EIlIL VER Z A

flIINRPN
.p.

{d}
DIDACTICA PEDAGOGICA
EDITURA
BUCURE$TI,
'I1983

rtr-

!l

(a

C npl tol ulI

.,,

I : r r r : : ir L") '

l.
. :
.
Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului
copilul
nor
m
al
la
E
l
o.url
a
l
l
mbaj
ul
ui
l.
rI ^
linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec!
Z. tt"lrrr"

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils

t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului
| |
2, Geneza grafismului
3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt
etapi premersdtoare lnv6ltfii
4. Lectura dupd lmasini citlt-scrisului
5. &ris ti intelecl
6. Scris fi motricilale
7. C|UF si lblclesF
8, Scris-cilitul in Braille
Capitalul

1 :!r4
:) ,

F /,

1"

r,]-''

tri
.-|j..]-

t.drct.fr Etlll CANOET

T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU
Cop. r t . : NI CO L A Es l R !U

$1t{

B.l6tie

13
13
20

- r-ri

Copltalul II

ililililililililtil

!'n l

26
27
29

4l
46
46

III

* ovolullo

tn disgralte-distexle

1. Termlnolosie 9i deflnltie
2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui

56
t9

scris-cititutul
ti simltomatolosle ln tulburlrlr
in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l
dt"kf,ip
Disgroti,
ri
-+
Id dellrientii de nellQte cotc
{. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i
ateic ti scri[ in Brdille .

73

D.zvoltir.

115

disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow

scris-citituttui ito bolile psibic.
tulburdrilar

Bolatis dtntre scris-citit

In l oc de on luz i
Rezmat
Resumen
PIoue

.
.

129,
14?r

158

?e3

222
: ,'5

229
234
259
Cio!/.fie rI
des m6cantsm;s db l,.riturelectue
t. t..
l.'ftqulsttlon
. '
.. 'l
1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd
2. I-a genese du graphise
3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture
,1.La le.tue a Dartir des images. itDe pritiminaire de leaiture-lectuF
5. Ecrlt@
e! inteUect
6, Ectlture et motricit4
7. l-ecture et comprhension
8, Frriture et lecture en Braill

26
27
2A
31

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie t dlslerie

t. Terblnolosie
et defiDitio+
2. L'6tiotosie des troubles de l'critue - leciure

5s
56
t9

Chap*c

4t
45
,t6

Iv

DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur

A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot

7A
74'

B. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che.

tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte
rrs
c. Les cardcteri.stiqll.zs
de Id disgrdptie et de Ia distede en cds
d e c lebilit a ne o I"
D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans
res halaclies psachiques

tr

I m
I ffit '
T*l'

1" 9

'

lll
117

si l M Ai i o ' "
Les lelations

entre tes troubls

M.tthodes et procddds poul

l, disle:ie

du ii.rftji;frf

l!

correclion

et le! troubres ite I dcrriure

do

la

di6saaphte

A. Md t ha. leser pr c c i d e s g a n e rc u x
B. Mdfhods el procadas togopidisuee

La relaiion enire I'ddiluro-tatur6'

En guise de .onctusions
Resume en .oumain
Rsume en franqais
Rsm6 en espagnol
,,
Rdsure eh rus5e

et r! x'ersonnaritd

lt.

'

158

et de .i

170
t79

203
h2
,225
229
259

Qa9ltvlorr
b

formactdr .le los habltos .le lctua_esotlura

1. r,a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura'
Z La g6nesis del graJismo
3. Las eiapas del aPrendlai e de la lectula-escritura
!1. La lectura Besfn 1as imdsenes - p.evia etapa del ap.endaje

de Ia lecluaas_ltu.a

5, Esc tura e intelecto

6, Escritura y motrlctdad
?. lectura y entendimiento
8, !a esc tura{ectura en el sistema BratUe

26
2?
29
31
33
4t
42
45
t6

Capitulo frl
B.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla
r. terE nolocia t definlcidn
2. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura

56
59

Cdpthtlo tV
DslrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l..tur!
A,. Dtrgrdlid V d.lsl,xla en los con4lclones del intelecto turn4t

73
7l

B. Et espectllca de la disstdJi'-d.islerid en los delicientes oiedtes

qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe
.
C. El. especiJico de lo dlssralta s disletia .n ra d,ebitid.od mentol
D, Dl, $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds
e tet nec lar les ps i q u i c d s
..

La r.la.idn

enlr.

1r5
12s
147

tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura158

{Votodos y procodimientos
ale .oreccidD
de la discrafia y dist6xia r .
A. Mebdas ! proce.Llmieftos cle car,icte, getuerat
B. M,io.los 3r procedituietLtos .!. cdrdctet especifi.oment. toga_

L7r
779

Sdpilulo

I/II

la rcritura-loctulr
Relumen

y la pNonslid.d

?0r,
222

'

r:,

.!

lr

if
,i ,

ijn

fat,nfi I
{"
13
n[||rx||rx r ordouen{i r npoqeccepn3rmxc p.q{ .
l, Pa$auc peq! lopMarbtroro pe6dH(?
, , t ,, ,. A
,
2, Pasqtsrrppeq{.y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i,tgptsnu.}ertop?fBr:mev,
., . 90

en

Besumenenf.anes

Resumen en espanol ). rr
Resume! en

. . .

. . .

' ' fi3

2t9

'dolrrpo""*"

mrnxor qrcurs ri nrcrma

L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.b ! nrc6M)

2. remlrc r'ncbra
3. 3rai6. o6yeei{r creHro n nnc6uy
4. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii
3ra4 npeiuem}turn
o6yqeqrD qreHHo s nr.hly
:. Illcbm tr
r. IIHcs

.7. rlredte r rosrMaEre

:8. t{rin. ! nucEMono cucreMeEpannr.

S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr

x !xc.p4ix
^rci.icti
I. Teprtno.ro.rr I x orpeleiesltr
2. 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa

Itailrrrc
I ptinrox.rolor{r.
{apyEex.l
A. ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box

uhr.'.Ere

26
27
29
3l
33
4i
42
45
46

35
, 56
59

71
I

E. Cne4u.httt .ltciet;euu u )uc.paquu I it4

tLuraoq
u tututJu\ux na ct.rew Epanf,,
B. Cnt4u.lr|t
duc.lefcnu u duipuquu nN
t'. C^.qttquta pdp!tuenui rexue r nu.bu

A3axuocsr3! r{ay

rapyuerH*ir

tdnori

telx

e Bdp!tuequx.ru )p.tkl
.
lt rtsekHoii 01.ra.nctu
npu n.u!ar.t.ut
3.na.

N HapyuenrrMr

li
11\l

qred{c

CUVINT INAINTE
Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n
\ !tel,d,
r. \otprd octtp, o .\apotr.pa
r). Tuauqno .btaneducecxue $erc)or u npu..rtl

1;
lil

O r{ or. Hxe qre n|t

1tl

.
Ha ptiridr.rov

222
22j.

na ooa Hu!3 cxo!

'3d k c
Pcovc tr. i.n.u.rcr
r3utr.
|caroNc ra t)coroM r3dxe

22\
2J1
2:l!,

l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul cel,!'dir jurul meu. penlru ca mi s-a parut.? fiind un
llrcru cxtraordinar :i foarte comple\. ,q'n fost ad3s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii
copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulburerilor grafo-lexice. Acestea au fost, in primul rind, motiycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o
carlc atit de diIicila. Al doila considerent este acela al
dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie, cadrelor
didactice si trturor acclora care sc intereseaztr. int.-un
fcl sau ahul. de problemalica formirii Si dezlolterii deprirlderilor de scris-citit, de particulariUtile tulbure.ilor
grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de
handicapuri un tabldu al specificlrlui tor, in functie de
caracteristiciie dc personalitate, de lirstii, de sanit.te
psihici ii dezvoltarc mintale, de etiologie si simptamatologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu.
La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc
scris, despre tulburarile sale 9i despre metodologia recupcratorie, dar mi-am dat seama ce nu pot trata o
astfcl de problcrnaticd fere sI inctud, in egale rnisuri,
si cititrrl. Doue motive au stat la baza acestei sitr.ratii :
I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir. inslr)irea )i
evoluiia lor concomitentd, progresele realizate intr-un
domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_ tulburarca scrisului determini o relative dereplare si in
ptranul ciritului ti invers, prin tulburarea leiiei au l(r
modificdri Si la nivelul grafic. Aceasta fiind situatia, pe
tot parcursul lucr;rii, ori de cite ori ne-am referit la un
nivel, direct sau indireci, a fost subliniat si celelait.
In alti ordine de idei, tinind seama de specificul limbii romane, pe care l-am analizat in lucrare, am insista!
tl

iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.rrL

clc sinl mai frcvenic, mai variate li mai complc]i!
Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut, adcscori, apel h
exDericnta noastrd, fnri se neelijdm datele valoroase dirL
litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am inccrcai. in accla-sitimp, s:] punem in valoare ceea ce estc
comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_
r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu; i
5ie.Li- Crr .i 'p..i':' t
ro r:i rLrlui \c hl.
ildii
idLralrrat.a
d"
I.'n.lr "
'nn
rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre, tocmai dat.:
riti caractenLlui lor efemer. Dai nu avem nici ptctcnlii
unei enhaustivitAti a problemei; in schimb considerim
ci lucrarea sr.lplinestgo1 1 existenl in litcral ra noa!tr''
'DsihopedrsoAica.
hlr. rrmh cr-ranri' ipdl:e ,'1' orul ri 'drc \d 'or,'id-r '
util sri ne fa.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar;li
rea viitoarei editii.
AUIORUI,

tI
"rN^MrsM,5I

;;-;i"

*o",rfto

LIMBATuLUT

':, r,iirLcaprccia ce, ln antogenezi, limbajul arc cea mai specta,.,r, ,. , ,.r(.tL i- J nrrF lod ^ Lun.liil- p.ihi . Dil-r.nrcle ind.t.
.t,,,t, I I .nafl pregranLe ,; d^p nd alil dF . r r.lurd \ist-m,rl rl
.
i , ,rD1ral,lli tonoarri.uldor, .it .i dc ^rrditiil" 'o'irl',,'ir,
'
I nEVi"li a) in .ar' -ar! re ' oprlLrl Faf inrarm
'.,r,
-fcra
r,
limlrarrl rrr .c apzrolLa izJldr d. '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e'
','1.
d.li\ird'o f\ihi'd onLr'rr'ieun ror i r 'rdrJl in, '
'",,,',.
i,',,,r,'r'i '.'i'oe,
ira,rro rl:i .u mcd'rrl 'n.onjuraror' Pr"crP'elc inregi'| . lin:a ,imoaiJlur , onLribri' la l;rb;r' 3 "\pcrren!er 'uprlLll!'
.t','r,
r'.r. :-ler-n!.li 'i acn',u a ' sri'r rl-r/a d'l\nlrdr'd "lorlJlr '

]. EVOLUTIA

LIIIIB-{JTJLUT I,A COPILUL

NOR}IAT'

I in;r la trei luni, emisiunilc verbale alc copilulri nr.r siDt difer,,rli.rte si cle sint incadrate in aclivitatea motorie. Se constatt ci
timpurie, \'olulia vcrbali este corclata cu dezYoltar,,
i(, "r,tc,eineza
moiricitafi.
ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum
r)inLricsc obiectele, dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot
li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia
limbaiul;i. Nlotricilatea, mai avansat;, se insoteste cu un plar
nrbai mai .;ariat si in general, cu o dezvoltare a condrilclor actiorale s; \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL
,l di' ;rr. Chidr mPrsul , rur "'pii :ndi.rca dlrofa "L' adF'r r'
.,.,^i,r ,lL o mai J"r olrara ,apxiralp d- .m:s;t,|li .fbale. Sra r"r,r- :.i. <\i -,r;d .i lapt rl a tFrir.l au J I d\ar ' di'cr't or d" \,,lL"re far,l (1. bdipl:. aril nP linid del olt r" mnLri':Lir'i cit ii
r rorb;rii.

Dez\,ohara psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lI

moii\: sc inlcstigbazh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii,
trle pentlo situatiile adaplatil'c genera.te. Totuqi, sc impLrnc ,
p:.':/j1f,: .J n,,.ntr,dam
i,,tdbjlilJr-a moLorie a ,r.:-.o,
.r dczvoltarea motriciteFi pntrlr ce prima se dalorcst.. irl prir
cipal, Lrnor djsannonii la ni\.clul sistemrlui nrvos ccntral 5au dni
crcii:biliiiti e\.-asive,p.ind a doua csic consecintauuui f,van.
in frinctionarea lui echilibrati. Ca a].are, insiabilitatea motoric nt
numai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnen
r^lor rFrbalc. dar. d. (.le mai mulre ori. pcl. insolili ae ,.tn,.ra
alc limbajul i oral sau scrjs. Asadar, copii cu o dzloltare motri.n
mai avansali au Si posibilititi verbale mai accntLratc.Fi dupi trFi
luni, suncicle emise de copii sint coDfuze, dar ele eyprimi dirt
ce in ce mai muli .r anumita stare de con{ort sau disconforr sau
o ccrinF. -alce.stcsunete constituie ginglrrit l. Acsfca in:ep sa
s dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (j
anumiti semnificatie mai ales prin jntenlie, dar ti prju acordarca
de valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. t-oarne,
dc sete. de lipsi dc confort, de satjsfactie. de bucurie etc. -q.ceste
slrnetc izolate se unsct pe Ia 5-6 luni. in sjlabe ce se repeta
(ta, ma. pa), constjtuind asa-numitul pro.ies a1 lalatiunii. Pronuntarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr, ce.a
ce face sA Ijc rcpctate inclefinit. ln fmiliile in care eyistir o
atmos{.ri ling|istice falorabiii Si se introti.e o comurlrcare insisienti cu cop;1u1, progrcsele in achizilia si intelegerea .,.l]rbirii
sint mai rapid.. O ma.e insemnitatc o are, ir1 acest proc.s, cnpacitatea cte imitalie a copilului, car incearci sj rcproducri 3numjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea.
C:tre sfiriitut prjmului an, copilul arc posibilitatca sA p.rn nlc
uncle (ar\'inte simple, cea ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptare
si rclalionare cu cei din jur. In'felegerea vorbirii cadti un a{ans
Iati de posibilitilile de pronunlie- lNevoia dc a se la.e intels
crett. foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an; de ar..,a copilui {oloseste mimica, vocca, gestnrile, toate mijloacelc ;Jl'sibile
Dcntru a r;spunde planului oornunicarii socjale. lntre nerc3Ltatea
de a se iace inteles si necesitatea de a intelege, aceasta din urm;i
ejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intii
sensulunoi culint si abia mai tirziu ra folosi cu\'intul respcctiv).'rPsilrologi|

l{

copilLlui,

Buc!.eqt,,

E,D.p., edilia

II a,

. islem Llui t or r ur ugi lr 'oPir ' li'e! : '11,r,,,,,,r, ' l ' l ' l \" l r,r.'
i p'nlr r jno oJr 'm r sr '. 1'
d. pir er '
rl
.1.,."
'
r,'
rr
L| !di ,,rr,,,,,
' ^.
dNLar lii ' nihr F . lr idr dJ';
.,,.,i , | | ' ,,, ,, | | ,r1 ,rl :o.' ri e
'! pi; i
,, ; l i \.Jl i
l rg\ i t i"" d''cf r P Tot u: j dup; 6- lJni
,,,.,r' ,
' '
a'
op: i : n - un'i ri rr" f "n'r 'n"l" o'unlat
J ,.,,.' ."
'
'
.,'
L'
.
'
'
,r,
' ,t, ,' ,'
,l , i ' :i l , funnl ^g i'e m di pr egr ar r lP Jle I m bii. m r l"r . ] e
o
.l c .-l - m di L ur d' . r or u r t r t ( \ 'o r r er PJ <! r : p
."
1
i " ,," , '
',
'nnnLio' r t ' r blir d, 'i p! r alplj'm r l ilr n,l , , .,,
' ,,rt' 1,\" . \rl oru.
a'h; t ir le 'oor r r or
,
i f:l ' A .ni P . d, 'r ir I r dpt ul"
':
I ' ,,rr rrni tLi vi rsti sint ] a f l in t oat c lim bilc, cliar daci
' !rr' ,1 ,
'r,;
,' ;; ir,l,;voltirc d;feriti. ln insugirea sistemr ui fonolosic
.ri l , |', ,, r' fi r.i D i ul si rati fkr dr ii ce ar c la bazi cont r as'lul m axr m
, ,1,
Lrnui drum cle la sim plu ] a com plex si cu t cndinla
, ,
'
i
'
,,
"
,,
,r, i ,r. ri .r, r. i omoc" n:2, r "" . dr a. t er i\ t i, i
: n'FP'
ur ' na
l ' , r,
.l rnL" prc' " c^l rr; r '- l
'ni)
"pil'l"ir or d' io'1r'l'
' r; 2"
J
ir
r
d
un
na
mul
r
'.
bp;
''
"
'Pnr "at
" ri ' .,Lr numi rui cuvj ntelor pe car e 1( ir r lelege si le pr onun! ''
'j r1,,rr,
m ; c D"r d'' ast _' pci ." ,
.' t
. l ,rF l r.i .n: pir d d . ir ' '
' ,.A
L" po'ibilila'ea
r
l
dobnde
Cupil
,' ,.,,,' ,' , i :rni " .l ri der n" .,' " ro i , r - .
p'
,
uvinLe
o
or
inr
'le
.r
,
rnri
me"
Lrcl
,ri
ntei
c
nr
:
n
'.
' dF- invat ; 'jr
-i
r' l ' !, ;n r^el * , r" rmi -,1 ,u r LF pr opo/ iiii : i f 'lo'i d r '12'\ 'or m r
olo- it . d''our " 'r r r ol
Tor,'i, 'L'r 'r n1' I
,,,,r' i .' r' r" r.:m,r' " ' tn.
'srorp''At d
lnr r PJdJ r u'r 'ir '
s;
Ludt
ie
.
.i
.l
esFmrea.
d
,i ' .
,,"oi
" 1:;]"
a oF :fL. -j - l'i. / r 'unum F dom "ncr r dr i\ F si ' r r ii 1" , .r,l' 'm'
" rrnan
" 111e11;norea
\' ' l ,rj i
't r r dt '\ 'c lf ollr 'c r _l"l"b'd Dr 'n r a," 1, ,1.
upr r 'r d'
qrl
zr^J
..r'
)iFcr
i\
; sin': it a d- copii dF J
,{ ,rr. r" d l d no;
l ' .rl ' .,1- i . ..m, ni a " i r ' ati i c' dpr ''u inr - br dr Pa 'upr l'r lLi 'n "ir uc'
' ' r.' ..' r. Li mL j ul d ri \i /edr;
'hldlr '
| | ,' | l " Ll .,i l l a" .npi l ul ri .' a" .]a.:i i . ip. lr r |r U|. j'|ar
r cnt r al \ r
ri l :. pdrri ' ular il: r \ r l'r ': sr '- r n'r lJi ncr vo\
.,l i ' I.o: ri ." cl d
dr
t
PDf
F''olar
. dr e
opilul
apararul u: fonoan: culdr nr ''
.' i rn" i ' .;a.i '
cr
r n'
rn
nr
ect
i
dr
Fit
c
Dinlr
c
I
pronu,
r
lar
ea
,' s.ri p ,1" di l i " rrl td\i
unoc
{om
''iur
ea
la
r
.
f
.
r
d
frP
.rcrl
e
,
^1i, 'iLr r Fd
'c
' i oi .," f..mai
JFl ormar. a unor sunct e. i lu'Jir cd Lr nnr st r et ^
ar"
'|u
" r" r"
" rt' .0,
rinor sunete in cuvint (metatcza), perseverarea
allele. inversarca
ori a s;l db.l or i n cuvi, r t \ i c "lt r dger ea saJ 'on'c- t r dr "r
' .r,r.rcror
dP \ 'r inr P pr rnor (L\i nrc ^t,. T' :i o a.^- LPa . o'st il r : P Ll: t i"ll'! i
r J r ele poi
rop.ni . otop.i i a.eql p vi rstp , "i aLr o nar . r r . i f i"iolnt s'i'a
3- 4 ani
dupi
dettrL'l"8it d da F s" m "nLia
' ;?.]r" ,'
" .-r' i tlr.";
" " ri " deprinderi srcsite de vorbire Exista labele re;;i;'i.,r-;;;;
leu"
lansageellJant in
8., Les lois phahAnlses
' Jakobs.n,
'|u Selected W'itings' 'tvol t
qin,rdle,
aol
in
' rioce .idtr 1a phnoloqie
I,honologicat Siudics, r962

laii., ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir:

\lrrbira copilului anteprefcolar.
Marea capacitate a copilului de a-;i insuti sdnete.:i ciiiaf cu.
vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N. Cbomskl consi
I Fr'. i d
grnc"hrile r tinLaj.rt,,i, i.ui :Ll dr(.
'rctofir.r sr"r,1ur:i
Fosjbjlitatea ca n cuvint insu;it sil foloseasci utterior. ir ncnumirate combjnaiii, fdr.i sd mai fie nevoie de o invdlare supii
mcntari. Dupa acelasi N. Chomsky, Cramatica translomati.;ali
sc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice,
priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.erbale diD
a1t categorii de structuri. Astlel, se ajungc ]a sublinierea iJoteniial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd,
ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici, c{,rcrctizatj 1r}
ot eraiivjtatea cognitivd I.
E:(isti .lo :r caracteristici proprji insu;irii limbajuiLri. hilnj rsre
cal:aciiatca de a inlelge ce irscannd cuvintele. Accasti t3pirci'a1e.cn sL L,ri- o'nD,renLd- (c.rcepr Jolo.ir i . u-j,.,,1irtsr;slj.,
'no'.^r'4, \ d,,r., c"Da,ilaLo (pronuF!ia) FsrF B(e, ulolo,'
diferjic cLrfirlte. -\ceasti capacitate se indic;r prin tcrDonlil cte
Competcnia;ste, iD general, mji dervottat,i Cecii
"performanti".
pcflormanta (copilul intelegc mai mulr din celc ce i se comunici
decit poatc cl insusi comunica). Cu cit cstc mai mic c.'DiiL{l cu
ali,esl^ m:'
lceasti,,distan!e'( rcprczinti spatiul psihologic dintr linbajul
pasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor), da"- si intercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid), poterliirlut gcnerator al vorbirii.
I'jrill dczvoltarea nrtensi, in perioada prescolard (:l-.tj ani), Umbajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititii
psihice. ]\letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea corttextualS care exprimi mai binF coclenla, iogica idcitor Laa.east:r
contribuje si cre;terea \.olumului \ocabularullri si nuanlarer cuvintelor.
Spre sase ani, copilul displlnc de un vocabular ca.e n iacititcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri;, alcituita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc,mtlificatii diirenliate. In activitatile de marc solicitare, cum sinr cele de joc,
copillrt creeazii noi cu\.iite, mai cu seamd cind apar situatii pentrr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal ; chiar dace
N..

l6

Le

langage et

la

peflsae, tra.is.

p.ii!.

:libil

c'ste b;zari, ea se irt.grcazi intr-o structuri granati..rl;

-gilir.ca'j
normali (r. Slama-cazacu).
I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii, si nai ales a1c celor n1aridcvjn mai complexe !i mai nuaDtate prin intelegrca inccar smLLlui carLzalii prin formarea unui,sim9r'al compoziliei narativc
Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentul si acmane, J. Piaget 1 il comparA cu conduitelc sensrr;livitai'a fiinl.i
motorii fi subliniaz, trci mari deosebjri in favoarea crrduitelor
Ierbaie: 1) da|d condui'ta serlsorj-motorie urmirelte cvcnimcntele
Jir:i si poat: anticipa clcsli;urarea acliunii, cond ita verbali ptaic
adopta moclele !i scheme opcrationale anticipative; 2) in rr.'me
ce ...,nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si spatn!
apropiat, limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se c).tjnde
in limp 9i spallu nelimitat; 3) conduita scnsori-motorie se limiteaz:r ]a actiuni succcsive, ftapi cu etapi, iar gindirea. irtin inter
ncdi l limbajului, reflecli ansamblurile relationale, si|lu1tatle rl.
, \'. imcntFl , .i cf, cLelo-probdLil:ci;'e.
Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali, sc imbogdte$te experiinla
\.erbala si se dczvolid \'('rbir.a titerari culti. In mod deo5eb:r
se actilizeazA capacitatea de a dif'rcntia, prjn denumiri adectate,
obiecielc si fenornencler.dc a nuanla stiljstic situaiiile, cLea gilrm:,
de a ironiza ti.le a purta disclltii coDlradictodi. Prirr imbogitirea
experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililor gind;rli, -'xpri
nrarea se.liyersificii 9i cnpatii claritate logid, dar in accla;i timP
.restc capacitarea d nrl.lgcrc a informaliilor recplionatc. Ulr
rLrl dcoscbit i] are in\.Atarea scris cititului care contribltie la organizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive multiple
ile accesului 1:r cultura. Posibilitilile \.crbale tot mai mari, stilul
vj.ri fi pronunlia, relativ corecte. dclermini Si adoptarca unui mod
persoral de exprimare a ideilor. Dacd pini la intrarea in scoali"
riorbirea este invitati mai m lt spontan, sub influcnia proce3ului
clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg.iljle gr'amaticalc. ortogtafice ;i lexicale Se poat afirma cd la fcolar conduita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice )i modr.rt cum sint asimilate inituentele socjal-culturale, rolul pe c$re
i1 are ljmbajut in procesul cunoa;sterii ;i, in generai, al schjmbulri
.1e infor'rna1ii, al transmitedi dorintelor, intentiilor etc.
in clivercilicarea formclor de exprimare orald, cit li scrisd, bogarlia \,ocabularutuj joaci n rol deosebit. Volumul mare de cuii;tc Jaciliteazi pro.resul intelegcrii ;i a1 asimilirii inforrnatiilor,
l PiaEct.

, L i i i l n h cl d r ,

8 ., L a

p si tch .l a g i e L l . l e i fd n t,

Pr -

t7

lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nu

se poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii cc
Drcsrlpun cit mai mulie cu\.inte, denumiri, cnncept,noiiuni ctare
sr rare lrebuie se fie prcmis pentru o enprimare adecvati
.\' .,,e td .le r n arrLrrtdr, in ptu" Dr, rru crrp m r:1i durL,ri
St..r. Cl. St.rn) a I cl.LLrdL inrenGr- ,le numir, l,ri cJecu'W.
in. Fl
Dupdi..r . o'r,rl r'. a.ufpri-d- bogbriaa.F\rnra tz.o.
i'

d. , r IF

\ircip

T|l . c pJ s r a

or dir c

dF

:d.i.

rmfres:onei/a

tjailnrilc.aiitative, dar li caDtitative, in achizilia \,ocabularLrlui dc

la o porioad! de virsti la alta. Citeva cifre sint iemniJicative pentru
,rle
"_f-rnrr. nd: . r.: I" un 1r., opitut ooa-cexpriTa , ir.d t;0,1.r I. : lr J d, i. .n..1. rlrrul n nim. . d-aur.\rmaliL4nn.rvi*l
,
f.diu de 700 800 cul-inte si maximum de 1000 cuvintc; la 6 ani
locabularui minim estc de 1500 cu\.inte, mediu clc 2000 c linte si
nra\im de 2500 cuvinte:jla
sfirgitul perioadei Scotare micj se inregistr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularul
a( t1r- si 4000-.1500 \.olumrt vocabularului totat 3.
ln pubertatc. dar mai cu seame in adolescen!;. exist: o preocupare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu;;irea unui
,.i L ldr .1r nlai bo8-r SLh irfl r4nrn ur.r obie.rF /le inv6tam.nr
' F ^ \t 14i./i in ..orl; ci d le(tur:i unur l.r^riri din d terire doIl1(lrii, tinerii i;i_Jolm.aze !n stil pe$onal al expllnerii idejtor si
stni preocupati dc folosirea unui \hcabular a1es. Debitlrl vorbirii
oralo si scrlse crcste. de asemenea, foarte mult fati d pe oada
'cr Lra mi .a. c r\ irl.l.
<p-. at rare inlr.Ac, !o .aLL,t";rt a.r,\
. ,n. .not,;t 'le
r
."tisfd.lii in Jritizaror tor ir .on\ersatii,
:
r,
I
.r
..,
,',\
l: . ral I iri \erb.l.. .-!ntrulerre pr. expunerile sinl inmr_
cate .de semnificatii multiple si mianteri care lArgesc gama ideiior
rxprrmate in co.text. lleoarcce, in aceasd perinadd, invdt,area este
o actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr,rir; scolari.
in care predomj.:l focalizarea de obiective, interese, aspiratii, tindrul isi d(:zvoiti strategii a1e in\.dlirii tot mai rafinate. de pe
ulnla .reror.r benafjciaze intreaga activitare psihicd, inctlsiv limbai!]. Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p.i. imitalii
-<j lnldele in scopul autofirmirii si a[topcrfectionirji.
La virstelc matune, limbajul este mai organizat Ii sllpus mai
srringent inflLrentelor sociale. Factorii psihologici. aalc slau ta baza
(osiiportammtuhd verbal, se exprimA in primlrl rind ca motivatie
' 6"t ioi,"

IIJ

li.,

!:erza

E.. Psit.olasn.rrr/eror,
Bucu.esti,E.l

Did, ji Fe.l . l!81 , p . 78.

1$chio pu ,
U.. Ver z !
E. . op. . ii. p. 113.
I S .:riopx
li., \rr'f7a
E. . p. c it p 16r .

rle
r'c nudii tr i.,,:\i.ludli,,rt.r.dL srimLldLdde.ondiliilc '
'Fte
Dir lrn, r d' veder" verbdl. la r'Fsic rirsle
FClL.,,1:\F.
'nriu"nL"i*
m"i mdre.apr,;rale dF sJdpr:rF ld condiliilt oc mediu. ri
;",isit,,1
_"au"uti".
intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea 'es rselor init"
."
pc cJno:tinlPo indi\id rlt'i si p' cxPer'enta dP
*r-u'.
t".,"
Iol,:'rc"
limbajLlL:este
'r}a' adcc|dti situatiilor oate cxriala.
prjma
br." ,or!inulul id' 'ur 'i l dorirlelor' rdr aeslrrrr'
'na
r'rne
.i
mimi.a
La.t^mimi.a .'nr mai cxpres \F ': indepunF" mar
,1
rolrrl oc miito.cc ririaloare al^ .ompurtampntJlu verlr3l l p r,""tion.'na in;jr a"nl"r \-,rbJlP (lp .{prjmare. n ronrrib.rliF :nremnati si o a.luc"influ cntele erercitat prin intraga cultur6' loctut''
spcctacole, asc ttarci emisiunilor de radlo etc La
\l:r;".i-";
o;saturile ctc personalitate, carc imprimd limbai" -,""ce'
""n"l"i
"a
iului o anumiti colorat rd, un stil proprju' debit mai mare sau
mai mi.. caractcristici de accent Si inionalie etc.
SDre cleosebirc de lrerioadic preadolescerrlei 5i adolcscenlei ln
rijele:,1 rlr, ..rdo lnr"re" rl 1f "-'r'penrrr (ulrivar'd unr;. limbai ca . -a c .rjni . r na: murLc , uvin!P alc l;mndJLiri Flevat
carc au o circulatie relativ mica;i carc oglin.i
""i;nt"
"*rr."iii pretiozitate in lorbire- Aceasta ntL inseamnd c'
desc o riarecare
din punct d" rFderc 'alitlli\
limbaj mai
folu.:
.culr;'
";ra'
"n
""
.i
Drf a'lri..i\iilc pF linl* l;nrb.jul 'i ii pcrm I adulr'rr'r
.; 'arLi1Jri..
o\pr;ne, relatir u'or' ur:te d^i'. isa nt' fic pr'o'updL-d.r"ui" a'el,a:i m'ri\e tircrii "inl ;nLlinaLisor. folosirea
iir,iii''"-.
rnor i: :Lo"ne, ,un. dpr; ,d 'a da r " not6 distil"l' )i concoNL'rE (1, ;r,': todrle alen\i la modul 'um estF
*iii.''p.-.'"r"'i,'irii.
PVenlolo.it i mbdrrl, nra"ife.rrd i,riludir: dF de/dprobareJala de
ii
lrr
schmb
el'
dFr""'r'lur'
i",r"i. -," "11 i. e:rp.im"r",
"dm:ri'
r' no
." n; .arc J; .J|. c r ' *ucalLl,r bog:t i ' ar' i'oina'
i,r'a ,"r'."r-l.r:.
Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orbi LLt'
i)rn
totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' Utl
pllllne
in
cuvinte
9r-prmyorbit.,r' exprimi o mare bogetie de idei
acc"s'oil rncnriat d"cnsurr :i \cmnrli"arri mLritiDlP*-r" ri-#j
P" l"'ai dr(.prale F afifmd ca Derc'1alita1^a'rnui om poatF rr
I Lrecl-.1h.prirrre altclP, .i rlLrp, .omp.rtamontLrl s'u !crbal Un
\,
'riFl;g' rt "-re .apabil sa c^ addptezcla conLl!ia irlPrl''bilor
I .r,.r lor, { l. :ntelcdea^xpr,\i!ird ca. mim:'a, Le\ri'a, sa sesrTeTF
rlacil este receptat si ascultat' clci si comunice cr1 ace;tia Arta
rlirb;rii estc cli{icite; ea presr.rpunesd ftii cit trobuie si vorbeFti,
comunici, cum st tc aclresezi ascuitatorilor !i' foarde
."
"e
"r"-"
important, se te oprefti cind este necesar' Dar eficienla comunt_

19

\r(xab larLrl s rezume la cileta

, nr.l .i d r ^c eDr ie: L r d F p :n c j p . .. e x .tJ -i ri rd L p, n rm i .tp cJl i _
-n
lar..' \"r L' it oF r lLr i. T
r-.rs ra ,.rd i n c d e i d e j, .n D .i hot,,E ,, $.1
st !'i ,'r. I n. lur . . Lip , , ,
q i l e j j m a r:m c a g ru p rri l or, roi Jt .l :tF.
rrL
rri d r.r rFr pt p dF . nr rn"i ,a
rp .i .i :.i c n ;d d rF rrn ra. D F.saLi . Jc i j n_
rJo rrd fri r r . - 1r u pr . , r c r I d e
.i rc , cpri unare .n. r:,
lri 1 . || re r p. r . onat . . i n i s L rj L u ri a i p ra rh i c ; d .otj . I" . r,,.
i"
'nLl .p l ;n ,*. m c m br ii A ru D u l u i i n c Erp rp ro rb e.te . C ,i m r.t,arer
" a..
ireiruie
puse in disculie, si tini
.se s-A acomodze problematicii
r, i.ma d ,. u^\ r r iF . do. dr r.ra ri " ri c i ,
d e to c rL :n de aro l oc (i n Jc.
- r\ n a tn ,dL , n ac 1i. n: d i :i ra d i v o o r: d F j u .),
d F cati rrttsr memLri _
llr rnrc participd 1a c.,rnlnicarc 2 etc.
2 Fl'Or,ijTI-{ Lr$rBltuLUI
LA II_{NDICAT'\TII SENZOT&\L
SI Dtr INTELECI:
i :'m'.
- " , apjl I n o rrn d l i -i i ,- r.- ,t . \o rl ri rFd mdi mul l sD n_
\ J , ,.
ld ir , Lr a' . d ;n .,u ,tr. ," r d ^ /\^ tra rp J f.:hi ? se rF" ti _
. '. :/- '...
p r,, gr . \ . v ,
. hr nJ:,i p a ri : ,, " ,r:d l i . .i mr. , u J-erna cei dc
'i: p rF-r. d { pr n da , , 9 .i b i 1 i ra :i rn rl ' m " i r,.d ,,_ . .i mari faj ra star_
: rr. c . nr ur jr I . nb rj rl u :. Ir
, rm a i d rro r.rd def .i pntei d;
pr n , n r.^ pe . r + o d u . d rf ri
I} rrL ta p .r.r .a prr,L," nFIF :nr.rn_
lr 'rd : a rc r - ii jr r J J r ,a ,,a
rtr-u n c c tp m rl " ,-mrni ..,rc
r:er_
m. d .r , n I D. a, . - a. td i n rra re " i , ...u rl .t. , u : .rt
hdr di . nt)at mi | .
ar Dr./'ri.
i c \ p6r iprrrj \ F rb 1 l ; ti m .l i ti ,
, Fed .c fr, e di i i fi l
ljn, F rl .d . r n\ u: ' r e j , L rn o -r:rre t^ " .i i .r\n ro rp d .i ri r-.cr:sutui Le.i
,J7 , ri l p dp hdnd, dp
r.o r. e t d rp p o .i b i l L a rFd sa i rrntcapa voi _
_. n
: . rp r ce :.r Ll n jur
i rc u -c -,e s r s c rr.a .r.te l F\ pri n cuv" i nte s:
p', r.. 'i i
r t F . r r u d " a ru i r,. s j m p !r' c a tA o i n pu" cr cl e r.ederi
-r
Lr , 'r. l i cal. r lim D: r , . r r^ rL .i .i i r, rtl rl i o rF g n a ntc i r (e pri t.e.tc
s pniw ti o ..r\i
rrl o " )i i n e xpri mar., di fercniFL,r si. nuantclor Joarte numeroase ce e!;sta in'timtxj.
Inertia_ psihica si .,ocabu1aru1 s:rac sint
irrtncipatii j"actori, atir 'r".'p .sl d ba
m , , bil t r r,. i n i rl tu t
s .i ,u r
p n , e.cl or ;nLetecti rc,
l i ri i .
am pr . - 1a p c r' i te l F Bp r,a r.o" ro
E xpr;mdrea cnn_
, r LrrFto r. r or Udlp p. t e
C
..m
n
d
ra
i
i
\
,.op;tul normi ,t,
|
t:fi .d ri .
r. , Jr,Jta r uL Landic apa"t'' mo
t.r e .tc r" d rs rr mJ : p rl :n d.
JL:rni i l ate.
iar i. situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual.
rr)oDes.u-Ne \

ear u,
P. , ( _uj . t . ps ihola g i e
ljjro g|a Iia Un ive rs it et ii Bu. uf eit i, 197i, ! . 45,
: 1' n c i c o v B o d a n l\., j,sihatalie generata
s
,i
v, r. 1, Bf.u fesri.
! dLt ur a Lli. t a. |. i s i pedagog i . i , 1rtli,
r. ti.l.

cuvinte

'le

strrcLa ne{iesrlarc

il

$*"'"$rb#
f*ljd**u'ft
'fff
$i*ilrl.
irs$#ll+ti{{*'$f

[*W;i--i$:*$;+A

f*tq*ilt+l:.r+rt

g'$#$*ts*ar

ft#*qsti+
il'"{li
rry$::iitildfii
H i#{iii.
limbii si littbdjul[i
1 V erz!,
E ., P articr lont nf ib insu$rii
in scoala, aol l
moalerne
Limbire
in
.l..ii hot.licdPdti,

Lle cnhe
Rocurctu'

psthic"rtt
! Vc.za,
E . , P T t icu l d r i ta r ti o l e stimnldrti actititdlii
de psihio
Rerista
hiondi.dpati., in
Ia ele'ii
tinbojtlLt
deztroltar.a

:i ir cond!!ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui

(tr jrr.,ccsul ;nstrlrctiv-edlLcatir). ca urmare a capacitelilor dife_
rit dc receplionare, in iunclie ale gravitarea handlcapul;i.
In scoald, dcficicntui iD\:atd si faci eforturi ;i sa asimiieze
i r: r.u. , , ielc

n moJ

n rgdniTdL, J 5 . 1, , . t i- nii/ er p

o\ipF-r^lF

imLd-f

d? pruo . rl :n.Lru.1i\o r.-ri\, sa deri.a na' orgo.i/.; ;n dciir :

i rirdirF -.: n gcn^ral \6-.i dis"ipli.e,,r inrre,lPaa..:r: ale DSi.n..ru"i.!_
hi.i. I' u oir- l^ i..arp r:;-jit I
"o -ifi-. pro,;rLi,i
,rJ.r,r.
!1r\' ,p adJr,8; .i arri\.ira1i ocga.
./ale o. _Lmrlrr, J timbr_
Jir |l {., e rm s-c pru,Fdd' .u dfLpr ayp, cimc.]|i,ta),.. pot obrire
progresc insemnate. 1a majoritatea subiectilor. in dezvotiarea Dro
mqlor .oEr'iri\- i '. fcrrnarer ,'. r 'r'i.., . r ,1. n r onJ-ieL"
care fa.iliteazi'r iDtrgrarea 1or i.j coiectivitatc. Cd toit( efort riie
de!.use 1a handicapalii de intelect, se mnlin o scric (ie caracreristjci spccifice limbajului involuat, in care nota dominanti cste
jn.oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrncnceca a.omunicirii
liei s-"miotice a vorbirii. Handicapatii senzorjati din gnipa experimeriale (mai .u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc ,-viclente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati\., cit 5i
cartitati\'ca ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvistice tot n1ai complcr.e. La aceasta sc adaugA formarea opera{iilor
mentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri. bazat.
pe o m.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx, dezlrltarca aspiratiilor
in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale, asemilnitoarer persoanciof no-malp .i c"F spm*ifica .omppn!dr.a dcti'ie r,, I sFrzor'alF.
Di,' ,. . ra'il. organizar- , d . oi. pr"c, -Jl
-rrL, Li, , d,,,dt:\
rczultA,.i,
chiar.in cazut handicapatilor dc irtelcct, limbajul se
s pr c mai usor influentelor pozitivc, in raport cu celelalte funciii
psihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA se
organiTeze intr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t.
La handicapatii de intelect, dccalajul dintre dezvoltarca limbaiului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident, dalorita Japlului ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate, in timp
ce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc.
Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvoltarca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile, in timp ce
stmctur;le limbajului avanseazd lcnt in procesul demdtizirii, iar
la dcficientii de vedcrc caracteristicite vo.birii se apropje tot rrai
mull dc ccle ale normalului ti de\.in suport pentru stimularea functiilor psihice superioare. Ipare aici, cfident, fenomenul de hetel v er ta,

E., catn lui t a

.,
^. t t

o . - ola, it . '

ni. i,

Erl

Did. ,' Pcr

n"",:lt'."*-:1""i$',*r:":*xJ:a**::fi
"i:?J1"ffi
i:d'%";'
:m*"H"i:':"':t:'"
iar,orabile.

'1'i'i:Ti:",$iTi

lilii
.*"'i'i*':lii;::"iifi
,*:;;*li*;,t'
"r;"'l;;':"i.il,.l"il',1,ffi

:l**"-**.*:.:".'rsr"ii::,t"i::1"

i*"*1":tr1:l:?
::i"{"":"r"iif
i:i:ffi
ll,i,::;,1H"#if

:i:Ti,:i"f,,?:r
iH:ii:iij'i'::::{li
"-::i,
;i::i;:
l'*'.:;:,iffii,il'iTili:";';?:il'i!'1il
:::ii:.;l':;
""'l*llll'l"L':l'":l;:
'r !:i; r;:11;il::iili:
g"';;;l:1,:t1,";.:
tj:'""i"
i:1"::'fr':5.'l1T
il*iiilT.f":lT*:;#ul'Lr'*
crrr'rJr'or
crra'ieristi^'
*"*iui r"l n:,"gr :i.,::l=:":"" "

"l,""T,l"'ili
iiil f :lift:';;Jiii;
l
lii
li)
ili
),tiit"i,
;
:'::il:,1;:'i"::f
ft
*i"t.lru;n*":ix

"t'J6"e:..,:*ry;1

il-'i't1t'iti"i;"i-":ll]'t#ir'$i.iliiiii+

],:::Tl"?*'i:i-'ii.i:iii::iliil*:l,r""li3.

l#JHift;;;;n".."ry"f
iT.','$.''.r"Tsl"i.:;.I:'i:ff
",1e

:"iJ""
Lfit**i*x#**;*tr;."'r,:*::{n

:ii:i,ru*i"*:"11";'*'1:",..:"i*
l11r P'
e sr i , Ed i t D 'd
E . , D i s h r td .tt r !fd ,i o Pi . Bu
Did'
Fil
Bucure'ti'
C . i P r o b l e? n e .le sudapNihalogie, vol IJ,
si Ped. 1982, P 59

l Verz,
, putan,

2:t

." r ^alir F a/ d i , . .a p L a
l : , . ".
-.i c \L c n e rn .l u ct.cd sau stri dpntj ,
{rnu
nu rc respecta accentui
u('.,rp ,c la ha. . dir ap d L i i d e \c d " r. n u c s rp i tfe,.dLa i r,reqri l arca
inr r-zro rj t or \ F r bom ot o r:i d u d r' \, i a r d .z \o l ta re a
i nr..l pcri \; cstc
ir li., \ ,i o " m ?la. poc b l;r;l i l r d e .r ,u )i ro i \o ro i r i i s:r.r
mri marr- T.l .nt r . r , i" t . ! t f,,r.tr.ri rr \.rr.r ,ra r.a d.ri \i rJri i p:hi .^l
1ir
-\ . {. rr" cl |h L 1J 1 s F c t a to re r. s i s ]a b , i i ,rrF I" Se ri i n nurnrar-a \orJ : ' l1 D o " i b i l i ra ri : d . I p .r,.D c \i z.r I mi j toac,.Ie
lll1r
7 u g Ps r r . r l. n - c ^ o mp l c f^ a .,, ,
T r m ,,r,-,*
u rj .a rc d \prL,r:J. Tor dr_
r o'ir. rmi J . . ilJ I : 1; 1ii im i L 6 r' i .:. u d l - ^am n
:.c e ri l u r sp-.i i i .^
" rr' cJ.
I nr 'r.
lip\ a de jir . r o n i /d rp
. m c l a rn a d a " ,3:- .,
'D n r.
'u
pc nr r u p ro n L .ra /, ,L r,..l p to r. .\s 1-t, ,i ,,i" UaI.;.r.i
" r1r1u.
".
d to p
'r' ',rr,,l
n tn rt r in. l. J , c r ^ s r,r,.l a i ,re rrc ..c .L J m :r,;ir;
orA drr.,.^ 1i .r:
t;
/ . t , . D . a o c n r^ n ' a . a i rd t c , oard.r.r trccverrrt,
_.. . L , . - .
um i" iLr nit - . a u i rg i r:r_ .i .J o .ri rr;rt.
'r . r. .,rro fl t.
In, | .tor,
" r.,
d srr dbt s t or - i. r , i. 1 .l o r { r
o . r| | to ri . pr.nrr,- .dr. tor_
:i., r' ^ . ..
-,j
s,mb ).
O N, r ll, M. D u ra .u
d , ,r" n ,,n ,,r,,,
,.\t.,.r:mF| 1d,.
l,rGa p cr ( er j r i' t F t ..i \. -b :l .f rt.. .i a m j ..A r:l ur t,
'!
,1,._
r c r mr o d i t i, Lr t lr li in, - 1
" . ,,r.
D rd re . ro ,r r.:i .i d ...u .Li l i ,.rrr., ".onri
'Lr i, r. .Fn d rt i.
t r . t dD l * " L F \u rb d d p , o n ,i r rt r l ,.md r..,
,,,
nr , ni.r'i i
n, , , , er bdle (C N \ ) c rrp ,n s o l c ,rp i rtr, a8" .ord ri ra" i \er_
'
I ir a
DHri lr r nJ , r pali
d e \,a -r"
r I L l :ri .u l td l i ,- mt ,u seJmj
r l , 'n_ i ,:n d , n , : in r r r l rc l o r c rp .rma ,. a r/ i .i j d rd,l pr
do:Lra.r sau
. , nn co n .p olc t I c r iar e o p .re a z d r I te p u .re j -apor.d
ta ,magi nel
, ir'rn t5 . ". . r . r + y
r u. ro ri u ri
s a d j ,,l d
td o del vo:rdrc
" 1 " { i n .r1 e
. , Lmr . . L ,L . a5 m init or rc n :
ro rm a l -l o r.
"
.d
r
d'
C, "
Lc r is li. a gFre rd l i . L o a tc c a re g o ri i l F o,. hdnd.cJpati .
"r
m 'r ' r,sFar na, ^i d^ r n i F tc .r .i d ,ro i i i \i . i n l i mp i n a di ti .utr;ri
ari l
r n r 'ri .Sc r , , d c ur r . ont . \fu t ri i n
\F d c s l a s odrA coi dLr tJ vcr_
r.
bali, cit ti in plasarea comunic6rii ^ aintr-un
coniext organizat. Daci
atenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale, descrise-rie T. Slama_
Caza.u 3, $i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1,eidenti. cu contextul
situatioDal, cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul
'r r) ,i ca t p. t t ut r , r boi s a u d i s c u rs i v . d p n d ru ra srri c. Ji nvi sri ;a,
ubF r\;m,;
eF nu s in r- o rg a n i a a re i r.o m u ri c a re
ta,,anJi .apa1i i
d c in te l e ,l . i la c F i au d i ti v i . s i r:c i n u a p a r b inF del i mi t.re. tn
I ve.za,
E., Relolia .l1trtre dez.^ottarea litubaiitni
si e1r1!t,@ sea_
zoriol psihicd, in Berisia de pedagogie, nr, 11r'1982.
: f rai s se, ?-, Pia get
J., Trdtt' d,e pslch6logi.: erparitnetrtdle,
vol, VIII, Parj8, P.U.F., 1972, p. 47.
t C aza cu -Slama ,
. t . , Lit ubal
t i c ot r ier f i Buc u. e s t i , E d . g t i i n t i f i c e ,
19t 9.

24

gr r(fal, atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresie, cit ti

r,. 11(cptie sc crL'azi impresia ci elc nLr se slrpun legilor dc in!3l, N, rc a ansambluril,rr funclionale r:omplexa ;i dinamice ale limbatirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcalizsazi,
i|l. rr,lc mai m lre ilrl. incomplert saLt lt.olgatliztrti irlir-u11 slsfem
Ir,)Lr] '.nitar al cunostxrlJor.
(\irduita \.rl)ali a handicapalilor este dominati de caracterisli, ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inutul seIrir rlic, c:. dimpotrivA. estompeazi cognilia La acestea sc aciauga
n,Lrlt\reiemenl:r nocscnl,;ale!i Fdundante cal.e ingreuneazi rcceplia
l, l,rrnali(i .lo citre auciitor si in final. intreaga comunicare esle
t I r, fali pe scns si nu pe scmnificalie.
I i\Ala;ea cir,irscrisLrlui iArgc;te orizontul tlf cunoa;tetc a1 coifl ,,dr.d i'nd'r'i .I. lr Tcesle onri- ||p ."
t.rl, . :
'
ntc
u
''rti, o nL,,; dr.d o .inP. i' 8"n,r',1, ma: ";r'dti
'lem
\,r1,)ri.c, iar centrarca pe somnilicalic pun' itl cvidcn1il organizar\r opcr.rtiilor gindirii li totodati, mociaiteli supericare dc inl,-iP moL:\atinn"l LJ r'nciul
t,t, .'L't
r' 'nrl c"rrjLv, ciL .;.n
'.'
d.\:r, ta(t"ri
.ogriliid .i irtelisenL' s'bP.t'lri
i,r. .rp.r:',i.
I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a intelegerii
,1. .'.f5i\., :i,r' . Lr :
r"a ar ' rfdi4le i, "n. "" 'rdr' 'l
|
'
,,rlistactie c implicalii importartc in formarea personalitdlii Ca
,rl,r|\',.rr numai la copilut normal, dar;i la ce1 cu handicap dcr
lr,l(,lict s.il1 serlzo.ial se dil'ersifici gama precEup6dlor pentru
,l, rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in organzarca
rl r(,rarhizarca comportamentelor gencral umane.

. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl amintit lxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se constatd ce,
irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, permite
o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea tendin_
lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai suple. In
( o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A. Cas'$'r||
lnllIr rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical ;i oblic.
la 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi a buclcl,r hi si faciliteze scrierea inalinate'.
I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cstc inlll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olosire a
r.'ird or- ' 1r., .: ,hi,lr 'Jldra mici. 'r .copul Je
tr',i ,rui '

2
FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS

Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc factori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psibica generali $i in primul rlnd dez\.oltarea intelectriluj, dezvolt,rea motrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ial, de nivelul
achizjliilor \:crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentru
activitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mai
repede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristicil subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului are
la bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologia
predirii cuno;tintelor necesarc si miiestria ducatorului de a forma
bisaturi emotional-afecti\,'c pozitive, menite si stimllleze procesle c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetul
d,'
^\:gcr15 oroprii in l^garura cu a.ti\itarea d.sfa urrra.
PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod
crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazd
o oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a acestuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderi
de autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeotelor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducind
Ia organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale.
Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 Casteilla I estc de
parcre ci ea :rre un dublu scop I acela de a forma o scriere lizibil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, specifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficd
li s-a adoptat scrierea ,,dirctd( carc estc in lavoarea cregterii rapodititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezei
scrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului
,\., Sc.icr.a

2(:i

cursitd

m.tlernd,

Bucurc-sti, ld.

Did. ti

'

| ,,1)i

'r ,

p-

. o p . c 1 - . f F l - yp

n u \,,r l a tu r d

D'

,fr

r 'Pa l i za

saLl.ruvintul .:lintr-osirgurA trisiture. Cu sigurarlF, conrrr,rl{,mu1

tr,luL pemlancnt cxercitat de in\.eliior asiguri rculita scolard, in
Lii,ri(ral, si a scris-cititului in special.
Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihice de inl ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenlia in
irlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplicate in
dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i parte, se
forlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici indrniniri lcgate d. tinere.l
! rn\td a (.re onu1u , efectuarea de desene, pictuii- O scrie de jocuri
,!r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, legarca
fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., antrcr.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc $i cJi,,lr'nt('. Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capaciteUlor
il,,r fi atnt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisarea ei,
rt'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au o mare
lnrportanli ca str cturi psihice d iltrelinere a tuturor felurilor
Ir. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de garantie
,r rctivitdlilor relativ comple-rreimplicate jn formarea dep ndedlor

1. 1'IRStA OPTIMA DE TNVATABEA CITTT-SOBTSULTJT

Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic coPilul
,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, in plan
L|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evidenliazd
lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanei verl|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in activi' C aste i l l a,

A ., op ci t, p 47,

t
*}*i::i'f
[{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft
j:'sx
il:H'*r#
l"ri,i*iq*if*fi:r::
d"#il*:sri

mitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstoraau loc

Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit

l*ffiffi,wf

i'1:;.sJ"'i#'iii'":
:::l:lllll,"xi"";llT,\x:::.""i:ili""#."fi
instaleaz:r atit dc lepede.
planu le sale
,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate

:, GE\EZI

**,"**;i:xr,,'",1?iT':""'!li
tll,,i.i,1ll
*"*tll :l:l,.:*l':1,

GR]IFTSIIUI'IJI

li.;H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'"!!l'*u"*:;
T:;;;l:'u;::tiln':'':1il*xl'ff
:.:."ll.li:*rrml
'tffi:

*ruNr'*

i;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i!
1iri:*'",;[*l
iit"ir
tr:tir',;,
i:#riir
i:iilsi-*

i:,#l'=Ii3m';';;
+,.t",**'mirr:iinii'
"li*
?iilLrli'11'i;:li':?:;
!:'i;ta
;:n*:: ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ff

-#*trff

*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi
ern'
sisune't-s'Iaf
sunet-riters
*ixltii::*m

ff$"'"[;':li

::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":'\:
citit-scris.

*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ft
l"},"r'"i#l
r A a:l r..

=i ivf.

ii

urr fo'd opereptir'

:i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-

l"ltl;

esc u,

l.]tll;.

S .u fi i

tr to r i '

scristlsi, Bucu.esti, Editura

'<, ,

Bucuiesti Ediiu'a
Linetiirico rJe interes.t ttttto'!'

Lti'n'
II;1.-,"iil'i'ili,i;"'"1'i;.0,' si ro'|u'|
'i rr ''rnarPaai

;,i',]i"j,,,'','*
j"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l
I r :;;;: "::l.t I',,:;;l';'"i:i:l'
"".
[t!,tq.*r*l*
28

"".".i

.n rl ..;m b, , li, dJ . i r F tt..rn | .t, m , r r, t,, ; r..i rier,.p ar. L,e.Idrur; r 'i I,i
r dlii m . nr r ' - .
\\:n ,J tu Or,. ," o " " r.. r." ,
.i :rn_el i ,
. m p l e . ,1. . - nplp. om ulu : e y p ri m a r. re d :fe r-n 1 i a r,
g." ar." , C t;O' ;t,,
i ! on ,r.1
P o s i L i l ,l a ti J e d . .u m u n .c a r.. pfl . .nr, -tr,-di rl
p ic to a rd l :,i.. :.n'
r J,r, ; t i\ .I.m ilal p i n l :m p .i
i a " ,,r' r..
_i i nrpl ^s.
jiu.
r^c d .p .',d r a
dp ^apa ,,l ;ri l p .i e x p e"rippr,i
a d e !;r.d,,
i i ai \' ;dufui .
\ - Ee .L Ur - $r r r l|' r . Dr^ z c n 1 ., D ri n p :c tn g r,rfi i Frd i t ,t. tri m^hr ,l
(on-cD L u d, r ar I I . y pr i m ,ri i
e s c -!i ,rtr.tu i d i n p l anrt i de,t,Fi .
s , rj e ,r"J hic r oRlif i. 6 d e p a -.,r^ l i n i re tF p :c r;e -ati ej . Ll d_
dFvi no
m. u c Jt,,t a 4 LJ , ndir i , l p , 1 r ,J .:n b o l i ? 1 rer
, -rp,F\a D -r_
' r 1u: , o n l i n L t L ,F :J e i 1 l a i b ,,L i i l p, ..rr. a u rl
r^re g e . . rr r oc e. r r ; o o d rF c d r^ i .r' ri ^ rc ,i .
.z o rdre d D o)i bi tj _
ra! ri n r r'p . , b. l" a. 1ilir e .r L H n -rd J ,,,f. j ,.
r,.d " . q. rdr,\' n.en.;
\n .rru r, ( , u, ,
r)
,,n r.L ,z r,i r. .,..,.t.c
Dlasa d /i d ,L fi
i ( !oprdl i ca
c r olur ia ps ih i c a d o m rl r ..j e .,\o tl .r.d
l ;l i i ;r;;i ;
-F
I
rn
i
rrL
d
,rp,,
d e i d Fa l 'F . i z ddpt ar . l p ..n d i ,i i l ^
,a .j ",b,p.rrrea
d p m..i i
d:n_
tre melr1brji socielatii.
Cdati cu dzvoltarra lorbirii
articulate sc simte tot mai mlrtt
i p\ oi o A;s r ' t 1r ' . ' f uf r n e , u m p l c y p J o tra n s p l ri F re .r otan-, crrfi ..
. dr . .ci l j a t d . . r pr indr ' ,,,L re a q d o o p a ri F d i d i i to r, p" .t.
pai tc, tar
p P d p Jl ta pr r l, .
p. rmi ta
c rp F r ,r,ti i l . " ri j ro.re
";
. \ s l1cl , , a pjr uL . c r i, r e d d l i a b e t, .. .i a r (l .r,ra u n ,o-pl i " al
prucr.de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin
Scrisul reFezinti
o actilitate comptexd.le comlrnicare cc consti
in tr3nspunrea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_
clreazi stadiul.desfaf
r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat,
in , -r'
o r gdni. ar pa m cn ra td .i f^ rm a rc a
-rra i e ei rl or ;,,r" t" ..rutui
nil]
T t_ \tr dlr nem t lo,j t
In ta p l , s .mF U l c r3 fi . r, prFl r rra, i n
( D r; ,rl g rrr. c . et pm F nt u t s n n n r
,l \o rb i ri i , \o ro i r,a arr' ,.rl atd. i a.
continutul activitdlii mentale dobindste valoare numai in raDort
de s e mn i fi c ar ir . . o pf e /i rra mc s a j u l L l p i d , i Spm.tr.l
F:r" ,i . nu
D r e/ rti i n . : nc
n ar , . . m i ra \c m n ;fi c a rj e . i n r.h i m b,,nr,:,mucaza
L1n elemcnt sonor al limbii fonemul'.
Recunoattcr.a
semnelor
! r ai', F .i
de \F ., J r:r, i . re t.:e r" a cn,:1 , , .1,; ,
,y
d . e re " l i l .d ,,e p ri
"
r ' prP/r' l a s- . rrddr
i^r F" a.
r c i ri p F . E :re d,ri ( ,
rrasezi
-;
n r . rFra
dam ar ir , p i n rra .c ri c r^
.\,.ac,d ..
pel | { ru
" i ,.:r' re
'r.
r a|T u i (a r' pr or . \ r l i' ,i ru c ti v e l p s ^ i .\a l i r ru n , omrr, fr s.r:(.raa
nu se poatc insuii h af:ra citirji si acesta este n fapi de ne_
contestal
Mctodele carc preconizau invitarea
s.Iicrii
inaintea
r Rosettl,

30

Al.,

!1 x r o. t - ! c er . I n

J r neiic , i, Bu. lr e s t i ,

cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau activitatea

,.;" ,' trorna 'rrrr"g rlu' pfn'e" dc ''riFrp p' abililater
"iiriri.
,,.p;Frp Lr-' pur '1
, lit.relor 'i ' l-:ar , u\ irt'lor i r -paliu'
,1,.
i",r'r"r,o ci o torm; d. .irirP
L.rn.,oni ^nL
'r.,,iu
core'L:iLrd:n..'". lor "'rsF. D1r I rire'l -e poalL
ir,r.rru.
reLiiicr
j"",'fo',*
rr'r 'r"r'ii
\pr ' dl 'ri rii h'r I\4dnn [l- r^' rir
,.."iin
,
c.t, ,t,...d", . r' rm;ncl.? - r:{'l fr.pL- :L:tu]
s.i- \',l J r i"pl'rl .J drli,ulJred d nrr' Der'opFredlorrrp vrr'rarP
., ti.,:et. r , \1,. :^r'nu'; .i ,F rorliz.d i mai u .r :i m"i - a'ril daca
s' f.,,' o- mi'^r'L . r rFp-F/pnLdredla" 8'af'(d Ci d i r''1i 'll,sli inlr. linbi straini, iar apoi lr:ci 1a insutirca scrlsulrL
,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor grafic:r se
',,.||ljzcaziintf tLn timp mai scd.t.
iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o evohtie
pozitiv de
,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati
do
rcali,'rr'
P:,
.l
m
.i,, d r;.oJl
'i lrnpursar'
,'r1.,:rd 5:
llo.
onbi ,-1Jr'i ' ' 'e rcrli/eal; i: tr' d:ler^ nu , eo Po . tirjlil,
...; ldt'i, '\primdf i "i o l-i\uie I ' 't'
llrs'
l'r' t rra'.'r
.
r .perali lor m.n Jlc. SPre c"s'l'ih d
l,rli..rrl, i
,,l,la1tc f.rn. -t.'"1;r'zar,
d3 aomunicare,scrisLtl:rrc o dsfigurare mai rigur,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organizarc ii
l3r impune 'i
le\i'ale \j grdmali'irlF "p-or'tF'
,,
"iiecnte
"*
s ri.re" p n^ ma' \ine ir c\'d"r!5. d^_ r aila lorme
l)"',.i.-mpn..,,
individLrlui Pensi;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale
"1,'
sii menlionim ci
aspcct,
acestui
asrrpra
rnr id lom mai reveni
i,
lr;rim'd
\p
lirl
form,,
rr,rnoind
;c
,
Srdfi"
.
]rlbs-r.a
"i- rdFlor:l :i n nlinLl LoaLP
dju-gi o la
I r'rrilc oi r-rrL 'rc-rdf"mF'i
. tni,nt^rF r","r'rr'r"_.r,o.
L"r"d erJi sdrr Icle ':r'ia rr dparllrp
.,.i.rr .: r.i r
rirFl ,lui ,i^ . ll.rr. .i .le roltarP o\'hi'a a rr;'
I r 'l r l
a
I inrrtr:l.f
Lel
, i r . , , L d r 'i . P - i
'a r e
"\r l 'l l
^ r 1 .r Pr a 0 r '
tot mai
un
domeniu
ca
.orstitui
se
tl-.; e'annogia
;:;;;;-P.
,
'.,... |
' a'. un6 prarI ' n
ir r.
'
'r
'||rlr'.
r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur
'l
i ltlrii -

Ni,i

r 'i . 'L i

,crc.L;

or:lof

l cr a

^a

p 'n l r 'r

i r \;r 1 r e d

ci L i t-

"o r ,':
'
Pr dr " m : nt ala {'r r ir alent ; 'u cer
' ,' .i tri , ' pi tut r' Lui c ' a aiba o
ld ac'"t n'vcl pPr 'cpr r a
l
P
Sc
dpr
e'ia/
i
r..l ;f \.r Ja
' i Ici dni
(
"
oc linid or ganizdr ii
nesar
l
g:n.l
1
pat
;
I
or
ld
red
i
."
"
"
.
;,
' .1' ' .;".1 nr" l i l ' ri i , i a.,r ra. Do\ ir r il, t r dnspr r r er aa gr dl r ; a cur eLelor
l, Fl. gr r , J sim bolisr : 'ii lit er elor I e dF
l i , \.-L re r drri ( Lrl al S i
r M {r n i . s s o . i ,

N L . D ..r .o p e fi r e o .o Pi h tu i

Bu cu fe si i

Ed i tu a

Did'

alu parie-, se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sustioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitate
complexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapd
spccjfice insusirii citit-scrisului.
In procesul instructiv-edrLcati\:, invetarea citit-scrisului are loc
in foDctie de
serie de factori ce
atit cle particutaritaJitc su_
-o elp\uh r. .it ji delincelp
Liprriv'. \pFifice
prives, mp_
ob,rrire,"
todolugia Dredarii .LrDo.r:nrelor\i .dlitArilF d^ pcdal.opale inva:i1.ru1.rr. RFrpriirlu-s. la parii(r tdrilArito psini,o
,upilLrJu',
| . \, h,oo | .LrbJ.njdl4.in prim, I riid, fF, o-n. r, I "1"
(te nedrenLi.
care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma;ifesta in doui fclr.rri : este vorba de copji nearcnli, a;tivi, agitati
rDotcr, ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c.
si cop;i_neatenlj, pasivi ce sint llnitti1i, da" se giniesc mai tot
timpul la altceva. Si intr-un caz si in al'tu1 pcrmaientizarea aces_
1or (it'ratii . ' cornib':e ld orgdi izar.a pro;F\etnr ,oEririvp _i td
ocTvollarF moli\dlie DF tr.r f.rmared abililalit^" , ,.-"ara .itil_
s(]isului. Cauzelc unor asemenea manifstiri treb ie ci tate in,
tr-uD mediu educati\. farnilial Deadecvat sau in un.le er.acerbiri
.l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi\'i).
Tn dnaLiz. ir"r,rrii .i .tel\,,trari: aoitiri(ii Jp r ,': .i scrip sp
,
.li'tine
trei frlDF md imDortdnr.: p""ob,."cl.rr,. nt'.."doto \i
p'stLtb,,."dnrJ.
In errpa pr"abac"dat
o se dFz\ohd , do.,.iratedcopj_
lui ,i .lp a di..rjmina .i .omb'nd rr.itar'lF ro,.Ft.,.. ,'e a forma
parlr 'i ;nljegi.,Fed.o hc:liLpazi ;nsu.jred
"mool .r:,,i c:rit_s,ri_
..tici.arF
.qi.i
srnr
tre,renr
upFraliita
J- a'laliz; i sinr.Tri
"ul,,i.
ae!,r".
copitrt FstF pu5 in .iLua(ia dp a de,parrj.,\inlelo ia
silab. .i sLrh-re.;ar pc dc alr; parF.a ajunga, prir. .rnirea si)ar)cr.- .r a ...r-..ctor. ra .u1jnrc. La d.casla conrribJip
"i faDtul
,i m L(l s.olar rcallzpazari liecarc ,uvint ar. ,, anumit6
semnificatie si desemneazi obiectc ;i fenomene.
Dtapa a dona, abeceilarat,s. caracterizeazd prin aceea ca scoiarul posed6, in planul ideatiei, capacitatea do a stabili raport ri
r'nire gr:ifeme Si foneme. Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelor
Si a coniextullri poate, pe de o parte, usura prccesrt ciiirii, inirucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce
,omour, prupuziria,iar pp de alia partc o ascmencdsilualie poatc
ingrerna citirea, atunci cind copilul are tendinta de a glici ce urmeazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.are unitate
m parte.
19chio pu ,
1967,D. 2 18 .

U., Psit r ologid . opi?! t at , Bnc lr es ii, E d i i u r e D i d .

lD etapa po.too ar|d, ,opil rl puseddrni''ani'fi 1- rerloa:P ne"

(.\3rc si p;ate rcaliza
cir't-scri.ul pe ba/d exisl.en{eiuno. deprinpFrfc,
s;
ce
dcri
tio-pa./d .onlinur. Dilicultalile in discr:minarca
cuviniul pentru redarea in scris 9i cele leco-putt
flrrlcmcior
"e
lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai mult in
l(r.aste Perioadi.
/\tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenlional. Prol|csele. in fornarba cteprinderilor, sint legate insi Fi de exercitii'
iir' caracteristicile acestora. Constientizarea Jiccdrui momnt al citlt-sLri.rir,' d^rcrmind u ;nlFlegeramai protdnda r semnifical.iei
rl|vinl.'lu "i a unilatil, r .af. il ,umpun. Formdr'" eb l l;'ilor
doDin.l si cle integritatea analizatorilor. DacA pentru citit analizatoirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat, pentru scris, ia cei
(loi analizatori menlion;ti se aalaugd $i interactiunea 1or cu anali,/olorul chinestezic. O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentru auzul
t{)nematic, carc se poate dezvolta pri[ exerciliu, dar pentru care
('(krcalia, chiar cea Scolari, Jace inci dcstul de pulin.
.. LI.]CTURA DIPA

_ ETAPA I'REMERGATO'TTE
T}L{CINI
CITrT-SCAISULIT':

IN\TATARTI

Lecfura dupi imagini este importanti in comunicara pcr'ccPtivvorbala, doarcc coirstiiuie o componenti a actulLli de culturalizare
d copiilor l ' a r reeaz.i LrFmise fa'nrdoil- r)"nrrLr 'n'. 'ired ciriL\(ri.ulLi .i, ca Lrmarct consritLlieo elapA .e .e mpune a I'
Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar. La aceasti virstd, unii autori
I('losescsi citir-.a de filme ce prezinti scurte istorioare, ca metoda
{rirlitico-vizuald pentr invSlare 1. Lltr-un studir cfectuat asupra
l)rlncip.Llelor calacteristici ale i,limbajulrri copilului de vi$te pre$coam surprirs o seric dc aspcte cu
lnfti. iD lectura dupa jmagini
Inrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z.
Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g.idinila de copii cl1 orai sdptimiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarea unor
lmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri, de pildd
t Mialaref.
C ., Etu l e .l e l a ftco n sti tl ti i o n
G., si Maloudoin,
.t 1ln racit che7, |'enJant d paftit d'un lirm iire, in .,Enfancc", nr. 2.
1962_
* Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii
.opilului din mediul
lrban. .u limba haimE romani.
j \rerzr.
E , L e c t u r a d L p d i m a g i n i l d c.p i fu I p fe r .o l o r , i n R cv, d e
pcrlasogic. n.. 1?/1968.

iocul de-a porestca. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante.

Ln cu$L1l primei varianic, s-a prezentat subieclilx, pc r.ifld, un grup
de trei, apoi patru, ulterior clnci imagini, Eubiectul a.!.ind sarcjna
de a Je aranja in ordinea impusd de aceritea.Ulterior, et treboia s,
povesteascd,sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. ln cadrul variaDtei a dolra, acclea$i imagini erau araDjate corcct, iar
coptii aveau sarcina se povesteascd.Varianla a cioua s-a desfisurat
.u aceia'' subic.li, dupi tr^i zilc d" la prima ,n..r,r,r.. pr:n.rrmare, este vorha dc rri po\.\Liri in varid,.ra prima si de tor dt;tcJ
In varianh a dou:r
Ca atare, o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(,ra la sonde.ea
caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI
,rnor situs!;i gradato ca dificullare tJ, .t, J lmaginir.-ln J doud vd_
rirnr;, ordinea ers ddr; de expcrimcntator. Sr,.ina rumuna, in
.rmbelcvarianio, .onsta in organizarcaporesiirii pc margineI punc_
lelnr de rcpPr creatc de seriile de imagini. Acst mod u" soli.itarc
x caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_
\iLilitllilnr pr,,itscrivFverbalc, fio \ub forma soliciterilnf (lo d c;ca
,y1l"xt
ri interprntativ unei ilustratii. fie sub f,.rm" or.ani"pi.
7an.
.Dropfl -zice a povesfirii din imagiri De,i. noi am (nmbin"t
cL.l. doul morlalilati d Lrrilizan-,
a imaSi'riLr.rt'rra indoialr, po\!s_
tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (percplia,
observatia, gindirea, imaginalia, chiar ii deblocAri afective). Ne
tom referi, insE, numai ta aspectele r.erbato (vocabular si pdrti de
cuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii.
roprFTentlrd rirc I7 copii din fiecarc grupa din gradinita.
.ln cadrd experimcntelor, se nota timpul nec\esararanjdrii jmaginilor,
timpul de povestire il tot ceea c verbaliza copilul'cu ocaaia
c,)ntactului cu imaginile date in experirnent. Notati; timpului arn
considerat-o necesarr, deoarec ne-a permis o sondare a \.itezei
rolative de structurare a contextului verbal in situatiile considerate
la copiii din cele trei grupe pregcolare.
Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei
imagini), nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiunii
imaginilor- Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare, in general
copiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii. ci
pri\cau, c.r r.uriozitato.imaginil" ir -nod \eparal. Timpul cle aranJare a imaginilor, foarte scurt, atit ca timp gloLral, cit ii ca
timp speciJic pentru fiecare aranjarc, a pus in evidentd lipsa de
atparie ii de preocupareporrru aceasra.Tjmpul necesarpove.ririi
(tdl.elul. nr. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta
incapacitatea de a lega logic-verbal imaginile.

Tinlll
la lovcsrire.
il!p,
ioaginile
aranlate @ ci?rnncntator

.I'oveslirile copiilor din grupa mica sint un fel de lectJre a con_

separat al imaginilor i ei nu reuqesc sd inchege o povesle.
lllu-tllluj
ue aluet, lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a inReuiat
tr mar mult sarcina. In relaterjle copiilor djn glupa mica eaista

nu."". gAsesc
illr. L," :3.". exterioare in iEaginile date tn eiperimen! con_
jl:j"
Si, de cetemai multe ori, fera nici o legd_
rura cu
^:l i"1,"]
rmagjrule date, manifesrindu_seastfel prezenta functiilor
proiective-ale personalitSlii,exprimate hao6c
Si si-pfiiicut. in o"rt'strrea dupi4 imaginile aranjate de experimentatoi
se observi o
rmuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor
o largire a conli_
$i
nuturul
.d:_tapte cu clcmen[e noi. ceea ce arat ci Iectura un;r
pr)vest|rr
din rmagini estede fapt active la aceastAvirstd. Diterenta
flc trmp Intre povestirile dupd imaginile aranjate de experlhenE_
ror esle evidertd,-rn sensul ce in prifta varianta timpul este maj
marc, dclr povestireaeste mai arida Si mai scurtd.
. l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaactivitriti_
lor libere.ca modalitali de educafe a planului intelectual.Oricum,
,l
semniticalii
se pare ca btocheazE,I;
l,l:::.itlc..u
-ambigue
nrca$ra
\trsta, posibilitatea de
a strucfura un sens al povesdrii,
(,i'piilor li..s-au prezentat,spre lecture, imaginile povesfirli
.
,Cei

3{

35

ieiilci Lcnu!a Ci (poleltirea

;1,ntru ilustfnre, red;m po\:estirc?r
''r1! il- rr, jale J.,ol ;:) r.' Jrr'L m ;
',tr
'
1. \ia.i piii!a,i.. An !az!t ci]jehl. Mai vid o pisicuJi
:. Pisl.a. virl pisictrlcle. NIri r:id pisi.ulc. Ai.i red toi !isi.ut.
3. \fai rid pisi.tr1c \red pisi.ulc si in.A una... riLd pisic!;..
l'o\'estirelt

a.rcl,ria;i

.opil,

clrpii

lmashik'

aranjai.r

d.

e\perF

j, apl vi.l liri !r balauf\,:irt... .nr. a sifi.. pitillia

1. vid pisi.uli.
i. di cu
se joaci. \:d(i pisictle. \ritl pisic(1a .4.
! Vid pisicut. .r..
pisjca asr,a rri.i. \lri 1,eC ii .1oni Pisn'i sr rnra.
(!.a14 cu
i l . \ ' 4 .1 d. ui Diri.i .a rc s . am ini. \ ' id pis i. uli c t r p: si l i a f l .
n ini). \' Iri lid ii o !isi., i c af e. ia p. pis ic i s i s t ! . . i
D. lisica sta.
pnne { r r - Dil a. ! li
\ hi
r ii. L r ) D i s l . r r i i i . a f e s l r i
rt ai i:d.
|iil.rJA.a re
L . r grup:r

n ijlo.ie ,

so bjoc iii

m anif c s

Lr nele pr e o . i p i : t r i i f

lcgi-

tor:i . ar,rnjarer logidr a imatinilor, iar rlnli dintrc ei rcu)esc sa

g:'iseas.:l
f(irma corcspunzitoarc.Copiii .lin grupa mijl(xie in.cgistreaT:Lprogrcsc irsemnat(, in rc(lar.a povcstirii, j:r citirea imagi
nitor seiraratecstc intocuiti .u o rdatr.c (r arc legitori logice,
coniinLrilateinirc imaginile daric. Clr:ntcrul logic ti
calitat.a p.'\'cstirji duDil imagjrilc ararjar,ede exporimcnt.rtorsint
in <rontiILLare.prezerllem polcstjrca .r'alirnt:r .1(' c.irilLn Valeriin P. IIai inl.ii, povcslea dupi imaginile ararjate de copil.
t . T f .: pisi. l a | iz!'. u n tr es r c . ar e ! s . os { ni) r l din api l 'f o a l e t i 'i p i s i c i l e
. L u.aLr!.:n ,Dii :i r! i.ii i dln lpi s i pr u. na bal- - \ . l i t a u u n . l a o l t a .
: T . ,ii. t f (i rlsi.i rLr lizu t o bf oas c i jn la! : i: ii au l r t r i s i s u t a e : i n
b u drn. a)i s-a! Iufd iifit
de. eDuie s i ef au ! c ef e d. l o t l f . a 1 e . . c i ! i 3 i
.;1. ie lrlrau la br@sci!.
Pe
3.'r'oate irci pisi.ile vo. s.i se bege in .utie ti pisicutr .tr s-a Lilsli
pisicu-rele
Ai.i
al.a
s.
Lriiau
i+rtr
Lisal
.3DLil
&.1o.
rrmir do!l Di(i.u1r'
q.rkre]r r l f ugea s i pis ic Lit c le r oiit u si l t s E r i u r i i . f i c c L
l a !.ri. . l
ii.i.i

tt'r1en
I I isicutele se uitau la .loricel .are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nri
uliireie
c'au
$i
pe
lia
neasra
urmi
si 'cnutie
Si
,i s. ;ita la lisi.trlc
cu
,r'rclrLl t a b!3at irLtr o cutie si D. ufDA dc i pisi'arlc s a! l)irrt
, , trLL in cuin: si lna de aLia isi birsa calr(]. $j pe rinri ]ri;icnlclc ciin
i r i r a i a r u i e s i i l o a t e r l be

{'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici, la Preicolarii mijlocii

1l r,t,rrl .1. aranj are estc mai scur t ca cel al polest ir ilof iat t im pr il
ca in
1,,' ,,' tl .l tor, (l i n cndrol \ariar ) t t 'i int ii, est . m ai indclungat
i ,ri rfh a cl oua, dal ori l a l a pt r llui cA, jn lar iant a a clolr a, im aginile'
l l rrl araD j ate d. cxperi ment at or in slr ccesir nea logidt f acilit 'az: i
, rl r( rr lor !i inch.garea povcsijrii de c:ttrc copiil'f,)itrcscle rcalit.,tc de copiii din grupa marc sint superioare alit
i ,r (ti a cc pfi vei l c rdarea povest ir ii, cit $i jn ar an. lar ea logicl a
cilr t iial"iv in dezrr,r| i ri l or. A (i easti l c\,i ci .nliazi salt l. alit at i\ . f i
1,,l r,rroa psi hj c;].
l'r1 /frl'rir
si .lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii .l|' ili!3
(r' ri ,yl l L. F., dLl pA j mag bit e ar anjat e de ea:
| (i l 1ri D i sni A l osi odai i t r ei pisoi . ar c s- au dt r s la l! . Si pisoii lceia
r \rizul, un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desicle a plc.al. Pis.ii au si.it
la altul
lr' irfri .ii a sifil apa in sus ii !u iesil uzi l.oarci. sc uil! br
' r i nul s| a .u hba l a su . i.
hti pisi
r! i,.\Lir.ra s. nunr.ite ci if.i pisoi. ,1 Io6', .{lalii .a ni.ioial,i
, Lrf au plecni ]a pbnDar., Un pisoi a lizut o broas.ri. Broac.a s-a uitat
r ', , t ! , i
a r ; i / u i p i s o i i s i a l n !i i ta f., Si n n D i so i su tca p e b u tu r u e i si
i
r[r!.! 'sl-n
lorit 1a labi ii ! miorliii
taf. ii ir a intilni: broa{o ti un
t , r ; ) l a i . l i n q ) a b a . 5 i L n d r su L t p e o :sa si v- .m sp u s p o te ste a a i a .
I i\ l,r\l .rLrie ca niciodati, ci d. n ar li nr s.ar )ov.sti
tf.i tisoi si pin')i rnr ziril dn !oarc... l,is!!i au lugit du1)i ioareN si I prinCd. $orre, I ,r lr.jit rib ti s a biq:'t in cdzrn. Pjsoii dupi cI ii lis.ii s at scos
cci
l" ,,olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar..c ii Du I a zlfit. Pe uri
LI
)in)i an pl-".at si ioar..cle 1or a fueli si . l:lcut o.hii nari. qi n-atn
, r r r' o { :ir ,,:a spus Dorcsi4a qsa.

l)1, )ri jmaeinile aranjate de experirncntalor :

Poreslirea

ciL tpri ina gi nilc

ar anjat c

c Le e: r peljm e r l a t r , r :

L f o alc l-i.i Diii:n !.1. sc u iiau h ua per t is or : ii ! . r D:r i a L r . i i , u ! i r a D i .

Si Fe urni pi5i(:Lriel-A{ind s au scos .!rg.a aPa d. pc clr.
ioar-- lisiculel-" ti b.o3s.a
2. Pi.jculcl. ioa'.. sc !iia! Ir blcaeril. ti !e ufdi
a r rf ! 1 se s. ta se nr b ! . lad, Si
at . , r . ar . au ies jt r l e g : . s i e t f e i : r e r e
I l r nna {r.r 3 i.sit.

36

ca sc numcite .ei trei p soi, A Ios1 odati ca niciodati trei

t ru dls la ur la. si au zarit un pe,ste $i a sirit toti dupA eL
\ros rpoi diD apt ii .urgea apa de !E ci. $i m-ad srit pe o ia
,r
,

'

,.r s. numesie .ei tiei pisoi, A fost o.lati ca nicioCali rrei

'
alr ln.eput si
:LLrpL..at la plinbarc. Si au zirit o broasce
'si

er negru. Si bfoas.a cind a l,tdui pe lins, el

.lcrsc bfoasca. 9i lnd
si au plecai
I a lovit. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat .ite uul
3. Povesta ms se numnle cei trei pisoi. O lost odaLd .a ni.iodail! cA de
r ai Ii nu s a. povsti, trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m
5ori.el 9j au inceput sli fugii dupi c], $i ,soficeLur ea blgat in cazan, ti
rau begat dupi el. qi s au scos Si nu I au Dui ziril, ii au phat. $i m s
mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala,

Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui, atit

in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c,rdinc logicd, cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipic
de poveste. A fost odate... Posibiltijile
dc redare, intr o forma
avansatA, a povestirii sint mlr]t imbogdlite, conteJitr-1iepic al
po\.estirii incepc se aib! cursilitatc. Preocuparca pentrr a gnsi motivatii ale episoadelor descrlse creEte.
Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor de
viNta prc.jcolare micd, din pllnctul de \'dere al slructurii logicc,
constatdm, in primul rind, cd propoziliile enuntatc dc uiijmii se
limiteazi, aproapc exclusir, la denumirea elcmentelor din povestire. Rellectind o inlelegere in.omplcti a tuturor elemenlelor dinamice, copiluj pre;colar mic sesjzeazdin mici misurd caracterui dinamic aI legiturii logjcc dintre imagini. Faptul ,.ste cu atit mai
evident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experimentale,
In cadrul povestirii, dupi;maginilc
aranjate de copii, Iipsegte,
de reguli, legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdtura
crL'7rle di l-o d.ri ,:lp Lrnci jmJSini :i c"lF djn ;mag:ned pre.e.
dFrra. In vrriar la a dora, pore.lir^a dupd imag nil^ ard.jlrn dc
experlmentator, apar uncle legeturi cauzale, dar, tot intr-o forme
incompletd, reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihlui
la aceasti virctd.
Un progres eyident se realizeazA incepind cu copiii de virstA pregcolara mijlocie, cind naratiunea devine mai complexe Fi mai
nuanFta. Copiii dovedsc inteiegarea mecanismuhd cauzal care
std Ia baza naratiunii, in acest experiment, si desprind firul togic
al povestirii. Toiu9i, g"adul desprinderii de imagini este incd destul dc redus, caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de ei
Jiind loarte evident. Este vorba, de Japt, de o descriere a continutului imaginilor, descdere in care apar unele elemente de acliune, de naratiune.

38

La virsi,apreFcolardmare, copiii dovedcscnu numai o capacilatc

intr-o porc\LireconcratS
a" n'int"g.u imaein:1"prezentate
nar
dlive'
"nJ"ira
.i
Jl
compo,
/
:
l'Fi
Lr'
s,mi
'''
. dupa i m" C i nit ; ar ar jot e dc copil lir r 'l pot csiir ii . Pst e
r..{onsr' LLri r, In maj ori l ai ea cazur ilor ' ca 9i at Jn( . clno . lm aglnlr e
hi ,rt ardni aLe da FrpP r' me nt alor ' A'edst a dFr uli 'apa'r r ar eJ 'o' l ,ri ^-i ,;:-"

co , ."",o unitarea losi-a dir rre clPmerl'ele

iiiii. r,.,1'
"r.':
prezentatc
disparat
-u.i
i.' lc-ir fost
CoDilrl _ora ' olar mare i .'earca s; (miL; 'i Jtele judFceli dF
vi,l i'rF r .ar urr cu .(ii riitP pe 'df, le e'' tu(azd pcrso-a'ele
,,i.1 1,.\.,tir,i" ..1'i1ind 'i o cJrd.LPrnlogiein imatini q'F:'lJ ir' '.'mnd n F^r' eperea mJSinii sc n.ar' a de "Fmniii'a ii' 'Ji,aii
(l,nlinut de vjalb, fapt carc permite si se organizeze o logici a ac{iuDi;, imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al acliunii.
Ar:easL:]viisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se subordorr,rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze. In dinamica
ir(r'stl1i proces, vorbirea are un rol esential. Prin 'urmarc, se imtnrrrc,) coiclozie ce meritd toati atenlia in procesrllde educare a
,,,tri1riui pre:colai mare: esle posibil ca irltersectareaalcatorie a
s(nnificrliilor cLr crre se ir.carc.i{ic.a.e imagine.lin po1:estjresA
prna irt eri.lenla modul in.arc sc constjiriie l.eflelc lerbalc 1-r
.tri'stc vjrste. a)r, aceslca aper jr .1)nle:{i sr} (l.uii 3sp.i:te: uniit
,ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcarea lor
r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg;hrri fluenti intre
ti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni, ir frrnctie de suita
irnaEinilor, iar al cloilca, ca o cre$tere a complexitltii sistemului
rL'redare, arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care se oper(,nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate in suita
,lc imagini.
Datc fiind toate acostea,ni s-a pirut important sd iacem o analili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie prin analizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln cercetarea
(lc faE.
ln aceasii ordine de idei, p mut fenomen cc ne at'age atenlia
r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdrului de cuvinlc o dati cu cresterea virstei (tabelul nr. 2).
r\sp.ct te rclevate in ta.blul de mai jos, cit li cele aritate Pini
r, rm, purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante :
i. in varianta intii. cit si in a doua se observd o creltere a ntl_
rr.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului imaginilor
(t'in t.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag;ni)' cit li in
firn(lic de cresterea, in virsta, a copiilor, la toate c'elc trei grupe.
3$

ctr/inrclor lo1o3it. dc
-\-r.
..pii in p)Tiistir.d nup:r
i.rltiniie
a.anjat. d. ei

!.
:

\r. cnTintelor lolosite de

c.tii jr pr/estirca dupi nnd
snrile ararjatc dc crp.ri]ro1a]

r::tre:

lrtrrcptiei, subordonate feluriteio. tipuri de $lecture( proprii co

trllariei timpurii realfabctizate.
T.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcmeniari
ll premcrgitoare invitdrii cititului. Ea faciliteazd, in bunn mlsuri,
InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a acestd
t)n)r'.s, cl\ea cc re face si acceutuam importanla ei majori penirlr

l '', 'j

2 5i-l

62r'28

2. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjate

de copil (prima variantE) si porestil.ile dupi imaginilc aranjate de
experlmentator (varianta a do a), s-. observi o crettcre nu numai
a canfiii!ii clLvirtclo., dar ti a calititii povestirilor dir larjanta
a doua a eriperimcntului nostru.
3. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3
numerului de cu\,inte, in larianla a doua timpui fiind m:Li mic ca
in prima.
frccasie siluatie sc cxpiic.:r prirl ace.'a ci polestirea copiilof mici
este redusi, in cele mai multe cazLfi, la numlrea elem"ntelor care
apar in imagine, in timp ce pre$colarii rnari rcus.rsc sd incllrda fiecare clemerlt iDh-o acijune, si-i dca cursivitate si semDilicatic,
si aduci sitLralii 5i lapte noi, mcnite s:i inlregeascd naraliunea. in
felul acesla, pirlilo de cuviDt se divc.sific:l, iar formcle lor gramaticale se imbogilescSe rmarci, deci, o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor
in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile in
orCi-e logi.a. tal:L ^c rre impli atii p. lrnpeJasogi. n .rocpcLl 'iF
., pr' ,olrr:lnr. Tn \drid ta . doud \- mlr. rp ofi i^nla
' dr.'r'.
dczvoltirii limbajului Ei sc asigua ,n mod corect de pregi6.e a
prescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv. Toate acestea
relevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran, odati cu
crc$terea virstei, ca urmar a acirizitiilor efectuate pdn activitatea
spontani ocupalionale, dar, mai ales, progresele suNenite in structurarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini, in cazul in carc imaginiie
inseSi permit acest fapt. Dupd cum sc ltie, litcratura pentru copii
incepe cu lectura dupa imagini.
Concluzia acesti cercetari prezintd interes pentru planul culturalizerii Si fam;Uarizdrii copiilor cn ceea ce este ilustrat Fi servegtc
48

5. SCRIS it

I\TEIICT

l)inbc nratc formele limbajului, sfrjsul preslrpune cea mai riguorgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor motdco',,irs:t
, I rin( zestczi{io-vizual-auditi\.e, impLicind efortul l.oluntar in rapod
, Lr gra.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu conlinutul
r ,;rli! ce se .ei: iranspus iD nris. Dificultiiile majoru alc scrisului
r|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor, cici aa:stea se depdin linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse, ci dc for',,sc
t|rrlarea
ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului- Pe de
,rlltl parte, o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd Iimbajul
{l ris este impersonal, mijlocit. iar ca.actcrld relati! abstraot prorl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. Da.ri avem in \edore ce
rll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismele idcatiei,
llf (lcr!'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln continlr
{rrl (clor scdse, dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii rL'specll!f, inlelogcm corelatia dialectice nltre e\.olulia intelectllllLi;i a
r,l lsului.
lD caclrul elabordrii, organizArii si planificirii ne.tale subieclul
,,tf(] sc marifesti in s{rr;s trcbuie sii aiba in vederc c:1 ciritorul estc
r.{ ||nosrut sau ca acccptarea materialului ste diferiti de 1a un cirll,)r la altul;i ca alar.e, forta comunicativi a iexilrlui depinde atit
'!,, (,nstxuclia logice a propoziliilor, a fnazelor, cit si de corrtitudi||, I Brilmatica]d, o.tografice si stilistice. De aici qnqtiinla cd, in scris
llrt implicate ii alte compon.rnte, pe linge cele intelectuale, cum
,lr,l : .flc a{ective, volilionale, motivalionale, temperamentale,
r'rl, li(r', pcrceptivc etc. Ca atare, scrisul nu sc reduce la o simpli
rr,rrrit)Lrrtf{r graficd a vorbirii, ci este un act complex deosebit de
l,itr,l,rluaiizatsi se elaboreazamai anevoios,dar in care constrlrc(1ll, l(,xi(,ale Si gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprezentate.
l'i'r l ,irlrn it:itile memorici ti Inrgistrdrile mnezice ar_ro importanF
,1,!r,,1)i1i pcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului. Desi ded./\olr;rrca vorbirii. .crierca presupuneo .oncenrrre
,,r'r\i ri n idejlor cornunicate prir adoptarca unor principii rigu{l

ro:rse alc economiei. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornuni.a.ii ci cLimpotrivi, complexitatea ei ste dati do sers ri ii semr1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu;. Pe misffa perfecti.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil.itih
jiilabi(! si se ajunge la slsteme scmantice, cer.'ac.edcnota o maibuni
orennizare a limbii. Referindu-se la progresul 1n limbi, L. Walcil
noteazi'r continutul convenlional, reorgrnizare:r unitAlilor roprezenlate prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurli
tililc fonetice.
Studiile efe.tuaic do Perron, Gobineau, Oleron pe formarrtr tle
pf;nderilor;i invhlarea scris ciiitlLlui ca;i cele care yizeaze;mpli.aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllri
reli(IeazA, pe de o parte, legitura dintre manifestirilc gra{ice si
.vohrtia inleledlrl i, iar pe de alti parte, rclalja dintrc .raractcds
iicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului
6, SCRIS SI MOTBICITATE

Dace relalia dintrc c\.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or'

de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim la
copilul de circa un an;i ulterior, dacd perioada do constitu;re a
\torbirii, de e\p mar si de forrnare de propozitii \ii Iraze, este, dc
ascmenea, spo.tane Si observabile, in ceca ce privest s(Tislll si
mor)ricitatea raport rile sint mai complxe, iar nivciul operativ
devine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea mcanismelor
impljcate in scrjs, fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pagiailc antrioare.
Dz\oltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtii
d! coo.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea semnelor eraficc si, in raport dc aceasta, o r.ai fini difercnliere inh'c
selnrlc trasatc. Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devine
o conditic a perfcclionerii ;i discriminirii in senzatjiie vizuale, auditive, cineti.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de
scris-.itit. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe enta
copilulu;, crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd,.o
buni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunij
risrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor prcise in timp. Direcfia, rlurata, intcnsitatea miicerilor, dirijatc de impulsudle nervoase corticale, prin exercilii multiplc ;i variate se jniegreazi, crl
i WaIC

42

L,, ProgresLl tn limbd, BrLcuregti. Ed. 9tinliifici.

19691

t,",rr',1. ld ri,.l
D;nJ,, drLomdtiri JFre. 'ort.xtLl fezef\indu- '
jdei. aJioarFd
ftlil ,t, c,.rrot \i 'nrF-rao-r. :r d'eea.i urd;nF d"
ce
se
manifestd in
drnlrliLa subiiniaza ce, datoriti dificulta{ilor
sa se acorde
ne{resar
este
cuvintului,
componentelor
rll.r(riminara
rtonlie Spartc simplificidior sri rationalizdriior in predarea Fi inrrlrirfca scnsurut '(l cit progrcsul in dez1''oltareamotricitatii este mai mare cu atit
r, lormeazn mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deosebit de
lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor;i chiar
r(l, miinilor deoarece, in fehi acesta, sint antrenatc grupe rntreSr
,l, muschi si ligament. care fac pcsibil: rcalizar.a sincrona si etou,mi.oas6 a mi;cirilor. in fapt, dezvoltarca psihomotr;citilii cste
L,,rlati de evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea psihicri
|ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si, in spe
, ilrj. r'n scris. Unii autori au gesit o corIatie semnificativi int.c
r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentare gr'afici .a
lifo lor geometricesau a dcsenirii de objecte J.Piaget9iB Inhel,t"i'"ta.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr etapele de
t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii Scolad;Arii : a) stadiul zcro, cc se incadrczi intr 2 ani 9i 6 luni Si 2 ani
iii 11 luni, in care principala caracleristici este mizgettura, iar
rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii respective ;
It stadiul L ce se subdivide in doue substadji, primul de la 3 ani
,si 6 luni la 3 ani si 10 luni, dominat de mizgeltr'Lri execlrtate sul)
influenla modelului, iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 luni pine
la circa -l ani. cind se poate aprecia activitatca dc desenar bazati,
rloseoli. pe reproducerea in detaiii a modelului; c) stadiul II in(cDe De ia 4 ani, cind so pot realiza cliferentieri tot mai clare a
fieurijnr :i dt.iaaiJl IlI. carc in.eoe od'rra,u implinireJ \ir5rei d(
d;ni .' 6 luni sau 7 ani .i ,ind,opllul poa! r^llizd or;"" fS!r;
Dcsi la incpulul invaldrii sodsului, c'opild se bazedza pe rcproducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chiar a c!rvintului. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproducere per{rcptiv5. deoareceintervin actiuni motorii care fac posibilA, in tormi
lncipiente. schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in spatiul
liber al paginii. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamentul, impreund cu factorii ce tin de intelect, de motivatie 9i de afectivitate,
1 B a c d a s a. T., Inpartanld nedroliziatog.cd a relaliei sctiptatspdtiu
gralic in predare@ sctietti, ln Rcvista ile peilagog4. nr. 12l 196?,p.32.
: Basdasar
1,, lspecte neuo-psiha ttziolagi.e in deprindeteo ssierii, in Rlieta
ale piholosie,
nr. 1/1964.

43

(levi. condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris. S,

jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-\
prjmi, printrc altcle, Ei in manifestiri comportamentale vioalt,
aclive, lon;ce, dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executalt
rapicl si neorganizat, caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou
sau instabiliiate motorie. Accasii categodc dc copii manifesti ,
falsi dezvoltare motolie, ceea ce ili punc amprenta pe formar(',
rrilui scis mai pul;n lizibil.
Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL'
rapjd si mai fromos, clar nici nu obosesc atit de rep.dc ; c! :Liar.,
ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc. Coordoniril
.incti(ic, ca ii ccie oculo-motorii, se inscdu in categoria filctoril4r
Irmctamentali ce concur; la dezl'oltarea actului grafic. iar cieficientr
lor dcvine cauze, de cele mai inulte ori, 3 tulburi.jlor il. scris-.i'.11.
R. PcrroD Si F. Coums1, relerindu sc la virsta clprinsi inln
lj-11 anj, dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli
iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1
prjndc copiii de 6 7 ani, in .rarc prcclomini dificultiti rnotorii, ccea
c.r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr!
pri
dolra ^ro
re.IArrfr'd-:,
m,
f
'JrnlFriTed/:i
'/,..r
roiorii
; '^
,opi..rl
d:'rulralil'
n'a a .'.Jrr
^l m na rncle 'in
grafic,
la
o
fazd
ajungind
echilibru
,'cali
insialeazi u. relativ
grafice*: in a treia etapi, dupi f irsta de 10 ari, echilibrrrl estc
din norr pus ]a incercarc, fapt pentru care se poate numi fazd r'post
calipra{i.iitr *. }'e temei t acestor.ionsidcrente, J. de i\jurlaguerra
si Nl. Aozias' sint de parcre cd invetarea !i matr-uizarea devin
iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris. InveFrca
este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de
anrrenament. Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnita
in cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclril
primar. Pc de o parte, nu exista o metodA sau mctode unitarc cle
l . \ ju. iasf.rra
A., Sqisul cozt
l{ . , Denner
d e J . . "c uz ias ,
?rlri, ro1. I, Buclretii, Ed. Djd. 9i Ped 1980, ! 66.
prezent@
iD rezlmat, a eiapelo.
' Am prclerat sii n rclerim ]a
pcntru ca ni se pare
pag,
citati
din
lu.rae
de
1a
113
respective
mai realisti, nrai ales a virstelor cc se in.adr.aza in accste etape
luc.are ln
de 1a pag. 21-26 din .Nii
decit descfi.fea a6to.a
Iapt, apar unele .ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu
etapelc din prima partc Si preze.tarca rezumaiild a acestora in par
: A juria :rue .ra

d e J . , Auz ias

! t . , Dennc r ,

A., ap. cit., p.71J

F l' r ,,,' in .Er d 1 \.r s '.:LLIr', l :.",$ i i .:;l '.,l i ,l :;:;'

,e'inman
,,"r;1..,u,
,, T:i;; i"l;'.j'.',1,'i,'"J.,0
il'.1:'t:li.;

"ff",il
:;0,',:1',i":ol-f
XT"j,i#ii
l, -;;lkl:SL',:ll'i#,i
ifvlrdn:,
se ma rilP"ti Jr trdl'cm I''rrnJi
(dP 7 I3ri)
-r:arlri
.11 .p'e
iar ir altF "irJali sralismlrl F--te
#;: ,ii".,;;
/ire'r'r'
"tirga,
rJ
. po.:urn rii:.ii. al1-rnind cind i'lr-u
l'"i r",r'.:'
'i
e\t'rinl
pe
r'l "rrul
i,l ." r.rJ ror\r'd, a'.F trl 'p pur
i,,
',ri,.
i''l r'
ril rdi , ,i Li-ibilili,i"
il ,,,1,r(1,.Jl'orF
7, CTTIBE5I INTXIE(;DR!)
pc iiria inviiiirii'
s, risrl si cilitul sirt striras legate inlre ele atit
J' lai ' l i
, ,;- , , -..-,; r
L.ler-.ri:. To J'i s r'
'r-d
I'r r' i
r'Fa
In\.!;re ' o."om'Lcr''. dcr' "
i:'"
..'.",;
'J ' ir 'l r"' lr'
cel"ilrlr'
-,, o;r-' ' ,':hiri,ionu.'"
i1,,, -.
'
",,;.;.: t: , ,
na..it" .lp ' irir. 'F torm^a/a mdi fapi l Llp'ir
;,,,i,.
-",'
F\^r'j'iJ lJ r"rLa
;,,1,.,i" .;t ." ' : -r.r rnai srr:n. lArr. d'
"r
fost ttcnu||]ci de nanifesiarc, comparativ cu soierea, citiroa a
i':'1'
i."i.,,1...1 n,"i pl"i - In r'aliidre. 'a rl e-r'delo'
n
"iii,r
rl
i
,
l"lFecr
r"t rim n m"i l' hspc'L
'r 'lP o
;:t;',r .1,;
p'{
necesarrr
escntiala
(elor
dc.''inc
conditie
perccpute
li
,liiicar.!
Daca Ia inceputul ir-rsu;irii citituloi' co|l'Lr iormarea alilitiiilormod scpar)ilrl Der.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in
pcrtimoil
j:.'i
I
r"L
,lorrJri ^\iJFn, o.nLr'sinr'.d
r.,,,,",
,'
"
'
er
r
r'
Plo''''l
ur'
:"
0..;
'Pcr^a
er''o"'r.
'l
",l"."..
';"i 't r' "arr',
"In' d jlur 'i )tJBm'L' F SrJLI'rl"i, 'l
i,.
:i
'
'.
^i
rrme.'r , "1 dP a ralizi
., ...1"
-' I
'"
P r' p"rer 6lobrl' 'r"r'ri i a lP'r rrrl
,
,r..
:nl'lF6-r-a
,teco,l.r
pri | ' fp'1ar"u
..a t"..,a cle :uromiti,"rea , tir: 'i '" mtn:rFrLi
jdFrle
rf
n'
ip'lF
r-Jr.
drF rr'ci 'r'
."piri,i"; . | ' .
pe studiul l.econb serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea
cuviDt Astpe
ocupi
care
il
siiauir;j literelor in raport ctc locul
reconstituirca
cd
con'iluzia
la
Friedr,an alr ajLrns
i"i.-l,cil]"';i
ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocupi o poi'ltl-rlor
pentru cd accste alin urmi sint ptrtitoare' cLupi
)iti".i";"""o"t,
to."u", u unci cantitili de informaiic mai mare' iar
',"- "ll*',i
lrirner s; Cl lo\l,rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale o ari'l
de exiiDdere m:i mare, clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrelor care

45
44

..upd poTilia jnilialal. lrrlelcgereaunui texr

iecturat deDird..,,,
iumar de capn.it6tile inl.clecrualeale subiectului
li de viteza tr

11"T1""s""i;i';,i,T:"
J":ltilili:ai:i:i
",lilirJi'i;fl?i.l'

;:1,:,,|,1
9'"191
i:iiti'1r1,*-,1:$iTii*:xli
uj[,,ii:

s; r' d
Itrrl -r lr, t,r.rirl c,r poL.cle degurnlor L Br. llP 'cJ)c-t'
liir'l
semr)
Iie"rre
diferite'
7rj
s=cmnP
formir
Jin
[a.u,,,'."rir,l
' )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte. care i'rmeazi gruiJ
p,
I
rttn
'
ifrrr,,Jt
[rg'lralr'lrttlld,.iul aranjate pc dL'ud 'L']"ane paralel ' I recarerlrn I
s. nu*".olcr/a !\tfel: incefind din slingJ
iliir,itrl ittn ;l r','n tc
"e
sus - 4, i, 6. Punctele ur o inallim
it
din
dreapta
i
t,
f,
[l
'
.er)trul ficcdtuia, egali 'u 2.5 mm
,i
aisLanp,
din
li t rnrn.:t
Ar,"rd cnrnrlcnsli.i alc ineltimii s; dislantsi corespund Pragulur
trt|r,nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi. Primele
.r,.' lltr,r(. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctelor 1' 2'
I r,r I (lin Srupa fundamentali, mai ex.rct a celor '1 puncle din
|nrt',r de sus a acc'steia.Decada a do a este formatii prin adirr
{ ' ' lrunc!'rlui I - stinga ios la fiecarc semn din I'rima delad:r
l', '..|lr (l(',ada o rr' ia sc adaug; pl|n, rLI 6 - dreapl I J". Ia [iecare
arr, (lln decada a doua. (Sjstem l D
1,, mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particular, lot_
rrir ,lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira, iar pcntrlr
o|t,rr,;i cifrc'lor de ]a I la 0, sc folos-'s. semnel.: l)r"imei dccadc.
,r,,ll, I incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn particular
l,,rn,;,1din punctrlo 3, 4, 5 $i 6 ti care poarte denunrirta ,,semnde

*t*'if?i,l,'.ffi
fld*tii**,f4+liAfffl
,'ffi
;fii'"l;:;l;"#iH;rlii:';:"t1;$:,i."*i,.,[fr
iT";$#h.i''
8. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD

o.seric.reincerce,;
"":;":"H1"""""";t1t:"[TftT::,i:,"::'"'"utate,

:**;r*',,',#$$jgii'f
ilffi tH#'#T"Hf

l, .tapa finali, I-. Braille a pornit dc la cele 64 combinatii po1l,rl,.prin schlmlra.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei funda-_
,|lrrl:rle ii a ajuns la alcetuirca unui aifabet punctilotm, in telief'
! r r,i semne. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de exprimare
|r,,lr(e cu cel din alb-negr:u. Alfabelul B.aille in liml)a romane a
l,|l.luat neschimbate primele trei decade ale afabetului braille
filn(ez, iar in cea de a patra decade au fost introduso unele semne
p,rrricuiare, spccifice limbii romlne: i, $, t, i, a (vezi alJabetul
l,rirille. sistemul aI Il-iea).
I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematice, muzici'l, , a forrnulelor fizico-chimice etc, sistemul de scriere punctrf,nm6, in relief, constituie un mijloc optim de exlrlimare 9i conrul|i(rrre a continutului gindirii, iar pentru caracterul seu sintetic,
qi sc.ierea punctiformS are, in principiu, aceleali caracte'.itirca
, istiri ca li sistemul nomal - alb-ncgru r'
spre deosebire de scrisul alb-negru, in scrisul braille litera
scrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceasta eBte, dc
frpt. opusul imaginii litcrei scrisc. Pentrr.r scrierea in braille se
foloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor si intepe

lj,[i
i:pl+*'r,'tl*"T{$'l*li"',*Tl#ift
.rrrnta p-f'n pip5irea cu degetut.
Metod

;''rl*F
ll*r*pill*:#nqq*i
:[ii::-,*:fi
f;
fi
;';T$:=""'"#ffi
S'',""'S"J,",Ji"liljl'T,nTii,f:
4"1 """ir'
insbuiriiDevi,,11":l'j"::":,x;"':::#"lxi
ffjf".""hif "'urionarea

xlit"l";:*:#*fu#;:;illi#i**t""l"r#?#'s:T::

;iTTJi:",:*"::'#l'li,*i
?l,l'i"ll"oJi?'.:,{*;:,ln,f
*:'}
' ctj a r-dy ld P opes c u -N e v e n u ,p .,
c &s a e psrhotosi esenerol i
\oi. II, Tipoc.afia t.nrr'6ilatii Bu uetti.
I9??, p. 60.
:- ve rza , E . A nas t d s i u .
G. T u tb u ftri d te s r i .f,t ta B ral l tr !o
nexn dhri, tn Anatcle thiversjt?ifii B!.ure9ti, psihotoeie.
tg7i, D. 126.

46

,V erza,

E , A nas tas i u, C, . un , il. p. 127.

4i

ALTAqilUTEfrAlUT

DECADAT
q

l:

l)

te

lr

lc

l,

.j

::

c ( k r u s ;s )

..

,e

..

o.

..

l"

..

,S

..
I
t.

P
t8

k
I

a'

DECADA A

.t

DECADA.U

DECA DA . E

SEUAJ.IEDE PU TTUAT/E
dA / - t / n . o n .

d!

:;
o a

..

. a

. t

::

!?rusi u)

t/n.oo.s)

1,

c(s)

. .

i (a'*;u)
:;

[ lrnt4drd,/

a.

tnantaefe )

4p05lt"al, db.erBoe, o/d/o!.

..

(sb;!n:/:.nerft

.a
aa

P (peraqralau ol

..

at

. a

,bnn denuna'r

J (i,t rus; a)

sc,oe(h.o-.//

Maiuscu/i

,, (ghi/rne/epcntru
leschi/e/e)

'. | | '.

r-,tt

desuEeue

5l

l"lArtl'lA I/CE
C/ffflE S/ SE64/UELE

aa

1(0/

J (c)

..

J(e)

..

o(t )

::

r(9)

..

O (n)

_!

lfr1;ilirl'*i'nr,''***'i:riia;:{

:'ii'i';;i::,l ;';;;;''ih,:,-l:,t:::ii:"1:i"'"d,,'*,llf
l;i",1:
t.;':r,s

;:'ryj:m*ii*ft
S'rii:iriilri|;*.,1

:;11.,
ffllit1.+*#E'*5i$h
i;$

ml**;+i*.m*

***$*
,D amaschi n,

pr act t ca cam pensat iei'

D ., Delect or ogieTeat ll t li

d'
Ed A@d.
"i?Tfifi "i'i;l',I;,],1";-,.o,n*,,",Mosco!..

"i:
c' co! ea,D,u'ele
*'
' l;ii;i Tlit"l'j'":t i' ""' ".' "'

lli]l?';i;:;:P;J"
3:;i::T,
:i;,**:mj;:
l'*,"*r:gl

llDificate in vederea realizerii intregului, a citirii cu\,'irrtului si a

Lrnititilor mai mad.
Atit penbu scris-cititul normal, cit Fi pentru cel in braiUe, claritatea $i pxecizia glndirii, calitefle acesteia contribuie la lormarea
deprinderilor, dar mai c1l searnd, la corectitudfurca lor, iax scris-{ititul, o dati elaborat, organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltarea
oDeratiilor mentale.

._a
',

RELATIE $I E\'OLUTIE lN DISGRAFIE.DISLEXIE

Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului, se pare cd problema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr tulburarile limbajului sd'is qi a celui citit. Dar noi dorim sd ne menlinem la ideia
forraulath deja in capitolul II, avind cu adevbrat so dngerca ce o
tratare separatA,chiar 9i didacticd, a celor doua lorme de limbaj nu
este in avantajul eluciderii, problemelor. Pe de altd parte, nici in
invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestora nu se pot face
disocieri deoarcce fenonenele rcspccti.,'e sint legate atit in plan psihologic, cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. Totuqi qi aici, ca Si
in alte tulburari a1elimbajului, specificul limbii imprima o anumite
pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia. Astfcl, la limba romAnd,
limbajul scris are un caracter pronunlat fonetic, iar ortogralia este,
in general, mai logici, ceea ce poate explica, intr'o oarecare mesura,
frecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitele deregleri in raport cu altele. E:.iste, desigu, qi alte limbi cum sint
italiana, franceza, daneza, spaniola, latina, greaca etc, care au acste
proprieteti Si carc, comparate cu engleza, spre e].emplu, determind
un curs specific tulburdrilor scris-citrtului. La limba romani, disgrafia ocupd un loc central fale de dislexie, avind o frcventi mai rnare.
Dar, in majodtatea cazudlor, disgrafia este insolite de forme u$oare
de dislexie, iar existenta tulburerilor de citit constituie, totdeauna
ti un indiciu a1 tulburarilor grafjsmului. La limba engleza predominA tulburdrile cititului, degi Macdonald Critchley I neaga ce disiet ia ar 1i intllnitd, mai des, in Anglia ; situa-tia se datoreazd dupi
parerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr ca urmare
a dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limbii engieze. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecvenlei mai
1 Critchley,
M. lhe Dgslexic chfld, London, william Ileircmnn
MediEal Books Limited, 197r.

54

reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc

f..r..mai dpef ba mcrncreror i or..
l::1.'",.\:
!.,.respective.
-d..,or d" pr..
!are
a DmDrt
in literatura ale speciali,tar_e,
iutburirite le\icc si grafice sint ra_
tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii, -p.it .t"gi"i, p"_
.lda,i., : .i . l iar . r .arrcr, r .c.iu-e,, nom..i O,. p"
r,'".:ii;' ..
.l',r'. r, .,
p np, ir,ddr.,
" -.r.;..i-i"n1,
.;i*
rJ
rr"rilor,,,,r,
. rb,i\,. m ,'^d
,,.,1'
:;
.o,arr. i-r fe
.-rs.nati.;i..:
.1. : rrlp,
- lT".mA! rjl.
'n Druf,tr,tj, F iJFr-p, i, e ., ctenlF,r. a,p..
m
", l'r 'l.ql ,dii.nal. id.
nt-grlrc ,",:L.prof.::on"lr i, r,.,,ci...
iil-l|.r || tr. r .lita i , JLordJr.," Dr.,h,Fn.ri.i.
pro\:n n, r mj.:
I'rr .,.n.r1rcd I riri d .p..:"1'..: or..drr
nai
r :..:mi rj.r, ti nire.: prF.'.
,lr',lo;re: .i .nd,iie.lrr.,.
o^ .jr.idr. rlp . rlb rrd_
"rir
r, i , r rer.r'|nr
u-b"!1tr....t'fF, p rtin ..1 (,,:dr
.por"d . i1,,..1cluti. rr-ri.
r.r -if i"Lal,. i- p rti .rta-irdlilr lp per..,rJl ra.e .i
ld .jp.\nl."r. F
seizorjali 9i mentati_a togopatilor. ln fine, nLr
consistente aslrpra lutburi.jtor le\i.o_grafice in"int
",,".";"Uralle
"il; ii.,
sistemut
lian(llcapatitor.te vedore. Noi r'om inccrca si sLrptinim,
i;;
traj, accsto_lacLLnc;
cltitorut r.iminc sa aprcclez,A
"j am
rn ce"hi.;
masrri
reLrslr saro facem.
r. TEEMllioLoGrD IiI l)trtar\ll.rE
ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj, in titeratlra
de sDe_
.ialitate circLLti o pluratitare de termeili, p""i". a"."-"".."
tii"_
r iril. r l.\i .-;joi,p.rnr^
i,i jr. urigir.. In
,.-,ta
tr
b /d
".:,,l ogi
pr,,,..-"-r
lr i .i.. i ..
,t..,orn^nr
:rc rnr..p del, rn nj impu":Litiri.pd dFzvutrarii
a.iti o..lnr, p ri _
,ir:r Ir, : mr lri ir, rori i r.to...-r. in Ji,dt.
d.n p, I I d. \=dFrp
:inptomatotrogic, ei sc referi ta acecasi sfer; d" f;lr"rn";
po-;;i;
r) clLp.incl.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie, pentrJ;utbu_
xirilo partiale, si agraJie-alexie, pentrLr tutb ririte
i,Lr.
*
iu intindere 5i profunzime. Di,,tre acestia, o;i"c;a_
"r*
"
;1i-19ru1"r;
o au: intirziere in citirca specifici, iocapacitate
ci,
irl
frr-c,asp:cifici, tegastL,nie,ainbliopia clrvintuIuj,
f:*aif..ic,
Lilfc,f"_
r'c.,' ilal ^ s, r:prica.
iLatep.ihi.h., :r.rJri i.."ri,,
i.,,:-.
".,
bol, lIr, oi sleri. g.nFli.i. dj.j.xjc rongFrit ,la.
""r.,..,,lrr;,.8,
di.t..r,j,.
tulburiri inniscute atc citit-scrisului tc.
mulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA,
daf o
-Cei-mai
.rtloptil
pe cea care o consideri ci are o sferi
de cuprindere mai

1
t*rllri 1rfrrrl,merului De pild;, ,\rrDld esi{Jde p;rcre ca iermenol
,jriL
r rr' rlri PxPr:ma aLil ' o.r:r'LrJl. (i(
rl{ll,'rnri . rrds uLF dle
i
{o-8r"1
, dr prin prc /arca o"nponer'il rrl,'l,,ri;r rulb' rariior
dP .r 'iP'ri 'i r"ndrl
.,''.m"
rrr"rt,-t.rr"
Lt
1r.n"le
"z..drrgoria ,c
DuD;
r''PirBA' rird p
s:
I
psin:,.
I
u'Jn
,rFr1,lu;i.
i-rturt,'r','r
I.
(
rr(i 'un,np. L]
...,r'.
i'.r
I
ld
.it.'
oore"L"
r
ii rt r,r,n,r,ii
r,"
:
d
ll.rar'
,-.-.
o!"r'
.n
'le\.' 'pc' ili';
h'.' "
:i
rihh rit r,volutir'ri;i dislc:{ic erolutivi sPecifici,jar p.ntru caz rilc
Ilh.l rr(sto tulburiri se asociazi tlr dciicienle cr(rb.ale,tcrmcnur
rr,lrlvil (sti:.3I de disler.nrsimDtomali(ri Ll literalrrra medicai:i s{l
1,,t,,,,,r.,,,u prccidere, o terminoiogle carc pleaci de la idec.r ci,
l|' ri.rrlul, lulburirilc.:Le citi.c li sclier. si[t:lsociate crL o defi,l|r,li rercbriJa.Clriar in cadr l l'cderatici }{ondialc de Nelrrolc,gic,
r i\ ;
|
. "LUlinr J/ ; . \ :
!l . \i
rrl ' l .
" 'l
,
r r r i Pr ul| i' t ri
r
e
m
t
.
l
,t.,
r'
ri
i
.
r."
'
r
l'
c^n,
".
,
i
'o
I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislc\ia Dropriu zisii cc nr
.r,. I l )' V i o deteri ofare ce r cbr ali] . Alli alr t or i d f or m alie m edi{nii.
, ri N i , (;l anrl ad (l i l ol i ), apel e azi la lennenul dc dislellc cor nple\ ;
'r c
Luind
,
rl aceca;i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici
',t,
(191?)
Hinshelw(lJd
lr r!)rsidera-tio .omponenta d.zvolt.irii mentale,
de dislxie congl'nii.ala pentnl subieclii care au
llr,t)rJ)c terner]rl
r, rr,rt)oi erc u:oa.d, dl cr.i .r congenit ale peDt r r slr biect ii a cir or incal ,,| ri t,Ltcl exi cal d se detoreazi enclusiv dcbilit alii m inr alc li r ecit at e
,,,r|j{ rilali penirLr caz r;le consi(lL't-ate ca fiind simple han.ticapuri'
l rf l l rtbi noi l ch (1951) fa.e dist inct ia inlr c lr ci cat cgcf li de hdndical r,rl t: a) sobi ecl i cu i ntcl ect nor m al li handicaP: n cit jr e, ca ur m ar e
,, Lri r). factdi exogeni , avind o . , int ir zier c i1l cit ir ea sccllndar a{ i
cu handi capul i lexi( ', ca cf ect al . let er ior ilii cr cient lui
)i l bi ecl i
rl ,) subi ecl i cu,,i napoi cfe pr im ar a ir l cit ir c" ( r e au la baza f : lr it or i
, Irlogcni, ferd .lctcrioriri
ale creierLLlui. Ca bazi Pcniru dcparlal
oeopati
tor
au
l
osl
consider
at e r ezlllt nt eiL' la t cst lt l do ir t . : lit,| 1r
r' rlaL \t'cdrsier. Cei mai mlLlli autori scandina\:i folos-'sc tej:menul
,1, (lislcxie speci{ica, iar pentnL cazurile cind haldicap l se asociaza
,Lr tulburari lingvistice, neurologi(1' sau psihiatricL' se pot adopta
Jj zi ' l uri .
dl c i- l r i( . i e'ol r t i. . _. Lr 'r 'r '1. , . r 'P cl r ':
..!,' ..' re
prop" ,' ^." .
pri
I ui \ \ , l Fr t lU5+) . a " r " ad, f " n ulli
,i ,,' ,za
' ,.
irutori Eermani,
de a se foiosi tctmcnul ,'defcct inescLlt in citire ti
,nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz; Critchley el este ambiguu Fi
Daci avem in."edere preocupirile mai apropiate dc noi,
'r(.nngajant.
t Luchsineer
L .h r b !.h
E. C .
R . , Ar n o l d
l9i!.
sprdchreiikzn.le, \trie!, Sprnrscf-leflag,
! cf i tc h1. t M., op.

d e r tti m m u r &

57

siitem dc acor(l r.! Cliiihle\ crre #irm:t.:r,.O l.ndirlril re..rLl

constat in c\:it:rrea lrl.fiziei in gindirc ;i romnclatur;, prrD in( |
dcrea conceptrlui de .iislexic inrr-Lrn complex l:1.'alte boli- lisllL
ilncapacitatealimbajului'(,,,incapacjtatcade a citi(,,,tuiburiri
perccplier.sint iermsni carc s-au sbcrc rat, aducind si in litcri ,r
dc specialitate mai multii c.nfu:ic in domeniul dislexiei evoirlir,
3r fi prelcrabil si sc ocolcasci acest gcn de toponimie( 1
Conccpute Cin a.easti perspectil'ri, dcline clar cA tulburirilc I.'xi,
grafice au fansc minime cle a 1i prevcnitc fi inliiturate prin sist.n|
terapeuticc logope.lice. NIai mult, arja dc manifcatarc dcvine impr,
lizitrili ir)tr un c.mplcx de fa.tori ',,r'chi in {rare la iot pasul -rii
Ijo:iibii!: rlct..iorilri rlL. sistemului neNos central, cu repr.cusl|l
rlirlre cele m:i diri.ile r'r s{era s.ris-cititlrlui,iar e.lLrcaliaisi pief.l
C. la sinc, .aracterul s:iu optimiet. Ln.lt' i,rrerciri dc a cupflrn,
sulr lonla unci d.finitii sinL.tl(! lrib rilrilr scli;-citit l .ri nu
":1r,,
,r
,r': ,., i . r..rr. ir pi.
.ir, l,
:r
,, |
dlF,.
jarga ... ,Ii .
,i
"
' '1,
'll
--l
lro.lrc pe fitltcr
i.ti{rn dol]lcnnr Ljne cieljmilat,asa
iif.sii ot irl pracli!:i ti (rrm il in'rilnim 1:1c('pjji c.rrc'alr asem.ncl
dificultiti in formarea abilititilor .tc scris-citit. Ni sc par crlifi.)L
toare,.iin a.est p,rn.t de \.ed(.re,.e1odoui d.rflnitii dale in i:ad rl
F!'deraiiei f,{onrli:ie cle Neurologie, din 19i18,h carc a ptr.Li.;p:,r
specialistinfrLrrJlcgi,
psihologi,psihiatri, pedagogjeic: .,O tulburarl
manrfestnli ]n ]n',.:itareacitituhri in ciuda inei;n.'i.f'iri .(r1irIti,)
nal:, a u..i i.tr.ligcnlc rdervate si a unor factori so.io-culturtrl;
op.,rlrLni icorespunz:ilcri). DcpiDd. de clizabili$ti flrmlamentate cog
nitivc care irec\:ent sint de naturd (rrigirc) constitu!ionalil( snu ..i)
iulburare la copii .r:1rein ciuda dnei c]|p3ricxtedc.tas, conv.,ntionalc nr Liot clobiDdinbilitateadc a citi, de a scr.ic,de a silabisi corespunzdtor abilitiltii lor intelectuale.r.
Cu sigluanli, ar fi de dorit o rlefinitie a disgrafjei si dtstaxi.i c:uc
si ia in cr)fsideralie mai mrrlte critorii sa miicar pe ccle mai im
porta.to: etjologic, simptcmatologic, lingr.istic si psiho-pedag.'gic
Co.$tjcnti de clific..rliilile cu ca.rc ne coniruntbrn, (, d.linitie cit-de
sumarat cre.i.,m, poaic contribui la elucidarea clificilei probleme.
'fuibrrdrile l..1i.a (tafica sint itl&pdLitdii. ptLrada&I. totale in intdt.tr..a si |arntorea d.lprinLleri.Ior de ci t-scris, .!n6cutp- sub .te
ttImirect d.Lt.leip-.iqtulic
salr incapacitdti partialc tl"n mite dis|.ri.\disgrafie cc apar ca urmare a. existetrtei unot ioctari psihat\.daqaqici nccaresprttnbri s,:|l1n.a(Iec.^aii ld structlrr.j psihicd t:L
suariectxkri,o insijJidc.ntelar in d.e.L)oltareeDsil,]cdsi o tp,rsandtitdtii.
I Chritrh ley,

M,.p.

c it . , pF 13.

i
t Lt ( ; , t r . '- , r _
.t;a. n' , ' I an:
i r frl rj /.1 .I.-n.
I-l
.
:
t
l
t
.
t
,
t
r
t
ii
nt
Lt
t
i
i
;
t,t.t
\
l:
'
J.t"
tt."
ct
P.
;
hi,
.drrt,,t, ,,.,
'oJt 't l
{fr.rl r' , l r (l ' ,1?(,.ntel of spqi a- t em par al? r i pNihonot r icit dlii, a r nor
f}rf,l ' l l r , r/ ,(rrd.rrr' gel t?ti c, o t Pdt zDoLt dlii L- or bit ii Nou . L det et io.{fil , r , i,., ri .rLf.r re rldri;JcJt'r'i liin apari.!iQ de .:onlu.ii lrecxenL'l
, r r r er silr ni, udaugir i, om ! tl tl t' It' tl , \t' ' i c ti ut..t?l e aselt Lat t r dt a4r .ir
de l l ftfrrn( t i ht ?, ". onjsiulr i, ar / . iuglr ; si sllbii; .i ri fr ./ \rl )rfi ful t
chi .rr ti D l( g, r . , ( lekt m t t r i d" Lit er ? : : 1 qr alenr e,
l t,t r,,ri Lt;nt!,j i
qr at . nr f l. r , t 't ir leleg. r el
F,t" tr,1t ttrl .(t1oasa i r tpetl; u! ljagilt i) I
r t 1. . t lt Li L, g: t t i 4 ic'. jlor
lip:
u
d"
sr'
r
s
.
r
isc.
tt:i ot.i ti n,
," r' ,yt tu
'r
ttt ,t,.t i tt f:nd, ttppLtti tri tLd. 'o dobir di r b; lir ill; ?. . , r slJLr ; r : ai'nif J
tt' t, t. \t, :t\)Lfi ri i psi hj .re )i inst r &. t . i.
l r l ,' frnrrea si dezrcthrcl abilit ii, ilor de scr is cit it ] u csL. ! r . ii.rrr,1,, D rl mai percepefea corccl: i a lit er elor ii gr af em f lor a: r . ! m
d. plasar . r si or d. F
Irl ' I r, t)rfzcntarea sau i ntek' g er ca m ecanisnuli
Lrr spal i ul pagi ni i ori succesiunee a. est or a nlL cont dbr i\ ' liL
"t,{
i | |1r,,,,r1r!
,'
pLj formantel or gr af o lcxicc. M eca! ism ul csic m l: m : ! i
i ,,rrt)1,,\, pentru ci si ni i mp licali o scr ie dc f act ( 'i de or gat ii, i: llu
rr' ,1,rl i r,si cl uri r]:i l si ai e.ti c- m ot iva- t ionali co si. 'J j. t r elinr '! i iie ur i
rl ,' r' l \()l i l i orrrl conl i nuu. ,A . st f el,delnr e cvident ci analiza 5r sr nlgir r ifcrtioredzi
ti imputsioncaza anti{ri1r..tia oper:L1ii1o1 :i.tionall
rl{ rin fertile nr conditiile inst.ucliei adccvate. Daci a;a stau lu',,
r,rlLril,
la copilrLl normal dczvoltat psihic, la dcficient l de inti'leoi
rr, t)i,11ia1.in inteleritut de ]hniti, apar o lerie d. dificult.'rl,i .. 11n
il'. rlrLLctura sistmului psihi. cu consecirli,e asupra duratci, c.Liil.ilii
tl tx! fo.mantei lcxico-gr:Lfice.
l " r cei mai m l l i al rtori nu gdsim o dcJinilie e: r pr ese i t ulbur r r i
l,,r loxo graficc, dar apar dos(1icri relatil' complctc' alc ienomi'nelor
l rt)r,ctivc si pe care Ie \-om comnta in pagiiile rfm:itoarc.

,. ETIOLOGI,!

lLTLBURARILOI'

SCT'IS-CI'I'ITIJLTJI

l)Lrti fiind complexitatea etiotosici dar, mai alcs ci cle ccle n]:i
|lrolle ori, in provocarea tulburirilor scris-.itiiuloi, nu aclioncazi .r
cauzi ci mai multe precizarca lor cskr eritrem rLc ililicili.
'rlrrurd subliniat cd mulli autori de formalic medicali insisti ena'llc.buie
(orat de mult pe o etiologic cc are ca baza cleficie.!!-' alc creierului
tl pc care Fi noi le afirmim in aletie ii agrafie, dar numai parlial
rrL numai in unele cazuri de dislcxie li disglafic. Un alt fenomcn,
lxr are dorim sn-l semnaldm ince de la inceput, este acela cd pcniru
,r ovca o imagine clari a etiologic'i devine necesar sd ne refcrim la

.r rrnume ir oumer,iJA.,rrFl.ct. Laur . , , rr

:Drl:i]e-.^,rj4r
iyryri
uF.p
d ft.r^ , a pr
i' lt r e ..a r/e l e c o rF p o t d F rF .m i n a rr,Jb rrd.i
at( . rr,

ii'lilii,TTlt
i.'i,li",,ii:l,l,l":
*"".:,t;r,
*,uli: ::"r, t;:l
,.ll#T",ii;.:,.,"
'"il:::i'i
"li..;.'i[i]
ii,1.1",1'"i"';i:l
':
:.,'l,',,
j?_,i::iii;
j:.sJ"ii;r;l;,:,
T;";;:"1;:t?
;H,l',;ji;',l;il.j;,
d. . , r i .1 re p r,7 ,n L d d 5 .me n ,

L u l b rrrri a I a\..

.r

ll":l':l:;.:li:"il:',i.lii::jii,l
r
?:if ;jl,";:r,.,:
T:
;::l
i
3
-Arnord
ai"-,,t"ir,,,,:,,
-

ii.r-,il*lj:,;,tr:r:1lti
usuli,ni;a"i..r,i;"
\ oaa Ji s. ax r d_. i,rj ias.e, nr r, r, , " ,. , " . J ; l ' . .itf
j, 1 1 ' " " Ji"# Tl
:i e lenr,ar^t. I rtoLrari
"rF \az , . l,i ri a . r, t r

,
.
gi';':
j
i:i:'5:';"fi.'51i
;l"1.,TlJ
;.'i
; fl;; l;.1,",,";
:."t;.i
Ma'"n c r f''r crans"r'
"'lflii.i."-Ii,-T1'"J;:tf
r : . l l S - ! : i l,"r "

'J"
Fa l i . o e i

. r ialinr F a,

"

p f i .i .n rF t .r c o a r,,.\d z . r (,.
mot f ;, i LdL-.,,,

lffi l;.),;";i;1;,:.:r-iil;; %;.{ffi,t;

ix*I,,J: I;
rF? nder,rur^dcs
;s ijr:: 3.ecrrr,ruil rn

fffi;,,Jijfffl:iff
., a,ah,nLr i, apa,
do a, r 1" , . o , . , r " . J " : l i : vj" il:,:1 :!;::

: -liliriJ
l';i:'i::ll'* ;tt!.!*.i;"'#::l;";i;dTl

jilrltlrr*"*i;*,
r,;";;.1
*'x.tisl"
.:q;p,",r
pe rlr lb r r dr ed t r or f r r
rla Do int.cgul comportament ca sr
, pfi r)l rc dre' i c,d a ". r 1"- cll'r ulur '
-.

;i;;;,i,'

'i

in;" 1a componentaereditard, Fr Kainz aran ca

jlylbll':r.t:1111",i,li."-l"
iii,l'iliii l'.i-*" ;;;di1iispecrrice
pied:"o"'ir;a 'rnrrior rid p-n ru m';;,:';j;;;;;
':;;
i';,r,,,',':r;;;.r

oriv"*

a.ist;.; ci penrius'srurirc-lgil-9:-,""-'f^:"

'ij|:::'l,":xii,:!;j
,,,l11'.i:'.
1,,
r*"J
i.l,lii,it:;r
i i,:i:
ror, orinr- roeupa!ii
,n
-imp
I
ai.gra_fi,,.
ii',ji].',i."af.i..{,-i
"
,l t r' * l i re

ei s, ra l 8' 0 ' rr, leo i

Cl L". Lr na\ 'z m . {8'

m ar dPpar t P

:-l::
;l'"""*'t ji':x'1,.:.Irr i
I l:1:']""1
iliii'li,:"'r:"i;

:T"''-l
r":1";
.:,1:;
*"ri,:j-5r1
I
;:l
;*li
ir
i,,:l
Iii
+,
jl.jT'":,"r lllly:':;:.:l:,
i:l"i;:".1"#r
xi:,i
'.:,'.llll
;81,#i::*i1:
:i:,i1:ti;..i:'
:'ll;;'i i'::#"i' l"l;l';ii3;''i,x
1",,H;
l""til?i;':1.i:"J,,lT::"::1:,
?:,
i.1i.r;':ililffi
l:dtl

t La_unay,
C1., DVsteie .ttlsorthagtuphie, ll, in ]_a prcsse
NldicaLe,
nr. 19, tomut 73, aprilie, 196,,
? Fi.rhof,
A. M., !,'enldat tllsletiq,e.
Les traubtes .tu ta1lgage acrjt
.ldns.la ltle sacidle er J@m'iote, Cotlcction
rMisopa., Bibliothaque de
|Aclior
Sociale, Editions prilat, Coho.s, 19b2.
i I l.h .irc...
F. , A. no. d,
E. ( , . , Lehr bu- h . , l , f . t i a m .
Lnd
i t t a.h nett ku nd . wle n, Spr ineer , r 959.

l L A. l

idPr

r'To m at is ,
1 c6 7,

\"L t.p o to to g ta

A lt . c d,

Bucurctti,

Ed. did.

ti

ra d v s te rre , Ed . C e n tre de l ansace; pari s,

M., res lroubles .tu tdnsdse chez renrdar, Bruxelles_IJa_

':""1r-,
ris, Presses Acad6mique Europ6ennes_LibrairieMatoine
S. A., 196?"

60

rtos'al;r
llli: .i"J'i ,,'r, :i;;";i "p,; mai r,p(\F,1 c:'c'a"ii{d:vrr"rit
dF
dcFer\i
.
I
drppld'ii
rrir ,r""; cre."rier", ,;tr'rizrdt'
mar
lnlr-un studiu experimentaL efduat de noi,5 am constatat ca
oral)
(s'ris
iimbajLLlui
structurilol
,,f,.:i*ta p"rt.u constitr.rirea
'si

Pr 'ss's u n i Io f,a .tu t1 L i o n

Ffan.is,
'l 's 'l ,st'r i 'l t.s,
1'ersitalres de France, 1962.
I Launat,
Cl, oP. cit,
h l i N si l e e a u n d s'
: schille..
1 . . , , , l r h r r i a , stu tL i e d h p .ti e n ts ti th
J.u.D. psthiat., nr. 10, 1917, Dg lgil-197
J., Paint de tle rdf ic .lvslxie, res cahie's de I enlance
- Sinoi,
inadajJ!(ic Treizianre au!e, Dr' l, 19rj2.
: Gol;,
E , C o r ti d e r a t:L i m Pta l l a l o g tce i l | Ie g a tu r d cu
M., Vcrza,
Si iillu-4ta lui dsuptu de'tattnrii limtrajviti'
fenam.Nl .,late3Litdlii
Bri.ure-sli, Psiholognr. l9i0in Anatele rhire.sit.ilii
1(orkei,

GI

este dominanta emisferului sting. Lateralizarea dreapte, caracterislca pentru stingaci, comporta o scrie dc dificuttili de ordin {un.
tional fi ca gencreazE,in unelc cazuri, mai cr sea;d la col]ii. aba
leri .ru d.reglar: in dez\ollaroa .i marit..tarFd ,.mp,,rt?n..,rrl .l
rrbal La subieclii stingaci investigati de noi, s-au manifesrar dou:r
lc-^m |l^.d. b'vi: p. 6" o pdrrp, irljrzierite in apdritid si de7\olrarei l:mbajLrlri s'nr cem,rifi(ariL ,nai .re.\.pn.p .: ma: atccr.
'rrr-.r.,rl lr d"opla.ii oe a(p{r-i virsta, i"r pe de
panp. stini;,iJ ccle mr: dc" asociarS.u Lrlb r;rj clp trmadj:i".inr1 cp(.irt c,.
ceLcde scris si citit.
anlli.rd,_andr rrliu, aiupra eriolugjFjdistcriFi. pF.,r. o rap
I^..
r.u nr.\''. dp td In FoJl strebrLatormdria:.,t..ni-uroloc. El araLa
.h .-le ir, ril ,a se di.(Lre .n,.idera iite dr nrr, ra t:nLi:,1i,1 s"
educationalA (t.lancti pc carc autorul ii
i"qi i.,"i"""i'mi,
crurile nu stau asa), deoarece ele au un-""iae"a
ro1 secunclar
si chiar ne_
semni{icativ nl r.iiol{rgi. In schimb, rerunoaste ci criitenta aces
tor factori nefavorabili accntuiazd handicapLll oopjtu\ri ;istexic.
Sp,
np , d%la fal, cr:r, ht \ LJo.-,.s. iEnorar.d rnluldi r.r.
ror'Ir.,rrrriilrns'ru-rr\.edr'.-ri\
(,f. in .ondiliilF ;.,rrI, rrl , ,urm I
"i
devine hoteritor nr dezvoltarea
abifiialilor cte scris-citii Fr.jtorii
.,r Lili po p| n.; r rtbr-dri d, na,r.rir Lt.5teric"
-d r^ario,,al .p'r
iJi.RrJl,d .i ,|..ri . ...Ird nt-16,\prrplF \Lr1i,i.-rc diu a^c5L
punct de vedcre. Dc remarcat.e facr(,rii edlrcationati ncsativi sau
nefa\.orabili isi sporesc pondcrea in plodlrcerea t lbLrr;rilo; dc scris_
citit atunci cind actioneaze as pra ulror copji crr un sistcm nervos
mai fragil sau care prezin$ o anlrmitd fragilftate afectiv-votitiorali. Ac,ren9iinJluenti deunitoar o au asupra subictilor clr defi.icnlc (l intelcct sa,r senzoriale, deoarccc e\.itarea iulburirilor .1e
scris-citil pr.esupunc folosirea uDc,i mctodoioEii care se facititeze
: 'rm.r'. ',-p" r 'er", rp.oe (
^ ir r?p^rr de-D "ibitjlj t,tc l n irrje
ale subieciilor.
Al doilea Jactor pe care Critchlcv, i] inxoce, in etioloEia disle
xiei, e-!ic cel al bilinglismului. Acest factor pro\.oac, ,.o povari in
plus cititorilor nesatisfdcitori.. si prezintA importantA jn identifica,
rea subieciilor cu dislexie inci din pfimele pcrioadc aie manifestirii ei. ln sprijinul argument luj siLr iI clteazi pe Chesni, care
ardli .d di('Fxi{1i elvetieni in!p.rigari pr^,,cnr I in oroDnrlia .tp
22.iao 1r oma ,e Llc bili rg\;\m. irr la .d,,urilp p" - ,".. I" a,.,..,, .
facforul de pludlingvism a complicat si mai mutt tulburarea citirii.
I C ritchle t,
M., Th. DVs l. x t c Child, Landaa, Wi l t i a m H e t D e n r a n n
l\Icdical tsocks Limited, 19?2, pg. 14.
i C rit.hle y,
M., o p. . it . , pg. 15.

62

1
i',:i:i;,,j;;c ea,ll"l.
;j'];::.,il fl-i"i',.i':
lli;,;liii,[1
a:n
s
r
LLr
oLr
,,r
r
c
r
i
i
6nos
ti
I'
::li;' l.

li' iji;;;' l'

":"*i' r ' i r
.:T.:l ,i ::f
fi,i:ir "- .iir "d .r ,c, L r rd(:' .onri !i i rpn..ui r::i

; o;;;."'"iL"ri.
lr.'iili,i;:
',^.i
:::J ll ;r'1:,:'
Iil'iil:
ll''ll;;
:":i,;"i
""
r.
i' riro' 'i
rorm're
'-1Fi

;;';ii;,,r,i,;

-,; ,i."p*.t

' 'b

{ rll('zcl de scriere !i citire

ri'l;i."
iil'";li, ' ".''1.'i
l:'llil il
,,,Y,.'l:)::i;;,
ii,l;.;,";;.;'B .a.. *,'.-", 'lli-l;i.

;toi;;;;l-01",".J;itr
j:,i'Xi:lii"i'j::il:'F:1":ti
noi,B zijrs.,i Ef ^-casu'
ll;ll',lli3j
r ef'' rc or
t
;J1.1'
di
r"r'
iz""za ".a-"
ii,' . ,i,
li
'life' li
: 'r'
"ni'
Fr' lLrrin i-l^ r rol
il'. Illlburarilor
-. limoaj d"Lrpra
'insuficicntelc nctivi'ltati i- i ntel^L'
3le
ectu
raporiea,r
ii,, i. it"i"lii"Lt''
:
I''r-o
limh
i,, ','.,.1'.,-. mi rda i '], i l- ' 'lr r ;r:l' J'

".:'" :ll
,il"I;i.:;:i"";
i,'l:#'i,t , ".?;",,'
lil'.lieiiirl.\ill:
I ;T"'
l:i"puJli ili',:l',:
'l:"1:1'j'l::l'
:i;'',::..t:'
:n
rudli
'
r'
'"'"8:il,iT
lL
d
r:
dcr"
r', .i /.ollJ.1 J imb"i rl
ri
"l '
"
lF-i Iarii :r rr ''temdi 1Jr""Lr'\elrl
;
-".4'r'
,T'ir .und'iLa reru.li P m' :re:r' ') rorm'
:;,',,1i,
-";r;";
i,,i'"i;:
',1".""i*t t,ii mai sup1i1
5 A('a!i' rcialic
ii, ..".iit",
"i
'o:nirle{i
. i"r ir'
. .: marll d l,'r e. '"
.:Ll
, ',;-ralic
,.
,tali
.r"
mi
riri
d-bilil
' rr"''L'
r,.,,-,t,ste\i- ;,,1is;ratiei 'r
rl t
. ,r,,1. r. n rrr.. T;,,:..
n d. l" ii'nr.
r.;
.
i
'^
,lIFi

lJl

..ri

'. r i r i l o r

1Rusetrra^t,

j.

' i r :r .

t 't lch a i a g i .

r 'L n

l ':v^ l r ;r 'i

d Ps .i r l i .t.r r l s

l Pl a

r t? l i "'ze l l !

'l '

"i fi s,

: Secrrran,
xf, oD .ii
r l i r t:r
I Zat.gii
!], C t l ) r i r i f. l a r o !'r i r l
B , N a g ! - B o Sca i u ,
Id
intelt'!toL!
u:tititdlii
.t.: t!rbifrr ti .d:liotlrrcd
tult)onti.
"Nl|
Ed DiC ii P"l, 116+'
de d.lcci.logir', B!.uesti,
in rfoirllD.
I St.Schinarn,
L , b tcl d e n l a d i sg r a l i i l a r cL tn Pl r n o d i l a r i r i n e
lii a.rului s':is, Ru':u
dte rapiilor \collri, in lullru.:i.ile
zf,rsibir.
r e s l i , F . i . D j d . ! i P . d , 1 !6 7 .
g 'o d r i
E , E r c l i l i a .a r r |a tL d m e n L u l L i 1 .r ,o l i n r a l ) o tf
' Ve.7!.
'&
de
lrlnir
meftal?, in Pedq.gia special.i, i. 1 1,;,, cditat
d.ztott'rii

63

psihice, in gcneral, se face mai ]ent, iar in situaliitc cind handicapurilc sint gra!.e au loc fenomenc de stagnare.
Dificultililc majore in formarca abilititilor rlc sois-citit pot fi
determinate fi de infantilismul manifestat in evolulia proc;scior
psihi.e si psjhoJizice. De obicei, asemenea.jaracterjstici se coreleaz:i
cu insuficienta dez\.o]tare generald a copitului, fdrA se fie vorba totuEi de o deblitate mintali. Sint forme uioarc dc retard c:rrc rtu.
la comportamente cu circa 1 2 ani intirziere ii care sint rccupe.abile in conditii normalc. Copiii respcctivi sc rccunosc si dupe riificlltetile pe care ]c au in inle1cgerca Si asimilar.ea cllnosintelor
preda-tein clase, ca si dupA interesul scizLlt fati de activitaiea 'scol:rri. ID general, in o cc tjp de activitatc manifcstd o fatigabilitaio
.Lc('entuate.Copiii din aceasti categorie ajr-lng si st:rpineaacns.riscititul dupi eforturi mai intense si mai indeiungatc, mentinindu-se
unele _cara.tcristici ale disgrafiei-dislcxiei pe toi parcursdl scolarizirii daci nrr sc int.r'\'jne cu metode logopednr; adecvarc c(,ft]
tarii lor.
Sinietirirxl si orgarrizind (lat.1c diD literatura de sp.ci.llitate, DriYitoare la tiologi:i iulburir.ilor.le scris citit, noi 1c am inca(t.at nr
doui categorii mari: i) faci.ori !e apartin sjbie.rlllri si 2) ta.1r,d
ce apartin mediului- hl prima .ategodc sint nrcriminati fnciori .rarc
sc refcre ]a dcficienlete de orctilr sinzo.jat, gradul .]e;\ oltirii intc,
lectuale, slaba dez\-oltare psihomotorje, stale; sinin:rtii, rca.iiiie ne_
.;rotic-., condilii motivalionalc. instabititetra emolioi.rli, d;fi.i.rte
pc linia aclivitiltii tcolare, {rare nn crazi {ronrLiiii pe.tr,.L o iruoi
insusirc a cLrnostinl{'lor prcctate, ncctezroltarea si tu lr..irile 1.or_
birii, llrcle lcziuni ale crcier.ullLif.a. Din a dona.:Liegoriefnir p,rrte
lartod caft.se refc-ra la slaba ilrlgrare in cotediv si in aL.iiliralra
icoiare, r1i\elul sciizut socio-cl1liLrl.atat famili(.i si stabui intcre: me,
nifcstat fati .tc pregaiire:1copiirlui, m.t(ldc si procerlerxe.o.f,rpun1 eic_
zitoare penhrl invrtarea s.ris-citiLLrlui
Lrnrd ca bazr"rcriterirl (liologic, irnii a[tori clasijir]i i.Jlburirjte
;cris{rititului in rapor.t (lc scgmeniui lezat, dar r,]L iar itl conlide_
r:rlie inlregxl complex .a|7a]. De pikli, Leapil:lel.sti;2 ctistinrc ripurile Ce clisgralii d..rpd analizator.rl lezat, aritin.t .i cete mr:-i iln_
poltantc slnt ctisgrafjile a.ustic,", opiice, motorii 5i i.leatorji. Frec' \ : erz a,

F-.. Diikrlnr

! Lc apio e . ,
1! 16. 1,!A . 2 1 7 .

64

sk j.

S.

r f ldr i. i

. i, ] ] u. ur . t t i,

\.zropot6io.id,

! d.

.ijd. ti pe.t, tr7i,

llucurest,i, til_ did. s, !)ed.,

VtnhL cea mai mare o are ciisgr:'Iia .le iip acustic, iar disgraiiile optl(.o sint mai rare .!i ele, ca +i cclelalte Jorme amintite mai sus, :,rL
la bazai o lezjunr: c.rebral::. Lc,atrld.rrslii l subliniazi de fi..ar!'
rlntn penhu c; chiar ii cle mai rare - afjrm:i ei - crlm sht cistlflliile up icp s,nL - o_ail:o1 1. l..l / r'' prep"r J :Fr ti ' ' 'r". Lr i '
1 1" ., .
c ..1
irr.l r
"r. "t.
gr.ijt
ioal.c lormele
.lisgralia
acr:stici
in
disler.!
d1llr)ricon.;irl.rA
l|lllnrr:ir;]ortilit-scIisrlri in cire rsie irnr:,lic:ti conlporrfrLl ardilivl. Nci con:.iderimca ar nci.irl.i r.1 s.: lxli:t. d.monstra elisi.nta
llrei le,iilr.i organice;i cjiC slrl !rl]zer]t.rt,ribrLr:ri(le pronLrrlr!1':a
I rlm s'r intimPlalaiesfofi - rleiicieillcledisli'rlFdisgrali.esint .irnlro, iri al" dliiuiiii;iior .1. arii.uiatjc, !.ir. le tranqron ln limLajul
ricris-citii. Cind lipsesc li dcficientelc de pronunlie - nr catrurilL'
rimilare - tLrlburarile citit-scrisul.ri se datoresc handicapului .tc ]a
|li\'cl 1 alrzolLrifonematic. Dacn in tulbufirile dc pronLrrrliecali
t{tca auzului Jonematic esie invocati frccvcnt in litcratura de sper ialilate, in tuliiurarile scris-cititului ea este trecuti cu vedcre:r,
(lcsi irc un rol insemmt ce irebuie rcconsiderat in multe cr.zuriAsemened iulburari de pronriilie pot provoca t.fornenc Cislo\i.e
( u o lrccve.ti si mai mare lati de disgrafic. CLrfoarte mici exceplii
(lificultitile de pronunlie nu se |Ianspurl nr citire. Si cl.lalte tullrurari ale vorbirii, cum sint ccle de ritm ti fluenF Gosonevrozanaj
rles) fAri sa mai vorbim de aialie, a{azie ctc, pol dcternina negeiiv
Iormarea deprindcrilor le>.ico-gralice, fic prin maDifestarea c:rnc
teristicilor spcciljcc ale vorbirii lLLlblrate in scris-citit, fie plin 1;trs:
suportului de bazd al bogatiei ]cxico scmanticL"care si pcrmili operarea fac e, in plan ideal, clt conlinuiul adecvat exprim::rii girrriirrilor ii reccptarea, inlclesered limiJajului celor djn jur.
Exisii alic trci categorii de iactori care sint discuLnli jn litrrittura de specialitate ca liind posibili in cauzarea tulblrr;rilor s.ri+
cititlrl.ri. Acestia se referi la factorii materni, socio-economici si 1o
cui ocupat de copjl in raport cri cejlalli frali. Astfel. se coisiCfr:r
cd sarcinile purtate dificil, ca si nasrefile grel ce:F soiclcazdc lcziuni la ni\.ehrl cfcicrului, pot ti fa{,tori ircrim;nati in tutLur:rr'11!
lelico-8rafice. Do remarcat cii asemenea cauze, dc cclc i,"i mLrlt.
ori, nu se reduc la provocarca numai a tr-rlb,rririlor dc s.ris-ciiii (i
pril'rsc;i aLtehandicapuri psihice carc se manifest:im:i nlLrli s:rLr
mai puiin pregnant in flrnclie dc pr.rfunzimeaEi intind.rer ifz:Lriji.
Dar acesti Iactori nu pol fi pLrEi,in toate cazurile, in e\'id?r:1.i l,.iLl
mijloace riguros gtiinlilice ii nici ru lasi urme la ioii cot,'iii rarc
trec prin situalii similare. Cca clc:r dolra catrgcrie, e trciorilr. to
r LeapiCcrski,

S. S., !ir..it., pe.:rir8.

cio-economici, pri'..esc conditlil(! materirle li culturale in care .,,,

Jolmeazi coirilul. Elc nu determini ncmijkrcii tulburdri ale scfi!
cititlrltti, dar m.cliul culiural scazut, ca ;i lipsa de pfcocupare pef
trLr dcz\'oltarca fizicd a copilLrlui, lnflucnteazi nefavorabil dez\'ol
larea psihici in gcneral si n contribuie la formarca deprindetilor n
tico-graficc de timpuriu. Aceasta :i pcntru iaptul ce nu se f(,f
meazd rezistenti fizic; ti psihicri la efo.t, ceca cc face si oboseasrI
repede fi si scadi imboldul volitional pcntrr activitate-ln fine, l(,
ftl ocrLpai dc copil ln raport cu ccilalti fraii ti instalarea eientua
lelor tulburiri de scris-citit,iD functi(' de a.easta,nu are o j stifi
care serioasi. Sint pofc speculalii.iar cazurile prezentatede unll
autori cu privirc la frccventa mai rnare a .lisle\o-disgratiei 1a copij
cire, intr-o familie dc mai multi Irati, se Dascultimii sau penrLliimi:
nu ao prltrr'i fl confirmate. Din observatiilc ti cazuistica noastr:i nr
pLltem drducece o asemeneaco|ditie ar avea o semnificatie anum.
pentru a fi lnati in considerelie ca factor determinant ii tolburarile lcxico gralice. In\:ocarca unci mai redus. preocupAri eriucatioDale din partea eduhilor peniru copiii ultimi, ca r.rrmare a sciderj
intcrcsullri -.i a pliclisclii, nu rste rn ar.gument; de multe ori c\pcdenja r.cumulatd inlcsneito elicienia preoclrpirii, iar ajutorui p!'
care ii pol da fraiii mai mar; arc o mare importanli. Oriclrm nr fa,
miliile cLLmai mulii rpii cil.clrlatiacunosti.lclor, a inJormatiilor.,
mai crLseami :r celor acumrldte in fcoale,csto mai marc 9i inleresele pentru activitateade in!ilare se l:fgesc.
-tncdde ]a inceputul secolulllinostrLra apirut p.cocupiri ]ega,.e
de {cnornfnul cletransmjtcre ereditari a dislesici ti disgraJiei.Aces
lca s-au accentlratin deconiul trei si patru, iar unelo stu.lii care
afirmnu asociercadislexiei-disgraticicu predispozi!iainrirscutA l:L
.l.zordini nltutale.a si inclinatiile criminalc si psilropeticesulercau rlc infllrenta idcologici nazistc. Unii autori cJechiiaz.l irlvcstigalii gcncalogice fi cauti sd dovedeasci ci tulburii.ile leno-g):aiic:
pot fi mottctite mr numai de 1a p:rinti, dar chiar clc ia Duici sa.r
Lrnchi-ln a.est sens se remarci aotorii scandinavipe care Critclrict'
ii.ronsidel.ilci au oferil o,levirlonli vnlldil't rcferitoarc 1a impor
tanta {actcfilor genetici in dislexic. De pildi Norfie (1939)a mcrrlionat asemeneatendinlc familialc la toetc cazuriic stlrdlat. dc en,
iar mal re.:rlt, Hallgrcn (19;0), refcrind!-sc ]a 276 c:zuri siuciiate
af:fm:] ci in 8B0l dln a.estea s-au maDifestat dificiLlt:]ti it.
.itire la una srr mai mullc lude. lcelxsi autori ao siucliatii grupe
de gcmcni dislcxici. Hallgren, cercetin.l '15 de pcrechi dirl c:irc 12
morlozigotiSi 33 dizlgoti, rcleva ci la primul gfup exista o concordanle de 1000/0,
iar in cazul celui de al doilea, de :13D. Cazuri asemi.:rtoar. (ic r-em.ni idDtici au fost descriscsi .le Brander {1935),
66

t!| 9l 'll'rtlcur' (1936), Sctlilier (1937) etc. Un studiu efectuat pe

;l rii 'rrl rlu (rrre \lattingr.c (lvJl/ viic sa aduca dove/i calegoj- rirdJl rLd.lur (3;i.40/0)
ilrr rn rlr..l,ri, se man lc.ra ld tr5 crzLri
(.i|/uri
probabile.
(17,20lo)
sint
Astfel de date rcdovezile
lr
ll,
h+
(loi
probabil
rlir
dislexici
unul
are
o e?eciitate pozicopii
hfl.r'l
{fe,
ll,'l,,l i,spcctive nu ni se par destui dc. edilicatoare pcntru cA in
ilFrd u n procedec xacte, inlcstigaliilc s tLu bazat in principal pc
rxixrl"rr i ('i se;tie cd reiaterjle pndn$lor !i:r rudelor pot fi eroartr V,,fron iii manifesti scepticisrrul cu prilire la erdit:LtearcngFrrlii,lrrrLrici $i izolatii, Jiind de pArcrea ci ar fi mai plauzibil;
erilr, rllir, in unele cazuri, a unor dispozitii congeniialespre diferite
l6rrlt' it,,rri ce se corcieazi : handicapuri de vorbjre sau nedezvolI r,{ \i,fl)irii, incapacitate in dez\.oltarea deprinderilor de citithrlr, lr,/.,' .n .oordon:,r"a m^t.re. strnS:ci- "dJ anL:.1,\tc;. etc.
llrll' I tlrr,iJ) e\le do p;r.r . .i rr Fr,{lu,cred IrlbJIr'ilur de citiL6rtl! ,,1ri(ua mai mult mostcnircasocialdti nu transmitreabiologhn, liLl)t .c denote diferenle remarcabile de la o familie la altaii acuzi pe Rutter ti Vernon ci se lLlpti cr morile de vint
t rll, 1,1,.\,
Lr
rri
rln experimentator in diagnosticarca clinlcA nu poate trecc
Fflrlr
,ir \,11',r(,1
frecvenla erccliiilii in caz.rrilelJclislcniei
cvohtive, spelrI tl{,logjatulburerilor scris-ciiitLrlui,spccialjttii iil medicini invrrit, rr|'scori, catcgoria lcziunilor organice. Fera a contesla influFrrl,|,t lirii|i pLtcare o au leziunile creierului asupraformarji schcdt"l,r',it)('rational-aclionalc
in dez\rcltareaabilitdlilor de scris-citit,
ltl ,,'. t)i,r'('cala rnii autori cazurile clcscrisetind spre o gencralizare
t,r!r lrfNri. Aici avcm h vcclere {aptul cd enistcnta unor le,iuni orgn,,ri'. 'l r,r'm:nJ aJre l rlbrrr"i; ,rp
,Fte mr
^rdin prim.r, i Ll^
r||,r11,,,,ri Lu]bureril. lexo-grafi.\l delin n]anifeslari sccundare .lle
n,, al,trr Exempl l afaziei estc edificator,din acestpunct de vedcrc,
,h,l|,r oste determinati de lcziuni oryanice sau funclionale ii in
l,r,t( l,,rmelc sireciliccsint prczcnte lolburili a1escris-citituluimai
nr11ll,,LLrmai pulin plofundc, in funclie de gra\''itateaafaziei.
ll. (lo alti parte, existenla leziunilor organice determinA tulburl|] l, \i(o-grafice ce imbrace forme elicle.te de involutie li ca.e sc
rr,||,llislarsub forma agrafiilor 9i alexiilor. In formele comllne de
rl1rl,,\,Fdisgrafie
ti cnrd nL{ erista Ei alte manifestdri tjpice, clacdlL'
,l,rl|ll(.organicenu pot fi p.obatc prin mijlo:ce clirice, elc dclin
' l',rrrl, s('pozitii.
' l)urr:iC I ii. h I ct, op. .it., ps. 89-!0.

l) c(rg l i ri le
c r r r c pot s u rre n i Ia n i v e l u l c re i c r Lrhi nLL sc rcdr,
nr ma i l a sim plc lc z iuni, c i e l c p o t i m b ri c a J o m e compi .xe i n edr
, e i 'i r. ri, r ' l
i 7 " r. mJ fl o _ t ,r c a . ,.l i j i
| ,," . I,
r^-n l r\.'._ tr 1o, 1, odli. f.l e p .i n U ,o n p . d mr.l t. rl c ..,i v:d.1..
.. , r. rru r l l 'r pj|a f f l unod \te rp d -p ,
ri In J : .rv i . t, d.rr.l r.,
' , r ". l "l r
r, , J odr or J d ' i /d . r. i r-1 . . r.- n , t,, md tor ndl -,^.rr
a .
\ r" rl r Ir m i ; r c pr : n L e A Ii e r.r' . n r,.r,.s .rJ rul
,,L.rrdt al .r.
J-nr o r..r'. dc . ' l1i p" r t ,
,.-j ^ " n .1 . ;/
a
-J c ,1 , .:n.pl or \i r ceL
. i. . 3 .t \'a z .
r l, . m lp mo t. " i i f.J u .i r^ .r, rr:rr,.
A .L..rar.! r.r.r:
' a, cr p d ri ( r , lp. . , er e. or g d n i ? F ra 6 ..' .n ^ " n tc \ i z rr,e
btF .ur,rL tor,
,: f ". .,
, i r ' r , ipd
i o .e ' -,i mJ ,r,,c
\i !:i reau-FcJra rr . r n pc r , p, 1 j \' 1 n F rru l u g :.;,,\i :te n rro :.lF{i e
,i rrLr.. '.
pl"
1.1. 1de Lr n s i mp ro r ,1 . i e /i r..- ,,.r., bfdl n \r . u..,; I
.
rr
.'rl i . In r r r - lc lr , c iir . .p a .fi rmd fi j rte .h :\...ra
t rl orrari G s.ri .
citihrlui nu pot fi concepute in afara leziunii
."
,ii"-i
ca irnica s: singularn cauzd. Dar pentnl ci noui
""*t ""f"
"o
ni
rr".u
n*ol
_o
gcrat un asemenea puDct cle vedere
""
credem ca esie
c1o\.a(t:i
(crla a e\isrcntei uilor tLlibufdri at.r Si
scris_cititutui cc au o etio_
logi.
alii
natural
decii
c.a
lcz;unilor
a
organjcc, firi
_de
s; mai
i . . isl i r, r p. J , ^t ur
p
.;
,;;
i .i h,_
-,,.l
a
!o s i "
'
j
,i
.i
'
o
rn
.l
r,l
J
r..L
l
r . rlor
,.. uprm
^
'i r r r ol- , iL, L.
ndi
m,tl .
,. 1. ' - r , - r i. I .\;
.n r I n ."
I r-, I rt.u.i ri
"."r
' , t, ,.i
hj
.,j t , ! 1, ; . i" . . 1 ,:r.:.,a r.j
i ," L e e:Lt .rr ;. .a.l
r rl' J,r,y.1
i
1 ,. 1 ,1 .o
i . p. p./i :.,
' \ , lr
r " r r.r,a r.
nr
t.T ,..,,
,i .r.r,r,i j
, pri rxr,t r.i .,:-r
,
.
,:
.o.
r.
, :. r,.; t.6 . o . .-, ' . d.
I t.
3
r 1. r
p.rt .,
: j. t6 .,.r,t.f,.
o r ; , . o ^.
:
,,t,LU
r
f6
I to r fi
I.o..i c_
',
': l'
,' , . ,p . ,r (c i -. n ; ,t rt , .- ,r,tu: L
l. ,i i :,,r,l ^
l, :
.^ h" .....;.
-.r :.,.. r.r.,,r" .o ,u t,.i :. r
r,)r rl , . r r . r i i. ,.,.,.. -i n
lr.
1 1 .d ,,.r. r :.e /^. i i ../J.c :r .r
prehr.lte .je ?or'r.i.r r'n.,ecinat., iar clr timpol accsica
se spcciali
,raza ln prodticer|a {enomcnuhri resp{rctiv. Reusita corectariii rLnei
tulinrriri
de limi)aj d.pinde ti de intiturarca
cauzci carc a l)ro_
dfs-o. Prii rLmarc, ].:zi.rnea org.dlir:ij nlr poare tl intil rati, dar
pr in co mu l ar oa t r nlc iic i d i n ,i o n r i e z l ti i n tr-o z rrr:i si ni toasA . pro(sul reclipct.llt)r, dc)i a!r.joirs,
cste posibil. r.ari il.loiata, intreglrl proci:s ccmpensato:. i.ccrlpcrator si terapcLrtic depjnd. de
int ; Dd e rca r . or lei l. r at ! : i
d c p i o l L ,rl r,m c a a c c s ," ti a.
C alti cau2a frec.,ent incrirrinalA nr prod'rccr.:r lrU)of;rilor
cle
s cri:ci ti t f s t e ac eea t l s l s b e i (l c rl o l ti ri a mo tri c i ti i ti i si ..r a cl cfi
r lt n. x i. t . lir gr d j i . i ,
' T . r. c s. u , N., x . x f , J j: i. lo9i(
linrir2 jrlri s.ris, alii r f ei! i. E. i Did. ii P. d. , i! 6?, ! s . 0 9 6 9 .

68

l' i p.," rl nro ri. PrFl . J ;' frnr'.'sm,lLr' n.,rfl, -i 1...,,fi|,,t

. .i.t i..rr"rc cr .rF,:'ip, i:. ,.dar iThr:i p
fl8atn'rll,.mul.i
flth rl '+;.'.r', r' rpr'r.orrlo. S. pLr Inriln:. d,.eori,.upii o:.erdf:L:.
h rlrlL,l , | ,' JF .ul'r.. i.l.lp, i\1 bLr p. dar (Jr. rrF,,intd :l
fitrllll'irtl i,r-planlil motrjc sau tulburdri ale organizerji spaliate si
lFtlrlrofrl'. ln aceste on.litii, formularca i.lcati...d este mai raptci:1,
r,r, lr/rrirtivcLr posil)iiitililc .ic trarispunere in spatiLrl grafic si
nlli,l rl)rre o conlradic!ic. dc roz{)lr,areac:ircia depindc lormrrca
abilititilor de scris-cjtit Din obscrvatiile noastre.
fl ,1r,1!(,lt:,rca
ci Cisgrafia unlri ascmerea subicci nLL esic caractcristicrj
lr'lIlti
Irr lnrLl in compuncrc, afa cum s-ar p ta crede, (lar ea apare surlr,rr liitor oe pregnart si ji1 copierc:i rnui tcxt. ID cazljstjca noastri,
rr l),'ri.tel urmirit p. tot parcursul cicluilri pr;mar s-a do'.eclit
l,,r,fl', dotat ,si a oblinut rezultate scoler.c semnlficatirc, clar' marln.rlir o incct,reale cragerati ln scricre, dublati dc o u.oari
lfi.l|i,lilate in clectuarca grafcmelor si de unclc .misirlni. Pent.u
'r,r,,rl-rca fi pent.d pirinti, . e:ista cle fapt d.cit o singur! prolrhrnn si anLrme,ritmLrl lent in scris Viteza redusi ilr sclis se
llr]Lrifcs|amai piegnant in copiereaunui tett si mai p|tin c\'!dcnt
Ir compunere. iar,"cricroa dup:i dictarc .'ra leiati\'.ormali
si
l,,r'rtc bun;, cind a\'ea nomenic .lo bu.i (liripozitic. Din prnct d-.
\,.lore mctric, copil l cr^ vioi. clar t)r'ec;zianiscirjlor.n era exccl(,r.ti. Stingaci, a in\''i1at s, sc.ie cu mina.ir.eapti, apilrind Lrnelc
rl l;culi:ili h ctapa jnitiaU ca apoi adaptare'1 si sc laci {:.i prol)lfme deoscbite. Citirea a fost de la inceput la niYclul cerinlclor
t,rogramei 5colarc. .\1!i factori cLLcaracter. rlegaiiv nu au Putut ii
ln,si tn e\,idntd desi a 4osLsupus unci invi,siigalii psibo-m{r.licali
In altd ordinc de j.lei, am prtui conslata cd sint urii disgrafici
ii riislexicl care obljn r.zuliatc satisfa.Atoarc (asa cum a fost si
(azu1 descrjs mai lut la pfoba Bender'-Saniucci, ce pun in e!'idenli .caprcitatca rle str ctur:ire spajiala, d:ci di{iculti-ti1e provin
in urma schixnbedi clominanlei cercbrale, cum estr caa.l stjngacilor
care in\a!i, se scrie cr1 mina dreapt:i. in acelaii timp, trebuje subjii;at r':r l;i majofitatca cazurilor crr iulburiri de scris cltit sc manifesid deficicnle pregnante, p,. linia o"ganizirii spaljale, cit si
urrele deregl:id in organizarca temporalE. Dealtmjnteri noi ne-am
referit ii ir-rpaginile antcrioare (Cap iI) la rolul factorjlor de orjentare in spaliu Fi cle strlrcturare, in gcncral, a a.tivitilii in spatiu
si timp, ca;i ]a imp.rtanla lor in {ormarea.leprir.!ri:lordc scriscitit. llai acliLrg:1mci pla!arca gafcnclor iD spatiLd paejnii pre-

rzinti val,)are calitativi, in funclie de orientarea spatiaU si de or

gar:.izareasemnclor nu numai ca formi, dar si ca strrcturi ii suc
ccr;iunc. Pcntru citit, desfisLrr.areaacti\'itdtii presupnne respcctarcir
legjlor (lf slrccesirne ti dc organizarc-str cturare spalio-tcmporal:i
Odati .u.rcsr,erca si dezvoltarca accstof posibiliteli 9i pc misurl
indntirii
irt yirst; si sporirea ri\.'elului dc inst.uirc se influcn,
favora,Jil
dezloltarea iimbajullri, in ansamblu si a scrjs-cit;teazi
ttriui. in sprcial i,a rin ul lor, dezvoltaroa abiLiialilor de scris, in
spc.ial, si a citit-scrisului, in Ceneral, contribuie Ia organizaren
miscirjlr)r si a clatelor spa!io-temporale ca modalitdti de asamblarr
a clcmcntelor dc misctrre si structrrare a spaiir:lui $i timpuiui irl
deslis r':lr.r' sl.ucturii activitetii.
ln finaiul accstlLi capitot sc simte nevoia unor precizdri slrccinte cu pri\.ir.. la strucrllra psihologicA a unor factori care prin
fragilitater ti slaba lor o.ganizarc ori nedezroltare ti nematurizare, ca 5i prin dcteriorarea Lrnor functii psihice, pot pro\:oca dificL t;li ir) iormarca clep.inderilor dc scris-citit sau tulbureri ale
actclor loiico-gralkie. ,hem in vedere aspcctel-ace tin atit de normalitatea t)elsoane;, cil si dc.elc caru se incadreaz, in psihopatologia margjiralaL si marca psilropatologic. Astfcl, instalarea unor
Ienomene artenice modi{ici inlreaea activilate intcleciuald si fizici
a peNoanei
consunullLi nervos ridicat ti epuizant cc
cletermini firarca oboselii.
Pe plarl intern scade capacitatea de cognirie $i concenrrare a
activitilii intelcctuale, se diminuiazi posLbilitiliie mnezice si de
fixare a alenlii asrpra modului dc .ezoh'are a problemei, perceper.e :jr rcPreienlarea rlnor fcllomeire Si obiccte se {acc ir1 mod eronat, fragme,ltar, disparat sau lacdnar, apare o reduclie a calitetilor voliltonal-motivationale $i se resimt perturb;ri iD slera
afectivitilii. Toate acestea. ia LLnloc. pot inlluenta lormarca si {ir.area pertunalitif i dizarrnonice, caracterizath prin comportamente
specificc i.. plar \tern, dlrtre carc ceto cc devin dominante sc
refere la manifestarea an\ictilii, a n.liDi.jtii, a irascibilitifii, a tulburlrilor dc somnj a cefalcii, a cm:tcrii crcitabilititii
motorji ti
dezorganizarea mlscririlor, lipsa de sincronizare in acliuni sau dimpatriyi, iDstalarea iniribitiei, a apatieij a inicrcsuloi scizut pentru
activitate Si indifcrenti laF de ccca ce se petrece in jurul sdu.
Pornind de la aceste caracteristici, pe fordul Fersonalitdtii isi puil
amprenla crnfiicle clr caiacter t)sihologic ce influenteazi negativ
intrcaga etolulie psihici si ca atare si formarca deprinderilor de
70

sau tulburarea acestora, cind fcnomenele astenice s'

ryh.r'llll
lnrlnl,,||/rila o lirsta mai mare.
lr nllir .atcgorie.le tulburari ce au un caldcter reacti'_ duc la
(e se pot instala atit in
*tr{ flr,f('a i;hibiliei satr a cxcitafici
aceste stdri sint fobiile ii
in
lfomjnant
cit si varbal
i,i"i,
'",'t,,r,
rurr'liint'i
:n
ILrlbrr;ri
'lora
lii'ir, ."-1".*,
"i emori!-ar'rIi!i
genFrar'
a
.Jprr'
le.urtani/'J
i,anul
\,,,','r,"
"'lemrl \erl'al. i'
;n\aralurn
p
nlru
'i
t . 'r,,, 1 .or. f:;. ;n 'p..idl. "a,l :r,LFrcs'rl
turlr ,,,.,/, ,. \', tdr.a ,letrin lFr:r'r ti ''r'_"i t taLr 'l'termrna
I ,,rnfl l( \ico-graficc.
lr/,,,1 Dtni ia un anumit sta.liu, acestea sirlt relati! normaie 9i
pro_
I tlr/ntgariz..aze sistemul psihic uman' sau in cazuri mai.
lor
in'la'i
a''cnluJrea
mbrginala
,,,,',.'|,, ii ,le !'il'opaiulugi;
lransrorme
1,,r,,.'.. rufr'1d :omir anra :rr m3n:'e'LJr'" pcrtoaner'le
i(e a per
dicdrm
Jt."olLnr"d
fd\or','Fa,:
|-':roparid
r,,
(a.de'",;1,,
psih:cc
'..1;i.
,,,'],','."'ii
irn-,;i""tr.ou lnegala I frnc!irl''r
'Fca
rpraapre'icrF
s
pa
mpul\i\rtdtF
i,,,,,ir.r (, mpurr-mFnle baTaleiiF
lr
l|;.",,'fl. pc rrr'.epribilirale hipPr'mori\ilarc inerli' elc
,i',,
\;.:n'Jfitien!ele
dc
Lleterm:nat
o.gor;.,r,
.: , , .,n ta r5iloDori?
nircrrrl
1,.;;,,:i; ,",;';;, ;r;, ." rianiic-La mnditi'ari prnnu '\a1c rr.
s'P"rfr:dI1:.
si
J,r', af" l t'-\nli1'onalc. pr:n pre'Fnla lioililslii
Lrcir
r, ,m.riil.r. .;t .i prin n.-pa|ir' rcd dP J arlionJ orLlonar'
pr'uot
r^cp'/li\'
irbiFc\ii
afe'rd1.
i.,r,r^',.f ,,, e.ro, tie "b:'ci.
,.,1., Lll r"ir: dislexo-disgrafi'^ :1 rrnar' ^.h:''l'l
'i-.1]:\?.,1|l.r'c, i liD.a do ufLJn:/rrc in Lr]rI r'lional LlLr@ld rmpreuLcistFmlil
r'.1'1:; a,rli elilcr d" ' ri - iL r :i d"Torga ;zeJla
' ".
prin
lulburarea.uner
FDri
r'lerilor
,.trr1-rL ; , Ia '1 al , F, 'rolra"ii
a'lrutare
,, ,.rmir. \erie:, nin : ifL'r ' ^ acr;LIn";mplr'1tN ;ntr-o at,3rc
dc scrisformarea
in
d;lavorabile,
i;,,
il?.r
ed
dcoareca
(saJ
"i,,.,"
'leprinderilor
.pit'ptoidLt
,,"' ..t. i,"ir,' r,r,;o
'')s1:LL!ioralSr
personbliLale
d.:
r^8"ri\e
tfasalJri
,no.
i..'1.ir.:",. 'n'turur",
,(a
jur' nrrr'rpr
t.,r'iriirt"a ut.ctita, Degdti\icm iaia de pcrsoarrelodrn
stiritor ernolionale, nervozitatr 'ti iritabiiir
,i.i."i
jlt'"t"
iletermini instabllitate in activitate 9i oscilafii comlr""
-""ip"i"*a
"t".,
ce scacl randamentr-rl scris-cjtitului in an'rmitc p,errrrtamerialc
-ii""ir""tm
aseminatoarc apar qi in psihopatia schizoidd'
li"ii".
il:Lr noia clo:ninanti, care clczorganjzeazasistemul lexico-grafic' este
dezloitiri motrice si a stingdcici in acliunr'
,,.1"n"., it*fi"i""t"i
rn,fr'rmdrea de.arF '; I 'i ele 'mlrl
Jr
Furm" inai L)oJr..
'die
ota
ilc
rr'rdcril, r l.xi' -rr,rfj'c. irt rFle 'F rrr o

tslcriie u'in dezloltarea unor comportamente aberante iD intreagil

aciitit.rtc I.
lln cazurilc cind formelc descrisc lr)ai sus se agraveaze, elc sc
trarsfolmi in adevdrate boli psiiricc in care se tullruii sau chiar
se p:erd 'rneie funclii printre care li ccle ce privesc lexico-8rafia.
Tulburarile slnt deosebit de cvidente in latura functional-semantice. dar im;)r"ach(ala cum vom vedea) |i forme caracteristice agrafici-disgraiiei si aler.ici-dis1e:riei.

4
I. DEZVOLTAREqI SIMPTOMATOLOGIEIN TULBURARILE

U.,

\:erza,

E., Ptiiolagic

.irsfelor, Buc, Ed. Did.

jdeea cd ir manife"Ldrea dezvoltarFdd,sgrafieivi

,.lrr nind Jc la
..{i"La un anumiL specjfic la p\ersoanele
lhl,ri.i
cu rrete;t nor_
mrl lrlii de cele handicapate mental, senzorial si psihic, clar si
0 ln,rliit-di e d' piemFnre.,munF, noi le lraum De de o part".
lrlr-.r r r;ngur _.dpitol pentrJ a sroliria ur'taled ai.esiora,iir pc
tlF.,ll;, parte le Srupbm pF sub.ap'rojp deoar.cc dorirn .;.;r_
flrr,lh,:: \p^.il,it1lea lor. ln pri,na paj-tc, vom inFrca sa sur_
lr llLlim intrcdul complex dc triisAtrri djsjpxj.o-djsprafioece aoar.
In
Id c-p:ii afe(lali oe asemcnpdrulburari-.i, ir roneral.
',p('(iJl.
per<oa,rclenormale, iar in srbcapitolelFrrmatoar" -ne vom
h 1,,,1.
Si
lln,. ir, mod deosebit, pe caracte sticile specifice categoriei res_
Pt(li\"e Je hrndi.apari Aic tu.rJrile so compticd penh.r c6 avem
(a-!r la(c cu o dubli deficienta .i arume: iorma p?jmari si do_
mlnar.ti. .e consrd d:n dFli.i,nla menLala.senzoriaLasaLrpsjhicd
tl l,andicapul lerico-grafic, ca torma se(undara. pF linSa ;cesrpa,
lntpc\j.r, dc celc maj multc ori, ri alte aJecuiJniorganic; sau D6i_
'
llkc ,Jf.' ingrel,neazamai mulr procesul recupcrat;r.
Studiul tulburdrilor citit-sorisutui Fi corectarea lor alevj,n cu aiir
mar ncesare cu clt acesta au profunde irnplicalii in dezvolta,rea
pslhica a
_irdivi&rlui ii asupra reusitei scolare. in general, copiii
.are prezinta tulburdri ale scris-cititului manifesti si in plairut
ovolutiei psihice anumite drnineri in uftn.e dabnate reDulsiei Dentru rfortul jnteleclual. slabei molivalii Sj jnler,sului icazut ientru dorivilarea scolara la .are se adauge, treirea dranaticl
a
r'$ec.rilor rcperate la in\erature. prelungirea tuiburarilor de 6cdscltil. (,1 urmare a necorcrlArij loT la timp, duoe la automatizarea
acestora_Si la instalarea ilt constiinta Iogopatului a ideii cd, eforturile sale sint zadamice. el fiind ,,sortit; se suporte handicapul
rcrF1t\clivto;,tl viata. Pe acest fond se instaleaze o stare nevroticd.

pl arul d'
s .ri e (l c l rrl b rri r' s PrL rn d arc;n
c e a rrd P dLpa. jne.
d
e\i
ne
i
nuri
l6 o
C
a
a
ta
re
.
. ' i al P e rs o n d l i ta l i i
i"ri;.:i ''p 'i r , li"
'r
pr rm.n ra i e . I n plJ : , a n e ,e \i re l i i c u n o d :te ri i l u l b' rrarrr' r s' r si I

ii,i;i

,i;

i"rictirli

orcsLoraim.diar dJpa in\talarea lor'

A. DISGRAI'IA $I DlSl,EXIr\
iN CONDITIII,E INTELECTULUI NORtr]IAL
Daie cilirorrrl s a cdificdt - I redem - in paginile rnterroarc
,,, pr'rrr, la fd,lorii eLiologiciai tLllburdriior icris-cilrtulur' acrrm
p"..
intreb;ri jusLificdre: la (P \il.st; apar ase
,; i*t.
',rele frecrenli aLr cle ? .Lrm se manite\ta:
I rF
'Jm
-.".-'*'il"ri.; ritc cl, er' Nui rom ircerca sa ra\pLrndemia a'esre
;iii";;.
,nrtcbjr; ca 'i ra alrPle, pornind atil de la exper'cnta noaqrri'
ilo.o"ii"a,, ii ri a" tu \alorificaredun'r date eYisteni' in litcrarurd
lf, inceput sLrblinipm'5 in araliTa manife"r;rii
a?
""",r"iit"i".-o;
am tuar in .orsjderali' \pc'if:'Lrl limbii
i"ri'.i.alirortcno
u parte. iar pe de alrr parLe.ca. majoriLalFa
rumanc. pe.i,""ri.-itit
slrc'
irmo
si
in
allF
Inmune
trn
::nt
nenctor p' rir, lc pr./entam
cial
in cele curopene).
"'i"'iri*it"."
ie s'peaaritate sint descrise mai moltc forme de
d;Jexie-rlisg.afie cc prezinti fiecare o seri de elemente comune
.i sDecificc.frirlrF,Flc mai impurldnt' \irt:
prinI' O; t."'o-u;'U'tlia !D'.ifi.d sdu propti"'?i'o. man:feslalA
3
dP
abili
rbliinr
para'rorat,,
in
rurmar'a
1i i.,.*ri"ii
";L: i
''
di(tare
dpar
ir
pregnrrnte
5i-compunai
rlL;lil.
..rie. Lrifi'
'c'e
'i <il5bi6i la 'iLir" subie^rir
p";t; cnpia un"lc c*G-.
i:r..4".
nu poi e'ectua,leg;tura
tat'goriP
irr a@asta
,',i-',.-*r,;
rntr"
aLrziicsi literFre scrtc'
sunctele
grafome.
i;ire \im\"lLr; .l
rretul
auTrt:
C, :r.re ci D,l {rie o alli l'tera dec;t s
-ii r^i"i,:lilo""1"
ii ,toturi" sau d' dP2aottorpscu stru'rxrd/r'
ii'^.orda o impurlanra doosebira Aceasri lorms
,:,.ii" i':i."i"l
prin arePa ci. subieclii respedi\ i nLr p 'i" realr'za
.. .".""t""i-"ii
in acl,iziria *cric-cirit rlui. 'Lr toale elorturrrP
,,;.",^"
;-;;",;
'i"
bara ci srd o cauzi.eeprc\upun'.
adeseori,ca
i";i;;
:;
".
rerom, nclc disorlograti'e
'a se manifeste difi'Jll;1i
r. rr,..:
prupo""ti""
i.' l"i"r"s..; -=irnua u rilor crafic'. l literelor' cLr\intplor' grdr
atit
omisjuni
apar
frec\entp
Astrel
z:tiitoi sisintaemclor
rii".*tJ.. cit .i a.uvi;1P1<lr. inl'x"uiri-substiluiri'onf '
i"-.i"..

dlrtonalS. separareacLrvinlelortn siLabe>i scriere ondulata, cHea

I'r rll nspcctulde imprecizi;
4) lrislpro-disarolioputd. ,tumitd .{i cox\erulird Dntru cri mul[i
arlr'rl o neaeA, a entitate de sinF sratatoare.i u consideri ca fiino
tr In,rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA. Asemenea
irfm,. intilnim pe fondul afaziei, afatiei, hipoacuziei etc.
1) I)islp.ro-ditgralia motr'Fa aparc
Lrrmap a tutburjritor d",
fi,trlcitatc $i duce cel mai des la un scris
ilizibil. Scris-cititul unor
.rtlal de su.,i,.ri esto naslijcnt, ncregJlat. inegal, tremurat, tenrllnnt. ri8id. prost urgdnirar, ),pproporrinnaL .orfur
Frc. si in
ll o.
ti) Disle&-disgnfia Jirearii, considerata ca {iiDd o incaDacitate.
I'l lrccerco da Id rindLrl pdrcurs la urmiitorul ,au sarirea peste
rnolc spalii, ldsindu-le libere (in scris).
It. linge aceste fome, au rnai fost descrise unele categorii. luin_
,lrFse c, p,ri,.t Ce plecare componcntascnzorialiiafecratd sau sisl(mul cerebral implicat (Leapidevski, Hvatrev), dar nu au o circuIn adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de existenta
lrlburarik'r dc scris-citit Ei pr;n urmar'e, le pufem diagnostica nurrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlor rcslxr'live, prin instmire adccvatd. Acest timp difere de b o cateHorjc dc copii le alta, in raport de o serie de factori prinire care
rmintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid, motivatia pentru acti\.ilrtc. cfurrul "i exer.ilijlts l.lecluare, merodotogiaprodarii scr'sr'llirului .i. i.r !eneral. rndLe.onditiile n"ecsarelorniarii dcprinder'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost analizate
lrlr-Jn ,aJilol antei-ior).ln condiUi obi,nuile d. ,.olarizare, Lrn
rliagnusri. prpcis logopedj,, .are sa aiba in vedore nu numai Ia(to.ji etiologici, dar ti cei de naturd simptomatologice, [ngvistic;
ti psihologicS-pedagogjcl, devine oportun din clasa a II-a, iar iD
rnele cazurj, de la sfirsitut clasei I. Chir dacd ta sfirsihrl primuIfli an dp ..ol"rizare obsprv:im, l
rnii r opii, cd au fon formare
nb iteii alc scris-cititului, ele au - totu$i - un caracter fragil 5i
lnbil. Inci se mentin fenomene negative, ce sc datoresc nettepinjrii sufi.iertr a scris-cjtitul i, a posibilititilor limitarte de analizd
fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunere gmfic6 a sunetului rostit, a necunoasterii unor Fguli g"amaticale si
ortoepice etc. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lenomene
similare cu cele pc care le intilnim in dislexie-disF,afie,dar ele
nu au un ,-'aracterconstant Si dispar de la sine, odatd cu lnsu9irea
clrno9tintelor necesare. Rezultd, a;sdar, cd o card,cteristicdgenerald
a disle-Eiei-d.haraJiei,cd nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae a1LLtr

":lf,'i'i;
TJff ilt'',i":::'":i?"?,-,'fri'::ii""*",
:3'-'!,i*iffi

c d. ? rta r fot t s ' ) \ i ii t " nd i n l " d 4 a s a o g i a ra . p ' i n can' ol i dor' a ' l

tt
d to m ' ttt' J p' pl on tnt" n
V; no' i l .,r t r ls ir c s i p ,i n l rv i tPo
- ' f i". .;"a
i, h ideod (d rL r e \i s l a o d i s l Pr;F .i mai ,u " eam;.'
n d \i d dpar v (FrrP o
clr , sra fre s : r r uar d penr ru c A l a l ' e ' rre
n LdLP S or:;l eI' dr i
'
r'
"
d
rp
dz'
o
a
a
rc
.
or r s or ale.
o
I o l " b " rd to r :i
r".i ,t'"1
t-i a g u ' fra
,"".
i".1,
, , 't'r
' LnR l d
pe
Ll
r'
1r-'
i c'
'*
n.
.
nl,
J
.
oc
A
r
i
n
'i
rrrt
i
8r' r
I 'r, i a cl .r b: . . r i' ' t J dr d l r d e e i s c rm

cum urmcaza:
durri
'-C.r""

i'Inil
!F cdraLlpr'/'d;. or; rrr ||qrrs
f.,.i*irrtor,
cecd
rcorJdrea
d;iatea
.p." ai"op'u. .; i.r. ulomira-Li e"L, rjB
'i
inghesuite'
ingustate
9i
ci auce ta forme colturoasc,
crroa a ll-J clrprind s roie'lii ast'nici lip':!i oc \igoare d"rur;ra care,r dirn"n,iL-,,d Jirerelor .sl. rercgula,a. dinLl imPresrd
ci intregul grafism este ng1ijent, ldbdriat si lsni'
traGNpa a III-a sc rcfere la subiclii jmpulsili ce executa ur /:lfer-iitrte.
fdiE
nrgan'2"n
'.
.d
.'. raf d. tfe 'p:ral. ripsrrc'o
I oproact'r
tr.J, iir p" -n rmLl |8rlli m lti e n'
''in'uzI
"t""tl
pagjnii.
a
organizarc
GrLroa a I-.r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd
u" s.utls- distrof;tco mrltc retuguri !i o slab6 calitatc a traseuhipermctri;, ljpsa (le orsanizare pun
lirp,it;rJarca.
i,;i. "i"'
""""lor
motorii.
diiicriltitile
!n cvidenti
Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet, p(-cis ; la acL'llia
,r- or'ra'e" rf-scJl 'i pr.j:r ri ' r'1
ap.,r' , Lf"f m rs.i.:
.'-,lnrri ' r'1- i rfb l
I rrL.a ,-ri t,rJrli. t.;n r |
'
cu corca9e,dnolind rrcindeminEre.
cu rLale bL.:LFd,rr, bL' r.mdr' al .J porn:nd d la 'un a I '|.. '
e1:olo,{:ci,a .Lrlrird,rir r'l4Iit: .l;ntre moLri ilale ps'homorrrcrd i 'lp la rc'a!14
tar. .l .le.\olr"r.d o!pr; e-ilJr I e "ri'-':tiL
poriodJa
ofe c lir; sc prr
(
,rintre \' rL
\'r,s cir;1. i_'; dir,
'r
d''rrr
p
ia.
;ar"pelr
i
di.le\i
d:ssr
alie
rlLar: 1"
ld,.
'
'or
\iraLi .u (drrcr.r log"pco n" ir' sr or"tira :nsLa1:r"'J'Llbur''
rilnr rc,pc,L:\'.. Ddr a.asla nu 'n' arnr, c; i_ tuat '!'!r'i-:.'
eJsta c;ndir:ilp in, r'minaLe,apar, farA F hi\o'. tr lbLrtr dl" r'mpreocubairlui scr;.- i!il, deoarec. c'ldrea lor e5tP po"ibil; pr:n
roprl
rlu
s Drrn
d
Ddi"a pentrLr (lFl\,,llarpa p'ihici armorioas'
scoaran
.:ogiPi
predare-in\i!arc
de
adec\ate
iol".:re- m.t.rl
de l- a'P\1e,^nc'dcrpnte.noi Jm:nve:tgal
i
"rnjnrl
I Aj u rias uer r a,
M. Dennef ,
J , A tz i a s .
p. 238.
1981),
D
Fed,
Ed.
Bucureili.
Fi
Iii&lti,

A.,

critll

oo-

llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care am stabilit

ltr,l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburdri alc
rrrln-r'ititLlluj, iar in grupa a IV-a au fost incluse alte cauze porll)l[. , c au rczlrhat din fiSa personale a copilu]ui (vezi tabel nr, 3).
rbt)iii respectivi au fost testati, dupi un numdr de ani, din pr.rncr
ri" \,dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit, 1a sfir$iul clasei
n Il r de gcolarilare. Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipoteza noastra
rr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni,ei rlnei etiologii
r,rtnplr\e nu in toat oazurile pflrvoaci tulburiri ale limbajului
,rls-(,itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic de o seric
rli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi calitatea
lrrrlruirii. Pe de alti part, din toialul oLlriilor investigati. ta 5
,|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului, d$i nu am putut pune in
rvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSa medical5 I| era nimic
',.mnificativ notat. Aceasta ne Jace se credem ci la baza tulbuliriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dc oldin
t,\ihopcdagogic sau ci etiologia era mult mai prolundd ;i nu putea
fl .riderlliate prin metode obisnuite de investigatie.

l\

i i sk

sD bi -

I3i*'

I'

ti:r'ri.)

i:i lu

!i

L..-

9r i

.:

!t

-t,

,1;a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormulat-o in

(iapjtolLrl antcrj.r, manifestiril iulburerilor limbajrlui scris-citit
aLr ur crentai extrem de larg .ji aLr o evolutie de la simplu la
complex, pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odatA cu
inaiitarea in lirsle a logopatului. Tulburirilc scnis-cititului au o
i.ihreitA ngatire asopra personalitAtii, atu.ci cind ele se conftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetate. EsL1]
remnificatir. atit pentru terapie, cit ti pentru imprimarea unui anumit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de cvoiulic
i7

.l l{ o i n um it ii , r , t , Niiri , ." l ,,i ,r4 ru I,l c c o m p o rl a S rdde di feri t,.

,| ' rtl (tr l. . : dj. , l) . r . ,,,,.t t^ ,r,r
v c d e re d isgrafi .i i si di sl ,,
' k,
r l. ll n (!ta f i p, . , i, r , , L ,l r
L t rl trt ' lsc-a u i n c a d rat i n urmdtoarel .
nlrflorli :
'

tt (!'pii ,rr,. , L, ,,,l|rttr.|ltircazi delicienla respective Si nici

tu'slzcirlr'i
rr,,,rl,",l,I ll'. (ipice disgrafiei Si dislexiei la altii ;
It i1't,ii ,,,r' r'r,tz('ozideJicienlarespectivd ta altii, itar nu i9i
(hr r.,ir,,,, ,l, lxr)t,rjilelor di{icult59i;
(.) rl'l)ii ,:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei, cit
si iir ll1ii, dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta
.i ,)J)|rrrczistcnlela jnfluenlcle pozitive;
(J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar.alJile in indepdrtarea lor depunind - totodati - un efort activ
tn raport cu influentelc logopedicer. Copiii cu tulbureri ale timbajului scris-citil. din ultima categorie, prezintl o serie de avantaje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilor
corftrte, decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatc
facil, fiind srr;linutc de un efort continulr. ln actilltatea scolari.
imprr.sioneazaprin our'nrJ lor ar,,jroalf de a ob\ine reluLrdle .il
mai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sint
solicitati si scl;e mai pulin, chiar dace acestea comport; Lrn erad
do drfi ulrare ,p.fira {.um \rnt mrrcmaricil ,i ramrli.r).
In continuare, vom incc.ca se analizim toate manifcstArile pe
care noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice.
Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specialitate, iar altole a fost abordate cu totul snoradic. Existi si o ait!
,rl.gorie la ar,.np \om reJ*r: ri Lp carF - prubabil - .rnji aLrrofi
ru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomatoogiFi di5brdf'e .i Lltst.xici Dar. ori do cite ori \'om dved o.dzia,
\om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini la
Dr.ulpma di.(,ra n. Ordirea pe ,ar/ o abnrda-r in diirLrtin rru ,,
consiclrbn ii .ea mai rcprezentativd pentru importanta si tocul
ocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici. Nici nu
arn putee face o asemenea afirmalie, data fiind. pe de o parte,
'omplcxitated n). iIF\tarilor \pc(ii',c. iar p. ctealrd. arit do;arcd
cliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la

rw

1. SCRTS.CITTIfUL INCET, LE.NT, STACAI'O

I
l

lb lnrc ca cea mai marc categorie de copii cu tlLlburdri disletlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu ;i citcsc cxtrem
fu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd. De multe ori,
rl l .r' ne(ibscrvati mai cu se;rmi in condiliilc unei exigente 9col|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp .orelcaza lar u oreocuoare alcclllrxrlrl,,lin prrred fdmiliei. ppnlru efc.ruaroa remel,,r dn acr.a :i
IFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii. Astfel dc copii intiml'l'ri dificultet rnai mari la scris, dar manifestn o oare(are repul3i-tl tx'ntflr citit. Deti pare sr.trprinzatof, dificuldtile cele mai pregrrnrt('nu le au la dictare sau Ia compunere ci la coDicreaunur
l, \1. I I aldra rirm,rlui lnnt. adoprir ii s.ris ,i parlial in , itir,
"
rli-,t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimca gra{etn|lor (fig. l). Snrt douA Jaze care devin evidente: in unele si-

--t( Z.J"**
"L
C,-ntz.<-:..

\,'/^ r;/4 ^.o/|,-,t -Q'-,>* !" -^t-*,--t;

,*^^ ul, ^ ,L-- ! t 1l,

4" A"^- b* i +1,,-^.,*

-1"*t,tu
"".A;
q
L!a4
,,1
/^ ,44
-,^L',,

\n

iLii,;

r.4q

"'"^..-JJ a .;1L,.:,.1- l,;

l--u,J 2 /.,,"^-

,,.;r-Lr, ; t;,,>L
^'^,L

\.e I za,
E., Carc.teristicile
diNletiei ti .lisgrdliei lo tcol4ri,
(:nivefsitdtii
Alalclc
Bucure,sti, Psihologje, r 9?0 , p . 1 6 1 - 1 6 5 ,

'"xr,tl nau &^^' , .

,^,L-, * t"l*, *

?.!*"

-J* t'^ , h -J"

!. .", ^ut L.c*.!rJ

^
1".

^".pt

,r"L

*J,^"/

y13o, t7e/n'

* *.*u h.".-.t-;-

Fi g. l . S cri rul di rgr.i i .al nrni col i Ldnrc Las i rl \_aN rl .77.l taf.i nte1..1i /ns trl eri of,rl .

?8

L r^

tth,l*u

tdaiii capilul s.r;o foart merunt, ,.puchiDosrr, inghesrie SraI,

lljl, iar in altelc, grtr{emfl
mele, dintl impresia suprapuerii
rint ircgale c:1 mirime fi depd.sescspaliul n.rrmal djn pirgin,
(fig. 2,3). Dc r.narcat ci atunci eind i se eiraS('atcnlia, i,)Imi,
s.risului (lcyirc normaii, iar sprc sfirqitul clasci a IV a realiTca,iii
progresee\'ldcnt. atit in cec,r.e prilcsto rapidjtatea,cit fi jotnl!
iste con,sticnt dc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac

G7L.',
tJ).|t

.;.
d")

-.A

,"t.

J,,r,;

-'.

..

ful

r)tJJ)t

,r/-.4

-e".rl'"t,io
,,lc..z,o

,r .a s

/.t.,; &,!.o i,
j|,.....,,-.^L

./^

,1k ,1.-*
t4

id.rnd

.a

"

a**;

,,

@4

*-

), -^1ro
-a-1

I 24,+,r/-y'JL,,a,"-,y .ti i,y rd-r4

'ti-^l'zt . .

y-u

l" i;z

.,,c.''.1 !

/.aru-

#*
"n

,r- /'u;

Ial^

t^,"o-n--n

:i4-,2:,

or r.i,nn-rd L
-;,\^"'d
-&

nL, s,. ;a/.-)J, a

-t.,
fr.1-1"fi U
-J1tl
i.^.pJ..",t uy L- V;-".pt * uxi lo hiz *,,r
)--.:.1rrzi

.sa-,a1 i,.r

l'.,

te..\t//"a

L,, ,,,,1:,-c;

t.t i' *. .-n L-7

;-,L'J.
" / bt 4a,aL1
p1,.,t7.*"
? Ck*
y';71-x1ht
)tclr...
-:iJI
-2/r1! /?ada1 t2 /, 2"3-:Y
lran

F ig

80

2. S . . s r l

/qLdIf

unui lofil

d islr d ic

si d jsl( r i.

( lh cl.sa 2 lI

r'

tu,

il-dux )a.a aa.u.tL

'cfu

hL\

,ti,;1 ,c\f,

AL 4^W,L 4^,4
!i !

i L #
/Lc".
,,1,4^ r',^
/L-9/,u:f4
.r,it.
,,, i2..t ln ),u-r4-, JS
>a.-lt
/ uw),

,t'!-"l&/iL

a. \(.el .ri .oti i

i L..

1 r' nl i

r:r' r

nrrrl x i L' rx r'

' /i l l i ' r'

]a
r,l i l at!.l ' ,.' rap.,-(ti .i . i tlt er es|r l per lt f . r lect ur ir se m anif cst h 'r ']
IV
-a
a
Ini j l ocLtl ci asei
ri
i :
r ': f r ' : ' r '
'
..' n' r. I p;' .
^: '
\J'
'
r
< , r idni . L; . n
ar ', 'r I ar d't r L
Ii ,," :
.,Io-t.:
"

,,.;',:.- \.'
' i \i .i rrl ].Fl

1,.
,.,
';

,1

ir'rr''
''i
- r ' J r Lr ir '-' r'l
t ur r l^ L"

l i - . " . 1ol

'lr r i' l': li

S'I
i 'r "
'1
"1"
'o:
Jr
'lr
p
r.;
" ,," ,:;,' ' ' i ,." ,, " . - , . p. . , oi
dc- ^lr 1r . . L , ^i m al
, , ' ,i ,. r,ui .
irrcruci:at'A' dar
o usoa.i stingicic sau ]:'tcralitaic
'',,'lfl, ;.i "ii"t,l
scrlsrtllli c'-1 mina
p.',r protieme acoselitc in in\'alarca
, ,;"
posibil'r pnLrcrea
rircanti. i-)il.I rrrLnct Cc veclere motric, nu a lost
:
"r
a m n_
la r ' i Jr P s- n'aniI t '
.r . i u, ri a ." Jr t' l r "f d_i.
r r "n
r
|
opi) ' ' 'i'
l i 8r, l E I t r l \ : a
.,ea , i . rul r rti
coPiii
n' ai sui ceea cc ne- a dct er n, inat s'L incadr im
i " * .1" "
t" " "
gr
avc
m
:
!
9i
rej D ectl ri i 11 al ti .ateg or ie, ( u lm plicalii m ai
'o! iot lr ": nr I J"
,i ri ' -,.
't
.
.
''^.
t
'
'
"iLr
,;'
n; 'ir il f \ '1" r d' - D
r " 'i
r, .
i' '' ri
^ri pi L : r :
- '
': ":
:r-

8l

.lrn c-rt,SUrir 'elor dF,.risc Ia capirotuLerinlogiej, nJ JL p,rLrr I

In ljt-^ratura de spcrialitate, viteza realusd a citirii si scrierii esl
.
l.erri dc ^xi\r, !a alrnr manif(-r;ri, d(tfcl .it Fa dcvinc o torm,
\c "I, l"r; i1 . ,.1-,.1fcn.'nen.lor dislexn-disgraij... Dar \F ...c1
noatte
cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifii
ra dirgrafici si dislexici estc redlrs. Ed. Claparade propune termc
nul de _,,brarlilexic{. pentru citirea lentA (ieduse) - po;nind (lc ta
termenrjl de bradilalie folosit de multa \,reme in <iescrierea vor_
birii sacadate, lente, rarc. Atunci se poate spune ci e:risti
o
bracligrafie pentru vitcza rcdusa in sqiere, mai cu seami cA iiaici
fenomenul se manifesta mai evident si mai pregnant. Au existai
incer,ir: dp mi.urdro a \:re7^i ciririi. compai,lii tbcind.r_seInrr,.
(ooiii dotdti in c:l:rea rapida \i dcpi cdrc i;rimpinau difi.Lrttali. iF
.l
(l!'27) e5te de parere ca un dictexic circqrr
"..t:"I:.Brchmdnn
1F lr_ ,t ld ti or'mai l e.l, comparari\ .u normalul. j.p bun;i drop_
14LnM.*Crit,nhrI
afirmi ca,
ficc"re (op'l dislcxic .:t.iF
spec:at.pentrJ disl.x (ul
'r"-iln. HFmrr,d -stc \atirhila. .n"nu
\rF..-nl"..
.a fa.d prl'rracF qnfpl. .upi i sau auot-.
-ton.
i:
,
rr
Ump
re
joasE.
rtesc
.J
voce
pcsre
rre..
pred
rerr
rcpeJ-.
1('nI
rar .r*o , r^.{ - | \n.F tare. sF gribe..c, curpcr;tLrd;neJfijnd altFrdlii
8rc., i.l- _ddrurateghi^:rului. TutLrci.m.jorirare., dirtox _
.dp
.1r qr
cx.4r.le".,
rlor gr."es. Drin taptLrl.a. ci rind
'r
citcsc Dre.r incel*.
.,].DIIIICUT,TATI TN
CORELA.BEA COMPLEXULUI SONOR CU SIMBOI,UL
GARFTC SI IN INTELEGEREA SENSULIJI CONVEN}'IONAI,
AL SIMBOLURILOR LDXTEI
\ . ,.1 , . . r l ii. r l. i: i r u L .s ,,1 ,2 .o a ti L t, .a p i i i .r u J ,l af. p-:
,
I ic ; n o rmdla, c it - i ld. p i
.r l r" n d j ,a p n c i tl p te , I \aL.u
r!,tu,r.
riri psihice -- cu l'emarca ci ta ultimele doui categorii fenomenele sint,Jnai accentuate. ln principal, ascmenea clifi;ulti.li
s. da_
tolcsc
de Ia nivelut perceptiilor aclLsrico-\,izu;le si in
_rulburirilor
gcncral, dc Ia Divclul proceselor cognitive ce aLr impiicatii
n;patrv(] asupra cfcctuirii
operatiilor de analizi-sintezA
9i rtiscririi_
nA rii si mb olur iio. ! er b. le

In planul lcriei, difi.uitdtile se mar,ifestE prin neprltirlta.r)pilullri cie a idcrtilica si citi cuvintrLt ca un intreg, ca o entilate
t C ri tc h 1. y,
M..
.l,.ol I]ockq I nrited,

a2

1 lL. DLtslet:ia ChilLl, li- illt o m H e i n . n l o n n , ) \ tc

'"'iio*i!
ii"i;,"fi'1ii'""'f
u'i
"5"',"'l""?i:x
l"j"l*l'?::
illllll,x,
s:r'5icr'
c'mponentc
Ii'J'i,ri., ,,i;;"i';i;i vai aesraua
.pcrcepe
J"ii
;l;i':],:;!'""'JJ,qlT'l';Ll1':l:;:1'
;'ll.':lllll,l:".::"

:Ul:J"::
illiii":
J,lil;;;j;m"ili"l',r";:..":.t:"llll'x

-j'll;,$531.'1"
:lit"i"[:i';:.,:'
ilrll;:ii,n.li':lifi
or \ l l ,l ,,r' .i frdzP l " r, dr Ll in cr L! / a ( ur r cent r t r ii acr pr a 'r nr r aI lLor
.
l
r
.
l!
,
1
,i ..,b , unr , \ . , r n m ai , i, dFplin*
', l ;,;.,;,,. .;;;;-,.,i
'
gr '- r t r al'
i nrrcgi r, a rn 'r I nf , 'r m alir Dc aici : i o \ Fr 'c dc
i ,tr i | r
qi r 3, r , 'r la'er lJ un^' r 'lcr 'nlc c^ sL
c.ur,i l ir c
,,,..' ..,cl' i.r.erei

n\
lk)firr-

n J=.
xt4.A(\. . "\..

a^-, J^"tN Ntltastl-l^ilNd

f"
b"','+ At-hJ,r.il.aL^^{aN^- . .'
fuL "*A
n

e"ffi:ffin; i;;- ;;I[k^,!-t'siilht'i

)r^' /04r'
"I'tt;w^
lag0t6- Xr,,rv{nitg
Kilf.'fu'n";:t42^i *'o &{tP
r,rf!,6
' 4r,tnfutu-,\L
.4!*.Wtn^
,, lt'
nt
'1a'
trtr")ffit)f,
ivliint,.tii',
'V1l\lt- 'm
wt a-.,
ML t-C-]\t
tNA*'@lw*fr^W
",nfr.
^4',v 1,w/nw-'vF'-n';' ^-\a'
trd6 lnL J'rNt\lY
t$& 4$

dt*-,

'l{u'tX tV'm-v
fuNd /i;r&wrt' 4w-7ut4.
flh:@b

tt'Y,
rt, a"'elY$*
n'fr^,;E
W'frhk;tL
X"ffi # ;ttdl"Tra.','/L1f)E#","^
h

r;u4rd
u/N
irlfd K^-.<P4!tv'D^- fv4^x ^L b4r

fri* *

Fi . ,1. S cri srl rD ci l el i 1. , l i n.l as a

.l f_a

nr l nr' !

ri

83

n'ri,

inrr r,.J.1rry,i

c o l ah rrlF

sen..rat ., J,.r

ld iil LIE id ee a de bdz . i

lementc cu ramifi.;Llr

Crilchley sintetizeaz:i alarcte

adunat(
,t. ,l l: "-r,'efi !:p rFr..,i,.r".-:li
li'l:;i,.:"',
?,]:::'i,;l
ii. ,d d e Itru re ,..
,.y i \L d o , .drcs,,ri a
..r.

,: r, 1'.
ur"'re
.o .L rr!j .a
-i ,,: r-,:r.c ,"c. t; . , i c , r
,...mc n r..
,p " .tt,.
,r !
. l ^ rru r,p D o t ti . rrp ri r..
Lr
r
j
:
1(
.
.
t
j
l F)'1'

" rnri
.' a" .

,-,

;::[ii:"ii:i":",1iiXi::
ii:"]::li:*
ff',l:l'j"m:^;Ui
;:*,ll:
-

grcLrtali in citirca cuvintetor cu ur grad

mai mar.' de difiit dctermiri pe disle:ii(l

, rrr: 1. n, , u u lu .6
'l1. lr J :
!a l rrii I Le Sh jcire r lor; ,

J."_"lili nr. difercnt;erea r:ur.ilrehr si Iiterelor ascminitoarr

_,,: pun.L
-.un
c1elect.re au.titi\,;
- gr.utili i| trccerea cte pc rindut citit pe rjn.lrl urmiitof .jj
| .,,/inr.' 'r -t ..,ri. C. t:ti^in.l_, ., , :r.ru".i..r
I Jist^\i r:ii

i ; : j; -'t " '

J u i "i Ia '

,m.-u r-r:n i ..rl.,, lr - - .Li.r *.

g*'.lili
in jntcjcserea celor citite si in rcprorlucerca tor:
l]:i
. -,.r. )r \r tlj.ur\ofartjce,
DUrrlr,r
' t. r.'!.pd tucmei udrF h rcxr, lui .i a.1rug"re,
, ,.."_ f".
,,
,tl .,,i
.:"p pJr \. r,imrr, ^. .,r .^, .
., ..
,
6\ .; .
!
.
- .mrierea
unor f(rleme sau .jhiar cuvintc;
r f,r.ecta a accenilllui, mai cu seama
Fe cn|itlier.
-

";,i,fi,l":.
- m'sciri ate buzeior si emitcrea I
\' dlr '
^ 'r I imp'^
i\ L^ o.,r ,',^ ,. .
'
"",,1,T
I
d' ;r"li. rl | .trmpi ir o .^r'. ,,
J | ,.,r
^., ';.
,,i 1'
rrc.r .r e'nrtor
La.rnr n d1.e |
1;.a-, | . | ,-r.rt ri s, %rr
b, loml. sfri.ull' o.- ru...
i..ar',.lr....-n.t
i
I. I -..r ;-..f. n-Jnr ..mo, n.nt.. r'^
,l ri r:. r..
- 1,.
-u,
...;..

r..

:.
' ri lFq ; 1 r r ; jc \ . . r ^, L, Fdl
..r:., ntL-c r..
,,,
:..i.ii
. r d. FLt d
I n; _pe. r
d.a^r.r.,l
L ,,ri, ir. , . . . , er da
...: I rt r.- r,rjt

f) r

dS*F+-

&F

'

:r
:
t-

4.-,

i-.-

./- L*|,.i

n^ *-*-'

i t

'JlXd(

d.6-Ldl.

.7i * /,ot*c
,p
'1-1\t\.L2a
4<

.ta

t i.-t

wrA

a,<- 4^U"/u..I!ir-.

5. l.cif,ji

i.tLi,

la .

uutf'-

j.+rc-a-:cA!*r,

^"fJ?4
";/'-^..
sL^*. .i:j
tuo,,
e@*,"a
,

...{ .j,
,jf.._
rrllr-

o comprjmar:c, p.'rtrr c:i subie.rol are ctiticultdri ;.

.i:]ir"r".
concomitcnr::]_a .ontroiuluj cclor scrjsc. Datorite accluiaii
f.qo_
men, comprclrensllineapcrfecti nu se realizcazi decjt la ploprzi,lii
au fosl mai des intilnite saLr.are ii snrt ianirliar:,
rr: ri r,r,.ne, ei.,,,td
ca ru ., ..-r,it^.- , ^.,_
lr-l
rc(D, :l-::. I
li r nLr. .4mrrFxrl c^- .r c"r" mt.li ,. rn Drirr I
"lpni
ri.o, compc;lcnta aUdjri\'A si simbolut grafic, piin inte$r:Ji,-rl
84

,,tr,rponeit.; \.izrnle. lntrc celc .lord componenic,!,izuali si a,,rdiri\ r, trebuie si exisle unit:rtc si eclrilibru pcrtru a puta rcpr(F
ilL(1', grafic, conpiexul sonor. t) astfel dc ilni,.ate si cchilibru fa, lit(are frorclionerea,ir planul iclcaliei. a operaliilor dc anallz:lr rlt7ii, ca -(i a cerlorcle comparar(r!i dis(r.iminar'ri' grafen(,lor irr
\,{lorea rcrlirrii kr difefentialc (fig. i)'Il)ate acesie ri;iic!ltiili
fa.i sil aparli, la a.uastfi catcgorio de disI f,llici, o scri! de caractcristicipe care lc sintctiz:im astfel:
|misilrni (]c grrlcme si culinte ;
' actilrgiri de grlime si cu!-jnie;
ir'rlocujrealuror gralcme cu altelc i
contopir.a unor cllvjnt priD alungirea unor ljnii cc unesc cL1riniell'r.so.cl,ivc;
rrr.spcclarea spaliului paginii, ce se poate manifcsta priLl rcdarea inegal:r a unor grafeme, sirirca unor tindlrri, inciLecarea
ahora si Prin ncpistrarca direclici clc scris, adoptind o pozillo
ari prca j.s, .ri prca sus - nr pai:tea dlrapt:r a rindtllul
({ir'. 6. -,')I
milrifestarea s.rrisullri ra nr oglindr"r !:rrl a uDor lenornene arem:inartoareDrijr J,rotirca( (trccerea) Llnui grafcm in lo.ul ait'ria.

G).ao,aL &?,

&n

o/w1a..
./*,

'/A
(lictarc.

.1LA,L d4,

746

^-anl'i
.& btu
rt

a. ,hr
'a4/d

G-*
alj- 'g'-;"*'

i*1"

*1*rl
-"*
e "^-Y..&z.n-

4,. /+.*rL" 4t

,4C*;i;.'ffi

/.z,tu) ) J!AA.A.,,t"t'.,1.
Nil
ar4l, a,
4.fqr:
-Jil.hbar,;i4W<,
jn ;;7_-1.^1":
"a- ",i/*l
*ar',2 !.<",t ;tt- ;!

o&fu.*; t* la,rr.rd,
,4,'-1" Z.%".,e ,L\
".;,ne*
DJf, J.,/nc>,-' zSJep ,ru.L"zu {.1Lra4;*
dt
o zr"U - J?dU
d, ./,zz;., ,
--t/rz.
{4n
Dte.t*
o j,.,..
{D-rLur., $4,
b; zt u<J"l'a
,022 lQaJW. ,r.,/""d,
l, rt . ,'e
. : i dn
r n i. u n u l t . r t d e !a r r . u ! c1 .? d ir cla sa I ItI i

,a:
+n l;,6J41ii

fi i 1. a.

4,L{.atlrLL

; 4.J";,q.,!tni

4fy
f.i8. r. \.:lnsi

eleT int.-o !roba d. di.tarc.

l), r11mai mul1e ori, acest fcnomen se produce inire grafemclc

,|rl'nianato.'rc;
,rr sr_ntsufi.icnt ale diferentiate grafmele asemineloare
'ri,l'. rc.sle l.n(mene,
.er, c!:dcr'liate la nivcLl le\:ei'
'a si
,.',r , ,r,''1Lrri|e )i \uburLlunaledificJltalilor de (urFtarc d compresi rnlelegerii \entului 'onvenliffal
r'l',r \,'nur ru
'imbolut Srafi(
,r l",lr l:c ii lcrici. Ele impiPdica si fnrmarea rleprrnuerrior
lrrt\istice, !'rin(l efecte negative asr-rpravorbirii orale 9i' in gene_
I I, rsupra e\.olutiei Psibice
I DrlrCtJL'IAI

lN

RIjSPECTT\LDA

REGTILTLOI'

$r c'ql-rcR-qatcE

GR-{l\rATl(
^Lu

i\tragcm atcnlja in mocl spccial ci aceastd c:rlego'ie rlc difict'l

,,i1i p,,it" tl ltrair"rin consiclcralie ca erori tipice disgrafice ii dis
l'.\i(c numai dupe trcccrca unui timp neccsar instmjrii in scop l
n. ., ,ii :i n'r;ir'i d, prir,l,ril.r o'lLgrafi(' 'i rdliJrd'ice-".\'r"
(l^ brTd rr dprts'ieredJpF' rrrrrarrl
, 'l.rr.i Jc!;nc r''lel .rn
'riier:L
,,,cltrr erori,.arc \,or fi raportate li la nilelul mcntal (fjg 3' !))
fiii i;r,', n.i \or Ii luate nr conside;alie ca erori disgralice si disl, xicc accle di:iortograf;i 9i dificultdti caligraficc ce se datorcsc
r(lrnoastcrli reguliior rcspectivc sau acelea can' se prodlrc- spolae-Le \'o-o" Jp o dnrl'nili 8rartra
,li',,n1:mplilo";ra; .u.e;m;,;rrl
P,nLru a lp ',n",derJ "oe'jt:'p. nle rnb to 'I..'c
,'.'
"""'".'". an,rmite constanli si freclcnli in compuneri ti dic,,.i'a""a.1
"
tilnit diserafici
i:,,ii, aur un"u.l
;i in copierea te:rtuiui- Noi am
abllitatc in a
o
anumite
ii maturi care manifestau
pe ortogra{ie',,k,jcsccn,,i
nLL
era
siguri
sau fraze la care
,,,
u.,p-itii
"ii.""t"
si ai.i aceste
dar
posjbil
in
compuncrj,
rca corectri. fenonenul este
textul i
cocrenlei
detrimcntot
prccau-ti;
sint
in
u"
iar cind
in
scrjs'
mai
cvidente
-x.,"i",."C-*"
dificlrltdti sint
Aceast:r tiegorie;c
s:r'c
sau
citrst
Disortograficul
sint acccntuatc tcxtLrl devine itizibil
eSlam;r'i
r,
\cmrrr'
\ir8rl
.5
p'rrr'ul.
prnd
'l
r".i.:, *p*'.
-i
r:Lefi
tp.l:druts er. 1n urole caz'rrr. 'e 'rir
..i'.ii.ii
"'
',,
o n'epc oropozitia
.i i, m Jl'' rl 'rr\inr'lJ:. ir in "irclc
r'ri'
rrxLr'lr
lr
l'or '; a)drJ i Lrrrcl
tir"ro mna
-;.;
."1, r*r",,
pentnr citliorul nornumaj
nu
semne de punctrratie ne.unoscute
si nu poate da
reclrnoaqte
1.
mai
nu
disor'tograficut
a"i
asupra lor (lig 10' 1l).
-.i,
erplicatii "l"i
87

ry

"r-* f*

a^

l-.u,)

7Lu-rn-t4l

.(&

.s_.L,-,ett,fx r

I - z. t >pleaLinz

r'r/t{,L -

t*'

( "t*"*
tz -'a-

x-Lftn

,L./L
ln citire, disariografjcul ir.o o voibire. lentA, sacadatd,
,rnonotoni
qi lipsite de intonatie. Neregpectalea semnelol
ortogfafice duce
la stengerea pauzelor, ceea ce li ingleneazi.r hJelegel,a
celor citite. Ca fofme speciJica ce se incadteazi in categoda tulburiribr
88

.Fi*

E, Tr.r3cri.r.a unui tea-tde cetr u. elev din clasas rt-a ra{iriitut

arniuilcor.r

dislexice si disgrafice, disortografia poate fi consideratd, ca inaptltudine ce survine ln perloada insusirii scris-cititului sau o tniburare de fond, surverutd dupa initiErea in grafie $i lexie, ca urmare a detericrdrii thor structiiii nenropsihice sau functii impii89

" /*

4Iv *l4vu

.fr1;x
"
"h#:':.!i#ffi"fuy+,

fu.!.o,&;

//A-cLa f/.

-E;"Y:^:W,ffi_

Lu

,7-+ara;t

:i,fi?;t"ffr#:L's,^t,r;i

i\i /-uifu,
"ltttr.,&-L-- l*-rLl-

*::y*biffiW-

-tri'7/w7\D- . /.d&tun6.

'Y\

,l. r

t . _{. o! rn c n r z t n , , l : r n i ( te d ilr r r f

ta sl],sn n t fln w,i , ll.,t.

cate in prcccslrl rspecti!. llajoritatca spccjali;1iior consider! c.

lenomfnele (i's(,ri,)lTafice, chiar daca dau imprcsia ce sint .epa_
rate d. tulbLiririlc limbajLrlLri scris-citit, cu timpUI sc transfor'ma
in yerjtabile disl.rxii si disgralii. Asrfcl, R. Mucchie i ;i A. Bourcie.r sint .le pirerc ce diso ografia se prezinti ca fiincl similari
disgrafiei ori ca fijnd o sechel'r a dislexiei. Maric de Maistre ! o
I Mu c.h ielli,
F . , Bo u rc i e r
A ., Ld dysletie,
cla.le, Paris, ESF, i974i IIa i str e, M . , Dls l? i i e -C !s o ,rh o g rd D tri ? ,

ntola.lie dt.

t!-\

'241"".'vz- .oh.,l

xf^,zx:ftwffi#y
U:*l n., )n,\tw-JJ XX'

,&L

Fi !.

.: "'4+4't"'-

ry"WY!":

7, -:;.'' i;fi'.u

l l 1. U .tp/1 ,t,'. , 1\, ., It.-

"c'a-,-'z-rL

'<2"2"etJ^)'4'&'

t., o

prezinii! .a un corolar al disle\iei, pentru ci orice

dislexic esl,l
potenlial disortografic. Fr. Estienne 1 arat; cd din
moment ce m!_
canismele a.tivitaiii ortografice sitrt mai complexe ca cele ale ac_
tului lexjc, disortografia devirle complementard t lburerilor lexice,
i3r S. Borel-Maisonn) e subliniaza ci disortografia are irnplicatiL
regaljve irr invelarea scds-cititului si in achiziiiile
$colare.
Din lrunct dc vedere calig:.afic, scrierea disgraficului nu esre
.
dreapia, se airrngesc unele grafem comparati, cu altele. unelc
sint prea marj, iar altele prea mici, se suprapun unele rinduri
1 Estienn..
F r . , L o ng \g t
: Ddpi Esti.nne,
FL op

et 4usar t lr ogr ot hie,Ton I , par is. t r il

90
3t

ro/t"kL

.fi

:l,t",U< ^i1L"'';
j,

"aW

nlxlLg,,pi

***X, to a4l-2,'
-1r.,1,
'i.

/r

/)

^- - - -

' ' ' "-

il^
r)-"-;i,,,2,
/\t-*t1
n
4-&--c*8
'Alrn'u';,2'-<!!
-,/"l;t u:^"cL
j*
ea>,.U.,L
4.u,.
a)rr,,,,.fuq
-..^.zr.""til -et
^
-tu !a-c 2.lz+cC.\z.w-.2>h*,_
..,w c<
.,'s4'wa4o,
y$t-f/-..,4'.2:
lvuh
c..,,taa,.lc a1L.!
t'Q- .!
4^
-'l,^L,t'l.d
r.
'

ll.

. \ (. l r

't '

,u,.14 .fr'
2U t c + /-<:
''4JS ,1t ,".pt.,f,<2,-- 1aa6

i-./--/-<);-).

. p . p v J o i r o .;

fI/

car>al4

,t"t ,a,r'/.gDt
in
'fu,ri 2o(,*
/t,tnult
ad/za;
"*r"p*t//t'?L; i rrt'n*;

lf.hsd.]) &U'Ld -Ailn'2, .JtLr4a44

J

t..

'

.Ca,2/,afi2

c" J, ta r ^

sau dimpotriv;, se lase un spaliu prea mare intre ele, se lungesc

unele grafehe atit de mult incit se produce o unire intre cuvinte,
creind agarnumitul fenomen de ci.rtaminare (fjg. 12, 13).
ln general, scrierea qi citirea copiilo. cu asemenea dificultdti
gramati.ale Ei calig.afice pare bizare 9i paradoxala. Totu$i, acestea nu treb]lie confundate cu manilesterile relativ asemdnatoare
in eazurile tulburerilor citit-scrisului ce apar in afazie. Tulburara
dep.irderilor motorii, in afazje, atrage dupA sine o serie de manifest:d caracteristice disg"afii 9i dislexiei mult mai Fofunde 9i
care denote Fjerdrea stilului person.al existert anterior. Exist;
o mare labilitaie de la o perioade h alta 9i chiirr manifestdri care
cr.eeazi irnpresia estompdrii dezoftlinilor
rheiltale, frcvente in
afazie. Se pot aprccia unele performanle ale scris-cititultli irl perioada de rcstabilire a limbajului, dar si situatii de prebuiire a
deprinderilor ce intervin in stdljle de incordare, stressante salr de
insaI i! Iar !io.

l)

la "a-zaovbJr" fu /bn ltpd.

/k 'fui au az r'/.t4pt-aqzzt.d,.!-t
Eafl/ AnNh
'thn
"alaan a*d*-n */,.f.twt a
.,Zzdq
!ig.

-CU

12 Elev Cir clasr \ra cu'dincrc

dirg'a{ie ar.e

ratl

0:

'/
dol&Jt

fenomcncie de dislalie polimorfi sau celc ale disartriei

l,,l'l,1LUna
lr )splrn in limbajul scris-cit;t. In copiersa unui text, fenome',r'
r,rl (!!o mai rar ii are un caractcr labil, dar este foarte eviCant
lr (l (.larri li compun.'ri- Cind a\cm dc-a face cu fome uioar3
,lt, lirlbur:iri nie prcnuntici, cum este dislalia simpla, transpuDerea
,fi' lr! mai mul1 in citit, iar in scris, ea poate si nu se manileste

Ert6D&.

"'"flOt/" ,,0d'
lt flJQ1ru ontil\luaf1

-m"(al4t Jqat nan

)fuauina. hp,rup^ittt
lS/r,/g*
",Ylxl /l^q;ffiu ,f,nzAlaA. wnd,(oz
flonA l"i'WN. tinvil-dnnlt t,
ztnt,at aA{taa-V@mdruaza
Jrv&AX/,/J4,tu t4aoaeaA a^
-//L Ja-, i,aM,

('illfgoria omisi nilor estc fr{x!enti si cind e\isti altl' tulbrtriirl alc vorbirii orale, mai ales cum sint cele de ritm ii floen!6
( ll)ija1i, logonevrozi, iumultLis s.'rmonis, iahilalie, bradilalic) sar
'
'h. polimorfe (alalie, aiazic). Dcosebit.Lepregnant apar aceslc omill|lni iD scris-citit ca urmare a fenomenului de nedezvoltare a
ll'nLnjolui in gen!'ral. CLrm toate acesle caracteristici se corcleazi
,ri cLr dezloltarca iutelcctite li senzoriald, ln debiiitatea mentali
li la sur.lomulii ir ctus de dcmutiTarc existi rrn fenomen compiei
in cele mai difcrse sitLratii(f;g. 11, 15, 1ij).
rt sr: DTanifestd

etzTktUA.Cr,<a a-

ll^ml.qa,&an;
ai 1

1l

,lid a r e
-{ c . l a s i e l e T l r t r o r ,a ti,

fu,tuacun/fkfW

L O]ftsluNr DE LiTERE,GIiAFEME St CLvt:iTE

Categoria omisiurlilor are o paio'td extrem de largd ;i este prezerta la i.are? najoritate a dislexicilor Si disgraficilor. Numai ca
o exceplie se intilncsc (az ri cu tuiburiri ale limbajului scrisoitit in care lru apar, in mo.l lrecvent, omisiuni dc litere, grafeme,
cu!inte Si, mai rar, prop(,zi1ii. -{cc:sid categorie dc greseli estrl
mai frcclenti ]a logopalii.are prezinid tulbnrifi rk: pronrntle si
ste proportionali clr gra|itatea acestora. Sp.e exemplu, mai in9.1

lv a,t u
1-.i g. l i .

S crl snl trn.i cLrre dh

.L\n

r\1Il

r .:, i 1!l c .r l i nti nn.

95

lc

t i S, 15. Scrisri colriat al n!ui etea, i: virnr tte tj ani, ain

rc.ara ajlr:{oar: l{lq.i

1 ,/fr&L

U,oa,o1L &u,,t rta^

,4/tt!4.pzrdLnLi.
U

w(

4JlLal
.'-

96

Dcvine un tapt ce nu m:r;

trebuie demonstrat: omisiu.ile
pot sa apard si in lipsa tulb!ririlor
limbajului
oral_ Esic
suficient s: ne Cindim la deficientelc auzului
fonematic
pcnlrll a avea imagin.a clari a
complexititii {.nomcnuld respcctiv. Dar cauzele care pot
da na.ltere 1a ID e\.entai atit
de larg de omisiuni in disgrafie-dislexie nu sc relluc numai 1a acestea.Elc au fost deja
analizate in capitolul respectiv
si nu mai rvenim aslrpra lor.
Irre.izArn numai ci, cle obicei,
omisiunile nu sint deteminate
de o cauzd izolati deoar.eceele
se inscrju in fondul general al
lulburirilor
s. s-dtit i.ri.
Omiterea nu se pro,:l.Lceln
fel in toate cazuril. Dcpinde
de o serie de factori, printre
care cei ma: importanli pri\'sc

lu,ol ocupat alc o anumitd titord sau gralem in raport cu altele, lurgi_
lr ' Ld
nL'
. Jr ; ,
;rrn\i Ll i l i . rl r" r i -r' i ,r' r ': . i
'- i
'm r lt r i: lir '| 1,l a;,' , ' l i fi Jl rtrr" r rear i/ ; r , : . i . " P Fr " \ ( t f e- . r r Sr up'r r il'
in scr is' cit
.rl
f
r
eclcili
at
it
l rl
I| i co.sonani i ce, om it Na {'si. m a;
gr
af
r
m
^'F
ar r ic- Jleaz;
u
r
J
O
.i
t
rb\i
F
rl l rr , i t, .
:i
'm il1- ;
'ar P
,,i \' l nr,.l c i r srr:r ci chiar a lil^r plor Li^ r P . i: r 'ilul cu\ in: clor , r n
l"rec'icnt, sint omise in scris graiemelc de la slir$itul cu'|llll
cil r i in
Ddr dlir : n
\l nl t' l (' r. ,are tl . u pl rr alu a, ' 'l^r r
'r lit
ti r,r" i or.a , r
nL c. m LJ d, r r in r r r e
d gr "f Pn. l, r
l trl ,,,mi l FrFJ
lrn aspect clczagrcairrl
ruzrrri sensul cuvintelor i in schimb creazi
cincl sint cmlse
cll
scamd
atunci
afectat
mai
estc
vorl)irii. Sensirl
J i: r 1't egcr ir 'onu. . ;
rrrri ntel e.i ' r,(l .l p l " p l
'jm
r
)
,
jl'caf
"
"r .
Ir.tL.rhi . i | :1' em_ ..d sir ur r i , ap"r , 'F'cor ' polir r r 'r i : r cit iL. i'r
i.
, o. nm : 'F, l , o. Lr ulJl Er di'nul
trr.,ri ..r
' . mai r' Jl, / pr li
grcuieti ir1 in'felegerca Fi reproourn atarc, subicclui intimpini
.t.fca ce10r sc.ise.

i'. ADAL'CINI DN LITEBE. GRAFtr]Irj iI CUVINTE

rn scr'' )l
J|l .iiit. lc_ornenul csle s'r,g dar 'i i-linpliilof. Llar
r,rr.o oarc,arc lf.crenla. ln ee'eral. rda.rgir:lF rle"orr o lipsd rlo
hi!r,ri ,.1 i rrncl'o."la!i: ir pce.izarpr ionnp' rorp'le uralemoro
,'LlSur.aro
i'r loc. ir spF.ial. Ii f'r'itJl ,u\'in1' lur. ddr 'lpqeori siIL
cle lcgeturd Este semnificati[ ca multi
ft'pcite li ,tn.i.
recitirca tcxtr.rlui scris nu sesizeazA aceast'
rliigrafici nici dupi"ui'int"
r,ategorie alc gregeli. Crafemetc ii cuvintele adAugatc in sc s N
'n ndlorcsJ ne,lte-,'ai cj m.li 're5raLa slabclor po.iL:1i1;1iirl 'o'a e\".erbarii e\.itatie'. S,nL pr'/'.tc uncle
ccntrarca at"nijci
-.i
rlcregliri u$oaxc ale percepliei, atcntiei si ale subordonerii actuluj
motdc in planul meniat. De;], din punc', de vcderc psihologic, adeuairile f I " d\ea :mpl"dli; n'irore penlru sln-rclJra irternd a in,iiri,t"i i. ,n rpJrtJLe, ele , \iden1ia,7'4"reglrri ce .e rnscriJ-n
domcniul psihopa',clogieimarginale.
Pcniru citit, esLe spccifich adeugarca litcrelor, a lnceputului de
(ulintc sau a cLr\,intullri intrcg, mai cu seami cind dislexia
coexis'.i, salr se manifesti pe lonrlul rulburarilor de rilm si Jluenti
a vorbirii. Exjstcnta nur asemenea tulburdri determirl o accentuare a addugirjlor ;i la disgrafici. Atit pentru lexie, cit ;i pentru
grafic existi;
in adaugarea iiterelor ;i graanumitd
procluc p londul tulburerilor de dtm 9i
iemelor, cind acestea se "pr;fcrintd*
lluent;. r\ia csm bilbiiala fi bgonevroza cletermind in vorbjrc !e-

9?

petarca mal lrecventi a onei anLrmitc catcq'rrii de suncte, tot r.'

arc 1oc lranspunereaacestorain ciiire li scricrc. sLrbforma adr
Sirilor.
li. su Esl l r t I Rr

f r c oN rrt:z rt D E l l l D E6 ,

G ri AF E l l E !r C U l rN Tl :

Grupa sui)siitu;ri1or poalc fi consiclerat:i una din caracterisl

scri s-ci ti t. Ml
cile re p re z c nt at ; \ ' e pen tru tu l i )u trri l ,' l i m b a j u l ri
l nrll ; j n om is iur i s i a c l A u g l fi , a i c i s c p o t s rrrpri ndc nel o pri ri
.ip;i sarL re;-.rli clupl cerc sri tleslilroar;i s bstituirite si confuzjil('
l r tri ml l
r in: l pent r u s c ri s , .l a f n i p o n trtr c i tii . substi trLi ri l e r"
cLa|;r sc d ) f f Lr z ; llf r din tr. g ru p u ri l e d e l o n e me , ]i terc i i eral em'
a-<emirlattoare. oin pund dt vcdcre optic: tJ-p-b, tt-tt, ra-tt' o-'
acuslice. Ien('
s-f, rl
elc :i i...'crs. I'dn adeugarea aseminirilof
pe m:isuri
si
sc
m.ri
marc
stal)lijlatL'
consolidcaze
men:rl .ip:1ii o
{ r e t imp l l tr , r c r i] c ?i L s i n l l u a te m .i s u rj rc c l rp c ratori i D upi pri ' l
c; t iirl a scm aLir ar ji,iie d l n p u n c L (l e v c d e fc l o n e m rt;c. fi e ki nestf
zi. , l j e o p li. t . |r od11 ,--s l l b s ti tri ri i i c o rl i l tz i i :i penl rl r grupurrt'
J . r , b -j ,. .- , j, - l : , d t . t.., i r:l r!r l c n ,rrn c n ! s L ' g:l seni rom :rar
d o u :' ( i r' e tl c u i i n o porrti e prl ncrya' rl
It . Ja i ro L :r t n ; , i i' ) . llal i L '
s e a l l i i i mrr, s-), L' r' l e-cr
:iLt rl l -so n .r . ir or ) , iz i! ic !t.n :n i t1 .e re
s i n l tcl e r. al{ r . lc I is iii i -r L s tl ' 2 tl i L ..rn l ,L 2 l i , ri i si srbstl tri i rca l rl
n r , , si i n rc r s , c . i. { ' s , r p ro d L rc d i rl i o a te c e l e tr.'i unghi uri dc \c
d r e : Jo n enr li. , ] i; ' 1es t !z i . l i o p ti c
D in p u n . il r ie t c der . p s i i rl .,l o g i f. c o n fn z j a ti ' ru bsl i trl i rci t cuvi n
l elr .r sr rl :: lr ) r f : lc iapt t t i u i c ri h a rC i c a p a t l c u tu i b ri ri u1t l i mba
j uloi scri !- c ilit iu c on,rti e n ti z c a z i , i n to a l c s i tra l i i l e, cu!i ntuL ci " :l
sau scris (mai cr leiLnr nr dicllri) li ilr't surprin.ti, slrtsul acestuia'
percepcrc global:i La,j:riri Pc gllicife
trecnr.l peste cl Printr{)
,lceasta si penlru frpluL ci ha..t:'iapalLil nu ia i|t consi.Li]ral.ic cor
opc
te\ i.rl . i d ir ! ' r iilt ] m en ta l ..1 s | r:r:i l i /.a z i , i i l mod.i gutos,
esr.ir :rc.cntltat ;i d. tr'iire:r
r1!ii dc ri)rali/ri sintezi. leiomeDrrl
l a iire l L rl p Li s r f alit ilt ii, a d i s c o n l o ri u L ri p s i h i c d cte' nl nai .l c c:ecu,ij, jriamLl graiiei 'ri trl ]c!i'.i. P!r ])laD motifalional'
rlie rcp.t;tf
ii 1):r
icnre iJr.,.f.r:,Lri tj.r"r|i aciiyjt.,l'c, crea c: duc.: ]iI indiicrcnli
. t L a n . i l i . l i ! ': : c r t r Ja r.D;on ,
iy l, t ur . i. r ) r r nr r li
ft, iI alt e,
r.r;r.',r', l1 !;r, llr)L ldr & Ci. , lllr i
j \:r.r za. t.,
r t { lis g J d J i . i i d r {" i d t i , : .
C.ifa. , . r i3t i. ile lit lc r t . i
: r . : i! l' s i|. 1' ) gi! i 'r i . )
rilp
silrii
:
i
hr
.
r
.
.
c
:
r
,
ri.
l
-^.1l

lrli

rlttinl,, lirr lips: perlomanielor lEnicc si ! . af ice dct er m ini i11. i3irrrr Lr0r modaljiilti comportarncntaicr iegar i, e il loat c. iom f . r r r e

?. CO \lxOPlRI 9I COrlr'IiI,tlARt llE CUVIr(TO

at ! seir ii d( '
I l " L f.romen mai r ar iniilr it c: . . c1. 1411. , dI
(
1.
,
\
';
r
r
.
.
1i
r
r
lr
i
I ll! lie ! r '1.
pentr.l
.
1.
cr
'lL'
ci
lE\
lt
ll
i
]r
scr;s
" ' t' l i
i l l l ,i l N i ari f:ti ri l c si i l act i\ c in ( ll. t aL. i, ct nlpir r aii\ ( r a . on, r
'
,r,l l , ,i copi eri l !. i n ri tji, epar . lxai d. g: abi! . e sir nir t cn ir l inr r
IIl l r. ri .ompl exc, {rum ar ii alazi, ", d; ss . ja ei! . t ) ar in . t ) 'r r
Irl .1r (r {.nontcn ae si n e st it iit or ili, des; g r , csh m ni |r egnlnr .
Ir r l l rLL.a,ri l e.u rti ol ogi e or ganic: i, ccr cbr al: t .
ti ' r 1()1,-i ri l cdc cuvi nte se pr odr c iil scr is pr in alLllr gir ca liir ici
l , IL rrl ti ma grr{cmi , i n cit se unc9t . cu pr jm a Sr cf cn: i u ct li ir ll ' rl , I Lrrmi tor. ai nd col j n t eie u{t r si- r t lungi, cilill'r l se dcsclr car
Ir,rr rLfor, dar i nti mpi nd dif jcult nli cind sinl cont opjt c cu\ r r nt e13
rri , (a, dr e\empl rr, c. le de l. g: l1lt r ; . SDr deos, : b; r t 'de cor r lot,l ri , (r,mprj ma' ri l c se pro clt c aiit ii c; l; t , cit 9i in scr is, m lr cu
i .,| D ri l a a.ej srl Li ccl i i a car e nu sint bj; r e consoliclat e dep! ! ] dcr l,, lcrio'grafice. ln lllrelc caz-iri. comprimarea sc realizi'azi Drin
,lllru
sari scflere.- urei piirii cijr ctLrint (m:ti d.; sflriitLii cr'fl rl Lrl rti ), i ar i r a1tel e, prin suplim ar ea nno. lit cr c saiL gr alne cr
t r fi pl a!ai c i n.rri cc pozilie a cu\ . lniulLr i. Dar e: r ist al si o a t f cia
s. r eit lizcazi pI iil pist r ar ea m Lt nr i
Itr)r,l l )i l i l atejci rl rl compri nlr . a
rl ,rmi tcr l i tcrc seu grafcme dir clr |int ul init ial: si se ad^ogi alt clo,
r,\,r ce drlcc l:. fcrmarea unoi noLl cnvint. -^'ccst r:ou c'.tvitli t9i
tx)rrl o p:i stra scns' Jl . dar cxist i sr i posibiliialca m odif icir ; i acest uia
,l i hi ar a formei sal e acust ice.
r\sedenea {enomcnc sint mai lrecventc la ciisgraficii si clisle\icii
lLfc a si rnlbririiri C ri,tm iji flucnia a vorbirli. Dinire ace:tea,
r,l ri l al i a Fi tl rmul tus serm onis dct cr m inii o m anif est ar e m ai acr r nar e a lir ecipit : ir ii
r!,rrtua1ea conroi ri ri l or si com pr im ir ilor , cr
,.Lrbi ecl i l or1n It l a sarci ni i.
8. l;trnESPECTAREA SP-{TTULUI PAGTNTI,
s^RrnttA 9t suFRAr(rNr.:IrE\ Ri\D{rRtr,(}lt
Foronenul esl c frecvc ni in har idicaplLr ilc de l. cdcr e. la c. i. . r
llllbureri ocu]o-moiorii, la si.ingacii carc scriu cu mina clreapli s:tLr
'.tnrgn ii in ambldexlrie. Fenomenelc respcciivc pot cxieta )i i1r

99

lipsa accstor si1.ua!ii, ftai clr seame atunci ciDd se lormoaze d.

lrinderi incorecte de scris-citit sau cind apar rulele tulburAri la D
lelni procesel{)r rr)gniti\l(. $i in debilitatea mentali si intclect'ri dt.
linrjii, rrrm;rirea findului ce sc citerte sau a liniei drepte cle sc e.,
cle1''j]lefoartc {rljfjcile. Intcrcsant estc cA in scris, chiar aiun.i ci}rll
siraliul paginij cste liniat, pistr.rrca directlei se facc clr oscilslii
cle la un rind Ia altul
In analiza lulburir';lor de scris,I. de Aj riagu:nasi colab.1jn
in consideratie trei categorii de itemuri : organizarca cleficitari
pagirlij, neindeminarea $i gregelile de formi si de proportie. In con"
lccnlti, ieritlrl nu capiH unitate, Iiind dezodonat, iar spatiul dinth
rinduri mr este regolat, ceea ce determina o nerespectare a orizon
talei rindullli. Neindeminarea acceniueazi deformirile si nu s.
rcspccti caracteristicile caligrafice deoarece acleseori sint rctu$al!
litercle, iar liniile ce lc unesc au intrer pcri si ingroshri. ln ce priveste greselile cLcformi fi de propo4ie, ele determina lipsa cle cla
ritate a textrilui 9i confuz;a dintre grafeme prin nerespectarea dimersiunii literclor fi a proporti,"i bastonas-"lor.
1n citirc, clisiexlclll poate pamurge acelasi rind ori se sar':i unul
salr mai muliej tirn si-li dca scama. Ac.asta doredeste fi faptrrl cat
inlclL'gerca este cleJicitari si ci nu se |rmdreste scmnilicatia contertului sa.r a ideii. Fenom!,nul illgr eazii si mai mult coDceptlralizarea 5i anaiiza.ea celor .iilite. Xlanifestarea in scris a nerespeciifii
spalilrlui paginii, sarirea Si suprapunerea rindlrrilor denoti, dcseori,
tulburArl spa&-temporale relativ a.rcentuatc-In acste condilii scr;
sul clevin.de"agreabil si ilizibil. Un disgrafic pus in sitllatia si-r:
citeascd propriut scris nu se poate Ccscufta. Am cunosclrt un ase
menea elev carc avca rczultalc bnne 1a majoritatea disciplincl.r
ncolare fi era consideral un iropil doiat, din pr.rnct dc vedere psii,ic,
dar in scris sllpraprLnearindurile, iar atunci ci11di sc atrigea atentia lirsa un spatiu craSerat intre ele. Eristau si sitrLalii cind srF
prapunerca rin.trldlor se Iec.ra numai pe o po4iunc ca apoi sa le
clcspartar.Tfncli!r1a gcneratd insi cr:a aceca ce.u cit se apropia
mai mult rle parlea dreapti a paginii, rinclrrilc coborau tot ma:
mlrlt- De obicei, l1o iti recunostea scrisui clacd i se arita clLrpaun
anlrmit timp si cu cit treca o pcrioadi mai l ngi, cLr atit irlimpina
dificriltiili mai mari in citirea celor scrise.
' A juriagL rrfa ,
p, 22i-2 27 .

!00

Auz ias ,

M . , Den. e. ,

A,

oP.

cit.,

i:

9. SC&ISULSEllvIL Sr clTllt-Scnlstrr, cA l\l ocLr\lDA

. dqrisul ser\,il se manifcstA prin inclinarea exagerati spre dreapta

Itll sprc stinga, ccea ce duce la deformarca grafemelor si ta slaba
dltarontierc, mai cu seamd a cclor asemindtoare din p nct de re{ht.c optic. In asemcnea situalii, gralemele sint criccutate alungit
il rll au inillimea nccesard pentru a putea fi pcrccp te u;or. ScrisflillLII ca in oglindd se realizearzi prjntr-o rotire a grafcmclor Si
llk'fclor in ata iei incit se ajl]nee la o reflcciare inlersl a imaginii
tt|pective pc creier. Fenom.'nu] este imprcsioDantl dar cazulile nu
rlrl. prea frec\,entc. Se p:rlr ci la baza lui stau lnrele tulblLriri
or\rlo-motorii si temporo spatiale- lirobabit cA sistemole cerebrale
Iu o astfel dc organizare !i iuncli(,narc incit nu primesc imaginea
l)"rceputi i. mod normal, ci.ljstorsionati
Mai flecreft, sc- manifcstii scrisul ca in oglindi in debilitatca
fi('ntali gra|i si la copiii stingacj. sllcl de subiecli crecuti des
n scris dc la dreapia spre stinga si pcrcep scrisul turect cu iiter'(lc vizute ca in oglindd. O astfel de tulburare e:;te pusi si pe
Nrrma afecliunilor encefalului, detcrminati de mcningite sa a
(l reglirilor emjsferei drcpt-. dln rcgiunca parietali inferioari a
r.r'r,icrului,
cauzatadc diferite .Uslunctiirleurotiziologic..
('azudle dc copii intilniti clc noi cu astfel de trlburiri
scsizau
{.i cejlalli c.,iegi nu tin cartea la fel ca ei, .lar totrrsi nu p..rteaucfecll1n citirca clccit adopiind pozilia 1.rr sDecifici.

Manifesdrile cvidclriiat3 mai slrs siit cclc mai caracteristice. chlar

rllci ele nu epuiz.raza intre'aga comple\itatc a tulblrrdritor limbajului scris-citit. Eristar si altc lenomene, crrm sini cele ale deformdrjlor dc literc in citit sau a omisiunilor de propozirtj si de sinligme in .cri:-,j it ce \' .1,d,. d:n ielF nu. , iara.r"ii.rir ,,rirrcipale 1a care ne-arn reJcrit si care apar ca fiind slcrn(lane arestora.
l'c dc alii parte, pril1 comlararea manifcstirilor specifice disg.afici c cele ce apar in disle\ie crcdem ci am reusit si srlbliniem
atit relatia djntr ele, cit si gra.iul dc dific ltate mai mare sau mai
mic in una sau in alta. ln general, specialistii pot aprecia cA mai
ales tjnind seama d. particularititile limbii romaner dar si in altcle, 'tulblrrArile s.risuhli comporti mai m lte dificultiti decit c1c
ale cititul j si se manifesu mai pregnani. Aceastacu aiit mai mult
( r cit, si din punct .lc ledere Dsihologjcsi fiziologic, scr;erea implicd
Jrarticjtrarea nor pro.c,sc r.rmplele ce depisosc simplainsusire a dc.
prinderilor si carc, cle fapt, airag dLlD; sine pcrfeclionarea abiliti-

101

tilor rie.ritit. Din aceasti perspectil.e gene.ale se impune sublinit

rea c:l .ilirea apare ca rezultat al coorclonirii corticale superioarL
sj a sintez.i din sistemele de loxbire, a recepiiilor a diti-ie, vizualL
si motri., a rcconoaitedi liteFi si a sunet lri coresplrnzitor, ca ,,
conditie de l)azi, jn limp cc in scr;s interriine reProdurerea ca {apl
crnrplx d" 3rsliTii ii .inlcza. n)rii.ali. Hvaite\.1 prccizeaz! ca1l;L
baza proce: 1ui cltirii, se af1.i imaginca clrvintului ca rezultat al
irieractiurli jnaginilol optl.c, a(rLsltrc,ii kinesteziceicerrace Fcr
.,-r:t. ca ciiir,.a .lnui cri\int si s.: ia(ia sinultan si rlu pc litcre. ln dls
leriie are 1oc o tulburare a citirii simrillane 9i succesive - l;rd si
sc mai poati fa.e corect ]-.gihrra dintre lilerd si s net. htegritater
auz..rhii fonematic joacA un rcl csenlial pentru citirea corectd. Pe.
tr'.l :cris, intcgritat.a auzulili fonematic !i a analizei auditive ducr
la :ormart a ariiculirii corecte, ceea cc faciliteazi transpunerea, i
planr:l Srrf;, ; schcmel.r vcrb?L.
I ;-n-ral. cooiii LlorJii
D .iLii:rar.a, i d. pa ..r.d o jr mdLar.
de an de instruire si-ri formcze schemcle mentale alc sc.is-cititu1ui clup:i care urmeazd consoiidarea 1or progresi\'5. T,ipsa unox asc
menea prcrgresese poate datofa, ta copili cu intciect normal dezvoltai, a perturbirilor dint.e legaiurile asoclati\,e, ce sint receptat,. pc
cale \.iz a]tl,9i celc ce sint receptate pe cale ar.rditivi. Ca urmare,
tulhrrdrile fonetice ale vorbi.ii orale sint agravate de asocicrea lor
cu ceie sinlactice
impreuni influentcaze neeativ perfeclionarc:i
".i
deprinderilor de cilit-scrisSirt usor dc recunoscut asemenea afectiuni dupil manifestarea unor tipuri cle grcieli speciJiceatit in sclis,
cit ti in citit; inlocuid, mutarea unor iitere sau grafeme in cuvint,
Lrnirea cuvintelor, omisiuni de cuvinte si propozilii, conflrndaEa
literelor Fi a grafemelor cu altele, disocicrea iiterclor si a grafemclor ri altele.
Analizind tulb rArile citirii si scrierii la copij. R. E. Lerina scoate
in e.ridenF ci Ia baza formArii deprinderilor corccte de lerie .si
gtafie sta capacitatea de analizi foncroati.ii care sA finalizeze
com nicarea, pe intreaga drrrale a emiterii verbale Si nu numai pe
anLrmite etapc ale vo.birii.
?ulburarile scris-citituird pot fi considerate ca deficicnle in dezroltarea anumitol facultdti specifice, iar in lipsa altor anomalii
e\idente, cu care se le asociem, le putem incadra intr-un sindrom
Son.ral de nedervoltare a limbajului. Dar tendinla manifesiaG in
teoria contemporand de a le incadra in a a largd a imaturitAtii cerebrale nu are lLn suport faptic sau erperimental, ci numai unul
1 Ha a t t e v. M, E., !,ogapedia, Moscova, Ed. pedagogici

102

jn\o ar-. prinLr' all"

B' I
'l'
Lttr.ti(. DaiFl' cle,.r.er,"falografi'e
rrrl.
rr"
r,
\oli'd
tlei;,
r'
d,\',-: ar rm"\ ',
lir,tnspnjiiul
"1
m..'
,Iru
la
r\ialitrt:
cofli.ale
nipol.
rl
ni(i
P
I it,.attr"i
';
'.1
I;ltritea ..rbie,1ilorn,r p,odJ. d' roAlir; ir. plarul leri' 'du hr"t;
tilbLrrril,r l:mb..Lrr'i s r"*:1ir. s,, c:al: l:; :'1 1.. -i; a:"e
'o,u
gdcedq; o
.ro .,aranctri 'brF :i-i a ut'
in,er.at
,arll'. aJ
'a
-pri[ntr.' rnasurare aproriinaiili ]a o caDli{icare a catgorli1o. acest ia
lrrlnlrc altele, s-; luat in consideratia evoltlia erafica ii le\i'5 a
r,'r)lilor nisculi la te nen fali (k' .rl priimatui'i Dc piklA' Hirsch
luirsidera c:l reTllltalcl olrli,tlrl. dc coriii frem;lt ri stut iD{er;oare
:JrLd r' r"J-d:r'i
Irr.
i,r";r
l{1,,ot' ( 1"
i
cunsidnrn
a t;'irrLl i rrlF
.c
.Hed
i1
dpl'rmin;
lnstru'r.,
dr
'a
ilt,rtt-' e"u, lUmir d. ,.ris.*. Cl " .arr.l.ri'tici ILJLF; 'o r':;':ar li.. r '. ai"e o/j, se .. lFrJ 'a lip .a,r'\:r.rte. 'nLUI i\"atF
turu mi(;. slsba i|lhiuiLi , infanlilisrrJl '.t'lfurlam'nlal :hbJ J 7vrttare a memoriei aualitive etc. Critchley I are dreptate cind mairll,'st,i rezeNe fali c{e aceste trAsdturi pentru ce ele nu slnt contlrmatc decit ocazional. Unele rezerve se impun 9i in folosirea tesk,lor dc tipul desenerii omullri (Goodenough), aprecierea mcmoriei
vlzualc in redarea figurilor geometrice complicate (Goutte) sau in
rleDistarea lomelor orientate diferit lBorel-Maisonny), reproducer'fr cle ritmuri video-auditive (Stambak), probe de articulare ralidi'
pr,ol;e de vocabular, probe dc discriminare dreapta'stinga.
ln aceasti ordine de idei, se impun cloui preciziri: a) slabclc pfiil peri manifestate in desen, in special, dar $ in citirea cifrelo] si a
r\(mnelor muzicale. nu sint oaracteristice disgralicilor si dislc]ricilor'
l,,,de o parte, sint dislexo,disgrafici carc manifesti chiar inclinatii
pcntru astfel de activitdii, iar pe ds alti pafie, existe subiecti f6rn
lulburrri ale limbaj lui scris-citit la .rare apar dificultiii de acest
!on. Probabil ca slnt alte mecanisme care le expDca, dar oricum
r,ducatia 5i experienta in domeniul respectiv sint condilii care trcl)uie luatp in considcra!ie: b) perlormanl.Jein \.ri' ri citil difcr;i
(le la o perjoaoa la alta, atit Ia omul normal cit si la ."i c I Ll:tAralic .i dislexie. AcesiFa cint in lun.lip d" o scrin dP ia'i.rj ps.huloqici .i bioloqi(r. Este sJficienl sd cil5m, in .atPgor.a pr.rnrlur.
o.
se rafera Ia motivatip, interesul penlrL aclirilatP cipi
nevoia de afirmare in plan social, con$tiinciozitatea, fleYibi;atia".1si"u.e
lit;tea gindirii fi capacitatea de inlelegere, nivelul volitional crcsrLrt etc., iar din a doua categorie, starca de sindtate, func-tionalltatea
normah a diferitelor organe in ansambhtl organismului, starca dc
obosealdfizici Si psjhici etc. Datoriti acestora, plltem fi sLrrirrinsi
i Cr i tchle

t,

M , , op , ci t.

103

clc iaptLrl .i un disgrafic sau disle\ic poate comite greteli grosl

lane intr{ zi sau idtr{ icd;ni,e (ie aclivltatc terapeuticd, in tinrt,
ce ir illiele, fenomenelc rcspectivc !,d n. pard dimimat.
a,.r toate acestea, psi.oloeij, pcdagrigii si log.Jpczii au ajunr Il
corclozia ce sc p.ahr l-orbi despre o lirsli a scrierii, a citirii, a pr,,
ltllrtrici, a proflhlllii ed caliorlal-terrprutic ti o ri$ti a comprehrl
sill]:ii as:i cum.r-\istii o firstii a cor-ficientuiui de inteligenta. Chi,ir
ctt|c.iSclronell exagereazi cin.i \.orbc:te .Lespreer.istenta unor vi.st,
clr se releri ia rcrluoaste.ea cLtlintului, a ortografiei, a mrlltipl.
cirij, a .rmpozitiei etc. n este decit o .leialcare pentru analir.
deoarecc iiecar. virsti crJnologic'i a.e Lrn corespondent specific i,r
t)lar psihologic si ed.rcaln,ial. Dar neurologii carc se rferi liL
ac(]:.sieproblem;, p.lntre cale Critchle'r-, o consideri striind d-. m(,
d l lor .jc a gindl, pentru cA ace;tia ilgusteazi in mo.l nej.lstifical
iniraga pro]riematici $ o redLrcla scnsuri con1'entlonalestructrlral,
ce n..r pot fi plrse, toldeauna, in evidenti. Faptcle manifcslatc i)
plan psihocouportamental nu sint luate in anaiize cL1destuli strin
genii:i ru sint or.elatc cu e!o1i11:apslllici generalil a subictulLrl.
ir analiza tulburirilor limbajului, h generat, 9i a celor c1escriscilii, in spacial, un interes dc,rsebit a suscitat rolul jrcat de dominariia cerel)rali la carc ne-am referit ca lactor etiologic in dcficien
!el.r graiiei si ak'leriicl. lnir'-ur1slltdilr efcctuat dL'DoiI am surpr.iD!
o serie cie caracterislici cLr implicatii complere in producerea tr-11bltft'trjlo. de limbaj fi pc.rarc lc mentio.am. in contjrluare, deoaIece ele prezinti interls nu nlrmai lentru curloaiterea spccificititii
evohliiei disgrafiei-dislc\iei, clar ii pentrri diagnoza ii terapia rf
cuperatorlc logopedict. DupA cum se ttie, lateraiizarea poate Ii
consideratd ca o caracteristi.ri a organiTirii ner.Lrofiziologi.ea fllnctiilor 9i proceselor psihice. l,ateralizarea semnlfici predomlnarea
un..i emis{cre cercbrale sau a alteia in efectuarea si rezoharca di
lcrjielor act. comportanentale. Evolutia filogcnctici a sistemului
nerfos, sporirea coeficientul i de stabilitate a organismulni si pcr
fclionarea irorfologici si stNcturala a determinat pmcesul de ,,dublare" a formatillnilor nerloase. Cea mai inalti organizarc a accst i proces se pare c.i o g;sim la om. ln acest sens, au fost efcctuate
o serie de cerceLiri neurofiziologice Si psihologice ii s-au acumulat
o scrie dc date cu caracter clinic care confimi ipoteza potrivit cereia cele doul emisfere cerebrale nu sint echivalente. cLin Dunct dc
\,dere funclional, in .iJda simetr:ei lor mnrfolugi.e.
1 co L n, M . , v er z a
E., Consideralii metadolagice in lpgdlurd ct fenaDren&l lal./oliaiilii ii injluerfu lti asutta dezxoltn' ii linlbajulvi,
ii Analele tlni\,ersitilii Eu.ufejsti, se.ia Psihologie, 1970.

In rcglar." i fun, tiondrc- Lro.ese,orp.ihi.c. inlre cele dou; pmiqFtr r'. sldLilFs(rdportur' de subordofrrp. in sensrl .ii penrr L anuFlll oam"ri L' emi.fera e"i. dorFinanta,i"r cealalra subordonarA,
h llmp ce peFIrL alLii. dominaria em:st-ri.5 esle jn\ersd. faL.i d..
frl din prima categorie- Criter.iul dupa care se stabilizeazd emisfera
{rrnlnanti este in functie de organizarca functionalil a retaiiei dintre
tlrl.mele aferente si efercnte Ia ficcare om. In acelaFi timp, se
I'txr\t,rti(5 Sradul de ldrpr-i.l,,ar. d d:f. rit-lur f In, tii nu n..p td t-l
&|(Irti Lin.l- tun^rii .F pol ri .ons'derdr. nL crnic Iar^rali/ara, i,l
tlnp ce altele sint slab lateralizate. Aia, cte e:(emplu, limbajul, ope}lllllr mororii (locomoti'1.manipula--a o,i"cralor), perc"p1.r m,tl'll, reprFzenlarea.ulri ,f:z:. :; conniinra dp s'ne sint frr.lj: puInmic localizate, iar operatiile mentale (dc anatizd si sinte;e,'de
,nlrlrl etc) peiceplia vizuala, actcle atentiei, procesete afcctive sjnr
iI)(1ii slab localizate 1.
l,imbajul, ca functie putemic lat,lraiizati. se rcalizeazd ca inte!tnrc'- cu toate componentele sate dc odin ideati\,, senzorial $i molor, fie intr-o emisferd, fie in cealaiti - dreapte, ta stingaci si
rtlngi la dreptaci. Aceste fapte au fost deia confirmate in clinica
nr,urochirurgicald. Este suficient se amintim aici constatirilc lui
W. Penficid ce sint ediJicatoare pentru faptelo semnalate mai sus.
l,ll a supus interventiei chir-urgicale un numir mare de bolna!,i ..,1
lr'Tiirni iocalizate in emjsferul drept sau sting. Cu aceasta ocazie
r-au urmdrit efectele lateralizdrii asupra tulburerilor limbajului ia
nfilzici. Din totalul de 175 bolnavi dreptaci, ta care s-au efectua:
irl('rvenlii chirurgicale in emisferul sting, au aperut tulburiri de
tlp afazic la 121, iar din 252 care au suportat operatii la nivelul
r'misfenLllri drept numai unul singur a prezentat asemenea tulbutriri afazice2.
Pornind de la analiza criteriilor statistice care reliefeazd un numar mai mare al dreptacilor in raport clr stingacii si a celor onto_
genetice ce releva evolutia - dezvoltarea
ii stabilizarea lateratitAiii, pe masura inaintirii in vi$td, se poate afirma ci pentru constituirea structurilor limbaiului oral si scris dominanla emisfeNlui
sttng este mai importanta ii oportund. Ca u.mare, lateralizarea
,drcapta, specificd pentru stingaci, determine o serie de dificultati
r Luri a,
A ., R ., [ issie Kor Aolt e funklii celo@ka, Moscora Izd
MGU, 1962,p, 75_78,
, P e rfi el d,
W ., Robe r t s,
L., Langoge el mEcatuis,nes ceftbrdur, Paris, PUF, 1963,p_ 97.

104
105

fil
Ce ordin functional care pot condrrce,mai cu seamain copil:ir't"
in co;duita verbale (orali Fi scrjse)
i" ai"f*'"tio"ittali
nb se rrd ri ile nod\ lr e, de ' fb )r' r3 F p e u n n L ma r m a rF l

'

opi : r'

'

limhajLrlri 'ir'
,;ii.,;1"
'n aparil'a si d'z ortarea
"""'il;;;;
ta stingaci, pc de o parte, iar pe-de alte parte' tulsl
sint-mat des asociate cu stingicia Pc aceeaii tinrl
a" ii-t.:
-"i]"*"="t"
"-il.'
sint semnificative 9i datele unor auto de prestigiu
||
Beckev.dp pilda, din 50 dP 'azuri dc rupi; 'ringa" la 320/0L
d
nrmar

* nj :ii,'i"ru ,iJ'i i ;
";;ii'"h;;;i
ri,"l*-;
.u

i "',i .", H w s i F;c nsti' r r

'i

inregistrcazaun procent clo 22'50i- dereeldri de dife

l'miaj"l,,i oral.:n vr"mn c' la un ]ut.'1"520dreprr"

tu l b J rart oe r' " rotr" '

"
r
. i ;- ai Jir e .ta
s;abitirai,rrc siinsa.i" .\ ri, E ; ' jd i , . - '
" src
.i
l u r' ra ri l ' ' ' ri s u l u : - Jr' gfdl a
,d r J ' nb' de\ r r ia

r egic t r it dF ' i t 6 ,1 r0 ' 0' r b ' F c l j

s -a u i r"t-

r" ; a i ;
. : : ara

,:,i"",""i,-i'

i,,iG ail

.l 'rro-n'Fii,l'srdri'ts:i . li rt " , u r. " i

orrrrrP ra e\rsr

- l
.: elc daLesLrpli,n.ntdr'i' "pr:Ji' rl ipul' zPr cJ
\
" I
lr''
mdi
:'"r alii."rr"t a- reAldi. r' ' r- rl rin6;t:ei
" ' rnL
lccit la drePtaci.
A. Subiranasi colab (19t2),cercctindun lot de 316 copii uormeir'
liL
.u i.lentificat.rn n"mai mai mare c1eundc cerebrale anormale
stingaci decit 1a dreptaci '
f. S. itt"r a obscr.ar . a b, l-arii sai "rrnCa'i cu l"iJri in '-'n
fcrr.l drFpi, inrrmp'nd,rLificJltali m3i rnari i1 a 'n'tra 'a {rr.
opc:'d1io "
;;"; ;.":p'", d.",t crep,a.,i .ar. tr' bJiarr' il Lrma
invete sA scrie cu mina stinga 'I
Sc rctr.'na 'c. in !.eia': tinr" i ue rr' 'a ipJt / I r' iP' L'
n
r
r
(
:
r
c
a
ri
ir
'
a
s aI .
:l
d p e tc

(Jli. i.

rr

L Fm"i

s i r L nF"

^Lc ' r \ r llr

p" ,
d. o r.r;,p \ir.r'. 'ormdri "i ar'fma]i
.[J:;.,;:;
-'
';i;;ri privin.l influenla lateralitntji
asupradinam:cii
atare,
flroff"-"'".
l'Lial r'

limbaj rlu:. DrFzinla r'r nunaj o imDurian\a rPorplic; .in

'
compli,rl"i problemo a lo'cliz'rilor' 'i ii 'r1a rrrs
mud"
acre'\ate
""-.fJ.:a"*"
mar
di- ne.esilatPaga'irii celor
ii"a..rr"-a".".,i"
torLr'
ii'"r' p'1"""","i"gr' " 'i logoped'" p'nrm LlP/\ulLa'ea
l" d"
De
d'fF'le
PvenJualelor
tarca
inrafarea . risuf.ri 'i c,rr',
'ar"
i
verbal'
sfera
comportamentul
i.af"i".opiii in

Dl s lex ie- r lgs ar t ogr 4phie, ll' lD L a P f s s e N l i d i ^ r r l e

Cl,
nf. 19, tonr 711,1965.
L. . oP. c it rl,eniie td,
W., Rober t s
dotnai
F., -4?hdsio. strdicd. in patients tit'h nissitd
';";iii"",
p.
183-19i
Joum. psyhiat, nr' r& 19'l?.
1Leuna y,

106

I
I
I
i
i

ll rrtru cer.eLarea ". implrn-, pe d- o parle. gasirea proc"^i

d'r'l"r d:rg ,o-1i." ad., .dt. atil pcnlrJ dpp.\r1r-a ipnompnului"rin
.i
i.
cit
I
LLlbur"rjJor
dp Limb} d\o.:are. idr pF dF alra parr-.
lir'1,
lhl'lllr,.a .rn,ri program,or.rDUnzrror dp reedL.are, rorecrdrFsdu
iontx nsare. Studiul nostrr a vizat o serje de aspecte de ordin gelt.,rrl carc ni se par semnilicati\,e pentru cercetarea logopedici.
I{;ri intii considerdm ci cercetarea trebuie desfdsurate in dou.i
preatabild.Lrr. (:r -nn.lLr,j ta:denritcare.r L:prllri
olflix :u.rrpd
(respecti!
lrtcralitate
d',
a emisferului dominant) si una de baze,
lhrolti si depisteze lracventa si natura tulburirilor Iimbajului oral
tl r,ris Ia sr:nga.i, pe op o porr.. .i ld drel]ra i, p..d" alrd.
T,,,adrrl prim.i eLap...;n a'ari dp dis rlii :i ob.er\alii, n,'i anr
.rltl(rt si unele probe speciale. Printre acestea, cele mai edificahnr(' ni se par umdtoarele: a) - probe motorii, constind din erer,Ilirrca unor operatii obiectuale (apucarea si manipularea unor obitr,l, llz ale - minge, creion, foarjece, cutit etc); b) - probe motorii,
rl$linate dezveluirii semnelor stingaciei mascate (ascunse),cum sint
trr'frr.r;sarca degctelor celor doui miini. betaia din palme. incnrei
- probe p.,.tru
?rr,;r mirnilor in rala. probd di.ramom.rri,ii: ()
,.vi,l.nripr.d cti.gd('ei in coo"donafe:rm.,rarilor membrelni inrerii'irf(. - siritura intr-un picior, serirea corzii, lovirea mingii cu pir lrrrLrl; .i)
probe pntru stabilir.ea ]ateratitdtii oclltare: Dri\,.irca
,,n sinBJr o.hj prinlr-Ln rub. m;s,.rarca acJir6!ii mono,ulare.
',r
tl||l.irea la punct fix, suprapunerea de la distan a ci.eionului peste
o lirie verticald, pe bazd de control monocrjlar si altele.
Stingdcia, ca atare, am sttlbilit-o in lunctic de valorile De care ie
',':di,.rii
randrm. Lrl r: ld DroDFlem"i(ior,rle lr,. aoi,t
"p"r"_
l,l,'r de e\.rulie djn parlpa srinr; a corpriui. comparariv cu.etp
rll , rarl.d drpdprS D:nlr 'n'lcalo-ii lx ,drp-i :nfrg:.LrAm,.-i md:
r'rvclatori sint: viteza de reaclie, intensitatea sau forla leactiei, pre(l/iJ :i adec!area min.Srilor. raporrul dinrr. :po\rdzetedF roL arllr \i pasi! in efectuareaoperatiilor.
ln Flapa a doua. in v"d"rea depisiarii t.rLbJr;r:lor d- limhi. im
lnlrLdat la administraFa unor probe logoDedicFobi)nuite: "itjr"lr
r|rpi imagini, citirea unui text, \'orbirc reproduse, \,o.bire liberd (retltare, naratiune), numdrare (pentru investigarea limbajului oiat)
ll scriere dupe dictare, compunere libere, copiere (pentru investigurca limbajului scris).
(la indicatori ai dinamicii limbajutui orat ne-am oprit la : 1) coml)lectitudinea gi corectitudinea pronuntiei cuvintelor (urmdrindu-se
'rk'celarea erorilor strecifice, de ,ipul omisiunilor, subsiituliilor, contopirjlor, dubldrilor, inve$iunilor, prccum si frecvenla lbr); :) rllmul (latenlele reactiilor motorii, intervalele dintre'sunete si cu-

107

(corectiturlLrrr
'
rjnte. acccntLrl\i irrtor)a!ia);3) - calitateareceptiei
lolrlm, crpacitate de dccodare)
ln dqsf;'.urare, in\c'tiSaliei se impure lrarca in con'i'l"r"t' l'
PIaii
.1,,'l' iaji" , u ( ara.rer, oa;e.Llm.tegi. si anume: I)--i
(iislrihLriica calLrrilor dc lalerdlilatc drpapt; 'i stinga la rrr:r'l
dreaptd'i
d"
'"r'
, ti - tFndinla de , re:rpre a ldrFraliririi
-;i
Drnzaror. diminuar.d pro.FnlLrlLricalJrilor de slirgl' rc pL mat " '
;na:nririi in \iI.ia
A-ttel. da,A pina Ia \rr-la dc 5-fi a ri par \a Dredornincsemr''l
t r'j
!l;nsacjei. Lrlt"i'or raportul se inversea?ain mod 'o''tant
lact
a
avemde
Desigur,
fapt
?
trelule clutag explaatia acestui
citona
ia
analiza
limita
ne
vom
noi
le
accea
catze.
cu mai multe
mai semnificative :
1)
maturizatea pragresiDd si inegatd a diJeritelar zone cortic,rlc \i o ronpxiunilord; r" n. D'rpi , rm + :tiP. mai iniri 'e d" |oltb:i se inlpATca,,i\rraluril' \uperfi'iale I "i II ale scoaiei l'
a" t"n,riil'" dts rP.pp{ie ln cadrul 'elor dorS emi'"ere ciP
'ate
iri,""
i"'; i' m,.l oil"r;r ' .o-.pntrdL 'i r"lati' b:n' d l:rnir 'L '
.,i"c n Ji r,. i- emisferul dropr. Pro'e'ul d' or.ani'
i;;;;.i;*ll
rare d acF,torr .lin urma s. 'n.hce ma rcpede dF it al .Flor Ll I
emi.slerul sting.,Aceasla atrage.lupi sioe in sfera recepliei o do,
i-''ii"t. a cmisf.rrlui clr.ot care, pe plan ^'mpurtampnt-l'
."1
"",j e\pfima in pfefer;nrn penrr'r mrna. ochiLrlsalr
pir rorul'lrlri
se poare
ro"pl r' u rL
oe
zonFlor
(adi.p f.romenul .ti'8a,'"i) Matur'7area
ln mai,ra in .arp a(FsleasP 'rrd'L'rrrFaza prinrr"
'.,":,
"^i-i"*f
.".'1iti""-.intetich ii integratile mai inalti, duce trcptat
"irl"it.t"
1a
moclifjcarea raporturilor de clominanl''
1.co.i- mcnli'naL .a t' lbLrrarilpd' urgan ar'
-n dJ.lr .i Iimp.
pl' l)ol
jc
lct"
lat"ralizare n,t sint totdFaunt aso'iale:
.r^r;.ta
iind inL.nin rJlburari ale organiTarii sp?1idl'
=:':
";r"rrl
"ir;""
p.r.cp\ia
lil.rFi .i cu\jnlului. jar pfin lrp'd.'lc nom
se nFrlLrrLa
;;, i "m.t"r =" aiunsF la "culaborari inrcfFm srFri"( '
;;-;
genereazi conllicte de dominantd r'
2) - desln:iurcrea treptatai a procesltl'LLide Jormare a mi;cdrilar
it'i""tu"tn, instrumenitle, de muncd si de comunicdl P''
"iit"t"rn
,i'
itrt"^ .opilLrlui oc srmpla manipulare a L'biF'telordin
i.f.
i"i
"i
iur e.te mai pulir.ontrolata dn aduli s; mai putin supusaanumrr^r
co implrne nar'!i 'im
icbnme erie, nL". Cd urmdrc. in \f'ra motorie
'i
-d..i""n d dc dreapra UllPrior, in'' cnpilul riinJ
'"'ii.en;.it,
in 1'ulbrlrefile
I Toncescu,
disleaiei
N., N.rroli.iologio
'lisgrafiei,
p 45-16'
si
Ped,
1967.
Ed
Did
Bucuresti.
s.rjs.
litubajului

108

li

lt$voit si treaci de la simplc actilrni de joacl la efectuarea unor

||Dr.rdlii n\rrlrmertal. "i dc mJncA ,Lr 1u|ruri si irsrrumenLp 'dre
rrthm) fol"sirca prcfern\iale a miinii drept". se crceazaco'1diriil'
Irr'fsare de rcstrlrcturare a raporturilor f nctionate dinhe mecatrlnmcle cerebrale pe baza principiului dominatiei emisferului stinS
:l) - d'istalizarea $i consolidarea progresiDalc. Limbsjului. Dtpi
r,[m am aritat mai sus, limbajul este o functie esenlialmente laternll/ate. Healizarca lui presupune participarca unor zone specrale
d( (orterului cerebral, care, potrivit datelor citoarhitectonice, ia
tnojoritatea oamenilor, se dispun in emisferul sting. Dar, cum strrrcI rlle limbajdui oral se consolideazi abia in jurlrl virstei cLe6 ani'
lnr ale celui scris incep a se constitui abia Ia virsta de 6 ani (dupi
l|lirarea in scoau), exjsti o noue conditie care favorizeazd instalarea,
lrr p, rioada .opilariei m:ci, a siinga"iei. Si numai pe m;sLrrr dpz
indcosebia insu-irii scri'rl ri, fiind toL mai m,lr
r,,lt:,rii vorbirii,
-i
din emisferd sting, propo4ia stingacilor inr(ricitate mccanismele
rr.pc'sI sc reduce. Unii autori considere ci dezvoltarea limbajlllui
!r fi fa.torul principdl al alenLriirii-: 't, r8crii s.m.elor s':nbici.i
._ tn slirrif. Io bazo stlngdriei slorr ri c.rrzp mai prolt14d",tt'
,.1.,
tn'(Iin stl'uctursl-cangenit1l si. patologic. Da'torita anlrmitor partlinteracliunii dintrc zonele corticale, Ia
'\rlariteti aie organizdrii
unii indivizi rolul integrator, in rcalizarea limbajului si sist'mLrl i
mi$cdrilor voluntare, reline emislcrului drept. Aceasta poate fi o
tr2isiturd transmisibild ercditar. ln acest caz, stingdcia se perna|entjzeaza. La copiii stingaci investigali de noi, nlrmai 6,90/0aveau
rr,tc..denl- dc itirea' 'p in fam'lip {pdr:nli. frr!: 'aLr huni.i slinrjr.i). Dp acacr, p rtem prF''punc .a ld mar.3 mdj.r;Latp \ling,.rd
frte tranzitorie.
1n ccea ce priveite cauzele de odin patologic, acestea pot fi mulliple: haumatisme cerebra:le,inJectii sau into\icalii, dergleri melabolice etc, care alectcazi intr-o mhsurl mai mare emisferul sting.
In acestc cazuri, dominanta emisfeNlui drept apare ca modalitate
{r,mpensatorie ii deci stingicia devine statomice.
ln conditii normale de dezvoltare, stingecia la copii rcPrezinti o
faz-dtranzitoric, care sc rcduce trcptat, pe misr'lra stabiiirii si con_
s,)lidirii raporturilor adecvate de subordonarc d;ntre mecanismel.'
lntegrative din cele doua emisferc. Pe linga maturizar{ra natuali
:r mecanismelor nen'oase, atenLrareaei este conditionati ii de pro( csul invdtirii (in sJera perceptiei, motricititii si limbajullii). Pentru
organizarea optimi a acestui proces se impune decelarea rlln timp
lanomenului stingdcici fi elucidarea prealabili - pe cit posibil
mai \actA - a cauzelor reale care stalr la baza fiecirui caz in

109

lntrucit, a|a dupd cum alr stabiiit cerceterile erpe.imentalel, LL.

teralitatea (de stinga) poate constitui un lactor frenator in dezvol
tarea psiho-motorie SeneraH a copilului $i maj cu seamA in elabo
rarea ii Junclionarea eJicienta a strllcturiior limbajului.
Cel mai fecvent apar tulbure le limbajulrii lavo Ate de sting:l
cie, sr.lbforma dislaliilor 9i, in primul rind, a sigmatismelor si rota
cismelor. Bilbiiala enpxime cel mai bine caracterul tranzitoriu al
stingdcjei. Odatd cu consolidarea dominanlei emislerului sting sj
trecerea copilului de la manifestirile evidente ale stingaciei ia folo'
sirea miinii drepte s deschid poEibi[te{ sporite d amcliorarr si
corectare a bilbiielii. Mai cu seame atunci cind bilbiiala este provocati, printrc altele, si de conflictul cr.at de solicitarea insistent; :r
copilutui stingaci de a folosi dreapta, fAI5 a permite acestuia o perioada dc adaptarpin dmp.
ln sfera lirnbajului scris, in general, situatia se.przinte aiern;i
nator. La stingaci, procentul cazlrrilor de disgrafii (disortogra{ii) san
.le erori de scrlerc este semnificativ mai marc decit la clroDta.ii {lr
a, Fea'i viroLa2.
Unii autori sint de pircre cd ceea ce conteazi iD prjmd rind
nu estc stingdcia propriu zisi, ci latra1izarca delectuoasA ce sc
manifesta printr-o latcralizarc incruciqate sau care nu este bine
fixa16 r.
In legeiurd cu aceasta,trebuie subtiniat laptul ce, in acoald, fiind
introdusA oblgatia de a scrie cu mina drcapt;, se creeaze o situalic
conllictuale lntre cele doue verigi executive : stingi, care in caz l
dat este preferenliald, 9i dreapta, relativ slab consolidata. Astfel,
schemele operalionale ale miinii stingi, integrate la nivelul emisferului drept, poseda un prag mai scaz t de rcachlalizarc (decla4are)
9i o intensitate mai ridicatd (clile de hansmisie ii legatur, fiind
in mod firesc, acestea tuineaze procesul de elaborare
-betetorite() ;
a
schemelor miicirjlor gmfice pentrlr mina dreapte. Fenomenul i:i
1 Ficho!,
A., M. Lenlqt
dlslexaqt., L.s ttotbles .lu langase i.tit
d@s Io xic sociale e, lontliale, Collection ..Misopi , Bibliol,hcqu,- de
l,A{tion Sociale, Editions Privat, Cohors, 1967,
K o. hcr,
Fr., L o r iat Lu. ot ian . les Lllr s lex iques,P L F . P A R I S , 1 9 r j 2 :
Launa y,
Cl., Dg s ler ie dy s ar t hogr apt ie, in : . , L a
P.esse Madicale". n r. 1r, ton . ? 3. 1064;
Luchsing er,
R . , Ar n. ld,
1u1LI
G . , Ler bLc h L l e r S t i n t n r Sprachlreikun(le, Spfjnger - Verlag, Wien 1959.
I S chillcr,
F.. o p. c it
I S imon,
J., Po int de x ue s r r I a dt ls i. r i. Lc s c a h i c f s d e l e r l a n c c
inadapt6e. Trejsiamc annie. nr. 1 (octobfe), 1962.

110

rv
?

(are ir\a!5 si scriP cu rnirr'

3l,ic)te e\pre'ia in aparit:a la 'linacii
Ir.,ui,lu u unur erori lipic.: dFformari ale literFlur' scris '' irl
n";tlin(la si invere"eri alo ;u"e"iunii iitcrelor in cuvinie' dublari
dinlre
elc).
intervalele
lit'ere,Ior.
(marimea
r&utariiati dimen)ionale
dc_vier;labite ale unghiLrluidF inciinalie in succetiunedliterFloret(
i I| aceste erori de o;din periferic, executil.' se adaugd o alta serie,
(urc lire de mud,rl dP organizdre.ir plan :ntern. a elemFntplorI umtr,'n'nLF alp ,,rri'teil'r A.ici int15, indeos"b:.omi\iLrn:le 'ub't 1ur;il. (i1lo.u riLe).i'rterpo/iliile ii ruTiLrnil. (.,'ntopirile) dp cu\'inte
lrLFrerFl
Omisiunil. pot afp(1aori.are din sunelel, (\i corFspLrnzalof
dintr-Lln cuvint. Totuli, cel mai frecvent se extind asupra sunetelor
lindle (lerminatiilor). asLrpradiftongilor ii triftongilor (.o- oo' "a."
{,irt ptc). Elc apar intr-,r propo4i' r'semnatd.mai alcs la grup;ril'
bi si tricon\onan[jce,ca de pjlda i mn,.r,;1, rg. tI]- ttm 'tt
Li rindul lor. snbstituidle pot fi de cele mai variate tipuri- Cel
mai lrecvent. noi am intilnit urmAtoarele :
(?e, J=r, t-2, s*2, t?d, m-n'. .-i, h-P, ehe-gc sau gt,.t-gt,
.,tl

1.

. , - . '.

;-:.

4 . 'a .

,.

t ' ,

Nletatezekr apar, de ase,menea,intr-o proporlie semnlficafive Ca

ri substituirile. ele nu au un caracter exclusi\', putind fi intilnite in
oricare cuvint. DacA ar fi totuii sd le ddm o anumita ierarhizare'
in functje de ponderea pe care o au in diferite familii de crivinte,
atrrnci am putea afirma cA frecventa cea mai male o inregistreaza
in crvintcle polisilabice care corllin grlrprtd cr)mpacte cle cons')an(
si locale.
ln sfir;it, contopirile au un procent mai mic decit celelalte categorii de erori mentionate mai sus.
Orton este d perere ce chiar scrisul in oglindi ce apare in rirma
.citjtului in oglindd ni care se poate datora lipsei de afimare a dominantei unei e"nisfcre cerebrale determind ut1 grafism, Iie prin
jnlersarca literelo., fie prin menlinerca lor obiqnuitd, dar se scric
dc la drcapta la stinga.
Asadar, coirstatim ce stingncia gene.eazi o seama dc dificLllteti
in Jormarea structurii limbajului scris. Acestea reclamd o preocupare special; din partea in\'aletorilor pentrlr copiii stingaci Tn prim, l rind, ;n'd la inrrdr.a in )coali (ir cld\d l), sF impLnF ' '" isitatea depistidi $i luarii lor in evidenld. In acest scop, in afari de
disculiile cu pi.iniii $i ctt copiii insisi, estc necesard aptlcarea, iDdi.,'idual, a unor probe spcciale de genul celor indicate de noi pentrlr
a determina gradul de extensiune a stingdciei ti a dezvdlui semnel:
ascunse, mascate ale ei. Apoi, in fLlnctie de rezlrltatele acestei iD_
lestigatii diagnostice, urmeazd elaborarea lrnui prcgram adecvat dr
inveFre si ledresare, atit in sJera recepliei, cit si in cea a eiecr'ljct
lt1

(motricitAtii). Copjii cu o stingecie foarte accentuate, care prr'/i,rl

lulbur::ri severe de \,orbire, trebuie neaperat suplrli unui tratanr( l
l.rgopedic calificat. In cazul lor, nu este recomandabile insisteni:1 rl,
a inle1at si scrie cu mina dreaptd. Aceasta nu face dc.it se .re,'
compticalii slrpllmentare si sd agraleze tulburArile limbajului. (li,
seNatiile noastre arati ci trcerea acestor copii clc Ia scrierea,,,
mina drcapti Ia sc erea cu mina stingi duce la o optimizarc c,) |
;iderabild a procesului dc eiaborare a deprinde i scrisulr.ri.La cot)l
crl o stingecie uSoari { de natud tranzitorie, dimpotrivi, este corl
traindicati sclierea cu mina stinge. Ei trebuie inci de la inceput d(.
prinii sd scrie cu mina dreaptd. Dar, pentru ca proeresul se n fi,
stinjenjt ii si se asigure o consolidare deplini a schemelor mi;cifi
lor gra{ice $i a modelelor lor interne este necesar sd se asigure.r)
mr-rtarea integrala a preferinii manuale, de la stinga la dreaptrl
Aceasta presupune ca nu Nmai la lecliile de invetare a scrisului, (i
in toate celelalte activititi, copilul sd Jie ajutat sA se foioseasci (1,.
mina dreaptd ii de picioNl drcpt, ca verigi executive dominanlc.
mina stingi si piciolttl sting urmind sd treacd pe pozilie cle vc.igl
aurjliarc, slrbodonate. Organizarea pe toate planu lc a activitritii
de in\.iiafc si transfer de dominante, desfdqurarea ci pe baza uror
eyercitii sistematice si complete (cuprinzind intreaga gamd a tiplr
rilor de mis.iiri voluntare: de Ia simplele mi$cdri gestuale si iDdica
toarc pini la compiexcle operatii instrumentale), reprezinti cc,nditia fundamentali penhu asimilarea corcspunzAtoarc a actrllri
scrierii si pentru consolidarea stNcturilor interne ale limbajrlui,
in gneral.
Trebuie avut in vedere cd mutte din tulburirile limbajului apar
la stingaci odatd cu int.area lor in $coali. Aceasta sc datoreste conJlictului ce se creeaze intrc stingecie, care predomine, Fi solicitarea
insistenta irl a folosi dreapta. ln situatii mai grave, acest conflict
poate genera nu numai t lbudri ale limbajulrii, dar $i tulbureri alc
comportamentului, in general.
FalA de acegti copii, se impune o atentie cu lotul speciau. In primul rind, este necesar; corcctarea tulburi.ilor de limbaj, indati ce
ele se manifestd, pentru a nu permite Jixarea ti consolidarca lor
;i crcarea la copil a unei stiri negativiste fald de actul vorbirii. in
felul acesta, se inUtu.n o serie de obstacole care ar putea dlrce n
numai la tulburiri ale comportamentului, ci Si la serioasc raminerl
in urmd la invdtiturd.
Dupa cum s-a vnzut, noi am analizat tulburirjle specifice diserafiei si disleniei d n mai in treacit am pomenit de cele de tip
agrafic sau aleric. Acest lapt este justificat, daca avem in vedere
ce agra{ja si alexia nu sint tulburdri, de sine stitAtoare, la indi\,izij

ttz

tr
I

,i lhti,lect normal dezvoltat. Dar ele sint calacterjstice in snldroalitr',,|,,rrfazice, in unelc forme dizartrice etc. si in deficientele grave
Fl(, lrt,teciul i (fig. 17, 18). De asemenea,cle mcriti o atentic sr.e-

'l'il^*

.il*h/ "t
4)"*,L"a3-rr*
Jtl**w Ltilui,r0

U*g-"41L lJt

.lA

ftUtuI&furQ/* *uar.^Au-".,+l

4&+',A.
n Jg*ett-"***-""p'^
tw^h
,.1,1,^,
win* * n "a*t-butu

ilu * Lu-,,t'.fiu,*Ll,prl
,'.

.n

Qp .'<rn tP-Utu otd'u*

i i s.
;,arr

1i . S .ri snl c. at 3 l nrni

dc i(n.rizar.).
^ri

el t/,

-4

z@-

i t Y i rs Ll de l 2 ari , di n !.' al a ai l i i i nri

'

LLl ri i r

113

N,JIU

ciale in tulburdrilc patologicc . r I

in leziunile encelalului. pe tr,.r1,,
acestea le vom analiza cind r,rrr
"rbi dcspro dFijcicnlplc rF,pF
|-P de alra pdrlF. ;n.apacrrar^, I
r,li man.fe\tatii dp ur.i \ubie i .
a invhta scris-cititul, in coucliliit,.
unei instructii normale, determir),,
in planut psihooomportamental, ,
fec'tiuni specific a$afiei-alexiei. I l
.
v
rrpr. majoriratpa manile,raritur
,
"lI4Stu.rt.i si alex_iei\inr. din pLn.l
t
\cdore
tormat. asemSnitubre..t.,
/
d.
lip
disgralic
I
| ,lJ
"i dicipxi". rrn,
cA sint rnult mai profundc, mar e\
tinse fi mai complexe. Asadar, :)gr'l
J
fia si dlexi" ie cunccpem,a mar .
festdri tipice, asociate cu alte der.
gl6ri sau care apar pe fonclul un,,.
del:,:F1lc generale
o eL:olo;;
^Lr
complexi neurologicA, modologic:1,
A
structurah si fun4ionali.
!ig lS.;celagi./.y in lnDa d. di.rarc. DacA am manifestat seriose r:.
zerve cu privire la unii reprezen1"111i
ai lFori.i nFUrologice.carp afirmii eristenta L-oc rplatii i rulJrF .r Lrni\o.e jnire tulbJr;rjlF scris-.ilitului !i dereplarile C
prul,ri, acFiasirez.rvA o adopr;m
"tr,.rura a Lr.
ei fala d-c negar"r
oricirui deficit neurologic sau intetectuat in aiseiajielaistexiel D;n
acest ultim oun't dF \ederF, Jf,rmal;a Iui J. de Ajur;aglrpr..a ,".
.i
laboratorii nu este intemeiatd, pentru cd limiteazi fenimenut la r
srngure cateorie de deficienli_ ,,Un copil este disgrafic atunci cind
calitatca scrisulld siu cste deficitari IerA ca aceasie iacune.ri Doa::t
ti F\plical.j da \ relrn defi^il npurologic sau irlele.,uJl. E.rp d/.r
vorba de copii normali, din punct de vedere jntelectual. car!, vin
. ltF.on,Jlrati p-ntru <crisulior ilizibil sau prFa tF-r I a,c.L. a,,i,,l'rri slinjcne.., adp.pa, inaintarea normala a scolarirdri: ,orDupA cum vom vedea in continuare, tulbu.irilo scris,c;titlLini la
def:cientii de intelect, la nevazeto i care scriu in braiile, ca si ia

tn

uw,:Yfl
U/

.Jxflv

)r

rAj u riague. r a,
p .2 1 5.

714

J ..

Auzias,

NL,

D e n n er,

in
. cu dereglAri nFUrologi.e ii p'iroloSice, "e manjl'"i;
rl
(u
(elp
Ia
.j
desrri'e
a.cman;toarc
inectfi"., tl"rr
'r
'opil

normal,

I n slrctrlct L DISLExIEI-Dlsc q AFltl LA rrEFlcIENTIl

, - rjr vroene CARL clrESC SI scRlu IN BBcILLL
rpLlmltfirpa pcrceplie \:zuale ld ambliop: 'i Iipsa ilfurma{;(j
cuD
4P
rellcLlarFa
ncgatjr
infl
i
retarritor
'cr,lear;
ltr !r
-rormi lr
.i
rFalitir(iiinconjdrat^dr'

Fii,riit,'

.rri"","r"r

i"""-"."t"

"
formarFa i aclLr slizar ea r epr eTenl'r r lor ' c: r 'naLnl
l l l l nsl ti mp.
per. pule jr t r ecr l de! ine un- pr or Pq annl, or os ( a
,i
U
;"
"
r"
L"
il"

intFsrilare a aralizatoriior' ln lipsa \azLlu: mai

ilm;;;-;'ili*i;;
1. nPvazaroriicons^nital imaginile menralo "F roa* at
;,';;;;
!a baza pro.eselor senzorialeaudiljve. olfactjre. Srrstalive ta'Irra
hhr\t.ziA, irr calitatFaacc'tora depitdF de e\perienla-de \ral
srru'rorr
inlregrr
a
(a
moLlLrl
de
organirare
de
h.n(lkapalul,ri,
ti
b hi(!. De"i do'ninanln, inloma!ia primlti. p. cale taclrl-krncs[;icn sj auditivri, este inflLrenlaLide reprezenttrile \i/uale la nevlzAtorji cLr defi.ienla surrenite. Daca orbirea ecte "ur\cr'LJ .rr
dar
iiriia":" repr;z"ntar;le vizuale se llerg sau dispar cu timpJl
lorpcrcPo[er
permanente
asupra
rF mcnt:n si e\ercil; o influenla
matc prin analizatorii ramasi sanelosi.Iapt carp cletcrmrndoJna'
I r'rapidJ dezroltarea imairilor desprerealitatFainconluratorrPjod''
pe(eplia
1ac1:l-kinectFzi'a
lui" ="rriri", ca ta n;\azsluri
Lr
ror
$n rol lundamenralrn lormarea repcczentArilor a orga_rzarrr
p2r(^PIta
A\tlel'
lcnomenclor'
ale
obiectelor
)i
ra imapini unilare
s^ ins.ric ca f3ctor hotariror in (omp' lsarFa lcrF
;; il-il;;,;rr;;
cbiar ni in ambriopie.cu roaierea obiectuluitarrLl
;i;;;"i ;;;;;";"'.
la
inv"stigareasa pe cale virrala ci sr pe c'd
.
.u-"i
i"
""au""
penlrLr cri Frista tendinla.de inloruTe a e\plorarrr
lil-kineslezjca
(Lr o 1-rma de alerenlaliemai elv'renra'
vizuale
''l'"
la
a"ifta p;rle, caractcristi"ileper,epl;ilor !i repre/enu-rilor
\olLrmul
rrrror'
evidenl
intrP
poi determina u,1 decalaj
nev:rzitori
-o.i-i,",
pe cale serzoriala: prin care se cunoa'le latura
fFnomenelor.i cele primite pe catp \erbrld in
a
-"iiif"t rii,r.i'a
ll.":."f
Ac'st dF'al:U arP
cale dtrnina .uno.tinlFIe abstracl-generalizafoare
p r o ce su l a cti
l Zenlolz,
1 . , M., C d i i e d e .a m p e tu so r e a o r b i ti i 1 tu
Moscova' Dl AcaC
xitdtii cle cunodtterc ,i in P ocesul nu''cit,
'!'
sliinte Dedasoeice a RSf S R, 1956 (lra'l)
B1rtr_
, ii"t"n,
v.. Etlucareo capiitor cu xe.lerc stabd /'rblioPi,
relri, Editrra Dida.tici ti Pedagocici' 1981' pg- 26

ll5

repercusi nl nu numai asupra proceselor psihice senzorialc, dar

asupra dzvolhrii celor supe oare. Astfel, numai prin dezvoltar,
reprczcntArilor si perceptiilor tactil-kinestezice, in vederea cuprj,r
derii Lrnor inlormatii cit mai completc, se poate stablli un rap{ifl
acle(vat intrc acestea fi nivclul vocabularr.rlui-in special-ii al \'or
birii-in general. ln fapt, si spccificul proceselol psihice superioafl .
clln1 ar fi memoria, imaginatia cletermini o limitare a erperier)i,,
concret-intuitive. .leoarece cunoasterea senzoriali nu este sufici.lrl
de stimulati ii motivate. Efortul nevdzitorului este centrat pe e\.f
sarea Si clez\:oltarca proceselor mnezice ce rcuniiicd, in uliimi in
stanli, a.lapta ra biologica. Dar condil.ja esenljali a functnrnarii otJ
time a c noasterii atit pe cale senzoriaia, cit;i prin intermediul
procL'selorcognitive superioare este dezvoltarea maximali a atenfii'i
si a .alititilor sale. lnse$i deficienta impiici o solicitare 9i erir^rsarc permancnti a atenliei ne\.Azdtorului in dcsfasurarea oricir..i
formo cle activitate. ASa sprc eremplu, in scrierea ri mai ates in
ciiirea braille, atenlia nevizitorului este compler solicitatd, dcoarecr perceperca pe calea tactil-kinestezica a punctelor izolate au
\ rr il:.ari.. rnJi daci sint clrprjnsF":multan in ,:mp rL a,,.fri,.l
Tocmaj cLatoritd exercitiului, K. Biirklen constatA, experi ent:li.
la ull grup de eievi ci prin citirea prelungite nu sc inregistreazi
o creitcre semnificativd a gradulLri de oboseala, iar H $rappmal]r
a elidentiat capacitatea de concentrare si stabilitate a atentiei nc\'67:tonllui lntr-un experiment ce viza mentinerea. cit mai mult
lirylt, a nripntzr'j .i , r.pnrririi arenr:.i.
Capacitatea vizlrald, in ansamblu, este supusa procesLlui pedectionirji, in care factorol psihologic joacd rotut fundamental. Chiaf
si metodelc carc vizeazardctcrninarea capacitatii vizuale..um este
- , ir,orp.laB,,gi.
a. id , r , o." d;rrri" c ,mp,npnrd pc:tri.6.
.pp! ,F ii l; . p6 In j dr Lnr' .d atirrn. .d Dri. mr.,rrarea .dpr^
titii !;zualc se ajunge implicit ta cvaluarea nil'elului mentat 1. bez\.oltara capacititii vizualc, si odati cu aceasta a functiilor psihic,l
El^ p'i ipni lor.
Dodrcr, nti/d pr'n drlrprampnt i- jnrirtrea ci
-p
, it lna mar. dp , b:p.rr in ,, nrilji ariJrc
a i '"rl:ti. d r -Lrn;r
Data fiird defici'rnta dc vedere care Imiteazi accesui ia intormaljjle senzoriale, rohl limbajuiui capitd o importanti deoslbiti
intrucit prirl el s. rcalizeazd un contact complc\ cu lumea incon_
juraioarc- In acestc condilii, limbajul de\,ine modalitate instmrllentali de cr..npensare a dcficicntei prin influenta Dozitivi asupra
t C arler
a ro
G., Q u i 1!. m H.,
qr., lldir.i.!s Mnrcrla NIedica, Tufir,

Ld methartt ofiap1l.:tbpedagoei19i8.

ftrvulurii
, r r '. I l

a(r \itarii ptih;,r'. in Ec "rdl

n a l r r d l d P r i n a . \ 'L n e a

i 'onLr;buiF la r'"r-c-

fd ' o fd L l '' :1 5 r .r r a 'u U l \l ^ m r l l Jr

oc llrc

cu
o arpntied os.bira'rcblric a^' r a l
iii"i i',-.r,.;
"r".".
"itri,lo.
c
a'i lrp d \cdcrii 'i a impo'ib:lir;ri
v^
r
b
i
r
i
i
,
i, i, i, , ' : i, , r J c , ' o rt o " ii

itr ,r irniLati, ral mi'.,r'lp l',nohrri, rlator'' rl ""dfdrrl id' --n "
\''rure
iilrlrmin6 mentinerea Lrnui numdr mare de handicapuri de
forma
sub
marilestatc
prom.Lnlie-ariiculatie,
ii trr srxcial cclc de
itrrlrrliilor.
lr vederea rccupcririi funcliilor pierdute' sc elaboreaze sisteme
rftlvc prin cdr. tUn,tiiln rama:n -a*it'ia\F pn rd I i' mn'l adaulsti\
:1o"ie
r' *,.rio d" r omp'rLanP-t^ carF d\igr ra P,lrilibra"''r "'
-r'n:
lur'L:;Lnr'
Lp"rPrii
r"
r
lnt
i
mPdi
irr'rr."
.,Cu
'Jp"ifi'ul
".e,.i-- , L ,l.z'olrdr.d Ior, a,'rb.l' oru e" p\ rr'-r5 i- P;aLi
t,, ,,,moaiati"
rnrtsrri. .LrLr'rLrra lor de si.tFm Ac'-t d n rr.mi faDI face po i5rl I
a ' t rir
I i
pe i'locrrir'e
i..razata
;;i.t ,";p"..,.."
'JfP
'l'inenLr
I t3{a 'l'rmitd com pe"sareintra'i-t"micJ) ' il 'i a'raptrr'a t rn 'llr.'
rtlt,'r rloi la sarcir,i r de aceea. nu cste o irltimplarc ca sc acordii
ll, rrralmente o imirortanli mrrlt mai mare noliunii dc compensare'
rlrt fiind ci succeseleobtinutc in studi l mccanismelor ci au ariitr,t r.a n. e\i-ra ni.i u dp^..bir.. dp Drin.pi'r.;nrre m lrL'.trr'rri
I
L|Lcli n tor 'n conoir;i paLuloR:"" i i .o'oiL: nnrmdl'* O 35t I
rl, cirmncnsare se evidntiazi ta ntizilor si in Jaza de alrloma
li/ltre ; citirii, ca unnarc a intn'entiei fenomnul i ant;cipirii,
rlrtorite cereia, prin perceperea nnui sing r semnt s.j produce cLer lan$rca succesiunii scnstlui logic al semnclor urmatoare,?ceea ce
,,,'rtribuie la o mai brni inteleeerc a continlttutui tentlrlui
Odatd cu insulirea scds-cititului in braiUe, posibilititile dc clezrrttare a limbajrilui s-. clive$ificI 9i contriboic ]a realizaraa r'mrtr
.., l.|.1 Lrnilar de repr./.nirri. ar :maJi ."a rillogra":(d p.rn- 1p "
I Adr,ra ''m jlo.ita intre cLr\int ri imagi_oa(o r_i; a oLrre'.lLlLr
,,1 ,r , F d '.^ la conc-pLUal',arcacore'1i r d'liunii l ? r'rl'/af'a
{.ri"{'1,rLrl.ri i braill. , ca reor.rnntarp D 'r.tiform; ir, r\1i.. prr13/' 1.
r, iDa DrLru drrlizdt f: de ba/a : au,lil;\. -_L'k;n' '''l;
disp.:"
realizeazi
ditiv
se
a
intermeiliul analizatorlrlui
l,i.'""t.ir;".
ar
l
lor'
cor-'t'
a
ern:1^ri.
. finlindr"d ton"li' a si intdlarcd
'un
in
cuvintului
descompunerea
la
ajunge
prin cel verbokincstezic se
ceea
unitate
scmantica,
ca
lui
irneme si Ia comprehensiunea
'e
ie * tranipun! in scris, sub formd de grafeme, clr ajutorul
i*t.it.
a D 'i l L i cl l u i u n a ''
] \ . . N - ., D .sr r e a b o f.l d r .d i r r o i ct
't -jic o n t i . r ,
Ed.
B!.ure,sti,
,stiinlilici, 1963, pg 3rl
Psjltologia in U.R.s.s.,
Pe d , l ti :
: Dadaschin,
D ., D e l e cta l a g l e , Eu cu r L "cti , td D i d
'si

t1;
ll6

analjzatorilor tactil si kinestezic. In actul scris-cititului, fr.rncfiorr.

rea analizatorilor este unitard, dar in perioada formArii deprin(t,.
rilor are loc o domniare temporald a unuia din ace$tia si se par, ,t
celo mai multe ori. a celr.i auditiv.
Organizarca sistemului b.aille, ca si derivarea ultimilor trei (1,.
cade din decacia primi, confera un specific aparte invitdrii scri
cititullri c-. se dcoseb;tc de scris-cititut in alb-negru. La acesi,.
se adalgi faptul c.i grafemul scris mr coincide cu litera citita pc,,
tru ci ultima este in\.eNa imaginii percepute in sc s. AstJct, gr,l
femril in braille este reprodus pe partea oplrsA a loii de scris (iit.
parc) sri ca atare dircctia de sctiere este de 1a dreapta sprc stirlr .
ia. cea a citirii estc de la stinga spre dreapta, ca urmare a intoaf
cerii foii. Prin combinarea celor $ase puncte ce se dispun cite tr,.L
pe doud coloane paratele :: rezulti efectut motor al srafemei.f
(u. part r inrepata a fuii .; imagi."a rariila a gTatemplo;(pF ioil
intoarsd pentru citire). Sprc dcosebir de scderca atb-neEru. scris i
in 1'raille s^ rFali/-d,,| \.rLi. dL .i dj.conL:nur, frpr rn-1e,1.111i
r
prr d \jl, /ci p-, trL , d rrp...r..r DUn,l-lorLrlui.d nrr r ,
^ r^Ll,,
'u J ;n alla. :mprima mi..arii Lrr ccrccte; inrrFrupr. Mj.carjlc m: .
nji stingi care urmeaze si controleazd intepetuiile e).ecutate rl(.
mi'na drcapti si intoarcerea pentru identificarea rindutui urmdtor.
pentru li{area miinii drepte, determind o reducere
f mai mare r
timpului d-. scris. Dar si citirca in braille are, cle reguti, rn itrn
mai lcrt deoarcce p n analizatodi tactit si kinestezia nlr se Doah
r',e1.., o jr.ae n" dlil d. \.nlrti,a, dp urilarr
r".l,r.- ,
prin analizatorul vizual. ln acelasi timp, pentru"rm...
citirc (vitezA si
corectitudiDe) hcbuie luali in consideratie, pe lingd calitatea abilitiiji deprinderii, rivelul sensibiiitefi tactii-kinestezic, mirlmea re
liefulu;, materialul pc care este scris textul, temperatura ctc.
Date fiind aceste dificultiti caracteristice pentnr insu$irea scris
rititului in braille, am constatat o gamd mult mai variatd de grescli ce se inscriu in categoria tulibu$rilor dislexico-disgrafice ]a nerarzitori in comparatie cLr vizetorii csre scriu si citesc in alb-negru.
In timp co literatrira dc specialitate conline numeroase refedri la
tulburdrile dislexico-disgrafice in scrierca obiqnuiti, pent.u scriscititul in braille nu am gdsit shrdii sistematice care se vjzeze tipurjle de greseli alc nevdzAtorilor. ln speranta de a suplini aceste
lacune, impr-.und c c. Anastasiu r, am intreprins un srudiu exDerirr,.ilal mFrit
"a surprinda {ormele disgrafice la neva26rori.Darr,terza,
netd.dt

t 18

E., An as t as iu,
G . , Tulbur Ar i ole s c r i e r i i l n b d i 1 e t o
ti, In Analele Univercitdlii Bucu.esti, Se.ia psiholosje, 19?3.

fulF ',bl:nu1c!l uL\er\ariil..iP(ttdr ' aP-J DPrmi' )c

j ,Lr di'erafa dpnrur'' n.ail'-. ecr" r'1
iir.t,.ir,..omp.rt(
,t'r 'rPrr m roor':oir'parle.
pe
d. trlta
lr'rl, iar
'i adoptim unHLeor'n'
oo r:1,,.',i inl.t rrar.r d:ficLrlLrlilorrP(p,cti\e
- ti,int..r u s.,.p"i"ae greselile iipice 9i frecvente in scrierea braille'
neiazltori o comp.rnerc libera (temi la aleSere)'
n,'i ,,--a"l a"ilt*
i,,ri,tn.".u.^ rorrjrca 'i u1'; d:trurI' ri ir:rr^;i 'i r^ Jin' an
,rnl.r.rar mdr.rialul di11.-. qri, Llp,attc D^rrlr" dictdrp i'offI iL' l i J rr 'la
i,,||,,n. ru fod sLIpJ.i irrPJrealiri In n"r"r
:!ri rrto :i'i,,it, an I r ;tl. I\ ': \ al' '."1 i pr"f' ,o I
rr
'r'r r"
n^ral'
\ILI
a
alP
r'olii I
rrr,l,,. Ic a \l-a, a \lt-a s: J
rm;ri ; u ?' a J'r'F 1Lur
rJr. r: . rc'pra -i la al\'c-\i.,
',,,,la.a. Am dle" ddsle cldce dcoaF" ''r' t''
L n'
l,r
'n bra:llP ' '1" rea:r
faptic,
matrrialului
;,liiD]nit, automatizat. in urma analizei
zrliat urmitoarele tipuri de greseli freclente :
1. Ornisiuni tle litet'e ;i sil'tbe Cclc care au o frecv-'nti m:Li marc
. j r,.r. r. m. r. n. L i. oa. ea n Se irr rt ': 'n s'rFrFd f,l^'.llll
,"LrL rob;s.Lr:td)apar ir 'c,n'nPd omi'i.r' j Lral-rr'l
rd
'r',,:.'r, o ir,,'.',"a mai mar" ln ,ftr:llc.'d (r' alt{"1 iins'1i
6'rrDrnrr
I
|
rrlrtrrp
a
I,i.,, i, .. on::i,r, l" r'-,r, Lir"
cle au
pe
caie);
altd
leriiicati
a
fost
scris;lui
1"iapi"i"""
p,, ca"e le am analizat in capiiolltl respecti\' si
ll',ri"utui
bazi aite
"aure
,rrre sint lalablle ri pentru disgrafia din sisttmlrl braille:
2. Omisilmi de cul)inte, prapoziLii ti sintaqme Ca o caracterrss:r,1d.m" a rrr T'. tr."=
,. .uvi. r' . prupozil:
ti ;, umi .rLr,,'1.
"9*
ir,
I
.or-pur,Prii
rma f'num r"rLI Li. ono
\fir'iII
:i al d:, Lnrii.
*atli. 1rl sc.riirea obisnuita, tln asemcn.a tip dc grc'salAaPare rar
ordill.. umi\irn:lP d. a"ptr iel ruar cu
.; irt,mpl,t.r. in
: . ' . e 6 , 1 o _ r , ,-.ri.red
,'l ''r :Pf J u p , t,:n 'l :
m d i d l . ' d t, ',:.
., uou11
s;
,or.l;rui
fdpLL,l,r rd-:1".^_-r.r r'l'
.aJ/,
poar.
o
,.:: ::.. u ,ti.
|
.rrLi-,tulLia.r n (lF.fbsurarernai rapid'. in r-.'.a'Jr'
'n-njd,il"\alcJ
'.r'
,r
, )o.o
lra'.otn-r'
-.r.:
rrdr.l:e
''t.'C-it"ip;,t
d "u.)ntr. S. con\rata "a lr' ' rld '^ntuPiril'r d'
(
,.r.inte e.re mai mar c i, ui.tbrj lal; r- 'o'-np'r'eri onloprr'
ci
cuvint
r
sing
aude
un
t.pt"lrri ce sr.rbiectul
-saLr
pcrde
ri
fen.:}lnerrului
"r.n'a"i.".""
dcgra
ci
mai
rlistinrte
iii a.rae oo.ri cu.,inte
scr'erarc sl neatentiei in treceea cu punctatorul Pestc cisnta care
i"ai"a *iti.tf liber dintre cuvinte. Spie exemplu: tJi'cocosd' :dprdalcoitii. ricicore, ctcixilizaliei, pauz&urm'Itoare' llnasemenea' saIectiipentru etc i
neauli, oluau, zaLpdcldpe,
qraJeme
Acest fenomen aparc foarte frrcvent
cle
1. Substitairi
marF I iF qrrpr"r
in s(r:Frea braillp. Dealtfel, el are u frcrrnlS (Lrlrslit
(" 'J l' 'cint
rr
ul_ .,rLrt3. C IP mai ,r''c sub.lituiri
"t
llll

noaste),.U
crt e, o cL1?1!o cu ?, e cu i (dici), d cu zr (lumpi)
r cL|'

;':lx'il[T'';
::::,!I'i :ffid::-:X,j*:* l
lJ

t t.

om

t.

oi'

(t

cu d, ziur.,:
'jrf), J

: intors, i cu I cu d. r?. c

b, i cu rrl

", i_,ij,lL.i"
i l"L;:,,
lt:J,I."t
jr:r",:,n"
":
3jij::xm
;l,l;";i:i'i";,:i';uil:,1il:"61?,:

dlttel, cind sint dictate la singular si in\.els, scrierea la singular,

i{nd (llctarea se face la plural. Citim citeva c:.emple din compiltlarff( si dicterile elevilor: tel?ri:ate : t?l.Diziune, peorrre'ic :
pic.i'
lrttnt'la, l lilizaltu : cinillzatia, petrul - peLral, piaprLri:
llutl,; mani : Lmufi, aspildtaare: aspirataore,electncitarea:
ttfutricltete, egzita : exista, otmenii : aamenL iubeau - ;ubea,
toti, haine - hainele etc.
lrl
tt Addugiri de gr&Ieme it crlj:Dte. Aici sc poate s rprinde o anutrrlti rc.guli qi anume, adilgarca Luor grafeme la sfirEitul cuYinluhi ciDd acstase g:isesc9i in ruiintul unnarior,dr pr.fcrinii{ la
lri' plrt l cuvintuloi urmitor. Un astfel dc enemplu il corstitlrri'
hFi\onta marc in ad:iugarea grafemului a- Des sini adiJglle ;i .
lrl,,rs, l, i, b, ?r etc. Dintrc a.este grafeme, o, l;i i sint a.tiugate,
h' i1cnt, Si 1a disgraficul in scrierea iD alb-negru. Pe de alti parte,
dt)/rf fenomene de repetilii a uDor silabe in intedorul crrr'lrtului
0tlngcgeau), repetaroa unor culinte J:re sens, rcpetarea uior silalx in divcrsc imprejuriri (ii), repetarea unor culinte (bin:, 1:r)
fl ln Jjrc, rcp.tarea !1tim;1or silabe.
7. Inloctire(r unor cul,inte sarLcampri.mcreo lcr. Fenomcnl rerl,r! lj\. este intilnit mai rar si nu totdeauna duce la schimbarea scrlrrrlLri lrazei, mai cu seami cind se are in vedere conte\tu] general
dl (ompunerii sau al dictdrii (inviiitoarc : plofesoari :ri ix\ers.
tonfi : Drofcsoard).
11.Ditortogr|lii. Apar multe dezacorduri gramaticale, (,irisiur;
Ilc remnelor gramaticale: puncte, rirgrle, semnul er.clama-rii, mlf,ir'r ; l ).d l L' r"i nj "i ln r'.cp, I C. frr/F
9 Rindlffi ldsate l;bete sdlL supropuse. Spatii goale intre rirciuri
irl)r.r ahrnci cr'nd estc mutat punctatoNl pe un nou spatiu, inainte
rl(. a realiza o coordonare pe ectA a spatiuiui dr.mdtor de cebe
mina stinge care indeplineqte rolul dc control- Spaliile suprapuse
,i|lr inci]ecate apar iot din cauza slabei .oordonir:i irtrc ming
rlinge, care indeplinqlc rolul dc control, gi cea dreapG. Eri;stenta
ri{,s1lri fenomen dtce la ingreunara citirii, la scederca ritmului 9i
( hiar la slaba inllegere a conlinlrtnlui.
1C. Nesiglnanld in scrier?. Acest fenomen apare, uneori, ca urnare a nestdpinirii deprinderii de srriere 5i se manifcsti p.in prezenia unui text zdrentoit sau cu relief slab, ceea ce il iace ilizibil.
ll.lieful slab aparc maj frecvent spre sfirsitul compune.ii sar.l a
di.tiidi cind sc instaleazi oboseala.Scrisul zdrentuit apare ;i atunci
find in r';rtutea unei deprinderi vechi, elevul tiriite punctatorul
in .Asuta plAcii in loc s6-1 ridice de la un punct la altul.
17. Terte necoerente, ilogice. Asemenea manifesteri apar, in spacial, in compuneri la subiectii a ciror disgrafie estc mai accentuatii

t,:i:ir;?T";;r;"in"ti:i1,':il"t!"ffj:l
;;',;;j,:;;i
l';.-,",'":ii;,?:,:J;
i,l:,:-."
1.".
T::I"'."."#
,l1,rr"
tii-{,?fl
::l'"::."",fl
HT:::i r *iriryiffi
,:'::.il:'';:';;l]]:
imi,i..L."i:[';:'X,:ij.
I ,,,,:i,:l;

jlil ,:;l:l,r-l;:'i:i,,; :j ;::i:i.::':T,jl:..;"ll;-,.;:";"?;

r.'::."' ltJ;;i"i';"!,1i".'::l ,'iliif iff..i :i;.i,:;'

l:i"li Lit;illr,; :.."1.:

nii:tl'''irl*'iil:"..'5

y :i ';;,il;Tl;.i:,.'_o:llyii:;,;:
j[?l];i; #,fl;:.
,,1,,,
f.l
it; ;it"j"l;:,^!.:i";:i:;,:;
T:lt"[:,,i#1,,"":L,tii-i;ir;
ir;'- Iit_ii"1.,
J lj.f;,ii,1.".,?
*:l :*:1,:,:iiln::,:;:::
"'t

**,iry:11
i"r#r
l,:'.
i,
*tl,
:i$d}
:t'i"i3*::,':.:xiHt"5:"5i.""""11::
-*. ;H,i{
5- Substit&td si defonnd;i de cuLinte. Acest fenomen
are, de ise_

ff:""i".ui;:i:Ti'#ff
i:".9fl-,i:l'J'1,'l'.i;uli*;;lnii:
r L e.rair i d evs. hi 5.. 5., Neuropatatogio,
Ed, Did. ti ped., Bucure'sti,

120

121

di'ldtie I
sad (.re 3u !i dlLc tJlbur;ri Jp limbaj. ca bilbiidla
oau..rtrrrt
prin
La
("'"clFri/e"rA
d(cea
ComDr,nerilefFcperti\P se
pLFmert'lP a(lirnilL '
log:'
a
cupi'lolr.
'esa
;" iir".pa. itaiii
,:l'.," i,l oou""riti. Acea'ra fa'" sa f'mi'; aridc ri Lleseuri'u
La cori;i (L u disgr"tie u'oara' 5e manilesl;.1)r :iil ii
"i"rrier..
penlrJ
luLira a a'LiJn:lor ' u moll!atrl cauzal' 1 '
rpdare.r
iLrDarea
rnchigati ;i apdre evident (on
.,J.".-, orrl*n"t", d^ire;"i
(e
^.ociatii
se slabilFs. pe plan mcntar r.
r,zara sisremeiordF
,1.'nentel. corlinJtc, prin e\iLIenlicr'a dirram:smuiLiiir plaJr i rr
tetii lor.
: i""t", "i'ir", gre e ile Lle rilr Llislexicle pLrlemSrup'r dsLfol .
air
cJ
Llr
lrP'\'enl
mai
inlo(Jire3
rurintuLui,
retcrea
'utiniLlui
cd sc,' ' i s'mn;ficr1iF. inlocrrirpa(urintului c I Er '
i;"i
,;,iar rar:r sens omisiunca lirerclor' '
""..rr,'
;;;r -.te
;;;";
de litere :i r uvinle' pron I
odauBarea
cuv:.lJlr.ri
s;lubelor ri a
a"f"i'tr."'a a lir{.relorsi i.rrirre or (m:i cu Fdm;' la.rci 'r'
',*"
djslalie), n'rF.pe,Ldrca inlonstiei ni a'centrlur, srlaDr'rrc
aL
"i
sirirea ori repelarea rnrdurilor etc.
--lj"
l
*ii nultc ori, reptarea cnvinlului se datorc$te faptlrl'I
I
rlui'
ji'r.*l.ii
a
lcxr
d
""i..
rr
rr" r"ntizea,r
lelege.ea 'orrple
,"
ir
\itela r.cllj,a, :n c:rire nu,rF.d/,a ideaa LleconlinUitate5l alLln('
pentrl
c'r
!i
=imt" neroi, re:ntoar,erii atil pc.1ru intelegere.
Idcilita crr.i\;rat(3 , Lrc' |-,rs lp'la i' limP a I'nnr arlJ't
preseli cl'rce 1a instaia.a unor depri.derl dcficitare ce 6e pot maperfeclionarea abilitatilor in citire qi cind ter'irr
irli;;;i-;upa
n r r:clicd Droolerrc (lposebir-penrrr ;n{eleeere Tn p L: r'n d
nerca .' nom^n poatp I fa\orizar si dF mis arile - n:':cl'e
':
rn;inii, mhi .r !crma la ;rtoor<eredpe,rtru cilirPa I nflLIlut 'rm
r. r. -i ,rre fd. po.i'iil:Lrepelar'a per.eori\A a a''lLi"'i semrr6r''
D.,.1 \raDinirca (iliri' nu Pste bine realiralzi lJn'i repel rrrJ :
vintului ;i cliar iliocuirea lui este favorjzate dc tcndinla subiectului.le a ghici cuvintul qi indati ce i9i dd seame rimine. asLLpr:i
l!r:. Si sitablsirea. ca si inlocuirea cr.tYiDtului, au 1a baz:i lipsa dt
, reg,;' .
"orn'arcJ .rnor deprirdcri 8r^\:1. n 'r;pinirc" (i1i
rulJi Caract.f i a .n"tilarofulLi {a.li1 de a rrprinde un r'.:ni f
mai mic cle inpulsuri, spre cieosebire de cel vizual fa\'ori7-eaza$r
cl citi.ea silabisitd $i perceperea disparata a sintagmelor, ceca cs
explicA varietatea fenomenelor dcscrise mai sus
bmisiunile au o frecvente mai mare, ca Si la scris, sprc sfirsitul
rindului 9i se datoresc tie oboselii, Iie tendintei de a realiza o
jntr-J"r caz ri in alful se pruduce '
Dar'i
.ii:."
"op;ao.
.,,rrlonare
-ui defcctuoa.ainl'e c.eleduud miini Fenomenelcdc omi_
se
accentuieaze ii devin mai frccvent cind relieful nu esl(:
siune
122

lxrrceput sau cind slaba igien; ori temperatura scaz{ti deterll o sciderc a sensibiLtatii taciile.

0numite situatji $i adeugiriie au la baza ace$ti factori. Per-

Tca succesivd a literelor, impuse de simtul iactil, creeazd un

llmlt interval de timp, intre realizarea imaginii mentale pentrrL
llliliie percepute si permite strecurarea l]nor cufinte care pot
(onsiderate parazit, chiar dacd ele nu altereazi lnlelegerea texlltl. Aditlgidle sint {avorizate si cle asociatiilc l.erbale, sr.rgeratc
l( rhrl parcLlN ori de reactuallza.ea unor e:rprcsli intilnitc anter dc catre subict.
_ I'r,rbt.mpledF intorar:^ I'a<,e-t. coro (int Je.eurj de",,;rdrc .:
la (ltirorii vi,,;lorr, sint mdi frcrvenrc i. ,railie. dco3rpce
"imr,:
tnrtll 1u puate cLprinde, global. ar.amLlri rindulJ; oe.itit )i cd
tlrrro, s,.mnul de punctualie este perceput 1a r1n anumit interval
{lC limp dupi citirea cuvinbului. Prin prezcnta tulburdr.ilor de prcnfirrlie, in citirca iiterelor, se creeazi dificult:ti Si mai mari in resa intonariei Si accentului, intrrLcit subjectul cste
'Fr.tarea.orccti
{nnlrat li preocupat de evitarea greieiilor.
I..r baza tulburerilor de scris-citit, ln braille, stau aceleasi ca.uze
(u .: in "cfiorad s' (irirea in a1b--egrLr.crr mer!iunaa (ii dpfi.:el
'lr.h. dp motricitafe i l*le de ,rCa..izare,p rliu-remporrl; de.;:r
lrrcdoninante in cele mai nulte cazuri. Acelasi roi insemnat il
J,)0c:ili formarea deprinderilor corecte lexico-graiice pentru ci, mai
mult decit la normali, Ia handicapalii ci: Ledere dificulriilile grrlcrat. dp ^le au implicalii compl.\e. i"r .or,.t.crd spa-t:"i se
fc,\. Lu m,rc gr^utal^ t. Jar" unur . s_er o ;. l zJt de insrru,l,l,-edrcJrip fornlrred .i d-z\oltarea aLilitar:loi Ieyi.o gr"ri, e i:r
'braille este extrem de dificildI'entr-u a ilustra comportamentul disle:rico-disgrafic prezentem
h.ei caz ri care ni se par semnificative pentru cele subliniate mai
fius *. Cazurile respective au fost selectate dintr-un lot experimcnlal de elevi cLr dislexie-disgrafie ce a fost supus investigatiei
pcntru surprinderca caracteristicilor specilicc ale tdlbu.irilor lexio-grafice la nev:zdtori.
P. DunLitru, anul II de studii, in virstd de 16 ani, dezlipire de
retine posttraumaticd, a terminat o cbse Ia Scoaia de masi. Incear'; si cil.a.cE .u mina srinla. dc"i nu este stingaci. De ia I ani
lcind d a'rr aeid"a L'), ramini a^*a oin:i ta vlrsta de 16 aDi. AtI Exp.im61n muitumiri p.oI. cheorghe
Enache .arc ne{ pus la dispdzi:iie cazurile rcspeciive 5i .are au {G! llalizaie ile ct cu ..]zi.r
renliz6rii lucldrii de diplMd, sub conduoefea noaslrd $tii4iticti.

123

.dprlLi Prezinr,. Lle/:" r'

'in: m. .\l:-,Jri .ir-^iJI3-'tin! | rlc
pFrlrr
prPg;tifea
.r'olrra. 'n jcj 'l
,:1ir,
erdl.
.)i. i.. 8Fr
/.,rlru
cu mesexia pc care urmeazi si !i o jnsrfeasci 1a lcoali nu m | ,L
fcsti o prefrintI speciale li reiateaza cA o va face pe a.eea la (,, l
ra fi indrumal- Nu a plrtr-rtcili decii cll rnare greutate 2-3 crL\irr,
jzolatc, silabisindu-le dc citeva ori. In cazui aitor cu\:inte, a lllt'
ralizat suKesjv, firi a le putea rrnifica intFun cu\inl. Face incer( irl
rle a citi fi depune mare elort in identificarea ljtcrelor. Incear(ri 1
Shiceascecufintle, dar-dc cele mai multe ori nu reuiefte. ll\l
comunicativ. Prezintd ticu verbalc frccvente cum stut.dto'i, ,.dr"
ln ceea cc privegte scrierea, din tet tul dictat, care cr-lpr;ndea7ll (1,'
cn.jnte (inslrmind 278 grafemc) a scris corect 13 cuvintc (ceca (t
rcprezinti 1?,80//0din text), insumind 30 de grafeme (adice 10,80/'"
din tcxtul dictat). Din aceste 13 cuvinte, 11 sint monosilabice(5i.
Ce, pe, meu, cai,nu, le, pot), iar.Loua sint bisilabicc (care, cap-rl)
llir'ltre principalcle tipuri de greseli ce au fost dcpistate erlunl.rif)
pe urmitoarcie: I substituirealocalelor: d,/e(de 5 orj), i,/e (venel),
e.: kle 3 orj, de excmplu, calralusle, zise), oolu (cunoaite): 2. sLlL
srjtuir.'a localilconsoani:
rilh (iactr), t,/h (lrnccpeti, hmpirat!Li) .
3. addugarea vocalei : o ir interiorul cuvintului, i la stirtitul c1r
\intui,ri efii, sufrii); L omisiuneaconsoancifinalc s (sco); 5. adilr
garca (o.soan.i h in int-"riorul curintului (de 5 ori, in special ctupri
consoanac: chrib;ni, dach, chnoatie etc.) san 1a fincle cuvintului,
Ce ascmenea,dupA consoanac (duch, prcgitesch)i 6 omisiunea n
3 cu\,inte: dlbi. peri. r'ui, Lle tiire t:t?.: 7. adarfga.eaconjxncliri t;
3. rpetarea cuvintelor (de 5 ori). Metateza, foarte rar intilniti
in sc.ier:ea braille, apare aici la .rvintul hai, rcdat graJic d/t, ln
acelasi limp, se manifesti tendinta de prescurtar: a cuvinfulor fj
contoplrea lor. Asifel sintagma j,o xei ghici4 apare grafic ,o!',
..sociaii cu o mctatezA alcdtuit:i din grajemel'^ injtiale ale celor
trei cLrvinte. l'rec\.ont este reprczentatd 9i contopirea cuvintelor
sepsrate:s(i Ie, tlt Dina, dupn mine,1J&Ji,1rd m.ti, 4 me.:'ude|irafi,
ces.1med ca.tetc. (in total 8). De ascmcnea, apare fragmentarea cuvinteior pr;n patrza graficd: ad.el\,drat, dlLcelli-1id, ."elnit, prcgdi?lsc, fe,riice tc. in iotal far:e 69 cle gre;eli de tip disgrafic.
A. MafiIena, ciasa a III-a, in virste dc 12 ani cu diagnosticul de
atrof;e optici. Sc manifesta atit in clasd, cit ii in timpul liber, ca
impul.i\,e, hipercmoriv;, cl;spti ti dezordonati. Imp,ortante pentr citit-scris sht iulbulirile de motricitate qi pozilia .tefectlroase,
in banci, cea ce lace ca spalele si fie puternic curbat, cu umerii
ridicati, clr capul in piept 9i cu bralele mult ridicate fale de planul
cirlii. \rorbirea este curgatoare, dar incore(td, atit in planul pronuntiel, cit fi in cel senanti.o-gramatical. Citeste 20 clc cuvinte
121

h lrcl rri ,rrLr'.Omile o frdzd: rdauba ct\int', omi e cr'irrte Nu

Fd'a r)au/' I r'rdr'
I i. p irrr ' -l
5||{- rn',' m.rlL Lle d 'a Ir.i
La rp Lul | Fri'i,','r,l -ut,'"..t Iit rFle -i .\ir'1 '-r\int lP lJ1gi.
in Fr^;ri
,
dupi
rr\
idr
ir
tel"
i .c,... 'd thi' ei,{ a
ir|','
'iLcv.
"
"t
dc
tipul
cititului,
timpul
in
face
comentarii
!.aia",
ir, r'prcltc 9i
nLr n1'leg .rr\ inlul"
rdur rird rl_,
r'i,
"flr)
- l', ,.ca ce pr;!."1e-aici
scr;cre.r.le\ei \F r),{ id.nr f J 2| 'l' s'mne
irr
alla',Plrl hrailLe rom;nFs. L,intrF ,, l.lalF
n"r:'Lentc
rlrlr',
in Inrd'lid
.r' 'l
ihtl,r.lta1,la di,r"r"r' dara. af" h.'uri,,'
mFr(lonAm: 1. substituireavocalelor: u/o, i/e; 2 substituiruavoltrli/irrnsoand I a/k, iim, ilb, e g, ill, atlk, e/b; S omisirrnea vocal-"i
llrrrrl, : o fina1, e final, sau intcrioare : {', i; I substituiNa consoani;'
l'rr.i'ane: rie, tln, dlc, nil, o/r, s,x:; 5. omisiuni ale consoaicbr I
de cuvinte 9i, in finc,7. repetiri de silabe (mai ales
ll (
',ntopiri
lr lli:,le).
/'. ,1nfon, an t V, in virsti de 20 ani, cLr diagnoslicul de atrcfie
ot)l,'.1.A iS ul paLru clJse in ..oara de ma'd Lldr d :' rr'.' pt d' pi
ai,, rr,..,.c. def'cienrei:i .ind dp fiD', a sLrr\.niL oruired Ld t
rrir!.irin;coala speciali, a manifestat dificillHli de adaptare clr rLn
l)n,nlrnlat negatilism, ceea ce a determinat si unele tulbr.lrdri comt,|rlamntale. Tr.eptai, a incepul si se impa.e crl nolla sa situa1itl
tl s-a integrat bine in colectiv.
Ld efectuarca probelor de scfis-citit prezerlla un prag diicrenlial
Il sensibititatiitactilc de 2 mm.
La .itire. ele\,ul rcalizeazi fiteze rni.ii (in prirnul minlrt L'itei:'
l? cuvinte, in al doilea, 2,1 dc cuvinte in al treilea, 9, iar in al
rxrtrulea, 25 cle cLrvjni(), clr omisiuri. inbcLriri de c vinte cu allcle
i,r sens in.lcpi.tat sau cu grllPuri de cuvinio firi sens, rczultate
rli.1 lpr !j1lir de ghicire (p.rs"n "r.drp prn rr oF\undi rn';'tFn'1
pl,
t,..,r.' ,n.i.,..rcle, i lr. ppnlr'r i ,L f.pn: l). c' ^orla'i. .irr. u
iif.lrri si nu respectdpunctuatia.Nu rcu$eitc si ciieasciicr rntor)irtje r'ru respccii accentul. Scricrea elel'ului este mai g.av afe.'si citiri, aYind 120 de greieti ]a n text de cilca 160 de
trti (lecit
{rL\inte. Predomini altcrarea vocalismului (70 dc ere)eli), pr;n
srlrstituirea vocatekrr fcli, eld, u.io, carc apir rar') Ei mei aies pd'l
rliltongarea vocalei c (care se tratsforme in ie) in interiorul sar
la firu:ie cuvintulLri (acest tip de gre:eal:L apar! de 3'1 .le ori) Cilir'.r1 si vorbire elevului nu inregistreazi acest tip de gfe;eau, carc
altlcl ar fi putut fi e).plicat prin influcntd p.onuntiei dialectalu
sau neingrijite (scric, de cxem.p]ll, mi.zinu], ailicpta, miers' binic'
pent.lr: mczinul, aitepta, mers, bine etc.) Frecvent, manif.sir
{enomenul de omisiune vocalici (t iinal, a intcrior, i final. .i int 'rior, a fina1, i interior ii, mai des, i interior). Apaf, de asemerra,
l:5

subsl;tuiri de consoane (r/1, v/f, dy'g, m/n, t/q), omisiunea cori, r

nelor finale sau interioarc, .ontopirea cuvintelor separate (,'
13 o ), omisiunea silabelor, folosirea nejustificaH a semnului nri
ririi in interiorul propozitiei etcTutburdrile scris-cititullri (in braitie), speci{ice deficientllor (1,
ledere, nu pot fi simplificate prin explicarea loi: ca urmare a nr
consoldidi deprinde.ilor lexico-grafice caci altfel ar fi treblrjii .,!
se maDifcst la toli elelii sau micar la marea majoritate. In acee.r'.i
ordine de idei, explicarea nu poate fi redus; nici la necunoast.rril
Iegulilor de ortografi, gramaiice, ortoepie fera si mai vorbim (L
iegile fonetice specifjce limbii romane- Analizind paxticuldritil il(,
scris-cititului in braille, ni se pare deosebit de plauzibil c:i, il
principal, tulbuririie scrisului se datoreaze formelor asemenatoatr
ale grafemelor, iar ele al cititului, proprieteulor relativ lillrit:tt,'
ale sensibilitetii tactil-kinestezice care nu reu9este, in toate cazu,
rile, sA realizeze o diferenliere atit de Iine incit si inliture orl(
posibilitate de eonfuzie intle pozitia plncteior, cit Si a formei ct(
ansamblu a semnului ce semnifice o anumitl liter6. DacI ;rvonr
h vedcrc ci acestc caracteristici de structura qi organizare spnliali pot fi influeniate negatir $i de alti factori (dispozitia subie(,
tului, temperatura, calitatea hirtici. nivelul de insusirc a scris,i'jLUrrj !1,-) ori C, ore/, rrr si a dltur cauze .arr. nemijlocit p.
dtermina dislexo-disgrafia, n dnm seama cd fenomenete respective au o determinare Si o etiologie complexd_ O serie de grescii
d. tip disg"afic si respecti! dislexic rezutti chiar din caracieriiti
.iie.sistmului braille, ca urmare a ad;iugirii, omisi nii si plasArii
llresite a, punctelor la scris, ceea ce impticA automat g; cttiie" i,,r
Addugarea de puncte duce ia subslituirea a'raJemelor din ace.asi
,je(aLl5s3- Ia rb.riruirFr gr:fcmelor dir decaLtaprim{rd dp carr,
"
decadcle derivate,
precum si la substituirea Erafemelor din decajr, l" ,Ierirare ;nrre eic. \stIel, pr'n ddaugareirnLi pun.r. ;n in.p
riorul decadei I, o devine b ; este vorba de addueirea punctului
,loi : o LipvinF.. pr:r' rla.r:arra purrlului palrj: b dF!i'le n. .rr'
adaugarca punciulrri cinci etc. La nivelr. dcadci a II-a: o devine
-,.prin ad"ue.,j." orncr,'lui doi : p dn\.jnc q, prin adaueare3pun,_
tulur .rn.r : . .le ,n. G. prin .rd,jrgdrFapLrnLLuluicinc: ; s devi.F
p, prin adeugarea punct..rlui I etc. La nivelul decadei a IIIIa u
C,\'ine u: urjn ddaue,rea pun.Urtui doi ; r dcfine i/ prir ad:rucr_
re' pLnclulu: ,ir.j. Tn sfir:'t. la ni\eiJt decadeia IV_a d dcvi",c
..,Drin ndaJgared p,r,r,tLILi rin,i. Adaugarea
unui p.rnct ducc lj
crlr!lit,r'rea grafernelorr;in dFcadaprimara de c;rre gralemole (tin
roale decadFle derirale:
"ub-rilrirea gralFmelor pri;are de ,itr.
t26

decada a doua : d Plus punctul tlei devinc ?c; adeu_

me
:a alin puncte (4enomenmai
rar) stlbstituie pe"c prin I sau
doud

aouu pun." dcvine / (Y si z fiird. graleme

'ri
"
"ai"*r*"
ir"i.r : adauareaurlr-i prncr pcod'r(Fsubsltu red
ii"J"'i
p'rmai
de srafine di- ulrin,a d-?ada " plus pun'|u"
fil.'iifii,;
,.t ptus-p'tn"tulsL{s'de!irra-n;"t plrs pltnr'ul 'o "
ii ii""l^"'1,
-;
ir* i,
ti,. fr,,,.r'at"o*" dc\i'c u Crri"mele din decadaa
i' ^ d" c r " t n ' J n d ' ' a r l d d l F i d p r : n ," d d r c r r '
ri . t n '
' u o = t : , , wiirit *u (lp'iner. , P/t' prrnc'.,r
so'" d"
,;;;;1-;t,;;
i;

pti" p"ncrut (a|P dcvine :

Crarcn"lc din.

d'

'rltima
i'ii !ri't t.iu"titi,it" de giafeme din alecadaa treia, prin adeugare
i- l-runcte(sens,:lsubstihlirii ,-"ste,de asti date,.de l: 9 9'.:1di
oari citre una superioari) | .i plus punctul trei devine 11,' I
punctrl trei de\_jne:.

Omi si urea dc pLn, l c pr udu' c sL'r "lit uir Fa Jaf Fm el' r din i"e"asr
etcj " au u gr : f em "lor din dccadp dif Fr : Le. La niv lul
ti " .i i a i " ,*
ctrbslitLrirea

l'ri d'
ci,,iiei pr:rn-.,1 min,,i pa".rrr "i,'.t clLrceld
1ri d.,;lF-,
jltr, b; " rn;nr.. pdtt,u. , ?i d,'- 12
'nia",r;rcd
i rr' \e rransrormbin \ i
r'rr'l
li,i'ri,=i"i de, a.l.i r Il . i n ltt lrl
(irrci
ln-'adrLl.decadei l
lO'1t.1i"" L. prin omisiunei pLncr lLr:
pLrn'tulLi
doi
l' dec di a rdLr "
iJrefr,,, .t"'r,'i' r,. pri,r orni":Lrner
p'rlru Srh'"! ' pun"lLl
prir
i
omiier,
1n
d.
li r.t" rr"r,.iormar
de puncte, au
prin
omisiunca
grafeme
decade
di{erite,
din
cle
llllc
qr I

0c:n a .ct cpr .: rl , l a . . ad le , l. r ' r " sp' dP^"da Dr im ar ; cLl) p"r ovoa"
l l l rc L,i teri i e de.-o. d' r i\ a ' : o'n; ' "n' a oun't elor
'iirl"'riL
di- d^dp 5 re

aii a" .a" i doud

ardfemp

*i,'r"'n;:""
m rls pu,n't I trpi
prncrJ/ l,'i dc\-ir-ol'
p.im"a.a:r
: r mlnus
minLr plrncrur
otclapflmara
-gitla
rlPvinP
Ino,)Lle pLrn'i".
I
omi-i
i'ri'
m;nu\
ld"viri i, ,n
llun'tut,r.,
grafenP
d'r d"dc
poL
li
J
l-eia
d"c;.lc
lf|at""r.i-o;r
'L,bnituiLe
'[.rrli I (.r , cri.o j, pr;n oi.i..i.'"'d D r.rclor Lr'; :i :a\.: r' dce. prir om'
,!1.,c". pfir n.ni.i ''F. p, ..clelor t.Fi .i I e: r devjrc
ir,l,rneajL,n.relor 1tui s \aie) ,i d^ rr 'l-n . d n C^cadda LlorraDri"
r)
'Omisiuneapurncrul;i :aqe (7 J. irlo"uri d^ o: v \t^ i'lo^ 'i: da
r'e.
ri^1rci
rnea
orr
r:n
omi'i
,'"
,'1.
g.,i-n,^
a
dir
ndrrJ,
.i..,,
'r 'i
'irr d"'i ,"c. pr;n omi\iuned p rn' trlLi rr": la lel x dF\:rF :l Crdri
'Gmcl" de,
rl^,Jla pr:''l^: .r p.t. "irr i.ln' Lil d- iraf m^
(i
(prin
omisiun.a
devine 6
inari, prin omisiune puuctLLlui ;ase:
pllllctului
(ptin
de
c
omisiLrnea
intocuit
i
este
taso)'
iase),
,prnctului
l|1r f devine , prin omisiunea punctului $ase.
, ])lasarca gpriii a prlnclelor slrbstittia graicrnelc diD aceeaii d:aade, intro eie, sau grafeme din decade difedte intre e1e. La niYclul decadei primarq c este inlocuit de e, prin Plasa.ea gre:ita a
127

plrnrtului patrri i J este tulocuit cle h, prin plasarea gre$iid a pL L

lulu; patln; in .lecadaa doua, s este inlocuit de n, prin plas,[,,,
;rcsjti a punctuiui cioi, iar plasareagrcsite a punctului unu {l ,,
13 irlocuirea in1'ersi. ln jnterior.lrl decadei a tr.ia, u de\,.ine z, t)rL
Dltrsareapunctulri doi h locul punctului c;nci. In decada a pil
t estc inlocujt .1e s. Drin piasarea grcsite a trunctului patru, t,',
tlasarca gresitd a lrLrn.tulLri cinci, duce ]a inlocuirca in\:ersi I
i'I.ea ce pril'este irloc.rirea grafemelor din decade difcr.ite, t)l
]]iasarea grc;ite a punciclor, accasta se produce astfel: literele ,li
.leca.laprimarii sint inlocuite de cele din decadaa doua: J de\l ,
m, prilr plasarca p nctului rlo; in locnl punctului trci, iar plasrf,..
jr" I; jr fL ,1
2 d Ln ld i.lo.r,:' .:r,ler,:,.
De asem.nea,'1,.i
literele din decada pdmari sint inlocuite in :r(,
l:!si mod de gr"r{emc din decada a patra: d este inlocujt de t, irrlir
tjlesarea grefiti a punctulri cinci, jar plasarea gre9iti a purct:rl,L
ljatnr! in locol pinctullri 9ase, duce Ia inhcnirea lui {i de citrr l
Gralemelc djn dccada a doua sint inlocuite prin plasalea gres;ii .l
punctullri de citre grafemc din decadeie 1, a treia, a patra : r'1
?rll (lubstituieDtlrl cste dnr decada primarA); rh (v estc subnl
iujent dir decada a iroia) : s/t (s bsrituientll esk grafem din .tl
cada a patfa). Grafomcle din decada a treia sint inlocrjite, prin piiL
sarea gresii5 a tnnct.lor, de cdtrc grafeme din decadele a doua
a pa:ra: !r/o (o * s bstiiuienl di]] .lecada a doua), r/a (e .ste s Lj
stiluient din decada a patra). cralemelc dir, Cecada a patra sinl
I L:'"uir., p. n pla
gre.ite a D q.r/1, r, d, ,a1re r"al, -r. ,i
""ea
,:r., .le:nL i "i a LI^LE:.j.
(e -.LbctiLu,e.' din o.,arli prinar.1
,i/q (o - substituient din deca.la a doua).
11 sistcmul brai11t-,dificuliitile cele mai frecvcDt-. !i mai accc.
lrare ^ DrodL, i' srr:s ,.,1o a.r .i ,, .rd,ilirrra r,"r.i"t-nta De
stit pntru scris, cit $i pentru cilire caracteristica principal:t r
grclelilor este aceea a labilitdtii, comparativ cu scrisul, dificulti
rlle c;titului au o labilitate mai marc. .{ceasta rezulti si clin fapiol
(A 1a citit participi, cu precidere, simlul tactil, iar 1a scris, cel
ii;nestcTic- unde contactd.o foaia se facc indirect, prin jnter
rr,e.lird pur-rciatorlrLri si a placij de scrjs. Crl loate acestea, etiista
. strinsi irlicract;unc inre scrislrl Si cititul irl braillc; formarlrt
deprjnderilor -.le!i
ingfeuiatc d. fapiLrl ci cele doud actilitiii
:.r ur cararter oprs de dcsfisu.are, iar schema de rcalizare mo
torie a semnul i ii scris este diferitn de imaginea sa iactili ilr
(;tire - implici un irroces iusiructiv dirijat, in care slrccesul cste
in depljni concordantacd dczl'oltalca ia elevi a unei moti|atii
con:tiente, corspunzatoare pcntru invititurd. ln gcneral, dez.,.oitarea abilititilor cle scris'citit ii eritarea fcnomerelor specil;ce.lis

r28

:. reJi i -cd 7. 1 pr ir r LJr r ar ea opr : m d per lr L hlor ir pd

h' .rl l .srari " i
ri
mi
:ni
. arl pl i ir \ i
lpf e a a . r m o. r l , 'p u. r . p .
l l " r'
'
' 1"
d'
,1;.Lr
ri
i
I
lLx'lui
,
.
. l|. , u
I or o, e\ , ir i
r . - pe, r i\
ll
' rrl l ,.rd' e,
tl ' , ,r,.er^a l d,,l i dc l a Ln f : n, l la alt , 1. Ar t r F am en ul . r , t iv. ji
,l l ' hrl r,,l oa .a .i nr prnb.l. , l . m bL. , r . . l if , d . . , nLlr m F t r l"i I . . , utllFll I itczei dc scris-citit.

g. sl,llcIFICUL DISGRAFIIjT $r DISLE\IEI iN utiBILr.f_{TE-{

T,IINTj\LA
lilr(lielca particularilitikrr .ie limbaj in rlebilitar.a mintald pre.lrln o importanti deoscbitd teoretidl si Dractici. ?coretic. Dentru
rA ,||t,r'rco d
a ,.i ,rr. L r,rtrp .i inlo,;j podt fi p .; mai rd,il
lr r,\idcnti la clebilul minial, iar e\,olutia structuilor de comLrniInrl._sc. raporteaz:: la normalitale, eeca ce duce Ia surprirlderea
r|r\ ificitetii cu importanli majore, in cgaE misure, 1a normati sj
lr (l.])ili. P.actic, pcntru ci limbajui cste una din functi;te psihicc
s| supune mai usor influenlelor educativc si prjn jrtcrmediul
'!l l sc poate potcnta intreaga dezvoltare psihicd qi de
cunoaitere,
f| irrlditia irplicdrii unor lorme Fi procedee adecvate in procesul
_
ItfllrLrctir-ducativ. Dupa cum rclcve J. piagct 1, limbajul c.eeazi
Inraibil;latea evocArii Lrnor situalii care nu sint actuale. si Drin
nrl,rsta se ajuoge la infl crtarea inteljgentei, iar c_ A. X{iller,
llrFlsta pe ideea cle liDalizare a gindirii in dependeiti fi de actcle
ilnrl)olicc. Dar nu trebuie omis nici faptLrl ci clcficienta de intclect
|r,]llc impjedica inritarca vorbirii3, in gencra], 9i in speciat, ini|ltiroa structurilor corecte ale ljmbajLltlli, prin dcterminarca unor
lllll)ur;ri in raport de gra\.itatea accsteia. Fnomen l are caracterlrli(.a .le rversibilitatc, in scisul c: tulbruirile de limbai hftucn,
lr,'rd ,.fod.r.t:a inlFligenrci. Accacraar. rilabil Larc atil 1r p.f
(,rncle cu intele.t normal, cit si 1a acclea la.are este afectatri
itrr.tia intelectului. Astf,], in unelc cazuri gra\.e, cum sint celc
{lr, pirderii semnelor limbaj lui, se creeazi un vid menial cc
t irte fi comparal cu starea in care sc gaseqte copilLrl inainte de
,lr'l)indirea limbajului 4. Fenomenul, ca atare, este probat si in
I Piag.t,
J . , L e l o n g o g e e t Ia p cn l a e ch e z ? e n j .n t, Pa r i s, D e l a ,
cbaux Niesl,li, 1923.
I Nlillcr,
G . , A . L a n go g c .t ca m n u .n i ca tb n , p a r i s, p U F, 1 9 i 6 .
I Busenrann,
p a .i s,
- \ . , P s l .h .l .g te .i 6 .l a l i ci e n .e s i n i .l l ..l a cttcs,
Plrr, 1966,
I B ! s c n r a n n . A . , o p . ci i ,

129

condiliile disfazici - lumai cd posibilitdlile recuperatorii drpiri,l

foarte mLrlLd \'irsta ri nivelul de cultLrri ale biectului (si drsiri,rl
,ci cle mctodologia lcgopedica 6plicati).
Djn (ele spuse mai s[s, se detaleaza o idee cnbalii ii anr]rrr,'
a dependenlei Ei relatiei dintre dezvoltarea intelectlrlui Fi dezv,,l
tarea limbajului. Este de la sine inleles c5, in general, dezvollar,n
ljmbajului devine tdbuiari evoluiiei intelectului. P. Ol6ron alidrrr
chjar ce pentnl a invdja se vorbelti estc necesar si fii dotat,,1
inteljgenF, in timp ce Delacrojx spune cd pentru a invela com I
nicarea trcblrie si indeplinesti conditia inlelegedi.
AFdar, in debilitatea mentaH se poate vorbi despte un anunil
specific al structurilor de limbaj Si ca urmare, a tulburdrilor sal,
Pentr a evidentia aceste aspecle, subliniem mai intii unele idr'
rezultate dintr-un experjment anterior r, realizat pe un num;r' (1,
60 de copii din gcoala ajutatoare, clasele a III-a. a V-a qi a VII'rr
Acegtia au fost supugi, individual, unui numer de pahu probe, i.rf
o serie de date a fost culese pc bazi de observatii in tlmpul vor
birii copiilor la lectij sau in vorbirea spontand (liberi). Subiec!Ll
au fost solicitali se r:ispundi la proba oseadrdri si uacabrllal
din WISC, apoi se realizeze o compLrneredupe o teme liberd, a\inr
la dispozitie cit timp doresc fi in fine, si scrie in 10 minute cil
mai multe cllvinic. Sarcina a fost Iormulafi in asa fel si repctarl
pine cind a devenit irtelcasa de fiecare subiect. Timpui utilizal
de fiecare copil pentru realizarea compunerii a fost notat, fire ca
Srrbiec-tjiar provenit din cele trei clase, in mod egal (cile 20 dc
cla*), luaii la intimplare (f;ri a fi seleciionali anume).
Din analiza rczultatelor obtinut,., se consLati ci la proba de asemdn;d intr. pcrlormantelc realizate de copiii din cele trei clase
sr'nt diferenle semnificative (vezi tabelul 4)- Diferentele sint mai
semnificative intre subiectii din clasa a UI-a si a V-a in compa
ralie cu diferenlele djntre cei d;n clasa a V-a ii a VII-I.
Ceea ce caracterizeaza rispunsuriie date de copiii din clasa
a III-a estc laptLrl ci ele nLL e\primd esenla asemAnerilor dintf.
cuvinte-notiuni. Sint aleatorii rdspunsurile care al trebui sa sesi
zeze esenla asemdndrii dintre nolir.rni, deoarece ele nu au Lrn caracter de descricre a ceea ce este comlrn ii nici macar nu evidenliaza caractcristicile principale. ln multe cazuri, subiectii incep:r
respunde nu p n afirmarea asemendrilor, a9a cum este formulati
s:Lrcina,ci prir descrielea deosebirilor. Abia dupi ce li se atrage,
1 v c r 2 a, E , Particnlarilili
dle strtcturilar cerbale la <LebilLl nintol,
in Anaiele Uni!rsitelii
auufeiii,
se.ia Psihotogie, 19i1.

130

atentia asupra sarcinii formulate, unii-reuqesc se descrje

a,ea"tu se dalore:tc 'i lenomenului de pe'severare
a-riie.
-ci.a"te"l"ti"a

a .limbajului
pentru siructura
,
-in9qe{en!I.
lipsa
ierarhizarii
a
lim-bajuiui,
;lr";,1;rl;;";" iu
rcpetarea
unord
a.ubl;nierji
-axi-um
saLi
5i
ideilor
a
tmlio"ranta.
anterior, imprima comunicirii un sensaleaie-a
".ldr'spuse respectivc mcnlir, in buna parte. fi la
i. n""i:"'t..lritit"
"i
niai mar:, fte pot fi evitate prin folosjrea unrlj
iti"
ii
"tu."l"
intuitiv, insolit d explicatia verbaii .e determina o a-ctualii contribuie la :nlelegerea\cmliti' dri'i

mii rapiiu a

"itualiei cu care opercaze

Nllitiei 9i a simbolurilor
''&, pout"
cA elevii mari reu;esc sa inleleagi mai..bine
"ot'tstrt.
.ln;, clar posibilitatite legate de sesizarea asemandrilor dintre

luni remin reduse. Am constatat ce atunci cind sint ajutati sa

primer. ra\punsuri corecle.ei se desrur(5 mai bine. deoare"
lbi
tla m;ntin ;n cadrul schemeidate. Frec\Fnte sint situal'ile de trJnsiiirnere risida a rSspunqurilorintr-o schemd sLrgeraiade expcriprimr
'firnt"to. iuu .e peslrcazachjar schema folosita.de. subiect
'iiltl.
se
caracteddebilul
mintal,
asaa"., strrictura limbajului, la
iCaza prin imobiUtare,rigiditale jnatit pe Iinia cxprimarir. a.artipropozr(ieij lrala.crt,si orn
tul6rji )i .rlcccsiunii ( uliintelor
dc strLcturA a iderlor. dl orornrr sl
samanlic
\edcre
dc
ni
Puniiul
luccesrunrr ror,

2\l
2ll

']o

196
126
1 t3

561

610
1291)
I i03

La proba <le vocabJlar, rezLrltdteleobl;nutc dFnota o dilerendin

llcre ;ensibila intre copiii de virste 'i clase diferile C-opiii
iar
cei
a
V-a
368,
ilasa a III-a obtin 19B de puncte, cei din clasa
(lin cla..r a \IIl a,5CJ.MFdid rcaltza\; P- (Lbie.i .re FYrrem d.
pe carc o oier6 proba d.
mica da.6 se are in |edere posibilitatea_
o obtine un punctaj mr.rlt mai mare.
Aceste rezultate slabe se datorcsc faptului ce debilii mintal mr
reugesc se defineascd nolirrnea printr-un sinonim sau se dcsctie
131

caractrigticite detsrminante pentr'u calegoria generale cdrcia aJ)irf

tiie cuvintul. Cele mai multe raspunsuri descriu vag sau cxprirrr'l
r) utilitate putin precizati a obiectului sau fenomenului rcspc( 1l\
Pe misnri ce notiunile devin mai greu de definit (spre sfir)ilrl
probei), inlelegerea conceptuale devine tot mai dificili. La m ll,
r'r ip da r,j,i un fpl dp re.pLn5,jar Ia altpl. r;,punsufile sint ('{rl
plct gresite. Desigur ce particuladHtile clescrise sint mai prr,
runtatc la copiii mici.
ln proba de cuvintc, diferenie inalt semnificative apar inlrr'
copiii din clasa a III-a (610) si cei din clasa a V-a (1290), in tirrrt,
ce intre ultimii ii cci din clasa a VII-a (1303) diferentele nu s;rr!
pronunlate (tabelut nr. 4.). Aceasta denoti ce acumulirile in strLr,
tLu-a limbajului la debil, in interdependentd cu dezvoltarea girr
dirji, au un caracter mai pmnuntat in clasele mici (]a virsi( 1,
m;ci), dupe carc unneazA acumulSri lente, cu diferenle mai lni,,
intre etapelc succesive. De aici concluzia cd vocabularul copiiLrlL
cu debiiitate mentali se imbogeteqte mai lacil Ei mai rapid in pri
mcle clase, iar apoi perioadele de achizilii a noi cuvinte sint m.r
iungi. ln cazurile de deflcientc intelectuale grave, apar chiar pL
rioade de stagnar. Ac.asla er.priini, in ultirne instantn, potentd
jnteictuale ale accstor copii, gradul sau nilcl l pe care il pl,l
atinge sub raportul dezlolt;rj; gindirii 9i a structurilor de limbaj
Iic clc alti parte, se impluc ca programa de inviFmint si contl
notul cunostintelor si adopte nu o metodologie redusi fi simpli
Iicati dc Ia Scoala de mas;, ci una proprie-specificl scolii ajut:i
toare carc sii ia ir consider.atieaceste caractristici.
In ceca ce prive$te continutul conceptual al cuvintelor enuntan',
ele sc caractcrjzeazi printr-un inalt grad cle concretizare ii intuitivitate. Nediferenlierea conlinutuiLli semaDtic al cu\.intelor, la unii
copij, salr lipsa a.tivismului, a con$tientizdrii celor e).primare, lir
al1ji, duce Ia scricrea unor cuvinte de doua ori; odati la singular
-si odate la plural (creion, linie - creioane, l;nii). La clasa a III-a,
nurnai doi copii foloscsc si uncle cu\:inte cu un caracter abstracl
mai accentuat. Dar 500/0 din acettia enuntd cuvintele in propozitii, clesi sarcina a fost intelease. Llnli folosesc in exclrsivitat,
nume prop i. La .lasa a V a, un singur copil da cuvintele in pro
pozitii, iar la a VII-a, nici r.rnul. Numirul copiilor care folosesc s'
cuvintc abstla(te, gcnerale este mai mare $i in special, la cei rlin
clasa a VII-a, uncle peste 500 le Ei utilizeazd.
Compunerile exprimd mai b;ne particularitaiile structurale ait
limbljldrt
fi comprehensiunea idejlor cxprimate. Continutul estc
ioarte sirac Si exprimat prin propozitii scurte ti incoerente. Unelc
nici nu constihlie compuneri ci propozitii separatet firi nici o ]e
132

lntre ele. La clasa a VII-a, nu se mai intilnesa asemenea

dar persisla in.A caraclerul in.oereFt si sarac in.on'zllii.
l9). I;coFre'la se darorcstenu ndmai inteljgenlei d.i:
{ti!
'd;r
si imobiliralii structurilor \erbale, tennmcr anai:7al dc
a folosirii $abloanelor in \:orbirc.
sau
lsn,
oleSercasubie.tului, pentrLr compunera,se con\lata ci prenn lema varanl(i. iar in ca/ | al ^r cr'b;e.k sc impro\izeazeo
fttle cu rnulte elementc din po\'eqtile invdtate sau s rproduc
tocmai cele lnsusite cu atte prjlejuri. Aceasta dovedeite iner[ia

;* y,t-,

"^' W
..a.,uia^fi
'7;-/f

:'-'

--'

-i
ckfut +-2" -!a(/a

,6--42ano*
.2 |

4,a-<a

a_, ,h<-t_Zzit -

44-o?(4
a^J)tJ"

. /"4-Arf/4Lu
!is.

/<,/.8L.<-<&

19. Scrisnl unui elev, in virsra (le 16 aii, dh scoalaaithtoare (dD rta

ea,'j

133

{i.(lirii. rr.r!irlcn\d olemFrt(lor anteriodre in a. tivitatea pr'/' r I'

I o,Ult:rlui N 'rJ(iu'rea nu esre .Jhi\'r' nu se rrmere:1c rr | 'r'
lori, :n pofc.r:l.e; irr c'lraclerLrls".a' in idei ar'Frtuea/i c: rl
r t"ra fir:'dr r Iin-,,ajulr; '' c,(i"1cnl3LnL'r \pr'sii bdI
mllt
-rr
Unelc lucrdri poa.ti titlul ,Vacanla de iarnA(, ,Cum mi'am lr
trecut eu vacanla" etc. ;i au o inclreiere mentionate in text (!,ii rr
am petrecut vacanta!',,!ti cu asla inchei mica mea compuneL.")
Alte lucrdri poartd, ca desen, o fetili cu o floare (clasa a III-a)
chiar inccrcdri de a comprinc versud (poiana li poieniti, mLril
nri-c$ti dragi ii iubitd - clasa a \r-a).
Deti timpul acordat pentrr compunere a fost nelimitat, copiii r L
dcbilitaie mintali rtilizeaze, in medie, un timp foarte scurt, cc.,
cc denoti ci posibilitetile de concentrare Ie sint ljmitate, ca ur
nrar a unui activism redos al vorbjrii, semnalat 5i de M. Ro;crt,
ii a unui slab cfort in rnobitizarca capacititii dc \,erbalizare Copii'
debjli nu elaboreazi mai intii un plan de expunere, ideile sirr!
splrse la intimplare, {6ri legetura intre ele, iar cuvintele $i propo
zigijle nu sint alese;i njci nu exprimi totdeauna sensul adecvir
al ideii.
Ii\primarca ideilor este ingreulati ii de prezenla, la majoritat.,l
copiiior, a tulburdrilor de limbaj. La clasa a III-a, dislalia Si unel(
forme de bilbiiald usoari coexisti cu disgrafia, iar la clasa a \r-a
si, r'n special, la a vII-a, cazurilc de dislal;e;i bilbiiah sint putirl
ftecventc, dar se mentin in numel. mare disgrafiile Si dislexiile.
Defectele de \,orbire descrisede \Vest. Kennedy s; Carr 1 p.aftii
amprenta nei voci slabc, \'orbire neinteligibili, ca urmare a arti.ulatiei deficitarc si a deficienlelor gramaticale, sintactice $i se
manijce, r;tm, intensitate 9i timbru dezagreabile.
Fcnomenele spccifice dislexo-djsgrafiei se menlin in proportie
ridicate $i spre clasele terminale. Multe din aoeste caracteristici au
particularjtilile intilnite in tulburirile de grafism 9i de lexie la
iogopatii cr ;ntelect normal, dar apar Si unele noi, pe fondul defi
cienlei de intelect (fig. 20). Dintre gre;elile de tip dis$afic, pe
care le-am putut sr,up.inde in urma experjmenfr.rlui amintit mai
sus, 1e mentiooem pe acelea care au o anumite constant5. Aslfel,
cele mai lrecvente sint Lnloairile sa[ tubstituirile : n*n, u=n.l+1/ -, / , \ . )

r -,,

l+f.l+r,

c+g,it

* '- r, ,

134

t,lss;

a. g

t.

lui i, r, c, |l, e,.li, l, t, t) ii in

o?ni.lilrnire

A. . The lt ehob i l i t o t i a n o ! s i t e ? \ c h ,
n.. Kcn n.d
J , L. , c ar r ,
r:1. Rev., New Yofk Lond@, Harper, 19.17

/1
1
dL U'.a;'{J /tbha

.l"t

rt'1*4ha J.^.'rnfTt

J,t^'-r"-

;osu( lt

/L'4 ra.

i/mLryar,i ",^ +oora >;' <i$lp'it-

?t/g

"4

9*:

Inro"'ii;,LJ-"4-,-A^,Ib'" i /,b6.,'&Ia n^JL^:gf"n

py;y''1,n "- "" ..'^,I,-r-'

/"j^'rlar"vL
I i 1. :0. S .i sul

cr

n[

s l i .gi ,

al nx ri .)c Y

(i ru:l ds a a ]l l ' a

\lrlia r llrerelor finle, a dittonilor'i trillongilol.i atlculiri: i ''

i: d' fo.m|Ji de curinl": ipt"ian in loc dc revelion. p?;mbdein l,c
rlr' plimbare r contopiri sa.dtuziuni de cuDinte: neduce'n, \lnlast
uumerge $. in fine, rnulte greteli de tip grainqtical. Apar, de asemcrr"a, o ierie de nereguladtetj dimensionale ca alepilda, nerespectarea
mairimii proprtionaie a grafemelor, a intervalulti dintre ele Fi' in
r, neral, d spatiului grafjc.
'| ,r.lr rl unJi cxp,rim,nt, Llt.riorr, splicar ld
3I\ a'l"cle
l VIII-a, pe un lot de 123 elevi din fcoala ajlLtdtoare' care a co'1stat dintr-o probe de djciare, cle compunere, iar individual pe n
rsantion selectat dupe criteriul tulburirilor grave de grafism ;i
restul ,lcitirii p stiau(, elaborat de Hepp Reymond Qi Maric
Claude, am urmArit in ce mesura se mentin aceste caructcdstici, ca
si punerca in evidentA a altora rezultate din situalii mai complexe.
Teitul citirii pc sticla ne-a permis sd surprindem aspcct ce lrn
nu numai de disgra{ie dar Si de dislexie, cum sint cele care pdvesc
ooziriei literelo i rela!iile dirtrF ele' modul c.rm "nl
'rrucLLra
in\rGire rDrezenierilenumerelor si a Llror de.enF, loalc a!inLl
impd anlA_pentru formarea abittatilor de scris-'ritit, doarcce soticite subiectul Ia o activitate de analizd 9i sinteze mai evidenti
Pe baza probelor aplicate la lotul de 123 subje4i, din -snoalaajlF
tAloarc. a]n constatat. la 103, fenomene tipice de dis$afie - ceea
.e reprezinti 780/0iar la 89, o elidentn dislexie - ceea ce reprettnl5 67o10clin totalul subicctjlor investigati. Acettia din urmi a
,ve.za,

C ., Spe.iJicul .tiNstaJiei ld .lex,i

E . . L o v in e scu ,
de pedacogic nr. ?j1979,
neljsia
Jicinl. de intei?.', in

cu dr

li]5

fosl suplrsi \i llnlri probe .ic citire penrt'u a \:edea in ce masurir

collirm:i f ('nomcnulclislcxic.
D:t fiind lat)tLrtcd, sprc deosel)irede intelectul normal, in (lt,li
litat.a mintala tulblrridle l.riei apar, mai preg.ant, in t)laf Ll
cL)]nportarrcitolui grafic, se pot evidentia fuecvente omisiunt, t,l
\crsiLrni si adiugjri dc gralcmc. }'lai reduse ca acestea, dar. ,
oarocarepcrsistenti, sint conlopirile de covinte, inlocuirilc dc.l
!inle, omisiunile de cuvinte, in\:ersiunile ir1 intedor,rl cur-intelo.
agramatismcie. Trcb i{i specificat cd, datoritA texhllrji red s si si!,]
t.l:' ' r', i li In .irir'. r'L Taj . | .c1nn n s.ripfe, r.oqel IF .l- ri
granatjcrl ru au inregistrat o frecventi prea ridicaii deii c1e :,
mertjn dominantc (fapt vetificat cu alti ocazie de noi)
Alil pcntru t)roba de dictare, cit si pentnr cea de compunerc, anr
(onsiatat ci ]a debillll mintal celc mai dcs intilnite sint omisiunil .
de grafeme, care rizeaze sistemul \.ocalic, ceea ce nc face s.i cl'c
"".". "1 . -"r , .c Llar,rc.LFir.torl" pi rai mi.i pe
(frJ.2t). \'n^ct.t ...J mdi rra.
re.Lriri !lereJ
' r,rF.rr
\i"rlu'
rent omise sint : i, e, d, u. Se Foate exemplifica prin semnalarei

,4- ,&"'r1'
j^i.r*,t

nor.e,+, ez4,ol".rJ a-.^ e,?e.h

'4

c., lt"y,.4

.atit .f*'*.*"&r,,c--

f-ttLi

+: ,.4"1^-,,;

o*"f

t; t+ -a.ti-fru

"-*.tt

.JzrA*t\

Pt& jof u,
/a-^-.L.t-

a7.e-clr

.-L< aa,,,r+

d,,4-.r-,jlal4

.r,;/,-.,:r"/-lrn-,-4._

p'dL^*.t

..4re4-&

ot^d<

F i t .21. S - fuI u rui ^ , r ' ' , 1 . ..Jr

136

,1

l,

l.

'i '^.,..-rd-.

'1i !

fitlrltcrii frecvente a loi i linal Ei mei ales a Iui i final semivocalic'

r,lnrl inaintea lrri se aJle i vocalic sau ln cazul piuralului nearticulai
flrl rrrticulat aI substantivelor Si adjectivelor masculine care au ;
vrrrlic inaintea lui i final. Situaiii aseminetoare apar la substanllvi,l,'in cazLrlnominativ plura1 sau 1a cele in cazul genetiv ori
lui i dupi t si ,.
',l|ri:]iunca
l,
ed e r)ri.e"te.i,tem rL. n_or-n''., ela mri t_c^\'Prl' i rritrl rri se produc in cazul lui n, l, r, f. Eliminirile lui n sint mai des
irlllnite decit inlocxirile lni prin rn -- lapt mai c\'idlnt la disgrallrll cu intelect normal. Si omiterea lui m, sensibil:r in claseie mici
(rl.lul intil), devine intimpldtoare pentN elevii clin clasele termirrrle ale scolii ajutdtoare.
Lln fenomen, de asemenca, specific pentru ele\.ii cu debilitate
Inintali este acela al omitedi de silabe, atit la incepr.rtul cuvintul||i, la sfiBit :i in interiorul lui - ceea ce dctermina ciuntirca ori
lfunchiarea cu\.intclor. Cind djficultetile de acest gen sint acccnlrr.Lte, fenomenul este masiv pr-"zent Fi iD planrl leric. Dc cele
nrrri multe ori acestea se corclcazl cu fenomenul de suprimarc a
r,,nsoaneior Ei, in special, a grupurjlor de consoane - fapt ce il
l)Lrnempe seama lipsei dc agilitate moirici. Cind suprimarca conr,oanelor este pronuDtati, deline un indiciu al exist-.ntei fcnorrerlllui sjmilar si la nivelul vocalelor, mergind pini la devocaliz3rca cuvintrdui. 9i acest Jenomcn este mai frccvent in deficienta
(le intelect - ceea ce ne facc sA afi.mim specificitatea sa in
cazut dat.
Alte fcnomene privcsc omisiunile de cuvinte si mai cu seami a
cclor de legdturl cind denote, printre altele, o slabi centrare psil)ici pe operatia efectuatd. Dar devin pronuniate adiueirile dc
ilrafemc, in care caz sint atinse, mai frecvcnt, l'ocaleic i, e, o Fl
consoanelerlj t, ?. Vocala i se adauge des inaintea lrronumclui eir
(ieu) $i inaintca vocalei e, in intedorul cu\'intelo., iar e se adaugi
inaintea lui a si dupi i, in timp ce vocala a i9i face prczenia mai
des la inceputul $i la sfir$itul cu\dntului. Addr-lgareaconsoanelor
poarti pecetea aleatorului, pentru cA fenomenul se produce in
situalii extrem de variate. La baza explicatiei fenomenului de adiug;ri poate sta inerlia proceselor nervoase fi a fun4iilor psihice
.arc detFrminao inopFrrre la ni\elul stru.turilor logice.
O frecvenF ddicate o au inlocuirile de grafeme c\e sint asemdnetoare din punct de vedere spatial sau cind se produce o confuzie
pe?ceptivd, ce are la bazi lipsa de discriminare a vibratiilor laringiene. Ca atare, are lm oonJluia dintre aonsoancle sonore-surd:
(p - b,I - D, c - tl,, d. - ,J sau a consoanelor de aceeasinaturi,
fa siflantele si explozivele fs - s.: - j.l. Dintre cele mai frecvent?
137

nL,I ' r
e - i,tL
substitujri prrtem cita urmdtoarele: d-;,
gi,
ge
chi
ci'ghi-1he,tci,
ci
1, J,p-b,s
$,
'i
: - j etc. Datorita asemini lor optiee a Lrnora djntrc ele, {.i,'
menol devine tipic fi in citire - ceea c duce 1a dislexie- Siturf ,
poate fi explicata prjn simetria gralemelor, atit in plat] verti( ,l
p./.
n/cjt 9i in plau dublu fd
b), oriro:|,tal (rn
ld
O pondere relativ ridicati o au ti inversiunile de grafeme rl,,'
i.tcriorlri cuvintului * ceea ce pune in evidenii deficiente de ani
ljzd si sintezi caracteristice pentru handicapul de intelect ;i rep(
tirile de covinte - ce se datoresc particularltdtilor de inertie
perseverarc specifice structurilor mentaie delicitare. Intr_un ;rnLL
mit Jel, revcmul repeurilor cle cuvinte cste acela al inlocuirilor .L
mai ales al contoPirilord:culinte
Semniiicativ este faptul ci penirlL o.jc tip de disgrafie sau di:.
lexie sc manifesta o jncapacitate jn inveFrea si formarea depfl,l
d.rfilor sdec\.ate pentru grafeme ii litere ; cifrele sc invati tni:l
Lrsor,dar rimin deficilare in ce priveltc lorma lor 9i plasarea c(l
rcctn in spaiiol Pagirii. Ca atar!', nu orice formi ctc djslc\a-disglail,'
implici si o alcdarc simila.i a cifrelor.
Agramatismcle sint elidente p.jn lipsa punctuatiei sau a tlr
plrnctualii neadec!at{, despirlirea incorecti a unor cuvinte la capiil
.ie rinct, clcspertirea unor cuYinter cale de obicei se scriu imprcuniL
sar! nirca unor cutinte, carc obiFnuit se s{rrju despErtit ; dc ase
menea, scrierca substantivelor comune cr liierd mare in mijlocrrl
pr.Jpozjtici, a celor proprii cu litere micA, fapt ce do!"ede;ie lipsil
capacitilii de discriminare a schemelor gramaticale, de difef.r
lieri inlre formele pirtilor dc \orbire.
Principalel caiegorii de gre;eli, rezultate din experimentLil
nostru, au fost sintetizate astfell:
O n, i\ r : , i 111,
gull n.
i

1-,.-

ri.2
.

I V er za. E, L , \ i r . s L

138

.1,8

r , C, . p.

Lit .

rq
I
.L

,a

l-i

1 1 ,i

v-I

i,c

1, i

j-i

l-r

1, 0
1, , 2, 1

50

2.0

l.:

\I

lnversiuri de .u'nrt.

0i
0,-5
i 1, 2

\'Il

\'l Ir

2 ,1
I,l

2 ,3

2 t
2i

05
I,i

:-

a.

Inteiesant cle semnalat,est 91Japtul cl au aperut cileva lucrerl ir

care alisgrafia se prezinti atit de accentuat incit lucrlrile devin
ilizibile ;i nu pot fi desciftate. Acest fapt evidentiaza gravitatea
tulburerii de scds, pe de o part, $i gravitatea deficientei de intelect, pe de alta. Se pot evidentia qi unele fenomene ce tin de for_
ma 9i estelica grafice. Astfel, persiste (dupa automatizarea scrisuIut rigiditatea, dezordinea, lipsa de estetici a transcrierii grafice
S-au pr.r'tlrbconstaia di\'e$e aspecte grafice ale scrisului' dc la o
t39

scriere foarte micA, ascuute, grer.r de dscifrat, la una exagcral I

mare, depAsind ;irurile de nduri. Lipsa de propo4ie aparc 'Ll
cea mai mare frecventa. Un caz aparte iI constituie aparilia rrrrrl
scrieri suprapuse a rindurilor, ajungindu-se la o comprimare a (li,
tantelor intre rinduri. Specifici este dilatarea cufintelor sau lllL
reior de la inceput, terminindu-se clr o rcstringere .li diminu,lr,
a dimensillnilor - spre sfirsitr.rl propozitjei sau frazei.
Nota caracteristice in scrisul delicintului de intelect cu tul ,
reri disgraJice este dominate de un scris inegal, dezordonat, inr
preitiat, scrierea apArind uneori rupte, determinatd dc dificulrirj
in legarea literelor intre ele, sau prin exagerata dilatare, pe ofl
zontalS, a grafemului sau dimensiunile bastonafelor la litr:r( l
i. p, l, d, fiind micro- sau macro-dimensionate.
Toate aceste fenomene dovedesc, printre altele, relalja strnlsir (,
se stabileste intre dezvoltarea ]imbajulrii Si evolutia psihice 1. C('
rectitudinea Si bogdtja limbajului scris-citit denoti valoarea 9i rolril
pe care il are acesta in structura vietii psihice 9i in reglarea actel(r'
comportamentale. Aceasta cLr atit mai mult cu cit importanta lim
lrajr rli se poate aprecia fi dupe nemrmeratele mesaje ce pot fl
construite pe baza muilitudinii de combinatii in lorme diversili
cal.'. Desigur, in acest caz capacitatea de analizi qi sintezi cre:zrL
condilii pcntrLl cxtinderca comportamenirlui verlrat la sit,,a1ii
r-ariate. Dat fiind faptul ci incercetura afectivi este dcosebit r,
pregna,rta la deficientji de inteled cri disgrafie-dis1e)rie,contint,tLil
cognitiv este red,rs la elenentele afectiv-emotionale care sjnt eriprimate direcl. salr transpar din context. Prin aceasta scade Ei mai
nult p(cizia in expdmarca ideilor, ajungind la manifestarea con_
Iuz;i a continutului gindiriiSe Doate remarca, in unle cazuri, 9i o dispozitie spaliau ineditii
in pagina a propoziliilof 9i frazelor (ca ca de t unghi drept.Jn{hic). Referindu-se la acest aspect, Critchley sublinia aparitia
scrlsuhi diform Si dublarea grafemelor ca rumare a deficitelor dc
percepii si motricitate, incriminate ca tulburAxi disgrafic,;i de
3. eorit tllaiso"nv sau a tulburirilor spalio-temporale, citate de
Anne Nlarie Fichot. De asemenea, exprimarile unor fragmente de
jdei sint lacunare, fiIE un fir togic. propozitiil'e nefiind ljmjtate, ci
prezentate ca o insirujre de evenimente dispersate. Acest lucrlr se
explicd prin tcndinta @pilului, cu deficienle de intelect, de a adi
liona $i nu de a schematiza. Apar cu[oscutele formule stereotipe,
1vrza,
E, Relatia diitre dezDoltarea limbajLlvi 9i exolutia sen'
2oriol-psihicd,in Re\.. de pcdagocienr. 11/1982,

t40

rdlc imobilite$i structurii verbale (incepereafiecerei propocu,,9i am vezuts sau ,,Si am lostB), fenomen caracteristic

sniitui si stereotiDiei sDecifice deficientului de intlectd. a .,rrprjnde intcletsFr.a,rru.rurii, poziriFi 1:rrrc.

lrrr..,rcarea

lnr, rclatiilor dinhe ele, necesareinsutirii limbajului scris, precum

,ll ,'ccventa rcprezentAriinumerelor Si a unor desnesimPle,soli{ttnd ai" parteu subiectilor o activitate de analizd $i sinteza, ne-a
altrr la urmdtoarele concluzii :
Mnioritarea subiectllor reJnesc,de cclF m3i mullc ori' sa idenllfkc'grdfemul simular pe sticla (cuvinte mono sau bisilaLice) ddr
,dlll(ultatea cea mai mare intervine la sinteza cuvintului pentru
t fl redat in forme verbald. ln alte cazuri, se recunosc graiemele
dl|pcrsate, altele fjind confundate. Astfel, in loc de grafemul a
0Nlc recunoscut diftongul ci. Aceasta se datore;te Japtului cA exe,flrlarea. conturului, prin trasarea gr,afemului, se efectueazd prin
dorrii ridiceri de creion, ceea ce se intimple in ultima instan6 5i
tn scrierea lui ct (exceptind punctul pe i). Pentru grafemul h rcr'rinoastepe J; in acest caz, confuziile se pot datora, probabil, asemlnddlor iormale. ln alt caz, ir' este semnalat ca z, iar alte inloNiri sint de genul: in loc de n semnaleaz5 t. Acest fenomen de
produs in propo4ie de 5,20,/0.In alt caz
Inlocuirc a lui
fie semnalc,azeinlocuirea lui o cu b. Asemenea inlocuiri se produc,
dcseori, in vo.birea orale a copiilor dislalici (mai cu scami in dislnlja de tip fiziologic a copiilor ante si prexolari mici).
Aceaste probd conlirme ca srbieclii cu deficieDli de inteiect,
tare prezintA tutbureri de scris in Planul rcprezentiriiof grafnie
pentru litere, prezinte o capacitatc loarte scizuta de sinteze, de
ielc mai multc orj inexistentS, persjstind doar capacitatea de anallzi. in proba Lr care subieclii au trebuit sd recunoasci cifre, s-a
observat cd ei puteau denumi fiecare cifri, separat, dar nu rculea sA sinttizeze numArul intr-un intreg (s-au folosil numre
forrnaie alin trei cifre). Si in acest caz se observe imposibiiitatea de
a trece de la faza de analizA la cea de sintezS, rprezentarea numelelor, ca inbeg, suferinal incd grave tulburari.
La Droba in care subiectilor le-a Jost prezentat un set de desene, ii nu au intimpinat dificultdli deosebite, rareori existind
conf..rzij c alte reprezentdri ; aceasta ca urmare, probabil, a lipsei de concentrare in desluqirea desenelor simulate. Acest proces
facil de recunoasterc a desenclor se poate explica prin faptul cI
schemele perceptive, pentru figurile care desemneazi obiectc concfete, se formeazd mai de timpuriu (in perioada prescohra) ; un
rol important jucindu-l chiar minuirea obiectelor fata de atie sifuatii in care schemcle mai abshacte se formeaza mai tirzirr, fapt
tII

in carc insu$i procesul de abstractizare solicite o educatie a girl

dirii.
Dilicultatea de a sintetiza Qi a reda verbal cuvintr'll sau cifr'l
simulati se poate transfera, in plan gr'a{ic, plin condensdrj 9i iri
\:e.si ni ale grafeme, tocmai pentnl ce nu existd o scbema integrir
toare care sa poata fj descompus5.
Pentrrr irteleg"r" cil mai analilica a Ienomer^lor disle\o-di
'
r,afi"",:n tire.otita de spcialilates-ar contLrratlrei moddlitill
ile abordarc..u icndirta de a l|a in ( orsideralie. in rgal; mi
surd. aspectele simptomatologice qi cel etiologice. Astfel' intregul
scris-cititului este redus la o ab'rr'laf'
aomi:nii at tulburirilor
crr impli(a!ii in eleme"te de li.gvisti'a neur 'l
D;ihoDe.lasoeica
pre/inra dr"''J '
!i. ri'in u;rografi -ljngii"lica. Dcmcrs,rlrF'pa(ri\
permrle
a 'al 2 arnsr'
penlru
u
c;
A\anl'ajp
dar )i dFza\antaje
iitn a hrt ror a;Dctelor ce inteNin intr-un complex problemati
'i dezavanlaie,perlrJ ca I rlbrrarile "uris-itit'tlui se prerin'i i
per'
'n t.l Lrnila; (e nu pol li de\pri,rsede slrr.[ura psihj.; a
nalit;tii loEoDatului.
tLlbuftrilP \cris-cilir''
lnu e lle pe Dariiile ps;hap?doqogic".
tut 'ini t,a el;d ol dilicullqilor 1n nrhizitia si do,Doltor?sn\ it
tilor. ton ear" dpt"rminL, iu prinri?oI. omisiutti. ;xcp'siuni su'sfit1;i;,'ca1lJu2ii. contopiri, adatrgiri etc de graJeie' Iitere. silsb?
ti crri?}'e. Acesle lenomene pun in evidenli a;a-numita dislexo
disgtafie dc evolutie la care ne_am mai reJerit in paginile anterioarc. DiI punct de L'e.lere neurologic, Laturile actilJitdtii implicate ln scrii-citit sint ofectate, datoritd tulburdrilar natricitd.tii li
d mi$ra tar. Componenfel" ."1" nai ofeclat^
Job"i ro"rd^nt
in dcest cctz, prinesc trasarea canhturilor graJemelor, proasta lar
plosare tn pagind, xiteza red,usd ttr scris-citit, nerespectarect spatilLlui poginii, sdrirea rincl..//.ilar Ia citit stLll recitil ea rindului
Darcttr".:upropunprea rinclurilor in stris clc, Din ar'ste caracl"
ip n olr:ra. Tn firrP
iisicl r.zi.ia .i d"rumir"a rlp disleyo-dicgraf
dificultdlilc lingvistice ii de inv6tare a ortografii od pierderea
acestor capacitdti cuprjnd intreaga game a elementelor implicate in
rcspectarea regulilor specifice, din punct de veclere liDgvistic li
T;ate aceste caracte.istici, si tulburerile consecutile lor, privesc
nu numai deficientul de intelect, dar $i pe cel afectat psihoneurolop;c.i pe 'el cr Intele,l normal. Aceasta(u at;L mai mult cu cit
r:om in rpdnre L; oi\lexo-disgrali.rnJ se relera rumai la incdpacitatea de a invAta scds-cjiitul, dar qi la pierderea sau tr. burarea
deprindrilor respective ori a stagndrii sau deterjoririi capacititrii
de dezvoltarc a activitdtilor implicate. De aici Si aseminarile dintre
142

ilesterile disler.o-disgrafii ia diferitele categorii de indivizi'

il specificitatea acestora. Pe de aItA parte, structurile neurcologiae $i cele psihologice accentuiazi )i mai mult specificul
lrlbu.6rilor scris-cititului.
Din moment ce {roncepem actr-ll citit-scnlsr'rlui ca un rzultat al
aoordonerii corticale superioare Ei ca o sinteze la nivelul sistemelor
ir vorbire, in care sint implicate rccepliile auditive, vizuale 5i
Ittdlrice, dc ta inceput {rebuie subliniat ca in .lcficienta de inteleci
dantafurara unor atare activititi sint deficitare - ceea ce imlttlmA Si ptocsui|i de insu$ire leno-grafici'rn crrs anormal Difiiultarilp penrru citire in,ep odala clr r".u'oa)Lerea litPrFi )i a \unclrrlrri .orespu)zalor. iar pentru :.r;'rt. 8r'ulAtile Fzulti l 'ar din
faractristica deficitar.i a reproducerii. La debilul mintal, tn&gined
tlrjinLului nu se prezintd totd.eallna ca unitate a interoclhlnii im'L.epa cP {ac" cliliait.j ru'
thtilar oc l'ticp, apti.e ri kin""tpricr
ritirP
.uL)intutui
lct
o
,t ir{"r"o ';n1-1;"i
'ou r"dot"' unilot-dirn'
;icd si nu cltsrornid,ln ..ri"rp- Co ttrmLtrp,pro.PeuIsc.is'tltllrlui
x. Dtprjnta. La dchilut mentoI,.a tiind rcindor i clPm"ntPI" \atp
aomponente si se creeazd inlpresiet unei desJ\$urdri succesib-conseaitit't: din care Liosescelementele de silnritaneitate ce d41I uni'
late intregului proces.
SDre oeo<ebirFd -ormdl. ]a dFir.ipnrul dP irriel.LLc in 'peci 'l
Ia icl accentuat, cum este imbecilul, se manifesti relativ frecverlt
scrisul, 9i mai r3r cititul, ca in oglindi - ca urmare a afccliuniiot
,onei corticale implicatar ln procesul 1'ederii. Hvatlevl cste de pe|ere ci soierea si citirea in oglincti sc datorusc leziunil cmisfcfacc ca rliasalea grafemelor 'qi c;tir'ca literului
relor, 'lrcDt
a cuvintelor sd se produci de ia dreapta la stinga sau ca o
reflcctare in oFllndi. Pentro disRrafic'rl care scrie ca in 'rgl;ndi,
de\'ine dificile citirea propriei sale scrieri si adeseori nu o pcate
deoscbi de cea normald.
La cLi"lpx.ii .j ,issrol:.ii cdre irFS. 'i ''";J 'd in oglinda 'e
menlin arc5te c"rrcLerisLi|i o per:oada dF imp :i JujJ; Iimpul
necesar insugirii citit-scrisului. Fenomcnut de scriere 9i citire ca
in oglindi este mai accentuat 1a debilii mental care au su{erit o
menineo-ence{alitd sau sint stingaci 9i au fost deprinsi si {oloscasc!-mina dreapti pentru scriere
Tot datorite uno. Ieziuni cerebrale sarLa lnsulicientelor dcz'olteri ale sistemelor cereb.ale - ceea ce duce din pinct de !-edere
l Uvat!ev,

M"

E.

I o g o a e d r o , VN o \

a . r l . ,r d d g - g :

"

t4l

psihjc 1a dcbilitate mintali - pot apdrea fenomene grave alr | |

bu.irilor scris-citilului ce dcpigesc sfera proprirl-zisi a disgr.,r,,.i
dislexiei. Accste:i includ agrafia Fi alexia, 1a carc se asociazii lr
lent si alte tulbura , cum sint ccle apra\ice, clisadrice, dc ..,o.il .r
ln cazurile de a$afje ii alexie, incapacitatea iogopatului este ,l
cic acccrliLrati incit in cele mai fericite situatii subieclii respcrl I
pot copia uncle semne, mai cu seama cifre fi silabisi literr ( | ,
lo sint mai bine cunoscote, dar sint cu totul incapabili si s, r,,
salr s; citeasci spontan ori dupa dictare. Dacd la persoanele n,,,
mrle, (drp .i-r,r piFrd,rt ,apa itared lexi^u.jrdfi.-, l"nom"-"',.,
al^1ic-agr"t:c f . pcrt. dirtr- r.) .omphx de L,.lb'rrir:, . rm
celc de tip afazic, apraxic, agnozic, disartric ctc., in deficienfi (
;ntelcct asemenea fenomene (ca dealtfcl tulburirile limbaiului I
genral) devjn manifesuri centrale in jurul cdrora giaviteazi 1,
compiciul de deficiente specifice- Din pluct rle \.edere simptoD.
l log'r, In ale\i, .i dgralic !:nr prezF-rp r.-lFd.- .lamcnip , L ,..
l^rp rlomirrrlc,..,u
to,
r p q .l "lp\iF i d:sCrrr;e,|
"\idFri gi
',)
cA eie sint mult mai preglante
cu un elantai mal tars.
Ddr,'rild rlif:.r lrarilor oe Jnali:a .or ..rie,rr; a ,lF'n.ilcl;r i.,
iice ale vorbirii si a nputjntei de a-Si reprezenta lormele cornp,,
Drie abstracte, ce compun cul.intele, debilul mintal are grelrtiLtl
eyi.lentc in intelegerea sersului celor citite Si in transpuner.!,1
, o"r. r'i :l id. I, r i. ., ri. La a.p"tpa se adausj ,lifi(ulrrliie Ir
jore, rezultatc din structu le minl.aie ncevolr.rate- ceea ce fa.t
ca actifiiatca de insusir. ,si deprindere a citlt-scrisuiui si inregis
trczc notc dominant.r de siercotipie, rigiditate, sablonism si o realr
liirsi de activism prin carc sd fie antrenate structurile psihice imtrlicate intr-un proces atit de complex. Aceasta cu atjt mai mul1
ctl cit trebuie a\'llt in veder ce inslrsirea scds cititului este o a(.
tivitate pr;n c\cclrnti intelcctuali, iar dcp nderile consecrlti\c
acestcia se rcaiizcazi prin inicrior.izarea aciiunilor premergdtoarc
si prnr existenla motivatiei corespunz5toare care si duca h antrcnarca intensA, in.lesfesurarea activitatii, a proceselor cognitive
Din cele sptsc pini acum, rezr ti cA tulburArile limbaiului scrjs
citit au o frecle.tl mai mare la copiii cu dcbilitatc mintali, comparativ cn cei normali, iar manifestirilc sint mai lariate si imbraril
iorme accentlratc, persistentc fi cu rrn inalt glad de dificultate.
Desjgur, inv:tarea scriq cititului este ingreuiat5 de cleficienis.ic
jnteLect, dar llllbr1rerile 1e\o-graficL^nu slnt detrrninate cu nece
s;tate de accasta intrucit la majoritatea logopali1or ele se manifesti
pe fondlll altor tulburiri, cum sint cele ale perceptiei, gindirij,
atcnliei, memoriei, de orientare Fi organizare spatiald, de iate.a144

"r'm
r'
\"'l'
lltnt(.,, morr:'1i.,:r',d i.,rl ii iaau/li'l
r irispLrrR
erem"nLc
nor
;;i;;;,;';,-;",;;;;
.'Jrd'r'r' p
'in,r a'a i'nl;pr'a '.rre
-i lsrcui
s'r 'dr:
t'"
''
,i'ir','i :.,;.il
rr'(a
irilii.
r:tm;
lio-d
I
intrerupec:1".
'
i,,,.,i'ii,,.i. ,,t.it", oo'rrrilc,
m i'rll,,,iz're a "Parir'l:i pa6i'ii. drm n'i"nar'd r.r'gr'Lala a \r'
rr'
i'p
re
c'nI.!
a\p
'
l,i n, re'pF.laccadir.. ri' i s rrr r Lrma 'il'\r
rrratpr
c'ri--t
fleD
rn
lilJl
rr;r'lor
(1,,!
lJlb
,t
u nolJ 'Dacjf ir'a
'
'''i",
n'iiei
.i"t,il"t mintal, inlatarea scris citliohi, dczvoltarra fl
'"Li'
Lr"
oooriro
'u:
;n..r.:r"a miil,,a''lnr
'J ''nbn 'ri
u&
InFrtd
)aro','8'F
-.i"i",ii".i
inpli.;
dotnrita
d
I,,ur.rl,
,;.;; ;:i;";'
r
i'nnorJre
A^eg;lLrrilof
r,,,,::,' oroLlr,o 'lr..iPri rr n:\Flul
,,,r.,1 .l-;eaa"e.Jr ,F.:nLc leArli\c ira.ti\italca dF '\dlar" mar
\Proirr ; ri si
oi-n,it-i .(-\jonearj la
;;'
':\elul
cll me',il;";,";
comlrnicare
de
,llrii15i isi purrc amprenta in orjce lormi
| \ar\Fm
ljd'
d
crr'a1ic
s^mioricS2
,1,.l -r,corirr-ror, ir'ori,P
.pc,ifi'e a1' debiliririi m:nta.l" 'um
,i;',
;ri" pdrti,Llariii
rlrt cele care se reJeri la ioDi proximcj dezvolteri (L S Vigotskj)'
ric"
1,, lel. rn.ror'a ue7\olrar i (lr. 7.1,/ot -i x vi"nziUl:: I '
in
gFn^rdl
sl
(lJ. I hclclef)plrtFm inlFlcR. relJriJ d ntr^ ir\:lrrF
per"'nrlrrar-r
cadr'rl
., s. rr- cil:Ltr'ui. i' .D.. al. .*i dez\_ultareir
,lciicicnt llti dc intelect.
cilrre'
Anallzind dinamica .lificolt;lilor pe care I" arL copiii in rluDc:hurugi':
r
Ll" fd't
lr o'"i"
r,''"." irgC:j r.."p""t'-i
n.: .eurn-s.rFri.: Astrcl dLrrolrcnajr I te l'
,"'rii-.,ii"-i:
grupa
pot
se
di{iculinti
(Ei
cu
scriu)
care
citesc
iiurio c;
""rri."iil :
,1ra .int 'rr:rrrr pa lirie ( | llJrnli :: Ll ,J r'l
,'i ,..i
'e:
"",."".ii
F
.tc o e.tu,a-:" ijrclrfi, tb srlr do o edJcaLi"gre ila,..r ILr'rrhrr;ri afeLri\:cmoliorale :i c(i ld c"rF sc manite't'o incal"'1 l
, la 'rebl i m -ral \r'u 'i u ' t; l:|.";ii"at. r'"' il .
ci
"nr;
,,.lnicnre aie a, ,lui. a z rlui, d. murri' ila". u'ih!'noLr'r' o
ccr'c-r
|
iL:Lul ''
'.1",1"1n;rie , 'rrFxLrlui.\imoLomFle rLlburirril'r
',.Fsl^a si l^ r.cenluiaTi in|dpa''td1ea I omoorrJ.nrnlu1ui lexico-grafic (IiS- 22) Datoritri dislcxo-disgrafici de tiP acusPsihi.e la tl.bi1ul nritlol, in 1'eC., Pa1mearii de2to\nrii
.lagosic speciali, n.. 1/'19r-3,Centful de doaumentc'c aI Minist'ful!i

1Pllan,

r Radu,
Gil., Ituagineo schenlaticd ti siDrb.tal ItoJic in octitit1Lea
scobrA cu d.ebilLl mi 4I, TezA d docio.at' 1931'
3 C i i a t d u p 6 O ' C on n o .,
a r ;{D d '
N , l n a ? o i r e o r i sa b r 'f'to l fto te a
E'l
ji ().izoniui
noi iD psihologie (.cd. BriaD M loss), Uu'uelti
197ir'
ronara,
erci.lopedi.a

r.l5

tr tl rnm aneD atas cu num e'oLt \ P osciLalii ii

ntl ote, l n carP mori Dalio nu d"LinP "xn^r l

,'e tt4,rritfr;r,r"-bz
"

fi (.

12. S . r i s n l n r u i . l . r d i r r h \xa \lIIr .n h iir o r .u zi.n r .a r .' ,sr ( L .tjliia:.n!

,ri :

lrc -ci opri.. la debilirl mintai, apar dificuttiti in discriminalra

1, r. r-l r, r.1 i rr dr:rinS.r,a imaejhii rrdti,p d simoot,l,.i
.- .l r.e 1.1r.pera,F .onlLzii bazdtF IJe ascmahari a.us.icc lp I
t-d, J-L, s z, t-j, ce-ci) 9i optic f?n n, d-b, cl-p).
Crcdem ci pcntrlr o infelegere mai profundi a modului cum es,,c
:rtrocturati activitata de invaFre, in general, $i a scris-cititul.ri,
in stjfcial, ]a delicicrtii de intelcct, rstnecesar se o raportem 1:i
iiplrrilc de adaptare carc cxprimS, in uitimi insianF, forme comportamental-. ce sint definitorii pentru personalitatea individul!i
in aclaptafc sint inglobatc aspccte ce pornesc de la celc mai simpte
rcie, gesturi (carc sint implicate si in scds-citit) ii se finalizcaz:r
:ll celc mai r"implc]. cLrpr;|dcr; ate intelcgcrii sensui i si semnifi.aliei (atit de necesare li in insuiirea deprinderilor de.sclis-c;iit)
u?r
.ddiptarca prcsupune 9i asimilarea pcntru ce expcrienta indi_
viduhi este react alizati ti integratd, pe cit posibii la un nivel
,rpcfi,,r.'oil" d,!i Ini .i |umporrame.r^..\-",',:.r
r.., d.
originalitate si crcatilitate irl misura in care sc realjz.azi un salt
catilativ fald do cele anterioare. Astfel, se ajunge la noi n.hizitii
:ii deprinderi cc sporesc clicienla activitatii Formelc cte adaptare
:'le debiiLrlui minlal exprime capacitatoa dezvolterii psihice si posibilitiiile dc integrare socio-profesionale_Dot' |iincl loptul cd eapeiient.l cle Di|td este sdracd, cd posibilitattile de ochizitie st de prcIucrtre a inlonlLetiei silrt reduse, iar canstiit\a nu indeplineste d.p.cit pat till lurctia cle oryMizator at actLDitdlii.psihice,l; d.eficier,ttl
men.ttL lotnrlt err ti .lezxoltarea d.eprinderilot de scris-cjfit p.lrctlrjr
146

int aor cer i b r lt diil"

al r anaar t am nt lor

?,;, De aici qi o serie de difi'ulteti t'ricoiiiiiiio'1"-iitio;iito

la esecuri qcolare
1."ii"n """" duc la .omportamente neadaptate !i
''i"'".1.,
.o","*', Fducdliaeste rhemala \; inl6rLrredezi"lrilibrul
,rr.i.. ,.p."i'.
.i nl"diuj in(o,rjtraior '; \d real /-"' o reF'1ri1:P(r'
l,..,rc a ;5tFmu1ui lulburat. Acri"n'a depirde de mudul cLm
po"il'lilJlile-'r'-rPla
adaprJt
eJL.d!iorrl'i
,,r!anirdr sistc'nul
alrrmd /\l 5cn'
,rin"re a sul,ieclului...A'Lfel, 'n siLmit' 'itrali"
pdu'dtior
31 in " rap
d(mefsul
pudlc
Ie'eptd :nilial
LrDjectrl nintelectuale
dezvoltdri
insuficiente
unei
ctatoritii
ii,; ;;;;,ld.
ni ' drF ingJ\tea,/a( dpa'itdlet sa Ji irlelF-en . i
i.,l
"r.rsi."e.""i,
ia drare. il pla'eirjr I alara u_oi rFlar i o0J'al onarF
Iactie
cu'
Np
,,n.iionriz*", ii li.e in;., e"ibila in:eleaeFa obie'1i\elor
'.i r linaiil;1ii procFsuluiF'lu.dlioral <i rPdL'c 'apbiitl d de rriirurc, imp ire . mplili'area ProgramelorLi reSimJrjlor la r'\-etLIl
ln acect .az. demersLrle'lucal onll in
rrni orocedLrri.".i..rui,(LeDr:.!red"6 q,reral5, i.r \a'o l:mitali a,liLlrea tle och;liLrrJrc
,lr.o;ira rl"zc"hilibrulLi organic si ILrn.tional_prcexictent, cd.in
,. |ll ,,1:bolr"niilor,sindromuri'or posl-1rad"ialr..,er' elaroDf,r'or.
( .rebrasten i ei r' 1.
Des;gur. in acest proces crl duble scmnificatie, pc de o parie
pe cle'alta intcgrativ in strllcturile socio-profesiof ,,.-";ji'i".
i se mdsoar: in raPort de eljcicnta sisternurolul
erlucatorul
rule,
lrj aplicat Fi clc rezultatele oblinute.
D. SPECIFICUL TUI,BLTRARILOJ? SCRIS CITITI]LIII
1N BOLILE PSIHICE
clc variale aiit ca fofm''
T{nburirile scris_cititului sint extrem
p'lt1-r t'
:'c.
r''
psi
deo
prol.r
l''
i'b
rzm"
riL..j (d
'
'Yrc-:;
d. de.r, .irar. p. o dri' roarre lirR' i.r'r'il'
i-;;,;r;;a
.: ,a r-,p..,rr" t. p-r."nalir^
60 na\ul,'i ' a F ran . r.: r 15
":
poarri
n r rrrrrJi a trr'crralilirii
amprcnr
i ,lo"ririf" le\L'-!ra,'cF
:i)
boli p'i i'' (r'
trc
r,rtui
,'aracr.
al
dar"'i
;i:,;;i;;",",
"pe'
,n,:.4"r."
rulbr raril. r p\il) , r ': Prd\"aL n :.. ', f- .1
LI.o
^ro
i m '"b;nal' prr; la p ir up,ll 'roiia i'r '
lr oomFr,;ulpsihooaruloS:(
r sen, A l ., E dac dr i. 9i t,tup;p.
tcrdti.i, R!.!rciii. Ed, D'd. ,si P ed.,

adnnl i o
a ti .i "
1978, pg. t0.

ta' 1

d utro

r 'r

r t7

Ir.zisii, lulburarca scris-cititului dcph)e)ir, de ccle-ftai. mu]te

l, fi,nomeneleclisl.xo disgrafice,imbricind for-rnemul1 mai grave

,4

z 4 aB

.rv';

4^4i

.b't-

a4!

2".21,,^<

.,."-CZ-.-n2

aJ
2j

"^- f.,-

ay'^.a,n

/"1/;&^

.;1

/^-:r

ce 2

-u^-

41'''4<

o^-'z

a- .,..4,-\-.i
1,1<
44,
^/>.^^_
c,t'"rta'-L<,t^.L^.- a- 7-,-+-);.._
:4*l

<-zn' <t,
.to"Z',,

"
,r\...,*-,\
c*-r"

/.
cn- a'

+.t<

,n^ l^ ,.,_
-o.- a.';
).4'e4.-\
",-."/f
z
a-< .l-y-t-4'
^-,

1^i.*:.2.",-"*t',1

.--*e#:7;-;2*;

re,?t*{'

^1

aa4

/-

, .-V--24*'

et1\

-^.-.t
-

/^"-';^"*.-

J'^

'

7t""--J.-^,

*>'
l^-,z;*

,-,^x'^l^+-,1,
4
*.'^":t
l ",- iz^
I'

F i g. li.

148

z-'r}..- -

s::irn 1 rrii n .rr1r t . f j.

^:-

3.,

A^,'-.*^' ".yL.i+
-

nL r ns r a de 2L ani

atrsfir: .i alc\'ei) 'au sP 'n'ddreaTa inlr-o "'t''

"i',"i"i*'l"o
ii,i. ..p"cifi a ."e pucrla amprenLdb;,'f,.ira\ii ln.d|ela:i
.itit-sr ri-ulJi. lrcbJi!' lrrdi -Limp,-i
-n 'ursi
!i,i,r1,,,',"1."-.
'.'it,,'u.i
"t"
i
ir!Flegprri \Fmniri'aliei -i a surprir'lerii. 'c:1rfl;i',ii .i pr."..t.
't ciirtelc.rm - cLeobicei - irr psihopatii insa.t
li'ii'l',"i;,'''s;;i."
ir \'fic ^itiL' in
iriir,t,.t o""'. dc\'.ni cun r'cnl Lle dificulrarile 5al/
(FFa
(onrLiinlat'ropr:ei
arri\iiar's're
.i
r'Lllr,/. ;i, rcl" conrrnlrt
;t.tl imorima .r I ^ur. al"utorirr.(r' note dL'mi'arrc de Cc\prr'dern
itt. n'al;'tate sau ale sarcina propusa (fig 24). Ca atare, delire nclrrrrr a lua in consideralie nu mrmai situatia de exprcsie a so'rs,tllrLrt,i, da- si c"a dc mpre.ie. de rq\"plip .i de rapo-ldre :
ri mD4rtamrnl,lJi gcrrordlla compoientel' cundJ rci lPx 'o Sfalrce
t,. 'r"n*,t. r,rlh;rarilp ps'hogenFrimsinr lJ*crional' prin n r.." tEr. ,i au u raspindire mdi mdre la 'oDi;: ('"c'nr|.if' nd :n'1-l,,l L-rr neLr, l"e;ca sdd fiTiul'8 ca Simold pre'cr 1; a I or Lra,
mudifi';c: 'n 'omporl 'me )r 'l
\, r'rf; , i-or, \i.Lr,. dplemili
(i
i'l Inco'irPdF o ceriH.dP
d'esrea
seama
m"i
l,ii..'
'r
'.;;';,
c,m \i"r crahir"a \oinlei act: i'mrr r'd'\'
i; ;;'?-p.;,^;
d\cr
"*
,,c i"r.a rusc.r b:lir,\ii, a''F.r1'rar.a spa\mPl"r 'i I:rr rilor'
ofecrir
a\'lr'rd
i
imp.rirrr'i
au
erL.,
crre
'
r::nc- -renrrum ".ari
prF\'ri'-'ilrl
r, (lcr rjnll' ri'ar up \.r:.-.:rit. lenLr.r d'l'v: Jr.a de
:Lrr
lnjrrlF
c\rF
ri rrilur, mJr ierr\meror
-;;;.';;
'"'dre'i
"niu
;'". ;;";.'n..n"for, n; p, rmir ir Jrlare ' ,r of i.'\'u-i ..li )^ar' .
rpsa
si
oe
rall
.r.,. c, .i impnLri\Z der^fmini ;ntrer roFfr o-r
-',r" nilarF orc. Cr m''.Pr: irvolu'tarF. acc'LF lerrorrFrP nd lFrenr
(cxorea-ira (,pdsmFla.orci.e) .dL D-il'^scn,i .i:i a"
"",*;
maniPri'm. o'renLdLi\e) dcfFslcazS drr pJn 1 '1
r)re,ii fd.ile.
ie.iere luncuonal. mFcon:smul de c.ur'ronare 'i ccl il brnr! 'nplicat in actele comptexe ale scriE-citittlui (fig 25)'
la bolTininal sema de complexitatea tulburerilor de scris-citit p'ihu
rla
sp'
{mFri
de
'al'taLc
riLeratura
din
a I ia'l
""iii';;;"i;1.;.t"r"
i"rr"'.':r p"i"e"iiAr Jircri de la un aur"' tu al uro El"
ra
siderdtP
a\Jlu'
ool
.lc nercnndlitJtea
i"i.i" f".iit^iii
'i
Lr'
3'1i!ii:!:i
rLirutulJi
proi"tare
a
de
a" "ipr, 'ic i
lofi,
'
rrir"ri* n].criri"i.;1" d'r structLra stcrei irsi'i"e aflar:
'n .'L;n
q
'r\rror
borr
ri' al
ti(4. l1 mod tlc,'sFoit a f.'r srud;dr limbaj"l
bin
cuantifi'at
mai
poale
fi
9i raportat
acesta
a"ou""""
o.ifri"i.
ia speciiicul deteriorirji psihice.
V Pre(l^.cr 'i C lone<u apro'ia/a 'a in lormPl" l)arolns:"
I
.ar,.rcr;'ricile r rlb'rrdrilur l:mrrn'ulri
t'-rr,.i"i...r'
' imeaz;,
t.l9

((

$ss
I
\

b'.

o
5
\

l>

x
\<
1,

:eY
I\J

I$R
;*;
*ilfi-l*:;r
I

dp-u dauo ri,cumDalulii l,a

dp .np<uLn
',':""":,:,,':'.,::,"::ii,ii'{ii,;i":1:t:?,",;iliJ-1:,:1:
',tle ri
ff"lfl'..xgiiid,.l,1,,:,rtri.a .el"i
:dr alexiile paL Ii L)prbale orcipitol? agno.i.e. t"rbot"

;;;l:li;,'l,i:fiJ:*J":tri:,;i^1:""i'l","ll,;:"1_;
;il-;*i:;,'
unorleziunineurologicc
.,,'
.,,1,.r-lill,j3ll,*i i.",s, consecurive

, ", ;i ];lilffli;"f-:il:,"'il,;I:l;l' pramida,,p,psii,',

ex,rapirdmida]
:iJ,i ",'i"'J:li
{bo,
",.,. r. r r b u - a r i ri:";;;:;.,,;["11"..:;LiI
c dl l ;;; ;;:;;" " i l :,r" ::.e h Fmibar oism.,,
ur
^

',,';il;il:.i:
. J
-

;:"::"t"'J,";"1;::

cpatri,of
fa'.-praxi.i
:

,rL ll, uHr it a de s (T :s d i r " p c .x rc .

Ozlcpongularc. onjularA o1no.i& muzicolA,ongularn sgnazica

tld, lrcrbald. agnozicd tenporald, senanticd tempolald., parielgnazicd,, numerald, agnazicd d,e caps].Lldexternd, senanticd de
ld etternd, agnozicd, tactild. parietald, agnozicd a celei de-a
circumtolutii Jrontale si. semclnticd.a celei d.e-a treia circumtlii lrontale. De Japt harta ariilor limbajului, formul,ate de
l$en incd din 1946 si car.e ste ia baza clasificarii de mai sus,
i)st validatd de cercefirile .Iinice a mai muitor sDecialistitrrintre
t$rr. )i de :coala lui Penfield.
l)c$i tulbriririle de scris sint rnai vidnte si mai scrnniJicative
IrDtru modilicerile din structua perrsonalitdlii bolnavilor psihici,
dln observatiile noastrc rezulte ca elc sint insotite, in majoritatea
fnrlrrilor, si de tulbureri aie cititului, mai cu seme cele cafc p \'('sc latura semanticd 9i de pdstrare a Jluientei. Dintre cele mai
ruprezentative formc ale tulburerilor scris-cititului, in bolile psjil(r'. le enumerem pc acelea cai:e pdvesc forma si coniinutul actl\,iiilii lexice-Srafice: intelegerea celor citite sau scrise este alealorie, idcea nu este analizatl in contcxful dat, se rccitesc rindurile
(r(lata parcurse sau se sarc pste uncle, sc sul este oscilant, tremurat, colturos, grafemele inegrale,nu respectl directia, se suprapun uncie grafeme, apar intreruperi 9i unele desene sa figr.i
carc incarcd pagina de scis; poate avca ;i forma dc ghirlandi,
.qaracteristicd ce nu se intilneste tra alte categorii de logopali, de
Asemenea,scrisul 9i citirea ca in oglindn etc. (fig.26).
Dac! raportdm tulburirile grajice al bolnavilor psihici ia cele
lase catcgorii dscris de J. de Ajuriaglrera si colaboratorii 1, cak'gorii carc cuprind scrisul rigid, deslinat, impulsiv, neindeminatic,
lent 9i dezorganizat, pornind de la considfatii de dezvoltarc motorie, orientare si organizare spatialA, dominanli cerebrale si preferintd maNald, evoi'utie afectivi observ;m cA in deteriordrile
psihjce gesim toate aceste car.acteiistici prczcnte la copiii disgra'
fici- ln fapt, tulburarile scfis{itinului, la bolnav;i Dsihici. se remarc6 prinlr-o tendinla de regre. si inLoar.pre la un inianr'li,m
accentuat. Dar si in acest plan se maniJestA o anr.lmitA instab;li1at. d LL,iburarilorde sffi.-{itil, deoarecFele sint leeaie de periondplp de criza sau (sd-i zicem) de liniilirF a bolii. ln pir". t
"er;^
de Jaclori cu o semnilicatieredu\e
fard impoficnL; penrru umLrl
"i

'
;;1{ill[*1i!rli:n:rr'ir#*#:{jil'i:"]

crarnDa scriitorutui) i
b) tulburnrile de scris din latonevrozc (disgrafia
dislatce etc.)
Tulburerjle de scris din psihoze. (schizojrenie,
..-.4
psihoze ma_

"#;i""'it
iltj,llij"tilfu
f*,,ii."i;"ill.;,
!,31j:iji?ilii';;,,;,; .

":..:tJf
"[,#[:i:i]##;;"1,:
i#i:ii.
I
I
I'l
::
i":,;ii:l
in rorne dc piragru-rie,",'eogra?;q
i-t"A;f;
;i',"'"':l--":irt'i"-u
. .li:]rjnqu se 1a formere are\iei si

";

:r*fnTH'
i;.fl.t
*irilf:4ir";iij
#r1!:i-,iri:
lWl,'!,"i!i;lyii'l;.,1f
f.*,ii,i!"i.:;,!;X::l"i*:i,Zi::,,i::
l;

l;;,"*.

1r/'

(sub red) psrh'or.io, Bucurenti,

Edilu.a Med!

*;,",r,?:"?n::i:
"::111j,"ff
fl?:iT":.",.:;.:t,
"il::
:1,:j::
6/1966, pg. 499.
^.. C, o p. c r t . , pag. 499

")i.l,l',11,#;.
j; #X'iT:"
"ffi,i.;;"g,"lT[,iiffi::-";:

r Aturiaquerra,
Did, 9i Peal., 1980.

J, d e $ i co l a b ,, Scr i stl ca p i l u l u i , Bu .u r e ,!ti , !d

152
153

qw

/r';l ;

{i,ry
L

_ oa/4zut

N4.A.x/

".,r,*"*

Cqil ,'n+ .-^,c/"^; ,/t

N
{z
p

,fb*,

Fq.44

"ct i

t
t,,

la:-

J. - .
-c'1.

Y:rf

Fis. 26. S.fisul unui tin.ir d. 19 a.i ru djaBnolti.ul

schizofrenie.

aormal pot cletermina modificdri fundamentaie alc scris-citituhrj,

modificiri care se refere nu numai ia folmli, dar $i la lntelegera,
semnificatie, la scmantica procesului lcxico-g,rafic.
ln cadrrl iLrlburdrilor scds-cititului la bolnavii Dsihici. o atentic
dparlc lreb,rip d!ardata s.ricrii \i c'ririi in ogl;nda. el" a!ind o
frecventa mai mare, comparativ cu logopatii cu intelect llon:lral
salr chiaru celor clr delicient senzoriale ori de intelect. Deii au
tlBt fScute muite sDcculatii cu privire la faptul ca. in specjal,
scrisrl nr oglindn este apanajul, in primul rind, al oamenilor ce

emi"lerc:
Ir
Drpfcrinld ma.uala stinsa insoLitede domindlir
',
de greitoare ir'
suticient
fapre
;dJ'
nu
clinice
ilip*i'""r""d.tt"
tn
lcei'sL.\dir"ctie. Da.a a:a dr sta Iuflurilo, atrnci scris-cilitLrl
oe
toate
categorlF
fre'ven1
la
.a
dF
tie
Ia-.tcl
irlllnda ar trebui
tilr,,oati oe lin:e lexko-enafi'a ce siot sringaci cJ dominanta emrsunrl
ii.i,,i,,i ,i""pt; in realiiar" ace6t fenomen aparejrrnumai.ta
o
are
ogrrnoa
s<ris-cititJl
csle
adev;rat
irrl,iccLi.1n-schimb,
'a
dreptdte
Pe buna
i,,',lr'"i ia''i,"i rn*" ia itingraci f.ti de dreptaci
D"latre subliniaz:i ra scrier"a .: citirea in oclindb
i: er,ii"
stingaciei,deoarqf. fenomenul poarP aparea \l
-il.
e\ta sDe.ifica
'Ir
i.i-,1'"ot."i. J. de cju;ag!cara. R. Diatkine "i H. Gabineau.raporr, az:r sffierPa in oglinda la rFpui'n1. de a_'r rn\J'r orrecna
d. scris si ]a existe;ta unor lezirni cort'odle,dc obicei par'elale'
(ore imprlsioneaz6scricrea cu mina sringa de la clreaplala strngr
fscrjcre in oglinda) Cu roate acrite relcrrc .srrrerea rn oErrnud
uoatc apareaca simptom in uneJ" bob mertalc: s-a oLservat ci.rci'rlat;, in d"l,r.ll .ronic. 1n rursuL Lrnoranumite alaTri cu agrarrp'
r'
scrierea in ogrinaa este prima incercare de scds(
Do c"le m.i mJlte orj, scri.LrLin oglindd estF i,rso\ir de 'itire'
ln (clindd.i o atrre le'iurA sc electueazaatit Id scrr"ul proprrJ'
r"clr.l t. c"i normal. Subioctul nu-)i d5 seamr dc f"nomenul
ii
ravor'zca7l
Ja.i i." at..g" aLeniia:i dacd boall
;;,;;';"i:;
ion:tiin!a de sinc.
Dauir aspecte generlTe se hnpun obserxdtiei noastre pentru scll'
aglindd) nu s'
sul I.n oulind.d:-&) s$isuL tn aglindd si (citituln
compLexdt).
parte
dintr-un
ci
unic,
izolat,
prezintd: ca Jenomen
Jace
e
ne-anL
moi
Ia
c
caracteristici
scr].J-citit,
limbaj\lui
ati
iuburaii
la.tlireei&
reJerit ;L b) scrisul in ogtindd t1u poate Ii redus n1l1t1rLi
ai scrtere, de la d'reqptr Id stinga' d,eoarece,nlai ales in cozuL
ciJrc!(,r. sirnbolul gralic poate Ii erecutat inxers, orielrtat eTrci
eint se reJlectd znir'o o lnaa a;ezad in fala scriitorului normal
si rlin aceste rnotive, pentr'r.lsubiectui obi)ntlit,. citirul se realizeazji
facil prin intoarcerea paginii de scris a logopatului.
In ocelesi tinp, considerdm cd toote dLra.teristicile ttiburarila!
I"ncn-gralice de.,risp Io bolndl.ii psthic;. ru fooli rnat'a t^r D.n'
riplote, s" \ubtumca20 r'1or pol'u mtti &l'qorii cl4\t14 tteit2'
agralie si di.slexie'disgr':4i..
r Caraman.
Gh , C o n si d r d ,i i o s/r r a sr r i e 'tr
2 ., Pcn d e i u n d a ,
lj!u_
In llet
oslindd". Particuldritdli inLilnite ii unete .d:!tt
"in
rotogia, psihatria si neuro.hjm.gia nr' 1r'1965 p9. I

155

Dacn bolile psihice cletcrmini o serie de tulbureri in cadml r.'rrr

portamentului lexico-grafic trebr.rie a?6tat ce, intr-o anlrmiii tn!
portie. fenomen'ul se manifesti si invers. Este vorba de laptll ,.,1
tulburirile scris-cititului, ii in special cele mai acccnluatc, lr'l
(ltermina un:le reactii psihoneuotice. Majorjtata acestor rel, li
Jac parte din psihopatotogia marginali, dar elc se pot agravn r r
timpul in direclia moclifici lor psjhice si a depersonatzerii l,)8,,
pat lui. Dintre cele mai frecvente handioapuri cu caracter psilrl,
patolog;c, ce pot fi determinate de stabilitatea crescute si dlLrnl)i
lilarpa ir iimp a tulbrrarilnr dF s.ris-.irjt, enLjmerempp.rrr.
lu.rrole: .c;dcrea \.oinlei ,i a moti\dliei penrrr a.ti!itare. . ,1,
rea i-t.resului perlru act \:tare ii accentuar.a acerrlria p , r.
.nstircLele se\Jale. ac(cntJarea d rrital;i )i a .ruzimji, crp-L r. ,
infraclioDismului 9i a delincr'ntei, tulbrireri de afectil.itatc. (1,.
dezloltarc, de gindire, de memor.ie, de atentie, de imaginatie, cxl
cerbarca inhibitiei si elcitatiei in plan rnotor si verbal, deprivafL
audiljra, 1 /udla .: moruria. .rn;iered impuisivirdrii, d,.FrtJ.r..,
r.ed'i\ sm rl r: j d \pjril rlLride dcFDdente etc.
Credem ce in unele lragmente spicuite din scrisorilc unui tinlr
de 10 ani cu dislexie-dis$afie sint semnificative pentru cele spun
,,lrni sprineti sd vA relatez cit mai amnnunlit in legiinri cr su
Ierinta mea. Ei bine iu me las rueai daci manifestati atita cuti.
zitate. Mi se parc ce pe zi ce trece scriu Si citcsc tot mai prost
Pentru ace,astaarl1 inhcrupt si scoala; nu mai vrea'u si fiu d{'
risul colegilor ;i a caclrclor didactice care nu manifesti nici Llrr
fel de ind.rlecn!6 fate de sufe,rinta mea. Dacd nu piriseam eu
scoala tot mi dideau alari, pentru ci in ultimele zile am bdt t
doi colegi destol cle riu Ei am adus injurii unui tovards profesor.
l{ai grav este ci nici acase nu mai am zile bune: ai mej nu vor
si creadd ce eu nu pot soie 9i citi ca toti ceilalti oameni. SpLrn ca
sint 1ene9, ce nn \Teau sd muncesc, ce fac pe nebunul, ce sint
c,braznic $ cA triiesc degeaba. Ce sd fac ? Imi vine sd-mi iau llF
mea in cap !
Iate-rne lugit de acasa de mai bine de o lun5. Hoineresc si
treiesc din te miri ce. Am reu9it chiar mai mrrlt se fac ! Pini acum
am furat de trei orj si am ficut citeva scandaluri publice. Acum
cn sint la mililie, probabll cA m! vo. duce acasi sau cine Etie t
VA scriu din nou pentrrr cd am impresia ce si4teti singurul om
oarc m; intelegeli ! Cred ce iar trebuia sd plec de acasd dacd nu
faceli ce\'a pcntm mine pentru a scepa fi eu de acasti nenorot56

estc 7
, Am auzit ci se pot inldtnra asemenea suferinle- Asa
lucru
acest
mi-ati
confirmat
fspt dv.
mai arde.de nimic'
th ultimul
'i;;r timp sint foarte nervos 9i ntl imi

'r; .;

;t;.;i

, d ro3r; rumedldrlt T am lroillt- d

--tl:agitdlie

inrr-o continLr;
l)enrrr "ar{'' "rcd'
ii"l.t"
ii' ;.i;
"i"'
t'mpul oLosir' Nu mdi lir brno
tot
sil.t
ir'l mai pot dormi bine
'i
lrazd'on L
ntnrc ,'nac lu.ruri 'i imi trnc prir c/p lor felrl cl'
1ac
c;
+iLr
'!-nar
'F
Cnyl ci am.a in.bunp\. pina la Jrmi Ni'i ntr
seactivitate
o
si
incip
veli
convinse
F*tc m;
itiirri-.*
"i"t.
'
.;
beled
dF
ac!'asta
scap
rlnnr;
'a
l) litratura de .pecialitale, mdi alFr in ced ar gl '-slsona \F
n(,,rda o imoorranl; apart^ pr"blFm'lor irrfrJ'(ion;\m!l r; .:i a,rlellrx\prlPi la p,'rsoanel. ce sLrleri de cli\le\o clrsgr3lre von riorirIi' , j.rd"caror lo lralLa , urt(' a lJanFmdr.ei.a intc-prins-un.'rt'd:L
ai colel;,ti.i dintlc asemenFatulbLrriri +i incli,raria 'riminala 'i .a
eiuns la con.luzia .a e\l^ necesarSn ro( unoa'{'re morl'o-l qaLd
(-rrlii t.ancl:"an.rlr,iprnlocar de ,,cn.'trt.a vcrbsli'' idr Edm r'C
(JrdF
incrJo/
rhle\ il168) s-t iniere."l de relalia dirtre disl'Yie
un
ti disgiafia) !i delincventa juvenih, cu care ocazit a cercetat
jot.te-106 Laief, prospe'ciiv;i 37, reirosp:'ciiv, ctlprin$i in limitele
virsiei de 12-1? ani: el subliniaze ce 600/0 din subiectii delincvcnti arcJLr inl:rTicri in .ilire cu Destedoi a r' I.fati d' ' r'ld i^r'
4000.u o'\rp trci ani Comporram'nr'rl
I'iirnp
""
"'"';;.r:"1*
pe
pus
seama
tulburirilor de personalitate pe care
deliciu;l este
\om-r'ri*tiliiulu'
s
prutoa.;
hind'ripuril"
'i d' rprd.';r 'fa
le
? perd-r\olia"c
capiiol, ca., ue "ldba ^\ol 'li' 'i
r.rii i"
't,;-"1
sonalita!ii.
T'otusi. fati dc asemcnea comportamente aberante determinatc
sc s-cititul i sc impune si manifestdm rinele Iea"-i"i];.i.e.ii"
..anr .i .le faptul ca ir moLl obi-'rLiit {mdi :lP' '
','
'i"ila ca
c) prir.tr_o i'-tfL'ira \impalelrc; ?r aoe'lip"a". unnr
'ze organi
vate orin foiosirea unor metoalc li proaedc logopedice specifice
lexico-grafice sint trecatoare Dovada o constitui':
r'i".il.[p'.i1.
.: i.ro."=i.. la'ara un"ra ,a p'r'ur'alirdli ca !Ji"on L:*n n'"
r.'i"ri. w r:u. Jame", qlbtrr'tirslci-. H:rs Chri-rar Anderseau {ost
'.
-ex-dislcxici'I
re sc tutl)ui"!!
.of?'tifile
ce nouri nc alaflin
Menlbnirn
Noli":
i ' t r A m n t e L . . " da i c n l 1 i 'u <
, hild, Londor. $,ll'"- I:

'i,iriifl;1,-

v.,

rt"

or 'b,i,

dann McCical Books Limitcd, ps. 98.

, crit.hlcy,
M ., o p . ci t. p g . 1 0 1

"

l5?

l#,,:;ln':.xi,,ii:::n"i*i:;,y':";:'L
:ji:nr"rj:it#:r|,jt#nrit:;;t'
i,"iii:[:
::1il,l"f:"{{"?
:{i,"'ti;;:;ii;i:"ii:xr;$',#K:ffi
:l;l i'#fl:fr;,:il
lt""ll
l,',"'."hlii;j.*;;:'tl*1".

9
RELATIA DINTRE TULBUR.ARILE VORBIRII OEALE
SI CELE ALE SCNIS-CITITULUI
Dinhe categoriile tutburnrilor vorb

,f:*,"#ffi i'.',i1ffi:ii""Jlf
"'ocrnemijloc'it
- ""i"r """i":"rtiti,i.iit

l*;l*.l
il;:iilii";'#t:ihr,"t':##rii'if
::1",.'",'i
:iisl.'i[:"',],.,J.,:l
:"'li:il'f"?,;"ifi
;"1;.l:f:ill

l;*IIi
;:,{;:f"Itf
:}:{ifT:x,Hr'ii:
+ri,a""l:'pl

{ilri;*tll'!'npU*,i'iilf
,yi::#iffi,t

[{:*tr,ii.l*"*i#iiil*:iii*
+llll$e:

$*dfisit*it

i:5:;:":
":#*lI*. ":i':i::'.1'"
[fi[:T"1"",";'.F;*'tr*

*-it#'+ffitt#,d

{;l""Jn:i**t"1irfi'#,l?:id:lil;
ri;""r,,..,ili,Hfl
il.i;;:,1"'
:i."i*;ii:tl'i;"iff:i.,,H:;mr"l
Uii:,il.lii

:r].b*:.]

d prununrie ktj\l-tjj. rj

,i.,i;i"l'r,:"1r":l:r,1,
I'ix"itil:'*::i:r1*1,:
l:*:',1
de vo.c (afon:.i di.fonie, lonasrenfu);

i: lxiiliSil;i#:l'j';iiii, i?:;l:i','*'*'"dissra':p-asrd'ie,,
""i,1;"i;,:": .*.:;l'#iil;

;1 fr:'.,.;'l'

(in'ii
rziFrejn dezvo,ta-

I
r;fi
li
r
ix"r:il:\$
il".;
;*l
:;l.ir
lla",
[,i
,f,r:):,
11;'tl
I:Xi,;
jJ;x"l,*";i*:
.1,i:ii:
i fi,!,;",;,.?1,:l
158

u*#fis$
lork,
, i.,,;,

Stotun!'n'
G. D., Die SPrtclle lnd ihre
p
E
tl
8
5
l
c
E d . S p r i n e c' r 9 7 0
R u u ' cr " r o D i d
o , lsto t,o r ' r "- p i o
;

ticl

\ricna

'l

Pr

'

P3.84.

159

, r ',

. rr , f . r , , . r : . . . , ir rl ri . ma i .r .e d m"
i r p .ri oddci e
,r,r
I. r , . , , , .r r . r 1, i. t J ..
" -.1.I.
i ., p .r,o d L l a a ,rr,.y re l cotar; ,,f,_,..,:
', , r,I
r.

;:f;':frrl:'
;'r"'j"
;ip.uarlJi4i;$
;*-*+*,,,

i,'Jre..liD"a J,rirorrr:taii: om1c'cd de (trtrrlI,rf,,1ld. rlab:r orgr'

?rstunP a
i,lr,ri , t" 1,,,, n r,"i. .t. 'ub'tiLL,i"P omisiunP :i int
datot'ot''pun
.c
c;ir-ccri'.
ctin
t;mb.liut
i;;i:,a'., "i c,"t".a*
'pptittripiutui
n
b
D'
p'anutttiP.
aprr
da
tul!'ur;,itor
i[n
..rs"man ,i, t,nrcpi"ri; :i tantogiunii Trrn punerra lenon erFlor drslarr'P
i',
oe i-aza "'imanarji 'e prodJce rir p' ''1" a rditivs'
iirr 'l'll-..ri'
.i ri,.,rtn Dnrr. rce"le lF o"npne.fre,\en{a,,:r md: marF o
sa
f,l. .d i In
. ,,m .r il. .i .. b: . riln
"r's-crlrt sL'
inlcrsiunile
orale
rorbirii
la
nivellll
Dax
i., rnanifeste adeseori
rfl{luc frecvent intre srrnte si mai rar intrc cuvinte, iar in scrrs
I'rv,rsarca cste mni lre.\'cnta. 1a nil.rlu1 clrvint-'lor' Totr')i' transrr,,rrrt::1I(nnn, nFl"f d" pr" runri" | ' - ris-'ili, n I e\lc ' trlrgdlorre
i,' i, ,r- . ,,:'l;. , , a.' ,0" ,. a. "r ser ' u 'oncLir'ri' lrJr rl cb sinL
se manifesti tulburhri cle pronunlic fdra sd lie
itt,,ntii ltt
"u.o
lhs,nito cie dissralie sa! chiar dc o dislexi prcpriu-zis''
'n rfr f"r ..n.r ft s^ maIie<r;.|'
lrF'\'e'l I nPi ma'e.:F
pronu'i;e,4le
d'Fl- al aor'rgrrtr
dF
d...ebir.
snr^
ltrub"i l.,ri".
_r
p\ l" r'n.rlal
. -'l
,t, L':, r
D, fJn . .
' 5 IrJ1"r'rrr 1
ri'ile
:
ad;''
.:
.p
l"'
om.
Lrrril'.
rr
pro'
ir
rn io
, f..1-t,r r"
'i:l
i1 lJr(ii' de trrsra
lrTril" | ^ rro,deF di{erila :n limo.jLl iri'
f' ri.c,LL cl",'olri.'i oi. -r. Da.a a\'^m rr \,dFr. rullrl lucar dc
n're'r; a pro-unnr.rtrrjr,,rc: 1,. ri\-p.r ppri\d rtil ;' rncu irc'
i-tl r'1
i delrc erq
.i
.ilil
pr
t,
n
rJ"
"i.
l'm\Ji
tioj. crr
d
',
c r',lnr ri,' l- l. rr^ Ln{ip 'oe\ini. mdi
r,.r" ."' ....irr" i p'i
cu cele alc sciis_cititnlui. Fcnomnul se compljci in varietate
"lcs.
\i dificuttate ahnci cind atit ia cei cu tulburdxi de pron niie, cit
ii la clisle:rici di,<efaJici se (,nstati dcfi.ierk vizual-audiiive' \'izLrallrinestczjce savizual tactit-kinestezice. Legdtum deficitare intre
rccunoa:tcrea formci simbolului vizual si caracteristicile lui acustico se mar'rifest.i nu n mai la persoancte cu t lburiri scnzoriaie,
clar ii ia cele normale care suiere de disgrafi-dislexie ln fapt,
clificrlltitilc pe carc lc intimpine unii copji in efectuarca operaliilor el;dirii (analiza-sintrzA, si abstructizare-generalizarc)- trebuic cdutatc nr numai in formele de ideatic, dar 9i in planul
linp\''istic. Mat rizarca cortjcald este n tactor hoterltor pentru
ertlcarea acli\.it6lii psihice, dar n suficient - pentru cd educatia
ca si corcctitudinea sau incorectitudinea in desfelurarca unor lunclrL

=r#,id*,i:,,,
;*1,
*Ef
**.;l!{t*i:;
E;;'1;

*ll+**.nm;':'r:""""6;1'1;;;
"'':

t***l*i+i:l#il*n,,.*t:,'

rs;ffii'lr#*sru*tiun,,:;",'r,ffi
_" #?:!:.;",i#,i ; j:, iiH:l,^x,.o_sra,
.a

,iili*'li;+:fi
;',
.i"1.;*'#trt-l-rk

**lt,*+li;ltHti}ffi:;:,'c

FflF.:3.:i!#,8$q;*$t{illti'il!*",'",'*
: ;',;,'1;l'11;"i;;,fIi i"';#;'li."lfJii'l
5':;

;:lii ;;l ll

s.;;1;ll1*i;,s,
i*i;;,e
1$ffii*

t60

sr
r P:Luiesc!,
N
C ., Al e xa n d r e sc!,
C . , C a l a l 'r e zo .
atuI
limboj
re
in
gf.telil.r
a
limbaitlui
d!
trolrspult
c o la b. Srrdiel
C), Bucuf.isll'
limbajului sois (.cd Piuescu
s.ifis, in T!lbur;rile
Ed. Did ti Ped., 1967.

16t

pot imprima forme comportamentale rrai mult sau mai pul|r ,,r.
I r.t.. I'o"'b'liL)Iile lingvi-rie spe(.iliceorgarizarii sisLenrri,rl ,|,t.
los central trebrie solicitate Fi exersate inci clin prima.()t,il, irt
altninteri cle se _reduc, nemaipulind atinge perlormanj,clc ,,trtl
huite. Formarea deprinderilor, inci de timpuriu, de opcr,r. ,l
rmr'p ,i simbolLrri.la.ilir. azi r.releeFrFa+i pret r.rrre. i., ,.,,..,
tllor cr .are vinp in .onta(1, .ontrrbuind ta de2v,,lrdtcJl ..|,1
5emanlice.
Datorite defic;ntclor auzulLri fonemafic. tlltburdrilc d. rn1 ,,,
rjo. ,drp \e hunsDun i n limbajul :criq-cir,r.s nr de tiJrl i1., r ,,,1
Srdiparclor.i inlu.ririi J^crro{.a.d urmare ,r conJ zle: i,n,.1,,.,1
'olor- .u ,elF sLrrdF.a omis;Lnitor d^ tirerF. c,labe :i c-\i,r.
mdi ale", adaLrgarea
de temlina(ii sdu .ontopir.r .r,vinLel.r
,
rerrndu-sa ld relaria di'1tre distalie
ri LliJpri-. cfir.hl.y . | ,l
azA.greseli de tipul: incapacitate in pronuntaFea cuvintelo r,.t,j
i'lcrnar a de a sni..i \l| r, LFd t!r toqe,..i, ifr , | ,
jn redl zarea diferFnLierjidinlre
cuv:nlale retar:v asemitnril..,n
:c";L i
.prunun,ir. difi.Lrlrdli in d;s,fim ndr,. Li:ferpr;,:or a.rJ.r..,
alc rL\;rlelnr
lircrelor, nc,ntFleger.integTaliia cel.r ru ,,
"i
jnl,erpolreauror JonFme nepotri\ it^, :n\, I
lrl-ercrrFa iilerfrlu/r,
ierrd rr. -.r.r. oni6.Ln.a dc fu. m. i.,\irL_, pld"arr
..
A,...
a..enruIJi_i r cuviarelF pl,li,itab ce. ripsa arricuUrii u"no" ,
r_nle, r.a. !rn pun.r de \eLlpre psihologh. estF
irlerecanl fpr.r.
nnr oe Inrooure a L"ri
prin rttul. in s,.r:s.,i .,rir, dcro11.
"rvinr
ie Doa'. sr.-prirdp m.canismul intprn de eJaborare jde:lo. I
a
asociaJiilor dintrc ele. Cuvintr.rl inlocuinor poate apirea atunci cjril
cubi, lL rr :dFnrilic a cu\:nrul c:r:t saJ .Fl ,e trpbuic sm:s.
r".
de n DJrre. iar pp dc alt; p'arre,alLrnci cind srbie, tui leaLj/LJ
nurnai < nn fi.Jr:a lr i parlic15. fdpl carc prnloacj asociarir ,r
dl, ,:r\ rr. Drdie ti ,hiar s norim, la baze sta mecarismul inl,
d,r producerea jdeilor.
Tr-n-pLn-ree lJlburdrilor de pronunlie in scris .i mai .r sean,
d.,elor grdrc dc t:p disarhi/' sdu a disldtei ge?iale, esle forrr.
pregnantd in dicteri-si compuneri, dar poate se se manif"ste jI
9i
copierea unui text. In asemenea cazuri, abundA Icnomenele disortografice ce lac de multe ori ilizibil textul. Dificultitile de naturij
acusticd, foarte des incriminate in tulburerile dc pronuntie, pol
con-stjtui, in acelasi timp, factor etiologic al transpunerii disiaiiei
in limbajul scxis-citit. Ele accentliaza fenomenele disorto$afice si
imprimi greselilor de citire o manifestare foarte labild. Daci la
.cesle d:ti^r,irA1ia.uslice se adaug6 leziuni organice.d:sorrograt,a.
i1 spe(ial. dar :i alrp forme ale tulburerilor limbajului i;braL,
caracter.isticinete de involutie.
162

"",SiiiX'iil*Ti,;fi
,lliL'i';.!i'if
:i!:6?*lif
lf:it
;i' ;": ;^; nr ca'ar + i'":il'" :l-lYt,l:lil :::i1:
;:ru;:
;}:,1:
F"l'{":-lli::tll'
"lll'4qdi}i:d'#
$ dlqlaLlr.'r rn sPr'!rd' "
rc"p,-rir"
lnr I'e ljnie prterne. ae aprecrazr.Lar iara,.,rit"

:'",*",;i:'
T**r*:
i[h'T:R-it"tiiH$:r
j$";*:i
i[ I*:li**';l;';''.in;']li.

;,'.?:'$il:iil"
ii:''o':
lfuili$;:r.u]:i';;irllliitx?;ii"i;'fl

ii raic1sJ:T.,:
:::::ff:1"'""'.o.,,""
il.J,::!:i
Tl":y:d:^"'i

*ti;"u,::n; ::,s#:l'1;;:5,1;it::TI
i::t;

n:rif
:i'.**i!:{ff *i;g*
$l*i::"n{ry
*;,;i;l:r"::li:,r:r*t
ffu;u;;,,'
l*
TIT',ffi1
'i*il;;;;a;";i'ur"*"t.t,,";';;*:

)l "-:ri)ii i.''p';"aoi'r" si"t' in schimb

lli:ii'3"iiTli"#r""i*tliifr
jll "
Ji":151,'ffi ::
il fl ;",
i'.Il:;
ll
lr,xlii;'i
#,
majoritatea
p.on"-ri".
in
in
;r^i ;;;';;
'ea"*".i,p,.

":;::

'azurilor'
r'i"i;'"d"%Ji'.
t"rr."'a"ide 1ip dislexo-dira
"1,

fs*l*'rs,*$;r';rt':ri*l
ilrl["r{{:ft

::i;:;#;llmr"!#'T:,i,i:":i':"lT;:*f*li"
""'1"
l,1ii
$"::";iliri'*;lr.^r,l:; "".::.1ff;,:l;li:li,:1'

Ti,'i-"t
,:t",&;*#$'";:ii:":i;":
::llj:i"l''nti*1,:1"1ff
i Seenan,
'f.tupiuVaais

Sprl'hentlticklul11'
M, Sfotlrclre Sr6runten tn'l
pgl h
lcij''
er I-oq&elde, lol I, Viena,

Di"

163

Si sc erea cu pldcere constituie un indiciu al dispariliei 1! ll'LrrR

rilor grafo-Iexice.
Comparativ clr tulbrririle de pronuntie, cele de ritm si tltitr,ti
a \'orbjrii sint mai grave atit in ceea cc prive$t Jectelc l,,r,r,
favorabile, in planul personalitdtii, cit ti in inJirjenfelc r,.r., i ,,
pe care le au asupra activitdlii lexico-grafice. Aceastii gfi,\ | , ,
esto accentuBtd de faptd ce tulburdrile de rjtm fi fluenli afr, , ,, ,r
in mod deosebit nu numai comunic,area,dar $i inleleerea. l), ,r ,
si difisultdiile sporite in fonnularea ideilor si a eindurilor ir tr,
bajui scris. Repetarca sunetelor 9i siLabelor, caractcristidr i, , I
biielii, determind in unele cazuri situatii simjlare in scrls-citll.
se suprapun peyre greutatib dc formlrlarc a ideilor. Mai ,t,
sint alectate silabele eu mare frccvengA in emisie fpl, b7, cf, .,,. . l
salr sunetele ce apar mai tirziu in ontogenezAii sint mai puti| r,,1
solidate fr, s, t, z.). La unii handicapati apar sunete sau silab. r.
razitare ce sint in ercalaie in voxbirc. Droducind un efect (lt ...
c rFau:'. ln cazul ddulrilo" .,i a,lJle'..niilor. ,F p. re .. I
prczenfa unor Siretlicuri pdn folosirea pauzclor cxagcrate, (l
impresia cA sc gindesc la ceea ce spun, d.ar in realitate ocol,. ,
cu\inlele !,critic'r Ei caute se geseascAcuvinte caxe pot fi cnrl
mai usor. Spasmele de 1a nivelul aparatulni fonoarticulator s|
insotite de misciri usoar ale buzelor, grimase, hcordiri alc r( il
si chiar a intregulr.Li corp, gesticulatii sau rigiditale exageri 1.
Toate acestea sint vddite in citit, iar in scris determini api|rill I
cle crampe li exccutarea inegale a. grafemelor.
Sint cvidente, in toaie forroele tulb raribr de rttrar. aDariiia ru)r,l
rFa. ii s. rnd-rc. ca ef^.r rl inourdarii
suocJ"oli.;rdrii cjc Fm
lur rpr\i{. La a.{\t.a cF adauga trdireJ "jdramrli.d a oeliLjcnt.j I
plar psjhic. Printre accstca, sint manifesterile neurovccetati\:,.
' h Tbar r , Jl.r': fFt.i, rranspirdlip.crF,rc dBirriia
na-r\-u,,i.
tea, respiratia devine scurti si intrerrjpta - ceea ce "iprc\.oaci il
a.tul grafolcxic, miicari de prisos $i nesincronizar-eaacetor actiunj
absoltt necesare pentru rdarea graficd. Pe mdsurd ce tulburi
rile de ritm si fluenli se stabilizeazi, cum este cazut adultilor..
,lereglifllF n planul grafic sF acrPnruia/aprin 'q"raldc"d .^o- !. .
prirdori grF jre lr asttel de si.ua!ii. obos;dta fil:.;
psinica :
"i
ldce s.mtiU md'rppede. iar corju8area ci r.u sanrliorcrea
ncgatl,.,
a gre.el.lor puJfp determina. la ale\i. rFaclii de r.p rl.ic JJlii d
actr\itatea
Date liina'Jrafic:l
legitum strinsd alintre bilbiiate ii logonevroze, odati
cu instalarea acesteia din urmd, se impfimE scrisului un caracte.
nFrros..oltLrrns.cu Lpsa legAturji dinlre gralcme
Si cu o ptdsar.
deTordonar;in spaliLrlpag:nii. Ca alare. di.grafja imbra,a un cr_

diT$l;'"vr'#J'q!':'.q{i:li'
lfl;'";'i:;.-.,fi
jrxaarffi

rii*[:nvr"ril
"{ii'+},i.
roennFii\r/a
."'r.".''i.*; ir
iiil'rll
:l:ll:.,:'""1,'ll=1,'""1"-l,
r
nl'1,i,,;1,'
l n rrri l ^goncvro/d

ill;.;;"-;ii;;,

rosopatulrrccFde la bilbiialssorelusonPffoT:

.r :
icapur
:"I;"T:: ". ;f, ;;""-;"; :;;_;r,z,r;i nar.r

::*, ftrl,{i:"-"}'*{rf
nlhlt::rr.
dF rpetarea
"ii'ri:r"i.'..;
murt::.:[;:,*i
'rai
";'r;.""*''
r"t?1"1::.I lJ"ll'1i1"":1",:
'llIi.l'i"i.'"'
filli,ii"l :ii.r'"r""5i.uv:n,"tor'
[ ;il':":r.*q*;,,1tt"i']ri
r"g#5
ffi.*l*i:.t:

H$*f
la alta.

n{t**l*:l**+*i*t**

ffi=g*i++*.:{i',i

t*u
rl*;ttr*g$+',f
165

't
de.tt unclc srnele sau, in situalii fericitc, citc\.a curinte izolalf
Ca urmarc. insuqirca limbajrlui scris-citit nu sc poate lace de(rll
oclaia cr| Jolosirea terapiei recuperato.ii care si vizeze, in Fritnul
r!n(1, d|/voltan'a limbajului oral. Desigur, iDv;rlarea scris-ciiilului
sc poat{ Jace odati cu dezl'otlarea vorbirii, numai c:i aclriTiliile sjfi
hnle fi pentru iaptul cn la Lrnii alalici cste tlLlbural.:i trl1clegcr.r
romunicarii. Trougol,t este dc pirere cA la ala:Iicii motor apat tr.rl
bdr:'rj alc irlelegerji l.orbirii in 10r.,'iclin cazuri. in 200/0este scizuta si in 700/0normal;. In schimb, ]a alalicii scnzoriali procentul
tulb rArj.lor v..birii est! muit nlai ridical, ceea ce Ia.{) {ra ii itrvitarea scris-citihllui s: se facl cu mai multc dificuLtefi. Pe mAsufal
ce se invati s.fis-cititu1, la toate categodile de alalici se manifeste fenomene do tip dislexi.a)-disgra{ic ce sint, 1a rindLll lor,
alalici, a unor tulblr
favorizate dc instalarea, in timpul inlituririi
r;ri de pronuntic $i de ritm-fhnfi. Particularitilile generalc alc
alalicilor, (x1m sint : lipsa de cr.presi\.itate, ri8iditatea in mi;ciiri
si comportament, dezintcrcsul pentnt activitale, voinla sciz ta,
,, .i de per .p\;..L,..
F,
nrlr. .rcd.a n lrli\ :n-li,itel.
slrtirca scris-cititului $i iormarca ncl moli\''alii superioarc pcntnr
invilare. Cr toat; complexitatea alaliei, prognosticlrl in terapia ei
este {a\,orabil, c1 clepinzind dc calitatea metodelor si pl'ocedeelor
aplkate, i,rr in lipsa Lrn.)r d.ficienle cum'tlate, cJm sint c(t'r l:lc
aoz ii iie inreloct, existi posibilitrl.ca irtlrainrii limbajulrli (si a
.1ri scr;s-citit) si dezr-oltidi activjGtii psihice'.
ln timp ce alelia corrstit je un lrandicap ce .letrmini imposibiliiatea dizvoltirii r.orbirii, si decj poate fi pusi in eviden!,i
iraintea consliluirii structuritor limbajuLui, al:lzia apare ca urmar!'
a pierderii 1!rl.tiikir limbaj..rlLli si cstc frt{ivenii 1a .,'irsLelcadulte
sa ta l)itrin--le. pc:soanh rcspccti\.e Ijincl supuse, adeseori, facio.il{)r.ocl\i
caxc o detcrmi i. Dat fiind faptui c:r afazia provoaci
mf(liliciri masjve si proflhde in sferE iimbajullLi (exprcsiv si imprcsi'.) si a personalitaiii, specialisiii i-ar acordat cea mai mare
atentio:. l'ornind dc la conceplia din:rmici asupra afazici introdusi
de Ja.kson (1915) analiza principaii este concenlrat:i as(pra raportrrlui dinir. gindire si lirabaj, reusin.i sA s.. scoal:i in ovidcn!.1
.:i ln pdmlrl riDd sint alterate functiile mai complcx. si mai \.oldntaro ale rorbirii, iar ccic inferioar-. si a tomatizate au o pL'
rioadi d cr)ns..rva.e mai lunga. Dar, pentnr cd est afctat 9i
\' crza.
E., ttd te ir e. llic ar . a li"r bajulLi . opiiior o l r l i r i , h r S r r d i i
de t siholocie, Tipoerafia Unive.sitetii Bu.ur.sli, 1116!.
lt L.ird1 er,
A, Fr adis , / \ . ,
r ' i1a: 1. ! ,Buu. . 11, E d . A L r d . R . S n ,

166

d rr rd dar" Lrir'i gin

l:mh i. I ;.r.r:or, Ll r'6l,frl'
'r:r'o 'r
a af"zri' pLr ror'u rr'llur6r cdre
i,.
ooarr
dsiu'e
'r'I-e
"i-i'
;
n.Lm!; to. 'ct.rL rorbrii 'j c errinll ii a'Jprl 'cr'."-;;..;.
e tl^ ".nr a!r3\ 'r ' d' d^:'i'1
,:,i I r;.-;l,.ri
,1l,l,.iii
'imboli
'lir" -pi"",imifcnrilor' a 41"!"'-illia.mem{'riei
i,.'r"
ir' rbl
. ''-"r'i
epmpr"rrp,
Inlo
iri..:r'r'
,.
-"t"icitilij,
r.,r.d:.
";
dc personJlitdte
]it:rili
"'i,; \i.r trrlburanlor
afazje se produc o seric de simptone
io'-"t..1.
;,lii""1"
comport:rmcn'tu1-vebal fi care orj imprinti
""';"1'i.1."';;;tiiocit
h acrif irdtca gralo-lcxicd ori' pur 'ri srmpllr'
a".i"i:,.;
*"ir"i"
.J"'.J
I
.
, o'
.", i"
-od, l2ri

j:',j."i11i1."..,.
r:r,l;'lJi
Jli'lli'i-ii.i.;ii'.i
"i,
t
"ii'."r,
a
'
:
r
u m i r u l u ' r ' F l e q rr i
I
n
"
i
'
'
i
t
"
r
a
i
'
., "1
j m
_
r nLiiv
, ; ; ;r,, i' ,." ' p\or
" i br
j r.
l ,r .,1' i i . 'ap"

, , d' a r er nr ^i

n r ar n r "r - r a

r ^ f\'i l

d u m ;n d

'l

conlifttului aleoareceexcclazi snr:icia idl."i."ii'.r.'i"i-""t"r

ir"
a'n plarL mFnt:rl imhrd'd lorm" pu r rP
r,,.. ;- ,. " i:"
i, rir, . , , . , ' ii r; ' . ; ' -; . , ; "
r.,r''nJtr' p r '' crirrrd \! r'' a :.',-' .u

i1P.

..f:.L l

i'

i ;r a l .]"tr

m - :r '

'd r '
\ "r bJld d - r azi ulJi Ca t r lb r r ''r i
.u..,"
-" 1-'
" p.* a i. , . . a
"
":
ale r c'p; r d! ; 'i'
, l'r eglar
" i Jl' \ oc: j
. .,
. "nuLi:
" ,." ;
d' lneoaf L: d ! : r
. ,-D
J.o, i
. i"
,
'r dpr ea
'apacir
'(
i
',
'J
r 6pr ouu' " -.r' i z.r.. S ' ?Ll crca m enor ie: s' m a ilesi: pr ir af t r c
rr.,
'd
C m oar 'r '
ir
\
ikr
''i
LFr
r
J
si
nod
r
^r
'
d.
ir
.'
r"
f., l
-dLa
D. nr r ^ _r r p
m di ''; / r la
a, d; r i\ r ' . 'L
' m,.n.ri n -,r rzr:l a,
a
j .-.. f" A ^ ,l fazi e. i n f wr m d 4 eo'i\ h. sc f em dr 'a , FlP n] 'j a ^nJn4r pr uue \ 'r r dF
apl: ^'r "
lr '
L :a c I hr rdri Jl nem or iei
Jr asaaul
uLlr
re r_
s'
r t L r nd'
' r ra.da m ent r r l
'dzLr
r la
idr
aL'n{r
c:
d
p.
m
nor
i';
.
linia
al r.
z:r:-ur r' 1Fr 1.
'ir 'i
(' i
r ' ' \erbdl p r er ullat c sin'i alp - c m anif F la la
or
'm r c
'
dltp:i
receptiri
a{azlcii
-.l
la
iii,r,irri"r'"' .i";tr"i csle mai scazuta

";.,,"
, . 1 . f'
" ': , 1 ",;

care rm,%zn cei expresivi 9i amnestici ln genoral, viteza de lucau

ostc mai micd la aJazici fali de normali, dar cu toate acestca erorile sint mai tr\rvent. Prin ltlmarc, tulb $rile limbajuiui scrisse consrituie ca un simptom in cadrul sindromului
.iiit li'
"i.ri"
general jn
care dornina alcrcglarea functiilor psihice .sq)enoare'
preExista o serie cle d.rsebiri intre scris-cilitrrl afazicilor cu o
preedtira
.Jf'
..lor
du
u
.uperio:ro
Ll"
a
fald
.ati.""l
;.
imbol,la\irii. La ullimii. sc i"Pmarcitcndin\'
i-J,l..'.; ^"ai"
,re
-"."^''il
de
a,samblu. fbr; \5 treaci pI'r pro.erul dP Jnarrzr"i.,r;,
.irrr,,a a .lFmer' I r ,''mpon,'1" dl^ cuvinlrrlui )r oropu/rlre'
ccra c', 'J,c sa aorr, gr..eli l.'c\t,1te d,ltorila thjcirii ace\torb
| i\.1a. s rbi..lul ru PodlF ILprr-de loale etcmenr're:
\r,-7

167

sirind peste rnrele ei percepe deformai sau cu grc;el; cu\''intlrl. trl

s(ris. poatc rcda relativ bine grafemclc izolatc, du intimpjn.:r (1
1-lcultilj atit nl cazlLl combherii lor, cit Ei a scrierii culintlll(ii
Dj:o.;erca gralemlrllri de fonom cste {oartc prfgnaDti ii cazurit,.
cii.t sLrl)jcctllscri(.bine, dup; dictare.uncle surler. izolite si loar.tL.
|
1.. | .:l"trc -i ,,, , l
T.ili,ur:r.ile dc dezvoli.ixc a limbajuLlLi cuprin.t, dL'cc]. mnj
nriLl',o,r'i, si a.tilit:'tca erafo-lcxici. El.: impiodice formar.a rnof
.l t)'j.dcri bine consolidatemai cu scam! prin .ivelul scizut sl,l
sinrpiist aI expfimirii, prin sdrbcia locabularului si manitostare.L
irD.r. capacitdri logico gramaticale elementaro in scris. -{sa de
o\,not r. In n,. jmrt :t -ri\. J..:F
"F, -rr\,.t,nrdr. t,fln r...r.,.
srLbiectrd i de a.omunica pe o anumitd perjoadi dc timp, activitalea psihici, nemaifiind suficient stimulati, se produce o stagnarc
in cadrul cereia limbajul suferi in mod deosebit. J,Mutenias cste
temporalii si poate clura, dace nu se inteNjne calificat, de 1a citcla
siptemjni la ani de zlle. De obicei, mutismut ctecti\', prczent aiit
tJ I. te .ir "i ta nil cri. ap rp ta .^piii r'pa,.\en\'bit, ,i ..r- .r.,.ril
rlP I rlh rr;r'
mnorL,r1.ntalp t , ,.tr-c Inc rt)atrndr/a. L rni. itJtpr.
bruialitatea, irascibilitatea, sciderea apetitului irentN activitdtc
ocupe un loc jmportant. Loebell ii descri-. ca fiind Irjtu9i, jnieriorizaij si cu (jomphxe de inferioritate. In majoritatea cazrrjlor handicapL este determinat de atihrdinile griite in educalie care
' ta ,mal z' Jt, rfe i\ , oDj I Ddr ri em,,ri rp \o.. !tr, -Lrf F. F.*.rrile f.DetaL., ffl.\trarii- Dot L r.. te mut:'rn p,il.o8.r . D.,i n,, ,omlurici, fapl. care se poatc extinde si asupra scrisulLri, (I)piii cu
m L;sm clfcti\' irlelcg vorbi.ea $i nLLmanifstil delicicnte de ordirl
jnt.lcctiv. Dar pcfsistc.ta pc o pe.ioadi mai mare a irandicapului
poat! d .e la rilmineri tD rlrmd pe linia.lezvoltirii
Yocabolarului
fi a .xprimirji logico-gramaticale. Ca urmare, proccscle cognitive
nlr siDt stimulate, ceca ce dctcrmini nu numai o slabi dezvoltare
a accstora, dar si o retardare in aclrilia cuno$tlrtelor.
Ca o manifestare generalS a handicapurilor dc limtiaj. apar tntir.ietile ilt dez[oltareo aejrt aln a.-arbirii ce se pot intilni la acei
srLio(.ti care nlr r-arlsescsh atjngi nivelul cle evolutic a limbaiuhri, conform \iirstei. De obicci, cle existe ca fenomenc' ser:undarc
la mai toate lundicapudle dc lortriro dcscrjse mai sLls,dar se pol
manifsta si de sine stetitor Subiectii cu intirzieri iD dezvoltarea
\turbirii se recunosc dupi siricia vocabularului ti clup:r .eputinta
de a se expdma coerent si logic ln proporilii Fi frazc. La majoritatea $rbiectilor cu intivierj in dczvoltarea vo.birii se iac simlite
deregliri atit in latura fonetici, lcxicali, cit :i in cen gramaticali.
De aici ti in!.legerea cr rljficultatc a vorbirii cclor diD jrLr, cc.a
168

,r intlfl.nlaaza negaLi\' e\'olrl a p"'hica Spnpraa. De(:grr. intrr

7r.r'rF I tomndrean, pf . deritor de
s-.1 r nu .^. srirLie l^nii
mene j)ropriu-zise disgrafo-disler.ice, "ff
dar ete pot fi premergatoarc
irocstorr sau pe fondul 1or se instaleze mai usor tulbu.eri tcxicorlalico
In caclrul tulburddlor dctcrminate de dlslunctii psjhotoeice s.
pr{)duce un vid al comunicirii in care elementctc de p"eriiism si
inl'nr:li,m iji pun p..erda pF rndr,. f Inn iilp tmbdjJl.r . Sp pFcluce o regresie evidenti, clin punct de vederc semantic. iar iroD
tin t l comunicerii nu este racordat la rcalitatc. Dezorlanizarea
.lin pl"r. rl ri dir:i , . reil,.r:, difc.r in formular.a lopic-. :r rs,
'ia:;,, i',,ilur,aprrd In .ara.r.r dLFaror:,.E\L^ deo. .i, u. rf",tr
.1 ."1
din d^^\L p. n.r dc r^,t^r-. idr _i ,rir ,.-t a:
.l.r,liuSirii u, ",mai
or /
furmata. IrLil- .. jfF- L -r,ri , onrr,.h.n
i,,rcn rex rlJ . -renL.
{srtal oL.lelp rafemc.or a,r I. I I. t,,l ,.,, r,ftorir 'ri-. rr"ep de pn-o" .i n r -. ic"pmta in,aclrar.J in .pari,. p"
q.n r. 5.rrrut q r!it est. prIzF.r' ld majoritar.r indiIi/,.,,r. , r,r._
buriri ?le vorbirii, deterrninatc de disfunctii psihologicc. ln acetasi
timp, djsgramatismele constituie o atti categorie specifi6 disgrati{.,. D".r suoia.tul pare pr.o, uDar !i.ste md:rr, dc exprima...r ..
prdir -rp\i.5. \e aju
sF in mod :np\ i rbil. .n I rmdre .i 1 oo .tru._
turirii p.rco-alita!i , la u com rn,cdrc are.rLn L.i clr mulLe clFmnte de fictiune_

T
I
\IETODE SI
, PTiOCEDEE PENTRU COIiECTAREA DISGRAT'IEI
SI DISLEXIET
ln corcctarca disgraliei si dislexiei trebuie si se aibd in ve'Lere
citeva obicctive mai jmportante in mport de carc se adoptd n,Ietodele i procedcelc cetremai adcvate. Dintre ac'esta'enumeram
simptomalologia si cliagnosticul logopedic diferenlial ;
natura ctiologiei dislexo-disgYafiei;
cl:lcd tuibrlrarile d scris-citit sint dLrblate de o alii deficlen!'t
(CLirrtl'lccf. senzorial.r, psihica etc ) ;
I,.burr.: .l^ limlJalul'ri ci ^e rdp"rl
.li r m"i si .l i
"11.
existe intre accstea |i tulbtrerile scris-cititului;
,.:\.lu l .l^/\ol(a'ip'i
'ca1"8,'L'aLrlui :
care sint rezrrltatcle scolare ale logopatului ;
in ce relatii se aflt logopatuL cu colectivul ii cu piriniii ;
- \'rrsh ]L)eoDaiului;
- ni,eh[,-h d-.\o]td,.^ a limbajulu:. in SencralI
r.lalla.lintrc motri(iial. :i limbaj, ni\cl 1 molrii'iritii si al
limbajului ;
- . e, I ra!l dolri'aiiAi i al lJl"fal:La1ii:
. . ,rrr leri:ti(ilF pPr.pDliei 3 rd;r:\c si \'/udl-kin' I 'e:
- soccifi.ul , rienlarii sp3lio l^'rporalc:
r. lcctdrFr, in Ilan i D-r' al:Lrrii. a ru blrrPf:l"r d l n:' :
. rr,lFaPd rprapiF a ': 'r'T ni.o ,-i.J.li,de u .Ln ,un i ' r'
r.rilor \cr;s{ilirrlri \a fi centrata pe lormarea depr;nderilor 'ut""'o .i intrt".-.., .elur cleficiLJtF.pe stimLrlarcaactil Liiii p'iL;(p ci dez\o tdrea pprsoralilSi.ii Ca si -in ca-zul'"re'rer:i altor
tulburiri aI limbajului, fi in tempia dislcxo-disgrafiei se pot folosi douA categorii cle metode $i procedee :
A. Lleto.le $i procedee cu caracter general $i
B. Uctode ,ft Praceilee c1r caracter tpecilic lagopedic.
170

A. METODN SI PROCEDEE CU CARAC?ER GENEIIAI,

Aceaste categorie vizeaz, iDclirect corectarea disgrafiei si (lislt

xiej, dar cle sint deosebit de importante deoarece, p cle o partf.
pregitesc sublectul, din punct de vedere psiho-fizic, pentrLL apli
carca metodologiei specific logopedice, iar p'de altd partr', fortiiicrl organismul (fizic Si psihic) ri faciliteaz.l eJectele actirinii me
todeti,r din categorja celor specifice. Multc din acest metode ;i
procedee se pot clectua sub forme de joc (in functie dc virsta slrb;ectului) sau 1i se pot imprima un caracte. de distractie - .ela
:.are;i de inldturarc a oboselii-Din categoriarespectjv;, ne vom
reled nLlmai la acelca care au o lcgitu.A mai mal.|: cu iormrrca
deprinclerilor corccte de scris citit sau care dc\.ln condi'lii iD corectarca disgraflei Ei disleniei.

1. E\EECTTII

PNNTEL

DFJZVOLT,qREA IITLSCULAfURII
;T A MTNII

I)EC[l'ELOrl

Acestc exercjgii au o importanta deosetrili pntru :formaree mit

carilor fine ale degetclor Si miinilor, ceer cc contribuie k o mai
brna iinere a instrumentului dc scrls, cvitarca obosclii Ei alLlnccarca facili pe foaia clc scris, iar ca efecl, cre$terca 1'itezei ac
liunii si adoptarca unei scrleri siientioase. De obicei, enerc;tiiie
rcspective sint imbinate cu adoptarea pozitiei corecte dc scris rii
dc relaxarc, nu numai a degclelor $i miinilor, dar a intrcgului corp.
]\cesie exercitii sint cu atit mai necesare c cit avcn in vc(ier.' $i
marea varietate a .tclicicnlelor motorii, a celor psihomotorii-detrminate de leziunile sistemului nervos central, a dercglirilor cine
ti.e .i tonicc, a dezorganizarji miicirrilor si mociifi.iriloi sincjncziilor. Ca unnarc, acestc handicapuri provo:tcn frecvente to1'rrrdri
gralomotorii a cirr)r inliturare se impune cit mai cle timplrfin,
de.arcce altfcl capiti o rezistcnli deosebitar la core(rt rc. To:11(.
exercitiile trebui{r ,.:i contribuie la sincrcnizar.a gruplor dc mr1E.\i
duoe la rc,iliunrea mi)cifjlor
anlr.riali in a.tul sirierii,
economicoase.l-oarte jmportant cstc pentru rcalizarea aceJui dezjdcrat, cit Ei pentru formarca vorbirii cLirsi\.e, in gencral, li a
citii-scrisrLlr.ri,in special, ca acejte exerciiii si se "sli;o.1re si'l)
iorrni ritmici. O asemcneil Decesitate devine evi.tenti, cl:tci arcm
in ledcre ci dcsfi$urarea non-naln a limbajului este, prin excclent,, ritm;ca, ca Ei a in'incipaLelor actiltni umadc automatizatc sau
]n curs de automatizare.
l,a hanclicapatii de limbaj ti nai co scam:i la oei cu tulb rA.i
disle:ro-disgrafice, la care cxistil o .tiologic bazatil pe ins ficienle]r'
sau ;nfirmjiatilc motorii cerel)rale, fl\lpa clcr{iitiilor de dcz!oltare

171

r ,'
a musculatu i .lcgclelor fi a niinii trebrie cxtinsi sau iml)i
aceslL
o
ar1
'
cLLexcrciliite {izice gencri'le. O mar'!' importante
'-rrmd pc;tru fortific;rca generali a oreanismrLlLii,dar si pr'rLi
r'
,.,mUaterea handicapurilor de motrj(rilate. cle slabri organizal
tio-tcmDorali si D.ntnt dczvoltar..t miscdrilor finc 9i sincro'r / '1
rl
i',' aceeasi tlire,,tic, cind avcm de a lace cu tulburiri ale cilii
(1i
(lislaticc,
rinolalice'
fcnomfnc
de
'
ii scr;surir;, dc'terminate

rf.
p ,rt d ' a o r:1 i ol dn'
r . r, e rc.- r ' i. ' r
" F lF r.rF '
I
a p J -rL L l ri Lno" -{i rl
d c l ro l l " _ Lr df ' .\e r. r r ir l^ 1, I
i
'
ti
n
'
c
l
u
r
r^'
^
r'
:r,
.
'
,
nf
u
.-- olp.
; mis i i
'
"
' F r' r, I,
d e \;r rn l a l i L J ' n' ' ecacF
r er .n r.1 i_ lF r doi' r " i .l a l i e i
d m ' ' - rl -l rri i d ' P e !" or ri d -ni : :
t j\, -. ri i l Ll^ ' 1. r ol .rtri ' "
!i
,-i
.'
r' . " ' e u i rd c rm ' 5 ' a r i
t
r
n'
"
1 1 ..f,:J . d
..
a bfrr' l r
"
L r, . l -fp ri lf , ' ; r , a d e ..L , l ,' r .' ,1 " i n ti rd .I
, " r i. t : n, it i a ," rra .m ;ra \i b rr' i ' r p' ntrpde
.^
.'
.F
rr'
i
Jl
i
l
:"
.
,
..-n
n
.
\^
.
to
rm!
,
.
,
t
?
l.
m
ri
mL. ,c. l ,,r; , . ,
sc poate iDrr.
raoiile ttc ielararc. In functie dc virsta copitulul
jodrl
rtice
cu scopul cle a stimula efcctuarea exerciliilor rcspeclir''
princLcrea-li
.'prrcarea Iningii, mcnlinerca, pe-o perioadi d{
Asdei
timp. atirnat de o bari ori fringhie, trasarea cu clegetur a i)or
coniururi precise intr-o ]a.]i cu jrisip, intindcrea corpulrii paiall L
cu podeaui ;i sprijinirea pe miini si virful picioarelor, pentRL e\cd n D .o ' al a.l ^. ' p r" I
. J ldrp d ,n L dr : l; - ; ' ,
' ,md i ,rr " '
"il
i
mp
.
p.r
i
s o p ot urrl ,a o ' ' rrri . l d .' l a
. rrrl: a rr ,-r F I ' , i' r r d
mus(Ilaturll
pe
dezvoltetji
direclia
cLo exercitii mai ipcrializate
jl'
m : c: a (l cL. r " lur \ i m i
, ^ u ' o n ;1 F I ' rc ,' v o l l i .J r-' P fi " pJ'
1"
"
r'
.\F
i
n
p
l
i
'
i
'
i
m
. : ,^ D :r' l r. r' F ' l ' d .
: il 1 .n r,"p: ' n i
' ;'
. i s e p a r m ai im por t ar t c :
a pummr]ui i
si tlcsclirlerea aliernati'''i li rilmici
- inJia"'.o
d Ll eqerP l r '
s
i
r'
rr
ri
'
r
3
rL
-rn
d
l
i
\;
:
nLlF
tr'
rrJ
r.a
s
j
a
Dro
D:
er
ea
' l LrFr o'
l
a
i
p
rrr
i mi rrrc r ' ;r' a L L rL
. l" get , l^i
"i
p l'xi
a n,*; ,

de{etul in aer, a litcrelor ;

dclctul pc o sticli, a literelor;
si colorarea literelor ;
;itmic:r a dinamometrului sau a unei mingi cie
-

scrierca grafemelor, dupd contund-model :

dcsenarea diferitelor figuri geometrjce ori trasarea contrrrlui lor ;
modelajul rljn lut sau plastilini I a
r Verza,

E., Dislalid si teropia ei, Bucur4sti, Ed, Did

ni I'ed.

llri?

*l;'ii:111.11,i,",,:''Ji"'i*,iiiS,.illii,i
, )i"..
;;il;;;;
!i pentrue'itarea oboselii'
lll

""

:1. TDUCARTj]\ 9r Dtzv{)Lr',1nE\

IIJZULUT rr()\Et!]\'rlc

i*ii+li;i],r""1r5;til#;l$i
*sili

:',:,i,i ri.'r
rf
"li i;;,r,,,;$;tti,i*rr
;:i
ii;l

.l''I[,];:ill'il:iil;i;iil,lttil,:,
,., 1"."l".i

[ri!rnr;"'li{pidri;i{g*;;

;:l:1,:;ll::iI"":,1,'^',:""i\:li:j!ti::"ffii*
:
pemasura
;:1i'i; ::'i i.:i:'iii.:1";';:'i,:,1:';;i;;"-k;'.-.d;i.
,
J,,/'r,,runF'
'.rr"rcl
:"fi: i 1,1.,",:--e;;,i,..,.,1:

I 1",;:
:;r::i*,{{,lll'i"
1",;',1;-""'
,.',;..!';',',li-.

llt+i;'",illru
n"'m'";#*"1*ri****itiif
::r",,
";'1ii.ilii$""
Ji;:u: .:'J
ir: ; ;, i;,: .{.lt
.e rt

,_r,L

upl i ' F r or opir t F

"":l:*:;

r'
C't e indicat I J logopr cl r l sr J'

'***L{iiiS;it***irl
"*'.t.";;.lrrq#
r:,'ll1;ere:r cuvintelor Paronime :

r' .ti l e{ 1l i e1eo t-J

tus

c1u
f

l ai i

l adi

clitercnlieted P-b
pari - bara
poali papd prLlnd -

boaH
baba
bmnd

t;3

ni.lertnliereax-t
\ rlii - fat6
far
lrg -- lag
\ az^ - fa.zd
vlnA
finA

(Iif erenlierea I-r

CiIerentierea g-c
gogo$i - coco$i
gara - cara
goali
coali

(Iilerentierea s-z

ttil erentiel'ea S-s

groazn

$coald - scoal:i
muqci
mllscd
pigc - p sc
la9 - las

in a.elaii Ecop, se pot tiliza exercitii de consiintizarc a ase_

min:rrilor si deosei:irilor dinl,re literete de tipar
9i reprezentarea
1or ga{ici de mina, alegerea ti difererlierea sunetetor
$i litet.clor
aseminitoare acustico-optic din cuvinte, Jomarea ale cuvinte clin
litere qi sunete ce pot Ji confundate, subJinie-realiterelor asemdniroare drn|r{Ln tcxt, perceperea tadil_kinestezjcd in rejief a grat?melor aseminitoare (in special pentru nevdzdtori), pronuntarea
Lrnui sunet $i gdsirea tui h text, analiza fonetici a cuviniutui
inainiea scrierii acestuia etc.
3, EDUCAREA

Sr DEZVOLTTRET! C-{P-{CITATiI
DE OBIFjNTAAi,
SP"ATIALA
FI STI'UCTU&AIiE

Intregul proces are o insemnitate aleosebiti deoarece unete tulburdri disiexo-disgafice pot li determinate, exclusiv, de aceste tran_
,l', ap,ri. :ar jn alrelc.cu o oriotoCi.aparre,sinr de cHIF
ma: mutte
or. in.nminate. DF fapi. .hiar in {ormarea dep.irderilor de \.r::_
citit. Junctionarea corectd a activitAiii de orientare
Si structurare
spariali de\;nc ,ondilie sine oua nun. ppntru ca Lra"aredsomnplor
Sralr.e cr,rrm6rrea succesiuniide"fa.urarji Iireretur in cJ\ir,1". a
clr\,intelor in fraze, a succesir.rniirinduritor
9i pi;ir;;J
;.;il
174

ele se constituie

in faze ale procesului

de achizii'iL lL \r'

iI g1lrr11.."';I
r 1i;;;i #$rq*t+

u'it,lil
iege - .ege
lampa - rampe
lama - rami

(lil erenlierco j-t

jale - $ale
jurd - $urd
prejit - prisit

Croas.i -

dintre

u."'"-,..,

.: i-tar,'rdf'd rL,lL"r,rilL'rde oricnur* '

'''r

l+i#i:q*iH
ilihiHq.td'i"::i"+
iill;1i;.
:.i;"'::lill"l;.[:lr
;:'.lru;"r:Hri]:;
:l.i;{;:;i;
-i*ff

mtrffi;r:'{iffit*
:l';i;
i:*r.l"ll't #*:*ri"::':mltf;:xj
filttfr
::h:*l
**i+rk*i+

i,x'u,'ll'l i,;:;l*iii,i;lJlgru:';":;':.J;'oli;

itfi'li
f;l"Fi"i':iluriii*
h*ts*:-fl

"*i:f
#illl"Y
*i;i'*,i'#*;*;i*'*,**+;:ia$f
:;lrl'*:**g'".J;ffi".'"1:f,'"J."'*

maisus'cit ti prlnerer-

$$$+}?$
:tHH5+H

H:i':l':"ilT;:ili.i
:ol$:i':'i';i
:::jgiiJiT;sl;;ll:.,'Hi:i:
175

cel rn bra l l e, ' l e\:' t r . oLiF d. r Jf ir s; sA inl lHaga ' J ap; 'ar ea. e\ d
\a der "a l; / r bilir alii r i aoa"it ia t 'r 'i I or m e zdn n
o.." i i ,r.," tti " ,
in qr isul br dillP) : i ca de f aPr ' [ er r om enul sc
i"i"
tl n" '
. P dr '. P la lr r sr a_
"
"
'
.t"
"
r'
i
i tatoresr^ conrractar ii m u. . Ll, r ( e\ aePr aiF - , eea
in
Lar,a obo' ol i i -: dpa r jlia , r dm oclor ' I r d'a "ubi"' Lr I a ilL'les ';
Pr
al.
iFr
et
;
'apr
oeor
'cLir
r
ui'ca
i n cilil, r r , Acr
i .ti r. i t
" ;aj
,5i
p. . \ it r r . d
d in ur dhr ir r 'I 'cJldr ''
."" p"t-"
.ro
." ,uLi
'r isoar i: ':

, . lri, : ii" * " i. -. ; , " " r. r i - . r . a l r z a / a i n t r - i n I m p m a : : ' r r ' i n t r L I bazeazn po mi . ( ar ilF sLr pl- alP dFg. lFlor "i m i ii. pe Jdr 'Lr g'
ci L
"
atcnte a elementelor constituiente ale cu\'inteior si prorea " vizualA
pozitiitor- Alte elemente ce trcbuie luate in consideralie sint cele
. un\ r ant a 3 '6"pu) ur . I 'a: - r 'r lLr i dP
l " * ' o" i re' c
D ori Li d , of P, r a':
ir nlr r r a ir co r a d r ''or m d
,"
ri
:oe,rrrr,
.
h';
r
lr
t
PlclP
scr;s i i al
d
;ral i .5 " i l ei :.j pc dir eclia m ar im it . . t r paLiulLi d m Julir ; i
dr
r
l
oer
a
d:
nt
r
e
i nt^nsi tati i , a respe cr ar ii sDaliit or
8r d""r ^':
"lor
cu rcspectarea reculilor ortotre cuvi;te. a coreidrii eipir-inspir,
Hrafice fi ortoepice etc.
ii \ int dcn: ebil dp im 'nr . a I F D^ lr ' t "1i . g: "
Toal e a,p.l e ' \.r.i
:
Dr ^7r nr d t t r inuP'nt r u
l cr' o-di s{ ra{ i .:i . dr m ai 'r 'cam a
'dr o
d'fi-

. t r u " t u ' " . " = o a i ; u l o' .. ' :

r" . i, r" irt . . i" r. ; i

crenrc serrzori al e.minlal. si p"ih, e.

.\'

.'u

' ,"'. n r rl
l e i'l'sle\ o- or sa\ 1c d/ oJr

a.ri"i""p .enzori;le, mentaleFi psihjccse dercsleazemai

r dr " sTr , 1ar ' 'i \ t f "l
"i
dF
i r.l l t.aLr mai pLl i n. om ponp^r elF
^r r '
e..ri"ii
i :i tu.

" " ,.-" ..

a,a r dcr ; r i\ r i. ilor

1. INLATURABEA

ATll'UDrN[
SI'DUCAEEA

dci', :

r ai . '\ i. 1:

NEGATIV!] F-{T-!. DE crrrr-scBrc

PDIISON.qI]TATIT

Ca orice alte tulburare de vorbire, fi tlislerio disgrafia, odati

'r.rstalatd, determilri o stare de nelinifte $i teami de insr-rcces ceea ce il face pe srrbiect sa treiasci momente strcsante llepetarea
a neo. r r i ( "; \ or i'nir ii '. r e't P lr r 'n
rn.ucne,ul ui .col or., a, r r : ner "
comoorl dmonl Ll P raf ole\ ic, at cenr r : dzd r r r 'd dF ob'b- ald i r lcl '
tudl a' i fi Ti r' C J t im pul. se inslalea/ i o l: p"r "'n'ib: lil"t 'af e( L: \ :
in 8p er dt f r r ala
sr o \tare de repul s ie f ala de pr ocesul i- 'r r L, t i\ .
jm ;e acl :i i tai " a de \c. ic- . it ir , in sppcial. Toar ^ a, F\ t 'a. la t r n loc.
pertllrbi
ce
negativist
un
aspect
p"ima personaritalii togopitutui
relaliile cu cei din jur.
Pentru lniiturarea unor astfel dc compofiamente, ccl mai eficace
rrru..oFl orro at " l a aI p'ihot t opioi. S- a 4o. '"diL r a P'ihoiPr al) il
i oacA un rol i n.emnat : i in alle l r lbur dr ' Jl. lim bajul'r i i 'pecr "l

t77

in bilbiiali
desi nu corecteazE direct handj ,t,L,l
Ei logonevroztrl;
de limbaj, ca contribuie la instatarea unui echilibru psitrofizjc. rlrl
d e nFc"sa r in dF z v olt ar -a D F rs o n a ti U l i i . .i r-re ,,p sl o i pr-n, J ,, rrl
a pli , a re r m - lodelor . i p r, c .d e e to r s o e r:ti . tu goppdr,p A r,l .,l
p s iho t.ra o ia s F r t iliz eaz d . | (c o p u l d e a i n t;tu ra ,tr r:t.
p.i J i ,, ,,..
l lrct fl a l p . dr ler m inat . J e h i n d i ' a p u l s c ri c -c i [i I rl , i . In pri m rl r r ,
1 rcb , i . u rm ar ir s a . p in l ,ru r-F rc a ma p a L o l o g i " d , c r
n.Lat. e ,r L
"e
\ a c om iLp. ru ri .i s A s e l n l d L u r. \p n l mFrtul
Ll e i n-!-l
' oso p ainstalat.
L ..a
ritato
Subiectlrl trcLrlLie convins ci diste).o-alisgrafia poal
, : rn l rr ,.a ,, : i , a I n, r . u .rp a In to rr-tF D rn D ri i o " v i ..e o;" mp" ;
n
as L,. \u rrr r ( d pc . ir ol.fd p i a s ; a i b a o p l i ^ i p rl a
m a\i ma.ea
rebu: .
sa vizeze alit porsonaliratea logopatutui, cit si comportamentlrt sa
dace activitatea psihoterapeutici
se desfi;oari
in(l;
.Indiferent
vrduat sau rn grrLp, specialist t trebuie sa_i cunoascd bine pe clr
'1r . . a .^ _ l J . r edd DF r r n a p L rL e dc ta b o ra p l a n ,l oi i ...t :tur, . ..t :
rrr. rr n i I I r u, . ir udr t,.i o J ' { i 5 a ru d i o a i mp rpri .. d
\. .,
obje.l d . . d L Ddr in a ^ .td .: ri m p n u s e r" " o m a nn ni .r i .r" ..p .
'
lar pJ
p r o ! p; r ; lF s i , u n rl i ,l e te to g o p d r rtu i , a r. rr1 m, tr .., I
,
'i p
mar DU1 r.. . m pr ' l a fi d L o rd a re . Sp e c ra l ;c L u t l r ,,b..i e :j l p p"
gart pentru a nu rimine numai Ia stadiul discutiilor. acti\.;rat.a
pc iho te rJD c r li. a s e Daa re d p s ta .,rra
:' p r:n p rc ,," nra.ei . I r,,r t;l m
'. , ,,n {i 1 : - nr B j" i Lr i- - ri r,.a fe .i s " m1 a i . a i e .
, r,. ..or r. ;rq ri l
O e .o m.r1 ar ii. a a. c ulr a ri i mrz i c i i c u c a ra .t.r J i-: r.tor i . Jr
tjliznrii sugestiei si hipnoz.i r.
Un- loc cn totul,apa;te,
in caalmt thnicitor cte psjlrotcrapie, jl
o. up ; j ..r1 . qr al al*
n ,rz rl
,o p i i to r d - \:r.-rj mi ,d. R S ,t,i .,.b
bp, led 7 a tr ' . . eni lr
lu , L l , L ra r:v to g o p -L j i ,.-. , ., .j t.. .r.-rl a
, o_
p, io r.p u ci b " il , 1,a Llr a .. . ,L .t:tu i p o e ,,i u r, rp g i o-i tor si :, L,,ri tor
. l a i r,r,l F rn a i m a ri .i
DJr e f.
,
n'
ar .- ,. t- :ctLrl rp.
- l iF . le
"r
o l -rJ c . uiilur . o )o i t
i n e p u i z a b i tF d a i m p rp-i i cdr,. .onrri - Joc rl
U, l|e l a l mb. ga{ ir Hd . r . ^ .i i i ta i o j - d c c p re l .rme .i \ al d. Jormead \:
d . r \ ! l L d i n m od dir e. r c " p " , i rd ri o b .F rv a ri v F . :a r i . n, o i ndi r^.1
l .cU L.r.Fd . ' o m ar m a r. a rtre n a re . c L ' mp F r.rU , d.pfi - eri acL:_
. . a1.. ma r..1r . apa. it ala a .i e i n l p l e Se re
a c i rJar' :tor .offpl .\e.
.r pF za .ca pa. it at j d" r Fri n c rc . d a r s i i p
d o z d rp a rnrl " tor fi ;,"
i
s D ir tu a l o , c apr ' ir dr i de .,,n c e n rra rc , d e \u p u n p m Ia .onr..\tut unur
raguli si dorinta de a rcu9i in jocurile cu rcguii, tensi.rrle afective
r Ve.za,
E., Particutaritdlile
psihoterapiei in reedlaarea xorbtii
;i
personalitdtii logonctotictului, ln Anatete Univ, Bucufeiti, seria Fsi
hologie 1972.
I V erza,
E.. Dilalia t it er apia ei, 8u. , , Ed_ Did. $ i p e d , , 1 9 ? 7 ,p . 1 2 2 ,

r78

tomplexa, capacitifi de a rezolva situalii, probleme-crcatilitatei,enim .mut ad.rlt, iocul procuri placere, distreaza, amuza, dar totodat: contribuie la dezvoltarea 9i reenergizarea, reantrenarea tonr'r_
r;lui - anularea oboselii, ceea ce iustificd utilizarea ioculrii ca
1.
,nslrurnent de psihotorapie"
ln scopuri similare,se pol lulo\i desenulsi dramali'area i ace'rea
Dermit ialru.derFa :n relariil' .omple\e ce Jeti4pscDer\onalrtalFa
i,,". .".rl'." ra prinr;prla 'ormi a p'lr"l' f.pi'i. r"v*p nJ " vir'la
Dub.riarii -i m;i alei a aclole.,"ntei, di'.uj:a libera sau oc u lema
dat.r.lrobl"m"le irbordalein discLriietreblr:. si \jzeze ntaturaroa
unor blocaje afecti\,e, redarea increderii in fo4ele proprii' indepirtarea fobic'i si a ir,rtiei, crearea 1lnor condilii siimulative Fi tonifiante oare sd duca la instalarea confodului psihic.
Metodele!i tehnjcile pqihoterapicitteorirc raoorta{( ld o s'ri'de
Iacrori c. tin de "lru(luia p\in'ra a logo/dt rlu'. de,undil;ile-i'r.rarc
tr;ier1p si ,-i d.,f;.oar; a.ti\ilat.a, dar .i .1" 'imptorratolodid 'l
lornind de la ioeea edu'drii in rcgii pernat rra d;sicro-GisErai:Fi.
..oralitati in 'ar. Ilmoajrl u,t,pE un lor ar,drre.ca ma.r'rF'iaro(omportamPrtala,metodolugiacor temporan; a 1'r:rDieidrrle\rrr Jr dls_
iiari-; m',caz. in, egala m;,ura, p^ folo' r-a uror r' lrr i ; c'r mdi
multe dimensiuni.
Principala preocupare a specialistutui este aceea de a eisi soltllia
necesara pentru incurajarea permanenti a logopatului' pentru- ca
acesta se ;apete incredire in fodele prop i li si deplrnil un efort
s' c"r'*oe(ri\' f.: a'e
.on-LiFr1 ir core.tdrFahanLli,dpulLli
'r'
riga -: coldborar.d lognodrutri ': atd anr' I'l f rra 'l' a'tiril"tea
desfaiuratil.
B, METODE SI PROCEDEE CU CAII.\CTER
SPECIFIC LOGOPEDIC
Metodele ii procedeelc cu caracter specific logopedjc pot {i imp;rt tp cau diGrFnliale pc profilul .or-, dr J 'l \''i ori pe
'Hl
;l .orecldr:i di.Rraliei, dar noi prefer.m r lc pr'z'rtirr impr'una
procedeu
utiLzat
(tin doud motivJ: pe de o parte, o metoda sau un
in corectarea disgrafiei determina impljcit .rbtinerea unor rcztltato
nor:ri\^ " :n rll.tcvip ilnrers. iar pF 4'ilrd parte. "iF are logopal
cJr.- dleg'rea unlL
-. maniferla tn mod u"i. ii \pncif c. laot p'ntru
coe'lallstLllul
Lle l)ol rr
apreci"rea
meLodc.au a ah^ia rami.e la
priina
sau
dupe
o anu_
categorie
din
cu
cele
concomiicn'r
aDlicate
l Schiopu,
t i . , Ve r za ,
Ped., 1981, Pg. 317.
-si

D ,, Pti h a l o g i a ti r tl e l o r ,

Bu c&r e tl i , U d - D i d -

t79

mlhl prioadi de timp, cind se constafi elctele pozitive al( til

melor. Desigur, in caztrile cind nu eriste sau nu se manifest.r rL,l
burari care sd necesite aplicarea metodelor Si procedeelor i( ,.,
racter general, activiattea terapeuticd se va incepe direct cu mt l,"l,
qi procedeo cu caracter specific logopedic. Important este ca, ,)l r ,
tr-un caz si in celelalt, metodele $i procedeele sA fie astfcl sel!\.ti ,
incjt si vizeze, in egah mesxre, atit i eturarea t lbrLririi de s(rL.
citit, cit si crearca conditiilor necesarc pentru dezvoltarea persor I
tititii.
Considcrilm ci prima reg ld generaE, in terapia speciflc to!,,
pedici a disle\o-disgrafi.;, $'.e acaea ca ori de cite ori avem d,,,L
face cu cazori la carc trlblrrdrile lexo-A.laficc sint manifest:iri tLL
r^fl .,LJ"ri . oiriorac.1pfi itar., a.litrar,a d.,ortsrar. 1r,,..
sA tnceapd c iniiturarea dislaliei, rinolaliei, biibiietii etc. drtr,
metodologia cunoscuti. Pe misura obtinerii rlnor rezlrltat-^ poziti!,
'n lardDa l"Sonpa:a a ru.buraril.r vorbirr: nralr. .p
\a irr..
corcctarca in plamrl le\o-grafic. Spre exempllr, daci un copil Pr,
zinti o disle\odisgrafie. ca urnarc a transpuneri; tjutb rdrtlo; .l .
pronunlie in citit-sciis, atunci, pe misura corectirii unui suDer, s,.
1ia urmiri imediat si foffnarea abilitililor de reflectare corecii irr
planul grafo lcr.ni. in schirnb, acolo nde existi tultrurari usoare .1,,
J.r.n InL; . ', r, cr p l r p". irai."t cd s. ti..i :n pdrat.| ;r, .r
pia clisle\o-.lissafiei.
J alr;,.r.llra., r.Jrr,:^r I npral. psrF r,.6cd a i".p,-ii r.t:..
' ,1ri lFrroa,'..
' il ma: d^ linpur;u .:i udaL; , u -nJ,if-,t rr_d p1._
mclor elL'mentc cu caracter disgrafic ori dislni.j. Aceasii ncesi
1a1. de, r dF.
-tL. -. , ir tapr rl .d rrabr ie iTD.Fdi.Jr p
.rl .lp |' ..ibil.ur'njr^
| -nrrr-., .i , nnsot:Lla-.aun,,r d-pr:, Ceri gr. .iL" I
'i e\rlor, , -or d .., r' r.Dc1dF Volarc sJU ,.aidt dpo;r.._ di,_
,
l'\^-d"rsLr dl. i I LLn- pr.t-a n.8al:\d p- afirmdr-n p-r.or al larii
rn l|n.. rn clt
"cLG gc.,,rdl DH , ar. treLui.. ,_-l urmi.rna, -.
Irpcare.u.,
a ct"1..t -,i. d..la al fornarii .i opz\olL;r.: l:,opii
Dri.dc..r-loro.
.naliz; i",. J. rriL in ptd.ut tinq. ..,, ,., ',i ;. . .f
ioglc. (
'd t. Ljl.r.J F\i. a ef\Lr ier". in mo.l .,.r.rien, dirati d
rmDundratc\fein mod cvideni
. C. Cal"rr. or -.,. d. !r"rp !a de J.p.rrF ddr", ir rerdoid Ji,raxo-dr\Crd. . logupcdrl lrebui. \d aiba in vedere o ="r." cl,. pri,,_
r C a 1a r re zo, C., Lleta..lp si procettee penfu
corecra.ea disgfatiei
ni dislexiei, in Tuiburarile limbajului sc.is, Bucurcsti, Ed, Did. si
Ped.. 1967,!ag. 2i6-rJ9.

180

al D l i rc|

rd' -.dre

\or dir c'! ': ur r a r n r - - ia

\a

'"i\ ilat e

D nlr c d'cs-

"'j :k;'ii:#i1i
.,'
I-'j-:l':
i : :,:i:';r""
:i;-*"
-*t'
- l:i,:i;,i.;l;'::',ji,'lf
;":: ;"''':'::
;.'ii'ili'T''.'J.T;
1i r: i.
;"''' a,r' a'Iognpar'
- lllllH?:l%i:;li;?,1'lPix'lil

,
-i*l+:*+*ta+#*g
:tiliji;ir
""T";""Tx,;r;:*:,"1i:r
- *'#lt*'tT:yf

":f.'ii?J,

**$**#$$*,,***

:fr
:,,ji+ffi
,{##;!;;#Ii*{ffi

lln**r+'ffit+?d
,g,$,'ffi
:il.ffi

;i'$'i.
tl** *i;!'f

#fsilil+$mir*
181

-t r Ft r J
g d qp- a o -!-o p
n - l: E . n- q db
d c /-s
rl
.r. c / + d- aF
dbF
cf
tr F , ! c r - ob q n ' h
d
tr F ) r dd * .p + . q
d ( n*F dbg+
q

d J^\----/

q.ul-ru P u
rr -nh
n

* n
-?,,.rrg e .,t-r

n tr*

-1

t-

Yr rr' n .rr

r r -n
A r/ n . | r n n-n
n
* t ' -:
\
n.{'t
1"

t'r
s

nJ --\-\r-r- {J

11
rLn
Y - 'rP
-iJ

6.!

\---

a F.- 4

- o q , g-s
.i/

\-

--vuuL{

H!

r\

n -r-r !r
-""?

-/

db dq.Fdo-po
t-1 .'r -r'r
n
A
a
E \A ,-4
" )-" Iu
trq q o- dq b -o F

d q-c d.s-oI

dq

E F b bF pbo- F c f d b
,J

F d-nF eq
182

qb

-rr

r_ . 1

L{ -rJ v

{t J

a
*
L .J-.-u

q.tr r { - a b i d * b

hpd

{ -u

J^
LJ {Y n\- ll

Ll

c\ d-o

d +p
Y

LJ

A rf }r -n
- *Y

_r'-jL _
l)roa"tr r: m:.irdl" Of tu.-naj J.'-lp Ll l." Lr:ri mD im,
r- 1\',rrFa ui.o' r'Fi d- 'cr's. ';ri. , :1niJl r: lip-n Jn Lptj.r,
duriior; itjzibilitate etc.
l:r - p I a dDr' 'L.ilir de o't"]i ! lot
' ii
Se r. nar.t
;
L,
l:r;1i:
Ll.
li'p,rt" .: {ctl,uto.,a.i dr' rolrar d D.
"i1lP tarr '/':
Iiteralar ti l)erbald, faclliteazi desirirdrea propoziliilor in cufinle si
a cLivintelor in litere si suncte si resPecti\', Lrnirea literclor si a sLrnprclor .,r .urirte .' :r '1.\:nr.lof rr, nr' po irii. ,.aJ .: rr- dp].'l
d,eana nu nJm ,; _r'n m tn'li 'l'' 'l 'n'
m:n.].b alrmam.i
in lerapia tulburArilol glafo-lcxice, dar ea constituie 9i r'Lnprocedeu
eficieni rlc prevenira a ;cestora Dintre toate tipurilc de.liskrrio disCrafii, cele care au o.aracteristica fonematic,
sor cLr acr':Lsti metodi. Daci avem in vedele limitelc proccsullrt
oc a"al'zr '' irt./d ,1'11i.alitd hrnd:,apd{i: dp int'].' I ' 'hidr la_
nei :n-zori"li, -Ji , u scama ld (ni rl. ru7. ar rf i i__Flpc'm'; 'l
mpr ': cil;.rlla\: D-i co_'lilL',unclir'i d^ oa,i in mini'P'1jrrl' Lls
ic:o-ai"Crai;ei ii in impieaicarea aci ziliilor limbajului ln gcneral
- Farmarca Ia logapat a capacitdtii (Ie can;tientizare o eror'tor.
ip;r" clict rc-'ti'arcii"" l "a"ia m.roJr dn r" ulrarc Po/i i\' m3:
t..,ro:e.\ii , I inr.l ,r r,ornrl si 1., i'u fardr'31|r'
c..,,,r".
.i mri pLLin lr
m:nrdl5 'ru 1. cPi 'r
rl.,
"enzo
""i c.r ocbili ai.
capacitatc, Prin atcno
aseinenea
t lbureri psjhice. Odati iormati
rla . i
gr'"l
lor
liLi
a"Lrlr
1p"_r"
L^
'.
1;u161's3
' tic'I I;'
ConIro]FzP'i'planm.1tal.ia,'i.na|'itredgaa'1
mani{estarii comportamcntului ler.ico-grafic f i astfel. incctul-cu inuetLl (rDdLr po.ir,illtat"a d a cv'rd er^ril / ' 3r' le '.mit'a in
mo.l obi -rrlr. lnror!l.aurd rt"ntiu,lar.a -.r.i, ' L,lui a' rpra 8rP'clrr
comise tiebuie si fle insotitd ii de inrlicarea corecu a fclulLri cum
se citeqte sau se scrie. Soljcitarea se imite modelul ideal Ei rcpetarea acliunii, piDa cind disparc gre$eala, duce la batitorirea legdturilor nervoase ce devin condilii indispensabile formAdi deprinderilor qi ta trdirea, in plan psihic, a satisfactjei comportamentelor
corecte. Exemplificarea cu scrie.ea si citirea diftongilor' a trifton
pilur ; a cu':nrelor .ompr,cF,ld.Jrc aprr. d. obi'pi. gfPtel; Iipir'
formarea capai. 'rr,' '"nomencte di:l'\o-disgrafice. (anlribuiF la
ci
po'ibil
rdtii
de
a cxtjndo 'i
la .rparea
cir,tii d- cursi e-ti.,ar.
c'lF
,omple\c
la
in'rsiin
Lran,r.ra s.hcmel"
'implP. Darti'uldr'
literc,
in scds, se poate
a
unor
s
bstituire
sau
ln caz de omitere
dc a inrreha p' eupil dF la ro 'ri\i1t \inP sLnpl'rI
ii.":--i
rc'o.ri| ".""'.r"rr
t.' la' " a.r-l la .J\ i'i^ J,,ualc:i , ,o'cuie) Dc pildi. ' i 'l
copiiul omite sau inlocuies.te litcra c va li solicitat si derumeasc:r
clNinte care incep cu sunelul c (cash,caCeetc ). qi folosirea lirurilor

o- F - ! 6 oF,u d q
+ - s do- b- a
F q .s
l

183

de crvinte se dovecteste cficienta, intrucit cont.ibtie la forma.(,rl

asocialiilor dintre foncme si grafeme, cit si ta diferentierea to.
lpnrr, |F"li arP, I. jar r"ii di Lr^ p.r(^pl a ri.usri.j ci forma ..,
i , . ^o-h

n' \r

.2,.;.

.p \i

r . "t : r d

di/ t f _r r : pr ed

f o. em . r l . r i

dp brdl,nl

si reprczcntarea acestora irl plan acustic si optic - ceea cc i.a conrrhlr; ld ,lp.\,.lLar-a .Jn.L LdLii dp .on:rie;lizare a .\pn'..dt.t,,
. rur { i rn3r4. pFr,F'rt:a.rF\i,rp cupofL.i farrtizdrur penrr., ,..
'
\'.r,Jr, d r-n,,
r.tor \ tperi.drp de .un.astere.
Dc r. lta a.oDd.;tatii tt, s",i.ot" a pla:icj (tj t, !o\.m-rt.
!em, litefi.-qrafem ti forem,Litefi. Un asemenea deziderat .lcvin,l
Joarte a.i!t mai cu seami in tulburerile limbajutui scris-citit, api_
mte pe baza hanclicapurilor vorbirii orale ca fcnomen cte transnF
rere. .\1irller. si c..tal.l,rar. a rut,ror pdtierelor ,. 1o. pi.
din subslstemut respectiv. La dislero-disgrifici, retaliile enu;tate,
fie ci sint nccnnoscute, fie cd sint uitat; adeseod, ii"
tundd si nlr pot_realiza legdtrjra dintre planurile acustic
"a sj",,optjc.
"(n]_
dintre acllstic si kinestezic.
Pentrr dezvoltarca unei asemenea capacitdti, se pot rititira rl
$riF dp. p.o, pdFe.Asrt6l. .6, iLp\r^ dp i,,Aop.d.ir priin,, r,p.,,,,
lrrl- ,.LiJ-ili lircra saLrlirprcle JterLaLerubicfr rl
!^\l j. d.,.1-.r.
le ra semnaliza sau le l.a sublinia_ Ulterior, le I,a rcproducc in scris.
Avantajul este acela ci are modelut pentru citire sj, toto.lari, se
realizeaza controlul in efectuarea actiunii corccte r:e baza cinria.
cu timpul, se ajunge ia autocontrol. ln a doLra Jt"$,l"crp.l,J
,rresl-.'nA.rr r.\lul. :Lrb supra\egh^reatoeopedrtu', .; ..".roi
nrala r'prFl. ,r, , ur ntpl . la
inlimpi-d difi.uttrti cd a. u: d
l^ lran.puni
ir sri-. ln^arp
aceela.iscup, * *li*1,"
rl,i"l
'ure,L
1re d. calrr logop n .au slrbiectci ori d.;irp uri
" la :,r.
ai rnee
-aar
'letp .a, .J\i-1 ata,ldt. elp si,rl semnrlatp irrr_, "o Lcrt
.i *,
fPprod,., n ..ri<-. Pr ..d-LI ecre Ffi^;enr .. , incl .e p.o,: .r..u,"
In\Fr. aclr.a
r.-,L da
-r.r'1p f,. rp. ir s, ris, sinr .ubtinidrp ;nrr_,r11
sau pe ccl rcalizat
de coDil
h-rur',^tar. a disl.\, -d:"BfaJi.i e5le indi,ara. . I a.etea<:r./Lrttr".
po/rri\e.
Iniu!.rpd proc^dcUluidp cilir- a uror lit.r^. a gr r,r,.r:lnr
(r\i.r.. d-Dd Drin,:piut de r:r simptu l a.";pi;,,,
J.;"
9: lil"*;:pl"nj-.
sr,pmp
di, "rLil. d ndirr. : ap,,:
\or fi roproJL"- .n
-t.
!cris.
.q'.dna.c p^ale fa.p pJ.rrind modelut ;n IaL; caLrin tiD5a
3rF.st,ra.De .!.rnpnFa. s,. por f4tosi imagini cu dpn mtri n- | ,, iuri
,, a.ii,rn; ,manF.;rolate sau in cui1a,a,tlet i.,it sa
sug.rFzF s rj-l c^l ri p pF rupil sj le \FrbatjTpzep n cu\.int. Dp
care le n rm m .r;fic' Ld imagjnilp ma, difi.il d" ;\u,al, .a I.uit"
scrie inceputul denumirii sau chiar rezumatul povestirii care si_i
sugercze copiluhli desfilurarca unui comportament verbal mai com_
184

plen. Procedeul este optim in cazul intelectului normal, dar deosebit de efi.acc in cazlrl logopaiilor cu deficit de inteiect ti dc au7.
Cu rezLrltate similare, pentru deficienlii de vedere, se va Lrliliza
imaginea in relief a diferitelor obiecte si acliuni. Atantajut accstui
procd. consta nu nurr,.; ir' sumularea conduitei lerbale, in gencral, dar ii in faptul ce se obline o mai buni c.rordonare pe l;nia
.elor trei analizatori implicati in scris-citjt : ac.rstic, optic si iiinesPrin toate aceste proredee logopalul isi dez{o}ti capacitatca de
a ses;za legaturiie dintre fonem-grafem, fon.m-litera iri litcri grafem h planul perceptiv, pe c1eo parte, iar pL'dc alti part{:, irl clrt
al reprezenterii ii eindi.ii.
De.raltareLr capacitdtii de d.iscriminare duditixd, Dizuold $i
kitrcstezic-motricaLAceasta se poate reaiiza prin folosirea rinor procedce care sd stimulezc $i sA facilitcze analiza Ei sinteza fonetic;r
a stntcturij cuvintelor si propozitiilor- Rczultatale sint mai bune
dacA se porneite de la cuvinte mono ii bisilabice, ca in Iinal sar
se ajunea ta celc polisilabice. Pentru a fira mai bine imacinca \,rzuaH a despA4irii cuvintelor in silabe se poate folosi scricrea coloratd cu una sau mai multe culori. Metoda lui S. Borc1-Maisonnl-.dc
copiere a r.tnor serii de cuvinte grupate pe prjncipiul stru(iturii gramaticale asem;nitoare (substantive, verbe, adjectir.e eic), sc \'crifici ca Jiind efjcientn din acest punct d.r vedere. Cu scop asemrinitor se poate foiosi dictarea Fi citirea de propozi{ii si Jraze scrlrte,
ca apoi sd se treace h autodicfiri Si la corcctarea accstora cu ajutorlrl subiectuiui. Prin anhenarea activi a elevuiui la corcctarea
propriulld scris se realizeaze o mai bLri fixare a gretclilor lipice
si ast{cl inlatil sa le e}irnine, dar si sA aprecieze, din pLuct du \edere 1a.toric. corertitodinea si esldtica scrislll l.
C'r trune r.eznltate, in dezvoltarea capacititii d. djscriminarc, se
por folosi comparatiile pentru distinge.ea aseminirilor fi deos(l
bjrilor intF difeitc gra{cnle $i litere, pe de o parte, iar pc clc alta,
intr. di{eriteie suncte din aceeagi cateeo e. In ferlul accsta se !a
apela ]a grafeme Ei litrc aserninitoare, djn p nct dc vederc \.izual
si liinestezic (p-b-.i., m-n, s-_sl,sau dupi componenta auditi\.i (z-j,
s-,i. i-r,.,, cu scoplrl de a contribLri la fixarea si interirea legiturilor
Dcr!oase pentru consoiidarea formelor corectc- Deztoltarea Si perlectianorca abilitdlilor (le cirit-s.r'is- Existi
o serie de mctode Ei procedee care contr.il)uie, lie la dez\.oltarea .lc
prinderilor de citit, fie a celor de scris, fle a ambelor, in aceiasi
timp, dar indiferent pe carc cadc accentlll, rezultatele finalc ol)
tinute sint pozjtive pentru perfectionarea abilitilihr kxjcGeraIi...
l\'Idlte din acestemtode i$i dovc.lesccficienla $i in etapa ifilirlrl
lil;

a invd-tdrii scfi s-cititului, cind copilul incepe aciivitatea organi,"l I

de iDstruirc. Dinhe acestea,1c cnumrim p cole mai impor anl'
jml)lr
L Citirec imoainilar izalote $i In sxird constituie o etapa
qi
I
pcntru
contribuic
stimuleaza
cd
numai
nu
tantd si necsar5
dezvoltarea vorbirii copilului, dar 9i pentru ci ee poat: fi co sirl'
rati .ra reDrcuentativ:l Dcntr! ..{romunitarea perceptiv_verbal:i, (l' I
oarecc este o componcnti a aclului de culturaljzare a copiilo."
Pentru copilul pr$colar, .iiiirea imagjfilor este ti mai impoftanltr .
ea dezvoltA gustul citjtului qi poata li apreciati ca.rtapi prcn.f
gAtoarc procasuiui ale instruire cc conline elementc de organi::tr'r
a act;\.ithtii mint:ile.
2. Citit-sctislLl selecti, conste in indicarea cnvintelor Ei propo
ziliilor apreciate ca fiincl critice sau care au un anumit grad de di
rirulLarr',p poate .i.ternind cruri Ijpice 1i pc carc sJbi..lLrl Ln
'u e si le ciipa".i sirJ \r l. .crje ln a.e.re ,ond;rii, a'e1lir lob '
patului este contrate pe o anumite catcgorie de cuvjnte, litre $i
grafeme, invali se ]e difercntieze de altele 9i sA depune eforturi
Dentr a le reDroduce corect. Citit-scdsu,l selectiv cste o metodal
cc trcz$te intcrcsul copihiui $i stimuleazl motiva'lia pentrlr desAvi$irea ac'liunii. in acelaEi timp, se rcalizeaza printr-rLn elorl
minjm $i imbraci forma activitdtii pl6cr.rt-distractlve.
3. Citirea simultand si scrisrl sLLbcontrol. Subiectul cilelte in
aaela$i timp cu logop.drd $i scrie sub supravegherea nemijlocit: :1
acstuia. Ast{el, imita morLelul, in citit, $i fiecare $e$eal6 facu'"al
este core.tati pe loc. cee ce in$rest incroderea in posiirjlititile
sale de a scric ii citi corect. Cu timpul, subiectul invati sd se autocontroleze Si sa devine con$tiert in raport cu propria sa acti\ritate,
ca Ei cu modelul corect.
4. Citirea $i scrierea tn pereche. Dai subie,li sint solicitati sa
cit.ascdii si scrie in aaela.$itimp $i sd se corecteze reciproc p.in
schimbarea alrernativ5 a roLuilor. Avantajul conste in faptul ce
se creeazi o starc de competitie intrc cei doi parteneri ii caute,
tolodBl;i, .; .Lrrprinda gre$elile'aflrlF de crlalslt prin menlirered
permrnFnra a .larii de viSiler!;. ln plus. logoparJl sq'i2raz' ma'
ugor greielile partenemlul qi, odati corectate la ace'jta, devirlc
conttient de prop ile sale dificultati. Metoda di rezultate pozitive
ai datorite mentinerii situatiei tensionale, a formdrii_dezvoltarii
motivatiei competitionate ti a satisfactiei pentru succsu1impljnit
Procedeul poate fi extins la un grup mai rnare de subicti, $i ca
urmare dispare inhibitia $i incordarea caracteristice dislexo-disgrar verza,
E., Le.turo dupii lmogini la capilul pr4tcoiar, ln Revista
de pedacogienr. 12/1968-

r86

ficilor. Pentru logopalii cu deficit de intelect este ii mai indicati

o asemenea metod5; ea arc darul de a contribui ti la inliturarea
negativismullli fatd de activitatea de scris-citjt.
5. Ctt'ilcll 9i :tcrierc& in $roltd. Metoda pres pune ca iiecare
subiect, dintr-un grup anumit! sd citeasci ori sd scrie (pc tabli)
una sau mai mulie propozitii; apoi, cl trcblLic sd indice un colce
care si continrrie actiunea. Pentro desfAsurarca in c\)ndilii norrnalc
a acti\.ititii, toti partenerii trebuie sa fie atenli ca sd poata continua si si-l corecteze pe cel ce gre9eqte.Ca atare, accastd metorLi
are o serie cic lemente comunL! cri cta a cilirii ti scdedi ]n pcreche cit fi prin rczllltatele oblinute.
6. Citil'ea si scrieree ltu Stateta gretelilor cste strins tregati de
meiodele descrise la punctele 4 si 5. Subiectul prime$te saftjna si
scrie saLl se cirasce pinA in momentul c.niterji unei greFli, p.
car":rcoieeii a! datoda se o semnalze. Apoi, va contiilua saxcina
uD all subiect, pind clnd faoe ai el o grc;eale Q.a.m.d.Se poate ai.itui un grafic care sa puna in cvidenln numirul puncteior obtinute
de silbiert, notindu-se cu minus fiecare greieali fdcuti Fi cu plrrs
citirea sau scderea unui text cit mai ]ung; de asemenea,semnalarea urlei gregeli la partener se noteazi toi cu plus.
in felul acesta se va obline o ierarhizare a subieclilor intt-o ac
tiliiate date sau pe un timp limitat, cc!,a ce e\,idenliaza ti progresele fdcute. Nletoda Fezinta a\.antajul cA trezcste ambilia subicctilor $i stimrileazi interesul pentru a ocupa un loc cit mai bun in
ciasificarea finaH. Dat fiind faptul ci Ia virsta fcohra spiritul de
competitic ste loarte dezvoltat, iar dotinta d joc ince sc menline
ca o componente a activitelii, interesul elevil{rr pentru aceaste mctocld poate ti can?\l|zat spre o activitate utili fi irticuti.
7. Citirea ti scrierea cu carocter artoepic devinc ficienti pentru .lislxo disgrafici cind fiecare silabi, care se citeste ori se scrj3
cr diiicultnfi, csfu mpetatd dc doud ori - sprc cleosebircd celelalle:
ce se sc.iu ti sc citcsc normEl (o singurA dati). SLrbjectLrltreblrie
si fie atent Si pentru cA numerul greqelilor scade in raport de calaritatea de a irltui, daci cuvintul urmritor coniinc sil:rb sau grLr
pr1ri de silabe la care va intimpina dificultiti. Asffel, se dezvolti
una din calitatile importante ale atenlici ti mcmoriei, volumul dc
cuprindere a unui numar cit mai mare de lapte ce se bazeazA pe
lirg rPJ .impJlLri per' epii\.
a. Citirea 9i scriereu pe rortri. Fjccare subiect va indeplini r.rn
anumit rol in cadrul unei povestiri (de preterinF cu dialog) ti ra
citi sau va sciie, astfel, numai acea par'te care se referd ]a rolul cu
care este investit. Pe linge faptul ce in\?le sd Jie atent, sc obltnuie$te cu situatia de a$teptare, ceea ce duce treptat la dczvoltarea

lB7

in tJlan psihonourologic, a e(lilibrului dintre excitalie ;i inhibili,'

l)coscbit de important este cd, prin folosirca procedeului respe(1i\,
so laciljteaza introducerea intonatiei $i ritmului in citire ca $i il
vrltrarca rgulilor logico-gramaticale in activitatia lexo-graIiaA.
9. Citirea 9i s$iereo pe sintdgme. Doy;L cum se ttie, disl(r,,
disgraficul are unele dificultiti 9i in in'lelcgerea celor citit srLl
scrise. ceasta se datorefte Ei faptului ce ei are tendinta de n 1.,'
.oncentra, exagerat, asupra formei in care cite$te Ei a corectilr
dinji citirii, iar in sclis, asupra modului cum rcalizeaza fiecare gra
fcm din c vintul rspectiv si reprezentdrii sale cit mai esteticf
ljjn aceste motivc, dislexo-disgraficu.l trebuie inveFt sd sesizcT(
sensul celor citite ori scrise 9i se carprinda in cimpul sau percepti!
unitiile sintactice, sintagmatice purtetoare de semnificalii. Ir acest
scop, devin deosebit de ficiente invitarea subiectului se impa i
textui de citit pe Lrnitdli sintagmatice, iar dictarib 9i autodictirik'
si se eJectuezetot pe unili sintagmatic. O astfel de nletodd, nu
numa; cA ajutt 1a inlelegerea celor citite sau scrise, dar contribuie
la Iormarea deprjnderilor lexo-grafice, prin facilitarea vitazei, 1egarea mai buni a grafemelor ln cuvint, evitarea saririi ndudtror
ori rcpetarea lor la citit, evitarea incalcdrilor de rinduri, la scris,
inhturarea agramatismelor, dezvoltarea capaciglii de discriminare
intre fonem-graiem, fonem-1itern, literi-$afem etc.
10. Exercilii de copiere, dictare ti compunere. Se Stie ci celc
mai frccvente grteli se fac la compunere, deoarece trogopatrrl nr.r
mai are modelrrl in fali (ca la copiere) Si nici nu aude pronuntia
corrcti a Joncmu.iui, penhu a face bgetura cu grajemul corespunzdlor (ca in dictar). In plus, efortnrile de forrnular a idilor si
transpunerea lor grafici, cu rcspectarea reguiilor gramaticale, abat
atentia logopatului de la particularitAlib scrierii, iar deprindcrilc,
neliind suficieit consolidate, nrr se realizeazi o coordonare sincrone
intrc planurile mentale qi cele kinestezico-r"otrice. Pe de aite parte,
cind logopat1rl iqi centreaze inbeaga atentie asupra planlrdior kinestezco-motrice se prodlc dercgled la nivelul fomulerii
logicogfarnaticaie - ceea ce fac se sufer constmctia frazei qi inchegarea
textului Or, o asemenea caracte.istici devine eroarc speciticd pentru disgrafle.
Copierea contribuie 1a realizarea deprinderilor motorii $i la obi$nuirea logopatului cu forma grafemelor Si cu diferentele dintre e1e.
Pentru ca activitatea de copiere si aibi o eficienid sporite, este iDdicat se se dea, spre copiere, texte bine organizate, caTe vor li anaIizate gramatical Fi semantic in prcalabil qi care se vor corecta imediat, insjstindu-se asupra grcSelilor tipioe.
188

Dentr'r
Diclarca cste mdi dificild pFrrru iogopat dPcit cooierea
orgdnrzarr
ca ea s6-ii alinga scopul, lrcbuiF alerP texie s'urte ii
sd
ii ii",,i" a. p;\ibiliraliie logoparului E'te indj(at ca te\tul
si
dificilc
mai
sint
care
acelea
iar
cuvinte necuiroscuti,
;; ;;;ti;
sau
sende
intFlPct
razLl
oeticienlilol
ln
prpalah;t
in
ij; ;;;ii";,.
zorial. loEnpa\ii pot fr atenl;onali. in iimpul drrLarrr.atun'l crno
(a|\;nt mai clrf:'il .Ju ld 'are sc (omit Fr' ri irec\entF
.ir.p'f.'rt
"e-E"ri.t p"n,.-,.'n'Lrlird copicr:i. dictarii
ti 'ump!ncrii ec-tFJabjlirea unor rJporlLri to"rir'anrFirlre rPraocuj Si lnqopal in- carc
s; .romjre starile afP.ti\-emolionale Lunif ant' d 'blal' de r'(r' ai.o"-""t i""tut"i in forle1e pnoprii Ei in eficienta activitaFi logop"aiL. q-tr"', \J,1^cLrl li sali'la.lia reuritci ( reca/d lL'g'palulL:
ionlnrrui p.iholoci. atit dc ncc$ar in lerapra dr\lero-ol<grarrFr'
Cnreatareolutbvturilor de DorbirP se Iacc lnrinlpo s1u 'on'
comitent cu terapia aLislexo'tlisgrcLlteiAcest dzidemt devjne necea"a averi in vedere ca majoritatea tulburarilor vorbixii
"itntn se transpun in limbajui scris-citit Cu cit tulburarile de proorale
nuniie ori de dtm $i flunte a vorbidi sint mai accentr'rate$i mai
persisiente cu atit este mai necesar ca ele sA lie corectate inaintea
inceperii activitatii terapeutice pentru inlStumrea dislexiei Si dis|
.roii": nu,u si ': manitesLari Jarari,"-mnaLaLe mdjor; 'i n 'P
lo*c
reraDia
dLUn'i
Fvidenl,
in
scris-cilir
're\l'i"ll"iia. i" mod
soa,a,on,umirPnt cu.cd a oislexu-disgralici ljc\igLr. 'i in d'c'l
cr. .e r?spFclApr'n.ipiul antiun;i de la simplu la comolF\' 'ee'
ce facilite;,-d obllnerea rnor rezultate pozitive rapide Si ca atarc,
handicapatol se convinge de faptul cd tnlbr.rrdrile limbajuluj sint
pd!aPct9, L'mpordre, aJr"l ci'rigi rJ | 'r'deF i' lorrcl. prnprii
9i in eiicicnta a.tivitaljj logopedicc
- T"rapio d ist"ra-di sgratici trabui" in ti2P.P, 1n "aold md'ufi'
d,e:.alxLr;e Lirnbajului si sttmularea actiDitdfri psihice Odat5 c!
corectara tlisgrafiei $i disiexiei se poate realiza si dezvoltarea limintreeii activi[a1i l)sihi(9 De fapt. arestFd"e
baiLrl.;si "LimLrlarPa
re.l;z"aza "hiar 9i atJ.ci cird logoped,rlnt s'-o propLlnerd ^bie
tiv in activitatea sa, dar ea capdtA alte vabfi calitative $ -cantitatile cind este urmirjte in m;d sistematic $i organizat- ln acest
ser ', expl .area ruvinrotor. a samnili.alier lor li a sensului Drop"ziiiei cLf care se lexseazi, ca $i solicitarea subiectului se formuleie povestiri, c.ompuneri, autodictAri, facilitaze stimularea actilititii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamental verbal.
FcromenJl podle ti pus in evidenla alit la di\lex'-'lissrati'ii '"
i';i".'
cit \i ia cei (u dcri'ipr\' dF inrFle(L\i 5P1?orrdl.'
",,'""i.
cu.leosebire ce la acertia din urmi e1 este mult mai accentoat
1ltg

Areasta con{irmA, ind odate, dependenta si relatia nemijti! t,

dintre dezvoitarea psihice ii bogatia vocabutarului $i a comunici rL
fi intelegere), pe de o parte, iar pe de alte parte, t.rt)
{elpriplle
tul, ci dintre_ toate structurile psihismului u;an, limbajul cstc (: I
mai scnsibil la inJtuenlele educative. pentru a putea urmiri rr,r
bine aceste elemente, n vom reJeri la un eipe;ment electuat (1,.
'oi ri p: iaT l-am comerrar. pe larg intr-un srudiu pubticai r,
cent,.r Acllel, am
.alc;tLrirdoua grupe de subiecti ha;dicrpali
rrtFlc.t $i senzorial:
prima grupa a fost cea de corl.rol, iar d d,,,r.l
qrupa. experimenra.l:i.
a fosr supus; unui anlrpnamenLinten"ir Lt,
Llezv-ollare.
a limbrjLrlui pc parcursLt a rrei tuni. cirp rrei S.dirr..
:apramrnar. AmbetF grupe au fosl lormaLF din .ire 20 s,rbiccri
|arcarc $i la
s-a cdl.Ltat. ia moJ indi\ iduJl, e.T. pr'n apli, ar. .,
-.orc
wrDU-urut,rnalnle
$' clupa incheiereaa'rlreramentului verbrl. AI L
pertru srbi., {ii din grupa de conrrot, cir si ppnlru cei din c.rr).,
c\per mFnfala m"dia Q.Lrrlui era .uprinc; inrrc 55_;0 Lr" , Jt.
cularca ultedoari a Q.I., dupe cele trei turi de antrmament verbal
Intcrsrv .J gruod Fxperimentale,am constabL c5 pr-ntru crrDr
dc ,ortrol vdrirriile Q.L erau re.emrificalive (media *u
,L
doro\'mJi. la fcl). ln
la erupd Fxpprim.n'aln,,a-."1i
rc-ndr^
a- prnS?ei'ror obtinute -himb.
in de,,!oltarca IimbaiulLri.am Du{rL rnr.qrsli'a u_imburiDiiro se-sjbila a e.l._:lui, aGsra arinH;ndo
m.oie
srtuaE tn tr'mjtele cjftelor 65-80
.u.srdLdrF semniricarivdesrc a.oea ,;, in de,,\ulidr^a
,.
9 Iri-..
r rmoa'rlr
i, dilerenterFqint d^ocFbirdF jmpurt:n1p dp ia un .ubie.r
r a arrur, In tu'l.'ic da tipul de hanoi.ap $j gra\ttalFa ace"ruia.
Dd.
r,r.rndraDlLl c; ta dofi,ipnLii dernrele,t e\eftiliite dp coreclare
.rrsrP\u-dcg.J iFi se bj Teazd(mai iu seamb pprtru incepu,) pe d
fo_
rosl.ea I nor (u\i te mono 5i bisilabile,dezvoLtarea.onjun;.;ril
,e
racp mai a-cvoios prugr-"elp <ia1 ediri.arorrc, insa pentr I
handi_
capalii de \.edere, cleoarecevocabularul mai bogat $i itructura frazei prmite l-ehicularea unei inJormatii apropiate de cea a nor_
mdlului. CJ
a.h ritiite timbajului iinr mai mari, ,rnritoiiv
-rod'F-,;
de gruDa de conlrot. ta dpbilji mcFtal caDa.it6tite
5i calilativ. Jti
oe In(ercgcrori .omuni.xfe i-regisrreazj un progre( lFnt. La Ljeti^rerf i de vr d.r. si dF rLrz. din grupa e,rperimenrala,"c tomerza
rrepral motrralri mai .tar contJrarF$i se dc"vnrra aspiralii
ce d.rc
ra rnsrJrarcdoepr ndetutorcoqrjliv_clrtruralcapropiatede a pFrsoa_
r- oth tL'n,1,orat: a.e.r.omrensarii ,t.f:, ip,rt(.i
I Verza,
E., PdrticttdriLdli
ate stimuldrii
octi,ritdrii psihice prin
dezxoltofea limbajului Ia elerii hon.ticapati, tn Revjsta
de psihoto_
sie, nr. 3/1982.

t90

i iii,'i:ilTu,
$!il#iii*t
*i'i"1;'{{*

I*|diiT#fu*T;'ff
=l
i'i'".,"a'p"a""':
:":ir''.i5:lf,";."i*""1
''"ll"i';; r?i;l:i"

"rr:,,r"j"'
:riill"ff
llr*li:lm,llt"mi:iisif

l:ffi
t1':.ltii'S{nr;#:*#
ffi
*":1"'r:;:*'3i
iii,''#i."4;nl;':r
i$q;t"ii{f

,'t+di,$+*Ttf
*[iil,it**$"i;*'i"

;t':r".lrlvi:["*ilr
i'i{ifI',irnn'*;#rtl,
"n
"i

ts?i'"x,."j'x';#{'i:k
*,'::1,i,:
:ll*:.:;,,";l:ll

'm1..:*';tiflir*n':li*:-i*.**;,l'rT

i**il"l#+:+,,:;::nv*:iix:

i#i*ilii:tl"i*;i::""#r,ii*ik*',T

t';ti:::,,";:i,l'
ii".jll:1".,:l
":;r':i#1".1"1":;,"'"

jl1'
".if
;nd$:
I
tt;iiltEr,
; r-' :fl 'n'it$
"".iii"t"i

i".t it.ittti

grcut'rlL
Ei'a mi$cirilor buzclor Producemari
!9t

in rceptaraa vorbirii, ca urmare a neputintei de percepere ii

1
decodificare a c.ontinutultri scTnantic al comuniearii non verirale
(C N V) imDlicate in vorbire.
'
lnvriaiei citit-scisului in braille se face mai anevoios decit ce'
nllmai peniru ca este mai plina de dificuit-itli,dar )r
"bisnuita nu
datorite rezervelor r;duse de vocabLdr ale handic'apatului, grcut;
int.r
tii"" in re*ptl" si exPrimarca vorbjrii, neperceperji rcacliilor
iocubrului Si slabei adaPtiri la c'onte:tul silualiei in care-se ocs_
fasoare com;nicara. Dar, c! toate aceste diticulleU' handi'?pa\ii
de vedere dlspun de posibilit:iti nelimitlac in dezvoltarea strLr(1u
riior verba,lc. La maj&itatea handicapalilor de vede're' progresclc
sint a5emdnabare cu alc 'lormalilor. dar ejoflurile sint consideraDrl^
tn aceastlt direclie.
ln ansamblu, de$i prin activjtatea de antrenare verbah intensivd handicapatii (indiferent de natura handicapului) cape$ posractivitetji mentalc,
bilitai
mai mlri in erp.imarea continutului
comunicarea este impregnat! de aspectele emolional-afective ce se
pmduc in detrimentul Agnitiei. Comunicarea, in special la handi_
aapatii de intelect. imbracd forma prezentdrii globale a informatiiior in care textul laconic capdti valenlele ne(sare unei depline
.ecptari $i intelegeri prin anticiparca de cetre auditor a subtextului. Dat;ritd eldmentelor nesemnilicative pentru continutul comunicerii, care abunde excesiv, se ceeazd imprcsia ce handica-patu,I este .,bombardat" de impresii cu incercatr.rra emolional_alfectivd. Ca;tare. comunicarea e;te centratia pe scns (cind se eviden_
tiad dirpctis) 5i nu pe semnificalie, cum esle normal Cu tcate
.cestea, progresele oblinute pe linja limbajului, in eeneral, inflLientcazi favorabil activitataa psihic,i atit prin solicitirilc ii stimulArile pcrmanente. cit Si prin achizitia de cunoqtinlc, ca urrnare a
oxplicjrii mn(fptclor $i lextului clr care oPereazi.
- Corertarpi c.nluziiljr d" groleme gl de lilPrc. eondiliP dP
graJo-Iedce. Noi ne-am relerit la con_
bazd. in tercpia tulburirilor
fuziile care se produc inbe fonem Si grafem, pe de o parte, iar pe
de altA parte, intle fonem si tritere, iuind in conslderatie Jenomellul
de tmnspuncre a tulburarilor torbirii (de pronuntie) in scris-citit
Dar rnerl !a o atcntie aparte confuriiie de grafeme si lilere pentru
ci, in rnajoritatea lormelor dislexo-disgrafic'e, lnlilnim asemenea
fenomene hai mult sau mai pulin accentuate Un astfel de tip dr
conluzii se poate produc, fie in pian auditiv, fie in ccl vizual $i
mai frecvent in ambele planuri: audio_vizual. Trebuie remarcat
t A rais se ,
vol. VIIL

J . , I r dlt e
P.. Plaeet ,
Psrls. PUF, 1972, p. 47,

de ps lc ho l o g L . x P e t i n e n t d l e '

L tunrm( l"r'
ce desi in acestca? n.i lc analizam separ'l dc cunfJ/i (lirr"rn' i'i:'
o
rel'lli'
exisu
J""a caieaorii de l'utbur;ri
ii*-*i"
subliniat-o.
mai
cum
am
--ii
L*ipi" dislexo-disgrafici majoritatei autorilo' cirrc arr 'r\''rr
p*o"upo.l in;"ra' irr moLl dcos{-bit pp inlit rfdrcJ "' r'
u"".*o
p"rl'
i')iii"'-ai"i*
c."f"*e, pe oe o Parte, si litere pe de aILd
t
oiscJ
clnstatrre:r
de
ld
Nlais,'nrr)
Boiel
Por'restc
Dc oilda. S.
rIrclc
I
slnns
c;
Card
lexi; { : .li'Arafia) <slP o entilale rulolug
(l"mcdin
tulburarite
Idrt.
u'
limbJiului
ii',ii"il. ii' i"ttoit".."
anani.,i fi"evi"ti", auturi de t lbura.ile de orienla'e sPatiau' dc pot
numcro-ritmice'
acustice qi cele clr caracter
ii"j,
.L-""i"t..
variate cc alung, ln cazurile sra\"e' la tulbLLririlc
hil.;-l;.;"
j"niii.i .:ri"g*i"t". A.rtoarer citau este de plrere c; in slabil;rcJ
asociatiFidi;tre grafem $i sunct o contrjbulie insemnata r aouce
,iitizui":r e..t.r.ii"t s mboli(e cc fa( litclr i [i\arca menla]! a 'djor. Un alr aulor, Frangoire FAtienne?.i$i fundJ.".i"t;'tf"li..
pc furmaTeamutivaliei Si r irtcresulur
menledri mctodoloEiJ
"3ct;\'ildlea
-r
penlI
u
lo!,,ortuiui
Crafu-lcxi'; O a'emenca activ;tdtc
in carc subiectul c\t' caprDrr
in
m;'ura
cx.ueces,
+"realizeaz,i,
i"ptrr ci giafemele corespund sunetclor' $lmiicirilor
J
"""ir"r" de;misie. in realitate, pdn metoda lui Fr' Dsticnnc sc
aparatului
u'rmdr.ite formarea,de Ia inccput J dcprindcril r corcctt.dc citiLscris ee evoluioz6 progrcsiv, in m;sura in cJfe 5{ dezlorta crrrrcFolosirea
turile foneticc ai cile"spalio-temporate ale actului sclis
propu:/iliil"r
crrvint'lL'r
,
ajrrror'rl
)i
u
<l.,nrra',tului,
".,',...ri"r
ta ir)vetarer sLrbiectuluis; apreciezedeose!o."oi"|",
r'i.iii ii l'.ma"a.il"
-"i.rU"i" Llintre slru'tLrril' drte A"tfel, sc imbunir'1intcl.gcrea. clahi Posibilit;lile dc.manilesir'( a
r''-il
t..r"
( L-dla"vn'/L'
" socorlam'nLlrlJi grafuJ"ric lF arePairl nre
;omD,"li
susJ-l
lacllltezc
tdre
(ll\;nt.
l'8dtIlrA.
d'
te\rr c" .luli,,ar.a unor
bLrna
la
o
mai
clntribuie
grdfemului
liGrei
saLr
ilintrr ri-r*i"ii*"
aiL"."nli ." ii reJJr;. iar metudd lui M Chds-dgny.bazate pe rodictdte*, vizeazi tol descopcrirca andloFiilor si
foii.cu
-."Aifo.
oinrre grafeme. Iilcre 'i t"n mol" luc 'orcspLrnAloare
.leosebiriL.
_-C"f"
frecren"te conluzii de litere ii grifemc, care. se produc
dalorila-rianalizatorulLriauditiv' sint : p-o-nt. t-d-tt p-D' J-u' s_''
dirr andlr/aS-J. y-s.:-j. c-9, r-i. iar ca Lrrman a di{:crrlGtjlor corectarca
rtar' r)-b, b-d, a-o ! a
,
i*,tr' tiruui-poi-ti
"itat" --tt,
?t' d.rit. P6dagosie
r R o . e I - M a i s o n n y. . 5-, tongog ddi
nolions de base, Paris, Ed Delachaut_Niesllc' 191i6
19?1
? Es tien n e, F r., Lacture
dvsleria, Parls, luf,
"r
t CaIavrezo,
C ., o P .i !

193
192

accstora va incepe dupi ( ne-am asigurat ci logopatul lc l!,rtf

emite c"rr'1 Ex.r, riilp panlru irl6turacea cunruziilor dinrn. ,,r.,
teme si I r erc lrFb,i. ca cp efc.r,ricre a.llFl ir .it sn .e ro\t , ,
priP ipi,rl,Dts, dr. l.am m1i .r rrLar. dt ,,"mcrsLl.id-ta
tmr., L
.omp'x. ln ac."t cdz. sF \or lolosi excrLitii mrc j; Lrrmdr,. .,
tormarea capacitiui de discriminare, mai intii, a eraJemelor ii tl
*rr'lnr r-oar:r*. idr ap,,i i. combinalii d",Lrin.
mono,il .l.,
bisilabice ni trisilabjce. Este necesar si se fotoseasce 9i gruplrriL,,
diftongilor $i triftongilor peniru cd aici au 1oc confuzii m;i InLrll,.
Pozitia ocLrpate,in cu1,inte, c1egrafemele si literele afectate txebrli,.
s6.\-driez.(lJ ir-prl. la mijloc
,
l1 .lir.ir). o.11r'ua-l obi:
'.
subro.t cu lodte .rt|lrlii a po"ibilp. Elc por ri mar.arc .1r u , Jl..
I .
clifFriladp nerulru\I r rl , . \,d nii:nd r-\c rrii prc8nanr,in pt..l
npti.,.ontribLrind aJfpl la L' n-.norar. mai rdD:da.Tor Dcnrl.t .
fit"re mdi buna d cdra(tFrisLicil^rSra'emelor li liLFrelor,.o p. ,
indi.a, prin \;CeLi. dire.lia b.rclelui 9i a ..rmelor. Acesr.a pnL ti
exer"lte irlr'o laCa cr r'.'p ori pe sr'Lld. ir acplaii scop uriti,,a-..,
testului
pe sticld", elaborat de Hepp Reymond $i Mari.
'citirli
Claudc, pchite
o analze mai am;nunqta a inleigerii structurii
poziliei ljterclor $i a raporturilor dintre ele. a dezvoltarii reprczertrilo- de "Jmbr. a un^l. imdg:ni
tiguri dcseniro orc
Noi em lulosir, oblini-d rezLrlrarcpozirive,
.i meroda e\p.rnF.:i
'i
scurte la tahistGcop a unor litcre, crvinte mono Si bisilabice, I
propozitiilor, (rr si feri sens, pentru dezvoltarea caparit.itii dc analizd:i sir lc7r, rle arcr:ie )i memoraro,ca ii parrrulnralarea dco"Fbirilor si as.m;rr':l^r dinlr. eratcmc. A.;ea)i mctoda F-Le e':.i.n'a si ne'tr,r f, r.n1-FaCepr'nd^rilo|rc (i.ire rapida I pf;n t^t^
sirca ei rpDFrdl',ic r., i rd dil .ultaljlc rtc pe c.pri" si \; dez\, tra
r,brrnuira d" rcprF,/enrdrea inrreg.rlLi prir pFn ppcrca Lnor elFm..tF. Soorir^i rilp/pi de .ii:r. FJe ri un rF7 drar al dF,,volrarii
c i mp rlui ! i7 Ld l,

a,llr.n dl

pr i-

m aloc ld e\ p

I nc , i ld h j c l o 5 . o p i ,

F \dJ

prin discrjminaxa unor liguri (fig. 29, 30, 31).

Dacd alem in r.edere disl\icii si dis$aficii cu inielct normal,
sub raportul con;lienfiznrii ii el rcceptirii terapici iogopdlce, noi 1
i-am impnrtit in patru categorii : a) Iogopati car nu-$i dau seama
de deficien'la pe care o au nici la ei $i nici la altii i b) logopali care
sesizeazi de{icienta la altii dar nu ii la ei; c) logopati care iii.dau
seama de dficienta respective, dar sint incapabili de a o inlitura
Si d) logopali care sint sensibilizati la deficienlele rspective qi fac
progrese cvidente in G)rectarea acesiora. gandicapalii dislexici $i
: Verza.
E., Cafdcteritticile dislexiet !;i disgrdliei to $colari, tn Analelc UnivcrsiHtii Bucu.eiti, seria Fsiholosie. 1S70,

194

195

\/

(J

t--l v7

X
u

F
V
IJ

+X

Y7

LJ

ju-l

-lvr

l--T
LJ
AF

Fig. 30,

f--- -:+-

t| l

.l

Fi A.3 l -

disgrafici, carc sc inca.treaze in ultima ca'iegorie, lrezintd o serie de

avantaje dcoarece activitatea logopedici de educare a limbajului
citit-scris se desfS;oard mai facjl, iar rezuitatele se oblin intr-un
Este semnificativd, de asemenea, vi6ta Ia care se incep activitatga de corectare. Unii speciali$ti ln logopedie I subliniazi necesitatea incepedi corectirii dislexiei 9i disgrafici cit mai de timpuriu, chiar din clasa I, pentru a prcveni Jotmarea 9i dezvoltarea uno!
deprinderi gregite, negative in insuqirea citit-scrisului.
ln activitatea logopedicd de corectare a acestor tulburdri, C. Calavrezo 2 foloseste metode 9i procedee adecvate, legate de parcutgerea unor faze de catre dislexici qi disgrafici in lnsuqirea cititscrisului.
r Fi chot
A nne- M ar ie,
L'et uf aht dlslexique. Les t r oubles d, u
lMsase ecfit .lans to oie socldle et famittale, couection ,M6sop,.,
Bibliolh6que de I Action Sociale, Mitions, Prilat, Cohors, 1067E., Loqapedtd(tr. rom.), EdttuE ped. de siat, Moscova,
- Hvaiter,
1959,
in La P. esse
- Launay, C 1 6m ent , D9st . xi? * . I ysor t hogr ophie,
Medl .al e,nr. 14,tom ul 73,r ur t ie 1S65.
- L au n ay, C 1.,Dysietie-dAsotthogtaphie,tl, in La PresseMedicale,
nr. 10, tomul ?3, aprilie 1965.
C. . O p. cit . ,

196

197

,I

lf iinia edLrcdrii scolarilor dislexici 9i disgrafici de a invill

tit-s(Tisul se pot distinge trei etape principale :
1) Prima etapi sc caracterizeaze prirl insusirea de catr cl(!i,
a primelor grafeme ti litere, stabilind|1-se, totodati, legitur:r l,'
cu foncmele rcspective! precum ;i cuprindorea acestor olem('r l'
in culinte scurte mono 9i bisilabicc.
Caracteristic pentru aceasta etapd este confuzia firi regLrlar.il
timpldkrarc, in scris, a majorititii grafemelor: (1, m, n, L, r, p, (,
d, t, o, i etc Si a fonemelor corespunzatoare acestor grafem. lr
acesi. conditii, $colarul poate scrie o cc grafem la pronlrnirf, L
unui fonem sau invers, poatc sA deDumeasce,ia prezentarea ulrLl
anumil graf,m, ut1 alt {onem da.it cel corespunzetor. In citit, si
tualia sc prczinti in acela$i fel, in sensnl c.1 pot avea loc confLrzii
asmenitoare prin denumirea cu un alt foncm al unei anumite li
tere sau invers, indioarea altei literc decit cea corespunzitoare fo
nemllhri preTentat.
Confuziile cele mai {recvente se manifestd cu ocazia transc crii
grafemului sau a denu,mirii literci pe baza indicerii unui an..Lmil
Ionem, ceea ce inseamn; ca perccperca se rcalizeaze mai facil decit
transpunerca intr-un anumit timp Ei spaliu.
Desigur asemenca fenomenc pot fi observate $i la copiii scolari
care se afl:i la in(]eprrtrll lDitierli lor in citil-scris, dar deosebirea
.onst6 in faptuL ci la acc$tia eie sint trcciioare, in timp cc la dislexici Si disgrafici se accentuiazi fi se lransfonni in dep nderi
negative, cL1imirlicatii dintre cele mai diunitoare asupra rczulta
tclor ,qcolare.
Din acest motive diagnosticarea Ecolarilor in clislexici Si disgraJici trebuie si tini seama de gradul de insu$ire a citit-sc suiui.
O alti caracteristlci, pcntru aceasti etapd, se.efera 1a incapacitatea dislexjcilor Si disgralicilor de a desprinde dintr-un cuvint
- in unele cazuri foarte simplo - componentele lui fonematice.
Aceasta se rdsfringc nefalorabil - atit asupra laturii receptivc
aftstice a cuvintului, cit $i asupra laturji sale semantice.A.ia clrm am mai aratat, pentru invAtama citit-scrisului trebuie
avute in vedere doue aspecte importante Di anume: primul se refere la valo ficarea legAturii stabil 9i fdrA echivoc intre foneme,
grafeme $i litere, iar al doilea aspect implicn dezvoltarea posibili
titii de a c{ectua analiza fonematicA a oricinli cuvint.
2) EtdDa a doJa;ncLpp odaL; cL! rFalizarcau,or proBrF'c ;r, drret Lia J;bilirii le{iLurii dintrc tonemc Ai re\pocli\e'c lor g"a'emc
si tlr"fe. Acum. l;ul ,ontu,,iilor irlrmpiroJrc ale gralpmelor errc
luat tot mai mrilt de acele confuzii ce se bazeazalpc principi l asemeni i respecti\,elor grafeme. Asemirrarea grafemelor, poate Jj,
198

lie din punct de veclerefonematjc,chinestczic$i I'l)ti(, ll rllrr lrrrlr

ce1trei unghiuri (n-m)
lntrLr.;t l;ecFrer de la primd elapb la a Cnua n r \r' fi"' l'r'rn
(ea are loc in mod trepttt Ei legetura clintre foneme, grllfrinr'll
(r'1r1r'1'
iitere nu este bine consotidatA), mai Pot apera, in unele
prima
etap6
pentru
conJuzii intimputoare, specifice
Cele mai frcvente confuzii asemandtoare, caracteristic'e pcntrLr
aceaslactaDa sint ccle de tip'rt : J-t. b_p. .-9 s-:. d-l elc, a c 'rur
1on"trl.5p qa.e:r,.um afata R Jal ob'on 5i M Hallcr. doJj cilc
doJa. in opio/itic or'n.ipali \urll-.onur' "n Ioo/'tie a'cmlndloare
se afla si rn-n, s-t, l-r, fe-ce si altele.
*;;;tfi"".
desi reuseste sa dcnlrmeasci literele'
copli'r aiil.li",
sa'l
.; Ie lmb:n' in "Lr'r r'rcr cur iniului' rLr Poare.arad"r':l"ite
",";;i;
ciic;sca.
Duoa o o.rioadii de lamiLiarirlra crr unelc 'u\i-re in
mai des, cle pot fi citite global sau chiar ghiciieln citirc. lilerclF.ar. se confrr-d6 c.l mai Ire'\enl daloriLi dse: cl'p-b. u'n.4-d. m-4. s-t. I-t el' $i 'n\crs'
mFnirii lur optie,
-iil
aclrstice, optjce qi ca sens ari loc confot pe prlnciii r;semin;rii
de
cuvintc.
fuzii Si inlocuiri
De ascmcnea, caractcristic pentru aceasti etape este faptul ci
dislexicii Dot siri. in citirc. ri;dul carc urmeazA sau il reiau pe cel
care abia l-au termriat, fira a-ii da seama totdeauna de gr'cgala
coi'nisi. -{cstc fcnorcne au fosi cienumjie, cum s-a rnai aretat, de
Moise ii Daniels dislerie lineari.
A doua etapi sc inchcie cu posibilitatea elevului de a citi qi
scrie corect p;opozitii $i fraze de o complexitate mai redusi, dar
cu Dosibilitiii limitate in ceea ce priveqte compunerea Ei lcctura
nul text crl crrvinte mai pu'lin cunoscute3) Erapa a lreia se cara.teri,'pazaprin climinarca grerelilor de.cr:.e mii s,r' si apar;tia posibililAlii dc a par"urge 'i inlPl'g' ri \rl
comple\e. efc(tuarpa unor compJneri coerentc,logr'e lara grpsell
smnilicative. ln unele cazu-ri'daiorit; ntcorsolidrrii 'ufi'iente a
Je a citi, se mai men\ine 5nci. un dmp citirea aLi mica'
;;;;i;;;l;
sacarlaLa,
cr paL,c mai lrLngi.aoi" brailile id tr m d r' m I u t rd
pdrede.
po'r'
Acu,.ns. Icrin..-n. ul "i semni'i.alia. IF a r' fa( 'r ' rFa"'
omisiJnrle.ne
etapi
di"pdf
rceastA
ln
biritdtcadc r reda.cle.ilite.
.i s' unndrF'LP Jr'tatea I gr'r a rderior
' r\i r., irler.alar LP lor
citite sau scrise.
r Jakobson,
M ., a u n d a r l a td l s
R., H a tl e ,
lenhage, }laea, Mouton & Cie, 1!i6

o J L n n g u a g e 's C ta -

199

Pentru scris-cititul in braiile, cind toate metodele Fi procc(lfftr

descrise
mai srrs nLL dau rezultate,le scontate. considerAm ci. (t,,1
.
f;nd carJ,r. ci.ni. lF
-i.r,-,n,.tu. Jp r'uar In!ari. in etapr niir I
seDarols.ri.Ll
cr.orair'ia,a
:nr;i
s; se in r,--d,., ,;irr l
In csente, doud'lF.:rir.
din mu,ltiplele caracteristici asisuri succesrt .,,r
1u: procpdcu: pn Je o pdrLp. sc e.iLa i,LcrteiFnld ocDr.n,[f;] ,
mulur:: ale sliicr': d. ld dreapra la st.nga \i ste..itirii dF | ,rrr
ja dr(dpta. iar pe do dlta parlc, .LnoalLerFr r!LL:,d
a Ju"rn.
1er.' facililFa7i rrar\pLnFrad ei in ptdnul
b.Jf:r. Un atL r.p,.,
care mcritd atenlie, stc aceia ci mutte din-punciele ce formc,,r,;
semnele au forme simehice $i asimetrice. Aceasti situalie inli,s
re\tc prudJ(ercd c.niu iilur. Ed porl- ti dep.iila ma:
J,.ur lr,
invalar' a mdi .ntii a , irit ilJ' ii prir Cr,ifFd e.n:\atcnrui ri ir | ,
lrv dl lonemL]ui S: al ,uvinlului. tolo"ind o scriF dc pru,Fdce:Jc _
racurc sau roeo-audrhve
. U-n rol_ holiritor pcntru lormarea deprinderjtor texo-grafice in
sistemul braille estc acela al clezvoltiii auiocontrolulu; l,lai (Lr
seam.i in scrierea punctiformi, coniticntizarca grefelilor
Si a cau_
zelor care te-au generat asigurd succesul terapiei logopeCice. ir
...1,mr1 Lrdillp totos,r.- d;.r"r'tor. ,r,..Lapa d,. I ,-pir, *Lo m
rn.'.cati p ntc r , n i:xcd,,ama: bi-e ar.'rli.r a.uprJ uJrticut"ritari
1or semnelor, nefiind nevoie si se centreze pe continutul tcxtutui
Lli.rat-.Compur.Frit.,
f rer rp,, dFja,rnet" onpiind, ri,j" "cl.:. p;r r.,
'; .ubiFcl rl.rrpLuie sd Iie arFnr si ta "emn ficdri., celo- , rpi.m,r,
\i .n.r n rma: td lurmd truficA. De fro,. prin ir.edslr !e rFrpFiL I
prin.iD ile prpdarii cilil-smr.uld: dLrpr merod:,r to
", "u_,ndlitico_
sintti.i
R^lpr:ndu'.r la difpril? .,lleBorii
cooii handirrpdii in re d
.ar.a <.r!,.1L J. ci, AJrrrrquFrrJ,_de
.: rutsb,fato-ii ,li.lina,,,.dtegode de tehnici pregititoarc
in care includ destinderea generali, tehnicile pictografi ce si
tchnicile sc ptogra4ice,iar atrta,
de rnetode Fopriu-zisc, cu ef,aminarea 1lnor p.oblerne ce privesc lnviiarea tormci literelor
510/52025t035
9i integrarea tror in migcareade
fi/h!le
inaintare, formL'le care favoliFig.32. Cu.],a e?.iutiri capactifii
zeaze sclisul, xolul apisirii in
de concetr
tra.c a atcrtiei ts. tinp de o o)i,
graiici,
activitatea
functia
I Aj rrj aquer r a
d e J ., Au z i a s ,
M., D e n ne.,
capilului, \.7. II, Bu.uc'sti, Ed, Did. Si ped., 1900,

300

A ., S c,i sut

rilinuhi, formarea vitezei de scris ti problemeie scrisului pc|sonal.

In accst sens sint preconizatc mai multe tipu de exercigii care s.
adrcseaza atit copiilor ce sint ]a inceplrtul invdtdrii scrisuhri, cil ji
acelora ce manifestd anumite tulburdri grafice sau au ner.oie de o
acti\ritate logopedici menitd sa duci ia pedectionarea fi dezvoltar(.a abilitdtilor de sc s. Ar.rto i citati considera ce atunci cind la
acelaii subiect, p linga disgrafie, existd si dicle{ se impune ma:
intii corectarea tulburdrii de citit si numai in cazlrri izolate $e se
faci paralel. finind seama dc specificrll limbii romAnc, erpcrienla
noastri ne-a dovedit ci o terapie paraleld a disgrafiei qi clislcriei
estc mai avantajoasi deoarecc, actionind asupra inliturarir utlcia
implicit se ajunge 9i la corectarea celeilalte. Pe de alte parte, intr-on lei sau altul, er.istenta unei loryne presupune diJicultS;r ;i in
planul celeilalte. Indiciul cel mai de seame al unei asemen.r si!L1a1iieste acela al prczentei disortografiilor, a confLrziilor, omisiunilor Si inversiunilor.
ln terapia disgrafiei Ei a dislexiei,.olul esential il au fa.:torii
psihopedagogici care imprimd ii metodicii un asemenea cur.s, incit
tulburirile scris-citituiui sint priyite ca fecinal parte din ansambl,rt
modificarilor caractedsticilor de personalitate. Din aceste moii\'t
terapia trebuie sA vizeze, ln egald misuri, inldturarea hanciicapuri
lor ,.cris-cititnlui, cit $i dez\.olitarc personalitAtii. Dar actiritatea
logopedica nu se limiteazd numai la terapia tutburdrilor de limbaj
ci ea treblrie entinsd si asnpra prevenirii acestora. in accst ccntcrt, colaborarea cu gcoala 9i familia asiguri o dezvoltare nornali
copilului qi perspectivelor formirii sale pentru f.iaF. Psihoi)ldagogia este chemate sA-Si aduce o contributie mai mare la eiaborarca
unei metodologii care sA pun6 in evidentd modele aplicative c. sporesc eficienla procesului instructiv-edncativ de fomare si d,rz;oltarc armonioase a personafitaiii umane.
Logopedul tFbuie sd aibe in vedere, la stabilirea meiodologiei
de corectare, dac6 dislexo-disgrafia apa4ine unui copil care nu a
piltrri si si insuseasci scris-cititul ln oonditii nori-nale de rnstmir"
sa s-a fixat, oa o deficienF, la un adult ce ti-a pierdut, dintr-rln
motiv lalr altul, lacultitilc respective. Acest deziderat trebuic rspeciai, date liind dilercnile specilice dintre ceie doua cazuii ce se
produc in plan psihologic, lingvistic qi socio-cuitural. La primelr
do :r planuri se referd $i Critchley. Se poate avea in vedere cd
adulhrl care a posedat cindva posibilitatea de a scrie Fi citi riimine,
de cele mai multe ori, cu rn vocabular pasiv relativ bogat ti dispLrne de o serie de mijloace de comunicare nonverbale care slrplincsc, la nevoie, facultatea plerdutd. ln schimb, apar o scfie dc
deregliri in plan psihologic (mai eri seamd) Fi socio-cultural. l,a

201

copilul care nu a ru;it s6-ti dea seama de importanla ILrr(1rrl,'l

respective, triirea in planul personautafi, este mai simplifj.irl..' I
nu atit de complexe incit sa dercgleze intregul subsistem psilrrl,rr
podamntal. Ca atare, in cazul adulrtului 'terapia dislxo-disgr,,lr r
Ya fi axatA, in principal, pe componentele psihologice, dar fiir,r 'l
se neglijeze corectarca propriu-zisd a limbajului. Dace celc (],(Ll
cazuri, la care ne-am referit, sint dublate de o altn deficien'ri (r'trl
ruta inaintea tulburdrii de limbaj sau in ulma acesteia),fie dr irl,
lect, fie senzorialE, fie psihici atunci terapia rccupentorie tffl,Lr ,
se vizeze, in egalI mesuri, toate mijloacele compensatorii si ,l'
ajustare (educarc) a funcliilor ce se supurl acestor inJluenic t)(,
ti\.e. Asistenta calificate este indispensabila; altfel nu numai c:r rLl
se inregistrcazi progrese, dar involutia devjne tot mai evideDtl t[
mesura trecerii timpului.
O ultime probleml pe Gre dorim sA o punem, in incheiercr a.(:.
hri capitol, este aceea a adaptArii tehnicilor terapcutice ]a parli.
larititile logopatului sau invers, canalizdm si Jorm;m subic.t I
pentru a face fatd cerintelor metodologice. Categoric, tehnicile n.ri
peutice trebuie alese in aga Jet incit sA se potriveasca la caraclorjs
ticile subiectului de care este necesar se Unem seama si pe car(
le-am enuntat Ia inceputul capitolului. Agadar, nu vom Lrata rrLr'
mai tulburarea limbajutui ci intreaga personalitate pentr.r a s(.
putea dezvolta integru si amonios. ln acelaii timp, subiectLri tr
buie directionat astJei incit sd fie capabil sA receptioneze, iI morl
activ, conFtient influentele terapeutice 9i sA-$ adapteze intlcgrl
comportament la elicacitatea acestora. De aici un prognostic fa\,o
rabil in disgraiie si dislexie ce depinde si de priceperea logopecluluj, de pregitipa, de dEruirea 9i de competenta sa, care dev;r, in
final, elemente hotAritoare ale terapiei logopedice.

7
NELATIA DINTRE SCRIS-CITIT $I PERSONALITATE

j:;;:':ll:.ii"'-"':'rf
::'J.:i;',1
."Ttril:.'"",.'r
""i,iiil,Ti
alLn' I car egonc, cr e't '. : '
!;o.l eai e toarF ccl cl a hc, om por t am 'r t P.
Acr ast a r nsFam na. Dr o' o PJt i '
. mani l esLare a p.r . onalilal: : '.

i^ i, " 1 r" lii' "

,.*

u . n m r o r b ^ : t e .' c r i r ' . , - l . s t e i : p J t r i a p r ' -

"'i'i
J:,'::'"':''ii,'i
i,ii.i;.'i"I"1ll;i'lilJ:i,'.';
''""l"llilii ''i":il:
*:*"jiiT'i":?,fi:l:iii'i;';:;
t."jl"i;*t:i"1"1'ffi:
"li,",,ii.H

,*,1,"#il*kiln::i:'-',*:;:::;,"#
''."r"iii
aj
d.,criorar
n con-tit.i"
i"'?ili.,iii lii:,';'::il,:
",..,"i
i#".:ri:
llnli.,
::li:r'i'r*nh
i",rffi
fl
ffi:i
hf,
i:*1,::;ii*t;i

J':':3:",
trl:.1'.i":'
;i,","J;ii:i,rJ1l
ringvi"rii
regirc

i".-.--r",r""i"..a.
"r.i.
it:l#ii';:li:il:?l
::"'",'*X?'""f.

" ;;91..,-;
;;',;ii.3.ii
persoia,itaLii
ei'ca
ii n,vcrur

atare, a1 comportamentului.

.'""',1"11:i,i#;;:"1"1?
i":.l.ur':,.i:
",11";
in ** t*.i:li1:
erem..L-.
rr",.r dou:r
6,tJi.i,#:''"x';li:

p".*"'rita
lxT:fi$:x,i'T"1i."""i'!fi;;';;;;;"11
i,Hf",liH.
r Verza,

E.. Conrltitd

rerbold

a $cotntilot mi.ci, Bucure.sii, Ed Did

203

iar la rindul lui acesta constituie indiciul cel mai evialenr al tresdLu.:'or de p-rsonaljLdro.De a:ci consL:ruireaLnLr ,ti:n!e dc crd
nit; i'lrf .riinr-l! p.ihutoe;cc.nu.nira rrdlologi_, ," n. u ,j, uL
nr. o. Ll"partp prosr^"c1. r- cesare i\ raporl cu uril:Ldtp.r.i :m
purlr' 1d p'. D.?i pr.o. rDjrito cu .arocL.i grafutugic ..nl , unos.
cute clin cclc mai vechi timplrri, nu s-a reugit sd se;laboreze. lrini
In pr 6nt, un niitem uritar ti jnchcgaL al
pro,erLi"l
"LudiIlri
Irrco.ar Ld'r: : !Ti" .i nici sa so surprinoa c.r
c.rr:LLdinc r.F
rpt rrI at. ..njLrl ri ,- .irt d.fin:ruri, pcntrJ o per,onariraresa I
jlrd Dir d.+le morive, srr d:ut per\onjtirdlii pri:
proousetegrn_
erdl. -i .l .cr'rLJt,i.jn rpecial. lleb.rie c.mparJr .j -dlrn\' t, dF. id" r.r/r rdr.lc or L;n rte, nrnf.unrare , u celc din altc sis_
I^m-.. I it'J .r.l-n- d,. idF', .Dc.iati,rul In
Araf..uAic trpb rie rir
.'D:r o npF'iatiza"p adF(rvala.i . pracri., co;espJ alodrc
Dentr,
il pul'! -rantil.ca .i dpre.ia ,cca .c esio d, tir:toriu unai pFrco_
narrrrlr 4rn rrJtiludine3 caractcricti.jlor gercrrl^ si .umun; dltor
persoane. Demersut devine fundarnental *oaata
mr\urar r 'i
jn f.rr,,i. de
"" slarFr
"";;.rttil";;;;,
.i Dro_
^rElurr a p.r.orcl'1riiii.
SrFcur \ fl . rtu. I a^cc1.r ca-actar:siici,.c 5j t ,senrial^ trpnrr.r
^
tresiiuri sau atta de pelsonalitate_
D.uD.l
di.i-p (fle rrci rrjsdl r.i funcl:me-rdtp (.i
.
.piria ror\rra.
,ldt Ulii d r:t pot fi clrrprinsF
r."
ire
DF1,
mri ld,,l pli. in_
^).
'Frm.d,r
r,, \ul ri: r,\diLrrlF lFmperamenlate.: c.tp I Jra;laridl.
qrr'rLrdnrr. au .omponentc
ilrerre comptere ce se or.r.riof:7edri
rnJi prc8r4!rr i rapurf , u o
tj\'rdtF "a.j alra :i ,n , dr. elmF,rrl
oF,eutom rizdrp poalF mas.a",spe.:ti.ildtFa lor. D.:i se riju ir .or _
r.rlproliFan,ambJu pdrt
^LJdrita{ilors.Tisrt r', rorL.i p^-tru o com_
,,lla a p.r\,,nal:ta\ii
l-^ran i.\,
sinr mri rela\dnt. arum1. ca_
_ar-cr Llr-r. q.a
e\.,fDt, . p,.ntrr rrjcat rril. I mp. rdnpntalL,
"pf.
vr'ar c.risrlr.i. apesarea
^u in(trume-tLrI da ".ri", mud|t cum sint
' AratcrnFic\i , u\int.tregala
inlre elp, spaliile d.ntr^ pralemc -i
.urinr^. oMo-ar.a am.ror.a in sprLiut paernii, inr l .
grafeme_
I Id,.ii domi .d,.t .. ar p..,lrI ri.i.lr r,t"rcJ
,ar;.rFriJt..
\rnr ma rmpi'rltr'le lormplF erafFmelor.,nodul c. r-dcarp o
con_
Lrnrrrror :- i.gro-ared.arLrmiror parli. d:re.iia .i .rdin.d ir pa_
8rna,,mar me. rdremej.r "j p;strarpa egalila!:i J:nLrc ele, ferm._
lar.a (Lr iar- 5int lra-dtp. grijd ldrA o. d,Lrater.a oagi-; ,.a.
I'cnlflr a p'ln. jn
complexirareapcrsondtir;1ii,.onsi_
,
-cridenL; treb]|:F
,; a, aliza grdlologica
derim
$ s; oprasca numdi Ia
"u
a.A,l, asp.^ie
oldin l"rmat, cum se objtnuiert.. cj sj se ia in
_d.
:l rdr_r :j conlirLrlL't a, t:''il;:ii mentale, manife(ta{ :n s.ris. in_
lanl.rrrea logicd a id.i'or .i i1 general. inchegarea.ontFxrului. O
artrer de dlalizE pprmite speciali\rului sb depA,eascdsLadiul de
244

surprinderc a unor caracteristici gencrale, comune Si se p;rtrunclS

in esenta Jenomenului prin marcarea acelor aspctc c! sint 6pcoificc $i delinitorii penhu o pl.soan5.In acelasi timp, o a.tarc an.rliz;l ne duce la legarea personalitetii de intreaga activitatc psihici
li tratarea ei unitar! ca o somponente a sistemtlui psihic uman.
Specialittii 1l socotesc pe attatele Michon (i801-1881) ca fiind
inlcmeietorul modern al grafologiei, deoarece e1 a Jost accla carc
a Geat texmemtl Si a reuqit sA elabo!:eze o serie cle legi din care
unele au rimas valabile Si azi. Continuator al lui Michon, in Franla.
a fost Cr6pieux-Jarnin oare a stabilil. fapte do1ninanie ak scrierli :
{orma, directia, viteza, dimensiunaa, pEsiunea, orinduirea qi continuitatea. El incearce se lege scr.iera Ei de alte tresAturi, cum
ar ij inteligenla, pe care o raporteazd in rnod nmijlocit la manife:.larea arrnoniei in scds. Aoeaste reductie, degi slmplj{icatd,
prz;ntd importanF !,entru ansamblul studiului personalitetii plin
intermediul compo'rtamentului SraJic. Scoala germand reu$cite se
depi-ceascaacest stadiu prin legExa actiuni,i grafice, ca manifcstare iDdividualS, de caracteristicile pozitive s@unegative ale scrierli.
Ao.,3te preocupiri le gesim, intr-o lormi mai redusa, inci in antichitate, la Aristotel, Demetrius si altii, care au intrevizut rclatia
dintre pe?sonalitate si manifestaca graficA.
h] tara noastri. llnele remarci interesante le intilnim la autori
ca Gh. Marinescu, C. L Parhon, H. Stahl. L Biberi, A. Arhanasiu s.a. Pe buna dreptate scrierea oste considerati nca un adevarat
seismograf unde s-a inregistratr printr-o serie de misciri automatizate ale bratului, mlinii si degetelor, dinamica pe$onantelii
noastre, iar gtafologia o disciplini care se ocu.pd cu raportri dintre scrierc si au,torul ei, intre carc se jnteroaleazd migcarca
gr^:!fi.E'tr.
Cr toate rezervele pe care le-am manifestat latd dc posibiliti'!ile gralologiei de a surpdnde caracteristicile definitorii ale petsonajitdtii, ea remine o stiintd a viitorului care t ebuie se-ii pcr
fecticfeze metodele Ei regulile de cercetare. sA fie capabile sh faci
disr.inctria dintre m,anifesterile constante si cele accidentale sau
intjl11plitoare, se distinge intre pa.tiouiaritiiile specifice a1e fiecirei persoane Si cea ce este cotrnun in manifstErile unlane. Pentnr a satisface aceste deziderate, practica graJologica trebuic s:i
evite situatiile aleatorii si sA ia in consideratie manifestirile scliptorLtlLri jn divers situalii, in diferite etape ale scrisului. Dar mai
ales, trcbuie sd se line seama de evolutja scrislliui in raport de
4,. Scrts ti personalitdte, Bucuretii. Ed. 9tiinlific6,

205

vfusta subiectului si nivelul inEtructiei sa,le. Aceasta pentru .,1

scrisul, dupi cum este Stiut, suferd unele m,rdifisari odati cu vn \Lrl
ii dezvoltrea psihicn a individului- I.a aoestea se adaugi tull)|
.Arile de personalitate carc prcduc schimbari ln forma gi coniinrltul scrisului si inver6, tulburirile scrisului aare determili, inrap(irl
de gravitatea lor, handicapuri oomportamentale ni dcficiente jr
planul personaliti j.
xluind in consicleralie fr.rnclia reglaloare a liinbajului ca,re inflLi,
enteazi nrr numai viata psihice a individului, dar $i (]C)mp.rrla
mentul astuia, plin dexogldrile produse atit in ptranul expresi\',
cit si in oel ;mpresiv al limbajului, se manifcstd modificeri rlEa
tivc la nlvelul intregii personaliLili. Tdburirile
timl*jului scriscitit sint trAitc de logopat in mrod dramatic, iar J.imintdriie salc
permanente determini perturbajii in organizarea Si sistematizar{ra
activitdtii psihice, tensionari $i scAdreaincrederii in Jo41e proprii
- ceea ce mntine o starc de ih,sordare si strss pertnanent. Handioapur:le limbajului s.rjs-rilit, mai cu
.-ind a.ectFd \r, I
".ama
sancionate negativ de cei din jur, afectcazd
relalionarea subicctului cu colectivul rsi inteTarea acrstuia ln viata soaiali. Cu cit
deficieDlele sc s-cititului sint rnai accentuat , cu atit hiirea dramatic6, in planul personaltatii, este mal mare, iar deregiirilc
cornpcltamentale mai freovente. Odati cu inaintarea in virste. mii
als la pubri si adolescenti, mentinrca tulburirilor scris-citihrlui
cleterminA o intensifioare a handicaprrril,or de gersonalitate. Ca
atare, subiecfii respectivi devin tot mai depnirnati, nervo$i, irascibili, retinuti, necoopemnti 9i negativigti, interiodzaii, deseori
ficindu-si complexe de inlerioritate. La acestea intervin si esecurile ".olarc repctate prin rezuhdrele sl.rbc oblinLrF lJ limba :i
literaturi - ceea ce ij Iace s; manifcste o atitudine negativi faF
de actjvitatea de invdtare, in gencral- Cu timpu-l, asemenea stdri
stressanle provoaca o hipe$ensibilitate ajectivi, oonducind la instaIarea tulburerilor afectiv-ernotional $i volitior,ale, ca particdlarititi stabile ale pe*ondi6lii.
Acesta deternnina si scddrea intere.ului pentr activitare.daror:ta faptului .e mofivalia nu mai arp
un rol dinarnjzato. al actiunii. Se poate u$or constata cd formarea
motiYelor si dezvoltarea motivatiei, in general, este influeniati de
tulburerile scri-cititului, deEi ln ljpsa handicapuritor ele sint frecvent raportate la evolutia psihicn a indivjduilui (fie. 33).
In condiliile ciffl persoana handi{'apati esbe preocrjpate de afirmara sa in planul vietii sociale sau cind indeplineste activitati
ce ii solicita freavent scri-.ititul, suportarea tulburdrii devine tot
mai grca - ceea ce face ca in llnal si aibe e$ecuri rpelate Si sh
renunte la activitatea respectivE. Fremintdrile handicapatilor de
206

Iimbai nu numai ca nu duc la

inletuiarea deficientei, ci dimpotrivd. o acoentuiaze l'rin
;ceste frdmintiri se intensi{ici
manifestirile compodamentale
aberante ce se Pot ej{linde 5i
asupra pertrlrbirii rc]aliilor cu
familia, cr.r rudeie, c11Pelsoan.1' aDropiate Cind ]i 6e Pare
ca nu sint intelcii ni'i de
aceFtia, starea dc iritabilitatc
sporcste Si inhibilia se lnstal;azi iot rnai frecvnt

sl -nai dif icir. dc\ n dcr.-

#i#"rr$'"i"lii:*'.""'rJi"

' I/ Y

dcre ori de auz. cjnd ntr e\te

:?

//,/\

tp*""=

\_
'
l- "'r::::;"

t*'iirt'*illl/./\,," ".,.
ir#*ir*U
pd\r-' ' r
i i i i l j jl J .l !i i i i..l;i':'; :i .i ;' " * '
i[*-::,
i*"$l.;+ :lg=:*l-:;:i,
#i'5;;
mai u-| - ,_"'
li,t,' ,i' ,i r " J" .' "r. La_
."'
.',..jj:,i l l .l i ,j i ,-.;".

:ql,S
it*
#t"{
ii+$J,ii:
ril:
'i*-l{
i*il;tf+i"l;'il'i'?i::'"'ixr::i'x

;;;;;;;-;i,,o"".,;".".a*.,:,*t,:"ir::#{t
t:ffi

ri*l#,ixffi+,*tr':ir#:'IllTm

g*,,vfl+*X
* rxli
t*t*ll1iri:H"n".xir

ii,::""1
i:lille.
lh:";::*i;;l;x':;;:$i:;.''.i;":'.;
din j'rr'
c'r
cc'
cooperare.
lip"a
de
i/oLarca
:i
i".*.:r i" J..,r',
," i " .rorl zar" "

j ad^Diar ea Lr nPi iJr r r "di r i ; nlr '\ '( r t e

r eSdr r \ I qr r r l

207

-nc;p;r.nared, subapre,iereJ iorLelor proprii )i scaderFJ

"i
vismuluj in plan actioi,al bi mcntal.
.. Lip.a dF pre\ederF a posibjlitSlji de,ortnare a rrlbJr;rilor ,.
rimrrrt. corpldt; rr siruLiiedu.rti\- -"rarLrabil.. pr^l rr
. ,
rilc.durmase tcnsional qi intensificd faira emoliilor goc".r
_ crr.,,
ce duce la nanifcstdri de ncsiguranti fi ia aparjtia s;rrnenaiu!11,
..moor.ranonn-t .apara i.,.tah.t:
ft i- : int '".]tr 't. C':mrre.
rrtF i mdritestar' o- ilrnl^
Ll. ta u
rrrlc la alLr, de la ,, . ,
-ir
a1ra.
nu..i ,t Dpr(epLrLi
i.r
raporr
Ll .s.mnir',alid t....
,.r'r,l -r_.tirnrli
,. r'..p,r,.,i.i
d-nJlit:.ai,a r..r.:.. aff.,ar:,r rrl
/inr', in''p-' i1n{i p, ' rrLr al p pFrsoan.,.t:n r-\d.la rczJtra .J
l"tirJtLt;1, Jo ppr.andli' . ol. hond;crpatilat dp timbaJ sint
l,.1ttt.
1\'9tt *t tn,tat\1..,('r. i,.cma: retalia dinr-F crra^rer:sricjle ,rd
r,l. i , e F insrebilp d.nota rn
anLrmjl r p de pFrsonaljlarc
in
"i.Larp
rdporl LIFdo.nirarFl Lrn.ir
alleia. se conrureazdo pel\or,al
"aLr
pr r6rrr,a. brn" srrrr,iurali ur. dimpotri\a. o Dpr,orat,.ale tfagilr,
lip.ir" d. r,-i.r.n ;. I. prin dezorga{rarr-a per.onatiLar,ii;nrt:r.._
J-l ri r ir bLr;r: da scris-citir sc maritFstii rplin.,r.F t.dma dp
vorbiF - A,-r.o dr,op la inertic ni rrgidjtare. Fob'd-i lorb,rii s.
nrare! p. r'. Drar,nar\os, (ub forrnr unur tFg.ituri srabitp .j obse.
L!a rc. rrpt.a-c poala pro\nca -i aparilia rtror !utbL,rrrt Ll,.limLai,
'fum eL- J,! " ruz, Tn s:Lurr:acind se amplifica LLlhurAr;;ede
llnJdJ. .n t!rcrai, ae"1ed pot detcrm:na :n-ralal\-a unu mJt:sm
PtccLrv,.u r1 nse.i'rle er]\. nu I rma: penr,-uiompurram,niUt tu_
gnpJLrtrLur, ..i perlru e\olulia \a Ds:hira .i r...rp!io-.rcd i1_
_.iar
rlutnlcrur instructj\
-ducati\ e.
Desigur, pentru modul cum se dezvoltA;i evotuiazi tulburiirile
de_personalitate, prezjntd irnporlanli structura temperamDtati a
individuLi, in speciat r-elatia djntre prooesele narNo;se fundamentale, echilibrul, Jorla si mobiliratea ercitaliei ;i inhibiliei, vifsta,
dd,atia.ioer,.olrirca en,/. riaL-p(:hi.a,:n e|,.^ral A a..p,.
"..*pJN. in anLmrr/i parrrrutifl!a!i lcmperamc,ltrte. ,.an- lr.ori_
zeaTi in(tabil:trtea )i lrl\a de cclrilibru, rrlbrrarite cLris-^itlutui
provuac: o .x, iLdlia psihumoturie Si u aEir.rtic perma,^nre ce
dcr.gleaT: _.imai mult acri\irarca Brr-fo-leyic;.Ld allj handicapdli
are loc instalarea unei stAri inhibitive in care rigiditatea si uniformitatea este sustinutd de un activism redus in-pLan coniportament"3l. Staxea d, preivd se corcleazii, in acesL crz, .u tulblrrarile
alecli\-emolionale si (plc volilionalF Cind acesteaitua!ij se mcntin mai mult timp sau cind conflictele leuntrioe se prclungesc, ele
I Verza,
E,, Ce este logapedlo ? Bucu.esii, Ed, gtiinltfice
pedice, 1382, ps. 91-92.

208

il Encicle

croni.e

devin

ceea ce inlluenteazi

regati"

asupra dczvoltlrii

pe fopdol dcJicientelor psihicc, pot

sclit-cjtitului,
Tulburirilc
par
r
ona!
: 1ir i; : i por pr u o': co'r p'r ld'n r "
i nt^n i l :' tr dF-eral ' ile
r'
ir 'r lu: dc la 'l velul I r r '1r 'l"l
a
bi
l
e
i
i mLre\i .
" r in'r '; f ' : ' plenr l gin( lir ii a
l r ';
" '- ;- ".dli
.t" .u,," " ,1.t"
a sl2b'rie
e.
dcr
v.
le
r
pr
'.
ier
i:
srpe,r' L;ri rnr:' , I i mpr l ; \ ir Pli . a
'"
a - ; Lt r li: lo_ de \ ir I J oroh,rnLarz rcnLd at i. li\ a
in carc sa se
o adap'tare comportamentalS anticipatiln
;crmite
aceste
caracierlstrcr
t
Din
evitc riscu.ile Si situatiilc ncprevaz
dintre
prin
lcgiturii
afifl1larea
rleterminismul
rezulti
fsihologic,
i penF, ,, L. nd: r ii. pe d' o pr r ie, i 'dr a' er r r r Lnr .
rpn, , a
cctinLl
i a ,: i . na. p"o.
lla odr r '. \ t i|. nr 1i3 lLI R Zazlu"
i ar" l p'-lrn.'
conform ctreia in adapLtrca sociald inteligenia nu este un -fctor
.ur,.' FnL. ,o, ;, n r r oo, im iuar 'a r i r f ^o,
l"d1i ir . in": d^r ali'
r
'r
m
i id. pJ pe
n
.
i
,
o
r
,
,
. i fa-t,r i emui ' " na i
- i d. m , . '
^ar e
d.j r, . a
I r er dpa loPo}di a ed r '3LiJ I L 1r 'buiP
i " n.r,i n' ar
^.
i l'r
lr , r . { r r r . " 1, , 1. ,r ; r il, r . 1. l 'nbej. . '
nrmJ
toate
personalitA{i
umane
cu
dczvoltarea unitari, armonioasi a
r tr i h,'r pl a

" al a

i r c i l r i .6

\ . 1 , , r; A -

Marea labiliiate, cc sc manifesti in comiterea grclelilor grafolcxice la handicapatii de scris_citit, contribtie la accntuarea delimbajLrlui si la sciderea pexformantetor
fr""tiito.
,i"i.c.:"li
Cu cit fenomcnrrl sc producc mai de timpurhl cu atit
ri'!i;i"ti"".
loc ^ ram.n'-e ,n ',rma J dFl\ulLdrii im''ri rl" 'i de aici "
"r^"
_^du.a a intre6:i ..li\iiali p"i
\'{a1rriTarea psrhrca
. :.nula"p
"
.i morrici i- f'uenleaTa poziliv llrn' Li l' p'rN rlire 'i de rcprFR'(tur ri g"alrc rr la
/.-rarp, .afa ^^ cortribuic la oFrlp,lJr
audili'"-\erLdlo ir
rr
simbol
r
dc
transpunere
Dosibiliralile
lcla \ irJale-scri.e. trin c"ordoraroa mai"r buFa a miicarilor' sc
realizeaze organizarea act lui gra{ic, iat prin maturiT-area.psihice
se lnrgeFte iimput vizual qi comprehensiunca celor scris-citite
H. Wallon a\''ea drptate cind sublinia ca migcarea trebuje privite
ca facind Darte din ..ansamblurile care resp,|tnd actului'i. pentnr
cA ea este instrumentul acestuia. Organizarea miscirii s face pc
r.dr I d'rralr .,olarizarii cnpilului .i a.Fr'r5 perle'l'6re nu se r+
dL,cenumai la formele irslitutionalizate, pentm ci jucJl. mer"ul.
activitatca, in Cnera], devin lormc optime ale elabordrii ii dezIoltirii
a.tivit;ti1o. practice si ca atarc se impr,imd o mai mare
finele vcrigii exc{utorji in toatc domeniile de activitate Pe lingi
I zazto,
8 ' Ad o p td ti o n so ci d l e r l e s d a b i l e s ,r e n te !!,
neuropsXchiatrie iniantile. n.- 9. 10,r1969.

i n R e vu c d c

209

factorii intelcctuali, factorii afectivi sint mai prezenti cu cit virsta

,nplul, i cstp mai m:cd. ..I.) sfLhir. noi _.rim ca f;ctorii inrete-tuali si afccti\.i intervin Si ei in actul scrisului. primii. Dentru cii
pprm:l u nai I.una preliziL na a gesrlrrilor si L, prcgat'r; mai rd
prcrb.d rraTer.a trcr,uio scric:i (urcuri prea rcpidd ta!; Lu posibiIteflc motorii, ceea ce duce Ia dezorganizari). Ceilalli, cteoarece
copilul crcde intotdeauna in ceea {re lace ; et poate ab;rda scxisul
,,r. u dr;rudinmai mulL sau mai pu{rn puriri\a, i^ tunc!ie de formi,
rprnllrror \atF .r :.oaLa sau.r fam.]ia )i in lunc!ic d. rl.dcliit.
sale la1e de prcpriile-i dificul'titi( r.
Doud problerne se pot pune in mport cu ceic aritatc pini acum :
!. Llac.r.drro^risri(i1,. bio ogi.e
p-ihotoe;ce,sp.iitic" Lrn._ri
"i
.nL'n jl \p\. i tt r. r'Fa,,dpoljtiv saLr
neAaliv a.tul s.ris-ciliLuir.i
ori allfpl *prs.
scric,ciliL -i cex ,i
^. ral-ariese srdbilc.rc
b. da ii Lulbrriril. \,r'"-.ir:r.rlui au o 'nrra
ac!iLne nFfa\"oroill]asrpra prsonalititii lrmri anumii scx, oodrpamtiv cu altul si dacA
este aqa, care sint facto i care favorjzeazi astfel de situatii.
ln ljteratura de specialitate panticlrtarititile de scx sint cu totul
cpurad.. rrp.rtnLH la l:nbaj. ;n gencral, .i Id scris";r,
, In \pecial.
lTinlra ,,i .dro men iufeaza d lFr.nrelc d ntrF s^xp, rdporL;rc .d
nr\.orrr ri..rlui. .o numirb Ajur'dq rcrrJ .i .olJLoral .ri; carp apr._
.'a ; ,;' prugresLrl.T:.r.1, i la ere e,r. suL.rior t"ti cjo ,"] rl
biietilor, lidnd scama d mislLritorile etaborai d ei. Accasti
.'L'dlie u dpli,d pr.1 zc\eedcr fald. ou r- ni\e. rniJtociLr,lind,
sa s,flc d lei,u ,. bE'al cF ar. un grdf sm t,un,:dr J, .a ar .l
un nilel mijlocilL scric ca o fatd cu gmiism stab. At doitea fapt
pe care i] iau in consicleralic, pentru cxpljcarea situa.liei respective, este acela ci dupa zonele de vhstA si sceri. fetcle Dosedi un
avans de $$e luni pinA ]a un an asupra bdielilor. ln final, autolii
menijonati conchid cd este vorba d o precocitatc efectivi a fetclor in raport cu bdielii si nu de o diferentd
negenetica...
"calitativd
Pentm a ne da seama de dirnensiunea fenomenlrlui
si dacd obscr\d:iil" Iod'tr ,LrrcnF. o-sfsrurdtF dc-a tJneut mai inut.or ani,
("re dc dtriFl ne-r I conl'rmal srppriorilateajFr.lor, 'n r.lul eratoleyi.. a"Lpr" b; e!:lor. am apli,dr un (he-riondr oe c r,_uindea
saso
-ntrpbari , I ia,oLr . ri rro rrale a"uprd a t050 in\drarur:(r-). ru
FxDc.:crti d. preddr. inrrc 5.i 30 an ta cta!tFI-tV ate ..ntilor
genFrdlF.I' d,, .t ,1rc.lio.ar dm sol:cirJr rdspun" Ia urm6rorretc
inlrFLari : L
rapd, b,ierii
rare
"irfnlco?;2
I A juria qa crra ,
J . , de, Auz ias .
M . , Deh n r
A.,
copilulLi, t.l I, Eu.uresli, Dd. Did. $i pcd., lt8o, pg. 115-116,

210

scriu mai bin, mai frumoE, mai lizibil $i mai corect, felolc satr
bhietii ?; 3. motivau respunsllrile d\,. la intrebirilc 1 ii 2 ; I din
punct alc vedere motrjc fi psihomotric, care sint mai avansatt,
biietii sau fetele si cle cc ? ; 5. in general, care au o dezvoltarc mcn
tali mai marc, biietii sau fetele'/ Si 6- enumerali factodi, mai importanti, ce contribuie 1a formarea deprirrderilor dc scris-citit.
Crcdem ci o analza dchliati, pe lntrebiri, poatc constitui Lrn
inalicator clc bazi pentru fenomenul studiat, mai ales cA avem in
realere cxperienta relati\' bogati a ca.lrclor didactice chestionate
, .u"r,r.rt mar- cl.. ,opii 'r;.LrJ:ii .i
i .la d.eslea. .\'rlFl.
^dL.d
ia or:m. rrr"oar". C60/0rl n cor ' F'rio dri ra.pLnd na f t rr"
7 o
mai "apid,270 n. I J., raipLr r.n iaro""n' n;'' iur. rr
a
iar
in
ctaselc
mai
repede,
scriu
{etele
afirmS'ci in ctasele I-II
III-a $i a lv-a, beieui. Ni se parc deosbil de semnifioativ ltimLll
rr.pu r. dir Llora moti!a: p e o parl^ " rt:rnd ul 'pr' Jrirla
n.rslre F.lr:urale a.upr., In, merP n'mlr da elP\' ' I pr'vrre
nu atit la o depe;ire a felclor de cehe bnieli, dar o imbunitifre
substantialA a Taiismului in Ceneral Si a.rclterii vitezei de scriere'
in sDecial. ceea cc creeazd imp?esia unui salt, jar pe de altir parto'
la br:ielii de I 10 ani sc prodttce un salt calilativ 5i .arrtitativ in
toate planurit vielii psihicc (mai cu scami in limbaj) si se manifeste; cresterc evidcnte a intexesului pcntru activjtatea s.olari
In al$ ordinc de idei, existd !n av:r1rspronun'Ft al fte1or in domeniul motrl.itefi ce sc manifesti inci din ontogeneza timp ri.
ii carc drreazi pine pe ta 9-10 ani ii chiar rnai mult. Pc ]a sfirsiiul perioadei Fcolare mici, migcdrile baieiilor si motriciLrt.a lor,
.ictcrse p.rfectiorazd, in genLxal, mult !i sc ci$tig5 in finle
grafismului.
pozitivc
Accasta
imblLniHlirc
si asupra
minind efecte
generalA, in planul motricitilii, dctermini, in primul rind, o cre)
rFrF d irpz i dF !.r': carp :n a*' mitp .iLralii se poat. rP,li,'a :n
in accste cazuri.
.letrjmentul ostticii giafjsmuiui. Dar chiar;i
dupi o an mjti perioade de scfis mai pulin orclonat ti lngrijit
incepe sa sc manifeste,din no, preoNpnri pentru linuta si frumLlseleaSraJicA.
l,a a doua intrebare,710/0 respund cA fetele au, in gencral, un
scris mai bun decat beie$i, 130/0din cei chestiorlati considex:l (ri
biictii sint superiori fetelor si 160 afirmi oi dcfi lctele scriu
mai bjne. mai coreot. nr,ai tuumos si mai lizibil in primelc cloud
clase. in clasle a III-a si a IV-a, baielii, chiar daci nu clepiscsc
fetele, incep si scrje tot mai bine, ajungindrFte dnr urmi. Maioritatea cclor chestionali subliniazi ce fetele i5i mentin, P'r tot
-P'ti
parlur ul \i-\rFi ?.oldre mi.i. inlP"FSJlper Iru F-tc:'J \i
I rdinFr ri- rlui, reea ce .or,tirLio un fa.tor lori|."or 'n l'. \uL-

tarea;i perfeclionarcaabilite lor grafice. Fiind mai reccpti!( 1,

cerintcle nonnative ale procesului instrl@tiv, fetelc ajLrns rir I
insu;cascd ti si respecte mai bine regolile gramaticale. Ca rr1,,r,.,
se dezvolth motivatia irlterioari, ca Jactor dinEmizator, penlr| ,,
tivitatea de invelarcFoarte interesantesint motivaliile 1a intrebdrilc 1si 2 pc rrrr,
lc formuleazi cei chcstionali.884/'0 scot in evldenti o serie.lo (
1it51i aie pcrsonalitilii sexulrri femenin, oa fiind dominatoar lxl
tru virsta ioolari tnici ii care. in fapt, jmprjmi activiiilii g.rll,
o linuti genraH mai buue. Dintrc accste caItalj, sc rmarc;i, i|
primul rind, ambitia mai maro, conntiinciozjtaica mai pronunlat,l
sensibilitatea deosebiti ;i poslbilitdtile mai bune alc fetclor (1,'
rioncentrare a atentiei in toate domeniile de acti\-itate. In al doil,,.
rind, se relevd faptul cd fetcic sint maj ascultdtoare, mai liri:tit{
fi mai binc adaptatc la cerinlole vjelii taolal. ln a{relati timp, dt'
sint procupatc clc obtinerea unor note mai mari $i de ciiliearol
unei aprecieri fa\rrabilc pentm a lace phcere pdrinlil()I si inrri
titoarei. Unii djn cci chcslionali mentioneazi $i o concluzie im
portanLi peniru o.ganjzara proccsullri instructiv. Numai in prj
mele doud clase voluinul cunoftin-telor, relativ mic, permitc cdll
catorului ;i clevului s:i acordc scmnifioalia coruspunzitoare scrisoititrlui si formirii deprinderjlor rcspecti\'; apoj, prin cycstcrer
volumului dc cL-Lnostinio
si a num:ruLui marc de t,me,ce li se dau
copiilor pentru acsi, timpul nr ma; permita prrcupiri pentnr
estetica grafismului - ceea cc lacc sd creasci n mel.ul eroril,or
bazate pe confuzii, pc slrbstituiri, pe defomiri fi pe plasarea inco
rccti a grate,rnelorin spaliLrl paginii. Din acel.5imotivc, copiii sini
oblieati si scrie tot mai repeda pentru a putca cfectua lrnelc dato
!i pentru a loa notile in clasa. Or, aoeEsti rapidi'tate, pe fondul
unor deprinderi irsLr{icient consolidata, determin5 o sporire a numarlrlui de erori, nercspeciatca iD totalitate a reeulitor Crarnaticale Si o slabi p.eocupare pentru lizibilitatea sltisului. Rczoltatle mai bunc, pe linia formlrii ti dczvoltdrii acti\.itelii grafole_xice,sinl raporiale de citre cci chestionali in proportie dc 690,/0,
atit pentnt fete, cii, si peniru b6ieti, la bogetia limbajului oral, a vo'
cabulaNlui si a posibilitnlilor de operarc in plan concepllral. .{stfel,
se releve cd cnisterla un i l'ocabxiar bogat permite copilului nu
numai o insufire rnai rapidi a sc s-citituluj, dar Fi evitarca unor
gre;eli ce sint caracteristicc perioadei de formare a deprinderilo!.
Respunsurile la intrebarca a p.11ra par se contrazicd faptul ci
fetelc sc prezinti mai bjne, in planul grafolexic, deoarcce 520
din cei chestionati indicd o dezvoltarc motrici mai buni a bnieti212

lorlDaca avem in rederc ccle afirmdle pe par'ur\'rl lJ(r;rii r"'

prlvire la reldlid nFmijlo.:la dirlre dc7\'ulLaredmolriL; >i psilr'tdeprind'r'lor oo s'ris. at rnci ar insemrrJ r'"i
fo..".",
ii-tri.:,
"i
prezenrd
.cl pulin la aceLa'i nivel cJ fr telc sa'l
putea
baic!ii s-r
chia; mai bi;e Ddi mL'lti din cPi chesrionati'nolivea"a delvoltdrtll
motr;ra a baielilor, in a!ans tale dc 'ea a fetclor' prin acc-ea-ci
bAielii d;spur dF nui mJlla .rcrgiP o-i \irr mai agitaii prer'rrn'r
iocurile.u mull, miscarc, in rimp ce fet lc sirt md' paaiv' "tldr
iinistilc, mai tFmpirdre. Noi am mai srbUniat c6 nJ lr'bL'ie rorrjoruri Ll'
in"lina\ia
d. agita\i.
furnda(ao careoai"
"i
-'p-9
-13r.
mi:Grc cLrdpzvol'dre" moLnrie,a:a 'Lrm ni tormclF de dumrndro
rclativi a inhibitieLi nu pot fi puse pe seama lipsei de agilitatc
motrice. Crcdern ci esta vorba aici de doue aspecte mai impor_
tante : pe ale o p,arte, influentele educative exercitate inci din
onlog"n?'zar'mplliie a.rpra f.t.lor in (are se iDsictbpe nc-ce"itdde a sc juca mai domol ci carali'rFa
toa ie a Ii
.rergiei \prc-u'tini"rir.,
arumitp a.li\itili ocupaLionalcmai dFlicalc. dr pc
dc altb pdrrF, irsa)i frdgililaled lizicd Dronunlatad lctelor -lF rm
prima o . inporlarn mdnifesla'a prin miscari mJi finc :i mar"lcnre
Ac"sr. a.p""L" ne pot lamuri asJpra rd.pJrsurilor datc in Id\ox
rea hJ etjjor pentru acpdstavirsli, dar "r sigJrdnla ca mdi lirzitr'
.rdalii.J irarniarea in ani, bAic\i pot capJta un avans molric fade ioc si clc drririr;1il; pe care le deslA:oara Tntrc
torizat
'i.r,*rii'"*fi, carc aL afirrnaL sup'rioritalea mnrri'a d fp
'rii*.iii
telor asupra beietitor, se numare aceia carc motiveazi raspunsuriie lor D;in activitdtile de dosen, decupaj, modelaj si de doitotie'
activitid ce favorizeazi o mai blrne dez{oltare motode Si o sporire a fjnetei in miqceri.
r .'n.Fa rFlevA, in proporlie de 5800. fap4Lrl.'a hiiltr;"*"
oeielii aLr o clFzvollareminlala srperioarE fat6 de 'ca a letelor'
mI
de
observalrF
gifflire.
Lrn
sprr_it
au
oareccsinl mai profun/i in
dez\ultlt .i tre. mr' u'or de la aclivitblilc con4_/te la cPle.aDstracte:2i i nu fa( deosebiri inlre leie ii bdiFti' suslintnd.'a
Iorul dcpinde d. prco.uparea adullilor penLru.-trrffrlarea
"J'Lrvrt;rii osihic si..a alarc, ci au o dezvollare smllara. lar luv ' srIrL
J" oit"." .a fFtcle aLrur avdns mai marc aslrprr ba:elilor- n'east'
grnd re, r
\irualiF n,r .ontFazicp nici pF deparLFIegilura dintre
oecaraJ
orPcrP
vcdere
un
.it
in
.u
avem
limbaj. , Lrslit mai mult
ccr'Ptiri
psihi'e
Prin
functii
dezvoltarea
anumitor
;;;tri:'6;'i;
exoerimcrlale ade.vate. noi am demonstral ca Ia virsta smlard
de ili;Ligenle baietii ob\in performan\emai Lun'
i"-J."*t.
*it,
prubeledc limbaj fetcle s-au dovedil sLperroarc
iar
la
de.it fetFlp,
biieiitror. Am explcat atunci aceasta sitriatie prin sttoct ra mor-

:r3

fo-funclionali a cop;ilor respectivi, prin particulariteile p.,){r.,rl

lui de creStene,prir) plasticitatera sistemutrui nel-vos central, t)rlrl
geneza dimodismuhi sexual si pdn oapacitatea de reoeptioni .,, ,,
influenteLr inshrctiv-cducativc t.
Cu toate ci aprecierea favorabili asupra hiietilor dominn (lir ( LL
selc cadrelor djdactice chestionate), din consultarea cataloag(1,,1
tcolare rezul$, pe ansamblri, cd beietii au note mai mici decit f,
iFle..Din disclrliile purtate.u inv;tarorji.cre au apreliat (d fi.,l
mai bun; dcrvoitdrec minlal; a biielilor. deti lerele ob!i"eaL, I
tu$i, rczultate Scolare mai bune, a rczultat ca acttia nu invali tr
misura posibilititilor, sint mai comozi, mai putin ascuttitori, rl
au Interesaconturate penrru :n\5raLur.iIi, in gcreral, nLr sinr.,rl
dF atenli la l^c\ii. DrD; opinia 5Libi.(\ilo h*Uo-ari din a,." r.,
categorie! se remarce intereul deosebit al Ietclor pcntru obtinc.c.
Lle rote mari. pforrLl mai marc dapu\ d^ etc. p.,iLllitjli cLrperi,,r.
cte concentrar a atentiei ii o mai bun6 rcceptivitate in insu$ir.,L
runo.1:n(elor.tavuri/a,a ii dF o.o ddiU dis-ipli ard. mJi ,,hrti
brata si mai UldonaLt.
Ultima inrrebcrc ta td.od) tr fosi pu..1 nu nJmri .u scuDuL, ,.
a ledFa crr. :int tacr^rii .e
'onrribuie tr lormdr.f, dFprinderil.I
de scris-citit, dar mai cu seame
cle a s1trprinde in cc mAsuri fac
lurii dF per"unali[ate.inr luaLi in ..rsidprdtie in a.lut
Crdfo-hxi
Deri literdrura d. spFrialilaLpn- .F a,ordj imporranla ,"Lrvenir!,I
Iormdrea abilita\ilor d^ sr.r'sririr. am p.rlut con\tdrd cJ Jneto,a
dre didacli,e n\o.e, frecv.nt in reusitd sau in etecLrlact.rlui grp_
Io-lexi. trisdtur:lc rFmDeramcntle.rctaria d;ntre aprirudini "ari
9i
tudini. .ara.rcri"ricile .aracleriale. dirlrp care un ;ccFnr deoscbil
s-a pus pe atitudina fata de activitate $i pe existenta unei motivarii interiorre .orrurdrp. Alt. raspun\uri La aceasraintrebare sLbUniazi rolul pe cdre
arp (\)nrrbtul permanent al invd\atorutL,i
qi tratarea, cll exigenli, a ele.vului, comportarea afective
$i apropierea de elevi, de'zvoltarea vocabularului
Si corectarea eventualelor tulburrri de vorbire, exerciliile frecvente ale scriere $i citire,
creerea, la elevi, a confortului psihic in raport cu activitatea ale
invAlare, in general, si a s$is-cititului, in spcial $.a. O remarcd
cu toiul aparte o merite sublinierca unor cadre didactice cu pli\,'ire
la necesiLdtpadFzvoltbrii unu' .limat social in carc sa se acordc
mai multi importanl; timbajuhli 9i si se formeze, la copii, cultul
pentru vorbirea corectd, frumoasd, bogatd etc.
r Verza,
E., Conduitd oetbald a tcolatilot
pC, 126.
Ped.
1973,
$i

214

mici, B/cfesfi,

Ed. Did_

Ca o concluzie eenerala la anchta noastra Si h r'l's(rvI'lllli'

desfagurate la clas6, se poate desprindc Fi ideea a$a-ntrtniirrlrrl r'li\ |
Pygmalion. Acolo unde invdtdtorii erau convin$i dc q{rlit:rl(ir lxl
sibiLtatilor celor dou.i sexe, in formarea deprinderil(r (lt s( fir
citit, se poate constata, datorite preocupdrilor jnsistentc li tirr)rlr('
fatl de toi.i copiii, obtinerea unor rezr'l1tate rclativ asemtiDr'rt("'n
si in1'ers. cu cit convingerea ra mai fermi ci o anumiti caloJl')rr(
dispune de posibiliu!i .nai mdri Jala de (eablta. cu atiL dif' r' r'!el; erafolcxic. Frau mai prPgndnte A.Fasta s. datorPrl' 5i l'ln riui ci a"elor elpvi care Frau considerati . I p.-ibilirili mai In,fi
li se acorda mai muite atentie (chiar ncintentionat) si erau soiicitali sA raspundd frec'\''ent-ceea ce este deosebit de importani
peniru aceasti first:. Desigttr, prjn aceasta nu mjnimalzem diferentele specifice pe care l-am analizat mai sus, dar dorim si subliniem, in mod expres, cA in lomarca deprindrilor de scris-citit
rolul in!'etatorului cste decisiv daci dovede$te pricepere ii tact
pedagogic in tratarca diferentiati a ekvilor, in fun4ie de particularitatile psiho-fizice ii de pemonalitatc.
ln gcneral, comportamcntul verbal cuprinde toate formele limbajului (deci $i cele ale scris-ciiitului) Si in cI rranspar atit strllcturile intelectului, cit Si cle ale personalitilii. Ca atarc, orice formd
a conduitei verba]e creazd imbolduri sau intentiuni, bazate pe intelect $i pc caractristici de personalitate, in care domind cIe afectiv-motivational,e Ei temperamentalc (fig. 34)l(De fapt, nici limbajul
ti nici Iimba nu au inglobate in mod nemiilocit sisteme de l'alori
lingvistice sarLsisteme de idei, aqa cum nu contin nici valorile personaltetii. ln schjmb, prin manifestarea conduitei verbale aceste
valori sint rprezentate Si transpuse ln cimpul social, iar odati
produse au un efct circular, influenlind structuiile psihice ale

Fls. 3'{. Compo anrerhtl .a.

tu,re.lerlr

nnrc ilirnriarc

ti caLrrcsrc{rlnln -\l\rorl)

2t5

subiectului. Abordarea compodamcntului verbal din perstl,l11,l

intelegerii cA !,limbajul uman este un lucru subtil Ei compl( \"r,
parte organicd a tgtalitdtii psihobiologicc a dc,v',|
iar vorbirea
'o
lui 1jnran(: creeazi viziunea integralisl:, ,l
tirii Si comportarnent
compodament1or, in general, in structr.Ilile personalitdlii.
Daca am vdzut ci cste evjdentd influenta structurilor de p,r:i'
nalitate aslrpra scris-cititului; trebuic subliniat cd Ei activirilil,'
grafo-lcxie jnlluenteaza pelsonalitatea. Pentru o mai bun:r ,1,,
vadA in acest sens, vom menliona efectele negative ale tulburilril,,l
scris-cititului in planul personalitefi. i,a astfel de efecte se rch.r.,
mai mulii specialifti. Pe buni dreptate se considerd ci tuLbur:rfil,'
scis-cititrhLi, ca toate handicapurile de limbaj, creeazi difi(|L1li;,li
in integrarea sociah ce pot deterrnina comportarnente antisocia| 1.
ca efect al trdirii dramatice a eEecurilor $colare ;i a situatiil()l
stressante permanente pc car.e Je inregistreaza. De cele mai mllll,
od, logopatul poatc de\.eni .,rebets sau descurajat a, pasi\., nep:l
sator, opozitionist, retras, inchis in sine, inhibat etc. Cl. LaLnrr\
subliniaze ne.sitatea corectdrii dislexiei 6i djsgraJiri cit mai (l{
timpurio pentru ci, pe mesura inaintdrii in vimii, mai ales la prr
adolescenti Fi adolcscenti, tulburirile comportamntale se agra
veazi, imprimind personaLititii un caracter nematurizat, agrcs!!
!i opozant in familic ti in socictate, deoarece insrrcoesclerepctair
inllumladld .egaliv srrr.lLrrilp psihi'e.
Particularjtnlile tipologice ale sistemului nervos central ;i alc
personaliEtii, in conditiile eiecurilor repetate ca urmare a tulburirilor grafo'Iexice, pot imprima comportamentului anumite caiacteristici pe directia dezorganjzarii activititii fi modificirii structlrrilor psihice, a creFterii anxietalii, a deprimirii $i impu-lsivititii.
Aaeste handicapuri sc adaug! la diiicultitile existcnte de adaptare
la viata S.ordra,prL'le.iondlari famil;Jl;.
I Miller,
G, A.. Some Pr.lilninaries
ro Psvholinquistics ln ,.Thc
psrchologt, ol languase. ihought, and irstruction'.
red. John P, de
Ce.ro, HoLt, Rinehari a.d Wintlon London, Nc{ York, SJdncy, To.
: G o I d ma n -Eisler,
I r i ed a, Er pet t nent s in s P o n t a n e o u ss p e e c h ,
London - New York, Academic Press, 1968.
e T rojan,
P s ac hohlgiene und. Lagap. idle , l n A k t u c D e P r o f'e lix,
blere
der Phoniat.ie und Logopadie, vol. II. Basel, Ne$' York,
S. Karset 1961.
I Launay,
Cl., Dlslexie .llsarthographie, 1n La Press Midicale, nr. 14 St 19, tomul ?3, 1965.

zt6

:"tru4ii{#:u${*f,

*.+*ii*+*$f**$
*

r*t*jr**r$*ru

firp**l*#****
-;:iTriJ"lJ':t'"ff3tTiit;

"u

u.*"n. tolbuirilor de personari

a;**Hili*l4tt{g;i1":
*B:'i5:".'fr;'fi
't'"J?:l
:'"i:"tr

nu**firn'l*P

ffixe*ffix'*
chez les cleI Verza,
E - , P a tti d L l a r i ta s d e s troubles .te Pesotuolita
s'ie
soctales,
sciences
dcs
roumaine
,iicierts int'el?ct!ls, i! Revue
ile psychologie nr' U1983.

2t7

ga d ri , i l - . au. par r ic J ia ri l Al i h
s p c c i fi c e . d e l e rm i nare .l e sl r .I| .,
ana ro mo - t r T r nt ogr . a s r s l s tp rn .j t s o .i o _ c u l tu ra l , care i mpri m;1,,t.r,
pu f,1 .d o r edpr c ps ihn l o g i .. d i fe re n (i e ri d e ta u ,r
i ndi vi d ti ,,tr ,,
.ncerL:ri
l n I l e ra t ur a dF s pe. i a l i ta F s e , L rn o ..,,
d ts
ori ,, ,.,,,
"
e
ri
.
c e ,-rmi ra. r F diagnus ri .a re a ti p u tL i o e b o a l a p \i ,:La
a {.r' rJrrn.rt ,l
pp b j rzn
" . r is . r lLr i. A t r e i n c c r,i ri a u \i ,/a r s ,i p J na i n cri d;nrj , !.,
m e r,l Fl c , um L. e at c s .ri s L rtu i p c c d rp g o rj i d o n oti p.i ni ,n.
i ,r: ,i ,.
ac .ste .F@r c ar i, s t nr i n te re s d ,rre .\e l c e l e c ru a re dp H .
l ,.,rr, r, . I
Hdline dc cobineau care au urm5rit, din punct d;
,"a*"1
metric, 11 clemente in scrisul mai multor Lohavi de
"."i
schizof-rcnit,.
para r o i ^. m d ia. o- d. pr c ri v i o ri a ,e l o r .u j n ri rz:Fre
afe.1;\a si ,rLf i. icrt; d c , r lt et p, r . Ca u tj n c r s a p J n a i n
rn \i rtsre r , , np' . . , t c g u ri i d e b o tn d v i p \i "h"ii.id," " ta
" i e;;;i
;i .;;;,,
a u tori
i r,.sD
e,.l i vi f,l .
pxrrr.. ce ri c lar . a
s i dsL p rd r-u i Sru i r d e e p i L e pri ri . Ld r.easra ut_
r rrrd .'!te g of ip de Lol-a \i , a u fu s l c v i d e n !i u j .i l 2
tJ.rori sem,ri l i _
. er . m F d c p i l e p ri ,:to r S _ a a j In . l a con.t rTi r .i
daro
rlld p re /F nl, , ae\ t nr
tr.to r' i n s , ri s In tr_ o i nLmi ra oroD urti e

ridsrosr',ur de\encd .er, :n Tsoo din ..,,""t. ";;;;;;i

i;;i,.iii"
asemdF'rr'iaro
.rr ,ost f;rur. de s pri\3r: cl a L!rmaril sr surprindi- clementete comune in sindromnt
.1 ;;G;.,;iri;"
schizofrenie, utilizind metodele metrice srafic
stai;stice
fi
elaborate de
Thea-Lewinson r. Dar Si infr-un caz
in athrl
Ei
*_
7cr\a.' r, pri\irF ld .-rrirJdinHd dirBnozei prtn ".,oi=""p";-e_
ps rr."opoJr,ye ld a.ellir se p.odu. mod,tirdri, f(lJti\ . U"J"Ji
irL(vent
dre grol|lr-r,I I n ILrncLiedc star,d d..szinararcla rn
m"ment dat.
Llc d.!pol iir r.ihi.d, dp
"rdd ul obosotiisau s rrmenriuldr, uc fetul
cum s+ | ,,dihn L eLc*SJ.nLr
Lr:r;m ,a $i rivet,rt a" i,jirrii..,
.ir_
a dFDrirdcritor erJ u mororii Si riv.Iut rLtrxral
"i
d, \ror.\irriu, poL Llcrrta p^,Fr.crarnr. l- rdpt,
Lu(naj rrFsrp mo_
nrll ri al. ;rrIi: m,.Jui.("
-e orod,r in r,.uurarilo p.it i"" :" ,r"._
,its d, ra,.torii m-nriuna,i mri ,u.,i .t"
"\,tr;i. L;iii ^..p",;,",
LlenolErFlrlid dintr,. iFr,uraijtitc
!i scrr5.
'". pro.c\rl rcrapiei r., Lperbror;i. rrFuLie
lrdt] i.. .o.siLlpralie
rordr'rdtealdcr,,rjluf .are por Ll.zorganill per.onalir-teJ,
"di,:i aiil
cer care provoaci comportamente ce se incadreazi in marea
psiho_
palulobiP..il 5i..i fdr. sinl .erLndari
ni care du. la modificari.
m,' pulin grave. de Iipul .eloj- din p.ihopalo.ngiamarsinaia. Asd
:af. rp.uDArarearre/r. c sa \'ilezc. in FBdlam6.rfd,."r,erarea rri_
trr;r;lor,le. limLaj )i inta rrdrc" htrrLt:,
ap riior de p, r\on,ti.arc.
a( ter \ /uar. ,rpa pFc,L",,i\'a
jn
^umar
-.ial:z;r.:. i1t-drdr:i
acr.rldte si del!u tared pshi.d rrmon,ua.a.
NI.roLlelcsi Dro.e_
rC i ta i dup! A t hanas i u ,

218

A., Op ..tt.

fielarui
deelc lolo-ite \ur ti adaplatpin -rapurr dP indi\idualitdtea

j,::'l',l:"1:,:l'::i"
il.n":i';l':l:li:
l"xllli.1;,i*:",xi
;"m
;;i.',;riii.
;;
;;;i'
"r'"i"nra,

lI il,,"ri:i!:ff;il;l
-t..oiilf
ii'i")i"r.:-.
iJ'ii'a'"i";
lilii
il;ilil#ll:ffJ
ffiJ,:""',J#:',Si',
*F5:i,i.t?"t:"#t1';a

personaricondiliilorin carese
pe
deosebit
accent
'rezvorta
p"'i"
t.L.,' i"*t"ligi. iiii"til"a
-ereditatea
-un

j':?";:1iTi3l"l"#
il"T"gxll*"*",:tiB:"ff
'*l*1""*,:sr:":: 3;y"
::::,m*::
t'":::*:t*:i:"1i'flisl'
C\] Jeicrmi^a "labor:rea de noi sisteme compor{ament"-"""'iii.'ie inaiviauautatitespe''ticc si s' lurrnFaz;
"ur". rot ma per'o,ralc PpntrJ a ave:r viziLrnea^omDrera
-i*i,,]"'r",i" in con\rderarie
"n-oortr-.ni"
nLrrumai LcbnurilF
i,L*i""-iiii:ii

;i;le';",,"
Li. i.

""
.nti ]" o.L" l neni ot" .

d ar si ccl, e j"lr lect uslF, m olivalr or al_I I Fcr r \ e ) r

r u loc- dcpr Jrol i i i o-al e. :n .vol u {ia st adiala m ot i! a\ ior al- aI ecliv'
valor
r ca I n car P
incir
L;
lur
a
cu
sari p, rmarentF spr e o m ol'var ic

J':l'"]:.
i:hr.l.l:r:liil,,li,,':l;l'l::;1"::lll:':'.'l;i
"iHi::iI
"a';:;:::i,Ii"'llif:l'"'i'l;.n[t'::".,
fll,*;ll,l
Aceste capaciLari\e diver"ilici o'
.;,;;l;;
a
""mi,..t.'r'.iritu'
masLrr;irairrdr,i ln vir"ta si acumuldrii de noi ruroqtinle. rn 'are
ed o imporianle majora D?".nlty
' ),ppri.nl" D.r'onala are 5i
real z.rea o..stur de,'iderateesl" nFvo;p.printrc altale' dP Inlececa
eriratca limhaiulL!i. de jrlatLrared I ulbur;rj lor grafo-Iexice'"
racrrrla
flrllura
cesulLri
ar
donh;,1^
ale
reb:lnLrite
cp
IFr"p,cti!e
lind reiari.rr.ei. (Lr mcdiul inconjurdtor'

" ;,:il:"; r;
*oi,,oJl,!#.1?i3:[is
r.::::i::l
""""ia",iir.
constara
nevezitorilor in braille, vom
i; J;;;;.

., r: ;l i; brarllenu este atii dc personalti in ee-

:'::rii
*"il:lfl:'i#l:"i'.Jl?lli"o::::l:il
rl*
l''
:.'it
-i.i.i,riiror
disclrr'iuncr'
sint:
cum
personalitat'
dc
i"ai"ii
"i"
in.linalia Si djreclia lor. tra:Pelegralemeror_tr
forma crajemelor.

;i ili:ii.liillefffixl'il:,if"i;;','i'I'l
:1::-t,':,i-'t'
:",:":
1$ciricp!.
U , Ve r za ,
Did,, 5i Ped., 1981.

E,

Psi h o l o g i o l ttsi e to r ,

Bu cu "l tt'

Dd

2(9

tare. tdtieabilitaLc,timiditate. spiril asculit, st6pinjre^de sinc'. vointi:ldLt, re?isteniasc6Tuta(la presiunemic;) elc l' ar'r rr^nurc
irst;uctivi-edLrcativi,'d \i cei ai 'unl.'iri in
",nria".alii'factorii
ciitiilor de viata ai subiectului ce pot influenta, la un moment 'iat'
calitatea scrisulLri. in general.
res.rlilo"r loAico-Prarrati'dleli cdliratea'on{inut'rlLri
n"'"""r**
(cll'L s(risc -.nr Lrn itnici'r al ri\FlJl ri de 'lPz\ollare'psihi'; Jl
.Jlrura, al po":biliUtil, r dc m' morarp si pasrrarc al
srrdrf;'i
""
itiienr"' sirairli
5i' ;magi.alici al 'Larrlor emo\iunal-al"'tite i
o.,oncertrare d atcntici c1'. (drP rc.rorirari"nal', al ,dpa.iuiii
-evotutia
insianF,
fle.tn, in ultine
$i dczvoltarea personalita i Mai
dealtfel Ei citirea,- suferi
acest rjpbrt,
."
jn e.a"u
""il"tcu,
""t
c;
"nl-a
moLliti.rri impurLdnt'.cie cdre trcoLrie rp lina 'onL atit
progre\elor
rcalitu,rea per.oni,itatii -.riptorulLri.(it si ir alalizd
/dtF in planLl grat.' l"xi.. ;n spF'ial ri aL ( mDol-ramentulLri
,\'rbal. rn ser^ral. Uoditicdri asFm;nitoar. "e p'Jt prudr'r \r oarorit; !irs'ielor. mai ales dd.5 ne refFrim lJ 'ele de rFgre'e ('n'l
intervin deregiAri cLr caracter biotogic $i psihologic ce i$i pun amprenta pe comportamentul grafo_ler.ic
' i" i""ltele".u acstui c;pitol, tinm si mentionam credinla
noaitra cl arg.rmentele adusi in favoaiea relalii dintre scris-citit
ca
ii *."r""ri,""t" .rc"aza o v:ziun^ complFLt dsLrprdlimbbjL'lrri
cFmrrrrrarn
persondl:trte
i.
$r
mLrlLipll.
nro,os dinamic. L( val.nlF
inler'or maiorc jn ^ompoflJmcntul Jman Gcrerd limbajului se
corrportdmPnlu
cu
reglaiul
aiti.""nra "u eiolJlid persoralir,rii 5i
(n
Li uctar; cu lmnJormarpa lor in modelp actiro 1i,o^:li'ntF.
factori cte anticipali in elaboratea viitoarclor comportamente ir
dezvoltarea structuriior de personalitate.

**$**$ffi

$-*$$l:$s+#s#**wii;
j*
g
,.:r
l:,'-:,",
:1.
iiil;
+*g,l'i;,'m

*fii**.ffi*ffi
.*lffiifl**"'***"l+$tiil+ffi
**ffa*$6***
220

valor'i(1' 'l
tru formarea respectuloi fate dc calititile

tr'r'rln'rr!

:ll,l:iir;"'']'
J:.""J
:iif ^lit":',Jii[.r)i[ll'lr,il,llr
ri

#iT'dij,
ftfrii#!'Sji:""Tii"lifui:i"';*r
IN LOC DFJ CONCLUZI

Aflindu-ne la slilqitul acestei l,ucreri, incercim un dublu sen

timent: pe de o parte, satisfaqia unui lucru implinit, iar pe do
alt6 parle, incrtitudinea cu privire la modul cum va fi primitri
Si apreciate dc cdtle cititor aceasti carte. Satisfaciia noastre va fi
cu atit mai mare car cit cititorul l'a gesi multe infomalii care siJ
intereseze qi se-i fie utile in activitata de tmPie recupratorio a
h:ndjcapalilor de limbaj. StrAdania noastd, de a Fezenta un tablou complex al tulbrireribr grafo lexice qi al implicatiilor accstora in p1anul activitdtii Ei pemonalit;tii individului, sperim sd fie
apRciatA pe mAsura dificultelilor Foblematicii abordate- Apoi trcbuie avut in vederc ce o asemenea analza care si vizeze, in egali
misurd, toate laturile scrjs-cititLrlui, incepind cu achizilia 9i formarea deprinderilor, trecind prin simptomatologia Fi etiologia tulbuldrilor grafo-lexiae si ajungind la terapia lor lopedice $i la
modul cum sint traite acestea pe planul personalitStii in dezvoltarea activitaiii p6ihjce generate si elaborarea comportamentelor
umane nu a fost decit sporadic facuti in literatura de specialitate
mondiald, iar la noi considerem cd umple un go1 ce se simtea de
mrrlt dcscoperit.
Este, in ultime instan!6, o doleantd a fiecdrui autor de a i se
aprecia opcra in functie de toti acesti factori $i de a se raporta
contdbutia sa la dezvoitarea domeniului respectiv, la necesitata
practic-actionale, vizavi de metodologia Ei soluliile adusq pentru
creerea condiliiior celor mei fal'orabile, qi mai optime alc dezvoltdrii armonioase a fjjnt3i umane.
A.ea\ld .arlc se vred un omrLifl in.hirat activitalii Lrmanedc
transmiteye a experientei $i cuceririlor 9tiilrlei, dar $i de cunoa$tere si receptare a acestor iniormalii. Este a$adar un prinos adus
scris-cititulri pcnbr cA in ajara lui umanizarea, probabil, nu ar fi
lost atit dc umand. Este, in acelasi timp, o pledoade pcntru corectitudinea scris-cititului, pcntru inutrirarea tutrblrririlor sale $i pen222

i:ff."ll$trdd$."
*i.:'''":

ilfl"::l]il";*i:,ii"i*i,#'lilii#,i

**r**sLrt##r
tffi
ili$f'i

6s*:iifl;i:

':rffi
:'l+L'irYJ*"'.:;ffi
-rfi:$g[:li'ffilmrw
it${,;,.
gi:i::',.}{:"1''"#l,irlT]T*'*n

f,fillffiru'ti**tru
x"i.*,si1?ii;:'"
:,'{it*lit*':ff }ill"lJ:ii"il"

::23

tiiii, dezvoliarea $i evolutia sa psihica. Dacd a rczultat c ctlrit.rl,

ce tulburdrile vorbirii oraie sc transpun in scris ai inftuentoirl r r,
mod ngativ formarea abiliteulor grafice, trcbuie sA reounoltj,.,j
ce. qi diiicl.rltntile act!tui grafo-1exic i$i plrn amprenta pe lr,rtjtrt ,
subiectului, chiar daca ar $i sa luim in considera.lienumai rflrf
lor in ptan jntm, in care tensiunea emotionala ;rea6 detcfrri! |
Jie o relinere, o stare inhibitive exageratej fie o desf:isurarc dc irt,
logoreic, o extinder verbale lerd si aibe un continllt adccvatr tr
sigur, aici nu includem fenomenele trecitoare pe care 1e put(, l
numi epifenomene !i care nu sint specifice cateborici dislc\()-,ti,
grafiei; greseli ocazionale se pot ma;ifesta Si ta indivizii cu o (t(,r
voltare normali in anumite condilii cu caracter perturbator. C()nr
pFhensiunea LimbaiulLricsle u.r indicdtor, djn a.esr pr,r .r d, \,.
dere. $i ea poate ti apre(iaLdnu nJmai dupa exprimarea iLl.it.r.
dar si dupj.rpacliih generale pe care le provoacd.Aladar. :r, e\ ,
ruarFa raprelorde limbaj se are in \Fdcfe arir lar rrd clpre\i\a. I,
manifestare, cit Ei cea impresivi, de modificarc. proceiul norrnal
.st- dcosebrtde compley duce lotdeaunala prog.rFr.la oezvnlrdr,.
"i palipretF
uezvoliarpa Dflve5tetoale
a^tivita(ii psihice s^ expr::n
"i
m comportamente ce rnarcheazd trecerea de la un stadiu
inferior
spre unul superior. Fenomenui este dcosebit de evident ln alezvol_
tarea ontoenetic6 a copilului si in stabilizarea structurilor psihicc
ale tinerllhi
Credem ce sint destule argumente care ne conving ca lirnbajul
poate dF\eri o lortb mobilizatoar. cp pune in m,S;arc enereiile
audirorului. mod,ti.a Lr nnrtintple r, rransformi fersonatiraiite.
Lr\eaDm,de acFmenea,ca t.ccarp oersoan; r,rrbieite- rolLll deosebii
de imporlanr si de aLliv ai limbajului in dezvolrareaacriviLirii psi_
hice. De aici neloia de a concprtra inrr-o masuri mai maro iLrt;
factorii ducaIvi $i .ultuj-ali, in dirp4ia cu]tjverii frumuse\ii 1im_
bajuiui..a cre;rii resoecl.utuifara de corecrjtudineari boealia vor_
b'rii,a dezvollarii abililalilor \erbalF, care sb permira erpr:marea
Si proieclia persona[tatii cu toate atributele aate valorice. Acest
lucru este pe deplin posibil, date diind suptilitatea rnbajului si suple(e,asa la intluenkte educarivc S(utul rostru, n-Lmii
9i sicotut
revolutiei teh-nico-$tiin!iljce.
va gdsi - probabil
mai mulr limp
pentru.oezlottaFd la_toli oamenli. incepind cu copilaria rimpufie
sr rennrnrrd.u vtrstple inainiatF. a unei adevaratearte in minuirea limbajului, ca factor dinamizator al conturdrii tot mai pregnante a personalite$i umane.

REZUMAT

HTtl';;*:,Iii+inq[th*
jr

*F",:?#:'i,i:*;h:"*-i,"#$

#**$ffitr'***i

"l:":.,',;
i",',;e,J:"&''#.T#"H',;
,.f,l,:'l'.lisli."i;;"8

['l'iii".*i'r**[iti'sil{[i]
;5
il*{*$Nfl$;!"tlt5;g:
hii,**t$**r
i:', *r.ns#.ri:1,ffi'

i'$'.",il.1i":'3
i:!i:[ffil:t
r'"':'"{i,f
+;nfl
"
225

Dintre arFiLi facrori, mdi ;mporranli sini cp; carc se reJerii la (t,..,
volaareapsihic; generala.$i in primul rind la dcrvolrarea jnt,,l,,
Irltur. dezvultdrcamutri^a generala a kinestezieimiinii, in \rr.
$i
(rdl. nrlolul achiriliilor verbale $i calirarea
condJirFi \.rrbale. m.ri
\alia pcntr.r arli\iicLca respt'li\a si intere.ui \ubie.tLrlLi o, ,
Insulj (it mai bire $i mai IepedF noite achizilii etc. ToLi ra,.,.
..
mcnrronatj lar partc din categoriasubicctjvjtarii,idr cei carF .rIi
\erc metodotogiaprcdari; (unoirinlclor neces.rre maicsrrid
I
.alorulur,dF d lurma- trdsaluri emo(ionaFalF.l i\ eli pozilivp, e,t
mcIit..
ca sr.mut.7o pro.csele rognjt;\F al. cub:e.rului
ca $i alir jdinil,.
e\dtLrdrr\c5i ri\ctr.i de exigan\a in rdporr do acriviratea
dest., I
rau lrn de catcguria[a^toritur ooip,ti\I. Se disring. rotodati, e1ilr
cu (drd(ter S.nFrrl aL:i penrru irsr$irea scris-ciritulLriir atb_recrr
(oDr$nurll.c . li pentru sjstemul Bra:llc, specific
na\bzblorilor.Ei,,_
pele respccli\e
raporrar.5i ta \ir.ta indiv dulLi .u carp o.dzi.
"inr
se.suoIn.az.,rr crin DUnctde vedcre psihic tizi(. copitul de
$i
d d,i
e:te apl ptsrlnr desJaturarea.in b.rn" condilii,
a ,.ri\it;Lii er1i,rcxrcc. t_srprem"r.abit ca dcr:viraler grafo_tcxic; sc sUbnrdoneaza_
in loare planxri e. a.ri\iratii ir retcdiui: din acesl prr(t ;;'i.".'
.rere.,pla.uritc inletccrJlui ,upit.rlti \inr
"uslinLr^ dc o inrensj,
l:,-::.lY-|" 9., osriliei :n. carF pcrLnpli e. raprc/ef tbritc. sindir-d,
imagrna a er.. de\in mai bogareEi mdi organi/atc, ldciljt.nd
act I
a .,rorri.leror \i ierarhiza.ca acesrorad,pd .rir+rii
::Jl::*,*
Capitolr.rl al III*Iea este destinat teminologiei, etiologiei tulburi_
ril^r s ris-cirilului-si tracar'i (3drulLri , once-pLual
rI ir.rrt*,1"ii"ii
orsre\^-d.sgrai,.. 5e porn^ile dF la ideeaca in lireraLrrradF specia_
rrrdtc. iL'lburirile la{o-gratice s nt rapnrlarc ta o seric de ia^tori
(rrLr.'rLrrdrr
tJn.lronali. Dshojogi(:. p-dagogici ); (hjar Lu caracL,r
gi se in.Farcd gasirea unor (oordonatede incadrdrp
a rurourar'tor resFect.vejn sistemul psihic uman
$i in subsi"temul
per\onat'ta(ii, in spccjat. Ia diliculralile create dc
comple\itatea
irmoal.. ltleralura dp spe.ialjtate vchiculead rLr o plurlilata
de
rPfmFnrp.rlru descmnaraatulblrarilor grafo_leiire,
;e dc o Dafre.
iar pc de atla parte. eriologiaesrc arit di variar. incil i" .;"i;;ij
jlf.!rr, est: qeu de preciTat.Ln pun(L nou adus jn dis.ulic se re_
t: lrJcrL'ra p.ihologica a- unor faclori care, prir rragilirdFa
lira-,
orgdnj"4re.ori
:'^.:,_9::l9l uror
.nedezvoltaresi maturizare. ca-ii prin
oFrcrrorarca
tun(\ii psihice, por provoca difj^uttbii in ior;d_
rca deprrrdcrilor de scris_citit sau tutbrrrari alc aclelor prafu_le_
in vedere
.e lin de normalitatea $rso.nc;,
-aspectele
crt si ccle care se incadreazr;
in psihop,atologia
marginal; (li mar;r
226

ffi

ultima directie privette o probtemd mai putin abodati in tiri,fl,

tura cle specialitate, specificul tulbur;ritor scris-citituiui in l),, 1,.
psihice. Pentru a se elucida aceasti probleme, s-a luat in corrsi(l(.
ralie nx nuqrai situatia de expresie a citit-scrisului, dar ii cox,t,.
impresie, de rccep{ie $i de raportare a comportamentului genffrl
la cumponentelecondui[ei ]exjco-grafice.Se co.sidera (a tJIt),rr.,
rjlF scrjs-cilitului lrebuip legaLe.in mod nemjjtocit. ctc pFrcnrdlirI
tea bolnavului qi considerate ca forme de expresie $i de proiectarr.
a conlinutului activitSlii, cu toate modificerite din struct;ra sfcr(,i
psihice aflati in stare criticeModxl cum sint transpuse dificultelile din vorbirea orau, il
scris-citit $i efectul 1or asupra formerii deprinderilor grafo_lcxi.,,
sint analizate in capitolul al V-lea. Se subliniazd reutia direch
dinlrF \orbirca orala )i scrisS.pc de o parle. iar pe de alta parl..,
tulburbrile \orbirii pot de\eni cauze atp distexo-disqraJjei.
Cdpirolul al Vllca e"te con.a^rarrcrdpiei rulburar-ilorscris-.jtitu_
Iui si este padea cereia i se acorde o ma;e importante, dat fiind ne\oia "lrine.nre dc re.uperare si inregrareso.io-profosionalda han.
d'.apa!rlor dc limbaj. Metodelesi procedcelepentru corectareadi".
$afiei si dislexiei sint impArtite in douA cat;sorii : metoale si Dro..de.,.u cJraclpr g.neraL.i mprode.i pro,pde;
"u "aracrer s;";iri"
logoDedic.Dar ir apti(ar.a tor LrebLriF
ca \e rina
seamadc u spcjH
dp fa.luri..prinrr. carp I simotomdrotogia.; diaCnosricutdiferen!iat.
natura eli'JiL'gi.i. nivelul dez\oltbrii irsihi(e. virsra logoparulLr..
tr:irea acesrurdrn planul persunaltatii ii altcte.
Ullimul capirul. al VTI-tea. turo deslindI anali/pi reialiei dirirp
vfls-cilit si pprso4alitate.Scrisul esic o manilecrare
a lrasaturilor
de.p.r.oaatirate ii dereglajea_
glatismului este rr5itU. in mod \pe_
c'1,c, d. I p.are persoan5.Relalid dinlrF s.ris_citit personalitare
$i
.rpea,,a o viTiune complexa asupra limbajului, cd proies
dinamic.
cu vdlcnre mulliple in pFr"onalitatFii semnifica\ii maiore in com_
portamFntul Lman.
limbajLr'ui se intcrcondirioneaza,c.r
.cFre,,a
.\'olulia personalirer;i
.i .Lr regtajut (omporramrnrat, ajungind ta
modele activc ti (o.$tient (are se e{prima in plan actional.
se rncheie cu exorimared optjmismLrluicuroruldi in
"!u.Tarea
cl|('enla
r.rapiej togopediceqi in formarea unui .limar de rultivare
a cor'ctitudinii ti frumusetii limbajului la togi membrii societiiii.

NESUME

LF pre.Fnt l ra\ail

I r ait P un pr oblam ' dir f

r lTi'ii:
,r.i,r,r!'a"1..'ii,*-rc,,urFer,rcu

ile ( l LUm plexe i les

"1';,ii, Ji'l;:""?::

rectement le probldme, ces troubles so

q
de rlF.r:tLrrFlerlurc cr avec la rolarior dvnamiquc ''
;;;i:iit;;;
d'un
lait
en
ll
sdsit
ecrite
orale a iexprcssion
il li";;.;..i";

';iJi:;,'Ji\r"li":."H;.
'n*;':"::'"ii::"X"sfl
l*";,f
avoii corrlgd bien d;s cas de rroublesde lani:ir,i i-","r".."'p.".
q"i tran'parait lout au rong d'e l'ouvrae'
.-i..t""";
-'r^;;,
unc In_
ie trarail comprend sept chapitres auxquels s'ajoutentpart
non
la
Iait
ch-apitt
chaqlle
et aei Concttilons;
t."a"J."

"''l,li.lf'el":?"
Tf
Ti*llti*1lff
:::*;:*'"""h*'.ff
3e.!"i":
langage
ar'rx
acquisitions
rapport6es
dc findivldu
;;;df;;.
-dl
fllq:i.]ff'$:;,lJi":i".:i3'it:"i;'"?f
x.qm"l,:;.*
":1i
qul s eraonssenr
ndpliF;" puur aulant, !'u lFs rr.aLionslras fories
rrc eL la lFcture a I momenLde lcur acqui\ilio'r'
."i*-r'"-i'
\ur
L" prPmie hapiire plrta sur la(quisitior dt langagFft
r'ul'
pc)'hrqJds
lo"lio's
r\
aLrres
pdf
d
raFporL
5or. "\nlu||or
indidiff6rences
les
sont
fortes
combien
occasion
r"".q"" a
".tt! I'acquisition du iangage et combien e1Ls d6penclent
r.icluelles aans
rte.rr, .le linrFgrit; d" analy'"Jrs de mdmc
.".t"-"'t.
a.
"h",'""
les proorPs i la \ie d' chaqLr'
oi" J.r
'u,lurulLr-rre
"oiai,i".r
langagc d6pend des autres fonctre
ii'aiviau. n ,-t" son 6voluton,
qJe les progr'c dan'.une ditandis
vicc-\crsa.
p.l.nlqu".
et
iion=
rection slimul.,]t i acl,i'iite pcychjquedans son ensemble Levolution linguistiqte de I'enlant nomal mentalement esi marquee par
des sauis quaiitatils et par des sauts quantitatifs, qui indiquent un
progrds continu, tandis que chez I'enfant handicap6 mentalement

229

ou dans ses activites sensorielles, rn observe une dvolution (li .

continue, marqu6c par des moments d'ar$t, voire de rccul.
I-e deuxidrne chapitre pfdsente les lactcrirs d'ordre subjcciil , r
objectif, responsablesde l'acqr.dsihon des mcanismes de I'dclitrr,,
lecture. Les plus importants s'averent 6trc les facteurs qui conr
mandent l'6volution psychique dans son enscrnble et, tout d'abor(I,
I'dvolution mentale, le developpcment motur g6n6ral et cllri (1,,
Ia main en particulier, le niveau des acquisitions verbales et Ll
qualit6 de la conduite verbale, la qualitd de la motivation et l'ir)tret du sujet pour acqu6rir au mieux et au pllls vite ]es nouveaux
616ments.Tous ccs facteurs reldvent de la subjectivit6 de I'individu,
tandis que sont objectifs les facter.fs qui se rattachcnt aLD. m6
thodes d'enseignement, au talent de I'6d cateor d crder un climar
emotionnel-affectif a m6me de stimller les processus coenjtifs du
sujet, 1cs comportements dvaluatiis et 1es niveaur. d'exigence eu
, Aard aLr.(d, 1:ritFs dFploy,ies Cerl.aineseraper d acqr "i,ion cor
communes tant a l'6c.iture-lecture normale (n noir et blanc) qlr'au
systdme Braille Lrtilisd par lcs non-voyants. Ces tapes tiennent
compte 6galement de I'age de I'individu, on souligne A cette oc
casion que l'cnfant de 6 ans est e meme de faire Jace aux activitds
grapho-lexiqucs tant du point de vue psychique quc du point de
vue physlque. Il est rcmaryuable de constater que les activitds
grapho-lexiques sont subordonnes A tous lcs niveaux aux aciivitds psychiques. De ce point de vue, le psychisme de Ienfant prend
un furl appLri \rrr lc devcloppemenl des a.li\ir-s c,,Rnili\es o I
ppr.pDlrunr.rFDresenlotions.
p.nse-. imag:ndrio,r,pr.. se'1richis\-nL
et s'organiscnt, facilitant i'assimilation des connaissances et l6ur
hiayarchisation dans l'6che1le des valleurs.
Le trcisidme chapjtre concerne ]a terminologie, l'6tiologie des
troubles de l'6criture-iecture et le cadre conceDtucl de la Drobl6matique disiex;.o-SrdphiqJe.PcrLant du Jail qLre les ouwages so"cialises mettent en rapport les troulrles lexico-graphiques et }es
lacteum struciuro-fonctionnels, psychologiques, p6dagogiques et
meme socio-iconomiques, l'auteur essaie de trouver les modalit6s
d'intdgrer les troubles respectils au systdme psychique en g6n6ral
et au sous-systdmede la peNonnalit, tout sp6cialemcrt. Aux difficult6s qui ddcoulmt du caractdre complexe du probneme s'ajoute
le lait que, plus que polrr tout autre trouble du langage, ici, Ies
orvrages specialis6s utilisent une termiDologie multiple pour d6*
signer les troubles lexico-graphiques ; par ailleuls, l'6tiologie est
tellement \.arie que, souvent, il est malaisd de la pr6ciser. Le travail inhoduit lln 6l6nent nouveau - la structure psychologique
de certains facteum qui, par leur lragilitd et leur laible orga;ia230

i$rih"r:'.ti:A+l*n:ri"i:'iltih

ir,ir]i,
i:ijl!d};T[ii"$$silisif
Hi:x",r.ra$ixixf
qlll,;:,
qu.on
ainsi
e.esr
i,-.nra.,*.
l]il:,j::l
"o**. :fl.JygfJi.
.*iEl
l;;
mll:;r;'rr
i,rl:n*n'iiu';i*:}i.
:',t;,T.r

'.tt="r:,g;Hq''#fg-h
ift,

#';l:i${i*}lliqt;i1i}$
jfi
r,'*I1*irii*r'r
f##*i-'
Ft
";'fg
ru';;: il'$ ;r"'i"i;:
:l*h\:*';r*:;:.::'lll5"
"'

qft-t'
fiI
:dti.:"'tii.
6#fu}5!:titi
il'ffi:il,",t$+]t#..'l;#
uJqu,
liir...",.o","er"*"n,'
:lii,li ilfljll'i," l.:1,1";"i'l

i$'il!3i,h:;+[g*${:$
lli:"{i.f

ffi*:xi:i1r3*i:"ul':lir'::::ntin

rHli\ifrt$;r$:*5:*}i
2rl

andlvsp se rappone a la disgraphieel a la di.jjexieclansIe., ,\ it"

d':oiUt(:menLdle.Chez le d. bitp mental. Iimagi d I mol n ,l,t .,r..,.
pas toujours ornrne le r6sultat de l,interactio; des imaees acirL,,rl
que, optique et kinesthsique, ce qui rend difficite urie sr''nUr,.,.r,
tlu mot lors de la lecture ou lors de l,dcriture. C'est pourquiri,,.tr,...
le debilF menrdl. iilr'rirLrF-i\cturc apparait comme oisgoc:ieor, ,
(l.menls cnmD^sants:lc dcroulemcnt nonnal Jpparair uuul .,.r.,
dans .a sL,(a-,ion : l.s ,lcmenrs qlri assJfenLta ;imullan,.ir J,.,.r
lolal-meni Ll;faul. Enlin. u1 ocrnier probl-me esr d:s,LLp ud . .
chdp:tfp. IaiLlem.nt repre,enreddn, les ouvrag"s spic:dli5-s,! . ,
voir, les particularits des troubles de I'icliiure-iecture <lans 1,.
cas des maladies mentalcs. pour tirer ce probldme au clair, ont (,11.
prises en considcration les deux situations: t,expression cie 1,6crt_
turelecture, cc'la va de soi, et Ja situation d,imp;ession, de r6ccplron .i d. IF'rr"i .ons1a11d | .omporrFmenrgFfFrrr aux c.mp,.
sanrei up lJ (o.Llrire lc,\i,o-graphiq.Le.On a|rnrp l.id;e q re I,
rouOle. da 1,lcf:tLrrol..r rrp ooi\Frl elre rdlrr, hH, r,"ces.aiien,r ,
a la personnalit6 du malad de m6me qu,eltes doi!.eDt 6tre envisa
gilcs- en tant qu'e{pression des activitis marqudes profonal6menl
par ie psychisme i l'6tat critique.
Le cinquieme chapitre s'occupe de Ia maniere dont 1cs difficul,
1es dc I'c]|prcssion oral sont traduiies au [iveau de ]'criture_leclurFl il orp.,. egdlem.nr la Ij"te oc l"ur! conc,lqucnc,
s "u" r'a.
quisilion Lle. mi,dni.ma grepho-le\iques.Or mel en e,;de-ce
ta
relat on dire('e qui 1;, I express;o.,orale ai Ie\prc-sior e.ri.e p:
on souligne 1e fait que lcs lroubles de Ia parole peu.vent clevenir
la cause des dislexics et des disgraphies.
_ Le sixinme chapitrc est consacr6 ar la th6rapie cles toubles dc
l'6criturc-Iecrura. L'autcur s'attarde longuement slrr ce chapitie
car i1 cst necessaire de donner une r6ponse aux besoins n.(ents
de r6cupdration et d'intigration socio-piofessionnele des frandicapes de Ia parole. Les methodes et 1es procds porrr la conection
de la disgraphie et de la dislexie recouvrent deux cat6oo.ies: mdlhodec Fr pF-Ld,s gpnerdul: melhodps et proc;de- s;ecifiques;
]_alogopdie. L'application des uns et des autres exige lobservation
de tout un cnsemble d'irlements comme : ta sympb;atoloqie et le
diagrunic oitrp'pnci!. ta ralure de teriologie, te niveau d_udeveropprment psy.hiqre. le8e du logopaLhe.la mank.re personnFl.lF
dont te malade vit scs disfonctions
Le septieme chapitrc, qui est aussi le dernier, est @nsacr6 i la
relation qui s'6tablit enhe l'criture-lecture et Ia Dersoru1alitd.L'6criture est l'exprcssion de la personnalite et les ddrdglements graphiques sont v6cus diffdremment par chaque person-ne.Cette-re_
232

d-n :.reFf Ie l.rga;e.om're

taL;on --n,"
,1.-rrr"-'
n."- - ,- J1n:mlo'," 1'\ 'r rrt:rl" rm 'li. 'r ' ' r' 'l
q'ri m"r'1u- o Lrn Ln' hd rr r,.in l ,'- " "''
i; o;;;oi';ri,r''
u 1at'5"t,, ' dp rron a\
m";' h. m-:n. lr L.n,
r ""
l l'n
Llrr
Je la p^r.. .rl:te,Ia..^lp-S'Jgt
lroner"
er
dtr
,
r'
.11116r'
pa_
prr
pf,
q"
'nic
rit:o.
r,'.
" '
q r 'i rprin r' d' r: p 'J d' l a r:on
i.
'-i"
";':;," i."'."if :r h.\c cur une nol,e opL:misle: pour..laulPur' "r'

.n.,,D"d
c. rr , ,;r"D,r..,\;,F erficienirrL
*r*,,,
lol
amb' an.c . rl l urP l l c qui oFr m r la
de

' oi ;n' r

1" ..r l " rgdRc, d cm bellir lcJf expr t ssr or

,r,,

.r.r,,,.

clemcntos de estaqnacione incluso

rrollo dicconlinLo (on m'rchos

RESUMEN

El trabajo tiene como objeto un probtema dificil y compl(,.r,,

-los trastornos de la escritura-Iectura y
su terapia. para po(t,,r
Jundamentarlos mejor, stos son relacionados co4 las adquisicior,..
de ]a escritura-lectura y con la conelaci6n dindmica entre el hrl)t I
oml y el habla escrita. Es, en tiltima instancia, un cnsayo cte srl
lesis del vasto dominio que se reiiere a tos actos grafo-16ricos,,
que la experiencia logop6dica dei autor en la correcaion de ios rrir..
tornos del lenguaje sobresale de todo el trabajo.
en siete capitulos, un prcfacio y una conclusi{ir, 1.1
-libro
-Estructurado
analiza, en cada capitr.rlo, ademis det lroblema enr.rnciart|
por el titulo, Ios aspectos de 1a formaci6n y evotuci6n de tas {,,1
tr-ucturas psiquicas del individuo, en coffelaci6n con las adquisi.
.iones del lenguaje, en genexal, y de la esc turaJectura, e\pecial
mentc. Pri.cipalmonte, se ponc Fnfasis en el acto grefico, pero, t(,
niendo en cllenta la relacion entrc la escr_itura-lectrjray
mitante aprcndizaje en el proceso iDstructivo-educativo, "r,
las"o"",,
r\rf.
rencias se hacen cn igual medida a tas dos actividades.
El primer.apitlrlo
esta centrado en et desarolto del lenguaj,,
y su evoluci6n en relacidn con tas dem6s Junciones psiquicas. Con
estc motivo, se destaca cl hecho dc que las diferencias individualcj
son muy evidentes en el desarrollo dei tenguaje y dependen tanil)
de la estructura del sistema nclvioso y la integridad de tos anali
zadores, como tambi6n de las condiciones sociat-culturates en qrj(.
vive el indifiduo. Se pon-" de relieve -a ta vez- que el teneuij,,
se desanolla en intcraccidn con las demds funciones psiquicis, r
los prograsos logrados en determinado lado imputsan ta activiaait
psiquica en su conjunto. Hay un cariicter especifico en la evoluci(ir
.del lenguaje del niio de intelecto normal manifestada por sattos
calitativos y cantitati\.os que erpresan un progreso continuo, miflr
tras en ei deficiente de intelecto o sensorial se trata de un desa_
234

m+s******'m
m*{'[+h$rfiq
g$**$$+n-*

:T,+u$$ffi#il
::

m**H.gt#$*
'*i#iFidT'i*i'**#if.h

Junde una pluralidad de tdrminos Dar

r la calidad cle 6stas depende de la experiencia de vida dcl d"i;iente v del modo de oreanizacion de toda ia estructura l)si(11r1(n'
ia-cual" inttuve de moclo'directo en las adquisiciones de la c;r'ti(l(' lil
tura-lectura. En base a estas caracteristicas, los irastornos
sisl'nr:l
en
eL
escritura-lcch1ra se manifiestan bajo iormas especificas prro
lnILr'
Brailip, p"ro roare.Fn IambiFn forma" pdr'.ida" , lrd or-lrir ;l
.n el si,r-ma habilual. Ld tFfc.ra dirF..ia'
y cLisleriiacn la debjlidad mental En el de{iciente mental, la imag':r'
ile ta palabra no sc presenra siempre como unidad de la interar:t tt'n
de las'imaeenes acuiticas, 6pticas y kinest6sicas' Io qrLehace dificil
la iDtcEracl6rl sintitica de la palabra en la lectura o la reprcsentr
ci6n onitaria, y no discontinua, en Ia escritura. Consecuentemento
el r:roceso de la escritura-Iectura se presentar en el d6bil mental'
clemFnl"s comDonFrte") s" crPa la impr.ion Llo
e..incl:rloen
-J'
un .le.arrollo suLPsi\o-onsP.utiro del cual laltan los 'lementn\
cle simultaneidaal que confieren unidad a todo el proceso L-a ultima
clireccion se refiere a un problema menos enfocado en la literatura
cle especialirlad,e1 especifico de los trastornos de la escritura-lectura
cn lai enfenrnedadcspsiqr.Licas.Para clucidar este asrLnto,se toma
en consicleracion no ;61; la sitltaci6n de expresi6n de la lecturaescritrira. sino tambi6n la de impresi6n, de recepcion ]. de correla
ci6n cle la condlrcta gcneral a Ios componentes de la conducta 16xicolrdfi(a S^ e.r:n" q'r" lur lraslornns dP Ia e-.r'rrrrd-lccturadebcrr
r"olacn,nar=e
de man;ra oir..td a ld ppr-o"dliddLld^l cnfemro y I unsialeraaloscomo formas de eripresi6n y pro,vccci6n del contenido de
la actividad, con toclas las modificaciones de la esfera psiquica que
s. halla en estado criticoEl moclo cn qL. les oi'i,uilddc' d.l hd'nd ural rrd'pa'd a"la
escrit ra-lectura'y su efecto sobre la formaci6n de los hdbitos graJo
laxicos son analiiados en el quinto capitulo. Se subraya la rclaci6n
clirecta entrc el habla oral 1: cscrita, por un lado, y por otro' el
hrcho cle qLLolos trastornos dei habla pueden llegar a ser causas
de la dislexo clisgrafia.
El sexto capituto est.i dcstjnado a 1a Lerapia de los trastomos de
la escritura-lectura y es la parte a ]a cual se le otorga gran importancia. dada la ne<residadapftrmiante de recllperaci6n e intesmcion
socio-profesional de los deficientes dc lenguaj Los m[todos ,"- ]r)s
procecLimientosde correcci6n de ta disgrafia y dislexia estin diviiictos en rlos cat'gorias: m6todos y prccedimientos de carecter gcneral y m6todos y procedimientos de car:icter especillcamenlc logop6dico. Pcro en su aplicaci6n se debe tener en cuenta una sene de
iactores entre los cuales: ia sintomatologia y el diagn6stico d;Icrcncial. la indole de la etiologia,et nivel del desarrollopsjquico' ]a

#riiliirr"+rT"i*,r#hrl:i*,*liii:,:-"',*yr1;i;:
;rt,,$
ijilri,rij:irrl'"j,;l"ffii,jir
:*'*:*iiri*ir
f:
n!e\u, prupuFlo r la dis,usion. sa rcf;.re a t, esirucrura
or:,ioi_
R,,a o. \-ar.u: td.rurp\. qu. por su fra'tidad v dFoil or]]dr;irac:ur

';:i%-lff:"

presentes
ros aspeclos
rcierentesa ia nor-

':'":'"'":"*
i;T:flxi:f
'iiT'?l'i::"I":h:;*::*:lg*",g;ii$.iit*1,l;

;:i"Ji';':.ilT"#lifiJ'y:i:iii":iTi1:i:;";".i,i'i,?".""i1"";.,".1!;.i!;

"J:i#l'
:,*
i;*it:
"rtjrir\T?;.:ei:"',",|i,'j;::',n:r:;
; 1".
;",y,
iJ":""?
1",:.:l.h.,i;l
i,:ill.i.,,.

*,:;::.lr,"Hjit,;;.
.

En el cuarto capituto se anaiizan tas manifestaciones

dc 1os tras-

L,SJ:.,
J':fi ,:;.;,:::'"i
:"Tf;::ffi'"f"::l
i:l"i*f::
:it"
"",'i
r"
.,"
i,n
.
;.r;";
;';i;"
:"J;l".:"1:;":'::"1:1,t.3;:lj:";"
i:.

j;rdl,
unl":l:r:;irrJiirir;:#ihi:ri;,,"",,:1.

,,"*i-i,l,+:
r!{.'ilr;si1};,;ii+};,'Xi"'*

f1,{ir:i}i,{t$dnui*ilaqi*'*'j,;:$Tlf
1"".:i.i;
liI!"J":T l';'"';'i:i":,;.1i:1'

"i,i;.*. s-ffiadds
d orrosdes

::r'F,"-Tdif
iii:ii{;q:f.""{"{.s:{'i:iiir":{:Ti:iif
:,"
ryiff
,)1!rffi;".,rl*[*;:":;i:r;",xx""::r;f;
s|;:#j,[",'j:fl
J*::iI:::T*"."*'r.,."",l6i::;*;ir
cesos
sensoriares
au.ritivos,
orractivos,
;,.i"?,1:.1:,:ffi*i.t"1?.i:.".
236

237

edad del log6pata, el modo de vivir ios trastornos en el plano (1, 1,'
personalidad y otros.
El ult;mo capitulo, el septimo, estd destinado aI anrlisis rl1. l.'
relacictnentre la escntura-lectura y l,a personalidad. La cs.rilLr.,L ,_.
una manifestacion de 1os rasgos de personalidad y el desarf.ul,
del grafismo cs vivido de manera especilica por cada perso.a. l,'
relaci6n entre la escritura-lectura y 1a personalidad origina r,l
visi6n compleja sobre el lenguaje, como proceso dindmico, con vrr
lencias multiples en la peNonalidad y significados mayores .Jr lil
condLLciahumana. La ginesls del lenguajc se iniercondiciona con |l
evolr.rci6nde la personalidad y con el areglo comportamertai ll|
gando hasta modelos acti\'os y conscientesque se expresan cn plano
El trabajo concluye con ]a expresi6n del optimismo del autor
en lo que concierne a la eJiciencia de la terapia logop6dica y a la
formaci6n de un clima propicio a inculcar Ia conectitud y Ia beUeza del lenguaje en todos los mie,rnbrosde la sociedad.

P E3IO.\'IE
Pa6r..)1a llocerrurcHa rpyAnoii rI cilol{illoii npo6.rcrle: rlpo6'1ei\rc
x.p)ul r{ ri i qTel l ne n llilcbva u llx 'f cpant n. , qnt Bblt cf ieHut l 31nx
rl ap_vrxenxioH
i x pacci\ lar p Bar cr ca ! ct st 3r c npl't o6pcf ellnt l I { R o6r a_
c I qTenqr 1r xtlcb\la, a Tarix{e c ]lnHavfiqecfiI'IvI] oTllolltcHlltrlit
3'fo llo'
r{exly ycTrroii n Ilficl'McHHoii peqbo. B xoHcqHov cqeTe
rrblrha cr'rHrert3lrpoBarh 06I]rupHy'o oo.nacrb r'Ielc KorpaQnqecxfix
leiicrBxii, r;re .roronelnqec]{nii ontlT atsropa no cnpaBreHl'o napy
rre,Iri peqr orpax cH Ha npoTr xer r xn uceii pa6or bl.
pi r6ora cocroHr r J3 ceNlI r . r aB, Bc'r yr t r r c, i! ] I or o cjloBa
3at . lio'
f o, 'Lr ol yne" r '
r(,r.e: d r.i .. nrr r, aBP. r . u! r f \ r u lpo6. le\ ir - ll. '
.i rrer ca\1o 3al JaB n e, r ccr eloBar r br acncI {r LI Q opl{xpoBaHr e l1 3BonI t )
rrflH ncxx{'{ecK[]i cfpi,r(1yp hr{,llur,,riryNr3 B ctsrrj1 c peqeRbr\{n rpuo6_
rcre ufl \{n 8oo6ue n c xpno6pcr eHr lr \ r lr B ( ) 6nir Lcr fIir r cHt r r nucbila
a rracrH ocl n, A xqe r r r ' cr asnr cr B ocHot sHoll lr r r paQ nqcKc) M: leu
Nloxlry rr|e,rl]ev 11nllrl, o\'t
liari lacrfa tI oltouellne
vaaoelllie\ 1,c ] lpyr ou aic
c oi l rror' l cropoR rrl . I r llx o] I noBpeM cHHl'lNl
l our,r, 10 rccrc;roBar lne or t salhlRr er lr pat sHoii\ clc . ) 6! : leiicr Blit
fl epR ar r' .,rrBlrcocpeaof oqeua sor ipyr np( J6r er \ {f ; r 3BI r r r 'I tpcliiI .
ci 3B oJror{ }rn B 3at sucu\ {ocr t tor , 1p- r r nx nclr xllqecr xx O ynI iqnn. I l
cDr3!r c 3r{\1 noIIIePfiutsacfcfl. \1() llII-lllBll:lyaiIbIIbre fa3.rlI'Iqllt E pa3
B fi ' ,rnnpeqx qyB cl l iyr or ct . r qeHt ' cll, llbllo li 3r Br car liaK or clpyt ir ) pLI
l iar ln3; lr opoB,r r K n or o6ulecr Bll
!i epR ri oi icucrci \rrriI qe. r locr r r ocr faf
no ri y.rr,' i ypnbrxycroBlr ii, t s xof opbr r llpoxut saer ur lAlr Bxay! M . ol( Jo
!| e\rci l H o orveLrae lcr , r lr o peqL pe3Bnsr er ca B r ecHoli e3ai'r {ocBt llr
c.tf)rrrr!1x ncrxnqccI r JnI t pyr r I {qnt NI rn'l I I p0] pecc B o: 't nov l': lllplLr . le
cl ri MyJrup" verBcr o llcllxuqecr ivr o lea'f e, nbHO cr r B
' r t enoil Llr l( .' rxrJ
rl cr (nertu4nqecxar oco6eHHocf l,sBor r oulr 'r pe{r i pc6ir r Aa c ! ( op
r.l a,1hIrrv trTe,rl " l eliTo\ 1,xoTopat oTlI eqcHa hat lef f Beilnbl\ lI ] x lior l; l'
!.c f renrLLr\rI cra' ilia\ 1u, ct sxr lcTc. r lbcr Rylor ] I 11\
o {nr locTot lr Lo\ r npo
u. I r 'r cer icopnbr \ r r c. lolr l!pecce; ! y fa6i rrrir a c Hnr e. r r , r eKTyar r Hr , lM

239

D f irn e rr Ha 6 . lr c aaeT c t pa 3 B rru c c n e p e p b l B a rl l } l c 6oJhrrl nu ko.' ]rl ' (

cT BOnsre M eHr oB Cf ar r la q l l I]In J ' Ina a )K e c n e p n o a a M Hperpeccr.
Bo BT opoii r . r aB e o rrl e q a ro rc fi c y 6 l e K rl l Bl l b l e H o6l ,crl rl r!rr rt'
qre t x xl i cr,Mn
$ aEro p b r, c noc o6c T B y l{ )q re p a 3 Bu rn ro ]Ia B L th o B
re, (oropble [t
srxx
tBJtlorcq
llar6o.'rec BexHbrNrrl u3
$aliropoB
car o Tcr o Sr 4er o nc lr x nr ie c (o ro p a 3 Bfi rl i t, a n p e x A e B cero yMrcucrl
lror o pa3!fiTlifl. o6rqero ABhrnrcnbroro pa3Bqrllt, oco6enllo xltHtcr.
3nqe cIto ropa3B x ' r r s py lin , y p o BH t p c q e B b rxfi p n o 6 p ercH l l l i It 1i a' l cti 1l r;,
peqeBo ro xot s e; leHut ,nol J IBn p o B Knn a H H o i r ]l e tre ,rl b nocr! l ! nH ,| efefrl
c y66e ri ra l i r ar . r r y quc ny r 6 H c rp o M y y c Bo e H ri tuH oB Lrxpeqetsl ,txnpl r'
o6pei e u rft n r , i1. B c e ne p c ,ru c " q e H l n co a l i rc p h l o rHoctrct x K arero
prrr1 cy6l,eKrnBrrocrlr, a ,l.e Qa(Topbr, Koropr'Ic xacanTct vero-lo,lornx
r p en o )ta BaHlt Hc o6x o; iu l { b rx 3 i l a n i i n v a c fe p c T B x neaarofa B Qup: r ipo R r'fu no, r o, { r r e r uH i ( i v o u h o u J l o In ? Q .p e .rrrB rrLXqel r, nD "
3eaHHhrx cr{MyJnpoBarb nosHaBare.ilbHblc npoqeccbl cy66eKTa, ir
rJ. )h e e .o ollc I oq' r uc no B e re I.re | )p o B e . b rp .6 0 8 rre.l bl ocrx B nr_
;rorIIenrn npoBoAfiMoii ;lcgTe.rrLrocTu, oTnocrrcr Ir xareropua o61rax] . x Bxh rr Qa x T opoB .O aHo Bp e Mc H H co e rl l M p a 3 " !n q a lorct 06r{l ]c aranbr
(T.e. o6hIqH oM) B aB y cso cl l rrn qf er r r r u nx cb Ma ri a K B rre p H o -6 e !' ro M
plaf i re , ra x n B B apua T e n o c n c re n e BP a fi J q , cneqsQuqH oM A Jfl
rre3prrrxj(. aaHhl)le ,ranLr coorlocrTcrr u c Bo3pocroM nfi]uBntlyyMa;
rr B gToii cBs3n rlorqep(nBaerca, qro rxeclfiJrerntii pe66HoK c ncfixfl
qecKoii n Ou3nqeclioii Toqer. speHllr roroB K reliclrKorpaQnqecxoi
;lerrre,'lbHocru B onrrMaJbrrbix yc"loBnex. uqeBuaHo. qro neKcHKorPa_
dlv r e ch . r reer e, r L, r oc r o n o l q H e H a Bo B c e ' ( n rd rra x )vc.scH H oi r._
rTe.{brrocTir; c 3Tot Totr[ 3peHlrr IIIaHbI yMcTBeHHoro pa3B]trfi{ pe6aHXa o n u par or c a Ha c t i !' rh n o ep a 3 Bn rfi e n o 3 H a H r t,3l ecrr B ocnput1Lie , n p e a c r aB r c Hur , M b [r].!e H u e ,B o o 6 p a )re H r{ err r.l . o6ofaqax)rcq
opra rrfi sy r o' r c r ,o6. ! ef q a fl T a x s M o 6 p a 3 0 M a e i i c T Bue no rH ,| erptpoaar f i l l 3 tIa{ t I I u f ix He p a p x l l 3 a u ]l n H a o c H o B a ItHuxpnTepl reB l { efi I JO CfH.

[p e rb e f . r aB r r o. B ttttr H re p v h o ro l l l r' . ? rr]o ol ' r H op]i Jl el P ;

rrrcHHRrl nucbMa fi pas\{er[c xonqenTya'!IlHbrx paMoK np06"!eMa,rr!i]t
jlucieKcfin fi ,qHcrpaoun, llcxolHoti ToqKoii sB!'Itercq ror tpaK,, qro
r "rlrreparype no cIIeuuaJbHocrIl rexcltKorpaQuqecxue HapyulerlnH
lx
or H ocq fcr K c ept u c T p y Il T y p H o -o y rIXq n o H a " !L H L0axropoB
, fi cIIxo_
coIIHaJbIIo-3KoHOrlrrlecKIlx
x
Il
; '(c'
Jornqecxltx. ne/iarorgqecK
Aaxe
ro o Pl rl ra rN B (rl o q e H rtl trfi r l ' apyuel l t{ i B
. J anT.q fl o nL||K f i I ai] r
IIcrxuqecKyrc ctcrevy tleroBel{a n oco6enHo B cy6cucleMy rltqHoaru
co3aaHIIbIM cioxHocrblo npo6ncMbl, ao6aB,ltercr
K sarpvlxeuHqv,
n ror ilaxr, qro B 3Toii nureparype 6o'1bue, Hexe,rli B lpyroli rtrepar yp e , n o c B r uleHt oii H a p y rx e H u tM p e q n , c o a H o i i cTopoH bl ,ucIIoJb
iona i o o rpov lr oe x o, I uq e c rB o re p v ItH o B a rt 0 6 0 3l aqcl l rs rekctrK o-

210

i
r lt \ r
r)aO qech l \ , ap) |I ! | ||I | '
"i
r t ! r r liii' iir r lr "r 'l
.ro.i -xo upor" o6p" ,r
'
I
lr
\
r
!
l
r
r
l!
r
llr
(
lr
B
vroqH uTn. H oB bI^{ . u, lcI ( yct llll
r r '*r l
r r lr r r r r r '
crpyri ry pbl HeKor r ) pr 'r xt lt r t t 't r '1t "t t t "
'n
--toi n" ccnoi l
.
'
|
L
I
|'||'I
||
r
I
'I
'
llr
r
l
'lr ' "
enD oqH ocrl r ri c,ra 6of i opr auu: aullr l
'r
t13_3aHapt uer l ii neKolol) r ii{ r 1Lr r r 'LLrL r r lr i'r . r 'r r r n
t" ' ,* "
.i " .' u
r!o;vr B U rB a b arp) r her r qt B dot \ at r pud '"' '' '''' ''i ' ''''' "
ni l cl \ra .l u . apyLlell q 11e{( n'{o paQ r qeLh'l\
dop\ I a ol\ r r
B uIv acl el bl ' x_p \ lelr lyuuPe
rt i ' I
npa lyivolpcH" llollJll qhui llr ll\ 'l"i'Ll
u ,i ^,-onr,r,
'Lir i r r ir i
I
\
r
chuiul
e
noeBr
eh
vcp.
Hanp
rei r n.rxor
' .o,l br'rdreicr r rii r 16"suvr pea<r sH" i x'<r lJrI p "
rr: f)
i r,
* " pr" i "

.""
,".inn..,^o..i i . ,.o/ros.
""i"il3l"J l ; ":;::,.i, l
y$rlcBeHltylrr Il qrn3uqectiylo !e,{TeJblloc]
"

il,"$'::i"":lJ";:i'{"'T:J
*i';";
J,i;::ii
It3 lltx' q-fo
n ra)Ke norept fi.rlu coKpauleHue
rtrv'riquii
-tlll;:"lt""l:1,"#il
'rerioropLlx
eo.r6qc a 'rrcrrret' n cbiuoB qac,Hoc'fr'
aeqre.nrHocrs
ii-tprt"""'t
*":"1!i!"t1'
IIpoaBreHl,fl
.nn"" nu"nutnpv'n""

'-*ii;;ap;t

napyi'e,,nri
oecn,r*
xii
" 4.'.."1?1t"ll..l'jlj"ji:1ii::ljr3:lx.ffii,H

;::"Tt?:THJ#:J;t".f
i ":ii;.,",".
X;91;,;91."i:1":l

1;ili'",""'J,.',,",,i:1"?J"'.1';'iTJ;:l:li"".;;;:
: cxcrrirQrrrreciian
ra xoroprix cqrrarorct c'rrc'rLvnrqrc
;;;,"";tt

;;;;;

r..d ts r',3Bn1nr'
.ri"r"i.'--r'..pnEu" R rRonhrur.n
"'

.'ll:'l:ll

*1 lt::]!"
ii.", np"""p,
"'"''i",''',"
i:,l""iiliill"TT"f:J't:::.
c oopul.rr!
1,111;iii",l'if,i,:;"iil"T,fi":::i*ll'l','",(,,u,,oxo,K

::
mll3fJ
:lr;:::ll*;l.i::'
"":l,l"d;x,.x;:ii:1i':'#"
;;;;il;;, i.n.opo'",."ounnpvo':f"J"if,l':'j";,J;:.JJ",
' ;;.;;i * " ;;" ,' " H aA H c.{e[ cI qccJiI I enAI t cr paolI . lccXuc

u""u tro"u.,rstotc'tHa QoFe o6qnx Hap

vopr!ororlueixoil' crpvrilvPHoii u Qvlrt'11:,.
;;:';;;;;;;';i"aa'.;ii,
lra cneqlQntieafic"lcricttn
cxoHqeHrplPoBaH
itr.'i"r"l. b',op"il aHa,rrrs

;i:
;:xliil;:'
ilil'".irHhti$J":111".1iili,;J,1'#;":::B::
''"

' l l l te palype

ni

cneur ia'l'! r or r q

: i r ': {

'

d:;"';i;l:;
T'liilll;i3""r,iJ;,:i'"
*;npoueccou:
;;3,11::
;:::r;l;"l;;ciucopxo,*
c'lyxoBblx'o6otlsrel]'Hi'l'-'-.lt
' otv,

ru ocuouaui',r
3aRIrcrll'
trntuno"o:riunecresuqecKux np''rlev rx ,.alecrBo
"ri-u"'*ni",
271

oT t{r3 u cH Hor o onl, lT a n u u a n o T c l l o c o 6 a o fra n rr3 atl u! ct0 tJ(ri r tL I

rrqecri o u c T py K r y pH, q ro rre fl o c p c a c T B e H HS.U
o re r rra npl rof)| f L. I n
B o 6 .!a crn r r r eHf if i ll nH c 6 M a . B c B e T e3 rfi x x a p a xrpxcrrr\ r]i r )\rrL
f f ir q ,(rrr r - t r ! lc bv d n p o rB rrn )t.q B c n e u j tQ q c . r,rx
4ro1,vj\ t,, L
r i. e cHcre\ r r t bf r ii. lr , Io n o n s ,' rto fc ,l
..j r,,,,,.
Oo p v b r, n orul l ti
ropLIe BcTpeqaroTcr B o6lrqlroii cncrerre. TDerbe rraflpaB.le Ilc r\;
c -crctr IHc r ehc ' f lt r i. t H c tp a 0 rfi n p x y !tc rBe H o i otcti ;.to.t
(,,i ,1
c loBa v fc 0, r , t a He B c , f -r3 n l e i .ra Bl )tc ,., Ka i e q I tcl B o B ,j n.\.rI
3aHn 6 rx ctr t y x ot s lt x , 3pr ,re !,rrrH Nl tx l { rl H e c l e 3 l rre c Kuxo6pa30B ,,r1o.(,
.iraeT 3a'fpy{Herrfiblv cIItlfcTtr]ecKoe BX.illoqenfic cjroBa B qTeUItc .]rL
er o ca rrro e, Hepa3pbr BH o eR o c n p o n 3 Bc Ie H te B n f i cb\l c. fl 3,3a 3r0t.r)

I' nHclvav ae6rr"'Ia

npe/tcraBrterca
npoqeccov,
pr3

llf91:::.*:"/'(c.'reirHLIMra cocraBHbre qacrr, a no3ToMy co3/,lac,fc, eneqar.!eilrc,

qro 9Tor npo{ecc nocreneHrrHli, noc.'re:loBare",tbHLrii,
B HeN{ ner 3,itc
\{errroB olHoBpeMerrrrocrn, npuaatolrlrx BceMy npoqeccy xapirh.fep iic
.rocrHocrH. ftaKoHeq, noclrejlHee HanpaB!,rcHre3arparrrBacr npo6licuv,
Ko-ro p yro\enbuie B c er o rr3 y q a e l !. i re p a T y p a D o c n eqna.,tbH ocTn:ci l c
I lrI Qn I{y n !py r r eir ir ji, r r e H rs n ri ri c h M a n p k n c rx x.rcckn)i
3r6oreB r

nurx. llre tsr,rrcacHrlr

3roii npo6,1eM6r
6i,:l yurenu ,," ,.,-,"ir; ;i;xpeccrBna9
q_retrnr
cTopoHa
t nficbMa,
Ho n nMrrpeccuBrrar,
pertcn

TJ{BH a {,o rnouleHut o6q e ro n o B e l e n Il ' I x c o c ra BH E ]MqacTrM.reK cfi ,

]r or p On q ec K oio noRe, t c H l l fi . C .o rra e ,fc r, ,tro H a p yU l enn, qrerrn, Ir
lIllCbI{a flaAO Caa3htBaTb IIenOCpeICTBeHHO
C .rlUqHoC,Ihto6o",tbnolo II
paccMaTp BarL lrx xar( 3Kcnpeccllrt ri npoeriqltIl colcpxaHnfl
acn
T.a.{bHocTu lecvorpq H:l Bce rr3MeHerr{9
B cTpyKrype nc{xlrvecrioii
crFepbI, Haxontueiict
B xprlr'rrrecxoM cocrorHxr.t.
Cn o co 6br nepeHoc a H a p y rx e H u fiy c rl o { p e q r B rtreH re n nl l cr,vo
r f ix B.i rrrr r r ueHa 0( ) pM x p o B a H n ere n c u Ko rp a o l l q e cK nx H aB bri (oBnpo
a H a.!H 3 u poB ar r rBr r f lr , r ot i | !l a B e _ 3 a e c b n o l q e p I{ n BaeTc9,c oIH oi r cTol)oH6r, nenocpcrlc,rBennoc o,fHolxenre Mcx!y ycTnoii ]t nncbMcntlo]i
peqblo, a c trpyrori cTopoHl,l, Tot rtro Hapylxennq perlu \{oi_\7r crerr)
rif r q n ro r,l rc r ex c f ill
n Ifi c rp a Q u rr.
l l l e cra q r . ' r r s a noc B rtJ l c H are p a n I' II rre p y l IIc IIIri i!rerrnq
nrcL\I a; e i i n p u: laar c r oc o6o c 3 H a tl e n u erI3 -3 a o c T p o i i H eo6xonrr\{ ocrl lpc
l yf lep a q u u nr lq c I I apy[re H x t]trrl p e q u r l l x c o U ra,]bH o-npo0cccfi o,
rra,\r,Horo ufiTerprpoBaHfir. l,lerojlt ! r npneMLr lroppefiqnr ancrrcricfifi
d II'ICrpaQrq Ae!'rrrcr rra ]lBe 6oJLtu}te riareroptu: Merotbr n llpfieML,r
obrllero xapa(Tepa rr rrerollEr u llp]ieMr,r, cne4rion,{rro rororrear{qc
c lire . fl p u q x npuM eE er r rJ H
rra A o u v e r! B Bl tAy c e p n rc QaxTopoB : A 1r4)
QepeilqllpoBaHHue c!MiITovaTorrorxrc It AuarH03, nplrpojly 3THor'rorrrIl,
y poBcH! n c ux nqec K or o p a 3 BrT n r, Bo 3 p a c T !' ro ro n a Ta,ero nepexnB aIJII'

B "iINqsOTI NJ]AHE T T,A.

, , ! | | l , i , ( ( r l , 1 , ii ( r r ';r L l r 'L tl r L r rI r L ' I"

LrL \i !r\

o rl I r I i I N r| | ' I f

n I )i
'

L l ' r' i LL !

:,,, rr rrr L rrr,rcLr r r.ilr Lnt r nllr ioclr r

r
) Bo. lnur lt 'r r llr r r ( ) Lr 'r rr L l) t i! r r lr r iLr r Lr L
'!
,,1,i
l .,ft' rc,
r r I i r L r r ' Li'
Lr
co3'r
lr
uiLt
r
1)
L
()tl
yr
or
r
ol
r
lpyr
a'
ror
r
n
Apyr
,, L.r!r,,
| r' |
'
; ,. ,,,,,' ,' ," ,,' ' ,'', '" \ r oae. r r , Rbr paxar cu\ nect B ; 1( , r r r t cr r r 'r ! |
|
np+'
r
I
'o'r
r
'
yBFo\
'
l l r. ' ., 1 , 4. r r ' u olr B! 'if 'Jhbf r
r "u6\ o r vu' r 'ion\ ir lr onJ "'t r "r r 'l
.,,;
,
'
pcI I n sccx
r
r
oBr
'r
,
uer r 'AKvr br vpbl r t r pacor i'r
," i ;,;"', , ', t . ! '
' ;, " ,;' ,1;;,
()r-)l l Lof
.r.r(roD
ana