Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 17-18
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 17-18
REZUMAT
Verbele regulate de grupa a IT-a cu tenninatia ..-ir" la infmitiv, se conjugA dupA un alt model.
S! iI revedem ~ pe acesta:
- a iubi
- a termma
> [em]
nous aimons
vous aimez
ils aiment
elles aiment
> [lini ]
nous finissons
vous fmissez
i1s finissent
elles finissent
etre avoir
je suis nous sommes j'ai nous avons
tues vous etes tuas vous avez
iI est its sont ita ils ont
elle est eUes sont elle a eUes ont
j'aime
tu aimes
it aime
elle aime
aimer
Pan! acum am inv!tat conjugarea mai multor verbe. Printte acestea se aftA ~ verbele auxiliare,
care ajutA la formarea timpului trecul. Cele mai importante verbele auxiliare sunt" etten lR}-
"a fi" ~ "avoir" [avuaR]- "a avea" a cMor conjugare la timpul prezent am InvAtat-o deja. Sl ne
reamintim formele lor:
Conjugarea verbelor regulate de grupa I" cu terminatia ,,_er" la i.t1.finitiv este foarte important!,
deoarece aceastl grupA include foarte mulle verbe. Prin unnare, datA st!paniti aceastA con-
jugare, yeti comunica cu mai multi ~ u r n t in limba francezi. Reamintiti-v! acest model de
conjugare:
Toate celelalte verbe apartin grupei a III-a de conjugare a verbelor. Verbele neregulate sunt nu-
meroase in francezA, pe cateva dintre acestea le-ati invAtat deja. Vii atragem atentia mai ales
asupra verbului "aller", care este foarte frecvent folosit VA reamintim conjugarea sa:
je finis
tu finis
il finit
elle finit
flnir
aOer > [ I ] - a merge
je vais DOUS allons
tu vas vous allez
it va ils vont
dIe va elles vont
Si verbele "vouloir" .,pouvoir" sunt verbe [oarle des folosite. Va reamintim conjugarea lor:
Sa eomparam eonjugarea de mai sus ell eea a verbului "vendre", care ne va servi deasemenea
ca model pentru conjugarea verbelor eu
- a Iua, a m:inea
nOlls prenons
'lOllS prenez
ils prennent
elles prennent
-2-
Sit ne n:amintim eonjugarea verbului "prendre". In curand 'lorn intiilni mai multc 'lerbe care se
eonjllga eonfom1 model:
prendre
jc prends
tll prcnds
il prend
il prend
vendre > rvad ]
-
a vinde
jc vends nous vendons
III vends 'lOllS vcndez
il vend ils vendent
elle vend eUes vendent
vouloir > lulu R] - a 'lrea pouvoir > [puvu' R] - a putea
Je veux nous voulons Je peux nous pouvons
tu veux vous voulez ,tu peux vous pouvez
il veut ils veulent il peut ils peuvent
elle 'leu! elles 'leulent die peut clles peuvent
LECTIA 17 - PARTEA TNTAI
labtira
- cortu.]
- terenlll, dQmcniul
- aua pneumaLica
- foeul
- rucsacul
- :aeul de dormit
- rulota
- campingul
- ferma
- lacul
- plaja
- dmpul
- padurea
tl )
til I 1
> ( )
> I' pi ;J]
> [10 luk]
> [I fl:R
> Ila loRe]
> [t k-1
> [H k-p n ,]
> 1) I R-J
> [l I LJ
> [1
> [10 s do]
Ie feu
Ie camping
Ie terrain
la tenle
Ie matelas
poeumatique
la fenne
Ie: camp
la caravanc > [1.1 k a .I1J
- rulota
(a ferme > [1 1'1: mj - ferma
Ie matelas
> I nl II - S lteaua pncumatica
pneumatique pn
J
Ie terrain
> [to [I:R-] - terenul, domeniul
la plage > [I [11.1; ] - plaja
Ie camp
> Ii( ka] - tabara
la tente
[I La J
- cortul
Ie feu
> III
I )] - focul
-3-
la plage
Vu atragem atcntin ( 'upra prol1unlfci cuviintului .,campin ," de origine
engleza, nl carui silaba se pronunla conform prolllwtiei englezc.
Dt:ci vom pronunta sunet'ul "ng" lungind pUljn sunetu[ "n" iar "g"-lIl va
fi practic mut. Repetali cuvintele noi In altA ordine:
Ie champ
In earavane
Ie sac de couchag
la forel
Ie lac
lata noile cu inle. Citi!i-le cu voce tare urrnari\i
transcrierea
le sac lios
Barbalii lucre.aza pe camp.
Eu cunosc ferma
frumoasa la tara.
Terenul acestui camping e
foarte marc.
Yam, studentii pleadi
deseori eu corturile.
Suntem in padure.
BiiieJii organizeaza 0
tabara pc malul unui lac.
accst rucsac!
1n iunie parintii
cumpara 0 rulota.
- Prictenii merg la
plaji'i.
- Ia-Ji sacul de dormit!
Tnainte de vacantii
cwnparam cinci saltele
pneumatice.
- Suntem 20 in acest cort.
- Vreti sa faeeti focul?
) -
le:R JU fO
-4-
> r I R. - n1z
ho:R de 1 oJ
> lnu 1m U
:> [RO I' :Rd . ( :: kadol
:> [ ulE
Ie sac ados
,
[1 uk 0] rucsacul
la foret [11 rIR 1 padurea
Ie lac > [10 lak] - laeul
Ie camping :> [I k-pl
- campingul
Ie sac de couchage :> [I akd - sacul de donnit
Ie champ > [I I] - campia
Le terrain de ce camping est:> [IC R- 11
tres grand. t c gRi]
En ete les (hudiants font
souvent du camping.
Nos amis vont a la plage.
cu atenrie propoziJiile de mai jos, in care yeti intalni noile cuvinte, aliituri de cde deja
AtcJl!ic la traduecrca in romanil a propoziJiilor:
Nous sommes dans fa foret. :> Inu m d:i 1:.1 t ]
Lcs hommes travaillcnt aux :> [lezolU tra OJl 0 J
champs.
Je connais une belle fenne a :> [j kon n h I f m L
la campagne. I k- u]
Nous sommes vingt sous
cette teAte.
Les gar90ns organisent un
camp au bord d'un lac.
En juin nos parents ach(Hent > JU 11 pllR- llsct Un
une caravanc. R. ' nJ
Regarde ce sac Ii dos!
Prends ton sac de couchage!
Voulez-vous faire du feu?
Avant les vacances nous
achetons cinq mateLas
pneumatiques.
In propozitiilc afitcrioare ati InliiLwl calC a expresii noi formate cu verbul "faire":
a sta in cort. la camping 1pin II
;;.
faire du camping
faire du feu a face focul
A!i lntalnit pcntru prima oara expresia:
au bord d'un lac ;;. [11 l R lie 1J - pe malul unui lac
Pulcm spune de asemenea:
au bord du lac > In h :R d I'] - pe malul lacului
ao bord de fa mer m:R - pe malul marij
Verifica!i dad ali rClinut bine noile cuvinle. Complel31i propozitiile de rna' jos eu cuvinlele
care lipsesc, apoi cilili eli voce tare propozitiile:
Azi climpariim 0 rulota. - Aujourd'hui now; aehelon u'
;;.
Aceasta ferma e foarte modema.
Paul sta deseori eli cortul Ln padure.
- Cett > I nn est Ires modeme.
> I . fc m [R m
- Paul fait souvenl > du L: mpm
a
dans la
foret.
et>k
'llll Pau bird de ce lac.
I) b 1 1.1. 1
Faisons> I
[ );,oil I
>
- Prenons > 1
II uld
upln
On ne pcut p' , > fair\: Ull
n pO re.R dU
- Qu'est-ce que tu as dans ce >
> r c 'l I J ) _ kadu1
- Montons > e. I ntes I
[Il-to [E tal]
Ce ai in acest rucsac?
Nu putem s facem fowl In padure.
Sa instalam corturilc!
SA ne luam sacii de donnit saltelele
pncumaticc!
Sa facem labara pe malul acestui lac.
Trebuie sa umfUim saltelele.
> III II
Se poate instala tabara pe camp? st-ce qu'on peut camper dans> un
hamp"
> [.: k- p ]
-5-
In propoziliilc antcrioare au apllrut ciiteva cuvinte expfesii noi. Citili-le Inca 0 data
Incercati sa Ie retineti:
on peut
:> r- n]
on nc peut pas > n
r
pa
it faut > [11 I 1
monter une .tente
l::it]
camper
:>
l -:-p 'J
gonfler > [g"l'Il' J
putem, se poate
- uu putem, nu se poate
- trebuie
- a monta, a instala eortul
- a instala tabara
a umfla
'w p m lui
Ale cui sunt aceste
c.orturi?
Este al meu.
Ele sunt ale noastre.
E al lui Pierre, e al lui.
- Al cui e acest rllcsac?
- AI cui e terenul accsta?
- E al tAu?
- Nu, nu e al meu.
- Aceasta rutotii e
a lui Sofie, e a ei.
- E a Yoastra aceasta
- Da, e a noastra.
fa 0 bu: R > tern tac
unw I .
kl l>O E tit]
> [iI ci mu
>
:> [
> ['1 'utLl nul
LE -J
> [it La pi :R il 'IIi]
> r.,d u'l
> /o( s n paL JJl
On ne peut pas camper duns > [0 nO I r
P'
'lp " da l ) 1I .: r
l lein ala I b. rJ
Ie champ. ,31 P' 'mp,
II faut manter les tentes. > III f, ml I
IE 1-1] rcbuie ndi' m
I rturil
Pierre, gonfle mon matelas!
A qui sont ces tentes?
Citit'i cu atentic propozitiiJe de mai jos. Atentie la traducerea 'in ramana:
Traduceli unnatoareIe propozitii In romana, folosind mtmI
A qui est ce sac ados?
Verbele "camper", "monter", "gontler" au conjugarca regulata (sunt verbc de grupa I).
On pellt faire du feu au bard >
d'un lac.
Elles sont anous.
-6-
II' est a moi.
A qui est ce terrain?
C'est atoi?
II esl it Pierre, it est a lui.
Cclte caravane est aSophie, > [ I kaR. n ta fi cl
clle est aelle. I]
Non, ce n'est pas amoi.
C'est Ii vaus, cette voiture? > ts t. vu s t \luat :R]
Qui, elle est a nous. rul d La nul
Si acum vom enumera formele accentuate ale pronumdor personale precedaie de prepozitia
Acc,lsta casE. frumoasa e a
parintilor
Da, e a lor.
Aceste rochii sunt ale
Mariei ale Anei?
Da, sunt ale lor.
Noi mergcll1 Ia ci.
Aceasta este pentm tine.
- El viJJe ell mine.
> r . R(lh tT1aRi F onJ
> Cui, cl I OJ
> [il \"l lI'" mil I
> [nu ' nu 'zO]
> Is' plJ;R u 1
Cette belte maison est it vos [ 1 b J me.. eta \'
parents?
Cc.s robes sout aMarie et
Anne?
Qui, elle est aeux.
Qui, elles sont aelles.
I vieot aYe.C. moi.
Nous venons clI.ez.. eux.
C'est jlilUI toi.
Noile forme pronominale din propozi{iile de mai sus, sunt form ,Ie accentullte ale prt milne/or
personale. Ele pot I olosite ill faarte multe tipuri de contexte. tn cxcmplele t/OQstre tim flltre-
huinfal expresia" eIre a"- " a aparfine cuiva, urmala de formele accentuate al. ptonllmelor
p rsolla! .
avec mOl [J\'ek mu. ] Cll mll1e
avcc toi
::- )\ k lu cu tine
avec lui > \i 'k I eu el
a\'l:c elle :;. [
k ell Cll ea
avec nous > rav > Tlul
-
ClI noi
avec VOllS > [avi: .. ] C\JI voi
avec eux > [ "k 0]
eu el
avec elks > [a 'C - ell eli ele
Exersa!i noile cuvinte. ProPoziliile de mai jos Cll forma accentualii a pronumefor
Mcrgem eu eortul impreuna - Nous allons au camping
ell ei. avec C l ,
Acest teren e al tau? - C'est a> t L ce terra,in? > [se tu
- lis vont avec> n(1U a la > II -lcl\ek nu Ci I foR J
fore!.
flU] >
-7-
Viens chez> die avec
> n lU .
- Pour> mOl ceUe caravane> pl.l:
est trop grande. t:R 1 :-:d)
Ei yin cu noi in padure.
Vino eu noi la ea.
Aceasta rulota e prea mare
pentru mille.
mar,
mu ]
IJ
al [] u,
a (al,ale,ai) cui
la cine
,. [ d
(de
> [<I ki e. s do I a mu J
> [ ki 0 . .:. I 01
> (flu:R 'i k
ku ;j I u:R mu' I
> l, 1 1I1l flU ,WliR
'l.
- pentru cine,
,'Ac l Cll l 01.
> 'am r 'ntru m Jtl m'
bum 'a llJca.
> 'lint de cori fl
> D.
ni ,L mu ] :> PUlcJi ii ' I mm
:> FSI CC qLl ton ' l III Iller I [(:-J][' d.1ruI III
fi cl'1
:> AlIlln UI npt
>, qUI l l:h01mp?
z ]
,ak-ad "la lu ] > 1 e ru n C' I t:'iU',l
-8-
Ce n'est pas a> rnoi
A qui est ce sac ados?
A> mll!.
A qui sont ces champs?
A ux.
C'est un cadeau pour
> -lie.
Chez qui allons-nous ce
soir? Cht:z:> "U
- Cette tente est aSophie et
a Marie? Qui, elle est a
11
-- Pour qui est ce sac de
couchage? Pour> m 1.
> lru: ki]
> [' ki]
> [ [ ]
>
> [tllo nu
:> Lu Jt { mll ]
:> [jO m mt=:
f1u:R em .Rlilll :RI
Asta nu-i a mea.
Al cui e acest rucsac? Este
al meu.
Acest cort c Sophiei :;;i 'II
Mariei') Da, e al lor.
E un cadou pentru ea.
Ale cui sunt aceste camp,ii?
SWll ale lor.
Remarcat"i urmatoarele tipuri de intrebari:
Pelltru cine e acest sac de
dOImit? Pentru mine.
. ?
pour qul. ...
La cine meTgcm in seara
aceasta? La ei.
aqui ... ?
Allons-now> chez eux?
Pouvez-vous veniT chz moil? >
chez qui ... ?
Cetle tente est pour vous.
Est-ce que ce sac ados est it > r
toi?
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, apoi traduceti-1e in romana. Nu uitati folositi
filtrul
Qui, il est a moi.
Je chanlc pour rna mere el
pour rna grande-mere.
Je chante souvent pour t::l!es. > [j0 ..'ill,l1\'B u:R t.:J]
acum unneaza ultimul ex.t:rcijiu al primei piiI1i a leqiei 17. Traduceri propozi!iile de mai jos
in lirnba
\ Sa venim 'in tabara!
I
Al cui e acest dmp?
Putem ridica cortuf in padure?
'. l
-::':'
es'
r l.
cnll:.
u leu u e
>
> ':Js-t uu 'am
> Po rr 4\ i st
> (" , I lLl i Ct sa Bd s'!
>
> I'our nullS.
> n n eu
rr: n.
> A' qut
.
-tu tor l'!
> \1: lui.
> A qUi t eel
r
lu
> He.
> )n n
>
> 'h z qui j
> nut III
> du I
>
Cu cine mergi in padure?
AI cui e cortul acesta mai mare?
Mergi in tabara cu Sofia eu Ana?
Da, merg cu ele.
Nu putem sa instalam corturile pe plajiL
Sa facem foclll pe malul lacului!
Rucsacul e all tau?
Pentro Doi.
Pentru cine e acest sae de dormit?
Prietenii nO$tri instaleaza un cort.
Este al ei.
Suntem pe malul marii.
Nu, ruesaeul meu e la ei.
Prietena mea intr-o mica fenna in
Fran!a.
Trebuie sa cUluparam 0 rulota.
Umflati-ne saItelele!
Vara mergem adesea la plaja.
La de saptamana imi place sli pIee
eu cortul.
Cu el.
Nu putem face foeul pe acest teren.
Pentn!J mine 0 cafea, pentru tine?
Vine eu Doi pe malul laeului!
!La cine jueam catti?
In scara asta? La voi.
-9-
Cili\i inca 0 data noile expresii, dar in alta ordine:
aproape de, Janga
acolo
- in rata
- la din
- aiei
- la intrarea in
- nu departe de
- aIii turi de, langa
- departe de
.[ 1/ J
- Aeest baiat e 'intotdeauna
alAturi de aceasta fata.
>[
> [ t: k (r I' 1. i]
- Cc faei aici?
> k I rR d
- Scoala lui e I<inga gara.
:> [- '-;-11 JOl
-
:> ttl dO]
> [I 'J
:> [pRe (11
:> liM lu- dO]
:> [a I -urti (
:> [I
:> [ al L1(
[l L- J I]
ICI
en face de ... >[ dC]
- In rap
rt (;616 de ... >
d
- alaturi de, langi'l
pres de ...
> [rR 0]
- aproape de, langa
loin de ... > [Iu
-
d )] departe de -
pas loin de ... > [", lu
-
J
1
nu departe de -
a l' entree de... > [:.I larR de]
- la intrarea in
a la sortie de. :> rot I
la din
1(;1 :> [1 il -
aici
la-bas :;. rt b ]
- acalo
LECTIA 17 - PARTEA A DOUA
,
loin de ...
eu noile expresii r Citi\i-le eu voce tare, acordand
maxima atenlie pronuntici corecte:
a I'entree de...
la-bas
en face de...
in continuare sa folosim noileexpresii in propozitii, impreuna Cll cu-
vintele pe care te deja. Cititi eu voce tare fiecare propuzilic
fi(i atenli la lraducerea in limba romana:
pres de.
pas loin de...
ala sortie de ...
- 10-
Ce garc;:on est toujoufS acote
de eette fi !le.
Qu'est-ce que tu t:1is ici?
acot6 de...
Tu habites en face de chez moi. :> [tV bit:i - ,Jt st:' mu I
- Tu locui ti vizavi de mine.
Son ecole est pres de la gare.
dU
RC dU
vern 0 Intiilnire la
intrarea in hotel.
1cauli'J un apartmnent nu
departe de Paris.
Tu lucrezi tot aeolo'!
iroul tau e departc de
casa ta?
Aeeastil temeie cautft
sotul 1a din
cinl;lma.
El te a$tepta de 0 ora.
III pol
rna ze]
II a}tcpt pe prietenul meu
la din gara.
> [ k L d lUll]
>
, I .tpaRl(
[I z(] J.
,> lu I It tU Ip [ue Ji
>
- Unde rna
- Nu departe de aici,
sortie
lin
lu 0
I [uJu;R I bal
-:-n:lp KttO)m
o rJ'lR 'J
\ . II'" de loi.
Je uis triste > lOin J.' toi.
RegaIde > I' -ba
Son appartement est
f:.H:t:
]I y a beaucoup de taxis
;;. e l'opera.
OU habites-tu?
d'kl.
- Nous montons tes tentcs
> rr" d I lac.
- Faisons du feu> IU!
> [cskO I-
I u
> [I mill]
Est-ee que ton bureau est
loin ta maisoo?
Tu tra\aille;: toujours la-bas'> ;;. [IU u
Cette femme cberche son >
Tl1ari <\ la "ortie du cinema.
Nous avons un rendez-vous
a ['entree de I'hotel.
II eherche un appartement
pas loin de Paris.
aeolo!
Apartamentul au e in
langa tinl:.
Sunt trist(a) departe de tine.
Instalam eorturile in
apropierea lacului.
Sunt multe taxiuri la intrarea
(in c1adi,rea) opmei.
Unde e Paul? La din - Ou est Paul?
magazm. du magazin.
daca ali retinut bine noile expresii. Comp1etali propozi\iiIe de mai jos. folosi(i filtTUl
La reeitili fiecarc propozilie ell atenlie:
Sa facem foclli aici!
I 'nde Nu departc
de aici.
- 11 -
J'attLnds mon ami a1a sortie :> utiLi [ntnami a
de (a gare. dO [I >a:R]
Si acwn vom iotrnduce un nou verb, verbu,l "attendre" II\-J ] - ,.a Sc conjuga ea
verbu[ "vcndre", a cclnli con'ugarc 0 gasili la Ineeputul [ qici, In eadrul rezumatului. Citili eu
voee tare propoziliile urmiHoare in care am fo,losit noul verb. Atentie la traducerea in limba
rOL1la115:
Tu m'attends?
Pas loin d'iei. > fp.1 ILI'7 I']
11 t'attend depuis une heure. [.1 [alii'd lrUI Un :Rl
Ou m'attend elle? > [u rn: Iii 'II
I lUI-d. k l d I . IJ - Ele liinga
Alors, nous vous attendons
ce soir.
Attendez!
Its nous attendent la-bas.
Elles attendent acote de
recole.
[ n: nu 'l tat-do :0
u R]
> ['1-
l II nuzal-J I h ]
Alunci va In
seara asta.
-
- Ne a.leapta acola.
Retinet i:
ICI lis ]
aici
-Pf d'ici >
Ji ]
- de aici
loin d'ici > [I cdl'] - depane de aici
pas loin d'ici >
l
a I ctllsi] nu departe de aici
CompIetati propo:zitiiIe de mai jos, cu fonna corcspunzatoare a verbului "altendre", apoi
cu voce tuc:
- Qu'est-ce que tu
> all no "
> ( ,
Vii pe malul
lacului.
- Nous vous > Ilh:n n au > [rill U7. wdo bu:R III
bord du lac. " k]
eR ]
- 12 -
Elles nou > ,ll nJ nl
dans la
- On ne peut pas > It n Ir .
ici trop longlemps.
- > J tlcnds une belle fille. > r1.1[-
- Les eleves > ,[t nd -m Ie > PL:l.El-; :.t17'd I koku:R]
concours.
0 fata frumoasa.
Nu pulcm aici prea
mull.
sa vina ora mesci. - Nous > all mIL n' I'heure > InUL lIa Ii) I :R d
du repas.
EIe ne In padure.
Elevii COllCursul.
Copilul ziua de - L'enfant > llcmJ son
ann.lversalre.
Sa invaf,am aile doua verbe Doi:
n. Iu III L
m II pnl Ill' Lik,
, IlU nSI Uf' II: \
du . l Irld : nu .. kutE Ju I 1
JlJlIl mOll fil.... u c rnp,
>
> n nc f1eu[ r
pi- 7 '.
> l' im
> PtlU
;;. I.=.lle
:> (n t::UI fill ' dll h.:u ,1U (J J du l
> Ou
:> 11 aUI 'an r -ur It: t '!Tum de I,;ampin
- l')-
Attendez > n u
Ca ,',
Pierre, regardc > lui I
Attcndez > la pres de
l'opera!
Inviton ;;- cht:z nOlls!
- Voila les matelas
pneumaliques. GonHez
;> Is'
- Je te comprends,
Comprends :> mui aussi!
- Les enl'ant.::;, montrez
.. I!
langa opera!
liingii cafenea I
lata saltelele pneumatice.
Umflali-le!
Eu te Inleleg.
tul
Sa-i invitam la noi!
Pierre, prive)te-te!
Copii,
In ultima parte a leqiei, yom folo-j materialullexical aCUIll. Traduceli In
franC(;la ProPoziliife urmiHoare:
j/1 propozi{iite irnp'rati de mar (// \" 'Pria prim tor frei exempte, amJotosit prol/ume
personate In cazul a /;;ativ. jll prim ,Ie (rei propozi{ii amfotosit formete a nmlllate at prOlnl-
m personale ta per. 'oallO 1, car t lllvtirot In a eostii Ie 'Ii. Prul1umele p rsona!e il1
c:azul a '/l"mil- dativ ('are sun! ta 111 dill imperativ, stelU irllotcJ, IIna dllpa verb i se li de
ae "ta printr-o !inin{ii. Pentru pronul7ld "me" in ['0;;/11 Cleur. tiv dati olosfm!a imperatil'
pronume/e "I/Ioi ", iar in toe de "te", pl'Omlmel J "tni".
Penln! 0 mai buna a accstor fomle, r ,zolvali exerciliul urmator,in care va treblli SKi
complet3li Propoziliile de mai jo eu pronumele personale corcspunzatoare. FO'lo 'i!i fittrll!
La citili 'U all:nlic complctate:
Imi plac plimbiirile In padure.
rvlunca pc camp e ddicil5.
in iunie baiatul meu merge In tabiirii.
Nu putem sa ne instalam ell corturile pe
plaja.
Ale cui sunt aceste rucsace?
E a ta acea ta mlota mare?
Pulem sa instalam cortul aici')
Putem face focul pe malul lacullii.
Trebuie sli instalam tabara pe terenul
camping:ului.
Unde e fenna dvs., donmule?
Langa padure.
11.
ur n'lI .
I.:l.lm11i
uJeuln; ["In: Jl: I
s I an d ld
lui!
> J cit
l:Jut Ie
> enlaul e
I' 1llt:J1ru .' 1ci,
> Lcs iams appr nn nl i r r1'
> PIillds1
> II I" 'pkc c',
> En f; e nll
>
> hez qUI IU
> ( film"l If P Cl mph llt:, j n Ie
I: rnpr'it JllJ
> Pour qur
> u rprcl\w 5 Ie lmn'ili 'Il'l:l
a e pial -ir
>
ilU l:lJlllf tel1uns I
'1
:> L tCtl II de ampm 1 '1 leI",
I -ba ,
Tu nu-l in!eI'egi. inrclege-l!
Ea te Da, III intrarea in cafenea.
Noi franceza foarte repede eu
placete,
Noi fntelegem tot.
In ineheiere, Cilili cuvintele de mai jos In eafJe se repeta sunele:
champ, sac de eouchagc, chez
Ei nu ,cdeparte de aici.
PentrH cine e cadoul asta? Peotru noi.
la din muzeu.
Terenul de camping e aiei? Nu, acolo.
rO] pneumatique, eux, on
Caut saltelele pneumatiee. Trebuie sa Ie
umtlam.
Tu nu rna fnrelegj.
E al till.l aeest sac de domut?
..,( ]a-I In cart.
Unde Paul? in
Unde e bacAnia?
In biserieii.
Copilul l1iu c mereu aliituri de tine.
, Unde II Aiel.
Studentii fnvata sa vorbeasca franeeza.
Mergi eu el? Nu, eu ea.
Unde ne La ei.
Aeest film e prea eomplLicat, nu-'l fnreleg.
Cl lenle, champ, eill!!Ping, attendre, apprendre,
rkl la, de fouchage. ump, amping, aravane, afote, afll!i
r ] en fae, la ii
[j plage, sae de coucbage
L-j monter, gonflet
- 16-
17.2. Am invalat ~ i proDumele personale accentuate:
Le folosim deseori cu prepozilii. De exemplu:
RECAPITULARE 17
vous
a lnvilla
(vezi conjugarea verbului "prendre")
a instala tabaralcorturile
nous
eux
elles
(In loc de .. me")
(In loc de "te")
Intelege-I!
Tu It llltelcgi.
lnvita-i!
Tu ii chemi.
La cine locuie$lc?
Al cui e aces! camp?
- 17-
camper
apprendre
mOl
toi
lui
elle
Comprcnds-moi!
Rcgardc-toi I
Celelaltc pronume pefsolJalc in cazuU acuzativ ~ i fonne idenlicc pentru propozit"iile
enuntiative ~ i imperative. Dc cxemplu:
COlllprend's-le!
Tu Ie eomprends.
Invite-Ie:;;!
Tu les invites.
Chez qui il habite?
A qui est ce champ?
a.Y..IX. m0 i, ,pill.II[ toi, aell x
Fonnele "moi" ;;i ..(01" lnlocuicsc pronumcle personale in cazul acuzativ In
propo7jliile imperative. De exemplu:
In propozifiile la modul imperativ pronumele personale in cazul aClizativ stau intot-
dcauoa dupa verb ~ i se leaga de acesta printr-o lininla. In leqia unnatoare vom invala ~ i
folosirea pronumelor personale in cazul dativ in propozitiile imperative.
De ascmenea, verbelc nercgulate de mai jos:
attendre al ~ l p t (sc conjuga ea ~ i "vendre")
comprendre a lntelege (se conjuga precum ..prendre")
17.1. Verbele de grupa I care le-ati IDvillat in aceasta leqie sunt urmatoarele:
monter (la (enle) a instala cOitul
gontler a umfla
17.3. Am Inva,tat ~ i cateva expresii Doi eu ajulorul carora putem formula intrcbari. De
cxemplu:
pour qui ... ? pentru cine?
chez qui. ? la cine?
a qui ... ? a (aI, ai, ale) cui?
Pour qui tu travailles? Pentru cine lucrezi?
TEMA PENTRU ACASA 17
Rezolvati urmiHoare trimitcti rezolvarca pc adrcsa noastra:
A. Traducc!i urmatoarde propozi!ii In ramana:
I. Montons notre tente au bord du lac.
2. On ne peut pas faire du feu dans la foret.
3. Tu l'aimes? Aime-le.
4. II nous attend pas loin d'ici.
5. Appreoez-vou ajouer du piano?
B. Traduceti I:n franceza urmatoarele propozitii:
I. 10 fatal
2. El te acolo?
3. AI cui e acest ruesac? Al lui?
4. Nu IOVa! nimic, dar inte[eg lot.
5. Trebuie sa !nvatam lilllba franceza.
C. Transforrnati propozitiile enuntiativc de mai jos in propozitii imperative in fel:ndt
sa inlocuiti partite de propozitie subliniatc ell pronumcle personale cor..:spun.zatoare.
I. Tu apprends le franc;ais.
2. VOllS me comprenez.
3. Neus l'attendons a[a sortie.
4. Tu gontles ton matelas pncumatique.
5. Tu attends [a-bas.
- 18 -
Citili fuca 0 data noile cuvinte 'in alta oTdine:
LECTIA 18 - PARTEA INTAI
- baia
- W.e.
- periuta de dinti
-
prosopul
- chiuvcta
- pieptenelc
- toaleta,tinuta
vestimentara
- de ras
-
- baia
- sapunul
R] - rujul
.] - pasta de dinti
- parfurnul
> [I lUU
II 7"pu-1
> [10 b-]
- [LO P nl
:> [Ia IU ] '1]
:> [I h'lbo]
:> II b d-]
:> llu du ]
> I
tu let]
> I 0]
> [10 R
- 19 -
Ie lavabo
la brosse adents
(a douche
Ie rasoir
la serviette
(de toilette)
Ie savan
les toilettes
Ie rouge (a levres)
la pote dentifrice
Ie parfuIl1
la salle de bain
Ie shampooing
Ie bain
le peigne
la toilette
noile cuvinte confonn transcrierii fonetice de rnai jos:
la toilette
> [I' wale J toaleta. tinuta
vcstirnentara
les toilettes
[I - W.C.
la salle de bain > rl
baia
Ie bain > [I
"7)
- baia
la douche > II
du ] -
Ie savon > II
S' \'0] - apunul
Ie lavabo
[ l 1 v 0 - chiu\'cta
la serviette > {l
\,j t d
prosopul
(de toilette)
IU 1 t]
Ie rasoir
[10 R zu
RJ
- de ras
lla FOs d
-
] - periuta de di.nli
la brosse adents >
'la pate dentifTice
:> [I :t d
-lif j
- pasta de dillti
Ie peigne
:> riO pen] - piepteneie
rIC
-
Ie shampooing > -
Ie rouge alevres > riO Ru:j Ie R] - rujul
Ie parium >
[10 p. f 1-] - parfurnul
Sa folosim noile euvinte in propozitii. Cititi eu fieeare propozi!ie urmariti traduccrea
in romana:
Notre salle de bain n'est pas grande rnais elle :> Inoll{ 'al til b- n r,1 gl a: m 'I j ,Ii]
est jolie.
- Irni fae repede toaleta (ma aranjez repede).
Je fais vite ma toilette.
(j te \i mil I t]
- Baia noastra nu em'. dar e draguta.
Paul prefere la douche au bain. :> [
- Paul prcfera b- ii.
Avcz-vous Ie lavabo dans votre chambre? > [ \'f ]
Unde e $amponul.meu?
I k m k 0
- Aveti chiuveta in camerii?
Ou est mon shampooing?
Pierre donne comme cadeau un rasoir ason :> Ip/I.::
pere. j1c:R]
Prends la serviette et Ie savan et va a la salle > IflR- In R I I E I( !i ii
de bain! d ) be]
- la prosapul sapunul du-te in sala de
baic!
- Pierre ii dii taUilui sau in cadoll 0 de
ras.
o e deloe
> L'cl bRa (lit e mel): 1
> pell Ru'.il
- CUmpaT un pieplene
:>
- Aeeasta perie de dinli e mai buna.
J'aehetc un pcignc rouge.
Cette brosse a,dents cst mei Ileure.
Sa pate dentifrice est chere mais elle n'est pas> [.Ht a:l d
du tout bonne. bon]
- Pasta sa de dinti e scumpa,
buna.
Donne a Marie ee rouge pour son
anniversaire!
Diii Mariei ac ei de
Le meilleur parfum est "Chanel nr. 5."
III Ru k)
- Cel mai bun p rfu e:.te ..Chand nI.5".
Tu vas aux toilettes?
> III \ i ru.d I
- Mergi la toaleta?
- 20-
mo u J
11
b m!
bel
est trop petit pour moi.
I u pf )j\1 pu:R 10
> [1 lIJ;R I il bR I du
- J'ai toUjOlil'S rna ;> bm se' den dans mon
sac.
],I me donne souvent les mcillcurs
;> p rJ Un!. fral1tyais.
> III. dun H\ If 1 I :R [I
l :Is 1
- Acbetons un bon> . b.um l l l '!
- Ou cst mon > r'1 ne:'
> [u m- fkh]
Fais viteta > 1 Ih.: I .!
> \il ttl Ij
- J'aime bien c > I U'l.
> Uem ,-
> l III
- II faut acheter un nouveau> T:1 OIl' pour
notre pere.
:> /11 fi a 1Il:l '0 R.7.l1 I flU: mU
r ]
- Nous. aimons;> 11: on: tres doux.
> [nuzemo I 0\ 0 lR Ju]
- As-tu> une Sl,;rvll.:ne et>
'.
- Ce> 1.1
> I ) l.wahll
PentrLl a verifica dacu ali retinut bine naile cuvinte, rezolvali cxerci!iu
'
] de maijos in care
trebuie sa ,completa!i propozitiilc. La citili Inca 0 data ell atcnrie,propoziliile
eompletate. Folosili filtrui
Fa un dw,;! uch !
lp
imi place acest ruj.
Unde e piept;:inul meu?
Imbrac3-1e repede!
Eu prefer sa fac baie'
Sa cLlmpiirfuu un bun!
EI Ilni da adesea cele mai bune parfumuri
franceze.
Am illtotdeauna pcriup mea de din!i in
geantii,
Noua ne plae sapunurilc foarte fine.
Trf;buic sa l'.:lll1lparam 0 nOlla de ras
pentru taUi! nostru.
Aceasta chiuveta e prea mica pentru mine.
Ai un prosop 0 pasta de dinli?
Este apartamentul eu baie? - C'est la chambre avec> UH' II de b III"
> [ I" :bR \' lin sal d -J
21 -
L nlie la
R]
atat de lumin J .-
atat de murd .-a
periculoasa
ingrij it, -3
practic, -3
- curat, -ii, potrivit. -a
clara. luminos, luminoasa
(mase. fern.)
- intllnecos, -oasa
sumbru, -a
(m:u c. fern.)
in!,'Tijit, -5
periculos
pericuJoasii
practie, -a
- e 'l:tric, -3
cural. (0,), propriu,
(proprie). p l Il, (il)
- murdar, -a
- intunecos, -ii, sumbru, -a
- periculos, '.
- murdar
- luminos, -a
- electric,-a
-
> rll1ilt!- 111 JI 0 J be e sl I R
- Doamna Dupon, baia dumneavoastra e
atat de lUI l' !
]
r al
bf{]
> J
> 1.1-1 )R ]
> dlJ( )R zJ
> [rRatikJ
[-It.: Rli I
> [r
R
I RJ
> 1'1 kld{]
l't II]
Sa repctam inca 0 data noile adjective in alta ordine:
sombre
Iar aeum sa ne vom imboga!im vOl.:ubularul cu cateva adjective noi, care se pot cOlObina ell
cuvintelc nou invatate. itili ell voce tare adjectivcle. Aten!ie \3 traducerea lor in limba
romanii:
clair, claire
dangereuse ld-jl ) ROL]
propre >[p opRJ
clair, claire > lkIcR'!
electrique > I lek r"kJ
sombre > [sobR]
dangercux
> ROJ
sale > [ 'IIJ
soigne, soignee > [sLluil
pratique l R. li ]
soigne, soignee
dangereux
dangereuse
pratique
electrique
propre
Sa folosim noile adjective in propozi!ii. Citi\i eLi atcn!ie
traducerea 'in Iimba romana:
si claire
Nous avons une salle de bain sombre.
si sale
Daca. vrem sfl seoatem in eviden!ii cJlitatca exprimata de adjectiv sa folosim adverbul ., j' r i 1-
"atat de":
Madame Dupont, votre salle de bains est
si claire!