I

1!

I
I
I
I
I i
I

'.

I
I.
( . •
t • !

(
I
(
r
,.
j
I
J
r --1
 - - - - - - '-==---=---- - -
_ _ _____JjI ,N - - - - -- - -
- -=---
}~\-1 0'--h' l~J2¥C£2~(\$..=-.
- ~ - - '- - -- CD-

-)
.
-
~
.
. .
. . . ~
. .
.

- -
'
· .
-

{
{
\
\
. ..

f, _
.' '., . '
' . ' . -.
r

r
r

I
I

J
I
\
I

f !
\
'
- - - - -- - - -- --
I
{ - A-~i-_\-:\c.(:::.=~: _-,-- ~ :0·((f~
) -
(
I _ci) ..LJLS~W
~
- . L.bl_,s:.<2:------=-=.-·
- ---===========--=- -:::-
, •. ··... -- :- =: :===_.=. =
.
::: :;: =: :~

I .~ - _·- s~ &j <c,\J-c M~ "DhJ. :=--b~4A-

_
i ~ R~A
~ Qc;r-:,1o't)f l \::fr,I\Tec =- ~ , --(vL ·- -~·
'¥.~ 1 - 'K.\/1~
( -
.::
_l{ Jt?~\AN,t\~I ·, bs Q ~ tb
, ½' . ~ ~9,o\o'Ju' .··
I
I
·tl:~~J Wdo·
I
I
I
~ . . .
. ' . .

.·__..:._~/ ·-
\ ~:-"<~
:::'/{
~:'0
.:~;;·:~/~~
:0::-i
-·:.:.:.
::"-::'_':---:':;.-.c..,
\. -.-::<-:"-.·:--'.-:
--::-..:__
· ·· -.:..:.· ._...,.....;.
· . ._ ·-.::·,.__ __ :_ _;··._
_·:.·:·.. ,:i ·>.~,}-t ): i\./\:~\;:;/;\ _
·. .;.·,...-.·-:. . . .. .. . .
. .c
· . . . : .·.: ._
:
\ . . ·_
. -~·,.....,...
: ,:--:::·-
..
. :··_-:/~/ .< •:·_:·,:~;~:~\-.· ,·_. ·

• _ · _c_
·· ; _ ~ - : ----::- >--~_t'::-,--
·~;:.:r i:--
,· _. ;·,. :>-.:,,:-~-·.-J-.:·,·;~·:·~-·.}_:,:.1·.~ ~- . ·
,.- ,.
-·~- ·-,-:--
·. : > :" ·:+-;:
t '. c·~:
/:~;~:: -::
\·.-
'•:::-
· ·~_;.•. -_:
:·.~·-_· _
~
-- -- --=·
-.
•· : : · ·, .' ·. .: - : ' , :- · .. . .. __.·
. ._
. . _· _ ~
- -
- ~ :
-~-;-_
· : .. .~: - ~
· . , ; : : :_-~
.\
·
 ,

\'
f

{
(
I
I
I
I
I
I
I
~
. .· .

~
{
{
I
I
f
[
(
[
[
I
I
.
'
I
.
f\-T\\\}t> \ '-lE · . .
~~
.
.. . .I
.
. . .
. _· .. : ~.

I ~_
~J;Q ~' .
~~~ ., . .[Md,)J. '. .! . . ,. . . . . . . . . . :
I
I
I
I
I
I
I
 . . .. . . . . . . . .· .. . . . . . .. .

: --· ~: .: ·. ·. :·~ ; : ._.;_:· ~~-- :_: .-· ·:··::- . .

:,i++$<,-:.-':~·~:.:': :/~'.:'. : ~:.~,-.. ,.: :~.-~:..

I
I
l
I·

I
I
I
I
, . . ) .

J
 ,• . ..

'I
I
I
I
-'- d- ~~ ~: :s; :::
::: ... .N H.~ ~"-'
1'= --_ ... .c; "" "-1 "-" >- V> L' --"
--U 6'U .V --- ~~
- - --
~ ~~D
"" UNO~"~
·' ~
..J ::, H.~ ~~~~~
IH &~ ~~>J- 4

- - - - : - , - --
-- t- -\; ~~ ~' ,,6 .._
... 3. .l: :~ )J t,i -,~
... . .
-- -. -- -- -- -: :~

A,S~k.-\.
- J ~ ~.!.~
·L~
-= --\ J:·,~ ..\_.)l,
: · ;W _ITT
.
;©kll~\ k ~Yt.
-\ ~ _g _~
~~~s.!UQK
'!:!:..l.
' ~~-,L~...-, - -
---
1
 ~

r
r
f

CE" ·
·. -~( . c:p¼u~·\ ~- - . .
. -~ . , e ~ Q_~ 1c'J\i\:L~k~~\:.I · ·.
. )
I

I . : . ..
. : . ..

I
I
I
I
I
I
I
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I . \:•
. .
..::._··::.::•·· ..~. ··
.
. .·
·. . . . .
.......·.:.-:·.::~:-·•.;_- ..;,.:,_:·
.
~·--···-:•-:\
. . .
_·.'.::·-··: ·
'
. •'
~ . ·.
~
: . .- ~
-·_
..
·.. ..:

·> .' -:\ ~·/-:.'.~,- .:_--!-=";.:-:·:.:· •,; ·-.---·

I
• •• • • 1 -- ~·., .__:_ ' \ \:: •.-.-(·:. · : ' • : : : :.-. · - : · - : - · -

·--· . .. . . .. . . •• '• ...·.. -:- . .. ,• · -

I
 . . . .

.l~J -t,..,.,.,;,i.J_ l ,3c, ~ 1m)-,:ir.,k ~,;.,,..., ,,.._ ·-

~ : ~ ~ a . . c.orm..w,;.t:,~
~£ \;WL ~~d"'li_ . id ih \~ Je. ~~ Mvielc.
..·..
a.) e-'~' s-. . ..

... t) ~o i/Wl, ~ J·Jelt. .

- l\ l' . .,
c.) ~ : .;_... ~
~

- k ~ 1~~ l1~)l-l'li9;\( ~ ...u . .-- -- -- - -·

.·. ·"'_;,u lt µ _· - -·•-
··: ·. J\le ~tr uu D-

- --
a.) ~ lt ~-~.s.s
=-)art~ Jt DetAJeJ.
.· -> !~'1-- : JI)~ . ',
· -> 11ce: tJ°'~~ .
. ~fo.t..ea.. . .
-) .19:15 ;

.· h, i 2 : ~ . detWk~~-· !e !ltd'~ Je. l, ~

. -; ·· .
....
. . . .· •
.
,
. . • ".
• • I

__·.. :-> ..
;: :·:\:\ >.; :~·:._
:. :"'.'-::.. . . . .):;~:-._
... . .. . . ..-. . .
. ~.. . .
.. . '

.. _...~ .. ··_-:· _.-,-.•:·.- .~_:· ·.:· ·.:~1::·: .-~-~:_.:;...~··:.·

;"

. . -~ •··· .. .

·<:.:{',;]~::.: .ii. :.
. : .. . •·-
.. ~ . :

... . . > ;\ .• ,' '/::'. . I.," ' I •

--
- -- - ----

CAPITOLUL VII
Secolul XX intre d
emocratie si totalita
Yn_ peri~ada interbelic1
rism
Marea c!·17.A ~m 1~2 1., in Europa au fost
9-1933 ?une in ~ific instaurate, in mai mul
econom1ce s1 soc1 ultate democratiile \ib te state, regimuri tota\
ale . In tunp ce m erale, care se confru itare . ·
Danem~·ca, N_orve state precum Marea nta cu grave prob\em
gi Britanie, Franta, O e
German1a, Italia, UR a, Sue~ia sau in Cehoslovacia, regim landa, Belgia, Elve
tia,
SS - se mstaleaza re urile democratice su
Secolul XX a cuno gimuri totalitare . pravietuiesc, in a\te\e
scut doua tipuri prin -
a for_ cu~1oscu~ sub cipale de astfe\ de re ·
gimuri: cele fasciste
num~le_de nazism sa in italia, Germania (u
fost 1<.us1a (Umunea u
Sov1et1ca), urmata du national-socialism), ~i ce\e comuniste, nde
pa al-II-lea Razboi M prima \ar11. comunist
ondial de state\e din aa
C au ze le ap ar iti ei Europa de rasarit.
regimurilor tota litare
0
nemultumirile prov
ocate
•lnstabilitatea econom de tratate\e de pace incheiate 'ln unna
ica din diferite tari Prim
anii 1929-1933. euiopene, care a culm ului Razboi Mondial
inat cu marea criza
economica din
Regimurile politice
totalitare au avut o
serie de trasaturi com
une:
PR A C TI C I PO LI
TI C E TO TA LI TA
RE PRACTICI POLI
TICE DEMOCRAT
ICE.
in ca lc ar ea de ca
tr e re gi m a drep
Astf el 'in cadrul regim turilor omul ui. -existenta mai mul
ului comunist era tor partide politic
dreptul la prop incalcat 2lurip ar,tidismul)~ e(
rietate prin intro Pluralismul politic presupune
11~~ionaliz fu:ii_ $i_ ducerea existen\a mai multor
colect\y izarii, prin partide politice care
BJQPrietatea_ statu trecerea, Jn alterneaza la putere.
lui_ a~ fa bricilor
~ renuriloLa&!:icole,,, 1 bancilor, In Marea.Hritanie-fu nc\io
secolului al-XX-lea neaza de-a lungul
In •'cadrul m in ll ll.uL.Da doua ~artide. Aceste
i:1 sistem JlOlitic,.domin
at de
Zi
trecandu-se in cele st evTeiLsunt .persecu
din urma la exterm tmi, Particlul Laburist. sunt Partidul Conservator ~i
Evtg:ilor 11. serinterz inarea,,lor. Iii Romania,interbelic
ix.eM ractic~rea~un a:
ca ui ecfu:. sau ~yoc or profesih ~ Dispar unele pa1ti
at., erau ~ g~ 1,.s~ de politice, ex: parti
haine sem nuL distin g.?aI ~ PJ conservatoare dele
= cu at!.;din..i:iroQ1
111 ghetoutl Cele m
ctiy~ it m t' .] ,_ j\
iilej ocuinie..~i o_bl~g!
i@ vor fi
l!~sa se~n u~
.. Apar partide noi, ex
. Pru.tidul Taranesc,
ai cunoscute ~ _gLan , Liga Poporului
fo st legile de la tis~m1te. ~u ti Apar pa1tide extremist
Nurenberg,l, 23j , pn e ex: Partidul
cetateni~ ermana
era acord~ta d?ar an
~ c~re Comunist, Legiunea
Arhanghelului Mihail
c1\satQriili; 1nte _germ e~ 1ls?L '.ar i) Apar partide
apartinand minor ita\il
interzLs~.T oate re am §l eYl~eL or
gimudle_ t~talitarL eiau nationale ( ex. Partidu
dreptul la libera ex J1u. g1c~lc.at l German, Partidul
pijmare,.pnn ce,nzur maghiar).
a_pr.es_e1; i In 1926 apare P.N ,T. (
Pru.tidul Na\ional
Taranesc) din fuziune
a Partidul ~aranesc
condus de Ion Mihala
che cu Partldul
National Roman din
Transilvania condus
de lulu i Man iu
!) Scena politicaroman
- easca din perioada
interbelica a fo st dom
inata de doua
pattide : Pattidul Nati
onal Liberal si
Partidul National Ia
ranesc care au
guvernat \ara in cea
mai mare parte a
perio adei interbelice.

so
 <ll

ws te nt a partiotilf
fl \lllic.

-.1;xisteu1a u11e~ nstitQ

\.li..\!.emocratice
t..,es P.ectata iuclusiv de
conducato r~
,.;su~eranitate!Lp.oporu~
, adica sursa puterii .
politice este na\mnea. De
l ropq'l'nd_!.. mocra\iile modeme su
reprezentative, adica ce nt
ta\enii desemneaza prin
vot reprezentan\i care sa
Propaganda se realizea guverneze 1n numele \or
z.a .
aflate la dispozitia sta prin toate mijloacele
tului :
' • prin presa,.atat cea scris
a (spre exemplu,
Pravda.,in URS~ sau Sc
anteia in Romani.a
comunista), cat ~i cea
~i ~ levjziune); audi_o-vizuala (radio
• pr in sistemul:educ ~
ational (ceta\eqil sunt
educa\i de mici confor ~ tul4 n9:-ersal,per.
mj deologiei,
r~ 1muluj} Cl~ ~i ca
nd sunt adult_w £_etatenilor la vi ala e._o~ parti.ci2ate.,~.J uturn~
\!WleaZoa girsuri ideolG VotuLun~ fa fo1{"'ii
gi~ alocul de.. mo'a
munca;. mai ales qyp~ .,tlmuLriiz u§ inca di~ , dar
bo
• J;.;in cultura : literat
ura, a~ plastice, Marea Britanie, votul ,un i mondial.( de ex in
ive
cmem atografie. 1919). 1.{neori el a funct rsal a fost introdus in
ion
.universal P,entru wfi'ii:1 at s~
~ n propagan3 se
realizeaza ~}.o alta
---;...;..==i-====- =:.
. rsal mascu . a fost
t[ In.Romani8=VOtul
introdus !hrna19~
e cteristica specifica • avand drei-'..tul sa voteze
tuturor_ r~gimu1ilor bailiatiLctLYarsta de pe
totalitare:4 ultuLgerso .2.Lde ani,, In <;,onstit iha s~
nalitapj_g}u.ducamm 1. din 193 8 dse prevedea
tf derul absolut al ll!& , faptul ca aveau ~
imul~ $ -Qr~'4l.ca un 12ersoanele cu varsta
,Personai ~raum3 ~ peste 30 aui ~tiutoare
mesiamc . De cultul de carte j ar dupj, cele
personalita\ii au bene ~ ilea-razboi,mondia de-
ficiatJ,1ussolini,l lltle1 j,se prevedea faptul ca
Stalin, Ceau~escu. :,_ J!.r_~pt de.,,Y.ot au .tot~

culh1l personalitatii
absolut al regimului es
conducatorului . Lidern
te privit ca un persona
l
-an1. teill!.CU varsta dey este
)..8...

suprauman, mesianic. j
De cultul personalitatii
beneficiat Mussolini, au
Hitler, Stalin, Cea~es
Cu ltul personalitatii .se cu.
,.manifestacpiin::m.ari ..
~ c1acole publwe ~i
O.,FereJitew;e,s au artist
care P.ream a,r_eau,condu ice.
catorulf iltucuL
p.£P.2_arelor.:;iu Rusia,..
JLDuce:,iu Italia, ,,.E
ul, , tn Germania - contr ~ .
olu J.absolut al statulu
..asu ra societa ii- i_
T er oa rc y ~ ea liz
ea za .p ~ do ua metode
~ vr nveghere y !£9J -,ga.rantan:.a_~iJ especta
lW)lul,poplilat iti:>p rin tea drepturilo1; .
intermediul !IBll,tiei fu ndamentale.a le omulu
politice. Aceasta poart LSLlusclieLeal OJ ii} _
nume diferite, 111 m'ire a _costitut~
tre""cle"i-egim: .GestapoJ
Germania.nazista...CE 11-, -li bertatij11d ividuale;..:l .. .
KA 1n ~ 1n timpu ib.ena1ea comt1.!.ille1
µ ni~ l5xY,DJntimpul lui l Jui -,m:eptu1:Lsocial econor

-
dupa Stal i!b - Stalin.,K.GB, 'ipJ J-E.SS,. _greJ@, la 1m:rnrietate pr
-mwt ur i poli~ : dre
-garnntaretlibe_@fa.de
ivata
pice· drepJ.Yl.le..

jll_ul ja,;.YP_t_ _ . .
.expri ma_re aop1n1e1
· · 01.iµei politi1.;e:§ ~c.a p_ublice.
tegoriilo1;,,
rin.sistemul de-la are-
i 'in ch iso ri.

51
 ~ Ge rm an ia nazist~
primu lJagar de mu1tca
~Plirut ch iar 'in 19 .ll , l~D a
1111: u1 · ._ acha~lagru.•p' c s-; u.
~ .! .t _p e parcursul ~
anilor l9 30r peutr u~ 1
~ u i . d e-alDoile
1 a-Razboi Mondial sa ap
~ .lsgru·e de-ex.Lenniua ar~
re ~ el mai cunoscut fiin
~ele ~ ta Auschwl tz) d
.
In .Ge rm an ia nazista 'in .19
38 are loc Noaptea d~
~ ~ l. ca nd magazinele
"' sinagogile ~i locuin\el
~ or au (ost vandalizate e
.12,s ~ ci~j. ~imaimulti ev rei..au
J2c3/>-.,;vreii sunt ~1ternatlm.gheto
.P-Oarle ste au a lui Da,v ull!;:~i ob lig ~~
i_d .
.!9 4~_.are Joe ~ forin\a de.Ja::cWannseelU1
~ 1~ a1?1carea solut 1de_se
iei fin ale..hLper_ioada
~ ~.ca us tul ui,aµ 1: o.
.!!_Cl~
-tiv 6 mil. de e~ au (os
l. t

!nUJ:.S~iJ.istemul de lag~ 2urta numele d.i;

G u~as ~l era_f onµa t din
:z.eci de lagru.·e raspan~
~ tre g,ten t9 riu\J a1j i. lnt
re 1936-~ se
d~~lau~ ~ ~a re a,,I er
oa~ :W pierdut,Yiat
a i:P~..l:,4__m1lioaue d4 a
er so ao ~:a1n. ult i.dintt.e.
_ace~tia fti nd of iciali -
ai.,partidului-=- ·

.lucalcru:e ~ til\ci Eiu lu

i senru :,arii pu tcdlor Jn ~
,st aJ .,g,_ute rea es te ac ap ~-esvectarea principiulu
ara ta deJ ider care ajung i se pa ra rii 1)]lted lo1J9 .
rep rez int e 'intregul reg e sa :l Principiu\ presupune
= i:Jl. divizarea puterii 'in ma
multe compartimente: pu i
tere executiva,
legislativa ~i executiva
cu scopul de a evita
concentrarea uterii 'in
mainile unui sin ur ind
ivid
Id eo log iil e totalitare
su nt fie de : Ii ti; fasci,,D\,..na~
De os eb iri 1utre ideolo g : comunismul!3
giile alitare:
In tim p ce co mu nis mu ltot (extrema stanga) sus\in
~i fascisrri.ul su s\i n eli crearea unei societa\i co
tismul nduse de proletariat, na
Co mu ni~ ii sustin elimi zismul
narea propriet~\ii priva
Co mu nis mu l sus\ine te, regimurile de extrema dre
ateismul 111 timp ce 'in apta o men\in.
ca rei a ca tol ici sm ul de Italia se 1ncheie o tn\ele
vin e religia oficiala a lta ge re cu biserica catolica in urm
liei a
-
As em an ar i 1ntre ideolo
giile totalitare: erau an
tidemocrate, antiliberal
e, doreau crearea omulu
i nou
ID EO LO GI TOTALI IDEOLOGI TOTALIT
TARE: ARE:
FASCISM IDEOLOGI TOTALITA
NAZISM RE:
COMUNISMUL
Fa sc ism ul a ap aru t in
~ ~i a Na zis mu l ca ideologie a fast Comunismul Principi
fa st ins tau rat de $ en fundament de Adolf Hi ile
f@ tle r in ideologiei comuniste au
Md§iiiiili lucrarea '~ n Kjiffii_f fast
Tr as at ur i:
l Lupta \ansate de ~ ~i ~
mea 111111118@4£ IJ .;;;atizcl
- coJ!if6lllUaml-..;w a Tr as atu ri: ui.
ita\iana era £Y [L ifi ltn ' . . .ist- ~i au fast ~
~ ' 8 1 ! ~ &iJim
utQ de J;a.nin1, -f&'-t ~ .,
- p , alc atu ap aru t
1 ite din . int r-o ~ mcilil Trasaturi:
-t:li] :., nu1111te

52
I
---

~
<
tii.ffp larr p!flffic
co1· po rat iffi ffi1 ~
inlo tuirea P§lf...Jrnen~
JJffll'ania,care fusese !!Ivinsaj n
J) ni m ll: m o& ~
@ nslgiigfiimw flprin
~!11\1;1.i~era
~~~ ~~
ex~ e,kJ p~ intre ~
~
e ~ ~i ~
-~
ra@..oL ~ ~~Ii ~ -- - '.!L., · rt) lupta numita .
u ~M ftlm mm unui
~ ~ -t n. ..~ lu ta de clasa. ~ ' unde
~ i i f t l g ] t demm care sa-i · 11
~ OIJ)e;s., . ··
...
Preluarea puterii
Fasci~tii organizeazA
prm . !
~-
r
pentru arte~i~ ,
~ ~ b me;ll'., numiti
determinandu-1 pe
~ = sii-
num easca pe{~ - . ,
Jlj ijit ro. l~~ wi -... .a.122r tntrc _Gf I ,
PL. a
Ma suri ado ptat e in Italia: ;J aj,'5ire( evreii, tigani1,
Au fo~, » slavii}.
I Pentru a face o lume mai buna,
-lili lfli i
~~ .., .. ,,Qh\! I ~ . erau
U?
- ,i~ - astfel
l . s1 e aceea 1ncat sii nu mai existe bogati ~i
bii @n t. saraci:
- A fost intiintata., p
~
•
..•:.....= -
- in ~ infiintat
&Wat l~~-~-~=~~-=-a....
t- comumste nu se poate face decat
ae I e2 ,z!£ 4ltte:.. . de catre
:a ••
1 - r :· Primele
suri adoptate in Germania
i-

•- ~
~ I ntei

u
~
- A luat 3 A I i!!!Wf?.
~ purile
- Din dorinta de a
demonstra Lumii ca
Itallia devenise o mare
puter.e,@ iiUtm..
~
&4 ttilS\Dw l 935 - e
1936)
193
iari n 1940~
11

I ii ii a , e
a

proclamandu-se "- &Lg~ Practici totalitare mperioade

regimului lui Lenin (1917-
1924)

· - - -
-
creata IR .
si _ v,. _ fi.iiilt -au
~ afo st

53
 , 93s prin "'"""'"",...,,@'11
,,Nur¥ e f t ~ le-au fos 1)1Dei.tiiifiii1cilQ J fost
t trecute 1n proprielafea statUlui\
~1 o! te 'areptunle.civiet-.in
< : i l f f i l ~ iar
~ 1ntre.germ~ a
in 1922 s-a format Oniunea
fost mte rzi lfh Rej)U9-.-eiiw8fi1etic&S ocialist~
~ffl '81are loc~ (URSS; .
ea ae cr.ia:tah ,. .
In l,224~ 11,, iar puter
~a - ~ p i pgde'.fr este pre luata de catre"".Staliru
to le. ..~ilo ~ -- Mlisu ri adop ..._ ..
~ ~ ~i' S ! ~ret tate in timpul lui
ost ~ au Stalin .
!!~9 evrei1;unt intemafi 1n.
e nomia era ~ g@lljµ!A pe
~gn' d Q ~~ • poa baza
rte

-
iDaY !£ planutiffiit:ci~ _ ,-
~
11942 m·el~ Co ffl 'er ~, ri.a__
.
acc~nM este pus pe ,§tuiifr
~ eeiiiftl!"se decidC...
.!P.!~ ea1ffl'lu~ e. In
penoada UiliBUSliUlui• i oo 1W tt0 i~culturi1: in

~ -
. ~eta-ea,~
aRroxi1miliv 6'."mi1 ~ per~, 21 -1 9~ 3. ts-a realiza
..-- ; au t
_fosL'\lejJ~ colectiviz~ 'in
a~ l~ t1 iI T ii rn P -
~ ad1 1t 77 l~liti£i':
Infre ~6 \li ~91se declan~aza
,~ 7W iji f8 )perioada 'in car
e
,~ tJ tW iatam-iwe )qi. _
(IIlllioaue---ae persoane, _

©ilnil\illp4!!_iiilitlgde
propo11ii nemaitntalnite.
~ 0B!&&n<la.il prezenta pe~
l!J@i
ca pe un 1a~ tq !i_care
vegheaza Ia,6uiiii1ineiis1_al
t.s oc ~~~
«..a"-1n11.-.ti-i-9!lmoare Sli liiv.
---- -------

ldei si regimuri democratice

Ma rca Br ita nie a fost o
monarhie constitutionala in car
in stat. e se respecta principiul separa
rii puterilor
In Marea Britanie, se aplicli
principiul regele conduce, dar
regelui este numirea prim- nu guverneaza, cea mai impor
ministrul.Acesta 1~i alege tanta atributie a
► Cele mai puternice
mini~trii ~i are puteri exe
forma\iuni politice au fost, dup cutive extinse.
prima jumatate a secolului al a 1918, Partidu l Conservator
XX-lea, s-a remarcat personalit ~i Par tidu l Laburist. in
partea Partidului Conservator atea Jui Winston Churchill, pri
, 111 timpul celui de-al Doilea m-ministru, din
111 Razboi Mondial (1940-1945;
apoi, dupa razboi,
► in perioada postbelica 1951-1955).
, alt prim-ministru conservat
consolidare a economiei, pri or, Margaret Thatcher, s-a afir
n privatizarea unor 'intreprinder ma t prin actiunile de
cre~terea prestigiu lui extern i ~i servicii de stat, cat ~i prin
al \arii. cele care au vizat

54
 Franta
►Franta , a avut in
tr e anii 19 18 $i
guvernamenta 1940 un regim
la (au func\ion democratic repu
at 42 de guve rn blic an , caract er
► Dupa al Doilea e). iz at 'insa prin
inSlabilit ate
Razboi Mondi
Charles de Gau al , a fost adoptata
lle, pre$edinte o noua Constitu
al \arii din anul \ie, care institui
► Reforma cons 19 59 , a sustinut id a un regim pa
r\am e.ntar.
titutionala din eea co nso\id ar
universal, nu de an u\ 1962, a stab ii pu te ri i ~efu lui st at ului •
un colegiu elec i\it ca pre$ edin
toral, ca pana tele F ra ntei sa
atunci. fi e al es de ce ta\eni pr in v ot
3. IDEOLOG
U ~ l PRACTlC
Pr~ctici polit l POLITICE IN
ice democrati RO MAN IA
ce 1n Romania
❖ introduc :
erea votului un
❖ adoptare iversal 'in 1918
In articolul a 'in 1923 a no
5 erau prevaz ii Constitutii,
E a av ea la ba ute drepturile
za principiul si lib.errntile
separarii pute ce
judecatore as ca
. rilor in st at: pu tatene$t i spec ifi ce unu i st
tere a legislativ at de1~1ocratic.
❖ pluripar a, pute re a ex ec
tidismul. ut iv a si pu tere
a
D up a M ar ea un
ire ~i introducer
schimbari: ea votului univ
ersal in 1918,
pe scena poli tic
• D is pa r unel a rom aneasc a
e partide polit au lo c m ai m ul
• A pa r partid ice, ex: partidel · te
e noi, ex. Partid e conservatoar
• Apar partid ul Taranesc; L e
e extremiste ex ig a Poporului
a Apar partide ap : Pa1tidul Com
artinand minor un ist, Legiunea A
a in 1926 apare itatilor nationa rhan gh elului M
P .N,T. ( Paitid le ( ex . P artidul ih ail
M ih al ac he cu ul N at io na l T German, P arti
P ai ti du l Natio ar an esc) din fuziun dul m agh iar).
• S ce na polit nal Roman din ea Partidul T ar
ic!! interbelicl! T rans ilvania cond an es c co ndus
N at io na l Ja ra a fost dominat us de Iu lui M an de Ion
ne sc care au gu a de doua partide : Pa iu
vernat tara in ce itidul N ationa
a mai mai·e part l Liberal si Pa
L ib er al is m u l e a pe rioa dei in it idul
este sustinul de terb elice.
ldeologi ai libe PNL
ralismului: Mih
Lideri ai P N L ai Manoilescu,
: Ion I. C . Brati I.Gh.Duca.
P e plan ec on anu, Vintila B
om ic sus\ine ratianu etc.
urmarirea a do interventia stat
ua direct ii care ului in econom
E i au 1ntrevaz ar asigura mod ie (neoliberal
ut o stransa le ernizarea societ ismul:~tefan
gatura intre in at ii rom ane~ti: Zeletin), §i pe
politice. dustrializare, lndustri al izar ea ntru
Au fo st adepti m od er ni za $i urban izarea
i devizei "prin , re si consolid
noi fn$ine" prin area independ
pr in forte prop ca eutei
rii. re se urmarea
P e plan p ol it fo lo si re a resu rsel or na
ic P N L a fo st \ionale, in prim
Pentru Stefan adeptul democ ul rand
Zeletin, Const ra1iei ~i a sist
neoliberalism itutia din ma1 em ul ui co nstitu1ional.
ului romanesc. tie 1923 repr
ezenta docum
entul oficial
de nast~re a
T ar an is m u l
Ideologi: Virgi
l Madgearu, Io
Lideri P N T : lu n Mihalache
li u Maniu, , lo
Partidul N at io n Mihalache
na l T ar an es c,
Tl!.ranismul su a acordat o at
s\ in ea interese entie sporita go
Pornind de la \e spodariei 1arane
conceptia ca R 1a r!inimii . ~ti §i agricu ltu
rii.
taranismului au om an ia treb ui
sust inut dezvol e sa ra m ana un stat pr
bogatiile subs tarea uno r ram eponderent ag
ol uri indu striale, rar, reprezenta
Reprezentanti ului . ca re valorifica
u pr od usele agrico
ntii
i ta ranismului le ~i
dezvoltarea ec apreciau ca Rom
on om ie i ~i se ania nu dispun
pronunta u pe nt ea de suficient
rn politic a "por capital pentru
tilor deschise " a sus1ine
fa\a de capitalu
55 l strain .
t ~.
t~
~
+
\-1
;1
u

1 CAPITOLUL VI
Constitutiile Romaniei
l~ I f_1
~
ji CoitstiiuJi<t este legea fun
~ t., conducerii statului, atribu
damentalii a unui stat, m
care sunt prevazute princ
-CS
~
S
1
.~
~ obliga\iile ceta\enilor. tiile institupilor fundame
ntale ale statului ~i drep
ipiile de baza ale
turile, libe1tatile ~i
~ r .- ~
i:::_ - Acte cu valoare co
~ Statutul Dezvoltator al
nstituµonala:Regulame
Conventiei de la Paris
ntele Organice, Conveh
tia de la I_>aris (1858)
t\-
~ Constitutia din 1866
Constitutia din 1923
C Contextul si cauzele ela Constitutia din 1991
}~
"' cf
- <.~
~ constitutiei!
borarii Contextul si cauzele
Contextufsi cauzele ela
elaborarii constitutiei: borarii
---f
.::~ k-
v.
constitutiei:
Constitutia ~~
~ ~ contextual ~ nirii ~ !I,Q
a 1n este elaborata datorita
~~ Romaniei a_ gi ~tiei str
Qul schimbarilorr
Prabu§irea regimului co
1n Romania , revenirea laµ
munist
·ai~, poffiice,eco'nomico- ~
dupa 1nlaturarea lui Cuza regim democratic dupa 19
• J{$ . t l1 feb. 1866. ln 1866
pe s ocIB'Ie,enbce (problema
lmpus necesitatea eiaborar
89 a
d ~ ~ adus m Romania ca .<:\
este minoritatilor,apar noi con ii unei
~ ~ ~ ~
fesiuni noi constity,Sii, care sa 1n
1

omn care anterior nu era_u eviden scne

Carol I~un print din fam te £rincipiile democratice.
~- ~ - ~ ilia pentru Romania) ~i institu
Ill ~ o~ a tionale
'- -f ~ germana produse de Marea Unire
d Hohenzollern- din Noul act fundament~ a
<' \~ Sigmaringe~ 1918. fost

i
~ Q)
.~
-cs 6
·~ _
0 alta cauya a ad
constitutiei este nevoia
0 alta cauza a fast neces
respectarii-tratatelor
optarii internationale ado
ptate 1n
itatea
ado ptat de Parlame~ ~i a12r
prin referendJ:!ill..l2QJmlar
decembrie 1991.
o~ t
pe _t,

de Conferinta de la ParisJ
J ~
1

f
~!- modemizare a statului rom
modern
an 1920); de ex se cerea
~ ectarea d~
l919- Principii de ba za ale
constitutiei din 1991
Constitutia din ll66 , a or
~
1fu . drept model _ Const
avut minoritatilor
Constitutia cuprinde princ
it,U1i~ - ipiile
~ lgiana , fundamentale, specifice
t ~ · din
consider'ata una dintre
1_831, Constitutia adop
tata la 27 martie regim democratic:
unui
~ )d ~ mai ~ moderne din Eu
cele 1923 mentine princ
ipiile
a> i .~ acelei p~rioade.
r..opa generale ale Const
itu tiei din • s~parafia puterilor in
~ ~ 18 66 .
stat,
t ·c1) Principiile de ba za
====--=-==---=1=8-"-66-=--a=
ale
u~f~os_t Principiile de
baza
• Sunt prevazute drepturi
~i libertati cetatene~ti.
ale • Fo rm a ,;,. P-UVernare a
cf/... -6 t constitutiei din 1923
au fost statului estefrepublical
t \-\ • urmatoarele: .
1
d~ ~ ~
Suveranitate natio~ala

• separafia puterilor
.,
• suveranitatea poporul
ui
Puterile statului:

_£ fn sJat
0 , (legislativa,
i
i executiY,a, Puterea legislative, este det
~ ...._g j udecatoreasca) 11 separaJia puter
ilor in stat de Parlament, alcat"i:iit din
inuta
I
16 ~ · (legislativa, execu tiva, Ca; 1era Dep~tatilor si Se
nat,.

l
l.~d
d-. e;;: ie1,r,orma d e ~uver • judecatoreasca), Parlamentu\ este ales pen
. . .... tru o
E nama' nt:monarhze
e reditara ~i constitu
/ionalii:
. • monarhie ereditara $i
~
~
perioada d;_£atru ani ~i are
ca
~ Romania este co nstitu/ionala principale atributii ado pta

1 condusa de _., rea

•~
o) j\ ~
ino~tenitori din
HoheQzol\ern-Sigmaringe
cas a
n
de
• dre pturi $i libertafi
cetatene$1i -
legi\or si a bugetului

~ 1 ( (~ ~ ; ,~ \ 40

"",l--i 1 -i °II 1 .
ll; l ! 1
cl -6
3 \~,~
 r~. -,nt'
. nal Puterea executivt'f este
\ Ace~tia treb u1~~- cr~ uti in Rom ania devene.o /!f'.!}: y!£ - -l
d~ ~~ ~ repreze'11tatA 1
\ religia 011odoxa. ,u,nit~r ~i ~m!jv_!:!?.~·
p1·~e din~!~-~?~ el
,.. i-- -- · .
,drepturi si liberriif ilor cetii(ene$ll
GuvernJ!! un nar ~te ,~. ... !!} ,
statului: ..@J_Lcarei ~ i)W'.
Puterile --- =- Statulu i: 1lP'.!Ju!!te~r:l]ill£e_ _-.- -:-
Putere legislativa-= --- :: !.
era detinurn Putere legislativa • ~
-:~ ~: ,:; ;
detinuta
dom nitm era Presedintele Romaoiei este
de Par.~ .
I 1<:_1_1t ) I . •• - - ~ . de Parlament ~i rege.
ale s prin v~~ P~ 0 .
•T

• Parlamentul era alcMuita Parlamentul era alcatuit . da d e 4 ani (la rev1zuirea

din pen oa __ . ~ t
· di~{~.dpn~re~a i?~1:.t~.ti!~r Adunarea Deputatilor ~i Senat. constitup.ei : 'i~ \~1, s-a n . tea
~i Senat. Membrii celor Membrii celor do~a cam dat la S ani). Aceea~t
ere erau ma_n ul e"":c;;
• sa obtina
do~ I camere er~u ale~i ale~i prin vot U'!!l~,ra,
prin ·- ----cu
- -·
aco rda t pe1 ~ ~ d t
_vot_ _. s_e!}~it~:i biirbaJilor 21 Tm
Atributiife Parlan;entului de ani
vlirsta de peste t!.~ax1
-· m .. _doua man- ~
ernu urmatoarele: magistrati ., except' ie fiic and ~odintPIF
i fi militarii de ~~ m1 1e
elabo1:~l~~ .PJQi§~t~)QL .M cariera. ' are u ato.are .
atributii: ~ semneaz!.E1 imu 1·
T;;'g(' votarea -~~_@_? r, ministru, este c..Q.IIUID.Q.fil}~
~d.§PTa. reao,ii~ tul ui 1arii •. minoritatile sun
• At:ributiilc legislative ale de dre t reprezenfate . s upre~ al arm l!W.. co_nf~
pt fn Parlament; :[icw-a1ii, a~orda gr~t~ ,
domnului erau: _dr~,&i! Atributiile Par
lamentului erau 'incheie tratate internaponale pe
de veto asupra legilor urmato
tdo n1nuT p1ifearespii1g; ; .P!:Q --
arele: e)aborarea
.iwelQr.de legi.,...v.o.t~
~ e propune aprob! tii -
lege, pe care apoi o legi
~ ~o.IU.area bugetul ui \lirii --------
Par lam ent ului, emite decre!:.:,

·-
trimitea Parlamentului
spre reanalizare),
j!ute.rea [udecatoreascii. Cea
0 Atributiile Guvernului mai
propunerea unor proiecte 'inalta institut
,_. 1e
erau de a~ ge in aP.licare judeca
toreasca est~ u1te ~
de legi spre votul
Parlamentului. . -..,,.,
Eroiecte deJ.~ . ---
Jegile ~i de a elabora Sup
~~
remii d~ t4,ie.
o A~ executive ale noua lege a cre
Puterea executiva era detinu at ill2!itutii noi
ta regelui erau urmatoarele: precum
de ~ rn ~i domn. Curtea Constitutionala:
numea prhllill mios.tul. , care
vegheaza asu
• Atributiile Gu ver nul ui
~ ~~~ £_On; titution;:m pra
moneda,acorda gratie!!,; 6_y_oca atii legil91, si
erau de a.P.,!;!,ne 'in.~ ~ tul 12oporH1,ui, care fil281'!
.,kgi~ ~1 de a elabora Puterea judeca grepturile si libertatil~
toreasca se ic~
~ - 9~ kgi exercita prin Curti de Judecata ~i auttate nesti i!lJ:ill?Ort cu
oritatile publice.
Atributiile executive ale Tribunale. Cea mai 'inalta •
domn erau urmatoarele: instant
a era ~l!Jtea de Justitie ~i
numea _ §i - - ~ voca Casatie. D1·enturile si libertatile
li1iili§t!ji,
confirma
numea
in
~i -
functii Drepturile
- cetatenesti

mil>fu:e, putea dizolva si libertatile Sunt w eci ficate dre ptm

cetlitene§ti erau: ile ~
Parlamentul, conduc ea _____ _ _ __ libe1tat ile obi~nuite 'intr·o
_ __ _ _..- , constitt~ie dem
arm at~ - ¼ ocratica:
mo
... ned a,ac orda g:ra~
batea
• libe1tatea
libertatea
per soa nei libe rtat ea per soanei , libertatea
1ntrunirilor, 1ntrunirilor ~j aso
Puterea jud eca tor eas ca se
libe1tatea asoc\erilor ,ill?ertatea presei, inv
cieri lor. • ~
libertate i olabj\itatcti.
exercita pnn Cur\i de con~tiintei domiciliulu i, jny jo
libe11atea presei (dreptu\ Jml tah j)jtatea •
Jt1decata si Tribu@ le. Cea .prietl\ lii, drept,ul de yot •
7-i'1ai 'lnalta instanta era Curtea de a publica propriile _ee ntr
u to1i cetatnii cu var st~
de Justitie ~i..f as~ ie. - idei); de pes tc 18 ani dre ptu l la viat~,
1
dre ptul la libera circula\ieetc.
No uta ti:

41
 ~ o )b . i o>-tci o.. /")/(_
Se ~~ V\I\ o .~J/Y~
c.&te
~r ,J e
)~ ~ o h e o . ~ --·
~MJ
c o .~ ~ r.o.. ~ c o .. ,Qo.-ci_ Q 1-\~_~·
,y.J_~ .

~ ~ ' c. eA ~ ~
"-= ..vrd~
Q. $

.
<~ · ~ Drepturile si libertatile introd ucea votul
<6
§ u cetatencsti erau: universal , egal Consecintele adoptarii
·i ➔- ~
~ ~j ~ c, libertatea persoanei,
~i direct (pt bif oa\ii'd-;peste
de ani );
21 constitutiei din 1991 .
Importanta
·r _1
~
~
(l) libertatea
libe11atea
1ntrunirilor, egalitatea 'intre
cetliJeni
asocierilor i11difere1tt de limbii, rel
igie $i
f rin_£Qnstitu!ia din 1991,
0 lib ertate con~tiin\ei etnie. R.omania 1 ~ ~. fil !t .
~ -6) ~ JO ,6 SS.lllWP-~n.§!at de drent
libertatea presei (dreptul
e1 <?< u ~ 4. de a publica propriile •,ap (adica un.stat..ale- carui S!~
3 .:.; - ~ ,~~ are sintagma ,,slitt naJional,
\ j
1- ~1
i. w
t
l Z.:~
)~-:.+
-+
: 6'
idei);
inv iolabilitatea
dorniciliului , libertatea
'invaiamantului;
un.itar $i indivizibil,,

Proprietateaera garantatii,
nu
bazeaza pe.!]§ll£_Ctarea -
~~e£!Uri! or §i libertatilor ..
c~_1Mene§ti, ~ titia este •
1 ~ 6~ mai este sacrii si inviolabi !~ ~iar c_etatenii sun
t ..

,S
1
t 2
-<V
:$. ~
d -. ~
1 'inva\amantul primar era
gratuit ~i obligatoriu.
proprietatea avfind o fun
socialii, adidi se preved
lli,
cJie
,lll:2!.~1~de excesul de aut
!!_insti~ iilor).
oritatt ,

1 ~ µ ;. _ -t\ •t articolul 7 acorda exproprierea 'in

cazuri
ea
de
~
ceta\enie romana doar Revizuirea Constitutiei
~ J3 utilitate pub/icli
~.
.<- ~ ~
',J lJ
,; cre~tin ilor
pro~rdieta Constitutia din 199 l afo st

i hl\J
<;; •
,< · .~ ~s -- t'.')
'
~
cons1 erat..t;a pri
inviolabila.
vat! est~
sacr.. ~1 C.;,Q nsec1n

Sistem ul electoral era

.
~.;__ _ _
i. a asigurat functionarea
~ mi1a..inC2,o53}pentru a fi
concordanta cu noile realitati
lffi puse de viitoarea
i!!_

'~ 1:_i;; ,tj If!

regimului democratic din l'fomaniei la UE.
adera; ea
1J
~
' Q:1 bazat pe votul cenzitar 1lR
(votau cei care aveau o l
omaniapana1nanul 1938.
J (f'-JD anumitli avere, prevl!zuta \ ·• A contribuit la
'1J .J" lL -<:V consolidarea Marii Uniri
\( ·t- l/.i ~
1-1 de le~e). ~opulatia er~
1mpaf11ta m 4 coleg11
! din 1918.
e!ectorale, dupa avere. - - - ---

Consecintele elaborarii
constitutiei din 1866:

Romania devine un stat mo

dern,
ITTJvernat dupa principiile
-lih Pr:il i~~ ulu i·
~Pn:ir~ti~
outerilor 1n stat _ dreptu
ri s1
r•libertati cetatenesti 1:rn
r:in t:ir" ~
Ero prietatii privaL

a fost perceputa pe plan extern

ca
0 manifestare a
independentei,deoarece
. nu
am intea nimic de suzerarnt
atea
otomana ~i de garantia colect
ivl!.
a puterilor europene

Amendarea(modificarea
constitutiei)

Co nstiM ic1 de la 186..ti..a.fosl

-amendata de in :i i m 111t " m:.i :-
, : in
J87 9, a fost modifi cat art1.co~ul
.• .
7 ' 111 188_ 4,. a fost redus 1
num arn L
~; 1e11.iilor electorate rl P a oat
ru
42
 I
I
I t~.!~ei , L~,s :~ \_a fos ~ }) P lt,
""~ t% .~...J;.~.~ ~jn s dte_
p_h
7
_"'.<?1; in 19 17 ,!!1 tii;np_1 :_ !l de:.
1J _p ~
I .~kQ.oi.mon dia l, Co nst itu
fost mo dif ica ta pentru
int rod uc ere a re{g~ JQ
tia a

r
~£ 1Q r1~ii .( int rod uc ere a
vo tul ui
~-n~; .rsa.Q_~ ~~ .!: .-

t --... . r,_,_. >,.,,._

..

I
Constituµa din 1938

I ,. Dorin ta regelu i Ca r~l

Co nte xtu l si cauzele ela
borlirii constitutiei:
al II/l ea de a instaura un
regim monarchic autori
I _In _
1-2]! au av ut loc ~~ Ji Qarla,me
pt a pn m1 pn ma electQ
rala ca re sa- i pe rm ita
nta~ .un gartl d~
tar.

reu~it sa ob tin a mi nim 40

i!!_.c r~d~ ~o rm are a ~~ v~ n.:g~Lui Pa sa fo1meze gu ve mu l. In ¾ din vo tur i
de e 19 37 reg ele Ca rol
I Part1dul Na tm na l ~ ,!
far a sp rij in pa rla rne nta
rti du lui Na tio na l Cr e~t
!n ob tm us e ~ Eu tin pes
r, pri n urr na re~ uv em ul
in co nd us de Oc tav ian
te 9% din voturi la alege
Go ga -Cuza-@ s-a pu tut
al II lea a
Go ga ~i A.C Cu za.
rile din 19 37 ~i era de ci
un pa rti d~
me nti ne de cat 40 de zil
La !Q feb ,L9,] 8 Go_&~ e.
av an du -1 ca pri m- mi nis ~i:.. a pre zen tat J!e mi sia~
iar regel( a for ma t un gu
tru pe~ arh ul Mi ron Crist ea_ ve rn de "u niu ne na tio na
Pe 3,Q feb l 93 8_a fos t ad la" ,
I op tat a ~ !191liU<.QD.~titu -
o Co ns tit up a nu ma ti,e, pro mu lga ta de reg e
i em an a de la na pu ne la 27 feb l 93 8 . .
• Er a an ula t pri nc ipi ul , ci de la pu ter ea execu
sep ara rii pu ter ilo r in sta tivli.
are atr ibu tii leg isl ati ve t, pr ero ga tiv ele ~efului
, ex ec uti ve ~i jud eca tor sta tul ui fiind de ose bit de
e~ ti. t ma rl (re ge le

-I
0
A tri bu tii le reg elu i :

• Re ge le est e ca pu l sta tu
• pu ter ea Jegislativa se exlui ;
erc ita de cat re Re ge pri n Re
Se na tul ~i Ad un are a De pre zen tan ta Na tio na la,
pu tat ilo r. car e se un pa rte 'in do ua:
• Re ge le av ea dr ep t de ve to ab so lut e
• pu tea diz olv a Pa rla ine ntu l
I • reg ale em ite a de cre te- leg i;
• ho tar ari le jud ec ato re~ ti se ex ec uta 'in nu me _
le Regelu1.

I Ti tlu l II din Co ns tit uti

·t l . De sp re da tor
cap1 o e . ,,
dre ptu ri de mo ns tre az
a din 193 8, ca re tra dit
iil e ro mi ni lor " ~i ,,Desp
ion al tra ta de s pre dre yt~
ril e om ~lu_i, est e im p~
_ . .. re drepturile romamlor ,,. Pn on tat ea da tor
~t in d_oua
a 'insu~i sp iri tul const1 ulo r fata de
tut1e1.
,-_ Dr ep tul de va t era .
co rd at pe rso an elo r pe
ste 30 de am ~t1-_ut_o~re d d• t
pr im a da ta 'in Ro ma nia
~i fem eil or, 'insa ac est e cai1 e, 1ep u ] de vo t era acordat, pentru
ea nu era u ehg1b1le.
Sc mn ifi ca tia Co ns tit ut ...
iei : Ro ma nia a de ve nit o · -
mo na rhi e au ton tar a -111 c gale nu do ar ca domnea,

-
da r ~i gu ve rn a. are re > .

43
 t Ccnstitutia din 1948
Co nt ~l si ca uu te Co ust itu\ia din l 95'.2::.__ __
co nst itu f . d' • .. _+ C~o~n~st~it~ul.'\ia.:~ di'..:.:n~l~9~6=;--
~ 5- ;-- -;- -;- 7l
le.I tn 19 ~ela bo rar n ln 1952, tn condi\iile amestecu
lui Contextul ~i cauzele cla
I U.R .S.S. in treburile inteme borarii
ale constitu1iei din 1965:
La 30 dee b · sta tului roman, a fos t adoptat1\
I at . . em ne 1947, regale Mi o
ost ] iJ!t sa abd ice Ro • . hai noua constituiie
roe} - -~ fi . d car e 1~c li\c a A sost adoptata in contextua
•. m_ama l
~ ~-repubhca . No1le nn [~arte grav independen\a ~t~t~IE
l qista.!'!iiri i 11.oma_ni~.i_f~J! d!
111 condit ii roman.
~o c_e, dar tnll l ales schim l) .R.~ .S.
barea
onne1 de guvemare , au fac ut
~ecesara adoptarea altei constituiii Co nfo nn acesteia, numele \ari i In 1965 a murit Gheorghe
apt realizat in 194 8. era~ ~!>u..,bli.c!.P.,o_pul~ra .
' Gheorghiu-D ej ~i q~u.!_ ~e~ al
Romana . .
eart~dulu.i C9.m~nist a fast ale
•Confo~ cesteia , numeleJ s
arii ] i£Ql?e Cea11~escu-:):l a ~fi rm~
@_epublica Populars Roma era Principiul suveranitatii !.
- ~ - - n'i. nationale este inlocuit cu o
~sQbis i11d~ enden\!i te.r11J fil
L
_d: _U.R .S.S_.
Teritoriul statului era defini nou a formula " !!_al -!.l!'.!!.eriL
t ca
~d "popular, unitar, \>,?.P)ll_a,! _in_RP.I!..~!U'Jil!!'Ja
clasei muncitoare cu _ ·~ Art ico lul l al constitu\iei din
1!!.dependent $i suveran". O 1965-; 1;;1\ioneaza ca numele
asemenea pr eci ur e~ea car J!_rani~ .;~ cit~ ;~l ill <;l!
act f.C stat ului este_~ CJ!.1!9!! ~
propagandistic , in condipile er rolulcono uc~ pa rjjn e Soc ialist~ Roma ~ iar la !\t t.,
in cla sei muncitoare"
care Romani!J_Cra practic J..slll .!~ Y£ ~ ") n Republi
ocu pata ~ ovietici. cit
Socialista Romania forta_..
.E! i!l SiP i~P~HHeiputer.ilm
Jn ~! filc~ conducat~_lll a.
Principiul separaµei puter ~t!U,..ruJ. filnc.tiQlla.dr..oarece
stat, .mL..fu..n£1iona
legislativuLa!:!LP~
ilor in lzj2Sl~ -
deoarece
~ ~executive, ,
antregii societati este PCR.

In 1974 se creeaza functia de

- "

xecutLve, iar .9
toa te institutiil~ in sta .r~YL.9.!£.!W.Y- ~U~ al ru·~ §_e(fill ~
t erau R.P.R. este ~p ub licii, fapf ce
subordonate fa\a de partid .
-- --
Guvernul sau duce la

~ ea Adunare ~ ! ! . ,
--
Consiliul de Ministri.

de fapt Justitia este realiza

gi,2.2, ificarea Constitut iei
pentru a include prerogativele
pi·e~edi~ .
\ !!9Ylpatlarnent, este consid ta de catre·
erata Tripunalul S1!.DWl) al B Pa
,,organul suprem al puterii de ., ,Principiul separatiei put
stat". filbunalcle erilor 1n
regionaLe~ 'stat, nu functiona deoarece
~ ale le poEular~.
\ Marea Ad unare Nati~ este legislativul are puteri execut
ive .
\~us.a de ErezidiulM ariL Unicul organ legiuitor
Adunari Naponalei Prezid este Organul execut
iul are iv suprem al
1
atr ibu\ii pe care de ob ice i le
un ~ef de stat cu puteri sporite
de\ ine
:
Marea Adunare Nafional
(~ .A.N...;.4, aleasa pe o perioa
de 1.. ani~ M.A.N. ~
--
a R.P.R. este
da Consiliul de Mini~ -Guvernul sau
·i.
Tribunalul Suprem pe
num e~te in unele functii pub o Justi\ia este rea
lic~, lizata de catre
1 are drept de gra \iere, confer
a
perioada de ~ . Din 1961
Prezidiu~ · Tri bunalul Suprem al R.P .R.,
a eco ra\i i, reprezint a \ara 1n. i tr.ibi malel~
..JJ:)atii)e. ~o na le._ este j nlocui
internatinnale nume~te ambas t de tribunalele pop_yJ,are.
adorii Consi liul ~ ~
etc .
in aceasta Const itut ie se vorb~ Un icul organ )egiuitor
este
Guvernul sau Com,iliu l de Marea Adunare Nation
pentru pri ma data des alii
1"Mlni~tri!_.~o; do~ neaza si planifi cl pre (M.A.N .), aleasa pe
~ prietatea socialist.a. ~1 o per ioa da
ccoi'ioiri ic1 nat io~ 1i,.J:.eJiliz de de ,1_aD.i. prin vot uni
.e.az.L. ,i!:£.lul cond ucator al partidulu versal,
6ugetul ( direcl, ega l ~i secret de, c litrP
1n1
ce1a1enii de la va.st~ de )8
Institutiil e jud edito r~ ti sun Dr ept uri le si libertatile an..
\ MA N. alege Tr ibu
cet ii1e nes ti dc~i crau trccute 111 'S"upre nal ul
~ upusc presiunii pol itice, put m pe o perioada ~
ere~ constitu\i e, ele m1au fas t
MAN era condt1si\ de Co nsi
respectatc . liul
- - - - -- -- de Stat. .
-- -- -- -- -L -- - - -
- -- - -- ~ - -- -- --
-- -- -- -- .
44
 Judecatoreasca ~P,artinea instl\!ll
~lor_ Dreptul de vot. Cele trei
de judecata §i Curti i supreme.
-- - -----, constitutii prevedeau acordarea
dreptului de vot tuturor
Constitutia din 1948 avea un titlu
~ ilor cu val~
special, nemai'intalnit 'in celelalt ~ <k
constitutii, intitulat Structura
e l.~ ani. - - ·
social - cconomica 'in care se
preciza :" In Republica Populara Alili.carea acw,tei . constitutii
a
Romana mijloacele de productie transformi t Romania 'ln stat
J,,q,talitai~ d; oai·ece ~ptu1~
apartin statulu i ca bunuri ale
libertatile cetatene~ti @ auf osl
'intregului popor "
\Q.filOC respectate. )
Din 1974, Consiliul de S~ este
erezi~at de presedintele statulu
i,
ceea ce demonstreaza~
a
intrepatrundere 'lntre putere
a
ieglslativa ~ic ' ~ecuti~.
Pr~ edi nte le este ales de ~
'1_dmlaJ'e Nationfil_a ~i are
~i
functia de comai1dant suorem
al
fo11elor armate .

Drepturile si libertatile Drepturile si libertatile

cetatenesti de~i erau trecute cetatenesti de~i erau tr.ecute
'in 111
constitutie, ele ~ l:esp._ectat~ constitutie, ele nu au fost
respectate.Art 33 garai1ta
secretul c~respondentei §i al
~ eptul_j~J)lQPJ"ietate nu este convorbirilor telefonice, drept
~~.rautat~Mai mult, se specifica incalcat de masurile d!
faptul ca atunci can d interesul ~f il @ ·e a socit~
gen era l o cere proprietatea romane~ti prin intermediul
private
poate deveni proprietatea statulu Secuntaf11
i.
Dreptul de vot. Cele trei constit Consecintele adoptarii
u\ii
prevedeau acordarea dreptului de constitutiei din 196 5:
vot tuturor cetatenilor cu varsta
minima de 18 ani. ~ ill:.en.t., IAplicarea acestei constitutii a
de vot " P!!s.oan~Je interzise, li:J} ' transformat Romania mstat
JjJ!
de drepturi civ!.!!Jiy,21iUce ~L. totalitar deoa.rece drepturile ~i
nedem ne, declarate ca atare libe1tatile ceta\ene~ti nu au fost
~
°.!1,anelle indrep t, ciinform ziil.
!:.,," ~deloc respectate.

Un alt ex al incalcarii drepu\'ilor

omului 'll reprezinta W.,.27. din
Const car e" B,a.!J.!Jla lib~ lat e.L
£29§tiinte.i~i.lil:i,e~ ·cligioa{;-8).;.,..
'insa 'in ace l~i an .Jiis~w. ~
~clll:.a.aic1ruie,s.fi.illtfil.a,._

Co nse cin tele adoptarii

constitutiei din 1948:

A..£_licarna ac~s..1£i£.o.usli1ut,ji a
transformat Romania 'in ~~Ugll\
deoarece dreptL.!)·ile ~ liberta~
limr..
£_etaten~ ~ au fos @ og
.w; pectate ,. De fapt, adevaratu l
conducator era ~eful Partidului
Muncitoresc Roman, Gheorghi
u-
Dej . •

.I
A deschis ca.lea spre national izar
colectivizare. . e s1 .

45