Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
I
\
.· . .
'----.!.---···.. . .. . ;:, . \ ... ·.... _____ .. .. ;.
.. .•. :-. -.. •.
•. ·.
·. ' : .: ...
t .
' -:··· ·. ·. .,
.. ... ·.·
:.
·. .·, . ·': .. : .
...
.......: ...,...·::
•" I
:·
.•
·.
.. : : : 0
. .,
. . ·.. --.· "::; .. .:··:::...:':.
•
0
,•S'oo ""'' ....
....
,
•·
·.;·
-..·
•• v •• ..:. t ••
: ..... : . • •• • . . . - 0 .
. ....
- ..• ,. .
·r-
·... ,... ..... ·.
!' .• •
....
..
' • t· ·.
' ..
:
. .. . ·.
....
.· .
·,
.·
.• ·.
•
,
., ; ..
.· \I
..
' "'""'1-.
I
I
Jntroducere ....,................................................................... .................... .. .... . . tf:
GENER-\1..-A ........................................................................................ p.
J. An<unneza .. .... .. .. ... .... .. .... ... ........ ......... ............................................................ p
f.l. Rolut varstei ...................... .......................... ............. ........................... p.
I.:!. ................................................... ................................................ p.
1.3. locului de a domiciliului asupra patologiei ............. p. 12
1.4. 1mprtcatu··1e pro1estet r. · · m pato 1ogte
A · .......................................................... p. I"-
l.5 . Starea ci\.'ila ...... :......................................................... ........................ :. p. 14
L6. Motivele internarii ............ :...................... :........................................... p. 14
1.7. Antecedenteleheredocolaterale ..................... ............ ,·.......................... p. 14
1.8. Antecedentele personale fiziologice ..................................................... p. 15
1.9. lmportanta antecedentelor personale patologice ................... ........ ....... p. i8
\. I . I 0 . I mportanta COf.l difH '"'lor d e VIata . $1. munc(l. X
........................ .................... p. .., 1
-
I.ll. Istoricul bolii actuale ........ :.................................................................. p. :Z4
II. Examenul obiect!v ...... :........................................................................... : ........ p. 25
II.l . Inspectia .................................................................... ......................... p. 25
.- .
II.2. Palparea .................................................................... ........................ :·. p. 26
IL3. Percutta ............ :.................................................................................. p. 27
II.4. Ascultatia ..................................................................._....... :.............. .... p. 29
III. E xamenul.obiectiv general (de ansamblu) ................. :..................................... p. 30
III. I. statice dinamice ..................................................... p. 30
1 1: Abtu
Ill.. . dinea .............................................................................
. · p. 30
'> M difi
III L-. o can d.tnanuce
. .................. ..........................................
v • . p. ...,..,
->-
flr ·-· F'tztonomLa
. . . mtmica
. . ........................................................................
· p. "5
->
IIl.3. Starea psihica .......................................................................... ......... .. p. 38
II£.4. Tipul constitutional ....................... :.......................... : ........................ p. 43
III.S. Starea de ........................................................................ "i ..... p. 43
Iri.6. Culoarea tegumentelor .............................................................. .. ....... p. 45
TTI 6 1. Paloarea ............................................................................... : p. 45
11!.6.2. ........... .......................................................... .. . .. p. 46
Il l.6.3. Cianoza ................................................................................. p. 46
IIL6.4. Icterul .................................................. .......................... ........ p. 48
HI 6.5. Tulburarile de ptgmentare ...................................... .... ... p. 50
[II. 7. Leziunile cutanate .......................................... ................................. p 5l
Ill 8. Tulburarile trotlce ............................................................................. p.
lll 9. :-.Iod1fican ale fanerdor ............................................. ...................... p 55
Ill. l 0. ale unghiilor . .................... ...... ... . . ....... .. ........ .. .... p
Ill.ll. Circulat;a colaterala .................................................. :..................... p. 57
Ill.12 Edemul ....... ............................................ ...... .......... ...... : ... p. 5S
Ill. l3 Temperatura ... ..... ... ........................ .. ... .. ...... ........... :...... . . p 62
Ill.\4 Gangliomi limfauci- adenomegaliile ..... ...... .... .. . ..... .. .... p <>S
APARA:rUL RESPIRATOR ................,....... ............. ......... . .... ... .. p 70
l Panicularitatile anamnezei ......... ................ ...... ... .. ....... ........ .... ..... p 70
3
'
J SID'lptome locale:
I. 1 .2. 1. Durerea toraciel ............................•......
c-
J. 1.2.2 . Dispneea ......................................................................•.
1.1.2.3. Tusea .............................................................................. .
1. 1.2.4. Expectorapa .................................................................... P· 79
,.., I. I .2.5. Hemoptizia ..................................................................... p. 81
I ., · Examenu·! mtcroscop1c
··- . . a I spute1............................................................
. p · 8"
-
II. Exa:r.er:ul obiectiv ............................................................................................. p. 82
II. I. Jnspectia
II.l.l. de ansamblu ........................ . .............................. p. 83
II . 1.2. InspeCfia toracelui ......... ............................................. ........... p. 83
. H.2. Palparea toracelui ................................. ................... .......................... p. 86
TT..., p · torac:t:.!.!!
' I .) en::l.ll!::! l ·
.................... ••••• •• •••••••••, ••••••• •. ••••••••••• ••·•••••• ••·••·, ....... p .:>'1
0 I
il1.l. C
'T -T •
ra d"101og1c
. ...... ....... ..... ... ... ............................................. p. ('':J ']
· ·· · 11.I.:2. Scinti!!.rafia r ........................................................ ...... ..... .... p. 98
III.3. Bronhoscopia ............._. .. ... ................ :...................... ........... ................ p. 98
III.4. Pleuroscopia, mediastirioscopia .............................. ............. ... ... .. .. .... p. 99
rii.S . Tomografia computerizata ... .. .................................... ............ ........... p. 99
f11 .6. Rezonzmra magnetica nucleara .. ....................... ............................... :.. p. 99
-.t;., 7. Punctia pleurala .. .......................................................... .. ................ p. 99
II 1.8. Prcbele functionale rtspiratorii ........ :........................ ,_ ....................... p.1
:\ P.-\ iV\.Tt J i (' .t j .,. \
r, 1) !(Jq
1\., .. 'J'·\ ""'c:.r
'"'""' U r \ R • •.•.•. P·
••••·••···•· ···· · ······························· - ·· ••••••• 1O,l
[ · :; • •• -: i ,l'l"'.;C'l'''lll
. I , • s ·r· • *1 , 1u 1 : lll. . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . j) . \i).1
' .
.....
9
mformatnle pe care le obtmem de Ia bolnav vor fi COI:tse:mn,ate
• document cu ·lahceascl)
' 1 . · II• unua boJnav ' exam11
._l!!lllltiCN'JV, tratament etc.), .ceea ce
.r.ae- sa evolujia bohi pentru care s-a intemat. a.lai•.Uv&i*k &, ·a
de observaJ1e reprezmta o sursa de prelucrare a datelor acumulate pe un numir maa:ll(je
boJnav1. Om punct de vedere jundlc foaia de observatie are o importan1a ea
trebuie sa reflecte fidel tot ceca ce s-a facut pentru stab1h rea diagnosticului terapia aplicat!
- pana in momenttll cpicnzei (reprezinta eel mai bun "aparator" al medicului). Foaia de
observa!ie eel mai bine competenta profes10nala a med1cului
IUJ; este oglinda sa profesionaJa. Partile componente ale foii de sunt urmatoarele:
a) datele de ordin biografic (nume, sex; varsta; starea profesia; locul de
munca; do miciliul) Ia care se adauga nu111a ru l foii de data internarii data
externarii, diagnosticul, precum starea Ia
b) dateie anamnestice: motivele internarii, antecedente heredocolaterale, antecedente
persu;,ale (fiz10logice patologice), conditii de via!a munca, istoricul bolii
c) examenul obiectiv pe
d) cJmica, plan de examinari plan terapeutic;
e) evolutia bolnavu1ui;
f) epicriza (rezumatul observatiei bolm1v-t!ui recomandarile terapeutice Ia domiciliu).
,..
1.1, ROLUL VARSTEI
1 ()
6. Virstmcii. patoiooia · ·1 · · -
afectiunilc cr . . . n_rct or o de este dommata de
v • • •
b. 1 • . onrce (de obt\.el multtple bolr asocrate) care evolueaza insidios, pe un fond
IO og1c modrficat deficttar oreu ada • b 1 h. · AI · ·
predornina , . ) ;:;>. I $! lporeactiV. n patologta cromca a varstnicului
scleroza cu d1versele et localtzari (cerebrala, coronariana membre inf ·
oar;.), ce duce I a fracturi osoase, Ia tasari vertebrale) artropati.ile C!egenerativO;
em •zenwl pulrnonar, tulburarile de auz de vaz turnorile herniile ptotel"' , 1.coce
ral e 1 d · · ·- . ' -=> ' ' ..
'. e e mvolupe sentla. Bolrle acute de multe ori agraveaza evolutia eel or
;>
1.2. SEXUL
in patolog1e exista diferenrieri lntre cele doua sexe legate de morfo!ogica, de
ti ziologia de structu ra psih1ca, aspecte de care trebuie sa tinem seama care ne pot aJuta
In stabilirea d iagt1osticult*- Astfel este o deosebire procentuaUi de morbiditate, unele boli
survenind mai des Ia un sex fa ta de celalalt. Dar exista o patologie specifica fiecarui sex
legata de genitale.
Bolile inta lnite mai des Ia sexul femmi n sunt: stenoza mitrala, boala Ravnau•.
tromboflebita, astmul tuberculoza pulmonara, colecistopatiile, litiaza biliara, consu-
pafia cronica, c1roza b1liara primitiva, trombocitopenia esentiala, boala Basedow, cistita,
cistopielita, osteoporoza, colagenozele (poliartrita reumatoida, lupusul eritematos disema-
nat), anorexia mentala. canceml mamar.
Uohle observaie mai des Ia sexul mascuhn sunt: ischemica,
bron$ita cronica, emfizemul pulmonar, cordul pulmonar cron:c, cancerul bronhopulmona,f,
tromban2eita obliteranta (boala Burg er), insuficienta aortica, anevrismul aorti c,
duodenal, cancerul gastric, cancerul esofagian $i bucal, ciroza hepatica <&1111••
de pancreas, htiaza renala $i vezica.la, difuza . . .
polieitemia vera, hemoglobmuna de mar$. hmfosarcomul. daabetul
_.. .. , sia*emnd Reater. guta etc ,
'" \
J 3 INFLUENTA LOCULUI DE $1 A DOl\11CILJULlJI
• • I ASUPRA PATOLOGIEI
1 1
·ndustn·a rr.edicamentelor
-
pot prezenta alergn, urttcane, astm
bronc:ic, rinita alergica etc. ; . . 1a
d. ·· · care manipuleaza suhstante rad iOactive sau mun . . c::;c In
- ra to 1O!:!ll, ce1 < • • ••
. .- I d . I boala de tradtere leucemn, neoplazu;
extracpa u_ramu pvht ta. . silvicultorii utilizeaza pesticide (substan!e chimice
agnc ul to m ort1 cu Ofll, • ·d t
- ' d- lor) cu actiune toxica mare (tund m aso'"'ta,u
fi0 losite pentru auna • . . . .., 'd I S2U
. t· D ·ce) sunt riscu lui mtoxtcatu or acct enta e
de substante toxJce. organo- os on
. . .. t dezvolta toxicomanii prin consumul morfinei:
- medacu_ posibilitatea ut ilizarii acestor droguri
eainei (legtstat•a noastra
transpunerii intr-o stare de eutone) . "'-.,.
13
......, ..
' 1.5. STAREA CIVILA
Yom chestiona bolnavul asupra staril sale civile (casatorit?, divortat?) mai ales asupra
VIC(II in famihe, deoarece uneori exista repelate stan conflictuale de durati cu efecc stres!artl
• care pe un teren labil - genereaza dereglari nervoase. pusee de crize dureroase ·
ulceroase etc.
I4
. 6IJ auto_somal JtR''CG'OP!IUi
1
r®covasc&doza, defic1tul de zaharaza mtestmala, talascm1a, 'wa'' Iu•
c) boli_cu transmitere legata de sex: diabetul insipid nefrogen, daltonismul,
cu transmiterea unei "predispozitii eredi tare" au Ia baza mccanismul poligenjc
se predispozitia pentru boala nu boala ca atare. Aceasta
pred•spoz•tte d.evine valida In anumite condipi de medi u care constituie facto ri de rise pentru
boala respecttva. Un numa r de boli, au acest mod de transmitere: HTA, obezitatea,
diabetul zaharat, ulcerul duodenal, schizofrenia, epilepsia, alcoolismul, Iiriaza
bthara renala .
. 3. Bolile cu transmitere prin contagiune intrafamiliaJa, care nu sunt co nditionate ge-
ne tl c, apar acolo unde conditiile de mediu permit dezvoltarea unor boli infectioase sau
parazitare (igiena defectuoasa, alimentatie deficitara, lipsa apei potabile etc.), pe care le fac
m ai multi membri ai unei familii, exemplu: lambliaza, oxiuroza, ascaridoza, scabia,
tuberculoza, dizenteria, holera, hepatita virala tip A etc. In ceea ce tuberculoza
1mbo1navirii mai multor membri ai unei familii daca este in acea familie un
b olnav cu leziuni pulmonare deschise cu BK pozitiv (la examenul sputei). Tot datorita
conditiilor de mediu din unele familii, · mai ales alimentatie red usa in fibre vegetate,
f!1entionam aparitia cancerului de colon rect, in unele familii mai frecvent decat 1n altele.
R ahitismul, spasmofilia, anemiile feriprive sunt mai frecve nte printre copiii unor anumite
famj lii cu alimentatie carenfata Ia care se adauga conditiile de loc;uit (case
1ntunecoase, insalubre, umede etc.)
in practica frecvent termenul de boalli congenitala ce boala cu
care s-a nascut un individ care se datoreaza unor factori ce au· asupra !atului In
c ursul d ezvoltarii intrauterine. factori pot ft · med icame nte, infeqii virale sau
bac ter iene: factori ti zici, facto ri vasculari, paraz!toze (toxo p!asmcza) etc. l\ic! intra
ma lformatiile congenitale ca: buza de iepure, gura de lup, focomeha, cardio patitle
co ngenitale (defect de sept atrial sau ventricular etc.), malformatii urog enitale (hipoplazie
renala etc .), digestive (stenoza pilorica congenitala), auditive, vizuale etc.
15
"''·
Rl 41 Ch.lu rilor menstr uate). in.rffi p2fmel ftE''ffldF
n !'l!Aie la interval regulat de tlmp, eel mai adesea Ia 28 zile. es'ftPi
nun poate co nsta In rarirea ciclurilo r menstruate (bradtmenoree),
menstruate (tahimeno ree) sau su pnmarea ciclului menstrual pentnJ o perioada de
limp (ameno ree). Aceste tulbudi ri apar in boli endocnne. tulburari o variene, fibrom
•lll!ll o anexlie. Amcnoreea secundara !>emnitic:'! ll psa CJcluluJ menstrual Ia o femeie care a
<1\lli ciclun normale anterior; po ate fi de natura ti zio loQ.ica In caz de sarc ma. Modificarile
nrmului menstrual ne intereseaza nu num ai pentru a cauzele acestora ci $i pentm
cit unele dmtre eJe au co nsecinre asupra lntreguJui orgamsm mai ales tahimenoreea, ducfmd
Ia anemie ferip1iva, hipotensiune arteriala, spasmotllie.
3 . .Qurata menstruapei. In m o d fi ziologic fluxu l menstrual dur eaza in.t re.} - 5 zile
T ulburariJe duratei menstruatiei privesc : scurtarea ( oligomenoree), prelungirea durat ei
(po limen oree), prelungirea peste 10 zil e (menoragie). Cauze de oligom enoree notam :
afeqiuni psihice, hipoplazie genitala, hipotiroidism, obezitate. Cauze de oolimenoree $i
mer:oragii : infl '.lm a}ii purpudi trombocitopenica 1diopatica secundara,
h1perfoliculinism, tuberculoza genitala, fibrom uterin. ·
Sangerarile genitale aciclice, abundente, neregulate, poarta numele de metroragie; sont
frecvent produse de: fibrorn uterin, cancer de col uterin, metropatie hemoragica, avort.
'.
purpura trombocitopenica, HTA, tumori ovariene, hepatopatii cronice. Toate tulburarile prin
cre$terea duratei ciclului menstrual, cu pierdere mare de sange, due Ia anemi i carentiale, la
Iipsa urror oligoelemente ( calciu, magneziu, etc). Atentie la metroragia redusa cantitativ din
a 14-a zi a ciclului menstru al, cu o durata de 1-2 zile cu care nu are
semnificatie patologica. .
4. Cantitatea de sange eliminata prin tluxul menstrual poate suferi ea modificari in
sensul: scaderii cantitative a tluxului (hipomenoree) lntalnita Ia multipare, femei peste 35 ani,
In··'d iabetul zaharat, hipoti roidism, obezitate, inflamafii cronice endometriale;
- flux abundent) se 1n absolut (secretie
exage ra ta), r elativ ( diminu area progesteronul ui) sau tisular (r eceptori ho rmo11ali
hipersensibili ).
r:u vom uita sa ne in ter esam totdeau na asu pra datei ultimului ciclu menstruaL
.-\menoreea de scurta durata (peste data u nui ciclu ce survine in mod regulat) ne poate
stH!.c r a 0 eventua1a sarc ina, si tuarie 1n care ne vom ab{ine de Ia ex(tminari care pericliteaza
\ ,;p1 produsului de conceptie, sau poate trada o dereglare cndocr ina, care se cere
d•agi JOst;cata $i tratata. . . , . . . .
5. Alte modifi diri·aparute In cursu! CJcluiut rnenstruaJ; dJsme11oreea ce reprezmta c1clun
mcnstruale dureroase; poate fi primara sau secundara este cauzaHi de a nomalii congenitale
111 erine, infla matii acute cronice genitale, tu lburari cn?ocrine ·
. Une!e fcm e i, cu ca tc va zile lnainte de apanpa lllenstruapel, acuza turgescenta
·:·qw:nata a siinilor Ia acest ni vel- manifesriiri cunoscute sub dem!rni rca de sindrom
pre mens trua/a.
G. Date privind sarcina, lauzia. Aceste da te nu trebuic In mod statistic,
Cl d e po t retlccta patologia oostetricala pot induce idcea unor eventuale boli in sfera
16
izarii de a acestora, ...Q.li·Q.U!\A
rilor (spontane, terapeutic, provocate
patologiei este multiparele fac mai frecv.cnt
. hernu, osteoporoze. anem ii, prolaps genital etc. Avorturilc spontane apa.r
maa Ia. mamde subn utritc, potatoare, fumatoare, cu cliabct zaharat, cu infcct1i
.. ce (tuberculoza, sifilis, toxoplasmoza), incompatibilitatea Rh, insuficienta cervico-
JStm•ca. Avorturile provocate repetat ( ma i ales cele empirice) pot duce Ia: sterilitate
(prin sinechie uterin a), perforatii uterine, infecpi genitale, septicemic cu
msufictenta renala acuta deces).
intereseaza de asemenea greutatea copiilor Ia putem constata
de 4 000 gr ( copii macrosomi sau "big-baby"), ceea ce reprezinta un indicator at
zaharat matern; sau scaderea sub 2.500 gr (copii imaturi),
alimentaiii carenfate a mamc:i, a unor boli endocrine, a tabagismulu i, a alcoolismului,
mtoxicatiei cu '-'
etc. Copiii nascuti' moni, ca c::i
y
cei cu malforrnatii
'
cono-enitale-
0
tara o
cauza certa - pot atrage atentia asupra unui eventual diabet zaharat matern.
Nu vom omite sa lntrebam pacienta daca sarciua (sarcinile) a (au) evoluat normal, dadi
a fost supravegheata corect, daca a fost vitaminizata, daca a decurs normal, daca in
perioada lauziei nu a avut probleme (hemoragii, infectii puefperale). Unele boli pot debuta
In aceasta diabet zaharat gestational, psihoze acute, tuberculoza pulmonara,
_ avitarninoze, carii dentare, alopecia postgravidica, sindrom Sheehan.
laborioase inso}ite de pierderi mari de $finge explica anemia constatata Ia femeile
respective.
7. lncetarea definitiva a menstruatiei, consecinta unor multiple
modificari endocrine, metabolice hervoase, apare in jurul varstei de 45-55 ani.
Amenoreea poate fi produsa prin castrare chirurgicala, radioterapie.. manifestarile
specifi.ce menopauzei, apar la varsta la care trebUle _sa se instaleze.
clinice specifice menopauz.ei pot fi gntpate:
a) In tulburari functJOnale: bufeuri (valuri) de caldura mai ales nocturne, terminate cu
crize sudorale, favorizate de anxtetate, mtabihtate, parestezii, dises-
rezii: a::;tenie cu senza!ii de oboseaili, insomnii, constipatie; palpttatit, stari hipocondriace;
b). modificari obiective: tahicardie, hipertensiune arterial a, obezitate,
diabet zaharat, osteoporoza cu sindrom trofostatic al coloanei vertebrate, artropatii degene-
rattve.
8. Activitatea sexuala. Atunci cand situatia o impune este· necesar sane 1nteresam de
activitatea sexuala: dadi prezinta anumite manifestari patologice (dis·pareunie, teama etc),
perturbari care pot sta Ia baza unor boli (neuroze, fobii, cenestopatii etc.), sau pot fi induse
de unele boli (micoze genitale, leziuni de col uterin, infectii cronice etc.). \
Desigurca antecedentele personale fiziologice privesc $i sexul mascu!in $i ele trebuie
urmante anahzate cu mult dtscernamant, dupa incredem boln?.\Uiui. Pos•bilde
perturbari \izeaza In pnmul rand dmam1ca sexuala (potenta). Dtminuarea p3na Ia abohrt! a
dinamicii sexuale sexuala) poate fi intalnita in epuizare fizica, indtferenta erotica,
perversiuni sexuale. carenfe afective, obsesli inhibante, tumon cerebrate·, scleroza in plact.
mielite. tabes. hipogon ad ism . hipotiroidie. acromegalie, diabet zaharat, hemocromatoza,
alcoolism, uzul anumitor medicamente (bromuri, hipotensoare).,
...
17
fn &fa oricirui bolnav va trebui si obtmem $i infonnaru despre tretrut1uJ
mcluzand boJ1. operafii,
date din trecutuJ sau. fracturi, aJte situaJJi, in scopul de a corela dateJe actuale cu no,s itiltle
Pentru a putea face o corelaJie corectii este nevoie ca bolnavul si expunl toate bolile de
care a suferit de care i1i amintejte, din copilfu-ie !i pilni in momentul intemiirii (unii isi
ammtesc cu lux de amiinunte, aiJii trebwe intrcbaJi Jintit). Vom putea.constata o paletii largii
,;. situapi, de Ia !ipsa oricirei boli in antecedente, piina Ia existenra unui numir mare de boli.
'lota;ea boldor se face in orcJine cronologica a viirstei bolnavului sau a anului lmbolniivirii.
In scop didactic vom analiza principalele grupe de boli, cu poSibile implicaJii ultelioare
comphcaJii imediate, complicatii tardive , cron1cizarea, 'indecarea cu sechele.
.
1. BoHle infectioase acute: .
- rujeola se poate complica cu pneumonie interstitial! sau bacteriani encefalitii, otita,
.
miocardirii, gastroentelite (prin enantemul rujeolic), sau poate determina ' anergie posr-
rujeolii, fiind o boalii "anergizantii", moment favorabil pentru um_;i vech i
proces tuberculos sau pen tru apariJia tubercuiozei puimonare; .
- iubeota poate deterrnina: otite, encefahte, artrita rubeolicii, iar dacli apare Ia gravide,
In primele !rei luni, determina malforma1ii fetale congenitale;
- infeqiile cu streptococi betahemolitici: scarlatina, anginele, erizipelul, pot genera reu-
matism articular acut (RAA), glomerulonefrita difuzii acutii, eritem nodes, purpura Henoch
(dadi sum incomplet tratate sau netratate);
- difl:eria se complica cu: miocardita, crup difteric, paralizii de nervi cranieni;
- tusea convulsiva, prin presiunii intratoracice, intracraniene, intraabdominale,
poate determina pneumotorace, hemoragii cerebrale, conjunctivaJe, prolaps rectal sau geni- ·
,.'
tal, hernii; lasa uneori suferinte cronice ca: cronicii, Nu rareori
determina bronhopneumonii encefalite grave, mai ales Ia copiii sub trei ani;
. - parotidita epidemica, infectiile cu Coxsackie, dupa unii autori, ar sta Ia baza
diabetului zaharat; .
- infectia urliana determma orhita poate lasa sterilitate, daca apare dupa mstalarea
pubertii fii; posibile com plica(it ale oreionului sunt: ta acuti!, meningitli,
encefalitii. Dacii survine Ia grav1de poate genera malformatu fela•<; , ,-,
_ l1ep2rita virala B sau hepat1ta non A- non.B, se pot procent de 1uYo
· P.cea. ct .
st' J) "'at"' conduce spre ciroza hepatica, !ar dupa Ulill auton ar fi un factor de nsc
u ... . .
penuu dezvcltarea hepa;oamelor (infecpa cu v1rus hepau_c B); _ _ , , , .•
- vance a po
· 1 ate determ 1·na encefahte sau po?.te ca VJrusul sa ramana cantonat m organ-
ism sa determine Ia viirstnici zona zoster; . . . . .. _ . .•
_ gnp · a poa Le de te11 ·nina Jarinoita
o (crup gnpaJ),. pne4mome mterst1pala, menmgJta, ·d
cncera Jta, .n:oc, ) ·
A . A . •
18
pot da arterite, coronarite etc;
.vn::;nvlrA&tA se complica cu prostatit!, orhiepididimita Ia birbap,
2. Bolilc cronice:
. . - tuberculoza pulmonara poate produce determinari extrapulmonare.in diterite aparate
ststeme: genital, digestiv, osos, glanda suprarenala (boala Addison - mal ales Ia
barbati), seroase (poliserozita), sau ganglioni (scrofuloza). Frecvent infectia tuberculoasa
latenHi poate sa se reactiveze. Nu trebuie sa omitem Iocalizarea baciluiui Koch Ia nivelul
meningelui dand meningita, mai ales Ia cei cu antecedente tuberculoase;
.- sitilisul In faza secundara sau tef!iara poate avea multiple localizari viscerale:
9ardtovasculare generand insuficienta aortica anevrism aortic, arterite· sistemul nervos cen-
tral determinand tabes dorsal ·paralizie, ' proo-resiva etc·
oenerala '
' 0 0 '
- inteqia cu HlV ne intereseaxa din punct de vedere epidemiologic precum pentru
consecintele sale In rimp asupra bolnavului (tulburari imunitare, dementa, dezvoltarea
tumorilor).
3. parazitare pot genera complicatii sau sechele importante: astfel malaria poate
duce la splenomegalie restanta sindrom febril prelungit; toxoplasmoza daca survine Ia
gravide poate transmite congenital Ia rat; trichomoniaza poate Iasa ca .sechele: uretrite
cronice, prostatite cronice, stricturi uretrale;
4. BoHle respiratorii:
- acute repetate se pot croniciza;
-.boiile respiratorii cronice cum ar fi: bfOn$ita cronica obstructiva, emfizernul pulmonar
obstructiv, silicoza, fibrozele pulmonare, pot duce la cord·pulmonar
- tuberculoza pulmonara prin hemoptiziile severe poate genera anemie, colaps; ea este
cea mai frecventa cauza de pneumotorace, ·
- pneumonia poate realiza urmatoareie complica{ii: abces pulmonar, pleurezie, artrita,
meningita etc.
5. Bofile cardiace:
- reumatisrnul articular acut - boala care "tinge articulatiile mu$ca inima'' - poate
afecta oricare din cele trei structuri ale inimii : (miocardita), endocardul
( endocardita ce lasa leziuni valvulare irevers!bile) pericardul (pericardita).
- stenoza mitrala se poate complica cu: fibrilafie atriala, edem pulmonar acut, embolii
SlstemJce;
- valvulopatiile reumatismale due in finalla insuficienta cardiaca, tulburari de ritm:
- arteriala poate determina complicat}i: (accident vascular ce-
rebral, hipertensiva), cardiace (insuficienta ventriculara stanga acuta), renale
(nefroangioscleroza), anevnsm drsecant de aorta.
6. Bolile renale:
- oJomerulonefrita acuta se poate croniciza ducand Ia insuficienta renala cronica:
_ ;ielonefrita acuta netratata duce !a
pielonefnta cronica care reprezinta cea mai
frecventa cauza de insuficienfa renala cromca.
l9
11iit!U'lm'Jiz-:.p duodenal se pot compltca cu: ne11nor:
Ja anemae posthemoragtci), penetratie, pe-:oratte
mabgmzarea ulcerului gastric stenozl pdoncA; . atJCI
_ hepatJta cromdi jn evoluJie da ciroza hepatica, care duce Ia msufic•enti hep
coma hepatica.
8. Bolile endocrine:
_ hipot1roidismul In evoluJie duce Ia miocardopatie mixedematoasa; . . fib ., .
- hipertiroidismul se poate cu de cardiac (extraststohe, • ruape
arriala, tahicardie paroxistica supraventncu/ara), cardiot1reoza; . . .
- sindror.1ul $i boa/a Cushmg favorizeaza hipenensiunea artenaHi
- feocromocitomul determina hipertensiune arteria/a paroxistica.
9. Bvlile metabolice de colagen:
- d"iabetul zaharat, cu decompensari metabolice repetate In evolutie,
cronice mi.cro- $i macrov.asculare $i parodontopatie. Dintre
m•crovasculare (microangiopatie) amintim: retinopatia, nefroparia neuropatta d1abet!ca,
iCJr dintre ceie macrovascuiare (macroangiopatie) notam: angiopatia cu locali.zare cerebrala,
coronariana $i Ja membrele inferioare (arteriopatie cronica obliteranta, ce duce Ia gangrena
$i amputatia membrelor). Compli.caJiile acute ale DZ sunt: coma diabetica, C<?:f!la
hipogJicemicii (mai ales Ja cei tratati cu insulina), infec}ii cutanate;
- lupusul eritematos diseminat poate realiza determinari pluri'viscerale (aparat respirator
- pleurezie Iupica; aparat cardiovascular- pericardita, endocardita Liebmann-Sachs;
renal- nefriUi lupica etc.). ·
1 0. Alte boli:
- infeqiile de focar (infectii circumscrise Ia anumite tesuturi de unde acponeaza .la
distaOta) amigdaliene, den tare, sinusale, ·otice etc. pot avea inf!uen)li hegativii asupra: inimii,
rinichilor, a fntregului organism, impunandu-se 1ndepanarea lor (pe cale
chirurgicala).
- policitemiile favorizeaza trombozele vasculare;
- cronice (pulmonare, osoase), dupa mai multi ani de evolutie genercaza
- ne6piaziile
nsoase, viscerale detenm na metastaze cu locahzare variatii: pulmonare, hepatice,
gang/ionare.
11. Ne vom in teresa de intcrven tiile chiru rgica/e din antecedente care pot fi in
coreinfie cu boa/a UCiuala; unele, mai ales cele abdominale, Jasii sechele ce pot determina
consecinte imediate sau tardive:
a) slomacul operat (rezecat) are o lntreagii patologie constil.nd in: sindromul stomacului
mic, sindrOmuJ postprandial precoce, gastrita de bont, recidiva ulceroasli; tarsJiv poate apare
sindrom carentinl,
, de bont !lastric- )
b) in tcrventiile muiti pie pc abdomen pot duce Ia si ndrom aderenJial (ce poa te li cou;:a
unci ocluzii inrcsiin:tlc), cventr Mic.
.
12. A 1crgi ilc: - in conti nu ii - se impun a fi depist ate 1i tratate. Ele pot li
cond•tionatc alimtntar, medicamentos, de unii alergeni din mediul inconjuriitor pcit
genera numcroase sufenntc (cutanate, respiratoni, digestive etc.).
20
D ViaJi fl mum:i au un roltmportant in patologie $1 ldli!JJ«:Wim
e aceea se rmpune sl fie anahzate cu atent•e.
- •·(.
Consumul de toxice
Astazi asistam (pe scara larga) Ia un abuz de toxice J'ncepand cu atcoolul, fumatul,
cafeaua $i terminand cu drogurile.
A) Abuzul de alcool are numeroase repercursumi negattve asupra organismului .
Efectcit;; negative se observa in cazul folosirii lui in cantitati mari, zilnic; abuzul de alcool
favorizeaza numeroase boli: digestive = gastrite, esofagite, pancreatita acuta cronica,
hepatita cronica, ciroza hepatica, steatoza hepatica; cardiovascularc -=-= mtocardopatia ettlica,
rulburari de ritJ;!], neuropsihice = polineuropatia membrelor inferioare. delirium tremens,
psihoza alcoolica, epilepsia; boli metabolice = obezitatea se cu aport crescut
de calorii), malnutrifia (prin neglijenta alimentapei, tulburan de abso_rbpe). .. . .
Alcoolicii fac mai frecvent boli respiratorii grave datonta scadem
ofganismului (abces pulmonar, bronhopneumonii! In ei sunt Ia
accidente de ctrculape, accidente de munca, confitcte. acte anttsoctale , . .
B) Fumatul re-prezinta o deprindere daur.atoare un factor ae
pentru mu It e bo r1. Astazi ' se discuta nu numai
.
de fumaton
.
act1v1 ct despre ·
rolul fumatulu1
· 1· ·
t 1
p8SIV 10 pa 0 0 0 .
• A oie Efectul nociv
. al tabaotsmulul
. o este demonstrat expenmenta 1 c m1c.
Principalele consecinte ale tabagtsmuiUI sunt: . . _ . . _
. _ Ia nivelul aparatului respirator: bron$tta cronaca, .. cronaca
obstrucu · ·va,
- neop1asmtJI bronhopulmonar
· (neoplasmul survme de 17 on ma1 frecvent la
fumatorii de (igari fata de nefumatori); ,
'
2I
fiuldtc:Ki m compara11e cu
gascnta cromcl. ulcer gastnc duodenal
aJ ulcerogeneze• ),
_ favonzarea aparitiei unor complicatn ale unor boh: ang1opatia in diabetul zaharat
d1gestna superioara in ulcentl duodenal;
· _ asupra fe ml.!ii gra,·ice efcctcle sunt poate genera deficit ponderal Ia nou-
n:iscut mortalitate perinara!a, avorturi spontane
Mecanisrnele prin care rabagismul intervme in producerea efectelor negative expuse
difente se rezuma Ia
a) l.!fcctu l :! !tant direct al fu mului fJgara asupra mucoaselor;
b) co npnutul in cu efect cancerigen al tutunului foitei de figara (indeosebi),
cum ar fi benzopirenul alte g udroa ne, care se clibereaza prin ardere (neop lasm
bronhopu lmonar):
c) efectul exc1to-secretor realizat de mcotin a asupra glandelor suprarenale favorizand
secretia de adrenalina noradrenali na care genereaza tahicardie,
rensiunu arteriale, rnobilwu ea at.JLJlor l;be:n, etc; ·
d) efectul nociv al oxidului de carbon (rezultat din arderea tutunuluj a foitei de tigara)
asupra sisfemulw nerves central;
e) efectul perturbator asupra reologiei sanguine prin mo difica rea concentratiei
trigliceridelor, mod ificarea adezivitatii pJachetare, prin vascozotatii sanguine
·(arteriopatii, cardiopatie ischem!ca, angiopatia diabetica).
La cei care folosesc ptpa pentru fumat, sau prezinta alte obiceiuri (asia tici i), sc.
frecvent epiteliornul buzei inferioare, cancen1llimbii, a1 faringelui.
D in anamneza va trebui sa reiasa pe langa faptul ca este fumator, daca este cazul,
numaru1 de pgari fumate pe zi, durata In ani de cand fumeaza (cu cat este mai mare cu atat
efectul este mai net vizibil), varsta de debut a fumatului (la copii, tineri, efectul este mai
dezastruos).
C) Abuzul de cafea are efecte nedorite asupra organismului favorizand hipertensiunea
arteriala, tulburarile de ritm cardiac, manifestan neuropsihice - insomnii, iritabilitate.
Iv!ecanismuJ de producere 11 reprezinta catecolaminidi datorita continutului 1n
cofeina (a cafelei). Ea poate fi un stunu!en t (!n doze mici) s3u un toxic Din anamneza vom
rerine cantitatea de cafea consumat1 pe /. etc.
D) Drogurile. Datorita situapei noastrc gcograficc (p1.mte de legawra a o rientului cu
occidentul), Romania este expus;i unui pci icol real, eel al utiltzarii drogurilor (modina,
cocaina, marihuana). Consumul al accstor produse duce Ia dependenta 1nt5lniHi
mai des l'n· randul tinerilor. Pe Hinga etectul llociv direct al produsului asupra o rganism ului,
patologia de seringa - transmiterea hepat1tei virale tip B sau a HIV etc.
fn anamncza vorn insista Ia persoanele cu 'isc pcntru abuzu l de drogun (debusolali,
;inc:-i, persoane fclr?. o-.·upa!ic), aSt!pra folosi:-i s2u nu, a acestor produse.
2.2
de Codamin ($i alte prcparate ce contan r•(&'Ciiti
Locuinta,
Conditiile
. · , de rnicroclima t nesa t. - d'm tntenorul
· . . . pot favoriza· aparitia"
locumtet
unor boh A t d' .. - . . ·
_ · ces e con Itu se refera Ia: case11 fhg, umezeala, aglomerarea printr-un
numar mare_ de persoane, nerespectarea igienei colective mdividuale, obiceiuri
fav?r1zate sunt In special cele d1n sfera respiratorie (tuberculoza pu!monara,
astmul_ alergic), dar alte boli ca: gripa, varicela, scarlatina,
an.::>mele streptococzce, scab1a, oxiuroza, ascaridoza.
. om-animal domestic a devenit astaz.i un hobby odaUi cu aceasta au aparut
boh de aceasta coabitare de apartament, cum ar fi: chistul hidatic cu multiple
locahzan (de la caine), "boala ghiarelor de pisidi", psitacoza (de la pasari - papagal, canar
etc.), t9xoplasmoza (de Ia pisica) etc. ·
Conditiile
• de mundi.
Am expus anterior diferitele profesii patologia corelata, aici, ·vom reveni cu analiza
conditiilor concrete de la locul de mundi, care pot individualiza anumiti factori de rise
pentru unele 1mbolnaviri:
a) activitatea stressanta, cu suprasolicitare psihica mecanici de. locomotiva,
, · ingineri, oameni de afaceri, contabili, med1ct, dtrecron) favorizeaza: hipertensiunea
..
infarctul miocardic acut, ulcerul duodenal, nevroza;
- ,. I
b) 1punca ce implica poluare sonora (telefoniste) industria miniera, textila sau a con-
structiilor de aeroporturi), favorizeaza: neuroza, hipoacuzia, p_E?rturbarea
somnului, scaderea capacitatii de munca;
c) activitatea care antreneaza mari de temperatura (furnale, laminoare, centra-
le termice), favorizeaza: tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic, deshidratari, infectii acute
cutanate, litiaza renala (prin deshidratare);
d) intempenile, emanatiile de praf, cirr ent) gaze favorizeaza: cronice,
pneumoconiozele, . . _ . _ . .
e) activitatea din agricultura, pom1cultura, vttJcultura (datorna msecto-
fungtcidelor), poate duce la mtoxicatii croni_ce sau . . w
23
.... amlnuntJtl a tuturor
INIIIJ'fl pinila consultul actual
La debutul boln vom remarca s1mptomele cu care a inceput boala, in dr'm"e 6-onolOS'-
moduf de aparitie a lor, factori de rise care au boala etc. Debutul boli1
- acut (brusc) in cateva ore - ziJe: pneumonie, pleurezie, anginl pectorall, colecJstJtl
acuta, enrerocohta acuta,
- bn!tal (minute, ore): embolie pulmonadi, infarct miocardic acut, anafilactic, disec-
ua acuta de aorta, etc;
- ins1dios (saptamani, Juni, ani): toate bolile cronice (tuberculoza, canceruJ etc.).
La dcscnerea cronologica a simptomelor se va pne seama de Slmptomul dominant
(durere. tuse. dispnee, palpitaf•i) se va cauta dadi nu cumva a fost precedat de simptome
pc care bolnavul a om1s sale expuna (de ob•ce• mamfestari de ordin general- febia, frisoane,
asreme etc.)
Factor!l care pot favoriza bolii sunt mult1plt
- ndJCarea de grcutati
- -""',..,-·.-· ..... - u• ... . en }Jc . vn, p,a. . \PC
0Vr\1l1"\.0,.-.Q') ;') n lo ..,. ;"/
•U
c...JJL.a vv ""t_... ..... ___ ,._ . ..,.·,.
U.) IU
2J
II. EXAMENUL OBIECTIV
Anamne;;;:a ne orienteaza asupra organului afectat; uneori o anamneza corect condusa
poate permite stabilirea diagnosticului (ulcer duodenal, angina pectorala), dar ea trebuie
completata totdeauna cu examenul obiectiv al bolnavului.
Conditii, r·eguli ale examenului obiectiv
1. Bolnavul este-bine sa fie dezbracat complet (se va respecta pudoarea paciemului) sau
se va dezbraca pe poqiuni, urmarind sa nu nici o regiune. Exceptie fac cei cu
afectiuni grave (IMA, hemoptizie .m asiva etc.). Erori de diagnostic pot prin
neexaminarea w1ei regiuni; exemple:
ocluzia intestinala prin hernie strangulata poate fi diagnosticata tardiv daca nu se
exami'neaza complet abdomenu1;
. - anemia posthemoragica prin hemoroizi externi sangeranzi - nu este recunoscuta cauza
daca nu se face inspectia palparea regiunii anale.
2. Nu se examineaza i'n graba, In conCiitii neadecvate dat fiind riscul erorilor de diag-
nostic .
. Se va vedea bolnavu! in condipi bune de iluminat de temperatura; lumina
este cea naturala deoarece pot apare erori la lumina artifi,ciala neonul
accehtuaeaza cianoza mascheaza subJcterul.
4. Este o grava profes10nala efectuarea unui examen lirnitat numai·la un organ
sau la o regiune tintita (prin anamneza).
5. Se va combatc lnior.uirii examenuiui obiectiv cu investigatii paraclinice (ex.
lnlocuirea ascultafiei co rdului cu fono- sau ecocardiografia, 1nlocuirea palparii abdomenului
cu ecografia abdominala).
6. Cel trebuie sa1ndeplineasd i el cateva conditii:
a) sa posede necesare de tehnica a metodelor examenului
b) sa corespunda din punct de vedere igienic (maini- unghll
c) sa dea dovada de sefiozitate, tact, in examenul obiectiv;
d) sa posede instrumentarul necesar (stetoscop, tensiometru, pentru re_flexe etc.).
Examenul obiectiv cuprinde 4 metode: pal pare, percutie, ascultatie.
II. L INSPECTIA
I nspect, ia reprezita ce mai veche . cea mai simpla metoda ·de examinare ·se bazeaza
· 1 vazu 1ut,· al ob'ervaticL
pe stmJu v
. In;;pccna . f1 de ansamblu pe aparate sau sasteme.
· .poate • ..d
I nspeC,r 1·8 se va efectua sistemattc, nunupos, cu bolnavulla mceput cu 1cat, apoa
· ·· · · d eel
· · vertJca
pozatae · 1xa, adtca staric' apoi in mers sau alte poztfu so1.....
tcnate e m ac.
25
faptu1 c:i e'a.Tc!ori1fimil'
decisave, pentru d•agnost•c ExcemJ>lU:
(vancelA. enzipel. scarlatml. rujeoli,
Pran mspt.-ctia generala de ansamblu putem observa tipul . i
nac es caracteristic unei boli sau a unei pozitii caracteristice, o coloratae partacuJar a
1
tegumentelor s• mucoaselor, tulburare • 1
Jnspec!ia incepe cu regrunea cefahca. apor continua cu gatul. abdomenu •
mcmbrele. Modrficarile observate rrin rnspeqia de ansamblu, cat pnn cea locala. pe
aparate srsteme, va fi expusa detaliat mcontinuare.
ll.2. PALPAREA
Palp::rea reprezinta metoda examenului obiect1v cunoscuta inca din care are
o imponanta valoare diagnostica. Se bazeaza pe simtu l tactil kmestezic at degetelor ex_a-
minatorului. Pe langa faptul ca ea confirma date prin inspeqte,
aduce elemente noi, importante pentru diagno$tic (ex. releva prezenta edemului, a cordo-
nu!UJ fleb!tic etc.).
Palparea, dec:iy pare o simpla, necesita oriceoere.
• • fincte si cfec.tl.Jiirea corecta. in
# t •
funqie de elementul clinic urmarit. Fata de conditiile examenului obiectiv expuse mai sus,
necesita In plus doua reguli ce trebuie respectate. -
a) Poziria bolnavului va fi In functie de regiunea explorata (decubit dorsal pentru
abdornenului, pentru torace, pozitie genu-pectorala pentru rectal etc.).
Jndiferent de regiunea examinata bolnavul va trebui sa aiba musculatura relaxata. in cazul
abdomenului aceasta se prin flectarea gambelor pe coapse a coapselor pe abdomen;
b) l\iiedicul va sta In dreapta boJnavului, cu privirea spre fata bolnavului, pentru a
observa eventualele dureroase la palpare. Mainile examinator:ului trebuie sa fie calde,
sa nu fie transpirate, unghiile taiate scurt. ·
Palparea poate fi: superficiala profunda. Metodele de palpare sunt: palparea mo-
n·omanuala "pa!parea bimanuala (cu mainile dispuse paralel). Mana sau mainile sunt apli-
cate cu palma i'n i'ntregime pe torace sau abdomen degetele flectate 'imping progresiv,
lent, In perete (ex. palparea abdomenului).
PaJparea penetranta sau digitala 1-2 degete pentru palparea perpendiculara a
puncteior dureroase (abdominale, frenice, mtercostale), a orificiilor herniare, sau cu pulpa
degetelor penrru evidentierea pulsu !ui Ia n1 \·ell.l arterelor.
Ptllparc:-\ supe rficia Hi se t: dreseaza : tegum entelor, tesutul ui c elular subcutanat,
oaselor, articula!iilor ganghondor.
· Palparea tegumentelor ne ofera inform atii asupra. temperatmii, elasticita}ii, umitlitfqii,
cutanate asupra unor tumori cutar.ate.
E}asticitatea sau pie!ii se poate modifica In conditii fiziologice sau patolo-
gice. In mod normal pielea nu poate fi lncretita La varst nici, ptelea pierde
elasticitate·a, !neat se cuteaza se mai ales Ia nivelul felei, mainilor. Elasticita-
!ea pielii este redusa In bolilc (:lt'Oplazii, supu ra1ii cronice, poliartriHi. reum?.to-
ld<i) sau In boide cc c' oluC'::Jza cu mas1va· stenoza pt!orica (;)rin varsf!turi).
cntLrncollie, di<iree), DZ dcc\>Pipensc:t (pcliUJie), diC1beti:1sipid
( rc lntinsa, pergamentoasa, nu poate fi cutatiL Ia care au dtspa rut pltCJlc
sc In sclerodermie.
.. Umiditatea pielii poate li crcscuta In· hipertJro1dism. nevroze, RAA sdtzuta In toate
bolile cc evolue<Jzil cu deshidratare importanta.
26
Vfie&zl 1 fl
inflamati• sau prezenta de tum m edem
etc) ad1pos in execs se in obeznate 'Dinunuarea
ad rpos o bservl in emacicre sau fnflamatia' tesutul ui adipos (
-caractenzeazi · .aptul c.
ca- tesutul subcutanat apare edematial,
• •
infiltrat iar n pbeln
mtre douA dC:Sete 1a aspectul .. coajei de portocala" devine foane sensibil.
Tot fa fesutului celular subcutanat se pot constatn diferiti noduli (Meynet, Osler),
unele tumon, chaste etc. Acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat caracterizeazl
edem ul poate fi pus In evidenta prin semnul (impresiune digitala). Uneori el are
un caractcr revelator atentionand asupra unui pror.es inflamator profund (flegmon, empiem
r !eural etc ) .
Palparea vizeaza tonusul , dezvoltarca mu)chtlor. unor formatiu ni
muscular crescut se In boa!n Parkinson, stndrom pseudobulbar,
1ar scazut In paralizii. Hipertrofia sistcmului muscular poale apare Ia halterofili,
Atrofia musculara este favorizata de boli cac:ectizante
'( '
boli neuromusculare deaenerative
0 ,
11.3. PERCUTIA
'
· 1
n1ve 1u aces uta . t · ) La w v
secolului XVIII
. ,. med1cul
__ francez
. Jean Ntcolas
. _ Co rV1sart
. a
· etoda- de examinare a bolnavtlor fund ultenor pcrfect10 nata de Pwrry.
la nsat percutta cam _ _ _ . . _ , _ ·
. · -
Pe rc uu a pda e 1. t fi dt
. recta-
•
sau tm·"dtata
• " (
md1recta s,w med1ata. .
·· d. t - · nplt·ca- lo virea un ui ten to n u cu pul pa degetelo r mcovo1ate sub fo rma
Percuua rrec a u . . .fu
· 's t 1d ercutie obtinut pri n acest procedeu este de mtens1tatc redusa, dt z.
de c10can . une u e P . _ .. .. .
... vt.bra re tm teritoriu extms. Se utthzeaza rareo..(!.
deoarece pune tn ''·
27
liiliactl metoda uuli.ilti _"_.,,
percupet digtto-cbgttale. Se
suprafate percutatl $1 degetul care percuta se interpune falanga a doua a
de Ia man! st<inga ·b ulate pe
se aphca pe suprafata de percutat mana stfmga cu degetele riisfirate tne
regumente. iadi a se exercita apasare. Degetul miJiociu de Ia mana dreaptii flectat m forma
de ciocan. t:ir a a aringe celelalte degete, ntmic, perpendicular pe a _doua _a
dcgc:ului m·Jloc1u de Ia mana stfmga. Lovirea se executa prin dm aruculatta
radiocarpian5, Ia mtervale regulate de mtensitate. Dupa forta de lovtre, perCU\ta
poate fi.
-supertic1ala:
-profunda; .
-de imens1tare medie sau
Percupa superficiala o Je intensitate redusa se adreseaza organelor
resuturilor superficiale. Vibraliile tesuturilor percutate se propaga In profunzime pana Ia 5
iar lateral 2-3 em.
Percutia profunda o intensitate crescuta de ciocanire, se adreseaza organelor
s1tuate mai profund iar teritoriul pus in vibrare are o profunwne de 7 em iaterai de 4-5 em.
Prin percutia vibratiile produse exploreaza In adancime pana la 5-6 em iar 'in
3-5 cm1 .
Din acest punct de vedre constatam ca procesele patologice profund de
suprafata corpului (peste 7 em) nu pot fi decelate prin percu}ie. Exemple: pneumonie centra-
la. rumori tumori ale rnediastinului posterior etc.
Percutia poate sa fie topografica (urmarind delimitarea diferitelor organe) implica
suficienta experient3., pe.rcutie comparativa care are scopul de a evalua sunetele obtinute
asupra unpr regiuni simetrice (ex. organe simetrice- plamanii). '
Sunetele ·obtinute prin percupe difera de Ia o regiune Ia alta 1n functie de starea fizica a
puse In vibrare In funcpe de continutullor aerian. Sunetele se diferentiaza dupa
caii"taple lor acustice: intensitate (dependenta de amplitudinea vibratiilor), tonalitate (sau
lnaltimea sunetului, tributara numarului de vibratii In unitatea de timp) ti!Tibru (dependent
de \·ibratiile accesorij ce 1nsotesc sunetul fundamental).
Suneiele de percutie se clasifica In: sunet mat, sur:et sonor sunet timpanic.
I. Sunetu l so nor are intensitale ma1 e, tonal1ta:e joasa durata lunga. Acest sunet
pnare fl timpanic nellmpanic.
SuncLUl senor netimpanic se percutand toracele in regiunile corespunzatoare
spa1iilor intercostale; este denumit sonoritate pulmonara. .
2. Sune{ul timpanic are o tonalitate mai joasa, amplitudine mai mare durata mai
Junga. El se obrine prin percutia lui Traube asupra abdomenului, deci cand
percuUim deasupra organelor cavitarc (stomac, intestin, cavitatea buc'!la) ce contin o
cnntitate
.... de aer au peretii ) reoulati.
0 ,
In pato!ogicc sunetui timpanic poate fi obtinut asupra toracelui, cand se
i'PmH:<lZJ caviti1!i de cu pere!ii regu:n\i pulmonar, chist hidatic. TBC
ca\ In pneumotura('e sc poate obtinc t!mpanlsm daca lend nu este sub presiunc.
/ntn..: sonoriu11ca pulmonara sunetul tim panic se situeaza sunetul hipersonor, obtinut
mai 'ales asupra toracelui, cand poarta numele de hipersonoritate pu1monara se
In cmiizcmul puJmonar, criza de astm
3 • S uncttul modcuticaracter
. I .
ufQr mocnrJIC'at ...
u
..
continut aerian S . ogre mat se percepe asupn
sc obtine p · · e pnn tonahtate ridicata, intensitate micllJi au1ratlUR:O
nn percut•a
ficatului 5 r . . . . .. une1
A
mase muscu 1are dezvo1tate (masa femurall) sau prin
cat as. p JnbCdl $1 lnllnll .. In mod patologic sunetul mat poate fi obtinut asupra rnr'lll"lllil•.i.Y"
., upra a omenuiUJ
. · · Asupra t orace 1u1· apare sunet mat In urmatoarele
' situatw
- torac•c foarte gros (obezitate); •
re . - •ntre peret-ele toracic plaman se interpune un mediu lichid solid sau aer sub
P SJUne; exemple de bor1
.,. ce rea1·tzeaza- aceste s1tuapc
· ·· pleurezie,
. hemotorace,
' tumon.
P1'"'ura 1e, pneumotorace masiv·, · ,
t aerul din alve9lele pulmonare este inlocuit cu exudat (in pneumonic) cu celule
-
(lr. brohopulmonar), cu sange (In infarct pulmonar) sau produs
resor pa aeruiUJ (atelectazie).
Asupra abdomenului apare sunet mat in urmatoarele situatit:
. - perete abdominal prin tesut celulo-adipos bin'e reprezentat (obezitate) sau
pnn edem (anasarca);
- de lichid in cavitatea peritonealii (ascita, peritonita, hemopcritcneu);
- tumon mari (chist ovarian);
-sarcina avansata, glob vezical.
Sunetul submat reprezinta rezultanta unui "amestec" de sunet sonor mat; se-obtine
In ca:-ui woceselor de condensare de dimensiuni mai mici, situate In apropierea peretelui
toractc (bronhopneumonie) sau cand lama de lichid este subtire (pleurezie).
Il.4. ASCULTATIA
'
este metoda examenului obiectiv prin care percepem fenomenele acustice
prod use In interiorul corpului uman In tim pul functionarii unor organe sau aparate In conditii
fiziologice sau patologice. Ea este cunoscuta ca posibil mijloc de examinare din ceie mai
vec hi timpuri (Hipocr:_ate) dar a intrat In practica In Fran ta datorita lui Laennec ( l8l9).
Pentru a realiza o ascultatie corecta trebuie respectate cateva
1. Lmi$te dephna ·1n salon (cabinet).
2. clinidi teoretice In domeniu pentru interpretarea corecta a
tenomenelor acustice .
3. Ascultatia sa se faca In mod comparativ pentru regiunile simetrice analoage.
4. Stetosc.opu l fo losit sa fie in buna stare de funqionare, asigudind permeabilitatea
tuburilor, a olivelor iar olivele 'sa fie adaptate perfect la conductul auditiv extern al
examinatorului.
5. Nu se va neglija ascultatia In favoarea investigatiei paraclinice (fonografie,
ecografie).
Tehnica ascultatiei
Ascultaria poate 'fi efectuata direct, mai rar utilizata astazi, $i indirect, prin intermediul
stetoscopului. .. · h.. d · · t-
· d.
Ascu 1tatta -
1rec1a. e1• . . . 1i e regtunea. examma. a, a
prin lipirea pavthonulut. urec
· d · · · nee·esitat introducerea ascultattet tndtrecte. Aceste mconvemente
prezentat ezavantaJe a · .
sunt:
29
MU.lieli (in cazu1 bolnavllor neingnJtt• sau cu
pentru bolnav pentrU medic).
_ uiJele reg.una nu pot fi bme explorate (axtlari, mghmall). . .
AscultaJta mdtrecta se practicli cu ajutorul stetoscopuiUJ monoauncular (in obstetnci) !;I
btauricular (in medtcina intema). .
Ascultapa este folosita mai ales pentru aparatul respirator furntzezl
pu1ine date asupra aparatulut renal digestiv
III.l.l. Atitudinea
Atitudinea sau bolnavului -in functie de boala, de suferin}a pe care o prezinta-
poate fi: activa, pasiva sau fortata.
Atitudinea activa caracterizeaza bolnavii cu afectiuni Ei se pot deplasa singuri,
::;e pot alimenta, pot faca toaleta etc. Aceasta atitudine poate fi rernarcata 1n staeliul
initial al unor afecfiuni grave (ex. infarct miocardic acut).
Atitudinea pasiva se 1ntaJne$te la bolnavii gravi: cu neoplazii avansate, tuberculoza
pulmon_ara grava, accidente vasculare cerebrate etc. Ei lngrijire din partea
familiei sa·u a personalului medical. Aceasta pozitie se caracterizeaza prin adinamie,
apatie, Jipsa fort:ei bolnavul nu se poate mobiliza, el zace in pat In pozitia pusa.
Atitudinile for{ate sunt impuse pentru atenuarea unui au fost clasificate In:
mitudini anta1gice, atitudini antitusive, atirudini antidispneizante.
L ,\titu din i :mudgice: sunt impuse de nevoia de atenua durerea. Apar sub diverse
forme. !n diferite boli:
- dect:bit contralateral hemitoracelui dureros In pleurita (bolnavul doarme pe hemito-
racele indemn pentm a evita presiunea care-i exacerbeaza durerea);
- culcal pe burta (decubit ventral) In ulcerul gastric In faza dureroasa;
- pozqia ghemuit, cu coapsele flectate pe abdomen, .cu pumnul apasand regiunea
durcroasa (epiga:;tru) In ulcerul gastric duodenal in criza de penetra1ie;
- decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen, cu mimica anxioasa din cauza
durcnJor 11bdorninale intense se observa In acut5, pcritonita acuta generalizati,
ulcc.:'r 1·.;crforat, colccislita acuta·'
- po1..ip.t care atenueaza durerile "In ncoplasmul pancrcat1c:
- pozi1ia oprindu-se din mers mimand interes pemru vitrine ("spectator de
vJirine") In criza durcroasa precordiala din angina pectoraHi de cfo!"t: se din mers din
c.:wza dwerii In molet bolnavu·l cu arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare
(dupa cat eva lllJJJute rei a mersul);
JO
nn n g.Asesc •anetm tau pti7.i·t11-ll\b:ar.."''
2. Alitudini antidi5pueizantf'
.- in prac;tJca me(h.ca ra .mta1nun II. ecvent p<mtm
4
. dl" ortopnec pe care o ad<.lpta ...,...,,.......,..,..
P\'lltlll
" • dnnmuarca d1-.;pneii · · ..:v 1 car<>
. st:, uu. . . · ·- p1 m poz1tHt sezanda !'au senusezandfi
4 4
I. '''
.. s:lll 1a marumca
• ::::- patulu
' .
1 <.: II mauu e • 1 · · dt.· man!lne . $1 prctoardc
· - atarnand. sau stau pc
\ ·•un
• , t·u
• lllamlle Jl<: ·SJ'latarul
< • · .....
scnunu 1Ul, a1knn :.tau ·Ia · cu antehratd(' li\atc pe pcl\a7
. • • po:llllC
· n adnt)tfl
· ' holna
· '\II . ·Ill . . - t 1t' <l:.IJn h1 ('Jl}IC. . : n-.;uiiCJCntfi
• · \'Cntrll:Uiarl't \1$liH!U
•
ciUIIa
- ( ast Ill Ccll"<h<ll'
_ • ed c'Ill I' u lliOilal .u.:ut). rnsulh..:lt:nl<'l l·anltara n'nue-;tl\a. -.;tcnnn lllltrala
I ' ' . . . . - - - .. - ... .
M e'-<·
.. II 1s111u
· I pe uu · ·{;• . . :1· .tmeh,)l arl'<l (hspnt:'tl
1)ii/.:.!a/ --. rc7Hia- ·111 I ) dectm-
!.!.t"'! IPilillTa pat •rlu1 v·t<;t•
' tdetr jHlltn<'II
1 <
•H • • 1•r,tl ')I p11n une1
Ia Ill\ t' l11l llH.' Jnhl cl <'r ._ tP<ll · f'l ' t p :.!JaYita lt c t l '\1
· ·c· ( pttn · act•u1W a
• ea 111
tn trar
n.''>P ll a ton acccstH'll · ' . .
- . de r l t(';:;,.,
_ -- Pn71ltCl ::-n -.. ·.rtl
' C' 111 ··' ! l (llllC'tI·<111· :-
·
-.,,111 (1 1a.
· iHI " ptat a- t Ie b o Inav1- pcntru
dllllll lWtrl':l cli spnctl , po<ne a pat (' in pe1ann <hta acu.t.a '-'"udall\?.. lm l1<'pc n l'ard Bt•lna' ui sta
l1t' . · "' • _<•en un''ill
.. · c11 " ·p11 I ·ll'
• I<.>,:a! ;11alllt
· ::. Sril7Clllt
• • l t' 1 prt->IUnt' li n"upra 111tm ll.
H.:
il)urand i-\Ctt vttatca cardiad !$1 In ,.a...ck lllan de Ia br1:ta ini mii
_ = BolltRvii cu plcurezic exudattva prcfe;·fl sa rukati pt' parten
sanatos sa fad'\ respirati1 nHl t a mple
- In afcctiun ile cat·diClcC congenitale. u<u1og.cne lnt?. lni te !?,
llhserva P?Zit•a de ··squatting" Sc'HI . fk' vine'' dupa un efo rt ti7.iC (<l lergnt). cnnd hf\1'-;(:
111 unna ef<)rtu h.11 co pilul ta pcm tia ght:·muitn r entru a-st reduce dispnee<l
3. Pozitii a n tusigt>nt>
Pnzitta cukat pe partea afectata se ohc;erva la holnavii cu unila terala
estc generata de a ev•ta zonelor refle-<og.ene tusngene dr ditre secrep a
·.,....· ac umul ata In bronh iile di latate
Pozi tii for{att>. plu·ticul<l re. lrgatr de rontract uri musr ulare '
cl) de optstt"t(JIHIS. Ill m<. de cerr. c<,rpuhll pa<:i entului ptTl'\.
1rac turfl ge neralizaHl a lnU$Ch liN C"\tenson a1 trunchttdlll . avand 2. puncte de c;pnpn in
dt'c uh tt dorsa l. ceafa d lk il tell! Aceasta se inta lne$te in apihu t dupa o plaga
rt.'\.·ent a. cu pamant Pe to ndul de con tract uri\ general izata . pot apttre p a 1 0 '\1'-'llll'
in <;nptc de du ren vi1 . trismuc:; (n H1tractura febdl.
h) int almta In hacllarfl. hem<' rag11 memngtene St.'
(CII't'l(£t..'l'i7e ai' a pri n faptul ca pt!Cientul sUi C'ulcat in dec ub1t latE't aL Cll ca put dal pc
( hiperex ten•;ia c.u !!enunchti tlectat' . tkct atc pc (l'a nmlil . .:fm11a
i e"tt' Ia care se adaug.a fotnfnhnt. fch1a \ceasta pn7ttie, fara e'<tensia ca puhn.
1
pnl l11;:! h;>lnavii cu vert ebrnlc cerYicnle. lltNhu l h11 P0tt.
\.') ·r t 1cnhsul d tnt r-P im:linare de() pa t te a c<lpttllll . totoclatn Pl\1·
01
du n · il<)l $1 cste dctt'l n11nal d\.' cnn! 1 ;.tdllra 11\liSChdCir latcmli ren rca II. ca1t'
fl " ' ti pa lpa! , cu a<ncct de ;11 cord art'. i ut11151, lll md"' a! 1 C au 7e lc pot li c111tak.
1
pr<>CC'e ,crtcbrale cervicale (hernil d<; pro.:"< ueopla71Ce
cl c.). procese j ntlamat on i de ,·ecmata te ( Ia rt n nugdah tc acute). ptuce,e ular<
mwlg•i viralc). funrponale (
( 1lli<,z1te. . . . . . ,
d I scaderea calctulut si magt@l!illUiill...QI!gnlSI!! du':" 1,1 0 stare de lupereX< ttahthtatc
i doua torme d1mGe spasmohila $1 tetama. l .tpsa caktulm *'
ncuro-muscu lara ' L ,
I
unui .apo.t:t iaauJfiCili'-.abWltl'1
· tl contracturi musculare simetrice ale extremitlplor
.. prseezacarnacterizeazl prin extensia degetelor comune, adducpa $i
mamot ce · · ·sta DGUU..
semifiexia miinii (spasm carpal). La nivelul membrelor mfenoare poate exJ
cu picioarele in flexie rotatie interna. . . .
Pentru reproducerea contractiei musculare se folosesc dtfente manevre cum ar fi.
_ aplicarea tensiometrului la nivelu! bratului, cateva minute, dupa care apare
contractia ·specifica "mana de mamof' - semnullut_ Trousseau; . . .
- percutarea lajumatatea m c:
de spasmofilie. contractura ndicator al buzet supenoare reahzand semnul 1
Chvostek; ·
e) isteria poate reproduce oricare dintre pozitiile de mai sus, dar nu
pet.rnanenta bolnavii cauta mereu alte se de- ras,
mutism, mai ales In prezenta anturajului . .
f) redoarea cefei reprezinta imobilitatea regiunii vertebrale acttve
pasive devin imposibiie. Se In: luxatii vertebrate cervicale, spondilite, dar mat
frecvent in hemoragii meningiene meningite.
32
tenttt..diftrite manevre cum ar ti: mSAAtntinsl cu ctea-ltil
aplblti.-cll•uoJra): in _hipertiroidiile fiuste acate tremurlturi apar 18 .. ..
. 6. . tremurltunle sunt polimorfe, variabile atrag prin cornpl.ext.u;
de pleoapei;
1. 1? hepatica encefalopatia portala se intilnesc tremurituri care se
_prm neregulate, aritmice, de flexie-extensie din articulatia
metacarpofalangiana deviatia laterala a in ansamblu aceste
s.e amana raiiaitul aripilor de pasare - flapping tremor se datoresc hiperamo-
ruemiet tulburanlo r electrolitice·,
senil se caracterizeaza prin tremuraturi ce intereseaza capul, fata, membrele
su.penoare, au ntm lent amplitudine variata, se produc In repaus nu sunt modificate de
<;r ampele m uscutare sunt contractun musculare dureroase de scurta durata care se
repeta parox.istic. Mecanisrnul de producere ll reprezinta ischemia cu hipoxia
Cauze: ischemie arteriala din arteriopatia cronica obliteranta (se manifesta sub forma de
claudicatie intermitenta crampele apar la mers); hipopotasemia (prin diaree, abuz de
diuretice, varsaturi); deshidratarea; spasmofilia; tetania etc.
Ticurile sunt convulsive independente de vointa imposibil de oprit
prin vointa, prod use prin contracpa unui grup muscular; 'realizeaza stereotipie, reproducand
refl ex un gest curent. Exista ticuri multiple cand poarta numele de boala ticurilor.
mai frecvent Ia barbati
,'
pe un teren nevrotic sau pe un fond spasmofil, uneori
cu neuroleptice etc.
Miocloniile su nt contraqii musculare involuntare, dar
scurte, Iocalizate Ia cateva fascicule, mai ales la membre fata, neproducand deplasan.
Cauze: encefalita lf!targica, uremia, epilepsia ciiencefalica etc
. Fibrilatiile Ji fasciculatiile sunt contractii Jimttate Ia fascicule
exprimate prin verrniculare, rara contractta mtreg, observate
33
. .
sunt involuntare rapide, • . .t
cu caracter de secuse tonice sau clonice, ample, unpOSlbil oppe
$i care 5e in cursul voluntare pe le _Sunt d
reumatismul articular acut cu locahzare cerebral! m nuclen stnatJ (coreea mmor sau
Sydenham) sau de procese degenerative ale nucleiJor striati (coree . .
atetozice au etiologie degenerativl sau encefahttcl. Su.n t
lente, aritmice, de mica amploare, permanente,. gispar in spmn,- limitate 1a
superioare $i uneori Ia fatii; fata prezinta grimase diferite. Se asociazl frecvent cu
coreice, .....,generand mic:carile
y coreo-atetozice. <·!.-·
·l\:l"
..
Convulsiile
ConvulsiiJe·reprezinta intennitente, involuntare, cu ampfe,_
repetate, neregulate ale corpului in sau ale unor segmente (lndeosebi a·Je
extremitii!ilor). ·_ .
Convulsiile sunt to nice sau clonice; ·free vent le intalnim·asociat uneori cu pet\Urban
ale starii de con$tiintii. Convulsiile tonice se caracterizeaza prin instalarea ,.,. .,.
.....,........... ,. .
' .
-
contracfii musculare cu imobilizarea segmentelor afectate. C_onvulsiile clonice settadlic Pr;1t , ,. \.......
contractii sau generalizate, initial rapide apoi mai
rare. ,.. · #
Sunt produse prin putemica a centrilor motori encefalici de cauze multiple:
l. afeqiuni neurologice: (cea mai frecventa cauza), isteria, tumori cerebrale, :·;r: t
34
..
w
azv&rri .. . . pentru fi tArat este ridicat
t n:tamte, se an parabZia de sciatic liteu extern·
8. pterderea parJJali a cap ' tl5ti ' fun · . •
mers inc · · . . ctaonale a membrelor inferioare c1uce fa
. . ettmt, cu opnn frecvente, obosit; se in hipocalcemie boala Addison
poImevnte etc.; . . • '
- 9. mersul cu opriri frecvente d1'n d .. "
. - . .. . .. · . · cauza ureru m pulpa unei gambe se remarci in
cromca obhteranta. a membrelor inferioare (claudicatie intennitenta).
·.
, . 35
dinllioPiltil congenitale cianogene.
-----itldft
danodce •
. .. tn m.utioiea.t&
..IJ al fetet, al pleoapelor, se tntllnettb
car4id congftivl allu1 Cornsart).
arteriala, o.steoporoza, tulburari metabolice (DZ sau scaderea tolerantei la glucoza). Poate fi
indus iatrogen prin supradozarea corticoterapiei sau prelungirea ei. ..
2. acromegalic consta in: oasele malare proeminente, rnandibula mare ·
proiectaia lnainte, arcadele orbitare proemmente, nasul urechile marite
. ' .
cu indepartarea lor de craniu, limba dintii mferiori 1n "evantai", buzele ·
evazate, pielea cutata, trasaturile fete1 grosolane. Extremitatile cresc in qjmensiuni !neat 1.
lf-'!lr.-& J b.•
, •. _,._
'
bolnavuJ i'# schirri'Ba numarul de la pantofi (semnul pantofului) sau de la sau de la
palarie (semnul palariei). Modificarile sunt caracteristice §i se coreleaza cu hipersecreta de
hormon somatotrop, datorita unei tumori adenomatoase antehipofizare. .
3. se caracterizeaza prin_priyjr_e_fixa. speriata (facies speriat),
ochi stralucitori, exoftalmici, asinergie oculo-frontala oculo-palpebrala prin exoftalmia
biJaterala. Bolnavii mai prezinta sdidere ponderaJa, sensibilitate la caldura, insomnii,
pieJea umeda calda, tahicardie, trernuraturi fine ale degetelor membrelor superioare . Se
hipersecretiei hormonilor tiroidieni.
, (rnixedematos) .se_.caracterizeaza prin fata rotunda, cu aspect
cJ_e, .plina,, de culoare palida, inexpresiva, cu tegumentele infiltratie
IriucdtdK a tesuturilor subiacente, pleoape buze groase, trasaturi aspre, limba
miiritii, lngro$ata. Se de ideaf.ie lenta, bradilalie, voce aspra, sprincenele
36
nu
asteme,
.. . . coloratta bruni a f•
i!l boala_J\cJslison (insuficieo1a COI1tiGOI1111.1i1
a tegumentelor desCOJllfiltetlldl
bro'nza.lti). msopti de hiperpagmentarea mucoasei bucale . gill" 1" b"".
hipotensiune arteriali, diaree etc. , gm or, un u, se asocwt:t
6. F2!9§.zbircit cu aspect d " .. , .. .. .. .
caracterl - :--· . "e. span , mta1 m hapogonadismul masculin; se
Brl zbarclta (sau de biitran), cu pielea subpre, pergamentoasi,
u mustat:u, cu voce ascutitl ca de femeie.
Faciesul in boli de metabolism
. in DZ juvenil (insulinodependent) se caracterizeaza
fata rozata, mat ales pomep.1 fruntea sunt Se asociazl cu polidipsie poliurie
pohfagie, hiperglicemie, glicozurie. ' '
Faciesul l.n boli de colagen .
. 1. lupic, caracterizat printr-o eruptie eritematoasa, simetricl, situata pe pometi
baza sub forma de fluture cu aiipile intinse. Se asociaza cu febra
YJscerale pohmorfe. Se constata in Iupusul e-ritematos diseminat.
2. sau de "masca", intalnit in sclerodennia -difuza, se
caracterizeaza prin indurarea pielii ca pe-rgamentul, devine foarte intinsa, cu
pliurilor cu aspect ceros (de rnasdi). Buzele sunt subtiri, orificiul bucal redus
(microstomie). In formele avansate nasul devine ascu?t, fetei mult reduse, fat-a ia
aspect de "pasare de prada''. Frecvent se asociaza cu sindrom Raynaud tulburari de
deglutitie.
37
11 di a bOhil&vullui.
pe care medicul, indiferent de
iiitCJEXItmill&n• princip81elor psihice se face in
2
•-"... _, -·
38
IIDaglliaJia ti tulbadrile sale
.d . este un proces psihic, specific oamenilor. de creare·a unor
1. e1 no1
. .pe baza experient
. et· cogmttve
. . antenoare.
. • · fi reproductivi
Ea poate
amagtdnatta. reconstituie imaginea unor obiecte sau persoane existente pe baza
unor• l!liescnen
h .• in timp ce imagmapa
. . creatoare creeaza amagmea
. . unor lucruri noi (ex. in art1,
muzaca, te mea etc.).
sunt: confabulatia, visele, $"aca.
MmciUna redarea mtenttonat modificata a adevarului.
- semnifica descrierea unor evenimente pe care bolnavul nu le-a trait· spre
deoseb1re de minciuna el sincer este convins de realitatea lor. '
. - Visele, reveriile sunt 'in mare masura tributare imaginatiei; apar in mod
particular semmficattve In neuroze, stari tensionale etc.
- l_maginatia saraca, neproductiva, apare la oligofreni encefalopati etc.
Tulburarile de gandire de inteligenta
- conf?rm medical - este functia superioara a creierului prin
care se reahzeaza reflectarea mijlocita, ac1iva generalizata. a obiectelor fenomenelor
realitatii •obiective interactiunea interdependenta lor cauzala. Gandirea reprezinta o
activitate constiuctiv-ideativa. .
Inteligenta este chintesenta funqiilor cognitive; ea exprima eel rnai bine particularitatile
de integrare folosire a intregului bagaj de
Tulburarile d e gandire sunt: tulburari de forma (logoreea, fuga de idei, bradipsihia,
barajul psil:tic, salata de cuvinte) tulburari de fond (ideile prevalente, obsesiile, fobiile,
delirul).
- Logoreea ritmului, debitului tonalitatii
(vorbire multa, tara rost, obositoare). Se observa In sindromul maniacal.
- Fuga de idei se caracterizeaza pnntr··o a ritmului asociatiei de idei, re\atarea
pierzand din precizie mai ales dm conclZte. Apare in alcoolica acuta, star\
maniacale etc.
- Bradipsihia semnifica o 1ncetineala in gandirii. Apare in surmeriaj psihic,
depresie, melancolie, hipotiroidism etc.
- Barajul psihic se tradeaza prin oprirea brusca in cursul unei expuneri; se constata in
scruzofrenie.
- Salata de cuvinte se caracterizeaza prin prezentarea de notiuni fara nici o legatura
logica intre ele §i apare 1n schizofrenie. . v
40
de De@Jtivl, etle 0 stare 'fi
foarte neplicutl. La DOnnali apare In situapi fOC8Dte
Slce se toXlcomanii, neurozl, ............_:_ --'-:--4:.-..-:
- Hi . defin . . . i!IWIUUuc;we etc.
potuma. qte mdiferentismul afectiv 'i se in convalescenta posfirifjo..
JIOasi. Jleurasterue etc.
- Apatia semnific! lipsa afectivitatii·
• •
se obse... .x h" fi ·
• va m sc tzo reme.
A
Tulburirile de
. o funcpe complex! a sistemului nervos central de integrare in timp
spatJu de relatte cu mediul inconjur!tor. Formele de manifestare ale sunt:
starea de ..... (ce realtzeaza· . . t
a no as ra corecta m tlmp spattu asupra propnet
w • • · • • • •
persoane) somnul. Pnnc1palele perturb!ri ale (respectiv ale starii de veghe) sunt
torpoarea, obnubilarea, stupoarea pierderea (de scurta durata -
hpottrnta smcopa; de lunga durata- coma).
. este o stare caracterizata prin scaderea tonusului volitiv-emotional, !ipsa
mdtferenta, apatie. Bolnavii sc comport! ca oamenit exista o
mtarz1ere a raspunsului Ia stimuli, dar raspunsunle se corect. · Apare in
surmenaj, boli febrile etc.
- Obnubilarea este o forma mai avansata de perturbare a in care functiile
psihice sunt incetinite, pragul perceptiei , este crescut' intrebarea nu este ,
este absent sau neadecvat; bolnavul da impresia unui om ratacit. Poate surveni in perioada
febrila a unor boli infeqioase (febra tifoida, tifos exantematic), intoxicatii acute cu alcool, cu
oxid de carbon. cu benzma, cu unele medicamente etc.
- Stupoa1·ea este o tulburaie mai grava a caracterizata printr-o completa
indiferenta fata de tot ce este in jur, dezorientare temporo-spatiala; bolnavii stau
cu privirea fixa, nu percep decat in mod foarte restrans ceea ce se lntampla in jurullor. Se
tn boli grave, stari tvxice grave, schizofrenie, melancolie.
- Lipotimia sau este o pterdere brusca, pal}iala de scurta durata a
cu relaxare musculara paJ1tala sau completa, functiile vegetative fiind numai incetinite nu
abolite. Este generata de scaderea exprimata a tensiunii arteriale, cu reducerea debitului
sanguin cerebral. Survine de regula Ia persoanele cu labilitate neuro-vegetativa, fiind
favorizata de ortostatismul prelungit, de atmosfera viciata, calda umeda, sau de stari
tensionale. Simptomatologia premergatoare lipotimiei este reprezentata de: senzatia de
"ra·u"' ' ......, epioastraloii
.:> oreata
:::>,0 , , tiuituri tn urechi, senzatia
• de '"vedere ca prin ceatif',
•
paloare accentuata, pulsul de amplitudine redusa, hipotensiune arterial!. Urmeaza·pierderea
care nu este totala nici revine in cateva secunde, daca este in
decubit dorsal. De fapt lipotunia este o forma rrunora de smcopa.
- Sincopa se caractenzeaza printr··<> pierdere brusca de scurta durata (secunde,
minute) a locomopei, cu abolirea functiilor este de
(dar nu brutala) netraumatizanta (cain epilepsie). tschemu
tranzitorii cerebrate sau a unei schimbari in cornpozttia sangelut care mga creterul. Ea se
fie prin revenirea Ia normal, fie prin rnoarte.
Cauzele care pot genera sincope sunt numeroase: . . .
a) cauze vasculare: cauze vasopresoare vago-vag_ala)':.. smcopa pnn htpoten-
siune ortostatica (posturala), sincopa . . ..
b) cauze cardiace: stenoza aortica, rntxomul atnal, emboha pulmonara. tah1antmu
paroxistice, bloc AV gr.HI
41
••e.. paJOare eu teCJ,
_ __ ..... llliD01ton. dar flri relaxare sfincterianl; tenSIWilflll.
pulsul slab bltut. fata palidl, tegumentele reci umede. Revenirea din
d'e regull flrl simptome reziduale.
- Coma este o stare caracterizati prin pierderea completl sau partiall de Jungl duratl
a motilitiJii ·voluntare a sensibilititii, cu plstrarea functiilor vegetative
(circulafia respiraJia) care sunt modificate Comatosul face impresia unui om care doanne
profund, stare din care nu poate fi scos decat uneori cu excitanti foarte putemici (intepare,
ciupire), Ia care reacJioneaza prin reflexe sau gemete.
in functie de intensitatea pierderii faza evolutivl a cornei
J) Starea precomatoasa in care bolnavul este obnubilat, incoerent
exprimare, dar mai reacponeaza Ia excitanti puternici.
2) Coma vigila este coma medie; bolnavul nu raspunde.la intrebari, nu executa ordine,
doar stimulii determina reactie. Reflexele cornean de deglutitie sunt inca
prezente. Poate prezenta agitafie delir.
3) Coma profunda (carus) se manifesta prin pierderea completa a relaxare
musculara, pierderea sensibiJitapi a reflexeJor, perturbarea accentuata a circulatiei
respiratiei. .'
4) Coma sau coma ireversibila se caracterizeaza prin suprimarea complet:a atat ..... " ..
a funcpilor neryoase, cat a celor vegetative, viata putand fi menpnuta numai pe cale
artificiala..
Cauzele care pot provoca apa.ripa come! or sunt numeroase. Distingem astfel:
I) Come de origine cerebrala care pot fi generate de:
- acci-dente vasculare cerebrale (hemoragii cerebrale, embolii sau tromboze a arterelor
cerebrale);
- traumatisme cranio-cerebrale (fuchise sau deschise);
- procese inflamatoare cerebrale (encefalite, meningite, abcese cerebrale);
- procese tumorale;
- epiJepsia, isteria.
II) Come metabolice:
- coma diabetidi (acidocetozidi - cea mat frecventa; hiperosmolara- cu hipeglicemie,
dar tara acidocetoza), apare In diabetul zaharat netralat sau incorect tratat;
- coma hipoglioemica (prin supradozarea insuHnei; prin hiperinsulinism qrganic ·_ 'in
rnsulinom); ,,._
....u
-coma uremidi (apare !n stadiul final al msufictentei renale cronice); -•.
- coma hepatica (survine i'n evolutia hepatitelor acute grave, a hepatitelor cronice, a
cirozelor hepatice, a intoxicafiilor hepatotrope).
III) Come endocrine:
- coma addisoniana survine de obicei ]a un vechi addisonian, In Uf1?1a unui episod
rnfecrios, traumatic etc.;
- coma basedowiana (tireotoxica);
..... -: coma mixedematoasa (In rnixedemul grav).
'IV) Come toxice:
--In intoxicatii cu oxid de carbon·'
.
- In intoxicatii cu alcool;
& accidentale sau In scop de IIDUcadere.
A rtul alimentar <:1j consumul energetic sunt cei doi factori care
po " .fi -"
:c starea de nutrt.t1e a uoui individ stare care dt era m
fu . d
nctte. e "
varstv
a. Ea
con d1.t.toneaza. t• • " . . . .
se prin greutatea corporala In corelatie cu malttmea, pnn grostmea phulUI cutanat
etc.
43
decursuJ tiD;rpuJui nopuaea de llal'e de m.iflritie
d.arontl formuleJor de calcul folosite. Pentru gRuta11Ji.
ini.Jtimea, greutatea. sexuJ. .. adill)Os,
Metoda cea mai simpfi de aprec1ere a stirir de nutnt•e este e' aluarea c_on:»oi&li!l
c 11 ajutorul mdicelui lui Broca conform ciruia greutatea ideali = de centlmetn ce
un metru ± I0%. . . . .
Mod1ficarile starii de nutritie pot fi: supraponderea, obez1tatea, emacrerea
Supi·;tponderea obezitatea
Supraponderea reprezmta corporale pe seama tesutului adipos cu
11)-20% de greutatea ideala.
ObezJtatea reprezinta greutatii corporale, dupa indicele lui Broca, cu peste
20%, pe seama tesutului adipos.
fn producerea obezitafii sunt implicati mai multi factori:
1. factori nutritJOnali, ca urmare a deregHini comportamentului alimentar; eel mai im-
portant factor II reprezinta aportul alimentar excesiv, In defavoarea cheltuielii energetice:
poate fi consecinfa unor tulburari fn actul alimentar: bulimie, polifagie, mese bogate Ia ore
neregulate, cu multiple aperitive sau a consumului energetic scazut (sedentarism):
stari psihice particulare, mai ales dupa traumatisme psihoemofionale;
3. procese patologice: traumatism craniocerebral, boli cerebrale cu rasunet
4. unele disendocrinopatii: sindrom Cushing, hipotiroidism, sindrom
5. ereditar: obezitatea genetica.
Obezitatea reprezinta un factor de rise pentru multiple boli: diabet zaharat,
hiperlipoproteinemii, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, guta, artr6ze, cardiopatia
ischemica.
Dupa_aspectuJ morfoclinic se distinge:
a) obezitatea generalizata (difuza) in care acumularea de grasirne se face in mod uni-
form pe torace, membre, abdomen;
b) obezitatea segmentara, ill care depunerea de grasime se face In anumite zo ne;
c) forma ginoida In care predomina fesutul adipos Ia nivelul coapselor, fese-
lor; se asociaza cu: gonartroza, boala varicoasa;
d) forma androida, grasimea este dispusa Ia partea superioara a organismului: ceafa,
regiunea deltoidiana, torace, partea supenoara a abdomenului; se asociaza frecvent cu:
diabet zaharat (DZ), hiperlipoproteinemte, hiperuricemie, ateroscleroza.
fn funqie de numarul $i volumul adipocitelor avem:
a) obezitate hipertrofica: cu numar normal de adipocite dar supralndircate cu gdisimi:
intalnita Ia adulti;
b) obezitate hiperplazica descrisa Ja copii, apare prin
c) obezitate mixta.
111.6.1. PALOAREA
Paloarea este colorapa deschisa a ptelii, cu aspect decolorat tenta spre alb.
Urmatorii 3 factori concura Ja aparipa palorii: , ·
1. scaaerea hemog1obinei sanguine (anemie),
2 . scaderezr circulatiei cutanate (vasoconstrictie);
3. scaderea pigmenplor (hipocrornie tegumentara).
P entru aprecierea clinica a palorii se compara palmele examinatorului cu cele ale
boinavului sau se examineaza patul unghial, mucoasele jugala, linguala sau conjunctivala. De
mentionat observaria d i paloarea cutelor pal mare denota o anernie severa ( cu hemoglobina
sub 7
Paloarea poate fi: - generalizata (acuta cronica) sau
- Iocalizata (acuta cronica).
Paloarea generalizata acuta urmatoarele cauze:
1. fiZiologice (prin scaderea circulapei cutanate): stress emotiv (spaima, manie), rau de
mare de a vi on,. expunere la frig, exces de i'ncordare psihica de munca intelectuala,
indispozifie, oboseala, nesomn, abuz de tutun, alcool, · . . .
2. patologice: tahicardie paroxistica, angina de HTA, hp_otlmte,
sincopa, hemoragii acute, criza catecolaminica din feocromocttom, dtareea cu deshtdratare
etc.
Paloarea generalizata cronica poate fi: . . .
_ fiziologica, prin hipocromia tegumentara, intilnita Ia tenul blond (germam,.scandinaVI,
anglosaxoni);
45
kea_araJJatorte cutan8ll: HfA maligni.
sciderea Hb sanguine in: anemti de IOZ1i:J:'
BICIDler. Jeucoze. reticuloze, boall Hodgkin, . la.zii
afpMiuni renaJe cronice {glomerulonefritl cromci, _renall
• .....eraJ,. sepn"cemii brucelozl. tuberculozl, endocard1tl bactenani subacutl, tnsu tA
VJSC e. • 1 d ")
hepaticl, hipotiroidism. infectii de focar. (sc .
Aspectul palorii ne poate onenta spre . .
a) paloarea galbwe (ca "lamaia" sau ca "pam I) se constata m aneJllla Btermer netratatl,
tcter hemolitic; .. .
b) paloarea teroasa - murdara apare in rapt croruce;
c) paloarea intensli, alb ca "varul" survme dupa hemoragu A •
d) paloarea cu nuanta verzuie la fete ne indrepta spre cloroza, 1ar la spre can-
cer gastric; . . . _
e) paloarea la copti, asociata cu cearcane, ne orienteaza spre parazJtoza _
f) paloarea cu nuanta "cafelei cu lapte" se In endocardita bactenana subacuta;
g) paloarea cu tegumente infiltrate, edematiate, se observa in mixedem;
h) paloarea asociata cu edeme masive ale membrelor fetei pledeaza pentru
glomerulonefrita acuta boli ce evolueaza cu sindrom nefrotic.
Paloarea localizata: ".
a) acuta aparuta unilateral Ia. membre ne indreapta spre .o embolie' arteriala, arterita
acuta, sindrom Raynaud; produsa bilater.al - intra in discutie boala Raynaud;-
b) cronica pledeaza pentru arteriopatie cronica obliteranta.
III.6.2. RO$EATA
: ·reprezlnta difuza a tegumentelor; se produce prin: v_asodilatatie
ale sangelui numarului de , hematii a cantita?i de
oxihemoglobma. .
pielii poate fi: de durata sau persistenta episodica sau trecatoare.
I. de durata poate fi localizata sau generalizata.
Jocalizata : - la fata survine. in: etilism cronic, diabet zahar at (rubeoza
diabetica), tuberculoza pulmonara, pneumorue (facies vultuos), eritematos,
erizipel, dermatomioziH'i, boala Cushing; ·
.: - la palme plante In ciroza hepatica. ·
genen\'Hzata se constata In: poliglobulia primara {boala sau
secundara. limfoleucoza cronica, urticarie. ..,.,
II. trecatoare apare In condipi:
a) fizioJogice: expuneri la cal dura, soare, emotii, pudoare ( eritem de pudoare la fata,
gat), administrare de histamina injectabila;
b) patologice: intoxicatii cu CO, boala serului, boli febrile, boli eruptive (scarlatina),
tumori carcinoide intestinale secretoare de serotonina.
111.6.3. CIANOZA
"'..... . ... . .
este colorapa albastra-violacee a tegumentelor mucoaselor, determinata de
cre§terea cantitapi de hemoglobina .red usa la peste 5 gr.% In sangele capilar {cianoza
adevarata) sau de aparitia de hemog lobina anormaHi ( cianoza hemig1obinica). Este impor-
. ..
de hemoglobini din singe). Notlm do aseaaol
47
i'llildiltedJastna atunca Ci8'DOU este
unptesrunn digitale sau constl tn
etanozati; daclla ridicare revine. vtolacee flrl
c.;ntrall. daci trece prin culoarea mtennediarl rozi., este perifericl. . ..
sau falsa de care trebuie diferentiatl survme tn
urmltoarele lmprejurm: . . - ru·
1. buzele de ingestia unor altmente mure) sau mach1ate cu
violaceu; .
2. echimoze sufuziuni sanguine posttraumatice
3. culoarea dupa de h1starnma; .. .
4. melanoza arsenicala (arsen), crisioza argtroza
(argint);
5. dermatoze pigrnentare, acanthosis nigricans.
Cianoza hemiglobinica
Substratul biochimic a! cianozei hemiglobinice ( cu fier trivalent) 11 reprezinta prezenta
In sange a unor anormali de hemo_globina. (methemoglobina, sulfuemoglobina), care
se recunosc spectroscopic. .
Methemoglobinemia poate fi idiopatica (familiala) sau secundara. '
Methemoglobinemia idiopatica, familial[. este prezenta la mai multi membri ai unei
fami lii esre generata de deficitul enzimatic de reductaza. Cianoza. este cu o tenta
cafenie. Methemoglobinem ia secun dara apare dupa ingerarea unor m edicamente
(fenacetina, antipirina, sulfamide, bismut subnitric are c_aracter pasager, sangele
prezinta o culoare bruna-ciocolatie iar dupa administrarea intravenoasa a- unor substante
reducatoare (acid ascorbic, albastru de metilen 1%) diminua sau dispare. Anamneza
releya relaJia directa 1n timp mtre luarea medicamentului aparitia cianozei
Sulfhemoglobinemia este rara producerea cianozei se explica prin formarea unui
derivat sulfurat al Hb. Reprezinta o cianoza enterogena prin favorizarea formarii sulfhemo-
gJobinei. datorita unor tulburari enterale (constipatli rebele cronice, diarei. enteroco lopatii),
unor afeqiu ni hepatice sau abuz de analgezice. Sulful format 'in intestin
capacitatea hepatica de neutralizare, este absorbit se combina cu Hb eritrocitara dand
sulfhemoglobina. Se diagnosticheaza spectroscopic
111.6.4. 1CTERUL
Icterul rep rezii1ta colorarea in galben a tegumentelor mucoa selor:· datorita
impregnarii acestora cu bilirubina aflata In exces - cand bilirubina sanguina 1
mg%. 1cterul se observa In primul rand Ia nivelul scleroticelor, care fiind bogate 1n elastina
au afimtate sporita fata de bilirubina.
D iferentierea icterului fata de alte coloratii galbene tegument are se face pe baza
urmatoarelor car actere:
l) Icterul respecta zonele depigmentate cicatnctle.
.. cu mo di_ficarile de culoare cutaneo-muco ase, icterul se
modificari de culoar e ale scaunului urin ei.
3) Icterul se totdeau na de bilirubinei sanguine (peste valorile
normale).
48
. detinepe colorarea galbenl a tegumentelor
6ilnubinemie normall, ce poate fi observat in unnltoarele situatit
- renali in care colorafia galben-teroasi a tegumentelor se dato-
rqte anemaea unpregnlri1 cu urocrom·
avansate, in colo;afia galben-pai se explicl prin anemia intensl;
.) unor medacamente ca atebrina (verrnifug utilizat in tratamentullamblia-
zea , acadul pacnc, santonina;
d • r · b?gata_in
- a_ coloratia galbena predomina palmo-plantar
(xantoc_romae), rezulta dm mgesna mastva de morcovi, dovleac.
Etiopatogenetic icterele pot fi clasificate astfcl:
. I. he.molitic sau p rehepatic, care se producerii excesive de bilirubin!
hbera,
I pn
.. n hemoliza
. intensa aparuta in diferite boli. Cauze: anemii hemolitice congenitale,
asemu; .palud1sm, intoxicatie cu ciuperci sau cu alte substante toxice, mecanisme imunolo-
glce, boh mfecfioase, septicemic etc.
" Icterul hemolit_ic se caracterizeaza prin urmatoarele tdisaturi: este un icter flavinic, palid
( bolnavul este ma1 mutt anemic decat icteric"), starea general! buna, ficatul sub raport
functional este normal, prezinta splenomegnlie, scaunele sunt pleiocrome (intens colorate),
In sange mult bllirubina Iibera (indirecta, neconjugata) iar in urina apare urobilinoge-
nurie (.Tara pigmenti biliari). Examinarile hematologice evidentiaza existenta anemiei
hemolitice (rnicrosferocitoza, scade rezistenta globulara $i durata de viata a hematiilor,
etc.).
1- 2. Icter hepatoceluJar (hepatitic) care este produs de lezarea celulara hepatica prin:
boli infecrioase (hepatita virala acutll, leptospiroza, hepatite bacteriene), factori toxici
(alcool, ciuperci, toxinfectJi alimentare, medicamente), hepatita cronica, ciroza hepatica etc.
Ca urmare a lezarii hepatocelulare este perturbata activitatea de bilirubinoconjugare a
hepatocitului mcu ales eliminarea bilirubinei conJugate prin polul biliar hepatocitar_
Icterul hepatocelular are o tent! rubinica (icter rubinic), se 'ipsote$te de hepatomegalie
(sensibila Ia palpare) cu probele functionale hepatice alterate, hiperbilirubinemie directa $i
indirecta, in urina, care este intens colorata, initial urobilinogenul
biliari, scaunele sunt deco)orate; splina uneori este marita.
Jeter obstructiv sau mecanic (posthepatic) este consecinta unei in
scurgerea bilei In duoden, obstrucpe completa sau incompleta, rea]izata de urmatoarele
cauze: Jitiaza coledociana, spasm al sfincterului lui Oddi, oddite stenozante, neoplasm
cancer de cap de pancreas, pancreatite cronice pseudotumorale,. procese
tumorale de vecmatate etc.
Icterul mecanic confera o culoare verzuie tegumentelor (icter verdinic) - daca
obstruct 1a biJiara completa- una negricioasa (icter mel as) Caracterele acestut tcter
)n singe este o cantitate crescuta de de btha:e
(acestea din urrna aenereaza pruritul intens, bradicardta). Ptgmentu bthan ne_putmd aJ_unge m
· t ti fac ca sc:unul sa fie decolorat. in urina, care este foarte colorata, apar
es n, t · b Tari Colesterolul fosfataza alcalina sunt crescute i n sang e.
Piol<rmen tl alt. I . . ficatul care poate fi marit de volum, prezinta probele fiuictionale in limite
sp eno meg ta, tar , .
din combinarea a doua fonne de icter (din cele mai sus amintite).
49
DE PIGMENTARE
JLJ!JUJft.ri•A'AAI... . . d I teonmentelor
. ) d finqte modJticirile e cu oare lUG a-:- .
Discromaa (tulburare de . de melaninl, unor tulbur!ri ale metabolismulw
care se . sau de punerii de substante exogene Ia nivelul
apanfle! de nor ptgmenft, tulburliri de pigmentare: hlpercromta,
In practJca medrcala putem remarca ur
50
III.7•. LEZIUNILE CUTANATE
.. ,, . . pielii pqt fi un indicator fidel nu numai a unor boli dermatologice (se studiazi
·.:,. la de specialitate), ci a unor boli generale care au manifestari tegumentare
· .... i (ultimul aspect medicul generalist, internist etc.). Leziunile cutanate
· · • · elementare se clastfica m: pnmare secundare.
1) Leziunile cutanate primare se dezvolta pe piele sanatoasa cuprind: macula
· (pata), papula, placa, vezicula, bula, pustula, goma, tuberculul, tumoarea. '
"''· -:;:).\ .facula sau pata reprezinta. o modificare de culoare a pielii alterarea ;_
__,. Poate fi mai mul!e fel_uri: y .• • • • • • < _ ( •
2
.·.:;·_a) :Macula en tematoasa (entemul) consta dm apantta unor pete
').:
..- .
: temporara) survenite prin mecanism congestiv
' : vitropresiune. Poate fi localizata sau generalizata.
care dispar Ia
Macula localizata a pare in febra tifoida {pete mici, lenticulare, rozate, dispuse pe
*'.
' flancurile abdomenului la baza toracelui). sjfilisul secundar etc. \.
_-,1 Macula generalizata se constat! in: rujeola, rubeola etc. In rujeola aspectul eruptiei este
maculopapulos de dimensiuni forme variabile ce conflueaza uneorj; apare la 3-5 zile
de,Ja "debut initial retroauricular, apoi Ia fat3, coboara pe trunchi membre generalizandu-se
in ziJe. ExantemuJ in rujeola este precedat de aparitia enantemului respectiv a semnului
lui koplik (puncte mici, albe, pe un fond eritematos, locahzate la nivelul mucoasei jugale,
i uneori in gingival, in dreptul mo)arilor), semn patognomonic cu mare valoare
fn n1beola eruptia cutanata este asemanatoare cu cea din rujeola, fiind mai putin
intensa, tara tendinta Ia confluare nu afecteaza pielea capului cea palmo-plantara; se
·de micropoliadenopatie sensibila cu localizare laterocervicala, occipitala,
....submaxilara.:- .
!<• ' b) Pati piomentara este o modificare permanenta a culorii pielii nu dispare.la
· Exemple de pete· pigmentare: efelidele, nevii pigmentari plani,
·melanodenniile.
c) Pata vasculara are culoare permanenta este consecinta vaselor
dermului. Se In angioamele plane. . ·. . . . .
d) Purpura este formata din pete care nu _d•spar_Ia <hg1topres1Une ( ;
hemoragica Ia nivelul tegumentelor mucoaselor); se produce pnn extravazare sanguma
cauze multiple. . . . . . ..
. . - Papula este o eruptie cutanata proemmenta, consJstema, 1zolata sauJn
pJacarde, de dimensiuni mici (0,5 em). J\pare in scarlatma, s•fi.hs etc:
,·... 1n scarlatina eruptia a pare Ia 24 ore de Ia debutul man_Ifestmlor. generale, sub fo_?Da
mici papule dispuse pe un fond eritematos, erupt•e generahzatl (aspect de rae
s1
tea'"' .., . . elevall, bine deliriUtatl. care • ......
este o patl de cuJoare alb-rozl, UJO'
Uieoialflll&elasticl, foarte pruriginoasl, ce apare fl dispare rapid;
. ' rea unei reactii alergice (Ia intepltura de _Ia $.). .
· In erizipel apare o placl intinsl, urucl.. cu margms net
· ·,.: ", .-
proeminente ("bureletul"), cu
este o Jeziune cutanatl ce se
centnfugl, cent':'ll rirninlnd ID8l
ca o proemmentl rotundA, :.
.
. ., ". dimensiuni 'sub 1 lichid clar serocitrin. avlnd aspect.pedat::
: Se constat! in zona·zoster, herpes, etc. ·. . .
•. . · Varicela debuteaza cu o eruptie maculopapuloasa sub forma tzolate,
:> ·· : · cJ.haiou
prJeminente, se repede in vezicule cu continut clar ( ca piclturile de
apoi devin tulburi se resorb, fac crusta se vindeca tara urme; sunt rlspindtte
, .: ta:distanta una de altaf1i evolueaza centripet, survenind in puseuri; la un moment dat pe ,. ·.
cgrp sunt elemente er¥tive de varste aspecte diferite care nu intereseaza tegume!ltele .':
palmo-plantare. . .. . . ..
... Herpesul se manifesta pnn apantta de veztcule grupate, pe o zona entematoas!, sttuate ·. -:" .
la buze, nas, regiunea genitala. Eruptia este precedata de o senzatie de arsura. Vindecarea.Se .,.;, ·
f'ara cicatrice.' :· ;·;: · ·
· ·...:. Zona zoster se prezinta sub forma unei eruptii eritemato-veziculoase, dureroase,
·' •• :c'dispusa unui nerv sau plex nervos (pe un fond eritematos apare un buchet, de-
1
· · e,,pr.ecedate, lnsopte urmate de durere ). · . ·. · '· ··
.,_ :,?· :_Buln (flictena) este o vezi¢ula mare, plina de Iichid, dispusa superficial (subcomos),
. .,rpiJlocfu_(intraepidermic) sau pro(und (subepidermic). Apare in intoxicatii
· t .
_::. :., , .:. Tumoarea 'este 0 formatiun e Ctrcumscrisa a pielii, neinflamatorie, cu tendinta sa·
,: :,persiste sau sa (benigna, maligna). . ,'?. . . \
_ · -... II) Leziunile secundare a par se dezvolta pe pielea traun)atizata sau ). '
,. ·. rep_ref inta·urmarea leziunilor primare. In aceasta categorie intra: fisura, exconapa, ·
, crusta, cicatricea lichenificarea. . _ · .. . . (.. "':
in
l - •
._.,. . . · :{:. - Ftsura este o pierdere liniara de substanta, localizata de regula periorifieial sau zo-
.. nele de· ·active (palme, plante). Peate fi superficiala (epidermica) sau profunda
(permica)." .
.. : · · - Excoriafia este o pierdere de substanta superficiaHi a pielii, interesand epidermul pana
Ia qerm; este secundara traumatismeJor. ·
·; ..:..:. · :- este solufia de continuitate intr-un tesut epitelial pavimentos sau al
·· cu pierdere de substanta de profunzime variabila ( stratul bazal). Cele
. se numesc se vindeca tara cicatrice. Survin in urma evolutiei
vezictilelor, pustuJeJor buJelor. Cele profunde intereseaza dermul, au forml rotundi,
ovalara sau neregulata se vindeca lasand cicatrici.
52
trenanti)
al sau Ja njvel calcanean apare o Uleel'&fli
.. to daabetul printr-un triplu mecanism
neur-op,atre fl JDfectae).
. - comoase de culoare albe-sidefii sau care pot acopen
hmJtate extmse pe suprafata pielii; se in lame fine (ex. pitiriazis
versicolor). lame gr935e psoriazis) sau in lambouri (ex. scarlatina) .
.- rezultat din uscarea Ia suprafata pielii a secretiilor patologice ce
provm er?zmm, ulceratu, excoriatii, vezicule, pustule bule.
- CJcatncea fibros prin care s-a vindecat o leziune ce a evoluat cu pierdere
de substanta pnn traumatism, proces inflamator-distructiv local etc.). Poate avea
culoare sau poate fi hiperpigmentata .
. -. Lzchentflcarea este pielii care apare 'in pruritul simplu sau In dermatozele
prungmoase. · ·
PURPURA
. _ Pu_rpura extravazarea sanguina la nivelul tegumentelor mucoaselor, dato-
nta unet capiJare cu aparipe spontana sau dupa traumatisme minore. Se
te de erupfHle cutanate eritematoase prin faptul ca nu dispare Ia digitopresiune.
. Extravazarea sanguina poate fi cantonata numai la nivelul tegumentelor poarta denu-
m•rea de simpla. Daca hemoragia intereseaza nu numai tegumentele ci mucoasele,
seroasele alte tesuturi atunci ia denumirea de purpura hemoragica.
Purpura are unnatoarele forme de manifestare:
.
- . . reprezmta
.
extravazari sanQuine
.....
subteoumentare
0
sau submucoase' sub forma
IDICI pete purpunce, rotunde, punctiforme sau lenticulare, cu diametrul de 1-3 mm.
.. - Echimoza, este o extravazare sanguina situata mai profund, cu sesnul dermo-hipoder-
mic, 1 em lapme, de culoare (culoare ce se modifica in timp, datorita
modificarilor pe care le sufera hemoglobina) 1
- au o suprafata mai mare cuprind xegiuni extinse apar mai
ales In coagulopatii.
- Vibicele, sunt extravazari sanguine dispuse liniar, Ia nivelul plicilor de flexie.
Purpura are adesea o dispozitie simetrica, cu localizare predilecta Ia membrele inferi-
oare (presiunea hidrostatica este mai mare la acest nivel) sau la nivelul zonelor mai solicitate
mecanic. Poate lasa in um1a sa pete de culoare bruna, din cauza depozitarii hemosiderinei.
hemDragica se poate prezenta sub urmatoarele forme: (sangerare
nazala), gingivoragie. sau stomatoragie (hemoragie gingivala sau de la nivelul mucoasei
bucale), hematemeza (varsatura ce confine sange), melena (hemoragie digestiva superioara,
In care sangele a fost dtgerat, scaunul ia o culoare neagra ca pacura), meno-metrorag1e (he-
moragie uterina), hematuna (sangerare pe tractul urinar), hemoptizie (sangerare la
aparatului respirator ce se exteriorizeaza prin expectoratie alcatuita din sange)._ Dar
hemoraoii Ia nivelul seroaselor pot insoti purpura (hemotorace, hemopernoneu,
hemartr;za), precum extravazari sanguine mai abundente Ia nivelul tesutului celular
subcutanat sau in (hematoame). . . ..
Cauzele pot genera manifestari hemoragipare sunt multtple se pot grupa m
urmltoarele categorii:
53
acestor cauze. precum clinice mai
se va face Ia capitolof semiologteJ bolilor hemostazet.
4'1,· · • ..Pirul .
· ?W poate suferi numeroase modificari pato.logice•. modificari.ce pot repere
importante pentru bolt genettce, •.
de par poate prezenta mod1fican de culoare, de ordm cantttat1v cahta .
55
congemtall a oiame:ntuliUi.
rdea>Jionkl'e& este generalizati).
.OIIDitlia Cmcirunfirea) reprezinti decolorarea pirului pe mlsura • .
FaiOIQ1gJC canJtta se in: hipertiroid1sm. unele boli cardiovasculare (h1pertenSJune
arteriali). diabet zaharat, emotionale puternice (canitia acutl), dupl tratament prelun-
gtt cu antimalarice de sinteza (chlorochma)..
in nefropatia cu pierdere de sare, parul 1a culoarea blondi sau
b) Modificarile de ordin cantitativ pot fi. hipertricoza. alopecia .
Hipertricoza dezvcltarea excesn.-a. peste n0rmal, a pilozttitn. hl-
pertricoza in care parul este abundent In zone normaJe sexulu1 respectiv se
mai frecvent In tuberculoza pulmonara, dupa menopauza etc. Varianta de htpertncozi m
care parul apare in zone neparoase Ia sexul respectiv poarta numele de hirsutism
se mai frecvent Ia femei; pa.rul abundent pe fata, pe torace (intermamar), pe
abdomen (Jinia mediana), iar daca se adauga fenomene de intersexualitate vocii,
h1pertrofia clitorisului, hipomenoree), vorbim de virilism. Cauzele de hirsutism sunt: boli en-
docrine care evolueaza cu secretiei de hormoni androgeni (unele tumori ovariene,
acromegalie, boala $i sindromul Cushing) administrarea de horm om corticoizi andre-
gem.
Alopecia rep·rezinta caderea ireversibila sau reversibila a parului. Cand intereseaza
numat regiunea paroasa a capului se calvitie. Pelada o alopecie insulara;
ea poate fi deterrninata genetic, dar poate apare in hipertiroidism. Caderea parului poate
a\·ea cauze diferite: micoze ale paruJui (favus, tncofitie), eczeme, radioterapie, boli infecti-
oase grave (tifos exantematic, septicemii, febra tifoida), medicatia citostatica, heparinote-
rapia, abuzul de contraceptive orale, hipervitaminoza A, intoxicatiile cu thaliu, bismut etc.
Hipotricoza sau hipopilozitatea apare 1n htpofuncfia gonadica. in ciroza hepatica
pilozitatea pubiana lmbraca aspect feminin se produce caderea parului axi)ar toracic. La
femei hipotncoza apare mai frecvent In boala Addison, sindrom Turner, hipotiroidism etc.
c) ModifidiriJe calitative ale parulut cuprind:
1. ruperea firului de par;
2. fisurarea In lung a firului de par,
3. parul aspru, granules, nodular;
Cauze: - parazitoze1e parulut (pedtculoza etc),
- denutritie, avitaminoze;
- anemii feriprive.
56
Structara ungbiilor se modifid astrel:
Onicofagia unghiile friabile, atrofice. Se in intoxicatii grave,
avitaminoze (PP), siringomielie. carente de Fe, mixedem. Unghii friabile apar in boli con-
sumptive (supuratii cronice, neoplazii).
Coilonichia reprezinta deformarea unghiilor datorita inversarii curburii in timp
ele devin au aspect de "albie"sau de "lingura". Cauze: anemia feripriva, scar-
but, hipovitaminoza B.,.
Ungh1Jte "brazdate" de transversale se intalnesc In pemfigus vulgar, accese de
guta, crize de tetanie etc.
Modificanle de forma curbura a unghiilor se regasesc sub aspectul degetelor hipocra-
tice (vezi tulburarile trofice). ·
In cazul existentei unui obstacoltn calea circulatiei normale, arteriale sau venoase. vas-
cularizapa teritoriului respectiv (tributar obstacolului) se face pe cai ocolite, cai preexistente
dar pana atunci nefunctionale. Aceste cai pot fi situate profund sau superficial. Cele super-
ficiale sunt remarcate Ia inspectie, de un medic avizat, printr-o circulatie aparenta anormal
(ca dispozitie aspect).
A) Circulafia colateraJa venoasa
Cand desenul venos subcutanat apare evident, cu marirea calibrului turgescenta.
denota existenta unei obstrucpi pe un trunchi venos profund care face ca sa caute cai
scurgere spre inima dreapta prin anastomozele cu superficiala, precum· cu cea
profunda ( cai de derivatie prin intermediul unui alt trunchi venos spre inima). Deci circulatia
colaterala venoasa poate fi superficiala sau profunda. Dispozit1a topografica a circulat1ei
colaterale superficiale are valoare diagnostica intrucat ea ne permite sa apreciem unde este
sediul obstacolului.
Circulatia colaterala de tip cavo-cav superior apare cand survine un obstacolla nivelul
venei cave superioare. Acest obstacoJ poate fi reprezentat de: retrosternala, tur,nori
mediastinale, adenopati1. Sangele este derivat contra curentului prin vena azygos In mamara
intema, 1ombara, spre cava inferioara. La inspec.1ie se observa venele dilatate, turgescente 1n
superioara anterioara a toracelui, Ia baza gatului Uugularele) la radacina
memprelor superioare; uneori se realizeaza aspectul de cianoza edem "in pelerina" .
Sangele are sensul de curgere de sus In jos; aceasta se apreciaza prin apasarea cu doua
degete a 2 puncte apropiate pe o vena, care se prin ridicarea alternativa a degetelor,
vom remarca din ce d1recpe se face umplerea venei.
Circulatia colaterala de tip cavo-cav inferior apare In tromboza venei cave inferioare,
Sau in compresiuni ale ei prin tumori, bride etc. Sangele obstacolul, luand
numeroaselor anastomoze care sunt lntre cele doua vene cave (superioara inferioadi). In
'taz de obstructie a segmentului inferior (sub venele renale) devin vizibile venele
uu1wu• . inghinale, ale peretelui abdominal anterior inferior, dilatate de ambele piftt.
57
Cl111'84:teriza:tl prin congestta
renal bilateral (cu evolutse fie rapida spre inS1ufic:ieJ11I''tetrll
spre smdrom neftotic). Dacl obstructia venei cave inferioare se produce Ia
segmemului slu superior poate genera fie o forma grava de insuficienti hepaticl, renall
cardiaci (cind instalarea este rapida), fie sindromul Budd-Chiari (cind instalarea este lentl).
Circulatia colaterala venoasa de tip porto-cav poate fi generata de cauze care
determina obstructia venei porte sau aces tea pot fi situate intrahepatic (ex.
c1roza hepatica- este cauza cea mai frecventa, tumori hepatice), subhepatic (ex. tromboza
\'enei porte - piletromboza, compresiunt extrinseci prin tumori sau aderente), sau
$uprahepatic (ex sindromul Budd-Chiari). presJUnii hidrostatice in vena pona
(hipertensiunea portala) face sa intre in functie sistemul venos colatera1, ad!ca anastomozele
porte• cu venele sistemice profunde (csofagiene, gastrice, diafragmatice, peritoneale,
lupogastrice), genennd varice esofagiene, hemoroizi (cu pericolul rupturii acestora
aparitia hemoragiilor consecutive) sau cu venele superficiale - periombilicale - realizind
aspectu l de "cap de meduza" (venele subcutanate dilatate dm jurul ombilicului au o
dispozi}ie radiara). Ultimul aspect are certa valoare diagnostica.
B) Circulatia colaterala arteriala
fn obstructiile arteriale cronice de tipul stenozei istmului aortic (coarctatia a011ei) apare
CJrculafie colaterala evidenta Ia nivelul margim i interne superioare a omoplatului, la urna-
rul stang, In spatiile intercostale, parasternal In epigastru. Artere)e sunt sinuoase, dilatate
prezinta pulsatii ample. Examenul radiologic evidentiaza eroziuni ale marginilor costate.
III.l2.
58
presiunii hidrostatice circulatorii, prin stazl fi
Astfel se perturb& echilibrul dintre presiunea COilOICllOS1D01tiCI.
cu pla5matic (ce confine api electroliti) in spatiu(ilifelti
pal. Crqterea presmnu htdrostatice sta Ia baza edemului cardiac a edemului din obstJ:uMu
venoase. -.-
"2JSciderea presiunii coloidosmotice a plasmei generati de scaderea concentratiei
plasmatice (sub 3,2 gr4/o), care poate apare printr-o diminuare a sintezei lor, fie
pnntr-o a pierderii degradarii lor (ex. edemul carential, edemul hepatic,
edemul nefrottc).
3) concentratiei electrolifilor In organism (mai ales a sodiului) ceea ee antre-
retenf!a ludrica, cu volumului plasmei circulante a lichidului interstitial.
(relativ sau absolut) genereaza retentia hidrosaljna (ex. edemul din
c1roza hepatica, din. unele boli endocrine etc.).·
4) permeabilitatii membranei capitare (in mod normal ea este permeabila
pentru apa electroliti, dar impermeabila pentru proteine). Acest mecanism intervine in ge-
neza urmatoarelor tipuri de edeme: hipoxic, inflamator, alergic etc.
5) P erturbarea circulafiei limfatice (genereaza edemullimfatic) prin obstructie mecanica
(tumo ri, procese inflamatorii etc.).
6) Dilatarea capilarelor, ceea ce suprafata de filtrare.
7) Hipersecrefia de hormon antidiuretic.
8) hidrofiliei tisulare (ex. edemul endocrin).
Vom trece In revista etiopatogenia mai ales caracterele semiologice ale principalelor
tipuri de edeme.
E demul cardiac
.
Edemul cardiac apare in insuficienta mimii drepte in insuficienta cardiaca congestiva.
Ponderea principala in producerea lUI revine retenfiei crescute de sodiu apa, reten?e Ia ·
producerea careia concura facton multiph: hiperaldosterenismul (eel mai important inductor
al retentiei hidrosaline la cardiaci), presiunii venoase (genereaza presiunii
hidrostatice Ia nivelu1 capilarelor), hiperpermeabilitatea capilara (COJ?-Secinta hipox1ei
endoteliale), hidrofiliei tisulare, hipersecrepe de hormon antidiuretic etc.
Caracterele semiologice ale edemului cardiac sunt unnatoarele:
- este un t!dem decliv, apare initial retromaleolar bilateral, apoi la gambe, regiunea
sacrata (fiind influentat de gravitape);
- - este mat accentuat seara (edem vesperal) dimineata Ia sculare (aspect
sesizabil!ntr-o etapa pe masura agravarii edemul devine permanent, stabil.
- culoarea pielii regiunilor edemapate este din cauza stazei venoase
generalizate; iar temperatura este rece; ._ . _ . .
_ Ja inceput este moale, apoi devine rezistent Ia amprenta ( datonta faptulUI ca hipmaa
de duratl duce Ia o rganizarea fibroasa a tesutului conjuntiv);
- are progresiva, ajungand 1n final la anasarca; .
_ edemul cardiac de durata se poate insoti de tulburan trofice ale tegumentelor
edemafiate ( excoriaJ1i, eczeme, fisuri, etc.); . .
_ coexistenta altor semne de suferint! cardtaca: ctanoza, dtspnee, turgescent&
jugularelor, raluri crepitante de staza Ia bazele plamanilor, hepatomegalic de stazi etc.
.
59
renal apare mai ales in glomeruloneftita ditbzl a,...l . . ..
glomerulonefiita difuzl acutl apariJia edemului este all!lll-.tA
meabilitlfii capilare - fenomen generalizat care este consecinta mecanismului imlDDC>JoigJC
tn otganism; hipersecrefia de aldosteron - responsabill de crqterea reabsorbtiei tu-
bulare de sodiu ap!, de sporirea elimin!rii urinare de potasiu (hipersecretia de
aJdosteron fiind consecinta eliberarii de renina In exces, indus! probabif de diminuarea iri-
girii eficace a rinichiului). In sindroamele nefrotice, edemul este consecinta hipopro!e.i ne-
miei (hiposerinemiei) - indusa de proteinuria exprirnat! - ceea ce duce Ja presiunii
coloidosmotice a sangelui; Ia hipoproteinemie se adauga hipersecretia de aldosteron,. indusa
de hipersecrepa de renina ce activeaza angiotensina astfel genereaza secrefia excesiv! de
aldosteron (responsabila de reabsorbpei tubulare de sodiu). ·
Caracterele serniologice ale edemului renal sunt urmatoarele· '·'i:;
; - apare initial Ia fata, interesand pleoapele, regiunile periorbitare, apoi orga-
nele genitale externe, membrele inferioare, peretele abdominal;
- edemul fetei este mai exprirnat la trezire, scade in timpul zilei ( ortosta-
tismul gravitatia dreneaza lichidul);
- este alb,. moale, pufos nedureros, cu pielea destinsa, lucioasa, cu aspect.ceros; lasa
cu unna degetului; . ..
·. 1:··.
- poate sa se generalizeze, cuprinzand cavitatile seroase (pleura, pericard, peritoneu). 4 ... :'
·..
• I
Edemul hepatic
J;iroza hepatica.este boala in care se observa eel mai des acest edem. La producerea sa
contribuie niai mulfi factori: hiperaldosteronismul (ca urmare a celulei hepatice,
ce duce inactivarea deficitara a acestui hormon), hipoproteinemia (proteinosinteza scazuta
Ia nivell.!_1 ficatului bolnav p1erdenle proteice prin paracenteze repetate),)liperperrnea=.
-
bilitatea,...
(rol mmor) l hiperestrogcnia (contribuie Ia accentuarea edemului) .. Men-
_ plus obstruqie1 portale iq ?I?aritra fenamenelor de hipertensiune portala a
voluminoasa exercita compresiune asupra venei cave inferioare accentueaza
ede . . are.
Ed ernul din ciroza hepatica este alb;:galbyj, moale §i predomina In
se de alte serrine de suferinfa hepatica: $ipicter1icter), vasculare,
llcat de consistenta dura, cu suprafata neregulata marginea ascutita, S£Jenomegahe,
7nodificari importante ale probelor de explorare funcponala hepatica. ·
E demul carential
'
Edemul carenfial "de ·roame" apare in contextul unei carente alimentare de durata, 'in
care Iipsa proteinelor este decisiva. Hipoproteinemia, In special hiposerinemia, este respon-
sabila de fuga apei electrolipJor in teritoriul interstitial- deci de aparipa edemului. Este un
edem alb, moale, nedureros, debuteaza la gambe la fata, are tendinta la generalizare.
Contextul clinic este sugestiv.
Edemul reprezinta o varianta a edemului carenpal Ia aparipa ciruia concuri
consumul proteic eKagerat (ex. In cancer, tuberculoza), proteinosinteza insuficienti (din cau-
hepatice) etc. Inipal apare Ia membrele inferioare (Ja picioare), apoi merge
tara sa ajunga Ja anasarca. Se de astenie exprimatl, topirea masei
, .. . . .
musculare, htpoprotemem1e.
60
caz
tumorali), in sau in caz de U.dkiilitl
.acestea generind presiunii hidrostatice capilare.
Compresaunea venei cave superioare prin tumori adenopatii meeltllstin•
gaqe retrostemall genereazl cianoza 'i edemul "in peterinl" cu
venoasl de tip cavo-cav superior. in trombozl sau compresiunea venei cave illfe..
noare, aparitia edemului simetric al membrelor inferioare circulafie" colaterall
venoasl ae trp cavo-cav inferior. _
. in profunda edemul poate ft: alb dureros (phlegmasia alba dolens) cu
lucioasa (culoarea alba se asocierii limfangitei comprimarii
p1elu), sau poate fi violaceu dureros (cianotic) (phlegmasia coerulea dolens)
dm cauza stazei venoase exprimate de Ia nivelul venelor superficiale.
In tromboflebitele superficiale, edemul este rnai redus decat in cele profunde, se
cordonul tlebitic (cordon venos indurat, sensibil, cu pielea supraiacenta colorata in
hipertermie !ocala). .
In sindromul posttromboflebitic edemul este rece, dur violaceu se accentueaza in
ortostatism; nu dispare in decubit; pielea din zona afectata este hiperpigmentata,
prezinta tulburan trofice (eczeme, ulceratii etc.).
In varice ale memebrelor inferioare, edemul apare tardiv, este localizat perimaleolar
initial de culoare alba iar ulterior violacee, se accentueaza In ortostatism diminua sau
dispare dupa decubit
)!:demuiHmfa tic
Edemullimfatic este generat de factori mecamci, dinamici inflamatori care afecteaza
·vasele limfatice. Obstructiile mecanice ale cailor limfatice sunt realizate de compresiuni ex-
trinseei (tumori, aderente etc) sau poate fi vorba de obstructia ganglionilor limfatici prin boli
de sistem, metastaze, iradiere, TBC etc. Factoni dinamici sunt reprezehtati de insuficienta
valvulara a trunchiurilor mari limfatice.
Edemul are culoare alba sau discret cianotica (daca se asociaza venectazii), este dur
(din cauza continutului bogat i'n proteine) nedureros. In limfangita, edemul are tegumente-
Ie supraiacente de culoare este dureros, cald se de adenopatie (sunt afectati
ganglionii satelip). Limfangita poate apare izolat sau tromboflebita.
Edemul endocrin
hidrofiliei tisulare sau perturbarea factorilor care controleaza metabolismul
hidroelectrolitic sunt principalii factori care pot interveni 1n geneza edemului endocrin.
Edemul endocrin este un edem generaJizat poate apare 1n: mixedem, hipertiroidism,
hiperfoliculinism, sau sindromul Cushing, hiperaldosteronism, menopauza, graviditate.
Mixedemul (insuficienta tiroidiana avansata) se caracterizeaza prin prezenta unui edem
alb-ceros, dur (nu lasa amprenta digitaHi), nedureros, edem generalizat progresiv, vizibil
mai bine Ia fata (realizeaza un facies de '"lut:a pima", inexpresiv, cu pleoapele, nasul buzele
tumefiate) extremitap. Pielea este uscata, rugoasa, rece. In mixedem se produce o infirtra-
tie sero-mucoida a tegumentelor mucoaselor, infiltratie care-i confera edemului carac-
ter particular.
ln boala Basedow (hipertiroidism) poate apare un edem de tip datoritl
catabolismului proteic exagerat de durata sau consecinta permea.biliti.fii capilare
61
(pJetibial p maleolar), fenOIJledel'c6.iJilri4
La producerea edemelor concuri p cretterea boriiionullli'i'l
••--•lui insuficientl.
Femeile Ia menopauzl pot prezenta edem palpebral matinal prin su1M&Inc:U.MO
.
Edemul inflamator
Edemul inflamator este un edem localizat In vecinatatea unei inflamatii • determinatl de
factori (abces, furuncul, tlegmon etc.), fizici sau chimici; In acest teritoriu se pro-
penneabilitatii capilare datorita eliberarii locale de histamina, serotonina,
etc. L a ·p roducerea edemului mai poate contribui presiunii
6ncbfiqe tisulare, hidrofilia crescuta a tesutunlor, tulburarile circulaJ:iei limfatice etc. Este un
edem cald, dureros, ce se poate de adenopatii satelite, febra. Etlemul intlamator
poate fi revelator, adica poate atrage atentJa asupra unui proces infl.amator din profunzime
(em piem tpracic, abces perirenal etc ).
111.13. TEMPERATURA
62
(apendicitl, coleciatitl, ----•
. de cea perifericl (aspect folosit in scop diagnostic). La._... . ,_ .....
rea temperatuna se fau intr-una din cavitltile naturale mentionate (axilar nu se
deoarece nu pot sta
Pentru o termometri.zare corect! se cu un prosop axila de transpiratie, se·scuturi
astfel mercurul sa coboare Ia valoarea minima, se rezervorul termo-
.in.. axiUi, iar bratul bolnavului se apropie de to race. Se 5-10 minute,
stand culcat, dupa care se nivelul atins de mercur in tubul capilar. Este reco-
ca termometrizarea sa se faca 1n prezenta unui cadru mediu medical (spre a evita
stmularea febrei), de doua ori pe zi ( orele 8 17) sau daca este cazul din ora in ora.
Temperatura inregistrata se consemneaza pe "foaia de temperatura" (cand se ia de doua ori
pe ZI), unde. se consemneaza pulsul, tensiunea arterial a, diureza etc.
'temperatura corporal a are·un ritm circardian, care se exprima prin valori scazute intre
4-5 dimineta crescute seara, intre orele 17-20. Oscilatiile celor ,doua sunt
cupnnse, in mod normal, 1ntre 36-37° (in axila). tn acest ritm circardian, concomitent cu
temperatura se modifica pulsul, tensiunea arteriala, glicemia. F emeile prezinta 1n plus
ale tempe.raturii in cursu! ciclului ovarian; de la ovulatie temperatura cu 0,5-1°
se mentine ridicata pana la terminarea menstruapei, din cauza secretiei crescute de
progesteron. Temperatura revine apoi la valodle inipale.
Temperatura corpului uman este rezultanta a doua procese: de termogeneza (realizata
prin mecanisme ehimice) termoliza (produsa prin procese fizice), acestea fund coordo-
nate de centri termoregHirii care se afla 1n hipotalamus. temperaturii se poate dato-·
ra urmatorilor factori : (cauza cea mai frecventa), toxici, neoplazii, hemopatii ma-
ligne, boli de colagen, boli endocrine, deshidratare, acidoza, distructii tisulare, alergii,
emofional etc.
. Tennenul de febra un sindrom clinic caracterizat prin temperaturii
corporate peste valorile normale, msotita de tahipnee, tahicardie, sete, oligurie, inapetenta,
modifi9ari sudorale, alterarea starii generale. Deci folosirea celor doi termeni, tem-
peraturii febra, trebuie sa se nuant:at (nefiind echivalenti).
Semnificatia biologica a febrei este de fenomen util, cursul. caruia sunt activate
proces,e le de aparare ale organismului, umorala ( cresc anticorpii)" cehiladi ( nurnarul
precum capacitatea lor de fagocitare; se elibereaza fermenli leucocitari, se
fermenti celu lari tisularD. Pe plan d inic febra are valoarea unui semnal de
alanna, tara a exista un paralelism intre gravitatea bolii febra.
Temperatura axilara ce oscileaza mtre 37-38° este definita ca stare subfebrila. Intre 38-
.. 390 este temperarura moderata iar mtre l 9-41 ° temperatura"ndicata; peste 41° vorbim de
hiperpirexie. Staiea subfebrila se constata in tuberculoza pulmonara, endocardita bacteriana
subacuta, hipertiroidism etc.
F ebra, asemanator temperaturii corporale nonnale, inregistreaza unele variatii diume:
este mai redusa dimineata (remisiune matinala) mai mare seara (exacerbare vesperala).
Inversarea acestei succesiuni febra de tip invers.
fnregistrarea zilnica a temperaturii corporale a permis observatia ca in
unei stari febrile sunt trei stadii_: . · ..
1) temperaturii corpului (stadium care se m de-
de citeva ore ajunge Ia 39-40° _(ex. franca . gnpa, amtgdahta acutl
etc.),. sau lent, progresiv (ex. tuberculoza pulmonara, febra tif01dl etc.). Debutul brusc este
de regull precedat de fiison.
...u'YUh( de (stadium decrementi) tu not•
mat, poate fi bruscl sau lentl. NormaHzarea btuscl a temperatUrij; 1Jul01iti'Cle
malizarea 'ffecventei respirafiilor a pulsului, precum fi de poliurie, poartl numele de
(ex. fn pneumonia pneumococicA, erizipel etc.) . Sciderea Jentlla normal a temperatum se
1izi (ex. in febra tifoidA, scarlatinA etc.).
TIP,urile de febri
Consemnarea de doua ori pe zi a temperaturii corporale; in f oaia de temperaturl, per-
mite individuatizarea unnatoarelor tipuri de febra (tipuri care pot fi modificatc;:-. prin medica-
Jia administrata): ';'::
- Febra continua sau in platou, cu variatii diume mai mici de 1 se observa in pneumo-
nia pneumococica, erizipel, febra tifoida.
. - Febra remitenta, cu variatii mai mari de 1° (tara sa scada sub 37°), survine in Supuratii
pulmonare, tuberculoza pulmonara, septicemie etc.
- Febra intermitenta prezinta oscilafii foa rt e intr-o parte a zilei temperatura este
normala, iar ulterior mult. Apare in septicernie, urinare biliare, neoplas111e
digestive. fn malarie putem nota febra intermitenta periodica (accesul febril se repeta la
de tirnp). Febra hectica este o febraintennitenta cu variafii zilnice mari, de 3-5°.
·_ recurenta se caracterizeaza prin alternants de perioade febrile (durata de S-6
zile) cu perioade afebrile durata). Se constata in: febra recurenta, limfogranuloma-
toza maligna, leptospiroze etc. .
- Febra ondulanta se aseamana cu cea recurenta, dar perioadele afebrile sunt mlocuite
<?U. _perioa'de subfebrile; In pius scaderea temperaturii se face. treptat Apare in
)imfogranulomatoza malign a, endocardita bacteriana subacuta.
... - Febra de tip invers implica.in.versarea ritmului nictermal (seara temperatura este mai
mica dedit dimineata). Se observa in tuberculoza pulmonara grava.
- febra neregulata implica !ipsa oncare1 sistemanzari; este caracteristica septicemiilor,
supurafiilor pulmonare, unor forme de tuberculoza pulmonara.
H ipoter mia
Scaderea temperaturii corporale sub 36° la acest nivel redus,
hjpotermia. Ease cobstata In: ·.
- bolile ce evo1ueaza cu scaderea metabolismului bazal (hipotiroidism expriinat, insufi- •
cienta hepatica grava, inanipe de durata); '.·t.
- comele metabolice uremica, hepatica);
- boli cardiopulmonare cronice, lnsopte de cianoza pronuntata;
- intoxicatii cu digitala;
- dupa hemoragii masive;
- colaps cardiovascular din unele boli infec?oase (pneumonie, difterie);
- expunere Ia fiig.
c· Frisonul
FrisonuJ este tremuditura care precede temperaturii corporale, insofiti de
seozafia de frig. Tremuraturile sunt inegale, neregulate sunt expresia contractiilot alterna-
tive de scurta durata ale flexori extensori, contractii menite sl creasci arderile
64
lfOJ;Ilitelllt se produce 'i co.nstriecia vaselor cutanate,
mare cildurl. .
PrinciJ.NIIele cauze ale fiisoanelor sunt:
- stlrile febrile, infeqille; .
- vaccinuri, transfuzii sau perfuzii cu solutii saline impure· in aceste cazuri frisonul este
unnat de temperatura inalti· '
. '
. - stlri (frisonul psihic); de fapt sunt mici frisoane
neurmate de temperaturii;
- frigulut asupra organismului (frison reflex).
_Fnsonul initia_l, marcand debutul bolii febrile izbucnirea febrei, se obseryl in: pneu-
moma (frison unic;, solemn), e1izipel, amigdalita acuta, gripa, malarie, febra
recurenta, angiocolita etc.
67
- sunt aleneralizatllt
- ··- ·.. Diagnosticul se
benign! de inoculare \'boala ghearelor de·pisidF)
virus inoculat in tegumente printr-o zgirieturl de pisici. Adenopatiile
funqie de poarta de intrare a mai des Ia nivelul membrului superior li
EvoluJia adenopatiilor este subacuta sau cronic!, putind ajunge Ia supuralii. Sunt insottte'de
stare subfebrila. Anat;nneza examenul obicctiv releva zgarietura tegumentelor, uneori
de adenopatia de vecinatate. ·
2) ADENOPATII PRIN PROLIFERARI LIMFORETICULARE .
Boala Hodgkin intereseaza cu predileqie adultit tineri are ca manifestare dominant!
afectarea· ganglionilor. Ia care se adauga febra (mai frecvent de tip ondulant), pruritul,
splenomegalia. Este vorba de o macropoliadenopatie, cu localizare mai sau
cervico-axilara (uni- sau bilateral!), asimetrica; debutul este unigang1ionar, ··e;;olupa lenta,
interesand apoi intreg grupul ganglionilor regionali, care formeaza pachete de dimensiuni
mari (capsula ganglionara ramane intacta), cu aspect tumoral (Jocalizarea cervical! conferi ·
aspectul de "gat proconsular,). Ganglionii, de dimensiuni variabile, nu sunt dupa
ingestia de alcool pot surveni dureri Ia nivelul ganglionilor ganglionilor
... este variata (initial normala. apoi crescuta- cartilaginoasa). Nu ad era Ia planurile superficia!e
sau prorunde nu supureaza. Examenul radiologic poate evidenp.a adenopatie mediastinali
Certitudinea diagnosticului o confera examenul bioptic ganglionar.
.. limfatica cronica, boala observata mai des peste SO ani, se caracterizeaza
printr-o hiperplazie limfoida sistematizata cu prinderea ganglionilor, splinei a formatiunilor
limfatice ale tubului digestiv. Este.o poliadenopatie (superficial! profunda) de dimensiuni
moderate (intre 1 5 em), neinflamatorie, simetrica, de consistenta variabila, difuza- intere-
.sand grupurile ganglionare. Ganglionii nu adera Ia planurile 1nvecinate, nu fac con-
glo1perate nu invadeaza structurile din vecinatate. Localizarea de predilectie este cervical!,
inghinala. Diagnosticul se pune cu ajutorul laboratorului care arata existenta
Ieuqocitozei cu limfocitoza cu aJutorul m1elogramei.
Limfoamele maligne nehodgkimene (limfoblastomul, limfosarcomul, reticulo-sarcomul
etc) sunt tumori ale sistemului celular imun, ce pot interesa orice organ care apar In jurul
varstei de 50 ani. Bolnavii se adreseaza medicului, eel mai frecvent, pentiu adenopatii super-
ficiale pentru fenomene de ordin general (febra, astenie, transpiratii, inapetenta, scadere In
greutate). Ganglionii cresc relativ repede, sunt duri, izolati sau aglutinap. Ganglionii pro-
funzi pot da fenomene compresive asupra organelor vecine. Anamneza, examenul obiectiv
In corelare cu examinarile de laborator (hemograma, datele biochimice §i irmfnologice), cu
examenul histopatologic al biopsiei ganglionare cu explorarile paraclinicet·(radiologie,
tomografie computerizata) ajuta Ia stabilirea diagnosticului.
in macroglobulinemia Waldenstrom este o hiperplazie difuza a sistemului limfo-
plasmocitar, cu marirea moderata de volum a gangli?nilor profunzi.
au consistenta normala, sunt tara tendmta la supuratJe. Inafara adenopatnlor
bolnavul hepatosplenomegalie. manifestari hemoragipare neurologice.
Laboratorul evidentiaza anemie nonnocroma, normocitara hiper-IgM monoclonall.
Sarcoidoza sau boala Besnier-Boeck-Schaumann este o reticulozi granulomatoasl
'if;i7:A cu localizari multiple ( cutanate, ganglion are, osoase §i visceraJe); StUlt
detat ·mariti de volum, mobili, de consistenfa crescutl, :tara
68
cu supdciall, mai
1
mediastino-hilari fi pllminul sunt cea mat
.cu preddecpe virsta adultului tinlr. Diagnosticul se bazeazl pe
histopatologtc al prelevatului bioptic. Evolutia este in general bunl.
69
.....r
I. PARTICULARITATILE
c. Profesia
Unele profesii, prin noxele pe care le mclud, pot favoriza anumite boli respiratorii.
Exemple:
- morarii sunt cronice astmului
- cei care lucreaza 1n mediu cu vapori, praf, scuame epidennice de Ia animale, in
mdustria chimica, industria industria textiHi, industria lemnului. industria
metalelar etc. sunt astmului
- minerii din exploatarile cu continut mare in bioxid de siliciu ca cei care lucreazl in
tabricile de ciment (tara sistem corect de ventilare) pot prezenta silicoz!, silicotuberctilozl;
- maturatorii de strada sunt
- muncitorii
,_ .
din fabricile de sticla (sutlatorii) precum muzicantii" care
sutla in instrumentele muzicale fac emfizem pulmonar;
- profesiile care expun Ia azbest, caolinat etc. favorizeazi fibroza owmonart
70
.
Astmul brollfic ale!Jic, cronicl, emfizemul pulmonar. brollfiectazia,
br:onhopulmonar sunt boli care se manifest! mai des Ia persoanele care un
r:eceptiv fati de aceste afecJiuni (se pare ca este un "teren predispus", genetic detenninat).
Astmul alergic survine din copillrie, la persoanele alergice sau care provin din familii
in.careexisti rnanifestari aJergice (riniti alergic!, urticarie, edem Quincke etc.).
0 boali transmisa ereditar (autosomal recesiv) este fibroza chistici.
; tuberculo;z:ei pulmonare nu este trebuie awta in vedere
J!Qsibilitatea.contagiunii intrafamiliale (contactul prelungit cu un bolnav care prezinti tbc
pulmonar activ) . .
e. Antecedente penonale patologice
· · :,, · · - BQlile infecpoase ale. copilariei, rujeola tusea .conwlsiva se pot complica cu pneu-
rnonie;- bronhopneumonie. Rujeola poate favonza infectia-bacilara unor
procese vechi tuberculoase. ·
• • : • "'=" =· , -.; Tusea; convu!s1va netratata poate fi urmata de fu 10-20% din cazuri.
Rahitismul uneori determina deformatii toracice care pot provoca tulburari 1n mecanica
.; qu consecinte circulatorii 1n schimburile gazoase. ·
·-\. · · : ' r epetate au rol in aparifia cronice a .
.·· · · .:. . .-: ·· -gripa'prezinta riscul obstructiei glotei prin falsele ·met:nbrane care se
f01_meaza nivelul laringelui ( crup difteric sau gripal).
·:.:·:.: :- ·.Leziunile niberculoasepulmonare se pot complica cu hemoptizie sau pneumotorace iar
c ; · .cele vechi, in anumite conditfi de mediu, pot recidiva. ;·- · ·. · .. · ·
' ·.:- ··. B.[ill!§ita cronica obstructiva emfizemul pulmonar due in cord pulmonar
C?fOQi9 (prin intecrnediul hipertensiunii arteriale din mica circulafie pe care o
Pneumoniile se pot complica cu pleurezii para- sau metapneumonice {care survin in
timpul sau dupa yindecarea pneumoniei) Pneumopatiile la nivel (lobul)
pledeaza fie pentru ( congestie fie pentru cancer
bronhopulmonar (pneumonii paracanceroase).
serofibrinoasa tuberculoasa (incomplet tratata) vindeca
secheJe pleutale (simfiza pleurala, pahipleurita).
· Stenoza.mitr.ala, prin staza hipertensiunea din mica .hemoptizii
repetate. .
Diabetul zaharat creaza condipi favombile aparipei agravarii evolutiei tuberculozei
1.1. SIMPTOMATOLOGIA
72
Ll.2. Simptome de. ordin local
· Simptomele 4e ordin local iii bolile aparatului respirator sunt reprezentate de: a)
: ·· b) dispneea, c) tusea, d) e) hemoptizia. .
. 11'/i . . .
j. • i I •
•.•.: .i :, . .• :: •·. a. Dureri toracice de cauza parietal& apar in: ..• .. .. _. ... :
.. t .. 1 .. • ,. ... ... .. ,.. ,.- .... • .. _._! ••
-'' ;.·
, ..... •ft.'-
· .....; •.. ;_• ... -
zost(;-r- boala -
printr-o eruppe eritemato-veziculoasa
' •
dureroasa
t. • "'\
dis-
.• ,PfisJ. unui· nerv .sau ·a unui plex nerv.os (de regula durerile sunt
... ""'., •: ·
- ' • • ,. -
erupfia
>C'
timp (la · . t. • •' • ••
...
. ·:; - neoplasme osoase,.primitive sau secundare;
,. · - boala parazitara·caracterizata prin dureri in musculatura toracica sau cu
alta Jocalizare, febr!, cefalee, edeme palpebrale sau faciale, eozinofilie exprimata;
- mastodinie (durerea sanilor) ce poate surveni in: sindromul de tensiune premenstrual,
mastite, tumori mamare; .
- sindfom Tietze (tumefierea dureroasa, de regula unilaterala, a cartilajelor. condro-
costale, ale coastelor 1 §i 2 sau 3-4, de etiologie necunoscuta);
:.. boala din 'Bornholm ( numiti pleurodinie epidemica sau mialgie epidemica); descrisl
in
• •
=·
hemoragie cerebrala, merungtte, bTtatea periodica a centrulai resptrator, generata
Este conditionata de mexctta t 1 .
Ia varstntct.
A • •
vtun' pi·
A
· · · m 4 ·
ex::U!ft
de Kussmaul este bradipnee .. s;auzii, dupi care
. iratiepprofunda zgomotoasa - pauza -. Acest tip de resptrape st
msp t" 1 face 8-1 0 resptra, · tii cu alcool me c.
1n felul acesta b? na;u. . ,. C:Oma uretnica hepatica, m mtoxtalca
1
eaza
A • •
cu perioade de
· . . " acidoza dtabeuca, m .. · li dine egala care tern . . p,
m . . lie! resP.iratn de amp tu . . eterminall. Cauze. ..
BlOt considerata o pr
·. ee' Are un prognostic grav, -s:.ecteazl centrul resptrator. .
apn . 1i asculare care w.•
tumori eerebrale, bo v . .
77
iwpilllie axpintie
Volum deaer
lJitpnn l<ussmavl
d
:
IJispnttt Dto!
78
iritantel.
· ·.AJJahza
.
(conpnut,
•trlini. J)&fticule de pAl( fum etc.), chimiei (VIq)Ori
sao prea cald) p pSiijogeni.
sc>noritate, timbru, orar,
*•
tusigene ded8Dfe8Zi tusea, pot fi inflam6toti (eiU:.
•
• . . ..
'\"' dm epiteliului respirator, e'SSudatul
.
. , constitutia sputet dpo.ate mtrainflamatoru
.. glan . I) transsudatul generat de edemul
1a. acest ruve ,
bronhoalveolar (in caz e ,
79 .
. ... .,..
'
11:..-..•_.-.'*pdllnolld.iJJ11B
· ), corpi plauap • •
Sputa are o deosebitl importanti. tntruclt ofeal . .
care a generat-o; pe drq>t cuvint se afirml uneori ICUI'!,. "
Pentru a putea folosi din plin vaJoB!ea diagnostlcl a sputet; ea exam .
pic, microscopic bacteriologic. In acest scop ea va fi strinsl mtr-un rectptent de sttc
gradat. pe parcursul a 24 ore. . . .
Eumenul macroscopic a1 sputei se referl Ja: canntate, aspect, culoare " mtros.
Sub aspect cantitativ sputa poate sa fie abundentl sau redusl. Sputa abundenti!i se
observl in: abces pulmonar, {mete forme de _edem
pulmonar acut. in bolnawl expectoreazl eel ma1 mult ( face
toaleta bronhiilor"), deoarece secretiile patologice acumulate in I .exctt! mtero-
ceptorii. din zonele tusigene (ca urmare a organismului) 0
mentiune particulara pentru copiii mici inghit sputa. Spute reduse con-
semnam in: acute in faza incipientii, cronica in faza de acalnue, TBC
pulmonar In faza de debut, .astm
Vomica eliminarea brusca pe cale a unei coleqii lichidiene care
are sediul in parencbimul pulmonar (abces pulmonar, chist hidatic sau TBC cavitara), in
cavitatea pleurala (pleurezie purulenta) sau in organele vecine (abces subfrenic sau mediasti-
nal). Evacuarea brusca episoadele de tuse intensa. De cele rttai multe ori colectia
este de natura purulenta; poate fi incolora ca "apa de stanca" in chistul hldatic. Vomica
poate fi unica -sau repetata, iar sub raport cantitativ poate fi masivli, mijlocie- mica. in
de vomica masiva exista riscul asfixiei (bolnavul este an;xios, d anotic, prezinta·· dispnee
exprirnata stare de
Aspectul sputei, condip onat de aeratie, consistenta, • •• I •
unnatoarelor tipuri:
- sputa mucoasa alcatuita din mucus, translucida se observa ·in acute,
astm unele forme de TBC pulmonara, 1n astrnul mucusul formea;zA uneori
mici dopuri, opalescente comparate cu perlele (sputa perlata) sau filamente spiraliforme
(spiralele lui Curschmann) lungi de 1-2 em; - :
- sputa muco-purulenta comP.USa din puroi, are culoare sau
zuie; se ·constata In faza de coctiune a acute, in cr0niee,
TBC pulmonara; ·
- sputa purulenta este formata din puroi, are culoare galben-verzuie; apare in abces
monar, TBC cavitara;·
. - sputa seroasa seam ana cu de ou batut §i se lp- edeniut pulmbnar acut
(este un transsudat);
- sputa sero-muco-purulenta caracterizeaza bron§iectazia; colectata, se sedimenteaza in
urmatoarele 4 straturi (de sus i'n jos): spumos, seros, muco-purulent, purulent (grunjos);
- sputa pseudomembranoasa este bogata 1n fi}?pna care coaguleazA, fonnand pseudo-
membrane; apare In difterie i'n cronica pseudotiftllllbranoasi;
- sputa sanghinolenta (hemoptoica) este sputa cu singe (in proportie
variabila); poate apare In pneumonia franca lobara, edem pulmonar acut, cancer pulmonar.
Culoarea sputei poate fi albicioasa (sputa mucoasa), galben..verzuie (Sputa j)umleDt11
alb-rozacee (sputa seroasa); (hemoptizie). Uneori sputa ia GU'e
poate fi caracteristica unei anumite boli (avand valoare diagnosticl). Astfelmenpt)dbi:
80
· sau bl.rlmizie este caracteiistici pneumococice;
.. rozacee, seroasl, apare in edemul pulmoliiii' .acut··
.. litiL '
. de 'deschiS) ·sutVUie in
- bruni fetid!, pledeazl pentiu gangrehl pulm-onarl· · '
- sputa gaJben-_verzuie se observa Ia bolnavii icterid care prezinti afectiuni bronho-
pulmonare, sau la cet cu fistull bronhobiliara ·
.. ' .
. .-
tiUm resp1ratorii.
negnc10asa este Ia cei lucreaza in rninele de carouni prezinta afec-
Y•
. - care fizic
. ... bfi!$te::a1e·presiurui etc. ..
·: :· -·- ylce!afiei sau rupttirii. unui vas, ·_sati. diaP.e:dezetsangelui la_S':JP.f!lfata alveOlelor on a
muco<kei · ·· ·· · · ·
• ,... Hemoptizia trebuie diferentiata de alte sangeran cu care confunda:
. ":. -@ngivoragia (examenul bucale este .
:· ':-_·epistaxisulanterior sau mai ales posterior (examenul ORL
- hematemeza (varsatura alcatuit! din sange). I •
. '
' . .. .
,·.
82
OBIEOJV JN BOLILE APARATULUI
RESPIRATOR
. de reprezintl .o verigl important! pentru stabilirea diagno-
strculuJ m bohJe aparatulut respirator. Examenul obiectiv aduce insl argumente decisive in
acest scop, bazindu-se pe inspecpe, palpare, percut:ie ascultat:ie..
· II.l. INSPECTIA .
'.
11.1.1. de ansamblu in bolile aparatului respirator
.
.Exatnenul obi_ectiv de ansamblu poate oferi elemeilte importante-!n sprijinul diagnosti-
cu_Iut, pri? constatate in atltudinea faciesul boln(}vului, 'in starea lui psihica,
pnn modifican ale tegumentelor, mucoaselor fanerelor etc.
·· · · Pozitia bolnavului poate fi caracteristica:
· . , ··,. ·:..._ ··.,: de ,se co_nstata in· criza de asthi "'m edemul pulmonar acut,
', ·:.- · : t·. :.. pneumotorace masiv In eardio-vasculare);
. ·. ·,, .'•·':·
. _ -J?ozi!ie antalgi,ca:·Q-ecubitcontralateral.in pleurita; .
- poziti_e. In bolnavii stau culcaii de parte cu dilatat:ia
a tusea). .
Fa·desuJ bolnavului tradeaza anumite boli respi'ratorii:
"·..
... - aprins) in pneumonia franca lobara, putand fi 1nsopt herpes
labi.il; - · ' 5; i
• I , · - facies:ul palid-murdar 1n supurat:iile pulmonare; ' ··:... · ,
. - (ata palida, cu ochii i'nfunda}i in orbite, cu pome}ii proeminen}i m
tuberculoza pulmonara;
· - fata cianotica, tumefiata, 1nsofita de edem in pelerina (dis pus in _partea su?erioadi
toracelui) apare ca urmare a unei compresiuni pe vena cava supenoara (pnn tumora
mediastinala sau voJuminoasa Ia acest nivel); .
- cianoza centrala (generaltzata) din BPOC, pulmona: . " .
- -inegalitatea pupilara poate surveni ca urmare a une1 tumon maligne a varfulm
pulmonar (care irita simpaticuJ cervical). . _
Tulburari psihice de tipul obnubilarii sau delirului pot apare penoada !n
a_pneumonrN.. ,:}c omnolentl5 diuma _ insomnie noctuma se observa la pulmonam• croruCI cu
84
toracelui .
fn mod DOrmal cele -datil hemitorace sunt simetrice, raponuJ dintre diametruJ antero-
P<>Stenor $1 ce'.transvers este subunitar, iar unghiuJ xifoidian (epigastric) este de 90".
DeformaJtile
sunt SJ.met:rice toracelui pot fi bilaterale (globale) ii unilaterale. DeformaJiile bilaterale
sau asimetrice.
a) Deformafiile toracice bilateraJe simetrice sunt
. - Torace/e emfizematos (in but6i) este definit prin
onzontalizare. spapile intercostale llirgite, unghiul epigastric mai mare de 90", diiunetru
antero-posterior miirit ( egalilndu-1 pe eel transvOrsal), giltul scurt, fose le supra- 1i
subclaviculare sunt !terse sau bombeaza, stemul este preeminent. Seamiinl't cu un torace in
mspiratie fortatii. Se observa in emfizemul pulmonar.
. ·- Toracele para/itic (astenic) are caract ere opuse celui emfizematos: coastele vizibile cu
obl.(citatea ungltiul epigastric este mai mic· de 90°, diametrul
, gOtul este lung, fosele supra- ii subclaviculare·net vizibile, omoplMii bine vizibili
. . . •.(':scl\pulae alatae"1. stemuJ este !Qrtit, toraoele este aluirgit. Toracele paralitic poat6' fi c6n-
. .,, genitiu(Ja pef-'oanO cu coQstitufie astenicii) sau dobiiodit (urmare.a tuberculozei pulmonai'e).
- Toracele rahific apare la copiii rahitici se caracterizeaza prin: proeminenta sternului
(t<;>race.jn carena de diametrul anteroposterior mult mii.rit, de "ml'ttanii"
costale (nodozitap Ia nivelul articulafiilor condro-costale). · ·
- Toraaele infundi{Juliform (de "pantofar") prezinta partea inferioara a sternului
lnfundata; poate fi ·congenital sau dobandit.
·" . - Toracele coniJid este im torace cu baza dilatata ca urmare a un.ei ascite voluminoase
sau a unei hepato--splenomegalii importante.
· ·........-. . ·' - Toracele adeiUJpatic este mii.rit de volum 1n partea sa superioarli. Apare ca unnare a
unei adenopatii voluminoase, survenit:a in copilarie.
b) D eformafiile toracice bilaterale asimetrice sun! determinate de cifoscoliozii
( congenitalii sau dobiinditli). Cifoza lncurbarea coloanei vertebrale_ cu conveXttatea
posterioara, iar lordoza este dtametral opusa - concaVItatea. Scobqza
nifica lncurbarea laterala a coioanei vertebrate. Aceste modifican survm ca urmare a
mului, pozifiei vicioase a corpului Jn copiliirie, tubercul.o':ei Aceastii ur-
ma acfica 0 tnCUfbare a COlOanet ·?aA tn CtfOza, Ca 1D olbU.S
· Jncurbarea ascufit. Cifoscolioza, combmand" cele do".:' modifican. ale
determina bombarea toracelui intr-o parte lw m cealalta parte, ducand m nmp 1
l
·mportante consecinte respiratorii circulatom. . .. B b ul·
c) Deformafiile• tor acice unilaterale se re,era c. -Ia bom b- · · retractn • · om. area dun _
. ,. I .. voluminoase sau ]n pneumotorace expnrnat - aca
hemitorace poate survem m p . tr t cale Retractia unui hemitorace apare In
. . la copii - sau In tumon mastve m a ora . . .
survm .
pahipleurita, fibroze pulmonare extmse sau .a e e t I ctazii volummoase .
85
ilfl!ille:o• doulhealitOaeei*Q•a-41.1
0 ftecWII'Iti de 16-18 RSpirapilmmut,-···1. -
1/3. TJPUI respirator este costal superior Ia femei,
In conditii patologice aceste elemente de dinamicl respiratone se pot
- Frecventa respiratorie sau scade (vezi dispneea). · ..
- Amplitudinea rniprilor respiratorii este dependent! de frecvenfl, tn raport
invers proportional cu ea (scade cand frecventa invers). a
amplitudinii respiratorii o consernnam in emfizemul astmul
Scaderea unilateral! survine in junghi toracic, obstructia unei bronhn pnnapale,
uraJe voluminoase, pahipleurita. In aceste cazuri din urma bolnavul face
de amplitudine crescuta cu hemitoracele mdemn, ceea ce duce la asincronism asunetne
respiratorie Ia cele doua hemitorace. .
- Tipul respirator poate suferi modificari in -diverse stari patologice Astfel la feme•
poate apare o respiraf.ie de tip costal inferior in caz de leziuni pleuro-pulmonare apicale ce
evoJueaza cu junghi In partea superioara a toracelui, sau in caz de fracturi costate la acest
niveJ. La barbati apare o respirafie de tip costal superior in procese patologice pleuro-
pulmonare parietaJe situate bazal (pleurezii, pneumonii, nevralgii intercostale) sau In ascite
voluminoase, meteorism ·accentuat (ce reduc diafnigmului).
- Depreswnea partilor moi toractce ( dm fosele supraclavicul are, dm spatiile
intercostale, din regiunea suprasternala den'umita tiraj Concomitent cu tirajul
putem auzi un zgomot in inspiraf.ie, denumit cornaj.
- Bombari ale toracelui 1n expir; ele se pot remarca in emfizemul pulmonar (bombeaza
paf!ile moi din fosele supraclaviculare) sau In empiemuJ de neces1tate.
86
. sau clnd o piele noul);
. daci boh1awl respirl profund sau daci
pres1une cu care palpeazl;
- transmiterea vibratulor corzilor vocate la peretele toracic, adicl "freamltal
in. acest scop bolnavul va pronunta repetat, cu voce tare, cuvintul "treizeci
tre1 , tar medicul va palpa regiuni simetrice, pornind de Ja virf spre baza.
Freamatul pectoral, sub raportul intensitatJ.i, depinde de unnatorii factori: forta cu care
se pronunf! (mai redusa Ia femei decat Ia barbati), grosimea peretelui toracic Oa
.sJabe se percepe decat Ia obezi), permeabilitatea cailor respiratorii sta-
rea parenchimului pulmopa,r. Ultimii.doi factori atesta importanta semi61ogica a freamatului
pecto.:ai (pentru stabilirea diagnosticului).
In condifii patologice freamatul pectoral poate fi accentuat, dirninuat sau abolit.
Accentuarea freamatului pectoral apare in:
. pulmonar (pneumonie, tuberculoza pulmonara, ·infarct
· ·":.! · ·:·:· .• . pu.lmop.a.r? tu.m'?ri) ·cu condit:)a ·ca bronhia de acces sa fie iar
·>· ·. ··:..... ,; .J?)..lll1:1ot1ara- ·vibraliile ·corzilor vocate .:.:sa fie situata:superficial; .. · :·
. :: existenta unor .cay.ita-ti pulmonare (caverne TBC, abces pulmonar ex.cavat,' chist
hidatic de...cop.tirmt, Cavemele pulmonare- care-se comporta '
cutii de rezonanf!i- amplifica vibratule vocale"1n urmatoarele conditii: sa fie situate
sa aiba regulafi, sa diametrul de 6 em, sa fie mconjurate de
tesut densificat sa comunice larg cu bronhia de drenaj care trebuie sa fie libera.
Di.m inuarea freamatului pectorai poate fi generata de:
:.. - obliterarea. paJ1:iala a bronhiei corpi straini, tumori, secre?i;
. .. . . .....- interpozitia, intre plaman peretele toracic, a unui mediu ce face dificiUi propagarea
·:- , . corzilor vocale (pleurezie hidrotorace nu prea abundent, pneumotorace Pa.I1ial,
pahipleurita); .
- fesut adipos abundent, sau musculatura dezvoltata; , . ..
- boli ale laringelui (pareza cm·zilor vocate, laringite) ce afecteaza sonontatea vocu.
Abolirea freamatului pectoral survme In: .
_ obstructie completa a bronhiei ( corp1 straini, tumori, secre?i patologice abunde.nte dm
pneumonia sau comprimarea ei (adenopatii, .
_ masiva, hidrotorace abundent, pneumotorace volummos.
Percupa exploreaza
depinde de continutul sau aenan. <- d'fi • . In tensiunea aeru1ui
. · t ·e care oenereaza mo 1 1ca0 . - fi · t
deptstate pnn percu,l . . . o. . 'b'l tui mijloc de investigare (dect sa e sttua e
intrapulmonar, cu condttta de fi accest t e aces . .
Ia o p.!:ofunzime mai mica de 7 em). ; ..
· tehnica percutiei rar
ermite _ in cu
-! ... ;.:: - - daca starea gene a p
a·· o- lnavul va fi chi Daca starea lui nu pemnte
. ". .1 pe genun · ral)
coborati, capul flectat lnainte mamt)estattd culcat (decubit dorsal, ventral, late .
aceasta pozitie, 'ra fi exammat (percutat
87
Percufia aparatului respirator
(dupii Barbara Bates, 1985)
---
88
11.3.1. Liniita inferioari a sonoritifii pulmonare,
in conditii normale, este urmatoarea:
a) in dreapta:
- pe Jinia parasternaUi: marginea superioara a coastei VI;
- pe linia medioclaviculara: marginea inferioa.ra a coastei VI;
- pe linia axilara anterioara: coasta a VII-a;
- Ia coloanei vertebrate: coasta aX-a (DIO).
Sub primele trei linii este matitatea hepatica.
b) in stanga: .
. - pe linia patasternala: coasta a IV-a; de aici in jos este matitatea cardiaca, iar sub
aceasta, de Ia coasta a VI-a in jos; este' o ·zona t li s1.met timpanic - Traube -
• •• I •
.i n tuberoz.iH'ifii gastrice care genereaza sunet tim panic;
. - pe atcilara medie: coasta a IX- a (in jos este matitatea splenica);
; .. - la nivelul coloanei vertebrale: coasta aX-a {DlO).
. De nqtat faptul ca sonoritatea pulmonara este mai redusa posterior, decat anterior. '·
Lill)ita a pulmonare se modifica in functie de fazele respifatiei; In
'inspii coboara ia1: in expir se reduce. Aceasta reprezinta mobilitatea activa a sonoritatii pul-
monare. Li. o de amplitudine nonnala ea este de 1 em, pe cand la o respiratie for-
tat? este il€< 6-8 ern, dar marginea inferioara a sonoritatii pulmonare se modifica cu pozitia
bolnavu1ui, ceea ce mobilitatea pas1va. Astfel, In decubit dorsal, marginea
inferioara pu1monara a fetei anterioare coboara cU 2 em fata de ortostatism.
,...
• • ,-4
:·:
.;
"--..._
-
I
ridicata.
89
uaftalter:ara a sonoritlps pulmonue se
splenomegalie, meteorism, asciti (ndicarea eshrbilatei-J•.
Mobilitatea activi poate fi diminuati unilateral sau bilateral; unUateral Iii pkun-
simfizl pleurali. tumori pulmonare bazale, iar bilateral in emfizem pulmonar.
•
* *
in conditii patologice sonoritatea pu!monara poate fi diminuatl (submatitate),
suprimata (matitate), exacerbata sau inlocuita cu sunet timpanic.
90
hidntorace
de (tnlQ.ssudatpl) _lit cardiac! in sindroamele 1\efrotice;
. obacet btlateral, ceea ce -ampaedtcli daslocarea organelor invecinate. Ma't.itafea in
htdrotorac:e este bazal. Limita superioara a matititii se comporta ca in pleurezie,
cu clan htdrotorace ea se moddic! cu pozitia bolnavului dar numai Ia un timp
dupa schambarea pozitiei. '
Matitatea in bemotorace
Existenta sangelui in pleurala este defmita de termenul de hemotorace. Acesta
apare in: traumatisme toracice, anevrism aortic_perforat, sindroame hemoragipare, tn
tampul cu erori ale tehnicii punctiei pleurale Prezenta
hemotoraceJut genereaza matitate bazala.
Matitatea in sero- sau piopneumotorace '\
Prezenpt a.e rului i:n cavitatea pleurala pneumotoracele. Acesta poate apare
(de regula consecinta unei tuberculoze ptilmonare), posttraumatic sau poate fi
produs artificial (In scop diagnostic sau terapeutic). In primele doua forme etiologice, con-_
cu pot p}.trunde in cavitatea pleurala microbi ce due Ia inflamatia pleure1, .
fie 0 fie exsudat purulent (piopneumoto-
race). Exsudatul genere.a za o bazala, avand lirnita superioara riguros orizontala.,
matitate care Sf- modifidi odata cu schimbarea pozitiei bolnavului. Deasupra :matitatii se
percepe sunet detenninat de pneumotorace.
Matitatea in pahipleurita
· Pahipleurita semnifica pleurala formam din conjunctiv_vascularizat
este consecinta unor afectiuni inflamatorii. Simfiza pleurala aderen1ele mtre foitele
pletirale, ca urma:re a procese inflamatorii. Pahipleurita ca simfizele pleurale
,.
extinse genereaza sunet mat, ce are de obicei contur neregulat.
in pneum;;!l
fibrinos abundent toate alveolele
··r a izand condensarea parenchtmulw pulmonar, ceea ce exphca mat pe care 1
oblinem Ia percutia Iobului respectiv,
nu este rezistenta ca cea din pleurezte nu se modi:fica cu b_olnavulm. Exsudatta
alveoJara volumul lobului pres_mne zonelor
limitrofe ale vecin, ducand la apantta skodtsmulm zonet .nu este
Daca procesul pneumonic este situat atunct pnn_ profu.n:Imea d b -
. . .
accesibil percuftel _nu se. bma
dent umple nu numai alveolele CJ . . ron 111 e, cee.
.
tit t In caz de pneumome masJva, exsu a. a un
ace face sa percepem o matitate rezistenta
------
secundar obstruam unet bt onsu
91
:Millffflatea ta taberculoza pulmonari
Thberculoza pulmonarl se localizeazl mai des in regiunea apicall sm1 iUINIPicalll;. •&ei.PL,-"
rind submatitate sau matitate (in forma infiltrativl a bolii). De aici rezultl important& explo-
ririJ acestor zone prin percutie. ·
Matitatea in infarctul pulmonar
Infarctul pulmonar este consecinta lntreruperii circulatiei pulmonare intr-un anumit
teritoriu, In apare infiltrapa tesutului de tip transsudativ, ceea ce percutoric determinl
mautate (daca zona este accesibila
Matitatea In tumorile pulmonare mediastinale ··•
Tumorile pulmonare sau mediastinale cu extmderea superficiala gencreaza conditiile
percepeni unui sunet mat (fiind vorba de tesut lipsit de continut aerian), cu contur neregulat
senza!ia de rezistenta la percutie.
Matitatea In abcesul $i chistul hidatic pulmonar
Cavitatile pulmonare neevacuate (pline cu hchid), situate superficial dau matitate. Dupa
evacuare (prin vomica) apare sunet timpanic.
Hipersonoritatea pulmonara
Hipersonoritatea pulmonara este un sunet mtermediar intre sonoritatea pulmonara
(normala) timpanism.
Hipersonoritatea pulmonara bi1aterala se constata in: emfizemul pulmonar, in criza de
astm 1n edemul pulmonar acut.
Hipersonoritatea pulmonara limitata se obtme in: vecinatatea infiltratiilor masive, a
rumori1or pulmonare mari, a colectiilor pleurale sau pericardice volurninoase (care exercita
presiune asupra plamanului lnvecinat); In caz de obliterarea unei bronhii (faza init]ala); in
pneumotorace 1n afectiuni abdominale care deplaseaza diafragmul in sus (hepato-
splenomegalie, ascita voluminoasa, tumori).
Timpanismul
La percutie obtinem sunet timpanic cand tesutul P!llmonar este relaxat- sau
cand in interiorul toracelui se formeaza cavitati care indeplinesc conditiile necesare
producerii sunetului timpanic ( caveme, pneumotorace).
92
· sunetul timpanic condiponat de r..elaxarea parenchimului pulmo.nar.
Y.eqo,tatea matitltilor determinate de: colectii pleurale, tumori fi
mfiltrafl.l pulmonare (voluminoase).
B
vocale). on et }t
m
au: . . . . . cotand afara capatul inferior al trahen, nu se
1 •
93
QtiitlUt1111 '9alcular este un zgomot de intensitate redull p
f1 contlnuu, flrl pauzl intre inspiratie expiratie, care poate ti _._.._....
larea buZelor pentru pronuntarea literelor a, b, t: v §i inspirlm UfOr. Se percepe
dar are o duratl mai scurtl (raportul inspir/expir este de 3/1), deoarece in inspiratie aeru1
traverseazl bronhiile cu o foqi mai mare. Aria de ascultape a murmurului vezicular este
reprezentatl de lntreaga suprafata a toracelui - cu exceptia zpnelor in care auzim suflu tubar
normal.
Murmurul vezicular este un zgomot bronhiolo-alveolar, care se produce independent
de suflu tubar El ia Ia mvelul bronhiolelor supralobulare (unde musculatura netedl
realizeaza a doua strictura fiziologica) a alveolelor (dilatatie ampu1ara); ambele genereazi
condifii favorabile formarii de vene fluide sonore, aspect demonstrat experimental prin
sec}ionarea chirurgicala sau farmacologica a nervilor vagi - care mentin tonicitatea
musculaturii bronhiolelor - ceea ce a dus la disparitta murmurului vezicular.
La deoarece peretele toracic este mai subtire respiratorii se fac mai
repede cu forta mai mare, munnurul veZtcular este mai intens, mat aspru, purtand numele
de respiratie pueriHi. La varstmct, obezi, persoane musculoase, din cauza rigidtta{ii cutiei
toracice grosimii peretelui toracic murmurul vezicular va fi diminuat.
Modifidirile patologice ale murmurului vezicular .
In condifii patologice murmurul vezicular poate fi modificat sub raportul intensitatii,
timbrului sau a raportului inspir-expir.
1. Murmurul vezicular de intensitate crescuta survine asupra pUimanului sanatos
care se afla In hiperactivitate compensatoare, de exemplu In colec}ii plel;.lrale, pneumotorace;
1!1 aceste cazuri fiind scos din uz un plaman tntreg, sau un lob, cu partea indemna bolnavul
face respiratorii mai ample, ceea ce mtensifica murmurul vezicular.
2. Murmurul vezicular diminuat se constaHi 'i'n: colectii pleurale in strat subtire,
emfizem pulmonar, obstruarea paf!iala a unet bronhii (cancer bronhopulmonar, corpi
straini), obstacole la nivelul cailor respiratoru superioare (tumori,. corpi straini, crup,
pseudocrup etc.) sau cand bolnavul respidi superficial din cauza durerii (fracturi costate,
pleurita). _
3. Murmur vezicular abolit (silentium respirator) poate fi observat 'i'n. celectli pleurale
voluminoase, pneumotorace masiv, pahipleurita exprimata, pneumonie masiva, obstruarea
completa·a cailor respiratorii (neoplasm, corp strain, compresie extrinsedi).
4. Murmur vezicular lnasprit, in care se remarca modificarea timbrului sau (din dulce
devine aspru), ca de exemplu In asupra parenchimului pulmonar relaxat. Ca
regula nota faptul ca acolo unde la percutia aparatului respirator am evidentiat
skodism, la ascultatie este munnur vezicular inasprit.
5. Murmur vezicular cu expir prelungit- cand cei doi timpi respiratorii (mspir/expir)
se egaleaza sau se inverseaza ( expirul inspirul), ca de exemplu in emfizem
pulmonar, astm
6. Respiratia sacadata murmurul vezicular discontinuu (lntrerupt de mici
pauze, atat in in;pir cat In expir). Cauze: bolile. care dureri in..cutsul
' carilor respiratorii (nevralgie intercostal!, fractun costale, pleunta etc.), inflamapile bron$.lce
care fac ca circulafia a aerului sa fie discontinul in nevroze.
94
... patologic sutlul tuba{ perceput, din cauze patologice, 'iif'afara
In care :re
percepe in mod normal (laringe, trahee, manubriu sternal partea
a- regmnu u'lterscapulovertebrale); in aceste murmurul vezicular este
anlocuit cu suflu tubar. Circumstantele care due Ia aparitia suflului tubar patologic sum
de: condensarea parenchimulu.i pulmonar prezenta unei cavitati aeriene, cu
condipa ca ambele procese sa fie situate superficial, iar bronhia de drenaj sa fie perrneabila
Suflu_ tubar patologic ia tot Ia nivelul stramtarii glotice, dar conditiile patologice
menponate se perceapa in zona normala de ascultatie a murmurului veZJcular.
Tesutulip6Jmonar condensat confera o buna conductibilitate suflului glotic pana Ia
peretele Este un suflu de intensitate mare, tonalitate joasa cu timbru aspru .
Condensarea parenchimului pulmonar, care genereaza suflu tubar patologic, survine in.
pneumonia franca lobara (in faza de hepatizatie), infarct pulmonar, atelectazie, tumori
pulmonare, tuberculoza pulmonara forma infiltrativa. In pneumonia masiva nu percepem
suflu tubar patoJogic deoarece exsudatul alveolar inunda bronhiile aceasta
impiedica propagarea spre periferie a suflului glotic. In condensarile situate central (pneu-
monia centraHi) parenchimul pulmonar sanatos care lnconjoara procesul patologic lmpiedtdi
transmiterea suflului tubar.
Suflul cavernos este un suflu tubar patologic care se aude asupra ctr
diam.e trul mai nia:re de ·5 em, situate superficial, gqlite de continut, care au bronhia de acces
Stin t rnconjurate de tesut pulmonar densificat. Suflul tubar propagat pana Ia
nivelul ·.tinei astfel de cavitati se amplifica 1§i modi.fica caracterele acustice, deoarece
cavitatea joadi rolul unei cutii de rezonanta. In plus, la locul unde se cu
bronhia de drenaj, aerul trecand din bronhia cu calibru mai mic lntr-o caVIta_te ma1 f!lare se
fomieaza noi vene fluide sonore care §i ele contribuie Ia modificarea suflulut tubar. In
ace;ra: suflul tubar are o intensitate tnai mare o tonalitate mai joasa, el percepandu-se m
faze ale re;piratiei. . . . . ..
· .;. cavernes poate fi perceput 1n: abces pulmonar, chtst des_chts m
: '. : caverne tuberculoase, cancer pulmonar abcedat excavat,
·cavernes se aude la varful pHimanului, el este condijionat de o tu ercu oasa.
Cand se percepe la .baza ne vom cavitap cu
Suflul este un su d eretii netezi elastici lnconjurata de un tesut dens,
diametrul mru mare de 6_ avan p , a· 'rintr-un 'orificiu ing'ust. Este un suflu de
situata comumca cu de pl Se aseamana cu zO'orriutul pe care 11
· -v.·t r1tate J·OaSa · ttmbru ffiUZJCa · 0
intensttate mare;; ona . • [I - Peate fi auzit in pneumotorace cu
d cern cand suflam intr-o ·carara sau ':mora.
pro u . . d t osfenca ·
presiunea aerulw m ru m are ecat _ceava m ului atologic generata de prezenta
Suflul pleuretic este o vananta a sufl rfi . l p cu bronhia de acces Iibera) de
p_roces de pulm?nara pleurezie care
concomitenta a unet m can Suflul pleuretic se aude m pneumoma
:uflulu;' <>I otic { dfind senzatia ca vme de lichid pleural Ia
cu pleurezie respirator (plamanul fiind impms spre .
ascultaf.ie vom remarca .
Ralurile
Ralurile sunt zgomote supraadaugate condtfionate de existenfa unei secrefii patologice
pusa In de aerul care circula in aparatul respirator. Se percep mai-bine daca bolnavul
respira pe gura; sunt influentate de tuse. Dupa caracterele lor acustice, ralurile pot fi uscate
umede.
ll.4.5.1. RALURILE USCATE
Ralurile uscate sau sunt zgomote care iau ca urmare a prezentei unei
secretii vascoase in bronhii, generata de intlarnapa acestora. vascoasa realizeaza
adevarate stricturi care genereaza vene fluide sonore Ia trecerea aerului, sau
formeaza filamente dispuse ca coarde ce vibreaza la trecerea aerului dau
ralurilor uscate. Ele pot fi de doua feluri: mari sau ronflante mici sau sibilante. Ralurile
ronflante iau In bronhiile de calibm mai mare, au o tonalitate joasa searnana cu
sfodiitul unui om. Ralurile sibilante se formeaza in bronhiile mai mici cu tonalitate tnalta
.
seamana cu tiuitul vantului .
Ralurile uscate se aud In ambele faze ale respJrafiei, cu precizarea ca 1n inspir se percep
intai ralurile ronflante apoi cele sibilante, iar in expir este invers. Se const:ata In ·.
acute, cronice, astm (se percep pe toata suprafata toracelui) In
(se observa numai asupra regiunij afectate, de regula bazal).
RALURILE UMEDE
Ralurile umede se clasifica in: crepitante, buloase cavemoase.
11.4,5.2. RALURILE CREPITANTE
Ralurile crepitante se aud In inspiratie sunt determinate de prezenta unei
vascoase peretii alveolari. Dezlipirea acestora provocata de aerul ce intra in
inspir determina aceste raluri comparate cu zgomotul produs ·de frecarea unei de par
Janga paviJionul urechii. Caracterele acustice ale ralurilor crepitante: su!lt foarte fine, au
mic, sunt egale numeroase, dupa tuse se percep mai bine se aud numai in
inspiratie.
Ralurile crepitante se percep In: pneumonia franca lobara (in faza inipall - raJuri
crep1tante de inducere; In faza de rezorbfie a exsudatului pneumonic- raluri crepitante de.
reintoarcere), bronhopneumonie, edem puhDonar acut, infarctul dupl
msuficienta cardiaci (raluri crepitante de staza), decubit dorsal prelungit (raluri
decubit - dis par dupa cateva respiratii foqate).
96
. wnecJe sun,t,produse de spargerea bulelor de aer 4jn
respioltorii cu conditia existentei une! licJ:lide
cu pe care i1 p.rQvoclm suflAnd printr-un pai pahar cu apl). Ele sunt
d•scontmue, se percep in ambele faze ale respiraf:iei, se modificl de Ia o examinare la
alta, adesea dupl tuse. Distingem trei tipuri de raluri umede ( dupa caracterul
acustt_c, .conditionat de dimensiunile bronhiilor in care iau mari, mijlocii mici.
Ralurile buloase mari sau groase sunt mai pupn numeroase, au durata mai lunga le perce-
pem in caz de Ralurile buloase fine, denumite raluri subcrepitante, au
caractere acustice.ce se aseamana cu ralunle crepitante, dar spre deosebire de acestea se per-
cep in ambele ale respirafiei. Se aud rn: bronhopneumonie, pneumonia franca lobara
(perioada de ,rezorbfie a exsudatului), edem pulmonar acut, Ralurile buloase
mijlocii',survin In: aeuta, bronhopneumonie,
· ll.4.5.4. RALURILE CAVERNOASE
Ralurile cavernoase se formeaza 1n cazu1 existentei unei secretii lichide 1ntr-o cavitate, a
carei bronhie. de drenaj este' permeabila; deci sunt raluri buloase de calibru mare ce iau
.. cavitate (tuberculoza pulmonara, abces pulmonar, ehist hidatic pulmonar
Aceste raluri sunt mari, intense, de tonalitate joasa cu timbru
,. metalic. ·
muzical, ..., • ·
rir.4£S.5. FRECATURA PLEURALA
... este un zgomot supraadaugat condiponat de existenta·unui exsudat
. f1brinos pleural .ce face oa Sl:lprafata pleurel?r sa devina rugoasa (In mod normal ea este
neteda -§i umectata de o cantitate foarte mica d·e Jichid), situ atie realizata de pleurita. Frecatu-
se aude 1n ambele faze respiratorii, are caracter nu se:modifica
. ;;-·. tuse, percepe mai bine daca. exercitam cu stetoscopul o
.. .:_ . Se aseamana cu zgomotul pe care ll producem cand acopenm pavihonul urechn o palma
·. iar cu degetele semiflectate de la cealalta mana frecam metacarpofalangtene.
111.3. BRONHOSCOPIA
Reprezinta una dintre cele mai perfecponate tebnici de examinare care aduce un
aport important Ia diagnosticarea unor afectiuni pulmonare lnlocuitoare de spatiu (procese
tumorale .pleuro-pulmonare,adenopatii mediastinale etc.). ca tomodensi!o,metria,
' · un inconvenient anume preftil de cost ridicat al aparaturii chiar al examinarii,
· inconvenrent ·compensat de ·precizia rezultatelor pe care le ofera aceasta exarhinare.
.'·
III. 7. PUNCTIA
, PLEURALA
100
Eumeaatlfzie.chimic
acestLi C8zuJ lic:_bidului seros. este necesar sl precizlrn dacl este exsudat sau transsudat. in
menttonlm urmltoarele criterii, bazate pe examenul fizico-chimic al lichidului
( peste- 3exsudat
gr'/o); = reactia Rivalta pozitiva, densitatea peste 1018, continut crescut in proteine
(sub 3- gr'/o).
transsudat :::: reactia Rivalta densitate sub 1015, continut sarac in proteine
Reactia Rivalta se practica astfel: punem intr-un cilindru gradat 250 ml apa disulata Ia
adaugrun 2-3 picaturi de acid acetic glacial; Ia acest:a solutie (omogenizata cu ajutorut,
unet baghete de sticla) adaugam cateva picaturi din lichidul pleural. Paca este exsudat apare
un precipitat ca .un nor fin comparat cu fumul de tigara (produs prin precipitarea
proteinelor). Daca este transsudat nu apare nici o modificare.
Un indicator fidel pentru transsudatului de exsudat poate fi valoarea
raportului proteine pleurale/proteine serice care este ega! sau mai mare de 0,5 in exsudate
sub aceasta valoare in transsudate. Un alt indicator mai fidel este valoarea raportu!Ut LDH
pleural!LDH seric care 1n exsudat este mai mare sau egal cu valori mai mici se constata
in transsudale. LDH este corelata cu globulinici ai revarsatului pleu-
ral cu bogatia celulara a acestuia.
Glicopleuria cu valori mai mici de 60 mg% se observa in pleurezia serofibrin.oasa
tuberculoasa, tn pleurezia din poliartrita reumatoida in pleurezia purulenta.
knilazele din lichidul pleural sunt mult crescute in pleurezia din pancreatite (de 5-10
ori mal mari fata de ser).
101
ID.8. PROBELE FUNCfiONALE RmiPUU
.:J. Funcpa resparatorie tmphci toate procesele care asigurl futDizlr8a de" OXJ8eD fl
ehmmarea de C0 Ia nivel celular. efectuarea
La functti conau:i pllmlnii. aparatul
acestei
2
cardtovascular, singele. Se disting unnltoarele etape succesive ale respinqsei:
a) etapa ventilatorie pulmonara dependentl de cmle aeriene bronhice bronhiolare, de
alveole de proprietatile elastice ale cutiei toracice;
b) etapa de difuziune alveolo-capilara dependenta de calitatea membranei alveolocapi-
lare $i de pres1unea parfiala a gazelor Ia nivel alveolar $i capilar;
c) etapa de transport a oxigenului (hemodmatmca) In sange, spre celule;
d) d1fiwunea gazelor spre tesuturi;
e) respiratia t1sulara.
Venti latta externa poate fi apreciata pnn mspectie (eXJstenta deformatiilor toracice, tipul
resp1rator, respiratorie), prin examcn radiologic (cercetandu-se toracele in
ansamblu, in cursu! unei respirapi al unei respiratii profunde), dar eel mai exact
se face prin metode spirometrice.
Sp1rografia masoara volumele $i debitele pulmonare; pentru aeest scop exista
numeroase aparate
Explorarea functJonala resp1ratorie este necesarli $i deosebtt de utila tn: cuantificarea
perturbarilor functJOnale din unele boli (BPOC, astm sechele expnmate post TBC
pulmonarli etc.), diagnosticul $i tratamentul insuficientei pulmonare, evaluarea riscului ope-
rator in pneumologie, aprecierea capacitatii de munca la un bolnav cu afectmne respiratorie
cronica ·t\·
\
Masurarea voJumelor pulmonare
I) Capacttatea VJtala (C.V.) este volumul eliminat din plamani intr-o expiratie maxima
care unneaza unei forJ:ate. Insumeaza 3 volume. ' ·
- VolumuJ curent (VC), adica volumul de aer care patrunde In pHimani In fiecare
inspiratie sau care este eliminat In VC = 500 ml.
- Volumul inspirator de rezerva (VIR) este volumul de aer care patrunde in ·plamini in
cursu! unei inspiratii maxime pornita de Ia nive1ul pozitiei de repaus inspirator. VIR=2000
ml.
-· Volumul expirator de rezerva (VER) este volumul maxim de aer care poate fi expirat
pornmd deJa nivelul expirator de repaus. VER= l500 ml.
Capacitatea vitala variaza in mod normalintre 3000-5000 ml. Determinarile sunt
de tacut iar rezultatele se vor compara cu cele teoretice, calculate in functic de sex, varsta,
talie greutate. Scaderea CV cu peste 20% fat<1. de valoarea normala este patologica, $i se
constata in· alterari ale mecanieii toracice, boli care limite.aza diafragmului,
afecpuni pleurale, atelectazii, boli care evolueaza cu dtsfunctie ventilatorie restrictiva etc.
2) Volumul rezidual (VR) este volumul de gaz care ramane In plamapi la unei
expiratti complete (dupa eliminarea VER). VR=CRF-VER in care CRF=volumul de aer care
se afla in plamani Ia unei expirapi nonnale de repaus. Eltnsumeaza VER VR.
3) Capacitatea pulmonara total a (CPT) volumul de aer care se in
plamani la unei inspirapi maxime (CPT=CV+VR). Este considerata patologica cand
valorile se abat cu mai mult de 20% fati de valoarea normala. CPT in hiperinflatia
exprimata scade In afecpuni pulmonare extinse (fibroze, edem). ·
102
veatDatorii
esteSciiderea VEMS
caracteristica cu peste 20%
obstructiilor fitta de valoarea de referintll este consideratl patologic!
bronhice.
·'
103
Semiologia aparatului cardiovascu1ar reprezinti unul dintre capitolele cele mai
importante ale acestei discipline totodata, unul dintre cele mai dificile. fn timp, in
nici un alt capitol al medicinei nu au fost mregistrate atatea progrese cain eel dedicat apara-
tului cardiovascular, atat din punctul de vedere al metodelor clasice de investigatle (in special
. ascultatia), cat din eel al investigapilor paraclinice. anamneza examenul fizic
raman adevarati piloni ai examinarii aparatului cardiovascular. acestui capitol de
semiologie presupune, In mod obligatoriu, solide de anatomie fiziologie, in spe-
cial cardiaca, precum perfecta a hemodinamicii intracardiace a
modificarilor acustice pe care aceasta le poate produce.
1.1.1. Varsta
TrebUie precizate cateva probleme importante legate de varsta. Exista particularitati ale
aparatului cardiovascular care trebuie mterpretate ca fiind fiziologice pentru o .anumita
varsUi a pacientului, cu condipa sa ·nu extste nici un alt indiciu de suferi.nta cardiaca (ex.
tahicardia nou-nascutului copilului mic, bradicardia varstnicilor, prezenta zgomotului III
IV pana !n jurul varstei de 40 ani). Nu trebwe exclusa pos1bilitatea descoperirii unei
cardiopatii congenitale Ia varsta adulta sau posibilitatea aparitiei infarctului miocardic la
varsta tanara.
Din punct de vedere semiologic este importanta atat varsta actuala a bolnavului cat
varsta la care a aparut boala. Repartitia patologiei cardiovasculare pe anumite grupe de
varsta reprezinta, sa
un element de care trebuie pnem seama.
La precum Ia sugar cele mai frecvente sunt cardiopatiile
congenital e. Incidenta lor este estimata Ia aproximativ 1% din totalul de nou-nascuti. Cel
ma1 des lntalnit este defectul de sept ventricular (30% din totalul cardiopatiilor congenitale),
apoi defectul de sept atrial (1 0% din totalul cardiopatiilor congenitale) persistenta de canal
arterial (1 0% din total). Exista asocieri ale card10patiilor congenitale cu alte anomalii
congenitale extracardiace, precum suferinte cardtace congenitale mcad.rul unor anomalii
cromozomiale. . ·
Reumatismul articular acut este principala problema de sanatate cardiovaseulari la
varsta lara In pana In jurul viifstei de 20-25 ani. Tot aceasti perioadl poate
104
6 <le . . . . . .
8ri.Pal(\ Cockaaki . Wotice rmocardutw (Dllocardite acute date de 'Virusurile
se pot vB.Iida c•;;..:
IW,IC acum.
CardJOpatiiJe congenitale, bine tolerate pinlla · varsta,
1n Jurul vlr:stei
de 30-40 an·1 d · ·d ..
reumatism 1 • · e'Vln eVJ ente pe plan clime sechelele valvulare ale
insufici u ua acut, ar fi stenoza mitrata. Insuficienta mitrata, stenoza
s ec enta pot fi bme tolerate plna Ia varste mai inaintate. Yntre 40-60 ani
. Ph sufenntelor card10vasculare se modifica, tabloul fiind dominat de cardiopatia
cu mai ales. Debutul aterosclerozei este in copilarie iar varsta
a cardiopatiei ischemice, infarctuJ miocardic acut, a coborat
lll&nJOrltor de mult m ult1ma perioadl.
. Decada VI-Vll de este dominata de fonnele nedureroase ale cardiopatiei
_ cordului pulmonar cronic, cardiaca cronica
baraJulut efectuat asupra circulatiei puJmonare de o boaia pulmonara cronica
cronica, emfizem pulmonar etc.).
Ment!onam exista stan fiziologice ale organismului care pot duce Ia agravarea
uno: cardtace. De exempli.l, Ia pubertate se pot agrava cardiopatii anterioare, la fel
sarcma menopauza pot agrava boli carcl.iace anterioare.
1.1.2. Sexul .·
Aspectele sunt strict legate de factori hormonali, care, alaturi de
in repartifia diferita pe sexe a bolilor cardio-vasculare. ·
fn ceea ce sexul feminin la acesta predomina, dintre cardiopatiile congenitaJe:
persistenfa de arte!ial defectul de sept atrial, dintre cardiopatiile valvulare: stenoza
mitral.a {70% din cazuri), stenoza tricuspidiana prolapsul de valva hipertensiunea
. - pulmonadi esenf.iala. La sexul masculin dintre cardiopatiile congel)!tale: s.tenoza
aortica, coargtaf.ia de aorta tetralogia Fallot, dintre cardiopatiile valvulare: insuficienta
aortica, cardiopatia ischemica (raport 3/1-6/1 pma Ia menopauza dupa care exista o tendinta
de egalizare) cordul pulmonar cro nic (secundar cronice, eel .mai
consecinta a fumatului). Hipertensiunea arterial! esenf.iala are o frecventa aproxunattv egala
Ia sexe, fiind mai bine toferata de femei.
105
paelkt fD patogeDel&.boJilolt ife.
totqp existl astfe1 de afeqiuni. Ele se
lbliF.:IIIBiae ti simptome identfce sau uemlnltoare.·
Ele pot sl fie:
- afecJiuni cromozomiale - sindromul Down (trisomia 21 sau monaolismul) tn care
pot exista anomalif cardiace congenitale;
- sindromul Turner
- afecJiuni monogenice (mendeliene) ·in ca.re existl o singurl gena mutantl,
transmiterea putindu-se face autosomal dominant, autosomal {ecesiv sau legatl de sex -
exemplu: sindromul Noonan (in care pot exista ·diferite anomalii cardiovasculare),jindmmUI
Kartagener (situs inversus), sterloza aortica supravaJvulara familiall, sindromul Marfan
(prolaps de valva mitrata, anevrismul disecant de
- afecpuni poligenice (multifactoriale) in <are existi o inteiacpune intre mai multe gene
factorii de mediu - exemplu: cardiopatia ischemidi hipertensiunea arteriala. Este posibil
ca In aceasta situafie sa existe o transmitere recesiva a unor predispozitii.
Au existat mai exista inca cardiopatii congenitale in cazuri ih care mama a prezentat
rubeola in timpul sarcini1, sau dupa consumul unor droguri (este cunoscut cazul
Thalidomidei). Se mai citeaza de asemenea prezenta eredoluesului cu transmitere directa (a
bolii) cu afectare cardiovasculara importanta -
Antecedente personate
11.5.1. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
in aceasta etapa a anamnezei culegem informatii privitoare la dezvolta.rea pacientului In
prima copilarie, apoi Ia pubertate, fund faptul ca exist! maladii cardiace congenitale sau
precoce care intarzie dezvoltarea somatica (exemplu: na.n ismul mitral). De .
asemenea, in perioada pubertatii se pot agrava unele marufestliri patologice «ardiovasct,Jlare.
Ne intereseaza apoi ciclurile menstruale pentru ca In perioada de hiperfoliculinemie
premenstruala se pot decompensa unele Jeziuni valvulare (exemplu: stenoza mitrala) se
agraveaza hipertensiunea arteriala. Sarcina reprezmta. fayorabile de
apari!ie sau agravare a unor cardiopatH pnn suprasolicitarea Ia care suj:mn aparatul cardio-
vascular. La bolnavele cardiovasculare sunt frecvente tulburlirile de ciclu menstrual de
asemenea avorturile spontane. Menopauza constituie un moment important In viata femeii
datorita faptului ca apar frecvent tulburliri cardiovasculare. in aceast! ·perioada
poate apare hipertensiunea arteriala, se pot decompensa unele cardiopatii brusc
incidenta cardiopatiei ischemice.
106
pot
cabelli acute, cum ar fi difteria, febra lifoidl
cu IDlocardite acute. . sau unele viroze,
· care se
1 nerecuitoscut de bolnav, duce Ia apariJia unor complicap;
are 10.JUtul de.3 - 4.5 ani, mai ales dacl a fost netratat sau tratat incorect. Dintre
acestea amintim: aortita lueticl,- anevrismul de aortA' coronarite
anginoase). · luetice (cu fenomene
Angina pectorala
lnfarctul rniocardic
Localizarea
Retrosternal, injumatatea a stemului. Sediul durerii este
indicat cu toata palma. Rar exista localizari atipice: regiunea
cervicaUi, occipitala:, scapulara, maxilar inferior, epigastru.
Iradierea
1)pic, In umfutl stang membru1 superi?r sta,?g pe margmea _lui
cubitala pan a la degetele IV V
"mana de violonist"·. Pot exista' irad1en at1p1ce: m umarul d;ept sau
A ambii umeri In reoiunea cervicaUi, i'n ultimul molar sau m
In ' 0 . . -
mandibula, In regiunea scapulara sau eptgastnca.
Caracterul
Descrierea este variabiHi de la un pacient la altul, 1n
.. g radul de perceptle
. . tut· afiecti va._ Este
. .descnsa
- clasic ca
o constrictie ( senzatie de gheara) . asau
ar Uneori bolnavul descne doar o senzatte . e Jen
retrostern retrostem
disconfort a. a1, aspect care poate apare eel mai adesea Ia
varstnici diabetici.
catie x pecto-
, · ' E · ta s1 angtni:l
barbieritul. xxs tana iar ca
rala de repaus Sau spon •
109
wriall• . . . . . . . . . .
PJimmeta1 (cu"orw fixj. oe..,....
noeptea
sau ventric:ulare;
- capricioase (nesistematizate)- . . sau m cazu abuzului de cafea, tutun,
apar Ia neurottci 1
alcooJ.
- 112
tiRmlk l8tiile din punct cte
de.tntePituri, eu c1urata tOan:e.-uraaUI
1I8U Ja Oboseali. Durerile nu cedeazlla
Bsktprezeat contextul psihogenic (palpitapi, Qftaturi,
Frecvent intilnite in practica medicall sunt durerile precontia1e
coloanei. dorsale. Durerea persistl zile fi cedeazlla
nester01d1ce sau annalgice uzuale. . .
'•
1.2.2. Dispneea · :
. Acest simptom este eel putin la fel de important pentru diagnosticul bolilor cardiace ca
durerea Defmitia dispneei a fost data in partea generalA. Ea poate apare Ia
persoane sufennta cardiaca (Ia 1n urma unor eforturi fizice sustffiute sau In
:unele sufennte respiratorii, Ia obezi, anemici ·
. vedere fiziopatologic dispneea 1n bolile aparatului cardiovascular este
expres1a msufictentei ventriculare stangi se in pnncipal stazei sanguine
pulmonare, cu perturbarea marcata a sch1mburilor alveolo-capilare, cat stazei periferice
cu perturbarea respirapei celulare. · '
Dipneea din bolile cardiovasculare este predominant inspiratotie.
Exista mai multe tipuri de manifestare a <lipneei cardiace:
a) Dispneea de efort (progresiva) .,
b) Dispneea de repaus
c) Dispneea paroxistica noctuma
d) Edemul pulmonar acut
a) Dispoeea de efort
Este acel tip de dispnee care apare la un bolnav cardiac, la eforturi fizice din ce in ce
mai mici, care tnainte erau bine tolerate, care dispare la repaus.
Ea poate apare In o multitudine de afecpuni cardiace (afecpuni valvulare, cardiopatia
ischemica sau cardiopatii congenitale, tulburari de ritm etc.), fiind, (l$a cum am mai aratat,
eel mai adesea, expresia insuficientei ventriculare stangi.
b) Dispneea de repaus
· Acest tip de dispnee apare in afectari profunde ale cordului, care evolueaza cu o
deteriorare hemodinamica importanta. Bolnavul are de lipsa de aer in repaus
eel mai adesea este obligat sa adopte o de ortopnee, cu ridicarea trunchiului 1n pozi?e
sau chiar Adesea el sta pe marginea patului cu picioarele atarnand. In
acest fel se realizeaza o reducere a intoarcerii venoase la inima in consecintli, o reducere a
lucrului inimii.
c) Dispneea paroxistidi nocturni
Se manifest! noaptea, la 2-3 ore dupa adormire, bolnavul fiind trezit din somn de o
senzatie de lipsa de aer care se accentueaza progresiv care este insopta de tahipnee,
anxietate tuse seaca. Frecvent bolnavul se ridica din pat deschide larg fereastra.
subiectiva a.nllntit! cedeaza progresiv apoi bolnavul se poate odihni.
Poate sa reapara dupa 2-3 ore. ,., . . . . . .
Cand dispneea noc_turna este"msoptl resptratte datonti
suprapunerii bronhospasmulUI, vorbun .astm . in asU:el de sttuatn este foarte
greu de tacilt diferentierea fata de crizele de dispnee din astmul
111
uneJe leziuni vaJvw
endocarditic) La . are aorticl, probabal dat
eritem I .. naveluJ tesumentelor pot fi bse ontl persJstentea procesuJu,
c u (eruppe CUtanatl de cui o rvate specifice cum ar fi
are este unuJ dmtre criteriiJe . oare. roz-brunl, CJrcumscrisl., uneori policicliCl
tot Ia niveluJ t mer;:(ore pentru reumatismului articular acut
ma.Jor_ de diagnostic in P?t fi observafi nodulii subcutanati Mevnet (alt
articulapi interfalangiene acut) care_ apar Ia cot, genunchJ,
apar in endocardi;a ba pe planunle subJacente au caracter pasager.
tenara hipotenara, Ja nivelul plant . la pulpei degetelor, pe emineflla
et, sunt reprezJOta embolii septice ..
cardiopatiile congenita; ' cu toate carayterele llll descrise In partea generala apare in
unei afectiuni cronic (suferinta cardiac!
anevrisrneJe arcuJui aortic sau al tn subacut!. Poate fi unilateral in
. ·
U n u 1t1m e rune m ut brahJocefahc
element ·
este edemol Cel card· fi observat Ia inspectia generala,
pana dimineata (In Slmetnc, cJanottc, se accentueaza seara
J
aplicand toata palma pe se oate intoarce bolnavulln decubit Iate-
ridicat. Pentru a o palpare mat " pozitiei initiale se poate face de
ral stang, apexian cu. 2 em m ara_ . '1""" • . • .
en dome"). . .. chmce
ExjsUi unele Situatu . . 1e ca"nd. este
specla - .prezenta
. .. fixitatea apexian cum ar
. . d't dilatarea excesJva a mimtL . . -
fi in mediastmopencar t e sau I . . flurilor cardiace trebuie amintzt ca
I f n ceea ce prive>te palparea zgomote ot s• ;-bolnavul este in decubit lateral slang
, - ma 1 mare acurate1e aca · . il- ·
-aceasta poate fi executata cu o d"ti -· . de hemodinamica este poslb a uneon 'f
toarce.
) 15
1.3.4. Percupa regiunii precordiale
Anatomic. inima prezinta 2 zone de interes pentru percutie· o zoni. care vine in contact
d•rect cu peretele toracic care reprezinta aria matitatii ab.solute a inimii alti. zonl in care
intre inima $i peretele toracic se interpune lama de tesut pulmonar, aceasia reprezentind aria
rnaritafii relari, ·e a inimi i. Aceasta din u rma cste ceva mai greu de delimitat se prezinta ca o
zona de sl1bmatitate
Este recomandata In special determi narea ariei matitatii absolute. Aria matitatii relative
se compune din o zona centrala mata (aria matitatii absolute) o zona periferidi submata.
Stabilirea gjiej matita_tii necesita aplicarea unei teh!'lici
speciale Jfl care bolnavul se afla In decubit dorsal iar examinatorul se plaseaza .in dreapta
pacientului. La lnceput se sediul apexian care este de obicei limita infe-
rot!.xtern n a matitarii card iace. Tehnica de percutie este una digitodigi taHi iar percutia lncepe
in plina sonoritate pulmonadi. Pe linia mediocJayjculadi dreapta se delimiteaza, mergand de
sus 1n jos, linia de trecere 1ntre sonoritatea pulmonara matitatea hepatica ;;1se acea-
sta linie cu sediu I apexian. L1ma, care se hepatoapexiana, este lirnita
mferioari'\ a matita!ii cardiace corespunde d1afi·agrnului. Pentru determinarea lirnitei drepte
a matiUifii cardiace se i'ncepe percutia dinspre hemitoracele drept spre eel stang, In
intercostale III-IV Lim tta supenoara se percutand de sus in jos, parasternal in
stanga, incepand din spatiulli intercostal iar hmita externa este reprezen tata de o curba cu
concavitatea In interior ce se delimiteaza printr-o percutie dinspre axiHi spre stern .
Limitele normale sunt, pent ru aria rnatitatii absolute:
- inferior- linia hepatoapexiana;
- dreapta - marginea stanga a stemului;
-superior- marginea inferioara a coastei IV stanga;
- linia care limila superioara cu sediul apextan.
Pentru aria matitatii relative limitele sunt:
'
- jnferior- linia hepatoapexiana;
- dreapta- rnarginea dreapUi a stemului:
I 16
Dlii'JW!Jea SUperioarl a COastei ID stlnga;
care limita SUP'91oatl cu seaiui $OCUlui apexian.
sunt ... . ..
':J'I"eZe_ntate de
01 sau dispanpa tnabtitu precorcbale m msptr
rea •n expu- furtat. fiziologicli este considerati cea care apare odati cu vilr-
sta ;J anume ana malltlitu precordiale este mai mare Ia copii Ji se reduce Ia virstnici datorita
etnfizemulut. 0 variantii fiziologicli de modificare a sediului matitijii recordiale o reprezin-
tii dind o g!sim in hemitoracele drept. Modificilrile patologtce ale matitii\ii
precordtale sunt datorate unor cauze cardiace extracardiace. intre cauzele cardiace
amintim: dilatarea $i hipenrofia ventricularil stiingii ciind se produce o milrire in sens longitu-
dmaJ a matitijjii precordiale, dilatarea $i hipenrofia ventricular!. dreaptli care
matitatea precordiala In sens transversal, dilatarea hipertrofia biventriculara care duce Ia o
marire globala a matitatii precordiale. In cazul colectiilor pericardice, percutJei li revine un
ro1 foarte important. In colecpile mici (150-200 ml) apare semnullui Rotsch care consta In
aparitia unei zone de submatitate In spatiul V intercostal drept parasternal, In acest fel un-
ghiul cardiohepatic devenind obtuz. In colectiile mari se produce o marire globala a matitatii
precordiale ce ia un aspect de "triunghi echilateral. Aceste coleqii mari pot produce compre-
siuni asupra parenchimului pulmonar, realiziind mici zone de atelectazie. Astfel, semnullu1
·Pins-Ewart reprezinta aparitia unei zone de matitate lemn()asii situatii Ia baza
stang, posterior, In afara unghiului scapulei. colectule pen.cardtce medn_ un alt
sernn semio1ogic important anume semnul l.u1 care consta m sttuarea
impulsului apexian In interioruJ matitapi precord1ale ndtcat. .
· Cauzele extracardiace de modificare a ariei matitiitii card1a'ce
cand aceasta se pleurezia exudativa stanga, o relattva
emfizemul stang aerogastna expnmata care due Ia
sau drspanpa matttaru precord1ale.
I .
. . . matitatii precordiale
Fig.2. Modificarile anet .
11 7
tii ·,eiiiiiiWII:
llli'liiiitode cle examea clinic 11 tlebuie II telllilfifif&llliJ
elaillliDatorul se a,ea:zl in partea dreaptl a bolnawlm;
- bolnavuJ este qezat in decubit dorsal, cu trunchiul UfOr tncliaat
necesarl examinarea in pozipe in picioare sau in decubit lateral sting;
- ascultafia trebuie inceputl de Ia apex sau de Ia baza inimii fi trebuie ascultate din
aproape in aproape toate
- dupi aplicarea stetoscopului sunt necesare cateva secunde pentru adaptarea urechii la
mtensitatea redusa a zgomotelor cardiace;
- este necesara concentrarea intai asupra zgomotelor cardiace apoi asupra a ceea ce
se intampla in sistoli in diastoli;
- ascultafia inimii trebuie efectuata in conditli de
- adesea trebuie solicitat bolnavul pentru scurte perioade de apnee (pentru a evita inter-
ferarea cu respiratta), cu concentrarea atent1ei asupra dedublarii fiziologice a zgomotului II
in insptr;
- ascultafia inimii se face cu mana pe pulsul radial cu privirea indreptati spre
- adesea este necesara folos1rea unor pozitn ajutatoare cum sunt: - decubitul lateral
stang pentru zgomotele de umplere ventricular! ill IV pentru suflul diastolic dm stenoza
mitrala;
- ortostatismulin care se realizeaza o ascultape mai buna a cordului la
pentru sufiul diastolic dm insuficienta
- tahicardizarea accentueaza unele fenomene acustice;
- este necesara identificarea zgomotelor cardiace: zgomotul I este mai intens la apex
precede cu pufin timp unda de puis carotidian, zgomotul II este mai accentuat la baza inimii;
.
- ascuJtatia inimii nu trebuie efectuata niciodata contracronometru .
A) GENEZA ZGOMOTELOR SI SlJFLURU...OR CARDIACE
Primii medici care s-au ocupat de acest subiect au considerat ca zgomotele cardiace se
datoresc vaJvelor cardiace. A urmat apoi combaterea acestei teorii afirmatia con-
form careia zgomotele cardiace au o ettologie musculara. Ultimele tehnici de investigare a
functiei cardiace ( ecocardiografia inregistrarile simultane ecofonocardiografice) au adus
necesare pentru etiologia vaJvulara a zgomotelor cardiace, anume: zgomotul I
corespunde i'nchiderii valvulelor mitrata tncuspida la 1nceputu1 sistolei ventriculare, iar
zgomotul II 1nchiderii valvulelor aortica pulmonara la 1nceputul diastolei ventriculare. .
Privitor la zgomotele III IV, etiologia musculara a acestora nu este contestata. Ele se
datoresc vibratiei musculaturii miocardJce, la inceputul diastole1 pentru zgomotul III 'in
teled1astoHi (smcron cu s1stola atriaHi) pentru zgomotul IV.
Fiziologic, curgerea sangelui 1n interiorul cavitatilor inimii este una laminara silentioasa.
Transfonnarea curgerii laminare In curgere turbulent! duce la aparitia suflurilor. Ex.ista mai multe
conditii patoiogice In care se produce aceasta transfonnare, anume: vitezei de curgere
a sangelui, trecerea lui printr-0 zona mgustatii, schimbarea brusca a calibrului, schimbarea brusca
a directiei de curgere impactul cu o suprafata aflata in fata coloanei de sange.
Suflurile cardiace au mai multe caracteristici dintre care amintim:
- tonalitatea (frecventa) - depinde de viteza de curgere a
- intensitatea - depinde de gradientul de presiune dintre cavitatile lntre care se
formeaza suflu.l;
- durata - depinde de timpul cat se gradientul presional.
118
'
.
Fig.3. Ariile de ascultatie ale inimii
' :,::.•_. - /
Corespunde i.nchidem valvea matrale " tricuspJde ti este aproape mi:lllit'«ard
feric pe care-1 precede cu un scurt interval de timp. Este un zgomot de jOI••<
duratl de 0, J 0 sec. frecventa de 50-70 Hz Se aude eel mai bine in zona de a
ventriculului sting. fn mod fiziologic intre inchiderea valvei mitrale ti inchiderea valvei
tncuspide exist! un decalaj de 0,02-0,05 sec., greu sesizabil ascultatoric. Acest fenomen
poart! numeJe de dedublare fiziolog.ca a zgomotului I. Daca aceastl dedublare este mai lar-
ga ea este considerata patologica. Dedublarea patologici a zgomotului I recunoqte cauze
electnce (blocul de ramura dreapta cand intarzte componenta tricuspidianl, blocul de ramu-
ra stanga, extraststolele ventriculare cu punct de plecare in ventriculul stang, blocul atrioven-
rncular total cu centrul tdiOventncular in ventriculul stang) cauze hemodinamice (stenoza
mitrala mixomul atnal stang cand pres1unea In atriul stang)
Aprecierea mtensitafu zgomotulUI I este un element semiologic .foarte important.
Aceasta depinde de mai multi factori. capacttatea valvelor atnoventnculare de a se inchide,
mobilitate;:t valvelor atrioventriculare, VIteza lor de lnchidere forta de contractie ventricu-
lara. Intensitatea zgomotului I poate fi modificata m sensu! accentuarii sau diminuarii ei.
Accentuarea intensttatii zgomotului I apare in: stenoza mitrala mixomul atrial stang
presiuni1 In atriul stang), tah1cardie scurteaza diastola, deci umplerea
ventriculara este redusa), sindromul WPW LGL (interval PR scurt), defectul de sept atrial
persistenta de canal arterial, bJocu1 atrioventricular de gradul ffi (accentuare intermitenta a
zgomotului I). Diminuarea intensitatii zgomotului I apare 1n insuficienta mitraUi (cand nu se
lnchid valvele), calcifierea valvei mitr:ale (reducerea mobilitatii valvulare), blocul atrioven-
tricular de gr.I (PR prelungit secundar umplere ventriculara prelungita), insuficienta
ventriculara stanga, insuficienta cardiac! congestiva infarctul mtocardic acut (scade foqa
de contracpe a miocardic), insuficienta aortica acuta sevedi (regurgitare mare din
aorta) blocul de ramura stanga.
Zgomotul ll
Se aude mai bine In zona de ascultatie aortlca pulmonara. Tonalitatea este mai
lnalta·decat a zgomotului I (100-150 Hz) durata este de 0,10 sec. Se 1rtchiderii
vaJvelor aortice pulmonare. Si 1n cazul zgomotului II este prezenta dedublarea fiziologica
(0,06.-0,08 sec.) ce se accentueaza In insptr aceasta accentuare se presiunii nega-
-· tl\ e intratoracice cu venoase Daca dedublarea zgomotului·IT
0, 03 sec. !n expir este considerata dedublare Aceasta se poate produce fie prin
lntarzierea componentei P2 (fntarzie sistola ventriculara dreapta), fie prin aparitia precoce a
componentei A2 (scurtarea fazei de ejecfie a ventriculului sting). Dedublarea patologica a
zgomotului II cauze electrice (blocul de ramw-a dreapta si extrasistolele ventricu-
lare cu punct de plecare fn ventriculul stang) cauze hemodinamtce (stenoza pulmonara
cand gradul dedubHirii este direct proporfional cu severitatea stenozei pulmonare, insufici-
enta mitrala severa cand scade perioada de ejecfie a ventriculului stang prin trecerea sangelui
In atriuJ stang, defectul de sept ventricular cand o parte din sange trece 1n ventriculul drept
cu reducerea perioadei de a ventriculului stang, cardiopatiile congenitale cu shunt
stanga-dreapta, embolii pulmonare masive). lndiferent de cauza producatoare, dedublarea
patologica a zgomotului II se accentueaza In timpu1 inspirului.
120
apare d · 1 •anterior ma1 poate exista () dedublare fiKA
citate a zgomotului"J
1t1 ce
. . e sept atna se datorqte unui shunt tranzitonu in rimpul
msprrulur cu Ctqterea volumului drastoHc al ventricululur intirzierea componente
A,. Ea rn., poate apare in insuficienqa ventriculari dreaptll. De asemenea mar poate e>usta ,;1
o dedublare Paradoxa (rnversatA) in care exiSti o in!Jlrziere a componentei A2 Dedublarea
paradoxa drspare in inspir are cauze electrice (blocul de ramura stingii, extrasoSiolele
ventrrculare ':" punct de plecare in vemnculul drepJ, cardiostimulare electricli anificralli cu
electrod m>plantat in ventriculu I drept) 1i cau ze hemodinanuce (stenoza aonicii strinsa, HTA
severi!, cardiopatia ischemiei-crizele de angina pectoraJa 1i mfarctul mrocardic acut, persr-
stenta de canal arterial).1 lntensitatea zgomotului II depinde de integritatea anatomic; a
val vel or ao_rttce '' pulmonare, de d•ferenta de presrune dintre aorta,; vOntnculul stiing pede
o parte li dintre artera pulmonarii ventriculul drept pede alta parte. Aprec1erea intensitBtri
·. zgomotului II are importantii semiologtcli ca 1i in cazul zgomoiului I Atit compo-
nenta aorticli cat 1i cea pulmonara pot fr accentuate sau diminuate. Accentuarea componen-
tei A2 se intii.ln"lte in hipertensiunea arteriala, coarctapa de aorta, rnsuticrenJa aortrca ''
ateroscleroza aonei, iar diminuarea componentei A2 se poate lntaln1 In stenoza aortica cu
valve calcifice, tmobile In insuficienta aottidi severa cand se produce o scadere marcata a
presiunii in aorta. Accentuarea componentei P2 apare in hipertensiunea pulmonara esenJralii,
hipertensiunea pulmonara secundara valvulopatiilor mitrale, cordului pulmonar cronic $1 car-
d io pa ti iIor con gen ita! e cu shunt st!nga -d rea pta, defectul de sept atria! (ch ia r in ·absenta
hipertensiunii pulmonareJ, ventriculara stanga (hipertensiune pulmonara pnn
staza Diminuare9. componeme! P2 apare In stenoza pulmonara. .
Zgomotul lli $.i IV
semn de insuficienta
I III cardiaca. . " I fiziologic se datore$te vlbratiei nuo-
t Joo ·c are caracter cu ce , .· t
- zgomotu .. pa o - fi dre t sau stiing, realizeazii irirpreunii cu zgomo e1e
cardului cu elastJcttatea alrerata, (d p t stano) se In ven-
fundamentale ritmul de insuficienJa mrtralii li
tricuJara
- stanga saudedreaptaartena t(oalop
persistenta o
stang datorita debitului crescut pnn val\ a ,
ana, 1 • . • . I" e dalore,le
in cardiopatia ischemtc a . ' - . ii o·lopul atrial. Se aude 1n a. s ·ne rim
Zgomotul I\:.
t
vi bra }i ei m' ocu; dur u' ; lt' ' '"
atrii !n momentul SistO et
impactul de coloana
(h psejte 1n fib rilaJia atnala u nde este
·ala hipertensiunea pulmonara,
card iomiopatii, in
" h·pertensiUnea arten . . t
•• poate apare_ m 1 'rii i in infarctul mJocardtc acu.. I lll!i zgomotui!V rea-
stenoza aorttca l. iind pot fi prezenle zgomotu d. se poate produce o
Exista unele srtuaru c lnJCe c. . . daca ritmul este tahtcar JC
I. " du se astfel un ntm m Patru trmpl, tar
• A
Jzan - 121
••.-r.e a zgomotelor Ill
t)ji(OD.Ifll de aunaJae au
IV cu apaniJa galopulm Clei•B:
semnaficatae ca fl galopunle Bllllilltl1•
Oicuri Ji clacmente
zgomote supraadAugate intotdeauna au semnificat1e patologJcl. .
Cltcunle sunt zgomote de tonalitate inalta durati foarte scurtl, apar in sistoll " se
.tscultA ma1 bme cu membrana stetoscopuiUJ Ma1 1mportante rna• frecvente sunt clicul de
erecpe aortiC clicul de ejectie pulmonar Acestea sunt protosistohce pot sa aparl in
:>tenozele aorttcc pulmonare, organice sau funC!ionale. 0 entitate descri:;a mai recent este
chcul mezo- sau telesistolic din prolapsul de valva mitrata Acesta poate fi urmat de un scun
!>llflu sistollc reahzand smdrom clK-suflu
Clacmentele sunt zgomote de tonahtate inalta durata scurta, apar in protodiastola
asculta eel rna1 bme cu membrana stetoscopulut. Cel mai important dintre ele este
clacmentul de deschtdere a mttralet (CDM). Acesta apare in stenoza mitrala Ia 0,04-0,12 sec
de cornpo nenra A2 se opririi dm de desch1dere a valvei mitrale
st enozate Ia ln ceputul diastolei ventriculare. lntcrvalul A2-CDM este un indicator fidel al
::.1.!\ent apt ste nozet existand o relatie direct proporfionala lntre severitatea stenozei redu-
-:eJea duratet acestLII interva l.
Alte zgomote cardiace supraadaugate, mai rar lntalnite in practica cardiologica, sunt
'ib ranta pen cardica (care poate apare in pericardite), zgomotele produse de protezele valvu-
lare cele datorate card iostimularii electrice artificiale (frecventa lor_fi ind 1n In
uh11nele decenu)
• D) SUFLURlLE CA RDIACE
Suflunle card1ace sunt fenomene acust1ce supraadaugate se datoresc transformarii
Lurgeru Jaminare a sangelui In curgere turbulerta, in rnteriorul cavitatilor immii sau In marile
\ase, aceasta produdind yjbratiJ audib1le Ele au duraHi mai lunga. decat zgomotele cardiace.
-\tunci cand caracteiizam un suflu este obhgatonu sa facem referire la urmatoarele aspecte:
- loca!Jzarea In ciclul cardiac durata lor,
- rnecanismul fiziopatolog1c;
- sedJUl wtensitalii maxi dtrectJile de iradiere;
- mtens1tatea:
- caracterele acustice (tonalrtatea timbrul),
- cauzele suflurilor.
ln functJe de localizarea lor In ctclul card1ac, suflunle se Impart in sistolice, diastolice !?i
contmue In func1ie de durata lor, se pot impafli In proto-, mezo-, tele- sau holosisto-
ltce, proto-, mezo-, tele- sau holodiastolice. .
D 111 punct de vedere al mecanismului fiz1opatologJc, suflunle pot sa fie de ejeqie (cand
exrsta 0 obst ruqie In calea ejeqiei ventriculului stang sau drept), de umplere ventriculara
( ex1sta un obstacol Ia trecerea sangelui dm atnu In ventricul) sau de fegurgitare (sangele
1e llu eaza In cav1tatea d e un de a plecat). Sufl urile de ejeqie apar In stenoza aortica stenoza
pulmona·ra, s uflunl e d e umpl e re ventriculara apar in .iar
, ,flw!le de su: 1t pcntru u
mi. insuficrenta aort 1ca cea pulmonara. Referitor Ia sedJul.mtens.tapt maxune constdera
,- J de este mtensitatea cea mai mare, acolo este lezmnea. Aceasta asertmne nu este
ca aco o un . d · · b.
JabiJa In special datorita iradierii suflunlor, e 1e putan u-se auz1 mat me m
A
·, d
1.1tot eauna va' , · · d · d. fl ·1
alta parte decat Jocul In care au luat Inorice caz, dJrectia e ua 1ere a su un or
122
depinde de d . . .
card· e ongme direcpa I . .
ar fi :. co oanea sangume. lradierile clas•ce ale suflunlor
flul SJstobc din insuficienta . . .
- suflul sistolic din stenoza inspre axill;
- sufl.ul diastolic din insuficient'; arterele carotide spre apex:
0
punctul lUI Erb; c trad•aza spre apex ftmd audibil eel ma1bme In
- suflul diastolic din stenoza mitr 1-
lateral stang. a a nu se propaga se aude eel mai bine In deeub1t
intensitatii sutlurilor este un ele . -.
o relat•e directa intre intensitate gravitate I de. rnaxuna unportanta pentru ea exista
grade de intensitate a suflur·l . a eztunu. Dtn acest punct de vedere se desenu 6
1 or
relativa.
- Sufluri accidentale (benione inocente, anorganice). .
0 . ' . · " r · - · suferinte card1ace Recunosc
Sunt aproape intotdeauna ststohce apar m tpsa v . • , h. . . " febra
. . d . I ( a sanoelUl (m start htperc mettce, tn ,
drept cauze: vttezel e_ ctrcu a,te J l i sanouin (ultimul trimestru de
hipertiroidism, efort fizic, emotu), du_muanuemu·· Aoceste sufluri se aud eel mai
• v •• 1 tahtcar ta m
" · · ·
sarcina) scaderea vascozttatn sange Ul .,.t d 13 nt sufluri de ejectie cu maxtmum
, . . .. . t 'tatea pana la 0ora u > su '. (5e
frecvent la baza mmlll, au m enst - iradiaza sunt mconstante
t . au mezosisto1tee, nu
.
. ' . t xt
de intensitate precoce, sunt pro o- s . Ia alta) apar lntr-un anumtt con e
r • • • • • de la 0 exanunare > • a
modifidi cu resplrat:J.a pozttla sau . <:i semne de afectare cardtac .
., . . di ar lipsesc stmptome .,.
( efort, febdi, anem1e) ap01 sp '
123
aatoteiSte depozttelor de fibrinl depuse pe foiteJe
_..fte'ftb11n<lue de cauze daverse, in intarctul miocardic dupltnfarct
an msuticaenta renall cronicl aflatl in stadiul de uremie (descrisl de
pericardici este un zgomot de tonalitate inaltl, unic sau multiplu, sistolic tilsau diastolic,
seamlnl cu frecltura pleurall. Se aude eel mai bine cu membrana stetoscopului aplicatl
ferm pe torace. uneori chiar apasand, pe o arie limitatl sau pe intreaga suprafatl de asculta-
pe a cordului. Se au de mai bine in inspir, cu bolnavul sau cu trunchiul aplecat
inamte. Nu tine cont de respiratorii iar uneori poate s! coexiste cu frecltura pleu-
rala realizand frecatura pleuropericardica.
F) ASCULTA TIA DINAMICA A CORDULUI
Se bazeaza pe executarea unor manevre sau pe admimstrarea unor agentl farmacolog1C1
care due Ia modificarea unora dintre fenomenele stetacustice card1ace. Amintim In acest sens
manevra Valsalva ca.nd se reduce dedublarea zgomotulu1 II $1 scad in mtensitate toate
sutlurile ( cu excepfia celui d1n cardiomiopatia hipertrofica obstructiva $i-a celut holosJstolic
dm prolapsul de valva mitrala), pozitia culcat cand se percepe ma1 bine dedublarea zgomotu-
lw II l.oate sutlurile organrce funcrionale, pozitia cand se reduce dedublarea
zgomotulw II, diminua sau d1spar zgomotul IV se accentueaaza clic-ul din prolapsul
de valva mJtrala sutlul diastolic din insuficienta aortica, pozitia ghemuit ("squattmg") cand
accentuaeaza zgomotu l III IV, suflul sistohc din insuficienta mitrala, su flul sistolic din
stenoza pulmonara tetrada Fallot diminueaza suflul sistolic din stenoza aortica. Se mai
u1 d1zeaza exercitiul izometric (strange pumnuJ 20-30 sec.), testul presor la rece sau admini-
srrarea unor agenti farrnacologici cum ar fi vasodilatatoarele vasopresoarele
qi Zg!l
1
iM
124
PARACLINICE iN BOLILE INIMU
NOTitJNI ELEMENTARE
1.4.1. Electrocardiografia
,,.
I I l l I I
... ,,. l
: I I I I
I
I
. -Qr ....JI
1-.1 I I I
-
!11 :
I
1 I I I I I
·a. 5 . Electrocardl.oorama
Flo o normala- - unde' complexe · tn
· tervale
125
lnterlidul PR este mtervaJul intre debutul undei P ti debutul
reprezmtl timpul de conducere atrio-ventricularl (valoare nonnall ...""'
complexului QRS (valoare normal! 0,10-0,11 sec.) reprezintl timpul de depolarizire ventri-
cular!. Intervalul QT mlsurat de Ia debutul undei Q panlla sflrlitul undei T reprezintl
durata sistolei electrice.
Reamintim aici cl inima prezinti un tesut specializat in generarea conducerea
impulsurilor electrice acesta poarta numele de sistem excitoconductor al inimii. El este for-
mat din nodul sinusal, nodul atrioventricular, fasciculul His, ramura stingl dreaptl
reteaua lui Purkinje.
nodt.tl
vectorul depoloriziiri
·--venlrlc(.J/are lordive
vecforul repolarizorii
fasctculd Hi3 ventrr"c.'.Jiore
vectorul depotariairli"
t;rP.i«Jie _,; venfriculare
inifioft !
126
___ ,_ A
--
-90 b. 1- ...... J\Jl
-
LY
K
r- f.'I F"=
- r-..
8
-
" I"'"
J
I-'
h
'41[r-
A
\
c
f'- jl( r'\: f-.1 ru I n
11 1-'
tv t"'-' """' iv....,
!J.t D2 D3 VI
Fig_ 7. Sistemul hexaaxial de determinare
aAQRS Fig.8. Hipertrofiile atria1e
127
unde
mB'IIft. IIDIIKWIUJ'i'l e plead dintr-un focar atrial ectopic fl sunt coaclule
te., in cele m81 multe cazun •
.--Fiutter-ul atrial - caracterisuca electrocardiograficl in acest caz este aparipa undelor P'
care inlocu1esc undele P care au o succesiune regulatl cu frecventa de 250-400/miDut,
realizind aspectul de "dinti de fierastr!u " . Pe acest traseu apar Ia intervale regulate sau nu
complexe QRS de conforrnafie normal!.
_:a -Fibrilatia atn al! - are drept "marker "electrocardiografic aparit ia undelor f (de
fi brilatie) care inlocwesc undele P care au o succesJUne complet neregulat! Ia o frecventl
de 4 00-600/minut. Raspunsul ventncular este el complet neregulat, la o frecvent!
\ ·ariabila.·
Dintre Jburarile de ntm ventriculare amir ttm
0 ExtrastSf6Ti\ieri1n culara:e5te o ba1a1e cardtaca prematura datoraHt unui stimul ec-
topic plecat dm ventn cuh. Caracterisuca electrocardiografica este absenta u ndei P, complex-
ul QRS pro fund modificat, cu o durata peste 0,12 sec., modtfic!nle de segment ST unda T
tnversata
C Tahicard1a ventriculara- este o aritmie care i$i are originea in musculatura ventricula-
ra. frecven ta ventnculara este de 120-220/mmut, ritmul este regulat. Traseul electrocardio-
g rafic consta intr-o succesiune rapida de complexe ventriculare bizare care seamana cu
extr asistolele ventriculare. Cel mai adesea nu se pot disting e segmentul ST undele T, iar
electrocardiograma poate lua aspectul unor ondulapi largi.
Fibrilatia ventriculara - reprezinta un ritm ventricular complet dezorganizat, nere-
g ulat, ntpid 1ar complexele QRS sunt bizare, .variind ca marime configuratie. Este cea mai
mare urg enta In domeniu l tulburarilor de ritm daca nu se m tervine cu rapiditate duce la
opnrea mimlJ.
Tulburarile de conducere pot fi lmpaqite in tulburari de conducere alrioventricul ra 1
tulb uran de conducere mtraventnculara Dmtre tu urarile de conducere atrioventricular e
ammtim . .
atrioventricular de g ra2lull..- In aceasta tulburare de conducere exista numai o
prelungire a intervalului PR peste 0,20 sec. In rest lntreg aspectul electrocardiografic este
normal.
--:*:Blocul atrioventncular de gradul II·· acest tip de bloc se sublmparte in .
- tip Mobitz I (cu perioade Wenckebach) In care exista o alu ngire progresiva a
intervalu lui PR pana can d o unda P nu mai este urmata de QRS, dupa care ciclul
este reluat;
- tip M obitz II, in care intervalul PR are o durata normala dar nu toate undele P
sunt unnate de complexe QRS; aparifia unor unde P neunnate de complexe QRS poate fi un
fen o men neregulat sau regulat.
atrioventricular de gradul III {wai).Jn care nu exista nici o legatura lntre
activitatea electrica a atriilor cea a ventriculilor. Pe electrocardiograma exista o succesiune
regulata de unde P, Ia o frecventa dictata de n odul sinusal, o succesiune Ia fel de reguhita a
complexelor QRS dar Ia frecven ta mult m ai scazuta (32-40/minut), dictata de un focar ec-
topic situat undeva In ventriculi. Ritmul numele de "idioventricular".
de con ucere reprezentate de_ blocurile de ramurl
stanga sau dreapta:
128
QRS, in- se caracterizeazl prin durata peste o 12
T inv--..x .... ac:etaiSi . DJ, aVL, Vs qi V6 , sec. a CORlDIS
...... -.wa"' denvatii. v • sesmentuJui
-BlocuJ de ramurl dreapti .
0, l i3 sec.• aspectuJ rSR, a caracteristici o_ durata a complexului QllS mtre
ST mversarea undei Tin deri f' QRS in aVR subdenivelarea segmentului
·. Un alt capitol electrocardio afic u. .
mfarctutui miocardic. mportant _dedtcat ischemice
pondent . electrocardiografic
. d - mopatologtce
upa cum unneaza: dm tnfarctulintocardic acut au cores-
are drept corespondent d T . - .. . .
tonului afectat; a m denvat;iile care corespund teri-
se caracterizeaza rin 5 · •
semn electrocardiografic de ,· . sei[l1:g._tuJM! §T (uneori este primul
_ . mtocar tc acut);
corespondentul electrocardiografic ai nerro 7 • t ·· .
sta ram§ne ca un «stio- ,, _ -:- r 1 e apartpa undet Q profunde. Acea-
ECG. omar pentru toata VIH!a, chtar dupa disparipa celorlaltor modificari
In functi e de aerivatiite in care a . ct'fi - .
i'ntinderea infarctului: par aceste mo 1 cart se poate aprecia localizarea
- Dll, DID aVF -localizare inferioara·
·- D I,.a VL, V 5, V6 - localizare laterala; ' ·.
;, - V2, V3 , V4. V5, V6 -localizare anteroseptaUi;
.• - V 1, V2 - posterioara.
· 1.4.2. Ecocardiografia
cardiopatia ischemica
• •• •
en
..
. "
A
m nu m ce
le din
urma in cardiopatiile congenitale
§i In afectiunile vaselor
sau gangrena ( acestea din urma apar In fazele avansate ale artenopatnlor obliterante sau m
obstructia arteriala acuta).
132
_, SJ>eciale care se uttlizeaza in Pl'lctlca medi<:all pentru
a • . IJUij mare acluatqe ex.stenta tulburirik!r de circulatJe artenall into,un anumit
tertto'!ll. TeiM de P<lSIUrl Ralschow C:Onstl in ridicarea membrelor inferioare ale bolnavului
CitIIJai Bproape_ de 90" timp de 30 sec. -I minut dupl care aducerea P.ICioarelor in
pozt!Je decftVil ;t unni!rirea timpului de recolorare (N max.l 0 sec) a timpului de umplere
venoasa (N = 12-15 sec.) Acestea sunt prelungite atunci cind existi tulburiri de
arteriata intr-un anumit teritoriu. Testul se poate aplica ln mod aseminitor !i Ia membrele
superioare. Un alt test care urmiire;te modificirile de culoare tegumentari in dtnamoci este
testu] Allen. Acosta consti ln comprimarea arterei radiale sau cubotale dupl ce bolnavul a
efectuat cilteva mi;ciiri de inchidere !i deschidere a pumnului. Se dispantia paloni
palmare (feirigarea se face prin arcada palmarii din artera cubitali sau radialii contralateralii
celei comPrimate). Dacii, de exemplu, se comprimi artera radialii !i disparitia palorii inttrzie,
'• aceasta denoti existenta unei obstruclii pe cubitala invers
· Pulsul arterial ne oferii mformatii importante atunci ciind este modificat Cele mao man
modificiiri apar in insuficienta aorticll severi ciind se observa "dans arterial"
(pulsatii ample, vizibile in special Ia nivelul carotidei). Pulsatu .'mportante mao pot fi
observate in regiunea supraclavicularii !n coarctatia de aortli 1• anevnsmul aorteo ascendente,
1n arterioscleroza (canct traiectul arterei devine 1erpuitor). Pulsuicapilar devtne voz1btl pnn
transparent• unei lamele de sticlii 1n insuficienta aorticii !i Ia hipertoroodoem. . .
· Palparea constituie metoda principalii de exammare a pulsuluo. este ""P':''"
ondulatorii ce se produc in arborele arterial in timpu! Sisto!:' m cand
2ontiD.utul sanguin aJ ventriculului st3.ng in aortii: Rezultii astfel ot unda
.. "ferie Caracteristicile pulsului depind fu pnncipal de actiVIta ea tnt
propaga_ spte pen . S .. I aza
eel mai adesea Ia nivelul arterei radiale dar el poate fi
r.ropneta!tle ruter_et. '.epa pe . ituati! destul de superficial pentru a putea fi abordata.
.
la oncare arter..a
...
sufictent de mare s . . I.
. . I consistenta perettlor artena 1 m
mod Y
artera este un tub
·'
· m
Se cerceteaza d pnncipa
... t oscleroza.., •este smuoasa,
.' - cu pereti. · rigizi),
. . frecventa
. .
perfect elasttc , ar tn a er ,
d asemenea cre:;re 10 emotu .. . Iae fort <i
<
scade in repaus)
. d
$1 ntrmcota ea
1
(variabilii c_u varsta, e . . patologice ale pulsului cupnn : . .
(1n mod este ntmJc - . f, b ., cllnd frecven\el este proportoo-
- frecventa - tahicardta - m stan e n e fiebrei (exceptie febra tifoida
· . nala cu ·
meningita bacilara);
_ intoxicatii;
- abdominale; ...
_ ahemii si cloroza; . · · . dice· ·
. . afectJum m_wcar ,
- lezlmm-
_co aps- tahicardie + hipotensmne;
- nevroze cardiace;
_ hipertiroidism; . . _
- paroxisttcailorica sau esofagiana;
. d" - inanitia dm stenoza p
- bradtcar Ia '. . l". . . .,.
hep atta Vlfa a, . t1e dio tahca,
. -.· 1'ntOXICat' o
· saturmsm,
- 1
_ urem1e,
•., .. oza aorttca, .,
- sten . d"fterica
1
tifica;
iocard1ta · · )· · ·total
-- mJxe
m_ dem (hipotirOJdtsm
. .
ventncu Jar de
, d I II (uneon)
gra u .
_ blocul atno
; .
J33
fi (pUifiJs magnns) etnd
(exceppe stenoza aorucl),
- poate fi mic (pulsus parvus) - apare in tahicarilii,
stenoza aonicA. Poate fi redus umlateral in caz de i!Mi
poate hps1 in boala Takayasu
- tens1unea - poate fi dur in caz de hipertrofie ventricul sting! sau moale clnd foJl&
miocarduiUI contractiJ este sc!zut!.
- celeritatea - este viteza cu care se ridicd. dispare unda pulsatila Pulsul poate fi
ceJer (rapid) in insuficienta aortica (puis celer, magnus dur =puis
"bondissant") sau tard (in ateroscleroza stenoza aortica).
Exista Slstemattzate sau nu, ale intens1tatit undei de puis Astfel. se citeaz!
pulsul alternant in care exista o variape a amplitudmu unde1 pulsuiUJ in sensu! ca tot a doua
batate are amplitudmea mai midi (semn de insuficienta ventriculara stanga), pulsul inegal din
cxtrasistohi (megalitate cu rata fixa sau nu) pulsul paradoxa! (in mspiratie devine mai mic
sau dtspare complet - apare in pericarditele exudattve constnctive, In medtastinopericardi-
te).
Atunct cand pe langa pulsatia normala se percepe inca o pulsat•e mai slaba este vorba
de puis d1crot (apare in febra ttfoida, tuberculoza, anemii grave) se scaderii
tonusului arterial. In stenoza insuficien}a aortica (lezJUne valvulara dubla) se
pulsul bisfenens (se palpeaza doua unde sistolice Ia fiecare ciclu) ·
Ascultapa arterelor poate oferi uneori informatii importante. in stenoza aorttca, Ia
ascultati.a aorte1, se poate percepe un suflu dur, razator. La nivelul arterelor femurale, in
insuficienta aortidi, se poate percepe dublul ton a! lui Traube (doua zgomote ritmice) prin
exercitarea unei U$Oare presiuni, dublul suflu crural allui Duroziez (suflu sistolic diastolic).
Aceste fenomene acustice se datoresc v1tezei de circulatie a sangelui de
reflux diastolic a coloane1 de sange. In aneviismele arteriale se percepe un suflu sistolic iar In
fistulele arteriovenoase se percepe un suflu contmuu.
134
licl) singe in arterele miCl. Existl. o teosiUae
. .• (diastolicl) p o tensiune arteria1l
l e Iectromc)
. ea a x- artenale
Tebni ·· se faCe cu tensiometrul (aneroid sau cu metclill'..l
1 K · c mai:)uran 1 este cea clasicl. valoarea Ia care se ascultl·
orotkov corespunzind t · ·· ·a1 · . •
ensJUnu arten e maxJme tar valoarea Ia care se aude
este .tensiunea arteriaiA miniml. CoRform criteriilqr OMS valoarear
. a tens1unu artenale este 140 m.m Hg pentru cea sistoli'cl 90 mm Hg pentru cea
fn tre valorile mm pentru cea sistolicl $i 90-95 mm Hg pentru cea
avem de granita. Peste aceste valori, indiferent de varstl, se
ca este vorba de hipertensiune arteriala. Tensiunea arteriala sufera modificlri. in
functre de momentul zilei 1n care este masurata (mai mica la jnceputul zilei), in functie de
de SOJ.Iln sau veghe, ln funcfie de varsta ( Cfe$te CU varsta) $i in functie de Starea de
acttVItate sau repaus In activitate).
; . patologice ale tensiunii arteriale cuprind fie valorilor (hipertensiune
fie scaderea valorilor (hipotensiune arteriaHi). .
Hipertensiunea arteriala poate sa fie sistolica $i diastolica sau numai sistolica. Prima
forma poate sa fie esentiala (primara sau idiopatica) secundara. Hipertensiunea
,.
apare 1n boli renale $i renovasculare (glomerulonefrita acuta, nefritele cronice, nefropatia
I diabetica etc.), In· boli endocrine ( acromegalie, hipotiroidism, hipertiroidism, sindromul
C ush ing, hip era ldosteronismul primar, feocromocitom), in coarctatia de aorta, 1n 'sarcina, 1Jl
boli n eurologice (tumori cerebrale, encefalite), In cre$terile de volum sanguin in ingestia
alcool, medicamente (l'n special anticonceptionalele). Hipertensiunea sistoli:ca apare fn ·
de debit cardiac din insuficienta aortica valvulara, fistula arteriovenoasa persis-
tenta de canal arterial, tireotoxicoza in rigiditatea aortei.
Hipertensiunea arteriala poate fi persistenta (hipertensiunea boala), intermitenta
( sau paroxistica (1n feocromocitom). ·
,· . Hipotensiunea arteriala reprezinta scaderea tensiunii arteriale sistolice la valori lntre
. 85-110 mm Hg. Hipotensiunea arteriala poate fi sau Ji. poate_ sa
lntr-o multitudine de sttuatii clinice cum ar fi: dtsfunctu (tulburan de ntm de
conducere, stenoze aomce pulmonare, embelia pulmonara, tamponada
miocardic acut etc.), scaden efective ale volumului sanguin (hen:_oragu,.
tari, diabet insiptd, arsuri 1ntinse, ultimul trimestru de etc.),
vasculare (hipotensiunea posturala, htperventilape, htpersens1bilitatec.
sinusului carotidian, toxicitatea unor medtcamente etc. .
fn lncheiere amintim existenta unor formule apar:e sunt. cea
_,..,d
converoenta m s enoz . t a (ex . 120-100 mrn Ho)
o cea dtvergenta dm msuficJenta
aortica (ex. 190-30 mm Hg).
135
penoDIIIe fiziologice Joacl un rol de
vance, utilizarea anticonceptionalelor pentru tromboflebite)
PriVItor Ia antecedentele personale patol08Jce trebuie amintit cl exid·a •:•
chmce care pre<hspun Ia aparifia tromboflebitelor: traume locale (pertbzii, mjecpi),
postoperatorii (mai ales intervenpi pe micul bazin), boli infectioase (febra tifotdl, pneu-
monu), leucemii, neoplazii, hemopatii. boli in care existl o imobilizare prelungitl, boala
vancoasA (mai ales pentru tromboflebite superficiale), eventual trombangeita obliterantl.
Exista profesmni care favorizeaza aparitia suferintelor venoase anume cele care
o bllga Ia un o rtostati s m prelungit cu consecuti va a stazei venoase (frizeri,
sto matologi, vanzatori) Uneori efortul mtens poate genera tromboflebite acute.
Dure rea este pri nctpalul s1mptom subtectiv in bohle venelor. In tromboflebitele
superfic1 ale d urerea este localizata Ia nivelul cordo nului flebit ic, palparea acestuia fiind
foarte dureroasa Pentru tromboflebitele profunde durerea este localizata eel mai ades Ia
111velul gambe1 In boala varicoasa durerea apare In special dupe. prelungite
poate avea caracter de crampa sau arsura. Atunc1 cand exista msufic1enta venoasa durerea
.este pen:nanenta." Exista o serie de manevre care provoaca durerea sunt utile pentru
diagnosticul tro mboflebitelo r profundc: durerea Ia presiunea mase1 musculare gambiere,
semnullu i H omans (aparifia dureni Ia nivelul gambei Ia dorsoflexia labei piciorului), semnul
lUJ Lov..enberg (durere in molet la compresiunea gambei cu tensiometrului ); semnul
lui Lisker ( durerea a pare Ia percutia fetei anterioare a tibiei), semnul lui L ouvel (aparitia
durerii la membrul mferior dupa tuse sau stranut). Tromboflebitele venelor mari abdominale
se caracterizeaza prin dureri foarte intense, febra, frison, splenomegalie etc.
Febra apare in tromboflebitele profunde, este moderata ne!nsopta de fiison.
Pulsul este tahicardic (semnullui Mahler) are caracter
Umi bolnaVJ cu tromboflebJte pot sa fie ( embolii pulmonare minime?).
137
W.:Z. E:umenol obiectiv al Umfaticelor
La mspectie se poate observa cauza producltoare a limfangitei p
Limfedemul precoce apare eel mai frecvent Ia nivelul membrelor inferioare, •.,.
poate realiza aspectul de "elefantiaza". in repaus limfedemul poate reduce volumul. Lim-
fedemul localizat Ia membrele superioare poate fi secundar terapiei (chirurgicale sau
roentgenterapie) unui neoplasm mamar.
Palparea limfedemului ofera examinatorului o senzafie de rezistentii elastica. In limfan-
g•te tegumenteJe In zona respectiva sunt calde, sensibile uneori se poate palpa adenita
satehta. Adenopatiile pot sa fie inflamatorii sau metastatice pot genera limfedem.
138
RENAL
I. PARTICuLARITATILE ANAMNEZEI
datonta con
• v
. v • • .. • )
140
este fitvorizatl de litiaza renall, aclenOIJiul de prostat!. canceru1 de Prosta-
potcoavl).
11. lwnonle utenne, Sh'jCIIJnle uretraJe, bolile renaJe congenitale (rinichi polichistic, riniclj,lin
. . Supurafiile cronice determini amiloidozi renaJi, iar tuberculoza poate afecta 1i 'ea
nmchu, 8enednd lie TBC de organ, fie nefropatie bacilarii medical!.
Bolile C&'diovasculare cum ar fi endocardita bacteriani subacuti 1i unele cardiopatii
valvulare prin ernboliile pe care le genereaza pot detennina infarct renal, insuficienfa car-
diacii congestiva poate duce Ia insuficienJi renalii acutl, hipertensJUnea arterialii determina
nefroangioscteroza, cotapsul vascular (din infarctut miocardic, sau ln urma sincopei, in urma
hemoragiei abundente) poate genera insuficienfi renalii acutl, sau organicii...
Colag_e nozele (lupusul eritematos sclerodermia, dennatom iozita), alergule,
intoxicafiile cu metale grele, pot genera sindrom nefrotic.
Unele boli ale tubului digestiv cum ar fi gastroenterocolita acuta, ciroza hepatica, he-
patita acutii, pot avea intluente nocive asupra aparatului renal. ConstipaJia cronic3 favorizea-
za infectiile urinare cuE. coli (realizeaza sindromul enterorenal descris de Heitz-Boyer).
Sarcina, in·evoluJia ei, se poate complica nefropatie gravid ica ii de aceea este
necesar ca fern eJle 1nsarcinate faca un control medical lunar.
11. SIMPTOMATOLOGIA
DUREREA
b r ale . Se lffip
. une analt.za ei corecta. Sediul· dureni
Durerea apare i'n numeroase ? t renl) C terul ei poate fi de presiune,
J b ( uni sau btlatera . arac . anele oenitale, 1ar
este in regiunea om ara fi • e fata anterioarii a abdomenulm spre org il C'onditiile de
tepatura etc. Iradterea se p '. d -) Durata poate fi de ore sau z e. .
: 'tatea este variabila (mare, medJe, re . . tu
mtensi fri sau trepidapt . • litiazil renalii l' .
apari!ie sunt ( compresive) apar in spondilozii, mielom
Durerile lorn are . - extrarenala: dJscopa e '
al - d ot fi •I de cauza .. I
berculozii ren a ar P v . a1 · in infecrn a e
'multiplu, metastaze vertebrale. - ate surveni in timpul cicluiUI menstru '
La femei durerea po
organelor genitale, tumon etc.
141
iJi;Mif.•:te trldeazl pnn Jenllombarl (in ortostatism,.
Ill',..• sau foarte mare.
...
Bu11W"iJombare unilaterale de micA intensitate, difuze, pledeazl pentrii
SJngur nmchi apar in: tuberculoza renall, litiaza renalllatentl, hidronefroza, etc.
COLICA RENALA o durere foarte insuportabill, cu debut brusc,
avind sediul in loja renali cu iradiere anterioarl abdominall, urmlrind
pani Ia organele genitale spre fata antero-interna a coapsei, pe traiectul nervilor abdorm-
nali, genitali genito-crurali. in colicl, Ia barbat, testiculul este retractat sensibil. Manifes-
tarile de acompaniament ale colicii renale sunt: mictiunea dureroasa, tenesmele vezicale,
hematuna macroscopica microscoptca, polakJUna, agitatia anxietatea (bolnavul caut! o
pozitie antalgica pe care nu o -
Cauzele colicii renale sunt litiaza renala (mobilizarea mtgrarea calculilor in urma
etorturilor fizice, trepidatiilor sau consumulut crescut de lichide), tuberculoza renala (eli-
minarea cazeumului), cancerul renal (eliminarea de cheaguri sanghine sau de fragmente
rumorale), infectiile urinare, infarctul renal Colica este de spasmul musculaturii
ureterale, bazinetulut sau calicelui asociat cu staza unnara, distensia bazinetului a capsulet
renale
Alte manifestari in colica renala sunt: paloare, raceala extremitatilor, bradicardie, tran-
spirafit, greturi. ·dirsaturi, meteonsm, ileus dinamic (suprimarea tranzitului intestinal), febra
datonta infecfiilor supraadaugate (pielonefiita, cistopielita).
Colica dureaza ore sau zile cedeaza Ia antispastice; este insotitii in final de poliurie
hematurie (urina
Durerile vezicale i'nsotesc mictiunea, au sediul in hipogastru au urmatoarele cauze:
ctstite acute cronice, litiaza vezicala, tuberculoza vezical( tumori ale veZicii urinare. Sunt
determinate de distensia peretelui vezicii urinare datorita retenpe1 de urina (In adenom de
prostata stricturi uretral·e). Si afecfiunile renalc pot detennina dureri vezicale (de ex.litiaza
renal a).
142
mferio&re · t1 t" · d
• • 1D ama u. a enom cancer de prostatl, stricturi uretrale), pareza
tabes mielite, dibet zaharat).
sau doar Poate fi:este mcapacitatea evaculrij voluntare a vezicii urinare, in tOtalitate
S. 10 parte.unnari
a) completa - detenninA durere hipogastJicll glob vezical (se poate palpa iar prin
se constat! matitate cu concavitatea inferioarA); este datil de obstruclii pe ciiile
unnare tnfenoare
pelvme etc.); (stnctun uretrale, calculi vezicali, hipertrofie !i cancer de prostatii, tumon
b) incompletii: fibrom uterin, polipi vezicali, corpi strliini intrauretrali, paralizii veZJcale
(in tabes), traumatisme compresiuni medulare, infectii sistemice (septicemii, encefalite,
meningite
retenrie }, come; diabetul zaharat complicat cu
umnadi. vegetativi\ poate deagemenea da
· 7. Nicturia este inversarea ritmului nictemeral de eliminare a urinei. In mod normal cea
ruai mare cam:itate de urina s-e elimina ziua (3 : 1; 4:1 este raportul normal intre diur-
nii !i cea nocturnii). Ciind raportul se egaleazll sau_se inverseazii se mctuna; apar:
!n : cistita tuberculoasa, ad enomul de prostaHi, msufic1enta card1aca scleroza renala
11.3.2. Oliguria
Oliguria reducerea cantltatu de urina sub 500 ml/24 ore.
Mecanisme de producere.
! . prin sdiderea filtratu lui glomerular, in. glomerulonefiita acuta, glomerulonefrita
cronica, insuficien ta cardiaca, du pa hemoragii, In stari de colaps, in stari de
deshidratare;
2. prin reabsorbtiei tubulare a ap.ei ca urmare a unor leziuni tubulare (anoxice,
roxice), sau In secretie excesiva de ADH mineralocorticoizi;
3 prin blocarea paJ1iala a scurgerii urinei spre vezica in obstructii ureterale partiale
(calculi, stricturi, compresiuni externe).
Oliguria poate surveni in:
- conditii fiziologice - apare datorita reducerii aportului de lichide (in regim sec, de
exemplu in post, sau dupa transpiratii profuze);
- condifii patologice- cuprinde toate ceJelaJte cazuri menponate.
Din punct de vedere al densitatii, oliguria se clasifica in:
- hiperstenurica- se produce prin sdiderea filtratului ·
- hipostenurica- se produce prin leziuni tubulare.
Oliguria datorita sclerozelor glomerulare este hipostenurica sau izostenuricl.
Oligo-anuria semnifica scaderea cantitatii de urina Ia aproximativ 5()..1 00 m1 in 24 ore.
144
Anuria. lipsa secretiei urin . .
ore. Catetensmul vezical efectuat la bol sau de urina sub 50 mt/24
de producere: navu care prezmta anune este negativ. .
1
· pnn suprimarea fonnarii u · · 1 · · . .
secretorie; nneJ a ruvelul nruchtlor; aceasta este anuria adevarata sau
2. prin lmpiedicarea scurgerii urinei . "1
v . .
este excretorie sau falsi (postrenalafnn cai e unnare supenoare spre vezica; aceasta
Dm punct de vedere al sed"ul · ·
renal! postrenala. 1 ut care genereaza anuna, ea poate fi de cauza: prerenala,
a) PRERENALA
= se mecanismelor ce preced
. apar e datonta scaderu volumulut sanghm circulant: In hemoragii mari In deshidratari
exprunate; '
survme ca urmare a scaderii presiunii arteriale (tensiunea arteriala maxima sub 70 mm
Hg) m: §Oc, colaps;
- apare prin redistribuirea sangelu1 in parenchimul renal; cand este vorba de anuria
reflexa _1n care se face irigarea predominant! a capilarelor juxtaglomerulare in caz de:
traumattsme grave, operatii laborioase, colica renala, infarct renal.
b) ANURIA RENALA
- 1ntreruperea fom1arii urinei se datoreaza unor suferinte renale propriu-zise;
- poate fi secundadi unei suferinte predominant glomerulare cu caracter obstruct1v ce
determina o scadere a filtrarii glomerulare (In gloni.erulonefrita acuta difuza);
- poate fi produsa prin leziuni necrotice predominant tubulare cu reabsorb}ie excesiva
de apa (tubulonecroza ischemic! sau toxica prin mercur, plumb, fosfor, ciuperci otravitoare,
,, posttransfuzional, sindrom de strivire, arsuri extinse); .
- alt mecanism de producere este prin leziuni globale cum este in cazul sclerozet renale
In stadiu avansat, rmichiul polich1stic etc.
c) ANURiA POSTRENALA - EXCRETORIE (falsa sau de cauza urologidi.)
- urina se formeaza in rinichi dar nu ajunge tn vezica; . _
_ anuria se produce prin blocarea drenirii urinei spre vez1ca;
- poate fl de natura : - funcponala- prin spasm - -· . . al r
- oroanica - prin obstruqie intnnseca pe cru unnare. c cu .
o cheaguri de sange care obstrueaza ureteruJ, stnctun
ureterale; . ·- t
- rin obstrucpe extrinseca: tu.mon vect?ata e .
p
care compn·m-a c<>;Ie
c.u
urinare (tumon pelvtene, mat
.
- anuria nu trebuie sa se confunde cu retentia de unna.
-,
ales uterine), ligaturi .
- bolnavul este rugat sa stea In: ortostatism In pozitia iar medicul inspecteaza
reaiunea renaJa·
o - se po t modificari care apar In faza evolutiva a.urmatoarelor
a) tum efierea regiunii Jombare §i bornbarea ei in: hidronefroza voluminoasa, tumora
renala voluminoasa, abces perirenal;
b) edematierea regiunii renaJe ln. abces subfrenic, em piem toraci c (boli.1n care se
remarca asimetrie respiratorie).
111.3. PALPAREA
.
... . 3. Tehnica lui Glenard
- palparea se face numai cu 0 mana (se practica doar _Ia copii la persoanele slabe);
- bolnavul este rugat sa stea in decub1t dorsal, cu genunchii in semiflexie, iar
examinatoru1 sta de partea rinichiuJui pe care sa-l examineze; pentru palparea
rinichiului drept se aplica pe regiunea lombara toate degetele de la mana stanga cu excep}ia
policelui, care se pe tara anterioara a abdomenului; bolnavul este rugat sa inspire pro-
fund Ia inspiratiei lncercam sa apropiem cele doua planuri pentru palparea
rinichiului. ·
. . Palparea furnizeaza utile diagnosticului clinic astfe1: .
- prin palpare·se ptoza
rinichiului ptozat; 1n ptoza nu prea avansata ca sambure de
strivit lntre doua degete; ptoza renala se i'ntalne§te la ce1 slabt §I Ia femet;
_ )n cartcer renal: volumul rinichiului care este dur, cu suprafata neregulata,
- · - fl a (dar nu dura
- !n rinichiul mare, cu suprafa{a neregulata, conststenta erm
cain cancerul renal), foat1e_ . I t d de consistenta moale, sensibil Ia
- In hidronefroza: rimchml mant de vo urn, ne e ' .
palpare.
111.4. PERCUTIA
- are o valoare diagnostica redusa;
- se o varianta de numita manevra lui Giordano: la nivelul regiunii
lombare se percuta cu marginea cubitaHi a mainii examinatorului cu degetele rasfirate;
-In caz de suferinta, bolnaVti schiteaza un grad diferit.de sensibihtate anume cei cu.
litiaza renata, abces perirenal, p10nefroza, pielonefrita; -
- percutia clasica, Ia nivelul hipogastrului, poate evidentia asupra g lobului vezical:
matJtate cu concavttatea mfenoara, care apare i'n caz de acuta de urina.
111.5. ASCULTATIA
,
148
0 fn caz de retenJie
Perseana in varstA, de ·
""lllnenuJ clinic al Pfostatej care !,""
lllOSCUhn Care prezina acuza urinare, -
POCforal!, SJiriiinit fn genunchiflJce Pnn ttqeu. 'ectal: Pacientul stl fn I'0>4ie
aprecierea: voJumuJui r . cu tndeplrtate; rectal se
organele Vecine. P Ostatet, consJStente•, fonnei, sensibilitl tii li delimitirii ei
- In orice
examenelor cabinet se poate efectua examenul urinar 1i acesta intra in cateuona
screenino· o
O•
. -. estebolt
dJgesttve, important nu numai
mfectioase, In boliboli
intoxicatii, alemetabolice);
aparatului renal ci 1i In alte boli (cardi6vasculare.
- pentru urinii este necesar ca recoltarea acesteia sii se faca dupii o toaletii
localii (Ia ambele sexe, dar mai ales Ia femei), pentru a avea siguran!a cii in urUrli nu sunt
-::·ilhplicate eventuale secretii patologice (de ex. Ia femei leucoreea); recoltare3. se va face in
. recipiente spiilate cu apli caldii; pentru uroculturii toaleta este obligatorie ji recoltarea urinet
se face din jetu1 rnijlociu terminal;
- In suferin!e infectioase (cistite, cistopielite, pielonefrite) este necesarii recunoa1terea
...germenului patologic prin urocultura; In acest scop se procedeaza astfel; se dii pacientului o
eprubetii sterila, cu un dop steril 1i se explicii cum trebuie sii procedeze pentru ca sii nu
desterilizeze eprubeta li sa nu apropie eprubeta ·de organele genitale; primul jet spala
traiectul cailor urinare terminale de aceea se preleveaza urina dtn jetul miJIOcJU termmal
(5-6 ml.de urinii); . • . . •
. d- pentru
')4 aprecierea
. voJumului urinar se recolteaza unna m rec1p1ente gradate (spruate)
tllup e - ore, . . · - · a
- examenul urinei trebuie sa se faca imediat dupa micpune deoarece pnn pas1rare, unn
se modifica, . · ) fizico chimic
- urinei se face: macroscopic (volum, aspect, cu1oare, mrros , - ,
microscopic bacteriologic.
vI I Volumul urinar .
- :e cu ajutorul unor recipiente gradate !n care se recolteaz.ii lntreaga cantJtate
de urina din 24 unnar
_ volumul ore; se poate •mead ra •10 limitele largi ale diurezei nonnale sau patologtce
(vezi poliuria, oliguria, anuria).
v.l 2
Traosparenta aspectul urinei . paren•X· prin ricirese
• • • ' I. de c:I trans ua, Je
, .
- i'n conditiile nonnale unna proaspiitii este clara, •mpe d
. . c:J· a celulelor epttehale esc
v . . uamate, celu
tulbura, se forrneaza
t un nor d'm cauza mucme1 Y
rezultate din arboreJe urinar;
149
...,!*:11Jki11rei poate fi dati de Prezenta in exces a
"AJL'bo:DIQiilor ca ti de existents puroiului (cis1ite, pieUte
- in cazuJ uratiJor prin incilzire sau tratare cu alcaline urina se JilllloezeiU:
- clarificarea urinei dupl adaugarea acidului clorhidric pledeazl .._,.....
oxalafilor de calciu;
- clarificarea urinei dupa adaugarea a cateva piclturi de acid acetic pledeazl pentru
ex1stenta fosfatilor;
- urina tulbure, datorita puroiuiUt, se prin adaugarea de solutie NaOH 100/o;
- urina poate avea Ia emisie un aspect )aptos, opalescent $i acest aspect este prezent in:
hpurie sau chilurie;
- lipuria- eliminarea urinara de survine in sindrom
- chiluria - semnifica prezente hmfei in urina ca urmare a obstruarii ciilor limfatice;
in cancerul renal adenopatia retroperitoneala.
150
-rn .condiJii nonnale are un miros fad .
A unna care a stat mai mult tim
- sau aromat:Jc, ca al bulionului ...
(m Staz! urinarl); p are un m•ros amoniacaJ datoritl rerme:ntalljei 81Cl!IIJ.De
- in drabetul zaharat cu cetoacidoza mir . . . .
exhal!, seamana cu mirosul de mere fi osul unner, ca mrrosul pe care bolnavul il
- in pielonefiite bacilare cist . de acetona;
-in tumori vezicale . , opre grave, unna are un miros fetid·
. unna are un nuros putrid· ,
: medrcamente alimente in era , .
unner un specific. g te (usturoiUl, hreanul, sparanghelul), pot da
lSI
con<fitii patologice in urinl se pot in
sJsesc. proteine, puroi, zahlr, singe, hemoglobtnl, corpt cetoma, Pl8flleati
pot evtdentia prin examinlri biochimice.
V.I.7. Proteinuria
- prezenta de proteine in urina, J?!"Oteine care
- in£Qndi}ii nonnaJe. urina nu conpne decat 0 cantitate foarte ffilC! de... (50-lQO..
irt11,_ore), mijloace uzuale
- in mod normal endoteliu. capilar_gJomerular este
proteme cu greutate mica (ma1 mica de 60.000 daltoni) Aproape
pi-oteuiefe filtrate
- -
;JOmerular
;:>
sunt reabsorbite
--- •
Ia- niv.clul h1bilor nu.Qlai _g
aceasta constttuie protemuria fiziologidi (uzual nedozabila).
- multipli· ei ..pot..Jl...facto.ri
de tubulara)
(factori plasmatici. hemodinamici, hipoxia renala).
In origmea proteinuriei -
- proteinurie prerenaUi
- proteinurie renala
- proteinurie postrenala.
PROTEINURLAPRERENALA
- c_Q.IlSeci_nta existentei in sange a unor proteine cu w,utate mica
(sJ!h 70 000 da1toni) un filtru glomerular
...Jll!-Olioglobuli.aa, proteina Bence-Jones, albuminele.ac.e.t.o.sill!!_bile intra in aceasta categorie;
- apare In:
•
1) - aport m.asiv de p.rQ.tei_ne cu masa molecuJara cum sunt ovalbuminele (care se
gasesc in de ou);
2) - In cazul reabsorqfiei de proteine incornplet digerate Ia nivelul mucoasei intestinale
(boli gastroenterale) sau datorita unui deficit in functia de sinteza dezintoxicare a ficatului
(hepatopatii cronice); pot apare In urina albumine acetosolubile datorita viciilor alimentare
(regim lactat excesiv); .
3) - proteine celulare normale eliberate in circulape: hemoglobina (1n hemoglobinurii
In hemolize intravasculare), mioglobina (apare In distrugeri musculare
4)- sinteza de proteine patologice: proteinele Bence-Jones care sunt proteine cu masa
moleculara mica (45.000 daltoni) care apar In urina Ia bolnavii cu mielom multiplu, in
boala Waldenstrom, unele leucemii.
(ADEVARATA)
- proteinele circulante sugt _ proteinuria putand fi consecinta unei a
a uoor tulburari de
- mecanisme de producere a proteinuriei renale:
I. permeabilitatii membranei filtrante glomerulare, care poate fi
consecinta:
a) unor mecanisme autoimune unor mecanisme infecpoase, de exemplu in
glomerulonefrita acut difuza, glomerulonefrita cronica, sindroame nefrotice etc.
152
oHUiX•m rei:lali secundari unei:
- hipoxii generaJe: - proteinuria de efort
- proteinuria·de stazl
- hipoxii locate prin: - arteriala
- tromboz! pe cava inferioara.
procesului de difuziune prin membrana filtranta, de exemplu:
- proteinuria cardiaca
- proteinuria ortostatica
- - proteinuria de sarcina
- proteinuria de efort ..
. - proteinuria de
3 .scaderea reabsorbtiei tubulare a proteinelor:
-"' .:. in tubulopatii prin intoxicatii exogene
- in tubulopatii microbiene
-In tubulopatii congenitale (ex. sindromul Fanconi).
'· P-R OTEINURIA POSTRENALA (FALSA)
. : '· • ! -. este normal cu
tar C!J
Pl.:!roi sau :·· . . _.
. '. - proteinurie-postrenala poate surveni ln :caz de sangerare.la nivelul diiior un;:are in:
tumori bazinetale, tumori ale vezicii Uiin'are, litiaza cailor urinare, polipoza urinare,
polipoz a vezicii urinare;
- proteinurie postrenala ·apare In caz de procese inflamatorii ale cailor urinare care . ·.·
g enereaza piurie: cistite, pielite, uretrite;
- ·proteinuria postrenala este lntotdeauna redusa cantitativ.
* *
AJte observatii referitoare Ia proteinurie:
- o form a particulara de este care apare
este m?i
Ia nersoanele cu lordoza exprunata m regtunea lombara (lordoza se accentueaza
In o rtostatism :?i genereaza tulburari circulatorii renal e); ·
- su b raport fi: . ·
_ ...jntermitenta
-_.......___
sau . . .-
apaie Ia efort, ortostattsm, febra, hipotensiune
arteriala marcata, insufic1enta cardiacii; _
fiind de origine prerenala sau renala;
- proteinuria se dozeaza: . . ·d lfosalicilic solutie
- a protemelor unnare cu-acl su .
-.:;:: .
20%. sal! en ban delete reac.t.J...ve; . . - e 24 ore i se determina <;u
- cAntitativ: se. recolteaza unna emJsa P . .. ·
. -...
Esbach. toata ca,nt1tatea de
· · d c
cu metoda bmretulw,
- :- .-- - . . - se utilizeazi metoda
- naturii_proteioelor elurunate_prm unna
electroforetica san imuMie.ctroforeza; fi·
. - - din punct de poate J.
153
nelrotiC pur Ia copai),
- se cu
$i survine in nefropatii glomerulare cu leziuni a'Vansate (deca
le proteice eXIstente in plasma).
V.l.8. Hematuria
·- __.. __ I
in el poate din rinichi Uf!!!are:
- in functie de intens1tatea sa hematuria poatc macros'copica microscopic!;
* se remarca prin urmatoarele caractere· ·
- £uloarea urinei apa in, care se carnea);
-·ut:i.na..p_gate a !rtchi.sli (prin pastrare) sau poate ·con tine
eaguri de sange in caz de hemoragie masiva; ·
*
- examenul microscopic .d.cU'!etmnii pe •• !_
- . -= c-aatitativ.a _f.!:Lffietoda
ezul!at\JJ este patologic cand 1000 eritmcite/minut,;_ ··
,.._
,..._
...... *
*
'
r--. - lu_hemo_g19l?.!IlUrie. porfir:e culoare urinei este dar nu sunt
deci he__maturia trebuie c.u ajutorul mi-
t:roscopic al sedimentului urinar )n care nu apar hematij; ·
.l. - a urinei poate fi determinata de unele substante exogene: sfecla
piramidon, · algocalmin dar la examenul mtcroscopic in sedimentul urinar nu se gasesc
• hematii;
- se impune ca Ia sexuJ feminin sa nu confundam hematuria cu sangerarile (tiziologice
sau patoJogice) care provin din organele genitale care ''impurifica" urina;
- existentei unei hematurii ne obliga sa precizam sedi.ul
pentru recurgem la proba celor trei pahare: bolnavul este rugat sa._\.!rineze in trei
_sePirat unna de Ia tncep_uful, de 1i!!.ili!oci..il de hi ···
a) - cand sangele provine din uretra sau prostata, hematuira este prezentalainceputul
miqiunii §i urina din primu1 pahar este intens vorbim de hematurie initialii .care
apare In leziunile traumatice sau inflamatorii ale uretrei sau In boli ale prostatei cum este de
plu cancerul prostatic;
b) - heznaturia cu punct de plecare renal sau bazinet_al face ca urina sa fie colorata in
in toate cele trei pahare In acest caz vorbim de hematurie totali care apare in:
- gl9merulonefrita acuta cronica
- litiaza renala
- cancer renal
- tuberculoza renala
1S4
i'iblWiia apare in al"l..tea; 'fllte de OtitliiJil:-ifi
lle1rnaif61'iie Jifta•Ualll.l _: SUrvine in cistitl TBC, Jitiazi vezicali, polap veziCal•.'fiiiiiirJ
locului <:auzei hematuriei se recurge 'i Ia alte invesaw.tw
.
- examene rad1ografice - .
- examene ecografice vezicale renale
- cist oscopie
- hematiile decolorate
a he matune1! prezenta cilindrilor hematici trlideazl originea glomeruJIJi
V.1.9. Piuria
-
-----=-·
prezent'!._Quroiului m.
- den ota sau cronice a sa apara in·
.cistite, pjelit!, pLonefroza, tuberculoza renalii, litiazll. renalli infectat!., pielonefnta, uretnra,
- piuria mai poate sa apadi ca urmare a deschiderii i; aparatul renal a colecttilor puru-
lente lnvecinate: abces perirenal, abces perirectal, abces de prostata;
- u_rina care se as2ectul siiuJulbure; .
- e:xamenul microsco..eic se caracterize8,4a prig care este martorul ptune1,
- se poate efectua celor.J.._pahare pentru stabilirea originii piuriei:
- piuria in itiala: - cand urina conj ine puroi in primul pahar; .
..
.j ••
.•
poate fi determinata de puroiul din uretra Jn caz de
uretrita sau prostatita;
,. - p iuria totala: cand toate paharele conpn puroi;
apare In: pionefroza, Iitiaza renala infectata, tuberculoza
renala, pielonefiita;
- piuria terminala - puroiul este prezent In paharul al treilea; .
.· apare In procese inflamatorii care veZJca:
cistite acute cronice, tuberculoza veztcala;
- sub raportul evolutiei distingem: . . .
- piuria pasagera (trecatoare) apare m ctsttte_acute,
- piuria durabila - apare In tuberculoza renala; . enului obiectiv
_ diaonosttcul etiologtc . · · se f:ace pe. baza·
. a 1 p1unet . · anamneze1,
. .. exam '
1 · · O'fafiei uroorafiet ctstoscoptet, _
e.xamenuiUI c:omplet a unnet, , ::;, - ' 5 ml de urina .p_este care adaugam
.d · - t lSJfei· mtr 0 eprubeta punem · -.
- piuria evl _El}laz.a_a . -·"T- .::........... .... , , • b; ta se rastoama br:usc, dupa care se
ciiJ:e,·a PiGafirri
b ta
de SQ! ;r
· a atUQCl ..CJl.!l. - p - - - - - · ·- _;---
pOZ'tta tnttlaJ
aer piuna este
.prezeQ_ta.
V.l.ll. Cetonuria
V. 1.12.
- caz....de: - icter
156
menul sedimentului urinar
urinar se obtine prin ·fu . .
turatiilrninut timp de s minute Su centn (recoltatl dtmineata) Ia
din centrifugare) pe o lami; se se sedimentul (rezultat
La examenul microsco ic se co • e se la mtcroscop.
urinari cristale. p nstata prezenta elemente: celule. cilindrii
V.1.14.1.
Celulele pot fi ·
- - provm din rinichi, cat urinare organele genitaJe
--.au practjca restransa fiind expresia unor descuarnari sau a unor
- (celule .mari, neregulate, cu r..tclei In mitoza), apar In cancer renal
- a caror semnificape sa prezentat Ia hemarurie leucociturie
V.l.I 4.2. CILL\l"DRU
---- ·
Cilindrii urinari:
- rezi nta mu!aje QrotOi ce_aJ e tub_l_ior .!J!il)i(e_ri (deci au origine rena!A). sun!_ constituiti
£4n
mucop[Q!eina amm:IfOrsfall, secretata i'n urina de catre celulele tubulare ·$·i· precipitata
1n lumenul tubular; ·• - ..·
.;:. pot fi de doua feluri : necelulari celulari; · . ·.... ·· .
a) cilindri necelulari sunt: hiallni, .
-Jpilindrii hialini sunt incolori, tra.nsparenti, drep}i sau· au o
semio.logica pot apare atat in condi}ii normale, cat i'n unele.stari patologice (febra,
glomerulonefrite acute, nefroangioscleroza); ·
- fcilindrit sunt de galbuie, opaci, cu numeroase apar in
toate bolile renale care se !nsotesc de proteinurie;
,.;_ cilindrii sau coloizi sunt colorati galbui ca ceara, sunt apar in
insti"ficienta renala avansata amiloidoza renala; ·'
- con tin grasimi alaturi de materialul proteic precipttat
sunt granulati; apar in smdroamele nefrotice; . . . .
- cilindrii pigmentari sunt cilmdrii impregnap cu ptgmenp; e1 pot fi: bilirubinici.
hemootobinicl, mioglobinici, etc; ._ . ..
b) cilindri i cilindrii care au In structura lor dttente celule: hemam,
celule epiteliale; . . . d .
_ cj.lindrii epiteliali con tin·celule epiteiJale tu_bulare .m ca nl$te pla...,.r e.
nnitica mflamaria acuta a epiteliului tubular (prelonefrita, sep_ttcemn), . . .fi . _
ser, c·ilindrii he,;,atici sunt forma[i din hematii aglutinate tubiior unm en, apar rn
'7JomeruJonefrite, traumatisme renaJe, malt;;:-na . lonefiite
e - cilindrii leucocitari sunt alciitU!fi din leucoctte!e cilrndru
. Cilindrii. trebuie diferenpatJ de care sunt ps::>eJdocilindrii care sunt con-
. · • ·1 b · tnfurcate precum e
adcvarati au e sau .. - - ' fata granulata.
<r!omerate de urati, leucoctte bactem, cu :>upra .
;j
:::>
precipitarea
•
sub aceasta tOrma
t:: -
a unor sarun J:ISta e e
15 7
unnar al unui om slnitos.
(dacl alimentafia este
.,.. Vom trece sumar in pnnctpaJeJe §i aspecnat lor
- uric» prezmta sub formi de lamele romboedrice, de tablete bexagonale, de
rozete, de stea - avand culoare galbuie. Uratul de amoniu are aspectul unor sfere mici cu
radiatii periferice. Acidul uric uratii a par In urina in exces in caz de hiperuricemii (primare
s• secundare).
- de calciu se ca mste phcuri (cristale octoedrice) str!Jucitoare
Sun ine In exces de oxalune, ca dupa con sum exces1v de ciocolata, spanac, etc.
- Fosfatii amoniaco-magneztem iau aspectul unor capace de sicriu
- sub de Jamele incolore, translucide.
:\J;Jioacele de explorare renala a ca!lor urinare sunt multiple ele pot viza funqia
modificarile anatomice de Ia acest nivel sau cauzele care au generat modificari.
•(1;::.. • ..:;
VA.
cA.ILoR uRINARE r
A
.. . . .
·•· Existli numeroase · muloace
.. ·· .de explorare mor fiolvgtca: ... p,, c,-·I• • m,, -· · <"Ort•:ue - · k
pe scun. . . · · . ·· . . . ··; . : . .• uro.,ratia
- Exarnenul ridiologic: r2dioorafi1. renal;; simpla (fara substen;a oe wr.•"-5 '-1· .
feu unoi subs.nnre de conrrast. - ·care · se admirtistreaz?._.•waveno, · ·fi_.1
' •. . .. . •.
tomogra'''- rena •. • • .... · .?.rtenogra
comouleriz.ata, IC. re. ·-·
. ·I •i rinichilo:.
t
., -.,s•c mijloace.. de inves!loa;e · ne o f'eoa- m· t.orm all! . a·uora·
' · .. fomc.et · '-..: ·\0 . 1.·,.J:nu mod'focarilor
L!
...... .:.-:.:.,'o,.
·'"- ' . vezic:t .. urware. . OOZ!pel
. . . !or. -t . ca.cu. I l;lo". sau . a tumon.or.
. . , .
d' " ' ' ' ' •a . . .,_,., .
.. · -::. -
. • h· -::: ·
r.e uri!
·-: t.... ·· ·
. ...
. o.
.
..,.. r
·
. 1e. (:.!:1• • •. • .
, :, ._, ....... r. · . · •or·u · •
· _··
-··t:xt'\'•""rarec. ,. ; • •-; "r'"'ch·lo; <e race cu •Ju, ....1 , __ a·.,·.,_a::1ic
rc..:iO.ZOtOpt:..- c: t.:: .... -
.,.,.·
..
· . .
.. ,. ,...·
. r • .... -, ..... "'"""on...
cu c;:racL;;:::
. . _,., seoo
!) !ZO:Ga:ce ,_ .. · _ . _ . r;·:ncuon!;..... ·
·; . · ·-· ;;;: ' , .., . re·""'C·'. ..
· . .
·UOL!.c.., 'urn;zana '''· •· ' :" . .
. oo 7::Je; cte• rance-u, ..1eru "'· '"' "· · 1 ... . ..... ..• •
.-.-;
' :'" •.. rinichi): · · ·. .- .. · · . anoma!iilor renale congt:nhG 1-·
: -:'..
... I . •
scinti£rafie! • • • • '(
. . esar: _"_ (ll::t:700SUCU
.:.
·-- •
1 ' ..
··•... r--u
··-·or=l(\r-
:,, ••.._.. '-• - I : aU:-o '... • • ....
\
pntnu
de asemenea ind:ivi•iuatltliftt'
Oa cei cu hiperrenir.ernie .,'Or ac!ministra
- biopsie ren!l! ue ca ihdic:a!ii sindromuf ..."•tr,rn!t"
hema;ruoe de e:iolcgie neelucidata. · ·
- Retropneurr:opei!to.1et!l, care cu c.iurorul e.xamenu!ui radiologic. oferi infoimaii!
polului supe;-io: ien2: prec::m ref;,-i\orTa
.... . . _... ,
; I
.
1
...
..
\
,.
SEMIOLOGIA APARATULUI
DIGESTIV
Cuvlnt fnalnte
·····•··•·································································••••••·••··•··••••
3
1.Anamneza .•••••.........•...•......••••••...•.•.... ······•·········•••••••••••
3.2. Simptomatologl·a ······•·•···••·•·····•···••··•············································
3.2. Examenul clinic obiectiv ............................ ···· ··········· ··· ····· ············
3.3. Afectiuni care se asociaza cu sind rom esofagian ···· .... ............... ..
52
3.4. Explorari paraclinice .......................................... ·· ·· ··· ·· ·······•······ ····
52
4
....;_;..... .._8emlologla bolllor coleclstulul sl clllor blllant ............ 1};1
5
Capltolull
1.1. Anamneza
9
Antecedente pezsonale: Exlsti o aerie de afectlunl care
rllunet asupra tubului digestiv:
- hepatita viraiA (B,C), care se poate cronlclza sau poate evo1ua spre
clrozA fi neoplasm hepatic.
- sifllisul visceral afecteaza in special flcatul ducAnd Ia apafi1ia fibrozei
- bolile pulmonare cronice-bronhopneumopatia cronies obstructivA care
prin concentratiei de C02 in sAnge favorizeaza ulcerului
gastroduodenal prin stimularea anhidrazei carbonice.
- cordul pulmonar cronic duce Ia aparitia ficatului de staza !}i a sindromului
dispeptic
- insuficienta renala cronica in stadiul de uremie determina aparitia unor
tulburari dispeptice digestive manifestate prin: greturi, varsaturi.
- diabetul zaharat poate determina aparitia gastroparezei diabetice
- obezitatea se asociaza cu steatoza hepatica, litiaza biliara
- psihozele se insotesc de tulburari ale comportamentului alimentar de tip
bulimie sau anorexie nervoasa.
10
Durerea abdomlnaiA este simptomul eel mai important care
pacientul cu o suferintA abdominaiA sA se adreseze rnedlculul.
abdominaiA se define§te ca o de disconfort reslmtfti de paclent, cauzat1
de o suferintA a unui organ din cavitatea abdominala sau extraabdominal (durere
iradiatA).
Aceasta durere poate avea originea ln structurile peretelui abdominal
(durerea parietala) sau Ia nivelul viscerelor abdominale (durerea viscerala). ExistA
§i o forma de durere iradiata care se proiecteaza Ia distanta de locul de producere,
iradierea realizandu-se pe calea terminatiilor nervoase.
11
Durerea locallzati: este o formf de durere care expriml suferin1&
organului prolectat Tn regiunea respectivA:
- epigastru: hernia hiataiA, ulcerul gastroduodenal, cancerul gastric, litiaza
billarA, colecistita acutA, pancreatita acutA §i cronicA
- hipocondrul drept: hepatita acutA, tumori hepatice, colecistita acuti,
litiazci biliara, cancerul flexurii drepte a colonului, ulcerul duodenal
- hipocondrul stang: infarctul splenic, ulcerul gastric, cancerul flexurii
splenice a colonului, abcesul subfrenic
- ombilicala: ulcerul peptic, pancreatita acuta §i cronicA, cancer al colonului
transvers, anevrismul aortei abdominale, parazitoze abdominale (Ia copii)
- flancuri : colica reno-ureterala, tumori ale colonului, colita
- hipogastru: cistita acuta, litiaza vezicala, neoplasm si TBC at vezicii
urinare, neoplasm uterin, metroanexita, sigmoidita.
- fosa iliaca dreapta: apendicita acuta, tiflita, metroanexita dreapta, chistul
ovarian, sarcina extrauterina, orhiepididimita
- fosa iliaca stanga: metroanexita stanga, chistul ovarian, sarcina
extrauterina, orhiepididimita, sigmoidita, neoplasmul sigmoidian.
Durerea genenlizata: exprima o suferinta a peritoneului: peritonita acuta
primitiva, peritonita secundara perforatiilor organelor cavitare intraabdominale;
afectiuni ale intestinului: enterocolita acuta; bali generate care se l nso,esc de
dureri abdominale: porfiria, purpura Henoch.
b. lradierea durerii
lradierea durerii este unul din parametrii care poate da relatii despre
localizarea organului afectat:
- in litiaza biliara durerea iradiaza din hipocondrul drept in umarul drept
• in colica renala durerea iradiaza din loja renala pe flancuri p¤ma in
hipocondru organele genitale externe (de-a lungul ureterului).
- in pancreatita acuta durerea iradiaza in bara,din epigastru spre
hipocondrul stang in spate
- in apendicita acuta Ia copii exista posibilitatea unui debut al bolii cu
durere in epigastru.
12
lntensitatea durertl este descrisl prin prlsma dlaiiiNIA\II
Durerea poate fl de dlferite grade de intensltate: micA. moderatl, -=c81'11•
lnsuportabiiA.
d. Caracterul durerll
e. Circumstante de aparitie
ulcerul gastro-duodenal
13
f. FKtorll care lntluenfead durarea
g. Durata durerii
f. Simptome asociate
1.2.2. Greata.
Greata reprezinta o senzatie de varsatura iminenta care nu este obligatoriu
insotita de varsatura. Ea poate fi produsa de stimuli psihici fara sa existe o
suferinta organica: vederea sau mirosul unor alimente percepute ca neplacute l
1.2.3. Virsitura
i n criza, intoxicatii
Orarul: - matinale : sarcina , etilism
- precoce postprandial: gastrite, ulcer gastric
_ tardive: dischinezii biliare, stenoze pilorice
Cantitatea: - mica: disgravidie
_ mare, abundenta: stenoza pilorica
Mirosul: _penetrant, acid: ulcere gastroduodenale .
_fecaloid: ileus, peritonitA, fistule gastrocollce
15
eonpnutul: - apos: ulcer gastroduodenal, cancerul gastric,
alcoolism
- bilios: dischinezii blliare, colecistite, anglocolite
- alimentare: alimentarll, stenozi pllorici
0 analizA atenti a caracterelor virsiturii ne poate ajuta de multe ori Ia
stabilirea diagnosticului clinic: astfel o virsiUuri postprandiali tardivi, abundentA,
care resturi alimentare ingerate cu mai mult de 8 ore in urma, care
calmeaza durerea, este sugestiva pentru o stenoza pilorica.
Hematemeza reprezinta varsitura cu continut sangvinolent produsa printr-
o sangerare Ia nivelul tubului digestiv Jocalizata deasupra ligamentului Treitz
(hemoragie digestiva superioara). Aspectul varsaturii in caz de hemoragie
digestiva superioari este diferit in functie de cantitatea de sange pierduta de
motilitatea gastrica. Aspectul eel mai frecvent intalnit este eel de "zat de cafea"
aspect dat de sangele digerat. Daca sangerarea este masiva sau expulzia se
rapid dupa ce sangele a ajuns in stomac varsatura poate sange
proaspat. Hematemeza apare in bali digestive: ulcer gastric, duodenal, neoplasm
gastric, gastrite erozive postmedicamentoase in bali extradigestive: sindroame
hemoragipare, varice esofagiene rupte din hipertensiunea portala. Hematemeza
trebuie diferen1iata de hemoptizie care reprezinta sange provenit din caile
respiratorii sau de hemoragiile provenite din cavitatea bucala (gingivoragie,
stomatoragie).
1.2.4. Regurgitarea
greata. Mecanismele de producere pot fi: refluarea alimentelor din stomac prin
prea plin sau perturbarea peristaltice ale tonusului Ia nivelul cardiei.
Aceste modificari nu sunt insotite de intrarea in actiune a musculaturii abdominale
ca In varsatura. Regurgitarea apare in caz de: hernie hiatala, diverticuli esofagieni,
tumori esofagiene, incompetents sfincterului esofagian inferior.
1.2.5. Eructatiile
16
1.2.7.
1.2.8. Dlsfagia
17
Zllhllrat. hlpertiroldle. parazltoze inteetinale, ulcer • • • • •
de1Ci1e Tn boll neuropsihice, tumori cerebrale.
. Anorexia: reprezintl o reducere a apetttului. Aceastl scldere a apetltUiul
poate sA lntereseze toate alimentele fi spare tn. neoplasme ale tubului dlgestiV.
uremie, boli cronice grave sau poate fi selectiva pentru anumite alimente: de
exemplu pentru carne in cancerul gastric. Exista o forma de anorexie falsi care
reprezinta o reducere a apetitului generata de faptul cA ingestia de alimente ar fi
urmata de un disconfort digestiv (in ulcerul gastric apare postprandial precoce
durerea pacientul evita sa se alimenteze de teama durerii).
Parorexia sau apetitul viciat consta intr-o pervertire a apetitului. Cele mai
cunoscute forme sunt: pica care reprezinta de a ingera substante
improprii consumului alimentar (pamant, var, creta); malacia care reprezinta un
consum crescut de condimente (acru, sarat, piperat). Aceste tulburari apar in
contextul unor afectiuni neuropsihice sau a unor tulburari diselectrolitice.
18
1.3. Examenul clinic obiectlv
..
! 0
. l
:· 1r I 5
,,.,.,.,.,! "'"'A '" 1- "'""""
.·, t i
/1
J.
f . I
/\ I .,
19
llliMfilll. rfnlehlut drwpt sltuat retroperitoneal.
Epfgastru: curbura mfci a stomacutui, zona can:liotuberOZitai'l.
hepatic, colonul transvers, corpul pancreasului.
3. Hipocondrul stAng:marea curbura gastricA, polul inferior al spllnel,unghh:ll
splenic al colonului,coada pancreasului, rinichiul stAng situat
retroperitoneal.
4. Flancul drept:colonul ascendent, polul inferior al rinichiuJui drept, ureterul
drept.
5. Regiunea (mezogastru) : extremitatea cefalicA a pancreasului,
intestin jonc\iunea duodenogastrica.
6. Flancul stang:colonul descendent, ureterul stang.
7. Fosa iliaca dreapta: cecul, apendicele, anexa dreapta Ia femei , por1iunea
terminala a ureterului.
m
8. Hipogastru: intestinul subtire, vezica urinara, uterul Ia femei prostata Ia
1.3.2. lnspectia
• lnspect ia generala
20
prezlntl o distantl tntre apendk_.
om1•rneJa..
!Millitfifriilimt.nllt!·
:cleclt dlatanfa dlntre linia medlanl fl ftanc Ia nlvelul
pacfentJ aunt robu,tl, bine perimetrul toracic este mare iar
scurte. Afectfunile digestive ti Tn special cele ale veziculei biliare sunt SliiiiWiill
adeseori.
Tipul normosten este plasat lntre cele douA extreme descrise anterior.
Acest tip constitutional este caracterizat prin dimensiuni armonioase, cu
propoftionalitate dimensionala intre diferite segmente ale corpului.
Stares de nutripe: se apreciaza prin compararea reale cu cea
idea lA.
Calcularea ideale se face utilizand mai multe formule de calcul:
Formula Broca:
Gl =1- 100
Unde: 1=tnaltimea (em)
Gl =greutatea ideala
La femei Gl este cu 10% mai mica dedit Ia barba'i.
Formula Lorentz:
Gl =(i- 100)- a- 150) I 4 Ia barbati I
22
llftM'j- . . . . tn ......... diM.
a.a poate fneo11 o serie de eut'erln\8 dlgeMive.
llodltlc61 Ia nlvelul ochllor.-lnelull<ayar- FlelacMr ... • • •
un lnel de culoare galben-brun localizat Ia llmlta dlntre ICierl t1 contll
Tntilnette Tn boala Wilson, fiind o consecin11 a depunertl cuprulul Ia nlveU
membranei Descement
- xantoamele sunt depuneri de lipide Ia nivelul pleoapelor, plate sau
proeminente, prezente in tulburari ale metabolismului lipidic din: dislipidemil,
ateroscleroza, afectiuni hepatice.
- icterul scleral: reprezinta o depunere a bilirubinei Ia nivelul sclerelor fi
apare in afectiuni hepatice icterigene.
Modificari ale tegumentelor. Paloarea tegumentelor este prezenta tn
anemia secundara proceselor neoplazice, hemoragiilor digestive.
Rubeoza diabetica se descrie ca o prezenta Ia nivelul obrajilor ce
apare Ia pacienlii cu diabet zaharat.
Tegumentele icterice sunt prezente in afectiunile digestive inso1ite de icter
de cauza hepatica sau posthepatica (obstructiv). In afara coloratiei icterice a
tegumentelor Ia pacientii cu suferinta hepatica se descrie §i aparitia unei
brun care constituie numita masca biliara cu localizare perioculara .
Hemocromatoza se de aparitia unei ciroze hepatice §i a
diabetului zaharat, pacientul prezentand un aspect caracteristic al tegumentelor
care au o pigmentatie bruna. Aceasta este produsa prin depunere de
hemosiderina melanina. predomina Ia nivelul mainilor, antebratelor,
tetei, gatului, gambelor picioarelor.
In insuficienta pancreatica este prezenta o hiperpigmentare localizata Ia
nivelul tegumentelor fetei.
Polipoza tubului digestiv (sindromul Peutz- Jeghers) se manifesta uneori
prin aparitia Ia nivelul tegumentelor a unor pete ro§ietice cu nuanta violacee
localizate perioral.
• lnspectia abdomenului
,.• I
Fig.2. Abdomen de batracian (dupa Dutu. Motocu,
24
Fig.3. Abdomen globules (dupa Dutu. Motocu,
Aspectul tegumentu/ui:
a. Cu/oarea: Modificarile difuze sunt prezente in anemii (palid), icter
(galben), ascita (palid-lucioasa) . Modificari localizate apar in boala Addison
(hiperpigmentarea liniei mediane abdominale), sarcina obezitate (vergeturi albe
sidefii) , boala Cushing (vergeturi violacee) . Vergeturile sunt cicatrici mici,
superficiale care se formeaza prin ruperea fibrelor elastice musculare din derm
fie in copilarie adolescenta cand se produce o accelerata fie in sarcina
datorita distensiei marcate a abdomenului.
b. Erupfii cutanate apar in diferite boli eruptive de exemplu in febra tifoida
- rozeolele tifice cu aspect de papule lenticulare, rozacee, care dispar Ia
digitopresiune.ln pancreatita acuta pot apare violacee periombilicale
(semnul Cullen) sau eruptii pe flancuri (semnul Grey Turner), iar in alergii apar
eruptii papuloveziculare pruriginoase.
c. Pilozitatea: absenta pilozitatii poate fi prezenta in hipogonadism, ciroza
hepatica. Excesul de pilozitate cu dispozitie de tip masculin se descrie in virilism.
Refeaua venoasa subcutanata: devine vizibila in conditii patologice: -
circulatia colaterala de tip porto-cav: i n cap de meduza localizata periombilical, in
obstructia venei porte;
- circulatia colaterala de tip cavo-cav: dispusa pe flancuri in obstructia I
26
e) P._.... undelor pulutlle: Ap81tt1a
•llbdorl!vtftl-•tlnal pot ft deecrlee Ia slabi Ia care ee dee..._.rel
In caz de lnsuflcientl aorttcl. anevrism de aortA. hlpertlroldlam.
La nivelul regiunii epigastrice pot fi obseNate uncle pu1ut11e
hipertrofie f}i a ventriculului drept (semnul Hartzer).
In hipocondrul drept pot fi decelate ale ficatului tn
tricuspidianA.
1.3.3. Palparea
Este
.:t. $ t
e.ec uarea
rt··t atat ln regiunea abdominala cAt ti
palparea ganglionilor limfatici.
Palparea ganglionilor
•
Palparea ganglionilor limfatici este irnportanti tn
neoplasmelor digestive §i al limtoamelor abdominale.La palpare ..
adenopatie localizatlla nlvelul:
27
I@IIIJIIIonUIII eupradavfcular etang: care .. ..._..MI111f.l
MZ • neopr.m gastric. Este un eemn patognomonlc deecrfe ca lliiiliNll
Vlrchow. Adenopatia gangllonarA poate. fi prtmul semn al unel neoplazll gaatl1ce.
ganglionilor axHari stAngi: Tn caz de metastaze ale unor neoplasme
Jocallzate Ia nivelul tubului digestiv.
ganglionilor inghinali: Tn caz de afectlunl lnflamatorfl sau tumorale
localizate Ia nivelul rectului, sigmoidului sau organelor pelviene
generalizata Ia nivelul mai multor grupe ganglionare in caz de
tuberculoza. sifilis, mononucleoza infectioasa, leucemie.
ganglionii localizati pe peretele anterior al rectului: apar mariti de
volum Tn neoplasmul gastric (semnul lui Strauss). Decelarea lor se face prin
efectuarea rectal.
• Palparea abdomenului
apa.
29
a:ta..,. organe abdomlnale:
1. punctuJ xffoidian: sub apendicele xifoidian- dureros fn afectlunlle
cardiei fi ale jonctiunii gastroesofagiene.
2. punctul epigastric: situat Ia unirea treimii superioare cu cea medie a
liniel xifoombllicale-sensibil in ulcer gastric duodenal.
3. punctul cistic-la intersectia liniei ombilico-axilare cu rebordul costal Ia
nivelul coastei X -sensibil in colecistite, dischinezii biliare.
4. punctul solar-Ia unirea treimii medii cu cea a liniei xifo-
ombilicale -corespunde plexului solar.
5. triunghiul pancreaticocoledocian Chauffard este cuprins intre linia
xifo-mbilicala o linie care ombilicul cu rebordul costal drept-
axila dreapta, dureros in litiaza coledociana, ulcer duodenal,
pancreatita acuta.
6. punctele paraombilicale:situate de o parte cealalta a ombilicului.
7. punctul Morris- pe linia spino-ombilicala dreapta, Ia 3-4 em de ombilic
8. punctul Mac Burney- situat pe linia spino-ombilicala dreapta Ia
mijlocul distantei dintre ombilic spina iliaca
9. punctul Lanz- aflat pe linia bispinala, Ia unirea treimii externe drepte
cu treimea mijlocie.
10. Punctele 7,8, 9 sunt sensibile in apendicita acuta.
11. 10, 11. punctele tuboovariene- se gasesc Ia jumatatea
perpendicularelor trasate din ombilic pe arcadele crurale. Sunt
sensibile in metroanexite sarcina extrauterina.
12. punctul uterin: situat deasupra simfizei pubiene §i sensibil tn afectiuni
I
30
'.,,.
\ - ----
-- ---
-- - - ".
...
- ' .· - ..,_,..•
.
!
' ...
i
j
Trebuie finut cont ca semnificatia acestor puncte dureroase este mai mult
orientativa ca In mod real In practica nu este vorba de o proiectie absolut
'
topografica tntre viscerul afectat localizarea punctelor dureroase.
31
de paciiJnt Ia decornpreele . . . l'fJ8t
ilill'*' eompre11ei fl esta prezent1 tn 1rfta111 perttonaale.
- manevra lleopsoasulul: pacientul ridlcl membrul lnfertor
genunchiul Tntlns Tn timp ce examinatorul se opune acestel mitciri apllcAnd mlna
pe gamba bolnavului. Apari1ia durerii semnlficA existents peritoneale Tn
contextul unel apendicite acute.
- manevra Murphy: examinatorul palpeaza punctul cistlc in timp ce
pacientul executa un inspir profund. fn caz de inflamatie a coleclstului Ia
efectuarea acestei manevre va aparea durerea.
Datorita importantei pe care o prezinta diagnosticarea corecta !li precoce a
sindromului de iritatie peritoneala, semnelor obiective ale acestei
afecfiuni sunt deosebit de utile:
- contractura involuntara a peretelui abdominal
- hiperestezia cutanata apararea musculara
- absenta zgomotelor abdominale
- prezenta durerii abdominale Ia mers
- manevra Blumberg pozitiva
- manevra ileopsoasului pozitiva
- manevra Rovsing pozitiva
1.3.4. Percutia
•
32
In ascifli malilalea esle dispus;!i pe flanculi cu concaVitatea In sus (figura
5). 0 a malil;!ilii din ascii;!! esle faplul c;!i esle deplasablla '' varlazA
in functie de pozipe. Aslfel in ascilele cu canlilale mic;!i de lichid, percutia In
decubil dorsal evidentiaza malilalea pe flancuri in limp ce In ortostalism matitatea
esle in hipogaslru cu concavilate in sus, iar in pozitie genupectoral;!i existA o
matitate decliva localizata periombilical.
33
\
Fig.6. Distributia matitatii in sarcina (cu convexitate In sus) (dupa Gligore)
1.3.5. Ascultafia
34
Examenut radiologic al abdomenurut pe got, flrl ... _... • 111111•
eeta o e-.lnare utili In dlagnostlcul boiHor abdomlnale. In oc1uz1a lntu6 • •
evlden!fazi nivetete hldroaerice care apar ca o Imagine C8racterf811ci, cu...,...
de cuiburl de randunicli rAstumate. In pneumoperitoneu se pune In l!lllidenll
prezenfa aerului subdiafragmatic in cavitatea abdominall. Calculll radioopact
. biliari, renali sau calcificarile pancreatice pot fi evidentiate prin aceastA melodl
exploratorie.
1.4.4. Laparoscopia
36
3111\8 auaat. Ri8c1fa ae··« !-lelll
acetic glacial tl cAteva Plciturl din
..,.tululf'eac1ia este pozitivi fi se fonneazA un precipltat
de tfganJ. In exudat lichidul COntine proteine Tn concentratte mal mara
densttatea este mai mare de 1016, Tn timp ce in transudat proteic
mai mic fi densitatea mai scAzutA. Exudatul este prezent in inftamatorft
(peritonite) in timp ce transudatul este descris in boli ce evolueazi cu
hipertensiune portala in ciroze, tromboze de vena portA, insuficiente cardiace
precum fi tn ascite neoplazice.
Examenul microscopic: Examinarea microscopicA a lichidul de ascitA
permite identificarea unor tipuri celulare caracteristice diferitelor afec,iuni:
- limfocite: in ascita TBC
- PMN: in ascita bacteriana
- celule neoplazice: In ascita din carcinomatoza peritoneala
Examenul bacteriologic: permite diagnosticul In TBC peritoneal
identificarea germenilor in ascita bacteriana.
37
Capltolul II
2.1. Anamneza
Exista anumite afectiuni care apar mai frecvent in functie de varsta, condi1ii
de munca §i de mediu.
Varsta: - Ia nou nascutii se poate depista existenta unor malforma\ii
congenitale: cheiloschizis (buza de iepure), palatoschizis (gura de lup).
in copilarie apar modificari ale dintilor datorate rahitismului
I
38
• • •,., . , . ., bUCIIIe " - .......
----·:dlllfaalla. dunna, tulburlrile de aalrw,e, nep11cut
Dlafagla: Eate descrisl de pacient ca o &enZalle de dlllcultate Ia dllld
Jnaotfti de durere. Apare Tn contextul unor afectlunl de tip: anglne, farlngle acute.
Dureraa: Durerea localizatA Ia nivelul cavitl1ii bucale este prezentl tn
stomatite, glosite.ln pulpite durerea are un aspect de nevralgle, este o durere
tenace care uneori are un caracter pulsatil. In anemia Biermer se descrie
glosodinia care consta in dureri localizate Ia nivelul limbii.
Tulburirl de salivatie: Aceste tulburAri sunt de tip cantitativ in sensul
sau diminuarii secretiei salivare.
Hipersalivafia este o a secretiei salivare care se atAt tn
situafii fiziologice: Ia gravide, Ia copii In timpul eruptiei dentare cat In
patologice:intoxicatii cu mercur, parazitoze intestinale.Cand cantitatea de saliva
este abundenta saliva se scurge din cavitatea bucala vorbim de sialoree.
Hiposalivafia numita xerostomie sau asialie se descrie clinic ca o
senzafie de gura uscata. Este descrisa in sindromul Sjogren In stari de
deshidratare.
Gustul neplacut: Este descris de bolnavii care prezlnta carii dentare,
amigdalite criptice, sinuzite cronice. In refluxul gastro-esofagian bolnavii descriu o
senzatie de gust acid in timp ce in colicile biliare sau in colecistite cronice este
'
prezent gustul amar.
39
Fig. 7. Cavitate a bucala: 1.- limba; 2.-fata intern a a obrajilor+din,i+gingii; 3.-
bucal bolta palatina; 4-5.-valul palatin §ii lueta; 6.-amigdalele; 7.-pi\ierul
anterior; 8.-pilierul posterior; 9.- peretele posterior al orofaringelui
40
. . . . .atul buzelor,
buzelor trebule 81 tie normal din
tJtiltldltitll, starea comlsurilor bucale. In chellite angulare Ia ntveJu1
bucale aunt prezente fisuri dureroase, uneori acoperite de cruste. o ·IIIUI-
acoperiti de cruste, cu buze uscate 'i crlpate este tntAinltl tn stllf'l81·,•
deshidratare.
· Volumul crescut al buzelor este prezent in mixedem, acromegalia, edem
Quinke, tumori, hemangioma.
Culoarea buzelor poate fi albastrA violacee in cianoza din insuficien1&
insuficienta respiratorie. Paloarea buzelor apare in anemii.
Leziunile care se pot observa Ia nivelul buzelor pot fi descrise sub formA de
ulceratii, eruptii sau leziuni cicatriciale. Ulceratiile sunt prezente in cheilitele
angulare care debuteaza cu aparitia unor pustule ce evolueazA spre
dureroase.ln epiteliomul buzei,care este frecvent Ia fumatorii de pipa debutul este
intial sub forma unei fisuri nedureroase, persistente, rezistenta Ia tratament. In
sifilisul primar pot apare Ia nivelul buzelor ulcera1ii mici de culoare cu
margini ridicate.Leziunile cicatriceale localizate Ia nivelul buzelor pot fi o
consecinta
. '
a unor interventii ,
chirurgicale efectuate pentru corectarea unor
malformatH congenitale, cum ar fi cheiloschizisul (buza de iepure).
Gingiile: au in mod normal o culoare roz. Modificarile de culoare sunt
prezente in anemii unde culoarea este palida; in gingivostomatite unde culoarea
gingiilor este
Principalele forme de gingivostomatite sunt:
a) catarala (eritematoasa): este o forma de gingivita care poate .fi
reversibila atunci cand dispare stimulul care a produs-o. Gingia are culoare
dureroasa. Apare in existentei cariilor dentare, protezelor gre,tt
efectuate. . . . .
b) Hipertrofica: se caracterizeaza prin volumulu• gmg1e1 care
• .x. ere dintii. Aceasta forma de gingivostomattti poate apare atlt tn
ajunge acop , d'+i' fi . logice· sarcinl
situatii patologice: leucemii, diabet, mixedem cat in con '"' IZIO • •
41
g_. .. toaral ·dUftill
an trt11n11e '" 1eucem11 cu agranulocltad fl tn ·lnldlr.
e) Gingivostomattte din tntoxica1il cu metale grele apar tn boB
profesionale ca de exemplu: saturnism cronicl cu plumb), uncle se
descrlu Ia nivelul glngiilor linii de culoare albastru-cenufjiu localizate Ia nivelul
marginii libere a gingiilor (lizereul lui Burton). In intoxicatia cu mercur
(hidrargirismul) Ia muncitorii din fabricile de mercur sau din fabrici de
medicamente apare o gingivostomatita extrem de dureroasA care poate sA
prezinte sau nu lizereu metalic.ln intoxicaliile cu bismut apare Ia nivelul gingiilor o
coloratie
Dinfii: La nivelul dintilor pot fi semnalate modificari de aspect, culoare,
forma implantare anormala.
Aspectul dintilor poate fi modificat In rahitism, unde se descrie o suprafalA
neregulata, cu modificari de pozitie hipoplazie a smal,ului dentar. Pe baza unor
modificari dentare se poate pune Ia adult un diagnosticul retrospectiv de rahitism.
In zonele cu continut crescut In fluor in apa potabila apar modificari de culoare Ia
nivelul smaltului dentar cu aparitia unor zone de culoare alb- cretoasa sau brun-
galbuie. La copii cu icter neonatal sever apare o culoare verzuie a din,ilor de lapte.
Daca mama a urmat in timpul sarcinii tratament cu tetraciclina, dinlii de lapte pot
avea o culoare galbena .
Modificarile de forma de volum: in luesul congenital apar din,ii cu aspect
caracteristic Ia care se descriu urmatoarele modificari:incisivii superiori rariti cu
aspect de cep de butoi,cu marginea Iibera cu aspect de scarita de uneori cu
suprafata crestata. In cadrul acestei patologii se descrie triada Hutchinson care
include: hipoplazia incisivilor, surditatea labirintica, keratita interstitiala.
Afectiuni ale dintelui peridontului: Caria dentara reprezinta o leziune
'
distructiva aparuta Ia nivelul smaltului §i dentinei, care i n final duce Ia deschiderea
infectarea camerei pulpare.Caria dentara se poate complica cu pulpita acuta
care reprezinta o urgenta stomatologica. Alte complicatii ale cariei dentare sunt:
granulomuf, gangrena pulpara edentatia.
Granufomul radicular este un proces inflamator cronic periapical inchistat
care apare fa dintii cariati sau cu carii tratate §i care survine in urma propagArii
unor infectii spre orificiul papilar din vartul radacinii. Parodontopatia cronica este o
afectiune care se caracterizeaza prin resorb1ia crestei alveolare §i a 1esutului
peridental ducand in final Ia desprinderea gingiei de pe dinte. In formele avansate
de boala se ajunge Ia edentatie. Etiologia acestei boli nu este intru totul cunoscutl
42
..,... e1 l.ln*••cl r.,.atul lmbl, lllllllllll•_..lliiiliii
. . . . .tnMII.
Modlllc*tle de volum ale llmbll aunt deecrlle tn
dlmensiunilor Ia persoanele cu acromegalle, mlxedem, • -
Rmbli, edem Quinke. In caz de macroglosle sunt descrise pe lmblun.•
lisate de impresiunile din1ilor.
Microglosia reprezintA modificarea de volum a limbii, tn sensul miCfC)I"'rH
lui se descrie Tn tabes, bulbare, leziuni ale nervului hipoglos.
de mobilitate ale limbii sunt prezente tn caz de parallzle
a nervului hipoglos, afectarea limbii ln pareza de hipoglos. In
accidentul vascular hemoragic sau tumora intracerebraiA se semnaleazA o deviere
a limbii spre partea atunci cfmd bolnavul este invitat sA scoatA limba.
Prezenta unor anormale ale limbii sunt descrise Tn tireotoxicozA,
alcoolism, multipla.
Modificarea aspectului limbii se semnaleaza Tntr-o serie de afectiuni:
- Limba saburala prezinta pe fa1a dorsala un depozit alb-gAibui. Este
descrisa in stari de deshidratare, bali febrile. Limba saburala cu marginile 'ii vArful
lucioase, se in febra tifoida creeaza aspectul de limba de
papagal.
- Limba uscata prezinta o umiditate redusa. Apare in caz de stari de
.
deshidratare din afectiuni febrile, diaree, varsaturi, diabet zaharat cu cetoacidoza,
Tn afectiuni
,
obstructive ale cailor respiratorii care obliga subiectul sa respire pe
gura.
- Umba fisurata prezinta pe suprafata ei o serie de care li confera
un aspect ce imita imaginea unei frunze (limba foliacee) sau imitcl desenul scrotal
(limba scrotala).
_ Limba geografica: prezinta zone descuamate ce altemeazi cu zone
nedescuamate acoperite cu depozite albicioase. Acestea confercl un aspect de
44
........... dlfedla forme de alomallti:
- rn care mucoasa bucall eate lucbaal.
fntllnib1 ln boll lnfectioase. intoxicattl cu rnetale grele
eritematopuHacee: care se caracterlzeazl prin apaf111a pe un fond
eritematos a unor pete de culoare alb gAibule
cu depozite de aspect cremos: este caracterizatA prin prezenta
unor depozite alb cremoase pe un fond eritematos. Este de
etiologie micotica apare in contextul unui tratament prelungit cu
antibiotice.
cu eruptie care evolueaza spre
ulceratii dureroase. Este descrisa in cadrul febrei aftoase.
ulcero-membranoasa: se caracterizeaza prin Ia nivelul
mucoasei bucale a unor ulceratii acoperite de o masa
Tnconjurata de un halou Este prezenta in cazul infectiei cu
fusospirili. '
gangrenoasa:este o forma grava dar rar Tntalnita, care apare Ia
organismele tarate unde pe fondul unor leziuni bucale se
supraadauga o infectie cu fusospirili sau cu streptococ.
45
Mlraliiillerllll de c1tre bolnav ca o eenzatle de dllct.6t'a
tfmpulul farfngfan al deglutltfei. Afectiunlle lnftamatortl care intereseazl: amllrlll
palallne, pllterii fi vtlul palatin sunt descrlse sub denumlrea de angine.
Anginele pot fi de etiologie virall, bacterianA sau pot fi manifestlri ce
Tnsotasc boli infecto-contagioase (scarlatinA, febrt tifoidA, mononucleoza
infectioasA) sau afectiuni hematologice (leucemii, limfoame).
0 deosebita trebuie acordata anginei care are ca etiologle
streptococul beta hemolitic de grup A care nediagnosticata netratata corect
poate duce Ia aparitia unor complicatii tardive: reumatismul articular acut
glomerulonefrita acuta c.ifuza.
Simptomatologia descrisa in cazul bolii cuprinde:
- manifestari generale: febra, frison, stare generala alter-ata
- manifestari locale: disfagie, durere, tulburari de fonatie.
Examenul clinic obiectiv poate evidentia existenta unor semne de
adenopatie regionala dureroasa Ia palpare semne locale obtinute din examenul
faringelui semne care permit diferentierea mai multor tipuri de angina.
Conform unei clasificari anatomo-clinice evolutive se descriu
urmatoarele tipuri de angina:
a. angina catarala (eritematoasa): mucoasa faringelui este edema\iata,
amigdalele sunt tumefiate uni sau bilateral. Poate fi de etiologie virala, bacteriana
sau poate fi o manifestare in cadrul unor boli infecto-contagioase: gripa, rujeola,
scarlatina. Se descriu doua forme importante de angina catarala: angina
streptococica determinata de streptococul betahemolitic de grup A angina din
scarlatina:
a 1. angina streptococica cu streptococ beta hemolitic de grup A
debuteaza se manifesta clinic ca o angina bacteriana banala dar prezinta o
importanta deosebita pentru ca dupa 0 perioada de timp de 2-3 saptamani pot
apare semne clinice de reumatism articular acut sau de glomerulonefrita. In acest
caz este important sa se insiste asupra antecedentelor patologice ale pacientului,
asupra prezentei In antecedente a unor angine. In scopul evitarii acestor
complicatii este necesar sa se faca diagnosticul tratamentul corect al anginei.
Diagnosticul de certitudine se efectueaza prin examenul bacteriologic al secretiei
faringiene.
a2. angina streptococica din scarlatina: apare in fazele precoce ale bolii
are un aspect caracteristic: faringele eritematos limba cu margini eritematoase
dar cu suprafata acoperita de depozite albicioase. In faza de descuamare aspectul
46
TOidlt acnae tn OMtRI111"Gii._it
.................. utellti, 8lar8 generalll.,...,. .. cut.nlll
b. Anfllna 8l"'teertafo-pu/fllcee: se caractertzeazA prtn apa,._ .-ilemlti'tl
nNelul mucoase1 care este acoperitA de depozite de culoare alb aau alb gllbuie.
Uneon aceste depozlte lau aspectul de false membrane situ31ie Tn care se impune
a se efectua diagnosticul cu angina diftericA. Aici falsele membrane ae
Pot Tndeplrta, mucoasa rlmanand congestionatA dar Acest tip de anginA
poate apare fn contextul unei bacteriene sau ca manifestare ce apare tn
scarlatina.
c. Angina flegmonoasa reprezintl o complica1ie a uneia din anginele
descrise anterior poate lmbraca forma de abces amigdalian Iii periamigdalian.
Se manifestili clinic prin durere, disfagie, trismus, febra. Daca abcesul dreneaza
spontan se evacueaza o cantitate de puroi dupili care simptomele se remit Iii
evolu1ia este favorabila.Abcesul periamigdalian se caracterizeaza prin disfagie
marcata, febra mare, trismus. Peate fi localizat anterior Iii impinge lueta in partea
opusa sau poate fi localizat posterior, situatie cand amigdala este i mpinsa inainte.
Abcesul retrofaringian, reprezinta o acumulare de purulenta
localizata intre faringe fascia paravertebrala care se poate diagnostica prin
palparea peretelui faringian posterior.
d. Anginele pseudomembranoase: forma caracteristica a acestui tip de
angina este angina difterica care se caracterizeaza prin aparitia unor false
membrane de culoare care sangereaza cand sunt indepartate. In absenta
unui tratament corespunzator boala poate evolua nefavorabil complicandu-se cu:
laringita difterica (crupul difteric), miocardite, paralizii ale valului palatin.
e. Anginele u/cero-membranoase: se descriu Tn cazul infectiilor virale cu
fusospirili, mononucleozei infectioase febrei tifoide.
e1 . Angina herpetifonna este de etiologie virala se caracterizeaza prin
aparitia pe un fond eritematos a unei eruptii veziculare care ulterior va lasa mici
ulceratii superficiale cu contur policiclic.
' e2. Angina Vincent este produsa de infec1ia cu fusospirili,este de regula
unilaterafa are aspect de ulceratie acoperita de o falsa care produce
hemoragie Ia fndepartare. Aceasta se de o fet1dc1i. . . .
e 3 Angina din mononoc/eoza infecfioasa: apare m contextul mfectie• cu
virusul infec(ioase care este frecventli Ia copii '1i
forma unei viroze cu angina, poliadenopatie D•a:
paraclinic se pune pe baza Paul- Bunell a hemogramel care evl n
hiperleucocitoza cu mononucJeocltoza.
47
- lfngina din febta tlfrJkM (angina Duguet): spare tn perlkBirR
Mii81 tlt'oide ti are aspect de anginA ulcero-membranoasl.
cerlltudlne se pune prin evidef1lierea bacilului tlfic din secr91ia recoltatl de Ia
nlvelulleziunii.
f. Anginele ulcero-necrotice: se caracterizeazl prin Ia nivelul
mucoasei faringiene a unor leziuni ulcero-necrotice. Se tnsotesc de alterarea stlrii
generale 'i apar Tn contextul unor stari toxico-septice. Pot apare pe fondul unor
afectiuni hematologice: leucemia acuta, agranulocitoza. In contextul atec1iunii
hematologice se produce o scadere a numarutui de granulocite care favorizeaza
aparitia unor infectii severe. Pe acest fond al rezistentei scazute apar anginele
ulcera- necrotice care se lnsotesc de stare generala alterata, disfagie, halena
fetida ,; febra.
g. Anginele cronice: apar In special Ia copii care au avut infectii repetate.
In perioada de acalmie pot exista semne discrete ca: disfagia La
examenul clinic obiectiv se constata faringe eritematos amigdale
hipertrofice. Pe acest fond apar infectii acute. lmportanta acestei infectii cronice
deriva din ro.lul de infectie de focar care poate avea rasunet asupra alter aparate
producfmd artrite, miocardite, endocardite, pericardite.
48
Capltolul 111
SEMIOLOGJA ESOFAGULUJ
3.1. Anamneza
49
In C8drul eeofagiene ee c:te.crte 81ndromul ••afaG..,
urmleoanlle simptorne: dtsfagia, durerile toracice,plrozlaul, regurglta118,
de sa11va11e. sughi1Uf, disfonia.
1. Dlafagla: Reprezinti dificultate Ia descrisl de paclent ca o
oprtre retrostemalli a alimentelor ceea ce face necesarA efectuarea unul efort
suplimentar pentru progresia bolului alimentar.Disfagia poate fi pentru sollde,
lichide sau pentru ambele. Disfagia care se instaleazA doar pentru lichide, flri a
interesa alimentele solide se nume§te disfagie paradoxaiA. Disfagia poate fi acut
instalatA Ia un pacient care nu a avut o suferin1A anterioarA sau poate apare pe
fondul unei suferinte anterioare. De regulA din anamneza pacientului putem afla
informatii despre localizarea obstructiei pacientul descriind de regulA cu multA
exactitate sediul obstructiei. Modul de instalare poate orienta diagnosticul. Disfagia
pentru solide urmata de cea pentru semisolide §i apoi pentru lichide orienteazA
spre o suferinta organica (tumori esofagiene, stenoze esofagiene). Daca apare de
Ia debut o disfagie globala atat pentru lichide cat §i pentru solide ne orientam
atentia spre o tulburare a motilitatii esofagiene (acalazia cardiei, spasmul
esofagian). Tot Tn tulburarile de motilitate esofagiana se descrie disfagia
paradoxala, disfagia selectiva pentru lichide.
Disfagia poate fi continua In neoplasm, esofagite sau intermitenta in hernie
hiatala, diverticuli esofagieni.
Deglutitia se desfa§oara Tn trei timpi: transferul bolului alimentar din
cavitatea bucala pana In esofag; transportul de-a lungul esofagului §i evacuarea
acestuia spre stomac.
In functie de timpul deglutitiei care este afectat disfagia poate fi clasificata
in: - disfagie de transfer: Tn esofagite, tulburari neuro-musculare, diverticul Zenker.
disfagie de transport: Tn obstructii esofagiene de cauze organice,
functionale sau realizate prin compresiuni externe.
disfagie de evacuare realizate prin obstructii ale sfincterului
esofagian inferior.
2. Durerile toracice: sunt localizate retrosternal sunt descrise de pacient
ca o senzatie de constrictie, de arsura sau de junghi Durerea poate
iradia in spate sau in epigastru. Este important de facut diagnosticul
intre durerea retrosternala de cauz·a esofagiana durerea anginoasA. Existi
cAteva caractere ale durerii anginoase care ajuta Ia diferentiere astfel aceasta este
accentuata de efort, iradiaza in umar mAna stAngA cedeazA Ia nitroglicerinl.
50
• ,.... du..._ din suferinta
eeofaglanl ....
..,__, cedea:zA Ia antlaclde tl se 880Ciazl cu plrozJeul 11 nlililllll
caractere ale dureril esofagiene aunt: durerea eate influentata de lnml!llill
allmente, !rezette pacientul din somn noaptea, iradlazli In gAt flln IIIIWI. 'fiUl. .
relatie cu efortul fizic.
51
. Eaofaglala peptlce: se caracterlzeazl prln
plrozisuluf. durerll retrosternale '' regurgftatlllor.
2. Stenozele postcaustice: se caracterizeazl prin progresliil a
unui sindrom esofagian·Ia 4-6 slptlmAni de Ia ingestia unei substante corozlve.
3. Divertlculii esofagieni: reprezintl dilatatii sacciforme ale peretelul
esofagian. In functie de localizare pot fi diverticulii faringo-esofagieni (diverticulii
Zencker) care se pot manifests prin disfagie progresivl, halenl, tuse,
pulmonare. Diverticulii epifrenici se manifesta prin regurgitatii, disfagie intermitentl
progresiva, dureri retrosternale.
4. Cancerul esofagian: determina o stenoza instalata progresiv care se
manifesta clinic prin disfagie progresiva, durere retrosternala, regurgitatii, sughit,
halena fetida, hipersialoree.
5. Acalazia: consta intr-o insuficienta relaxare a sfincterului esofagian
inferior. Se produce prin degenerescenta celulelor ganglionare ale plexului
mienteric Auerbach. Pacientul prezinta urmatoarea simptomatologie: dureri
retrosternale, disfagie, sughit, tuse nocturn a.
52
BiiiiiiW can1M
lf:'lW!Jt.1tan. Eate utili tn dlagnostlcarea
a 8pasmulul esofagtan difuz.
Sclntlgrafla esofaglanl modtflcirl ale motllftl\ti
Prezenta refluxului gastro-esofagian.
53
CapltoluiiV
SEMIOLOGIA STOMACULUI
4.1. Anamneza
54
• • • .....,.., cu excee de ·'CGildr.,_. . , .
ulcera••· ._ .. ..
llillfiPIIIIL I'IIVorlzeazl gasbltele tl apar11fa boll
care sunt obiceiurlle allmentara ale paclentului: tipul de •IMM
consurnate, modul de preparare, cantttatea de allmente ingerate tl programu1
meselor. Consumul de alcool este un factor favorizant tn apa""" gaebltei
etanollce, pancreatltelor, hepatitelor cronlce 'i cirozelor alcoolice. Fumatul
,1
determinA hipersecretie acidl 'i duce Ia aparitia gastritei bolii ulceroase.
lstorlcul bolli: Modul de debut al bolii poate orinta asupra afec\iunii. Un
debut brusc se Tntalne,te Tn gastrita acutl, ulcerul perforat, faza dureroasl a bolii
ulceroase. Un debut insidios se descrie in boala ulceroasl, gastrita cronici 'i
neoplasmul gastric. In boala ulceroasa exista o evolutie care respectA o mare 'i o
micA periodicitate. Marea periodicitate consta In aparitia crizei dureroase in funC\ie
de anotimp- primavara !?i toamna.lntre aceste perioade dureroase se inregistreazl
perioade de acalmie. Mica periodicitate se define,te in functie de aparitia durerii
legata de orarul mesei.
4.2. Simptomatologie
drept.
Caracterul durerii poate fi sub forma de crampa, arsura inte:l· r lcerUI
.. poate fi in de orarul meselor, a nu
OraruI d ureru . deserise de pacient •
duodenal apar dureri tardive postprandial !}i duren durerea eate DN•IIll
de foame dureroasa, iar in gastric clch*i . . .
o "' .1 tru diagnostic cun()8fter88
po&talimentar. Este foarte uti pen
55
. .. _ t ir tallft1el'llde. diJranti. confolt.••rt
.,,.,....._ contort dlgestlv. Aceastl rlbnlcit8te legatl
1J08I1I denumlrea de mica periodlcltate.
EvolutJa durerii este spre remisie fie spontan fie dupA lngestla de arn••de
(ulcer duodenal) sau ingestia de medicamente antisecretorii ti antiacide. Marea
periodlcitate a durerii este aceea legata de anotimp tn sensul aparf1iei fazel
dureroase primavara 'i toamna. Daca aceaste caractere ale durerii prezentate
anterior se modifica rn timp ne fie Ia aparitia unui cancer gastric fie Ia
aparipa unei complicatii de tip perforatie, penetratie hemoragie digestivA.
Durerea din gastrite este o durere difuza care apare dupA alimentatie 'i
este descrisa de pacient ca senzatie de plenitudine gastricA care-i creeazA un
disconfort. In neoplasmul gastric durerea este capricioasa nu respecta mica sau
marea periodicitate, nu este calmata de consumul de alimente sau de medicatie,
este insotita de anorexie selectiva, varsaturi matinale de scadere ponderala.
In ptoza gastrica durerea apare in ortostatism dispare i n de
decubit.ln hernia hiatala durerea apare in pozi1ia aplecat inainte.
2. Eructafia: reprezinta o evacuare a gazelor din stomac i n cavitatea
bucala. Se datoreaza aerogastriei care poate fi cauzata de aerofagie produsa de
consumul de guma de mestecat, polifagie, sau de existenta unor procese de
fermentatie a alimentelor care survin de exemplu in cazul stenozei pilorice.
3. Regurgitafiile: reprezinta intoarcerea alimentelor din stomac in
cavitatea bucala fara efort de varsatura fara grea1a. Acest simptom apare in
bolile de acida cum ar fi ulcerul, stenoza pilorica.
4. Pirozisul: reprezinta senza,ia de arsura retrosternala se descrie Ia
pacientii cu ulcer. Pirozisul adeseori regurgitatia.
5. Varsatura: consta in eliminarea fortata a continutului alimentar at
I I
stomacului i nsotita de greata. In bolile digestive apar varsaturi de tip periferic sau
reffexe care sunt produse prin excitarea centrului vomei de impulsuri ce pleaca de
Ia tubul digestiv. Varsaturile cu continut alimentar denota o stare de plenitudine a
stomacului In momentul varsaturii. In stenoza pilorica apar i n varsatura alimente in
momente fn care stomacul ar trebui sa fie golit de con,inutul alimentar (Ia 8 ore
postprandial sau dimineata a jeun).Uneori i n stenoza pilorica apar in lichidul de
varsatura alimente care au fost ingerate in urma cu cateva zile. 0 cantitate de bila
este in mod normal prezenta in varsatura aceasta unui reflux
duodenogastric. Aceasta in stenoza pilorica in stenoza duodenaiA
supraampulara. Daca stenoza este duodenala localizata sub ampula lui Vater
atunci continutul varsaturii este lipsit de bila. In neoplasmul gastric vlrslturlle au
56
- - . . . . . . Yln'td ... ? . .
antiinflamatoare. . t cefalee
Simptomele care insotesc hemoragiile digestive sun . •
. --d a tensiunii artenale. Daci sAngenna
vertij cre§terea frecventei cardlace, sea ere .. transpira1ii ..;,
este ,masiva se instaleaza semnele elinice de hemoraglc.
57
4.3. Examenul clinic oblectlv
60
'CIIWIIZIUirtll 45 em.
Mirosul sucului gastric in mod normal este penetrant dar pot fi modificlri
ale mirosului in sensul: miros fecaloid in fistulA gastro -colicA sau ocluzie
intestinaiA;fetid in neoplasmul gastric sau tarA miros in aclorhidie. Aspectut poate
fi modificat in sensul unui continut crescut de mucus (reflux gastro-duodenal,
hipersalivatie), continut de bila (insuficienta pilorica), materii tecate (ocluzie
intestinala), prezenta resturilor alimentare (stenoza pilorica).
Cel mai important constituent al sucului gastric este acidul clorhidric, a
carui concentratie debit secretor se mascara atat bazal cat in condi\ii de
stimufare cu diferite substante excitante.
Debituf acid bazal (DAB):reprezinta cantitatea de acid secretata de stomac
in unitatea de timp in absenta unor stimuli exogeni. Se mascara a jeun
timp de 1 ora prin recoltarea a 4 probe Ia interval de 15 minute.
Debitul acid bazal nocturn: este de 27-28 mEq/1, cantitatea de sue gastric
fiind de 150 -200 ml in 12 ore. La persoanele sanatoase exista un repaus secretor
nocturn intre orele 1-3 noaptea cfmd secretia gastrica este absenta. Daca
r repausuf secretor nocturn atunci apare starea dissecretorie, stare care este
prezenta Ia pacientii cu ulcer duodenal. .
Debitul acid maxim (DAM): se determina prin teste de st1mulare care se pot
face cu h.1stam 1
·naw adm1
·n1·strata subcutanat · Testul Kay consta in administrarea
. . de .
• • A o
h1stam1na m d oze de ,04 mg/Kg , ceea ce permite masurarea deb1tUIU1 ac1d
maximal. w t ·t te ulcer
Cantitatea de sue gastric secretata este crescuta in: gas n acu , .
d I Ulcer gastric foarte mult crescuta in sindromul Zollinger- Elltson:
duo ena • ·t ·ce ulcerul corpulu1
0 scadere a cantitatii de sue gastric apare in: gastn e crom '
gastric fn neoplasmul gastric.
61
Hellcobacter pllory este un agent patogen incrlminat tn producere& unor
afeqiunl gastro-duodenale. El se cantoneazl Ia suprafa1& mucoasei, sub stratul
de mucus tn regiunea antro-piloricA. Datoritl capacitl'ii de a elibera ureaza,
depistarea lui poate fi fAcutA prin testul ureazei, care este un test UfiOr de etectuat
§i presupune costuri reduse. Evidentierea Helicobacter pilory poate fi flcutA fil prin
examen morfopatologic realizat din produsul obtinut prin biopsie, sau prin
determinarea anticorpilor anti Helicobacter in serul bolnavilor.
Diagnosticarea §i tratarea corecta a acestei infectii prezinta importan\1 prin
faptul ca previne apari\ia recidivei in boala ulceroasa.
\.
\
62
Capltolul V
5.1. Anamneza
5.2. Simptomatologia
:ul
uostalimentar sau nocturn. Ourerile sun! cauzate de sm:
:uodenalil durerea este ca o senza\ie de plenitudine,
1 2 ore Parazltoze e '" e
. dureri abdominale difuze.ln cazul
• • A
63
duodanall durarile abdomlnale cedeazl dupl ce
• • antfalglcl care favorlzeazA gollrea saculul diverticular.
2. Greats : apare Tn contextul unor afectlunl ce se Tnso1e&C de staZI'
duodenali: lambliazl, duodenite, divertlcull esofagieni. De regulA are un caracter
matinal '' se de vArsAturA.
3. Virsiturlle: apar Tn staza duodenaiA !}i uneori au un caracter incoercibil
determinAnd aparifia unui sindrom de deshidratare. VArsAturile sunt abundente Tn
stenoza duodenaiA. DacA obstructia este situata deasupra ampulei lui Vater ele au
un continut alimentar !}i nu se deosebesc de cele din stenoza piloricA iar daca este
situatA sub ampula Vater atunci varsaturile au un caracter bilios.
4. Tulburarile de tranzit: sunt prezente In afecfiunile duodenului !}i se
descriu In cazul stazei duodenale episoade de constipafie alternand cu diaree. In
parazitoze intestinale poate apare tulburare de tranzit intestinal de tip diaree.
5. Apetitul: Apetitul capricios este prezent In duodenite !}i In afectiuni
insotite
, de staza duodenala.
65
Capltolul VI
6.1. Anamneza
66
........ . .,..,...
6JIJIMilt·prtn r.ptul cl nu extstl o slncronizare tntre secretta • •• •
chlmulul gastric Tn lntestin poate apara un aindrom dlareic. 0 patazllozlltnte111
determina Ia copii apari\ia unui sindrom dlareic lar tn cazul
mvelul tractului intestinal a unui conglomerat format din aacarizi poate apare u.u.
mecanic. La femei infec\iile din sfera genitaiA pot duce Ia unor tulburlri c:te
tranzit de tipul constipa\iei cronice.ln insuficien\8 cardiacA prin staza Ia
circulatiei intestinale poate apare meteorism intestinal.ln insufician\8 rena\A se
descrie diaree cu caracter dizenteriform.ln tuberculoza intestinaiA este prezenti
diareea chiar leziuni specifice Ia nivelul intestinului.
0 interventie chirurgicala in antecedente poate ridica suspiciunea unui
sindrom aderential prin bride.
Conditii de viata munca: Sedentarismul determinA unei
constipafii cronice. De asemenea constipatia poate fi prezenta Ia care au
o alimentafie saraca in fibre alimentare nedigerabile. Alimentatia bogatA in glucide
favorizeaza aparitia diareei de fermentatie iar o alimentatie bogata in proteine
poate determina aparitia unor procese de putrefactie intestinala. Tulburarile de
tranzit sunt prezente in cazul in care exista intoxicatii cu diferite
substante:intoxicatia cu plumb,cu mercur !?i arsenic poate determina diaree.
' '
Consumul unor alimente care contin alergeni alimentari poate declan!?a reac,ii
alergice Ia persoanele care sunt predispuse Ia alergii.
lstoricul bolii: debutul bolilor intestinale poate fi brusc in apendicita acuta,
ileus sau perforatii intestinale sau insidios in stenoze, tumori.Unele afectiuni au o
evolutie progresiva tara perioade de remisie:( tumori, stenoze) in timp ce altele
cu perioade de acalmie( rectocolita ulcero-hemoragica).
6.2. Simptomatologia
67
dlgeatlvl: Cele mal frecvente almptl)me
fllllla fnleslfnulul aunt: durerf tntestinale, tulburlrt de tranzit, meteorism.
1. Durerlle lntestlnale: sunt localizate Ia nivelul regiunii perlomblllcale ln
cazul afectiunilor intestinului Afectiunile localizate Ia nivelul intestinului
gros prezintA dureri localizate Tn ftancuri sau Tn etajul abdominal superior . In
rectale durerea este Ia nivelul regiunii sacrale 'i perineale.
Caracterul durerii poate fi colicativ sau surd cu perioade de exacerbari.
Colica intestinala este o durere vie care se instaleaza brusc §i dupa ce
atinge apogeul, descre§te in intensitate §i urmeaza o de acalmie. Aceste
dureri apar in crize tabetice, colica saturnina, enterocolite acute §i cronice,
aerocolie.
Durerile de intensitate puternica care debuteaza violent l?i au remisie lenta,
care sunt de mai lunga durata decat cele colicative §i nu sunt urmate de perioade
de acalmie completa se descriu in ileus produs prin incarcerari, volvulus sau in
perforatii intestinale. Dureri de mare intensitate §i cu debut brusc sunt descrise in
infarctul entero-mezenteric.ln stenoza aterosclerotica a arterelor mezenterice
apare tabloul clinic de angor intestinal care se manifesta prin dureri aparute
postprandial precoce, cu caracter intermitent. Durerile din apendicita debuteaza in
fosa iliaca dreapta l?i au diverse iradieri in functie de pozitia apendicului. Uneori
debutul durerii apendiculare este in regiunea epigastrica.
Durerile intermitente ritmice survin i n obstructii partiale ale intestinului
subtire prin stenoze produse de tumori,procese inflamatorii din tuberculoza
intestinala. In aceste situatii durerile sunt Tnsotite de contractii peristaltice vizibile §i
de borborisme, simptome ce deftnesc sindromul subocluziv (sindromul Konig).
Durerile permanente cu exacerbari survin Tn procese inflamatorii
intestinale: ileite, colite cu pericolite.
Durerile anorectale apar in afectiuni ale rectului §i anusului de tip:
anorectite, cancer rectal, ftsuri anale, hemoroizi.
Tenesmele sunt o forma particulara a durerilor intestinale care sunt
descrise de pacient ca o senzatie imperioasa de defecare sau de tensiune Ia
nivelul rectufui, care nu sunt insotite de emisie de materii fecale.Uneori se elimina
o secretie mucopurulenta sau hemoragica. Tenesmele se descriu in: rectite,
cancer rectal, fisuri anale, afectiuni inflamatorii perirectale: inflama,ii in sfera
genitala Ia femei, abces in fundul de sac Douglas.
2. Tulburarile de tranzlt Intestinal: pot fi in sensul numarului de
scaune- diareea; a scaderii frecventei cantitatii de materii fecale- a
Tntreruperii complete a tranzitului pentru fecale gaze- ileusul.
68
Dla.._ &pare fn caz de exagerare a
......_,_, Se C&ractarizeazil prtn emiau freellante de acaune, .., cor.•••
redUSll, cu CO"lfnut macroscopic fl microscopic de raslurt alirnentara nedlaerafe.
Prin stagnarea matenilor fecale In colon timp lndefungat ae Produce o
l8acjie inftamatorie care se traduce printr-o eJ<Uda!le care llchefiaza bolul
afimentar, aceasta de!erminilnd aparijia unei false diarei, care este de fapt a
constipalie. La lnceputul detecatiei bolnavul va elimina un scaun de conslslenfi!
crescutl cu aspect de constipatie iar Ia va elimina exudatul deserts anterior,
acesta sacunului un aspect heterogen.
69
88CU'WJent pot ...,..,. fn P'OCIII MOf'aiDe. II
dlgelllve fn care existl exteriorizlrt aub fonnl de m111n1 ... MmllrtJI
OCUIIe dar rapetate fn timp.
Febra poate fi prezentA tn boll lnfeqioase cu manifeatlrl intestlnale
(dizenterfe, holeri, salmonelozA), rn rectocolita ulcero-hemoragicl f1 tn
enterocolitele acute.
TulburAri ale apetitului in sensul diminuArii lui se descriu tn majoritatea
afecfjunilor intestinale.
. . Exista situatii cand suferintele altar organe se insotesc de manifestAri
rntestmale. Astfel boala ulceroasa, hipotiroidismul, afectiunile in sfera genitaiA Ia
femel sunt 7nsolite adeseori de constipatie, Tn timp ce pancreatitele cronice se
insotesc de diaree cu steatoree.
lnspectla: poate evidentia modificari Ia nivelul regiunii abdominale de tipul
meteorism abdominal, contractii peristaltice, retractia abdomenului.
1. Distensia abdomina/a: poate fi generalizata sau localizata. Meteorismul
generalizat se descrie in caz de ileus paralitic aparut in boli infectioase:
pneumonie, septicemia. In ciroza hepatica distensia este atat
de acumularea de lichid de ascita intraabdominal cat de meteorismul intestinal.
Meteorismul localizat se descrie in caz de obstructie Ia nivelul intestinului
realizata prin stenoza sau ocluzie. Localizarea distensiei ansei intestinale este
diferita in functie de sediul obstructiei. Daca sediul obstructiei este intestinul
subtire obstructia este instalata lent meteorismul este pronuntat este localizat
periombilical. Daca obstacolul este localizat Ia nivelul intestinului gros In poJ1iunea
terminala, meteorismul este dispus sub forma de cadru.
2. Contractiile
, peristaltice: pot fi vizibile prin peretete abdominal, mai ales
cand acesta este subtire. Daca obstructia Ia nivelul intestinului este instalata
' '
progresiv atunci undele contractile sum mai intense vizibile. Undele pornesc
Tntotdeauna din acela9i Joe 9i au parcurs. Atunci cand obstructia este Ia
nivelul intestinufui subtire undele peristaltice sunt vizibile in regiunea
periombilicala, iar in obstrucfiile localizate Ia nivelul intestinului gros undele
contractile se evidentiaza Ia nivelul flancurilor.ln sindromul Koning, subocluziv,
exista o obstructie parfiala a intestinului contractiile intestinului sunt insolite de
zgomote hidroaerice, borborisme. In situatiile in care obstructia este acut instalatA
undefe contractile sunt putin vizibife.
3. Retracpa abdomenului: se descrie in diareea accentuatA sau tn
varsaturi incoercibile in care se instafeaza deshidratAri marcate.
70
.................. lneletJndu.M . . . . . . . . . ., . .
. . . .. euperflclall . . exploreazl atarea peratelul 8bdomNI, -
, . . . . . unor zone senslbile fl rezistente anormale. Astfel poate ..,..
de aluat doepit dacl plelea este llpsitA de elasticitate sau senzll\i& de conilnlc_..
muscularl dacA existA o irita1ie peritoneall. Palparea profundA permlte palparaa
unor portiuni din intestin. Doar anumite por1iuni sunt accesibile palplril aceaeta
deplnzAnd de grosimea perelelui abdominal !li de gradul de ·plenitudlne a
segmentului intestinal. In conditii normale intestinul nu este accesibil
palpirii, iar intestinul gros poate fi palpat Ia nivelul cecului, colonului descendent 11
sigmoidului. In constipatia cronica segmente din colon pot fi palpate sub fonna
unor cordoane dure cu continut de schibale. lmpastare este intAinita 1n peritifliti,
perisigmoidita. Manevra Rovsing Ia evidentierea durerii cecoapendiculare
prin provocarea distensiei gazoase a cecului. Palparea incepe din flancul stang cu
ambele maini efectueaza dirijarea gazelor din colon in sens antiperistattic.ln
caz de apendicita apare durerea cfmd gazele ajung Ia nivelul cecului !fi vor
produce distensia acestuia.
Palparea punctelor dureroase poate sa orienteze clinicianul asupra
diagnosticului. Sensibilitatea in punctele solare mezenterice apare in
enterocolopatii.Astfel punctele dureroase apendiculare (Me Burney, Lanz, Morris)
localizate in fosa iliadi dreapta sugereaza o apendicita acuta. Daca exista
peritoneala se percepe o contractura localizata Ia nivelul peretelui abdominal
(aparare musculara) iar in cazul unui plastron apendicular se percepe o
impastare. Semnul lui Blumberg pozitiv indica faptul ca procesul inflamator
apendicular s-a extins Ia nivel peritoneal. .
Palparea unor formatiuni tumorale este posibila in cazul in care ex1sta o
tumora de dimensiuni crescute.
00
.. ,
0
,,. _ _ ,...,. •-•-•• .y·- __ ,..._ .
o<O¥''.,._'•-•••.,.•---'" 'u .. ,_,..,_.__.., ___ ,_.,,, .. ' .._,.,.
_ _ _.......
73
Fig.10. lmaginea nivelelor hidroaerice evidentiata Ia radiografia abdominala tara
substanta de contrast (modificat dupa Gligore)
74
.....,...
..._.._-.:tUiul ae face fn scop diagnosac tJ teraP&UtJc, fllnd ..,..,.. . .
Gille 18811zanoa unor 8Ciarozlirl de hamoroizJ lnteml,
pofpi.Jnclicafiile -OSCOpiei aunt: Prazenta sindromUiut rectosigrnoldlan lllllnlfllllld
Pf'ln !enesrne, dUteri rectale, scaune muCO-<Sangulnolente; hemoragla dlgaeava,
f18Cientii cu lulbun!lri de !ranzij, cu semne generale de aindrom de impreg.,...
malignii daca se o localizare a procesului tumoral Ia nivelul inlestlnului
gros_ endoscopiei sunt: starea inftuenlatll if Stilrile
septice. Explorarea se va face o golire completil a colonului de
ExamenuJ endoscopic permite efectuarea de biopsii care sunt utile atat in
diagnosticul diferential al tumorilor benigne de cele maligne cat in diagnosticul
bolii Crohn, Whipple.
75
lllllalld a flcnl mlcroblene patogene eau a P81•'""'·
0 peraoanl slnltDasl care urmeazl o alirnenfa11e norrn8ll .,.. .
zlnlc 150-200g de materil fecale. Materiile fecale au tn mod nonnal o folml
cltndrfci fl un dlametru de 2-4 em, conslstenta pastoasA, culoare bruni dati de
stercobillnA. Culoarea f}i mirosul pot fi variate tn functie de tipul alimenta11el.
Cantitatea de fibre alimentare este redusA tn mod normal iar flora iodofill este
absentS. Pentru a obtine un rezultat corect Ia analiza materillor fecale este
necesar ca pacientul sA urmeze anterior analizei, un regim care sl toate
principiile alimentare.
Modificari patologice ale materiilor fecale: J
1. Modificari macroscopice: Modificarile de cantitate pot fi ln sensul unei
cantitati crescute in megadolicocolon, pancreatite, colite, diaree.
Scaderea cantitatii materiilor fecale emise se descrie ln
Modificarea de consistenta: in constipatie, consistenta este crescuta iar in diaree
este scazuta. Forma poate fi modificata astfel: i n stricturi §i in cancerul anorectal 1
aspectul este de panglica sau de creion.ln constipatia spastica materiile fecale au
forma de bile de consistenta dura, schibale. Culoarea este galbena Tn diareea de [
iar Tn cea de putrefactie este In hemoragiile mari din por\iunea
superioara a intestinului, scaunul are culoare neagra ca pacura §i este moale §i
lucios (melena). Scaunul de culoare gri albicioasa, argiloasa se produce cand bila
nu ajunge in intestin, Tn caz de icter mecanic.Culoarea scaunelor este §i in func,ie
de alimentatie sau de consumul de medicamente: fier (scaun negru-verde) ,
carbune (negru fara luciu), saruri de bismut (negru-brun), bariu (culoare alba).
Mirosul este acid In scaunele de fermentatie, putrid in eel de putrefactie,
fetid In cancerul rectal.
2. Modificari microscopice: Examenul pentru digestie se face efectuand trei
preparate: unul nativ, al doilea cu solutie Lugol care coloreaza amidonul, iar al
treilea colorat cu solutie Sudan care coloreaza grasimile.ln scaunul normal se
o cantitate mica de amidon. Daca acesta se in cantitate crescuta
este un semn de tranzit intestinal exagerat prin intestinul gros. Fibrele musculare
se evidentiaza pe preparat nativ in culoare galbena. Cand apar fibre musculare
'
nedigerate Ia care se evidentiaza nucleele,aceasta se datoreaza absen1ei tripsinei
pancreatice (creatoree). Grasimile lipsesc din scaunul normal. In insuficienlele
digestive sau de absorbtie apar grasimi neutre, acizi gra§i §i sapunuri.O cantitate
mare de grasimi neutre denota o insuficienta biliara sau pancreatica.
76
:a. Plllle fn llllldenjl ..,.ilfil!l
de PBI'IIzlp. Un eJcamen negauv nu denotfo 1111111n1a 1.111111
lebc-.: efectuate mai muJte examene 1fnAnc:tu..e cont de ...........
11egatfve fn care nu se ellminll oua sau chisturi de PllfliZlll.
4. Examenul fiZICC>-ciJimlc al maferiilor fecale: In mod normal Alllclla
scaunului este aproape neutra cu un pH de 6,8-7,3. Cercetarea pH-IJiul materlllor
fecale
•ar se face cu hartia de turnesol. In scaunele de
Tn cele de putrefactie este alcalina.
rea<:lla este acidl
77
SEMIOLOGIA BOULOR FICATULUI
7.1. Anamneza
VArsta: Ia non- nascut se poate TntAini in ziua 2-3 de via\A icterul fiziologic,
dar forme patologice de icter: hemolitic Tn incompatibilitate de Rh tntre
fat; icter Crigler Najar cu transmitere genetica. Atat Ia nou nAsctJ1i cAt §i
Ia copilul mic poate apare icter Tn contextul unei hepatite (cu virus hepatitic,
citomegalic, herpetic). La copilul mic putem constata icterul hemolitic tumori
benigne hepatice. Copilul mare l?i adolescen,ii pot prezenta hepatita virala A dupA
ce sunt inscril?i i n colectivitati. La adulti predomina colecistitele cronice, hepatitele
cronice, cirozele hepatice. La varstnici predomina cancerele hepatice
Sexul: -Ia barbati intalnim mai frecvent afec1iunile hepatice de etiologie
nutritional-toxica
,
- Ia femei predomina afectiunile biliare se mai frecvent decat
Ia barbati ciroza primitiva.
Conditii'
de munca y
viata:
•
La cei care lucreaza i n colectivitati' sau in
contact cu produse patologice (personalul medical) este mai frecventa hepatita
virala. Cei care Jucreaza in industria producatoare de alcool fac afec\iuni hepatice
de etiologie toxica etanolica iar cei care lucreaza in mediul toxic hepatite toxice.
Consumul cronic de alcool 40-60 g /zi determina aparitia cirozei hepatice in 15-20
ani. Obiceiurile alimentare favorizeaza aparitia unor hepatica, astfal un
consum exagerat de alcool de condimente poate duce Ia aparitia afectiunilor
hepatica biliare. Evolutia unei afectiuni hepatice preexistente poata fi influantatA
negativ de catre carentele alimentare surmenaj.
Antecedente heredo-colaterale: Existen1a unor afactiuni hepatice tn
familia unui paciant ne orianteaza spra un diagnostic de afectiuna hepatica cu
transmitere congenitala.
78
- hemocromatoza ldiopatici: o tulburare
transmitere eredltanl care duce tn timp Ia
hiperpigmentare cutanata (diabetul bronzat).
- glicogenozele hepatica in care apare o tnmagazinare a glicogenului Ia
nivelul tesuturilor care va determina suferinte hepatica.
- cancerul hepatic Ia rudele de gradul 1 -3 determina o susceptibilitate
crescuta Ia aparipa acestei afectiuni in cadrul unei familii
- alte boli hepato-biliare cu transmitere ficatul polichistic.
Convietuirea in cadrul unei familii poate favoriza contagiunea in hepatitele
epidemice sau diverse intoxicatii alimentare, intoxicatii cu ciuperci otravitoare.
Antecedente personale patologice:
hepatitele virale acute 8 !?i C in antecedentele pacientului pot duce
Ia aparitia unor hepatite cronice sau ciroze de etiologie virala
existenta in antecedente a unor transfuzii de sange poate sugera o
I
7.2. Slmptomatologle
80
• .,._,., tn caz de
In clroza hepaticl apan» hlpotenelune arterlall. p•••
datoratl necrozei celulare prezintl o clrcu..,_ hllllll.lli
caracterizatA prin calde, puis plin,blne bltut, tahicardie, hiP.*'.W!i'lll
sufluri sistolice. Aceste tulburiri sunt determinate de cretterea debitului cardlac-tJ
reducerea rezistentei vascular sunt cu atAt mai pronuntate cu cat afec11unea
hepatica este mai severa.
Tu/buniri neuro-psihlce: In ciroza hepaticA sunt prezente adeseori
simptome de tip convulsii, somnolentA §i Tn fazele avansate comA. In
polineuropatia etanolica sunt prezente nevralgii.
Tu/buniri endocrine: apar ca urmare a reducerii inactivirii hepatica a
estrogenilor, descrisa in hepatita cronicA §i in ciroza hepaticA. Aceasta va
determina aparitia Ia femei a unor tulburari de ciclu menstrual, sterilitate, atrofia
sanilor §i uterului iar Ia barbati:ginecomastie, atrofie testiculara. Hipogonadismul
este frecvent in ciroza hepatica §i produce feminizarea Ia asociata cu
impotenta. atrofie testiculara, ginecomastie dispozitia de tip feminin a pilozita\ii.
Ginecomastia este descrisa §i ca efect secundar al tratamentului cu
spironolactona Ia pacientii cu ascita.
Modificari ale greutatii corporale: Scaderea .ponderala este un simptom
frecvent i ntalnit Ia pacientii cu hepatita acuta, cronica, ciroza hepatica §i neoplasm
hepatic. Este prezenta de regula in fazele avansate ale bolii cand se produce
scaderea in greutate atat pe seama tesutului adipos cat §i a reducerii masei
in greutate este descrisa Ia pacientii cu ciroza hepatica prin
retentie hidrica (ascita).
' Simptome gastro-intestinale: i n cadrul bolilor hepatice
simptome ca: anorexia, greata, varsaturile, modificarea gustuiUI marosulut,
tulburari de tranzit, hepatalgiile. . .. .
Anorexia consta Tn pierderea apetitului este prezenta Ia cu boll
hepatice insotite de icter sau cu insuficienta hepatica. Daca
Ia un pacient cu afectiune hepatica care se se ndlci SUSp1Cill'l88
avansiirii rapide a bolii sau unui tn
Greata li varsatura: sunt simptome mtAinite tn_ m .. de8PI8··•
te necesar ca medicul examinator sa detain
hepatice. Es
81
.,.awe pNiilhtl WifCe ..........
lloflltlca,.. mlroaulul f/f1U8tulul: a fost daac.1d • 'rHMiild
ecuM If Jeter. Alterlrt ale gustulul si mlroaului pot duce Ia aparf\18
Tulburlrl de trllnzlt: pot fl de tip dlaree sau mal rar constlpatte. Olare88
sub formA de scaune mol fi apoase poate fi prezentA tn hepatitele acute vlrale tl
rn hepatitele alcoolice.ln hepatita acuta cu icter sau tn ciilor bftiare
scaunele sunt de consistenta scazuta fii deschise Ia culoare. Scaunele mol,
fucioase, de culoare neagra sunt descrise Tn hemoragia digestiva produsl prin
ruptura varicefor esofagiene. Scaune cu sfmge apar Ia bolnavii cu cirozl hepaticA
care prezinta hemoroizi. Constipatia poate fi prezenta Ia pacien'ii cu cirozl
hepatica fii prezenta ei precipita o encefalopatie hepatica fiind astfel deosebit de
importanta tratarea ei.
Hepata/giile: durerea localizata Ia nivelul ficatului apare prin distensia
capsulei Glisson (in staza hepatica) sau interesarea peritoneului visceral in
contextul unor afectiuni inflamatorii sau tumorale (carcinom hepatic, abces
hepatic).
Hepatalgia cu caracter difuz este un simptom care se descrie In hepatite
acute, hepatocarcinom, chist hidatic hepatic.
Durerea hepatica intensa este Tntalnita Tn abces hepatic, tromboza venelor
suprahepatice (sindromul Budd- Chiari), insuficien\a ventriculara dreapta acut
instalata (tromboembolism pulmonar,tamponada cardiaca din pericardita).
Hepatalgia de efort apare In insuficien1a cardiaca.
82
......,... tegumentelor tl rnuca•elor evldei._.IINiii
. _ • aublcterulul. In fune1fe de nU8J11a ace.tula ee poate orienta
epre:- anemie -lcter cu tentA ftavinlcl
- afec1iune hepatocelularA- lcter rubin cu tentA rotieticl
- obstructii ale clilor biliare- lcter cu tentA verzuie
. . - neoplasm de cap de pancreas sau de cii biliare- icter melas cu tent1
negnc1oasA
. . Tegumentele au un aspect bronzat Tn hemocromatozl sau pot prezenta
de in contextul pruritului din icterul obstructiv sau Tn afectiuni ca:
chJstul hidatic. In boala Wilson se observi Ia nivelul comeei prezen\8
JneluiUI Ke1ser- Fleischer.
Prin depuneri de colesterol se formeaza xantoamele §i xantelasmele.
In ciroza hepaticA decompensati vascular se dezvoltl o circulalie
colaterala de tip porto- cav (cu aspect de cap de meduza) . Angioamele stelate
(stelutele vasculare) se dezvolta in teritoriul venei cave superioare, eritroza
palmara Ia nivelul eminentelor tenare §i hipotenare, buze de culoare ro§U carmin.
d) Aspecte clinice particulare lntalnite In hepatice:
In ciroza biliara primitiva apar degetele hipocratice.
Extremitatile prezinta flapping- tremor care reprezinta un semn neurologic ce
apare in encefalopatia portala din ciroza hepatica. Aceste modificari constau din
de flexie extensie rapide, asimetrice asincrone Ia nivelul degetelor
palmelor.
Edemele hepatice prezente Tn special Tn anasarca din ciroza hepatica au
urmatoarele caractere: sunt albe-galbui, moi, pufoase lasa godeu, mecanismul
de producere fiind hipoalbuminemia modificari ale presiuni hidrostatice venoase.
Jnspectia abdomenului: poate evidentia o marire de volum produsA de
prezenta lichidului de ascita de distensia gazoasa. Poate fi prezenta
ombilicala atunci cand ascita este In cantitate mare sub tensiune.Baza toracelua
poate fi largita in contextul volumului abdominal. De se poate
percepe 0 bombare a hipocondrului drept daca exista hepatomegahe tmportantl.
Prezenta circulatiei colaterale de tip porto-cav tn cap de meduzl
' '
(periombilical), este un semn de hipertensiune portali.
83
liiliM:( furniZeazl lnfonn&111 de8pre dirnenslunne.
marglnea infarfoart fl sensibilitatea tlcatulul.
Palparea se poate face prtn mal multe manevre folosind proc8dele
monomanuale l}i blmanuale.
Procedee monomanuale:se poate face o palpare simpll monomanuall
palpAndu-se ficatul cu ultimele patru degete ale mAinii drepte. Procedeul prtn
acro§are se executA de citre medicul plasat in partea dreaptA a bolnavului §i
palpand cu mana dreapta in forma de gheara, marginea inferioarA a ficatului, cAnd
pacientul face un inspir profund. Palparea prin balotare se folose!lte atunci cAnd
exista lichid de asciti !li Ia palparea brusca a ficatului acesta se indepirteazA §i
revine apoi ca un sloi de gheata care plute!lte in apa, lovind examinatorului.
Palparea bimanuala se efectueaza printr-o palpare simpla cu fata palmara
a celor doua maini cu degetele lndreptate spre torace punand bolnavul sa
efectueze inspir profund.Se poate palpa marginea inferioara fata antero-
superioara a ficatului. Procedeul Gilbert se face palpand cu ambele aplicate
pe peretele anterior al abdomenului cu mana stanga in regiunea hipocondrului
drept cu degetele orientate in jos iar cu mana dreapta cu degetele orientate In sus.
Pacientul va efectua inspir profund in acel moment mana stanga palpeaza
ficatul in timp ce mana dreapta i ndeparteaza celelalte viscere favorizand palparea.
Procedeul Chauffard prin balotare se face cu mana stanga plasata In
regiunea lombara dreapta efectuand o presiune in timp ce mana dreapta este
plasata i n hipocondrul drept pentru a se palpa ficatul.
Toate manevrele de palpare se efectueaza cu bolnavul in pozitie de
decubit dorsal cu membrele inferioare semiflectate, pacientul efectu¤md
respiratorii profunde. Daca este posibil medicul se va piasa i n dreapta bolnavului.
Palparea ficatului permite eviden1ierea urmatoarelor modificari:
Modificari de dimensiune: de volum a ficatului este
descrisa in afectiuni ale parenchimului hepatic: hepatite, ciroze, tumori, In
cardiace cu staza in marea circulatie (hepatomegalia de staza), i n
hematologice: leucemii, limfoame.
Hepatomegalia este descrisa atunci cfmd pe linia medio-claviculara ficatul
rebordul costal diametrul vertical este mai mare de 11 em.
Reducerea dimensiunilor ficatului este prezenta in ciroza atrofica Laennec.
Modificarile marginii inferioare a ficatului: aceasta margine devine
dura Tn caz de hepatite cronice, ciroze, cancer hepatic. In ciroza atroficA marginea
inferioara este subtire, neregulata §i dura. Palparea marginii inferioare a ficatului
poate fi dificil de efectuat daca paniculul adipos este abundant, daca musculatura
84
ModHtcirtre "'
de atazt 8Uprafata llcatului este ll8lecli tinJDUIMI; ...,....
lleregUiarltajlla n1ve1u1 flcatulut se descriu In clroze, ..........
- Modilic:Ari ale consistenjai flcatului: hepatoiTiegalla fwm1
descrisa In hepatite cronlce. 0 consistenta mai crescutA, dun!i este .,_.,.. tn
cfroze . In chlstul hidatic hepatic se poate palpa o suprafaja elasticli.
Sensibilitatea: Hepatitele 'i clroza pot prezenta hepatomegalie cu o
u,oara sensibilitate Ia palpare. 0 durere mai mare Ia palpare se deSCrie 1n ficatul
de staza, in abcesuJ hepatic.
. h"dulul·
. 11 Deplasarea 1c 1 · . mlc· a Tn
de ascita in cantttate de
Fig. . 'bolnavului (modificat dupil Gl•gore)
85
Flg.12. Deplasarea matita,ii ascitei Ia pacientul aflat in decubit lateral (modificat
dupa Gligore)
J\
Fig.13. Semnului valului: 1.-mana care efectueaza flancului abdominal;
2.- mAna examinatorului plasata in flancul opus; 3.- mana ajutorului plasatl pe
linia mediana
86
Pll................... .
tn ,.,.,.,.,.. lnfarloerl 11 tlmpanllm tn cea
1n ortostattam atunci 11 rnatitatea va revenl tn ftancurl.
Semnul valului se efectueazi af&Zind bolnavul tn clinolllltllm
mAnA se palpeazA un flanc iar cu mAna cealaltl se percutl ftancul opw.ln
fel unda de lichid se va transmite spre mAna care palpeazl ftancul. Ar ft de tom
ca o a doua persoana sa a§eze o mana pe linia medlana abdominall a bolnawlui
pentru a evita astfel transmitere prin intermediul peretelui abdominal.
se utilizeaza pentru a delimita marginea superioarl ti cea
inferioara a ficatului. Marginea superioara apare ca o matitate in contrast cu
sonoritatea pulmonara. se efectueaza pe linia medio-claviculara, linia
axilara medie §i pe linia scapulara.ln expir marginea superioara a ficatului se
gase§te In spatial V intercostal drept sau marginea coastei VI pe linia medio-
claviculara, respectiv coasta a VII a pe linia axilara medie §i coasta a X a pe linia
scapulara. In inspir marginea inferioara a ficatului coboara cu un spatiu intercostal.
Modificari ale matitatii hepatice sunt prezente in hepatite, neoplasm hepatic, chist
hidatic unde exista o a ariei matitatii In timp ce In ciroza atrofica existA o
reducere a ariei matitatii.
,
87
t:xplorlrle paracllnlce utile 1n diagnoatlcul bolllor hellJ8llc•11
'i
8vllluare a funqlel hepatfce metode lmaglatlce.
Metode lmaglstlce: Sunt de tip neinvaziv: ecografia, tomograillii
computerizati, rezonanta magneticA nuclearA ti scintigrafia ti de tip invazlv:
angiografia, laparoscopia ti biopsia hepaticA.
Metode neinvazlve:
a) Ecografia: permite aprecierea dimensiunilor ficatului, a modificArilor
structurale a prezentei proceselor Tnlocuitoare de spatiu. Aparitia unor modificiri
Tn structura normala a ficatului ca de exemplu fibroza, incarcarea grasa a ficatului
vor duce Ia modificarea ecogenitatii ficatului.
b) Tomografia computerizata: permite evidentierea cu mare fidelitate a
existentei unei zone cu modificarea densitatii in raport cu densitatea normaiA a
ficatului. Aceasta metoda de investigare aduce mari beneficii in diagnosticul unor
tumori primare sau secundare (metastaze) localizate Ia nivelul ficatului.
c) Rezonanta magnetica nucleara: este o metoda de investigare potrivita
pentru diagnosticul unor afectiuni de tipul hemangioamelor,care sunt de regula
tumori benigne. 0 buna examinare este in acest caz cea facuta cu substanta de
contrast.
d) Scintigrafia hepatica: permite, prin injectarea unei substante
radioactive, obtinerea unei harti a ficatului care se interpreteaza in functie de
intensitatea locul fixarii substantei administrate.
In hepatitele cronice in cirozele hepatice apar modificari de structura ale
ficatului captare extrahepatica (splina, maduva osoasa).
Metode invazive:
a) Angiografia: este o metoda care ofera informatii de diagnostic utile in
caz de tumori cu vascularizatie bogata, rupturi hepatice prin traumatisme.
b) Laparoscopia: este utila Tn diagnosticarea unor tumori hepatice, fiind
posibila efectuarea unei biopsii ghidate.
c) Biopsia: poate fi oarba sau ghidata ecografic. Ea are o importan\a
deosebita in evaluarea stadiului evolutiv al bolii (hepatita cronica sau ciroza),
diagnosticul tumorilor, diagnosticul stadializarea limfoamelor, diagnosticul bolilor
metabolice a celor multisistemice.
88
.tndromul de hepatoctlolzl
slndromul hepatopriv (de lneuftclentl ...,.....
slndromul bllio-excretor
sfndromul de hlperactivitate mezenchimall
a. Testele de citollzl hepaticA: Cftollza apare tn procesele de neat. .
hepaticA din diferite afectluni. In acest context apar tn singe o aerie de
intracelulari ca: transaminaze, aldolaze.
a.1. Transamlnaze: Aspartataminotransferaza (ASAT} sau transaminaza
glutamic oxalacetica (GOT) este o enzimA intracelularA care se glsefte ln ficat,
miocard, rinichi, mu§chi, pancreas, hematii. Nu este o enzimA cu specificitate
hepatica, cre§teri ale ei fiind i ntalnite nu doar ln afec\iuni hepatice ci fi tn infarctut
miocardic, miocardita, insuficien'a cardiacl, embolie pulmonari.Valoarea normall
este cuprinsa Tntre 2-16,5 Ul/1.
Afaninaminotransferaza (ALAT) sau transaminaza glutamic-piruvicA (TGP)
este o enzima cu o mare specificitate pentru ficat. Valoarea normala este de 2-20
Ul/1. Cre§terea acestei enzime este fntalnita in hepatita acuta virala unde existA o
de 10-20 peste lim ita norm ala, in hepatita cronica persistenta cre§terea
este de 2-4 ori peste limita normala in timp ce in hepatita cronica activA cre§terea
este de 5-1 0 ori.
Raportul ASAT/ALAT este denumit indicele de Rittis cu o valoare normaiA
de 1, 23.0 valoare subunitara prin GPT se i n hepatite acute
virale sau toxice o peste 2 se in hepatite cronice §i in ciroze.
a.2. Lactat-dehidrogenaza (LDH): izoenzima 5 este specifica ficatului
prezinta valori crescute in hepatite, ciroze.
a.3. Ornitin-carbamil-transferaza: este o enzima cu mare specificitate
hepatica.Valoarea normala este 0-90 mU/1. . . .
a.4. Vitamina 812: este eliberata din hepatocitele d1struse §I prezanti
valori crescute in plasma. .
a.6. Fierul seric cre9te in afectiunile insotite de citolizA atu:
cAnd capacitatea de Iegare a fierului este scAzuta.Valoarea normals. Ia femel
89
Dille h1tennediare ale protelnelor. glucldelor tt
..:•r.tenM unellneuftcien1e hepato- celulare.
b.1. •fltllbollsmu/ protelnelor: Metabollsmul amlnoaclzllor
perturblri fn sensul sciderii aminoacizilor cu lant ramificat (valina. 1euc1na,
isoleucina) fl cre,terea aminoacizilor aromati (tlrozina. fenilalanina). Prin
metabolizarea excesului de metioninA care este transformat tn metilmercaptan
apare foetorul hepatic specific. La nivelul sistemului nervos excesul de aminoacizi
determinA tulburArilor neurologice mergAnd pAnA Ia comA
hepaticA.
Amoniacul ureea: Din metabolizarea aminoacizilor se formeazA
amoniacul care Ia nivelul ficatului este transformat in uree. Cand este
capacitatea de detoxifiere a ficatului se produce o a amoniacului ceea ce
va determina aparitia encefalopatiei hepatice.
Sinteza proteinelor Ia nivet hepatic este redusa in bolile ficatului. Proteinele
sintetizate In ficat sunt: albumina, colinesteraza, ceruloplasmina, transferina,
fibrinogenul, unii factori ai coagularii (II, V, IX, X,XI, XII).
I
b.2. Metabolismul lipidic: in afectiunile hepatice inso1ite de colestaza, in
icterele obstructive in cirozele biliare primitive se produc ale
r
colesterolului, fosfolipidelor, trigliceridelor. Lipoproteina X este o proteinA
patologica bogata Tn colesterol lecitina care apare in colestaza.
b.3.Metabolismu/ glucidic: i n afectiunile hepatice tulburarile
metabolismului glucidic sunt determinate de deficite enzimatice sau carente in
fosfati macroergici. Va aparea astfel scaderea tolerantei Ia glucoza, galactoza
fructoza Tn afectiunile hepatice avansate.
90
lliiJiiiRIIf tt IRIJIIne: . . . . . . . . . . . . . .
crtacut de I.A'Oba1ogen tn condf1111e unel hemolze --=
unuii.A'Oba1ogen tn cantftate normall dar cu fttiM
metabolize. In colestaza intrahepaticl
evfdenfierea urobilinogenului este negativA.
'i tn obstruqia clllor blllare
Teste virale: pentru evidentierea etiologiei unei hepatite virale acute sau [
cronice este utila efectuarea markerilor virali. Cei mai accesibili sunt:
anticorpi anti HAV pentru hepatita virala A, Ag HBs pentru hepatita tip 8 Ac anti [
HVC pentru hepatita tip C.
92
Capltolul VIII
8.1. Anamneza
93
tnlll ftllrnMU • afecCiunRor blllare. Se
8
Jddllp0zl• genetk:e tranemiai probabll prtntr-un mecanlem pollgenle.
raportal o fnclden1l dubli a lltiazel billare Ia femelle din famiDIIe cu
lltiazl bHfarl. Existl posibilitatea ca acestei patologil sA fie datoratl II
prezenfei fn rAndul membrilor unei familii a tulburArilor tn metabollsmul
colesterolului.
Antecedente personale patologlce: Existeta unor inflamatorU tn
antecedente alimentare, salmoneloze) se poate complica cu
unor angiocolite. Hepatita acuta este descrisa frecvent in antecedentele pacientilor
cu colecistopatii. 0 suferinta a altar oragane (apendicita, pancreatita,
metroanexita) se poate lnsoti de o patologie biliara produsa fie prin contiguitate fie
prin transmiterea pe cale sanguina sau limfatica a infec,iei de
vecinatate.Afectiunile hematologice care evolueaza cu hemoliza pot duce Ia
aparitia litiazei pigmentare.
Rezectiile gastrice cu vagotomie determina colecistatonia staza biliara.O
interventie chirurgicala pentru colecistectomie ridica problema unei litiaze
coledociene cu calculi restanti sau a unui sindrom postcolecistectomie.
Diabetul zaharat, obezitatea dislipidemiile, afec,iuni care de multe ori
coexista Ia un pacient se asociaza adeseori cu litiaza biliara.
lstoricul bolii: Debutul unei afectiuni biliare poate fi brusc In cazul colicii
biliare, a colecistitelor acute sau poate fi insidios i n caz de colecistopatii cronice.
Exista posibilitatea ca o biliara sa fie latenta §i sa nu se inso,easca de
manifestari clinice caracteristice sa fie diagnosticata i ntamplator cu ocazia unor
investigatii de rutina.
8.2. Simptomatologie
94
Slmptome extradlgeatlve de tnsottre:
- tulburlri respiratorii: dispnee 'i clanozA tn colica biliari.
- tulburclri cardio-vasculare: tulburAri de ritm de tip: extrasistole li tahlcardie
- manifestclri cutanate: urticaria, dermatoze cronice de tip eczematos.
95
iiilliUJ a._.,.. ar co11c1t
b..,. • fliiC8 c:u 'UibiN
I ''INaiDII. panc111811ta acutl, apendlclta acuti cu aMII
abcesul hepatic.
Aparftia triadei Charcot: durere, febrl, icter obstructiv augereazi o
anglocolitA.
2. Dlspeps/a b/1/am: se cu jena in hipocondrul drept, gust amar,
eructatii, balonAri, greturi !ii varsaturi cu continut biliar. Simptomatologia apare ln
legAtura cu consumul unor alimente, dureaza cateva zile !ii dispare cu tratament 'i
dupA corectarea alimentatiei. Durerile apar Ia aproximativ 3-4 ore dupa consumul
de alimente colecistokinetice !ii coleretice. Pot apare !ii tulburAri de tranzit
intestinal de tipul diareei.
96
1'GIIIe ......
sau..,. o lltlazlreetantlla - .....eiiiiNIMII
Palparea: Reprezintll metoda de elec!ie In
biliare. In situatii fiz' 1 · . .
• to ogtce veztcula blharA nu este accestblll palplrlt.11Ea
t• .. •
PalpeazA Tn sttuafit patologice cAnd este mAntA de volum.
in . Palparea se efectueaza aQezand pacientul in decubH dorsal cu membrele
sem•flectate §i cu musculatura abdominala relaxata. Palparea se face
pnn urmatoarele metoda:
97
..........,.,... .,..... .... unor puncta
hnfc 11 zona pancreatico-coledoclanl.
98
&Ia IIIII Ill
.._ •lt?1eB
. .. . . . . . . . . oferl fnfonnapt COnclucfenta tn --·-fll
afactlunHor 11tiaz1ce 111e cllllar 11111an1,
lclarului obslructiv. Avantajul aceste1 lnvestlgB!ii con111 In faplul e1 a
efectua tl Tn eazul pacientilor ictericl sau ln cazul colicilor blliare.
0 imagine hiperecogenll cu con de umbnl posterior, depiasbRI cu pozflta
bolnavului este pentru un calcul. In colecistlta acutll aspectul pereleiUI
COiecistului este diind chiar aspectul de dublu contur. Cllile biHare
lntrahepatice sunt vizibiie doar dacll sunt dllatate. lmaglnea unul coledoc dilatat
care este brusc amputat ridica suspiciunea unui neoplasm de cap de pancreas.
99
CapltoluiiX
9.1. Anamneza
are un rot important atat In frecventa cat lii in evotutia unor boli ale
pancreasului.
La sugari lii copii mici intalnim mucoviscidoza.
La copii mari lii adolescen1i sunt prezente frecvent boli infectioase cu
afectare pancreatica (parotidita epidemica, rujeola), sarcomul pancreatic, diabetul
r
zaharat tip 1.
La adulti lntalnim mai des pancreatita acuta l?i cronica, diabetul zaharat tip
2.
La varstnici se descriu frecvent urmatoarele afectiuni: cancerul pancreatic,
diabet zaharat tip 2, tumori endocrine pancreatice, chistele pancreatice. 0
particularitate a evolutiei diabetului Ia aceasta varsta este o instabilitate metabolica
mai red usa comparativ cu alte varste dar cu mai multe compicatii cronice.
Sexul: La sexul masculin lntalnim in special suferinte pancreatice de tip:
pancreatita acuta l?i cronica de cauza etanolica §i neoplasm de pancreas. La femei
este mai mare frecventa afectiunilor pancreatice survenite In contextul unor
afectiuni biliare (pancreatita acuta).
'
Antecedente heredo-colaterale: Mucoviscidoza este o boala cu
transmitere genetica recesiv autosomala cu rise de transmitere de 25% daca ambii
parinti au aceasta boala. Deficientele enzimatice (amilaze, lipaze) au o trnsmitere
genetica recesiv autosomala. Pancreatita cronica ereditara are o transmitere
genetica de tip dominant autosomal.ln cazul diabetului zaharat se poate vorbi de o
transmitere poligenica a predispozitiei ereditare, astfel ca Ia aproximativ 40%
dintre diabetici se gasesc In antecedentele heredocolaterale persoane cu diabet
zaharat. In cancerul pancreatic s-au evidentiat mutatii deletii ale cromozomului
17, pierderea expresiei genetice a cromozomului 18.
100
- boll dislesfive: malfonnajii ale cliilor billara, lltlaza biliart,
ulcerul duOdenal P8netrant, COiecisllta acutA cronlcli, boala Crohn.
. . - boll infec!ioase virale bacteriene: parotidlta epidemlcli, rubeola, fllbra
trfordA, hepatita leptospiroza. .
- traumatismere abdominare pot pancreatitA
- infecfiile respirator;; recidivante le Jnh!llnim Ia cu mucoViscidozA
-boll ale fesutului conjunctiv de tip: LED, pot favoriza aparifia pancreatitei.
bolile metaboiice endocrine: porfiria acuta intermitentA,
hiperfipoproteinemie, hiperparatiroidismui favorizeaza aparilia pancreatitei acute
- pancreatita acuta cronicii poate preceda aparifia unui chis! sau abces
pancreatic, diabet zaharat.
101
1.2. Slmptomatologla
102
Eruct.cl. balonllt 8Unt deecrtee tn JMUICilaall&-...
Vlralturue apar Prin irffa11a P8retelut GMirlc de cllre PI'OCIIul fnlililii
P8nc:r-.: eau P<ln lllaza gastr1c1 reallzatil prin 111anoza ex1r1neec1 ......... ..._
tumoral P&ncreatlci.
Hemoragia digestiva superioarcl este prezentA Tn neoplasmul pancrea11c
infiltrant Tn stomac.
=
:a:i:nfii cu acuta prezinta ameliorarea durerii dacii adoptii pozJjla cu
coapsele flectate pe abdomen. . il
- Faciesul hipocratic este Tntillnit Ia cu
• • v In diabetul zaharat este prezenta Ia nivelul fetel ru
necrotJco-hemoragJca. . . lilor venectazii care sunt
diabeticii. Pacienfii cu etilism cromc au Ia mvelul pome f Tn pancreatita
ul de alcool In neoplasmul pancrea Jc y
sugestive pentru consum . . : b I lui Bichat !Ji aspectul fetei devine
cromca odat.x.
• v
c:1 cu instalarea dlspare u a
caracteristic.
103
._....._,,,:a; tentl de fd8i'
'fifiiMfjton1te tf
a scaunelor decolorate. In neoplaemul IOCI!Ia
Bbtlfl!ll f1 cozlf pancreasul pacientul are o culoare palld teroael.
- Tulburiri trofice sub formA de gangreni sau mal perforant aunt prezenfe
Tn cadrul cronice ale diabetului zaharat. In pancreatite ti tn
dislipidemli sunt prezente xantelasmele ,; xantoamele. Edemele albe, mol,
pufoase de cauzj hipoproteicA sunt descrise in cancerul pancreatic, pancreatlta
cronicA, nefropatia diabeticcl.
- Alte modificclri: Tegumenta umede acoperite de transpira1ii generalizate
Tn hipoglicemii; tegumenta 'i
mucoase uscate, deshidratate in diabetul zaharat
dezechilibrat cu cetoacidoza. In neoplasmul pancreatic poate fi prezenta
tromboflebita migratorie aparuta ca un sindrom paraneoplazic. In pancreatita acuta
forma severa, necrotico-hemoragica pacientul poate intra in stare de
104
lllng plnl
etz.....,..l&a profundl sa apreciazl pr1n .,..._.
cofedoclene unde ee atll zona corespunzltoare reglooll a
supr&ombllical unde se palpeazl zona corespunzltoare regiUnll *NI
fl punctul Mallet-Guy (situat Ia 5-6 em de ombilic pe llnla ce
omb1llcu1 cu vlrful axllei drepte) fi care corespunde pol'\iunii caudale.
Prin palparea profundA se pot palpa tumori pancreatlce glgante, chaste de
dimensiuni crescute sau abcese pancreatice.
Caracterele semiologice Ia palparea unor procese patologice
pancreatice sunt:
- Cancerul pancreatic se palpeaza ca o tumoraiA durA, flxA cu
respiratia sau Ia incercarea de mobilizare prin palpare. Semnul Courvoisier-Terrier
apare in neoplasm de cap de pancreas l?i consta in palparea regiunii fundice a
veziculei biliare care este destinsa prin compresiunea exercitatA de
tumorala asupra coledocului.
- Chistele pancreatice au o consistenta elastica, sunt nedureroase Ia
palpare. De regula palparea chistelor este posibila dupa un interval de timp de
aproximativ 4 saptamani de Ia un episod de pancreatita acuta
- Abcesele pancreatice au consistenta fluctuenta, sunt sensibile Ia palpare
sunt insotite de alterari ale starii generale, febra, frisoane.
Alte modificari care pot fi percepute Ia palpare sunt cele care apar in
contextul unor complicatii ale diabetului zaharat. Astfel in arteriopatia cronicA
obliteranta se palpeaza o scadere a amplitudinii sau chiar absenta pulsului
periferic. In nefropatia diabetica este prezent edemul cu caractere renale care Ia
palpare lasa semnul godeului.
108
Capltolul X
10.1. Anamneza
109
-.cllul LI10r . . . . . . . . . . .
·- - cu trwwn11ent dominant autoeonMIII. 1114iM
_.. o boall cu transmltere genetlci de tip receetv- autoeomtll.
Ant.cedenta personate patologlce: In aaltecedentele padai ifiDt
splenomegalle este lnteresant de cercetat prezenta unor de tip: lttfee\IOe
(hepatita epidemici, tuberculoza, febra tifoldl), parazitar (malaria, chist hidatlc.
histoplasmozl), boli hematologice (icter hemolltic, leucemii, llmfoame), clrozl
hepaticA sau alta cauza de hipertensiune portaiA. De asemenea este important de
a cerceta in antecedente existenta unui traumatism toraco-abdominal care s-ar
putea insoti de ruptura de splina care poate fi ruptura in doi timpi prezentand un
intervalliber de Ia traumatism Ia aparitia simptomatologiei. Trebuie cAutatA
in antecedentele bolnavului existenta •
unor chiste hidatice cu alte localizAri fAcAnd
posibila aparitia chistului hidatic splenic.
Condifii de munca viata: Un regim alimentar dezechilibrat sau
consumul de toxice: alcoolismul sunt elemente care ne intereseaza Tn patologia
splinei. De asemenea constituie interes unele meserii care predispun Ia
sau aparifia unor parazitoze.
10.2. Simptomatologia
110
,.,..,.. .. 81CUftatie) trebula erectualltn (tt1cillll
tcalulut, gangHonllor, tegumentetor '' mucoaaelor.
lnaP8CtJa: Splina tn conditfl flzlologice nu detennlnl .,.• •
Ia nlvelul regiunli hlpocondrului stAng. La peraoanele foarte
cazul eXIstentei unei splenomegalii sau a unei ptoze a splinei se poate
inspet't· _,
. o bombarea a hipocondrulul sau ftanculul stAng. In cazul unor spline de
man dtmens· · ·
1un1 §I '" specral dacA este Tnsotita de fenomene de perisplenltl se
A •
111
• •·•11 mobllslaa apllnel.
, . , . , , . . spinel pennlte Trnplf11rea splenornegallllor tn
mart fl glgante. Aatfal splenomegaHa se conslderl mlcl atuncl clnd maiQinlia
fnferioarl a splinei deplf8§te cu 1-3 em rebordul costal. Splenomegalla modeiatl
se consideri atunci cand marginea inferioarA este Ia 3-15 em sub rebord; mare
dacA llmita este Ia ombilic §i gigantA atunci cAnd marginea inferioarA ajunge Ia
creasta iliacA.
·· Dimensiunile splinei pot orienta spre etiologia splenomegaliei: - dimensiuni
mici Tn boli infecfioase acute §i subacute (mononucleoza infeclioasA, endocardita
1n ptoza splinei clmd aceasta este in jos de catre o pleurezie
bazala boli hematologice: purpura trombocitopenica, anemii feriprive,
hemolitice
dimensiuni moderate In parazitoze, afectiuni inflamatorii
(tuberculoza splenica, ricketsioze, sifilis), hipertensiunea portala
dimensiuni mari In leucemia mieloida cronica, limfoame,
limfosarcoame
dimensiuni gigante In leucemii, limfom giganto-folicular.
Consistenta: este moale in afec,iunile inflamatorii; elastica in chistul
hidatic;fluctuenta in abcesul splenic; dura in leucemii, sarcoame sau amiloidoza.
Suprafafa: este de obicei neteda regulata dar poate fi neregulata in
tumori, leucemii, limfoame, chiste abcese splenice.
Sensibilitatea: in general este sensibila Ia palpare dar poate fi foarte
dureroasa in unele situatii ca de exmplu: infarct splenic, abcesul splenic.
Mobilitatea: splina este mobila cu mi§carile respiratorii coborand in timpul
unui expir fortat (de aceea palparea se face in inspir fortat). Mobilitatea este
redusa in cazul existentei procesului de perisplenita. Mobilitate crescuta se
constata in cazul splinei ptozate cand exista o dimensiune anormala a
ligamentelor fixatoare aceasta favorizand aparitia volvulusului care se
clinic Ia tel ca orice torsiune de organ cu durere intensa §i semne de abdomen
acut.
112
Auscutatla: poate permite evidenfierea unui suflu sistolic in caz de
anevrism al arterei splenice perceperea unei frecilturi in caz de perisplenitil.
115