Vous êtes sur la page 1sur 36

-1-

REZUMAT
Verbele regulate de grupa a IT-a cu tenninatia ..-ir" la infmitiv, se conjugA dupA un alt model.
S! iI revedem ~ pe acesta:
- a iubi
- a termma
> [em]
nous aimons
vous aimez
ils aiment
elles aiment
> [lini ]
nous finissons
vous fmissez
i1s finissent
elles finissent
etre avoir
je suis nous sommes j'ai nous avons
tues vous etes tuas vous avez
iI est its sont ita ils ont
elle est eUes sont elle a eUes ont
j'aime
tu aimes
it aime
elle aime
aimer
Pan! acum am inv!tat conjugarea mai multor verbe. Printte acestea se aftA ~ verbele auxiliare,
care ajutA la formarea timpului trecul. Cele mai importante verbele auxiliare sunt" etten lR}-
"a fi" ~ "avoir" [avuaR]- "a avea" a cMor conjugare la timpul prezent am InvAtat-o deja. Sl ne
reamintim formele lor:
Conjugarea verbelor regulate de grupa I" cu terminatia ,,_er" la i.t1.finitiv este foarte important!,
deoarece aceastl grupA include foarte mulle verbe. Prin unnare, datA st!paniti aceastA con-
jugare, yeti comunica cu mai multi ~ u r n t in limba francezi. Reamintiti-v! acest model de
conjugare:
Toate celelalte verbe apartin grupei a III-a de conjugare a verbelor. Verbele neregulate sunt nu-
meroase in francezA, pe cateva dintre acestea le-ati invAtat deja. Vii atragem atentia mai ales
asupra verbului "aller", care este foarte frecvent folosit VA reamintim conjugarea sa:
je finis
tu finis
il finit
elle finit
flnir
aOer > [ I ] - a merge
je vais DOUS allons
tu vas vous allez
it va ils vont
dIe va elles vont
Si verbele "vouloir" .,pouvoir" sunt verbe [oarle des folosite. Va reamintim conjugarea lor:
Sa eomparam eonjugarea de mai sus ell eea a verbului "vendre", care ne va servi deasemenea
ca model pentru conjugarea verbelor eu
- a Iua, a m:inea
nOlls prenons
'lOllS prenez
ils prennent
elles prennent
-2-
Sit ne n:amintim eonjugarea verbului "prendre". In curand 'lorn intiilni mai multc 'lerbe care se
eonjllga eonfom1 model:
prendre
jc prends
tll prcnds
il prend
il prend
vendre > rvad ]
-
a vinde
jc vends nous vendons
III vends 'lOllS vcndez
il vend ils vendent
elle vend eUes vendent
vouloir > lulu R] - a 'lrea pouvoir > [puvu' R] - a putea
Je veux nous voulons Je peux nous pouvons
tu veux vous voulez ,tu peux vous pouvez
il veut ils veulent il peut ils peuvent
elle 'leu! elles 'leulent die peut clles peuvent
LECTIA 17 - PARTEA TNTAI
labtira
- cortu.]
- terenlll, dQmcniul
- aua pneumaLica
- foeul
- rucsacul
- :aeul de dormit
- rulota
- campingul
- ferma
- lacul
- plaja
- dmpul
- padurea
tl )
til I 1
> ( )
> I' pi ;J]
> [10 luk]
> [I fl:R
> Ila loRe]
> [t k-1
> [H k-p n ,]
> 1) I R-J
> [l I LJ
> [1
> [10 s do]
Ie feu
Ie camping
Ie terrain
la tenle
Ie matelas
poeumatique
la fenne
Ie: camp
la caravanc > [1.1 k a .I1J
- rulota
(a ferme > [1 1'1: mj - ferma
Ie matelas
> I nl II - S lteaua pncumatica
pneumatique pn
J
Ie terrain
> [to [I:R-] - terenul, domeniul
la plage > [I [11.1; ] - plaja
Ie camp
> Ii( ka] - tabara
la tente
[I La J
- cortul
Ie feu
> III
I )] - focul
-3-
la plage
Vu atragem atcntin ( 'upra prol1unlfci cuviintului .,campin ," de origine
engleza, nl carui silaba se pronunla conform prolllwtiei englezc.
Dt:ci vom pronunta sunet'ul "ng" lungind pUljn sunetu[ "n" iar "g"-lIl va
fi practic mut. Repetali cuvintele noi In altA ordine:
Ie champ
In earavane
Ie sac de couchag
la forel
Ie lac
lata noile cu inle. Citi!i-le cu voce tare urrnari\i
transcrierea
le sac lios
Barbalii lucre.aza pe camp.
Eu cunosc ferma
frumoasa la tara.
Terenul acestui camping e
foarte marc.
Yam, studentii pleadi
deseori eu corturile.
Suntem in padure.
BiiieJii organizeaza 0
tabara pc malul unui lac.
accst rucsac!
1n iunie parintii
cumpara 0 rulota.
- Prictenii merg la
plaji'i.
- Ia-Ji sacul de dormit!
Tnainte de vacantii
cwnparam cinci saltele
pneumatice.
- Suntem 20 in acest cort.
- Vreti sa faeeti focul?
) -
le:R JU fO
-4-
> r I R. - n1z
ho:R de 1 oJ
> lnu 1m U
:> [RO I' :Rd . ( :: kadol
:> [ ulE
Ie sac ados
,
[1 uk 0] rucsacul
la foret [11 rIR 1 padurea
Ie lac > [10 lak] - laeul
Ie camping :> [I k-pl
- campingul
Ie sac de couchage :> [I akd - sacul de donnit
Ie champ > [I I] - campia
Le terrain de ce camping est:> [IC R- 11
tres grand. t c gRi]
En ete les (hudiants font
souvent du camping.
Nos amis vont a la plage.
cu atenrie propoziJiile de mai jos, in care yeti intalni noile cuvinte, aliituri de cde deja
AtcJl!ic la traduecrca in romanil a propoziJiilor:
Nous sommes dans fa foret. :> Inu m d:i 1:.1 t ]
Lcs hommes travaillcnt aux :> [lezolU tra OJl 0 J
champs.
Je connais une belle fenne a :> [j kon n h I f m L
la campagne. I k- u]
Nous sommes vingt sous
cette teAte.
Les gar90ns organisent un
camp au bord d'un lac.
En juin nos parents ach(Hent > JU 11 pllR- llsct Un
une caravanc. R. ' nJ
Regarde ce sac Ii dos!
Prends ton sac de couchage!
Voulez-vous faire du feu?
Avant les vacances nous
achetons cinq mateLas
pneumatiques.
In propozitiilc afitcrioare ati InliiLwl calC a expresii noi formate cu verbul "faire":
a sta in cort. la camping 1pin II
;;.
faire du camping
faire du feu a face focul
A!i lntalnit pcntru prima oara expresia:
au bord d'un lac ;;. [11 l R lie 1J - pe malul unui lac
Pulcm spune de asemenea:
au bord du lac > In h :R d I'] - pe malul lacului
ao bord de fa mer m:R - pe malul marij
Verifica!i dad ali rClinut bine noile cuvinle. Complel31i propozitiile de rna' jos eu cuvinlele
care lipsesc, apoi cilili eli voce tare propozitiile:
Azi climpariim 0 rulota. - Aujourd'hui now; aehelon u'
;;.
Aceasta ferma e foarte modema.
Paul sta deseori eli cortul Ln padure.
- Cett > I nn est Ires modeme.
> I . fc m [R m
- Paul fait souvenl > du L: mpm
a
dans la
foret.
et>k
'llll Pau bird de ce lac.
I) b 1 1.1. 1
Faisons> I
[ );,oil I
>
- Prenons > 1
II uld
upln
On ne pcut p' , > fair\: Ull
n pO re.R dU
- Qu'est-ce que tu as dans ce >
> r c 'l I J ) _ kadu1
- Montons > e. I ntes I
[Il-to [E tal]
Ce ai in acest rucsac?
Nu putem s facem fowl In padure.
Sa instalam corturilc!
SA ne luam sacii de donnit saltelele
pncumaticc!
Sa facem labara pe malul acestui lac.
Trebuie sa umfUim saltelele.
> III II
Se poate instala tabara pe camp? st-ce qu'on peut camper dans> un
hamp"
> [.: k- p ]
-5-
In propoziliilc antcrioare au apllrut ciiteva cuvinte expfesii noi. Citili-le Inca 0 data
Incercati sa Ie retineti:

on peut
:> r- n]
on nc peut pas > n
r
pa
it faut > [11 I 1
monter une .tente
l::it]
camper
:>
l -:-p 'J
gonfler > [g"l'Il' J
putem, se poate
- uu putem, nu se poate
- trebuie
- a monta, a instala eortul
- a instala tabara
a umfla
'w p m lui
Ale cui sunt aceste
c.orturi?
Este al meu.
Ele sunt ale noastre.
E al lui Pierre, e al lui.
- Al cui e acest rllcsac?
- AI cui e terenul accsta?
- E al tAu?
- Nu, nu e al meu.
- Aceasta rutotii e
a lui Sofie, e a ei.
- E a Yoastra aceasta

- Da, e a noastra.
fa 0 bu: R > tern tac
unw I .
kl l>O E tit]
> [iI ci mu
>
:> [
> ['1 'utLl nul
LE -J
> [it La pi :R il 'IIi]
> r.,d u'l
> /o( s n paL JJl
On ne peut pas camper duns > [0 nO I r
P'
'lp " da l ) 1I .: r
l lein ala I b. rJ
Ie champ. ,31 P' 'mp,
II faut manter les tentes. > III f, ml I
IE 1-1] rcbuie ndi' m
I rturil
Pierre, gonfle mon matelas!
A qui sont ces tentes?
Citit'i cu atentic propozitiiJe de mai jos. Atentie la traducerea 'in ramana:
Traduceli unnatoareIe propozitii In romana, folosind mtmI
A qui est ce sac ados?
Verbele "camper", "monter", "gontler" au conjugarca regulata (sunt verbc de grupa I).
On pellt faire du feu au bard >
d'un lac.
Elles sont anous.
-6-
II' est a moi.
A qui est ce terrain?
C'est atoi?
II esl it Pierre, it est a lui.
Cclte caravane est aSophie, > [ I kaR. n ta fi cl
clle est aelle. I]
Non, ce n'est pas amoi.
C'est Ii vaus, cette voiture? > ts t. vu s t \luat :R]
Qui, elle est a nous. rul d La nul
Si acum vom enumera formele accentuate ale pronumdor personale precedaie de prepozitia
Acc,lsta casE. frumoasa e a
parintilor
Da, e a lor.
Aceste rochii sunt ale
Mariei ale Anei?
Da, sunt ale lor.
Noi mergcll1 Ia ci.
Aceasta este pentm tine.
- El viJJe ell mine.
> r . R(lh tT1aRi F onJ
> Cui, cl I OJ
> [il \"l lI'" mil I
> [nu ' nu 'zO]
> Is' plJ;R u 1
Cette belte maison est it vos [ 1 b J me.. eta \'
parents?
Cc.s robes sout aMarie et
Anne?
Qui, elle est aeux.
Qui, elles sont aelles.
I vieot aYe.C. moi.
Nous venons clI.ez.. eux.
C'est jlilUI toi.
Noile forme pronominale din propozi{iile de mai sus, sunt form ,Ie accentullte ale prt milne/or
personale. Ele pot I olosite ill faarte multe tipuri de contexte. tn cxcmplele t/OQstre tim flltre-
huinfal expresia" eIre a"- " a aparfine cuiva, urmala de formele accentuate al. ptonllmelor
p rsolla! .

avec mOl [J\'ek mu. ] Cll mll1e
avcc toi
::- )\ k lu cu tine
avec lui > \i 'k I eu el
a\'l:c elle :;. [
k ell Cll ea
avec nous > rav > Tlul
-
ClI noi
avec VOllS > [avi: .. ] C\JI voi
avec eux > [ "k 0]
eu el
avec elks > [a 'C - ell eli ele
Exersa!i noile cuvinte. ProPoziliile de mai jos Cll forma accentualii a pronumefor

Mcrgem eu eortul impreuna - Nous allons au camping
ell ei. avec C l ,
Acest teren e al tau? - C'est a> t L ce terra,in? > [se tu
- lis vont avec> n(1U a la > II -lcl\ek nu Ci I foR J
fore!.
flU] >
-7-
Viens chez> die avec
> n lU .
- Pour> mOl ceUe caravane> pl.l:
est trop grande. t:R 1 :-:d)
Ei yin cu noi in padure.
Vino eu noi la ea.
Aceasta rulota e prea mare
pentru mille.
mar,
mu ]
IJ
al [] u,
a (al,ale,ai) cui
la cine
,. [ d
(de
> [<I ki e. s do I a mu J
> [ ki 0 . .:. I 01
> (flu:R 'i k
ku ;j I u:R mu' I
> l, 1 1I1l flU ,WliR
'l.
- pentru cine,
,'Ac l Cll l 01.
> 'am r 'ntru m Jtl m'
bum 'a llJca.
> 'lint de cori fl
> D.
ni ,L mu ] :> PUlcJi ii ' I mm
:> FSI CC qLl ton ' l III Iller I [(:-J][' d.1ruI III
fi cl'1
:> AlIlln UI npt
>, qUI l l:h01mp?
z ]
,ak-ad "la lu ] > 1 e ru n C' I t:'iU',l
-8-
Ce n'est pas a> rnoi
A qui est ce sac ados?
A> mll!.
A qui sont ces champs?
A ux.
C'est un cadeau pour
> -lie.
Chez qui allons-nous ce
soir? Cht:z:> "U
- Cette tente est aSophie et
a Marie? Qui, elle est a
11
-- Pour qui est ce sac de
couchage? Pour> m 1.
> lru: ki]
> [' ki]
> [ [ ]
>
> [tllo nu
:> Lu Jt { mll ]
:> [jO m mt=:
f1u:R em .Rlilll :RI
Asta nu-i a mea.
Al cui e acest rucsac? Este
al meu.
Acest cort c Sophiei :;;i 'II
Mariei') Da, e al lor.
E un cadou pentru ea.
Ale cui sunt aceste camp,ii?
SWll ale lor.
Remarcat"i urmatoarele tipuri de intrebari:
Pelltru cine e acest sac de
dOImit? Pentru mine.
. ?
pour qul. ...
La cine meTgcm in seara
aceasta? La ei.
aqui ... ?
Allons-now> chez eux?
Pouvez-vous veniT chz moil? >
chez qui ... ?
Cetle tente est pour vous.
Est-ce que ce sac ados est it > r
toi?
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, apoi traduceti-1e in romana. Nu uitati folositi
filtrul
Qui, il est a moi.
Je chanlc pour rna mere el
pour rna grande-mere.
Je chante souvent pour t::l!es. > [j0 ..'ill,l1\'B u:R t.:J]
acum unneaza ultimul ex.t:rcijiu al primei piiI1i a leqiei 17. Traduceri propozi!iile de mai jos
in lirnba
\ Sa venim 'in tabara!
I
Al cui e acest dmp?
Putem ridica cortuf in padure?
'. l
-::':'
es'
r l.
cnll:.
u leu u e
>
> ':Js-t uu 'am
> Po rr 4\ i st
> (" , I lLl i Ct sa Bd s'!
>
> I'our nullS.
> n n eu
rr: n.
> A' qut
.
-tu tor l'!
> \1: lui.
> A qUi t eel
r
lu
> He.
> )n n
>
> 'h z qui j
> nut III
> du I
>
Cu cine mergi in padure?
AI cui e cortul acesta mai mare?
Mergi in tabara cu Sofia eu Ana?
Da, merg cu ele.
Nu putem sa instalam corturile pe plajiL
Sa facem foclll pe malul lacului!
Rucsacul e all tau?
Pentro Doi.
Pentru cine e acest sae de dormit?
Prietenii nO$tri instaleaza un cort.
Este al ei.
Suntem pe malul marii.
Nu, ruesaeul meu e la ei.
Prietena mea intr-o mica fenna in
Fran!a.
Trebuie sa cUluparam 0 rulota.
Umflati-ne saItelele!
Vara mergem adesea la plaja.
La de saptamana imi place sli pIee
eu cortul.
Cu el.
Nu putem face foeul pe acest teren.
Pentn!J mine 0 cafea, pentru tine?
Vine eu Doi pe malul laeului!
!La cine jueam catti?
In scara asta? La voi.
-9-
Cili\i inca 0 data noile expresii, dar in alta ordine:
aproape de, Janga
acolo
- in rata
- la din
- aiei
- la intrarea in
- nu departe de
- aIii turi de, langa
- departe de
.[ 1/ J
- Aeest baiat e 'intotdeauna
alAturi de aceasta fata.
>[
> [ t: k (r I' 1. i]
- Cc faei aici?
> k I rR d
- Scoala lui e I<inga gara.
:> [- '-;-11 JOl
-
:> ttl dO]
> [I 'J
:> [pRe (11
:> liM lu- dO]
:> [a I -urti (
:> [I
:> [ al L1(
[l L- J I]
ICI
en face de ... >[ dC]
- In rap
rt (;616 de ... >
d
- alaturi de, langi'l
pres de ...
> [rR 0]
- aproape de, langa
loin de ... > [Iu
-
d )] departe de -
pas loin de ... > [", lu
-
J
1
nu departe de -
a l' entree de... > [:.I larR de]
- la intrarea in
a la sortie de. :> rot I
la din
1(;1 :> [1 il -
aici
la-bas :;. rt b ]
- acalo
LECTIA 17 - PARTEA A DOUA
,
loin de ...
eu noile expresii r Citi\i-le eu voce tare, acordand
maxima atenlie pronuntici corecte:
a I'entree de...
la-bas
en face de...
in continuare sa folosim noileexpresii in propozitii, impreuna Cll cu-
vintele pe care te deja. Cititi eu voce tare fiecare propuzilic
fi(i atenli la lraducerea in limba romana:
pres de.
pas loin de...
ala sortie de ...
- 10-
Ce garc;:on est toujoufS acote
de eette fi !le.
Qu'est-ce que tu t:1is ici?
acot6 de...
Tu habites en face de chez moi. :> [tV bit:i - ,Jt st:' mu I
- Tu locui ti vizavi de mine.
Son ecole est pres de la gare.
dU
RC dU
vern 0 Intiilnire la
intrarea in hotel.
1cauli'J un apartmnent nu
departe de Paris.
Tu lucrezi tot aeolo'!
iroul tau e departc de
casa ta?
Aeeastil temeie cautft
sotul 1a din
cinl;lma.
El te a$tepta de 0 ora.
III pol
rna ze]
II a}tcpt pe prietenul meu
la din gara.
> [ k L d lUll]
>
, I .tpaRl(
[I z(] J.
,> lu I It tU Ip [ue Ji
>
- Unde rna
- Nu departe de aici,
sortie
lin
lu 0
I [uJu;R I bal
-:-n:lp KttO)m
o rJ'lR 'J
\ . II'" de loi.
Je uis triste > lOin J.' toi.
RegaIde > I' -ba
Son appartement est
f:.H:t:
]I y a beaucoup de taxis
;;. e l'opera.
OU habites-tu?
d'kl.
- Nous montons tes tentcs
> rr" d I lac.
- Faisons du feu> IU!
> [cskO I-
I u
> [I mill]
Est-ee que ton bureau est
loin ta maisoo?
Tu tra\aille;: toujours la-bas'> ;;. [IU u
Cette femme cberche son >
Tl1ari <\ la "ortie du cinema.
Nous avons un rendez-vous
a ['entree de I'hotel.
II eherche un appartement
pas loin de Paris.
aeolo!
Apartamentul au e in
langa tinl:.
Sunt trist(a) departe de tine.
Instalam eorturile in
apropierea lacului.
Sunt multe taxiuri la intrarea
(in c1adi,rea) opmei.
Unde e Paul? La din - Ou est Paul?
magazm. du magazin.
daca ali retinut bine noile expresii. Comp1etali propozi\iiIe de mai jos. folosi(i filtTUl
La reeitili fiecarc propozilie ell atenlie:
Sa facem foclli aici!
I 'nde Nu departc
de aici.
- 11 -
J'attLnds mon ami a1a sortie :> utiLi [ntnami a
de (a gare. dO [I >a:R]
Si acwn vom iotrnduce un nou verb, verbu,l "attendre" II\-J ] - ,.a Sc conjuga ea
verbu[ "vcndre", a cclnli con'ugarc 0 gasili la Ineeputul [ qici, In eadrul rezumatului. Citili eu
voee tare propoziliile urmiHoare in care am fo,losit noul verb. Atentie la traducerea in limba
rOL1la115:
Tu m'attends?
Pas loin d'iei. > fp.1 ILI'7 I']
11 t'attend depuis une heure. [.1 [alii'd lrUI Un :Rl
Ou m'attend elle? > [u rn: Iii 'II
I lUI-d. k l d I . IJ - Ele liinga
Alors, nous vous attendons
ce soir.
Attendez!
Its nous attendent la-bas.
Elles attendent acote de
recole.
[ n: nu 'l tat-do :0
u R]
> ['1-
l II nuzal-J I h ]
Alunci va In
seara asta.
-
- Ne a.leapta acola.

Retinet i:
ICI lis ]
aici
-Pf d'ici >
Ji ]
- de aici
loin d'ici > [I cdl'] - depane de aici
pas loin d'ici >
l
a I ctllsi] nu departe de aici
CompIetati propo:zitiiIe de mai jos, cu fonna corcspunzatoare a verbului "altendre", apoi
cu voce tuc:
- Qu'est-ce que tu
> all no "
> ( ,
Vii pe malul
lacului.
- Nous vous > Ilh:n n au > [rill U7. wdo bu:R III
bord du lac. " k]
eR ]
- 12 -
Elles nou > ,ll nJ nl
dans la
- On ne peut pas > It n Ir .
ici trop longlemps.
- > J tlcnds une belle fille. > r1.1[-
- Les eleves > ,[t nd -m Ie > PL:l.El-; :.t17'd I koku:R]
concours.
0 fata frumoasa.
Nu pulcm aici prea
mull.
sa vina ora mesci. - Nous > all mIL n' I'heure > InUL lIa Ii) I :R d
du repas.
EIe ne In padure.
Elevii COllCursul.
Copilul ziua de - L'enfant > llcmJ son
ann.lversalre.
Sa invaf,am aile doua verbe Doi:

comprendre > [ - a In!elege


apprendre
> I pRalRJ a inviita
EI e foarte dotal, intclege
tal.
inva! franceza cu pUicere.
P1iri.nlii rnei nu inle1eg
nimic.
- Te inleleg foatre bine.
- Nu rna inte1egi deIce.
- Noi Invatarn franccza,
germana cngleza.
- Lnvatati ceva!
Nu intelegem pictura
modema.
- EI nu c talentat, nu invaf,a
n.lllliC.
- $i tu inveti franceza?
- Domnulc. rna
'p :- lRl: /I:J > Li J t
[il . tRt: du il l' R-
tll]
> [lu R-IO fR-
pi :I: ]
> [ s R- 0 i I J
l'Ra ]
:> [d n
Rn
>
Je te comprcnds tres bien.
II est tres dooe, il comprend
tout.
Tu ne me comprcnds pas du > l n 1 11 r
tout. tu]
Acum sa folosim noile verbe In propozi!ii. Cititi fiecare propozi!ie Cll atenlie $i cu voce tare.
Alen\ie la trad.ucere:
Amandoua verbele se eonjuga ca verbul "prendre", al carui model de conjugare \I gasiti la
inceputul lectiei, in cadrul rezumatului.
J'apprends Ie franyais avec
plaisir.
Est-ce que to apprends aussi
Ie franvais?
II n'est pas doue, it
n' apprends rien.
NallS apprenons Ie
I'allemand el l'anglais.
Apprenez quelque chose!
Nous ne c.omprenons pas la
peinture modcme.
Monsieur. vous me
eomprcnez?
Mes parents ne comprennent > [m . fl. f{; nO kopR 11
rieo.
Ei invata sa vorbeasca
franeeza.
- Ele sa cante la
plan.
- Pirin\ii intcleg tot.
> IllzlIrR '0 a p'lRI
:> [d:.rapRcn
rlafl J]
> \ U PIRii k-pR '0 tu]
lis apprenneot aparler
franyais.
Elles apprennent ajouer du
piano.
Vos parents comprennent
tout.
-13-
L
a lnvala ( sa fadi ceva)
Sa aratam asta'
Doamna, intelegeli-I!
Ascultal i-I!
- tot
-
- Sa ne privim!
-
- Inlelegc-ma
'
- lnlelegeti-nc. Isuntem
tineri!
{
- la din
cinema!
lu!I Rti d
- 14 -
Elle nc > mp end
jamais rien.
Parents, c mprcna vos
enfants!
Tu > I: ITIrTCllds tout?
II veut ppr ndl! a
jouer aux echecs.
- Paul> pp nd it. chanter.
- Qu'est-ce que ttl
> appr n ton ecole?
- Je ne te > ampr n . pas.
- > ApprcH n Ie
> [Ii u ' I )}
> lmot I ]
> [m. m ipROn' If I
> [R ':f{d lu' ]
> [l-.-pRu mu
> [ l'uRJo nu
> [j pR:- I ) FRi!. . pR- 10 - lnvlil frahccza. Inval-o
Il i] tu!
> rk-pROn" nil Illu om
I1J
tout
El \Tea sa lnvele Sa joacc

Sa (nvalam franceza!
Paul lnvalli sa cante.
apprendre it. (infinitiv)
Parinti. intelegeti-va copiii!
Ce tu la
Ttl in!e1egi tot?
Nu te in!eleg.
Ea nu intelege nieiodata
Dimie.
Madame, comprencz-Ic!
Attends-moi r
RcganJe-toit
Ecoutez-Ie!
Montrons-Ia!
in de mai sus, ali intiilnit unnatoarele cuvintc noi:
Observali propozitiile imperative de mai jos, In timp ce citili fit.i atenli la pronunlia corecta. Fili
atcnli la traducerea in limba romana.
Comprends-moi!
Regardons-nous!
Rcgardez-vous!
J'apprends Ie
Apprends-le aussi!
1ar aCUDl vom folosi verbele nOu invalate. Completali propozitiile de mai jos cu forma
corcspunzatoare a verbelor. filtrul
Comprenez-nous! Nous
sommes jeunes!
Attendons-les a la sortie du
'. 1
" cmema.

n. Iu III L
m II pnl Ill' Lik,
, IlU nSI Uf' II: \
du . l Irld : nu .. kutE Ju I 1
JlJlIl mOll fil.... u c rnp,
>
> n nc f1eu[ r
pi- 7 '.
> l' im
> PtlU
;;. I.=.lle
:> (n t::UI fill ' dll h.:u ,1U (J J du l
> Ou
:> 11 aUI 'an r -ur It: t '!Tum de I,;ampin
- l')-
Attendez > n u
Ca ,',
Pierre, regardc > lui I
Attcndez > la pres de
l'opera!
Inviton ;;- cht:z nOlls!
- Voila les matelas
pneumaliques. GonHez
;> Is'
- Je te comprends,
Comprends :> mui aussi!
- Les enl'ant.::;, montrez
.. I!
langa opera!
liingii cafenea I
lata saltelele pneumatice.
Umflali-le!
Eu te Inleleg.
tul
Sa-i invitam la noi!
Pierre, prive)te-te!
Copii,
In ultima parte a leqiei, yom folo-j materialullexical aCUIll. Traduceli In
franC(;la ProPoziliife urmiHoare:
j/1 propozi{iite irnp'rati de mar (// \" 'Pria prim tor frei exempte, amJotosit prol/ume
personate In cazul a /;;ativ. jll prim ,Ie (rei propozi{ii amfotosit formete a nmlllate at prOlnl-
m personale ta per. 'oallO 1, car t lllvtirot In a eostii Ie 'Ii. Prul1umele p rsona!e il1
c:azul a '/l"mil- dativ ('are sun! ta 111 dill imperativ, stelU irllotcJ, IIna dllpa verb i se li de
ae "ta printr-o !inin{ii. Pentru pronul7ld "me" in ['0;;/11 Cleur. tiv dati olosfm!a imperatil'
pronume/e "I/Ioi ", iar in toe de "te", pl'Omlmel J "tni".
Penln! 0 mai buna a accstor fomle, r ,zolvali exerciliul urmator,in care va treblli SKi
complet3li Propoziliile de mai jo eu pronumele personale corcspunzatoare. FO'lo 'i!i fittrll!
La citili 'U all:nlic complctate:
Imi plac plimbiirile In padure.
rvlunca pc camp e ddicil5.
in iunie baiatul meu merge In tabiirii.
Nu putem sa ne instalam ell corturile pe
plaja.
Ale cui sunt aceste rucsace?
E a ta acea ta mlota mare?
Pulem sa instalam cortul aici')
Putem face focul pe malul lacullii.
Trebuie sli instalam tabara pe terenul
camping:ului.
Unde e fenna dvs., donmule?
Langa padure.
11.
ur n'lI .
I.:l.lm11i
uJeuln; ["In: Jl: I
s I an d ld
lui!
> J cit
l:Jut Ie
> enlaul e
I' 1llt:J1ru .' 1ci,
> Lcs iams appr nn nl i r r1'
> PIillds1
> II I" 'pkc c',
> En f; e nll
>
> hez qUI IU
> ( film"l If P Cl mph llt:, j n Ie
I: rnpr'it JllJ
> Pour qur
> u rprcl\w 5 Ie lmn'ili 'Il'l:l
a e pial -ir
>
ilU l:lJlllf tel1uns I
'1
:> L tCtl II de ampm 1 '1 leI",
I -ba ,
Tu nu-l in!eI'egi. inrclege-l!
Ea te Da, III intrarea in cafenea.
Noi franceza foarte repede eu
placete,
Noi fntelegem tot.
In ineheiere, Cilili cuvintele de mai jos In eafJe se repeta sunele:
champ, sac de eouchagc, chez
Ei nu ,cdeparte de aici.
PentrH cine e cadoul asta? Peotru noi.
la din muzeu.
Terenul de camping e aiei? Nu, acolo.
rO] pneumatique, eux, on
Caut saltelele pneumatiee. Trebuie sa Ie
umtlam.
Tu nu rna fnrelegj.
E al till.l aeest sac de domut?
..,( ]a-I In cart.
Unde Paul? in
Unde e bacAnia?
In biserieii.
Copilul l1iu c mereu aliituri de tine.
, Unde II Aiel.
Studentii fnvata sa vorbeasca franeeza.
Mergi eu el? Nu, eu ea.
Unde ne La ei.
Aeest film e prea eomplLicat, nu-'l fnreleg.
Cl lenle, champ, eill!!Ping, attendre, apprendre,
rkl la, de fouchage. ump, amping, aravane, afote, afll!i
r ] en fae, la ii
[j plage, sae de coucbage
L-j monter, gonflet
- 16-
17.2. Am invalat ~ i proDumele personale accentuate:
Le folosim deseori cu prepozilii. De exemplu:
RECAPITULARE 17
vous
a lnvilla
(vezi conjugarea verbului "prendre")
a instala tabaralcorturile
nous
eux
elles
(In loc de .. me")
(In loc de "te")
Intelege-I!
Tu It llltelcgi.
lnvita-i!
Tu ii chemi.
La cine locuie$lc?
Al cui e aces! camp?
- 17-
camper
apprendre
mOl
toi
lui
elle
Comprcnds-moi!
Rcgardc-toi I
Celelaltc pronume pefsolJalc in cazuU acuzativ ~ i fonne idenlicc pentru propozit"iile
enuntiative ~ i imperative. Dc cxemplu:
COlllprend's-le!
Tu Ie eomprends.
Invite-Ie:;;!
Tu les invites.
Chez qui il habite?
A qui est ce champ?
a.Y..IX. m0 i, ,pill.II[ toi, aell x
Fonnele "moi" ;;i ..(01" lnlocuicsc pronumcle personale in cazul acuzativ In
propo7jliile imperative. De exemplu:
In propozifiile la modul imperativ pronumele personale in cazul aClizativ stau intot-
dcauoa dupa verb ~ i se leaga de acesta printr-o lininla. In leqia unnatoare vom invala ~ i
folosirea pronumelor personale in cazul dativ in propozitiile imperative.
De ascmenea, verbelc nercgulate de mai jos:
attendre al ~ l p t (sc conjuga ea ~ i "vendre")
comprendre a lntelege (se conjuga precum ..prendre")
17.1. Verbele de grupa I care le-ati IDvillat in aceasta leqie sunt urmatoarele:
monter (la (enle) a instala cOitul
gontler a umfla
17.3. Am Inva,tat ~ i cateva expresii Doi eu ajulorul carora putem formula intrcbari. De
cxemplu:
pour qui ... ? pentru cine?
chez qui. ? la cine?
a qui ... ? a (aI, ai, ale) cui?
Pour qui tu travailles? Pentru cine lucrezi?
TEMA PENTRU ACASA 17
Rezolvati urmiHoare trimitcti rezolvarca pc adrcsa noastra:
A. Traducc!i urmatoarde propozi!ii In ramana:
I. Montons notre tente au bord du lac.
2. On ne peut pas faire du feu dans la foret.
3. Tu l'aimes? Aime-le.
4. II nous attend pas loin d'ici.
5. Appreoez-vou ajouer du piano?
B. Traduceti I:n franceza urmatoarele propozitii:
I. 10 fatal
2. El te acolo?
3. AI cui e acest ruesac? Al lui?
4. Nu IOVa! nimic, dar inte[eg lot.
5. Trebuie sa !nvatam lilllba franceza.
C. Transforrnati propozitiile enuntiativc de mai jos in propozitii imperative in fel:ndt
sa inlocuiti partite de propozitie subliniatc ell pronumcle personale cor..:spun.zatoare.
I. Tu apprends le franc;ais.
2. VOllS me comprenez.
3. Neus l'attendons a[a sortie.
4. Tu gontles ton matelas pncumatique.
5. Tu attends [a-bas.
- 18 -
Citili fuca 0 data noile cuvinte 'in alta oTdine:
LECTIA 18 - PARTEA INTAI
- baia
- W.e.
- periuta de dinti
-
prosopul
- chiuvcta
- pieptenelc
- toaleta,tinuta
vestimentara
- de ras
-
- baia
- sapunul
R] - rujul
.] - pasta de dinti
- parfurnul
> [I lUU
II 7"pu-1
> [10 b-]
- [LO P nl
:> [Ia IU ] '1]
:> [I h'lbo]
:> II b d-]
:> llu du ]
> I
tu let]
> I 0]
> [10 R
- 19 -
Ie lavabo
la brosse adents
(a douche
Ie rasoir
la serviette
(de toilette)
Ie savan
les toilettes
Ie rouge (a levres)
la pote dentifrice
Ie parfuIl1
la salle de bain
Ie shampooing
Ie bain
le peigne
la toilette
noile cuvinte confonn transcrierii fonetice de rnai jos:
la toilette
> [I' wale J toaleta. tinuta
vcstirnentara
les toilettes
[I - W.C.
la salle de bain > rl
baia
Ie bain > [I
"7)
- baia
la douche > II
du ] -
Ie savon > II
S' \'0] - apunul
Ie lavabo
[ l 1 v 0 - chiu\'cta
la serviette > {l
\,j t d
prosopul
(de toilette)
IU 1 t]
Ie rasoir
[10 R zu
RJ
- de ras
lla FOs d
-
] - periuta de di.nli
la brosse adents >
'la pate dentifTice
:> [I :t d
-lif j
- pasta de dillti
Ie peigne
:> riO pen] - piepteneie
rIC
-

Ie shampooing > -
Ie rouge alevres > riO Ru:j Ie R] - rujul
Ie parium >
[10 p. f 1-] - parfurnul
Sa folosim noile euvinte in propozitii. Cititi eu fieeare propozi!ie urmariti traduccrea
in romana:
Notre salle de bain n'est pas grande rnais elle :> Inoll{ 'al til b- n r,1 gl a: m 'I j ,Ii]
est jolie.
- Irni fae repede toaleta (ma aranjez repede).
Je fais vite ma toilette.
(j te \i mil I t]
- Baia noastra nu em'. dar e draguta.
Paul prefere la douche au bain. :> [
- Paul prcfera b- ii.
Avcz-vous Ie lavabo dans votre chambre? > [ \'f ]
Unde e $amponul.meu?
I k m k 0
- Aveti chiuveta in camerii?
Ou est mon shampooing?
Pierre donne comme cadeau un rasoir ason :> Ip/I.::
pere. j1c:R]
Prends la serviette et Ie savan et va a la salle > IflR- In R I I E I( !i ii
de bain! d ) be]
- la prosapul sapunul du-te in sala de
baic!
- Pierre ii dii taUilui sau in cadoll 0 de
ras.
o e deloe
> L'cl bRa (lit e mel): 1
> pell Ru'.il
- CUmpaT un pieplene
:>
- Aeeasta perie de dinli e mai buna.
J'aehetc un pcignc rouge.
Cette brosse a,dents cst mei Ileure.
Sa pate dentifrice est chere mais elle n'est pas> [.Ht a:l d
du tout bonne. bon]
- Pasta sa de dinti e scumpa,
buna.
Donne a Marie ee rouge pour son
anniversaire!
Diii Mariei ac ei de
Le meilleur parfum est "Chanel nr. 5."
III Ru k)
- Cel mai bun p rfu e:.te ..Chand nI.5".
Tu vas aux toilettes?
> III \ i ru.d I
- Mergi la toaleta?
- 20-
mo u J
11
b m!
bel
est trop petit pour moi.
I u pf )j\1 pu:R 10
> [1 lIJ;R I il bR I du
- J'ai toUjOlil'S rna ;> bm se' den dans mon
sac.
],I me donne souvent les mcillcurs
;> p rJ Un!. fral1tyais.
> III. dun H\ If 1 I :R [I
l :Is 1
- Acbetons un bon> . b.um l l l '!
- Ou cst mon > r'1 ne:'
> [u m- fkh]
Fais viteta > 1 Ih.: I .!
> \il ttl Ij
- J'aime bien c > I U'l.
> Uem ,-
> l III
- II faut acheter un nouveau> T:1 OIl' pour
notre pere.
:> /11 fi a 1Il:l '0 R.7.l1 I flU: mU
r ]
- Nous. aimons;> 11: on: tres doux.
> [nuzemo I 0\ 0 lR Ju]
- As-tu> une Sl,;rvll.:ne et>
'.
- Ce> 1.1
> I ) l.wahll
PentrLl a verifica dacu ali retinut bine naile cuvinte, rezolvali cxerci!iu
'
] de maijos in care
trebuie sa ,completa!i propozitiilc. La citili Inca 0 data ell atcnrie,propoziliile
eompletate. Folosili filtrui
Fa un dw,;! uch !
lp
imi place acest ruj.
Unde e piept;:inul meu?
Imbrac3-1e repede!
Eu prefer sa fac baie'
Sa cLlmpiirfuu un bun!
EI Ilni da adesea cele mai bune parfumuri
franceze.
Am illtotdeauna pcriup mea de din!i in
geantii,
Noua ne plae sapunurilc foarte fine.
Trf;buic sa l'.:lll1lparam 0 nOlla de ras
pentru taUi! nostru.
Aceasta chiuveta e prea mica pentru mine.
Ai un prosop 0 pasta de dinli?
Este apartamentul eu baie? - C'est la chambre avec> UH' II de b III"
> [ I" :bR \' lin sal d -J
21 -
L nlie la
R]
atat de lumin J .-
atat de murd .-a
periculoasa
ingrij it, -3
practic, -3
- curat, -ii, potrivit. -a
clara. luminos, luminoasa
(mase. fern.)
- intllnecos, -oasa
sumbru, -a
(m:u c. fern.)
in!,'Tijit, -5
periculos
pericuJoasii
practie, -a
- e 'l:tric, -3
cural. (0,), propriu,
(proprie). p l Il, (il)
- murdar, -a
- intunecos, -ii, sumbru, -a
- periculos, '.
- murdar
- luminos, -a
- electric,-a
-
> rll1ilt!- 111 JI 0 J be e sl I R
- Doamna Dupon, baia dumneavoastra e
atat de lUI l' !
]
r al
bf{]
> J
> 1.1-1 )R ]
> dlJ( )R zJ
> [rRatikJ
[-It.: Rli I
> [r
R
I RJ
> 1'1 kld{]
l't II]
Sa repctam inca 0 data noile adjective in alta ordine:
sombre
Iar aeum sa ne vom imboga!im vOl.:ubularul cu cateva adjective noi, care se pot cOlObina ell
cuvintelc nou invatate. itili ell voce tare adjectivcle. Aten!ie \3 traducerea lor in limba
romanii:
clair, claire
dangereuse ld-jl ) ROL]
propre >[p opRJ
clair, claire > lkIcR'!
electrique > I lek r"kJ
sombre > [sobR]
dangercux
> ROJ
sale > [ 'IIJ
soigne, soignee > [sLluil
pratique l R. li ]
soigne, soignee
dangereux
dangereuse
pratique
electrique
propre
Sa folosim noile adjective in propozi!ii. Citi\i eLi atcn!ie
traducerea 'in Iimba romana:
si claire
Nous avons une salle de bain sombre.
si sale
Daca. vrem sfl seoatem in eviden!ii cJlitatca exprimata de adjectiv sa folosim adverbul ., j' r i 1-
"atat de":
Madame Dupont, votre salle de bains est
si claire!

Cette fiUe est toujours bien soignee.


- Avern 0 bai inrunecal<t
> [. ct Iii tUJ
- Aceasta fata e intotdcauna ingrijWi.
-22-
l tR
I]
b" 0
lU pRtll oj
p' kl'R
10. I
lUll 1
Ru:jJ
n J:-
n cRVil't pRt pRJ [ 'uaJ
Sunt obosit, baia calda poate ti
pericllioasi'i pentru mine.
Eu fae e mai praetic.
[:t'IOII--R. LJ'R ltRlkl
Chiuveta voastra e intotdeaunamurdara.
['{II 11\' 1111 IlIju.
E nljul mell (propriu).
Sa cumpanil11 0 de ras dectrica!
propriul meu prosop
un prosop cural
> [i :. i fall
1
d:-J( llR l pU'
> [j J rRti I du
> (HIUI n:.l pI{ pR. [< i t]
lata propriul rneu prasop!
- la'lIi un prosop cural!
> [leLil[1aRei 1:.IektR k 0 U\ - d-JI
- Aparatelc clcctrice sunt deseori
periculoase.
,. [[0 uti I
:>
:> A[XL din [lce, [ 1 c illI limp'
mll
> i ..: 'SI J l: 'prlJ. 'ncuh s
> [ jO
- 23-
, . t mon propre rouge.
VOlre lavabo cst toujoms sale.
Je suis fatigu0. ators Ie bain chaud peut etre
dangereux pour moi.
Voila unc slo1rvietle propre!
Jc prends la douche, c'est plus pratique.
Voila rna propre servietteI
Acheions un rasoir electrique!
lL,es appareds electriqHes sont SOllvent
dangereux.
ma propre serviette
une serviette propre
in exerci!iul umlalor vom veri fica in ce m[lsura ali sa reline\i DOlll vocatllliar al lec!iei,
Cititi Cll atcnlic fiecare propozilie In franceza. Folosili filtrul
Est-ce que tu as un rasoir ekctrique?:> AIIII{ ]
:>
Regarde cette petite tille. elle est si propre! >
A'djectivuf "propre ", are doua semnificafii totaf diferile in jil11c(ie de po:::i(ia sa inail/te SflU
dl/po cuvtinlut d terminal. DO(;(1 stll dupa cuvdnt/ll determinat, ,'e traduce prin .. cural", in
limp ce Inaimea euvol/tu/ui detcrtninat Sf traduce prin .. propriu "', sau II putem inlo ui cu
pronumele posesiv corespun;;atol: De exemptu:
Tu es sale. mon enfant!
Ce jeu est trop dangereux,
L'eau dans ell lac n'cst flUS claire, el1e esl
sale.
lis habitent dans un appartement sombre.
Montre-moi eet appareil! C'est si pratique
i
Madame Dupont travaille bcaucoup dans son
jardin. Alors il est bien soigne.
Je ne suis pas du tout soignee, j'ai Irop de
travail.
Cette nlc est trrs dangereuse,
>
Rl\ - )m-
p,lfl men! mllm
:Jrj
, ,<
Je te donne rna propre serviette, elle est
propre.
> lJO t d n rn
pR r ]
> I i LI u pr rHi mel! pro p.
Ie
ur.. 1
Acum yom invata cateva vorhe care sunt in striinsa Iegatura cu materialui lectiei noastre.
AceSlea sunt verbe reflexive:
se revei lief
> r RE '/ J
- a se !fezi
se lever > I \L)
- a se trezi, a se ridica, a se
scula
se laver > [s - a se spaia
se Taser >[
- a se barbicri
se pelgner >
'I
- a se picptiina
s'habiller > [ il ]
a se i'mbraca
Toate verbele de mai sus sunt verbe de grupa 1.
ede.
iciodala,
- ':3
j
I de
Acum sa fomlam propozilii cu noile verbe. Fmmelc conjugate ale verbelor sunt subliniate.
Citili eu atenlie propozili1iJ\e. Atentie la traducerea in limba romana:
Je me reveille tot Ie malin, > L1 mO E\ I 10 J - Ma trezesc devreme
t-J dimineafa.
I \ l 1 - Tu te Ii
\
Til te liNes vite.
li nc se lave jamais.
Ellc se peigoe dans la saile
de bain.
Naus DOllS rasons Ie matin et > [Ill! nu a 0' I ) mule
Ie soir. I I U I
Vous yaus habiJlcz pour la > [u lIzabilE pu:
reception. I{ e 101
Us ti 'habjllent dans leurs > Ii I ul jj d-
chambres.
Elh:s se peignent avec leurs IO:R
propres peignes.
barbi rim dimineata
s
a tmbrt\cati pentru
rt.'ccptie.
- Ei se i'mbraca in camerele
lor.
Ele se piaptiina cu
proprile lor picptcllc.
- 24-
- 25-
d
l{ I uad
o dill
lE r m]
wnt tQUjoufS avec de
r,;nl un 501r.
:R 'k
RI
it
z u
Je:> mc ci Ie toujours it six heures et
quart du mat in.
> UO m ) R v i tuju' E
t1U n ale]
> [lei U1 'lnbir pi
> [\ \ U Ill\-' 11' k d
> llU t I lRilo.)
> II
>
- Tu>! r t= avee un rasoir cIcctrique?
- Vous> voll lt1 z avec du saVOD doux?
- a se spala ell sapun
a se spiHa eu apa
a se piepl5.na eu pieptenclc
- ase rade ell 0 de ras
- EUes> e p nl avec III n peigne.
> (I (J pen ' 'k 1110 I 01
- Les gan;:ons > e 1 'I; nl et commeneen! a
faire du feu.
Eu rna seal Lntotdeauna ditnineata la
un sfert.
Ele se piaptiina eu piaptanul meu.
Voi va spalati eu un sa-pun fin?
Biiie!ii se scoala ineep sa faea foeu!.
Barbalii st: imbracii mail repedc deci! femeile. - Les hOmmes > ... 1m illl: l plus vite qUt; Irs
femmes.
Rezolva!i cxercitiul urmator pentru a verifiea In ee masura ali sa a Lnsu$iti conjugarea
verbelor reflexive. Completati propoziliile de mai jos eu pronumek reflcxiv eorespunzator:
Paul se prea tarziu duminica. - Le dimanche Paul> . I;' 0 trop tard.
k [ :1 J
Tu te eli 0 ma:;;ina de ras
electrica?
Acqti barbali se spaIa Intotdeauna eu apa
feee :;;i se barbietesc eu de ras.
in exemplele de mai sus am lllUHnit expresiile de mai jos:
Sa raser avee un rasojr
Se la\ier avec riu sayan
Se laver avec de l'eau
Se peigner avec Ie peigoe
forma interogativa a pronumelor reflexive, eare se obline prin inversarea ordinii
cuvintelor:
Tu te speli? - Te laves-tu? > [r lay tUl
Ne scularm? - Naus levons-oous? > [r u I
-
lIJ
\{1
Se rade? Se rase-t-it? > [0 R
111
tEa sc piaptan1i? Sc peigne-t-elle? > [ ron
dI
Va irnbracati? VallS habillez-vous? >
l
ul

picptene.
. dlmincata. zlmm Noi nu n
Nu ma trezesc niciodata in inLe lora 8.
v u b billez-vou!'; dans volre eh31nbre,
mada e?
> [\'uzabu vu da votR i;h , m]
> [j n m RE CI JUIDC 3\ La :R]
V lU rasez-\ llllS avant Ie petit dejeuner?
> [v Razc 'iU '-l ,- I P O)li UEjOl
- Paul> e Iav -t-it souvent?
lr 11 la\ III .'uv ]
EI nu se piapliina ell
> rnll [10 nu ](h u
- Est-ee que je > leve volontiers')
> It. JO m I, \'01111 I
tcolic la traducerea In romana:
in propozitiile interogative cu inversiune. pronumek reflexiv precede
vcrbull dad acesta e un verb rdlexiv, in timp cc pronumde personal
eu de subiect se situeaza dupa verbul retlexiv. De obieei, pen-
tnl a fOffi1U1n 0 intrebare la persoana i'ntai uu foLosim inversiunea, ei
structura "est-ee que", de exemplu:
Sii Illa imbrae? - Est-ee que je m'habilJc?
Ei se piapliina eu lor pieplene?
Sa exersiim f0n11a interogativa. Completati propozi!iile de mai jos eu pronumele reflexi\'e
eorespunz.iitoare, apoi citili propozirii1e. Atenfie la intonatia interogativa corecta:
Te scoli eu placere dimineata de\Tcmc') Te -tu volonti rs lot Ie matin?
\' [-1/ Ii [C mat-l
Paul se spala descori?
- 26-
Va i.mbracati in camera dumneavoastra,
doamna?
Ell. ma seol ell pUicere?
Va racleli inainte de mieuI dcjun?
La ce ora te

eu voce tare de mai jos.
le ne me reveille jamais avant huit heures.
n ne se peignc pas avec son propre peigne. > r.1 n ' t) pen J1 'IV
Nous ne nous levons pas ce matin.
III prvpu;::i/iile de mai sus, amfolosit structuri negative. Rema ati cd .. ne" .'itii Intotdeal/no
inainle de pronun1rle p(!rsonal reflexiv, in timp ce "pas" (sall oricare II (;/lv6nt negath)
sta intordl'wma dllpa verb.
hi; . -it] [ In
["Eml 10 _ In 0. 10
su R]
>
[1. ,nce > [t
P il)
- Je> m Ie I.: 1- t. mais elle ne veul pas
> I: lever
- Vaus ne pouvez pas;. u 11:\'
Monsieur, vous eles trop [atig-ue.
- Nous ne POUVOIJS pa > n u.s lelasalle
de bain esl occupee.
TlI veux > Ilkr demain mahn acinq
heures?
> II nc,,' h.lhil Ie pl vi.
:> Cc. 1:11 ilL fie SC I ell
PIS I "( ir
Exersati negal,ia. Traduceti In hmba franccza:
Eo. nu se Imbracil repede.
copii nu se spala
Tu nu te piepteni cu piptanul > LJ ne
tau. lun rci nco
Je ne veux pas laver.
;-
LJ
nO '0 m h
J
Nu VTeau sa rna spa\.
Tu nc pcux pas te. lever. > [I n
r
po. I
1
Nu poti te
Elle vlmt se peigncr. >
rei
\'0 () pt.:
"1
Ea vrea sa se pieplenc.
ous voulons llilllS. habiller.
::>-
l nu "Lilli nuzabLi . I
Vrern sa ne irnbraciim.
seara.
Vrei sa te treze$ti maine la einci'?
In continuarl" va dam cfiteva exemple de propozi\ii care conlin verbe reflexive. Citi(i-'Ic eu
voce tare traducerea [or In romana.
Noi nu putcm sa ne spatam baia e ocupala.
Sa aplicarn acum aceasta regula. Completali pIOpozitiile de mai jos:
Eu rna trezese devreme, dar eo. ou vrea sa
se trezeasca.
Din exemplele de rnai sus reiese clar; ca in eazu! in care verbul reflexiv t!slc !a ill/inili .
pronumle reflexiv lrebuie sa se acorde eu subie lu!:
Nu sa va ridicali, domnule, sunleti
prea obosit
reo
m t II ue
If I .ui u e. sur
n h mp
t lu De veu p.. h1\'er.
II.
m Ll
m In Vi: vii :>
> N l
un b
> [11 III lie b' est IOlljo Baia ta e intotdeauna curata.
Sa trccem 1& final al aceste,i parti a tecliei. Traducqi in limbo. franceza propQliliilc de
mai jos:
in dimineata asia vreau sa-mi fae repede
loalela.
Noi cumparflm un fin un sapun
bun.
Tu alai de murdar nu VTei sa te speli.
mea de ras electrica e pe chiuvela?
27-
Ce faci? Baie sau e mai practic. > pI' nd ? I ilin, I
lclu:. 1.,;' t plu pm 14U
Ea ia prosopul, periuta de pasta
de merge 51\ se spele. I:t l
'!
II t I a
>
>
> NallS summ
> Je eu m'l1, hili r.
p lrlunl t f'Ollr m i'!
"> It: II: l'lli -tu tot"
> oll
omh
E piaptefulUl tau propriu?
Undo e rujul mcu?
Vrcau sa rna imbrac.
Baia noastra nu e luminoasa, ea
e intunecata.
E periculos.
Noi nr trezim de reme, ne radem ne
picptanam.
Noi suntern lntotdeauna ingrijili,
Aoest parfum e pentru mine?
Te devreme?
" .
,
- 28-
/' ......
i1 faut munger quelque chose.1I
:: ,a:.:
LECTIA 18 - PARTEA A nOVA
,
Partea a doua a leqiei 0 vom consacra coosolidarii materialului gramatical lexical al <Iceslui
caiet Ie mrs. in pILlS, yom excrsa kctura. Credem ca exercitiile noastre v-au ajulat sa
in limbii franceze. Cilili dialogurilc de mai jos urmarind seulllele care vii
inlesnesc intonalia a pronulllia. Traduceli apoi propozi!iile 10 limba romana. Intampi-
nati difioulUili, consu1tali vocabularul de la caictului de. curs.
/' /'
-On pcut campcr ici? II
........ /' /' /'
-Non, on ne peut pas camper pre-s d'une ferme.1I
/' /' /' ....
-Alors, 1allons plus loin, Iit cole de la foret.ll
/' /' ........
-Regarde, Iil y a un lac Ila-bas.1I
/' /'
-Esl-ce qu'on peut faire du feu Iau bord dOlln la,c? II
/' ........ /' /'
-Oui.1I C'est Ie terrain dc camping.1I Mair:Ltcnant montons In tente. I
/' /' ........
et gooOons lies mateJas pneumatiques.!11
/' ....
-Nous n' avons pas de sacs de cOl,lchagc.1I
/' ....
-Enjuin Iil fait chaud la nuit. II
/'.... /'
-Faisons du feu! 1111 ne fait pas SI chaud I
/'
J'ai faim.1I
/' /'
-Ce sac ados, I il est it toi? II
.... /' ......
-Non, I il n'cst pas amoi.1I
/' /'
-Alors, I aqui est-il?1I
/' ........
-u est 11 Marie.!1
/'
-Tu viens avec moi? II
/' /'
-Ou? II Chez qui? II
/'
-Chez elle.1I
/' /'
-Ou habite-t-elle? II
.... /'
-Pas loin d'ici. " En face de chez moUI
/' ........
-Alors, Ije vais avec loi. II
- 29-
", ", ",
-Comprends-Ie! II II est si jeune! C'est un artiste! II
, ,,,, ", ",
-Non,lje ne Ie eomprends pas. II II n'est pas enfant I et il n'est pas un si grand
, ,
artiste I pour moi! II
, ",
-Mais I eeoute-moi. .. 11
, ", ,
-Non, Ije ne veux pas t'ecouter lei je ne veux pas Ie eonnaitre.1I
, ",,,,
-Qu'est-ee que tu fais Ie matin? II A quelle heme te reveilles-Iu? II
", ", ,
-le me reveiHe assez tot, Iasi,x heures.1I
",,,, ",
-ct apres? II Tu te leves I et tu fais ta toilette? II
, ,If,lf ,
-Qui, I je vais dans la salle de balos I et je prends un bain. II
,
-Tu ne prends pas la d oueh0? II
, ""
-Non, Ije prends la douche Ie soiI. II
",
-Te rases-tu Ie malin? II
,If,,If ,If,
-Le malin I et Ie so-ir.ll Je me rase I avec un rasoir electrique I, c'est pratique.1I
,If
- 'et lout? II
,If ,If ,
-le me peigne I et je vais dans ma chambre I pour m'habiller.1I
",
-El apres? II
", ,If,
-Apres Ije prends mon petit dejeuner.1I
urmatoarele propozl\ii:
Eu ma pieptan numai eu pieptcnele meu. >Jcm
p'lmc.
>
> a graud -m c, 1111 I . n rtilffi In
Te spali eu apa reee?
Nu ne trezim a$a de devreme!
Sa faeem in aeeasta
Ea merge 1a baie ca siH;i faea toaleta.
Ai un prosop de baie eurat?
Bunica mea parfumurile tari.
Cumpar un ruj frao\Uzese ea dar penlru
Isabelle.
- 30-
III c: J
forcL
e.
In ur mli
nlpiJ n n
Wo u chump t.:l
em ma.
u bn d'lO lac.
'c I I ir'
. t; U fl:u!
J T1
d.
:> 11 f ut pr n c Ie:
I h 0 ..
:> e!
:> k Ml e m [ mallll, :.Ivant 1
P I dJjclln t
:>
n'e'l .1
:> C"e.t
:>
:> V L1'-: r u '1:./ g mnez Ie m I I
pne m iq cs,
> If l\ic lui tl I
>
> "dli n I m if it
mtll II habl e chez mOl
eilleur ' mi.
P lit Il ill lpt:r kl.
:> II lim! I I I nd "I [
:> n'
:>
:>
Trebllie sa luam sapunul, peri uta
de dinti pasta de dinti.
Nu pot sa fac baie, e prea tarziu.
Detest sa rna rad dimineala fnainte de micul
dejun.
Fa e atat de ing:rijiti:l!
Ma fnlelegi? E limpede?
Apartarnentut lor e fntwIecos murdar.
E a ta de ras electrica?
Asculta, rna rna fmbrac te
la intraFea 'in cinematograf.
Pentru cine cumpcri tu acest cort, acest :> Po
rrucsac acest sac de donuit? Pentru mine? J
Ne fntelegem foarte bine dar asta nu-i tot.
Invata-ma sa fae focul!
Puteti umfla saHelele pneurnatice.
Aiei putem instala cortmile.
Acesta nu e terenul de camping, nu putem
instala tabara aici.
Trebuie sa-l la
langa mleta.
Du-te cu el pe plaja in padure!
Noi lucrilm eu i [a camp $i la femla.
- 31 -
Sl!i organizam e tabara pe malul lacului,
departe de ora$!
Acest caine e al rneu, el e mereu ,cu mine,
stA cu mine fn casa, el este pentru mine cel
mai bun prieten.
In lncheierc, cuvintele de mai jos fn care se repet1'i sunete:
shampooing, ffiamp, douche, sac de couchage
[jJ plage, rouge <\ Jlres, ,dangereux
[ua] toilette, raS9ir, sQigne
[cJ parfium. bain, loin
[] sayon, layabo, leyer
[0] peigrre, pcigner, soigne
[k] lair,
RECAPITULARE 18
18.4. Daca verbul retlexiv este la infinitiv, trcbuie sa futern acordul pronumelui rctlcxiv eu
subicetul:
Pentru formele de persoana lntiii in general nu folosim inversiunea, de obicei recurgem
la lotrcbarile introduse prin "est-cc que", de exemplLl:
- a se spala
- eu rna spal
- tu te speli
- el se spala
- ea se spaHi
- nine spiilam
- voi vii spalali
- ei "e :>palii
- ele se spain.
pro ri mea rochie
- Tu te speli?
- EI se spala?
- Voi va spiHati?
- Ma Imbrae?
- Vreau sa rna spa!.
- Putem sa e radem.
- 0 roehi CUTaia
1
:> [jO mO la ]
:> [ II 1:J I
> [II 0 1 1
:> [c1 sO I. ]
[IU nu I \'oj
(u\'ulv]
- [II r I J
> [ I s 1.1\']
VOUS lavez-vous?
se layer
je me lave
tu te laves
il se lave
eUe se lave
nous naus lavons
vous VQIlS lavez
ils sc lavcnt
elles se lavent
Est-ce que jc m'habirle?
Te laves-tu?
Se lave-I-il')
veux me laver.
pouvons nous raser.
une robe propre
rna propre robe
18.1. In lectia 18. am Invatat c.onjugarea vl:rbelor reflexive:
J8.3. Am invatat negatia verbelor reflexive. in propoziliilc negative pr numele reflexiv sc
plaseaza imediat Inaintea verbului. De exemplu:
Je ne me lave pas.
Naus ne
18.2. Ati Invalat forma interogativa a verbelor reflexive care se formeaza prin inversiune,
In care pronumele rcflexiv Irlimanc i'naintca vcrhului, iac pronumele personal eu
funetie de subiect urmeaza imediat dupa verbul de care se leaga prin lininla:
18.5. Sa nu uiffim cr. adjectivul "propre" poate avea douli .\;nsur;i diferite In funetie de locul
ocupat In propoziJ:ie:
Adjectivul "propre" eu lntclcsul de .,propriu"
pronumele posesiv (mon, ton etc.).
reced t In majoritatea cazurilor de
- 32-
de mai jos $i pe adresa noastra:
TEMA. PENTRU ACASA ]8
A. Traduceti IQ romana:
[. J'aime bien me raser dans la salle de bain.
2. Te rases-tu avec un rnsoir electrique?
3. C'est ton propre peigne?
4. J'adore les parfums de Dier.
5. Veux-tu Ie laver avec ce savon doux?
Transformali propoziliile de mai jos in propozi(ii intcrogative:
1. Tu te laves avec de I'eau chaude.
2. NOlls nous reveillons t6t te matin.
3. lis se rascnt avcc un rasoir electriquc.
4. II veut s'habiller.
5. Je roe !eve it midi.
B. Traduceli In franceza:
1. Eu nu rna spal. Prefer sa fiu murdar(a).
2. Voi va imbracali in camera voastra?
3. E atat de practic!
4. Ce faci dimineala: 0 baie sau un dU$?
5. E al tau acesl prosop murdar?
c.
- 33 -
VOCABULARUL LECTIILOR 17 SI 18
m.- masculin fem.- feminin
a~ e de...
a la sortie de...
al'entTc0 de...
a moi
apprendre
apprendre a 1 inf.
aqui
a toi
attendre
au bord (d'un lac)
> r:.l IE ()
> r dOl
:> [ nua]
> [upR-dR
:> [ap - ul .]
>
r
I i]
> [I lUll I
> [l-dR]
> 10
,:R)
alaturi de, langa
la i e ~ i r e din
- la intrarea in
a (al) meu
- a inviitu
- a inviifa sa fadi ceva
- a (al) cui
a (al) tau
a ~ t e r t
- pe malul unul lac)
avec toi
avec mOl
c1air,-e
- cu mme
- mal
lumm s,
- cu tint:
a instala tahara, corturilc
- periula de din!i
- baie
- t2bara
- camping
- rulota
- la cin
- campie
[..1\' l; mu ]
> r \ k tu )
> [b-I
> [h l;Rj
> [bR 1 I n
> l -]
[lop .J
;. r - ringl
> [ Ruv nJ
[,:i]
> [E i]
> [ II.: R]
camper
caravane (fern.)
camping (m.)
bard (m.)
champ (m.)
chez qui
'. bain (m.)
'- brosse (a dents) (fern.)
(a) cote de > [n 'ot de)] - Ian a
.............. entree (fern.)
- . riculoasa
- periculos
- fntrare
- in fata
- de aici
- u ~
- electric, -a
- 34-
/.]
> L aJR( R J
> [ I'i]
> [uu ]
> [., II ikl
> :1 la d
:> ,- RF.J
dangereuse
dangereux
d'ici
eIectrique
en face de ...
_ v0.. douche (fern.)
pratique
pres de...
propre
> [p ,I 1
> pR'd]
> [pR pRl
- practic (a)
aproape de, langa
- curat, -ii, propriu -e
- de ras
- a se barbieri ]
]
> I
se raser
rasoiI (m.)
-L shampooing (m.)
se revciller
rouge (a levres) (m.)
sac ados (m.)
ac de cOllchage (m.)
salle de bains (fern.)
savon (m.)
serviette (de toilettes) (fem.)
> r
> [Ru] I vi )
> l .Iklln]
>[..Lkd
> I II I he1
> [ <IVO]
[ cRvl t d tU'II!!I]
> ["api c]
- a se trczi
- IUJ
rucsac
- sac de dormit
baie
- sapun
prosop (de baie)
-
si > [SI] alat de
.r

tot
-
- intunecos -oasa
- toaleta, tinuta vestimentara
- W.e.
- cort
.- teren
l tu]
> [ .)hRl
> [ Rt'J
> [ II
Rc]
> flU I I]
> flu I I]
tente (fern.)
sortie (fern.)
sombre
terrain (m.)
toilette (fern.)
toilettes (fern., pI.)
tout
- 36-

Vous aimerez peut-être aussi