Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
32 - trente-deux {trant-dio}
33 - trente-trois {trant-troa}
34 - trente-quatre {trant-catr}
35 - trente-cinq {trant-sanc}
36 - trente-six {trant-siz}
37 - trente-sept {trant-set}
38 - trente-huit {trant-uit}
39 - trente-neuf {trant-neof}
40 - quarante {carant}
41 - quarante et un {carant e an}
42 - quarante-deux {carant-dio}
43 - quarante-trois {carant-troa}
44 - quarante-quatre {carant-catr}
45 - quarante-cinq {carant-sanc}
46 - quarante-six {carant-sis}
47 - quarante-sept {carant-set}
48 - quarante-huit {carant-uit}
49 - quarante-neuf {carant-neof}
50 - cinquante {sacant}
51 - cinquante et un {sacant e an}
52 - cinquante-deux {sacant-dio}
53 - cinquante-trois {sacant-troa}
54 - cinquante-quatre {sacant-catr}
55 - cinquante-cinq {sacant-sanc}
56 - cinquante-six {sacant-sis}
57 - cinquante-sept {sacant-set}
58 - cinquante-huit {sacant-uit}
59 - cinquante-neuf {sacant-neof}
60 - soixante {soasant}
61 - soixante et un {soasant e an}
62 - soixante-deux {soasant-dio}
63 - soixante-trois {soasant-troa}
64 - soixante-quatre {soasant-catr}
65 - soixante-cinq {soasant-sanc}
66 - soixante-six {soasant-sis}
67 - soixante-sept {soasant-set}
68 - soixante-huit {soasant-uit}
69 - soixante-neuf {soasant-neof}
Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de memorat.
Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix, onze ... dix-neuf
70 - soixante-dix {soasant dis}
71 - soixante et onze {soasant e onz}
72 - soixante-douze {soasant-duz}
73 - soixante-treize {soasant-trez}
74 - soixante-quatorze {soasant-catorz}
75 - soixante-quinze {soasant-chenz}
76 - soixante-seize {soasant-sez}
77 - soixante-dix-sept {soasant-diz-set}
78 - soixante-dix-huit {soasant-diz-uit}
79 - soixante-dix-neuf {soasant-diz-neof}
Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea numarului 80
in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20). La restul numerelor se adauga si cifrele de
la 1 .... 9
80 - quatre-vingt {catr-van}
81 - quatre-vingt-un {catr-va-a}
82 - quatre-vingt-deux {catr-van-deo}
83 - quatre-vingt-trois {catr-van-troa}
84 - quatre-vingt-quatre {catr-van-catr}
85 - quatre-vingt-cinq {catr-van-sanc}
86 - quatre-vingt-six {catr-van-siz}
87 - quatre-vingt-sept {catr-van-set}
88 - quatre-vingt-huit {catr-van-uit}
89 - quatre-vingt-neuf {catr-van-neof}
Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar inlocuiesti
soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ... 19
90 - quatre-vingt-dix {catr-van-dis}
91 - quatre-vingt-onze {catr-van-onz}
92 - quatre-vingt-douze {catr-van-duz}
93 - quatre-vingt-treize {catr-van-trez}
94 - quatre-vingt-quatorze {catr-van-catorz}
95 - quatre-vingt-quinze {catr-van-chenz}
96 - quatre-vingt-seize {catr-van-sez}
97 - quatre-vingt-dix-sept {catr-van-di-set}
98 - quatre-vingt-dix-huit {catr-van-diz-uit}
99 - quatre-vingt-dix-neuf {catr-van-diz-neof}
100 - cent {san}
Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse prepozitii
sau structuri:
in timpul primaverii = au printemps {o pranta}
in timpul verii = en t {an ete}
in timpul toamnei = en automne {an oton}
in timpul iarnii = en hiver {an iver}
in aceasta primavara = ce printemps {se pranta}
in aceasta vara = cet t {set ete}
in aceasta toamna = cet automne {set oton}
in aceasta iarna = cet hiver {set iver}
vara trecuta, in vara trecuta = l't dernier, en t dernier {lete dernie, an ete dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l't prochain, en t prochain {lete proan, an ete proan}
in timpul verii = pendant l't {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l't de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d't {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un t pluvieux {iun ete pliuvio}
6. Culorile principale in franceza:
culorile = les couleurs {le culioor}
Culori
Masculin sing
Feminin sing
Masculin plural
Feminin plural
Alb
blanc {blaa}
blanche {blan}
blancs
blanches
Negru
noir {nuar}
noire {nuar}
noirs
noires
Gri
gris {gri}
grise {griz}
gris
grises
Maro
marron {maruu}
marron {maruu}
marron
marron
Rosu
rouge {ruuj}
rouge {ruuj}
rouges
rouges
Roz
rose {rooz}
rose {rooz}
roses
roses
portocaliu
orange {oranj}
orange {oranj}
orange
orange
Galben
jaune {jun}
jaune {jun}
jaunes
jaunes
Verde
vert {veer}
verte {vert}
verts
vertes
Albastru
bleu {bleo}
bleue {bleo}
bleus
bleues
Violet
violet {viole}
violette {violet}
violets
violettes
In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul
substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de masculin
singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele de plural trebuie
doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel
precum 'orange'.
Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga un 'e' , la
masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'
Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru nuantele mai deschise
si 'fonc' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de
gen si numar.
albastru deschis = bleu clair {bleo cler}
albastru inchis = bleu fonc {bleo fonse}
8. Legumele in franceza:
o legum = un lgume {a leghium}
legume = les lgumes {le leghium}
ardei gras = le poivron {le poavroo}
cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}
castravete = le concombre {le concombr}
ceap = un oignon {a oni-o}
ciuperc = le champignon {le ampinion}
conopid = le chou-fleur {le o-flior}
dovlecel = une courgette {iun curjet}
dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}
mazre = les petits pois {le petit poa}
morcov = la carotte {la carot}
porumb = le mas {le mais}
praz = le poireau {le puaro}
9. Fructe in Franceza :
fruct = le fruit {le fruii}
fructe = les fruits {lez fruii}
ananas = l'ananas {lananas}
banana = la banane {la banan}
caisa = l'abricot {labrico}
capsuna = la fraise {la frez}
cireasa = la cerise {la seriz}
coacaze = la myrtille {la mirtiie}
grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}
lamaie = le citron {le sitron}
lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}
mar = la pomme {la pom}
mure = la mre {la miur}
Deserturi in franceza :
desert = le dessert {le desert}
biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii}
bomboane = les bonbons {le bon.bon}
ciocolata = le chocolat {le ocola}
inghetata, gheata = la glace {la glas}
placinta = la tarte {la tart}
tort = le gteau {le gato}
vanilie = la vanille {la vani.ie}
Bauturi in franceza :
bauturi = les boissons {le boason}
apa = l'eau {lo}
apa plata = eau plate {o plaat}
apa minerala / carbogazoasa = eau minrale / ptillante {o mineral / petiant}
bere = la bire {la bier}
Il arrive dans trois quarts dheure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute
Il est cinq heures pile / cinq heures prcises {Il et sanc oor pil / sanc oor presis} = Esta ora 5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii