creEtere este limitatl prin existenfa a doui
restricfii: ,

o Un numir minim de buclli dintr-o anumiti referinfi care daci nu

este atins, nu permite realizarea unei vinziri corespunzitoare;

o Un prag de saturafie, peste care, daci se trece, nu se va obgine o

sporire a vAnzirilor.
Linearul este "lungimea de expunere" a produselor intr-un magazin.
c) Norma de incircare pe mp suprafa{l de etalare trebuie si fie rezultatul
experimentirilor, ludndu-se in consideralie tipul qi dimensiunile
mobilierului utilizat, caracteristicile de--prezentare comerciali a
mirfurilor (gabarit, ambalaj etc), formele de expuneiE pemobilier.
i
Posibilititile de incircare cu mirfuri a mobilierului se afli in re-lqfie
directi cu inilfimea, liqimea qi adAncimea acestuia (raft, stender etc.) ]r
t
distanta dintre polile (respectiv, bare) - elemente ce variazl de la o grupi de
mirfuri la alta.
d) Raportul dintre suprafa{a de etalare gi cea ocupati cu mobilier are
I in vedere inillimea purtitorilor de mirfuri (rafturi, gondole, stendere
etc.), numirul qi dimensiunea polilelor, distanlele minime dintre
acestea.
Se va urmiri totodati:
o Asigurarea unei lungimi optime a frontului de expunere (5-10 m);
o Utilizarea la maximum a mobilierului de-a lungul peregilor pe
inillimi variind intre 2 qi2,20 m;
O Folosirea in general a unui mobilier cu4-5 niveluri (poliEe) de expunere.

62 ocGAN -^BEA uNrrATu EcoNoMrcE

-
 tPh
Forrre de irinzare a mirfurilorintr-un magazin
Forma de vinzare reprezint[ un de@
mlrfurilor de citre organisme
e, indifdrenfilAT;pGufile economice sau
juridice in care s-ar afla sau comercianfii.

vhnzarea asistati (cu alegere liberi)

@ere
deschisl a mirfurilor, dar vAnzitoXul alqrolul de alupraveghea,
-- a
---mirfii, a 4laballlqgrfurile;
calcula Si incasa contravaloarea
vAniarea prin autoservire cuprinde toate fa vanzare:
1primifea clientUlui;fo rezentar6a produsului, vanzarll,
'
efectuarea de vAnz6ri complementare qi trar mirfurilor se
deruleazi firi intervenlia
{o "a presupune amplasarea lor
/ i" locuri inJgnsrirculate, personilul com@
re@ gi ridicarea sumelor de bani incasate,
functioneazS. non-stop:
o preftiri reduse (discount) presupune comercilizarea
vf,,nzarea cu
produsebrA66arA;1;Ire{uri inffi are celor din magazinele
universale; z''4
J vAnzarea prin pogti - clienfii comandi prin poqti folosind un bon de
comandi pe baza ofertei <ilt iante,
broquri;
-
o vdnzareaprin n vinzare se afli in
legaturi c atalo gului(Ibih-arcomplexi a
prili-"rpondeng);
-
"o"ie.1ut"i
vf,mzarea la domiciliu care poate fi derulati prin agen(i comerciali
la domiciliul clientului sau prin animatori care vind in cadrul unei
reuniuni(qedin{e);
vAnzarea prin telefon - fie firrna sunl pe client pentru a-i prezenta
oferta gi a primi cornanda, fi.e clientul suni pentru a-gi formula ,
comanda pe baza unei oferte publicate de firml in ziarele locale;
o vf,nzarea pe credit - in rate;
o vAnzarea electronici - teleshoping, vinzarea prin videotext, canale
de teieviziune prin cabtru special, comer,tul prin internet.
I

I
I
FLUXURTLETEHNOLOGTCE lN UNTTATTLE ECONOMTCF 63
- :,
,l
i
t'

Cuvlnr$nctlunlcftrhr
. spatiulde,contf,gttu
. magariry:^ -

intrebari gi probleme:
(! Utilizarea intensivi a spaliilor de contact cu clienlii este influenlati de:

a. formele de vAnzare;
b. dirijarea circuitului clientului;
c. realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulagie.
il nespundeli prin adevirat sau fals la urmitoarele propozilii:
a. Amplasamentul, sortimentul comercial, politita de preluri
reprezinti atribute ale unui magazin;
b.ln organizarea unui magazin, cea mai mare importante o are forma
gi mdrimea silii de v6nzare.

c. Un magazin trebuie s5 fie proiectat din exterior spre interior.

4l Completati spatiile libere cu noliunile potrivite, g5sind
corespondenla cifr6-liter5, in ordinea cerutdl
Compartimentarea pe raioane are ca scop de a se crea un .... 7 .. .. intre
....2....$i ....3.... .

Cfuolumul
\_-/^
v6nzdrilor;
@,,laportoptim;
..-erpuprafala raionul ui.
e/ v

64 s oRGANIZAREA uNtrATlt EcoNoMlcE

 (D ln coloana A sunt enumerate forme de vinzare, iarin coloana I
caracteristicile acestora. Stabil iti corespondenfa intre noli unile
dintre cele doud coloane:

1. vinzarea prin autoservire

b. personalul comercial realizeazi doar
reaprovizionarea aparatului gi ridicarea
sumelor de bani incasate;
3. vAnzarea clasici servirea clientilor se face direct prin
vinzitori;
4. vAnzarea prin automate comerciale d. v6nzitorul are rolul de a supraveghea,
a calcula gi incasa contravaloarea mdrfii,
a ambala mirfurile;
actului de vinzare se
e. toate fazele
deruleazi fdri intervenlia vSnzitorului;

@ Oescrieli etapele necesare pentru alegerea asortimentului - tip

pentru fiecare raion.
til prin completaria urm5toruluijoc de cuvinte (rebus) se va obline pe
verticale numele spatiului de contact cu clienlii.

1. Atribut al magazinului;
2. Formi a sSlii de vdnzare;
3. Purtitor de mirfuri;
4. Lungimea de expunere a produselor intr-un magazin;
5. Teleshoping (2 cuvinte);
6. V6nzarea tradilionald;
7. Punct de vAnzare al magazinului.

FLUXURILETEHNOLOGTCEIN UN|TATILEECONOM|CE 65
-
t' I

2,3/Eluxurile de circulafie
-/ intr-o unitate economici:
informafiilor,
,
mirfurilor,
personalului, clienfilor

Fluxul informa{ional cuprinde compartimente gi oameni impreuni cu

fluxul de informafii care le interconecteazi, la care se adaugl date, informagii,
circuite, proceduri gi mijloace de tratare a informafiilor. Este recunoscut rolul
asiguririi qi tratirii corespunzitoare a informafiilor in funclionarea eficienti
a unei unitifi economice. Acest subsistem organizeazi qi asiguri circulalia
informaliei in intreprinderi - studiul siu permite eviden{ierea a ceea ce este
perfectibil in domeniu. ln consecinfi, este necesar, a$a cum se sus{ine, ca
detectarea, colectarea gi tratarea informa[iei si faci obiectul unor eforturi
deosebite din partea oricirei unitlfi economice.

Fluxul informalional reprezinti totalitatea informaliilor transmise intr-un

interval de timp de la un emilitor de informalie la un receptor de informalie,
prin intermediul canalelor informalionale.
t

Fluxul informalional dintre emifitor qi receptor este necesar desflguririi

unei activitifi sau executirii unei operafii.
Caracteristicile unui flux informalional se formeazi din toate fluxurile
informa{ionale care circuli in cadrul organizafiei.
Transmisia trebuie sd se efectueze
indiferent de gradul de ocupare a
canalului de comunicalie

Informafia
trebuie si se
fansmitii in
timp optim;

Trebuie asi gurati securitatea

transmisiei informatiei;

Fig. nr.2.5.

66 oRGANtzAREn uurAltt EcoNoMtcE

-
Clasificarea fl uxurilor informationale
1. in funclie de direclie:
O Orizontale - lntre compartimente de pe acelagi nivel ierarhic;
O Verticale - intre compartimente aflate pe niveluri ierarhice diferite.
2. in funciie de sensi
o Ascendente - de la un compartiment aflat pe nivel ierarhic inferior
la un compartiment aflat pe nivel ierarhic superio6 se transmit
informafii;
O Descendente' de la un compartiment aflat pe nivel ierarhic superior
la un compartiment aflat pe nivel ierarhic inferior, se transmit decizii.
in funcfie de compartimentele ln care se transmite: marketing, cercetare
gi dezvoltare, producfie, financiar - contabil, comercial, resurse umane.

in funclie de frecvenfi:
o Periodice;
o Ocazionale.
in funcgie de locafia sursei:

O - sursa se giseqte in interiorul organizafiei;

Interne
o Externe - sursa se glsegte ln exteriorul organiza$ei.

- Un emilStor gi mai mu[i receptori;

- O singurl direclie - spre receptor;

-Fiecare poate fi gi emilStor gi receptor;

-Comunicare in toate direcfiile;

-Un emifitor-receptor gi un emi{i[or-receptor;

-Se transmit mesaje personalizate.

-Un emifitor 9i mai mulli receptori;

-O singurd direcfie - spre receptor;
-Se transmite rnesaj diferit pfntnr fiecare
receptor.

Fig.nr.2.7. /
i
FLUXUR|TETEHNOLOGICy'IN UNTTATTLEECONOMTCE I 57 I
I
I
I
I
t'

Fluxul mirfurilor
Acest flux reprezinti migcarea mlrfurilor p€ intregul circuit al
magazinului, din momentul primirii lor de la furnizori, pini in momentul
vAnzlrii lor qi eliberirii citre cumplritor, acesta 6ind punctul de plecare in
acfiunea de proiectare a magazinului.
Fluxul mirfurilor qi ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupi
anumite reguli, precum Ei stafionirile dorite sau nedorite ale mirfurilor gi
ambalajelor.
Cerinfele privind organizarea moderni qi eficienti a fluxului mirfurilor:
o evitarea intersectirii fluxului m[rfurilor de fluxul cumpiritorilor, se
recomandi ca intrarea mlrfurilor in magazin si se faci prin curtea
interioar[ sau in cazul in care magazinul este de tip vechi (cu o
singuri intrare) in afara orelor de program sau in zilele cu flux redus
de cumpir[tori;
o reducerea distanfei parcurse de mirfuri intre punctele de intrare qi
desfacere a acestora ln unitate;
o ordonarea logici a diferitelor p[r!i componente ale fluxu]ui.

Fluxul personalului
Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumpiritorilor, ln
cazul magazinelor mari sau moderne, dar se suprapune cu fluxul mlrfurilon
accesul personalului se realizeaz[-printr-un punct controlat, iar circulafia
personalului spre grupurile sanitare se face pe un circuit secundar.

FIuxul clientllor
Reprezint6 c[ile de circulafie a acestora, de la intrarea in migazin c[tre
toate grupurile de mflrfuri etalate ln sala de vAnzare gi pAni la iegirea din
magazin.
Fluxul clientilor este conturat de modul cum se amplaseazi mobilierul
comercial (rafturile, gondolele, mesele etc.). Mobilierul se amplaseazi langi perefi
sau ln centrul s[lii de vAnzare gi trebuie si delimiteze culoarele pentru circulafie.
Fluxul trebuie sa fie continuu, lncAt s[ conduci clienfii pe toate culoarele.
Circulafia lesnicioas{ a clienfilor printr-un magazin este condifionati
de m{rimea gi localizarea spafiali a c[ilor de comunicafie in cadrul sllii de
vAnzare. In funcqie de destinafia lor se impart in: c6i de circulafie principale,
culoare pentru efectuarea cumpir[turiloa spafii de stafionare.
Este recomandat ca magazinul si aibfl dou[ ugi, ambele cu deschiderea
spre stradi; de preferat ca pentru intrare qi iegire si existe ugi distincte, deqi la
magazinele mici nu este posibil acest lucru. Litimea culoarelor este de circa
2m gi ea trebuie pistrat{ constanti. Se previd spafii de stafionare in dreptul
caselor de marcat qi a raioanelor mai solicitate.

68 oRcANlzAREAuNtrATltEcoNoMlcE
-
t
Intrebdri gi probleme:
Circulafia clienfilor prin magazin este conditionatd de:
Q
a. mirimea ciilor de comunicafie;
b. numirul raioanelor;
c. numirul lucritorilor comerciali.
O Eficienla fluxuluide mirfurieste influenfatd de:

a. metodele de comunicalie;
b. evitarea intersectSrii fluxului mSrfurilor de fluxul cumpSrdtorilor;
c. numdrulclienlilor.
nasnundeli prin adevdrat sau fals la urmdtoarele propozilii:
@
a. Fluxul informalional trebuie s5 asigure transmiterea informalieiin
timp optim
b. Fluxul de personal trebuie sI asigure securitatea transmisiei
informaliei.
c. in cadrul marilor magazine fluxul de pdsonal se suprapune cu
fluxulde mdrfuri.
d.ln cadrul metodei de comunicatie"unu la multi'| informafia circulS
intr-o singuri direclie.

@ Comnletalispaliile libere cu noliunile potrivite, gdsind

corespondenla cifr5-liter5, in ordinea cerutd:
Fluxul informalional reprezinte totalitate a ...1 ... transmise intr-un
intervalde timp de la un ....2....|a un ....3... prin intermediul ....4.....
a. receptor de informalie
b. canalelor informalionale
c. emildtor de informalie
d. informaliilor
(O in coloana A sunt enumerate tipurile de fluxuri informafionalq iar
in coloana I caracteristicile acestora. Stabilili corespondenla intre
nofiunile dintre cele doui coloane:

i
I
FLuxuRrlETEnuorocrceiru ururAluEcoNoMtcE 69 I
I

- t
jI
l'
a. sursa se gisegte in exteriorul organizaliei
b. circuli intre compartimente de pe acelagi
nivel ierarhic;
c. circuli de la un compartiment aflat pe
nivel ierarhic superior la un compartiment
aflat pe nivel ierarhic inferior.

TEST DE VERIFICARE

Q Explicati importenla depozitelor de mdrfuri.

6 Sistemele de depozitare pot fi:

a. depozitare in containere; b. depozitare mixtS;

c. depozitare de tranzit; d" depozitare pe paleli.

@ nmplasarea depozitul\ri se face in funclie de:

a. specifi cul produselor;
b. modul de ambalare;
G. durata timpului de depozitare;
d. gradul de dezvoltare al relelei de transport.
(D Uu fabrica de pdine,,Spicul" s-a stabilit necesarul de aprovizionat:
a. fiini (saci)- 20 tone
b. drojdie - 20 kg
c. sare - 20 kg
(motorini) -30 tone
d. combustibil
l. Pot fi toate aceste mirfuri procurate cu un singur mijloc de
transport? Explicali.
It. Pot fi depozitate aceste marfuriintr-un singur loc? Explicali.

@ naspundeliprin adevirat sau fals la urmitoarele propozilii:

a. L5limea culoarelor de acces in maEazin este de circa 3 m 9i se poate
modifica atuci cdnd este cazul.
b. Spaliile de stalionare sunt prevdzute in dreptul caselor de marcat 9i
a raioanelor mai solicitate.
c.ln cadrul metodei de comunicalie de tipul unul la unul sunt
transmise mesaje personalizate.

70 a oRGANIZAREAUNIrAII EcoNoMlcE
Atributiile
,
gi responsabilitafile
personalului in cadru!
unitetii
t economice
3.1 Tipologia personalului la nivelul unei unitili economice
3.2 Descrierea capacitifilor de munci pentru descrierea profesiei:
fi zice, psihice, intelectuale
3.3 Recrutarea gi seleclia resurselor umane
3.4 Perspectiva profesionali gi promovarea resurselor umane
3.5 Evaluarea activititii resurselor umane
3.6 Atributiile gi responsabilitelile personalului comercial:
conform Figei postului, ROF

Obiective:
La sf6r5itul capitolului vei fi capabil:
. si identifici structura personalului;
. si descriicapacititile de munci;
. si identifici metodele de recrutare gi selec$e a resurselor umane;
. si analizezi caracteristicile personale gi factorii implicali in
dezvoltarea carierei;
. sd identifici atribuliile 9i responsabilitetile personalului comercial.
\

)
 ft /
lJ rw'/ '"lr^ /t
!
.
V" ' ,
"-./', ,/, <<, JoA
I
3.1. Tipologia personalului la' ae/";
nivelul unei unititi economtce

ngglglg3ryry, piefii muncii, sunt o categorie a resurselor

ca obiect al
economice ce sintetiteazfl potenfialul de munc[ al societ[{ii, intreprinderii.
Tota l itatea res u rse l o r u m a n e ca re _i$ ! e{q;eell a c! i y[a-tgq]n3ad rul unei

intre@alul intreprinderii.
Personalul intreprinderii cuprinde salarialii incadrafi permanent sau
temporar, preze3[i la lucru, afl$i_in concediu de odihffi, concediu-d-e boali
fi[.de studiiJalariaqii absentimotivat sau nemotivat, cei afla{i in ziua lor
[Grr, cei trimi$i gi,lucreze in afara intreprinderii, cei aflali in deplasare, elevii
qi studenfii aflafi in practici dacl sunt salariafi ai intreprinderii.
Jtructura personalului intieprinderii, pe categorii de salariali, cuprinder
muncitori; personal operativ, personal cu funclie de execufie qi conducere (fig.
nr.3.1.)

Structura personalul ui intreprinderii

-
B. personal operativ;
-.t. personal cu funclie de execufie gi

Fig. nr.3.1.

A) Muncitorii sunt cei mai numeroqi. in funcfie de rolul pe care il

indeplinesc in activitatea intreprinderii, murrcitorii sunt grupafi
in: muncitori direct producitori qi muncitori indirect producitori
(au{liarrJI
o Muncitorii direct productivi sunt cei care aclioneaz[ direqt asupra
obiectelor muncii, cu ajutorul uneltelor, maqinilor, instalagiilor de
care dispun (licituqi, strungari, muncitori de la intrefinere, muncitori
care realizeazi piese de schimb).
o Muncitorii indirect productivi aclioneazi indirect asupra obiectelor
muncii, dep,lasAndu-le pentru conservare, prelucrare sau livrare
(muncitori din activitlfile de transport intern, recep(ioneri, cei care
deplaseazi materialele in afara maqin-lor sau deiozitelor).*

72 oRGANTZAREA uNtrATu EcoNoMtcE

-
 't

B) Personal operativ existi in transporturi, telecomunica{ii, comerf .

(impiegali, conducitori, controlori bilete, casieri, ofiqeri de bord, pilofi,
factori poqtali, telefoniqti, vAnzitori).
c) Personal cu funcfii de execulie gi conducere cuprinde trei categorii de
salariafi grupali dupi nivelul de pregitire qi locul de munci (fig. nr.3,2.)

'cp
Fig. n13.2.

1. personal cu funcfii de execufie:

a) personal cu pregitire liceali sau post-liceali pentru:
. activit[fi administrative (dactilografi,fun4ionari);
. activit[fi de specialitate (tehnician, contabil cu studii medii).
&,)maiqtri;
c) personal cu pregitire superioari (ingineri, economiqti, chimiqti);
d) personal cu in activit5frleETntrefinere, pazi gi pompieri.
personal cu i de conducere a compartimentelor
func de produc{ie, cercetare, proiectare (qefi de birouri, de
de secfie, gefl de laborator).
cu func$i in conducerea intreprinderii (director general,
director adjunct, director economic, inginer-gef ).
Angqjatii,sunt persoanele incadrate pe un loc de muncd in cadrul unei
o -ga n iza[i i, fi rme, intrepri n deri.

Modelul de gestiune flexipill a fgrfei de mgnci cupriny'e urmitoarele

categorii de angajafi: ' ' /' Arr''.7' ,., /" *fr7,4
2*^',1
. tp":rol$irtehnicienii, inginyii Si la nivel iialt
"ltlprof"trgliSti
- acegtia sunt recrutafi in numir tot mai mare pentru a indeplini
funcfii cum ar fi de cercetare-dezvoltare, informatici, marketing,-
comunicare etc.

-4

ATRIBUTIILE$IRESPONSABTLTTAflLEPERSONALULUTINCADRULUNIATil ECONOMICE : 73
r

sqlariali generalisti - sunt atAt la nivelul m1q1gglil96 cAt gi de angajafi

rg {-"tt!f (policalificafi in mai mrtltfrgqgrii). Aceste doua
categorii: angajafi speciligti gi generaligti sunt cele mai importante
datoriti statutului in{t .!n societate.
angajali cu timp parlial - angajali care nu au perspectivi in carieri;
acilsttraategorie este principala zona de gestiune flexibili a for[ei de
munci interne.
lucrdtorii temporari- rlspund unor nevoi specifice, fiind angajafi
pentru obiective sau perioade specifice limitate.
angaja{ii prin sub-contractare- cuprind angaja{i prin sub-contracte cu
lntreprindengggializatggentru a $spunde unor nevoi permalente
(pazil, intrefinere, informaticl) sau ocazionale (consultanfi,,
pqllicitate).

Q fotalitatea resurselor umnane care igi desfdgoari activitatea in

cadrul unei intreprinderi reprezint6:
a. personalul intreprinderii;
b. cetitenii din intreprindere;
c. resursele intrepri nderii.
O Muncitorii care actioneaze direct asupra obiectelor muncii, cu
ajutorul uneltelor, maginilor, instala[iilor pe care le au la dispozifie,
se nurnesc:

a. operativi;
b. indirect producitori;
c. direct producitori;
d. cu studii medii.

I 74 oRGANTZAREAuNrrATn EcoNoMrcE

t -
 Q maigtriifac parte din categoria personaluluicu funclii:
a. de execulie;
b. de conducere a compartimentelor funclionale;
c. in conducerea intreprinderii;
d. de management de ordin interior.

@ Completalispaliile libere cu notiunite potrivite, gSsind

corespondenta cifre-literi, in ordinea cerutd.
A. Totalitatea ...1... care lgi desfSgoard activitatea in cadrul unei ..2...
reprezintd ...3... intreprinderii.
a. intreprinderi;
x..-; *
'r'-r' rglpg.sorylul;.
t]fesurse{or umane.
B. Muncitorii ...1... produc5tori aclioneazi indirect asupra obiectului
.,2..., ...3...in diferite locuriin vederea conservirii, prelucrdrii sau
...4...lui.
' a. indirecu '' 'l

. b.livrdrii;
. c. obiectuluimuncii; .
/. deplas6ndu-!.. ._

O tn coloana Aseprezinti structura personalului din intreprinderg pe

categorii de Salariali, iar in coloana 8.sr"r.nt prezentate componentele
gi caracteristicile acestora. Sd se gdseascd corespondenla cifrS- literi.

a. casieri, ofi1eri de bord, piloli, factori po$tali,

telefonigti etc;
b. mecanici de intretiner-e, paznici, pompieri;
3. personal cu funcfii de execulie
4.personal cu funclii de conducere

f. director general, director adjunct, director

economic, inginer gef.

.y '. ; l* i',

ATRTBUTITE gT RESPONSABTLTTATIE PERSONALULU IN CADRUL UNTTATI ECONOMTCE I 7 5

r-

v
3.2, cite munca
entru descrierea rofesiei:
frzTce, ptlhtqg, intelectuale

Determinarea capacitllilor de munci ale unei profesii este un proces

dificil care de obicei r[mAne in sarcina psihologtilui echipei de analiqti. Acesta
trebuie si specifice nivelul de cunoqtinfe, deprinderi qi aptitudini precum qi
alte catitili qi defecte ale personalitetii unui individ, implic{g in formarea lui
ca profesionistL giPr execitarea
'^tLrLcrtq
uneiproiesii. ;"'/o4.$f, #'
qrrsr Y)Z*--*
t6btr, ?F
tant- ln orice domeniu, este util1gg3[!!Ira modului Ae indeplid4-
5!lt
a atributiilor care-i revin qleilIofesiiin comparalie cu
Itntlr ;;;drEEil u..tt.i.. Este vorba de ic al
t[Gttf

il
profgg[gri sau mai prEcis al care trebuie
si caracterizeze un delinitor
Analizp+ostuluf de munci dlce lq formular-ea cerinJelor
compo-glamentale fatl de detjnitorul poshrlui d,e munci qi la
determinarea calitllilor ps@!9g!91Qice E!.1[ziologis necesare
obtinerii unor performante ridicate pe post. Mult timp acest tip
de analizi s-a bazat pe intuifia psihologului antrenat in analiza
muncii ceea ce insemna repere strict subiective. Aceast[ abordare a creat
foarte multe neajunsuri - sau inexactitifi care s-a repercutat asupra selectirii
instrumentelor de seleclie, a validitilii lor, ori pe orientarea nerealisti in
evaluarea personalului, bazati exclusiv pe dimensiuni psihologice.
De-a Iost_propuse diferite formule -de elahorare a
nrofilului osiholosic al unei in ultimul timp au fost experimentate
-mai
qi adoptate citeva solufii mult sau mai pulin fundamentate qtiinlific. Cu
mici excepfii, elementul subiectiv rimine predominant. in Marea Britanie se
bucuri -de o male popularitate schema in qapte puncte propusi de profesorul
Alec Roger de la Ihstitutul Nafional de Psihologie Industriali gi care este utilizat

exprimarea verbali.- =- -

76 a oRGANIZAREA uNtrArtt EcoNoMlcE

 Nivelul de realizare individuali: pregitirea gcolarl $i profesionali,
experientg-pro:feqienala,cursurideinstrurre-6ffi ,Jipl:Grn-e-bn,
,r me65ffii,il6[iuburi;i@tag,
.-
"ffiofesionale,
sutcese-in competifii, rut@). ----- -
.-a
Inteligenla generali: Capacitateq de identificare a aspectelor cheie
legate-de i"iow{n lerfie, stabilirea
acestea . Este important
si faci distiriclie intre nivelul i
se nlei unui individ gi cAt anume
din acest nivel este utilizat.
Aptitudini speciale: Dife$te forme de ralionament matematic,
rafionament v.,erbql sau sphlial, mecinic,
lptit"dT, -*icale, ar!!g!!gg
dexteritate manuali.-

.y5. )Domenii de in(eres: Mecanice, qtiinfifice, artistice, literare, practice,

intelectuale, etc, care ar putea influenta pozitiv munca.
----
Personalltfltea: Ihtegrarea sociali, temperamentul echilibrat, stabil,
/ lO. esertivitetea, capacitateade QpErare in situalii d9 tensr3gg(dificile),
intedepsslg,n1a, o{ientarea pe expe+isre+t4r, etc. .3
*7lAltecircqmst1nfedtjinteres:c"@iliale,-mobilitateafacilitati
de familie, sup:)rlpmilial, oportfinitatea de a-efectua ore de munci
suplimentare"-

La recrutarea
- candidatilor pentru ocuparea diferitelor posturi
-ia
nu profilurile psi :erizeze un viitor
ocupagl[llg..ej)lljg mfnci oentru ci fbarle pu(ini solicitan{i
- {rylgggq.qi pedormasll in func[ie
Totuqi, trebuie stabilite standarde minime
de nivelul comolexr-tiitii oostuluik]r cit o complexitate
mai mare (top manger), cu o importanfi mai mare exigenlelor
psl icea!e muncii, postr'Lilor simple, de muncitori sau agenfi de
asieuriri fiindu-le caracteristi' doar anumite tr[situri psihologice, specifice
r"u ra,,?Gill
"*".,riii1il6.
I Caoacitatea fizici
S6l*3!""@u referi l" g1!3lgg-otg*ismulqlE!.la rispunsurile acestuia
in fata y6!6ngilrilor ti a bolii. Pentru-menfinerea unei condi[ii fizice bune, a
unei sinqlil|.fizig-S$g-i4lortant --- ii adoptim acele_ lenduilg-gg- ne conferi
o bunistare fizicil-- De exemplu. ev r, a consumului de alcool,
alimentatia-moderati sunt doar cAteva obiceiuri ce asiguri o capacitate fizic[
bgl.E*ggl!!g&jg-gd9E ate, un efort cAt qi un repaos echilibrat, men{inerea
unei greutili normale gi alegerea i evitarea abuzurilor

ATRTBUTILE$IRESPONSABILIATTLEPERSONALULUTINCADRULUNTTATilECONOMTCE 77
-
 alimentare ln timpul slrbltorilor gi a evenimentelor, ne ajuti de asemenea si
ne menlinem cafacitatea fi2ic*a organismului.

Fig. nr.3.3.

Capacitatea emotionall
Luat pe ansamblu, cdiglgg slnltitii.unei persoane reflectl emo(iile,
sentimentelf acelei persoane fap de sine, cAt gi fa;n de3lrte persoane.
Capacitatea include_lgplggggea emqgiilor Ei cunoa$terea modului
de solu$onare a Iotidiene, a stresului cAt sic-apacrtatea de a studia,
de a lucra sau de a gi cu$uni dispozifie.
Emogiile frzice. Medicii vid in
-
mod frecvent demonstrarea conexiunilor organism mental. De exemplu,
un individ cu o buni capacitate emo$onali manifesti o rati scizuti la boli
legate de stres. Atunci cAnd stresul sau tulburarea emofionaH con!i]}i pentru
o lungtr perioadi de timp, sistemul imunitar clacheazi, accentuAndu-se riscul
*
de dezvoltare a diferitelor boli. *-
' ' ''

o
Fig. nr.3.4.

Capacltate pslhici
Atributul stirii psihice de a n comfiitBila, [a ui'moiribil.{at, cu exercitarla
dreptuiilor civile sau a unor activitifl specificg.

78 oRGANTZAREAUNITATT EcoNoMtcE
-
 asumarea responsabilitdfilor;
. aptitudinea de a lucra cu oamenii;
. spirit de observafie foarte dezvoltat;
. rezistenfi la stres;

Cerinle psihice:
' memorie foarte bun6;

' atenfiedistributivtr;
. capacitatea de a evalua gi a lua decizii;'

' adaptabilitate;

' flexibilitate;
' toleranti fap de opinii diferite;

Fig. nr.3.5.

Capacitatea intelectualS
lntelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea
deciziilor importante, joaci un rol crucial in starea de slnitate qi de bunistare
a individului. Chiar daci capacitatea intelectuali variazi de la individ la
individ, toli indivizii sunt capabili si,invefe cum si dobAndeasci qi s[-qi
evalueze informaliile, cum si aleagi intre alternative qi cum si ia deciziile
asupra diferitelor tipuri ale problematicii.
Capacitatea intelectuall este uneori inclusi in capacitatea emofional[ ca
parte a siniti[ii mentale. Totugi, deqi strins intrepitrunsi cu emofiile, glndirea
intelectuall se distinge de aceasta. Emo{iile pot altera capacitatea de a gindi

V;
a unei persoane, iar gindirea cohfuzi poate accentua qi mai mult probleme|ra'

cunogtinfe de specialitate;
o cultur6 generalE;
' cunoagterea limbilor striine;

Fig. nr.3.6.

Cuvlntr il notlunlthdr: . capacitate intelectuali;

. capacitate de munctr; . capacitate psihic6;

. capacitate fizic5; . capacitateemofionaH.

ATRTBUTII LE 5t REseoNsABILITATTLE eERsoNALULUTtN cADRUt uNrrATn EcoNoMrcE : 79

r

intrebari g probleme:
Q4in calitilile fizice ale unei persoane fac parte:
(a/sdnitatea; b. experienla profesionalS;
c. rafionamentul matematic; d. temperamentul.
O Rptitudinile speciale ale unei persoane sunt reprezentate de:
verbal sau spatial;
@a$onamentul
b. cursurile de instruire absolvite;
c. capacitatea de operare in situalii de tensiune;
d. aptitudinile muzicale.

@ Oin categoria circumstanlelor de interes ale unei persoane fac parte:

f'a.)onailiile familiale; b. suportul familial;

c. dexteritatea manualS; d. aspectul fizic extern.

@ natprndeli prin adevdrot saufals la urmdtoarele enunluri:

a. Exprimarea verbalS 9i fo4a fizici fac parte din cateroria calitdlilor
fizice ale unui individ.
b. Experienla profesionali gicariera fac parte din nivelulde realizare
individualS a unei persoane.
c. Munca ar putea fi influenlati pozitiv de capacitatea de identificare
a aspectelor cheie legate de rezolvarea unor probleme.

d. Personalitatea unui individ este determinatd de temperamentul

echilibrat gi sdnitatea acestuia.
O tn coloana A se prezintd categoriile de cerinle necesare pentru
descrierea unei profesii, iar in coloana I sunt prezentate elemente
care fac parte din aceste categorii. Sd se giseascd corespondenla
cifri- literS.

t 80 I oRGANTZAREA uNrrAIrEcoNoMrcE

t
 resursGlor uxm[lHe

planificirii resurselor umane. Ea reprezinti o etapi de bazi a asigur[rii

personalului, etapi foarte importanti ce necesitl tehnici speciale; calitatea
recrutirii condilionAnd performanlele viitoare ale flrmei.
Recrutarea de ciutare, identificare
atragere a re se vor
$icare corespund cel mai bine
cen gi intereselor !iei. Totodat5, recrutarea
este un
celor inte inti
zatre - canotoat st ca

Obiectivul fundamental al recrutirii permite identificarea unui num[r

suficient de mare de candidafi care indeplinesc condi$ile de a fi selectali.
Recrutarea reprezint[ preluarea efectiv[ din rAndul indivizilor sele!!9"1!1,
pe aceia al6--clror cunoqtinte profesionale in dor,neniu, personalitate qi
"y9@tP.,td"uI
Recrutarea de indivizi pentru unitifile qi institufiile publice, trebuie si aib[
i in vedere pe lAngn profesionalism, personalitatea qi aptitudinile acestora.

- este transparent cAnd se
poate verifica calitatea gi
adev[rul informaf iilor care
circuli cu privire la
cererea de personal gi la
mediul din organizafii
(condilii de munci,
programe, recompense,
rela;ii umane).
- presupune un contact
direct intre angajator gi - este public care se servegte de
solicitant mijloacele de informare in
masi, de serviciile publice de
.' ocupare gi mediere oferite de
Agenlia Na[ionalS de Ocupare
Profesionali , de relatiile
personale, de t6rguri gi burse
de locuri de muncd

- este bidirectionat intrucat atet - de comunicare intre diferite organizafii

angajatorul, c6t gi angajatul evalueazi gi persoane, fiecare tansmilAnd propriile
avanhjele gi dezavantajele semnale

Fig. nr.3.i.
Fig.

ATRtBUTilLEgtRESPONSAB|LtTATtLEPER5ONALULUTINCADRULUNTTATilECONOMICE I81
 Temperamentul este forma de manifestare a personalitiqii in ceea ce
priveqte energia, rapiditatea, regularitatea qi intensitatea proceselor psihice,
reprezentAnd latura fornnalfl, dinamici a personalitiqii.
Atitudinile sunt insugirile fizice, psihice qi intelectuale cu ajutorul
cirora individul realizeazl. cu eficienfi o lucrare; ele indicl posibilitiiile certe
ale individului, au la bazi anumite structuri ftinctionale ce se vor reflecta in
calitatea activiti(ii desfiqurate in viitor.
Procesul de+ecrutareeste influenlat de o serie de factori de,naturi interni
qi de naturl externl (fig. nr.3.8 gi fig. nr.3.9).
F-

- condifiile de pe
- functionarea relaliei piata mun-cji,
de parteneriat social. adicl cererea de
infre patonatele forfnde munctr
reprezentative, 9i oferirde fo4a
sindicatele
- calitatea modelelor
reprezentative gi
r,
educigionale,
contactele colective
capacitalea
de mrmcii. Factorii sistemului de aface
externi fa$ievoilor de
I cadrul legislatiVjuridic recnrtare;
gi institufional al pielei
muncii (Inspeclia Muncii,
Tribunalele Muncii,
AgenfiaNafionali de
Ocupare gi Formare.

Fig. nr.3.8.

etode de recrutare (fi9.nr.3.10)

Anunfarea persoanelor din interiorul organizatiCr.
Mr dnd angajafii
imediat ce un pggllgslDgrcagd, inainte de a recurgela alte metode
de recrutare. Avantajul este evident: ei curioilEffiapia 6i cultura
Posibilitatea de a ocupa postul r"rpilE 1ffiH.
".ur6G.
Dezavantajul este ci va aplrea un alt post vacant--#
Anunfuri in zian
daci publicafiile alese sunt relevante
Este costisitor, dar eficient,
pentru postul care tle6-uie ocupat, sau sunt 66i-idi"r" de mare tiraj.
_--.--

82r ORGANIZAREA UN!TAT!I ECONOMICE

 - aplicarea gi
respectarea unor
principii ln recrutare
(egalitate,
--imaginea reputafia
''4J - sisteme de
Jr"o-p"*e,
/Gsociale
inclusiv

F-. preferinlei\
candidatilorln tunc1ie
de,;nivelul lor de
e{ucatie gi formare
profesionaltr, de
d646oiul de activitate,
, de agpiratii diverse;
- situalia economico-
financiar6 a
4 organizalieisi
J culturl
organizafional[ in
relagie cu recrutarea;

ji'n, j,'*
1&r*,,=;"*,u"
V Aceste"
"
personarurui.
economisind timp.
' @competente,
Serviciile ior sunTilumpe qi nu intofaeAuna coGpunz[toare. De
ace6, ffiill d;f'bilmpErrniGZheltuieli rnai mari de recrutare,
trebuie uiffita
calitatea agentt:iror cu care se va colabora: de cAt timp
active.y$giftu pgryg@"sat, care este timpul mediu in care igi
-) proifr-tele, ce g[Engii ofer[ZeEFrinle au, ce tarife au.

f G@tuuTaTru"rt organizate
'universitare. \- :,
.&i6fagaAliuni,
__.-.--

de$i nu-Qi
in campusurile

aratl injotde-auna rsldele+e termen

s--ct$J, ;tErlmpert1n!9ElgMgq,lgtrglg*ru imaginea firnnei gi

,\,4
9fiager ea c and idafilo r.
^-, ---/
So[citar"e g1lr""lgl q_Eg!-perseryEnoscute pentru a recomanda
$/"aq@Egff
[AiaegonolqllllIrGqtg-_Egpgel_eje3gesicandidaiii
cei mai buni. Este vorbg_degugabfi, foqtii angajafi cu care s-a menlinut
; -=--
le g@a, co nsul_1q4! formatori cunosc ramura. Pentru a
_sal. _care
6er,"ficia Ae siiUi",ir6qi" ."ttir"i"Ei"1iit.. intfl"Iritu oficiale sau
neofciale sunt bine venite. Trebuie abordafi neapirat in mod personal.
Nu treb3iej-ignili, solicitAfrdu-li-se ajutorul prin intermediul colegilor,
nici suTocafi cu cereri repetate. $i, mai important decAt orice, trebuie
manifestati recunoEtin[a atunci cind stmt de ajutor.

ATRIBUTilLE $! RESPONSABILITATTLE PERSONALULU!lN CADRUL UNTTATTT ECONOMTCE I 83

r-

<-.,1 selectare. C 6jid{,tilo, u^Ipry(i,care nu sunt angaja(i, trebuie si li se

i
,.--'-_'---
_cAxlp.f.rygglggde
tV
*<-
a ff c(emafi in procese de selecliejglteriaalq
.-\
t//
\lt lizarea internetului.
-,'/ cea mai rapidi, co{nggl;i ieftini metodi de recrutare. Dar,
'-"/t"t"
poate deveni copleqit5ireliin numirul mare de cereri care pot
apirea dupi postarea anunlului pe un site. Se poate face recrutare qi
dupi navigare, in clutare de candidali.

. Participarea la
t6rgurile de

din \
persoanelor J organizate in

organizaliei, W universitare. ficolaborarea cu

,.
.Anunluri in Metode de recrutare"

sPrijinului
unor Persoane
I\ .utilizareal
J \ bazei de oate

Fig. nr.3.10.

Surse de recrutare
f Sqsffirnelle recrutirii se referi la promovarea din randul
ingaiatllor organizafiei. Acers-rrmetodi pre,;rinti-grn cAmp limitdiffiicare

" {*
"):"':]Tg
.urror$terea punct.lffsfatie t4[try_
., 4l-,v qi ale celor forte;
.
selecfia mai rapid[;
{i
atafmentul fafi de organiza{ie;
y]1
i

I
84 r oRGANTZAREA UNTTATT EcoNoMrcE

t
 A
( a .,,.,ougterea mediylui-+i-astructurii organizafionale;
\ riscul unor decizii eronate mai mic;

romovar9ajgllgprezenta qi o serie de dificultili potenfiale atunci cAnd

nu existl personal care si poat[ rispunde noilor exigenfe, precum gi o serie
de dezavantaje:
o*i@i;
o exagerarea experienlei in favoarea competenfei;
aparifia de posturi vacante in lan[, producAndu-se astfel ,,efectul de
undi" qi necesitAnd noi recrutiri,
zKt costuri de Pregitire mai mari.
/1 $arsele externe ale recrutirii prezinti o serie de:
, -/ / -avantaje:
\"/
\-/ .\-uillffiAlmai mare de candidafi potenfiali avAnd astfel un numlr
mai mare de posibilititi de selectie dupi criterii de competen(i;
\, ---
[. comparare intre candidalii interni qi cei externi;
sursa potentiali de inovare, idei, suflu nou;
imbogifirea potenlialului uman al organizafiei;
. reducerea costurilor interne de pregatire.
- dezavantaie:
o recrutare mai dificili, durata mai mare;
. riscul de a nu rispunde la criteriile de competen{i qi performanfi;
' cost -" "Y? T u" vtffo*ii^"8";rP'
i'E" uY"" €ELryq

ReGrutareJlin- - cunoa$terea oamenilor - locul de muncd astfel eliberat

3ins6i6i6rne deja angajali; ' trebuie acoperit tot din interior;
- rapid, ieftin; - deseori se pierde un
- posibilitatea de carierd angajat bun, in favoarea unui
internS; conducdtor slab (fiecare om se
- creste motivalla ridici pe scala competenlei,
persoanei. p6ni cdnd atinge nivelul
incompetenlei gi, de obicei, se
opre$te la acest nivel);

ATRTBUTilLE STRESPONSA-BTLTTAILE PERSONALULUTIN CADRULUN|TATIIECONOM|CE I 85

 Recrutare din - oameniiveni$ din
colectivul altor exteriorcduc noijdei, noi persoaqpf ahe
oryanizatil puncte_de_vede_re;
<-'.-- - .? - dispar tensi_u-nile interne - o persoand
din exterior se
legate de promovare (cine adapteazi maigreu la
este promovat);
- cel mai potrivit om va
ocupa loc'ul noi intr-un colectiv poate
-=4 genera tensigni

- e sIgjglgllv !9!"in5;, - cre$te perioada 5i costuN

- organizalia se=
improspiteazd cu tineri
dinamci, motiv4g!,-
r\-_:
lrEetgqu
-este po gqg
s'r b-!! g
mai multor persoane
dintr:sdatd
Recrutare dln - oameni motivati, accepte
rlndul gomerllor salarii mai mici, o mare
parte a salariuluieste
compensat de cStre stat
insruirii;
- dacS dintr-o dati sunt
anEajagi prea mulgi tineri,
se poate risturna ponderea
aj a rea rolurilor in organizalie,
confl icte inter-generaiii
- dupi o perioadi r;ai lung6 de
stagnare in tomai, crette costul
instruirii;
- dupi o perioadi mai lungl
de gomaj sau dupi maimulte
lncerciri de angaiarq potfi
demoralizali

Tipologia rccruterii:
O strategici - unor nevol pentru un segment
pentru care se pqt asigura ldcffii de muncl mai durabile, motivante qi
recompensatorii;
temporari - corespunde unor nevoi ap[rute la un moment dat
determinate de: demisii, studii, concalii pre qi postnatale, promoviri,
detagiri, transferuri;
e sistematici (pe'rrnanenti) - pentru firrnele mari;
3 spontanil - ,t"".rgnd este nevoie, pentru firmele mici.

86 I oRGANTZAREAUI{rrATr! EcoNoMlcE
Seleclia
S"l".lig

dea

post. Seleclia urmeazi, in mod

de criterii bine definit, a celui
gcuparea unui
TTfi
Activitatea de selec{ie prof{ionalfl, realizAndu-se la nivelul
intreprinderilor, de cltre specialigtii laboratoarelor de psihologie, pretinde o
analiza atenti a profesiunilor care se practici in unitifile respective, stabilind
o concordanfi intre caracteristicile acestor profesiuni qi posibilitnqile de ordin
fizic, psihic qi informafional pe care le prezinti candidatii.

'f Primirea cererilor de.?ngaiare $i a CV-urilor $i

,' prg!q9lar9a_mlorm4!!o!_
Flnterviul preliminar
F Testargasandidatuhi-:-cule€erea de informafii
qi recomandlri
Ftntgislle5elee1ie
)Examen medical
*PNegocieri gi
-- stabilirea ofertei de muncl
Complexitatea procesului de selecfie depinde de natura postului, seleclia
se poate realiza in cadrul intreprinderii sau in cadrul unei firme specializate.

Primirea cererilor de angajare

gi a CV-urilor gi prelucrarea informafillor
Numirul de cereri de angajare poate fi mare. Ele trebuie analizate lntr-un
timp clt mai scurt, evitAnd intf,rzierile. Eficienfa acestei etape depinde de buna
desfiqurare a urmitoarelor activitifi:
convorbiri telefonice, pentru informa{ii suplimentare;
.
primirea gi citirea cererilor tipizate de angqjare, clnd este cazul.
Degi se suprapun in multe privinfe peste CV ele prezinti avantajul
standardizirii inforrnafiilor, parcurgerea fiind mai rapidl, mai ales la un numflr
mare de candidafi;

" analiza obligatorie a CV-urilor;

. compararea candidafilor cu profilul stabilit gi repartizarea lor ln
dou[ categorii: pentru testul de preseleclie gi respingi;
. testarea, cAnd este cazul;

ATRIBUTIILE'TRESPONSABTLIAItEPERSONALULUTINCADRULUNITATilECONOM|CE I 87 I
I

J
I

. lntocmirea listei scurte a participanlilor la interviu;

. trimiterea de scrisori tuturor candidafilor respinqi;
o programarea interviurilor astfel incAt si se aloce aproximativ o
orl pentru fiecare candidat;
. contactarea candidafilor pentru a stabili exact ora la care se vor
prezenta la interviu;
. stabilirea programului final al interviurilor pe zile gi ore"
- - - -p-"**'; ----
i- ;;;;; ;;i;-J;"'i" ""tr,itis
..
i;;i. ; I
1

o cunoa$te figapostului gi criteriile de

' eligibilitate;
. are aptitudini organizatorice;
. are timp sE se ocrrpe de aceastl activitate;
o are aptitudini de comunicare, gtiind cum
sE vorbeasci la telefon sau personal cu
cei interesali;

Fig.nr.3.1 1.

Analiza unui curriculum vitae

Unii candidafi omit aspectele care ii pun intr-o lumind nefavorabili. Allii
au tendinla sd-qi supraevalueze realizirile. Analiza atenti a fiecirui curriculum
vitae este de ajutor in descoperirea acestor inexactitlfi. Prima impresie despre
fiecare candidatin parte qi impresia generali despre toli candidafii, v[va ajuta si
formulafi intrebirile interviului de angajare. Structurarea informaliilor din CV
reflecti capacitatea de organizare qi de comunicare eficienti a candidatului. De
aceea, trebuie analizat cu atfi1ie. Forma de redactare qi aspectul documentului
trebuie, de asemenea, privite cu exigen{I.
CAteva reguli de redactare a unui CV:
o SI fie concis, de obicei de maximum 2 pagini. S[ prezinte informafii
complete intr-o ordine logici qi uqor de urmirit.
o S[ prezinte datele referitoare la profesie qi studii de la cele mai
recente la cele mai indeplrtate. Astfel vor putea fi mai uqor urmirite
activitilile recente ale candidatului.
o Si reflecte domeniile de competenli qi de interes ale candidatului.

88 I oRGANIZAREA uNlrATl EcoNoMtcE

 . Si fie adaptat specificului postului in cauz[.
Studiile gi experienfa profesionali trebuie, de asemenea, si cores-
pundi cerinfelor postului. Analiza atent[ a cv-ului trebuie s[ conduci
la formarea unei prime impresii despre aptitudinile gi personalitatea
candidatului, despre evolufia carierei gi dorinfa de a inv{[a.

Interviul preliminan Pregitirea interviului

Interviul de angajare reprezinti cea mai importanti etap{ a procesului
de selecfie. Scopul schimbului de informafii care are loc cu acest prilej este
ocuparea postului vacant de citre cel mai bun candidat, cu cele mai mici
costuri, ln cel mai scurt timp gi pentru o perioadi cAt mai lung[. Trebuie
selectafi numai candidafii care meriti lntr-adev[r si fie intervievafi. Cu cAt
sunt mai pufini candida{i, cu atAt vor putea fi programate qi organizate mai bine
interviurile, acordAndu-se mai multi aten{ie fiec{ruia in parte. Majoritatea
candidafilor sunt angajafi qi nu pot lipsi de la serviciu. Deci multe interviuri se
vor desflqura dupl orele de program. Interviurile nu trebuie programate unul
dup[ altul. De ce? in primul rAnd, intAlnirea candidafilor este jenanti gi poate
impieta asupra performanfelor lor. in al doilea rAnd, se poate intAmpla ca,
pentru a-qi definitiva impresia despre candidat, intervievatorul si aibi n.u&
la anumite interviuri de mai mult timp decAt qi-a programat. in al treilea rAnd,
este util ca, dupi fi,ecare interviu, si fie timp pentru conturarea qi consemnarea
opiniilor despre candidat.
. lnterviu faptic. Se concentreaz6 asupra ac[iunilor
candidatului, personalitatea sa fiind mai pu[in importantd.
. lnterviu situational, Are ca scop testarea gOacitdtii
angajatului de a face fald situa[iilor deosebite. lntrebdrile
trebuie si fie deschise, de genul: "Ce ag face dac6..."

I
. De c onfruntare. Urmdregte comportamentul candidatului
Stllurlle de interviu I
in condi[iide stres. lntervievatorul hebuie sd fie insinuant,
dul gi sd pretindd cd nu are incredere in informatiile
prezentate in CV referitor la evolutia profesionalS.
. Tehnic. Urmdregte verificarea aptitudinilor tehnice ale

candidatul cAnd nu a lucrat.

ATRIBUTIILE $l RESPoNSABILITAflLE PERSoNALULUTIN CADRUL uNlTATlr EcoNoMlcE I 89

 Nu se vor pune intreblri personale, neimportante pentru post. Trebuie
insi verificat daci acel candidat poate gi este dispus s[ cilitoreascl in afara
oragului sau si lucreze peste program. Atitudinea naturall qi prietenoasi a
intervievatorului este extrem de importanti. El va urmiri daci persoana cu
care discuti este la fel. Se va asigura ci respectivul candidat corespunde culturii
lntreprinderii gi cerinfelor postului. Daci este individualist qi compania se
bazeazi,pe lucrul ln echip[, evident nu este potrivit.
Testele utilizate pentru selectarea candiGfilor sunt de mai multe tipuri:
O Teste de cunoSitinfe,in determinl capacitatea candidatului
care se
de a face fafi postului din punct de vedere tehnic, fie ci este vorba
de manuirea unui echipament sau a comPuterului, fie ci se cere
expertize h proiectare.
o Teste de aptitudini potenlial determini capacitatea candidatului
Si
de a-gi insugi noi cunoqtinfe gi aptitudini, verificAnd memoria,
dexteritatea, logica, posibilitatea de a lucra cu cifre etc.
O Teste de personalitate psihologice care deterrnini capacitatea
gi

candidatului de a se obiqnui cu cerinlele postului qi cultura

organizafiei.
c Teste medicale,strict legate de cerinfele postului gi realizate de
preferinli de cabinete agreate de angajator.
Testele trebuie administrate de specialiqtii in resurse umane, in colaborare
cu psihologi, jurigti qi medici, in funcfie de bugetul companiei. Rezultatele
sunt confidenfiale. O dati adoptate, trebuie aplicate cu consecvenfi. Nu pot
reprezenta niciodati singurul instrument de selectare, dar sunt un bun punct
de plecare in structurarea interviului de angajare gi in definitivarea listei scurte
a candidalilor care vor fi intervieva[i.

Interviul de selecfie
Se organizeazi atunci cind performanlele candidafilor sunt apropiate.
n Trebuie verificat daci sunt inci disponibili.
' Discretia e obligatorie, pentru a nu le periclita situalia
profesionali.
. Interviurile se organizeazdla intervale mici, pentru o mai ugoari
comparare.
. Acest interviu trebuie utilizat pentru a clarifica zonele delicate.
c Vor fi irnplicate persoane cu experien{l, de exemplu un director.
n Se va organiza un test de aptitudini.

90 I oRGANIZAREAUNIATMcoNoMIcE
 Reevaluarea
Pentru a-i ierartriza pe candidafi, se va proceda astfel:
. Se ierarhizeazl,cele mai irnportante zece cerinfe ale postului, in
ordine inversi, acordAndu-le note, de la 10la 1.
. Se noteazi performanfele candidatului in aceste domenii cu note
de la 1 la 10, care se trec alituri de punctajul acordat anterior.

" aduni cele doui note din dreptul fiecirei cerinfe.

Se
n Se aduni punctajele oblinute.
. Cel mai bun candidat va fi cel cu punctajul cel mai rnare.
. Se pistreazl ierarhizarea candidafiloa spre a o utiliza daci primul
de pe listi refuzi oferta.
Oferta finalfr
La stabilirea pachetului salarial managerii fin cont de Piramida lui
Maslow, pentru a asigura un grad cAt mai rnare de satisfac{ie pentru angajafi
(frg.nr.3.12.).

AI.,NOREALZAREA

NEVOIADE STMA, RESPECT

NEVOI PRTVIND APARTENENTA LA GRI'P

NEVOI DE SECURTTATE, SIGURANTA

NEV.OI FIZIOLOGICE

Fig.nr.3.12. Piramida lui Maslow privind nevoile angajalilor

Aceasta trebuie si fie corect[ qi competitivl fafi de cea pentru posturi

similare, in alte organiza[ii. Va fi fornulati rnai intAi verbal. Reprezentantul
organizaliei va sublinia avantajele pachetului compensator, l[sindu-i
candidatului timp si puni intrebiri. Dac[ acesta re(uzi prima propunere, va
incerca si negocieze. Adesea, candidafii buni pot si aib[ qi alte propuneri,
motiv pentru care au preten{ii mai rnari decit ceea ce poate compania si ofere.
Daci se doregte, se irnbunltifegte propunerea, precizAndu-se ci este ultima
varianti gi solicitAndu-se un rispuns ferm dupi un numir exact de zile.

ATRIBUTIILESIRESPoNSABILITATILEPERSoNALULUTINCADRULUNTTATilEcoNoMTcE lI 91
I
 [n cazul cAnd candidatul respectiv nu o accepti nici pe aceasta, se incheie
discufia cu el Ei se incepe negocierea cu cel de-al doilea candidat de pe list{.
Daci el accepti pachetul oferit de companie, se oficializeazi lnfelegerea cit
mai repede posibil qi i se inainteazl ln formi scris[. I se solicitfl rispunsul ln
scris, precizAndu-i-se data pAn[Ja care compania 1l poate a$tepta.

Oferta scrisi include:

. Denumirea postului;
. Programul de lucru;
. Salariul $i beneficiile;
o Data de la care viitorul angajat va incepe lucrul.
.,r!ie! pentru candidafii respingi
Li se trimite prompt o scrisoare, prin care sunt anunfafi politicos, dar
ferm, ci nu s-au calificat pentru post, gi de ce.

a
intrebari gi probleme:
O companie internalionalS are posibilitatea de a selecta solicitanti
O
dintr-o gami larg6. Primul pas al acestui proces il constituie
recrutarea acestora. Metodele de recrutare folosite sunt:
a. afigarea posturilor vacante;
b. publicarea acestora in presd;
c. recrutarea din campusurile universitare;
d. persoane recomandate de cdtre angajafi
Eliminarea multora dintre candidalii ce doresc ocuparea unui post
vacant se face in urma analizei:
a. curriculum vitae;
b. unor chestionare standard completate de cdtre candidali;
c. figei medicale;
d. interviurilor.

92 oRGANTzAREA uNrrATlr EcoNoMtcE

-
 (Q Oupa studierea dosarelor de candidatu16 ale persoanelor,,relinute,,
urmeazS faza in care au loc:

a. testeleclinice; b. interviurile;
c. oferta scrisS; d. completarea chestionarelor.
6 1ss1s;e care urmdresc sd caracterizeze personalitatea candidatului
se numesc:

a. clinice; b. de probleme;
c. psihologice; d. medicale.

a. Oferta scrisd cuprinde nevoile personale, economice gi sociale.

b. Nevoile sociale se referd la securitatea gi siguranla persoanei,
c. lnterviul de selecfie se organizeazd la perioade mari de timp pentru
a evita int6lnirea candidafilor.
d. lnterviul faptic are ca scop testarea capacitdlii angajatului de a face
fa{5 situaliilor deosebite.
e. Capacitatea candidatului de a face fa15 postului din punct de
vedere tehnic este verificat5 cu ajutorul testelor de cunogtinle,
(@ Completalispaliile libere cu notiunile potrivite, gdsind
coresponden[a cifrd-l iter5, in.ord i nea cerutS: '
l. Obiectivul fundamental al ... I ... p-ermite ...2,,, unui numir
suficient de mare de ...3... care indeplinesc ...4... de a fi selectati,
a. recrutarii b. condiliile
c. candidali d, identificarea
II. ...J.... de c[utare, identificare, localizareEi atragere a ,.,,,2,,, potenfiali
din care se vor ...3... cei mai competitivi gi care corespund cel mai bine
....4... qi...5.... organiza(iei se numeqte ...6... .
o. cerin[elor b, candidalilor
c. intereselor d. selecta
e. procesul f recrutare

ATRIBUTIILE $l REsPoNsABlurAlle eensoNALULUtlN CADRUL UN|TAT!! EcoNoMtcE I 93

 .,,
U)L( ry f <( O ,1C ,t 1i 4' ttt
,(.,
3.- li $r
promovarea resurselor umane
l/-,.6r*n;--
(/{f (),'vv* "" -
qLrur",&9 I

Un rol important ir, pro-o.r"fa profesionali il are bilanfut profesional

individual, care este de fapt un diagnostic al dinamicii profesionale, permifAnd
firmei evolulia profesional[ a unui salariat. Acest bilanf este folosit de fiecare
salariat pentru a-qi orienta eforturile in funcfie de situalia dati, in vederea
realizirii unei cariere profesionale in firml prin activitatea depusfl, calitl1ile
de care dispune, pregitirea profesionall viitoare.

Bilanlul profesional reprezi nti u n instrument al cond uceri i ca rierei

profesionale a fiecirui salariat.

O modalitateprincipali devalorificare arezultatelor evalulriipersonalului

o reprezinti perspectiva profesionali, respectiv promovarea sa.
Prin promovqle inlelegem ansam bl ul
care se re;fi
trecerea anqaiatuluil;tFo sau
c&ilI'ellpglg ------<--*
ecedenti
,une din Da u@ s catleare;o co-ppetenli
$
i oJ*rySre g)o ri ti, p rgg[.Ue!SS!i[3!e ri a I e 5i
morale maimari.
Posturile obtlnuttf;;;movare incorporeazl., de reguli, sarcini qi
competenfe, responsabilitefl calitativ superioare, ceea ce se reflecti in rolul
sporit pe care il joaci in ansamblul societifii comerciale sau regiei qi intr-o
salarizare mai mare.
qrt ri{ggg.promovare a personalului suntr4celeagi ca qi la seleclionarea sa:
studiile,"echi-uffiuianteriorgicaliti1ile,cunoqtin!ele,
deprinderile gi aptitudinile. in funclie de modul cum sunt utilizate criteriile
de promovare in firmele contemporane se manifesti trei tendinle principale.
'l\
3'Promovarea pe baza v6rsteigi vechimii in munci.a
O asffel de tendin{i absolutizeazi rolul experienfei, considerAndu-se ci
trecerea anilor deterrnini in mod automat o amplificare a poten$alului salaria{ilor.
Aceastl abordare este specificl firmelor mici, in care tendinfele
conservatoriste sunt foarte puternice. in general, in ultima perioadl se
constati o diminuare a numirului de firme care acordi prioritate absoluti
vfustei ti vechimii, datqritS-caracterululsiu nestimulator, tensiunilor pe care
[igunur" rii direct, in special in rindul tineretului"

94 oRGANTZAREA uNtrATu EcoNoMlcE

-
 tlbrornorarea pe baza rezultatelor
Y/te tendinfa cu cea Ir.rai
mal-larei rispAndire. Punctul forte al acestei tendinle
largi_.fnspAnd8t.
este utilizarea de criterii de prornovare verificabile, neatacabile, bazate pe
comensurarea rezultatelor trecute, element deosebit de irnportant pentru
evitarea apariliei de situafii conflictuale.
De asemenea, promovarea pe baza rezultatelor este stimulatorie pentru
personal in sensul indeplinirii la un nivel superior a sarcinilor atribuite, ceea ce
are importante implicalii $ozitive in indeplinirea obiectivelor curente.
3. Promovarea pe baza potenlialului personalului
Reprezinti tendinla care se manifesti in managementul personalului din
firmele moderne. Promovarea de acesf tio are invedere calitiqile, cunoqtinfele
qi d"lllq4qile-p€xgE ah.rlui, abordate in evolulia lui, in perspectivi.
- Altfel spus, se promoveazi cu prioritate acei
salariafi care, linand cont
de nivelul lor de pregltire actual, de receptivitatea la nou, de capacitatea de
efort, de pregitirea de bazi, de capacitatea de adaptare, de simful previzional,
prezinti poten(ial actual sau latent, de naturi si corespundi cerin{elor mai
complexe ale unor posturi superioare.
Fromovarea pe baza potenfialului prezinti multiple avantaje: favorizeazi,
dezvoltarea rapid[ a personalului, asiguri valorificarea operativi a talentelor
deosebite, creeazio atmosferfl stirnulatorie in cadrul personalului,t'r'r*:sreuevr
mai ales cel rl
tinir.
Adesea, prornovarea are un caracter subiectiv, ceea ce se reflect[ negativ
asupra funcfionaliti(ii gi performanfelor unei firme.
Pentru a promova un salariat, firma poate si foloseasc[ politici diferite:

a. promovarea organizati pe baza unui plan;

) analiza trecutului profesional al s4lariatului

) analiza aspiratiilor, motivafirlor 9i posibilitSlilor
salarialilor, *'--
)alegerea unui domeniu profesional gi orientarea in
acg@37-lueritorului. _-)- _--,-
) stabilirea rnijloacelor penffu adaptarea salari-atului
) elaborarea-strategie i de promovare gi a planului de
. aotiuae-

b. promovarea ocazionali, in funcfie de anumite sita{ii concrete.

in cazul unui post nou-infiinfat pentru care nu existi posibilitatea ocupirii
sale, se poate practica o politici de promovare ocazionali a unor lucr[tori
- fie din unitate, fie din afara uniti{ii. Pentru postul respectiv trebuie s6 se
stabileasci caracteristitile specifice - nivelul de studii, experienfr, precizie,
abilitate qi nivelul minim respectiv nivelul maxim de aptitudini.

ATRIBUTIILE $I RESPONSABILITATILE PER5ONALULUIIN CADRUL UNITATII EcoNoMIcE A 95

 La majoritatea societifilor, performanfa individual[ se analizeazl
plecAnd de la rezultatele oblinute de un salariat, de un grup, serviciu sau
organizalie.
Cuvlnte gl no$unl Gh.lal . Fi$i de evaluare a
resurselor umane;
. Bilant profesional; . Performanltrindividuald,
. Promovare; a

ln trebori ;i probleme:
Rromovarea unui salariat se poate face:
Q
a. organizat, pe baza unui Plan;
b. ocazional, in funclie de anumite situalii concrete;
c. la cererea acestuia;
d.o+b
SiF fvolulia carierei profesionale poate fi stabilitd:
a. in acelagi domeniu de activitate; b. in domenii diferite;
c. impreund cu geful ierarhic superior; d. a + b
{f, Rotiti.ile de promovare a salarialilor din cadrul unei intreprinderi
pot avea urmdtoarele forme:
a. promovarea pe baza competenlelor de conducere;
b. promovarea internd;
c. promovarea organizati pe baza unui plan;
d. promovare ocazionalS, in funclie de anumite situalii concrete.
6L naspundeli prin adev6rat sau fals la urmdtoarele enunluri:
a. Promovarea unui salariat se poate face programat sau ocazional.
b. Promovarea ocazional6 se practici atunci cAnd se infiinleazd un
post nou pentru care.nu exist6 posibilitatea ocupdrii sale, !inAnd
cont de perspectiva profesionalS a salarialilor.
c. Promovarea,pe baza potenlialului personalului este tendinla cu cea
mailargd rdspdndire.
d. Promovarea pe baza vdrstei gi a vechimii in muncd are in vedere
calitSlile, cunogtinlele gi deprinderile personalului.
e. Promovarea pe baza v6rstei gi a vechimiiin munc5 este specific5
firmelor mici, in care tendintele conservatoriste sunt foarte puternice.
G? fnumerali etapele unei promovdri organizate.
fil Oefinitibilanlulprofesionalgidescrielirolulacestuia pentru un salariat,

96 "eE:' oRGANIZAREA uNtrATu EcoNoMtcE

3,5, Evaluarea activitetii
resurselor umane

Evaluarea performan$elor constd in aprecierea gradului

in cars-sdgldljfl indepline.sc responsabilitSlile ce le revin,

Sistemul de evaluare a resurselor umane trebuie s[ aibi

ca obiectiv de bazi imbunitifirea comunicirii intre salariafi
qi conducerea firmei gi asigurarea unui climat de munci cAt mai favorabil
desflquririi activitilii normale.
La efectuarea unei evaluiri sunt urmirite o serie de asoecte:
', d;;terfrcililrersonale (aptitudini, cffiortament qi personalitate);
a ;^p;"t(cunogtin!e pentru exercitarea atribu,tiilor postului);

@^r^.turisticile profesionale (vigilenfa, disponibilitate, autocontrol);

o preocuparea pentru interesul general al firmei;
o adaptabilitatea/a post;
o capacitatea &: decizie;
^
o ---
capacitatea de inovgfe;
o spiritul de echipi;
o transmiterea informafiilor).
urmitorii indicatori:
o cantitate (cAt de mult sau cit de (e);

o timp (cdnd va fi realizat obiectivul);

O utilizarea resurselor (ce echipamente/materiale vor fi utilizate);
o mod de realizare (cum vor fi realizate activitifile).
Criteriile se compari cu standardele, care reprezinti nivelul dorit al
performanfelor. Standardele de performanfi, ca elemente de referinfi ln
aprecierea rezultatelor, permit evidenfierea gradului in care au fost indeplinite
activitilile.

ATRTBUTILEgTRESPON5AB|LTTATILEPERSO*OUULU'*aADRIJLUNIATIEGONOMICE J 97
)
 Standardele de perforrnanli stabilesc ce trebuie s[ faci o persoani gi cAt
mai bine.
Activitatea de evaluare a performanlelor urmireqte si r[spundi la patru
intreblri distincte, formulate in tabelul urrnltor:
lntrebare Etapa corespunzitoare
din cadrul procesului de evaluare
a performantelor
1. Ce trebuie evaluat (care sunt rezultatele 5i Realizarea descrierii posturilor.
comportamentele angajatului ce trebuie Stabilirea standardelor de
observate si apreciate)? performangi pentru fiecare post.
2. Cine trebuie sd realizeze evaluarea? Desernnarea persoanei care va
efectua evaludrile.
3. Ce modalitili de evaluare se folosesc? Alegerea metodei de evaluare a
performantei.
4. Cum este comunicat rezultatul evaluirii? Sus{inerea interviul u i de evaluare.

Pentru fidelizarea angajafllor care oblin rezultate bune la evaluare, in

afari de recompensele financiare, corgraniile mai trebuie s[ (ini cont qi de
urmitoarii factorii motivatori:
t

L'.
Fdbilidti & annoan - $ccer - ,titllle
li.i;i;:$iffi
-oliaru milfii $ a - solkladate

- nomo4nna pblid a - recuba$cr - udte oldu

rniciilor - anbnh
mEitdor - ntirkfe - dotlri - legdiatr - ediute
mtul
. annaie in - diilaee . dan - nabiliute eommid
. rdring - edilibru nlnd+h$ - agomrir - o$ieaive &6nite
. dendan Fohiomll - rsprd - nqritil! flid - nlod ddantr
- inlorue - aiutor - ni$une
- af,lke . risrm de auovrffian - rtatelfu tor4fiitifi
- mlinn pokkmafi - rutommir - dnun drlioml n$d
- id$tiftrn o ugelrirrdit - ruporatrilitaa - onccwrli in dedzii
- rnn de qirit - 0qitilian - omunicrn dad
. lnordm ln oh$ . diveniuc - ratsgila{f
- trndqe din pna - dcicns - a(Shrta $otilor
olqihr - uriliau - accqana diluifiii
- cduti - r*vd dc nns - ladmhip
- olictive pasomle - nivd dr dr - etid
coognrent or diettinh . pogtin pohionrll - imginc uidl
ompardEi - hdtad( - irm$nr torucidtr
- desrohn . dliau srird - plitica & lll
- rd!t&& . - smul angalaului
- srordru - dlul & nrparinn
-r(leFn ' - corqotitiviun

Cuvinte $ notiuni <heie: . pgrforman[i;

. evaluarea resurselor umane; . standarde de performanlS;
. competente; . fita de evaluare a resurselor umane;
. factoriimotivatori.

98 f ORGANTZAREA UNTTAT1 ECONOIyICE

 Studiul de caz nr.l
Sunteli managerul departamentului d,e markettng la ofi,rmd de produse cosmetice
realizali evaluarea anuald a personalului din subordine.
Si trebuie sd.
Metoda de evaluare are la bazd, o fi4d de evaluare in care sunt prezentate
mai multe aptitudini Si aspecte ale activitd.fii (d.e exemplu: punctualitate, relafii
comerciale etc,).
Scara de evaluare are 5 trepte: 1 - randamentfoarte slab; 2 - randament slab;
3 - randament satisfidcd.tor; 4 - randament bun; 5 - randament excelent,
Aceastd. activitate vi se pare dificilfi, d.eoarece nu aveli timp sd, observafi Si sd
ev aluali fiecare sub ordo nat,
Sunte{i preocupat de un caz aparte, cel al salariatei V.A. care lucreazd de peste
8 ani tn subordinea dumneavoastrd. Ph,nd. de curhnd, V.A, avea un randament bun,
calitatea serviciilor era ireproSabild, benefi.ciarii apreciau profesionalismul sd,u Si
nu-i era teamd. sd ia decizii atunci ahnd se impunea. De la un timp V.A. se alld in
conllict cu o serie de colegi, aceStia reproSdndu-i lipsa de colaborare. Un criteriu de
evaluare este cel referitor la relafiile cu colegii.
Cu pufin timp in urmd V.A. a suferit un deces in familie, acest fapt marcd.nd-o
profund Si conducthnd la scd.derea tandamentului sdu. inlelegeli cd este foarte
afectahd. de aceastd pierdere, dar considerali cd pierderea nu trebuie sd,-i influenfeze
activitatea pe cnre o desfd.soard.
Ezitali sd. completali formularul y'eferitor la evaluarea salariatei V.A., deoarece
evaluarea ar fi tn primele trepte, ceea ce ar putea sd aibd efecte negative asupra
salariatei.
V,A, doreSte sd. participe la un curs de formare profesionahh, ce se oferd anual
pentru salarialii cu cea mai bund activitate Si care aspird la posturi superioare in
urmdtorii 2-S anl
Anul trecut V,A. nu a putut sd. participe la acest curs deformare profesionald din
caaza lipsei de locuri, dar managerul cu resursele umane a asigurat-o cd. d,acd. va
ob|ine o evaluare superioard toate Sansele in anul armd,ton
favea
Suntefi pus in difi.cultate. Cum ac{ionafi?
Decizia 1. Solicitafi managerului cu resursele umane s[ v[ acorde mai mult timp
pentru a o evalua pe V.A.
Decizia 2. li acordali calificative excelente, in afarl de relatiile cu colegii.
Decizia 3. li acordagi calificative excelente la toate criteriile pentru a-i asigura
salariatei V.A. prezenfa la cursul de formare?
Decizia 4. O evaluag pe V.A. in func{ie de randamentul ei din ultimul timp.
Decizia 5. AltI solu(ie.

ATRIBUTI!LE $l RESPoNSABILITATILE pERsoNALULUTIN CADRUL uNrrATlt econonnlcs I 99

 Studlulde caz nr.2
Sunteli managerul servkiului aprovizionare de la S.C. Furnica Si trebuie sd
evaluagi activitatea subalternilor dumneavoastrd., Este problematicd situalia unui
salariat care lucreazd de peste 18 ani in fi.rmd, iar postul actual il ocupd, de peste
11 ani,
Randamentul sdu afost intotdeauna bun, Este un salariatfoarte amabil, cu mult
umonfiind apreciat de colegii sdi, Cu toate acestea, tn ultimul timp comportamentul
salariatului s-a modi,ficat, el devenind cinic, dticdnd adesea deciziile managerilor,
tn plus inthrziefrecvent la lucru.
De fiecare datd chnd i-afi atras atenlia asupra modificdrii comportamentului
fru, a pdrut sdfie receptiv, dar aceste disculii nu au dat nici un rezultat.
Nu dori(i s,fi-ifacefi reproSuri, dar observali cd din punct de vedere al carierei s-a
plafonat.
Perspectivele salariatului in fi,rmd. sunt limitate gi acesta pare sd fie frustrat de
acestfapt. Il sfatuili sd.-Si caute un alt loc de muncd., pentru cd vd este teamd ca un
nivel minim al evaludrii sd nu-l destabilizeze gi mai mult.In plus, nu vd simlili bine
dacd,lindnd cont de activitatea lui actuald,, raportahd la cea depusd timp de 18 ani
infirmd., alifi nevoit sdfaceli comentarii negative.
Sunteli pus in dificulnte. Cum aclionali ?

Decizia 1. Decidefi ca in acest an s[ nu-l evaluafi pentru a nu agrava situafia.

ll avertiza$, in mod formal, c{ trebuie si-gi imbunitifeascl
randamentul.
Decizia 2. ll convocali la intrefinerea pentru evaluare gi suntefi decis si-i acorda[i
calificativul pe care-l meritl.
Decizia 3. \A intAlnifi cu salariatul gi pentru a-l incuraja insista[i asupra aspectelor
pozitive ale evaluirii sale. Ii vorbili de posibilitatea unei avanslri ln
cadrul firmei, in cazul in care igi va imbunitifi randamenhrl.
Decizia 4.li solicitali salariatului s[ se autoevalueze, si-gi identifice problemele
cu care se confrunt[ gi si stabileasci modul ln care le va rezolva.
Decizia 5. Ate solufie.

100 f oRGANIZAREA UNIAT1EcoNoMtcE

intrebari g probleme:
Q Criteriile de acordare a recompenselor sunt:
a. sistemul de recompense gi pedepse atagat diferitelor
comportamente;
b. prioritdtile gi valorile organiza[iei gi ale fiecirui manager;
c. eficienla cu care sunt utilizate recompensele gi simbolurile statutare
ale organizaliei;
d. sistemul de recompense este cel mai eficient mod de influenlare a
culturii organizaliei.

@ Oin categoria factorilor motivatori de tip muncS fac parte:

a. recunoagterea meritelor in mod public;

b. ergonomie;
<. dotdri;
d. stabilitate economicS.

@ nasnundeli prin adevdrat sau fals la urmdtoarele enunfuri:

a. Vigilenla ti autocontrolul fac parte din caracteristicile personale ale
unuisalariat.
b. Caracteristicile personale sunt reprezentate de aptitudini gi
comportament.
c. imbundtdlirea comunicdrii intre salariali gi conducerea firmei
reprezinti principalul obiectiv al sistemului de evaluare.
d. Evidenlierea gradului in care au fost indeplinite activitilile se
realizeazd cu ajutorul standardelor de performanli.

@ Care sunt cele mai importante caliteti pe care trebuie sd le

tndeplineasci un lucrdtor comercial? Argumentali rispunsu!.

ATRIBUTIILE Sl REsPoNsABllrAlu rensoNALULUr lN cnonul uurAlil EcoNoMtcE f 101

 3"6. Atrihugi![e ryi responsabititafile
p ersonalmkr i cornercial:
coruforxn Fiqei postului. ROF

Fi;a postului reprezinti o descriere

in detaliu a tuturor elementelor carac-
teristice unui post in care se precizeazd
\ funclia titularului de post, comparti-
mentul sau departamentul, descrierea

lui date despre:

. Denumlrea postului;
. lntegrarea in structura organizatorici (pozitionarea
ierarhicl);
. Responsabilitlti, sarcini, activittrti 9i acliuni speclfice
postuluide munci;
. Componentele postuluide munci, contextul muncii;
. Pregitirea necesari postului de munci;
. Salariul, beneficiile gicondiliile de promovare.

102 f oRGANrzAREnunrrAlrrEcoNoMlcE
 Denumirea postului de muncl este preluatl din nomenclatorul nafional
al profesiilor, pozifia postului de muncl este preluati sub forma unei cifre din
Clasificarea ocupafiilor din RomAnia (COR).
Integrarea in structura organizatorici se referi la prezentarea ierarhiilor
in cadrul organizafiei, pozifiile de subordonare - coorodonare pe care le define
angajatul in relafie cu ceilalg angajafi ai firmei.
in cadrul responsabilitifilor sunt specificate obligafiile, indatoririle ce
revin angajatului fali de oameni, materiale, bani, unelte, echipamente etc.
Responsabilite$le trebuie s[ fie redactate clar, pe puncte, pentru ca angajatul
si le in{eleagi cAt mai bine. Spre exemplu, in fiqa postului de manager, la
secfiunea responsabiliti[ilor se vor reglsi verbe precum: planifici, dirijeazi,
decide, implemente azi, r ealizeazi, asiguri, stabilegte.
Competenfele de munci sunt de fapt partea cea mai importanti din figa
postului. Ele sunt de fapt performanfele solicitate definitorului postului de
muncl. Spre exemplu, pentru postul de secretar, competenfele ar fi: si gtie si
lucreze cu un anumit soft la un anumit nivel de performanfi, si vorbeascl o
lirnbi straini sau mai multe etc.
Contextul muncii poate influenfa activitatea fiecirui angajat. Se referl,
in mare,la condiliile de mediu gi condiqiile fizice ale muncii care pot influenfa
sinitatea qi starea de confort a angajafilor. Tot in contextul muncii sunt
integrate qi relafiile interpersonale din cadrul organizafiei. Daci angajatul
trebuie si lucreze in echipi sau are de-a face cu diferite alte persoane, se va
specifica natura acestor relafii.
Pregatirea necesari postului de muncl este o precondilie a angajirii.
insi aici ar trebui si existe sugestii despre cursurile pe gare angajatul ar trebui
s[ le urmeze pentru perfec{ionare. in fiqa postului hr trebui si existe referiri
la salariul minim gi cel maxim pe care angajatul il poate primi pentru postul
pe care il ocupl. De asemenea, trebuie prezentati gi o schemi de promovare.

Este de relinut co f$a pastului nu este odresotd exclusiv unui

ongojat ce ocupd un anumit post de muncd, eo estein fapt o
descriere a sorcinilor care revin oricdrei persoone corevo ocupa un
anumit post de muncd. Eo se semneazdinso de fiecare candidatin
porte, de directorul orgonizaliei gi este posibilsafie semnotd Side
cdtre directorul deportomentului de resurse umone.

ATRIBUTITLE 5r RESPONSABI-FATTLE PERSONALULUTIN CADRUL UN[ATlt ECONOMrcE I 103

 Rolul figei postului din perspectiva angajatorului
Iati care sunt avantajele majore pe care le oferi elaborarea gi utilizarea
unor fige de post adecvate:
o Fi$a postului reprezinti suport pentru conceperea anunfului
de angaiare. Indiferent de forma in care se face anunful de
angajare (ziar, on-line, agenfii de recrutare, recrutare interni),
confinutul acestuia trebuie si cuprindl aspecte legate de sarcinile,
responsabilitifile qi cerin{ele putttu ocupantul postului respectiv.
o Fi$a postului este un element de bazi in selecfia candida{ilor
la angajare. in selectarea CV-urilor gi a candidafilor trebuie s[ se fini
cont de descrierea gi specificafia postului, precizate in figa acestuia.
o postului este esentiali in organizarea structurii
Fi$a
departamentelor din cadrul firmei. Pe baza ei se poate structura
fiecare departament gi, mai departe, se Poate realiza organigrama
firmei. In acest fel, fiecare post are o pozilie clar delimitati in cadrul
structurii organizatorice a firmei.
o Pornind de la cunoa$terea qi descrierea fiecirui post in parte, este
foarte uqor si se stabilesci nivelurile de ierarhizare din firmi.
in fetul acesta se poate crea un sistem de salarizare adecvat.
o Pe baza unei fiqe de post cAt mai complexe este foarte uqor s[ se
opereze la imbogifirea qi dezvoltarea unui post'
o Fiqa postului este unul dintre principalele instrumente de
informare pentru noii angaiafi.
o Fiqa postului este unul dintre principalele suporturi pentru
organizarea qi gestionarea intregului personal.
Cu cit firma are un numir mai mare de angaja(i, cu atit existenfa unor
fige de post ugureazi activitatea. Pentru operativitate, este bine ca fiecare fiqi
de post si aibi un cod sau un numir matricol, in care fiecare cifri sau numir si
aibi o anumiti semnificafie, astfel incit un anume post si poatl fi uqor 9i rapid
identificat in raport cu celelalte. De exemplu, se poate da unei fiqe de post un
cod intern de genul AlI3b, in care A este seclia/departamentul, II reprezinti
pozifia ierarhici (I top, tI middle, III entry), 3 - specializarea (inginer), iar b -
domeniul de activitate (electric).
o Prin confinutul siu, fiqa postului este foarte utili in evaluarea
personalului.
o Pe baza descrierii qi a specificafiei postului, se pot stabili testele
profesionale in vederea angajirii sau promovirii.

104 r oRGANTZAREAUNtrAT!! EcoNoMlcE

Rolul fi;ei postului din perspectiva angajatului
O afacere de succes depinde in foarte mare misura de angajafi, de gradul
lor de pregitire qi de cAt de mult se adapteazi ei la specificul firmei.
ln acest sens, o figi de post adecvati este cAt se poate de utili, pentru
ci oferi candidagilor la un anumit post o imagine clari asupra cerinfelor gi
aqteptirilor postului respectiv.
Iati cateva dintre avantajele pe care le are figa postului din perspectiva
angaja[ilor:
r Fiqa postului faciliteazi procesul de autoclarificare referitoare la
post: candidatul afll, inainte de angajare, sarcinile pe care le-ar avea
de lndeplinit, precum qi responsabilititile personale.
o Figa postului clarifici, orienteazi gi faciliteazi raportarea corecti
a angaiatului fa{i de alfi angaja{i. Prin intermediul fiqei postului,
angajatul afli care sunt celelalte posturi din firmi, care sunt relafiile
sale de colaborare, de subordonare qi/sau de supraordonare, care sunt
responsabilitifile sale qi qtie cui gi in ce mod trebuie si i se adreseze.
o Figa postului reprezinti baza de plecare in evaluarea
performanfelor. CunoscAnd care ii sunt sarcinile gi
responsabilit6file, angajatul este avizat asupra aspectelor in funcfie de
care se va realiza evaluarea activiti{ii sale.
o Fiqa de post este un instrument de responsabilizare a
angajatului. Prin fiqa postului, angajatul este foarte clar informat cu
privire la sarcinile, obiectivele gi responsabilitefile care ii revin Ei
astfel se simte mult mai responsabil in activitatea sa.
a Fi$a postului informeazi clar angajatul cu privire la mediul qi
condi{iile in care trebuie s[-gi desfigoare activitatea. in acest fel, el
poate revendica nerespectarea acelor condilii de lucru.
o Prin intermediul fiEei postului, angajatul afli, lncl de la inceputul
angajirii, care sunt condiliile de promovare gi de formare
profesionali, astfel incAt planificarea carierei este mult ugurat6.

Fi;a postului - structuri

)
Etementele principale ale figei postului (fg. nr.3.I3.)
inainte de elaborarea figei postului trebuie stabiliti denumirea postului
(linAnd seama de domeniul general de activitate al companiei: produclie,
comerf, servicii etc.). Postul trebuie si fie uqor de recunoscut gi de identificat
in cadrul departamentului respectiv.

ATRIBUTIILE 5l RESPONSABTUTAIIE PeRSONALULUTIN CADRUL UNITATI ECONOMrcE I 105

 Elementele orincipale
ale f,rei fige de prist:

Fig. nr.3.13

. nrxrele qi prenumele titr,rlarului;

. denumirea postului;
. pozilia din COR;
. departamentuVloca,tia (biroul, atelierul, secf,a sau compartimentul
in care angajatul igi desf[goari in mod constant activitatea);
. nivelul postului (locul ocupat de post in cadrul organigramei firmei);
. relafiile organizatoice (ierarhice, funclionale gi de reprezentare).

Pentru a evita orice confuzie, este foarte important ca denumirea

posturilor din firmi sa fie unitari, adic[ si se raporteze la un sistg{n eqmun de
clasificare a posturilor.
Obligafia de utilizare a COR la completarea documentelor oficialg st€
stabiliti de art. tr 5 din Legea w.7612O02 privind sistemul asigurlrilor pentru
gomaj gi stimularea ocupirii forfei de munci.
Ca urmare a transformirilor de pe pia{a muncii din ultima perioadi, in
special odatl cu apari(ia companiilor multinalionale, multe denumiri de post
sunt preluate cd atare din limba englezi sau reprezinti traduceri ale acestora.
Spre exemplificare, in domeniul vAnzirilor se intAlneqte postul de Brand
Manager, iar in turism cel de Agent de tiketing. Recomandabil este ca aceste
ocupafii si fie asimilate cu denumirile existente in COR: Manager/Director de
Produs, respectiv Agent turism. in cazul in care denumirea postului din firmi
nu se regisegte in COR, trebuie gisiti o corespondenfi.
Odati aleasl denumirea postului, trebuie stabilit care este nivelul postului:
este acesta un post de conducere/coordonare sau este un post de execu{ie?
De asemenea, este necesar si se stabileasci care sunt rela{iile ierarhice qi
relafiile de colaborare dintre postul respectiv gi alte posturi.

106 I oRGANIZAREAUNITATnEcoNoMIcE I

L
 ?irtJwtu,o &Wtv b e{; il\A
tn acest fel, ocupant,rt oorlt.r, cine gi .r, {^^ruseazi pentru
"/u,,
rezolvarea unei sarcini, indiferent daci raportarea se face pe verticali sau pe
orizontali.

. scopul general al postului;

. obiectivele postului;
. sarcinile gi responsabilitdtile (grupate in functie de importanla gi frecventa lor);
. condiliile de lucru;
. indicatorii de performanfd gi perioada de evaluare a performanlelor;
. evo$i posibile (posibilitSlile de avansare).

. nivelul de studii;
. calificarea/specializarea necesarE;
. competentele postului (cunogtin{ele, aptitudinile, trdslturile de personalitate,
motivafiile, atitudinile, interesele);
. experienta de lucru necesari (vechimea in specialitatea cerutii de post).

RETTNETT!

lnainte de incheierea contractului individual de munc5, tn etapa de

informare a salariatului, aveli obligalia de a-i prezenta acestuia figa postului.
l-a incheierea contractului de munc5, angajatul va semna figa postului, care
va constitui anexa la contract.

Regulament intern
Regulementul intern este documentul prin care
se reglementeazi normele de disciplind a muncii,
de conduiti comportament pentru angajalii unei
$i
tntreprinderi, institulii publice sau organizalii.
, BrcUWffiM
ATRTBUTILE$tRESPONSABTLTTATTLEPERSONALULUTINCADRULUNTTATTTECONOMICE I LO7
 Regulamentul de or{ine interioarl (ROI) cuprinde:
o dispozitii generale, care previd obligafiile personalului muncitor
al unitilii, precum gi ale studenfilor, elevilor qi ucenicilor care igi
desfigoari temporar practica ln producfie etc.;
o obligatiile gi lndatoririle conducerii intreprinderii, asigurarea
conducerii gi organele prin care aceasta se realizeazi., programarea
gedinfelor ordinare gi precizarea condigiilor in care se pot convoca
cele extraordinare;
o obligatiile compartimentelor de munci privind protecfia muncii;
o folosirea maqinilor, instala{iilor, materiilor prime qi materialelor etc.;
o obligatiile gi indatoririle personalului muncitor de execufie,
respectarea instrucfiunilor qi a legisla{iei, perfecfionarea profesionall,
apirarea propriet[fii obgteqti etc.;
o organizarea timpului de munci, regimul de lucru, accesul
personalului striin ln intreprindere, programarea concediilor de
odihni etc.;
o respectarea"normelor eticii;
o recompensele gi modul de acordare a acestora etc.;
o sanctiuniledisciplinare.
Continutul obligatoriu al unui Regulament lntern (fostul ROI)
In conformitate cu articolul 258 din Codul Muncii, regulamentul intern se
intocmegte de citre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanlilor
salariafilor, dupi caz, gi cuprinde cel pufin urmltoarele categorii de dispozifii:
a) reguli privind protecfia, igiena gi securitatea in munci in cadrul
unitilii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminirii qi al inlituririi
oricirei forme de lncllcare a demnitifii;
c) drepturile qi obliga;iile angajatorului qi ale salariafilor;
d) procedura de soluqionare a cererilor sau reclamaliilor individuale ale
salariafilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare gi sancfiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinarl;
h) modaliti;ile de aplicare a altor dispozifii legale sau contractuale
specifice.

108 I oRGAN|ZAREA UNtTATil ECONOMTCE

 Regulamentul intern se aduce la cunoqtinfl salariafilor prin grija
angajatorului gi iqi produce efectele fafi de salariafi din momentul
incunoEtinfirii acestora. Obligafia de informare a salariafilor cu privire la
conlinutul regulamentului intern trebuie indepliniti de angajator.
Modul concret de informare a fiec[rui salariat cu privire la confinutul
regulamentului intern se stabileqte prin contractul colectiv de munci aplicabil
sau, dupi caz, prin confinutul regulamentului intern.
Regulamentul intern se afiqeazi la sediul angajatorului qi orice modificare
ce intervine in conlinutul regulamentului intern este supusi procedurilor de
informare prezentate mai sus.

REGULAMENT INTERN
CAPITOLUL I _ DISPOZITII GENERALE
- data infiinfirii societifii comerciale qi actul normativ respectiv;
- obiectul de activitate al intreprinderii gi destinafia produselor fabricate.
CAPITOLUL II - ORGANIZAREA INTNTPNINDERII
- structura organizatorici a intreprinderii (precizAnd modul de desflgurare
a activitifli manageriale, adunarea generali a acfionarilor, consiliul de
administrafie);
- funcfiile de conducere;
- compartimentele;
- sistemul informafional de circulafie a principalelor documente;
- organigrama intreprinderii.
CAPITOLUL III - ATRIBUTII $I SARCINI
- atribufiile gi sarcinile fiecirui compartiment, post de conducere gi de execufie;
- diagramele de relafii organizatorice pentru fiecare compartiment in parte.
CAPITOLUL IV - DISPOZITII FINALE
- data intr[rii in vigoare a regulamentului;
- posibilitilile de modificare a acestui document etc.

Cuvinte $ noliunl cheie: a Specificalia postlui;

. Fita postului; a Regulament de ordine

interioarS;
. ldentificarea postului; Regulament intern.
. Descrierea postului;

ATRtBUTilLESTRESPONSABTLTTATTLEPERSONALULUTINCADRTTLUNIATIECONOMICE I109
 intrebari;i probleme:
Q figa postului conline datetespre:
a. regulamentul de ordine interioa16;
b. componentele postului;
c. condilii de promovare.
6 lnformaliile referitoare la obiectivele postului sunt cuprinse in:
a. descrierea postului;
b. specifi calia postulu i;
c. identifi carea postului.
4l tnformaliile referitoare la relaliile organizatorice se regisesc in:
a. descrierea postului;
b. specifi calia postului;
c. identifi carea postului.
Cunogtinlele, aptitudinile, trisiturile de personalitatg motivaliile,
@
atitudinile, interesele sunt cuprinse in:
a. descrierea postului;
b. specifi calia postului;
c. identifi carea postului.
nasRundeli prin adevdrat sau fals la urmdtoarele enunturi:
@
a. Figa postului este adresatd exclusiv unui singur angajat.
b. Competentele de munci reprezintd performanlele solicitate
delinitorului postului de munc5.
c.ldentificarea postului conline informalii referitoare la condiliile de
lucru.
d. Descrierea postului cuprinde informalii referitoare la vechimea in
specialitate.
e. lndicatorii de performanle gi perioada de evaluare a performanlei
sunt cuprinse in descrierea postului.
f. Regulamentul intern este intocmit de angajat in conformitate cu
articolul258 din Codul Muncii.

110 I oRGANIZAREAUNITATn EcoNoMrcE

 'l

TEST DE VERIFICARE

1Q Oin categoria calitdlilor fizice fac parte:

a. pregdtirea gcolard;
b. exprimarea verbald;
c. rationamentul verbal;
d. temperamentul echilibrat.
il Cunoagterea limbilor str5ine intri in categoria cerinlelor:
a. intelectuale;
b. emolionale;
c. psihice;
d. fizice.
nasnundetri prin adevdrat sau fals la urmitoarele enunturi:
@
a. Lucritoriitemporari sunt angajali cu contract de munci pe termen
nelimitat.
b. Capacitatea fizicd nu este influenlat5 de emo[ii.
c. Procesul de recrutare este unul biderclionat.
d. Recrutarea din surse interne este un proces rapid gi ieftin.
e. lnterviu! de seleclie este utilizat pentru a clarifica zonele delicate.
f. Figa postuluireprezinti anexd la contractulde muncd.
ln coloana A se prezintd tipologiile de recrutare, iar in coloana B sunt
@
' prezentate caracteristicile acestora. SS se gSseasci corespondenla
cifrS- liter6.

a. atunci cSnd este nevoie;

c. corespunde unor nevoi apirute la un

moment dat

e. corespunde unor nevoi strategice;

f. in cazul unor demisii, studii, concedii pre 9i
postnatale, promoviri, detagiri, transferuri.

enumerali elementele care intrd in componenla regulamentului de

@
ordine interioari.
:

ATRIBUTIILESIRESPONSABILITATILEPERSONALULUIINCADRULUNITATIIECONOMICE I111
l
 t
Anexe

ANEXA 1
MODEL DE ACT CONSTITUTIV
ALUNEI SOCIETATI CU
nASpUNDERE LrMrrnrA
CU MAI MUTTI ACTIONARI

ACT CONSTITUTIV

eL socrcrAlu cu nASpUNDERE LIMITATA,,....................:' s.R.L.

Subsemnalii:
domiciliat in

fiul lui..........
identitate seria..........
nr........................... eliberat de......................., cod numeric personal..
ln calitate de asociat
sau
s.c. s.N.c./s.c.s./
s.A./s.R.L., cu sediul
nr..

t"
 S.C S,N.C./S.C.S./
S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea)....r......................!...i.., str...................
nr bloc scara...,......., etaj,.,..,.., apartament,.,.,..,

sau
S.C. S.N,C./S.C.S./
S.A.iS.R.L., cu sediul social in (localitatea).....................r.r........., str....................
rrr...........,., bIoc..,.........., scara..........,, etaj........, apartament......,,
jude!/sector. .................., inregistratl la Oficiul Registrului
Comerfului.. , subnr......... din...........................'....., cod
fiscal nr......... din..................r.r...r.r..r..., avind contul nr...................
...............a..., deschis Ia.,.................. ......., reprezentatl de........
.., cu funclia de................... ....., in calitate de asociat

au convenit si incheie prezentul Act constitutiv, pentru constituirea unei societ[fi

cu rlspundere limitati, in conformitate cu dispoziliile Legii m.3Lll99O, ale tuturor
prevederilor legale in vigoare aplicabile societililor comerciale, precum qi ale
prevederilor prezentului Act constitutiv.

CAPITOLUL I - FORMA, DENUMIREA, SEDIUL, DURATA,

OBIECTUL DE ACTIVITATE

1. FORMA JURIDICA A SOCIETAIII

1.1. Societatea este persoanl juridicl romAni constituitl in forma societifii cu
rlspundere limitatl.
7.2.in cazul in care adunarea generall va hotiri transformarea formei juridice
a societiqii, aceasti transformare va determina in mod obligatoriu modificarea
pct. 1.1 de mai sus, precum qi indeplinirea formalitililor de autorizare, publicitate,
inmatriculare qi inregistrare, impuse de lege pentru infiinfarea societlfii.
2. DENUMIREA SOCIETATII
2.1. Denumirea societilii este ,,...................: S.R.L., in conformitate cu dovada
privind disponibilitatea firmei nr........................ din......................
2.2.intoate actele, publicafiile, facturile gi orice alte documente emanAnd de la
societate, denumirea societllii va fi urmatl de inilialele S.R.L., sediul, numirul de
inmatriculare in Registrul Comertului gi codul fiscal.

l ANEXE I 113
 3. SEDTUL SOCTETATTT
3.1. Sediul societlfii este in............................, str................... flr.........., bl..........,
sc........., €t............., ap.............. sector/iude[........................t

3.2. Societatea iqi va putea schimba sediul qi va putea infiin{a sucursale, filiale,
puncte de lucru, birouri, reprezentante, agenfii oriunde in RomAnia sau in striinitate
numai in urma hotlririi Adun[rii generale, cu respectarea dispozifiilor legale in
vigoare.
3.3. Delinerea spafiilor necesare desfIgurlrii activitifii societifii se va face in
oricare dintre formele ing[duite de lege contract de inchiriere, contract de asociere,
act de vAnzare-cumplrare, donafie qi altele.
4. DURATA SOCTETATTT
4.1. Durata de funcfionare a societifii este nelimitatl, cu lncepere de la data
inmatriculdrii in Registrul Comerfului.
sau
4.1. Durata de funclionare a societ[fii este de................... ani, cu incepere rtre la data
inmatriculirii in Registrul Comerfului.
4.2. Durata de funcfionare a societifii poate fi prelungitl in condiliile legii, pe baza
hotirArii adunirii generale a asociafilor.
5. OBIECTUL DE ACTIVITATE
5.1. Conform nomenclatorului privind clasificarea activitl(ilor din economia
nafionali - CAEN, obiectul de activitate al societifii este:
Domeniul principal de activitate: ...........;
Activitatea principali:
5.2. Societatea va putea desf[gura in subsidiar gi alte activitlfi precum:

5.3. Aceste activitili se vor realiza impreuni sau separat, in oricare dintre domeniile
ar[tate, societatea urmAnd a desflqura toate acele activitdfi conexe necesare realizirii
obiectului de activitate propus, in conformitate cu reglement[rile legale existente.
5.4. Asocialii se obligi s[ obqinl avizele qi autorizafiile necesare desflgurlrii
obiectului de activitate.
5.5. Societatea iqi va putea realiza obiectul de activitate atAt in RomAnia, cAt gi in
strlinitate, precum qi in zone libere, in lei sau in valuti, in orice condiqii, cu respectarea
dispozifiilor legislafiei in vigoare.
5.6. Societatea va putea participa, in calitate de ac{ionar sau asociat, la alte societifi
comerciale, in condi[iile legislaliei in vigoare.

114 f oRGANIZAREAUNIIAIIEcoNoMrcE
I

L
 5.7. Societatea va putea desfigura orice alti activitate legatl direct sau indirect de
obiectul slu sau iqiva putea lirgi, modifica gi adapta obiectul de activitate, in condifiile
prev[zute de prezentul act constitutiv gi cu respectarea legislafiei in vigoare.

CAPITOLUL II - CAPITALUL SOCIAL

5. CAT'ITALUL SOCIAL
6.L. Asociafii au hotlrAt ca societatea si aibl un capital social in valoare
de...................... lei, respectiv.....................
6.2. Capitalul social este divizat in.................... pirfi sociale egale gi indivizibile,
fiecare avind o valoare nominali de minimum 10 lei, subscrise qi integral v[rsate de
tofi asociafii la data constituirii societlfii.
6.3. Capitalul social al societlfii este asigurat de asociali prin aporturi in numerar
sau/gi, dupi caz, in naturi.
6.4. Bunurile care vor fi eventual constituite ca aport social in naturi la capitalul
social, pe parcursul desfiquririi activitdfii societi(ii, vor deveni proprietatea acesteia
qi nu vor putea fi instriinate decAt cu acordul, in unanimitate, al Adunirii generale a
asociafilor. in cazul retragerii sau al excluderii unuia dintre asociafi, acesta din urmi
are dreptul la restituirea contravalorii aportului la capitalul social, evaluat oficial la
data respectiv[, dup{ deducerea eventualelor creanfe ale societilii din contravaloarea
aportului mai sus menfionat.
6.5. Asocia[ii vor decide ulterior, in condiqiile legii qi ale prezentului act constitutiv
cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, dupl caz.
6.6. Asociafii se obligl si menlini o valoare net[ minim[ a capitalului, in
conformitate cu prevederile legii aplicabile societi{ilor ce desfigoari activitifi in
domeniul circulaqiei bunurilor incluse in obiectul de activitate.
7. APORTURILE ASOCIATILOR
7,1...........,..,.,...... subscrie pirfi sociale, in valoare totall de."....
lei, repre2ent4nd.................... % din capitalul social;
subscrie........ plrfi sociale, in valoare total[ de.................... lei,
reprezentind..............,....,Yo din capitalul social.
7.2, Participarea asociafilor la beneficii qi pierderi se determini in raport cu
numirul gi valoarea pirfilor sociale definute, conform legii.
7.3. Orice modificare ulterioarl a ratei de schimb valutar (sau a leului) nu va afecta
virslmintele deja efectuate qi nu poate duce la modificarea procentelor participlrii
asociafilor la capitalul social al societifii.
7.4. Asociafiiinijiali qi ulteriori sunt obligaqi si depunl integral aporturile subscrise,
la data gi in limitele unei asemenea subscripfii, in conformitate cu cerinfele legii.

ANEXE I 115
 PARTIE SOCTALE
s. t
8.1. Definerea de pirfi sociale implici de drept recunoaqterea qi insugirea
prevederilor actului constitutiv al societifii, cu toate modificdrile gi completlrile
ulterioare.
Plrfile sociale sunt egale
8.2. ca valoare qi indivizibile, conferind asociafilor dreptul
s[-qi primeasci dividendele.
8'3. Cesiunea parlial6 sau totali a pirlilor sociale c[tre terli se face cu acordul
asociafilor gi cu respectarea dreptului de preemfiune, precum qi a condiqiilor de fond
qi de form6, prevlzute de lege.

8.4,7n caz de deces al unui asociat, pirlile sociale se transmit prin moqtenire legall
sau testamentari, potrivit legii.
8'5. Fiecare parte social[ di dreptul asociafilor la un vot in adunirile societitii.
9. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL
9.1. Capitalul social poate fi majorat in baza hotirdrii Adunirii generale, prin
admiterea de noi asociafi, prin includerea de rezerve sau profituri cuvenite asociafilor,
efectuarea de noi aporturi de capital in numerar qi/sau in naturi, acestea din urmi
fiind evaluate de cltre experfi sau prin alte modalit[fi legale.
9.2. Majorarea capitalului social se va realiza conform procedurii previzute de lege.
10. REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL
10'1. Capitalul social poate fi redus in baza hot{ririi Adunlrii generale a asociafilor,
cu condilia de a nu depigi limita minimi previzuti de lege. intr-un asemenea caz, se
vor arita motivele pentru care se face reducerea qi procedeul care va fi utilizat pentru
efectuarea ei.
10.2. Hotirarea de reducere a capitalului social devine operanti numai dupr
expirarea termenelor legale.

CAPITOLUL III - DREPTURILE SI OBLIGATIILE ASOCIATILOR

11. DREPTURILE $I OBLIGATIILE DECURGANP OTN PARTILE SOCIALE

11.1. Societatea va fine evidenla pirfilor sociale intr-un registru ce se p[streaz[ la
sediul societlfii.
11.2. Administratorii vor elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor
asupra pirfilor sociale, dar cu menliunea c[ acesta nu poate seryi ca titlu pentru
transmiterea drepturilor constatate, sub sancfiunea nulitllii transmiterii.
11.3. Fiecare parte sociali subscrisd qi virsat[ conferi posesorului ei un drept
proporfional egal, potrivit cu numirul pir!ilor sociale existente, drept de yot in

116 f oRGANIZAREAUNITATI EcoNoMlcE

h-
Adunarea generali, participarea la profit sau la activul social, precum qi alte drepturi
previzute ln Actul constitutiv.
12. DREPTURILE $I OBLIGATIILE DECURGAND DIN EXERCITAREA
DREPTULUIDEVOT
12.1. Hot[ririle privind organizarea qi funcfionarea societlfii vor fi luate in
Adunarea general[, cu majoritatea absolutl a voturilor.
12.2. Pentru hotirArile privind modificarea Actului constitutiv al societilii este
necesar votul tuturor asociafilor.
13. OBLTGATTA DE VAnSAUANT
13.1. Fiecare asociat este obligat se verse cota sa de participare la capitalul social, in
strict[ conformitate cu dispozifiile legii gi ale prezentului Act constitutiv.
14. RASPUNDER"EA ASOCTATTLOR
14.1. Asociafii rispund numai in limitele pirfilor sociale, obligafiile societifii fiind
garantate cu patrimoniul ei social.
14.2. Patrimoniul societ[fii nu poate fi grevat de datorii, obligaliile societ[fii fiind
garantate cu capitalul ei social.
14.3. Un creditor al unui asociat poate formula pretenfii numai asupra pnrlii din
beneficiul societifii, care i se va repartiza acestuia de Adunarea general[ sau asupra
coteip[rfi cuvenite la excluderea sau retragerea acestuia ori la lichidarea societifii,
conform prevederilor Actului constitutiv.

CAPITOLUL IV - CONDUCEREA $I ADMINISTRAREA SOCIETATII

15. ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR

15.1. Organul suprem de conducere a societ[fii este Adunarea generall a asociafilor,
care va fi constituit[ gi va funcliona in conformitate cu prevederile Legii nr. 3111990,
republicat[, qi ale prezentului Act constitutiv.
15.2. Adunarea generali a asociafilor se convoacl, la sediul social al societlfii, cel
pulin o dati pe an sau de cAte ori este necesar.
15.3. Adunarea asocialilor are urmltoarele obligalii:
- s[ aprobe bilanful contabil qi s[ stabileasc[ repartizarea beneficiului net;
- si desemneze pe administratori qi cenzori, s[-i revoce gi s[ le dea desc[rcare de
activitatea lor;
- si decid[ urmlrirea administratorilor gi cenzorilor pentru daunele pricinuite
societ[fii, desemnAnd qi persoana inslrcinati si o exercite;
- s[ modifice actul constitutiv.

a ANEXE J ll7
 t

16. CONVOCAREA ADUNARII GENERALE

16.1. Obliga[ia convoclrii Adunirii generale revine administratorilor.
16.2. Un asociat sau unnumlr de asociafi, ce reprezintl cel pufin 114 din capitalul
social, vor putea cere convocarea Adun[rii generale, ar[tdnd scopul acestei convoc[ri.
16.3. Convocarea adunirii se face prin............... cu cel pu{in 10 zile inainte
de ziua fixati pentru linerea acesteia, aritAndu-se ordinea de zi.
17. CONDTTTT DE VALTDTTATE
17.1. Adunlrile generale sunt valabil constituite dacl asocialii prezenfi la prima
convocare defin cel pulin 3/4 din capitalul social, iar la o a doua convocare delin 112
din capital.
17.2.Deciziile Adun[rii generale luate in condiliile legii, ale Actului constitutiv vor
fi obligatorii gi pentru asocialii absengi sau reprezentafi, precum qi pentru cei care au
votat impotriva hotlrArilor luate.
18. ADMTNTSTRAREA SOCIETATII
18.1. Conducerea operativi a societ[fii este asigurat[ de Consiliul de administralie
format din:
a. un administrator care este qi pregedintele societlfii, calitate in care:
- coordoneaz[ intreaga activitate a societilii;
- asiguri reprezentarea acesteia in raporturile cu terfii;
- impreuni sau separat de administratorul delegat angajeazi patrimonial societatea
in limitele previzute de lege, de Actul constitutiv;
- are drept de semnitur[ in banc[;
b. un administrator, delegat care este gi vicepregedintele societlfii, calitate in care:
- lmpreunl sau separat de administrator angajeaz[ patrimonial societatea in
limitele prevlzute de lege, de prezentul Act constitutiv;
- asigurl reprezentarea acesteia in raporturile cu terfii;
- are drept de semnituri in banci.
18.2. Consiliul de administrafie are urmltoarele atribufii:
- intocmegte proiectul programului de activitate qi proiectul de buget al societifii
pe anul urmitor gi le supune aprobirii Adunlrii generale a asocia{ilor;
- angajeazl qi concediazi personalul pe baza contractelor individuale de munci,
stabilegte drepturile qi obligafiile acestuia;
- aprobi operafiunile de incaslri qi pHli ale societ[fii;
- aprobi incheierea contractelor in limita obiectului de activitate al societlfii;
- intocmeqteraportul Consiliului de administrafie cu privire la activitatea societefli,
bilanful contabil gi contul de profit qi pierderi pe anul precedent;

t
t 118 I oRGANIZAREAUNtrATnEcoNoMlcE

L
 - calculeaz[ gi certific[ realitatea dividendelor;
- exercit[ controlul operativ al societl{ii, rlspunde pentru buna administrare qi
pentru integritatea patrimoniului societltii;
- rezolv[ orice alte sarcini stabilite de Adunarea generali, potrivit legii gi conform
Actului constitutiv.
18.3. Consiliul de administrafie este compus dup[ cum urmeaz[:
dorniciliat in..
.. str........,..........,.....,...., nf........,...,., bloc.....,...., scara.........,, etaj.........., apartament........
sector/iudef. .., nlscut la data de (ziua, luna, anul)...
in (localitatea)............................ sector/jude{.................................., fiul lui..............
gi a1......................., posesorul buletinului (c[rfii) de identitate seria..........,
eliberat de.........................., cod numeric personal......................., in
nr......................,
calitate de................, numit pentru un mandat de................ ani, care poate fi reinnoit,
daci nu intervine revocarea expresl din partea Adunirii generale a asociafilor;
...............!r...., domiciliat in....................1..............................
,, str................,.......,.,.a., or,.,............, bIoc.,.,...,.., scara.,.,.....,, etaj.........., apartament........
sector/judef. .........., nlscut la data de (ziua, luna, anul)..
......................... in (localitatea).. sector/jude;. fiul
1ui.................. $i a1..................., posesorul buletinului (c[r[ii) de identitate
seria......, rrr............................, eliberat de................................,...,......., cod numeric
personal....."....!,....!...r...!.!r, in calitate de................... ......, numit pentru un
mandat de............. ani, care poate fi reinnoit, dacl nu intervine revocarea expresi din
partea Adunlrii generale a asociatilor.

cAprroLUL v - ACTTVTTATEA ECONOMTCA A SOCTETATTT

19. EXERCTTTUL ECONOMTCO-FTNANCIAR

L9.1. Exercifiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie gi se incheie la data de 31
decembrie a fieclrui an.
19.2. Primul exercifiu economico-financiar incepe la data inmatriculirii societifii
in Registrul Comerfului.
20. PERSONALUL SOCTETATTT
20.1. Schema de organizare gi de personal se aprobi de Adunarea generali a
asocia{ilor.
20.2. Angajarea personalului societifii se face de citre administratori pe baza
contractelor individuale de munci qi a altor acte juridice prev[zute de lege.

a ANEXE I 119
)
 I
20.3. Plata salariilor personalului societfifii - inclusiv a salariilor stabilite pentru
administratori -, precum gi a celodalte drepturi salariale se va face potrivit legisla[iei
in vigoare.
20.4. Cuantumul salariilor administratorilor se stabilegte de citre Adunarea
generali, iar cel al restului de personal, de cltre Consiliul de administraqie.
21. CONTURTLE SOCTETATTT
21.L. Conturile societ[fii, atAt in lei, cAt qi cele in valut6, se vor deschide la bincile
autorizate din RomAnia.
21.2. Alimentarea conturilor se face din aportul la capitalul social subscris, din
lncasirile societ[fii, din lmprumuturi, credite, precum qi din alte surse, potrivit legii.
22. EVTDENTA CONTABTTA
22.1. Evidenfa contabill a societ[tii, inclusiv bilanful contabil qi contul de profit gi
pierderi, se vor fine ln lei gi ln limba romAn[.
22.2. Valuta convertibili se va evidenfia distinct, iar inregistrarea gi evidenfa
acesteia in lei se va efectua la cursul de referinqi a BNR, la data efectuirii operafiunii.
22.3. Orice operafiune patrimonial[ se consemneazl in momentul efectulrii ei, in
lnscrisuri care vor sta la baza inregistrlrilor ln contabilitate, dobAndind astfel calitatea
de documente justificative.
22.4. Evidenla contabil[ se organizeaz[ gi se conduce potrivit legii gi normelor
metodologice elaborate de Ministerul Finan[elor.
22.5. Bilanjul contabil, contul de profit qi pierderi gi raportul de gestiune se vor
lntocmi in mod obligatoriu anual, precum gi in situafia lichid[rii societifii. Acestea
sunt supuse aproblrii Adunlrii generale, dup{ care se publicl ln Monitorul Oficial al
RomAniei.
22.6.1nbugetul de venituri qi cheltuieli se pot cuprinde cheltuieli de sponsorizare
qi reprezentare lnlimita unor procente de............. % din cifra de afaceri a societ[tii.
23. CALCULAREA $r R"EpARTTZAREA PROFTTULUT
23.1. Profitul societ[fii se stabilegte prin bilanful aprobat de Adunarea generali a
asociafilor. Pentru determinarea acestui profit se va deduce din profitul anual fondul
de rezervl, care va fi de pAni 1a........,.
7o din totalul profitului prev[zut in bilanlul

anual, constituirea acestuia f[cdndu-se pAn[ va atinge............ % din capitalul social.

23.2. Adunarea generali poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de
fonduri pentru dezvoltare, investi(ii, reparafii capitale gi alte fonduri previzut de lege.
23.3. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat
bugetului de stat.
23,4.Dupit deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul realizat
se stabileqte pe cote-pirfi, sub forma dividendelor ce se pl[tesc fieclrui asociat

t20 J oRGANTZAREA uNrrAiu EcoNoMtcE

Proportional cu aportul fieciruia la capitalul social gi cu activitatea fieciruia ln cadrul
societ6fii, in baza hotlrArilor Adunlrii generale ln acest sens.
23.5. in cazul ln care societatea lnregistreaz[ pierderi, asocia[ii sunt obligafi sd
analizeze cauzele gi s[ ia mlsurile ce se impun.

cAprToLUL vI - CONTROLUL ACTTVTTATTT SOCTETATTT

24. CONTROLUL ASOCTATTLOR

24.1. Oricare dintre asociafi are dreptul de a verifica situafia financiari a societilii,
de a cere gi a primi date privind situafia patrimoniului, a veniturilor qi a pierderilor, gi
orice alte date legate de activitatea sociall qi au acces la documentele acesteia.
24,2, Pentru efectuarea unor operalii de verificare qi certificare a bilanfurilor qi a
altor operafiuni financiar-contabile gi de trezorerie, asociafii care defin cel pulin............
% din capitalul social au dreptul de a cere folosirea serviciilor unei societifi specializate
sau ale unor exper(i contabili autorizafi.

25. COMISIA DE CENZORI

25.1. Gestionarea societllii poate fi controlatl de o comisie din cel pufin 3
cenzori care trebuie si depuni o garan{ie egall cu 1/3 din garanfia stabilitd pentru
administratori. Garanfia rlmAne in casa societilii qi va fi restituitd cenzorului doar
daci Adunarea generali va ratifica activitatea desfiguratl pe parcursul exercifiului.
25,2, Cenzorii se reunesc la sediul social, daci. nu au stabilit un alt loc qi pot lucra
individual sau colectiv. Asupra raporturilor ce vor fi prezentate Adunlrii generale vor
conlucra tofi cenzorii, iar in cazul neconcordanfelor, se vor intocmi rapoarte separate.
25.3. intrunirile comisiei de cenzori sunt convocate de oricare dintre cenzori, de
preqedintele Consiliului de administra{ie sau de asociafii care defin cel pu!in.............%
din capitalul social.
26. ATRTBUTTTLE COMISTET DE CENZORT gr RESPONSABTLTTATEA
CENZORILOR
26.1. Comisia de cenzori are urmltoarele atribufii:
- pe perioada exercigiului financiar supravegheazl gestiunea societifii, are drept
de control asupra evidenfei societ[fii, a modului in care sunt folosite mijloacele
fixe, circulante gi fondurile bdnegti, titlurile de valoare ale societlfii, intocmind qi
prezentAnd pregedintelui Consiliului de administralie gi Adunlrii generale rapoarte
privind observafiile ficute qi eventualele propuneri;
- la inchiderea exerciqiului financiar, verificl daci bilanpl gi contul de profit qi
pierderi sunt legal elaborate gi in concordanfi cu registrele, daci acestea sunt finute
regulamentar qi dacl evaluarea patrimoniului a fost f[cuti conform normelor stabilite
pentru elaborarea bilanfului, prezentind un raport scris in care specifici observafiile

ANEXE 12L
t -
 flcute qi propunerile privind modificarea sau aprobarea bilanqului contabil gi a

contului de profit $i pierderi;

- poate cere convocarea Adunirii generale, ln cazul in care aceasta nu este
convocati de Pregedintele Consiliului de administra{ie sau cAnd se ivesc situafii ce
necesiti o rezolvare urgent6;
- controleazi dac[ dispozifiile legale ale actului constitutiv gi ale Adunirii generale
sunt respectate de cltre administratori sau de citre lichidatori;
- indeplinegte orice alte atribufii previzute de lege, de actul constitutiv sau de
hotlrArile Adunlrii generale a asociafilor.
26.2. Cenzorii raspund in fafa societ[fii conform legii, putand fi revoca{i sau
suspendafi de Adunarea generali.

CAPITOLULVI-MODIFICAREA FORMEI IURIDICE A SOCIETATII $I

EXCLUDEREA ASOCIAEILOR

27. MODIFICAREA FORMEI JURIDICE A SOCIETATII

27.1. Adunarea generali a asocia{ilor poate hotiri transformarea formei juridice a

societifii.
27.2.Modificarea formei juridice a societlfii devine opozabill terfilor numai dupl
lndeplinirea formalitililor de autentificare, autorizare, publicitate, inmatriculare qi
lnregistrare, cerute de lege la infiinfare'
28. EXCLUDEREA ASOCIATILOR
28.1. Poate fi exclus din societate:
- asociatul care a devenit legalmente incapabil;
- asociatul care nu-qi indeplinegte obligafiile potrivit prezentului Act constitutiv
sau in cazul in care acfioneazl impotriva intereselor societifii;
- asociatul care nu-qi efectueazi aportul la care s-a obligat;
- asociatul administrator care comite fraude in dauna societl(ii sau se serveqte de
semnltura asociafilor sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
28.2. Excluderea se cere instanfei judecitoreqti de oricare asociat sau de Adunarea
generall dupi rimAnerea sa definitiv[, urmAnd a fi publicati in Monitorul Oficial,
inmatriculati ln Registrul Comerqului qi inregistrati la Direcfia Generall a Finangelor
Publice.
28.3. Asociatul exclus, pe de o parte, rispunde de pierderi, iar pe de alti parte,
are dreptul gi la profit pini in ziua excluderii sale, dar nu va fi indrituit s[ solicite
regularizarea lor financiari pAni ce acestea nu vor fi repartizate conform clauzelor
prezentului Act constitutiv.

;
L22 oRGANIZAREA uNtrATt! ECoNoMlcE
-
L
 28.4. Asociatul exclus are dreptul la restituirea contravalorii aportului slu la
capitalul social, evaluat oficial la data respectivi, dupd deducerea eventualelor creanfe
ale societifii din contravaloarea aportului mai sus menfionat.

CAPITOLUL VIII . DIZOLVAREA $I LICHIDAREA SOCIETATII

29, DTZOLV AREA S O CTETATTT

29.1. Au ca efect dizolvarea societifii qi dau dreptul fiecirui asociat si ceard

deschiderea procedurii lichidlrii acesteia urmltoarele:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societifii;
- imposibilitatea realizirii obiectului de activitate al societlfii sau realizarea
acestuia;
- declararea nditegi societlfii;
- hot[rArea Adun[rii generale;
- hotirArea tribunalului, la cererea oriclrui asociat, pentru motive temeinice;
- falimentul societ[fii;
- in orice alte situafii, prin hot[rArea Adunlrii generale a asocia{ilor, luati cu
unanimitate de voturi.
30. LTCHTDAREA SOCTETAITT
30.1. Lichidarea societilii se face de citre unul sau rnai rnulqi lichidatori, numifi de
Adunarea generall. Aceqtia vor putea fi persoane fizice sau juridice.
30.2. Din momentul intr[rii in funcfiune a lichidatorilor, mandatul administratorilor
inceteazi, aceqtia nemaiputAnd intreprinde noi operafiuni in numele societllii.
30.3. Lichidatorii au aceeaqi rispundere ca qi administratorii.
30.4. Lichidatorii igi indeplinesc mandatul sub controlul Adunlrii generale.
30.5. Lichidatorii pot apirea in fafa instanfelor judecitoreqti qi pot incheia
tranzaclii gi compromisuri cu creditorii societifii.
30.6. Lichidatorii pot inEtiin{a pe creditori, printr-un anunf public, despre
lichidarea societdfii, cerandu-le s6-gi prezinte pretenfiile intr-o anumitf, perioadl
fixatl. Creditorilor cunosculi societilii li se va trirnite un anun! separat.
30.7. Lichidatorii care efectueaz[ noi operafiuni, ce nu sunt necesare scopului
lichidlrii, sunt r[spunzitori, personal qi in solidar, de executarea acestora.
30.8. Din sumele rezultate din lichidarea societifii vor fi satisficufi creditorii
privilegiali qi apoi ceilalli creditori.
30.9. Lichidatorii vor intocmi bilanful de lichidare gi vor face propuneri de
repartizare intre asocia(i a rezultatelor financiare ale lichidirii, conform calculului gi

ANEXE L23
-
a
 repartizerii beneficiilor gi pierderilor, aprobat de Adunarea general[, finAndu-se cont
de cotele de participare ale acestora la capitalul social, precum gi de activitatea efectivl
a fieclruia la bunul mers al societ{fii.

30.10. Pe baza bilanfului de lichidare, lichidatorii vor intocmi acte, ln formi

autenticl, ce vor urma cursul impus de lege. Dupi terminarea lichidlrii, lichidatorii
trebuie s[ ceari radierea societifii din registrul comerfului.
30.11. Toate documentele emise de societate in perioada lichidlrii vor confine
denumirea societlfii, urmatl de cuvintele ,,societate ln lichidare'l

CAPTTOLUL Ix - SOLUTTONAREA DTFERENDELOR

31. COMPETENTA DE SOLUTTONARE

31.1. Toate litigiile intervenite in leg[tur[ cu interpretarea sau executarea
prezentului Act constitutiv vor fi solufionate de cltre p[r!i pe cale amiabill.
31.2. in cazul in care nu este posibili rezolvarea litigiilor pe care amiabill, p[rfile
se vor adresa instanfelor judecltoregti competente.

CAPITOLUL X - CLAUZE FINALE

32.1. Prevederile prezentului Act constitutiv se completeazi cu orice alte dispozilii

legale aplicabile societililor comerciale.
32.2.Prezenitl Act constitutiv intri in vigoare dupl inmatricularea sa in Registrul
Comer{ului.
32.3. Prezentul Act constitutiv s-a incheiat in...................
asti2i,............ ......, data autentificlrii, in.................... (..........) exemplare
originale, redactate qi dactilografiate de c[tre...................., din care s-au eliberat
p[r!i1or......... ., exemplare autentificate.

ASOCIAII,

s.c.................
t.....,,.......t..............t..............

S.C..

124 oRGANTZAREA uNrrATn EcoNoMrcE

-
t
ANEXA2
MODELE DE CURRICULUM VITAE

MODEL DE CURRICULUM VITAE DE TIP EUROPASS

Ht*_
Curriculum vitae Inserali fotografia. (rubric[ facultativi, vezi
Europass instrucfiunile)

Informafii personale
Nume / Prenume Nume, Prenume (rubrici facultativi, vezi
instrucfiunile)
Adresi(e) Numir imobil, nume stradi, cod poqtal, localitate,
!ar[ (rubric[ facultativi, vezi instrucfiunile)

Telefon(oane) (rubricifacultativl, Mobil:(rubricifacultativi,

vezi instruc(iunile) vezi instrucfiunile)
Fax(uri) (rubrici facultativ[, vezi instrucfiunile)
E-mail(uri) (rubric[ facultativi, vezi instrucfiunile)

Naqionalitate (-teF) (rubrici facultativi, vezi instrucfiunile)

Data naqterii (rubrici facultativi, vezi instrucfiunile)

Sex (rubric[ facultativi, vezi instrucfiunile)

Locul de muncl vizat I (rubrici facultativi, vezi instrucfiunile)

Domeniul ocupafional

ANEXE L25
- )
 Experien{a profesionali
Perioada Menfionafi separat fiecare experienfi profesionall
relevanti, incepAnd cu cea mai recenti dintre
acestea. (rubrici facultativi, vezi instrucfiunile)
Funcfia sau postul ocupat
Activitif i gi responsabilitl1i
principale
Numele gi adresa
angajatorului
Tipul activitl(ii
sau sectorul de activitate

Educa{ie gi formare
Perioada Menfionali separat fiecare formi de invilimint
qi program de formare profesionali absolvite,
incepind cu cel mai recent. (vezi instrucfiunile)
Calificarea / diploma
oblinuti
Disciplinele principale
studiate / competenfe
profesionale dobAndite
Numele qi tipul institufiei
de invifimint /
furnizorului de formare
Nivelul in clasificarea (rubrici facultativi, vezi instrucfiunile)
nafionali sau internafionali

Aptitudini
gi competen{e personale
Limba(i) maternl(e) Precizafi limba(ile) materni(e) (daci este cazul
specificafi a doua limb[ matern[, vezi instrucfiunile)
Limba(i) striini(e)
cunoscuti(e)
Autoevaluare
Inteleqere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs Exprimare
conversatie oral scrisi
Limba
Limba

L26 eRGANrzs tr'"

-
 Nivelul Cadrului European Comun
(*) de Referin[d.
Pentru Limbi Strdine

Competenle qi abilitiqi Descriefi aceste competenle qi indicafi contextul

sociale in care au fost dobindite. (rubricl facultativl, vezi
instrucfiunile)

Competenfe gi aptitudini Descriefi aceste competenfe Ei indica{i contextul

organizatorice in care au fost dobdndite. (rubricl facultativi, vezi
instrucliunile)

Competenfe qi aptitudini Descrieli aceste competenfe gi indicali contextul

tehnice in care au fost dobindite. (rubrici facultativi, vezi
instrucliunile)

Competenfe qi aptitudini de Descriefi aceste competen(e qi indicafi contextul

utilizare a calculatorului in care au fost dobindite. (rubrici facultativi, vezi
instrucliunile)

Competenfe qi aptitudini Descrie{i aceste competenfe qi indicafi contextul

in care au fost dobAndite. (rubric[ facultativi, vezi
instrucfiunile)

Alte competenle qi Descrieli aceste competenle qi indicafi contextul

aptitudini in care au fost dobindite. (rubrici facultativi, vezi
instruc[iunile)

Permis(e) de conducere Menlionafi daci deflnefi un permis de conducere gi

categoria. (rubrici facultativi, vezi instrucfiunile)

Informaqii suplimentare Include;i aici orice alte informatii utile, care nu

au fost menfionate anterior, de exemplu: persoane
de contact, referin(e etc. (rubrici facultativ[, vezi
instrucfiunile)

Anexe Enumerafi documentele anexate CV-ului. (rubrici

facultativi, vezi instrucfiunile)

Nlsys I 127
 CURRICULUM VITAE . MODEL
1. NUMELE PRENUMELE
prenumele tat[lui numele mamei-
2. DATA $r LOCUL NA$TERrr
Anul-luna-ziua localitatea
Iudetul-cet[tenia-
3. ACTUL DE IDENTITATE B.I SAU C.I
SERIA-NR. ELIBERAT DE POLITIA-
LA DATA DE-

4. DOMICILIUL STABIL:
Localitatea judeful strada Nr.-
Bloc-sc apt telefon

5. STUDII:
Elementare

Superioare

6. Sunt de profesie
Am fost angajat:
a) anii
intre la----in funcfia de
b) intre anii-l n funcfia de
c) intre anii I n func(ia de
ULTIMUL LOC DE MUNCA
Societatea comerciall-cu funclia

7. LrMBr STRATNE (VORBTT/SCRTS):

Perfect foarte bine

8. CARNET DE CONDUCERE:
i

Categoria-amator/profesionist din anul

128 f oRGANIZAREA UNrrArn EcoNoMrcE

 CURRICULUM VITAE .MODEL
Nume:
Prenume:

E-mail:

Telefon (fix/rnobil):

Data naqterii:
Locul naqterii:

Stare civill:
Nalionalitate:

,
Domiciliul stabil:
Reqedinfa (Vizi flotant):

Studii:

Aten{ie, se scrie descrescitor, de la utlima qcoall absolvit[, spre prima

absolviti, qi anii corespunzitori absolvirii.

Experienfa profesionall:

Se scrie,tot descrescitor, de la ultimul job, la primul job, gi intervalul de

timp in care a[i muncit.

A t29
ANEXE
j
 Abilitn$ qi competen(e profesionale:

- Limbi striine: scris/citit/vorbit - nivelul

- Certificate/Diplome de competen{e profesionale: de exemplu

contabilitate, tehnician

Putefi scrie aici dacfl definefi carnet de conducere: categoria qi anul

eliberirii.

Abilite$ gi competenle tehnice:

Ex Operare P.C.

Puteli scrie daci qtifi si dactilografiafi, sau si asamblafi componente, si

reparafi, tot ce fine strict de competen{e tehnice.

Calit{i:

Aici vefi scrie, de exemplu: dacl suntefi comunicativ daci vi adaptali

ugor, daci putefi lucra in echipi, etc.

I
130 I oRGANTZAREA UNTTATT EcoNoMrcE

t
ANEXA3
MODEL DE FI$A DE EVALUARE
A RESURSETOR UMANE
rr$.{ I}E EVALUARE A RESURSELOR UMANf,
(pentru muncitori, tehnicieni pi funcfionari)
AnuI................
Numele $i prenumele ..................Veffita
Vechimea in uaitate...." Calificarea actual[.........
Locul de rmrnci ..........Clasificarea legaltr a locului de munc[.
De c6t timp salariatul este:
- cunoscut de qeful s[u?.....ani; se afl6 sub conducmea gefului slu?........ani;
se aflfi la locul de munci actual?..................ani.

Pentru fiecare inffebare ge va incercui numirul ce reflectl aprccierea dumneavoastrd.

L Evaluarea performanf ei
1. CunoaS tere a pos tu lui 1",2,3,4,5
- Salariatul cunoagte coresprmzltor postul?........
- Care sunt cunogtinfele complementare necesar a fi asimilate?........

1,2,3,4,5

- Rlm6nerein urml

II. Orientare profesionaltr

$alariatul este incadrat corespunzitor tn postul pe care ll ocupE?.................
Este calificat pentru alte lucriri? Care gi de ce?

"ANEXE I 131.
,

i' 132 I ORGANIZARERunrrAllrEcoNoMtcE

t
ANEXA4
MODELE DE FI$E DE POST

Fl$A POSTULUI: Director vinziri Si marketing

DENUMIREA POSTULUI:
DIRECToR vANzRRI $I MARKETING RELATII IERARHICE:
o Este subordonat: Directorului General.
o Are in subordine: - Manager vdnzdi;
- Manager marketing.
RELAIII FUNCTIONALE: stabileqte prin proceduri qi indicalii metodologice:
a) cum trebuie executate vAnzirile qi operaliunile speciale pentru produsele
firmei.
in acest sens, are relalii cu:
. Manager Import-Export;
. ManagerAdminktrativ;
. Manager IT;
. Manager Distribufie.
b) documentele qi insemnele care reprezinti imaginea firmei.
in acest sens, are relafii cu: toate compartimentele firmei.
RELATII DE COLABORARE: cu Directorii Departamentelor firmei.
RELATII DE REPREZENTARE: reprezinti firma fa(i de organele de
control de specialitate (Oficiul pentru Protecfia Consumatorului, Oficiul
Concurenfei), fa![ de furnizori, clienfi, media, precum qi in relafia cu
persoanele gi organizafiile cu care intri in contact in interes de serviciu.

ACTTVTTATT PRr NCTPALE:

. ELABOREAZr $t URI,L{RE$TE REALIZAREA ?LANULW DE VANZ,iN $I

PROFIT;
. ELABOREAZ{ $t URv,L{RE$TE REALTzuREA ?LANULUI DE
]vTARKETING;

ANEXE I 133
 . IDENTIFIC,{ DIRECTII DE DEZVOLTARE $I PROPUNE PROMOT.AREA
DE PRODUSE/SOLUIrr NOr;
. ASIGURJ( CALITATEA SERI/ICilLOR PRE-VANzuRE;
O OPTIMIZEAZ{ STOCUruM DE MARF,{;
. OoNDUCE $r ORGANIZEAZ{ .nCrurryrlTuA DE?ARTAMENTULUI.

ATRTBUTil PRTNCTPALE:
1. Elaboreazi gi urmiregte realizarea planului de vAnziri qi profit:
o Analizeaz[ tendinfele piefei 9i propune Dfuectorului General obiective de
vdrlzdri gi profit;
O Stabile$te obiectivele managerilor din subordine in concordanti cu obiectivele
departamentului;
o Propune Directorului General politica de Orefurfi asigurl aplicarea acesteia;
o Identificl factori care impiedicd,realizarca planului gi propune c[i de
optimizar e I ajusteazd forecast-uri ;

o Aprob6 politica de abordare a licitaliilor;

O lniliazl colaborlri (strategice) cu firme puternice din domeniu implicate in
proiecte;
O Urmiregte acoperirea nafionall cu o refea de distribufie eficient5;
O Propune gi implementeaz[ misuri de reducere a costurilor.
2. Elaboreazi qi urmiregte realizarea planului de marketing:
o Participi activ la stabilirea condi(iilor generale ale colabordrii cu furnizorii;
O Urmiregte implementarea planurilor gi a regulilor de lucru specifice;
o Asigur[ concordan{a intre obiectivele de marketing cu cele de vdnz.dri gi profit;
o Urm[regte realizarea obiectivelor de marketing gi ia mSsurile corective
necesare.

3. Identifici direclii de dezvoltare qi propune promovarea de produse/solufii noi:

O Identific[ aparilia de produse/solu{ii noi in domeniu;
o Consulti managementul cu privire la posibilitatea integr[rii solufiilor noi;
o Propune Directorului General integrarea de noi produse/servicii in oferta
firmei;
O Contacte azd fwnizorii potenfiali gi urmlreqte implementarea so@ilor.

I34 oRGANTZAREAUNITATI EcoNoMrcE

-
4. Asiguricalitateaserviciilorpre-vflnzare:
o Monitorizeazd qi contribuie la calitatea serviciilor oferite de grupa de v0nz[ri;
o Elaboreaz5/implementeazl progrcme de mdsurare a satisfactiei clien{ilor,
propune m[suri de imbunltdfire;
o Urmlregte respectarea obligafiilor contactuale clhe clienfi;
o Asiguri rezolvarea cerinfelor clienfilor, concomitent cu sus{inerea intereselor
firmei.
5. Optimizeazi stocurile de marfi:
o Stabilegte metode/reguli pentru a asigura necesarul de marft in conformitate
cu planul de v6nz[ri;

o Avizeazd, comenzile externe;

o Monitorizeazd gi contribuie la reducerea stocurilor cu migcare lent[ gi

eliminarea celor fIr[ migcare;
o Stabileqte metode/reguli pentru minimizarea pierderilor datorate stocurilor ftrd
miqcare.

6. Conduce gi organizeazi activitatea departamentului:

o Stabilegte sarcinile salariafilor din subordine gi prioritlfile in executarea
acestor sarcini;

o Participila programele de elaborare gi actualizare afigelor de post ale

salariafilor din subor(ine;
o Evalueaz[ periodic activitatea salariafilor din subordine;
o Negociaz[ 9i conciliaz[ situafiile conflictuale apdrute in relafiile
interpersonale;
o Propune recompensarea/sanc(ionarea personalului din subordine conform
normativelor interne;
o Aprob[ planificarea concediilor de odihni pentu angajafii din subordine;
o Asigurl respectarea normelor interne de funcfionare ale firmei de citre
personalul din subordine.

RESPONSABT rlTATl LE POSTU LU I :

Legatde activitifile specifice, rf,spunde de:

o Realizarea obiectivelor de vflnziri gi profit pentru produsele departamentului;
o Aplicarea qi respectarea structurii de prefuri aprobate de Directorul General;

-.Ar{ExE I 135

_)
 o Respectarea modelelor de contract avizate de juristul firmei gi Directorul
General;
o Calitatea raportirilor cltre Directorul General;
o Calitatea serviciilor pre-v0nzare;
o Calitatea stocului gi minimizarea stocului ftrl migcare;
O Respeotarea bugetului aprobat pentru ac{iunile devdnzare gi marketing qi a
altor bugete alocate;
o Luarea m6surilor pentru lncasarea eficientl a contravalorii mlrfii liwate;
o Respectarea standardelor cu privire la imaginea firmei gi a brandurilor
comercializate;
o Respectarea legislafiei specifice domeniului s[u de activitate.

Legat de func{iile manageriale, rispunde de:

o Coordonarea eficient[ a personalului dill subordine gi respectarea de citre
acesta a reglementiirilor interne;
o Utilarea corespunzltoare a subordona{ilor cu resursele necesare conform
normelor interne;
o Calitatea preg[tirii profesionale a angajafilor din subordine.

Legat de disciplina muncii, rispunde de:

o imbun[tiitirea permanenti a pregltirii sale profesionale qi de specialitate;
o Plstrarea confidenfialiterii informa{iilor gi a documentelor legate de firm6;
o Utilizarea resurselor existente exclusiv in interesul firmei;
o Respectarea prevederilor normativelor interne gi a procedurilor de lucru
privitoare la postul siu;
o Adopti permanent un comportament in mlsur[ sI promoveze imaginea gi
interesele flrmei;
o Se implic[ in vederea solutionirii situaliilor de qizdcarc afecteazl firma.

AUTORITATEA POSTULUI:
O Negociaz[ gi semneazi contracte de vdnziln directe gi distribu,tie gi de
consultanlE/servicii de marketing;
o Semneaz[ stornlrilanulIri de facturi, referate de acordare comisioane c[tre
terfi in urma vanzirilor speciale, documente justificative pentru efectuarea

136 I oRGANIZAREA UNIATu EcoNoMrcE

t
 cheltuielilor (in limitele stabilite de Directorul General), alte documente
specifi ce departamentului ;

o Solicitl consultanl5 extem[ in problemele deosebite legate de vflnzlri gi

marketing;
o Soliciti actaalizdi ale site-ului web al firmei;
o Solicitl departamentului informatic rapoarte/situa;ii specifice departamentului
pe care il conduce;
a Utilizeazl echipamente/consumabile/materiale, magina, note-book-ul gi
telefonul puse la dispozilie de firml;
o Stabilegte prioritatea executlrii sarcinilor pentru subordonati, adopt[ mlsuri de
eficientizare a activit[1ii acestora;
o Stabileqte alocarea maginilor aflate in dotarea departamentului;

o Propune recompense/penaLizili, prelungirea/incetarea activitifii dup[ perioada

de prob[ a subordona,tilor;

o AprobI/respinge cererile de concediu pentru subordonafi.

SPECTFTCATTTLE POSTULU !

NIVEL DE STUDII: studii superioare economice.

CURSURI DE PREGATIRE: vinziri, marketing, management.
EXPERIENJA: .
iN SpSChLITATE: experienfi invAnziri minim 5 ani.
PE POST: minim 2 ani experienfi pe post aseminitor.
CUNO$TINfE NECESARE:
. Tehnici de vdnzarc directl gi indirectl;
. Tehnici de negociere;
. Canale de informare media;
. Management;
' Operare PC - MS Office;
. Limba englezd (citit, scris, vorbit);
. Cunoaqterea in profunzime apielei locale;
. Cunoagterea generali a mediului de afaceri romdnesc;
. Tehnici gi instrumente flnanciar-contabile;
. Cunoaqterea legislafiei in domeniu.

ANEXE I I37
 APTtTUDtNt lr DEPRTNDERT NECESARE:
o Aptitudine generall de invlfare;
a Abilit6ti de comunicare;
a Abilit{i de negociere.

CERINTE PENTRU EXERCITARE:

o Inteligenf[ de nivel superior;
o Spirit organizatoric;
a Echilibruemo(ional;
O Capacitate de a evalua gi a lua decizii prompte;
o Capacitate de a lucra cu oamenii;
O Rezistenfl mare la stres;
O Ugurinfn, claritate gi coerenf[ in exprimare;
o Punctualitate.

CARACTERISTIC! DE PERSONALITATE: orientare spre profit, spirit practic,

incredere in sine, perseverenfi, activism, energie, fluen{i verbali,
creativitate, interes pentru informarea/ajutorarea qi dezvoltarea altora,
sociabilitate, tact, amabilitate, inclinafie pentru conducerea qi controlul
oamenilor.

i
I
t38 r oRGANrzAREAUNrrATuEcoNoMrcE
I
L
FISA POSTULI.JI - Vinzitor - Lucritor comercial
Denumirea postului: Lucritor comercial - Vinzitor
Pozi{ia in COR (Clasificarea Ocupafiilor din Rorninia):522OO6
Obiectivul specific al nnuncii:
o incaseaz[ bani gi bonuri de mas[;
o pune la dispozifia clienfilor produsele comerciale;
o menfine igiena locului de munc[;
o aranjeazdprodusele expuse.
Itezumatul postului: Vflnzarea de produse comerciale.

lntegrarea in structura organizatorici a organizatiei

Pozifia postului in cadrul structurii organizafiei:
A. Postul imediat superionDfuector contabil.
Postul imediat inferior: Nu este cazul.
B. Subordond.ri:
Are in subordine: Nu este cazul. ,
Este inlocuit de: Alti persoani care define acelagi post sau de
directorul pe vinziri;
inlocuieqte pe: Alti persoani care define acelagi post.

Relafii:
A.Ierarhice: Director general, Directorul pe vAnziri, directorul
contabil;
B.Func{ionale: Directorul pe vinziri, directorul contabil, expertul
contabil, agenfi comerciali, funcfionari publici,
personalul bancar qi al firmelor de asiguriri;
C. De reprezentare: Clienfii societifii comerciale gi potenlialii
clienfi.

Condigiile materiale ale muncii:

o Calculator (PC);
o Calculatoare;
o Imprimante;

ANEXE I 139
 o Formulare: facturi, chitanfe, liste de pHti, liste de comenzi, bonuri
fiscale, ordine de plat[, etc;
O Combinl frigorific[;
O Ustensile de cur[fat;
O Substanfe chimice pentru curifat;
o Cas[ de marcat;
o Alarml de siguranlS a incintei;
o Aparat de aer condifionat.

Atribuliile gi sarcinile postului de munci

1. VAnzareaproduselorcomerciale:
o introduce in baza de date produsele pe care le-a comandat clientul;
O aduce clientului din magazie sau de pe rafturi produsele pe care
acesta le-a comandat;
O verifici produsele (cantitativ qi calitativ) date clientului;
O probeazi calitatea mirfurilor qi modul de funcfionare a aparaturii
expuse spre vinzare;
o incaseazi banii sau/qi bonurile de masi;
o verifici banii sau/qi bonurile de masl incasali de la client;
o depoziteazi banii sau/qi bonurile de masl in locurile speciale create
pentru asta.
2. Realizarea evidenfei banilor:
O numiri banii incasafi;
o realizeazl monetarul banilor incasafi;
o verifici daci sunt sau nu banii care ar trebui si fie in casi dupi fiecare
zi de lucru;
o numlri bonurile de masi;
o predi banii qi/sau bonurile de masi directorului general sau
directorului pe vinziri.
3. Menfinerea igienei spafiunlui de lucru qi pe cea proprie:
o curifi gi spali podelele dimineafa inainte de deschiderea
magazinului, seara dupi inchidere gi de fiecare dati cind este nevoie
pe parcursul zilei de lucru;

140 f oRGANIZAREA uNtrATl EcoNoMlcE

t
 a $terge praful de pe aparatura de lucru, rafturi, tejghea gi produse de
fiecare dat[ cAnd este nevoie;
o si fie imbricat(i) in uniformi in orele de program (uniforma
furnizat[ de angajator - halat qi qapci);
o s[ duci gunoiul de fiecare dati cAnd este nevoie;
o si colecteze cartoanele rimase de la produsele vAndute;
o s[ strAngi ambalajele rimase de la produse qi alte resturi ln vederea
aruncirii lor;
o si menfin[ produsele expuse gi depozitate curate, neprifuite;
o si respecte normele vAnzirii, depozitirii, expunerii de produse
alimentare, normele minuirii de produse chimice;

o s[ anunle persoanele din conducere privind orice nereguli gisiti ln

legiturl cu produsele.
4. Aranjarea, ordonarea gi elqunerea produselor comerciale:
o verifici stocul de produse expuse pentru a determina nivelul lor;
o depoziteazl gi pistreazi produsele conform specificaliilor
fabricantului sau procedurilor standard;
o intocmeqte necesarul de produse pentru refacerea stocului de marfi t
expusi, aduce marfa Pentru a completa stocul de marfi expusi;
o aranjeazi marfa pe rafturile de expunere;
o scrie'prequrile produselor;
o afigeazi sau ataqeazi prefurile produselor conform legilor in vigoare;
o aranjeazi produsele in magazie respectAnd normele in vigoare.
5. Primirea de marfi:
o verifici daci existi comanda pentru produsele primite, care sunt
acestea qi in ce cantitate au fost comandate;

o ajuti la descarcarea maqinii care aduce produsele;

o verifici calitativ qi cantitativ produsele primite;
o depoziteazi produsele pe rafturile de expunere sau ln magazie;
o realizeazi receplia pe marfi primitl.
6. Efectuarea de plifi in conformitate cu listele de plifi.
7. Comandarea de produse comerciale ln conformitate cu listele de
comenzi.

ANEXE I 14I.
I

,/
 Pregitirea necesari postului de munci
De bazi: Studii liceale gi/sau post-liceale.
De specialitate: cursuri de vAnzitoare.
Cursuri speciale: de legislafie a muncii, de calculator, economice qi
fi.nanciare, limbi striine.

Experienfa (natura/durata)
Postul de lucritor comercial poate fi ocupat de orice persoani care
manifest[ interes gi care are aptitudini pentru aceasti profesie.
Dupi 1-2 ani de experienfi in domeniul vAnzirilor se pot ob;ine
performante superioare.

Acomodarea cu cerintele postuluide munci

1. Pentru opersoani debutanti in profesie, acomodarea cu postul se
realizeazi in 6luni.
2. Pentru o persoanl experimentati, acomodar€a cu postul se realizeazi.
in 3luni.

Competenfele postului de munce

Cunogtinfe gi deprinderi:
L. Cunoagterea unui editor de text pe calculator;
2. Operarea cu o bazi de date (FOX, Excel);
3. Cunoagterea unei limbi striine de circulafie;
4. Cunoagterea pietei de produse;
5. Cunoagterea mediului economic;
6. Cunogtinfe din domeniul comportamentului consumatorului.
Calite+i aptitudinale, de personalitate, educafionale gi exigenfe
familiale:
1. Cafite1i fizice:
' Sln[tate bun[. Sunt contraindicate bolile cronice care ar impiedica
activitatea fizic[ intensl sau defectele fizice care conduc la
ingreunarea comunicirii cu clienlii;
. Condilie fizicl bun[, rezistenli la efort;
. Prezentarepl[cut6, carismaticl;
' Exprimare clar6, cursiv6, literarl. sunt contraindicate defectele de
vorbire;

142 J oRGANIZAREA uNtrA1lt EcoNoMrcE

 . Nu exist5 restricfii de v0rst[ pentru persoanele cu experienfS, dar
este de preferat ca angajirile debutanfilor sI fie limitate ca vdrstii la
18 de ani;
. Nu sunt restricfii legate de sex.
2. Cerinleeducafionale:
. Studii liceale;
. Este apreciat6 gi altii experienf6 decdt cea menlionatl mai sus;
. Sunt apreciate cunoqtintele generale gi de specialitate.
3. Aptitudini intelectuale generale:
. Este de dorit gi esenfial un nivel de dezvoltare intelectual[ general[,
medie gi peste medie.
4. Aptitudinispeciale:
. Facilit[,ti de exprimare scris[ gi oral6;
. Capacitatea de redactare in scris a rapoartelor de gestiune;
. G0ndire practic[;
. Capacitate de integrare sociall mare, sociabilitate;
. CalitEfi artistice, utile in expunerea de produse gi atragerea clienfilor;
. Capacitate de memorare bun[, upurinp de a refine detalii;
. Sensibilitate la probleme;

' Aptitudini numerice;

. Rafionamentdeductiv;
. Capacitatea de ordonare a informa{iei;
. Flexibilitate de cuprindere;
. Bund orientare in spaliu"
5. Interese:
. Interese practice in domeniul artistic;
. Interese practice careyizeazl sfera cunoaqterii mecanismelor sociale.
6. Dispozfie:
. Pl6cerea de a interac{iona cu alfii;
. Capacitatea de a influenfa alte persoane;
. Pl6cerea de a munci intr-un ritm alert;
. Personalitate extravertiti, axatd pe relafii sociale, cu inteligenli
social[, responsabill, cu intuifie psihologicl, neinfluenfabil.

ANEXE I 143
fr

7. Motiva[ia:
. Dornic de a da un randament c0t mai bun;
. Dornic de a avansa.
8. Situagia familial[:
. Viati de familie echilibrat[;
. Mobilitate acceptabill de acasl la servici.

ResponsabilitSfile postului de munci

1. In raport cu alte persoane:
. Onestitate gi confldenp vizavi de persoanele din interior gi exterior
cu care este ln coHact;
. Confidentialitate privind politica internl a firmei;
. Cooperarea cu ceila[i angajaf|'
. Rezolvarea promptd a plAngerilor venite din partea clienfilor.
2. in raport cu aparatura pe care o utilizeazi:
. Mentinerea la standardele unei bune funcfiondri a aparaturii
folosite;
. Utilizarea cu responsabilitate a aparaturii din dotare, fEr[ abuzuri;
. Anunlarea oricirei defecfiuni directorului general.
3. ln raport cu produsele muncii:
. Con$tiinciozitate vizavide sarcinile pe care le are de indeplinit.
4. In raport cu securitatea muncii:
. Vegheazi la respectarea normelor de tehnica securitElii muncii;
. Se achit[ la timp de toate responsabilit[file ce-i revin.
5. Privind precizia gi punctualitatea:
. Acceptarea unui program de lucru extins atunci cdnd este nevoie;
. Realizarea in timp util a sarcinilor pe care le are.
6. ln raport cu metode/programe:
. Preocuparea continui de autoperfec{ionare prin studiu individual qi
participarea la cursuri;
. Orice neinfelegere a procedurilor de lucru frebuie semnalatl
directorului general.
7. Privind relafiile cu allii/comunicarea:
. Menfine rela{ii colegiale qi coopereazl cu colegii;

i
| 144 oRGANIZAREAUNlrATuEcoNoMtcE
-
t
I
 . Este politicos in relafiile cu clien{ii, ddnd dovad[ de maniere gi de
o amabilitate echilibrat[;
. Este prompt in rlspunsurile pe care trebuie s[ le dea clienfilor;
. Menline relalii corecte cu firmele/ companiile cu care lucreazd:.
. Contribuie la menfinerea unei atmosfere de lucru pl6cute.

Condiliile postului de munci

1. Natura muncii: in general se lucreazi in grup.
2. Deplaslri: foarte rar.
3. Incidente critice: -pericol de jaf, spargere, fur! defectarea relelei
de calculatoare, de gestiune; control financiar; control de igieni gi
sinitate; controlul companiilor colaboratoare pentru urmS.rirea
expunerii unor anumite produse.
4. Solicitare fizici intensi.

Salarizare
Salarizarea se realizeazi in conformitate cu normele interpe ale
societifii comerciale- t

ANEXE Z I45
 ANEXA 5
MODEL DE REGULAMENT INTERN

REGULAMENT TNTERN (ROr)

CAPTTOLUL l - DTSPOZITI GENERALE

Art.l Regulamentul de Ordine Interioari, stabilegte dispozifii referitoare la
organizarea qi disciplina muncii in cadrul SC SRL,
in conformitate cu prevederile Codului Muncii - Legea nr.53/2003 qi
cele ale legislafiei in domeniu.

Art.2 Salariafii SC SRL au obligafia si resper.te regulile

generale privind organizarea rnuncii, disciplina gi toate celelalte
dispozilii ale prezentului regulament.
Art.3 Regulamentul se aplici tuturor salarialilor angaja{i cu contract de
munci, denumi{i in continuare personalul SRL,
precum gi persoanelor detagate sau care efectueazl stagii de practici
in cadrul SC SRL.

Art.4 Prezentul Regulament cuprinde norme referitoare la:

1. Organizarea muncii, drepturile qi obligaliile personalului;
2. Norme de igieni qi de securitate a muncii;
3. Disciplina muncii qi rispunderea disciplinari.
Art.S Dispoziliile prezentului Regulament pot fi completate prin decizii
interne de serviciu, privind organizarea gi disciplina muncii, emise de
administratorul SRL

r. ORGANIZAREAMI.JNCII
Art.6 Durata timpului de lucru este de 8 ore efectiv pe zi qi 40 ore pe
siptlmini sau 2 ore efectiv pe zi qi 10 ore pe s[ptimAna (dupa caz)
gi este valabili pentru tot personalul SC SRL,
indiferent de funcfia ocupati.
Art.7 (1) Programul zilnic de lucru incepe la ora 8m gi se termini la ora 16m,
pentru personalul angajat cu o normi de lucru de 8 ore pe zi.

L46 S oRGANTZAREA uNrrArn EcoNoMlcE

\r-
 (2) Programul de lucru previzut la alin.(l) este obligatoriu pentru
personalul care iqi desfigoari activitatea la sediul
SRL, la punctele teritoriale sau pe teren.
(3) Activitatea specifici fiecarui angajat, se poate desfiqura gi in afara
orelor de program stabilite la alin.(L), in funcfie de activitifile pe care
firma le desfigoari, cu o informare prealabili a angajafilor.
(4) Conducerea SRL are dreptul, respectdnd
legislafia in vigoare, si modifice prograrnul de lucru in funclie de
necesitilile companiei.
Art.8 Orele suplimentare pot fi efectuate de personalul companiei, in
cazurile qi condiliile previzute de legislafia in vigoare.
Art.9 (1) Evidenfa prezenfei la serviciu se line pe fiecare punct de lucru sau
stand in parte, pe baza condicii de prezenfi, in care personalul va
semna zilnic,la inceputul qi sfArqitul programului de lucru.
in cazul in care angajatul intArzie sau absenteazi de la locul de
(2)
munci qi acest lucru se datoreazi unor situafii neprevizute sau a
unor motive independente de voin{a angajatului (boali, accident,
etc.) salariatul are obliga{ia de a informa in scris, ln urmitoarele doui
zile lucritoare, pe administratorul SRL.

Art.10 (1) Angajafii cornpaniei SRL pot fi invoili si

lipseasci de la serviciu, in interes personal un numlr de maxim 4 ore
in cursul unei zile.
(2) Biletul de voie se intocrneqte de adrninistrator qi va cuprinde
menliunea ci angajatul pleaci in interes personal motivat, data, ora
cind incepe invoirea gi durata acesteia.
(3) Administratorul SRL sau persoana desemnati
de acesta va {ine evidenfa invoirilor efectuate lunar de fiecare
persoani in parte qi va scidea durata acestora din programul normal
de lucru cu reducerea corespunzitoare a drepturilor salariale.

Art.11 SRL poate acorda, potrivit legii, concedii pentru

studii qi firi platl la cererea celor interesafi.
Art.12 (1) Programarea concediilor de odihni se face la sfArgitul fiecirui an
pentru anul viitor. Propunerile de programare a concediilor se fac de
citre fiecare angajat in parte qi se aprobi de adrninistratorul companiei.
(2) Ordinea efectuirii concediilor de odihni va fi stabilitfl egaionat in
tot cursul anului, finAndu-se seama de buna desfigurare a activiti{ii
dar gi de interesele personalului.

ANEXE L47
-
/
 Art.13 Administratorul SRL va fine eviden(a intArzierilor,
invoirilor, a concediilor de boali, de studii qifiriplati qi separat, a
concediilor de odihnl.

2. NORME GENERALE DE CONDUITA PROFESIONALA A

SALARIATILOR DIN CADRUL SRL
Art.14 in exercitarea atribuliilor de serviciu, salariafii
SRL au obligalia de a avea un comportament profesionist qi
corectitudine in promovarea produselor companiei.
Art.L5 Salarialii SRL au obligafia ca, prin actele qi faptele
lor, s[ respecte Constitufia, legile firii Ei si acfioneze pentru punerea
-
in aplicare a dispozifiilor legale, in conformitate cu atribufiile care le
revin, cu respectarea eticii profesionale.
Art.16 (1) Salariatii SRL au obligalia de a aplra in mod
loial prestigiul companiei, precum gi de a se abline de la orice act ori
fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale
acestei entitifi.
(2) Salarialilor SI{L le este interzis:
a. si exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legituri cu
activitatea SRL, cu politicile qi strategiile acesteia
ori cu proiectele de dezvoltare;
b. s[ fac[ aprecieri neautorizate in legdtur[ cu litigiile aflate in curs de
solufionare qi in care SRL are calitatea de parte;
si dezviluie informafii care nu au caracter public, in alte condilii
decAt cele previzute de lege, dacl nu sunt abilitali in acest sens;
d. si nu dezviluie inforrna[iile la care au acces in indeplinirea
atribufiilor de serviciu, daci aceast[ dezv[luire este de naturi si
atragl avantaje necuvenite ori si prejudicieze imaginea sau drepturile
SRL;
(3) Prevederile alin.(2) se aplici qi dupi incetarea raportului de
munci, pentru o perioadl de inci 3 ani.
(4) Dezvlluirea informaliilor care nu au caracter public sau remiterea
documentelor care confin asemenea informafii, la solicitarea
reprezentanfilor unei autoritili ori institulii publice, este permisl
numai cu acordul administratorului SRL.

Art.L7 (1) in relafiile interpersonale ale angaja[ilor SRL,

precum qi cu alte persoane fizice sau juridice, angajafii sunt obligafi si

148 r oRGANIZAREA UNrrATu EcoNoMrcE

\.\
 I
aibi un comportament bazat pe respect, buni-credin[i, corectitudine
qi amabilitate.
(2) Angajalii au obligafia de a nu aduce atingere onoarei, reputa{iei
gi demnitilii persoanelor din cadrul SRL, precum
qi persoanelor cu care intri in legituri in exercitarea sarcinilor de
serviciu, prin:
a. intrebuinfarea unor expresii jignitoare;
b. dezviluirea unor aspecte ale viefii private;
c. formularea unor sesizlri sau plingeri calomnioase.
(2) Salarialii SRL au obligafia si foloseasci timpul
de lucru, precum qi bunurile aparfinind companiei, exclusiv pentru
desfigurarea activitifilor aferente atribufiilor de serviciu stabilite.

CAPTTOLUL il - DREPTURTLE 5l OBLTGATILE PARILOR

Art.18 Personalul SRL, are urmitoarele drepturi:
a. si i se asigure stabilitate in munc5., raportul de serviciu sau de munci,
neputind si. inceteze sau si fie modificat decAt in cazurile prevlzute
de lege;
s[ beneficieze de condilii corespunzitoare de munci, de proteclia
muncii, de indemnizafie de asiguriri sociale in cazul pierderii
temporare a capacitifii de muncl, de pensie qi de alte drepturi de
asiguriri sociale previzute de lege;
sI primeasci pentru activitatea depusi drepturile salariale stabilite
potrivit legii, in raport cu pregitirea profesionali, activitatea depusi
qi importanla acesteia;
d. s[ se asocieze in condiliile legii, in sindicate sau organizafii
profesionale avind ca scop reprezentarea intereselor profesionale,
promovarea pregltirii profesionale;
e. si-qi exercite in condiliile legii, dreptul la grevi;
t. si li se asigure repaus siptimAnal qi concediu de odihn[ anual plitit,
in condiliile legii;
c
t' si beneficieze de concediu de studii sau firl plati, in condiliile legii;
h. si primeasci sprijin gi inlesniri pentru imbunitifirea preg[tirii
profesionale;
i. si beneficieze de egalitate d.e ganse qi tratament conform legii.

ANEXE 149
-
 Art.19 (1) Personalul SRL are obligafia de a respecta
ordinea gi disciplina la locul de munci, de a indeplini toate sarcinile
de serviciu ce ii revin potrivit figei postului, contractului individual de
munci. qi dispozifiilor date de administratorul companiei;
(2) Principalele obliga,tii ale salariafilor din cadrul
SRL sunt:
a. si-gi indeplineasci cu profesionalism, imparlialitate gi in
conformitate cu legea indatoririle de serviciu;
b. s[ se abgini de la orice fapti care ar putea si aduci prejudicii
activitifii SRL;
c. sl respecte normele de conduiti profesionali qi civici previzute de lege;
d. si respecte programul de lucru stabilit qi si foloseasci cu eficienfl
timpul de munci;
e. si respecte ordinea qi disciplina la locul de munci, s[ manifeste
colegialitate qi toleranfi in relafiile cu colegii de serviciu;
f. si execute intocmaiqi la tirnp obligafiile de serviciu ce le revin qi si
cunoasci bine produsele ce le promoveazi;
g. si pistreze secretul de serviciu qi confidenfialitate, in legitur[ cu
faptele, informafiile sau docurnentele de care iau cunoqtinli in
exercitarea atribufiilor de serviciu;
h. si se prezinte la serviciu in stare corespunzitoare indeplinirii in bune
condiqii a sarcinilor ce le revin;
i. si-qi perfeclioneze pregitirea profesionali, si participe nemijlocit la
gedinfele profesionale sau cursurile organizate de companie in acest
scop;
j. si respecte normele de protecfie a muncii qi de prevenire a
incendiilor sau a oriciror altor situalii care ar putea pune in primejdie
clidirile, viala qi integritatea corporali a sa sau a altor persoane;
k. sI respecte regulile de acces in companie, si ia misuri de indepirtare
a oriciror persoane, daci prezenfa acestora ar putea provoca pericol
pentru siguran{a sau funcfionarea normali a SRL;
l. si inqtiinfeze administratorul companiei de indati ce au luat
cunoqtinfi de existenfa unor greutili sau lipsuri;
m. si cunoasci confinutul actelor normative, regulamentelor qi al
orici.ror altor dispozi[ii cu caracter normativ in legituri cu atribufiile
gi sarcinile de serviciu, referitoare la activitatea desfiqurati,
conformAndu-se acestora intocmai;

150 I oRGANTZAREAUNlTATlt ECONOMTCE

F--
 -\

n. se se abline in exercitarea atribu(iilor

ce ii revin de la exprimarea sau
manifestarea publici a convingerilor lor politice, si nu favorizeze
weun partid politic qi si nu participe la activitifi politice in timpul
programului de lucru;
o. si rezolve in termenele stabilite de citre administratorul companiei,
lucririle repartizate;
p. si nu introducl, distribuie gi s[ nu consume biuturi alcoolice sau
substan{e halucinogene in cadrul companiei;
q. s[ respecte intocmai prevederile legale privind circuitul
documentelor in cadrul SRL.
Art.20 (r) SC SRL are, in principal, urmitoarele
drepturi:
a. si stabileascl organizarea gi funclionarea unitifii;
b. si stabileasci atribufiile corespunz5.toare pentru fiecare salariat, ln
condigiile legii;
c. si dea dispozilii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva
legalitigii lor;
d. s[ exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de
serviciu;
e. si constate sivArqirea abaterilor disciplinare gi si aplice sancliunile
corespunzitoare, potrivit legii qi regulamentului intern.
(2) sc SRL ii revin, in principal, urm[toarele
obligafii:
a. si informeze salariafiiasupra condiliilor de muncl gi asupra
elementelor care privesc desfiqurarea relafiilor de munci;
b. si asigure permanent conditiile tehnice gi organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor de munci gi condi$ile corespunzitoare
de munci;
c. si acorde salarialilor toate drepturilece decurg din lege, din
contractul colectiv de munci aplicabil qi din contractele individuale
de munc[;
d. si comunice periodic salarialilor situafia economici qi financiari a
unitf,tii;
e. si se consulte cu sindicatul sau, dup[ caz, ctt reprezentanfii
salariafilor in privinfa deciziilor susceptibile si afecteze substan{ial
drepturile qi interesele acestora;

ANEXE I 151
 f. si pliteascl toate contribuliile qi impozitele aflate in sarcina sa,
precum qi si refini qi si vireze contribufiile qi impozitele datorate de
salariali, in condifile legii;
g. si infiinfeze registrul general de evidenli a salariafilor qi si opereze
inregistr[rile prev[zute de lege;
h. si elibereze,lacerere, toate documentele care atesti calitatea de
salariat a solicitantului;
i. si asigure confidenfialitatea datelor cu caracter personal ale
salarialilor.

CAPTTOLUL lll- NORME DE IGIENA 5l SECUnITATEA MUNCII

Art.2\ (1) Fiecare salariat are obligafia s[ asigure aplicarea mlsurilor

referitoare la securitatea qi s[nltatea sa in munci, precum qi a
celorlal$ salariafi.
(2) Pentru desflqurarea activitifii in condilii de securitate Ei sinitate,
personalul are urmltoarele obligafii:
a. si igi insugeasci qi si respecte normele qi instrucliunile de protecfia
muncii gi misurile de aplicare a acestora;
b. s[ desfflqoare activitatea in aqa fel incAt s[ nu se expuni la pericol de
accidentare sau imbolnlvire profesional[, atit persoana proprie cAt 9i
a colegilor;

c. si aduci la cunoqtinfi conducitorilor orice defecliune tehnicl sau

alti situalie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnivire
profesional[;
d. s[ utilizeze corectechipamentele tehnice din dotarea institufiei;
e. si nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrari a
dispozitivelor de securitate a echiparhentelor tehnice.
(3) Pentru desfigurarea activitilii in condilii de securitate qi sinltate,
conducerea are urm[toarele obligafii:
a. si asigure gi si controleze cunoaqterea gi aplicarea de citre tofi
angajafii a prevederilor legale in domeniul protecliei muncii;
b. si asigure cercetarea Ei evidenfa accidentelor de munci gi a
accidentelor u$oare suferite de personal;
c. s[ asigure materialele igienico-sanitare specifice activitilii
desfiqurate.

152 a oRGANTZAREA uNtrATl EcoNoMtcE

h-
 .T

Art.22 (1) in caz de evenimente deosebite, de accidente la locul de munci,

fiecare salariat va informa de urgenfi administratorul companiei.
(2) Toate accidentele survenite in timpul serviciului mai ales cele cu
consecin(e grave, vor fi imediat aduse la cunoqtinla administratorului
companiei.
(3) Aceleagi reguli vor fi respectate qi in cazul accidentelor survenite
pe traseul domiciliu - loc de munc6. qi invers.
Art.23 (1) Pentru a asigura securitatea la locul de munci., salariafii
SRL au urmitoarele obligafii:
a. salaria(ii rispund pentru respectarea normelor de igieni gi de tehnica
securitifii muncii;
b. fumatul este permis numai in locurile special stabilite qi semnalizate
corespunzi.tor, firi a fi afectat[ buna desfiqurare a activitilii
companiei;
c. se interzice pistrarea, distribuirea sau vAnzarea de substanle sau
medicamente al ciror efect pot produce deregliri comportamentale,
in incinta companiei sau in mijloacele auto ale acesteia;
d. se interzice introducerea, distribuirea sau inlesnirea introducerii
biuturilor alcoolice in incinta companiei sau in mijloacele auto ale
acesteia.

CAPITOLUL IV. DISCIPLINA MUNCI! SI RASPUNDEREA

DISCI PLINARA (SANCTIUN I)

Art.24 (1) Orice ac{iune sau inacliune, sivArqiti cu vinovlfie de citre

personalul companiei, prin care au fost incilcate indatoririle de
serviciu, normele de conduiti profesional{ qi civici previzute de lege,
regulamentul de ordine interioari, contractul individual de muncl
sau dispozifiile legale ale conducitorilor ierarhici, constituie abatere
disciplinati qi se sancfioneaz6. conform prevederilor prezentului
regulament.
(2) Constitu ie ab atere d.i sc iplinard, urm[toarele fapte:
a. intArzierea sistematici in efectuarea lucririlor;
b. neglijenfa repetati in rezolvarea lucririlor;
c. desfiqurarea altor activitifi dec6t cele stabilite prin fiqa postului, in
timpul orelor de program;
d. refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile qi atribufiile de serviciu;

ANEXE I 153
rF"/

e. lipsa nemotivati de la serviciu sau intirzierea repetatl de la serviciu;

t. plrisirea sediului companiei, a punctului de lucru sau a
standurilor de vAnzare in timpul orelor de program firi aprobarea
conducatorului de grup sau a administratorului companiei;
g. manifestiri care aduc atingere prestigiului companiei;
h. orice alte fapte considerate abateri disciplinare prin prezentul
regulament.
Art.25 In raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancfiunile
disciplinare ce se aplic[ personalului sunt:
a. avertismentul scris;

b. suspendarea contractului individual de munci pentru o perioadi ce

nu poate depigi 10 zile lucritoare;
c. retrogradarea din funcfie, cu acordarea salariului corespunzitor
I
funcliei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durati ce nu poate
depiqi 60 de zile;
d. reducerea salariului de bazi pe o durati de 1 - 3 luni cu 5'l0o/o;
e. reducerea salariului de bazi qi/sau, dupi caz, qi a indemnizaliei de
conducere pe o perioadl de 1 - 3luni cui - l0Yo;
f. desfacerea discipliirarl a contractului individual de munci.
Art.26 Constatarea, cercetarea, aplicarea qi contestarea sancqiunilor
disciplinare se face, potrivit prevederilor codului Muncii (L.5312003).
A1.t,27 Rispunderea materiali, contravenfionali 9i penali a personalului
SRL, survine conform legisla$ei in vigoare.

CAPITOLUL V - RECOMPENSE

Art.28 Personalul SRL care iqi indeplineqte la timp qi

in bune condifii atribuliile gi sarcinile ce le revin qi au o conduiti
ireproqabili, pot fi recompensali in condiliile previzute de lege.

154 S oRGANIZAREA uNlrATll EcoNoMlcE

 CAP|TOLULVt - DtSPOZtTil FtNAtE
Art.29 Prezentul regulament se completeazi cu prevederile legisla$ei in
vigoare privind organizarea muncii, drepturile qi obligafiile p[rfiloa ,

igiena qi securitatea muncii, disciplina muncii qi rispunderea

disciplinari, civili gi penali.
Art.30 (1) Prezentul regulament intri in vigoare cu data de .............,
respectarea lui fiind obligatorie pentru tot personalul
SRL.
(2) Prezenhrl regulament a fost adus la cunoqtinfa personalului prin
informare qi prin afiqare la sediul SRL.

--
SC _ SRL _ - administrator

I
t:
I

ANEXE I 155
/
 ANEXA6
Dictionar
, de termeni

act constitutiv - act care sti la baza constituirii unei societili comerciale
(contract de societate, statutul societlfii).
angaia,ti - sunt persoanele incadrate pe un loc de munci in cadrul unei
organizafii, firme, intreprinderi
autorecep{ia - procedeu economic care elimini cheltuielile de recepfie
gi se foloseqte de reguli la verificarea produselor perisabile sau cu o
periodicitate foarte ridicati a livririlor.
aviz de funcfionare - document prin care se face o inEtiinfare cu caracter
oficial de citre un organ competent
capacitate de munci - nivelul de cunoqtinte, deprinderi qi aptitudini
precum qi alte calitili gi defecte ale personalitilii unui individ, implicate
in formarea lui ca profesionist qi execitarea unei profesii.
capacitate emofionali - include intelegerea emofiilor qi cunoaqterea
modului de solu[ionare a problemelor cotidiene, a stresului cAt qi
capacitatea de a studia, de a lucra sau de a indeplini actviti[i eficiente qi
cu buni dispozifie.
capacitate fizicit- se referi la starea organismului qi la rispunsurile acestuia
in fala vitimirilor qi a bolii.
capacitate intelectuali - aspect important al planului mental care
contribuie Ia luarea deciziilor importante, joacl un rol crucial in starea
de sinltate gi de bunistare a individului

capacitate psihici - atributul stirii psihice de a fi compatibili, la un moment

dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitifi specifice
certificatul de inmatriculare - document emis pe baza regulilor unui sistem
de certificare

compartiment de munci - cuprinde ansamblul persoanelor care

efectueazi munci omogene qi/sau complementare, de reguli pe acelaqi
amplasament qi sunt subordonate aceluiaEi manager
contract - acord liber consimfit intre doui sau mai multe persoane fizice
sau juridice, in scopul naqterii, modificirii sau stingerii unor raporturi

156 I oRGANIZAREA UNrrAru EcoNoMrcE

 juridice, rezultat al unor negocieri. Din punct de vedere comercial,
reprezinti un document de bazi in incheierea tranzacfiilor comerciale,
qi izvor de obliga{ii civile.

control calitativ - verificarea qi determinarea calitifii produselor primite,

prin compararea lor cu standardele nafionare, normele interne, caietele
de sarcini, mostrele omologate etc..
control cantitativ - verificarea concordanfei dintre contract sau comandi qi
cantitatea livrati
curriculum vitae - scurta [auto] biografie care cuprinde toate datele privind
starea civil[, situafia profesionali. etc., a unei persoane
[care participi la
un concurs, la un examen etc.].
declarafia pe proprie rispundere - este docurnentul din care rezulti
ci fiecare declarant indeplineqte condiliile legale pentru definerea qi
exercitarea calitefli pe care o are in societatea comerciali.
depozitarea - consti in cumpirarea, stocarea, prelucrarea gi vinderea
(revinderea) mirfurilor citre cei care au nevoie de ele (beneficiarilor).
evaluarea performanfelor - consti ln aprecierea gradului in care salarialii
iqi lndeplinesc responsabilitntile ce le revin, in raport cu postul ocupat.
firmi - este definiti ca fiind numele sau, dupi caz, denumirea folositi de
comerciant in realizarea operafiunilor ce fac obiectul de activitate
fiqa postului - este o lista de activitifi specifice care trebuie executate
pentru a indeplini sarcinile proprii unui post.
fluxul clienfilor - reprezinti ciile de circulafie a acestora, de la intrarea in
magazin citre toate grupurile de mirfuri etalate in sala de vanzare
Ei
pinl la ieqirea din magazin.
fluxul informafional - reprezint[ totalitatea informaliilor transmise intr-
un interval de timp de la un emifitor de informafie la un receptor de
informalie prin intermediul canalelor informalionale.
fluxul mirfurilor - reprezinti migcarea rnirfurilor pe intregul circuit al
magazinului din momentul primirii lor de la furnizori pani in momentul
vanzirii lor qi eliberirii citre curnpiritor, acesta fiind punctul de plecare
in acfiunea de proiectare a magazinului
funcfia - e reprezentati
de totalitatea posturilor situate pe acelaqi nivel
organizatoric, care prezinti aceleagi caracteristici qi au de reguli aceeaqi
denumire

ANE1E A 67
 interviu de angaiare - un dialog intre candidatul la job gi angajatorul care
oferi postul
,1

lntreprindere - persoana juridicl infiinlatl pe baza patrimoniului propriu

li
;r Ei care desfagoari o activitate economicl conform profilului ei in scopul
obginerii de profit, fiind organizat1, condusi gi coordonati de citre
intreprinzitorul individual sau colectiv
lntreprinzitor - persoana care identifici oportunitatea unei afaceri, iqi
asumi responsabilitatea inilierii acesteia qi obqine resursele necesare
pentru inceperea activitl$i.
magazin -
unitate comerciali unde au loc procese operative ale circulafiei
m[rfurilor (primirea, depozitarea Ei vAnzarea mirfurilor).
nivel ierarhic - pozifie pe care se situeazi toate func{iile gi compartimentele
care au acelagi grad de subordonare fa[[ de organul de conducere dintr-o
institufie sau unitate economico-sociall
oferta scrisi - document scris prin care se face o propunere de o persoani
altei persoane pentru vAnzarea'cumpirarea unor mlrfuri, pentru
angaiarea intr-o slujbi, participarea la o acfiune, prestarea unor servicii
etc.;
personalul intreprlnderii - totalitatea resurselor umane care igi desflgoari
activitatea in cadrul unei intreprinder
plan de afaceri - descrie trecutul, prezentul gi planurile de viitor ale unei
afaceri, in vederea solicitirii unei investifii, clutirii unui acfionar sau
vAnzirii firrnei.
ponderea ierarhici - totalitatea persoanelor aflate ln subordinea directl a
unui manager
post - cea mai simpll subdiviziune organizatoricl qi este formati din
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competen{elor gi responsabilit[1ilor
care revin in mod normal spre exercitare unei singure persoane.
proces tehnologic - totalitatea operafiilor tehnologice, corelate intre ele qi
cu mijloacele de munci, necesare executirii unui produs sau unei parfi
componente a acestuia, in cadrul unei unit[fi de produclie.
profit - reprezinta beneficiul obtinut ca rezultat al investirii de capital
promovarea resurselor umane - ansamblul proceselor prin care se
realizeazL trecerea angajatului intr-o funcfie sau categorie superioari,
care in comparafie cu cea precedenti presupune din partea titularului

158 I oRGANIZAREAuNrii".i;r EcoNoMrcE

o calificare, o competență și o răspundere sporită, precum și satisfacții
materiale și morale mai mari.

recepția - este operația de identificare și verificare cantitativă și calitativă

a mărfurilor, și se realizează de către beneficiar în prezența sau absența
furnizorului.

recrutare - reprezintă un proces de căutare, identificare, localizare și

atragere a candidaților potențiali din care se vor selecta cei mai competitivi
și care corespund cel mai bine cerințelor și intereselor organizației.