Exemplaire gratuit 2010

La Roumanie
Dans la Musique Chorale
à Sète et à Frontignan

*ICR ne peut pas être considéré responsable du contenu de ce matériel

Projet financé par Asociatia Culturala ARTElier Botosani

L’INSTITUT CULTUREL
ROUMAIN
dans le cadre du Programme Association Dacia-Méditerranée Le Roumanie
T erre C ulturelle
 România
~
Pamânt Cultural

Adrian Pop
La Création Musicale
Chorale Roumaine
Născut la Cluj-Napoca în 1951, Adrian Pop şi-a început studiile muzicale cu tatăl său, maestrul Dorin
Pop, continuând apoi cursurile de compoziţie în cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima”, la clasa
maeştrilor Sigismund Toduţă şi Cornel Ţăranu.
Activitatea sa componistică a fost recompensată prin numeroase premii şi distincţii: Premiul „Dinu
Lipatti” (1974), Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1978, 1981, 1989), Premiul revistei
„Tribuna” din Cluj (1988), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (Bucureşti, 1996), premii la

L
concursurile internaţionale de compoziţie de la Tours (1979), Arezzo (1979), Roodepoort/Africa de Sud
a brochure visant à populariser la création musicale
(1983), Trento (1983, 1985, 1987), Spittal (1986), Gran Canaria (2003). Adrian Pop este şi autorul cărţii chorale roumaine fait partie des matériaux de promo-
de amploare Recviemul românesc (2005), temă de cercetare ce i-a adus titlul de doctor în muzicologie, în tion du patrimoine culturel roumain réalisés dans le projet
anul 2000. Actualmente, Adrian Pop este profesor de compoziţe şi stilistică la Academia de Muzică „Gh. "La Roumanie - terre culturelle”.
Dima” şi rector al aceleiaşi instituţii. L'objectif du projet est de promouvoir le patrimoine culturel
matériel et immatériel des communautés ethnographiques
de Roumanie, en présentant au public large la musique
chorale roumaine - classique et religieuse et d’inspiration
populaire - et l'art de la peinture sur verre, dans le contexte
de la diversité culturelle nationale et européenne.
Des compositions chorales cultes, religieuses et d’inspiration
folklorique de Moldavie, Maramures, de l’Olténie et de
Munténie font l’objet de deux concerts qui seront soutenus
par le groupe choral Vox Art'Is de Iasi, à Sète, le 08.10.2010
et à Frontignan le 11.10.2010.
 Le Groupe Choral Vox Art'Is
Le premier concert du groupe VOX ART’IS a
eu lieu à l’occasion de la participation dans le
projet Cucuteni 5000, action organisée par le
Ministère de la culture de pair avec le Palais
de la Culture de Iasi, au cours de laquelle
VOX ART’IS a soutenu un concert à Palazzo
delle Cancelaria Roma, Vatican. Les préoccu-
pations du Groupe visent à cultiver et à
promouvoir la musique chorale roumaine, à la
fois au pays et à l’étranger. Le répertoire du
groupe comprend plus de 200 œuvres de
musique préclassique, classique et roman-
tique, des chants religieux, chansons de Noel,
de la musique roumaine, des œuvres de la
littérature musicale contemporaine, des
œuvres vocales - symphoniques. De son
apparition jusqu’à présent, le groupe est allé
sur une trajectoire ascendente, ce qui a
renforcé à chaque concert, le prestige de la
chorale. Toujours actualisé, VOX ART’IS
apporte une grande contribution à la
transmission de l’acte artistique parmi le
public amateur de musique en Roumanie et à
l’étranger, se distinguant par sa maîtrise
d’interprétation, par la fraîcheur et dans le
même temps, par sa maturité artistique.
Le secret réside dans le talent et la
musicalité des chanteurs composant le
groupe, et leur études musicales approfon-
dies.
Des moments plus importants de l’activité
du groupe on peut mentionner: la chance de
représenter la Roumanie à Palazzo delle
Cancelaria Roma, Vatican, dans le projet
Cucuteni 5000 (automne 2008), l’honneur
d’organiser le Concert de Noël „Videntes
Stellam” dans la grande salle de la
Philharmonie Moldova Iasi (Décembre
2009), la participation à une manifesta-
tion conjointe organisée par le Centre
culturel français de Iasi avec un concert de
chants de Noël (décembre 2009), un
programme de musique avec des chansons
roumaines et de la littérature universelle de
la musique chorale au Ball des Architectes
2010 Iasi, un concert de pièces chorales
roumaines et de la musique internationale
de Pâques - «Crucifixus» - le 8 avril 2010,
toujours sur la scène de la Philharmonie
Moldova Iasi. Chaque fois, les concerts ont
été chaleureusement reçus par le grand
public et les critiques.
~
Pamânt
România
Cultural
În 1906 şi-a dat examenul de absolvent al Conservatoriului pe scena Ateneului Român, interepretând
partea solistică a Concertului nr. 1 pentru vioară şi orchestră de Niccolo Paganini, pentru care i s-a
acordat Premiul I. Printre "bisurile" executate, a strecurat şi compoziţia proprie "Hora staccato", care
i-a adus nemurirea.
Talentul său a fost recunoscut și a efectuat numeroase turnee reprezentând România peste hotare. O
înregistrare istorică datează din 23 dec. 1932, la "Bell Telephone Laboratories", cu "Hora staccato". A
participat la Expoziția mondială de la Paris din 1937, unde a impresionat vizitatorii interpretând
faimoasa "Ciocarlia" atrăgând atenția lumii asupra comorilor folclorului românesc. În unanimitate este
desemnat să reprezinte România și la următoarea Expoziție mondială de la New York, din 1939, fiind
alături de Maria Tănase, "ambasadori ai muzicii populare românești". Grigoraș Dinicu, virtuos
violonist se bucură alături de tânăra interpretă de elogiile presei americane.
Compozițiile sale s-au bucurat de un foarte mare succes și se numără chiar și astăzi printre piesele de
referință care intră în repertoriul multor ansambluri de prestigiu, fiind cântate pe întregul mapamond,
din Ungaria până în Japonia. Impreună cu Maria Tănase a contribuit la afirmarea valorilor, bogației și
frumuseții folclorului muzical românesc, destăinuind lumii întregi bucuriile, tristețile, aleanurile și
aspirațiile poporului nostru. A făcut remarcate întregii lumi semnificațiile izvoarelor nostre folclorice
ridicându-le pe culmile aprecierii și recunoașterii universale. În afară de bine cunoscuta "Horă
staccato", Grigoraş Dinicu a mai compus un număr de piese muzicale, îndeosebi pentru vioară şi pian,
unele fiind utilizate ulterior şi pentru alte combinaţii instrumentale. În operele sale apar adeseori
elemente folcloristice româneşti şi ţigăneşti, toate fiind marcate de virtuozitatea şi muzicalitatea
excepţională care l-au ridicat deasupra celor mai buni lăutari români. Cele mai cunoscute compoziţii ale
sale sunt Hora spiccato, Hora de concert, Hora mărţişorului, Hora de la Chiţorani, Sârba Expoziţiei de
la Paris, Valse coquette, Improvisation à la Dinicu, Orientale à la tzigane sau Sârba lui Tanţi.
31
Compozitori români
 România
Le programme du spectacle :
~
Pamânt Cultural

cantatele Columne (1977), Lumină (1981), Pace (1987), Hope (1999), suita Canti profani pentru cor de
copii şi orchestră (1974). Muzică simfonică: Interludiu pentru orchestră de coarde şi percuţie (1967),
Seykylos Hymn (1969), Laude (1972), Cinci piese pentru orchestră mare (1975), Jocuri II (1976), III
(1979), IV (1980), Cinci piese pentru orchestră mare (1975), Jocuri II (1976), III (1979), IV (1980), V
(1995), Jocuri VI (1995), Simfonia nr. 1 „In memoriam“ (1989), Simfonia nr. 2 „Sacra“, Mica simfonie,
Dublu concert pentru violoncel/violă, pian şi orchestră (1990), Concert pentru saxofon şi orchestră
(1997), A Musical Journey (1993), Bassklavierkonzert – Dublu concert pentru clarinet bas, pian şi
orchestră (2005), Concert pentru flaut şi orchestră (2008). Muzică corală (selectiv): Ave Maria (1956),
Patru colinde (1966, rev. 1969), Când codrii noştri (1972), Ofrandă copiilor lumii (1973), Suita Mărgană
(1975), Eroii neamului (1977), Missa brevis (1982), Ebony Mass (1985). A scris muzică de cameră: 4
08.10.2010 à Sète et 11.10.2010 à Frontignan
cvartete cel cu nr. 2 fiind Jocuri I. (1974), Schässburger Capriccio pentru orchestră de coarde (2008),
lucrări pentru vioară, violă, clarinet, trompetă, lieduri, muzică uşoară, muzică de jazz, studii de
muzicologie. Activitatea sa internaţională de dirijor şi compozitor i-a adus titlul onorific de “Doctor in
Music” decernat de London Institute for Applied Research şi titlul de “Doctor in compozitie” al
Academiei “Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Création chorale Pièces d’inspiration
musicale classique: folklorique:
Grigoras, Dinicu 1. G. Musicescu – Concertul I 1. Achim Stoia – Trei cântece din Moldova

2. P. Constantinescu – RugĆciune 2. D. Pop – Suită corală din Ţara Oaşului

Grigoraş Dinicu (n. 3 aprilie, 1889 la Bucureşti - d. 28 martie 1949 la Bucureşti) a fost un violonist 3. C. Cezar – FlĆcĆri üi roĦi (fragments) 3. Mircea Neagu – Bordeiaş, bordei, bordei...
virtuoz şi compozitor român, care s-a impus printr-o manieră deosebită de interpretare a vechilor piese 4. Alex. Pascanu – Noapte de mai 4. C. Arvinte – Din cântecele Mariei Tănase
muzicale din repertoriul lăutăresc, prin sobrietatea stilului său individual şi prin tehnica instrumentală 5. V. SpĆtĆrelu – Floare AlbastrĆ 5. C-tin Dimitrescu – Dans ţărănesc
excepţională. Este cunoscut în toată lumea mai ales pentru compoziţia sa din 1906, Hora staccato. 6. Sabin Păutza - Lacul 6. Ghe. Danga – Sârba pe loc
Grigoraş Dinicu s-a născut la 3 aprilie 1889 într-un cartier de lăutari bucureşteni şi a trăit de mic copil 7. Simeon Niculescu – Iac-aşa
în atmosfera muzicii populare. Crescut într-o familie în care muzica era la ea acasă, primele lecţii de 8. Alex. Paşcanu – Chindia
vioară le primește de la Moş Zamfir, un lăutar bătrân, care l-a învăţat să cânte "Doina Haiducului", 9. T. Jarda – Mă luai
"Lume, lume, soro lume", "Arde foc la Bucureşti" şi chiar "Ciocârlia". Muzică la gramofon a ascultat 10. Sabin Păutza – Sări mândra
pentru prima oară, când avea 13 ani, în casa din Bucureşti a muzicianului german Rudolf Malcher. 11. G. Dinicu – Hora Stacatto
12. A. Pop – Vine Hulpe de la munte

30
Compozitori români
 România
~
Pamânt Cultural
La Roumanie dans la musique chorale

Sabin Pautza
~
Le Style
Choral Roumain Născut la 8 Februarie 1943 la Calnic-Resita, compozitorul, dirijorul şi profesorul universitar doctor Sabin
Păutza a urmat cursurile Liceului de Matematică din Reşiţa studiind în paralel muzica la Liceul de
Muzică din Reşiţa, instituție de învățământ care, din anul 2003 îi poartă numele. În anul 1965 absolvă
Dans le contexte européen, la musique roumaine représente une fusion complexe
Conservatorul “ Ciprian Porumbescu” din Bucureşti.
entre la culture de l'Est et celle de l'Ouest, dans son évolution, le folklore musical
Introduction Le Style Choral Roumain S-a specializat apoi în compoziţie şi dirijat la Accademia Chigiana din Siena, Italia. Între anii 1965 şi
prennant forme simultanément avec la langue et le peuple roumain. Au fil du temps,
1984 activează ca profesor de armonie, dirijat şi orchestraţie la Academia “George Enescu” din Iași. Aici
la création chorale roumaine a parcouru un processus complex de consolidation,
înfiinţează în anul 1968 Camerata “Animosi’ și este numit din anul 1975 succesorul dirijorului Ion Baciu
différencié, étroitement lié au pathos et aux aspirations de la foule, avec de profondes
la pupitrul Orchestrei Simfonice a Conservatorului. Cu aceste formaţii a susţinut numeroase concerte în
implications sur le plan de la conscience.
ţară şi peste hotare – “Bydgoszcs International Festival” (Polonia), Internationales Jugendfestspieltref-
Le style choral roumain est un style complexe, qui réunit le style choral russe à celui
fen Bayreuth”– Germania, Vacanțele Muzicale de la Piatra Neamţ.
allemand et au style chorale français. Le melos modal, la rythmique particulière-
Din anul 1984 se stabileşte în Statele Unite unde este numit prin concurs Director Artistic şi Prim Dirijor
ment attrayante, tant par sa variation continue que par sa suggestive assymétrie,
al cele mai vechi orchestre simfonice din New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra. După o activitate
constitue l’expression saisissante dont les compositeurs ont fait de nombreuses
de peste 20 de ani primăria oraşului Plainfield îl numeşte Cetățean de Onoare al oraşului şi Conductor
créations inspirées des douces chansons et des danses enthousiastes du peuple. Le
Emeritus pe viaţă al aceleiaşi filarmonici, decretând ziua de 7 Mai 2007 “Ziua Sabin Păutza în
folklore, cette source inépuisable d'inspiration pour les créateurs, a joué un rôle
Plainfield”. Dirijează frecvent în StateleUnite, Europa şi Australia şi este invitat deseori să predea cursuri
critique dans l'art classique. Nous avons le grand mérite que, dans notre folklore, il
de măiestrie la diferite universităţi americane şi europene ca New York University sau Atlan Institute.
ya beaucoup d'éléments qui ont révolutionné le fondement du discours musical
Sabin Păutza deţine numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale cum ar fi “Premiul George
classique – il suffit de se référer aux sons indéfinis précisément, aux quarts de ton,
Enescu” al Academiei Romane, Premiul Uniunii Compozitorilor din România, Marele Premiu al Televizi-
à la polirythmie, au polimodalisme, à l’hétérophonie et à l’aléatorisme ... de sorte
unii Române, Premiul “Rudolph Nissim” al ASCAP, Premiul de Compoziție la concursul internaţional
que la musique roumaine, loin de disparaître ou de s’estomper, s’étale dans une
din Salt Lake City, Utah şi mai recent, Marele Premiu “Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea
lumière vivante, même éblouissante.
”Chimes”.
La thématique des chorales est variée, dans le texte des oeuvres chorales on rencontre
Creaţia componistică a lui Sabin Pautza este impresionantă. A scris muzică pentru piese de teatru
différents aspects de la vie humaine simple, dans la complexité de ses manifesta-
Iertarea (Ion Băieşu), Lungul drum al zilei către noapte (Eugen O’Neil), Peer Gynt (Henryk Ibsen),
tions. L'amour est le sentiment dominant de la création vocale et chorale, tout comme
Drumul încrederii (Cătălina Buzoianu), Albă ca Zăpada (fraţii Grimm), Joc la soare (Constanţa Buzea)
l'admiration pour les beautés de la nature, pour le paysage en général, mais aussi la
ş.a. A compus muzică vocal simfonică: oratoriul Antiphonon Melos pentru cor şi orchestră (1970),
souffrance qui est consommée dans le cadre naturel, propice aux confessions.

29
Compozitori români
 România
~
Pamânt Cultural
Gheorghe Danga
Gheorghe Danga (1905-1959) şi-a dedicat întreaga activitate artistică muzicii corale româneşti. În
calitate de dirijor, a interpretat în nenumărate concerte cântece de masă, prelucrări de folclor şi poeme
corale. A creat un număr considerabil de compoziţii vocale, în deosebi pentru formaţiile de amatori,
concepute în cel mai autentic spirit popular, simple, cântabile şi larg accesibile. Stilul său este armonic
şi diatonic, mai apropiat de major-minorul occidental decât de problemele discursului muzical modal,
ritmica clară şi simetrică, cu accente metrice regulate. Muzica corală a lui Gheorghe Danga nu a depăşit
stadiul prelucrărilor de folclor, totuşi datorită sincerităţii expresiei şi îngrijitei scriituri vocale, ea se
cântă cu plăcere şi emoţionează. Câteva titluri de lucrări corale: În poeniţă lângă plopi, Sârba-n căruţă,
Di, di, di, murgule, di, Ca la Breaza, Zamfira, Sârba pe loc, Ca pre Împăratul, Unule născut.
Tudor Jarda
Născut la Cluj-Napoca, la 11 februarie 1922, Tudor Jarda alege cariera muzicală, urmând studii
temeinice la Conservatoarele din Cluj-Napoca şi Timişoara. Spirit creator, va opta, curând, întru totul,
pentru compoziție, afirmându-se rapid prin lucrări de mare originalitate, ca adept al unui limbaj cu
puternice trimiteri la folclorul transilvănean. Tudor Jarda s-a afirmat în domeniul creației muzicale,
printr-o serie de lucrări din genuri diferite, de la lieduri la creaţii de operă. Îşi începe cariera muzicală ca
instrumentist în Orchestra Operei Româna din Cluj-Napoca.
Fin cunoscător al artei vocale, Tudor Jarda este autorul unor opusuri care și-au câștigat un loc
important în repertoriul național, în primul rând, fiind vorba de operele în trei acte "Neamul
Şoimăreştilor" și "Pădurea vulturilor". Un loc aparte în creația lui Tudor Jarda îl ocupă baletul cu cor
și solist, după o legendă maramureşană, intitulat "Luceafărul de ziuă", scris în 1968. Din creația pentru
scenă a lui Tudor Jarda fac parte încă două opere, ale căror premiere absolute au avut loc tot la Opera
Națională Română din Cluj-Napoca: alegoria lirica "Dreptul la viață" (1965) și opera în patru acte
"Înger și demon" ( 1985 ).
Premierele operelor Maestrului Tudor Jarda au reprezentat evenimente de importanță națională, fiind
preluate integral sau parțial de Radiodifuziunea și Televiziunea Română.
28
Compozitori români
Comme forme, la création chorale prend des formes diverses, touchant à la fois les
personnes âgées et les enfants.Souhaitant se rapprocher de l'âme du peuple et de créer
un art intelligible, à la lumière des spécificités nationales et populaires du language
d’un vaste cercle d'auditeurs, de nombreux compositeurs ont pris comme point de
départ la musique populaire, leur mérite consistant en avoir assimilé le folklore, en
tenant compte de toutes les réalisations techniques de l'art de la composition de leur
temps et de mettre, dans une forme nouvelle, des créations artistiques d’un niveau
élevé.
Dans l'héritage laissé par les compositeurs de musique chorale on peut trouver des
chansons à une seule voix, des chorales à capella et des chœurs sur plusieurs voix, avec
accompagnement de piano et, moins nombreuses, des créations vocales -
symphoniques.La dimension du contenu musical s’étend des chansons populaires
aux chants lyriques et satiriques, des chansons épiques à celles vibrant de vigueur et
dynamisme. À tout cela viennent s’ajouter des œuvres religieuses d’une inégalable
authenticité et beauté.
L’attitude créative envers le folklore est évidente dans les œuvres chorales. À cet égard,
on peut rencontrer des chansons populaires arrangées pour chœur, où le rôle du
compositeur s’est limitée à la transcription de la mélodie populaire; des chansons à
caractère populaire qui supposent une approche créative du compositeur, manifestée
généralement par développements thématiques et emprunts de la chanson populaire des
formules mélodiques et rythmique et des choeurs d’ inspiration personnelle, où le
caractère national est assimilé et reproduit dans toute la richesse et la variété de ses
manifestations. La musique chorale roumaine représente un précieux patrimoine
culturel national. La musique chorale roumaine est précieuse, non seulement pour
avoir valorisé à merveille le folklore, les fremissements des ondes de l’ âme roumaine,
mais également pour faire partie intégrante du grand trésor de la musique universelle.
La musique a l’énorme qualité de pouvoir "absorber" les sensibilités spécifiques de
toute nation, et les compositeurs choisis par nous pour faire connaître la musique
chorale roumaine représentent des points de repère dans l’univers musical national,
dont la création et les oeuvres d’inspiration folkloriques constituent des pièces de
valeur qui doivent être promues en tant que telle.

Mircea Neagu
Compositeurs Roumains Choisis
România
~
Pamânt Cultural
Lucrările sale sunt interpretate de numeroase formaţii corale, orchestre şi mari ansambluri folclorice din
ţară şi străinatate. A străbătut ţara în lung şi-n lat, culegând folclor muzical: doine, balade, cântece
vocale, melodii de jocuri populare româneşti, maghiare, sârbeşti, turceşti şi bulgăreşti, pe care le-a
transcris, selectat, publicat şi valorificat în concerte în ţară şi străinătate.
Născut în octombrie 1928 în comuna Pietroşani, judeţul Teleorman, Mircea Neagu şi-a desăvârşit
pregătirea muzicală la Conservatorul de Stat “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti pe care l-a absolvit
în 1953. Talent muzical incontestabil, Mircea Neagu îşi începe activitatea componistica încă din anii de
studii la Conservator. Astfel, în anul III, în 1951, el compune o semnificativă lucrare corală în stil popular
intitulată “Foicică Sălcioară” pentru ca, trei ani mai târziu, în 1954, să obţină premiul I, la un foarte
important concurs de creaţie organizat de Radioteleviziunea Română, cu o piesă corală, absolut
remarcabilă, intitulată “Hei Pădure”. Cu această piesă în stil baladesc, dar cu o mare încărcătură lirică,
Mircea Neagu îşi înscrie numele în rândurile compozitorilor de reală vocaţie creatoare, fapt confirmat
de-a lungul anilor, de cele peste 30 de premii obţinute la concursuri naţionale de creaţie corală.
Titlurilor amintite deja el le-a adăugat peste 230 de coruri de diferite tipuri, dimensiuni şi forme, de la
piese corale pentru voci egale, feminine sau bărbăteşti, până la ample poeme şi suite corale; de la cântece
pentru copii şi tineret şcolar până la coruri patriotice cu un pregnant conţinut social - istoric şi religios.
Un capitol semnificativ în creaţia sa constituie câteva lucrări instrumentale cum sunt Balada pentru
violoncel şi pian, Elegia pentru violoncel solo şi Opt cântece lirice pentru voce şi pian în stil de romanţă
pe versuri de Panait Cerna, Octavian Goga, Omar Kayan, Virgil Carianopol, Leonida Lari şi alţii.
O caracteristică esenţială a creaţiei lui Mircea Neagu o constituie bogăţia ei melodică, claritatea
înveşmântării armonice, prevalenţa caracterului liric, diversitatea conţinutului tematic. Mircea Neagu
este, fără îndoială, unul dintre reprezentanţii de frunte ai muzicii corale româneşti.
27
Compozitori români
 România Le Roumanie
~
Pamânt Cultural T erre C ulturelle

Achim Stoia Gavriil

Musicescu
Achim Stoia (n. 1910 Mohu, judeţul Sibiu, d. 1973, Iaşi) a fost un compozitor român.
Student la Conservatorul din Bucureşti (1927-1931) şi Paris (1934-1936). Stabilit din 1943
la Iaşi, unde devine profesor de teorie-solfegii şi armonie şi mai târziu rector al Conserva-
torului. Dirijor al Filarmonicii „Moldova” (1948-1961); între 1950-1959 director al acesteia. Compositeur, musicologue et chef d'orchestre
Compoziții: Şase coruri populare româneşti, 1947; Zece colinde pentru cor mixt, 1937; Trei roumain. Grand musicien, l’un des premiers
cântece de nuntă, 1955; Cinci cântece de dragoste, 1957; Zece coruri pe melodii populare din musicologues ayant pénétré l'essence des
Moldova, 1962; Triptic coral, 1968 şi lieduri (majoritatea pe versuri populare). Lucrări trésors du folklore roumain, excellent
simfonice: Învârtită (1937); Coral variat (1947); Trei jocuri din Ardeal (1947), Suita În pédagogue musicien, Gavriil Musicescu a
lumea copiilor (1950); Suita a Il-a simfonică (1952); Suita a III-a simfonică (1956); Suita a mené sur différents plans un profond travail
IV-a „Sibiana” (1956); Rapsodia I „Moldovenească” (1963); Suita a V-a „Mica suită“(1966); de création, de promotion des valeurs
Suita a Vl-a „Ardelenească” (1967). artistiques roumaines, d’éducation musicale.
Il a le grand mérite d'être le premier à déchif- (1847-1903)

Constantin Arvinte frer les caractéristiques modales de notre

chant national.
Par ses chansons, G. Musicescu a été présent
Constantin Arvinte, unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori folclorişti şi compozitori ai dans toutes les manifestations patriotiques et
timpurilor noastre, a avut o contribuţie remarcabilă in domeniul muzicii folclorice culturelles du pays. En Septembre 1877, au
româneşti, fiind distins cu nenumarate premii de creaţie folclorică. cours de la grande réunion à l'Université de
A început activitatea ca dirijor la diferite ansambluri din Iaşi, devenind apoi Secretar Iasi, il a composé un ailée marche héroïque
Muzical, folclorist orchestrator, director artistic şi dirijor principal al Ansamblului Ciocâr- intitulé “Armes, armes”. Sous le titre “Fils de
lia, inspector în cadrul direcţiei de muzică a Ministerului Culturii. De asemenea, Maestrul la Roumanie”, le marche a été joué en
Arvinte a fost director artistic şi dirijor al Ansamblului “Rapsodia Română”. A activat ca l'honneur de la chute de Plevna.
dirijor al formaţiei artistice “Ciocârlia”, devenind la scurt timp cercetator de etnografie în Toujours aux soldats roumains, il a consacré
cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor, Bucuresti. les chansons “La mort courageuse” et “Le
Din creaţia sa muzicală se pot aminti peste 200 de lucrări pentru cor, cor şi orchestră, solişti soldat roumain”, sur des vers populaires
vocali, solişti instrumentişti, cu acompaniament de instrumente populare sau clasice. roumaines.
Une grande authenticité artistique
prouvent “Hora de Plevna”, sur les paroles
de Vasile Alecsandri (poète roumain – n.n.),
“Le chêne et le corne” sur des vers populaires,
“Comme un globe d'or” d’après les paroles de
Dimitrie Bolintineanu (poète roumain –
n.n). Sa création comprend musique chorale
religieuse et laïque, ainsi que des composi-
tions occasionnelles, harmonisation de
chansons folkloriques, commentaires et
études, articles sur la valeur du folklore
comme base pour le développement de la
musique culte.

26 7
Compozitori români Compositeurs Roumains Choisis
 Le Roumanie
T erre C ulturelle
Paul
Constantinescu
a
été un compositeur roumain, membre
correspondant (1963) de l’Académie Roumaine.
Il a été professeur d’harmonie, de contrepoint
et de composition à l’Académie de musique
religieuse, puis à l’École militaire de musique et
au Conservatoire de Bucarest. Paul Constanti-
nescu a mené une activité multilatérale en tant
que violoniste, chef d’orchestre, compositeur,
professeur et, 18 ans d’affilée, en tant que
professeur d’harmonie au Conservatoire de
Bucarest. Il a entrepris des collections de
folklore, a soutenu des discours, des
conférences, a réalisé des emissions radio et de
télévision. Dans son ensemble, la création de
Paul Constantinescu montre une orientation
vers la récupération des valences du folklore et
du mélos byzantin. Il a composé presque dans
tous les genres de la musique classique, de
l’opéra au liede, du ballet à la musique sympho-
nique, de la musique de film à l’oratoire.
8 25
Compositeurs Roumains Choisis
(1909-1963)
Son oeuvre comprend de la musique de
théâtre, de la musique symphonique, de la
musique vocale et musique symphonique,
musique de chambre, pour piano, musique
chorale, musique vocale (lied), musique de
film. Un Trio de jeunesse (1928), deux
Oratoires byzantins, pour le Noël et les
Pâques, le Concerto pour orchestre à cordes
(1955) et l’opéra «O noapte furtunoasa»
sont les chefs-d’œuvre de sa création. Annu-
ellement, on organise à Ploiesti le concours
d’interprétation créative et musicale «Paul
Constantinescu» pour élèves, étudiants et
diplômés, avec les sections: piano, violon,
chant, composition.
România
~
Pamânt Cultural
Noapte de vară pentru cor mixt, 1974; Baladă pentru clarinet şi orchestră, 1977; Tinereţe pentru
orchestră de coarde, 1979; Festum hibernum pentru cor mixt, 1980. Stilul său conţine trei elemente
distincte, adesea îmbinate convingător: armonia impresionistă (cu acorduri de cvarte, none, septime,
paralelisme de acorduri hexatonale), armonia cromatică (provenită din discursul muzical wagnerian),
elemente melodice, derivate din folclorul românesc. Piesele lui Alexandru Paşcanu impresionează plăcut
prin prospeţime precum şi prin îngrijita scriitură vocală.
~ ~
Vasile Spatarelu
Născut la 21 aprilie 1938 în comuna Tâmna din Mehedinti, Vasile Spătărelu a urmat cursurile Conserva-
torului Bucuresti. Din 1963 s-a stabilit la Iaşi unde, pe lîngă activitatea de profesor a avut importante
funcţii şi responsabilităţi: decan al Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie de la Universitatea „George
Enescu“ (1984 - 1995), secretar al Filialei Iaşi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (din 1976),
vicepreşedinte al Comisiei de Evaluare şi Acreditare Academică în domeniul artelor (din 1994). Vasile
Spătărelu a fost unul dintre principalii organizatori şi coordonatori ai „Vacanţelor muzicale la Piatra
Neamt“. În anul 2002 şi-a susţinut cu un remarcabil succes teza de doctorat în compozitie muzicală la
Academia „Gheorghe Dima“, cu tema „Meditatii la Enescu, un proiect de creatie vizînd configurarea
gîndirii muzicale ca sinteză între tradiţie şi contemporaneitate“. Compozitorul Vasile Spătărelu şi-a
înscris numele în repertoriul Filarmonicii ieşene, cu lucrări ce-l reprezintă: o culoare aparte a muzicii,
lirism, nostalgie, inefabil... Partiturile sale au o putere de expresie inconfundabilă, născută nu din
măiestria profesorului de compoziţie, ci din permanentul dialog cu sine şi cu lumea al creatorului
înzestrat cu har. Afirmat constant pe tărîmul creatiei muzicale, Vasile Spătărelu s-a bucurat atît de
aprecierile publicului, cît şi de premiile conferite de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
România şi Academia Română. Compozitorul şi-a dovedit originalitatea, lunga respiraţie şi deschiderea
spre varii domenii ale muzicii, de la simfonie la coral, până la muzica uşoara, fiind o personalitate de
referinţă a creaţiei româneşti. Compozitor-fondator al şcolii ieşene de creaţie muzicală, personalitatea
sa a marcat multe generaţii de muzicieni creatori şi interpreţi (de muzică instrumentală şi vocală
academică). S-a stins din viaţă la 24 martie 2005, în plină maturitate artistică.
Compozitori români
 România Le Roumanie
~
Pamânt Cultural T erre C ulturelle

Paul Constantinescu
Alexandru Pascanu
,
Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploieşti - d. 20 decembrie 1963, Bucureşti) a fost un compozitor (1920- 1989)
român, membru corespondent (1963) al Academiei Române. A fost profesor de armonie, contrapunct şi
compoziţie la Academia de muzică religioasă, apoi la Şcoala de muzică militară şi la Conservatorul din
Bucureşti. Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor,
compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din Bucureşti. A
Compositeur et professeur de musique
Compositions:
întreprins culegeri de folclor, a susţinut prelegeri, conferinţe, emisiuni de radio şi televiziune. Întreaga roumaine. Il a étudié pendant 1938 - 1946 au
1955 Sérénades pour violoncelle et piano
sa creaţie arată orientarea spre valorificarea valenţelor folclorului şi ale melosului psaltic, bizantin. A Conservatoire de Bucarest, ayant comme
1960 La Mer Noire
compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică professeurs Martian Negrea, Dimitrie Cuclin,
1965 Improvisation pour alto et piano
de film la oratoriu. Constantin Brailoiu et Ionel Perlea. A partir 1969 Toccata
Creația sa cuprinde muzică de teatru, muzică simfonică, muzică vocal-simfonică, muzică de cameră,
de 1952, il enseigne la théorie musicale et de 1970 Ballade pour clarinette et clavecin
muzică pentru pian, muzică corală, muzică vocală (lieduri), muzică de film. Un Trio de tinereţe (1928), 1971 Chants antiques, choeur mixte
solfège au Conservatoire de Bucarest où, en
două Oratorii bizantine, de Crăciun şi de Paşti, Concertul pentru orchestră de coarde (1955) şi opera „O 1971 Chindia chœur mixte
1966, il devient professeur d’harmonie. Outre
noapte furtunoasă”, sunt capodoperele muzicii sale. 1974 Oh, quelle joie! pour choeur d’enfants
Anual se organizează la Ploieşti concursul naţional de interpretare şi creaţie muzicală "Paul Constan- les articles de théorie musicale, il a publié un 1974 Nuit d’été, chœur mixte
tienscu", pentru elevi, studenţi şi absolvenţi, cu următoarele secţii: pian, vioară, canto, compoziţie. Traité d’harmonie, en deux volumes, reédité 1977 Ballade pour clarinette et orchestre
plusieurs fois.Son style se compose de trois 1979 Jeunesse pour orchestre à cordes

Alexandru Pascanu
, éléments distincts, souvent combinés de 1980 Festum hibernum, chœur mixte

manière convaincante: l’harmonie impression-

niste (avec des accords de quarte, neuvième,
Alexandru Paşcanu (n. 3 mai 1920, Bucureşti - d. 1989 Bucureşti) a fost un compozitor şi profesor de
muzică român. A studiat în perioada 1938 - 1946 la Conservatorul din Bucureşti, având ca profesori pe septième, parallelismes d’ accords hexato-

Marţian Negrea, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu şi Ionel Perlea. Din 1952 a predat la Conservator nales), l’harmonie chromatique (du discours de
teoria muzicii şi solfegiu, iar din 1966 devenit profesor de armonie. Pe lângă alte articole de teorie la musique wagnérienne), des éléments
muzicală, a publicat şi un Tratat de armonie, în două volume, reeditat de mai multe ori. mélodiques inspirées du folklore roumain. Les
Compoziții: Serenade pentru violoncel şi pian, 1955; Marea Neagră, 1960; Improvizaţie pentru violă şi pièces d’Alexandru Pascanu impressionnent
pian, 1965; Toccata, 1969; Baladă pentru clarinet şi clavecin, 1970; Bocete străbune pentru cor mixt, par leur fraîcheur et par une soignée l’écriture
1971; Chindia pentru cor mixt, 1971; Ah, ce bucurie! pentru cor de copii, 1974; vocale.

24 9
Compozitori români Compositeurs Roumains Choisis
 Le Roumanie
T erre C ulturelle
Vasile
Spatarelu
~ ~
f ait ses études au Conservatoire de Bucar-
est, depuis 1963, il s’installe à Iasi, où, outre
les responsabilités de professeur, il accomplit
également d’importantes fonctions et respon-
sabilités: doyen de la Faculté de composition
et de musicologie à l’Université de George
Enescu (1984-1995), secrétaire de la Filiale
Iasi de l’Union des compositeurs et des
musicoloques (1976), vice-président de la
Comice d’évaluation et accréditation
académique dans le domaine des arts (1994).
Vasile Spătărelu a été l’un des principaux
organisateurs et coordinnateurs des Vacances
Musicales à Piatra Neamt. En 2002, il
soutient avec succès une remarquable thèse de
doctorat en composition musicale
l’Académie «Gheorghe Dima», sur Les
Méditations à Enescu, un projet de création
visant la configuration de la pensée musicale
comme synthèse entre la tradition et la
contemporanéité. Le compositeur Vasile
Spătărelu a inscrit son nom dans le répertoire
de la Philharmonique de Iasi, par ses oeuvres
d’où jaillissent une musique de couleur
particulière, lyrisme, nostalgie, ineffable ...
10
(1938- 2005)
Ses pièces ont un pouvoir d’expression sans
équivoque, né non pas des compétences du
professeur de composition, mais du perma-
nent dialogue du créateur avec lui-même et
avec le monde. Constamment affirmé dans l’
univers musical, Vasile Spătărelu a été
apprécié tant par le public, que par l’Union
des critiques musicaux de Roumanie et
à l’Académie roumaine. Le compositeur a
prouvé son originalité et l’ouverture créative
dans différents domaines de la musique, de
symphonie au chœur, jusqu’ à la musique
légère, étant une personnalité créatrice de
référence de la Roumanie. Compositeur-
fondateur de l’ école de création musicale de
Iasi, sa personnalité a marqué plusieurs
générations de compositeurs et interprètes
(de musique instrumentale et vocale).
Compositeurs Roumains Choisis
România
~
Pamânt Cultural
Gavriil
Musicescu
Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina - d. 21
decembrie 1903, Iaüi) a fost un compozitor, muzicolog üi dirijor român. Muzician de înaltĆ
pregĆtire, unul dintre primii muzicologi care au pĆtruns în esenĦa comorilor folclorului
românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfĆüurat pe cele mai diverse
planuri o adâncĆ operĆ de creaĦie, de promovare a valorilor artistice româneüti, de educaĦie
muzicalĆ. El are meritul de a fi fost primul care a descifrat caracteristicile modale ale
cîntecului nostru naĦional.
Prin cântecele sale, Gavriil Musicescu a fost prezent în toate manifestĆrile patriotice üi
culturale ale ĦĆrii. În septembrie 1877, cu prilejul marii întâlniri de la Universitatea din Iaüi,
compune un înaripat marü eroic intitulat Arme, arme. Sub titlul Fiii României, marüul s-a
cântat la reprezentaĦiile de galĆ în cinstea cĆderii Plevnei. SoldaĦilor români le-a mai
închinat cântecele Moartea viteazĆ üi Oüteanul român, pe versuri populare.
O remarcabilĆ autenticitate artisticĆ o demonstreazĆ Hora de la Plevna pe versuri de Vasile
Alecsandri (poet român – n.n.), Stejarul üi cornul pe versuri populare, Ca un glob de aur pe
versuri de Dimitrie Bolintineanu (poet român – n.n.).
CreaĦia sa cuprinde muzicĆ coralĆ religioasĆ üi laicĆ, dar și lucrĆri ocazionale, armonizĆri de
melodii populare, recenzii üi studii muzicale, articole în legĆturĆ cu valoarea folclorului ca
bazĆ pentru dez-voltarea muzicii culte.
Gavriil Musicescu s-a stins din viaĦĆ la data de 8 decembrie 1903 și este înmormântat la
Cimitirul Eternitatea din Iaüi.
23
Compozitori români
 Le Roumanie
T erre C ulturelle

Ca formă, creaţia corală îmbracă forme dintre cele mai variate adresându-se atât
persoanelor de vârstă înaintată cât şi copiilor. În dorinţa de a se apropia de sufletul Achim
poporului şi de a crea o artă inteligibilă, în lumina trăsăturilor naţionale şi populare
ale limbajului unui cerc cât mai larg de auditori, numeroşi compozitori au pornit de
Stoia
la izvoarele muzicii populare, meritul acestor compozitori fiind acela de a-şi fi însuşit
folclorul, ţinând seama de toate cuceririle tehnice ale artei componistice a timpului
lor, şi realizând într- o formă nouă, creaţii la un înalt nivel artistic. Compositeur roumain, études faites au Conser-
În moştenirea lăsată de compozitorii de muzică corală se întâlnesc cântece pe o vatoire de Bucarest (1927-1931) et Paris
singură voce, coruri a capella şi coruri pe mai multe voci, cu acompaniament de pian (1934-1936) - la fameuse Schola Cantorum,
şi mai puţin numeroase, creaţii vocal - simfonice. avec Le Flem, Koechlin et Dukas. Établi en
Aria conţinutului muzical, a lucrărilor corale se întinde de la cântecele populare, la 1943 à Iasi, il devient professeur d'harmonie et
cele lirice şi satirice, de la cântecele epice la cele pătrunse de vigoare şi dinamism. de théorie et, plus tard, recteur du Conserva-
Acestora le sunt adăugate lucrări religioase de o neasemuită autenticitate şi
toire de musique. Chef d'orchestre de
frumuseţe.
l'Orchestre philharmonique de Moldavie
Atitudinea creatoare faţă de folclor este evidentă în lucrările corale. În această (1910-1972)
(1948-1961), et, entre 1950-1959, son directeur.
privinţă se pot întâlni cântece populare aranjate pentru cor în care rolul compozi-
torului s-a rezumat la transcrierea melodiei folclorice; cântece în caracter popular ce
presupun o atitudine creatoare din partea compozitorului, manifestată de regulă Compositions:
prin dezvoltări tematice şi împrumutarea din cântecul popular a unor formule Musique symphonique:
melodice şi ritmice şi coruri de inspiraţie proprie, în care specificul naţional este 1947 Six chorales populaires roumaines 1937 Învârtită
asimilat şi redat în toată bogăţia şi varietatea manifestărilor sale.
1937 Dix Chansons de Noël pour chœur 1947 Coral variat
Muzica corala românească reprezintă o parte preţioasă a patrimoniului cultural
mixte 1947 Trois danses de l’Ardeal
naţional. Muzica corala românească este preţioasă nu numai pentru că a valorificat
1955 Trois chants de mariage 1950 Suite „Au monde des enfants”
de minune folclorul, freamătul ondulaţiilor noastre sufleteşti, ci şi pentru faptul că
1957 Cinq chansons d'amour 1952 Suite II symphonique
aparţine marelui tezaur clasic şi universal al muzicii.
1962 Dix chœurs sur mélodies populaires de 1956 Suite III symphonique
Muzica are o uriașă calitate, aceea de a putea „absorbi” sensibilitățile specfice
1956 Suite IV "Sibiana"
Moldavie
fiecărei nații, iar compozitorii aleşi de noi spre a face cunoscută muzica corală 1963 La Rhapsodie I "Moldoveneasca"
1968 Triptyque choral et lieds (la plupart sur
românească constituie puncte de reper în universul muzical naţional, atât creaţia 1966 Suite V "Petite Suite"
des vers populaires)
cultă, cât şi prelucrările folclorice constituind bijuterii muzicale de valoare ce trebuie 1967 Suite VI "de Ardeleneasca"
promovate ca atare.

11
Compositeurs Roumains Choisis
 Le Roumanie
T erre C ulturelle Stilul Coral Românesc

Mircea
Neagu
Introducere

Incontestable talent musical, Mircea Neagu

commence à travailler en tant que composit-
Introduction
eur, depuis les premières annés d’études auLe
Conservatoire. Ainsi, au cours de la troisième
année, en 1951, il compose un significatif
œuvre chorale en style populaire intitulé
«Foicica Salcioara» pour que, trois ans plus
tard, en 1954, il obtienne le premier prix
dans le cadre d’un très important concours
de création organisé par la Télévision
Roumanie avec une pièce chorale, absolu-
ment remarquable, intitulée “Hei Padure”.
Avec cette pièce en style de ballade, mais
d’un grand lyrisme, Mircea Neagu inscrit son
nom parmi les compositeurs de vocation
créatrice réelle, fait confirmé au fil des ans,
par plus de 30 prix remportés au concours
nationaux de création chorale. Au titres déjà
mentionnés, il a ajouté plus de 230 chorales
de différents types, tailles et formes, des
chorales à voix égales, féminines ou mascu-
lines, à grandes suites et poèmes chorales,
des chansons pour les enfants et les jeunes
jusqu’aux chœurs patriotiques avec un
contenu social – historique et religieux.
Introduction
Style Chor)))al Roumain
(n.1928)
Un chapitre important de sa création sont
quelques œuvres instrumentales comme
Ballade pour violoncelle et piano, Elégie
pour violoncelle solo et Huit chants lyriques
pour voix et piano en style de romance sur
vers de Panait Cerna, Octavian Goga, Omar
Kayan, Virgile Carianopol, Leonida Lari et
autres. Un élément clé de la création de
Mircea Neagu est la mélodique riche, la
clarté de l’habillement harmonique, la
prévalence du caractère lyrique, la diversité
des contenus thématiques. Mircea Neagu
est sans doute l’un des principaux
représentants de la musique chorale
roumaine. Mircea Neagu accomplit sa
formation musicale au Conservatoire d’Etat
Ciprian Porumbescu à Bucarest, où il
obtient son diplôme en 1953.
În context european, muzica românească constituie o fuziune între cultura Răsăritului
şi Apusului, în evoluţia sa, folclorul muzical conturându-se odată cu limba şi poporul
român. De-a lungul timpului, creaţia corală românească a parcurs un proces complex
de formare, diferenţiat, strâns legat de patosul şi aspiraţiile mulţimilor, cu implicaţii
adânci pe planul conştiinţei.
Stilul coral românesc este unul complex, care reuneşte stilul coral rus cu stilul coral
german şi cu cel al şcolii corale franceze. Melosul modal, ritmica deosebit de
atrăgătoare, atât prin permanenta ei variaţie cât şi prin sugestiva ei asimetrie,
constituie expresia pregnantă prin care compozitorii au realizat numeroase creaţii
inspirate din duioasele cântece şi avântatele dansuri ale poporului. Folclorul, acest
nesecat izvor de inspiraţie pentru compozitori, a jucat un rol deosebit de important în
arta cultă. Avem marele merit că în folclorul nostru se găsesc multe din elementele care
au revoluţionat din temelie discursul muzical de tip clasic – e destul să ne referim la
sunete nedeterminate precis, sferturi de ton, poliritmie, polimodalism, eterofonie şi
aleatorism… încât muzica românească, nu numai că nu dispare sau păleşte, dar se
arată într-o lumină vie, chiar strălucitoare.
Tematica corurilor este variată, în textele creaţiilor corale întâlnim aspecte diferite din
viaţa omului simplu, în complexitatea manifestărilor sale. Dragostea reprezintă
sentimentul dominant al creaţiei vocale şi corale alături de care este prezent şi
sentimentul de admiraţie faţă de frumuseţile naturii, de peisaj, în general dar şi de
suferinţele care se consumă în cadrul natural, prielnic confesiunilor.

12
Compositeurs Roumains Choisis
 România
~ ~
Pamânt Cultural Le Roumanie
T erre C ulturelle

Constantin
Arvinte

L’un des plus connus chefs d’orchestre folklor-

Introduction
istes et compositeurs de notre temps, a eu une
contribution exceptionnelle dans le domaine de
la musique folklorique roumaine, distingué de
nombreux prix de création folklorique. Il a
débuté comme chef d’orchestre de plusieurs
ensembles musicaux de Iasi, devenant ensuite
secrétaire musical, arrangeur folkloriste,

Romania Pamant Cultural directeur artistique et chef principal de l’

Ensemble “Ciocarlia”, inspecteur dans le cadre
du département de musique du Ministère de la
Culture. En outre, Constantin Arvinte a été
directeur artistique et chef d’orchestre de
l’Ensemble folklorique “La Rhapsodie
roumaine”. Il a travaillé comme directeur
artistique de l’Ensemble “Ciocarlia”, devenant
en peu de temps chercheur ethnographique à
l’Institut d’ethnographie et de folklore, Bucar-
est. De sa création musicale peuvent être
mentionnées plus de 200 œuvres pour chœur,
chœur et orchestre, solistes, solistes avec
accompagnement d’instruments populaires et
classiques.
Ses œuvres sont maintenant jouées par
de nombreux groupes chorales et
ensembles folkloriques locaux et étrang-
ers. Il a exploré tous les coins du pays à la
collecte du floklore: des doina, des
ballades, chansons vocales, chansons de
danse populaires roumaines, hongroises,
serbe, turc et bulgares, folklore qu’ il a
transcrit, publié et valorisé au cours de
concerts donnés dans le pays et à
l’étranger.

13
Compositeurs Roumains Choisis
 Le Roumanie Le Roumanie
T erre C ulturelle T erre C ulturelle

Gheorghe Adrian
Danga Pop

Introduction Introduction
Introduction

Est l’un des compositeurs qui a consacré toute

sa vie artistique à la musique chorale
roumaine. Comme chef d’orchestre, il a joué
dans plusieurs concerts des chansons de
masse, des pièces d’inspiration folklorique et
des poèmes chorale. Il a créé un grand nombre
de compositions vocales, en particulier pour
les équipes d’amateurs, dans le plus populaire
et authentique style possible, disponibles pour
un large public. Son style est harmonique et
diatonique, plus proche du majeur-mineur
occidental que des aspects du discours musical
modal, la rythmique claire et symétrique,
avec des accents métriques régulières. La
musique chorale de Gheorghe Danga n’a pas
dépassé le stade des transformations folklor-
iques, cependant, grâce à la sincérité de
l’expression et à l’écriture soignèe, elle est
interprétée avec émotion et plaisir.
(n.1951 )
(1905-1959)
Adrian Pop a commencé ses études musicales avec son père, le maître Dorin Pop, puis poursuit
des cours de composition à l'Académie de Musique «Gh Dima», dans la classe de Cornel
Certains titres Taranu et Sigismond Toduţă. Son travail de composition a été récompensé par de nombreux
des œuvres chorales: prix et distinctions: Prix «Dinu Lipatti» (1974), le Prix de l’ Union des compositeurs de
Roumanie (1978, 1981, 1989), le Prix du Magazine Tribuna, Cluj (1988), le Prix «George
În poeniţă lângă plopi, Enescu» de l'Académie roumaine (Bucarest, 1996), le prix pour composition dans les compé-
Sârba-n căruţă, titions internationales de Tours (1979), Arezzo (1979), Roodepoort / Afrique du Sud
Di, di, di, murgule, di, (1983), Trento (1983, 1985, 1987), Spittal (1986) Gran Canaria (2003). Adrian Pop est
Ca la Breaza, également l'auteur du valeureux livre le Requiem roumain (2005), sujet de recherche qui lui
Zamfira, a valu un doctorat en musicologie en 2000.
Sârba pe loc, Aujourd'hui, Adrian Pop est professeur de composition et de style à l'Académie de Musique
Ca pre Împăratul, «Gh Dima» et recteur de la même institution.
Unule născut.

14 19
Compositeurs Roumains Choisis Compositeurs Roumains Choisis
Le Roumanie Le Roumanie
T erre C ulturelle T erre C ulturelle

Grigoras, Tudor
Dinicu Jarda

Son oncle Gheorghe Dinicu lui enseigne dès Tudor Jarda choisit la carrière musicale,
l'enfance le violon et la théorie musicale et est suivant des études approfondies aux conserva-
l'un de ses professeurs, de 1902 à 1906, au (1889 - 1949) toires de Cluj-Napoca et Timisoara. Esprit
Conservatoire de Bucarest, aux côtés de créatif, il va choisir la composition, se faisant
tout en accompagnant au sein d'ensembles
Rudolf Malcher, Carl Flesch (violon), D. G. remarquer par des compositions d’une grande
plus modestes les chanteurs populaires
Kiriac (théorie et solfège), Dimitrie A. Dinicu roumains (Maria Tănase, Ioana Radu, originalité, comme adepte d’un language
(musique de chambre), Alfonso Castaldi Maria Lătăreţu, Zavaidoc, Ion Luican, etc.) folklorique qui rappelle la Transylvanie. Tudor ( n.1922 )

(orchestre). De 1907 à 1913 il perfectionne son De nombreuses tournées ponctuent sa Jarda s’est affirmé dans la création musicale
jeu de violon avec Cecilia Nitzulescu-Lupu et carrière. par une série d’œuvres de genres différents, qui
Vasile Filip. Sa Hora Staccato (1906) pour violon et va du lied àl’opéra. Il commence sa carrière De la création de scène de Tudor Jarda on
Dès 1906, Grigoraş Dinicu mène en parallèle piano a fait sa renommée dans toute musicale en tant qu’interprète au cadre de peut mentionner aussi deux œuvres dont
une carrière de violoniste dans l'Orchestre du l'Europe et même au-delà. Jasha Heifetz en l’orchestre de l’Opéra de Cluj-Napoca. Fin les premières ont également eu lieu à
Ministère de l'Instruction Publique et de réalise un arrangement pour violon solo en connaisseur de l’art vocal, Tudor Jarda est l’Opéra Nationale Roumaine de
chef d'orchestre de musique populaire, poste 1930. D'autres pièces virtuoses représentent l’auteur des opus qui ont gagné une place Cluj-Napoca: l’allégorie lyrique “Dreptul
son legs artistique : Hora spicatto, Hora
qu'il occupe jusqu'en 1946. De 1938 à 1940 il est importante dans le répertoire national, d’une la viata (Le droit à la vie – n.n.) (1965) et
de concert, Hora marţisorului, Hora de la
chef de concert de l'orchestre Pro Musica de part avec l’opera en trois actes “Neamul l’opera en quatre actes “Inger si demon
Chiţorani, Improvisation à la Dinico,
Bucarest. Il est également associé aux Soimarestilor” et “Padurea vulturilor” Une $QJHHW'pPRQß/HVSUHPLqUHVGH
Hora expoziţiei de la Paris, Orientale à
concerts de la Philharmonie de Bucarest, sous place particulière dans la création de Tudor Tudor Jarda ont été des événements
la tzigane, Sârba lui Tanţi, Souvenir de
la direction de George Georgescu, Dimitrie Jarda est représenté par le ballet avec chœur et d’importance nationale, reprise entière-
Monte-Carlo, Valse coquette, Hora
Dinicu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, boierească. Toutes sont destinées au violon soliste, d’après une légende de Maramureş, ment ou en partie par la Radio roumaine
Egizzio Massini, Hermann Scherchen, etc., avec accompagnement de piano. intitulé “Luceafarul de ziua” pFULWHQ et la télévision nationale.

18 15
Compositeurs Roumains Choisis Compositeurs Roumains Choisis
 Le Roumanie
T erre C ulturelle

Sabin Il donne fréquemment des concerts aux Etats-Unis, en Europe et en Australie étant souvent

~
Pautza
invité à soutenir des master classes dans diverses universités américaines et européennes,
comme New York University ou Atlan Institute.
Sabin Pautza détient de nombreux prix nationaux et internationaux, tels que "Prix George
Enescu" de l'Union des Compositeurs de l'Académie Roumaine, le Grand prix de la
télévision roumaine, le Prix de l'ASCAP “Rudolph Nissim”, Le Prix pour la Composi-
tion de Salt Lake City, Utah et, plus récemment, le Grand Prix “Dr.Martin Luther
King, Jr.” pour l’ouvre "Chimes”.
La créativité componistique de Sabin Pautza est impressionnante. Il a écrit de la musique
pour le théâtre Iertarea (Ion Băieşu), Lungul drum al zilei către noapte (Eugen
O’Neil), Peer Gynt (Henryk Ibsen), Drumul încrederii (Cătălina Buzoianu), Blanche-
(n.1943)
Neige (Frères Grimm), Joc la soare (Constanţa Buzea) etc. Il a composé de la musique
vocale-symphonique: l’oratorio pour chœur et orchestre Antiphonon Melos (1970),
Le compositeur, chef d'orchestre et professeur universitaire Sabin Pautza a fait ses études au
les cantates Columne (1977), Lumina (1981), Pace (1987), Hope (1999), la Suite Canti
Lycée de mathématiques de Resita, en suivant simultanément les cours de l'école de musique
profani pour choeur d’enfants et orchestre (1974) . De la musique symphonique:
de Resita, institution qui porte son nom depuis 2003. En 1965, il est diplômé du Conserva-
Interlude pour orchestre à cordes et percussion (1967), Seykylos Hymn (1969), Laude
toire “Ciprian Porumbescu” à Bucarest. Ensuite, spécialisé dans la composition et
(1972), Cinq pièces pour grand orchestre (1975), Jeux II (1976), III (1979), IV (1980) V
direction d'orchestre à l'Accademia Chigiana de Sienne, en Italie. Entre 1965 et 1984 il
(1995), Jeux VI (1995), Symphonie no. 1 In Memoriam (1989), Symphonie no. 2 Sacra,
travaille comme professeur d'harmonie, direction d’orchestre et orchestration à l'Académie
Little Symphony, Double Concerto pour violon / alto, piano et orchestre (1990),
"George Enescu" de Iasi. Ici, en 1968, il met les bases de la chorale «Animosi» et est
Concerto pour saxophone et orchestre (1997), A Musical Journey (1993), Bassklavierkonzert
nommé, dès 1975, le successeur de Ion Baciu à la tête de l’Orchestre Symphonique du
- Double concerto pour clarinette basse, piano et orchestre ( 2005), Concerto pour flûte et
Conservatoire. Avec ces formations, il a soutenu de nombreux concerts en Roumanie et à
orchestre (2008). Musique Chorale (sélection): Ave Maria (1956), Patru colinde (1966,
l'étranger - Bydgoszcs Festival International (Pologne), Internationales Jugendfest-
rev. 1969), Când codrii noştri (1972), Ofranda copiilor lumii (1973), Suita Mărgană
spieltreffen Bayreuth - Allemagne, les Vacances Musicales à Piatra Neamt. Depuis 1984,
(1975), Eroii neamului (1977), Missa brevis (1982), Ebony Mass (1985). Il a écrit de la
il s’établit aux Etats-Unis, où il est nommé par concours directeur artistique et chef
musique de chambre: 4 quartetes (1974), Schässburger Capriccio pour orchestre à
d'orchestre à la tête de l’une des plus anciennes orchestres symphoniques de New Jersey,
cordes (2008), pièces pour violon, alto, clarinette, trompette, lied, de la musique
Plainfield Symphony Orchestra. Après une activité de plus de 20 ans, la Mairie de Plain-
légère, jazz, des études de musicologie.
field lui octroie le titre de citoyen d'honneur de la ville et chef d'orchestre émérite de
Son activité internationale comme chef d’orchestre et compositeur a fait qu’il reçoive le titre
l'Orchestre philharmonique, fixant le jour de 7 mai 2007 comme la "Journée Sabin
honorifique de “Docteur en Musique” décerné par London Institute for Applied Research et
3DXW]D¢3ODLQILHOGÕ.
le titre de “Docteur en composition” décerné par l’Académie «Gh. Dima» de Cluj-Napoca.

16 17
Compositeurs Roumains Choisis