Academia de matematica Algebra si geometrie

http://robeauty.ro Formule si proprietati

FORMULE SI PROPRIETATI
MULTIMI MULTIMEA NUMERELOR NATURALE ( N ) CALCUL CU PUTERI
2 {2,3,4}; 5 {2,3,4}; N  {0,1,2,3,....}; N *  {1,2,3,...};
{2,3}  {2,3,4}; {2,5}  {2,3,4};   {2,3,4}; 2N  {0,2,4,6,.....} multimea numerelor pare;
2 7  23  2 10 ;2 7 : 23  2 4
{2,3,4}  {3,4,5}  {2,3,4,5};   {2,3,4}  {2,3,4}; 2N  1  {1,3,5,....} multimea numerelor impare; 7 2 3
76
abc  100a  10b  c; abcd  1000a  100b  10c  d ;
{2,3,4}  {3,4,5}  {3,4}; {1,2}  {3,4}  ; (2a) 2  4a 2 ; (ab) 3  a 3b 3
{0,1,4,9,16,25,.....}  multimea patratelor perfecte;
  {2,3,4}   ; {0,1,8,27,64,....}  multimea cuburilor perfecte; (2) 4  16; (2) 3  8
{2,3,4} \ {3,4,5}  {2}; {3,4,5} \ {2,3,4}  {5};
D  C  I  R, 0  R  I (1) 5  1; (1) 6  1; 17  1
{0,1}  {2,3}  {(0,2), (0,3), (1,2), (1,3)};
(teorema impartirii cu rest)
MULTIMI NUMERICE 61  6; (6)1  6
n(n  1)
N  {0,1,2,....}; N  {1,2,...};
* 1  2  3  .... n 
2 2 0  1; (2) 0  1
Z  {...,2,1,0,1,2,...}; (suma lui Gauss).
2 2 2 05  0
Z ; Q ; Q \ Z ; DIVIZIBILITATE
1
3 3 3 2 | 6 (sase se imparteexactla doi); 3 4  ;
N  Z  Q ; 2 Q ; 2  R ; 2  R \ Q ; D12  {1,2,3,4,6,12}  multimea divizoril or lui 12; 34
N  Z Q  R M 12 {12,24,36,48,...}  multimea multiplil or lui 12; (2) 3 
1

1
CALCUL ARITMETIC {1,2,3,5,7,1,13,17,19,.....} multimea numerelor prime (2) 3 8
NUMERE INTREGI (care au divizoridoar pe 1 si numarul insusi); CALCUL CU RADICALI
4  3  3  4  7; 4  (3)  4  3  3  4  1; D 8  D12  {1,2,4,8} {1,2,3,4,6,12}  {1,2,4}; 36  6; (6)2  6; a2 | a |;
(4)  3  3  (4)  4  3  3  4  1; c.m.m.d.c al lui 8 si 12  (8,12)  4; 3 2  5 2  7 2 ; 3 2  5 2  2 2 ;
(3)  (4)  (4)  (3)  M8  M12  {8,16,24,32,....} (12,24,36,....}; 5 3  2 2  3 2  7 3  2 3  2 ;
 3  4  4  3  7; c.m.m.m.c al lu 8 si 12  [8,12]  24
12
(4)3  3(4)  12; 5  3  15; 12 : 3   2;
a  23345675, b  355473 3
(4)(3)  (3)(4)  12;
c.m.m.d.c  (a, b)  345473 ; 7  7  7; 192  19;
FRACTII ZECIMALE
3,84  1,28  5,12; 3,84  1,28  2,56; c.m.m.m.c.  [a, b]  23355675 32  5  9  5  3 5;
3,84 10  38,4; 3,84 : 10  0,384; CRITERII DE DIVIZIBILITATE
2 | x daca u( x) {0,2,4,6,8}; 2 3  22  3  12 ;
384 128  49 152; 3,84 12,8  49,152;
384 : 128  3; 38,4 : 128  0,3; 38,4 : 12,8  3; 3 | abcde daca 3 | (a  b  c  d  e);  7 2   3
7 2  7; 7  7 3  7 7 ;
FRACTII ORDINARE 4 | abcde daca 4 | de;
5)
7 2)
3 41 7 3 21 5 | x daca u( x) {0,5}; 3 2 2 3
  ;   ;  ;
2 5 10 2 5 10 9 | abcde daca 9 | (a  b  c  d  e); 3 3
7 10 | x daca u( x)  0; 5 3  1 5 3
7 3 7 5 35 2 7 5 35 
:    ;    ; 25 | abcde daca de {0,25,50,75}. 5 3 2
2 5 2 3 6 3 2 3 6
TRANSFORMAREA FRACTIILOR APROXIMARI
5
3 71 127 PARTEA INTREAGA
7 0,3  ; 0,71  ; 0,127  ; SI PARTEA FRACTIONARA
10 100 1000
2  7  1  7 ; 7  7  3  21 ; 13 216  1 215 Numarul 2,45732 este aproximat :
3 2 3 6 2 1 2 2 0, (13)  ; 0,1(16)   .
99 990 990 - cu o zecime prin lipsa : 2,4;
3
- cu o zecime prin adaos : 2,5;

RoBeauty.ro - cu o sutime prin lipsa : 2,45;

- cu o sutime prin adaos: 2,46.
Academia de Matematica [2,6]  2; {2,6}  0,6;
[-2,6]  -3; {-2,6}  0,4.
 Lectii Video  Basic COMPARARI
2 3 2 3 4 3
 Lectii Skype  Exersare 3
1 ;  1  ;
2 3 4 3 2
 Lectii Face to Face  Aprofundare  7  5  0  5  7;
1,4  1,41  2  1,42  1,5;
 Examene si Teste  Excelenta si Performanta
 1,5  1,42   2    1,41  1,4.
1
 Academia de matematica Algebra si geometrie
http://robeauty.ro Formule si proprietati

FORMULE SI PROPRIETATI
PROPRIETATI ALE MODULULUI CALCUL ALGEBRIC
a 
FRACTII  , a, b  N *  a, daca a  0 x  x  2x; 7 x  2x  9x ; 7 x  (2x)  7 x  2x  5x ;
b  | a |  (7 x)  2x  7 x  2x  5x ;
 a, daca a  0
3 29 (7 x)  (2x)  7 x  2x  9x ;
 echiunita re a  b. Ex. : , ; 3 3 3
3 29 | 3 | | 3 |  3;    7 x2  2x2  5x2 ;  7 x2  2x2  5x2 ;  7 x2  2x2  9x2 ;
2 2 2
215 3211
 subunita re a  b. Ex. : , ; x  x  x2 ; (2x)(3x)  6x2 ; (2x)(3x)  (2x)(3x)  6x2 ;
219 4321 2  1  2  1; 2 2 2 2
219 4321 (2x)(3x)  (2x)(3x)  6x2 ;
 supraunita re a  b. Ex. : , ; a  1, daca a  1  0
215 3211 | a  1 |   2(3x  4 y)  6x  8 y ;  2(3x  4 y)  6x  8 y ;
15 18  a  1, daca a  1  0 (2x  3 y)(4u  5v)  8xu  10xv  12 yu  15 yv;
 ireductib il e (a, b)  1. Ex. : , ;
16 25 a  1, daca a  1
 2x  33x  2  6x
2
 4x2  9x  6.
3

18 ( 6 3 175 ( 25 7  a  1, daca a  1 FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

 reductibil e (a, b)  1. Ex. :  ,  ; MEDII
12 2 50 2 (a, b, c  R, n  N *)
18 3 (ale numerelor a, b  0 )
 echivalente Ex.:  (18  2  12). a2  b2  (a  b)(a  b)
ab
 
12 2
 aritmetica: m a  ;
RAPOARTE 2 a3  b3  (a  b) a2  ab  b2
 (a  b)a  ab  b 
 geometrica: m g  ab;
Procente : 25% din 150 
25
 150  37,5; a3  b3 2 2
100 2 2ab
 armonica : m h   ; (a  b) 2  a 2  2ab  b 2
3 1 1 ab
Raport al numerelor 3 si 7  ; 
7 a b (a  b) 2  a 2  2ab  b 2
18 3  aritmetica ponderata
Proportie :  (egalitatea a doua rapoarte) (a  b  c) 2  a 2  b 2  c 2  2(ab  bc  ca)
12 2 2a  3b
(cu ponderile 2 si 3) : ;
Proprietatea fundamenta la a proportiei
18 3
 :
5 (a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab2  b 3
12 2
mh  m g  ma (a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab2  b 3
18  2  12  3
2ab ab DESCOMPUNERI
(produsul mezilor este egal cu produsul extremilor );  ab 
Numerele x, y, z sunt direct proportionale ab 2 2a  4a  2a (a  2) ; a2b  ab2  ab(a  b) ;
3 2 2

x y z (inegalitatea mediilor)
cu numerele 2,3,4 daca   ; (a  1)2  (a  1)  (a  1)(a  1  1)  a(a  1) ;
2 3 4 SISTEM DE AXE
Numerele x, y, z sunt invers proportionale a2  9b2  a  3b  (a  3b)(a  3b)  (a  3b) 
x y z  (a  3b)(a  3b  1) ;
cu numerele 2,3,4 daca   ;
1 1 1
a2  3ab  2b2  a2  ab  2ab  2b2 
2 3 4 FUNCTIA LINIARA
Probabilat ea unui eveniment   a(a  b)  2b(a  b)  (a  b)(a  2b) ;


numar de cazuri favorabile
; a2  4ab  4b2  a  2b  (a  2b)2  (a  2b) 
f : R  R , f ( x)  ax  b ;
numar de cazuri posibile
Ex. : f ( x)  2x  4;
 (a  2b)(a  2b  1).
FUNCTII
f ( x)  0  2x  4  0  x  2  SISTEME DE ECUATII
f : AB G f  Ox   A(2,0) ; (metoda substitutiei si metoda reducerii)
A  domeniu de definitie ; x  2 y  5 x  5  2 y
f (0)  2  0  4  4    
B  domeniu de valori ;    2(5  2 y)  3 y  4
G f  Oy   B(0,4) }; 2 x 3 y 4
M ( x,0)  G f  Ox daca si numai daca f ( x)  0 ; x  5  2 y y  2
  ;
N (0, y)  G f  Oy daca si numai daca y  f (0);  7 y  14 x  1
 y  f ( x) x  2 y  5 2x  4 y  10 7 y  14 y  2
P( x, y)  G f  Gg daca si numai daca     .
 y  g ( x) 2x  3 y  4 2x  3 y  4 2x  3 y  4 x  1

ECUATIA DE GRADUL DOI

RoBeauty.ro ax  bx  c  0, a, b, c  R, a  0
2

  b2  4ac
Academia de Matematica Daca   0, ecuatia nu are solutii;

 Lectii Video  Basic Daca   0  x1,2 

b 
;
2a
 Lectii Skype  Exersare Ex. : x2  3x  2  0;
 Lectii Face to Face  Aprofundare 3  32  4 1 2 3  1
x1,2  
 Examene si Teste  Excelenta si Performanta 2 1 2

2
 Academia de matematica Algebra si geometrie
http://robeauty.ro Formule si proprietati

FORMULE SI PROPRIETATI
UNITATI DE MASURA
Lungime Arie Volum Capacitate Masa Timp
2 m  20 dm; 3 m  300 dm ;
2 2
2 m  2000 dm ;
3 3
1l  1dm3 ; 3 kg  3000 g; 1 ora  60 minute;
0,5 m  50cm; 2 l  2000 ml; 0,3 dag  3 g; 1 minut  60 secunde;
0,02 m2  200 cm2 ; 0,02 cm3  20 mm3;
3 km  3000 m ; 0,4 dal  4 l; 6 cg  60 mg; 1 deceniu  10 ani;
3 km2  300 hm2 ; 0,04 km3  40 hm3;
2,6 cm  26 mm ; 0,2 hl  20 l; 4 hg  400 g; 1 secol  100 ani;
1,7 dam  0,17 hm; 1ar  1dam2 ; 2 dm3  2000 cm3; 2,38 g  23,8 dg; 1 mileniu  1000 ani;
125 ml  0,125 l;
2 mm  0,2 cm; 1ha  1hm2  100 ari; 1m3  109 mm3; 0,09 kl  90 l; 2 t  2000kg; 0,5 ore  30 minute;
7,5 hm  750 m; 0,05 ha  5 ari; 6 mm3  0,006 cm3; 5 cl  0,05l; 12 dg  1,2 g; 1 ore  15 minute.
4
0,07 m  700 cm ;
2 2
0,025 dam3  25 m3;
PUNCTE SI DREPTE UNGHIURI
O
Puncte coliniare: care sunt situate pe aceeasi dreapta; Ascutit: care are masura <90 ;
O
Drept: care are masura =90 ;
O
Drepte concurente: care au puncte comune; Optuz: care are masura >90 ;

Teorema: Suma masurilor unghiurilor din jurul unui punct

este 360 (           360 ).
o
Semidreapta deschisa: (OA, O  (OA ;
O

Semidreapta inchisa: [OA, O  [OA;

 , si ,  alterne interne ;
Segmente congruente: care au aceeasi lungime
[ AB]  [CD] ;  , si  ,  alterne externe;
Drepte paralele: care sunt coplanare si nu se intersecteaza  ,  si  ,  corespondente ;
 , si , corespondente.
Drepte perpendiculare: care formeaza un unghi drept
Teorema: Doua drepte sunt paralele daca si numai daca formeaza cu o secanta
perechi de unghiuri de acelasi tip (adica alterne interne sau alterne externe sau
Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singura corespondente) congruente.
paralela la acea drepta.
(Axioma lui Euclid) FIGURI GEOMETRICE
UNGHIURI TRIUNGHI PATRULATER
Isoscel:are doua laturi PARALELOGRAM DREPTUNGHI ROMB
Congruente: care au masurile egale; congruente;
Echilateral:are laturile
congruente;
Adiacente: care au acelasi varf, o latura
Oarecare:are laturile  Paralelogramul
comuna si interiorele nu se intersecteaza;
de lungimi diferite; este patrulaterul
Opuse la varf: care au acelasi varf si Ascutitunghic: are  Dreptunghiul  Rombul este
cu laturile opuse
laturile unuia sunt in prelugirea laturilor toate unghiurile este paralelogramul
paralele;
celuilalt; ascutite; paralelogramul cu doua laturi
 laturile opuse
Teorema: Doua unghiuri opuse la varf sunt congruente. Dreptunghic: are un cu un unghi alaturate
O sunt congruente; drept;
Complementare:cu suma masurilor 90 ; unghi drept;  unghiurile congruente;
o o  are toate  diagonalele
Ex.: complementul unghiului de 30 este unghiul de 60 ; opuse sunt unghiurile
Suplementare: cu suma masurilor 180 ;
O
congruente iar sunt
drepte; perpendiculare;
o o unghiurile
Ex.:suplementul unghiului de 30 unghiul de 150 ;  are  Diagonalele
O alaturate sunt
Unghi nul: care are masura de 0 ; diagonalele sunt bisectoarele
O suplementare;
Unghi alungit: care masura de 180 ; Optuzunghic: are un congruente. unghiurilor.
 diagonalele au
Unghi propriu:care nu este nici nul nici alungit; unghi optuz. acelasi mijloc.
PATRAT TRAPEZ
RoBeauty.ro  Are doua laturi
Academia de Matematica  Patratul paralele si
este rombul celelalte doua

  cu un ughi neparalele;
Lectii Video Basic drept;  Trapezul isoscel
 Lectii Skype  Exersare  Patratul
este
are laturile
neparalele
 Lectii Face to Face  Aprofundare dreptunghiul congruente;
 Trapezul
cu doua laturi
 Examene si Teste  Excelenta si Performanta alaturate dreptunghic are
congruente. un unghi drept.
3
 Academia de matematica Algebra si geometrie
http://robeauty.ro Formule si proprietati

FORMULE SI PROPRIETATI
TEOREME DE BAZA DREPTE IMPORTANTE IN TRIUNGHI ARII
1. Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este Mediatoarea este
O O
180 (A +B+C=180 ). perpendiculara pe latura in
mijlocul ei.
2. Suma masurilor unghiurilor unui patrulater
O O
Teorema: Mediatoarele b  h b  c sin A
este 360 (A+B+C+D=360 ). AABC   
unui triunghi sunt 2 2
3. Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt concurente in centrul
cercului circuscris
p( p  a)( p  b)( p  c)
congruente (B=C).
triunghiului. ( formula lui Heron)
4. Intr-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de Bisectoarea imparte
la varf este si mediana, inaltime, mediatoare. unghiul in doua unghiuri
5. Intr-un triunghi dreptunghic mediana din varful congruente . Aparalelog rambh
ughiului drept este jumatate din ipotenuza BAD  DAC .
(AD=BD=DC). Teorema: Bisectoarele
6. Intr-un triunghi dreptunghic cateta care se unui triunghi sunt
Adreptunghi  L  l
o
opune unui unghi de 30 este jumatate din concurente in centrul
ipotenuza (AC= 1 BC). cercului inscris in triunghi
2
(tangent la laturile
7. Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu o
triunghiului).
latura a triunghiului si jumatate din ea (EF||BC, d1  d 2
EF= 1 BC.
Inaltimea este Aromb  b  h 
2 perpendiculara dintr-un 2
8. Teorema lui Thales si reciproca sa
 EF || BC  EB
EA  FA  .
varf pe latura opusa.

FC Teorema: Inaltimile unui

9. Teorema fundamentala a asemanarii triunghi sunt concurente in (B  b)h
Atrapez 
 EF || BC  AEF ~ ABC . ortocentrul triunghiului.
2
Mediana este segmentul POLIEDRE
care uneste un varf cu
10. Teorema bisectoarei AD bi sectoare mijlocul laturii opuse.
Al =suma ariilor fetelor
DB  AB .
DC AC
 Teorema: Medianele unui
triunghi sunt concurente in
laterale

centrul de greutate al
11. Int-un triunghi dreptunghic: Prisma
triunghiului care este situat GA  GB 
 AD  DB DC (teorema inaltimii);
2
pe fiecare mediana la 2
GM GN
V  Ab  h ; At  Al  2  Ab;
3 GC  2
 AB  BD  BC (teorema catetei);
2
GP 3
de varf si 1 de baza..
 BC  AB  AC (teorema lui Pitagora).
2 2 2 3
 POLIGOANE REGULATE
m(AOB)  m( AB) (unghi la centru); 180o 180o
12. 
ln  2R sin ; an  R cos Piramida
n n
m(AMB) 
m( AB)
(unghi inscris). V  13 Ab  h ; At  Al  Ab;
2 R l 3
l 3  R 3; a 3  ; h3  Trunchi de piramida
13. Intr-un cerc; 2 2
 Tangenta este perpendiculara pe raza;
R 2
 Diametrul perpendicular pe coarda l 4  R 2; a 4  ;d4  l 2
2
 
injumatateste coarda si arcul.
14. Teorema celor trei perpendiculare: R 3 V  h3 AB  Ab  AB Ab ;
L6  R; a6 
AM    2 At  Al  AB  Ab;
  AB  d . CORPURI ROTUNDE 
MB  d  Cilindru
V  R2h ; AL  2RG;
RoBeauty.ro AT  2R( R  G) .
Trunchi
Con
Academia de Matematica de piramida
V  13 R2h ; AL  RG;
 Lectii Video  Basic AT  R( R  G) .

 Lectii Skype  Exersare Trunchi de con

 Lectii Face to Face  Aprofundare V

3

 h 2 2
R  r  Rr ; 
 Examene si Teste  Excelenta si Performanta AL   (R  r )G;

4

AT  R(R  G)   R2  r 2 . 