Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Manual Combinat de Croitorie

    Transféré par

    george stefaniu
    5 vues103 pages
    ok

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    ok

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    5 vues103 pages

    Manual Combinat de Croitorie

    Transféré par

    george stefaniu
    ok

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 103
    CAPITOLUL ‘111 FUSTA ‘Tiparul spatelui pentru fusta tip Linii_ajutaitoare Jn partes sting’ a Hirtiei desentim rept cu deschiderea spre dreapta. Li cala este linia de mijfocul spatetut. Din i Unghiulut pe linia de mijlocil spatelui (lin verticala) aplicim lungimea pind la sold. Din cest punct ducem o linie orizontala spre dreapla pe care se misoara um sfert din grosimea goldului Ininus 2 em. Din acest punct se ridicd o verticala pind la linia orizontald a unghiului-drept, pe tare o prelungim in jos in funcjie de lungimea fustel. Accastd linie “verlicala se mumeste [nia de confrol. Din virlul unghiului drept pe linia Verticals. de wiljlocul’ spatelui apticam tungimea fustei. Din acest punct ducem 0 linte orizontala pind ia linia de control. Aceasta este linla aju: titoare de lungime a fuste Modelarea tiparulul De la linia de contro} ne deplasim spre stings (pe linia orizontala de sus) cu 2 em. Din acest punet se duce 0 linie usor rolunjita care se_va lint cit linia de control in. jos, 1a 15 em de linia orizontala, Aceasta este linia soldului. Linta de talie. Din ¥! tilul seo boari ca 1 cm pe linia de mijlocul spatelui. Din acest punct se duce o Jinie inclinata pina Ja pumc- til de'gold de pe linia orizontala. Aceasta linte inclinat constituie linia de talie, Pe linia de talie se face 0 pets: de la linia de mijlocul spatelui, spre dreapta, pe linia de falie aplicdm 0 zecime din grosimea talici, Din acest punet mésurim tn continuare spre dreapta 3 em, (adincimea persei). La mijlocul acestel dis: fanfe de 3. cm se duce linia de mijloctl pensei ( verticalii in jos), avind. hungimea de 14m. eest punct se uneste prin linii inclinate cu punc- ele de pe linia de talie care marcheazd adincimes pensei. Pentru stabilirea adincimil pensel, astfel: se determina care este dileren{a intre:gro- ‘Hinea taliel si grosimea soldului. Dac aceasta Uiferen{a este’ de 20-24 em, adiricimen penselor Va fi de 2—3 cm. Dack diferenta intre grosimea faliei si grosimea goldului este de 2428 em, adincimes penselor va fi de 4 cm saul se executd oud pense cu adincimea de cite 2 em. Dacs diferen{a intre grosimea 4 mea. sol 13 Glut depagegte 28 em, adineimea penselor va fi tot de. cin, dar le construirea liniet goldulut se procedeazi astfel: de la linia de control ne deplasim spre stinga pe linia orizontalii de sus, misurind 9,53 om (a mai mult, in functie de mari mea’ diferenfei dintre cele dou’ grosiml). Uni acest pruct cu linia de control, Ia 17- =18 cm de fa linia orizontalé, printr-o linie ugor rotunjit Cinid! se face cut stu custtur’ pe linia de jlocul spatelui, pe linia orizontala care mar- Gheazd lungimea fustel, iesim in afard ctl 2 em, fata de linia de mijlocil spatelui. Acest punct se tineste cu purictul de talie de pe tina de mijlocul spatelui Cind se face cusdtura pe linia de gold, pe linia orizontald care delimitenza Iungimea fustei iesim ‘n-afara, tol cu 2-em fafa de tirlia de control. ‘Linta de lunginge a fustei. Din linia orizon- tala de cadru se aplicd pe linia de sold, lungimea fustel. Punctul ailat se urteste cul punclul de hungimea fustei din mijlocul’ spatelui, Aceasta fine este usor rotunjita citre linia de sold. Tiparil. spatelus pentru fusta tip este prezen= tat in (ig, 7, 0) a) a fa} H boner es a a ie 7 alpal se wld Tiparul de faj4 pentru fusta tip Linii ajutitoare Jn partea dreapti a hirtici se traseazi un lunghi drept cu deschideree spre stings. Linia vertical este linia de mijlecul fejei. Din virful unghiului, pe linia de mijlocal felei-se aplicd lungimen soldului, Din acest punct ‘iicem spre stinga 0 linte orizontala, pe care se aplica un sfert din grosimea soldulul plus 2 cm Din acest punct se ridica o verticaldi pina Ia linia orizontala a unghiului drept, care se prelungesic in Jos alit cit teclama lungimea fustel. Accasii Tinie se numeste lnie de control. Linia de lungime a tustei se traseaxa ca. la pattea din spate. Modelarea tiparutut De la linia de control, pe linta orizontala a unghiului drept ne deplasim spre dreapta cu 2m. Unim acest punct prinir-o linie ugor rotun- Jil cu linia de control la 15 cm de linia orizontala @ unghiului drept, construind astiel -rotunjimen goldului (Hg. 7, b) Din virlul unghiului se coboard cu 2 em pe inte de mijlocul fetel. Acest punt se uneste cu punctul de gold de pe linia orzontalé a unghiului rept. Aceasta linie inclinata este laia de talie bund. ia de falie se face o pensi. De la I felel, pe linia de talre Se a zecime din grosimea talici plus 1 em; dacd gro: simea taliel depaseste 80 citt se aplica 0 2ecme din gotsimea taliel plus 2.cm. Din acest punct se 1 Soard adinclmea pensei spre dreapta 2—3.em). Li- nia de mijlocul pense’ coboara de pe linia’ de talie de la jumitatea celor 2—3 em de adincime » pensei. Pe ea se misoard 13 cm de la linia de talie in fos. Acest punet se uneste prin linii inclinate ‘cu “punctele care marcheazé adincinea pensei. Pentru stabilirea adincimii penselor se proce. deaza la fel ca la liparul de spete pentru fusta tip. Cind se face cusiturd say cull pe linia de mijlocul felel, pe linia de tungime a fustei se ese in afard cu 2 cm. fafa de linia de mijlocul fefet. Acest punet se uneste eu linia de tali Cind se realizeazd cusdtura pe linia de sold, pe linia de lungime a fustet se iese in afard cu 2 ém, fa{a de linia de control. Acest punct se uneste eu puntettll de la rotunjimea soldului. Acesta cate tiparil de fafa pentru fusta tip (fig. 7, 0) Linia de lungime a fustei se traseaza ca la tiparal de spate. Tiparul tip fusta se foloseste pentru tiparele fustelor in clini, twist, seml-elos, in general pen tiu orice model de fusta sau rochie. Tiparul fustei clasice Pentru confecfionarea fustei clasice (fig cote nécesar si se construlascd tiparul (ig dupa care se va erat materialul. \Eaaegce esate Balsa ‘cain Fig. 9. Tiparal tustel elasice. Linii ajutitoare Tn parten dreapta a hirtiei se traseazi un unghi drept cu. deschiderea spre stinga, latura Verlical a unghlului drept fiind dénia de mijlocal fefei. Din viriul unghiului, pe linia de mijlocu! fle} se aplled lungimea soldulul, Din acest, punet Se duce o linie orizontala spre stinge. Aceasta este linia de grosime a soldedui. Pe aceast’ linie S@_aplici jumatate din grosimea soldului plus 1,5—2 cmt, Din acest punct se ridica 0 vertical Ja Jatura otizoniala a unghtulul drept care Se prelungeste in jos cu lungimea fustel. Aceasta Vinle este: linia de miflocul spalelud. Linla ajutatoare de tirigime se construieste aplicind lungimea fustei pe liniile verticale si unind printr-o linie orizontali. Modelzrea tiparulut Pe linia de grosime a soldului se misoara de la linia de mijlocul feet un sfert din grosimea soldilui plus 2.em. Din acest punct se tidied verticalé pind la lattira orizontala a unghiutui rept. De aici ne deplasim la dreapta si la stinga pe linia orizontald cu cite 2 cm. Ateste dou’ unete se unesc doua linii usor rotuunjite cu linia Verticald fa 15 cm in jos de la linia orizontala, Aceasta este pensa de sold. Adincimea acestei pense nu depayeste niciodald 4 cm, Linla de talle. Din viriul unghiului drept se coboard cu 2 ett pe linia de mijlocul fefei. Pe linia de mijlocul spatelui se coboard 1 cm de la linia orizontalii a unghiului dropt. Aceste puncte se tunes cu punctele de sold obfininduse astfel linia de talie. La tiparul de fa {@ pe linia de talie se Tac doua pense, Pe linia. de lalie- se aplica 0 2éeime din gro- simea faliei de la linta de mijiocul felei. Din acest wel se misoard 2 em spre stings reprecentind adineimea pensei. Pe linia de mijlocul pens Se iudsoari 12—13 em. Se_uneste’ acest. punct eu cele doud puncte de pe linia de lalie care mar- cheaza adincimea pensel. De la prima penst se isoari spre stings 4—5 em. Din acest punct isurdm din nou 2 cm spre stinge, reprezentind adincimea celei de a doua pense, Pensa a doua va avea aceeasi lungime (I2—19 em) ca prima pensd. La tipaful de Spate se face o singurd pensa a si la tiparul tip: de Io linia de mijlocul spate. lui spre dreapta, pe: linia de talie se aplica 0 zecime din grosimea taliei. Din acest punct se miisoara in continuare spre dreapta 3 cm care Feprediilé adinelmea pensei. La mijlocul aceste distanfei (3 em) se duce finia de mijlocul penselt verlicala avind lungimea de 14 em. Acest punct se unesle prin linit inelinate eu punctele: de pe linia de talie care marcheaz’ adincimea pensei, inla de lungime a fuste de la sold, ne ridicdm 1 cm fa(a de linia ojut toare de lungime. Din acest punct ducem lin sor rolunjite cilre Tinfile de mijlocul spatelui gi felei in punciele de lungime. Cind se face cuté sau cusiturd pe linia de mijlocul spatelui se iese in afara pe linia’ de lun gime a fustet cu 2 cm fafa de linia de mijlocul Spatelui. Acest puncl se uneste-cut linia de talie Adincimea cutei so face de 8—10 cm. Acest tipar de fusta clasicd se recomanda pentru orice persoand, indiferent de contormatia corpului. fn directia pensei CAPITOLUL IV CORSAJUL Tiparul tip de Linii ajutitoare In partea sting’ a hirtiei se traseazi un ung! drepl cit deschiderea spre dreapta, Latura yer calaia unghiului constituie tinia de mijlocul spa- telat (fig. 10). Din virful mijloc spat unghiului drept, pe linia de ul spatelui se aplicl_un-sfert_din_lajimiea i plus 3.cm.-Din acest punct se duce 0 fe orizonti ila. Aceasta este linia: de (dlime a spatelui, 15 corsaj (spate) Pe aceastd linie se aplici, de la linia de mijlocul spatelui, spre droapta, "jumilate din Ilimea spatelui. Din acest punct se tidied 0. verticala ping Ja latura orizontali a unghiului drept. Pe aceasid verticald se coboard 3 cm fata de latura orizontald a unghiului si se ntoteazi un punct A. Din virlulunghiului pe linia de ‘mijlocul spatelui se aplicd lungimea spatelui (masurata in in falie), Prin acest punct se duce 0 orizon- tala care va fi linia de lalie, Riscroitura.gitulut Din vittul unghiului coborim pe tinit miflocul spatelul ew 2'em, Tot din viriul une {ui, pe linia orizontala, se aplici 0 sesime Keosinniea gitulul plus. 1 kceste doud pul Se Vor uni printro linie rofunjita, Linia de umar Din punctul de rascroitued a gitutu, Ut lktura orizontali’ a unghiului_ se duce 0.1 inclinatd care trebuie si treed prin punctul aflat. la 3 om: de linia orizontais si Stabilit Hoi pe liniile de construcfie. Prelungim aces Tinie fala de tmia vertical cu 1,5 em in linia de Vitime 4 spatelui iesim tn at 1 em. Aveste doui puncte se vor uni eu pune cate delimniteadt de grosime a bustt printr-o linie rotunfiti. Aceasia este réséroit brafului. ies Linia de control Se! objine unind punetul care. delimites rosimica buslulul cu cel care: delimiteaza gre tea sol dull. Pe linia de talie ne deplastim eu 2) z Spre stings fafa de linia de control. Unim ag f punet eu linia de réscroitura’a brajulul print + linie inclinata. Aceasta este tinta de subray 1 Fig.10, Tipartl a corsa) ~ spate acelasl punct de la linia de talie tt jos se duce linie sor rotunjta care intiineste i cae ne ag Me i de onl Seats Mol igo em ma oe de Un deta dees pa SS QPIESH Wain, subrajlul Prin Se Lata de rane ae and ‘acest punel se duce o orizontali spre dreapta. Pe au . ; Acessia este linia de grosime a tustutut. Pe aeetsta (Sore eau Were Unie aplicim un sfert dir geostmea beet ea a ree ee ae Acestea sint liniile-ajutatoare pentru tiparui Din ace pense se misoarain’sus $i fm jos de ey ee ee ea nen Le ea Confectiona corsajo petri rochit taiate tn tallc, midlecgre Renee ae (ay 9 bluse si fochti fara cusiturd pe linta de Cu punetele Gye selimteaat acinetmea, pe Fe ea agence ct UiMGMyprelunetin Liniile Pe Hue de talie.- Se taceh peiesicaunseed Yerea ciuatonte: (linta dle smijtocal spateli 4 on itt punclul de rascroitura a gitului. Pens $1 linia de control) si eplicam de ta talie.in jos 4 aveio adincime de 1,5 cm si 0 lungime d Daze ete gmat lnlaide Ingimg a 98 aes adie ae La ou ol unginedd Dlucel. ior pentru linia ajutatoare de tungime a B® susfine printr-un. cref ‘pe lita de si foehiel, apliegm de te Yinia de talie lutgimes £1 st SutIRe print ste. Pentru by deo Aceas Fochii fii cusatura pe tinia dia de talie consiruim linia de grosime a coldului: i de ta linia de tal de mijocul spatelui Tiparul tip de corsaj (fats) sat {in jos) se aplict lungimes soldului. Prin acest Punct se duce 6 Iiitie ofizontald spre dreapla, = Aceesia esle Hinla de grosime a solduli. Be aceasti Lini Tinie “se aplieg un stert din’ grosimea.soldulii ajutdtoare i Th partea dreapta a hirtiei se traseaza TM Ge am desert loate lintile de constrtieie hgh drept cu deschiderea. spre sti (Sau Tn ajutatoare) trecem 1a modedarea tipare: vertical a unghlulul este (ata de mi iui (ig 1 16 ; ; erie gotten | ie grosine mat ec ' i | i ! \ i i i e | | ! i i t . Ve ‘ | 1 { Big. 11. Tiparul tip te a (inaintea construe Pons we la jana) ~ din yiriul unghiului, pe linia de: mijlo- | fetel se aplica un siert din litimes fefei plus em. Din acest punct se duce 0 linie orizon- tala—linia de lafime.a fetes = din viciul unghiulut pe linia de mijlocut felci Se aplick Iungimes bustulul minus 6 em. Prin acest punct se duce o orizontalé — linia de tangine a bustulut. Ae. din Virful. ungtfiului pe linia orizontali: spre stinga se masoara 7 em. Din acest puncl, pina la linia de mijlocul fetei, se aplied lungi meg Tefei_ minus 6 cm. Prin acest’ punct se traseaza © linie orizontala — linia de fatie —din linia “de talie, pe linia de mijlocul felel. se aplica. lungimea ‘subratului plus 2- em.’ Din acest punet se duce spre stinga 0 linie ori zontal — linia de grosime a bustulul, Acestea sint_liniile ajutdtoare pentru con- struires tipanului tip/de corsoj fait care se folo- seste pentru corsajul rochiilor taiale in. talie. Pentru @ modelatipare pentru bluce sau rochit fara cusatura pe linia de talie, continuam liniile de constructie pind la linia de lungime a bluz sau a rochiei, ase cum aim explicat si pentru ti patul tip de corsaj spate, Pentru aceasta, de la lina de talie pe linia de mijlocul fefei in Jos Ww se aplicd lungimea, soldului. Din acest punct se duce 0 linie orizontali — Linfa de grostine a $0l- dulut. Dupa ce am dus toale liniile de constructie se trece la modelarea tipartlui, Riscroitura gitului Din Virful tinghiului pe latura ctizentalii se apliea 1/6 din grostmes gitului plus 1 cin. ‘Tot din virful unghiului pe latura yerticala se aplich 176 in geosimes gitului plus 2 em, Unim aceste dua puncte printro linie rotunjita Linia de urmir Pe linia de tafime a fefei, pornind de ta: lini de mijlocul felei se aptica jumatate din lafimea fefei plus 1 om, Din acest punct se ridica o verticala pina la linia orizontali de sus. Pe aceasta verticala coborim fafa de latuta oi- zontali 3 cm. Unint acest punet cu punctul de Fiscroilurd a gilului_de pe latura_orizontala printr-o Tinie inclinata: cate este linéa de mir. Rascroitura bratului Pe linia de grosime a bustului, pornind de Ja linia de mijlocul fefei se aplici ‘un stert din grosimea bustultl plus 4 cm. Acest punet se uneste cu extremitatea i ime a fefei (pe care Sea aplicat 12 afimen feel) prints Tinie rotun- jila Linia de contro! Pe linia de grosime a soldului, pornind de la linia de mijlocul fetei se aplica ‘un sfert din grosimea soldului plus. 1 em. Acest punct se Uneste cu extremitatea liniei de grosime a bus- tului (la rascroittira bratului). Aceasta este linia de. control. Pe linia de talfe ne deplasim spre dreapla cu 2 cm fafa de linia de control. Din acest punct J ne Fidicam pe verticald tot cu 2 cm. Unim acest puet cu linia de grosime a bustului la lura brajulul, Aceasta este i Acelast puncte duce o- livfe-imetinatic pial punciul de intilnire al liniei de talie orizontale cu linia de mijlocul fete. Aceasta este finia bund de talie, Tot din acelasi punet se duce 0 linie sor rol care intilneste linia: de conirol la 15 cin mai jos de linia de talie. Acea humeyle Wile de rotunjire a. soldutué Pe Tinia ilo talio se face o pons care <0 c (ruieste exact ca la tiparill tip de usta (aa cui aceeasi adinetine si avind langimea de 12— =13 cm in jos de linia de talie side 18-14 em in sus de linia de talie (fig. 11). € consiruieste pensa din faz de la linia de mijlocul Telel pe linia de talie se aplica o zecime din gro- simea taliei plus 1 em (act grosimea taliel esle mai mare de 80 em se apli din grosimea taliel plus 2 cm). Din acest punct se misoara spre dreapta adincimea penset de 2—3 cm, La jumatatea celor 2—3 em de adincime a pensei Fledim 91 coborim fata de linia de talie o verti- ald care va fi linia dle mijloeul pensei. Pe aceasta Jinie se masoara in sus de linia de talie 13—14 eit, jar in jos de linia de {alie 12—13 cm. Aceste puncte se unese prin linii inclinate cu punetole care marcheazd adincimea pensei Tiparul ajuns la acest punct se folosesle pentru copii si pentru barbaji cu. modificarile explicate la momientul potrivit. Pentru femei acest tipar se completeazi dupa cum urmens: ‘Transformarea tiparului de fafa tip in tiparul tip cu pens’ la umir Liniile de constructie Pentru realizaréa corsajului eu pensa ta ume (fig. 12) construim tiparul tip de corsai Fafa din fig. 11 conform indicafiilor de mai sus. Dupa aceon, din punctul de rascroitura a gitulul se miisoard pe linia de umar, spre stinga, 3 em, Din, acest punct se duce o verticala pina la linia de lungime a. bustului. Aceasta este linia de pensd sau prima linie de pensi Pe linia de uinar aplicam de 1a prima linie de pensi spre stinga o zecime din erosimea bus. tului plus 3 em (dacd este necesar se. prelungeste inia de uma). Unim acest punet eu prima linie de pensii pe linia de lungime a bustului, Inchidem pensa de la umar, indoind tiparul pe cele doua Hinii ale pensei. Misurdm lungimea linfet de umd pe tiparul tip $1.0 aplicam pe tioul tipar (de la raseroitura gitului pe linia de umir). Fixim astfel un punet si se masoard adincimea penset pe linia de tajime a felel, Aceasti masurd se gpiica pe linia de litime a fefei spre stinga fata de linia verticala $i se fixeaza al doilea punct, Adincimea pensei se mdsoara st pe tinia ae grosime a bustului si aplica de la linia de subrat spre stinga. Se fixeaza al treifea punct pe care il unim eu linia de talie in jos, iar in sus, printe-o Hinie rotunjita cu celelalte doua puncte’ stab in afara tiparului tip (Hg. 12). Linia rotu esto linia de riscroitur a brafulut, 18 elastin {ince las igs 19, Tiparul tip de cores} — Sali (Constrtren ea unde) Fig. 19, Blu28 eu pensa la unde. Pensa de la umiir se poate muta pe linia de ‘subraf pe linia de riscroiturd a gitului sau pe alle linii de taietura @ modelului cum vom vedea in continuare. Vor lucra insi toldeauna pe Ut parul cu pensa la uniar, decupat dupa liniile de desen, Mutarea pensei de la umir la linia de sub brat Pensa pe linia de lungime a bustului Tiparil lip ew ponsa la umiir se faie pe linia de lungie a bustului pind la virfal pensei de th umse. Tnchldem pense te la unr, far adincimes pensei de la umir se mula pe aceacti taolura fe linia de lungime a buslukil (iz. 14), Din virful pensei de la umiir se masoar’ spre stinga 3 cm pe Jinia de aieturd.a tiparului, Din acest punet se duce prima linie de pens’, pe linia tore de ee te sorah tniode ‘ale i 1 1 1 { 1 1 ' 1 t 1 { t 1 Fig. 1. Mutates pens eta unr Ia linia de strat, pe ee fa as tigi Distal Bt Wachiderea ‘panse: de Neunede gt tutarey adlecten ets Se Pee ietad arate 19, ig. 15. Blued ay pers pe lita de’ lungime a tuslulu, de {aieturd a tiparului, linia de pensi de sus Unim=acelasi puunct cu fina de subraf Ti perul astfel construit se contureazi cima exact pe material si se las rozerve do cusitura (e la linia de desen in afara) ta linia de subrat 4 cin, Ia linia de raseroituré a bratulud si nia de imiir 2 cm, iar la linia de rascrcitura agitului 1,5 cm, Pensa la linia de tal Din punciul de talie de pe tinia de subrat se duce o Tinie pind fa yitiul pensei de la umar. Se tule tiparul pe aceasta linie si se inchide pensa de la umér. Adincimea pensei ce In umir se mutt sti linie de tiieturd (fig. 16). Pensa se deseneazi exact dupa Tiniile de alelura distanfate prin inehiderea pensei dela uma. La ambele modele de maj sus se face pensa in talie ca la tiparu! tip. Fig. 16. Roche cu pense pe fine de totic, a ’ Fig 1. Mutaren pone le fur pe ins de seat, linia de laliss = sotsieuien tne ge pense pe tiparal pa pense ts ume FS inchs peti CVF i stan tlnebnt ef pe Mutarea pensei de la umar iparul pe aceasta linie si inchic pers de la umar. Adincimea pensei de la ur: pe linia de rascroiturd a gitului se muta pe linia de tiletura (fig, 18). ia Unease s glean poate a 0 singur’, a vat? Fy tuiet Spe TA ins coe ico eer pe niagara oon bees ue naan deel aT AAS ee ee ee a ea punict se duce 0 linie pind la virful pensoi de fa fa fel ca Is tiparul tip. 20 Hig. a ‘etulul Bluzd eu pone po lina de riseroiturd a Fig 19. Malaten pense de Tame pe ling de ris Stole agit (tarsfor ‘ares tparull ipl CAPITOLUL V MINECA Tiparul de mineea tip Pentrii a se realiza mineca tip (fig 20) se construieste un dreptunghi cu Téjimea ezala cu ‘giositiea brajulul sus plus 4 em $i cu lungimea egali cu lungimea totals a brafului. Acest drept- light se tmparte In pairu par(l egele prin linit yetticale care vor fi denumite astiel (de la stinge spre dreapts): linia de cusdturd, linia do oot, linia de mijtooul mincct, ina de ofa si dim nou Tinka de cusitur’. Linia de epolet (pe care se rotunjésle captil de minecs) se construieste astfel: din virful un- a1 ghintlni dreptunghiului (in dreapta gi in stinga Sus) se aplica pe linia de cusitura un sfert din lajimes minecii plus 3 cn. Prin aceste puncte se diice 0 linie orizont De la linia de epolet ne rilicdm pe linia de cot cu 8 em. iar pe linia de fata cu 5. cm. Ambele puncte se unese printr-o linie rotunjita pina la latura superioara a dreptunghinlui. Linia rotu jila trebuie si fie adincité in dreapta spre de epolet (fig. 21). otunjiti pind latinfa de epolet si pind ta pune ie Orizontal de joe fixat tn filerior Ae eer pe linia de cot faa inia orizentala i ne ridicim 2 cm ps lini de Be ste pues tuo intre cele oud linii de cusitura, de em. Acest punct seu cu lik 5 om. de lature! de cusituré din Fig. 20, Mineo tungl conisetionaty cups paras plicam (de la dreapiz lusilura din dreapts), si fixam un punct BECOME yteot earieu aise is Pe lafura de jos a dreptunghiutut se iniry an interior cu 1 em in ambele parti. La mijlocul distanfet intre in $i latura de jos a replunghiv tu ne deplasim Spre interior cu 2 cm fofa de linia de cusiturd, {in ambele parf)- Din acest punet ducem o liste init de epolet Mig. 22. Mina Tongl sjusath pe co 22 cise ail le re ie fg, is is ei je alias +ca Fig. 23, Mincka ajustati pe cot (consiruirea tinarull) Pe linia orizontala de jos, de Ja linia de cusaturd din dreapta se aplics grosimea bra{ulut jos plus 2 cm. Acost punct se unegte eu punctul care delimiteazi grosimea cotului plus 2 cm pe linia de cot gi cu linia de epolet pe linia de cadra Prelingin aceasta Jinie in jos cu 2 em fafa de linia orizontala de jos. La jumitatea distantei fnlre acest punct si punetul in care linie de cusé turd intilneste linia orizontala de jos ne ridicam cu I cm, Aceste tret puncte se unese prinir-o linie rotunjita ca in fig. 28. Pe linia de cot se face o pensi cu adincimea de 2 cm si cu ungimea de 5-6 cm. Acclasi tipar se foloseste si pentru mineca trai slerturi ajustata pe cot. Tipatul de mai sus se micgoreazd numal in iungime. In general se scurlev2i mineca lings cu 15 em pe care fi aplicdin de la linia de lungime a minecii in sus. ‘Tiparul de mineca cu cusatura pe cot Acest model de minecd (lig. 24) se face tot pe bara tiparulai tip. Tiparul tip se decupeaz’ Pe liniile de constructie si apoi se tale pe lint cotulul. Cele dowd pir|i ale tiparului se yor aseza pe hirtie lsind fntre cle (intre cele dou linft de thielura) 5-6 em. Unim printr-o linie limita de sus a liniei de taieturd din dreapta cu. punctul de jos al liniei de taielura din stinga si inver: ‘Acéstea vor fi liniile cusiturii pe cot. De la linia de cusaturd a minecii, atit in dreapta cit si ia slinga sus, iesin th afard pe orizontali cw ette 2 cm, Unim aceste puncte cu linia de eusituri pe linia orizontali in jos (fig. 25). 23 Fig. 28. Minees eu eusiturd pe linia cot . s shh 5 sain 3 Re allie s Soe = 8 Ls Lia de exsitor pe cot Fig. 25. Minses cu swsaturs pp linia coteul(ranstonmatea ‘parol tip mineca), ‘Tiparul de mineca clopot Model nr. 1 (fig. 26). Tipartl de mine: tole pe linia de mijlocul minecit si se agear pe material astfel eit la linia derotunjimea capului de minecz fiparul se tmpreuna, iar ln linia de lungime a minecii cele doud parti ale tiparului stanteazi, dind minecii largimea dorita ig. 27). Se contureaza exact dupa tipar. De la linia orizontala de jos a tiparului tip coborim 3—4 cm intre cele doua linii de taietara Prin aceste uncle va irece linia ondulata care delimiteaza lungimea mineci Rezervele de cusatura yor fi de 2—3.cm fafa de liniile de desen, iar pentru tiv se va lisa 3—4em. Fig. 26. Schite de model puntra minecs clopot | rae cere ce ee slut tip prin 24 Fig. 28. Mio clopot — aerate partibe Hparaiel (iy de ininees pe mated Model nr. 2 (fig. 28). Acest model de minzci clopot se va roi pe fir de bie @ ma va mai av pe linia de subraf, ci pe linia de mij- jem Hparul tip pe linia de mijlocul mi- necii si se esaza pe firul de bie tmpreuninct| Ja linia de subrat pe linia de rotunjire a capulut de mineca si distantindu-l pe linia de lungime a minecii pentru a da iinecii lérgimea dosita, (cu 8 10, 12 cw). Tiparul se ayeaza pe material, se conlureazi cit mai exact si se Iasi aceleasi rererve ca pentru modell nr. 1. ‘Model nr. 3. Pentru acest model de mineca folosim unui din tiparele cle mai sus, de exempli fiparal transformat pentru modelil nr, 1, lard nici o modlificare; mineca se va termina cu © mangetd de 3—4 cm latime’sau eu o bentija lata de Tom, Pe linie de lungime a minesii dim doua-” tret crejuri la o distan{a de 0,5 em intre ele, Primul cre} se Ua chiar pe linia de lungime a mineci, iar urmatoarele se dai in afar’, pe recetva de material, Crefurile se susfin egel, dup marimea mange Mangeta se face de dubli cu lungimea egal’ ci grosimes bratulut jos plus 2 em. Pentru o rochie eleganta pe aceasti manseta se pot aplica margele, paiete sau 0 broderie. ‘Aceasti. mineca se recomandé pentru rechii sau bluze din materiale suple. ‘Tiparul de mineca lunga bufanta Si acest model de minecé se face tot {i tip de minecd (fig. 20). ia de mijlocul minecti i « De aes aes ai Fig. 29. Mineea ting bufanta — tip de minesé qi asezarea pe Uparulut. feansformireaiparulut material a parjlor cura th continusrea |i de minecd de pe idica Tala de linia capu de rotunjire a capului tiparul tip. Aceasta linie se va i i la tipe- ide mineca de Neu complctarea liniel de lungime a uunim cele dou parti ale liniei de fun- gime a minecii de pe tiparul tip prinir-o linie Totunjita care coboard cu 2 cm la mijlocul dis tanel dintre liniile de taietura. Decupim tipa- rul dupa liniile de desen, il agectim pe material, il conturam cit mai exact si apoi croim, Pe linia de rotunjire a capului de mineci, dim doua crejuri din dreptul liniei de cot pind In dreptul liniei de fafa. Primul cre} se di exact a de rolunjire 2 capului de mineca iat al fara. In loc de crefuri se ia de rotunjire a eapului de minced, cutigoare mici dispuse egal. Firul de aia de ls erefuri se lasa Jung, pentru a putea lirgi crefu- rile dupa proba, Pe linia de iungime a minectt se dau doua erefuri de jur imprejur, primul chiar pe linia de lungime, iar al ia 0,5 em in afara ei. ‘ineca astfel crits se poate monta pe o bentifa ingusta siu pe mangeta. Acceasi minced bulanta se poate termina cu un volan Ia lungimea minecii. Pentru aceasta, construim tiparal de minesd bulantacn 7—8 em mai lung deett tun- fimea normalé a minecii. Cind croim minesa, le la linia de lungime a minecii lasem rezerva pentru dublarea volantlui de 10—12 cm. Indoim materialul pe linia de lungime @ minecti si la 7-8 cm de indoitura dim primul tighel, Ta sus de acest tighel dam nck doua tighele la distanfa decile 1 cm. Intre aceste tighele vom introduce dowd bucaji de elastic cu lungimea egal cu gro- simea brafulti jos minus | em. Proba minecii bufents, ca de allfel pentru toale minecile se face astfel: prindem cu un ac punctul de intiinire al liniel de fata a minecit cu fafa corsajului, avind gri jd ca_materialul sa cad exact pe fir drept pe linia de {afi a minecii. Se prinde apoi in ace linia de cot a minesii de spatele corsajului avind din nou grija ca mate- tialul si cada pe fir éropt 9i pe linia de col, Abia apoi, inire aceste puincle sustinem egal crajurile minecii bufante, montind linia de rotunjire a Capului de mineca pe linia de riscroitura a bra- fului, Continua <2 prindem in ace si la subra}. Dupi probé se dau semne intinse, lasind firul de afi lung si de osemenea semne de intil- nite pe _mineca si'pe corsaj. Scoatem eccle, des: facem crefurile $i asezim mineca dreapti ‘peste mineea sting’ cu materialul pe dos (dosul minecii stingi peste dosul_minecii drepte). Dam semne ca laje dupa semrele intinse si de intflnire de Pe mineca dreaptd. Procédim la fel si pentru corsaj, punind partes dreapia peste cea sting’ i dind semne cu lafe. Téiem semmele cu laje §1 contini%m lucrul Tiparul de mineck seurta Medel nc. 1. (fig 30) Pentru mineca seurt8 Iudim nmiisurd din ost! un&rului in jos pe mind pentra a stebili lungimes mineeii, Tn acest punct tneon- jurdm bra{ul si notim exact grosimea braful Pe tiparul tip aplicim lungimes minecufei pe linia de mijlocu! minecii. Prin acest. punct 0. Minecs seurté (model 1). 25 Fig) Bt. Minees scurtt (construirea tipscului). ducem 0 orizontald pe care aplicdm la dreapta si la stinga de linia de mijlocul minecti, grosimea brafului sus plus 3 cm. Aceste puncte de pe linia orizontali de jos se unese inire ele printe-o linie usor rotun! care cobara cu 1 cm fata de linia orizontola Ta linia de mijlocul minecii. Aceasta este linia de lungime a minecii scurte. Extremitatile aces- tei linii se unese cu liniile de cusiturs de pe tiparul tip { punctele din care tncepe rotunjirea capulud de minec’ (lig. 31). Aceasté minecut’ se poate face cu mangeta (lig. 02) 9i fra mongel’, Mangela minecutei se poate croi odalai cu mineca si atunci de la linia de lungime a minecii misurim de 2 ori lungimes mangetel plus 2 cm (ig. 33). Accast®. mangetii se ridica in sus. Cind se face o manseta apli se croieste separat si se monteaz’ pe gime a minecii. 92. Mineca seurt cu mangetd Fig. 33. Minges scurta ~ cu mange cunsteutrea ‘paral Cind fecem minecuj’ {af mangetd, lisim fo rezerva de tiv de 3 em de la linia de lungime 18 minecii gi facem un tiv de 2 cm pe care fl coasem cu cusdtura ascunsd. ‘Model nr. 2 gi 8. Penirti mineca seurta incre {itd jos (fig. 34), se taie tiparul de la_modelul ni, 1, pe linia de mijlocul minecii, pind la Tem distan{a de linia de rotunjire a capului de minced. Agezim tiparul pe material, distan{ind liniile de taieturd cu 4—9 cm pe linia de lunglme a mine: Pe acezsti linie se increfeste. Mineca se poate ‘mona pe mangeld sau pe elastic, Gind mineca se pumne pe elastic se face un tiv de 1 em si se troduce elasticul. Cind se monteazi pe manyeti croim mangeta separat si 0 montam pe linia de lungime a mineeli (fig. 35) 34. Minece scurtl (modele 2 #8 3). 26 Fig. 35. Mineca. seuri (inact 2 913) Aatsfoninaren liparalu tip Model nr. 4. Cind i iirea mineeii, proved der distan{am liniile de taieturd pe linia de ro: tunjite a capulul de minecd, dind ininecti gimea dorita (fig, 37), Primul ere{ se di exact pe linia de desen Inlre linia de fafa gi linia de cot. AL doitea cre} Se di in afard ta 0,5 em de primal cre}, nere|im inineea. 1a roturt ca la modelul nr. 2, Fig: 97. Minece Seurt(aovel 4) — Ufasbrmiaes padi tp. ‘Mincea scurt& bufanta Pentru mineca serurt® butfnt’ procedim ca Ja modelul de minect hingi bufonta, ayezim cele dowd par{i ale tiparuiui pe material, lasind falre tinifle de talelura 5~6 cm saa chiar mai {null alft sus cit si jos (lig, 39). Cre{urile se dau sus la fel ca la modelul de mineci lungs. La linia de lungiea minecii se introduce tun elastic, sau doué elastice (pentru acoactn se tu (ei fighele intre care lisdm o distan(a egald 4 Fifimea clasticulul plus 3mm, Aceasia mineed poole fi montatt si pe mengeta Pentru proba se vor respecia indica Pentru proba minecii lungi, bufente. le date We Fig. 98,. Mina seurte bulanté, Fi. 99, tat ar tant fhanstomares fina Gp) ‘Tiparul de minecd chimono (lung, trei sforturi gi scurta) La acest madel (fig. 40) se folosese tiparele tip de corsaj spate, fa{i si mines’. Pe o nou coelé de hirtle se agea74 tiparele aga cum se va explice mai jos Se foloseste tiparul tip de faji eu pensa Ja umar cu pensa deschisd; se indeale tipatul tip Fig. 40. Mincea shimano: Vemineickinens de mfiecd pe linia de mijleeul snmiecti gl se ageez2 tiparul tip de minecd astfel incit linia de mijloc a minecti sé continue linia de umar a corsajului Tnclinarea minecit. De la linia de rascroiture a brafului, pe Tinia de subrat, se masoara 6 cm In acest punet linia de cusitura a minecii trebuie si inlflneascé linia de subra{. Din punetul aflal pe linia de subrat, la Bem dela linia de rascroitura a brafului, se yor misura 10 cm spre rascroitura bra{ului construind linia de inclinare @ minecti Pe aceastit Tinie se tale tiparul si

    Vous aimerez peut-être aussi