http://w ww.face book.co m/manu ale.

onli ne
http://ww w.faceboo k.com/ma facebook.com/manuale.online nuale.onl ine

INIIIISTITUI

s r (rn c tT i R rl

R o"

-r{

t"t
'-4\ &

rt.o Q.
,. *" 3"

CUPRINS
CAPITOLUL 1.

73 1.1.Compugi cu gnrpefun4ionale monovalonte... 7 3.4.3. Caracterul bazic al aminelor ................... 77 1.1.1. Compugi ha|ogenali.................................. 7 3.4.4.Alchilarea aminetor.............................. 79 L1.2.Compugi hidroxitic .................................. 1O 3.4.5. Anitina ................................................ 81 1.1.3. Am i ne ................................. ...1 .............. ... Exercilii 1 Siptoblome...t.................................... 87 1.2.Compu$i cu grupefunclionale divalente .......13 I e s l. . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 .. ........ 8 ,14 1.3.Compugi cu grupefunclionale trivalente ....... CAPITOLUL 4. f .3.'1. Compugi carboxi|ici ................................. 14 CoMpuqt oRGANtct cu FUNcTtuNt otvALENTE. CoMpugl '1.3.2. Derivali fun4ionali ai acizilor carboxilici ... 1S cA R B ON r1tC t................... ........_............... . . 99 1.4. Compugicu grupe funclionale mixto ............. 17 4.1 . Clasificarea denumirea ............................. 9i 89 1.4.1 Hidroxiacizi.............................................. 17 4.1.1. Denumiroa compugilor carbonilici '1.4.2. ........... 89 Aminoacizi .............................................. 18 4.'l.2. Clasificrea compugilorcarbonilici.......... 91 1.4.3. Zahatide ................................................. i8 4.2. Propriet?ili fizice .......................................... 92 probleme. Ex6tcilii Iest.................................,.. Qi 20 4.3.Proprietdli chimice ....................................... 94 CAPITOLUL 2. 4.3.1. Reducerea compu$ilor carbonilici ........... 94 RE cTrALE coMpugtLoR oRGANtct ................._........... 21 4.3.2.Reactii de condonsare a compugilor carbo_ 2.1.Reactii d6 aditie.....,...................................... 21 n lrc t , , . . . , , , . . , , , . . . , , , . . , , , . . . . , , . , , , . . . . , , . . , , . .7 .,,,...,, 9 2.1.1. propenei Bromurarea .............................. 22 Exorclii ........ ...... ..... .... ...... Siprob\eme ,..... ..... ...105 2.1.2. Bromurare aceti|enei ..........................,, 23 I o s f. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .6 ........ 1.0 2.1.3. Hidrogenarea grdsimitor lichid.............. 24 CAPITOLUL 5. 2.1.4. Reqii de potimerizaro ..........,,.............., 25 CoMpugt .107 oRGANtct cu FUNcTtuNt MtxrE...........,......... Exercilii 9iproblemg,,.............,,............................ 29 5.1 . Hidroxiacizi .,........................,,................... 107 Iesto.......................,,.............,,..........,.............,.,. 30 5.,l.1. gi Clasificrca _ donumirea hidroxiacizilor 2.2.Raclii dosubstitu1ie ....................,..............,, 31 107 2.2.1.Reacliide substitulie a atomitorde hldrogen 5.1.2.Hidroxiacizi alifatici. lzomtria optice....109 dincatene aleunor molecule ...........,.............,.. 3i 5.1.3. Hidroacizi aromatici. Acidul salicilic ....... 1i z 2.2.2.Reaqiidesubstitullo a atomilord6 halogen. 5.2.Zaharid6 ...,........... .............,,,...................... 121 Hidroliza compugilor ha10genati ....,...............,... 42 5.2.1. l\4onozaharide ...........................,........... 122 Exercilii giptoblemo,............,....-......,,.........,....,... 46 5.2.2. Dizahande ......,............,........................ 131 2.3.Reaclii d6 eliminare .....,,,,.........,.............,,,... 47 5.2.3. Polizaharid.....,..........,,,............,....... 132 2.3.1.Reaclii de eliminare intramoloculard ..,,... 47 5.3. Aminoacizi .............,...........,....................... 137 2.3.2.Reaclii de liminare inlermolocuhrai .,..... 52 5,3.1. Donumirea aminoacizi1or.......,.............. 137 2.4.Reaclii de transpozilie ............................ ..... 54 5,3.2. Clasificarea minoaci2iior.................,... 138 2.4.1. Reaclii debanspozilio ln sistome saturate ... 54 5.3.3. Propriote! fizice ........,........................... 140 2.4.2.Roacliid transpozitie in sistemon6satu5.3.4. Proprioteli chimice ................................ 140 I ate ....,- ........................ .................., , , .5 . .5 . . . . . Exarcilii .. probtene ....,...................................... Si 145 Exerctii Iesf............,............. $iprobleme. ,........ 56 Iesfe............,....................................._....... 146 2.5.Randament. Conversie ................................. 57 6. Exercilii giproblemo. Tesf thal ................... ...... ....6O CAPITOLUL CoMPUgr cu TMPoRTANTA BloloctcA. CAPITOLUL 3. N oTl uN l j 47 D E B l ocH l Ml E ........................-............... ...... CoMpugtoRGANlct cu pRopRtETATl ActDo-BAztcE ........ 61 6.1 Proteino.................. _....................... _......... 148 3.1. Acizi carboxilici .............................................. 61 6.1.'1. Definitie qi clasificare..._........................ 148 3.2. Alcooli ..........................._..................,............ 63 6.1.2. Structura proteine1or ............................. 148 3.2.1.Ca@cterulfoarte stabacidal alcoolitor ... 63 6 . 2 . E n z ime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .+ .... tS 3.2.2. Reacliide oxidare a alcootilor ................. 64 6 . 3 . Ho rmo n ii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _ . . . . . . . .. . . 15 9 3.2.3. Alchilarea atcoolilor cu oxidde etend(eloxi_ 6.4.Acizii nucleici......... ......................... ........... 161 larea alcoolilor) .........................................._...... 66 Exerctii probteme.................. ..................... 165 3 . 3 .Fen o li ....................................... . .6 . .7 . . . . . . . _ . . . . . .Si ... I e s f o . . . . . _ . . . . . . . . . . _ . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. ... .............. . .1 .. .6 6 3.3.1. Clasificaroa fenolilor.......... 67 9i denumirea 3.3.2. Caracterul acidatfeno1i1or...................... 167 69 Anexd 3.3.3. Altereaclii caracteristice fenolilor Rezultate ............ la probleme 71 exerc4ii, 168 $l feste.................

O-psrFtcaREA coMpugrloRoRGANtct iN FUNoT|E DENATUM 3.4.1. Clasificarea amine1or............................. 73 a RUpEF t UNCT |O N A 1 E.....,,,,...,....,,..,,,,.......,,...,,........,,,.5 3.4.2. Denumirea aminelor...............................

3 . 4 . A min e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sritted,
@inene-amregdsit itr i cercalea te a exltficaSi a inletegefumeain care tnitm, parcurgid cditecunoatteii descftise deCfiinb! ... siu @heati r.,eniti teoreticefi practice acumufatein ctasefe Cunottxnlete a IX-a a X_a, atitu[i\ea intero1ati,edfatd te tot ceea ceintiheqti nou, in anrfi cai in viald, oilauinta de a incerca sd tai un rd.spuns fa intre\area De ssl, sti venfci rdspunstite Si sd rcJfeae:tasupra[or, @nstitue 6a.apecarc construtn inpreun,i ehiftiaWtn chsdoXI-a eintru tinc, ckr.,ul din clasaa XI-a, Qhitia Otganicilnu ftai esteo chinie noud!I_ai pus ,azeteaiuf trccur; acuft *ebu.ie[oar sd,continui sd cotstruittti sd tescopei, ni inpetegi, sd addugi cunoSetnye gt teprintei noi fa cete teja e,abtente:Jl|.anudtuf ocesta te vd ajuta: . sd cunorti suq,stafifete orlanice,sd inveti sd te scii formuteteSi sd te inyetegi propiet,ilili fuice Sichinice; o sddescopeilenomenc nor: fl proccse o sapeifci prin eeeinent na[abi[itatea re1ufitor te hgetegi pin Sia tcgitoa sd. eypficau logice Sipe 6azdf,ee4enph; o sdfaci coretaliiti sdformu[ezi conctuzii; . sii alk {e eistenla unornaten4tenoi sdudcspte compo:iyia unorausuatc,cu apfrcalii practie [e zi cui sauteose|ite care pot a.vta qfeaeinponanu Si asupra mediufui inconjuldtor, pe caletre1uie sd inuiti sd-tpriejezt; . sdqi aprecieticuno$ihtufe pin rc.otealcate c4grcitii,pro1fcw si teste. fuo:rofut u atresea:d dcopotir.d cft.uitor carcau preciuun ih pro1rano od de .. . dtimie pc liptdttuAtui ji cefor carcau [a tistlo:im pentruacuin disciplind 2'oipe sapftninnLt(litc o6[igatorii nunaipe1trua,cgia,[in unni sunt narcak n) s;nnuf !oplro:4.t,. c4 .{indcrc i tr-ccd-tre .e[a[|i (u etu i. topti pot aprofunta F !": | stufrat, !"t:r", parculgAnd tomniuf

tut:ete aJtate su6 sigh ti inaBinih

frlanuafuf este6ogatitustratcu: imaginispatia[e ate no[etufetor, nof,etareo unor rcaqii cfrimicc, scfretufi foto|rafi oiBiate - e4ecutate de autoarete acestui twnua[ in tabofatoarck dechimie i in afarafor in ehvikr Si proJesoitora fost eta\otutd,i o etttegentc prolbnu pe*at . -spilinuf c!4sdo X:-a, ce rapiyde eyerali, pro6[enefl testecareurwa:a pas cu pas demzrsul [e i^1s11,.-fixoost ur"fyre a cuno$untefor cupinsein nanuatSipeiit evatitarea continuda calftdtti ituittiii. Cu[e7erea conlinefi pro,teme practice,profntse spreaf reafrzate in [a_ oorarorut prccun lene ftcapituhLir $.otfi, e ,i [e $ihte.d. tt ifisttumentete [ucru,fotoite cu picepere de proJesor cu interes Cu aceste Si i curiozitatede c,itreefevi, naterici [e (hinie Aganica,prn,Azutapentru cfa.so a ,parcargerea XI-a, ea cere maiputin eJonti seea|face tefteini, pefitit plezelrt{iiiitox
L11mifiita,/[d[escu, Irtfie[Adidna e,a{ea, Lutttinito litutDoicih,

Capitolul1

CLASIFICAREA COMPU9ILOR ORGANICI IN FUNCTIE DE NATURA GRUPEI FUNCTIONALE

Sd ne reamintim!
foartenumerosi, Aiinvetatinclasaa X-acd,deSicompu$ii organicisunt :n structura lor intr6 un numir mic de atomi sau grupdride atomi care (lnstiluie grupelefunctionale. Grupd funcliona6 osta un atom sau un grup de atomi care pin prezenla sa fntr-o moloculd, ii confore acesteiapropiet6li fizice Si chinico grupelor permile ldentificarea functionale intr-uncompus organic sA se lui chimice. rrevaddproprietdtile 7 Exercitiu grupelefunclionale dupd natum atomilorpe care ii conlin Clasifice gialtialomi) gidAexempL. sau C Inumaiatomide J

-G+

-a*-

potfi (vezifig. Grupele funclionale 1.1): ;.' { =c =C< -l triple, legdtud duble, -C - omogerer )C 9i legdturi *cl, grupelor (de exemplu: Clasificarca atomi specifici -Br, -l), grupede Fig,1.1. - etercgono'. -F, atomi(de exemplur functionale -OH, -COOH). dupi natura generald, organici in doue mari clasel O clasificare impartcompugii pecare atomilor ii contin. hidrccafturi \conlir,numaiatomide carbon, c aihidrogen, HlSide vaf (conlin9i alte olemente organogene). In fig. 1.2 poli identifica ai acestora pe care le-aiintelnitin compusi organici teva dintregrupele funclionale studiati Tnclasaa X-a.

j:

HH H- C- C -H HH

i j )c.c(;i

H - cr c- H

R-X aldehide cetone compugi halogenali

J

R -O-H

R .O-R

carbonilic

I
adz sulfonici R-SO3H

HIDROCARBURILOR DERIVATTAl
R-NH2

@En-cii"

l^

exemple Fig. 1.2.Clasificarea compu$ilor orgaricifi cateva de gnrpe (R- mdicalde hidrocarburi). funclionale

G.

a--

t
,

15

co[Pu$r cu GRUPE co[Pu$l

FUr{CTIONALE

\ E@

dry f?1\
.. {*^

Compugii organici derivali ai hidrocahuritor, se pot clasifica in funcliede numerul de atomide H de la acelasiatom de C care sunt inlocuilicu heteroatomi, formandu-se grupafunctionala (vezi fis. 1.3), in: - compu1i cu grupefunclionale monovalente (un atomde H de la un atomde C esteinlocuitcu un heteroatom: halogen, oxigen, azot); de exemplu: compugi ,X halogenati, care conlinatomide halogen, !-X, -p, -Ct, -Br, -l); compugi hidroxilici,care contin grupa functionaldhidroxil,-OH; amine, care conlin grupa functionald amino, -NH2; - compu$i cu grupe funclionale divalente (doi atomi de H de ta acela9i atom de C sunt inlocuili cu heteroatomi); de exemplu: compugi carbonilici. carecontin grupa carbonil )C=O); - compugicu grupe tunclionaletivalente (Vei atomi de H de ta acela9i atomde C sunt inlocuiti cu heteroatomi); de exemplu: com_ pu$iicarboxilici (acizicarboxilici), careconlingrupafunctionala car-

boxil. -C\OH 9i derivalifunclionati ai acizilotcarboxitici l-ig. 1.3.Clasificarea {esteri, coDrpusilor organici dupanatura halogenuri acide, anhidride acide, amide, nitriti): gtupelor functionale. grupe compugi cu funclionale (de mixte exemplu: aminoacizi, droxiacizi, proteine, zaharide, acizinucleici). h!
Obsrvafie: prin inlocuirea in cuprinsul acestui capitol, vei invdlas6 clasifici gi sd denumegti celorpatruatomide H legatide compugi dinprincipalele clase de compugi organici. nknnulde C (in metanCtla) se O schemdgenerale de clasificare a substantelor organice, care obtin compu$i cu grupefunctio- cuTindepincipalelecriferll fotosite in acestscop Si este aplicabite n le letravalente, de exemplu pentrumajoritatea claselor de compugi organici, este prezentate in letraclorura 'fio. de carbon CCla). 1.4.

,,o

mono'

Alifatici, R-

Primari

CRITERII DECLASIFICARE A COMPU$TLOR ORGAN|GI

Cualema
,J*friinaii inl6n'rp|Stoare

Seourdari T64iari

Fig. 1.4. SchemA de clasificare a compufilor organici derivaliai hidrocarburilof, dupi criteriilecelemai desfolosite.

1.1. COMPU$r CU GRUPE FUNCTIONALE MONOVALENTE

1.1.1. COMPU$I HALOGENATI
Compugii halogenali au cele mai numeroase aplicaliiin sinteza 5 micda substanlelor din alteclasede compugi qi suntfoorganici ositiin domenii foartediverse. C,4mpusii ha,ogena,ti (sau deivaui habgenafl sunt compusi .rganici care conlin in molecula lor unul sau mai muti atomi de -bgea -X (-X poatefi: -F, -Cl, -Br, -l). La lectiile despreproprietdtile chimice ale hidrocarburilor ai invaE: in clasaa X-a ca, djn unelereacliialeacestora se obtincompugi :rivati) halogenati. In capitolul2 al acestui manual vei studia de adilieSi de substitulie, prin care se formeazd compusi -cliile precum -a,ogenafi, alte reactii participe. la care acegtia 9i Pentru a inlelege de chimie organica, trebuie 9i a fixacunostintele ..9tii sa denumeSti sa clasifici substantele din toat6 clasele de Si Empu9i organici. Vei incepe si-ti formezi aceste deprinderi, .olicand criteriilegeneralede clasificarela cazul particularal pe care i-ai intalnitdeja in lecliilede chimie r.npusilor halogenali, : n c lasa a X - a .

coMPUgILoRHALoGENATI O DENUMIREA
Pentru a formanumeleunuicompus halogenaf se parcurg etapeprecizeaze ptin e urmetoare:se cifrc pozitia ln cabne a abmului de :arbo, de careestelegatatomul prefixse de halogen, apoiprintr-un rdice numdrul de atomi de halogen gi numele halogenului din fcre pozilieSi in final, r,umeiehidrccarburii de la care provine (se va exemplifica :erivatul halogenat la clasificare).

coMpu$tLoR HAL0GENATT O cLAs,FtcAREA

Compusii halogenati se pot clasifica dupdmai multecriterii. . Dupdnatura atomului de hatogendin molecule, compugii hapotfi (vezi cgenali fig. 1.5): - compuiifluorurali, de exemplu: CH3- F; cH3- cH2- F;

- compusi clorurcli, de exemplu:cH3- ct; - compusi bromuruli, de exemplu:CH3-Br; iodunfi, de exemplu:c H 3 - t, - compusi

Fig. 1.5.Modelespatiale ale unor derivali monohalogenali ai etanuluicarediferi prin natura CH3- CH2- Br ; atomului de halogen: a, fluoroetan; b- cloroetan; cH3- cH2- l; c. bromoetan; d. iodoetan.

cH3- cH2- cl;

iodoelan

- compusimiclti,conlinin moleculd atomide halogen diferiti; de exemptu:

A,

c t - c Hr - c H- c H3 . Br
1-cloro-2-bromopropan

h'
tf.

dicloroiuorcmetan

. Dupd numdrul de atomi de halogen din moleculi compugii pot fi (vezifig. 1.6a-d): halogenali - compuiimonohalogerafl, carecontin in moleculd un singuratom de halogent de exemplu:

c H , - cH,- ct.

*cH_ cH": cH. "l

br 2-bromoprcpan

,"tt ro .t 1

*44* ,. o

carecontinin moleculd - compu)ipolihalogenafl, mai multiatomi de halogen; de exemplu: F I c t - cH- cHr - cl cH,- cH, FCCl ,i-t-,

cl

BT

BT

1,1,2{ricloroelan

1,2-dibromotan clorotdfluorcmetan

. Dupe natura radicalului de hidrccarbure de carc se leagd atomul sau atomli de halogen,compugii pot li (vezi halogenati fig.1.6.e-g): - compusihalogenalialifatici: - saturafi, de exemplu:

c H3 - c Hr - c t ,

c H3 - c H- c H- c H3 . 6r gr
2,3-dibromobutan

E'

de exemplu: - nesatural, = CH- Cl , CHr=CH- Cl , CH3-CH

1-cloroprop6na

2.
Fig. 1.6.Modelespagiale deschise aleunorderivati halogena{i carediferi prin: L numdrul atomilor $i natura de halogen; 2. natura catenei; a. 2-bromopropan; b. 1,2-dibromoetan; c. 1,1,2-tricloretan; d. clorotrifl uorometan; e-2,3-dibrcmobutan; f. cloroetend; g. clorobenzen.

- compusi halogenali aromatici, de exemplu:

clorootnd (clorurd de vinil)

1,1,2,2,ietrafluoroolena

clorobenzen

-L r lt

,E',,aiiiilSe dauurmStorii compugi halogenalii a) bromometan; b) 2-bromo-3-clorobutan; c) 1,2-difluoropropan; d) 1,4-diclorobenzen; e) 1,2-dibromoetena. Scrieformulele de structurigi precizeazd din ce claseface parte fiecare.

tFrc-.cltirScrieecuatia reactiei chimice de clorurare fotochimice a benzenu'ui. Denumegte compusul organic oblinutgi precizeaz5 in ce categorie se incadreazd. RezoryarePentru verificarea corectitudinii scrierii ecuatiei reactiei J|imice. vezilectia corespunzdtoare dinmanualul de chimie - clasa (H.C.H.): a X-a;denumirea compusului: 1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexan polihaloqenat .ateqoria: comous alifafic ciclicsatura-_a . Dupepozilia atomilor de halogenin molecu16, compugii halogenati pot fi vezifig. '1.7a-c): yiciral1, - compugi halogenali sunt cei careconlinatomide halogen legatila atomide carbonvecini;de exemplu: c Hr - c H - c H 3 .

*\J\
tt*-"

ct

cl

T 2-dicloroDrooan

geminali, halogenali suntceicare conlin maimultiatomi - compugi :e halogen legali la acelagi atomde carbon; de exemplu: cl cH 3 - cHr-cH -c t,

#fo\'"
' &tv "dt'
rt
ir

cl
1,1-dicloropropan

ct-c-cH". t' '

cl
1,1,1-tricloroetan

- compusipolihalogenaliin care atomii de halogen ocupe pozilii iqampEtoare (difetile de celedincategoriile anterioare); de exemplu:

c t-c H r - c H- c H r - c H- c Hr - cH3. ct cl

rG;;;iin-

I 2 4jnctnrnhFxan

Dd catetreiexemple gi geminali, de compugi halogenati vicinali Scrieformulele de structurd lor. 9i denumirile . Dupd tipul de atom de carbon,C de care este legat atomul de halogen-X in moleculd, potfi (vezifig. 1.7d.-i): compugii halogenali u primai, in carc-X estelegatde un atomde - compuiihalogenali Fig. 1.7.Modelespaliale ale C primar; de exemplu: unorcompuf i halogenali: _ BT; CH, _ C H , *C H , a. I ,2-dicloropropan;
1-bromopropan

b. 1,1-dicloropropan;

- compugi halogenali secundai!ln care-X estelegatde un atom c. 1,3,5-triclorohexan; le C secundar; de exemplu: d. l-bromopropan; e. 2-bromoprcpan; c H3 - c H - c H 3

cl
2-cloropropan

t,

| 2-bromo-2-metilpropan. Activitate practici

halogena,ti Construjeqte modelespatiale - compugi te4,iarl, in care-X estelegatde un atomde deschjseSi compacte pentrlr 3 te4iar; de exemplu: moleculele compuqilor organici CH.
I

cH3 -c-cH 3 .
I 2-bromo-2-melilpropan

ale carol imaginisuntredate in figurile 1.3-l.7- Folose$te in acest scop, o trusi cu bile colorate si tije (vezi,4rela 1 a. si I b.). 9

1.1.2. COMPUgt HtDROX|L|CI

Z Exercitiu Dii treiexemple de alcooli c grupa functionale contin. 9i precizeaza , Arcool, oespre careat thvdlat in clasaa X-a.t"" p"ffiG; compugi hidroxilici. Din aceasti clasdmaifac partegi alti compugi. Compu$ii hidroxilici sunt compugiiorganici care conlin in molecuE una saumai multe grupe hidoxit,4H.

coMpu$tLoR HtDRoxtLtct O cLAstFtcAREA

. Dupd natura radicalului de hidrocarbure de care este leoatd grupa -OH, compugii hidroxilici pot fi: - a/cool/, in caregrupa-OH estelegatd de un atomde C, dintr-un radicalalifatic, care participd numaila formarea de legdturi simpte, R-OH (vezifig. 1.8a); alcoolii potfi: - alcooli saturati,de exemolui cH3- oH cHs_ cH2_ OH ; ,
melanol(alcoolmetilic) etanotiatcootetitic)

CH, = gg-6trde exemplu: - alcoolinesaturali,

Ot

propenol (alcool aliiic)

cH"- oH - atcooti aromatici, deexemplu: fi :

\l

fnilmtanol {atcool benzitic)

- eror, in caregrupa-OH este legatdde un atomde C implicat Tntr-o dubldlegdturd; de exemplu: etenolsaualcoolvinilicHrC=CH

OH (vezi fig.1.8b);suntinstabili; - feroli in caregrupa-OH este legatddirectde un atom de C care faceparte dintr-un cicluaromatic, Ar-OH (vezifig. i.8 c); de exemplu: OH
I

v
,E;iiiil

IA

Fig. 1.8.Modelespatiale ale unorcompu$i hidroxilici: a. propenol; b. alcoolvinilic; c. Ienol;d. 1,2-etandiol; e. o-dihidroxibenzen.

Scrieecuatia reacliei chimice de adifiea apei la etine(acetilend). Denume$te compusul organic obtinut ca intermediar instabil Siprecizeazddin ce clas; face parte. . Dupe numerul de grupe hidroxit, -OH din moleculd, existe (vezi fig.'1.8 d, e): - compusi monohidrox,Tlcl, de exemplu: metanol, etanol, fenol; - conpusi polihidroxilici,care pot fi: - dihidroxilici,de exemolu: OH

cH"-cH,
t-t_

OH OH
ekndiol {glicol)

A-os. tr \l
o-dihidroxibenzen (piroclechina)

10

(vezifig. 1.9) de exemplu - tihidtoxilici, OH

cH,-cH-cH,
OH OH OH
'1 ,2,3-propantnol (glicerina) ttt-

.-\-on t{ )
\/on
'1,2,3-trihidroxibenzen (pirogalol)

Fig. 1.9. Model spalial al unui compuli trihidroxilic: glicerina.

. Dupd tipul de atom de carbon, C de care este legatd grupa potfi: alcooli pflmar,, alcoolii alcooli secundaisau -+lOin molecule, dcoolite4iari.

rGi;iiir
Se dau urmatorii alcooli: a) cH3-cH,-oH i b) cH3-cH-cH3; OH

c) Ll12-Ynrid) cH.r-c-oH: e) cH3-cH=cH-cHr-oH. pentru Precizeaze (tinand fiecarer numele dealcool seama' 9itipul de toatecriteriile de clasificare invdtale; de exemplu: alcool monoft .oxilic orimar nesaturat).

9r"

oH oH.

cH" .

rEffiiiiipebaza Reprezinti schematic o clasificare a compugilor hidroxilici, qiteriilor generale de clasificare (care a compugilor organici au fost
halogenali). Olicateln cazulcompugilor

1.1.3 A . M | NE
r{.ctivitetc pnctici Conshuie$temodele spatisle deschise $i compacte pentru moleculele compu$ilor organici AM,NELoR O cLAstFtcAREA ale cirtr irugiri slnt redate h tClaEiflcarea aminelorestediscutata ln capitolul3. gurile 1.8. $i 1.9- FolosSte 9i exempliflcatd in o In funclie de numerul de ndicali de hidrocarbure (R- sau acest scop o husd cu bile pot fi: A.-) legatide atomulde azotdin grupaamino,aminele colorate$i tije (vezi rueu l).

Aminete stfit cp'rpugioq'micicarc@ntinln .,olef///ele W gary ttqionde amlno,-+lU

- aminepimarci conlinun singurradicllegatde N,

_ u) N R; R) - amine aecundarei conlindoi radicali legalide N, N - H; tertJaret contin treiradicali legaliOe tt, - amine R)1-p. R'

1'l

. Dupd numerul de grupe amino din molecuE, er\i$el - monoamine: (diamine, - poliamine triamine etc.); exemplu de diamind: _CH3 cH3-cH -cHr-cH NH, NH,

O DENUM\REAAMINEL'R

. Denumireaaminelorcarc conlin un singur radical de hidrcca bu6 (amine primare)sefacein doudmooun: IUPAC, se precizeazd - conform numiirul atomului de C din cate nd de careestelegatatomulde N Si se adaugdcuvantul amlro ur mal de numelehidrocafuurii: - se adaugd cuvantul anin{i la numele radicalului de hidrocarbu De exemplu: c H3- NH2; cH3- cH2- cH2- NH2.
(melilamina) 1-amrnopropan (propilamina) .

. Denumireaaminelorcare conlin mai mulli rcdicali de hidrocar burd(aminesecundare gi te(iare)se poatefacein doudmoduri: se radlca,llegatide N, in ordine - denumesc (oreceda alfabetice de prefixe: di-,tri-,dacdestecazul)9ise adaugd cuv6ntut imind;di exemDtu: H"C cH"- cH. cH.- cH, NH N_ CH, ,NH Hr C' c H3 - c H'
dimtiiamina elrlmetilamina dililrnetilamina

conform (veiinv5Ja IUPAC cumse formeaz5 denumirea, la leclia . despre amine dincapitolul 3).

lmaginea catorvaamine(modele deschise estere 9i compacte) datdin fig.1,10.

rG'aiiii-

1. Prccizeaze tipul de aminApentruflecaredintreformulele Fig. 1.10,Imaginea ceto a de substante scrisemai sus (pentrua exemplifica amine: formarea denumir aminelor). l amindprimaxd; 2. Scrienumele 2. aminescundard; compusului organic a c5ruiformule estedat6 drept 3. aminete4iare; exemplu de diamind. a. modele spatiale deschise; I b. modele spaliale compacte; c. derivatiai aminelor suntfolosili ca fertilizan{i. Un compus cu funcliune monovalentd

0 corucluzrr

Activitate practici Confectioneazi modelespatialedeschise pentlu SicoDpacle moleculeieaminelor ale cAror imagiii suntrcdate in fig. Llo. Folose$te in acestscop,o truse cu bile colorate gj tije (vezi l/r.r-d I a. b). 12

con(ine in grupafuncliona unatomde C sauun heteroatom (deexemplu: O, N)careestelegat de atomul de C din molecula numajprinlegituricovalente simole. Principalele clase de compugi organici, derivati ai hidrocarburi cu funcliuni monovalente sunt:compugii halogenali R_Xcarecontin grupa = _F, -Cl, _Br, _l), compus halogen (-X -X ..funclionald hidroxilici carc conlingrupafunclionatd hjdroxil -OH (aliooli R*OH, fenoliAr-OH), aminele carecontin grupa _NH,. functionald amino

1.2.COMPUSI CU GRUPE FUNCTIONALE DIVAIENTE

coMPU9r CARBONTLTCI
Computll carbonlllclsunt compusi organici carc conlin ln nplecutele lorgrupa tunclional4 cahon , >C=O. Compugii carbonilici se impart in doui clase: aldehide Si cetone ,:,zi fig. 1.11). Compugii organici in caregrupa carbonil estelegate de un atom & hidrogen de un radical hidrocarburd, de se numesc ardehide. 9i genefala Formula a aldehidelor este:R-C<; (R esteun radical
G hidrocarburd). Primul termen dinclasa aldehide, carecontine un singur atomde (CH2O). cabon,C estemetanalul, HCHO (aldehida H-C\u estesingura Metanalul formic6). aldehidd care ale doi atomide hidrogen legalide atomul de C din grupacarbonil. Compusii organici in caregrupacarbonil este legat5de doi radi(identici d de hidrocarbure sau diferiti) cefore. se numesc generald Formula a cetonelor este:R.iC=O (R 9i R'suntradicali 'G hidrocarburA).
R.

Fig. 1,11. Clase de compugi carbonilici.

(o DENUMIREA COMPU$ILOR CARBONIL|CI

. Denumirea aldehidelor Denumirea aldehidelor se face,de obicei, in doudmoduri: ptin IUPAC adeugarea sufixului al la numelehidrccar- conform lhri corespunzetoare. La formarea numelui aldehidelor, care au in rE*eculdcateneramificate (sau alli substituenti), se precizeazd 9i p4ia acestora prinnumeroiarea atomilor de carbondin catene, inoEgand cu cel din gruparea carbonil; - folosind cuvintele: aldehide 9i numeleacidului carboxilicavend numdr de atomi ce carbon (care se obtine prin oxidarea (vezi -elaqi #hidei); de exemplu fig.'1.'12): o o .- .- .,.o un3-u\H ""3- Y"- ".H
fotmice, 'ddehida to.maldehidd)

(aldehida acefta, acelaldehide)

b. Fig 1.12. Modele spaliale ale cH. unor aldehide: 2-metilpropanal a. metanal; (aldehida 2-metilpropanoicd, b. propanal. aldhida izobutirica)
13

cetonelor . Denumirea

-r,o"rr"r;ffincil; )?'t"?l""i3j!l,ll: !:y :1fl:; "e "un*utui r*oi t"';;1;iifiH;l"!,!;ii1-"iJi-"i :ltl"" "u" incat srupariirarbonil corespun5J;;;;t;"aza astfel
At"#;
i'J'"" "".ai"a, 54321 c H^ - c H" - c H, - c - c H3 '-tl
2-pentanona

d""": de obicei''in face, se cetonelor Denumirea -aoau!i'"a o T"..1]:: (vezifig 1 13): t"i mic;de exemplu

.s6-i

2 1 c H3 - CH- CH, - c- cH 3 o cH1

4-metil_2-Pentanona

ale Fig. 1'13.Modelespa[iale unor ce[one: a. etil-met cetona; b. dimetilcetona.

b.

"liu-onir' ""r-o""in"[i]iio!,iioi' de exemplu: alfabetice;

cH3- C- CHr - CH3

tli:i:11*:.':,';; celor lanumele ordi sedenumescln suo"titu"ntii "" "o"uga'-iu"I"i"icetona

o
til-metil_cebne

(acetonA) dimetil-cetoni

Denumeite ,{clil,ihtc Prt rici spafiecare: modcle este CoDfestjonaze cH' = cH- c- ctt= - CH'?-CH'?-CH3 g 1 comPacla Pntru $i tislc desehide fimleculole comp$$ilor ofepnic| ",CHs-CHr-C rle ciror imagini sunt rdotein o H-c(: tiqudle l-12- si l.l3' Folos8$c c)Cn,-CH,-c(i i;acsr scoP,o trusi cu bilc co_ lorlte $i tije (\zi "4n6o I a. b)'

carbonilici 9i precizeaze compugi urmAtorii

de ce

ctt'

13.COMPU$cu GRTTPE TRTVAIEN]E FT]NC,TIONAUE

coMPUglGARBOXILIGI 1.3.1.
Go4pfrltii G1totr lDci mtr'rltied ca'/'p'lflid' T' -tt*O

gankiffie @alinin mr1f{rne gntlg G'r.ip,xtt' -c

'on

Ac,ztLoRcARBoxtL'c'$l O cLAstF,cAREA
DENIJM'REALOR

apl'"",?1""i:;n:f:il: fost 6)careu ;. h pas. t""liis. i.a-. anteri i" subcapitorele oi""ut"t' ol l"'''i,iri1,#ni", llfii'J'X;" carb de acizi clase
;il;;;il;" "it'"tutiia 1.14. este reda Tnfig. a principalelor
din:cuvantul se formeazd carboxl''ici acizitor . Denumirea de atomide c numSr cu acela$i niarocarbuni uriileTiiet. la carese adaugdsufixuloic'

acelea9l . Ctasiitcarea aeizilor carboxilici se face dupe

Fig, 1.14.Clasificareaacizilor carboxilici. 11

o$*t"-"-1i-"il: '' f; ;; ;;;il;; ** au'inmolecule catene pozilia precizeze se sa trebuie ,"*tffi"i";;;;;;elui

prinnumerotare (saufolosind literegrecegti); numerotarea incepecu atomul de carbon (vezifig. dingrupa carboxil; de exemplu 1.'15.):
4321

c H 3 - c H - c H 2 - co o H
I

CH.
acid3-melilbutanoic

Mulliacizicarboxilici au 9i denumiri uzuale; de exemplu:

cooH
\l

,\ l/

\r'
Z Ererciliu

Scrieformulele uzualepentruacizii:metanoic, etaSi denumirile (acidul saturat cu 18 atomi de carbon in noic, octadecanoic molecula) desprecareai invdtatin clasaa X-a. Rezolvare, Acidfotmic,HCOOH; acidacetic,CH3- COOH;acid stearic, CH3 - (CH2)r6COOH.

Fig. 1.15,Modelealeunor carboxilici: in urmaunorreactiichimice la careparticipd prin aciziicarboxilici grupafunclionale carboxil, se formeaze compugi organici din clase a. acid3-hetilbutanoic; b. acidbnzoic. diferite,cunoscutisub numelede derivali funclionali

1.3.2. DER|VATI FUNCTTONALT Al ACIZILOR CARBOXILICI

ai acizilotcarbo-

Prin inlocuirea gruperii hidroxil,-OH din grupa functionald Conleclioncazinrodcle carboxil cu diferitiradicali se oblin,in funcliede reactivi 9i de condj- liale deschise $i compacle de lucru, compusi organici derivati ai acizilor carboxilici, din moleculele cornpu$ilor organici liile clasele urmdtoare. ale ciror irnagini sunt redate i

Activitrtc pr;rctici

^ ^,'o . Estert, R-C\O_R,

f ig . 1 . 1 5 .

(in care R 9i R sunt radicalide

hidrocarburd). practicd Cateva direclii de valorificare a esterilor suntdatein fig.1.16.

tFei4-if
Scrieformulele de structurd ale urmdtorilor esteri,desprecareai invefatin clasaa X-a: a) etanoat de etil; b) 1,2,3{ributanoil-glicerol; c) tristearinr. Indiceun domeniu practicd pentruflecare de aplicatie dineiRezolvare, Formulele de structur;gi denumirile:
^6 11"_6g, a ) Ln :- u.9_ elanoat de elil i HrC-O-CO {CHrF16CH3
I Io. onmosul conlinc butimt deeril

H,C-O-CO -(CH,t CH. | -z

b) Hc-o-co {cH,t cH3; c) HC-O-CO{CH,)-,"CH3 .

t_

b. lisbnoa se folosegte la fabdrea sdpu.urui

HrC-O-CO ICHrL CH3

1,2,3lributanoil-glicrol

HrC-O-CO {CHrF16CH3 lrisleadne

Fig. 1.16.Estriisuntfolositiin (gresimi), alimentalie dar $i: a. ca arome;b. ca materii pdme penhu fabricareesepunului. 't5

a) sotvent organic; b) 9i c) in alimentalie Si la fabricare _Aplicatii: sapununlor o . Clorui acide. R - C (1,: de exemptu:

^' . o ^, ' u.cl r ,n:ctorura de etanoit (ctorura de acetit)

o , Anhidnde R- C'1f _ acide,

cH3-c -al.\

_o "O

_ *,' o" "xemoru,

anhld da etahoic6 (anhidride aceticb)

o ' Anide,R - C",^,,,; deexemplu:

L,|-|r- u .NH2 acetamida (amida acid!tutacelic)

^' ' ^,,o

Nfrirl, suntde asemenea, derivati funclionali ai acizilor carboxilici, ln care grupa carboxila fost lnlocuitacu grupa nitril, -C=N, de exemPlul CH3- C= N
Flg. 1.17.Modelealeunor dedvatifunclionali ai acizilor carboxilici: a. clorurdde etanoil; b. anhidride acetice; c. acetamidd; d. acetonitril.
acstonitril (nitrilulacidulllacetic)

1.17 suntredate imaginile catorva molecule de derivati _ Infigura funclionali ai acizilor carboxilici,

rEEiiii-

Scrieformulele de structura ale anhidridelor acide pe care le-ai int6lnit Tn studiul proprietdlilor chimiceale benzenului: anhidrida maleicd, anhidrida ftalicd. Activitateprrctici Rezolvare, Confectioneaze modelespa-

pentru tialedeschise $i compacte moleculele compu$ilor organici ale ciror imagiti sunt redatein fig. 1.16. folosindo trusl cu bile colofate $i tije

r?-

r 'zO

HC- C\\o

";:,

o.

"so
anhid da ilalicd

anhidfida maleica

C corucluzlr
cu funcliune divatente - Un compus contine o grupdfunctiona16 in care doi atomi de H de la un atom de C au fost inlocuiti cu heteroatomi; de exemplualdehidele giupa 9i cetonelecare congin carbonil. trivalentd - Un compuscu functiune contineo grupefunctionale in care trei atomi de H de la un atom de C au fost inlocuilicu heteroatomi; de exemplu: aciziicarboxilici (contin grupacarboxil) !i derivatii lor funclionali.
16

1:4.COMPUSI CU GRUPE FUNCTIONALE MIXTE

Se cunoscnumerogi compugi organici care continin moleculele q doud sau chiar mai multegrupefunctionale diferite.Ei prezintd grupefunctionale xoprietdtile chimice caracteristice fiecarei in parte, Carpot avea Si proprietdti prezenta determinate de ambelorgrupe, :are se influenteazd recioroc.
7 EXerCtItU -

Dd exemple de compugi cu functiuni mixtepe care i-aiintalnitin ctjilede chimie, in clasaa X-a gi precizeazd ce grupefunclionale :cfllinefiecare in moleculS. Rezolvare:m-cloronitrobenzenul, continegrupele:clor, -Cl gi .rtro, -NO2; zaharidele, conlin mai multe grupe hidroxil, -OH gi o (aldehide proteinele sauceton5); contingrupeamino, lrupa carbonil -COOH Si amide, -CO-NH-. -\H2, carboxil,

1.4.1. H|DROX|AC|ZI
Hldroxiaclzll sunt compusi cu functiuni mixte care contin in rdecu6 grupe funclionalehldroxl,, 4H $i carboxir, -COOH. in fig. 1.'18 prin modelespatiale sunt reprezentate deschise imaa doi hidroxiacizi. ;|nae Dnumirea hldroxiacizilor se face folosind cuvantele acld odoxi (precedat fiecarede prefixul: di-, tri-, carearat5numdrul de urmatede numeleacidului carboxilic corespunzdtor. Pozitia -!ruoe) pdntr-o se precizeaz5 ;Eoei hidroxilin catenaaciduluicarboxilic :fa (sauo literdgreceascd), numerotarea atomilor de carbon incet*rd de la cel carboxiliclvezi denumirea acizilorcarboxilic|;de Eiemolu: -O -C H 2 - C O O H;
aodhidroxietanoic eij hidroxiacetic)

4321

C H " -C H - C H ,-C OOH:

acid3-hidroxibutanoic

" d'

9ooL,
f^f"' .

\l

acid2-hidroxibenzoic (acidsalicitic)

Uniihidroxiacizi au denumiri uzuaie, de exemplu: acidul salicilic, edul lactic,acidultartric.

rEEiiii-

ale Scrieformulele de structurd ale urmetorilor hidroxiacizi: a) acid Fig, 1.18.Modelespaliale ;-id.oxipropanoic;b) acid3-hidroxihexanoic; c) acid2,4-dihidroxi- unoracizihidroxicarboxilici: a. acidhidroxietanoic; fETanoic.
-/

b. acid3-hidroxibutanoic.

17

_.

l I

AMINOACIZI 1.4.2.
cu hnrr.li' i mixle6te @'lin in '.'ale' An t.rf;'caii sfix c{,n:{}qg -OOH*tlf- WF n^"Wra, a;?'o' -+{H29' catbortt' (vezitig 119)' De exemplu:H2N-CH2-COOH
acidaminoetanoic {acidarninoacetic)

pe carese gacarboxilic Poziliagrupeiaminoin catenaacidului Uniiaminoacizi modca la hidroxiacizi sestese pici)eazd in acelagi alaninS' glicina' uzualede exemplu: '" in c"'dtul.capitolului sepa?te l;4ie "u'a"nuritiri ttudiaintr-o nri"""lrJi I or""r alcituire in 9i functionarea s, O"i"iiJ i.rctt""f"i lor deosebite vii ganlsmelor

ZAHARIDE 1.4.3.
b. ale Fig. 1.19.Modelespaliale acidului aminoacetic: a. modeldeschis; b. modelcomPact Zah{idfi,e

* cat6oti,' >c=o (aldehili sau cabna) 9l *qt * "i^* flrai rlfnte WPe riitfro',fl' 4tl' Ele Potfi: fructoza; glucoza' de exemplu: - monozahaide, carese impartin: - zahaide complexe' -'"'"ls"i"i;ti["i ttizalatide oltatraiioe 1dt e*emptu'zaharcza\' etc.i amidonul' celuloza, de exemplu: polizaharide, capitolulS.

in n&stmt @ :{lq}i qt h'n{,uni r./,itdecarc @4in

Acti{ihta Pmctici Co$fectio$ea"5 nrodele spatialc deschide 5i compdcre Pntm nmti:aulle compusilor orgPnici ale ciror irnagini sun{ .datie in fiewile l.l8- 6i l.l9' folosiod in

a formulelot oesciiere o""i^-t"o"ritafir" 13fi9:li:1:*:1i: din in leclii invata p" le dau'vei ln-rrni"" "tr." "ri"i"5[i"'i"*fir

O cottcuuztt

detipulde grupe in functie potfi sistematizali organici - Compugii cu grupe in compuqi ofur scopo tnrsi cu bite colo_ run"iion"i"p" Jare le continin molecule tetravalente 9i mixte' trivalente' m1e5i tijt. iu"iliJn"r",iono""r"nte'divalente, funclionale organici Si grupele clasede compugi -'Princioalele In taDerul prezentate sunt lor) (structura 9i denumirea caracteristice compus de exemplu fiecareclas8,estedat cate un ;:i.;;;i; plan6' denumirea 9i tui de str'uctura l" tormuta rj"i""iit""i (model compact) moleculei imaqinea -ai" p:l-l ""1''3rlJ"i"r" de compuei li"""t" 9t9i"i9i sunt: "t""3 folosite dintrecarecelemai criterii, diferite de grupefunclionale numdrul "r""ir""i"-Juba i"t"i" tai""i"r"i de hidrocarbure, de careeste de carbon atom 9i tipulde r")iil" girp"t funclionale gruPa funclionald. legate

t8

Tabelul 1.1, Computi organici cu grupefunclionaleeterogene.

GRUPA FUNCTIONALA Denumire EXEMPLE

coMPustoRGANtcl Structuri Compuii halogenali = X F,Cl, Br, l hidroxilici Compusi

Amine Compugi carbonilici _X

CLASADE

Formula de structuri planA Sidenumirea

hagina moleculi

natogeno

cH3-cH2-cl monocloroetan

-oH
- NHz
2H

hidrcxil
amtna aldehidd

c H3 - c H2 - o H
elanol

cH3-cH2- NH2
etanamind

cH"- c cH3- c
,

-o

2" tR

cetone

propanona

'QH'

&
TI

compu9i carboxilici

zro toH
..12"

carboxil

cH3- c','o 'oH

acidetanoic

,o

Esteri

to -R
://

ester

cH3- c\

' O - CHr etanoat de metil '

,o

Cloruri ale acizilor carboxilici

clorurdde acid

cH,,-( -

tct

.B

,o
Anhidride ale acizilor carboxilici

','o
anhidrida cHlc -\o
anhidride acotice amidS

-c

\\^

Amide
'NHz

cH3- c: ' lNHz

cH3-cH2- NO2 nitroetan

,P

Nitroderivali
Acizisulfonici l"ioli Eteri (derivali tunqionali
ai compu9ilor hidroxilici)

-Noz -so3H

nitro
sulfonicd tiol

cH3-cH2-so3H
acid etansulfonic

cH3-cH2- sH
iiotan

-o- R

eter

cH3-o -cH3
dimetilgter

&

! EXERCTTil 9r PROBLEME

E TEST

care cuvintele dintreparanteze de structuripentruurmetoa- L Scriecuvantul/ 1. Scrieformulele pro- completeazd corect fiecare dinkeafirmatiile date: rele substanle organice:1,2-dicloropropan; panal,butanond; esteun com pus cu fun c ti une acid propanoic; etanol:2-bute- 1. .................. divalenti.(dicloroetanul/ acetona) ne;propanoat de metil. dihidroxilice este Ptecizeaz\ care dintre compusii precedenli 2. Cea mai simpldsubstantd (etandiolul/ grupe dihidroxibenzenul) con[in functionald divalente. ............... suntstabili.(geminali/ vicinali) conformIUPACurmitoarele 3. Dio1ii 2. Denumeste grupi 4. Acizii luncliocarboxilici au ca pentrufiecare organicegi pteclzeaze substante face parte. din ce clasede substante ( - COOH na|e............................. / ) c= o) c Hr- oH 1 punct I corectd: ll, Alegeafirmalia a) r^r : b) cH'-cHr-cooH a) Fenolul esteun alcoolte4iar. t( ll b) Acetatul de etil este un ester. \/ c) Aminelese clasifice in functiede atomulde OH leagaatomulde azotln: amicarbon de care se t^., gi aminete4iare. ne primare, aminesecundare /zA.v.unr' .r\ CH.-COOH ^\ \l -, t/ ln apar obligatoriu ad) toti compuiii organici t\ /l tomide hidiogen. \7sunt Ptecizeaze care dintreacestesubstante I punct izomere care sunt omoloage. Si strudure a adrenalinei, lll, Se di urmdtoarea o formuld de structurd denumeqte hormon reglirii tensiunii Scrie o un cu acliune asupra 3, 9i 7 atomide car- arteriale gi asupra alchend carecontine in moleculd metabolismului zaharidelor: bon,din care unuleste cuaternar OH Fi doi suntterliari. OH aromatic5mononucleara 4. O hidrocarbure moleculaconline90,566%C. Deteimind formula de structurd re a hidrocaburii. Scrieformulele $i toate hidrocarburile aromaticeizodenumegte cH- cHr - NH- CH3 I determinate. merecu formula moleculard OH pentrudoi comde structure 5. Scrieformulele grupelefunclionale Si denumegte pugi cu funcliunemixtd Si denumegte-i. Calcu- 1. ldentificd prezente in molecula adrenalinei. leazaprocentul de carbondin cei doi compusi. 2. Scrie formula a adrenalinei. moleculara tabel: urmdtorul 6. Completeazd procentul 3. Calculeazd masicde azotdin moGrupa Foamula de lecula adrenalinei. DenumiJe functionale strudura 3 puncte 2-pentanol g lV. Prin ardereain oxigena 178 substanld g H2OSi 156,8 organicd, A, se oblin'126 L (c.n.) cH 3 - cH'- N H ' gaze.Dupecondensarea gazelor apeigitrecerea clorurdde .dmen prin 22,4 N2. Se cere: soluliede NaOH L propanorl a) determine fomula moleculara a substantei a 9 g substanti elementale 7, in urmaanalizei organice ce are in moleculS de doue ori Stiind gCO2 organice s-auoblinut 2,24L N, (c.n.), 17,6 mai mulliatomide oxigendecatde azot; Se cere: 9i 12,6g H2O. 2 puncte formulamoleculard a substanlei b) daceA este un aminoacid, a) determind scrieo formuld organicel posibile de structurd a acesteisubstante organiposibilepentru ce $i denumegte-o. b) scrie formulele de structurd formula moleculare determinate $i denumeste-le. 2 Puncte
Timpde lucru:50minute. Se acorda I punctdinoficiu 20

Capitolal2

REACTII ALE COMPU$ILOR ORGANICI

2.1.REACTII DE ADITIE
Dupi cum ai 'invdtat'in clasaa X-a, reactiile de aditiesuntcaracteristice substianlelor organice careconlinin molecule legdturi multiole. Legdturile dublegi triple-sunt formate simpld, dintr-olegeturd o Si una sau doui legeturi,r. In reacliilede adilie,sub actiuneareactivilor, cateo nouelese scindeaze numailegdturile n qi se formeazd gaturdo la tiecareatom implicat in legitura scindatd. De exemplu, reaclia de aditiea unuireactivA-Bla o alcheni,se scriein general:

f;; n-cuffcu-n'*

A.z B----------' R- cu-9cu-n'

in care cu R $i Rr s-au notatradicalii alchil (R poatefi identicsau diferitde R; in loc de R poatefi un radicalaril,Ar-); modelarea reactiei esteredati in fig. 2. 1.

lf

tffiiluPe bazacunogtintelor de chimiedin clasaa X-a,se cerera) prepentrucaresunt caracteristice cizeazb claselede compu$i organici reacliilede adilie; b) dd cate trei exemplede reacliide aditie la molecule din fiecareclasi de compusi de la punctul:__/ Reacliile de adiliedecurg in functiede: in moddiferit, participant . compusulorganlc (numit la reaclie subsfral), carecortinebgeturadub6 sauIrbld la carese aditioneazd atomisau grupe prin: de atomi;el influenteaz5 reactia (substratului), natura substanlei care poatecontineuna sau mai multelegdturi dublesau triple,intre atomide acelagi fel sau diferiti; de exemplu: (alchene, nesaturate alcadiene, alchine) - hidrocarburi Sia.omatice (arene), carecontinlegaturi multiple'intre doi atomide carbon; (aldehidesau cetone),care contin grupe - compugicarbonilici functionale carbonil, )C =O ; grupe carecontin functionale nitril, -C= N; - nitrili, pozilia bgeturii multiple in molecula de subslrat de exemplu (etena alchene simetrice etinaCH =CH) sau CHr=CH? l'ig.2.r. 9i alchine: Reprezenlarea schematicd a unei (propena nesimetrice CH"-CH=CHr); reaclii adi.tie la de o legetura . reacliyur,o substanle anorganicd sauorganice in carese gdsegte dubll, )C = C(. la substrat; atomulsau grupulde atomi ce se aditioneaze el influ21

reactia enteazd Prin: lui' reactivitatea de caredepinde reactivului, - natura Cl2,Brt sau (de exemplu: tip A-A de - tipulde reactivomogen, HCI'HOH); de tipA-B (deexemplu: eferoger, reaclie,lumini, catalizatori, (mediul de . conaliile de rcaclie temoerature).

rFe;iiide react'vi din clasaa X-a,dAtrei exemple Pe bazacunogtintelor nesade hidrocarburi la molecule care se adilioneaze anorqanici in careare loc fiecondiliile gi alchine turate:alchene 9i precizeaza

carerea4iede aditie.

..1

influenlafactorilorde care depindedesPentru a exempliflca de: fisurarea unor reactiide aditie,vom discutacazurilereacliilor de hidrogenarea gresimilor bromunre a propenei 9i a acetitenei911 in clasaa X-a.Alte repe invetat ce ai ,bhide,carese bazeaza ceea organiciderivaliai hidrocompugi actii de aditie,la care participe pe careli vei studia la claselede compugi vor fi discutate ca;burilor, in clasaa Xl-a.

PROPENEI 2.{.1.BROMURAREA
de reacliei a propeneise oblin compu$i Fig. 2.2.Modelarea de bromurare ln urmareac{iilor folosit9i de condiliilede adiliea bromuluila Propend. bromuruli de reactivul in functie diletili,

G,pcp t

Fig. 2.3.Reactivitatea de aditie in reacliile halogenilor la alchene.

reactie. cu brgm, Br2conducela un derivat . Bromurarea Propsnoi (vezifig 2.2)i saturat dibromurat + Brr-----+cH3-cH-CHr-Br CH, CH= CH3Br
1,2-dibromoproPan

de adiliela alcheln reactiile halogenilor reactivitatea ln general, < < Br2 Cl2(vezifig.2 3) 12 in ordinea: ne,cregte de regula,intr-un are loc, a alchenelor Reacliade halogenare de carbon,ccl4). Adilia de clor 9i brom solventinert (tetraclorura pentrurecunoa9terea este instantanee 9i cantitatve9i se foloseste lor cantitativA alchenelor (identificarea) 9i pentrudeterminarea la un HBrconduce propenei bromhldric, cu acid . Bromurarea saturat(vezilig 2.4): monobromurat derivat + HBr+ CHg- CH- CH:. CH3- CH=CH, Br
2-bromoorcoan

tE-iiir
J
reac{iei de Fig. 2.4.Modelarea la homhidric a acidului adi{ie ProPena.

la dupe ce reguldse face aditiaaciduluibromhidric Prccizeaze de ce. propeni gi explice Aditiaacidului este o alcheni nesimetrice Propena Rezolvare, propend se face la deci nesimetrice, la alchenele Si bromhidric lui Markovnikov regufii ,a conform de nesimetice,desi existddoud posibiliEti ln cazulatchenelor un srngur intotdeauna HX se tormeaza hidracidului, aditiea atomilor

qomer gi anumecel 'in care atomulde halogen,X este legat de (dintrecei doi implicali Tndubla domul de carboncel mai substituit bgeturd; vezifig. 2.5).

| "L--R + H -X cHz=cH qnut=----l I

-lBl+-,

-r

- CH_ X -CH2-R

HCI HBr HI Flg. 2.6. Ractivitatea hidcizilor halogenilorln reactiile de adifle la alchene.

halogenilo4 Hx Fig. 2.5.Adilia hidroacizilor nesimetrice la alchene 7 Erercitii pe careai Tnvelat-o tn clasaa l- Enunldregulalui Markovnikov, la alchene nesimetrice. X-a,pentruaditiahidracizilor Rezolvare.Atomul de hidrogendin moleculahidraciduluise leage Ia atomul de carbon (pafticipantla dubla legeture) care are cel mai mare numat de atomi de hidrogen,iar halogenulla atomul de carboncel mai s'rac In hidrcgen, 2- Scrieecuatiile reacliilor de aditiei chimice 2-metilpropend; a) a acidului bromhidric la: 1-butend, 2-butene, b) a apeila: eteni Si propend. hidracizilor halogenilor Tn reactiile de aditie la alReactivitatea chene, cresteln ordinea; HCI< HBr < Hl (veziRg.2.6),

BROMURAREA ACETILENEI 2.1,2.

Bromurarea acetilenei conducela compuii bromunti difetili,in tunctie de reactivul folosit$i de conditiile de raclie. ACTIVITATE f, XPf,nIN ENTAL{ Experienlq seexecutd sub ni!d, decdlreprofesor! prin reaclia dintrecarbid,CaC2 Mod de lucru. Seprepard acetilend li in fig. 2.7a.Acetilena oblinuti ape, intr-oinstalatie detipul celeiprezentate de carbon, ccl4, de barboteazd lntr-o soluliede brcm,Br2in tetraclorure culoaxe brun-ro$ate. Ceobservi? Obselrdlii. Seobserve decolorarea soluliei debrom(vezifig.2.7b).De ce'! o Bromurareaacetileneisu brom, Brz se face directSi poate polibromurati (vezifig.2.8)caredifereprin conduce la diferiti derivati num5rulde atomi de brom Si prin tipul de catene (saturatesau de reactiv: nesaturatd), in functiede excesul

Fig.2,7.AditiaBr2la acetilenn: reactiei, a,lnainte delnceperea ln laborator; producerea b. dupd leactiei.

cH=cH_--'

+Brc
CH=CH tl

+Br, j->

CH- CH
tl

Br Br

Br Br

1,2-dibrcmoetena1,1,2,2{etrabromoetan

. Bromurareaacetileneicu acid bromhidric, HBr se face in

Fig. 2,8. Compufii oblinuti prin adifiaBr2la acetilena: a. 1,2-dibromoeten5; b. 1,1,2,2-tehabromoetan.

prezente (clorure de catalizator de mercur, HgCl2 la temperaturA de 170-200.C) nesaturat 9i conducela derivatidiferiti:monobromurat 'in funcliede excesul saudibromurat saturat, de reactiv: +HBT +HBr I CH=CH -----------' CHr =69- t|" + CH3- CH- B r
bromoetena (bromudde vinil) 1,1-dibrcmoekn
ET

tffiifiuScrie ecuatiareaclieichimjcede aditie la propinaa reactivilor urmetori: a) acid bromhidric; b) apd. Precizeazidupe ce reguldse face aditia9i denumeste produgii de reaclie. _/

2.1.3. HIDROGENAREA GRASIMILOR LICHIDE tffiitt'-

i 1

Pe bazacunostinlelor de chimiedin clasaa X-a,se cere: I grisimile:b) clasifice gftisimile: a) defineste prince I c) precizeazd se caracterizeaza fiecareclas6de grasimi. ' I Grasimialichide, sauuleiui,"rn, n.r"t, ,"""rrr7| Ele sunt triesteri ai glicerinei cu acizigraginesaturati, decicontin I in compozilia lorresturide acizigra$i nesaturati, careau in cateneleI hidrocarbonate unasaumaimulte legeuri duble- C = C -; exemple:I 'l,2,3-trioleilglicerol (vezi fig.2.9).'1 ,2.3{rilinoleilglicerol I Grasimilelichide(uleiuri)pot fi transformate in gresimisolide I (kiesteriai glicerinei cu acizi gragisaturati) in urma unei reactiide I adilie a hidrogenulul la dublele legaturi -C=C-, adicd printr-o I rcactie de hidrogenare I

Fig. 2.9.Reprczentarea moleculei de trioleil-glicerol (modelspalial compact).

reffifti--

Scrie ecuatiareactieichimicede hidrogenare a grdsimiitichide I (]li reaminlegti 1.2.3{rioleilglicerol ca ai invetatin clasaa X-a. for- I grasimile Observatie: lichide mulaaciduluioleic: CH3-(CH,)?CH=CH- {CHJ?COOH). . (uleiuri) nah[ale sunt amesteI grasimilor Prinhidrogenarea (lichide) grdsimi nesaturate se obtin curi de esteri mic$tiai glicerinei I (solide). cu acizi gra$inesaturaii $i satu- saturate I gresimilor Hidrogenarea lichideare o deosebitS importanla mli. I practicd. Aceastd reacliestEla bazafabricarii industriale a grasimilorI solidede origine vegetald. cunoscute sub numele de ma4garha. I Pentrua obtinegresimisolidemoi, de tip margaine.se barbo- I Activitafedr tip proict H2 in ulei (in prezenldde catalizator intocnre$te pe baze de I un refefatin caae teazi hidrogen. porta si dezvolti terna ,,h de hidrogenare este opritmai repededaca se I kt nichel,Ni). Procesul gtdsinilor lichi.le ;i soltle de doregte transformarea uleiului in mafgarin;maiputinduri, agacum I origine i)cg4ald it qlinenta!ie - este cea din caserole (folositi pentru a fi intinsii pe paine). I awttdje si datarantaie" . Moleculele de substante cu mirosuri neplecute. se elimindprin I Pentru documentali poli trecerea de vapori de apA supraincalzili prin gresimeatopitd: I consulta: gi substrantele totodatd se elimine colorate I wwwwikipedia.org In margarind se pot adeugadiferitesubstanle, in scopulimbu- I ndGtirii calitdtii acesteia. de exemplu: I gSlbuie; colorantul caroler, care dd culoarea I

pentru - butandiona, a damirosul deunt:

24

A, D pentrucregterea - vitaminele valoriinutritive Si E ca'anti B dantl - lecitind(substanldanaloagatrigliceridelor, dar care conline bsfoo pentrua asiguracoeziunea componentilor amestecului.

2.1.4. REACTII DE POLIMERIZARE

Dupdcum ai invA,tat in clasaa X-a, reactiile de polimerizare sunt ra.acteristice substanlelor organice careconlinin molecule una sau legaturi (alchene, frarmulte duble alcadiene).

tfer-ctt.t"Pe bazacunostinlelor acumulate in clasaa X-a, se cere: a) enunF definiliapolimerizirii; b) Wecizeaze ce estegradulde imerizare, polimerizare rl; c) scrie reactia de ar] molecule de molrc tEmer A. Rezolvare. este procesulin caremai multe moleculeale a) Polimerizarea .nui compus, monorner (sau mer) se leagdintre ele, formend i acromolecule (poIimeril. b) Gradulde polimerizare, n reprezintd numdrul de molecule de monomer careformeazi polimerul. , f O,n d) Reactia de polimerizare sescde:nA , Palimeizarca poate fi privite ca o reaclie de poliadi.tie carc arc bc cu ruperea legiturilorn din fiecaremoleculd gi forde monomer marea de noilegdturi generale o, carbon-carbon. Ecuatia a reacliei de polimerizare chimice a uneialchene este:

n cH"Y ..,IcH
R

)+ CH,_ CHJ| 'n

R
polmer

polimerizarea De exemplu, propenei esteprezentate in fig.2.10.

tfoiclt,l"

Pe bazacunogtintelor acumulate in clasa a X-a,se cefe: a)scrie reacliile de polimerizare a urmdtorilor monomeri: 1) eteni; propena; 3) stiren; b) polimerii 2) denumeste oblinuljt-.,....--.... a Dupd cum ai invdtat in clasa a X-a, cand monomerul este o alcadienS, reactia prin poliadilie de polimerizare are loc cu ruperea legiturilor r dinfiecare moleculd de monomer, formarea de noileg;turi6, carbon-carbon dar 9i de noi legdturi n (areloc o migrare a legdturii n intre alti 2 atomide C, diferilide cei intre carese g6seain molecula de monomer). z Exercitiu Scrieecualiareactiei de polimerizare a 1,3-butadienei. Precizeazdce legeturi chimice se rup Si ce legeturi noi se forgi;-........./a La reactiiie pot participa: de polimerizare - monomeri identici, candau loc reactiide polimerizarel - monomeri diferili, candau loc reac\ii de copolimerizare.

Fig. 2.10.Modelara reactiei de polimedzare propeni. a

a
t\
{.

ts
E,

O importanlepracticedeosebitao au monomeriivinilici (vezi ltg aradicalul vinii, HrC=CH- legatde diferiti 2.11).Ei au Tnmolecule vinilbenzenul vinilici: de monomeri tomisaugrupede atomi;exemple /A ( de vinil HrC=CH-Cl acetatul (sthen) )-Cff=Cn,. clorura '
\\_-,7

acrilonitrilul HrC=CH-CN Monomerii de vinilHr;=CH-OCOCH3, cat 9i la rea4ii de atatIa reactiide polimerizare, vinilicipot participa, copolimerizare.

wNlucl A MoNoMERtLoR DEPMMERIARE O REAcTtt

carefac vinilicise obtin polimeri monomerilor Prin oolimerizarea plastice. De exemplu: partedin categoria maselor =CH-Cl -+ -' /,H2C { HrC-CH J;

I ot

,. o

cl
devinil cloruri
policlorure de vinil

nH.C=CH-OCOCH" -' + H,C-CH+ -l

ococH3
do vinil acotat de vinil Poliactat

nHrC=CH-CN-)
acnlonitril

-cH+ t Hrc
I

CN
polac lonitril

u. f

a o

,@

gi denumirea a stirenului de polimerizare reacliei ecuatia Scrie:

polimerului obtinut. Rezolvare. nHC:CHz+

vinilici Fig. 2,11.Monomed (modele deschise)l spaliale b. cloru[ devinil; a. stiren; c. acetatde vinil; d. acrilonitril

r^ v
stkn
polistiren

Aptlcalii practice ale potimertlor vlnilici. foartebune dielectrice cu proprietati este un polimer - Polisfrrenul pentrufabriSe foloseste agenfilor chimici. gi estestabilla actiunea Polistirenul sanitare. obiecte de uz casnic9i articole ;area a diferite sau casabile expandateste folosit la ambalareaobiectelor termicSilonic. precum izolator deformabile, Si ca material (PVC) pentruobtinerea de tueste folositd vinit de - Policlorura din PVC Articoiele textil cu saufdre suport buri.tevisifolii (linoleum) nu dar sunt agenlichimici la;ctiuneadiverQilor rezistd 9i atmosferici, de vinil au proprietdti Articoledin policlorur5 la inceEire. rezistente esteconfeclionatS termopan Tampleria termic$i electric. de izolant de vinil. din policlorurd de lacuri9i adela prepararea de vinitsefolosegte - Poliacetatul produselor textile. zivi,precum 9i pentruapretarea

- Poliac lonitilularc proprietatea de a fi trasin fire,astfelincatel ,Ke materie primiipentrufabricarea fibrelorsintetice: fibre poliacricritrilice,PAN. viniliciparticipd prin - Monomerii 9i la reactiide copolimerizare =re se oblincopolimeri folositila fabricarea cauciucului sintetic. Cateva exemple de obiectedin polimeri vinilicisunt prezentati in \.2 . 1 2 .

A MaNaMERTLoR vlll.{uct O REAcltDEcopouMEHARE

7 Exe.citiu Pe bazacunogtintelor acumulate in clasaa X-a,se cere: a) enunledefinilia reacliei de copolimerizare: b) scriereactia de copolimerizare a x molecule de monomer A cu de monomer B, gradul de polimerizare fiindn; _,Tolecule c) prccizeazece reprczinlex/y. Rezolvare, a) Reacliade copolimerizare estercactia de polimerizare conco'aitentea doue fpuri difeite de monomer,cu obtinerea unui comDus crom olecular (copol imer). -a

Fig. 2.12.Obiecte din pe bazd materiale polimeri de vinilici: c) x/y rcWezinld raportul molar al celor doi monomeri in a. plecidin polistiren expandat; :.polimerul oblinut. b. linoleum; c. termopan; Reacliile de copolimerizare a monomerilor vinilicicu 1,3-butadid. fibre poliacrilice; e.rasuntfolosite pentruoblinerea in industrie unor tipuridiferite de e. anvelope din cauciuc =0ciucsintetic. sintetic.

_* b) 'xA+nyB ft^+frd,

Princopolimerizarea 1,3-butadienei cu acrilonitrilul, se oblinecasintetic butadien-acrilonitrilic denumit uzual Bura N sau -ciucul S KN:
-rcH, =CH-CH =CH2+ nycHr=CH "' +CHr-CH =Ctt - CHz)rtCH a- CH)* CN CN 1,3'buladine polibutadin-pollacilonitr I

Cauciucul butadienacilorltr1lc se folosegte la confectionarea furprincaretrec produselor :Jnurilor petroliere, deoarece esteinsolubil '1 alcani. 7 Exerciliu Scriee;uata reactieide copolimerizare a 1,3-butadienei cu stirenul. Rezolvare. Reactia de cooolimerizare se scrie:
+ +cHr-cF=cLl-cHrI+cHr- cH++ rcH)=cH-cH.cFl + nycH,=cH

I.3_blladend

.trpn

ni vv
eohoutddien_gra

rA

Princopolimerizare a 1,3-butadienei cu stirenul se obtinecauciucul sintetic bufadiensflrenlc cunoscut sub denumirea comerciald 8una S care se folosegte pentruautomobile la fabricarea anvelopelor (yezi tiq.2.12 e).

"{ctivitrte de tip proiect ItrtocnF*e un refent cu tma: Lllport?rld polimerilor fi imlmctul lor dsrp|rr irPdidr i. Propuneride ospectecarepot fi abordale: - tipuri de polimeri" exemple, proFietiti. domcnii de folosirci rnediuluicu deseuri - polua{e& de orateriolefsbricatedin polimeri; mesuri pmclice de reducercli etiminare { polufuii; - metodede iecuperare$i rcci. clare e deleutilor poli conPenau docunlenlarc sulta: ws,\i-socplnst-org NNrN.plastiindustry.org

lmportanlapolimerilor Prinreactii de polimerizare se oblincompugi 9i de copolimerizare (polimeri) care au aplicatiipracticeimportante ln macromoleculari (vezipag.27-2A lig. 2.13). domenii de activitate cele maidiverse 9i

O corucluzrr
de adiliesuntcaracteristice substanlelor organice care - Reactiile leg;turi multiple. continin molecule substantele nesaturate se pot trans- Prin adilia hidrogenului, satura,ti. Din acizi gra$inesatura_ti se obtin acil formain compugi grdsimi gragi lichide solide. Prinhidro saturati se obtin 9idingrAsimi genareaunorgrdsimilichide(uleiuri) se fabricemargarina. la alchene se face conformscheAditia halogenilor alchine $i generale: melor

n - cH{ cn - n ' *
-.

"i

x' .x

*R- CH9 CH- R'

,l 'f
de vatdi hal ogenat vi ci nal

alchenS

XX
a l c h i nd

XX
ogeral corpus ietraha saturat

tl

conpusd l'alogenat v c nalnesalurat

compusi dihalogenali vicinali saturali comobfnandu-se: 9i respectiv pusi dihalogenati gi/saucompugi vicinalinesaturali tetrahalogenal gi geminali saturati. vicinali gi alchine se face halogenilor la alchene - Aditiahidracizilor

generale: conform schemelor

I ".' --R -CH= CH- R

+ H' zX -

r R- c HI c H- R
lo

lo

alchend simelrice

derival monohalogenat

____

H-6!s;; rx S
alchine

u,b= c-ntnzr- t."- {-*

compus'nonohalogenatcompusdihalogena geminal nesalurat

Fig. 2.13.Dircclii de tblosirea polimedlor vinilici. 2a

monohalogenati saturati compu$i mc ob$nandu-se: compuqi 9irespectiv, nesaturali dihalogenali vicinali saturati. nohalogenali Si/saucompugi halogenilor alchine nesimetric hidracizilor la alchene - Aditia Si se face conform tegulii lui Markovnikov. organicecare contin'in moleculeuna sau mai - Substantelor (alchene, legituri duble alcadiene) daufeactii de polimerizar multe (reactii poliadifie). de copolimerizare de $i monomerilor vinilici se oblincompugi macro- Prinpolimerizarea practice. (polimeri) careau numeroase aplicatii moleculari prin viniliciparticipb - Monomerii 9i la reactiide copolimerizare folositi la fabricarea cauciucului sintetic. carese obtincopolimeri

EXERCtTil $t PROBLEME
t :.lmpleteazd urmdtoarele ecuatii ale reacli- cd rezult5 700 L amestec gazos(c.n.)in care se :.rrice. ldentificdsubstratul se cere: $i reactivulSi afldo singurehidrocarbura, ;.32d conditiile de reactie: a) scrie ecuatiareactieichimicecare a avut b) calculeazdcompozitia,in procenre oe volum a amestecului gazos initial; c) calculeazd compozitia in procente de volum I -ir-un vas cu bromse barboteazd acetile- a amestecului gazos obtinut in final. S; .C c; s-aobtinut un compus cu masa mogrdsimilor 10. Hidrogenarea lichide se folosegi :E 7.153 ori maimaredecat a acetilenei de- te in practicd pentru obtinerea margarinei. Dacd ri princalculce compuss-a format. o grAsimesaturatdeste un solid cu o duritate t' :are esteformulade structurd a alchenei, comparabild cu cea a untului, cum explicifaptul n irer masamolardcfegtecu 169%la aditia cd margarina estemoale? )L? xlt. 5,6 mL (c.n.) propen5 purdse barboteazd 3::e ecuatlile reacliilor chimice alealcheneiA in 250 mL soluliede bromin apd panela decolorareacompletd a acesteia. se cere: : acidul bromhidric; a) scrie ecuatia reacliei chimice carea avutloc; : apa; b) calculeazd concentralia molara a solutiei de ::,OrUl. brom. ( ;r reactia de hidrogenare a naftalinei se utF 12, Se obfineclorura de vinilprinaditiaacidu2,8579 compus aromatic la un litrude hilui clorhidric la acetilend in prezenta unulcatalin mdsurat in condilii normale. Se cere: zatorde clorure pe de mercur cdrbune activ.$ti: scne ecuatia reacliei chimice care a avutloc; ind cd se lucreazd cu un raport molaracetilend: : cenumegte compusul obtinut; acid clorhidric de 1:1,2 ca se oblin125g cto$i : ptecizeaze cali atomide carbon primafl. rurd de vinil cu un randament de 90% raoortat la rdari,te4iari are compusut oe acetilend, 9i cuaternari se cere: re oblinut. a) scrieecualia reacliei chimice carea avutlocl 5. Ai invelatcd reactiade aditrie a apei la alb) calculeazd volumul gazosintrode amestec e conduce la alcooli. Scne tormulelede dus in reaclie; r:iurd9i denumegte alchenele dincarese pot c) considerend cd 40%dinclorura de vinil obpolimerjzeaza, calculeazd masade polimer linutd :. 2-butanol; obtinutS. :) 2-pentanol. 13. Se barboteazd intr-o solutie de apd de de polimerizare 5. Reactiile suntreaclii de po- bromde concentratie 1%,2,24mL propind. Pen: ire. In cazulgeneral cand un monomer conti- tru decolorarea totale a aDei de brom se mai c s nguralegdturii n, precizeaze cate legEturi barboteazd ince 13,44cm3amestec echimolecus rup Si c6te legdturi.' se lormeazdprin lar de propan propeni. Se cere: 9i ianerizarea a Il molecule de monomer? a) scrieecuatiile reactiilor chimicecare au a7. Calculeaze volumul (c.n.) de acetilene ne- vuMc: r obtinerii uneitonede ooliacetat de vinilCU b) calculeazd masasolutiei de apd oe orom. randament globalde 75olo. 14, in urmaanalizei a 40 mg alchini se obtine 8. La hidrogenarea a 100g amestec de izobu- un volum67,2mL CO2(mdsurat in conditii normain prezenta catalizatorului de le). Determine 9i neopentan, prin calculformulamoleculard a tind, se constatd in final o cregtere a masei alchinei denumegte-o gtiind conform l.U.pA.C. Si lecufui de hidrocarbuti cu 2 a. Calculeazacd prin adilia acidului bromhidric la alchinadeitiaprocentual5 masicd a amestecului oe terminat6 se obtineun compuscare nu contjne rocarDUn. carbon te(iar,scrieecuatia reactiel chimice carea 9'. Se trec 1000L amestec de propend 9i hi- avutloc Sidenumegte produsul de reactie obtinut. cgen peste catalizator gtiind de hidrogenare.
a - : l + ....= C2 HsCl I - . + . ...= c2H6 =, 2::42+. ......= CH3CHO.
loc;

: I

E TEST1

! TEST2*

l. Scrie cuvantul/cuvinteledintre paranteze care dintreparanteze cuvintele l. ScriecuvantuU fiecaredintreafirmaliile corect date: carecompleteazd co;pleteaze corectfiecaredintreafirmaliile iiin ieaqiireoe aoiliese rup legeturi (o/ '!) oale: (aF la 1. Aditiaapei la alchineconduce se face in cu. acetilenei 2. Bromuiarea carbonilici) cooli/compugi (Br2iHBr) dreptcatalizator' prezenli de HgCl2 de butadF in t se gdsesc 2. 4 electroni de pe catalizator ' etinei 3. Hidrogenarea doudmolecule) ena.{o moleculd/ la cicloducela etenA (Ni/ Pd 9i Pb2*) . .. . .. . . .. hidrogeneaza 3. Benzenul hidracizilor adiliei aplica . . se .. lui. 4. Reoula hexan.(se/nu se) (zaitev/Markovnikoq la alcheie nesimetrice nesimetrice ta alchene 4. Adi$abromului ncr nu respecte) (respectai regulalui Markovnikov maijos de structurale I puncl cu formula . Compusul se numeitestiren corectS' afirmalia ll. incercuiegte cH, _ are loc numai cu alchinelor ' H"log"n"r"u HC./ "; halooeni. I decurgecu hidrocarburilor bi Hidrogenarea de carbon' cresterea Procentului estemaimaredeobtinute polimer ;) Masade introduse. din schema cat cea de monomer chimice reactiilor a) Scrieecualijle solutiaapoasede decoloreaza d) lzobutena de maljos; brom A + H2O-----' l prrncr A + HBr ------) subdenuestecomercializatd z puncie lll. Polipropena (PP) Se cere: obti- mireade Dolipropilend prim6pentru esteo materie b) Stirenul a de obtinere chimice reacliei ecuatia la ambalarea 1. scrie folosit expandat nerepolistirenului din Propene; termic oolimerului izolator gi ca material casaoite ouiecietor ' este a polipropenei masa moleculare 2. dac6 Se cere: si fonic. 50400careestegradulde polimerizare? ' de polimerizareaclieichimice ecualia

(Al

1.scrie 2 Dond re - a stirenului; cu 1.3-butradienei mola- lV. Prin copolimerizarea polistiren cu masa ca si; ootine z,.stiina N Buna sintetic de po- acritonitrilul se obtinecauciucul gradul mediu determine ra meiio250000, sau S.K.N.Se cere: limerizare. chimicede copolime-

2 Punoto a) scrieecuatiareactiei numaiC tzate: carecontine { lll. Un molde substanld acrilomolarbutadiena: raportul b) determine un com2 moliH2oblnandu-se si H aditioneazd conun gtiindcd acestaare nitrildin copolimer, 81'81%C' de continut un cu aciclic ous saturat masicde azotde 15't'n; cares-a hidroge- tinutorocentual betermini princalculsubsianta *n* nat si scrie ecualiareaclieichimicede hidrogede propini 9i +v. Un amestecechimolecular produsul de reaclieobtinut nare.Denumegte in 8OomL soluliede ape 2 Wncte o]oolna se tarooteaza 0,1 M pane la decolo(c n ) ne- i. trom oe concentratie de acetilend volumut lV, calculeaza cere: Se globalde 75% a rareatolali a soluliei cu un randament cesaiobtinerii careau loc; chimice reacliilor a) scrieecuatiile continutul Calculeaza potictorura vinil. oe nortq iOo ln conditii (mesurat bi calculeazivolumul vinil de policlorura din masice) J" ipto""nt" barbotat' male)de hidrocarburi "ioi obtinuta 2 puncte 2 Puncre Se acordd1 p|mctdin oficiu
Se acordi 1 punctdinofciu Timpde lucru:50 mlnute. Timp de lucrui 50 minule

30

2.2.REACTITDE SUBSTITUTIE
ln reacriilede substitulieunul saumaimuryi abmi (dehidrogen sauheteroatom) grupe sau de atomisuntinlocuqi cu unul saumai muftJ atomisaugrupede atomi,difeiti. (saugrupa Atomul de atomi) careinlocuiegte (saugrupa atomul de atom) dinmolecula compusului organic se numegte subslifuenf.

2.2.1. REACTil DESUBSTTTUTTE A ATOMILOR DE HIDROGEN, H, DINCATENE ALE UNOR MOLECULE

La reacfii participi, de substitulie atethidrocarburile, cat gi alte c.lase de compu$i organici, derivati ai hidrocarburilor. ln general, reaclia de substitulie care poateavealoc Tntre o hidrocarburd, gi un reactiv R - CH3 AB,carecontine substituentul B, sescrie:
n R*9-1-H + A -B
I FI

-+
I

+ H-A

+$t,'6-.*$*..*
Fig.2,14. Modelarea unei reactii desubslirulie fa. radical R-l {9{r. reacriv; Gr, subsriruenl). lmagineaunei astfelde reacliide substitulie este reprezentate prinmodele deschise in ti\.2.14. Substanlelecare participe ca reactivl la o rcaclie de substitulie, sunt: - molecula de compus organic, din careunulsau mai multiatomi de H vor fi inlocuilicu unulsau mai mulliatomisau grupede atomi, se nume9tesubsfrat de exemplu:hidrocarburi (alcani,alchene, alchine, arene), alcooli, fenoli,amine,acizicarboxilici etc.; se numegtereactiv,de - moleculacare conline substituentul exemplul halogeni, X2(X2= F2,Cl2, Bt2)iacidazotic, HNO3; acidsulturic, H2SO4; clorurede alchil (exemplu: clorurade metil,CH3CI); cloruri acide(exemplu: clorura de acetil,CH3COCD. Reactiile de substitutie au loc in conditiidiferite,in fun4ie de reactivitatea gi a reactivului, substratului de exemplut la lumine,la temperatura ridicatd sau obignuitd, in prezenta in sau absentaunor catalizatori.

*i,i ii; !f'""1' Xi !f"' ;ii'ii'Fii f Jii i,*,!"?"i"" i"":'x'.1 ;l1f ,,":ff (""i;

hI j:i:]'"'" :::ffi llffi :::':n:r,rn ::n:tturl':

secere: ax-a, clasa din dechimie ,ft#:lrig? care -?ii?1i"""""u,,"r"1or reactiiror

organici compusi se formeaze de substitutie 1r?r2;1r5l""1iito1.

il,iT,"g;,.f 1) metian "i "i,1"-""""rril! 9i clor substanle: urmitoarele de acid in prezenld 9i acidazotic' ii"t"r""t"t r"cr.l' i1 benzen 9i acil s]]lfYr:c gi clor(500"c);5)E benzen *rrr.; +)E pro-peni (la 80'c ai la concentrat natatina 9i acidsulfuric Alcl3anhidr'); """"""ir"ilil de metil(catalizator iio;"j, tlC tenzen 9i clorurd AlCl3); (catalizator de acetil benzen 8)E 9i clorura -'-ut-or""ir""ra a) 1 reacliilor de la punctele reacliile dintre Fig. 2.15.Clasificarea pentru fiecare substltuentur' reactivul' de substituliedupdnatura substratul' reactiei' (sau1 - 8E): numele 3 parte substanta substituentului din careface de compuliorganici ctasei ir-imete prin
#;ff#i;"i; rdspunsurile noteaza acest"ia: ul;;;u'mirei

urmetor: dintabelul c#pletarearubricilor Produsdo Nr.re- Numele Substrat REac- Sub- reaclieiclasa/ tiv siltuent reac!iei aclie d6numirea tR"r#ar"'a) reecuatiilor scrierii P""tt ""rectitudinii "*f-"-" corespunzetoar:-1':.,y:lTl*i:"i itl"",i,*i reqiile

"i "i ""tiil"r. i; ;]i"ntiu u"iiti""'"" il" l:ii1ii,l

raspunsuriro 21 tabelul vezi -rectitudinii punct, O"r" acest i"=""rinl"r"

Tabelul2.1 Rezolvareaexerciliului(exempledercactriidesubstitulie,lnveFtelnclasaaX-a)' ---------FEUG ie: oo reacf 5U D Nr" Num6|e SubBtrat Roactiv/condilii stltunt denumirea clasa/ do lucJu :| : : reaclioi cloromeran halogenali/ Derivati l\iletan Cl2l hv 1 'lalogenare metil)

BenzenCl2l Feut3 2 Halogenare Benzen HN03/ H25ua 3 [litrare Propena c t2l500oc 4E Halogenare

de (clorura a-rn3lcuj'oto3gli:l halogenati Derivati

nitrobenzen Nitroderivati/

-Noz

5B Sulfonare Benzen fl2S()4colrc

halogenali/ Derivati de alil) (clorura 1-cloro-2-propena acidbenzensulfonic -so3H Aciziarilsulfonici/

6n Sulfonare

Naflaline concJ8@C -so3H lAciziarilsulfonici/ H2SOa l- acidcr-naftalinsulfonic; (sau160oC) I- acid B-naftalinsulfonic lArenecu catendlaterala/ 7Z Alchilare Benzen GH3UI/ /\l\,13 (toluen) lmetilbenzen anhidrd

8E Acilare

Benzen

Alcl3

| cH"-c< -c l

l- aromatice/ ,s lCetone cH"-ci (acetofenona)

lfeniLmetil-cetona

DE HALOGENARE O REACTII
Reac,tiile de substitu,tie in care unul sau mai mutli atomi de hidrogensunt inlocui{icu unul sau mai mulli atomi de halogen se numesc reaclii de halogenare. ln urma reacliilorde halogenare se obtin cofipugl hatogenati halogenalD. lderivali In reactiile de halogenare: poate - subsfraf fi oricesubstante organice: hidrocarbur; sauderjvat de hidrocarburi; - reactiv poale fi un halogen,X2 (X2 = F2, Cl2, Br2).Se obtin compuqi fluorurali, clorurali, bromurati sau derivati micati. Reacliile de halogenare au loc in conditiidiferite,in functiede reactivitatea substratului $i a reactivului. O HALOGENAREAALCANILOR . Subslrathidrocarburi saturate (alcani). Reacflyl: molecule de halogen, X2 (X2= Cl2,Bt2). - Condiliide lucru. alcaniireaclioneazd direct cu clorul 9i cu lromul la lumina(fotochimic) sau prin lncelzire(termic,la 3OO 400"c). - Produgi de reacfle: se obtin compusl (derivafi) clorurcli gi iespectiv (derivali) compugl (derivafii bromurali fluorurati ii iodurati ai alcanilor nu se obtinprinreactii de substitulie cu F2saucu 12, ci erinmetodeindirecte). in funcliede excesul de halogenintrodus in amestecul de reaclie, se pot obtine: derivati gi/ sau monohalogenati polihalogenati derivati (dihalogenali, trihatogenali, tetrahatogena[i erc.). o Monohalogenarea metanului9i etanutul 7 Exerciiiu Scrieecualiile reactiilor chimice de halogenare gi numete derivatilorhalogenati prinr oblinuli a) monoclorurarea metanului; b) monolorurareaetanului. Reacfiile de monohalogenare a metanuluisia etanului, conduc la te un singur compus monohalogenat: clorometan respectiv Si Joroetan,deoarece toli atomiide hidrogendin alcan (care pot fi 'nlocuiti cu halogen) suntla fel de reactivi. Metanul contine un singur atomde carbon, iar etanul conlinenumaiatomide carbonprimari, in 'r'olecul;(vezifig. 2.16a). propanului . Monohalogenarea ln urma reaclieide monohalogenare a propanului se obtineun ,destec de doi compugi monohalogenati bomerl. prin monoclorurarea De exemplu, propanului rezultd:1-cloropro:an ii 2-cloropropan (vezifig.2.16 b):
1 2

?
L

?
1,,"
r

? 's*u ' l I
t* . O

1",

?
L
Fig. 2.16,Modelarea reacfiei monoclorurare: :! .'1 .i" a, a etanului; b. a propanului. .)r l
!

2 C H 1 -CH,- C H , .,;l

3 +2C1.,hv

CH"-CHz-CH--Ct + CH, - CH - CHl

.I

sunl izomeride poai propanului Cei doi derivatimonoclorurali lor de dar formulele CaHTCl, formulemoleculard, ei au aceea$i z,t/o: de de carbon care in molecul;a atomului difereprinpozitia structura de clot se leageatomul de halogenare cu Cl2sau Br2in exces,reactia Da;A se lucreaze trihalogenali, , polF continudgi se oblin compusidihalogenali' halogenati. alcanilorcu mai mult de doi atomi de carbonin moHalogenarea Iecule, Anduce la obtinereaunui amestec de izomeri monohalo' genari Si potih alogenali.

rFe;iii-

halotuturorderivatilor chimice reactiilor Scrieecuatiile 9i numele propal!!_.a a fotochimicd genatiobtinuliprinbromurarea

? I
t-.

butanului . Monohalogenarea se obline un a butanului ln urma reactieide monohalogenare izomeri monohalogenali de doi compusi amestec se oblineun amestecde prin butanului clorurarea De exemplu, izomeril 1-clorobutan 9i 2-clorobutan doi compugimonoclorurati (vezilig. 2.17)i
3

?
& ..l

cH,- cH,- cH3frjcH"2 CH3-

4 +2C1..hv

+cHr-cH - cH,- cHl cH,- cH:- cH? cl

ct

de poziliel sunl izomeri ai butanului monoclorurafi Cei doi derivati lor difere moleculele dar formuldmoleculari,CaHecl, ei au aceea$i de carbonde carese leagdatomulde clor' prinpoziliaatomului eropo4A ln care se gesesc in amesteccei doi izomeri,este doestede aproximativ de 2-clorobutan cantitatea diferitd ii anume: experirezultrat Acest de 1-clorobutan. ue ori mai mare decat cea mental aratd aA bg\tuib C-H din molecula de butan nu mai sunt clot ca in cazul reactivului in prezenla de scrndat, Ia fetde ugor toate atomide hiUnii de etan metan de moleculele C-H;in 9i legdturile (substituili) maiugorcu pot fi inlocuiti de butan d;gen din molecula clordecataltii.

. ?. ?
de monoclorumrca butanului: a. I -clorobutan: b. 2-clorobutaD.

ZExerclliu atomii numeroteazd plane(cu liniutede valentd), Scrieformulele pentru moleculd din atomde carbon tipulliecerui de C Aiprecizeazd urmiiorii alcani: a) propan; b) butan; c) 2'2-dimetilpropan (izopentan) d) 2-metilbutan (neopentan); Rezolvare. HHHH HHH
11 21 3l

a) H -C - c - c - H; reacliei Fig. 2.I?. Modelarea tll

HHH

H- c-c-c-cb) ' tl l l
HHHH

11

21

31

4l

H;

H H H-C_H H
4l

H H H*C.H H H
5l 3l

c)H-c-c-c-H;
"t H H-:C_H H
I

11

21

d ) H - c - c - c- c- H.
tltl

41

31

21

1l

HHHH

a) 1,3= primari, 2 = secundar; '1,4 = primari, b) 2,3 = secundari: = c) 1,3,4,5 primari,2: cuaternar; = primari,2 = secundar,3 = te4iar. d) 1,4,5 b.

-c-cll
ttl

tl

rt l ln compugii izomerioblinuliprin clorurarea butanului, atomulde clor,Cl estelegatde atomide C de doui tipuridiferite (vezitig.2.18)l | cprimar,in - de un atomde carbon molecula de 1-clorobutan; ttr .l secundar,inmolecula - de un atomde carbon de 2-clorobutan. c - C- C- Cttrtl Rezultatele experimentale carearatdcd propo4ia de 2-clorobutan estemai maredecatcea de 1-clorobutan, in amestecul de izomeri d. lr oblinufprin clorurarea butanului, indicA taptulcd atomulde H legat r Yr de un atom de C secundarestemai ugorse substiluit(de inlocuit cu -c-c -c rt t . un atom de CII decet atomul de H legat de un atom de C pimar.

)c=c(
- n=n-

iC=C- C-

- c - c = ciC = c- Cl

tl l r Monohalogenarea 2,2-dimelilpropanului (neopentanutui) -cI de monohalogenare (neoa 2,2-dimetilpropanului . in urmareactiei pentanului) se obline un singur compusmonohalogenat (datorite Fig. 2,18,Tipuri de atomide C din catene: simetriei moleculei cd la atomulde carboncuaternar nu 9i a faptului primari; a. b. secundari; maiexistdhidrogen. c. terliad;d. cuatemari. CH. CH,
| .^ ' L .. I

- c-

CH3-C-CH3-#

cH.
2,2-dimeiilpropan (reopentan)

l -' l

CH"-C-CH,C|+ HCI

cH.
1-ctoro-2,2-dimslilpropan (cloronopentan)

O cottct-uztt
Un atomde H estecel mai ugorde substituit atuncicgndel este legatde un atomde C te(iar gi cel maigreude substituit atuncicand eleestelegatde un atomde C primar:

Cand hidrocarburasaturate carc pafticipela reactia de monohalogenareconline in moleculdatomi de cahon de tipui difeite: Digi/ saute4iati,se oblineun amestec mari,secundari de compugi haIogenali izomei in care, de obicei ln propo4ia cea mai mare se gesesccei teftiarisau secundari 9i in propo(iacea mai mic6 sunt primari. derivatii halogenati

I
cre$te' creSte izomeri de izomeri amestecul din amestecul halogenat halogenat cornpus de colrpus Propo4ia Propo4ia f in ordlnea: ordinea: in general. I HRRI HRH
ttl Pfoprd rrupu odia R_C_X Rl- x oetll R_C_X ni- x R-c-x nc-x

I
I
l

halogenat: ralogenat: pnmar orimar <

H "ol?,,,illl compus

secundar <

tetiar
'le Eor'|er!

CrcFte ptoporlta ctecompus monohetogenatin am.'ttocut

HR

R_ c.

halogenali halogenati derivalilor numelederivatrlor chimice9i numele reacliilofchimice reactiilor tlcuatiite sciie d"u"1iire d"iie I butanului t a butanului fotochimic6 lotochimic6 prinbromurarea prin bromurarea )linuli oblinuii I I I mo' mola Ia oblinut reaclie produsi produ$i de de amestecului H R analizarii analizarli H ln in urma I cd acestacon- | ce c. nobromurarea fotochimice a butanului s-a constatat b. a. obromurarea fotochimica conlnu- I contmudintre Diferenla Diferenta 1-bromobutan 2% l-bromobutan. 2-brcmobutan 2-bromobutran te:98o/o $i 2"h 9i Fig. 2.19.Tipuri de radicali tine:98% procentual continutul secundar compui bromural 9i I orocentual I o.""ntu"t de compus de hidrocarburi iui monovalentri moin cazul decat mare mai primar' mult cu este otomurat : compus lomousbromurat | de a. primar;b, secunqar; mai fapr!lca brcmuleste estedatade fapllll Explicalia Outunutui butanului. no"torurarii rclorurarii .mat I c. terliar oe de I atomii qi in propo4ie putin ctorul clorul 9i maimareatomn decet decat utinreactiv reactiv 9isubstituie adicdcei legalide atomideC secundari adlcd reactivi, it cei maireactivi. l

ll

R_c.

I _c . R I

Exercitiu rr'",aiiil-

I I

unu- I unuprinindepertarea prin indepdrtarea lormal' ln modformal' X-acd c5, in in clasa ln clasaa X-a Ai invS,tat invatat se obhidrocarbur' H dlntr-o dintr-ohidrocarbur' hidrogen, atomide hidrogen multoratoml maimultor r saua mar ia | hidtocahure line ne un radicalde hidrocatuurc' f tip I acelasitrp ' Radicalut esle estede acela$i obtinut hidrocatuuresaturateoblinut iadicalul de hidrocarbufi de I indepenat' de catbon cahon de careera legatatomulde H indepedat' alomul ca a si atomul (vezi 2 19)' 19) (vezi fig frg monovalenti monovalenti radicalilor in caTul cazulrcdicalilor exemplu, 'xemplu. l ca stab'/itatea cd stabilitatea experimentale pe rezultatelor baza stabilit. S-a siabilit, I in ordinea: I variazi ln variazb saturatd saturala hidrocafturd or de htdrccarbura relativd a radical d radicalilor etativat < radical te4iar' te(iar' radical secundar secundar radical I radicalprimar radrcal orimar< radical - din | c C de atomi de H legali de atomii ageaza ageazi se in ]n caie ordinea Ordinea I I aceeaglI este aceeagr I ounct )unctde vedereal rcaclivihliiin reacliide substitulte prrn pnn obtinuti saturat5 de hidrocarbul6 radicalilor stabilitelii I cu )u ordinea I lor: i eliminarea timinarea I HRR HRRI

@l

R -c

R -i

R -;

HHRI
< radical te4iar secundar primar< radical radical '.t:: ,t'l-,'f;'";i'l':l'ji . r?dladlutiii stabilitaLa Creste l

llll

rG;;ffi

mononalo chimice9l numelederivalilor reactiilor Scrie ecualiile 2 s-trimetilhexanul a2 fotochimicd prin bromurarea q";i oOiinuti majongaselte in propo4ie se oblinuli izomerii dintre irecizeaz!care de cey' explica monobromuratigi de compugi amestecul iara (82ozo1in
.:.q.g-

. lmportan!aderiva!ilorhalogena!i . Tolicompusii obtinutila clorurarea fotochimica a metanului au nportantdpracticd deosebitd. Astfel: (clorurade metif), CH3CI,este agent frigorific; - clorometanul, diclorometanul, CH2C12, este un bun dizolvant, are actiunenar:oticdslabdSi poatefi folositSi ca agentfrigorific; CHC|3, cunoscut - tticlorometanul, sub numele de c/orofofln, este :nmul compusorganic folositca aneslezrc (in anul 1848); estefolosll9i ca dizolvant pentru grasimi, ragini, sulf; CCl4, - tetroclorometanul, de carbon), estefolositca \tetraclorura lzolvant 9i in stingatoarele de incendii. . Alli compugi halogenafi practice: cu importanld - clorura de vinil,CH2=CHCI estefolositca monomer, la oblinerea policlorurii de vinili F2C=CF2 prin polieste folositdca monomer; - tetrafluoroetena, Terizare formeaza compusul macromolecular numitfeton,careeste Jeosebit de rezistent Ia acliunea substanielor chimice; C2H'C|, estefolositca ,arcotlcAica agentde atchi- cloroetanul, arc. .lzomerul y al hexaclotociclohexanulul, C6H6C|6, este folositca rsecrbld (gamexan). . Diclorodifluorometanul, CF2CI} numit freo, sau frigen, este lclosilca agentfrigorific (in spray-uri). Aica agentde pulverizare o Freoni, Distrugerea stratului de ozon Locul 9i rolul stratuluide ozon Ozonul, 03 esteun constituent prezent natural al atmosferei, la o attitudine intre 15 9i 40 km.El esteun gazprotector pentru important 3aneta PdmAnt,mai ales prin capacitatea sa de absorbtiea ?d'alrilor ultraviolete. g0% se afld in Cea mai mare cantitatede ozon, aproximativ stralosferi(vezi fig. 2.20) unde tormeazdstratut de ozon.Acesta estefoartesubtire, astfelincetdacear fi concentrat, ar formao fagie : numai 3 mmin jurulPemantului. Stratul de ozonare acliunebinefdcitoare asupravieliide pe piTant,actionand in douA directii: in totalitate radiatiile (biotogjc - relineaproape ultraviolete nocive .are se indreaptd de la Soarespresuprafata Pemantului); in stratosferdcu implicatiideosebite - regleazdtemperatura globului ,ntruclima terestru. O problemd ecologicd actualdSi deosebit de gravdo constituie scSderea concentraliei ozonului ln stntul de ozon carc prclejeazd
ctanela.

Activitate de tip proiect IDtocmeSteun rcferat in caae sd dezvolli o directie de valorificare a unor compu$ihalogenali intr-un domeniu practic important. Propuneri de teme pentru rererat: - Ur secol si jundtate de Jb losie a anestezicelor sau De la d,nputdrile pe iu, la intn^entiile chiruryicale de azi: rolul anestezicelor compusi haloge- Compu;ii hatoge ali $i itstala tiile frigoriJice: anntaje - h6ecticide pe bazd de conpuli clorurdl| arantaje sl riscuri PeDtru documentare poti consuka: x'wl,v.tighc.com www.direct-bl.uk

. Freoni : exemple,proprieteli,intrebuinteri Unadintreprincipalele cauze aiescdder i concentratiei de ozonsi a apariliei unoradevarate gauriin slratutde prezent; ozono constituie in atrnosfere, in concentra(ii mari,a unot compugi halogenaliai alcanitor Fig. 2.20.SrucfuraatLnosferei. :n speciaf gi etanului) ai metanului in caretoli atomiide hidrogen au bst inlocuilicu atomide halogen(identicisau diferiti).

CFC|3, Exemplede freoni (vezi fig 2'2'1 a): triclorofluorometan

CF2CI2' uoromeian diclorodlfl cosubdenumlrea tip' cunoscute de acest gazoase Substanlele pentru toxice sunt nu nu au miros' .J"ra ad fre;ri suntincolore, (potfi considepulin reactive foarte sunt i"n"t"oile 9i "".n "i, chimic) inerte rate"i

i"J"nii, .#li"'iij,r'","i"

l'l,"jil: #'# ;il6;;1 orifrit.il" ffi ::lf^1!:, 1"ff :' i::,li pdr) pentru rixativ ta"6aorant "i1; :1i""'iJ(;ft;:;;iii;i;:;iJin
"o"Lti"a insecticidelor' imprastierea Qipentru
trifluoroclorometan

ii"""

lorll rolosirea audeterminat pi"pr.l,j"fr ""llil:!i-111f il.l"sl9::-li racire de agenti ca

fEiercitiu freoni: aleurmetorilor moleculare scrielormulele b) difluorodiclorometan' a) trifluoroclorometan;

. Actiuneafreonilor asuprastratului de ozon in aer, sunt foartestabiliin atmosferi'de unde Freoniieliberaii ultravF pe careo au radialiilor Acolo,sub energia irA. in stratosferd.

difluorodicloromcian

li radicalilor c-cl 9iformarea lesatuiii ffi;:'; ffi.u-c! ;"indarea cl : deexemplu: declor' qia atomilbr iJrl-"roiofiuoio"r"hir cl

r - c-cr --ir--I

F
dlclorodifluoromten

F
atom radical ddor clorodifluorometil

lormaride tendintei dincauza reactivi foarte Cl sunt declor, Atomii neimperea electronului in comun prinpunerea moei scindeazd stratosfere "a"t"r ln unuialtatom; -ai ""tpLt" moin qi transforma "l se O, "rlt""t "f""it" oxigen' O. tt"rmandu-s o" 1."", f"i"f" ""-"" atosiu' regenereazd Ia randul care, lor i*ia o" reactiv clo foarte Fig. 2.21.Freonii$i efectele in straaperut atomde clor cd fiecare stratuluide o- ;il;il;, "tor, cl . s-a calculat negativeasuPra deozon 100000molecule distruge unormolecule il;;; ili.; ."1"""1ddefreon' zon:a, imaginea aprima data.in '"%;;#;, pentru aufostsemnalate i r" ozon de fteoni; b. gauradin stratul de obserfost au "ttt fig 2 21 b) ulterior (vezi Antarcticii ozon, aflat deasupra de Nord ar fi Arctica globului cum 9i Europa (albastru). "rl;6ft;il;;A"tarcticii t6n" uJi" .irn ' intensi"'iJai"[]""."""tiaiiei la sporirea "re de ozoncu 1olo duce "rt" studiiexpecu 2% Maimulte solului oeasupra tii |.I.iroi urt|""uior"t" clinice examindri precum faunei, 9i diverse ;;;;r" florei, li;;il; din expunerea rezultate negative efectele au ar6tat "i"-"".""if"i ultraviolete Activitatede tip Proiect la radiatii excesive sis-^"iiiir"rit care in de ozonar duce/a: scdderea referat un intocme$te iiraaii strctutui
se dezvolli terna. Diminuarca consestratuluide ozon:cauze, ci le, mdsuri imediate.Si d,e pe$pectivd Pentrure\)enteata Recomandd Pentru docuwww.wikipedia.org edu www,er.Plorati{rm 38

o19'1-i:?i: a cataractelor 9i.,a infectillor' t"i"rliiii"rtt"t, ;paritia

ffiilh"a;

t""o"'"' Ja;"" ilHi;;;;;i" :"di":,:"" : ","1:Ylfj.::':1" g?,fi.iii ji-9',1fl3i^'-"ild ;;;;;?it,us"i"" ui"tii'11"":

"."t"ti"le plastice in: constructii' utilizate i.iott"tt i!
et ambalaje vopsele. ' - "ln interzice utilizareafreonilorin intemalionala le;istalia orezent astfeluna stalilde racireetc ' eliminandu-se f,#i;;;;#;lin de gduriin stratulde ozon ainiie cautet" formerii

ll azecVt oe uraaae
Reactiilede substituliein care unul sau mai muti atomi de suntinlocuilicu una saumai multegrupenr'lro,-NO2 se
reaclii de nitrare.

Ai invatat in clasaa X-a ci benzenul prinreactii se nitreaze de

e, reactivul de nitraregdsindu-se in amestecul su/fonllnb stecde acidazoticconcentrat acid sulfuric concentrat). 9i

Exerci!iu Scrie ecuatia reactiei chimice de nitrare a benzenului 9i numele

usuluiorganic oblinut.

O N|TRAREA FENoLULUI
Prezenla grupeihidroxil -OH in molecula fenolului, activeazd ci-

pe carese gesegte, benzenic astfel incatatomii de hidrogen din ile2 (orto) potti substituiti maiuior cu grupenitro, Si4 (para)

gi p-nit ol (o-n itrofenol rclenol, vezifig2,22\. Dacb selucreaza exces de reactiv, nitrarea nitroderivatilor fenolului continud, astfel ,1.6-trinitrofenol. Schema de reaclii careau locla nitrarea fenolului ste:
se formeazd atat2,4-dinitrofenol cetgi 2,6-dinitrofenol 9i in final
OH OH

Prin nitrareafenoluluise obline un amestecde ofto- gi para-

s
d.

d:"'

.A-.No, t( )l
+2HNo/ .l^ HFO. z ^ -tFF 2,4-dlnl(ornor OH

OH

o,Nv\Y/No,
t(

a
NO, ).

OH

I o,NYvNo,

"r

)l

NO,

Fig. 2,22.Nitroderivafi ai fenolului: a. o-nihofenol; b. p-nitrofenol; c. 2,4-dinitrofenolj d. 2,4,6-trinitrofenol.

O NFRAREAAcTDULUT BENzotc Erercitiu Precizeazd cetipdesubstituent giin ce pozitii estegrupa carboxil

azdeaunal 2-lea substituent in molecula degl!9giga

Grupa carboxil-COOH esteun substituent de ordinul ll. prezenta pe nucleularomaticdin molecula aciduluibenzoic,orienteazd stituliaatomului de hidrogen cu o grupenitro,-NO2 in pozitia 3 Pdn nitrarea directda acidului benzoic cu amestec sulfonitric se ne acidulm-nitrobenzoic:

cooH

Fn-N6, H:so4' l( )l ^,^*r,,o \7-'rv'

acidm-nitrobnzoic

_.4\

cooH I

in exces de reactiv de nitrare,amestecsulfonitric, reacfiacontiacidul 3,5-dinitrobenzoic (vezi'lig. nueSise obtine 2.23r.

rE,EiiiScrie ecuatiilereactiilor chimicede nitrarea acidulbenzoiccu amestec sulfonitric in exces.

oe sutroneae @ neecrn
Reactiile de substitulie in care unul sau mai mulli atomi de hidrogen sunt inlocuili cu una sau mai multe grupe sulfonice, -SO3H se numescreaclii de sulfonare. prin reactiide Ai invdtatin clasaa X-a cA arenele se sulfoneazd substitulie, reactivul de sulfonare fiindacidulsulfuric concentrat sau (acidsulfuric o/eL?m acidulsulfuric concentrat carecontineSO3).

t'E'=;i!igi numeScrie ecualia reacliei chimice de sulfonare a benzenului Iecompusului organic obtinut.
Rezolvare'. n
b,

Fig. 2.23.Nitroderivali ai acidului benzoici acid,?-nitrobenzoic; b. acid 3,5-dinitlobenzoic.

rA

. HOifSO3H F.i

.4., -t'o
V
acidbenznsutfonic

SOrH

Prin reacliide sulfonare a arenelor se obfin actzi arilsulfonlci, Ar-SO.H.

oentcnrnne @ neacVt
atomuluide hidrogen,Iegat de un atom de carbon sau Substitutia de un alt elementorganogen,cu un radicalalchil se nume,te reacrie de alchilare.

tffiit,t'
chimice Pe bazaproprietdtilor ale benzenului, invetate in clasaa X-a,numeste treireactivi, dinclase diferite de compugi organici, folositi pentru precizeazd alchilarea benzenului condifiile de reactie. / ii pot participa La reacliide alchilare ca substrat, nu numaiarenele ci gi compusiorganiciderivaliai hidrocarburilor Fi chiar substiante anorganice, cum este amoniacul. Se pot substituicu radicalide hidrocarbura, atet atomi de hidrogendin catene hidrocarbonate aromatice, cat 9i atomi de hidrogenlegati de alte elemente organogene. De exemplu:cand se inlocuiesc cu radicalide hidrocarburd atomide hidrogen Iegati de atomul de azot,N dingrupa
40

(despre carevei aminelor amino, -NH2are loc alchilarea functionala in 3); capitolul invdtala lecliile despreamlneCompusii care participd ca reactivi la reac,tiile de alchilarc, pot avearol de subsfrat saLt de reactivi poatefi: . subsfraf (in special arene)saudehidrocarbure - o substanForganice: (alcooli, amineetc); rivatde hidrocarburd anorganicd: amoniacul; - o substanta . reacflvpoatefi: de R-X (X = F, Cl, Br, l), in prezentd - un compushalogenat, anhidrd; AlCl3 AlCl3careconlineurme de catalizator - o alcheni,in prezentd de apa; - un alcool, R-OH (cei mai reactivisunt alcooliite4iari 9i de catalizatori in prezentd C6H5-CH2-OH), alcoolulbenzilic, (vezifig.2.24).

ry@

Mffi
b.

7F"'ffi
1. Enunle, din clasaa X-a,depe bazacunogtinlelor de chimie Friedel-Crafts. de alchilarc finitiareactiei 2. Scrie reactivi: dintre benzen reacliilor chimice ecuaiiile 9iurmdtorii (izopropanol). Pentru fiecare propend; c) 2-propanol b) a) clorometan; ptecizeazl organic oblinut numele compusului rcaclie, 9i catalizatorul folosit, hidrogenului de la atomi de carbondin nucleearomatiSubstitutia numeste reacliede alchilareFiedel-Crafts radical alchil se ce cu un de alchilare a arenelorse oblin arene cu cateni Prin reactiile lateral6. haloarenelorse poate face cu: derivali (compu9i) Alchilarea de catalizatori. genatiR-X, alchene sau alcooliR-OH,in prezentd

care Fig, 2.24.Reactivii participA la o rcacliede alchilare: a,leactrv; b. substrat.

tE,-rciiiin preScrieecualiareaclieichimicedintrebenzen9i cloroetan AlCl3 anhjdre de aluminiu, zenldde clorure

o alcgLanel geNZENULUt cu pRoPENA

cu alcheneare lgc in prezenlade catalibenzenului Alchilarea foartemici(urAlCl3careconlinecantitdli zatorcloruri de aluminiu, me)de apd. se obline cu propend benzenului De exemplu, in cazulalchilSrii (vezi izopropilbenzen fig 2.25): HsC-CH-CHr

- cHfl!!{ed6- [fr] -cFrz=cn v

benzen prcpen6 izopropilbenzen

ce reaclia de alchilare a benzenului Se poate considera alchene are loc in doud etape'.

moleculei Fig, 2.25,Imaginea de izopropilbenzen.

41

Fig, 2.26.Cateva direcliide valo ficarea unorptodu$i de alchilare.

. formareacompusuluihalogenat: - clorurade aluminiu, AlCl3reaclioneazd cu urmelede ap; formandHCl, la propeni, contotmregulii - HCIse adilioneaze lui Markovnikov; . reaclia de alchilarea benzenuluicu deivatul halogenat; reactiei, gi se refacecataHCI reaclioneaza A|(OH)3 - la sfargitul lizatorulAlCl3. Ecuatiile reacliilor chimice in cazulalchiliriibenzenului cu propenAsunt: + 3H2O + 3HCl AlCl3 'A|(OH)3J + cH'*cJ:9Ht'-lcl CH:-CH- CHs

cl
2-cloropropan HI ' lC-CH-CHl

I
I

rA, t( l t+

v
Actilitate d tip proiect Intoclre$te un referatin care si dezyolli teri'atPro&)$ii de alchilare ai hitlrocafuu lor aromalice si dsig turea calitdlii vietii. Recomandiri pentru documenlare: www,styrine.org wwwpolimerieuropa,com

nrcr, zAr cH3 - cH- CH3 :r l( ) l * u ct '\7' ct

+ 3HCl -----------r Al(OH)s AlCi3+ 3H2O

,F"i"ltl"Scrie ecuatiile reactiilor chimicedintrebenzeniir a) eteni; (catalizator: b)2-pentene; clorurd dealuminiu, AlCllcu urme de apta
lmportanta reactiei de alchilar este legati de posibilitatea de a obfinela scaraindustriald compu$i organici care continin molecule anumiti radicalialchil, in pozilii binestabilite. Produgiide atchjlare se folosescca materii prim6 pentru sinteza altor compugiorganici practicd. avand importanld ln fig.2.26 sunt prezentate schematic direcliide valorificare a unorprodugi de alchilare,

2.2.2. REACTil DESUBSTTTUTTE AATOMTLOR DE HALOGEN, X. HIDROLIZA coMPUgrLoR HALOGENATI

Hidtoliza compusilot halogenali este o rcactie de substitu.tie, in care atomul de halogen este lnlocuit cu gruparea-OH. prin hidroliza De exemplu, unui compusmonoclorurat se obtine un alcool(vezifig. 2.27).

'r,(* "..

.G-a
\,)

Fig. 2,2?.Reprezentarea schematice a hidrolizei unui compus monoclorurat.

iN coMpusrLoRHALoGENATI O REA}flWTATEA
REACTIIDE HIDROLIA
poztTtEt iN CATENA A AToMULU|DE cARO TNFLUENT,A ATOMUL DE HALOGEN BONDE CAREESTELEGAT in funclie de Compugiihalogenati se impart in trei categorii, participd (vezi fig.2. 28'1. cu care la reactia de hidtolizi ugurinta . Compugihalogenali cu reactivitatenormale- sunt cei in care halogenul este legatde un atom de carbonsaturat9i care nu este aromatic: de exemplu: vecin uneiduble leoAturi sauunuinucleu

cH , - c H- c H"- c H . -l cl
2-clorobulan

CH3-CH2 -B r.

Acegticompusihidrolizeazd numaila cald,in solutieapoasade de ioni bazdtare (hidroxid alcalin:KOH, NaOH),adicein prezenla lidroxid,HO-. . Compuii halogenafi cu reactivitate mdrifd - sunt cei in care vecinuneiduble legeturi ralogenuleste legat de un atomde carbon de exemolu: sauunuinucleu aromatici
H r C=CH- CHr - Cl '1-cloro-2-propene (clorure dealil)
. ,^\ /t \\-.u \\ .,// "", -^l "' f6nil-cloromtan (clorure de benzil)

usor reaclionand directcu apa (prin Acegticompugi hidtolizeaze fierbere in excesmarede apa). simpld haloge. Compugi scezute halogenati cu reactivitate - compusii la rati in carehalogenul estelegatde un atomde carbonparticipant de exemplu: o legdturd dubld saula un nucleu aromatic; HrC - C H - C l
(clorurA de vinll)

({

,4.
\-4l

l F Cl .

Fig. 2,28.Clasificarea compu$ilor halogenali in functie de reactivitatealor in reacliide hidroliza.

ctorcDenzen

foarte energice: nu pothidroliza decat in conditii Ace$ti compusi '1 solutii maride apoase concentrate de KOH,NaOH(concentratii presiune foarte ridicate. HOJla temperature oni hidroxid, 9i
7 EXerCtnu -

1) 2-bromocompuii halogenafi: Se dau denumirile urmdtorilor Se cere: 2) bromopropend; 3) fenil-bromometan. 3ropan; a) scrieformulele lor de structurd; reactivitalii lorin halogenati'in ordinea cre$terii b) agazecompu$ii de hidrolizd. -eactia din ce catcgorie face partefiecare,in lunctie de c) prccizeazd -eactivitatea raspunsul. ,. in reacliile de hidrolizigi argumenteazd O TNFLUENTA NATURI HALoGENULUI (din halogenali Reactivitatea, in reacliade hidrolizd, a compugilor de naturaatomului de halogencontinut aceeagi categorie) depinde fiind inlocuitcu grupa a moleculi (cel care pdrdseste molecula, monohalogenati se ageazi in ordinea compugii -OH). De exemplu, reacliile de hidrolize: in functie de reactivitatea lor in -rmetoare,
43

R-l iodura de alchil

>

R-B f bromura
de aichil

> R-Cl
de al chl l

>

R_F fluorurb de alchil

in carecu R- esteun radical alchil. Aceasta ordinecorespunde cregterii ugurinteicu careestesubst. tuit halogenul cu grupa-OH, ordinea corespunde mdririi tendinte halogenului de a pirasimolecula de compus halogenat la hidrolizi
> B r> Cl

I
.J

pRrN oBTtNuTt HrDRoLtzA @ coMpu$t oRGANtct

COMPUSILORHALOGENATI Pin hidroliza derivalilorhalogenalise obfin compugiorganicidit: diferite clase, in functie de tipul de compushalogenat. I . Compu$iimonohalogenati totmeaze prin hidrobe alcoolil ) Hr) + HOH ::+ R- OH + HX. RX Fig. 2.29.Modelarea reactriei

de hidrolizi a 1,2-dicloroet:lnLllut,

atcool

prinhidroliza De exemplu, bromoetanului se obline etanol: C H ,- CH- Br { HO' :' "

Dromoemn

> CH,- CH- - OH - HBr

etanol

rF.;;i!!-

Scrieecuatia reacliei chimice de hidrotize a 2-ctolgglgqlgiy' . Compugiidihalogenalisau trihalogenalivicinaticu reacltvtlate normald saumdritd prinhidrolizd fofmeazd compugi dihidroxilici (d/olDvicinali, respectiv compusi trihidroxitici (fdoiD v/c/rall stabiti. De eprinhidroliza xemplu, 1,2-dicloroetanului se obline1,2-etandiol (gti_ col- vezifig. 2.29): Cl-CHr-CHr-Cl + 2H,O-19;
1,2-dicloroetan

HO -CH,-CHr-OH +2HCt.
1.2tandiol

tFq;;F
Scrieecuatia reactiei chimice de hidrotizd a i,2,3-tn:ry!! . Compugii geminalilormeaze dihalogenali prinhidrolize compusi carbo,lt:c/ (aldehide saucetone). deoarece compuAii g;dihidroxilici gi se elimind minali suntinstabili o molecul; de ap6intreceledoue grupe geminalei hidroxil . compugii dihalogenati geminalilega\i de un atomde carbon care contine hidrogen formeazd prinhidrotizi aldehide:

44

compus dihalogenat geminal primar

R-cH+ rriirlR-cH I oHl x HoH L

diolgemiral instabil

tual ' l

HoH

ou ''l
---' R- c \

ao
aldehida

+ H2 o

(vezi prin hidroliza se obtine etanal 1,1-dicloretanului le exemplu, a ) : '9 . 2. 30 I oHl cl ,aO H^l -r:-| | CH"-CH I --' cH3-c + H20. | | -2Hcr

cl

OHI

1 ,1 -d i clof et an

1 ,1 d i h i d ro x i e i a f (inslabjl)

(aldehide acetica)

geminalilega\i . Compugii de un atomde carbonsedihalogenali prinhidrolizd (carenu contine cetone: formeazd hidrogen) :1Jndar

* s o ,ln - c - nI -'R -C- R n_ l_ n tl o ,l | oHottI "o"-'"* gemanal (instabil)

(diol)

xHoHf'l

+ Hr O.

proprinhidroliza se obline 2,2-dibromopropanului De exemplu, fig.2.30 b): :noni (vezi

?,f l
: H r - C - CH j + 2Hr O:i-

J|.
2,2-dibromo-

oH .l "'- L oH
2,2trihidroxipropan (instabil)

l"'

'' ,". ""'|

>CHiC-CH1 + H, O .

3
(acetona)

geminalilotmeazdprin hidrolize . Compusii aclzl trihalogenali gi geminali sunt instabili compusii trihidroxilici .ahoxilicL deoarcce grupe hidroxil: o molecu16 de api intredoud seelimine

Fig, 2.30,tmaginile moleculelor de:a. etanal; b. propanond; c. acidetanoic.

,x HoH | ,d " 1 ,o *R-c. + H2o. n-i-x- uon*!9"1R-c-oH I

x HoH L oHl oH
Acti tate dc tip proiect intocme$te un refemtcu temx: Dircclii de vlorilicare cl I oHl .o pmdica a No&qilot oblinuli gH,o +H,o p n rcaclii de hi&olii a cor cH,-J-cr* "o'lcr.-"io, l----' -3rc | pfl.ri/or,lologdrnli.Exemple de o Hl "r.-{ oH o L direcliide \,alodllcare: lfihidrcxilic acidetanoic compus trihalogenat compus hi- obliierea de coDlpu$i (triol) geminal (instabil) (acidacetic) gerninal alcoli, dioli.trioli: droxilici: aldehide otrlinerea de $i cetili-tt,tone: trihade hidroliz5r a. a derivatului Scrie ecualiile reacliilor chimice de acizi carbob. a 2,2-dicloto- - obtinerea ogenatgeminalprincarese oblineacid propanoic; xilici. 5utanului. Poli consulta: halogenali staula bazaunormea derivalilor Reactiile de hidrolizd \Nww.wikipedia.conr de derivati ai organici dintoateclasele :odede obtinere a compusilor w\)vw.tianechem.cor!
cornpus trihalogenat gemrnal

'1 prinhidroliza se oblineacidetaDe exemplu, ,2,3tricloretanului roic(acid acetic c): - vezifiq.2.30

compus trihidroxilic (t ol) smhal(instabil)

acid carboxilic

grupefunclionale ce conlinoxiridrocarburiior, careau in molecule carboxilici. carbonilici, compuqi compugi hidroxilici, compuii Een:

45

O conct-uztt
careau sulfonici' rn"i'n"ie' acizi "1,rat-",'"r"nl"r"l""li"nare. o'g"ni"i ;ift;;i""tl, ili;;;;i: ""t"tiu "uaio "otpugi aplicatii Practice. importante

-inreactiiledesubstituliesubst/tuenful(atomsaugrupde.atomi)care-Se.gesegteinmo unreactii t::"."9iiiiii,lt"ifi',?"llm;:$:,f*n:illiiif""lll ,"""tu,inrolui"st" de subr "". importante mai - Cele compu$l clase: dindiferite organici compugi seobtin irin asterOerdactii

de concentrao soluliede acidazotic de maijos s-auutilizat reaclillor ecualiile l. completeaza tie 63% 9i una de acid sulluricde concentrale de reactie: Produgii si lntreagacantitate - denumegte bg7". gtiino cd s-a consumat 4oo,8oo"c + a) CH3-CH=CH, +

gl PROBLEME E EXERCITII

azotica fostin excescu 107o oe totuln, iar aciOut se cere: careare loc ll chimice reactiei a) scrieecuatia aoo'8oo'9 6gr-611=6P, *. . obtinuta; calculeazimasade nitrotoluen I nesulfonitric masade amestec b) calculeaze cl cesa16; ,a\, a aclprocentuale + --' concentralia c) determind * ' b)I' ll cH.-cH'-cH?-oH rezidual. duluisulfuric 40% fenolulcuo solulieapoase 6. Se nitreazd M ce acidazoticai se obtin1.39kg de compus conc) | ll l l +... _+ este reactiei tine lo,O7{ N. Dacerandamentul \-,\,/ rH, nisupusa fenol de cantitiatea ie asY.calculeazd tconsumade acid azotic trdrii9i masade solutie Z\,4'\ + t6. ll l l H ,o - -+ I \-r\.,, termic210 kg se clorureaze 7'.lntr-un reactor L CHa 403,2 suntin proobtinuli fotochimice halogenati Derivatii 2. Se supunclorurArii n-butan. se obtineun ames- oortiede 29% '1-clorobutan procesului 9i 71% 2-clorobutan (c.n.).La sfarsitul 400 kg so(nereaclineutralizeazd : cHa rezultat : CH2Clz Aciilulclorhidric iec careconlineCH3CI Calculeazd 32o/o lutiede NaOHde concentralie onat)in raportmolardel:2:3 Se cere: obtinute loc: au 9i masade butan care masade 2-clorobutian chimice reactillor ai scrieecualiile la 2 ramasanetransformat5. de metan(masurat bj calculeazivolumui se alchiconsumat, 8. Pentrua oblineizopropil-benzen atm 9i 25oC) cu umede AlCl3 prezentd de in cu un derivatmo- leaza benzenul benzenul 3 . Se alchileazd con' saturatin prezenF de AlCl3ob$nan- '1m3qazecareconlinpropendCalculeaza noclorurat in amestecul propend molarde care conline 90'56% c' tinutui'orocentual du-se o hidrocarburS se consuma 3,16 L benzen gtiind ce gazos folosit halogenat ldentificiderivatul = se ob- (p 0,88s/ mL). a toluenului catalitice 4'. La clorurarea cu masa arendmononuclear' 9.7,36 g dintr-o 50%izomerpace conline tineo masi de reactie L Cl2 3,584 cu g2ieaclioneaze fotochimic molare ii. qo% i.o.., otlo, 5o/oizomer meta 9i toluen ma- ( c.n.) . masice) Calculeaze (procente nereactionat formula molecular' a arenel' Kg 1 a ai Determina sa de ioluen utilizatapentruobtlnerea de structurA 9i denumegte-o Scriel formula p-clorotoluen? careare loc 9l chimice reactiei b) Scrieecualia 460 g toluencu un de clorhidric 5*. Se supunmononitrdrli de acid volumulsoluliei molarHN03: calculeaza in care raportul prin diamistec sulionitric poate obline 0,1 M carcse concentratie amesteculul obtinerea obtinut' estede 1:2.Pentru clorhidric H2SO4 in ap5 a acidului zolvarea
46

2.3.REACTII DE ELIMTNARE
ln rcacliite de etiminare un atomsauo grupd de atomi din molecula unui compusorganics elimine (peresegte molecula), impreuna grupd cu unaltatom(sau de atomi): dinaceea$i molecule (rcacliede eliminare intramoleculard) saudinmolecula altuicompus (reac,tie organic de eliminare intermolecubre\

2.3.1. REACTil DEEL|M|NARE INTRAMOLEGULARA

lntt-oreacliede eliminare intramolecularei electronegativ sau o grupe de atomi - un atom dinmolecula unui compus organic (pdiisesfe se e/imind molecula), lmpreune cu un atom de H (sauun altatom) legat de atomul de carbon vecin 9i de carbon, C vecini, - atomii remagi cu valnle libere, i9i punin comunelectronii nelmperecheali icrmandnoi legeturi chimice 7' (legaturi duble sautriple). Prin astfelde rcacliide eliminare intramolecubre se obtincompuginesaturali (vezi tig.2.31).

,rc*
inhamoleculard (tr|

.{ .c

Fig. 2.31. Reprczeitarea schematica a unei reactii de eliminare

- radicalhidrocarburd).

(, DEHIDR#]ALoGENAREA coMPUgILoR HALoGENATI

potparticipa, Compulii halogenafi atetla reactii de substitutie (ve^zi subcapitolul 2.2.), catgi la reacfii de eliminare. ln reacliilede dehidrohalogenare, se elimine un atomde halogen de la un atom^do carbon legat de atomul de Siun atomde hidrogen carbon vscin, Intre ceidoiatomide carbon, decar eraulegatiatomii eliminati, se stabileste o legature n: HH Hh

'' "_l_,' " "_l_l_" ''J-H ; ; " c,H"oH

ffi-

+ m ff+ ' X

ffi,X'l
Reaqia Uin care se elimind un hidrcgen (ca prdon, H+) gi un lnlogen (ca ion halogenure,X-l din molecula unui compusorganic * numette reacrie de dehidrohalogenarc. Prin dehidrohalogenarea compugilor monohalogenati, ln solutie de bazetari in etanol, se obtineo alchena hidracidul sau ionulde 9i halogenuri, X- corespunzdtor.
17

Reacliade dehidrohalogenare are loc in prezenla unor bazetari (NaOH,KOH)dizolvate in alcooliinferiori (de exemplu: etanol). prindehidrohalogenarea De exemplu, cloroetanului se obtineeten e (ve zi fig.2.35) : CH,- CH_- Cl c- ")
ctoroelan Hn

=CH_ + HCt. CH.

etena

,zEx=;iii,

Scrie ecuafiile reacliilor de dehidrohalogenare a 1-bromoprop nului compusului organic obtinut. Finumele Rezolvare: CH.-CH-CHrBrc'r|ff Cn - CH_ CH,+ Hg1.
__bro-nooropan orcpe1e /

Q--r

iN CARESE OBTIN ALCHENELE $I PROPORTIA O NUMARUL PRIN DEHIDROHALOGENAREA COMPU9ILOR MONOHALOGENAT in urmauneireaclii de dehidrohalogenare se pot formaca produ9i,unasau maimultealchene diferite, in functie de simetria moleculeigi de natura radicalilor alchil legalide atomul de carbon care conf inesubstituentul halogen. . Candatomiide carbon vecinicelui de careestelegat halogenul fac parledinradicali identicl, din reactia de dehidrohalogenare rezulte o singurdalchene; de exemplu (vezifig.2.32): cH3- cH- cH3
I

d/ ., ?
.,f
J
Fig. 2,32.Modelarea reacliei de dehidrohalogenare a 2-bromopropanulul,

ffi

=CH. + HBr' CHoCH

propen6

Br

. Candatomiide carbon vecini celuide careestelegat halogenulfac din rea4ia de dehidrohalogenare rezultiiun aWrle din radicalidiferi,ti, mestec (izomeri de alchene de pozilie); prindehidrohalode exemplu, genarea 2-bromobutianului gi 1-butend: se oblin: 2-butene
+HO = CH- CH3+ 2CF3-CH-CHr-CH3+ CH3*CH CHr=CH- CHr-CH3+ 2HBf

Br

Cendatomulde halogenestelegat de un atom de catboncare arc vecinidoi atomi de cahon cu numerdiferit de atomi de hidrogen, halogenul se elimine imprcune cu hidrcgenul legat de atomul de carbonvecin,cel mai saracin hidroge,(Regula lui Zallev). In acestfel,prindehidrohalogenarea unuicompus monohalogenatse obtine ca produs majoritar alchena cu celmaimarenumer de radicali alchil legafi de atomii de C participanli la dubla legdture.

,F.AiiiilScrieecuatia reactiei de dehidrohalogenare a 2-iodopentanului. Reaclia inverse teac\iei de dehidrohalogenare esteaditiea hidrac! zilorla alchene. Cele2 reactii suntopuse9i au locin condiLii dileritel

=cH, cH3cH $"r.-9r-"r,

Br
48

7 EXerCrfiU -

geometrici Scrie formulele de structure izomerilor 9i denumirile carese gdsescin amestecul de produgi de reactie, Ia dehidrohalo2-bromobutanului. -Jenarea Atomulde carbonvecin celui de care este legat halogenul se p-carbon (deoarece rume9te in molecule in pozifia fatd se gAseste B le atomulde C cu substituentul halogen). Atunci cand se pot obline nai mulli produgide eliminarc,in majo.itatea cazurilor, va fi majo tad alchena cea mai substituitd, .blinute pin eliminarcahidrogenuluide la atonul de C din pozilia lJ Fcarbon), care este legat de numArulcel mai mic de atomi de H.

7ffiiF"Scrie ecuatiareactieide dehidrohalogenare a 2-bromo-2-metilbutanului. ln funcliede numA de atomide halogen carc se elimindgl de gozilialo( in molecula compusului halogenat, se pot obtine,fie al(saualcadiene). chene fie alchine: compugilor monohalogenati se oblin - prindehidrohalogenarea alchenei polihalogenali compugilor care conlin - pin dehidrohalogenarea ceE un singur atomde halogen legatde un atomde carbon, se obfin poliene (de exemplu, din '1 se obline'1 ,3-dibromobutan ,3-butadiena); - prin dehidrohalogenarea compugilor halogenali care conlindol atomide halogenlegalide acelagi atomde carbon(derivafi dihalogenaligeminalf) se obtinalchine, de exemplu:

cH , - c -c H, u:f1!oH il5 c H . - c = c H
-

* 2 HB| .

Br Br
2,2-dlbromopropan propind

Dehidrohalogenarea compusilor halogenati sta la baza unor meqi alchinelor. todede obtinere a alchenelor

H'DRATAREAALCOOLTLOR o DES
pot participa pringrupafunclionalS Alcoolii la reacliide eliminare, hidroxil, -OH. grupafunctionale ln astfelde reactiise elimind hidroxil, -OH impreun5 cu un atomde hidrogen legatde atomulde carbon vecinceluide careeralegate.lntre ceidoiatomide carbon, de careeraulegatiatomiieliminati, se stabile9te o legdtura n: HH HH

R-C-C-H- - rR -C =C -H + H rO

ll

+Q

I] OH Dinreaclia deeliminare rezulte fig.2.33a). o alchend Siapa(vezi reaclioi general, pierderea ln de molecule de apese numegte deshldrafa-Fig. 2.33.a. Modelarea
de deshidtatate a unui alcool primar

Reacliaprin care se elimind o grupd hidroxil gi un atom de hidrogen din molecula unui compus organic, sub forma de apd, se numeste reacrie de deshidratare. Prindeshidratarea alcoolilor gi apa. se oblinalchene ACTIVITATE tr)CERIMDNTALi
Exper[enlase execlltdsub ni$, c]ecdte plofesor! Mod de lucru, In aceastd lucrare pracdce vei obtineeteni prin deshipune dratarea etanolului$i vei in eviden{e fomarea ei prin decolorarca unei solulie de brom, Br2 in tetraclorud de carbon,CCla, de culoarebrun-roqcat6.Experienfasepoateefectuaintr-o instalatiede tipul celei prezentate in fig. 2.33.In balonseinftoduc5 mL etanol bucdlele (se depo4elan $i cateva poatefolosi ulr balon Wiirtz). Cu ajutorul pehiei picurdtoarese adaugd, in picafuri mici, 15mL deacidsulfu c concenhat. Incibireabalonului seface cu atenlieSi cat mai uniform (fig, 2.33 bl). La tempemtura de - 170.C lncepdegajarea etenei$i se opre$te inceLirea. Etenaoblinutd barboteaze lntr-o solulie deb.om, Br2 ln tetraclorurdde carbon,CClo,de culoarebrunro$cati. Ce observi? Obseryalii: se obsefid decolomreasolutiei de brom de cdtle etena oblinuti prin deshidratarea etanolului (fig. 2.33b2).

tFqFiiiScrie ecualiile reacliilor careau avutlocin activitatea exoerimentald.

Flg. 2.33,b. Oblinerca etenei ln Iaboratorprin deshidmtarea (l) $i evidenlierea etanolului ei prin decolorara uneisolufiide Bt2l CCl4(2).

Ecuatia reacliei de deshidratare a etanolului este:

-r:+ cH.-cH,-oH

CHr = CH, + Hr O.
et6na

Deshidratarea alcoolilorse face la cald, in prezenlade catalizatori; catalizatorii cei maidesfolosilisuntacidulsulfuric. gi H2SOa acidulfosforic, H3POa. prindeshidratarea Deexemplu, 1-butianolului se obtine 1-butena, iarprindeshidratarea 2-butanolului, 2-butena (vezifig. 2.34): cH 3 -cH 2- cH2*cHr - og Id91 cH3- cHr - cH=cH, + Hr o,
T-butano .l?::f CH,-CH-CH"-CH" 'l
1-butnd " CHS-CH =CH-CH3 2-butenS + HrO.

OH
2-butanol

Fig. 2.34,Modelarea reacliei de deshidmtaxe a 2-butanolului.

r*{r

l"

Determinarile de analizachimicaau aretatcd, ln practice, prin deshidratarea 2-butanolului se obtineun amestec de izomeri in care 2-butena estecomponentul majoritar (97%),iar 1-butena se gesegte numaiin propo4ie foartemice(3%);ecuatia completd a reactiei chimrceeste: = cH-cH3+ cH3-cN,-cH= cH,+2F,o cH,- cH- cr-r,cs.-1f91cH3-cH
OH
1-but6nii3%)

Deshidratarea alcoolilor sta la bazaunormetode de obtinere a alcnenelot

tzEx=rc-iiiiiPe baza cuno$tintelor din clasa a X-a scrie ecuatie reactiei pentrucompu$ii: inverse celeide deshidratare, a) cloroetan: b) 1-bromoorooan. Reactia inversi reacliei este aditiaade deshidratare a alcoolilor peila alchene: cH r - c H = c H @" u

"

-,_-, , 4L

-cH -cH E@ ""3 i,, ",,"@ OH

2-propanol

propene

(nu suntreacliide echiCeledou; reactii au locin conditii diferite libru).

z Exerct l -

produgii de reaclieobtinuliinurmareactiilor de elimil. Compard nare:dehidrobromurarea 2-bromopropanului, dehidrobromurarea 2-bromobutanului, 2-propanolului, deshidratarea deshidratarea 2-buprivind produgi tanolului numdrul de care se pot 9i enunleo regul6 obline in urmareactiilor de eliminare intramoleculare. de structure denumirile tuturor izomerilor care 2. Scrieformulele 9i produii oblin reacliei se ca ai de deshidratiare a 2-butanolului. Rezolvare,1,In cazurile in care numirul de atomide C din mopermit, leculS intramoacesteia dinreactiile de eliminare Si simetria ieculard se formeazd un amestec de alchene, izomeri de pozitie, ugeometrici. , neledintre eleputand exista subformaizomerilor in reacliile de deshidratare a alcoolilor se respectd regulaprivind obtlnerea alchenei celel mai substituite, ca produs maJorltar al reacliei de eriminare(enunlatd in cazul reactiilor de dehidrohalogenare). Alchena cea mai substituite esteprodusul de reacliemajoritar,deoarece ea este cea mai stabild. prindeshidratarea De exemplu, 2-metil-2-butanolului se obtineun pozilie), produsul (izomeri amestec de douSalchene de majoritar fiindalchena in caredubla legdturd unegte atomii de C cei maisub(caresuntlegalide cat maiputiniatomide H saude niciunul)l stituiti cH' cH. CH"

*r",o +H,"= z cH,-J-or,-cr-1.If9r | -6H,-sH. cH,-Jcu-cH,

I

OH
2-mlil-2-b!tend(84%)2-mtil-1-butna(16%)

Alcoolii se deshidrateaze cu atal mai u9or,cu cat grupahidroxil, -OH este legati de un atomde carbon, C maisubstituiti
P

R - C H r - O H < R -C H -OH

<

R -C- OH
I p

2.3.2. REACTil DE EL|M|NARE

ntenuotecutaRA

O moleculd micd(de exemplut apa,hidfacid, amoniac) se poate elimina intre doud molecule de compus (identice organic Si sau diferite).Au loc reaclii de eliminarcintermoteculard se obtin 9i derivali funclionali. de exemplu eted.esteri,anhidride acide.

DE ESTERTFTCARE @ REACT/T

tffirfiireacliei 1. Scrieecuatia de eliminare a apeiintreo moleculi de acidetanoic una de etanol produsii denumegte de reactie. Ai $i definilia reacliei 2. Enuntd carea avutloc (invetata in clasaa X-a). Rezolvare,
ztO H' 1.CH3-C\ + CHr-CHr-O H-CH3 -C OH
(a c d a c e l i c) (al cool eti l i c)

.,O

+ H2 O .

o - c Hr - c H3
(acetalde el l)

2. Definitia reactiei de esterificare dirccte.Reactia dintreun acid si pdn carc se elimine un alcool, o molecute de apAsi se tormeaze in esfer se nume$tereaclie de esterificare. Reaclia de esterificare esleo reacliede condensare. Reaclia de condensare esteo reactie ln care doue mobcule se pentrua formao molecu6mai mare,eliminend combine o motecua (deexemplu: m/bd apa,hidracid, amoniac). La reactiide condensare participd compugi organici care contin grupe atomi sau de atomi ce se potelimina dinmoleculele de reactivl subformd de molecule mici, ca: participe: - apd(la reaclii atcooli, fenoli, acizicaftoxilici, compu$i carbonilici, amine, aminoacizi): (la reacliiparticipa: - hidracizi compu$i halogenali ami9i alcooli, ne); (la rcac\iiparticipS: amine, - amoniac acizicarboxilici, aminoacizi). (radicalii) Resturile ramagi in urmaelimindrii moleculei mici, se unescprintr-o noui leg;turdo, formandu-se un nou compus organic: un compus de condensare (deexemplu; eteri, esteri, anhidride acide,cloruri acide, amide, caresuntderivati funclionali). In fig.2.35estereprezentatd o reaclie de condensare cu eliminare de apA(intredouemolecule de compus hidroxilic, cu formare de eter)_

h \.f{

ru!\ar
Fig. 2.35,Modelarea unei rcacliide condensare cu eliminare de apd.

,66iiiiiScrieecualiareactiei de esterificare careare loc prin eliminarea apeiintreo molecule de acidaceticQio molecule de glicerind. ,t Cand la reactiile de condensare participe molecule de compusl oeanici difunclionali. de exemplu: acizidicarboxilici, dioti(sautrlolii, diamine. aminoacizi. au locreac,tii de poticorderrsale(polimerizare prin reacliide condensare). Prinreacliile de policondensare se formeazd compugi macromoleculari (polimeri), poliesteri, cumsunt: poproteine, liamide, cu numeroase practice aplicatii importante.
52

z Exerct u a apeilntreo moleculd de 1. Scrieecuatia reactiei de eliminare '1 denumegte 3 molecule de acid butanoic; com,2,3-propantriol 9i pusul practice are. organic oblinut 9i araE ce aplicalii stareade. 2. Dd alte doud exemplede trigliceride 9i precizeazd agregare a fiecereia. cu aplicalii Desprereacfiide condensafe 9i de policondensare practice vei invdtain capitolele 3 Si 4, la lectiiledespreclaselede Panein anul 1528,toateinparticipante la astfelde reactii. substanle organice terventiilechirugicale(amputd , extraclii dentare etc.)sef6p vir, deoarece ceau nu se cuno$teau incd substanle cu efect pin carese eliminA o molede alcool, Reacliadintredouamolecule Pdmul anestezic cu6 de apd gi se formeaze un eter se numestercaclie de etefifrcarc. anesteziant. folosit pe scar6largda fost eH 'so 'co n c lerul. Din carzd ci actioneazi R -o -R + Hr o. R - o i i g q -p penneplacute capabile lent$i areefecte au locin prezenla unorsubstanle Reacliile de eterificare pacient in pe oadaderevesA absoabd apa rezultati din reacfle,cum sunt: H2SO4conc., tru nil la stareanonnald, eterul a H3PO4 conc. fostinlocuitcu altesubstanle aprineliminarea de apeintredou6mo- nestezice Deexemplu, uneimolecule (compuqihalogenaii (alcool dietileterul saueteretilic(vezi simplisaumic$ti:eterihalogelecule de etanol etilic) se obfine f ig . 2 . 3 5 ) l de subnafi). Cetevaexemple anesstanie carc actioneaza ca + H,o + Ho-cH,-cH,MJIa sH,-cH,-o - cH,*cH3 cH3-cH,-oH prin tezic inhalare: dieriet6rleter ellc sa! el6r) FH H folositepe scare Eteruletiliceste unul dintreprimelesubstante rt l prininhalare subdeF - C -C-O -C- F larg+ca anestezic administrat 9i estecunoscut

oe erentncene @nencyn

numirea uzualade efe/i

ttl

FCI
izo-flu.at)

tffi4ru
care are loc prin eliminarea Scrie ecualiareaclieide eterificare de pro!=l;____J apeiintreo molecule de etanolSi o molecule nemiscibile Eteriisuntsubstianle lichide volatile, cu mirosspecific, arome, solventi nepolari. cu apa,folosite ca: anestezice,

F H

CI F
ttl

H- C- C- O- C- F

FH

0 corucluzrr
de etiminare un atomsauo grupdde atomidin mole-ln reacliile molecula): imprecula unui compusorganicse elimind(pereseste prin moleculd, de atomi) dinaceeagi uni cu un altatom(saugrupe altuicompus sau din molecula reacliede eliminare intramolecuhre de eliminare intermoleculare. organjcprinreacfle particip; derivalii halogeeliminafe intramoleculare - La reactiide compu$i nesaturali. natiSialcoolii, ob!nandu-se esteprodusul de reaclie alchena cea mai substituitd - Tngeneral, de eliminare, deoarece ea estecea maistabila. majoritar al reactiilor poate amoniac)se micd(deexemplu: apd,hidracid, - O moleculd (identice sau molecule de compus organic difeelimina doue Siintre rite). Au loc reactii de eliminare intermoleculard. molecule de apeintreo moleculi de acid Prin eliminarea unei ester. moleculd de alcool se obline un carboxilic ai o intermolecuJare conducla obfinerea de de eliminare - Reacfiile practice importante. diferite au aplicalii compugi dinclase $i

F- C- C - Cl

FBr

tl

2.4.REACTTT DE TRANSPOZT .TrE,

Tndecursul reactiilor chimicemoleculele compu$ilor organici tind se-gipestreze neschimbatd catena hidrocarbonatd, modjficdrile aDerand. de obicei, numai la nivelul unor atomi saugrupe functionale din structura lor.Astfel: de substitulie, noulsubstituent intrd,in general, -in rcacliile in locul ocupat de substituentul initial,carepdrise$temolecula; de eliminare, un atomsau o grupA -in reacliile de atomjp6r6se$te molecula se formeaze o noua leg6ture chimicd. 9i La sfargitul reactiei catenahidrocarbonatd, care nu a participat la reactie, se regdsegte neschimbate. ln general, in reactiile chimicela care participa compugii organici se verificaprncrpiul schimberiiminime a structurii. r) Existi insd gi exceptii de la respectare prjncipiu, acestui adicdse cunoscreacliiin care compusiorganici(din toate clasele)sufere modificari ale intregiistructuri a molecutet. Reacliile in care nu se rcspecte principiul schimbdii minime a sfructurT se numescteaclii de tanspozitie. Reacrt e de trcnspozilte molecuhre sunt rcacliile in care se produc modificei h ba6 structuramoleculei. Clasificareatranspoziliilormolecularel in sisteme Fig, 2.36.Modelarea saturatei unei - transpozitii (eacfiide transpoztie transpozitii in sisteme nesaturate; ln sisteme satuate, - transpozitii in sisteme aromatice.

{iltoO'q-,# e,,--'

{#'o

3{ito

2,4.1, REACTil DETRANSPOZTTTE iN SISTEME SATURATE

Transpozlfile tn sisteme saturateau loc prin migr5riale unui atom(saua uneigrupe de atomi),lntre atomi de carbon aflatiTn moleculd in pozilii vecine: I,2 (vezi fig.2.36). Dincategoria reacliilor de transpozitie in sisteme saturate fac parte reacliile de izomerizare, caracteristice (alcani). hidrocarburilor saturate

,rq"-iii-

1, Scrieecualiareacliei de izomerizare precizeaze a butanului; Si exdicenumele ei (datdup; numele savantului roman carea studia!o), 2. EnunFdefinilia reactiei de izomerizare a alcanjjL..ra participd Hidrocarburile saturate (in prezentS de catalizator: clorurAde aluminiu, AlCl3 sau bromururd gi tempede aluminiu, AlBr3 raturdde 50-100"C), la reacliireversibile de izomerizare a catenei, panEla stabilirea unuiechilibru; se obtineun amestec de izomeri de catendai alcanului intratin reactie, indiferent dacdacestaa fost un n-alcan sau un izo-alcan. prin izomerizarea De exemplu, pentanului se obtineun amestec de alcaniizomeri carecontin5 atomide carbon: n-pentan Siizo.pentan:
alal cn-1nn"a L ;H 3 -C H 2 - C H r-C H 2-C H 3 -C H 3-C H -C H r-C H 3

penlan ir-pentan)

CH.
(lzo'pentan) 2-melilb!tan

compusului organic Grupacare i$i schimbdpoziliain molecula (poate hidrogen, (grupamigratoare), fi oxinotatdcu X in fig. 2.36 gen,sulf,azot sau carbon)se mutdde la atomulAla atomulB din moleculei structura 9i uneoripoatefi inlocuit5cu o alte grupd,X'. este,in majoriAtomulA,de careera legati initialgrupamigratoare in finalgrupa tateacazurilor, carbonul. AtomulB, de careestelegate azotsau oxigen. carea migrat,poatefi: carbon,

IN DETRANSPOZITIE 2.4.2.REACTII
SISTEME NESATURATE
in reaclii in care in sistemetesafurale se produc Transpoziliile legiturd la un atomvecincu un altulimplicatintr-o sefacesubstitutia de transpozilie, in caremigreaz;o leg6duble. Un astfelde echilibru lautomeie. turi dubld9i un atomde hidrogen se numegte

trqffi
(invAde adiliea apei la acetilena Scrieecuatiareaclieichimice numeleei (dat dupd numelesa!at; in clasaa X-a) $i precizeazd vantului carea studiat-o). Rezolvare'. + H IOH HC=CH
t----------------']

ffi#["'t-gi]s""'-U'

(pentru rispunsului, vezifil. 2.37'l veriflcarea corectitudinii sub numele de adiliea apei la acetilena este cunoscute Reactia

de reacliaKucerov.
Din reactiade aditie a apei la alchinese formeazeun enol, compusinstabil, care printr-o reacliede tanspoziliese transformi stabil. intr-uncomouscarbonilic Reacfiade transpoziliein care un atom de hidrogen9i o legeture dubld,de la atomi vecini,i9i schimbdlocuile, se numegtereacfe de tautomerizare (tau tomerl e\. de staula bazaunor metode Reactiile de aditiea apei la alchine carbonilici. oblinere a compugilor reacliilor chimice de aditiea apei la: Scrieecuatiile 'E;F

b) propine. a) etine(acetilend); Reacliile de lranspoziliein sistemearomaticesuntcelein care aromatic migreaza a unuicompus un atomdintr-ogrupdfunctionale exemple de astfelde trans- Fig. 2,37. Modelarearcacliei de la un atomde carbon din ciclularomatic; pozilii 3. vor fi datein capitolul aditie a apei la etene.

O colcr-uzrr
moleculei in toatd structura - Atuncicand se producmodificdri unuicompus organic, are loc o reacliede transpozilie. pot avea loc: in sistemesaturate, in de transpozilie - Reactiile nesaturate in sisteme aromatice. sisteme Si organici trec moleculele compusilor - Prinreactiide transpozitie, intr-oformdstructurale stabild.

E EXERCTTil 9r PROBLEME

E TEST

'1. Determina substantele necunoscute din l. Scrie cuvantul/cuvinteledintre paranteze schema de maijos denumesteie: 9i carecompleteazi corectfiecaredintreafirmaliile
date: '1.Reactia de eliminare conduce la formarea +C: A+B de compu9i...................... (saturaii/ nesaturati) c+Br22. Procentul maimarede un anumit tip de al 'D; KOH/ C"H,OH chend obtinutd la dehidrohalogenarea unui comD A +2 E . ' pusmonohalogenat poatefi prevdzut pe baza reScrie9i egaleazd corect ecuatiile reactiilor chigllii lui..........(Kucerovl Zaifev\ micecorespunzdtoare schemei. pentrureacliilede izomerizare 3. Catalizator 2. ldentifica substanla A care confirmd urm6- ale alcanilor se folose9te..,.......(AlCl3 anhidrd/ toareaschemi de reaclie: AlBr3 umedd) A 1!3B+g,g 4. Eliminarea apeiare loccu atatmaiugor cu + cat atomul de grupa carbonde care este legatd K[4nO{ H,SO]^ ^ 6ZV. (substituit/ -OH estemai........... nesubstituit) a) 2,3-dimetil-1-butanol; b) 2-pentanoll ll. a) Scrieecualiareaclieichimice de izomec) 2,3-dimetil-2-butanot; qi rizare a butanului condifiile de reactie neced) 2-meti12-butanol; sare. e) 2-metil-'1-butanol. b) Care este utilizarea practice a reactieide 3.Aiinvd,tat ce acidul sulfuric se utilizeaze atat izomerizare a alcanilor? la adiliaapeiIa etendcat $i la deshidratarea etac) Daci se introduce inilial numai izoalcan, in nolului. Careestediferenle dintre celedoudregdsidoarn-alcan? finalul reacliei vom De ce? aclii?Cum poli mdrirandamentul de obtinere a 2 puncte etenei? lll. Se dehidroclorureaze un monocloroalcan. 4. Teoretic deshidratarea intramoleculard a alprodusului Masa molari a organic oblinut reprecoolilor conduce la alchene. Existd ins; gi exzinte 60,54% din cea a compusului halogenat. Se ceplll Scriecatevaexemple de alcoolicare prin cere: deshidratare nu daualchene sauchiar nu se pot a) identificd halogenoalcanul; deshidrata. b) scrieecualiareactiei chimice careare loc. 5. Din 119,8 mL alcooletiliccu concentratia 3 puncte 96% 9i p=0,8g/ mL se oblin 35,84mL eten, lV, Se de urmetorul compusA: s-izopropil2(c.n.). Calculeaze randamentul reacliei. metilciclohexanol. 6. Reaclia Kuceroy reprezintd adiliaapei la aDetermine substantele necunoscute din schecetilend cu obtinerea acetaldehidei. md scrie ecualjile reacliilor chimicecorespuna) Ce intermediar apare? Ce telde transpozi- 9i zdtoare: lie are loc? H " S O, b) Care este catalizatorul ce aclioneazd asuAff B + C praintermediarului? rnalonlat mrn0nlar 7.in cazulizomeizefii,-butanului la izobutan B,,4 D s-a constatat cd dup; atingerea echilibrului se gdsesc 20%n-butan 9i 80%izobutan. " -2HBt a) Calculeazd constanta de echilibru a reac3 puncte liei. b) Daci se supunizomerizdrii 224 m3 butan, ]imp de lucrui50 minule. 1 punctdin Se acordA oliciu determind volumul de izobutan obtinut misuratin aceleaSi condilii.
Pd/ Pb'z' 56

CH4 -----+ A+ B;

2.5.RANDAMENT. CONVERSM
Rezultatele practicd din activitatea au aretatc5,de celemaimulte o.i, reacliilechimicenu sunt cantitative. Cantitatea dintr-unprodus de reactie,care se obtine practic (de exempluintr-o instalatie ndustriald- vezi fig.2.38) nu este egale cu valoareateoreticd, princalcultinandseamade stoechiometria determinata reactiei. Pentru a puteacaracteriza, din punctde vederecantitativ, modul de desfdgurare a uneireacliichimice, se calculeazimerimile: randanent gi conversie.

lQ neuoameur
Randamentut unei reaclii chimice, \ reTezinfi rapoftul dtntre cantitaaea de produsoblinutd practic,ln modreal,cDgi cantitatea de produscare s-ar puaeaobline teoretlc, cr prin trdnsfotmarea pafticipant compbte, fdrepiederi, a reactivului la rea4ie. Formula folositipentru calcularea randamentului, fig, 4 este(vezi 2.38):
c"

(2.1\.

procentual: Oeobicei, secalculeaze randamentul cu n%= n.1OO tormula: q% =9L .1 0 0

ct

(2.2).

t6rc-iiif
in urmaadiliei bromului la 2 molide propend rezulte 1,6molide I ,2-dibromopropan. CalculeazA randamentul de obtinere a compusului dibromurat. Rezolvarel problema, Pentru a rezolva trebuie sa parcurgi etapele urm5toare. - Scrieecualiareactiei chimice: CH3-CH=CH*tU '-------------CH3-CH-CHr-Br. Br - Calculeazd cantitatea teoreticd (numdrul de moli)de 1,2-dibromopropan careaf trebuis6 se formeze printransformarea completd pe bazaecuatiej a propenei, reactiei chimicel cr = 2 molide '1 ,t,2-dibromopropan. - Numdrul real de moli de produsde reaclierezultat, cp estede '1,6 problemd). moli(conform datelor din Fig. 2.38.Oriceprodus chimic - Calculeazd randamentul de oblinerea 1,2-dibromopropanului practic se obtine cu un din propend, foiosind telalia(2.2\l

=E. rco: f/o = Bo%. av"

randament: a. lnstalatii de productiein industriachimici; b. Calcularea randamentului,4.

@ coruveRste
patialin produsul de reaclie Dacaun reactivR se transformA numitprodus uttl,P 9i pa4ialTnalti prcdu9i carene intereseazd, principale sau a unorreaclii a reactiei secundarl S (ca urmare procesul pentru transformare a IuiR in a caracteriza de secundare), (vezi produsul fig.2.39): mdrimile utilP, se definesc gi u E, Cu conversia toh6, q . - conversia
" , -; ' * 'c

(2.3) (2.4\

E= E=
d.

produs Tn utilPi de reactiv R transfoimate cu= cantitatea in care: (s-atransforde reactiv R carea reactionat totale cr= cantitata in reactie); mat,s-aconsumat tobla de reactiv R carea fostintroduse. c = cantitatea chimic ln care au loc considerdm un proces exemplificare, Pentru reactii urmdtoarele chimice; (2.t) R- + P

(2.t0
(2.fl) R+ R despre careitim urmAtoarele: (2.1) R 9i se formeazd se consumd nj molide reactiv, - ln reaclia procesului produsul carestP; utilal (2.11) R 9i produsul se consumd n2 molide rBactiv, - ln reactia esteS; al procesului secundar (2.lll)suntn3molide reactiv R, " in reactia totala, Craleprocesului utild, C, ii conversia conversia CalculAm (2.3) de calcul tormulele chimic aplicand 9i (2.4):

-1oo r:.= (2.6). Fig, 2.39.Mtuimi 9i formulede -r \ + n 2 + n 3 calcull a. merimicarecaractenzeaza DE FUN'TIE @ exennaaee RaNDAMENTULU,IN cantitativ din punctdevederc corvvERsrE un proces detransformare procentual in care de proces chimic, al unuiastfel a unui reaativl Randamentul chimicd pe prcdusul mateieipime nu esteintegra6,iat |enge b. conversia utiu, C!; transformarea numite principal totaE,q; c. convrsia de reacliese mai formeazd 9i alte substante produse formuld de calcul: procentual, calculeaza cu urmitoarea d. mndament secundare se 4%.

@= E

.100

-u "

n 1 +n 2 + n s

''

.'loo

(2,5)

nt+n'

nu=! rc0

(2.7).

ul, \ al unuiproceschimicreprezin6npoftul dintre Randamen conversiautlld, Cusi converslateoreticd,Ct pentru calcularea randamenrelatiile ln fig. 2.39suntrezumate

9i conversiei. procentual Randamentul global,4% se calculeazd al procesului cazulluat in disculie, (2.5)ii (2.6)folosite aplicand relatiile calcularea celordoudconversii, C, gi Ci:

n%=--!L.rco

(2.8).

Mdrimile care catacletizeaze din punct de vederecantitativ un de transformare chimici sunt rezumate ln fig. 2.39. Frres

rE;;ffi
Ai invetat in clasa a X-a procedeulde obtinereindustriald a tileneiprin pirolizametanului (vezi 1i9.2.40),care are la baza qraliareactiei chimice: + g H2 2CHa l!4!:5 C2H2 (2.rv). Ca produs secundarla piroliza metanuluise obline carbon demental, subformi de praffoarte fin, numitnegrude fum,conform eanatiei reactiei chimice:

cH agC +2H 2

(2.v).

gtiind cd din 10 molide CHa s-auobtinut 2 molide acetilend 9i 8 .rpli de H2 se csre se calculezi: a) conversiautili; b) conversia procentual btaldi c) randamentul al procesului. Rezolvare: problema, Pentru a rezolva trebuie s, parcurgi etapele urmdtoare. numArul de molide H2oblinutin reactia (2.|V). - CalculeazA S-au $linut 6 moliH2. numdrul de molide H2oblinutln reactia (2.V): - Calculeazd = 8 - 6 2 moliH2se oblinln reaclia (2,V). - Calculeaz5 numdrul de molide CHaconsumat (2,|V) in reactiile (2.V) ti $i in total: 4 moliCH4Tnreacfia (2.1V) Oi'1molin reaclia(2.V); 4 + 1 : 5 m o l i C H4 to ta co l n su ma t. de molide metannereaclionat: - Calculeazinum5rul 10 - 5 = 5 moliCH4nereactionat. - Aplicdformulade calcul(2.5)pentrua calculaconversia utild,
Cul

Flg. 2.40.Instalafie de oblinere industriali a acetileneip n piroliza metarului.

10 conversia - Aplicdformulade calcul(2.6)pentrua calcula totali, Cr: : . 1 0 0 = 5 0% de calcul(2.7)pentrua calcula prorandamentul - Aplici formula centual al procesului, 4%:
4n ;.1 0 0 =8 0%
59

!.'too=toy.. c,,= "

dus in procesul de fabricalie. 4. Se ob[ineacetilena prin descompunere 1. Prin polimerizarea a 2240 kg izobutena se termice a metanului. Gazele ce pdresesc cuptoobtin 2016 kg cauciucbutiriccu masa molare procente rul contin in de volum: 12% C2H2,25% medie 11200. Se cere: CH4 nereactionat restul hidrogen. Scrie ecualia) scrie ecualiareaclieichimicede polimeriSi zale: ile reactiilor chimice care au loc $i calculeazi b) calculeazd randamentul reactiei de polime- conversia utile randamentul de obtinere a aceSi polimerului rizareSi gradulde polimerizare prin proces a ob- tilenei acest tehnologic. 5. Se fabrica tinut. princlorurahexaclorociclohexan 2, Randamentul de transformare a metanului rea fotochimice a 3 moli de benzen.9tiind cd in cloroform intr-un procestehnologic a fost de randamentul reactiei estede 22% Si cd tot clorul 600/0. Calculeaza volumulde metande puritate introdus in reactie se consumd calculeaza masa 98% necesar obtinerii a 358,5g cloroform. de amestec obtinutiin finalin vasulde reactie. 3. lntr-o instalatie 6. intr-o instalatie de fabricarea cloruriide de fabricare a clorobenzebenzilDrinclorurarea fotochimicd a toluenului se nului se obtine, dupeindepdrtarea catalizatorul obtine,dupe indepdrtarea un 9i a acidului aciduluiclorhidric, clorhidric, un amestec careconline proprocente amestec de compugiorganici careconline in Tn de masd 50% clofobenzen, 30% gticentede mase50%clorurd de benzil, 30%cloru- benzennereaclionat 20% diclorobenzen. Si rd de benziliden restul toluen nereaclionat. Se ind cii nu rdmane clor nereactionat se cerel 9i cere: (p = 0,8 g/ a) determind volumul de benzen a) scrieecualiile reactiilor chimice careau loc; cm3)introdus in procesul tehnologic dacbs-au '150 b) calculeaza conversia util6,conversia totali obtinut kg clorobenzen; procesului; b) calculeazd conversia utila.conversia totald 9i randamentul c) calculeazd raoortul molartoluen:clor intro- 9i randamentul acestuiproces.

E EXERCTTil 9r PROBLEME

E TESTFINAL- REACTIIALE COMPUSILOR ORGANICI

l. Scriecuventul/ paranteze care cuvintele dintre b) Scrie pfodugiide reaclieai bromurerii alcompleteazd corect flecare dintre aflrmaliile date: chenei cu formula moleculard C4Hs careare in 1. Halogenarea alcaniloreste o reactie moleculS un atomde carboncuaternar. de..,.................. (adi[ie/ substitulie) 2. Clorurarea fotochimicd a benzenului esteo lV.Careestecompusul princlorurarea rezultat reaclie de ..................(adilie/ substitulie) a benzenului dacaarein compozilia sa 3. Prin deshidratarea 2-butanolului se obline catalitici (procente 58,67% Cl de masd)? ,..,........(1-buten6/ 2-butend) 2 puncte produsul 4. n-Propilbenzenul .......... reactiei v Prinnitrafea benzenului se obtin 800g ma(este/nu este) dintrepropend 9i benzen. sd de reaclie cu punct compozifia 60% nitrobenzen, 1 20% dinitrobenzen, 10%trinitrobenzen Si 10% ll. lncercuiegte afirmaiia corectd: benzen nereactionat. Se cere I a) l\,ronoclorurarea fotochimicd a toluenului a) scrie ecualiile reactiilor chimicecare au conduce la clorure de benzil. b) Reactia de substitulie este reacfia caracte- avul toc; ristice alchenelor. b) calculeaze cantitatea de benzennecesard c) Reacliabenzenului cu etenain mediuacid procesulut; esteo reactie de aditie. d) Prinaditiaapei la propind se obfinepropanal. c) calculeazd conversia utili, conversia totald procesului. 9i randamentul 1 puncr lll. a) Scrieformulele de structuriSi denume$puncidin 50 minute. 1 Trmp de lucrlt Se acode oficu te alchenele izomere cu formula moleculard C4H8.
1 puncl 60

Cupitolul3

coMPU$r ORGANTCT CU PROPRTETATT ACrDO-B AZICFIn studiul chimiei ai invdlat, in clasaa tx-adespre acjzi9i baze, ar in clasaa X-a ai aplicat acestecunogtinte la lectiile despreacidul .?noic (acidul acetic). AciziiSibazele au propriete! caracteristjce gicoloreazd indicatorii 3.rdo-bazici (vezi fig.3.1). Unelesau chiar toate proprietdtile generaleale acizilor$i res:ectivale bazelor, suntprezentate organici din diferite $i de compugi ::.ase, Compugii organicicu proprietiili acido-bazice vor fi exemplificati i acestcapitol, prinreprezentanti din urmdtoarele clase: - acizicarbo^ittci: 1 ca exemplede compugiorganiciavend ' compust - htdroxilicit caracler acto: - amlne,ca exemplu de compugi organici avandcaracter bazic.
Fig.3.1.C! odle indicatorilor depH: a. ro$ude metil;b. fenoftaleine; AC\D c. metiloranj; o CARACTERUL l: mediu acid; Prezenta grupelor carboxil in moleculele acizilor carboxilici le con2: mediubazic.

3.I. ACIZ.I CARBOXILICI

b'a proprietdti fizice9i chimicespecifice acesteiclasede comousi ,:rJanicl. caresuntdato?le structurii grupei functionale. Diferenla de electronegatrvite dintre atomii de C. O 9i H care r:'a in alcdtuirea grupej-COOH (vezitig. 3.2 a) determind pola,'zar.ea (vezifi?. 3.2. b). Efectulpolarizerii acesteia grupeicarboxil 5:e sldbirea legdturii dintre atomii de O gi H dingrupa -OH,ceeace tu e ca hidrogend se poatefi cedatca ion H+(proton)in unelerea:: i chimice. Crice acidcarboxilic, R-COOH poate pfotonut sd cedeze H+din Jpa COOH(unei altesubstanle carearecaracter de bazd) Sise nsformd in ionulcarboxilat. R-COO-. 3aracterulacid al acizilor carboxilicise manifestdin reactii nrce la care participe baze.

,9 ,) -c( q

oH

1 ,.

ACtZtLOR o REACTTA CARBOX|LtCt zonede densitate CU ApA de sarcinii ncgativi o Acizii carboxilici inferioti se dizolveinapl, ca urmare a stabilirii de (D Pozitivi dturi de hidrogen. in solulieapoasd,un anumit numdr de b. :ecule de acid carboxilic ionizeaz;; pot ioniiapdruti in sotutie Fig. 3.2. Grupa carboxil: 3.tiona, la rendul lor,pentru a reface acidul: a. formula de structlri $i model R-COOH + HrO < R-COO + H3O' deschis; (3.t) b, reprezentarca schematici a :cid crboxillc apa ioncarboxitat ion hidroniu
acid baz4 baza polariz6rii grupei ca(boxil.

R-COOH

Hso-

ata existe0n starehid.atatd), ln soluliaapoasi de acidcarboxilic R-COO-Si ion molecule de acid,R-COOHcat 9i anionicarboxilat, (vezi fig.3.3). hidroniu, H30+

rF#iiiil
aciduluiacetic. Scrie ecuatiareactieicare are loc la dizolvarea in ape. CH.COOH
Fig. 3.3.Reprezentarea CARBOXILICI O TARIAACIZILOR schemadca a ionizfuii unui acid in urmareactiei dintreun acid carboxilic Echilibrul chimicstabilit R COOHin solulie carboxilic, prin (3.1) de acidikte,Ka: este caracterizat constante api apoase. Si

valorilor consCunoaqterea de aciditate ale constantelor ln tabelul3.2 suntinscrisevalorilor ale acizilor, tantelor de aciditate carboxilici. catorva acizi determinate exprimental in la 25oCpermitel solulieapoas5, alecatorva acizicarboconstantelor deaciditate Tablul 3.2.Valorilor aprecierea teriei flecerui Ia 2soc). xihci(insolutie apoasa. acid; Ka"" - comparareaacizilof din lon carboxilat Acid carboxilic punctde vederc al tdrieilor; mol.Ln concentraliei de - calcularca (tormiat) (acid metanoat Acidmetanoic 17,70.10-5 ioni hidrouiu,HIO+ din solutia HCOOH HCOOformic), cunosunui acidde concentratie oenzoal, cutA, Acid benzoic,

lH,ol=const. IcH,coollH3ol !. K -[cH3coo][H3o'] . ''c - [cH,cooH] [H,o] K,tH,ol=consr.=K. " [cH]cooHl

cooH
(acid Acid etanoic acetic), CH3COOH Acid propanoic, butiric, (acetat) etanoat

6,3010-5

cH3coopropanoat, butirat,

1,80.10- 5 1,34.10-5

cH3-cH2-cooH cH3-cH2'coo-

Acid cH3*(cHr)r-cooH cH3-(cHr)2-coo- 1,4810-5

tE''c-iiif
Folosegte dateledin tabelul3.2 pentrua a9ezaaciziicarboxilid: in ordinea acidpropanoic, acidmetanoic, acidbenzoic, acidetanoic, lor de structurd). a terieilor (scrieformulele descrescdtoare ,l catenei. carboxilici alifatici scadeodatecu cregterea Teriaacizilor grupeicarboxil are ca efectcre$terea Legarea de un ciclubenzenic, aromatici sunt acizi slabi aciziicarboxilici tdriei aciduluicarboxilict (cu exceptia (maitari)decatcei alifatici HCOOH). mai puternici

o REACIIACTDO-BAZ|CE
Caracterul acid al aclzilor carboxilici se manifestdin reacfrile lor cu: apa, metaleactive,oxizi de metale,baze $i saruriale unof maislabi. acizi
62

z Exercitii 1. Scrieecualiile reacliilor chimice ale acidului (acidul etanoic acetic) cu: a) apa; b) zincut; c) oxidulde calciu; d) hidroxidul de sodiu; e) carbonatul de sodiu. 2. Scrieecualiareactiei chimice dintreacidutaceticAiamoniac ai preaizeazd din ce clasdde compugi face partefiecaresubstanta. 3. Precizeazd tipulde reacliechimicd de la exercitiul 2. Rezolvare + NHg------+ 2. CH3COOH CH3COONH4
acid baze

(reactie 3. Reactie de neutralizare cu schimb de orotonil.

cRUpEtFatNcT,oNALE o ALTEREACT SPECIFICE CARBOXIL

Aciziicarboxilici pot participa, prin grupafunclionatd carboxil, la feacliicu alli compugiorganicisau anorganici in urma cirora se cblinderivali funclionali ai acizilor carboxilici (vezifig. 3.4). z Exercitiu Pe bala cunogtintelor de chimiedin clasaa X-a se cere: a) Scrie ecuatiareactieichimicedintreacidulaceticai alcoolul elilicai numeletuturorsubstanlelor organiceparticipante la reactii conform ItJPAC). esterl clorurl anhlddeamld nitrttl b) Scrie ecuatiareactiejde esterificare dintreacidutbutanoic si acid acide din ce clasede compugi I cerinie organici 9i precizeazd fac part;: Fig. 3.4.Reprezentarea 3cidulbutanoic esterul oblinut in reaclie. ai schematice a principalelor c) Dd douAexemple de esteridin ctasade compu$i precizate la reaclii chimice aleacizilor runctulb) 9r aratace aplicaliipractice au esteriidin:Ag!a

3.2.ALCOOLI
tE;"itii't. Define$te compugii hidroxilici. Clasifica derivalii 2. hidroxilici stabiliin functlede naturacatenei -idrocarbonate. Rezolvafe: 1. Compusiihidtoxilici sunt compusiioryanici care :onfin-in molecu6 una saumai multe grupe hidoxil, -OH. 2. In funcliede naturacatenei hidrocarbonate compusii hidroxijici potfi alcooli. .:.r]brli R-OHFifenotiAr.OH Alcoolii, R OH,suntcompugi hidroxitici in careg;; fu-;ft;; -cH estelegatede un atomde C care participe numaila formarea :e legdturi covalente simple, o.

carboxilici de compugi $i clase formatica produfide reaclie.

3.2.1.CARACTERUL FOARTE SLAB ACID AL ALCOOLILOR

Ai Invdtatin clasaa lx-a ca apa este un amfolitacido-bazic: ea :ste cel mai slab acid slab Si cea mai slabAbazi stabe,dintrecei zre pot existain solutiiapoase. Apa este un solventionolitic sau r.rogen (punein libedateioni) gi anumeun solventprotolitic sau

se comporte 9i protoni)in modanalog (punein libertate protogen inferiori: alifatici alcoolii Ho- + H3o+; 2H2o+
acid baze acid baze aoo

2cH3-cH2-OH+

+ CH3-CHroH2+ CH3-CH2-Obaze

cu iq:L comune inferiori aritatici arc"iiror aie tad ".:" -"19:iiTp]:: cu ea; in oricepropo4ie '- eisuntsotubitiin apa!i se potamesteca

proprieunele explicd acido-bazic ae amfolit lceasii proprietate

buni pentruacizi9i baze; ... - suntsolventifoarte de hidro(Na,K,) cu degajare alcaline t"talele i"""1ion""r! "u gen'H2: H2+; HO-+ Na*+ '1l2 + Na -+ H2O
apl hidroxid

R-O- + Na++ 1/2 H2t R-oH + Na -'-----+

(3 lll)

(vezi fig 3 5 a) seforcusodiul etanolului r"aclia Oin 6Jexemptu, sedegajd: H2care de Na+ cationul 9i hidrogen' meaiJionuietoxio, decat violentd estemaiputin cu alcoolii atcaline Relliia metatetor (vezi fig.3.5b) cu "- apa setransforme anhidrii alcoolii alcaline iiiitl't" ,""""ti"i", metalele (saualcolali) in alcoxizi in precarenu potexista ionice suntsubstanle aicarni nt"oxizii decat maitari giaisociaze (care suntbaze apei9i ioniialcoxid zenta cu apa'de la careiaupro' imediat HOJreactioneaze nidroxiA, ionut formanduin solulie corespunzdtori, tlni si tt"n"totta in alcoolii ""
se ionihidroxid: + Na*+ H2O+ cH3cH2-oetoxld (baz! slaba puternica)

+ N2++ 112H2t + Na ----> CH3CH2-OCH3CH2-OH etoxlo etanol

(3 lV)

+ Na++ HO' (3.V). cH3cH2-oH

hidroxid acidfoafteslab) (baz6slabd (acidslab)(caracter putmica)

acidfoarteslab Ei reactioneazd un caracter 9u m*indicatorilor culoarea ""cu degajare de H2'dar nu schimbd telealcatine cu bazeletari' gi nu reactioneazd acido-bazici "-erlooiii

AALCOOLILOR DEOXIDARE REACTII 3.2.2.

comPuSl obtinandu-se la reacliide oxidare, Alcooliipot participa folositi 9i conin functiede reactivii gau acizicarboxilici, carbonilici lucru. ditiile oxidarea etanolului de in functie poateavea loc in mod diferit, etanolului Oxidarea folosit: oxidant agentul Fig. 3.5.Reactiicu Na: " oxidarebande: cu dicromatde potasiuK2Cr2O7 in soluliede (soluliileconlm b. etanol a. apa; aceticd): etanal(aldehida fenoftaleinl) candse formeaze acid sulfuric,
64

cHr-cHr-oH "::?:?:I-]?::r'
etanol

11 ..r a\ / LJ er'\

,,o
cH.-c 'tt
etanal

de potasiu - oxidare energicetin prezenld de permanganat (acid lfrLlno4 acid sulfuric, cand se formeazd acid etanoic acetic): 9i

cH3 - cHr- o H
etanol

KMnO4/HrSO4

cH3-c.

oo
OH

acid elanoic

iqt
iil

.{cnvltA"rD ExPER|MnbmAL{,
l{od de lucru. Toami in doud eprubete: 3 mL solulie apoasi de potasiu ciromat de I % $i I mL soluliedeacidsulfuric10%,Toamd in una ,tio epiubete3 mL de etanol,iar in cealalti 3 mL de api. Agitd eprubetele qi iiesevd culorile soluliilor Noteazdobservatiilein caiet. Obsenalii: soluli^ din eprubeta in carc s-a adaugat etanols-a colorat in .:rde, iar cealaltia ramas portocalie (vezifig. 3. 6).De t'c? Reactiade oxidarea etanoluluicu dicromatde potasiuK2Cr2O7 in rdutie de acid sulfuric std la baza testului de alcolemie. Pentu a

trri

schimbd din portocaliu ln verdeTnprezenld de etanol. . Alcoolii primai se oxideaziu$orcu agentioxidanti: prinoxidare ]endi (cu K2Cr2O7l H2SO4) se transformd Tnaldehide, iar prinoxi:are energetic;(KMnOa/ H2SOa) formeaze acidulcarboxilic cores:unzdtor.

Fig. 3,6.Etanolul seoxideaza cu K2Cr2O7 carese Gortocaliu) ,ostata prezenfa sau absenta etanoluluiin organismul unui (lll) verde: reduce Ia Cr auto,acestatrebuiesd sufle(se expire) :drducEtor intr-ofiol6care l. etanol; :oiline dicromatde potasiu,K2Cr2O7 acid sulfuric; culoarease Si 2. etanol+KzCr:Orl H:SOn

tFe.-"lttScrie reacliile de oxidare a 1-propanolului cu: H2SOa; a) K2Cr2O7l b) KMnO4/ H2SO4. . Alcoolii secundari se oxideazd cu dicromat de potasiu K2Cr2O7 in solutie primari, de acidsulfuric in acelagj modca gi alcoolii dar prin cxidare bland; Seformeazicetone.
7 ErercitlB Scrie reaclia de oxidare a lzopropanolului cu dicromat de potasi K2C|2O1 it1 solulie de acid sulfuric$i denumegte compusul organii format.

Rezolvare: cH3-cH-CH3
j-

L a ra ,t/u e a \
"

2-propanot tzop.opanot)

oHo

propanona (acetona)

AgentuloxidantK[rnO4/H2SO4aclioneaze mai energic,astfel incatare loc ruperea catenei din cetona formatd inilialqi continuarea oxiddrii fragmentelor de molecule, oblin6ndu-se acizicarboxilici.

_._r

Alcooliteftjai sunt stabilila actiunea agen(itor oxidanti. Oxidarea energicise facecu ruperea moleculei un amestec de acizi 9ise obtine carboxilici cu numdr de atomi de carbon maimicdecetcel dinalcool.

3.2.3. ALCHILAREAALCOOLILOR CUOXID (ETOXTLAREA DEETENA ALCOOLTLOR)

(.)xrdul de etena, - \^,/
\J

' (sau:oxidde etilena, etilenoxid -

vezifig. 3.7) se folosegte primiipentrunumeroase ca materie sinteze organice. Oxiduldeetenaare o marereactivitate chimicd, deoarece ciclurile de 3 atominu suntstabile. pentruoxidulde etendsunt Caracteristice reacliile la care parlicipe radicalul etoxi, -CH2-CH2-O-, formatprin H"C- CH" deschidereaciclului - nO, '. Oxidulde etendreaclioneazd cu: substanle cu caracter bazic: amoniac, amine; cu caracter acid (alcooli, fenoli,acizicarboxilici). - substanle In general, reactia dintre un alcool gi oxidde eteni este: R-CH2-OH

Fig, 3. ?. Imaginea moleculei de oxid de etene: a. modeldeschis; b, modelcompact.

.- ) H l,**:.X_:;f;:",
R + R- CH,- OH - +CH.- CH_- O- CH- OH H-\ rC- CH, oxid d6 elend

//

alcool

Reacliilecu oxid de etend se numescreaclil de etoxitarc, deoareceprinastfeldereacliise introduce radicalul etoxi,-CH,-CH,-Oin molecula unuicompus organic. ln aazuletoxiErii alcoolilotse ob\in hidroxieter, compu$idifunctionalicarecontinin molecule grupelelunclionale hrdroxlSi efer.De exemplu,prin etoxilarea (vezi fig 3.8) se obline un hietanolului (eterulmonoetilic droxieter al etandiolului), numitceloso/t4 + H2C\-/CH,-- ) HO-CHr-CH2-O-CHr-CH3 HO-CHr-CH3

I
1"\ 't

etilhidroxiotileter (celosolv)

,W

in cazurile in care la reacliiparticipe atcoolidihidroxitici, sau se lucreazd in excesde oxidde etend,au loc rca4ii de polietoxilare. prinetoxilarea De exemplu, (etilenglicol etandiolutui sau glicol) se Fig.3. 8. Modelarea reac{iei obline un dihidroxieter anume: dihidroxietileterul numit dlet /enSi 9i de alchilarea etanoluluicu glicol sau diglicoll oxid de eten5.

t"

Scrieecuatiile reactiilor chimice de etoxilare a urmdtorilor alcooli: a) metanol; b) butanol.

-CH,-CH,-OH
erando

+ H,C - CH,-----+ HO-CH,-CH,-O-CH,-CH,-OH

o
(dilileng icol,dlgllcol)

Ga.e, in anumiteconditiide reaclie,conducela un compusmacrondecularnumitpolle iergrbol: HO -C H r - C H r - Of C H r-C H r-O )h C H r-CHr - OH. Aplicatiipractice Hidroxieterji obtinutiprin etoxilarea alcoolilor inferiorisunt substanle lichide, miscibile, aEt cu apa,cat Si cu alcoolul Ei Si eterul. suntfolosilica solvenli pentru diferiti compusi organici oblinuliindus:iral,cum suntde exemplu lacurile: numele de celosoiv vinede la foiosireahidroxieterului pentrulacurilepe bazd de nitroca dizolvant celuloza. Polietilenglicolul, este un materialsolid,avandconsistenta unei ceri(aremasdmolardmare.care poateajungepandla .lSO 000).

3.3. FENOLI
organiclcareconlingrupa funcltonatd ..Fe1?il1_?!ntcompugi hidtoxil, -OH tegatdde un atomde catuon c;re face padedlntr_un cicluaromatlc, Numele de fe,o/ldatacestei clase de compu$i organici vinede la fen- vechea denumire a benzenului, la carese adauqe sufixul o/ careindicd prezenla grupei hidroxil, -OH in moleculd.

3.3.1. gl DENUMTREA CLASTFTCAREA FENOLILOR

FENoLtLoR O cLAstFtcAREA
Fenolii se pot clasifica dupddiferite criterii, dintrecareimDortante sunturmdtoarele. . Dupdnumdrulde grupe hidroxll dinmoleculd fenolii se impart , in: fenolimonohidroxilici (saumonofenoli) polihidroxilici fenoli Si Gau polifenoli: difenoli, hifenolietc). . Dup; num;rul de cicluri aromaflcedin molecula fenoliipotfij - fenoli,cei care provinde la benzengi de la omologii acestuia, Cecicareconlinun singurcicluaromatic (ciclubenzenic): - nafroli, cei care provinde la naftalind. deci carecontindoudci_ cluriaromatice (cicluri benzenice) condensate.
) :))

FEN?L,L1R O DENUMTREA
1]OdUfl:

Pentrua forma numele unui ferol se poate procedain doud

. se precizeazi prin cifre (sau prin titere)pozilia in ciclutarcmatica d. alomului de carbon de careeste legatdgrupahidroxil. apoi printr_un )tetx numarutde grupehidroxildin fiecarcpozitie,urmatde h/droxlgi Fig. 3. 9. Surse naturale de infinal,numele hidrccarbufl? aromatice la carese adaugd sulixul o/;de fenoli: exemplu: fenol, 2-hidroxifenot (o-hidroxifenol), c[_nafrol, a, avocado; B_nafrol; b, banane;
c. mere;d. misline.

ffi

ti.ffi

. se precizeazd princifre(sauprinlitere) pozlfiain ciclularomatic a atomului de catbonde carc este legatdgrupahidroxil, urmatde hidroxi9i de numelehidrocarbuiiaromatice; de exemplu:hidroxibenzen, 2-hidroxitoluen sau o-hidroxitoluen, o-hidroxinaftalina. Fenolii cei maifolosiliin practicd au ginome uzuale; de exemplu: fenoliimonohidroxilici derivali (o-,m-, de la toluense numesc crezoli pr; o-, m- 9i p- difenolii pirocatechina, benzenului gi sunt: rezorcina hidrochinona etc. Exemple de fenoli lor: Sidenumirile - fenoli monohidroxilici. OH

rA, Jt '
hidroxibenzen (fenol)

cH" tt\ tl 'Arot. '\7(o-crezol)

,A.' t{ tl

cH" I

.9on
rr-hidroxitoluen (m{rezol)

cH" I t{ll 'At

OH I

I OH
d-hidroxinafralina ((-nafrol) p-hidroxinafrlina

p'hidfoxitolue (p-crszol)

(p"nafrol)

- fenoli dihidroxilici'. OH I

2),-'oH
\/;

|6 \y'\on

?'

rd, [d'o' =f =f
OH OH

?'

?',

i - fenoli trihidroxilici: OH

o-dihidroxibenzen niihidroxibenzen?"dihidfoxibenzon 2,4-dihidroxitoluen (pirocatschin;) (rzorcine) (hidrochinonS)

1,2,3'tr hidroxibenzen (pkosalol)

Fig,3. 10.Imaginiale unor molecule de fenoli: a. fenol;b. p-hidroxitoluen; Scrieformulele de structure ale urmetorilor fenoli:a) 2,4-dihidroc. o-naftol;d. hidrochinond; xitoluen; b) 3-hidroxi4-iopropiltoluen (timol). e. pirogalol.

tF.*-iii-

3.3.2.CARACTERUL ACIDAL FENOLILOR

Grupafunclionald hidroxit, din cauzadiferentei -OH este polara, electronegativitate dintreatomiide oxigen,O 9i hidrogen, H. Legareagrupei-OH de un atom de C dintr-unciclu aromatic. procesulde a@entueazd atragere a electronilor din leq;turaO_Hde cdtreatomul de oxigen. O din structura grupei functionale hidroxil O-H se slebegte -OH. Legdtura pot Si fenolii sa cedezehidrogenut .a ioni de hidrogen,H+ (protoni),unor substantecapabilese ii aepte (vezi fig.3.11).

cu ApA O REA'TIAFENoLtLoR
ACTIVITATE EXPtrRIMENTAL,I. llod de lucru, Folosindmenuside cauciucSi ochelaride proteclie, ntrodu(cu ajutoruluneispatule saua uneilingurilecu coadi lunge)cateo c&titatemicede fenol(- catun bob deorez)in doueeprubete numerotate. i \tenliel Fenolul este o substanlecorozivd, care atace pielea si Eucoasele:t. Toame: in eprubela (l) - I mf solulre apoase de hrdro\id de r.)diuNaOH ooo.iar in eprubeta (2r apa.AgiU epruberele gi obserri .onlinutullor MdsoarepH-ul. Toame (l) - 3 mL solutje in eprubeta apoasi tE HCI 4 M; agite equbeta.Noteazeobservaliilein caiet. Obsenalie: fenol\l rdmaneln starc solida in eprubeta(2); in eprubeta t :) se oblineo solulielimpede, carese tulburadupece se adauee HCI: sdlulia apoase de fenolesteslabacidd. Fenolul este foartepulinsolubillnape, din cauzacaracterului hidrofob al nucleuluiaromatic.Cantitateafoarte micd de fenol dizolva_ '5 reaclioneazi cu apa, stabilindu-seun echilibru cu schimb de prolont:

O"r

+ H,o *:-

@"

+ H"o'(:.v).

f6nolal (renoxid) hidronu

Solutiaapoasd de fenol este foarte slab aclde (are pH < 7) deoarece, a9a cum se vede din echilibrul (3. V), ea contine o concentralie de ioni hidroniu. H3O"mai mare decat cea provenite numai = IHOJ= 10r SipH = 7). djnionizarea apei(in apdrtH3O+l Fenolii au caracter acid.Tdriaacizilorse poateapreciape baza valorilor constantelor de aciditate, Ka(vezitabelut 3.3).
Tabelul3.3. Constantele de aciditate ale catorva fenolisi acizislabianorganici organici. $i

b. Fig, 3. ll. Reprezentarea schematici a polarizerii gtupei -OH in: a. alcooli; b. fenoli.

Acid

Nume
Fenol acidcarbonic acidbenzoic acidacetic ionulhidroniu

Formula c6H5-oH

Ka

1 , 7 0 . 1 0 -1 0

H2C03(C02+H2O) 4,47.10'7

c6H5-cooH

6,3010-5
1 , 8 01 0 -5

cH3-cooH H:o*

1,00
69

Fenolii au caracteracid foarle redus: sunt mai slabi decet acidul cahonic Ai mult mai slabi decet acizii carboxilici,dar mai puternici (ta ) decet apa gi alcoolii..

rE;ffi

Go"".

Folosind datedin tabelul 3.3,a$azdurmdtorii compugi organici in ordinea cresterii caracterufui acid:fenol.tezotcine, o-ctezol. /

ActDo-BAztcE O REAcrfl
Datoritecaracterului slab acid ferolil reactioneazA cu solutiiapoasede hidroxizi (NaOH, alcalnl KOH) care sunt baze tari. Din reacfierezultdfenolalisau fenoxizi;de exemplu, in urma reactiei fenolatul dintrefenol9i NaOHrezulte de sodiu(fenoxidul de sodiu):

((

,F\ )FoH + Na O H< \Z

./Z\ ) F O ' r u a ' + U" '({ ' O V (3.v).

fenolal de sodiu (fenoxid de sodiu)

(fen-oxizii) Fenolatii suntsubstante ionice, ugorsolubile in ape,in caredisociazd. In fig. 3.12a, estereprezentatd schematic disocierea fenoxidului de sodiuin solutieaooasd. Dacdla o soluliede fenoxidse adaugdun acid (chiarSiacidcaracidulcel mai slab dintresubstantele bonic,H2CO3, care fac parte Fig.3.12. din clasa:ac,izD, se observd formarea fenolului, careestegreusoluComportaxea fnoluluiin (carepotti b). Aciziiscotfenoliidin fenoxizi bil in apd (vezifig. 3.'12. solulii apoase de acizi$i baze: considerati sdruriale lor): a. reprezntaxea a schematicd ,/;;:\/A
disocierii fenolatului de sodiu ln solulieapoas6; b. fenolulln solulii del 1 - bazd:2 - acid.

( )-oH )-o'ru"' + Hcr-------------)

V

* u"cr

(3. v t).

fenolat de sodiu (fenoxid de 6odiu)

tffir-"ltl"Scrieecuatia reactiei careare loc la barbotarea de dioxidului printr-o carbon solutie de fenolat de sodiu.
. Aplicalii praqticeale reactiiloracido'bazice Reactiile acido-bazice la care participe fenoliiSifenolatii au apliDe exemplu:separarea calii practiceimportante. fqnoluluidin a' mesfecu|, ln carese afle aldturi de altesubstanle organice: in solutii fenolii se d2olvd apoase de hidroxizi alcalini, transfor(fenoxizi) mandu-se ln fenolatii solubili in api; potfi separati prinacidularea recuperati din solutii bazice, - fenolii Si DacS se barboteazd dioxid acestora. de carbon intr-osolutie obtinutd prindizolvarea unuiamestec de fenol9i acizicarboxilici in soluliede putin hidroxid alcalin, se formeazd fenolul, solubil in api, carese poate inferiori, separa de aciziicarboxilici solubili in apd(acidul carbonic, mai slabdecatei, nu li poatepunein libertate din sdrurile lor). . Compararea aloolilor gi fenolilor din punct de vedereal ca. racterufuifor acido-bazicarateasemdndi$i difercnle: - fenoliisunt acizislabi:ei se transforme in bazefenoxizi, atatin (cu degajare reactie cu metalele alcaline de Hr, cat Si in rea4ie cu

fenoxiziialcalinisunt substante ionice,usor sollgoxizii alcalini; [* in apd,in caredisociazd, formandu-se ionifenoxidstabili; acidfoafte slab'. alcoxizii se pot obtine - alcooliau doar caracter lLrnaj in urma reactieialcoolilor in absenfa cu metalelealcaline, reactioneazd imediat cu apa,refdcandu-se alcoolul; alTpi; alcoxizii cu bazele tari. @lii nu reactioneazd

3.3.3. ALTEREACTil CARACTERTSTTCE FENOLILOR

Fenoliipot participa la reacliecu alli compugi organici sau anorprin grupa prin atet functionald hidroxil, cat ciclul -OH, :anici, $i JOmalc.

cARAcrERrsncE cRupfl FUNoT[oNALE-oH O REA9TL

pentrucompugii Fenoliidau toate reactiile caracteristice hidroxiici, darin conditii diferite de celein carereactioneazd alcoolii, deoaaromatic de careestelegati grupafunctionalS hidroxil, 'ece nucleul reactivitatea. -OH ii influenteazd Astfel: - fenoliipot participa la reacliide esteificare,dar ei nu reactioleaze cu acizicarboxilici, ci cu derivati functionali ai acestora: cloruri acide,anhidride acide.De exemplu, clorurade acetilreactioneaza cu fenolulla incdlzire, sau cu o solutie de fenolin hidroxid de sodiu (vezi se obline benzoatul de fenil fig. ecuatia reactiei 3.13); care 9i

arelocin solutia alcaline este:

oN;' cr

fenolat d sodiu

vo

?-?-"', . )c-cH. + x"61 -- - fio t( )l v clorurd

de acetil de fenil

GC
Fig. 3. 13. Modelarca rcactieide esteri ficare intre fenolat de sodiu$i clorud de acetil.

(care suntstabili la acliunea agentilor oxidanti oxideaze - fenolii alcoolii).

(D REAcTtt cARAcrERtsrtcE NUaLEULU, ARoMATtc

Fenolii dau toatereactiile caracteristice arenelor. O HALOGENAREA FENoLULUI prinreactii Ai'invdtat in clasaa X-a ce benzenul se halogeneazA de substitulie cu halogeni de catialiCl2,Br29i 12 numailn prezenld pentru pentru zatori (FeCl3,FeBr3 Cl2, Br2 Si HNO3 l2). Prezenta grupeihidroxil fenolului, activeazd ciclulbenzenic -OH in molecula pe care se gdseste,astfelincet atomiide hidrogen din pozitiile 2 (orfo)ii 4 (pafa)potRsubstituiti maiugorcu atomide Cl ii Br Grupa hidroxil -OH esteun substituent de ordinull: - princlorurarea fenolului se obtineun amestec de ortoclorofenol gipara-clorofenoli fenolului se obtineun amestec de orfo-bromo- prin bromurarea para-bromofenol. fenol9i Dace se lucreazein exces de reactiv continudclorurarea si
71

att la.f

"

ia t -

'?

a' t'! u

bromurarea derivatilor halogenali ai fenolului, astfelincet se obtin atat2,4-diclorofenol cat 9i 2,6-diclorofenol Tn $i final2,4,6-triclorofenol, respectiv 2,4-dibromofenol, 2,6-dibromofenol si 2,4,6{ribromofenol(vezifig. 3.14). De exemplu, succesiunea de reactiicare au loc la bromurarea fenolului este:
OH OH

"1r..

?
l-. ra o
l'a "
Fig. 3. 14. Imagineaunor derivali bromurati ai fenoluluil a. o-brcmofenol; b.p-bromofenol; c. 2,4,6-tribromofenol.

I rArer It Jl t\z
24-dibromotanot -2HBr'-

OH

t'

'l\,J
tt

J, -'"' ^s'
OH

I BTI,-FBT

Br

.\z

Ultimii atomide hidrogen dinnucleul aromatic al moleculei de fepot nol fi inlocuili cu clorsaucu brom,numaiin prezentd de catali(FeCl3, zatori Al Cl3,FeBr3).
7 Exercitlu Scrieecuatiile reactiilor chimice de clorurare catalitice a fenolului cu Cl2;precizeaza condiliile de lucrugi numeleprodugilor de feactie. (Pentru verificarea rezolverii. vezisubcaDitolul 2.2\. J

FENOLULUI O NTTRAREA ,Cr-cltirScrie ecuatiile reactiilor chimice care au locla nitrarea fenolului.,

0 cottct-uztt
- Compusii hidroxiliciau caracter slabacro; - alcooliiau un caracteracid foarteslab (ei reactioneaze cu metalelealcalinecu degajarede hidrogen. H2 formandu-se atcoxizi, dar nu reactioneazd cu bazele tari); cu metalele - fenolllsuntacizifoarteslabi(ei reactioneaza alcalinecu degajare de hidrogen, H2,dar 9i cu hidroxizii alcalini, formandu-se fenoxizi). (ei orezintd suntacizislabide tdriidiferite - Aciziicarboxilici, toate proprietdtile chimice ale acizilor). potfi aranjati, organici in functiede cregterea - Compugii caracte(vezi rului acid, in ordinea fig.3.15): acizicarboxilici

Fig. 3. 15. Varialia caracteruluiacid al unor compuqiorganici.

72

3.4.AMINE
Se oonsdere cE amri"eb sunt @tnrci ce deive de b araniac, 'o @re s-au inlocltit atafiii de hid(qgar cu vMI, fui sau t ei ndicali Rpoovalen[de hkttwa ft u,e-

3.4.1. CLASIFICAREA AMINELOR

generale, Aminelese clasificd dupd criteriile enumerate in apitolul 1 (vezilig. 1.4,de la pag.6). . Dupd numerul de radicali prezentiin molecuE. 7 Exercitiu Deseneazio schemein care sd reprezinli clasificarea aminelor in functie atomulde de numdrul de radicali de hidrocarburA legafide azol. legalide atomul in funcliede numdrul de radicali de hidrocarburd primare, (vezifig. sunt: secundare 3.'16). de azotaminele Site(iare pot fi: mono. Dupd numdrulgrupdrilor amino, -NH2,aminele amine, sau poliamine(diamine,tiamine). . Dupe naturaradicalilorde hidrocarburddinmoleculd, aminele potfi: grupa-NH2legatd alifatici; alifatice, catecontin de radicali - amine carecontingrupa-NH2 legatdde cel pulinun - aminearomatice, radical aromatic; saute4iare amine aril-alifatice saumlxfeisuntaminesecundare gi conlinin molecule, alifatici. atat radicali aromatici, cat ii radicali

-a

Y e-4-

AMINELOR 3,4,2. DENUMIREA

Denumireaaminelorse poate face in doue moduti: de la o hrdrode la faptulcd molecula de aminaprovine - pornind gtupa (denumirea s-a introdus amino se face concarburA in aarc formregulilor IUPAC), sau precizand numele radicalilot de hidrccahure bgali de atomulde (seobline obisnuite). azot, N din molecula aminei denumirea

PRIMARE AMINELoR O DENUMIREA

facein celedouamoduri: Denumirea aminelorpnrmare se poate . Denumirea IUPAC: se adaugd cuvanlul aminA b numeconform le hidrocarbuii de la careprovine. . Denumirea se adaugd cuvantulamine h numele obiqnuitd: grupei ndicaluluide hidrocarbure bgat de atomuldeazof,N. Pozilia printr-ocifr6. Exemplede amine amino in catend se prccizeaz1 primarel CH 3 - N H , ; C H 3 -C H r-N H ,;
(metilamina)

Fig.3. 16. Imaginea unoramine: a. amin5primard; b. aminesecundarS; c. amind terliare.

(etilamina)

cH3-c Hr-c H2 -NH2 ; 1-amrnopropan (propilamina)

c H3 - c H- c H3
I

NH,
2-aminopropan (2-propilamina)

Q oeuunnze AMNEL'RSE'UNDARE
Denumirea aminelorsecundare (carecontin in moleculd doi radicali de hidrocarbure legalide N) princeledouemetode, este exemdifica6pe aminasecundar,: HH HHH
ttl

H -C - C- N- C- C- C- H
t'tttl

HHHHHH . Denumirea conform /UPAC: se parcurg urmatoarele etape: - se identifice cea mailungdcateni legate de alomulde N; ea corespunde, ln exempluldiscutat,hidrocarburii propan, carc arc 3 atomide C: :H.H H, H H ttttt H -C - C- N- C- C- C- H l ttltl HHHHHH .,.propan precizeazd printr-o cifrepozitia - se atomului de C din propan, de care este legatN 9i se adaugeprefixul amino;in contextul discutat N este legatde primulatomde C al hidrocarburii propan: H H H. H H

H- C-C- N- C--C-b-H
tttttl HHHHHH
,,. 1-amtnopropan

rl

rl

.l

numele celuilalt radical - se precizeaza legat de atomul de N; acesta esteetil,in exemplul gi se trecenumele discutat lui dupdlitera N; .H H .H.,. H H
ll i | | |

H -C- C- N- C- C- C- H
| |

l':l

H H H H H H,

rl

it,r.

N-elil1-aminopropan

Deci, numele unei amine secundarese construiegte, conformregulilorIUPAC, astfel:se scrieliteraN, se adaugdnumeleradicalului cel mai mic,urmatde prefixul amno gi la sfargit de numelehidrocarburiicarecorespunde catenei celeimai lungi:

. DenumireaobiSnuite: se prccizeaze0n ordine alfabetic.i) numele celordoi radicalj de hidrocarbura legatide N, la carese adauge cuvantulamini; numele aminei dinexemplu: etilpropilamina.

AMINELoR TERIARE O DENUMIREA

in molecule trei radiDenumirea aminelorte4iare(care contin prin N) cele doud metode, este exemcalide hidrocarburd legali de pe tertiara: )lificata amina cH3-cHr- cH- cH2-cH3
I N

HOC

CHT

. Denumirea /UPAc se parcurg urmebarele etapel conform de N; eacoceamailunge catend legatd de atomul - seidentitice .espunde, pentan,care are 5 discutat, hidrocarburii in exemplul atomi de C:

*?H-CH,-CH3
N H,C CH"
..,pentan

printr-o de careeste cifreatomul de C din pentan, - se precizeazd amino; in cazuldiscutat N estelegatde egatN Sise adaugdprefixul pentan: al 3lea atomde C din catenahldrocarburii cH3-cH2-cH -cH2- cH3
I

H.C

- 7\

CH.

,,.3-aminopenlan

numelecelorlalli 2 radicali legalide atomulde N; - se precizeazd prefixul dl gi literaN de doue cacdsunt 2 radicali identici, se scriu: discutatsunt 2 radicalimetil,deci numeleaminei cri: in exemplul estel

CH.-CH.-Cti -911.-611,
N

HP
lor IUPAC,astfel: numeleradicalilotmai nici in ordinoalfabeticd

CH.

N,N-dimetiL3-aminopentan

conform reguliDeci,numeleuneiamrrele4larese construieste,

N , N-. . . . . . . . . ............ . ....a mi n o -.................... .Denumircaobignuite; (in ordinealfabeticd) numese precizeaz5 le celortrei radicali de hidrocarburi legatide N, la carese adauge este:dimetil-3-pentilacuvantul amind;numeleamineidin exemplu mina.

tGlli'Scrie denumirea, conform IUPAC pentru comund urAidenumirea matoarele amine: H .C .. H.C.. NH:b) N*CH,- CH.. a) H " C, H"C, H .C- N- CH,- CH,- CH"- CH,
c)-l

H3C-CH-CH3

poLtAMINELoR g, DENUMTREA
Denumireapoliaminelor se face in diferitemoduri,intre care celemaifolosite sunt urmdtoarelel prin ciTre - se precizeazd arabepozitiagrupeloraminoin molecuf5,fa carese adauga numelehidrocarburiide bazdturmeazd: pentrunumerdgupelotamino(di,tri) Sicuvantul - prefixul amlnd,. precizeaze prin se pozitia cifre arabe radicalilor in catend,se adauge prefixul pentru numele radicalului, numdrulgrupelor gi amino cuvantul amln6. Exemple (vezi de diamine fig.3.17a):

C H ,_CH,;
b. Fig.3.17. lmaginea unormolecule de: a. diamini: 1,2-etandiamina; b. aminemixtdtN-metilanilina.

NH, NH, NH,

1,2-6tandiamina (1,2"6tllendiamin5) 1,4-benzendiamina (1,4Jenilendiamlne).

AMTNELOR MTXTE o DENUMTREA

In cazul aminelormirtq la careatomul de azotestelegatdirect de un nucleu aromatic, derumlrea se face9i pornind de la numele celei mai simpleaminearomatice, anifrna,precizandu-se numeleSi numerul(di,tri) de radicali alifatici legatide atomul de azot,N (al cdrui simbol se scriepentru fiecare radical); de exemplu (vezifig.3.14 b):
HN-CH3 ; H3 C-N-CH3 .

1^l
,'ti-tiL

v N-melilanilina

N ,N -di meti l ani l i na

nit v

Scrieformulele de structure pentruurmdtoarele aminegi precizeazeclasadin careface partefiecare: a) izopropilamina; b) N-etilaniljne; c) dimetilamina; d) etil-metilamina; e) 2,3-butandiamina; 0 N,N-etilmetilanilina.

76

3,4.3.CARACTERUL BAZICAL AMINELOR

grupei Atomul de azot,N dinstructura f.unclionale amino, -NH2,popereche grupaestepolarizatd (vezi sedeo de electroni neparticipanli; potaccepta fig.3.18), inc6taminele astfel ionide hidrogen, H* (protoni). Z Exercitirr Defineitebazele, fd o clasificare a lor 9i dd cetevgglL/

cu ApA O REAcflA AMTNELoR

Aminele inferioaresunt solubilein ao6: toate aminele se dlzolvd in solutii aDoasede acizi tari. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. Prepardin perechi de paharesau eprubetenumerotate urmitoarele solulii apoase 3%: hidrcxid de sodiuNaOH (vaselI $i 2), amoniac NHj (vasele 3 qi 4) qi etilendiamind H2N CH2{H2 NH2 sau (CHrrNH (vasele qi dimetilamine 5 6). MesoaripH-ul fiecereisolufiicu hartie indicatoare depH. Toarnd in fiecare solutie1-2piceturi de solutie de indicator depll, astfel:metiloranj saurosude metll ln vasele1,3 $i 5 $i fenolftaleind in vasele 2,4 $i 6. Noteaziobservaliile in caiet. p (eprubete) galben Obsenalie: in toate harele soluliiles-aucolorat: in vasele l, 3 Si5 $i ro$uin vasele 2, 4, Si6, darculorileau fostmai intense in 1 Si2. De ce? ',,^sele

"=?"

rEffiiiiiScrieechilibrul carese stabileste la dizolvarea in apd amoniacului produsii de reaclie; scriesub fiecaresubstanld denu' Sidenume$te mirea9i ce caracter acido-bazic are. Rezolvarei
NH3 + H2Oiamoniac ap6 bazd acid NH4* + HO' amoni'.rhidroxid acid baza

(3. rx)

Aminelereactioneazd cu apa, stabilindu-se un echilibru cu schimb de protoni: H.c.. H"CtttH * HO(3. x) H, C, H"C'
trimellamina
timel amoniu hidfoxid

Fig.3.18. grupei Reprezentarea functionale -NH2: a. modeldeschis; b, reprezentarea schematica a polaritelii grupei-NH2; c, reprezentarea schematice a ionizArii unei amineteiiare R3Nin solutie apoas6.

+ H2O+ (CH3)3NH. + HO' sau:(CH3)3N Solutia apoas6de amindeste bazicd(arepH > 7) deoarece, aqa (3.X), cum se vededin echilibrul ea coniine o concentralie de ioni hidroxid, HO-maimaredecatceaprovenitinumaidin ionizarea apei = [HO-] = 10-? (inapd:[H3Or] SipH = 7) in fig. 3.18 c este reprezentatd schematic ionizarea unei amine tertiare, R3Nin solutie apoasa. Aminele au caracter bazic. Aminele suntbazeslabe,ca gi amoniacul. Dupdcum ai inv;tat in clasaa lx-a, bazeleslabesunt de tdrii diferite. Teria sau putereaunei baze slabe,in solulieapoasi, se mdsoariprinvaloarea constantei de bazicitate, Kb.Catevaexemple suntdatein tabelul 3.4.

Expresia constantei debaz icitate,Kn a trimetilamineise scrie conformechilibruluii(3.X):

KcH,),fiHltHol
(cHr),Nl

debazicitate aleamoniacului amine. labelul 3,4.Constantele si catorva in so\ie apoasd la 25oC.

Baze
Nume Fenilamina (anilina) Amoniac Trimetilamina Metilamina NHa
(cH3)3N

Formula NH,

Kb

3,82.10r0 1,7.'tO-5 5,27.10-5 43,8.10- 5

9,60 104

cH3-NH2

Dietilamina(cH3-cHr)rNH

zffiEiiii-

de vedere al Eriei Compard metilamina din punct Si amoniacul, exoresia Knsi valorile din tabelul,.0. lor.folosind _/ valorile de bazicitate: De exemplu, dacese compard constantelor = = 43,810-5 mol.Li$i K, 1,710-5 mol.L-';sevede cd: K"
" H .C -N H. "NH,

> 1.7.10'5, decimetilamina esteo bazeslabdmaitare de43.810-5 catamoniacul. in valorilorconstantelor de bazicitate determinate Compararea solutiiapoasela 25'C (vezitabelul3.4)aratac5: (maitari) decat sunt bazeslabemai puternice - aminelealifatice amontacul: aromatice suntbazemultmai slabedecatamoniacul si - aminele decataminele alifatice.

cu Actzt O REAoT ALEAMINELoR

tFeaiiir

gi acizii:clorhidric, sulfuScrierea4iilecareau loc intre amoniac produsiide reaclie;aratd cd sunt compuii ric, acetic;denumeste ionici. Rezolvare, + HCI ----' NH4CI; clorurd de amoniu, NH4*C| NH3 p"560 --'- (NHa)2SOa; NH, + sulfat de amoniu,2NHa+SOa2' ' r NH3+61.69911 CHsCoONH+i

acetat deamoniu, CH39g-!IL/

bazicaminele cu soluliiapoase Datoritd caracterului rcaclioneaze reactie rezulte HCl,H2SO4, CH3COOH) din de aqzt (de exemplu: 9i sdruil - aminele alifatice tofineaze seruri de alchilamoniu (RNH}+, RNH2, R2NH2+ sau R3NH*, dupd cum aminele au fost primare in urmareacfiei dinR2NH saute4iareR3N); de exemplu, secundare (CHJ3NSi HCIrezulte clorura de trimetilamoniu: tre trimetilamine,
78

H.c..i'-l
- N + HCI .-> H3C H, C ,
trimelilamina

H.C\
H,C - NH"CI- (3.X1); H"C.
cbrud d trimetilamoniu

- aminelearomaticeIormeazd seruride ailamonlu, de exemplu, in urma reactiei dintrefenilamine (aniline), gi HCI se forC6H5NH2 meazi clorura (sauclorhidrat de fenilamoniu de anilini):

--t t-.. NH " I

tl

tilH.ci

NH3*ci

,4. l f ) l + Hc l- - '
fenilamina (anilind)

O clorudde

(sau

fenilamoniu

Din cauzabazicitelii lor foartemici,aminele aromatice formeazd siruri numaiin urmareacfiilor (HCl, cu aciziitari H2SOa). Serurile de alchilamoniu9i de ailamoniu sunt substanteionice, polari. solubile ln apd Siin solventi 7 Exafclllu Scrie Lcualiile reacfiilor dintre acidut ctorhidric ai aminele urmdtoare: a) fenilmelilamina: b) eiil.limelilrmine

rtr

t? '

u",,b_

3.4.4. ALCHILAREA AMINELOR

DER|UAT| HALOGENATT potfi alchilate, Amoniacul in urma reactiilor cuderi9l amlnere

AMoNtAcuLll$l A AMINELoR cu O ALoHTLAREA

t '"f"r' {

vali halogenali. Atomiide H, lgatide azotN, ln moleculele de amoniac Ai de amine, pot fi substituiti cu radicalialchil,obtinlndu-se aminele corespunzetoare.

.a .f}*

primare: archO este o reactie care stdla baza obtinerii aminelor

NH3+*-R -----------'NH2- R + primara aminS

Ftg.3.l9. Modelarea reactiei de alchilare O ALcHTLAREA AMoNracuLUt cu DERtvATt HALoGENATI amoniaculuicu bromoetan (mol la mol). Alchllarca amoniaculul cu derivalihalogenart (halogenuri de

prinalchilarea De exemplu, amoniacului cu bromometan se obti+ Br-CH3 ne metilamina (vezifig. + HBr. 3.19)r NH3 -NH2-CH3 ' bromura
de melil molilamina

7 Exetclllu Scriereactiile de alchilare a amoniacului cu:a) bromur6 de etil;b) produgii clorurd de propil.Denumegte de reactie. _J

de compushalogenal, arc loc alchilarea aminelor formate. R X + NHr -'R-NH.X Alchilarea aminelor cu derivati halogenati conduce la obtinerea de amine secundare;il sau te4iare. dih care se poateseparaamina ptin Amineletertiareparticipd neut alizareasoluliei. prin pereele la reactii de alchilare, Si

Obsrvatie In urma reactieidintre amoniac $i lm derivat halogenatse (t ALGHTLAREA AMTNELoR cu DERTVAT| HALocENATI obline satea d alchilamoniu Princontinuarea reactiei de alchilare a amoniacului, cu molecule (vezi(3.XI))

.'r*. e*1",
I
{

i'.-*l"

cheade electroni neparticipanli ai atomului de N; se formeaz;s6run de tetraalchilamoniu, numite gi siiruri de amoniucuaternar. Reacliile de alchilare a aminelor cu R - X: R -+ N H r-R + X- R NH + HX; R,
alchilamina (amine primad) dialchilamina (amina secundari)

R\ NH+X- R-

R\ N- R+ R,
irialchiamina (amne te4iard)

l''%, l'.-G*
-fri

a'
dialchlam na (amlnasecundar6)

HX;

R\

n'

N_R + x- R - - - - -

' R- t' l- - n x

trialchilamina (aminl te4ia|6)

halogenure de tetraalchilamoniu (sare c!atemad de amoniu)

sareacuaternare de amoniuRaN+X-, se poatescrie: sau R - N*RfX . lRaNl+XR Alchilarea aminelor primare cu derivali halogenati (hatogejecundare,te4iarc9i nuri de alchil)conduce la oblinerca aminelor a sAruibr cuaternarede amoniu. Reacliade alchilare a aminelor cu derivati halogenati a fost descrise9i explicatd german de chimistul A.l4l Hofmann ln anul1850. De exemplu, in urmareaclieidintre gi clorometan etilamine Tnexces se oblinsuccesiv urmetorii compugi organici (vezifig. 3.20): + CH3-C|-+ CH3-CH2-NH2 + HCI; CH3-CH2*NH-CH3
elilaminA clofometan

l^"-t" f'.-G.r

etilmelilamine
> CH3-CH2-N(CH3)z + HCI ;
etildimelilaminS

CH3-CH2-NH-CH3 + CH3-C| -etilmelilamind

+ CH3-Cl -r CH3-CH2-N(CH3)z elildimetilamind cloromeian

. lcH3-cHr-N(cH3)31+clclor!fade lildimetilamoniu

Prccizeaz\pentrufiecaredintre produgiide reactieobtinutila alchilareaetilamineicu clorometian in exces: a) tipul de amine: b)tipurile de legdturi chimice din moleculd. Reactiviktea aminelor in reaclia de alchilare,creqtetreptat de ta primard amina la amina te(iard. Otdineade reactivitatea halogenuritorde aichl in reactiilede af Fig. 3.20. chilare a aminelor este: Modelareareacfieide alchilare iodura > bromure > iodura clorurS

'$f

n*"

,@iu

a amoniaculuicu clorometan (clorure demetil)in exces.

80

tF"'.-"ltlrde rea4iese gdsegScriereacliile careau loc,dacdin amestecul te amoniac in prezenta de bromurd de etil aflatdin excesSi denu-

produsii me9te de reaclie.

de metil Ca agentide alchilare a aminelor se pot folosigi sulfatul halogenati. sausulfatul de etilin loculcompusilor cunoscutd sub denuln continuare, vei invela deswefenilamind, al aminelor este un reprezentant mireauzualdde anilind,deoarece practice industriale. aplicatii aromatice, cu numeroase

3.4.5. ANILINA
(fenilamina Aminobenzenul sau anilina)este primulcompusdin multiple utiliziri,in specialTnindusseriaaminelor aromatice are Si Viilecolorantilor si medicamentelor.

N.N. Zinih (1812-1880) Savantrus carea contribuit la studiul dedvatilor anilinei.

ANILINET O oBTINEREA
prin (vezilig. nitrobenzenului 3.21): Anilina seobline reducerea NO, NH, .

rAr r", Hcl rA)

nitrobenzn

l( ll--------------l( ./l * H2u. r\7 ,-\7 '

aminobenzon(anlllna)

ln de acidclorhidric. Agentul reducdtor estelierulln prezenla apar: mediul de reactie redox dintre Fegi HCI; e"in urmareactiei - electroni, acidul clorhidric, H* prinionizarea - protoni, de electroni: Arelocreaclia cu schimb
C6H5-NO2+ 6H' + 6eF""Hcl , C6H5-NH2+ 2H2o.
(anilina) aminobsnz6n

de acidclorhidric introS-a constatatce, doar 1/ 40 din cantitatea drept catialirestulde HCI actionend dusd in reactiese consumd, zalol

cHtMtcE ALE ANtLtNEt O PRoPRTETAT,

ale amichimice caracteristice AnilinaprezinEtoateproprietdtile gi aleciclului nelor benzenic. ANtltNEI O ALGHTLAREA . Alchilarea anilinei cu derlvati halogenali halogenafise obtin amine mixte Prinalchilarea anilineicu derivati (alchilfenilamine). de metilau loc urmiDe exemolu. la alchilarea anilinei cu clorure toarele reactii:
Fig.3.21. Imaginil moleculelor de: (model a. nitrobenzen compact); b. anilina: 1 - modelcompact; 2 - modeldeschis.
61

NH,

cH3- NH + HCI;
N-rnetil-aminobenzen (fenil-metil-amina, metil-anilina) c H3 -N-CH3

I .4., * l( ) l c H, - c t
-\7(fenilamina, anilina)

cH 3 - NH

+ c H3 - c l
N-metil-aminobenzen (fenil-motil-amina, metilanilina)

,.-,-s * Hcl l( ) l
t\7, N,N-dimetil-aminobenzen (fenildimetil-amina, dimeti!anilina)

CH,
cH 3 -N-CH3

cH3-N-CH3l.Ci

+ c H3 - c l
N,N-dimetil-amlnobenzon (fenildimetil-amina, dimtil-anilina)

,.-.-.. r4
clorurA de fenil-trimetil-amoniu

,W
1- Scriereacliile de alchilare a anilinei cu: a) bromurd de metil; produgii b) clorurd de etil;denumegte de reaclie. pentru 2. Precizeazd fiecare produsii dintre de reaclie obtinuti la exer citiul1: a) tipulde aminS; b) tipurile de legdturi chimicejrygl/ AMoNlAcuLUt$tAANtLtNEt O ALcHTLAREA cu oxtD DE ETENA ln urmareacliilor oxidului gi cu aminele de eteni cu amoniacul se oblin compugi organioi difunclionali grupele carc confinin molecule *OH li amino.ln toli compugii functionale: hidroxil, astfelobtinuli exisGunulsaumaimulliradicali hidrOxietil, legatide -CH2-CH2-OH atomul de azot, N dingrupa amino. gia amoniacului Prinalchilarea aminelor cu oxidde etendse oblin ( hidroxietilamine eta nolamine\. . Alchilareaamonlaculuicu oxid de eten; Prinacfiunea oxidului de eten5asupra amoniacului, la temperajoasi turd se obfineun amestec de hidroxietilamine, numiteefano/amlne: etanolamini, dietanolamind (vezifig. 3.22): Sitrietanolamine

i N-l{
Fie.3.22. Imaginile moleculelor de: a. etanolamini; b. dietanolaminA; c. trietanolamind. a2

+ H2C-CH,+

dnlr

";
o
dietanolamina

NH3+ 2 H2c-cHr--'- ----- HNtCHr-CHr-oH)r.

NH. + 3 1116-611r---*

N{CHr-cHr-oH)3.
trietanolamina

Etanolaminele suntfolosite Tnindustria medicamentelor Si a cos(vezi Teticelor fig. 3.23) tietanolaminei cu acizii gragilvezi fig. 3.24)sunt sipuSerurile .uri neutre,care au consistenta unei paste. Ele sunt utilizateca pentruuleiuri9i ceruri,ln industriile: a lacurilor, textile, a emulgatori precum qi in cosmetici. eiel6riei,

ANTLTNET cu oxtD DE ETENA O ALCHILAREA in mod aseAnilinareactioneazd cu oxidulde etene(etilenoxid) grupei unul sau amandoi atomii de H ai -NH2 minator amoniacului: hidroxietil, dinmolecula anilinei suntinlocuili cu unulsaudoiradicali (etanolaniline\'. Fig.3.23. formandu-se un amestec de hidroxietilaniline pe baze Produse cosmetice de N-(2-hidroxietil)-anilina QiN,N-di(2-hidroxietil)-anilinal etanolamine, NH, N H -CHr - CHr - OH

/4.,

V(anilina)

H r C -C H ,

rA

v
I

N-(2-hidroxi)etilaminobenzen (N-2-tridroxielilanilina)

NH,

.l

N +C H r - CHr - O) H ,

tA\ l ( ) l + 2H, c - c H , r\1,

amtnoDnz6n (anilina)

_-rA
N,N-di(2-hidroxi6lll)r'diaminobenzen s|J N,Nnl(2-hidroxitil)anilina

O SULFoNAREA ANILINEI H2So4. Reactia deSulfonarea anilinei se facecu acidsulfuric, curgein mai multeetape. . La temperaturS este obignuitd reactia dintre aniline 9i acidsulfuric de anilind: dincarese obtine o sare,sulfatul o reactie de neutalizale
NHt

NHJ"HS04'
---------t

/A\

l( )l + H,so4 '\7.
(anl ina)

.At |l

sulfat acidde anilin6

ll

HO-CH,-CH, . Sulfatulde anilindincSlzit la temperaturd de 100"c se transL formein acidfenilsulfamic: HO-CH,-CH,,NH OOC-CH,),-CH. NH3|HSO4' HN-SO3H
I

a.

sulfat acidde anilina

1oo" c > 6. " , o

acid fenilsulfamic

H O-C H ,-C H ,

.Acidulfenilsulfamic, patlicipeb o reaclie de transpozilieigrupa

Fi$.3.24. Reprezentarea schmaticd a sirii formatede trietanolamine cu acidul buttuic: a. foftula de stnrctura; b. modelspatial compact.

H_ N_H

s03H

funclionald -SO3H de la grupa amino ia locul unuiatom de hidrogen de la nucleu, caretrecela atomulde azot.La reactia de transpozitie participd atomai de H din pozitia parafati de grupa ortogi din pozitia (vezifig.3.25),deoarece aminosubstituita grupaaminoesteun substituentde ordinulL Se formeazdun amestecde 15% acid o-ani(acid linsulfonic ortanilic) (acid sulfanilic): 9i 85%acidp-anilinsulfonic HN -S O 3 H NH, NH,

H - N -SO3H

,@'* '" 'd * ' ' . Q

s03H
acido-anilinsulfonic acldp-anilinsulfonic (acidortanilic) (acidsulfanilic)

H
fenils!lfamic

La temperaturi mai ridicate (180-200'C) se obtine numai acidul sulfanilic. Acidulsulfanilic este utilizatla fabricare unor sulfamide si in industria colorantilor. aNtLtNEl O DtAzoTAREA Prin tra[area aminelor primare aromaticecu solutie de acid azotos,HNO2,la rece (0-10'C) in prezentaunui acid tare (HCl, H2SOa) se formeaze sdru de dlazoniu: + HX -r Ar-NH2+ HNO2 Ar-N = Nl+X-+ 2 H2O.
a aminS acid azoos acid lar6 sar6de diazontu apd

H _N_H

Procesul pdn care se obline o sare de diazoniu dintr-o amind A|-NH" se nunette rcacie de fiazotare. Fig. 3. 25, Fonnarea acidului Uimare aromaticd, o-anilinsulfonic (a.)$i a Prin diazotareaanilinei cu acid azotos in orezentdde acid acidulu i p-anilinsu IfoDic(b.) clorhidric se formeaza sarea de aniline: clorura de benzendiazoniu: prin kanspozitie din acidul -------- N: Nl.Cl- + 2 HrO NH, + HNOz + HCt (c.). fenilsulfamic

so3H

clorurd de b6nzendiazoniu

Acidul azotos,HNO2nu este stabil(in solutieeste transformat pa(ialTnN2O3 Pentru a evita descompunerea luiin solutie, 9i H2O). in timp,nu se lucreazd cu HNO2, ci el se obline chiar in mediul de reactie din azotitde sodiu,NaNO2 giacidultare aflatin exces: N a N O2+ HCI t HNO2+ NaCl.

AcrIvrrATE trxPERtM EtsrALA

Mod de lucru. Introduinrr-unbalonde - 100mL (sauintr-unpahar): 3 g anilind,30 1nI apd $i ? mL acid clohi&ic concentrat. Rdce$te solulia pani la +5-0'C.A$eazibalonul(saupaharul) limpede oblinutd intr-unvas cu amestec de apdSigheatd. Dizolvaintr-oeFubeti 2 g azotitde sodiuin 5 mL api. in balonulaflat in vasulcu apd Si gheaFadauge, in picifuri, solutia de azotitde sodiuastfelpreparati. UmAre$te ca temperatura si nu depi$eascA 5-7'C. Ce obsefvj? produsulde reac(ie Pdstreazd in balonul (paharul) atlat in vasul cu apd si gheafn, pentrual folosi in activitatea

:\perimenlale ufmaloare. Observalii: in sollJlia dinbalonapar cristale alb e (\tezif\g. 3.26).D ce? in urmareactiei dintre anilind intre0-5"C, Si HCl,la temperaturd in mediulde reaclie existd clorurdde fenilamoniusi anilin6. Aceasta ,eactioneaza cu acidulazotos. (format in solutie in urmareactiei o itre NaNO2Si HCI) gi se obtine c/orura de benzendiazoniu. Ecuatiile reactjilor chimice sunt: + HCI C6H5-NH2 C6H5-NH3I+CF fenilaminb -l clorufA de fenilamoniu
(anilina) (clorhidrat de aniline)

c6H5-NH2+NaN02+Hct --}
anilin;

= Nl+cf + Nact+ 2 Hzo c6Hr-N

ciorure de benzendiazoniu

O REAclt DE cupLAREA sARURtLoR DE DtAzoNtu Sdrurife de diazoniu reac\ioneazd cu fenotii(sau cu derivati ai lor) in mediubazicai cu aminele aromatice in mediuacld,formandu-se azoderivali. Reacliiledintre sdrurile de diazoniu9i fenoti sauderivati ai acestora,suntreactii de cuplare. ACTIVITATE trXPERIMENTALA Mod de lucru.Introdu 2 g p-naftol pahar inlr-un B"rzcllrlr de 100 mL. ndauge 40 mL solutie deNaOHl0%.Seobline o solutic alcnlini dell_

Fig. 3.26. Oblinerea cloruriide benzendiazoniu in cadrul experimentLrlui de diazotare a auilineiin laboralor

naftol.intr-unbaloniD carese afli 25 mL solutie de clorufdde beDzcDdiazoniu, prcparatdin activitatea experitnentalil precedenti (balonul .rlbst linlrt intr-uovascu api $i gheaF)se adugi solufiaalcfllinA dc I] nflllol (vczi lig. j.27 a). Filtreazd prin harriede filtru, lblosindo palnieobisnuili saLr o insralalie de filtrarela vid (fig. 3.27b). Orseryafr'i: seoblire un prcipilat ro$u. l)..{fl, Clorurade benzendiazoniu participA la o reactiede cuplarecu ll-naftolul, in mediu bazic, in urma cereia se obtine un colorantazoic de culoarero$ie. Ecuatiareactieichimice chimice este:

@, ='ur ",* t)"",@*-,fl -,",

"ol
benzefdiazoniu

Ho

o("
p_nafrol

lenil-azo,p-nafu

tCx.--4-iScrie ecualia reaclieide cuplare a cloruriide benzendiazoniu cu lenol Azoderivalii au numeroase practice aplicatii sub form6de cororanli azoici. Fig.3.27. . Obtinereametiloranjului Efectuafea in laborator a l\,4etiloranjul, numitgi heliantina sauoranjlll esteun colorant azoic rcacliei de cuplare a clorurii de careare formulade structurd:

Ho3s<( )>- N=N<( \Y

,/,,-\

/,,-\
\Y

)FN:'C H ,

cH,

benzendiazoniu cu p-naftol: p-naftolului; a. ob.linerea b. instalalia de filtrarela vid.

ACTI!'ITATD trXPERIMENTAL.{. Mod de lucru. L Infodu intr-.rnpahax Berzelius(de- 100mL): 5 g acid sulfanilic $i 25 mL solutie de hidroxid de sodiu I M. Dupd obtinercaunei solulii limpezi, adaugdo solulie oblinuti p n dizolvareaa 2 I azotit de sodiu in 30 mL apd. Rece$teamesteculoblinut cu apd Si gheatd.Toamd aceasti solu.tiericiti int -un balon (sau pahar) in care se gdsesc25 mL (vezi fig. 3,28 a). solutieHCI 1 M $i carese afld intr-un vas cu gheate prepari o solulie prin dizolvareaa 3 g N,N-dimetilanihnein 25 mL Sparat, cu soMa din balon(fig. 3.28b).Adaugihidroxidde HCI I Mfi amestec-o sodiuI Mpane la unpH bazic(vezifig. 3.28c). Ce obsewi? De ce? precipitatul 2. Lasi cetevaore in vasul de reac{ieSiapoi filtreazdl. punecateo cantitatemicd deprccipitat in trei 3. Cu ajutorul unei spatule eprubete. Toamd: ap6distilatd in eFubetal, soluliedeHCI l% in eprubeta pani la dizolvare $i 2 $i solutie de NaOH l% in eprubeta3; amestecd Fis.3.28. noteazd culorilesoluliilordin celetrei eprubete. Ce obsefli (vezifig, 3.29)? a.Oblinerea metiloraqiului ln De ce? laborator; Sintetizacolorantuluiazoic metilorajare loc in douE etape: b. metiloranjul in mediu acid; - diazofareaaciduluisulfanilic(are loc ln prima ekpe din activitac. metilomnjul in mediubazic. tea experimentald, ln balonulaflatin vasul cu api Sigheald)conform ecuatiei reacliei chimicei

"o.a @

+ Hct -"-'"o,r *r2 + NaNo2

+2H'oI * = Nl-ci+ zNact

seriide diazonlu obtinute, cu N,N-dimetilanilina Tnme- cuplarea diuacid,candse obtine colorantul:

1s*,.0

,o".@r=ru:'cr- @u(:::*

Fig. 3.29, Culo le ulor solulii apoase de metiloranj: I - apd;2 - solulie de HCI; 3 - solulideNaOH.

igi nodifice ructura, in fun4ie de caracterul Metiloranjul acidobazical solutiei: slabacid(pH>4,5),neutru se gdsei- in medii: 9i bazicmetiloranjul galbend (ln caregrupa te subformdde azoderivat de culoar sulfonice, in formaacid-SO3Hsausare-SO3Na, estedisociater -SO3-); acid,subactiune ionilor H*,in molecula metiloranjului - ln mediu produce gi o rearanjare a atomilor de hidrogen a dublelor legdturi; se devinero9ie,datorite solutia de metiloranj aparitiei unordublelegdtui conjugateln molecule.

=,.r lX;.," " -@ ru(

= o.s$ r.r N 0'l

(mediu bazlc sauneutru)

lX.#,o.,$'' -' = !1. O=ol

n (mediu rosu acid)

Metiloranjul are proprietate cd, in solutie apoasd i9i schimbd pH-ului culoarea odatdcu variatia acesteia: la pH < 3,'l esterotu, la pH > 4,5 estegalben-portocaliu, (vezi iarin mediubazicestegalben proprietate lig.3.29).Pe aceastd se bazeazd folosirea metiloranjului ca indicatoracido-bazicsau indicatorde pH.
86

C concr-uztt
grupafunclionald amino, -NH2. conlinin molecule - Aminele cu solutiiapoasede acizi 9i se Ele reaclioneazb - Aminelesunt baze slabe,ca 9i amoniacul. sau sdruride arilamoniu. sdruridealchilamoniu formeazd primare sminelor halogenali sti la bazaobtinerii cu derivati amoniacului - Alchilarea aminelorsecundare, conducela obtinerea aminelorprimarecu derivatihalogenati - Alchilarea cuaternare de amoniu. le(iare 9i a serurilor prinreducerea (anilina) nitrobenzenului. se obtine - Fenilamina cu oxid de etenese oblinetanolamine. amoniacului - Prinalchilarea 9i a aminelor in mai multeetape:rea4ie de neutralizare' H2SO4 decurge anilinei cu acid sulfuric, Sulfonarea se formeazd un amestec acestuia; in acidfenilsulfamic sulfatului de aniline t'ansformarea aitranspozilia (acid p-anilinsulfonic sultanilic). 85% acid acidoanilinsulfonic de '15% ai la recein prezenla primarearomatice cu solufiede.acidazotos,HNO2, aminelor - Printratarea reactioneaz5 cu ferolli (sau cu Sdrurile de diazoniu seruride diazoniu. unuiacid tare se formeazd prin azoderivati, qi ln mediu acid formandu-se derivati ai lor) in mediubazic cu aminelearomatice de cuDlare. reactii practice azoici, sub formede coloranti au numeroase aplicatii Azoderivalii sau indicator de pH indicator acido-bazic azoic folosit ca esteun colorant - l\,4etiloranjul

de concentratie 0,1 solutiei de K2QI2O7 Ar acid 2-metilpro- volumul l. Se dau aciziicarboxilici: acid D: B: acidbenzoic; C: acidmetanoic; de oxiddrii a 200mLsolutie de etanol Danoic: M necesar 2-pentenoic. 96%cu p = 0,8g/ cm3. concentratie ale celorpatru de structurd a) Scrieformulele O. contine 13,11'/o 5', Unfenolmonohidroxilic acizicarboxilici. toti fenolii Determini formula moleculard 9i scrie b) Precizeazd caredintrecei 4 acizicarboxilici izomeri molculard determinati. cu formula cea mai mar. Calare constanta de aciditate ecuatiei reacprocentuald a acidului benzoic. 6'. Taieliteracorespunzdtoare compozitia c.uleaza care corecte: chimice nu ste prinoxidarea energi- tiei 2. Se obtineacidetanoic + HzO-------r + NaOHI C6H5-OH a) C6H5-ONa c, a 4 molide 2-butend. + H2O; + c6H5-ONa e- b) C6H5-OH NaOH----r reactiei chimice de oxidare a) Scrieecuatia + CHS-CH2-ONa c) CH3-CHTOH+ Na -------' a 2-butenei. nergic5 + 112H2. de volumulsolulieide KMnO4 b) Calculeaza 0,1 M necesaroxidariienergicea concentratie de compugi ?F. Un amestecechimolecular celor 4 moli de 2-buteni. Peste aciduletanoic aromatici H rcaccarecontin77,77%c Ai7,40o/o con- tioneazd 600 g apd. Calculeazd oblinut se adauge cu 200 9 solutieNaOHde concentralie procentuald a solulieioblinute. centratia 20olo. Se cere; formula moleculare a compugilor schema de reactii: a) determind 3- Se considere H.SO aromatici; ( 1) C H, = C H , + H,O izomerii cu formulamob) scrie9i dsnumegte + H2SO4 --------' Ai B+K2SO4+C+H2O. (2)A+KMnO4 a); lecurddeterminate la punctul din schenecunoscute Determina substiantele masa amestecului de compusi c) calculeazd rea4iilor aromatici. celedoudecuatiiale mi, scrlegiegaleazd de Kl\.4nO4 de volumul solutiei chimice. Calculeaza 8'. Peste 400 g solutieapoasi de fenol de (1) ci in rea4ia 0,2 M consumat, concentratie $tiind concentratie 2% se adaugd ape de brom de iardinsubstanfaAob- concentratie s-auconsumat 67,2L C2H4, totalS a fe1% oanela consumarea participd (2) precipitat (1) rea4ia doar60%. alb. la nolului unui tnuti in reactia Si aparitia a) Calculeazlmasade apede bromcareeste chimicede oxidarea 4, Scrieecuatiareactiei de soluliade tenol. etanoluluicu K2C12O7 9i H2SOa.Calculeaz; decoloratd

ll ExERclTil $r PRoBLEME

g CO2, 0,9-o 1,76 73 s-auoblinut molarA oblinutd, cu masa masade tribromofenol b) Calculeaza '10% din g H2O molecular, Ce formulS L N2(c.n.). qtiindce prinfiltrare9i uscarese pierde 9i 0,112 masalur. in cauza? are substanta diluat azotic cu acid nitrarea fenolului 9'. Prin ele de aceea bazic, au caracter 13'.Aminele se oblineun amestecde orfo-9i para-nitrofenolpotfixapfotoni de sdrur. cu formare de la acizi, 1:3.se cere: molar in raport sarea se nu' acid clorhidric Dacd se utilizeaza careau loc; meFte chimice feacliilor a) scrieecualiile al cdre ldentificiaminaalifatice clorhidrat. obline- clofhidrat b) calculeazimasade fenol necesard Cl. 37,17% conline rii a 41,7g orfo-nitrofenol. de structurd 14".Scrieformulele 9i denumeqte 94olo aminelecare continin molecula a 300g fenolde puritate 10'. Prinnitrarea patruatomi de se obline2,4,6{rinitrg- carbon. cu acid azoticconcentrat gtiind picric). ce reacliaare loc cu un fenol (acid de acidclor' masade solulie masade trinitrofe- 15'.Calculeazd de 60%calculeaza randament dir oblinerii necesare 20%, hidric de concentratie nol oblinute 9i masade solufiede acid azoticde nitrobenzen '1l40 dinacidulclorhr' a 93 g anilin6. reacliei. 95% necesare concentratie iaf in reaclie cu zincul dricintrodus se consume g dintr-o amin; aromati restuleste catalizator. 11". O probi de'12,1 prinardere 1,12L N2(c.n.). cd formeazd de metr clorurd amoniaculcu 16'.SealchileazA a aminei. oblinandu-se formula molecularS a) Determind primare se g de amine 374 amestec aminei aromatice b) Scrietoli izomerii 9i denu- cundare in raportmolarde 1:5:2,rcac' Si tediare me$te-r. de a' in totalitate. Cecantitate tanlii consumandu-se organicd moniac a 0.73g substanla 12 . La arderea in reaclie? introdusA 90%a fost de puritate

de etil din etaacetatului lll. Pentruob,tinerea chimlce de sintezi: nolse daudoubfeac!ii paranteze care cuvintele dintre L Scriecuvantul/ a) acidacetic+ etanol= acetatde etil +ape date: dintre afirmatiile fiecare corect completeazi = acetatde etil + +etanol aceticd b) anhidrid5 este cel mai tare acid monocarboxilic acidacetic. (acidulbenzoic/ acidulformic) '1.Scrieecuafiile chimice celor douareaclii F de acidaceticeste precizeazl apoase 2. pH-uluneisolutii re_ bund cea mai crezi cd esle care e t . (ma imi c/ma ima re) . . . . . . . . . .d .. . ca 7 fdcute alegerea Argumenteazd todApfeparativS. deoarece cu ...-....... reaclioneaze 3. Metanolul 2 punct: are caracterfoarte slab acid. (sodiul metalic/ in rese introduc 2.in cazulprimeivariante, de sodiu) hidroxidul valoarea ce 1 molalcool.gtiind 1 molacid aclie Si printr-o reaclie din.......... 4. Etanalul se obline masz este4, calculeazd echilibru constantei de de potasiu cu dicromat de oxidare 9i acidsulfudc reacliei.Pre' de ester oblinutdSi randamentul (etene/ etanol) de ester. cizeaza cum se poatemericantitatea

I! TEST

problemd (1, 2) a acestui fiecare ll. Pentru prinoxidarea une lV Se oblin440 g etanal corectd de respuns alegevarianta subiect potasiu ir de de alcooletiliccu dicromat afir- cantitdli esteincorectd etianoic la acidul 1. Referitor le ci alcooluloxidat mediu de acidsulfuric. $tiind malra: intr-c existent 1/4 din alcoolul etanal reprezintd monoacizilor aciddin seria a) Esteal doilea de chimie,iar restulde sticli din laboratorul carboxilici. ir de potasiu cu permanganat alcoolse oxideaza toLal ionizeaza apoasa b) in solutie 9i punein se cere: de acid sulfuric, mediu protoni. libertate masa de etanolaflatdin sticla a) calculeazd c) Conlinedoi atomide carbonprimari din laborator; r. luio legeturd in molecula d) Conline soluliede permangana volumul ii corespun- b) calculeazA CsHioO2 moleculare 2. Formulei in reacla potasiu 0,1 M folosit de concenkalie de egalcu: izomeri carboxilici de un numir de acizi de oxidare. a ) 2 ; b ) 3 ; c)4 ; d ) 5 . 2 Puncl:
Se acod6 1 purct din ofi. L Timp de lucru: 50 m nLrle.

2 puncl.

88

Capitolul4

COMPUSI ORGAI\ICI CU FUNCTIUNI DIVALENTE. COMPUSICARBONILICI

5
J

r Exerctuu 1. Enunte o definilie a compugilor carbonilici. carbonilici 2. Pteaizeazdin celeclasese impartcompugii Sicriteriuldupdcares-a fecutclasificarea. generale 3" Scrie formulele alecompu$ilor dinfiecargggljlJ Catevaexemplede surse naturale de compugicarbonilici sunt datein fig.4.1.

4.1. Cr-ASTFTCARE $r DENUMIRE

4,1.1, DENUMIREA COMPUSILOR CARBONILICI

7 Exercltiu Pe bazacelorinvdtate in capitolul 1 se cere;a) aratacum se formeazd ln conformitats cu denumirea compusilor carbonilici regulile LU.PA.C.; b) scrieformulele de structurd ale compugilor dinfiecare clasd carbonilici careconlin 3 atomi de C in molecule, Fi
denumirile lor.

ALDEHIDELOR O DENUMIREA
Denumirea aldehidelor facein maimulte feluri. se poate . Denumirea conform IUPAC se lace prinadaugarea sufixului al etanal. la numelehidrocahurll corespunzdtoare; de exemplu: La formareanumeluialdehidelor, care au ln moleculecatene (saualti substituenii), se precizeazd ramificate Qipozilialor,ln doud mooufl: cu cel atomilor de carbon din cabne,Tncepand - prinnumerotarea dingrupa carbonil; cu literedin alfabetul atomilor de carbondin catend - prinnotarea grecesc: (alfa), (beta), y (gama),6 (delta), s (epsilon), incepand s I cu atomulde carbon vecingruparil carbonil; de exemplu:
1p
49 21 //"

H fl H ffi
4,

Fig.4.1, Su$enatualede compu$i carbonilici: a. Hmaiverzi; b. mere; c. semburi de migdale; d. flori exotice.

H 3 C- CH- CH2 -C

cn.
3-metilbulanal (B-melilbutanal)

h<
Fig. 4.2. lmaginile ceto a molecule de aldehidei a, metanal; b. etanal; benzoicS. o. aldehidd

ln care se transfor. Denumireadupe numeleacidululcarboxtTic prinoxidaformeazd Deoarece aldehidele md aldehida Drinoxidare. uzual: ele se denumesc re acizicarboxilici, de numele acidului carboxilic wmal cuvantul aldehide - folosind sau coresDunzator. - adeugandcuvantulaldehidedupereddcinanumeluiaciduluicarde exemplu: boxillccorespunzdtor;

'x
aldehidaformicE (formaldehida)

b6nzoicd aldehida (benznaldhida)

6l v

?.'.

.o

de aldehide. catorvamolecule ln fig. 4. 2. suntredateimaginile

7 Exsrcilii pentru '1. acidulaceticai formulele destructure Scrie 9i denumirile pentru corespunzatoare. aldehida gidenumirile aldehide: urmdtoarelor formulele de structure 2.Scrie
a) CH2O;b) C2H4O|c) C4H8O.

hide unradicalde gruparea . Cand carbonil, C = O, estelegald suse faceprinaddugarea aldehidei c/b/lcr, denumirea drocarburA cicompusului formlla numele saua prefixului fixului carbaldehide de exemplu: cliccorespunzetor;

/"\,^,,o
"\ /'-"', ,

rAr

?."

,o

ciclop6ntancarbaldehida formilciclopentan

benzencarbaldshida formilbnzen

,@
aldehide: ale urmdtoarelor de structurd Scrieformulele b) ciclohexancarbaldehida. a) pentanal;

cEToNELoR O DENUM|REA
care feluri, dintre facein maimulte se poate cetonelor Denumirea doue. sunturmdtoarele celemaidesfolosite sufixului IIIPACse face prinaddugarea . Denumirea conform lungi care celei mai catenei cgrcspunzetor alcanului onela numele gruperii Tncet astfel grupa se numeroteazi carbonil. Catena contine catmaimic;de exemplu: un numdr sd-icorespunde carbonil
90

cH3-cHr-cH2-c-cH3 .

54321

o
2-pentanone

cH.-cH -cH"-c-cH. tl l cH. o

4-metil-2-pentanone

54321

. Se adaugAcuvantuldetord la numele celor doi radicalide hidrocarbuft legalide grupacarbonil. Substituentii se denumesc in ordine alfabeticd: de exemolu:

ry
*.

cH 3-c-cH r- cH3

i
(acetona) dimelilcetona

o
etilmelilcetona

practice, Cetonele careau numeroase au Sinume aplicatii uzuale;de exemplu: dimetilcetona estecunoscutd subnumele de acefona. ln fig.4. 3. suntredate imaginile cabrvamolecule de cetone.
7 EXrC|ltl -

1, Denumeste urmdtoarele cetone: CH3 C - H r- C -CH r-C H r-C H .C H r= C H- C- CH= CHz

2. Scrie formulele de structui6 urmetoarelor cetone; 9i denumirile a) C3H6O; b) CsHroO; c) CaHsO.

tl

4.1.2. CLASTFTCAREA COMPU9TLOR CARBONILICI

(aldehide gi cetone) Compugii carbonilici in principal: se clasificd, dupa naturaradicalilor de hidrocarbur; legatide atomulde carbon din grupa carbonilii dupl numdrulde grupe carbonilpe care le contin. . Dupe natura rcdlcalllor de hidrocarburd legd{ de grupa pot fi: carboni,compusii carbonilici saturali conlin radicali de hidrocarburd alifaticdsaturali;de exemplu:

Fig. 4.3.Imaginile catorva molecule decetonel a. dimetilcetond; b. fenilftetilcetond; c. divinilcetond,

l l

cH"-c \H

arO

cH3-cH2-c-cH3

o;
butanond

radicali de hidrocarburd alifaticd nesaturati; - nesaturafi - conlin oeexemptu:

,.o
CHr = 9 9 - 6 .
propenal

cH"=cH-c-cH=cH".

o
divinilceton;

tl

aromatici- conlinradicali de hidrocarburd aromaticd; de exem-

91

\t

3 u'

rA v

?.,

.o

@3-O
difeniFcetona (benzofenone)

benzaldehide

- confin un radical alifatic de exemplu: - micstl Ai unularomatic;

*:\'

c - c H3
fenitmetilcetone b. (acetofenona) Fig. 4.4.Exemple de compuqi . Dupe numerul de grupe carbonil pe carc le contin,compugii policarbonilici: pot fi: carbonilici a. etardial; b, butandione.

grupecarbonil; - monocarbonilici - conlino singurd de exemplu: propanoni (acetond); etanal, in molecula lor douesau maimultegrupe - policahonilici- conlin carbonil; cateva exemple suntdateln fig.4.4:

o..

,,o o..
;

,C- C. H HHH

/ c - c Hr - C\
propandial

,,o

; CH3 -C-C-CH3 .

oo
bulandiond

lll

etandial(glioxal)

,6,"7
Scrieformulele de structurd ale urmatorilor compugi dicarbonilici precizeaze parte: dince clasefac a) 2,3-pentandionb; b) butandial; Si c) 2-metilpentanal; d) 2-hexanone.

4.2.PROPRTETATT FTZTCE
Flg. 4,5. Reprezentarea schematici gupei a polariztuii carbonil: a. aldehide; b. cetoni.

O STAREA DE AGREGARE primultermendin seriaaldehidelor, La temperature obignuitd, (aldehida metanalul formicd)este un gaz, iar termeniiurmltori Si cetonele suntin starelichidi sau solida. O PUNCTELE DE FIERBERE Grupa carbonil,C = O estepolard (vezi fig.4.5). lntremoleculele de compugi carbonilici se stabilesc (vezi interacliuni dipol-dipol punctele fig. 4.6) datorit5 cErora de fierbere ale compu$ilor carbonilici suntmairidicate decatpunctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeagi masamolard(veziftg.4.7\.

Fig. 4,6. Reprezentarea schemadce a legitu lor dipoldipol dintre moleculelede compu$i carbonilici. s2

lr"rrl'
cHr - Q.^ ,.
propanorlA (p.f. +56,2"C) crgbtemperba
Fig. 4.7. Variatiapunctelorde fierbereale unor compu$icareau aceeatimasi molare (58 g/ mol) dar fac parte din clasdiferite de compu$iorganici.

punctele de fierbere alecompugilor carbonilicisunt maimicidecat alcoolilor cu acela9inumerde atomi de carbon(vezi fig. 4.8) ce interacliunile dipol-dipol sunt maislabedecatlegeturile de rogencarese stabilesc intre moleculele de alcooli.

*fr
buiana (p.f. 75t) cr6dgistrFfuta do

''*' !L

"tt

.o ,p -c1 c H "-c H " - c cg"-cu,-clt"

butanonS - ' (p.f.72,9oC)

"t.a..

cH3-cH2-cH2-cH2-oNl 1-butanol
(p.1. 117 ,7cE)

Flg. 4,8.Variatia puncte)or de fierbere aleunorcompufiorganici cu 4 atomide C da, careconlingrupefunctionale diferitetcarbonil $i hidroxil.

Punctele de fierbere ale compusilor carbonilici crescodatdcu cre9terea masei pentru molare aldehidele Si au valoriapropiate 9i .etonele (vezi cu acelagi numer de atomi decarbon tabelul 4.1).
Tablul4. l. Valorilepunctelor p.f. penfu cafva compuqi de fierbere, carbonilici.

Formula
HCHO

Denumlrea
metanal
elanal

p.f.(oc)
- 19 +21 +48 +56,2 +75 +79,2 +10'l

cH3cHo cH3cH2cHo
cH3 - c- cH3

propanal propanond butanal

u o

cH3cH2cH2cHo cH3 - cHr- c- cH3

o
c H3-cHr -c-cH r- c H 3

tl

butanona 3-pentanone

O SoLUBtLITATEA in din seriilede aldehide Primiitermeni Si de cetonesunt solubili de intre atomul carese stabilesc de hidrogen legiturilor apa,datoritd de ap6 din molecule de hidrogen carbonil atomul oxigenal grupdrii 9i in ape,din superiori suntmai putinsolubili (vezifig.4.9). Termenii tot mai mari, care de dimensiuni hidrocarbonate, cauza catenelor sunt hidrofobe. EXPERIMENTALA ACTIVITATE
Fig. 4.9. Reprczentarea schematicia legdtu lor de intre hidrogencarese stabilesc moleculelede metaral $i moleculele de ap5.

Belzr s (sau intr-unpahar Mod de lucru. Pune: - 20 mL de acetone in fiecarc din celedou6 in altul.Toamd eprubete) li - 20mL deacetofenone paharc apd. Ceobsewi? nicio schjmbare in pahatllcuacetond Obsemafe'. $i apanu seobervS api se fotmeazd limpede; in paharul cuacetofenona o solulie sementine $i (vezifig. 4.10). lichide nemiscibile doud straturj nu este Acetona se dizolvein apd, in timp ce acetofenona (este de lichid formeazd un strat cu apa; nemiscibila in apa solubild apei). cu aspectuleiosla suprafata in ape scade odatd cu carbonilici compusilor Solubilitatea conlinuliin radicaliide de atomi de carbon numdrului cresterea cu maimultde carbonilici lor.Compusii dinmoleculele hidrocarbure nule. in api aproape au solubilitate in moleculd 6 atomide carbon

O MrRosuL
unor Fig. 4,10.Solubilitatea ln api: compuficarbonilici a. acetond - apd; b. acatofenond - apd.

au mirosspeciflc carbonilici seriile de compu$i Termenii lichizidin de exemPlu: uneoripldcut; inlepdtor9i (aldehida formicd) are un mirosputernic, - metanalul sufocant; (aldehida are mirosde mereverzi,caredevine aceticd) - etianalul este mare; neoldcut atuncicandconcentratia migdale amare. are miros de - benzaldehida lichizi cu mirospldcutsuntfolosit carbonilici L4ulti dintrecompugii (vezifig.4 11) cosmetice unorparfumuri la fabricarea Si produse

4.3.PROPRIETATI CHIMICE
dubldesteformat6 a lx-a 9i a X-a cd legatura Ai invetatin clasele 7reste mai slabddece n. Legetura d 9i o legeturd dintr-oleg5turd la carbonilici compugilor legdturao, ceea ce explicbparticiparea totald a ruperea legeturii 7r, fie cu fie cu scindarea reacliicareau loc, duble C=O. legdturii

COMPU9ILOR 4.3.{.REDUCEREA CARBONILICI

cosmetice Fig. 4.11,Produse hidrocarchlmicespecilicd care este proprietatea 1, Pfecizeazd carbonilici: careconfincompuqi (alchene,alcadiene9i alchine)9i explici burilor nesaturate cosmetice: a, Produse rdspunsul. b. flacoanecu parfumud.
94

rFe,;iii-

2, De exemplede trei substantecare se folosescca reactivi in reacliile proprietdtii carese datoreaz.i chimice exprimate la,punctul 1l Compusii carbonilici daureactiide aditie la legdtura dubld C=O.Cel ri frecvent esteintalnitii in praclicd reacga de adilie a hidrogenutui.

DE ADtTtE A HTDRoGENULUI. O REA9TIA

REDUC EREACOMPU9ILOR CARBON ILIC'

Sd ne reamintim!
Ai lnvAtat in clasaa X-a cA reactiile de aditiea hidrogenului la iegituriduble, C=C $i la leseturi triple, -C=C- au loccu scindarea legeturilor rr Si obtinerea de compugi saturati.

r@

Scrie ecuatia reacliei chimice de aditie a hidrogenului la '1-butend. Rezolvare: cH3-cHr-CHr-CH3 . / Reactia de adilie a hidrogenului la legdturi multiple eterogene, de tipul: C=O; -C=N; -N=O are loc cu scindarea legeturilor,r urmate de aditia atomilor de H la atomiirdma$i cu valente libere, formandu-se astfel noilegeturi covalente simple, o.ln urma rea4iilor deadilie a hidrogenului se obtin compu$isatu.ati dinalteclase. 7 Exerclliu Definelte gi de reducere reacliile de oxidare pe baza echitibrelor cuschimb de electroni, agacumaiinvatat in clasa a lx-a.Definegte termenii de oxidanl si reducebr. ln chimia organicd se obignuiegte sa se foloseasca drept criteriu practic de sistematizare a reactiilor de oxido-reducere, varialia conde oxigen sau de hidtoge, al compu$ilor organici, ln urma linutului reacliei chimice. Pe aceaste bazd, se considre ce procesele carc au ca urmare cre$terea conlinutului de hidrogen din molecula unui compus organic, suntprocese de reducere. Dupa acest critedu, compu$ii organici se aranjazd in ordinea din fra.4.12:
g.adulde cre$te reducere al compusului organic
.//

CHr= Ct'1-6",-"t. * H,.g

"-// OH

R-i'

R-CHr-O H
R

R-CH3

acizicarboxilici

compugi carbonilici

compusi hidroxilici

hidrocarburi

gradulde oxidare cregte al compusului organic

Fig, 4.12, ReFezentarea schematicia ordinii ln carese afazi compu$iiorganici din catevaclase,dupe c.ite ul cre$teriiconlinutului de hidrogendin moleculA.

de adiliea hidrogebazd,se poatespunece reactiile Pe aceastd nului sunt reaclii de reducere. compusilor carbonilicise rcalizeaze'. Reducerea Ni, metalici: gazos,H2in prezenG de catalizatori - fie cu hidrogen Pt, Pd: de sodiu(NaBH4) agentireducitorica: borohidrura - fie folosind (LiAlHa). de litiuSialuminiu sauhidrura Prin reducere, compugii carbonilici se transforme in compugi hidroxilici. . aldehidelese vansfotmi in alcoolipimart.

I Pd (Pt,Ni) .y R_C + H-H - ---- R- CH2- OH,

i'H
aldehidd

primat alcool

se obtineetanol(vezifig prinreducerea etanalului De exemplu: 4.13):

C H .-C
reacliei Fig. 4.13.Modelarca a etanaluluila de reducere etanol.

* tr.-->
H

Pt

CH3-CHr-OH;

in alcoolisecundan: . celorelese transfo(me R -C -R' + H- H Pt (Pd,Ni) + R- CH- R' OH

I

o,..

fl -l

propanonei (acetonei) se obline2De exemplur Prinreducerea propanol (vezi fig.4.14)l Pt CH3-CH-CH. CH,-C- CHr - H.-------------* -trl

ooH
propanond

2-Propanol

cu agenlireducetod nesaturali carbonilici compusilor Reducerea este tolositAca mefodade obtinerea alcoolilornesaturafi'deoarece numaila hidrogen se aditioneazd reduc5tori, agentilor in prezenta duble la legeturi hidrogen duble C=O $i nu se aditioneaze legdturi 'C=C'; de exemplu, cu borohidrura prinreducerea 2-butenalului 2-butenol: nesaturat de sodiuse obtinealcoolul

'o NaBtt, C H ,- CH= CH- C.

reactiei Fig. 4.14.Modelarea la propanonei a de reducere 2-propanol.
96

CH - CH- - OH CH' - CH=

2-butenol

2-butsnal

,W
ca agent ca|bonilici se poatefacefolosind Reducerea compusilor ecuatiile reacfiilor .educdtorsodiu metalic, Na 9i etanol. Scrie denumegte tipulde reclie$i :himicecareau locintrecei doi reactivi, reducdtoare. exolice actiunea Rezolvare: (reaclie de oxidare) Na + N a + + e + e- -- + CH3-CH2-O+ H (feaqiede rcducere) CH3-CH2-OH
deoxido-reducors) CH3-CH2-OH+ Na - -> CH3-CH2-O-+ H; (reaclie

Atomii de H formali sunt deosebitde reactivirei scindeaze la cei doiatomi legetura dubl6 se adifioneaze r din legatura /C=O Si noi legdturi o, C - H 9i O - H. rama$i cu valenteliber, formandu-se (in absenta cu caresi reaclioneze, atomiide H i9i uneisubstanle + --t Hr). H H realizeaza stareastabile de dubletprin reactia:

A 4.3.2. REACTII DE CONDENSARE

CARBONILICI coMPU$TLOR 7@
' Definegte reacliade condensare. este o reacfiein care douA Rezolvare:Reacliade condensare (se pentru a forma o moleculdmai molecule se combini unesc) o noud o moleculS micd 9i formandu-se mare, eliminandu-se eg;turd chimice simpld. o.

INTRE El cARBoNrLrct @ cotoerusanelcoMpu$tLoR

(identici sau Reaclia de condensare intre doi compuqi carbonilici gi formarea unuicomdiferiti) constdin unireacelordoue molecule pus diferit, chimicu moleculd mai mare (in care existenoi legdturi nu are reactie de condensare, deoarece ce);ea nu esteo adeveratd de ap6,intre atomi loc printr-o reactle de eliminare a unei molecule doudmolecule de reactivi. saugrupe de atomi alecelor Condensareacompugilor carbonilici este numele dat unor reaclii de adilie Si substituliein urma cdron se unesc: (care reactioneazd prin grupacarbonil), - un compuscarbonilic numit componenta carbonifice Fi printr-un (careparticipd la reactie atomde carbonilic - un compus H reactiv continutintr-un radical:metilen-CH2-, sau metil CH3,metin )CH legat directde atomulde carbondin grupa numitcomponentametilenilicd, carbonil Tnpozitia C[), intre 2 atomide carbon. formandu-se o nouelegdturd intre ei poateavea loc prin Condensarea compugilor carbonilici aldolicd crotonice. feactiide condersare Ei condensare ALDoLtcA E coNDENSAREA de in reacfiade condensare aldolce (vezifig. 4.15):o molecule

i* ii"i t2 i
j\ I + H| i

}F

Fig. 4.15.Reprczentarea a condensdrii schemadci a douamolecule de aldolice aldehide.

compus carbonilic, componentametilenicd(ea contine un atomde H la atomul de C legat direct de atomul de C ding.upa carbonil), se adtioneaze b gtupalunctionalaC=O a componenteicarbonilice (cealaltdmoleculade compus carbonilic).in urma reacliei se formeaze un compusdiferit,cu moleculd mai mare,in care existe doudnoilegdturi chimice simple, o: C - C SiO - H. Reacliaeste reversibild, are loc la temperature obignuita Si este caializata de acizisau de baze. . Condensare aldolici a doui moleculede aldehideconduce la un compuscu functiuni mixte:carbonil de tip a/dehldd 9i hidroxil de tip alcool,adice b o hidroxialdehide, numil| aldol: H r ' \' n OHH t- lr 2"HO- lt/: + H- C- C R -C R- C- C- C . -'
/\

,!:r
componenta carbonilice

R' H
componenta me lenicd

iR,H
hidtoxiaIdehidd/ aldoI (aldehide-abool)

sau,altfelscris:
Substanla formateprin con+ R'-:OH;.G .ll5 R-cH -cH-c' R-C i .! densarea a doud moleculede rl\ HH aldehidi aceticd a fost numitd H OH R' deA. l4lurtz,in annl1872, aldol prin condendarea De exemplu, aldolicd a douemolecule de eta(de la dly'ehide ii alcoor). (aldehide nal aceticd) se fotmeaze abolul qldol A)vint$1 a fost li este folositpentru a denumi clasa de o o .o' .H compu$i difunctionali care c H 3-c . + H- c - c 4 _ i_ : ic H3 - c H- c Hr - c conlin grupeleca$onil de tip aldehide$i hidroxil de tip HHHO X H alcool.
etanal otanal (aldehid6aceticl)(ald6hid6acetice) (nmponenta componenta carbonilice ne lenicd 2-hidfoxibutanal (aldol) hidtoxjaldehide (aldol)

oo

.,9

rFerc_iiiScrieecuatiareactieichimicede condensare aldolicd, care are propanal; precizeaza loc Tntre douemolecule de componentele: carprecum bonilicd denumirile compusjlor organici. Si metilenice, 9i Rezolvare:

oo
11

t H"C-C' CH^-Cn,-r" :9 -] \
cH" H
propana propana (aldehidaaceticA) (aldhidaacetce) conponena componenta cahanilicA matinilice

cHs- cH2 - cH - cH,c oH cH"

oo

3-hldrox -2-meiilbutanal hidrcxiatdehide (atdat) .

. Condensare aldalici a doui moleculede cetone conduce la un compus cu funcliuni mixte:carbonil de tip cetordgi hidroxil de tip alcool. adicd la o hidroxicetond.numite cetol:

tl

R R'
(cetot)

sau,allfelscrisl

R -c - R + R'-c H , - c - R ' . H g R - c H-cH- c- R'

'A

A" A ,5

(R 9i R' potfi identici sau diferiti). aldolicea doud moleculede De exemplu,prin condendarea propanond (acetond) se formeaze cetolul corespunzAtor: CH" H(

+ cH r - c - c H 3 cH 3-c - c H3

ooJ*6
propanona
(acelona) componenla prcpanona (acelone) componenta

-_]

" " . -l- a tr - ? - cH.

4-hidroxi-4-metil-2-pentanona hidroxlcetond (ceto0

grupei de care carbonll depinde de naturaradicalilor Reactivitatea estelegatd: grupeicarbonil decatin este mai mareln aldohide - reactivitatea cetone; grupeicarbonileste mai mare atuncicand grupa - reactivitatea alifatic decatde unularomatic. carbonil estelegatdde un radical

,Frr-.ltlugrupei carbonil, l. Aranjeazdln ordinea cregteriireactivitelii aldehidele:

grupei reactivitdtii carbonil ceto2. Aranjeazd Tn ordinea cresterii

nete:

G
\></

,o c.i

,Q cH3-c\ ;

oo HC.,
n

A\ (( )Fc-cH3; rl

. cH,-c-cH,-cH. c.H.-c-c"H. "' "

oo

tl

Rezolvare: 1 . a ) < b ) < c ) 2 . b )<a )<c). . Condensarea aldolici intre doi compugi carbonillci dlferili majoritar aldolul (sau fa un amestec de aldoli. Se totmeazd conduce cea carbonilicd avandgrupacarbonil cetolul) obtinut din componenta mai reactivd. acetice)Si ln cazul condensdrii aldolicedintreetanal(aldehidd propanond (acetone) 4-hidroxi-2-pentanona: se ob!inemajoritar

(aldeetanal hidaacetid)

.o HOcH"-c + cH"ccH. c H3 - c H- c Hr - c - c H. . = = -tl l tl o oHo

(acelon;)
4-hidfoxi-2-pentanona hidtoyicetonA (cetol)

/ Ex.rclllu
Scrie ecualiareaclieichimicede condensare aldolice, care are loc intre o molecu16 de propanal prec! de propanon6; Si o molecule zeaze componentele: gi metilenicd, carbonilicA precum gi denumile compu$ilor organici.

O coruorrusanea cRoroNtcA
Condensarea crotonicd conste in eliminareaunei molecutede ape lnte doue mobcule (identicesau difeite) de compuscarbonitic carbonilica ntametite lcomponenla nic6). i compone Reacliilede condensare crotonicd(ln care nu sunt implicati compu$i carbonilici aromatici) decurgin doueetape: - formareaaldolului(prin condensarea aldolicj a celor dou6 gi molecule) intramoleculare a uneimolecule - eliminarea de api. dinmolecula de aldol. Printrakre cu acizisau baze,la incdlzire. din molecula de aldol se elimind o mofecufd de ape gi se formeaze un compuscafuonilic nesarurat. a Condensarecrotonici a doui molecule de aldehidd conduce la o aldehidenesaturatd: R' o ,o o
,/

*{r
Fig. 4.16.Imaginea moleculei de aldehidicrotonicd.
100

R -C

+ R'-CH"-C H

--YD R- CH - C- C .
ll

rJf\'

OHH

R'N //|

R -C H -C- C
tl

j-

R' 6

*-8r jc-"o * H,o.

n al(lehidAs.,p-nesatunfiap'

OH H

(R 9i R' pot fi identici sau diferiti) De exemplu, princondendarea crotonice a doudmolecule de etanal (aldehidd acetica) se fotmeaze adehidacrotonicd (vezifig.4.1|6):

,o ,,o u* oo Hooo c H3- c \ + c H r - c . . 5 c Hr - ctt- cH,c. !+ Hro. cH.cH= cHc' - \H H H n 6,

etanal stanal acetica) (aldehide acelica) ialdehidA 3-iidroxibutanal (aldol) 2-bulenal (aldhida crctonjd) ape

Aldehida crotonici dacareactia se poate obline areloc ii direct, prezenld in conditii maienergice: la temperaturd ridicata sauin de catalizator in concentralie mare:

oo
C H 3- C\ + CH3-C\

!9-!9

20 C H 3 - CH=CH- C\ +Hr O.
2-butenal (aldehida crotonice) ape

(aldehlde aceticd)(aldehlde acetic;)

Denumirea de condensare crotonicea fost datd dupa numele primul aldehidei crotonice, compus oblinutprinreacliide acesttip. a Condensarea croionici a doud moleculede cetoneconduce la g cebne nesaturate:
RR' RR' , ,{n. ^ ^, n > R-C = C-C-R R - C -R + R '- C H.-C-R',+ R-C -C-C-R' + Hz O

o
conponantu cabonilicd componenla metilenica

OH H O

l tl

o
cetond nesatumt' apd

(R ii R' potfi identici sau diferili) princondendarea De exemplu, crotonicd a douemolecule de propanoni (acetona) corespunzdtoare: se formeazicetonanesaturatii

cH 3- c- cH3+ c H r - c - c H " +

o
propanon6 (acetoni)

o
propanon6 (aclona)

+H,o "".-!1"r,-"-"".4 "r"-Xltr-c-cH3 oHo o

lll

4-hidroxi.+metjl-2-pentanona 4-molil-3-pentenona

. Condensarea crolonlce a aldehldeloraromatice De reguld, in reactiile de condensareale aldehidelot aromatice (carenu pot fi decatcomponente intermediarul carbonilice) aldolic nu poatefi izolatSi de aceease obtindirectcompugii carbonilici de prin condensare crotonicdnesaturati; condensarea de exemplu, crotonice dintrealdehidabenzoicA Si propanal(Tnmediuacid) se obtinedirectaldehida nesaturatd:

G.

20

+c H . - c H " - c
propanal

,ro

HH
2'benziliden-2-rnetiletanal

aldehida benzoice

coMpuflLoR cARBoNtLtct cu O ooNDENSAREA

FENOLUL Compusii dau reaclii carbonilici cu numdrmic de atomide carbon de condensare cu molecule de compusi aromatici. Reacfia dccordenrare dintrc formaldehi- aldehida Reaclia de condensare a aldehidei formice(metanal, foffiiedti fenol 4 tolf de) cu fenolul(in prezentd de acizisau bazedreptcatalizatori), are dereoperitil gcrman deehimisiul practice prinprodugii o importantd deosebitd, carese oblin. A. Bayer,in aul lll12,

AclD iN MEDtU e coNDENSAREA se In mediuacid,la rece,din reactiadintrefenol9i formaldehidd (otto gi para). reactioneaza Ace9tia lormeazbalcooli hidroxibenzilici cu fenolul9i se obtindi(hidroxifenil)metani: in continuare OH OH OH

o
2 H -C +2

ra'i'- IAit-"''-*.'A v"f -rH

fenol
o-hidroxibenzilic

cHr -oH

tomaldehida

OH

OH

OH

OH

d'"n-:"6o6)-""'1).,,o
lenol o,o-dihidroxifenilmetan aP;

o-hidroxibsnzalic

no-@"",-or.r@ot
p-hidrcxibonzilic alcool

' to@.r,@o"
p,p.dihidroxidifenilmeian

*",o

un prcdusmacromolecular poatecontinua, formendu-se Reactia numitrovolac: filliformd, cu structure OH OH OH OH

d'*'Q""q"',Q

ACTIVITATE EXPERIMENTALA de ptoteclie ochelari menuside cauciuc, Mod d lucru. Folosind 9i o poielan de plastic, pule intr_o capsuld de sticldsaumaterial spatuld - 3g amestecul Incilzeqte fonnica 40olo. de feDolti 7 mL soluliede aldehidA 7-8 picdturide acid imediatincibira $i adauge opre$te pan6la fierbere; Se observi fomarea a doud straturi de lichide clorhidric concentrat. slralul uleios. indepe|leazl apos un srrxt nemrscibile: 5i un slralcu aspect qi lasicristalizor de sticla lichidululeios intr-un prin decantare, toamd apos poate care solid6, de substanld Prinricire seobtineo mase I sdserSceasce. fi modelati:novolacul. Novo/aculeste o substianlesolidi, termoplastice,cu punctul de inmuiere intre 90'C Ai '120"C,solubild in alcool Solutia de novolac se folosegte ca vopsea anticorozive9i lac electroizolant(vezi fig ale 4.17). Fig.4.17.Aplicaliipractice novolacului: iN MEDIUBAzlc o coNDENSAREA industrialia a. oblinerea formicd' fenolgialdehidd dintre in mediubazic,larcce,dinreactia novolacului; de un amestec de asemenea, se formeaze, apos6bazicd, in solutie b. materialepentruprctoctia alcooliorfo-si para-hidroxibenzilici: pardoselii; de golf. c. crose 102

OH

OH

Activitate de tip proiect. lntocme$te un referat cu una zH C +2 dirl temele urmitoare; pentru n poti folosi suffele documentare c H2 - o H indicatein fiecarecaz. - Lumea fantasticd a materiale p-hidroxibenzilic o-hidroxibenzilic policondensare: Ior de cu aldehidi formicd(HCHOsau CH2o)in ex- www.socplas,org Daci se lucreazd hidroxime- www.plasticindustryorg ces.intr-omoleculide fenolpot intradoi sautrei radicali polihidroxilici de tipul: compu$i ti, oblinandu-se - Rdlnile fenolice in cotidianl www.tech.polym.ac.uk wwwilnorpolex.com cHr - o H H O-H rC cH,-oH - Ce suntmaterialelecompo2ile
;

cHr-oH

A Y

OH

cHr -oH
pane un la 150"C seobtine de reactie Prin Tncelzirea amestecului (deexemplu' in custructurd tridimensionald macromolecular Drodus peacesta) perpendiculare numit peo directie planulpaginiide carte. C: ,ez e saubachelite cH"-

www.wikipedia.org www.composite.about.com

I
I

',c',A *r,*"-,*c",4{"n,-

OH O HA

fi
ii

V\/VU H
?n'
OH VOH

.$",,*",,Q-*,@::,C H r._ ... poate in spatiu, fi continuate a bachelitei tridimensionald Structura sunt Catevaexemplede utilizdriale bachelitei in toate directiile. prezentate in fig. 4.'18.

?n'

ACTTVITATEEXPERIMENTALA ochela deproteclie mdnuqi de cauciuc, Mod de lucru.Folosind $i o plastic, puneinh-o capsulidepo4elan: ^ 3g spatula desticldsaumaterial hidroxid solulie de 40% 2 mL formica mL solulie de aldehidi defenol,8 $i cu o qi amestece in continuu pe o sitdde azbest de sodiu40%.Incdlzeqte Vei observa inceLirea b. c. baghetA de stich.Oprcftg Si lasesa se raceasce prin deca are$i indeplxteaze soluliaapoas5 fonnarea unui lichid vascos. Fig. 4,18,Utilizariale panecandlchidul vascos se incet,pe siti de azbest, incdlzirea, continue a. bdtiri; b. veioze; bacheliti: intr-omasi solidd$i apoilasdsdsetdceasciCeobsen'i? fiansformd pentrutelefoanele c, carcase galben_brune: bachelita. deculoale o substante dure Orsarati. S-aobtinut mobile.
103

ffigH

- Formaldehida, HCHO, se folosegte la conseryarea pieselor anatomice9i in industria pieldriei, deoarece transformd proteinele intr-. masd care nu putrezegte. Sub forma de solutieapoasi de concentratie 40%, numite formol, se intrebuinteazd Ia dezinfectarea instrumentelor chirurgicale sanitare. Cantiteti Qia grupurilor marice formaldehidd sunt utilizate la fabricarea (ce rjsinilor sintetice exemplu: bachelifa). - Acetaldehida, CH3-CHO,se utilizeazd pentrufabricarea indue trialS a etanolului, CH3-CH2-OH gi a acidului acetic, CH3-COOF precum reacliidecondensare dincarese obtincompu$ Siin diverse practic;deosebitd. cu importantd - Benzaldehida, C6H5-CHO, estefolosite ca materie prim; in dversesinteze organice, produselor in industria colorantilor, a cosmF. Fig.4,19.CAteva domeniide tice Si farmaceutice. CH3-CO- CH3,este utilizatd - Acefona, ca solventpentrucoraplicatiipractice ale pugi compu$ilor organici. carbonilici: Este un bun dizolvant pentru: acetilend, lacuris a. recipient cu formaldehidd; vopsele, metasea gi lacurile artificialS precur de acetatde celuloze, b. bachelitA; c. recipient si pentrunrtrocelulozd cu etc. Se folosegte la oblinereade compLt vopsea; d. carcasd djn macromoleculari, de exemplu p/exlg/asu/ etc.
plexiglas pentrucalculator; e, cosmetice; f. coloranii de sinteze.

I concr-uzrr
- Compugii carbonilici sunt compugi organici care conlinimolecula lo. grupa functionald carbonil,C=O. - Aldehidele contin cel pulinun atomde hidrogen legat de atomu gruparea de carbon din carbonil. - In moleculele de cetone suntlegatide atomul de carbon dir grupa carbonil doiradicali de hidrocarburd. - Grupa carbonileste polard;intre moleculele compusi o. carbonilici se exercite interaclii dipol-dipol. - Compusiicarbonilici participdla reacliide reducerea grupe princarese obtinalcoolii carbonil corespunzdtori. - Compu$ii carbonilici dau reactiide condensarea intre e gi condensare condensare aldolicd crotonica, in functiede conditiile de reaclie. participd la reacliidecondensare - Metanalul cu fenolul; in exces de reactivi, au loc reacliide policondensare prin care se formeaza compugi macromoleculari de tip novolac $j bachelitd.

I EXERCTTil $r PROBLEME
gtiindcd prinarderea l. Denumeqte conformIUPACurmetont com- pusarderii. a 17,6g comcarbonilici: puss-auoblinut 35,2g CO2, se cere: a) determind formula moleculard a compusului ao carbonilic; a) cH3 - cHr- c\ ; b) calculeaza volumul de aer(20% 02) consumat ln reactia de ardere; ,o

determinat. n CH. 8, Prin aditiaapei la alchinein prezenlaaciduluisulfuric concentrat de mercur c ) CH3 - CH- C- CH3. $i a sulfatului se oblincompugi ttl carbonilici. cH3 o a) Scrieecuatiafeactiei chimice de obtinere a propanonei prin aditia propinA. apei la 2, Scrie formulele de structufdpentruurmdb) Calculeazd volumut de propind, masurat la toriicompuFi carbonilici: 2 atm. 20oC necesar ob[inerii a 168 g propa9i a) 3-metilpentanal; b) metil-izopropit-cetona; nona. c) dibenzil-cetona; d) butendiat; g, in urmaardeii e) 2,4-pentandiona. unuiamestec echtmotecutar de metanal etanal se obtin 6,72 L CO2. Se Calcu3. considera 9i urmdtorii compugi organici: propanal, propanol, propan. amestecului in procenre Scrieformulele oe made leazdcompozilia structurd de aer(20% ale celortrei compug'i 02),mdsurat organici gi aran- se 9ivolumul in conditii jeazd-iin ordinea punctului cregterii necesar de fierbere. normale, ardeii amestecului de aldehide. 4. Determind formula molecularii 10.Scrie formulele a unui de structurd 9i denumegte compus monocarbonilic saturatcare contine produSii care se obtin prin condensarea aldolicl 69,76%C. Scrieformutele de structurd a urmdtoarelor perechide compugi 9i denu- gi crotonicd me$tecompugii carbonjlici izomeri cu formula carbonilici: moleculard determinatd. a) CH3-CO-CH3 9i CH3-CO-CH3; 5. Un compus dicarbonilic b) CH3-CH2-CHO saturat se feduce SiCH3*CHO; cu sodiuSi etanol.gtiind cd pentru reducerea a c) CH3CHO9i C6H5*CO-CH3. 14,4g compus s-auconsumat 18,4g sodiuse 11.Se considere ufmetoarea schemd de recere: aclii: a)determine formula molecular; a compusului HOr g \a- 1o> C- KVno ' f..so.) dicabonilic. gidenumegte Scrie compu9ii dicarbo- 2A posibili nilici cu formula moleculare determinatd; + CH3- CO- CH3 CH3- COOH ' b) scrie9i denumegte fofmula de strudute a a) Determind substantele necunoscute: A,B,C derivatului halogenat careformeazd prinhidrolizd din schemd gi scrie ecualiile reacliilor chimice dialdehida cu formula moleculard determinat6. corespunzdtoare. 6, Prin oxidareametanului ta 400-600oC in b) Calculeaza volumul soluliei de KNrnO4 0,1 prezenla oxizilor de azotse oblinemetanal. M necesar oxiderii a 2 molide compus C. a) Scrieecualiareacfiei chimice de ob,tinere a 12.O aldehida saturatd A formeazd princonmetanalului dinmetan. prin densare cu ea insdgi, aldolul B. reducerea a b) Calculeaze masade metanat oblinutd din 11,6 g aldolB se obtinl1,8g compus sarurat. gB%, 400 m3(c.n.) CH4, de puritate dacdoxldaa) Scrie formulelemoleculare gi structurale g0%. reaa avutloccu un randament pentru de aldehida A Si respectiv aldolul B. c) Catdmasdde soluliede formot, de concenb) Calculeazd masa de compussaturatob[itratie40% se poateoblinecu metanalul obtinut la nutain final,gtiindce s-au supuscondensdrii punctul b)? 35,2g aldehiddA, iarrandamentul global al reac7. Un compus monocarbonilic saturar esresu- liilorcareau avutloc a fostde 60%.
105

b) cH.- cH- C H ,_C H ,_ C

c) scie \ei\ ap\ca\i\ phc\ce a\ecompusu\u\

b) acetofenond: c) benzaldehide: d) fenil-acetaldehida. Care dintre ace9ti compu$i carbonilicinu C H 2 O + B=C . poatefi obtinut printr-o reacliede acilare? Obline Determindsubstantelenecunoscute: A,B,C acest compus prin hidoliza unui derival din schemd9i scrie ecuatiilereacliilorchimice halogenat. corespunzetoare. Calculeazd masade compus C 16. Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinute in final,dacds-auconsumat 112mLpro- condensarecrotonica a benzaldehidei cu penAde puritate 80%, iar fiecarereactieare loc acetona in raportmolarde 2:'1. cu un randament de 90%. 2 moli din compusul obtinutse hidrogeneazd chimice 14, Prin condensarea crotonicAa doue completpe nichel.Scrieecuatiareacliei produsul de reactie9i aldehide saturate omoloage X Si Y se obtineun care are loc, denumegte compus Z. gtiindci din reaclia a 1,05g din acest calculeazi volumul de hidrogenconsumat, compus Z cu reactivul Tollens selormeaze 2,7 g m;suratla 25oC. argintse cere: 17. lncercuieste afirmatia corecte: a) determindformulelemoleculare. scrie a) Compusul formula cu molecularE CEHjoO formulelede structure cele doue este o aldehidd 9i denumeFte nesaturatd. aldehide X SiY; b) Novolacul se obtineprintr-o reac,tie de polib) scrieecuatia reaqieichimice de condensa- merizare dintrefenol9i aldehid;formicd. produsul re crotonicd dintreX 9i Y Si denumeste c) Etanalul se obtineprin oxidareaetanolului permanganat cu de potasiu in mediude acidsul15.Scrieformulele de structurd aleurmetorilor furic. compuSi carbonilicil d) 2 molecule de benzaldehidd nu pot particia) benzofenonSl oa la o reactie de condensare.

13. Se considerd schema de reactii: + H2Or.r::+ A CH2=CH-CH3 + A+ K2Cr2O7+ H2SO4 B+ H2O

datel 2 punct 1. Aldehidele saturate ...............in molecula lV. 14,8g amestec de metanal 9i etanalreaclor electroni n. ( conlin/nu contin) stoechiometric cu 8,96 L H2(c.n.). 2. lntre moleculele de aldehide se stabilesc lioneaze a) Determind compoziliaamestecului de Iegdturi.........,....(dipoldipol/ de hidrogen) procente aldehide, in molare. 3. Etana|u|................ solubil in ape.(este/ nu 2 punct este). b) Calculeaza masa de metanol,necesara 4. Metanalul ........... se condenseze aldolic cu prin oblinerii oxidare cu K2Cr2O7 (poate/ aldehida benzoicd, nu poate) Si H2SOaa 1 punct cantitdlii de metanal din amestecul initial. I punct ll. lncercuiegte afirmatia incorectd. V. 2 moli de aceton5se condenseazd a)Alcooliiau punctele de lierberemai ridicate crotonic. Produsul reactie decat aldehidele cu acela$inumdrde atomi de de oblinut este redus cu NaBH4. carDon. Scrieecualiile reactiilor chimice care au b) Solutia de metanal de concentratie 35-40% loc gi calculeaze masade compushidroxilic obtise numegte formol. nutdin final. c) Novolacul are structura tridimensionald. 2 p0ncle d) Bachelita se obline prin policondensarea Tlmpde lucru:50 minute. Se acod: I pund din oficiu fenoluluicu aldehidaformici in mediu bazic,la cald. 1 punot
'106

lll. Se supun reducerii cu Hz200g butanone de puritate 68%.Calculeaze masade compus l. Scriecuvantul/ cuvintele dintreparantezehidroxilic gi volumul (c.n.) obtinuta de hidrogen carecompleteaze corect fiecare dintre afirmaliileconsumat.

E TEST

Capitolul 5

COMPUSI ORGANICI CU FUNCTIUNI MIXTE

cel pulin Compugii organici cu fun4iunimixtecontinin molecule grupe doui tipuri de funclionale.

5.1.HIDROXIACLZI
Hidroxiacizii suntcompuiiorganici cu funcliuninixtei -COOH 9i

-oH.

prezinte, ale grupeicarboHidroxiacizii atat propriet;lile chimice grupeihidroxil, xil,-COOH,cet Si pe celecaracteristice -OH. biologice Uniidintrehidroxiacizi se gesescin naturdin materiale (vezi naturd vegetali animalS fig.5.1). de sau

5.1.1. CLASTFTCAREA 9t DENUMTREA HIDROXIACIZILOR

HtDRoxtActztLoR O DENUMTREA urmdtoarele a forma numele unuihidroxiacid, se parcurg Pentru grupei pozitia (pozitiile) (gruetape: sescrie cuvantul acid, seprecizeazd princifre pelor) in moleculd, saulitere, se -OH fatede grupa -COOH prefixul tri-etc.)9i adaugd corespunzetor numarului degrupe -OH (di-, prefixul acidului carboxilic: hiuroxi urmat de numele
grupei Pozilia de -OH -OH numer numele acidului caboxilic

Ac id- . . . . . . . . . . . . ............ -................... - h i d ro x1................................... ln cazurilehidroxiacizilor cu aplicatiipracticeimportante se fo(exemple uzuale in paginile urmdtoare). losesc de obicei denumirile

BroT
$,H

$&

O cLASIFIcAREAHIDRoXIAcIzILoR criterii, dinClasificarea hidroxiacizilor se poateface dupddiferite prezentate tre carecele maifolosite sunt in continuare. a Dupenatura cateneide hidrocarburedin morecurd, hidroxiaciziipot fi: grupa-OH legati alifatici, sauacizi-alcooli - aontin - hidroxiacizi de un atomde C dintrun radical alifatic sau din catenalaterale a unui comousaromatici grupa-OH legatd aromatici, sauacizifenoli- contin - hidroxiacizi d. parte dintr-un cicluaromatic. de un atomde C careface Fig. 5.1. Surse naturale de a Dupe pozi.tia grupei-OH fa,tede grupa -COOH in moleculd. hidroxiacizi: a. laptele confine - ln cazul hidroxiaciziloralifatici, ptecizarca pozitiei grupei -OH acidlactic;b. strugudizdrobili se poatefacein douemodurii fale de grupa-COOH in moleculd contin acid tartric; c. lemaile incepend atomilor de carbondin catenS, cu ontinacidcitric;d. florile de - prin numerotarea cel din gruparea carboxil; mufetlconlinacidsalicilic.
107

atomilor - prinnotarea de carbon din cateni cu litere din alfabetu grecesc: (beta), cr(alfa), (gama), (delta), (epsilon), 6 ine B T pandcu atomul grupdrii de carbon vecin carboxil; de exemplu: C H 3 -C H -COOH : CHr - CH,- COOH : CH.- CH,- CH- CH,- CH ,- C OOH
tt--l 654321 E Y 8

OH

OH

OH
acidS-hidroxihexanotc

acido-hidroxipropanoic acidP-hidroxiprcpanoc (acidlactic)

grupei ln funclie de pozitia potfli -OH in moleculd hidroxiacizii (vezitig. o-hidroxiacizi 5.2a), B-hidroxiacizi etc.; prccizarca - in cazulhidtoxiacizilor pozitiei grupei-OH falE aromatici, degrupa -COOHin molecule se poate facefieprinnumerotarea atomilo. de carbon dincatend, incepand cu celdingrupa carboxil, fleprinnotarea pozitiilor 1-,2- 9i 3- cu literele: o- (orfo-), m- (meta, Sip- (parar,in czr/ monohidroxi-acizilor monocarboxilici. grupei ln functie de pozitia -OH in moleculd monohidroxi-acizii mopot fi: o-hidroxiacizi, nocarboxilici aromatici m-hidroxiacizi 9i p-hidroxf

cooH

acizi; de exemplu:

OH

acld2-hidroxibnzoic (acido-hdroxibenzoic sauacidsallcilc)

a Dupenumerulde grupe funclionaledin moleculdpotll-. monohidroxi-monocarboxilici; de exemplul - acizi

cHr - co o H; ((
OH
acidhidrcxiacetic (acid glicotc)

,A\ )FcH-cooH; \></ |

OH
acidq-hidroxifenitacetic

(fig.5.2b.): de exemplu - acizipolihidroxi-monocarboxilici;

cH_ - cH- co o H:
tl

OH OH
acid!l glicric(acid2,3-dihidroxipropanoic)

de exemplu acidul citric; - acizimonohidroxi-policarboxilici; . acizlpolihidroxipolicarboxilici; de exemplu acidultartric:

cooH
I I

cooH
I

H- C- H HO- C- COOH;
I

H- C- OH H- C- OH

H_C_H

cooH
b.

cooH

acidcitric

Fig. 5.2.Modelealeunor molecule dehidroxiacizi: (acid a. acidc[-hidroxipropanoic lactic);b. acid 1,2-dihidroxipropanoic (acidgliceric). 108

7 Exarclllu (precizand: Scrie cateun exemplu formula de structure Fidenumirilel pentruurmdtoarele tipuride hidroxiacizi: a) d-monohidroxi-monocarboxilic;b) o-monohidroxi-monocarboxilic; c) B,monohidroxi-monocarboxilic; d) dihidroxi-monocarboxilic alifatic; e) dihidroxi-monocarboxitic aromaticr dihidroxi{icarboxilic g) alifatic: monohidroxi-tricarboxilic. 0 /

5.1.2. HtDROXTACtzt ALtFATtCt. IZOMETRIA OPTICA

Ai invEtatin clasaa X-a cd substantele pot existasub organice unorizomeri. pot prezenta Uniicompusi organici diferite tipuri izomerie pozitie, anume: izomerie de catend, izomerie de izo9i nleriede functiune geometrica (sterice). sau spatiald Fig, 5.3.Un nor Siimaginea sa 9i izomerie Unii hidroxiacizi alifatici, datoritd structurii lor, au izomeriespati- in oglindaunui luciu de ape. La inceputul secolului al XIX-Iea se cunosteau substante chimice Eomereale c6ror proprietelinu puteaufi explicatenumai prin rptiunile de izomede de catend,de pozitie sau de func-tiune. in anul1874Jacobus Henricus van'tHoff,in Olanda A9i Joseph di e Le Bel,ln Franla,au publicat, independent, lucriri gtiinlifice in :are ideeacentrald era urmdtoarea: cele patruvalenteale atomului de carbon, intr'un compusde formaCX4,sunt orientate insprecolllrile unuitetraedru regulat, dupacum aiinv5tatdejaln clasaa X-a. Cei doi au pusastfelbazelestereochimiei, adici a chimieiin trei provine Cimensiuni. greace, Denumirea de la cuvantuldin limba sfe- Fig. 5.4.Fluture ou aripi pe ect .eoscareTnseamnd identice. spafit/. rQ Stercochimiaorganicestudiazestuctura spalialda moleculelor. Elucidarea structurii tridimensionale carese stabilesc Sia relatiilor -ntre proprietetilor atomiconstituie fundamentul explicerii fizice$i chimicealecompusilor organici.

) Fa

anpuqf oranlal aareau aeeeaEl tormuld moleeulard, dar dlferd 6pa alda alomllor 6e numafie tLreolmmarl. 9ln aranjares Formule carearatd aranjamentul in spatiu al atomilor saugrupelorde atomi gisuntreprezentdrile se numesc formule de configurafie debaze in domeniul stereochimiei. princare Formulele deconfiguralie se reprezintA structuri rezultate ca urmare a rotaliei atomilor in jurullegdturilor simple se numesc formule de conformatie.

' f-4:"

.8,

AstMETRtc. ENANTIoMER| O cARBoN

Toate obiectele au o imagine in oglind6, dar nu toatepotfi suprapuse imaginilor lor (nu sunt superyozabile). Un nor gi imaginea sa ln ) oglinda unuiluciude apd(fig.5.3.), perfect aripile identice aleunuifluture(fig.5.4.)suntexemple de obiecte carenu potfi suprapuse imaginii lor ln oglindaprintr-omlgcare de translatie'in acela$iplan. Palma AB' dreaptd de cealaltd ca obiectul 9i ceas6ngd suntunafa16 Siimaginea ob oct imaginea s61n llndd sa in oglindd, pandb coincidenle prin deoarece nu pot fi suprapuse miscdri plan(fig.5.5.a). de rotralie sautranslalie in acelagi Fig. 5.5. Obictg imaginilelor pe bazaunorconsiderente Le Bel a dezvoltat pur in oglindera. palmadreaptd Si argumentat, $i geometrice urmdtoarea idee:in cazulincarecei patrusubstituenti ai ceas6nge;b. moleculi C& cu atomului de carbonin molecula diferili; c. teste CX4sunt diferiti,molecula nu mai toti substituentii ale obiectupoatefi suprapuse imaginii salein oglinddprin migcari de rotatieSi de superpozabilitate (A) lui cu imagina ln oglinde sa (vezi translatie fig.5.5.b Sic).

,f

1 l+"
B

-$ t

(B) in urmarotirii moleculei(B) injurul axei: B'- Ox,B" - Oy.

109

o
I
a. I H 2-butanol

Ett
obiect b. enant orneri

"t

(Lod Kelvin\a introdus ln anul '1894WilliamThomson cuvantu penfiu care chircl obiectele nu suntsuperpozabile imaginii lor in cglinde.Cuvantulchiral prcvinedin limba greacain carc cheir irseamnA mani. Antonimul lui chiraleste achlraigi desemneaze mcleculele caresuntsuperpozabile imaginii lorin oglindd. moleculele ln chimia organica chirale sunt, in general, celecarecorpulin patru un atom de carbon in cel care cei sustituenli suntcompl tin diferiti. Un atom de carbon care are toli cei patru substituenlidiferili * nune Stecarbon astmetric, in figura5.6 a este prezentate formulade structura a 2-butancpatru lului. Atomulde carbonnumdrul 2 are toti cei substituenti dife riti:esteun carbonasimetric, iar molecula de 2-butanol estechirala ai 2-butanolului Cei doi stereoizomeri care se afld in relaliede obiectSi imaginea sa in oglindd(fig.5.6 b.) se numescenantiome sau antiDozioptici. (fig.5.7a) existd, Tncazul2-propanolului la atomul de carbqnumdrul2, doue gruperi metil. Acest atom de carbon nu este asimetric de 2-propanol esteachirald. intrestructura I+ ai molecula ll nu exist; relaliade obiect9i imaginein oglinde,deoarecepnr rotirea1800 a structurii ll se oblinestructura llli structurile | 9i lll sun print.-omiscare plan(veziflg superpozabile de translatie in acelagi
5 _ / b .t.

rmagrn9a sa in oglinde

Fig, 5.6.2-butanol: a. formula de structuri: b. enantiomerii2-butanolului.

I cH"-c-cH, -t
H 2-propanol

OH

't

'
l180o

q.>
t obiecl

En'atiomeia lsau izomeriade oglindireJestecaracteristicd tuturor pot substanlelor care au un atomde carbonasimetric existasu: ai fofmaa doi enantiomeri.

+d|" ,-F{+"
l imaginsa sa in oglind,

tFq,-iiildentiflcS, acolo undeexista, atomul de carbon asimetric dincompugi. 1) 2-cloro-lbromopentan: 2) 3-bromo-hexan; 3) acid2-hidroxi-propanor

ENANTToMERtLoR O PRoPRtETAT|LE . Recunoagterea chlrald Fig. 5.7, Structurile moleculei Enantiomerii au uneleproprietili fiziceidentice, de exemplu: densf de 2-propanol: punctul tatea, de topire de fierbere, dar au altele diferite, care depinc 9i a. formula de structud; alatomilorin proprietS: de moduldearanjare spaliu. Unadintre aceste b. molecula esteachirale. este,de exemplu, mirosul. ln cazulmoleculelor careau miros speciic (mucoa numai enantiomeri unuldintre ocupa aceicentri ai receptorului (vezifig. 5.81 sa nazale) cu carese potriveste ca formdSi geometrie gi are un rol imporA@stmecanism se nume$te recunoagfere chlral5 tantin procesele biochimice in modul de actiune al medicamentelor. 9i . Activltateaoptici lvlofecufefe chiraleau activitate op ce. Nofiunea de acflylfate oF de D. F Arcgoin anul'1811 pri. tbi a fost introdusA Sifundamentate exemple de J. B. Blof, in anul1815. Rotalia specifice Moleculele careau activitate optic6au proprietratea de a roti plapolarizate. nulluminii Fig. 5.8. Recunoa$terc chimld. Instrumentul care mdsoardactivitatea opticd se numeste
:

11 0

arimet ru (fig.5.9.\. ool Schema de principiu a unuipolarimetru in fig.5.10. esteprezentatd

Q 1

Fig, 5.10,Schema deprincipiua unuipolarimetru: I - surse;2-lumind nepolarizat5; 3 lentild polarizanti; ,f lumini plan polarizatd;5- celuld cu solu(iede analizat(probi); 6 lumini plan polarizatedeviali de solutia de Fobd; 7 - lentilS analizoare: 8 - observator

Dupe cumseobservd dinfigura 5.10, lumina nepolarizate, emisd (1), desursd arevectorul cemp electric in toate careoscileazi direcpolarizante (3)vectorul ce shdbate lentila camposci liile(2).Dupd plan(4);acest leazidoarintr-unsingur planesteperpendicular pe direclia dedeplasare a luminii, Lumina astfel obtinuti se numegte iuminepbn-polarizaqAceastia (5) care strdbate apoi recipientul conline solutia desubsknld cetrebuie analizatd. Laiegirea dinacest planpolarizate .ecipient vectorul luminii estedeviat, cu un num5r de q.o, grade fie spredreap|a, (6).Valoarea fie sprestgnga unghiului o,o polarizante, sestabilelto cu ajutorul celei de-adoualentile cu rolde (7)prinmdsurarea (8). analizor, directd de cetre observator Substantele optic active, vectorului caredetermini devierea luminiiDlan-oolarizante: (D)Sise noteazd (+); cu +(l,o, se numesc dexfrog,'?p - spredfeapta, (L)qi se noteazd cu-d.o, se numesc /eyo9lr6 - spresferga, G). Enantiomerii au amandoi acelaqi nume, darauln fatafiecdruia o grafic litere; D sauL, R sauS sauun semn intreparanteze rotunde: (+) sau (-) care indicdsensulin care este rotit planulluminii polarizate (unexemplu sugestiv din naturd estedatin fig.5.11). Enantiomedi suntperc&ide izomeiopticicarcse g6sesc l, |g/afia gi planul polaizade obiedji imaginea ln sa oqlindd carerctesc luminii tecu acelasl numdr& W&, unulsW dteapta spr 6ng. Sicld/aft ptinvaloarca Rezultatul mdsuretorilor se exprimd rctalieispecnce, care senoteazd: la [o]D $iare, toc,expresia: , "rc 100 c.
ld la =-

Fig. 5.9.Polarimetru.

in care: specificd determinatd la temperatura de toci - [cr];- esterotatia (6 in fig. 5.10); - d estevaloarea unghiului cititla polarimetru proba; - i estelungimea, in dm, a recipientului carecontine probei, - C esteconcentratia exprimata in g (100mLF ss1u1;.. Pentrua fi opticactivdsolutiade probi trebuie s5 conlini o substantdchirale unul dintre enantiomeri sA fie ln exces fata de cele- Fig. 5.11.Cochiliide melccare Si sugereazd activitateaopticd a lalt.
doi enantiome .
111

Fig. 5.12.Reprezentarea a - model stereoizomerilor: b tridimensional; fomule de de pe$pectivi. coniigumlie

. Amestec racemic in concentralii cei doi enantiomeri de probi carecontine O solutie este optic racemic racemic. Amestecul amestec egalese numeste inactiv. la 1-butene se formeaz; prinaditiaacidului clorhidric De exemplu, poate sub formaa doi exista 2-clorobutan, care activ optic compusul stabilit cE optice s-a de activitate in urma mdsuretorilor enantiomeri. este un amestec de reaclieesteopticinactiv; de produsi amestecul suntegale celordoi enantiomeri concentratiile racemic deoarece in volumeegale se obtine9i prinamestecarea racemic Amestec de enantiomeri. echimolare a unorsolulii ceidci conline antitumorald cu acliune un medicament De exemplu, rotalie specF g/'100 Amestecul are 0,15 mL. concentratie enantiomeriin = racemic ce esteun amestec ficala 25oC: [o]D 0o.ceeace inseamna

7 Ex'rclllu este oblinut farmaceutice Un compusnaturalfolositin industria O soluliea acesdin frunzede mentdsubformaunuisingurizomer. princentdrirea la balanlaanacu precizie s-a preparat tui enatiomer intr-unbalon cantitativ g care s-au trecut liticda 0,1500 enatiomer in poIntrodusd adecvat. mL,adusla semncu un solvent Denumireade racehlic provine cotatde 25 de enande 10cm,solulia carearelungimea in recipientul larimetru, in care din limbagreac6, de polarizate cu -0,3o,la temperatura luminii a rotitplanul tiomer e, ftrcema inseamnl struSrlf
a fbstdat, dc denumi'a J. Bmelius. carc izolal. di!1 ^ din vinul cristalele ce sedepun nou,acidtartricsubfo ni de o opticinactiv6, substanld Pec.re
a rtufiil-o acid tIflric ftEenic,

200c. specificia enatiomerului. Calculeazirotatia C = 0.6g (100mL)1: [o]#Rezolvare.

100 G0,3)
10 10'1 0,6

ol."

(O FORMULE DE PERSPECTIVA DE CONFIGURATIE se fotridimensionale in plan a structurilor Pentrureorezentarea (fig. a perspective 5 12). Pentru de losescformulede configuralie se folosesc in spaliu a substituenlilor, sugeramodulde orientare pentrulegdturile dintreatomil chimice diferite simboluri atomiicare se afl6 in acela$iplan cu planulhadei sunt - Tntre B r>q<C l prinliniicontinue: reprezentate -; planulhartieicu cei situatiln fata din unesc atomi cele care b. prinsimbolul>-; sunt reprezentate acestuia planului hartieicu cei din - cele carelegd atomisituatiin spatele TI prinsimbolul r"'.. I planul hartiei Br-C-Cl . Formulelede proieclie Fisclrer I .o H se potfolosiforformulelor tridimensionale Pentru a evitascrierea c, proiectie Flscher. mulelede (fig.513 a) saua utridimensionale uneiformule Fig. 5.13.Reprezentarea La transcrierea perspectivd (fig. b), in formuli de pro5.13 stereoizomerilorr a. model de conliguralie neiade asimetric este formule de de carbon regulile: atomul hidimensional;b. ieclieFlscherse respectd in orientali depe$pectivi; se scriusubstituenlii configuralie lineiverticale in centru,la capetele Fiscrel. spate 9i la capeteleliniei orizontale c. fomule deproieclie cei orientatispre privitorin

112

structura tridimensionald. glipentru (aldehidd De exemplu, compusul 2,3-dihidroxipropanal (fig.5.14a) sau a celei cericd) transcrierea formulei tridimensionale (fig. 5.14 b) in formulede proieclie de perspective de configuratie F,s^cher conduce la structura din figurafig. 5.'14 c. In scriereaformulelor de proiectieFlscher(l) nu este admis; schimbarea loculuia doi substituenti intre ei, intrucatnouaformula (ll) nu mai este identica ei optic. cu cea initiali, ci este antipodul (ll) se maifaceo schimbare Dacain formulaizomerului intre ceilalti doi substituenfi se ajungela formulainitiald(lll = l), aga cum se poate vedea in fig.5.15: OH Lrn H FI In 1

cH2-cH-cHo
OH OH
2,3-dihidroxoplopanal

cHo

?t f.ta
a

"J n

D. cH,oH

n-i-srl :

---F-i ----i---i B!'

-c-cl -C-Cl 'I F

---l-' OH
(r)
\

'

cl J* Cl /: l-c C J B r f C l -C -B r

I ll I i

rt

t l \ r-l

!OH/

(D

H,

OH

I I

I H- C- O H I c. cH2oH
Fig, 5.14.Reprezentarea glicerice: izomedlor aldehidei a. modeltridimensional deschis b. formulede configuratie de Perspectivd; c. formulede proieclie F,rcrel. 1

cHo

0il)

( t)

"n"ntio."riJ structuriidentice dinpunctul , al izomeriei de vedere optice p n Fig,5.15, Relatii lntreformule deproiectie aiscreloblinute schimbarea locului substitultilor alomului decarbon asimetric

l- enantiomeri J\

^n-U -t/l t ,

Br

tl . Configuraliaabsolute CHe se numegAranjamentul spalialal subslituenfjlor unuienantiomer te configurafieabsolu6. -Br -Cl -C -H generale, una dintre convenliile ale carei reguli pot fi aplicate pentrunotarea configuratiilor atomului de carbon chirala fost propuin lngold u Prelog. si anul 1966de R.S.Cahn,C.K. 9i 1 Regulile suntcunoscute sub numele ClP,de la ini\ide: conventia Br in limbalatine alelecelortrei autorisauconvenlia R-5, de la numele | z .,cHz = Rectus$i stanga= Sinlsle/: propuse a cuvintelor dreapta Regulile ^H-c-cHi^, , prin conventia C/P stabilesc o ofdineconventionala a atomilorsau un3 '1 | grupelor de atomilegatide un carbon asimetric, cu scopul de a numi, cHs fdreambiguitate, configuratiile absolute ale stereoizomerilor. Pentru a stabiliconfiguratia absolute a unuiatomde carbonchiral 7 > 7 >7 >7 -Br -CH(CH3L -CH3 -H se parcurg urmdtoarele etape: 1. Se identificd atomul asimetric de carbon Aicei patrusubstituenti b. ai sei. 2. Se stabifegte ordlreade prioritate a succesiunii substituenlilor: 1^//" prioritate (fig.5.16a); elementele cu num6r de ordine, Z mare au de carbon asime- daci cei doi substituenti suntlegatide atomul 'H-q-cHr-oH tric prin acelagitip de atom, prioritatea se stabilegte in functiede (fig.5.16 legati atomii urmdtori, direct de acesta b); " l "CH:r pentru substituenlii care conlin legeturi duble sautriplese concd atomulestelegatde doi,respectiv trei atomide acela$i fel siderd 7 >7 >7 >7 (fig.5.l6 c). -cHo -cHroH -cHr -H 3. Se prive$te atomulde carbonasimetric din parteaopusesubc, prioritate (fig.5.'17). stituentului cu ceamaimicd prioritalii 4. Se stabileqte sensul descresterii celortrei substituenfi Fig,5.16,Stabilirca oridinii de orientiati spreobservator: prioritate a substituentilor

Y\n

113

"ff

s " qe"tl (a-t

Fig. 5.17.Atribuirea configlrrafiilor: a. R; b. S
H- C-C| tl

" t"* oI

acestora - dacd prioritatea descre$te in sensulde migcare al a(fiq. ceforceasului, contiguratia este R 5.17a); - dacAprioitatea acesforadescresleir sens invers migceriiacelor ceasului, contgurafla este S (fig.5.17b). De exemplu, 2-hidroxipropanoic (acidul acidul lactic) are pentru enantiomerii sei formulele de proiecfie Flscher | 9i ll. Conform regulilor prioritdtii convenlieiCle ordinea substituenlilor in formula ldescregte in sensul de mersal acelor ceasuluit acesti formuEreprezinte enantioprioritatea merulR; formulall corespunde enatiomerului S, deoarece substituentilor descregte in sensul contrar mersului acelor ceasului:

cooH , . K, H{P-oH
- CHg l(R)
,l

uo\7r'-H
"CHg
(S)

rl

'cooH

cooH tl I

cooH
H2N-C-H

tFqffi
Stabilegte cdruia dintreenatiomerii R sau S ii apa4inefiecare prezentatiin figura5.1L_l formuld F,scher de proiectie

H -C- Cl H2C- cl

i", cooH
CHO

oHIRALE cu Dot AToMtDE cARBoN O MoLESULE

ASIMETRICI

acid2,3,4acid2-amino' lriclorobutanoic butandicarboxilic

O DIASTEREoIzoMERI ln general,o moleculd care are doi atomi de carbonasimetrici I poateavea patruconfiguratii diferite: catedoud pentrufiecareatorn H-C-OH. I de carbonasimetric. Br - C - H O moleculS care are n atomide carbonasimetrici are maxim2n I CH stereoizomeri. \cH, poateaveaconfiguralii Acidul2,3-dihidroxibutanoic diferite la cei u,c/ doiatomi de carbon asimetrici C2 $i C3 (vezjfig. 5.19Si5.20.) 3-bromo-2-hidroxo-4-metil-p6ntanal lzomerii | (2R,3R)9i ll (2S,35) $i respectiv lll (2R,35) Si lV (2S, Fig. 5.t8. !'ormulele de 3R) sunt in relaliede obiect9i imaginea lui in oglindd; ei sunt proiectie din exercitju. (vezifig. enantiomeri 5.19qi 5.20). lzomerii lFi lll, lSi lV, llsi lll, llgi lV sunl diastereoizomei. rG. a.tr
'L '{

IlCaslemEomerffsunt stereorioa?eo cafa au stmt enap|bmed. Diastereoizomeria lsau izome a sterice de distanfd)se referd la toatetipurilede stereoizomeri, care diferbintre ei prin valoriledistantelor interatomice intreatomiinelegali directgi carenu suntenantiomeri. O clasificare a diastereoizomerilor estedatdin fig. 5.2'1. Diastereoizomerii au proprietdti fizice 9i chimicediferite.De e(2R, 3R) al 2-amino-2-butanolului xempludistereoizomerul este li(2R, chid,iar cel 35) estesolidcu structurd cristalind. pentrudiaslein chimia organicd se folosesc denumiri consacrate reoizomerii careau, in formulade proieclie Flscher, substituenlii de partea catenei aceea$i sau de o partegi de altaa catenei: l9i ll (fig.5.22) parte - izomerii au ambii substituenli de aceeasi a catenei: ei se numesc erlro: - izomeriilll Si lV au substituenti de o parte ii de cealaltda

'a d T-.'
rt ...
I' lll

I I

":rl
\?.

.?"

Fig. 5.19.Reprezentarea modelelor enantiomerilor fi a diastereoizomerilor acidului 2,3-dihidroxi-butanoic. 114

:atenei; eisenumesc senumesclreo (vezifig. 5.22).

tcooH

,.h H-t'P-oH
, , , r , h ^,,

r 'CHg

3R) l(2R,

ff
IiJ

Fig.5.21. Clasificarca diastercoizomedlor

td
I

v
HoYf H
'C H g

,<b-o,., r l, .
n (.2R, 3s) 3R) rv(2s.

'coou

t-i--, --{-o *-T-oGT-*

Rz
I e tro R, tl

'l'1

Fig, 5.20.Reprezentara formulelor de proieclie F,screl a enantiomerilor acidului 2,3-dihiroxi-butanoic. $i a diastrcoizomerilor

tffii$u-

+T-* *-T-o
p

9-R, Rr-9-O

l1

''2 ''2 Pentruacidul2,3,s-trihidroxipentanoic se cerel numdrul a. stabile$te de stereoizomeri; lll treo lV proiectie pentru b. scrieformule de Flscher toti stereoizomerii; generalia :] Fig. 5.22.Formula gicarediastereoizomeri; izomerilor: c. stabilegte caredintre ei suntenantiomeri a. eritro;b. treo.

d.identifce izomerii e,frc.slpe cel trco instucturi," oryZ MEzo(MEzoFoRME) O FoRME

doi atomide carbon Compusul 2,3.-diclorobutan are in moleculd patru (fig. 5.23): asimetrici stereoizomeri Si | (2R,3R) 9i ll (2S,35) sunt enarfiomet; - izomerii cei doi - izomeriilll (2R, 3S) Si lV (2S, 3R) sunt optlc inacfivi: polarizate cu acelagi unghi, dar atomide carbonrotescplanulluminii opticea unuiasd fie in direcliiopuse,ceea ce face ca activitatea de activitatea opticda celuilalt; compensatd lll $i lV sunt identicedeoarececei doi atomi de - structurile substituenti: carbonasimetrici au aceia$i -H, -Cl, -CH3Si H-C-Cl; ci suntidentici. izomerii lll 9i lV nu suntenantiomeri, Compusiicarc conlin ln moleculddoi atomi de cat,,on asimettici gi au un plan de simetie suntoptic inactivi$i se numescmezocompugtr sau rnezotome.
I conform IUPAC

cr-*S\u crf c9-H H{,'Ncr

Y
cHa

,{L", >K
r (2R, 3R)

b",

'cH.

;l

CHs

I (2S 35)

?".

n{b. ct
H+b'!cl
)

/-f\

cH1 -

,I\' cr-tcJ-H
oJ- c*)-H

cH"

CHr

tr

cHs

35) fl (2R, rV(2s' 3R) Fig. 5.23.Stereoizomerii 2,3-diclorobutanului.

115

Prefixulmezo indicd existenta in moleculd a unuiplande simetrie. a -c-b b -C -a Toatesubstantele chimice care au un plande simetrie (fig.5.24) t 4l existasub forma a doi enatiomeri, izomerul(+) $i cel (-) Si a un b- c " -a a-i--n izomeropticinactiv(mezoformd). RR De exemplu, 3,4-dibromohexanul aredoiatomi de carbon asimeobiect imagineTnoglind; enantomerl plan trici Si un de simetrie. El existdsub formaformaa doi enantioRR meri,l(R) 9i ll(S) 9i a un izomeropticinactiv, lll mezoformd:

t.

t.

b - C- a

t-1.
I

b-c"-a

1,- 7 =1 _T-=
a -c"-b

a -C-b

H2C -CH3

H2C-CH3

H2 C-CH3

HH Br H
H2C*CH3 l(R) H2C-CH3 (S)

,.1-{-CrBr
{-Cr-Br
H2C-CH3 lllmezoformd

>K
Y

obiecl imagine in oglind; mezoforme Fig, 5.24,Formulele generale ale enantiomerilor gi a fomei mezopentruo molecule careare plande simetrie.

tffi;-tirPentruacidultartric(acidul 2,3-dihidroxi-dicarboxilic), se cere: a) scrieformulele Flscher ale stereoizomerilor sdi;

b)stabilegte care dintre acestia sunt enatiomer' S, Tjry

O corucluzrr
- Elucidareastructuriitridimensionale gi a relatiilorcare se stabilesc intre atomi constituie fundamentut proprjetelilor explicdrii fizice alecompugilor organici. $i chimice organici care au aceeagi formulemolecular5, - Compugii dar diferdprinaranjarea spatial;a atomilor se numesc stereoizomeri. O moleculd carearer,atomide carbon asimetrici are2nstereoizomeri. - Un atomde carboncareare toli cei patrusubstituenli diferilise nume9te carbonasimetric. Existenfa in molecula unuicompus organic a unuiatomde carbonasimetric determinA aDaritia a doi izomeri spatiali, numiti enantiomeri. Enantiomerii suntperechi de izomeri opticicarese gAsesc in relaliade obiect sa in oglindd planul luminii 9i imaginea $i carerotesc polarizate cu acelaginum5rde grade,unul spre dreapta$i celAlalt sprestanga. (prob;)carecontine de analizat ceidoienantiomeriin - O solulie concentratii egalese numegte ameslec racemlc. Amestecul racemic esteopticinactiv.Amestecurile racemice se obtin,fie ln urma unor reactiichimice,fie prin amestecarea unor volumeegale de solulii echimolare de enantiome . careare doi atomide carbonasimetrici poateavea - O moleculE patruconfiguratii diferite: cate dou6 pentrufiecareatom de carbon asimetric. - Diastereoizomerii suntstereoizomeri carenu suntenantiomeri. Compusii care contin in moleculi doiatomi de carbon asimetrici suntopticinactivi mezocomSiau un plande simetrie Sise numesc ousisau mezoforme.
116

AROMATICI. 5.1.3.HtDROXIACIZI ACIDULSALICILIC

ln cadrullectiilor din acestsubcapitol vei aplicatot ce ai invelatla pe cazul carboxilici chimie despreproprietatile acizilor Sialefenolilor, (acidsalicilic acidului 2-hidroxibenzoic ng. 5.25),ca exemplu - vezi, de comousdin clasahidroxiacizilor aromatici.

ALActDULUt sALlctLrc ActD O DARAoTERUL

ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. 1- Inhodu o cantitate micd de acid salicjlic (cateva cristale) in doudeprubete numerotate. Toamdapdin eprubete $i agitdle. 2- MdsoadpH-ul soluliilorcu hartieindicatoare de pH. 3- Adaugd2-3 (l) ti de fepiceturi de solutie dero$ude metil(saumetioranj) in eprubeta (2) culorile. 4Adaug5, inpicdturi, solulie nolftaleiDA in eprubeta $i obsewA eprubetd. Agitd eprubetele apoase dehidioxidde sodiu NaOH l% in fiecare in caiet. observe schimbarile de culoare. Noteaza toate observaliile li acid; Obsenatiet l- acidtl salicilicsedizolvain apd;2-pH solutieieste (1) incolord in eprubeta 3- solutria secolorcazd in roguin eprubeta $i rdmene (2);4- soluliase colorcazd (l) $i in ro$u in portocaliu in eprubeta - galben (2). De ce? in eprubela Acidul salicilic este o substantd cristalinefoarte solubild in ap6. Solubilitatea se datoreazdlegeturilorde hidrogencare se pot stabili lntre grupele carboxil 9i hidroxil ale moleculelorde acid salicilic ai moleculele de apd. un echiAcidul salicilicdizolvatreactioneazd cu apa, stabilindu-se protonil librucu schimbde

cooH
OH + H20
acid2-hidroxibenzoic ap; {acidsalicilic)

=--t l( )l r\i/

coo I A:*.oH

+ H3o (5.t).

hdroniu 2-hidroxibenzoat (salicial)

b. Fig. 5,25.Imagina moleculei de acidsalicilicl a. modeldeschis; b. modelcompact.

Solulia apoasd de acidsalicilic este acidd(arepH < 7) deoarece, (5. l), ea contine agacumse vededinechilibrul o concentralie de ioni hidroniu, H3O*mai mare decat cea provenitd numaidin ionizarea = IHOJ= 10'7 apei(in apd:lH3O.l SipH = 7).

tEa*-iiiide aciditrate, Ka(mdsurate in solulieapoasd la Se dauconstantele 25"C)ale urmdtorilor acizicarboxilici: a) acidsalicilic, Ka: 10,60.104; Ka= 0,68'10-a; b) acidm-hidroxibenzoic, Ka= 0,87104;c) acidbenzoic, d) acidpropanoic, Ka= 0,13.'104. Se cere:'1) agazd aciziicarboxiliciin ordinea cre9teriiteriei lor; 2) enuntd o concluzieprivind tdria hidroxiacizilor aromatici in comparatie cu tdriaacizilor g!gjj9!/ Acidul salicilic(acidulohidroxibenzoic) este un acid slab mai Dutemic decetacidul benzoic si decatacidul m-hidroxibenzoic.
117

Datoritacaracterului acid, acidulsalicilic rcactioneaze cu solutii apoase de baze(hidtoxizi alcalini: NaOH,KOH).Din reactie rezuttd sdrurlcarese numesc sarbrlafl; de exemplu, in urmareactiei dintfe acidul salicilic Ai hidroxidulde sodiu, NaOH concentratrezultd salicilatul de disodiu:

cooH
+ 2 NaOH -+
acd salicilic acd salicilic

COONa. O-Na. + 2H2O

salicilatde disodiu apd

(5. I)

Sarci/a/(de sodiu$i de potasiu) suntsubstante ionice, ugorsolubile in api. AcidulsalicilicSi salicilatul de sodiuse fotosesc drept conservanti in industria alimentard,

ALE AcrDaJLaJt sALtctLtc O REAoTDE EsrERrF,cARE

poateparticipa Acidulsalicilic la reactiide esterificare, cu ambele grupe funclionale, in funcliede reactivii chimici$i de conditiile de lucru: grupacarboxil gi -in reacliicu alcooli,inmediuacid,se esterificd se obtineun hldroxiester (compus cu functiuni mixtehidroxil, -OH Si ester); de exemplul
Fig. 5,26.Medicamentele care continacidacetilsalicilic.

,o
OH + HO - CH2 - CH
ianol

c
H'

40

-l'o-cr-r, f/--\>OH +H2O r\l/ / l

cH,

acido-hidmxibnzoc (acidsalicilic)

- l(

o-hidroxibenzoal de et (sallcat d etil)

-in reaclii cu deivali funclionaliai acizilot carboxilici, se esterificd grupa hidroxil$i se obtine un compuscu functiunimixte carboxil, -COOH9i ester;de exemplul

cooH

o H * 6 1 - g - 6 Hr ;l

cooH I
/l

o
acido-hidroxi- clorura de tanoil (clorura benzoic de acelil) (acidsalicilic)

l\

f^r-o-c-cH"

'vo

ll

'

+ HCI

acid acelilsalicilic (aspirina)

Sinteza induslrialia aspiri nei a avut un rol impoftantin timpul celui de al 2-leardzboi mondial,nu numai pentruindustdafamaceutica. Fabricanamedcani de aspirind auculnfii palat aproape toati cantitatea de fenol existentd pe piala internalionali. Lipsadefenoldisponibil,a impiedicat altefiri se sintetizeze explozibjlul2,4,6-hi(acjdul picdc). nitrotenol 118

Acidulacetilsalicilic estefolositca medicament sub denumirea de (vezi aspirind fig.5.26).

tNDUSTR|ALA O FABRTCAREA A AsprRtNEl

Fabricarea industriari a aspiflneicuprinde doudetapeprincipale: . Sintezaaciduluisarblrc (acidulo-hidroxibenzoic). Industriat, prima etapd in sinteza asp/hheleste oblinercaacidutui salicilicorin procedeuf Kolbe-Schmift carc arc la baze reaclia de carboxilare dintreioniifenolat, C6H5-O-9i dioxidde carbon, CO2:

O-Na-

OH z',--Y

OH

coor.,ru
,-.'

*C Or B
(fenoxid de sodiu)

l(

\z

)l

""-'l(

a/'-':3'

cooH
* Na cl.
l t. 6.

r\7,) l
acidsalicilic

sodiu salicilatde

cu anacetilsalicilic acidului . Sinteza aspiinei ptin esterificarea concentrat: de acidsulfuric ln prezentd hidrida acetica,

o..

acidsalcilic

anhldrde acetice

(aspdna) acidacetc acidactilsalicilic

ACTwT0{TEf"XFf Rnr8!{far,a
se etecutd subnild! Atehlie,experienla acesteilucrdri practiceai nevoiede o Mod de lucru. Penht efectuarca g deacid introdu 12,5 desticld in balonul defelulceleidin fig. 5.27. hstalalie salicilic $i 17 mL (sau 13 g) de anlidride aceticd9i lncilzeqtpe baiede apd pen6 h dizolvareaacidului salicilic. in acesttimp, prcpad lntr-o sticlutd fomat dil: I mL de acid sulfuricconcentrat picurdtoare de 25 mL un amestec Adaugein soluliaobtin e h balonul $i 2 mI de acid aceticglacial(anhidru). de sticu, sub agitarecontinud,3-4 picdtud din soluiia de aoizi din sticlula refrigerntulb gatul picudtoaxe.Awazd balonul pe baia de ape,monteaze o ord la - 85'C. Scoate amstecul timp de balonului si lasdsi seincebeasci pu{irl li adaugd balonul din instalatie,lasd-l si se receasce - 5 mL de api Filheaz{ cristalelede acid acetilsalicilic$i spald-lede mai mulle ori cu apa pand cand nu se mai simte miros de acid acetic. distilati. Reped spdlarea cristalelorde acid acetilsalicilicse efectueaziln Filtrarea,spdtarea [i uscarea conditii optime dac6 se lucleazacu o pehie Biicher montatdla un vas de la releauade apd.Vei folosi acidul tromp5legat la trompade vid conectatd urmdtoare. acetilsalicilicoblinut,ih activitdtileexperimentale acidului Flg. 5.27.Sinteza in laborator acetilsalioilic instalalia: 2-balon de sticb l-reftigerent; (vasdereaclie); de apa; 3-baie 5-stativ; 4-agitator magntic; 6-pahie;?{ubutor cu CaCl2; g-furtunpentru 81rmometru; apd;l0-furtunpenhu admisie de ape;ll-elemente evacuare siguranldpentruprinde(ea sticlariei.

ACETILSALICILIC O HIDRoLIzAACIDULUI Reactia este o reacfiede condensare. Reactiade esterificare este reacliade hidrolizd. inverse esterificerii se obtinacidulsalicilic aciduluiacetllsalbl/lc Pin hidroliza Aiacidul acelc:

I cooH

+H,o + o-c- cH.

3t g )

cooH ot * lV

oo "",-""o|l.
acid acetic

(aspirina) acidacelilsalicilic

acid salicilic

dupa cum vei in organism,are loc hidrolizaenzimaticda aspirinei; procesul unei enzime loc sub acliunea are afla ln capitolul6, /\CTIIVTTJTTI OXPNRTN|[NI,|I;. (1) in paharul introduacidacetilsalicilic: Mod d lucru. in doudpahare (2) pahaxul un varf de pag. 121 compusuloblinut in experientade la , iar in
119

de aspirinipisati (mojamtd). Toami soluliede HCI spatuld de comp lnrrr: la fierbere. 1%in pahare Ce observi? $j incdLeqte-le Observalii se deg4 triros de acid acetic. De dd,/A avut loc hidroliza acidului acetilsalicilic.

6 DENflHCAREA ACTDULUSALICIUC
ACTIVITATE TJXPERIMIiNTALA numerotate Mod de lucru. in fiecare din cele4 eprubete aflatein stati! acid segdsegte cateo solulie1o% a uneiadin umdtoarcle substanfe: etanol, (solufiile oxalic,acidsalicilic,acidclorhidric au fostprcparate introduse fi de cetleprofesor). Identificd in caredin eprubete seafld solulia in eprubete In acest scop, toamdin fiecare eprubetd cate1 mL solulie de acid salicilic. observd schimbhrile de culoarc. Noteazi de Fecll l%, agiteeprubelele Fi in caiet. toateobservatiile s-a coloratin roqu-violel. Observqlii:numai solutiadintr-o eprubeta incolore; in acea eprubetisegise$te acidsalicilic. celelalte rdmenand Acidul salicilicse identificdfolosindca reactivo solutie de cloru16 deoarece de de fier{lll), FeCl3 se formeazd o combinatie complexd cu ioniide Fe3*, culoarerogu-violet in mediuacid (vezifig.5.28).

r.]'!fitlilii:

* i, 6- . * il*

Fig. 5.28. Acidul (a) se identificd acetilsalicilic folosindca reactivo solulie (b): in diluatddeFeCl3 mediuacidseoblineo (c). coloratie rc$u-violeta

I]XPIRTMENTAI,A ACTIVITATO
(l) catela numerctate infrodu: in eprubeta Mod de lucru. In 5 eprubete (2) $i (3) ceteun varf de spaluld in eprubetele de cristale de acidsalicilic, (4) sj (uncomprimat pisatsaumojarat), de la fa.macie, in eprubetele aspirine (5) acidacetilsalicilic sintetizat iar in actjvitatea experimentala dela pag.121, (6) 2-3 mL din solulia in eprubeta oblinuta la hidrcliza acidului acetilsalicilic (in activitatea precedentd). experimentah Toarnd apdin eprubetele l, 3, 5. 6 (2) (4) in di: solulia de HCI l%, eprubetele aeitA-le. Fierbe soluiiile fi $i $i (2) qi (4) qi cateva minute apoirdce$te-le subje: eprubetele fnandeprubetele pll-ul solutiilorcu haflieindicatoare depH. 2- Adauge i: deapi. I - Mdsoara eprubetd obsena fiecare - I mL solutiede FeCl3 l%, agiti epnrbetele $i deculoare. Noteazd toate observatiile in caiet. schimbirile 2- numaisolutiile din eprubelek OrJclvdlri:l- toatesolutriile suntacide; (3) s: (l), (2), (4) $i (6) s-aucoloratin ro$u-violet, soluliiledin eprubetele (5) ramanand incolorc.1)?(]l,?

efectuate, a fostidentificat cu reactiw in experientele acidul salicilic prin FeCl3, in solulia de acidsalicilic in soluliile oblinute hidroliza aspinai nei(comprimat) acetilsalicilic sintetizat in laborator, cares-a, 9ia acidului (aspirina) in rogu-violet. Acidulacetilsalicilic nu de reactie oe colorat (prezintd grupe reaclia FeCl3, culoare negativd) cu reactivul deoarece prinesterificare fenolic functionali hidroxil dinmolecula sa esteblocatd

O cottct-uztt
as' alifatici in a c;ror molecule existd atomi de carbon - Hidroxiacizii prezintd izomerie oDtice. metrici pentru esteacidul fabicared salicilic ohidroxibenzoic, folosit - Acidul gruF EI poateparticipa la reactii de esterificare, cu ambele aspirjnei. lucrui i'l funqionale, in functiede reactivii chimici de condifiile de 9i grupa carboxri reac,tii cu alcooli,in mediuacid,se esteifrcd Si se obljrc e un hidrciester,in reactiicu deivati funcfloraliai acizilorcarboxilici esteificegrupa hidroxl Fi se obtineun compuscu funcliunimi* carboxil. si ester. -COOH

120

5.2. ZAHARIDE
naturalicu larg6r6sreprezinte o clasade compuqi Zaharidele perelilor pandire intri in structura celulelor tutuin naturd. Zaharidele necesarul de zavii.Omul9i animalele i9i procura rororganismelor prinhran6, din sursele lor importante haride aceasta constituie una 9i numai- 2o/o din corpullor). Zaharidele de energie(dar reprezintd prinfotosinteza (vezifig.5.29)9i reprezinte de plante suntsintetizate peste 80% din corpul acestora;se apreciazec6 "produclia" de tonepe an. zaharide a plantelor ajunge la cantitatea de 1011 de carbon.DeCompu$ii din aceasti clasasunt numili9i hldraFl a primilor compugi, vinede la faptul cd analiza elementale numirea carbon, descoperiti in anul 1850,a aratatcd ei confinelementele: raport, ca 9i in apd: ultimele doudin acelagi hidrogen Si oxigen, dintre compuqii dinaceasO:H= 1:2.Formula moleculara a multora scrie: Cn(H2O)m, de exemplu: tAclas6, se poate sauC12(H2O)11, C6H1206 sauC6(H2O)6, CeH22Or adic1fotmal acegticompugiconlin carbon9i ape 9i pot fi numili (ln realitate ei nu sunl hidrali,cum este de exemhidrati de carbon, plu Cu(SOa).5H2O, molecule de ape, deoarece nu continefectiv Fig. 5.29.Zaha delese pdn HzO, dar denumirea se maifolo.'-'.rincd). sintetizeazd de cdtreplante fotosintezd. parte gi fac ulter' . din aceastd clasd intrucAts-a constatat dar careau compugi cu formul;molecular .ierita de Cn(HrO)m, proprietEli 1927 sd se folosimilare, s-adecisin anul fiziceSichimice cu rdspanseascedenumirea de glucide, dupenumelecompusului glucoza (in limbalatind:g/lcos cea mai marer direaSi importanla dulce). inseamnd (nuvine de la zaharoze Denumirea de zaharide(sau zaharuri) principal commelecomponentului al zaherului) Side la proprietatea pugilor cu numdrmicde atomide C de a aveagust dulce(,sarkara saccharum scritd, sakcharon in limba san - in limba - ln llmbagteacd, latin6). Zaharidele se claslflcd in funclie de compoftarealor ln reacliile de hidro ze in (vezifig. 5.30): polihidroximonocarbonilici care nu hicompugi - monozaharide, dtolizeaze, punend in libercomplexe, compugi carehidrolizeaza, - zaharide 2r<R4to t a t e m o n o z a h a r id e : + nlv ; -(M-t\4 -M-M-M-M),p o l i z a h a rd S

monozaharida

complexe conlinin molecule mai multeunitdlistructurale zaharidele (de C6H1oO5-), careau fost uniteintre de monozaharidd exemplu: unei molecule de apA intre doud grupSri ele in urma eliminerii formulalor de monozaharide. Frecvent hidroxildin doud molecule o/,gozahaCompugii in care2 < n < 10 se numesc este(C6H10O5)n. ride;compusiiincaren > 10 sunlpolizaharide.

Fig. 5.30,Clasificarea zaha delor

5.2.1. MONOZAHARIDE
Io||o!*rarffeL srm(odqprry'olg|*d' crf lt mffif rdrie cG cor4na th rmqrecdn o gn@ ca|bond, (aHeJli*l sa{| oe{oat, i .C=O maimutb gn{oetfrfodf" -Otl.

ll ctnuncnne
monozaharidelor Clasificarea se face,in principal, dupecriteriile urmStoare: . Dupd natura grupei carbonil monozahatidele se clasificain: grupd contin in - aldoze,carc molecule o aldehidd 9i mai multe grupehidroxil; glicerica. de exemplu: 2,3-dihidroxipropanal (aldehida glicerinaldehida; vezifig.5,3'la):
a\ IH H-C-O H
I

cHron
2,3-dihidroxipropanal (aldehida glicericd, glic6 naldhida)

gi maimulte carecontin in molecula lor o grupd cetond - cetoze, grups hidroxil; deexemplu, 1,3,4-trihidroxi-2-butanona (vezifig. 5.31 b): cHroH
I I

H- C- OH
I

cHroH
1,3,4-trihidroxi-2-butanona

. Dupd numdrulaiomilor decarbon din moleculd, monozaharidele potfi: frbze,cu troiatomi de carbon; tetroze, cu patru atomi de carbonipentoze, cu cinciatomi de carbon; hexoze, cu gaseatomi de carbon etc.;de exemplu:
IH H- C- OH
I

,9 c.
I

cH,-oH
tI

H O- C- H H- C- OH
I

HO- C- H
I

H- C- OH
I

H- C- OH
Fig. 5.31. Imagineaunor molecule demonozaharide: a. 2,3-dilidroxipropanal; b. 1,3,4-trihidroxibutanona. 122

cHroH
glucoza aldohexozd

H- C- OH

cHroH
fructoza cetohexozd

. Dupd configunlia moleculei,monozaharidele pot face partedin

seriaD sau din seriaL; de exemplu: D-glucoza, L-fructoza. Majoritatea zaharidelor careexisE in naturdsuntD-zaharide. Denumirea uzualaa monozaharidelor estecea folosit6 in biochigiin practice; glucozd, mie aplicatiile de exemplu: fructozA.

O srRUcruRA MoNoaHARtDELoR
Formula de structurd se poatescriein moa unei monozaharide permiland proprietilifizice duri diferite, fiecare explicarea anumitor manifestate in conditii de lucrucunoscute. ale moleculei, 9i chimice Principalele moduri de reprezentarea struclurrJ unei monozaharide sunt,prin: cate poatefi ,niard sau - formulapland (de proieclieFischer), ciclice ti (saude reprezentare de perspectlvd in spaliu). - formula DE STRUCTURA PLANALINIARA C) FORMULA p/ard formula de structure Cef mai simplumod de a reprezenta etape: liniard(FischerJ a uneimonozaharide cuprinde urmdtoarele catena liniarA atomi de carbon; se scrie de tipulde grupdcarbonil: aldehidi saucetoni Sise - se precizeazd leagdla un atomde C (primul, respectiv al 2-lea); atomiide carbon, C asimetrici; - se identifice f! de C necarbonilic se leagdo grupdhidroxil, -oH, - la fiecareatom orientiatd la dreaptasau la stangacateneiliniarede atomi de C, pentrua preciza configuratiile: R sau S $i D sau L. o Seriile D 9i L Apaftenenlaunei monozaharide la una din serl7eD sau L se face in functie de pozilia grupei hidroxil, -OH legate de atomul de C oo (C asimetric situatla asimetic cel mai indepdftat de grupacarbonll fate de catenaliniard: capetul catenei opusceluicu grupacarbonil), I-H. (ca 9i in D-glicerinal spredreapta - dac6grupa-OH esteorientate (fig. 5.32a2); dehidd; vezifig. 5.32 a'l),compusuleste o D-monozaharida cH2oH (ca qi in L-glicerinalsprestanga - dacdgrupa-OH esteorientratd (fig.5.32M). 2.O dehidi;vezifig. 5.32b3),compusuleste o L-monozaharidd . Numerotarea atomilor de C in cateni se facel i-" incepand cu atomul de C din grupacarbonil; - in cazulaldozelor, H-C-OH incepand cu atomulde C de la marginea caI - in cazulcetozelor, H O-C -H grupa tenei, cel maiapropiat de carbonil. I De exemplu: H -C -OH

?ts) u{-& " .{'5. flr

,P
CH2OH

aO!

its H-f-r& tr9-f-r-r

o. ,o

I'H I HO*C*H I
H -C -OH

H-C-OH

o
i 'u

l cHr - o H
^l

u-%-'on ir-%-'os ro*tJ-" no-31-H

H - C- O H H-C-OH
4l

i\u

'-i_tt,nn-i-' cH2oH CH2OH

b,

Ho-3J-n H-aJ*oH
H-"c'Qll "cH,oH
D-fructoza

H--c -O.li -cH,oH

D-glucozd

iFlo-c-H "cH,oH
L'glucozS
^l

Fig. 5.32.SeriileD ti L: a. SeriaD: I - D-glicerinaldehidd; 2 - D-monozaharide; b. SeriaL: 3 - L-glice naldehida; 4 - L'monozaharida.

123
I

planeliniarescise pentruglucozegifrudozeevidenliazel Formulele prezenta carbonil,de exemplu: 9i natura grupei functionale in glucoze aldehide 9i cetonein fructoze: grupe hidroxil; de exemplu: tipulde numarul 9i grupe primar, glucozS: o in -CH2-OH (marginal) 9i 4 -OH grupe -OH secundar, /CH-OH: grupe doud -OH prlmar, in fructoza: -CH2-OH (marginale) -oH secundar,CH-oH; 9i 3 grupe D sau L a moleculei. - configuratia Formulelede structurd liniare (numite formule de proiectie aratdca monozaharidele: Flscher) prezinte carbonil chimice alegrupelor bate proprie6tile 9i hidroxil: de C asimetrici: prezint5 conlin atomi optice, deoarece izomerie acelagi num5rde atomide C, care romonozaharidele cu polarizate spredreapta suntstereoizomeri tescplanulluminii (+); cu dextrogiri $i se noteazd numarde atomide C, care rocu acela$i - monozaharidele spre stangasunt stereoizomen tesc planulluminiipolarizate (-); se noteaze cu levogiri 9i - fac partedintr-oserie:D sau L. . ALE MONOZAHARIDELOR O PRoPRIETATI iN FAVOAREA EXPERIMENTALE ARGUMENTE PLANALINIARA DE STRUCTURA FORMULEI .Actlvltate optlci prezinld op ce activitate apoasede glucoze Sofutiile $i fructoze de din moleculele atomiide C asimetrici 1. ldentifica . liniare. cu pe formulele D-glucozd 9i D-fructoza 9i noteazd-i 2. Calculeazdnumdrulde izomeri optici ai monozaharidelor gi fructoza (vezifig.5.33), glucoza Rezolvarc: 1, O 'H "r H- C- OH
*l

,GF;iiir

cHr- oH
I

HO- C- H
.l

HO- C- H H- C- OH H- C- OH
I .l

,I

H- C- OH
,I

H- C- OH
I

cHroH
D{lucozi

cHroH
DJructoza

ea are N = 24 = '16 2. a) Glucozaare 4 atomide C asimetrici; b) Frucoptici). (8 perechi sauantipozi de enantiomeri stereoizomeri = = (4 ea are:N 23 8 stereoizomeri Fig. 5.33. Imagineamoleculei toza are 3 atomide C asimetricit optici). sau antipozi de enantiomeri de D-fructozd (model deschis). perechi
124

. Reactiide reducerea monozaharidelor 7 Exerclllv Scrie ecualiareactieichimicede reducere: a) a etanalului; b) a acetonei. Precizeaz6 condiliile in careau loc reactiile de reducere a compusilor carbonilici. Glucoza se reduc (cu H2in prezenti de caializatori) Si fructoza formandu-se un alcoolhehaxidroxilic (1,2,3,4,5,6-hexitol) Si anume stereoizomerul numitsorbitol sau glucitol:

cHr-oH
I

cHr - o H
I

cHr-oH
I

H -C -OH HO -C-H t r , r H O-C -H | + H,-:+ | H -C-OH H -C -OH H * C-O H

I

Ci*o
I

HO- C- H
I

NaBH4/H3O- HO- C- H

NaBH,/ H,O-HO- C- H
I I

H- C- OH
I

H- C- OH H- C- OH
I

H -C -OH
I

H- C- OH

cHroH
D-glucoza

cHroH
D-so|bitol (D-glucilol)

cHroH
DJructoz6

cHroH
D-manitol

prinreducerea Intrucat fructozei, apareun nouatomde C asimetric,se oblindoi stereoizomeri (D-sorbitol qi D-manitol). ai hexitolului Reducerea monozaharidelor se poateface cu hidrogen molecular,Hzin prezenle de catalizator metal:Pd (sauPt, Ni),cu amalgam de sodiu de sodiu NaBHr, in mediu acid. Siapdsaucu borohidrurd

. Reaclii de oxidare a monozaharidelor . Oxidarea glucozei cu reactivul Tollens. ACTIWIATE EXPERITE'ITALA Mod de lucru. Prcparemai intei hidroxidul de diaminoarginr (I), reactivul //ers. Pent aceasta amestecd volume egale de [Ag(NH3)2]OH, solutiideAgNOI l0% $iNaOH 10%. picAtud Adaugd in solutie deamoniac pani la dizolvarca completa a prccipitatului ob{inut. Toandintr-oeprubeti proaspdt 5 mL reactivfol/e,?r preparat 5%. In$i 5 mL soluliede glucoze trodu prubeta intr-un paharcu ap6a$ezat pe o siti de azbestdeasupra unui becde gaz(sauspirtjed);inceLeste in apacaldi la $i rotelteu$oreprubeta 70-80oC. Noteazd obseNatiile in caiet. Obserwlii: pe perelii eF ubteisedepDne un stratdemetalargintiu (vezi fig.5.34\.De cA Glucoza are caracterreducdtor: - glucoza a redus ionii de Ag* din reactivulloilens la Ag metalic, care s-a depus pe peretiieprubetei; conform ecuatiei reacliei - glucozas-a oxidatla acidgluconic chimice:

Fig, 5.34,Oxidarea glucozei cu reacli\,\i Tollens.

125

. o,
I'H H-C-OH
I

H- C- OH
I

H O-C -H

HO- C- H I + + 2AgJ+ 2 ----r 4NH.+ HrO IAg(NHJJOH H-6_6p H -C -OH

I

H -C -OH

H- C- OH
I

cHroH
D"glucoz; hidrox dulde (l) dlaminoafgint

cHroH
acidglucon c argrnl aro,riac apd

Pe aceastd proprietatese bazeazd folosirea glucozei la argintarea oglinzilor. . Oxidarea glucozei cu reactivul Fehling. ACTIVTTATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. pahatBer 1. Prepararca reactivului Fehling. Sol\rtiaFehlitlg l: \ntr-.u.e zeli s dlzolyd1I de snlfatde cupru, CuSOa 5 H2Oin 100mL ape.Solutia Fehlitlg II intt^$ alt pahardizolve 35 g detartrat dublu de sodiu $i potasiu (sarcSeignette) qi 10,4g NaOH in 100mL de apd.Reactivul Ferljng se celordoudsolulii luatein pfuti egale. obtineprin amestecarca glucozei. lntroduintr-o eprubeti5 mL de re cti\/ Fehlitlg 2. Oxidarea glucozd. proaspet 2 mL amestecul la fierbere. ob{inut$i lncSlze$te Obserralii: ln eprubeteaparcun precipitat de culoarc ro$u-brun(vezi fi9.5.35).De ce? Glucozaare caracterreducitor ea a redus cuprul (ll) din hidroxi-

(ll)existent in reactivul (l),Sis-aoxidat dulde cupru Fehrng la cupru au avutlocreactiile la acidgluconic; chimice;
| 'H H -C- OH
I

H- C- OH
I

H O-C- H
I I

HO- C- H I I H_C_OH + curol+ 2Hro H-C- OH + 2Cu(OH)r--+

I I

H-C- OH

H- C- OH

cHroH
D-glucoza hidroxidulde acidgluconic oxidde
(ll) cupru (l) cupru apa

glucozei Fig. 5.35.Oxidarea ir rcaci'\'rrl Fehling: a. obtinereareacti\,1rlui Ferlirg: I - solutie de CuSO4; 2 - solutiede sare SeignetE:3 - rcacti.r' Fehling; b. obtinereaFecipitatului ro$u-brun. 126

. Oxidareacu agenli oxidanti energici

rffiiiiiiScrie ecuatiilereactiilor chimicede oxidarea etanolului. Preciin careau loc reactiile de oxidare a zeazdconditiile

"'"*i

ln ptezenle de agenli oxidantimai energici,cum este acidul azoHNO3 are loc oxidarea, atat a grupeicarbonil, cat Si a grupeialgi se formeaze t primar prinoxidarea un acidaldaric, de exemplu, cozeicu HNOrse oblineacidulglucaric (vezifig. 5.36):

H- C- O H
I

i'x

H -C -OH
I

HO-C -H HO-C -H HNO3 r I H- C* O H - 1 . . + H -C -OH

t'"

H- C*OH cH;oH l
O-glucoz5

H-C -OH
D-glucaic

t
Fig. 5.36.Imaginea moleculei de acidglucaric.

D FoRMULE DEsrRUcruRA PLANE ctcLtcE

)etermindrile experimentale au doveditci D{lucoza se poate ne in doudformecareau proprietilifizice (vezitabelul diferite S.1). Trbelul 5.1,Prop etili fizice )entrua explicarezultatele experimentale, se admitece in mole- alecelordoudfonneciclice(t $i I de D-glucoze (de monozaharid5) au loc reactii intramoleculare p aleD-glucozei. crclizarctgrupa carboniltip aldehidAreaclioneaze cu grupa Rota!ie pxil -OH legati de atomulde C cu numerul S: in urmaacestei Forme p.t. ale spe:tii intramoleculare: D.glucozei 'c cifici e inchide un cicluformat din6 atomi: 5 de C si unulde Ol to'nulde C din fostagrupecarbonit, de caree;te legatdin forma c5 o grupa-OH, devineatomde carbonasimetic: cr-D-glucoza146 +112,2 dci grupa -OH esteorientat; spredreapta, seobtine d-D{lucoza; dacAgrupa-OH esteorienhE sprest6nga, se obtinep-D{lucoza. P-D-glucoza 150 +18,7 n soluliade D-glucozd exisGin echilibru celetreiforme:unalinip dou; gi ciclice, (ambele d formecicliceavandceteun ciclu ii i alomi):
nD'.

H- C-O H

l o- c- H
l

H -C -OH HO -C -H H -c -oH
l,

| .H

Ho-6;--l rl
H O-C- H H -C- OH
I H_C! I

H-c*oH I I rl
O

H -C - O H

i j
ii

H_C_OH.;/ cHr-oH
D-glucozd

cHroH
a-D-glucoz6 36%

cHr *o H

Re?[ltrrtelenriisu,nilorilor(.\nu l|litiftt c6: Pcrinrentole - daci se di?ohii iD .!Fi enstnle de &-D.ghlcozi puni, &)|Ilea spesilied estede +|tr::. $i er stadc, in !imp. Filri h \alo{re{ de +52.70'; - &rqi $dizolvdi|| dpi crl$tnle de FDgl colA Eni, .ua!i{ qrF. cilh erte de +lE,l"' $i ee clr-tte, in litnp, pdM In valooFdr dc

- d{cd se dizolvi in irpd t[|r ameste(. de eriskrle de (r-t>ghF Yocsulde modificarealentd a valo i rotaliei specificea unei c'{r"dpurn $i de FD-glucl)?u pupandla valoarea de echilibru, fi de monozaharida, se numegte IE, mto[i& spccillc,i esre de arotatie. +52,7", qee{ ce explicd modih-D{lucozagi 0-D{lucoza sunt diastereoizomeri numiti anomerr. c{rce rolatiei specineeI soiuliei. unt anomefi doue monozaharide a ceror configunlie cictice in limp.

o,o2%

P-D-glucozd 64'/,

127

difere numai la atomul de carbon care a fecut pafte din grupa carbonil.Acestatom de C se numegte: carbon anomeric (de la grecesc cuvantul ano careinseamnd deasupra, cel mai de sus). Anomerii difere numai pin configuratia atomului de carbon asimetric situatin pafteacea mai de susa catenei monozaharidei. anomeric Atomul de carbon estesingurul atomde C dinmolecula de monozaharidd careestelegat de doiatomi de oxigen, O. precizeaza Prefixele c(-9i Bconfiguratia moleculei de monozaharidein raport cu atomul de carbon anomeric. Anomerii sunl diastereoizomeri optici in echilibru. Heteroc i cIuri stabi le. gtie Se cd numai compusii organici carecontin cicluri de 5 saude 6 stabile; de exemplu: atomisuntsubstante ciclopentanul, ciclohexanul. Compu$ii organici, carecontinin molecula ciclicdun heteroatom (atomdiferitde C, de exemplu:N, O) sunt compugi heterociclici. (vezi Exemple de compugi heterociclici stabili fig.5.37)l heterociclici cu 6 atomi: 5 atomi de C ai un atomde O: - compusi H,

i,

il tl HC/\

"c/-\cn -o- -CH

n"c/\u"
H'?c o'
letrahidropin

'tt"

cH'z '

heterociclici cu 5 atomi: 4 atomi d C Siun atomde O: - compugi H C -C H

HC \ 'o',/,cH
fufan

n2u\

//unz

ltrah idrofu |ar

Fig. 5.37,Imaginile moleculelor dera. tet(ahidropimn; b. tetrahidrofuran.

a Formeleciclice ale monozaharidelor Lareacliile intrcmolecularc de ciclizare cateau locin moleculele de participd grupacarbonil monozaharide Sio grupdhidroxil. grupa tln cazulaldozelor, -OH poatese Recea legate de atomul de C cu numdrul 5, saucealegatd de atomul de C cu numerul 4. in fun4iede pozitia in catena liniarS, a grupei*OHparticipante la reactia de ciclizare, se obfindoudformeciclicediferite ale aceleiagi monoprin zaharide caredifere numdrul de atomidin heterociclu: participigrupa-OH de la atomul de C cu numi- candla reactie rul 5, se formeaza un heterociclu avand6 atomi(5 atomiC + 1 atom O), adicdun ciclupiranozic Sise ob\ineforma piranozicdl grupa-OH de la atomulde C cu nu- cand la reactieparticipe merul 4, se formeazd un hetefociclu avand 5 atomi(4 atomiC +'1 atomO), adicdun ciclufuranozic se ob\ine forma furanozice. Ai glucozapoateexistain forma liniar6(carbonilic5) De exemplu: piranozica sau in una din celedoudformeciclice, saufuranozic;:

128

H-C -Oft
2l

1 /'o

c\

H- C - O H
3l

H -t-OH

clL

HO - C - H
4l

no-3J-H
H-C -OH H -C
4l

H-C - O H
5l

H- C- OH
6l

5l

6l

cHroH

cH,oH
D-glucoza

cHr-oH

o-Dglucopiranoza

o-D-glucofuranoza

participS grupa-OH din pozitia .In cazulcetozelor, la ciclicizare 6 sau 5; de exemplu, fructoza poate exista in forma liniard (carbonilic6) sau in una din cele doud forme ciclice, piranozicd (atuncicand la ciclizareparticipe -OH de la CO) sau furanozicd (atunci participd cendla ciclizare -OH de la C5):

cHroH

cHroH

cHr - o H

c-oH :o HO o-c-H -C-H 4r I H-c-oH I

3l

2l t -

2t--1 3t

H O-c -H
4l H-C-OH

HO- C- H 4r
6l "-"i

c-oH I I

O I

H-%-oH I

H-c-OH

%r,-l

tH,oH
DJructoza

cHr - o H

d-DJruclopiranoza

grupahidroxil, -OH care in formelecicliceale monozaharidelor, grupei nume$te lridroxrT C al carbonil, se se formeazd la atomulde grupe grrcozidicAi este mult mai reactivdecatcelelalte -OH. Exisglicozidic mai intai a mai reactivexplicaformarea tenta hidroxilului glicozidic grupa la monoester al monozaharidei, cel de unui -OH ai apoia poliesterului. in formdci formulelor de strudureale monozaharidelor Scrierea oblinutein solulii,dar clicd plandexplicdrezultatele experimentale dintreatomuldeO gicei doi atomide C din heterolegeturile chimice ciclu suntanormal de mari. SPATIALE O FoRMULEDE STRUCTURA preamarea unorlelegatde lungimea Pentru a elimina neajunsul gdturichimice, cidica de persde structurd s-au adoptatformulele pecfvd (orientate numiteformule tn spatiu)ale monozaharidelor, Haworth. de structurd: in acestmodde reorezentare a formulelor piranozic printr-u n hexagon tegulat o este reprezentat - ciclul pe pland haftiei: entat perpendicular ciclul furanozic este reprezentat ptintr-un pentagon regulat perpendicular pe planul heftiei, oientat in carese scrie saupentagonul regulat hexagonul - se deseneazd
129

numaiatomulde O (atomiide C din heterociclu nu se mai scriu): planulciclului legdturile dintre atomii de C, situate in maiaDroape de observator. suntkasatecu liniimaigroase. Reprezentarea formulelor prin de structurd ale monozaharidelor fotmule de stuctutd ciclice de perspectiveevidentiaze9i mai bine existenlacefor doi anomei (stercoizomeri sau izomerigeometici sau stenb4 carese gisesc in echilibru, grupahidroxil deoarece gticozidicpoate fi orientatdirl spa/u, in doud directiiopuse fafe de p/anul cicluluil glicozidic - candgrupahidroxil se gdsegte mai aproape de grupa hidroxillegatAde atomulde C cu numirut 4 (din ciclu),adic6 de paftea ciclulul aceeasi cu acesta, anomerul este a; glicozidic se gdse$te - cendgrupahidroxil mai departede grupa hidroxil legatdde atomulde C cu numdrul parle 4, adicede cealakd a ciclului decel acesla,anomeruleste p. De exemplu: . reprezentarea prinformule Hawofthalormirii celordoianomeri pornind ai D-glucopiranozei, de la formulaliniarddeschisd:

inoo

H -"Y'n c - OH

H OH

Ho-3J-u
^t H-b-Of{, -

d-D-glucophanozd

Sir WalterNomah Haworth (1883-1950) a prnnit in 1937 prmiulNobelpentrucercetirile saleasupm zaharidelor $i vitaminei C.

r-tJ-ot ^l br,otr
D-glucozj (formula liniarr, deschisA)

HOH
H OH lJ-D-glucopitanoze

ll

. reprezentarea prinfotmulede proieclie Haworfh a formdrii celor doi anomerifuranozici pornindde la formulaliniare ai D'fructozei, deschise:
HOH,C

cHroH
tl

H O-C -H

'11

(}-D-fruciofu ranozb
------t

H_C-QH.
H -C -OH
6l 5l

4l

cHroH

'cr,or-t

D-turan026 (formula liniad, deschisA)

130

ln formule Haworth: iar estesituatin colluldin dreapiaal ciclului, anomeric - carbonul legateprintr-olegdture - grupa alcoolprimareste reprezentate trasatd in sus,de la atomulde C din coltuldin stangaal ciclului.

5.2.2.DIZAHARIDE
ele se pot oligozaharlde; Dizaharidele sunt cele mal importante de monoa doudmolecule obtineprincordersareaintermoleculard de apd cu eliminarea unei molecule zaharide, identice sau diferite, legeturd de tip grupe se stabilegte o intredoud -OH. ln urmareacliei eter -C-O-C(vezifig. 5.38)lntre celedouaresturide monoza-

haridd. de monozahaEliminarea moleculei de ap5 intre douemolecule ridese poatefacein doui modurl. . Eliminarea moleculei de apd intre doue grupe hidroxil -OH /eglicozidice.Legdtura in acestcaz, se nume$te etericeob$nuta progrupe hidroxil geturA cele doud deoarece etericedicarbonllcd, Li .Gr carbonil. vin dindouegrupe rr -'l r ..! +a in acestmod este zaharoza, - 1]Q de dizaharidiobtinutd ^ Un exemplu ,. zain clasaa X-a (vezifig.5.39).Prinhidroliza despre careai invdtat {_ de de d-D-glucopiranoze se oblinro molecule 9i o moleculS harozei reactiei de Fig. 5.38.Modelarea P-D-fructofuranozd. prin grupe intre douA cr-D-glucopicondensare obtinute condensarea Zaharoza estedizaharida gli- -OH, cu lbrmarea grupelor uneilegiluri prin intermediul hidroxil ranozeicu P-D-fructofuranoza, oe up elet cozidice:

HOH,C

nonffi*,o"
HOH
H OH zaharcza

HO

a-D"glLrcopiranoza

0-D-lructoturanozi

. Eliminarea moleculei de ape tn|xe o grupe hidroxit glicozide monozaharide dic, a unei molecule ii o grupAhidroxilde tip obtinuti in acest monozaharide. Legetura eterica a/cool, a celeilalte Un exemplude numegte bgefure ebrice monocarbonilice. caz, se oblinutd in acestmod este celobioza. dizaharidd de P-D-glucopicelobiozei se obtin:doudmolecule Prinhidroliza tanozd. princondensarea a cares-ar obtinute Celobioza estedizaharida apei intre hidupdeliminarea de p-D-glucopiranozd doudmolecule glicozidic din pozilia4 a celeial uneimolecule droxilului 9i hidroxilul laltemolecule:
moleculei Fig. 5.39.ImaBinea de zaharoz,,
131

I
I

H + HPH HO HOH F-D'gucopranozb ll'D-glucopiranozd

7 Exercitiu Scrieecuatia reac(ieichimice de condensare dintreo moleculd de o-D-glucopiranoz; o molecule de f\-D-fructofuranoze. Si /

5.2.3.POLIZAHARIDE
7 Ererciiiu Denumeqte doudpolizaharide studiate in ctasaaL/ Celuloza care se gisesc in ti amidonulsunt doue polizaharide naturi, in compozilia majoritdlii plantelor (vezifig. 5.40).Ele au formulamoleculard H(C6H1oO5),OH, unden reprezintd gradut de policondensare.

O cELULozA

celulozd

Prinhidroliza avansatd a celulozei se obtinun numdrmarede molecule de 0-D-glucopiranoze. Celulozas-ar obtineteoreticorin poljcondensarea ar, molecule de p-glucopiranozd uniteintre ele in pozitiile 1-4:n vatiazeintre 300 Si 3300. 7 Ererciliu R"prurintastructura prinformute celulozei de woieclie Haworth. Rezolvafel

Fig. 5.40.Celuloza faceparte din structura de rezistenlS a plantelor

C
DE ESTERtFtcARE O REAcTfl A cELULozEl Celuloza confine un num6rfoarte mare de grupe hidroxil, -OH capot parlicipa re la reactiide esterificare u$or. in funclie de natura acidului se formeazd: - esteriorganici, de exemplu acetatii de celulozi; - esterianorganici, de exemplu azotatii de celuloze.
132

7 EreJcilirr Analizeazit formulade structure a celulozei scrisdla rezolvarea exerciliului la intrebarea: categrupehidroxil, -OH libere 9i rdspunde are tiecare din unitdtilestructurale de glucozi din molecula celulozei? in fiecare din unitililestructurale de glucozd din molecu- resturi (ferea le considera la celulozei pe celedin resturile de glucoza marginale) se gdsesc 3 grupehidroxil, Formula moleculare -OH libere. a celulozei se ooatescriesimDlificat:

..\ . " ,|

,oH {cuH,o,lol;t ""u

Fiecare din cele3 grupe-OH libere,poateparticipa la reactiide esterificare, astfelincatse obtinsuccesiv: monoesterul, diesterul 9i, Tnfinal,triesterul celulozei. . Esteri organici.Acetalil de celulozi

tG4i'Scrieecualia reacliei chimice de esterificare dintreetanol 9i acidul

ac6lic.

Printratarea colulozei cu acid acetjcSi anhidridd acetici sau cu clorure de acetil$i anhidridd acetice, se oblinacetalii de celulozel

/o-co-cH3 , -(c6Hror-oH ),;

monoacotat d clubza

'on

/o-co-cH3. {c"Hro,-o-co-cH,};
diacotal do celuloze

'ou

o-co-cH3
{c6H 7or-o-c o-c H 3}.
triacetatde cluloz6 -

o-co-cH"
o- co - cH3 {cuHrorl6-96-"Hr} *3nHro
hiacelat de cel0lozd

Ecuatia rea4ieichimice de obtinere a triacetatului de celulozd este:

ot{

,,o

{c 6 H7 o r - o H } + 3 r C H 3 -C

IHr.i,

o-co-cH"

apa

Fig. 5.41.Fibrcde mitase artificiah de tip acetat.

Z Exorcitiu Scrieecuatia reactiei chimice de obtinere a diacetatului de celulozi Acetaliide celulozdsunt folositila fabricarea de fibre (mdtase plastice articiciald de tip acetat- vezifig. 5.41),lacuri,materiale etc. . Esteri anorganici,Azotalii de celuloze Prinacliunea (acidazotic,HN03concentrat gi amestecului nitrant acid sulfuric,H2SOa concentrat) asupracelulozei se obtin azotatii (saunitratii) de celulozd.
133

s
E

Numarul de grupehidroxil carese esterificd depinde: de concentralia 9i raportulmolaral celor doi acizi care formeaze amestecul nitrant, de temperature, gi de timpulde reactie. de presjune Ecualiareacljeichimicede obtinerea trinitratutui de celulozd este:

oH
{C6HiO/ OH} + 3 n HO -NO / ' -+
. H SO,

o _ No ,
(C6 H7 O 2 -O -NO , } , + 3 n H , O

OH

o - No ,
t azolat de celuloz

(pentru a in(elegemai ugorcum se elimind apa 9i se formeazd esterul,s-a scrlsHNO3 in formaHO-NO2).

E;ffiScrieecuatia reactiei chimice de obtinere a mononitratului de celul026.

Produgii de reactie oblinuliprin esterificarea celulozei cu acid azotic,au utilizdri in funcliede gradulde esterificare, diferite n. Astfel: (nitratul) de celuloze cu un continut de 12,5-13,5% - azotatul azot se numegte fulmicofo,9i estefolosit in industria explozivilor, la fabrig. catea pulberii fere fum; liig. 5,42. Celuloza:a. model (nitratul) - azotatul cu un conlinut de -10% azotse nume$te colospalirl des0his; la ob\inetea celuloidului, unadin primele maseplasObicctc fabricatedin celulozd: dlr ii esteutilizat ticecunoscute; obiecte fabricate dan celuloid suntredate in fig 5.42; b. Iilhe de aer;c. ecrande (nitrat) - soluliilede azotat de celulozi cu un conlinutscdzutde pfo(cclie; d. Ilrc; e. hartiei in solventi: esterialifatici sau hidrocarburi Obicctelabricale aromatice din ccluloid: azot,(preparate mononucleare), sunt folosite la oblinerea nitrolacurilor l ochcla $i instrumcnte a de 9i nitroemailurilor. scristg. pcliculi lbtogralici.

@ AM\DoNUL

7E;ffi
Pe bazacunoitinlelor de chimiedin clasaa X-a precizeaz5 unde se gdse$te amidonul in nature9i ce rol are. Dinpunct de vedere al compozitiei chimice, amidonul nu esteo substanleunitarA, fiind format din doue polizaharide.. amibze Si amilopedine. Amlrozaestepartea solubile dinamidon9i reprezinte 10-20% din masalui. Ea reaclioneazd cu iodulla rece$j dd o coloralie albast.e intense. Prin hidroliza avansatda amilozeise oblin un numdr mare de molecule de o.-D-glucopiranoza. prinpolicondensarea Amiloza se formeazS, teoretic, a n molecule '1-4; de cr-D-glucopiranozd uniteintre ele in pozitiile n variaz5intre 200Si 1200. Formula de structure a amilozei este:

134

Amtlopectinareprezintd80-90% din masa amidonului'este slabeviolaceu-purpurie. in ape 9i dd cu iodulo coloralie nsolubil6 prinpoligiteoretic se obtine ramificatd arestructurd Amilopectina pndensarea uniteintreele Tnpode cr-glucgpiranozi a |, molecule ,tiile 1-4 Si, din loc in loc,'in poziliile1-6; n variazdintre 6000 Si ]6000. estei de structuria amilopectinei Formula

AMIDONULUI O HIDRoLIzA poatesd hidrolizeze complet amidonul in mediuacid,la incdlzire, gitrececantitativ ln d-glucopiranoz6: {C6H1sou}+n Hro -------+n c6H12o6.
amidoh apA glucozd

ACTIVITATE NXPERIMENTALA infiodu:' 50 mL suspensie Mod de lucru. l.lntt'ur. palnt Berzelius lpoas6 de amidon qi 2 mL acid sulfuric diluat lncilze$te paharulpand h fierbere,- l0 minute.DupAfiecarc2 minute,toamdlnh-o eprubeti - 2 mL de soluiie calde,rice$te eprubetain ap6 9i adaugao picaturdde solulie de iod ln iodurd de potasiu.Ce observi?Noteazi observaliilein caiet. Obsemalii: Ptobelestccesivecu I2IKI aratdo varialie a culoriil culoarea este din ce in ce mai slab5 datoriti hidrolizei di1l ce ln ce mai intensea (vezifig. 5,43). amidonului in paharcatevagme de carbonat hidrolizei adauge 2. Dupe terminarea cu o baghetdde sticE, pentru a de calciu, in po4iuni mici $i amestecand de calciu format 9i excesulde Filtreazd sulfatul sulfuic. neutralizaacidul pahie de sticli $i haftie de filtru. carbonatde calciu de solulie, folosind o Pune 5 mL din solulia filhat obtinutd inh-o eFubetd $i adaugdreactiv Tollens.Ce obsefli? De ce? Obsenalii: gl\rcoza,oblinutd in urma hidrolizei amidonului a redus reactiwl lollerr la Ag metalic, cares-a depuspe perelii eprubetei.

de catre enzimatic, in organism,amidonuleste hidrolizat in amidonul dexfrine Acesteatransformd numiteam,i/aze. enzimele Fig. 5.43.Hidrolizaamidonului: cu masdmolaremai micedecatamidonul) lDolizaharide 9i mallozd reacfieide efectuarea ,(dizaheridi). amidonuluicu de obtinere identificarea ste la bazametodei a amidonului Hidroliza enzimaticd probe recoltate in timP, I2l KI in a etanolui(alcooletilic)din amidonulcontinutin diferiteproduse din vasul de reaclie. cu amilaza estepusin contact vegetalm5runlit Materialul vegetale. hidroliza amidonului, are loc oz in timp, in boabele de conlinutd 9i, Pentrua obfinein final alcoolul pan6la maltozi Si apoi la glucoze. de bere: etilicse adaugedrojdie

amiddii.i,.l

ffiffi}:ffi"J*,:"@,ffi
CO,

A htebuintdri ate zaharidelor Zaharidele sunt componente esenlialeale tuturororganismelof, ata^t din regnulanimalcat 9i din cel vegetal. In plante, polizaharidele au rol de support(celuloza) sau de (amidonul). rezervd energeticd in organismele animale, reprezintio importantd sursdde energie. Glucoza estefolositd in medicind, deoarece esteun compus ugor asimilabilin organismul umangi bunfurnizor de energie. glucoza Industrial, produselor se intrebuinteazi la prepararea zapastilelor haroase, a de vitamina C, in industria textild9i la fabricarea oglinzilor. Zaharoza estefolositd aproape exclusiv in alimentalie. Cantitaiimari de zaharidesunt folositeca materiipdme pentru obtlnerea unorcompugi folositi in diferite domenii.

0 coHcluzrr
suntnumite de carbon sauglucide. - Zaharidele Sihidrali . Zaharidele clasiflcd se Tn functie de comportarea lorin reacliile de hidrolizd Tn: monozaharide zaharide complexe. 9i grupei carbonil ele potfi: aldoze - Dupdnatura 9i cetoze. Principalele moduride reorezentare a skucturii uneimonozaharide planA (liniani (sau sunt:formula sau ciclici)giformula de perspective de reprezentare in spatiu). fac partedin unadin seriile D sauL, in functie de - Monozaharidele pozilia grupei hidroxil, -OH legatd de atomul de C asimetric cel maiindepdrtat de grupacarbonil, falSde catena liniare. proprietefl Principalele chimice ale monozaharidelor sunt:reacliile gi de reducere de oxidare. Glucoza fructoza se reduc, forSi reacliile mandu-se unalcool hexahidroxilic. Glucoza se oxideaze ugorcuagenli oxidanti. Ea reduce reactivul fol/ens Fehrhg 9i reactivul Fise oxideazd la acizialdonici. de monozaharide au loc reacliiintnmoleculare de - in moleculele ciclizarela carc patlicipdgrupacarbonil9i o grupdhidroxil;se formeazd heterocicluri avand: fie 6 atomi, candse obtine formapiranozicd, fie 5 atomi,candse obtine formalutanozicAi s-auadoptiat formulele de structure cidicede perspectiva numite formule de proieclie Haworfh. se pot obtine ptin condensareaintermolecuhrea - Dizaharidefe doudmolecule de monozaharide, identice sau diferite, cu eliminarea unei molecule de apd intre doua grupe-OH. ln urma reaqiei se stabile$te o leg6turd de tip eter. participd la reactiide esterificare cu aciziorganici sau - Celuloza anorganici. lmportanl;practic5 qi azotatii au acetatii de celuloze de celuloza. nu este o substanld - Amidonul unitard; el este formatdin doud polizaharide: amiloza $i amilopectin6. poatesd hidrolizeze - in mediuacid,la incelzire, amidonul completgi trececantitativ in glucozi.ln organism are loc hidroliza enzi matica a amidonului.

5.3.AMTNOACTZT
7 Erarriliu Definegte compugii din clasaaminoacizilor. Rezolvare, A,|xhoastif srflt @nB4t dlhn ,ltr.nli (@fi&{.!$ at frnl4iuni l'ai,d.) @e w4in in ndecxte a/et gry arrino" -{ll{a Get s lruoa Gadod. -C(XIH (cu o singurd Tofiaminoacizii exceplie) conlinnumaigrupeamino primare. vii. Ei se gasesc, subformediferite, in organisme Aminoaciziipot fi reprezentatiprin formula generald: (catend H2N-R-COOH, in carecu -R- s-a notattot restulmoleculei pe aceasta). hidrocarbonatd existenli Sisubstituentii

5.3,1, DENUMIREA AMINOACIZILOR

Denumirea unuiaminoacid secompune din: cuvantul acld, urmat de cifra(saulitera)careindici loculgrupeiaminoin caten6, de prefixul amino de numele acidului carboxilic avand acelagi numar Si de atomi de carbon;
cifre saulitore
numele acldului calboxillc

Ac id , , , , , . . , . , . . , ,a ,,.... mi n o ,,,.,,.,.,,,..,,,.................. De exemplu: H2N-CH2-COOH

acidaminoacelic (glicocol sauglicin6)

ln cazul aminoacizilor cu mai mult de trei atomi de carbonin pteclzeaz' grupeiaminoln calena pozitia moleculd, in denumire se acidului carboxilic, in doudmoduri: cifre,numerotarea atomilor de carbo, fecandu-se lnce- printr-o pandcu cel din grupacarboxil, sau - ptint-o librei grecesc: y- (gama), d- (alfa),p- (beta), 6- (delta), - din alfabetul e- (epsilon),notareaincepandcu atomul de carbon vecin grupArii carboxil, in cazulaminoacizilor alifatici; - din alfabetullati o- (orto\, m- (neta\, p- (para), noGreaincepand cu atomulde carbonvecin grupdriicarboxil, ln cazul aminoacizilor aromatici:

^
65 4 3 2 1 r 6) P H2N- CH2-CHr-CHr-CHr-CHr- COOH

trAi'*"'
| ,"

cooH^

-/Y\p
aninoacid arcnatic

Ceimaimultidintre aminoacizi au 9i denumiri uzuale, importante fiindcelecarese folosesc in biochimie. Deexemplu:

137

p c H 3 - cH- co o H cHr-cHr-cooH
NH, NH,

cooH
NH,

a-alanina P-alanina acid2minobenzoic acid2-aminopropanoic acid3-aminopropanoic acido-aminobenzoic acida-aminopropanoic acidP-aminoprcpanoic

prin Numerul de grupefunctionale, din fiecaretip, se precizeazd preiixulcorespunzitor (di-, tri-) a$ezat?naintea numeluigrupei;de acidaminobutandioic. exemplu: acid2,6-diaminohexanoic,

AMINOACIZILOR 5.3.2.GLASIFICAREA
dupdmaimultecriterii, dintrecarecq. Aminoacizii se pot clasiflca (pentru sunt urmdtoarele exemple vezifig. 5.44). le maifolosite . Dupe natura rcdicalului de hidrccarbud de care se leage pot fi: grupele functionale: -COOH $i -NH2 aminoacizii carepot aveal alifatici, - aminoacizi glicina, de exemplu: alanina; - catendliniar6, de valina catend ramificate, exemplu: -

cH3-cH-cH-cooH;
CH3 NH' acid2-amino-3-m6tilbulanoic acido-amino-P-metilbutanoic (valina)

de exemplu aciziiaminobenzoici; aromatici, - aminoacizi micAti, de exemplu fenilalanina: - aminoacizi

cHr-cH-cooH.
NH,
acid2-amino-3-fnilDrooanoic acidu-amino-ojenilpropanoic (fenilalanina)

b. Fig. 5.44. Imaginile unor molecul de aminoacizi: a. glicind; b. acidglutamic.

. Dupi pozilia grupei amino, -NH2, fald de grupa carboxil, pot fi: c. p. y. 6, aminoacizi. -COOH aminoacizii . Dupe numdrul grupelor funclionale amlno tl caftoxll din moleculi,existe: glicina, monocarboxilici, alanina; de exemplu: - aminoacizi dicarboxilici, de exemplu: - aminoacizi HOOC-cH,-CH -COOH ; HOOC-CH"-CH"-CH-COoH.
-t__l NH, NHZ acid2-amino-1,s-pentandioic (acidslulamic) acidaminobulandioic (acidaspartic; acidasparagic)

de exemplu: - diaminoacizi, NH,

cHr - cHr - cHr - cHr - cH- co o H.

NH,
acid2,6-diaminohexanoic (lisina) acida,-diaminohsxanoic '138

_-----

. ln funcfiede nafufa altor grupetor funclionale din motecula de noacid,se cunosc: - hidroxiaminoacizi, caresuntaminoacizj ce contin9j grupehidroil, -OH; de exemplu: CH ,-C H -C OOH I l t'-t OH NH,
I acid 2-amino-3-hjdroxipropafioic isedna)

Tabelul 5.2. Bxemplede aminoacizineesentiali.

Denumire Abreviere uzuali

d-alanina Acidglutamic Acid asparagic Cislein6 Serind Ala

Glu
Asp Cis

- tioaminoacizi, caresuntaminoacizi ce contingi grupetiol,_SH; b exemplu:

cHr_cH_cooH
SH NH,
acid2-amino-3_tiopropanoic (cisteina)

Ser

Aminoacizi esenlali 9l neesentiati Glicind Gti DeSise cunoscsute de aminoacizi care exjst5in naturd(ami_ oacizinaturali) sauau fostsintetizatl in laborctor, numai 20 de ami_ oacizi suntinclugiln structura proteinelor, care intri in alcituirea nurororganismelor vii (de la bacterii la om); unii dintreei sunt pre_ Entali in tabelul5.2. Dintreacegtia, Trbelul 5.3. Exefiple de 10 amlnoacizi sunt numitiam! oaciziesenliali (pentu exemple. aminoaciziesenliali. vezitabelul5.3),deoarece oame_ r trebuiesa-iprocureprinhrane,organismul umanne putendsa ii Denumire ntetizeze.,Ceilalti 10 formeaze categoria aminoacizilor Abrevlere neesenliali. uzuale Alimentele continproteine, prina cdrorhidrolizi,se obfinin oiga_ 6m.aminoacizii esenfia/l gi neeserfia/i proteinele necesari. ValinA au coinVal )zru oIente Tnresturide aminoacizi: unelesuntbogateln anumiti ninoacizi, altelesuntdeficitare in alti aminoacizi; se impuneo ali LiBind Lts entalie echilibratd pentrua asiguratot necesarul zilnic de aml_ )acrzi esentiali al organismului. Sineesentialj. Fenilalanind Fen Majoritateaaminoacizilor care inte h compoziliaproteinelor sunt minoacizi. Fenilalanina esteun aminoain general, formulaunuicr-aminoacid se scrje(vezifig. 5.45): cid esenlial: ea trebuie introdusi H-l ,N -C H _ C OOH in organism prin hrane, deoarece in care cu R- s-a notatcatenalaterale(R- simbolizeaza restul oleculei de aminoacid; el poatefi un radicalde hidrocarbure, sau radicalpe care sunt grefategrupe funclionale). o_aminoacizii . carbon era Inueet numaiprinnatura substituentulul R_careestelegatde asimetric mul de carbon din pozitia cr(atomul de C legatde cel carb;xjlic). Examineaza formulelestructuraleale cr_aminoacizilor cu portantdbiochimice scrisela pag. 140_14j.Se observacE toli H2 N- CH- C- O H e9tj aminoacizi, cu exceplia glicinei,au un atom cle carbon rnetflq sunt deci moleculechirale,cetoa li se aplice regulile I D dlate in subcapitolul 5..j.2. t.\ catend a-aminoaciziipot fi clasificalipe bazastucturli catenei tatera,e vlaterald ' din molecula de aminoacid: 0,-aminoacid . in func(ie de caracterul hidrofob sau hidrofil al lui R, pot fi: hidrofobi.cei care contindrept cateneliteralt un Fig, 5.45.a. - aminoacizi lcar de htc,rocarbura (hidrofob). Fomula generald a de exemplu:alanind,vallnd,
organismul omuluinu poatesintetizacicluribenzenice.

\o )tl

d-aminoacizilor.

139

i-l

o H2N-cF-a-OH
Aa n n 5 - Ala

o
H2N-l H C- OH

Va inE- Val

fenilalanindi hidrofili,cei care contin in catene laterali grupe - aminoacizi funclionale -OH (ele cresccaracterul hidrofilal aminoacidului); de (vezi fig.5.45 exemplu serind b); . in funcliede propdetetile pot fi: acido-bazice, aminoacizi bazici, cei care contin in catena lateraldgrupa (vezifig. funclionala amino, de exemplut -NH2; lisina 5.46a); acizi,cel carc conlinin catenelaterali grupafunc, - aminoacizi glutamic (vezifig. carboxil, -COOHdeexemplu: acidul 5.46a) tionald carei9i pot neutraliza internsarcinile (la un - aminoacizi electrice pH, numit punct izoelectric), anumit cei carecontin dreptcatend laglicina, terald un radical de hidrocarburS; de exemplu: alanina.

PROPRTETATT 5.3.3. FtZtCE

H2N-1,:H-C-OH

o I

S 6r ln 6 -S r

Aminoacizii sunt substante, solide,cristalizate, incolore stabilela temperatura camerei.Forma cristalelor este caracteristicipentru fiecare aminoacid. Se topescla temperaturi ridicate(peste250oC),cu descompunere, AC'I'tVI'I'ATE EXPORIMENTALA puDe Mod de lucru. in doui epmbete cAte a,ninoacjd - lg dinlr-un (glicini,d-alanini etc.). Toamiintr-oeprubet6 apa tolueD. Ce $iin ceal^lti in general, aminoacizii suntsolubili in apd$i insolubili in solvenli putin organici. este un Cisteina aminoacid foarte solubilin api. Termenii inferiori dinseria aminoacizilor alifatici au gustdulce, iar mareau gustamar ceicu masdmolecular5

Fig. 5,45.b. Clasificarea aminoacizilor in funcliede caracterul hidrofobsauhidlofil al lui n.

ri
.tl
-l

ri tz t(l

H2N- ' . r H -C -O H

PROPRIETATI 5.3,4. CHIMICE

a
.!l lbha - !b I .,,r, ( i r(ri j

prezintd Aminoacizii toateproprietilile chimiceale ambelor tipufi grupe (-COOH functionale gi de darei dau reaclii in care 9i -NH2), grupe. suntimplicate ambele

ET ATtAcrDo-BAztc E O PRoPRt
CafactefuI amfoter al aminoacizilor Aminoaciziisunt substantecu caracteracido-bazic amfotel deoarece ei continin moleculel amino, -NH2 careare caracterbazicAi - grupafunctionalA -COOH careate catacter acid. - grupafuncfionalicarboxil, In moleculele de aminoacizi care conlin:o grupdfunclionale amino carboxil-COOH -NH29i o grup;functionald are loco reaclie de neutrclizare intramolecuIaA. Formula de structurd a {x-aminoacizilor de acesttip se poate

Hr N- , . H -C -O H
I

,ll

I ( ti

Acidglutamic Gu

Fig. 5.46.Clasificarea subforma de amfon: HrN H.N -CH -COOH.sau. - CH- COO. aminoacizilor in func.tie de I propdetitile1oracido-bazice. R R 140

Datoritd acpstei st/uctui amfionicei aminoacizii se comportd: ca acizi in solutiicu caracter bazic, - ca bazein solutiicu caracter acid, adicd sunt amfolili acido-bazici. Aminoaciziipatticipab rcacrii de neutralizare, atal cu acizii, cet modelede structuri vezitig.5.47\. ti cu bazele(pentru . Reacliaaminoacizilor cu acizi se scrie,in general(pentruun cr-aminoacid):
n2

t.

YT
Rb-3"^

illEr
E --m

-cH-cooH
I

--------------iil$fdl-cn-cooH .i+ ir , I
R pozitiv ionul (cationul aminoacidului)

sau:

H,ri -cn-co6 *tiiil-* "l

R

^^- 1

n,r(r -cH-c I
R

YlD ' *o., a

De exemplu, glicinei ecualiareactiei cu acidulclorhidric este: HrN-CHr-COOH + HCI --' CtH.tt- Ctt,- COOtt sau,scrisdsubform; ionicd: H3lit -cHr-coo' + Ht + ci -----Hrit-cHr-cooH + cf .
glicinei cationul b.

Substanla: HOOC-CH2 -liH3ci obtinutd in urmareaqiei de neutralizare a acidului clorhidric (glicine)este cuacidul aminoactic o sareiea sepoate scrie (clorhidrat de glicine). Siin formaHOOC-CH|NH2,HCI . Reacliaaminoacizilor cu bazese scrie,in general:

'9

b.

*ffi------------* H,r.r-cn-cooff H,N -?H-coo*144f

RR

sau:
R

311,0,,,'r ,"",""i1i"lifl
f
.--

*ififfi-> Hzr.r-cH-coo' +iffiei! -cH-coo' ffitir

De exemplu, glicinei ecuatia reactiei cu hidroxidul de sodiueste: + H2N-CH2-COOH NaOH --' H2N-CH2-COONa + H2O sau,scrisesub formi ionicd: HjN-CH _ - C O O + Na ' + H O- > H rN -C H r-COO- + Na' + HzO.
glicinei anionul 2.

Substanta: H2N-CH2-COONa obtinutd ln urmareacliei de neutra- Fig. 5.47.Modelealeglicinei $i lizare a hidroxidul de sodiucu acidul (glicind) aminoacetic esteo sare. ionilorei: a. molecul5; b. amfion;c. cation;d. anion. Z Erercilio Scrieecualiile reac{iilor chimice gi: careau loc lntre d-alanind a) KOH;b) HCl.
I - modldeschis; 2 - reprezentarea distribuliei de sarcin;,
11'l

ACTIVIIATE DXPERIMENTALA Mod de lucru. A$azdinh-un stativ 4 eprubetenumerotate.Introdu in de glicini (glcocol) 5%, iar in I $i 2 cete10mL solutieapoasd eprubetele 10 3 li 4 cate mL de apedistilate. MdsoarepH-ul soluliilor 9i al eprubetele apei.Adaugi in eprubeteleI fi 3 cate 2 picaturi de solulie apoasi de HCI de NaOH 0,1 M, iar in eFubetle 2 Si 4 cate 2 picetud de solufie apoasS pH-ul tutuo. Mdsoare solufiil agitandepmbetele. 0,1 M $i omogenizeazd soluliilor. Compari valorile depH obfinute.Ce observi? I li 2, carecontin aminoacid. Obsenalii. pH-t l so\trilor din eprubetele dupi adiugarea de HCI iDainte esteacela$i $i NaOH;pH-ulsoluliilordin $i qi inilial api, s-a modificat: in solulia din e3 4 care conlineau eprubetele prubeta3 a scezut,iat epiubeta4 a crescut. Dacd la o solutie de aminoacidse adaugd un acid sau o baze, in

Acantitatemicd, se constateca pH-ul solutieiremaneconstant. proprietetii de a aminoacizilor se datoreaze ceastd comportare pH-ul in cantitdti mici); neutraliza, atat aciziicat 9i bazele(introduse de deoareceeste dat de cantitatea solutieise mentineconstant, in reactia de neutralizare. carenu a fost consumate aminoacid pH-ulconstant, chiardacdla ele se adugdaSoluliile carementin mici),se numesc so/uliifampo,de pH. cizi sau baze(in cantitdti Soluliilede aminoacizisuntsolulii tamponde pH.

DEcoNDE TSARE O REAcTt,

participe careau loc intermola reactii de condensare Aminoacizii grupe prin funclionale, celor doud intermediul -COOH 9i Fis, 5.48. lmaeinea moleculei lecular " '" ' elimind de ape. rrrl :re care se o moleculd r\n2 (model de glicil-glicind in chimici stabilitd intre celedoui resturide aminoacid deschis). Legetura estede tip amidic. noulcompus formatprincondensare, In urma reacliei de condensaredintre doue molecule de aminoacizi (identice sau difeite) se fomeaze peptide, mixtecareconlinein molePeptida este un compuscu functiuni grupe amino -COOH 9i funclionale diferite: cule 3 -NH2, carboxil amida-co-NH-. DouA MolEcuLE DEAMlNoAclDlDENrlcE O CoNDENSAREAA participd douemolecule ale aceDacela reacliade condensare peptide simple'. se fotmeazd o luia$iaminoacid o H ,N -C H -C H
t-l

OH
I

+ H- N- CH- COOH- - + Hr N- CH- C- N- CH- COOH + H 2O.

boHnRR

de glicind,se a doud molecule De exemplu,prin condensarea glicil-glicini (vezifig. 5.48): obtinepeptida + H2O. + HzN-CHz-COOH ---+ H2N-CH2-CO-NH-CH2-COOH H2N-CH2-COOH
glicine glicina glicil-glicina

tF",..-i!ir
intre doue moleculede reacfiei de condensare Scrieecuatia valina.
/

O CoNDENSAREAA DouA MoLECULE DEAMtNoActD D|FERITE DacA la reactia participd de condensare doudmolecule de aminoacizidiferilise pot formadoudpeptidemixfe, deoarece fiecareaminoacidpoateparticipa la reactie, atat prin grupaamino,cat gi prin gruPa carboxil: H OH
I
I

HrN -CH -C R
H
I

N-CH-COOH--->H"N-CH-C - N-CH -COOH + HOH,

t'tr

R' HO
ttl

HOOC-CH - N
I

C -C H -N H u--T H OOC- CH- N- C- CH- H,N + HOH R R'

precum simple. Si douddipeptide princondensarea De exemplu, uneimolecule de glicind cu o moleculd de o-alanine se oblinpeptidele glicil-alanin6: c(-alanil-glicind Si H,N-CH-COOH + H,N- CH,-COOH----'H,N -CH-CO-NH-CH,-COOH + HOH

cH,
d-alanina (Ala) gticin6 (cti) tl

t-t'

cH3
(Ata-cti) atanit-gtacinb

+ H2N-CH*COOH--'HrN-CHr-CO-NH-CH-COOH HrN-CHr*COOH + HOH CH.

(Gli) slicine (Ala) o-alanina

CH"
(cti-Ata) slicilalaninb

glicil-glicina simple Sidipeptidele Sialanil-alanind. Intr-odipeptidA formatdprincondensarea a doi aminoacizi: de aminoacid carese gesegte in parteastangda cate- radicalul nei are gruparea -NH2 liberegi se numegteradicalde aminoacid N-terminal , ial - radicalul de aminoacid carese gdsegte in parteadreaptda catenei are grupa*COOH liberi gi se numestendical de aminoacid C-terminal. Denumirea uneipeptide formateprincondensarea a doi aminoacizi diferitise face folosind numeleaminoacidului preceC-terminal dat de numeleradicalilor celorlalfi aminoacizi; de exemplu: alanit-gti(Val-Ala). cinii (Ala-Gli), valil-alanind Z Exercitiu Scriee;ua$ile reaqiilor de condensare intreo moteculd de valine 9i o moleculS peptidele de cr-alanin6 denumegte careggl39!E:/ Si O coNDENSAREAA DouA pEREcHt DE MoLEcULEDtN DOIAMINOACIZI DIFERITI Atuncicandla reaclia participe de condensare catedoui moleculele din doi aminoacizi diferili, se obtinmai multepeptide:simple ri pot reactiona m,xte,deoarece intre ele: (rezultd de aminoacid identice 2 dipeptide - 2 molecule simple); 2 molecule de aminoacizi diferili, in caz care, fiecare din ele poate avea rol de aminoacidN-terminal si de aminoacid C-terminal.

mixte. simple, cat 9i dipeptide rezultand atatdipeptide princondensarea glicinei cu d-alanina, se potobtine Deexemplu, glicil-alanini glicil-glicin6, peptidele: alaninil-alanine, alanil-glicine. Si 7 Erercitiu de condensare intre doud molecule de reactiilor Scrie ecuatiile glicine. molecule de valind doud 9i 6 REACT DE PoLtcoNDENSARE cu incd o molecula moleculide peptidapoatereactiona Fiecare peptidd, astde obfnandu-se saucu o altdmoleculd de aminoacid, fel, prinreactiide condensare 9i policondensare: cate conlinun numAr mic de resturi de aminoacizi: - oligopeptide, pani la 10; care contin un numdr mai mare de resturi de - polipeptide, pandla 50; aminoacizi: polipeptidici, lor care pot conlinein structura compusi - proferre, '10 de aminoacizi. oanala 000de resturi AMINoAcIzILoR O IDENTIFIcAREA AC!'tVTI]{tf, f, XPARIMAN'IALA in doui epNbete 2 mL solulie apoasa deglicini Mod delucru.Introdu Adauge in fiecare 2 mL solutie de acido-aminobenzoic. 5% si respectiv picAturi de solfat de cupru 57o.Ce cateva de solulieapoase eprubeti observi? respectiv albashu-versolutiile secoloreaziin albastru deschis, Orslrpalii:
de deschis./)(, ('1,]'l

,l
11!{TE4nt
Fig. 5.49.Identilicarea aminoacizilor: a. reaclia cu sulfatde cupru; cu ninhidrinS. b. reactia

combinalii lormeaze cu ioniide cupru(ll), Cu2+ cr-aminoacizii complexesolubilein apd, astfel incat culoareaslab albastrea ln cazulo-aminoacizilor aromatici coloralia are solutiei se intensific5. nuantaalbastrd-verde. AXPI RIMf, ]NTALA ACTIVTT,{trO intlodu 2 mL solulie apoasi de glicina Mod de lucru.intr-oepnibetl 5%.Adaugdjn fiecare acelasi volumdesolutie ded-alailind 5'%$jin alta, picdturi de ninhidrind l%. IncAlze$te 3-4 dintr-o solulie aposi eprubete cate pebaie I minut aproximativ ameslecul oblinut. Ceobservi? deapd, /,L(!?:2 solulia secoloreazd in albastru-violet: Orseraatri.. formeazecu reactivul organicninhidrind compusi d-aminoacizii (vezifig. albastru-violet 5.49). de culoare producerea aminoacizilor, Desprcimpoftanla 9i rolul lor in orgagi despreproteme vei lnvefain capitolul6. vii, precum nismefe

C cottcr-uzn
careconfinin moleculele suntcompu$i difunclionali - Aminoacizii (cu o singura grupa grupa carboxil. Toli aminoacizii lor aminoSi grupe primare. amino conlin numai excepfie) proteinelor, care intrd sunt inclu$i in structura - 20 de aminoacizi organismelor vii; dinke ace9tia: 10 sunt in alcdtuirea tuturor neesenliali. Se iat ceilallisunt aminoacizilor aminoacizi esenliali, pentrua asigura tot necesarul zilnic echilibrata impuneo alimentatie al organismului. de aminoacizi esentiali $i neesentiali,

144

proteinelor - Majoritatea aminoacizilor care intrd in compozitia suntcr-aminoacizi. pot fi: hidrofobi sau hidrofili; bazici,acizisau neutri. - Aminoacizii - Tn moleculele de aminoacizi care contin:o grupi funcfionald amino-NH2 9i o grupdfunclionale carboxil -COOH are loc o reacfie de neutralizareintramolecuhreise lotmeaze un amfion. participd la reactiide neutralizare, atatcu acizii,cat - Aminoacizii (vezifig. formandu-se seruri 5.50). Sicu bazele de aminoacizi suntsolutii tampon de pH. - Solutiile Aminoacizii formeaza cu reactivul organic ninhr'd'nd compugi de pentru culoarealbastru-violet; reactia estefolosite identificarea aminoacizilor. participd - Aminoacizii la reactiide condensare careau loc interprinintermediul grupelor molecular -COOH 9i -NH2intrecarese elimini o moleculd de ape; legetura chimici formati intre cele doud resturi de aminoacid in noulcompusestede tip amidic. de aminoacizi dintremolecule - In urma reacfieide condensare (identice peptide. sau diferite) se formeazd poatereactiona molecu16 de peptida cu inca o molecule - Fiecare de aminoacid, sau cu o alti moleculS de peptide, obtinandu-se asf fel, prin reactiide condensare gi policondensarer polioligopeptide, peptide 9i proteine.

A M I N

o A c
I I

z
Fig, 5.50.Pdncipalele reactii chimice ale aminoacizilorfi clasele deprodu$i de reacfie.

cozede concentratie 18%, cd prinhidrogonarea fructozei seobplane 1. Reprezinta cu formule stereoizomerii 8'. gtiind in cantitdli stoechiolin sorbitolul ii manitolul urmatorilof compusi: metrice, iardin glucozd se obtine numai sorbilol a) 2-clorobutan; scrie formula de structurd a zaharidei din cars b) 2-cloro-3.metil-pentan ; prin hidrogenare s6 formeazi numai manitol. c) 2,3-dibromohexan. prepara glucozd prin hidroliza a 216g 2'. Defineste mezoforma ii diastereoizomerii. L Se cuunrandament de60%, Calculeazd voScrie formulade structurd a unui comouscare amidon lumul de dioxid (c.n.) de carbon cars s obtine are mezoformd. prin fermentalia solutiei de glucozdpreparatd 3. Scrie formulelede structure Qi denumirile prin hidroliza acidd a amidonului. izomerilor de oozitie ai hidroxiacizilor monohidroglucozei 10,Arderea decurge dupeurmetoaxi-monocarboxilici cu trei atomi de carbon.Prerea reaclie chimice: cizeazd caredintreei prezintd izomerie optice.

.E EXERCTTil 9t PROBLEME

+ 6 02 ------+ C6H12O6 6 CO2+ 6 H2O+ Q 4. Glucoza se poateoxidaprinfermentaliela Dacdla arderea unuimolde glucozi se degaetanolSi dioxidde carbon.Scrieecualiareacliei je 2802 kJ, calculeazd cantitatea de cdldurdin chimicede fermentalie a glucozeiSi calculeazA = (1kcal kcal 4,18 kJ) degajatA la arderea a 100 cantitatea de etanoloblinutddin 3600 kg solulie g glucoza. de glucozd cu o concentralie de 20%. 11'.Calculeaze masade amestec sulfonitric cu procentuald 5. Calculeaza compozitia masica 25olo acid azotic necesara transformerii a 1296 kg elementald a uneipentoze. intr-onitrocelubze cu un continut de 14% g de solulie 6.'150 de glucozd se trateaza cu celuloze azot. rcactivFehling9i se obtin 8,64 g precipitat. De12. O polizaharid5 naturaleneramificate fofprocentuald termindconcentralia a solutieide meaza la hidrolizi in mediu acid numai a{lucoze. glucozd. probabile a) Scrieo structurd a polizaharidei. 7. Calculeaze masade soluliede azotat de arb) Ce cantitate prin de d-glucoze se lormeazd gintde concentratie 20% necesard obtinerii reacg polizaharidi? h'droliza a 162 de tivuluilol/enscareoxideazd 100g solutie de glu145

oale. D.Senna; 1. Un amestecechimolecular de doi enantic. cisteina. (activ/ omeri esteoptic........... inactiv) 1{. Definegte aminoacizii esentiali 9i scrie (salicilic 2. Acidul ........... esteun hidroxiacid. doueexemple. asparagrc). prin ecuatiiale reacliilorchi15. llustreaze, 3. Aminoacizii suntcompugi organici cu functF mice,caracterul amfoteral cr-alaninei. Definegte uni............ (divalente/ mixte). solutiile tamoon. 4. Glucoza (cebzelabazdl esteo .................. 16. Peste300 g de solutiede valindde concentratie 20 % se adaugdsoluliede hidroxid de ll. incercuiegte afirmalia incorectd. potasiu de concentratie 15%. a) Prinadiliaacidului clorhidric la 1-buten;se de obtineun compus a) Calculeazimasade solutiede hidroxid careare un carbonasimekic. potasiu necesare neutralizerii lntregiicantitdli de b) Glucoza in formaaciclicdprezinti 4 atom aminoacid. de carbonasimetrici. b) Calculeazd masade sare de potasiuobtic) Fructoza esteo aldohexoze. nute. d) Alanil-glicina esteo dipeptidd mixt6. 17, Un alfa-aminoacid contine46,6% C, A,73%H, 31,06o/o O gi restulazot.Deduformula procentual, lll, Conlinutul in zahir, al sfecle moleculard a aminoacidului ce masa zaher de este de B%. Calculeazd masade zahe. Stiind moleculard a acestuia este 103. oblinuE din 2 tone de sfecld de zahdr cu un global al operaliilor tehnologice de 18, La tratarea unei probede 23 mL laptecu randament precipitat 80%. Scrie formula moleculard zaharozei g a acid aceticconcentrat se separe1,2 + chimice de hidrolizd a acesteia. formatdin caseine Calculeazicanti- ecuatiareacfiei $i gresime. 2 punde tatea de caseinddintr-unlitru de lapte dace in precipitatcaseina are un procent masic de lV Se dd urmdtoarea structure a aminoacidu42,50/o.

'13. Denumeste IUPAC conform urmetoiami- E TEST procentuala noacizi compozilia ti calculeaza-le l. Scriecuvantul/ cuvintele dintreparanteze masica: care completeazd corect fiecare dintre afirmaliile . ..i.1 .cnrr.^i.

luinumit tirosind:

19, O polipeptid, esteformatddin 50 de res,,-\ HO-1( ))- cH,-cH-cooH turide cr-alanind. \Y/ a) Scrieformula moleculard a polipeptidei. NHt procentul b) Calculeaza masicde azot. grupele a) Precizeazd funclionale din molecula 20, Catebgdturi amidice, respectiv cetemolecu- tirosinei giTncadreaz-o intr-oclasdde substanle. b de apeseformeaze la sinteza uneipentrapeptide? c) Calculeazd masa de tirosindcare reactie 21, Se considerd urmatoarea Deotida: g neazd cu 200 NaHCO3 de puritate78%. Ce Gli-Val-Ser-Cis-Gli. Se cerel volum de CO2(c.n.) se degaje? a. scrieformula st.ucturalia peptidei; 2 puftle b. care sunt dipeptidele care se pot forma la reactioneazd cu 40 mL solupa(ial5in mediuacida pentapeptidei? V Un aminoacid hidroliza de hidroxid de sodiu 0,1 moli/ L 9i aceeagl c. scrie formulelede structurdale acestor lie cantitatede aminoacid reaclioneazd cu 40 mL dioeotide. solutie de acid bromhidric 0,2 moli/ L. $tiindcj lt. Avand la dispozitie urm6torii aminoacizi: are masa molard 146 determind formula ({-alanind, acidasparagic Siserinecatedipeptide moleculara scrie o formuld de structura Si mixtepotisintetiza? posibili a aminoacidului. 23, Prin hidrolizaunei oeotidese formeazd 2 plr*! peptida 4,2 g setineri 2,42g cisteind. Determind g) ndrute.Se acoda I p{.md Timpde lucru: din oficiil carea fost supusA hidrolizei de 9i scrieformulele structuriposib;lele ale acesteia.
146

coMPu$rcu TMPoKTaNTA
BIOLOGICA. NOTIUNI DE BIOCHIMIE
Q wtaoouceaeiNBtocHtM,E
DESPRE cELULA O cENERALTTATT pe ln secolul a privit, la microscopul al Xvll]ea RobrlHooke a observat cA acoasta carel-aconstruit, mostre decoajd defructe Si esteformat dincompartimonte foarle miciseparate de o membrand A denumit aceste lnceperi celu/e, e)drem de find. Principii16 de bazeale Unitatea fundamentald a vietiiestec6/u/a. teorisi celulare moderne suntrezumate in figura 6.1. qiconline in propo4ie reprezinte decontrol alcelulei Nuc/er./ centrul peste notat de 95olo, o macromolecule numite aciddezoxidbonudeic, pe scurlADN acronim format dintr-o succssiune de litere dindenumi(vazi dzoxiibonucloic fig,6.2), reaacidului: ac/d principalul punct al celulei este Din de vedere chimic, constituent ln general apa.Ceilalti componenli sunt moleculo organice simpl, Ftg.6.1. gtc.;compugi glucoze monomeri: organici macromolecu-Principiiledebazdaleteoriei aminoacizi, polizaharide); supramoleculari; lari(proteine, aclzi nucleici, complecgi celulare. ionianorganici. Toat speciil chimice careexistd lntr-ocelul5 suntTncontinud miscare transformare, Si
gonetic l/atorialul al unei celule se transmite de la o goneralie la alta

Capitolul6

DE BAZA O oertHrye etocxtMrEr $rrporEzE

lloGhhnfa 6de $ft& @tc &MM awwzw y p0o0e3oh dnvl@# ffi H i w i . pornind de la urmatoarele Biochimia s-afundamentat Sidezvoltat genefrcd: necesare 5 ipoteze de baze:. ipoteza toateintormatiile Tn ADN 9i reproducerii unui organism sunt stocate cregterii $i prinintermediul in momentul diviziunii celulare; transmise acstuia . ipoteza setransmite de fundamentald; fluxul de informalii biologice gide IaADN la afiemacromolecul5, numiliacid flboracleic, la acesta Fis.6.2. . ipol'za aproap toaterea4iilechimice ca- Imaginea la proteine; enzlmatlcC: moleculei de aciddezacestor reactii oxiribonucleic, re au.loc la nivelul celulei suntcatalizate. Caializatorii modeldeschis. gi se numesc . ipotezaenergeticd, nzrme, suntde naturaproteica adenozintrifostoric, scris unitatea de energie biochimicd estacidul prescurtat sa ln limba ATRdincombinalia unorlitere dindenumirea engleze:. adenosintriphosphoic acid (vezi fig. 6.3). Degradarea (catabolismul) alimentelor conduce la formarea ATP$i biosinteza (anabolismul) de oricdruicomponent celulareste determinate . ipoteza anumite macrome hidrof izaATP; autoasambldrii spontane: Fig. 6.3. pomind spontian, de la molecule simple lecule complexe seformeaze Modelul moleculei deATP organici. care apa4in diferitelor clase de compu$i

6.1.PROTEINE
gt CLASTFTCARE 6.r.1. DEFTNIT|E
ln anul 1839 chimistulofandezGerardusJohannesMutdera propusurmdtoarea formuldmoleculard: pentrutoate C4oH62Ot2N10 albuminele, substanlele cu rol termocoagulant din compozitia laptelui Chimistul JonsJacobBerzelius t-a sugeratlui Si a oudlelor. proteine,de la cuvantulin GJ. Muldersd numeascd albuminele profoscarc inseamne primul, limbagreacd deoarece a considerat la vremeaaceeaca ele joace cel mai important rol la nivelulorganismelorvii, ceeace aveasd se confirme participA in timp:proteinele la fiecare dintrereactiile celulare. Proteinefe sunt polimeri fornali din aminoacizi prin reactii de condensare. Toateorganismele, de la bacterie la elefant, au proteine formate din asamblarea, in diferite moduri, a numai20 de aminoacizi diferiti intreei. proteinei Modulin careacestia se succed in structura este dictat de codulgenetic, carceste comuntuturor tiintelor vii. Proteinele au catenaformatddintr-un numdrde aminoacizi care variaz; intre 50 Si 10 000,

PRoTE1NELoR O cLAstFtcAREA
ln funcfiede rolulpe careil au la nivelulorganismului, proteinele se clasificiin: - proteine de sfrucfurd, responsabile de stabilitatea mecanice a qi tesuturilor; organelor de exemplu cheratina; cate asigurdtransportul ln organisma - proteinede transpott, moleculelor mici,02 9i CO2sau al ionilor; hemoglobina esteo astfel (vezifig. de proteine 6.4a); de aprrareSiprotectie, care alcdtuiesc lntregulsistem - proteine imunitar al organismului; de exemplu: imunoglobulina; de confrol, cu rol de semnalbiochimic - proteine al Ai de receptor semnalelor, numite hoffnoni; de exemplu: insulina; - proteine cu roldecatalizatoi, numile enzime; de exemplu amilaza; proteine cu rol in deplasarei de exemplu, miozina este responsabile de contraclia musculard (vezifig. 6.4b); proteine de rezeryd, glinicina. cu rol nutritiv important, de exemplu proteinele Prinincelzire, la fierbere, se transforme ireversibil 9i isi pierdproprietdtile initiale. Procesul se numegte coagulare. Denaturaroaproteinelor se face gi prin loviresau sub actiunea unorbaze.

Fig. 6.4. Imagili aleunornzime: o. hemoglobina; b. miozina.

6.2.1.STRUCTURA PROTEINELOR
A pRorEtNELoR O srRucruRA PRTMARA
Structura p mare a prcteineiarcte pul gi succesiunea aminoacizilar in catena Droteinei,
148

O ScRtEREA FoRMULEt DE srRUcruRA pRtMARA unei proteine Formulade structur; primarda macromoleculei poatefi scrisdastfel:

frlr 7c{^ ,fNr^.,rcr l-cHooH H,l ]i I Y" 11 '" Hl I ot R l '\/ aminoacid legeturS TH
N+erfilrial amidic;

aminoaoid C.terminal

participila formarea Aminoacidul N{erminal legdturii amidice Infr-o proteini acidul N-lerminll prin grupareasa carboxilicd primul(de la participala lbmlarea lcgitlllii 9i se scrie intotdeauna la dreapta), iaraminoacidul intotdeauna ultimul sGnga carese scrie amidiceprin g|r|parea COOtl. legdture in dfeaptaeste numit aminoacidC-terminal formeazd Fi iar cel C-tcnnjnal prin gruparer pringruparea amidicd sa amino. Aminoacizii careparticipe la formarea legeturii amidice, cu excep- -NHt, iDlocDlaica succcsiunea se denumesc resfin fala numelui literclor in cuvrinlulCIARBON. folosind cuventul lia celorterminali, aminoacidului.

tfer-cltluScrieformulade structurA a unei proteine care are 52 de resturi de lisind, iarca aminoacizi N-terminal C-terminal valina 9i respecSi
liv cisleina ]licina:Gli sau G; Ordinea in careaminoacizii se succed intr-oproteinA se nume$te lrnina: Ala sauA; secverfd. Secventa liniard se poatescrie9i prescurtat, de aminoacizi hlina: Vrl sauV; (abrevieri) pentru aminoafolosind simboluri din trei litere, consacrate erinar Scr sau S; potfi reprezentate cizi.Secventele de aminoacizi singure liteFiprintr-o cid glutamic:Glu sauB; (vezifig. 6.5.): rd,pentru a economisi spatiu in memoria calculatoarelor isina: Lis sau K; ln fig. 6.6 este reprezentatd imaginea unei secvenle formatddin isteina: Cis sau C. glutamic-valin5. alanindlisind-serine-acrd proteina: De exemplu, F'ig.6.5. ser-(Ala,val)20-(cis-Glu-ser)25-(Lis-val' Ala-Gli)1 2-Glu (abrevieri) Simboluri tblosit() in ordine, tridin20 de dipeptide alanil-valina,25 pentru - esteformat5, cafivaaminoacizi. peptide gi 12 tetrapeptide cisteinil-glutamil-serine lisinil-valinil-alanilglicind; glutamic ca acidN{erminal ca acidC{erminal. - serina, Siacidul

Z Exorciliu Scrie simbolicpeptidacare are alaninaca acid N-terminal 9i gi esteformatddini valinaca acid C terminal valind, serin6, secvenfe de 5 aminoacizi: alanin6, - paisprezece acidglutamic lisine; Ai cisteina, de 4 aminoacizi: lisini,glicind, - douizecide secvente Fig. 6.6. serind; Modelarea unei secvenle forglicind. matddinrAla-Lis Sel Glu Val. treizeci de secvenle de 3 aminoacizi: serind, cisteind,
149

suirl{)srlrpu$i n18" Prrleln+le cu nasfl$qltta eto!1tola!nlot!

PRIMARE A PROTEINELOR STRUCTURII O DETERMINAREA primari a unei proteine, se parcurg structura Pentrua determina faqttenr!l!j. llliiiltqil de qrdsuld peritnr prgleJneklr lnt$il nloltd il etaoe: urmitoarele (izolarea) proteinel biologic; din materialul serunrelk Orriru, eorirnl]i]li?eq- - separarea pentru proteinei obtine aminoacizii din care este d llo si crlq qgirli{:$lraro lnlul a hidroliza qtaniclcliirhtge|. Lf'l l0l' g, constituitel l:\l-nil|01iliu l)ll, l1{$qnol0' oblinut9i identificarea aminoacizilor din amestecul - separarea rd r [l]ei ritr lN l)d, o olorinei, fleciruia.
89l)|. NI I irlurloghhulir]qi(119. BIOLOGIC PROTEINEI DIN MATERIALUL CI OBTINEREA 6,?) [. !0lni[9r l5(ill(l{lI){r.

de origine biologice se pot separadin materiale Uneleproteine de exemplu: animala sauvegetale; precipitd acetic; proteinele sub ac$iunea acidului din lapte prin in apa. dizolvare cartofi se obtine simpld albumina din -

I
,i

ACTIVI'fATERXPERIMEN'IALA proteinelordi lapte a. Oblinerea 50mL de Berzelius de250mL seamestecd Mod delucru. inn-unp ahar 10 continue aproximativ ape se adaugd, sub agitare lapte cu 50 mL fi glacial. picatud deacidacetic caresefilfteaztr. alb,branzos, Sefomeazdun prccipitat Observalie. pnteinelor dh cartoli b. Oblinerea mici, unulsau doi cartofi, setaiein bucdlele Mod de lucru.Securdfd apaastfel de 250mL $i seadauge intr-unp har Berzelius caieseintroduc Fig. 6.7. de ore. Se Se agiti timp de o jumdtate hnaginea moleculei de imuno- incatcartofiisAfie acoperiti. proteina vegetala numitd albuminA. oblinute conline (150000Da). filheaza; solulia globulind PROTEINELOR O HIDROLIZA din numdrul uneiproteine, Dupdizolarea 9i tipulaminoacizilor in doudetapel sa potfi determinafi structura printr-o in aminoacizii componenti - proteinaeste descompusa prezente de catalizatori de hidrolizdln reacfie 9i in mediude HCI6N, perioade intre 24 9i 72 de de lmp cuprinsa la 100oC, subvid, lntr-o se numeqte ore; amesteculobtinutin urma reaclieide hidrolizA hidrolizatproteic; proteiceste fractionat in aminoacizii componenli 9i - hidrolizatul individual. acestia suntdeterminati uneiproteine Tnmediu hidroliza De exemplu,

A(11!ll{{(' rl( tlp prole{l, cu ilto(|tif5lq t'tr rPlFrLtl

I ll! lt1'li flnl.i0thr fl|'td lr rtutgl ( pt'ttI t'lt !)tqutti tttt,

H3N-c-c1N - c-ctf -!-"-or . r*"o

R1

H oI
| ]!

H o]
|
R,

H o
|
H RI

lt |

poli l'grtru de!urnnt[!G ronBullt; |!ww geD'rn6lt'edLr/r!rlrh/vif' t0nllE'il/tlldelirF,hlIl

IH

H 3 N -C -C -OH Rr

HO + 1 ||

+ nH 3N - C -C -OH RZ

| HO l ll

l# c ' 100 r
+ H 3N -C -C -OH R3

HO l ll

pa4ialase oblin secventele de pepPrintr-oreacliede hidrolize proteinei. tide din compozitia feacfla a proteinei se facefolosind Verificarea hidrolizei complete biuretului. ACTIVITATE EXPERJMDNTALA deproteine din seintroduc 2-3mL solufia Mod delucru. intr-oeprubeti un volurnegaldeNaOH30%$i 1-2 vegetald), lapte(sauceade albuminA picdturi deCUSO4 l%. desolutie (vezifig 6 8 ) ro$ie-violete aparilia uneicoloratii Obsen.tlii.Seobserva De ce? Fig. 6.8. gruptri Identificarcaprcteinelorprin cu molecule care contin lonii cu2* formeaza -co-NH-, reactiabiuetului: complexe, de culoarerosu-violet. -CH2-NH-, -cS-NH- combinalii a. eprubeta careconline CUSOa; reaclia biuretului. Aceasti reactie se numeqjte specificd reacfiei b. coloralia hidrolizate, a fostcomplet Daceproteina 9i nu maiaparecoloratia biuretului. formalinu reacliodeoarece aminoacizii rogie-violeti, caracteristicd de CuSO4. neazein acestfel cu o solutie

rEfiiiiresturide amiurmetoarele O proteinecare are in compozilie glicine,34 16acidglutamic 10 valini,10serind, noacizi: 25 alanind, oblinuts-au iden$i 39 lisinAeste hidrolizatipa4ial.ln amestecul tificat urmdtoarelesecvenle de peptiderGli-Val-Ser; Glu-Lis; alanina,iar ca acid C-terminal ca acid N-terminal Ala-Cis-Val-Lis; acidulglutamic. primare a proteinei. Scrieformulade structurd Rezolvare', jo-(Glu-Lis)i Ala-(Gli-Val-Ser) 5-(Ala-Cis-Val-Lis)2a-Glu

-a
A PROTETNELOR SECUNDARA o STRUCTURA

Flg. 6.9. Strucfum $i caracteristicile amidice. Iegeturii

analizeaze secundara a proteinelor, structura Pentru a inlelege (fig. 6.9). legatura amidicd in careestealcetuitd modul dintr-o proteinelor, esteformate legatura amidicd ln structura atomilor de oxigen, coplanaritatea dubl6,caredetermina legAtura (vezifig. 6.10). carbon $i azot ai oxigenului electronii neparticipanli ln legdtura amidicd, 9i ai nu sunt precum dublecarbon-oxigen legiturii azotului, 9i electronii Pentru legetura intreacesti atomi. uniform localizali, ci suntdistribuili dubldse in carelegetura doueskucturi amidicd, se potreprezenta (fig. poate 6.10 a), fie intre carbon oxigen fie intre atomii de scrie Si numesc (fig. se 6.10b).Aceste structuri de carbon atomii 9i azot electronilor delocalizarea limit6.Pentrua punein evidenle structuri ci se dub6 nu estelocaliza6, in carelgg4tura se scrieo structurd (fig. punctat'intre 6.10 c). azot atomii de oxigen, carbon reprezinta 9i mezomerd. se numegle strudurA Aceast5 structure din strucfiecare aminoacid terminali, Cu exceptia aminoacizilor participS amidice. c. a doudlegeturi la formarea tura unei proteine Fis.6.10. liberepoateexistadoarintreatomiide: C-C 9i Deoarece rofalie structurilor limiti potadopta anumite Reprezentarea peptidice acestora C-N,legaturile 9isusbtituentii ale legdtudi arnidice. structuri spatiale.
151

Contribu.tii importante la elucidarea structurii secundare a proteinefora avutLlnusPauling Robert Corey. 9i Ai invilat in clasaa X-a cd o alchendcu substituenti diferitita fiecare dintre participanli cei doi atomide carbon la dublalegdtura geometrid: ate izomeri candla cei doi atomide carbonparticipanti la dubla legdturaexistdaceeagiperechede doi substituenti, diferiti intre ei, alchena are doi izomeri geometrici: cls gi trans. pot Similar alchenelor se scriepentruproteine formule structufale in careesteredataranjamentul in spaliual atomilor sau grupelor de atomi,care apareca rezultat Fig.6.11. al rotaliei in jurul unei legeturi simple. plante. Acesteformulese numescformuleconformationale. Structura elice(r la unele iar structurile corespunzdtoare sunl izomericonfomalional i. Structura secundard definegteo anumite oientare spatiaE a catenei, numi6 conforma,tie, care se repe6 in mod regulat intr-o protetne. Structura secundara este determinatd de legdturile de hidrogen intramoleculare intermoleculare care se stabilesc intre atomiide $i gi oxigen hidrogen dinlegetufa amidica. Pentruproteine se definesc doue tipuride conformatii. elice $i stratui plisate.

l,*'

(CT,HELIX) SECUNDARA O STRUCTURA DE TIPELICE CT in anul 1951Linus gi RobertCoreyavandca modelstrucPauling (vezifig. turi elicoidale reale 6.11) au postulat c5 structura secundard Modelarea sfucturii secundare i de tip elice este gi o fundamentalS caracteristicd I de tip elice Cl, celor mai multe prin punerca in eviproteine. Elicease stabilizeazd prin legdturide hidrogen care se I denti a legdturilor de hidrogeD. formeazd intreH de la atomulde N al uneigfupe amidice cu O al une altegrupeamidice aflatepe acelaqi lantal proteinei (vezifig. 6.'12). In structura secundard de tipelicelantul polipeptideise infdgoard in jurulaxeisale(vezi fig.6.12). In structurasecundare de tip elice a oricdreiproteine, fiecare spird a elicei con,tine 3,6 resturide aminoacid se repetd la o 9i distanlS de 5,4A (aceastafeprezinte pasu/ elicei)(vezitig. 6.12). Elicead poatefi comparatd cu o scardin spiral6,care continepe fiecare treapta un restde aminoacid, are distanla intre treptede 1,5A,iaro spir6 contine 3,6trepte. Dupd'18 trepte se regesegte un aminoacid in aceeaii pozitie cu cel initial. Substituenlii aflali la atomul de carbon din pozitia cr a aminoacizilor din structuraproteineise pozalioneazd in afara elicei; impiedicarea stericain lantul proteinei este astfelfoarte mice. in figura6.13esteprezentat un fragment dintr-oproteind formatd din c.alanini. Se observe cd radicalii pozitia metil aflati la atomulde C din d suntsitualiln afafaelicei. Procentul de resturide aminoacid dintr-oproteind care participa la o structuri de tip elice o variazi de la o proteinela alta. De participe exemplu in profei,e/eglobulare la - 25yadintreaminoacizi o astfel de structure. Fig.6.13.
Fig.6.12.

'qt
-tf

w '6.

Structura secundari detip elice FtBRoASE O PRoTEtNE a o unui fragmentde proteina O clasdimportanta formate din Ct-alaninai de proteine, cu rol fundamental in alcetuirea celuleieste cea a proteinelor a, modelcompact; fibroase. Dintreacestea, cele cunosb. imaginea stilizate reprezinte, proteina a ebceic.. cute sub numelede a-keratine la vertebrate, 152

ghearelor, pdrului, principald copitelor, Ianii, din structura: unghiilor, penelor gi a ciocului. bl6nii, Structura de bazd a ct-keratinei este formatadin 4 lanturide proteind, care se infegoard, la randullor,Tnformdde elice;se forprininteraqiiflzice9i meazdastfelo superelice carese stabilizeazd prinpunlide sulflntre catene. proteine Gradulde igidikte al acestor estedeterminat de numerul de puntide sulf: sd fie flexibild, - un numarmicde puntide sulffaceca cr-keratma cazulfiruluide land(vezi elastjci Siugorde extensibilAi de exemplu, f is . 6 . 1 4 ) ; o rigidizare - un numermarede punlide sulfdetermine 9i o foarte se intalneste in mici elsticitate a &-keratinei: acesttip de proteind
lv PrE , vlcarE, vrv!,

p DETrpForpLrsATE O srRucruRASEGUNDARA p este pliate) pre(increlite, Structura secundard detipfoiplisate

cu substidominanta in soecial in oroteinele formatedin aminoacizi q.-alatuenlimicila atomulde carbondin poziliad cum ar fi; glicina, (vezi fig.6.15). nina, serina legdturide hidrogen in structuri de tip foi plisatep se stabilesc Tntre atomul de oxigen al uneigrupeamidice dintr-o catenA Siatomul grupe vecine.Pot sd de hidrogen al unei amidice dintr-oaltdcatene apar6astfelstructuri de tip: foaie plisa6p parale6 saufoaie plisate I antiparale6 \ng.6.15). N-tenninal C-terminal N-tctminal N-tcrminal

Fig.6.14. Structurafibrei de 1an6.

C-terminal ninal

C-terminal

C-tcrninal

N-lcnninal

structurn detip foaie plisadb paratelE

strlrcturi de tip foaie plisati b antiparalell

Fig.6.15. Fomarea legdturilor dehidrogen in shucturile plisatiP. detip foaie gructurc secundad a prcteineidin mebsea naturald9i dinpenza p. Firele (vezifig.6.16)estepredominant de tipfoi plisate de peianjen gi rezistente, darintrucat suntextinse aproape la maxim suntflexibile nu mai oot fi intinse.Secventa de aminoacizi: Ser-Gli-Ala-Glise proteine. in modregulat in aceastd repeta

Fig. 6.16. Panzede pdianjen.

Max FerdinandPerutz 9i John CowderyKendrew au fost primi care au stabilitstructurile te4iareale mioglobinei (vezifig. 6.18),in anulin 19579i a hemoglobinei doi ani maitaziu. Rezultatele lor au fost recompensate, in anul 1962cu Premiul Nobe/pentruchimie. Fig.6.17. Structura te4iare a uneiproteinedefine|te conformaliatidimenStlucturisupersecundarc: sionald proteinei. a
a. unitate cr-p-o;b. cheie p. greace; c. meandrc

rtnl L0r
L tI

tu

SUPERSEcUNDARE O srRucruRt
proteine proteine globutare ln anumite numite (deoarece au molecule compacte, de formdaproape sferici), structurile secundare de tip eliceSi foi plisateP se aliniazi adeseapentrua formastrucfu, (fig. 6.17),care pot fi reprezentate supersecundare prin sageti(in (in rogu). verde)9i panglici

TERIIARA C, srRUcruRA

flfljtLJl]

Fig.6.18. Structura mioglobinei.

Aceastd structure esteadesea consideratd catlindformabiologic proteinei. adive a Proteina adoptdo structurd te(iarAcaredepinde de: structura sa primare din fiecarecompartiment celular. Si conditiile polari O proteinicontjne-atat aminoacizi (hidrofili), cetgi aminoacizi (hidrofobi). nepolarj Interactia acestoraminoacizi cu moleculele de peptidei: apddetermine modalitatea de repliere a catenei hidrofobe se pliazd in interiorul structurii tridimensionale; - grupele - grupele hidrofile se pliazela exteriorul acesteia. proteinei Organizarea in acestmod este cunoscutS sub numele de efect hidrofob. Acest efect hidrofobexolicd de ce Droteinele solubile in mediuapos au o structur,te(iard diferitd de cele membranare. Proteinele membranare gi se organizaezi sunt liposolubile astfelincat grupelehidrofobe sa fie la exteriorul structurii tridimensionale, iar cele hidrofile in interiorul structurii. Reprezentarea uneistructuri te4iarea proteinei se poateface,fie prinmodele (vezitig. compacte 6.'19 a),.prinfolosirea modelelor de structuri supersecundare, cu panglici (vezi fig.6.19 b). 9i s6geti

6.2.ENZIME
Fig.6.19. Sructuraterfiare a insulinei: a. modelcompact; b. modelcu parglici $i sige{.

!F Enzime

Enzimete sunt compusi organici de natutd proteice cu rcl de catalizatoral tuturorreacliilor metabolice. Vitezade desfdsurare a uneireactiipoatefi crescutd dacese luprezenla creazdin de catalizatori. Vitezele de reactie la nivelul pot cregte, organismului in prezen.ta propriilumiivii, care sunt enzimele, catalizatorilor de la 103pandla '1016 orifatd de celeale reactiilor necatalizate.

^:i -

@ REAclttENztMATtcE

Reacliile carese produc la nivelul organismului se numesc reactli enzimatice, deoarece sunt catalizate de enzime. O enzime Fig. 6.20. Si modul de acliune al ei se reprezentiatd, schematic, ca in fig.6.20. Modelarea unei rcactii ezimatice.
154

Reactiile enzimatice au loc la nivelulpi4ii asimetrice (crevasi) (} din structura enzimei, numite centruactiv. Conformafia chimic5a centruluiactiv determind 9i compozitia modul de actiune al enzimei. in centrul activpotexista tie numaiamit:l noacizi, lie cationimetalici legatiprinlegdturi covalente coordinative de resturile de aminoacid. Reactivul asupra ceruiaactioneaze enzimase rume$tesubstrat. fn urmareactiei intreenzimegi substrat se lotmeaze un complex v v l enzime-substrat. ttl Enzimele | !"ie I aclioneazd spec/'fc produc reactiile se cu randamente Ai '100%, t!l de aproximativ ceea ce inseamndeconomie de energiegi jJ,l inexistenta, practic, produgilor a de reactie nedoriti. b. Se cunoscastdziaproximativ 2000de enzimediferite, carecatalizeazd,la nivelulcelulei:reacliiredox,reacliicu transferde molewvif cule,reacliide hidrolizd, reactii de izomerizare, reactii de formare de norcompu$r etc. De exemplu, o enzimdcare catalizeaze scindarea unei legaturi poatefil chimice - foartespecifica, deoarece actioneazi asupra unuisingur tip de c, legeturechimicdgi numaidaci substratul are o structure conve- Fig. 6.21.Scindarea legiturilor nabild (fig.6.21a); chimice furcataliza enzimaticd: in raportcu legdtura - cu specificitate chimice, dar nu $iin raport a, foartespecificd; b. specificd cu substratul (fig.6.21b); in rapo cu legdturachimicd, scizutd atatfat6 tiputde legeturd, - cu spciticiiate cat $i fala de nu $i fale de substrat; substrat (fig,6.21c). c. specificitate scezutd.

vva

ttl

Irl

Ft r laa

taa

hl l'.

A^rlrle

f"Pl"Fl.l
de oxlda:

Reaqiile deoxidare care auloc la l! PEPTIDAZELOR O CLASIFICAREA njvelulorganisrnului pdnreprezing a acestuia. Peptidazele se clasificd in funcliede pozifiape careo are lege- cipalaswsade energie Oxigenul prin pumeni inspirat are rol I tura oeolidicd: deoxidadprimar ln pest 50dereac- exopeptidaze, enzimecare scindeazd legeturile amidicede la din organism. lii proteinei capetele (vezifig.6.22);

pEprtDAzE Ql Import|nta r*c{llor re in orgeni$mul Enzimclc umtn aar pepttdiar pcptielate. Eaindeaza legafufih oenameEe

nismseproduce in prezenla unornzi" mespecifice. Deexmplu. acizii grag, carerepreztnta principalulconstituent al lipidelot, sunt degradafiiD unna unorrea4ii numitp-oxid.rri. In urma . reacfiilor de oxidar compusii orgadci I cl-\ srmt tra$formafi in compu$i cu 2 aQH ,N. 'cH 'cooH r-izN atomi de C in moleculd,caresunt la " H ' " t" ' " " t" I R dndul lor oxidaFpand h CO2SiH2O, cu elibenre de energie.O parte din energia degaja6in aceste ndopeptidaze raclii sie stocattr la nivelul molculei deATP. Fig. 6.22.Clasificarea peptidazelor in funcliede legiturile Pe bazacantililii de oxigenconpe carele scindeazd, sumati in reaciiil de oxidarc se calculeaz.[ necesarul energetic al unui Prin acliunea lor, peptidazele scindeaze proteina in fragmente organism, careft[nizeazi hfomralii mai mici Si mai ugor de analizat. desFemelabolismul lui.

Oxidarea substanielor nutritive enzimecare hidtolizeaz| - endopeptidaze, legiturileamidice din (gtucide,lipide qi protine) in orgaproteinei. interiorul

RT

Ar 8

155

pentruscindarea Peptidazele au specificitate unoranumite legdturi peotidice. pe Exopeptidazele au nume diferite,in functiede aminoacidul proteinei: careil deta$eazd de catena atunci candaminoacidul - aminopeptidaze, separat esteN{erminali carboxipeptidaze, cand aminoacidul separat este C-terminal. O EXEMPLE DE pEpT|DAzE LoR SrACT|UNEA Tripsina\vezlfig. 6.23)este o enzimacare are in centrulactiv numai aminoacizi pancreasului. la nivelul Ea hidrolizeaSiaclioneazd peptidice participe ze legeturile la care proteine lisinai se formeazd in Fig. 6.23. lisina (vezifig. esteaminoacid C-teminal 6.24). Reprezentarea structudi te4iare care
a t psinei.

j)^"-.","--.",]illi"tc, -,","---'*:i: -cu(-coo-) ,".fi

i
i
1n.i-;cs*"ct-v"t-1rs-coo_)
I

I
u- cis- Ls(- coo )

*c + (H3ri -)Ara-ser

(r,i )cri-cru(-coo ) Fig. 6.25. Reprezentarca structurii terliare a temolisinei. catalizeazd Fig. 6.24.Tfipsi'ra hidrolizaleg,turilorpeptidice la carc participi lisina. Termolisina (vezi fig.6.25) este o enzimd care are in centrulactiv un cation Zn2* Si hidrolizeazalegiiturile peptidice la care participd valina; in urma hidrolizei rezultd peptide in care acest aminoacid este N-terminal.

tfq'rc-iiilScrieschematic, structura unei proteine care conlineresturide pe care i-ai studiat valinS, lisinasi aminoacizi (foloseste simbolul Fig. 6.26. !^n-tvv\-r\r\rt^ pentrupo4iunidin catenaproteinei). Instalatie industriald in carcarc Scrie peptidele rezuftA atunci cand proteineiare loc hidroliza enzimatici a care hidroliza enzimatic6 a loc amidonului. subactiuneai a) tripsinei; b) termolisinei.

0 ApLtcAT pRAclcE ALE HtDRoLtzEtENzIMATtcE Hidroliza enzimatice arenumeroase aplicalii atatin organism, cat9 la scar6induskial6, datorite specificitdlii cu careactioneazd enzimele. . Hidroliza amidonului Amidonuleste o polizaharide desprecare ai invdtatc6 este un (vezi compus careconfine amilazd amilopectine Capitolul 5.2). 9i Prinhidroliza (vezi enzimatice, in reactoare industriale fig.6.26): estetransfo tmatin oligozahatide subactiunea enzimel - amidonul (vezifig. 6.27): numilea-amilaze Fig. 6.27. enzimeinumilegfucoamilaze - sub actiunea legaturile eterice din Reprezentarea structudi te4iare glucoza. oligozaharidele suntscindate 9i in finalse oblitne
c[-amilazei. 156

Se obtine un siropulcare are numeroase aplicaliiin industria poate alimentard. Amidonul fi hidrolizat chimic, darsiropul carese 9i purificarea obfinecontine compusi nedorili, cel mai adeseacolorati; unuiastfelde siropestecostisitoare Si anevoioase. . Obfinerea industriale a beriiSi a alcoolului industriale importante enzimatice Unadinaplicaliile alehidrolizei a amidonului esteobfrrerca beii $i a alcoolului. Amidonul estehidrolizatenzimatic la o lemperaturE de 50"C,sub ac(iunea amilazei din mall(produs in urmareacliei oblinut din boabe de orezincollit). se (cumas6mglara mare, formeaziun siropcarecontine oligozaharide Activitatr dr lip proiecl. numitedextrine) numitd maltoza. dizaharida Si hrloclnciilo Lrn rclcfalcu Penlrufabricarea ber, se distrug,prin incdlzire, amilazele Si se adaugddrojdiede bere.Acestacontineenzimecare vor hidroliza B i 0L t k, t\:t1 | 1 ti l t n Ift )| i-:l pe aceastain alcool. maltozain glucoz59i apoi o vor transforma prinactiunea Dextrinele nu suntdistruse drojdiei de befeSisuntcele poli I'cnlnrdocurncnl;rrc gust. careii dauacesteia consistenld 9i Penltafabicareaalcoolu/u, se adauge drojdie de berela amesteAcestea cul obtinut la hidroliza amidonului, fera a distruge amilazele. www.wihipcdiJ.org dindrojdia oligozaharidele oblinute de berevortransforma 9i enzimele $ww ll|rnosinc.lrittrosphatc. la hidroliza amidonului in glucoze in alcooletilic(vezi lil).Lrioinli).pi $i pe aceasta pag.138). . Hidroliza enzimaticd a asoirinei in in organismele vii reacliilechimicetrebuiese se desfe$oare jucat blande. Rolul aciziqi bazeeste de enzicondilii catalizatorilor me, carecatalizeazd specific anumite reacliibiochimice. care Aspirina,este un medicament cu acliuneantiinflamatoare, grupa grupei functionali Dupace esteingeratd, asupra contine ester. estera aspirinei, specific, o enzimS, carecontine o grupd actioneazd, Enzima determind hidroliza aspirinei: se formeaze astfel -OH liberd. (fig. acidul salicilic 6.28).

".a*l-o*"n, i -ooc
acetilsalicilat

"l

enzima cu grupb -OHliberd

enzimdacetili(:l (iractiv{)

salicilat

In urmahidrolizei aspirinei, enzima se inactiveazd 9i nu mai poate procesul proteind de sintezS a prostaglandinei, implicate in cataliza producerii mecanismul durerigi al stimuldrii inflamar5rii Se fesuturilor. explici astfelacfiunea antiinflamatoare a aspirinei. 9i calmanta . Hidroliza enzimaticia grisimilor Un rol important la nivelulceluleiorganismelor vii il are hidroliza enzimaticea g6similot. Noliunile de gresime, corpgras sau ,pide (in limbagreace,pos grdsime) inseamnd suntsinonime.
157

Fig. 6.28. Reprezentarea schematice a hidrolizei enzimatice, ln organism. a asnirinei

E .: I E-f,,*
frt *t'd:---

gdsimilor In compozifia se gdsesc: triglice de carc sunt esteri (fig.6.29a) cu trei moleai glicerinei -[. r G', gras; culede acid trigliceridele suntin propo4ia cea mai marei t fosfolipide care sunl eslen glicerinei ai cu doi acizi gragiSi o glicedni saPun KOH moleculd de acidfosforic esterificat la una dintreg.upelehidroxil: fie (X in cu un aminoalcool, fie cu un aminoacid sau cu o monozaharide o. fig. 6.29 b): fosfolopidele se gdsescin propo4iemai mica Fi sunt principali componentii ai membranei celulare. gAsimilotin vitro aiililveFtin ctasaa X-a; in urma Oeslre hidroliza imo HrO de hidrolizd gi glicerind frono- reac$iei se formeazd acldgEs sepun (vezifig.6.30a). gticeda gdsimilor Hidroliza enzimaticea in yiyo este catalizatdde enziFlg. 6.30, Reprezenta.rea generic me,numite ,paze (lig.6.30b); pdnaceastiireactie se formeschematicd a hidrolizei aza. gfi,similoraa. in vitto; b. in viyo. - acidgrasgi monogliceridd, daci este hidrolizata o trigliceridd; - acidgras$i o fosfaridi,dacdeste hidrolizatd o fosfolipida. I oit e CH,o- c R U | R 1 -o ,- o- cH o rl I cH2-o-O-R,
a. trlgliceridii

o CH,-o-e'-R t_ !.! xr-u-O-CH O I x cHr-o-P -o- x+ L_

b. fosfolipid:

R, Rl q rssturi de aoidr glras X - mlnoalcool, emlnoacld saumonozeharldd Fig.6.29. Lipide: a.trigliceridd; b. fosfolipida. gerpilor Veninul pe contine, langdmultealtemolecule 9i o clasi de enzime numite fosforpaze. De exemplu, in veninul cobrei se grsegte fosfolipaza A2, care calalizeaz|hidrolizafosfolipidelor actionand produsul pozitia asupra legeturiidin C-2 (fig.6.3'1). fosfotipidic format actioneazd ca detergent asupramembranei celulelor rogiidin sange, carese dizolvd. Grdsimile sunt principala sursd de energiea organismelor vii. gra$i prin Acizii formati hidrolizienzimaticA suntoxidati, in prezenta unor enzimespecifice, la dioxidde carbon,apd gi o marecantitate do energie.Aceastaenergieeste folositdde organismpentrua menline constantd temperatura pentruactivitdtile corpului, zilnice de gi respiratie. migcare La nivelul celulei existe cascadeordonatede reactii chimice catalizate de enzime,numilecdi metabolice pot interveni Numeroase substante in derularea metabolismului moduland activitatea enzimelor. Aceste substante de origine naturald sau de sintezd se numescinhibitorienzimatici. penicilina De exemplu (vezifig. 6.32)este un arflbloflb cu rot de inhibitorenzimatic,deoareceacfioneazdasupra enzimeicare catalipenicilina, zeazasinteza membranei celulare a anumitor bacterii. care arestructura asemdnatoare membranei bacteriei, se nume$te lnhlbilor enzimatic analog de subsf/atenzima va actiona gi asuprapenicilinei nu asupramembranei. Se blocheazd astfelformarea bacteriei, care moaredeoarece nu se poatedezvolta normal fardactiunea enzimei.

"t

Ftg.6.31. Acfiunea fosfolipazelor din veninulcobrei.

Fig. 6.32. Penicilinaare rol de inhibitor enzimaticanalogde substrat. 158

t

6.3.HORMONII
Cre$terea precum organismului, Sidezvoltarea lui la 9i adaptarea mediu, suntreglate de sistemul nervos9i de celendocrin. Sistemul endocrin estealc6tuit din glandecare nu au canaleexcretoare igi produgii descarce de secretie directin sange. Si Aceste glande se numescendocine gi produgiilor de secretie/,ormoni (denumire propusd de EmesfSfar/,ng in anul l g05$i careprovine din limba greacdln aarc hormaninseamnda s mula). Exemolede hormoni suntprezentate in figurile 6.33gi 6.34. Hormonii sunt compugiorganicicarc transpofteinfomatia de la o cetulAIa alta. Toateorganismele multicelulare produc

Fig. 6.33. Hormon tiroidian - imagine medical5.

I ! t

I
I

gr MaDUL DEAcTruNE O FoRMAREA

AL HORMONILOR Hormonii se formeaze in celulespecializate printr-un procesde biosintezdpornindde la o moleculdnumitd precursor in cazul verlebratelor celulele la nivelul cdrorase sintetizeazd hormonul sunt reuniteadesea in glandeleendocrine. Ansamblulorganelorca.e Fig.6.34. secreti hormoni alcetuiesc sistemul endocrin. Hormon utnan rcsponsabil de Hormonii suntdeversati directTnsAnge gi transportati prinacesta cre$terea organismului de cetreo proteine plasmaticd, numitafrarsportor, pandla organele (reprezentarea structurii unde exercitd funcliifiziologice (vezifig. teniare). biochimica linta Side reglare 6.35). Hormonii se mainumesc chimici. ai mesageri Urmare a metabolismului careare loc la nivelul ficatului, hormonul estetransformat ln compugi chimici inactivi numitimelabolifr ln final, hormonul prinsistemul sdi sunt eliminali de excrelie Si melabolifii al cdruiorganprincipal esterinichiul.

i'

o*rn-ai I
I

rraneport j

I
tl
L' H

-,.i .hs L,'n

rl>

Fig, 6.35.Modelarea moduluid actiune al hormonilor

Toateacesteprocesede biosintezS, transport, actiune,metabolism Si excrefieinfluenteaza concentnliahormonald la 9i participd controlul semnalului chimic,al cdruimesager estehormonul. fn regnulvegetalhormonii se numesc fitohomonisaufactoi de cleFtere.
159

prin sevd sau difuzatidirectintre Fitohormonii sunt transportali oeretii celulelor.

HoRMoNtLoR @ cLAstFtcAREA
patruclasede hormoni (vezifig. 6.36): La vertebrate se intelnesc gitiroxina; derivafi de la amine; de exemplu catecolaminele de la proteine; de exemplu insulina; - derivali de la colesterol; - deriva(i de exemplu testosteronul, cortisolul; dedvali de la lipide fosfolipide; mai importantd cea clasdde 9i hormoni din aceastd categorie sunteicosanoidele. poatefi transmis Mesajul hormonal la celulele tintein douAmoduri diferite: pdtrund lipofili in celu16 la nivelul nucleu- hormonii ii actioneazd lui acesteia; hidrofili aclioneazd Ia nivelul - hormonii membranei. O HoRMoNtDtNREGNUL ANrMr,lnsulina, un hormonde naturaproteicS, este formatdin 5'1amiproprietdtile globulare. noacizi tipiceale uneiproteine 9i arein solutie stabilaeste prezentatiin fig.6.37. Se observi Structura sa te4iarS rclul efectului hidrofob in otganizarea molecului de insulina: aminoacizii cu catendlateralepolara(in verde)sunt in exteriorul reprezentati structurii, iarcei nepolari, in galben, in interiorul acesteia. Inainte in sange de a fi eliberate insulina estestocatd subforma unuihexamer simetric careconline zinc(fig.6.38). /nsurra estesecretata de unelecelulespecializate din oancreas. Fig. 6.37. ca o cheiecaredeschide o poartdprincareglucoza Monomerul de insulind umand Ea aclioneazA in celulele organismului. glucoza aro masi molarbde 5,5 kDa. pdtrund; Acestea, fie utilizeazd ca un carburant, fie o stdcheazdpentrua fi consumatS ulterior.La persoanele s;ndtoaseinsulina estesecretatb continuu, in funcliede gi alimentele consumate de necesitdtile organismului. Insulina are rclul de a menlineglicemia de glucozd lconcentralia din sange)in limitenormale. Atuncicand pancreasul nu poatefurnizaconcentralia de insulind necesarA organismului, se instaleazd Pentruca organismul boalanumitd diabet. s5 functioneze in conditii pin administrarea optime trebuie necesarul asigurat de insulind sa prininjectare. Fig.
6.38. Hexamer porcin6. d insulind

&rrEido |.

de|vFnddu

'

.Sa

Yt w

.,.&r

Fig. 6.36. Clasificarea hormonilor

O HoRMoNIDINREGNUL vEGETAL Fitohormonii au in generalun rol de cregtere la dez$i contribuie voltarea plantelorSe deosebescde hormoniianimali prin urmdtoarele: lor nu esteasiguratd de organespecializate; - secretia pe il au este in efectul care funclie de concentralie; de exemplu in concentratie mic6,auxinacontribuie planla cfegterea rdddcinii mareinhibaaceasta telor.dar in concentralie crestere: intotdeauna mai multi hormonipentrua produce - actioneaze acela$i efect.

Fig. 6.39. Imaginea moleculei de auxin, fitohormon de cregtere.

'160

6.4. ACTZII NUCLEICI

a incercatsa ln anul 1869,mediculsuedezFiedrich Miescher a globulelor prin tratareacu acid clorhidric obtinenucieecelulare rdnilorsepticeale unor pacienli albe confinutein pansamentele care contineanucleea de baze b preparatul operati.Adeugarea a analizaelementald precipitat a cerui formareaunui determinat azotului oxigenului' hidrogenului, 9i a carbonului, ardtat prezenta: unui continut mare de fosfor. Mieschera numit aceastd noui acid 9i ci ea are caracter in timp, s-a ccristatat substantinucle,na. a fost numit; acrdnucleic. gerletice, unei celulenou formateca necesare Toateinformaliile Ei joacerolul in aciziinucleici. suntstocate sa ajungdla maturitate. genetice: informatiei central si in transmiterea ADNeste cel care dezoxiribonuclelc, numitauIU acid ur idul nuclelc nucleicnulllrl - acloul informaliei; conservarea asigurd la transmiteacidibonucleic,ARNparticipd numit - acidulnucleic proteinelot rea informaliei 9i la biosinteza in anul 1930de c5tre a fost elucidatd acizilornuclerc, Structura Levene. AlbrechtKossel 9i Phoebus Analiza chimicd a aratat cd toti acizii nucleicisunt compuii nucleotlde. numite monomere, formalidin molecule macromoleculari de baze azatatd,o sunt formatedintr-omoleculS Nucetotidele monozaharide Ei un rest de acid fosforic(tig. 6 4o).

Fig. 6.40. uneinucleotide. Alcetuirea

NUcLElct A ActzlLoR O srRUcruRAPRTMARA

O Baze azotate H
a. pirimidine

unulsau mai multecicluri,izolate careau in structurd l,4oleculele dintrecarecel putinunul din5 sau6 atomi, formate saucondensate, ll I sau organicenumitd este de O, S sau N, apa4inclaseide subsiante \trtl g,,c'-",-c'-, AtomiiO. S. N se numeschteroatomi compusiheterocictici. I Bazele azotaaesuntcompu heterociclicicu caracterprcnunlat n mai multor bazic, detetminat de prezenta in moleculd a unuia sau ciclui, carc contin unul sau mai muti atomi de azot b.purine i de: nuclee regdsesc se azotate bazelor ln compozitia format din este (fF,.6.41);heterociclul - piinidine sa.]1,3-diazina ,z-zN c/C-- N pozitiile 1'3; sunt situafiin de azot doi sunt dintre care atomi, Si H-c. - ll Sase I unul tN-C-.n,--Cdindouanucleecondensate, - pulrd (fig.6.41)esteformatA H format formatdin Saseatomi,djntrecaredoi suntde azot9i celalalt t ' ' din cinciatomi,dintrecaredoi sunt de azot. se potscrie(fig 6.41a) nuclee sau aleacestor in formulele de structurd de aceqtia. legali de hidrogen de carbon saunu(Iig.6.4'lb) atomii 9icei

'."rJ.--n.

Ar ill

O Clasificareabazelorazotate lor' bazele in compozilia care se regeseste ln functiede nucleul se impartin: azotate uracilul'timina, de exemplu - bazeazotatecu nucleupirimidina; citozina; guanina' adenina, purind; de exemplu cu nucleu - bazeazotate

(|l

,)-=A*

tN4*'

Fig.6.41. de structuriale Formulele pirimidineiqi purinei.

'161

,fi,'* T&
adenind gMnind

NH,

/7N- 6'' * H q ll I tN - c- n ,zcH

c""'

t-

citozid

uraoil

t''

Hc. ll I 'p-c'-,,zc--n,,
n

.. //'n -C-

e -"'-

tl

t' "

n adenind
NH?

guanind

* timinn

Fig. 6.43. Modelecompacte ale unor molecule de baze azolate,

scAr.t ill

t-

o
H3C.ta.,A*.. H

il
"- -. r.,.v-.\o
H timind

""\N,'"\\O

rcAtrr-H ill Haa

' ' "\N' /"\\o
H uractl

"o-nr,

I
OH
11

citozind

Fig.6.42. Formulele destructuri aleunor baze azotate. in structura ARN-ului guanina, existi adenina, gi uracilul. citozina Bazeleazotrate guanina, adenina, citozina in Si timinase regdsesc structura ADN-ului. Exemple de bazeazotate suntdatein fig.6.429i fi s.6 .4 3 .

O MoNozaHARtDE
Monozaharida care se gdsegtein structuranucleotidei este o pentoze, care poatefi: D-riboza (in ARN)sau 2-dezoxi-D-riboza (in ADN)(fis.6.44). Prinreactia dintreo bazdazotatd se obtineun compus $ipentozd numitnucleozide. Nucleozida se denumegte in funcliede: pe - monozaharida care o contine:nucleozidele care contin 2-dezoxi-D-riboze se numescdezoxiribonucleozide, iar cele care conlin D+iboze se numescibonucleozide; sa: de exemplu - bazaazotati din compozitia nucleozida formati gi 2-dezoxi-D-ribozd din adenind se numegte adenozine fig.6.45).

2-dzoxi-D-riboz5 Fig. 6.44. Formulele de structurd ale pentozelor din aciziinucleici.

NHz
N

O ActDFosFoRtc
Acidulfosforic esterifice o grupd-OH din pozitia 3 sau 5 a pentozei din structura nuclozidei. Molecula astfelformatdse numegte gi reprezint'uninucleotide tatea structura6 de baze a acizilor nuclerc!. Nucleotidele care contin2-dezoxi-D-riboze de numescdezoxizbonucleotide,iar cele care au in compozllialor D-ribozdse numesc ribonucleotide.

OHN

Fig.6.4s. Formula destructurd a

adenozinei. 162

prin esteriflcarea in pozilia5 se ob.tine adenozinei De exemplu, sfat(fig. 6.46). adenozinUmonofo legeturd de tip Dacede restulde acid fosfo c se ledge,printr-o anhidrida: de adenozindifosfat, se obtinemolecula - un restde acidfosforic, ADP; de adenozintrise obtinemolecula de acidfosforic, - douAresturi fosfat, ATP de rezervi formacea mai importanta de ATPreprezintA Molecula sa in ADP este transformarea deoarece energetica a organismului, puternic exoterma. o reactie

I I

+,

Fig. 6.46. Formula de structurda nucleotidei adenozin-5-monofosfat.

A Aclz,LoRNucLEtcl O srRUcruRASEoUNDARA
se unescintre ele prin nucleotidele ln structura acizilornucleici, intermediul resturilor de acidfosforic. badepindde capacitatea Functiile biologice ale acizilornucleici lntre ele zelorazotate de a interactiona structura Cick au elucidat ln anul1953JamesWa6on9i Francis pornind furnizate de de la tire de ADN tridimensional5 a ADN-ului cu Rosalind Franklin9i MauriceWilqns. Ei au fost recompensali Premiul Nobe/, in anul 1962.

ADN O srRUcruRA
ADN-uluiparticipenumai La formareacatenelordin structura adenine, citozine, bazeazotate: nucleotide care continurmetoarele prin intermediul guanindgi timind.Nucleotidele se unesclntre ele resturilor de acidfosforic(vezifig. 6.47). Moleculeled6 ADN sunt formate din doud catene,fiecare dintre ln formade elice-cl' ele rdsucite 9i ambelein formdde spirald(elice elicei,iar pirinice pirimidinice din fomula de se afle in interiorul Segment dubla).Bazele Si uneicatene deADN. structurd qi de fosfatin exteriorul ei (vezifig. 6 48 a). de pentoza resturile intre bazele azotate care stabilesc de hidrogen se Legeturile Legeturi la mentinerea structurii de elicedublda ADN-ului. contribuie azotate complemen' lntre baze se formeazd insAnumai de hidrogen iar guanina citozinei. in timinei, estecomplementard tare:adenina purina are un nucleu pereche una de baze complementare, fiecare pirimidind (vezi fig.6.48 b). ii cealalte cul intre bazeazotate Legeturi de hidrogen se formeazd celede tip amindprimari, - grupecareconlinatomide hidrogen. amind -NH2 ale bazeloradenin6,citozine9i guanind9i respectiv guanine bazelor secundara, -NH- ale heterociclurilor 9i timinS. mare cum @-rormrE@<ry@ grupe atomi cu electronegativitate conlin numai carc citozini sunt cele de tip carbonil,din structurabazelortimind, 9i Fig. 6.48. guanine. Existd 9i atomi de azol, carc fac parte din structura Structurade elice dubl6 de hidrogen. la formarea legdturilor heterociclurilor a ADN-ului: a. modelcompact; $i participA
b. modelstilizatcarepunein evidenlecomplementaritatea bazelor azotate,
163

De exemplu, Tnstructura ADN-uluiintre bazelecomDlementare adenine-timine citozine-guanind se formeaze douaSirespectiv 9i trei legdturi (vezjfig. 6.49). de hidrogen

Fig. 6.50. Segment din structura unei catene deARN.

Fig.6,49. Complementaiitatea bazelor azotate dinstructura moleculei deADN. Segmentele funclionale ale ADN-uluise numescaene qi conlin informa,tia codatenecesare biosintezei proteinelor.

rrd;iii;Stabilegte numdrul de legeturi de hjdrogen care se pot formaln perechea de bazecomplementare guanindlirosind. Rezolvarei ftei legaturi de hidrogen /
hidrogen -icgatrride calena ARN Fig.6.51. Model cu bucle $i tije pentru structuraARN-ului.

ARN O STRUCTURA Acidulribonucleic, ARN-ulare o structurd formatddintr-osinourd catend ce poateconline intre73 Si94 de nucleotide. Bazete azdbte care intrd in structura ARN-uluisunt: adenina, guanina9i citozina, uracilul.Un fragmentdin structuraunei moleculede ARN este prezentiat in fig.6.50. De-a lungulcatenei ARN-ului se pot forma leg5turi de hidrogen intre baze complementaret adenind-uracil respectiv guanind-citoli zind, ceea ce face ca structura secundar5 a ARN-ului sd fie foarte variate. Cel maiintalnitmotivstruclural estecel in caretegdturile de hidrogen intre bazeleazotatecomplementare favorizeazd formarea uneimodelalcdtuit din bucle9l tu:e (vezifig.6.51). Catenade ARN-ulpoateadoptastructuri diferite Si in functiede acestea molecula deARNarerolurispecifice la nivelulorganismului: al informatiei care se gdse$te - de mesager codificatd la nivelul celulei9i care este stocatain ADN: molecuta de ARN care lndeotineFte acestrol se nume$te /RN mesagen - de transportor al aminoacizilor sprezonadin celul; undeare loc proteinei: biosinteza molecula de ARN careindeplineste acestrol se numeste ARN f/ansporlor (tig.6.52);

Fig.6.s2. Imaginea moleculei de ARN-transportor.

164

O FUNCTITLE 9t RoLUL actztLoR HUcLEtcl a are rolul sau Hne #t Fiecaredintrecei doi acizi nucleici pe care o deline celola\mateid.d Informalia nivelulorganismelor. ADN 9i este genetlcsau genomuf)esle stocatain acidulnucleic, prin sale de mesager funcliile ARN care de acidulnucleic transmisa ADN la proteine. de la qi fransportor, la fluxulde informalie contribuie douestructuri se formeazA ADN-uldirijeaz;propriasa replicare: parental;9i molecula o catend din fiecare cate de ADN,carecon(in genetice astfelsimilaritefile Se explicA cateo cateni noud(fig.6.53). careexistaintre pdrinti Si copii.

O cor.rct-uztt

e
-.

Y
E.-

!g

rl-

de vii fac obiectul gi procesele ale materiei - Compozilia Fig.6.53. studiu al biochimiei. ADN-ului Replicarca prin reactiade formatidin aminoacizi sunt potimeri - Proteinele aratd tipul $i condensare. StructuraprimarAa proteinelor Activitotede tip proicct. arate secundare in catend, structura aminoacizilor succesiunea cu teun referat lntocme$tc te4iarA defineste orientarea in spatiu a catenei9i structura rn aFiecareotginbm podte.li i a proteinei. tridimensionald conformatia de de tilical dupd sec',enPADN-\organismelor; au rol bine definitln functionarea - Proteinele hormonii au rol de semnal9i de lui plopriu Si afabetul ereditdlii enzifnele suntcatalizatori, exemplu dre doar 4 litere: A, C, G, T. receptor biochimic. sunt organismelor reproducerii Pentrudocumentate Po(i - Toate informaliilenecesare continutesi transmisede acizii nucleici:acidul dezoxiribonucleic, consultll: ARN. ribonucleic, acidul ADNsi rejpectiv www.dnaftb.org

E EXERCITII 9I PROBLEME
45,56%C;4,64%Hi rezultate: proteinei in ordine, obtinuturmetoarele formate, 1, Scriestructura gtiind cATn nucleozidei, din 20 de resturi de alanind,14 secvente 29,53%N.Scriestructura purinic. cu nucleu ei intrd o bazd azotata compozitia serina ca Gli-Ala Lis-GluCis,10secvente Siare cvalina ca aminoacid N-terminal aminoacid tolosind imagineadin figura 5. Modeleaza, Fi terminal. 6.48 b, o elice duble de ADN care contine4 de bazecomplementare. a unei perechi catalizatd de tripsinS. 2, La hidroliza, proteine peptide 42 Ser-Val-Ala-Lis, a 25 se obtin: din structura de tip bucie9l fi./e 6, in buclele de peptide Gli-Ala 9i una Ala-Glu-Lis. Scrie unui fragmentde ARN existd ca baze azotate structuraprimarea proteineigtiind cA alanina adenind si uracil. Scrie structuraacestora 9i N-terminal cet 9i C-terminal. indici leg5turile carefac ca aceste esteatataminoacid de hidrogen primara a uneipro- douabazesd fie complementare. structura a stabili 3. Pentru in citozin-s{rifosfat teine se efectueazehidtoliza in vivo prezenla nucleotidei: 7. Scriestructura in gi calculeaziformulaei procentuald. termolisina unor enzimespecifice: 9i tripsina. cd numaiters-a constatat urma experimentului 8. Scrie structuraprimare a proteinelor proteineicu a formatedin 25 secventede Ser-Gli-cis;30 de formarea hidroliza molisina oroduce 56 de resturi de tripeptideVaFSer-Ala.Scrie secvente de Glusi 14 secvente de Val-Ser-Ala gtiindce are lisina Cis-Ala-Ser primarda proteinei structura stiind ce serina este atat acid Nca acid N-terminal. cat 9i C-terminal. terminal s-au a uneinucleozide elementale 4. La analiza
155

g} TESTFINAL

EITESTFINAL 2-

l. Scriecuvantul/ cacuvintele dintreparanteze re completeazd liecare dintre afrrmaliile date: corect l. Scrie cuvantul/cuvinteledintre paranteze a ........... fotochimici dintreafirmatiile 1. Prinmonoclorurarea corectfiecare carecompleteaze (izobutanului/ obf;ne compus. neose un singur oate: pentanului) '1.ln reacliile 7x. se desfac legaturi de ........... 2. Bachelita de policondensare esteun produs (adilie/substitutie) (termoplastic/ .............. termorigid) se obline un 2. Prin aditia apei la 1-butend 3. Prinhidroliza clorurii de.............. se obline (are/ nu are) asimetric. compus cafe........ carbon (benzil/ aldehide benzoid. benziliden) in apd 3. Acidulaceticionizeazi................ 4. Un amestec racemic ............... opticactiv. pa4ial) (compleV (este/ nu este) (hiroxiacid/ glutamic esteun ............ 4. Acidul aminoacid) ll. Scrieformulele de proieclie ale izomerilor penhu opticiactivi compugii: ale izomerilor a) acidul-2,3-dibromobutandioic; ll. Scrieformulele de proieclie opticiactivipentrucompu9ii: b) 2-cloro-3-hidroxipentanul. a) acidul 3-amino-2-metilpentanoic 2 puncte lll. Se considera schema de reacfii: b) 2-butanolul + H,O r +A CH,- CH- CH3 de lll. Se dehidrohalogeneaze o cantitate + r B+H2O 2-clorobutan de puritate80%. Acidul clorhidric A+ K2Cr 2OzH2SO4 CH2O+B:C 2 L solulie in ape 9i lormeazd oblinutse dizolvd Determind necunoscute: A,B,Cdin substantele de concentralie 0,1 M. gi reacliilor chimice coresscheme scrie ecualiile a) Scrieecuafiareacliachimice9i precizeaze punzdtoare. masade compus C oblCalculeaza condiliile de reactie. 49,2mLpropesupusd nuti in linal,dacds-auconsumat b) Calculeaze masa de 2-clorobutan globalal ne la 2 atm Fi 27oC,iar randamentul dehidrohalogenerii. reactiilor estede 72,9%. lV Reaclia aminoacizilor cu acidul azotos lV. Se fabrica405 kg acid acetil-salicilic din constituie mefodavanSMe de dozarea acesto- fenol global cu un randament de 85 %. volumului de azot ce se dera prin mdsurarea a) Scrie ecuatiile reacliilor chimicenecesarc gaja.Ecuatia : obfinerii reacliei chimice esteurmdtoarea pornind de la fenol. acidului acetil-salicilic + R - C H - C OOH + H ON O b) Calculeaze masade tenolde puritate 90% I necesard. NHt c) Calculeaza volumul de CO2 mesuratla 25oCnecesar in una din fazeleprocesului. R-CH-COOH + N2 + H2O
'
I

NH, V Un o.-aminoacid naturalmonoaminomonoDacdo probede 2,5 g solu(ieapoasade gli- carboxilic conline 27,35% O. Se cere: cind prin dozaredegaje0,2 L azot (c.n.),calcua) determiniformula moleculare Sistructurale procentuald masicda solutiei a aminoacidului. leazeconcentratia b) ce caracter acido-bazic are solu[ia apoasd de glicin6. a acestui aminoacid? tripeptide mixte carese potconstiv Scrie formulelede structuri $i formulele c) numdrulde glicind pe l-aideterminal. tuidin aminoacidul care Si pentruadenineii timind.Calculeaze moleculare procentuald masica a adeninei. compozilia Vl. Precizeazd caresunt bazeleazotate complementare gi scrie-le fofdin structura ADN-ului 50 llrrnnr). oficiu mulele Se acode1 DLrncldin ]imp de lucrur de structuri.
'l'lmpde lucrlr 50 mirute. Se acod6 1 punct din ofic Ll

166

{} ANEXA
TRUSEPENTRU MODELAREA MOLECULELOR

a. Truse cu bilecotolate ii tije: 1. bilecolorate pentru folosite a simbotiza elemente organogene: 1-Ci2-H;3-O;4-Ctt5-N; 6-8( 7-1. 2. tijfolosate penlrua simboliza tegeturite chimice; 8 - foarlescurte pentru modole compacte; penlrulegdtud 9 - scurte, simpte; 10 pentru tegdluri - rungi tr.

,,,irir'/tlp

ri .i

b. fotogfia unei Trusepertru moclelarea moleculglorcare poate fi confeclionat6 de catreelevi. 167

o REZULTATE PROBLEME LA EXERCITII, Sl TESTE

7,2 L sol (3)A: CH3-CH2-OH| B: CH3 COOH;C: l\,lnsoai c|Ilntltl acid KMnOa. (6)a) acid prcpanoic, (5) CsHloO. alcool; (4)33,4L KrCrrOT. Ercrcilii: (l)fenil-melanol, acidcarboxijic (7)a) C?H8O; 2-metilfenol, fenol;acidelanoic, carboxylici g. c) 180s. (8)a) 4085,1 s; b) 25,351 (4)CsHro. etilamina. dimeiilamina. {7)C2H/N: g solulie g ltinittofenolr HNO3. (9) 112,8 g. (10)412,2 596,84 4. -COOH (11) 3. vicinali; 2. etandiolulr Test: l. 1. acetonai (12)C4H11N. (13)CaHeN. CsH11N. secuno grupa ll. b). lll. 1. 2 grupe -OH alcool -OH fenolic; g. (16)472,22 (15)43,8 HCl. kg sol. = 3. %N 2. CaHi3O3N; dart o grupa amindsecundardi sodiulmetalici4 Test l. 1-acid fomict2.maimic;3. - etanol; o-alanina saui1-alanina 7.65:lV a) CJH.O2Nib) esleo re_ acelici+etaflol deoarece ll. 1. bi 2. q lll. 1.anhidrida cttfleu|tzl cong eser 4 = 66.6/00: elininarea 2. 56.08 a4ieircversbila: b) CrH4- subsltallc) H2O- tnuA a apeidin reacle saucre$terea Exerc4ii:(1) a) C2Haubstrati reacianlilol concentraliei (4)b) ielrahidrcnafralen, lehalina; lV a) 1840 g; b) 240LsoluleKMnOa. (2) CrHrBrr.(3)CaH6. rcactrv. (5) a) 1 sau 2-butenal 2-cuatemati. 4-tertiari, c flltltl c) 4-secirndari, 347 (6)legdtun 3-metil-2-bulan = n-Z b}etun a = n-11(7) ,2 4-melilpentanal; b) 1sau2"pentena. Exercifiii(1) pfopanal; (9)ini$al 70%H0230% nona. (4) C5HroO; (5) a) CaHaO2r b) 1,1,3,3-telracloroneopenlEn; m3;(8) 56%izobutena;44% b) 112L (10) nusepraclica prcpan. (6) b) 472,5kgi c) 1575kg. (7)a) C2H4Oi Hidrogenarea H260%CaHsi CaH6;final40% (9)40,54% C2HaOi mai arc (8) CH2O, 59,46% astfel margarina b) 34,7S L CaHa. la un anumit stadiu, aer total,oprindu-se (12)b)109,3121ic)509; moale deaceea este duble bgaturi, (12)a) CaH6O; C6H12O2; (ll) L sol K[,{noa. 39,2 L aer b)24 qHa. (13).800 s. (14) g compus etanali g. (13)0,2566 C. (14)a) C2HaO b) 21,48 ll b) CaH6O Markovnikov Pdsi Pb2+i4 T63t1: | 1-ri 2. HBr;3. (16) pfopanal; Z: 2-melil2-blJ/.ena sau 2-pentenal. Cli m3acetilenai 56,80/" lV 238,93 2) 2404;lll prcpanr 146,61 L. (17)d. 2.o moleculei3. se;4 nu carbon ilici; Test 2:|1. compusi Test:I L co'llin:2. d pold pol 3. este:4. nu poate. = 2:3;V L ll. c) lll. 139,77 b)1,19 lld);lll2)1200i lV b)CaH6:CaH3N respectd; gi 42,3L. V. 196g. ot'llt[,t2-2 cmml||r5 (3) C2HsCl. L CH4rcaclional. Exerc4ll:(2) b) 109,962 Exercilli: (4) 368 g etanol. (5) 40% ci 6,66% H; = 685gi b)amestec sulfo- 53,33% (5)a)nitrctoluen (4)1.48kgtoluen; o. (6)7,2% (7) 170s AsNo320%.(9)35,84L co2 = = 1650 (6) 1,1 kgimsol g;c)cacd 75,65% mrnor' nitnc (11)5937,12 sulfonitric. (c.n.). (10)372,4 kg ameslec Kcal. suru'ic = 1.84i (7) m2- olbulan = 210.16 k9i no.ona-a, = (12)180g o-glucozi. g (16) sol. KOHi b)79,48I a) 191,45 a.d azor,c (q 22,17g. (22) 6 dipeptide mixte. (10)a) cTHsi safe. (17) c4HeNo2. propena; (9)624kg c6H6; 24,4kg;(8)79,85% (23) seril-seril-cisleina. b) 1,6L. 4. aldoza. ll. c) 3. mxlSr Test:l. 1. inactiv; 2. saliciicr ttflnut II-24 . V. C6Hr4N2o2. (1)A= c2H2i B=H2ic=c2Hai D=c2HaBt2i lll. 128kgiC12H22o Exercllil c|rfiarut0 (CoHs)zCHoH; CH:oH; E = HBf; (2) c)i (4) c6HscH2oH; (4) csH11N7O3. Exercllil: = = m3izo' (6)I 8oo ; (7) a) K 4: b) 179,2 H2C=CH-CH2oH; 'lAEfuIIt aminoacidi 2 are; 3. pa4iali4. Test1i l. 1. adiliei 4. substi3. AlBr3 umedei To6t:| 1. nesatuli; 2. Zailev; g 2-clorobLrtan de purilate 80%i lV.26,78%. lll. b) 23,125 tuitrll c) Nui llla) 1 sau2-clorobutanul; 44,44'/" C, 51,45% C5H6o2N2-liminar V. CsHsNs-adenina; c |l01 2,5 N,3,7% H. = L cHa (3) b) cu Exerclfll:{1) b) so%r20. (2) 11a,28 3. benzilideni 2 temorigidr Test 2i l. 1. neopentanuluii = q= 640/0; c) I 72,Ao/at 67 49,49%, ,Sa%t .O4. \4) 3a,4akt T 4. nu este; llt. A: cH3-cH-cH.i B: cHr-c-cH3; g; (6) 282,42cm3c6H6;b) cu = 46,02%lc(= (5)296,58 oHo 60,12okt \ = 76,54%. Ci 0,2566 C: CH,-CH,C CH3r 2. adiliei s compus Tsl flnal capitolul2r l. 1. subslituliei ttl g V b) 365,929 3.2-butenS; 4. nLreste.ll. d) lV C6ClsH3. oHo q = 83,60%', benzeni Cu= 62,39%; 1 = 74,62i. g fenolde pu tale 90%;b) 46,73mr CO2. lV a) 199,75 t!|llttllt! mixte. b)cacteramfole(c) 6 tripeptide V a) C5Hr1NO2i vanilinai 68,85%C; 4,92% Hi Exercifii: (1) b) acid melanoic; M,44% 26,220/o O. 12)64 t sol. KMnOa:
d' J$' 2fubdem L6i.3[U' f,1932 aQe,ienre ri pthdpr, Ed. 9unljtd 'd.it/ ,i Fdasoe d 3ucu6r les

3 Dars l

1a, hnia:

5 NaniFsd. C D, ch,na oaand 6 R *i JD l b d B e h D b .E d U

tu Ddactd srP3na@d,

BlclGrri,1930

!i|.EdTdih6'Bmus'199?'

CONTRIBUTIA AUTORILOR: 7 i v sdescu$lL. Doicn Capdolu/ capilolr/2i L.VladescuSL Doci. 3.4.3. L Vddescui Capilolul3: 3.1.3.2 3 3.2 , 3.4.2., 3 3 3 . , 3 4 4 . , 3 . 4 . 5 . L D o i c n9 i L . M a d e s c u Crpllolr/4r L. Vladescu 9iL. Doicin. capitoltl s. - 51 1 ,5.1.3. L. vladescu9i. L. Do cin; | Badeat- 5.2. L Vl6dascusiL Ooicin 51.2 L Dolcn ti l. Badea 5 3 - L. VlJdescu, Exercitii st ptoblehe. Teste.Tasla tt a/e L Dolcn. COORDONAIOR: Pfor. univ Dr LumlnlavLADEscU

't68

b,,"**;;9,

qutrsERF