Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
ro
Ecuaţia de gradul doi
e.
Dacă 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
b
x1 , x2
2a
0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
at
Dacă
b
x1 x2
2a
Dacă 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
-m
b i
x1 , x2
2a
ax bx c a ( x x1 )( x x2 )
2
x12 x22 S 2 2 P
x13 x23 S 3 3SP
f : R R
f ( x ) ax 2 bx c
b
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V , .
2a 4a
://
Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este f min
4a
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este f max
4a
tp
Progresii aritmetice
an a1 (n 1) r
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1 an )
ro
Sn
2
Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
b
e.
2
Progresii geometrice
at
Formula termenului general:
bn b1 q n 1
Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b1 ( q n 1)
-m
Sn
q 1
Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2 a c
Numere complexe
e
z a bi este forma algebrică a unui număr complex
nt
z r cos i sin este forma trigonometrică a unui număr complex unde:
r a2 b2 este modulul numărului complex
b
[0,2 ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg
a
ria
i 2 1
a bi a 2 b2
z a bi
Formula lui Moivre
va
Elemente de combinatorică
n ! 1 2 3 .... n
://
Pn n !
n!
Ank Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
( n k )!
tp
n!
Cnk Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !( n k )!
ht
ro
n k
Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk 1 Cn a
k
bk
Formule cu logaritmi
e.
log a b există dacă a 0, a 1, b 0
log a b c a c b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm
at
log a 1 0
log a a 1
ln1 0
-m
ln e 1
lg1 0
lg10 1
log a A log a B log a ( A B )
A
log a A log a B log a
B
e
nt
log a An n log a A
log c b
log a b
log c a
ria
1
log a b
log b a
Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P( E )
nr. total cazuri posibile
Legi de compoziţie
://
ro
Dacă ax 3 bx 2 cx d 0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 atunci avem:
b
x1 x2 x3 a
e.
c
x1 x2 x1 x3 x2 x3
a
d
x1 x2 x3 a
at
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru
-m
b
x1 x2 x3 x4 a
x x x x x x x x x x x x c
1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
x1 x2 x3 x1 x2 x4 x1 x3 x4 x2 x3 x4 d
x1 x2 x3 x4
e
a e a
nt
ria
va
://
tp
ht
Formule de analiză matematică
ro
Asimptote
Asimptote orizontale
e.
Pentru a studia existenţa asimptotei orizontale spre la graficul unei funcţii se
calculează xlim
f ( x) .
Cazul 1. Dacă această limită nu există sau este infinită atunci graficul nu are asimptotă
at
orizontală spre .
Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un număr real l ,atunci graficul
are asimptotă orizontală spre dreapta de ecuaţie y= l .
Analog se studiază existenţa asimptotei orizontale spre
-m
Asimptote oblice
Asimptota oblică spre (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculează cu
formulele:
e m lim
x
f ( x)
x
nt
n lim f ( x ) m x
x
Analog se studiază existenţa asimptotei oblice spre
ria
Asimptote verticale
Se calculează xlim
x
f ( x ) şi xlim
x
f ( x) .
0 0
x x0 x x0
Dacă una din aceste limite este infinită atunci graficul are asimptotă verticală dreapta de
va
ecuaţie x x0 .
f ( x ) f ( x0 )
f ( x0 ) lim
://
x x0 x x0
y f ( x0 ) f ( x0 )( x x0 )
ht
Reguli de derivare:
ro
( f g ) f g
( f g ) f g
( c f ) c f
e.
( f g ) f g f g
f f g f g
g g2
at
-m
x 1 x (u ) 2u u
2
u
u
log a x log a u
1
( x 2 ) 2 x (u 3 ) 3u 2 u
x ln a u ln a
( x 3 ) 3 x 2 (u 4 ) 4u 3 u
sin x cos x sin u cos u u
( x 4 ) 4 x 3 (u ) n u
n n 1
u
cos x sin x cos u sin u u
( x ) n x
n
1
n 1
e
tgx
1 1
u
u
u2 tgu
u
nt
1 cos 2 x cos 2 u
2 u u
ctgx 2 ctgu 2
1
x x u
sin x 2 u sin u
x
1
arcsin x
1
arcsin u
u
e e u
ria
2 x 1 x2
u u
1 u2
e e
x x
arccos x
1
1 x2 e e u
u u arccos u
u
1 u2
e e
x x
arctgx
1
a a ln a u
u u arctgu
u
1 x2 1 u2
va
a a ln a
x x
arcctgx
1
arcctgu
u
1 x2 1 u2
://
tp
ht
Tabel cu integrale nedefinite
ro
1dx x C sin xdx cos x C
x2
xdx 2 C cos xdx sin x C
1
cos2 x dx tgx C
e.
x3
x dx 3 C
2
1
x4 sin 2 x dx ctgx C
x dx 4 C
3
at
1 1 x
x n 1 x2 a2 dx
a
arctg
a
C
C
n
x dx
n 1 1 1 xa
1 x 2 a 2 dx 2a ln x a C
-m
x dx ln x C
e dx e C
x x
1
x 2 a 2 dx ln x x a C
2 2
1
e x 2 a 2 dx ln x x a C
x
dx e x C 2 2
x ax
a dx ln a C e 1 x
a 2 x 2 dx arcsin a C
nt
Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:
b b
f ( x ) g ( x )dx f ( x ) g ( x ) ba f ( x ) g ( x )dx
va
a a
b
A( f ) f ( x )dx
a
Volumul unui corp de rotaţie
Dacă f : [a, b] este o funcţie continuă atunci avem:
tp
b
V (C f ) f 2 ( x )dx
a
ht
ro
u( x )dx u( x ) C sin u( x) u( x)dx cos u( x) C
u( x ) u( x )dx
u2 ( x) cos u( x) u( x)dx sin u( x) C
e.
C
2 u( x )
u3 ( x) cos dx tgu( x ) C
u ( x ) u ( x )dx 3 C
2
2
u( x )
u( x )
at
u4 ( x) sin 2 u( x) dx ctgu( x ) C
u ( x ) u( x )dx 4 C
3
u( x ) 1 u( x )
u 2 ( x ) a 2 dx a arctg a C
-m
u n 1 ( x )
u ( x ) u( x )dx n 1 C
n
u( x ) 1 u( x ) a
u ( x) a
2 2
dx ln
2a u ( x ) a
C
u( x )
u( x ) dx ln u( x ) C
u( x )
dx ln u( x ) u 2 ( x ) a 2 C
u ( x) a
2 2
e
e
u( x)
u( x )
u( x )dx e e
u( x )dx e u ( x ) C
u( x )
C
u( x )
u ( x) a
2 2
dx ln u( x ) u 2 ( x ) a 2 C
nt
au( x) u( x ) u( x )
a
u( x)
u( x )dx
ln a
C a 2 u2 ( x)
dx arcsin
a
C
ria
va
://
tp
ht
Formule de geometrie
ro
1) Teorema lui Pitagora
Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:
cateta 2 cateta 2 ipotenuza 2
e.
2)Teorema lui Pitagora generalizată(teorema cosinusului)
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
BC 2 AB2 AC 2 2 AB AC cos A
at
3)Aria unui triunghi echilateral de latură l este:
l2 3
Aria
4
-m
4)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):
AB AC sin A
Aria
2
5)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
S p( p a)( p b)( p c) formula lui Heron
unde p
abc
2 e
este semiperimetrul.
nt
6)Aria triunghiului dreptunghic este:
cateta cateta
Aria
2
ria
7)Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
a b c
2R
sin A sin B sin C
unde a,b,c sunt laturile triunghiului
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
va
x x y y2
M 1 2, 1
tp
2 2
10)Vectorul de poziţie al unui punct:
Dacă A(x,y) atunci OA x i y j
ht
http://matematica.noads.biz
11)Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci vectorul AB este dat de formula:
ro
AB ( x2 x1 )i ( y2 y1 ) j
12)Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte date
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla cu formula:
x x1 y y1
e.
x2 x1 y2 y1
sau cu formula:
x y 1
x1 y1 1 0
at
x2 y2 1
13)Ecuaţia unei drepte care trece prin punctul A( x0 , y0 ) şi are panta dată m
Este dată de formula:
-m
y y0 m( x x0 )
e x2
x3
y2 1 0
y3 1
nt
15)Aria unui triunghi
Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Aria triunghiului ABC este dată de formula
1
AABC
ria
2
unde este următorul determinant
x1 y1 1
x2 y2 1
x3 y3 1
va
18)Condiţia
decoliniaritate
a doi vectori in plan:
Fie v1 a1i b1 j şi v2 a2 i b2 j doi vectori in plan.Condiţia de coliniaritate a vectorilor v1 şi v2 este:
a1 b1
ht
a2 b2
19)Condiţia de perpendicularitate a doi vectori in plan:
ro
Fie v1 a1i b1 j şi v2 a2 i b2 j doi vectori in plan.Avem:
v1 v2 a1 a2 b1 b2 0 (produsul scalar este 0)
20)Condiţia de paralelism a două drepte in plan
Două drepte d 1 şi d 2 sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă adică:
e.
d1 d 2 md1 md2
at
a b
atunci dreptele sunt paralele dacă 1 1 .
a2 b2
21)Condiţia de perpendicularitate a două drepte in plan
Două drepte d 1 şi d 2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul pantelor este egal cu 1 adică:
-m
d1 d 2 md1 md2 1
e
nt
ria
va
://
tp
ht
Formule de trigonometrie
ro
sin 2 x cos2 x 1 formula fundamentală a trigonometriei Formule pentru transformarea sumelor in produse
sin : 1,1
pq pq
sin( x ) sin x funcţia sin este impară sin p sin q 2sin cos
2 2
e.
cos : 1,1 pq pq
sin p sin q 2sin cos
cos( x ) cos x funcţia cos este pară 2 2
pq pq
cos p cos q 2 cos cos
sin x cos x
at
2 2
2 pq pq
cos p cos q 2sin sin
cos x sin x 2 2
2
-m
Formule pentru transformarea produselor in sume
tg ( x ) tgx
ctg ( x ) ctgx sin( x y ) sin( x y )
sin x cos y
x x 2
sin 2 x 2sin x cos x sin x 2sin cos
2 2 cos( x y ) cos( x y )
cos x cos y
cos 2 x cos 2 x sin 2 x
tga tgb
tg a b
1 tga tgb
tga tgb
tg a b
1 tga tgb
tp
sin x
tgx
cos x
cos x
ht
ctgx
sin x
3tgx tg 3 x
tg 3x
ro
1 3tg 2 x
ctg 3 x 3ctgx
ctg 3x
3ctg 2 x 1
2tgx
2t
e.
sin 2 x
sin x
1 t2 1 tg 2 x
cos x 1 t
2 1 tg 2 x
cos 2 x 1 tg 2 x
1 t2
at
x
tgx 2t unde t tg tg 2 x 2tgx
2
1 t2 1 tg 2 x
ctgx 1 t 2
ctg 2 x 1 tg x
2
-m
2t 2tgx
Ecuaţii trigonometrice fundamentale
e
2)Ecuaţia cos x b are soluţii dacă şi numai dacă b1,1 .
In acest caz soluţiile sunt
nt
x arccos b 2k / k .
3)Ecuaţia tgx c are soluţii c .
Soluţiile sunt x arc tgc k / k .
ria
sin(arcsin x ) x
sin(arccos x ) 1 x 2
va
x 1.1
cos(arccos x ) x
cos(arcsin x ) 1 x 2
://
tp
ht