Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
factori
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
3
3
3
3
4
4
2 Functii
3 Progresii
3.1 Progresii aritmetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2 Progresii geometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9
9
9
4 Numere reale
4.1 Modulul (valoarea absoluta) unui numar real . . . . . . . .
4.2 Ecuatii si inecuatii cu module . . . . . . . . . . . . . . . .
4.3 Partea ntreaga si partea fractionara ale unui numar real .
4.4 Functia de gradul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.5 Functia de gradul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.6 Sisteme de ecuatii reductibile la ecuatii de gradul al doilea
4.7 Puteri cu exponent natural . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.8 Radicali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.9 Formule de calcul cu puteri si radicali . . . . . . . . . . . .
4.10 Ecuatii cu puteri; ecuatii cu radicali (ecuatii irationale) . .
4.11 Medii aritmetice, geometrice, armonice, patratice . . . . .
4.12 Inegalitati remarcabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.13 Functia exponentiala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.14 Functia logaritmica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.15 Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
10
10
11
12
13
14
22
24
25
26
27
28
29
31
32
34
.
.
.
.
35
35
37
41
42
6 Trigonometrie
6.1 Functiile trigonometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.2 Formule trigonometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.3 Ecuatii trigonometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
44
44
49
51
5 Geometrie sintetic
a
5.1 Triunghiul dreptunghic
5.2 Triunghiul oarecare . .
5.3 Patrulatere . . . . . .
5.4 Poligoane regulate . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
7 Geometrie vectorial
a
53
8 Geometrie analitic
a
58
9 Numere complexe
9.1 Numere complexe sub forma algebrica . . . . . . . . . . . . .
9.2 Numere complexe sub forma trigonometrica . . . . . . . . . .
9.3 Interpretarea geometrica a unui nr. complex . . . . . . . . . .
9.4 Ecuatii binome (radacinile de ordinul n ale unui nr. complex)
9.5 Ecuatia de gradul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9.6 Ecuatii bipatrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
62
62
63
64
65
65
66
10 Combinatoric
a
10.1 Produsul cartezian . . . . . . . . .
10.2 Multimi ordonate . . . . . . . . . .
10.3 Permutari, aranjamente, combinari
10.4 Formule de numarare . . . . . . . .
10.5 Formule combinatoriale . . . . . . .
10.6 Binomul lui Newton . . . . . . . .
10.7 Sume combinatoriale . . . . . . . .
67
67
67
67
68
69
70
72
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1
1.1
(a + b)2
(a b)2
(a + b + c)2
(a + b)3
(a b)3
a2 b2
a3 b3
a3 + b3
an bn
n = impar an + bn
1.2
= a2 + 2ab + b2 ;
= a2 2ab + b2 ;
= a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc;
= a3 + 3a2 b + 3ab2 + b3 ;
= a3 3a2 b + 3ab2 b3 ;
= (a b)(a + b);
= (a b)(a2 + ab + b2 );
= (a + b)(a2 ab + b2 );
= (a b)(an1 + an2 b + an3 b2 + + abn2 + bn1 );
= (a + b)(an1 an2 b + an3 b2 abn2 + bn1 );
Expresii simetrice
a2 + b2
a2 + b2 + c2
a3 + b3
a4 + b4
1.3
= (a + b)2 2ab;
= (a + b + c)2 2(ab + ac + bc);
= (a + b)3 3ab(a + b);
= (a2 + b2 )2 2a2 b2 ;
Sume remarcabile
n(n + 1)
;
2
n(n + 1)(2n + 1)
;
12 + 22 + 32 + + n2 =
6
2
n(n + 1)
3
3
3
3
1 +2 +3 ++n =
;
2
xk+1 1
, pt. x = 1;
1 + x + x2 + x3 + + xk =
x1
1+2+3++n =
1.4
1.5
b=
a+c
ac
,
2
unde c =
a2 b;
Functii
f este injectiva
x1 , x2 A, x1 = x2 f (x1 ) = f (x2 )
x1 , x2 A, f (x1 ) = f (x2 ) x1 = x2
y B ecuatia f (x) = y are cel mult o solutie x A
orice paralela la axa Ox dusa prin B intersecteaza Gf n cel mult un punct.
f este surjectiva
Im f = B
y B ecuatia f (x) = y are cel putin o solutie x A
orice paralela la axa Ox dusa prin B intersecteaza Gf n cel putin un punct.
f este bijectiva
f se numeste monoton
a daca este monoton crescatoare sau monoton
descrescatoare.
f se numeste strict monoton
a daca este strict crescatoare sau strict
descrescatoare.
Functii m
arginite:
Fie f : A B o functie, unde B R. f se numeste m
arginit
a daca
m, M R a.. m f (x) M, x A.
Centre de simetrie/axe de simetrie:
Fie f : A B o functie, unde A, B R.
Un punct (x0 , y0 ) se numeste centru de simetrie pt. Gf (si spunem ca
a de punctul (x0 , y0 )) daca pt. orice (x, y) Gf
Gf este simetric fat
avem (x , y ) Gf , unde (x , y ) este simetricul lui (x, y) fata de (x0 , y0 ).
Punctul (x0 , y0 ) este centru de simetrie pt. Gf
pt. orice t R a.. x0 + t A avem x0 t A si f (x0 + t) + f (x0 t) = 2y0
pt. orice x A avem 2x0 x A si f (2x0 x) = 2y0 f (x).
O dreapta d se numeste ax
a de simetrie pt. Gf (si spunem ca Gf
este simetric fat
a de dreapta d) daca pt. orice (x, y) Gf avem
(x , y ) Gf , unde (x , y ) este simetricul lui (x, y) fata de d.
Dreapta d :
f se numeste impar
a daca f (x) = f (x), x A.
f este para Gf este simetric fata de axa Oy.
f este impara Gf este simetric fata de originea axelor.
Functii periodice:
Fie f : A B o functie, unde A R.
f se numeste periodic
a daca T R a.. f (x + T ) = f (x), x A.
Un numar T cu aceasta proprietate se numeste perioad
a pt. f .
Daca f are o perioada T0 a.. T0 = min{T | T > 0, T = perioada pt. f },
a a lui f .
atunci T0 se numeste perioada principal
Functii convexe/concave:
Fie f : A B o functie, unde A, B R, A ind un interval.
f se numeste strict convex
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) < (1 t)f (x1 ) + tf (x2 )
(adica gracul lui f cuprins ntre oricare doua puncte (x1 , f (x1 )) si
(x2 , f (x2 )) este situat sub segmentul care uneste aceste doua puncte).
f se numeste convex
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) (1 t)f (x1 ) + tf (x2 ).
f se numeste strict concav
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) > (1 t)f (x1 ) + tf (x2 )
(adica gracul lui f cuprins ntre oricare doua puncte (x1 , f (x1 )) si
(x2 , f (x2 )) este situat deasupra segmentului care uneste aceste doua
puncte).
f se numeste concav
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) (1 t)f (x1 ) + tf (x2 ).
Progresii
3.1
Progresii aritmetice
a+c
2b = a + c;
2
(an )n = pr. aritm. an+1 an = r n 2an = an1 + an+1 n;
a2 = a1 + r; a3 = a2 + r = a1 + 2r; . . . (r = ratia)
a, b, c = pr. aritm. b =
an = a1 + (n 1)r ;
Sn =
3.2
(a1 + an )n
2
an = ak + (n k)r;
(unde Sn = a1 + a2 + + an );
Progresii geometrice
an = ak q nk ;
a1 (q n 1)
, pt. q = 1 (unde Sn = a1 + a2 + + an );
q1
Numere reale
4.1
|x|
0
+
0 +
Monotonia:
x
|x|
0
Propriet
ati:
|x| 0;
|x| = 0 x = 0;
|x y| = |x| |y|;
x |x|
=
y |y| (y = 0);
|xn | = |x|n , n N;
|x + y| |x| + |y|;
|x| |y| |x y|;
|x|2 = x2 ;
10
4.2
Ecuatia/inecuatia
a < 0 x ;
|x| = a
a = 0 x = 0;
a > 0 x = a
|x| < a
a 0 x ;
a > 0 x (a, a)
a < 0 x ;
|x| a
a = 0 x = 0;
a > 0 x [a, a]
a < 0 x R;
|x| > a
a = 0 x R \ {0};
a > 0 x (, a) (a, )
|x| a
a 0 x R;
a > 0 x (, a] [a, )
Ecuatiile si inecuatiile n care necunoscuta face parte din unul sau mai
multe module pot rezolvate prin explicitarea acestor module.
11
4.3
Partea ntreag
a si partea fractionar
a ale unui num
ar
real
Definitii:
Fie x R.
Partea ntreag
a a lui x: [x] = cel mai mare numar ntreg mai mic
sau egal cu x;
Partea fractionar
a a lui x: {x} = x [x] ;
Propriet
ati:
[x] Z,
( partea fractionar
a este o functie m
arginit
a);
k Z [x + k] = [x] + k;
k Z {x + k} = {x}
( partea fractionar
a este o functie periodic
a de perioad
a principal
a 1);
[x] + [y] [x + y] [x] + [y] + 1;
1
[x] + x +
= [2x] ;
2
1
2
n1
[x] + x +
+ x+
++ x+
= [nx] (n N, n 2);
n
n
n
12
4.4
Functia de gradul nt
ai
b
a
ax + b, a > 0
ax + b, a < 0
Monotonia:
x
ax + b, a > 0
ax + b, a < 0
13
4.5
b
,
V ,
,
2a 4a
V = punct de maxim pt. Gf , daca a < 0
unde
= b2 4ac
se numeste determinantul (discriminantul) functiei f (sau al ecuatiei de
gradul al doilea f (x) = 0).
b
Axa de simetrie a parabolei (graficului lui f ): x = ;
2a
Forma canonic
a:
2
b
2
ax + bx + c = a x +
.
2a
4a
Monotonia:
b
2a
4a
4a
ax2 + bx + c, a > 0
ax2 + bx + c, a < 0
R
ad
acinile (solutiile) functiei f (sau ale ecuatiei de gradul al
doilea f (x) = 0):
Daca > 0 ecuatia are doua radacini reale distincte
x1,2
b
=
;
2a
Daca < 0 ecuatia nu are are radacini reale. Ea are doua radacini
complexe conjugate
b i
x1,2 =
, unde i C \ R, i2 = 1.
2a
Descompunerea n factori:
ax2 + bx + c = a(x x1 )(x x2 ) .
Semnul:
f are semn contrar lui a ntre radacini si semnul lui a n rest. Mai precis:
Daca > 0, e x1 < x2 radacinile functiei f .
x1
x2
ax2 + bx + c, a > 0
ax2 + bx + c, a < 0
Daca = 0:
b
2a
ax2 + bx + c, a > 0
ax2 + bx + c, a < 0
Daca < 0:
ax2 + bx + c, a > 0
ax2 + bx + c, a < 0
15
x1 + x2 =
a ;
c
x x
=
1 2
a
Notam
S = x1 + x2
P = x1 x2
Avem
Conditii echivalente
x1 , x2 R (radacini reale)
>0
<0
=0
= 0
16
Semnul r
ad
acinilor (reale):
c
b
Fie S = si P = .
a
a
Cerinta
Conditii echivalente
x1 , x2 0
0, S 0, P 0
x1 , x2 > 0
0, S > 0, P > 0
x1 , x2 0
0, S 0, P 0
x1 , x2 < 0
0, S < 0, P > 0
x1 0, x2 0
P 0
x1 > 0, x2 < 0
P <0
Pozitionarea r
ad
acinilor:
Fie , R, < .
Cerinta
x1 , x2
x1 , x2 >
Conditii echivalente
0,
0,
b
,
2a
(x1 ) + (x2 ) 0,
af () 0
(x1 )(x2 ) 0
0,
0,
b
> ,
2a
af () > 0
17
Cerinta
x1 , x2
x1 , x2 <
Conditii echivalente
0,
0,
b
,
2a
(x1 ) + (x2 ) 0,
af () 0
(x1 )(x2 ) 0
0,
0,
b
< ,
2a
af () > 0
Cerinta
Conditii echivalente
x1 x2
af () 0
(x1 )(x2 ) 0
x1 < < x2
af () < 0
Cerinta
Conditii echivalente
0,
x1 , x2 [, ]
b
[, ]
2a
x1 , x2 ,
x1 , x2
af () 0, af () 0
0,
x1 , x2 (, )
b
(, )
2a
af () > 0, af () > 0
18
x1 , x2 > ,
x1 , x2 <
Cerinta
Conditii echivalente
x1 (, ), x2 [, ]
f ()f () < 0
Conditii echivalente
ax2 + bx + c 0, x R
0, a > 0
ax2 + bx + c > 0, x R
< 0, a > 0
ax2 + bx + c 0, x R
0, a < 0
ax2 + bx + c < 0, x R
< 0, a < 0
Fie R.
Cerinta
ax2 + bx + c 0, x
ax2 + bx + c > 0, x
ax2 + bx + c 0, x
ax2 + bx + c < 0, x
Conditii echivalente
> 0
0
sau a > 0
a>0
x ,x
1 2
0
<0
sau a > 0
a>0
x ,x <
1 2
> 0
0
sau a < 0
a<0
x ,x
1 2
0
<0
sau a < 0
a<0
x1 , x2 <
19
Cerinta
ax2 + bx + c 0, x >
ax2 + bx + c 0, x >
Cerinta
ax2 + bx + c 0, x
ax2 + bx + c > 0, x
ax2 + bx + c 0, x
ax2 + bx + c < 0, x
Conditii echivalente
> 0
0
sau a > 0
a>0
x ,x
1 2
0
<0
sau a > 0
a>0
x ,x
1 2
> 0
0
sau a < 0
a<0
x ,x
1 2
0
<0
sau a < 0
a<0
x1 , x2
Conditii echivalente
> 0
0
sau a > 0
a>0
x ,x
1 2
0
<0
sau a > 0
a>0
x ,x >
1 2
> 0
0
sau a < 0
a<0
x ,x
1 2
0
<0
sau a < 0
a<0
x1 , x2 >
20
Cerinta
ax2 + bx + c 0, x <
ax2 + bx + c 0, x <
Conditii echivalente
> 0
0
sau a > 0
a>0
x ,x
1 2
0
<0
sau a > 0
a>0
x ,x
1 2
> 0
0
sau a < 0
a<0
x ,x
1 2
0
<0
sau a < 0
a<0
x1 , x2
Fie , R, < .
Cerinta
ax2 + bx + c 0,
x [, ]
ax2 + bx + c > 0,
x [, ]
ax2 + bx + c 0,
x [, ]
ax2 + bx + c < 0,
x [, ]
Conditii echivalente
> 0
0
sau a > 0
a>0
x1 , x2 sau x1 , x2
0
<0
sau a > 0
a>0
> 0
0
sau a < 0
a<0
x1 , x2 sau x1 , x2
0
<0
sau a < 0
a<0
21
> 0
sau a < 0
, [x1 , x2 ]
> 0
sau a < 0
, (x1 , x2 )
> 0
sau a > 0
, [x1 , x2 ]
> 0
sau a > 0
, (x1 , x2 )
Cerinta
ax2 + bx + c 0,
Conditii echivalente
x (, )
0
sau
a>0
ax + bx + c > 0,
x (, )
ax2 + bx + c 0,
x (, )
0
sau
a<0
ax + bx + c < 0,
x (, )
4.6
<0
sau
a>0
<0
sau
a<0
> 0
a>0
x1 , x2
0
a>0
x1 , x2
> 0
a<0
x1 , x2
0
a<0
x1 , x2
sau
sau x1 , x2
sau
sau x1 , x2
sau
sau x1 , x2
sau
sau x1 , x2
> 0
a<0
, [x1 , x2 ]
> 0
a<0
, [x1 , x2 ]
> 0
a>0
, [x1 , x2 ]
> 0
a>0
, [x1 , x2 ]
f (y, x) = f (x, y)
, x, y.
g(y, x) = g(x, y)
x+y = S
xy = P
Notand
x = t1
sau
y = t2
t2 St + P = 0
x = t2
y = t1
23
4.7
Fie n N .
Paritate:
Functia xn este para pentru n = par, respectiv impara pentru n = impar:
n = par (x)n = xn ;
n = impar (x)n = xn ;
Semnul:
x
xn , n = par
0 +
xn , n = impar
0 +
Monotonia:
x
xn , n = par
xn , n = impar
0
0
24
4.8
Radicali
Fie n N , n 2.
Functia radical este inversa functiei putere:
Functia (bijectiva)
Inversa
f : [0, ) [0, ),
f (x) = xn ,
f 1 : [0, ) [0, ),
f 1 (x) = n x,
n = par
n = par
f : R R,
f (x) = xn ,
f 1 : R R,
f 1 (x) = n x,
n = impar
n = impar
Not
am
x=
Mon.
Formule
n
xn = |x|, pt. n = par, x R;
xn = x, pt. n = impar, x R;
n
x = n x, pt. n = impar, x R;
x , x 0;
x2 = |x|, x R ;
( x)2 = x, x 0 ;
Domeniul
de definitie:
n
x, n = par : x 0;
n
x, n = impar : x R;
Semnul:
x
x, n = par
0 +
0 +
x, n = impar
Monotonia:
x
x, n = par
0
x, n = impar
25
0
4.9
1
x 2 = x, x 0;
1
x n = n x, n N, n 2 (x 0 pt. n = par);
m
x n = n xm , n, m N, n 2 (x 0 pt. n = par);
m
1
x n =
, x = 0, n, m N, n 2 (x 0 pt. n = par);
n
xm
Operatii cu puteri:
xa xb
xa
xb
(xa )b
xa y a
xa
ya
= xa+b ;
= xab
= xab ;
= (xy)a ;
a
x
=
y
(x = 0);
(y = 0);
Operatii cu radicali:
Fie n, m N , n 2, m 2.
n
x n y = n xy (x 0, y 0 pt. n = par);
n
xy = n |x| n |y| pt. n = par si xy 0;
n
x
x
n
=
(y = 0) (x 0, y > 0 pt. n = par);
n y
y
n
|x|
x
n
pt. n = par si xy 0, y = 0;
=
n
y
|y|
n
xm = ( n |x|)m pt. n, m = pare;
m
n
x = mn x (x 0 pt. m n = par);
26
4.10
Fie n N , n 2.
Ecuatia
Conditii de existenta
Rezolvare (n R)
a < 0 x ;
xn = a, n = par
a = 0 x = 0;
a>0x=na
xn = a, n = impar
x=
x0
x = a, n = par
a < 0 x ;
a 0 x = an
x = a, n = impar
x = an
a+x+
b x = c.
27
n
a+x=u
m
bx=v
4.11
Fie a1 , a2 , . . . , an R, unde n N, n 2.
Media aritmetic
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
1
a1 + a2 + + an
;
ai =
Ma =
n i=1
n
n
Media geometric
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
Mg =
a1 a2 . . . an
Media armonic
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
Mh =
n
n
i=1
1
ai
n
1
1
1
+
++
a1 a2
an
(a1 , a2 , . . . , an = 0);
Media p
atratic
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
n
1
a21 + a22 + + a2n
2
.
Mp =
ai =
n i=1
n
28
4.12
Inegalit
ati remarcabile
Inegalitatea mediilor:
Fie a1 , a2 , . . . , an > 0 (n N, n 2). Atunci
min{a1 , a2 , . . . , an } Mh Mg Ma Mp max{a1 , a2 , . . . , an },
iar egalitatile au loc daca si numai daca a1 = a2 = = an .
Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz:
Fie a1 , . . . , an , b1 , . . . , bn R (n N, n 2). Atunci
n
2 n
n
2
ai bi
ai
b2i ,
i=1
i=1
i=1
i {1, . . . , n}.
i=1
i=1
i {1, . . . , n}.
Inegalitatea lui H
older:
Fie a1 , . . . , an , b1 , . . . , bn 0 (n N, n 2) si p, q (1, ) a..
Atunci
n
i=1
ai bi
n
1 1
+ = 1.
p q
1 n 1
q q
p
api
bi
i=1
i=1
i {1, . . . , n}.
i=1
i=1
i=1
i=1
30
4.13
Functia exponential
a
Fie a > 0, a = 1.
Functia exponential
a:
f : R (0, ), f (x) = ax
(a se numeste baza functiei exponentiale).
Semnul:
x
ax , a > 0, a = 1
Monotonia:
x
ax , a > 1
ax , a (0, 1)
Formule de calcul:
ax ay
ax
ay
x y
(a )
ax bx
ax
bx
= ax+y ;
= axy
= axy ;
= (ab)x ;
a x
=
b
31
(a = 0);
(b = 0);
4.14
Functia logaritmic
a
Fie a > 0, a = 1.
Functia logaritmic
a este inversa functiei exponentiale:
Functia (bijectiva)
Inversa
f : R (0, ),
f 1 : (0, ) R,
f (x) =
f 1 (x)
ax ,
a > 0, a = 1
Formule
loga ax = x, x R;
= loga x,
aloga x = x, x > 0;
a > 0, a = 1
lg x = log10 x, x > 0
ln x = loge x, x > 0
(logaritm zecimal) ;
(logaritm natural),
Domeniul de definitie:
loga x, a > 0, a = 1 : x > 0;
Semnul:
0
loga x, a > 1
loga x, a (0, 1)
Monotonia:
x
loga x, a > 1
loga x, a (0, 1)
32
e 2,7 ;
Formule de calcul:
Fie a > 0, a = 1 si b > 0, b = 1.
loga 1 = 0;
loga a = 1;
loga ax = x, x R;
aloga x = x , x > 0;
loga x + loga y = loga (xy) , x, y > 0;
loga (xy) = loga |x| + loga |y|, x, y a.. xy > 0;
x
loga x loga y = loga , x, y > 0;
y
x
loga = loga |x| loga |y|, x, y > 0 a.. xy > 0;
y
loga xn = n loga x , x > 0, n R;
loga xn = n loga |x|, n Z, n = par, x = 0;
n
loga x , x > 0, n, m R, m = 0;
logam xn =
m
n
logam xn = log|a| |x|, n, m Z, n, m = pare, m = 0,
m
x = 0, a R \ {1, 0, 1};
loga b =
loga x =
1
;
logb a
lg x
ln x
logb x
=
=
, x > 0;
logb a
lg a
ln a
33
4.15
Fie a > 0, a = 1.
Ecuatia/inecuatia
Conditii de existenta
ax = b
Rezolvare (n R)
b 0 x ;
b > 0 x = loga b
loga x = b
x = ab
x>0
b 0 x ;
ax < b
ax > b
loga x < b
a > 1 x < ab
x>0
a (0, 1) x > ab
loga x > b
a > 1 x > ab
x>0
a (0, 1) x < ab
Aa2x + Bax + C = 0. Notam ax = t At2 + Bt + C = 0, t > 0 . . .
a 2x
a x
x
x
x
A(a2 ) +B(ab)x +C(b2 ) = 0. Impartim prin (b2 ) A
+B
+C = 0
b
b
af (x) = bg(x) . Logaritmam (n una din bazele a, b, e, 10) . . .
34
...
Geometrie sintetic
a
5.1
Triunghiul dreptunghic
C
D
M
sin x
;
cos x
ctg x =
35
cos x
1
;
=
sin x
tg x
Unghiuri importante:
x
0 0
sin x
cos x
tg x
ctg x
30
1
2
3
2
3
3
45
2
2
2
2
1
60
90
3
2
1
2
3
3
36
5.2
Triunghiul oarecare
A
A + B + C = 180
ha
a ma
E M
Inegalitatea triunghiului:
a + b > c
a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi a, b, c > 0 si a + c > b
b+c > a
Aria:
BC AD
baza naltimea
AABC =
;
2
2
AB AC sin A
=
2
a+b+c
;
= p(p a)(p b)(p c) (formula lui Heron) , unde p =
2
= p r, unde r = raza cercului nscris;
abc
, unde R = raza cercului circumscris;
=
4R
Teorema lui Pitagora generalizat
a (teorema cosinusului):
BC 2 = AB 2 + AC 2 2 AB AC cos A;
Teorema sinusului:
b
c
a
=
=
= 2R;
sin A
sin B
sin C
37
2(b2 + c2 ) a2
;
Formula medianei: ma =
4
2AABC
2
Formula n
altimii: ha =
p(p a)(p b)(p c);
=
a
a
AB
EB
=
;
Teorema bisectoarei:
EC
AC
(bisectoarea mparte latura opusa n segmente proport
ionale cu laturile alaturate);
2bc
A
2bc
p(p a)
Formula bisectoarei: la =
cos =
;
b+c
2
b+c
bc
O alt
a formul
a a bisectoarei: AE 2 = AB AC BE EC;
AB
tg
ab
2 ;
=
Teorema tangentei:
A
+
B
a+b
tg
2
Formule trigonometrice:
A
A
(p b)(p c)
p(p a)
sin =
;
cos =
;
2
bc
2
bc
A
(p b)(p c)
p(p a)
A
;
ctg =
;
tg =
2
p(p a)
2
(p b)(p c)
B
C
A
cos cos ;
2
2
2
B
C
A
cos A + cos B + cos C = 1 + 4 sin sin sin ;
2
2
2
tg A + tg B + tg C = tg A tg B tg C, pt. A, B, C =
90 ;
sin A + sin B + sin C = 4 cos
38
Triunghiuri congruente:
A
B
C
A
, B
B
, C
A
C
ABC A B C
[AB] [A B ], [AC] [A C ], [BC] [B C ]
Cazurile de congruenta: LLL, LUL, ULU.
Triunghiuri asemenea:
A
B
C
A
,
A
ABC A B C AB
=
A B
Cazurile de asemanare: LLL, LUL, UU.
C
B
, C
B
C
AC
BC
=
AC
BC
39
(T.F.A.)
A
=1
C B A C B A
Teorema lui Ceva:
A
C
B
A
=1
C B A C B A
40
5.3
Patrulatere
Patrulaterul
Aria
oarecare
AC BD sin (AC,
BD)
2
Paralelogram
baza h
= AB AD sin A
2
Dreptunghi
Ll
Romb
l h = l2 sin A =
Alte formule
Diagonala d2 = L2 + l2
d1 d2
2
Diagonala d = l 2
Patrat
l2
Trapez
Linia mijlocie:
baza mare + baza mica
lm =
2
41
Patrulaterul
Paralelogram
doar n dreptunghi
doar n romb
Dreptunghi
d
2
doar n patrat
Romb
doar n patrat
l
2
l 2
d
=
2
2
Patrat
Trapez
5.4
l
2
doar daca AB + CD = AD + BC;
h
r=
2
Poligoane regulate
u
2
u
2
An
A1
l
A3
A2
n = num
arul de laturi (v
arfuri); R = raza cercului circumscris;
Unghiul la centru: u =
2
360
;
n
n
42
u
Latura: l = 2R sin ;
2
u
Apotema (raza cercului nscris): r = R cos ;
2
Aria: A = n
lr
R2 sin u
=n
;
2
2
(n 2)180
;
n
Poligonul
Formule specice
l 3
Diagonala d = l 2
Aria
l2 3
lh
=
2
4
l 3
2
h=
3
3
d
l 2
=
2
2
l 3
1
h=
3
6
l2
l2 3
6
4
43
l
2
l 3
3
Trigonometrie
6.1
Functiile trigonometrice
Cercul trigonometric:
Cadranul II: t
2
,
y = sin t
cos t < 0
sin t > 0
Cadranul I: t 0,
2
cos t > 0
cos = 0
sin t > 0
2
2
sin = 1
B(0, 1)
2
t=
cos( t0 ) = cos t0
sin( t0 ) = sin t0
N (cos( t0 ), sin( t0 ))
cos = 1
t=
sin = 0
A (1, 0)
M (cos t0 , sin t0 )
t0
R=1
+ t0
K t0
t0
2 t0
P (cos( + t0 ), sin( + t0 ))
cos( + t0 ) = cos t0
sin( + t0 ) = sin t0
cos t < 0
sin t < 0
t=0
cos 0 = 1
A(1, 0)
sin 0 = 0 - x = cos t
cos 2 = 1
t = 2
sin 2 = 0
Q(cos(2 t0 ), sin(2 t0 ))
cos(2 t0 ) = cos(t0 ) = cos t0
sin(2 t0 ) = sin(t0 ) = sin t0
cos
=0
B (0, 1)
2
3
t=
sin 3 = 1
2
2
3
Cadranul III: t ,
2
Cadranul IV: t
Domeniul de definitie:
sin t, cos t : t R;
tg t : cos t = 0 t = + k, k Z;
2
ctg t : sin t = 0 t = k, k Z;
44
cos t > 0
sin t < 0
3
, 2
sau t , 0
2
2
Periodicitatea:
Functiile sin si cos au perioada principala 2:
sin t = sin(t + 2) = sin(t + 2k), cos t = cos(t + 2) = cos(t + 2k), k Z;
Functiile tg si ctg au perioada principala :
tg t = tg (t + ) = tg (t + k), ctg t = ctg (t + ) = ctg (t + k), k Z;
Paritate:
Functia cos este para, iar functiile sin, tg si ctg sunt impare:
sin(t) = sin t, cos(t) = cos t,
tg (t) = tg t, ctg (t) = ctg t;
Argumentul redus (din [0, 2)):
sin t = sin t0
cos t = cos t
0
t [2k, 2k + 2), k Z
, unde t0 = t 2k [0, 2)
tg
t
=
tg
t
0
ctg t = ctg t0
(t0 = argumentul redus)
Unghiuri importante:
90
180
0 0
sin t
cos t
tg t
ctg t
45
270
sau 90
2
2
Semnul:
t
3
2
sin t
cos t
tg t
0 +
ctg t
Reducerea la cadranul I:
Cadranul II
t
,
2
Cadranul III
3
t ,
2
Cadranul IV
3
t
, 2
2
Cadranul IV
t ,0
2
sin t = sin( t)
sin t = sin(t )
sin t = sin(2 t)
sin t = sin(t)
cos t = cos( t)
cos t = cos(t )
cos t = cos(2 t)
cos t = cos(t)
tg t = tg ( t)
tg t = tg (t )
tg t = tg (2 t)
tg t = tg (t)
ctg t = ctg ( t)
ctg t = ctg (t )
ctg t = ctg (2 t)
M
arginirea:
sin x [1, 1];
46
Monotonia:
3
2
sin t
cos t
tg t
+|
+|
ctg t
| +
| +
Functia (bijectiva)
[1, 1]
sin : ,
2 2
Inversa
arcsin : [1, 1] ,
2 2
Mon.
Formule
arcsin(x) = arcsin x;
sin(arcsin x) = x;
arcsin(sin x) = x, pt. x ,
2 2
arccos(x) = arccos x;
cos(arccos x) = x;
arccos(cos x) = x, pt. x [0, ]
R
tg : ,
2 2
arctg : R ,
2 2
tg (arctg x) = x;
arctg (tg x) = x, pt. x ,
2 2
arcctg (x) = arcctg x;
ctg : (0, ) R
arcctg : R (0, )
ctg (arcctg x) = x;
arcctg (ctg x) = x, pt. x (0, )
47
Semnul:
1
arcsin x
arccos x
arctg x
arcctg x
Monotonia:
x
arcsin x
arccos x
arctg x
arcctg x
0
Formule de leg
atur
a ntre functiile trigonometrice inverse:
;
2
arctg x + arcctg x = ;
2
arcsin x + arccos x =
48
6.2
Formule trigonometrice
Formule de leg
atur
a ntre functiile trigonometrice:
a a trigonometriei) ;
sin2 x + cos2 x = 1 (formula fundamental
1
cos x
1
sin x
=
; ctg x =
=
;
tg x =
cos x
ctg x
sin x
tg x
1
1
1 + tg 2 x =
;
; 1 + ctg 2 x =
2
cos x
sin2 x
Formule pentru sume/diferente de unghiuri:
sin(x + y) = sin x cos y + cos x sin y;
sin(x y) = sin x cos y cos x sin y;
cos(x + y) = cos x cos y sin x sin y;
cos(x y) = cos x cos y + sin x sin y;
tg x + tg y
, pt. x, y, x + y = + k (k Z);
1 tg x tg y
2
tg x tg y
, pt. x, y, x y = + k (k Z);
tg (x y) =
1 + tg x tg y
2
1
= ctg x =
, pt. x = + k, x = k;
tg x
2
tg x
2
1
x = ctg x =
, pt. x = + k, x = k;
tg
2
tg x
2
ctg x ctg y 1
, pt. x, y, x + y = k;
ctg (x + y) =
ctg x + ctg y
ctg x ctg y + 1
, pt. x, y, x y = k;
ctg (x y) =
ctg y ctg x
tg (x + y) =
tg 2x =
pt. x, 2x = + k;
2 ,
1 tg x
2
2
ctg x 1
, pt. x, 2x = k;
ctg 2x =
2ctg x
49
cos2
x
1 + cos x
=
;
2
2
pt. x = + 2k;
pt. x = 2k;
x
Substitutia t = tg :
2
t = tg
x
2
(x = + 2k)
2t
;
1 + t2
2t
tg x =
,
1 t2
1 t2
,
ctg x =
2t
sin x =
1 t2
;
1 + t2
pt. x = + k;
2
cos x =
pt. x = k;
Formule de liniarizare:
1 cos 2x
;
2
3 sin x sin 3x
sin3 x =
;
4
1 + cos 2x
;
2
3 cos x + cos 3x
cos3 x =
;
4
sin2 x =
cos2 x =
50
x+y
xy
cos
;
2
2
x+y
xy
cos x cos y = 2 sin
sin
;
2
2
cos x + cos y = 2 cos
sin(x + y)
,
cos x cos y
sin(x y)
,
tg x tg y =
cos x cos y
sin(x + y)
ctg x + ctg y =
,
sin x sin y
sin(y x)
,
ctg x ctg y =
sin x sin y
tg x + tg y =
+ k;
2
pt. x, y = + k;
2
pt. x, y =
pt. x, y = k;
pt. x, y = k;
6.3
Ecuatii trigonometrice
Ecuatia
Conditii de existenta
sin x = a
Rezolvare
a [1, 1] x ;
a [1, 1] x = (1)k arcsin a + k, k Z
cos x = a
a [1, 1] x ;
cos t = 0 t =
+ k, k Z
2
sin t = 0 t = k, k Z
x = arctg a + k, k Z
x = arcctg a + k, k Z
a sin x + b cos x = c
sin x = u
a sin x + b cos x = c
. Notam
2
2
sin x + cos x = 1
cos x = v
51
...
Ecuatia
Conditii de existenta
Rezolvare
arcsin x = a
x [1, 1]
x ;
a ,
2 2
a ,
x = sin a
2 2
arccos x = a
x [1, 1]
arctg x = a
arcctg x = a
a [0, ] x ;
a [0, ] x = cos a
a ,
x ;
2 2
a ,
x = tg a
2 2
a (0, ) x ;
a (0, ) x = ctg a
52
Geometrie vectorial
a
Coordonatele unui vector:
y
B(xB , yB )
A(xA , yA )
AB(xB xA , yB yA )
Y (0, 1)
j 6i
O
X(1, 0)
-x
i(1, 0) = versorul axei Ox
j(0, 1) = versorul axei Oy
rA = OA = xA i + yA j;
Modului (norma, lungimea) unui vector:
u = AB
v = CD
A
C
y1 = y2
53
Vectorul nul:
0 = 0 i + 0 j =
AA, A;
AB = 0 A = B;
x=0
;
xi + yj = 0
y=0
Adunarea vectorilor:
Regula paralelogramului:
B
AB + AD = AC
: C
u
u + v
A
v
Regula triunghiului:
B
AB + BC = AC
v
z C
:
u
u + v
A
u = x1i + y1j
v = x2i + y2j
54
u
2u
1
u
2
12 u
u
2u
R;
u = AB
v = CD
A
C
x2
y2
AB si CD sunt coliniari AB CD sau A, B, C, D = coliniare
k R a.. AB = k CD;
55
2
M2 A
=
5
M2 B
M1
M2
7
M3 A
=
2
M3 B
B
M3
MA
= k MA = k MB
MB
MA
=
k
s
i
MA,
MB
au
acela
s
i
sens
adic
a
A
(MB)
sau
B
(AM)
, daca k > 0
MB
MA = k si
MA, MB au sensuri opuse adica M (AB) , daca k < 0
MB
A
k
1
MA
= k PM =
P A k P B , P
1k
MB
xA kxB
xM =
1
1k
(rA krB )
rM =
1k
kyB
y
yM = A
1k
xA + xB
xM =
1
2
rM = (rA + rB )
+
y
2
yM = A yB
2
Puncte importante n triunghi:
Fie ABC.
Centrul de greutate G (intersectia medianelor):
56
xA + xB + xC
xG =
1
3
rG = (rA + rB + rC )
y
+
y
3
B + yC
yG = A
3
Centrul cercului nscris I (intersectia bisectoarelor):
I = centrul cercului nscris ABC
1
(aP A + bP B + cP C), P
PI =
a+b+c
xI =
1
a+b+c
(arA + brB + crC )
rI =
a+b+c
+
byB + cyC
ay
yI = A
a+b+c
Centrul cercului circumscris O (intersectia mediatoarelor);
Ortocentrul H (intersectia naltimilor):
OH = OA + OB + OC;
1
OG = OH
(relatia lui Sylvester);
3
Produsul scalar:
Fie u = x1i + y1j si v = x2i + y2j.
u v = |u| |v| cos((u, v))
= x1 x2 + y1 y2
u u = |u|2 ;
i i = j j = 1; i j = 0;
x1 x2 + y1 y2
u v
=
;
cos((u, v )) =
|u| |v|
x21 + y12 x22 + y22
x1
y1
u si v sunt coliniari |u v | = |u| |v|
= ;
x2
y2
u v (perpendiculari) u v = 0 x1 x2 + y1 y2 = 0;
|u v |2 = |u|2 + |v|2 2u v
= |u|2 + |v |2 2|u| |v| cos((u, v));
57
Geometrie analitic
a
Distanta dintre dou
a puncte:
AB = (xB xA )2 + (yB yA )2 ;
Coordonatele mijlocul unui segment:
xA + xB
xM =
2
;
M = mijlocul lui [AB]
+
y
yM = A yB
2
Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi:
xA + xB + xC
xG =
3
G = centrul de greutate al ABC
yG = yA + yB + yC
3
Ecuatia general
a a unei drepte:
d:
unde a = 0 sau b = 0;
ax + by + c = 0,
AB :
y yA
x xA
=
, daca xB = xA si yB = yA
yB yA
xB xA
AB :
AB :
x = xA , daca xB = xA (dreapt
a vertical
a)
y = yA , daca yB = yA (dreapt
a orizontal
a)
Puncte coliniare:
xA yA 1
A, B, C = coliniare xB yB 1 = 0;
xC yC 1
xA yA 1
||
, unde = xB yB 1 ;
=
2
xC yC 1
58
(dreapt
a oblic
a)
ax + by + c = 0
d = AB
m=
m=
yB yA
,
xB xA
a
,
b
unde a = 0;
unde xB = xA ;
and
Ecuatia dreptei ce trece printr-un punct dat P (x0 , y0 ) si av
panta m dat
a:
y y0 = m(x x0 ) ;
Ecuatia dreptei verticale ce trece printr-un punct dat P (x0 , y0 ):
x = x0 ;
Drepte
paralele; drepte perpendiculare:
d1 : y = m1 x + n1
d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0
, sau
Fie
d2 : a2 x + b2 y + c2 = 0
d2 : y = m2 x + n2
d1 = d2
a1
b1
c1
=
=
m1 = m2 si n1 = n2 ;
a2
b2
c2
d1 d2
a1
b1
c1
=
=
m1 = m2 si n1 = n2 ;
a2
b2
c2
d1 d2 a1 a2 + b1 b2 = 0 m1 m2 = 1;
Vectori directori ai unei drepte:
y = m1 x + n1
y = m2 x + n2
|a1 a2 + b1 b2 |
|m1 m2 + 1|
;
= 2
2
2
2
+ b1 a2 + b2
m1 + 1 m22 + 1
a21
59
m1 m2 a1 b2 a2 b1
=
, pt. d1 d2 ;
tg ((d1 , d2 )) =
1 + m1 m2 a1 a2 + b1 b2
Proiectia unui punct pe o dreapt
a:
Fie punctul A(x1 , y1 ) si dreapta d : ax + by + c = 0.
A
d
D
b2 x1 aby1 ac
x0 =
ax + by + c = 0
a2 + b2
, adica
.
2
a(y y1 ) = b(x x1 )
+
a
y
bc
abx
1
1
y0 =
a2 + b2
Distanta de la un punct la o dreapt
a:
Fie punctul P (x0 , y0 ) si dreapta h : ax + by + c = 0.
Distanta de la P la h (adica distanta de la P la proiectia lui P pe h) este
d(P, h) =
|ax0 + by0 + c|
;
a2 + b2
A
x1 + x2
x0 =
x2 = 2x0 x1
A = A, daca A = P
2
,
adic
a
.
,
deci
y2 = 2y0 y1
P = mijlocul lui [AA ], daca A = P
y0 = y1 + y2
2
60
61
Numere complexe
9.1
Forma algebric
a a unui nr. complex:
z = x + yi ,
unde x, y R, i C \ R, i2 = 1 ;
4k+1
i
i4k+2
4k+3
i
= i4 = 1
=i
, k Z;
= i2 = 1
= i3 = i
unde y R;
x2 + y 2 ;
z z = |z|2 ;
z+z
zz
; im (z) =
;
2
2
z R im (z) = 0 z = z;
z = nr. imaginar re (z) = 0 z = z;
z1 + z2 = z1 + z2 ;
z1 z2 = z1 z2 ;
z1 z2 = z1 z2 ;
z1
z1
(z2 = 0);
=
z2
z2
z n = (z)n , n N;
re (z) =
9.2
Forma trigonometric
a a unui nr. complex:
z = r(cos t + i sin t) ,
cos t =
r , adica
t [0, 2) a..
y
sin t =
r
63
cos t = 2
x + y2
y
sin t = 2
x + y2
Cazuri particulare:
1 = cos 0 + i sin 0;
1 = cos + i sin ;
i = cos + i sin ;
2
2
3
3
i = cos
+ i sin ;
2
2
z = x R, x 0 z = x(cos 0 + i sin 0);
z = x R, x < 0 z = x(cos + i sin );
z = yi, y R, y 0 z = y cos + i sin
;
2
2
3
3
z = yi, y R, y < 0 z = y cos
+ i sin
;
2
2
Propriet
ati:
cos t i sin t = cos(t) + i sin(t);
(cos t1 + i sin t1 )(cos t2 + i sin t2 ) = cos(t1 + t2 ) + i sin(t1 + t2 );
cos t1 + i sin t1
= cos(t1 t2 ) + i sin(t1 t2 );
cos t2 + i sin t2
(cos t + i sin t)n = cos nt + i sin nt , n Z (formula lui Moivre);
9.3
Interpretarea geometric
a a unui nr. complex
t = arg(z)
64
-x
9.4
Ecuatii binome (r
ad
acinile de ordinul n ale unui
nr. complex)
Forma general
a:
z n = a,
unde a C, n N .
Rezolvarea trigonometric
a:
Fie a = r(cos t + i sin t) forma trigonometrica a lui a.
Solutiile ec.
z n = r(cos t + i sin t)
(r
ad
acinile de ordinul n ale nr. complex a) sunt:
zk+1 =
t + 2k
t + 2k
+ i sin
r cos
n
n
,
k {1, . . . , n}.
Caz particular: r
ad
acinile de ordinul n ale unit
atii:
z n = 1 zk+1 = cos
2k
2k
,
+ i sin
n
n
k {1, . . . , n}.
Rezolvarea algebric
a a ec. binome z 2 = a:
Fie a = u + vi forma algebrica a lui a. Notand
z = x + yi, x, y R,
forma algebrica a lui z ecuatia devine, succesiv,
2
(x + yi) = u + vi x + 2xyi y = u + vi
x2 y 2 = u
, x, y R,
2xy = v
9.5
unde a, b, c C, a = 0.
Rezolvarea bazat
a pe formula general
a:
z1,2 =
b d
,
2a
Rezolvarea bazat
a pe forma algebric
a: se procedeaza analog ca la
2
rezolvarea algebrica a ec. binome z = a.
65
9.6
Ecuatii bip
atrate
az 4 + bz 2 + c = 0,
unde a, b, c C, a = 0.
Notam z 2 = u au2 + bu + c = 0
Obs. Ecuatiile n-patrate
...
az 2n + bz n + c = 0, n 3,
se rezolva analog, notand z n = u.
66
10
Combinatoric
a
10.1
Produsul cartezian
10.2
Multimi ordonate
O multime ordonat
a cu n elemente este un n-uplu cu elemente distincte
doua cate doua.
Deci o multime ordonata cu n elemente are forma (a1 , a2 , . . . , an ), unde
elementele a1 , a2 , . . . , an sunt distincte doua cate doua (adica ai = aj i = j)
si conteaza ordinea de dispunere a acestor elemente.
Obs. {1, 2, 3, 4} = {3, 2, 4, 1} (multimi), dar (1, 2, 3, 4) = (3, 2, 4, 1)
(multimi ordonate).
10.3
Permut
ari, aranjamente, combin
ari
Definitii si notatii:
Fie n, k N, k n si e A o multime arbitrara cu n elemente. Notam:
Pn = nr. de multimi ordonate care se pot forma cu toate cele n elemente
ale lui A, numite si permut
ari ale lui A;
ari de n;
Numarul Pn se numeste permut
Akn = nr. de submultimi ordonate cu k elemente care se pot forma cu
elemente din A, numite si aranjamente ale lui A;
ate k;
Numarul Akn se numeste aranjamente de n luate c
Cnk = nr. de submultimi cu k elemente care se pot forma cu elemente
din A, numite si combin
ari ale lui A;
Numarul Cnk se numeste combin
ari de n luate c
ate k;
67
pt. n 1;
n! se numeste n factorial.
Conditii de existent
a; formule de calcul:
Numarul
Formule de calcul
Conditii de existenta
Pn
Pn = n!
nN
Akn
Cnk
10.4
n!
(n k)!
n, k N, k n
n!
Akn
=
k!
k!(n k)!
n, k N, k n
Akn =
Cnk =
Formule de num
arare
Produs cartezian:
Fie n multimi A1 , A2 , . . . , An , avand respectiv m1 , m2 , . . . , mn elemente.
Numarul de elemente (n-upluri) ale produsul cartezian A1 A2 An
este egal cu
m1 m2 . . . mn .
Tipuri de submultimi:
Fie A o multime cu n elemente, n N, si e k N, k n.
Numarul de permutari (multimi ordonate) ale lui A este egal cu n!;
Numarul de submultimi ordonate cu k elemente ale lui A este egal cu
Akn ;
Numarul de submultimi cu k elemente ale lui A este egal cu Cnk ;
Numarul total de submultimi ale lui A este egal cu 2n .
68
Tipuri de functii:
Fie A o multime cu n elemente si B o multime cu m elemente, m, n N .
Numarul de functii f : A B este egal cu mn ;
Pentru n > m, nu exista functii injective f : A B;
Pentru n m, numarul de functii injective f : A B este egal cu Anm ;
Pentru n < m, nu exista functii surjective f : A B;
Pentru n m, numarul de functii surjective f : A B este egal cu
1
2
m1
(m 1)n + Cm
(m 2)n . . . + (1)m1 Cm
;
mn Cm
10.5
Formule combinatoriale
0! = 1 ;
n! = n(n 1)! , n N ;
n! = n(n 1)(n 2)!, n N, n 2;
Akn = n(n 1)(n 2) . . . (n k + 1), n, k N ;
A0n = 1, n N;
A1n = n, n N ;
Ann = n!, n N;
Cnk = Cnnk , n, k N, k n
(formula combin
arilor complementare);
69
Cn0 = Cnn = 1 , n N;
Cn1 = Cnn1 = n , n N ;
k1
k
Cnk = Cn1
+ Cn1
, n, k N , k n 1
(relatia de recurent
a a combin
arilor);
k1
kCnk = nCn1
, n, k N , k n;
kr
, n, k, r N, r k n;
Cnk Ckr = Cnr Cnr
C k+1
Cnk
= n+1 , n, k N, k n;
k+1
n+1
10.6
n
!
Cnk ank bk .
k=0
+1
n+1
Cn0 < Cn1 < < Cn 2 = Cn 2 > > Cnn1 > Cnn ,
n1
n+1
deci Tk+1
nb a k nb a + 1
a+b
a+b
.
= termen maxim
k {0, 1, . . . , n}
(k1 ,k2 ,...,km )K
n!
ak1 ak2 . . . akmm ,
k1 !k2 ! . . . km ! 1 2
71
10.7
Sume combinatoriale
Cn0 + Cn1 + + Cnn = 2n , n N
Cn0 + Cn2 + Cn4 + = Cn1 + Cn3 + Cn5 + = 2n1 , n N ;
p
p
pk
Cnk Cm
= Cn+m
, n, m, p N, p n + m
k=0
pm
m
n+m+1
Ckn Cpk
= Cp+1
, n, m, p N, p n + m
k=n
(formula lui N
orlund);
n
" #2
n
, n N
Cnk = C2n
k=0
n
Cnk xk = (1 + x)n , n N, x C;
k=0
k=1
n
C k xk+1
n
k=0
k+1
(1 + x)n+1 1
, n N, x C;
n+1
kCnk = n2n1 , n N ;
k=1
n
2n+1 1
Cnk
=
, n N;
k+1
n+1
k=0
72