UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I (CLUJ).

BIBLIOTECA. MEDICO-ISTORICA
(Lucrari din Insfifutul de Istoria Medicinii $i Farmaciii si de Folk lor medical)
.1 01,

DIRECTORI:

Dr. JULES GUIART §i Dr. V. L. BOLOGA

PROFESOR TITUL. LA UNIVERS. DOCENT, ASISTENTUL INSTITU
DIN LYON, PROF. ONOR. LA , TULUI DE ISTORIA MEDICINEI
UNIV. DIN CLUJ. ,
DIN CLUJ.
, I
;
... '%1
,, . i II
t ', Y1'
. , ,,' .
.
.,
,,. ' n

14 In. 'I'
1,,
1 ,

,1 ' r.

INCEPUTURILE MEDICINII
STIINTIFICE ROMANESTI
' !, , ,,
I
!
,I , ,
r. .,
,,
_s
6 1,
r. "i.
1 t
7' DE
A
;,

Dr. VALERU L. BOLOGA

I. .

r! 1

lr
I
4

s
,

CLUJ,
t'' TIPOGRAFIA FOII LUMEA SI TAR A"
r 1930.
-
X
r ,1
Vim, ' I

i .,' '41' a
www.dacoromanica.ro
I
1

" P
, 1, '1
 BIBLIOTECA MEDICO=ISTORICA.
Lucrki din Institutul de Istoria Medicinei §i Farmaciei din Cluj.

Veizand cd studiile medico-istorice se bucura in ziva de

azi de favoarea publicului medical, ba chiar gi a rnarelui public,
ne-am propus sd publican) in editura institutului nostru lucreiri
de istoria medicinei. &le vor aparea la intervale neregulale, sub
forma' de rnonografii separate.
Nadajduirn eel aceasld noun biblioteca va dovedi si ea
vitalitatea institutulut medico-istoric al Universitet din Gluj si
dorim ca ea sd &raga not prieteni stiintei care ne este drags.
JULES GUIART
VALERIU L. BOLOCIA

Din Bibliofeca medico4sforica" au apa'ruf :

I. Jules guicol. Medicina in fimpul Faraonilor" 1926.
II. Valeriu L. Bologa. Confributiuni la istoria medicinii in
Ardeal" 1927.
III. Valeriu G. l3ologa. Incepufurile medicinii sfiintifice roo
manesti" 1930.

BIBLIOTHEQUE MEDIC041ISTORIQUE.
Travaux de l'Institut d'Histoire de Ia Medecine et de la Pharmacie
de l'Universite de Cluj.
GonsIalani que les eludes medico-hIstoriques jouissent
aujourd'hai de la faveur du public medical, et rnerne du grand
public, nous nous somrnes propose de publier parmi lea editions de
noire institut des monographies d'histoire de la rnedecine. 71s
parafironl a des inlervalles irreguliers, sous forme de lravaux
isoles. GI-2aque ouvrage sera accompagr2e d'un resume redige
en frangais
2Yous esperons que celle nouvelle bibliotheque prouvera,
elle aussi, la vitalite de l'Jnslilul medico-historique de l'Univer-
site de Gluj, el nous desirous qu'elle attire de nouveaux amis
vers la science qui nous cal chere,
JULES GUIART
VALERE L. BOLOGA

De la Bibliotheque medico,historique" onf paru (en roumain):

I. Jules guiarl La Medecine aux temp des, Pharaons" 1926.
II. Val. L. Bologa. Contributions a I'hisioire de la medecine
en Transylvanie" 1927.
III. Val. L. Bologa. Les debuts de la Medecine scienfifique
roumaine" 1930.

www.dacoromanica.ro
 -V
.4/atg..".4....e..t C

1:),"1.....07"gg..g.

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I (CLUJ).

BIBLIOTECA MEDICO ISTORICA

(Lucr5ri din Institutul de Istoria Medicinii §i Farmaciii §i de Folklor medical).

DIRECTORI :

Dr. JULES GUIART Si Dr. V. L. BOLOGA

PROFESOR TITUL. LA UNIVERS. DOCENT, ASISTEMUL INSTITU.
DIN LYON, PROF. ONOR. LA TULUI DE ISTORIA MEDICINEI
UNIV. DIN CLUJ. DIN CLUJ.

INCEPUTURILE MEDICINII
STIINTIFICE ROMANESTI

DE

Dr. VALERIU L. BOLOGA

( /A. c .....17:044,4 /y2.: 7.14,44.411.L44,2 dk-za44

C44. d a°65°4L42
el....LI. ',du..., '4 sect...401,7A-
.
,..d."-taula AO1-0.-4 .t. 44.44. 44.
°
tif.46101 ac.... irie 4"-#'f'q

0.e7., 4,435 453a

CLUJ,
1IPOGRAFIA IOII L LT M E A $1 T A R
1930.

www.dacoromanica.ro
_Aminfirii lui CAROL DAVILA,
(1828-1884), lara ale carui infapluiri
iiianice nu s'ar 11 creiai acea viata
medicala in Tara veche, care ne
permiie azi sa praznuim jubileul
de zece ani al Faculiafii de Medi,
cina si Farmacie a Daciei,Superioare.

www.dacoromanica.ro
 Prefata.
Trei skbAtori: Centenarul lui Carol Davila (1928),
Jubileul de zece ani al FacultAtii de Medicin5 §i Farmacie
din Cluj (1929) si implinirea celor zece decenii dela
infiintarea Sociefatii de Medicii NaturaNti din Iasi (1930),
cari foate se prAznuiesc in anul acesfa, m'au indemnat
s'a astern pe Hale aceasfa lucrare.
Prin cercetartle regretatilor t Ionnescu=Gion, t Felix,
f Crainiceanu, ale domnilor G. Z. Peirescu, C. I. Filiii,
V. Gomoiu, N A. Bogdan, gratie nenumgratelor note
§i contributii priviloare la medicina in trecutul nostru in
opera MaEstrului N. Iorga, in sfar0 dup5 investigatiile
sistematice f5cute de 10 ani in Institutul de Istorie Medi=
cinii din Cluj, incepem sa vedem azi clay trecutul nostru
medical si am ajuns in faza cand materialul adunat poate
fi cernut si aranjat pentru o sintez5.
Liiniile evolutive, cart ar pulea servi ca indreptar la o
astfel de sinteza : iata ce am incercaf sa dau in cele ce
urmeaz5.
E numai o Incercare. *tiu prea bine a nu pot
numi altfel lucrarea mea. Dac5 ea va g5si aprobarea
istoriografilor noOri medicali pe cari i recunosc
Maestri ai mei, as fi fericit. Poate c5 in p5rerile mete,
ca Isforia Medicinii noastre tiintifice incepe Inc 5 de pe
la 1 100, ()data" cu ivirea medicilor arom5ni in Tara ; c5
Ardealul s'a incadrat modest, ce=i drept, prin nucleul
de medici romani din Brasov, in procesul de formare a Me=
dicinii nationale romane§ti ; poate ca insf5r0 in succesiunea

www.dacoromanica.ro
 6

epocelor §i in impartirea fazelor evolutive ale Medicinii

§tiintifice romane§fi, a§a cum leam fixat, ei vor g5si un
sambure de adevar.
Planul §i tendinta lucr5rii m.au oprit de.a infra in
amanunte. Ele se g5sesc in scrierile fundamentale, citate
la bibliografie. Tofu§ am tinut s5 dau in note, sau chiar
in corpul lucrarii, acele detalii, pe cari alti autori medico.
istorici nu le.au cunoscut Inca, ca de exemplu §tirile
dup5 Medicina in Moldova in anuarele berlineze ale
lui Sachs, biograflile lui Loan Molnar=Puiariu, Cosfi Nica,
datele despre I. M. Popp I. Nicolide din Piud etc.,
i
etc. Astfel schita mea in economia ei a ie§it uneori cam
inega15.
Incheind.o, am r5rnas cu un sentiment de adanca
recuno§tinia pentru toti istoriografli Medicinii romane§ti,
ale c5ror cercetari pretioase ne dau nou5, celor mai tineri,
posibilitatea de a lucra in fihna- mai departe, precum §i
pentru iubitul meu dasc51, profesorul Jules Guiart, care
a inflintat §i organizat in Cluj primul Institut romanesc
de Istoria Medicinii, §i cu un gand pios pentru toti acei
inaintemerg5tori, cu Davila in frunte, can ne.au dat
medicina §tiintifica romaneasc5.
Cluj, 20 Octomvrie 1930.
VALERIU L. BOLOGA

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTURILE MEDICINII STIINTIFICE
ROMANESTI

Evul mediu, cu foafe trasafurile sale caracferisfice,

s'a incheiat la not cu doua veacuri mai tarziu decal in
Apusul Europei. Acest medievalism, prelungil din cauza
strucfurei suflefesti si a stratificarii sociale a poporului
romanesc si a influintei nefaste furcesti, se resimte si in
isforia medicinii noastre.
0 medicine fiintifica romineasca, autohtona, nu
exists pang are 1800. Nici clasa boereasc5, absorbita
complet de indeletniciri politice.administrative, nici tar5ni,
mea, ramasa Oa in veacul al XIX'lea departe de
scoli, nu era in stare sä ne dea un corp medical national.
0 clasa burgheza romaneasa clasa din care in
Apus s'a recrufaf cel mai mare contingent de initiatori
si destelenitori in ogorul artei de,a vindeca, era aproape
inexisfenta panA de curand. Astfel se explid, ca medici
savanti romani nu gasim nici in Principate, nici in
Ardeal, pans binisor dupg 1700.
Romanii de odinioar5 nu aveau bolnavi cari sa fie
avizati la un ajutor medical ? Din fericire ei erau in=
zestrati cu o fire sanaloasg, care invingea boala mai bine
decal bate pilulele si mixturele Diaphorus".ilor molie:
resti. Iar cei ce nu aveau vlaga, piereau ; era o seleco
tiune naturals foarte utila. Dar mai avea Romanul si pe
dofforiiD sei strAvechi : vracii, babele si calugarii iscusiti,
can instinctiv, cu empiria perpetuate de veacuri, adesea

www.dacoromanica.ro
 8

§tiau ss dea sub haina bozgoanelor si a descantecelor,

leacuri de o valoare terapeutica uimitor de rea15.1
In afara de ace0i lecuitori ai poporului de rand, cari
din stravechi limpuri pans azi au ramas aceiasi, infeleplii
experientei, straini insa de progresele §Iiintei, dupa 1500
g5sim in frecutul nostru tot mai des doffori>> mai mult
sau mai pufin invkafi, cari au trait §i lucrat limp mai
indelungat sau mai scurf prin meleagurile noastre. Sunk
medicii chemali de voevozi sau boeri, vindecaforii prip4ifi
pe lang5 curfi, uneori inv5fafi respectabili, mult mai des
Ins epave rat5cite ale stiinfei apusene 2, straini. Ei isi

Inafara de practicile babesti si descantecele, pastrate prin grai

viu, mai exists si un fel de lilaralura rnedicala casnic5 scrisa, ase.
manatoare cu a. n, cart' poporane" ale vechii noastre literaturi. E
vorba de manuscrise copiate de carturari mai mari sau mai mici, pen-
fru uzul familiei, cu recete de medicina domestics. Originalcle erau
deobiceiu rusesti sau grecesti, uneori nemlesti si frantuzesti. Gas /er
(Literatura populara romans ", Bucurcsti, 1883. p. 535-542) descrie
mai multe manuscrise de felul acesta. Cel mai vechi e din 1784, dintr'un
calendar-manuscript, tradus din ruseste, cu 110 recete, 18 doftorii de
cai si alte recete pentru lucruri utile in casa. Tot din 1784 este Ca-
pitolul despre Doftorii" din codicele miscelaneu (zbornic) Gas /er.
Inst. de Istoria Med. din Cluj poseda mai multe manuscrise inedite
de felul acesta, de dupa 1800.

Merits se ream aci descrierea plina de haz a unui astfel de

medicastru, pe care o datorim doctorului Andreas Wolff, ( despre Wolff
vezi in cele ce urmeaza. ) E vorba de un consult la Curtea din Iasi :
Pentru a dovedi cat de saracacioasa era pregatirea acestor mcdici
greci, sa.mi fie permis a aduce un singur exemplu. Un printisor in
elate de 6 ani se inbolnavi de febra acuta in anul 1780. Medicul de
Curie, Teslabuza, poate a observat pericolul si s'a facut el insusi
bolnay. A fost chemat un alt medic grec, Costa, care declara boala
ca una cu totul usoara, fara pericol si asigura restaurarea printisoru
lui in scurf limp. Boala insa a luat un mers prost, ca racul, cu coada
inainte ; astfel Curtea Domneasca, fortata de imprejurari a trimis WA.
sura dupa mine, in care sosind eu la miezul noptii, am gasit prinnso.
rul luptand cu moartea. Costa, care mai avea putina nadejde de in,
sanatosare, mia facut istoricul boalei cum urmeaza : A multissimo
lempore infirmus isle Principinus a febre bolutus est, intclligitisnc?

www.dacoromanica.ro
 9

au rostul for in istoria medicinii in Wile roman e. nu

inA in istoria evolufiei medicinii romanevi. Deaceea nu
vom vorbi aci despre el; nu ne vom ocupa cu medicii
italieni ai lui ,Stefanglibevod, nici cu vestitul 5i invatatul
levantin Pylarino dela Curtea Brancovenilor, sau cu cei
dintai gerahi", chirurgi , 5i
doftori" francezi cafi
au trait in Principate dela 1700 incolo ; nu vom studia
nenumaratii doctori Si §i austriaci de pela sfarsitul yea.=
cului al XVIII.lea, cari veneau in 'raffle dunarene pentru
a=si agonisi o avere, 5i dintre can unii, ca invatatul sibiian
Wolff, ne.au lasat pretioase scrieri despre cele doua
Tarisoare, in cari au lucrat '. In aceeas categorie infra $i
sunt duos menses. Ego non scio quod alter medicus facutus, ille etiam
infirmus est, intelligitisne ? si ilk hic esset, poteret dire, quo modo
morbus accedit, et quomodo morbus progredit et quid facutus est cum
medicamentis, intelligitisne ? Ego tantum scio, quod audivi ex foe>
minis, quae hic sunt apud principinum, intelligitisne ? Principinus ha>
buil febrem, intelligitisne ? Et ab isto febre botutus est cum multissima
ardore, sibs magnus, intelligitisne ? Nihil comedit. Vesperi calor semper
multissimus erat sed mane non tang multus erat, intelligitisne ?
Facuta febris putrida, crisis non potebat fare, intelligitisne ? Crisis
non facuta nec per sudorem, nec per urinam, intelligitisne 7 Materia
peccans facuit metastasin in fauces, in laringe et pharinge, intelligitisne ?
Et non potest deglutere. Ego holie ordinavi duos clysteres, mut>
iiSiiMi faeces egrediverunt et puterunt horibillisime, intelligitisne ? Etiam
injeximus per nares decoctum ordei cum melle rosato et spalavimus
etiam os et palatum et linquam, intellegitisne 7 Et venae sublingvuales
etiam umflate sunt, et glandulae sub cute, et non potest deglutere, in-
telligisne ? venutus est ad magnissimum periculum, quid debemus
fare ? Ego etiam duo vezicatoria posui in pedes. Intclligitisne 7 Si
istae non agere potere et non atrahunt urinam extra ille moriet.
Accst scarbos Intelligitisne" it auicam dela acest medic mizerabil
in Coate hmbile pe care le vorbea. In greceste katalamvainete ?
in turceste : Anadenis ? Inca in aceeas noapte, indata ce am parasit
Curtea Damneasca, am notat aceasta istorisire latineasca mizerabila in
ziarul meu, din care o am redat aici din cuvant in cuvant".

' Pentru caracterizarea vietii medicate in Principate pela 1780,

credem ca e intercsant sa dam aci unele fragmente din scrierea lui
Andreas Wolff, Bcitrage zu einer statistischhistorischen Beschreibung

www.dacoromanica.ro
 10

intreg irecutul medical al Ardealului, foarte interesant,

care aparfine insa pSna in epoca Habsburgilor exclusiv
istoriei medicinii unguresti si s'asesti.
Pe not ne vor preocupa in acest moment numai §i
numai incepulurile medicinii Ointifice romeneii.
Linde si and le putem afla?
des Fiirstenthums Moldau" (Sibiiu, 1805). WO!, spirit critic si foarte
sarcastic, exagereaza ; adesea totus, grosso modo, descrierile sale coraspund
st5rii de fapt. 'MA ce spune despre Medicina Publics" :
In Moldova fieste care Principe nou aducea cu sine cafe tin
medic de Curie din Constantinopol. Acesti medici obtineau liflul de
Archiatros al Casei Princiare, dar dansii tindeau sa devin5 Protoiatros
peste toti medicii orasului. De obicciu acesti venetici erau de origin5
greci. Primeau la tuna o leafs de 500, ba chiar 1000 piastrii, iar ca
servicii faccau mai multe sarlatanerii, decal sa aduc5 folos lumii din
oras. N'am vazut in toat5 Moldova si Muntenia sa fi fost unul dintre
ei medic cum se cade. Cel mai bun dintre ei abia stia atata mcdi=
cin5, cat stie un ajutor de farmacie in Germania. Dar cum s'ar putca
altfel, cand acesti idioti sau fac ucenicie la vre.o farmacie, sau stau
in slujba vre=unui medic alive ani ca servitori, pentru a trece pe urma
la vre.o academie italiana, unde invat5 limba, isi copiaza recete pentru
totfelul de boale si se intorc pe urma la Constantinopole. Daca ii reu=
seste vre.unuia dintre acesti sarlatani sa fan* cu succes o clism5 la ne=
vasta vre.unui dragoman, e f5cut indata medic de cas5 ; iar dragomanul
reusind sä capete vre.un principal it educe cu sine ca medic de Curte.
Apoi acest sarlatan castiga in alive ani o avere de 60-70 pun,i.
Deoarece acesti oameni se duc la Universitati fara nici o pregatire,
far5 cunoasterea limbii latinc, iar ajungand acolo, nu se intercseaz5
nici de logica, matematicS, fizica, stiinte naturale si nici de chimie,
botanicS, anatomie, fiziologie, materie medicala, etc., usor poate vedea
on cine, cat de slabe vor fi cunostintele for in domeniul patologiei si
terapeuticei. La ei nu se gaseste decal un empirism nefilosofic.
$arlatani, vraci, rebouteuri, diferiti medici excroci, vagabonzi, femci
135trane, gSsesc in aceasta tara ocupatie foarte boga15. Nimeni nu ii
intreab5 pe acesti ucigatori de oameni, cine sunt ? $i de unde yin ?
data posede vre.un certificat sau diploma ? ba intrebati find, se pot
chiar splendid justifica cu cafe o fituic5 de hartic. Arata atcstate dela
fostii for stSpani, la cari au servit ca bucatari sau lachei, Principalul
e se' vorbeasc5 putin frantuzeste sau italieneste si ateasta ajunge ca s5
alba mare trccere on unde. Eu am cunoscut un sarlatan, care a cum=
p5rat dela vaduva unui adevarat medic pentru 100 galbeni diploma

www.dacoromanica.ro
 11

Inceputurile medicinii stiintifice romanesti dateaza din

momentul, cand in Principate incepe a se simfi necesi:
tatea dea inlocui in corpul medical elementele straine
cu Romani, and se naste convingerea, ca fi poporul
nostru e in stare sa contribuie la cultivarea artei i stiintei
de a tamadui, cand apar si se citesc primele lucrari
medicale scrise in limba noastra, and se ivcsc prirnele

r5posatului, sterganduoi numele si inlocuindu01 cu at sat,. Pretutindeni

iii ar5ta diploma fals5 oricare prost credea c5 el este un Esculap
promovat dup5 toata regula".
Tot Wolff ne spune despre farmaciile iesene de pela 1780 urna.
toarele :
La Iasi in acel Limp nu se g5seau cleat trei farmacii si acelca
atat de mizerabil aranjate, incat de intr'un stat civilizat ar fi fost arse.
A doua este numai o filial5 a celei mai vechi ; ea este situat5 in
aproprierea Curtii princiare i inpodobit5 in fitful de Farmacia Curtii.
Un farmacist practicant, sas ardelean, lucra acolo de 7 ani. Avesta,
deli islet si de treab5, lotus nu reusea sä fac5 ceva bun, pentruc5
avea ca sef tin grec idiot, care incontinuu voia s5.4 dea instructii.
A treia e proprietatea unui Chiot, care de altfel avea ocupatia de fabri
cant de rachiu. In toat5 tam nu mai este alt5 farmacie. Taxcle le
fixeazA farmacistul dup5 placul lui. vinde cu poet foarte mare chiar
medicamentele stricate, Iata o MI5 dovad5 cat de mutt nu se intere,
seaza autoritatile superioare ale 'aril, de situatia sanitara. Nenorocul
este mare pentru cei s5raci, cari nu pot plan nici vraciul, si nici me-
dicamentele, cu pretul for exagerat, 5i cand sunt bolnavi, trebue sa
moara in lips5 de ajutor. Dar si cei bogati stau destul de prost in privinta
aceasta".
Greut5tile medicului de a se intelege cu bolnavii sei, sunt dease.
mca bine caractcrizate :
Cu foarte mare greutate mi-a reusit a stabili alai bolile, cat si
cauzele for in aceasta tars, pentruca poporul era obisnuit sa spuna cele
mai stralucite povesti, cari adesea nu se tin de aceea ce e esential in
descrierea boalei. Arai Grecii, cat si Moldovenii sant fideli in povestile
for proverbului : dintr'un tantar face un armasar. In cazurile acestea
irebuia sä te sprijinesti mai ales pe semiologie si cu Coate acestea nu
era usor a stabili etiologia boalei. Primele manifestari ale unei boale
adesea erau complicate prin tratamentele si interventiile sarlatanilor ni
ale felcerilor (Bartscherer), ceeace aducea cu sine sau agravarea boalei,
la care nu se mai putea ajuta, sau se constituia o boald cu totul noua,
mace incurca si pe cel mai bun medic".

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
incerc5ri de a intemeia institutii penfru invat5mantul media
cal, cand, insfarsit, apare elemenful national in medicina,
garantand continuifafea si avand in sine germenul evolutiei.
Inainte de.a analiza mai amanuntif aceast5 faz5 bog
gat in inf5ptuiri a frecufului nostru medical, pe care
vrem s'o numim Faza organizarii medicinei Viinfifice
romane?ti", (1825-1885) sa zabovim putin la un alt
capitol, deosebif de interesant, capitol care ne va da pug
tinta sa intelegem procesele de mai tarziu :

I.

Cei dintai medici de nationalitate romaneasca

(1750-1825).

Dac5 pe la 1830, vom vedea indat5, apare

pleiada de destelenitori, can aveau sa ne dea fundament
tele medicinii romanesti, logica ne cere sa cAut5m inainfea
for pe cei dintai medici razleti, corbi albi, din nea=
mul nostru. Si inteadevar, istoria ne atesteaza exist
lento lor.
L5s5m la o parte pe Voevodul Petru.12are$, pe
care, fiindc5 infr'o cronic5 ruseasca e numit foarte inter
lept filosof 1i doftor", unii istorici vreau s5=1 fac5 pe
nedrept doctor get.beget. Amintim in freacat pe Du=
mill-ago dot-fore' dela Targoviste, care e atestat intre anii
1642-43. Stim dela dl. prof. Iorga ca a fost Roman si
s'a indeletnicif cu aria t5maduirii, dar nu stim unde a
studiat 5i dad a fost inteadev5r doctor", medicus
purus" cu diplom5, sau numai un b5rbier,chirurg, care
in vremea aceea, ca azi domnul agent sanitar" din
cutare s5tulet, binevoia a se prezinta cu dela sine putere
celor multi ca domn doftor". In orice caz, acestui
DumitraKu i revine deocamdata onoarea, de :a fi primul
personaj medical roman, a c5rui existents e dovedita.

www.dacoromanica.ro
 13

Pentru a g5si dupa el pe cel dintai coleg" din neamul

nostru, trebuie sa irecem Dun 5rea, in Tara Aromanilor,
generatoare de energii si de inaintasi.

Cei dintai : Medicii aromani

Se parea ca veacul al XVIII:lea in Principafe, din

punt de vedere medico,istoric, ar fi al medicilor stralni,
mai ales al Grecilor. Cam in intelesul acesfa se exprima
foci cei ce au scris pang acuma istorie medicala roma.
neascal. Era o p5rere in general acceptata, ca un
curent medical national a inceput sä se infiripeze abia in
deceniul al 4.1ea al veacului trecut.
Credem ca aceasta conceptie trebuie sá cada deli=
niliv. Dupe 1830 incepe, cum am mai spus, faza
organiz5rii medicinii stiintifice romanesti. Dar primele in
cepuluri ale cureniului national in medicina noastra pot
fi impinse azi, dupa cercet5rile mai recente, cu un sea)!
Mapoi. Fenomenul care se observe in prezent in foate
domeniile istoriografiei romanesti: ca descoperirile de tot
noua ne permit a data foata fenomenele de validitare pc=
Mica si civilizatorie a neamului romanesc mutt mai tim=
puriu decal se pgrea pana acuma, se verifica astfel si in
istoria medicinii.
Trei lucr5ri ap5rute de curand2 nu numai ne indrep=
latesc ci ne silesc la acest reviriment fundamental in cons
ceptiile noastre despre epocile istoriei medicinii romanesti,
pe care indr5znim a.1 semnala pentru intaia data si a.1

nirturisim cä pana de curand yi not aveam convingerea aceasta.

Simion Tovaru Medicii aromani in trecutul tailor romane",
(Tribuna Romanilor de peste hotare, II, no. 7-8, Bucuresti 1925).
loan C. Filitti no paging din Istoria Medicinel in Muntenia, 1784-
1828", (Revista stiintelor medicate, XVIII, no. 2, Buc. 1929). Valeriu
Bologa Mcdicul vienez Ioan Nicolide din Pind", (An. Inst. de Istorie
National5, V, Cluj 1930).

www.dacoromanica.ro
 14

documenta acum in zilele solemne ale jubileului Univer.

sitatii noastre. Mu land piatra de hotar a inceputurilor me=
dicinii romanesii cu un veac in urma, ajungem pe picior
de egalitate cu vecinii nostril, Maghiarii, Croatii si Rusii,
a caror stiinta medicala nationala s'a infiripat dease.
menea in veacul al XVIII.lea.
Intre multii medici greci", cari au trait intre 1700
1830 in Principate, s'au confundat pans acuma acei
vreso 30 medici aromani cari s'au stabilit intre fratii for
de sange. In vremea aceea tot ce era crestin si venea
din Balcani, se chema Gres ". Astfel au irecut si Aro,
manii sub aceasta numire ; abia istoriografia mai noua
i.a defalcat din massa Elena
Dara simplul fapt ca o seama de Aromani au fost
Limp de un veac medici fruntasi in Principate si Ardeal nu
near indreptati sä vorbim despre o faze aromaneasca" a
medicinii noastre. 0 putem face abia dad ne va reusi sä aratam
ca acfivitatea for a fost organic legate de nevoile tarilor
romanesii, ca din preocuparile for stiintifice si practice
se vadeste intentia de a studia problemele specifice, legate
de pamantul si poporul romanesc, ca intre ei cel putin unfi
s'au gandit la formarea unui sucrescen /e medicale re.
manesti.
Si aces! lucre 11 putem cloyed:, ! In limp ce medicii
si medicastrii greci aveau grija principals de aosi forma
o clientele rodnica intre cei sus.pusi, de a face o medi.
tins de curie" b5noasa, un Silvestru Constantin Filitfi
(in ale carui vine curge o buna parte de sange aroma
nesc), un Dimitrie §i Constantin Caracas (Aromani cu
rail) se that sa dea rani spitale bine inzestrate, pentru
nevoile celor multi si saraci, cari sun! Romani, si un
inceput de organizatie sanitara. In Topographia tis Vla.
chias" (1830) a lui Constantin Caracas, prima geografia
medicala a Munteniei, gasim deli era scrisa in gre=
ceste, in limb a savants a Orientului, o preocupare
Ocilla de problemele sanifare specifice romanesti. Filifii,

www.dacoromanica.ro
 15

a-
u.

Fig. 1. Istoria Medicinii romanesti. (Vitrina IV. din Muzcul de

Istoria Medicinii, Farmaciei si de Folklor medical al Universitatii din
Cluj. La mijloc sus se vad doug diplome originale [de pe la
1831-401 ale Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi" ; la mijloc
jos portretul t doctorului Felix, fost profesor de Igiena la Universi.
tatca din Bucuresti, cel dintai istoriograf al Medicinii romanesti).

www.dacoromanica.ro
 16

Caracas cel tan5r, Darvari, nu se mai ccnsidera §i nici

nu mai sunt v hull de autchloni ca stfaini, venetici : ei
devin din Aromani, din Greci", Romani sadea.
In limp ce tan5rul din Blida, student in medicina la
Universitatea din Buda, mai tarziu medic in Timioara, G. C.
Roja scrie Untersuchungen iiber die Romanier in Maze:
donien" (1808), In caresusline fare unilalea neamului
romanesc dela Oradea 'Jana' la Pind, septuagenarul medic
vienez, ajuns la mare cinste in capifala Austriei, Joan Nico:
Tide din Pind urmare0e sludiul singurului medicinist to:
men din Viena, al ardeleanului Vasile Popp, pe care:I
sprijinesIe din rasputeri. Iata la fofi ace§tia o activiiate
romeneasCa !
Dad inv5tatii medici arcmani din ferile romane0i in
veacul al XVIII.lea n'au fest in stare s5 ne dea Inca o
literaiura medicala scrisa romanc§fet) (publicalii valor
roase de ale for in limba elin5, Latina §i germana exists
in numar considerabil) ei au fiui tofu. sa imprime
vietii medicale a Principaielor si chiar si a Ardelenilor
pecelea aclivitejii for energice ci utile binelui public, ei
au infiripal mai intai o almosferg medicala romaneasea2).
') Este o gresaI5, care s'a facut candva la noi, de a iden=
tifica istoria Ilieraturii medicale rcmanesti cu insas istoria medicinii
romanesti. Istoria medicinii cuprinde Clemente multiple : trecutul activi
tatii mcdicale si social.higienice a medicilor, devenirea organizaliei sani:
tare, etc. etc. si istoria literaturii medicale. In ce priveste literalura me=
dical5 romanesc5, ea nu inccpe abia cu cele dintai publicatii medi=
cale scrise in limba noastr5, ci cu primele lipariluri datorlie medicilor
romani, Acestca s'au ivit cam dup5 1770 si au Post scrise in limbile
savante ale timpului. Deci istoria literaturii medicate romanesti incepe
abia 10 ani dup5 istoria medicinii noastre. InIskria lileraiurii medicale
romene0 aceast5 prim5 faz5 s'ar putea numi : Epoca scrierilor medi
calercmanesti publicate in limbi straine". (Aprox. 1770 - 1803). In
aceast5 epoca cad lucr5rile (vreo 10) ale medicilor aromani.
2) Nu este aci locul sä intram in am5nunte. 0 lucrare mai mare
despre Mcdicii aremani" este in preg5tire si in ea vom c5uta s5
document5m in amanunt teza noastr5. Dam aci numele acelor medici
aromani, a c5ror activitate Mire 1100-1840 in Tarile romanesti (incl.

www.dacoromanica.ro
 IT

La Dacoromani: Precursorii.

In aceeas vreme se ivesc cei dintai medici raz/eti,

precursorii, autohfoni in feritoriul etnic dacorom5n.
In zorile renasterii noastre culturale si politice Sibiiul
cu Marginenii sal vioi si aproape liberi, Blajul,
care stabilise contactul cu Poma=mama si Brasovul cu ai
s5i comercianti inst5riti 5i umblati in lume si cunosc5tori
ai Apusului, nu mai putin Banatul cu Granicerii sei,
incepur5 a ne da incet,incet catizva intelectuali. Ce era
atuncea mai de grabs de facut? Trebuia r5spandita inva
t5tura si aveam sa revendicam drepturi. In mod fiiresc, ca
o necesitate biologica, cei dintai intelectuali ai nostri se
indreptara spre istorie, filologie si Mere pe deoparte, drept
pe de alta parte. Aceasta directiune, °data luata si per,
pefuat5 sub presiunea imprejur5rilor, a r5mas caracteristica
pentru intelectualitatea noastra ardeleana pans c5tre ince
putul veacului al XX.lea.
Privind lucrurile astfel, in functie de mediu si
imprejurAri, nu ne vom mai uimi, daca afl5m a pe
teren medical Ardealul a contribuit in genere desful de
putin pentru desvoltarea stiintei si artei medicale romanesti.
Criteriilor schitate li se mai adaoga Inc 5 un element
de judecat5, de ordin mai mutt material :
Studiul medicinei e lung si scump, legal de insti=
tutii spitalicesti, cari pe atuncia se aflau numai in
cenfrele mari ale Apusului. Or taranii ardeleni nu prea
aveau parale s5ssi trimeata copii limp de cinci.sase ani la
Viena, nici mijloace de a,si face spifale si clinici. Astfel
Ardeal) este atestata: Ioan Procopie Pamperi; Tudose Gheorghiade;
Tudurache; Siropulo; Saul; Pascal; S. Filifi; Darvar; Ioan Nici,
phor; Nica; (farmacistul) Zavira ; I. Nicolide din Pind; Bekella ;
Gh. C. Roja ; Constantin Zupan ; Manase Eliad; L Somu; lanake
din Perivole; Dimiirie Caracas; Constantin Caracas; loan Manical;
A. Arsaky; Carazeze; Pantazi Exarchu ; D. Sakellarie; D. Paciurea;
N. D. Gusi; D. Varfiade.

www.dacoromanica.ro
 18

se explic5, c5 in Ardeal numai Brasovului negustorilor

bogati i=a fost dal sä aiba in timpul renasterii culturale
mai multi medici romani, pe and restul Ardealului n'a
produs dec5f, adesea mai farziu, r5zlet si incidental, cafe
un mester in arta de.a fam5dui, in Pimp ce in Princio
pate se injghebase in jurul spitalelor din Iasi si Bucuresti
o medicina rom5neasc5, care dup5 fazboiul Indepeno
denlei progreseaz5 cu pasi repezi spre inaltimile la cari
a ajuns azi, cand se prezint5 in fata lumii cu o coal
bine caracterizat5, cu elemente originate nationale, apre
date si considerate.
,Si lotus, deli e cell ea medicina .iiinfifica roma=
neasca s'a nascuf in Principate, .i s'a desvoltaf
acolo, o inlanjuire stranie de intamplari a vrut ca pH%
mele tiparituri de conjinut medical, scrise in limba roma=
neasca, sa iasa din teascurile Sibiiului, Blajului .i Chi=
jului, primul medic savant dacoroman sä fie un Marginean
si cea dintai lucrare medicala ticluita de un Dacoroman
sä porneasca tot din Transilvania.
Ar p5rea o contrazicere mire cele afirmate : Dac5
Coate aceste inceputuri le avem in Ardeal, atuncea ar
trebui sä afirmam ca in genere pl5madirea medicinei roma%
nesti tot de acolo a pornit I Nu! E vorba de fenomene
r5zlete, f5r5 nici o leg5tur5 organics, can nu sfau in
raport de cauza si elect, cari deci nu se inlantuie in un
proces unitar, bine definit. Intre chirurgul Popp din
Sibiu dela 1737, enigmaticul physicus" de pe Tarnave
loan Aron, care a trait in vremurile Mariei.Terezia si
savanful Loan MolnaraPivariu dela sfarsitul veacului al
XVIII:lea nu se poate g5si nici o legatura. Probabil ei
nici n'au stiut vreaodat5 unul de existenta altuia. $i nici
unul din ei n'a avut nimic de a face cu ordonantele im,
p5r5testi privifoare la s5n5tatea public5, ficluite in Viena,
iraduse de vrezun contopisf gubernial din Cluj si tip5rite
tot acolo sau in Sibiu; tot asa nu duce nici un fir dela
aceste tiparituri la Paraenesis".ul lui Pivariu dln 1793,

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
alatuit pentru elevii sai din Cluj, intre cari, dupa cat
putem sti azi, nu se afla Inca nici un Roman.
$i mai tarziu, in veacul al XIX-Iea, cand Ardealul
are mai multi medici roman', resfirati peste tot
intinsul sau, Inca tot nu poate fi vorba de o medicina
romaneasca transilvaneatia. Sunt Inca tot prea putini, nut's
organizati, n'au leg5turi intre ei si stiinta for e o ftiinta
inVatata in straini, fara radacini in cultura romaneasca ;
putinele for scrieri sunt lucrari gandite nemteste si fraduse
romaneste. Singur Brasovul are pentru un mull prea
scurt timp un fel de cenaclu medical roanesc. $i acesta
gratie influentei de dincolo. Dar despre asta va fi vorba
mai tarziu.
Ioam si amintit cu numele pe acei Frei Romani
ardeleni, cari apar mai intai in istoria medicinii noastre.
Doi sun! modesti inaintasi, unul, Joan MolnaroPivariu
este un savant stralucit, cu care se Incepe din capul
locului in mod glorios medicina in partile noastre.
Sari vedem, cine au fost si cum si...au indeplinit
rostul in lume:
In timpul uneia din desele epidemii de ciuma,
can au decimal in prima jumatate a sec. XVIII
Ardealul, si anume la 1737, Magistratul Sibiului angajeaza
pe un anume ,,Johann Michael Popp" pentru a face
serviciul de Pestfeldscherer", adeca felcer pentru ciumati.
Din documente reiese ca acest Popp a fost mull timp
felcer la regimenful Franz Wallis. Orasul Sibiu i da
pentru serviciul greu si primejdios la care se angajeaza :
locuinta gratuita, o mierta de grau lunar, un stanjen lemne
de ars vara, doi stanjeni iarna, 12 florini unguresti la
an si in limp de ciuma Inca 50 denari zilnic, care sums
se va ridica la 60 d., daca va face dovada de osardie,
credinta, grije si harnicie neobosita la buna ingrijire a
bolnavilor intru binele for ". Il obliga in schimb sä nu
primeasca dela ciumati nici un fel de onorar, fie in bani,
fie in natura si sa mangaie, &A imbarbateze si sa

2
www.dacoromanica.ro
 - -20

frateze cu bun5voint5 pe cei bolnavi, lara a se uita la

starea for socials ". In sfarsit el mai are indatorirea s5
viziteze odat5 la s5ptamana inchisoarea (Zuchthaus")
atat limp, cat orasul va fi ferit din mila lui Dumnezeu
de molime".
Atata Agin in documentele conlemporane despre
acest Popp. Cine a fost, unde s'a n5scut, cand §i
unde a murit? poate ca cercet5ri migaloase in arhi,
vele administrative si bisericesti sau vreo intamplare noro.-
coasa sa ne produca date not despre acest felcer, care
fara indoiala a fost Roman. Numele Popp", astfel
scris in chiar documentele nemtesti, e destul de
dovedi tor.
La 1757 afl5m amintit pe un physicus" Loan
Aron, nepot de frafe al episcopului Peiru Paul Aron.
Il pomeneste parintele Mateiu Gaiger intr'o chitanta: me
requisitum fuisse a Dno. Joanne Aaron Physico."
Bunea interpreteaza gresit acel physicus" cu asculta in
scoala cursul de fisicr. D =1 Iorga observa aceast5
eroare 5i stabileste 6'4 vorba de un medic. Mai multe nu
stim despre el. Bunea presupune c5.i idenfic cu Loan
Aron, care la 1767 a fost protopop al districtului Pocegei.
In orice caz, data Loan Aron a fost physicus", el
trebuie sä fi fest doctor in medicina sau cel putin
magistru in chirurgie.
Pans la ivirea unor date nou5 ins5, Aron e dubios
ca medic. Deaceea nu putem Inca afirma c5 el a
fost primul medic fitrat dacoroman.
Deodata apare in istoria medicinei noastre ca un
meteor stralucit, intradevar primul medic titrat roman de
pe tot teritorul ethic daco,roman, doctorul loan Molnar.
Pivariu, mai tarziu nobil de Miillershtim" (1741-1815),
spirit enciclopedic, gramatic, luptator pentru drepturile
poporului sau, priefen at lui Bruckenthal si al guvernatoruo
lui Banffy, fiu de pops ortodox din Sadu (Sibiu), care a
stiut s5 se ridice verfiginos, ajungand oculist at t5rii"

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
in Ardeal, profesor la academia din Cluj si unul din cei
mai c5utati specialisti oftalmologi ai monarhiei habsbur#
gice, Roman consfieni, care a ramas 'Dana la starsit
credincios legii si neamului in care s'a nascui.
In istoria culturei romanesti, Molnar e un fenomen
stra lucitor.
Personalitatea sa, gratie mai ales cercetarilor mai
nou5 ale cl:lui prof. Lupas, s'a evidentiat in ulfimul
limp in m5sufa tot mai mare. Rolul ski in renasterea
noastr5 cultural5 se Ode* din ce in ce mai mutt. Locul
lui e al5turi de Clain, $incai, Maior si ceilalti intai corifei
ai culturii noastre. Chiar si activitatea sa politica in
timpul revoluliei lui Horia, destul de gresit interprefata de
Nicolae Densusianu, apare azi infeo lumina mutt mai
favorabila, mai ales dac5 se va putea dovedi definitiv
partea sa la redactarea Supplex libellum":ului.
Domnul profesor Iorga caracterizeaza admirabil in:
semnatatea lui Molnar,Pivariu si indeosebi rolul s5u ca
indrum5for al tineretului ardelean inspre cariere lumesti:
In aceasfa privinta ar trebui s5 se fad de sigur un
loc foarte Insemnat lui Molnar, profesorul de oculistic5,
medicul cu reputalie mare, foarte apreciaf si de natiile
celelalte din Ardeal. Nobil, impodobit cu foate favorurile
oficialitAtii, el a luat sub aripa sa o multime de tineri
romani. Se poate zice a in tendinla c5fre universifati a
tinerilor unei natiuni, care nici nu visase asa ceva cu
cateva decenii inainfe, sta mares insemn5tatea a lui
Molnar ".
Prea putin studiat5 a fost activitatea lui Molnar:
Pivariu in profesiunea sa de medic. In dou5 articole
pe cari le:am publicat in Clujul Medical" am aratat ca,
dupa cunostintele noastre actuate, Molnar:Pivariu nu a
fost numai primul medic titrat dacoroman, si adaog5m:
cu constiint5 romaneasc5, ci si un specialist de seams.
Rezemandurne pe pe faptul c5, om tank fiind, a fost
numit medic:oculist a Principafului Transilvanic si ca mai

www.dacoromanica.ro
 -22--
tarziu a ajuns chiar profesor de offalmologie la Academia
medico=chirurgicala din Cluj, scoal5 care catva Pimp
a avut si rang de Universitatea, dar mai ales spriji
nindu=ne pe niste documente, p5n5 de cur5nd necunoscutet
din arhivele Bruckenthal, din care rezulta ca. Molnar.,
Pivariu a fost chemaf si la Viena sa execute operatii de ochi,
credem ca am putuf dovedi, ca acest prim medic roman,
a fost tin specialist excelent, savant si apreciat pracfician.
In sf5rsit am mai aratat ca el a publicat $i o lucrare me=
dicala in latineste, prima lucrare medicala stiintifica scrisa
de un Dacoroman.
Cu greu ne puteam inchipui, ca un savant de tab
sa si un profesor academic sa nu fi incercat niciodata
s5 publice ceva din specialitatea sa. Crainiceanu §i
Felix sustin, probabil interpretand un pasaj din opera
sa, ca el socoteste ca nu a venit fimpul ca sa
scrie medicina si ca are datoria de a s5varsi mai int5i
alfe lucruri".
Aveam impresia a Molnar =Pivariu judeca astfel nu,
mai cu privire la scrierile sale alcaluite penfru folosul
poporului sgu, care in adevar nu avea Inca nevoe de
savanfe lucr5ri de specialitafe. Aveam insa simtul ca e
aproape cu neputinta ca el sa nu fi 15sat ceva din do.
meniul preocuparilor sale profesionale. Gandeam Ca daca
bibliografiile romanesti nu cunosc nici o lucrare medicala
de a sa, se poate sa dam de vre=o urma in cele ungu.
resti.Cautand in directia aceasfa, in adevar la Gydry
Tibor, Magyarorszag orvosi bibliographiaja 1472-1899"
(B.=Pest, 1901) la p. 204, g5siram urmatoarele :
Molnar Janos (I.) Paraenesis ad auditores chirur
giae in lyceo regio academico Claudiopolitano ha=
bita... quum primum sua collegia ordirefur anno 1791"
Claudiopoli 1793 (Tip. Hochmeister) 8°, 14 pag.
Aceaasi lucrare e citata si de Szinnyei in biblio.
grata maghiara si de Peirik in Bibliographia Hun.

www.dacoromanica.ro
 23

IR) \ N S IS
AD AUDIT ORES
CHYRURGIAE
IN LYCEO REGIO ACADEMICO
CLAUDIOPOLITANO
HABITA
A
IOANNE MOLNAR
de MULLERSHEIM
DE
MORBIS, & MEDICINA OCULORUM
PROFESSORE PUBLIC°
QUUM PR I MUM SUA COLLEGIA
OR.DIRETUR.
A N N 0 MDCCXCI.
MENSE NOVEMBR i.

CLAUDIOPOLI
Ty fis Martini HocAme Vier CeEf. Reg. Priv. Dicaft
Typograpla, 1r Bibliupalae 1793
Fig. 2. -- Paraenesis" de loan Molnar-Pivariu (1793). Cea d intai
lucrare medicala stiintifica scrisa de un Roman de pe teriloriul Roma.
niei de azi. (Col. Inst. Ist. Med. Cluj).

www.dacoromanica.ro
 24
gariae", care mai adauga ca un exemplar se afl5 la
muzeul national din B..Pesta.

.1) rterthidifein
1

Zeug unb WaffacijiiciA

RoKAEsdfirism
Hong 6ox 1E4 rommidoR;

.erstfranttflabt
.*****************-..m.**************N.*****
Zirt menu bet) Cretin n. sa6el)meiffer.
TIffarAT q 014Eiii. AA If. K. npiEtfAEfi.riTgA Tenured+
pa
Idaprnu X0XMAFierrtp, 0(HA2
Uni At 6.4113Apt Cla .41/1%.

I 8 2 2.

Nitta;li S.

Fig. 3. Vocabularul poslum de loan Molnar - Pivariu, in care se

&este un bogat material de terminologie mcdicala romaneasc5 uzuala de
odinioara. (Nu cenline terminologie 1). (Col. de Inst. Med. Cluj).

Trebuie sa admitem ca aceasta carte a lui Molnar.

Pivariu e prima lucrare stiintifica din domeniul media
cinei scrisa de un Dacoroman.

www.dacoromanica.ro
 --25
Cat de putin, sau chiar de loc, a indr5znit
Molnar s5 confribue la infiriparea unei limbi medicale
romane§ti, o dovede§te faptul ca el, medic §i lexicograf
in acela§ limp, nici n'a indr5znit sä abordeze chestiunea
crearii unei terminologii medicale Viintifice romane§ti.
Terminologia medical5 romaneasca a sa se poate
reconstitui din dictionarul §i celelalfe scrieri ale sale.
Ea nu#i nici terminologia curaf popular5, nici cea §tiino
tific5, savants. E o terminologie empirica, intermediar5,
lezaurul lexical medical pe care it va fi folosit tanara bur=
ghezime romans a Bra§ovului §i Sibiiului, burghezime
cults, insa cu notiuni medicale reduse, e dictionarul
medicinei de casa a targovelului ardelean. 0 terminologie
§tiintifica lipse§te complect ,i e vadit in intentia autoru=
lui de a nici nu o da. In consecinta §i in mod logic
lipse§te §i once tendint5 de latinizare, lipsesc aproape
complet neologizmele §i fermenii fehnici speciali. Tezaurul
lexical medical e destul de bogat pentru aceast5 fermi,
nologie medicala casnica, de§i nu e complet fapt care
caracterizeaza de altcum intreg dictionarul lui Molnar.
Majoritafea fermenilor dati sant §i azi folositi in limbajul
curent din Ardeal.
In acela§ limp, . exact la 1794, apare §i in
Bucure§ti un medic roman, dofiorul Radu", cu
diplomuri §i afestafuri din launtrul Europii, din strainatate"
§i el oculist ca §i colegul sau din Sibiiu.
Acestia pafru sunt cei dintai medici, sau chirurgi,
din intreaga Dacoromanie. E de remarcat, ca apron
ximativ in acela§ limp doi medici savanti, in ale c5ror
vine curgea §i sange romanesc, contribuie in larga
mSsur5 la infiriparea medicinii §ffintifice maghiare : Samuil
KOleseri, invalatul §i ilustrul medic ungur ardelean, al
carui mama pare a fi fost de neam romanesc §i care
pare a fi mo§tenit dela ea §i simpatii pentru Romani, §i
Samuil Racz, profesor de anatomie la Universitatea din

www.dacoromanica.ro
 26

Buda, vlasfar al fainiliei b5n5tene Mihailest , frecut la

cafolicism si complei maghiarizat. 1

II.

Anii de organizare a medicinii §tiintifice romane§ti

(1825.-1885)

Dupa 1820,30 incepe un nou capitol al istoriei

medicinii romSnesti, capitol deosebit de interesant si fru=
mos, deoarece ne infgliseaz5 o epoca de idealism, de
mkuinte inalte si de fr5teasca conlucrare, cum putine am
avut in frecutul nostru.

Formarea unui nucleu de medici romani (1825 1855)

In timpul dup5ce Aromanii aruncaser5 prima sä.

manta, cand un Aaron pi Molnar.Pivariu in Ardeal,
un Radu in Bucuresti apar rkleti, izolali, in Principate
se infampl5 o serie de evenimente insemnate in domeniul
medical, infapfuite la inceput lara concursul medicilor au=
fohtoni, Inca aproape inexistenti, r can insa aveau sä
exercite o influinta hearSfoare asupra viitoarelor gencrafii
medicale romanesti si cari erau sortife sä stabilesca defini.
fiv centrul de gravifatie al medicinei noastre in cele doua
Tarisoare dela Dunare.
E vorba de fondarea marilor spifale din Bucuresti
si Iasi si de primele injghebgri ale inceputurilor unui
serviciu sanitar in Principate.
Boieri p5manteni, cucernici, dornici de a ajuta pe
semenii for in suferinfe, si domni straIni cari simteau
nevoia de a ispasi vre,un p5cat prin fapte crestinesti,
secundafi de cStiva medici aromani entuziasti, infiintara
I $i mai tarziu neamul nostru a dat §tiintei medicale maghiare
doi reprezentanti ilustri pe ban5teanul rencgat NedelkO Dame (Dimitrie
Nedelcu), intemeetor at inVatamantului stomatologic in Ungaria si pe
nvalatul medic si zoolog Margo (Murgu), din neam aromanesc.

www.dacoromanica.ro
 27

rand pe rand spitalele Collea, Brancovenesc, Pantelimon

in Bucuresti, Spiridonia din Iasi si al lui Boldescu din
Ploiesti. Domni cu vederi mai largi' incepura a da larilor
o organizatie sanitara, asezand protomedici §i arhiiatri,

rigs 1,1 T.T

.
.-.
,
IfitiT;ts
.
tyrroqvi,
fi .2..
bl?ta.1Te!,',1;1 1 1(4....,
...;
11

to .
EzOA AA
mnpi 11'L 4J!. 3,1
;ANA TITE
Y' 1'
ZlitA/TeA1S144 44)4i1Ecisk :
. .-. : ..- .1i
-
away .; 1
- -.
e Ai

eAg TortErTE , An aitem, away

!I

r
Z. GAUT leTer'5.'61'711 ' Trmorpn... .,1

A ll,11:3nAt,,Acure, 1.1 Aogyrof,ft p Ca

I
,anitic4 Toctiailictvz, .,

/
Inil TIAM1.1e1Mg"1, t12 APA1114 MGR*
4.,'1

r . ..
eA8 TE111%, 111 .46AA1411+;KI,
AA-BfliCic% A
,t41,4A-
,
,

.
ecc,i0A0 THuotl,A4).E.si A

01.1 * gP111a111-Vfe a A4 At AN AW.S1

i a
&tie4 Ata .cf-Airtt40 f i

-f ._- "..

Fig. 4. Invaialura penlru ulluirea varsalulur (Chi$inau, 1816).

Cea dintai, si probabil singura, carte medical romSneascS tiparit5
in Basarabia rusease5. Se cunoaste un singur exemplar din accasta
tiparitura, care se pistreaza in Colectia Gh. Sion" (Bib!. Univ. Cluj).

introducand vaccinarea in orase si la sate, infiintand

farmacii si &and fragmente de legiuri sanitare.

a Mai ales pe la 1830, sub influinta Rusilor. Regulamentul

organic" e prima pravila romaneasca, in care se &este sistematic
lcgiferat un inceput de medicina publics.

www.dacoromanica.ro
 28

Astfel se ivi in Principate substratul material si momen,

iul psihologic penfru desvoltarea primului nucleu de medici
romani.
Intre 1800 si 1820 g5sim ce =a drept si in Ardeal
vre.o cativa medici fineri de seams, cum e Roja,
Macedoneanul, in Timisoara, Vasile Popp, scriitor medi#
cal, filolog si medic deopotriv5 de insemnaf, umblat si prin
Tara, in Brasov, care publics cea dintai lucrare sliintifica
medical5 in limba noastr5, in 1821, o carte de balneologie,
Clujanul Simion Ramontiei, devenit. mai farziu mecenatele
finerimii universitare romanesti mai tarziu pe Sabo in Sibiu
si AL .5andor in Arad. Dar si acesfia sant si raman
prea izolati, pentru a putea porni o miscare cu r5sunet
mai larg. Tof asa izolat mai era in cursul acestor dou5
decenii in Bucuresti romanticul ,,Stefan Episcopescu. Lui
i#a fost dat lotus ca cel putin infeo directie sa deschicla
o feresfruic5; sä porneasc5 in Principate scrisul medical
in limb5 romaneasc5 :
El scrie o serie de lucrari medicale mai mari in
romaneste, incepand in 1824 cu Mijloace si leacuri
de ocrotirea ciumei", c5reia ii urmeaz5 in 1829 Oglinda
s5n5t5tii", mai farziu Oglinda intelepciunii", Apele
metalice ale Romaniei" si allele.
Cu lucrArile lui Episcopescu, lucr5ri serioase si
bine scrise, se incepe literatura medical romaneasca
in Principate. pupa aparitia for initiativa in domeniul
medicinii trece in Tara libera, pentru ca sä r,a-mana acolo
'Ana in ziva de azi.1
1 Deoarece dela aparitia excelentei lucr5ri a regretatului Dr. G.
Cfainiceanu: Literatura medicala romaneasc5 (1900, s'au descoperit
de Lacea, Veress, Bologa Inca o seams de lucrAri medicate
romancsti, tip5rite pang la 1828, cred c5 e util s5 d5m aci lista
complet5 a celor dintai imprimate medicate romanesti cunoscute azi :
1744: [12iinduialal dela prea inglIata criiiasa a lath unguresii
fi a Bohemiei Maria Theresia, prea milosliva noastra doamnii,
prin Comisia sau scaunul saWaiafii din Ardeal. (Cluj).
1766: [Randuiala Imparaleasca fala de ciumal. (Blaj).

www.dacoromanica.ro
 29

Dela 1830 incepe sa se ingroase randurile medicilot

romani din Principate. .5i cei mai important, ei se streng
in manunchiu, activitatea for nu mai e individuals, ci
incepe sa devina colectiva, organizatoare. Spitalele exis.
tente, ale caror personal treptaHreptat se romanizeaza,
servesc substratul material pentru activitatea ]or profesio.
nala. Dar mai important e fapful, ca ei simt necesitatea
de,a se strange in societati $1iintifice romanesii, de=a creia
scoli medic31e romanesti .i de a porni publicatii de spe
cialitate in limba noastra.
La inceput conduc Iasii vechilor traditii culturale. 0
soarta buns voise ca in capitala Moldovei sa se aseze
cam in acelas Limp mai multi medici tineri romani si ur
1787: Arcan sau invajalura impotriva calcezii oilor. (Sibiu).
1788: Cuprinderea ace /or mesiesuguri care doftorul Budelko
pentru cura /irea bucatelor celor necurale au allat. (Sibiu).
1803: Invalatura pe scurt a vindeca boala sfranjului". (Sibiu).
1804: Neisteter M.: Cuvinte despre alloirea varsatului de vac&
(vaccina). (Sibiu).
1805: Povala cake parinjii crestini din Ardeal despre alloirea
varsalului de vacs" (Sibiu).
[Porunca imparateasca contra calcarii oranduialelor celor pentri
betesuguri alipitoare]. (Viena).
1806: Cristea Teodor : Girlie/Ca pentru folosul oamenilor sr
dobiloacelor".
Veneski G.: Carle doctoreasca si de moase".
Instiinjare prin care se recomanda o carte despre zidirea case /or
sanatoase... etc., etc."
1807: Invafatura in ce chip si cu ce fel de mijloace cei ;nee*
in apa s'ar pulea ajuta mai pre lesne".
Invajatura cum lrebue a jinea vieaja oamenilor celor nadusili de
aburul carbunilor". (Sibiu).
Invalatura cum lrebuie loath' nenorocirea care se .ace in pivnila
cand fierbe mustul, nu numai a o impiedeca... etc." (Sibiu).
Invajatura ce /rebue a face mai inainle de curafirea fantanilor
cari de mult au slat inchise si in ce chip se poale aju/a vreun om
inaclusit cu ace! fuller. (Sibiu).
1813: [Patent de ciuma.] [Tiparil in Ardeal sau Vienal.
1814: fPanduiala Cntvernului Ardealului pentru olluitul contra
varsalului].

www.dacoromanica.ro
 30

vrednic strain, care incurand intelese sa se identifice corna

plect cu interesele tarii adoptive. Toti erau oameni idea
li§ti in gandiri §i nazuinti, energici la infaptuirea ideate.
tor. Cavalerul bucovinean Zotia, om de cultura superioara,
se mutase in capitala Moldovei, unde repede ajunse in
serviciul sanifar, de curand reorganizat, o personalitate
marcanta. Tanarul bavarez de origins ceha, Jacob Czihak
(Cihac), luase conducerea serviciului sanitar al armatei.
Drul Costache Varnav, fiu de boier moldovean, al carui
hotarare dea sfudia medicina, dea se face vraci",
starnise mare zarva in protipentada ie§ana, tocmai i§i
ferminase studiile la Viena §i Buda §i i§i luase diploma
cu remarcabila teza Physiographia Moldaviae" (1836)
1815: Semnele din carii se poale cunoaste Ciurna. (Cluj ?).
1816: InValgiura pentru ferirea si doftoria boalelor. (Buda).
Invalatura pentru ulluirea varsalului, care mai inainie pazesie
de boala varsatului firescu. S'au tiparit la anul 1812: in Sankt.
Pelerburg in Tipografia $coalelor de Dollorii pe limba Rosieseasca.
Zara lalmacindu.se pe limba Moldoveneasca, s'au fip5rit in Ecsarhi.
ceasca Tipografia a Basarabiei in Chisinau la anul 1816, in tuna lui
Februarie. (Vezi fig. 4. Extrem de rara I)
181T : Bene F.: Scurta invalatura pentru varsatul cel mantuitor".
(Buda).
1821 : Pop V.: Despre apele minerale dela Arpatac, Bodoc i
CO vasna". (Sibiu).
1824: Episcopescu (Piscupescu St.)" : Mijloace leacuri de
ocrolirea chimer. (Bucuresti).
Indreplarea despre modrul finerii conluma /ii Ala inchidere, care
spre binele gazdelor cu vile din Ardeal s'au ingaduit, dupa care
ciurdele de marha ace /ora productumuri in vremea primejdii pot trai.
182T : Kiriakopol N. : Douasprezece invalaturi pentru femeile
acele ingreunale, pentru ceasul nasterii, pentru lehuzii etc., etc".
(Iasi).
1828: Soligher I.: Povaluire pentru curNenia gurfi, dinfilor",
(Bucuresti).
Daca s'ar adaoga ad si ordonantele sanitare din Principate,
Bucovina si Basarabia, ass cum am facut-o pentru Ardeal,
cari de bunaseama exists in numar considerabil, dar n'au fost adunate
( ceeace a facut dl Andrei Veress cu cele ardelene ), sigur ca
ceasta lista ar fi mull mai mare.

www.dacoromanica.ro
 31

lucrare extrem de interesantS, care si azi e unul din prin..

cipalele izvoare ale istoriei medicinei romanesti, pentru
avpi incepe o cariera stralucita St plina de roade in Iasi.
Acesti trei oameni lineri pi entuziasti organizeaza
o societate de specialitate, care in 1830 is fiinta ca un
Cerc de lectura medicate si in 1834 se reorgao
nizeaza pe baze largi, luand numele de Societate de
medici pi naturalisti din Iasi". lei nascula prima socie=
tale stiintifica romaneasca, care s'a desvoliat in chip
stralucit. Abia inflripata, se si creaza un muzeu, mai
larziu ea iii zideste o casa" proprie, tese leg5turi cu steal,
naiatea, editeaza" periodice.
Ea creste pi infloreste pi azi, chiar in anul acesta
iii serbeaz5 jubileul de 100 ani, si a avut in veacul trecut o
influinta hotaratoare 1 asupra desvoltarii vietii stiintifice la
I E interesant sl intercal5m aci cateva voci contimporane din
presa medical german5, din care se poate vedea, cu cat interes se
urm5rea ascedenta artei si organizatiei medicale in Principate. (Cf.
V. Bologa, Medicina in Moldova Ia 1848" in Rev. A med., Buc.
1925, vol. XIX, No. 10-11 si Stiri straine asupra inceputurilor
vielii stiintifice si medicale romanesti in Moldova", Rev. A. V. Ada.
machi, Ia$i, 192T, No. 4).
Epoca de rcdesteptare politics si culturala in Principate pe Ia
1830-60 a interesat foarte mult str5inatatea. Dovada sunt nenum5rate
scrieri politice publicate pe atunci despre Principate, descrierile de c5
latorii (cf. Iorga Ist. Rom. prin c5I5tori" si alte, in deosebi diferite
articole de Karadja), si gravurile unui Bouquet, Valerio, etc. etc. Imi
ziceam c5 nu.i cu putinta ca lumea stiintific5 strains s5 nu fi luat
nota in publicistica ei de sfortArile unui Cihac, care a si linut la un
congres al medicilor si naturalistilor germani o conferint5 despre pro
gresele stiintifice in Moldova, (o comunicare similar despre Muntenia
a facut ni doctorul bucurestean Meyer cam tot in vremea aceea), ale
unui Varnav si "Gotta. In cursul cercet5rilor mele am si dat, pe
langN alte reviste medicale cu date fazlete si scurte asupra Principa.
telor, de un izvor foarte bogat cu stiri can Imi p5reau insemnate.
Afiai anume un almanah medical, Medizinischer Almach", redactat in
Berlin de doctorul I. I. Sachs an de an, cu cele mai noun stiri me.
dicale din lume.
Medizinischer Almanach", prin corespondentele si rapoartele din
toata lumea e un bogat izvor de documente medicoistorice pentru

www.dacoromanica.ro
 32

noi in tara. Din lucrarile acestei societati se cristalizeaza

cele dinfai publicatiuni stiintifice romanesti (Cihac, Is.
toria Nafurala", Povatuitorul" lui Varnav, Holera"
lui Varnav), inceputurile unei ferminologii medicale 8i o
miscare de popularizare a stiintelor, care in curand avea
sä destepte un inferes neobicinuit in publicul cult iesan
penfru problemele marl sfiintifice la ordinea zilei. Tot in
aceasta societate s'au luaf initiativele peniru infiriparea
unui invkamant medical romanesc si aci s'a ventilaf mai
infai ideea crearii de universitati romanesti. Pe Tanga

acea epoc5. Pentru noi sunt deosebit de insemnate itirite anuale din
Moldova $i Muntenia, prin care se poate urm5ri pas cu pas infiriparea
stiintei medicate romanesti.
Din acest Almanach, foarte rar azi, avem in biblioteca
Institutului de Istoria Medicinei din Cluj anii 1839, 1840, 1842, 1843.
In cele patru volume pe cari le am la indeman5 se g5seste pe lang5
dou5 articole mai lungi asupra medicinei in Ardeal, resp, asupra me.
dicinei in Moldova, si o seams de stiri mai scurte din Principate.
Afer5 de aceea, in volumul din 1843 am mai g5sit un articol original
al doctorului I. Baran din Bucuresti, pe care l'am comentat in Clujul
Medical", 1924.
E evident a d.rul Sachs avea leg5turi cu Principatele Dunarene.
Informatorul s5u principal a fost un oarescare dr. S=c1 din Viena.
Citind atirile articolele despre principate am avut insa impresia, c5
afar dela S.d., al c5rui anonimat nu mi.a reusit 015 acuma s5.1
desvalesc, a primit informatii si direct dela Cihac sau cel putin
dela un personaj medical dela noi, inspirat de Cihac. Controland
articolele m'am convins c5 sant absolut exacfe si corespund
st5rilor reale de atuncea.
I. Din arlicolul anonim cArziliche Milleilungen aus der Moldauv,
Almanahul pe 1839, p. 116-128 :
Cu toate reformele binef5c5toare, introduse direct sau indirect de
ultima ocupalie ruseasea, totusi organizalia sanitary a larii mai lass
mult de dorit. Trebuie s5 infieram mai ales faptele si activitatea nes=
tanjenit5 a vracilor sarlatanilor de tot felul cari sunt inea incurajali
chiar si de uncle persoane marcante dela curie $i din cler. Populalia
noastr5, in mare parte inculta si inc5tusat5 de prejuditii, prefera
bozgoanele for unui tratament medical rational. E drept c5 num5rul
medicilor nu e prea mare, deli de vreo cativa ani s'au asezat si in
Moldova unii cu diplome din Viena, Berlin si Munchen, hike ei

www.dacoromanica.ro
 33

rnembrii str5ini (mai ales nemti), domiciliafi in Iasi, cum

erau botanistii Edel, Sabo, chimistii Humpel, Konya,
Lochmann, g5sim mai tarziu Romani de seams : pe
marele si savantul organizator al invaTamantului stiintific
Cobalcescu, pe medicul si botanistul Anastasie Faiu,
pe distinsul medic Cuciureanu, pe chirurgul, Neamt
romanizaf, Russ senior, care in fiul sau avu un demn
urmas, si altii. Toti acestia aveau sä ajunga mai larziu
profesori la facult5tile de §fiinte si medicin5 din Iasi.
$i cafiva flu ai (aril. Mojicul moldovean (valahul), nu prea caut5 ajuto,
rul medical. Fiind din fire s5n5tos, nu are nevoie de el; cand incepe
boala, uzeaza de obiceiu de o seams de leacuri casnice, traditionale
si mull Incercate, aplicate de bStranii familiei sau ai satului. Numai
dupA ce acestea dau gres, se adreseaz5 medicului, care ins5 prea des
nu,i decat un simplu sarlatan ; astfel de oameni hug nu sunt de prea
mare folos demnitatii medicate. Fiecare medic poate usor gandi, ce
greu se poate afla sub astfel de imprejurari nefavorabile o anamnezA
buns a boalelor.
Cu totul deosebit de al pranului e traiul boerului, at bogalasului
si functionarului. Chiar dad in multe privinte obiceiurile se apropie de
cele orientate, totusi afram multe tr5s5turi din moravurile nerntesti si
frantuzesti ; aceste influente apusene sunt in continua crestere, deoarece
tinerimea caut5 in ultimul limp tot mai mutt s5=si castige cultura aces,
for fari; in genere se poate observa o orientare politics a Principatului
tot mai accentual indreptat5 spre Apus. La aceasta categoric de oameni
medicul e tot mai mull apreciat si ajutorul sau e mai mutt cautat.
Desi legea stabileste ca practica medical5 poate fi exercitata nu,
mai de medici cu diplome universitare si ca numai farmacistii diplomati
pot sS,si deschicla oficine, lotus' acest lucru nu se indeplineste cu prea
mare strictet5, tocmai din cauza ingerintelor celor sus pusi, pe care
le,am amintit. Trebuie s5 stigmatizam si faptul, ca medicii promo,
vali la universitati germane, Lira a fi luat parte la invatamantul clinic
necesar si fara a ft facut examenele de stat prescrise pentru Germani,
sunt echivalati celor cu pregatire ireprosabilS, pe care o au de pild5
aceia, care studiind la una din cele cinci universitati austriace atat
practic cat si teoretic, sisau trccut toate examenele cerute.
0 farmacopee a Ora lipseste Inca, tot asa o taxa a medicamentelor.
Se inlocuesc mai ales cu cele austriace; receptura se mai face insA si
dupalfarmacopeele altor tart, dup5 nationalitatea medicului care scric
ordonanta".

www.dacoromanica.ro
 34

Dar acestia din urma apartin deja epocei lui Davila.

Pans a ajunge la ea, merits sä arundm o privire in am5.
nuntele activitatii celor doi protagonisti ieseni, a lui Cihac
si Varnav, care cuprinde totodata si cea mai glorioasa
faze din viata Societatii de Medici si naturalisfi".
Jacob Czihak (1800-1888), care iii dstigase
cunostintele in Apus, inzesfrat cu un spirit de initiative
puternic, venit in Iasi, simtia nevoia de a lucra,
dar tot ()data si trebuinta unui cerc de oameni de stiint5
cu care sg=si impgrtaseasca ideile. Pentru aceasfa in anul
Mai departe:
Ravagiile varsatului negru, care apare regulat Ia 3-4 ani, au
pregatit tercnul favorabil pentru vaccinare. Ea e primita de populatie
fare teama cu care e intampinata" in alte tAri. Doctorul Hesse, medicul
principelui Alexandru Moruzi a inceput sä o practice in Moldova in
anul 1803, doctorul Frohlich a aplicato mai deparle, avand incredin=
tarea dela Domn de a vaccina gratuit toll Moldovenii.
In fruntea intregei organizatii sanitare a t5rii st5 de prezent un
protomedic din Iasi (cavalerul dr. de Czihak). Cele irei districte au
cafe un physicus", capitalele districteler au cafe o farmacie bine
inzestra15, supravegheata de physicus".ul respectiv. In Iasi sunt patru
physici" si exista sapte farmacii, multi felceri si maistri obstetriciani.
Un lucru nou pentru Moldoveni fu instituirea verificatorilor oficiali ai
cazurilor de moarte, creiata cu prilejul ultimelor reforme.
In Iasi exista spitalul civil Sf. Spiridon, infiintat de principele
Ghica la Incepulul veacului trecul. Are o clinics medicala si chirur,
gicala, asemanatoare istitutiunilor de felul acesta din Austria. Mai
exista un spital militar, infiintat in ultimul limp Si un spital pentru
puscariasi. Ar fi de dorit sä se mai infiinteze un spital obstesc Si un
azil pentru copii par5sili, un ospiciu de alienati, un azil de orbi si
surdomuti".
In sfarsit:
Moldova are, mai ales inspre hotarul s5u catre Ardeal, multe
isvoare minerale, pe care Fichiel le.a fixat in park Inca Ia 1780 pe
harta sa mineralogic5 a Transilvaniei. Sunt mai cu seams izvoare reci
feruginoase alcalino-saline si gazoase. Terme pans in prezent n'au fost
aflate. Cel mai bun se afla in posesiunea farmacistului Abrahamffy,
care l'a analizat impreuna cu d.rul Zolta si Zuccarini la 1832. Rezul.
tatul a fost publicat in 1833 in Buchners Repertorium. Ele Inca nu
sunt prea folosite si va trece de bun5 seams Inca mult5 vreme pans

www.dacoromanica.ro
 35

1830 infiinta cu alti 20 de medici si farmacisfi, Cercul

de cetire medicinala". Acest cerc se vede Ca a se parea
prea restrans, cad la 27 Decembrie 1832 largi bazele so.
cietatii, pe care o intitula Societatea Doftoriceasca Mold°
Romanica", societate cu caracter liferar si stiintific pen.
iru medicii si naturalisfii aflati in Cara. In 1834 statutele
iarasi sunt schimbate impreuna cu numele societatii, care
se boteaza Sotietatea de Meditina gt Istoriei Naturale in
printipatul Moldovei". In acest an Czihak anunta publicul
ca va incepe sa tina cursuri libere de Istoria Naturala, si
la utilizare lor. Nobilimea si cei inst5riti prefers sä se duca la Wile
din str5in5ta te.
2. In acelas almanah, la pagina 128-130 se ale' o nota iscalita
de dorul Sod. din Viena:
In luna August domnul doctor in Medicin5 J. Ch. S. de
Czyhak, Oberstabsarzt (medic colonel) in principatul Moldovei, medicul
Principelui, profesor de Istoria Naturals" in Iasi, cavaler al ordinului
Sf. Ana, etc., de origine din Bavaria, a petrecut cateva zile la
-noi in Viena si a vizitat mai ales muzeul nostru de Istorie Natura15,
spitalul, institutul politechnic si allele. Ne-a comunicat verbal multe
lucruri imbucuraloare despre progresul cultural si mai ales in domeniul
stiintelor naturale precum si despre masurile luate de scurt Limp pentru
a controla exercitarea medicinei in Moldova. Muzeul de Is1orie nalurala
din Iasi, treat mai ales din contributiile particularilor si fondat de o so
cietate pe actiuni, posed afara de unele rarit5li din tall si multe din
strainatate. Se poate afirma acest lucru mai ales despre sec /ia zoologica,
care are vii leg5turi cu Parisul. Flora moldoveneasca e colectata aproapc
complect in herbarii si poate cu drept cuvant sa stea al5turi de cea Iran.
silvans, adunata de thrul Baumgarten si publicata Inca cu 20 ani in
unna, sau de cea galitiana a d.rului Zawadzki si de cea banateana, stu.
dials si descrisA de Roche!. S'au produs si contributiuni remarcabile la
geognozia si oriclognozia Prii, can pia acum de asemenea nu au prea
fost studiate. D dr. de Czihac se va duce de aci la Paris. La rein
toarcere se va opri in Freiburg, pentru a lua pane la congresul media
cilor si naturalistilor germani si va tine acolo probabil gi unele confe
rinte. Medicii can vor exercita in viitor practica in Moldova trebue sa
prezinte o diploma si dovada ca au urmat cursurile unei Universitati,
(lucru de care inainlea invaziei rusesti nu prea intreba nimeni) si sa se
supuie unui examen in fata unui comitet medical din Iasi. Numai
data trece acest examen, vor putea incepe practica. Mai mu/ii fii ai

3*

www.dacoromanica.ro
 36

in curand fAcu si un muzeu zoologic si mineralogic. Pine

tru formarea acestui muzeu D =rut Czihak don5 20 de
pa sari streine, schelete si embrioni ; acest exemplu it
urmara si altii, chiar si membrii onorari din strainState. In
anul 1834 aqui U. lager, it invita la intrunirea medicilor
si naturalistilor germani ce avea loc in Septembrie al
aceluias an la Stuttgart, dar el nu se putu duce. In anul
1838 insa fu trimis de guvernul Moldovei la intrunirea
medicilor si naturalistilor din Freiburg. Fu pentru prima
oars and Moldova avu un astfel de reprezentant. La acest-
lath cari au sludial in Viena, Heidelberg, Muenchen, Pesla, si siaf
lust acolo diplome, de asemenea s'au sup us aceslui examen. Este o.
inovatie care trebuie apreciata cu atat mai mult, cu cat mai inainte
sarlataneria si in;elaciuni avea drum liber in Moldova si Muntenia.
Farmaciile, bine organizate, sunt legate de taxa si strict supraveghiate..
Educatia moaselor o ingrijeste chiar cl..1 Dr. Czihac, care se afla de
15 ani in tara si cunoaste bine limbs romaneasca. Ar fi foarte nece.-
sara formarea unui corp de velerinari. Tara fiind mica, n'are Inca
mijloace pentru asa ceva, deli cresterea vitelor fiind foarte infloritoare,
ea ar avea nevoie de o astfel de organizatie si de o buns politic vete,
rinara. Socielaiea medicilor fi naluralislilor, care functioneaza in legs.-
tura cu muzcul amintit, isi tine adunarile in Iasi si are aproape 350.
membri din tara si strainatate. Nobilimea moldoveana ii arata mult
interes. Diplomele sunt scrise in limba !Mina, statutele societatci in
limba romaneasca si cea frantuaasca. In acelas sens ca dr. de Czihak
in Moldova lucreaza d-rul de Meyer in Muntenia".
3. Almanahul din 1840 aduce numai cateva stiri marunte despre-
Moldova. La pag. 309 o corespondents din Viena :
Dela consulatele austriace din Moldova sl Muntenia ne sosesc'
stiri foarte bune despre institutiile de carantina ale acestor principate..
Ele exista abea de 2 ani ; in cursul dainuirii for aceste institutii au
dat dovada de folosul ce -i aduc, deoarece, deli ciuma au bantuit si
mai bantuie la hotare, starea sanitara a populatiei ambelor tari a Lamas
perfecta. E o siguranta neobicinuita papa acuma I"
Pag. 320. (corespondents din Bucuresti):
Cei mai multi medici si chirurgi tineri, cari yin aci sau la Iasi irt
speranta de a afla vre.o ocupatie, sant amar dcceptionati. Multimea
sarlatanilor si pseudomedicilor, siretlicul si intrigile unor medici si
in sfarsit indiscretiunile publicului fac ca ramanerea aci a strainilor
sa fie cam grea 1 cel mai bun medic e apreciat numai cat time

www.dacoromanica.ro
 3t

congres, in conferinta sa, el arata gradul de civilizalie la

care a ajuns Moldova. Aceasta" manifestare moldoveneasca
fAcuta prin intermediul unui strain care ne iubea fara
poate chiar ca §i pe=a lui si care ne aduse asa de mari
servicii in acele fimpuri, avu asunet in lumea oame=
nilor de stiinf5, c5ci g5sim dupa aceasta, printre membrii
inscrisi in societatea iesana pe I. I. Berzelius din Stokholm,
Johann §i Friederich Arnold din Zurich, pe marele natue
ralist parisian Boissoneaux, mai farziu pe A. Proust,
Arnold Lang, E. Haeckel etc.
e nevoe de el. E exploatat, stors ca o lamaie $i la sfarsit dat la o
parte. Numai un post public asigur5 o existenta cinstita".
4. Doi ani mai tarziu, in Almanahul din 1842, gasim o cores.
pondenta din Iasi:
Ordinea sanitary de aci e foarte buns decand se resimte influenta
ruseasca. Dorim ca fii ai tarii sa urmeze si in viitor a se intoarce ca
asa excelenti medici din strain5tate, precum s'a intamplat cu unii cari
au studiat in Viena, Munchen etc. si cari acum practica foarte bine. Spi,
talul orasului are de prezent o conducere excelenta si e de dorit ca me.
dicul provizoriu, drul Kucuran sä ramaie pentru totdeauna. Compatrio
tul saki dr. de Varnav, foarte activ, se ocupa in calitatea sa de medic
primar at orasului (Stadtphysikus") cu totdinadinsul de vaccinatie. In
fruntea serviciului mcdicomilitar e doctorul cay. de Cihac, care in
prczent se afl5 in Paris si care va vizita in curand din ordinul guver
nului Grafenberg.ul.
Se vorbeste mutt de cium5 ; dar ca n'a trecut carantina din Ga
iati. Adesea se intampl5 ca unii confunda carbuncle (dalacul) cu bubonii
pestosi, iar cazuri de febra tifoida sunt considerate drept ciuma ".
5. Almanachul din 1843, ultimul pe care lam putut avea,
aduce afara de o scurt5 notita necrologica asupra foarte merituosului
physicus din Iasi" dr. Bas. Burger, o descriere a solemnit5tii in ca
drele carcia medicii moldoveni ia inmanat principelui Mihail Or.
Sturdza medalia b3tuta de ei in onoarea sa :
Starea infloritoare a spitalelor, eat celor din Capitals, cat si ce
lor din orasele din provincie, sub domnia actualului principe, a deter,
minat pe medicii de aici (din Iasi), sa exprime prin baterea unei me.
dalii (la Voigt in Munchen) recunostinta celor 21.000 persoane
vindecate in spitale in cursul acestei domnii. Ea are 2' in diametru ;
pe fala se afla portretul bine reusit al princcpelui Lu inscriptia Latina
,,Michaeli Gregorio Stourdza princ, Moldaviae". Pe revers, Hygieia

www.dacoromanica.ro
 38

Intreaga corespondenta si o bung parte din comuo

nicarile stiinlifice erau finute de Czihak. La 1840 particip:i
la Congresul din Erlangen, unde ne reprezinta cu multa
demnitate ; efectul acestei participari $i at muncii depuse
pSna acum de el se vede usor, caci muzeul primeste

Fig. 5. Jacob Czihac. Dup,1 o litografie germana de pe la 1840.

(Col. Gh. Sion, Cluj).

mai multe exemplars de mamifere, pa'sari si alte animale

din str5inatate.
Modificarea statutelor it preocupa din nou foarte
mull; voia sa dea niste directive sigure, Ina sä nu alba
lang5 toiagul incolacit de un same; pe marginca se cite§te : XXI mfilia
sanalorum libi soleria ferunt; iar la picioarcle zeitei : a medicis Mol,
daviae MDCCXLII. In ziva de 22 Aprilie ora 11 climineata primi
Principele in sala tronului pe toji medicii din Capitala $i batranul pro.
Comedic Poslelnicul Dimhrie Samurcas oferi InSltimii Sale mcdalia,
dupa ce Aga Dr. Varnav rosti in prezenta inaltilor demnitari o infla
carats alocutiune". (Cf. Bologa Medalia medicilor moldoveni" in
Cronica numismafica, Buc. 1924).

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
de suferit dirt nici un punct de vedere progresul societ5tii
si al muzeului ei. In 1844, in urma cercet5rilor facute
de el in str5inatate, statutele filth' iar5si schimbate, astfel
ca s5 fie in concordanta cu celelalte societ5ti cu care
avea leg5turi.
La 14 Aprilie Czihak demisioneaza irevocabil din
societate, din cauza unor jigniri aduse de unii colegi ; se
intereseaza totusi de mersul ei, dar nu mai is parte efec#
Ilya la conducerea ei. Si dupa 1861, dup5 ce plecase
inapoi la Aschaffenburg, vedem c5 ii poart5 grije, deoa,
rece in anul 1881 doneaza printre alt mull material si
un sigil, pe care.1 intrebuintase ca medic sef al armatei
din Moldova $i un manuscris de Dr. Szabo.
In anul 1888. inainte de a muri, trimite o scrisoare
de protest conduc5torilor societate, cari voiau sä schimbe
iaras statutele si tot °data numele. Dovada CA doclorul
Czihak a lost sullehil socielatii, e faMul ea dupa
plecarea sa 10 /u1 cade pentru mull limp in lancezeal a;
papa si arhiva nu mai este tinuta in ordine.
Doctorul Czihak a fost omul care a c5utat ca prin
stiinta care o poseda sä inceapa miscarea shit-10a
la un popor a carui inteligent5 $i putere de munca o
intelese ; incerc5rile sale nu au fost zadarnice, c5ci ceeace
a cl5dit, se mentine si pana acum. Dar nu numai in
aceasta directie a lucrat: el a c5utat sa studieze cat se poate
mai bine bogaliile Moldovei, ca astfel acest p5mant sä
poata fi cunoscut si de str5inii can credeau ca ea este o
tars de salbateci, unde nimic nu este bun, o Ora de
inculti, unde nimic nu este studiat. Acesta fu alt mare
merit al D.rului Czihak, cad prin lucr5rile facute de el
singur sau in colaborare cu altii, a ar5tat ca si la noi se
produce in domeniul stiintific.
Cea mai imporianta lucrare a sa este Istoria
naiurala" din 1831, scrisa in romaneste, cu Mere chirilice,
prima fiparilura de acesl fel la noi. 0 zooiogie a mai
scris 5i G. Sincai, dar s'a gash! numai ca manuscris,

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
nicidecum tip5rit5; din aceasta cauz5 lucrarea lui Czihak
prezinta un inheres mai mare fats de a lui Sincai. Tata
ce spune dl. profesor Simionescu in discursul sau, in
sedinta solemna a Academiei Romane din 26 Mai 1913:
Doctorul Czihak scoate cea dintai carte din Istoria
Naturals, dedicata Domnitorulur Mihai Sturdza, protectorul
stiiintelor si intemeietorul invataturilor in limba nationa15.
Nu este o simpla traducere dup5 manuale straine, cum
s'a facut cu mull mai tarziu de vremea lui Czihak, ci o
prelucrare originals, cu 20 de stampe litografiate si cu
indrum5ri spre cercetare, pomenindu.se deseori animale si
plante can traesc in Moldova".
Stradania vietii lui Czihak, care a fost si orga=
nizatorul serviciului sanitar al armatei moldovene,
nu a fost zadarnica ; roadele muncii sale se cunosc si
astazi, cad institutiile cari au ramas, sunt cei mai buni
strajeri ai memoriei sale.
Ccl mai bun secundant al sau a fost Costache
Varnav (1806-1877). Activitatea sa a lasat urme neperi=
toare in istoria medicinii moderne si in trecutul societatii
de medici si naturalisti. Un aspect al ei trebuie insa
relevat indeosebi: Acfivitatea sa de popularizator al
medicinii. Varnav a adus o nota de tot noua in isto=
ria medicinii romanesti; prin ea, el a pregatit priceperea
marelui public pentru infaptuirile fundamentale din epoca
lui Davila.
Acest vrednic boer roman, in activitatea sa de
patriot doritor de a.si ridica Cara, careia iira incadrat
activitatea de medic si indrumator sanitar al Moldovei,
a conceput ca un mijloc de a imbunatati starea sanitara a
poporului sau, ideea de a populariza medicina si igiena.
Aceasta ideee care 1.a calauzit toata viata a stiut sa o
impuie Societatii de medici si naturalisti" din Iasi, care
a primito ca un punch esential in programul ei. Astfel
sub egida acestei societati si cu colaborarea membrilor ei,
Varnav porneste in 1844 Povatuitorul Sal-15150i si a

www.dacoromanica.ro
 41

1t

VILIMITOPI6
maw 1111 A Eli0110111E
',n P, TIEPIODIRTa
TIElfT1.6

TIOHOPTS.1. POINITAIEC14.
CYST pedal:Ilia
Ap. K. Bffi PHAB.
ANSA +Arms.
I al Ho. I . MapT 1 1844.
4.
1:611111tAEPE1. Mnainina Ifocoprasci.. Acropti at tees. deaw neurpc
tale, te Ca orf.J.nir gene., Acalapie rtecapa ties Aciavoyii acirrpac
. titre all actput. H.1.11Tala Estacomfe mi Klima:. Ea.:.40=i C. It if, cycac at
a nine awry., mai "[sal, opeatc npoacc-ac. MilltAYN ac a 4,10 N.rc .100 rijaTe
cute ;len:alma, 1,1 i.g.10K *loop ac a xalchai apaiact.211ac.
10:07=1:0,12., -.111% 1100

"i.31! PE AitTIIPE (130REA

. ATIA CTA .

ilea .trriA Aopimcb a Ileum rapaia 031 ecte,

Ae am nixTpa chichTa,Tea, ml a. Aoiae, Ae am
'; cuopi. aaepea. A mute ne a,imue Rape noaiMe)
,a,e am :omen:Mil a'ecre Aopitmi, ecTe flop
r nipea agemel ¢o1. aimpm, KaapiaAepe ,CY. as +>i
hie .pa Tpei Kozoaue.
.ko.foua +wrasi .na Esnpio-Ae +mine pail
.1 1'

.1
I

Fig. 6. Povatuilorul" lui Varnav (No. 1, anul L, 1844), cea dintai revista
medicala romaneasca, totodat5 primul periodic de popularizare §tiintifica la noi.
(Col. Inst. Ist. Med. Cluj).
www.dacoromanica.ro
 - 42 -
Economiei casnice", care este nu numai, cea dintai
revisia medicala romaneasca, ci tot °data cea dintai publis
catie periodica de popularizare la noi. El a gasit dela
inceput felul potrivit de a populariza, scriind literar si inter
resant, evitand on si ce parada de savantlac, si pastrand
in articolele sale legatura cu medicina populara si casnica,
pa care o aprecia si o utiliza in ceeace priveste elementele
ei de o valoare terapeutica reala. Desi Varnav credea
la inceput a se va putea adresa direct taranului, lucrarile
sale au avut efectul dorit in primul rand asupra inter
lectualilor romani, la cari a desvoltat interesul pentru
stiinta si medicina, a frezif constiinta necesilatii igienii si a
necesitatii ca Romanii sä imbratiseze in masura tot mai
mare cariera medicala. Varnav pare a fi avut viziunea
clara, ca o popularizare a stiintei, care sä dea mnfr'adevar
roade, nu se poate face numai prin publicatii razlete, ci,
a find nevoie de a tine Inconfinuu freaz interesul, e de
lipsa o publicalie periodica de popularizare. Povatuitoa
rul" sau a avut de fapt un ecou mutt mai puternic, cleat
cartile si articolwle din gazete, izolate, ale celorlalfi po.
pularizatori romani (Vasici, Episcopescu) si deci abia prin
aparilia sa in 1844 se incepe un nou capitol in Istoria
literaturii stiintifice romanesti, se incepe literatura de popu.
larizare sistematia a §tiintelor, pe care dupa un deceniu
a dus -o mai deparfe, deastadata in Bucuresti,
doctorul Iu liu Barad.
Nu putem incheia mai bine acest capitol despre
importanta lui Varnav ca popularizator decal redand
caracterizarea lapidara pe care ioa facut.o domnul Profesor
N. Iorga: Este popularizator al medicinei savante si
preluitor al celei populare, om ramarcabil in domeniul
sau ca spirit inovator".
Pe langa operele pur stiintifice ale acesfor inaintasi,
grupafi in jurul sociefatii din Iasi, importante pentru isto:
ria literaturii noastre §tiintifice si insemnate prin inceputul
unei stabilizari a unei terminologii de specialitate, inexiss

www.dacoromanica.ro
 - 43 -
tenta pans atunci, pe langa infaptuirile for de ordin organ
nizatoric, ei mai au un mare merit de ordin moral: air
dovedit a Romani i,pomiti spre rena#ere politica fi culturala,
sun! in stare a cultive .i tiinfele nafurale ci medicina,
si asta intr'o vreme cand arecomanul Goussi, proto.
medic al Bucurestilor, indrazni sa.i spuna lui Davila,
tccmai sosit in tars, ca Valachii" salbatici nici cand nun
vor fi in stare sa invete medicina!
*i Goussy avea cu alai mai putina dreptate, cu cat-
si in Bucuresti, in fata ochilor sai, se pornise un proces-
similar celui din Iasi.
Dupa 1830 gSsim si in capitala Munteniei medici
romani, invatati si aclivi. Iat51 pe doctorul Nicolae Ga,
nescu, care studiase in Moscova si Londra, unul din cei
dintai medici titrati munteni. El, deli n'a lasat o opera
stiintifica, e vrednic de amintirea noastra ca un mecenate
cu inima si !liana larga, care a festal gimnaziului roman din.
Brasov, azi Liceul Andrei *aguna", toata averca
sa. E interesant sa amintim in treacat ca Ganescu a foFt,
pans la marea Unire, primul ci singurul medic din Tara,.
care (dupa 1861) a trait in Ardeal. In Bucuresti se sta.,
bilise la 1844 invatatul G. A. Polizu §i mai tarziu, in.
1853 savantul chirurg Turnescu, doctor de Paris, autor
medical apreciaf si practician excelent, care dup5 rein
loarcerea sa din Paris pune in uimire pe Bucuresteni cut
operatiile sate lemerare si norocoase, de cari un alde-
Goussi nici n'avea idee 1 ,Si tot in vremea aceasfa (pe la,
1840) incepuse activitatea rodnica a lui Nicolae Krefzu=
lescu, fiul de boier, al carui inchinare studiului medicinei
starnise tot atafa zarva in cercurile boieresti, cum se in,
tamplase si cu Varnav in Moldova. Kretzulescu public&
in 1843 la Bucure,Fti, cu litere cirile, cel dintaiu manual'
romanesc de anatomie. Medicul acesta invatat mai tarzitt
avea sa faca tarii sale ca diplomat lot atatea servicii, caste
i#a facut la inceput ca organizator de scoli medicale, ca
publicist medical si practician distins. Din sirul acesior

www.dacoromanica.ro
 44

protagonisti munteni nu poate lipsi nici evreul romanizat,

loctorul Iuliu Barasch, distins nu numai prin profunda
Limanitate manifeslata in cursul activitalii sale de medic,
nu numai prin opera sa stiintifica romaneasca valoroasa,
ci 0 prin faplul ca el line in Bucurefli isonul lui Cihac
?i Varnav, popularizand Lira oboseala 017n /ele nalurale
Si medicale 0 de0epland asifel in sufletul mullor Ro,
mani dragoslea pentru ele.

Fig. 7. Doclorul Nicolae Ganescu, unul din cei dintai medici thrall
ai Munteniei. Binefadlor at scoalelor romanesti din Brasov. Singurul
medic din Tara Veche, care inainte de Unire a trait in Ardeal. (In
Brasov, dupa 1861). (Col. Inst. Ist. Med. Cluj).

In Pimp ce in Iasi si Bucuresti se lucra cu sarguinta

la temeliile pe cari avea sa cl5deasca mai grain marele
Davila, Ardealul e silit sä ramaie inapoi, deli ioa fost dat
sa aiba vrezo 2-3 personalitgfi medicale marcante.

www.dacoromanica.ro
 45

Ardealul, cu viata.i apasata, n'a putut crea prea

multe in medicina romaneasca. Ceeace se Ikea, era lucru
izolat, fara conlinuitate. A.portul sau consta in aceea, dea
fi inmultit cu fli sal, cari studiind medicina au emigrat in
tara libera, numarul celor ce au coniribuit la infiintarea
medicinei romanesti ; cei putini ramasi acasa, odata

Fig. 8. Nicolae Kreizulescu, medic bucurestean veslit, arturar $i

diplomat de seams, care are merite deosebite pentru injghebarea pri
melor scoale de Medicin5 in Bucuresti $i pentru infiriparea literalurii
noastre medicale stiintifice.

stability unitatea culturala, au adus si ei din departare

contributia for modesty. In sirul celor dintai, pe Tanga
multi altii mai mici, avem la inceput pe Cosli Nica, mai
tarziu pe un Babes, Crainiceanu, E. Pop, V. Bianu ;

www.dacoromanica.ro
 46 -

intre cei din urrna se ridic5 figurile senine ale lui Pavel
Vasici §i Vasile Pop, contimporanii primului nucleu de
doctori romani din Principate. Despre V. Pop a mai fost
vorba. El apartine generatii dela 1820. Contimporanii unui
Varnav §i Crelulescu, din generatia izbanditoare dela 48,
sunt ceilalti doi Ardeleni, Cosli Nica §i Pavel Vasici.
Si aid trebuie sa facem o parantez5. Am spus si
accentu5m din nou, ea Oa in 1918 Ardealul in genere
n'a avut posibilitatea sä intre si el in angrenajul procesului
de formare a medicinii romSnesti. Asta se poate sustine
in termeni generali, in amanunte ins si aici se poate
spune ca exceptia confirms regula. 5i exceptia a &fro
Brasovul.
Precum a fost in koala miscarea noastra culturala,
astfel si in medicina Brasovul a tiut sä fie fruntas.
Nra produs savanti cu faima mondiala, dar a dat neamu:
lui elemente cari si=au facut un nume bun ca medici
practici. Unii din ei au ramas in orasul for natal, unde
s'au bucurat si la conlocuilorii de alts limbs si lege de
stima si recunostinta. Altii au luat calea Predealului $i
s'au stabilit in Tar5, aducand modesta for contributie la
injghebarea unei stiinte si arle medicale romanesti. Altii
insfarsit au fost atrasi de stralucirea Vienei. Acolo au
servit ca pretiosi intermediari intre celebrilatile medicale
ale Austriei si medicii romani de pe ambele coaste ale
Carpatilor.
Dail Brasovul neva dat mai mutt: ad avem peniru
prima 0 singura data in Ardeal din'nainle de
Unire fenomenul unei confinuitati medicale romiinefi;
romaneasea nu numai prin faptul pur material al existentei
unui lant neintrerupt de medici romani, ci si prin spirilul
care ii domina. Brasovul cultural a cunoscut si cultivat
intotdeauna notiunea unitatii culturale a neamului roma.
nest, idea care sisa avut focarul principal in faimoasele
sale scoli. Deaceea el a dat in aceia can sau format sub
influznta sa si contingentul cel mai mare de suflete pre.

www.dacoromanica.ro
 - 4T -
gatite pentru marea Unire. Or, aces} duh n'a putut sä nu
influinteze si pe aceia cafi s'au nascut intre zidurile sale
si au devenit medici sau aceia cari au venit sa se aseze
ca medici in orasul de sub Tampa. Medicii romani din
Brasov au avut contact cu medicina din Principate, unii
din ei chiar au avut un rol in desvoltarea ei.
Sub unghiul acesta de vedere, al contributiei Bras°,
vului la formarea medicinii romanesti, vom privi pe cei
doi rnedici reprezentativi ai pleiadei brasovene, pe bang,
teanul Vasici i pe trocarul" Nica.
Constantin Gheorghe Nica, se tragea din o veche
familie de comercianti instariti si fruntasi, probabil origi,
nari din Macedonia ; familie care si,a casfigat marl merife
pentru infaptuirea scoalelor Erasovene si care, jucand un
rol insemnat in viala socials si culturala a Brasovului, in=
tretinea legaturi de stransa prietenie cu marele arhiereu
Andrei aguna. Caracteristic pentru preocuparile intelec.
Male ale latalui sau, Gheorghe Nica, sunt doua carti cu
iscalitura lui, Hippocratis Opera Omnia", splendida
editie a lui Van der Linden din 1665, (Leyden) si
Bonnets Abhandlungen aus der Insektologie" (Halle
1773), pe cari am avut norocul sa le gasim. Un comer,
dant care citeste pe Hipocrat in original si isi bate capul
cu probleme zoologice, de buns seams nu era un om
de Coate zilele! Membru in gremiul negustoresc roman"
el lucreaza cu toed autoritatea si Coate mijloacele sale
pentru infaptuirea scoalelor romanesti.II vedem pe la 1835
purtator de grije" peste scoala din cetate, iar numele sau
II aflam pe mai }Date actele si documentele in legatura cu
fondarea gimnaziului romanesc, azi liceul Andrei Sa,
guile din Brasov. Fiul sat' Cosi/ G. Nica terming liceul
sasesc din Brasov, studiaza cu succes medicina in Viena,
si obtinand diploma de doctor in medicina si chirurgie,
magistru de oculistica si obstetrics, si specializanduase in
pediatrie, functioneaza cab/a limp ca medic secundar in
un spifal vienez. In timpul studiilor cauta nu numai sa se

www.dacoromanica.ro
 48

perfectioneze in specialitatea sa, ci profits de boale resuro

sele orasului mare, preocupandu.se de problemele cultu.
rale si artistice ale limpului sau. Trece in Basarabia si
fondeaza cu cheltuiala marelui proprietar Casso un spital
Tanga Odesa. Se stabileste insfarsit la Bucuresti, uncle
ajunge un aprecial specialist pentru boale de copii $i me.
dic de spiial. Din timpul acesta dateaza lucrarile sale de
specialitate: Meningitele la copii. Consideratiuni asupra
idrocefalului §i idrocefaloidului". (Memoriu de medic pri
mar. Bucuresti 1868). Consideratiuni asupra pneu:
moniei la copii" (Buc. 1878).
Seria de arlicole despre sifilis, pe cari le =a publicat
scurf limp dup5 asezarea sa in Bucuresti sunt remarcabile
prin faptul, ca in ele trage pentru prima data in Tara la
indoiala etiologia unicista a boalelor venerice, leorie care
atuncea doming Inca cercurile medicale. Desi nu indraz.
neste Inca sa combats apodictic aceasta teorie, totusi da
unele indicatii pentru posibilitatea unor etiologii diferite a
blenoragiei pe deoparte §i ulcerului veneric pe dealtaparte.
C. Nica poate fi considerat drept primul pediatru
specialist la not Romanii. A fost un medic de rassa, ins
zestrat cu o cultura superioara §i cunostinte temeinice.
Greu bolnav, tuberculos, se Intoarce in 1883
la Brasov. Se sfarseste de aceeas boala, pe care a stu=
dial.° si a comb5futeo, de meningita, la 27 Marcie 1883.
N'a avut o activitate literara frapanta, n'a fost un
organizator vestit, ci numai un foarte bun, invatat §i cino
slit medic. Insemnatatea sa in aceasta epoca a medicinii
noastre nu sta numai in imprejurarea ce a facut parte din
acei vreo 20 medici romani, cari stabilinduose intre
1855-1875 in Bucuresti, au conlribuit la inlocuirea
treptafata a medicinilor sirainil, ci in faptul ca el, cel

I Au fost mire ace§tia allii, mull mai Insemnali decal Nica: Gr.
Alexianu, M. Buiarescu, S. Capp, D. Draghiescu, F. I. Eu.-
siatiu, Maldarescu, A. S. Marcovici, N. Negura, G. Obedenaru, Z.

www.dacoromanica.ro
 49

dintai medic ardelean de seams, stabilit definitiv in Ca-

pitals, a facut consfient .i sistematic leg'atura intre ma=
nunchiul de medici romani din Ardeal si langrul curent
medical national din Tara libera. Prin Nica s'a cunos'
cut in Transilvania stfadania §colii medicale romSne§ti,
prin el s'a deschis lotodata calea acelor Ardeleni, cari au
trecut dupa el in Tars : Gheorghe Ciurcu, ruda cu
Nica, Bra§ovean §i el, cel dintai doctor in medicin5
al Facultatii din Bucuresti originar din Brasov (1886);
all Bra§ovean, Gheorghe Diamandi; pe urma Nicolae
Popa, I. Neagoe §i multi altii, deveniti medici de seams
in Tara, au urmat exemplul lui Nica, (unii au fost du.
dreptul Indemnati de el la asta) de a trece Carpatii §i a
se in§ira §i ei in mi§carea medicala romaneasca. Deaceea
credem ca am avut dreptate, and ne-am ocupat mai
amSnuntit cu aceasta personalitate medicala distinsa aproape
uitata, care Oa acuma Inca nu §i,a ggsit Inca locul cuo
venit in panteonul medical romanesc.
In vreme ce la Viena se forma Nica pentru cariera sa,
in Bra§ov lucra vednicul banatean Pavel Vasici. (1806
1881). In timpul cat a functional ca medic al carantinei
din Timi§ langa Bra§ov, mai tarziu in calitate de consio
tier c. §i r. pentru instructia publica §i referent pentru
§coalele romane=ortodoxe, Vasici a avut legaturi stranse
cu intelectualii bra§oveni §i a influentat adanc viata cut.
turala a Bra§ovului. Ca medic in Timi§ a avut o intinsa
practica medicala §i in ora§ul apropiat, mai ales in cep;
curile romane§ti. Lucrarile sale mai maxi medicale ca
Macrovioticat can totodata sunt unele din cele dintai
publicate in limba noastra, le =a tiparit in Bra§ov. Ca re'

Perrescu, P. Perrini, D. Sergiu. C. D. Severeanu, A. Sulu, I. Teo>

dori, I. P. Vercescu. Multi dintre acestia au fost scriitori medicali fe.
cunzi 5i adev5rati novatori in spitalele pe cari le-au condus ; majorita,
tea for a ajuns la catedra.

1 1844. Prelucrata dupa Hufeland.

www.dacoromanica.ro
 50

ferent scolar s'a interesat de aproape de inflintarea si

propasirea gimnaziului lui *aguna. Pe la 1860 a fost
deadreptul 1ncredintat cu supravegherea sa. In Transit.
vania", care aparea la Brasov, a publicat numeroase lu'
crari medicale, deasemenea in Foaia pentru mince, inima
si literatura" si Gazeta Transilvaniei", la ale c5ror font
dare a luat parte activa si al c5ror colaborator a fost

4!,

Fig. 9. Pavel Vasici, medic ban'atean, scriitor medical fecund, unul

din intemeetorii terminologiei medicate stiinlifice la noi.
(Col. Inst. 1st. Med. Cluj).

mull limp. Acesta articolase, scrise cu aproape zece

ani inainte de inceputul operei sistematice de raspandire
a stiintelor a d :rului C. Varnav din Iasi, nimeresc foarte
bine tonul de popularizare a stiintelor si au fost de mare
folos, r5spandind intre intelectualii nostri notiuni de igiena si
desvoltandumle gustul pentru §tiinte. In epoca legaturilor sale

www.dacoromanica.ro
 - 51 -

cu Brasovul a produs Vasici cele mai insemnate din

lucr5rile sale medicale si a dat parka cea mai import
tarifa a contributiei sale la viata noastr5 cultura15. Tot in
epoca aceasia s'au fixat lega turtle sale cu Principatele
dunarene, pe cari le=a cultivat In loath' viata sa. (La
injghebarea acestor leg5turi a jucat Nica un rol im:
porfant).
Rostul acestui personaj important in viata noastra
intelectual5 e prea bine cunoscut. Vom mai insisfa deci
numai in cateva cuvinte asupra insemn5f5tii sale ca unul
din p5rintii literaturii medicale stiintifice romanesti.
In Ardeal a fost dupa Pop al doilea medic roman,
care a Inceput sä scrie in limba romaneasca lucrari mai
marl din domeniul medicinei.
Ca student Inca tip5reste la Buda Antropologia"
(1830, 285 p., dup5 $ordan) si Dietetica" (1831, 142 p.)
dou5 lucrari. mari de popularizare. Teza sa din 1832, De
peste orientali", o traduce si tipareste si in romaneste,
si in limba romanesc5 a o lucru la inima mi.a z5cut,
vrand a cerca in cat putem not indrazni in limba noastr5".
Una din preocuparile sale era sä intemeeze o no,
menclatura medicala romaneasca. Medic de seams, cu o
eruditiune vasta, el a influentat si inceputurile medicinei
savanfe din Principafe, cari 1.au r5spl5tit, alegandu.1
membru in Academia Roman5. Aparitia Macrovioticei",
care cum am spus, dateaz5 din anii sei brasoveni,
a fost un eveniment stiintific si pentru cercurile medicale
de dincolo ; poate chiar mai mutt pentru ei decal pen=
tru Ardealul romanesc, uncle medicii nostri erau Inca
aproape inexistenti. Lucrarile sale medicale de mai far-
ziu, lisfa for complecta e data de Crainiceanu op.
cit. r apartin deadrepiul liieraturei medicale rom'ane0
din Principate. Prin alegerea sa de membru al Acade,
miei importanta sa pentru Ointa Intregului neam roman
nesc se consacra oficial.

4*

www.dacoromanica.ro
 52
Pop Nica Vasici... Pop §i Vasici, unul Cam=
pean, allul Banalean, traiesc in Brasov anii de optimala
productivitate stiintifica si profesionala ; se imbina in vial&
intelectuala a orasului, contribuesc in larga masura la

MiliP01110111A
C.

DISERVTELA
gt A JUNAII 11.IAUA
- dens

IIUFEIZ1ND
I

Tpaciscs mi 4nrosmiri. Hems opi ge porn it

KUaTIUUT
el e

IIAItEJI 12 Aelq,
DouTap do modivina mi aipapvio, manielpe de onea.o.rpi
vie. arnpolipaieca Dipereop de II:poor:1ra ini a .amaila,
To. co,ionei medico-narepa.le din NO 1111A11,1111i 10-
pecuumloirr.

Duce niaai! .pnrps napes area de emi I

moc mi npierineuso m'am dedar a
ad a .Napa! de Tine ca ma dee-
nape? mere.

illacrobiotac.

Toms.. Lig.

lirashov, 1s44.
..11n Tinorpaa.ie aa1 loan r

Fig. 10. Macroviofice, prelucrath de Vasici dupa Hufeland,

tiparifa in 1844 la Brasov. (Col. Inst. Ist. Med. Cluj).

injghebarile sale culturale. Cand tanarul Vasici lucreath

in Brasov la Foaie" si Gazeta", balranul Pop din
Zlatna, ca un Mentor, da sfaturi si directive pentru pros,
perarea lor. Pop arata Brasovenilor cä si un Romans
poate fi medic bun si creiaza astfel atmosfera necesarl

www.dacoromanica.ro
 53

pentru cariera medicala de mai tarziu a lui Vasici. Pop

vine la Brasov din Moldova, cu amintiri si legaturi. Vao
sici strange firele cu factorii medicali ai capifalei Roma=
niei unite. Pop scrie in Brasov primul frafaf medical
romanesc mai mare. Vasici tipareste in Brasov Macro,
viotica". $i Nica: nascut in Brasov, crescut in scoalele
sale, in continuu contact sufletesc cu cei deacasa, in ra,
porturi liferare cu Vasici, face legatura intre micul focar
medical romanesc din sudul Ardealului si lumea media'
cal, a Bucurestilor, al carei frunias membru devenise.
Este ceeace nicaieri altundeva in Ardeal n'am mai
aflat; un inceput de continuitate medicala romaneasca si
o vadila influentare din partea marilor procese de formare
a vietii medicale panromanesti din Principate.1
Aveam deci un inceput in tustrele tari romanesti,
Aveam un grup mic, dara activ de medici romani ; corns
pact si organizaf in Iasi ; pe cale de a.si strange randurile
in Bucuresti ; mic, razletit, dar in continuifafe in Brasov.
Aveam un inceput de literatura stiintifica romaneasca ;
existau chiar unele scoli medicale inferioare. Inca in 1835
se infiintase la Filanfropia din Bucuresti scoala de felceri,
patru ani mai tarziu scoala de moase ; in 1841-42 geo
neralul Herascu pune femeliile scoalei pentru chirurgi mi.
litari st Creizulescu incepe sa faca la spitalul Coltea
cursuri pentru chirurgi civili ; in Iasi infiintase Czihac o
5coala pentru personalul sanitar inferior si exista un curs
pentru moase.
Dar bate aceste scoli erau menite sa dea un per:
sonal sanitar inferior, pentru sate. Lipsea Inca once urea
1 Tot Bra4ovul ne-a dat pe cel dintai chimist roman §i primul

protagonist al mi§carii de educatie fizica la noi, pe Nicolaie Teclu

(1839-1916), profesor la Academia de inane studii comerciale §i in-
dustriale din Viena §i membru al Academiei romane, (1879) celebru
prin lucrarile sale despre problema arderii, chimismul flacarii, chimia §i
fizica culorilor, electroliza, chimia industrials a culorilor, problema zbo
rului (l) etc. etc. §i binemeritat pentru fondarea primei societati roma=
ne§ti de gimnastica, a celei din Brasov.

www.dacoromanica.ro
 54

de invaram3n1 medical superior, lipsea chiar in sanul me

dicilor romani increderea ca s'ar putea infaptui asa ceva.
Lipsea mai ales omul pe deopolriva de genial .i ever.
gic, care sä indrazneasa infapluirea unor lucruri pe cari
altii Inca nici nu le visau.
Erau pe toata linia numai dibueli timide : nu exista
un plan mare, unitar, care sa coordoneze totul, nu era

Fig. 11. Profesorul Nicolae Teclu din Brapv, cel dintai chimisl
roman, urzitorul miscarii pentru educatia fizica la Romani.
(Col. V. Bologa, Cluj).

organizatie, lipsea insa inainte de Coate increderea in

putinta realizarilor pe teren medical cu personal autohton.
Elementul romanesc din Principate era Inca considerat
inferior, incapabil de manifestatiuni mai superioare.
Arta sutila a medicului in Mile Romanesti 'Area moo
nopolizaia pentru pedantismul nemtesc, eleganta franceza
sau sirelenia fanariola.

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
Atuncea Franta ne=a dat pe acela, care avu vointa,
credin /a 0 puterea sá realizeze, ceeace Romani; Inca
nu indraznira sa incerce.

Trei decenii de infSptuiri : Epoca lui Carol Davila

(1855-1885).
Carol Davila avu inainte de toate increderea in
putinta de a se desvolta a poporului Roman. Cand la
1857, lucrand din r5sputeri pentru a creia koala
nationals de medicin5, dr.=u1 Gussi spuse cuvintele pline
de dispret, amintite mai sus, Davila putu cu inima lig
nistita s5 nu le bage in seams. Patru ani de mund cu
colaboratorii sal (putini atunci 0 romani schimbasera cre=
dinta cu care venise in tali in convingere.
Intriadev5r, in acesti primi patru ani, Davila crease
nucleul intregii sale opere.
Venit in tars la 1853, tankul medic francez, numit
dela inceput Oberstab=Doctor" (medic major) si medic
sef al ostirei, se apuca fara preget de reorganizarea, sau
mai bine zis de infiintarea si nationalizarea serviciu=
lui sanitar. Om practic, prevazator, el isi d5du seams, ca
opera mare pe care isi propusese s5 o inraptuiascS, tre=
buie dus5 la implinire treptat, evoluand dela mic la mare.
Parghia o aseaza mai intai la ostire. Aci ii era mai lesne
s5 creieze ceva solid, aci era punctul au de manecare.
Inca in 1853 il vedem lucrand la un memoriu bine stuo
diat si usor realizabil pentru organizarea serviciului sani,
tar al armatei. In plina munca, la inceputul activitatii sale,
primeste o lovitura care pe altul Far fi descurajat. Rusii
intrati in tars la 1854, dusmani a tot ce era francez si
ostili domnitorului Barbu *tirbei, care=1 chemase pe
Davila, it destituie din functia sa. Davila se resem=
neaza, si indp5tinat, asteapt5, pentru ca la sfarsitui
anului 1854, cand Rusii se retrag, sa fie din nou re.
integrat.

www.dacoromanica.ro
 56

Acuma incepe o activitate febrila. Mai intai puse in

stare de a funcliona spitalul °Orel, creia o farmacie a

so

Fig. 12. Monumentul lui Carol Davila (Bucure0).

acestui spital si isi forma un manunchiu de felceri romani.

Al doilea pas fu creiarea in meniorabila zi de 4 Decem
brie 1855 a Scoalei de Mica Chirurgie".

www.dacoromanica.ro
 -57-
Aceast5 creatiune modesta, in gandul lui Davila era
samburelz din care avea sa se desvolte invatamantul
medical al Romaniei. Si cum el a gandit, asa s'a si fa.
cut. Dupe sforrari si lupte cu greufatile inceputului si
uneori cu piedeci meschine, Davila vede la 6 Martie
1856 s5varsindu.se un nou progres. Prin decret dom.
nesc, scoala sa e transformata in Scoala de chirurgie"
pentru crearea de often sanitari, conform programului
scoalelor secundare de medicina din Franta. Pentru tre=
buintele imiatgminfului medical, sub egida sa, se infiris
peaza rand pe rand muzeul anatomic, o biblioteca me.
dicala $i un inceput de grading botanica. Scoala cea
noua incepe sa dea rezultate bune. Infloreste si progre.
sena, motiv pentru sufletele mici sa o atace 1 Intr'un
moment critic, Davila isi vede periclitata opera de chiar
dusmanii din Tara 1 Dar omul incepuse sa,si cunoasca
Cara si oamenii. Nu pierde vremea cu incercari de a corn.
bate pe adversarii acas5, ci solicits ajutor la Paris, unde
intervine la imparatul francez ca sä salveze o scoala ro
maneasca! Cand Parisul incepe &A se infereseze de
scoala de chirurgie, dusmanii din Bucuresti nu mai au
ce face. Davila, simtindu.se invingator, da o noua lovi.
tura. Izbuteste sa vada scoala sa transformata la 29 Julie
1851 din nou, si anume in Scoala Nationale de Medi.
cina si Farmacie". Toamna aceluias an ii aduce triumful
final: Decreful imperial francez din 23 Noembrie 1851
asimileaza noua fcoala romans cu scoalele secundare de
medicina si farmacie franceze, iar absolventilor ei le da
dreptul sa urmeze facultNtile de medicina din Franta si
sa.si is acolo doctoratul. Scurf dupe aceea, Sardinia face
acelas gest.
Davila wise invingator pe toga linia, gratie muncii,
perseverantei si diplomatiei sale. Invinsese, spre feri.
cirea Romaniei, a prestigiului si viitorului ei 1
Vine Unirea din 1859, care deschide noua perspec=
five si noua posibilitati. Davila simte momentul prielnic si

www.dacoromanica.ro
 - 58 -
merge mai departe, cu puferi inzecite, pe calea apucata.
Se creiaza o armata romaneasca. Davila ii cla cele ner
cesare pentru a avea un serviciu sanitar european. Acuma
ii este mai usor. Scoala sa formase un manunchi de ofir
fed sanitari, tined, ambitionati, vigurosi, copii lui
Davila".
Cu mans sigura si intuitia omului genial, Davila
schitase cadrele organizkii sanitare a Tarii Unite si prin
scoala sa creiase posibilitatea realizarii celor schitate.
Acuma incepu munca migaloasa, in amanunte. Numit la
1860 Inspector. General la Administratia generals a
serviciului sanitar", frimite mai intai o seams de elevi in
strainatate, pentru arsi creia viitorii colaborafori. Infiinteaza
Monitorul Medical" si porneste alcafuirea Farmacopeei
Pomane". Creiaza spitale noi in Moldova, reorganizeaza
si mareste pe cele existence. Reglementeaza asistenta
medicala la sate si ierarhia corpului sanitar militar. Inter
meiaza admirabilul azil Elena Doamna" st orfelinatul
Sf. Pantelimon". In sfarsit, creiaza primul laborafor de
chemie.
Cand avea sa se savarseasca incoronarea nizuinter
for sale prin infiintarea Facultatii de Medicina in Bucur
resti, la 2 Noemrie 1869, Davila e lovif de una din cele
mai grebe deceptii ale vietii sale. Dusmanii vechi si noi,
invidiosii marl in poffe si mici la suflet, se raliaza Imo
potriva sa si reusesc sarsi impuie punctul for de vedere
la organizarea Facultatii, punct de vedere de tot opus
parerilor luminoase si sanatoase ale lui Davila. Ani dear
randul fanara Facultate a suferif de acest vitiu din nastere,
panace mull mai farziu elevii lui Davila au adus la
izbancla principiile sale, cari in urma s'au dovedit a fi
cele salufare. Culmea persecutiunilor fu un proces tras
de par de aceiasi adversari, in care insa nevinovatia lui
Davila friumfa in sfarsit.
Lucruri mari se pregateau atuncea in Tara. Tronul
principatelor unite era ocupaf de tankul Domn Carol.

www.dacoromanica.ro
 59

Tara pornise spre o inflorire rapids ; ideea independentei ca

stiga tot mai mult sufletele patriotilor.
Davila presimfe ceeace va veni. Cu experientele
castigate in razboiul francopgerman din 1870, pe care.'
facuse ca medic volunfar in armata lui Napoleon, el se
apuca cu tot dinadinsul sa (*leased' tanarul corp sanitar
roman. Proba de foc din 1877 it rasplati pentru ostene,
lile pregatirii. Bine inzestrata cu toate cele necesare, mica

Fig. 13. Carol Davila ca medic =het al 0$1irii.

(Col. Clh. Sion, Cluj).

armata romans a putut fi la inaltime si din punct de

vedere sanitar. Neobosit, necrutator cu sine, Davila",
in tot timpul campaniei, este prefutindeni, on unde
am trebuinta de el" dupacum a zis Voc la Carol.
Adorat de elevii sä, incunjurat de recunostinta in
tregii natiuni, dar amarat de rautatile adversarilor, Carol
Davila se stinse mult prea de fimpuria, in elate de abia
56 ani, la 20 August 1884.

www.dacoromanica.ro
 - 60 -
Davila fu o figura nobill", asifel it parenfeaza
elevul pi biograful su, prof. D. Grecescu, de dis.
tinclie, atr5g5toare si plina de destepfaciune ; inteligenta
vie si larga in vederile sale ; spirit fertil in conceptii,
adesea repezi pigeniale, uneori cutezatoare ; de un carac.,
ter ferm in hot5rarile sale si dispus sä puna in lucrare
fa'ra intarziere proiectele sale, c5ci dansul nici ()data
n'avea Limp de perdu', era de o activitate neintrecuta,
de o vointa puternica, neobosit si fara preget, dar si de o
perseverenta si fact calculate, ce stia sä le infrebuinteze
la loc si la limp ; mester in inventii si in organizatie ;
iubifor de ordine pi disciplina la care Linea cu osebire,
avea darul cuvantului pi stia cum sä plac5, sä conving5
si cum sä impuna ; dar mai presus de Coate, Davila era
inzestraf cu un nobil pi mare' suflet, traind si lucrand
penfru binele omenesc si al datoriei sale de om public,
Rind cu puling grije de interesele sale proprii pi plin de
inima la bate ".
Cu un cuvant : a fost omul providential penfru a
creia lucruri marl in vremuri de prefaceri pi in mijlocul
unui neam inzestrat cu bate calitatile pi defectele unui
popor tanar.
Acest dascal mare al neamului, care a inv5tat
o intelectualitate in stare de formatiune sá munceasca Si
sa creada in izbanda muncii cinsfue, casatorit cu o
Romanca din neam ales, cu cele mai inane calati, fatal
al unor copii can au dat mull spiritualit5tii romanesti,
ingropat insfarsit pe Omani romanesc, a venif din
Romania galica pentru a ridica Romania dad& Din
primii ani el a devenit Roman in Coate sentimentele pi
nazuintele sale, adesea mull mai roman decal multi con=
timporani ai sei, n5scuti in Ora".
De sigur nu este prea mull a zice, ca Davila a avut
tin cult pentru neamul ales de sufletul s5u : Neamul
caruia iii inchinase viata. Credinta, speranta, caritafea sa,
toafe virtutile crestine lui Irma-settle, lea depus pe altarul

www.dacoromanica.ro
 61

acestui neam 1i acest prinos ceresc fa ficut fericit, cgci

poporul l'a fasplalit cu darnicie, cu ce putea da, cu ce
avea mai bun, cu sufletul s5u neprih5nit. Poporul, da,
multimea modesra ai umil5 pe care el n'a privitzo de sus,
multimea spre care siaa indreptat pasii de cafe on a
calat la el si care dela Portile de Fier la mlastinile Pruz
lulu, dela Carpati la albia Dunkii, cum scrie 'strati,
il cunostea bine ; t5ranii Ii soldatii can au dus la dmiz
nurile for fasunetul acfivitatii si bunaratii sale, fgcanduzi
numele respectat, si slava pretutindeni...
...De Carol Davila nu se va vorbi nici odafa destul I
Nihil non laudandum au, dixit, aut fedi, aut scripsii".1
Epoca lui Davila e epoca de organizare si asimilare
a medicinei romanesti. Baletii lui Davila", elevii sai,

' Dr. G. Z. Pelrescu in Viafa si opera lui Carol Davila,

Bucuresti, 1929.
Sufletul romanesc at lui Davila a presimfit marea Unire. Nu °data',
gandul s5u a trecut hotarul in spre Ardealul pe care l'a cunoscut,
iubit ii dorit.Multe din faptele sale au fost savarsite in vederea reintegrarii
in care credea. Odat5 Davila a spus Romania trebuie s5 fie purt5,
tome de lumina la fratii subjugafi. De aceea sä primim in scoalele
noastre pe fiii Romanilor de peste munti it peste Dun5re". (Cf. Ana-
lele medicate roman, 1886, p. 315). In 1866, Davila ia spus lui
Vocla Carol: Maria Ta, sä nu crezi el ai sä domnesti peste urr
principal mic. Nu, Doamne fereste, ai sä domnesti peste o lath
mare 1" Cand a infiinfat organizafia Micilor Dorobanfi", el si-a expri
mat p5rerea, c5 Romanul trebuie &A se preg5teasc5 ca la un moment
dat sä.si paat5 implini visul de fericire, adeca Unirea finuror Roma.
nilor I" (Cali Romani de nastere din Tara 1i Ardeal aveau atunci,
pe la 1880, aceast5 t5rie a convingerii in infaptuirea idealului?1).
Dintre multii Ardeleni, pe can el i.a sprijinit, amintim pe Vasile
Manfi, absolvent al Scoalei de chirurgie din Cluj (1859), trecut in
1860 in lath, caruia Davila ii exopereaza in 1861 libera practic5,
primindu.l totodata ca medic de batalion cI. I., in armata. In acelas an
it numeste subdireclor al clasei superioare la fcoala sa. In 1882,
organizanduse in Sibiu o expozilie romaneasc5, Davila vine personal
in acest centru romanesc expune lucruri din Asilul Elena
Doamna". Participarea lui Davila la aceast5 skbatoare romaneasc5 a
fact)/ o enorma impresie asupra A rdelenilor.

www.dacoromanica.ro
 62

alei de el cu o rara cunostinta de oameni, mai ales din

patura taraneasca, lucreaza pe capete, isi insusesc tot
ceeace Apusul cu stravechile sale traditii medicale le
putea oferI $i se reintorc in tars pentru a munci alaturi
de Maestru. Ei formeaza generatie de irecere spre epoca
creatoare a medicinii romane0i, in care traim azi. Din
ace§ti baieti" au iesit Zaharie Petrescu, doctor de Paris,
profesor de terapeutica la Bucuresti, ale carui lucrari
starnisera zarva si in lumea medicala apuseana; marele
chimist si insufletitul Roman, Istrat i; profesorii Demo.
sthen §i lvTaldarescu, morti de curand si Severeanu,
veteranul pfin de viata si azi Inca, profesorul Grecescu,
vestitul nostru botanist, §i multi, multi altii. Din Indemnul
lui Davila se organizeaza societati medicale in Capitals
5i is nastere prima revista de specialitate, Medicul
roman" in anul Unirii 1859. Davila introduce la facul=
tatea din Bucuresti internatul, externatul si tezele de
doctorat obligatorii, peatra de Incercare pentru tinerii
,,Esculapi" romani can simt in sine darul creatiunii stiin=
tifice. In timpul lui Davila se organizeaza la 1878 la cea
dintai Universitate romaneasca, fondata Inca in 1860,
la cea din Iasi, a doua facultate de medicina a tarii.
Prin Davila, cu Davila, In timpul lui Davila, cu
elevii lui Davila se formeaza definitiv medicina roma=
neasca tiintifica. Deaceea epoca de asimilare, organis
zare i infaptuire in istoria medicinii romaneqti, epoca
de formare a scrisului medical romenesc in isioria lite.
ratuiii noasire medicale, (1855-1885), cu drept cuvant
se va numi de istoriografia medicala dela noi: Epoca lui
Carol Davila.

www.dacoromanica.ro
 - 63 -

Inceputurile epocei de creatiune stiinfifica in medicina

romaneasea. (Dupa 1885): Cu ochii spre viitor.

Istoria renasterii noastre e istoria celor umili: Un

Sincai nu=i un Mommsen, Peiru Major nu=i un Grimm,
Gheorghe Lazar nu se aseamana cu un Rousseau sau
Pestalozzi, nici Conia nu e un Descartes sau Costache
Varnav un Pasteur. Dar ei sunt pentru noi mai mull
decal acesti geniali creafori ai stiintei universale. Fars ei
inva jatii lumli nu near fi ajuns accesibili I Progresul
cultural al intregului nostru popor e conditional de munca
tenace, enfuziasta, adesea lipsita de scanteia genialitatii,
dar cinstita, a celor multi si mkunti, care au that
peatra cu peatra pentru a cradi lemplul gandirii romanesti.
A ridica valul uitarii de pe un coltisor al istoriei noastre,
uncle s'a lucrat astfel, inseamna a contribui la cunoasterea
mai adanca a mecanismului renasterii noastre. Aceia pe
can i.arri ridicat pentru o clips de reculegere sufleteasca
din genunea uitarii, au fost si ei astfel de modesti lu
cratori, cari au contribuit, unul cu mai mull, altul cu
mai putin, la alcatuirea acelei platforme, de pe care,
pentru a nu aminti decal pe cei morti, un Babe,
Demosthen, Assaki, Kalinderu, Petrini.Galaji, Mano'
lescu, un Athanasiu, Toma lonescu, Dimitrie Ionescu
s'au putut avanta pentru a duce faima neamului nostru
si in lumea medicala a apusului.
Am vorbit adesea si de oameni, cari au lucrat abia
acum o jumatate de veac, ba chiar inainte cu cativa ani.
A vem noi perspectiva istorica pentru a judeca faptele si
meritele lor? Cand o intreaga isforie, cum e aceea a
medicinei romanesti, se concentreaza in hotarele a doua
secole, azi implinite, perspectivele se muta repede. In
epoca de asimilare a medicinii romanesti, care a precedat

www.dacoromanica.ro
 - 64 -
epoca de creatie, ale carei inceputuri sun( eat de apro.
plate de noi, fiecare deceniu are valoarea unui secol. Cu
o sete de stiinta nespus5 aceia, cari se ad5pau la isvoa.
rele stiintei apusene, si.au insusit lot ceeace aveau sa.si
insuseasa Ceeace stiinta universals a creat cu greu
limp de veacuri, a (recut in patrimoniul nostru stiintific
in cativa ani. Alfe imprejur5ri, alte m5suri I Epoca de
asimilare, in care infra si contributia modest5, accesorie a
Ardealului la isforia medicinei romanesfi, ni se prezinta
din punct de vedere istoric bine delimitafa, bine distan.
tats: ea chiar din zilele noasfre poate fi privita ca un
lucru trecut, asupra c5ruia ne este ing5duit s5 judec5m
fall patim5.
E bine, ca din limp in limp s5 ne punem fat5 in
fats cu realifatea pe care ne :o oglindesc dafele rigide.
Ele ne invat5 sä fim in acelas limp modesti si mandri.
E tan5r5 civilizatia noastr5, dar ea s'a desvoltat viguros.
Acum 150 de ani eram un popor de t5rani Ma intelec
tuali. Icicolea incepea sa fasara ate unul. De o media
dna romaneasca Inca nici vorba.
La 1730 un singur felcer obscur in Sibiu, dupa
o sufa de ani un manunchiu mic de cel mull 20 medici
titrati romani in Coate trei rani: Moldova, Muntenia,
Ardeal. In 1930 trei facultali stralucite, o pleiada de in
vatati cunoscuti in toata lumea, o productie stiintific5 care
nu ne face rusine I
Medicina romaneasc5 si..a facut anii de scoala. Ea
acuma creaza. Toafe semnele ne indrept5tesc sä sper5m
ca aceast5 epoca de creatie va fi fecund5 si strAlucit5.
Fie ca locul pe care it va ocupa banana Facultafe din
Cluj in acest proces, sä fie de hunk!
Dar mai avem, de incheere, Inca un gand: Un
Molnar.Pivariu a fest araturi de Clain, Maior §i $incai
unul din protagonistii renasterii noastre suflefesti. Roja §i
Vasile Pop au fosf scriitori si animatori culturali de
seams. Vasici are merite nepieritoare in jurul organiz5rii

www.dacoromanica.ro
 65

scoalelor romanesti din Ardeal. Polizu, Obedenaru,

Exarhu au fost scriilori si istoriografi de seams; eel din
urma ne'a dat Ateneul roman". Varnav si Kretzulescu
fac parte din promotorii Unirii dela 1859 si au savarsit
munca politica constructive. Ganescu isi di toata averea

Fig. 14. -- Victor Babes.

pentru scopuri culturale. Cihac si Baraf lucreaza din

rasputeri pentru culturalizarea masselor. .Si Davila, marele
dascal, ... exists oare un teren de activitate culturala,
de politica constructive intre 1853 5i 1884, unde sa nu fi
ramas puternic intiparite urmele spiritului sau limpede, ale
stradaniei sale? Vechii nostri medici au depasit mai loll
cercul strans al profesiunii lor, au lost factori creatori,
vii qi neobositi, ai culturii noastre. In zile de crunt
egoizm si materialism, duhul care ia calauzit ne spune
noua, epigonilor: Memento!

www.dacoromanica.ro
 RESUMI:

Dr. V. BOLOGA : Les debuts de la medecine

scientifique roumaine.
Jusqu'au commencement du 18.me siecle n'exis.'
talent sur les territoires des Principautes danubiennes que
des medecins d'origine etrangere. La stratification sociale
du peuple roumain (paysans et bojares ; manque d'une
classe moyenne autochtone) a ete defavorable a la forma.
lion d'un corps medical national. En Transylvanie ega,
lament jusqu'a l'annee 1137 n'existaient que des mede
cins hongrois et saxons. Tout a fait a part se trouve en
1642 a TargoviOe Dumitraxo dofforul ".
A partir de l'annee 1700 jusqu'a 1825 nous iron.
vons sur les territoires des Principautes environ 30 mede=
cins d'origine:macedo.roumaine, qui influencaienf tenement
les debuts de la medecine roumaine, que nous pouvons
nommer cefte phase : L'epoque des medecins macedo.rou.
mains". Avec eux commence le developpement de la
medecine scientifique roumaine. Les principaux de ce
groupe sont : Silvesire Constantin Filitti, Demetrius et
Constantin Caracas, Darvari, Jean Nicolides de Pindo
et G. C. Roja. Les 4 premiers ont leur merite principal
dans la fondation et le developpement des hopilaux de
Bucarest.
En meme temps qu'eux vivaient et agissaient iso
lement l'ophtalmologue Radu of recrivain infatiguable
Dr. Episcopescu de Bucarest, le chirurgien I. M. Popp
de Sibiu et le grand savant Jean Molnar :Pivariu (Pro-
fesseur d'ophfalmologie a l'Academie Chirurgicale de Cluj),
les premiers medecins d'origine dacoroumaine.

www.dacoromanica.ro
 - or -
MolnapPivariu est l'auteur du premier traite medi.
cal scientifique roumain (1793).
A l'epoque entre 1825-1885 nous constatons la
phase de L'organisation de la medecine roumaine".
D'abord apparait a Jassy un assez grand groupe de
medecins roumains (Fondation de la Societe des medes
cins et des naturalistes roumains a Jassy en 1830 par
Czihak et Zotia), qui agit tout d'abord comme organisa.
teur. Ensuite on commence a ecrire des oeuvres medicates
roumains (premiere revue medicate fond& en 1844 par
Varnav), on met la base a une terminologie medicate roil:
maine et on popularise la medecine et l'hygiene.
Peu de temps apes ur processus analogue a lieu a
Bucarest. (Kretzulescu, Bara?, Turnescu, et d'autres). En
meme temps on fonde les premieres &cies inferieures
roumaines de medecine. En meme temps apparaissent
aussi en Transylvanie, surfout a Brasov quelques mede.
cins roumains d'une haute valeur ; (V. Pop, P. Vasici,
C. Nica) qui prennent part d'une maniere active au de.
veloppement de noire medecine. Mais ce n'est qu'apres l'ar.
rivee d'un francais genial, de Charles Davila (1828-1884;
appele a Bucarest en 1853) que tous ces elements s'unis=
sent et suivent un plan d'organisaiion. D'abord comme
chef du service sanitaire militaire, ensuite aussi du ser=
vice sanitaire publique et professeur de l'Universite, ce
bon medecin et grand patriote surveille l'instruction des
medecins du pays, indispensables a l'amelioration de
l'elat de sante du pays, ainsi qu'a la fondation et au de=
veloppement des institutions medicates superieures pour
l'enseignement (en 1855 fondation de 1'Ecole chirurgicale a
Bucarest, en 1857 transformation de cette derniere en
Ecole Nationale de Medecine et Pharmacie", de laquelle
se forme en 1869 la Faculte de medecine de l'Universite
de Bucarest. En 1878 on organise aussi la Faculte de
medecine a l'Universite de Jassy, fondee en 1860).

5*

www.dacoromanica.ro
 68

Avec Davila of ses eleves (surfOut meritent a e'fre

rappeles: Z. Pelrescu, Demosthen, Severeanu, Romni,
ceanu) la medecine roumaine entre dans la phase produce
five et scientifique actuelle, qui pour ne rappeler que
les noms de savants morts, a a citer: Assaky, Kalin
deru, PelriniGalalz, Manolescu, plus fard Babeq, Atha
nasiu, Thomas Ionescu, Demelre Ionescu. Par fous ces
remarquables savants roumains, la Roumanie a acqueri
des la fin du 19-me siecle une place honorable dans la
medecine infernationale.

www.dacoromanica.ro
 ZUSAMMENFASSUNG:

Dr. V. BOLOGA : Die Anfange der rumanischen

wissenschaftlichen Medizin.
Bis zum Anfang des 18=ten Jahrhunderts gab es
in den Donaufiirstenliimern nur Arzte fremder Abstain=
mung. Die soziale Schichtung des rumanischen Volkes
(Bauern und Bojaren, kein autochtoner Mittelstand) war
der Bildung einer nationalen Arzteschaft nicht giinstig.
In Siebenbiirgen gab es bis 1737 gleichfalls nur madjarische
und sachsische Arzte. Ganz isoliert steht in dieser Him=
sicht Dumiirasco doflorul" urn 1642 in Targovi* da.
Von 1700 bis gegen 1825 finden wir in den Fasten=
tiimern etwa 30 Arzte mazedorumanischen (arumunischen)
Ursprungs, die den Anfangen der Medizingeschichte
Rumaniens derart den Stempel ihres Wirkens aufdriickten,
cla13 wir dieser Phase den Namen der Zeit der arumu=
nischen Arzie" geben. Mit ihnen beginnt die Entwicklung
der rumanischen wissenschaftlichen Medizin. Die bedeu=
tendsten dieser Gruppe sind Silvester Constantin Filitti,
Demeter und Constantin Caraca$, Darvari, Johannes
Nicolides de Pindo (in Wien lebend, wirkte er littera=
risch aus der Ferne) und G. C. Roja. Die ersten vier
hatten bedeutende Verdienste urn die Griindung und den
Ausbau der Stiftungsspitaler in Bukarest. Gleichzeitig
mit ihnen lebten und wirkten, noch isoliert, der
Okulist Radu und der fleissige Schriftsteller Dr. Episco
pescu in Bukarest, der Chirurg I. M. Popp in Sibiu
(Hermannstadt) und der hochbedeutende, gelehrfe Johann
Molnar=Pivariu (Professor der Augenheilkunde an der
fheresianischen chirurgischen Akademie in Cluj), die

www.dacoromanica.ro
 - TO -

ersten Arzte dakorumanischen Stammes. MolnaPivariu

ist der Verfasser der ersten gclehrfen medizinischen Ab,
handlung auf dakorumanischem Qebiet (1793).
Von 1825-1885 dauert die Phase der Organi7
salion der rumanischen Medizin". Zuerst tritt in Iassy
eine grOBere Ciruppe von rumanischen Arzten auf (Griin,
dung des Vereins rumanischer Arzte und Naturforscher"
in Iassy im Jahre 1830 durch Czihak und Zolla), welche
in ersfer Linie organisatorisch wirkf, Medizinwerke ruma,
nisch zu schreiben beginnt, (erste Zeitschrift 1844 durch
Varnav gegriindet), eine arztliche Terminologie ausbildef
und Medizin und Hygiene popularisiert. Kurze Zeit dar,
nach vollzieht sich auch in Bukarest ein ahnlicher
Prozess (Kreizulescu, Rua?, Turnescu u. a.) In diese
Zeit fallen die Griindungen der ersten rumanischen nie,
deren Medizinschulen. Auch in Siebenbiirgen freten urn
diese Zeit, besonders in Brasov (Kronstadt), einige
bedeufende rumanische Arzte auf (Vas. Pop, P. Vasici,
C. Nica), die an den Aufbau der Medizin in den benachbar,
ten Fiirstentiimern in reger Weise feilnehmen.Doch erst durch
das Auftreten des genialen Charles Davila (1828 1884 ;
1853 nach Bukarest berufen) werden alle aufbauenden
Krafte vereinigt, wird ein zielbewusster Organisations,
plan konsequent verfolgt. Als Chef des MilitarsanitNts,
wesens, spater auch des zivilen Sanitatsdienstes und als Uni,
versitatsprofessor, sorgt dieser bedeufende Arzt und groBe
Patriot fiir eine sysfematische Heranbildung inlandischer
Arzte, fur Organisierung des Gesundheitswesens im
Lande, fur Griindung und Entwicklung der hoheren me,
dizinischen Unterrichtsanstalien (1855: Griindung der
Chirurgenschule zu Bukarest; 1857: Umwandlung der,
selben in die Scoala nationals de Medicirfa si Farma,
cie", aus der sich dann im Jahre 1869 die medizinische
Fakultat der Universitat Bukarest eniwickelte ; 1878: Auf,
sfellung einer medizinischen Fakultat an der im Jahre
1860 gegriindeten Universitat Iassy).

www.dacoromanica.ro
 - 71 -
Mit Davila and seinen Schiilern (besonders zu er
wahnen Z. Peirescu, Demosthen, Severeanu, Romniceanu)
tritt die rumanische Medizin in ihre gegenwartige, wif5en.
schaftlich produktive Phasis ein, die, urn nur die Toten
zu erwahnen, Namen wie Assaky, Kalinderu, Petrinis
Galatz, Manolescu, spater Babe, Athanasiu, Thomas
lonnescu, Demeter lonescu aufzuweisen hat. Durch alle
diese Koryphaen rumanischen medizinischen Forschens
hat sich Rumanien seit Ende des vorigen Jahrhunderts
allmahlig einen ehrenwerien Platz in der internationalen
Medizin erobert.

www.dacoromanica.ro
 Bibliografie

Lista lucrarilor care urmeaza e conceputa mai larg : ea nu tontine

numai publicatiile din can s'au scos datele din lucrare de fats, ci cauta
sa des Coate studille, colectille de documente, biografiile etc., cunoscute
mie, privitoare la istoria medicinii romanesti intre 1700 si 1900. Cred
ca mia reusit sa adun titlurile tuturor lucrarilor marl, fundamentale ;
in privinta aceasta am nadejdea ca bibliografla e foarte completa. Nu
pot afirma acelas lucru despre notitele mai scurte, biograflile pi necro.
Iogiile marunte, razIelite prin sute de reviste vechi. Adunarea for ra.
mane un desiderat al viitorului, pe care am speranta ea Institutul de
Istoria Medicinii din Cluj ( poate in col3borare cu Soc. reg. rom.
de Istoria Medicinei din Bucuresti ) it va putea duce la implinire
in viitor. In Cluj aceasta lucrare formidabila se va putea savarsi cu
greu, deoarece bibliotecile din capitala Ardealului nu dispun de colec.
tiile complete ale publicatiilor romanesti mai vechi ; numai o consul
tare indelungata a bibliotecii Academies ar putea duce la bun sfarsit.
Talus cred ca acest inceput defectuos at unei bibliografii a istoriii
medicinii romanesti e o opera utila 1 un indreptar folositor pentru
cercetorii nostril medico.istorici. Natural ca lipsesc in aceasta lista
toate acele lucrari medicoistorice publicate la noi, cars se refers Is alte
probleme decal la devenirea medicinii romanesti. Exists la noi pi
lucrari importante de felul acesla (de ex. ale lui Pappadopol.Calimach,
G. Z. Peirescu, precum pi unele publicatii din institutul clujan, etc.).
Ele au ramas intentional afara, deoarece nu privesc formarea stiintei
i artei medicale la noi. Natural ca in Bibliografia medico.istorica
romaneasca care va trebui sä se scrie candva, ele nu vor putea lipsi.
In schimb am cautat sa citez si acele lucrari pi colectii de documente
istorice de ordin mai general, privitoare la Istoria Romanilor, in can
abunda, desi ra'zletite, informatii de intcres medicooistoric ro.
manesc (de exp. Iorga, Xenopol, Hurmuzaki, etc.). Nu lipsesc nici
acele publicatii de istorie a civilizatiei romanesti sau de istorie a stiin.
telor la noi, cars, fail a se referi direct la istoria medicinii, lotus ofera

www.dacoromanica.ro
 73

15muriri pretioase despre formarea si devenirea gandirii si disciplinei

stiintifice romanesti (de ex. Iorga, Urechia, PopescuSpineni, Ionesru.
Gion, Alhanasiu, Grecescu, Brandza, Borza, E. Pop, etc., etc.).
Andrei Alexandru: Medicii romani si str5ini din Moldova si
Muntenia intre 1800-1860". Teza Cluj, 1927.
Angelescu Nicolae I. Acte si documente din trecutul Emma
ciei in Mile romanesti ". Cu o prefata de dl N. Iorga. Bucuresti, 1904.
Anghel P.: Istoricul soc. de medici si naturalisti din Iasi".
Rev. *t." V. Adamachi, X. No. 3. Iasi, 1924.
Anna lele medicale romane: Doctorul Carol Davila". Anul V,
No. 11, 12 si anul VI. No. 1. Bucuresti, 1885 si 1886.
Aposlol Od. : Contrib. statisticedemografice si note istorico
medicale pentru o monografie a comunei Valcele, jud. Treiscaune".
Clujul Medical" VIII. No. 12. Cluj, 1927.
Alhanasiu Sava: Din trecutul miscarii stiintifice in Romania'.
Rev. *t." V. Adamachi. XIV. No. 1. Iasi, 1928.
Alhanasiu Sava: ,,0 paging din istoria stiintelor in Romania".
Bul. soc. stiinte. Bucuresti, 1906-1908.
Babes Victor: Despre lucear.le stiintifice ale profesorului Dr. Ni.
colae Kalinderu". An. Ac. Rom. II XXV. Mem. sci. Bucuresti, 1903.
Baclajansclii A lexe: Doctorul Costache Varnav, Povaluitorul Sin5
tatii §i primele inceputuri de popularizare sistematica a medicinei la
Romani", Tela. Cluj, 1929.
Bacguanu C.: Din trecutul sanitar al orasului Botosani ". Re
vista Moldovei". V. No. 3. Botosani, 1926.
Media din trecutul Botosanilor (1818-1864)". Revista Mot.
dovei, V, no. 4. Botosani 1926.
Biirseanu Andrei. Istoria scoalelor centrale romane gr. or. din
Brasov". Brasov 1902. (Date despre V. Pop, G5nescu, familia
Nica si alti medici brasoveni).
Bianu loan. Catalogul manuscriptelor romanesti ". 2 vol. Ac.
Rom. Buc. 1907 si 1913. (Cu o seams de mscr. de intercs medico.
istoric). Tomul H. in colab. cu R. Caracas.
Bianu loan fi Nerva Ilodos. Bibliografia romaneasa veche".
Tom. I, II ; din tom. III fast. si 2.
1 Buc. (Acad. Rom.), 1903,
1910. (Cu multe date bibliogiafice despre artile medicale romanesti
ap.irute pan5 la 1817.).
Biografia doctorului Niculae Turnescu". Buc. 1831.
Bogdan N. A. Din trecutul medicinei la nor. Archiva,
XXXI, no. 1. Iasi.
Orasul Iasi". Iasi 1904. Ed. II. 1913. (Multe amanunte despre
frecutul medical al Moldovei).

www.dacoromanica.ro
 - 74 -
Societatea mediconaturalista 6 muzeul istoriconatural din Iasi.
1830-1919'. - Iasi, 1919. (Coleclie de documente si date deosebit
de importante pentru istoria medi-inii in Moldova).
Bologa Valeriu. Ape le minerale ale Munteniei cunoscute In
1837 ". - Clujul Medical No. I. Cluj, 1930.
Cartea Beobachtungen fiber die im Jahr 1813 herrschende
Pest zu Bukarest", de Reinhold Grohmann". - Rev. Istor. XIII,
no. 4-6. Bucuresti 1927.
Cele mai vechi carti medicate romanesti". - Romania Medicala,
III, no. 2. Bucuresti 1925.
Consignatio plantarum de Neustadter". -c Rev. Istor. XV,
no. 1-3. Bucuresti 1929.
Contributiuni la istoria medicinei din Ardeal". (Bib!. med. ist.,
no. 2). Cluj, 1927.
Date noun despre loan Molnar-Pivariu ca medic si ca autor
medical". - Transilvania No. 2, Sibiiu 1926.
Date noun pt. biografia lui Ioan Molnar-Pivariu". - Clujul
Medical VI, no. 3-4. Cluj, 1925.
Doug aniversari (Sydenham si Davi la)". Clujul Medical, V,
no. 9-10. Cluj, 1924.
,,t Dr. Gheorghe Crainiceanu". - Clujul Medical, VII, no. 11-
12. Cluj, 1926.
.1* Dr. Gheorghe Grainiceanu, istoriograf al medicinei romanesti.
Revista istorica XIII, no. 1-3, pag. 19-21. Bucuresti, 1927.
G. C. Roja, un savant medic aroman din Timisoara". - Viata
Medicala, IV, No. 2, pag. T1-74. Timisoara 1928.
Inceputurile literaturii balneologice rom'anesti". Clujul Medical
IX, No. 9, pag. 556-57. Cluj, 1928.
loan MolnarPivariu, primul medic titrat roman, ca autor media
cal". Clujul Medical, 1924, No. 5-6, Cluj, 1924.
Johann Molnar von Miillerstein, recte Joan Pivariu. Neuburger
Festschrift pag. 4T-54. Wien 1928.
Le 80e anniversaire de la Societe des medecins et naturalistes
de Iassy". Cultura No. 4. Cluj, 1924.
Medalia medicilor Moldovei si solemnitatea oferirii ei lui Mih.
Gr. Sturm". Cronica numismatics $i arheologica. Bucuresti 1924.
Medicina in Moldova la 1838". Rev. st. med. No. 10.-11, vol.
XIV. Buc. 1925.
Note bibliogratice". Anuarul Inst. de Istorie Nationale, IV, Cluj 1928.
Note bibliografice". Dacoromania, vol. V. pag. 5T1-575.
Cluj 1928.
Observ. la o disculie stiintifica asupra originii dr.ului Koleseri
Samuel". Clujul Medical VI No. 5-6. Cluj, 1925.

www.dacoromanica.ro
 -75--
O carte germana necunoscula despre ciuma din Bucuresti in
1813". Clujul Medical VIII. No. 3-4. Cluj 1927.
O lucrare necunoscuta a doctorului Iuliu Baras".Clujul Medical,
1924, No. 1 -2. Cluj, 1924.
Pestchirurgus I. M. Popp", Clujul Medical VI. No. 10. Cluj,
1925.
Primul medic titrat roman". Rev. st. Adamachi XV. No. 3-4.
Iasi. 1928.
Prof. Const. Dimilrescu.Severeanu". Clujul Medical, VI, No.
5-6. Cluj, 1925.
Stiri despre Aromanii din Austria la inceputul veacului trecut".
An. Inst. Istor. Nat. V. Cluj 1930. (Cu biografia lui L Nicolide
din Pind).
Slid strain asupra inceputurilor vietii stiintifice si medicate roma.
nesti in Moldova". Revista stiint. V. Adamachi, XIII, No. 4, Iasi 192T.
Terminologia medicala romaneasca a doctorului Ioan Pivariu
(Molnar von Miillersheim) ". Dacoromania IV. Cluj, 1926.
Un Rus despre literatura romans in anul 1844". Dacoromania
vol. V. pag. 562-570. Cluj 1928.
Victor Babes". Cultura I, No. 4. Cluj, 1924.
Voci contimporane din strainatate asupra medicinei in tarile los
cuite de Romani la inceputul veacului al 19-lea". Clujul medical No.
11-12 Cluj, 1923.
Bologa Valeriu el I. Ursan: Histoire de la Variolisation et de
la Vaccination dans les pays habites par les Roumains". Archeion,
XI, No. 1. Roma, 1929.
Bologa Val. si A. Baclajanschi: Note medico=istorice roman°.
ruse". Clujul Medical XI, No. 3. Cluj, 1930.
Bologa V. si Ursan Istoria variolizarii si vaccinarii in ladle
locuite de Romani". Rev. stiint. med. XVIII. No. 2. Bucuresti 1929.
Borcea L: Prima societate stiintifica din Romania". Rev. stilt-4.
V. Adamachi, vol. II. fast. 3. Iasi 1911.
Bordea L: Serviciul sanitar al Romaniei si igiena publics intre
anii 1905-1922." Bucuresti 1924. (Multe date istorice razIele).
Borza Al.: Prima istorie naturals romaneasca". Transilvania, an.
52, No. 9-12., pag. 825-836. Sibiu, 1921.
Primul dictionar de sliinte naturale romanesc: Vocabularium
pertinens ad tria regna naturae de Gh. Sincai". Dacoromania
V, Cluj 1929.
Bola Enea P.: Dr. Costache Varnav (1806-4877)". Teza
Cluj, 1925.

www.dacoromanica.ro
 76

Brandza D.: Despre vegetatiunea Romaniei §i exploratorii ei".

An. Ac. Rom. Seria II, tom. II, sect. II, Buc. 1880. (Discurs de
receptie).
Cazacu P. fi I. C. Frunza: Material documentar pentru resolv.
chestiunii farmaciilor in Romania". Buc. 1916.
Cealic M.: Profesorul P. Herescu". Spilalul, 1916, No. 2.
Bucure§li 1916.
Chiffa Victor: Profesorul Dimitrie Nedelcu (1811-1882), cel
dintai profesor stomatolog ungur, de origine romans ". Teza Cluj, 1929.
Chiper Petru N. Influente italiene in medicina Tari lor romanesti
pan5 la 1870". TezS Cluj, 1926.
Ciuperescu Pompei: Farmacia in Dobrogea". Rev. Cerc. Farm.
din Const. 1927.
Farmacia in Dobrogea", in Dobrogea 1878-1928", Buc. 1929,
pag. 751-756.
Co /hon Romulus: Cercetari medico.istorice asupra epidemiilor
de cium,1 din sec. 18 §i 19 pe teritoriul etnic daco.roman". Teza
Cluj, 1925.
Cosacescu A.: Din trecutul spitalului Coltea ". Spitalul No. 1,
1924. Buc. 1924.
Internatul in spitalele Eforiei". Bucuresti, 1922.
Crainicianu Gheorghe. Literatura medical5 romaneascS. Biogra.
fie §i Bibliografie." Bucurc0 1907. (Lucrare fundamentals pentru
istoria medicinii romaneoi).
Czihak Joh. Chr. Bericht fiber die Fortschritte der Zivilisation
in dem Fiirstentume Moldau". Freiburg, 1838.
Davila Carol. Discurs tinut dc Directorul §coalei de chirurgie la
1/13 Septemvrie 1855-1856. Bucure§ti, 1855.
Discurs tinut de directorul Scoalei de chirurgie cu ocasiunca
impartirii premiilor anului §colar 1856 T. Bucuresti 1856.
Program general. Scoala de chirurgie. Decretat prin Ofisul
domnesc No. 455". Bucure§ti 1855.
Demko Kalman. A magyar orvosi rend tortenete Magyaror.
szagon. Budapest 1894. (Date .razlete despre medici ardelcni).
Dragoiu loan. loan Athanasiu". Rev. §t. V. Adamachi,
XIII, No. 1. Ia§i 1926.
Pahl Anastasie. Despre incercarile facute pentru desvoltarea
stiintelor nafurale in Romania". Anal. Soc. Acad. Rom. Seria I,
torn V, sect. I II. Buc. 1872. (Discurs de receptiune).
Faure I. L. Thomas Ionescu (1860-1926)". Presse Medicate,
No. 30, p. 475 476. Paris 1926.
Felix I. Din istoria igienei". Extr. din Analele Acad. Romane,
Sec. II Tom. XXVII (Sect. §tiintif.) Bucuresti 1905.

www.dacoromanica.ro
 TT

Istoria igienci in Romania in secolul al XIX-lea si starea ei la

inceputul secolului al XX.lea". Partea I, Memoriul 1, 2, 3. Extras
din Ana lele Academia Romanc, Ser. II, T. XXIII. (Sectia stiintifIca).
Bucuresti 1901. (Lucrare fundamentals pentru ist. med. rom.)
Istoria igienei in Romania". Partea II, Memoriul 1 si 2. Extras
din Analele Acadcmiei Romane. Sec. II, Tom. XXIV. (Sect. stiintif.).
Bucuresti 1902.
Fialla Lajos. Letiint napjaimb61". Bucuresti, 1903.
Reminiscente din resbelul romano.rusoturc". Bucuresti, 1906.
(Ed. II).
Fili Loan C'. O paging din istoria medicinei in Muntenia.
(1784-1828)". Rev. stiint. medicale No. 2. Bucuresti 1929.
Fischer Emil. Die Kulturarbeit des Deutschtums in Rumanien."
Hermannstadt (Sibiu), 1911. (Cap. XII Deutsche Aerzte and Apoo
thtker in Rumanien", p. 261-280. Bogat in informatii insa extrem
de lendenlios, ca §i toata lucrarea).
Galesescu AL Din istoria medicinii in Romania'. Spitalul 1901,
pag. 482. Bucuresti 1901. (Cit. dupa Gomoiu).
Eforia spitalelor civile din Bucuresti". 2 vol. Bucuresti 1900
si 1906.
Gas ler Moses. Literatura populara romans ". Bucuresti, 1882.
(Cu dale despre primcle manuscrise medicale rom.)
Georgescu Marius. Omagiu Profesorului Victor Babes." Bucu
testi 1915.
Glavan I. Oculistul Dr. Gheorghe Crainiceanu". Clujul Medical
1927, No. 9, Cluj.
Gomoiu V.: Din istoria medicinei si a invat,imantului medical
in Romania". Bucuresti 1923. (Lucrare fundamentals, bogata mai ales
in documente pentru istoria medicinii romanesti).
Din trecutul medicinei in Romania". Spitalul", anul XLIII.,
Bucuresti 1923.
Istoricul societalii studentilor in Mcdicina 1875-1906". Bucu
resti, 1906.
Spitalul 1880-1920. Origina si evolutia lui." Bucuresti, 1920.
Gorovei Arlur: Monografia orasului Botosani". Botosani, 1926.
Pag. 274-281. Asistente publics, salubritatea, primii medici si far,
macisti in oras).
Grecescu D.: Gradina botanica din Bucuresti" (In : Catalogul
plantelor", Bucuresti 1876, p. 15-24).
O schitare din istoria botanicei. Inceputul, mersul si progresele ei
in general si la not in parte". Ac. Rom. Disc. de rec. no. 31. Bucuresti.
Schitarea din viata si activitatca generalului Dr. Carol Davila".
Bucuresti, 1903.

www.dacoromanica.ro
 78

GrigorescwElvir V.: Studiu statistic asupra farmaciilor din Do.

brogea" in : Dobrogea 1878-1928". Buc. 1928, pag. T5TT61.
Grohmann Reinhold: Reobachtungen fiber die in Jahre 1813
herrschende Pest zu Bukarest". Wien, 1816.
Gusbeth Ed.: Das Sanitatspersonal in u. aus dem Kronstadter
Komitate in den Jahren von 1901-1910". Kronstadt (Brasov) 1910.
Die Landarzte im Kronstadter Komitat". Kronstadt (Brasov) 1887.
Zur Geschichte der Sanitatsverhalnisse in Kronstadt". Krim.
stadt (Brasov) 1884.
(In toate trei lucrarile date multe si precise despre medicii romani
brasoveni).
Gyory Tibor: Magyarorszag orvosi bibliographiaja, 1472-4899".
Budapest 1900. (Multe date bibliografice despre vechii medici romani
din Ardeal).
Herbert Heinrich: Die Gesundheitspflege in Hermanstadt zur
Zeit Cads VI." Herm., Gymn. Progr. 1888.
Hodos Nerva fi AL Sadi Ionescu: Publicaliunile periodice ro.
manesti". Cu introd. de I. Bianu. Tom. 1: 1820-1906. Buc. Ac.
Rom. (Cu date bibliogr. despre revistele medicale si stiintifice rom.).
Hogyes Endre: Emlekkonyv a Budapesti Kir. Nagy. Tudomany
Egyetem orvosi karanak multjar6I es jelenerol." Budapest (Budapesta)
1896. (Date despre Romanii can au sludiat in Budapesta si despre
profesorii Rau, Nedelk6 si Babes).
Hurmazaki, Eudoxiu: Documente privitoare la istoria Romanilor".
XIX. vol. cu V I+111 vol. supliment. Buc. Ed. Ac. Rom. 1887-1922.
(Contin nenumarate date razlete din trecutul medical al Principatelor.
Indicatii speciale vezi in notele din lucrarea citata de V. Gomoiu Din
Ist. Med." etc.).
Iacobovici Thoma Ionescu". Clujul Medical, vol. T, no. 5 6,
p. 205-208. Cluj 1926.
Ionescu N. T.: Medicii nostri. Portrete si biografii". Buc. 1906.
Ionnescu.Gion G. L: Ciuma si holera dupa zavera". Buc. 1893.
.Doftoricescul mestesug in trecutul tarilor roman ". Bucuresti 1892.
Incercare asupra istoriei stiintelor in trecutul Tarilor romane".
Bul. Soc. de stiinte fizice, Buc. 1894, p. 145-172.
Istoria Bucurestilor". Buc. 1899.
lorga N.: Acte si fragmente cu privire la Istoria Romanilor".
Vol. I, Buc. 1895 ; vol. II, Buc. 1896 ; vol. III, Buc. 1897. (Cu
date razlete interesand ist. med. la no?).
Documente romanesti din archivele Bistritei". 1, II, Buc. 1899 1900.
Farmacia in Wile romanc", (Vezi Ist. Rom. in chi puri si icoanc ",
p. 164-167).

www.dacoromanica.ro
 79

Introducerea §tiintelor in invatamantul romfine§c". Bucure§fi 1919.

Istoria literaturii rom. in sec. al XVIII.lea". Buc. 1901. (Ed.
II., Buc. 1928).
Istoria liter. rom. din veacul al XIX.lea in legatura cu desvol.
tarea culturala a neamului. I. (1821-1840), Buc. 1907; II. (1840-
1848), Buc. 1908; III. (1848-1866), Valeni 1909.
Istoria presei romane§ti". Buc. 1922. (Cu date despre Molnar.
Pivariu §i C. Varnav).
Ist. Rom. d. Ard. §i Ung. (Dela mist. Iui Horia pans azi).
Bucure§ti, 1915.
Istoria Romani lor in chipuri §i icoane". Craiova 1911.
Istoria Romanilor prin calatori". 3 vol. §i un adaos. Bucure§ti,
1921-22. (Multe date §i observatii razlete despre spitale, etc.)
Medici §i medicina in Irecutul romanesc". Bucure§ti 1919. (Re
tiparit §i in Istoria Romani lor in Chipuri §i Icoane", Craiova, 1921).
0 foaie de popularizare igienica la 1844. Rolul fralilor Varnav
in renasterea romaneascr. Revista istorica V, No. 8-9. Buc. 1919.
Prefata" (Vtzi Anghelescu N. I.)
Studii §i documente cu privire la istoria Romani lor". Vol. I
IIIII, Buc. 1901 ; vol. IV, Buc. 1902 ; vol. V, Buc. 1903 ; vol.
VIVII, Buc. 1904 ; vol. IXX, Buc. 1905; vol. VIII, Buc. 1906 ;
vol. XI §i XII, Buc. 1906; vol. XIV, Buc. 1907; vol. XVI, Buc.
1909; vol. XIX, Valeni 1910; vol. XXXXI, Valeni 1911; vol.
XXII, Valeni 1913. (Cu nenumarate informatii razlete interesand ist.
-ned. la noi).
Iorga N. v. si Hurmuzaki.
Isforicul asislen/ii in Romania" No. 13 din publicatiile serv. de
propaganda al Asistentii Sociale. Buc. Min. San. §i Ocr. Soc.
1th-di C. I.: .0 carte putin cunoscuta despre apele minerale ale
Valachiei". An. Ac. Rom. II, XXXIV, sect. §ti. Buc., 1912.
O paging din istoria conlimporana a Romaniei din punctul de
edere medical, economic §i national". Buc. 1880.
Lacea Cons!.: Contrib. la bibliografia romaneasca". Dacoroma.
nia III, Cluj, 1923.
Lenghel AL: Un medic roman din nordul Ardealului: Dodo.
rul Ioan Colceriu.Carabianu". Clujul Medical VIII. No. 34. Cluj, 1927.
Un autograf original al doctorului Ioan Molnar.Pivariu. Con
cluziuni grafologice asupra caracterului sate. Clujul Medical, an. IX,
No. 5. Cluj, 1928.
Un profesor de medicina din Buda din secolul al XVIIIlea de
origine roman: Doctorul Samoila Racz (Mihailescu) de Caransebe§
(1744-1807)". Clujul Medical VIII, No. 11. Cluj, 1927.

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
Leon N.: Amintiri" part. I. Iasi, 1922; part. IL Iasi, 1925;
part. III. Iasi, 1927.
LesDioscures de la science medicate romaine, Victor Babes et G.
Marinescu Hommage offert par !curs collaborateurs". Buc. Cartea
Med. 1924.
Lupas ban: Cum a obtinut doctorul Ioan Pivariu (Molnar) din
Sadu titlul de nobil la anul 1792". Transilvania", anul LI, No. I.
Sibiu 1920, p. 63-66.
Informatii privitoare Ia activitatea doctorului loan Molnar.Pivariu
1786"). Anuarul Inst. de Isl. Nat. III. Cluj, 1926. Pag. 567-569.
Maizner Janos: A Kolozsvari Orvos.Sebeszi Tanintezet torte.
ncti vazlata 1775-1872". Kotozsvart (Cluj) 1890.
Marinescu G.: Moartea profcsorului Dr. V. Babes". Spitalul,
vol. 46, No. 11, p. 187-189. Buc. 1926.
Michail V. C.: O pagina din retrospectiva Serviciului sanitar
in Principatele romane pans la 1866". Bucuresti, 1907.
Ministere de la sante publique, du travail et de l'assislance coo
ciale. Expose general de l'etat sanitaire de Ia Roumanic". Bucarest
(Bucuresti) 1923. (Multe date istorice razlete).
Mus lea Ion: Viata si opera doctorului Vasile Popp". Anuarul
Inst. de Istorie nation. (Cluj), vol. IV. Bucuresti, 1928.
Nicolau Dimitrie: Farmacistli nostri", Bucuresti, 1906.
Nicolau N.: Profesorul Petrini.Galatz". Spitalul, vol. 46, No.
11, p. 190-191. Buc. 1926.
Nitulescu Octavian: Doctoral Iacob Czihak si inccputurile mis
carii stiintifice in Moldova". Rev. §t. V. Adamachi XIV. No. 1.
Iasi, 1928.
Orraei Gustavi: Descriptio pestis, quae anno 1770 in Iassia
et 1771 in Moscova grassata est". Petropoli, 1784.
PatakiJenO: Kereseri K6leseri Samuel". Orvosi szemle, 1928, Cluj.
Petrescu G. Z.: Carol Davila (1828-1884)". Rev. st. med.
XIX, No. T. Buc. 1930.
Charles Davila et l'influence francaise sur la medecine roumaine".
Rev. st. med. XIX, No. 9. Buc. 1930.
In amintirea lu Carol Davila". Convorbiri literate, anul al 63-lea.
Ianuarie 1930. Bucuresti, 1930.
Observatiuni stiintifice straine din secolul al XVIII.lea servind
la istoria noastra culturala". An. Ac. rom. II, XXXVI, sect. stiintif.
Buc. 1913.
O pagina noua la istoricul staliunii Caciulata". Campulung, 1926.
Studiu asupra cauzelor latirii si starii actuate a sifilisului in Re,
mania". Bucuresti 1910. (Cu o foarte exacta si detailata introduccre

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
istoric5, bogata in informatii asupra istoriei organizatiei sanifare In
Principate).
Peirescu G. Z.: Viata si opera lui Carol Davila, 1828 - 1884 ".
Ac. Rom. Mem. ski. III-VI. No. 2. Bucuresti, 1929.
Pop Emil: Cei dintai culegAtori ai numelor romanesti de plante".
Tara Barsei", II. No. 2. Brasov, 1930.
Popescu.Spineni M.: Contributiuni la istoria inv5t5mantului
superior". Bucuresti, 1928.
Prelipceanu Loan N.: Ciuma dela Iasi din 1770, dup5 descries
rea lui Orraeus". TczI, Cluj, 1927.
Puscariu Emil: Profesorul Victor Babes". Rev. st. V. Ada,
machi. XIII, No. I. Iasi, 1926.
kadulescu Const. St.: Insemn5ri din trecutul medicinei veteri,
nare in Pri le Romanesti". Cu o prefata de prof. C. S. Motas. Bus
curesti, 1923. Tip. Universala". (Din publ. Min. Agric. si Domen.
No. 3. Extr. d. Bul. Zoofechnic" No. 4-5, 1923).
Reviste de Chirurgie 1926, No. 6-12. Num 5r consacrat lui
Thoma Ionnescu. Bucuresti, 1926.
Rr. Deutsche Aerzte and Apotheker in Rumanien". Kronsfadter
Zeitung, No. 175 din 4 August 1922. Brasov, 1922.
Salamon Henrik: A stomatologia tanitasanak liirienete Magyars
orszagon 1906.ig". Budapest, 1906. (Cu biografia lui Nedellc6).
Sarafidi Hector: Medicina in Dobrogea", in: Dobrogea 1878
-1928", Bucuresti, 1928, pag. 743-750.
Schwarzfeld M.: Dr. Iu liu Barasch. Iunie 1815-30 Apr. 1863.
Omul, opera, buc5ti alese". Bucuresti, 1919.
Sad.: Arztliche Mitteilungen aus der Moldau", in : Sachs' Me,
dizin. Almanach fiir das Jahr 1839, Berlin, 1839. (Pag. 116-130).
Seracin Liviu A.: Medicina in Moldova intre 1780 si 1800".
Tez5, Cluj, 1927.
Severeanu C. D.: Din amintirile mele (1853-1928)". Vol. I
si II. Bucuresti 1929 si 1930.
Simionescu Evolutia culturii stiintifice in Romania". Ac.
Rom. Disc. de rec. XVI. Buc. 1913.
Oameni alesi. II Romanii". Bucuresti 1926. (Milescu, Cantemir,
Sincai, Lazar, Cobalcescu, Poni).
Sulzer Franz Ioseph: Geschichte des transalpinischen Daciens".
2 vol. Wien 1782.
Supliment la Monitorul.Medical No. 27: Documentele scoalei
nationale de medicin5 si farmacie". Bucuresti, 1858.
Tovaru Simion : Medicii aromani in trecutul rarilor romane.
Tribuna Romanilor de peste hoiare. Anul II. No. 7-8. Bucuresti 1925.

www.dacoromanica.ro
 82

Urechia V. A.: Istoria §coalelor dela 1800-1864". 2 vol. Buc.

1892. (Cu multe informatii razlete interesand §i ist. med. torn.)
Ursan Iosif: Contributiuni la istoricul variolizarii §i vaccinarii in
teritoriile locuile de Romani". Teza Cluj, 1928.
Varnav C.: Rudimenta Physiographiae Moldaviae". Buda 1836.
Veress Andrei: Ceva despre viata §i activitatea doctorului Ioan
Molnar.Pivariu §i a fiului sau". An. Inst. Isl. Nat. III, Cluj, 1926.
Pag. 569-570.
Oranduieli romane§ti vechi tiparite in Ardeal (1T44-1848)".
Revista Archive lor, II, No. 3. Buc. 1926 ; pag. 338-365. (Multe
oranduieli de interes medical).
Werner Constantin I.: Centenarul farmaciei cenlrale din Ia§i.
182T-1927". Ia§i 192T. (Cu co!ab. dlui N. A. Bogdan. Date despre
primele farmacii din Moldova).
Wolff Andr.: Beitrage zu einer historischstatistischen Beschreibung
der Moldau". 2 vol. Hermannstadt (Sibiu), 1805.
Xenopol A. D.: Istoria Romanilor din Dacia Traiana". Iasi
1888-1893. Ed. 2-a in 5 vol. Buc. 1914. Ed. 3-a, ingrijita de I.
Viadescu, Buc. 1925-1929. (Cu informatii razlete de intercs me.
dico.istoric).
Nicolae Krefzulescu viata §i faptele lui. 1812-1900". Bucti.
resti 1915.
Zaharia A.: Dr. C. I. Istrati". Rev. §t. V. Adamachi, III, No.
2. Ia§i 1922.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE NUME SI MATERII
(INDEX)
Abrahamffy 34 Babe 7
Academia medico.chirurgicala din Cluj Babes, Victor 37, 45, 63, 68, 71, 75,
21, 22 80, 81
Academia Romans 51, 53 Bacauanu, C. 73
Alexianu, Gr. 48 Baclajanschi, Alexe 73, 75
Ana lele medicale romane 73 Baran (Barasch), Iuliu 32, 42, 44, 64,
A natomie (Primul manual rom. de -) 43 67, 70, 75, 81
Andrei, Alexandru 73 Barseanu, Andrei 73
Angelescu, Nicolae I. 73 Basarabia 27
Anghel, P. 73 Baumgarten 35
Antropologia 51 Bekella 17
Ape minerale 28, 30, 34, 74 Berlin 32
Apostol, Od. 73 Berzelius, I. I. 37
Archiatros 10 Bianu, Ioan 73, 78
Ardeal 44, 45, 74 Bianu, Vasile 45
Ardeal (Medici romani in -) 19 Bibliografia medico.istorica rom:inca.
Ardealul (Davila si -) 61 sca 72
Arad 28 Bitolia 16
Arnold 37 Blaj 18, 28
Aromani (Medici -) 5, 13, 16, 78, 81 Bodoc 30
Aron, (Aaron) Ioan 18, 20, 26 Bogdan, N. A. 5, 73, 74, 82
Aron, Petru Paul 20 Boissoneaux 37
Arpatac 30 Boldescu 27
Arsaky, A. 17 Eologa, Valeriu 31, 38, 74, 75
Arztliche Mitteilungen aus der Mol. Bonnet 47
dau" 32 Borcea, I. 75
Assaki 63, 68, 71 Bordea, I. 75
Ateneul roman 64 Borza, Alex. 73, 75
Athanasiu, Ioan 63, 68, 71, 76 Beta, Enea P. 75
Athanasiu, Sava 73 Botosani 73, 77
Austria 75 Bouquet 31

www.dacoromanica.ro
 - 84 -
Brancovenesc (Spitalul -) 27 Ciurcu, Gheorghe 49
Brancoveni 9 Clain 21
Brandia, D. 73, 76 Cluj 3, 5, 6, 8, 15, 18, 19, 21, 22,
Brasov 18, 19, 28, 73, 78 28, 30, 61, 72
Brasov (Medicii romani din -) 5 Cobalcescu 33, 81
Brasovul si miscarea medicala roma ColceriuCorabianu, Ioan 79
neasca 46 Colhon, Romulus 76
Bruckenthal 22 Co Ilea (Spitalul) 27, 53, 76
Bucuresti 18, 27, 36, 42, 43, 53, 56, Conia 63
72, 75, 77 Contumatii 30
Buda 16, 26, 30 Copii lui Davila" 58
Budapest 78 Cosacescu, A. 76
Budelko 29 Costa 8
Bunea, Augustin 20 Covasna 30
Burger, Basil 37 Crainiceanu, Gheorghe 5, 22, 28, 45,
Butarescu, M. 48 51, 74, 77
Cretulescu. Vezi Kretzulescu
Caciulata 80 Cristea, Teodor 29
Calceaza oilor 29 Cuciureanu (Kduran) 33, 37
Calugari 7 Czihak, Iacob 30, 31, 32, 34, 36, 38,
Cantemir, D. 81 44, 53, 64, 67, 70, 76, 80
Caracas, Constantin 14, 17, 66, 69
Caracas, Dimitrie 14, 17, 66, 69 Dacia 81, 82
Caracas, R. 73 Dalac 37
Carantine 36, 37 Darvari 16, 17, 66, 69
Carazeze 17 Davila, Carol 3, 5, 6, 34, 43, 44, 55-62,
Carol I 58, 59, 61 64, 67, 70, 73, 76, 77, 80, 81
Carol VI 78 Demko Kalman 76 -
Casnica (Literal. med. -) 8 Demosthen 62, 63, 68, 71
Casso 48 Densusianu, Nicolae 21
Carl poporane 8 Descartes 63
Cazacu, P. 76 Diamandi, Gheorghe 49
Cealic, M. 76 Dietetica 51
Cercul de cetire medicinala din Iasi Dobrogea 76, 81
31, 35 Doftorii de casa 8
Chiffa, Victor 76 Doftorii" poporului 7
Chiper, Petru N. 76 Doftori" strain in Principate 8, 9,
Chirurgi civil (Scoala de -) 53 10, 11
Chirurgi militari (Scoala de -) 53 Draghiescu, D. 48
Chisinau 27 Dragoiu, Ioan 76
Cihac. Vezi Czihak Dumitrasco.doftorul 12, 66, 69
Ciuma 28, 29, 30, 36, 37, 51, 74,
75, 76, 78, 80, 81 Edel 33
Ciupercescu, Pompei 76 Eforiei (Spitalele) 76

www.dacoromanica.ro
 - 85 -
Elena Doamna" (Azilul
Eliad, Manase 17
--) 58, 61 Gazeta Transilvaniei 50
Georgescu, Marius 77
Empirica (Medicina -) 7 Gerahi" 9
Episcopescu, Stefan 28, 30, 42, 66, 69 Gheorghiade, Tudose 17
Erlangen 38 GimnasticA (Prima soc. rom de -) 53
Eustatiu, F. I. 48 Glavan I. 77
Externatul 62 Gomoiu, Victor 5, 17
Exarchu, Pantazi 17 Gorovei, Artur TT
Exarhu 64 Goussi (Gussi), N. D. 17, 43, 55
Gradina botanica d'n Bucuresti 57
Facultatea de Medicina din Bucuresti 58 Grafenberg 37
Facultatea de Medicina din Iasi 33, 62 Grecescu, D. 60, 62, 73, 77
Facultatea de Med. si Farm. din Cluj Greci (Medici -) 13
3, 5 GrigorescuElvir, V. 78
Farmacii 27 Grimm 63
Farmacii in Iasi 11 Grohmann, Reinhold 74, 78
Farmacii in Moldova 34 Guiart, Jules 6
Farmacopeea rom. 33 Gusbeth, E. 78
FStu Anastasie 33, 76 Ciusi, N. D. Vezi Goussi
Faure, I. L. 76 Ciy6ry, Tibor 22, 78
Fazele evolutive ale Mcdicinii roma':
nesti 5, 6 Habsburgilor (Epoca - in Ardcal) 10
Felceri (Scoala de -) 53 Haeckel, Ernst 37
Felcer pentru ciumati 19 Herberth, Heinrich 78
Felix, I. 5, 15, 22, 76, 77 Herescu, P. 76
Fialla L. TT Hesse 34
Fichtel 34 Hipocrat 47
Filantropia 53 Hochmeister, Marlin 22, 23
Filiti, C. I. 5, 77 Hodos, Nerva 73, 78
Flitti, Sitvestru Const. 14, 17, 66,69 H6gyes, Endre 78
Fischer, Emil 77 Holera 78
Flora Moldovei 35 Horia 21, 79
Foaia pentru mink, inima si litera. Hufeland 49, 52
tura 50 Humpel 33
Frohlich 34 Hurmuzaki, Eudoxiu 72, 78, 79
Freiburg 36
Frunza I. C. 76 Iacobovici I. 78
Ianake din Perivole 17
Gaiger, Matei 20 Iasi 5, 15, 18, 27, 29, 32, 33, 53, 62,
Galati 37 73, 74, 80, 81
Galesescu, Al. 77 Iasi (Fac. de med. din -), 33, 62
aSnescu, Nicolae 43, 44, 64, 73 Iasi (Lin consult medical la Curtea
Gaster, Moses 8, 77 din -) 8

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
Iasi (Farmacii in -) 11, 34 Literatura medicala romaneasca 16, 28
Idrocefal 48 Lochmann 33
Inceputurile medicinii stiintifice roma Londra 43
nesti 5, 7, 10, 11 Lupas, Ioan 21, 80
Inlocuirea medicilor strain in Princi
pate 48 Macroviolica 49, 52
Institutul de Istoria Medicinii din Cluj Major P. 21, 63, 64
5, 6, 8, 15, 32, 72 Maizner Janos 80
Internatul 62, 76 Maldarescu 48, 62
Ionescu, Dimitrie 63, 68, 71 Manfi, Vasile 61
Ionescu, N. T. 78 Manicat, Ioan 17
lonnescu.Gion, G. I. 5, 73, 78 Manolescu 63, 68, 71
Ionnescu, Toma 63, 68, 71, 76, 78, 31 Marcovicj, A. S. 48
Iorga, Nicolae 5, 12, 20, 21, 31, 42, Margo 26
72, 73, 78, 79 MariaTerezia 18, 28
Istoria Medicinii (Inst. de - din Cluj) Marinescu, Gh. 80
5, 6, 8, 15, 32, 72 Medalia medicilor moldoveni 38
Istoria Medicinii (Soc. reg. rom. de - Medici de curte 8, 10
din Bucuresti) 72
Istoria naturals (Prima carte roma
Medico.istorica (Bibliogr.
Medicul roman" (revista) 62
- rom.) 72
neasca de - -) 39 Medievalism prelungit in Istoria Ro.
Istoriografia medicala romaneasca 5. -- manilor 7
Bibliografia ei 72 Meningita 48
Istrati, C. I. 62, 79, 82 Meyer 31, 36
Michail V. C. 80
Jager 36 Mihailescu 26
Milescu 81
Kalinderu, Nicolaie 63, 68, 71, 73 Minerale, jzvoare 28, 30, 34, 74
Karadja 31 Moase 29
Kiriakopol, N. 30 Moase (Scoala de -) 53
Koleseri Sam. 25, 74, 80 Moldaviae (Physiographia -)" 30
Konya 33 Moldova 35, 74, 76, 80, 81, 82
Krelzulescu Nic. 43, 45, 46, 53, 64, Moldova (Spitale in -) 58
67, 70, 82 Molnar.Pivariu, Ioan 6, 18, 19, 20,
26, 64, 66, 69, 74, 75, 79, 80,
Lacea, Cons!. 28, 79 82
Lang, Arnold 37 Mommsen 63
Lazar, Gheorghe 63, 81 Moruzi, Alexandru 34
Legiuiri sanitare 27 Moscova 43, 80
Lehuzie 30 Motas, C. S. 81
Lenghel, Al. 79 Munchen 32, 37
Leon, N. 80 Muntenia 74
Literatura medicala casnica 8 Murgu 26

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
Mus lea, Ioan 80 Petrescu, G. Z. 5, 61, 72, 80, 81
Muzeul anatomic din Bucure§ti 57 Petrescu, Zaharie 48, 49, 62, 68, 71
Muzeul de Istorie naturals din Iasi 35 Petrik 22
Petrini, P. 49
Napoleon III, 59 Petrini=Galati 63, 68, 71, 80
Neagoe, I. 49 Petru.Rares 12
NedelkO Dome (Dimitric Nedelcu) Physici" in Moldova 34
26, 76 Piscupescu. Vezi Episcopescu
Negura, N. 48 Pivariu. Vezi MolnarPivariu
Neisteter, M. 29 Ploie§ti 27
Nemti (Medici si Farmacisti - in Pneumonic 48
Iasi) 33 Polizu, G. A. 43, 64
Neuburger 74 Poni, P. 81
Neustadter 74 Pop, E. 45, 73, 81
Nica, Costi 6, 17, 45-47, 52, 53, Popa, Nicolae 49
67, 70, 73 PopescuSpineni 73, 81
Nica, Gheorghe 47 Popp, I. M. 6, 18, 19, 66, 69, 75
Niciphor, Than 17 Popp, Vasile 16, 28, 46, 51, 52, 53,
Nicolau, N. 80 64, 67, 70, 73, 80
Nicolide de Pindo, Ioan 6, 13, 16, 17, Popularizarea medicinii 40, 44
66, 69 Popularizarea §tiintelor 32
Nitulescu, Octavian 80 Povituitorul s'anSt.itii" 40, 41, 42
Nomenclatura med. rom. 51 Prelipceanu, Ioan N. 81
Protoiatros 10
Obedenaru, G. 48, 64 Proust, A. 3T
Oculi,ti 21, 25 Publicatii medicate romane,li 29
Odesa 48 Pu§cariu, Emil 81
Orraeus, Gustavus 80, 81 Pylarino 9

Paciurea, D. 17 Racz, Sam. 25, 79

Pamperi, Ioan Procopie 17 Radu, doftorul" 25, 26, 66, 69
Pantelimon (Spitalul-) 27 Radulescu, Const. St. 81
Pantelimon (Orfelinatul-) 59 Ramontiai, Simeon 28
Pappadopol-Calimach 72 Razboiul 1877-78, 59
Paraenesis" de Molnar-Pivariu 18 Regulamentul organic 27
22, 23 Revista de Chirurgie" 81
Paris 35, 37, 43, 57 Rochel 35
Pasteur 63 Roja, G. C. 16, IT, 28, 64, 66,
Pataki, Jen6 80 69, 74
Pediatric 48 Romani in istoria medicinii maghiare 26
Pestalozzi 63 Romanizarca medicinii in Principate 29
Pestfeldscherer 19 Romniceanu 68, 71
Petersburg 30 Rousseau 63.

www.dacoromanica.ro
 - 88 -
Pr. 81 Societatea doctoriceasca MoldoPoma
Russ 33 nica 35
Societati stiintifice romanesti 29, 31
Sabo (doctorul) 28 Sotietatea de Meditin5 si Istoriei Na.
Sabo (farmacistul) 33, 39 turale 35
Sachs, I. I. 6, 31, 32, 81 Somu I. 17
Sadi-Ionoscu, Al. 78 Soligher, I. 30
Saguna, Andrei 47 Spiridon (Spitalul Sf. - in Iasi), Spiri.
Sake !lade, D. 17 donia 27, 34
Salamon, Henrik 81 Spitale 17, 18, 26, 29, 34, 56
Samurcas, Dimitrie 38 Spitalul mililar din Iasi
$andor, Atanasie 28 Spitalul Ostirii d'n Bucuresti 56
Sanitari, °Uteri 57 Stefan,Voevod 9
Sanitar, serviciul 32 Stirbei, Barbu 55
Sarafidi, Hector 81 Stockholm 37
Sardinia 57 Stomatologiei (Invalkn. - in Unga
Sarlatani 10 ria) 26
Saul 17 Sturdza, Mih. Gr. 37, 40, 74
Scaunul sklaTitii 28 Stuttgart 36
Schwarzfeld, M. 81 Sulzer, Fr. Ios. 81
Scoala de chirurgie 57 Supplex libellum" 21
Scoala de mica chirurgie 56 Sulu, A. 49
Scoala national5 de medicing si far.
Sydenham 74
macie 57
Szinnyei 22
Scoale medicate romanesti 29, 53
S-d., drul 32, 81
Seracin, Liviu A. 81 Tkgoviste 12
Sergiu, D. 49 Tec lu, Nicolae 53, 54
Serviciul sanitar al armatei
Teodori, I. 49
moldo,
Terminologia medicaLiromaneasca" 24, 25
vene 30
Serviciul sanitar in
Testabuza 8
Principate 10,
26, 27 Timis 49
Timisoara 16, 28, 74
Severeanu, C, D. 49, 62, 68, 71,
(Pri.
Tipkituri medicate romanesti
75, 81
Sfrant 29
mete - -) 16, 18, 22, 23, 28, 32
Sibiiu 18, 19, 28, 29, 30, 61, 78 Tovaru, Simion 13, 81
Sifilis 48, 80 Transilvania" (revista) 50
Simionescu 40, 81 Tudurache 17
Sincai, G. 21, 39, 63, 64, 75, 81 Turnescu, Nicolaie 43, 67, 70, 73
Sion, Gh. 27
Siropulo 17 Ultuirea varsatului 27
Societatea de Medici si Naturalisti din Urechia, V. A. 73, 82
Iasi 5, 15, 32, 34, 40, 73, 74 Ursan, I. 75, 82

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
Vaccinare 27, 29, 30, 82 Vocabulariul rornangermari" de Mol-
Valcele 73 nar 24
Valerio 31 Voigt 37
Variolizare 82 Vraci 7
Varnav, Const. 30, 31, 32, 34, 37, 38,
40, 43, 44, 46, 50, 63, 64, 67, Wallis, Franz 19
70, 75, 79, 82 Werner, Const. I. 82
Varsat 27 Wolff, Andreas 8, 9, 10, 11, 82
Vasatul negru 34
Varliade, D. 17 Xenopol, A. D. 72, 82
Vasici, Pavel 42, 46, 47, 49 50, 52,
53, 64, 67, TO Zaharia, A. 82
Veneski, G. 29 Zavira 17
Vercescu, I. P. 49 Zawadzki 35
Veress, Andrei 30, 82 Zotta 30, 31, 34, 67, TO
Veterinari 36 Zuccarini 34
Viena 16, 22, 29, 30, 32, 35, 47 Zupan, Const. 17
Vladescu, I. 82 Zurich 37

www.dacoromanica.ro
 Cuprinsul.
Pag.
Prefafa 5
Inceputurile medicinii stiinfifice romanesti 7
I. Cei dintai medici de nafionalitate romaneasca (1700-1825) . . 12
Cei dinfai: Medici aromani 13
La Daccuomani : Precursorii 17
II. Anii de organizare a medicinii stiinfifice romanesti (1825-1885) 26
Formarea unui nucleu de medici romani (1825-1855) . . 26
Trei decenii de intapiuiri: Epoca lui Carol Davila (1855-1885) 55
III. Inceputurile epocei de creafiune stiinfifica in medicina romaneasa
(Dupe 1855) : Cu ochii spre viitor 63
Résumé 66
Zusammenfassung 69
Bibliografie 72
Tabla de nume gi materii (Index) 83

www.dacoromanica.ro
 REVISTE PUBLICATE DE INSTITUTIILE
UNIVERSITARE DIN CLUJ.
PI RIODIQUES PUBLIES PAR LES INSTITUTIONS
UNIVERSITAIRES DE CLUJ.

1. Buletinul Gradinii botanice si al Muzeului botanic dela Universio

tatea din Cluj. (Bulletin du Jardin et du Musee botanique de
l'Universite de Cluj).
Tome I (1921), VII+94-I-14 p. ; Tome II (1922), VIII- 4- -1244-
16 p., 3 p1. 6 fig.; Tome III (1923), VII+118+20 p., 5 pl., 1

fig.; Tome IV (1924), VIII+124+20 p., 3 pl., Z fig.; Tome V

(1925), VIII+134+49 p., 3 p1.; Tome VI (1926), 134+24 p.
I pl.; Tome VII (1927) Tome VIII (en cours),
2 Contribuliuni botanice din Cluj. (Contributions botaniques de Cluj,
publiees par l'Institut botanique de Cluj).
Tome I, Nos 1 a 8, 9 (en cours).
3. Publicatiile laboratorului de Chimie Anorganici si Analitic5 al Unio
versitatii din Cluj. (Travaux du laboratoire de Chimie anorganique
et analytique de l'Universite de Clui).
Tome I (1920-23) 176 p.; Tome II (1923-26), 244 p.;
Tome III (1926-28) (en cours),
4. Publications de l'institut chimique de l'Universite de Cluj.
Tome I (1925), Serie A (Laboratoire de Chimie orgartique) 64
p. ;Serie B (Laboratoire de Chimie physique) 75 p. ; Tome II
(1926), Serie A, 153 p.; Tome III (1927), Serie A, 118 p.
5. Buletinul extensitmei universifare din Cluj. (Bulletin de l'Extension
universitaire de Cluj). 1924-25, 100 p.; 1925-26, 88 p.
6. Lucraile Institutului de Geografie al Universifatii din Cluj. (Tra.o
vaux de l'Institut de Geographic de l'Universite de Cluj). .

Tome I (1922), XIII+351 p., 54 fig. 31 pl.; Tome II (1925),

325 p., 24 fig., 11 c., 34 pl., Tome III (en cours).
Z. Revista Muzeului GeologicoMineralogic al Universit5lii din Cluj,
(Revue du Music GeologiqueoMineralogique de rUniversite de Cluj).
Tome I, Nos I et 2, 185 p., 48 fig,,, 4 pl., 1 c. ; Tome II, No.
1, 59 p., 10 p1. (en cours).
8. Anuarul Institutului de Isforie nationall (Annuaire de l'Institut
d'Histoire rationale).
Tome I (1921-1922), XVI+434 p.; Tome II (1923)i kv+
544 p. ; Tome III (1924-1925), X+1045 p.; Tome IV 1926 28);
Tome V (en cours).
9. Publications de l'Institut d'Histoire generale.
1. Melanges d'Histoire generale, 381 p., fig. et cartes, 1927.
10. Clujul medical, reVist5 medical lunar3. (Le Cluj medical, revue
medicale mensuelle, publiee par les Professeurs de la Faculte de
Medecine).
Tome I (1920); Tome II (1921); Tome III (1922) ; Tome IV (1923);
Tome V (1924); Tome VI (1925); Tome VII (1926) ; Tome- VIII
(1927); Tome IX (1928); Tome X (1929); Tome XI (en cours).
11. Biblioteca MedicooIstoric5. (BibliothequeMedico,Historique, publiee
par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de la Pharmacie). No.
1. J. Quiart. Medicina in timptil Faraonilor (1926), 52 p. of 39
; No. 2. V. Bologa. Contributiuni la Istoria Medicinii din Aro
deal (1921). 104 p., avec 16 fig. No. 3. V. Bologa. Inceputurile
medicinii siiintifice romanesti.

www.dacoromanica.ro
'; .

t . w, t

REVISTE PUBLICATE DE INSTITUTIILE

UNIVERSITARE DIN CLUJ
PERIODIQUES PUBLIES PAR LES INSTITUTIONS
UNIVERSITAIRES DE CLUJ
. 12. Buletin eugenic si biopolitic. (Bulletin eugenique et biopolitique, e
organe mensuel de la section medicate et biopolitique de l'Astra"
public par des Professeurs de la Faculte de Medecine).
t, , Tome I (1927); Tome II (1928) ; Tome III (1929) ; Tome IV .

,: (1930 ; en cours).
13. Biblioteca eugenics si biopolitica a Astrei". (Bibliotheque euge.
' nique et biopolitique de l'Astra"). 1. I. Moldovan. Igiena Natiunei ,
(1925), 70 p. ; 2. I. Moldovan. Biopolitica (1926), 95 p.; 3. S.
Mehedinti. Scoala roman si capitalul biologic national (1920, 36 p.
'
14. Biblioteca mcdicala si igienici a Asirei". (Bibliotheque medicate
44
et d'Hygiene de l'Astra". -
1. I. Hatieganu. Infectia tuberculoasa
ni profilaxia ei sociala (1926), 57 p., 10 fig.; 2. L. Daniello. Tra
tamentul tuberculozei pulmonare (1926), 106 p., 7 fig. ; 3. I. Iaco
t bovici. Cancerul (1926), 86 p., 15 fig.; 4. I. Goia. Boalele infec.
'lease si profilaxia for (1927), 145 p., 12 fig., 3 pl. ; 5. C. Tatar.
Boalele venerice (sous presse).
t
15. Dacoromania. (Bulletin du Musee de la Langue Roumaine).
Tome I (1920-1921) VI -}-608 p. ; Tome II (1921-1922),
VIII+940 p. ; Tome III (1922-1923), X+1157 p. ; Tome IV
(1924-1926), 1 re partie, IV+640 p. ; 2 me partie, XV+1000
p. ; Tome V. Tome VI (en cours).
16. Biblioteca Dacoromaniei. (Bibliotheque de la Dacoromania).
No. 1. G. Bogdan.Duica. Istoria Literaturii romane (1923).
ht ,
VIII+917 p. ; No. 2. A. Bena. Limbo romans la Sasii din Ar
deal (1925), 44 p. ; No. 3. Dr. E. Precup. Pastoritul in Muntii
Rodnci (1926), 58 p.
17. Publications du laboratorie de Pedologie et de Pedagogic experimen.
tale de l'Universite de Cluj.
, I. P. Ilcus. Inteligenta copilului, studiu critic si experimental. (Intel.
ligence de l'enfant, etude critique et experimentale). 206 p., 24 fig.
'' C. ''' i' 18. Buletinul Societatii de Snit* din Cluj (Bulletin de la Societe des
t
Sciences de Cluj).
e Tome I (1921-1923), 643 p., 173 fig., 3 pl. ; Tome II (1924 '
t ,
1925), XVI+384+235 p., 368 fig., 8 pl.; Tome III, XIII+
, ,
A..* ,
T
r ,.-
424+201 p., 106 fig., 8 pl. ; Tome IV (en cours).
,

t,

19. Lucrarile Institutului de Speologie din Cluj. (Travaux de l'Institut

de Speologie de Cluj).
Tome I (Nos 1-25) 1920-1924, 553 p., 229 fig.; Tome II 4/1'4 (
(Nos 26-48) 1924-1926, XII+604 p., 523 fig., 2 pl. ; Tome ,
III (en cours). ,
20. Biospeologica. Etudes sur l'histoire naturelle du domaine souterrain.
Edite par I'Institut de Speologie de Cluj.
Tome I (Nos IX) 1907-1909, VIII+710 p., 33 fig., 42
pl.; Tome II (Nos XIXIX), 1909-1911, VIII+1074 p., 104
fig., 47 pl. ; Tome III (Nos XXXXIX) 1911-1913, VIII+ ,,ty'
850 p., 46 fig., 56 pl. ; Tome IV (Nos XXXXL) 1913-1919,
VIII+812 p., 197 fig., 18 pl.; Tome V (Nos XLIL) 1919
,,
1924, VIII- {-1138 p., 1296 fig., 22 pl., Tome VI (en cours).
21. Lucrarile Institutului de Patologie generals §i experimental'. i

h.
(1923-1927) Vol. I. ,
I6
www.dacoromanica.ror, 1