....

-REVIST A DE ARTĂ CONSTRUCTIVIST A

DIRECTOR: SCARLAT CALLIMACHI I 7 FEBRUARIE 192B

Pour ma -"Chambre de revesu

en attendant les petits poissons, vous savez Ianco?

J'ai escalade (aui cher Mensieur d I'oei! severe) le balcon de

la belle Venitiene dont.1a cheveiure rayonnait au soleil de midi!
J'ai pris mes petits ciseaux et lui ai ravi que1ques meches
d'or pur! . " . ~. "-,
! ,
.. J'ai demande a son voisin, le jeune .rasta aux cheseux lui,
sants, de me lasser faire une leghe tonsure sur 80n 'crâne
d'ebene. .
Puis, d'un saut {jai efe, cher . Monsier, . jadis ecuyere de cir-
que} j'ai bondi dans la prairie ou . jai recontre les brebis
blanches et jai fait une ample moisson de petites bot.ic1es de
laine frisee ! '
En passant pres du ruissean, j'ai ramasse les caillou"X bleus
et roses et cueilli la mousse ,humide 1
_ Et voila mon .Paysage de Reves" •
Les chovnt d'or seront: les vagues châtoyantes
Les petites bouc1es de laine,: leur ecume
LE!s meches noires : leur profendeurs
Les petits caillaux bleus et roses: les galets
Qu' elles rouleront sur la greve! l! -
Car, (cher Mousieur a /'oeil severe qui va se pliss,#r loul a fail)
tOt1S ces materiaux seront mobiles ! Des fils invisibles les main,
tiendront· dans l'orche que le choisirai! . ,
.Puis, a la paroi ou j' accrocherai mo~ tableau, j'installerai
un ventilateur et des prises eIectriques et quand il me plaira
de vous inviter, cher Meusieur . a /'oei/, et vous chers cama-
r:ades l1 la grimace sceptique, je ferai jouer vent et lumieres
colorees dans mon "Paysage", toujours dans un orche choisi,
puis je courrai encore frapper a la porte de ma mechante voi,
sine, et j'ouvrirai la cage de- l'oiseau emprisonne et lui ren'
drait son voI dont il animera mon .. Paysagc de Reves" .
Saurez-vous, alors,
(oeil pllsse et grimace sceptique)
vous emQuvoir un peu
ă. ce nouveau spectacIe?
DIDA SOLOMON de Vidor Brauner Sa urez-vous enfin entendre le mot:
Liberle, liberle, liberle!!!
Mais non! ! ! ! ! !
----------------------------------- Vous etes tous (sauf le respect que je vous dois, cher ' Mou-
sieu:" et le sOl/rire que je vous garde, chers camarades,)
Dida Solomon şi Ion Tâlvan au obţinut tous des MOUTONS ! ! !

de curând - la Iaşi ş.i Botoşani ' - man suCcese Au moins si je pouvais vous tondre ! ! !
Mais non 1 ! ! ! 1 !
în piesele D-ra Iulia de AUCTust
b
Strindbero-
b Mes petits ciseaux y perdraie~t leur tranchant aiguise !
Et ce serait dommage 1
şi Poveste de Scarlat CaIIimachi. Alice Baill

www.dacoromanica.ro
It U NeT No. 12 F E B R 'U ARI E -1925

ZAI L STURM
Pie5ă în 7 Tablouri

PERSOANELE:
Zail Sturm, 32 de ani.
Sonia Vasilievna, 30 de ani.
lvan lvanovici Gribunin, 67 de ani, neguţător bogat.

Ţrecătorul Un doctor Intiiul rănit

Olga ITanovna Un brancardier Al doilea "
O femee, 45 de ani O infirmieră Al treilea "

Intiiul soldat. - Al doilea loldat.

Soldaţi, femei, etc.
In RUlia: 1914-19111.

Tabloal 1
o stradă. -O bancă de lemn.
Toamna. Frunze veştejite cad. Noaptea se lasă treptat.
Nici un trecător.
Zai! Sturm şi Sonia Vasilievna stau pe bancă şi vorbesc cu ' o voce scoborâtă.

ZaU: Sunt fericit! Zai! : Nu-i adevărat, Sonia. Glumeşti. Vrei să mă'n
Sonia: In sfârşit ne·am regăsit. spăimânţi. .
ZaU: După trei ani de grea suferinţă. Sonia: Să te tnspăimânt?
Sonia: Am plâns mult. ZaiL : Vrei să mă 'ntristezi.
ZaU: Mă credeai mort? Sonia: Nu Zail, ai îndurat prea mult, (II priveşte eu dra-
Sonia: Credeam că te-au omorât. goste.) •
ZaU: Am suferit, am plâns .. m'am r.ugat ... Zai! " (Privind la frunzele care cad domol) Ce Toamnă ...
Sonia: Te-au chinuit. frig ... foame ... Săraci, peste tot săraci ...
ZaU: Da. Sonia: Imi place toamna. Toamna poti plânge mai uşor.
Sonia: Da, mult de tot. lmi place să plâng, când frunzele sunt veştede,
ZaU: Mi-au dis.t rus viata. Nu mai sunt nimic, nu mai când tăcerea vibrează în ramurile negre ... şi mute.
am sufl~t. Mi-e trupul plngărit şi frânt de mâi- ZaiL : Uită-te la grădina aceasta. Aleele sunt deşarte.
nile şi loviturile lor. Baţi câinii. E groaznic să Se pierd în necunoscut, aşteaptă frigul, mizeria
bati un om ... un om slab. iernei... (O pauză).
Sonia: Trebue să te răzbuni. Sonia: Zail !
ZaU: De ce să mă răzbun? Vreau să uit. Incerc să Zai! : 1'. ă mai iubeşti?
incătuşez fn uitare, aceşti trei ani... Clipele de Sonia: Da. (Sensuală şi optimistă). Sărută-mă. Vreau
uitare sunt scurte... Apoi, trecutul revine mai sărutări.
puternic, mai crud ... (Se gândeşte) Sunt nopţi, Zai! : Da, da ...
când mă culc devreme, - trupul mai puţin obosit, Sonia: Sărutările trecutului. (Se îmbrăţişează).
gândirea limpede, - ca să mă pot gândi mai Zai! : Aceleaşi.
bine la ziua de mâine, la ziua zdrobită de trei Sonia: Mai sărută·mă odată. (Pauză).
ani, trăiţi in inchisoare. ln acele nopţi lupt impo- Zai!: Se'ntunecă.
triva suferinţeler mele, loviturilor cari-mi ard Sonia: Mai rămânem. Vreau să iubesc, aici in singu-
mereu trupul şi înjurăturilor care-mi rănesc su· rătate, departe de oameni.
fletul ... Trebue să beau ... Trnbue să mă'mbăt cu Zai!: Fie.
băutura cea mai rea, atunci, beat, nebun, străbat Sonia: E vointa Domnului.
drumul viitorului meu .•. Zai! : A Domnului?
Sonia: Viitorul tău e in răzbunare, în sânge. Sonia. El a creat omul. Iar crima e in om.
ZaU: Nu ... Când puterii! mă părăsesc, când toată fi- Zail: Nu.
inţa mea tremură de oboseală, de frică, - mă rog ... Sonia: Ba da. Priveşte-mă! Port crima în mine. Mă în-
Sonia: Nu trebue să te rogi. Trebue să te răzbuni. veseleşte, mă întărâtă, mă face să sufăr, să strig ..•
ZaU: Să ucid? Se intinde ca kprâ. Şi intr'o zi voiu săvârşi
Sonia: Da. crima ... crima mea.
ZaU: Sânge ... iară sânge ... Zai!: Sonia, nu, nu !
Sonia: Crimă, iată destinul nostru. Fiecare om poartă, Sonia: Zail, aş vrea să ucid. Pe cine? Nu ştiu ... pe un
în el, o crimă, a lui. .. Şi trebue s'o săvlrşească. necunoscut, pe un trecător ... pe un om. Vreae
Zai! : Dar cei ce nu ucid? să mă liberez de crima mea, de această obsesi
Sania: Săvârşesc fapte mai grozave decât crima. covărşitoare, hidoasă putredă ... Când merg, câte-

www.dacoromanica.ro
 1» U NeT No.,m FEBRuaRIE ' 9 2 5
s - ; --

odată pe stradă şi intâlnesc un om slab, obosit, Sonia: Vreau să ştiu, ce ai facut În aceşti trei ani.
aş vrea să-I strâng de gât... Apoi, sunt sigură Zai! : Am plâns, gândindu-mă la tine. Mă temeam.
c'aşi regăsi liniştea, poate fericirea. Sonia: Ti-aduci aminte de noaptea noastră din urmă?
.zail : Sonia, să mergem. Zai! : Noaptea aceea de dragoste?
Sonia: Da. '
Son:a: (Cu bunătate). Nu încă. (O pauză) Vorbeşte-mi
de tine, de cei tuei ani ... ' . Zai! : A doua zi, dimineaţa, m'au arestat. Era frig,
.zai! : Nu. ningea. Străzile I!rau pustii şi inchisoarea de-
parte. Un câine urla în fundul unei curţi - şi
Sonia: Vorbeşte-mi de odăita noastră.
un betiv se clătina cântând.
Zai! : In fundul unei curţi murdare, era o scară îngustă
şi neagră. Ducea la camera noastră. Sonia: I\i mai aduci aminte de atâtea nimicuri?
ZaU: Da.
, ZaU: Cine ştie ce suflet mizerabil stă închis, astăzi, ~rai obosit. O presimţire vagă te-a ţinut treaz
într,e ce.1e patru ziduri reci şi incolore.
Sonia:
toată noaptea.
Sonia: Vre-un frate de al nostru. Zai! : Mă credeam în vis.
.zail: Un sărac. Sonia: Ce vis ' urât.
Sonia: Da, de sigur. ZaU: Da, urât.
.zaU: Un om plăpând. Sonia: Şi vrei să uiti?
.sonia: PIăpânzii sunt laşi.
Zai! : (Lipsit de convingere) Nu ...
.zai!: Laşi? Sonia: Poţi uita?
Sonia: Da. Trebuie să fim tari şi cruzi. Trebue să răz- ZaU: (Cu multă energie) Nu !
bunăm. Sonia' : Dacă eşti slab, îţi iau elI locul.
.zai! : Nu . Zai! : (Cu blândeţe) O să mă ajuti?
Sonia: Trebue să răzbunăm pe cei ce suferă. Sonia: (Cu pasiune) Da. '
.zaU: Mie groază de sânge . ZaU: Nu mă vei mai părăsi?
Sonia: Doar sângele purifică. Sonia: Nu.
.zaU: Sonia, nu, nu . . Zai! : Sunt atât de singur.
Sonia: Trebue să-ţi reaminteşti trecutul şi tot ce ai su- Sonia: Eşti un nenorocit, (Se uită lung la el O pauză .
ferit, trebue să te gândeşti la ceilalţi. Se sărută). ,
, ZaU: Urăsc oamenii. ZaU: Nu te 'nspăimântă suferinţa?
Sonia: Nu-i adevărat. Sonia: (Cu ură) Nu, Nu.
ZaU: Ba da. ZaiL: Drumul e lung. (O pauză) _
Sonia: Trebue să fii neînduplecat. Sonia: Povesteşte mai departe.
Zail : Sunt slab. Zai! : ...Si am trăit 6 luni într'o celulă unde nu pătrun­
Sonia: Trebue să lupţi. de'a lumina zilei, (Râde) apoi m'au judecat. In
.zaU: De ce? lipsă de dovezi m'au condamnat la 2 ani inchi-
Sonia: Viata e un sacrificiu. N'ai dreptul să tremuri pri- soare ... Fără lumină ... nici-o carte în singurătatea
vind în ochi pe cei cari ţi-au făcut rău (O pauză) aceea rece. .,,-
Iubitul meu, eşti trist ... Grozav de trist. .. Te in- Sonia: Aşa, ve:t.i trebue să ucizi. E dreptul tău.
teleg. Ti-au frânt inima ... Zail : Sânge... sânge ...
.zai! : Mi-au distrus tinereţea, toate speranţele . Sonia: Vor plăti scump faptele lor.
Sonia: Ei distrug zilnic alte vieţi. ZaU: Sonia! (li mângâie mâinele).
.zaU: Am fost student şi am lucrat zi şi noapte pen- Sonia: Te-am aşteptat trei ani.
tru a cunoaşte tainele medicinii., Am vrut să-mi ZaU: Sonia! (Ia capul Soniei intre mâini şi-l sărută
dau viaţa pentru cei ce suferă in sălile triste de lung) Femeea mea. (~âteva clipe tăcute). Vei fi
spital. Ei m'au arestat şi m'au condus la închi- soţia . mea.
soare, Am trăit 6 luni intr'o celulă ca un criminal. Sonia: După izbândă.
Şi de ce? ZaU: Eşti crudă.
Ai scos o broşură pentru muncitori, vorbeai de Sonia: (Zâmbind) Nu ...
Tarul - Dumnezeu, de nebunii - miniştrii şi de Zai! : Câte odată.
hoarda numită: armată. . Sonia: Nu. Sărută-mă ... Imi plac buzele tale. (Pauză). Să
plecăm.
-Zail : M'au bătut până la 's ânge. ' Mi-au dat să mănânc
pâine putredă şi apă stătută .•. (Cu o voce ' sco- Zai! : Priveşte cerul.
borâtă) Mă injurau şi mă scuipau in fată ... "Iudă"
Sonia: E negru.
"Jidov scârbos !•.. Apoi, se indepărtau răzând. ZaU: Vine furtună.
Sonia: Haide! (Se scoală) Unde eşti?
La ce te gândeşti ?
Sonia: Sunt ingrozitori. (O pauză mai lungă) Ah !...
-ZaU: Să mergem. Vreau să beau. (Pleacă amândoi. El, uitându,..se la ea).
Sonia: Nu Zail. O Să-ti facă rău. '
Zai! : Trebue să beau. Băutura m, ă împi edică să ine- Cortina
bunesc. Mi·e frică si nu'mi pierd minţile ..• OrÎce
sgomot îmi pătrunde în creer, ca un vârf de cu- Scarlat (aUimachi
ţit... capul îmi arde, numai pricep uimic, e fngro-
zUor ..•
Sania: De când?
ZaiL: De când m'au bătut.
Sonia : Spune . .spune !
Zai! : Nu mai pot.

www.dacoromanica.ro
PUN C T' . No. 12 F E B R U ARI E 1925

Sondă
,: (

Seară desciosă dela etaj cu trenurile de . marfă
nervii semnalelor excită ;ass.-ul geologic
mineral luna a intervenit inutil şi .logic
pe gâtui bulevardului cinematografele eşarfă
drum vulcanizat vibrări pe cerul de cauduc
tramwar cabotin pe' cablu dansator
identic arborii cu'bani de zinc au sărit într'un picior
vântul trosneşte Ia încheieturi ca fotoliile de nuc,
, ,
Equator fruntea sub ' săţutul amaţ .
c. tren ·s'p re trecu,ţ ' g~stul ca alpum sau vis
tuse ceasul p:t:in ' pomi început de Făurar
amforă surâsJ,11 tău în coaste închis
Mereu paşii se' destramă ca vorbe
aur acest gând ţi ..! dărui inel
rătăcim ca'n biblie prin coridor în stea

tăcerea s'a răzimat

de azilul comunal
Citroen patinează cu sponteneităţi şi magnet
orice frază filtru de alcool violet
emancipat oraşul a ţipat la arsenal. ,
Stephan Roli
in ctescut un cuvânt c.a o privire.
Trup dizolvat în peisaj acid
, . elastic psalm printre grădini şi scut
anotimp avion în piept desfăcut
după tine uşile cerului' se deschid

os în nisip linişte întreruptă ' ca inimă

amurgul sparge fluier şi saltimbanc '
rănile aerului glasul tău le vindecă

. lIarie Voronca

---
Nu suntem împotriva ' tiner~ţii. Din potrivă. Pretindem.
însă, că fiecare vârstă Jşi a.re necesităţile ei.
In faşă copiii !şi administtează mi.ci lacuri proprii. tn
şcolile primare mâzgălesc pereţfi. , După <>e cunosc ,tabla
lui Pitagor~ e de PTefer~~ , să aţină , ca~ea servitoarelor;
decât să se dedea la practice de ~utofe~undare. E şi
mai grav, insă, cazul când ,tinerii l.ic,eeni impart dragostea
de unul singur, utilizând-'o în poezii şi în proză.
In cazul acesta cred că fac literatură. '
_ In loc să utilizeze normal funcţiile speciei, dicţionarul­
româno-hancez" ,gramatica, c.ompo.ziţra, plimbările la aer
liber, grădina zoologică, ei agită o flamură şi petrec
c:ipă după clipă inmulţind vertiginos, repetat .şi pasionat ~
1risoanele unui sex, care încă nu e format-.
Regretăm sincer acest proces de degenerare. Nădăj­
duiam , că g€neraţiile noi.vor părăsi,-dacă v.reţi- "Crucea
de piatră" pentru un loc,al mai h}gienic, ocrofit sanitar ..
Dar, nici într'un caz, n'am fi dorit ca Î,uneţea ţării nO,astr~'
să cheltuiască bani experimentând teoriile u,nui străin"
care, in' ţara lui, a făcut şcoală în economie politică,
nu' în viaţă..
D'ecât o flamură stearpă, mai ,bine un chief cu pră.ji-
tufi şi midinete.
'Ubu-roi

~ Conservator et Co.
A aparut: de N. Davidescu

Revista PUN(T Redactor Stephan Roii

.....".,; .~ STR. BARATIEI No. 37 - Bucurelli
Co nstrucţie: MARC'EL !ANCU

www.dacoromanica.ro