GHID DE EVALUARE

DI5CIPLINA TEHNOLOGIA
INFORMATIEI
,
51
, A COMUNICATIILOR
,

Coordonatorl:
prof.univ. dr. Dan Potolea
prof. unlv. dr. loan Neac,u
prof. unlv. dr. Manole Manolescu
Autorl:
Daniela Tarasa
Nu,a Dumilriu-Lupan
livia Demetra Toea
Daniela Bejan
Anca Harabagiu

Manager proiect:
Gabriela Gulu

Bucure,ti 2011

CUPRINS
Argument ............................................................................................................................ 5
I. Cadru de referin~ pentru sistemul de evaluare a rezultatelor colare .............. ,............ 7
1. Dinamica defini\iilor evaluAriI colare ............................................................................ 7
2. Tendinte in modemizarea evaluArii ~are ....................................,....................................9
2.1. Evolu\ii reprezentative in aria evaluarii ~are ..................................................... 9
2.2. Trecerea de la evaluarea traditionalA la evaluarea modemA ............................ 10
3. Competen\ele de eyaluare ale cadrelor didactice ............................................................ 12
4. Calitatea eyaluarii ............................................................................................................... 13
II. Sistemul conceptual metodologic al evaluarii !i~are ................................................. 15
1. Componentele eyatu;)rii ............................................................................................... 15
1.1. Obiectul evalu;)rii ................................................................................................ 15
1.2. Evaluarea centrata pe competen\e ..................................................................... 16
1.3. Reconceperea evatuarii din perspectiva competentelor ..................................... 17
1.4. Centrarea pe competente - un moclel integrator al evaluarii ............................. 17
2. CriteriUe in evatuarea educational4 ............................................................................. 17
2.1. Criteriu. Criteriu de evaluare ............................................................................... 17
2.2. Indicatorul Tn evatuare ........................................................................................ 18
3. OperaVile evatu;)rii ....................................................................................................... 16
3.1. Masurarea - baza obiectiya a apreclerii ............................................................. 16
3.2. Aprecierea - exprimarea unei judecliti de valoare ............................................. 18
3.3. Declzia scoput demersutui evaluativ ................................................................ 19
3.4. Comptementaritatea operaVilor evaluarii ....... ..................................................... 19
4. Strategli de evaluare ......................................................................................................... 19
4.1. Strategia evatuativa ............................................................................................ 19
4.2. Perspectiva criteriala ......................................................................................... 19
4.3. Perspectiva axelor polare ................................................................................... 20
5. llpuri de evaluare .............................................................................................................21
6. Metoda. tehnici. instrumente de evaluare .........................................................................23
6.1. Metoda de evaluare ............................................................................................. 23
6.2. ttemul de evaluare .............................................................................................. 24
6.3 . Tehnicile de evaluare .......................................................................................... 25
6.4. Instrumentul de evaluare .................................................................................... 25

Evaluarea competen\elor la disciplina Tehnologia Informa\iei ~i a Comunica\iilor .......... 27

Curriculum ~i evaluare la disciplina Tehnologia InformaVei !}i a ComunicaVilor.
Formarea ~i evaluarea competentelor ............................................................................. 27
Instrumente de evaluare a competentelor la disciplina. Tehnologia Informatiei !}i
a Comunicatiilor ............................................................................................................... 47
1. Itemii obiectivi .............................................................................................................. 47
1.1. Itemi cu alegere duala ........................................................................................ 47
1.2. Itemi de tip pereche ............................................................................................ 49
1.3. Itemi cu alegere multipla ..................................................................................... 50
2. Itemii semiobiectivi ...................................................................................................... 51
2. 1. Itemi cu raspuns scurt ........................................................................................ 53
2.2. Itemi de completclre ............................................................................................ ~
2.3. Itemi de structuraV ............................. ............ ....... .............................................. 54
3. ItemU subiectivi (cu raspuns deschis) .................... ...................................................... 55
3. 1.ltemi de tip eseu .................................................................................................. 55
3.2. Rezolvare de probleme ...................................................................................... 56
4. Metode complementare de evaluare ............... ............................................................. 60
4.1. InvestigaVa ......................................................................................................... 60
4.2. Referatul ~i proiectul ........................................................................................... 61
4.3. Portofoliul ..... ....................................................... .......................................... ...... 63
4.4 .0bservarea sistematicl!i a activita\ii ~i comportamentului elevilor .,....... .............. 64
4.5.Hartile con ceptuale ........................................................................ ,..................... 66
5. Proiectarea matricei de specifica\ii ............... ......................................... ,..................... 66
Evaluarea competentelor specifice. Exemple de probe de evaluare .............................. 68
1. Evaluarea predi ctiva .............................................................................. ,..................... 69
1.1. Evaluare predictiva la Tnceput de ciclu liceal ...................................................... 69
1.2. Evaluare predictiva la inceputul unei unita\i de inva\are .................................... 72
1.3. Evaluare predictiva la inceputul ciclului superior al liceului ................................ 74
2. Evaluarea continua ............ ............ ........... ......... .......................................................... 76
2. 1. Proba de evaluare orala ..................................................................................... 76
2.2. Proba de evaluare scrisa ..... ............. ................................................. .............. ... 76
2.3. proba de evaluare practica ................................................................................ 83
3. Evaluarea sumativa .................................................................................................... 93
Bibliografie ..................................................................................................................... 100

ARGUMENT
Prezentul ghid metodologic are ca destinatie diferite categorii de canooplorl ~I utl
lizatori de probe ~i instrumente de evaluare a rezultatelor ~colare ale elevilor - cadre dldactice, manageri colari ~i , tntr-o anumitli mAsuFci , speciali~ti-cercetatori . Populatla tlntA
dominantA 0 reprezint~ totu~i corpul profesorat, practicienii , in special din invAtAmAntul
M

liceal.

Ghidul urmareljite dou;!i obiective solidare:

A) sugereaza repere ljii elements de reflectie pentru fortificarea culturii evaluative

a cadrelor didactice;
8) Ti propune sa asiste practieienii , fumizAndu-le norme, reguli opera\ionale lil ilustrAri concludente , Tn vederea dezvoltarii capacitatilor lor pe de 0 parte, de proiectare vaUdars ljii administrare a unor variate proceduri de avaluare, iar pe de alta parte, de interpretare
~i valorificare a rezultatelor evaluarii. Finalitatea convergenta a celor doua obiective rezida
Tn cre~terea calM\il educa\iei ~colare .
Se spera , de asemenea , ca prin aplicarea sistematica ~i consecventa a ghidului sa
rezulte traptat 0 banca de itemi pe discipline, arii curriculare ~i teme crosscurriculare, care
sa poata fi utilizata selectiv, Tn func\ie de contextele ~i nevoile specifice de evaluare. Se
poste observa ca. acest ghid nu se intereseaza de alte tipuri de evaluari : evaluare institu\ionala, evaluare de programe , testarile standardizate etc. Centrul de greutate n reprezinta
eyalyarea jnyjUs\di. ca produs ~i ca proces ~i a resurselor inteme ale ~colii(tea chers made
tests).

Legitimitatea ~i concepVa ghidului are la bazel ca.teva principii :

.. Reforma invatamAntului presupune schimbari semnificative ~i corelate in toate
componentele sale majore: structuri institutionale, management, curriculum , instruire ~i . nu
Tn ultimul rand . evaluare.
Sistemul evaluaril educationale T~i are propria identitate. revendica nevollnteme de
dezvoltare; tunc\ionalitatea sa depinde Tnsa ~i de natura ~i calitatea interaC\iunilor cu ceielalte domenil ale sistemului de Tnvatamant: curriculum, instruire. formarea ~i dezvoltarea
profesionalili a cadrelor didactlce. Viziunea sislemica esle indispensabila alat teoreticienilor. cat ~I practicienilor din aria evaluarii ~colare .
.. Cre~terea calita\ii sistemului de evaluare educa\ionala este unul dintre obiectivele prioritare ale reformei ~colii care pretinde investitii de conceptie ~i practici bune.
Dadi examinam schimbarile care s-au produs la noi in ultimii 15 ani. in sfera evaluarii
educa\ionale , constatam ca atat consisten\B. cat ~i anvergura acestora nu s-a distribuit

...
...
...
...
...

fie minimalizate, iar efectul lor cumulativ potental.

Notele sunt acordate transparent ~i obiectiv, pe baza rezultatelor invAtarii ~i a
criteriilor privind nivetul de performanta .
Etevii primesc un feed-back evaluativ sistematic care te permite sA-~i organizeze procesul de invAtare .
Implicarea etevilor in procese de evaluare ~i autoevaluare .
Probele de evatuare sunt controtate pentru a se asigura ca nu existA influen1e
subiective care pot defavoriza grupuri particutare .
Transparenta criteriilor ~i proceduritor de evaluare , accesarea lor fArA dificul-

tali.
... Crearea unui climat cu impact emotional pozitiv, motivant ~i securizat; reducerea stMtor de stres ~i anxietate prin ambiantA ~i comportamentut cadrului
didactic - deschis, cooperant. prietenos .
... Prevenirea ~i combaterea prin reguli clare ~i aplicate a fraudelor academice
(copiat, plagiat, ~ importul de lucrAri etc).

..

II. SISTEMUL CONCEPTUAL METODOLOGIC

AL EVALUARII ~COLARE
1. COMPONENTELE EVALUARII
Elementele apreciate drept componente sa u variabile ale evaluarii ~corare sunt:
1. obi8Ctui evaluarii (00 '10m evalua: tipuri de proceselrezultatelproduse de eva
luat)
2. criteriile eV8fu~rii (in report de ce sa evalueazA)
3. operatiile evaluArii (ee pBi trebuie fAculiJ
4. strategiila (pro/sclaraa $; coordonarea acliuniJor)
5. tipurilelformefe de eva/uare
6. metoda/e, tehnicile, instrumentale (cum yom evafua)
7. timpul evaludrii (momenta/e oportune pentru evaluare: inainta, in timpu/, SBU
dupfJ actiunea educativA)
8. agentii evaluiJrii (factori de conducere, cadre didactica, elevi, experti externi)

1.1. Obiectul evaluarii

Obiectul avaluarii" reprezinta realitatea educa\ional;\ concretizatli Tn procesul ~I

produsul irivA\Clrii, supus4 aten\iei evaluatorului, in vederea masuraMi ~i aprecieMi. PMn
evatuare , se emit judeca\i privind valoarea procesutui ~i produsutui TnvataMi reaUzat de
elev. Valoarea "obiectului" evaluat rezulta din conformitatea mai mica sau mai mare cu 0
norma ideala; ceea ce a inva\at elevul ~i intra in atentia evaluatorului este comparat cu
etalonul, cu dezirabilul.
In practica ~colara identificam mal multe modali~ti de determinare/specificare a
"obiectului evaluarii";
1. Specificarea prin continut - modalitate proprie invatam~ntului traditional centrat
pe "materia" de rnvatat. Con\inuturile sunt importante 1n sine .
2. Specificarea pMn obiective operationale/comportamentale - modalitate derivatc'i
din PPO (Pedagogia pMn obiective). Acest tip de specificare vizeazA comportamente observabile ~i pe cat posibil mAsurabile ale elevului 1n procesul TnvataMi.
3. Specificarea pe baza de competente. Competentele generate ~i competentele
specifice, identificabile pentru fiecare disciplinA din TnvatAmAntul preuniversitar
vizeaza cuno!?tinte, capacltc'i~ , sub-capacltc'i\i ~i periormante ce urmeaza a fi
dezvoltate ~I respectiv evaluate pe parcursul ~ l la finalul diverselor peMoade de
timp pentru care acestea au fost definite.

15

1.2. Evaluarea centrata pe competenle

Competenta un concept polisemantic
Din cauzfi ca are

mara dozA de polisemantism competenta este inteleasA diferlt

!II este tratata diferit Tn diverse sisteme de invAtAmAnt.

A) Competenta, Tn general, reprezintA capacitatea unui indivld de a mobiliza un ansamblu integrat de resurse (cognitive, afective, relationale, comportamentaJe etc.) pentru a
rezolva cu eficien~ diverse categorii de problema sau familil de situa\iI- problemA.
B) In domen;uf educational, competenta este capacitatea de selectie ~i combinare
a cuno~tintelor ~i capacitatilor sus\inute valorie ~i atitudinal de a rezolva cu succes 0 sarcina de invalare in raport cu standardele determinate (Dan Palatea).
Competenla co/affi poate fi conslderata ca 0 disponibilitate aC\ionaia a elevului ,
bazatA pe resurse bine precizate, dar t pe experien\a preafabllA, suficientA i semnificativ
organizatA. Se materializeazA in performan\e ale elevului , predictibile Tn mare mAsurli pe
baza presta\iilor anlerioare .
C) Structura une; competenle:
- resursele, conslituite din : cunot1nte (. 8 ti"), deprinderUabititAtl (,.a face ") i at1tudinl, valori ("a fl, a devenr);
- situBfiile concrete in care elevul invetA t pune in practiC'A acel potential . FArA
crearea situatiilor concrete create pentru a pune in aplicara ceea ce a TnvAtat,
acel potential rAmAna doar in planul lui .a ti", nu trace in planul lui .a face".
RAmAne , in plan teorelic, in planul lui "a ti" . Trebuie completat cu .a face" i
. 8 deveni".
D) Campatente - un potential
Competenta lrebule probatAidemonstrat(} in situsfU concrets. Pentru a fi evaluatA,
compelenla trebuie
beneficieze de situa\ii concrete in care cel ce studiazA va demonpuna 1n practica, sA valorifice ceea ce a invAtat. Situatiile in care
stra c! esle capabil
acesta dovedete 0 competentA sunt integrate in familii de situatii. Fied!lrei campetenle I
se asociaz! 0 "familia de s/fuall1", Acestea sunt sltuS!ii echlvafente.
E) Competenta sa exprimd Tn performanta.
Performantele unui elev exprimA nivelulla care 0 competent4/competen\ela au fast
dobandite de catre acesta. Deci, performanta este expresia competantei , forma t nivelul al
de manifestare in plan personal. Teoria I practica pedagogic! intentioneazA sa se deplaseze accentul de la paradigma traditionalA a evaluArii centrate pe cantitate, pe obiectivltate
maximA, la evaluarea central! pe calitale. 1n contextul evaluarii centrate pe competente,
standardele la care se raporteazA rezultatele inv!t!rii elevului !rebuie
fie de natura catitativA . tn pedagogia modema, aeeste standarde sunt reprezentate de . descriptorii de performantA". Un standard este 0 unitate de masuraJapreclere etalon , este un . stass. Pentru
a asigura 0 evaluare corectA i unitarA, procesul t produsul invAtArii fiecarui elev trebute
fie raportate la standardele de performant! stabitite la nivel national. Performan\ele
personalelindividuale trebuie apreciate tn func\ie de gradul de apropiere sau depArtare de
aceste unitati cu valoare de . etalon-.
F) Campetants reprezint;} un maga-rezultat educational.
Poate fi oorelatA cu un obiectiv educational cu grad mare de generalitate: obiectiv de
arie curriculara, obiectiv cadru general etc. , putand Ii integrat Tn sociurile de competen\! .

sa
sa

sa

sa

G) Compatenra - finalitate a procesului educational $i "obiect" al evafudrii

tn oondi\iile invAlAmantului modern, competenta se transformA in finatitale a procesului educational I "obiecl~ al evaluarii colare. Competentele colare discipllnareltransversale dabttndite de elev in cadrul unei instruiri i evaluAri autentiee~ au luat locul obiec-

,.

tivelor operationale/comportamente (observabile i masurabile). Tn domenlul evaluativ ne

aflam in faza reconceperii evaluarii , a treceri! de la evaluarea obiectivelor la evaluarea
competentelor colare .

1.3. Reconceperea evaluarli din perspectiva competenlelor

Presupune:
Extinderea evaluMi de la verificare i apreciere a rezultatelor la evaluarea
procesului, a strategiei de invatare a elevului, purtatoare de succes;
Luarea in considerare, pe langa achizitiile cognitive, i a altor indicatori , pre
cum: personalitatea, conduita, atitudinile, aplicarea Tn practlcli a celorlnva1ate,
diversificarea tehnlcilor de evaluare i adecvarea acestora la situa1iile concrete
(teste docimologice , lucnlri de sintez:t , tehnici de evaluare a achizitiilor practi
ee , probe de aptitudini, conduita , valorizare etc.);
Oeschiderea evaluarii spre viata : competente relationale , comunicare profesor
elev, disponibilitav de integrare sociala ;
Scurtarea drumului evaluare - decizie ac\iune ameliorativa. inclusiv prin in
tegrarea efortunlor i disponibilitatilor participative ale alevilor, eentrarea pe
aspectele pozitive i nesanqionarea in permanenla a eelor negative;
Transformarea elevului Tntrun partener al profesorului in evaluare, prin: auto-evaluare, inter.avaluare, evaluare contralata .

1.4. Centrarea pe competenle - un model integrator al evaluarli

Aceasta noua coneep\ie prefigureazll construqia unui nau model integrator al ava
luM/, care valorifica deopotrivA ~i fncearcA
core/aza cuno~tinle, deprindari, capacitati
de api/care a cuno~tinte/or, valori ~i atitudin; ale elevului.

sa

2. CRITERIILE iN EVALUAREA EDUCATIONALA

2.1. Criteriu, Criteriu de evaluare
.Cntenu vine de la latinescul .cnte rium~ I desemneaza principiul care slA la baza
unai judecli\i, a unai eSllmari, a unei clasifidi ri ~i permite distingerea adevarului de fals
etc. Criteriile de evaluare sunt puncte de vedera, caractenstici , dimensiuni in funqie de
care sa evalueaza rezultatele colare ale elevilor. Utilizarea criteriilor Tn evaluare devine un
element de obligativitate. Existenta cnteriilor este esen\iala atat pentru elev cat i pentru
cadrul didactic, in oriee tip de evaluare, fie ea ini\iata, formative! sau sumativa.
TiDurj de criteri; in eva/uare
Activitatea de invatare a elevilor a fost i este evaluata, in mod traditional , prin raportere la eel putin palm tipuri de eriteri; principale, dispuse pe douA axe polare:
... AX8 1: Norma/media clasei (norma statistica a clasei respective) sau standar
dele procentuale locale , nationale sau internationale versus "norma" individuara
(raportarea la sine insui).
17

... Axa 2: Raportarea la obiective (evaluarea criterialA) versus raportarea la continutul programei.

2.2. Indicatorul in evaluare

Indicatorol este un element care indica prezen\6 altui element. Acesta are valoare
de semnal . Indicatorul nu poate , Tn sine , prin statutul sAu , sA furnizeze un sens rezultatului
pe care il subllnlazti ; el trebuie sA se refere la un criteriu .
Re/alia criteriu - indicator este foarte strtmsii .
Criteriul desemneazA 0 caracteristica , iar Indicatorul . semnaleazA~ nivelun de dezvoltare, de prezentA a acestei caracteristici intr-o anumita situa\ie evaluativA . 1ntr-un context ~colar dat, daca luAm drept criteriu "nivelul performanlei in invAtare al elevilor", acestea (performantele) se distribuie in minimale, medii, maximale . Indicatorii sunt elementele
din descriptorii de performantA asociali calificativelor care semnaleazA prezenta diverselor
aspecte care trebuie sA caracterizeze rezultatul elevului pentru a i se acorda 0 nota sau un
calificativ. In invtitamAntul gimnazial ~i liceal criteriul de repartizare a performantelor elevilor este reprezentat de scara numericA de la lOla 1. Indicatorii enumerA, precizeazA cum
trebule sa arate rAspunsul elevului pentru a i se acorda nota 10, sau 9, sau .. . sau 5 sau un
anumit punctaj stabllit prin baremul de evaluare ~i notare .

3. OPERATIILE EVALUARII
Operatii1e evaluarii vizeazA pa~ii ce trebuie fAculi in procesul evaluatlv p3nA la
momentul sau etapa emiterii unei Judecll\i de valoare asupra prestatiei elevului . Aceste
opera~i sunt urmatoarele: mAsurarea , aprecierea , decizia.

3.1. Milsurarea - baza obiectiva a aprecierii

M~surarea

esle operatia prin care se asigurA baza obiectiva a aprecierii. Esle prima operatie a evatuArii. AceastA operatie constituie 0 prima etapA in evaluarea consideratA
ca un demers sau un proces . Mtisurarea asigurA rigurozitate evaluMI. Prin ea se strang
informatii de caire evaluator .despre proprietalile sau caracteristicile rezuttatelor inregistrate, despre tnsu~irite procesului, actiunii sau fenomenului educativ dar. Informa\iile se
colecteazA prin intermediul tehnicilor ~i instrumentelor, care "produc dovezi semnificative
despre aspectele sau rezultatele luate in considerare. Cu cat instrumentele de masurare:
probe orale, scrise, practice, extemporale, lucrAri de sinteza, teste etc. sunt mai bine puse
la punct, cu atat informatiile sunt mai concludente.

3.2. Aprecierea - exprimarea unei judecaji de valoare

Aprecierea corespunde emiterii unei judecAli de valoare. Prin aceasta operatie, pe
baza informa\iilor culese prin masurare dar ~i prin alte surse mai mult sau mai putin formate
(observare, analize etc.) se stabile~te valoarea razultatelor ~colare precum ~j a procesului
de invatare . Aprecierea este, deci , ulterioara masurArii. In cazul aprecierii, alocarea de va-

1.

Iori numerica, literale sau calificative se realizeaze} pe baza unor enterii precis Identificabile,
relativ independente de Instrumentul prin care sa fAcut me}surarea .

3.3. Declzla - scopul demersulul evaluativ

Cea de-a treia operaVe a evaluMi este deC/ZiB. Luarea deciziilor reprezinta finalul
inlAn\uirii de operatii ce definesc actul evalue}rii in ansamblul lui 'il scopul acestui demers.
In decizie i1 glsesc juslificare I mlsurarea I aprecierea. De abia in eceasta etapA i$1 gA
sese raspuns tntrebAri de tipul: "Pentru ce evaluAm? Pentru ce aplicam proba sau testul?
Pentru ce examinAmr etc.

3.4. Complementaritatea operalillor evaluarii

Cele trei opera\ii se aftA tntr-<) stransA Interdependenta. Evaluare fnseamnA : mlsu
rare + apreciere + dec/zie. Una fin} altl, Bceste trei operatli nu sa justificl. Modemizarea
sistamului de evaluare impUcA modernizarea acestor trei opera\ii.

4. STRATEGII DE EVALUARE
4.1. Strategla evaluativi
Tn domeniul educaVonal, strategia evaluativa este un derners care prefigureazA per.
spect;V8 din care va fi conceputa evaluarea . Rol esenVal n au: proiectarea dispozitivului de
evaluare, construqia acestuia, aplicarea $i emiterea judecll\ilor de valoare privind procesul
invAtarii $i rezultatele obVnute de cAtre elevi . 1n diferen\ierea strategiilor evaluative identifi
cam douA perspectlve de analiza: perspectiva enterialA $i perspective axelor polare.

4.2. Perspectiva crlterlala

1n principiu, strategHle educationale evaluative se proiecteazA tn temelul urmAtoa
relor enterll:
Actori; eva/ulrii. (elevi sau profesori), rezultand 0 evaluare centrall pe e/ev $1 pe
personalitatea sa $1 0 evaluare cantratA pe profesor, pe corectitudinea sa.
Instrumente/e evalulrii pe baza clrors distingem :
a. strategii obiective (evaluare obiectivll) bazate pe teste, probe standardizate $i
atte instrumente care pot mlsura cat mai fidel prestaValperformanta elevulul
b. strategii cafitative centrate mai ales pe calilatea rezultatelor, fundamentata pe
criteril calitaUva.
Oblectuf eva/Illrii conform cAruis identificAm:
a. strategli sumative (evaluare sumativl), axate pe produsul finaUrezultatele fnvA
\AMi elevilor

19

b. strategii formative (evaluars formativS). axate pe procesul de Tnva\Bre ce con~

duce spre produs.
Forma de organizare (numarul subiectilor) potril/it careia avem:
a. strategii de evaluare frontalll (e~ntionul integral)
b. strategii de evaluars de grup
c. strategii de evaluare individualll
Referentialul de bazll i n funqie de care distingem:
a. criteriul ..continut sau norma programei
b. norma statistica a grupului ~colar (media clasei)
c. standarde locale, na~onale sau internationale
d. norma individualll (raportarea la sine insu~i)
e. evaluarea criteriala (raportarea 18 obiective).
Parametrul . timp in evaluare. Duptl momentul plastlrii evaluMi : (Parisat, J . C.,
1987):
a. evaluarea initialS
b. evaluarea curentS sau formativa sau continua
c. evaluarea tina/a sau recapitulativa sau de bilant.
Natura declziilor consecutive. Dupa natura decizHlor luate (Meyer, G. 1995):
a. evaluare de se/eclie ~I ierarhizare
b. eva/uare de reechi/ibrars, rscuperare ~i dezvo/tare.
Criterii combinate. Dupa un criteriu compozit (combinat) alcatuit pe baza urmiltorilor parametrl :
... Gradul de cuprindere a e/evilor in evaluare;
... Gradul de cuprindere a confinuturilor de evaluat;
RezuM urmatoarea clasificare:
... evaluare exclusiv partialS este: incidentalA, prin sondaj (se evalueaza doar unii
elevi , din une/e continuturi i doar unecn);
... evaluare partialS - aditivS este evaluarea sumativalcumulatlvA; se evalueazA .
de regula, toti e/evii, din toat;} materia parcursA Tntr~un interval dat, dar numai
uneori.
... evaluarea cV8sitota/lI este evaluarea formativS, axata pe evaluarea tuturor ele~
vilor, din toate continuturile predatelinvatate i t ot timpul. Se apropie de 0 eva~
luare Ideala.

4.3. Perspectiva axelor polare

Este posibilfl i aplicarea criteriului continuumului poiaritalii axe/or tipo/oglce/conceptus/e. RezultA , de aici, urmfltoarea configuratie a tipurilor de evaluare:
... formstivll-recapitulativll;
... criteria IS ~ normativS;
... produs ~ proces;
... descrierelapreciere ~ mllsurare;
... proactfvtJ - retroactivll;
... ~globalll. hofisticll ~ .analiticS";
... intemfl-extemll.;
... personafll- oticialll;
... categorialMronta/fl ~ personalizatlJ;
- integraliva ~ contextualizatfJ;

2.

... reflex;v!} - parlic/pativll;

- imperativ~ - negociabifA;

...

motiv8nt~

- sanclionantii;

... formalii - informafij ,

Strateqii evaluative OQtmativelCQmQ8cstive
Punetul de plecare apreciem a fi faplut ca realizarea performantelor Tn invfl1are ale
elevilor esla profund diferen\iatA ~i selectlvA . Tn consecintA, nevoia de a oferi elevUor un
evantai larg al standardelor, de la nivelul inferior ~i accesibil tuturor panA la nivelul carul
superior, accesibil unei mici categorii de elevi. Sa va realiza astfel , 0 salactie a elevilor i n
functie de accesullor la anumite standarde de conti nut. Astfel etevii vor fi clasificati utilizandu-sa curba distribu\iei aeestora . Strategiile care S8 construiesc in baza aeestei concep1H
sunt strategii normative. comparative ; elevii sunt compara!i , c1asali ~I ierarhiza1i. Aceasta
tinde sa fie inlocuit~ cu evaluarea criterial~ sau prin objective.
StratsaU evaluative criteriale
Strategiile criteriale de evaluare au la baza evaluarea prin obiective educationale .
Esenta acestor strategii criteriale consta Tn stabilirea cu mal multa rigoare ~i finete numita i
evaluare bazaUi pe Mstandardul minim acceptat" sau . penormanla minima acceptata-, ca re
exprima pragul de reu~it~ a unui elev inlr..o anumita situatie educationala.
Dupa modul diferi! in care obiectivele pot fi derivate, ierarhizate, definite, formulate
i operationatlzate, se fa ce distinqie (D . Ungureanu) intre urmatoarele tipuri de strategii
evaluative criteriale: cu objective prestabilite, cu obfective prestabilite der contextualizale,
derulate in raport cu objective conjuncture/e sau configurate ad-hoc; objective operationa/izate prin proceduri riguroase, cu obiective slab structurale, orientative, directionale (fara
a se preciza in ce rilm, Tn ce limp, in ce succesiune).

5. TIPURI DE EVALUARE
Evaluarea rezultatelor ~colare ale elevilor se realizeaza intr..o diversita!e de fonne!
tipuri, conditionale de variabile i criterii multiple.
A. DupS natura functie; co/are ; sociale indeplinite, se pot face urm<!ltoarele diferentieri (I. T. Radu, 1999, pag. 97):
.. eva/uSri curenle, pe secvente mici de activitate. Din perspectiva teonei moderne a evaluarii, aceste forme sunt integrate organic in procesul didactic, avAnd
preponderent functii reglatorii , ameliorative .
.. eva/uSri /a intrarea inlr-un cic/u de invSliJmSnt, prin seleqie. Admiterea se poate realiza pe baza unui examen concurs sau pe baza performantelor o b\inute
in ciclul de invalamAnt absolvit. 1n practica coIan~ romAneascli au functionat
ambele forme de evaluare, luAnd forma "examenufui de capacitate-, respecti v
a "teze/or cu subject unlc~. Cele doua modalitali au avantaje i dezavantaj e (C.
CUOO~ . 2008) .
.. VerificSri finalelexamene, la sfArit de an colar, ciclu de TnvAtamAnt. -Se prezinta ca forma de control asupra rezultatelor colare, ca actiuni relativ separate
de programul de instruire propriu zis ... Examenul constituie una din formele
principale ale evaluarilor de bllant, utilizatA cu deosebire la Tncheierea unei penoade mai indelungate de activitate: an ~colar, ciclu de invatamAnt etc (I.T.

21

Radu , op. cat). Evaluarile la finalul unui ciclu de invatamAnt marcheaza , de

tapt, ~i intrarea in viata activa (bacalaureatul, examenul de Ucenta).
B. 0 altS taxonomie a forme/or de evaluare rezultS din raporlarea /a urmAtoare/e
criterii (Adrian Stoica, Evaluarea progresului $colar, Editura Humanitas Educational , Bucure~ti,

2003, pag. 136-137):

.. Reprezentativitatea popula\iel ~colare vizate;
.. Domenii curriculare considerate importante ;
.. Variatia in timp a performan\elor ~colare la 0 anumiUi vtlrsta de la 0 generalie
la alta etc.
RezultS:
.. Studii intemationale de evaluare {TIMSS, PISA, PIRLS ~I altele , in cadrul cArora diferite \Sri desfa~oara acela~i tip de evaluare; se finalizeaza prin rapoarte
interna\ionale ~i na\ionale;
.. EvaluM nationale desfaurate pe e~ntioane ale unei papulalii -\inta (de exemplu, NAEP, in SUA; evaluarea la clasa a IV-a, in Romania);
.. Evaluari nationale organizate pentru intreaga papula1ie ~colara de a anumita
varstA.

c. DupS modul de integrare In procesul de InvAtcJmant, distingem urmatoarele maduriltipuri de evaluare (I.T. Radu , C. Cuco~, O. Potolea- M. Manoleseu);
.. Evaluarea iniliala, reaUzata la debulul unui program de Instruire;
.. Evaluarea fonnativa, reaUzata pe parcursul programuluf i integrata acestula ;
.. Evaluarea sumativa , cumulativa , reaUzatA la linalul programulul.
Eva/uarea ;nitiaM
Evaluarea inilia/cJ este realizatA la inceputul unui program de instruire ~i vtzeazA,
in principal: Identificarea eonditiilor Tn care elevii pot sa se pregcUeascA ~i
se integreze
optimal Tn aetivilatea de inva\are, tn programul de instruire care urmeaza. Are runclii diagnostice $i prognostice, de pregatire a noului program de instruire.
Evafuarea foanativS
Esle aeel tip de evaluare care se realizeaza pe tot parcursul unui demers pedagogic, "este frecventa sub aspect temparal ~i are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor sAva'li!e de elevi; nu-I judecA ~i nu-I claseazA pe elev;. CamparA performan\a acestuia
cu un prag de reu~ita slabili! dinainte- (Bloom ; G. Meyer). Caracteristici: este 0 evaluare
eriterialA, bazatA pe obiectivele TnvAtArii; face parte din procesul educativ normal ; acceptA
.ne reu~itele elevului, considerandu-Ie momente in rezolvarea unei probleme; intervine
Tn timpul fiecArei sareini de fnvAtare; informeazA elevul ~i profesorul asupra gradului de
stApanire a obiectivelor, ajutAndu-i pe ace~tia sA determine mai bine achizitiile necesare
pentru a aborda sarcina urmAtoare, rnlr-un ansamblu secvential; asigura 0 reglare a proceselor de fonnare a elevului; indruma elevul in surmontarea dificultatile de TnvAtare; este
continuA, analiticA, centratA mai mult pe cel ce invatA decat pe produsul finit.
Evaluarea formatoa re
Evaluarea formatoare este din ee in ce mal mult invocata in ultima perioadA, in
acord cu achizi\iile ~tiintel ~i cu evoluVile din planul teoriei ~i practicii educationale.
Evaluarea formatoare asta considerat~ forma deMv4fitlJ a evalucJrii formative .
Reprezinta 0 nouA etapa, superioarA de dezvoltare a evaluArii formative, care "va Ii funqionalA odata cu instaurarea obiectivului de asumare de cAtre elevul insu!ji a propriei invAtAri:
la Tnceput contientizarea, eventual negocierea obiectivelor de atins ~i apai integrarea de

sa

22

,
dUre sub ject a dalelor furnizate prin demersul evaluativ in administrarea propriulul par
curs. Evaluarea formatoare, are drept scop; promovarea activit~Iii de invtJIare ca motor
motivational pentru alav, sprijin in con~tientizarea metacognitiva. , autoreglare" (J . Vogler,):
valorizarea rela\iei predare - invatare, articularea fazelor evalutlrii in functie de eficacitatea
pedagogic:. (G . Nunziat;' 1980).
Eva1uarea sumativA say "certifjcativA~
Evaluarea sumativa se prezinla in cel putin doua variante/forme mal Importanle
pentru demersul nostru : realizata la finalul unui capitol , unita\i de invalare, sistem de rectil ,
teza semestriala , sau finala sau de bilan\, realizata. la incheierea unui ciclu !lcolar. al unu;
nivel de studii elc.
Caraclerislicile esenliale ale evaluarii sumative :
esle determinata de contexte specifice
esle construila de profesori i elevi , in fune\ie de criteri ile convenile
accepla negocierea in lemeiul convingerii ea evaluarea esle in beneficlul invalari; realizale de elev (Belair)
evidenliaza rezultate i nvatarii i nu procese'e
asle internc1 sau externa (ex: capacitate, bacalaureat, diploma etc ,)
Evaluarea iniliala, cea continua i sumaliv8; reunesc conceptual i practic funclule
esentiale ale aclului evalualiv.

6. METODE, TEHNICI, INSTRUMENTE DE EVALUARE

6.1. Metoda de evaluare
ReprezinUi calea de ac\iune pe care 0 urmeaztl profesorul i elevii ~i care conduce
la punerea in aplicare a oricarui demers evaluativ, in vederea colectarii informatiilor pnvmd
procesuJ !ji produsul invatani. prelucrarii i valorificarii lor in diverse scopuri . Metodele de
evaluare sunt importante in raport cu silua\iile educa\ionale in care sunt folosile. Importanta lor se stabilele indeosebi dupa modul de aphcare in 5itua\ille cele mai potrivile
Fiecare metoda, tehnica 5au instrument de evaluare prezlnla avantaJe I dezavan taje. Ele vizeaza capacitate cognitive diferite i , in consecinta. nu ofera toate acelea1
informatii despre procesul didactiC. Datorita acestui fapt dar i diversita\ii obiectivelor actlvitalii didactice, nici 0 metoda i nici-o un instrument nu pot fi considerate universal va labile
pentr-un toate tipurile de competente i toate con\inuturile .
Urmarirea i verificarea cat mai co mplexa a realizarii obieclivelor vizate in procesuJ
pentru instructiv-educativ se ob\in prin i mbinarea diferilelor metode, tehnici i Instrumente
de evaluare, prin fol05irea. de fiecare data. a celei mai potf/vite .
Caracteristici generala:
- din perspectiva inva.tamantului modern. predominant formativ, metodele de
evaluare insotesc ~ i faciliteaza des fa~ u rarea procesului instructiv - educahv
intr-un context de evaluare formativ;], inso ~esc ~ i permit reglarea desfaurarll
procesului de invalamiml.
... se elaboreaza i 5e aplica in slransa legalura cu difenlele componente ale procesulu i de invalamant. aflate in ipostaza de "obiecte ale evaluarii";
... se concep. se i mbina i se folosesc in legalur<'!i cu particularitatile de varsta I
individuale. cu mod ul de aqionare al fa ctorilor educativi ;

23

egal pe toate treptele invAtAmantului. 1n mod surprintiitor, penneabilitatea la transformArile Inovatoare s-a redus progresiv odatA eu trecerea la treptele superioare de ~colarizare .
Se pare cA veriga invatAmantului liceal a cancentrat mai multe vulnerabilitati - indecizii ~i
inconsecvente politica, practici traditionale mai consecvente etc. Probabil ca in aceastA
zona sunt necesare actiuni compensatorii ~i ameliorative mai accentuate . Ghidul vine in
lntamplnarea acestel nevoi.
.. Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice in domeniul evaluarli educationaIe solicita douA componente: cultura evaluarii i competentele metodologice ale evaluarii.
Prima integreaza concepte nodale teoretiee i metodologice , infonnatii de profil aduse la zi ,
g ~nd j re critic-constructlva aplicabilA noilor tendinte I Inovatli , canvingeri rationale privind
importan\B i limitele evaluarii , capadtatea de reflectie a cadrelor didactice asupra propriilor prestati; evaluative. Cea de a doua , include competente practice care se distribuie pe
un continuum de la proiectarea evaluarii pana la utilizarea rezultatelor evaluMi in scopul
adoptArii unor dedzii. Cultura ofera 0 conceptie I 0 atitudine , competentele metodologice
sunt instrumente/s concep\iei .
Exista astazi sufidente evidente , unele vor fi semnalate mai jos, care alesta prezen\B unor schimbari relevante i inovatoare la nivelul fiecarei componente. Acestea ar trebu; sa se regaseasca in sistemul de formare a cadrelor didactice ~I , mai mult, i n practicile
curente de evaluare .
.. Cercetarea tiin\ifica dedicata evaluArii educationale, achizi~i1e din domenille
canexe - Tnva\Bre, cuniculum , instruire sunt surse importante pentru functionarea i optimizarea proceselor de evaluare colara. De exemplu cercetarile inspirate de modelul
neobehaviorist al TnvatArii vor sugera 0 anumita strategie a evaluarii - definirea riguroasA a
criteriilor, preferabil Tn termeni cantitativi, controlul strans al invatarii prin evaluare i feedback corectiv, .Tntarirea- rezultatelor prin confinnarea succesului etc. 1n schimb, modelul
constructivist alinvatarii va orienta demersurile evaluarii pe 0 alta traiectorie: sareini "autentice de rezolvat" evaluarea autentica , construqia i nu seleqia rnspunsurilor, incurajarea oplnillor personale, implicarea elevilor in procesele de evaluare I autoevaluare etc. De
altfel, putem constata ca abordarea/evaluarea constructivistA ca~tiga tot mal mult tennen
Tn cadrul evaluarii colare , Tmprejurare care nu poate fi ignorata de conceptoril i utilizatorii
instrumentelor de evaluare .
.. Proiectarea i exploatarea cu succes a strategiilor, metodelor i tehnicilor de
evaluare presupune combinatia - in doze diferite, potrivit naturii probel - de principii i
reguli cu imaginatie creativa . Evaluarea este tiinta i arta ; ea nu se reduce la aplicarea
unor structuri algoritmice predeterminate , dup~ cum nu se poate realiza numai pe temeiul
spontaneitatii i experientei. Este intotdeauna un aliaj subtil intre tiinta i arta . Din aceasta
perspectiva ghidul de fata nu poate fi un retetar de bucate; el ofera 0 viziune, perspective ,
principii i norme operationale care pot fi valorizate adecvat i inventiv.

- au caraeter dinamie, tiind desehise innoirilor i perieetlonarilor;

_ au caraeter sistemie: tAra a~i pierde entitatea speeifica, se imbinA, se completew i se influenteaza reciproc, alcatuind un ansamblu metodologie coerent;
- raporturile dintre ele se schimM in tunetie de context. Trebuie remarcate rapar
turile dinamice dintre aceste concepte . In diverse contexte educationale unele
dintre acestea pot fi metode prin intennediul carora este condus procesul evaluaw, Tn timp ca Tn alte lmprejurM pot deveni mijloace de eulegere, preJucrare
a intormatiilor sau de comunicare sociala profesor elev.
TiDo/oqia metode/or de eva/uare:
Criteriul eel mai treevent tolosit in elasificarea metodelor de evaluare este eel eronologie/istorie. In funetie de aeest eriteriu , distingem:
1.

Metode tradiIlona/e de evafuare:

evaluarea oralA
evaluarea scrisa
evaluarea prin probe practice
testul docimologic
2 . Metode aftemative ~i compfementare de evafuare:
observarea sistematicl!i a comportamentului elevului fata de activitatea
calarA,
portofoliul
investigatia
prolectul
autoevaluarea etc.
D intr~o perspeetivA a evolutiei evaluarii spre proceseie de invAtare - "obiecte- spe~
cifice ale educa1iei cognitive se justificl!i pe deplin complementarltatea metodelor traditi
onale i a celor altemative de evaluare, fiecare categorie dovedind virtuti ~i limite.

6.2. Itemul de evaluare

Repere CODceQtuaJe
Reprezinta caa mai micl!i componentA identificabiiA a unul test sau a unei probe de evaiuare . Din punct de vedere tiin\ifie, itemul este un element component al unui
chestiona r standardizat care vizeaza evaluarea elevului in conditii de maximA rigurozitate .
In practica coJarA cotidianA, unde nu poate fi yorba intotdeauna de evaluAri realizate .in
conditii de maximA rigurozitate", itemii reprezintA elementele ehestionarului sau probei unui
examen sau ale unei evaluAri normale, la clasA.
TiDQ/oqja itemUor de evaluare
A. DupA eriteriul asigurfJrii obieetivilS!ii in notarea sau apreeierea elevilor identificlim:
- itemi obiectivi care sunt de trei tipuri:
itemi cu alegere multiplA
itemi cu alegere dualA
iteml tip perache.
- item; semiobiectivi sau itemii cu rfJspuns construit scutt cu unnAtoarea tipol<r
9ie:
itemi eu rnspuns seurt, eu unnAtoarele variante: intrebarea elasicl!i,

24

exerciVul, chestionarul cu raspunsuri deschlse scurte, textul indus

itemi de comptetare, cu urmatoarele variante/forme: textullacunar, textul . perforar
fntrebarea structurata .
.. item; subiectivi
Ilemil subiectivi solicila raspunsuri dezvoltate , elaborate. Redactarea raspunsului
solidta mobilizarea cunoljtintelor ljt abillta\ilor care lau forma unor structuri integrate lji integrative . Solicitarile formulate de cadrul didactic ~i raspunsurile elevilor se caracterizeatii
prin aspectul klr integrativ. Formularea raspunsului la un Item sublectiv acopera toate Upurile de oblective. Itemii subiectivi au urmatoarea tipologie:
.. itemul cu rfJspuns construit scutt. pulin e/aborat
lot> itemul tip rezolvare de problema
... itemul tip eseu
.. itemul cu rospuns construit e/aboratldezvoltat
B. Dupa opera\iile implicate Tn elaborarea itemilor, diferenVem: itemi de identificare, de seleclionare, de e/aborare, de constroclie etc. Itemii se integreaza Tn instrumente
de evaluare. Cadrul didactic are la dispozitie 0 mare varletate de tehnici ~i Instrumente de
avaluare. mergand de Ia eele care soliclta tehnicile eele mai MTnchise~ panA la eele care
permit exprimarea libern a elevului. Itemii de evaluare trebuie folosi\i in funqie de complexitatea obiectivelor vizate. Reatizarealconstruc\ia itemilor lji a probelor de evaluare solicitA
o atitudine flexibila din partea cadrului didactic. Flecare Instrument de evaluare, fieca re tip
de item are avantaje lji dezavantaje.

6.3. Tehniclle de evaluare

Constituie modalitAtile prin care evaluatorul declan~eazA ~i orienteazA obtinerea
unor raspunsuri din partea sublecV'or. Tn conformitate cu obiectivele sau specificatiile probeL Flecare tip de itemi declan~eaza 0 anumiUi tehnicli la care elevul apeleaza pentru a
da rAspunsul sau . Un item cu alegere multipla (lAM) faee apel la .tehnlca raspunsulul cu
slegers multipIA-. Elevul va ineercul, va bifa sau va marca printr-o cruciulita varianta de n\spuns pe care 0 considera corectA. Un item tip .completare de fraza- va face apella .tehnica
textului lacunar" . Elevul va completa spaVile libere din textul respectiv etc.

6.4. Instrumentul de evaluare

Este 0 proM . 0 grilA. un chestionar. un test de evaluare care .colecteaza" informaVi, .produce- dovezl semnificative despre aspectele sau rezultatele luate Tn considerare.
Instrumentul de evaluare se compune, de regulA, din mal multi itemi. 0 probA de evaluare
(un instrument) se poate compune dintrun singur item (0 slngum Tntrebare, eerinta., problemA etc. indeosebi atunci cand rAspunsul pe care trebuie sA~ formuleze elevul este mal
complex) sau din mal multi itemi.
Un instrument de evaluare integreatii fie un singur tip de itemi (spre exemplu nu
mal itemi cu alegere multiplA - lAM) lji. tn aeest caz, constituie un .Chestionar cu alegere
multiplA- (CAM). fie itemi de diverse tipuri, care solicitA, Tn consecintA, tehnici diverse de
redactare, formulare sau prezentare a rAspunsurilor.
Constructia probetor/instrumentelor de evaluare este 0 activitate laborioasA. l ntre
comptexitatea obiectivelor educationale ee trebule evaluate lji .deschiderea Mtehnicilor lji

25

Instrumentelor de evaluare trebuie sa funqioneze corespondente progresive. Obiectlvele

sa dezvolta de la simplu la complex, iar instrumentele de evaluare se dezvolta de la .lnchisa spre .deschise Exista 0 putemica corelatie intre Instrumentele de evaluare ~i opera\ilie evaluarii (masurarea, aprecierea, decizia). De asemenea sunt corelatii importante lntre
Instrumentele de evaluare ~i strategiile/tipurile de evaluare, precum ~i lntre Instrumente
~I metode. Flecare opera~ie , metoda, strategie etc. solicita Instrumentul evaluatlv cel mal
potrivit.
R

2.

EVALUAREA COMPETENTELOR LA DISCIPLINA

TEHNOLOGIA INFORMATIEI ~I A COMUNICATII LOR
CURRICULUM ~I EVALUARE LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMATIEI ~I A COMUNICATIILOR.
FORMA REA ~I EVALUAREA COMPETENTELOR
La disciplina Tehnologia Informatiai ~i a Comunicatiilor profesorul poate propune
modalitati de evaluare care sa producA analiza, creativitatea, integra rea ~i valorificarea cu~tintelor, in ideea de a solicita elevului sa demonstraze ce poate face Tn situatii similare
din afara ~colii (de exemptu tehnoredactarea unui document specific unui anumit domeniu
de activitate) , rezolvarea de sarcinl complexe i elaborarea unor produse (de exemplu
crearea une; pag;ni web sau a unei baze de date), cAutare de solutii (de exemplu utilizarea
motoarelor de cautare). astfel incat sa integreze competentele formate.
Metodele M
altemative specifice evaluArii - proiectul. portofoliul, investigatia etc.
- sunt in acelai limp i metode de predareinv;\\are . Utilizarea aeestor metode la orele
de Tehnologia informatiel i a Comunicatiilor, impreun;\ cu instrumentele adecvate (fi~
de lueru, ehestionare , fie de evaluare Inter..colegiale/autoevaluare , etc.), ajuta cadrul di
dactle, sA analizeze direct actlvitatea elevului , sa evalueze proeesul prJn care se ajunge la
produsul final i ofem elevilor posibilitatea de a stabili corelatii intre cunotlntele dob~ndite
Ia eelelalte discipline colare. De exemplu aplicand ca metod:i de evaluare . Proiectul- la
evaluarea competentelor specifiee realizArii paginilor web, daca se va pune accent i pe
.artA-f arta culorii-, atunci elevul va Tmbina competentele formate la orele de desen cu eele
dob~ndile la orele de Tehnologia Informatiei i a Comunicatiilor, transfer~nd astfel meto
dele de la 0 diseiplina la alta i asigurand interdiseiplinaritatea . Daca aeeeai metoda de
evaluare este aplica~ astfel Tncat lema aleasA sA fie reallzata din perspectiva mai mullor
ani curriculare, astfellncat competentele elevului sa fie transferate de la 0 arie cunicula~
18 alta , ating~nd obiectivele tuturor aeestor arii, atunci _sa poate spune" ca .am atins abor
darea crosscurricularc1.
Sunt prezentate Tn continuare modele de activitati de lnvalare, de metode de evalu
are i de competen\e de evaluat, elaborate pe baza competenlelor specifice, selectate din
cAleva dintre programele ~Iare ale disciplinei Tehnologia Informatiei i a Comunicatiilor
studiate pe parcursul claselor IXXII.
M

27

Ii:

Competenla genera": Dezvoltarea deprinderilor moderne de utillzator

CUi ........

ldentfficarea
componentelor
hard i soft ale
unui calculator

pe""",,1

componente
slstem de
dasificarea slstemelor de calcul dupa
UCP~i UM
nominalizarea tipurilor de SUI
culegerea de date suplimentare ~ OJ
carader de nautate privind tipurile de Sill
clasfficarea memoriilor interne din punctul
de vedere al mentinerii informatiei stocate
nominalizarea unitatilor de m~sura a ca
pacitapi memoriei interne
definirea conceptului de SO
.culegerea de date privind diferentele ~i
asemanarile dintre tipurile de SO
exemplificarea dorneniilor in care sistaII lUI YC ............ ' '" U gYII;"III l U

Descrierea tunc~rii unui calculator personal

con-

dispozitive de

componente ale unui sistem de calcul

compararea sistemelor de calcul
dupa UCP~ UM
recunoaterea dispozitivelor de intra-

ie~re

re/i~re

memorii
conc:eptul de
sistem de operare
tipuri de soft
ware

de reamo8tere a
unitap\e de mtisuFci a
referatul
memoriei interne
investigapa
identificarea sistemului de operare de
calculatorul personal
rompararea tipurilor de SO

dispozitive de
intrare

PYPrritii

probe

saisa: teste
scrise{itemi
obiectivi, su

biectivi ~i sanumarului miobiectivi)

I n:J\,A;;:;MLcm:r

I - desaierea roIului principalelor elemente

componente ale unui calculator cu ajutorul
modelului amitectural

eu\egerea de informat" privind modalita~Ie de transfer a datelor intra principalele

componente ale unui calculator
desaierea roIului ~ a parametrilor magistralelor interne

roIul ~ funqiile prezentarea modelului arhitecturat al

componentek>f
calculatorului pentru a evidenVa comunui PC
ponente!e unui calculator din punctul
de vedere al roIului lor 1n procesul de
prelucrare a date lor
explicarea roIului ~ a parametrilor

magistralelor Inteme

investiga~a
referatul

As.sF",. IIde
Oefinirea conceptului de retea
de calculatoare
~ enumerarea
avantajelor lucrului in retea

roIului retein laboratcr I investigaVa

rut reteaua(networ1c;)

cuiegerea de infonna~i privind diversele

tipuri de retele
enumerarea avantaJelOl 'Ii dezavantajek
lucrului in retea

de informatica
ciasiflCarea retelelor utilizand criteripartajare resur- I ile: intinderea ariei geografice ~ toper
comunicatii in
exemplificarea funC\ionArii relapei
reiea
WAN , In--

enumerarea
lor de acces

stapanirea
Argumentarea
parole pe PC
necesilaVi secuM- culegerea de date suplimentare despre
zari! computere- efedele nocive ale viru'lilor infonnatici 'Ii
lor 'Ii a retelelor
despre necesitatea securizarii calculatoarelor ~j a relelelor

Aplicarea operatiilor elementare

~i a conceptelor
baza ale apliExcel

ill

modurilor de deschldere a
Microsoft Excel
comentarea diferentelor dintre moduriIe de vizualizare
aplicarea corectA a salvani unu! registru
lucru in cele Irei moduri
explicarea necesita~i utiliza.rii asistentei
timpul lucrului
utilizarea asistentului Office
o:.t~n"'n;rea

prac. fi~ de
prac-

care
viru~

informa-

~i antiviru~j

desctlidereal
inchiderea aplicaliei
salva rea unui
registru de calcui

moduri de
vizualizare
folosirea functiei

pot defini drepturi de acoes

exerci\ii practice de definire a dreptului de acoes pentru un document 'Ii
pentru calculator
verificarea existentei unui program
antivirus pe calculatorul din laborator
nominalizarea programelor antivirus
care elewl a luerat in ultima perioa-

investigapa

exercitii practice de deschldere a

aplicatiei cu ajutorullistei butonului
Startlcu shortcuVcu ajutorul unui do-cument salvat anterior
salvarea unui registru de calcul :
initialAl curenta/sub un alt nume
exercilii practice de modificare a
modului de vizualizare a unui registru
de lucru
exercitii practice de utilizare a asis-

autoevalu-

C... ah I .ftIh ...

a unei
completarea
Tntr-o celula

Tn mod corect a referintelor la

a valorilor constante, a
matematici, a functiilor i a argumentelor
lor, in scrierea formulelor
utilizarea caracteristicii Inserare functie
utilizarea casetei de dialog Argumente
functie
identificarea dalelor ce vor reprezenta
Utilizarea formuargumentele unei functii
lelar ~i a func-

tiilor

explicarea dependentelor tata de rete-nnta aleasa Tn cazul copieni unei formula

construirea unor formule utilizand referinte relative, absolute IJi mixte
utilizarea referintelor absolute i mixte
in cadrul fune\iilor

Coo, .wI
formule

Formule antmetice i logice

pentru adunari,
seMen, Tnmul\in
si impaf\iri
Completarea

exerci\ii practice de utilizare a unor

observarea

fonnule aritmetice !ii logice pentru

sistematica

autoevalusimple
area
exerciVi de modificare a unei formu- probe

Ie prin editarea modificArilor in bara

practice: fiIJe
de formula sau direct i n celula
de activitate
utilizarea practicA a completarii au- practicA
tamate a unor serii de date predefinite
sau create de utilizator

automata a unei exerci\ii de calcul a minimului IJi

serii de date
maximului
Folosirea
exercitii de utilizare a caracteristicii
funC\iilor: MIN ,
MAX, COUNT,
SUM , AVERAGE
Functia IF
Folosirea referintei relative,
absoluta sau
mixta a unei
celule Tn formule

Insumare Automata
exerci~i de utilizare a casetei de
dialog lnserare fune\ie pentru functiile
SUM , AVERAGE, COUNT i IF
exerci~ i de modificare a unei refennte relative i ntr-o refennta absoluta
analiza rea $i comentarea diferentelor ob\inute Tntre aplicarea unei
referinte relative i a unei referinte


grafice realizate
alegerea corecta. a tipului diagramei in cu ajutorul da
de sursa de date 'Ii rolul indeplinit telor din registru
crearea diagramelor stabilind in mod
de calcul
Utilizarea unor
corect sursa de date !Ii tipul de diagrama editarea!li
modilicarea fonnatMi unel diagrame
modificarea unei
tehnici ~i procedee de realizare
stapanirea tehnicilor de copiere , mutare diagrame sau a
grafice l}i
. redimensionare a diagramelor
unui grafic
grame
schimbarea
tipului diagramei
mutarea/copi
erea , l}tergerea
diagramelor sau
a graficelor
enumerarea
Sugestii: si
i unui
olec
tuatia mediilor
enumerarea activitAplor specifice fie
elevilor clasei
etape ~i a condi\iilor specifice de
la sfar!}itul unui
,l}urare
semestru
Realizarea unor
nificarea l}i executarea etapelor rea Calcute de
apJicatii practice
unei aplicatH
dobanzi bancare
documentarea de proiect
Realizarea
gestionarea instrumentelor, produselor unor tabele de
versiunilor in etapa de implementare
buget
..

termenelor de

...

re a tipurilor de diagrame tinand cont

de functia realizata
exerci\ii practice de formatare a
suprafe1ei unei diagrame
exercitii practice de mutare, copiere l}i redimensionare a une! diagrame
exercipi practice de schimbare a
tipului diagramelor ~i de organizare a
datetor
analiza rea l}i comentarea diferente
lor obtinute dupa modificarea datelor
sursa !Ii actualizarea diagramei

teme de
lucru in clasa
probe
practice: fil}e
de activitate
practicci

realizarea in echipa a modelului

unei aplicatil simple pe baza modelelor descrise in continuturi sau a altor
modele propuse de profesor ~i/sau
elev

proiectul
(project de
modelare)

.
~

.~.

.._.____ -

. _-,..-.>,; -

'0

~~.L

identificarea caracteristicllor ~produsului- ce urmeaza a fi realizat ~i fundamen-

l tarea ideiVtemei proiectului

definirea scopului(max.200 caractere)
!}i formularea obiectivelor specifice den-

vate

(identificarea
Stabilirea
rea sistemului analizat: CE vreau sa .caracteristiciobiectivelor
fae?, DE CE esta important pentru
lor" produsului
Stabilirea sar- mine sa fae acest lucru?, CINE va
proiectat)
d nllar de lucru
face ce?, CAND vreau ca acest lucru studiu de
Organizarea
sa fie realizat?, CUM am de gAnd sa caz (fundaechipei. Rolun
fae asta?
menta rea
discutarea!}i negocierea continutemei de
proiect, identitului !}i modalitatii de prezentare a
ficarea obiecproiectului
tivelor)
traducerea obiectivelor in sarcini
specffice , reatiste concise ~i clare
portofoliu
de proiect
realizarea unei organigrame care
sa prezinte structura ierarhidi Jnivelul (tehnica proocupat de fiecare persoana 1n echipa iectului)
de proiect
distribuirea sarcinilor de lucru ~
nand cont de abiliUitile fiedirui mem Formularea
ternei

realizarea unul studiu de caz

pe exploatarea detaliilor ~i descrie-

I
proiectului

al

--.

ezd -

analiza proiectului: stabiUrea exacta

idenlificarea fazelor de realizare a unu)
project
a proiecintrMlor, ie~irilor ~i prelucrllrilor ne culegerea informatiilor relevante prin
cesare rezolvArii problemei
ap'icarea de chestionare, intarviuri , obrealizarea unei schite pe hartie a
servari directe
reprezentarii zonelor de introducerel
aplica~i
sistematizarea dalelor pe baza unor
fokJsite in tunc- te~ire a datelor(design-ul proiectului)
- de abilita~le
analiza formularelor intocmite: !isla
formulare de analiza
Usia documentelor, forma
corelarea resurselor software funct,ie de iecArui membru
echipei
inutul documentelor
~i abilitatile specifice de lucru
Mod de lucru,
stabilirea regulilor generale de lucru
utipentru rea!izarea fazek>r proiectuluJ
stabilirea succesiunii activita~lor in
legaturi
module
limp, rezerva de limp, activitAtiJe ce 58
Organizarea
Reguli genesuprapun ~i identificarea activitAVlor
modularll a unei
tice
rale de lucru
lucrari
Diagrama lucrM
Elape de lucru
termene
11.

en-

intocmirea diagramei Gantt pentru

obiectivele proiectului: planificarea pe
zile ~i echipa responsabiiA de reallza-

tI

hArti coo-

unUI

(deproiecstudiu de
caz (Jdenlificarea activita_ ~i realizarea unui plan
act,iune)
portofoliu
proiect

Iunui proiect)

I. CADRU DE REFERINTA PENTRU SISTEMUL

DE EVALUARE A REZULTATELOR ~COLARE
1. DINAMICA DEFINITIILOR EVALUARII ~COLARE
Este de raVnut faptul

ca

Tn evolulia conceptulul de avaluare sunt identlficate trei

categorii de datini\!i (Hadji. Stufflebeam, 1980, C. CUCO!/, 2008): defini\ii ~vecMiM, care pun
semnul egalitatii intre evaluare ~i mAsurare; detin!tii care interpreteatii evaluarea prin raportara la obiectivele educationale operalionalizate; definltii -modeme"; evaluarea fUnd
conceputA ca emitere de judecc1ti de valoare despre procesul i produsul invatarii pe baza

criteriilor calitative.
Fiecare din aeeste categorii de datinitii of~ra avantaje !Ii dezavantaje .
Datinitii mal recente, dei diverse au muite note comune, semnalandu-ne:
... trecerea accentuatA de la evaluarea estimative} bazaUi pe cantltate. predominant 5umativa, la evaluarea apreciativA, bazatA pe calitate, cu puternice accente fonnative ;
... deplasarea accentului de la Tntelegerea evaluArii ca examinare i control la
~evaluarea ~colara ca parte integranta a procesului de Tnvatare ~i jalon al aeestela" (Y. Abemot. 1996).

CSteva derinifii semnificative pot fi orientative i utile cadrefor didactice. Astrel,

/uarea:
... oonsta Tn mAsurarea ~i aprecierea cu ajutorul crlteriilor, a atingerii obieetivelor
sau a gradului de apropiere sau de proximitate a unui predus al elevului Tn raport eu a nonnA;
... are sensul de atribuire a unei note sau 3 unui calificativ unei presta!ii a elevului
(Y. Abemot);
... examineazc1 gradul de corespondentA Tntre un ansamblu de informaVi privind
TnvAtarea de dUre elev ~i un ansamblu de eriterii adecvate obiectivului fixat, in
vederea luArii unei deeizll (de Ketele, 1982);
... este Mactul prin care ... reteritor la un sublect sau un obiect, se emite 0 JudecatA
avAnd ca referinta unul sau mai multe criteril-. (Nolzet, 1978);
... TnseamnA . 3 veritica, 3 judeca, 3 estima , a situa, a reprezenta , a determina, a
da un verdict etc.- (Hadji).

Sinteza interpretllri/or privind eva/uarea ev/dentiaza 0 p/ura/itate de termeni care

pot desemna activit/}ti integrate Tn procesu/ de evaluare. Astfel , a eva/ua semnfficlt
A verifiea ceea ce a fast TnvAtat, inteles , re\inut; a verifica achizi\iile Tn cadrul
une! progresii ;
A judeca activitatea elevulul sau efortul aeestula Tn funetie de anumite recomandllri; a judeca nivelul de pregAtire al unui elev Tn raport eu anumlte norme
prestabilite;

l:
utilizarea regulilor generale de tehnoredaetare computerizata
identificarea opera\iilor specifice de
dificare a caracteristicilor obiecteJor graftce ~i obiectelor de tip audio-video
utilizarea aplicatilor de prelucrare
grafica(de exemplu , Microsoft Office Picture Manager, Adobe PhotoShop)
utilizarea aplica\iilor de prelucrare
specializate(de exemplu , Wave Editor,
WinDvd Creator)
unei JuerM, pro- identificarea caracteristicilor unoI' iniect
strumente audio simple(de exemptu ,
Sound Recorder)

Reguli de utilia textului

Modalitati de
a unui
optim
punct de
al dimenin tuncde obiectele
Modalita.ti de
redimensionare

a elementelor
grafice, audio,
aplicarea functiilor spedfice de inregis- film sau anjma~i
trare !ii redare a sunetelor
Folosirea
mulpentru
~i

unor
susau a unei

aplicarea i verificarea respectarii

regulilor de tehnoredactare
exerciVi de comprimare/scalare a
obiectelor grafice pentru documente
sau pentru pagini Web
exerci1ii de comprimare a elementelor de tip audio ~i video
exerci1ii de inregistrare, prelucrare
~i inserare sunete in aplica~i
exerci1ii de mixare a fi~ierelor audio
exerci1ii de temporizare fi~iere
audio, setare volum, ecou, vibra1ie,
eliminare bruiaje

referat (reguli de utilizare a textului)

fi~a. de activitate practica
(salvare, redimensionare ,
comprimare)
proiect prezentare (tehniei de optimizare proiect)

 utilizarea aplicatiei NetMeeting pentru

realizarea unei video-conferinte in retea-

din laboratorul de informatica

utilizarea aplicatiilor specifice pentru
realizarea materialelor de prezentare(MS
. _. . MS Power Point)
alegerea carecta a formatului fi~ierelor
oentru transformarea documentelor in
'ormat html, pdf
utilizarea aplicatiei Acrobat Reader
Prezentarea
pentru vizualizarea documentelor pdf
publi~ a unui
utilizarea programelor de arhivare ZIP
proiect in format sau RAR
electronic
utilizarea caracteristicii Pachet pentru
CD pentru a aduna toate fi~ ierele prezen~i a Ie capia rntr-un dosar sau pe un

I
I

Folosirea
video - proiectorului !}i a

exercilii de realizare a unei conferinte utilizand adresa de IP a

calculatorului(apel de retea);

prezentarilor
in reteaua de
calculatoare(tip
NetMeeting)

realizarea de materiale specifice

de promovare(pliante. prezenlari)
utilizAnd ~bloanele predefinite din
aplica\iile Word, Power Point

Realizarea
unOf documente
tipArite pentru
prezentare: folii
retroproiector,
pliante , bro~uri
TransformarE

exerci\ii de salvare a fi~ierelor in

format html ~i vizualizare in browsere
la rezolutii diferite
exercitii de imprimare virtualA a
documentulu

unui document

exercitii de copiere a documentu!ui

rate diferite de compresie

in format pagina impachetatlarhivat pe 0 unitate de

de web
Transfo rmarea
in format PDF ~i
utilizarea Acrobat Reader
Impachetarea
~i transportul

t:

exerci1ii de arhivare a documentelor

disc optic/memory - stick

fi!}e de actipractica
pre-

teste sense

I(itemi obiectivi

Ii

semic--

MS

Point

i;t

..-

-.---------"

Cs , ....

identificarea f1uxului datetor de intrare.

Analiza dateintermediare i de ie~ire ce apar in etapa lor ce intervin in
de analiza a unei probleme
_
_ practice
clasificarea ~i identificarea tipurilor de
concrete
date dup~ mul\imea valonlar pe care Ie
TIpuri de

ldentificarea
datelOf relevante, care trebuie

memorate in
baza de date ~
a

rela~ilor

dintre

acestea

pot lua
cunoaterea nivalunlor de reprezentare
a unei baze de date relationale
identificarea tipurilor de rela\ii(one - toone, one-to-many, many-ta-many)
anatizarea legAturile determinate de
conecUvitAtile dintre date
analiza rea date tor din punct de vedere
al redundantei(mAsura in care infonnatiile
din tabelele legate se repeta)
crearea modele lor:
oonceptual(descrierea BO), logic(BO

Idenlificarea
opera\iilor elementare efecluate asupra
datelor

dalelor din surse

caracter, data ,

logics)
ReJa!ii exist tente intre date
Redundanla

"'l
exercitiu de creare a unei baze de
date rela\ionale: crearea entita\ii de
baza prin definirea campurilor(nume,
tip date, atribute date), popularea tabelel cu inreglstrAri corespuntiitoare
tipului dateJor, stabilirea cheii primar.iJi1
cheii secundare , crearea leg.iJiturilor
dintre tabele
exercilii de cliutare i eliminare a
datelor multi plicate
exerci~ i de actualizarenncarcare a
coleC\iei de date

teste scrise
(itemi abiectM
~

semiobiec-

tivi) : tipuri

de date ~
relationarea

acestora in
MSAccess
portofoliu
deprobleme
(baze de date
Access)

rezo/vare de
probleme (erearea tabelelOf,
indexarea datelor, rela~ona-

-, de

aplicarea in practidi a
sau exteme
intrare-i8ire
de: creare a tabelelor direct in aplica crearea interogarilor, rapoartelor, for Opera~i arit\ie, importul de date din surse extermetice
ne , legarea la datele din alte aplica\ii
mularelor
migrarea bazei de date catre a baza
Opera\ii Iogice, f.iJir.iJi a face importul
de date Sal-server
comparnri, decizii exerci\ii practice de creare a modu folosirea operatorilor aritmetici, logici,
Prelucr.iJiri
lelor standard(proceduri generale)
relationali
structurate (no- exercilii practice de creare a me,iuni de progra- dulelor de clas.iJi(de formular sau de
utilizarea condi~onarii executarii unor
mare)
operatii de executa rea altor operatii
de crearea a procedurilor
utilizarea procedurilor in realizarea unei

orala (opera!ii
elementare Tn
prelucrarea
dalelor)
referat(tipuri
obiecte
Access)
fie de activitale practica
(crearea rna-

Coo._
proiectarea interogArilor
.. aplicarea criteriikx de selElC\ie pentru
gi!!isirea informa\iik>r relevante scopului
propus

spe-

.. Cautari; leh

exerci\ii de scrtare a inregistrArilor

niel de cAutare
vizualizare Formular
.. Sortari
exercitii de sortare a inregistrlirilor
Metode de
utilizand grila de proiect
.. s~panirea tehntcilor de sortare
.. exerci1ii de sortare a inregistrarUor
.. ordonarea datelor dupa criterii specifi
.. ActualizAri:
intr-un raport
cate
adAugare. ~ter exercitii de sortare a tnregistrnrilor
l intr-o paginc'i de acces la date
gere, editare
sintetizarea dalator din surse difeme
.. filtrarea asupra informatiilor de interes
exercitii de sortare a datelor introO
.. actualizarea datelor unei interogAri care
vizualizare Pivot Table
contine un singur label, a unei interogari
exercitii de actualizare(adc'iugare ,
editare) date Tn tabele r8lace conVne mai multe tabele in relatie unu
la unu
.. actualizarea datator in anumite conditii
evidenlierea i interpretarea m8sapentru interogarile bazale pe tabele ce S8
de eroare la actualizarea datelor
afla in relatie unu la mai multi
enumerarea cazurilor in care nu asta

teste scrise

Irntr-o

semiobiec. cautare,

I
I

actu
date Tn

~i

. Tn MS

probleme
de

soractuall-

l;:

culegerea , selectarea

~i

fittrarea infor-

html,

vottare a unei

browser, zona de luem

crearea harlii site-ului: stabflirea

.. paginii index, stabilirea nivespeinterfe\e Web
Aspecte geneware necesare
legAturile lntre pagini
elementelor de design:
studiu de
design-ul i originaJitatea paginllor
rate ale proiecpaginA, culoare text
caz (analiza
asigurarea accesibilitaVi, simplitAtii i
tani interfetelor
Web
,istenta a datelor
exerciVi de prelucrare a informaVilor datetor supuAplicarea prin
prelucrlJlrii)
alegerea server-uluVdomeniului care va
tip text
cipiilor generale
gAzduirea site-ului
9xerci\ii de prelucrareJcomprimare
protect de
ale proiectanl
imaginilor
odelare a
documentelor
asigurarea mentenantei ~i promovarea
lui sl ;tem
exerci1ii de inserare materiale Tn
:eului
formati(
respectarea regulilor de baza Tn proiec
pagina Web: informatii , grafica, elemente multimedia
tarea interfetelor web
asigurarea lizibmta~i textului
exercilii de creare/testare a legAtualegerea elementelor grafice relevante
rilaf intre pagini
exerd\ii de testare a site-ului(timp
optimizarea func~onal itc~tii site--ului
Tnclircare , linkuri)
i~~rcare, vizua1izare la rezolu\ii dife-

atillor
stabilirea resurselor hardware i soft-

Competen,. general.: Cunoaftet'ea modulu; de utJllzare a unor medll infonnatice de lucru

mat marcatAfnumerotatA
crearea!}i modificarea unui obiect
WoroArt

desenarea ~ modificarea forrnelor

automate
umplerea unei forme de ruloare
evidenVerea posibilelor utilizliri practice a organigramelor
crearea/modificarea unei organigrame

ajutorul marcatorilor sau a numerelor

exerci\ii practice de construire a listelor de activitate

Utilizarea inde
pe bara de dessnare
Insemrea i

tabe-

multinivel

intocmirea schemei unei organigrame

pe un subiect comunicat sau Ia IlOOra
alegere a elevului

realizarea in mod practic a unei orga

-

exerci\ii practice care sa eviden~eze

opera~i utilitatea imbun~Ui~rii unui document prin
inserarea lji pozi~onarea unai imagini
tabele
inserarea unor imagini edificatoare temei
redimensionarea unai imagini i moInserarea
alese(vor face referire i la pozitionare
zarea avansa~
diflC8rea incadrarii textului
prerum i Ia incadrarea imaginii
editorului de texta
importarea ca obiect legat(crearea
ima- 1Tn text)
exerci~i practice de importare a unui
leg~turilor dinamice intre conVnutul
inserat introoUn document!/i con\inutul
con~nut ca obiect legat(ru leg~tuffi Ia
Importarea
surs.a-fiierul sursfl)
tabe- fiieru t sursal
leIor, graficelor, exercitii practice de importare a unui
importarea ca obiect incorporat
modificarea aspectului unui docuca obiect inCOfPOrat
ment prjn inserarea bordurilor de pagi- Inserarea
analizarea diferentetor aparute intre
na
Ixxdurilor de
cele douol metode de importare a obiev
pagina(ruloare,
la~me , model,
analizarea cazurilor in care este neceetc.)
sara inserarea
unei Ixlrduri de pagina l1i
.,
in practica a aptidirii barmodele

ll:

"",ctice: fi

do-

prac;tjdj
observarea
sistematica

aplicare/anularea aplicl!irii unui

pentru titlurilsubtitturiJparagrafe
inserarea numeretor de pagina personalizand formatut acestora
utilizarea instrumentelor destinate
formatArii unui antetlsubsol
inserarea notelor de subsol i trans-

formare lor in note finale

verificarea unui document din punct
de veclere ortografic I gramatical i
Foonatarea finale! a
corectarea gre~lilor acola unde este
unui document
cazul cu ajutorul funqiei de oorectare
ortograficli i gramaticalc!

argumentarea necesit:itii apliclirii unui

it fata de simpla formatare
axis exercitii practice de aplicare a stilurilor
unui docu- pentru titlurilsubtitluri/paragrafe
_numerota- exemplificarea cazurilor in care un
rea paginilor
document trebule sli contini!!; antetlsubsol
Antet i sub exercitii practice de inserara !Ii perso-

introducerea
autorutui,
paginii
Nota de subsau de sffi~it

nalizare a antetuluilsubsolului de paginA

analizarea cazurilor in care sa impune
inserarea notelor de subsol
exercitii practice de inserare a notelor
de subsol i de transfonnare a lor in note

text

Corectarea

de
~Ia

i de corectare
tografica ~

exerci~i

practice de corectare ortografi~i gramatical~ a unui document

probe
practice: fi~
de activitate

practic1i
observarea
sistematicli;

roIectarea propunerilor ~ analiza acesin vederea stabilirii unui titlu relevant

Ia tema de project aleasa
temel, analiza
discutii in grup privind formularea unor
domeniilor de
stabilirea unui titlu de proiect SUgestiv, pozitiv, in acord cu obiectivele
criterii de analiza pentru identificarea
aplicabilitate ~i
a domeniilor din domeniilor de aplicabilitate a temei ce
formulate
nominalizarea categoriilor de apllcapl care derivA tema unneatii a fi proiectata
necesare pentru elaborarea proiectului chei(variante) exercitii de cautare du~ 0
cheie(cuvantlgrupuri de ruvinte)
. a domeni;1or de aplicabilitate identifi- de cautare
motoare de
exercitii de diutare avansata a inforCate (procesare de text, procesare de
cAutare ~ momatiilor du~ criterii de rafinare specffiimagini, prelucrarea tabelarc1, organizarea datelor in liste, tabele, formulare, dul de lucru cu
exercipi de descArcare(download) fi~i
rapoarte)
acestea
nominalizarea celor mai foIosite m0ere in formate diferite(pdf, doc, ppt, jpg,
toare de cautare:
exercipi de organizare a foIderului de
accesarea unui motor de cautare;
lucru (structurc1 arborescenta); salvare a
lor specifici: stabilirea
de cautare, accesainformapilor la Iocapa precizata
rea link-ului, desc4rcarea ~i salvarea
identificarea unui domeniu de intecornun pentru mambrii echipel de

Identificarea temei
Ipentru care este
folosind
Internet

I
I
I
I

..-

studiu de
caz (identificarea domeniilor de
aplicabilitate
a temei de
pro<ect)
referat (motoare de cautare-tehnid
de diutare)
fi~ de activitate practicA
(cAutare, rafinarea diutarii
du~ un cuvantJ grupuri
de cuvinte
cheie)

f:;

identificarea adreselof la care JX>t fi

utilizarea
accesate enciclopedii OIl-line
encidopediilor
avantajele distribu\iei ~i utilizarii end- on-line
dopediilor on-fineJpe CD, DVD
utilizarea endrunoa~terea prevederilor Legii nr.
dopediilor pe CD
Folosirea enddocu compleUirile din 2004-2006, drepturi de
padiilor, a dictionaconVnutul dreptului de autor,
Butor (copyright)
reIor, a unor serveprotectiei dreptului de autor,
re specializate penexercMrii dreptului de autor,
documentare
cesiunea dreptului de autor, gestiunea
apararea dreptului de autor, mAsun
protectie. proceduri ~i sanctiuni pentru incalcarea dreptului de autor

exerciVi de folosire a encidopediilor

eseu (Ieh-

romfm~ti ~i

niei de dOClJmentare)
fi~e de acti

stJaine
exercitii de documentare prin
cautare pe Intemet sau in surse
inscripponate(CO, DVD)
explicarea necesitatii respectarii legislaliai privind drepturile de autor
analiza riscurilor derivate din indillcarea legislatiei specifice privind drepturilor
de autor

Ivitale practiC<!
(exercitii de
extragere

informa'
sind encido-

Ipeelii)

evaluare
orala (legislaja drepturi

 acceptarea ~i respingerea modificArilor aduse unui document

vizualizarea modificArilor unui singur recenzent
vtzualizarea modificArilor tuturor
recet12Bf1~1or
~ugarea ,

Utilizarea formeIor
de luau cooperativ

t:

vizualizarea ~i editarea

comentariilor
compararea ~ imbinarea documentelor
utilizarea ~tei electronice pentru a
trimite documente pentru a fi revizuite

partajare
Partajarea in
ra\ea a documentelor

cumentelor ~ modificarea lor dupa aolivarea urmAririi modificArilor ~ afi~rea

marcajek>r de revizuire{se va lucra Tn
re\ea, astfel incat fteeare ~v din grupa
sA aiM jX)sibilitatea de ~ aduce propriile modificari)
imbinarea b.rturor modificArilor aduse
~ satvarea lor intr-un singur document
preluarea pe grupe a documentelor
modificate ~ aplicarea acceptarii ~i
respingerii modificArilor aduse documentului
utiHzarea caracterislicii comentariu
sau utilizarea comentariilor pentru
adAugarea unor note Tntr-un document
prin exercitii pe grupe de elevi care vor
revizui documentele create de elevii ce
nu fac parte din grupa Ior(se va lucra in
ra\ea, astfa{ fneat fiecare elav din grupA
sA aiM poslbilitatea de a-~ aduce propriile modifldiri)
imbinarea b.rturor comentariilor aduse
~ satvarea lor intr-un singur document
exerd\ii de revizuire a documentelor

practice: fi!18
de activitate
practiCil
observa-

rea sistematiC<!

A estima nivelul competentei unui elev;

A situa elevul in raport cu posibilitatile sale sau in raport cu cellalti; a situa produsul unu! elev Tn raport cu nivelul general ;
A reprezenta printr-un numar (nota) sau calificativ gradul reu~tei unei produc\i1
~colare a elevului in funqie de diverse criterii;
A pronunta un verdict asupra cu no~tin\elor sau abilitatilor pe care Ie are un
elev;
A fixalstabili valoarea unei presta\ii a elevului etc.

Evaluarea se define~te din mai multe perspective . Astfel :

... Din punct de vedere structural. presupune: obiectul evaluarii, criteriile de evaluare ~i analiza comparativa a rela\iilor dintre caracteristicile obiectului de evaluat
~i criterille in funqie de care se face evaluarea;
... Din punct de vedere functional evaluarea prasupune:
a. un scop specific{determinarea valerii ce se atribuie calita\ii rezultatelor ~colare ,
proceselor, programelor elc.);
b. functii : maniara in care sunt valorificata razultatele evaluarii : penlru certificare.
pentru selectie, pentru reglare/ameliorare etc.;
... Din punct de vedere af aperatiifor presupune 0 desfa~urare procesuala, ce Implica anumite operatii ~pecifice: masurare , apreciere , decizle. Cele Irel aperatii se sustln una
pe cealalla ~i se justifi~ numai impreuna . 0 caracteristicA a ultimelar lucrari de referint;} in
domeniu este aceea cA abordeaza evaluarea prioritar in termeni de procese. Oorinte de a
asigura obiectivitate cAt mai ridicata prin operatia de masurare este diminuata ; dezbaterile
pe aceasta tema reflecta tendinta de a depa~ i lntelegerea traditionala a evaluArii ca instrument de masura ~i control, abordarea acesteia din perspectiva unui demers centrat pe
invatare, pe procesele cognitive ale elevului, pe reglarea ~i pe autoreglarea cunoa~terii.
Analizele de mai sus conduc la ideea potrivlt careia la ora actuala, dar mai ales
in perspectiva, schimbarile domlnante Tn domeniul ~colar instiluie evaluarea ca mijloc de
formare a elevului ~i de observare a evolutiei competentelor sale. Efectele oricArei actiuni
de evaluare se manifesta in moduri diferite, cu funetii i consecinta dintre eele mai diverse,
Tn raport de inlentlile dominante care stau la baza demersului respectiv: control sau remediere, certificare sau selectie, diagnosticare sau prognosticare etc.

Eunctjile evsfuSrii
Fune\iile evaluArii vizeaza semnifica\ii, conota\ii. mecanisme ~I conseeinte pe baza
a ceea ee consideram a fi, pe de 0 parte planuri de analiza (individual, social, de grup) ~i ,
pe de alta , eriterii psihopedagogice, sociologice, docimologice.
Evaluarea indepljne~te urmatoarele funetil :
.. eonstatativtJ, diagnost/ctJ - de eunoatere a sMrii, fenomenufui, obieetufuf evsfuat;
... diagnostietJ - de sxpficare a situafiei existente:
... predietivtJ, de prognosticare ~i orienta rea activitatii didactice, atat de predare
cAl ~I de invAtsre, coneretizatA in decizilte de ameliorare sau de reprolectare
curricuJara.;
.. selsetlvtJ- asigura ieramizarea ~i clasificarea elevilor intr-un mediu competitiv.
.. feed-back (de reglaj i autoreglaj); analiza rezultatelor ob\inute, cu scopuJ de
reglare ~i autoreglare conduitei ambilor actori;
.. socisl-economicA: evidentiaza eficienta invat;}mantului, in functie de calitatea
~i valoarea produsului- ~colii;

Competenfll genera/a: Elaborarea unor produse utlllzabile care d dezvolte spirltul inventiv Jl crea tivltatea

- Folosirea instrumenCopiere, DecoLipke pentru a

text, imagine,
in cadrul
. prezenlAri sau in
multe prezentAri
:tive
~tergerea obiectului

cunoaterea metodelor i
combinatiile de taste utilizate in
copiere/decuparellipire/tergere
a unui text sau a unui obiect prin
~stra rea formaUilrii
cunoaterea metodelor i
combinatiilor de taste utilizate in
Utilizarea
copiere/decuparellipire/tergere
operatinor de
a unui text sau a unui obiect prin
baz:i naceutilizarea formatarii ablonului
Reordonarea diapozisare pentru
intr-o prezentare
forma curent
realizarea
tergerea unui diapozitiv
~h> rmm:'::11 uneUunor
unei prezenprezentare
selectarea i glisarea unor diatAri: copiere ,
pozitive intr-o noua amplasare
mutare, ~ter
inserarea unui diapoZitiv dintr-o
gere
alta prezentare

I'

a doua sau
. i exersarea operatiilor de
a unul text
prezentare in alta prin pAstra-

formatarii su~ i prin utilizarea

.. ~blonului forma curent
deschiderea a douA sau mai multe
i exersarea operatiilor de
a unui obiect
in alta cu ajutorul
optiunilor copiere/decupare/lipire
deschiderea a doua sau mai multe

prezentari i exersarea operatiilor de

copiere/decuparellipire a unui diapozidintr-o prezentare in alta prin pasformatarii sursa i prin utilizarea

~blonului

forma curent

exerci~i practice de selectare a unor

. de tergere a lor
Pyprl"ltil practice de selectare a unor
i de tergere a lor
deschiderea unei prezentan i exersarea selectarii mal multor diapozitive
lor cAtre

observarea

Cui

Identi'
temel de
proiect

relevan\8 titlului temei de project la scopul urm~rit

stabilirea unui nume pozitiv
pentru proiect
identificarea problemelor ~i
necesitatilor legate de grupul tint~
proiectarea design-ului temel
propuse prin activitatea de proiect
identificarea activitAtilor necesare pentru a prelucra elementeIe de continut
identificarea resurselor
software specifice. necesare in
prelucrare. pentru realizarea proiectului

....

11-*"

a I analizarea ~i comentarea propunetitluluj terneL

rilor pentru alegerea tittului proiectului
Analiza domeniilor de (se poate propune ~i un acronim)
aplicabilitate a temei.
analiza scopului pentru care tema
propus~ are aplicabililate
Analiza domeniitor din care derivc1
analiza posibilitc1tilor de aplicabilitate
tema :crearea plan~elor (crosscurricular~ ~i interdisciplinarn) a
proiectului prin implementarea temei
pentru leetH , folii de
retroproiector; crearea
discutii in grup privind unitatea de
unor afi~e pentru ~coa conceptie, design-ul, editarea
la; fluturaliul publicitar; nominalizarea categoriilor de aplirevista Iicoiarc1; pagina catii necesare pentru elaborarea prode web ; lectiile sau pre- iectului
zentMle PPT.
Stabilirea elementelor
distincte de prelucrare
grafica.
Alegerea resurselor
software de prelucrare.

--

(identificarea domeniilor de aplicabilitate)

studiu de caz
(stabilirea designului proiectului)
portofoliu de
proiect (domenii,
resurse software,
activitati de proiect)

~
-...-~

identificarea tehnicilor de documentare utitizand surse dlferite:

motoare de cAutare, enciclopedii,
DVD-uri
stabilirea modului de organizaDocumentare i procesare a materialului
rea i preg:i originalitatea elementului de
tirea materiaidenUtate a proiectului care s:i
lelor
transmita mesajul dorit
selectarea i filtrarea informatiilor prJn gruparea surselor consultate in raport cu tema cercetat:i

Ccw" ...

machetarea tuturor fi~ierelor

care alcAtuiesc structura proiec-

grup
de documentare
a informatiilor
Stabilirea formatelor
in grup prtvind unitatea de
de luau
design-ul, editarea
Stabllirea unei identi- confruntarea ideilor de grup pentru
tali vizuale a proiectului: stabilirea design-ului final af siglei prosigl:i , motto, imagine
iectului
reprezentativ:i pentru
studiu individual al unor surse bibliografice, scrierea de articole; intervieproiect
varea unor persoane
Culegerea materialelor
confruntarea i compararea informatlilor, evaluarea uUiitatii ideHor i
II;
t acestor idei
Concatenarea mate- copierea tuturor fi!ilerelor In sursa
rialelar dup~ structura
exerci\ii de testare a funqionalita\ii

tului

stabilit~

proiectului

Finalizarea proiectelor
Realizarea sintezelor

editarea de pliante, bro~uri , prezentan Power Point

confruntarea ideilar de grup pentru

verificarea tuturor conexiunifor

cAire baza de date sau intre paFinalizarea
proiectelor i ginila Web
prezentarea accesibilitatea. claritatea ~i
lor
relevanta materialelor de prezen-

de prezentare
Prezentarea, publicatare
rea materialelor. Realiza alegerea materialelor reprezen- rea de expozitii

realizarea sintezei de prezentare

utilizarea instrumentelor specifice
realizarii prezenUirilor pubUce(videoproiector, f1ipchart, Smart Board)

tative in vederea publicarii pentru Publicarea pe site-ul imp:irtirea rolurilor de prezentatori

asigurarea motivarii grupurilor de colii a celor mal reui- intre membrii echipei de project

-(identificarea
tehnicilor de documentare)
investlgatia
(studiul individual
al resurselor bibliografice)
portofoliu de
project (identitate
project, inventar!erea materialelor)
Mrti conceptuale (machetarea
proiectului)
portofoliu de
project (realizare
priante, brouri)
proiect de prezentare (sintez:i
de prezentare
Power Paint)

INSTRUMENTE DE EVALUARE A
COMPETENTELOR LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMATIEI ~I
A COMUNICATIILOR
Teorla ~i practica 8valuflrii evidentiatii mal multe criterii pe baza carara pot fi clasificati itemil . Unul dintra enteriile eel mai des utilizate este acela at gradulul de oblectlvltate
oferit in 8valuare. In funcVe de acest criteriu, itemii pot fi clasifica\i in trei mari categorii;

1. ITEMII OBIECTIVI
Asiguffi un grad de obiectivitate ridlcat 1n masurarea rezultatelor ~col are ~i testeaza un numar mare de elemente de continut intr-un interval de timp ralatlv scurt. Rflspunsul
a~teptat 9ste bine determinat, ca !ii modalitatea de notare a acestuia .
Din aceasta categorie fac parte:

1.1. Itemi cu alegere duala

Alegerea duala presupune formutarea unei cerinte cu douc\ variante complementara de rc\spuns (Adev(JraUFals, DB/Nu, CorectJlncorect etc.).
Se pot verifica prin intermediul itemilor cu alegere dual~ :
.. competente de utilizare corect~ din punct de vedere sintacUc a unor expresii
(functii, nota\ii etc.);
.. intelegerea semnifica\iei unor notiuni din terminologia de specialitate (denumiri,
instrumente de prelucrare, propriet~ti etc.)
.. recunoalJterea unor explicaVi, defini\ii sau imagini .
Pentru proiectarea corecta a itemilor cu alegere dual~ este necesar~ respectarea
cerin\elor:
formularea clarlj B enunlului, ffJrlj ambiguitfJti SBU formullJri incomplete.
Intrebarea: -Este corect~ formula =COUNT(C1:C4)?" genereaza 0 alta intrebare:
"Din ce punct de vedere?-. Din punct de vedere sintactic este corect~ , tns~ ea este ambigua privind zona de date pentru care se dorelJte num~rarea intranlor. Ambiguitatea poste fi

47

elimina1a prin reformularea intreMrii in felul urmator: ~Pentru a ob~ne numarul de intrari din
campurile numerice ale zonei C1:C4 vom putea utiliza formula =COUNT(C1:C4)?~
dac~ se solicit~ apracieraa cu ADEVARATIFALS, se vcr evita enunturi'e foarle

genera/e;

sa/ecleraa unor enunturi ra/evente pentru domeniul de cunoalere sau calegoria de compelente testat~ (uneori, eforlul de a realiza Munturi f~ra echivcc
duea la elaborarea da itemi nesemnificalivi din punct de vedere educational sau
tiinlific);
De exemplu , propozitia: ~ Orice sistem de operara asta format din una sau mai multe componente. (ADEVARAT/FALSt este nesamnificativa din punct de vedere litiintific.
se va evita utilizaraa unor anunturi negativa, acastaa conduetmd la rafionamenfe ce folosesc dubla negatie, inductmd un grad Tnalt de ambiguitate;
se vor avita enunturile lungi i comp/axe, prin eliminarea a/emente/or redundante, inutile Tn raport cu ideea enuntulul I carinta itemuluf; nu se va fo/os; un
limba) academic, 0 termino/ogie toarte spec;afizat~ sau 0 constructie lingvisticif
stufoas~ i greoaie;
sa va avita inlroducarea a douif ide; 'nlr-un singur enunt cu exceplia cazufui in
care se dorete evidenfierea rela,ie; dintre acestaa;
De exemplu, enuntul"Cu ajutorul referintelor de celule , aveti posibWtatea sa utilizati
intr-o formula datele continute in diferite parti ale foli de lucru, dar nu puteti utiliza valoarea
dintr-o celula in mal multe formule. (AdevaraVFalst. conVne 0 prima atirmatie adevaraUi ,
a doua fiind falsa.
Cum relatia logica dintre cele douA propozitli nu este formulatA explicit (conjuncti6-/, disjunClie--sau, disjunqie exclusiva-ori... ,ori... , jmplicatie--dac~ ... atunci... sau echivalenta-daclf i numai dacif ... stunci... ). raspunsul Adev~rat sau Fa's va ti ales mai mult pe
considerente de inspiratie decat litiintifice.
enunturi'e vcr fi aproximstiv ega/e ca lungime;
enunturile adev~r8te sau false vor Ii aproximativ aga'e ca numi1r, dar nu exact
ega/e, deoarace acesta sr pulea constltui un Indiciu duptJ cara e/evul incearc~
sif ghiceascif r~spunsul caract.

EXEMPLU
Clasa: a X-a

Competen,e de evaluat : Editarea corecta din punct de vedere al sintaxei a formulelor de calcul tabelar.
... Enun,: Se considem urmatoarele formule pentru calculul sumei valontor numerice din zona de date A 1:A3. Sifati casutele corespuntiitoare formulelor care rezolva corect
problema.

3~A1+A2+A3

2 -SUM A 1:A3]

48

4 -(A1+A2+A3]

.. Barem de evaluare ,I notare :

Raspuns: se bifeaza 1 ~i 4.
Notarea se realizeatii pe principiul teslarii cu alegere duala, fiecare alegere corecta
fiind punctata cu 0.50: daca 1 este bifar se acorda 0.50; daca 2 nu esle bifat se acorda 0.50;
daca 3 nu asle bifal se acorda 0.50; dacll 4 esle bitat se acorda 0.50.
Total 2 puncte

1.2. 11emi de lip pereche

lIemii de lip pereche solicita stabilirea unor corespondente intre informaVile distribuite pe doua coloane. Prima coloana contine informatii de tip enunt (premise), cea de-a
doua coloana conti nand informatii de tip rAspuns. Elevulul I se solicita sA asocieze fiecare
enunt cu un unic rAspuns.
Cele douA coloane sunt precedate de instructiuni de asoclere in care I se expficll
elevului tehnica de formare a perechilor (sa uneasca prlntr-o finla, sa rescrie perechile
asociate sau doar elamentele lor de identificare etc.) ~i se precizeaza daclt un raspuns
poale fi folosit la mal mutt de un enunt (daca funcVa de asociere este injectiva sau nul,
eventual dacll exista raspunsuri care nu vor fi folosite niciodata (daca functia de asodere
este surjectiva sau nul.
Se verifica prin intermediul itemilor de tip pereche capacitatea elevului de a stabili
corelatil intre:
.. (uncIii' i instrumente;
.. simbo/uri ; conceple;
.. termen; i definilii;
Pentru proiectarea corecta a itemitar de tip de perecha asta nacesara respectarea
urmatoarelar cerinta/pa~i :
utilizarea unui material omagen, dinlr...o sfeffi relativ restn}ns~;
stabilirea competenle/or de eva/ual;
se/eclia conlinuturilor corespondente, stabiJirea num4rului optim de item;
utilizarea unui num4r inegaf de premise i mspunsuri, astfel incat, dac4 e/evul
asociaz4 corect n-1 enunluri dintre cele n date, s4 nu rezulte automat r4spunsul
pentru cel de-al n-/ea enunl;
aranjarea listei de rfJspunsuri (mai ales daclJ sunt multe) inlr...o oroina logiciJ,
astfal fncat clJutarea rfJspunsului in fisM s4 se reafizeze cal rna; corned;
aranjarea enunlurilor Tn IIstlJ astfel incat s4 nu se poaM intui a regul4 de asociere (referinlele s4 fie incruci8le");
aranjarea co/canelor astfel Tnc41 aceslea s4 inca~ in intregime pe aceeai
paginlJ;
redactarea baremului de evaluare i nolare, va/orificarea rezullate/or.

49

EXEMPLU
Clasa : a IX-a
Competante de 8valuat : Identiftcarea elemenlelor ferestrei aplica\iei Microsoft
Word 2007
.. Enunt: A1egeV pentru fiecare notiune reprezentatA Tn coloana stanga, descrierea corespunzAtoare din dreapta . Atragem atentia ca 9sle posibil ca unele dintre descrierile

propuse sa nu fie folosite niciodata.

B

Fila Pamire

Fila Aspect

a) Colectie
b) Fila standard

c) Bara pangUdi

d) Fila contextualA

e) UsiA ascunsA

:1-

.. Barem de avaluare
seriere coract alead .
1
PremisA
2
Raspuns corect
b
d

,i

f)

Butanul Office

notare: S9 acordi\ cate 0.50 puncta pentru fiecare de(2 puncte)

4
3
f

1.3. Iteml cu .Iegere multi pia

Un item cu alegere multiplA esle fonnat dintr-un anunt numit premlsl sau bad

~i

un numAr de optiuni din care elevul trebuie sa aleagA un singur mspuns numit chela. Calelalte rAspunsuri , neconforme cu cennta, dar plauzibile poartA numele de dlstractorl.
Se verificA prin intermediul itemilor de tip parache capadtatea elevulul de a identiflca :

... definilii i notalH;

... instrumentul adecvat unei pre/ucrAri;
... expresll cu 0 va/oare datA;
... termenl i expres;; de specialitate;
Pentru prolectarea corectA a itemilor cu alegere mulliplA este neeesarA respectarea eerintelor/pa~itor:
sfabllirea clanJ a cerinlei, Tn concordanlil cu compatents de eva/uat;
stabilirea competenlelor de eva/ual;
se/eclla conlinuturilor corespondente, stabilirea numiJrului optim de itemi;
fumizsre8 futuror informaliilor necesare Tn premisil, eliminSndu-se msterialu/
ire/evant;
formularea premisel foJosind afirmalii sau intreMri pozitive;
construirea unor aftemative plauzibile, strate in concordantiJ cu premisa;
construirea ifemuful astfel in~t siI exisle a s/ngurS aftemativiJ coreetiJ- sau
cea ma' bunil -;
50

construirea unor alternative astfel in~t distractorii s~ fie Tn mod cerl -gre$i{i"
sau "mai putin buni~, iar varianta cheie s~ fie Tn mod cert corectd - sau Mcea mai

bund~ '

aranjarea fistei de mspunsuri intr.-o ordine log/ciJ , astfel incdt ciJutarea mspun
sului Tn listiJ siJ se realizeze c~t mai comod;
construirea ansamblurilor de itemi cu alagere multipliJ astrel incAt riJspunsurile
51 ocupe pazitii diferite Tn lista de variante (siJ nu fie in mod constant al doifea
riJspuns, de exemp/u)
redactarea baremului de evaluare i notare, va/orificarea rezultatelor.

EXEMPLU
Clasa: a IXa
Competente de evaluat: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lu
cru Microsoft Word .
... Enun1: Aplica\ia Word 2007 contorizeaza Tn timp real numarul de cuvinte ~i
numArul de pagini. Zona de afi ~are a aeestor informalii este:
a. bara panglica
b. bara de aeces rapid
c. bara de derulare
d. bara de stare
Barem de evaluare ,I notare: Se acorda 0,5 puncte pentru alegerea variante; d).

2, ITEMII SEMIOBIECTIVI
Item;l semiobiectivi sunt caracterizali prin:
... posibilitatea de a testa 0 gamiJ mai largiJ de capacitiJli intelectuale $; rezuftate
ale fnvlliJrii;
... crearea unor situatii cognitive de nivel mai ridicat prin solicitarea de elaborare
a riJspunsului $i nu de alegere a lui dintr-o mUlfime prestabilitiJ, ca in cazul ite
milor obiectivi;
... raportarea partial subiectivl a profasorului in report cu mspunsul formulat (rAs
punsul poate fi scris oroonat sau dezoroonat, (ormu/area poata fi rna; clarfJ sau
mai nec/am, termenii (o/osili se pot incadra in nite standarde tiintifice sau pot
Ii variante pariicu/are ale acestora etc.)
... posibilitalea asocierii unui sistem da notare in care pot siJ intarvinA situaI'; nspreviJzute (rlJspunsuri neateptate, care camportA raporliJri noi fa barem).
Din categoria itemilor semiobiectivj fac parte: itemii cu raspuns scurt, itemii de com
pletare ~i itamii structura\i.
Itemii eu raspuns scurt ~; de completare soliciUi ca elevut sa formuleze un raspuns
scurt sau sa completeze 0 afirmalie astfel fncat aooasta sa capete sens sau
aiba valoa
re de adevar.
Sa pot verifica prin intermediul itemilor eu raspuns seurt ~i de completare:
cunoaterea unor notiuni, expresii de speciafitale, simboluri, notatii ete.;
reeunoa~terea ~i nominalizarea unor e/ementa vizuafe specifiee unui anumlt
mediu de lueru;
capacilatea de integrere a unor e/ementa nacesare din punct de vede re sintae

sa

51

lic sau semantic rnlr-un context dal;

schimbarea unor e/emenle dintr-un context dal astfel TncSt sii se realizeze 0
finalitate precizaUl
Itemii cu rAspuns scurt se prezinta eel mai des sub forma unor intrebAri . Ei solicitA
un rAspuns sub 0 formA restransa (un numar, un simbol, un cuvant, 0 expresie , 0 propozitle
sau frazA concisA).
~~ ~ ~~"M~

~~,;.,v..~ ~ WIlma ~~, 'Il'!'.e, 'C!I'MTI'11.I\'il ~~ . ~\

solicilA gAsirea cuvantuJui sau sintagmei care compJeteazA ~i dA sens enuntuJui respectiv.
Itemii structurati se constituie intr-un set de intreMri care au in comun un element
sau se refeTA la aceJa~i fenomen, concept.
Pentru proiectarea corectA a itemUor semiobiectivi de tip rAspuns scurt ~i completare este necesarA respectarea urmatoarelor cerinte:
stabilirea competenle/or de evafuat;
seleqia conlinuturifor corespondente, stabilirea numiirulu; optim de item;;
formufarea enunlului astfel incSt sa admit4 un raspuns scurt. exprimat cu precizie;
formularea enunlulu; astfel incat acesta sA admite} un singur raspuns corect, pe
cat posibil;
rezervarea unor spalH penlru rflspuns care sA sugereze numilirul de cuvinte ateptale (dacili acest lucru nu reprezinla un indiciu). nu i dimensiunea lor;
vizarea unui rospuns care sili reprezinte 0 sintezili de cunotinle sau un rezultal
al inte/egeri; une; situalii i ma; putin 0 reproducere a unor informatii.
Proiectarea itemilor structural; se face gradat in ceea ce prive~te nivelul de dificultate din cel putin douA motive: pentru a asigura evaluarea unor capacitA\i cu nivele crescande de complexitate, dar ~i pentru a incuraja abordarea subiectului de clitre elev.
itemii ata~ati materialului stimul trebuie sA solicite rflspunsuri simple i scurte.
Tn acest sens se recomandJ nu doar formularea cat mal' clara a item;/or, astfel
incal sa ghideze elaborarea raspunsului de cafre e/ev, ci ~i a/ocarea unui spatiu de rospuns care
orienteze e/evul cu privire la vo/umul de informalii care
trebuie utiliza!;
se recomanda ca sub-intreMrile fie independente, astfel inca! sl nu conditioneze rAspunsurile la un item cu rilispunsurile la itemii anteriori;
itemii trebuie
fie strict conectali la eontinutul materialului-stimul, pentru a nu-I
orienta eronat pe e/ev citre specula!ii inutile;
materialul-stimul trebuie
indeplineasca 0 serie de condilii:
fie prezentate
clar, fat1J pres multe detafii care sA puna probleme 1n administrarea probe/or (in
eazul diagrame/or, grafice/or, Mrtilor) , conlinutul texte/or a/ese nu trebuie sA fie
complicat pentru a nu constitui obstacole Tn cales rezolvlri! corecte de eatre
e/ev;
spatiul a/oeat rospunsului trebuie sl sugereze lungimea ateptata a rfJspun
su/ul, fArA a IImita poslbilitatea de exprimare a e/evului. dar ~i fAm a incuraja
exagerorile In dezvoltarea ideilor;
schema de notare trebuie elaboraM cu atenlie; in cawl sub-intreMrilor conec
tate intre ele (situalie nerecomandata), aeest (apt trebuie ilustrat prin schema
de nolare propusA.

sa

sa

sa

sa

52

sa

2.1. Item; cu raspuns scurt

EXEMPLU
Clasa : a IX-a
Competente de evaluat: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lucru Microsoft Word .
.. Enunl: Enumerati trei dintre filele standard ce se gtlsesc pe bara pang l i~ .
.. Barem de evaluare II notare: Vor fi punctate cu 0,5 p fiecare din cele trei file
corecte.

2.2. Item; de completare

Presupun completarea unui cuvant sau a unei sintagme fntr-un text lacunar.

EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competenle de evaluat: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lucru Microsoft Word .
.. Enunt:
Completa~ afinnatiile de mai jOs astfel incat fiecare dintre acestea stl fie adevtlrattl.
1. Optiunile de deschidere, salvare , imprimare a unui document S9 gtlsesc in meniul butonului ,..,.:::-:-c:"",
2. Colectia Stiluri este localizattl in fila standard :-:-""'7"-"'-:-:-:""'-.
3. Pozitionarea cursorului intr-un tabel inserat fntr-un document implica deschiderea a doutl file contextuale , ce poarttl numele ' - ' - 7 " " - - - -'-=-=---'0-=-.. Barem de evaluare Ii notare: pentru itemul 1- rtlspuns corect Office O,5p .
Itemul 2-Porni re 0,5 p. Itemul 3- Proiectare ~i Aspect, cate 0,5 p pentru fiecare dintre cele
doutl file mentionate corect.

EXEMPLU
Clasa : a IX-a
Competenle de evaluat : Intelegerea functionarii unei rete Ie de calculatoare .
.. Enunt: Completati afirmatia de mai jos astfel incat aceasta stl fie adevtlrattl :
...................... reprezinta un ansamblu de calculatoare interconectate , care pot partaja anumite resurse .
... Barem de evaluare Ii notare: Se acorda un pu nct pentru ri:i.spu nsul ~ reteaua
de calculatoare".

53

menila sA con~tientizeze ~i sa motiveze, sa stimuleze inleresul pen

tru studiu, pentru perfectionare ~i obtinerea unor performante cat mai Tnalte;
... socia/ti, prin care se InformeazA comunitatea ~i familia asupra rezullalelor obtinute de elevi .
Aceste funC\ii sunt complementare.
...

educativ~,

2. TENDINTE iN MODERNIZAREA EVALUARII ~COLARE

2.1. Evolu\ii reprezen1ative in aria evaluarii , colare
... Caracteristica esentiala a activitatii evaluative 0 reprezinta astAzi abordarea
acesteia atat in termeni de procese, cAt ~i de proceduri privind masurarea rezullalelor in
vitarii, activitatea presupunAnd desfa~urare, procesualitate, reglare, autoreglare etc.
.. Cautarea echilibrului intre invatarea ca proces ~i inva\area ca produs, inlre as
pact. sumative, dasificaloare, certificatoare ~ i eele care permit Identificarea cauzek>rl
dificultAtilor TnlAmpinate de elevi in invAtare. precum ~i intre mecanismele reglatorii ~i cele
autoreglatorii.
.. EvaJuarea fonnativiJ, concept operant in teoria ~i practica evaluArii reprezinta:
a. nucleul prioritA\ilor in deciziile privind combinatorica intre procesele de Tn vA ~a re
~i competentele vAzute ca rezultat al inva1Arii:
b. coresponsabilizarea celui care invata , prin dezvollarea capacitatli de euterre
fleqie asupra propriel invatarl ~i funclionalitatea mecanismelor metacognltlve/cunoa!}tere
despre autocunoa!}tere;
c. centrarea invAtamAntului pe competente generale !}i specifice , pe parcursul !}i la
finalul unui ciclu de instruire, al unui an de studiu etc .
.. Tn prezent, teoria pedagogica dar!}i practica in domeniu au drept lintA:
Diversificarea metodolegiei, dispozitive/or; tehnicilor $; ;nstrumente/or de
evafuare pentru a realiza ceea ce G. de Landsheere aprecia: eva/uaf9a
$co/arfJ siJ deviniJ rna; sxactiJ din punct de vedere ~tiintific ~I mal echitabiliJ
din punct de vedere moral;
RegAndirea .cullurii conlrolului ~i examinarii !}i promovarea a ceea ce nu
mim .cuJluriJ a evaluiJrU-, centratA pe procesele socio.rognitive, metacogni
live in invalars; asigurarea feedbackului oriental spre finalitalile proiectului
evaluativ.
.. La nivelul clasei de elevi se insista pe anumite inovatli, rezultate din comple-mentaritatea metode/or traditiona/e (evaluari orale, serise, probe practice etc) cu altele nOi ,
modeme (portofoliul, proieetul, investigalia, autoevaluarea etc), in fapt alternative .
.. Elaborarea probelor prin Integrarea de .itemi obiectivi, semiobiectivi !}i subiec
tivi", prin realizarea i aplicarea matricelor de evaluare, de statistiei prlvind evolulia rezulta
telor elevilor, de diminuare a erorilor mai frecvente in procesul evaluativ.
o remarca speciala meritA facuta cu privire la trecerea de la evaluarea traditionaliJ
la evaluarea modemiJ in care conduitele cadrelor didactice ~i evaluatorilor extern! sa vor

axa pe:

mAsurarea!}i aprecierea obiedivA ~i evolutivA a rezultatelor;

adoptarea unor decizii i masuri ameliorative;
emiterea unor judeca\i de valoare;

2.3. Item; structural;

EXEMPLU
Clasa : a X-a
Competente de evaluat: Identificarea apUcarii in mod coreet a formulel or
functiilor
... Enunt: Urmtltorii patru itemi se refefa 18 datele din imaginea de mai jos:
A

~i

1. Scrie\i 0 formula care va completa in mod coreet celula F2, penlru ob\lnerea
profilului figural in label.
2. Scrie\i a formula care va completa in mod corect celula D1 0, penlru obtinerea
mediei aritmelice figura te in label.
3, Scrieti 0 formula ce va pulea completa celula 011 astfel incal Tn aceasla sa se
afi:;;eze numarul de obiecte ce au pretul mai mare dedH 10 lei
4. In celula G2 se dore~te afi~area unuia dintre mesaje\e " DA~ sau .. NU" astfel. se
va afi8 mesajul "DAn numai daca valorile celulelor din colcanele D,E ~i F corespunzatoare unui obiect, au valorile mai mari sau ega Ie decal media aritme
Ilca corespunz;,\toare coloanei respective, iar in caz contrar se va afi~ a mesajul
" NU ~. Scrieti a formu la care va completa in mod coreel celula G2.

Item
1

2
3
4

54

Barem de evaluare $i nolare:

Exemplu de raspuns corect
=(E2'D2'C2)
=AVERAGE(D2:D9)
=COUNTIF (C2 :C9;"' 10")
=IF(AND(E2>=E10:F2> =F10;D2> =D10):" OA";"NU")

Punctaj
O,5p
O,Sp
O,5p
O,5p

3. ITEMII SUBIECTIVI (CU RASPUNS DESCHIS)

Solicit;} un raspuns amplu , permitand valorificarea capacita.tilor creative ale elevilor. AC8tia sunt relativ uor de construit, principala problema constituind-o modul de alaborare a schemei de notare astfel incat sa S8 poata obtine unitate i uniformitate la nivelul
coreetArii. Itemii subiectivi sunt caracterizati prjn :

.. abordare globalS a une; sarein; asociate una; competenre ce nu poste fi evaluaUJ

prin intermediuf itemilor obiectivi;
.. crearea unOf situs!ii cognitive de nivel faarle ridieat prin solieitarea de a realiza
interactiun; reafe i camp/exe intre cunotinte. abiliMli $; deprinderi;
.. raportarea subiectivA 8 profesoruJui Tn raport cu rnspunsul form ulat;
.. necesitatea predefinirii unorcriterii privind baremul de eva/uare i nolare, eriterii
clare, judicioase i puternic anticipative;
posibilitatea, Tn cazul Tn care baremul nu a prev~zut toate situaCiile de interpre tare i construire a raspunsului, a unor elemente noi (raspunsuri neateptate)
care comporM reanalizarea baremului.
Tn cazul tehnologiei infonnatiei se pot elabora itemi subiectivi de tip eseu (structurat sau liber) ~i itemi de tip rezolvare de problema (care necesita proiectare, redactare ~i
unecri implementare a rezolvArii).

3.1.ltemi de tip eseu

Deoarece in cazul acestei discipline elementele de creativitate sunt puse Tn valoare
prin teme practice ~i proiecte, itemii de tip eseu preferaV sunt cei structurali , un eseu liber
nefiind necesar decal rar, pentru anumite teme cu un volum mal mare de elemente Minformative" in raport cu achizitiile "operationale ,
Se pot verifica prin intermediul itemilor de tip eseu;
cunotintefe globafe legate de structura sistemefor de ca/cu/, sisteme de operare, evo/uCia istoric~ a sisteme/or hardware i software, pn'ncipiile de utilizare a
unei anumite aplicatli, etapele conceptuale ale proiecttJrii unui produs etc.
competenfele de sistematizare a unor elemente prin construirea unor scheme
sau reprezent~ri grance.
Itemii de tip eseu se pretinta sub fonna unor cerinte generale Tnsotite eventual
(pentru eseurile structurate) de indicii privind tratarea cerintei. Se pot adauga restrictii privind intinderea in timp sau spatiu (numar randuri , pagini , paragrafe etc.) sau privind forma
de prezentare a raspunsului (descnere, relatare. schema etc,).
EXEMPLU
Clasa : a IX-a
Competenle de evaluat: Identlficarea componentelor hardware JI software
ale unul calculator personal
Enunl: Definiti clasele de componente ale unui calculator personal, enumerati
~i clasifica\i schematic aceste clase. Realiza!i 0 scurta descriere (de eel mult doua randuri )
a fiecArel clase ~i a principalelor elemente constitutive.

55

Tlmp de lucru : 50 minute

-. Barem de evaluare fl notare:
Crlterll
rezolvare
-. definirea componentelor (software , hardware)
... nominalizarea principalelor elemente (unitatea cen
lrala , dispozitive de intrare, dispozitive de Jefire, me
morii, sistem de operare , tipuri de software)
-. ciasificM

,I

-. descrierea fiecarui element

-. capacitatea de sinteza
-. coerenta prezen~rii
Se acorda din oficiu :

Punctaj
1 punct

3 puncte

Observalli

0.5 pentru
fiecare tip

1 punct

2 puncta

0.25 pentru
fiecare tip.

1 punct
1 punct
1 punct

3.2. Rezolvare de probleme

Competentele evaluate prin utiJizarea rezolvarii de probleme sunt:
.. intelegerea probleme;;
.. oblineraa informalii1or necesara razolvAri; probleme;;
-. {ormu/area~; testaraa ipoteze/or;
-. descriereB metode; de rezo/vare a problemei;
-. elaborarea unui scutt rapott despre rezultateJe obtinute;
.. posibilitatea de generalizare i transfer a tehnici/or de rezolvare.
Enunturile pot Ii formulate abstract, 'a obiect" sau pol crea un context" care trebu
ie modelat pentru a S8 ajunge la rezolvarea propriuzisa. Pov8stea" in spatele careia se
ascunde problema are de eele mai multe ori oonota\ii practice, descriind situa\ii concrete
de prelucrare.
Aspecte de a ceea~i natura se intAlnesc ~ I in domeniul utilizarii calculatorului , cand
beneficiarul formuleaza un enunt ~i utilizatorul trebuie sa~i aleaga programul de aplicatie
adecvat, din cadrul programului sa-~i aleaga obiectele ~i instrumentele potr1vite, sa proiecleze , pe pa~i, prelucrarea astfel incat produsul" (documenlul , prezenlarea, raportul etc.)
sa raspund~ cerintelor ~i sa fie realizal in timpul stabilit. Aspectele reale de oonceptie , de
crealivitate ~i gAndire divergenta intervin la realizarea machetelor, a prezentarilor etc. La
disciplina "Tehnologia ;nformatiei ~i a comunicatiilor", rezolvarea de probleme esle mai
putin utilizata , anumite elemente de problematizare putand insA sa apara Tn cerin1ele testarilor organizate sub forma unor probe practice.
EXEMPLU
Clasa : a XI-a
Competente de evaluat: Identificarea operatiilor efectuate asupra inregistrarilor
unor baze de date in soopul realizarii une; prelucrari specificate.
'l
Enunl: Baza de date evaluare.mdb contine trei tabele : FILME , GEN_FILME
~i ACHIZITII.

1. sa se creeze 0 relatie de tip unu-Ia-mai-multi lntre tabelele GEN_FILME ~i FILME.

stabitind ca tip de asociere uniunea extemAJouter join de tip uniune la stfingalleft join,
.
referentiala .
ca Tn exemplul

2. sa se creeze 0 relatie de tip unu-Ia-mai multi Tntre tabelele FILME ~i ACHIZITII . stabilind ca tip de asociere uniunea internAlinner join, ca Tn exemplul de mal jOs, acti'.land integritatea referentiala.

3.

sa se creeze 0

interogare cu numele VANZARI_300, utilizand tabelele ACHIZITII i

FILME, care sa extraga din eele doua tabele informatiile privind titlul filmelor ~i data
vanzArii , numai pentru acele filme care respectA condit!a ca numarul de zjle de la
data ach!zitiei ~i pfinA la data vAnzairii sA fie strict mai mic decat 300.
4. sa se creeze a interogare cu numele DECEMBRIE_2006, utlllzAnd tabelele ACHIZITII, GEN_FILME ~i FILME , care sa extragcl din eele Irei tabele informapile privind
tiUul filmelor, descnerea filmelor, anul apantiei ~i data vfinzaMi, numai pentru acele
filme care au fost vfindute Tn perioada 01 .12.2006-31 .12.2006.
5. sa 58 creeze 0 interogare cu paramelri. cu numele GENURI , utilizand tabelele
GEN_FILME ~i FILME , care sa extraga din eele doua tabele informaliile privind titlul
filmelor, descrierea film ek>r, codul ~i pretul, in ambele formale{VHS sau DVD). Interogarea va contine un parametru care va avea valoarea ACT ori CMD .
La deschiderea interogarii ferea slra de introducere a parametrului va avea , i n principiu unul dintre urmcltoarele aspecte:

.
IACT

I '"

II

,*-",

0<>

II

Revoc_

'"
6. sa se creeze un formular cu numele VANZARI FILME, ulilizand ca sursai de date
I SAU

interogarea VANZARI_300. Aspectul va fi de tip Coloane/Columnar, iar etichetele de

tip Industrial.

57

7. Pe suprafata formularului VANZARI_FllME , sa se insereze a imagine(la alegere) ale

ctirei proprietati proprietav vor fi modificate astfel: Mod afiarelSize Mod de tip Zoom,
latimea/width i inaltimea/height 1,5.
8. Pe suprafata formularutui VANZARt_FILME , sa se insereze un buton de comandat
command buton a ctirui actionare sa ducti la executarea interogarii cu numele GE-

NURI.
9. sa se creeze un raport cu nurnele ACHrZITII_FILME , in care sa fie vizibile cAmpurile:
din tabela ACHIZITII clImpurile NUMAR_ACHIZITII i FORMAT, iar din tabela FILME
campurile TITLU_ FrLM , AN_APARITIE .
Gruparea daleror se va face dupa cAmpul AN_APARITIE, sortarea descendenta ,
dupa NUMAR_ACHIZITII , iar insumarea dupa campul NUMAR_ACHIZITII.
Aspectul raportului va fi de tip blocJblock. SWul ales va fi gri deschislsoft gray.
10. Modificali raportul ACHIZITII_FILME astfel :
in antetlheader se va modifica tillul tergAnd cuvAntul FILME
in zona detaliere/detail va fi aleasa culoare galbena penlru umplere
<l

Barern de evaluare ,I notare:

(10 puncte)
O,5p

1.
crearea relatiei dintre eele douA tabele
setarea optiunii de integritate referentialA

2.

O,5p
crearea relaliei dinlre cele doua tabele
seta rea optiunii de integritate referentiala

3.

O.5p
crearea

de selectie

22.10.:2OCr:
~1!:1.12.2OOf

O,5p

~.------~------------~----~-------

2p

6.

lp

. crearea formularului cu numele indicat;

- stabilire8 sursei de date
- stabiIJrea aspectulul
- stabilirea etichelelor

7.

1p

- inserarea une! imagini

- stabitirea moduluj de afi~are
- stabilirea dimensiunilor imaginij

8.

1p

- inserarea unui buton

- asocierea butonului cu ac1iunea corespunzatoare

9.

1p

- creare raport
- prezen\a componentelor mentlonate
- gruparea daletor
- sortarea daletor
- Tnsumarea daletor
- aspectul raportului
- stilut raportulul
10.

1p

- conti nut
culaare zona daletor
Din oflclu

lp

59

4. METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE

4.1.1nvesligalia
Investigatia este a metoda de evaluare ~j invatare utitizatA fcarte des la disciplina
Tehnologia informatiei ~i a comunicaliilor. Organizarea unei activitati de evaluare ~i tnvAta
fe prin metoda investigaliei presupune:
.. vaforificarea metode; de invAlars prin descoperire;
.. studiul unor documentatii complementars, Bxperimentarea unor instrumente de
prefucrare nestandardizaUI, compararea i generalizarea unor tehnici i metoda utilizate In tehnologie prin cereetarea altor izvoare sau prin utilizarea altor
instrumente echivalente;
.. extrapo/area cunotinlelor doMndite i verificarea ipoteze/or formulate;
-- solicitarea unor competan(e formate la alte discipline prin adaptarea creatoars
a acestora /8 carintals teme; de investigatie,
Pentru organizarea activitatilor de investigatie, profesorut va urmari:
(ormu/area competente/or de eva/uat
(ormu/area genera/fl a temei;
asigurarea surse/or bibliografice sau tehnice necesare;
(ormu/area unor indicatii care sA direclioneze activitatea e/evi/or;
urmAn'rea activitAlii e/evufui Tn sensu/ utilizflrii eficiente i creatoare a materiafului investigat;
sprijinirea elevilor sau grupurilor de elevi care intSmpinA dificu/tflli in inlelegerea temel sau a metode/or specifice de studiu;
Tncurajarea ~ evidentierea actlvitSli/or creatoare desfAurate de elevi, 8
descoperirilor neateptate.
EXEMPLU
Clasa : a IX-a
Competen,e de evaluat: Descoperirea asemanMlor !1i deosebirilor existente intre
programele de aplica\ii Word 2003 !1i Word 2007 privind inserarea !1i formatarea diagramelor.
~
Enunt:
1.
Deschideti aplicatia Word 2003, iar pe un calculator alaturat existent in
laboratorul de informatica deschideli aplicatia Word 2007. Creati un document nau de lucru
pe ambele calculatoare
2.
Folosind imagini de tip WordArt, introduceti ca titlu textul: Rezultate ale
elevitor la examenul de simulare a competentetor digitale.
3.
Formata\i tillul astfel : font Arial 14 pt, aldin, centrat pe pagina
Edita\i tabelul de mai jas utilizAnd un font Arial de dimensiune 11 pI:
4.
Participanti la
Nil/el incepAtor
Nivel mediu
Nivel
Nivel
simulare
avansat
experimentat

1497

177

502

491

327

5.
Inserati 0 diagramifl cu structura radiala ce va contine ca suma datele din
tabelul men1ional la punctul 4, cu urmatorul aspect:

60

Nivel
elCperlmen
tat

Nivel
lncepator
12%

22%

avansat
33%

6.
Realizati un raport in care sa evidentiati partieularit~tile fieca ruia dintre
mediile studiate, asemAn~ ri le i deosebirile pe care Ie considerati lmportante privind lnserarea 1 formatarea diagramelor.
TImp de lucru: 50 de minute
Organlzarea activid1ii : grupuri de 3-4 elevi eu cAte doua caleulaloare, 0 masa 1
o documenta\ie minimalA .
<:t
Barem de evaluare notare: Se acordA;
- 5 puncte pentru rezolvarea coreeta a sareinilor de lucru ;
- 3 puncte pentru organizarea informatiei in raport, pentru coerenla i
sistematizarea informatiilor;
- 1 punet pentru terminologia tiintificti utilizata corect;
(10 puncte)
- 1 punct din oficiu.

,I

4.2.Referatul i proiectul
Referatul reprezinta 0 forma de imbinare a studiului individual co aelivitalea de prezentare 1 argumentare. Tema referatului , inso\ila de biblibgrafie i alte surse de dacumentare (Internet, vizite etc.), este tratata in mod independent de dUre elev i susVnuta apoi in
fata colegilor sau a unui auditoriu mai larg. Varietatea universului informatic (a limbajetor i
lehnicilor de programare, a aplicaVilor din domeniul TIC, a nouta\ilor hardware etc.) juslificti
utilizarea aceslei forme de studiu i evaluare la clasa. Daca studiul aferenl i rezultatul studiului prezinta interes i din punct de vedere practie, rezultatul fiind un program (0 aplicatie)
sau un produs IT complex (rezultatul aplicarii creatoare a instrumentelor informatice), daca
bibliografia propusa este mai bogata t elapeie de proiectare (concepVe), implementare ~
testare necesita un limp mal indelungat, lucrarea poartA numele de prolect.
Organizarea unei activita\i de evaluare I inv~lare prjn intermediul referatelor i
praieelelor presupune:
.. va/orificarea metode; de inv.lare prin descoperire;
.. studiul unor materia/e suplimentare $i ;zvoare de informare diverse in scopul
imbog.lirii i activiz.rii cunotinle/or din domeniul studiat sau domenll conexe,
prin comp/et.ri de continut ale programei sau prin aducerea 1n atenlie 8 unei
problematic; camplet nol;
.. structurarea informatiei corespunz.toare unu; referat intr-un material ce poate fi
scris, ifustrat sau prezentat pe calculator; activit~lile de concepere, organizars,
experimentare, reproiectare (dacS este c8zul), dezvoltare i e/aborare 8 documentalie; aferente necesitS planificarea unor etape de e/aborare i 0 strateg;e
de lucru, Tn cazul proiectului;

.. prezentarea referatului sau proiectului de cAtre e/evul sau e/evii care I-au elaborat, acesta (sau un reprezentant a/ grupului) trebuind sa-l suslina, sa fie capabil
sa dea expficalii suplimentare. sa rflspunda la intreMri etc.
Referalul esle de regulA 0 lucrarea de mai mica amploare, dar mal struclurata i
mal bogata in informatii decat 0 lemA de munca lndependentfl aferenla leqiei curente.
Proiectul este 0 lucrare mai amplA a cArel temA este comunicalfl sau aleasa din limp, elaborarea unui proiect putand sa dureze de Is 1-2 saptamani pana la 2-3 luni sau chiar un
semeslru . Proieclul poate fi elabora! in grup, cu 0 distribuire judicioasAi a sarcinilor intre
membrii grupului.
Pentru a realiza 0 evaluare pe bazA de referate, profesorul:
va stabili competente/e de evafuat;
va formula teme clare, de complexitate medie, preclz~nd pe cAt posibil ampfoarea fucrflrii (cS/e pagini, durata maxim4 necesara prezentarii etc.)
va stabili competenle/e de evafuat;
va recomanda sau asigura sursele bibliografice ii de informars necesars;
iii va rezerva suficient limp (in perioada de evaluare sau la sfflritul unor unit41i
de Tnvatare) penlru ca e/evii lnsarcinafi cu e/aborarea referale/or sa-i poat4
prezenta referatul;
va supraveghea disculiile purlale cu e/evii asupra confinutului referalului.
Pentru a realiza 0 evaluare pe bazA de proJecte, profesorul:
va formula teme practice, decamp/exitale sporitl1, lasSndceJorcareelaboreaz4 praiselui muft4/iberlale in a improviza, adapta i interpreta cerinta intr.-un mod personal;
va stabi/i un termen final fji, in functie de modul de evaluare, termene intermediare de raportare;
va recomanda sau aslgura surse/e bibliografice i de informers necesare;
ii va rezerva suficient timp (in perioada de evaluare sau la sftJfitul unor unitl1ti
de inva1are) pentru cs efevii ins4rcinsli cu elaborarea proiecte/or s4-i poat4
prezanta rezultatul proiect'ri;;
va supraveghea disculii1e purtate cu a/evii asupra proiectului.
EXEMPLU
Clasa : a IX-a

Compete,. de evaluat: Algumentarea necesilatii seruritiini computerelor i a retelelor

.. Tema referatului : Securitatea pe Internet
.. Cerinlele referatulu l:
a. Studiul metodelor de atac pe Internet;
b. Analiza obiectiva a fiecAirei metode in parte;
c. Metoda de combatere;
d. Sistemalizarea lj;i prezentarea concluziilor.
.. Te rmen de realil-are: 0 sAptamAnAi
.. Barem de evaluare Iji notare:
a. ldentificarea metooelor (dHe 0.5 flBCare metoda, eel putin 5)
b. Complexitalea i varietatea metodelor alese
c. Expresivitatea mijloaeelor de prezentare
d . Contributii originale la tematica proiectului
e . Capacitatea de autoanaliza a proieclulul
f. Tncadrarea in limp
g. Din oficiu

62

2,50 puncta
2 puncte
1,50 puncte
1 punct
1 punct
1 punct
1 punct

4.3. Portofollul
Portofoliul reprezinlA 0 metodA complexa de evaluare in care un rezultat al evaluarii
esla elaborat pe baza aplicArii unul ansamblu variat de probe Iji instrumente de evatuare.
Prin muttitudinea de forme i momente in care S8 desrA~arA evaluarea elevului.
rezultatul final converge~ caire valoarea realA a nivelului de competenta a elevulul, sestzand elementele de progres sau regres, ilustrAnd preocuparea pentru I;~murirea neelarila
tilor, oferind 0 imagine de ansamblu asupra nivelului cunotinlelor, gradulul de form are a
abilltatilor i gradului de raportare atitudinali\ pe care acesta 0 are fata de lema evaluata.
Portofoliul esla reallzat pe 0 perioadA mai indelungata, de la un semestru , un an, pAnA la

un ciclu de invAtAmAnt.
Continutul unul portofollu esle reprezentat de rezultatele la: lucrarl scrise sau
practice, teme pentru acasa, investigatii , referate ~ i proiecte, observarea sistematica la
clasli, autoevaluarea elevului, chestionare de atitudini etc. La Tehnologla informatiei ~i a
comunica,iilor portofoliul se poate constil u! dlntr-o colec\ie de lucrari practice realizale pe
calculator, fiecare viz;1nd anumite aspecte de utilizare a acesluia .
Alegerea elementelor ce formeaza portofoHul esle realizata de clilre profasor (astfal fncat aceslea sa ofere informalii conctudenle privind pregAtiraa , evotutla, alltudinea elevutui) sau chiar de dUre elev (pe considerente de performantA, preferinte elc.) Structurarea
evaluarii sub forma de portofoliu sa dovede~te deosebit de ulilA , atat pentru profesor, cat ~I
pentru elev sau parintii aceslula.
Pentru a reallza 0 evaluare pe baza de portofoliu , profesorul:
.. va stabili competente de eva/uat;
.. va comunics e/evilor intentia de a realiza un portofo/iu, adaptSnd instrumente/e

..
..

..
..

de evaluare ce ronstituie centrul de greutate" ale portofoliulul la specfficuJ discipline';

va alege componente/e ce formeaz~ portofoliul, dtJnd ; efevuful posibilitatea de
a ad~uga piese pe care Ie considenJ re/evante pentru actNitateB sa;
va eva/ua separat fleesre pies~ a portofoliului Tn momentul realizfJrii ei, dar va
asigura i un sistem de criterii pe baza cArora sfJ realizeze evaluar8a globaJS ;
fina/~ a portofoflulu';
va pune Tn evldentfJ evo/utia e/evului, particularitfJtile de exprimare i de raportare a acestula la aria vizatfJ;
va integra rezulta tul evalufJrii portofoNufu;;n sistemul general de notaf8.

EXEMPLU

Clasa : a IX-a
.. Tematlca : Tntocmirea unei psginl web personale e-Portofoliu
.. Con11nutul portofollulul :
lucrari ~i realizari reprezentative pentru elev;
menVunt despre activitA~ personale derulate tn cluburi ~i case de cullura,
participari la actlunl de voluntariat, participari la actiuni cultural sportive ~i
de petrecere a timpului liber;
un reportaJ sau un sondaj de opinie pe 0 temA aleasli de eJev;
un inlerviu cu 0 persoanA publica;

.,

acoperirea domenlului cognitiv dar i a celui social , afectiv, spiritual i psihomotor;

feed-back-ul oferit elevului;
informa\ii semnificative oferite cadre lor didactice privind eficien\a activiUi\ii
lor;
cunoaterea criteriilor/normelor cu care se evalueaza , creterea gradului
de adecvare la s itua~ i didactiee concrete;
evitarea sanC\ionarii cu oriee pre\ a erorilor; respectarea principiilor contractului pedagogic.

2.2. Trecerea de la evaluarea traditlonall la evaluarea modernl

Simptomatic pentru anvergura i diversitatea schimbarilor reale sau preconizate in
cadrul sistemelor actuale , europene sau transeuropene de evaluare a progresului ccHar
este faptul ca aeeste schimbM acopen\ lntreaga problematica majora a evaluarii, sintetizata de intreMrile: Ce Sa avafueazS ?, De ce ?, Cum ?, Cu ce agent;?, CSnd?, Cu ce costuri?
Dincolo de ra,spunsurile .elasiee" pe care Ie gasim Tn manualele consacrate evaluarii, se
contureaza noi ra,spunsuri sau eel putin sunt formulate noj accente. Aeestea , pe ansamblu ,
configureaza 0 noua. paradigma, a evaluaril cotare, care are Implica\ii asupra politicitor i
praetieilor educatiei .

EVALUARE
TRADITIONALA

Cultura
controlululJexaminirii

Evaluarea intririlorevaluarea cu~tin1elor

Scopul evaluarU
masurarea cantitativa a
cuno~ti nlelor

- controlul rezultatelor cuantificabile ale

TnvalMi
- sanctionarea

10

EVALUARE MODERNA

Cultura evaluirli
- promovarea une! noi mentalltati privind evaluarea colara in
context cotidlan (i nu numal): dirijarea Tnva\1!rii , asigurarea
fead-back-ului , comunicarea , c re~terea catita,1ii evaluatorilor
(Perretti, Hadji, de Ketete , Abemot etc.)
- cadrele didactiee evaluatori trebuie sa, respecte cateva
reguli simple:
interpretarea mesajului evaluarii ;
identificarea inten~ilor dominante ate
activita~i evaluative;
.. buna gestionare a poten1iatulul formativ at evaluMi;
evitarea capcanelorl arorilor specifice;
.. economia mijloaeelor de evaluare;
.. evitarea redundan1ek>r. (Hadji).
Evaluarea le,lriior din sistemul de formare
- diversificarea spectrului de achlzi\ii ~colare supuse
evaJuarii: cunotinte, deprinderi, competenle. produse creative, valori i atitudinl ;
- tranzitia de la eunotinta la competen1e i de la competen1e
elementare la competente de ordin superior;

un afi~ sau un clip publicitar;

f~ de observare a profesorului privind implicarea elevului in activita~ ~ dis~i;

fi~a de autoevaluare a elevului.

.. Criterli de evaluare:
Prezentarea a minimum patru dintre realizMle ~i activiUi\ile personale ale
4xO.5 puncte
elevului intr-o paginA web
Prezentarea unui reportaj sau a unui sondaj de opinie intr-o paginA
web independentA
1.5 puncte
Realizarea ~i prezentarea unui interviu cu 0 persoanA publicli 1.S puncte
Induderea unui afi~ pub/icitar sau a unui dip publidtar Tn paginA
1 punct
Observarea unui progres sau atingerea standardului maxim de competentA
1 punct
Manifestarea unei atitudini constructive in activitatea de grup 0.5 puncte
Capacitatea de autoevaluare
0.5 puncte
Din oficiu
1 punct

4.4.0bserva.ea sistematica a activita\ii

~i

comportamentului elevilo.

Fia de observare a activitStii i comporlamentului e/evufui inregislreazA informatii

legate de particularitA~le personalitAtii elevului manifestate in procesul didactic, de achizitiile evaluate spontan (rnspunsuri sporadice, atitudini semnificalive etc.), de progresul inregistrat de acesla. Profesorul construie~te aceaslA fi~A in vederea individualizArij procesului
sumativ de evaluare, dar ~i a celui de invAtare.
Fia de observare poate sS surprinda:
.... modul in care e/evuf ii expune cunotintele i capaciti!jfile de investigare;
.... atitudinea fati!j de evenimente/e studiate;
.... interesul;
... adaptarea socialS.
Pe baza fi~ei de evaluare se poate realiza ~i orienta rea ~colara ~i profesionalA a
elevului. Informa\iile din fi~ personalA au caracter partial secret, parte dintre ele fiind comunicate elevului ~i pArin\ilor acestuia .
Un model orientaliv de fi~ de observare contine:
Date generale despre e/ev (nume, prenume, v~rsM, climar educativ, conditii
materia/e, parlicularitSti socio-comporlamentale);
Parlicu/aritSti afe procese/or intefectua/e (gandire, limbaj, imaginatie. memorie,
atenlie, spirit de observalie etc.);
Aptitudini i interese manifestate;
Part/cu/ariM!i afectiv-motivationa/e;
T~sSturi de temperament;
Atitudini i relalionare (cu sine fnsui, cu materia studiattJ, cu co/egii)
Considerat;; privind evolulia aptitudinilor, atitudiniJor, interese/or i nive/ului de
integrare.
Prin raportarea la competentele generale la nivelul disciplinei ~i achizitiile cognitive
~i comporta mentale vizate de aceasta, fi~a de observare poate
con\ina ~i considerente
legate de formarea competen\elor specifice. Completarea fi~i se realizeazA intr-un ritm
adecvat specificului activitatilor disciplinei. de la clasa respectivA . dar ~i in funqie de implicarea ~i de ritmul individual al elevului.

sa

64

EXEMPLU
... Competente de evaluat:
- rezolvarea de sareini de lucru;
- construirea de aplicatii;
- independenta cognitivA;
- comunicarea i integrarea .
... Criterll de evaluare: Fiecare aspect urmAnt prin

fi~

de observare trebuie sA fie

cuantificat utilizand standarde de nivel: nivel minimal, mediu, superior. De exemplu, pentru
de avaluat fonnulate mai sus sa
i 0 detaliers a criteriilor de evaluara:
minim Standard mediu
evaluat
I

epr.xhK~Ol~tTc~rti

Stan dard superior

metodA
rezolvare
todA i tehnici de optimol, conform criteriilor presta-

~~~~~~~~~~;:lr
;
,eal
i
lzar.
~

me-

bilite

spe-

testare

1~~~co"'nrtte.xx-~~~~"T.>ocoonrrt~~~'---------1
I

Inte9rsrea

idei

corelare cu grupul

FI,a de ob.arvara
Numele i prenumele ....................... .................... .

Data ..................................... .

Comportamente

65

4.5.Hartile conceptuale
Harttle conceptuale (conceptual maps) sau Mf'\ile cognitive (cognitive maps) se
definesc ca fiind 0 imagine a modului de gandire, simtire ~i in1elegere ale celui sau calor
care Ie elaboreazA, devenind 0 modalitate. 0 procedura de lueru la diferite discipline, dar
i inter i trans - disciplinar.
Aceasta procedurA poate fi folositA : in pradare, in invalare dar !Ii in avaluars .

Esenla cunoaterii constA 1n modul cum S8 structureazA cuno!}tintele. Important esta nu

elit cuno!}ti, ci relatiile care S8 stabilesc Tntre cunotintele asimilate.
Avantaje ale Mrtilor conceptuale:
organizeazd cuno~tinte/e asimilate de cAfre slav;

pregiUe~te

noile asimilSri;
ajutS fa organizarea pfanificSrii S8U projectSrii una; activitSli;
eliminfl memorizarea ~i simpla reproducere a unor definiliValgoritmi de razol
yare;
inv~Iarea devine activ~ i const8nt~;
permit vizualizarea re/alii/or dintre cuootinle/e e/evului;
evaluarea pune in evident~ modul in care gAndete e/evul ~; cum fo/ose~te
ceea ce 8 rnv~f8t.

Ar Ii ~i c:'teva dezavantaje:
solicila mull timp, dec; un alt mod de organizare a invAIArii;
nivelul standardelor este ridicat, deci evaluarea se face pe finalitAli ale curricu
Jumu/ui;
efevul trebuie sa respecte 0 rigoare i 0 ordine deosebite.

5. PROIECTAREA MATRICEI DE SPECIFICAT"

" Matricea de specificalii constd Tntrun tabel cu dou~ intrtir/ care s8rve~te la proiec
tarea i organizarea itemi/or dintrun test docimologic, Tn care sunt precizate, pe de 0 parte,
continuturile care vor fi vizate ~i, pe de altA parte, nive/uri/e taxonomice la care se plaseazA
compatenlele de evalual.
(Mason ~i Bramble. 1997; Schreerens. Glas ~ Thomas. 2003; Gall. Gall ~ Borg. 2007)
Matricea de speciftca\ii indica ceea ce urmeaza a Ii testat competentele de evalu
at prin raportate la continuturile Tnvtltarii.

66

EXEMPLU:
Aplicare

C1

100
Tn acest exemplu testAm Irei Upun de comportamentefdomenil pentru patru elemente de continut notate cu C1, C2, C3 i C4.
Paii alcatufrii matricei sunt:
atribuim celor trei domen;; ponderile 30%, 30%. 40% , (ultima finie 8 matricBI)
atribuim celor patru elemente de con!inul ponderile 20%. 30%. 40%, 10% (ultI-

ma c%anA a matricBI)

completAm celulefe metricei cu ponderite aferente utilizlmd formu/a:ponderea

domeniului*ponderea eJementufui de conlinul. Exempfu: pentru 8 obline pondares cu va/oaree 12 8 competentei C3 pentru domeniuf Aplicare. am Tnmultit
30%(vafoarea ponder;; domeniului Aplicare) cu 40%(vafoarea pondari; continululu; C3)
Tn cazul in care S8 dorete construirea matricei de specificatii care sa cantinA numArul de itemi ce trebuie construiti pentru fiecare continut, atunci se pleacc1 de la aceastA
matrice prezentatA in exemplul precedent ~i se parcurg urmAtorii pa~i :
stabiJim numflfU/ totaf de itemi pe care vrem s4 ii construim (de exempJu 50)

lnmulfim ponderea unui continut referitor la un domeniu (0 valoare Tn procente

de la intersectia unei lini; i a unei coIoane) cu num,rul total de itemi. Exemplu:
pentru a obtine num,rul de itemi pentru C2 referitori fa domenlul Rezo/vare de
probleme vom efectua calcuful: 12% *50=6 itemi;
dup4 ce compfet4m toate ceJulele stabilim cum aproxim4m astfel 'nc4t suma
futuror itemilor s, nu de~easc, num,rul total de itemi stabifit initial.
Cunoa~tere ~i

r-~~~

Aplicare

Rezolvare de

Total

1= _-+

__~3~_ _r-___3____~____~4~____r-~~

~~~____-o2

____-+____~1~__~____~2~____r-~
5~

67

,,

"

EVALUAREA COMPETENTELOR SPECIFICE.

EXEMPLE DE PROBE DE EVALUARE

Pa,ii alciilu irii unei probe de evaluare

Pomind de la competen\e generale , relationate cu competente specifice

sui de evaluare

SEt

in proce-

urmaresc urmatoBre/e erape:

1. se stabilesc competentele de evaluat;

2.

S8 se'ecteaz~

metodale $i instrumentele de evaluare,

inso~te

de baremele de

evaluare !}i de criteriile de notare ;

3. S8 reaHzeaza acordarea notelor.
Tn func\ie de momentul in care S8 Integreazll in desfa.!jurarea procesului didactic,
precum i 1n functie de scopul urmarit, evaluarea poate ft:

... evaluare initialaipredictivl!J

... evaluarea continuMormativlJ

... 8valuare finalSlsumativS
ElaboraTea compelentelor de evaluat S8 realizeazll printr-un proces de operationalizara a competentelor specifice din programa ~colarc~ .
Competentele de evaluat:
au caracter derivat in raport cu competenlele specifice din programa ~colara;
au un grad de specificitate cara permite 0 eva/uara educationa/tl valida ~I fide/a,
deo8rece acest /ucru se realizeazt1 pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului cognitiv i formativ al e/evilor.
Etapele elaborflrii competentei de evaluat
stabilirea competenIe/or de eva/ual;
selectia conIinuturilor corespondente, stabi/irea num4rului opt;m de itemi;
specificarea comportamentufui vizat, pe care e/evul lrebuie 541 demonslraze;
precizarea conditiilor Tn care comportamentul se poate produce sau poate deven; vizibil, mlisurabil, evaluabil;
stab{firea unui nivel al performanlei acceptabile, prin enunlarea unui criteriu de
reuita direct m4surabil - exprimabit prin n;vefuri de cunoatere;
redactarea baremului de eva/uare i notare.
Paii elabornrii unui test de evaluare:
stabilirea tipului de test
stabi/irea competente/or de eva/ual
prolsclarea matrice; de specificat;;
e/aborarea ilemitor
construirea testufui
elaborarea schemeilbaremu/ui de eva/uare $1 de no/are.
Criteriile de notare joaca un rol important atat in ceea ce privete evaluarea obiec
tiva a elevilor, cat ~i diminuarea d iferentelor de notare dintre elevii aceleiai clase, dintre
elevii aceluiai an de studiu , la nivel de coala i la nivel national.

68

1. EVALUAREA PREDICTIVA
1.1. Evaluare predictiva 18 inceput de ciclu IIceal
Clasa : a IX-a
Tlmp de lucru: 30 de minute

Competen\i .paclflcA:

Identificarea componentelor hardware ~i software ele

unu! calculator personal

Criterlu calttatlv de . corda,. 8 punctaj ulu l: integral pentru rAspuns cored. neaoordat pentru rAspuns g re~it. Din oficlu se acordA 10 puncta.
... Itemi de tip asociere:

Alegeti penlru descrierile din prima coloanil elementele corespun~toare din a

daua coloana .

1. Ansambl ul elementelor fizice

ale calculatorului

"i tehnice

a. ROM

2. Memoria care n u-~i pierde conVnutul Is

inchiderea calcutatorului

3. Ansamblul programelor. rutinelor care

c.

hardware

controleazA functionarea calculatorului

..... .

4. Realizeaza redarea sub formA de sunata

a informatlei

d. placa de retea

memorate in format digital

.9

5. Controleaza fluxul de date Tntre calcula

tor 51 cablul de retea

e. OVO

6. Cea mai mica unitate de Informalie adre

sabUa a memoriel

f.

7. Mediu de stocare optic

g. software

h. microfon

i. Bitul

---_
_...... -OAR

....

... Barem de evaluare 111 notare:

Se acorda cate 5 puncte pentru fiecare dintre descrierile a caror asodere a fost fa
cuta Tn mod coract. Tn cazulln care asocierea a fost facuta gre!jit nu se acordA nloun punct
pentru asocierea respectiva. Total 35 de puncte.

Dcrier.
Riapun. corect

70

1234567
c
a
9
f
d
b
e

... Ilemi cu alegere dualA:

Cititi utmatoarele afirmatii. Pentru fieesre dintre acestea incerOJiti litera A dacA
afirma\ia eSle adevaratA ~i litera F dadi aceasta este felsA
1.

Sislemul de operare esle stocal in memoria intemA RAM .

2. lmaginea alAturatA

reprezinta a pictograma unei comenzi rapide

A F

A F

(shortcut).

3. Microsoft Windows 95

4. BIOS
operare Windows.

reprazinlA un sistem de operara.

A F

esle un software care face parte din sislemul de

A F

5. Un LCD

reprezinta un monitor cu cristale lichide

A F

6. Camera video

converte~te

informatia vizualA in semnal

A F

esle un dispozitiv care poate fj folosit la

A F

electronic.

7.

Touchpadul ~"

calculatoarele portabile .

Barem de evaluare ,I notare:

Sa acordA cate 5 puncte pentru fieesrs dintre itemii penlru care rAspunsul a fost

lI.

corect. 'n cazul Tn care rAspunsul dal nu asia coract nu se acordA nlciun punct. Total 35
de puncte.
Item
1
4
2
3
5
6
7
Rispuns corect
F
A
A
F
A
A
A

11

... Itemi cu alegere multipl~t

Stabiliti pentru flecare dintre itemU dati mal jos care esle varianta de mspuns corectc1.
Pentru fieeare ilem, 0 singura vanantA de raspuns esle corecta.
a) Memone intemA
1. Un calculator peate funqiona fara;
b) Placa d. bazli
c) Scanner
a) Calculator
b) Monitor
2. Un notebook este un:
c) Joystick
a) video
3. Aplica\ia Paint Cfeeaza fiiere de tip:
b) imagine
c) sunet
4. 0 aplicatla care permite vizualizarea !ii manipularea
a) Windows Explorer
b) Notepad
structuni de directoare !ii a continutului aoostora intr-un
$islem de calcul este:
c) Calculator
... Barem de evaluare
notare :
Se acordc1 cate 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care raspunsul a fost
corect. Total 20 de puncte.
Item
1
2
3
4
RAspuns corect
b
a
a
c

,I

1.2. Evaluare predlctiva la inceputul unel unltall de invalare

Clasa a IX-a
TImp de lucru: 30 m in
Competen\i specffici: Redactarea corectA i rapidA a unor documente.
Criteriu calitativ de acordare a punctajulul: integral pentru rAspuns corect, neacordat penl ru raspuns greit. Din oficiu se acordA 10 puncte .
... Itemi cu alegere dualJ:
Citit' urmAtoarele afirmatii. Pentru fiecare dintre acestea incercuiti litera A dadi
afirmatia esle adevaratA i litera F dacA aceasta esle falsii
1. Supratitlul, litJul i subtitlul incep fiecare pe un rand nou.
A F
2. Data titful cuprinde numarul partilor, acestea Irebuie serise cu cifre romane.
A F
3. Textele din rubricileAPROBARE i CORESPONDENTA se scrlu aliniate la stan- A F
ga
4. Samne!e de punctua\ie virgulA (,), punct (.), punct i virgulA (;) i doua puncte (:) A F
se Tnscriu imedlat dupa cuvanlul care Ie precede, tara spatii.
5. Parantezele rotunde sunt separate de un spa~u de con~nutul pe care nTncadreaza A F
6. Nu se admite despiirtirea, la capiitul randului a valonlor de unita\ile de masura A F
7. Ecuatiile i formulele se genereaza obligatoriu cu edilarul de ecua~i dispanibil in A F
editorul de texte .
... Barem de evaluare , I notare : Se acordA cate 5 puncte pentru flecare dintre
afirma~ile pentru care raspunsul a fast corect. Total 35 de puncte.
Item
1
2
3
4
5
6
7
Rbpuns corect
A
F
A
A
F
A
F

72

- Iteml de tip asoclere:

AJegeti pentru descrierile aflate in coloana A elementele corespunzatoare din

co-

loana B.

A
Nota. de subsol

Fig . 1

Nota 1 Sa Of punta numaJ rAspunsurile corecte

Nota 2 Sa Of acorda 10 puncle din oliciu

Rubrica Aprobare

~i

Corespondenta.

Fig . 2

Aprobal de directorul Coleglulul National "George eo, buC"

Tn data de 10.01.2010

Fig. 3

Nota. inserata. Tn text

I)

Diviziune

ce nu contine numa.r

.. Baram da evaluara

,I

Mai mulle infonnaW despre programele

~are

articolul
alineatul
paragraful
notare:
Puncta]

5p
Fig. 3
NoUi de subsol
5p
Fig. 2
Rubrica Aprobare ~i Corespondenta.
5p
Fig. 1
NoUi inseraUi in text
5p
alineatul
Diviziune ce nu contine numa.r
Total 20 de puncta
.. Iteml cu alegere multlpll :
Stabiliti pentru fiecare dintre itemii de mai jos, varianta de raspuns corecta..
1. Urrnatorul exemplu de numerotare sa aplicA la: a) Paragraf
1.1
1.1.1, 1.1.1.1, etc
2.

0 regula de tehnoredactare a tabelelor este:

b)

Alinea!

c)

Articol

a)

Capul de tabel nu se repeta pe fiecare pagincl

Dupa. textul Tnscris in caput de tabel sau Tn randul principal nu se
pune punct
Primul cuvant al fiecArei rubricl din
coloana principala. ~i din randul
principal Tncepe cu litera. micA.

b)

c)

73

- centrarea evaluarii pe competentele educationale/pro1esional8. ReprezenUirile despre structura ~ i tipelogia

competentelor traseaza directii de evaluare ~j solicita metoda
!ji tehnici diferite. (conform ~Cadru l european al calific.Arilor")
Metodologla evalu
arli
metode clasice
.cultura teslArii" (tesl
ing culture)
care apeleazA la
mAsuratori ~i Ilemi
oblectlv! !;li semiobiectivi

Muttlpliearea scopurilorlfunctillor evaluiril

- cre~terea rolului evaluinl de impact;
- determinarea valorii unul program educaVonal prin razul-

tatele prod use;

- stabilirea rispunderllor pentru caUtalaa rezultatelor
(funct,ia ~accountabiljty)

- dezvallarea .valui fii pentru invitare

- utilizarea pllrghiilor 8valuirll formative pentru motlvarea invt41tarii - evaluarea esla pud in serviciul optimWirii

TnYilirii
- comunicA elevului Informatil utile despre calitatea progreselor, orientandu1 eforturile, pornlnd de la fiinta care nu a
incheiat procesul de dezvoltare ( Y. Abemot)

Perfecllonarea " inovarea metodolog lel evafulril

consolidarea ~j dezvoltarea regulilor ~i conditiilor de utilizare
a metodelor . clasice";
maturizare ~i rafinare tehnlca

Evaluatorli
- profesorul esla unicul
evaluator

Evaluarea Tn orizon
tul de t lmp
- evaluarea traditionalA
acordA de regulA
preponderenlA
identificaril !;ll evaluArii
rezulta telor finale ale
invAlArii - evaluare
sumativA, ulilizandu-se
mai ales probe specifice
sumallve.

.cultura aprecierii" (assessment culture), care exploateaza

potentialul metoclelor alternative (proiectul, investigalia,
portofoliul), Itamil des chl,l, introduce alte criteril de evaluare, ealitatlve ,considerAnd ca i nvAtarea esta 0 activitate
complexA multidlmensionalA , lar calitatea ei nu se reduce
numai la un ansamblu de rezultate exclusiv cuantificabile. Se
apreciazA, de asemenea, ca metodele calitalive sunt aple sA
detecteze progresul in invAtare !;ll sA evalueze capacitAtile
cognitive de ordin superior.
- valorificarea resurselor oferite de TIC in evaluare: compulerizarea evaluArii, dezvollarea de software-uri specifice;
- apreciazA drumul parcurs de elev, cat de semnificative ~i
relevante sunt progresele jntr-un context dal;
- esta pusA in slujba procesului educativ 9i integratA acestuia
Dlverslftearea agentllor evaluatorl
- profesorul i~i conservA rolul de evaluator esential al
performantelor ~colare
- alavul participA la procesul de evaluare in douA form e:
evaluarea colegialA (peer evaluation)
auloevaluarea
Competen\ele de evaluare/autoevaluare ale elevilor extind
regisl rul competentelor promovat de !;lcoli ~i sunt expresia
concludentA a TnvAtArii centrale pe elevi 91 in aria evaluarii.
- echilibrarea evaluArii interne cu evaluarea extemA

11

3. Ointre unnatoarele sfmboluri se inscrie ca

exponent Tn cazul noteicr naVonale:

a)

b)
c)
4. Redactarea oorecta a unitatii de masura ce
a)
are ca valoare cincisprezece milimetri esta:
b)
c)
5. oeca diviziunea articol este scrisa OJ caractare a)
da dimensiune 12 pt, atunei se recomancta ca para- b)
grafele !}i alineatele sa fie soise OJ dimensiunile:
c)

1)
.)
N1)
15mm
15 mm
15milimetri
Paragraful OJ 14 pt. alineatul OJ 10 pt
Paragrafut OJ 11 pt, alineatut cu 10 pt
AJineatul OJ 11 pi, paragraful OJ 10 pi

.. Barem de avluar. ,I notare: Fiecare raspuns corect va fi notat cu 5p.

Total 25 puncta.
Item
1
2
3
4
5
Ri spuns corect
a
b
c
b
b

1.3.

Evaluare predicliva la incepulul ciclului superior al liceului

Clasa a XI-a Sisteme de gestiune a bazelor de date

Competen1a generali : Oezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
Critariu calltatlv de acordare a punctaJulul : integral pentru rAspuns corect, neacordat pentru raspuns gre!}it. Din oficiu se acorda 10 puncte.
Timp de lucru: 30 de minute
.. Iteml cu alegere duali:
Citili unnatoarele afirmatii. Pentru flecare dintre aeastea incereuiti litera A dadi
afinnatfa esle adevarata !}i litera F dadi acaasta esle falsa.
1. Atributul care identifica unic 0 linie din tabela este cheia primara .
A F
2. SGBO esle acronim pentru Sistem de Gesliune a Bazelor de Date.
A F
3. Aplica\ia Microsoft PowerPoint este un SGBO.
A F
4. 0 baza de date contine una sau mai mutte tabele eu date.
A F
5. Pentru a opera eu iruri de caractera tipul de date pe care iI vom alege va fi tJpul A F
Memo.
6. Prin sortare se obtin date aranjate crescator sau descresditor dupa valorile A F
unor chei.
7. Indexarea este 0 tehnica speciala ce permite filtrarea articolelor.
A F
.. Barem da avaluare
notare:
Se acorda cate 5 puncte pentru flecare dintre aflnnatiile al caror raspuns a fast
corect. Total 35 de puncte.

,I

74

Item

Rispuns corect

... Heml de ti p asoclere:

AJegeV pentru descrierile aflate Tn coloana A elementele corespunzAtoare din co-

k>ana B.
A
1. Operatia de ardonare rapldA a articolelor in funqie de valorile unui atribut.
2. Tipul de date recomandat pentru retinerea adreselor URL.
3. ~ablon care controleaze'll modul de introducere a dalelor.
4. Tipul de date reoomandat pentru reprezentarea valorilor monetare.

a)

B
Currency

b)
c)
d)

OLE Object
Indexere
Validation Rule

0)
I)

Hypertink
Input mask

- B.rem de Bvaluare ,I notare:

Fiecare rAspuns corect va fi notal cu 5p. Total 20 puncte.
Item
Riapuns cored Punctaj

1
2
3
4

5p
5p
5p
5p

... Iteml cu 81ege,.. muttlpli:

de rtspuns c:orectlII .
OatefTime
Memo
Number
Filter By Selection
Filter Excluding Selection
Advanced Filter/Sort
atributul
cheia primar;}
entitalea
Securitatea dalelor
Interdependenta datelor' fatA
de alte programe care Ie
gestioneaza
c) Publicarea datelor' online
a) 1-1
b) 1-n
c) N-n

StabiliV pentru fiecare dlntre itemii de mai jos varianta

1. PentnJ !jiruri de caractere cu lungime mai mare de a)
65536 de caractere S8 utillzeazc'!i tipul de date:
b)
c)
2. Selectarea articolelor care conlin 0 anumita valoa a)
re se realizeaza utilizand filtrarea de tipul :
b)
c)
a)
3. Elementul fundamental al modelului conceptual
b)
este :
c)
4. Una dintre funC\iile unui SGBO este de a asigura: a)
b)

5. ~Un elev are un slngur nume, lar un nume este al

unui singur elev" este 0 relatle de tip:

.. Barem de evaluare , I notare:

Fiecare rAspuns corect va fi notat cu Sp. Total 25 puncte.
Item
Rispuns corect

..

75

2. EVALUAREA CONTINUA
2.1. Proba de evaluare orala
Clasa a IX-a
Metoda de eyaluare: probe!! orala . Conversatia de verificare.
Con11nutul Byaluat: Protocolul de transmisie TCP/IP
.. FI,A de Bvaluare orali
intrebare
Raspuns a,teptat
1. Care este utilitatea unei retele de Partajarea in comun a resurselor. Asigura 0 cornu
nicare sigurn ~i simpla intre mai multe calculatoa
calculatoare?

re.
2. Clasifica retelele de calculatoare Locale , metropolitane, extinse, globale.
dupa intinderea ariei geografice.
3. Ce reprezinte!! protocolul de re Protocolul de retea reprezintA ansamblul de stan
darcle care guvemeazA schimbul de informa\ii intre
tea?
sistemele de calcul interconectale.
4. Cum se reprezinta 0 adresa de Adresa IP este 0 slructurA formata din patru nume
re naturale mai mici decat 256 separate Tntre ele
protocol Internet?
pMn puncl.
5. Ce po\i spune despre unicitatea Este uniclt
DeterminA calea catre destinatarul unui pachet de
unei adrese IP?
date .
Adresa de IP are asociat un nume unic, pentru
u ~urinla utilitiirii.
6. Care este utilitatea unui protocol Controleaze!! modul de transmitere a dateJor Tn Ie
ge!!turA directe!! cu IP.
de transfer TCP?
7. EnumerA minimum douA familii Telnet ISMTP/FTPlhttp/ONS
de protocoaie TCPIIP.
8. PrecizeazA serviciile oferite de Telnet - permite conectarea Ie distanta
aceste doue!! familii.
SMTp destinat serviciulu i de po~tA electronica
FTp permite transferul de fi~ie re
http. permite transferul fi~iere lor de tip hipertext
DNS - serviciul numelor de domenii

2.2. Proba de evaluare scrisa

EXEMPLU 1
Clasa a XII-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
TImp de lucru: 50 de minute
Competen1&- specifica : Identificarea operatiilor specifice datelor structurate
Crlteriu calitatiy de acordare a punctajului: integral pentru rAspuns cored, ne
acordat pentru raspuns gre~it. Din oficiu se acorda 10 puncte.

76

.... Itemi cu alegere duall :

Tn interogarea BILETE VANDUTEvom afi~a, dupA caz, prin introducerea unui camp
calculat cu numele LlBERE, mesajul LlBER, respectiv OCUPAT, dadi mal existtl sau nu 10
curi disponibile pentru a fi vAndute. 8ifatl disutele corespunzAtoare expresiilor care rezolvA
corect cerinta . Explicati erorila detectate in expresiile ale diror numare nu leati bifat.

1. LlBERE: IIf([BILETE_ TREN]![NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[BILETE_ TREN]![NR_

LOCURI_OCUPATE]>O;'LlBER';'OCUPAT')
2. LlBERE: Ilf([NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[NR_LOCURL
OC UPATE]>O;[LlBER] ;[OCUPATJ)
3. LlBERE : IIf([NR_ LOCURI_DISPONIBILE]-[NR_LOCURL
OCUPATE]>O;'LlBER';'OCUPAT')
4. LlBERE :lf([BILETE_TREN]I[NR_ LOCURI_DISPONIBILE} [BILETE_ TREN]![NR_LOCURLOCUPATE]>O; LlBER;OCUPAT

....

- --_ .... .
~

~~

,I

.... Baram de evaluare notare:

Rtlspuns: se bifeaza 1 ~i 3.
Criteriu calltatlv de acordare a punctajulul : Notarea se realizeazA pe principiul
testArii cu alegere dualA , fiecara alegera coreeta fiind punctatA cu 5p: dadi 1 ~ bifat sa
acordA 5p; dadi 2 au asia bifst sa acordA 5p; dadi 3 ~ bifat se acordA Sp; dadi 4 llJ.I.
~ bifa! se acordA Sp.
Se acordA cate 10 puncte pentru fiecare justificare core~ :
.... expresia 2 conduce la ereare, deoarece textul corespunzAtor valorii retumale
pentru TRUE , respectiv FALSE , este scris intre paranteze palrate ([UBER)I
[OCUPATJ)
.. expresia 4 - conduce la eroare, deoarece sintaxa functiei esle incorecta (If
incorect, Ilf corect)
Obs9IValie:
Expresia 1 folose~te ca argumente campurite corespunzAtoare
tabelei BfLETE_ TREN, iar expresla 3 folosete ca argumentele cAmpurile corespunztltoa77

re interog<'lrii BfLETE VANDUTE.

(40 puncte)

... Iteml cu alegere duaUIi:

Citlti unnc'itoarele afinnatli. Pentru fiecare dintre acestea , Tncercuiti litera A. dacA
afinnatia este adevc'irat<'l sau litera F, dac<'i afinnatia este falsA .
1. InfonnaVile de structurc'i din cadrul rapoartelor reprezinta acele informatii de ordin functional stabilite la crearea raportuluL

2. Rapoartele permit accesul pentru modificarea !ii vizualizarea datelor din baza de date .

3. 0 tabela este construita pe baza unei multimi de atribute (campuri. coloane) i are
asociat<'l 0 multime de date (linii , randuri , inregistrari, articole).

4. Definirea proprietatilor structurale ale relatiilor se realizeaza prin tehnica normalizarii.

5. 0 regula de validare contine textul care apare intr-o caseta de dialog, dac<'i nu S8 respecta conditia impusa.
F

6. Prin folosirea comenzii DELETE se pot !iterge inregistrarile din tabel , dar!ii tabelul.

... Barem de evaluare , I notare:

Se acordfi cate 5 puncte pentru fiecare dintre itemi pentru care rfispunsul este
(30 puncta )
corect.

1.

2.

3.

4.

5.

6.
F

... Iteml cu alagere multipli:

StabiliV pentru fiecare dintre itemii de mai jos , referitori la aplicatia Access (Microsoft Office 2003), varianta de rnspuns corectc\.
1. Componentele unei baze de
a. MDX
b. MDB
date sunt stocate intr-un fi!}ier
cu extensia:
c. MDC
a. un sistem de gestiune a bazelor de date rela2. Aplicatia MicrosoftAccess
este:
tionale
b. un program pentru calcul tabalar
c. un editor de texte
3. Un formular contine informaa. instruC\iunile Visual Basic
b. rapoarte ca obiecte Access
tii de structuffi referitoare la:
c. alcAtuirea!}i vizualizarea formularului

78

4. Tntr-o interogare, criteriile

reprezintA :

a.

restriqii privind adaugarea unei TnregistrAri

intr-un tabel
b. restrictii prtvind identificaraa unor anumite
tabele din baza de date
c. restriclli privind anumite ralatii dintre cAmpurile
din baza de date

.. Barem de evaluare " notare:

Se acorda cAte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care rtispunsui este
corect.(20 puncte)
Item
1
2
3
4
RAspuns coreet
a
c
c
b

EXEMPLU 2
Clasa a IX-a
Competenla spectflci: Utilizarea avansala a editorului de texte Word
Timp de lucru: 50 de minute
.. intrebiristructurate:
Alegeli/tormulatl rAspunsul corect pentru rezolvarea urmatoarelor cerin\e :
1. Marcajele de liste pot 2. Pentru a apela submeniul de 4. Filtrarea informatiilor nu
fi:
corectare ortograficA se apasa este 0 actiune specificA tabeA. citra
lelor Word. [AdevliratiFals]
tasta -77--:C
B. litere
3. Combinatla de taste care 5. Un hyperlink se poate reapermite modificarea caractere- liza cAtre un marcaj din docuC. marcaje animate
O. caractere speciale
lor din majuscule in minuscule mentut respectiv dar ~i catre
~i invers este _ _ __
E. marcatori imagine
un alt fi~ier.
Alegeti varianta corectA :
[AdevliratIFals]
a.A, S, C , D, E
b. numai A , B, C
c. numai A, B, 0
d. numai A, B, E
.. Baram de evaluare
notare :
Se acordA cAte 5 puncte pentru fiecare definitie corect aleasa .
(30puncte)
Item
1
2
3
4
5
RAspuns corect
a
F7
Shift+F3
Fals AdevArat

,I

... Itemi cu rbpuns Icurt

Enumerali , in scris, 5 reguli privind tehnoredactarea corectA a unui document Word,
care sa precizeze:
modul de spatiere corectA la introducerea semnelor de punctualie;
modul de spatiere corectA la introducerea parantezelor/ghilimelor de inchldere;
modul de spatiere corectA la introducerea parantezelor/ghilimelor de deschidere;
modul de creare corectA a paragrafelor;
modul de indentare corectA a paragrafelor .
.. Baram de evaluare ,I notare:
Se acordA cAte 2 puncte pentru fiecare rAspuns a~teptat , corect formulat:
79

Semnele de punctua\ie (punct, virgula , dout puncte i punct i vlrgula) precum i parantezele de inchidere fit ghilimelele de Tnchidere se lipese de
ultimul cuvAnt care Ie precede f sunt urmate de un spatiu .
Parantezele de deschidere i ghilimelele de deschidere sunt precedate de
un spatiu I se lipesc de cuvAntul urmAtor.
Trecerea la un nou paragraf sa face prin introducerea marcatorului de
sftlf"!iit de paragraf (de exemplu tasta ENTER).
Pentru indentarea unui paragraf nu sa folosete tasta spaVu, ci se folosesc
instrumentele de pe rigltl sau op\iunile din menful FormaVFormatare , ParagraphlParagraf.
(10 punc1e)

.... Iteml de tip paracha:

AsocIaIi pentnJ flOCate OIl\iune saisa in coIoana stanga, reprezentama oorespunzlilDore
din coIoana dfl dreapta OJ privire Ia stilul de incadrare a imaginii fata de text Asoderea va fi fAcut.a
prin ooreIarea noIaIiiordin coIoana stanga (1 , 2, ... ), 00_ d" coIoana din dreapta (A. B.... ).
Text.
Text. Text.
Text. Text.
In line with texU
1
A
Text. Text.
Tn linie cu textul
Text. Text.
Text. Text. Text.
Text. Text. Text . Text.
Text.
Text.
Text.
Text.
Square/palral
B
2
Text.
Text.
Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text . Text.
Text. Text.
Text. Text.
Text.
lighUSlrans
C
3
Text. Text.
~.:rext Text
Text.

Behind texU
Tn spatele textului

Text. Text . Text. Text.

80

In front of texU
Tn fata lexlului

Text. Text.
Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.

Text.

... Barem de evaluare ,I notare: Se acorda clUe 5 puncte pentru asociere

corecta .
1
2
3
4
5
Item
Rispuns corect
E
A
B
o
C
(25 punct.)
Iteml de completare:
Completati rAspunsul corect care identitica oPliunile de formatare la nivel de document:
1.
Inserarea unu! antet rntr-un document Word se poate realiza apeland men lui
_ __ _ _ " op\iunea _ _ _ __ _ _ __ _ __

2.
Inserarea unel intreruperi de paginA intr-un document Word sa poate realiza
apeland menlul
, oPliunea _ _ _ _ __

3.
Setarea marginilor unui document Word se poate realiza apeland meniul
_ _ __ _ _" tabul _ _ __
4.
Orientarea pagin!i unui document Word se poate realiza apeland meniul
_ _ _ _ _ _, tabul _ _ __
5.

Numerotarea paginilor Tntr-un document Word se poate realiza Bpetand meniul

,I

---~o-" Pliunaa c;::::::-:cc=::-;::c

... Barem de evaluara notare:

Se acorda cate 5 puncta pentru tiecare detinilie corect alea~ (25puncte)
1
2
3
4
5
ViewNlZUBlizare
Insertllnserare
Page Setupl
Page Setup!
Insertllnserare
Ini\iaiizare paginli InitiaJizare paginA
Header and Footerl
Page Numberl
Margins! Margini
Portrait/Portr'et Numerotare pagini
Antet ~i subsol

EXEMPLU 3
Clasa a X-a
CompeteniB specificA: Opera rea cu baze de date
.. Enunl: Oefini\i conceptul de baza de date. Enumera\i minimum doua
functii ale unui SGBD. Enumerati tipurile de relatii ce se pot stabili intre doua entitati ~i dati un scurt exemplu pentru fiecare tip de relatie i n parte .
Timp de lucru: 20 minute

... Barem de evatuare ,I notare:

Crltenl " rezolvare
Definirea conceptului de bazA de date
Enumerarea corect4 a functiilor
Enumerarea corecta a tipurilor de rei al i!
Exemplificarea
Din oficiu

Punctaj
1 punct
2 puncte
3 puncta
3 puncta
1 punct

Observalil
1 punct fiecare
1 punct fiecare
1 punct fiecare

81

EXEMPLU4
Tn cazur in care rezultatele obtinute de elevi in urma Bvaru:'rii pentru itemii prazenta~ in exemplul 3 au fost de nivel mediu ljf sub-mediu, elevii var primi un chestionar care
cuprinde cateva lntrebari.
EXEMPLU DE CHESTIONAR:
Elevul tr.bule 51 aleagi unul dlntr. cele doui rispunsuri: DA sau NU.

Ai inteles notiunea de baza de dale?

Ai dificultati in stabilirea structurii unei tabele?

DA NU
OA NU

Ai dificulUiti tn construirea unor tabele care sa evite anomaliile de actua- OA NU

lizare lji dificultAtile de prelucrare?
Ai dificu ltati Tn proiectarea unei ralatii?
OA NU

In funqie de raspunsurile obtinute din partea elevilor profesorul va relua sau va

realiza noi activita,\i de tnvatare refenlaare la competentele pentru care procentul rlispunsunlar NU au fost peste 30%. Dupa aeeea va proceda la elaborarea unei alte probe de
evaluare. numita proM de ameliorare ~I progreso

EXEMPLU 4
Clasa a XI.,. Sisteme de gestiune a bazelor de date
Competen,a specifict: Organizarea modulara a unei lucrart
.. Enun1: Enumera\i etapele de realizare a unui proiect ~i modalita\ile de culegere
a datelor relevante in alclltuirea unui proiect. Realiza~ a scurta descriere (de cel mult dout
ItInduri) a fiecarei etape in parte ~i enumera~ minimum trei modalitA\i de culegere de date .
Ttmp de lucru : 20 minute
.. Barem de evaluare
notare :
Crttarii ,I rezolvara
Punctaj
Obsarva1i1
clite 1 punct
Identlficarea etapelor: analiza proiectului(stabi lirea exac- 5 puncta
pentru fiecare
tt a intrarllor, ie~iri lor ~i prelucrtrilor neeesare rezolvarii
problemei), realizarea unei schi\e pe hartie a reprezenetapA enuntata
tarii zonelor de introducerel ie~ire a datetor (design-ul
coree!
proiectului). analiza formularelor intocmite(lista activitatHor, lista documentelor, forma ~i con\inutul documentelor), realizarea unui plan de aqiune care sa permitt
organizarea sarcinilor (task-uri-Ior), intocmirea diagramel Gantt pentru obiectivele proiectului: planificarea pe
zile ~i echipa responsabiiA de realizarea fiecarui obiectiv
Descrierea etapelor
2 puncta
0.4 pentru fiecare
Enumerarea a minimum Irei modalitati de culegere de in- 3 puncta
1 punct fiecare
forma\ii

,i

82

EXEMPLU 5
Clasa a X....
Competenla speclflci: Utilizarea formulalor ~i functiilor Tntrun procesor de calcul
tabelar.

.. Enunl:
1. Explica~ diferenta dintfa 0 referinta rerawa ~i 0 referinta. absoluta . Dati exemple
de construife a unei refarin1e relative ~i un exemplu de construife a unei referinte absolu-

te.
2. Dati exemplu de Irei functii statistice precizand pentru fiecare sintaxa ~i efectur
aplidirii ai.
3. Dati exemple scurte de aplicare pe valori concrete a trei functii statistlce precizand i razultatur pe care I-ati obtine prin aplicarea lor in mod practic.
Timp de lucru : 20 minute

.. 8arem de evaluare ,1 notare:

Criterli ,I rezalvare

Punctaj
Explicarea diferentei dintre referinta absoluta i cea relativa 1 pun ct
Exemple de construira a celor douA lipuri de referlnte
2 puncta
Exemple de func!ii statistice(farA sintaxA ~i erect)
1,5 pu ncta
Precizarea sintaxei ~i a efectului
1,5 puncte
Exemplificare functii
3 puncta

Observa1ii

1 punct tiecare
0,5 puncte fleC8re

0,5 puncte fiecare

1 punct fiecare

2.3. Proba de evaluare practica

EXEMPLU 1
Clasa a XI ...
Competen1B spectfic.l: Utilizarea operaViior pentru listelbaze de date folosind Excel
Timp de lucru: 50 min

... Sarcina de lucru:

Deschideti registrul de calcul ELEVI.x/s ~i realizati practic unnAtoarele cennte:
NR.
CERINTE

CRT.

1.
2.

3.

ca

Tn foaia de calcul ELEVI IN5CRIS/: ~tllnd

un elev este admis dacli: MA>=
8,68 , completa\i coloana Rezultat final cu textul ADMIS/RE5PINS \inand cont de
criteriul detinit mai sus, folosind una din func\iile Excel.
Tn foaia de calcul ELEVI INSCRISI; in coroana Rezultat final folosiV optiunea
Conditional Formatting/Formars condilionB/~ ~i evidentiali celulele care contin
textul RESPINS aplicand stil bold , culoare ro~ie , jar pentru celulele care cantin
textul ADMIS, aplicand stil bolditalic, culoare albastrA .
Insera!i imediat dupA foaia de calcul ELEVIINSCRISI, 0 foaie de calcul noua pe
care 0 redenumi\i STATlS TICA in care:

83

 Costurlle evaluirll
- costurile materiale ~i
financlare - minimalizate
sau tratate adhoc
- resursa umana redusa la profesorul
clasei

Evaluarea in orlzontul de timp

- coneep~a actuala plaseaza evaluarea inaintea, tn timpul ~i
dupa invAtare - evaluare initiala, formativA ~i sumativa . Flecare TnsA din eele 3 tipuri revendiell construirea i utilizarea
unor probe specifice: diagnostice, de progres lji sumative.
Costurlle evaluArii
- achizitionarea de teste educa\iOnale, proiectarea, vatidarea,
administrarea i utilizarea rezultatelor evaluArii antreneatii
costuri de resurse umane, materiale lji financiare
- problematica costurilor evaluArii nu poate tipsi din strategia
edificarii unui sistem eficace ~i eficient de evaluare ~colan't

Putem coneluziona ca, din perspectiva modema, evaluarea nu este sinonima niei
aprecierii dasice, niei acordarii notei , niei controlului continuu al tnvatarii ~Iare ~i niel
elasamentuluilclasifiellrii. Evaluarea se bazeaza pe judecata specializata a profesorulul , pe
competenta profeslonala a expertilor Implica~ Tn evaluare .
Totodat!! , trebuie subliniat faptul ca polaritatile men\ionate (de ex . Cunotin\e versus capacita\i evaluarea de control versus evaluarea in servieiul invA\arii) nu se afla Tn
raporturi disjunctive, de excludere reciproell . Ele reprezinta mai mult capetele unui contInuum pe traseul caruia pot funqiona diferite variante, seleqionate in raport cu obiectivele
~i situa\iile particulare de evaluare. Este eronatA ideea ell orientArile "elasice" ar trebul
excom unlcate total , iar orientArile .moderne" sunt universal valabile, in orice circumstantA.
Tranzitiile, micArile , deplasarile de accent de la 0 pozitie la alta, semnalate mal sus, ar
trebullnterpretate ea evolu\ii tenden\iale , schimburi de ponderi i nu ca abandon categoric
al .punctelor" de plecare .

3. COMPETENTELE DE EVALUARE ALE CADRELOR

DIDACTICE
EvoluVile ~i dezvoltarile actuale din cercetare, teoria lji practicile bune ale evaluollirii
impun reexaminarea tipurilor i con\inuturilor intrinseci ale competentelor de evaluare ale
educatorilor. Criteriile de definire pot fi variate: strategiile sau tipurile de evaluare, metodele
sau Upurile de itemi, .fizionomia testelor educa\ionale.
In SUA, Comisia de Standarde pentru Competentele Evaluative ale Cadrelor Oldactice a identificat un numar de ~apte competente/standarde Apud Hanna Dettner - 2004):
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat i n alegerea adecvata a metodelor de evaluare.
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat in elaborarea metodelor, probe lor de evaluare .
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat Tn administrarea ~I interpretarea rezuttatelor evaluarii obtinute prin instrumentele dezvoltarii de profil sau utilizand teste
elaborate extern .
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat i n utilizarea rezultatelor evaluarii valorificandu-Ie in adaptarea de decizii privind elevii, dezvoltarea curriculumului, planificarea instruirii ~i dezvoltarea institutionalolll a ~colii .

12

a.
creati un tabel centralizator care va contine nUlmrul de elevi pe tran~ de
medii astfel: numarul de elevi va fi introdus pe baza datelor existente Tn foaia de
calcul ELEVI INSCRIS! prin aplicarea criteriilor de fillrare particularizate care sa
respecte condiVile conditiile de Tneadrare in tran~ de medii corespuntiitoare.
b.
creati , pe baza dalelor din labelul centralizator, a diagrama de lip ColumniColoaniJ , pe a carei suprafata veti apliea 0 textura de tip papyrus, iar ea titlu
pentru diagrama veti introduce textul REPARTfZARE PE TRANSE DE NOTE
c.
creati un tabel Tn care veti calcula , prin intermediul unei fonnule, procentul repartizarii notelor pe intervale de notare. Valorile obVnute vor fi afi~te
procentual cu doua zecimale .
Copiati intr-o foaie de ealcul noua cu numele ELEVI ADM/SI, doar datele elevilor
admi~i din foaia de ealcul ELEVI TNSCRI$I. Dupa copiere ordonati aceste date
alfabetic, dupa coloana NUME.
Inserati 0 foaie de calcul noua pe care a denumiti ELEVI CAMINIST!, imedlat
dupa foaia de calcul ELEVI ADMISI, ~i creati un tabel care va respecta unnatoarele cennte :
coloana NUME I. PRENUME se va ob\ine pnn concalenarea co1oanelor
NUME, JNITIALA, PRENUME din foaia de ealcul ELEVI ADMISI utilizAnd
una dintre functiile ajutatoare din Excel.
coloana CAMINIST DA/NU se va obtine din coloana MA exlstenta in foaia de
calcul ELEV/ ADMISI utilizAnd una dintre functiile ajutatoare din Excel tinAnd
cont de faptul ca un elev va beneficia de a camera la camin numa; daca are

4.

5.

MA>=9,S.

... Barem de evaluare ,I notare pentru apllcatla practlci realizati:

(90 puncto)
Carinta

Descriare, so/utia 8teptatiJ

de calcul ELEVI.xls

Punctaj

Sp

Introducere funelie If:

F
I

.... . .

J~

r.::"':":::---~~-

10 P

,.....

MMS

1USia

Copiers formula d in G2 in domeniul (G3:G21 )

2.

V8lidare ~utl ~i a~icare formatare conditional;}, conform cerintelor:

Sp
10 P

Ao8bCcY}lb
Aa8bCcYyb

3.a.

Inserare foaie de calcul STATIST/CA.

5P

Creere taber centralizator cu numArul de elevi pe tran!i8 de medii.

Introducere date pon aplicarea criteriilor de filtrare corespunzAtoare
tran~1

3.b.

de medii.
Creare diagranK\ de tip CoIoanalCoIumn REPARTIZAR PE TRANSE
DE NOTE, conform cerintelor.

10 P

REPARTIZARE PE TRAMIE DE NOTE

10

,
o
MEDII MEDII MEDII MEDI I

sue,

INTRE INTRE !HTRE

s-e.1X1 1..e.GG

3.c.
4.

.....

~10

Creare label. Introducere formulA de calcul pentru afi~rea procentelor

repartJzArii notelor pe Intervale de notare.
Creere foaie de calcul ELEVI ADM/SI.
Fittrare date Tn foaia de calcul ELEVI TNSCRI$/.

10 p
15 P

Coplere date filtrate in foaia de calcut ELEVI ADM/SI.

Ordonsre alfabetica dupA cAmpul NUM.

85

5.

Creare foaie de calcul ELEVI CAMIN/STI.

Concatenare coloane NUME, INITIALA, PRENUME din foaia de calcui ELEVI ADM/S/, Tn coloana NUME I. PRENUME din foaia de calcul

10 P

ELEVI CAMINISTI

""""'-'"

....

IG4!iiIJU"

.ext

IGSQJl.D..lJN('

Introducere formula in ccoana CAMIN/ST DAiNU pentru conditia

MA>=9,5:

10 P

'M.SE

"..
...,.
EXEMPLU2

Cia.. a IX-a
Competenp speclfld: Folosirea elementelor de balli pentru inserarea in pagina
a elementelor: text, imagine
Tlmp de lucru: 50 min
... SarcinA de lucru:
Raalizati 1n limbaj HTML 0 pagina Web conform urmatoarelor urmatoarele cerinte:
NR. CRT.
CERINTE
1.
Lansati in executie editorul de texte Notepad !}i definiti structura unui document HTML clIruia 1i veti da titlul Obiceiuri de CrAciun.
2.
Aplicati ca background Imaginea fulgi.jpg existenta in folderul de lucru de pe
Desktop cu numele HTML_CLS_ 'X.
3.
Salvati fi!}ierul in folderul de lucru cu numele Nume_ Prenume_ C/asa.html.
4.
Introduceti textul Obiceiuri de Crliciun la romfmiformatat astfal: nivel de titlu 1,
culoare ro!}ie, aliniat centrat .
5.
DeschideV fi!}ierul in browser-ul/nlemet Explorer!}i realizali captura ecranului
pe care a veV salva in folderul de lucru intr-un fi!}ier cu numele prine 1.doc.
6.
IntroduceV in corpul paginii un text adecvat temei pe care tI veti descllrca accesand link-ul: http://www.cjrnec.ro/EtoOQrafie/craciun/cracjun.htm .
7.
Formatati textul "Torsul/~nir !}i . Co/induf folosind marcejuf de titlu nivef 2,
culoare albastn.
8.
Aplica\i stiluri!}i realizati intreropen' de linie acolo unde este cazul .
9.
Inserati imaginea obiceiuri_ de_ craciun.jpg existenta in folderul de lucru, astfal:
I;)time 300 pixeli, inaltime 200 pixefi, aliniata la dreapta , bordura 2 pixeli, text
alternativ Obiceiuri de Cnciun fa rom~ni.

86

10.

11.
12.

Inseratl Imaglnea co/indat.jpg existenUi in folderul de lucru astfel: 1;1time 350

pixeli, inaltime 250 pixeli, aliniata la sttmga. bordura 2 pixeli, text altemativ
Colinduf fa rom~nl.
Aplicati blocurilor de text .Unul dintre obieel urile ......... ~, respectiv .Colinda
pa.stonlor/lo am douAzeci de 01 ....... fontul Counar.
Vizualizati Tn browserul Internet xpforerfi~ierul NUmB_ Prenume_C/asa.html.
Realizati captura ecranului ~i salvati-o Tn folderul de lucru intr-un fi~ier cu numele prinL2.doc .

.. Barem de e"8luare ,I notare pentru apliealla practld reallzatl:

(90 puncta)
Carinta
Deseriare, sofutie ateptata
Punctaj
Editare structurn document HTML in Notepad ~i aplicare titlu paglni1:
Sp
Inserare imagine de background fufgi.jpg:
Sp
Salvare fi~ier cu numele ~llocalizarea precizate in cannte
Sp
Aplicare marcaj de nivel 1, ro~u , centrat:
Sp
Salvare captura imagine in fi~ierul prinL 1.doc:
Sp
Sp
Accesare link. copiere text
Aplicare marcaj de nivel 2. albastru :
10 P
Aplicare stiluM Iii intreruperi de finie
10 P
Inserare Iii formatare imagine obiceiurtde_craeiun.jpg:
10 P
Inserare Iii formatare imagine colindatjpg:
10 P
Formatare text:
10 P
Salvare capturn imagine in fi~ierul prinC2.doe:
10 P

EXEMPLU 3

Clasa a X-a
Competenla speclfld: Apficarea modalitatHor de formatare a unei prezentan
Timp de lucru: 50 min
.. SarcinA de lucru:
Reatizati a prezentare Power Point corespunzator urrnatoarelor urm<lltoarele cannta:
NR. CRT.
CERINTE
1.
Oeschideti filiierul/ntemat.pps.
2.
Modificati aspectul diapozitivelor astfel: dlapozitivul 1 de tip TitfulTitle, diapozitlvele 2 ~i 3 de tip Titlu i texVTitla and Text
3.
Salvati prezentarea cu numele Nume_ Prenume_Cfasa.pps.
4.
5.
6.
7.

Tn diapozitivul1 introducet! in caseta de titlu numele, prenumele ~i clasa

In diapozitivul 2 modificati marcatorul Tn tip imagine . Iii aplicati-I paragrafului
existent.
Tn diapozitivul 3 creati 0 animatie particularizat<ll de tip intrare la nivel de caracter, pentru textul existent 1n caseta de titlu .
Inserati imaginea gfob.jpg pe fiecare diapozitiv/sfide at prezentArii, in col\ul
din dreapta sus , cu excep\ia diapozitivului de titlu , folosind 0 funqie automa-

ta.
87

Inserap un dlapozitiv nou, cu litiul tipuri de retele, ~i creati a legatura intemA

catre diapozitivui 1.
AdAugali cAte un efect de tranzitie la alegere, diferit pentru eele 4 diapozitive,
nJiali prezentarea ~i salvati.

8.

9.

_ Barem de evaluar.

,I notar. pentru aplica, 'a practici realizati:

(90 pu ncta)

CerintS

Punctaj
Descriere, so/urie 8teptatS
5p
Oeschiderea prezentarii
10 P
Modificare aspect diapozitlve conform eerin\elor
10 P
Salvare sub un alt nume conform eerintei
Personalizare diapozitiv 1 conform carintei
10 P
10 P
Modificare marcator paragraf conform cerintei
10 P
Creare animatie particularizata la nivel de text conform carintei
Inserare imagine ajutonJl op~unii Coordonator diapozitiv/Master Slide
15 P
Creare diapozltiv nou, cu legatura intema la dlapozitivul 1.
10 P
Aplicare tranzi\ie particularizatA la nivel de diapozitiv.
10 P

EXEMPLU 4

Clas a a IX-a
Compete nta spec lflci: Utilizarea avansatA a editonJlui de texte Word
T1mp de lucru: 50 min
.. Sarcina de lucru :
NR.

CRT.
1.
2.

Realizati un document Word care sa respecte urmc'Uoarele carinte:

CERINTE
Oeschideti aplicatia Word ~I creati un document nou, pe care iI salvati cu numeIe formatare_Word.doc
Creatl a sigla cu aspectul ~i con\inutul urmator.

caI_
3.
4.

5.

88

.1"--

Creatl un stil numit TitJu_As, astfel: font Arial , dimenslune 16, stil bold lji italic.
Crea~ urmAtorul cuprins:
CapitoJu//.
Formatarea textului...................... 1
Capitoluf fl.
Formatarea paragrafe/or ............. 2
Capitofuf III.
Inserarea imaginifor ................ ..... 3
Realizati a caplura a ecranului pe care a inserati in document. Stabiliti setirlle
imaginii ob\inute astfel: Tnaltime 4 em , IAlime 4 cm.

6.

Inserati douA imagini (nu neapArat eele care apar mai jos) pe care sa Ie formata~ astfel: prima imagine lnAltime 5 em, IAtime 6 em, aspect Tn spate, lar a deua
I
I
I
5,5 cm, aspect Tn fatA.

7.

Grupati imaginile, rotiti-Ie la goo Iji crea~

dubh1 de grosime 3 pt .

bordurA albastra avAnd linie continua

... Barem de eyaluare ,I notare pentru apllcalla practld reallzati:

(90 puncta)
Cerint4
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...

Descriere, solUfje a~tsptatd

salvare document conform cerintei
editare imagine cu WordArt
modificare fOfTTl.A WordArt
adAugare efect de umbra
stabilire titlu stU
alegere Up font (Arial), dimensiune (14), atribule (bold , italic)
apliears stH Heading1
inserare cuprins
captare imagine ecran (Print Screen)
editare imagine (redimensionare TnAIVme, IAlime)
lipire captura in document
inserare imaginl
editare Imagine (redimensionare TnAIVme, IA~me)
formatare imaginl (suprapunere imagin!)
ardonare imagini
grupare imaglnl
rotire Imaglni
alegere elemente de aspect bordurA
adAugare bordurA

Puncta}

5p
15 P
10 P
10 p

15 P

20 p

15 P

EXEMPlU 5
Clasa a XI-a
Competen,e de eyaluat: Identificarea operatiilor efectuate asupra rnreglstrArik>r
din tabelele unei baze de date in scopul realizArii unei prelucrarl specificate .
... Enunl: Baza de date evaluare .mdb contine lrei tabele: ACHIZITII , DESCRIERE
~i PRODUSE.

8.

1.

Sa. sa creeze 0 rela~e de tip unu-Ia-mai-multi intre tabelele PRODUSE ~i ACHIZITil. stabilind ca tip de asociere uniunea extema./outer join de tip unlune la stanga!
left join. ca in exemplul de mal jos, activand integritatea referentiala .
A(

ill/lilt

I .,

DATA~TIE

lh.)IJII,,1

m...PAODl15

--

DATA_~ANZARE

M.M'J'ROOOS

COOjlROOUS

COO_PROOUS
PRETjlROOUS

Sa. se creeze 0 rela11e de tip unu-Ia-mai multi intre tabelele DESCRIERE ~i PRODUSE. stabilind ca tip de asoclere uniunea IntemMnner join . ca in exemplul de
mal jos, aclivand integritatea referentlala. .

2.

PIWIlI )')'
UI<.,( IHlIIi

SA se creeze 0 interogare cu numele VANZARI, utillzand tabelele ACHIZITII ~i

PRODUSE, care sA extragA din eele doua tabele informatiile prlvind numele produselor ~i data vanzArii, numai penlru acele produse care respecta condi~a ca
data vanzArii sa fie anterioara. datel curente.
Sa. sa creeze 0 interogare cu numele STOC PERIOADA. utilizand tabelele ACHIZITIl ~i PRODUSE , care sa extraga din eele doua tabele informatiile prlvind titlul,
numele produselor ~i data achizi~ei, numai pentru aeele produse care au fost
achizitionate Tn perioada 10.07.2009-12. 12.2009.
sa se creeze 0 Interogare cu parametri . cu numele CODURI , utitizand tabelul
PRODUSE . care sa extraga din tabel informatiite privind codul produsulul, pretul
produsulul ~i numele produsulul. Interogarea va contine un parametru care va
avea valoarea ori PNF ori LPT. La deschiderea interogarii fereastra de introducere a parametrului va avea unul dintre aspectele:

3.

4.

5.

1(111"'['"""

" 1,,.,,1' [>.I1",,]("lr\l

?! X

IPM'!

I
6.

J t Revocilfe

I
I

1 11 1 ro(hH~ r ~ v " lu"rf' l ", r ,,,,,d'lI

OK

,? I X

I I Revocilfe I

sa se creeze un formular cu numele VANZARI PRODUSE, cu ajulorul expertului ,

utitizand ca sursA de date interogarea VANZARI. Aspectul va fi de tip Coloanel
Columnar iar etichetele de tip Industrial.
7. Pe suprafata formularului VANZARI f,>RODUSE, deschis in mod proiectare/Oesign View, sa se insereze 0 imagine (Ia alegere) ale cArel proprietati vor fi modlficate astfel: Mod afi~are/Sjze Mod de tip Zoom, latimea/width I Tm"111lmealHelght

1 ,5.

90

8.

Pe suprafata formularulu f VANZARI PROOUSE deschis In mod proiectarelOesign

View, sa sa insereze un buton de comandalcommand buton a carui agionare sa
conduca la executarea interogani cu numele STOC PERIOAOA.
9. sa sa creeze utilizand axpertul un raport cu numele PRODUSE. folosind toale
cAmpunle tabelei PRODUSE. Gruparea dale!or se va face dupa cAmpu! NUME_
PROOUS , sortarea descendenta dupa PRET_PROOUS , i sa va determina va!oarea maximA pentru cAmpul PRET_ PRODUS. Aspectu! raportului va fj de tip
bloc/block. SUlul ales va fl gn deschislsoft gray.
10. Sa va deschide raportu! in mod proiectareldesign I se vor face urmitoarele
modificari :
Tn anleVheader se va modifica titlul i n PRODUSE ACHIZITIONATE
tn zona detaliereJdetai! va fj a!easA culoare roz pentru umplere

.... Barem de evaluare ,I notare:

crearea in modu! specificat tn cerin1. re/atia dintre ce/e douA tabele

selarea optiun,i de integritale referentiall!l
setarea optiunii de actualizare/tergere cAmpuri corelate
crearea relatiei dintre ce!e doua tabate
seta rea optiunii de integritate referentia!A
crearea
enterlul de seleqie

Rezultatul ateptat in urma executarli integrarii:

(10 puncte)

O.5p
O.5p
O.5p

O.5p

91

Tn urma executArii integrarii:

Pentru LPT se

va~~,

Tn urma executaril interogArii

crearea formularului
stabllirea sursal de date
stabilirea aspectului
stabilirea etichetelor
Un rezultalul po" ib

1p

Un rezultatul posibil:

1p

1p

r,!~{j~'!~fN!II"P~g~'!;"~";IIII""~LAP
~;TE;=============~
11M A VANIA

92

2p

1III~1~1~'~2.~20~O~91'-------"

Un rezultat

p<lsiil>il:'

1p

1p

3. EVALUAREA SUMATIVA
EXEMPLU 1
Clasa a XI-a filiera teoretica, profll real , specializarea tiin\e ale naturii
Enunt: sa se realizeze un proiect cu tema : Mediul inconjurator
Competent_ de evaluat:
... Colectarea de informatii despre schimbarile climatice in ultimii 10 ani pentru
ozona aleasa de fiecare grupa de elevi in parte. Surse de informarelntemet,
car\i, intervi uri, chestionare;
... Interpretarea informatiilor utilizand formulare ~i rapoarte ;
... Prezentarea informatiilor(ppt, html).
Valon
atltudlnl vlzate:
... Dezvoltarea gandirii deschise, creative. a independentei in gandire ~i aetiune ;
... Manifestarea initiativei, a disponibiliHltii de a aborda sarcini variate, a tenaeitatii,
a perseverenlei i a capacitatii de concentrare;
... Formarea obinuintei de a recurge la concepte ~i metode informatica in aOOr
darea unor situalii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice ;

,I

'"

93

... Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat in dezvoltarea ~i aplicarea procedeelor de

notare a elevilor.
... Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat in comunicarea rezultatelor evaluArii avAnd
in vedere diferite categorii de audien~ : elevi. parinti . administratie. comunita-

te .
... Cadrul didactic trebuie sa recunoascA ~i sa evite implicatii1e non etlce , lIegale,
efectele distorsionate ale unor proceduri de evaluare
Observam cA in afara ultimei competente. care indica mai mult obligativitatea
respectarii unui cod deontologic, etic in evaluare, toate celelalte graviteaza Tn jurul constructiei. selectiei , utilizArii ~i evaluarii rezultatelor instrumentelor de evaluare - obiectul de
interes major al acestui ghid. Tn consecinta. ghidul ar putea avea 0 contributie specificA la
dezvoltarea competentelor cheie ale corpului didactic in aria evaluarii educationale .

4. CALITATEA EVALUARII
Evaluarea educa\ionala, ca ~i alte activMti subsumate educa\iei institulionalizate
nu poate evita ralierea la standardele calitatii. Mai mult, se justifica dezvoltarea unul mecanism propriu de asigurare a calita\ii care sa jaloneze poUticile i managementul evaluarii
,wlare. Acesta propune:
... Definirea standardelor caUtative ale evaluarii;
... Evaluarea calitatii procedurilor de evaluare;
... Abilitarea cadrelor didactice cu sistemele conceptuale i metodologice specifice evaluarii academice;
... Asumarea responsabilita\ii pentru calitatea evaluArii ;
... Modemizarea sistemului de inregistrare ~i comunicare a rezultatelor ob\inute
de elevi.
Tn mod cert, este nevoie de protejarea , mentinerea ~i cre~terea calitatii evaluarii.
Un numAr de indicatori calitativi pot aduce servicii in aceasta directie ~i pot inspira cu succes conceptia i practicile evaluative ale cadrelor didactice:
... Evaluarea este conceputa i se apUcA diferentiat potrivit functiilor pe care i Ie
asuma : diagnosticA. prognosticA . de informare. de selectie. de certificare. de
orientare-consiliere etc .
... Evaluarea este utilizata ca factor reglator al interactiunii predare-l nva\8re i nu
doar ca 0 componenta finala a procesului de formare .
... TIpurile fundamentale de evaluare sunt corelate funcVonal ~i valorificate echilibrat.
... Exista 0 coresponden~ clara lntre obiectivele inva\Arii, ceea ce se precHt ~I
se invata. i competentele , valorile i atitudinile evaluate (coerenta curriculumevaluare) .
.. Sarcinile de evaluare vizeaza competente profesionale specifice, dar ~i compatente generice transversale .
.. Focalizarea probelor pe sarcini ~autenticeM - situatii-problema. reale, cu impact
semnificativ.
.. Proiectarea probelor de evaluare se realizeaza profesional , asigurAndu-se conditiile necesare de validare ~i fidelitate.
'
.. 0 varietate de metode este folosita. astfel incat limitele metodelor particulare sa.

13

Etapele realldrii
prolectulul

Modalitatea de reallzare

Organizarea
echipei. Roluri .
Sarcini de lucru.

Organizarea
modularA a lucrarii

Finalizarea
proiectelor ~i
prezentarea lor

identificarea caracteristicilor .produsului ce urmeaza a fi rea li~

zat ~i fundamentarea ideii/temei proiectului
definirea scopului (max.200 caractere) ~i formularea obiectiv8lor specifice derivate
enumerarea criteriilor pe care trebuie sa Ie respecte sarcinile
de lucru identificate
stabilirea structurii grupului de lucru
adecvarea sareinilor distribulte la abilitali1e fiecarul membru al
echipei
traducerea obiectivelor Tn sareinl specifice, realiste, concise ~j
clare
prezinte structura ierarhirealizarea unel organigrame care
ca ,lnivelut ocupat de fiecare persoanA in echipa de proiect
identificarea fazelor de realizare a proiec1ulul
culegerea informalii1or relevante prin aplicarea de chestionare ,
interviuri , observari directe
sistematizarea datelor pe baza unor formulare de analiza
corelarea resurselor software funelle de activitati ~i abllitalile
specifice de lueru
stabilirea regulilor generale de tucru pentru realizarea fazelor
proiectulul
stabilirea succesiunil aeti vita~ lor in timp, rezerva de timp , aetivihWle ce se suprapun ~i identificarea activitalilor critice
machetarea tuturor fi~ie relor care alcatuiesc structura proiectului
verificarea tutu ror conexiunilor catre baza de date sau Tntre paginile web
accesibilitatea , claritatea ~i relevanta materialelor de prezenM

sa

tare
TmpArtirea rolurilor de prezentatori intre membrii echlpei de
proiect
alegerea materialelor reprezentative Tn vederea publiciirii penlru asigurarea motivarii grupurilor de lucru

... Matricea de
Competente de evaluat

Aplicare

- --+
6

..

12

AnalizA Total(%)

30

Exemplul 2
Clasa a XI-a
Metoda de .valuare: proM scrisA
Competen\8 generall: Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
1. Pentru a ob\ine data ~I ora ceasului
intem al calculatorului vom apela funC\ia :
a) DATE
b) DVAR
c) NOW
d) TRIM
2. Care dlntre unnAtoarele func\ii afi~ea
zA numArul de zile scurs Tntre Start-date
~i End-date(datA-inceput ~i datA~sfil~it) ,
date stabilite de utilizator?
a)DATEVALUE
b) DAYS360
c) DAYSNO
d) TIME VALUE

3. Cu ajutorul carel functii avem poslbilitatea de a rotunji prin adaos un numAr

pozitiv, prin lipsa un numAr nagativ, ratunjirea avand loe panA la eel mai apropiat numar par fata de valoarea introdusa?
a) CELL
b) EVEN
c) FLOOR
d) ROUND
4. Care dintre unnAtoarele funC\ii calculeazi!!i media valorilor dlntr" coIoanMistai
baza de date, valoM ce corespund unul
anumit criteriu?
a) AVERAGE
b) MEAN
c) DAVERAGE
d) MIDETERM

8. Daca dorim sa aflam a ~ta zi din saptama.na. este ziua de 23/3/2009 vom apela
functia:
a) MONTH
b) WEEKDAY
c) DAY
d) TODAY
9. Tn madiul MS-Exce/, care dintre unnAtoareIe afirma\li este falso1?
a) Actualizarea datelor dintr-un tabel pivot se
realizeaza dinamic;
b) Se poate modifica funC\ia utilizata pentru
sintetizarea datelor cuprinse Tntr-un tabel
pivot;
c) Modificarea structuril tabelului pivot sa
poate realiza prin tragerea cu mouse-ul a
etichetelor tabelulul pivot;
d) Datele sintetizate in tabelele pivot pot servi
ca sursA pentru diagrame.
10. Formatarea condiVonalA se refera. la :
a) aplicarea anumitor formate textului afi~at
sau formulelor, Tn func\ie de valorile datelor
b) validarea datelor
c) tiparirea foil de calcul
d) totalizarea datelor

11 . Care sunt beneficiile folosirii unei formatan de tip Currency (Simbol monetar)?
a) AJaturi de numere vor aparea ~i samnele
monetare sau prescurtarea valutel Tn care
sunt exprimate numerale ;
b) EXCEL va permite afj~raa datei curente;
c) Con\inutul oolulelor va fi automat aliniat la
stanga (
de alinierea la dreapta care este
standard) ;
d) Se pot afia numai valori exprimate Tn
monada locala.

fata.

.5

5. Dadi intr-o celulA a une! fol de calcul

se sene fonnula de mal jos
=NOT(AND(EXACT(TODAYO;TODAYO);
(EXACT(NOWO;NOW())))). atune; aceasta celulA se completeazA cu:
a) FALSE
b) TRUE
c) EROARE
d) DATA SISTEMULUt

12. Care este efectul aplicarii optiunii Merge

Cells (lMBINARE CELULE) asupra a Irei celule selectate?
a) Cele Irei celule devin 0 singum celulA,
goalA
b) Cele trei celule sunt unite rntr-una singurii ,
pAstrAndu-se continutul tuturor celuleior, separate prin virgulA
c) Cele trei celule sunt unite Tntr-una singura ,
piistrAndu-se con1inutul tuturor celulelor, separate prin spatiu
d) Cele trei celule sunt unite Tntr-una singurA,
pastrAndu-se continutut primei celule
13. Tn celula C3 este inseratA formula
6. Care este efedul produs de scrierea
i ntr-o celulA a unei foi de lucru a urmA=A 1+A2. Dadi vom copla cu referin,e relative
formula din celula C3 Tn celula 04 , cum 58
toarei formule de calcul , Jitiind ca data
va modifica aceasta ?
sistemului indica 12.12.2008?
=CONCATENATE(EVEN(MONTH(TODA a)=B2+B3
b) =A2+A3
YO));YEAR(TODAYO);DAY(TODAYO))
c) =A2+B2
a) eroare
b) 132008.2
d) Nu se modifidi .
c) 12122008
d) 12200812
7. Dadi Tntr-o celulA a unei foi de calcul
14. In celula H7 este inserata 0 formula ce
ca\culeazA produsul celulelor G5:G25 . Doriti
se scrie formula de mai Jos
=ROUND(123.3555;3 )+
sa copiat! doar rezultatul ce calculeaza formula in celula G4, ~i concomitent
CEILtNG(123 .3555;3)+
aduna\i
acest rezultat cu citra existenta deja Tn celula
FLOOR(123.3555;3) . atunel aceasla
G4 . Ce optiune permite sa realizati aceasta
celulA se completeazA cu:
a)372.356
operatie?
b) 370.356
a) OPVunea Copy Special (Copiere speciala)
c) 370.36
din meniul Edit (Editare);
d) 369.356
b) Op\iunea Paste Special (Lipire Speciala)
din meniul Edit (Editare);
c) OPtiunea Add Values (AdAugare Valori) din
meniul Paste(Lipire);
,d) Nu se pot realiza aeeste operaVi simultan .
No18: fiecare item are 0 singurA variantcJ 15, Data 0 formulA contine 0 refenre la 0
de ffispuns corectA
celulA care a fost ~tears;\ , eeluia care contine
Barem de evaluaf9 i de notare: fiecare
formula va avea valoarea specificii unei erori
ffispuns corect va fi notat cu 6 de puncte. a) #NAME? (NUME)
Din oficiu se vor acorda 10 puncte. Total
100 de puncte. Timp de lucru 30 de rrilb) #NULL!

sa

nute.

'0) #REF!

d) #VALUE!

96

.. Barem de evaluare
Item
Rispuns corect

,I notare:
3

10 11

12 13 14 15

cbbdacabaaadab

.. Matrlcea de
1ntelegere Aplieare Analiza Total(%)

30

30

30

Exemplu 3
Clasa a XII-a Tehnoredactare asistata de ealculator
Competent. de evaluat : Utilizarea aplicatiei Macromedia Dreamweaver in praiee-tarea ~i realizarea proieetelor web.
Timp de lucru: proieetul se va realiza in laboratorul de informaticli , pe parcursul
a 6 ore
A. Qroanizarea actMMW
.. elevii vor fi imparti!i in grupe de cate 4-5 elevi , de clHre cadrul didactic coordonator, ea membri in eehipa de proiect. Sareinile vor fi individualizate, dar ~i
comune, scopul fUnd realizarea unei pagini web cu 0 tema data .
S, SsrcWi SQecifice:
.. echipa de proiect va identifica tema ce urmeaza a fi proiectata
.. se vor stabili regulile de lucru in echipa
.. se va elabora planul de lucru ~i se vor e~lona aetivitll~ le (dlagrama Gantt)
.. se va realiza documentarea: culegerea datelor neeesare, ierarhizarea informa~ilor

.. se vor preluera elementele gratice

C. Realizare sareio; sDecifioo.
Pentru exemplificarB vem prezenta etapele care au fast parcurse pentru a proiecta un
site:
1. Etapa de identifieare cu exactitate a obiectivului:
.. Identificarea eu exactitate a obiectivului ca re trebuie atins prin publicarea
acestui site
.. Identificarea partieularita\ilor publicului cliruia i se adreseaza. site-ul(educaVe,
aspecte psihoiogice, aspecte spirituale)
2. Etapa de culegere a informa\iilor:
.. Tn aceasta. etapa sa adunA loate informa\iile(documente, imagini) eu privire la
subiectul site-ului care sa considera cli ar fi necesare
.. Se consuM documentalia !}i se stabilesc prioritoltile
.. Se consu lta !}i alte site-uri care sunt de aceea!}i factura

3. Etapa de selectare a informatiilor relevanta:

... Sa face 0 selectie a informa\iilor eulese 1n etapa anterloarA
... In privinta relevantei ar Ii util de a purta discu!ii cu persoane efirora Ii sa adreseaza site-ul
... Adaptarea volumului de informatii la oblectivul urmArit
4. Etapa de proiectare a structurii sits-ului
.. Organizarea informa\iilor pe categorii
.. Stabilirea numArului de pagini
.. Stabllirea con\inutului paginilor
... Stabilirea rela\iilor dintra pagini
... Stabilirea adancimij optima
... Alegerea modaliUi\ii de interactiuns cu utitizatorul: forma de prezentare a informatiilor, modalita\ile de navigare pe site
5. Alegerea modalltatii de interactiune cu utitizatorul:
Site-ul 8ste impArtit in trei frame-uri:
... Frame-ul de sus contine bannerul $i sigla firmai
.. Frame-ul din stanga contine legAturi cAtre paginile prezentate mal sus prin
intermediul butoanelor de tip flash
.. Frame~ul central incarcA informatiile prin legAturile create cu paginlle cores
punzAtoare meniurilor
6. Etapa de proiectare a aspectului grafic al siteului:
.. Toate paginile siteului trebuie sA aiM un aspect comun , unitar
.. Evitarea fncarcarii excesive pe paginA cu elemente grafice cu aspect pur de~
corativ
.. InformaVile prezentate trebuie sA fie lizibile
.. Se va evita abundenta de culori (poate chlar discordante) care conferA paginii
un aspect pestrit ' poate disipa atentia i obosete
.. 0 pozitionare i 0 spa~ere adecvatA a elementelor din paglnA au a influen\A
puternicA
.. Elementele grafice trebuie sA fie in concordantA cu continutul paginii, sA foea
lizeze atentia vizitatorului asupra principalelor elemente de conti nut
.. 0 paglnA construita. doar din text este greu de urmMt, aa ca se urma.rete
rn~rcarea paginii cu imagini ilustrative
.. Imaginea utilizatA drept fundal trebuie sa fie semnificativa , in concordanta cu
sublectul
.. Se vor avea in vedere elemente de originalitate
.. Este de preferat ca elementele grafice sa fie originale.
7. Etapa de implementare
.. Descrierea codului pentru realizarea paginilor in modul tn care au fost proiec
tate
Verificarea cu atentie a coreclitudinii lexicale i gramaticale a texteior.
.. Asocierea unui tiUu semnificativ fiedirei pagini
.. Datarea actualizlirii site.ului

98

I
8.

Etapa de testare
...
...
...
..
...
..
...

Verificarea funqionalita\ii paginilor

Verificarea fiecarui link
Verificarea fiedlrei imagini
Verificarea fiecArui element multimedia
Vizualizarea paginii pe difente sisteme de calcul
Vizualizarea paginii pe difente browsere
Folosirea de monilaare cu difente rezolu\ii pentru vizualizarea paginii

9. Etapa de publicare
... AJegerea unui server pentru a publica pagina, contaeland administratorul de
retea (WebAdmin)
.... Plasarea site-ului pe serverul ales
10. Etapa de promovare
... Promovarea site-ului prin inscrierea acestuia la principalele motoare de diu
tare (de exemplu, Yahoo, Google, AltaVista etc.)

... Matrlcea de spaclfica,U',

Con~nuturi/Competente

Achizi\ia
infannatiei

de evaluat

Organizarea echipei.

R~uri .

Sar-

cini de lucru.
Organizarea modulara a lucrarii
Finalizarea proiectelor ~ prezentarea lor
Total(%)

lntelegere Aplicare Analiza Total(%)

4,5

4,5

15

10,5

10,5

35

18

12

18

12

60

30

20

30

20

100

BIBLIOGRAFIE
Ab6mot, Yvan, 1998, Les methodes d'bvaluation maire, Nouvele edition. DUNOO, Paris;
2. Abr8cht, Roland, 1991 , L'evaluation formative. Una analyse aitique. Bruxelles, De Boeck;
3. Barlow Michel. 1992, l 'Mluation sroIaire. Deooder son language, ChlOllfque socIale. Lyon;
4. Belair, Louis M. 1999, l '6valuation dans rllcole. NouYeIIes pratiques, ESF editeur;
5. Bosman Christian, Gerard Franf;oisMarie, Roegiers Xavier, 2000, Qual avenir pour las ~
tences? De Boeck UI'liYersiWI',
6. ClNdinet, Jean, 1998, Pols apprecIer Ie trava~ des ~18 ..s. De Boeck
7. Cerphit. loan, 2008, Sisteme de instruire alternative "~re, Editura PoIirom, la$i;
8. CuctJf. Constantin, 2008, Teor\a ~ metodoIogia evaluArii, Edlb.ra PoIIrom, lafl
9. De Lansh6enJ, G., 1975; Evaluarea continuA a ele....1or fi examenele, BUCUr8$ti. EDP,
10. FIgarl, Gerard; Achouche, Mohamed, 2001 , l 'activile lwalualive reinlerogee, Bruxelles, De 51>
1.

""",,

11. Hadji, Charles. 1992, L'evaluation des actions educatives, PUF;

12. HOOjl, Charles, 1989, l 'evaluation, regJes dujeu, Paris, ESF edlteur:
13. Jinga. I., Petl9scu, A.. e valuarea perfonnantel ~are, Bucure,tI. Editurs Oeffin, 1996;
14. Jolts, Elena, 2002, Educa~ cognltivA, Editura Polirom, 18,i;
15. Kete/e, Jean Marie de, 1986, l 'evaluation: approche descriptive OU prescriptive? Bruxelles, De

Boeck ;
16. t.andsheere, VIVi8nd8, 1992,l'9ducation at Ia formation, PUF, Paris;
17. Usievici, Petru, 2002, Evaluarea tn tnvt1tamant. leone, j)I'8Ctica, instrumente, Editura ARAMIS,

Bucu"",;
18. ManoIescu, Marin, ActIvitalea evaluativa lnlre oognitje $I metac:ognitie, BUClX81ti, Editora Meteor,
2004;
19. MEN, Reforma sistemului de evaluare ~ examinare, B~ti, Editura ~la RomaneascA.,

1998:
20. Meyer GenevMtve, 2000. De ce ~ cum evaiuam, Polirom , Ia~ :
21. NS8CJ4.', I.; Stoics, A. (coord), 1998. Ghid general de evaluare , examnare, M.I.. CNEE, AtaITis,

- ';

22. OCDE, 1999, MeslKef' Ies connaisances et rompetences des 6leves. Un nouveau cadre
23.
24.

25.
26.

27.
28.
29.
30.
31.

32.
33.

d'6valuation;
Peretti, Af'1dr6 de, 1996, Educatla Tn sc::t'1Irmare, 181;i, Editora Spiru Haret;
Perrenoud Philippe, 1996, L'6valuation des eleves. De Ia fabrication de I'excelence ala r9gu1ation
des apprentisages. Entre deux Iogiques, Bruxelles, De Boeck;
PokJIea Dan, M8noIescu, Marin, 2006, leona ~ practica evaluMi educaVOnale, Prolectul pentru
lnvatamAntul Rural, Bucu~ti
Pololea, Den, N68CJU, 108n; R9du, I. T., 1996, Reforma evaluArii in invAtAmAnt, Bucu~t1 , EDP;
PoloJea, Dan, P6un E. Coord), Pedagogie, Editura PoIirom, 181;i. 2002
Radu, I. T., 2000, Evaluarea Tn proceSUl didactic, EDP, Bucur8$ti
Roglers Xavier, 1997, Analyser une action d'l!ducatlon 00 de formation , De Boeck Universite;
Scallon Gerard, 2000, L'evaluation formative, BruxellBs, De Boeck:
SNEE, 2001 , Ghld de evaluare. Umba ~ literatura rofI'IAnli, BUOJ~t1 , Atamis;
Stan, Cristian, Evaiuarea ~i auloevaluarea tn prooesul didactlc, In /onescu Miron, Chl VasHe
(coord), 2001 , Tn Pedagogle, Editors Press Univer$itarlli Clujeana, CiuJ-Napoca;
StoIca, Adrian (coord), 2001 , Evaluarea OJrentA ~ examenele. Ghid pentru Plofesofi, Prognosis,

2001 :
34. ~, Constantin, 1999, Evafuarea ~rlIi , Editors UniYersitA~i de Vest, llrnifoara:
35. Vogler Jean (coord.), 2000, Evaluarea in invatAmAntuI preuniversitar. Poiirom, 18$1:
36. VoJcuI9scu EHsabeta, 2001 , Fac:torW subiedivi ai evaiut1rii $COIare. Cunoa$l8f8 , control, Ala

"',"

37. CNCEIP, ProgramuI Nafiona/ de Dezvoltaf8 a Competentelord8 Evalusf8 ale Cadf9lor 0idttCtioe (DeCeE), 2008
38. Programela fOOIar& Tn Iriw}oaIB
39. DumitnJ..Lupan, N~ (coord), 2009, IntrocJucere Tn Mic:to8oII..NCT Frameworlc - Minlghid fwf6todologie, WMv.microsoIf. ~uca!ielc:tndotneVprofesorl

..