Psihiatrie PT Psihologi Florin Tudose

{\rtf1{\fonttbl
{\f2 Times New Roman;}

}{\colortbl;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
\red0\green0\blue0;
}\viewkind1\viewscale100\margl0\margr0\margt0\margb0\deftab80\dntblnsbdb\expshrtn\p
aperw9720\paperh13540{\bkmkstart Pg1}{\bkmkend Pg1}\ql \li5323\sb0\sl-
504\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex87 \ul0\nosupersub\cf1\f2\fs56 w
\par\pard\li6086\sb0\sl-575\slmult0\par\pard\li6086\sb0\sl-
575\slmult0\par\pard\li6086\sb0\sl-575\slmult0\par\pard\li6086\sb479\sl-
575\slmult0\fi0\tx6921 \up0 \expndtw0\charscalex85 \ul0\nosupersub\cf2\f3\fs50
<S\tab \dn3 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
\u8226?\par\pard\ql \li4953\sb0\sl-575\slmult0 \par\pard\ql\li4953\sb0\sl-
575\slmult0 \par\pard\ql\li4953\sb0\sl-575\slmult0 \par\pard\ql\li4953\sb0\sl-
575\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex191 \ul0\nosupersub\cf2\f3\fs50 0 \par\pard\ql
\li5875\sb0\sl-1495\slmult0 \par\pard\ql\li5875\sb570\sl-1495\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex131 \ul0\nosupersub\cf4\f5\fs130 \u8222?w \par\pard\ql
\li3139\sb1\sl-1016\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex217
\ul0\nosupersub\cf5\f6\fs92 Mt4^ \par\pard\ql \li3043\sb1\sl-778\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex94 \ul0\nosupersub\cf6\f7\fs80 'BzBXh&S*
\par\pard\qj\pvpg\phpg\posx3451\posy12982\absw3001
\expndtw0\charscalex146\ul0\nosupersub\cf7\f8\fs28 Editura
INFIJ^^^\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13540{\bkmkstart Pg2}{\bkmkend
Pg2}\par\pard\ql \li902\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql\li902\sb0\sl-161\slmult0
\par\pard\ql\li902\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql\li902\sb23\sl-161\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 DOMENIUL �1INSTRUMENTELE
PSIHOPATOLOGIEI \par\pard\ql \li1142\sb59\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex127 \u8226? Definitia, obiectul si continutul
psihopatologiei \u8226? Raportul cu alte stiinte \par\pard\ql \li1147\sb19\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 \u8226? Modele Tn psihopatologie \u8226?
Obiectul psihopatologiei \par\pard\ql \li902\sb159\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 NORMA, NORMALITATE, COMPORTAMENT NORMAL \par\pard\ql
\li1142\sb59\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 \u8226? Conceptul de
normalitate \u8226? Normalitate si comunicare \u8226? Normalitate si adaptare
\par\pard\ql \li888\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql\li888\sb18\sl-161\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex105 SANATATE �1 BOALA MINTALA \par\pard\ql
\li1137\sb59\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex130 \u8226? Conceptul de
sanatate \u8226? Anoimalitate si boala \u8226? Anormalitate sj prejudecata
\par\pard\ql \li1142\sb19\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 \u8226?
Comportamentele anormale \u8226? Conceptul de boala psihica \u8226? Boala psihica
s/i ecosistem \par\pard\ql \li1142\sb19\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127
\u8226? Dimensiuni existcntiale ale bolii psihice \u8226? incercari de definire a
personalitatii \par\pard\ql \li897\sb159\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 BOALA �1 PERSONALITATE \par\pard\ql \li1142\sb59\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 \u8226? Tulburari de personalitate \u8226?
Cauzele medicale ale schimbarilor de personalitate \par\pard\ql \li1142\sb19\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127 \u8226? Tulburari de personalitate -
delimitari conceptuale \u8226? Caractere clinice ale dizarmoniei \par\pard\qj
\li1142\ri1332\sb4\sl-180\slmult0\tx1310 \up0 \expndtw0\charscalex129 \u8226? O
posibila etiologie a tulburarilor de personalitate \u8226? Clasificarea
tulburarilor de personalitate si \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex129 ipostaze
medicale ale acestora \u8226? Tulburari de personalitate si boala \par\pard\ql
\li1142\sb16\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 \u8226? Modalitati de
abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat \par\pard\ql
\li897\sb159\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 SEMIOLOGIA - LIMBAJUL
NECESAR \par\pard\ql \li1142\sb59\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129
\u8226? Tulburaile perceptiei \u8226? Tulburarile de memorie \u8226? Tulburarile de
gandire \u8226? Tulburaile comunicarii \par\pard\ql \li1137\sb0\sl-160\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex127 \u8226? Tulburarile de vointa \u8226? Tulburarile de
constiinta \u8226? Tulburarile campului de constiinta \par\pard\ql \li1137\sb20\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 \u8226? Tulburarile claritatii �i
capacitatii de integrare a campului de constiinta \u8226? Tulburaile constiintei de
sine \par\pard\ql \li1137\sb19\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127 \u8226?
Tulburarile con�tiintei corporalitatii (somatognozia) \u8226? Tulburari ale
constiintei propriei persoane \par\pard\ql \li1142\sb19\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex127 \u8226? Conduita motorie si tulburarile ei \u8226?
Tulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice \par\pard\ql
\li1137\sb19\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 \u8226? Tulburaile
afectivitatii \u8226? Comportamente agresive extreme \u8226? Suicidul \u8226?
Homicidul \u8226? Infanticidul \par\pard\ql \li902\sb0\sl-161\slmult0
\par\pard\ql\li902\sb18\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 REALITATEA
BOLII PSIHICE - CADRU CLINIC �1 INTERVENTIE PSIHOLOGICA \par\pard\ql
\li1137\sb59\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 \u8226? Intarzierea
mintala \u8226? Tulburari organice \u8226? Dementele \u8226? Tulburarile
delirante \par\pard\ql \li1137\sb0\sl-160\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129
\u8226? Subtipuri de tulburare deliranta \u8226? Schizofrenia \u8226? Forme clinice
(subtipuri) de schizofrenie \par\pard\ql \li1137\sb20\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex130 \u8226? Medicatia antipsihotica \u8226? Tulburaile anxioase
\u8226? Tuiburarea anxioasa generalizata \par\pard\ql \li1137\sb19\sl-
161\slmult0\tx2918 \up0 \expndtw0\charscalex127 \u8226? Tuiburarea de panica
\tab \up0 \expndtw0\charscalex128 \u8226? Tulburarile fobice \u8226? Fobia
sociala \u8226? Fobiile simple \par\pard\ql \li1137\sb19\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex129 \u8226? Tuiburarea obsesiv-compulsiva \u8226? Tulburaile
afective \u8226? Tuiburarea afectiva bipolara \par\pard\ql \li1137\sb19\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex130 \u8226? Antidepresivele \u8226?
Distimia \u8226? Ciclotimia \u8226? Tuiburarea de stres posttraumatic \u8226?
Neurastenia \par\pard\ql \li1132\sb19\sl-161\slmult0\tx2212 \up0
\expndtw0\charscalex119 \u8226? Toxicofiliile \tab \up0 \expndtw0\charscalex128
\u8226? Comportamentul adictiv \u8226? Alcoolismul \u8226? Consumul de droguri
\u8226? Tulburarile factice \par\pard\ql \li1132\sb0\sl-160\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex128 \u8226? Sindromul Munchausen \par\pard\ql \li897\sb160\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 DE LA PSIHOSOMATICA LA SOMATIZARE
Somatizare �i medicina psihosomatica \u8226? Grupa tulburari somatoforme in DSM-
IV \par\pard\ql \li1132\sb19\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 \u8226?
Antropologie si somatizare \par\pard\ql \li892\sb159\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 EXAMINAREA BOLNAVULUI PSIHIC \par\pard\ql \li892\sb119\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 DEONTOLOGIE SI ETICA ?N PSIHOPATOLOGIE
\par\pard\qj \li859\sb0\sl-266\slmult0 \par\pard\qj\li859\sb0\sl-266\slmult0
\par\pard\qj\li859\sb0\sl-266\slmult0 \par\pard\qj\li859\ri475\sb195\sl-
266\slmult0\fi14 \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 0 carte
de psihopatologie sipsihiatrie pentrupsihologi este un deziderat mai vechi a carui
transpunere in \up0 \expndtw-3\charscalex100 pagina am dorit sa fie facuta astfel
meat la nivelul specialistului, cu precadere al celui in formate, sa \up0 \expndtw-
3\charscalex100 ajunga notiunile fundamentale cu continut teoretic si practic care
sa-l puna cu psihiatrul nu doar intr-o \up0 \expndtw-3\charscalex100 situatie de
comunicare reala ci si fntr-un demers comun diagnostic si terapeutic.
\par\pard\qj \li868\ri485\sb243\sl-280\slmult0\fi4 \up0 \expndtw-2\charscalex100
intr-o vreme in care \u8222?mareea informationala" se materializeaza nu rareori in
voluminoase tratate in \up0 \expndtw-2\charscalex100 domeniu, ne-am orientat
efortul pentru o carte de sinteza, un ghid accesibil celui aflat la inceput de
drum. \par\pard\qj \li864\ri478\sb0\sl-260\slmult0\fi9 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 0 descifrare corecta a orizontului suferintei psihice va imbogati
nu doarperceptia profesionala a fiecarui \up0 \expndtw-4\charscalex100 specialist
ci si viziunea mailarga, umanista, pe care psihologul trebuie sa o alba.
\up0 \expndtw0\charscalex101 ISBN: 973-9394-77-9
\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg3}{\bkmkend
Pg3}\par\pard\ql \li2644\ri1738\sb613\sl-1000\slmult0\tx3710 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf9\f10\fs34 Floin Tudose Catalina
Tudose \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 Leifia Dobranici \par\pard\ql
\li1900\sb0\sl-713\slmult0 \par\pard\ql\li1900\sb0\sl-713\slmult0
\par\pard\ql\li1900\sb152\sl-713\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf10\f11\fs62 PSIHOPATOLOGIE \par\pard\ql \li3062\sb0\sl-
713\slmult0 \par\pard\ql\li3062\sb94\sl-713\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
PSIHIATRIE \par\pard\ql \li1526\sb147\sl-713\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
PENTRU PSIHOLOGI \par\pard\ql \li4680\sb0\sl-253\slmult0
\par\pard\ql\li4680\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 2002
Pg4}\par\pard\qj \li1185\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1185\sb0\sl-
220\slmult0 \par\pard\qj\li1185\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1185\sb0\sl-
220\slmult0 \par\pard\qj\li1185\ri5771\sb78\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Dasoisea OP a Bibeedi
Nîensle \up0 \expndtw-7\charscalex100 FLORIN, TUDOSE \par\pard\ql \li1185\sb30\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 Pslhobgi� $ psihioirie pefru ps'Wogi/Fbrin
Tudose, \par\pard\ql \li1180\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100
Catalina Tudose, Letitia Dobranici - Bucuresfi, Infomedica, 2002
\par\pard\li1838\sb41\sl-184\slmult0\fi0\tx2025 \up0 \expndtw-7\charscalex93 p.\tab
\up0 \expndtw-4\charscalex100 ; cm.\par\pard\ql \li1838\sb11\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw-7\charscalex96 Bibliogr. \par\pard\ql \li1838\sb56\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 ISBN 973-9394-77-9 \par\pard\qj \li1180\ri7049\sb207\sl-
220\slmult0\fi124 \up0 \expndtw-1\charscalex100 Tudose, Catalina \up0 \expndtw-
3\charscalex100 II. Dobranici, Letitia \par\pard\ql \li1180\sb0\sl-184\slmult0
\par\pard\ql\li1180\sb86\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 616.:
207\slmult0\fi0\tx3043 \dn2 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
�2002 - SNFOMEPI\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16
.r.l.\par\pard\ql \li1104\sb8\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 PsiWege #1 psihbtis penfru psfhebgi - Fibrin Tmdbss,
CeKlino Tkaiv Mffa Dsba\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 nsa \par\pard\ql \li1094\sb0\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Toate
drepturile rezervafe Editurii INFOMEDICA. \par\pard\qj \li1104\ri4505\sb0\sl-
260\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 Nici o parte din acesf volum nu poaie fi
copiata \up0 \expndtw0\charscalex118 fara permisiunea scrisa a Editurii INFOMEDICA.
\par\pard\qj \li1099\ri2968\sb74\sl-260\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex122
Drepturile de distribute m sfrainatate apar/in Tn exclusivitate editur \up0
\expndtw0\charscalex118 Copyright �2002 by INFOMEDICA s.r.l. All rights
reserved. \par\pard\ql \li1089\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li1089\sb0\sl-
Aparut 2002 \par\pard\ql \li1094\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li1094\sb132\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 Prezentarea grafica a coperfii apartjne
Irinei Crivaf \par\pard\ql \li1075\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li1075\sb152\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Teh no red a eta re computerizafa;
\par\pard\ql \li1089\sb56\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Ing. Nicoleta
Anghel \par\pard\ql \li1080\sb76\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
Gabriela-Rodica Covrig \par\pard\li1075\sb0\sl-
184\slmult0\par\pard\li1075\sb132\sl-184\slmult0\fi0\tx3259 \up0
\expndtw0\charscalex115 Tipar realizat de INF<i\tab \up0 \expndtw0\charscalex126
JltA s.r.l,\par\pard\li1075\sb46\sl-207\slmult0\fi9\tx3350 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Editura NFOMEOICA\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16
Bucuresfi\par\pard\li1075\sb62\sl-184\slmult0\fi2270\tx4358\tx6163 \up0
\expndtw0\charscalex106 Sos.. Panduri\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 35, Bl. P1B,
Sc. A, Ap.\tab \up0 \expndtw0\charscalex126 33-34, secor 5\par\pard\li1075\sb65\sl-
184\slmult0\fi2255\tx4060 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tel./Fax:\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 01 /410.04.10; 410.53.08; 410.61.63\par\pard\ql
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Reersnf fliinffis: Aeod
Pof. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg5}{\bkmkend
Pg5}\par\pard\ql \li1075\sb0\sl-276\slmult0 \par\pard\ql\li1075\sb0\sl-
276\slmult0 \par\pard\ql\li1075\sb123\sl-276\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 CUPRINS \par\pard\ql
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Argument \par\pard\qj
\li844\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li844\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\qj\li844\ri4270\sb43\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw-9\charscalex96
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 DOMENIUL P INSTRUMENTELE PSIHOPATOLOGIEI \up0 \expndtw-
9\charscalex97 (F. Tudose, C. Tucfoss) \par\pard\li825\sb32\sl-
Definitia, obiectul si confinutul psihopatologiei\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
9\par\pard\li825\sb24\sl-207\slmult0\fi28\tx7684 \up0 \expndtw0\charscalex108
Raportul cu alfe stiinfe\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
10\par\pard\li825\sb13\sl-207\slmult0\fi9\tx7694\tx7785 \up0
\expndtw0\charscalex108 Modele Tn psihopafologie\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 2\par\pard\li825\sb24\sl-
207\slmult0\fi571\tx7684 \up0 \expndtw0\charscalex110 Modelul ateoretic\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 13\par\pard\li825\sb18\sl-
207\slmult0\fi566\tx7684\tx7780 \up0 \expndtw0\charscalex110 Modelul
behaviorist\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
Modelul biologic\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 14\par\pard\li825\sb13\sl-
207\slmult0\fi566\tx7684 \up0 \expndtw0\charscalex106 Modelul cognifivist\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 14\par\pard\li825\sb24\sl-207\slmult0\fi571\tx7689
\up0 \expndtw0\charscalex107 Modelul dezvolfarii\tab \up0 \expndtw0\charscalex103
\expndtw0\charscalex108 Modelul ecosistemic\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 5\par\pard\li825\sb9\sl-
etnopsihopafologic\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 5\par\pard\li825\sb24\sl-207\slmult0\fi561\tx7680\tx7775 \up0
\expndtw0\charscalex109 Modelul etologic\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 6\par\pard\li825\sb13\sl-207\slmult0\fi561\tx7675
\up0 \expndtw0\charscalex108 Modelul existentialist\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 16\par\pard\li825\sb24\sl-207\slmult0\fi561\tx7680 \up0
\expndtw0\charscalex109 Modelul experimental\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
\expndtw0\charscalex109 Modelul fenomenologic\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 7\par\pard\li825\sb24\sl-
psihanalific\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
Modelul social\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 17\par\pard\li825\sb19\sl-
207\slmult0\fi556\tx7675 \up0 \expndtw0\charscalex108 Modelul structuralist\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 18\par\pard\li825\sb18\sl-
207\slmult0\fi4\tx7680\tx7775 \up0 \expndtw0\charscalex111 Obiectul
psihopatologiei\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 8\par\pard\li825\sb0\sl-161\slmult0\par\pard\li825\sb117\sl-
161\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14
CoiOlfolfLJl A\par\pard\li825\sb12\sl-253\slmult0\fi4 \up0 \expndtw-10\charscalex94
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 NORMA, NORMAUTAC, COMPORTAMiNT
FORMAL\par\pard\li825\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li825\sb20\sl-
207\slmult0\fi9\tx7680\tx7775 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Conceptul de normalitate\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 9\par\pard\li825\sb18\sl-
207\slmult0\fi4\tx7660 \up0 \expndtw0\charscalex116 Normalitafea ca sanatate\tab
\up0 \expndtw-6\charscalex100 21\par\pard\li825\sb19\sl-207\slmult0\fi9\tx7660 \up0
\expndtw0\charscalex115 Normalitatea ca valoare medie\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Normalifatea ca utopie\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Conceptii psihanalitice despre normalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
24\par\pard\li825\sb18\sl-207\slmult0\fi576\tx7651 \up0 \expndtw0\charscalex115 15
valori fundamental ale societafii americane contemporane\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Normalifatea ca proces\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Normalitate si comunicare\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Normalitate si adaptare\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
27\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart
Pg6}{\bkmkend Pg6}\par\pard\ql \li1540\sb0\sl-230\slmult0
\par\pard\ql\li1540\sb119\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 CooHolul 3 \par\pard\qj \li1536\ri5145\sb0\sl-
240\slmult0\fi4 \up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 SAWTATi
$ BQAlA MINIMA \up0 \expndtw-10\charscalex91 (F. TudoM) \par\pard\li1488\sb0\sl-
Conceptul de sanatate\tab \up0 \expndtw-6\charscalex100 31\par\pard\li1488\sb16\sl-
207\slmult0\fi43\tx8404 \up0 \expndtw0\charscalex114 Anormalitate si boala\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Anormalitate si prejudecata\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Comportarnentele anormals\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
Conceptul rie boala psihica\tab \up0 \expndtw0\charscalex125
\expndtw0\charscalex110 Boala psihica si ecosisrem\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 ,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 37\par\pard\li1488\sb13\sl-
207\slmult0\fi52\tx8400 \up0 \expndtw0\charscalex109 Dimensiuni exisrenfiale ale
bolii psihice\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 38\par\pard\li1488\sb207\sl-
CopHduU\par\pard\li1488\sb1\sl-213\slmult0\fi52 \up0 \expndtw-10\charscalex92
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 PERSONAUTATI NOStMAlA $
FATDtOGfCA"\par\pard\li1488\sb3\sl-230\slmult0\fi33 \up0 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (F. Twes@f C. TwJw, L Doaanic$\par\pard\li1488\sb5\sl-
Incercari de definite a personalifajii\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
Boala si personalitae\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 40\par\pard\li1488\sb19\sl-
207\slmult0\fi33\tx8390 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburari de
personalitate.\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 41\par\pard\li1488\sb4\sl-
207\slmult0\fi595\tx8385 \up0 \expndtw0\charscalex114 Cauzele medicale ale
schimbariior de personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
Tulburari de personalitate. Delimiter! conceptual\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
Caractere clinice aie dizarmoniei\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
45\par\pard\li1488\sb14\sl-207\slmult0\fi33\tx8390 \up0 \expndtw0\charscalex115 O
posibila etioiogie a tulburarilor de personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
Clasificarea tulburarilor de personalitate si ipostaze medicale ale acesfora\tab
\up0 \expndtw0\charscalex116 Tuiburarea paranoida\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
Tuiburarea schizoida\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 48\par\pard\li1488\sb24\sl-
207\slmult0\fi580\tx8380 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tuiburarea
schizofipala\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 48\par\pard\li1488\sb8\sl-
207\slmult0\fi580\tx8380 \up0 \expndtw0\charscalex113 Tuiburarea antisociala\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 Tuiburarea borderline\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
Tuiburarea histrionica\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 49\par\pard\li1488\sb9\sl-
207\slmult0\fi575\tx8375 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tuiburarea narcisicd\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Tuiburarea evitanto\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
Tuiburarea dependents\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 49\par\pard\li1488\sb18\sl-
207\slmult0\fi571\tx8371 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tuiburarea obsesiv-
compulsiva\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 49\par\pard\li1488\sb14\sl-
207\slmult0\fi571\tx8371 \up0 \expndtw0\charscalex114 Alte tulburari de
personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 50\par\pard\li1488\sb14\sl-
207\slmult0\fi14\tx8375 \up0 \expndtw0\charscalex114 Tulburari de personalitate si
boala\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 54\par\pard\li1488\sb14\sl-
207\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex116 Modalitatj de abordare a pacientuiui
cu tulburare de personalitate\par\pard\li1488\sb14\sl-207\slmult0\fi9\tx8371
\up0 \expndtw0\charscalex114 Tn timpul inernaii\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
55\par\pard\li1488\sb201\sl-253\slmult0\fi9 \up0 \expndtw-10\charscalex95
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 GspIaSisl 5\par\pard\li1488\sb1\sl-219\slmult0\fi9
\up0 \expndtw-7\charscalex100 DE SA SiNBIOM 1A CAM* QJNSC\par\pard\li1488\sb1\sl-
227\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (F. Twess,
G Tyces*, L DobrcnicO\par\pard\li1488\sb6\sl-207\slmult0\fi9\tx8366 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Semiologia; limbajul
necesar\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 59\par\pard\li1488\sb14\sl-
207\slmult0\fi0\tx8361 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburarle percepfiei\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 Cadrul conceptual\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
59\par\pard\li1488\sb4\sl-207\slmult0\fi566 \up0 \expndtw0\charscalex116
Clasificarea tulburarilor de pecepjie: Hiperestezia, Hipoestezia,
Sinestezia,\par\pard\li1488\sb18\sl-207\slmult0\fi556 \up0 \expndtw0\charscalex111
Agnoziils, lluzia, Halucinatiile (Haiucinajiile psiho-
senzoriale,\par\pard\li1488\sb19\sl-207\slmult0\fi566 \up0 \expndtw0\charscalex110
Halucinajiile psihice - pseudohaiucinafiile,\par\pard\li1488\sb23\sl-
207\slmult0\fi561\tx8361 \up0 \expndtw0\charscalex110 Sindrornul de automatism
mintal)\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
60\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg7}{\bkmkend
Pg7}\par\pard\li1031\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1031\sb0\sl-
Tulburarile de atenfie\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 66\par\pard\li1031\sb19\sl-
207\slmult0\fi590\tx7876 \up0 \expndtw0\charscalex109 Cadrui conceptual;
Hiperprosexia; Hipoprosexia; Aprosexia\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
Tulburarile de memorie\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 67\par\pard\li1031\sb28\sl-
207\slmult0\fi590\tx7876 \up0 \expndtw0\charscalex109 Cadru! conceptual\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 67\par\pard\li1031\sb19\sl-207\slmult0\fi590 \up0
\expndtw0\charscalex110 Dismnezii cantitative: Hipermneziile, Hipomneziile,
Amneziile (Amneziile\par\pard\li1031\sb13\sl-207\slmult0\fi585\tx7872 \up0
\expndtw0\charscalex109 anferograde - de fixare -, Amneziile retrograde - de
evocare -j\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 67\par\pard\li1031\sb19\sl-
207\slmult0\fi585 \up0 \expndtw0\charscalex110 Dismnezii caliiative (Paramnezii):
Tulburari ale sintezei mnezice imediate\par\pard\li1031\sb14\sl-
207\slmult0\fi580 \up0 \expndtw0\charscalex110 (iluzii mnezice), Criptomnezia,
Falsa recunoastere, Jluzia sosiilor", Falsa\par\pard\li1031\sb18\sl-
207\slmult0\fi585 \up0 \expndtw0\charscalex109 nerecunoastere, Paramneziile de
reduplicare, Tulburari ale rememorarii\par\pard\li1031\sb19\sl-
207\slmult0\fi571\tx2380\tx7862 \up0 \expndtw-3\charscalex100 trecutului\tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 (allomnezii), Pseudoreminiscentele, Ecmnezia,
Confabulafiile\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 70\par\pard\li1031\sb14\sl-
207\slmult0\fi14\tx7867 \up0 \expndtw0\charscalex109 Tulburarile de gandire\tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 Cadrui conceptual\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
Tulburari Tn discursivitatea gandirii: Tulburari Tn ritmui gandirii\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 (Accelerarea\par\pard\li1031\sb18\sl-
207\slmult0\fi576\tx7862 \up0 \expndtw0\charscalex109 ritmului gandirii, Lentoarea
ideativa)\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 72\par\pard\li1031\sb14\sl-
207\slmult0\fi566\tx7862 \up0 \expndtw0\charscalex109 Tulburari Tn fluen^ gandirii:
Fadingul minfal, Barajul ideafiv\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
72\par\pard\li1031\sb19\sl-207\slmult0\fi556 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburari
Tn ansamblul gandirii: Ideile dominanfe, Ideile prevalente,
Ideile\par\pard\li1031\sb14\sl-207\slmult0\fi566\tx7857 \up0
\expndtw0\charscalex109 obsesive, ideile delirante, Structurarea deliranfa\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Tulburari operational ale gandirii: Stafionare
(nedezvoitarea gandirii),\par\pard\li1031\sb24\sl-207\slmult0\fi566\tx7852 \up0
\expndtw0\charscalex109 Progresive (demenfele) (Sindromui demenfial)\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Tulburarile comunicarii\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
75\par\pard\ql \li1583\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tulburari
ale comunicarii verbale: Tulburari ale expresiei verbale \par\pard\ql
\li1593\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 (Debitul verbal, Ritmui
verbal, Intonajia, Infensifatea vorbirii, Coloratura \par\pard\ql
\li1583\ri1764\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 vorbirii,
Tulburarile fonefice, Tulburarile semanficii si sintaxe), Tulburari ale \up0
\expndtw0\charscalex112 expresiei grafice (Hiperacfivitafea - graforeea -,
Inactivitatea -\line \up0 \expndtw0\charscalex105 reruzul scrisului \up0
\expndtw0\charscalex110 -, Tulburari ale caligrafiei, Tulburari ale dispunerii
\par\pard\li1017\sb34\sl-207\slmult0\fi566\tx7847 \up0 \expndtw0\charscalex108
textului Tn pagind, Policromatografia), Afaziile\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
75\par\pard\li1017\sb14\sl-207\slmult0\fi556 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tulburari
ale comunicarii nonverbale: tinuta (tinuta dezordonafd,\par\pard\li1017\sb23\sl-
207\slmult0\fi575 \up0 \expndtw0\charscalex109 Rafinamentul vestimentar, finuta
excenfrica, tinuta pervertitd), Mimica\par\pard\li1017\sb19\sl-207\slmult0\fi571
\up0 \expndtw0\charscalex109 (Hipermimiile, Hipomimiile, Paramimiile), Gestica
(Ticurile, Manierismul,\par\pard\li1017\sb8\sl-207\slmult0\fi571\tx7838 \up0
\expndtw0\charscalex108 Bizareriile gesfuale, Negafivismul, Stereotipiile,
Perseverarile)\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 78\par\pard\li1017\sb19\sl-
207\slmult0\fi4\tx7843 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tulburarile de voinfd\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 Cadrui conceptual; Hipobuliile; Hiperbuliile;
Parabuliile\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 80\par\pard\li1017\sb18\sl-
207\slmult0\fi0\tx7843 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tulburarile de
constiinta\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 81\par\pard\li1017\sb24\sl-
207\slmult0\fi566\tx7843 \up0 \expndtw0\charscalex108 Cadrui conceptual\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 81\par\pard\ql \li1569\sb10\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Tulburarile campului de constiinjd: Tulburarile claritdtji
si capacitafii de \par\pard\ql \li1588\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 integrare a^campului de constiinta, Tulburari ale
strucfurii campului de \par\pard\ql \li1579\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 constiinta (Ingustarea campului de constiinta, Starea
crepusculara, \par\pard\ql \li1583\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
Personalitatea multipla, Confuzia rnintald - starile confuzionale: Onirismul,
Oneiroidia, Arnenfia (starea ameniiva), Delirul acut)\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Tulburarile constiinfei de sine\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 Tulburarile constiinfei corporalitatii\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 (somatognozia): Tulburari de
schema\par\pard\li1564\sb19\sl-207\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex111
corporald de tip neurologic, Tulburari de schema corporaia de natura
psihica\par\pard\li1564\sb23\sl-207\slmult0\fi9\tx7828 \up0 \expndtw0\charscalex110
(Desomatizarea),\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 85\par\pard\li1564\sb19\sl-
207\slmult0\fi0\tx7833 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburarile constiintei
realitatii obiectuale (Derealizarea)\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
86\par\pard\ql \li1560\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburari
ale constiinfei propriei persoane: Personalifafea multipla, \par\pard\ql
\li1574\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Deoersonalizarea,
Sindromui de auomatism mintal (Kandinski-Clerambault) . . .87
207\slmult0 \par\pard\ql\li1593\sb100\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
8\charscalex79 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 IV \par\pard\li1492\sb0\sl-
207\slmult0\fi14\tx8395 \up0 \expndtw0\charscalex111 Conduita motorie si
tulburarile ei\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 89\par\pard\li1492\sb14\sl-
207\slmult0\fi571\tx8385 \up0 \expndtw0\charscalex111 Cadrui conceptual\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Dezorganizarea conduifelor motorii\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Tulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice:
Distonia acutd,\par\pard\li1492\sb23\sl-207\slmult0\fi556\tx8385 \up0
\expndtw0\charscalex111 Akatisia, Diskineziile, Sindromul Parkinsonian\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Tulburarile afecfivitdfii\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Cadrui conceptual\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 92\par\pard\li1492\sb14\sl-
207\slmult0\fi556 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tulburarile dispozifiei:
Hipotimiile, Hipertimiile (Anxietatea, Depresia,\par\pard\li1492\sb14\sl-
207\slmult0\fi571 \up0 \expndtw0\charscalex111 Euforia), Tulburari ale dinamicii
dispozifionale, Tulburari ale\par\pard\li1492\sb23\sl-207\slmult0\fi561\tx8380 \up0
\expndtw0\charscalex111 emofiilor elaborate (Paratimiile, Fobiile, Exfazul)\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 93\par\pard\li1492\sb14\sl-207\slmult0\fi4\tx8289 \up0
\expndtw0\charscalex111 Comportamente agresive extreme\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 100\par\pard\li1492\sb18\sl-207\slmult0\fi551\tx8284
\up0 \expndtw0\charscalex111 Agresivitatea ca simptom. Cadru conceptual\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 100\par\pard\li1492\sb29\sl-207\slmult0\fi571\tx8284\tx8380
\up0 \expndtw0\charscalex111 Ipostaze clinice ale agresivitdfii\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 00\par\pard\ql \li2054\sb1\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Suicidul: Definite. Cadru conceptual,
Instanfe ale fenomenului suicidar, \par\pard\ql \li2054\sb33\sl-
207\slmult0\tx3326 \up0 \expndtw0\charscalex102 Suicidul Tn doi \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 (suicidul dual), Suicidul colectiv, Conduitele
pseudosuicidare \par\pard\ql \li2054\ri1475\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 (falsele suiciduri), Factori de rise pentru suicid
(Factorli socio-economici, \up0 \expndtw0\charscalex109 Facforii meteoroiogici si
cosmici, Factorii somatici, Ereditatea, \line \up0 \expndtw0\charscalex109 Suicidul
Tn functie de varsta), Suicidul Tn bolile psihice, Mituri si false \up0
\expndtw0\charscalex109 pdreri despre suicid, Tipuri particulare de suicid:
Sinuciderea de \par\pard\li1449\sb37\sl-207\slmult0\fi600\tx8275 \up0
\expndtw0\charscalex110 abandon, Sinuciderea \u8222?Samsonica"\tab \up0
207\slmult0\fi604\tx8275\tx8390\tx8486 \up0 \expndtw0\charscalex110
Hornicidul\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 4\par\pard\li1449\sb24\sl-
Infanticidul\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
207\slmult0\par\pard\li1449\sb37\sl-207\slmult0\fi28 \up0 \expndtw0\charscalex110
GspioSu! 6\par\pard\li1449\sb23\sl-207\slmult0\fi33 \up0 \expndtw0\charscalex110
REAUTATEA BOUI PSIHICE. CADRUI, CUNIC �1 INTBtViNjl!
PSIKOIQGJCA\par\pard\li1449\sb19\sl-207\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex110 f
F. Tudose, C. Twd�s@f L Dsbenieif\par\pard\li1449\sb14\sl-
207\slmult0\fi33\tx8270\tx8385\tx8481 \up0 \expndtw0\charscalex110 Intarzierea
rnintald\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
Definitie\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
207\slmult0\fi585\tx8265\tx8380 \up0 \expndtw0\charscalex110 Scurtd prezentare
clinicd\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\expndtw0\charscalex110 Epidemiologie, date de evolufie si pronostic\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\expndtw0\charscalex110 Factori etiopafogenici implicati Tn aparifia tulburdrii\tab
\up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\expndtw0\charscalex110 Investigate psihologice specifice\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 20\par\pard\li1449\sb14\sl-
207\slmult0\fi585\tx8265\tx8366 \up0 \expndtw0\charscalex110 Posibilifdti de
intervenfie terapeuticd ale psihologului clinician\tab \up0 \expndtw-
207\slmult0\fi9\tx8265\tx8366 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburari
organice\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\expndtw0\charscalex110 Sindromul psihoorganic cronic\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab
207\slmult0\fi575\tx8255 \up0 \expndtw0\charscalex110 Sindromul deficitar
(sindromul psihopafoid)\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\expndtw0\charscalex110 Dementele\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 23\par\pard\li1449\sb23\sl-207\slmult0\fi0\tx8260\tx8356
\up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburarile delirante\tab \up0 \expndtw-
207\slmult0\fi9\tx8255 \up0 \expndtw0\charscalex110 Schizofrenia\tab \up0
207\slmult0\fi0\tx8255\tx8356 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburarile anxioase\tab
\expndtw0\charscalex110 Tuiburarea de panicd\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
207\slmult0\fi551\tx8255\tx8352 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburarile fobice\tab
Tulburarile afective\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 200\par\pard\li1449\sb19\sl-
207\slmult0\fi556\tx8236 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburare afectivd
bipolard\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 201\par\pard\li1449\sb23\sl-
207\slmult0\fi571\tx8236 \up0 \expndtw0\charscalex110 Distimia\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex110 Ciciofimia\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tuiburarea de stres
posttraumatlc\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 222\par\pard\li1224\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx7963 \up0 \expndtw0\charscalex111 Neurastenia\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Toxicomaniile si alcoolismul\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Conceptul de Adicfie -"addiction"\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Alcoolismul\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Toxicomania\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 244\par\pard\li1224\sb24\sl-
207\slmult0\fi0\tx7948 \up0 \expndtw0\charscalex111 Bolile facfice si simularea\tab
(F. Tydsssf\par\pard\li1195\sb19\sl-207\slmult0\fi28\tx7948 \up0
\expndtw0\charscalex112 Definifii si cadru conceptual\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Somatizarea Tntre psihanaliza si neurobiologie\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Somatizare si medicind psihosomaticd\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Grupa tulburari somatoforme Tn DSM-IV\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Tulburari somatoforme si normativitafe\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Afectivitatea negativd si somatizarea\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Somatizare si constiinta\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Somatizarea - un comportament Tn fata bolii\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Geneticd si somatizare .\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Somatizare si personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Posibile modele ale somatizdrii\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Somatizarea ca mecanism de apdrare psihologic\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Somatizarea ca tendinfd de a apela la Tngrijiri medicale\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Somatizarea ca o consecinfa a suprautilizarii asistenfei
medicale\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 278\par\pard\li1195\sb28\sl-
207\slmult0\fi14\tx7934 \up0 \expndtw0\charscalex112 Efiologie si ontologie Tn
somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 280\par\pard\li1195\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx7929 \up0 \expndtw0\charscalex112 Fiziologie si psihiatrieTn
determinarea simptomelor functional\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Factorii psihosociali si somatizarea\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Comorbiditafe si Somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Nosografie si Somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Antropologie si Somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
282\par\pard\li1195\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1195\sb0\sl-
EXAMNAREA BOLNAYULUl PSIHIC\par\pard\li1195\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex110 Examenul psihiatric\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Examinarea stdrii psihice\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Istoricul personal al pacientului\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Examenul psihic\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 293\par\pard\li1195\sb5\sl-
207\slmult0\fi561\tx7915 \up0 \expndtw0\charscalex110 Prezentare si
comportament\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 294\par\pard\li1195\sb23\sl-
207\slmult0\fi561\tx7915 \up0 \expndtw0\charscalex110 Reactia fata de
examinator\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 295\par\pard\li1195\sb19\sl-
207\slmult0\fi542\tx7915 \up0 \expndtw0\charscalex110 Acfivitatea motorie\tab
207\slmult0\fi537\tx7910 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburari de vorbire si
gandire\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 296\par\pard\li1195\sb19\sl-
207\slmult0\fi552\tx7910 \up0 \expndtw0\charscalex110 Functiile cognitive\tab
207\slmult0\fi537\tx7910 \up0 \expndtw0\charscalex110 Orientarea\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex110 Atentia si concentrarea\tab \up0
\expndtw0\charscalex110
\par\pard\ql\li1516\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li1516\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw-8\charscalex74 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 VI \par\pard\li1382\sb0\sl-
207\slmult0\fi1132\tx8164 \up0 \expndtw0\charscalex113 Inregistrarea si memoria de
scurtd duratd\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 299\par\pard\li1382\sb14\sl-
207\slmult0\fi1127\tx8164 \up0 \expndtw0\charscalex112 Memoria recentd\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex114 Memoria de lungd duratd\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex104 Inteligenfa\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Absfractizarea\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 301\par\pard\li1382\sb19\sl-
207\slmult0\fi604\tx8155 \up0 \expndtw0\charscalex109 Tulburarile de confinuf ale
gandirii\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 301\par\pard\li1382\sb14\sl-
207\slmult0\fi1127\tx8155 \up0 \expndtw0\charscalex108 Preocupdri\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex112 Idei patologice\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Afectivitatea si dispozifia\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Tulburarile dispozifiei .\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Dispozitia subiectivd\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 303\par\pard\li1382\sb4\sl-
207\slmult0\fi1420\tx8145 \up0 \expndtw0\charscalex112 Observafia obiectivd a
dispozitiei\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 303\par\pard\li1382\sb14\sl-
207\slmult0\fi1435\tx8155 \up0 \expndtw0\charscalex109 Reactivitatea neuro-
vegetafivd\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 304\par\pard\li1382\sb18\sl-
207\slmult0\fi604\tx8155 \up0 \expndtw0\charscalex110 Perceptia\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex107 Halucinajiile\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Critica bolii si capacitatea de apreciere a situafiei\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Reacjia examinatorului fata de pacient\tab \up0
Cspiefui 9\par\pard\li1382\sb24\sl-207\slmult0\fi33 \up0 \expndtw0\charscalex108
DENCXOGE �! ET1CA1N aHSAUSE |S PSIHOFATQLOGE\par\pard\li1382\sb4\sl-
230\slmult0\fi28 \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (F.
TudeMi, G TudoN)\par\pard\li1382\sb0\sl-207\slmult0\fi33\tx8140 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Secolul XXI va fi etic sau nu
va fi de.oc\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 309\par\pard\li1382\sb9\sl-
207\slmult0\fi33\tx2236\tx8140 \up0 \expndtw0\charscalex105 Psihiatria\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 - o practicd etica\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
Despre abuzul psihiatric\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
Diagnostic psihiatric si etica\tab \up0 \expndtw0\charscalex103
Terapie si etica\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 312\par\pard\li1382\sb18\sl-
207\slmult0\fi1089\tx8131 \up0 \expndtw0\charscalex109 Confidenjialitafe\tab
207\slmult0\fi1099\tx8131 \up0 \expndtw0\charscalex110 Etica, transfer si
contrafransfer\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 314\par\pard\li1382\sb23\sl-
207\slmult0\fi1089\tx8126 \up0 \expndtw0\charscalex110 Psihofarmacologie si
etica\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 315\par\pard\li1382\sb14\sl-
207\slmult0\fi14\tx8126 \up0 \expndtw0\charscalex113 Boala si stigmatizarea\tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 Drepturile pacienfilor\tab \up0
\expndtw0\charscalex146 Blblogae\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
Eespe syeri\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 U'i'Vl&.g^ S \par\pard\qj \li1075\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\qj\li1075\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1075\sb0\sl-220\slmult0
Psihobgla si psinlatria s-au ndscutTn acelasi timp ca domenii specifice de
cunoas\up0 \expndtw0\charscalex111 tere si de acjiune, adicd la Tnceputul secoiuiui
al X!X-lea. Desi sursele !or au fast com\up0 \expndtw0\charscalex109 plet diferite,
fibsofia Tn cazul psihobgiei si meciicina Tn cei al psihiafriei, Tnfalnirea lor,
\up0 \expndtw0\charscalex111 fertile pentru ambele domenii, avea sd se produce la
scurf timp. Carfea medicului Philip \up0 \expndtw0\charscalex108 Petik - nume
emblematic Tn psihiairia modernd - publicafd Tn 1 801, purfa fitful de \u8222?
Tra\up0 \expndtw0\charscalex110 ta! medico-fiiosoric asupra aliendrii mintale". Ea
a conturat de la Tnceput o noud dimen\up0 \expndtw0\charscalex110 siune a medicine!
si o coordonatd indispensabila psihiafriei, cea filosofica. \par\pard\qj
\li1065\ri1198\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 Istoria comuna
a devenit infinit mai dertsd, dar si mai complicafd, odafd cu aparifia \up0
\expndtw0\charscalex109 lucrdrior lui PiereImw& pi SigjUMifid F?md - medici care au
spart pur si simplu tiparele \up0 \expndtw0\charscalex112 docfrinare ale epocii,
multiplicand demersu! psihobgiei si Tmbogatind conceptele fun� \up0
\expndtw0\charscalex112 damentals ale acesfeia. \par\pard\qj \li1065\ri1211\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Opera de tinerefe a medicului si
fiiosofului Kisff Jaspte a daf consistenfa fenome\up0 \expndtw0\charscalex115
nologicd psihopatologiei, principiile metodologice elaborate de el au completat si
au \up0 \expndtw0\charscalex117 contribuif la aprofundarea sistematicd a
rezuitafelor aborddrii clinice pe care scoala \up0 \expndtw0\charscalex114
kraepeliana ie obfinuse si au oferif premise crifice de raportare la scoala
psihanaiiticd \up0 \expndtw0\charscalex108 si chiar la existentialism. \par\pard\qj
\li1055\ri1223\sb17\sl-200\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 De altfei,
fenomenologia se va dovedi una din cele mai fertile surse de dezvoltare si \up0
\expndtw0\charscalex109 Tntelegere a psihopatologiei. \par\pard\qj
\li1060\ri1204\sb4\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 Modelul de
boala psihica kraepelinian orientaf spre biologia cerebrald, postuland \up0
\expndtw0\charscalex107 afingerea creierului, a rosf relatlvizaf si Tmbogajif de
viziunea dinamicd a lui Adsf Msj?�r \up0 \expndtw0\charscalex107 care a addugat
dimensiunea psihosociala determinismului bolii.
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihopatologie si psihiafrie pentru
psihoiogi\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4928\colsr20\colno2\colw4612
\colsr160\qj \li1723\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li1723\sb0\sl-216\slmult0
\par\pard\qj \li1723\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li1723\sb0\sl-216\slmult0
\par\pard\qj \li1723\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li1728\ri450\sb47\sl-
216\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 Existl o granita Tntre oamenii \up0
\expndtw0\charscalex113 normal! si cei boinavi.\par\pard\qj \li1723\ri0\sb0\sl-
219\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex124 Granifa cars sepsra persoansle
sa-\line \up0 \expndtw0\charscalex121 natoase osihlc de eels bolnave
psi-\par\pard\qj \li1656\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li1656\ri0\sb13\sl-
216\slmult0\fi62 \up0 \expndtw0\charscalex117 se poc imDoinavi user daca sum
ex-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 .P.y�L\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
u"OilîU�ne suficienj_d\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 e severe.\par\pard\column
\qj \li4948\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li4948\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj
\li4948\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li4948\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj
\li4948\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li20\ri839\sb47\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 | Doctor!! psiniatri ar trebui sa ss concentrszs \line \up0
\expndtw0\charscalex112 Lpsiipra aspeceior biologies ale boiii
miniae\par\pard\qj \li83\ri1334\sb10\sl-211\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex124 0 comblnajie de msdiu isunetor si \line \up0
\expndtw0\charscalex117 conflict psihic prcvoaca boil miniae.
\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1656\sb4\sl-207\slmult0\fi52 \up0
\expndtw0\charscalex116 Ar trebui manlfestata o praocupare j Boala mintail este
creata de-a !ungu! unui\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1656\sb9\sl-
207\slmult0\fi62\tx5006 \up0 \expndtw0\charscalex115 expiieiia �i IntenJIonata Tn
privlnja\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 continuum de gravitate de la
nevroze,\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1656\sb14\sl-207\slmult0\fi57\tx4934
\up0 \expndtw0\charscalex115 diagnosticuiui si a
clasific\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul arii.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 j start borderl\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ine,
la psinozs,\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1656\sb5\sl-207\slmult0\fi57 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Criteriile de stabllire a
diagnosticuiui ] Mecanismele prin cars se svidenfiaza
boile\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1656\sb9\sl-207\slmult0\fi52 \up0
\expndtw0\charscalex115 sx trebui codiicate �i ar trsbui ca o
j\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1656\sb13\sl-207\slmult0\fi57 \up0
\expndtw0\charscalex115 zona iegitima si vaiorcasa a eercetaii
\\\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4957\colsr20\colno2\colw4583\colsr1
60\qj \li1708\ri0\sb4\sl-220\slmult0\tx4879 \up0 \expndtw0\charscalex120 sa
valideze astfel de citerii
prin \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 j \up0 \expndtw0\charscalex115 diverse
tehnici\par\pard\qj \li1656\ri0\sb0\sl-223\slmult0\fi52\tx1699\tx1703\tx2578
\up0 \expndtw0\charscalex119 lahniciie statistice ar trsbui fciosiie \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Tn efortuiie de csreetare Tndreptaie \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 catre Trribunaiafjrea eaiitap si vsiidi-\line \up0
\expndtw0\charscalex137 _: iM \tab \up0 \expndtw0\charscalex105 --\up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\up0 \expndtw-1\charscalex100 _~ si.
Cissifjcsriior\par\pard\ql \li2995\sb1\sl-187\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 ; "Observatia dinica\par\pard\qj \li1689\ri0\sb17\sl-
213\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex122 irebuie sa fie supiimeniata pin
sxa-\line \up0 \expndtw0\charscalex121 minarea creierelor sinaioase �/' a \up0
\expndtw0\charscalex115 cs/or bolnave".\par\pard\column \qj \li4977\sb0\sl-
211\slmult0 \par\pard\qj \li4977\sb0\sl-211\slmult0 \par\pard\qj
\li44\ri888\sb31\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Postmodsrnitatea ofera
doctoriior ocazia \line \up0 \expndtw0\charscalex113 redefinirii roiuiior si
responsabilitatilor lor.\par\pard\ql \li4977\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li4977\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1398\sb32\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 ; nod obi�nuit, un diagnos�\par\pard\ql \li20\ri897\sb4\sl-
220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex122 tic fees dreptate doar unui segment
si \up0 \expndtw0\charscalex113 faptelor �i este pur �i simpiu o convanienla
\up0 \expndtw0\charscalex113 a nosografiei". \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
\li1497\ri817\sb158\sl-222\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex108 Progresul
enorm al medicine! Tn ultirnele decenii s-a rdsfrant si asupra psihiafiei, atat
\up0 \expndtw0\charscalex112 Tn ceea ce privesfe conHgurarea nosograi'ica, dar si
asupra inferpretarii mscanismelor \up0 \expndtw0\charscalex112 etiopatogenice sau a
semnificafiiior psihopatofogice. Progresul urias al psihofarmaco\up0
\expndtw0\charscalex114 iogisi a antrenat si dezvolfarea unor domenii de granita
cum ar fi neuropsihoendocri\up0 \expndtw0\charscalex111 noiogia, neuroiingvlstica,
pslnoimunoiogia, care vin sa Tnfregeasca potrimoniu! de cu\up0
\expndtw0\charscalex111 noasfere al psihiafriei modern�, Acceparea tehniciior
psiftoterapeufice ?n JrafamenJu! \up0 \expndtw0\charscalex112 tuiburoriior psihice
a dus la enorma lor dezvoltare si a restabilif un terlforiu de comu� \up0
\expndtw0\charscalex112 nicare fertile Tntre psihiolru si psihobg, \par\pard\qj
\li1497\ri837\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex109 Asa cum
psihiafrul nu va putea sa ignore nici o clipa Tn dernersul sau medicos datels
\up0 \expndtw0\charscalex111 pe care psihologia ca stiintd a comportamentuiui le
ofera, psihologul nu ar putea schifa \up0 \expndtw0\charscalex111 nici un gest
terapeutic fdrd o temeinica cunoasfere a psihopatologiei si psihiatriei.
SubSiniem faptui ca psihoiogu! modern nu sa mai poae opri doar la stuiiu! psiho�
\up0 \expndtw0\charscalex113 patologiei atat timp cat psihiafru' prin definifie
este un vindecator (iafros - vindecarej. \up0 \expndtw0\charscalex114 Ignorarea sau
minimalizarea unei parti din mijbacele pe care ferapia cor.fernporana b \up0
\expndtw0\charscalex111 puns la dispozifia medicului ar fi o greseald Tn defavoarea
celui Tn suferinfa, dar si un \up0 \expndtw0\charscalex108 gest anefic si
neprofesiona!. \par\pard\qj \li1478\ri856\sb16\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex109 Evaluafor sau psihoferapeut, cencetator sau practician,
psihoiogu! esfeobiigaf Tn de� \up0 \expndtw0\charscalex116 nersul sau sd-ji
asimiieze fezaurul complex de nofiunl si concepts cu care psihiatria \up0
\expndtw0\charscalex113 opereaza si subiiniem cu placers, dar si Tngrijorore, pe
eel a! psihopatologiei. ingrijo-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 rarea noasfra
este generata de aparijia unor moaeis mai mult sau mai pufin afeoretice \up0
\expndtw0\charscalex114 care abordeazd psihiaSria nu din perspectiva fundamentals a
faptului psihopaologie -\line \up0 \expndtw0\charscalex114 singurui care evidenjaza
dirnensiunea antropobgica a psihiariei - ci Tntr-o maniera
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Argument \par\pard\qj \li1271\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\qj\li1271\ri1111\sb167\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ehnicista, tn care biologia, biochimia, sfaflsfiea,
sociobgia sau chiar inormatics fin io\up0 \expndtw0\charscalex111 cui dimensiunii
firesti a psihopatologiei - cea cultural-spirituals. \par\pard\qj
\li1262\ri1100\sb0\sl-225\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Psihologia nu
a osf cum ar fi tost de asfeptat un oliar si un susjinaer al psihiafriei, \up0
\expndtw0\charscalex113 desi cantuzis psihiatru/psiholog este una (recvsnfa |ba
chiar una Tntrefinuta deSiberef \up0 \expndtw0\charscalex112 ds unii psihobgil). Au
exisfat deseori \u8222?pactizari" din partea psihoiogilor cu opinia pu� \up0
\expndtw0\charscalex114 blics tn jurui unor prejuaecafi pivities nafura si
irnaginea boJii psihice. Acssfe preju\up0 \expndtw0\charscalex114 decafi ou osf
sinfeflzafe de MliwlesiS1 (Ifff) asttei: \par\pard\ql \li1564\sb6\sl-
207\slmult0\tx1780 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 nu exists boala psihica \par\pard\ql \li1545\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2. boala psihica este ersditara
\par\pard\ql \li1545\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 3. boala
psihice este rezuifaful unsi dezvolfari psihologice disforsionafe \par\pard\ql
\li1536\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 4. boala psihica este
rezulfafu! unei sexuaSifafi anormafe \par\pard\ql \li1536\sb35\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 5. boala psihica este o consecinta a sfresului
Aeelasi ouer nofseza pertinent ca prsjudscafiis aminfife reflects exagerariie
unor \up0 \expndtw0\charscalex113 curente feorefice eel mai Odessa reductionist�
car� au dominaf qandiaa psihiafrica, \up0 \expndtw0\charscalex110 frecerea lor ?n
revsstd ni se paa utiia in acesf moment Tn care exisfa o puterniea orien\up0
\expndtw0\charscalex116 fars pslho-biobaica, ce tinae sa transforms psihiatria si
psihopafobqia tntr-un soi de \up0 \expndtw0\charscalex114 aichimie neuronalS, care
m vede individul decaf prin perspective sinapsei. Psihiatria \up0
\expndtw0\charscalex114 devine acum a ,/icsutoogie neurologica" (Ipisen P^ffsatsis
f310�11. \par\pard\qj \li1252\ri1125\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex109 Dogma inexisfenjei bolii psihice a osf esenta
antlpsihiafriei, care a negaf apartenenju \up0 \expndtw0\charscalex110 tulbuarilor
psihice Is conceptul de bcald si, da aid, necesitatea de a institui masuri er�~
\up0 \expndtw0\charscalex110 peutics medicale. Pslhooaoegla este rsdusa la un
conflict generic individ-soeiefafe. \par\pard\qj \li1243\ri1138\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex107 Originife cureniuiui anfipsihiefrie
s-au aflat Tn Marea Brifanle, avancl drept reprezen\up0 \expndtw0\charscalex111
fanfi marcanti pe Lsifag PI si GsspSf i fprimui fiind si creatoru! termenului de
anfipsi\up0 \expndtw0\charscalex112 hiatrie) dar si-a gasit repeie adept: Tn Europa
(Italia,. Pranfo), cat si dincolo de ocean, \up0 \expndtw0\charscalex106 avand Tn
T&3irti8 &s>s cs! mai purernic sustinafor. \par\pard\qj \li1233\ri1140\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex116 Initial antipsihiatria a rslevat
importanfa anaiizei sociologies si a pozifiei socio-\line \up0
\expndtw0\charscalex108 geneticeTn determinarsa cauzelor bolii psihice, ccdru
deposit rapid prin eontestaea insti-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 tufiilor
psihiatric� si, ulterior, a psihiatriior, care devin personajeie finta acuzae de
pro-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 mulgarea vioientei sanaforillor Tmpofrivc
celor \u8222?3fichefafi" drept bolnavi. Folosindu-se \up0 \expndtw0\charscalex110
cu muifa abilifate de foots Jisuri'e" docfrinare si metedoiogice ale psihiafriei
\u8222?oficiale", \up0 \expndtw0\charscalex108 autorli anfipslhiatrisi \up0
\expndtw0\charscalex117 (rnulfi dinfre ei asti psihiafri de enurne) au pubheat o
serie ds \par\pard\qj \li1233\ri1135\sb6\sl-213\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex109 iucrari, aie caror titiuri senzafionaie si deossbiful
talent literar a! unora dintre auori (mai \up0 \expndtw0\charscalex108 ales lsm�f
IFsyasye, Mmm^n) le-au transformed ps muite dintre els Tn \u8222?besf-sellers"
ale \up0 \expndtw0\charscalex108 anlbr'60: \u8222?Eui divizaf", \u8222?Asylum",
Jstoria nebuniei", ^Politico experientei", \u8222?/v\\itu! bolii \up0
\expndtw0\charscalex103 minfaie" etc.* \par\pard\qj \li1233\ri1164\sb0\sl-
240\slmult0\fi263 \up0 \expndtw0\charscalex109 lsgg�WF 05 subliniazd fapful cd
antipsihiatria apare ca un curenf de idei scandalos, \up0 \expndtw0\charscalex104
percufanf confestctfar, uneori folcioric, ndscuf Tn deceniui sapfe. \par\pard\qj
\li1219\ri1153\sb0\sl-215\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 Antipsihiatria
cautd explicafii noi pentru boaia psihica, pentru etioi'ocia ei; sa neaqd \up0
\expndtw0\charscalex111 fabiourire psihopafologice considerate ca hind rezultatal
ambiguitatii hmbajului si rea-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 fiel DGcient-
medic, meradnd pana la desfiinfarea barierei normal/bolnav psihic si afir-\line
\up0 \expndtw0\charscalex112 mdnd mexisfenfa
tenomenului pafoiogic pe caret! considsra doar \u8222?direnf . Astel,
schi-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 zofrenla devine un \u8222?mif" cuitivat de
sociefafe si psihiafrie, o simple ficflune sociala. Ins-\par\pard\qj
\li1214\ri1176\sb180\sl-180\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex103
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 * Imaginea o'enciurafa a psihiafriei a fosf creata si
de anumife producfii cinematografice prezeniand \up0 \expndtw0\charscalex100
specfaculos, iragic, dar evident deformat, viafa din spifala; tn acesf sens, un loc
deosebif Tl define fiimul lui \up0 \expndtw-1\charscalex100 %Wf!i?M. "Zbor deasypro
unui cuibdecuci". Oricine poae face o comparafie Tntre acesf ilm si recenf-
laursa-\line \up0 \expndtw-1\charscalex100 tul Oscar (2002) \up0
\expndtw0\charscalex102 \u8226? "O minfe sfralucitoars" peniru a se convinge ea
asfazi cinemaiografia - opinia pubiica -\par\pard\ql \li1214\sb1\sl-179\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex102 nu mai crede ca psihiatria creazd boala psihica pentru
a o reprima. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9700\paperh13480{\bkmkstart Pg14}
{\bkmkend Pg14}\par\pard\ql \li5155\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li5155\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie si psihiafrie pentru psihologi
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 piratd de filozofia existenfialistd si de
fenomenobgie (SSereapaesrdt Ja^3�r�, H�ldsg||Sr,\up0 \expndtw0\charscalex113
Binsweiifpr, oan iich,Sate), ca si de o serie de ieze ale scolii de la Frankfurt
(M&s^JSS, \up0 \expndtw0\charscalex115 Adon�, Feaim, Ireraheiiiisr), antipsihiatria
gasesfe obscure determinari sociocuifurale \up0 \expndtw0\charscalex118 ale bolii
psihice, afirrnand potenfialul patogenefic al sociefdtii ca si pe eel a! celulei
\up0 \expndtw0\charscalex111 familiale, considerate ca fiind structuri ale
violenfei. \par\pard\qj \li1387\ri898\sb5\sl-215\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 Cu toatd zgomofoasa confesfare si negatie, antipsihiatria
nu a reusit sa ofere nimic \up0 \expndtw0\charscalex114 Tn schimbu! \u8222?
modeielor" pe care le dorea dispdrute, transformandu-se, asa cum ardfa \up0
\expndtw0\charscalex117 yH, prin lipsa de coerenfd si merodd, ca si prin abordarea
inadecvatd a concepfiiior \up0 \expndtw0\charscalex112 feorefice si stiintifice pe
care psihiatria se fondeazd, Tntr-o miscare antimedicald, anfi\up0
\expndtw0\charscalex110 instifutionala si anficivilizaforie, Reaiifafea bolii
psihice, corelatiiiesaleorganicssi trans\up0 \expndtw0\charscalex115 culturale,
suferinta si alienarea bolnavului psihic, precum si nevoia acesfuia de ajutor
\up0 \expndtw0\charscalex111 constituie adevdrurile cu care psihiatria opereazd
eficient, dar pe care antipsihiatria le-a \up0 \expndtw0\charscalex113 negat cu
vehemenfd, construindu-si un esafodaj de fanfasme care au fransformat-o Tn \up0
\expndtw0\charscalex107 \u8222?apsihiafrie". \par\pard\qj \li1387\ri903\sb1\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Este incifant fapfui cd \u8222?
fenomenul antipsihiafric" a apdruf ca o confesfare de sfdnga \up0
\expndtw0\charscalex113 a modeleior fradifionale si nu a avuf Tn perioada sa de
giorie nici un efect asupra psi� \up0 \expndtw0\charscalex107 hiatriei din Esf,
conflicfu! individ-soeiefafe nepufdnd fi pus Tn discufie aicl. \par\pard\ql
\li1670\sb1\sl-195\slmult0\tx4233\tx4329 \up0 \expndtw0\charscalex109 Dupd
modificdrile sociale din \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 989 au existaf Tncercari timide de reluare a tezebr
\par\pard\qj \li1382\ri909\sb5\sl-220\slmult0\fi4\tx1665 \up0
\expndtw0\charscalex107 anfipsihiatrice Tn fosfele fdri comunisfe Tnfr-o globald
confesfare a sistemului prabusit. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Boala
psihica este eredifard - cea de-a doua mare prejudscata - Tsi are rdddcinl
iso-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 rice imporfanfe Tn secolui al XlX-iea - vezi
celebra degenerescenfd - dar este si un reflex \up0 \expndtw0\charscalex109 al
exagerdrilor biologizante gata sa gdseascd genele fiecdrui comportament sau
simptom. \par\pard\qj \li1372\ri924\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex112 Teoriile Tnvdfdrii sociale si dafele psihobgiei
comportamentaie credifeazd cea de-a \up0 \expndtw0\charscalex116 freia preiudecafa,
dupd care boala psihica este rezultatul distorsiunilor din copildrie. \up0
\expndtw0\charscalex112 Versantuf social este aici eel pe care se rosfogoleste
avalansa de confuzii. \par\pard\ql \li1363\ri923\sb0\sl-216\slmult0\fi292\tx1651
\up0 \expndtw0\charscalex111 Prezenfarea bolii psihice ca rezulfatal unei
sexualitdti anormale rezultd din exagera\up0 \expndtw0\charscalex110 rea^si
vulgarizarea feoriei psihanalifice freudiene colportafd Tnfr-o manierd
folcloricd. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 In sfarsit, prezenfarea bolii
psihice ca o consecinfd a sfresului este exogenizarea \up0 \expndtw0\charscalex109
maxima a cauzalitdfiior. Stresul - maladia epocii informafionaie este, eel pufin Tn
opinia \up0 \expndtw0\charscalex114 mass-media, cauza princeps a bolii psihice,
putdnd fi gdslt drept componentd - cauzd \up0 \expndtw0\charscalex106 Tn
cvasitofalitafea bolibr. \par\pard\qj \li1358\ri914\sb0\sl-216\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex115 Este interesanfa parficiparea entuziasfd a unor medici
organicisti la aceastd feorie \up0 \expndtw0\charscalex110 explicative Tn care este
implicat stresui - acesf veritabil flagel al viefii confemporane ne \up0
\expndtw0\charscalex116 modified actele noasfre comportamentaie ce se constituie in
adevarafi factori de rise \up0 \expndtw0\charscalex111 pentru tmholnavire
(ksnandescu 18,2002). La fel de pasionafepar sd fie si unele impor� \up0
\expndtw0\charscalex115 fanfe grupuri de psihologi pentru care aceastd versiune
simpfificafd a bolii ca reacfie \up0 \expndtw0\charscalex109 este suficienf de
infelecfualizatd pentru a cdpdta legitimitate. \par\pard\ql \li1631\sb1\sl-
182\slmult0\tx5899 \up0 \expndtw0\charscalex117 Am prezentaf pe larg aceste cafeva
prejudeedfi \tab \up0 \expndtw0\charscalex119 (sau poate fanfasme) legate de
\par\pard\ql \li1358\sb38\sl-207\slmult0\tx5615 \up0 \expndtw0\charscalex110
domeniul psihiatriei si psihopatologiei, Tn special \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8222?afacul" antipsihiafric, pentru ca Tn \par\pard\ql
\li1348\ri929\sb0\sl-216\slmult0\fi9\tx1627 \up0 \expndtw0\charscalex113 ciuda unor
progress meedoiogice, stiintifice si praxiobgice exceofionale psihiatria este
\up0 \expndtw0\charscalex114 specialifatea medicala cea mai confroversata
(Tiodbessy R, 2000). \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Aborddrile dogmafice
legate de anumite curente de gandire care au dominaf sau \up0
\expndtw0\charscalex117 domind psihobgia la un moment daf, oricat de seduedtoare ar
fi Tn dimensiunea lor \up0 \expndtw0\charscalex115 explicafivd sau ordonatoare, s-
au doved'it incomplete. Am preferaf de aceea cu toate \up0 \expndtw0\charscalex112
limitele sale, abordarea eclecficd si pragmaficd recunoscand ca psihiatria \u8222?a
devenit un \up0 \expndtw0\charscalex112 spatiu de consfelafie a tufuror directiilor
dupd care se studiazd natura umand" \par\pard\ql \li1348\sb5\sl-223\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (LSzQeieu M, Ogedsseu D, 1993).
\up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Argument \par\pard\qj
223\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex110 In ultimii ani, Tn special Tn
ultimul deceniu, s-a manifesfat o fendlnfd importanfd de \up0
\expndtw0\charscalex112 a acorda inferes unor perturbdri, disfunctii sau
disabilitdfi aflafe Tnfr-o fazd preclinicd \up0 \expndtw0\charscalex116 sau poate
doar la granita dintre paologie si cenusiul unor trdiri normale dezagreabile
\up0 \expndtw0\charscalex117 (nelinistea, feama, tristetea, oboseala, frica,
indiferenfa). Preocuparea deosebitd din \up0 \expndtw0\charscalex113 societatea
modernd pentru sdndfatea mintald, vdzufd nu doar ca o componenfd funda-\line
\up0 \expndtw0\charscalex112 menfald a sanafafii, ci si ca o cheie de boltd a
\u8222?fericirii perpefue" (Brwdaier P) cdutafd \up0 \expndtw0\charscalex112 de
lumea occidentald, a exfins, de asemenea, campul de interventie a psihiatriei.
Cu toate acestea, psihiatria nu se poate exfinde la nesfarsif chiar sub
acoperirea \up0 \expndtw0\charscalex111 acesfui concept exfrem de mediatizaf numif
sdndtate mintald. Psihiafrul nu este un grd\up0 \expndtw0\charscalex107 nicer care
pdzesfe o frontierd, care Tsi schimbd permanent traseul fransformandu-l Tntr-un
\up0 \expndtw0\charscalex107 Sisif al normalitdfii. \par\pard\qj
\li1036\ri1237\sb0\sl-225\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex118 O recentd
sinfezd arafa ca, pe mdsurd ce perspective solufiilor la problemeie de \up0
\expndtw0\charscalex115 sdndtate mintald este din ce Tn ce mai bogatd prin
fratamenfele psihiatrice, granitele \up0 \expndtw0\charscalex112 fradifionale ale
tulburdrii psihiatrice s-au Idrgit, Problemeie zilnice considerate ca teri-\line
\up0 \expndtw0\charscalex113 toriu al altor sfere sociale s-au "medicalizat" prin
psihiafrie. Se considerd ca Tngrijirea
\up0 \expndtw0\charscalex110 sanafafii mintale poate functiona ca o solufie pentru
mulfe probleme personale si sociale \par\pard\ql \li1036\sb0\sl-180\slmult0 \up0
\expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 diferife. \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Spre exemplu, diagnosticul tulburdrii de deficit de
afenfie/hiperacfivitafe la copii a \up0 \expndtw0\charscalex112 crescuf dramatic Tn
ultimii ani Tn fdrile angb-saxone, Tn paralei cu o cresfere la fel de \up0
\expndtw0\charscalex110 exploziva a prescrieribr de medicamenfe sfimulanfe. Totusi,
comporfamenful copiilor la \up0 \expndtw0\charscalex112 care se identified
tuiburarea deficitului de atentie/hiperacfivitate se suprapune cu com� \up0
\expndtw0\charscalex111 porfamenful care apare frecvenf la copii cand acestia se
simt frustrafi, anxiosi, plictisifi, \up0 \expndtw0\charscalex111 abandonafi sau
stresafi Tn orice alt mod, \par\pard\qj \li1012\ri1256\sb0\sl-224\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex110 Dinfr-o perspective criticd este evident ca fenomenul
social de supraTncdrcare medi\up0 \expndtw0\charscalex114 camenfoasd a copiilor nu
indica o crestere reala a frecvenfei unei tulburari mintale, ci \up0
\expndtw0\charscalex110 o strafegie de mutare a accentului de la sarcina dificild
de Tmbundfdfire a califdfii viefii \up0 \expndtw0\charscalex113 de famine si a
sistemelor scolare. Recurgerea la tratamenf medicamentos descurajeazd \up0
\expndtw0\charscalex115 Tnsd asumarea responsabilifdjii individului si, deci,
exacerbeazd dificultdfile pe care \up0 \expndtw0\charscalex115 acesfa ar trebui sd
le remedieze. \par\pard\qj \li1017\ri1265\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex110 Un alt exemplu este eel al tulburarii de stres
posftraumatlc, oficial admisd Tn clasifi\up0 \expndtw0\charscalex108 cdri Tn
Statele Unite Tn urma unor repetafe intervenfii la nivel politic pentru a
recunoasfe \up0 \expndtw0\charscalex112 suferinfa psihica a veteranilor de rdzboi
din Vietnam care au frecut prin sifuafii drama\up0 \expndtw0\charscalex117 tice. Nu
dupd mult timp, diagnosficarea a Tnceput sa se asocieze cu experiente mai \up0
\expndtw0\charscalex112 pufin extreme, ceea ce a Tncurajaf cererile de recompensare
pentru daune psihologice. \up0 \expndtw0\charscalex115 Cu toafe acestea,
medicalizarea suferinfei umane traumatice prezintd riscul reducerii \up0
\expndtw0\charscalex110 acesteia la nivelul unei probleme tehnice, \par\pard\qj
\li1012\ri1272\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex110 Exemplele pot
continue cu adevdrafe noi capitole de pafoiogie cum ar fi cazul anxie\up0
\expndtw0\charscalex113 fdfii sociale. Este deosebif de inferesant ca adepfii
viziunilor biobgice Tn psihiafrie nu \up0 \expndtw0\charscalex111 numai ca nu neagd
noile enfitati, ci gdsesc modele neurochimice cu o suspecfd usurintd \up0
\expndtw0\charscalex111 creafoare. Mai mult, marile companii producafoare de
psihofrope produc Tntr-un vdrtej \up0 \expndtw0\charscalex110 amefitor de Tnnoire
medicamente precis circumscrise noilor enfitafi. La fel de inventivi, \up0
\expndtw0\charscalex114 psihoferapeufii, de cele mai diverse orientdri docfrinare,
gdsesc solufii rapid adaptate \up0 \expndtw0\charscalex108 noilor provocdri.
\par\pard\qj \li1003\ri1279\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 O
serie de medici, sociologi, psihologi arafd ca psihiatria frebuie sd-si reducd
exce\up0 \expndtw0\charscalex115 sele, Tn special pe cele biologizanfe,
reTntorcandu-se si llmitandu-se cu insisfenta la \up0 \expndtw0\charscalex108
modelul biopsihosocial. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9700\paperh13480{\bkmkstart
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopaologie si psihiafrie pentru psihologi
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O noud direcfie numifa posfpsihiatrie (Iedbisa P �1
Themes P, 2001J ridicd o serie \up0 \expndtw0\charscalex117 de problems Tn aceastd
perioada Tn care sociefatea trees, tmpreuna cu medicina, Tn \up0
\expndtw0\charscalex113 epoca postmodernd. fntrebdrile pa care reprezentanfii
acesfui curent le considerd legifi\up0 \expndtw0\charscalex113 rne or fi
urrnatoarele: \par\pard\qj \li1497\ri828\sb2\sl-220\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex114 fi) Doea psihiatria este produsul insfifufiei, care va fi
capacifatea sa de a determine \up0 \expndtw0\charscalex106 nafura Tngrijirilor
postinstitutionale? \par\pard\qj \li1478\ri832\sb0\sl-240\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex112 (2) Pufem sa ne imagindm o relafie Tntre medicina si
bolnavu! psihic diferitd de cea \up0 \expndtw0\charscalex112 care s-a format Tn
sisfsmul azilar al epocilor precedents? \par\pard\qj \li1473\ri832\sb0\sl-
230\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 (3) Daca psihiatria este produsul
unei culfuri preocupatd de rationalifafe si individua\up0 \expndtw0\charscalex112
lifate, ce fel ae sdndtate mmfala se potriveste lumii posfmoderne Tn care acesfs
preocu\up0 \expndtw0\charscalex112 pari sunt Tn evidentd seddere? \par\pard\ql
\li1756\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 (4) Cat de adecvatd este
psihiafrie occidenfaid pentru grupuriie cuifurale care sunt \par\pard\qj
\li1478\ri823\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 adepfeie unei orclini
spirituals a lumii, accentudrii dimensiunii efice Tn ceea ce privssfe \up0
\expndtw0\charscalex112 familia pi comunitaea? \par\pard\ql \li1756\sb1\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 (5) Cum am putea interveni si separo
problematica Tngrijirilor de sdndtate mintald \par\pard\ql \li1468\ri848\sb7\sl-
220\slmult0\tx1756\tx1751 \up0 \expndtw0\charscalex112 de excluderea sociala si
coercifia exercifafd Tn ultimele doud secole Tn acesf domeniu? \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Prpvocdrile carora psihiatria postmodernd va trsbui sa le
feed fafd sunt urnatoarele: \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 � Increderea Tn
puferea stiintei si fehnobgiei de a soiufiana problemeie sociale si \up0
\expndtw0\charscalex110 umane este Tn seddere. \par\pard\qj \li1463\ri829\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Psihiatria frebuie sa meargd
dincolo de caracferui sau "modernist" pentru a se co\up0 \expndtw0\charscalex111
rela cu propunerile guvernamentale cele mai recenfe si cu puferea din ce Tn ce rnai
mare \up0 \expndtw0\charscalex111 a utilizatorilor ds servicii, \par\pard\qj
\li1449\ri836\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex119 e Posf-
psihiatria accentueazd contextele socials si cuifurale, pune etica Tnainfea \up0
\expndtw0\charscalex113 fehnobgiei si Tncearcd sa reducd, cat de mult posibil,
controiul medical al intervenjiilor \up0 \expndtw0\charscalex105 coercifive.
Aceastd direcfie se doresfe o cale de mijbc Tntre excesele psihiatriei si orgoliile
\up0 \expndtw0\charscalex117 antipsihiatriei, dar sunf muifi acela care aratd ca
psihiatria poate trece fdrd secuse Tn \up0 \expndtw0\charscalex115 epoca
postmodernd daca pregdtirea mediciior Tsi pdsfreaza dimensiunea antropologi\up0
\expndtw0\charscalex116 cd si filosoficd, si daca psihiatria este gata sd Tsi asume
rssponsabilitatife pe care le-a \up0 \expndtw0\charscalex111 avuf Tnotdeauna.
\par\pard\qj \li1440\ri846\sb0\sl-225\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Se
demonstreazd ca afirmafia de acum un deceniu a scolii de la Timisoara - tutelafd
\up0 \expndtw0\charscalex110 de spirifu! profesorului Pamil - dupd care: \u8222?
Psihiafria constituie un document aufenfic al \up0 \expndtw0\charscalex109
curajuiui, generozifdfii si rssponsabilitafii de a Tnfrunta, descifra si asisfa una
dintre eels \up0 \expndtw0\charscalex112 mai cumpRfe si, Tn aceiasi timp,
misterioase tragedii ale fiintei umane, numifd generic \up0 \expndtw0\charscalex112
boala psihica." (Wmrmm M, OgsdiST 0,1993) este mai actuala ca niciodata.
carte de psihopatologie si psihiafrie pentru psihologi este un dezideraf mai vechi,
\up0 \expndtw0\charscalex110 a carui transpunere Tn pagind am dorit sa fie fdcufd
astfel meat la nivelui specialistului, \up0 \expndtw0\charscalex112 cu preeddere al
celui Tn orrnare, sd ajungd notiunile fundamentale cu confinut feoretic \up0
\expndtw0\charscalex112 si pracfic, ears sa-l puna cu psihiafrul nu doar Tnfr-o
sifuafie de comunicare reala, ci si \up0 \expndtw0\charscalex108 Tntr-un demers
comun diagnostic si tercpeutic. \par\pard\qj \li1425\ri876\sb0\sl-225\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex111 Parcurgerea acestui manual nu va fransforma Tn nici un
caz psihoiogu! Tntr-un psi\up0 \expndtw0\charscalex119 hiafru simplificat. Reiteram
pdnd la banalizare ideea ca psihiatria si psihopatobgia \up0
\expndtw0\charscalex112 apartin domeniului medical. Asa cum psihologii care
lucreazd Tn laboraoarele de neu\up0 \expndtw0\charscalex113 ropsihologle de
exemplu, nu devin neuroiogi, nici psihologul clinician nu va substifui \up0
\expndtw0\charscalex103 psihiafrul. \par\pard\qj \li1420\ri885\sb0\sl-
240\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Intr-o vrerne Tn care \u8222?mareea
informationala" se materializeaza nu rareori Tn volu-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 minooss tratate Tn domeniu, ne-am orienfaf efortul pentru o
carte de sintezd, un ghid
\expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Argument \par\pard\qj
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 accesibi! celui aflat la Tnceput de
drum. O descifrare corectd a orizonfuiui suferinfei psi� \up0
\expndtw0\charscalex113 hice va Tmbogdti nu doar percepfia profesionala a fiecdrui
specialist, ci si viziunea mai \up0 \expndtw0\charscalex113 largd, umanistd, pe
care psihologul trebuie sd o aibd. \par\pard\ql \li1075\ri1207\sb5\sl-
215\slmult0\fi268\tx1348 \up0 \expndtw0\charscalex112 Aceasfa carte este si o
Tncercare de a defini locul Tn care demersul psihologului este \up0
\expndtw0\charscalex111 maxim Tn echipa terapeutica sau individual Tnfr-o afecfiune
sau alfa. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Am pus la Tndemana celor doritori
si unele din insfrumentele de evaluare (chestio-\up0 \expndtw0\charscalex114 nars
si ests) pe care, Tnfr-o entitate sau alfa psihoiogu! le poate folosi pentru a
subiinio \up0 \expndtw0\charscalex114 pregnanfa unor simpfome sau evolutia acesora
sub ferapie. \par\pard\qj \li1060\ri1228\sb1\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex115 Sunem consfienji ca acesf prim demers ar pufea sa fie
incomplet, dar suntem siguri \up0 \expndtw0\charscalex111 ca orlce Tncercare de
acesf fe! este perfecfibiid. \par\pard\qj \li1065\ri1226\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 Fapfu! ca specialistu! din echipa
terapeutica va avec de acum un ghid comprehensi\up0 \expndtw0\charscalex114 bi! va
fi cea mai importantd confribufie pe care o astfel de lucrare o poate aduce.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 CAPITOLU\ul0\nosupersub\cf9\f10\fs34 l1
\up0 \expndtw0\charscalex98 \ul0\nosupersub\cf16\f17\fs40 PSIHOPATOLOGIEI
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 - D� dsis esfe & $&H mspvnd espsri^ mbvnm #sc
\par\pard\ql \li1353\ri2710\sb15\sl-273\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex100
InmpmeiMm d� a-0 tnpSriSfi id@sh. Cs fi am al i thr*� $mm \up0
\expndtw0\charscalex106 mimS, or vwbf Uuf, of tjahp e� �s tsUGmpia tn jvm! fSu
dar \up0 \expndtw0\charscalex110 mi i Imsp&hiliS fs apSa' fi sS il aluMpmtm m m
fnidsgi \up0 \expndtw-8\charscalex100 limba wzrbifQ &ss>o. \par\pard\ql
\li1358\sb43\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 " T@$ con $W0t sie.
\par\pard\ql \li1358\sb50\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 = Tefi Mrm
M$au mkslmntmi mbuni. \par\pard\ql \li5832\sb49\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pao Gs�t@ \par\pard\qj
\li1348\sb0\sl-300\slmult0 \par\pard\qj\li1348\ri3851\sb157\sl-300\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 Definstia, obiectul si continutul psihopatologiei \up0
\expndtw-8\charscalex92 RAPORTUL CU ALTE fTiiiMTE \par\pard\ql \li1348\sb77\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Modele In psihopatologie \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Modelul ateoretic \par\pard\ql \li2049\ri5521\sb17\sl-
295\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 Modelul behaviorist \up0
\expndtw0\charscalex111 Modelul biologic \up0 \expndtw0\charscalex112 Modeiui
cognitivist \up0 \expndtw0\charscalex112 Modelul dezvoltirii \up0
\expndtw0\charscalex113 Modeiul ecosistsmic \par\pard\qj \li2049\ri4825\sb1\sl-
300\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Modelul etnopsihopatologic \up0
\expndtw0\charscalex111 Modelul etologic \par\pard\ql \li2040\ri5256\sb9\sl-
290\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 Modelul existentialist \up0
\expndtw0\charscalex110 Modeiui experimental \up0 \expndtw0\charscalex111 Modeiul
fenomenologic \up0 \expndtw0\charscalex114 Modslul psihanaiitic \up0
\expndtw0\charscalex111 Modeiui social \par\pard\qj \li1320\ri5509\sb2\sl-
300\slmult0\fi715 \up0 \expndtw0\charscalex114 Modeiui structuralist \up0
\expndtw0\charscalex107 Obiectul psihopatologiei
207\slmult0\fi0\tx1646\tx5232 \dn2 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 0\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 Psihopatologie si psihiafrie pentru
psihologi\par\pard\li2025\sb0\sl-299\slmult0\par\pard\li2025\sb0\sl-
299\slmult0\par\pard\li2025\sb223\sl-299\slmult0\fi0\tx5812 \dn2 \expndtw-
8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf17\f18\fs26 .I.DEHNOIA,\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 JHJL
PSIHOFAP\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 UJkzl\par\pard\qj \li1483\sb0\sl-
220\slmult0 \par\pard\qj\li1483\ri847\sb1\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ca $i Tn cazul psihobgiei
medicale, definirea nofiunii de psihopatologie rdmdneTncd \up0
\expndtw0\charscalex113 supusd disputelor, cu atat mai mult cu cat folosirea unor
sinonime de fipul pafopsiholo\up0 \expndtw0\charscalex113 giei sau psihobgiei
pafobgice dispune la confuzia cu psihobgia clinicd. \par\pard\qj
\li1478\ri842\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex106 Astfel,
dicfionarui Larousse considerd ca exisfa. o sinonimie Tntre psihopatologie si
psi� \up0 \expndtw0\charscalex106 hobgia pafologicd care ar fi discipline avand
drept obiecf sfudiul tulburarilor de compor� \par\pard\ql \li1492\sb11\sl-
207\slmult0\tx5385 \up0 \expndtw0\charscalex106 tament, de consfiinfa si de
comunicare fi \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 i, 1995\}. Ea este piasata, Tn
opinia aces-\par\pard\qj \li1473\ri852\sb0\sl-240\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex110 tui aufor, la jumatafea drumului dinfre psihologie si
psihiafrie si compiefeazd abordarea \up0 \expndtw0\charscalex105 clinicd prin
mefode experimental, feste si sfafisticd. \par\pard\li1478\sb1\sl-190\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex115 Exisfa uneori chiar tendinfa de a suprapune domeniu!
psihopatologiei pesfe cei al\par\pard\li1478\sb26\sl-
207\slmult0\fi4\tx2491\tx7007 \dn2 \expndtw0\charscalex106 psihologiei\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 nechcale si a o prezenra oe aceasta ca rorma in car\tab
\up0 \expndtw0\charscalex114 nedicul ia cunostintd\par\pard\li1478\sb0\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex114 ae tulburarile psihice.\par\pard\qj
\li1473\ri827\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 Psihopafobgia
nu abordeazd simpfomele dinfr-o perspectivd organicd Tncercand sa \up0
\expndtw0\charscalex109 rdspundd ia Tntrebarea \u8222?de ce?", ci se referd ia
desfdsurarea acestora Tn comportamente \up0 \expndtw0\charscalex114 anormale
raspunzand la Tntrebarea \u8222?cum?". Ea Tsi propune sd pdtrundd Tn universul \up0
\expndtw0\charscalex112 morbid al subiectului fSiSbjUy Mf 1965J pentru a cunoaste
viafa psihica anormald Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 reaiitafea sa, miibacele
sale de exprimare, raporfurile saie de ansarnblu fjespsra K, \par\pard\ql
\li1478\sb8\sl-227\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 19281 \par\pard\ql \li6019\sb0\sl-253\slmult0
\par\pard\ql\li6019\sb39\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 v
psinoainamica\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5830\colsr160\colno2\col
w3570\colsr160\qj \li2246\ri278\sb0\sl-345\slmult0\fi2184 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 v expiicativa \up0
\expndtw0\charscalex117 Psihopatologie\par\pard\ql \li4593\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql \li4593\sb172\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
descriptiva\par\pard\column \ql \li82\sb13\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 > structuralist!.\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 comportamentala\par\pard\ql \li303\sb29\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22
cognitivista\par\pard\ql \li20\ri1933\sb0\sl-325\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 observare \line \up0
\expndtw0\charscalex116 t> fenomenologie \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
\li1449\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1449\ri877\sb26\sl-220\slmult0\fi263 \up0
\expndtw0\charscalex109 Mliiia*#si!d 111966| precizeazci ca psihopafobgia Tn report
cu clinica psihiatricd are \up0 \expndtw0\charscalex107 sfatutui unei surori mai
mici. \par\pard\qj \li1440\ri876\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 Psihopatologie este un stuaiu sisfematic al trdiribr
anormale, cunoasterii si conpor-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 tamentuiui;
sfudiul manifestdrilor tulburarilor mintale \{SiA, 1995!= Acesf aufor
subli-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 niazd cele doud d'irecfii imporfante ale
psihopatologiei: cea expiicativa - aflatd Tn re� \up0 \expndtw0\charscalex111 port
cu constructive feorefice si cea descriptiva \up0 \expndtw0\charscalex113 - care
descrie si ciasificd experienfele \par\pard\ql \li1440\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 anormale relafate de pacienf sau observafe Tn
comporfamentul
sau.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw2208\colsr110\colno2\colw7242\col
sr160\ql \li2054\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li2054\sb80\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw-7\charscalex70
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 \u8226?si\par\pard\column \ql \li2318\sb0\sl-
128\slmult0 \par\pard\ql \li2318\sb0\sl-128\slmult0 \par\pard\ql
\li20\ri4314\sb55\sl-128\slmult0\tx2324 \up0 \expndtw0\charscalex120 K ipPos" V\\
:f"\\< 7> ':rR 5vi'^' \line\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 JU!!^v= \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1435\sb0\sl-223\slmult0
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sfiinfa manifesfariior pafobgice ale viefii psihice,
psihopafobgia, se afld Tn raporf \up0 \expndtw0\charscalex106 cu psihobgia, Tn
opinia lui MMevVBilsi % Tn aceeasi pozifie Tn care se afld pafobgia fate \up0
\expndtw0\charscalex109 de fizioiogie Tn medicina. Pentru af/i cufori psihopafobgia
este un studiu sisfematic care \up0 \expndtw0\charscalex111 presupune evidentierea
etiologiei, simpemctologiei si evolufiei bolilor mintale, iar alfii \up0
\expndtw0\charscalex110 considerd ca este o parfe a psihologiei pafobgice care se
ocupd cu boala psihica, cu ma-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 nitestdriie
psihice ale boiii somafice sau cu dezaclapfarea. Se poate usor observe ca \up0
\expndtw0\charscalex109 psihopafobaia Tsi suprapune domeniu! pesfe ce! al
psihiafriei, de care este despdrfifd de
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Domeniul si instrumentele psihopatologiei\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 1\par\pard\ql
\par\pard\ql\li1070\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\ql\li1070\ri1231\sb168\sl-
intervenfia psihoterapeuticd. Tofusi, existd deja descrieri psihopatobgice privind
paologia \up0 \expndtw0\charscalex116 addugafd prin intervenfia terapeutica, fie ca
aceasfa este biobgicd sau psihologicd. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
Ndscufd Tn marginea practicii medicale psihiatrice, psihopafobgia poate releva \up0
\expndtw0\charscalex112 lucruri esenfiale despre om, despre infrastructure
exisfenfei consfienfe si aduce mdrturie \up0 \expndtw0\charscalex109 despre
sifuafiile iimitd Tn care persoana umand consfienfd alunecd spre minusul
dezorga-\up0 \expndtw0\charscalex106 nizdrii si anuldrii specificltdfii sale,
afirmd l$M^$@m Mf 1989J, abordand domeniul dintr-o \up0 \expndtw0\charscalex106
perspectivd antropobgicd. \par\pard\qj \li1065\ri1251\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 SfjidhgsSa C pSOO'f este transant, afirmemd cd
psihopafobgia studiazd fenomenui \up0 \expndtw0\charscalex116 psihic morbid,
separdndu-se Tn felul acesta atat de psihiafrie cat si de psihologie sau, \up0
\expndtw0\charscalex111 mai exact, situandu-se Tntre acestea, \par\pard\qj
\li1051\ri1213\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 Acelasi aufor
aratd cd psihopafobgia, nefiind o discipline medicaid, nu este infere-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 satd de boiile psihice, ci utiiizeazd
materiaiulpsihiatriccornpardndu-l cu normalulpsihic \up0 \expndtw0\charscalex115
oferif de psihologie. Evident, aceastd abordare implied definirea fenomenului
psihic \up0 \expndtw0\charscalex119 morbid, care este privif de psihopatologie atat
Tn dimensiunea sa antropobgicd ca \up0 \expndtw0\charscalex115 nature a persoanei,
dar si Tn cea ontoloqicd, ca o rnodalitafe de exisfenfa a acesfeia. \up0
\expndtw0\charscalex110 In acesf fel se afirmd inferiorifatea morbiaului psihologie
fiind un fapf de experientd su-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 fleteascd proprie
subiectului. De aici ar rezuifa o alfa delimitare de psihiafrie care anali-\line
\up0 \expndtw0\charscalex109 zeazd tulburarile mintale din exterior considerandu-le
obiecfivafe Tn spafiu! ciinico-me-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 dical, Orice
fapf psihopatologie implica, Tntr-un fel sau altul, constiinta moraid a subiec�
\up0 \expndtw-6\charscalex100 tului \up0 \expndtw0\charscalex107 $JSm:msm M
t\u8222? Este cert ca relevand prezenta Tn individ a generalitdfii umane
spiri-\line \up0 \expndtw0\charscalex121 tual-valorics, constiinta morale este un
criteriu pentru o juaecare ce evalueaza si \up0 \expndtw0\charscalex118
sancfioneazd, susfinand sensul acfiunii din exisfenfa persoanei care-si asumd si-si
\up0 \expndtw0\charscalex110 afirmd liber si sintefic fiinfarea Tn lume valorizand,
regenerdnd si devenind. \par\pard\qj \li1036\ri1265\sb2\sl-218\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex110 O exfindere dar si o conexiune imporfanfd a infervenif
Tntre psihopatologie si restui \up0 \expndtw0\charscalex108 rnedicinei, alfa decaf
psihiatria, odafa cu aparifia viziunii psihosomcrfice. Avdnd Tn cen-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 trul preocupdrilor relafia directa dinfre tulburarile
emofionale si afecfive, tulburarile de \up0 \expndtw0\charscalex109 adaptare si
boiile somafice, psihosomafica sfabiiesfe legafuri Tntre fapfui psihopatologie \up0
\expndtw0\charscalex108 si leziunea biobgicd funcfionala sau organicd. Un
specialist Tn medicina inferna |J@?��, \up0 \expndtw0\charscalex119 1970| citat de
SjyenfPlhaa 1 \{1991) identified drept afecfiuni umane specifics, un \up0
\expndtw0\charscalex111 grup de suferinfe Tn care nu se exprimd atat de mult
efecful fizic cat mai degrabd pro� \up0 \expndtw0\charscalex113 blemeie de viafa
ale pacienfului si esecurile acesfuia, afecfiuni care nu se Tntalnesc la \up0
\expndtw0\charscalex112 animaie decaf daca acestora li se schimbd Tn prealabil
medlul psihosocial. El conchide \up0 \expndtw0\charscalex113 cd daca diferenta nu
este de nature biologica ea trebuie sd aibd sorginfea Tn specified \up0
\expndtw0\charscalex109 urnan si ca doar psihoferapia este capabiid sa opreascd o
evolutie pafoogica de acesf tip. \par\pard\qj \li1031\ri1283\sb0\sl-
226\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 Medicina actuald se Tndreapfa Tncet-
Tncef, spre o orientare psihologicd, atat Tn pri\up0 \expndtw0\charscalex112 vinfa
aprecierii facforuiui psihic ca agent etiobgic, factor de rise sau trigger Tn
rnajori\up0 \expndtw0\charscalex114 tatea bolilor somafice piuritactoriaie, cat si
Tn cea a conslderdrii lui ca agent furnizor \up0 \expndtw0\charscalex100 de
sandtafe KoxiSsiissXM Lie, 2303.1, \par\pard\qj \li1036\ri1289\sb0\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 Trebuie notafd si distinct'c: fecuta
ds ^Sgpse K care ardtc ca Tn timp ce psihiatria \up0 \expndtw0\charscalex112 este o
sfiinfa apiicativd care are drept obiect individui, psihopafobgia anaiizeazi
g�ne\up0 \expndtw0\charscalex105 raiul pentru \up0 \expndtw0\charscalex110
\u9633?-! exprimaTn concepfe s; rebfil. Daco JsspsfS SC P9131 se referee la asa\up0
\expndtw0\charscalex115 numita psihopatologie gensralc, SstriSiCtr K vorbeste de
psihopafobgia t nc" \up0 \expndtw0\charscalex104 Z \par\pard\qj
\li1027\ri1283\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex109 ca fiind sfudiul
cnormalitafi: psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la
cunoas-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 fsrea simptomelor osihooafoloaice y.\\c,
cicqnostic. Polosind mefoda descriptiv-analii'icd, \up0 \expndtw0\charscalex109
psihopafobgia ciinica s-cr atlc, Tn opinia acestui aufor sub sernnu! unui dualism
empiric \up0 \expndtw0\charscalex111 Tn abordarea anomaliibr psihice ca verietdfi
anormale ale fiintei psihice, iar dintr-o alfa \up0 \expndtw0\charscalex108
persoscfiva ca diferite consecinfe ale boiiicr si maiformaflilor pe de o oarfe, iar
pe de aifd \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9700\paperh13480{\bkmkstart Pg21}
{\bkmkend Pg21}\par\pard\li1680\sb0\sl-241\slmult0\par\pard\li1680\sb0\sl-
241\slmult0\par\pard\li1680\sb238\sl-241\slmult0\fi0\tx1771\tx5375 \dn3 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1\tab \dn3 \expndtw-2\charscalex100
2\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie si
psihiafrie pentru psihologi\par\pard\qj \li1608\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\qj\li1608\ri683\sb197\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 parte prin subordonarea conceptelor si denumirilor
diagnostice uzualem demersul diag� \up0 \expndtw0\charscalex113 nostic afat
direcfiei somatobgice, cat si celei psihopatobgice. \par\pard\ql \li5011\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Domeniul \par\pard\ql
\li4958\sb2\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 psihologiei \par\pard\ql
\li4915\sb0\sl-160\slmult0 \par\pard\ql\li4915\ri3991\sb4\sl-160\slmult0\tx5049
\up0 \expndtw0\charscalex126 ' Persoana^ \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
normala \par\pard\ql \li4742\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql\li4742\sb0\sl-
138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127
PSIHOLOGIA\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3367\colsr160\colno2\colw60
33\colsr160\qj \li2409\sb0\sl-244\slmult0 \par\pard\qj \li2409\sb0\sl-
244\slmult0 \par\pard\qj \li2409\ri128\sb147\sl-244\slmult0\tx2496 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Stilnfele \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 naturii\par\pard\column \ql \li3028\sb0\sl-230\slmult0
\par\pard\ql \li3028\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql \li3908\sb186\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 ptiin|eSe\par\pard\ql \li20\sb0\sl-
108\slmult0\tx390\tx2176 \up0 \expndtw-3\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 \\! � \tab \up0 \expndtw0\charscalex116
OPSHGLOGIA\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 PSHOPATOLO\par\pard\ql \li3976\sb0\sl-
176\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22
umane\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols3\colno1\colw4606\colsr160\colno2\colw1348\co
lsr160\colno3\colw3296\colsr160\ql \li3028\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql
\li3028\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li3028\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Neurobiologie\par\pard\qj \li3120\ri630\sb67\sl-
148\slmult0\tx3249 \up0 \expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12
Antropologia \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex125 medicaia\par\pard\column
\ql \li4771\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li4771\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql
\li4771\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li25\sb134\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 PSIHIATRIA\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 BoInavuS \line \up0 \expndtw0\charscalex139 \\
psihic\par\pard\qj \li4766\sb0\sl-148\slmult0 \par\pard\qj \li20\ri279\sb41\sl-
148\slmult0\tx256 \up0 \expndtw0\charscalex117 Domeniul clinicii \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 medicale\par\pard\column \ql \li6264\sb0\sl-184\slmult0
\par\pard\ql \li6264\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li6264\sb0\sl-184\slmult0
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihoantropologie\par\pard\qj \li274\ri2176\sb76\sl-
Antropologia \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex123 filosofica
\par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li2500\sb170\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Relafiile dintre disciplined
psihologice dupa En&dhmeu C (20&D) \par\pard\qj \li1560\ri711\sb119\sl-
224\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex112 Este evidentd legdtura
psihopatologiei cu psihobgia medicald cdreia Ti oferd mijloa\up0
\expndtw0\charscalex118 cele de abordare ale unor situafii decurgand din
cunoasterea topografiei si dinamicii \up0 \expndtw0\charscalex112 unor situafii
pafobgice. Nofiuni de psihopatologie vor face Tntofdeauna parfe sfrucfura\up0
\expndtw0\charscalex117 Id din corpul psihologiei medicale. Credem cd orice carte
de psihologie medicald nu \up0 \expndtw0\charscalex123 poate eiuda probleme
prezentdrii sumare a elemenfeior de semiobgie psihiatricd. \up0
\expndtw0\charscalex115 Aceasta pentru cd nu se poate vorbi de tulburari fdrd sd se
dea un confinut psihopato� \up0 \expndtw0\charscalex114 logie acesfora. Cu afdt mai
mult cu cat pentru medici psihiatria a fosf considerafd doar \up0
\expndtw0\charscalex113 o aexteritate, iar pentru psihologi psihopafobgia rdmdne un
farm prea Tndepdrtat consi\up0 \expndtw0\charscalex115 derat adesea al alfora. In
plus, necesitatea acesfei prezentdri este legatd de circumstan\up0
\expndtw0\charscalex111 feie diverse Tn care simpfomele se regdsesc, circumsfanfe
care nu sunt de cele mai multe \up0 \expndtw0\charscalex111 ori ale bolii
psihice. \par\pard\ql \li1963\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql\li1963\sb40\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 1,3. MOBEE
IN PSIHOPATOLOGIE \par\pard\qj \li1540\sb0\sl-225\slmult0
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 in domeniul psihopatologiei termenui de \u8222?model"
revine frecvent. Fdrd Tndoiald, asa \up0 \expndtw0\charscalex108 cum sublinia
Retiasisf H (1983), \u8222?modelele sunt la modd". In fiecare zi, Tntalnim noi
mo\up0 \expndtw0\charscalex111 dele; le folosim si apoi, mai devreme sau mai
farziu, le uitdm, fare a fi Tncercaf cu ade\up0 \expndtw0\charscalex112 vdraf sd
aprofunddm nici motivele pentru care au fosf la modd si nici pe cele ale
decli\up0 \expndtw0\charscalex100 nuiui lor.
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Domeniul si instrumenfele psihopatologiei\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex103 3\par\pard\ql
\par\pard\ql\li1507\sb6\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Dupd eui^J H
exisfa doud tipuri de modele: \par\pard\qj \li1224\ri1139\sb11\sl-210\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex113 |@| modelul-cadru, model pe care nu Tl readucem Tn
discufie si care furnizeaza un \up0 \expndtw0\charscalex118 context pentru
interpretarsa datsbr culese. Acesta ar fi, dupd cum spunea Gsgu�iin \up0
\expndtw0\charscalex108 (1983) modeiui ca instrument sfiintific; \par\pard\qj
\li1224\ri1140\sb0\sl-240\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 fb] modelui-
ipofetic, mode! pe care Tncercdm a-i valida, probandu-l prin rezultafe \up0
\expndtw0\charscalex108 experimenfale. \par\pard\qj \li1209\ri1144\sb0\sl-
217\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Aborddrile domeniului
psihopatologiei fdcufe din aceste doyd directii au condus ia \up0
\expndtw0\charscalex116 o muitiplicare a unghiuribr sub care domeniul a tost
analizaf. Infr-o lucrare recentd a \up0 \expndtw0\charscalex111 lui EoRSSQU � |
1995| invenfariind nu mai pufin de 14 perspective diferite, acestea sunt \up0
\expndtw0\charscalex112 Tn ordine alfabeticd abordarea afeoreficd, behavioristd,
biobgicd, cognitivistd, din per\up0 \expndtw0\charscalex110 specfiva dezvoltdrii,
ecosistemica, efnopslhologicd, eobgicd, exisfentialisfa, experimen� \up0
\expndtw0\charscalex111 fale, fenomsnobgicd, psihanalificd, sociald si
strucfuralistd. Vom trece Tn revisfd aceste \up0 \expndtw0\charscalex120 modele si
pentru a sublinia enorma diversitafe a Tncercdribr de explicare a mani� \up0
\expndtw0\charscalex113 fested br psihologice pafobgice. \par\pard\qj
\li1195\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1195\ri1153\sb206\sl-220\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex115 Psihopafobgia, Tn cadrui cdreia descrierea
tulburarilor se doresfe afeoreficd, a ast \up0 \expndtw0\charscalex118 create Tn
Stafele Unite, odafd cu eiaborarea ceiei de-a doua si, ulterior, a ceiei de-a
\up0 \expndtw0\charscalex119 treia editii a Manualului diagnostic si statisic al
tulburarilor mintale, cunoscute sub \up0 \expndtw0\charscalex113 numele de D5M //si
DSM HI. Abordarea afeoreficd vizeazd depdsirea limitelor cunos\up0
\expndtw0\charscalex114 finfe'or noastre actuaie privind efiologia tulburarilor
psihice $i facilitarea comunicarii \up0 \expndtw0\charscalex106 Tntre clinicieni cu
orienfdri feorefice diferite. \par\pard\qj \li1200\ri1171\sb9\sl-
210\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 In cazui DSM ///si DSM IV, adoptarea
unui si stem muifiaxial de diagnostic este con-\line \up0 \expndtw0\charscalex112
secinfa ateorismului efiologic cea fdcuf necesardTnregistrarsa ansambluiui
informafiibr \up0 \expndtw0\charscalex110 disponibile Tn: tulburarile mintale
\up0 \expndtw0\charscalex113 (Axele I), tulburarile de personalitate si Tntdrzierea
mintald (Axa ilj, tulburarile sau afecfiunile fizice prezente la persoana evaluatd
si sus-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 cepfibiie de a oêa importanta Tn
Tnjelegerea sau tratamentul cazului \up0 \expndtw0\charscalex105 (Axa ill), proble�
\par\pard\qj \li1195\ri1187\sb0\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 meie
psiho-soc;a!e si de mediu care ar pufea influenfa diagnosticul, tratamentul sau
pro\up0 \expndtw0\charscalex108 nosticui tulburarilor mintale (Axa IV) si, Tn fine,
funcfionarea psihologicd, sociald si pro\up0 \expndtw0\charscalex108 fesionaid a
persoanei evaluate (Axa V). \par\pard\qj \li1190\ri1174\sb0\sl-215\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex113 Pentru a ameiiora fideiitatea diagnostics., DSM ill si
DSM IV se bazeazd pe un sis\up0 \expndtw0\charscalex113 fen operational de criferii
diagnostics. Aceste criterii sunt descriptive, definirea lor este \up0
\expndtw0\charscalex111 precise si univocd. Ele au fosf validate empiric si posedd
omaltd fidslifate Tntre evalua\up0 \expndtw0\charscalex111 tori. Aceste criterii se
bazeaza fotusi pe un rafionament clinic si nu au fosf Tncd validate \up0
\expndtw0\charscalex102 complef. \par\pard\ql \li1444\sb89\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Modiui b@hwhislr \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Trei principale direcfii Tn dezvoltarea
behaviorismului - primele doud bazate pe para\up0 \expndtw0\charscalex116 a'igmeie
conaifiondrii clasice si ale eondifiondrii operanfe si, a treia, reprezenfatd de
\up0 \expndtw0\charscalex113 benaviorismui social sau paradigmatic - au infiuenfat
nu numai intervenfia terapeutica, \up0 \expndtw0\charscalex112 dar au marcaf, de
asemenea, Tnfr-o manierd importanta, modu! de Tnfelegere al tulbu� \up0
\expndtw0\charscalex112 rarilor psihopafobgice. \par\pard\qj \li1175\ri1197\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex111 Potrivit opficii behavioriste,
comportamenfele anormale si normale sunt dobandife si \up0 \expndtw0\charscalex112
menfinufe prin mecanisme identice si Tn cdnformitate cu iegile generaie ale
Tnvdfdrii. \up0 \expndtw0\charscalex111 Behaviorisfii resping orice cauzd internd
ca o cauza ultima a camporfamenfuiui si leagd \up0 \expndtw0\charscalex112 aparifia
oricdrui comportament de mediul Tnconjurator al subiectului. Din acesf motiv,
\up0 \expndtw0\charscalex112 clinicienii Tncearcd sa precizeze condifiile specifice
de mediu care preced,
acompania-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9700\paperh13480{\bkmkstart Pg23}
{\bkmkend Pg23}\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihopatologie si psihiafrie
pentru psihologi \par\pard\qj \li1396\sb0\sl-225\slmult0
\par\pard\qj\li1396\ri904\sb144\sl-225\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 zd sau
urmeazd comporfamenfele studiate. Este vorba de o analizd desfinafd a preciza
\up0 \expndtw0\charscalex112 variabilele de mediu care sunt Tn relafie cu
comporfamenfele respective. Behaviorismul \up0 \expndtw0\charscalex115 paradigmatic
sau social acordd o greufafe superioard invesfigafiibr sisfemebr de per� \up0
\expndtw0\charscalex115 sonalitate descrise de Sesls AW si consfifuite din
repertorii comportamentaie de baza. \up0 \expndtw0\charscalex112 Aceasfa implied un
exarnen al fiecdrei sfere depersonalitate Tn termeni de iacune com� \up0
\expndtw0\charscalex114 portamentaie sau de comportamente incorecte. In cadru!
acestei aborddri, o importanta \up0 \expndtw0\charscalex115 particulard este
acordatd istoriei perioadei de Tnvafare a pacientului si a condifiibr de \up0
\expndtw0\charscalex112 Tnvdfare descrise ca lacunare sau inadecvafe.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Modelul! bi&legk \par\pard\qj \li1396\ri910\sb95\sl-
Psihopafobgia biobgicd este o abordare Tn care accentul este pus Tn principal pe
\up0 \expndtw0\charscalex112 influenfa modificdrilor morfobgice sau funcfionale ale
sistemuiui nervos asupra genezei \up0 \expndtw0\charscalex109 tulburarilor mintale.
Teza conform cdreia afecfiunile mintale sunt subsfratul organic este veche si
iucrarea \up0 \expndtw0\charscalex114 lui Krsspdin E este, Tn general, consideratd
ca apogeul psihiatriei organiciste. Evolutia \up0 \expndtw0\charscalex120
uiterioara implied aparitia a doud curenfe: psihobiologia dezvoitatd de Msêr A
si \up0 \expndtw0\charscalex116 organodinamismul iui y H. \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex119 Abordarea cognifivisfd a psihopatologiei vizeazd
explicarea tulburarilor mintale \up0 \expndtw0\charscalex120 finand cont de
procesele prin infermediul cdrora o persoand dobandeste informafii \up0
\expndtw0\charscalex113 despre sine si mediu, asimilandu-le pentru a-si regla
comporfamenful. \par\pard\ql \li1665\sb31\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Doud feorii explicd aparitia depresiei. \par\pard\qj
\li1387\ri937\sb0\sl-240\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex116 Prime, feoria
lui Aaon Beek poate fi schematizafd sub forma unei secvenfe ce cu\up0
\expndtw0\charscalex116 prinde urnaoarele cauze: \par\pard\qj \li1377\ri919\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 (a) cauzele confributive disfale
reprezentate de schema depresogend (care constituie \up0 \expndtw0\charscalex113 o
diafezd sau predispozifie) si de stresul generaf de evenimenteie de viafd negative;
(b) cauzele confributive proximale reprezentate de disforsiunile cognitive
(diferitefe \up0 \expndtw0\charscalex113 tipuri de erori logice comise de subiecf);
(c) cauza suficienfd proximald constifuifd din triada negativd (un punct de
vedere \up0 \expndtw0\charscalex115 negafiv privind propria sa persoand, judeedti
pesimisfe privind lumea exferioard si un \up0 \expndtw0\charscalex111 puncf de
vedere negafiv referitor la viitor). \par\pard\qj \li1372\ri947\sb0\sl-
220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex114 A doua teorie, elaborate de Abromson
LY, Sdlgmsn MEP si Teadse J D, este denu\up0 \expndtw0\charscalex115 mifd feoria
disperdrii. Ea se referd la o secventd care Tncepe prin doud cauze confri� \up0
\expndtw0\charscalex107 butive distale: \par\pard\qj \li1363\ri957\sb0\sl-
240\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 (a) aparifia unor evenimenfe de
viafd negative sau ne-aparija unor evenimente po\up0 \expndtw0\charscalex101
zitive; \par\pard\qj \li1353\ri947\sb0\sl-224\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex118 (b) o diafezd legato de atribuire (sfil depresogen de
atribuire), care Tnseamnd cd \up0 \expndtw0\charscalex116 anumife persoane au
fendinfa generae de a afribui evenimenteie negative unor factori \up0
\expndtw0\charscalex113 inferni, sfabili si globali si de a considera aceste
evenimenfe ca fiind foarfe importante. \up0 \expndtw0\charscalex116 Cauza
confributivd proximald o reprezinfd fapful cd, pe de o parte, subiecful atribuie
\up0 \expndtw0\charscalex121 evenimenteie de viafd negative unor facori stabili si
globali, iar pe de alfa parte el \up0 \expndtw0\charscalex113 acordd o mare
imporfanfd acesfor evenimenfe. \par\pard\ql \li1631\sb1\sl-185\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Demersul conceptual dominant Tn psihopafobgia cognifivisfd
este actualmenfe para-\par\pard\qj \li1343\ri973\sb27\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 digma tratamentuiui informatiei. Numeroase cercefdri sunt
consecrate tratamentului \up0 \expndtw0\charscalex114 inconsfient a! informafiei,
problematicd importanta pentru psihopatobg.
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Domeniul si
insfrumenfele psihopatologiei \par\pard\qj \li955\sb0\sl-220\slmult0
Printre contributes care au condus la consfifuirea aborddrii din perspecfiva
dezvoi\up0 \expndtw0\charscalex113 fdrii psihopatologiei, lucrdrile lui Sgar E si
ale colaboratoribr sdi ocupd un be impor� \up0 \expndtw0\charscalex112 tant.
Cercetdrils acesora sunt influenfafe de concepfuaiizarea \u8222?organlzafiona!a" a
dez\up0 \expndtw0\charscalex118 voltdril propuse de 'Wmnsr H, Scoala lui Hggler !
considers dezvolfarec paobgicd \up0 \expndtw0\charscalex112 drept o lipsc de
infegrare a competentelor sociale, emofionale si cognitive, importante \up0
\expndtw0\charscalex112 pentru adaptarea ia un anumit nivei de dezvoltare.
Printre celelaite confribufil ia consfifuirea unei aborddri a psihopatologiei din
per� \up0 \expndtw0\charscalex114 specfiva feoriei dezvoltarii, doud sunt mai
importante. Prima, cea a lui Adanbedh IM \up0 \expndtw0\charscalex113 constituie -
spre deosebire de Sgltr E care s-a interesaf de psihopatologie adultului - o
\up0 \expndtw0\charscalex115 abordare din perspective dezvolfdrii a psihopatologiei
copiiului si adolescentuiui. A \up0 \expndtw0\charscalex109 doua contribute a
rezultaf din sfudiul sisfematic al deruidrii viefii diferifelor persoane cu \up0
\expndtw0\charscalex109 scopul de a decela indicii privind originile si dezvoifarea
tulburarilor mintale. \par\pard\li940\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li940\sb0\sl-
207\slmult0\par\pard\li940\sb40\sl-207\slmult0\fi287\tx2548\tx6840 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 inferacfionismu!\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 - sintezd
aialecticd Tntre personaiism si situafionism\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 - a
evoluat spre\par\pard\li940\sb9\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex110
abordarea ecosisfemicd daforifd a doud progrese episfemobglce: feoria generae a
siste-\par\pard\li940\sb18\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex109 melor si
ecoiogia umand.\par\pard\qj \li940\ri1408\sb0\sl-226\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex110 Ecosisfemul uman, unitafe de baza Tn campu! ecologiei
umane, se schimbd perma� \up0 \expndtw0\charscalex110 nent, pentru a-si menfine
stabilitatea. Intelegerea acesfui paradox aparent necesitd utili\up0
\expndtw0\charscalex112 zarea unui mode! cu niveluri multiple, curn ar fi, de
exemplu, eel cu sase niveluri pro\up0 \expndtw0\charscalex112 pus de Sfediewisk j
si Biggs SI, pentru c ufilizare diagnosficd si terapeutica. \par\pard\qj
\li931\ri1409\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex110 Abordarea
ecosisfemicd are importante implicatii Tn psihologie. Ea propune o infer\up0
\expndtw0\charscalex115 prefare diferitd a notiuniior de sdndtate mintald si
patologie, precum si a nofiunii de \up0 \expndtw0\charscalex111 simptom. in acesf
cadru, simpfomeie unei persoane pot fi considerate drept o mefaford \up0
\expndtw0\charscalex109 a relafiilor interpersonale. \par\pard\qj
\li926\ri1422\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex105 Spiritul
aborddrii ecosistemice este ilustrat Tnr-o secfiune a acesfui capifol, prin
mode� \up0 \expndtw0\charscalex113 lul interacfionist al psihopatologiei propus de
Msrste. Acest mode! are pafru compo� \up0 \expndtw0\charscalex113 nents de bazd:
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 persoane care, cu resursele de care dispun
(biobgice, psihobgice sau socioio-\par\pard\li921\sb9\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex113 gice\}, Tncearcd sd Tnfrunfe sfresul;\par\pard\ql
\li1209\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 2. mediu! de unde provin
facforii de stres; \par\pard\qj \li921\ri1423\sb3\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex111 3. interacfiunea facforilor de stres cu resursele
organismului, care conduce la starea \up0 \expndtw0\charscalex108
de stres; \par\pard\qj \li926\ri1432\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex110 4. psihopafobgia, conceputd drept \u8222?adaptafivd",
Tntrucdf ea este constituitd din con\up0 \expndtw0\charscalex110 figurafil de
rdspunsuri psihobgice si fizlologice la stres. \par\pard\qj \li916\ri1392\sb25\sl-
215\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 Refelele sociale constituie a doua
temd utilizafd pentru a ilusfra abordarea ecosis� \up0 \expndtw0\charscalex113
femicd. Cu ajuforu! unei metodobgii special concepufe, PaHtsen EM diferentiaza trei
\up0 \expndtw0\charscalex110 fipuri de refeie sociale - cea a persoanei normaie,
cea de tip nevrotic si cea de tip psiho\up0 \expndtw-8\charscalex90 fic \up0
\expndtw0\charscalex111 - fipuri de refeie care au implicatii practice Tn
dezvoifarea strategiiior de interventie \up0 \expndtw0\charscalex111 asupra
refeiebr sociale. \par\pard\qj \li907\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li907\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex116 Efnopsihopatobgia sfudiazd raportul dintre tulburarile
psihopafobgice si culfura \up0 \expndtw0\charscalex104 pacientului. \up0
\expndtw0\charscalex111 �r&M S, reprezentantii scolii culfuraliste si neo-freudiene
americane, pre� \up0 \expndtw0\charscalex111 cum si CerWgyxG, au adus contribufii
majore la dezvoifarea acestei aborddri.
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
6\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 Psihopatologie si psihiafrie pentru
psihologi\par\pard\qj \li1588\sb0\sl-213\slmult0 \par\pard\qj\li1588\sb0\sl-
213\slmult0 \par\pard\qj\li1588\sb0\sl-213\slmult0
Actualmente, Tn etnopsihopaologie se Tnfruntd doud mari perspective. Prima,
denumifd \up0 \expndtw0\charscalex106 eJTiifsiy subliniazd ceea ce este specific
unei anumite culfuri si poae fi ilusfratd Tn special \up0 \expndtw0\charscalex109
prin sindroamele \u8222?cu specificitate cuifurale" sau Jegate de cuifurd" care nu
apar decaf Tn \up0 \expndtw0\charscalex109 anumite ccmunifdfi cuifurale. Printre
aceste sindroame pot fi citafe bidl, Imps si cr," \par\pard\qj
\li1579\ri731\sb2\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex112 A doua
perspective, numitd sSel, prlvilegiazd universalitafea tulburarilor, exisfenfa \up0
\expndtw0\charscalex113 unor invarianti clinici. Programele de cercetare ale
Organizafiei Mondiale a Sanafafii \up0 \expndtw0\charscalex119 asupra tulburarilor
depresive si schizofreniei aduc argumente Tn favoarea acesfei \up0
\expndtw0\charscalex101 pozitii. \par\pard\qj \li1564\sb0\sl-213\slmult0
213\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Cu precddere dupd aparitia feoriei
atasamentului, efoiogia - adicd sfudiul comporta\up0 \expndtw0\charscalex109
mentelor speciibr animale Tn mediu! ior natural - a Tnceput sd exercite o influents
meto\up0 \expndtw0\charscalex109 dologica si concepfuald asupra psihopatologiei.
Aportul etobgiei este si euristic, Tntrucat \up0 \expndtw0\charscalex109 ea permife
formuiarea de ipofeze privind originea tulburarilor psihopaologice. \par\pard\qj
\li1550\ri750\sb2\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex110 O componentd
importanta a contribufiei eologiior la Tnfelegerea manifestdrilor psi� \up0
\expndtw0\charscalex115 hopatologice este constitue de descrierea minufioasd a
schemeior comporfamenfele. \up0 \expndtw0\charscalex114 Aceastd Fazd descriptiva
este un preambul obligatoriu al oricdrei cercetdri ce vizeazd \up0
\expndtw0\charscalex115 formuiarea de Ipofeze privind cauzalitotea faptelor
patologice. Cercefarea bazafd pe \up0 \expndtw0\charscalex115 o abordare eoiogicd
cuprinde frei faze: descriptiva, expioratorie si evaluativa. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 PAsdiuS sm^mieiM \par\pard\qj \li1545\ri761\sb115\sl-
Profund influenfc.td ae filosofia existentialists de la care Tmprumutd elemente
esenflale \up0 \expndtw0\charscalex109 alecadruiui feorefic si o mare parte din
vocabubr, psihopafobgia existenfialistd, abordare \up0 \expndtw0\charscalex109
relativ putin eunoscuta, are implicatii importante pentru Tnfelegerea exisfenfei
persoanei \up0 \expndtw0\charscalex109 care prezintd tulburari psihoiogice, precum
si a tulburarilor Tn cauza. \par\pard\qj \li1536\ri761\sb0\sl-220\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex110 In cadrui acesfei orienfdri, trebuie Tncercafd,
Tnainte de toate, o percepere a pacien-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 tuiui asa
cum este el Tn reaiifafe, o descoperire a sa ca fiinfd umand, ca fiintd-Tn-lume,
\up0 \expndtw0\charscalex115 si nu drept o simple proiectie a feoriiior noastre
despre el. Aceastd abordare ne arafd \up0 \expndtw0\charscalex113 cd persoana umand
trebuie considerate drept un proces si nu un produs. Preocupafi de \up0
\expndtw0\charscalex115 problemeie voinfei si a'eciziei umane, existenfialisfii
insisfd asupra fapfului cd fiinfa \up0 \expndtw0\charscalex108 umand Tsi poate
influenja relafia cu destinui. Abordarea existenfialistd repuneTn discufie \up0
\expndtw0\charscalex108 frontiera dintre \u8222?normalifafe" si \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8222?paobgie", fdcandu-ne sd descoperim o psihopatolo�
\par\pard\qj \li1536\ri774\sb17\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 gie a
rnajorifdfii, Idrg rdspdnditd printre membrii sociefdfii noastre, care trdiesc
angoasa \up0 \expndtw0\charscalex109 izoldrii si aliendrii. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 A4ml!&M mm-sr:mmm!\dn4 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 u \par\pard\qj \li1516\ri778\sb90\sl-
226\slmult0\fi288\tx2040 \up0 \expndtw-8\charscalex93 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
in \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 1903, P�fw IP fobseste pentru prima data
termenu! de psihopatologie experi-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 menfaid si
subliniazd imporfanfa experlmenfelor pe animale pentru Tnfelegerea pafob-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 giei umane. Psihopafobgia experimentald este abordarea
consacratd studiului compor-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 famentuiui paologic
experimental sau studiului experimental al comportamentuiui pafo-\par\pard\ql
\li1526\sb1\sl-194\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex97 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
logic. \par\pard\qj \li1507\ri783\sb28\sl-216\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O a doua direcfie de
cercetare este initiate de Hsok H si d� Jbng care, Tn anli \up0
\expndtw0\charscalex115 1928-1930^, Tncep sd sfudieze realizarea ia animal, a
cafatoniei. Aceste cercetdri au \up0 \expndtw0\charscalex114 atras atenfia asupra
importantei studiului biochimic al psihozebr si au ardtat ca se pot \up0
\expndtw0\charscalex112 produce Tn laborator - cu ajutorul bulbocapninei -
perfurbdri psihomotorii de tip cata� \up0 \expndtw0\charscalex109 onic, specifice
schizofreniei. impacful acestor cercetdri Tn plan ferapeutic nu a fosf Tnsd \up0
\expndtw0\charscalex100 semnificativ.
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Domeniul si instrumentele
psihopatoloqiei\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 17\par\pard\qj \li1046\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex116 Sfudiul experienema! al tulburarnoi psihopaologice
prezenfate de pacienfii cu boli \up0 \expndtw0\charscalex113 psihice poate fi
ilustraf prin cercetdrile privind viteza de fratare a informafiei la persoa\up0
\expndtw0\charscalex110 nele cu schizofrenie. \par\pard\ql \li1305\sb54\sl-
276\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 Modeiul!
imemmolegie \par\pard\qj \li1027\ri1249\sb95\sl-215\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihopatobqia fenomenobgicd
Tsi are originile Tn fibsofia germane cu acelasi \up0 \expndtw0\charscalex115
nurne. Aporfu! fsnomenobgiei a condus b doud demersuri principale Tn
psihopatolo� \up0 \expndtw0\charscalex115 gie. Prima, care ar pufea fi callficafa
drept descriptive, este cea a lui jsmsm K. In acest \up0 \expndtw0\charscalex118
caz, psihopatologie se ocupd mai ales de ceea ce frdiesc bolnavii, le sfudiazd
stdrile \up0 \expndtw0\charscalex108 sufietesti, Tncercand sd le dezvdluie
semnificatiile. \par\pard\ql \li1022\ri1273\sb1\sl-220\slmult0\fi206\tx1300 \up0
\expndtw0\charscalex114 _ Ai doiiea demers este csi al lui lliingwstgsr I, mult mai
impregnaf de referinfe filo-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 sofice si cunoscut
mai ales datoritd studiibr asupra schizofreniei, maniei si melancoliei.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Modslu! fenomenobgic de cercetare, ilustraf
Tn acesf capifo! de sfudiul asupra spi-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 faiizdrii
Tn psihiafrie, are doud caracferistici principale: \up0 \expndtw0\charscalex115 (a)
nu caufd cauzele unei boli \par\pard\qj \li1022\ri1270\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 sau ale unei deviafii care au condus ia infernare; (b)
Tncearcd sd descopere care este \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8222?experienfa
nebuniei" pornind
de la cei care au frdif-o si care devin astte! princlpalele \up0
\expndtw0\charscalex110 surse de informafii si date. \par\pard\qj \li1008\sb0\sl-
Abordarea psihanaiiticd are o imporfanfd capitae. Acest iucru este vaiabii din
mo\up0 \expndtw0\charscalex115 five diferite, atat pentru parfizanii ei, cat si
pentru adversari sau pentru eel care se si\up0 \expndtw0\charscalex109 tuegzd Tntre
aceste doud pozifii extreme. \par\pard\qj \li1008\ri1287\sb6\sl-
215\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex107 In ciuda imensifdfii operei
psihanaiitice, uneie confribufii ale aborddrii psihanaliticeTn \up0
\expndtw0\charscalex114 psihopatologie au o semnificafie deosebita: importanta
trecufului personal, a sexuali\up0 \expndtw0\charscalex114 fdfii, a experienfeior
individuae si faptu! de a concepe boala mintald dintr-o perspec� \up0
\expndtw0\charscalex118 tive functionae, ca o tentafivd de ajusfare, ds rezolvare a
unor probleme care nu au \up0 \expndtw0\charscalex108 pufut fi rezolvafe Tnfr-o
alfa manierd, mai safisfdedtoare, \par\pard\qj \li1008\ri1292\sb1\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Prima secfiune a capitolului este
cansacrafd rdspunsurilor privind problema caracfe-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 rului sfiinfific a! psihanalizei. Puncteie de vedere
cuprinse Tn aceste rdspunsurl sunt gru-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 pate Tn
cinci cafegorii: (1) psihanaliza este o sfiinfa; (2) psihanaliza este partial o
sfiinfa; \par\pard\ql \li1012\sb1\sl-195\slmult0\tx4694\tx7473 \up0
\expndtw0\charscalex111 (3) psihanaliza este o sfiinfa hermeneuticd; \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 (4) psihanaliza nu este o stiinfd; \tab \up0
\expndtw0\charscalex102 (5) psiha� \par\pard\ql \li1012\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 naliza este altceva. \par\pard\ql \li1291\sb0\sl-
207\slmult0\tx6489\tx6667\tx6787 \up0 \expndtw0\charscalex114 Psihopafobgia soclae
are doud obiecte de studiu principale: \tab \up0 \expndtw-6\charscalex100 (]
\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ) \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 rolul
faceriior so-\par\pard\ql \li993\ri1293\sb6\sl-216\slmult0\fi9\tx1281 \up0
\expndtw0\charscalex110 ciali Tn etiologia manifesfdrilor psihopaologice (sau
sociogeneza acestora); (2) repercu-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 siunlle bolii
mintale asupra reiafllbr pacienfuiui cu mediul sau social. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Doua feme de cercetare iiusfreazd preocupdrile specifics
campului psihopatologiei \up0 \expndtw0\charscalex114 sociale. Prima este cea a
relafiei dintre aparifia tulburarilor mintale si apartenenfa ia o \up0
\expndtw0\charscalex110 ciasd sociaid. Dafele disponiblle - si Tn special cele
obfinufe Tn cercefarea lui GoMessp \up0 \expndtw0\charscalex115 RJ si Msrnsgv'
(1963) - find sa spriiine ipoteza \u8222?derivei sociale", care afirmd ca per-\line
\up0 \expndtw0\charscalex115 soanele atinse de schizofrenie \up0
\expndtw0\charscalex116 (si probabi! si de alte tulburari mintale) alunecd spre
\par\pard\qj \li998\ri1312\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 partec
de los a sfrucfurii sociale, ca rezultat a! incapacitdfii lor de a face fafa
proble\up0 \expndtw0\charscalex105 meior cofidieris. \par\pard\ql \li1267\sb0\sl-
162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 A doua fema aboraafd este vcriafia
istoricd a datebr epidemiologies. Observarea \par\pard\qj \li993\ri1310\sb1\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 unor asi+e! de modificari permlte
formuiarea unor ipofeze privind relafiile dintre ele si \up0
\expndtw0\charscalex113 schirnbarile sociale obseryafe Tn perioada respective.
Rezulfateie obfinufe pand acum \up0 \expndtw0\charscalex108 a rate cd astfel de
relafii exisfa, de exernolu, Tn cazs.
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 m \par\pard\qj \li1391\ri872\sb108\sl-
Aparifia si dezvoifarea unei aborddri structuraliste a psihopatologiei sunt legate,
\up0 \expndtw0\charscalex118 mai Tnfai, de dezvoifarea pufernicd a
structuralismului, important curent de gdndire \up0 \expndtw0\charscalex115 care
propune cdutarea unor expiicafii prin fobsirea nofiunii de structure. Aceasta poate
\up0 \expndtw0\charscalex113 fi definie: drept aranjamenfu! Tn care pdrfile sunt
dependenfe de Tntreg si, prin urmare, \up0 \expndtw0\charscalex119 solidare Tntre
eie. Legat de notiunea de structure, Pcfpf J insistd pe caracteru! ei de \up0
\expndtw0\charscalex115 fofalifafe, de transformare si autoreglare, addugand cd
descoperirea unei strucfuri tre� \up0 \expndtw0\charscalex115 buie sd permita o
formalizare. \par\pard\ql \li2351\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql\li2351\sb40\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 B11CEJL
PSIHOPATOLOGIE! \par\pard\qj \li1387\ri889\sb206\sl-230\slmult0\fi263 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ambitia psihopatologiei de a
cuceri Tn Tntregime un domeniu imens nu se poate rea� \up0 \expndtw0\charscalex112
lize Tn opinia lui JsspSfS K decaf cu criterii si limite care sd o ajufe sd nu-si
depdseascd \up0 \expndtw0\charscalex112 atribujile. \par\pard\qj
\li1382\ri888\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Loiers 10 cifaf
de Prtlipstsiiny D (1989) stabilesfe criteriile de clasificare a feoriiior \up0
\expndtw0\charscalex111 psihopatologice: \par\pard\qj \li1372\ri904\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 � conceptia psihiatrice initiae,
care diferenfiazd feoriiie intrinseci domeniului psi� \up0 \expndtw0\charscalex106
hiatric \up0 \expndtw0\charscalex115 (ca organicismui, organodinamismul,
psihanaliza, antipsihiatria) de cele exfrin\up0 \expndtw0\charscalex116 seci
acestui domeniu (psihobgice, ca behaviorismui, sau sociobgice, ca feoriiie
socio\up0 \expndtw0\charscalex106 genefice); \par\pard\li1353\sb34\sl-
207\slmult0\fi307\tx4377 \up0 \expndtw0\charscalex111 o exfensiunea domeniului
psini\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 trie a avuf Tn vedere teorii care prefind ca
sfudiaza\par\pard\li1353\sb14\sl-207\slmult0\fi14\tx4396 \up0
\expndtw0\charscalex111 totalitatea psihismului sau numal u\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 sector modificat patobqic a! acestuia. Acesf
criferiu\par\pard\li1353\sb1\sl-192\slmult0\fi14\tx5198\tx5400 \dn1
\expndtw0\charscalex111 permits- validarea feoriiior psihopatologice\tab \up0
\expndtw-9\charscalex82 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (,,\tab \dn3
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 lefie c!e sectoarele de
pafologie psihica\par\pard\li1353\sb48\sl-207\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex108 etecfiv studiate;\par\pard\li1353\sb18\sl-207\slmult0\fi302
\up0 \expndtw0\charscalex114 0 criferiui sincronic sau diacronic a! aborddrii
explicative psihiatrice.\par\pard\li1353\sb19\sl-207\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 In ceea ce privesfe obiectul psihopatologiei, asa cum
erdfam, acesta nu este individui\par\pard\li1353\sb14\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Tn sens resfrdns ci persoana umand Tn foafe iposfazele
organizdrii sale multinivelare.\par\pard\li1353\sb177\sl-
NlVHlk OSGANSZARiA PERSOANEI (dupd\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 msAmm C,
2C\par\pard\li1353\sb206\sl-207\slmult0\fi628\tx3638 \up0
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Personalitatea\ul0\tab
\up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Corpul +
psihi\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 srnii\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul l (soma +
psyche)\par\pard\li1353\sb33\sl-207\slmult0\fi628\tx3633 \up0
\expndtw0\charscalex117 Fiinta umana\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Supra Eu + constiinta
umana\par\pard\li1353\sb33\sl-207\slmult0\fi628\tx3638 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Individui social\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
Persoana umana ca institutie social-juridica\par\pard\li1353\sb29\sl-
207\slmult0\fi623\tx3638 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Fiinta istorica\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Existenta
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul persoan\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ei Tn
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sens pslhobiografic\par\pard\li1353\sb18\sl-
Fiin|a metafizica\tab \up0 \expndtw0\charscalex131 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
Persoana ca proiecjie sau ca transsubiectivitate\par\pard\ql \li3628\sb25\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 individuals \par\pard\qj \li1324\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex116 Desigur, descrieree fepfeior psihopaologice necesifd un
insfrumentar adecvat ca si \up0 \expndtw0\charscalex115 un limbaj corespunzdtor
pentru a obfine ace! continuum de nuane si delimitdri care al\up0
\expndtw0\charscalex110 edtuiese realifafea pafologicd sau dlsfuncfionaid a
individului. A exisfaf si exisfa fendinta \up0 \expndtw0\charscalex115 de a
d'escrie situafii psihopaologice cu ajuforui unor tests sau chestionare. Considerdm
\up0 \expndtw0\charscalex115 aceastd direcfie
ca fiind una exfrem de limitafd, care nu corespun.de globalitafii repre\up0
\expndtw0\charscalex115 zenfafa de persoana aflata Tn suferinfd. \par\pard\qj
\li1329\ri941\sb0\sl-240\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 In acelasi
sensTncercdrile asa-numitei psihopatologii experimentale vor rdmane doar \up0
\expndtw0\charscalex112 modele parfiale, irnogini paiide ale fenomenuiui natural al
bolii. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9700\paperh13480{\bkmkstart Pg28}{\bkmkend
\ul0\nosupersub\cf16\f17\fs40 NORMA. NO\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 LU=
Li\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 A u \par\pard\li1920\sb139\sl-
414\slmult0\fi0\tx4607 \up0 \expndtw0\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf20\f21\fs36 m
i\tab \up0 \expndtw0\charscalex96 T\par\pard\qj \li1142\sb0\sl-280\slmult0
280\slmult0 \up0 \expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Fmnfmm tnim
m?m&i fi p^skgie <bMw dasshf dam pewity esaepl \up0 \expndtw-10\charscalex96
irtdhidmmmSt? lu&itn sfmdh gummhf. \par\pard\ql \li5913\sb23\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-4\charscalex100 m^mmm, \par\pard\ql \li1132\sb0\sl-230\slmult0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Conceptul de normalitate
\par\pard\ql \li1137\sb1\sl-217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 mormalitatea
ca sanatate \par\pard\qj \li1132\ri5656\sb21\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex107 Mqrmalstatea ca valoare medie \up0 \expndtw0\charscalex108
normalitatea ca utopie \par\pard\ql \li1833\sb2\sl-218\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Concepfi! psiharsafitiee despre normalitate \par\pard\ql
\li1848\sb3\sl-217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 15 valor! funclanienfafe
ale sociefafii amerlcane contemporane \par\pard\ql \li1132\sb31\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 NORMALITATEA CA FROCcS
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Normalitate ?! comunicare \up0
\expndtw0\charscalex122 Normalitate si adaptare \par\pard\qj \li1104\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex116 Ca si Tn alte domenii de sfudiu ale medicinei, pare
complicat Tn primul rand de a \up0 \expndtw0\charscalex115 defini normaiui, la rel
si sdndfatea mintald, aici fiind mai adevdratd ca oriundeTn alfa \up0
\expndtw0\charscalex115 parfe pdrerea cd acesf afribuf al omului nu se poafe
cuantifica precis. \par\pard\qj \li1099\ri1198\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex109 Dicfionarui de psihologie LAROUSSE precizeazd cd
normalifatea este o nofiune rela� \up0 \expndtw0\charscalex111 tive, variabild de
la un mediu socio-cultural ia alful si, Tn plus, face inferesanta precizare \up0
\expndtw0\charscalex113 cd Tn medicina exisfa fenainfa de a se asimila omul normal
individului perfect sanafos, \up0 \expndtw0\charscalex113 Individ care la drept
vorbind nu exisfa fSIamy H, 1995\}, \par\pard\ql \li1104\ri1197\sb0\sl-
226\slmult0\fi278\tx1377 \up0 \expndtw0\charscalex111 Cuvanful normal provine din
latinescul \u8222?norma"(unghi drept) adicd ceea ce nu osci-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 leazd nici la dreapta nici la sfanga, ceea ce se afld chiar
Tn mijloc. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex106 Normaiui este deci un fermen
calificativ irnpilcand o valoare (As vrea sa devin normal). \up0
\expndtw0\charscalex113 Normaiui este si un fermen descriptiv indicdnd o medie \up0
\expndtw0\charscalex118 (As vrea sa liu normal ca si \par\pard\qj
\li1099\ri1217\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 ceilalfi, ca
foafa lumeaj. Anomalie provine din cuvanful grec \u8222?omalos"care Tnseamnd
\up0 \expndtw0\charscalex110 egal, reguiat, nefed. Ei este opus regularifdtii.
norrnd este ceea ce corespunde unui mode! comun, unei reguii; a normalize \up0
\expndtw0\charscalex115 Tnseamnd a impure o exigentd unei existenfe, unui daf care
prin variefafea lui poafe \up0 \expndtw0\charscalex112 pdrea straniu sau chiar
ostil, \par\pard\qj \li1089\ri1226\sb0\sl-240\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex110 A fi anormal este alfceva decaf a avea o anomalie, Anormal
este un adjectiv, un fer� \up0 \expndtw0\charscalex110 men apreciafiv infroducdnd o
diferenfd caiifativd. \par\pard\ql \li1368\sb1\sl-177\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Paipssanu D aratd cd_jTn sens general, nevoia de
normalitate derivd din, si exprimd, \par\pard\ql \li1084\sb19\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 nevoia umand de ordine. Intr-un univers entropic, omul
si, cu priorifafe inteligenfa
uma-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg29}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 20\tab \up0
pentru psihologi\par\pard\qj \li1492\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1492\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 nd, realizeazd o functie neg-entropicd, ordonatoare.
Desigur, aceastd ordonare nu poafe \up0 \expndtw0\charscalex112 fi fdcutd decat cu
onumite limife deoarece emltenful normelor este prin excelenfd omul, \up0
\expndtw0\charscalex117 fiinta esenfialmente subiecfivd. Se creeazd deci paradoxul
prin care omul, ca entitate \up0 \expndtw0\charscalex110 subiectivd, emite norme
(obiective) aplicabile propriei subiectivitdti. Normele acestea vor \up0
\expndtw0\charscalex118 avea obiectivitafe diferitd de cea care priveste materia
vie supusd legilor nafurii care \up0 \expndtw0\charscalex111 sunt, Tn rdceala lor
statisticd, cu adevdrat obiective. \par\pard\qj \li1488\ri934\sb0\sl-
226\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex111 Acelasi aufor aratd cd norma este,
Tn esenfo sa, o convenfie umand bra Tmpdrtdsitd \up0 \expndtw0\charscalex116
social. Ea derivd din aprecierea, din vabrizarea comund a unor stdri si rapte
sociale. \up0 \expndtw0\charscalex115 Sub raport axiobgic, norma este o valoare
(aceasto fiind, Tn fond, o apreciere despre \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8222?
eeva", realizatd Tn colectiv) transformatd Tn imperativ, \par\pard\qj
\li1483\ri938\sb0\sl-226\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex116 Introducerea Tn
psihiafrie a concepfului de normalitate, a ideii de norma, pare sd \up0
\expndtw0\charscalex108 clarifice Tntrucdtva problema psihiatriei, aceasta fiind Tn
special Tn domeniul medicinei, \up0 \expndtw0\charscalex114 o specialitate
diacriticd (EyH), pentru care diferenta normal/pafobgic reprezintd prin\up0
\expndtw0\charscalex108 cipalu! obiect de lucru. \par\pard\ql \li1766\sb1\sl-
182\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 L&zaescu M subliniazd cd se cere precizat
ce se Tnfeiege prin normdiaf� (si inclu-\par\pard\qj \li1478\ri939\sb4\sl-
224\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 siv sdndtate), anormalitae, boaici si
deect. Problematica cupluiui normaiitate-anormaii-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 tate este mai apropiatd de \u8222?generalitatea" normelor,
a aborddrii statisfice, a regulilor si \up0 \expndtw0\charscalex110 legilor, pe
cand problematica \u8222?bolii" e mai legae de \u8222?concretul" cazuiui dat, adicd
de ca\up0 \expndtw0\charscalex114 zuisticd. Concepte mai largi decaf cele de
sdndtate si boala, normalitafea si anormali\up0 \expndtw0\charscalex108 toteo sunt
feme de reflexie si delimifore conceptuald si pentru alfe domenii stiintifice
care \up0 \expndtw0\charscalex108 au Tn centrul preocuparilor lor omul.
\par\pard\ql \li2947\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 CRITERII DE
NORMALITATE (dupd Ellis si Diamond) \par\pard\ql \li2606\sb133\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul constiinta clara a
eului personal \par\pard\ql \li2611\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 capacitate de orientare Tn viata \par\pard\qj
\li2601\ri4276\sb19\sl-200\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex107 nivel Tnalt de
toieranta la frustrare \up0 \expndtw0\charscalex108 autoacceptare \par\pard\ql
\li2596\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 lexibilitate Tn gandire sj
actiune \par\pard\li2092\sb1\sl-222\slmult0\fi0\tx2606 \dn1 \expndtw0\charscalex116
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 JL\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul realism $i gandire
antiutopica\par\pard\li2092\sb3\sl-207\slmult0\fi76\tx2601 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 7.\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul asumarea responsabilitatii
pentru propriile tulburari emotionale\par\pard\li2092\sb18\sl-207\slmult0\fi508
\up0 \expndtw0\charscalex111 angajarea Tn activitati
creatoare\par\pard\li2092\sb1\sl-217\slmult0\fi71\tx2596 \up0 \expndtw-
9\charscalex95 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 9.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul angajarea moderata �j prudenta Tn activitati
riscante\par\pard\li2092\sb1\sl-209\slmult0\fi91\tx2601 \up0 \expndtw-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul constiinta clara a interesului
social\par\pard\li2092\sb14\sl-207\slmult0\fi86\tx2596
\up0 \expndtw-6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 11.\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul gandire
realista\par\pard\li2092\sb0\sl-207\slmult0\fi86\tx2592 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 12.\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul acceptarea incertitudinii
si capacitatea de ajustare a acest\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
eia\par\pard\li2092\sb18\sl-207\slmult0\fi86\tx2592 \up0 \expndtw-3\charscalex100
13.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Tmbinarea placerilor imediate cu cele de
perspectiva\par\pard\qj \li1444\ri962\sb221\sl-226\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex112 ionescu G (1995) face o distincfie Tntre anormalitate si
boala ardtand cd. anormaii\up0 \expndtw0\charscalex112 tatea se referd la conduite
si comportamenfe, este un fundal, pe cdnd boala este un fapf \up0
\expndtw0\charscalex112 individual cu o anumifd procesualifate. Anormalifatea s-ar
referi la sfructurd si organi\up0 \expndtw0\charscalex112 zare psihica, iar boala
la procese morbide. \par\pard\qj \li1449\ri982\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex117 Nu sunfem de acord cu pdrerea unor auori, care considerd cd
psihiatria este cen\up0 \expndtw0\charscalex115 tratd pe anormalitate, aceastd
imagine deformatd fiind de fapf o rdsfurnare pesimistd \up0 \expndtw0\charscalex112
a perspective! medicale care si-a propus Tntotdeouna o revenire Tn cadru!
normalului; \up0 \expndtw0\charscalex112 normaiui nu pare o limitd desi, din
perspective bolii, el este una. \par\pard\qj \li1449\ri978\sb19\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Pafru perspective par sd Tngbbeze
majoritatea numeroaselor concepte clinice si/sau \up0 \expndtw0\charscalex112
feorefice care se referd la normalitate dar, desi acestea au domenii de definifie
si de \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg30}{\bkmkend
Norma, normalitate, comportament normal\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
21\par\pard\qj \li1142\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1142\sb0\sl-220\slmult0
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex121 descriere, de fapt ele se completeazd
una pe cealaitd si numai sumarea lor poate da \up0 \expndtw0\charscalex118 imaginea
cea mai apropiatd de real. Prima perspectivd, cea a normalitdtii ca sdndtate
\up0 \expndtw0\charscalex115 este una tradifionala, cei mai multi medici si printre
acestia si psihiatri echivaldnd nor� \up0 \expndtw0\charscalex117 malifatea cu
starea de sdndtate cdreia i se atribuie caracterul unui fenomen universal. \up0
\expndtw0\charscalex112 Dacd foate comporfamenfele ar fi Tnscrise pe o scald,
normalifatea ar trebui sd cuprindd \up0 \expndtw0\charscalex116 portiunea
majoritard dintr-un continuum, iar anormalitateo so reprezinte mice portiune
\up0 \expndtw0\charscalex112 rdmasd. \par\pard\qj \li1118\sb0\sl-220\slmult0
Normalifatea, adicd sdndtatea, Tn cazul nosfru cea mintald pare a fi o vastd
sintezd, \up0 \expndtw0\charscalex113 o rezulfantd complexd a unei mulfimi de
parametri ai viefii organice si sociale, aflati Tn \up0 \expndtw0\charscalex113
echilibru dinamic, ce se proiecteazd pe modelul genetic al existenfei individuale,
nealte\up0 \expndtw0\charscalex113 rat functional si morfobgic, Tn istoria sa
vitald. Manifestarea acesfei stdri de sdndtate ar \up0 \expndtw0\charscalex112 fi
exisfenfa unei judecdti si a unei viziuni realist-bgice asupra lumii, dublate de
exisfenfa \up0 \expndtw0\charscalex115 unei discipline psihologice si sociale, pe
fundaiui oucuriei de a trdi si al echilibrului in\up0 \expndtw0\charscalex108
froversie-extroversie. \par\pard\qj \li1104\ri1251\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 Desigur, limifa normal-patobgic este extrem de complicatd,
interferenteie si imixtiu\up0 \expndtw0\charscalex115 nile celor doud domenii fiind
un imprevizibi! labirint. Nici un univers nu este mai greu \up0
\expndtw0\charscalex118 de analizot decdt psihismul si nici o nebuloosd mai
complicatd decaf individui, orice \up0 \expndtw0\charscalex114 Tncercare de
standardizare, asa cum ardfam, lovindu-se de un previzibil esec. Ne afldm \up0
\expndtw0\charscalex119 Tn prezenfa unor nisipuri miscdoare pe care este schitatd
fragila granifd dintre doud \up0 \expndtw0\charscalex115 sisteme, unui cdufand sd-
si creased, ceelalf sd-si scadd Tn permanenfd nivelu! organi� \up0
\expndtw0\charscalex115 zational sau poafe entropia informationald. \par\pard\qj
\li1094\ri1264\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 Aserfiunea lui
Metrx K pofrivit cdreie boala este \u8222?viafa fngradita ?n libertatea ei",
\up0 \expndtw0\charscalex111 Tnfelegdnd prin aceasfa, nu numai aspecfele strict
biologice, ci si pe cele sociale si exis-\line \up0 \expndtw0\charscalex108
tenfiale, Tsi gdsesfe o ilusfrafie particulard Tn psihiafrie magistral formulatd de
Ey H cere \up0 \expndtw0\charscalex108 aratd cd bolnavul mintal este privat afdf de
libertatea exferioard cdf si de cea internd. \par\pard\qj \li1089\ri1279\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 Orice boala nu este decaf o greseald
Tn organizarea terenului pe care se Tnscrie textu! \up0 \expndtw0\charscalex113
viefii, Tn plus boaia minald dezorganizeazd individui Tn propria sa normativitafe
con\up0 \expndtw0\charscalex113 strdngdndu-l din aceastd cauza la plerderea
direcfiei existenfiale. \par\pard\qj \li1099\ri1269\sb0\sl-226\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex114 Faptul psihopatologie este, desigur, mai greu
sesizabil decaf o plagd sau o anoma� \up0 \expndtw0\charscalex115 lie biochimicd,
dar perceptja lui de cdfre specialist se va face dupd aceleasi reguli ale \up0
\expndtw0\charscalex114 cunoasterii diferenfiale, impunandu-se, de asemenea, ca o
tulburare a organizdrii, ca o \up0 \expndtw0\charscalex110 descompunere.
Patologic implied \u8222?paos", sentiment direct si concret al suferinfei si
neputintei, senti\up0 \expndtw0\charscalex106 menful unei viefi nemultumitoare.
\par\pard\ql \li1377\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Semnul
patologic este otdeauna diferenfiel morcdnd o rupturd sincronicd Tntre
bol-\par\pard\qj \li1089\ri1289\sb23\sl-210\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex112 nav si nebolnav, dar si o rupturd diacronicd Tntre prezent
si frecut, lonescu G conside� \up0 \expndtw0\charscalex119 rd sdndtatea ca o stare
ideae, ca un deziderat, pe cand boala este un dezechilibru la \up0
\expndtw0\charscalex111 oate nivelurile organismului. \par\pard\qj
\li1084\ri1281\sb0\sl-225\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex122 Nu se poate
vorbi doar dintr-un singur punct de vedere despre boala. Nu orice \up0
\expndtw0\charscalex115 suferinfd este paobgicd. Exisfa o fendinfd care ar vrea sd
aboleascd orice criferiobgie \up0 \expndtw0\charscalex116 psihiatricd, esdnd
subiectul Tnsusi sd-si defineascd normalifatea sau boala. Nu orice \up0
\expndtw0\charscalex116 tulburare, orice nefericire, orice drama sau orice conflict
este boala psihica, Tn ciuda \up0 \expndtw0\charscalex115 unor opinii destul de
rdspandite si uneori adoptate chiar de psihiatri.
Boala psihica se obiectiveazd prin fizionomii tipice ale anumitor tipuri de
existenfe, \up0 \expndtw0\charscalex118 conduite, idei, credinfe, ce contrasteazd
cu uniformitoteo si conformismul ceior ole \up0 \expndtw0\charscalex117
comunitdfii, apdrdnd si celorblti, nu numai psihiatrului, ca deosebite. Din acest
fond \up0 \expndtw0\charscalex110 comun de fapte, psihiatrului Ti revine dificila
sarcind de a alege pe cele aporfindnd sferei \up0 \expndtw0\charscalex112
psihiatriei. Fdcandu-si descifrabile semnele dezorganizdrii viefii psihice,
psihiafrul tre� \up0 \expndtw0\charscalex115 buie sd caute Tn paralel sd descopere
gradul lor de semnificatie, profunzimea acesfei \up0 \expndtw0\charscalex120
destrucfurdri. Mai mult, boala poate opdrea ca o paradoxald organizare, Tn
sensu! \up0 \expndtw0\charscalex117 dezorganizdrii, o reorganizare la un nivel
inferior al psihismului. Ansamblul acestor \up0 \expndtw0\charscalex110
dezorganizdri care proiecteazd fiinta dincolo de iimifele normalitdtii sunt
realitdfi obiec� \up0 \expndtw0\charscalex114 tive, ca oricare alte \u8222?semne
pafobgice". O fiinta desprinsd de real, invadatd de imagini \up0
\expndtw0\charscalex114 nelinlstitoare sou Tnspdimdntdtoare, lipsifd de puterea de
o discerne sou prdbusitd Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 abisul depresiei, lipsifd
de libertatea fundamenfald si elementard a realifdtii, reprezinfd \up0
\expndtw0\charscalex113 punctul Tn care conceptul de boald psihica devine realitate
clinicd. \par\pard\ql \li1896\sb274\sl-276\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 2.3. NORMALITATEA CA VALOARE MEDIE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Normalifatea ca valoare
medie este Tn mod obisnuit fobsifd Tn sfudiile normative de tra-\line \up0
\expndtw0\charscalex110 tament si se bazeazd pe descrierea statisticd a fenomenelor
biobgice, psihobgice si sociale \up0 \expndtw0\charscalex115 conform repartifiei
gaussiene a curbei Tn forma de clopof. Aceastd abordare concepe \up0
\expndtw0\charscalex111 portiunea mediand drept corespunzdtoare normalului, iar
ambele extreme, ca deviante. \par\pard\ql \li4161\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li4161\sb83\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100 DISTRIBUTE
NORMALA \par\pard\ql \li4564\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103
(Curba Gauss) \par\pard\ql \li3340\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql\li3340\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 5 30 \par\pard\li3360\sb0\sl-
161\slmult0\par\pard\li3360\sb82\sl-161\slmult0\fi0\tx3556 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 �\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 10\par\pard\li3360\sb0\sl-
161\slmult0\par\pard\li3360\sb91\sl-161\slmult0\fi302\tx4257\tx6033\tx6633 \up0
\expndtw-1\charscalex100 V-2C\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 V-lo\tab \dn2
\expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 y+ic\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 V+2c\par\pard\qj
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Conform acestei aborddri un
fenomen cu cat este mai frecvenf cu afdt poate fi consi-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 derat mai \u8222?normal" iar cu cat este mai rar, mai
Tndepdrtat de media statisticd, cu atdf \up0 \expndtw0\charscalex118 apare ca fiind
mai onormal. Desi ocest tip de norma creeazd impresia cd este foarfe \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8222?obiectiv", nu este suficienf de operanf pentru
medicina. Abordarea normativd bazatd \up0 \expndtw0\charscalex111 pe principiul
statistic descrie fiecare individ Tn termenii evaludrii generae si al unui scor
\up0 \expndtw0\charscalex111 total. In anumite confexte, fenomenele morbide pot fi
frecvent Tnregisfrate, chiar \u8222?ende-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 mice"
(de exemplu, caria dentard, unele infectli etc.), fdrd ca prin aceasta ele sd poatd
\up0 \expndtw0\charscalex112 fi considerate normale, dupd cum urmdnd aceeasi reguld
a frecventelor unele fenomene \up0 \expndtw0\charscalex116 absolut normale pot
cdpdta aspectul anormalitdfii \up0 \expndtw0\charscalex120 (de exemplu, persoanele
care au \par\pard\ql \li1468\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 grupa
sanguine AB(IV), RH negafiv). \par\pard\qj \li1459\ri894\sb3\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex111 Acceptarea normalitdtii ca fenomen
natural (si nu este greu de admis acest lucru, atat \up0 \expndtw0\charscalex108
timp cat afirmdm \u8222?cu tdrie" cd boala este un astfel de \u8222?fenomen") are
implicafii mefodolo\up0 \expndtw0\charscalex108 gice si functionae majore.
Rezultd deci cd acceptareo normolului mediu, nofiune cu core opereozd Tntreaga \up0
\expndtw0\charscalex112 medicina, este logicd si constructivd, Tnldfurand Tn mare
parte arbitraru! si \up0 \expndtw0\charscalex105 \u8222?judecdfile \par\pard\ql
\li1459\sb1\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 de valoare".
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Norma, normalitate,
comportament normal\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 23\par\pard\qj \li1161\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 Introducerea modelului normaiifdfii medii duce la
posibilitatea comparatiilor si im� \up0 \expndtw0\charscalex120 plicit la
stabilirea abaferilor datorafe bolii. Nu se poate elabora un model aparent el
\up0 \expndtw0\charscalex112 bolii, afdf timp cat nu exisfa un model al normalului.
\par\pard\ql \li1142\ri1226\sb0\sl-220\slmult0\fi297\tx1435 \up0
\expndtw0\charscalex112 Normaiui, ca norma statisticd, nu pare tofusi semnificativ
decaf partial Tn cadru! psi� \up0 \expndtw0\charscalex117 hopaologiei, abaterile de
tip canfifativ fiind pe al doilea plan fata de cele caiifative. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 Dificulfatea sporeste atunci cand anormalitatea, patobgicul
este reprezentat de un \up0 \expndtw0\charscalex115 amalgam complicat de abateri
contitative care, sumafe, alcdtuiesc un tablou clinic dis� \up0
\expndtw0\charscalex100 tinct. \par\pard\qj \li1137\ri1217\sb5\sl-215\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex114 Reiafia se complied Tn plus atunci cdnd intrd Tn joe
planuri diverse, legate prin fire \up0 \expndtw0\charscalex120 nevdzute, acob unde
sdndtatea (normaiitatea) psihica se integreazd cu cea fizicd. O \up0
\expndtw0\charscalex119 tulbuare afectivd poate genera o afecfiune pdnd nu demult
considerae pur somaficd, \up0 \expndtw0\charscalex115 asa cum ar fi ulcerul,
infarctul miocardic, Tn absenfa unor factori biologici favorizanfi \up0
\expndtw0\charscalex111 preexistenti, deci pe terenul normaiifdfii fizice.
Ey H s-a opus Tntofdeauna cu putere ideii unei normalitdji statistice fdcand din
nivelul \up0 \expndtw0\charscalex114 maturitdfii corpului psihic o medie absfraefd.
El considerd cd norma nu este exferioard, \up0 \expndtw0\charscalex110 ci Tnscrisd
Tn arhitectonica corpului psihic. In varful piramidei functionae a corpului psi�
\up0 \expndtw0\charscalex117 hic domneste o activifafe psihica normald care are
propriile sale legi, acelea aie adap\up0 \expndtw0\charscalex114 tdrii la real.
Evident cd nu existd o limitd superioard a normalului. \par\pard\qj
\li1118\ri1246\sb1\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex110 Variabilitatea
esfe descrisd doar Tn confextul grupului si nu Tn contexfui unui individ. \up0
\expndtw0\charscalex115 in psihiafrie este tofusi necesar sd se evidenfieze
modaiitdfile unor afitudini expresive, \up0 \expndtw0\charscalex111 reactive,
comportamentaie si convingerile cele mai frecvente Tnfr-o socio-culturd istoricd
\up0 \expndtw0\charscalex119 data, care reprezintd un cadru de referinfd pentru
manifestdrile psihice devianfe. Cu \up0 \expndtw0\charscalex121 foate cd aceastd
abordare a fosf utilizatd mai mult Tn biobgie si psihologie, ea si-a \up0
\expndtw0\charscalex115 cdpdfat prin extensia scalelor si testelor o utiiizare ot
mai importanta Tn psihiafrie. \par\pard\ql \li1507\sb274\sl-276\slmult0 \up0
\expndtw-8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 2,4. NORMALITATEA CA
UTOPIE \par\pard\qj \li1104\ri1254\sb213\sl-217\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Normalifatea ca ufopie
sfablleste o norma ideae (valoricd) sfabilind un idea! de \up0
\expndtw0\charscalex112 normalitate atat din punct de vedere individual, cat si
comunitar. Acesta poafe fi exem� \up0 \expndtw0\charscalex116 plified prin unele
\u8222?fipuri ideaie" pe care ie descrie, le invoca si le promoveazd o anu\up0
\expndtw0\charscalex108 mifd culturd si care se exprimd Tn formuldri normative,
prescriptive. Din perspecfivd psi� \up0 \expndtw0\charscalex120 hologicd nu ne
intereseazd numai felul cum sunt si cum se manifesto mai frecvent \up0
\expndtw0\charscalex113 oamenii unei socio-culturi date, ci si modu! Tn care
acestia ar dori si ar spera sd fie Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 cazul ideal. Din
aceostd perspective, normaiitatea este percepufd ca o Tmbinare echili\up0
\expndtw0\charscalex112 bretd, armonioosd si optimald a aparafului mintal, avand
drept rezultantd o funcfionali\up0 \expndtw0\charscalex112 tate optima.
Freud S afirma despre normalitate: un Ego normal esfe ca si normalifatea tn
general, \up0 \expndtw0\charscalex109 o ficfiune ideaia. \par\pard\ql
\li1377\sb11\sl-207\slmult0\tx8116 \up0 \expndtw0\charscalex112 A Tncerca sd
sfabilim niste criterii sau calitdfi caracteristice individului normal \tab \up0
\expndtw0\charscalex120 - ar \par\pard\ql \li1099\ri1264\sb3\sl-
220\slmult0\tx1391 \up0 \expndtw0\charscalex115 echivaio cu creoreo normalului
ideal, pe care nu-l pufem realize decaf forma! si acesf \up0
\expndtw0\charscalex112 lucru se lovesfe de un prim obstaco! - edei ar anuia
eiemenful dinamic a; concepfuiul, \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Isforicifatea acesfui norma! ideal este foarfe relative, ea neavand cursivifate,
crlteriul \up0 \expndtw0\charscalex116 axiobgic fiind inoperant de la o epoca la
alfa, be chiar si pentru Intervale restranse de \up0 \expndtw0\charscalex100
timp. \par\pard\qj \li1104\ri1254\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex110 Cbufisr F afirmd: conceptul de sanatafe mintald nu poate fi
Tnfeles decatprin sisfemul \up0 \expndtw0\charscalex110 de valori al unei
colectivitafi. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg33}
psihiafrie pentru psihologi\par\pard\ql \li1886\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1886\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li1886\sb6\sl-
207\slmult0\tx3494 \up0 \expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O
serie de autori \tab \up0 \expndtw0\charscalex121
- Schneider K, Petiowiech, Merger, aborddnd critic valoarea \par\pard\qj
\li1603\ri791\sb3\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 normalului ideoi,
ou ardtaf moriie lui deficienfe, dor si feptul cd Tn cadrui analizei nor� \up0
\expndtw0\charscalex107 malului statistic \up0 \expndtw0\charscalex117 (cealalfd
posibiiifate de tratare a problemei) se infiltreazd judecdfi de \par\pard\ql
\li1593\sb11\sl-207\slmult0\tx4766 \up0 \expndtw0\charscalex113 valoare. La iimifd,
Willoa afirma Tn \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 1932 cd societatea este cea care
hotdrdste daca \par\pard\ql \li1608\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
un om esfe nebun sau sdndtos. \par\pard\qj \li1608\ri804\sb0\sl-
240\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 Normaiui valeric implied o mdsurare
procusfiand Tn care se intricd, Tn plus si valo\up0 \expndtw0\charscalex113 rile
personae ale fiecdruia. \par\pard\qj \li1603\ri765\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8222?Rea!ifatea e ceea ce majorifafea considerd ca
trebuie sa fie, nu neaparat lucru! eel \up0 \expndtw0\charscalex109 mai bun si nici
macar eel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorinfei colective. '''afirmd
scri\up0 \expndtw0\charscalex109 iforus Paub C�elh� Tncercand sd stabileascd limita
dintre nebunie si normolitate. \par\pard\qj \li1588\ri801\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex110 Colectivifdtile umane concrete Tsi
organizeazd exisfenfa Tn raport cu idealuri comu-\line \up0 \expndtw0\charscalex110
nifare Tn care transpar legi, modeie educatjonale, iegende si epopei, mitologia si
mistica, \up0 \expndtw0\charscalex109 isforia respecfivuiui grup. Normalifatea
ideae definesfe felul Tn care individui si comuni-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 fatea considerd cd persoana ar trebui sd fie. Desigur,
normativitatea ideaid nu este si \up0 \expndtw0\charscalex109 nici nu poate fi
niciodatd atinsd efectiv, cu atat mai mult cu cat ea variazd mult Tn funcfie
\up0 \expndtw0\charscalex109 de contextul socio-cultural, istoric si geografic
(etnic, comunitar, state!, reiigios, s.a.). \par\pard\ql \li3028\sb96\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 CONCEPTS PSSHANAUUCE DESPRE
NORMALITATE \par\pard\li1737\sb157\sl-207\slmult0\fi0\tx3345 \up0
\expndtw0\charscalex109 S. Freud\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Normaiitatea este
o fictjune ideala; fiecare ego este psihotic Tntr-un\par\pard\ql \li3336\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 anumit moment Tntr-o masura mai mare sau
mai mica. \par\pard\li1737\sb28\sl-207\slmult0\fi0\tx3340 \up0
\expndtw0\charscalex118 K. Eissier\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Normaiitatea
absoluta nu poate fi obtjnuta, deoarece persoana\par\pard\qj \li3336\ri967\sb8\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 normala trebuie sa fie pe deplin
constienta de gandurlle si senti\up0 \expndtw0\charscalex113 mentele sale
\par\pard\li1737\sb1\sl-246\slmult0\fi0\tx3340 \up0 \expndtw-10\charscalex94
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 M. Klein\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Normaiitatea este caracterlzata prin tarie de
caracter, capacitatea\par\pard\qj \li3331\ri924\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 de a face fa\up0 \expndtw0\charscalex111 fâ emotjilor
conflictuaie, capacitatea de a trai place\up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul rea fara a provoca conflicte si capacitatea de
a\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 iubi. \par\pard\li1732\sb1\sl-
192\slmult0\fi0\tx3336 \up0 \expndtw0\charscalex115 E. Erikson\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Normaiitatea este capacitatea de a fi stapan pe perioadele
vietji:\par\pard\qj \li3326\ri966\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101
Tncredere/neTncredere; autonomie/Tndoiala; inifiativa/vinova]ie; acti-\line \up0
\expndtw0\charscalex102 vitate, productje/inferioritate; identitate/confuzie de
rol; creajie/stag-\par\pard\ql \li3331\sb1\sl-197\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul nare; integritatea ego-
ului/disperare. \par\pard\li1723\sb26\sl-207\slmult0\fi230\tx3331 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Kubie\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Normaiitatea este capacitatea de a Tnva|a din experience.,
de a fi\par\pard\li1723\sb18\sl-207\slmult0\fi1593 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul flexibil si de a te adapta la schimbarile
d\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 i\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul n
mediu.\par\pard\li1723\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx3331 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 H. Hatmann\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Funcjile libere de conflicte ale ego-ului reprezinta
poten\t \up0 \expndtw0\charscalex112 t.ialul per�\par\pard\li1723\sb28\sl-
207\slmult0\fi1598 \up0 \expndtw0\charscalex112 soanei pentru normalitate; masura
Tn care ego-ul se poats adapta\par\pard\ql \li3326\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul la realitate si poate sa
fie autonom sunt asociate sanatatii mintaie. \par\pard\ql \li1718\sb13\sl-
207\slmult0\tx3326 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 K.
Msnninger \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Normaiitatea este capacitatea de a se
adapta lumii exterioare cu \par\pard\ql \li3321\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul multumire si cu
capacitatea de a stapani fenomenul de aculturatie. \par\pard\li1708\sb1\sl-
A. Adler\tab \dn2 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Capacitatea
persoanei de a dezvolta sentimente sociale si de a\par\pard\qj
\li3307\ri977\sb0\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 fi productiv/creativ
sunt legate de sanatatea mintala; capacitatea \up0 \expndtw0\charscalex117 de a
munci creste stima de sine si face persoana capabila de a \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul se
ad\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 apta. \par\pard\ql \li1708\sb3\sl-
207\slmult0\tx3316 \up0 \expndtw0\charscalex101 R. E. Money-Kryie \tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Normaiitatea este capacitatea de a atinge deplina
con^tiinja de \par\pard\ql \li3307\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sine care de fapt nu este niciodata pe deplin
obtjnuta \par\pard\li1703\sb1\sl-232\slmult0\fi0\tx3316 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 O. Rank\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Normaiitatea este capacitatea
de a trai fara teama, vinovatj'e sau\par\pard\ql \li3307\sb21\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 anxietate si aceea de a avea responsabilitatea
propriilor actjuni. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart
Pg34}{\bkmkend Pg34}\par\pard\li1224\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1224\sb0\sl-
Norma, normalitate, comportament normal\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex118 Antropologio si psihiotrio
tronsculturold au atros pe bund dreptate atenfia asupra \up0
\expndtw0\charscalex109 diferenfierii care exise Tn cadrui diverseior civilizafii,
Tntre valorile acceptate ca normale, \up0 \expndtw0\charscalex114 Tntre
semnificatia unor fapte, credinte. Cd este asa, ne demonstreazd des-citata
catego-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 risire kraepeliniand, care includea Tn
rdndul anormalilor pe scriitorii de anonime aldfuri \up0 \expndtw0\charscalex112 de
ucigasii de copii, dintre care astdzi doar ultimii mai pdstreazd eticheta de
anormali. \par\pard\qj \li1195\ri1198\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex116 Oricdt ar pdrea de neobisnuit, se poate spune cd nu exisfa
valori generae acceptate \up0 \expndtw0\charscalex109 simultan de oti membrii unei
societdti sau Tntr-un proces sincronic de toate societdfile care \up0
\expndtw0\charscalex112 Tsi desfdsoard exisfenfa ia un moment dat. Recentele
atenfate sinucigase din septembrie \up0 \expndtw0\charscalex117 2001 Tn marile
mefropole americane au fdcut o demonstrate spectaculoasd a acesfei \up0
\expndtw0\charscalex106 aserfiuni. \par\pard\ql \li1521\sb93\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 15 valoi fundamenfale ale
societajii ameicane contemporane \par\pard\ql \li7137\sb87\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-8\charscalex100 Williams (1970) \par\pard\ql \li1483\sb1\sl-188\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? succesul,
\par\pard\ql \li1483\sb17\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? munca
disciplinatd, \par\pard\ql \li1483\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
\u8226? orientarea morald, \par\pard\ql \li1478\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? moravuri umaniste, \par\pard\ql \li1478\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? eficienfa si pragmatismul,
progresul, \par\pard\ql \li1473\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\u8226? confortul material, \par\pard\qj \li1473\ri6445\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? egalitatea sanselor, \up0 \expndtw0\charscalex108 �
libertatea, \par\pard\qj \li1468\ri3268\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? conformismul la norme (care nu exclude
individualismul), \up0 \expndtw0\charscalex105 � nafionalismul stiintific,
\par\pard\li1468\sb8\sl-207\slmult0\fi0\tx4056 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226?
patriotismul si nafionalismul\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 (,,American way of
life"),\par\pard\li1468\sb9\sl-207\slmult0\fi0
\up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? democrafia,\par\pard\ql \li1468\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 e individualismul, \par\pard\ql
\li1463\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8226? temele
superioritdfii grupurilor (etnice, rasiale, de clasd, religbose). \par\pard\qj
\li1180\ri1252\sb123\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex108 Lacan
seTntreobd daca diferenfa Tntre inconstienful unui sdndtos si inconstientul unui
\up0 \expndtw0\charscalex108 bolnav este importanta, radicald. \par\pard\ql
\li1454\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 Sdndtatea confine boala
asa cum constientul confine inconstienful. \par\pard\qj \li1175\ri1237\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex109 Sunt autori care considerd cd marea
eroare, care face parte din Tntreaga psihopatolo� \up0 \expndtw0\charscalex117 gie
contemporand - sau, mai exact, \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8222?din
apsihopatologia" fimpurilor moderne - este \par\pard\qj \li1171\ri1233\sb0\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 ideea cd inconstientul fiind patogen
si omul fiind condus de inconstientul propriu, o/;' \up0 \expndtw0\charscalex112
oamenii pot fi in mod egal si arbitrar considerati normali si anormali ?n acelasi
timp. O \up0 \expndtw0\charscalex111 psihologie a inconstientului care ar reduce
Tntreaga activitate psihica la inconstient este \up0 \expndtw0\charscalex113 la fel
de pufin corectd \up0 \expndtw0\charscalex113 (valabild) ca o psihologie a
constiintei care ar reduce Tntreaga \par\pard\ql \li1171\sb1\sl-199\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 activitate psihica doar la cea constientd. \par\pard\qj
\li1166\ri1260\sb4\sl-220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tofusi, o
ostfel de perspectivd este absolut necesard atunci cdnd psihiatrii, psihana\up0
\expndtw0\charscalex109 listii sau alti psihoferapeufi, Tncearcd sd discute
criteriile de evaluare ale succesului unui \up0 \expndtw0\charscalex106
trafament, \par\pard\ql \li1550\sb173\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 2.5. NORMALTTATEA CA PROCES
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Normalifatea ca proces este cea de-a potro
perspective core pune occentul pe fop\up0 \expndtw0\charscalex112 tul cd un
comportament normal este o rezultantd finald a subsistemelor care interactio\up0
\expndtw0\charscalex105 neazd Tntre ele.
Eo opereozd cu asa-numita norma responsivd sau functionae (Kolie K) care
reflectd \up0 \expndtw0\charscalex112 masura Tn care un organism, o persoand, un
subiectTsi Tmplineste rolul functional pen� \up0 \expndtw0\charscalex114 tru care
exisfa Tn economic sistemului supraiacent din care face parte. Ludnd Tn
consi\up0 \expndtw0\charscalex113 derare aceastd definifie, schimbdrile temporale
devin esenfiale pentru complee definifie \up0 \expndtw0\charscalex115 a
normalitdtii. Cu alte cuvinte, normaiitatea - ca proces - considerd esenfiale
schimbd� \up0 \expndtw0\charscalex115 rile si procesele mai mult decdt o definire
transversald a normalitdtii. \par\pard\qj \li1425\ri973\sb0\sl-240\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex117 Din pdcate, desi aceastd norma pare sd fie cea care ne
intereseazd, ea este fixistd \up0 \expndtw0\charscalex113 si deterministd. Nu se
poate rdspunde la Tntrebarea: \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8222?care este rolul
functional pentru \par\pard\ql \li1411\ri973\sb0\sl-
222\slmult0\fi4\tx1699\tx1699 \up0 \expndtw0\charscalex112 care o persoand existd?"
Ba mai mult, Tn sisfemele supraiacente din care individui face \up0
\expndtw0\charscalex110 parte; \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8222?Tn cdte trebuie
so fie eficient, pentru a fi considerat normal?". \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Cercetdtorii care subscriu acesfei aborddri potfi
recunoscuti printre reprezentanfii tu-\up0 \expndtw0\charscalex113 furor stiintelor
comportamentaie si sociale. Cel mai tipic dintre conceptele acestei per� \up0
\expndtw0\charscalex112 spective este conceptualizarea epigenezei Tn dezvoifarea
personalitdtii si cele opt sadii \up0 \expndtw0\charscalex109 de dezvoltare
esenfiale Tn atingerea funcfionalitdfii adulte mature. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex120 Folosirea excesivd a tabuului normalitdtii poate conduce la
o fobsire abuzivd a \up0 \expndtw0\charscalex117 acesfei cafegorii atunci cdnd este
vorba de o readaptare reeducativd sau segregativd \up0 \expndtw0\charscalex112 dupd
norme socio-ideale sau ideobgiile momentului. \par\pard\qj \li1401\ri978\sb0\sl-
226\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex114 Refuzul de a circumscrie normaiui si
patobgicul ar putea conduce la transformarea \up0 \expndtw0\charscalex114 campului
practicii medicale si psihiatrice Tntr-o zond fdrd limite, transformdnd aceste \up0
\expndtw0\charscalex114 concepte prea elastice, aceastd elasticitafe transformdndu-
le Tntr-o eventuae armd Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 favoarea unei institufii
sau a unei puteri. \par\pard\ql \li1785\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 2.6. NORMALTTATE �1 COMUNICARE \par\pard\qj
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Folosirea studiului
comunicarii pentru a surprinde normaiitatea sau patologio psi� \up0
\expndtw0\charscalex116 hice cu cotele lor de ordine si dezordine a fosf
preconizotd de Sfossd S, Ogoaescu D \up0 \expndtw0\charscalex102 Tncd din \up0
\expndtw0\charscalex117 1972. Schimbul de informatie este caracteristic
organismului uman la toate \up0 \expndtw0\charscalex115 nivelele sale de
organizare, toate procesele de reglare ou nevoie de informatie. Fiinfa \up0
\expndtw0\charscalex114 umand nu poate fi concepute Tn afara informatJei si
comunicafiei \up0 \expndtw0\charscalex112 (Restian A, 1997). \par\pard\qj
\li1382\ri1017\sb0\sl-240\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 Pamil E aratd cd
dialogul, adicd informafia, reprezintd condifia liminald a constiintei \up0
\expndtw0\charscalex110 si a psihicului uman. \par\pard\li2678\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Nivelul de
organizare\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
Felul informatiei necesare\par\pard\li2678\sb23\sl-207\slmult0\fi4\tx5035 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Molecular\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Informatie
moleculara\par\pard\li2678\sb23\sl-207\slmult0\fi0\tx5035 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Celular\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Informatie
genetica\par\pard\li2678\sb14\sl-207\slmult0\fi4\tx5030 \up0
\expndtw0\charscalex113 Intercelular\ul0\tab \dn2 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Mesageri chimici\par\pard\li2678\sb24\sl-
Organismic\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Informajie din mediu\par\pard\qj
\expndtw0\charscalex116 Normalifatea presupune o capaciate de comunicare si
elaborare confinud a infor� \up0 \expndtw0\charscalex114 matiei care sd asigure
armonia la nivelul subsistemului individual, familial, sociol sou \up0
\expndtw0\charscalex111 grupol. Homeostozia realizatd de fluxul input -urilor si
output-urilor informationale care \up0 \expndtw0\charscalex112 oscileazd si
interactioneazd dinamic si permanent ar fi, Tn opinia lui Enaescu V (1987), \up0
\expndtw0\charscalex111 chiar normaiitatea sau sdndtatea, Tn opozitie cu boala care
este dezechilibrul ce produce \up0 \expndtw0\charscalex115 dezordinea si
dezorganizarea sistemului. Acest autor considerd cd existd tipologii ale \up0
\expndtw0\charscalex107 normalitdtii, modelele de comunicare individuae fiind
influenfate de factori constitutional!, \up0 \expndtw0\charscalex107
temperamentali, psihosocioculturali etc.
Norma, normalitate, comportament normal\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110
27\par\pard\ql \li1699\sb0\sl-276\slmult0 \par\pard\ql\li1699\sb0\sl-276\slmult0
\up0 \expndtw-9\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 2.7. MORMAUTATE �
IADAPTARE \par\pard\qj \li1300\ri1054\sb211\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Functionand ca un subsistem
Tn sistemul social, cultural sau istoric, individui uman tre� \up0
\expndtw0\charscalex112 buie sd se Tncadreze, Tn dezvoifarea sa, Tn coordonafele
sistemului respectiv pentru ca \up0 \expndtw0\charscalex114 aceastd evolufie sd fie
considerae normald. Adaptarea e un reper important Tn evalua-\line \up0
\expndtw0\charscalex105 rea comportamentului uman, fiind \u8222?criteriul eel mai
generic" \{PrelipcecBTU D) de raportare. \par\pard\qj \li1281\ri1058\sb0\sl-
220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex114 Termenul de \u8222?adaptare" a fost preluat si de
psihiafrie, core o dezvoltat Tn context o \up0 \expndtw0\charscalex120 odevdrotd
patobgie legato atat de adaptare, cat si de stres; desi aceasfa nu mai este \up0
\expndtw0\charscalex114 Tn legdturd directd cu concepfia initiae, urmeazd, Tn linii
mari, etapele de desfdsurare \up0 \expndtw0\charscalex114 ale procesului de
adaptare. \par\pard\qj \li1281\ri1069\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex113 Campbell aratd cd \u8222?diversele cdi pe care individui le
urmeazd cu Tntregul sau echi\up0 \expndtw0\charscalex110 pament, cu echiiibrul si
dificultd\}ile sale interioare, cu experienfa din trecut si cu cea din \up0
\expndtw0\charscalex120 prezent pentru a se adapa la viaa pe care este chemat sd o
trdiascd" reprezintd do� \up0 \expndtw0\charscalex115 meniul de studiu al
psihiatriei si al psihiatrului. Pentru aceasta, tulburarile de adaptare \up0
\expndtw0\charscalex114 ale persoanei la \u8222?situatia otald" rdman problema
fundamentald aldturi de functiile prin \up0 \expndtw0\charscalex114 care acestea se
realizeazd. \par\pard\qj \li1276\ri1079\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 Meyer A va defini boala mintald ca o adaptare gresitd,
insuficientd sau inadecvatd. \up0 \expndtw0\charscalex114 Psihanaliza va sustine
acest punct de vedere, consiaerand inadecvate acele mecanisme \up0
\expndtw0\charscalex117 de adaptare care genereazd boala psihica. Regresia ar fi
una dintre aceste inadeevdri \up0 \expndtw0\charscalex115 adapfafive, subiectul
renuntand la adaptarea la nivelul de solicitare cerut, pentru a co\up0
\expndtw0\charscalex108 borT cdtre unui mult mai redus. \par\pard\qj
\li1252\ri1092\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 Sarobinskl J
descrie procesul de inadaptareTn urmdtoarea secventialitate: urmdrind \up0
\expndtw0\charscalex115 potologia psihiatricd, se pot considera tulburarile de
adaptare ca un fir.al Ariadnei Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 Tntreaga nosobgie
psihogend. Astfei, Tn reactii, Tntre rdspuns si stimul nu existd nici o \up0
\expndtw0\charscalex112 adecvare, primul fiind mult mai intens decdt ar trebui sd
fie Tn mod normol sou inadec-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 vot. Acelosi lucru
este valabil si pentru dezvoltdri Tn care acest proces se amplified atat \up0
\expndtw0\charscalex104 vertical \up0 \expndtw0\charscalex110 (Tn dimensiunea
temporald) cat si longitudinal, ca intensitote si nespecificitote. \par\pard\qj
\li1267\ri1110\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Nevrozele
reprezintd o slabd capacitate adaptativd la lume si la problemeie perso� \up0
\expndtw0\charscalex114 nae, resimfite dureros de subiectul care rdmane Tn restul
timpului \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8222?Tn afara jocului". \par\pard\qj
\li1257\ri1111\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 Dupd Enachescu C
nevrozele ar apdrea ca un conflict Tntre acfiunea practicd si rezul\up0
\expndtw0\charscalex112 tateje acesteia. \par\pard\qj \li1257\ri1103\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex114 in procesele organice si Tn
endogenii nu se mai poate vorbi despre adaptare ca me\up0 \expndtw0\charscalex109
canism fundamental declansator sau paoplastic. Exagerdrile Tn acest sens au fost
sanctio\up0 \expndtw0\charscalex114 nate cu respingerea lor de cdtre majoritatea
psihiatrilor (vezi Tn acest sens exagerdrile \up0 \expndtw0\charscalex114
reacfioniste ale psihiatriei americane din deceniile 4-6 ce si antipsihiatria).
Dezadapta\up0 \expndtw0\charscalex114 rea este aici un efect, si nu o cauza a
bolii.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4577\colsr40\colno2\colw5083\co
lsr160\ql \li3110\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql \li3110\sb0\sl-161\slmult0
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 y^ extern J \up0 \expndtw0\charscalex40 <,\tab
\up0 \expndtw0\charscalex80 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u9658?\par\pard\qj
\li3196\ri674\sb36\sl-134\slmult0\tx3259 \up0 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Agresiune \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
(acjiune\par\pard\qj \li3163\ri657\sb0\sl-134\slmult0\fi71 \up0
\expndtw0\charscalex110 exogena \line \up0 \expndtw0\charscalex105
traumatica)\par\pard\ql \li3196\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql \li3196\sb0\sl-
138\slmult0 \par\pard\ql \li3196\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql \li3196\sb78\sl-
138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Traumatism\par\pard\column \ql
\li4617\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li54\sb102\sl-207\slmult0\tx644 \up0
( Individ\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 I\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
J\par\pard\ql \li4617\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql \li4617\sb0\sl-138\slmult0
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Aparare\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
Abreaclie\par\pard\ql \li97\sb0\sl-127\slmult0\tx1547 \up0 \expndtw0\charscalex108
(conservare\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 (proces\par\pard\ql \li140\sb3\sl-
138\slmult0\tx1556 \up0 \expndtw0\charscalex111 endogena\tab \up0
\expndtw0\charscalex103 normal\par\pard\ql \li20\sb1\sl-134\slmult0\tx1475 \up0
\expndtw0\charscalex107 Autoapararea)\tab \up0 \expndtw0\charscalex104
adaptativ)\par\pard\ql \li6115\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql \li1518\sb123\sl-
138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Reten|ie\par\pard\ql \li207\sb16\sl-
138\slmult0\tx1542 \up0 \expndtw0\charscalex102 ReaciJe\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 (proces\par\pard\ql \li188\sb6\sl-138\slmult0\tx1494
\up0 \expndtw0\charscalex104 afectiva\tab \up0 \expndtw0\charscalex104
patologic\par\pard\ql \li1359\sb1\sl-116\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
dezadaptativ) \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg37}
Adaptarea oferd celor care evalueazd starea de sdndtate si specialistibr un nou
si \up0 \expndtw0\charscalex118 contrastant ospect el conceptualizdrii stdrii de
sdndtate si bolii. Mai mult decat atat, \up0 \expndtw0\charscalex110 focalizdndu-se
pe tulburari, dureri, stres, destabilizdri si alte deregldri ale funcfiilor uma�
\up0 \expndtw0\charscalex116 ne, adaptarea ne permite sd cdutdm starea de sdndtate,
resursele, competentele si alte \up0 \expndtw0\charscalex111 aspecte ale succesului
functiondrii umane. \par\pard\qj \li1588\ri854\sb0\sl-226\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex117 Dupd cum rezultd din cele de mai sus, adaptarea este un
fenomen cu vddite tente \up0 \expndtw0\charscalex112 finaliste, care atinge la
nivelul personalitdfii nivelul de maxima complexitate. Dupd pd\up0
\expndtw0\charscalex114 rerea noastrd, adaptarea este un echilibru care se
stabileste Tntre personalitate si lumea \up0 \expndtw0\charscalex112
Tnconjurdtoare, lume constituitd din persoane, situafii, spatiu cultural, obiecte
etc. \par\pard\qj \li1593\ri846\sb0\sl-223\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex112 Aceasta Tnseamnd cd adaptarea se poate realiza atat prin
mecanisme stereotipe sau \up0 \expndtw0\charscalex110 scheme comportamentaie
asimilate si algoritmizate, cat si prin scheme comportamentaie \up0
\expndtw0\charscalex114 a cdror finalitate este doar presupusd, urmand sd fie
validate, ceea ce implied chiar si \up0 \expndtw0\charscalex109 asumarea riscului
unui esec. In acest context trebuie nuanfatd Tnsdsi semniricatia psiho� \up0
\expndtw0\charscalex108 logicd a esecului, Tn sensul cd daca Tndeobste esecul este,
Tn expresia sa concretd, efec\up0 \expndtw-7\charscalex100 tul \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8222?dezadaptdrii", uneori este Tntruchiparea
explordrilor cu finalitate adaptativd, deci \up0 \expndtw0\charscalex107 este
semnificantul Tnceputului unui proces de tip adaptativ. \par\pard\ql
\li1876\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 In al doilea rend, trebuie
nuanfat Tntelesul notiunii de adaptare Tn ceea ce priveste \par\pard\qj
\li1574\ri867\sb15\sl-216\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex118 aspectul
general de fenomen dinamic. Se stie cd adaptarea presupune de reguld un \up0
\expndtw0\charscalex112 efort adaptativ care de cele mai multe ori ia forme unor
acfiuni mintale si motorii, mai \up0 \expndtw0\charscalex111 mult sau moi pufin
evidente Tn exterior. Dar sunt destule situafii cdnd efortul adaptativ \up0
\expndtw0\charscalex113 nu presupune declansarea, menfinerea sau modificarea unor
scheme comportamentaie \up0 \expndtw0\charscalex116 anume, ci Tntrerupereo,
stoparea acestora. Uneori, blocarea la timpul cuvenit a unei \up0
\expndtw0\charscalex114 simple reactii sau a unei operafii complexe este de o
importanta fundamentald pentru \up0 \expndtw0\charscalex107 Tnsdsi exisfenfa fizicd
o persoenei. \par\pard\ql \li6729\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql\li6729\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 A A A A
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 comportament superior \par\pard\ql \li4612\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 comportament adaptativ \par\pard\ql
\up0 \expndtw0\charscalex105 comportament defensiv \par\pard\ql \li4272\sb0\sl-
comportament reflexiv \par\pard\ql \li3921\sb0\sl-161\slmult0
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 COMPORTAMENT NECONTROLAT \par\pard\li2841\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 v\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 \\r\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 \\>\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 y\par\pard\qj
Pentru psihiotru este esenjiol sa aibd puferea de a masura limitele campului de
\up0 \expndtw0\charscalex115 actiune teapeutica daca vrea ca bolnavii sd si-l poatd
regdsi pe al lor. Psihopatoloaia
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Norma, normalitate,
comportament normal\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 29\par\pard\qj \li1252\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex118 trebuie sd aibd puterea de a-si gdsi limitele si reperele
fdrd de care nesiguranfa fron\up0 \expndtw0\charscalex113 tierelor ar conduce cdtre
disparifia distanfei Tntre ideologie si practicd si ar face psihia\up0
\expndtw0\charscalex109 triaûn demers imposibil. \par\pard\qj
\li1252\ri1165\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex110 In psihiafrie,
Tntre entifdfi rigide care reduc instrumentul de reprezentare si de gandire \up0
\expndtw0\charscalex117 la o stare concree si antinosografismul care are drept
corolar confuzionismul, este de \up0 \expndtw0\charscalex122 preferat calea aleasd
de Chaslin P si Daumezon G care considerd boiile minale ca \up0
\expndtw0\charscalex115 modele, iar daca acestea sunt modele.se poate construi si
un model al normaiifdfii. \par\pard\qj \li1243\ri1188\sb5\sl-215\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 Problema este daca psihiafrul, definind modelul
normalitdtii si scdpdnd deconfuzio\up0 \expndtw0\charscalex110 nism, nu cadeTn
cursa idealizdrii sau standardizdrii. Etiologia bolii psihice rdmdne eclec\up0
\expndtw0\charscalex114 ticd, scrie Lanei Laura G (1968), amestecdnd Tmprejurdrile,
sexul, temperamentul, in\up0 \expndtw0\charscalex111 toxicatiile, singurdtatea,
emotiile, circumstanfele organice si multe altele Tntr-un ansam\up0
\expndtw0\charscalex111 blu care poate sd para omogen. \par\pard\qj
\li1252\ri1174\sb1\sl-220\slmult0\fi263 \up0 \expndtw0\charscalex116 A compara
individui cu el Tnsusi in logica conduifelor sale, confradicfiilor si con\up0
\expndtw0\charscalex112 flicfelor sale, Tn alegerile sale, Tn propriile sale norme
este cea mai fecunda perspective \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn comparafie cu a
confrunfa cu o norma externa (Zagui D, 1998). \par\pard\qj \li1233\ri1184\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Pentru psihiatru anormalitatea nu
esfe doar o variafie, o \u8222?Tndepdrtare" pur canfita\up0 \expndtw0\charscalex112
tivd de normalitate ca medie sfatisfica: un individ nu poate fi categorisit ca
bolnav psi� \up0 \expndtw0\charscalex114 hic doar pentru cd este vehement Tn
apdrarea ideilor proprii, exaltat prin convingerile \up0 \expndtw0\charscalex111
sale, genial prin creativitatea sa, rdufdedtor prin comportamentul sau delictual
sau scan\up0 \expndtw0\charscalex111 daes, prin perversiunile sale (Ey H, 1979).
Se poate rezuma cd modelul normalitdtii este reprezentat prin primatul unei
consti\up0 \expndtw0\charscalex107 infe clare \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8222?
contindnd" inconstientul si ddnd Tn acest fel posibilitatea dezvoltdrii
activi\up0 \expndtw0\charscalex115 tdfier superioare care garanteazd libertatea
umand. Norma este Tnscrisd Tn interiori\up0 \expndtw0\charscalex112 tatea corpului
psihic normal, boala determinatd organo-genefic este o alferare a ordinii \up0
\expndtw0\charscalex110 normative de o destructurare a campului constiinfei.
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 CAPITOLUL
\ul0\nosupersub\cf21\f22\fs38 SANATATE �1 BOALA MINTALA \par\pard\qj
280\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Daca
exists un adevSr al nebuniei el nu poate i decat tragic de \up0
\expndtw0\charscalex115 unde extnema ambiguitats ce canxteizeaza atitudinea futunor
\up0 \expndtw0\charscalex104 societajilor si Muror cukiilor vis-a^yis de nebuni.
\par\pard\ql \li6095\sb42\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 R. Jaocard
\up0 \expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Conceptul de sanatate
\par\pard\ql \li1257\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127 Anormalitate
�i boala \par\pard\qj \li1257\ri5844\sb0\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex127 Anormalitate si prejudecata \up0 \expndtw0\charscalex124
Comportamentele anormale \up0 \expndtw0\charscalex127 Conceptul de boala psihica
\up0 \expndtw0\charscalex122 BoalA psihica si ecosistem \par\pard\ql
\li1267\sb40\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 dlmensiuni existentiale
ale bolii psihice \par\pard\ql \li1651\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.1 CONCEPTUL DE SANATATE \par\pard\ql
\li1238\sb0\sl-227\slmult0 \par\pard\ql\li1238\ri1063\sb62\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dupd Boehm W, normalifatea (sdndatea mintald) este
condifio de functionalitate so� \up0 \expndtw0\charscalex116 ciald, impusd si
acceptae de societate Tn scopul realizdrii personae. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex117 De aceea normaiitatea ne pare mai bine definitd Tn
dinamicd, Tn sensul adaptdrii \up0 \expndtw0\charscalex107 armonice Tn fiecare
moment al existenfei, Tn funcfie de mediul sau si istoria sa si a colecti-\up0
\expndtw0\charscalex118 vitdfii sale ca o rezulanfd a calitdfii raportului
personaliate/mediu si nu ca o absenfd \up0 \expndtw0\charscalex113 a bolii sau a
posibilitdfii de \u8222?plutire" Tntr-un camp de forte contradictorii. \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Putem deci considera normolitoteo drept
posibilitetea unei istorii echilibrate a su� \up0 \expndtw0\charscalex115
biectului, iar dimensiunile ei, drept otalitatea proceseior de adaptare la mediu
conform \up0 \expndtw0\charscalex110 modelului general al speciei (posibilitdfilor
de rdspuns al marii majoritdti a colectivitdtii). \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Normalifatea trebuie sd ne apard ca o sumd de ritmuri:
biochimice, fiziobgice, afec-\up0 \expndtw0\charscalex111 tive, relafionale,
motivafionale, adapate armonic solicifdrilordin mediu si concordante cu \up0
\expndtw0\charscalex105 rdspunsurile majoritdfii membrilor comunitdtii \up0
\expndtw0\charscalex108 (conform modelului speciei). \par\pard\qj
\li1238\ri1078\sb0\sl-230\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex109 Pentru a
simplifica demersu! spre conceptul de normalitate si pentru a evita construirea
\up0 \expndtw0\charscalex114 unui model imperfect al acestuia, ni se pare operanf a
postula exisfenfa lui ca un dat al \up0 \expndtw0\charscalex114 reolifdfii umane
sau, mai corect spus, ca o dominantd a acesteia. \par\pard\qj
\li1228\ri1087\sb0\sl-232\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex109 Sdndtatea
umana poate fi considerae o stare Tnscrisd Tn perimetrul care defineste nor�
\up0 \expndtw0\charscalex108 malifatea existenfei individului, semnificdnd
menfinerea echilibrului structural el persoanei \up0 \expndtw0\charscalex109 (Tn
plan corporal-biologic si psihic constient) atatTn perspectiva internd (a
raportului reci-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 proc al subsistemebr Tn
conformitate cu sinteza ansamblului, a conformitdfii stdrilor sis� \up0
\expndtw0\charscalex112 temului Tn raport cu normele generae ale speciei, ale
vdrstei, ale sexului), cat si Tn per� \up0 \expndtw0\charscalex110 spectiva
externa, a echilibrului adoptotiv dintre individ si mediul sou ombiant concret.
\expndtw0\charscalex106 Psihopatologie si psihiafrie penfru
\par\pard\qj\li1507\ri939\sb170\sl-216\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex114 Cornutiu G (1998) afirmd cd un om sdndtos psihic este
acela care trdieste si afirmd \up0 \expndtw0\charscalex112 o stare de confort
psihic, Tntr-o coerentd si globalitate care nu este sesizatd nici un mo� \up0
\expndtw0\charscalex112 ment Tn mod fragmentar si Tntr-o continuifate care
presupune o dominantd a sentimen-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 felor pozitive
constructive si optimiste fafd de cele negative. Omul sdndtos psihic este \up0
\expndtw0\charscalex118 activ si are pldcerea acesfei activitati, o cautd, este
voluntar, vrea sd se afirme, sd se \up0 \expndtw0\charscalex114 Tmplineascd. El are
un set de valori ierarhizate si voluntare pe care le promoveazd, \par\pard\qj
\li1511\ri945\sb0\sl-213\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex112 Dupd LazaresGU
M (1995) sdndtatea presupune o perspectiva dinamica prin care se \up0
\expndtw0\charscalex114 precizeazd modalitdfile normal-sdndtoase de structurare si
funcfionare a individului la \up0 \expndtw0\charscalex114 diverse vdrste,
capacitatea sa de dezvoltare, maturare, independentizare, complexifica-\line
\up0 \expndtw0\charscalex114 re, precum si capaciatea de a depdsi sintetic
diversele situafii reactive si stresante. \par\pard\qj \li1511\ri947\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Frornstl E leagd conceptul
realizdrii individului Tn concordanfd cu restul indivizier \up0
\expndtw0\charscalex109 din comunitatea respective care este Tn continud schimbare,
Tn permanent progres, Tntr-o \up0 \expndtw0\charscalex115 permanentd cdutare.
Credem cd putem adduga cd problema normaiifdfii trebuie core\up0
\expndtw0\charscalex112 lae cu Tnsdsi dezvoifarea comunitdtii respective finand
seama de particularitdtile fiecd\up0 \expndtw0\charscalex112 rei etape pe care o
parcurge. \par\pard\qj \li1502\ri953\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex115 O alfa corelotie trebuie fdcutd cu etapele de vdrse ale
subiectului: copierie, adoles\up0 \expndtw0\charscalex113 centd, adult, vdrstnic,
deoarece Tn fiecare etapd a dezvoltdrii sale, subiectul poate avea \up0
\expndtw0\charscalex113 o pozifie diferie fafd de unui si acelasi eveniment.
\par\pard\ql \li1776\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Krafit
considerd cd un individ reacfioneazd Tn mod normal, daca Tn cursul dezvol�
\par\pard\ql \li1483\ri968\sb11\sl-216\slmult0\fi19\tx1776\tx1771\tx1771 \up0
\expndtw0\charscalex111 tdrii sale se aratd a fi capabii de o adaptare flexibild
fafd de sifuafiile conflictuale, cdnd \up0 \expndtw0\charscalex113 esfe capabii sd
suporte frustrdrile si anxietatea care rezultd din ele. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Pamfii vede normaiitatea ca un echilibru Tntre organism si
factorii de mediu. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Klinederg o admite ca pe
o sare care permite dezvoifarea optima fizicd, intelectua-\up0
\expndtw0\charscalex111 Id si emotionald a individului care sd-l facd asemdndtor cu
ceilalfi indivizi. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Dar, asa cum aratd
Prelipceanu D (2000) norma suportd o certd condifionore isto-\up0
\expndtw0\charscalex109 ricd, reprezentdrile si convenfiile oamenilor despre ei
Tnsisi si despre viofa Tn colectivi-\up0 \expndtw0\charscalex109 tatea sociald
modificdndu-se (lent, dar sigur) Tn urma evolufiilorm utilizarea uneltelor si
\up0 \expndtw0\charscalex109 Tn arsenalul instrumentelor de expresie culturald.
Normele semnificd ritmurile si gradele \up0 \expndtw0\charscalex110 de evolufie a
socieetii umane, indicdnd, pentru a forte o metoford si daca se poate spune \up0
\expndtw0\charscalex110 asa, \u8222?starea de sdndtate" a societdfii.
Dificuitdfile cele mai importante Tn raport cu dezideratul detectdrii unei norme a
sd\up0 \expndtw0\charscalex107 ndtdfii mintale sunt urmdtoorele: \par\pard\qj
\li1478\ri987\sb4\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 - tripla
ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiintei umane Tn corporalitate, \up0
\expndtw0\charscalex108 psihic si socialitate, \par\pard\qj \li1473\ri981\sb6\sl-
213\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 - terapia bolilor somafice sd fie
guvernatd de legile naturii si prin procedee subsu\up0 \expndtw0\charscalex111 mate
acestora, Tn timp ce disfunctiile viefii psihice si, mai ales cele ale relafiondrii
so� \up0 \expndtw0\charscalex119 ciale, sd fie depdsite prin raportarea la
normativitate si prin recuperarea indivizier \up0 \expndtw0\charscalex105 suferinzi
Tn interiorul normei, \par\pard\ql \li1732\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 ; istoricifatea normelor. \par\pard\qj
\li1468\ri987\sb9\sl-213\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 In ultima
perioadd, accentu! se pune pe adaptarea social-comunitard, specificitatea \up0
\expndtw0\charscalex109 normalului cdpdtand nuanfe diferite Tn funcfie de nivelul
economico-social si cultural al \up0 \expndtw0\charscalex110 unei comunitdfi. Mead,
Linon si Halfowell au ardtat dependenfa conceptului de caracte\up0
\expndtw0\charscalex105 risticile transculturale. \par\pard\qj
\li1473\ri998\sb18\sl-200\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex106 Interesul
crescut pentru fenomenul adaptdrii din ultimele doud decade poate fi privit din
\up0 \expndtw0\charscalex106 urmdtoorele trei perspective: \par\pard\qj
\li1463\ri988\sb24\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u9830? Primul
aspect este schimbarea Tn definirea stdrii de sdndtate. In trecut, starea de
\up0 \expndtw0\charscalex119 sdndate ere definie ca absenfd a durerii si era
secundard interesului medicilor care \up0 \expndtw0\charscalex110 erau mai mult
focalizafi pe tulburari.
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sanatate si boala mintala\tab
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 33\par\pard\qj
Organizatia Mondiald a Sdndtdfii definea starea de sdndtate ca fiind: \u8222?o
stare com-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 pletd de bine din punct de vedere
psihic, mintal si social, si nu neapdrat Tn absenfa du-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 rerii". Aceastd definifie este o recunoastere a faptului cd
starea de sdndate este mai mult \up0 \expndtw0\charscalex111 decaf absenfa durerii.
Este o sare de armonie, o store de bine cu privire le evolufio com-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 plexului biologic, psihologie si a dimensiunilor sociale
ale comportamentului uman. \par\pard\qj \li1147\ri1263\sb4\sl-216\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Al doilea aspect este cresterea recunoasterii
cd indivizii si nu medicii sunt si tre� \up0 \expndtw0\charscalex120 buie sd fie
responsabili de starea lor de sdndtate. Printr-o diea adecvatd, exercitii, \up0
\expndtw0\charscalex115 managementul sfresului si evitarea adictiilor, indivizii
pot promova, activ, propria lor \up0 \expndtw0\charscalex118 sdndtate mai mult
decaf prin pasiva evitare a bolilor. Locul si responsabilitatea in� \up0
\expndtw0\charscalex121 dividuae pentru sdndtate sunt legate astfel de
comportamentul si stilul de viafd al \up0 \expndtw0\charscalex121 fiecdruia. In
plus, privit din acest unghi, conceptul de adaptare oferd medicilor si \up0
\expndtw0\charscalex114 cercetdtorilor o sansd de o trece dincolo de psihopotobgie.
\par\pard\qj \li1142\ri1270\sb1\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Adoptoreo este strdns relofionoe cu promovarea
serii de sdndtate si cu prevenirea \up0 \expndtw0\charscalex108 tulburarilor
(bolilor). In acord cu Peariin si Schooler (1978), adaptareo ne protejeazd prin:
eliminoreo sou modificoreo conditiilor core creeozd probleme; \par\pard\qj
\li1137\ri1274\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226?
percepereo confrolului semnificofiei trdirilor Tntr-o monierd prin core sd se
neu\up0 \expndtw0\charscalex114 tralizeze caracterul ei problematic;
pdstrarea consecinfelor emotionale ale problemelor Tn limite controlabile.
Aceste functii prefigureazd baze comporamenaie pentru tratarea si prevenirea
tul� \up0 \expndtw0\charscalex111 burarilor si pentru promovarea sdndtdfii.
Lagache D, sintetizand datele expuse de Hartman si Murray, descrie urnatoarele \up0
\expndtw0\charscalex117 caracteristici principale ale sdndtdfii mintale:
capacitatea de a produce si de a tolera \up0 \expndtw0\charscalex111 tensiuni
suficient de mari, de a le reduce Tntr-o forma satisfdedtoare pentru individ;
ca� \up0 \expndtw0\charscalex118 paciatea de a organiza un plan de viafd care sd
permitd satisfacerea periodicd si ar\up0 \expndtw0\charscalex108 monioasd a
majoritdfii nevoiior si progresul cdtre scopurile cele mai Tndepdrtate; capaci�
\up0 \expndtw0\charscalex118 atea de adaptare a propriilor aspirafii la grup;
capacitatea de a-si adapta conduita la \up0 \expndtw0\charscalex115 diferite moduri
de relafii cu ceilalti indivizi; capacitatea de identificare atat cu fortele
\up0 \expndtw0\charscalex112 conservatoare cat si cu cele creatoare ale societdfii.
\par\pard\ql \li1521\sb194\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.2 ANORMALITATE �1 BOAlA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Anormalitatea este o Tndepdrtare de norma al cdrei
sens pozitiv sau negativ rdmdne in-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 diferentTn
ceea ce priveste aefinirea Tn sine a zonei de referinfd. Sensul este important
Tn \up0 \expndtw0\charscalex106 perspectivd califativd. Astfel, anfropologic, Tn
zona pozitivd se afld persoanele exceptiona-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 le,
geniile, care joacd un roi creator Tn istoria omenirii, Tn instituirea progresului.
Invers, \up0 \expndtw0\charscalex115 paobgia, boala, se referd la Tndepdrtarea de
norma Tn sens negativ, spre minus, spre \up0 \expndtw0\charscalex109 deficit
functional si de performanfd, spre dizarmonie, dezorganizare,
desfructurare.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5081\colsr160\colno2\co
lw4459\colsr160\ql \li2529\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li2529\sb0\sl-
184\slmult0 \par\pard\ql \li2620\sb46\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ZONANEGATIVA\par\pard\qj
\li2529\ri1061\sb129\sl-177\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 fndepartarea de norma, \up0 \expndtw0\charscalex105
deficit functional,\par\pard\qj \li2534\ri1099\sb5\sl-177\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 deficit de peformanja, \up0 \expndtw0\charscalex105
dizarmonie,\par\pard\qj \li2529\ri1599\sb0\sl-186\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 dezorganizare, \line \up0 \expndtw0\charscalex111
destructurare.\par\pard\column \ql \li5241\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ZONA POZ1TIVA\par\pard\qj
\li5241\sb0\sl-172\slmult0 \par\pard\qj \li20\ri2761\sb67\sl-
persoane exceptional, \line \up0 \expndtw-2\charscalex100 \\ \tab \up0
\expndtw0\charscalex107 rol creator in istorie,\par\pard\qj \li217\ri2761\sb0\sl-
184\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex108 instituirea progresului, \line \up0
\expndtw0\charscalex109 performanje deosebite.
In opinia lui Ldzdescu M domeniul bolii \u8222?se Tndepdrteazd de norma ideae a
comu� \up0 \expndtw0\charscalex127 nitdtii Tn sensul deficitului, al neTmplinirii
persoanei umane ce esueaza Tn zona dizar\up0 \expndtw0\charscalex128 moniei
nefuncfionale, necreatoare." Trecerea spre patologie a subiectului este Tnsofitd
\up0 \expndtw0\charscalex123 de disfuncfionalitatea acestuia Tn sistemul Tn care
este integrat. \par\pard\ql \li1406\ri941\sb0\sl-221\slmult0\fi292\tx1708 \up0
\expndtw0\charscalex124 Majoritatea definifiilor si circumscrierilor normalitdtii
si anormalitdfii sunt vagi, insu-\line \up0 \expndtw0\charscalex132 ficiente pentru
a sta la baza unor definifii operational riguroase. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex134 Reacfia biobgicd sub forma de stres este normald Tntre
anumite limite, la fel ca \up0 \expndtw0\charscalex132 reacfia psihica la spaime
sau pierderi. Modificdrile bio-psihice din etapele critice ale \up0
\expndtw0\charscalex130 dezvoltdrii, cum ar fi cele din pubertate sau climax, pot
fi paobgice daca se Tntdlnesc \up0 \expndtw0\charscalex133 la alte vdrste s.e. In
definirea stdrii de sdndtate sau de booid joacd un ro! partial, dar \up0
\expndtw0\charscalex130 foarte imporant, perspectiva subiectivd, felul Tn care
subiectul se resimte si se aufoe-\line \up0 \expndtw0\charscalex124 valueazd.
Totusi, nici acest criferiu nu esfe suficient: de obicei. omul bolnav ,,nu se
sirnfe \up0 \expndtw0\charscalex130 bine", are dureri, se auoapreciazd deformat,
suferd, dar uneori. Tn psihiafrie starea de \up0 \expndtw0\charscalex126 \u8222?
bine subiectiv" poate fi concomitentd cu o stare de boala asa cum se Tntdmpld Tn
sin� \up0 \expndtw0\charscalex128 dromul maniacal. In patologia umand un rol
imporant Tl joacd dimensiunea interperso-\line \up0 \expndtw0\charscalex138 nald, a
capaciaei de iubire si prietenie echilibrotd, precum \up0 \expndtw-
7\charscalex75 \\;i \up0 \expndtw0\charscalex129 perspectiva sociald,
nivelul si modu! de \u8222?funcfionare sociald" a persoanei si opinia
colectivitdfii privioare la \up0 \expndtw0\charscalex131 normaiitatea si sdndatea
psihica a unui Individ, la faptul daca i se pot Tncredinta res\up0
\expndtw0\charscalex127 ponsabilitdfi comunifare. Cu toate acestea, si aceste
criterii sunt relative si insuficiente. \up0 \expndtw0\charscalex124 Ele depind de
incidenfa obiceiurilor, mentalitdfilor, normelor si ideobgiilor, a imagimi pe
\up0 \expndtw0\charscalex124 care sdndtatea si boalo o are Tntr-o anumie
clvilizatie. \par\pard\qj \li1387\ri959\sb0\sl-230\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex127 Legdtura anormalifdfii comportamenaie cu boala psihica si,
implicit, cu psihiatria, a \up0 \expndtw0\charscalex131 Tnsofit evolufia socio-
culturald a umonitdfii Tncd de la cele mai vechi atesfdri docu\up0
\expndtw0\charscalex125 mentare cunoscute. \par\pard\qj \li1377\ri955\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex133 Anormalitateo (obetere de le un
model comportamental mediu, fie cd acesta este \up0 \expndtw0\charscalex127
statistic, ideal sau procesuai, accepfat de membrii unei sociefdfi determinate Tn
timp si \up0 \expndtw0\charscalex127 spafiu) nu se identified cu pafobgicul, desi
se poate suprapune cu acesta; este Tn esenfd \up0 \expndtw0\charscalex137 o nofiune
mult mai brad, care caracferizeazd o serie de fapte comportamentaie cu \up0
\expndtw0\charscalex127 aspect contrar asteptdriar si normelor Tn vigoare. Delay j
si Picnot P considerd cd anor\up0 \expndtw0\charscalex128 malul reprezintd o
obetere colitotivd si funcfionold de la valoarea si semnificafio gene\up0
\expndtw0\charscalex127 raid a modelului uman. Se poafe observa cum domeniul
anormalifdfii se constituie ca o \up0 \expndtw0\charscalex128 zond de trecere Tntre
norma! si patologic, reprezentand un proces de continuitate Tntre \up0
\expndtw0\charscalex131 cei doi termeni. O analizd istoricd poate justifica teza
menfionatd mai sus, ardtdnd cd \up0 \expndtw0\charscalex131 sub raportui integrdril
socio-profesionale, gradul de permisivitafe al societdfii fata de \up0
\expndtw0\charscalex130 abaterile individuae descresfe odaa cu trecerea fimpului,
fdrd ca acesta sd aibd o sem\up0 \expndtw0\charscalex125 nificatie asupra
frecventei bolilor mintale. \par\pard\qj \li1368\ri978\sb8\sl-224\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex127 Dacd pentru un grup restrdns de ocupofii (ogriculfori,
ostosi, mestesugori), \u8222?selecfio \up0 \expndtw0\charscalex129 profesionald"
Tncepea \u8222?ex ovo" (breslele), iar numdru! operafiiior si cunostintelor era
\up0 \expndtw0\charscalex127 limitat, putand compensa enorme deficienfe
caracteriale, inteiectuale sau fizice (acestea \up0 \expndtw0\charscalex123 din
urmd Tnfr-o masura muit mai mica), Tn condijile revolufiei tehnico-sfiinfifice
solicia-\line \up0 \expndtw0\charscalex127 rile socio-profesionale si ritmui de
producfie discrimineazd drept anormali o serie largd \up0 \expndtw0\charscalex130
de indivizi, inapfi pentru integrarea Tn diverse grupuri profesionale specifice,
care nu \up0 \expndtw0\charscalex130 sunt decdt Tn mod potential si probabilistic
canaidati la boala psihica. Astfel, dacd lui \up0 \expndtw0\charscalex134 Hercule
(model acceptat ca normal, ba chiar divinizat pentru fapfele sale de vitejie)
\up0 \expndtw0\charscalex128 majoritatea psihiatriior Ti recunosc grave tulburari
de tip epileptic, chiar din descrieriie \up0 \expndtw0\charscalex130
contemporanilor (crize grand mai, rurror epilepticus), astdzi simpla evocare
anamnes-\line \up0 \expndtw0\charscalex126 ticd a crizei l-ar face inapt pentru
serviciul militar pe orice subiecf. Dacd regele Saul Tsi
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sanatate $i boala minfala\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 35\par\pard\qj \li1161\sb0\sl-220\slmult0
putea conduce poporul Tn pofida frecventeior episoade depresive sau maniacale, care
\up0 \expndtw0\charscalex122 fac obiectul unor descrieri celebre, el suferind de
psihozd afectiva bipolard, astazi \up0 \expndtw0\charscalex118 normele care
protejeazd societatea si implicit subiectul suferind, Ti refuzd acordarea \up0
\expndtw0\charscalex114 dreptului de a conduce autovehicule etc. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.3. ANORMALITATE �1 PREJUDECATA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Aparena crestere a exigenfei normative fafd de
individ este geneiato, '^r-o mare \up0 \expndtw0\charscalex113 mdsurd de
posibilitdfile societdtii contemporane care, prin multiplete ei canals de circu�
\up0 \expndtw0\charscalex117 late
a informafiei, poate oferi fiinfei umane o pozifie mai clar definibild .1
doermina\up0 \expndtw0\charscalex112 bild Tn cadru! universului uman. Se poate
spune ca "in epoc: mai vechi sac vnle.i umand \up0 \expndtw0\charscalex115 a
considerot ce normele tulburari comporamentaie evidente, sesizabile do erica; o
din� \up0 \expndtw0\charscalex117 tre membrii comunitdfii. Descnerile acesfor
comportamente nu au fdcut obiectul unor \up0 \expndtw0\charscalex111 studii
stiinfifice, desi au fost adesea Tnregistrate de fina caligafie a istoricilor si v-
criitori-\line \up0 \expndtw0\charscalex118 lor. Aparifia tardivd a psihologiei si
psihiatriei a fdcut posibild proliferarea acesbi tip \up0 \expndtw0\charscalex117
de descrieri empirice si nesistematice, care au generat o serie de concepfii gresie
si de \up0 \expndtw0\charscalex113 credinfe cu largd circulafie Tn rdndul celor mai
diverse categorii sociale. \par\pard\qj \li1137\ri1222\sb0\sl-226\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex117 Credinfa cd un comportament anormal trebuie sd fie cu
necesitafe si l-izar ese una \up0 \expndtw0\charscalex122 dintre cele mai
rdspdndite, generdnd pr.n anabgia anormal-boae psih-:cd.imagtnsa \up0
\expndtw0\charscalex113 unui bolnav psihic care prezinta manifes'an exfrem de
neobc;.nuite ci nstdiic-iire dc ele\up0 \expndtw0\charscalex111 mentele
comportamentulu! obisnu't. \par\pard\qj \li1137\ri1225\sb0\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex113 O altd prejudecafa foarlc- jpropiafa de cea desensa
mai sus este o:e.--n ca Tntrs nor� \up0 \expndtw0\charscalex116 mal si anormal s-ar
putea face o netd delimitare, bo mai rnuif, cd ar.oasto sellmitare ar \up0
\expndtw0\charscalex115 fi la Tndemdna oricui, dupd criterii individuale.
Prezenfatea anormaluiui \up0 \expndtw0\charscalex111 >i a cornpor-\par\pard\qj
\li1132\ri1246\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 rumentului sau
ca eludand regulile obisnuite ale moralei, frecventd Tn iiteraluia, a gene\up0
\expndtw0\charscalex119 rat prajudecata cd anormalitatea este o rusine si o
pedeapsa. iar acesf lucru a rreat si \up0 \expndtw0\charscalex119 opinia cd boala
psihica, prin analogie are aceeasi semnificafie. \par\pard\ql \li1416\sb5\sl-
207\slmult0\tx4377\tx4636\tx4761 \up0 \expndtw0\charscalex117 Caracterul credior al
anormalifdt \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 , \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
., \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 si teama e-xagerata de unele anornalii com�
portamentaie personae, sunt alte prejudecari avdnd aceeasi origine. Un efecf
ncdorit l-a \up0 \expndtw0\charscalex121 avut si opinia cd o abaters extreme de la
norma!, indiferenf de nafura ei, este pato-\line \up0 \expndtw0\charscalex113
logicd, Urmdrind ace-si rafionamenf, Lombroso a lansat a doua sa tezd de tristd
celebri-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 fate (prima fiind ceu a criminaiului
Tnndscut) \up0 \expndtw0\charscalex120 - aceea a geniuiui ca nebunie. De fapf,
\par\pard\qj \li1118\ri1237\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Tntre
cei doi termeni nu poafe exisfa decdt aceeasi relatie posibild Tntre orice nivei de
\up0 \expndtw0\charscalex112 inteligenfd si boala psihica. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.4, COMPOaAMEMFELE ANORMALE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Colemen si Brean sfabilesc o serie de termeni care se
referd la comportamente anor� \up0 \expndtw0\charscalex111 male ca: boaid psihica,
comportament neadecvat, tulburari emofionele, tulburari compor� \up0
\expndtw0\charscalex114 tamentaie, fuiburdri psihice - ordfdnd cd nici unui dintre
acestia nu este suficient de clar \up0 \expndtw0\charscalex112 pentru delimitarea
sferei unui asemenea comportament, care variazd Tn funcfie de o serie \up0
\expndtw0\charscalex114 de criterii si modeie. In acesf sens prezentdm, Tn viziunea
concepfiilor care pun la baza \up0 \expndtw0\charscalex113 explicdrii modelului
comportamenta! uman, explicafii diferite privind semnificafia com\up0
\expndtw0\charscalex113 portamentului anormal. \par\pard\ql \li1406\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Dupd Enadiescu C, se deosebesc patru
fipuri de comportamente onormele: \par\pard\qj \li1118\ri1266\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 - comportamentul de tip crizd
biopsihologicd de dezvoltare sau involufie (pubertate, \up0 \expndtw0\charscalex114
adoiescenfd, climax, andropauzd), cu caracter pasager si reversibil;
\expndtw0\charscalex107 Psihopatologie ?i psihiafrie pentru
\par\pard\qj\li1396\ri992\sb85\sl-240\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 -
comportamentu! de tip carenfial (legat de stdri de frustrare afectivd, carenfe edu�
\up0 \expndtw0\charscalex115 cational, disfunctii familiale si Tn modul de viafd)/
ce creeazd dificultdfi de adaptare; \par\pard\qj \li1396\ri997\sb0\sl-
240\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 - comportamentu! de tip sociopatic,
constdnd din conduite delictuale agresive, toxi\up0 \expndtw0\charscalex115
comonice sau de furie, cu caracter recurent sau episodic; \par\pard\ql
\li1684\sb1\sl-167\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 - comportamentul de tip
patologic, partial sau deloc reversibil, de naturd exogend, \par\pard\qj
\li1401\ri1007\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 endogend sau mixtd,
cu intensifdfi si forme variabile (stdri reactive, nevroze, psihopatii, \up0
\expndtw0\charscalex113 psihogenii,
endogenii).\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5693\colsr110\colno2\colw3
897\colsr160\ql \li1564\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1828\sb26\sl-
207\slmult0\tx3542 \up0 \expndtw0\charscalex107 Modelul\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Sa natatea mintala\par\pard\ql \li1574\sb19\sl-
207\slmult0\tx2971 \up0 \expndtw0\charscalex109 - psihiatric\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 abilitatea de satisfacere a nece-\par\pard\ql
\li2961\sb28\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 sitajilor instinctuale Tn
limitele\par\pard\ql \li2966\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul impuse de societate\par\pard\ql \li1689\sb24\sl-
comporta-\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 adaptare deschisa la
stimuli!\par\pard\ql \li1684\sb23\sl-207\slmult0\tx2961 \up0
\expndtw0\charscalex110 mentalist\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 din
mediu\par\pard\ql \li1564\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1564\sb0\sl-
207\slmult0 \par\pard\ql \li1564\sb51\sl-207\slmult0\tx2951 \up0
\expndtw0\charscalex112 - umanistic\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 Tmplinirea
tendinjelor naturale\par\pard\qj \li2952\ri119\sb18\sl-220\slmult0\fi47 \up0
\expndtw0\charscalex107 faja de orientarea si Tmplinirea \up0
\expndtw0\charscalex118 de sine\par\pard\ql \li1665\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li1680\sb45\sl-207\slmult0\tx2956 \up0 \expndtw0\charscalex108 existential\tab
\up0 \expndtw0\charscalex115 libertatea de a decide constient\par\pard\ql
\li1665\sb70\sl-207\slmult0\tx2951 \up0 \expndtw0\charscalex105
interpersonal\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 realizarea de relafii\par\pard\ql
interpersonale\par\pard\column \ql \li5803\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Comportament anormal\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 dezvoltarea gresita sau exage-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 rata a masurilor de aparare,\par\pard\ql \li101\sb10\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tnsotite
de anxietate\par\pard\qj \li101\ri1136\sb7\sl-228\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 adaptare ineficienta prin
fnva-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 Jarea unor comportamente ina-\line \up0
\expndtw0\charscalex121 decvate si incapacitate de co-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 rectare\par\pard\qj \li24\ri1131\sb0\sl-224\slmult0\tx92
\up0 \expndtw0\charscalex109 \u9632? incapacitatea de dezvoltare pe \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 deplin a personalitajii prin bloca-\par\pard\ql
\li101\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 rea sau distorsionarea
acestor\par\pard\ql \li97\sb23\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul tendinte catre automultumire\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? incapacitatea realizarii identitajii
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 adecvate de sine si a
Tntelegerii\par\pard\ql \li82\sb29\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sensului vietii\par\pard\qj \li87\ri1143\sb0\sl-
rezistenfa fafa de rela|ii inter� \up0 \expndtw0\charscalex120 personale si
acomodare de tip \up0 \expndtw0\charscalex111 patologic
\par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1651\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1651\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Un model
pluriaxial de definire a onormolitdfii or trebui sd cuprindd (dupd Purushov):
\par\pard\ql \li1646\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - criteriul
existenfei la individ a unor stdri de insecuritate, teamd, apatie, anxietate;
explicdrii printr-o patobgie fizicd a comporfamenfului dezadaptativ;
\par\pard\qj \li1348\ri1025\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex108 -
criteriul contextului social (normele si valorile socio-culturale existente la un
moment \up0 \expndtw0\charscalex108 dat) Tn care se produce comportamentul;
diminudrii ranaamentului si eficientei individului. \par\pard\qj
\li1348\ri1024\sb0\sl-228\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Schneider K
afirma cd orice persoand definitd printr-o trdsdfurd aparte de caracter \up0
\expndtw0\charscalex116 trebuie considerafd anormald (celebra sa definifie \u8222?
persoanele psihopatice sunt per� \up0 \expndtw0\charscalex115 soane anormale,
anormalitate din cauza cdreia suferd si ei si societatea"); el accentua \up0
\expndtw0\charscalex113 asupra comporfamenfului, sperand so desprindd, dintr-un
grup imens, un subgrup core \up0 \expndtw0\charscalex116 sd poaa fi analizat. Acest
demers s-a lovit de \u8222?un penibil esec" (Kolle K), criteriul de \up0
\expndtw0\charscalex112 anormalitate presupus de el fiind Tnsdsi diversitatea
personalitdtii umane. \par\pard\qj \li1334\ri1039\sb0\sl-230\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex111 Cu afgf mai mult, aceste asertjuni sunt valabile Tn cesa ce
priveste sdndtatea si boala \up0 \expndtw0\charscalex110 mintald. In domeniul
evaludrii sdndtdfii psihice a adultului au mai fost folosite o serie de \up0
\expndtw0\charscalex110 criterii care sd permitd delimitarea de boala: \par\pard\ql
\li1622\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - capacitatea de
autonomie, de independenfd psiho-constientd a subiectului; \par\pard\ql
\li1622\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - o corectd si adecvae
autoreceptare si autoapreciere; \par\pard\ql \li1622\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - percepfia, reprezenfarea si Tnfelegerea corectd, adecvae
comunitar, a realitdfii;
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sanatate si boala mintala\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 37\par\pard\qj \li1271\sb0\sl-220\slmult0
- copocitoteo de crestere si dezvoltare armonioasd a individului, Tn sensul unei
reaii\up0 \expndtw0\charscalex110 zdrl de sine Tn raport cu un model ideal
personal, articulat armonic si eficient cu perspec� \up0 \expndtw0\charscalex110
tiva socio-culturald; \par\pard\ql \li1560\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 - capacitatea de creafie. \par\pard\ql \li1665\sb195\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.5.
CONCEPTUL DE BOALA PSIHICA \par\pard\qj \li1262\ri1164\sb215\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pentru
Tnfelegerea dinamicii raportului sdndtate-boald, trebuie sd apeldm la notiu\up0
\expndtw0\charscalex113 neo de proces potologic. In ocest sens, boolo reprezintd o
forma de existenfd a materiei \up0 \expndtw0\charscalex112 vii caracterizatd prin
aparifia procesului ce implied tuiburarea unitdfii forfelor din orga� \up0
\expndtw0\charscalex112 nism (integritatea) si a organismului cu mediul
(integrarea). \par\pard\qj \li1252\ri1166\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex114 Boala umand se caracterizeazd, Tn general, prin perturbarea
la diverse nivele si din \up0 \expndtw0\charscalex113 variate incidente a
structurilor functionae ale individului Tn perspectiva corporal-biolo-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 gicd sau psihic-constientd. Perturbarea indusd de boala
determind un minus si o dizar� \up0 \expndtw0\charscalex113 monie a ansamblului
unitar al persoanei, dificultdfi obiective si subiective Tn prezenfa, \up0
\expndtw0\charscalex117 adaptarea si eficienfa Tn cadrui viefii sociale,
dezadaptarea, involufio, moortea nefi-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 reascd
(prin accident) ori evolufia spre consfifuirea defectualitdfii sau deteriordri!
grave. \par\pard\ql \li1651\sb213\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.6. BOALA PSIHICA �1 ECOSISTEM \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Boala psihica trebuie consideratd ca inferesdnd
Tntreaga fiinta umand Tn complexita\up0 \expndtw0\charscalex112 tea ei biologicd,
psihologicd, axiologicd si sociald. Apare deci evident, ca analiza nor� \up0
\expndtw0\charscalex108 malitdtii psinice, a psihismului vdzutcu un \u8222?
multiplex", sd implice nu numai corelafii bio\up0 \expndtw0\charscalex108 logice,
ci si sociale, cuifurale, epistemologice s\\ dinamice. \par\pard\qj
\li1243\ri1173\sb0\sl-224\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 Dupd Lazarescu
M, boala psihica consfd Tntr-o denivelare (simplificare), dezorgani� \up0
\expndtw0\charscalex112 zare (destrucfurare), dezechilibrare (dizarmonie) a viefii
psihice constiente apersoanei. \up0 \expndtw0\charscalex112 Psihismul subiectului
se reorganizeazd la un nivel inferior, prezentdnd manifestdri care \up0
\expndtw0\charscalex111 nu sunt evidente Tn starea normald. Aceastd
disfuncfionalitate se datoreazd fie absenfei \up0 \expndtw0\charscalex112
instanfelor psihice superioare, fie efortului constituif de Tncercarea de
reechilibrare, de \up0 \expndtw0\charscalex112 reorganizare Tn situafia deficitard
data. \par\pard\qj \li1238\ri1184\sb0\sl-217\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex110 Ecosistemul uman Tn care se manifeso sdndtatea si boala nu
este Izolat si nici static. \up0 \expndtw0\charscalex110 Confinutul conceptului de
sdndtate mintald este determinaf de calitatea raportului perso-\line \up0
\expndtw0\charscalex107 nalitafe-mediu. In conditiile viefii contemporane,
relafiile omului cu factorii de mediu s-au \up0 \expndtw0\charscalex110 complicat.
Ele nu se realizeazd exclusiv prin mecanisme biologice, ci sunt dependente si
\up0 \expndtw0\charscalex111 de factorii socio-culturali, care se adaugd si
mijlocesc relafiile dintre om si naturd. Deci \up0 \expndtw0\charscalex111 socialul
nu poate fi separat, dar nici idenfificat cu naturalul. Nu putem sd nu refinem
cd \up0 \expndtw0\charscalex110 este caracteristic contemporaneitdfii, fapful cd
dezvoifarea tuturor laturilor viefii sociale \up0 \expndtw0\charscalex111 a devenit
tot mai dependentd de naturd, de rezervele ei, de echilibrul ecologic. Relafiile
\up0 \expndtw0\charscalex109 ecologice om-naturd-societate, trebuie privite prin
interacfiunea lor, cu evidenfierea con-\line \up0 \expndtw0\charscalex109
tradicfiilor ce pot apdrea Tn cadrui interacfiunii dintre mediul social si
individual. \par\pard\qj \li1224\ri1179\sb20\sl-220\slmult0\fi307 \up0
\expndtw0\charscalex118 In opinio lui Margineanu N (1973), sdndtatea exprimd
echilibrul dinamic dintre \up0 \expndtw0\charscalex110 fiinta si lume iar boala
rezultd din dezechilibrul fiinfei cu lumea, din lupta lor asimetricd \up0
\expndtw0\charscalex107 si dizarmonioasd ce contrazice nu numai logosul Tn evolufie
al fiinfei, ci si pe eel al lumii \up0 \expndtw0\charscalex107 si al societdfii.
Dacd Tn conflictul dintre fiinfd si mediu individui reuseste sd Tnvingd sta�
\up0 \expndtw0\charscalex112 rea de tensiune care izvprdste din golul de adaptare
pe care acesta Tl reprezintd, atunci \up0 \expndtw0\charscalex112 Tsi va pdsfra
sdndtatea. In caz contrar, el va ajunge la boald.
psihologi\par\pard\ql \li1780\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql\li1780\sb0\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 3.7.
DIMENSIUNI EXISTENTIALE ALE BOLII PSIHICE \par\pard\qj \li1377\ri976\sb215\sl-
Capocitatea subiectului de a se autoadministra rational, diminua si perturbd
liberta� \up0 \expndtw0\charscalex113 tea lui interioard. Comunicarea
interpersonald, intersubiectivitatea, ccpacitatea de inte\up0
\expndtw0\charscalex112 grare a persoanei Tn plan socio-cultural sunt, de asemenea,
grav afecfate, iar in formele \up0 \expndtw0\charscalex112 severe ale bolii psihice
individui apare ca o fiina \u8222?alienatd", Tnstrdinafa de viafa comu\up0
\expndtw0\charscalex116 nitard socio-spirituald, desprinsd de Tnsdsi exisfenfa
umand. Boala psihica anuleazd \up0 \expndtw0\charscalex122 capacitatea de
autodepdsire si de creafie a subiectului si poate conduce la diverse \up0
\expndtw0\charscalex112 forme si mtensitafi de deect psihic (Lazarescu M, 1995).
Boala se referd, Tn genere, la o stare anormald cu o cauzalitafe determinatd, cu un
\up0 \expndtw0\charscalex114 debut precizabil \up0 \expndtw0\charscalex117 (apare
la un moment dat mai mult sau mai pufin favorabil aparifiei \par\pard\qj
\li1363\ri1008\sb0\sl-220\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex111 sale), ore un
onumit
tablou clinic, un anumit substrat, o anumitd tendintd evolutivd si un \up0
\expndtw0\charscalex110 rdspuns terapeutic specific. Un om devine bolnav psihic din
momentul Tn care nu-si mai \up0 \expndtw0\charscalex116 este suficient siesi,
fdcdnd eforturi pentru a se accepta ori neaccepfdndu-se, neaccep\up0
\expndtw0\charscalex116 tandu-i nici pe altii, acorddnd o atenfie si o preocupare
crescutd pentru propriul corp, \up0 \expndtw0\charscalex114 propria persoand,
interogand fdrd a-si gdsi rdspunsul si linisfea Tn propriile valori, ori \up0
\expndtw0\charscalex109 lipsindu-se de valori \up0 \expndtw0\charscalex113 (Comutiu
G, 1998). \par\pard\qj \li1358\ri1011\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 Boala psihica este si va rdmdne o dimensiune (poate cea mai
tragicd) a fiinfei uma� \up0 \expndtw0\charscalex116 ne si prin aceasta ea va
cuprinde Tntotdeauna tot ceea ce alcdtuieste umanul din noi. \up0
\expndtw0\charscalex118 Dar ea va fi si absenfa libertdfii interioare a
subiectului, incapaciatea de a se adapta \up0 \expndtw0\charscalex113 armonios Tn
mijbcul colectivitdfii si imposibilitatea de a crea pentru semeni, prin si cu
\up0 \expndtw0\charscalex113 ei. In ocest sens, boala va dezorganiza esenta umand
Tn tot ce are ea definitoriu.
\expndtw0\charscalex130 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 CAPITOLUL 4 \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf21\f22\fs38 PERSONALITATEA NORMALA �1 \up0
\expndtw0\charscalex103 PATOLOGICA \par\pard\ql \li1281\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Existd In iecare dintre noi ceva mai addnc decaf not
fnsine. \par\pard\ql \li5592\sb50\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
Sfantui Augusfin \par\pard\qj \li1276\sb0\sl-240\slmult0
240\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 incercari de definire a personalitatii
\up0 \expndtw0\charscalex116 boala si personalitate \par\pard\ql \li1267\sb9\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Tulburari de personalitate \par\pard\qj
\li1262\ri3646\sb10\sl-230\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 Cauzele
medicale ale schimbarilor de personalitate \up0 \expndtw0\charscalex115 Tulburari
de personalitate. delimitari conceptuale \up0 \expndtw0\charscalex114 Caractere
clinice ale dizarmoniei \par\pard\ql \li1267\sb30\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 0 posibila etiologie a tulburarilor de personalitate
\par\pard\qj \li1262\ri1282\sb2\sl-240\slmult0\tx1977 \up0 \expndtw0\charscalex119
Clasificarea tulburarilor de personalitate si ipostaze medicale ale acestora
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 Tuiburarea paranoida \par\pard\ql
\li1977\sb9\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Tuiburarea schizoida
Tuiburarea schlzotipaia \up0 \expndtw0\charscalex119 Tuiburarea antisociala \up0
\expndtw0\charscalex119 Tulburarsa bordsrline \up0 \expndtw0\charscalex119
Tuiburarea histrionica \up0 \expndtw0\charscalex119 Tuiburarea narcisica \up0
\expndtw0\charscalex117 Tuiburarea evitanta \line \up0 \expndtw0\charscalex118
Tuiburarea dependents \par\pard\ql \li1233\ri4667\sb9\sl-
230\slmult0\fi724\tx1958 \up0 \expndtw0\charscalex118 Tuiburarea obsesiv-compulsiva
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Alte tulburari de personalitate \up0
\expndtw0\charscalex118 Tulburari de personalitate sj boala \par\pard\qj
\li1238\ri1083\sb2\sl-240\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex121 modalitati de
abordare a pacientului cu tulburare de personalitate in timpul \up0
\expndtw0\charscalex113 internarii \par\pard\ql \li1617\sb210\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.1. INCERCARI DE
DEFINIRE A PERSONAUTATIS \par\pard\qj \li1219\sb0\sl-220\slmult0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Orics Tncercare de definire a
personaliefii se loveste de enorme dificultdfi, generate \up0
\expndtw0\charscalex107 pe de o parte de gradul deosebit de generaliate al
notiunii, iar pe de altd parte de ne� \up0 \expndtw0\charscalex104 voia de sinfezd
pe care orice definifie o presupune. \par\pard\qj \li1214\ri1094\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex105 Personalitatea umand constituie,
direct sau indirect, terenul de intersecfie al multor \up0 \expndtw0\charscalex104
discipline stiintifice, este un univers care incie permanent la cunoastere, dar
care mea� \up0 \expndtw0\charscalex104 data nu poate fi epuizat. Goethe considera
cd suprema performanfd a cunoasterii stiin� \up0 \expndtw0\charscalex105 tifice
este cunoasterea omului. Ideeo esfe justificotd atat prin complexifatea maxima a
\up0 \expndtw0\charscalex105 fiinfei umane, cat si prin faptul cd omul reprezintd
valoarea suprema pentru om,
Intre pesimismul lui Nietzsche, care afirma cd omul este animalul care nu poafe
fi \up0 \expndtw0\charscalex117 niciodatd definitsi viziunea axiobgicd a lui
Protagoras care spunea cd omul este ma� \up0 \expndtw0\charscalex114 sura tuturor
lucrurilor, se naste nelinistitoarea Tntrebare - cum sd evaluezi cu ceva care
\up0 \expndtw0\charscalex114 nu este mdsurabil? \par\pard\qj \li1526\ri887\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 Dacd pentru alte domenii aceastd
Tntrebare poate sd rdmdnd retoricd, pentru psihia� \up0 \expndtw0\charscalex115
frie, psihopatologie si psihologie clinicd care opereazd cu modelul medical, ea
trebuie \up0 \expndtw0\charscalex116 cu necesitate sd-si gdseascd un rdspuns. Acest
rdspuns devine extrem de complex Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 contextul
cresterii vertiginoase a volumului informafiilor stiinfifice, care determind o
vi\up0 \expndtw0\charscalex119 ziune multidimensionald, prin care realitatea nu
poate fi cunoscutd decaf prin inter\up0 \expndtw0\charscalex112 pretdrile
interdisciplinare, sistemice, ale contextelor, ansamblurilor. \par\pard\qj
\li1531\ri887\sb19\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex118 Cu oate cd se
pot inventaria aproape tot atdtea definifii asupra personalitdfii cdte \up0
\expndtw0\charscalex116 teorii psihologice existd, se poate stabili ofusi un
oarecare consens asupra unui numdr \up0 \expndtw0\charscalex111 de nofiuni, care
sunt Tn genere cuprinse Tn orice definire si descriere si pe care vom Tn\up0
\expndtw0\charscalex109 cerca sd le trecem Tn revistd: \par\pard\qj
\li1531\ri890\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex118 -
personalitatea este un concept global, o structurd care nu se poate descrie
decdt \up0 \expndtw0\charscalex111 prin elementele sale structurale;
\par\pard\ql \li1809\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 - ea are un
anumit grad de permanenfd, o dinamicd si o economie proprie; \par\pard\qj
\li1526\ri897\sb23\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 - esfe
rezultanfa dezvoltdrii potenfialitdtilor Tnndscute Tntr-un mediu de dezvoltare \up0
\expndtw0\charscalex113 precizabil din punct de vedere socio-cultural; \par\pard\ql
\li1809\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - dezvoifarea
personalitdfii este secventiald. \par\pard\qj \li1526\ri910\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Subliniem Tnsd, Tncd o dote, cd
obordorea acestor puncte de referinfd diferd dupd \up0 \expndtw0\charscalex112
scoala, atatTn privinfa sensului acordat, cat si a ponderii ce li se aplicd Tn
cadrui perso� \up0 \expndtw0\charscalex100 nalitdfii. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.2. BOALA �1 PERSONALITATE (TULBURARI DE
PERSONALITATE) \par\pard\qj \li1497\ri910\sb215\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fundalul bolii psihice ca si
al normalului este personalitatea. Ea va fi cea care va da \up0
\expndtw0\charscalex111 nota particulard si de diversitate fiecdrui tablou clinic.
De fapf, aceasta este si marea difi-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 cultote, dor
pe de altd parte si marea specificitate caracteristicd psihiatriei. Cele doud
\up0 \expndtw0\charscalex110 componente ale cuplului patogenic, ferenul si agentul
patogen se ofid Tn psihiotrie Tntr-o \up0 \expndtw0\charscalex115 relafie de
strdnsd Tntrepdtrundere, alcdtuind o ecuafie ale cdrei solufii sunt infinite. Si
\up0 \expndtw0\charscalex118 asta pentru cd, spre exemplu, dacd Tn reacfii ogentul
potogen (troumo psihice) vo fi \up0 \expndtw0\charscalex110 exterior terenului
(personalitatea), Tn dezvolfdri el se va si suprapune structural si genetic \up0
\expndtw0\charscalex112 pesfe aceasta (boala afldndu-si cauza si Tn Tnsdsi
dizarmonia personalitdfii), iorTn pro-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 cese,
intersecfia celor doud componente generatoore oie bolii conduce la transformarea
\up0 \expndtw0\charscalex116 tuturor elementelor originae
ale personalitdfii. Desigur cd relafia dintre cei doi factori \up0
\expndtw0\charscalex116 amintiti mai sus nu este o relafie mecanicd; complexitatea
retroacfiunilor, interdepen-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 denfelor, o face
greu descriptibild si practic imposibil de cunoscutTn intimitatea ei.
Mai mult decdt Tn oricare domeniu al medicinii, Tn psihiafrie exisfenfa bolnovilor
si \up0 \expndtw0\charscalex108 nu o bolilor este definitorie. Aceasta nu Tnseamnd,
asa cum au Tncercat unii sd demonsfre\up0 \expndtw0\charscalex117 ze, cd boiile nu
existd; si cu atat mai pufin Tnseamnd ceea ce alfii susfin cu suverand \up0
\expndtw0\charscalex113 suficienfd, cd nu asistdm decdt le o boold unicd.
Semnificafia celor ardtate anterior se regdseste Tn diversitatea clinicd a
tulburarilor \up0 \expndtw0\charscalex116 mintale, indiferentde intensitatea lor
nevroticd, psihoticd si de ce nu, demenfiald, care \up0 \expndtw0\charscalex114 se
transfigureazd la nivel individual Tntr-o caleidoscopicd organizare.
Demersul psihopatologului ar fi sisific Tn Tncercarea de descriere a tuturor
acestor ta-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 blouri, iar nosografia ar pdrea un
\u8222?butoi al Danaidelor" daca Tn permanenfd nu s-ar
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Personalitatea normald si
patologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 41\par\pard\qj \li1108\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex113 face efortul critic al determindrii premorbidului. Punereo
ocestuio Tn evidenfd, stabilirea \up0 \expndtw0\charscalex114 legdturii
inteligibile dintre preexistenf si existent, ca si sesizarea exactd a nivelului si
ca-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 racteristicilor personalitdfii oricum Tn
suferinfd sunt conditiile sine qua non ale psihiatriei. \par\pard\qj
\li1094\ri1212\sb5\sl-215\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 In sabilirea
diagnosticului si Tn Tnfelegerea cazului, medicul trebuie sd rezolve o pro-\line
\up0 \expndtw0\charscalex117 blemd fundamentae si anume: sd coreleze tabloul clinic
actual cu aspectele personali� \up0 \expndtw0\charscalex118 tdfii premorbide pe
care acesta s-a grefat, si sd aprecieze astfel, eventualitafea accen-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 tudrii unor trdsdturi care se manifestau evident si
anterior Tmbolndvirii; modificarea cali-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 tativd a
personalitdfii \up0 \expndtw0\charscalex114 - operafie dificild si cu importante
consecinte Tn ceea ce priveste \par\pard\ql \li1094\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 diognosticul si Tndeosebi terapia. \par\pard\qj
\li1094\ri1221\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex118 O personaliate
nu se poate restructura datoritd bolii decdt de la un nivel pe care l-a \up0
\expndtw0\charscalex116 atins, Tn jos. Aceastd diferentd trebuie sd fie reald,
Tntre ceeo ce a fost si ceea ce este, \up0 \expndtw0\charscalex115 si nu Tntre ceeo
ce or fi pufut fi, sou ceeo ce ne imogindm cd a fost, sau Tntre proiecfia \up0
\expndtw0\charscalex115 ideae a psihiatrului si realitate. \par\pard\qj
\li1080\ri1232\sb9\sl-210\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Acelasi lucru
este valabil si pentru substructurile personalitdfii: atunci cdnd afirmdm \up0
\expndtw0\charscalex120 deteriorarea mintald, va trebui sd ne referim la
dezvoifarea mintald a subiectului Tn \up0 \expndtw0\charscalex116 cauza care este
acum decalatd Tn performanfe. \par\pard\qj \li1080\ri1236\sb10\sl-210\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex116 Mayer-Gross concluziona asupra unui lucru de mult timp
cunoscutTn psihiafrie, cd \up0 \expndtw0\charscalex118 modul de reoctie corespunde
trdsdturilor celor mai reprezentative ale personalitdfii la \up0
\expndtw0\charscalex115 care acesta apare, deci reacfiile sunt oproepe Tntotdeouna
Tn sensul personalitdfii. \par\pard\qj \li1065\ri1242\sb2\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex112 De asemenea, celelalfe psihogenii, prin Tnsdsi definifia
lor - de boli de \u8222?dezvoltare", \up0 \expndtw0\charscalex109 vor urma sensul
personalitdfii.'Intelegerea acesfui lucru ne va Tmpiedica Tn tentatia
hiper-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 analiticd de a descrie noi si noi entitdf!
si forme clinice, pentru cd pare evident cd fiecare \up0 \expndtw0\charscalex117
tip de boala, indiferent de intensitatea ei psihopotobgicd \up0
\expndtw0\charscalex114 (pana si la nivel demenfial) \par\pard\ql
\li1055\ri1242\sb4\sl-216\slmult0\fi4\tx1358\tx1353 \up0 \expndtw0\charscalex116 va
cdpdta nuanfd dominantd a personalitdfii premorbide, dezvoltdnd o simptomatob-\line
\up0 \expndtw0\charscalex118 gie generae de suprapunerea sau de interferenta
morbidului cu premorbidul. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Dacd
personaliatea nu este o cheie psihopatobgicd pentru explicarea continutului \up0
\expndtw0\charscalex112 Tntregii patobgii (asa cum ea este pentru psihogenii), ea
va fi si Tn cadrui celorlalte boli \up0 \expndtw0\charscalex114 factor patoplastic,
fdcdnd comprenensibild forma, dar nu si continutul. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Intuifia kretschmeriand \up0 \expndtw0\charscalex121
(devenitd dogma din pdcafe pentru o lungd perioadd de \par\pard\qj
\li1060\ri1262\sb9\sl-210\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 timp) care
opunea picnicul leptosomului Tn tentativa de a stabili coleo cdtre psihozd, Tsi
\up0 \expndtw0\charscalex112 gdsesteTn reolitofea clinicd o nuanfatd exprimare;
chiar atunci cdnd procesul schizofren \up0 \expndtw0\charscalex112 se instaleazd la
un picnic, el are o pronunfatd nuanfd afectivd. \par\pard\qj \li1060\ri1257\sb2\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex112 Absolutizarea rolului sfructurii
premorbide poate Tnsd duce la impasuri majore: s-au \up0 \expndtw0\charscalex108
descris o structurd psihopaticd si uno nevroticd, Tntre care s-a stabilit ca linie
de demarcate \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8222?pdstrarea posibilitdtii
comparafiei Tntre starea sa dinainte de boala si Tmbolndvire" \up0
\expndtw0\charscalex110 (Nica-Udangiu). \par\pard\ql \li1444\sb173\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.3 CAUZELE
MEDICALE ALE SCHIMBAR1LOR DE PERSONALITATE \par\pard\qj \li1055\ri1266\sb195\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Se
adjnite Tnsd posibilitatea \u8222?psihopatizdrii" nevrozelor dupd o mai lungd si
trenantd \up0 \expndtw0\charscalex111 evolufie. Tntrebarea care se pune este: acest
nevrotic psihopatizat mai \u8222?pdstreazd" Tntot-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 deauna posibilitatea comparafiei comportamentu lui sau
Tnainte si dupd Tmbolndvire? \up0 \expndtw0\charscalex109 Dacd da, atunci nu a
devenit \u8222?psihopat"; dacd nu, atunci cum stim cd nu a fost \u8222?
psihopat"? \par\pard\qj \li1051\ri1274\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex109 Desigur acesta este un simplu demers feoretic care
demonstreazd dificultdfile de Tnca\up0 \expndtw0\charscalex110 drare Tn modele,
delimitdrile avdnd o zond lipsifd de exactitafe care Tsi are originea toc\up0
\expndtw0\charscalex110 mai Tn uriasa variabilitate umand si Tn dificultatea
stabilirii de modele. \par\pard\qj \li1041\ri1268\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex114 Interferenfa care se produce Tn cadrui sindroamelor
psihoorganice cronice (si chiar \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn cele acute), Tn
care patologia care ar trebui sd fie organizatd dupd modelul strict
me-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg50}{\bkmkend
\par\pard\qj\li1459\ri924\sb205\sl-210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 dicai
(leziune-disfuncfie) are un caracter de globalitate; faptul cd ele se diferenfiazd
evi-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 denfiind eel mai adesea dizarmoniile
existente Tn personaliatea premorbidd, ne Tndreaptd \up0 \expndtw0\charscalex107
cdtre admiferea reciprocei: \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8222?strucfura somaticd"
va avea un rol Tn expresivitatea tabbului \par\pard\qj \li1444\ri939\sb2\sl-
220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex112 clinic. Constitufia biobgicd,
integritoteo ei morfo-funcfionold, rezistenfa ei la dezadap-\line \up0
\expndtw0\charscalex120 tare, toate acestea se vor regdsi nuanfat Tn tabloul
morbid, lae cdteva din circum-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 stanfele medicale
care pot avea ca expresie schimbarea personalitdfii subiectului: tul� \up0
\expndtw0\charscalex110 burarile comitiale, Tn special cele cu origine Tn lobul
temporal, lezlunile lobului frontal, \up0 \expndtw0\charscalex113 tumorile,
abcesele si alte leziuni cerebrae. Bear si Fedio au descris caracteristicile
per� \up0 \expndtw0\charscalex111 sonalitdfii pacienfilor cu epilepsie a lobului
temporal: hipo- sau hipersexualitate, vdsco-\line \up0 \expndtw0\charscalex111
zitote emofionold (\u8222?odezivitote"), hiperreligiozitate, intensificarea
emotiibr,
hipergrafie, \up0 \expndtw0\charscalex114 circumstantialitate, supraincluziune,
lipsa umorului, tendinfe paranoide si accentuarea \up0 \expndtw0\charscalex110
extreme a sentimenfului morel. Este important de reamintit cd Tn cazurile Tn care
existd \up0 \expndtw0\charscalex110 o patologie predominana a lobului frontal,
abilitdfile cognitive sunt relativ pdstrate. \par\pard\ql \li2423\ri1841\sb204\sl-
240\slmult0\tx4051 \up0 \expndtw-9\charscalex97 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 CAUZElf
MEDICAIE ALE SCHIMBARILOR DE PERSONALITATE \line\tab \up0 \expndtw-9\charscalex98
(dupd PopldnMK, 1986) \par\pard\qj \li1852\ri3632\sb80\sl-240\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Demenja corticala (poate fi
manifestarea timpurie) \up0 \expndtw0\charscalex107 Tumorile SNC \par\pard\qj
\li1843\ri1260\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Afecjiuni ale
lobului frontal (in special asociate cu leziunile orbitale sau cu tumori) \up0
\expndtw0\charscalex106 Traumatism cranian \par\pard\qj \li1852\ri5787\sb0\sl-
230\slmult0\fi4\tx2707 \up0 \expndtw-1\charscalex100 Intoxicatii \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 (de ex. plumb) \up0 \expndtw0\charscalex109 Sindrom
postconvulsiv \up0 \expndtw0\charscalex110 Psihochirurgie \par\pard\ql
\li1838\sb18\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Accidente vasculare
\par\pard\ql \li1852\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Hemoragie
subarahnoidiana \par\pard\qj \li1833\ri2388\sb3\sl-220\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex109 Demenfa subcorticala (deseori o manifestare care iese Tn
evidene) \up0 \expndtw0\charscalex106 Afecjiuni ale lobului temporal (Tn special de
tip iritativ/convulsiv) \par\pard\ql \li1713\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1713\sb44\sl-207\slmult0\tx7804\tx7905 \up0 \expndtw0\charscalex111
Revizia a X-a clasificdrii tulburarilor mintale si de comportament OMS, \tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex105 992 intro�
\par\pard\qj \li1416\ri932\sb0\sl-225\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex119 duce
conceptul de tulburare de personaliate organicd pe care o caracterizeazd ce: o \up0
\expndtw0\charscalex113 alterare semnificafivd a modelelor obisnuite a
comporfamenfului premorbid. In special \up0 \expndtw0\charscalex107 sunt afectafe
expresia emofionald, frebuinfele si impulsurile; funcfiile cognitive sunt defec\up0
\expndtw0\charscalex111 tuoase Tn special sau doar Tn sfera planificdrii propriilor
acfiuni si anticiparii consecin\up0 \expndtw0\charscalex109 felor lor pentru
subiecf. \par\pard\qj \li1416\ri963\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex114 In oforo unui istoric stobilit sou a unei alte dovezi de
boala, leziune, sau disfuncfie \up0 \expndtw0\charscalex117 cerebrae, un diagnostic
cert necesitd prezenfa a doud sau mai multe din urmdtoarele \up0
\expndtw0\charscalex106 caracteristici: \par\pard\qj \li1420\ri978\sb19\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex119 a) Capacitate constant redusd de a
persevera Tn activiati cu scop, mai ales cand \up0 \expndtw0\charscalex111 implied
lungi perioade de timp si satisfacfii amdnate; \par\pard\qj \li1406\ri968\sb0\sl-
240\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex118 b) Comportament emotional alterat,
caracterizat prin labilitate emofionald, bund \up0 \expndtw0\charscalex110
dispozifie superficiald si nejustificotd \up0 \expndtw0\charscalex114 (euforie),
veselie neodecvatd; schimbare rapidd \par\pard\qj \li1406\ri972\sb0\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 spre iritabilitate sau scurfe explozii
de mdnie si agresiune; Tn unele cazuri poate apdrea \up0 \expndtw0\charscalex112
apatia, care poafe fi trdsdfura predominanta; \par\pard\qj \li1406\ri981\sb0\sl-
230\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 c) Dezinhibarea expresiei
necesitdfilor si impulsurllor fdrd a ea Tn considerare conse-\line \up0
\expndtw0\charscalex107 cinfele sau convenfiile sociale (pacientul se poafe angaja
Tn acfe disociale, ca: pjrtul, avan-\line \up0 \expndtw0\charscalex107 suri sociale
nepotrivite, bulimie, sau manifeso desconsiderare pentru igiencs psrsonald);
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Personalitatea normaia si
patologica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex109 43\par\pard\qj \li1391\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 d) Tulburari cognitive sub forma suspiciunii sau ideafie
paranoidd si/sau excesivd \up0 \expndtw0\charscalex116 preocupare pentru o unicd
temd de obicei abstractd (de exemplu religia, \u8222?adevdrul", \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8222?eroarea" etc.); \par\pard\qj \li1387\ri1063\sb0\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex111 e) Alterare marcatd a debitului si
fluiditdfii verbale, ceea ce se traduce prin: circum\up0 \expndtw0\charscalex111
stanfialitate, hiperimplicare, vdscozitate si hipergrafie; \par\pard\ql
\li1377\ri1068\sb0\sl-220\slmult0\fi283\tx1646 \up0 \expndtw0\charscalex109 f)
Comportament sexual alterat (hiposexualitatea sau schimbarea preferinfei
sexuale). \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Tofusi, osa cum nu existd
psihogenezd purd (nu existd emofie fdrd tulburari neurove-\line \up0
\expndtw0\charscalex106 getative si endocrine, afirmd Tn \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex119 973 Sivadon), ot asa nu se poate
vorbi de persono-\par\pard\ql \li1377\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 genezd Tn sens neurologic. \par\pard\ql \li1756\sb195\sl-
4.4.1ULBURARI DE PERSONALITATE. DEUMfTARI CONCEPTUALE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pentru a denumi tulburarile de personalitate asa cum
leTntelegem si le denumim azi, \up0 \expndtw0\charscalex110 de-a lungul timpului au
fosf fobsiti o serie de termeni cu destin lingvistic variabil si cu o \up0
\expndtw0\charscalex110 arie de rdspdndire mai mult sau mai pufin importanta.
Termeni ca \u8222?folie sans delir" (ne-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 bunie
fdrd delir) (Ph Pind), nebunie morald (Prirjhard J C), inferioritate psihopaticd,
psi-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 hopotie (Kcdl J L), onetopatie,
caracteropatie, personalitate psihopaticd (Kraepdin E), \up0
\expndtw0\charscalex115 nevrozd de caracter, dizormonie de personaliate, tulburare
de personalitate, au cdutat \up0 \expndtw0\charscalex114 de-a lungul timpului sd
acopere domeniul tulburdrii de personalitate, acest lucru fiind \up0
\expndtw0\charscalex109 de Tnfeles Tn contextul Tn care chiar conceptul de
personalitate, cheia de boltd a psiho� \up0 \expndtw0\charscalex114 logiei si a
psihopatologiei cunoasfe zeci de definifii si sute de accepfiuni \up0
\expndtw0\charscalex108 (ionsscu G). \par\pard\qj \li1358\ri1074\sb0\sl-
230\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 Formuerile menfionate au finut seama
fie de presupusa determinare etiopatogenicd a \up0 \expndtw0\charscalex114
tulburdrii de personalitate, fie de modelul personalitdfii Tnsusit de autori, fie
chiar de \up0 \expndtw0\charscalex108 fabloul psihopatologie. \par\pard\qj
\li1353\ri1084\sb0\sl-226\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Prin tulburai
de psrsenaliete Tnfelegem acele frdsdturi inflexible si dezadaptative \up0
\expndtw0\charscalex110 care provoacd fie perturbdri Tn funcfionalitatea socio-
profesionald a individului, fie dis\up0 \expndtw0\charscalex109 confort subiectiv.
Prin rasdksri de personslitCffe se Tnfeleg modelele de gandire si de re\up0
\expndtw0\charscalex109 lafionare cu mediul social si cu propria individualitate a
subiectului. \par\pard\li1896\sb95\sl-207\slmult0\fi715\tx5620 \up0
\expndtw0\charscalex126 Sursa\tab \dn2 \expndtw0\charscalex115
Denumire\par\pard\li1896\sb23\sl-207\slmult0\fi19\tx4463 \up0
\expndtw0\charscalex115 Ph. Pine!\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Nebunie fara delir, personalitate
anorma\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 li\par\pard\li1896\sb9\sl-
207\slmult0\fi9\tx4463 \up0 \expndtw0\charscalex121 J.C. Prichard\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Nebunie moraia\par\pard\li1896\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf22\f23\fs20\ul Cleckley\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Sociopatie\par\pard\li1896\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx4459 \up0 \expndtw0\charscalex112 J.L. Koch, Emit
Kraepelin\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
Personalitate psihopatica - psihopatie\par\pard\li1896\sb19\sl-
207\slmult0\fi9\tx4459 \dn2 \expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
S. Freud\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Nevroza de
caracter\par\pard\li1896\sb23\sl-207\slmult0\fi14\tx4449 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ICD 10. DSM IV\ul0\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tulburare de
personalitate\par\pard\li1896\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx4459 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Alte denumiri:\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Personalitate imatura,\par\pard\qj \li4454\ri3168\sb5\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Personalitate inadecvata, \up0
\expndtw0\charscalex112 Personalitate accentuae \par\pard\qj
\li1339\ri1116\sb220\sl-220\slmult0\fi264 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburarile
de personalitate se recunosc Tncd din adoiescenfd si perslstd toatd viafa, \up0
\expndtw0\charscalex111 atenudndu-se de obicei cu vdrsta. \par\pard\qj
\li1339\ri1111\sb0\sl-240\slmult0\fi264 \up0 \expndtw0\charscalex112 Vom
frece Tn revisfa o serie de definifii care ni s-au pdrut mai complete din
ultima \up0 \expndtw0\charscalex110 jumdtate de veac: \par\pard\qj
\li1324\ri1121\sb0\sl-230\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 e Este
imposibil de dat o definifie a personalitdfii psihopatice. Prin personalitate
psi� \up0 \expndtw0\charscalex108 hopaticd Tnfelegem acele personalitdfi
discordante caracterizate prin particularitdfi canti-\line \up0
\expndtw0\charscalex108 fafive ale instinctului, temperamentului si caracterului si
a cdror activitate intenfionald si
unitard este influenfatd de anomalii Tn perceperea propriei persoane si a semenibr,
fapf \up0 \expndtw0\charscalex133 care conduce la Tnbcuirea vabrilor reale cu false
valori si a scopurilor autentice vitale \up0 \expndtw0\charscalex128 cu
pseudoscopuri (Kahn E, 1931). \par\pard\qj \li1315\ri1007\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex132 \u8226? Personaiifdfile psihopatice
sunt acele personalitdfi anormale care suferd daorifd \up0 \expndtw0\charscalex129
anormalitdfilor structurale sau care, prin acestea fac societotee sd sufere
(Schneider K, \up0 \expndtw0\charscalex127 1934). \par\pard\qj
\li1300\ri1009\sb0\sl-225\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex130 � Psjhopatic
ca prefix, a devenit un cos de gunoi Tn care sunt aruncafe tot felul de \up0
\expndtw0\charscalex127 lucruri. Intre aprecierile relative si sovditoare ole
societdfil Tn ceea ce priveste asa-zisul \up0 \expndtw0\charscalex133 nebun si asa-
zisul criminal, psihopatia se situeazd Tntr-o zond de tranzifie diferie de \up0
\expndtw0\charscalex130 cele doud, integrdndu-se Tntr-una sau alfa, mai mult sau
mai pufin accidenal (Whie P, \up0 \expndtw0\charscalex127 1935). \par\pard\qj
\li1296\ri1018\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex129 � Denumim prin
personalitdfi psihopatice, acei indivizi care, Tn concordonfd cu un \up0
\expndtw0\charscalex131 anumit nivel infelectuol care niciodotd nu otinge limia
inferioord a normolului si core \up0 \expndtw0\charscalex127 de-o lungul Tntregii
lor viefi sou de la o varstd tandrd au tulburari manifeso de tip anti� \up0
\expndtw0\charscalex130 social sau asocial, eel mai adesea cu caracter recurent sau
episodic si care se dovedesc \up0 \expndtw0\charscalex133 a fi pufin influenfate de
metode sociale, penale si medicale, pentru care nu poseddm \up0
\expndtw0\charscalex129 mijbace de naturd preventivd sau curativd (Henderson DK,
1939). \par\pard\qj \li1300\ri1036\sb16\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex123 � Ei find sd-si exteriorizeze social conflicfele Tn be sd
dezvolte simptomele conflictu\up0 \expndtw0\charscalex123 lui interior fLevine S,
\expndtw0\charscalex128 s Psihopatiile reprezintd un grup polimorf de dezvoltdri
pafobgice ale personalitdfii \up0 \expndtw0\charscalex133 caracterizate clinic
printr-o insuficientd capaciate sau printr-o incapacitate episodicd \up0
\expndtw0\charscalex127 sau permanenfd de integrare armonioasd si supld la
conditiile obisnuite ale mediuiui fa� \up0 \expndtw0\charscalex127 milial,
profesional sau Tn general social (Predescu V, 1976). \par\pard\qj
\li1276\ri1045\sb0\sl-226\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex126 � Principalele
trdsdfuri sunt reprezenate de modele rigide, necorespunzdtoare, de re� \up0
\expndtw0\charscalex130 lafie, de percepfie si de apreciere a lumii si sinelui,
suficient de severe, pentru a deter\up0 \expndtw0\charscalex123 mina fie tulburari
severe Tn adaptarea socio-profesionald, fie suferinfe obiective (DSM HI, \up0
\expndtw0\charscalex123 1980). \par\pard\qj \li1257\ri1046\sb0\sl-224\slmult0\fi307
\up0 \expndtw0\charscalex127 \u8226? Tulburarile Tn modul de structurare a
personalifafii sunt un grup polimorf de struc-\line \up0 \expndtw0\charscalex129
turi particulare ale personalitdfii care includ deviafii calitative sau contitotive
ole sferei \up0 \expndtw0\charscalex131 ofectiv-volifionole si instinctive, care se
cristalizeozd Tn adoiescenfd si persistd toate \up0 \expndtw0\charscalex132 viata,
se manifesto pe plan comportamental, fdrd a fi recunoscute ca atare de subiect,
\up0 \expndtw0\charscalex134 provocdndu-i acestuia o incapacitate de integrare
armonioasd la conditiile mediuiui \up0 \expndtw0\charscalex131 social cu care
realizeazd un impact permanent, dar cu rdsunet existential variabil.
\expndtw0\charscalex133 \u8226? Au ca elemente definitorii: controlul incomplet al
sferelor afectiv-volifionale si \up0 \expndtw0\charscalex128 instinctive;
nerecunoasterea defectului structural; incapacitatea de integrare armonioasd
\up0 \expndtw0\charscalex128 Tn mediul social (Tudose F si Gorges C, 1985).
\expndtw0\charscalex128 \u8226? Tuiburarea specified de personalitate este o
perturbare severd Tn constitufia carac\up0 \expndtw0\charscalex132 teriologicd si
Tn tendinfele comportamenaie ale individului, implicdnd de obicei mai \up0
\expndtw0\charscalex128 multe arii ale personalitdfii si asociate aproape
Tntotdeauna cu un considerabil dezechi\up0 \expndtw0\charscalex129 libru personal
si social. Tuiburarea de personalitate finde sd apard Tn copildria tardivd \up0
\expndtw0\charscalex131 sau Tn adoiescenfd si continud sd se manifeso Tn viaa
adultd. Din oceastd cauza, este \up0 \expndtw0\charscalex136 improbabil ca
diagnosticul de tulburare de personalitate sd fie eel corect pentru un \up0
\expndtw0\charscalex129 pacient care nu a TmplinitTncd 16 sau 17 ani (ICD-10,
\expndtw0\charscalex133 \u8226? Tuiburarea de personalitate este un pattern
persistent de experienfd interioard si \up0 \expndtw0\charscalex136 comporament
care deviazd Tn mod clar de la osteparile pe core le avem din partea \up0
\expndtw0\charscalex127 insului; acest pattern ese pervaziv si inflexibil, cu debut
Tn adoiescenfd sau timpuriu Tn \up0 \expndtw0\charscalex127 viaa adultd, stabil Tn
timp si care determind disfuncfionalifate (DSM-IV, 1994).
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Personalitatea normala si
patologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 45\par\pard\ql \li1728\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.5. CARAOERE CLINICE ALE DIZARMONIEI \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Personalitdfile
dizarmonic-psihopate se caracterizeazd prin: \par\pard\ql \li1631\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - o dizormonie corocteriold grove si
persistentd care se exprimd prin diverse tipologii; \par\pard\qj
\li1343\ri1055\sb23\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 - aceastd
tulburare influenfeazd negativ (perturbator) exisfenfa interpersonal-sociald
\up0 \expndtw0\charscalex112 a individului; judecarea morald poate fi, deseori,
deficitard; \par\pard\ql \li1324\ri1069\sb6\sl-213\slmult0\fi302\tx1622 \up0
\expndtw0\charscalex115 - dizarmonia este urmarea disontogenezei persoanei;
anormalitatea fiind neevolu\up0 \expndtw0\charscalex112 tivd si greu influenfabild
prin educafie, sanctiuni sau chiar prin tratament psihiatric. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Existd si alte caracteristici care, Tnsd, nu se Tntalnesc
Tn mod obligatoriu la toate ca-\up0 \expndtw0\charscalex109 zurile de psihopatie,
ci mai ales la cele etichetate ca \u8222?sociopatice" ori \u8222?nucleare":
subiectul urmdreste sotisfocereo propriilor interese si pldceri fdrd o fine contde
oltii \up0 \expndtw0\charscalex110 (egocentric, hedonic); \par\pard\ql
\li1612\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - subiectul este de acord
cu comportamentul lui (egosinfonic); \par\pard\ql \li1622\sb13\sl-
207\slmult0\tx6432 \up0 \expndtw0\charscalex104 - Tn situafii conflictuale este de
pdrere cd alfil sunt vinovafi \tab \up0 \expndtw0\charscalex104
(extrapunitivitate); \par\pard\ql \li1612\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - Ti determind pe alfii sd sufere mai mult decdt suferd el
Tnsusi; \par\pard\ql \li1612\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 -
atitudineo activd si heteroagresivd predomind asupra ceiei inhibate;
lipsa de adecvare nuanfatd la diverse situafii, incapacitatea de a Tnvdfa din
expe\up0 \expndtw0\charscalex109 rienfd (psihorigiditate) (LazarescuM si Ogodeseu
D, 1995). \par\pard\qj \li1324\ri1083\sb0\sl-226\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Ansamblul caracteristic si persistent de trdsdturi,
predominant cognitive, dispozi\up0 \expndtw0\charscalex112 fionale si relafionale,
ilustrote prinfr-un comportament Care deviazd Tn mod evident si
\up0 \expndtw0\charscalex114 invalidant de la expectafiile fafd de persoana
respectivd si de la normele grupului sou \up0 \expndtw0\charscalex112 social
(lonescu G, 1997). \par\pard\ql \li1694\sb168\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.6. O POSIBIlA ETIOLOGIE A
TULBURARILOR DE PERSONALITATE \par\pard\qj \li1310\ri1086\sb215\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dintre
factorii implicafi Tn etiologia plurifactoriald a tulburarilor de personalitate
au \up0 \expndtw0\charscalex110 fosf incriminafi erediatea, factorii perinafali,
factorii de microorganicitate, factorii mezo\up0 \expndtw0\charscalex115 logici,
factorii de dezvoltare, fdrd ca sd exisfe pdnd Tn acest moment nici un consens \up0
\expndtw0\charscalex111 stiintific si nici mdcar dovada unei legdturi de
cauzalitate suficient de importante pentru \up0 \expndtw0\charscalex105 a fi luatd
Tn discufie. \par\pard\qj \li1310\ri1079\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex117 Interesul deosebif de prezentare a tulburarilor de
personalitate Tn aceastd lucrare \up0 \expndtw0\charscalex111 este legat eel pufin
de urmdtoorele ospecfe: \par\pard\qj \li1310\ri1084\sb0\sl-220\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex112 - Personolitoteo si implicit tulburarile de
personalitate reprezintd fundalul pe care se \up0 \expndtw0\charscalex111
desfdsoard tragedia bolii psihice sou somofice si Tn ocest context perceperea ei de
cdtre \up0 \expndtw0\charscalex111 medicul sau psihologul clinician va suferi
distorsiuni caracteristice. \par\pard\qj \li1305\ri1089\sb0\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex112 - Situote le limito normalitate-boae, fdrd sd Tsi
poatd defini un statut, tulburarile de \up0 \expndtw0\charscalex113 personalitate
vor fi uneori confundate cu boala psihica, crednd dificultdfi de diagnostic \up0
\expndtw0\charscalex113 si abordare. \par\pard\qj \li1305\ri1099\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Tulburarile de personaliate ale
membrilor familiei bolnavului pot complica Tn cele \up0 \expndtw0\charscalex111 mai
diverse ipostaze intervenfia terapeutica, \par\pard\qj \li1296\ri1098\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 - Medicul sau psihologul clinician
pot fi ei Tnsisi personalitdfi care se Tnscriu Tn \up0 \expndtw0\charscalex114
aceastd sferd, iar acest lucru va genera dificultdfi de relationare extreme.
Abordarea bolnavilor cu tulburari de personalitate, indiferentde suferinfa pe
care \up0 \expndtw0\charscalex112 o au - psihica sau somaticd - cere abilitdti si
efort suplimentar. \par\pard\qj \li1291\ri1083\sb9\sl-210\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex119 Subliniem toate acestea pentru a ne delimia si de aceia
care considerd cd aceste \up0 \expndtw0\charscalex115 personalitdfi sunt sarea si
piperul omenirii... fulburd valurile viefii sociale si uneori le \up0
\expndtw0\charscalex111 dau culoare. Amestecul armonie-dizarmonie-normalitate-
anormalitate-incertitudine \up0 \expndtw-2\charscalex100
-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg54}{\bkmkend
delimitare ca fundal acceptat pentru demersul medical sau psihologie, va fi doar un
inu\up0 \expndtw0\charscalex115 til mars Tn desert spre o fintd care este fata
morgana. Acob, eel care va rdtdci se imogi\up0 \expndtw0\charscalex120 neazd ca un
stdpdn al adevdrului acceptdnd paradoxul cd orice aserfiune poate fi Tn \up0
\expndtw0\charscalex117 acest context adevaratd sau falsa. \par\pard\qj
\li1161\ri1141\sb0\sl-230\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex119 Tulburarile de
personaliate sunt aledtuife din rasdt/rr'de personalitate, care aratd o \up0
\expndtw0\charscalex114 persistenfd maladaptativd si inflexibilitate. Trdsdturiie
de personalitate sunt paftem-urile \up0 \expndtw0\charscalex114 durabile ale
comportamentului. \par\pard\ql \li1444\sb1\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 a. Trdsdturiie nu sunt patologice si nici nu sunt
diagnosticabile ca tulburari minale. \par\pard\ql \li1151\ri1155\sb1\sl-
222\slmult0\fi297\tx1444\tx1430 \up0 \expndtw0\charscalex114 b. Recunoasterea
acestor trdsdturi poate fi folositoare oricdrui medic Tn Tnfelegerea \up0
\expndtw0\charscalex115 reacfiei fafd de stres, boold sou oricore oltd situafie cu
implicofii medicole. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Funcfio homeostoticd
realizatd de personalitate pentru mediul psihosocial obisnuit al \up0
\expndtw0\charscalex116 pacientului poafe fi profund dezodoptotivd Tn cadrui
sistemului medical la core ocesta \up0 \expndtw0\charscalex116 este nevoit sd
apeleze. Tulburarile comporamenaie care rezultd pot fi etichetate ca tul� \up0
\expndtw0\charscalex117 burari de personalitate, neadaptare, nevrozd, comportament
normal Tn condifiile afec-\up0 \expndtw0\charscalex118 fiunii date, regresie
psihologicd legato de boala sau caracter patologic. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex116 Acordarea importantei cuvenite factorilor psihodinamici, de
dezvoltare si de perso� \up0 \expndtw0\charscalex116 nalitate este importanta
pentru medic din urnatoarele motive: \par\pard\qj \li1151\ri1169\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 - reacfiile negative ale unui
specialist Tn fafa pacientului Tl pot Tndepdrta de proble� \up0
\expndtw0\charscalex113 meie medicale reale. \par\pard\qj \li1137\ri1165\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex118 - tulburarile de personalitate pot
avea ca rezultat un diagnostic incorect si un trata\up0 \expndtw0\charscalex113
ment insuficient sau nepotrivif (de exemplu, comportamentul neaiutorat si indecis
al unui \up0 \expndtw0\charscalex122 pacienf cu tulburare de personalitate de tip
dependent poate fi interpretatd gresit ca \up0 \expndtw0\charscalex116 aparfinand
unei depresii si deci trafatd cu medicatie antidepresivd); \par\pard\ql
\li1425\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - complicafiile legate de
personaliate pot fi tratate de obicei Tntr-un fermen scurt. \par\pard\qj
\li1118\ri1170\sb3\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 Scopul
recunoasterii tulburdrii de personalitate este eel de a Tnfelege comportamen\up0
\expndtw0\charscalex116 tele pacientului fafd de boala, un exemplu clasic fiind eel
al comportamentelor adictive \up0 \expndtw0\charscalex117 Tn care obuzul de droguri
nu poate fi tratat fdrd a Tnfelege trdsdturiie de personalitate \up0
\expndtw0\charscalex100 care Tl Tnsofesc. \par\pard\qj \li1113\ri1175\sb0\sl-
224\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex118 Frecvent, tulburarile de
personaliate complied relatia medic-pacient dar tot atat de \up0
\expndtw0\charscalex116 frecvent, tulburarile de personalitate sunt frecute cu
vederea, Tn special la vdrstnici. La \up0 \expndtw0\charscalex116 aceastd vdrstd,
multe din comportamentele dezadaptative sunt puse pe seama organici\up0
\expndtw0\charscalex117 tdfii sau a deteriordrii cognitive datorafd vdrstei. Cu
toate acestea, retrospectiva eveni\up0 \expndtw0\charscalex112 mentelor si
conduitelor pacientului, poate orienta rapid medicul Tn identificarea unei tul�
\up0 \expndtw0\charscalex112 burari de personalitate. \par\pard\qj
\li1104\ri1179\sb0\sl-226\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex110 Informafii
utileTn descrierea personalitdfii potfi obfinufe din observarea felului Tn care
\up0 \expndtw0\charscalex112 pacientul este Tmbrdcat si modul Tn care participd la
diabgul cu medicul. Machiajul stri� \up0 \expndtw0\charscalex117 dent sau,
dimpotrivd aspectul neTngrijif, mimica exageratd sau indiferenfo fofd de si�
\up0 \expndtw0\charscalex113 tuafie sunt elemente importante. \par\pard\qj
\li1104\ri1188\sb0\sl-226\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 Ascultarea
modului Tn care pocienfii Tsi exprimd nevoile, a faptului cd prezenfarea \up0
\expndtw0\charscalex118 este prea dramaticd sau excesiv de pateticd, orienteazd
atat spre exisfenfa unei tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex119 rari de personaliate,
cot si spre tipul ocesfeio. Acelasi lucru se Tntdmpld atunci cdnd \up0
\expndtw0\charscalex114 pacientul Tncearcd sd se prezinte Tntr-o lumind exagerat de
mdgulitoare. \par\pard\ql \li1401\sb1\sl-177\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
Rdspunsurile la Tntrebdri specifice de tipul: Cum a interacfionaf cu persoane
impor� \par\pard\qj \li1113\ri1168\sb3\sl-226\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 tante? Se simte pacientul apropiat sau Tncrezdtor Tn
cineva? Pacientul are un comporta� \up0 \expndtw0\charscalex116 ment manipulator
sau exagerat de dependent? Ce comportament anormal a mai prezen-\line \up0
\expndtw0\charscalex107 tat pacientul Tn frecuf? In ce fel se comportd Tn relafia
cu cei care Tl Tngrijesc? Dacd a intrat \up0 \expndtw0\charscalex107 vreodatd Tn
conflict cu acesfia? Ce a fosf benefic si ce nu Tn relafiile cu medicii care l-
au \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg55}{\bkmkend
patologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 47\par\pard\ql \li1132\sb0\sl-
228\slmult0 \par\pard\ql\li1132\ri1218\sb147\sl-228\slmult0\fi24\tx1435
\up0 \expndtw0\charscalex115 Tngnjit anterior? vor aduce informafio necesard
creiondrii tipului de personalitate si va \up0 \expndtw0\charscalex114 permite
evaluarea necesard plasdrii acestuia Tntre normalitate si tulburare. \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 Relatii suplimentare care sd contureze tabloul
personalitdfii pacientului pot fi obfinufe \up0 \expndtw0\charscalex117 de la
prieteni, familie, colegi, parteneri de cuplu. De asemenea, tabloul poate fi si mai
\up0 \expndtw0\charscalex113 bine conturat prin folosirea unor teste de
psihodiagnostic cum ar fi: inventorul multifazic \up0 \expndtw0\charscalex114 de
personaliate Minnesota (MMPI) consideratde psihologii si medicii americani eel
mai \up0 \expndtw0\charscalex110 bun test standardizat pentru evaluorea
personalitdfii. Un avantaj suplimentar al MMPI-ului \up0 \expndtw0\charscalex114
este faptul cd se autoadministreazd si cd Tn ultimo vreme poote fi prelucrot
outomot pe \up0 \expndtw0\charscalex114 computer. Dintre dezavantaje enumerdm lipsa
unei standardizdri romanesti recunoscute \up0 \expndtw0\charscalex114 si timpul
mare necesitat de completarea acestuio. \par\pard\qj \li1507\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\qj\li1507\ri2027\sb19\sl-220\slmult0\tx2011 \up0 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.7. CLASIFICAREA TULBURARILOR DE PERSONALTTATE Si
\line\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 IPOSTAZE MEDICALE ALE ACESTORA \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 In recunoasterea
pacienfilor cu tulburari de personalitate este utild identificarea unor \up0
\expndtw0\charscalex114 caracteristici care pot orienta medicul sau psihologul
cdtre aceastd ipostazd diagnosticd. \par\pard\ql \li1128\sb0\sl-207\slmult0
CARAOTfRISTiaLE OBISNUFTE ALE PACIENT1LOR CU TULBURARI DE PERSCNAllATE \par\pard\ql
\li1790\sb173\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Modele de comportament
cronice si durabile, nu episodice \par\pard\ql \li1790\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex124 Blamarea constants a altora \par\pard\qj
\li1790\ri4804\sb6\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Usor de Tnfuriat sau
de facut gelosi \up0 \expndtw0\charscalex116 Ego-sintonic \par\pard\qj
\li1780\ri4343\sb6\sl-233\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex118 Functja sociala
si ocupa|ionala tulburata \up0 \expndtw0\charscalex126 Dependen^ sau independen^
excesiva \up0 \expndtw0\charscalex118 Frecvent \u8222?dezamagiti" de catre partener
\up0 \expndtw0\charscalex112 Impulsivi sau compulsivi \par\pard\qj
\li1776\ri1933\sb0\sl-260\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex118 Exacerbare
produsa de afecjiunile SNC, traumatism cranian si stres \up0
\expndtw0\charscalex114 Standards si opinii inflexibile \par\pard\ql
\li1780\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Iritabilitate
Abilita\up0 \expndtw0\charscalex119 fji empatice reduse \par\pard\qj
\li1766\ri2889\sb6\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Tnselarea
persoanelor pentru a ajunge la un rezultat final \up0 \expndtw0\charscalex116
Egocentrism \par\pard\ql \li1776\sb28\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120
Deseori rezistene. la tratament \par\pard\qj \li1766\ri4059\sb6\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 Trecere de la subevaluare la supraevaluare \up0
\expndtw0\charscalex119 Relatii interpersonal tulburi sau instabile \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex112 Dintre numeroasele clasificdri si categorisiri ale
tulburarilor de personalitate, pentru \up0 \expndtw0\charscalex118 a evia pe de o
parte pericolul dogmatic, iar pe de cealaltd parte atomizarea tipologi\up0
\expndtw0\charscalex111 cd, vom folosi modelul standardizat si operant introdus de
lucrdri specializate si unanim \up0 \expndtw0\charscalex114 recunoscute Tn lumea
medicae: Manualul Satistic de Diagnostic, edifia a-IV-a al Aso\up0
\expndtw0\charscalex112 ciafiei Americane de Psihiafrie (DSM-IV) si revizia a X-a a
Clasificdrii Internationale a \up0 \expndtw-2\charscalex100 Bolilor \up0
\expndtw0\charscalex115 (CIM-10) ebborat de Organizafia Mondiald a Sdndtdfii la
care vom adduga Tn \up0 \expndtw0\charscalex119 prezenfarea noastrd cafeva dintre
tulburarile de personalitate care prin frecvenfd si \up0 \expndtw0\charscalex108
specificitafe forfeazd usile taxinomiei.
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tuiburarea
de personalitate paranoida \par\pard\qj \li1488\ri862\sb115\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 NeTncredere si
suspiciozitafe fafd de alfii ale cdror intenfii sunt interprefate ca rdu-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 voitoare si care persistd chiar Tn fafa unor dovezi
puternice cd nu existd nici un motiv \up0 \expndtw0\charscalex111 de Tngrijorare.
Ei find sd fie anxiosi, disfanti, fdrd umor si certdrefi si foe odeseori \up0
\expndtw0\charscalex103 \u8222?din \par\pard\qj \li1492\ri873\sb0\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 tantar armdsar". Ei poare pica tot
timpul, si sunt implacabili fafd de insulte, injurii sau \up0
\expndtw0\charscalex106 ofense. \par\pard\qj \li1492\ri873\sb0\sl-230\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex111 In activitatea profesionald depun multe eforturi si
dacd se afld Tn situatia de a munci \up0 \expndtw0\charscalex116 individual, se
descurcd foarte bine. Au dubii nejustificate referitoare la loialiatea sau \up0
\expndtw0\charscalex114 corectitudinea amicibr sau colegibr. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tuiburarea de personalitate schizoida \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Carocteristico principold a acesfei personalitdfi
este lipsa de interes fafd de alte per� \up0 \expndtw0\charscalex109 soane si
relafii sociole. Sunt indiferenti la laude sau critici. Sunt niste singuratici si
expri� \up0 \expndtw0\charscalex110 md foarte putine emofii. Sunt retrasi, lipsifi
de simf al umorului, reci si aplatizoti emofio\up0 \expndtw0\charscalex112 nol.
Desi sunt izolafi social si au afectivitate aplatizafd (caracteristici ale
schizofreniei), \up0 \expndtw0\charscalex112 nu au tulburari de gandire
(halucinafii, idei delirante sau tulburari de limbaj) si de aceea \up0
\expndtw0\charscalex105 nu pot fi considerati schizofreniei. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tuiburarea de personalitate schizofipala \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Deficife sociale si interpersonale manifestate prin
disconforf acutTn relafii si reduce\up0 \expndtw0\charscalex114 rea capacitdfii de
a stabili relafii intime, precum si prin distorsiuni cognitive si de per\up0
\expndtw0\charscalex112 cepfie si excentriciafi de comportament. \par\pard\qj
\li1468\ri892\sb0\sl-225\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 Indivizii au o
gandire magicd sau credinfe stranii care influenfeazd comportamentul \up0
\expndtw0\charscalex109 si sunt incompatibile cu normele subculturale (ex.
superstifiozitate, credinfd Tn clorviziu\up0 \expndtw0\charscalex113 ne, telepatie,
fantezii si preocupdri bizare). De asemenea, ei trdiesc experienfe percep� \up0
\expndtw0\charscalex113 tive insolite, incluzTnd iluzii corporae. Au o gandire si
un limbaj bizar (ex. limbaj vag, \up0 \expndtw0\charscalex113 circumstantial,
metaforic, supraelaboraf sau stereotip). \par\pard\ql \li1766\sb87\sl-
de personalitate antisociala \par\pard\qj \li1454\ri890\sb91\sl-
Denumiti adeseori si sociopath acesti indivizi sunt caracterizati de:
desconsiderarea \up0 \expndtw0\charscalex117 si violarea drepturilor altoro,
impulsivitote si incapaciate de a face planuri pe duratd \up0
\expndtw0\charscalex115 lungd, iritabilitate si agresivitate, neglijenta nesdbuitd
pentru sigurana sa sau a altora, \up0 \expndtw0\charscalex117 iresposabilitate
considerabild indicatd prin incapacitatea repetatd de a avea un com� \up0
\expndtw0\charscalex125 portament consecvent la muncd ori de a-si onora obligatiile
financiare, lipsa de \up0 \expndtw0\charscalex110 remuscare, indiferenfd fofd de
faptul de a fi furat sau maltrotot sou Tncercoreo de justifi\up0
\expndtw0\charscalex120 core a acesor fapte, incapacitate de a se conforma normelor
sociale Tn legdturd cu \up0 \expndtw0\charscalex118 comportamentele legae
(comiterea repetatd de acte care constituie motive ae arest), \up0
\expndtw0\charscalex114 incorectitudine, mintit repefat, manipularea alora pentru
profitul sau pldcerea persona\up0 \expndtw0\charscalex112 Id. Acesti indivizi pot
forma tofusi, cu usurintd, relafii interpersonale dar nafura acesto\up0
\expndtw0\charscalex112 ra este superficiald. \par\pard\ql \li1751\sb93\sl-
de personalitate borderline \par\pard\qj \li1440\ri910\sb110\sl-
226\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Caracferistica principald esfe insabilitatea
relafiilor interpersonale, imaginii de sine \up0 \expndtw0\charscalex115 si
afectului si impulsivitatea manifestae prin cheltuieli abuzive, joe patologic, abuz
de \up0 \expndtw0\charscalex115 substantd, mancat excesiv, relatii sexuale
dezorganizate etc. Indivizii alterneazd Tntre \up0 \expndtw0\charscalex115
extremele de idealizare si devabrizare. Pot avea o perturbare de identitate si
senti-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9840\paperh13680{\bkmkstart Pg57}{\bkmkend
patologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 49\par\pard\qj \li1031\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex111 mentul cronic de vid inferior. Apar manifestdri frecvenfe
de furie cu incapacitatea de a-si \up0 \expndtw0\charscalex112 controla mania. Au
un comportament automutilont si ameninfdri recurente de suicid. Nu \up0
\expndtw0\charscalex110 suportd solitudinea si sunt insfabili afectiv. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tuiburarea de personalitate histionica
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este caracterizatd de
emotionaliate excesivd si de cduare a atenfiei. Istericulse simte \up0
\expndtw0\charscalex109 nemulfumif atunci cdnd nu se afld Tn centrul atenfiei. Tsi
schimbd rapid emofiile care sunt \up0 \expndtw0\charscalex114 superficiale.
Catarsisul afectiv este facil. Este sugestionabil, usor de influentat. Are
ten\up0 \expndtw0\charscalex115 dinfe de o dromatiza confinutul vorbirii si un
sfilde comunicare colorat, impresionabil. \up0 \expndtw0\charscalex114 Considerd
relafiile a fi mai intime decaf suntTn realifate. Are un comporament seducd\up0
\expndtw0\charscalex117 tor si provocator sexual. Sunt manipulativi, orientafi spre
safisfacerea propriilor inte\up0 \expndtw0\charscalex113 rese. Se entuziasmeazd
facil si efemer. Pot exista ameninfdri cu suicidul. \par\pard\ql \li1310\sb93\sl-
de personalitate narcisica \par\pard\qj \li993\ri1405\sb118\sl-216\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Caracterizatd prin
grandoare, necesitatea de admirafie si lipsa de empatie. Are sen\up0
\expndtw0\charscalex111 timentul de autoimportanfd, fanfasme de succes nelimitat,
putere. Necesitd admirafie ex� \up0 \expndtw0\charscalex113 cesivd si Tsi
subliniazd repeat si exagerat calitdfile, Este sensibil la criticd sau pierdere.
\up0 \expndtw0\charscalex113 Are pretenfii exagerate de frafament favorabil si
supunere dorintelor sae. Profitd de alfii \up0 \expndtw0\charscalex114 pentru a-si
atinge scopurile. Este lipsit de empatie: esfe incapabil sd cunoascd sau sd se \up0
\expndtw0\charscalex110 identifice cu senfimentele si necesitdfile altora,
Comportament arogant, sfiddtor. Are sen\up0 \expndtw0\charscalex110 timente ostile
sau de invidie pe care le proiecteazd asupra interlocutor!lor. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tulbumma de personalitate evitanta \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Caracterizatd prin inhibifie sociald, senfimente de
insuficiento si hipersensibilitafe la \up0 \expndtw0\charscalex116 evaluare
negativd. Evifd activitdfile profesionale care implied un conact interpersonal \up0
\expndtw0\charscalex115 semnificativ din cauza fricii de criticd, dezaprobare sau
respingere. Monifestd refinere \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn relafiile intime de
teama de a nu fi ridiculizat si inhibaf Tn relafii noi din cauza senti\up0
\expndtw0\charscalex114 mentelor de inadecvare. Afasamentele personae sunt
restrictive. Se considerd inapt so� \up0 \expndtw0\charscalex113 cial, inferior
celorlalti, neafractiv si se subesfimeazd. Este ezifant Tn a-si. asuma riscuri \up0
\expndtw0\charscalex112 ori Tn a se angaja Tn activitati noi pentru a nu fi pus Tn
dificultate. Interpreafiv si hiper\up0 \expndtw0\charscalex112 sensibil fafd de
comentoriile celorlalti. \par\pard\ql \li1281\sb73\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tuiburarea de personalitate
dependents \par\pard\qj \li969\ri1415\sb115\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Caracterizatd de necesitatea
excesivd de a fi supervizat, care duce la un compor� \up0 \expndtw0\charscalex115
ament submisiv si adeziv si la frica de separare. Are dificultdfi Tn a ea decizii
comune \up0 \expndtw0\charscalex118 fdrd reasigurdri si sfaturi din partea alora.
Necesitd ca alfii sd-si asume responsabili-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 tatea
pentru cele mai importante domenii ale viefii lui. Are dificultdfi Tn a-si
exprima \up0 \expndtw0\charscalex121 dezaprobarea fafd de alfii de teama de a nu
pierde aprobarea sau suportul acesora. \up0 \expndtw0\charscalex113 Are dificultdfi
Tn a initia proiecte ori a face ceva singur din lipsa de Tncredere Tn jude-\line
\up0 \expndtw0\charscalex116 cata si capacifdfile sale. Merge foarte deparfe spre a
obfine solicitudine pand la punc-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 ful de a se
oferi voluntar sd facd lucruri care sunt nepldcufe. Caua urgent o altd relafie \up0
\expndtw0\charscalex119 drept sursd de supervizare cdnd o relafie strdnsd se
ormina, li este exogerat de fried \up0 \expndtw0\charscalex116 de a nu fi Idsat sd
oibd grijd de sine si se simfe lipsit de ajutor cdnd rdmdne singur. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tuiburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Caracterizatd depreocuparea
cdtre ordine, perfectionism si control mental si interper� \up0
\expndtw0\charscalex108 sonal Tn detrimenful flexibilitdtii, deschiderii si
eficienfei. Este preocupat de detalii, reguli,
liste, ordine, organizare sau planuri, Tn asa fel Tncdt obiectivul major al
activitdfii este \up0 \expndtw0\charscalex126 pierdut. Prezintd perfecfionism care
interfereazd cu Tndeplinirea sarcinilor. Este excesiv \up0 \expndtw0\charscalex128
de devotat muncii si productivifdfii mergand pdnd la excluderea activitdfilor
recreative \up0 \expndtw0\charscalex125 si amicifiilor. Este hiperconstiincios,
scrupubs si inflexibil Tn probleme de morald, etica, \up0 \expndtw0\charscalex128
valori. Refuzd sd delege sarcini sau sd lucreze cu alfii Tn afara situafiei cdnd
acestio se \up0 \expndtw0\charscalex128 supun stilului sou. Adoptd un stil avar de
a cheltui. Manifese rigiditate si obstinafie. \par\pard\ql \li1838\sb93\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Alte
tulburai de personalitate \par\pard\ql \li1857\sb124\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex131 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 o Tuiburarea de personaliate
depresivd \par\pard\qj \li1857\ri3789\sb7\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex125 \u8226? Tulburareo de personolitate emofional-instabild
\up0 \expndtw0\charscalex126 e Tuiburarea de personalitate pasiv-agresivd
\par\pard\qj \li1574\ri909\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex124 e
Tuiburarea masochisfd a personalitdfii (nevalidatd); caracteristicile au fost
preluate \up0 \expndtw0\charscalex124 de tuiburarea dependentd si tuiburarea pasiv-
agresivd \par\pard\qj \li1564\ri910\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex126 � Tuiburarea sadicd a personalitdfii (nevalidatd);
caracteristicile au fost preluate de \up0 \expndtw0\charscalex126 tuiburarea
antisociald\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4971\colsr40\colno2\colw47
184\slmult0\tx3436 \up0 \expndtw0\charscalex124 Tipul de\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 Trasaturi\par\pard\ql \li1723\sb18\sl-184\slmult0\tx3436
\up0 \expndtw0\charscalex128 personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex129
esenfiale\par\pard\ql \li1732\sb32\sl-184\slmult0\tx2932 \up0
\expndtw0\charscalex120 Paranoida\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Suspiciozitate
exagerata,\par\pard\qj \li2942\ri0\sb0\sl-201\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex119 neincredere generalizata, \up0 \expndtw0\charscalex111
controlul fidelitajii si\par\pard\qj \li2927\ri0\sb0\sl-198\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex116 autenticitajii datelor, fap-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 telor si situajiilor, interpre-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 tativitate, retinere, distan-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 \{are, ermetizare, non-con-\line \up0
\expndtw0\charscalex121 fidenjialitate, tending de \line \up0
\expndtw0\charscalex116 putere, valorizare, dificul-\line \up0
\expndtw0\charscalex119 taji interrelationale, de\par\pard\ql \li2932\sb4\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 integrare si armonizare\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex118 Schizoida\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 Introversie
marcata, deta-\par\pard\ql \li2908\ri0\sb5\sl-200\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex116 sarea de realitate, sociofo-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 bie, non-implicare, rezo-\line \up0 \expndtw0\charscalex115
nan\{a afectiva redusa, dis-\line \up0 \expndtw0\charscalex121 ponibilitate scazuta
de a \line \up0 \expndtw0\charscalex111 trai pierderea, esecul, frus� \line \up0
\expndtw0\charscalex126 trate, preferinje pentru \line \up0 \expndtw0\charscalex114
activitafi solitare, conduita\par\pard\column \qj \li5035\sb0\sl-196\slmult0
Trasaturi\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 Complicafji \line \up0
\expndtw0\charscalex133 asociate\par\pard\ql \li44\ri989\sb29\sl-
198\slmult0\fi19\tx2100 \up0 \expndtw0\charscalex115 Rigoare logica, argumen- \up0
\expndtw0\charscalex121 Scurte episoade psi-\line \up0 \expndtw0\charscalex121
tativitate si persuasiune, \up0 \expndtw0\charscalex121 hotice. Poate aparea
\line \up0 \expndtw0\charscalex118 combativitate si tenaci-\tab \up0
\expndtw0\charscalex127 ca un antecedent \line \up0 \expndtw0\charscalex122 tate,
nevoia de a fi recu-\up0 \expndtw0\charscalex119 premorbid al depre-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 noscut, stimat, slaba tole-\up0 \expndtw0\charscalex116
siei majore, schizo�\par\pard\qj \li49\ri1332\sb13\sl-192\slmult0\fi4\tx2098
\up0 \expndtw0\charscalex125 ranja la pierdere, esec\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 freniei, tulburarii \line \up0 \expndtw0\charscalex125 sau
frustrare, intoleran^ \up0 \expndtw0\charscalex119 delirante\par\pard\ql
\li49\sb22\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 la minimalizare,
rejectee,\par\pard\ql \li29\ri2696\sb1\sl-198\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex115 ignorare, heteroatribuirea \line \up0
\expndtw0\charscalex122 insucceselor, rezonanja \line \up0 \expndtw0\charscalex125
afectiva redusa, tending \line \up0 \expndtw0\charscalex113 la autonomie,
incapacitate \line \up0 \expndtw0\charscalex118 de cooperare, exigenja si \line
\up0 \expndtw0\charscalex120 intransigents, tending de \line \up0
\expndtw0\charscalex119 autovalorizare, atitudine \line \up0
\expndtw0\charscalex120 de supraestimare si fan� \line \up0 \expndtw0\charscalex125
fasme de grandoare si \line \up0 \expndtw0\charscalex116 omnipotent!,
supravalori-\line \up0 \expndtw0\charscalex120 zarea rangului,
disprejul\par\pard\ql \li25\sb11\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul pentru cei slabi, incapabili\par\pard\qj
\li20\ri1044\sb4\sl-200\slmult0\fi19\tx2090\tx2081 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Inclinaja spre introspecjie \up0
\expndtw0\charscalex127 Poate aparea ca un \line \up0 \expndtw0\charscalex115 si
reverie, indiferenta fata \up0 \expndtw0\charscalex119 antecedent premor� \line
\up0 \expndtw0\charscalex115 de lauda sau critica celor� \up0
\expndtw0\charscalex110 bid al tulburarii deli� \line \up0 \expndtw0\charscalex119
lalti, preocupari reduse \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 rante, al schizofre�
\line \up0 \expndtw0\charscalex119 ori absente pentru activi-\up0
\expndtw0\charscalex117 niei sau al tulburarii \line \up0 \expndtw0\charscalex123
tatea sexuala \tab \up0 \expndtw0\charscalex122 depresive majore
\expndtw0\charscalex116 neconven\up0 \expndtw0\charscalex117 tjionala sau bizarl
Pg59}\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4683\colsr40\colno2\colw5017\col
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Personalitatea normala �i pafologica\par\pard\ql
\li1617\sb175\sl-184\slmult0\tx3153 \up0 \expndtw0\charscalex125 Tipul de\tab
\up0 \expndtw0\charscalex127 Trasaturi\par\pard\ql \li1425\sb1\sl-
181\slmult0\tx3148 \up0 \expndtw0\charscalex129 personalitate\tab \up0
\expndtw0\charscalex132 esenfiale\par\pard\ql \li1396\sb43\sl-184\slmult0\tx2625
\up0 \expndtw0\charscalex118 Schizotipala\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 Aspecte
particulare si ex-\par\pard\ql \li2630\ri0\sb0\sl-200\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex109 centricita\{i Tn comporta� \line \up0
\expndtw0\charscalex119 ment sj Tn prezentare, re-\line \up0
\expndtw0\charscalex123 zonanta afectiva redusa, \line \up0 \expndtw0\charscalex120
relajonare slaba, ideajie \line \up0 \expndtw0\charscalex126 dominae de convingerea
\line \up0 \expndtw0\charscalex124 ca poseda insusiri rare, \line \up0
\expndtw0\charscalex118 particulare, ilustrate prin \line \up0
\expndtw0\charscalex121 clarviziune, capacitate de \line \up0
\expndtw0\charscalex121 premonitie, telepatie sau\par\pard\ql \li2625\sb5\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul
superstitie\par\pard\ql \li1391\sb22\sl-184\slmult0\tx2615 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Antisociala\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Sfidarea si violarea nor�\par\pard\ql \li2606\ri0\sb1\sl-
199\slmult0\fi23 \up0 \expndtw0\charscalex116 melor, regulilor si obliga-\line \up0
\expndtw0\charscalex118 tiilor sociale, conduita in-\line \up0
\expndtw0\charscalex123 sensibila, aroganta si dis-\line \up0
\expndtw0\charscalex118 pretuitoare, lipsa de re� \line \up0
\expndtw0\charscalex127 gret, de remuscare sau a \line \up0 \expndtw0\charscalex120
sentimentelor de culpabi-\line \up0 \expndtw0\charscalex119 litate,
disponibilitatea de \line \up0 \expndtw0\charscalex118 continues reiterare a
acte-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 lor sale indezirabile, irita-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 bilitate, impulsivitate, ma-\line \up0
\expndtw0\charscalex120 nifestari clastice si agre-\line \up0
\expndtw0\charscalex122 sivitate, ignorarea conse-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 cinjelor conduitei sale, in� \line \up0
\expndtw0\charscalex113 capacitatea de a Tnvaja din \line \up0
\expndtw0\charscalex122 experienje negative, ten-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
dinja de a blama si injuria \line \up0 \expndtw0\charscalex122 pe aljii,
incapacitatea de \line \up0 \expndtw0\charscalex114 a mentj'ne relatii
autentice\par\pard\ql \li2611\sb16\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul $i durabile\par\pard\ql \li1372\sb22\sl-
Borderline\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Intensitatea si
versatilita-\par\pard\qj \li2601\ri0\sb0\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 tea relatiilor interpersona� \line \up0
\expndtw0\charscalex115 le, binomul dispozijiona! \line \up0
\expndtw0\charscalex115 in raporturile interperso� \line \up0
\expndtw0\charscalex114 nale, reacjii impulsiv-agre-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 sive la incitatii minime, in-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 toleranja solitudinii, senti-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 mentul de vid interior, sen-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 timentul inconsistentei\par\pard\ql \li2606\sb12\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul sau
dispersiei identitatii\par\pard\ql \li1363\sb18\sl-184\slmult0\tx2606 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Histrionica\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Polarizarea atenjiei celor�\par\pard\qj \li2596\ri0\sb0\sl-
201\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 lalti, labilitate si versatilita-\line
\up0 \expndtw0\charscalex116 te dispozijionala, compor� \line \up0
\expndtw0\charscalex123 tament seducator si pro-\line \up0 \expndtw0\charscalex121
vocator, catarsis afectiv \line \up0 \expndtw0\charscalex114 facil, comunicare
colorata, \line \up0 \expndtw0\charscalex119 metaforica, conduita\par\pard\ql
\li2601\sb20\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 erotizata si realitate
sexua-\par\pard\column \ql \li8352\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li8352\sb0\sl-
184\slmult0 \par\pard\ql \li3649\sb75\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw-6\charscalex100
51\par\pard\qj \li4732\sb0\sl-191\slmult0 \par\pard\qj \li4732\sb0\sl-
191\slmult0 \par\pard\qj \li4732\sb0\sl-191\slmult0 \par\pard\qj \li4732\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex125 Trasaturi\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 Complicajii
\line \up0 \expndtw0\charscalex133 asociate\par\pard\ql \li58\ri1330\sb31\sl-
196\slmult0\tx2122 \up0 \expndtw0\charscalex116 Convingeri �i experienje\tab
\up0 \expndtw0\charscalex119 Suicid, episoade \up0 \expndtw0\charscalex117
senzoriale insolite, ciuda-\up0 \expndtw0\charscalex120 cvasipsihotice
tran-\par\pard\ql \li49\sb7\sl-184\slmult0\tx2108 \up0 \expndtw0\charscalex123 te
sau gandire magica,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 zitorii, tuiburarea
deli-\par\pard\ql \li49\ri1296\sb13\sl-196\slmult0\fi4\tx2117 \up0
\expndtw0\charscalex119 anxietatea de fundal cu\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
ran ta, tuiburarea \line \up0 \expndtw0\charscalex112 conjinut primordial
social, \up0 \expndtw0\charscalex117 schizofreniforma, \up0 \expndtw0\charscalex117
episoade psihotice tranzi-\up0 \expndtw0\charscalex121 schizofrenie,
depre-\par\pard\qj \li49\ri1276\sb9\sl-199\slmult0\tx2108 \up0
\expndtw0\charscalex117 torii, ruminajil obsesive\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
sia cu alura distimi-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 cu continut
dismorfofobic, \up0 \expndtw0\charscalex126 ca, episoade depre-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 sexual sau agresiv, expri-\up0 \expndtw0\charscalex121 sive
majore\par\pard\ql \li53\sb11\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 mare
circumstantiala, me-\par\pard\ql \li44\sb17\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul taforica,
hiperelaborata\par\pard\ql \li39\ri1253\sb0\sl-200\slmult0\tx2105 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Instabilitate psihica, igno�
\up0 \expndtw0\charscalex109 Alcoolismul si toxi-\line \up0 \expndtw0\charscalex120
rarea problemeior perso-\up0 \expndtw0\charscalex122 comania, tuiburarea \line \up0
\expndtw0\charscalex121 naie curente si de pers� \tab \up0 \expndtw0\charscalex114
de somatizare, tuibu� \line \up0 \expndtw0\charscalex114 pectiva, siguranja de
sine, \up0 \expndtw0\charscalex117 rarea ciclotimica,\par\pard\ql \li49\sb6\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 aroganja, supraestimare \up0
\expndtw0\charscalex114 suicid\par\pard\qj \li29\ri2971\sb1\sl-199\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex121 si disprej pentru munca, \line \up0 \expndtw0\charscalex122
aspect si tinuta corecta, \line \up0 \expndtw0\charscalex113 agreabila,
volubilltate Tn \line \up0 \expndtw0\charscalex120 comunicare, antecedente \line
\up0 \expndtw0\charscalex121 personale In care distin-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 gem minciuna, Tnselaciu-\line \up0 \expndtw0\charscalex123
nea, evaziunea si nume-\line \up0 \expndtw0\charscalex119 roase acte ilegale sau Tn
\line \up0 \expndtw0\charscalex120 orice caz imorale\par\pard\qj \li4723\sb0\sl-
\li24\ri1381\sb44\sl-196\slmult0\fi14\tx2095 \up0 \expndtw0\charscalex118
Reactivitatea si instabili- \up0 \expndtw0\charscalex122 Episoade psihotice
\line \up0 \expndtw0\charscalex118 tatea dispozijei, compor� \up0
\expndtw0\charscalex119 (denumite uneori \line \up0 \expndtw0\charscalex114
tamentul imprevizibil, \tab \up0 \expndtw0\charscalex115
micropsihotice),\par\pard\ql \li29\sb11\sl-184\slmult0\tx2094 \up0
\expndtw0\charscalex119 acreditarea afectiva ex� \tab \up0 \expndtw0\charscalex120
simptome psihotice\par\pard\ql \li29\sb13\sl-184\slmult0\tx2094 \up0
\expndtw0\charscalex121 clusive, acte autodis-\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
propriu-zise, episoade\par\pard\ql \li24\sb17\sl-184\slmult0\tx2089 \up0
\expndtw0\charscalex116 tructive repetitive\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
depresive majore,\par\pard\qj \li2074\ri1414\sb12\sl-192\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 tentative de suicid, \up0 \expndtw0\charscalex116
alcoolism\par\pard\qj \li4723\sb0\sl-196\slmult0 \par\pard\qj \li4723\sb0\sl-
196\slmult0 \par\pard\qj \li24\ri1307\sb13\sl-196\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex118 Personalizarea relajiilor, \up0 \expndtw0\charscalex115
Tulburari de somati� \up0 \expndtw0\charscalex116 redusa disponibilitate sau
\up0 \expndtw0\charscalex123 zare, episoade de�\par\pard\ql \li20\ri1269\sb2\sl-
201\slmult0\fi47\tx2091 \up0 \expndtw0\charscalex117 ncapacitate de menfmere
\up0 \expndtw0\charscalex125 presive, dependenje \line \up0 \expndtw0\charscalex114
a relajiilor, abilitate pen� \tab \up0 \expndtw0\charscalex123 medicamentoase,
\line \up0 \expndtw0\charscalex118 tru noutate, stimulare sau \up0
\expndtw0\charscalex121 tentative suicidare, \line \up0 \expndtw0\charscalex121
schimbare, autoipostazi-\up0 \expndtw0\charscalex118 tulburari de dinami-\line \up0
\expndtw0\charscalex118 ere Tn roluri extreme sau \up0 \expndtw0\charscalex127 ca
sexuala\par\pard\ql \li24\sb25\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
insolite, intoleranta la
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16
52\par\pard\ql \li1483\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li1483\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex126 Tipul de\tab \up0 \expndtw0\charscalex127
Trasaturi\par\pard\ql \li1483\sb3\sl-184\slmult0\tx3211 \up0
\expndtw0\charscalex129 personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex133
esenfiale\par\pard\qj \li2712\ri451\sb31\sl-192\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 la, sugestibilitate \line \up0 \expndtw0\charscalex116
impresionabilitate,\par\pard\qj \li2702\ri0\sb7\sl-196\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex119 permeabilitate, dramati-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
zarea conjinutului comu� \line \up0 \expndtw0\charscalex107 nicarii\par\pard\ql
\li1473\sb102\sl-184\slmult0\tx2637 \up0 \expndtw0\charscalex117 Narcisica \tab
\up0 \expndtw0\charscalex123 Autoevaluarea exagerata,\par\pard\ql
\li2697\ri0\sb8\sl-201\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex122 nerealista,
fantezista, \line \up0 \expndtw0\charscalex117 idealizarea propriei
per�\par\pard\qj \li2683\ri0\sb3\sl-199\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex121
soane, invocarea explici-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 ta si implicit! prin
conduita \line \up0 \expndtw0\charscalex117 a calitajilor si importantei \line \up0
\expndtw0\charscalex120 sale, asteptari dispropor� \line \up0
\expndtw0\charscalex120 tionate ca aceste Tnsusiri \line \up0
\expndtw0\charscalex123 exagerate sa fie accep� \line \up0 \expndtw0\charscalex126
tate, recunoscute si apre-\line \up0 \expndtw0\charscalex127 ciate ca atare de
catre\par\pard\qj \li2668\ri0\sb3\sl-200\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex121
ceilalti, conduita distant! \line \up0 \expndtw0\charscalex123 aroganta, emfatica,
non-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 receptivitate si insensibili \line \up0
\expndtw0\charscalex110 tate la opinii diferite, sfaturi \line \up0
\expndtw0\charscalex112 sau Tndemnuri, disponibili-\line \up0
\expndtw0\charscalex123 taji empatice reduse, avi-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 ditate pentru titluri, demni-\line \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul tati, situafii, onoruri,
rang\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 uri\par\pard\ql \li1449\sb15\sl-
184\slmult0\tx2673 \up0 \expndtw0\charscalex115 Evitanta\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 Sociofobie cu evitarea ac-\par\pard\ql \li2663\ri0\sb6\sl-
199\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex116 tivita\{ii ocupationale care \line
\up0 \expndtw0\charscalex114 implica relatii interperso� \line \up0
\expndtw0\charscalex118 nale, prudenja excesiva si \line \up0
\expndtw0\charscalex111 rigoare Tn orice relajionare \line \up0
\expndtw0\charscalex120 teama de a fi ridiculizat \line \up0
\expndtw0\charscalex128 sau respins, teama de a \line \up0 \expndtw0\charscalex112
nu fi criticat sau umilit Tn \line \up0 \expndtw0\charscalex124 public, stare de
aprehen-\line \up0 \expndtw0\charscalex126 siune sau de anxietate \line \up0
\expndtw0\charscalex123 persistent!, pervaziva si\par\pard\qj \li2644\ri0\sb1\sl-
201\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex114 limitativa, evitarea si teama
\line \up0 \expndtw0\charscalex118 de a inijia noi relaji inter� \line \up0
\expndtw0\charscalex113 personale, atasamente per� \line \up0
\expndtw0\charscalex120 sonae restrictive, subesti-\line \up0
\expndtw0\charscalex106 marea Tnsusirilor si disponi-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 bilitajlor personate, dorinja \line \up0
\expndtw0\charscalex124 de a fi acceptat fi simpa-\line \up0
\expndtw0\charscalex126 tizat, nevoia de tandree,\par\pard\column \ql
psihologi\par\pard\qj \li4828\sb0\sl-191\slmult0 \par\pard\qj \li4828\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex126 Trasaturi\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 Complicatji
\line \up0 \expndtw0\charscalex134 asociate\par\pard\qj \li49\ri2852\sb25\sl-
198\slmult0\fi23 \up0 \expndtw0\charscalex110 ignorare sau marginalizare, \line
\up0 \expndtw0\charscalex123 incapacitate de amanare, \line \up0
\expndtw0\charscalex117 entuziasmare facil! si efe-\line \up0
\expndtw0\charscalex121 mera, comportament ma-\line \up0 \expndtw0\charscalex122
nipulativ, dependent! de \line \up0 \expndtw0\charscalex112 eel investit afectiv,
amenin \line \up0 \expndtw0\charscalex106 \{ari cu suicidul sau tentative \line
\up0 \expndtw0\charscalex121 suicidare demonstrative, \line \up0
\expndtw0\charscalex118 amnezia traumelor, frus-\line \up0 \expndtw0\charscalex114
trarilor, afectetelor drama-\par\pard\ql \li53\sb16\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul tice \up0
\expndtw0\charscalex118 (la belle indiference)\par\pard\qj \li53\ri1141\sb0\sl-
Fanfasme de succes neii- \up0 \expndtw0\charscalex118 Tuiburarea
distimica, \up0 \expndtw0\charscalex119 mitat, marire, putere, bo-\up0
\expndtw0\charscalex126 tuiburarea depresiv! \line \up0 \expndtw0\charscalex120
gajie, manipulator al re-\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 major!,
toxicomania\par\pard\qj \li49\ri1568\sb0\sl-208\slmult0\fi4\tx2118 \up0
\expndtw0\charscalex117 lajiilor interpersonale,\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
sau alcoolismul \up0 \expndtw0\charscalex120 sensibilitatea la critics,\par\pard\ql
\li49\ri3050\sb0\sl-196\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex124 insucces,
frustrare sau \line \up0 \expndtw0\charscalex123 pierdere, sentimente \line \up0
\expndtw0\charscalex123 ostile sau malefice, pe\par\pard\qj \li49\ri2933\sb0\sl-
197\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 care le proiecteaz! asu� \line \up0
\expndtw0\charscalex115 pra interlocutorilor\par\pard\qj \li4790\sb0\sl-196\slmult0
Hipersensibilitate si ten- \up0 \expndtw0\charscalex119 Tulburari anxioase,
\up0 \expndtw0\charscalex120 dint! la interpretativitate \up0
\expndtw0\charscalex119 depresii, fobii sociale \up0 \expndtw0\charscalex126
tendinte de a exagera\par\pard\qj \li20\ri2876\sb8\sl-199\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex123 eventualele riscuri, ese-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
curi, pericole, trairea in� \line \up0 \expndtw0\charscalex126 tense, dureroasa a
inac-\line \up0 \expndtw0\charscalex118 ceptarii, refuzului, respin-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 gerii si discriminarii, ne� \line \up0
\expndtw0\charscalex117 voia de certitudine, stabi \line \up0
\expndtw0\charscalex116 lizare si securizare
Personalitatea normald si pafologicd\par\pard\ql \li1459\sb0\sl-184\slmult0
184\slmult0\tx3206 \up0 \expndtw0\charscalex125 Tipul de\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 TrasSturi\par\pard\ql \li1468\sb13\sl-184\slmult0\tx3196
\up0 \expndtw0\charscalex128 personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex133
esenfiale\par\pard\qj \li2712\ri0\sb37\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124
securizare si reasigurare, \line \up0 \expndtw0\charscalex114 dificultate Tn
deliberare,\par\pard\ql \li2712\sb16\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul decizie $i angajare\par\pard\ql \li1488\sb17\sl-
Dependent!\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 Autostima redus! prin\par\pard\ql
\li2697\ri0\sb6\sl-199\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex119 subestimarea
calitafilor si \line \up0 \expndtw0\charscalex111 disponibilitafilor proprii, \line
\up0 \expndtw0\charscalex125 nevoia de aprobare, de \line \up0
\expndtw0\charscalex122 acceptare si de supot, sa-\line \up0
\expndtw0\charscalex108 crificii Tn vederea ob\{inerii \line \up0
\expndtw0\charscalex115 aprobarii suportului si Tn-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 grijirii, acord! altuia girul \line \up0
\expndtw0\charscalex116 propriilor sale responsabi-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 litati, dificultatea sau inca� \line \up0
\expndtw0\charscalex109 pacitatea de a lua decizii Tn \line \up0
\expndtw0\charscalex117 probleme curente, reduce-\line \up0 \expndtw0\charscalex121
rea sau anularea inijiati-\par\pard\ql \li2687\sb11\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul velor, nevoia de
atasament\par\pard\ql \li1463\sb13\sl-184\slmult0\tx2692 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Obsesiv-\tab \up0
\expndtw0\charscalex121 Inalt! valorizare a regle-\par\pard\ql \li1459\sb22\sl-
184\slmult0\tx2687 \up0 \expndtw0\charscalex118 compulsiva\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 mentarilor, regulilor si\par\pard\ql \li2678\ri0\sb0\sl-
200\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex116 ordinelor, performeri ai \line \up0
\expndtw0\charscalex116 analizei si detaliului, per� \line \up0
\expndtw0\charscalex116 fectionism extrem, mili-\line \up0 \expndtw0\charscalex111
tanfi ai lucrului bine facut, \line \up0 \expndtw0\charscalex114 voluntari ai
sacrificiului \line \up0 \expndtw0\charscalex122 pentru munc! si devota-\line
\up0 \expndtw0\charscalex115 ment, constiinciozitate, \line \up0
\expndtw0\charscalex114 scrupulozitate, inflexibili-\par\pard\ql
\li2663\ri0\sb2\sl-200\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex117 tate, intoleranja
fata de in-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 diferenfa, compromis si co-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 rupfie, militanti ai standar-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 deior Tnalte autoimpuse, \line \up0 \expndtw0\charscalex117
exigenfa fa\{a de ceilaiji si \line \up0 \expndtw0\charscalex123 tendinta de a le
impune \line \up0 \expndtw0\charscalex118 propriiie standarde, rigori \line \up0
\expndtw0\charscalex116 sau stil de viata, incapabili \line \up0
\expndtw0\charscalex118 sa delege autoritatea, tea� \line \up0
\expndtw0\charscalex119 ma de schimbare a activi-\line \up0 \expndtw0\charscalex113
tafii cotidiene, a locuiui de \line \up0 \expndtw0\charscalex115 munca, a
iocuintei, adepti i \line \up0 \expndtw0\charscalex115 fanatici ai
stabilitafii,\par\pard\ql \li2673\sb10\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
conservatorism\par\pard\ql \li2678\sb3\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
Rezistenta la solicitare\par\pard\ql \li1444\sb23\sl-184\slmult0\tx2668 \up0
\expndtw0\charscalex123 acresiva\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 sau Tndemn,
temporizarea\par\pard\qj \li2668\ri0\sb0\sl-202\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex128 sau amanarea raspunsu-\line \up0 \expndtw0\charscalex112
lui la rugaminfi, ordine sau \line \up0 \expndtw0\charscalex112 soiicitari,
caracteru! indi� \line \up0 \expndtw0\charscalex118 rect, sugerat sau chiar
di-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 simulat al formularii cereri-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 lor si al exprimarii dorin-\par\pard\column \ql
\expndtw0\charscalex118 53\par\pard\qj \li4809\sb0\sl-191\slmult0 \par\pard\qj
191\slmult0\tx2185 \up0 \expndtw0\charscalex127 Trasaturi\tab \up0
\expndtw0\charscalex123 Complicafii \line \up0 \expndtw0\charscalex135
asociate\par\pard\qj \li4809\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj \li4809\sb0\sl-
\li58\ri1220\sb28\sl-201\slmult0\fi9\tx2124 \up0 \expndtw0\charscalex119 Teama de a
fi abandonat, \up0 \expndtw0\charscalex119 Tulburare de adap� \line \up0
\expndtw0\charscalex125 toleranja excesiva faj! \tab \up0 \expndtw0\charscalex121
tare, tulburare anxi-\line \up0 \expndtw0\charscalex125 de persoana investita ca
\up0 \expndtw0\charscalex124 oas!, tulburare de�\par\pard\qj \li58\ri2210\sb0\sl-
194\slmult0\fi9\tx2132 \up0 \expndtw0\charscalex118 protector, limitarea
rela-\tab \up0 \expndtw0\charscalex126 presiv! \line \up0 \expndtw0\charscalex119
jiilor sociale la cei de\par\pard\qj \li44\ri2860\sb0\sl-201\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex118 care sunt dependen;, evi� \line \up0
\expndtw0\charscalex119 tarea responsabilitatilor, \line \up0
\expndtw0\charscalex125 tendinja de a interprets \line \up0 \expndtw0\charscalex119
orice contrariere sau deze \line \up0 \expndtw0\charscalex125 probare ca expresie
a\par\pard\qj \li49\ri2998\sb0\sl-197\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex123
netncrederii sau incapa \line \up0 \expndtw0\charscalex117 citajii sale\par\pard\qj
201\slmult0\fi23\tx2110 \up0 \expndtw0\charscalex116 Inalt! valorizare a
condui-\up0 \expndtw0\charscalex120 Schizofrenie, depre-\line \up0
\expndtw0\charscalex121 telor rationale, comunica \up0 \expndtw0\charscalex117 sie
major!, dezvoltari \line \up0 \expndtw0\charscalex130 re concree, necesara, \tab
\up0 \expndtw0\charscalex119 delirante de tipul\par\pard\ql \li44\sb15\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 real!, incapacitate de ex- \up0
\expndtw0\charscalex116 delirului de relafie,\par\pard\qj \li44\ri1296\sb0\sl-
204\slmult0\tx2113 \up0 \expndtw0\charscalex117 primare a sentimentelor\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 dezvoltari \up0 \expndtw0\charscalex114 hipocon-\line \up0
\expndtw0\charscalex124 tandre, reducerea diapa-\up0 \expndtw0\charscalex120
driace\par\pard\qj \li39\ri2941\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
zonului emojional, relatii \line \up0 \expndtw0\charscalex123 interpersonale
reduse, \line \up0 \expndtw0\charscalex114 indecizie, dificultaj de\par\pard\ql
\li44\sb10\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 deliberare\par\pard\qj
\li4790\sb0\sl-199\slmult0 \par\pard\qj \li4790\sb0\sl-199\slmult0
\expndtw0\charscalex109 Retroflexia ostilitafii, opo- \up0 \expndtw0\charscalex112
Suicidul, \line \up0 \expndtw0\charscalex119 zifie fafa de autoritate, \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 distimia \up0 \expndtw0\charscalex121 anxietate, acceptarea
pa-\par\pard\ql \li20\ri2938\sb0\sl-203\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex124
siva si egoist! a planuri-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 lor si acfiunilor
persoanei \line \up0 \expndtw0\charscalex119 semnificative, resenti-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 mente �1 invidie, iritabili-\line \up0
\expndtw0\charscalex122 tate, cinism, impresia ca
\expndtw0\charscalex106 Tipul de\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 Trasaturi\tab
\up0 \expndtw0\charscalex106 Trasaturi\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
Complicafii\par\pard\li1569\sb4\sl-207\slmult0\fi0\tx3292\tx5246 \up0
\expndtw0\charscalex106 personalitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
esenfiale\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 asociate\par\pard\li1569\sb14\sl-
207\slmult0\fi1219\tx4910 \up0 \expndtw0\charscalex106 felor, dependents ostila\tab
\up0 \expndtw0\charscalex106 sunt netntelesi si insufi-\par\pard\li1569\sb1\sl-
194\slmult0\fi1219\tx4910 \up0 \expndtw0\charscalex106 fafa de persoana
semni-\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 cient apreciafi, defect
de\par\pard\li1569\sb1\sl-191\slmult0\fi1223\tx4915 \up0 \expndtw0\charscalex106
ficativ! cu care se afl! Tn\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 rela\{ionare,
automanipula-\par\pard\li1569\sb1\sl-203\slmult0\fi1233\tx4915 \dn1
\expndtw0\charscalex100 relafie, refuzul schimbarii,\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 rea Tn tendinfa de justifica-\par\pard\li1569\sb1\sl-
201\slmult0\fi1228\tx4900 \up0 \expndtw0\charscalex106 comnotament
lamentativ\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 re a pozifiei lor de depen�\par\pard\qj
\li4900\ri2808\sb1\sl-193\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex106 dent!,
scepticism, ambi� \up0 \expndtw-3\charscalex100 valent! Tn deliberare, neTn\up0
\expndtw0\charscalex101 credere Tn forfele proprii, \up0 \expndtw0\charscalex102
slab! autostim! \par\pard\ql \li1833\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.8. TULBURARI Uc rc^SONALJTATE �1 BOALA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Interesul pentru tipurlle tulbuarilor de
personalitate este legat de felul Tn care acesfi \up0 \expndtw0\charscalex112
pacienti reactioneazd la situafia de a fi bolnavi, de felul Tn care se comportd Tn
spial. De \up0 \expndtw0\charscalex111 asemenea intervenfia medicae va fi mai
eficientd dacd va fi Tn acord cu tipul de persona� \up0 \expndtw0\charscalex114
litate, adicd va fi un mesaj nuanfat si nu unui standardizat. Mecanismele
de.apdrare vor \up0 \expndtw0\charscalex114 diferi atat Tn calitate cat si Tn
eficienfd, Tn raport cu structura de personalitate a bolna\up0
\expndtw0\charscalex109 vului Tn fafa situatiei de boala. \par\pard\ql
\li2443\ri1963\sb100\sl-220\slmult0\tx4022 \up0 \expndtw-2\charscalex100 NfVELE DE
APARARE A EU-LUI IN STTUATIA DE A FI BOUMAV \line\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
(dupd VaillanrGE, 1971) \par\pard\qj \li1636\ri2962\sb145\sl-190\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 Makir - sanatos �i adaptativ, cognifie sj afectivitate
integrate \up0 \expndtw0\charscalex105 Altruism - delegare, dar mulfumind pentru
serviciile celorlalti \up0 \expndtw0\charscalex106 Anticipare - planificarea
realist! a evenimentelor din viitor \par\pard\ql \li1809\sb5\sl-197\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 Umor- exprimarea sentimentelor si eliberarea tensiunii
\par\pard\ql \li1809\sb1\sl-176\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Sublimarea -
indirect, exprimarea parfiala a nevoilor \par\pard\ql \li1804\sb10\sl-
194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Supresia - neluarea in seam! a unui
conflict Tn mod constient \par\pard\qj \li1631\ri1152\sb42\sl-200\slmult0\tx2452
\up0 \expndtw0\charscalex115 Nqv/vHc - sentimente instinctuale alterate pentru
individ, care apar pentru un ob-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 servator
ca \u8222?amanaYi" \par\pard\ql \li1804\ri1273\sb5\sl-195\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 Deplasare - redirecjionarea sentimentelor catre un obiect
mai pufin Tnc!rcat afectiv \up0 \expndtw0\charscalex102 Disociere - alterarea
sensului de identitate pentru a evita nepl!cerile \line \up0
\expndtw0\charscalex105 Intelectualizare - atenfie acordata detaliului, evitarea
afectului \line \up0 \expndtw0\charscalex106 Formare de reacjii - comportament opus
rugaminfii nedorite \line \up0 \expndtw0\charscalex107 Reprimare - \u8222?uitarea"
unor aspecte ale realitafii \par\pard\qj \li1617\ri1155\sb41\sl-
200\slmult0\tx2313 \up0 \expndtw0\charscalex109 Imstur- normal la copiii mari,
ajuta adulfii pentru evitarea intimitafii, obif nuit fn tul� \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 burarile de personalitate si de dispozifie \par\pard\ql
\li1785\ri1521\sb6\sl-193\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex103 Comportament
extrovetit - exprimarea comportamentala a unui conflict inconstient \up0
\expndtw0\charscalex101 Hipocondrie - transformarea sentimentelor Tn preocupari
somatice \line \up0 \expndtw0\charscalex109 Agresiune pasiva - compliant! deschis!,
ostilitate ascunsa \line \up0 \expndtw0\charscalex104 Proiecfie - atribuie
sentimentele proprii altcuiva \par\pard\qj \li1608\ri1156\sb62\sl-
200\slmult0\tx2510 \up0 \expndtw0\charscalex117 Narclslst- normal la copiii mici,
altereaza realitatea pentru individ, apare bolnav \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 mintal pentru un observator \par\pard\ql
\li1790\ri1167\sb0\sl-200\slmult0\tx3561 \up0 \expndtw0\charscalex109 Proiectare
deliranta - ideea delirant! paranoid! ca sentimentele Interioare provin din
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 exterior \par\pard\ql \li1790\sb1\sl-
175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Distorsionare - reformularea grosier! a
realitafii exterioare \par\pard\ql \li1785\sb6\sl-174\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 Negare psihotica - ignorarea term! a unor aspecte evidente
ale realitafii \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9880\paperh13680{\bkmkstart Pg63}
Personalitatea normala si patologicd\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Complicafiile tulburailor
de personalitae \par\pard\ql \li1425\sb129\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Tulburare de
somatizare \par\pard\ql \li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\u8226? Tulburare anxioasd/fobii sociale \par\pard\ql \li1420\sb33\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Episod depresiv major \par\pard\ql
\li1411\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? Episoade psihotice
Tulburare deliranfd \par\pard\ql \li1416\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Dependenta de substanfe \par\pard\ql
\li1411\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? Alcoolism si
toxicomanie \par\pard\ql \li1411\sb14\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 \u8226? Suicidul \par\pard\qj
\li1497\ri1212\sb206\sl-260\slmult0\tx2001 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4.9. MODAUTAjl DE ABORDARE A PACIENTULUI CU TULBURARE
\line\tab \up0 \expndtw-6\charscalex100 DE PERSONALTTATE IN TlMPUL INTERNARII
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pacientii cu tulburari de personalitate sau
comportamente regresive, deseori au cres\up0 \expndtw0\charscalex115 cute
onxiefoteo, furio, indignarea, o nevoie de o pedepsi sau un comportament evitant
\up0 \expndtw0\charscalex113 fafd de personalul sectiei. Medicul si psihologul
clinician pot fi Tn sifuafia de a reduce \up0 \expndtw0\charscalex111 tensiunea
prin educarea personolului cu privire le diagnosticul pacientului si asupra
mo\up0 \expndtw0\charscalex113 tivafiei pe care o are pentru reacfiile pufernice
afisate. Aceastd abordare detensioneazd \up0 \expndtw0\charscalex114 de obicei
situafia prin scddereo ofectelor negative Tn rdndul personalului spitalului, si
\up0 \expndtw0\charscalex114 ca urmare a acesfei schimbdri, se reduc problemeie
afective ale pacientului. \par\pard\qj \li1084\ri1311\sb0\sl-222\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex112 Atunci cand apare un conflict Tntre personalul medical
si pacienf, este esenfial sd se \up0 \expndtw0\charscalex118 aibd Tn vedere deed
pidngereo pacientului este Tndreptdfitd. Dacd existd probleme \up0
\expndtw0\charscalex113 reale, atunci acestea trebuie corectate. Pentru unii
pacienfi cu tulburari de personaliate, \up0 \expndtw0\charscalex111 Tn special
indivizii obsesiv-compulsivi, lucrul cu echipa Tn traamentul acestora pentru a \up0
\expndtw0\charscalex116 Tntdri apdrarea intelectuae a pacientului poate ajuta
foarte mult. Oferirea pacienfilor \up0 \expndtw0\charscalex117 cu tulburare de
personalitate de tip obsesiv-compulsiv a cat mai mult control asupra \up0
\expndtw0\charscalex116 tratamentului pe core Tl urmeozd sau a deciziilor asupra
activitdtilor zilnice Ti poate \up0 \expndtw0\charscalex113 seddea anxietatea si
revendicativitatea. \par\pard\qj \li1080\ri1319\sb0\sl-224\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex109 Tofusi, mai frecvent, pacientii cu tulburare de
personalitate necesitd limite, o structurd \up0 \expndtw0\charscalex114 si un mediu
de desfdsurare limitat. Controlul extensiv ajuta pacientul regresaf sau care
\up0 \expndtw0\charscalex116 funcfioneazd primitiv sd-si pdstreze controlul intern.
Amenajarea unui mediu limitat \up0 \expndtw0\charscalex108 pentru pacienf nu este
punitivd ci asigurd o structurd de siguronfd pentru pacienf. Pacientii \up0
\expndtw0\charscalex114 cu tulburare de personalitate borderline, histrionicd,
antisociald, dependenta sau narci\up0 \expndtw0\charscalex114 sistd sunt eel mai
dispusi la a avea o astfel de structurd. \par\pard\qj \li1084\ri1330\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex117 Ingrijirea cu succes a unui pacient
cu tulburare de personalitate considerat dificil \up0 \expndtw0\charscalex117
(agitaf, revendicativ si noncompliant), internat Tntr-o secfie de spital, se
bazeazd pe \up0 \expndtw0\charscalex109 urmdrirea si Tmbundtdtirea urmdtorilor
factori: \par\pard\qj \li1070\ri1333\sb0\sl-225\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Comunicarea. Pacientul are nevoie sd i se descrie
simplu si adevdrat starea medi� \up0 \expndtw0\charscalex115 cae pe care o are si
tratamentul pe care trebuie sd Tl urmeze. Pacientul poafe Tncerca \up0
\expndtw0\charscalex116 sd despartd personalul, manipuland un membru Tmpotriva
altuia, prin relatarea unor \up0 \expndtw0\charscalex118 variante diferite ale
aceleiasi povesti unor persoane diferite. La raportul de predare-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 primire a turebr va fi obiigatorie si compararea versiunibr
relatdrilor acestor pacienfi. \par\pard\qj \li1080\ri1332\sb0\sl-
226\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? Personal consant. Pacientul
poate intra repede Tn panicd dacd nu poate identifi-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 ca membrii personalului care au fost repartizafi pentru a
lucra cu el. Ideal, o singurd \up0 \expndtw0\charscalex113 persoand trebuie sd
comunice toate deciziile. DeoareceTn realitate nu este posibil acest \up0
\expndtw0\charscalex113 lucru, se va fine cont de faptul cd pacientul poate fi
speriat de fiecare schimbare de
\par\pard\qj\li1536\ri947\sb147\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex131 turd,
sau atunci cand personalul a fost repartizat altui pacient. De aceeo, la
Tncepuful \up0 \expndtw0\charscalex126 fiecdrei ture, un membru din personal
repartizat pacientului trebuie sd revizuiascd planul \up0 \expndtw0\charscalex137
de Tngrijire, sd se prezinte, sd se intereseze asupra modului Tn care se desfdsoard
\up0 \expndtw0\charscalex126 lucrurile si sd spund pacientului cat timp va fi de
serviciu. \par\pard\qj \li1516\ri942\sb3\sl-217\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex135 e Justiicaaa. Pacientul are sentimenful cd cinevo trebuie
so oibd grijd de el per� \up0 \expndtw0\charscalex126 manent. Desi este dificil
pentru personal sd tolereze acest lucru, este important de refinut \up0
\expndtw0\charscalex129 cd acesf sentiment este modul prin care pacientul Tncearcd
sd facd fafd stdrii prin care \up0 \expndtw0\charscalex129 trece atunci cdnd este
speriat. Acest comportament stdrneste un puternic contratransfer \up0
\expndtw0\charscalex132 care trebuie cunoscut si evifaf de cdtre medic. Asigurafi
Tn mod repetat pacientul cd \up0 \expndtw0\charscalex127 Tnfelegefi ce cere dar,
deoarece credefi cd are nevoie de cea mai bund Tngrijire posibi� \up0
\expndtw0\charscalex133 ld, vefi continua sd urmafi tratamentul recomandat de
experienfa si judecata echipei \up0 \expndtw0\charscalex113 care Tl Tngrijeste.
\par\pard\qj \li1521\ri953\sb1\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex125 �
Umieerm�. Pacientul are o mulfime de cereri, uneori Tn conflict unele cu altele, si
\up0 \expndtw0\charscalex127 se Tnfurie foarte repede atunci cdnd aceste cereri nu
sunt Tndeplinite. Acest lucru poate \up0 \expndtw0\charscalex132 face ca personalul
sd se simtd atras Tn cursd si fdrd ajutor, ca si cum ar fi de vind cd \up0
\expndtw0\charscalex130 pacientul nu poate face nimic fdrd ajutor. Pacientul poate
ameninfa cd Tsi va face rdu \up0 \expndtw0\charscalex127 singur sau cd va pdrdsi
spitalul dacd lucrurile nu se desfdsoard Tn modul asfeptat de el. \up0
\expndtw0\charscalex127 Nu Tncercafi sd va contrazicefi cu pacientul, dar Tncet si
ferm, Tn mod repetat, stabiliti \up0 \expndtw0\charscalex129 limitele pentru
problema de comportament, cererea fdcutd si nemulfumirea exprimatd. \up0
\expndtw0\charscalex130 Dacd pacientul ameninfa eg Tsi va face rdu sau va face rdu
altora, averfizafi-l cd va fi \up0 \expndtw0\charscalex126 imobilizat dacd va
Tncerca sd facd acest lucru. \par\pard\ql \li1608\sb112\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-9\charscalex95 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 MANAGEMENTUL MEDICAL AL
PACIENT3LOR CU TULBURARI DE
PERSONAUTATE\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4755\colsr160\colno2\colw
4825\colsr160\qj \li1785\ri115\sb114\sl-196\slmult0\fi191\tx3134 \up0
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Tipul de\tab \up0
\expndtw0\charscalex123 Semnificafia bolii \line \up0 \expndtw0\charscalex127
personalitate\par\pard\ql \li1728\sb49\sl-184\slmult0\tx2980 \up0
\expndtw0\charscalex121 Dependenta\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Asteapta
Tngrijire si\par\pard\ql \li2995\sb13\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
interes nelimitate\par\pard\qj \li1665\ri260\sb0\sl-198\slmult0\fi52\tx2971 \up0
\expndtw0\charscalex118 Obsesiv-\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Ameninf!
controlul \up0 \expndtw0\charscalex112 _cpmpu|sjya\par\pard\ql \li1723\sb5\sl-
184\slmult0\tx2990 \up0 \expndtw0\charscalex114 Histrionic!\tab \up0
\expndtw0\charscalex121 Defect, pedepsire\par\pard\ql \li1703\sb0\sl-184\slmult0
Paranoid!\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Confirm! suspiciunile,\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul agteapta atacui\par\pard\ql \li1713\sb13\sl-
Narcisica\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Ameninfa marefia\par\pard\ql
\li2976\sb22\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 subiectului\par\pard\ql
\li1703\sb8\sl-184\slmult0\tx2966 \up0 \expndtw0\charscalex121 Schizoid!\tab
\up0 \expndtw0\charscalex116 Anxietate cu contact\par\pard\ql \li2966\sb13\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 forfat\par\pard\ql \li1694\sb22\sl-
184\slmult0\tx2971 \up0 \expndtw0\charscalex117 Antisocial!\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 0 ocazie potential!\par\pard\ql \li2971\sb13\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 djsjDofjt\par\pard\ql \li1766\sb18\sl-
184\slmult0\tx3042 \up0 \expndtw0\charscalex110 iorderline\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 1ai mult! anxietate\par\pard\ql \li1694\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex120 Schizotipal!\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Aitcineva a
provocat\par\pard\ql \li2971\sb18\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
boala\par\pard\ql \li1699\sb17\sl-184\slmult0\tx2961 \up0 \expndtw0\charscalex118
bvitanta\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 O povar! Tn plus\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex126 lasochista\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Dragoste si
Tngrijire-\par\pard\ql \li1699\ri547\sb0\sl-204\slmult0\fi1267 \up0
\expndtw0\charscalex105 sjjfemnfa__ \line \up0 \expndtw0\charscalex128 Pasiv-
agresivaO alt! frustrare\par\pard\column \ql \li663\sb128\sl-184\slmult0\tx2329
\up0 \expndtw0\charscalex134 Raspuns\tab \up0 \expndtw0\charscalex125
Intervenfie\par\pard\ql \li4920\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li48\sb59\sl-
184\slmult0\tx2041 \up0 \expndtw0\charscalex119 Revendicativ sau\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Satisfaceji nevoile cu\par\pard\ql \li44\sb13\sl-
184\slmult0\tx2041 \up0 \expndtw0\charscalex122 retras in sine\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul condifii
iimita\par\pard\ql \li39\sb7\sl-184\slmult0\tx2045 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Obstinant, necooperant\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 Informafi\par\pard\ql \li2026\sb13\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul oferifi
contrc-;\par\pard\ql \li44\sb18\sl-184\slmult0\tx2045 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Seductiv\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 Reasigurafi;\par\pard\ql \li2026\sb17\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul evitafi
interactiunea\par\pard\ql \li34\sb13\sl-184\slmult0\tx2041 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Blameaz! pe ceilalfi,\tab
\up0 \expndtw0\charscalex122 Planuri dare,\par\pard\ql \li34\sb18\sl-
184\slmult0\tx2036 \up0 \expndtw0\charscalex112 ostilitate\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul pastrafi
distanfa\par\pard\ql \li39\sb13\sl-184\slmult0\tx2084 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Infatuare,\tab \up0
\expndtw0\charscalex121 ncredere,\par\pard\ql \li25\sb12\sl-184\slmult0\tx2031 \up0
\expndtw0\charscalex123 fanfaronad!\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul profesionalism\par\pard\ql \li34\sb18\sl-
Izolat, necooperant\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 Acceptafi distanfa\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex123 Caut! un avantaj\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Stabiliti
limite\par\pard\qj \li20\ri1720\sb196\sl-201\slmult0\fi9\tx2026 \up0
\expndtw0\charscalex119 Dezorganizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Stabilifi
limite \line \up0 \expndtw0\charscalex123 crescuta\par\pard\ql \li20\sb11\sl-
184\slmult0\tx2026 \up0 \expndtw0\charscalex122 Creste suspiciozitatea\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Invocaji mijloace si\par\pard\ql \li2012\sb18\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul forte
neconventionale\par\pard\qj \li20\ri1783\sb0\sl-201\slmult0\tx2017 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Cerere disperata\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 Supotivitate \line \up0 \expndtw0\charscalex118 de
ajutor\par\pard\ql \li173\sb10\sl-184\slmult0\tx2022 \up0 \expndtw0\charscalex115
ultiple acuze,\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Recunoastefi-\par\pard\ql
\li20\sb13\sl-184\slmult0\tx2017 \up0 \expndtw0\charscalex120 respingere\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul
dific\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ultafile\par\pard\ql \li20\sb17\sl-
184\slmult0\tx2017 \up0 \expndtw0\charscalex125 Cere, blameaz!\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Controlafi-va\par\pard\ql \li2007\sb37\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex119 contratransferul
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 CAPITOLUL J \par\pard\ql \li1483\sb176\sl-
460\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf16\f17\fs40 DE LA
SIMPTOM LA CADRUL CLINIC \par\pard\ql \li1233\sb0\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Sd 0 gresit ese chiar mai
rau decaf sa ignori, \par\pard\ql \li2851\sb0\sl-230\slmult0
\par\pard\ql\li2851\sb100\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 Jean Jacques
Casanova de Seingaff fM@m�sim| \par\pard\ql \li1214\sb0\sl-240\slmult0
240\slmult0\fi4\tx1939 \up0 \expndtw0\charscalex101 SEMiOLOGIA; LiWfBAJUL
NECESAR \up0 \expndtw0\charscalex101 TULBURARILE PERCEPTIES \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex102 Cadrul conceptual; \par\pard\qj \li1934\ri1130\sb0\sl-
240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126 Clasificarea tulburarilor de perceptie:
Hiperestezia, Hipoestezia, \up0 \expndtw0\charscalex126 Sinestezla, Agnoziiie,
Iluzia, Halucinatiiie \up0 \expndtw0\charscalex121 \{HaiucinafiHs
psiho-\par\pard\qj \li1939\ri1125\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
senzoriale, Halucinatiiie psihice - pseudohafucinafiile, Sindromul de \up0
\expndtw0\charscalex119 automatism mintai) \par\pard\ql \li1200\sb1\sl-
191\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 TULBURARILE DE ATENTIE \par\pard\qj
\li1200\ri2248\sb46\sl-220\slmult0\fi729 \up0 \expndtw0\charscalex112 Cadrul
conceptual; Hiperprosexia; Hipoprosexia; Aprqsexia \up0 \expndtw0\charscalex102
TULBURARILE DE MEMORiE \par\pard\ql \li1924\sb12\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Cadru conceptual \par\pard\qj \li1924\ri1135\sb2\sl-
240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Dismnezii cantitative: Hipermneziile,
Hipomneziile, Amneziile \{/-r.-meziile \up0 \expndtw0\charscalex107 anterograde -
de fixare -, Amneziile retrograde - de evocare \par\pard\li1920\sb16\sl-
230\slmult0\fi9\tx7977\tx8246 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dismnezii calitative
(Paramnezii): Tulburari ale sintezei m->\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 ~\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 -me�\par\pard\li1920\sb5\sl-
230\slmult0\fi0\tx7900\tx8068 \up0 \expndtw0\charscalex113 diate (iluzii
mnezice),.Criptomnezia, Faisa recunoastere,,\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 5\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 \u8222?jsu-\par\pard\qj \li1915\ri1170\sb17\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex122 lor", Falsa nerecunoastere,
Paramneziile de reduplicars, Tjihurari \up0 \expndtw0\charscalex128 ale rememorarii
trecutului \up0 \expndtw0\charscalex123 (aliomnezii), Pseudoremkiissenfeie,
\par\pard\ql \li1924\sb12\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Ecmnezia,
Confabula|iiie \par\pard\qj \li1190\ri5767\sb2\sl-240\slmult0\tx1910 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 TULBURARILE DE GANDIRE \line\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
Cadrul conceptual \par\pard\qj \li1905\ri1185\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Tulburari in discursivitatea gandirii: Tulburari Tn
ritmu? gandirii \up0 \expndtw0\charscalex111 (Acceierarea ritmu/ui gandirii,
Lentoarea ideativa) \par\pard\ql \li1900\sb1\sl-215\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Tulburari in fluenfa gandirii: Fadingu! mintai, Barajul
ideativ \par\pard\ql \li1900\ri1174\sb5\sl-240\slmult0\fi38 \up0
\expndtw0\charscalex117 Tulburari in ansamblul gandirii: ideile dominants, Ideile
prevalente, \up0 \expndtw0\charscalex118 Ideile obseslve, Ideile deliranie,
Structurarea deliranta \line \up0 \expndtw0\charscalex113 Tulburari operationale
ale gandirii: Stafionare (nedezvoltarea gandirii), \up0 \expndtw0\charscalex113
Progresive (dementeie) (Sindromul dementia!) \par\pard\ql \li1175\sb1\sl-
215\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 TULBURARILE COMUNICARII \par\pard\qj
\li1896\ri1158\sb5\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburari ale
comunicarii verbale: Tulburari ale expresiei verbale (Debi\up0
\expndtw0\charscalex119 tul verbal, Ritmui verbal, intonatia, Intensitatea
vorbirii, Coloratura \up0 \expndtw0\charscalex116 vorbirii, Tulburarile fonetice,
Tulburarile semanticii si sintaxe), Tul� \up0 \expndtw0\charscalex117 burari ale
expresiei grafice (Hiperactivitatea \u8226? graforeea -, Inactivita\up0
\expndtw0\charscalex117 tea - refuzul scrisului -, Tulburari ale caligrafiei,
Tulburari ale dispu\up0 \expndtw0\charscalex117 nerii textului in pagina,
Policromatografia), Afaziile
Tulburari ale comunicarii nonverbale: Tinuta \tab \up0 \expndtw0\charscalex118
(Tinuta dezordonata, \par\pard\ql \li2188\sb1\sl-217\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Rafinamentul vestimenta\up0 \expndtw0\charscalex108 r,
Tinuta excentrica, Tmuta pervertita), Mi mica \par\pard\qj \li2174\ri990\sb13\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 (Hipermimiile, Hipomimiile, Paramimiile),
Gestica (Ticurile, Manie\up0 \expndtw0\charscalex119 rismul, Bizareriile gestuale,
Negativismul, Stereotipille, Persevera\up0 \expndtw0\charscalex116 rlle)
\par\pard\ql \li1459\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 TULBURARILE
DE VOINTA \par\pard\qj \li1454\ri2317\sb2\sl-240\slmult0\fi715 \up0
\expndtw0\charscalex113 Cadrul conceptual; Hipobuliile; Hiperbuliile;
Parabuliile \up0 \expndtw0\charscalex100 TULBURARILE DE CON�TIINTA \par\pard\ql
\li2164\sb1\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Cadrul conceptual
Tulburarile campului de constiinta: Tulburarile claritatii si capaci\up0
\expndtw0\charscalex122 tatii de integrare a campului de constiinta, Tulburari ale
structurii \up0 \expndtw0\charscalex122 campului de con�tiinfa (Ingustarea campului
de constiinta, Starea \up0 \expndtw0\charscalex116 crepusculara, Personalitatea
multipla, Confuzia mintala - starile con\up0 \expndtw0\charscalex108 fuzionale:
Onirismul, Oneiroidia, Amentia (starea amentiva), Dellrul acut) \up0
\expndtw0\charscalex108 Tulburarile constiintei de sine \par\pard\ql
\li2155\sb11\sl-230\slmult0\tx5822 \up0 \expndtw0\charscalex120 Tulburarile
constiintei corporalitatii \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 (somatognozia):
Tulburari de \par\pard\qj \li2155\ri1016\sb0\sl-240\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex119 schema corporala de tip neurologic, Tulburari de schema
corporala \up0 \expndtw0\charscalex117 de natura psihica (Desomatizarea),
\par\pard\ql \li2150\sb1\sl-218\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Tulburarile
constiinfei realitatii obiectuale (Derealizarea) \par\pard\qj
\li2145\ri1015\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Tulburari ale con?
tiintei propriei persoane: Personalitatea multipla, \up0 \expndtw0\charscalex124
Depersonaiizarea, Sindromul de automatism mintai \up0 \expndtw0\charscalex112
(Kandinski-\par\pard\ql \li2160\sb1\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
Clerambault) \par\pard\qj \li1435\ri4309\sb0\sl-240\slmult0\tx2140 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 CONDUITA MOTORIE �1 TULBURARILE EI \line\tab \up0 \expndtw-
1\charscalex100 Cadrul conceptual \par\pard\ql \li2150\sb1\sl-196\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Dezorganizarea conduitelor motorii \par\pard\qj
\li2131\ri1039\sb25\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Tulburari motorii
induse de tratamentul cu neuroleptice: Distonia acu\up0 \expndtw0\charscalex115 ta,
Akatisia, Diskineziile, Sindromul Parkinsonian \par\pard\ql \li1411\sb12\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 TULBURARILE AFECTIVITAjTI \par\pard\ql
\li2131\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Cadrul conceptual
\par\pard\qj \li2121\ri1044\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Tulburarile dispozitiei: Hipotimiile, Hipertimiile (Anxietatea, Depresia, \up0
\expndtw0\charscalex116 Euforia), Tulburari ale dinamicii dispozitionale, Tulburari
ale emotii\up0 \expndtw0\charscalex116 lor elaborate (Paratimiile, Fobiile,
Extazui) \par\pard\ql \li1411\sb1\sl-193\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
COMPORTAMENTE AGRESIVE EXTREME \par\pard\qj \li2116\ri3590\sb0\sl-240\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 Agresivitatea ca simptom. Cadru conceptual \up0
\expndtw0\charscalex111 Ipostaze clinice ale agresivitajii \par\pard\qj
\li2111\ri1049\sb0\sl-240\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex122 Suicidul:
Definite. Cadru conceptual, Instate ale fenomenului sui-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 cidar, Suicidul Tn doi \up0 \expndtw0\charscalex119
(suicidul dual), Suicidul colectiv, Conduitele \par\pard\ql \li2121\sb1\sl-
202\slmult0\tx3835 \up0 \expndtw0\charscalex120 pseudosuicidare \tab \up0
\expndtw0\charscalex126 (falsele suiciduri), Factori de rise pentru suicid
\par\pard\ql \li2111\ri1034\sb11\sl-235\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
(Factorii socio-economici, Factorii meteorologici si cosmici, Factorii \up0
\expndtw0\charscalex114 somatici, Ereditatea, Suicidul in funcpe de varsta),
Suicidul Tn boiile \up0 \expndtw0\charscalex114 psihice, Mituri si false pareri
despre suicid, Tipuri particulare de sui� \up0 \expndtw0\charscalex116 cid:
Sinuciderea de abandon, Sinuciderea \u8222?Samsonica" \line \up0
\expndtw0\charscalex105 homicidul \par\pard\ql \li2121\sb1\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Infanticidul
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De la simptom la cadrul
clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 59\par\pard\ql \li1689\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.0. SEMIOLOGIA; UMBAJUL NECESAR \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Incercarea de a descifra
universul suferinfei psihologie, pe eel al bolii psihice, ar \up0
\expndtw0\charscalex115 fi un demers imposibil fdrd o cunoastere a fenomenologic1
ulburdrilor psihice. De ase-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 menea, fdrd a
recurge la posibilitatea decriptdrii mesajului bolii fdrd a cunoaste sem-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 nele si simptomele, Tntr-un cuvdnt semiologia, aceastd
Tncercare ar fi o inutild pierdere \up0 \expndtw0\charscalex113 de timp. Existd
nenumdrate aborddri ale psihopatologiei,, clar credem cd doar un model \up0
\expndtw0\charscalex112 eclectic este singurul care poate oferi o Tnfelegere
globald si o decodificare corectd a tu� \up0 \expndtw0\charscalex118 turor
modificdrilor pe care suferinfa si boala le provoacd persoanei. Cu atat mai mult
\up0 \expndtw0\charscalex114 cu cat pentru medici psihiatria a fost considerae doar
o dexteritate, iar pentru psihologi, \up0 \expndtw0\charscalex114 psihopatologia
rdmane un farm prea Tndepdrat consider-^ adesea al altora. \par\pard\qj
\li1271\ri1143\sb17\sl-224\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex113 Am simfitca
necesard prezenfarea semiologiei si ca >m camp deTntdlnire si comu� \up0
\expndtw0\charscalex114 nicare Tntre psiholog si medic Tn vederea unui demers
praymatic. Recunoastem valoa\up0 \expndtw0\charscalex119 rea intelecfuald a unei
aborddri doctrinore, fie cd ea este culturalistd, antropologicd, \up0
\expndtw0\charscalex113 fenomenologicd, existenfialistd sau psihanaliticd, dar nu
dorirn sd ne osumdm limitdrile \up0 \expndtw0\charscalex119 astfel impuse pentru cd
realitatea clinicd presupune colaborarea psihologului cu alti \up0
\expndtw0\charscalex104 specialist! \up0 \expndtw0\charscalex116 (medici,
sociologi, etc.), strdini, eel mai adesea, de astfel de modele. \par\pard\qj
\li1262\ri1147\sb0\sl-224\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex113 Co Tn orice
alt domeniu si Tn psihologia clinicd sfdpdnirea corectd a limbajului de \up0
\expndtw0\charscalex121 specialitate si folosirea unor termeni a cdror semnificafie
sd fie identicd pentru toti \up0 \expndtw0\charscalex115 receptorii de mesaj este
condifia primordiald a reusifei. lae de ce vom continua sd pre\up0
\expndtw0\charscalex115 ferdm o abordare didacticd a semiologiei. Din motive
pragmatice, vom prezenfa aces� \up0 \expndtw0\charscalex113 te elemente semiologice
Tntr-o manierd sistematicd si opefafionald care nu va face apel \up0
\expndtw0\charscalex113 la formalizdri feorefice sau la tentante prezentdri
fenomenologice. \par\pard\ql \li1641\sb209\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.1. TULBURARILE PERCEPJ1EI
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.1.1. CADRUL CONCEPTUAL \par\pard\qj
\li1248\ri1165\sb123\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex115 ActtVitatea
senzoial-perceptiya este procesul cognitiv prin care se produce reflec\up0
\expndtw0\charscalex117 tarea directd si unitard a ansamblului dimensiunilor si
Tnsusirilor obiectuale; ea oferd \up0 \expndtw0\charscalex117 informafia elementard
asupra realitafii externe, cat si asupra propriului organism. \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex112 Desi sunt fenomene psihice primare, elementare,
senzafiile si percepfiile nu se des� \up0 \expndtw0\charscalex118 fdsoard izolat,
ci antreneazd o serie Tntreaga de procese afectiv-cognitive, caracteri\up0
\expndtw0\charscalex115 zdndu-se prin specificitate individuae si valorizare
sociald. \par\pard\qj \li1238\ri1175\sb0\sl-225\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex118 Senzafia - furnizeazd informafii despre realitatea externa
sau a propriului orga� \up0 \expndtw0\charscalex114 nism, transformdnd excitafia de
la nivelul receptorilor Tn imagine subiectivd la nivelul \up0
\expndtw0\charscalex116 analizatorilor corticali. Senzafia nu este deci identicd
stimulului reflectat, ci ea este de \up0 \expndtw0\charscalex117 naturd ideae,
constientizatd. Ea nu reflectd decdt Tnsu$iri relativ izolate, fdrd a putea \up0
\expndtw0\charscalex117 do date despre obiect ca tot unitar. \par\pard\qj
\li1233\ri1185\sb0\sl-226\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex114 Percepfia
constituie un nivel superior pe plan califativ, Tn ceea ce priveste integra\up0
\expndtw0\charscalex116 rea informatiei, fiind o rezultantd a coreldrii dinamice a
operafiilor de anaiizd si sinte\up0 \expndtw0\charscalex117 zd a datelor
senzoriale. Act complex, plurimodal, reaiizarea imaginii perceptive, tre� \up0
\expndtw0\charscalex117 buie sd fie conceputd nu numai ca Tn ansamblul de Tnsusiri,
ci si de raporturi spafio\up0 \expndtw0\charscalex117 femporale. Denumind prin
cuvdnt confinutul abstract ai imaginii perceptive subiectul \up0
\expndtw0\charscalex117 generalizeazd si totodatd integreazd Tn istoria sa
existenfiald obiectul sau fenomenul \up0 \expndtw0\charscalex113 perceput,
suprasemnificdndu-l personal.
Percepfia este simfitd si constatatd ca un fapf unic si omogen, provenind din lumea
\up0 \expndtw0\charscalex113 exterioard, recunoscut de eul nostru (Guiraud).
Jaspers a evidenfiat principalele caracteristici si elemente de diferenfiere dintre
cele \up0 \expndtw0\charscalex112 doud
procese:\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4936\colsr60\colno2\colw4744\
colsr160\qj \li1526\ri637\sb183\sl-230\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex117
Percepjia (are loc Tn prezertfa \up0 \expndtw0\charscalex117
obiectuiui)\par\pard\ql \li1536\sb44\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Caracter de corporalitate
(obiectivitate)\par\pard\ql \li1540\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Apare Tn spafiul exterior, obiectiv,
iar\par\pard\ql \li1536\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul reprezentarea Tn spafiul intern,
subiectiv\par\pard\qj \li1531\ri513\sb0\sl-220\slmult0\fi9
\up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este complee,
detailata, este un \up0 \expndtw0\charscalex115 desen terminat\par\pard\qj
\li1531\ri1175\sb0\sl-215\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 Senzafiile au
caracter de \up0 \expndtw0\charscalex113 prospefime senzoriala\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex115 Sunt constante, pot pastra cu usurinja\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul aceeasi forma\par\pard\qj \li1516\ri75\sb0\sl-
218\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sunt
independente de voinfa si nu pot \up0 \expndtw0\charscalex113 fi create prin
voinfa, le acceptam\par\pard\ql \li1531\sb2\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 pasiv\par\pard\column \qj \li20\ri1662\sb192\sl-225\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex120 Reprezentarea (are loc Tn absenfa \up0
\expndtw0\charscalex116 obiectuiui)\par\pard\ql \li35\sb40\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Caracter de imagine
(subiectivitate)\par\pard\ql \li30\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Apare Tn spafiul intern, subiectiv\par\pard\qj
\li25\ri1179\sb219\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 Este incomplee,
cu detalii izolate, este un \up0 \expndtw0\charscalex116 desen
neterminat\par\pard\qj \li25\ri1337\sb0\sl-221\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex115 Numai unele elemente sunt adecvate \up0
\expndtw0\charscalex111 obiectelor percepfiei - le reprezentam Tn \up0
\expndtw0\charscalex103 general Tn griuri\par\pard\qj \li25\ri1178\sb0\sl-
213\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex109 Se Tmprastie, curg, trebuie tot timpul
sa fie \up0 \expndtw0\charscalex115 recreate\par\pard\qj \li25\ri1200\sb5\sl-
215\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 Depind de voinfa, pot fi create si
transfor-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 mate de voinfa, le producem activ
\par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1348\sb0\sl-220\slmult0
Asa cum am ardtat, percepfia nu este un fenomen analizabil decdt Tn ineractiunea
\up0 \expndtw0\charscalex113 ei complexd cu celelalte functii psihice - gandire,
memorie, afectivitate, ea fiind de fapf \up0 \expndtw0\charscalex113 percepfia
realitafii, trdirea acesteia de cdtre subiect. \par\pard\qj \li1329\ri1138\sb0\sl-
223\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex118 Aspectele patoiogiei perceptive nu
pot fi separate, apdrdnd Tn majoriatea cazu\up0 \expndtw0\charscalex110 rilor Tn
complexe simptomatologice Tn care, de exemplu, simpla lor considerare ca
feno\up0 \expndtw0\charscalex114 mene cauzaie sau rezuitante a dat nasfere unor
ciasificdri si inferpretdri feorefice dife� \up0 \expndtw0\charscalex113 rite si
viu discutate. Cu toate aceste dificultdfi de sistemotizare si frecvenfa lor mare
Tn \up0 \expndtw0\charscalex116 psihopatologie, importanfo lor patoiogicd a condus
la descrieri semiologice nuanfate, \up0 \expndtw0\charscalex118 care permit
cunoasterea si circumscrierea ior ciinico-nozograficd. Din aceste motive \up0
\expndtw0\charscalex112 vom urmdri Tn iucrarea de fafd clasificarea clasicd.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.1.2. CLASIFICAREA TULBURARILOR Di PERCEPT!
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.1.2.1. HlpeesSezio este reprezentae de o cobordre a
pragului senzorial, resim-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 fitd de subiect ca o
crestere nepldcutd o intensitdfii senzefiilor privind un singur anali-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 zator sau ansamblul lor - hiperestezie generald. Se
Tntdlneste Tn surmenaj, neurastenii, \up0 \expndtw0\charscalex112 debutul unor
afecfiuni psihotice, debutul bolilor infecfioase, hipertiroidie, intoxicafii.
5.1.2.2. Hipoesezia reprezintd cresterea pragului senzorial, Tnsofitd de
diminua\up0 \expndtw0\charscalex110 rea intensitdfii senzafiilor, cu scdderea
numdrului de excitanfi receptafi. Se Tntdlneste Tn \up0 \expndtw0\charscalex111
stdri reactive, depresie, accese paroxistice isterice, oligofrenii, tulburari de
constiina (mai \up0 \expndtw0\charscalex111 ales cele cantitative),
schizofrenie. \par\pard\qj \li1310\ri1161\sb112\sl-230\slmult0\fi384 \up0
\expndtw0\charscalex117 5.1.2.3. Sinestezia constd Tn perceperea simultond pe o
cale senzoriala diferie a \up0 \expndtw0\charscalex110 unui stimul receptaf la
nivelul unui onolizotor (ex. Audifie coloretd). AporeTn intoxicafii \up0
\expndtw0\charscalex110 cu mescalind, psilocibind, LSD, cocaind.
clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 61\par\pard\qj \li1305\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex120 5.1.2.4. Agnail� reprezintd deficite psiho-senzoriale, care
determine incapaci� \up0 \expndtw0\charscalex121 atea subiectului de a recunooste
obiecfele dupd califatlie lor senzoriaie, analizaorii \up0 \expndtw0\charscalex113
(receperi periferici si caie) fiind intacti. \par\pard\qj \li1291\ri1098\sb118\sl-
223\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 5.1.2.5. Ilu__�3 este o percepfie cu
sfimul real si specific, denafuratd si/sau defor\up0 \expndtw0\charscalex115 matd.
Aceastd deformare privesfe mai mult califdtile senzoriaie decaf idenfificarea
sau \up0 \expndtw0\charscalex115 sensul elementelor percepute. Percepfia esfe
complefafd imaginafiv; cu cat denaturarea \up0 \expndtw0\charscalex117 este mai
globald, semniicafia pafoiogicd creste. Iluziile apar frecvent la subiecfii nor\up0
\expndtw0\charscalex114 maii, care recunosc si corecteazd sensul deformdrii
perceptive. Spre deosebire de aces� \up0 \expndtw0\charscalex114 tea, Tn iluziile
pafobgice, subiectul nu Tncearcd sa corecteze percepfia deformatd, con\up0
\expndtw0\charscalex114 siderand o imagine veridicd a realitafii.
Pornind de la aceste considerenfe, iluziile au fost clasificae Tn:\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 !\u8222?j_qI tzidbgie� fi\par\pard\li1291\sb18\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex112 icus-B sewlsglos.\par\pard\qj
\li1286\ri1108\sb58\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 ikadi
hziohgice - se produc prin modificarea condifiilor perceptive (obiective), a
\up0 \expndtw0\charscalex110 mediuiui perceptual sau a condifiilor interne
(subjective). \par\pard\qj \li1281\ri1128\sb0\sl-220\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex115 9 iluzii prin modificarea condifiilor perceptive -
stimulare sub sau supraliminard, \up0 \expndtw0\charscalex116 depdsirea capacitdfii
de discriminare a unui analizator, iiuzii optico-geometrlce dato\up0
\expndtw0\charscalex111 rafe reflexiei optice, refracfiei, modificarii axelor de
rererinfd. \par\pard\qj \li1680\ri1132\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 o iluzii prin modificarea mediuiui perceptual-stimulare
monofond, preiungitd, de\up0 \expndtw0\charscalex114 privare senzoriaie.
\par\pard\ql \li1680\sb1\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 9 iluzii prin
modificarea condifiilor interne (subiective): \par\pard\ql \li2001\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - prin tulburari de atenfie (false
idenfificdri); \par\pard\ql \li1996\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - din stdri afecfive (fried, anxietate, euforie);
\par\pard\li1996\sb28\sl-207\slmult0\fi0\tx5980 \up0 \expndtw0\charscalex115 -
modificdri fizioegice ale sfdrii de constienta\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 -
iluzii hipnapompice si hipna-\par\pard\li1996\sb19\sl-207\slmult0\fi124 \up0
\expndtw0\charscalex115 gogice (la trezire si la adormire);\par\pard\qj
\li1670\ri3750\sb2\sl-220\slmult0\fi321 \up0 \expndtw0\charscalex113 - stdri de
oboseald, suprasolicitare si surmenaj. \up0 \expndtw0\charscalex109 In categoria
iluziilor pafoiogice seTnscriu: \par\pard\ql \li1670\sb71\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Fa!$@h wcunoa^mi- fenomenele de tipul \u8222?deja vdzut,
cunoscut, trait". \par\pard\qj \li1267\ri1123\sb54\sl-230\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex112 Falseo nensaiGOSien'- fenomenele de tip \u8222?niciodafd
vdzut, cunoscut, trait", ia care \up0 \expndtw0\charscalex115 se adaugd iluzia
sosiilor. Rolul principal Tn mecanismul de producere a acestor iluzii \up0
\expndtw0\charscalex108 revine tufburdriior mnezice. \par\pard\qj
\li1267\ri1132\sb34\sl-226\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex122 FaiwdcJiile -
sunt iluzii caracferizate prin deosebita inensitate si vivacitafe a \up0
\expndtw0\charscalex112 fenomenului iluzoriu (\u8222?entitate materials", jaspers)
Tn care compiementui imaginafiv al \up0 \expndtw0\charscalex118 percepfiei atinge
gradul maxim de bogdfie. Critica variabild si participarea afectiva \up0
\expndtw0\charscalex111 intense le conferd un caracter de franzifie cdtre
fenomenele halucinatorii (Ey H). \par\pard\qj \li1262\ri1134\sb59\sl-
220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex119 Alte iluzii - pot fi considerate^ ca
pafoiogice, dacd subiectul nu are tendinfa de \up0 \expndtw0\charscalex114
corectare a deformdrii percepfiei. In ordlnea frecvenfei lor dupd modalitdfile
senzori� \up0 \expndtw0\charscalex108 aie, se Tntdlnesc iluzii vizuale (obiecfele
par mai mari \up0 \expndtw0\charscalex111
- macropsii, mai mici - micropsii, \par\pard\qj \li1262\ri1126\sb0\sl-
226\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex108 aiungite sau Idrgite - dismegalopsii,
deformate - metamorfopsii, distanta dintre obiecte este \up0
\expndtw0\charscalex111 modificatd - poropsii, obiecfele sunt mai Tndepdrfate -
feleopsii), auditive (sunetele sunt \up0 \expndtw0\charscalex111 fie mai intense,
fie mai slabe, mai nete sau mai sterse, mai distincte, mai vagi, mai apro-\line
\up0 \expndtw0\charscalex110 piate sau mai Tndepdrfate decdt Tn reaiifate), iluzii
olfactive (parosmii) si gustative etc. \par\pard\qj \li1243\ri1143\sb0\sl-
226\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex109 iluziile pafoiogice se Tntdlnesc Tn:
tulburari functional sau leziuni ale anolizotorilor, \up0 \expndtw0\charscalex109
Tn sindroame febrile si stdri confuzionale \u9632? u tioiogie variafd. De asemenea,
se Tntdlnesc \up0 \expndtw0\charscalex110 Tn serile onirice (intricate si cu alte
tulburai i percepfuole), Tn nevrozele obsesivo-fobice \up0 \expndtw0\charscalex110
si isterice, le debutul psihozelor schi :\u8226? frenice, Tn serile depresive.
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie si psihiafrie penfru psihologi
\par\pard\ql\li1823\sb140\sl-184\slmult0\tx6057\tx8203 \up0 \expndtw0\charscalex136
5.1.2.4. Hslwelnafiis sun? definite cesic drept \tab \up0
\expndtw0\charscalex130 \u8222?percepfii fdrd obiect", \tab \up0
\expndtw0\charscalex104 (Ball). \par\pard\qj \li1440\ri1081\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex125 Aceasta definifie a fosf completafa de cdtre Ey H prin
menfiunea \u8222?fdrd obiect de perce\up0 \expndtw0\charscalex126 p-j'i',;, ia care
o cddugdm pe cea a lui PorsfA- ,,experienfe psihobgice interne care de� \up0
\expndtw0\charscalex122 termine subiectul sd se comporteca si cum ar avea o
senzafie sau o percepfie, atunci cone \up0 \expndtw0\charscalex125 conditiile
sxterloare normale ale acestor senzafli sau percepfii nu se realizeaza". Aceste
\up0 \expndtw0\charscalex125 definifii ne conduc cdtre reliefarea unor trasaturi
fundamentole aie haiucinatiiior, \par\pard\qj \li1435\ri1087\sb4\sl-
200\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex124 Simptomele psihiatrice nu se lasa
separate pentru :a fiiecare nu Tsi afince valoarea \dn2 \expndtw0\charscalex120
sernioicgicd si pslhopafologica decaf T \up0 \expndtw0\charscalex121 rapori cu
celeiaife; Tn acest sens, se poate spune \par\pard\li1425\sb54\sl-
184\slmult0\fi9\tx4752\tx6379 \up0 \expndtw0\charscalex125 cc bolnavu! haiucinant
nu are fulbura\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 de oerceofie, ci cd\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 ,.Tnireaul sister" o; realitcm:"\par\pard\li1425\sb36\sl-
184\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex125 (B/H) suferd o destructurare, o
dezinfeqrare.\par\pard\li1425\sb28\sl-184\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex126 VariaDisitafea unora dm pararnefrii perceptual; la care se
edauga si ale caractens-\par\pard\li1425\sb31\sl-184\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex126 fici precum rdsunefu! afectiv sau cognifiv, permife o prime
c\\as:]r:ca~3 descriptiva a halu-\par\pard\li1555\sb0\sl-
230\slmult0\par\pard\li1555\sb193\sl-230\slmult0\fi52\tx3432\tx4977 \up0
\expndtw0\charscalex121 t-arscterisiicl\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 taiucinal'i\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 I HaiucT\par\pard\li1555\sb0\sl-
180\slmult0\fi1867\tx6916\tx7689 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 pslhO'Seaz,\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 :\}s�rsioe\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
-\par\pard\li1555\sb76\sl-230\slmult0\fi9\tx3465\tx6955 \up0
\expndtw0\charscalex124 benzonahiaiea\tab \up0 \expndtw-9\charscalex96
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 viare\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Nuia\par\pard\li1555\sb1\sl-153\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex114 exDenentei\par\pard\li1555\sb47\sl-
184\slmult0\fi9\tx3436\tx5044\tx6950 \dn2 \expndtw0\charscalex118 Proiectja
spafiala\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 in spafiul senzorial\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 In spatiui senzorial\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 In
afara spafiului\par\pard\li1555\sb18\sl-184\slmult0\fi5375 \up0
\expndtw0\charscalex119 senzorial\par\pard\li1555\sb46\sl-
184\slmult0\fi95\tx6931 \dn2 \expndtw0\charscalex111 -cnvmaerec\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 ADSOiuis, clar cu\par\pard\li1555\sb66\sl-
__\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ^C�jâe�j2_2\t
\up0 \expndtw0\charscalex112 �2ai!;\par\pard\li1555\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Re\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 nants s-\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 I'-leilniste Segals,cic\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
Impunerea unor\par\pard\li1555\sb35\sl-184\slmult0\fi3494 \up0
\expndtw0\charscalex121 o�ioc3i;a tulburarilor j
sen.timente\par\pard\li1555\sb0\sl-184\slmult0\par\pard\li1555\sb69\sl-
184\slmult0\fi3374 \up0 \expndtw0\charscalex122 iverseior aspecte semioiogice
legate de acfivi-\par\pard\li1555\sb32\sl-184\slmult0\fi3355 \up0
\expndtw0\charscalex133 ; enomene asemdndoare acestora prin
con-\par\pard\li1555\sb27\sl-184\slmult0\fi3355\tx8251 \up0 \expndtw0\charscalex128
::r care nu respecta candltiiie derinitiei\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
(oer-\par\pard\li1555\sb32\sl-184\slmult0\fi4953\tx7425 \up0 \expndtw-
7\charscalex86 'C.-C-f\tab \up0 \expndtw-5\charscalex100 Tr:"'.:::,]
reazr.\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9880\paperh13680{\bkmkstart Pg71}{\bkmkend
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De ia simpfom ia cadrul clinic \par\pard\ql
\up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 4QMENE BE TIP HALUQNATOR
iNKUMTf CU
HALUQNApLE\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3797\colsr110\colno2\colw58
33\colsr160\qj \li1224\ri0\sb195\sl-235\slmult0\tx1320 \up0 \expndtw0\charscalex120
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fenomene de tip halucinater \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 Senzaflsie parazite\par\pard\ql \li1315\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 h?i:iicins';:i:s vur:G:::ont;S\par\pard\ql
\li1315\sb36\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Halucinaiiiie
eisetiee\par\pard\ql \li1320\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1320\sb0\sl-
207\slmult0 \par\pard\ql \li1320\sb17\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100
~:arucf\par\pard\ql \li1305\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1305\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Haiu:\par\pard\ql \li1358\sb0\sl-
138\slmult0 \par\pard\ql \li1358\sb29\sl-138\slmult0\tx2025 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 "i c.;. \up0 \expndtw-
5\charscalex74 .-i '-=\tab \up0 \expndtw0\charscalex132
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 siesr\par\pard\column \ql \li3950\sb0\sl-
Descriere fenomeniologtcl\par\pard\qj \li44\ri1286\sb21\sl-216\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex109 un excitant anormal acfionand pe un receptor periferic,
\up0 \expndtw0\charscalex119 provoaca aparitia unei senzatii elementare, care nu
\up0 \expndtw0\charscalex108 corespunde actiunii excitantulul flziologic (exemplu
un \up0 \expndtw0\charscalex114 curent electric, compresiunea sau inflamafia pot
pro-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 voca senzafli luminoase, zpomoie, mirosuri
diverse) \up0 \expndtw0\charscalex111 perceptli false aoarute Tn oaraie! si
simultan cu o per-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 cepfie reala (ex.: zgomctul
rotifer ds tren este Tnsofit \up0 \expndtw0\charscalex116 de perceperea zoomotului
unor svioane)\par\pard\qj \li44\ri1298\sb0\sl-213\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex109 reprezentarl Tn exterior ale imaginllor unor oblecte sau
\up0 \expndtw0\charscalex114 filnte percepute recent. \up0
\expndtw0\charscalex113 :n 'irnpreiurarl legate de star! \up0
\expndtw0\charscalex113 afectivs intense\par\pard\qj \li34\ri1298\sb6\sl-
213\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 apar in conaifn care moamca starea oe
vigihtate - tre� \line \up0 \expndtw0\charscalex114 cerea dintre vegns �1 somn
(nipnaGcgics) sau somn-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 veghe (hipnaoornpics).
inducjia hipnotlca., individual-\par\pard\qj \li29\ri1301\sb206\sl-
218\slmult0\tx3908 \up0 \expndtw0\charscalex118 fenomene de tip halucinator a caror
es', c\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 -ic'o. \up0 \expndtw-2\charscalex100
-\line \up0 \expndtw0\charscalex122 ca este recunoscuta ca atare de catre subiect
si Tn \line \up0 \expndtw0\charscalex114 cons seines, el r,u
va aborda un comportEmerr. iegai\par\pard\ql \li29\sb17\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 63 conilnutui acesicr Dsrceotll\par\pard\qj
\li20\ri1323\sb0\sl-213\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 fenomene oe tip
nalucmaior \up0 \expndtw0\charscalex119 (situate cie uni ai a \line \up0
\expndtw0\charscalex112 Tntre reprezentarl vii si halucmafi; vagi), care spar In
\line \up0 \expndtw0\charscalex116 perioadeie ce geneza sau siergere a
haluclnat;;;o\par\pard\qj \li25\ri1328\sb3\sl-215\slmult0\fi4\tx4397 \up0
\expndtw0\charscalex111 oo: asimiia haiucinozelor, prin lipsa De- con\tab \up0
\expndtw0\charscalex40 \u9632?.. \up0 \expndtw0\charscalex114 boinavuiu! asucra
exis.ente; ior reals \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9880\paperh13680{\bkmkstart
64\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 -"sihopatologie
si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\li1617\sb0\sl-
184\slmult0\fi120\tx2856\tx4137\tx7233 \up0 \expndtw0\charscalex132 Tipul de\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex134 Subtipuri\tab \dn2 \expndtw0\charscalex137 Descriere
fenomenologica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex138
Circumstanfe\par\pard\li1617\sb17\sl-184\slmult0\fi0\tx7363 \up0
\expndtw0\charscalex136 halusinati\tab \dn2 \expndtw0\charscalex139 de
aparijie\par\pard\li1617\sb42\sl-184\slmult0\fi62\tx2832\tx3988\tx6921 \dn2
\expndtw0\charscalex109 Halucinafl\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 complexe\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex115 pot fi fragmentare, cand bolnavul\tab \dn2
\expndtw0\charscalex121 psihozele\par\pard\li1617\sb13\sl-
184\slmult0\fi57\tx2832\tx3988\tx6921 \up0 \expndtw0\charscalex115 auditive\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 (halucinafii\tab \dn2 \expndtw0\charscalex118 percepe
silabe, cuvinte fara semni-\tab \dn2 \expndtw0\charscalex119
schizofrenice,\par\pard\li1617\sb17\sl-184\slmult0\fi1209\tx3979\tx6916 \up0
\expndtw0\charscalex120 acustico-\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 ficafie,
fragmente sintactice sau pot\tab \up0 \expndtw0\charscalex124
sindrcamele\par\pard\li1617\sb23\sl-184\slmult0\fi1204\tx3983\tx6926 \up0
\expndtw0\charscalex118 verbale)\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 avea un confinut
precis, distinct,\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
paranoide,\par\pard\li1617\sb22\sl-184\slmult0\fi2371\tx6916 \up0
\expndtw0\charscalex114 inteilgibii. Cand subiectul nu poate\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 starile depresive,\par\pard\li1617\sb23\sl-
184\slmult0\fi2361\tx6921 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tnfelege vocile pe care le
aude, se\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 parafrenie,\par\pard\li1617\sb22\sl-
184\slmult0\fi2361\tx6921 \up0 \expndtw0\charscalex117 vorbeste de vergiberafie
haluclna-\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 psihozele
alcooiice\par\pard\li1617\sb17\sl-184\slmult0\fi2361\tx6921 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul forle.\ul0\tab \up0
cronice\par\pard\li1617\sb9\sl-184\slmult0\fi57\tx2827\tx3979\tx6758 \up0
\expndtw0\charscalex116 Haiucinat\tab \up0 \expndtw0\charscalex123
elementare\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 fcsfene, fctcpsli, percepute ca\tab
\up0 \expndtw0\charscalex102 _\u9632? afecfiuni
oftalmologice,\par\pard\li1617\sb1\sl-210\slmult0\fi48\tx3988\tx6748 \up0 \expndtw-
6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 vlzuaie\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 puncte iuminoase. scantei,
linii.\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 � neuroiogice
(migrena\par\pard\li1617\sb13\sl-184\slmult0\fi1228\tx3979\tx6921 \up0
\expndtw0\charscalex111 sCmplexe\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 care pot fi
fantasmosccpli, atunci\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
oftalmica,\par\pard\li1617\sb13\sl-184\slmult0\fi2361\tx6758 \up0
\expndtw0\charscalex120 cand oolecteie si flguriie nu sunt\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 _ tumori si leziunl ale\par\pard\li1617\sb27\sl-
184\slmult0\fi2361\tx6907 \up0 \expndtw0\charscalex118 precis conturate, sau
figurate cand\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 lobului
occipital,\par\pard\li1617\sb18\sl-184\slmult0\fi2356\tx6744 \up0
\expndtw0\charscalex121 serefera ia obiecte precise: dintre\tab \up0
\expndtw0\charscalex129 \u8226? epilepsie, etc\par\pard\li1617\sb23\sl-
184\slmult0\fi2351\tx6734 \dn2 \expndtw0\charscalex122 acestea, ceie care
reprezinta\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 � stari confuzionaie
(Tn\par\pard\li1617\sb17\sl-184\slmult0\fi2351\tx6907 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul anlmaie
poart\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 a n\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul umele de
zo\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 o\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul psii.\ul0\tab
\up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 special Tn ceie
alcoo�\par\pard\li1617\sb23\sl-184\slmult0\fi1190\tx3964\tx6912 \up0
\expndtw0\charscalex124 scenice\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 care pot fi
panoramice (statice)\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 iice, clasic
descrise\par\pard\li1617\sb17\sl-184\slmult0\fi2347\tx6907 \up0
\expndtw0\charscalex119 sau cinematoarafice (Tn miscare)\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 sub forma de zoopsii.\par\pard\li1617\sb18\sl-
184\slmult0\fi5121 \up0 \expndtw0\charscalex118 _ schizofrenii
paranoide\par\pard\li1617\sb13\sl-184\slmult0\fi5116 \up0 \expndtw0\charscalex119 #
oarafrenii\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6560\colsr160\colno2\colw30
20\colsr160\ql \li1656\sb22\sl-184\slmult0\tx2798\tx3964 \up0
\expndtw0\charscalex109 Haiucinafii\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 placute\tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 parfumuri, esenfe, miresme\par\pard\ql
\li1651\sb22\sl-184\slmult0\tx2798\tx3959 \up0 \expndtw0\charscalex113 olfactive
si\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 neplacute\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
mirosuri grele, respingatoare, de\par\pard\ql \li1646\sb18\sl-184\slmult0\tx3959
\up0 \expndtw0\charscalex120 gustative\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
putrefacfie, gusturi metalice,\par\pard\ql \li3964\sb17\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 astringente\par\pard\ql \li1612\sb0\sl-184\slmult0
184\slmult0\tx2774\tx3935 \up0 \expndtw0\charscalex109 Halucinafii\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 interne\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 arsuri, dureri,
mi�cari ale unor\par\pard\ql \li1612\sb18\sl-184\slmult0\tx3931 \up0
\expndtw0\charscalex115 tactile\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 insecte sau viermi
subcutanat\par\pard\ql \li2774\sb22\sl-184\slmult0\tx3926 \up0
\expndtw0\charscalex122 externe\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 arsuri, caldura,
atingere, sarut,\par\pard\ql \li3931\sb18\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex123 curent de aer, infepatura\par\pard\column \qj
\li34\ri1179\sb8\sl-201\slmult0\tx217 \up0 \expndtw0\charscalex117 m crizele
uncinate din \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 epilepsia
temporaia,\par\pard\ql \li34\sb20\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 9
unele tumori �1 leziuni\par\pard\qj \li29\ri1126\sb0\sl-206\slmult0\fi177 \up0
\expndtw0\charscalex118 ale lobului temporal, \line \up0 \expndtw0\charscalex119 o
psihoze afective fiind\par\pard\qj \li187\ri1129\sb0\sl-203\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 ?n concordanfa cu to-\line \up0 \expndtw0\charscalex120
naiitatea afectiva,\par\pard\ql \li24\ri1097\sb5\sl-196\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex120 9 delirium tremens, \line \up0 \expndtw0\charscalex118 �
sindroame paranoide,\par\pard\qj \li183\ri1080\sb11\sl-203\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 unde pot fi Tnsofite de \line \up0 \expndtw0\charscalex124
un compotament ha� \line \up0 \expndtw0\charscalex117 lucinator\par\pard\qj
\li20\ri1162\sb0\sl-201\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex117 � psihoze de
involufie \line \up0 \expndtw0\charscalex121 � nevroze de tip obse-\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul siv, fobic si isteric.\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 intoxicafii cu cocaina, \up0 \expndtw0\charscalex120
cloral, hasis, LSD\par\pard\qj \li164\ri991\sb0\sl-203\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex119 psihoze alcooiice acute \line \up0 \expndtw0\charscalex117
si subacute (luand ade� \line \up0 \expndtw0\charscalex117 sea aspectul de
haluci� \line \up0 \expndtw0\charscalex110 nafii zoopatice - percep� \line \up0
\expndtw0\charscalex119 fia de gandaci, insecte, \line \up0 \expndtw0\charscalex111
parazifi, viermi mergand \line \up0 \expndtw0\charscalex117 pe piele sau Tn piele),
\line \up0 \expndtw0\charscalex119 psihoze de involufie -\line \up0
\expndtw0\charscalex118 iau aspectul particular \line \up0 \expndtw0\charscalex120
al delirului cu ectopa-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 raziti Ekbom.
clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 65\par\pard\li1368\sb0\sl-
218\slmult0\par\pard\li1368\sb187\sl-218\slm
ult0\fi124\tx2601\tx3887\tx6979 \dn3 \expndtw0\charscalex106 Tipul de\tab \dn3
\expndtw0\charscalex106 Subtipuri\tab \dn3 \expndtw0\charscalex106 Descriere
fenornenologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
Gircumstane\par\pard\li1368\sb36\sl-207\slmult0\fi0\tx6662\tx7099 \up0
\expndtw0\charscalex106 halucinafie\tab \dn2 \expndtw-8\charscalex91 h'-'>\tab \dn2
\expndtw0\charscalex106 de aparifie\par\pard\li1368\sb19\sl-
Halucinafii\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 Modificari ale\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 arsuri interioare, modificari ale\tab \dn2
\expndtw0\charscalex106 \u8226? deliruri hipocondriace,\par\pard\li1368\sb1\sl-
205\slmult0\fi52\tx2567\tx3724\tx6489 \up0 \expndtw0\charscalex106 corporale\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex106 organelor\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 viscerelor
(stomacul, plamanii,\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 \u8226? schizofrenii
paranoide,\par\pard\li1368\sb10\sl-207\slmult0\fi57\tx2572\tx3734\tx6652 \up0
\expndtw0\charscalex106 (halucinafii\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
interne\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 inima sunt putrezite, rupte, Tnlo-\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex106 psihoze de involufie -\par\pard\li1368\sb1\sl-
200\slmult0\fi48\tx3729\tx6652 \up0 \expndtw0\charscalex106 ale sensibili-\tab \dn2
\expndtw0\charscalex106 cuite cu obiecte metalice), schim-\tab \dn2
\expndtw0\charscalex106 sindromul Cotard\par\pard\li1368\sb11\sl-
207\slmult0\fi43\tx3729\tx6657 \up0 \expndtw0\charscalex106 tafii genera-\tab
\up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul barea pozifiei unor
organe,\ul0\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 descris
cu un secol\par\pard\li1368\sb1\sl-200\slmult0\fi48\tx3720\tx6643 \up0
\expndtw0\charscalex106 le �i interne -\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 localizari
genitale a acestora, per�\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 Tn urma,
grupeaza\par\pard\li1368\sb1\sl-207\slmult0\fi38\tx3715\tx6652 \up0
\expndtw0\charscalex106 si propio-\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 cepute ca
violuri directe sau de\tab \dn3 \expndtw0\charscalex106 idei delirante de
ne-\par\pard\li1368\sb4\sl-207\slmult0\fi38\tx3720\tx6643 \up0
\expndtw0\charscalex106 ceptive inte-\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 la distanfa,
senzafii de orgasm,\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 gafie, de
enormitate\par\pard\li1368\sb4\sl-207\slmult0\fi43\tx3720\tx6638 \up0
\expndtw0\charscalex106 roceptive)\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 introducerea de
corpuri straine\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 si de imortalitate,
aso-\par\pard\li1368\sb9\sl-207\slmult0\fi2342\tx6647 \up0 \expndtw0\charscalex106
Tn rect\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 ciind negarea
haluci-\par\pard\li1368\sb0\sl-207\slmult0\fi1195\tx3724\tx6647 \up0
\expndtw0\charscalex106 Posesiunea\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 percepute ca
exisfenfa unor fiinfe\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 natorie a
viscerelor\par\pard\li1368\sb9\sl-207\slmult0\fi1175\tx3715 \up0
\expndtw0\charscalex106 zoopatica\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 naturale (serpi,
lupi, etc) sau su-\par\pard\ql \li3715\sb1\sl-199\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex100 pranaturale (demoni, spirite, etc.) \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tn interiorul corpului \par\pard\li2558\sb13\sl-
Metamor-\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 Transformare intr-un
animal\par\pard\ql \li2543\sb0\sl-202\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
fozare \par\pard\qj \li1214\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1214\ri1185\sb44\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex115 Asocieri halucinatoii -
halucinafiile psiho-senzoriale sunt adesea combinafe, adi\up0
\expndtw0\charscalex110 cd intereseazd mai mulfi onalizatori Tn acelasi timp;
halucinafiile vizualeji auditive, cele \up0 \expndtw0\charscalex115 olfactive si
gustafive, tactile si corporale sunt eel mai adesea asociate. In patologia de
\up0 \expndtw0\charscalex111 intensitate psihoticd a involufiei aparTn mod specific
halucinafii corporale, localizateTn \up0 \expndtw0\charscalex117 special Tn zonele
genitale, asociae cu halucinafii olfactive. De asemenea, se descrie \up0
\expndtw0\charscalex111 reunirea Tn cadrul parazitozelor halucinatorii a
halucinatiilor vizuale cu cele tactile (din \up0 \expndtw0\charscalex111
intoxicafii cu alcool, cloral, cocaind, etc.) \par\pard\ql \li1200\ri1203\sb103\sl-
217\slmult0\fi403\tx1603 \up0 \expndtw0\charscalex110 Halucinafiilepsihice
(pseudohalucinafiile) sunt definite ca autoreprezentdri apercep\up0
\expndtw0\charscalex111 five, caracterizafe prin incoercibilitafe, automatism si
exogenitafe (Petit G). \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Spre deosebire de
halucinafiile psihosenzoriale, halucinafiilor psihice le lipseste \up0
\expndtw0\charscalex112 obiectivitatea spafiald si caracterul de senzorialitate;
ele sunt localizateTn gandirea pro-\up0 \expndtw0\charscalex114 prie, Tn spafiul
intrapsihic; neavdnd decdt obiectivitatea psihica; datoritd absenfei ca-\up0
\expndtw0\charscalex114 racterului de senzorialitate, prin contrast cu
halucinafiile psiho-senzoriale ele mai sunt \up0 \expndtw0\charscalex118 denumite
si pseudohalucinafii. Diferd de reprezentdrile obisnuite prin caracterul de \up0
\expndtw0\charscalex116 stranietate, de exogenitate. Bolnavul nu le percepe pe
cdile senzoriaie obisnuite, ci le \up0 \expndtw0\charscalex116 trdieste ca pe niste
fenomene straine, impuse din afard, care i se fac si cdrora nu li se \up0
\expndtw0\charscalex116 poate opune si pe care nici nu le poate confrola prin
propria voinfa. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9880\paperh13680{\bkmkstart Pg74}
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 66\tab \dn4
psiholo\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 91\par\pard\li1800\sb0\sl-
230\slmult0\par\pard\li1800\sb141\sl-230\slmult0\fi1252 \up0 \expndtw-
8\charscalex100 TIPURI DE HALUaNATll PSIHICE
(PSEUDOHALUQNATll)\par\pard\li1800\sb81\sl-207\slmult0\fi268\tx4080\tx7545 \dn2
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tipuri de\tab \up0
\expndtw0\charscalex121 Descrjere fenomenologica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex123
Cireumstanje\par\pard\li1800\sb5\sl-207\slmult0\fi182\tx7680 \up0
\expndtw0\charscalex120 halucinafie\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 de
aparrfie\par\pard\li1800\sb28\sl-207\slmult0\fi23\tx3278\tx7521 \up0
\expndtw0\charscalex102 Halucinafii\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? voci
interioare, ecoul gandirii sau al lecturii,\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
\u8226? Tn delirurile\par\pard\li1800\sb4\sl-207\slmult0\fi19\tx3460\tx7699 \up0
\expndtw0\charscalex111 psihice acustico-\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 murmur
intrapsihic, ganduri transmise\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
cronice,\par\pard\li1800\sb1\sl-205\slmult0\fi14\tx3283\tx7526 \up0
\expndtw0\charscalex113 verbale\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8226? trairile
vin din afara subiectului prin intruziune, se\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
\u8226? Tn cea mai\par\pard\li1800\sb15\sl-207\slmult0\fi1651\tx7704 \up0
\expndtw0\charscalex106 insinueaza Tn gandirea lui, fiind atribuite altcuiva\tab
\up0 \expndtw0\charscalex118 mare parte a\par\pard\li1800\sb4\sl-
207\slmult0\fi1478\tx7704 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? \u8222?transmiterea
gandurilor" care este interpretata\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
psihozelor.\par\pard\li1800\sb4\sl-207\slmult0\fi1646\tx7521 \up0
\expndtw0\charscalex111 ca telepatie, comunicare misterioasa, limbaj fara\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 Nota: aparitia\par\pard\li1800\sb9\sl-
207\slmult0\fi1641\tx7516 \up0 \expndtw0\charscalex109 cuvinte, dand subiectului
impresia ca si-a pierdut\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 tor este un
indi-\par\pard\li1800\sb5\sl-207\slmult0\fi1656\tx7521 \up0 \expndtw0\charscalex114
intimitatea gandirii sale, facultatea de a se con-\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
ce de gravitate,\par\pard\li1800\sb4\sl-207\slmult0\fi1636\tx7516 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul duce dupa voinfa sa. fiind
supus influenfei altcuiva\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 stabilind inten-\par\pard\li1800\sb9\sl-
207\slmult0\fi14\tx3278\tx7521 \dn2 \expndtw0\charscalex102 Halucinafii\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 \u8226? apar ca simple imagini sau sub forma de
scene\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 sitatea psiho-\par\pard\li1800\sb1\sl-
205\slmult0\fi9\tx3451\tx7521 \up0 \expndtw0\charscalex111 psihice vizuale\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 panoramice, Tn spafiul subiectiv al bolnavului,\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 tica a tulbura�\par\pard\li1800\sb10\sl-
207\slmult0\fi1641\tx7512 \dn2 \expndtw0\charscalex110 dandu-i impresia ca traieste
Tntr-o lume a scene-\tab \up0 \expndtw-6\charscalex100
rilor.\par\pard\li1800\sb4\sl-207\slmult0\fi1641 \up0 \expndtw0\charscalex107 lor
imaginare, a viziunilor interioare sau atificiale\par\pard\li1800\sb5\sl-
207\slmult0\fi1473 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
\u8226?\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul bolnavii le
vad cu ochii interior! cu ochii mintii lor\par\pard\li1800\sb9\sl-
Halucinafii\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 sunt legate de limbajul interior si de
expresia\par\pard\li1800\sb9\sl-207\slmult0\fi0\tx3441 \up0 \expndtw0\charscalex108
psihice motorii\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 motorie a acestuia (verbale si
scrise)\par\pard\ql
\li3609\ri2463\sb0\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - bolnavul are
senzafia ca vorbeste (fara sa \up0 \expndtw0\charscalex110 faca nici un fel de
miscare); \par\pard\ql \li3619\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 -
bolnavul schifeaza miscari ale limbii si buzelor; \par\pard\ql
\li3604\ri2430\sb11\sl-210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - bolnavul are
impulsiuni verbale \u8222?este facut \up0 \expndtw0\charscalex113 sa vorbeasca"
(sentimentul de automatism \up0 \expndtw0\charscalex105 verbal). \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex117 Asocieri halucinatoii - asa cum am mai ardtaf,
clasificarea pe care o facem des\up0 \expndtw0\charscalex111 pdrfind fenomenele
halucinatorii pentru a le descrie, are o valoare pur didacticd, Tn cli� \up0
\expndtw0\charscalex114 nicd acestea apdrdnd grupate, intricate, modificdnd
realitaea Tn ansamblul si structura \up0 \expndtw0\charscalex112 ei. Ele sunt
Tnsofite Tntotdeauna de un cortegiu simptomatic complex, care le usureazd \up0
\expndtw0\charscalex112 diagnosticarea, Tntregindu-le semnificafia. \par\pard\ql
\li1958\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql\li1958\sb40\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.2. TULBURARILE DE ATENJ1E
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dupd cum o defineste scoala romdneascd de psihologie,
atenfie este o functie sinteti\up0 \expndtw0\charscalex107 cd a psinismului
constand Tn activoreo, onificoreo, mobilizarea, orientarea selectivd si con\up0
\expndtw0\charscalex109 centrarea focalizatd o proceselor psiho-comportamentale Tn
vederea unei refleced optime \up0 \expndtw0\charscalex108 si facile a realitafii si
a unei interventii eficiente Tn cadrul autoregldrii activitdfii. Insusirile \up0
\expndtw0\charscalex109 structurale ale atenfiei sunt reprezentate de volum (suma
unietilor informofionole relevate \up0 \expndtw0\charscalex111 concomitent Tn
planul constiintei), concentrare (confrord distragerii; se poate realiza Tn \up0
\expndtw0\charscalex107 diverse grade), stabilitate (ca o caracteristicd temporard
a concentrdrii, cu rol antifluctuant); \up0 \expndtw0\charscalex106
distributivitate (plurifocalizare a atenfiei, un sistem al reflexiei Tn care
momentan se impune \up0 \expndtw0\charscalex109 o singurd dominantd dar care este
Tn legdturd cu subsisteme automatizate ce se pot actua\up0 \expndtw0\charscalex117
liza si trece pe prim plan foarte rapia), comutativitate sau flexibilitate
(capaciatea de \up0 \expndtw0\charscalex107 restructurare rapidd o otentiei). Se
descrie o atenfie spontand (involuntard), o atenfie volun\up0
\expndtw0\charscalex107 tard si postvolunfard ale cdror tulburari sunt adesea
independente. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9880\paperh13680{\bkmkstart Pg75}
\expndtw0\charscalex111 Tulburarile de atenfie se numesc disposexii ele interesdnd
atat atentia voluntara cat si \up0 \expndtw0\charscalex109 cea involuntard.
5.2.2. HIPERPROSEXIA semnificd cresterea atenfiei si este un simptom frecvent Tn
\up0 \expndtw0\charscalex120 psihopatologie. Polarizarea hiperprosexicd cdtre un
anumit domeniu se asociazd cu \up0 \expndtw0\charscalex122 nipoprosexia pentru
restul domeniilor. Ar fi vorba de fapf mai mult de o seddere a \up0
\expndtw0\charscalex114 comutativitdtii atenfiei cu cresterea concentrdrii decaf de
o hiperprosexie Tn ansamblu. \up0 \expndtw0\charscalex112 Se Tntdlneste afdt Tn
condifii normale cot si Tn condifii pafoiogice - Tn mod normal, Tn \up0
\expndtw0\charscalex115 situafii de cresfere a interesului sau de rise vital, Tn
serile de exciatie si Tn intoxicafiile \up0 \expndtw0\charscalex120 usoare cu
alcool sau cafeind, \up0 \expndtw0\charscalex114 - Tn condifii pafoiogice
tuiburarea obsesivo-fobicd, ce-\par\pard\ql \li1320\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 nestopatii, Tn delirurile hipocondriace, stdri maniacale si
oligofrenie. \par\pard\qj \li1305\ri1100\sb123\sl-220\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex111 5.2.3. HIPOPROSEX1A constd Tn diminuarea atenfiei, Tn
special a orientdrii selec� \up0 \expndtw0\charscalex114 tive a proceselor psiho-
comportamentale. Se Tntdlneste - Tn mod normal Tn condifii de \up0
\expndtw0\charscalex119 oboseald, surmenaj, situafii anxiogene si Tn condifii
pafoiogice, tulburare anxioasd, \up0 \expndtw0\charscalex117 depresie, Tn
schizofrenie (atenfia voluntara este mult diminuatd, dar atenfie spontand \up0
\expndtw0\charscalex112 persistd pentru instinctele elementare, dupd cum susfine
Chaslin), Tn occesul moniocai, \par\pard\qj \li1300\ri1117\sb120\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex113 5.2.4. APROSEXIA - semnificd
abolirea atenfiei si se Tntdlneste Tn stdri confuzio\up0 \expndtw0\charscalex119
nale, sindromul caatonic, demente si oligofrenii, prin sedderea globald a
performan\up0 \expndtw0\charscalex108 felor intelectuale. \par\pard\ql
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.3. TULBURARILE DE MEMORIE
\li1276\ri1114\sb102\sl-221\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex110 Memoria
(funcfia mnezicd) este definitd ca ansamblul proceselor de Tntipdrire (me-\line
\up0 \expndtw0\charscalex116 morare), conservare (pdstrare) si reactualizare prin
recunoastere si reproducere a ex-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 perienfei
anterioare a omului sau ca procesul psihic de stocare/destocare a informafiei, \up0
\expndtw0\charscalex115 de acumulare si utilizare a experienfei cognitive. Definitd
generic ca proces de reflec-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 tare selectivd,
activd si inteligibild a trecutului experienfial, memoria esteTn acelasi timp
\up0 \expndtw0\charscalex116 si un produs al dezvoltdrii^social-istorice umane,
fiind legae de celelalte componente \up0 \expndtw0\charscalex111 ale sistemului
psihic uman. In acest sens, memoria poate fi consideratd (Minkowsld E) o \up0
\expndtw0\charscalex112 conduita de ordin temporal care stqbileste relofio
dintre \u8222?Tnointe" si \u8222?dupd", Tntre ce a \up0 \expndtw0\charscalex117
fost, ceea ce este si ceea ce va fi. In ceea ce priveste clasificarea tulburarilor
functiei \up0 \expndtw0\charscalex111 mnezice (dismnezii), vom adopfa o closificare
Tn tulburari cantitative si tulburari calita-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
tive. Desigur, aceastd delimitare pare artificiald, Tn primul rand deoarece, pentru
a fi \up0 \expndtw0\charscalex116 perturbafd calitativ, memoria presupune sd fi
suferit deja tulburari cantitative, iar Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 practica
curentd, oceste fipuri de perturbere mnezicd suntTn mojoritotea cozurilor intri�
\up0 \expndtw0\charscalex107 cate. \par\pard\ql \li1665\sb131\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex100 5.3.2. DISMNEZII CANTITATIVE \par\pard\qj
\li1271\ri1142\sb103\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex113 5.3.2.1.
Hipermneziile: tulburari cantitative ale functiei mnezice constdnd Tn evo\up0
\expndtw0\charscalex114 cdri involuntare, rapide si usoare, tumultoase si multiple,
realizand o Tndepdrtare (cir\up0 \expndtw0\charscalex111 cumscrisd) a subiectului
de prezent. \par\pard\ql \li1670\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
Se potTntdlni atdtTn condifii normale cat si pafoiogice: \par\pard\qj
\li1276\ri1139\sb3\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex113 - la normali:
evocdrile fiind legate de evenimenfe deosebite, cu caracter pldcut sau \up0
\expndtw0\charscalex113 nepldcut din viaa subiectului, dar trdite intens (succes
sau insucces deosebit, cataclism, \up0 \expndtw0\charscalex108 evenimenfe
deosebite); \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9880\paperh13680{\bkmkstart Pg76}
\expndtw0\charscalex118 Psihopatologie $i psihiafrie pentru
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - Tn afecfiunile psihice: Tn
genere atunci cdnd se realizeazd o Tngustare a campu� \up0 \expndtw0\charscalex113
lui preocupdrilor prin focalizarea funcfiilor psihice: psihopatia paranoidd si
paranoia, \up0 \expndtw0\charscalex106 unele oligofrenii (\u8222?idiotii-savanfi"),
debutul dementei luetice, nevroze: Tn unele forme ob\up0 \expndtw0\charscalex109
sesionale, isterice (\u8222?memoria hiperestezicd"), Tn condifii speciale
(detenfii, prizonierat), \up0 \expndtw0\charscalex107 sindromul hipermnezic
emotional paroxistic ardiv (Targovvla) consecutive stdrilor febri� \up0
\expndtw0\charscalex110 le, intoxicafiei usoare cu eter, cloroform, barbiturice, Tn
toxicomanii, epilepsie (ca aura \up0 \expndtw0\charscalex110
sau ca echivalenfa); \par\pard\ql \li1881\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - forme particulare: \par\pard\ql \li1478\ri1055\sb7\sl-
215\slmult0\fi384\tx1891 \up0 \expndtw0\charscalex111 Menfismulreprezintd o
derulare involuntard caleidoscopicd a unor amintiri si idei. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 YiziunearetrospecivQ forma suprema a hipermneziei,
subiectul retrdind Tn cateva \up0 \expndtw0\charscalex106 momente principalele
evenimenfe din Tntreaga sa viofd. Se Tntdlneste Tn: situafii de peri-\up0
\expndtw0\charscalex111 col existential iminent, Tn paroxisme anxioase, Tn stdri
confuzionale halucinatorii, Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 crize de epilepsie
temporold. \par\pard\qj \li1473\ri1080\sb121\sl-220\slmult0\fi383 \up0
\expndtw0\charscalex108 5.3.2.2. Hipomneziile: tulburari cantitative ale funcfiei
mnezice constand Tn evocdri \up0 \expndtw0\charscalex109 lente si dificile, sdrace
si trunchiate cu ot efortui fdcut, realizand o sifuafie jenantd pen� \up0
\expndtw0\charscalex103 tru subiect Tn momentul respectiv. \par\pard\qj
\li1468\ri1065\sb0\sl-230\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 Desi negate de
unii autori, care le introduc Tn grupul amneziilor se pare cd ocupd \up0
\expndtw0\charscalex109 ofusi o pozitie distinctd, fiind moi mult legate de
deticitul prosexic decdt de deteriororea \up0 \expndtw0\charscalex104 funcfiei
mnezice. \par\pard\ql \li1852\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Se
poentae! atdtTn condifii normale cat si pafoiogice: \par\pard\qj
\li1468\ri1082\sb10\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex110 - la normali:
Tn activitatea curentd legoe fiind de evenimenfe insuficient fixote sau \up0
\expndtw0\charscalex110 neglljate, preluate Tn stdri de oboseald sau surmenaj;
Tn afecfiuni psihice: Tn nevroze prin deficit prosexic, Tn oligofrenie, prin
insufi\up0 \expndtw0\charscalex107 cienta dezvoltare cognitivd, Tn stdri
predemenfiale; \par\pard\ql \li1852\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - forme particulare. \par\pard\ql \li1459\ri1088\sb9\sl-
213\slmult0\fi393\tx1828 \up0 \expndtw0\charscalex113 Lapsusuh dificultae de
evocare, pasagerd, cu aspect lacunar de element al frazei. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Anecfoia: consa Tntr-o usoard sare de tulburare a funcfiei
mnezice, Tn care su� \up0 \expndtw0\charscalex110 biectul evocd cu ajutorul
anturajului, anumite evenimenfe care pdreau uitate. Clasifica� \up0
\expndtw0\charscalex108 rea Tn cadrul allomneziilor, Tntdlnitd Tn unele semioloqii,
nu este Tntru totul justificatd; \par\pard\li1454\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 r\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 i.\tab \up0
\expndtw-1\charscalex100 \u9632?\par\pard\li1454\sb0\sl-162\slmult0\fi0\tx4910 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 anecf\t \up0
\expndtw0\charscalex113 oria pare mai mult o d\t \up0 \expndtw0\charscalex109
ismnezie cant\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 ative.\par\pard\qj
Amneziile: tulburari cantitative ae funcfiei mnezice constand Tn: prdbusi\up0
\expndtw0\charscalex106 reo funcfiei mnezice cu imposibilitafea evocdrii sau
fixdrii realizand o sifuafie particuiard, \up0 \expndtw0\charscalex106 care obligd
subiectul la gdsirea unor solufii de conjuncturd. \par\pard\ql
\li1430\ri1100\sb0\sl-220\slmult0\fi408\tx1809 \up0 \expndtw0\charscalex112 In
functie de debutul evenimentului, Rauschburg (1921) prin sistematizarea sa Tn
\up0 \expndtw0\charscalex114 functie de sens, le-a grupatm: anterograde (de fixare)
si retrograde (de evocare). \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Amneziile
anerograde \{de ixare): tulburare mnezicd caracterizatd prin: imposi� \up0
\expndtw0\charscalex112 bilitafea fixdrii imaginilor si evenimentelor dupd
agresiunea factoriald, dar cu conser-\up0 \expndtw0\charscalex112 varea evocdrilor
anterioare agresiunii factoriale. \par\pard\qj \li1425\ri1095\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex111 Deficienfa se datoreste fixdrii,
socajul fiind relativ nealterat, putdndu-se considera \up0 \expndtw0\charscalex111
o perturbare a memoriei imediate, Tn timp ce memoria evenimentelor Tndepdrfate este
\up0 \expndtw0\charscalex113 conservae, fapf care ar putea permite considerarea
amneziei anterograde drept o diso\up0 \expndtw0\charscalex112 ciere Tntre memoria
imediae (a prezentului) si memoria evenimentelor Tndepdrtate (a \up0
\expndtw0\charscalex110 trecutului) avand ca element de referinfd momentul
agresiunii factoriale. \par\pard\qj \li1425\ri1124\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex112 Se pot Tntdlni Tn: stdri nevrotice si reactii psihogene,
sindrom Kbeacovfalcoolic, \up0 \expndtw0\charscalex108 traumatic, infectios), stdri
de confuzie minald, psihozd maniaco-depresivd, presbiofrenie.
De la simptom la cadrul clinic\tab \dn2 \expndtw0\charscalex107 69\par\pard\qj
220\slmult0\fi374 \up0 \expndtw0\charscalex114 Amneziile retrograde (de evocare):
tulburare mnezicd caracterizatd prin: imposibi-\line \up0 \expndtw0\charscalex108
litatea evocdrii imaginilor si evenimentelor situate anterior agresiunii
factoriale, dar cu con-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 servarea posibilitdfii de
fixare pentru evenimenteie situate posterior agresiunii factoriale. \par\pard\qj
\li1243\ri1223\sb0\sl-224\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex114 Deficienfa se
datoreste evocdrii; stocajul este alterat, fixarea este relativ nealterae, \up0
\expndtw0\charscalex109 pufandu-se considera o perturbare a memoriei evenimentelor
Tndepdrate, Tn timp ce fixa� \up0 \expndtw0\charscalex120 rea memoriei
evenimentelor recente este conservae, fapf care permite considerarea \up0
\expndtw0\charscalex116 amneziei retrograde drept o disociere Tntre memoria imediae
(a prezentului) pdstratd \up0 \expndtw0\charscalex113 si memoria evenimentelor
Tndepdrtate (a trecutului) alteratd, avdnd ca element de refe\up0
\expndtw0\charscalex109 rinfd momentul agresiunii foctoriole. \par\pard\qj
\li1228\ri1234\sb0\sl-226\slmult0\fi407 \up0 \expndtw0\charscalex114 Ne opore
extrem de sugestivd comparatia lui Delay J care aseamdnd memorio cu \up0
\expndtw0\charscalex110 un caiet: \up0 \expndtw0\charscalex121 \u8222?Uneori cdteva
pagini au rdmas albe - aceasa este amnezia lacunard" ... \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8222?posaje care se referd la anumite evenimenfe sau
anumite persoane care s-au sters ast� \up0 \expndtw0\charscalex111 fel Tncdt au
devenit nelizibile - aceasta este amnezia electivd" ... \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8222?alteori au fost rupte \par\pard\qj
\li1228\ri1238\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 ultimele pagini si
continud sd fie rupte de la sfdrsit spre Tnceput, aceasta este amnezia \up0
\expndtw0\charscalex113 retrogradd". \par\pard\qj \li1209\ri1241\sb0\sl-
220\slmult0\fi417 \up0 \expndtw0\charscalex108 Ludnd drepf element de referinfd -
momentul agresiunii factoriale si structurdnd me� \up0 \expndtw0\charscalex112
moria Tn memorie a evenimentelor imediate (a prezentului - fixare) si a
evenimentelor \up0 \expndtw0\charscalex112 Tndepdrate (o trecutului - evocare) se
pot obfine urnatoarele relafii. \par\pard\li1348\sb202\sl-
207\slmult0\fi95\tx2313\tx3336\tx4607\tx5673\tx6878 \dn2 \expndtw0\charscalex113
Tipul\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Memoria\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Memoria\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Tipul\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Subtipuri\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Circumstance\par\pard\li1348\sb9\sl-
207\slmult0\fi0\tx2193\tx3287\tx4425\tx7003 \up0 \expndtw0\charscalex113
amneziei\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 prezentului\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 trecutului\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
disocierii\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 de aparifie\par\pard\li1348\sb9\sl-
207\slmult0\fi1036\tx3312 \up0 \expndtw0\charscalex113 fixarea\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 evocarea\par\pard\li1348\sb53\sl-
207\slmult0\fi76\tx3292\tx4315\tx6676 \up0 \expndtw0\charscalex113 Antero-\tab \dn3
\expndtw0\charscalex113 (+)\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 alterarea
fixari\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 - demenfa senila;\par\pard\li1348\sb1\sl-
199\slmult0\fi86\tx2265\tx3292\tx4315\tx6676 \up0 \expndtw0\charscalex113 grada\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 alterata\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
conservae\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 conservarea\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 - afazia Wemicke\par\pard\li1348\sb2\sl-
207\slmult0\fi2961\tx6801 \up0 \expndtw0\charscalex113 evocarii\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 (considerae o\par\pard\li1348\sb13\sl-
207\slmult0\fi86\tx2265\tx3287\tx4310\tx5615\tx6792 \up0 \expndtw0\charscalex113
Retro-\tab \dn3 \expndtw0\charscalex113 (+)\tab \dn3 \expndtw0\charscalex113
(-)\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 conservarea\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Lacunare\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8222?adevarata
demen-\par\pard\li1348\sb9\sl-
grada\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 conservae\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
alterata\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 fixarii\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Elective\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 fa a
limbajului");\par\pard\li1348\sb4\sl-207\slmult0\fi2951\tx5611\tx6662 \up0
\expndtw0\charscalex113 alterarea\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Proqresive\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - sindromul
Korsakov;\par\pard\li1348\sb10\sl-207\slmult0\fi2951\tx6662 \dn2
\expndtw0\charscalex113 evocarii\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 -
postparoxisme\par\pard\ql \li6782\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
epileptice, \par\pard\ql \li6662\ri1416\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - posttraumatismele \up0 \expndtw0\charscalex110 cranio-
cerebrale; \par\pard\ql \li6662\sb1\sl-175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 -
unele nevroze; \par\pard\ql \li6657\ri1506\sb8\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - sindroame psiho\up0 \expndtw0\charscalex113 organice
\par\pard\qj \li1190\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\qj\li1190\ri1265\sb2\sl-
230\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex114 Amnezii retrograde localizae
(lacunare) pot fi considerate drept rezultatul absen\up0 \expndtw0\charscalex117
fei sau superficialei fixari a unui moment, eveniment/etapd, ceea ce va face
ulterior \up0 \expndtw0\charscalex114 imposibild evocarea, o adevdratd \u8222?pauzd
de fixare". \par\pard\qj \li1185\ri1281\sb0\sl-220\slmult0\fi379 \up0
\expndtw0\charscalex114 Amneziile retrograde elective sunt totdeauna psihogene, cu
Tncdrcdturd afectiva; \up0 \expndtw0\charscalex114 unele amintiri Tnregistrafe sunt
\u8222?uitate" inconsfient pentru cd sunt de obicei dezagre\up0
\expndtw0\charscalex114 abile, uitare ce este Tnsd reversibild, la fel de rapid ca
si instalarea ei. \par\pard\qj \li1175\ri1286\sb0\sl-226\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex107 Amneziile elective sunt uneori globale, subiectul uitand
Tntreg trecutul, inclusiv iden\up0 \expndtw0\charscalex114 titatea sa, fenomen ce
poate aparea periodic (memorie alternativd) realizand persona\up0
\expndtw0\charscalex111 litdfile alternante descrise Tn psihiatria secolului al
XlX-lea, dar mai pufin Tntdlnite Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 zilele noastre.
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Amnezii retrogradeprogresrve
(refro-anerograde) pot fi considerate ca o alterare \up0 \expndtw0\charscalex117
generae a funcfiei mnezice care intereseazd atat evocarea (memoria trecutului), cat
si \up0 \expndtw0\charscalex114 fixarea (memoria prezentului), o adevdratd lacuna
care se extinde fdrd a mai fi demar� \up0 \expndtw0\charscalex114 cae de momentul
de referinfd (ogresiuneo factoriald). \par\pard\qj \li1372\ri1084\sb2\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 In genere, se acceptd cd disolufio
funcfiilor psihice nu este niciodafd atat de pro\up0 \expndtw0\charscalex111 fundd
meat sd Tmpiedice procesul de fixare. \par\pard\qj \li1348\ri1081\sb3\sl-
217\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex118 De osemeneo, s-o observot cd
omintirile cele moi recente se pierd primele, epoi \up0 \expndtw0\charscalex118
omnezia progreseazd spre trecut, cu conservareo de obicei a amintirilor din
copildrie \up0 \expndtw0\charscalex113 si tinerefe (legea Ribot) Intr-un stadiu moi
avonsot, memorizorea devine deficitard, ree\up0 \expndtw0\charscalex120 lizdndu-se
amnezia progresivd refro-anterogradd. Legea Ribot este argumentatd de \up0
\expndtw0\charscalex113 Delay J prin Tncdrcdtura afectiva a trecutului imediat,
care necesitd pentru redare o ten\up0 \expndtw0\charscalex120 siune psihica
suficient de mare. Caracterul mai logic si mai simplificat al trecutului \up0
\expndtw0\charscalex114 Tndepdrtat favorizeazd evocarea; se pare cd amintirie mai
vechi sunt stocate mai difuz, \up0 \expndtw0\charscalex112 ele rezistdnd mai bine
la agresiuni. De asemenea, subiectul uitd de la complex la simplu. \up0
\expndtw0\charscalex113 Primele cuvinte uitafe sunt substantivele proprii, apoi
substantivele comune, adjectivele \up0 \expndtw0\charscalex106 si, Tn sfarsif,
verbele. \par\pard\ql \li1747\sb132\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
5.3.3. DISMNEZII CALTTATIVE (PARAMNEZ1I) \par\pard\qj \li1353\ri1080\sb109\sl-
213\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dacd Tn tulburarile contitotive, cu
deficit mnezic (hipomnezii si amnezii) subiectul \up0 \expndtw0\charscalex114
evidenfiazd doar deficitul mnezic, Tn tulburarile calitative, subiectul Tncearcd sd
com\up0 \expndtw0\charscalex112 penseze deficitul mnezic prin aranjareo
evenimentelor fie Tn altd ordine cronologicd, fie \up0 \expndtw0\charscalex112
schimbdnd pozifia sa fafd de evenimentul evocat. \par\pard\qj
\li1343\ri1090\sb0\sl-226\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex119 Aceastd
categorie de tulburari are ca trdsdturd comund o alterare a nofiunii de \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8222?timp trait", Sentimenal cd prezentul si trecutul
nostru ne aparfin se estompeazd sau se \up0 \expndtw0\charscalex109 prezintd Tn
contratimp. Memoria autisficd care nu mai este sub control introduce Tn sin\up0
\expndtw0\charscalex109 teza mnezicd imaginile si afectele sae. \par\pard\qj
\li1339\ri1098\sb5\sl-210\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex112 Paramneziile
(fermen introdus de KraepeJin) se caracterizeazd prin: evocdri dete� \up0
\expndtw0\charscalex116 riorate ale evenimentelor produse recent sau Tndepdrat,
fdrd o legdturd cu reolitoteo \up0 \expndtw0\charscalex112 obiectivd trditd de
subiect, fie sub aspect cronologic, fie sub aspectul realitafii. \par\pard\qj
\li1732\ri2295\sb2\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Deteriorarea
evocdrilor va fi suplinitd de subiect prin contributia sa. \up0
\expndtw0\charscalex110 Paramneziile se grupeazd Tn: \par\pard\ql \li1732\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - tulburari ale sintezei mnezice imediate
(iluzii mnezice) \par\pard\ql \li1732\sb13\sl-207\slmult0\tx4857 \up0
\expndtw0\charscalex109 - tulburari ale rememordrii trecutului \tab \up0
\expndtw0\charscalex103 (allomnezii) \par\pard\qj \li1334\ri1102\sb3\sl-
220\slmult0\fi374 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tulburari ale sintezei mnezice
imediate (iluzii mnezice): cuprind evocdri eronate \up0 \expndtw0\charscalex109 ale
trdirilor subiectului, neTncadrafe corectTn timp si spafiu, sau care, desi trdite,
nu sunt \up0 \expndtw0\charscalex109 recunoscue de subiect ca proprii. \par\pard\qj
\li1320\ri1117\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 Ciptomnezia:
iluzie mnezicd Tn care o idee, un moterial, o lucrore, de core evi� \up0
\expndtw0\charscalex118 dent nu este strain (a auzit-o, a vdzut-o) subiectul o
considerd drept a sa (nu este un \up0 \expndtw0\charscalex114 plagiat-afirmafia se
face inconstient de beneficiile pe care i le-ar putea aduce). \par\pard\ql
\li1718\sb11\sl-207\slmult0\tx6163 \up0 \expndtw0\charscalex109 Se Tntdlneste Tn:
schizofrenie, deliruri sistematizate \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 (paranoice
sau parafrenice), \par\pard\ql \li1320\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 demenfe traumatice si Tn stadiile evolutive ale demenfelor
senile si vasculare. \par\pard\qj \li1310\ri1122\sb3\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex120 Falsa recunoastsre (Wigman): iluzie mnezicd Tn care o
persoand necunoscue \up0 \expndtw0\charscalex114 anterior de subiect este
considerae drept cunoscutd. Falsa recunoastere poate fi difuzd \up0
\expndtw0\charscalex116 sau generae creand impresia de \u8222?deja vu", \u8222?deja
entendu", "deja raconte", si Tn final \up0 \expndtw0\charscalex113 de \u8222?aeja
vecu" (deja vdzut, deja auzit, deja istorisit si Tn final deja trait sau deja
resim-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 fit). Sentimentul poate fi limitat (a o
singurd persoand, obiect sau sare a constiintei. Mult \up0 \expndtw0\charscalex112
mai rar se Tntdlneste iluzia de nerecunoastere: \up0 \expndtw0\charscalex115
\u8222?bolnavul crede cd cunoaste persoane
De la simptom la cadrul clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 71\par\pard\qj
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 pe care nu le-a vdzut si nu este sigur
cd cunoaste persoane deja vdzute. In stadiul avan\up0 \expndtw0\charscalex118
sot \u8222?de le a recunoasfe toful, pesfe tot si permanent, el ajunge sd nu mai
recunoascd \up0 \expndtw0\charscalex114 nimic, nicdieri, niciodae" (DelayJ).
�lluzia sosiilor* (descrisd de Capgras, 1924) este o falsa nerecunoastere
constand \up0 \expndtw0\charscalex115 Tn faptul cd bolnavul considerd ca sosie o
persoand pe care o cunoaste Tn mod sigur. \up0 \expndtw0\charscalex111
EsteTntdlnitd Tn surmenaj, obnubilare, faza maniacald a PMD, stdri maniacaleTn
prein\up0 \expndtw0\charscalex108 volutiv si involutiv, schizofrenii, deliruri
cronice, sindromul Korsakov. \par\pard\qj \li1166\ri1238\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex116 Falsa neecunoastee (Dromond $i
Levassort): iluzia mnezicd Tn core o persoond \up0 \expndtw0\charscalex117
cunoscutd anerior de subiect este considerae drept necunoscutd. Opusd
precedentei, \up0 \expndtw0\charscalex107 este mai pufin frecvent Tntdlnitd,
prezentd Tn psihastenii. \par\pard\qj \li1161\ri1234\sb0\sl-220\slmult0\fi403
\up0 \expndtw0\charscalex110 Paramneziile de reduplicare (Pick): iluzia mnezicd Tn
care o persoand sau o sifuafie \up0 \expndtw0\charscalex117 noud ese identicd cu o
ale persoand sau sifuafie trditd anterior. Este destul de rard si \up0
\expndtw0\charscalex107 este Tntdlnitd mai ales Tn demenfele presenile.
Tulburai ale rememorSii trecutului (allomnezii) cuprind falsificdri mnezice, fie
sub \up0 \expndtw0\charscalex108 aspectul situdrii Tn cronoiogie, fie sub aspectul
situdrii Tn real. \par\pard\qj \li1147\ri1221\sb0\sl-220\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex112 Pseudoreminiscenjele: falsificarea mnezicd sub aspectul
situdrii Tn cronoiogie, Tn \up0 \expndtw0\charscalex110 care subiectul trdieste Tn
prezent evenimenteie reale din trecut. E Tntdlnitd Tn sindromul \up0
\expndtw0\charscalex104 Korsakov. \par\pard\qj \li1142\ri1250\sb0\sl-
223\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex112 Ecmnezia: falsificarea mnezicd sub
aspectul situdrii Tn cronoiogie, inversd prece� \up0 \expndtw0\charscalex111
dentei, Tn core subiectul se Tntoorce Tn trecut si retrdieste octiv evenimenteie
reale, dor \up0 \expndtw0\charscalex108 situote Tn trecut. Ecmneziile sunt
fulburdri ale memoriei Tn care episoade Tnfregi ale tre� \up0
\expndtw0\charscalex115 cutului pot fi retrdite ca si cum ar fi Tn prezent; au
caracter tranzitor, Au fost descrise \up0 \expndtw0\charscalex113 pentru prima dae
de Pitters Tn isterie: \u8222?pacientele par sd piardd notiunea personalitdfii \up0
\expndtw0\charscalex115 prezente si sd o reia pe cea pe care o aveau atunci cdnd se
desfdsura episodul de viafd \up0 \expndtw0\charscalex110 pe care Tl retrdiesc, cu
comportamentul corespunzdfor". \par\pard\qj \li1137\ri1273\sb0\sl-213\slmult0\fi384
\up0 \expndtw0\charscalex113 Viziunile panoramice ale trecutului sunt asemdndtoare
ecmneziilor: memoria unui \up0 \expndtw0\charscalex111 subiect Tn crizd uncinatd,
sau Tntr-un pericol vital, este invadatd de amintiri care Ti dau \up0
\expndtw0\charscalex109 iluzia cd retrdieste insantaneu Tntreaga exisfenfa. Se
Tntdlneste Tn: demenfa senild, con\up0 \expndtw0\charscalex109 fuzia mintald,
epiepsia temporald, isterie. \par\pard\qj \li1132\ri1276\sb14\sl-
210\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex111 Confabulafiile: falsificare mnezicd
sub aspectul situdrii Tn real, constand Tn repro-\line \up0 \expndtw0\charscalex114
ducerea de cdtre pacienf a unor evenimenfe imaginare, Tncredintat fiind cd evocd
tre-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 cutul trait; act fdcut fdrd alt scop decdt
de a suplini deteriorarea mnezicd (lacunele). \par\pard\qj \li1132\ri1268\sb2\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex107 Subiectul Tn aceste situafii, cu
ultimele resurse ale criticii sale si cu constiinfa parfiald \up0
\expndtw0\charscalex117 a perfurbdrilor funcfiei mnezice, face eforturi de a-si
suplini lacunele, confabulafiile \up0 \expndtw0\charscalex114 intercalandu-se
printre evenimenteie reale cat de cat subordonafe cronoiogie. \par\pard\qj
\li1123\ri1267\sb0\sl-220\slmult0\fi407 \up0 \expndtw0\charscalex113 In functie de
gradul de deteriorare sau nedezvoltare a personalitdfii, confabulafiile \up0
\expndtw0\charscalex111 pot fi ierarhizate Tn: confabulafii de perplexitate, de
jend, de Tncurcdturd, mnezice, fan\up0 \expndtw0\charscalex111 tastice, onirice.
Trebuie deosebite de \u8222?micile schimbdri de ordine cronologicd" sau de \u8222?
micile adao\up0 \expndtw0\charscalex112 suri sau omisiuni" ale copilului sau
adulfului normal Tn situafii cdnd doreste sd altereze \up0 \expndtw0\charscalex112
adevdrul, prin caracterul net intentional si absenfa deficitului mnezic.
Sunt Tnfalnite Tn: sindromul Korsakov, confuzia mintald, oligofrenie si Tn
accesul \up0 \expndtw0\charscalex111 moniocol (confabulafii cu caracter ludic).
TULBURARILE DE GANDIRE \par\pard\ql \li1943\sb125\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.4.1 CADRUL CONCEPTUAL
Gdndirea reprezintd funcfia cea mai organizafd a psihismului, prin care se infe\up0
\expndtw0\charscalex115 greazd si se prelucreazd informafia privitoare la
realitatea exterioard si cea interioard, \up0 \expndtw0\charscalex112 cu trecerea
la un nivel calitativ superior al cunoasterii, de la fenomenal, aleatoriu,
parti� \up0 \expndtw0\charscalex112 cular, la esential, cauzai, general.
Aceasa prelucrare conduce la cunoasterea indirectd si la posibilitatea
construirii \up0 \expndtw0\charscalex110 unor atitudini anticipative si
prospective, Tn mecanismele gandirii integrandu-se Tn per� \up0
\expndtw0\charscalex110 manenfd afectivitatea, atitudinile emofionale, datele
mnezice ca si experienfa anterioard. \par\pard\qj \li1550\ri950\sb9\sl-
210\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex115 Asa cum am ardtat, gdndirea opereazd
asupra informafiei obfinufe prin percepfie \up0 \expndtw0\charscalex116 si
reprezentare si nu direct asupra obiectelor, deci gdndirea are caracter mijlocit,
deo\up0 \expndtw0\charscalex116 sebindu-se prin aceasta de cunoasterea
perceptivd. \par\pard\qj \li1536\ri953\sb2\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex111 Operand modificari semnificative asupra informafiei
senzoriaie, simplificand reali� \up0 \expndtw0\charscalex113 tatea prin reducerea
ei la trdsdturiie esenfiale si reconstruind-o prin modelare si genera\up0
\expndtw0\charscalex116 lizare, gdndirea Tsi defineste eel de-al doilea caracter,
prin care, eliberdndu-se de ne\up0 \expndtw0\charscalex112 semnificativ, se apropie
de esenfa lumii fenomenale si obiectuale, caracterul generalizat \up0
\expndtw0\charscalex112 abstract. \par\pard\qj \li1536\ri970\sb9\sl-
210\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex110 Prin gandire, lumea nu este numai
interpretatd si explicae ci si Tmbogdfitd asffei Tn \up0 \expndtw0\charscalex117
activitatea practicd, pe baza modelelor, proiectelor si planurilor, elaborate de
funcfia \up0 \expndtw0\charscalex115 creatoare a gandirii, si asffei, ecosistemul
uman suferd o permanenfd remodelare. \par\pard\qj \li1516\ri974\sb2\sl-
220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex118 Co reflecare directd o gandirii,
conduia umand se desfdsoard rofionol si ontici\up0 \expndtw0\charscalex112 potiv,
orice octiune fiind precedotd de execufio ei mentald, de secvenfializarea etapelor,
\up0 \expndtw0\charscalex114 de aprecierea urmdrilor desfdsurdrii ei. Ansomblui
acfiunilor si procedeelor, prin care, \up0 \expndtw0\charscalex114 Tn vederea
rezolvdrii unor probleme sau a cresterii nivelului de cunostinfe, informafia
\up0 \expndtw0\charscalex109 este transformatd Tn cadrul schemelor si nofiunilor
pr-intr-un sistem de actiuni organizate, \up0 \expndtw0\charscalex109 oledtuieste
componene operationald a gandirii. \par\pard\ql \li1905\sb111\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw-3\charscalex100 5.4.2. TULBURARI IN DISCURSTVITATEA GANDIRII
\up0 \expndtw0\charscalex118 5.4.2.1. Tulburdii fn itmui gandiii \par\pard\qj
\li1507\ri983\sb127\sl-215\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex112 Accelerarea
ritmului gandirii reprezintd o Tnldnfuire cu o extremd rapiditate a idei\up0
\expndtw0\charscalex114 lor Tn care numdrui asociafiilor se multiplied, dar pierd
Tn profunzime, evocdrile sunt \up0 \expndtw0\charscalex111 exacerbate fiind Tnsd
minimalizate de numeroasele digresiuni care Tntrerup firul princi� \up0
\expndtw0\charscalex119 pal al discursului, iar tulburarile de atenfie fac
subiectul incapabil de a se concentra \up0 \expndtw0\charscalex114 asupra unei feme
precise. \par\pard\qj \li1502\ri1002\sb1\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex117 Lenfoarea ideatrvd este reprezentae de o seddere a
numarului ideilor, a posibiii-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 efilor lor de
asociere, evocdri dificile, seddere a fortei de reprezentare si a imaginatiei.
\par\pard\ql \li1881\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 5.4.3.
TULBURARI IN FLUENTA GANDIRII \par\pard\qj \li1488\sb0\sl-220\slmult0
5.4.3.1 Fadingul mintai descris ca o seddere progresivd a gandirii de cdtre \up0
\expndtw0\charscalex112 Guiaud, se manifesto printr-o Tncetinire a ritmului verbal,
ca si cum bolnavul ar fi deta\up0 \expndtw0\charscalex112 sat, un scurf interval,
de ceea ce spune. \par\pard\qj \li1492\ri1003\sb120\sl-220\slmult0\fi383 \up0
\expndtw0\charscalex117 5.4.3.2. Baajul ideativ (Kraepelin), descris initial pentru
a desemna doar oprirea \up0 \expndtw0\charscalex113 actelor voluntare, termenul de
baraj se referd Tn prezent la oprirea ritmului ideativ,
Pg81}\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw7923\colsr160\colno2\colw1557\co
\par\pard\ql \li1055\sb99\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 De la simptom la cadrul
clinic\par\pard\ql \li1435\sb0\sl-331\slmult0 \par\pard\ql \li1435\sb0\sl-
331\slmult0 \par\pard\ql \li1435\ri797\sb85\sl-331\slmult0 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.4.4. TULBURARI IN ANSAMBLUL
GANDIRII \line \up0 \expndtw0\charscalex112 Sunt tulburari Tn valorizarea
judecdtilor si rafionamentelor gandirii.\par\pard\column \ql \li8083\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 73 \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.4.4.1. Ideile dominante sunt idei care se detaseazd
din contextul celorlalte idei, \up0 \expndtw0\charscalex115 impundndu-se Tntr-un
moment dat gandirii si sunt legate de anumite particulariefi ale \up0
\expndtw0\charscalex115 personalitdfii subiectului, de care se leagd Tnsdsi
hipervalorizarea lor, fie ca subiectul \up0 \expndtw0\charscalex115 este sau nu
constient de aceasta. \par\pard\qj \li1022\ri1325\sb100\sl-220\slmult0\fi398
\up0 \expndtw0\charscalex117 5.4.4.2. Ideile prevalent� Ideea prevalentd, denumitd
ca atare de Wemicke, este \up0 \expndtw0\charscalex113 o idee care se impune
gandirii ca nucleu al unui sistem deliranf. Ea esfe Tn concordanfd \up0
\expndtw0\charscalex114 cu personalitatea bolnavului Tn ciuda neconcordantei sae cu
realitatea. Are tendinfa de \up0 \expndtw0\charscalex116 a se dezvolfa si Tngloba
evenimenteie si persoanele din jur. Prezine o crescufd poten\up0
\expndtw0\charscalex112 fialitate psihopatologicd delirantd. \par\pard\qj
Ideile obsesive sunt idei care se impun gandirii, o asediazd si o invadea\up0
\expndtw0\charscalex114 zd, recunoscute de subiect ca un fenomen parazit, fiind
straine si contradictorii cu per� \up0 \expndtw0\charscalex110 sonalitatea
individului. \par\pard\qj \li1012\ri1343\sb102\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex115 5.4.4.4. Ideile deJirante sunt idei Tn dezacord evident cu
realitatea, dar Tn a cdror \up0 \expndtw0\charscalex116 realifate bolnavul crede,
impenetrabil la argumentele logicii formae si care-i modified \up0
\expndtw0\charscalex112 conceptio despre lume, comportamentul si
trdirile.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3137\colsr40\colno2\colw6463
\colsr160\ql \li1084\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1084\sb17\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex120 Tipul de idee deiiranta\par\pard\ql \li1132\sb9\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Idei de
persecute\par\pard\ql \li1137\sb174\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100
Idei cu conpnut\par\pard\ql \li1137\sb1\sl-194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102
depresiv - de vtnovSfe,\par\pard\ql \li1132\sb2\sl-196\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf22\f23\fs20\ul euoacuzare. de
mini\par\pard\ql \li1132\sb2\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Idei hlpocondiace\par\pard\ql \li1108\sb0\sl-
Sindromul hlpocondiac\par\pard\ql \li1123\sb173\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 Idei de gelozte �1\par\pard\ql \li1123\sb1\sl-202\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf22\f23\fs20\ul eroomanlce\par\pard\ql
\li1123\sb1\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
Idei de lllape\par\pard\ql \li1108\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql
\li1118\sb150\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-5\charscalex100 Idei de
Invenpe,\par\pard\ql \li1113\sb1\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf22\f23\fs20\ul de reforms, mlsice\par\pard\ql \li1108\sb1\sl-
201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ideile de
grandoare\par\pard\ql \li1099\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql \li1113\sb151\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Idei de relate\par\pard\ql \li1099\sb0\sl-
Idei de Inluents\par\pard\qj \li1099\ri437\sb199\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 Idei metaffzlce �1 \up0 \expndtw0\charscalex103
cosmogonlce\par\pard\column \ql \li3192\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Confinut psihopatologie\par\pard\ql \li59\sb19\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 convingerea bolnavului ca sufera
prejudicii morale, materiale\par\pard\ql \li54\sb1\sl-199\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sau fizice, simtind lumea
ca fiindu-i ostila\par\pard\qj \li59\ri1865\sb2\sl-201\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 raportarea imaginara a unor
situafii nefavorabile reale \line \up0 \expndtw0\charscalex111 acfiunile sau
trairile bolnavului, negarea capacitafilor\par\pard\ql \li59\sb0\sl-201\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul intelectuale si
fizice, a posibilitatilor materiale.\par\pard\qj \li49\ri1394\sb6\sl-
convingeri privind existenfa unei boli incurabile, cu gravitate \line \up0
\expndtw0\charscalex115 deosebie, de care subiectul ar suferi, Tn dezacord cu
starea\par\pard\ql \li49\sb2\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de sanatate foarte buna sau pufin modificata a
subiectului.\par\pard\ql \li49\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 centrat Tn jurul ideilor hipocondriace carora li se
adauga anxie-\par\pard\ql \li39\sb1\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul tatea si cenestopatiile.\par\pard\ql \li49\sb1\sl-
206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 legate de
infidelitate, a carei victima arfi subiectul (Bleuler\par\pard\ql \li49\sb0\sl-
196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul le-a
apropiat de ideile de persecute).\par\pard\qj \li39\ri1403\sb6\sl-
convingerea bolnavului ca nu aparfine familiei sale, ci ar des-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 cinde dintr-o familie mult superioara sau chiar ar avea
des-\par\pard\ql \li39\sb1\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cendenfa divina.\par\pard\qj \li35\ri1635\sb0\sl-
204\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 idei
legate de capacitatea subiectului, de omnipotenfa lui \line \up0
\expndtw0\charscalex108 creatoare, \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tn domeniul
stiinfific, socio-politic sau religios.\par\pard\qj \li35\ri1408\sb9\sl-
196\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 idei
legate de calitafile deosebite fizice si spirituale pe care \line \up0
\expndtw0\charscalex114 subiectul le-ar avea sau de bunurile materiale si situafia
so-\par\pard\ql \li35\sb2\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ciala pe care acesta ar poseda-o.\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 convingerea subiectului ca anturajul si-a schimbat
atitudi-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 nea fata de el, ca exercita asupra sa o
influenfa defavorabi-\par\pard\ql \li30\sb1\sl-201\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul la, face aprecieri
negative asupra calitatilor sale.\par\pard\ql \li30\sb0\sl-196\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 credinfa subiectului \up0
\expndtw0\charscalex121 ca se afla sub influenfa acfiunii unor\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul forte xenopatice.\par\pard\qj \li30\ri2210\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 preocuparea
subiectului de a eiucida probleme ca \up0 \expndtw0\charscalex114 metempshihoza,
cosmogonia, biogeneza, etc.
5.4.4.5. Strudurarea deliranta Ideile delirante nu apar Tn mod natural \u8222?
clasifi\up0 \expndtw0\charscalex115 cate" sau monotematice; ele au tendinfa de a se
articula si sistematiza, restructurdnd \up0 \expndtw0\charscalex113 gdndirea cdtre
un mod de gandire particular. \par\pard\qj \li1454\ri957\sb17\sl-
200\slmult0\fi383 \up0 \expndtw0\charscalex115 Deliruri sisematizae - sunt idei
delirante consfruind judecdfi si rafionamente, cu \up0 \expndtw0\charscalex111
aparenfd logicd, dar pornind de la \u8222?posfulate
false"(Clerambault).\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3904\colsr60\coln
o2\colw5676\colsr160\ql \li1521\sb173\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120
Tipul de delir sistematizat\par\pard\qj \li1574\ri371\sb34\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Delirurile pasionale �1
\up0 \expndtw0\charscalex104 de revendicare\par\pard\ql \li1564\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Delirul senzMv de
relape\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (Kretschmer)\par\pard\qj \li1564\sb0\sl-216\slmult0
Delirul de Interpreers \line \up0 \expndtw0\charscalex101 (S6ieux �1
Capgras)\par\pard\column \ql \li1067\sb173\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Confinut
psihopatologie\par\pard\qj \li30\ri991\sb28\sl-208\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex109 caracterizate prin subordonarea Tntregii gandiri unei
idei \line \up0 \expndtw0\charscalex108 prevalente, Tnsofita de o crestere a
tonusului afectiv, care \line \up0 \expndtw0\charscalex116 va constitui elementul
energo-dinamic Tn dezvoltarea\par\pard\ql \li30\sb0\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul acestui tip de
delir\par\pard\qj \li25\ri994\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 trairea unei experienfe conflictuale a individului
fafa de \line \up0 \expndtw0\charscalex108 grup, aparand pe fondul unei personality
slabe, Tn discre-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 panfa cu aspirafiile si
scopurile propuse, vulnerabila si\par\pard\ql \li20\sb1\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul timida, Tncurcandu-se Tn
aspirafii bioqrafice chinuitoare\par\pard\ql \li25\ri999\sb6\sl-211\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 se constituie dintr-o masa de
simptome, interpreed, \up0 \expndtw0\charscalex111 intuifii, supozifii,
pseudorafionamente, care se vor orga-\line \up0 \expndtw0\charscalex107 niza
conform unui postulat initial \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
DeliruinesisemoHzae - sunt deliruri Tn care structurarea ideilor delirante este
mult \up0 \expndtw0\charscalex113 mai redusa, nemaipdstrdnd o aparenfd logicd si
pentru care subiectul nu cautd o orgu\up0 \expndtw0\charscalex113 menatie
rafionald.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3905\colsr40\colno2\colw569
5\colsr160\ql \li1502\sb167\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tipul de
delir nesistematizat\par\pard\qj \li1511\ri0\sb35\sl-211\slmult0\fi38 \up0
\expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Delirurile tanestice sau de
\up0 \expndtw-1\charscalex100 Imaglnajfe (paratrenlce)\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Seile delimnt-haludnaoil, \up0
\expndtw0\charscalex120 buteele delirane\par\pard\ql \li1545\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul (sindroamele
paranoide)\par\pard\ql \li1531\ri988\sb21\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Delirul Indus \line \up0
\expndtw0\charscalex117 (Joileadewf)\par\pard\column \ql \li1062\sb167\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Confinut
psihopatologie\par\pard\qj \li25\ri1021\sb34\sl-206\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex112 caracterizate de fantasticul tematicii, bogafia
imagina-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 tiva, coexistenfa lumii delirante
fantastice Tn paralel cu\par\pard\ql \li25\sb6\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cea reala, careia
subiectul continua sa i se adapteze\par\pard\qj \li25\ri1181\sb5\sl-206\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 deliruri
nesistematizate, \up0 \expndtw0\charscalex108 Tnsofite de tulburari
perceptu-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 ale de tip halucinator\par\pard\qj
\li20\ri1271\sb208\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 aderenfa, Tntr-un
cuplu, a unuia din membri la delirul \up0 \expndtw0\charscalex103
celuiialt\par\pard\ql \li20\ri1015\sb0\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106
exista forme de delir Tn trei, Tn patru, multiplu \line \up0
\expndtw0\charscalex110 psihozele de masa respecta acelasi model psihopatologie
\par\pard\ql\li1785\sb26\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 5A.5.
TULBURARI OPERATIONALE ALE GANDIRII \par\pard\qj \li1396\ri993\sb123\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 Pot fi posagere si reversibile - se
referd la sedderea, Tn grade voriobiie, a randa\up0 \expndtw0\charscalex112
mentului si eficacietii operafionale a gandirii, a capacietii de creafie si se
Tntdlnesc Tn \up0 \expndtw0\charscalex110 stdri reactive, surmenaj, posttraumatic,
Tn infecfii si intoxicafii sau permanene. \par\pard\ql \li1785\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Dintre tulburarile permanente
mentiondm: \par\pard\qj \li1387\ri1008\sb125\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex116 5.4.5.1 Sajionare (nedezvohaea gandiii) - se referd la
incapacitatea gandirii su� \up0 \expndtw0\charscalex114 biectului de a atinge
anumite nivele operafionale, de la cele mai complexe (abstracfi\up0
\expndtw0\charscalex112 zare si generalizare) pand la cele elementare (limbajul
articulat, capacitatea de autoTn\up0 \expndtw0\charscalex103 grijire). \par\pard\qj
\li1391\ri1000\sb100\sl-220\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex111 5.4.5.2,
Progresive (demontolo) - sunt reprezentate de sedderi progresive si globale \up0
\expndtw0\charscalex108 ale Tntregii viefi psihice, afectdnd Tn primul rand
gdndirea, iarTn cadrui acesteia capaci� \up0 \expndtw0\charscalex108 tatea de
generalizare si de abstractizare.
Sindromul demenfial are drept coracteristici urmdoorele: \par\pard\ql
\li1636\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - scdderea capacietilor
intelectuale care perturbd integrarea socio-profesionald; \par\pard\ql
\li1631\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - tulburari evidente de
memorie si gandire; \par\pard\ql \li1631\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - modificarea trdsdturilor personalitdfii premorbide;
\par\pard\ql \li1636\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - absenfa
tulburarilor de vigiliate. \par\pard\ql \li1612\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.5. TULBURARILE COMUNICARII \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Schimburile de informatie dintre doud elemente
(definitia ciberneticd a comuni� \up0 \expndtw0\charscalex114 carii) se bazeazd Tn
cadrul comunicarii interumane pe ansamblul specific de procese \up0
\expndtw0\charscalex114 psihomoforii Tn care canalul principal este eel verbal la
care se adaugd canalele non\up0 \expndtw0\charscalex111 verbale. Codurile folosite
Tn transferul de informafii sunt standardizafe sociocultural si \up0
\expndtw0\charscalex111 condifionate biologic de integritatea receptorilor si
emifdtorilor. Prezenta limbajului ca \up0 \expndtw0\charscalex112 modalitatede
comunicare verbald da specificitate intercomunicdrii umane, oferindu-i o \up0
\expndtw0\charscalex113 polivalenfd semnificativd infinie. Comunicarea non-verbald
se realizeazd prin utiliza\up0 \expndtw0\charscalex108 reo unor mijloace cu functie
de semnalizare - finutd, mimicd, atitudine, care vin sd Tntre\up0
\expndtw0\charscalex111 geascd sau \u8222?sd Tnlocuiascd" limbajul, avdnd Tnsd eel
moi odesea o functie de comple\up0 \expndtw0\charscalex111 mentaritate fafd de
acesa. \par\pard\qj \li1214\ri1187\sb121\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex112 Dupd Endfescu V s-au putut diferentio experimenal
urnaoarele fipuri de comuni� \up0 \expndtw0\charscalex109 care non verbald:
comunicarea metaverbald (care sprijind si Tntdreste comunicarea ver� \up0
\expndtw0\charscalex115 bald), comunicarea paraverbald (diferie si Tn contrasens cu
cea verbald) si comuni� \up0 \expndtw0\charscalex113 carea disverbald (opeand ce o
modificarem sens paologic a comunicarii non-verbale). \up0 \expndtw0\charscalex111
Optdm pentru clasificarea tulburarilor comunicarii Tn tulburari ale comunicarii
verbale \up0 \expndtw0\charscalex111 si tulburari ale comunicarii non verbale.
\up0 \expndtw-3\charscalex100 5.5.1. TULBURARI ALE COMUNICARII VERBALE \par\pard\ql
\li1588\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 5.5.1.1. Tulburai ale
expresiei verbale \par\pard\ql \li1598\sb133\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Ritmui verbal Tulburarile ritmului verbal sunt reprezenate
de:\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5392\colsr60\colno2\colw4188\colsr
160\qj \li1343\ri258\sb148\sl-216\slmult0\fi163\tx2836 \up0 \expndtw0\charscalex115
Tulburarile\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Confinut psihopatologie \up0
\expndtw0\charscalex117 ritmului verbal\par\pard\qj \li1583\ri24\sb15\sl-
215\slmult0\fi1176 \up0 \expndtw0\charscalex108 accelerarea ritmului limbajului
\up0 \expndtw0\charscalex107 Tahftemia\par\pard\ql \li1526\sb0\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 Braditemiaincetinirea ritmului
limbajului\par\pard\ql \li1569\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li2760\sb18\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 imposibilitatea de a vorbi;
desi\par\pard\ql \li1656\sb9\sl-207\slmult0\tx2745 \up0 \expndtw0\charscalex109
Afemla\tab
\up0 \expndtw0\charscalex107 subiectul misca limba si buzele,\par\pard\ql
\li2745\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tsi exprima incapacitatea
sa de\par\pard\ql \li2750\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul comunicare verbala prin mimica\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 RHm\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 baraj verbal
(discontinuitate co-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 neregulat \tab \up0
\expndtw0\charscalex107 respunzatoare barajului ideativ),\par\pard\column \qj
Circumstance \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 de aparifie\par\pard\qj
\li25\ri2432\sb25\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tn stari de insomnie,
\up0 \expndtw0\charscalex112 stari de agitafie\par\pard\ql \li20\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn palilalie unde se asociaza
cu\par\pard\ql \li35\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul iterafia\par\pard\ql \li30\sb18\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 stari depresive,
demenfe, oligofre-\par\pard\ql \li30\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul nie, epilepsie\par\pard\ql
leziuni neurologice\par\pard\qj \li5452\sb0\sl-206\slmult0 \par\pard\qj
\li20\ri3157\sb40\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 schizofrenie \up0
\expndtw0\charscalex102 stereotipii
psihologt\par\pard\li1516\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1516\sb0\sl-
DebHul verbalcomporta urnatoarele fipuri de
tulburari:\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols3\colno1\colw2853\colsr60\colno2\colw255
7\colsr40\colno3\colw4140\colsr160\qj \li1560\ri0\sb151\sl-216\slmult0\tx1646
\up0 \expndtw0\charscalex119 Tuiburarea de \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
debit verbal\par\pard\qj \li1516\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 HIperactMtaea \line\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
vertalS slmpIS\par\pard\ql \li1680\sb0\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100
(bavardajul)\par\pard\ql \li1545\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1761\sb104\sl-
Logoreea\par\pard\qj \li1545\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj \li1545\ri0\sb163\sl-
201\slmult0\tx1886 \up0 \expndtw0\charscalex105 HlpoacOvttatea \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 simple\par\pard\ql \li1636\sb0\sl-211\slmult0
\par\pard\ql \li1656\ri0\sb26\sl-211\slmult0\tx2088 \up0 \expndtw0\charscalex112
inactMtatoa \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 muismul\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 InactMtatea \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex103
totals -\par\pard\qj \li1656\ri92\sb0\sl-379\slmult0\tx1747 \up0
\expndtw0\charscalex112 muedsmul \line\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
Intonafta\par\pard\column \ql \li44\ri0\sb0\sl-421\slmult0\fi86 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Confinut psihopatologie \line
\up0 \expndtw0\charscalex112 fluxul de cuvinte este crescut\par\pard\qj
\expndtw0\charscalex108 crestere a ritmului si debitului \up0
\expndtw0\charscalex107 cuvintelor\par\pard\qj \li39\ri0\sb0\sl-214\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 vorbirea are un aspect ezitant \up0 \expndtw0\charscalex109
si monoton\par\pard\qj \li2913\sb0\sl-217\slmult0 \par\pard\qj \li30\ri0\sb213\sl-
217\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 absenfa vorbirii legae de un \line
\up0 \expndtw0\charscalex109 factor afectiv mai mult sau mai \line \up0
\expndtw0\charscalex104 pufin involuntar, fara a se dato-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 ra unei leziuni a centrilor sau\par\pard\ql \li30\sb8\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul orqanelor
vorbirii\par\pard\qj \li30\ri0\sb0\sl-218\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 mutismul relativ expresia ver� \line \up0
\expndtw0\charscalex118 bala este redusa cu pastrarea \line \up0
\expndtw0\charscalex109 expresiei mimice, gestuale si a\par\pard\ql \li30\sb18\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
limbajului scris\par\pard\qj \li20\ri0\sb0\sl-217\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 o ale forma a mutismului
relativ \up0 \expndtw0\charscalex109 mutismul discontinuu semi-\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul mutismui)\par\pard\ql \li20\sb14\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 mutism deliberat,
voluntar\par\pard\column \qj \li64\ri1970\sb144\sl-218\slmult0\fi873\tx1062 \up0
\expndtw0\charscalex120 Circumstanfe \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 de
aparifie \line \up0 \expndtw0\charscalex101 Normal\par\pard\ql \li49\ri1266\sb2\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex109 Personalitafi dizarmonice, \line
\up0 \expndtw0\charscalex111 de teama schimbului liber de idei, \up0
\expndtw0\charscalex116 vorbesc permanent, fara a se\par\pard\ql \li49\sb7\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul interesa
de opiniile celorlalti\par\pard\ql \li44\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tn stari de excitafie, de
agitafie, in\par\pard\ql \li54\sb8\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul mania acue, la paranoid\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 se observa la persoanele timide, psi-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 hastenice, care evita sa-si expuna \line \up0
\expndtw0\charscalex113 ideile proprii si cauta sa nu lezeze \line \up0
\expndtw0\charscalex101 auditoriul\par\pard\qj \li40\ri1173\sb4\sl-
217\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 isterie, serile stuporoase
reactive, \up0 \expndtw0\charscalex113 catatonie, stuporul depresiv, serile \up0
\expndtw0\charscalex112 confuzionale, demenfa, tuiburarea \up0
\expndtw0\charscalex110 obsesiv-compulsiva\par\pard\qj \li5500\sb0\sl-
\li30\ri2691\sb196\sl-225\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 stari
confuzionale \line \up0 \expndtw0\charscalex116 serile delirante\par\pard\qj
\li5500\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li20\ri1170\sb3\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 manie,stari delirante, tuiburarea de \up0
\expndtw0\charscalex106 personalitate histrionica �i schizoida, \up0
\expndtw0\charscalex110 oligofrenie, demenfe, simulajie
\par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1348\ri1095\sb106\sl-210\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex120 Inensitaea vorbiii. In serile de exciafie, agiafie, la
paranoid, Ja hipomaniacali, \up0 \expndtw0\charscalex117 se descriu vorbirea cu
voce tare, exclamatiile, vorbirea cu strigdte. In depresii apare \up0
\expndtw0\charscalex111 vorbirea sopfitd, care Tn isterie poartd numele de
musitafie. \par\pard\qj \li1348\ri1110\sb122\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex113 Coloratura vorbirii se concretizeazd prin vorbire monofond
(Tn depresie), afectae, \up0 \expndtw0\charscalex110 puerild, manierisa (Tn
schizofrenie). \par\pard\qj \li1339\ri1095\sb120\sl-220\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex118 Tulburaile rhneice se referd le tulburari ale articuldrii
si pronunfdrii cuvintelor \up0 \expndtw0\charscalex115 (dizortrii si dislalii),
care sunt date de dificulatea de execufie a miscdrilor coordonate \up0
\expndtw0\charscalex107 sintonic ale aparatului fonator. Ele se Tntdlnesc Tn
afecfiuni neurologice (boala Parkinson, \up0 \expndtw0\charscalex116 boala Wilson,
coree) si Tn afecfiuni psihice (isterie, tulburari anxioase, schizofrenie, \up0
\expndtw0\charscalex111 demenfe). Aceste tulburari sunt reprezentate de: rotacism,
sigmatism, rinoialie, balbism. \par\pard\qj \li1339\ri1124\sb100\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tulburaile semanic!! si sinexei se
referd la modificdrile apdrute la nivel de cuvdnt, \up0 \expndtw0\charscalex112
frazd, limbaj. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13600{\bkmkstart Pg85}
clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
77\par\pard\ql \li1732\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li1732\sb0\sl-
Paralogismuleste un cuvant normal, dar utilizatTn sens diferit de eel uzual.
Neologismul este un cuvdnt nou, creat prin mecanismele obisnuite de formare a
\up0 \expndtw0\charscalex113 cuvintelor noi: compozitia simpld, contaminare,
fuziune a unor fragmente de cuvinte. \par\pard\qj \li1334\ri1071\sb120\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex117 Embclolalia este inserfia Tntr-un
discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte \up0 \expndtw0\charscalex113 straine
frazei care revin periodic. \par\pard\qj \li1320\ri1084\sb100\sl-
220\slmult0\fi383 \up0 \expndtw0\charscalex112 Agramaismul (Kussmaul) este limbajul
lipsit de articole, conjunctii, prepozitii, re\up0 \expndtw0\charscalex109 dus la
un schelet de \u8222?stil telegrafic". \par\pard\qj \li1324\ri1090\sb100\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex111 Paragramatismul\{Bleuler) conseTn
expresii bizarp si neoformafii verbale, plecdnd \up0 \expndtw0\charscalex111 de ia
rdddcini corecte. \par\pard\qj \li1320\ri1084\sb120\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex115 Elipsa sintactica conse Tn suprimarea unor cuvinte sau a
prepozifiilor care ar da \up0 \expndtw0\charscalex109 sens frazei ale cdrei
elemente principole rdmdn Tnsd incluse Tn structura ei. \par\pard\qj
\li1305\ri1105\sb100\sl-220\slmult0\fi408 \up0 \expndtw0\charscalex115 Onomatonomia
conse Tn repetarea obsedantd a unuia sau a mai multor cuvinte, \up0
\expndtw0\charscalex109 Tn general grosolane. \par\pard\qj \li1320\ri1099\sb137\sl-
200\slmult0\fi374 \up0 \expndtw0\charscalex110 AsintaxJa esfe limbajul lipsit total
de structurd gramaticald constand dintr-o succe\up0 \expndtw0\charscalex107 siune
de cuvinte care Tsi pdstreazd Tnsd semnificafia. \par\pard\qj
\li1320\ri1090\sb124\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex113 Sereoipiile
verbale constou Tn repetoreo uniformd de cuvinte izolote sou grupate \up0
\expndtw0\charscalex111 invariabil, cu un caracter ritmat, regulat, monoton.
Eoolalia este repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociae cu
reproduce\up0 \expndtw0\charscalex108 rea intonafiei. \par\pard\ql
\li1694\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 PsHacismuleste vorbirea
total lipsifd de sens, \u8222?de papagal". \par\pard\qj \li1305\ri1098\sb94\sl-
230\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex111 Ghsomania cuprinde ansamblul
manifestarilor verbale neoformate, acumulate fdrd \up0 \expndtw0\charscalex112
sintaxd, lipsite de semnificafie proprie, acest limbaj neavdnd valoare de mesaj, ci
doar \up0 \expndtw0\charscalex107 un joe megalomanic TntdlnitTn manie si
\expndtw0\charscalex115 Verbigerafia conse Tn debiarea automae de cuvinte fdrd
legdfurd, fragmente de \up0 \expndtw0\charscalex111 fraze sau froze Tntregi
nelegate Tntre ele, cu deformarea sintaxei, cu neologisme ce fac \up0
\expndtw0\charscalex106 limbajul incomprehensibil. \par\pard\qj
\li1296\ri1119\sb100\sl-220\slmult0\fi383 \up0 \expndtw0\charscalex104 Toate aceste
tulburari izolate sau grupate se Tntdlnesc Tn schizofrenie, deliruri cronice,
\up0 \expndtw0\charscalex104 confuzie oniricd, Tn afazii, dotoritd porofaziei si
jargonofaziei, tulburari dementiale.
TULBURARILE SEMANTICE ALE LIMBAJULUI tN SCHIZOFRENIE\par\pard\li1593\sb76\sl-
207\slmult0\fi743\tx5097 \up0 \expndtw0\charscalex110 Denumire\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Manifestari
psihopatologice\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4010\colsr60\colno2\co
lw5570\colsr160\qj \li1593\ri0\sb52\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113
Schlzofazle (Kraepelln) sau \up0 \expndtw0\charscalex117 discordane.
verbals\par\pard\ql \li1598\sb2\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
(Chastin)\par\pard\ql \li1598\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1598\sb0\sl-
Glosolalie (Floumay)\par\pard\qj \li1583\ri757\sb260\sl-432\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Pseudoglosoialiile \line \up0 \expndtw0\charscalex113
Schizopamlexia\par\pard\ql \li1583\sb196\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Sohlzoparatazla
(Bobon)\par\pard\ql \li1579\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Limbajul incoerent\par\pard\column \ql
\li34\ri999\sb54\sl-217\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 discurs specific
care, dupa un debut prin cateva fraze \line \up0 \expndtw0\charscalex111
comprehensibile, se transforma prin gruparea cuvinte� \line \up0
\expndtw0\charscalex112 lor si neologismelor intercalate cu debit rapid, Tntr-un
\line \up0 \expndtw0\charscalex114 limbaj ermetic, caruia doar intonafia Ti traduce
o noe\par\pard\ql \li30\sb8\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul afectiva inteligibila - interogafie, ura,
declarafie etc.\par\pard\qj \li30\ri1003\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 structurarea de catre bolnav
a unei limbi noi, ce se orga-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 nizeaza si se
Tmbogafeste progresiv; are de obicei un\par\pard\ql \li30\sb1\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul confinut delirant de
tip paranoid\par\pard\ql \li30\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 deformari sistematice ale unor cuvinte generand
un\par\pard\ql \li30\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul limbaj nouTn aparenta, Putin diferit filologic de
un jargon\par\pard\ql \li30\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 introducerea de litere parazite Tn cuvintele pe care
le\par\pard\ql \li30\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul pronunfa bolnavul\par\pard\ql \li30\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 reprezinta gradul extrem al discordanfei
verbale\par\pard\qj \li20\ri1009\sb4\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ca forma de maxima alterare, incomprehensibil,
\up0 \expndtw0\charscalex103 ire-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 ductibil la o
analiza gramaticala \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1751\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1751\sb17\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 5.5.1.2.
Tulburari ale expresiei grafice \par\pard\qj \li1372\ri989\sb43\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex115 Scrisul, ca exprimare grafed a
limbajului vorbit, prezintd tulburari care sunf para\up0 \expndtw0\charscalex115
lele cu ale acestuia. \par\pard\qj \li1353\ri980\sb60\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex114 HiperadJvitaea (graforeea) este nevoia irezistibild de a
serie si se manifestd simul-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 tan cu logoreea desi
ele pot fi disociate. Se Tntdlneste Tn manie, unde bolnavii scriu pe \up0
\expndtw0\charscalex109 coli, fefe de mese, perefi; Tn schizofrenie; Tn deliruri
cronice; Tn diferite tulburari de per� \up0 \expndtw0\charscalex118 sonalitate.
Fixarea invariabild, intoxicatia cu cuvant, reprezintd o variane particulard
\up0 \expndtw0\charscalex113 de graforee, Tntdlnitd Tn tulburari dementiale si
forma hebefrenicd a schizofreniei. \par\pard\ql \li1348\ri1005\sb0\sl-
220\slmult0\fi403\tx1747 \up0 \expndtw0\charscalex111 Inactivilaea (refuzul
scrisului) este Tn general asociae mufismului, dar existd uneori \up0
\expndtw0\charscalex116 o disociafie Tntre acestea, bolnavul refuzand sd vorbeascd,
dar acceptand sd serie. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Dintre tulburarile
morfologiei scrisului amintim: \par\pard\ql \li1761\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 Tulburari ale caligraiei (mlcrograhl, macrografii,
manierisme, stereotipii etc.), \par\pard\ql \li1343\ri990\sb3\sl-
220\slmult0\fi417\tx1742\tx1737 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburai ale
dispunerii extuhi inpagina (scris Tn cere, Tn pdtrat, adnoeri bizare etc).
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Fblicromahxpaia (bolnavii scriu folosind mai
multe culori atunci cand nu este cazul). \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
Similare ijiburarilor limbajului descriem tulburari semantice ale expresiei grafice
\up0 \expndtw0\charscalex122 precum: neograismele, paragraismele, embolograia,
schizografia, pseudogana, er-\up0 \expndtw0\charscalex113 metismul (semne
cabalistice, simbolice), gifonajul (scrisul este transformat Tntr-o mdz-\up0
\expndtw0\charscalex105 gdliturd). \par\pard\qj \li1343\ri1013\sb120\sl-
220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex112 5.5.1.3. Afaziile reunesc ansamblul
tulburarilor de exprimare si Tnfelegere a limba� \up0 \expndtw0\charscalex122 jului
oral si scris, daorat unei leziuni cerebrae circumscrise si unilaterale \up0
\expndtw0\charscalex108 (Delay si \par\pard\ql \li1339\sb1\sl-195\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Lhemnite) Au un substraf neurologic clar. \par\pard\ql
\li1718\sb136\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 5.5.2.
TULBURARI ALE COMUNICARII NONVERBALE \par\pard\qj \li1324\ri1017\sb123\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex116 5.5.2.1. Tinuta se referd la
aspectul exterior: Tmbrdcdmintea, piepfdndtura, atifu\up0 \expndtw0\charscalex115
dineo bolnavului si semnificd gradul de aderenfd al acestuio le regulile de
convenienfd \up0 \expndtw0\charscalex115 sociala. Ea este Tn raport cu varsa, sexul
biologic, necesiefile sociale.
\expndtw0\charscalex112 Jlnuta dezordonafa apare Tn oligofrenii, demenfe, stdri
confuzionale, schizofrenie, \up0 \expndtw0\charscalex119 manie. Pierderea
aptitudinilor de autoTngrijire elementare da un aspect particular -\line \up0
\expndtw0\charscalex110 gatismul, care se Tntdlneste Tn dementele profunde si
oligofreniile grave. \par\pard\qj \li1175\ri1253\sb0\sl-220\slmult0\fi379 \up0
\expndtw0\charscalex113 Rainamentulvestimentar se Tntdlneste Tn: isterie,
homosexualitate si Tntr-o forma \up0 \expndtw0\charscalex108 particulard - Tn
\expndtw0\charscalex110 Jlnuta excentica cu dealii vestimentare bizare se
Tntdlneste Tn: schizofrenii, deliruri \up0 \expndtw0\charscalex108 cronice \up0
\expndtw0\charscalex118 (fiind Tn concordantd cu confinutul acestora), stdri
maniacale \up0 \expndtw0\charscalex108 (satisfdcdnd \par\pard\ql \li1161\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 tendinfele ludice si provocafor erotice
ale subiectului). \par\pard\ql \li1555\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 Jlnuta perveiita este reprezenae de doud forme particulare:
\expndtw0\charscalex109 \u8226? Cisvestismul este o Tmbrdcdminte nepotrivie cu
vdrse sau sifuafia Tn care se afld \up0 \expndtw0\charscalex104 subiectul si se
Tntdlneste la structurile dizarmonice de personaliate, maniacali si schizofreni.
\expndtw0\charscalex112 \u8226? Transvesfismul este folosirea Tmbrdcdmintei sexului
opus, de cdtre persoane al \up0 \expndtw0\charscalex111 cdror sex biologic este
bine exprimat (fenotip, genotip, constelafie hormonald), ca per-\line \up0
\expndtw0\charscalex107 versiune sexuald. Se asociaza uneori cu homosexuolitatea si
este mai frecvenfd la bdrbafi. \par\pard\qj \li1156\ri1257\sb100\sl-
220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex111 5.5.2.2. Mimica reprezintd un tip de
comunicare non-verbald folosind drept suport \up0 \expndtw0\charscalex115 expresia
faciald si modificdrile acesfeia dupd coduri cu o importana determinare so\up0
\expndtw0\charscalex106 cio-culturald si etnicd. \par\pard\qj
\li1151\ri1282\sb0\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex110 Hipermimiile
se Tntdlnesc Tntr-o serie de tulburari psihice (stdri maniacale, depre\up0
\expndtw0\charscalex110 sie, delirurile expansive, deliruri de persecute).
\expndtw0\charscalex100 Hipomimiik se Tntdlnesc Tn sindromul catatonic, Tn stuporul
depresiv, Tn oligofrenii etc. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Paramimiih
sunt reprezentate de disocieri dintre limbaj si expresia mimica. Sunt \up0
\expndtw0\charscalex110 specifice schizofreniei, putand Tmbrdca aspectul surasului
schizofren, prostrafiei, furtu-\up0 \expndtw0\charscalex110 nilor mimice,
incoerenfei mimice, mimicii impulsionale, manierismelor si sfereotipiilor \up0
\expndtw0\charscalex107 faciale. \par\pard\ql \li1128\ri1282\sb80\sl-
220\slmult0\fi393\tx1540 \up0 \expndtw0\charscalex112 5.5.2.3. Gestica este compusd
din ansamblul miscdrilor voluntare sau involunfare \up0 \expndtw0\charscalex112 cu
funcfie de expresie, simbolizare, conduite cu o anumie semnificafie. \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 Ticuile sunt gesturi scurfe, repetate involuntar, fdrd
necesitaea obiectivd, atingdnd \up0 \expndtw0\charscalex110 grupe musculare Tn
legdturd funcfionald, reproducand Tn general o miscare reflexd sau \up0
\expndtw0\charscalex111 un gest cu funcfie precisd Tn condifii normale, Tn absenfa
oricdrei cauze organice. Ele \up0 \expndtw0\charscalex118 se pot prezenta Tntr-o
nesfdrsitd varietate clinicd de la miscdri simple \up0 \expndtw0\charscalex106
(clipit, fuse, \par\pard\qj \li1118\ri1281\sb4\sl-216\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex113 ridicdri de umdr etc.) pdnd la acte cu un grad mai mare de
complexitate. Ticurile sunt \up0 \expndtw0\charscalex111 amplificate de anxietate,
emofii, stdri conflictuale si diminud atunci cand subiectul esfe \up0
\expndtw0\charscalex109 linistit. Apar Tn tulburari anxioase, obsesiv-compulsive,
la structurile psihasfenice. Ca o \up0 \expndtw0\charscalex121 variantd particulard
amintim aid sindromul Gilles de h Tourete (boala ticurilor), \up0
\expndtw0\charscalex115 reprezentat de asocierea unor ticuri multiple afectdnd Tn
special regiunea capului si \up0 \expndtw0\charscalex112 membrele ia care se adaugd
ticuri vocale (plescdituri, mormdituri, etc.) si impulsiunea \up0
\expndtw0\charscalex108 irezistibild de a rosti obscenitdfi \up0
\expndtw0\charscalex103 (coprolalie). \par\pard\qj \li1123\ri1302\sb1\sl-
220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex117 Manieismulese reprezenat de miscdri
parazitare care accenfueazd inutil expre\up0 \expndtw0\charscalex112 sivitatea
gesficii ddndu-i o configurafie artificiald. Se Tnfaineste Tn simulafie si ca un
\up0 \expndtw0\charscalex108 semn de mare valoare Tn schizofrenie, isterie.
\expndtw0\charscalex115 Bizareriile gestuale reprezintd o forma exageratd a
manierismului, gestualitatea \up0 \expndtw0\charscalex107 fiind Tncdrcatd de o
simbolisficd din ce Tn ce mai incomprehensibild. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Negaivismul se caracterizeazd prin rezlstenfa subiectului
la orice soliciare exte-\up0 \expndtw0\charscalex109 rioard, prin refuzul
stabilirii comunicarii. Se Tntdlneste Tn schizofrenie, dar poate exisfa \up0
\expndtw0\charscalex110 Tntr-o forma incomplet exprimatd si avand o altd
semnificafie, Tn Tntdrzierile mintale, \up0 \expndtw0\charscalex110 serile
confuzionale si depresie.
Sfereoipiile sunt conduite repetitive, atitudinale sau gestuale cu caracter moi
mult \up0 \expndtw0\charscalex111 sou mai pufin simbolic si deci cu un grad mai
mare de inteligibilitate. Majoritatea auto\up0 \expndtw0\charscalex111 rilor suntde
acord asupra existenfei unui sens initial al expresiei motorii deoarece actele \up0
\expndtw0\charscalex116 au o logicd Tn sine dar aceasta este inadecvatd momentului
actual. Se Tntdlnesc Tn \up0 \expndtw0\charscalex108 schizofrenii, oligofrenii,
demenfe, afecfiuni neurologice cronice. \par\pard\qj \li1689\ri835\sb10\sl-
210\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex111 Perseverdrve se traduc prin
persistenta anumitor atitudini si gesturi cu caracter ite\up0
\expndtw0\charscalex109 rafiv, cdnd nu mai sunt justificate de o sifuafie sau de o
comandd si se Tntdlnesc Tn tul� \up0 \expndtw0\charscalex105 burarile demenfiale,
Tn oligofrenii, Tn schizofrenie. \par\pard\ql \li2063\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.6. TULBURARILE DE VOINTA \par\pard\ql
\li1680\ri829\sb103\sl-220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex111 Voinfa a fost
studiatd de filosofi si teologi dar, Tn psihiafrie, este un domeniu care \up0
\expndtw0\charscalex118 nu este la fel de bine cunoscut ca altele. Nu existd un
model comprehensiv care sd \up0 \expndtw0\charscalex108 cuprindd satisfdcdtor
termenii variafi folositi. Voinfa este funcfia psihismului prin care se \up0
\expndtw0\charscalex114 produce actualizarea si realizarea intentiilor, prin
organizare operafionald a actiunilor \up0 \expndtw0\charscalex118 si sfructurare
decizionald. Este strdns legatd de sistemul motivational, conceput ca \up0
\expndtw0\charscalex111 ansamblul pulsiunilor interne, cu un nivel energetic si
tensional specific, modelat socio\up0 \expndtw0\charscalex111 cultural, ca
declonsator al actiunii. \par\pard\ql \li3748\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 T1POLOGIA TULBURARILOR DE
VOINTA\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6593\colsr40\colno2\colw3007\co
lsr160\ql \li1800\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1900\sb19\sl-
207\slmult0\tx3100\tx4708 \up0 \expndtw0\charscalex113 Tipul de\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 Suport\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Manifestari\par\pard\ql \li1852\sb4\sl-207\slmult0\tx2855\tx4482 \up0
\expndtw0\charscalex120 tulburare\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 motivational\tab
\up0 \expndtw0\charscalex119 psihopatologice\par\pard\ql \li1819\sb19\sl-
207\slmult0\tx3148\tx4065
\up0 \expndtw0\charscalex113 Hiperbulia\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
precis\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 cre�terea forfei
volifionale,\par\pard\ql \li4075\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
avand caracter global fi\par\pard\ql \li4065\sb10\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul fiziologic\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Hiperbulia\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
precis\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 nivel foarte ridicat \line \up0
\expndtw0\charscalex118 deliranta\par\pard\qj \li1804\ri363\sb10\sl-
206\slmult0\fi9\tx3138\tx4060 \up0 \expndtw0\charscalex113 Hiperbulia\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 precis\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 se desfasoara
sectorizat \line \up0 \expndtw0\charscalex117 electiva\par\pard\ql \li1804\sb10\sl-
207\slmult0\tx3091\tx4060 \up0 \expndtw0\charscalex112 Hipobuiia\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 pierdut\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 diminuarea forfei
volifionale cu\par\pard\ql \li1804\sb4\sl-207\slmult0\tx4060 \up0
\expndtw0\charscalex118 cu caracter\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 scaderea
capacitafii de acfi-\par\pard\ql \li1800\sb4\sl-207\slmult0\tx4060 \up0
\expndtw0\charscalex115 global\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 une legate de un
sistem mo�\par\pard\ql \li4051\ri0\sb1\sl-212\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
tivational mai slab conturat \line \up0 \expndtw0\charscalex113 sau chiar absent,
desi consti-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 infa nu e modificata si ope-\line
\up0 \expndtw0\charscalex106 rafiile gandirii sunt intacte\par\pard\ql
\li1795\sb49\sl-207\slmult0\tx3086\tx4051 \up0 \expndtw0\charscalex113
Hipobuiia\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 pierdut\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
incapacitatea de a face fafa\par\pard\qj \li1795\ri479\sb0\sl-
215\slmult0\tx4051\tx4047 \up0 \expndtw0\charscalex119 cu caracter\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 situafiilor fobogene sau \line \up0 \expndtw0\charscalex116
electiv \tab \up0 \expndtw0\charscalex107 obsesiilor ideative\par\pard\column
\qj \li6633\sb0\sl-206\slmult0 \par\pard\qj \li150\ri1639\sb16\sl-206\slmult0\tx289
\up0 \expndtw0\charscalex116 Circumstance \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
pafoiogice\par\pard\qj \li39\ri961\sb29\sl-206\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex107 la anumite tipuri de per� \up0 \expndtw0\charscalex125
sonality\par\pard\ql \li34\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sectorizata Tn patologie\par\pard\ql \li30\sb1\sl-
206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 afecfiuni
psihotice\par\pard\ql \li6633\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li25\sb4\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 toxicomanii\par\pard\ql
\li20\ri894\sb10\sl-212\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex111 nevroza obsesivo-
fobica \line \up0 \expndtw0\charscalex110 afecfiuni de intensitate \line \up0
\expndtw0\charscalex112 nevrotica, cerebrastenie \line \up0 \expndtw0\charscalex106
posttraumatica, toxico� \line \up0 \expndtw0\charscalex101 manii, Tntarzieri Tn
dez-\line \up0 \expndtw0\charscalex106 voltarea psihica (oligo� \line \up0
\expndtw0\charscalex109 frenii), sindroame psiho-\line \up0 \expndtw0\charscalex105
organice, cronice, demen� \line \up0 \expndtw0\charscalex114 fe. In serile
maniacale, \line \up0 \expndtw0\charscalex112 hipobuiia este secundara \line
\up0 \expndtw0\charscalex109 incapacitafii de concen-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 trare a atenfiei, excitafiei \line \up0
\expndtw0\charscalex108 psihice si agitafiei psiho-\line \up0
\expndtw0\charscalex100 motorii\par\pard\ql \li25\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 nevroza obsesivo-fobica
ain't\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
81\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6233\colsr40\colno2\colw3367\colsr1
60\ql \li1372\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1372\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql \li1425\sb40\sl-207\slmult0\tx2654\tx4305 \up0 \expndtw0\charscalex116
Tipul de\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 Suport\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
Manifestari\par\pard\ql \li1377\sb13\sl-207\slmult0\tx2399\tx4079 \up0
\expndtw0\charscalex122 tulburare\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 motivational\tab
\up0 \expndtw0\charscalex122 psihopatologice\par\pard\ql \li1377\sb29\sl-
207\slmult0\tx2663\tx3657 \up0 \expndtw0\charscalex114 Abulia\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 pierdut\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 nivel maxim de
scadere a forfei\par\pard\qj \li3647\ri0\sb7\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex108 volifionale fi pierderea aproape \line \up0
\expndtw0\charscalex106 total a a inifiativei fi capacitafii\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de acfiune\par\pard\ql \li1387\sb0\sl-
206\slmult0\tx2654\tx3647 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Impulsi-\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 pierdut\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 un sistem motivational modi-\par\pard\ql
\li1377\sb10\sl-207\slmult0\tx3642 \up0 \expndtw0\charscalex121 vitatea\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 ficat prin pulsiuni interioare\par\pard\qj
\li3638\ri0\sb0\sl-215\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex117 imperioase,
presante, care se \line \up0 \expndtw0\charscalex109 impun constiin\{ei fi
determina \line \up0 \expndtw0\charscalex103 trecerea la act, Tn conditiile unei
\line \up0 \expndtw0\charscalex111 capacitafi volifionale scazute\par\pard\qj
\li1372\sb0\sl-206\slmult0 \par\pard\qj \li1372\ri0\sb17\sl-206\slmult0\tx3628 \up0
\expndtw0\charscalex124 Parabuliadestructuratscaderea forfei volifionale de�
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex109 terminae Tn principal de dezor-\par\pard\qj
\li3628\ri0\sb5\sl-212\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 ganizarea sistemului
volifional \up0 \expndtw0\charscalex111 prin sentimente, dorinfe ambi-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 valente, bizare, consecinte ale \up0
\expndtw0\charscalex108 disocierii ideo-afective\par\pard\ql \li1555\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 5.7. TULBURARILE DE CONSTIINTA\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.7.1. CADRUL CONCEPTUAL\par\pard\column \qj
Circumstance \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 patologice\par\pard\qj
\li20\ri1208\sb29\sl-216\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex113 depresii
psihotice, schi-\line \up0 \expndtw0\charscalex104 zofrenii, oligofrenii severe,
\line \up0 \expndtw0\charscalex112 stari demenfiale avansate\par\pard\qj
\li25\ri1225\sb211\sl-216\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex107 constitutional!
la structu� \line \up0 \expndtw0\charscalex109 rile dizarmonice de per� \line
\up0 \expndtw0\charscalex110 sonalitae de tip impulsiv, \line \up0
\expndtw0\charscalex112 sau poate apare Tn afec� \line \up0 \expndtw0\charscalex109
fiuni nevrotice, reacfii fi \line \up0 \expndtw0\charscalex112 psihoze, cand
Tmbraca\par\pard\ql \li20\sb3\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul aspectul de raptus\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 schizofrenie sau generae \up0 \expndtw0\charscalex113
de acfiuni simultane, pa-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 razite din
nevrozele\par\pard\ql \li20\sb1\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 motorii
\expndtw0\charscalex113 Jaspers definea constiinta ca fiind viata psihica la un
moment dat. Trebuie addugat \up0 \expndtw0\charscalex110 cd modelarea experienfelor
trdite \u8222?acum si aid" (Ey H) se face Tn raport cu Tntreaga ex-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 perienfd exisfenfiald anterioard a subiectului. Constiinta
este un domeniu fundamental de \up0 \expndtw0\charscalex108 definifie al
psihismului deoareceTi da specificitate umend deosebindu-i decisiv si calitativ
\up0 \expndtw0\charscalex114 de orice oltd monifestore cerebae prin foptul cd
roporteozd experienfele individului la \up0 \expndtw0\charscalex108 trecut si
viitor, la sisteme axiologice si la identitatea unicd a subiectului percepua ca
atare. \par\pard\qj \li1156\ri1187\sb1\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex110 In acest demers nu ne vom referi la polisemantica
multidisciplinard o termenului de \up0 \expndtw0\charscalex111 constiinfe,
circumscriindu-ne doar la accepfiunea psihiatricd a termenului si la fenome�
\up0 \expndtw0\charscalex111 nele psihopatologice care afecteazd modaliafile de
exisfenfa ale constiintei: \par\pard\qj \li1151\ri1206\sb0\sl-220\slmult0\fi403
\up0 \expndtw0\charscalex109 - campul constiintei integrator al prezenfei Tn lume a
subiectului, care permite aces\up0 \expndtw0\charscalex109 fuia sd se raporteze la
semeni si sd-i Tnfeleagd lucid, sd se adapteze la schimbare; \par\pard\ql
- constiinta de sine ca sentiment al propriei identitdfi \par\pard\qj
\li1137\ri1197\sb3\sl-220\slmult0\fi407 \up0 \expndtw0\charscalex117 Nu ne vom
ocupa aid de tulburarile constiintei morale vdzutd ca posibilitafe de \up0
\expndtw0\charscalex105 Tntelegere si judecatd conform cu norme deontologice si
axiologice, cu rdsunet Tn compor� \up0 \expndtw0\charscalex105 tamentul si
relafionarea subiectului. \par\pard\ql \li1531\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 5.7.2. TULBURARILE CAMPULUI DE CONSTIINTA \par\pard\qj
\li1142\ri1201\sb123\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex112 Vom menfiona
aid, pentru a putea preciza intensitatea tulburarilor, urmdtorii para\up0
\expndtw0\charscalex119 metri care se analizeozd ori de cote ori se urmareste
evidenfierea unor tulburari de \up0 \expndtw0\charscalex106 consfiinfd
(Jaspers): \par\pard\qj \li1142\ri1215\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex109 - dezinferesul fafd de lumea exterioard (bolnavul Tnfelege
cu dificultate ce semtam\up0 \expndtw0\charscalex109 pld Tn jurui lui, afenfia este
labild, acfioneazd fara sa find seama de situafia reala);
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - dezorientarea (legae de simptomul de mai sus);
\par\pard\ql \li1800\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - incoerenfa
(si prin urmare ininteligibiliateo conduitei); \par\pard\ql \li1795\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - dificultdfi de gandire (reflecfie) si
amnezie consecutivd stdrii; \par\pard\ql \li1795\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - tulburari ale capacitafii de fixare si conservare.
Nivelul acestei intensitdfi va fi corelat cu aparitia unor tulburari senzoriaie sau
cu \up0 \expndtw0\charscalex115 absenfa acestora. \par\pard\qj
Tulburaile claitotii si capacitatii de integrare a cdmpului de conjtiinja -\line
\up0 \expndtw0\charscalex111 tulburari cantitative \par\pard\qj
\li1396\ri1013\sb0\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex117 Corespund Tn
mare parte tulburarilor de vigilhae din descrierile clasice sau tul� \up0
\expndtw0\charscalex113 burarilor de constienfa (Arseni, 1983). \par\pard\qj
\li1401\ri1012\sb0\sl-220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex111 Starea de
vigilitate a creierului Tsi gdseste baza neurofiziologicd Tn sistemul reticu\up0
\expndtw0\charscalex111 lat activator ascendent (SRAA). Aceste tulburari nu se
Tnsofesc de productivitate, asoci\up0 \expndtw0\charscalex111 indu-se o data cu
cresterea intensitdfii lor, cu tulburari vegetative: \par\pard\qj
\li1391\ri1004\sb0\sl-230\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex113 Obluzia conse
Tn bradipsihie cu hipoprosexie Tn special sponand, scdderea suple\up0
\expndtw0\charscalex114 fei proceselor de gandire, parafazii, lentoare Tn
Tnfelegerea Tntrebarilor si formuiarea \up0 \expndtw0\charscalex106
rdspunsurilor. \par\pard\ql \li1771\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
Hebetudinea- desprindere de realitate, pe care nu o mai poafe cuprinde ca
an-\par\pard\ql \li1391\sb20\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 samblu,
perplexitate si indiferenfd. \par\pard\qj \li1377\ri1017\sb0\sl-
220\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex117 Torpoarea se manifeso prin
bradikinezie, hipobulie, scdderea parficipdrii afecti\up0 \expndtw0\charscalex113
ve, usoard dezorientare cu stdri de somnolenfd. \par\pard\qj \li1377\ri1014\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex117 Obnubiiarea reprezintd o denivelare
mai importane a vigilitdfii, cu hipoprosexie \up0 \expndtw0\charscalex109 severd si
dificultdfi mnezice mixte, cresterea pragurilor senzoriaie si dificultdfi Tn
Tntele\up0 \expndtw0\charscalex114 gere si sintezd, care se desfdsoard cu o
greutate sporitd. La stimuli intensi sau la repe� \up0 \expndtw0\charscalex111 area
Tntrebarilor, rdspunsurile pot creste Tn precizie si claritate. \par\pard\qj
\li1358\ri1019\sb0\sl-220\slmult0\fi408 \up0 \expndtw0\charscalex118 Stuporul este
o tulbuare severe o vigilitdfii, Tnsofitd de inhibitie psiho-motorie \up0
\expndtw0\charscalex116 (mutism, akinezie, negativism alimentar). Bolnavul nu
reactioneazd decdt la excitatii \up0 \expndtw0\charscalex110 foarte puternice, nu
rdspunde la Tntrebdri si nu pare a Tnfelege contextul Tn care se afld. \up0
\expndtw0\charscalex116 Mimica bolnavului este inexpresivd sau exprimd un grad de
anxietate, atitudinea este \up0 \expndtw0\charscalex113 inertd, dar opune
rezistenfd la miscarile provocate. \par\pard\qj \li1363\ri1023\sb0\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex120 Soporul- sare de somnolenfd
patologicd Tn care contactul cu ambianfa se face \up0 \expndtw0\charscalex111
foarte aificil, fiind Tntretdiat de perioade de somn. \par\pard\qj
\li1358\ri1032\sb0\sl-210\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex110 Suspenaarea
compietd a constiintei ce apare Tn criza epilepticd, lipotimie, sincopd si \up0
\expndtw0\charscalex109 coma. Se caracterizeazd printr-o suspendare a functiilor
relationale (apsihism) cu pdsfrarea \up0 \expndtw0\charscalex108 funcfiilor
vegetative, care Tnsd, spre deosebire de somn, sunt alterate Tn diferite grade.
\par\pard\ql \li1732\sb125\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 5.7.2.2.
TuHxjrOi ale struduii cdmpului de con$iinfi - tulbuai calitaHve \par\pard\qj
\li1334\ri1041\sb3\sl-220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex117 tngustarea
campului de constiintd - descrisd de Janer P (1899) - se caracterizea� \up0
\expndtw0\charscalex116 zd prin focalizarea constiintei asupra unei idei, amintiri,
acfiuni etc., de care subiectul \up0 \expndtw0\charscalex114 nu se poate desprinde.
Constiinta este incapabild sd cuprindd Tntreaga experienfd pre\up0
\expndtw0\charscalex114 zentd, Tn afard de cea psihotraumatizantd. \par\pard\ql
\li1334\ri1036\sb0\sl-220\slmult0\fi398\tx1737 \up0 \expndtw0\charscalex114 Se
poote considera ca fiind o demodulare afectiv-ideativd, o neadecvare prin alte�
\up0 \expndtw0\charscalex117 rarea criteriului valoric, care duce la deformarea
relatiei cu realiatea. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Starea aepusculara
conse Tntr-o modificare de aspect critic, cu debut si sfdrsit \up0
\expndtw0\charscalex112 brusc, a claritdtii cdmpului constiintei Tn diferite grade,
asociatd cu Tngustarea lui, ceea \up0 \expndtw0\charscalex115 ce permite menfinerea
unei activitati automate cu acte motorii coordonate, dar neobis-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 nuife si fdrd legdturd cu ocupafiile anterioare fafd de
care subiectul va prezenta amne� \up0 \expndtw0\charscalex110 zie totald, lacunard
sau parfiald Tn funcfie de profunzimea modificdrii vigilitdfii.
Subiec-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13600{\bkmkstart Pg91}{\bkmkend
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tul
trdieste o stare de derealizare, pe fondul cdreia pot aparea fenomene delirant-
halu-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 cinatorii, precum si modificari importante
ale serii afective (exaltare, angoasd, disforie) \up0 \expndtw0\charscalex114 care
pot modifica considerabil comportamentul bolnavului (agitafie, fugi, acte
agresive \up0 \expndtw0\charscalex111 cu potential criminogen). \par\pard\qj
\li1142\ri1205\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex113 Circumstanfele
etiologice majore Tn care apare sunt reprezentate de epilepsia fem\up0
\expndtw0\charscalex113 porald, betia potologicd, reactii psihogene.
Sub denumirea de tulburaredisociativa isterica, ICD 10 descrie o pierdere
parfiald \up0 \expndtw0\charscalex116 sau complee a unei integrdri normale Tntre
amintirile trecutului, constientizarea iden\up0 \expndtw0\charscalex113 fiatii si a
senzafiilor imediate si controlul miscdrilor corporale. Gradul Tn care controlul
\up0 \expndtw0\charscalex112 constient asupa omintirilor, senzafiilor si miscdrilor
ce vor fi executafe, este afectot, este \up0 \expndtw0\charscalex112 voriobil de le
ord le ore sau de la zi la zi. \par\pard\qj \li1132\ri1210\sb1\sl-220\slmult0\fi403
\up0 \expndtw0\charscalex118 Starea crepusculard isterica - aspect particular Tn
care subiectul trdieste o expe\up0 \expndtw0\charscalex115 rientd semiconstiene de
depersonalizare si stranietate centratd Tn general pe ideea fixd \up0
\expndtw0\charscalex115 (Janet P) (eveniment psihotraumatizant pe care subiectul nu
si-1 aminteste oblsnuit Tn \up0 \expndtw0\charscalex115 stare de veghe, pe care
memoria Tl reprimd). \par\pard\qj \li1123\ri1214\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex112 O forma aparte a acestei stdri este Tntdlnitd Tn sindromul
Ganser si pseudodemenfa \up0 \expndtw0\charscalex111
isterica, reacfii psihotice isterice, Tn care, pe fondul modificdrii constiintei
de tip crepus� \up0 \expndtw0\charscalex114 cular pacientul prezintd o
nerecunoastere sistematicd a realitafii prin rdspunsuri aldturi, \up0
\expndtw0\charscalex112 acte aldturi (rdspunsuri mai mult absurde decat gresite,
demonstrand Tnfelegerea Tntre� \up0 \expndtw0\charscalex108 barilor).
Confuzia mintald (staile confuzionale): descrisd initial de Chaslin (1895) ca o
\up0 \expndtw0\charscalex114 afecfiune Tn mod obisnuit acue, reprezentdnd o forma
de sldbire si disociafie intelectu\up0 \expndtw0\charscalex114 ald care poate fi
Tnsofitd sau nu de delir, agitafie sau inerfie; confuzia mintald este ex� \up0
\expndtw0\charscalex116 presia comund o unei suferinfe cerebae acute, ce defermind
un grup de tulburari acute \up0 \expndtw0\charscalex117 si globale ale psihismului
Tn care locul central este ocupat de modificdrile Tn planul \up0
\expndtw0\charscalex112 constiinfei avdnd caracter tranziforiu. \par\pard\qj
\li1108\ri1239\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex116 Debutul
confuziei mintale este uneori brual, eel mai adesea Tn cdteva ore, uneori \up0
\expndtw0\charscalex114 cdteva zile. Faptul principol, uneori dificil de pus Tn
evidentd ford ajutorul anturajului, \up0 \expndtw0\charscalex114 este aspectul de
rupturd, de hiatus cu comportamentul anterior al bolnavului. \par\pard\qj
\li1104\ri1224\sb5\sl-215\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex116 Simptomul
esenfial din care decurg celelalte este scdderea proceselor normale de \up0
\expndtw0\charscalex113 sintezd si diferenfiere ale confinufurilor constiinfei. In
aceastd tulburare globald, activi\up0 \expndtw0\charscalex116 tatea perceptivd este
cea mai deficitard. Denivelarea constiinfei Tn diferite grade (tor\up0
\expndtw0\charscalex118 poare, obnubilare, obtuzie - eel mai frecvent) se manifesto
prin tulburari ale atenfiei, \up0 \expndtw0\charscalex118 care nu poate fi fixae,
orientae si menfinutd. \par\pard\qj \li1094\ri1248\sb1\sl-220\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex116 Funcfiile intelecfuale si cognitive sunt interesate global
si, asa cum ardta Jaspers, \up0 \expndtw0\charscalex120 tuiburarea fundamentald
conste Tn diminuoreo proceselor de sintezd si organizare. \up0
\expndtw0\charscalex115 Aceasa duce implicit la o tulburare a orientdrii temporale,
spafiale, allopsihice, bolna� \up0 \expndtw0\charscalex111 vul pdstrdndu-si chiar
Tn cele mai avansate stdri de confuzie, reminiscente ale identitdtii.
Heller S, citat de Predescu V si Nica L, considerd cd atunci cand pacientul nu-si
cu� \up0 \expndtw0\charscalex111 noaste numele, este mai curdnd cazul unei stdri
disociativ-isterice. Jaspers aprecia aceas� \up0 \expndtw0\charscalex119 td
pdstrare a constiinfei de sine ca fiind un element de diferenfiere fafd de
psihozele \up0 \expndtw0\charscalex116 paranoide. Modificarea coordonatelor
trdirilor aldturi de tuiburarea atenfiei constituie \up0 \expndtw0\charscalex116
faptul semiologic eel mai aparent. Datele perceptive vizuale, auditive sunt
rudimentar \up0 \expndtw0\charscalex116 analizate ajungdnd pdnd la greseli si erori
de iaentificare, mai rar la iluzii. Aceste tul� \up0 \expndtw0\charscalex114 burari
sunt Tn general expresia cresterii pragurilor senzoriaie. Memoria este global
tul-\line \up0 \expndtw0\charscalex120 buratd cu predominanta ceiei de fixare,
datele prezentului nu se constituie decat Tn \up0 \expndtw0\charscalex120 amintiri
fragmentare, iar evenimenteie trecute biografice sau cuifurale sunt cu mare
greutate evocate. Post-episodic existd o locund importana si de lungd durotd Tn
memo� \up0 \expndtw0\charscalex117 rie bolnovului. Perplexifatea (nedumerirea
anxioasd) este expresia pasiviatii, chiar a \up0 \expndtw0\charscalex115 stuporii
viefii mintale; scurtele intervale de luciditate provoacd o crestere a
anxietdfii \up0 \expndtw0\charscalex119 care poate fi cauza unor sari de agitafie.
Mimica pacientului este rdacitd, perplexd, \up0 \expndtw0\charscalex115 privirea
este pierdutd, Tndepdrtatd, absentd. Limbajul este ezitant, redus la fragmente \up0
\expndtw0\charscalex112 de froze uneori incoerente. Pacientul T$i cautd cuvintele,
parafaziile sunt rare, dar posi-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 bile, cuvintele
suntTnvdlmdsite, rdu articulote, adeseo murmurote. Definireo unor cuvinte \up0
\expndtw0\charscalex115 poate fi imposibild, uneori aberantd. Gesturile sunt
stdngece, ezitone, lipsite de Tnde-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 mdnare.
Grafismu! este totdeauna perturbat, reproducerea unui desen geometric chiar \up0
\expndtw0\charscalex114 simplu este deficientd. Activitatea si comportamentul pot
Tmbrdca doud aspecte: lipsa \up0 \expndtw0\charscalex112 initiative!', lentoare,
sengdcie, chiar stupoare, sau agitafie dezordonatd. Oscilatiile Tntre \up0
\expndtw0\charscalex112 ace?ti doi poli se pot produce brusc, atrdgand
posibilitatea unor grave accidente. \par\pard\qj \li1348\ri1057\sb18\sl-
200\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex117 Confuzia mintald traduce o tulburare
globald a functiondrii cerebrae (care dupd \up0 \expndtw0\charscalex109 tot mai
mulfi autori justified termenul de encefolopatie). \par\pard\ql \li1747\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Ea apare Tn circumstanfe etiologice
diferite, pe care le vom sistematiza astfel: \par\pard\qj \li1353\ri1065\sb0\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex110 - afecfiuni infracraniene:
traumatismecranio-cerebrale, hematom subdural, epilepsie, \up0
\expndtw0\charscalex113 postterapie electroconvulsivane, encefalopatii
carenfiale \up0 \expndtw0\charscalex111 (Tn special Gave^Wemicke), \par\pard\qj
\li1343\ri1066\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex112 afecfiuni
meningeale (hemoragii meningeale, meningite febrile), afecfiuni cerebrae (en\up0
\expndtw0\charscalex114 cefolite, tumori cerebrae Tn special fronto-caloase si
temporale drepte), accidente vas\up0 \expndtw0\charscalex114 culare cerebrae Tn
teritoriul arterei cerebrae anterioare si posterioare; \par\pard\ql \li1737\sb1\sl-
199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - afecfiuni generae; \par\pard\ql
\li1737\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - stari febrile
(septicemii, febra tifoidd, pneumonie, erizipel, gripd, malarie); \par\pard\ql
\li1732\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - aicoolism (betia acue,
episoadele subacute, delirium tremens); \par\pard\ql \li1732\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 - toxicomanii (barbiturice, amfetamine, heroina,
clordiazepoxid); \par\pard\qj \li1343\ri1081\sb3\sl-220\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex107 - intoxicafii medicamentoase (corticoizi, tuberculostatice,
hipoglicemiante, antiparkin\up0 \expndtw0\charscalex107 soniene, litiu, bismuf,
barbiturice, tranchilizante etc.); \par\pard\qj \li1339\ri1085\sb17\sl-
200\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex113 - inoxicafii profesionole (arsenic,
mercur, plumb, oxid de carbon, insecticide orga\up0 \expndtw0\charscalex106
nofosforice); \par\pard\ql \li1732\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
- intoxicafii alimentare (ciuperci); \par\pard\qj \li1339\ri1091\sb3\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex114 - encefalopotii metabolice (diabet,
insuficienfd hepaticd, insuficienfd respiratorie, \up0 \expndtw0\charscalex112
insuficienfd renald, hipoglicemie spontand, porfirie acutd intermitentd);
\par\pard\ql \li1723\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - ofecfiuni
endocrine (tireotoxicoza, mixedem, crize adisoniene, hiperporatiroidia);
\par\pard\ql \li1723\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - stdri de
soc (postoperatorii, fraumatice, cardiovasculare); \par\pard\ql \li1723\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - boli sanguine (leucemii, anemii);
\par\pard\ql \li1718\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - alte cauze
(electrocutare, insolatie, privarea de somn, avitaminoze); \par\pard\qj
\li1324\ri1090\sb3\sl-220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex113 - Tn cursul
evolufiei bolilor psihice (psihoze post partum, schizofrenie, manie, de\up0
\expndtw0\charscalex110 presie, demenfd). \par\pard\qj \li1320\ri1099\sb9\sl-
210\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 Desigur cd, legat de aceastd bogata
paletd etiologicd, examenul somatic si de labo-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
raor vor Tmbrdca aspecte extrem de variate, care traduc starea de suferintd
organicd, \up0 \expndtw0\charscalex114 fdrd a avea o semnificafie generae Tn ceea
ce priveste sindromul de confuzie mintald. \par\pard\qj \li1315\ri1100\sb0\sl-
240\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex116 Onirismul traduce o stare de vis
paologic, un vis trait Tn acfiune, care invadeaza \up0 \expndtw0\charscalex111
realitatea bolnavului, modificandu-i comportamentul. \par\pard\qj
\li1310\ri1089\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex113 Bolnavul are
halucinafii vizuale, realizand viziuni haotice si discontinue si uneori, \up0
\expndtw0\charscalex109 halucinafii auditive, cenestezice si tactile. Aceste
fenomene psihosenzoriale pot avea drept \up0 \expndtw0\charscalex109 punct de
plecare cele mai mici stimuldri din mediul ambianf. \par\pard\qj
\li1310\ri1089\sb0\sl-220\slmult0\fi388
\up0 \expndtw0\charscalex113 Halucinafiile sunt eel mai adesea nepldcute,
terifiante, continutul lor este constituif \up0 \expndtw0\charscalex113 mai
frecvent din scene de groazd decdt din clasicele feme profesionale (Signoret
JL). \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13600{\bkmkstart Pg93}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Faptul eel mai caracteristic
esfe adeziunea bolnavului la aceste modificari percep\up0 \expndtw0\charscalex116
tuale de care Tncearcd sd scape prin agitafie (pand le fugd), trdindu-le ca o
agresiune \up0 \expndtw0\charscalex109 extreme. \par\pard\qj
\li1180\ri1196\sb10\sl-230\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex110 In starea
confuzionald, onirismul si tulburarile clariatii cdmpului constiinfei
seTntre\up0 \expndtw0\charscalex115 pdtrund Tn grade variabile, ceea ce i-a fdcut
pe unii outori (moi oles pe cei englezi) so \up0 \expndtw0\charscalex115 vorbeoscd
de: \par\pard\qj \li1185\ri1205\sb19\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex113 - confuzia mintald simpld - ae cdrei trasaturi ar fi:
pasivitatea, perplexitatea, Tnce\up0 \expndtw0\charscalex113 tinirea procesului
psihic mai apropiotd de starea de obtuzie; \par\pard\qj \li1185\ri1201\sb0\sl-
240\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 - stdrile confuzo-onirice (delirium)
realizate de o agitafie acua asociatd de reguld \up0 \expndtw0\charscalex111 cu
fenomene productive psihotice. \par\pard\qj \li1195\ri1210\sb0\sl-240\slmult0\fi384
\up0 \expndtw0\charscalex113 Considerdm cd ocesteo nu sunt decdt expresii ale
aceluiasi substrat anatomo-fizio-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 logic, cele
doud stari pufdnd astfel trece rapid una Tn alta. \par\pard\ql \li1593\sb1\sl-
172\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Oneiroidia, descrisd de Mayer-Gross, este
un amestec de realitate-vis, la care bol� \par\pard\qj \li1195\ri1196\sb21\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 navul nu participd ci asise; Tnldnfuirea
halucinafiilor ca si interpretarea realitafii prin \up0 \expndtw0\charscalex111
idei de vis au o anumifd coerenfa si, Tn genere, mai mulfd sistematizare decdt
onirismul; \up0 \expndtw0\charscalex111 nu este urmatd de amnezie completd, dar nu
exclude posibilitatea unor dismnezii. \par\pard\qj \li1195\ri1190\sb12\sl-
228\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex115 Amentia (starea amentivd), fermen
introdus si folosit initial de scoala germand ca \up0 \expndtw0\charscalex114
echivalent al confuziei mintale simple, desemneazd actualmente, - o stare
confuzionald \up0 \expndtw0\charscalex113 de infensiafe psihopatologicd maxima, Tn
care domind incoerenfa. Bolnavul este dezo\up0 \expndtw0\charscalex112 rientat,
agitat (agiafie care nu depdseste obisnuit limitele impuse de clinostotism),
vorbi\up0 \expndtw0\charscalex119 reo este incoerentd, cu caracter paroxistic. Pot
aparea inconsant stdri catatonice sau \up0 \expndtw0\charscalex111 stuporoase.
Delirul acuf: este un sindrom confuzional de o mare gravitate, poate Tmbrdca mai
\up0 \expndtw0\charscalex105 multe forme: \par\pard\qj \li1200\ri1196\sb0\sl-
240\slmult0\fi383 \up0 \expndtw0\charscalex114 - delirul oniric - cu halucinafii
vizuale si auditive, cu scene terifiante evoludnd Tn \up0 \expndtw0\charscalex114
bufee, pe fondul unei anxieeti marcate; \par\pard\qj \li1195\ri1197\sb0\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex115 - confuzia - variabild de la un
moment la alful, constiinta se poate clarifica pentru \up0 \expndtw0\charscalex109
scurte momente; \par\pard\qj \li1200\ri1190\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex113 - stdrile de agitafie - intense si dezordonate, Tnsofite de
agresivitate, excitafie psi� \up0 \expndtw0\charscalex113 hica, reactii grave:
tentative de suicid sau homicid, pe fondul unei insomnii complete; \par\pard\qj
\li1190\ri1195\sb20\sl-220\slmult0\fi407 \up0 \expndtw0\charscalex109 - sifiofobia
- intensd si totald, durand mai multe zile, agraveazd deshidratarea si epui\up0
\expndtw0\charscalex109 zereo organismului: \par\pard\li1209\sb27\sl-
207\slmult0\fi388\tx4300 \up0 \expndtw0\charscalex118 - semne neurologice
variabile\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 - exagerarea reflexeleor tendinoase,
hipertonie\par\pard\li1209\sb19\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex118
musculard, tremor;\par\pard\qj \li1204\ri1181\sb16\sl-226\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex114 - semne generae - deshidrafare masivd, ochii Tnfundafi Tn
orbite, cearcane, limbd \up0 \expndtw0\charscalex111 uscatd cu funginozitdti,
tulburari sfincteriene, tulburari vegetative grave; febra esteTntot\up0
\expndtw0\charscalex112 deuna prezentd, fara sd existe Tnsd un paralelism Tntre
nivelul ei si intensitatea simpto\up0 \expndtw0\charscalex112 maologiei;
hiperazotemia este un semn constant si precoce. \par\pard\ql \li1598\sb111\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.7.3.
TULBURARILE CONSTIINTEI DE SINE \par\pard\ql \li1598\sb130\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 5.7.3.1. Tulburarile constiintei corporalitdjii
(somatognozia) \par\pard\qj \li1214\ri1168\sb0\sl-233\slmult0\fi383 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburari de schema corporae
- schema corporae (imaginea de sine) este conce-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
putd ce proiectorea reprezentativa integrae Tn constiina propriului nostru corp,
func� \up0 \expndtw0\charscalex116 fie globald si nelocalizabie. Constiina
propriului corp se constituie progresiv din date \up0 \expndtw0\charscalex114
perceptive, realizand un cadru spatial pentru percepfii, reprezentdri, amintiri si
emotii. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13600{\bkmkstart Pg94}{\bkmkend
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburai de
schema corporaId de tp neurologic \par\pard\qj \li1531\ri942\sb11\sl-
210\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? Sindromul Gerstmann este
alcdtuit dintr-o serie de agnozii: agnozia digitae, \up0 \expndtw0\charscalex111
agrafia, acalculia Tnsotite de dezorienare spafiald (dreapta/stdnga). Apare Tn
leziunile \up0 \expndtw0\charscalex108 emisferului dominant, ariile 19 si \up0
\expndtw0\charscalex108 39 Brodman. \par\pard\qj \li1521\ri952\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Sindromul Anton Babinski ese
reprezenat de hemiasomatognozie Tnsofie de lipsa \up0 \expndtw0\charscalex104
constientizdrii acestei tulburari (anozognozie); se Tntdlneste Tn leziunile
emisferului minor. \par\pard\ql \li1924\sb74\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Tulburai de schemd corporala de
naturd psihica: \par\pard\qj \li1526\ri947\sb7\sl-210\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cenesfopafiile reprezintd
modificarea cenesteziei, cu aparitia unor senzatii corpo� \up0
\expndtw0\charscalex110 rale nepldcute, Tn absenfa unor modificari organice. Se
Tnfdlnesc Tn nevroze, psihoze \up0 \expndtw0\charscalex107 schizofrenice, depresii,
ASC. \par\pard\qj \li1511\ri941\sb0\sl-213\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex110 Sindromul hipocondriac este alcdtuit din idei de
intensitate variabild (pdnd la deli\up0 \expndtw0\charscalex111 rantd) privitoare
la starea de sdndtate a pacientului consideratd mult mai precard decat \up0
\expndtw0\charscalex109 Tn realitate sau vital amenintatd. Aceste idei evolueazd pe
fondul unei anxietati concen\up0 \expndtw0\charscalex105 trice si a aparitiei
cenestopatiilor. Se Tntdlnesc Tn tablouri psihopatologice diverse Tmbrd\up0
\expndtw0\charscalex112 cand aspectul acestora - asteno-hipocondriac (astenie,
debutul schizofreniei, neuraste\up0 \expndtw0\charscalex112 nie), obsesivo-
hipocondriac (reactii obsesivo-fobice, personalitdfi psihastenice), para\up0
\expndtw0\charscalex112 noiac-hipocondriace (personalitdfi paranoiace,
paranoia). \par\pard\qj \li1507\ri946\sb0\sl-210\slmult0\fi412 \up0
\expndtw0\charscalex116 Sindromul Cotard este reprezentat de triada de delire: de
negatie corporae (ne\up0 \expndtw0\charscalex115 garea organelor interne si a
funcfiilor acestora), de enormitate si imortalitate. Este o \up0
\expndtw0\charscalex111 forma particulard a sindromului hipocondriac, consideratd
clasic de extremd gravitate, \up0 \expndtw0\charscalex108 a cdrei evolutie a
devenif azi mai benignd; survine Tn depresiile de involufie, Tn special \up0
\expndtw0\charscalex100 Tn melancolie. \par\pard\qj \li1507\ri951\sb100\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex120 Desomafizarea (alterarea
sentimentului de corporalitate) este reprezentae de \up0 \expndtw0\charscalex110
Tndoiala anxiogend de a avea corpul transformat, straniu, ireal, cu limite
imprecise sau \up0 \expndtw0\charscalex106 devitalizat. \par\pard\qj
\li1507\ri965\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex108 Dismorfofobia
reprezintd o forma \u8222?localizatd" a depersonalizdrii somatice constand
\up0 \expndtw0\charscalex109 Tn sentimenal patologic de nepldcere si inferioriate
cu care subiectul Tsi trdieste aspec� \up0 \expndtw0\charscalex109 tul
morfoconstitufional, exagerdndu-i sau modificdndu-i datele reale. \par\pard\qj
\li1507\ri965\sb0\sl-213\slmult0\fi383 \up0 \expndtw0\charscalex113 Apare sub forma
unor fenomene izolate la adoiescenfd, de cele moi multe ori cu \up0
\expndtw0\charscalex116 evolufie benignd, fiind expresia noii identitdfi somotice
pe care subiectul o capdtd. \up0 \expndtw0\charscalex112 Circumstanfele pafoiogice
Tn care apare sunt nevroza obsesivo-fobica, personalitatea \up0
\expndtw0\charscalex108 psihastenica, debutul schizofreniei. \par\pard\qj
\li1497\ri971\sb0\sl-213\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex116 fieautoscopia
conse Tn \u8222?perceperea" imaginii propriului corp ca o imagine Tn \up0
\expndtw0\charscalex109 oglindd, Tn spafiul percerptual. Imoginea dedublatd poate
fi otaid, cuprinzdnd Tntregul \up0 \expndtw0\charscalex121 corp, sau partiae,
redusa la un segment sau reprezentae uneori de imaginea unui \up0
\expndtw0\charscalex109 organ (creier, cord, diverse viscere profunde).
\expndtw0\charscalex107 Caracteristica acestei tulburari, pe langd convingerea
bolnavului Tn perceperea ima� \up0 \expndtw0\charscalex112 ginii corporale, este
sentimenal de apartenenfd, credinta cd imaginea Ti este proprie. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Aparitia este favorizatd de diverse circumstante, dintre
care cele mai imporante \up0 \expndtw0\charscalex110 sunt modificarea claritdtii
cdmpului constiinfei, stari de epuizare, Tn care au caacter de \up0
\expndtw0\charscalex114 halucinozd hipnagogicd; survine, de asemenea, Tn
psihastenie, epilepsie temporald, \up0 \expndtw0\charscalex104 schizofrenie.
Tulburarile constiintei realitatii obiectuale \par\pard\qj \li1473\ri990\sb103\sl-
220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex113 Derealizarea este un sentiment de
stranieate a lumii exterioare, pe care subiectul \up0 \expndtw0\charscalex104 Tl
Tncearcd Tn absenfa unor tulburari perceptive.
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De la simptom la cadrui
\expndtw0\charscalex111 \u8222?Subiectul pierde funcfia realului" (Janet P), adicd
senzafia de familioriate pe care \up0 \expndtw0\charscalex108 obiecfele lumii reole
ne-o dou Tn mod normal. \par\pard\qj \li1296\ri1128\sb0\sl-220\slmult0\fi393
\up0 \expndtw0\charscalex119 In forma sa minord se referd la stranieatea lucrurilor
care par false artificiale, \up0 \expndtw0\charscalex104 mod|ficate Tn dimensiunile
lor. \par\pard\qj \li1296\ri1118\sb0\sl-220\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex111 In forma sa extremd se manifesto ca o Tndepdrtare, o
izolare sau o fugd din lumea \up0 \expndtw0\charscalex108 realului, o detasare, o
plutire \u8222?fdrd Tndltime". \par\pard\qj \li1291\ri1129\sb0\sl-220\slmult0\fi388
\up0 \expndtw0\charscalex110 Derealizarea se referd si la raporturile spafiale ale
obiectelor si orientare. Subiectul \up0 \expndtw0\charscalex113 se simte \u8222?
pierdut Tn spafiu". Destul de des se poate Tnsoti de perturbdri ae percepfiei
\up0 \expndtw0\charscalex109 subiective a timpului, sentimenal de a nu trai \u8222?
Tn ritmui lumii" (Ajuriguerra). Fenomene \up0 \expndtw0\charscalex109 de tip
\u8222?deja vu" sau falsele recunoasteri se Tncadreazd Tn acelasi cadru
nosologic. \par\pard\ql \li1680\sb1\sl-171\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
Derealizarea nu apare aproape niciodae ca un fenomen izolaf. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.7.3.3. Tulburai ale conjtiinfei propiei persoane
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Personalitaea muhipld
(alfernd) este o tulburare particulard a constiinfei de sine, \up0
\expndtw0\charscalex113 de tip disociativ-isteric, Tn care existd o Tngustare a
constiinfei prin alterarea bruscd, \up0 \expndtw0\charscalex109 temporard a
normalitdtii functiilor de integrare ae constiinfei, a idenfitdfii de sine,
avand \up0 \expndtw0\charscalex109 drept consecintd pierderea consecventei si
legdturilor obisnuite dintre diferifele grupe de \up0 \expndtw0\charscalex107
procese psihice, rezultdnd o aparenfd independenfd Tn funcfionarea uneia dintre
ele. \par\pard\qj \li1262\ri1139\sb2\sl-218\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex107 Personalitatea multipla, Tn care pacientul Tsi asumd un
numdr de false personalitdfi, \up0 \expndtw0\charscalex113 diferite, a fost
descrisd de Prince M (1905). Pacientii sdi prezenau o simptomotologie \up0
\expndtw0\charscalex113 isterica, dar unii dintre ei prezentau si patologie
organicd. Uneori aceste personalitdfi \up0 \expndtw0\charscalex116 sustineau cd se
cunosc cu celelalte personalitdfi ale aceleiasi persoane si chiar nu se \up0
\expndtw0\charscalex112 pldceau, iar uneori negau faptul cd aveou cunostinfd asupra
celorlalte personalitdfi. La \up0 \expndtw0\charscalex119 ora actuae aceastd
tulburare este extrem de rard si chiar existd controverse asupra \up0
\expndtw0\charscalex112 mdsurii Tn care ea esfe iatrogend sau socio-culturae.
Trdsdtura esenfiald ar fi aparenta \up0 \expndtw0\charscalex109 exisfenfa a mai
multe personalitdfi la un singur individ cu evidenfierea clara a uneia sin\up0
\expndtw0\charscalex109 gure la un moment dat. Personalitdfi le succesive pot fi Tn
contrast marcat cu personali� \up0 \expndtw0\charscalex118 atea premorbidd a
individului. Personalitdfile diferite par sd nu aibd cunostinfd de \up0
\expndtw0\charscalex110 amintirile si preferintele celeilalte si sd nu realizeze
exisfenfa acestora. \par\pard\qj \li1257\ri1153\sb4\sl-216\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex115 Disociafia este modificarea esenfiald, aflae obisnuif la
baza fiecdrui simptom al \up0 \expndtw0\charscalex113 isteriei, dar, Tn serile de
inductie hipnoticd si la personalitdfile duble sau multiple, ea \up0
\expndtw0\charscalex116 atinge profunzimea maxima, mergdnd pond la neoformarea
psihica a uneia sau mai \up0 \expndtw0\charscalex115 multor personalitdfi
distincte, deseori chiar cu trasaturi opuse, de care pacientul este \up0
\expndtw0\charscalex115 dominat alternativ. Tranzifia de la un tip de personaliate
la altul esfe bruscd, deseori \up0 \expndtw0\charscalex106 impresionontd, Tnsofitd
Tn general de amnezie, pentru exisfenfa trdsdturilor si evenimen� \up0
\expndtw0\charscalex106 telor frdite de personaliatea secundard. \par\pard\qj
\li1252\ri1162\sb1\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 Exominarea si
diagnosticarea acestor cazuri esfe de obicei foarte dificild, nece\up0
\expndtw0\charscalex115 sifand un consult repeat, prelungif, care sd permie
sesizarea discontinuitdfii bruste a \up0 \expndtw0\charscalex118 psihismului. In
general de origine psihogend, frecvenfa acesor tipuri de tulburari a \up0
\expndtw0\charscalex106 scdzut mult Tn ultima jumdfate ae secol. \par\pard\qj
Depersonalizarea ese o tulburare a constiinfei propriului Eu, a sentimentului
identi\up0 \expndtw0\charscalex114 etii somafopsihice personae cu desfrdmarea
curgerii existentiale si a percepfiei lumii \up0 \expndtw0\charscalex114 ca loc de
desfdsurare o acesteia. \par\pard\ql \li1641\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Sindromul de depersonalizare are urnatoarele componente:
\expndtw0\charscalex113 \u8226?Alterarea sentimentului propriului Eu esfe resimfifd
ca o nesiguranfd anxiogend \up0 \expndtw0\charscalex109 fafd de propria persoand si
idenfifate \u8222?ca si cum" acestea ar fi Tn pericol iminent de
dis-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13600{\bkmkstart Pg96}{\bkmkend
\up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie si
psihiafrie pentru psihologi \par\pard\qj \li1444\sb0\sl-216\slmult0
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 parifie. Pdstrdnd constiinta personalitdfii lor
anterioare, unii bolnavi trdiesc dureros modi� \up0 \expndtw0\charscalex111 ficarea
Eului, Tnstrdinarea fafd de el. Transformarea acestuia poate Tmbrdca numeroase \up0
\expndtw0\charscalex112 aspecte clinice dintre care notdm, sentimenal de vid
interior, nesiguranfa si indecizia Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 acfiune,
hipobuiia, sentimentul de inautenticitate a trdirilor, amintirilor, ideilor,
devalo\up0 \expndtw0\charscalex112 rizarea personalitdfii. Afectivitatea este
modificatd, sentimentele devenind terne si imo\up0 \expndtw0\charscalex112 bile,
nelinistea domindnd paleto afectiva, viaa pare a se desfdsura Tn gol, cu
Tncetinito\up0 \expndtw0\charscalex112 rul, bolnavul pdrdnd a fi un spectacol
dramatic pentru sine Tnsusi. \par\pard\ql \li1838\sb1\sl-196\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? Alterarea sentimentului de corporalitate
(desomatizarea) \par\pard\ql \li1838\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \u8226? Derealizarea \par\pard\qj \li1440\ri974\sb9\sl-
213\slmult0\fi403
\up0 \expndtw0\charscalex113 � Analiza introspectivd constd Tn desprinderea de
realitate, de lumeo obiectuald, \up0 \expndtw0\charscalex109 pe care bolnavul o
face pentru a Tncerca sd Tsi Tnfeleagd propria subiectivitate. In efor\up0
\expndtw0\charscalex107 tul de regdsire bolnavii alunecd Tn subiectiv pe care cautd
so Tl onalizeze si sd Tl verbali\up0 \expndtw0\charscalex107 zeze cat mai precis,
Tndepdrtandu-I de real, ajungdnd pdnd la heautoscopie. \par\pard\qj
\li1435\ri964\sb2\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex111 Sindrom de
granie Tn psihopatologie, depersonalizarea se Tntdlneste cu o intensi\up0
\expndtw0\charscalex112 ate variabild Tn situafii nepsihiafrice: surmenaj, sari
hipnagogice si hipnapompice, cat \up0 \expndtw0\charscalex115 si Tn cele
psihiatrice: reactii afective, neurastenie, stari cfepresive, bufeuri delirante,
\up0 \expndtw0\charscalex112 nevroza obsesivo-fobica, personalitatea psihastenicd,
debutul psihozelor. \par\pard\qj \li1425\ri974\sb125\sl-215\slmult0\fi408 \up0
\expndtw0\charscalex112 Sindromul de auomatism mintai Kandinski-Clerambault
grupeoza Tn acelasi sin� \up0 \expndtw0\charscalex110 drom halucinofii
psihosenzoriole si psihice aldturi de o serie de fenomene psihice caac� \up0
\expndtw0\charscalex111 terizate prin exogeniiaie siincoercibilitafe. Sindromul de
automatism mintai este repre� \up0 \expndtw0\charscalex109 zenat de triplul ecou
(al gandirii, lecturii, actelor), triplul automatism (motor, ideic, ideo-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 verbal) si numeroase halucinafii psihice anideice \up0
\expndtw0\charscalex111 (fdrd temd, Tntdmpldtoare). Meca-\par\pard\qj
\li1430\ri971\sb1\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 nismul de
producere al holucinatiilor a fost abordat prin prisma unor modele lineare, \up0
\expndtw0\charscalex108 psihodinamica Tncercdnd sd le explice ca un rezultat al
proiecfiilory al refuldrilor din in-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 constient.
Organicistii au Tncercat so le clasifice Tn diferite variante, avdnd drept
modele \up0 \expndtw0\charscalex110 de producere analizatorul, regiuni ale
corfexului, fenomenul inhibifre-dezinhibifie, sub-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 sante psihedelice care nu au ardtat decdt cd realitatea
fenomenului halucinator este \up0 \expndtw0\charscalex109 mult mai complexd,
insuficient elucidae, neexistdnd astdzi un model experimental sotis-\line \up0
\expndtw0\charscalex103 facdtor. \par\pard\qj \li1425\ri980\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex112 Sindromul de automatism mintai este
focalizat pe producfia spontand, involuntara \up0 \expndtw0\charscalex105 \u8222?
mecanicd" a viefii psihice (impresii, idei, amintiri), impuse constiinfei
subiectului care Tsi \up0 \expndtw0\charscalex108 pierde intimitatea (fransparenfd
psihica), simfindu-se dirijat din exterior (fenomene xeno\up0
\expndtw0\charscalex104 patice). \par\pard\ql \li1814\sb1\sl-195\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Sindromul de automatism minai este sintetizat de Ey H Tn
urmdtoarea forma: \par\pard\ql \li1823\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \u8226? Senzatii parazite (halucinafii psihosenzoriale
vizuale, actile, gustative, cenestezice); \par\pard\qj \li1425\ri975\sb3\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Triplul automatism: motor
(gesturi impuse, acte^ impuse), ideic (idei impuse) si \up0 \expndtw0\charscalex113
ideo-verbal (cuvinte, formuldri ideoverbale spontane). In aceastd categorie se
noteazd \up0 \expndtw0\charscalex113 alterdrile limbajului, mentismul, depdnarea de
ganduri; \par\pard\qj \li1425\ri981\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Fenomene de dedublare mecanicd a gandirii (triplul
ecou al gandirii, lecturii si \up0 \expndtw0\charscalex112 actelor) Tnsofite de
fenomenele conexe - enunfarea gandurilor, intentiilor, comentariul \up0
\expndtw0\charscalex105 actelor; \par\pard\qj \li1425\ri976\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Micul automatism minai
alcdtuit din anticiparea gandurilor, depanarea de amin� \up0
\expndtw0\charscalex111 tiri, veleitdfi abstracte. Apare ca nucleu al psihozelor
schizofrenice, Tn parafrenie si Tn \up0 \expndtw0\charscalex109 unele sindroame
organice (alcoolism, epilepsie, involufie).
clinic\tab \dn2 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
\expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.8. CONDUITA MOTORIE �1
TULBURARILE El \par\pard\ql \li1670\sb105\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.8.1. CADRUL CONCEPTUAL
Activiatea motorie reprezintd o succesiune de acte care urmdresc realizarea unui
\up0 \expndtw0\charscalex108 scop definit. In realizarea ei concurd integrifatea
efectorilor cu sisfemul motivational voli� \up0 \expndtw0\charscalex108 tional,
capacitatea anticipativ-decizionald, claritatea cdmpului de constiinta.
Numerosi\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6320\colsr40\colno2\colw3280\
colsr160\qj \li1286\ri0\sb24\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 factori
pot contribui la dezorgonizorea ei, realizand asffei \up0 \expndtw0\charscalex108
core Tncercdm sd le sistematizam asffei:\par\pard\ql \li1665\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql \li1665\sb36\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 5.8.2.
DEZORGANIZAREACONDUnELORMOTCWii\par\pard\qj \li1343\ri605\sb196\sl-
220\slmult0\fi249\tx3215 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tipul de\tab \up0
\expndtw0\charscalex121 Descriere psihopatologice \up0 \expndtw0\charscalex122
dezorganizare\par\pard\ql \li1416\sb36\sl-207\slmult0\tx2817 \up0
\expndtw0\charscalex111 Agifafia\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 dezorganizare
globala a conduitelor motorii\par\pard\qj \li2812\ri0\sb2\sl-216\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex109 fiind de regula corelata cu dezorganizarea \up0
\expndtw0\charscalex108 ierarhizarii instanfelor psihice fi concreti-\line \up0
\expndtw0\charscalex106 zandu-se Tn acte motorii necoordonate\par\pard\qj
\li2812\ri135\sb0\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 care se desfafoara
aleatoriu fi care se \line \up0 \expndtw0\charscalex108 diferenfiaza dupa
structurile psihopato-\par\pard\ql \li2817\sb19\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul logice de care
depind\par\pard\ql \li1416\sb23\sl-207\slmult0\tx2802 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 inhibifia\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 Tncetinirea pana la disparifie a activitafii\par\pard\ql
\li1416\sb14\sl-207\slmult0\tx2812 \up0 \expndtw0\charscalex116 motorie\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 moorii Tnsofita de regula de tulburari Tn\par\pard\qj
\li2807\ri11\sb0\sl-217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 discursivitatea
gandirii fi ale comunicarii \up0 \expndtw0\charscalex111 nonverbale\par\pard\ql
\li1401\sb34\sl-207\slmult0\tx2798 \up0 \expndtw0\charscalex119 Catatonia\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 dezintegrare a conduitei psihomotorii prin\par\pard\ql
\li2803\ri0\sb0\sl-219\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex103 lipsa de inifiativa
motorie, tradusa prin \line \up0 \expndtw0\charscalex116 catalepsie, inadecvare
complee a mifca-\line \up0 \expndtw0\charscalex106 rilor, reducerea lor la un nivel
semi-automat \line \up0 \expndtw0\charscalex114 fi stereotip\par\pard\ql
\li2793\ri0\sb7\sl-214\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex111 Sindromul catatonic
grupeaza o serie de \line \up0 \expndtw0\charscalex110 fenomene psihomotorii:
catalepsia, flexibi-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 litatea ceroasa,
parakineziile, la care se \line \up0 \expndtw0\charscalex112 adauga negativismul si
sugestibilitatea\par\pard\ql \li2803\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ca si o serie de tulburari
neuroveqetative\par\pard\ql \li1401\sb18\sl-207\slmult0\tx2793 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Impulsiunile\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 acfiuni cu declan�are brusca, cu caracter\par\pard\qj
\li2793\ri15\sb1\sl-217\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex110 irafional, brutal
sau periculos, care apar \up0 \expndtw0\charscalex112 spontan sau ca o reacfie
disproportionae \up0 \expndtw0\charscalex108 la un stimul extern, scapand
controlului \up0 \expndtw0\charscalex106 volifional al subiectului\par\pard\qj
\li2793\ri29\sb0\sl-219\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex112 Se pot manifesta
ca acte heteroagresive, \line \up0 \expndtw0\charscalex111 autoagresive sau ca note
comportamen� \line \up0 \expndtw0\charscalex110 taie, predominant afectiv-
instinctuale\par\pard\column \ql \li24\sb31\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex125 o serie de manifesed pe\par\pard\qj \li6360\sb0\sl-
\li298\ri1745\sb7\sl-216\slmult0\tx433 \up0 \expndtw0\charscalex121 Circumstanfe
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 de aparifie\par\pard\qj
\li53\ri1684\sb26\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 stari
confuzionale, \up0 \expndtw0\charscalex111 stari reziduale,\par\pard\qj
\li48\ri1242\sb0\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 tulburari Tn
structurarea \up0 \expndtw0\charscalex107 personalitatji,\par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex112 stari maniacale, \up0 \expndtw0\charscalex110
schizofrenie,\par\pard\ql \li53\sb20\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul epilepsie\par\pard\ql \li44\ri1653\sb0\sl-
218\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 stari
reziduale, \line \up0 \expndtw0\charscalex111 depresii de diferite \up0
\expndtw0\charscalex105 intensitafi,\par\pard\ql \li39\sb7\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 schizofrenie,\par\pard\ql \li39\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 forma catatonica f i dupa\par\pard\ql \li34\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul tratament
neuroieptic\par\pard\qj \li20\ri1625\sb4\sl-218\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 stari toxico-septice, \up0
\expndtw0\charscalex112 encefalite acute �i \up0 \expndtw0\charscalex115
subacute,\par\pard\ql \li29\ri1789\sb8\sl-218\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106
sifilis central, \line \up0 \expndtw0\charscalex112 paralizie centrala \up0
\expndtw0\charscalex109 progresiva,\par\pard\ql \li34\sb3\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 inoxicafii,\par\pard\qj \li24\ri1813\sb2\sl-216\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex111 tumori cerebrale, \up0 \expndtw0\charscalex110
schizofrenie,\par\pard\ql \li34\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul depresie majora\par\pard\qj \li24\ri1760\sb0\sl-
223\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tulburari
organice \line \up0 \expndtw0\charscalex114 de personalitate,\par\pard\qj
\li24\ri1204\sb6\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 tulburari de
personalitate, \up0 \expndtw0\charscalex109 schizofrenie,\par\pard\ql \li34\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 epilepsie
\expndtw0\charscalex115 Tipul de\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Descriere
psihopatologiei\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
Circumstanfe\par\pard\li1391\sb9\sl-207\slmult0\fi0\tx6806 \up0
\expndtw0\charscalex115 dezorganizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 de
aparifie\par\pard\li1391\sb33\sl-207\slmult0\fi67\tx2856\tx6427 \up0
\expndtw0\charscalex115 Impulsivitatea\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
predispozifia unui subiect de a avea\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 poate fi
genetica:\par\pard\li1391\sb9\sl-207\slmult0\fi1464\tx6417 \up0
\expndtw0\charscalex115 impulsiuni\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 tulburari de
personalitate,\par\pard\qj \li6417\ri2210\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex101 oligofrenii, \up0 \expndtw0\charscalex108 personalitafi
\up0 \expndtw0\charscalex109 organice, \par\pard\qj \li6417\ri1572\sb17\sl-
200\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 patologie cerebrala, \up0
\expndtw0\charscalex110 senilitate \par\pard\li1449\sb23\sl-
207\slmult0\fi9\tx2860\tx6422 \up0 \expndtw0\charscalex119 Raptusul\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 manifesed paroxistice cu exprimare mo�\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 depresie inhibata,\par\pard\li1449\sb14\sl-
207\slmult0\fi1391\tx6422 \up0 \expndtw0\charscalex112 torie f i debut exploziv
care apar dupa o\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 schizofrenie
catatonica,\par\pard\li1449\sb14\sl-207\slmult0\fi1401\tx6422 \up0
\expndtw0\charscalex105 tensiune afectiva extremist sau Tn automa-\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 epilepsie,\par\pard\li1449\sb1\sl-205\slmult0\fi1401\tx6422
\up0 \expndtw0\charscalex107 tismul motor incoercibil. Se poate Tnsofi\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 alcoolism\par\pard\li1449\sb20\sl-207\slmult0\fi1396
\up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de amnezie
lacunara\par\pard\li1449\sb1\sl-223\slmult0\fi0\tx2846\tx6417 \dn1
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Fugile\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 parasirea brusca a
domiciliului sau a locului\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 reacfii
posttraumatice\par\pard\li1449\sb12\sl-207\slmult0\fi1396\tx6412 \dn2
\expndtw0\charscalex111 de munca datorata nevoii irezistibile a\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 tulburari de personalitate\par\pard\li1449\sb9\sl-
207\slmult0\fi1396\tx6427 \dn2 \expndtw0\charscalex113 subiectului de a pleca. Fuga
este imprevi-\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 boli
toxicoinfecfioase\par\pard\li1449\sb8\sl-207\slmult0\fi1391\tx6417 \up0
\expndtw0\charscalex101 zibiia, irafionala �i limitata Tn timp\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 epilepsie,\par\pard\ql \li6412\sb0\sl-205\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 schizofrenie, \par\pard\ql \li6403\ri1471\sb3\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex110 deliruri sistematizate, \up0
\expndtw0\charscalex114 demenfe senile, \line \up0 \expndtw0\charscalex113
dipsomanie \par\pard\ql \li1675\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\ql\li1675\sb128\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 5.8.3. TULBURARI MOTORII INDUSE DE
TRATAMENTUL CU NEURO_EPTlC_ \par\pard\qj \li1281\sb0\sl-220\slmult0
Multe medicamente ontipsihotice prezintd o gamd iargd de efecte nedorite, care \up0
\expndtw0\charscalex110 sunt Tn legdturd. cu proprietdfile lor antidopaminergice,
antiodrenergice si onticolinergi\up0 \expndtw0\charscalex113 ce. Efectele
exfrapiromidole sunt dintre cele mai supdrdtoare pentru pacienf si pot fi cu
\up0 \expndtw0\charscalex113 usurintd confundate de eel nefamiiiarizot cu ele cu
simptome ale bolii. \par\pard\ql \li1675\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Efectele neurolepticelor pe sistemul extropiromidol se
TmpartTn 4 grupe: \par\pard\qj \li1276\ri1123\sb129\sl-213\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex115 5.8.3.1. Disionia acuta constd Tn miscdri lente,
prelungite, contorsionate ae mus\up0 \expndtw0\charscalex111 culaturii axiale,
fefei, limbii, etc. din care rezultd atitudini motorii contorsionate sau con\up0
\expndtw0\charscalex114 tracturile unor diferite grupuri musculare. Cele mai
frecvente distonii induse de neuro\up0 \expndtw0\charscalex105 leptice sunt:
Torticolis \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\u8226? Profruzia limbii \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 � Crize oculogire cu plafonarea privirii \par\pard\ql
\li1670\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Distonii cu aspect
convulsiv ole brafelor \par\pard\ql \li1665\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Trismus, stridor cu cianozd periorald
Disfoniile creeazd o stare intensd de neliniste, anxietate, cu atat mai mult cu cat
\up0 \expndtw0\charscalex112 spasmele pot persista de la cotevo minute la cotevo
ore. In general, ele aparTn primele \par\pard\qj \li1262\ri1123\sb0\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex112 7 zile de traament neuroleptic, dar
frecvent Tn primele 24-48 ore. Distoniile pot aparea \up0 \expndtw0\charscalex122
la cresterea dozei de neuroleptic sau ia scdderea dozei de medicament corector.
\up0 \expndtw0\charscalex110 Trebuie menfionat cd distonia poate aparea ia orice
tip de neuroleptic, Tn special la cele \up0 \expndtw0\charscalex110 cu potentd
antipsihoticd mare. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13600{\bkmkstart
clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 91\par\pard\qj \li964\sb0\sl-220\slmult0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Din fericire, distoniile se
remit rapid io odministrarea unor medicomente anticoliner\up0
\expndtw0\charscalex111 gice sau Diazepam. \par\pard\qj \li960\ri1387\sb123\sl-
217\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex119 5.8.3.2. Akaiisia este definie ca o
senzatie subiecfivd de neliniste ce asociazd o \up0 \expndtw0\charscalex113
componene psihica si una moorie. A fosf descrisd de Pieard Tn 1924 si apartine
kinezii\up0 \expndtw0\charscalex120 lor paradoxale din cadrui sindroamelor
paradoxale. Bolnavul simte Tn permanenfd \up0 \expndtw0\charscalex116 nevoia de a
se foi, de a-si pendula picioarele. Se baianseazd de pe un picior pe altul si
\up0 \expndtw0\charscalex114 simte nevoia imperioasd de a merge pentru a-si
ameliora senzafia de neliniste. Akatisia \up0 \expndtw0\charscalex114 mai poate fi
definite prin imposibiiitofea de a rdmone Tn pozifie sezandd din nevoia de \up0
\expndtw0\charscalex119 a se misca Tn permanenfd. Cevie descrie si fermenui de
f_si!dne_ie Tn care nevoia \up0 \expndtw0\charscalex112 subiectivd de miscare esfe
tradusd prin mobilizare efectivd. \par\pard\qj \li955\ri1411\sb1\sl-
220\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex114 Aceste tulburari motorii apar cateva
ore la cateva zile dupd inifierea fratamentului \up0 \expndtw0\charscalex112
neuroleptic. Ca si celelaife simpfome exfrapiramidaie, akatisia se combate prin
adminis-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 frarea concomifentd
a unui medicament antiparkinsonian Tmpreund cu neurolepticul. \par\pard\qj
Diskineziile sunt miscdri involuntare, anormale, Tnfdlnite adesea Tn regiu\up0
\expndtw0\charscalex121 nea perioraid dar care pot de asemenea aparea Jo nivelul
musculafurii axiale si la \up0 \expndtw0\charscalex110 extremifdfi si sunt
atribuife medicatiei neuroieptice. In timp ce nu existd nici o Tndoiald \up0
\expndtw0\charscalex112 cd diskineziile sunt cdfeodafd exacerbate (dar si
diminuate) de medicofia neuroieptice, \up0 \expndtw0\charscalex116 nu este dor
stabilit dacd diskinezia persistentd Tntdlnitd Io unii pocienfi cronici este
\up0 \expndtw0\charscalex116 neapdrat cauzatd de medicafia neurolepticd. Aceste
stdri sunt numite \u8222?diskinezie ar\up0 \expndtw0\charscalex114 diva" (pentru cd
apar tdrziu si sunt ireversibile). Asffei de anomalii de miscare au fost \up0
\expndtw0\charscalex116 bine descrise la pacienfi Tnointe de ea neurolepticelor
moderne si sunt de asemenea \up0 \expndtw0\charscalex113 raportate Tn ziiele
noastre ia pacienfi care nu au primit niciodaa o astfel de medicatie. \up0
\expndtw0\charscalex112 Sunt mai frecvent Tnfdlnite la pacienfi cu simpome
negative; ele pot fi o componentd a \up0 \expndtw0\charscalex108 statusuiui
defectual din schizofrenie. \par\pard\qj \li940\ri1433\sb0\sl-220\slmult0\fi393
\up0 \expndtw0\charscalex114 Diskinezia ardivd apare Tn special la nivelul
musculafurii buco-maxilo-faciale si \up0 \expndtw0\charscalex114 prezintd
urnatoarele caracteristici: \par\pard\ql \li1339\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 � Are caracter intentional \par\pard\ql \li1339\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 � Dispare Tn somn \par\pard\ql
\li1339\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8226? Este
ireversibilild \par\pard\qj \li940\ri1442\sb3\sl-220\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex112 Nu tofi pacienfii care iau tratamenf neuroleptic Tndelungaf
fac diskinezie tardivd. \up0 \expndtw0\charscalex112 Dintre factoii de rise pentru
aparifia acestei tulburari motorii menfiondm: \par\pard\qj \li931\ri1432\sb0\sl-
220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8226? Alte fenomene
extrapiramidale opdrufe Tn fozele precoce de tratamenf - Tn special \up0
\expndtw0\charscalex108 distonia acue \par\pard\ql \li1334\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Sexul feminin (creste riscul la instalarea
menopauzei) \par\pard\ql \li1334\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \u8226? Vdrstnici \par\pard\ql \li1329\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Diabet zaharat tip II \par\pard\qj
Tratamenf Tndelungat cu neuroieptice incisive sau depot, Tn doze mari sau
dim\up0 \expndtw0\charscalex105 potrivd, \par\pard\ql \li1329\sb1\sl-195\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Sistarea bruscd a neurolepticelor dupd un
consum Tndelungat \par\pard\ql \li1310\sb136\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 5.8.3.4. Sindromul parldnsonian \par\pard\qj
\li926\ri1427\sb3\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 Reprezintd cea
mai frecventd manifestare extrapiramidald. Apare la cdteva zile-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 sdptdmdni de tratamenf continuu. Simptomele cuprinse Tn
cadrul acestui sindrom sunt: \up0 \expndtw0\charscalex112 bradikinezia, bradilalio,
bradipsihia, hipertonie plosticd (Tncordorea musculafurii axia-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 ie), tremor de repaus, la care se asociazd o serie de
simptome neurovegetative: hiper-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 sudorafie,
sialoree, seboree. In prima efapd de la aparifia acestui sindrom, se constae
\par\pard\qj\li1454\ri941\sb171\sl-216\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex106 o
Tncetinire a miscdrilor, pond la disparifia atat a miscdrilor automate, cat si a
celor volun\up0 \expndtw0\charscalex108 tare. Pacientul este lent, Ti scad
inifiativele, este aparent stuporos fdrd sd existeTnsd vreo \up0
\expndtw0\charscalex112 modificare de constiinta. Ulterior, se instaleazd
rigiditatea si apore tremorui, de obicei \up0 \expndtw0\charscalex112 Io nivelul
membrelor superioare. Este un tremor fin, intentional, dispare Tn somn si se
\up0 \expndtw0\charscalex106 accentueazd la emofii. Rigiditatea se evidenfiazd prin
semnul \u8222?rotii dinfate". Faciesul bol� \up0 \expndtw0\charscalex110 navului
are o expresie particulard; este fijat, inexpresiv, pacientul nu clipeste.
Discursul \up0 \expndtw0\charscalex109 este cu voce monotond si pufine cuvinte.
Miscdrile automate prezintd o lipsa de sinergie \up0 \expndtw0\charscalex120 Tn
asezoreo/ridicoree de pe scoun, bolnovul nu moi poate sta picior pesfe picior. \up0
\expndtw0\charscalex111 Bolnavul ore dificultdfi Tn a initia si cele mai simple
miscdri voluntare. Mersul este cu \up0 \expndtw0\charscalex113 pasi mici, tarsditi,
cu brafele pe Idngd corp, ceea ce Ti da aspectul de \u8222?robof", care Ti \up0
\expndtw0\charscalex110 sperie adesea pe membrii familiei. Tratamentul consta Tn
scdderea dozei de neuroleptic \up0 \expndtw0\charscalex110 si asocierea unui
medicament anticolinergic. \par\pard\ql \li1838\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.9. TULBURARILE AFECnVTTAjII \par\pard\ql
\li1444\ri975\sb123\sl-220\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex112 Afectivitatea
reprezintd ansamblul Tnsusirilor psihice care asigurd reflectarea su\up0
\expndtw0\charscalex114 biectivd a concordanfei dintre realiatea interioard si cea
externa, ca proces dinamic si \up0 \expndtw0\charscalex103 continuu.
Sunt puse asffei Tn rezonanfd doud modalieti: cea a subiectului si cea a ambianfei,
\up0 \expndtw0\charscalex119 pentru a crea un nuanfat ansomblu de tairi unice si
irepetabile tocmai prin aceastd \up0 \expndtw0\charscalex113 dinamicd personae
specified. \par\pard\qj \li1440\ri991\sb0\sl-220\slmult0\fi374 \up0
\expndtw0\charscalex111 Trebuie notate doud nivele ale afectivitafii sub raportul
complexitdfii si motivafiei \up0 \expndtw0\charscalex111 care le genereazd:
afectivitatea bazald (holotimicd) cdreia i-ar corespunde emofiile primare si
dis-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 pozifia. Generarea acesteia porneste de la
motivafii Tnndscute, apropiate de viata in-\line \up0 \expndtw0\charscalex111
stinctivd. Ele tree sub control voluntar, dar declansarea lor necesitd participarea
instan-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 telor constiinfei. Baza neurofiziologicd
este legato de formafiunile subcorficole, ior ceo \up0 \expndtw0\charscalex118
biochimicd or fi reprezenae de funcfionarea neurofransmitdtorilor \up0
\expndtw0\charscalex111 (noradrenalind, \par\pard\ql \li1440\sb1\sl-202\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 serotonind, dopamind). \par\pard\qj
afectivitatea elaborafd (cafafimicd - Maier HWJ cdreia i-ar corespunde emofiile
\up0 \expndtw0\charscalex111 secundare (pasiuni, sentimente). Acestea se formeazd
Tn cadrul sistemului de conditio-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 nare-Tnvdtare,
prin optiuni axiologice, cuifurale si socioie (estetice, etico-morole, filoso-\line
\up0 \expndtw0\charscalex112 fice, polifice). Ele oparm stransd legaturd cu
procesele gandirii (interpretare, evaluare, \up0 \expndtw0\charscalex111 comparore,
olegere) si memoriei. Sentimentele si pasiunile vin sd se constituie astfel ca \up0
\expndtw0\charscalex112 rezultantd compexd a unei serii de judecafi valorice, de
analize si interpreer! ale lumii. \up0 \expndtw0\charscalex108 Nu mai este necesar
sd subliniem cd beza neurofiziologicd a acesora este nivelul cortical. \par\pard\qj
\li1411\ri1003\sb0\sl-230\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex112 Cele doud
nivele - afectivitatea bazald si cea elaborae - nu acfioneazd Tnsd inde� \up0
\expndtw0\charscalex114 pendent, organizarea afectiva globae rezulfand din
corelarea celor doud componente, \up0 \expndtw0\charscalex114 care nu reprezintd un
proces liniar sou de sincronizore mecanicd. \par\pard\qj \li1411\ri999\sb0\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 Stdrile de afect sunt manifestdri
explozive si cu efect dezorganizator asupra com� \up0 \expndtw0\charscalex110
porfamenfului, Tnsofite de modificari mimico-pantomimice si tulburari vegeative de
tip \up0 \expndtw0\charscalex107 simpatic, polarizdnd cdmpul constiinfei Tn jurul
evenimentului conflictual si caracterizate \up0 \expndtw0\charscalex116 prin
inadecvarea rdspunsului si a activitatii psihomoorii. Menfiondm printre acestea
\up0 \expndtw0\charscalex107 ruria si frica.
De la simptom la cadrul clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 93\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.9.2. TULBURARILE DISPOZTJIEI \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dispozifia este acel onus afectiv fundamenal, bogatm
toate insanfeie emofionaie \up0 \expndtw0\charscalex117 si instinctive, care da
fiecdreia din stdrile noastre sufetesti o tonalitote ogreobild sou \up0
\expndtw0\charscalex109 dezogreobild, oscildnd Tntre cei doi poli extremi ai
pldcerii si durerii (Delay J). Deci, dis� \up0 \expndtw0\charscalex114 pozifia
reprezintd polaritatea stdrilor afectivitafii bazale Tntr-un moment dat. Modifi�
\up0 \expndtw0\charscalex114 carea ei Tn sens patologic poara numele de
distimie. \par\pard\ql \li1449\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
5.9.2.1. Hipotimiile \par\pard\ql \li1055\ri1335\sb0\sl-220\slmult0\fi398\tx1449
\up0 \expndtw0\charscalex110 Reprezintd scdderi Tn grade diferite ale tensiunii
afective, traduse prin expresivitate, \up0 \expndtw0\charscalex115 mimica redusa,
rdspuns comportamental sdrac, rezonanfd afectiva stearsd. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Indiferenfa se traduce prin dezinteres pentru lumea
exterioard si slabd modulare a \up0 \expndtw0\charscalex110 paletei emofionaie.
\expndtw0\charscalex110 Apataeste caracterizatd prin lipsa de tonalitate afectiva
si dezinteres auo si allopsihic. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Aimia se
caracterizeaza printr-o accentuae seddere de onus si o rezonanfd afec� \up0
\expndtw0\charscalex123 tiva aproape nuld la evenimenteie exterioare, care par a
rdmdne Tn mare mdsurd \up0 \expndtw0\charscalex112 straine subiectului.
Inexpresiviatea mimico-pantomimicd este caracteristicd. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.9.2.2. Hipertimiile \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Reprezintd o crestere a Tncdrcdturilor afective
antrenand variatii importante ole euti\up0 \expndtw0\charscalex110 miei,
octivitdfii si comportamentului. \par\pard\qj \li1036\ri1351\sb55\sl-
220\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex117 Arvdetaea - a fost definie de Janet
P ca teama fdrd obiect, monifesatd prin neli� \up0 \expndtw0\charscalex113 niste
psihomotorie, modificari vegetative si disfuncfii comportamentaie. Anxietatea
are \up0 \expndtw0\charscalex114 caracter de potenfialitafe, deformdnd trdirea
prezentd Tn report cu viitorul presimfit ca \up0 \expndtw0\charscalex114 ostil si
predeterminat ca atare. \par\pard\qj \li1031\ri1359\sb0\sl-220\slmult0\fi388
\up0 \expndtw0\charscalex110 Anxietatea este frecvent Tntdlnitd de-a lungul viefii,
contribuie la activarea mecanis\up0 \expndtw0\charscalex114 melor de alere ale
organismului si la pregdtirea pentru acfiune. Astfel, Tn fafa unei si� \up0
\expndtw0\charscalex114 tuafii nou apdrute, anxietatea Tl ajuta pe om sd se
adapteze mai bine. \par\pard\qj \li1027\ri1354\sb5\sl-215\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex112 Anxietatea, teama si instinctul de a fugi sunt mecanisme de
apdrare Tmpotriva unui \up0 \expndtw0\charscalex108 pericol. Temerile nu mai sunt
considerate normale cand eledevin cvasipermanente si impie-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 teazd asupa viefii cotidiene. Anxieatea patologicd este
distinctd de nelinistea sau teama \up0 \expndtw0\charscalex111 obisnuitd, resimfitd
de orice subiect Tn fafa unei situafii noi sau cu un grad de dificultate \up0
\expndtw0\charscalex109 sporit, al cdrei rdsunet asupa activitdfii esfe pozitiv
(concentrare, mobilizare a forfelor). \par\pard\ql \li5827\sb109\sl-138\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Psihoze \par\pard\qj
\li5692\ri3223\sb17\sl-120\slmult0\fi43 \up0 \expndtw0\charscalex122 disociative
\up0 \expndtw0\charscalex120 schizofrenie) \par\pard\ql \li5798\sb47\sl-161\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 Depresia \par\pard\ql
\li5635\sb1\sl-135\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 [nonpsihotica) \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Fobii - Obsesii -
Isterie\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5211\colsr160\colno2\colw4269\
colsr160\ql \li4272\sb82\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex82
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 '.'7S___\par\pard\ql \li4176\sb48\sl-
92\slmult0\tx4358\tx4742 \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8
'-'\tab \up0 \expndtw0\charscalex179 ,-\u9632?<\tab \up0 \expndtw-
1\charscalex100 :\par\pard\ql \li4243\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 -\par\pard\column \ql \li346\sb24\sl-138\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12
Hipocondrie\par\pard\ql \li216\sb0\sl-134\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Tb
somatoforme\par\pard\ql \li20\sb32\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 Psihoze nondisociative\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 (PMD, paranoia) \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 ANXIETATEA \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1996\sb0\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-10\charscalex90 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 LOCUL
ANXJETAT1I IN IERARHIA DiAGNOSncA (Tyrer, 1984)
Anxietatea prezintd urnatoarele caracteristici: \par\pard\ql \li2020\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - este nemotivae; \par\pard\qj
\li1622\ri774\sb3\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 - se referd la
un pericol iminent si nedeterminat, fafd de care apare o atitudine de \up0
\expndtw0\charscalex116 asteptare (stare de alertd); \par\pard\ql \li2016\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - este Tnsotitd de convingerea neputinfei
si dezorganizdrii Tn fafa pericolului; \par\pard\ql \li1608\ri774\sb5\sl-
220\slmult0\fi408\tx2006\tx2001\tx2006 \up0 \expndtw0\charscalex116 - asocierea
unei simptomatologii vegetative generaoare de disconforf somatic; se \up0
\expndtw0\charscalex115 declanseazd astfel un cere vicios prin care anxieatea se
automtretine. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Anxietatea se Tntdlneste Tn
urnatoarele circumstanfe pafoiogice: Tn reacfii de infen-\up0
\expndtw0\charscalex108 siate nevroticd si psihoticd, Tn neurastenii, Tn alte
nevroze, Tn stdri depresive, Tn psihoze, \up0 \expndtw0\charscalex110 Tn sindromul
de abstinenfd la toxicomani, Tn debutul psihozelor presenile si demenfelor.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Anxietatea nevroticd - toate stdrile
nevrotice au ca element comun prezenfa anxie-\up0 \expndtw0\charscalex113 efii,
care ocupd de obicei un loc important Tn tabloul simptomaologic. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Anxietateo psihotice - opore ce Tnsofitor el depresiei sou
independentd de oceosto, \up0 \expndtw0\charscalex112 ca Tn schizofrenie si
psihozefe organice. Ea determind perturbdri vegetative majore, ale \up0
\expndtw0\charscalex112 instinctului alimentar si ritmului hipnic. \par\pard\qj
\li1617\ri774\sb9\sl-210\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 Raptusul anxios
- poate aparea Tn reacfii acute de soc sau psihoze, ce o izbucnire \up0
\expndtw0\charscalex114 impulsive monifestafd printr-o bruscd si infensd accentuare
o stdrii anxioase, bolnavul \up0 \expndtw0\charscalex114 putdnd face tentative
suicidare sau mai rar acte heteroagresive. \par\pard\qj \li1603\ri787\sb2\sl-
220\slmult0\fi407 \up0 \expndtw0\charscalex115 Echivalenfe somotice ale anxietdfii
- recunoasterea acestor semne faciliteazd evi\up0 \expndtw0\charscalex117 denfierea
anxietdfii, mai ales atunci cand participarea bolnavului, dintr-un motiv sau
\up0 \expndtw0\charscalex112 olful, esfe redusd. Aceste semne sunt legate de
excitarea sistemului nervos simpafic: pa\up0 \expndtw0\charscalex114 loarea fefei,
mimica tensionatd, midriazd, uscdciunea gurii, valuri de transpirafie, tre� \up0
\expndtw0\charscalex114 mor fin al extremitdtilor, ahicardie, extrasistole, jend
precordiae, anorexie, crampe ab\up0 \expndtw0\charscalex113 dominaie, diaree,
tahipnee, senzafie de constrictie toracicd, micfiuni imperioase si frec\up0
\expndtw0\charscalex113 vente, insomnii de adormire, crested fensionale,
hiperglicemie si hiperlipemie. \par\pard\li1785\sb203\sl-207\slmult0\fi0\tx5313
\up0 \expndtw0\charscalex114 Tipul simptomeldr\tab \dn2 \expndtw0\charscalex114
Manifesfari clinice\par\pard\li1785\sb33\sl-207\slmult0\fi14\tx3955 \up0
\expndtw0\charscalex114 Psihice\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
iritabilitate\par\pard\qj \li3955\ri3726\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul anxietate anticipatorie
\up0 \expndtw0\charscalex106 concentrare insuficienta" \par\pard\li1780\sb22\sl-
207\slmult0\fi14\tx3945\tx6167 \dn2 \expndtw0\charscalex120
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Somatice\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 gastro-
intestinale\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul gura
uscata\par\pard\li1780\sb13\sl-207\slmult0\fi4382
\up0 \expndtw0\charscalex109 dificultate de deglutitie\par\pard\li1780\sb14\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 respiratorii\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul inspir dificil\par\pard\li1780\sb9\sl-
207\slmult0\fi4382 \up0 \expndtw0\charscalex114 senzaf\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
i\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul e de constric\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
ti\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul e toracic\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
a\par\pard\li1780\sb14\sl-207\slmult0\fi2159\tx6163 \up0 \expndtw0\charscalex112
cardiovasculare\tab \dn2 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
palpitafii\par\pard\li1780\sb9\sl-207\slmult0\fi2164\tx6167 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 genito-unnare\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 insuficienta erectiei\par\pard\li1780\sb9\sl-
207\slmult0\fi4377 \up0 \expndtw0\charscalex111 disconfort
menstrual\par\pard\li1780\sb14\sl-207\slmult0\fi2164\tx6153 \up0
\expndtw0\charscalex111 neuro-musculare\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul tremuraturi\par\pard\li1780\sb13\sl-
207\slmult0\fi4382 \up0 \expndtw0\charscalex113 dureri
musculare\par\pard\li1780\sb10\sl-207\slmult0\fi0\tx3945 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulbari de somn\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 insomnie\par\pard\li1780\sb1\sl-222\slmult0\fi0\tx3945 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Alteie\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul depresie\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 idei obsesive
\up0 \expndtw-8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 TULBURARILE ANXIOASE
(CONFORM OASIRCARII DSM-IV) \par\pard\qj \li1977\ri1594\sb169\sl-280\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O Tulburarile anxioase
fobice (fobia specifica, fobia sociala, agorafobia) \up0 \expndtw0\charscalex110 d>
Atacuri de panica \par\pard\ql \li1972\ri4614\sb0\sl-280\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex116 O Tuiburarea anxioasa generalizata \up0
\expndtw0\charscalex112 c> Tuiburarea obsesiv-compulsiva \up0
\expndtw0\charscalex113 c> Reacfia acue la stres \par\pard\ql \li1968\sb13\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 _!> Tuiburarea de stres posttraumatica
215\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex117 Depresia \u8212? definifie de cea
mai largd generalitate considerd depresia ca o prd\up0 \expndtw0\charscalex115
busire a dispozitiei bazale, cu actualizarea trdirilor nepidcute, triste si
ameninfdtoare. \up0 \expndtw0\charscalex117 Pufernica participare afectiva, trdirea
profundd a acestei stdri, antrenarea comporta\up0 \expndtw0\charscalex119 mentaid
consensuald sunt ot atatea argumente pentru a considera depresia o hiper\up0
\expndtw0\charscalex107 timie negativd. \par\pard\qj \li1320\ri1024\sb1\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 Asa cum a fost definie anterior,
depresia se refera la \u8222?depresia-simptom" si defini\up0
\expndtw0\charscalex115 fia nu este decdt scolasticd, deoarece Tn realitatea
practica depresia apare ca sindrom \up0 \expndtw0\charscalex111 sau entitate
nosologicd. \par\pard\qj \li1320\ri1024\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex111 in cele ce urmeazd, ne vom referi la acesf al doilea aspect
(sindrom), pe care-i vom \up0 \expndtw0\charscalex113 defini, asa cum fee si alti
auori, operational, componentele sale fiind rasunetul ideativ, \up0
\expndtw0\charscalex110 comportamental si somatic al tulburdrii afective.
\par\pard\ql \li1713\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Sindromul
depresiv are drept componente definitorii dlspozifia depresivc,
Tnceti-\par\pard\li1310\sb18\sl-207\slmult0\fi14\tx8289 \up0
\expndtw0\charscalex114 nirea proceselor gandirii si lenfoare psihomotorie, la care
se adaugd o ic\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 w\par\pard\li1310\sb14\sl-
207\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 ome auxiliare de expresie somaficd.
Dispozitia depresivd este trditd ca firistej3 vlfasa"\par\pard\li1310\sb4\sl-
207\slmult0\fi9\tx8135\tx8481 \up0 \expndtw0\charscalex114 (Schneider K), pierderea
sentimentelor, golire si neliniste inferioord, continuf\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 -\u8222?\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
_i\par\pard\li1310\sb23\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex113 cenusiu,
nebulos uneori.\par\pard\qj \li1305\ri1027\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex115 Incefinireo proceselor gandirii este exprimafd de
monoideism, incapacitate deci\up0 \expndtw0\charscalex110 zionald, confinuf
depresiv, ruminatii. ideafia poate lua forma ideilor delirante cu caracter \up0
\expndtw0\charscalex113 de auoacuzare, vinovdfie, inufilifafe, ruind etc.
Depresivul trdieste o sagnare a timpu� \up0 \expndtw0\charscalex112 lui intim
imanent, care se desincronizeazd de fimpul real; aceastd oprire a timpului trait
\up0 \expndtw0\charscalex118 marcheazd onsomblul tulburarilor depresive, bolnavul
prezentend o incapacitate de \up0 \expndtw0\charscalex110 ocfiune autenticd
(Taessiart A). \par\pard\qj \li1310\ri1037\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex113 Lentoarea psihomotorie esfe caacterizatd de Tncetinireo
miscdrilor, scdderea ex� \up0 \expndtw0\charscalex112 presiei si mobilitdfii mimice
(hipo- sau amimie), dificulafe de verbalizare, tendinta de a \up0
\expndtw0\charscalex108 se complace Tn activifdfi rare scop (inerfie psihomotorie).
Simpome ouxiliore de expresie somaficd: se traduc printr-o tulburare a sentimen�
\up0 \expndtw0\charscalex105 telor vitale (a vitalitdfii) \up0
\expndtw0\charscalex113 - astenie, lipsa de vigoare fizicd, insomnii, anorexie si
seddere \par\pard\ql \li1296\sb1\sl-190\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tn
greutate, tulburari ale dinamicii sexuale. \par\pard\qj \li1300\ri1037\sb6\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex113 Tulburarile somafice sunt legate de
hiperacfivitatea simpaticd dubiatd de inhibifia \up0 \expndtw0\charscalex119
parasimpaticd: hiposalivafie, dureri epigastrice, meteorism, constipatie sau
diaree, \up0 \expndtw0\charscalex112 greueti Tn respirafie, disconforf precordial,
tulburari de ritm cardiac, extrasistole, ame\up0 \expndtw0\charscalex109 feli,
cefalee, dureri difuze Tn regiunea tractului uro-genital. \par\pard\qj
\li1305\ri1051\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex108 Depresia este
eel moi frecvent Tntolnif fenomen psihopatologie Tn practica psihiatri\up0
\expndtw0\charscalex108 cd si nu numai Tn aceosto, \par\pard\qj
\li1296\ri1042\sb0\sl-240\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex106 Kielholz
stabilesfe o clasificore Tn care Tmbind criteriul nosologic cu eel etiologic. Se
\up0 \expndtw0\charscalex106 descriu astfel:
184\slmult0 \par\pard\ql\li1737\sb124\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 -
depresii somatogene: organice, simptomatlce; \par\pard\ql \li1737\sb16\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 - depresii endogene: schizoafective,
bipolare, unipolare, involufionale; \par\pard\ql \li1732\sb36\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex130 - depresii psihogene: nevrotice, depresia de epuizare,
reactive. \par\pard\qj \li1334\ri924\sb7\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex132 Dupd gradul de intensitafe a depresiei, se poate descrie o
depresie nevroticd si o \up0 \expndtw0\charscalex127 depresie psihoticd.
Depresia de infmiiae nevwica este declansofd psihogen si se monifestd sub as�
\up0 \expndtw0\charscalex130 pectul unor stdri de tristete prelungitd, lipsa de
initiative, intoleranfd la frustrare, scd� \up0 \expndtw0\charscalex131 derea
apefitului alimentar, insomnii, tulburari de dinamicd sexuold, iriabiliate, la care
\up0 \expndtw0\charscalex134 se adaugd anxietatea. Depresia nevroticd apare Tn
reacfiie de intensitafe nevroticd, \up0 \expndtw0\charscalex125 neurastenie,
nevroza depresivd, Tn decompensdrile personalitdfilor psihastenice, isterice,
\up0 \expndtw0\charscalex125 afective, Tn stdri de epuizare si depresii
simptomatice. \par\pard\qj \li1324\ri930\sb1\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex136 Dsprmia de inen$ifue psihoicd - Tn depresia psihoticd,
fiecare din elementele \up0 \expndtw0\charscalex126 constitutive ae sindromului
depresiv ating intensifatea maxima, modificdnd personolifo\up0
\expndtw0\charscalex123 teo si comportamentul Tn sens psihotic. \par\pard\qj
\li1320\ri947\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex125 Dispozifia
depresivd este fraita ca un vid, ca o lipsa tofala a contactului si rezonan\up0
\expndtw0\charscalex127 fei afective cu lumea, pe care subiectul o resimte dureros:
aceastd \u8222?anestezie afectiva", \up0 \expndtw0\charscalex128 se manifeso ca un
veritabil baraj Tn fofo exprimdrii sau perceperii sentimentelor pro� \up0
\expndtw0\charscalex128 prii, care-l duce pe pacient la pierderea inferesului
pentru lucruri si oameni. \par\pard\qj \li1305\ri948\sb0\sl-220\slmult0\fi408
\up0 \expndtw0\charscalex123 Incetinirea proceselor gandirii se manifestd prin
bradipsihie si sdrdcirea continutului \up0 \expndtw0\charscalex126 ideativ,
incapacitate de evocare si sintezd, hipoprosexie; asociafiile sunt dificile,
imagi\up0 \expndtw0\charscalex121 nofio redusa, existd o hipermnezie selectivd
Tnsofifd de ruminofii. Producfio verbold tra� \up0 \expndtw0\charscalex129 duce Tn
mare masura inhibitia intelectuald, fiind Tncetinifd, ajungdnd uneori pdnd la
\up0 \expndtw0\charscalex130 mutism. Scdderea performontelor infelecfuale, prezenfo
anesteziei psihice genereazd \up0 \expndtw0\charscalex126 depresivului sentimente
de autodepreciere si durere morald. Acestea vor genera, la ran\up0
\expndtw0\charscalex130 dul lor, idei de autoacuzare, inufilitate, deschizand calea
cdtre ideile suicidare si tre� \up0 \expndtw0\charscalex132 cerea ia act.
Nemaiputdndu-si imogino viitorul, pacientul pierde orice dimensiune o \up0
\expndtw0\charscalex132 realiafii, are stdri de derealizare si depersonalizare.
\expndtw0\charscalex128 Pe plan psihomotor, pacientul poafe prezenta o inhibifie
profundd, mergdnd pdnd \up0 \expndtw0\charscalex129 la imposibilifatea de a se
deplasa; activitatea spontand este redusa la minimum. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex127 Atunci cdnd depresie se Tnsofeste de anxietate, tensiunea
psihica insuporfabild se \up0 \expndtw0\charscalex124 poate manifesto printr-o
neliniste motorie, agitafie, atingdnd paroxismul Tn raptusul de� \up0
\expndtw0\charscalex128 presiv, care se Tnsofeste de acte impulsive, auo- si mai
rar heteroagresive. Complicate \up0 \expndtw0\charscalex133 ceo moi de temut e
depresiei este suicidul, domeniu cdruio Ti vom dedice o atenfie \up0
\expndtw0\charscalex126 deosebie (vezi Suicidul). \par\pard\qj
\li1286\ri958\sb121\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex125 Dspm$ia
ma$@ofO - termenu! se foloseste de la sfdrsitul onilor '20 fiind oplicat de \up0
\expndtw0\charscalex129 kings depresiilor endogene, cu dominanfd coplesitoare a
simptomelorjizice. Observa-\line \up0 \expndtw0\charscalex125 fiile ulterioare au
stabilit aplicabilitatea lui si Tn depresiile psihogene. In \up0
\expndtw0\charscalex130 1973 este de-\par\pard\qj \li1286\ri953\sb0\sl-
220\slmult0\tx1934 \up0 \expndtw0\charscalex119 finit ca \tab \up0
\expndtw0\charscalex129 \u8222?boala depresivd Tn care simpfomele somafice ocupd
primul plan sau Tn care \up0 \expndtw0\charscalex122 simptomele psihice sunt Tn
planul secund (ca substrat)"
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De ia simptom la cadrul
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf22\f23\fs20\ul Depresia Tn boiile somaUce
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 o Simptome depresive semnificative clinic sunt
decelabile la aproximativ 12 pana la \up0 \expndtw0\charscalex114 36% dintre
pacienfii cu alte afecfiuni nonpsihiatrice. Pe de ale parte, cei mai mulfi \up0
\expndtw0\charscalex114 pacienfi cu o suferinfa somatica nu au depresie.
\par\pard\qj \li1147\ri1338\sb39\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 - Daca
este prezenta o tulburare depresiva, atunci aceasta trebuie privita ca o con\up0
\expndtw0\charscalex114 difie independents (posibil precipitae de vulnerabilitatea
biologica sau psihologica \up0 \expndtw0\charscalex114 a individului) care trebuie
tratata separat. \par\pard\qj \li1147\ri1330\sb69\sl-210\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 - Nu este corecta atifudinea unor medici care considera ca
este bine sa trateze Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 primul rand si/sau numai
tuiburarea somatica �i, apoi\u8222?dupa rezolvarea acesteia"sa \up0
\expndtw0\charscalex109 orienteze bolnavul catre un psihiatru. \par\pard\qj
\li1305\ri1345\sb22\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Depresia trebuie �i
ea cautata �i investigate; astfel ca nu se recomanda realizarea \up0
\expndtw0\charscalex108 unui diagnostic prin excludere. \par\pard\qj
\li1142\ri1354\sb24\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - Atunci cand o
tulburare depresiva apare Tmpreuna cu o suferinfa somatica, sunt \up0
\expndtw0\charscalex106 cateva expiicafii posibile: \par\pard\qj
\li1420\ri1351\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 o Suferinfa medicala
generala provoaca in mod biologic depresie, de exemplu \up0 \expndtw0\charscalex108
hipotiroidia determine depresie; \par\pard\qj \li1416\ri1353\sb0\sl-220\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 � Suferinfa somatica declanseaza depresia la persoane
vulnerabiie genetic pentru \up0 \expndtw0\charscalex111 depresie; de exemplu, boala
Cushing poate precipita un episod depresiv major; \up0 \expndtw0\charscalex109 �
Suferinfa somatica produce psihologie depresia; de exemplu, un pacieni cu can�
\par\pard\qj \li1579\ri1353\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 cer
devine depresiv Tn mod reactiv, ca o reacfie la prognostic, la durere si
inva\up0 \expndtw0\charscalex101 iditate; \par\pard\qj \li1411\ri2260\sb0\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 o Suferinfa somatica si depresia nu
sunt corelate, sunt independente. \up0 \expndtw-6\charscalex100 ESTE IMPORTANT CA
PRACTICIANUL SA FACA ACESTE DIFERENTE \par\pard\qj \li1022\ri1206\sb193\sl-
225\slmult0\fi878 \up0 \expndtw0\charscalex111 fi!@ sunt stari dispozitionale de
tip depresiv asociate cu disconforf somatic si \up0 \expndtw0\charscalex109
excitabilifate crescufd. Agresivitatea si impulsivitafea subiectului esfe crescutd,
determi\up0 \expndtw0\charscalex112 ndnd uneori un comportament coleric; la acestea
se adaugd deseori logoreea si anxie� \up0 \expndtw0\charscalex110 tatea. Se
Tntdlnesc Tn serile psihopatoide (posttraumafice, postencefalifice, foxice), co\up0
\expndtw0\charscalex107 mifialitate, sterile mixfe din psihozeie afective.
\expndtw0\charscalex124 5,9.2,2.3 \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 �ut�i\u8364?$-
esfe reprezentafd de o cresfere a dispozifiei avand o tonalitate \up0
\expndtw0\charscalex108 afectiva pozifivd, expansiva (hiperfimie pozitivd). Ca si
Tn cazui depresiei trebuie opera\up0 \expndtw0\charscalex105 td o distincfie Tntre
euforia (veselia) \up0 \expndtw0\charscalex110 - normald, si cea simpfom-
pafologica. \par\pard\qj \li1022\ri1283\sb0\sl-220\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex115 Ca si depresia, cea de a doua nu apare izoiatd ci Tn cadrul
unui sindrom a cdrui \up0 \expndtw0\charscalex111 baza psihodinamicd esfe sindromul
maniacal. \par\pard\qj \li1022\ri1274\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex110 Sindromul maniacal are drept componente definiforii
dispozifia euforicd, accelera\up0 \expndtw0\charscalex114 rea proceselor gandirii,
excitafie psihomotorie, ia care se adaugd o serie de simptome \up0
\expndtw0\charscalex111 de expresie somatica. \par\pard\qj \li1008\ri1263\sb0\sl-
220\slmult0\fi408 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dispozifia euforicd esfe
caracferizata prin bucuria de a trai, optimism debordant, \up0
\expndtw0\charscalex112 sentimente de omnipotentd si Tncredere nelimitatd Tn
forfele proprii. Toate acestea se \up0 \expndtw0\charscalex110 Tnsofesc aproape
Tntotdeauna de o vie excitafie erotica, Tn contrast uneori cu compor� \up0
\expndtw0\charscalex110 amentul anterior al subiectului, cu varsfa, cu dote
biologice obiective. \par\pard\ql \li1022\ri1278\sb0\sl-225\slmult0\fi398\tx1401
\up0 \expndtw0\charscalex117 Dispozifia euforicd are o mare labilitate, spre
deosebire de cea depresiva, bol� \up0 \expndtw0\charscalex113 navul trecand rapid
de la bucurie la stdri de plans, furie si chiar agresivifafe. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Accelerarea proceselor gandirii se manifesto prin
acceierarea ritmului gandirii (ta-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 hipsihie),
accelerarea reprezentdrilor menfale, fuga de idei cu asociafii de idei
superfi-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 ciaie, fdcute Tntr-un mod elemenfar
(asonantd, rime, jocuri de cuvinte), hipoprosexie cu
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 aparenfd hiperprosexie spontana. Exaltarea
imaginative do nastere unor adevdrafe \up0 \expndtw0\charscalex112 producfii
pseudodelirante - idei de invenfie, de grandoare, mistice, Tn care Tnsd bolna� \up0
\expndtw0\charscalex114 vul nu crede cu seriozitate. Limbajul reflectd
dezorganizarea gandirii maniacale, abun-\line \up0 \expndtw0\charscalex106 dd Tn
jocuri de cuvinte, onomatopee, ironii, Tnldnfuife la Tntamplare Tntr-un flux
continuu.
Sindromul hipomaniacal esfe o forma atenuatd, benignd a sindromului maniacal.
\up0 \expndtw0\charscalex115 A fost uneori descris ca unui din polii
personalitdfilor afective. \par\pard\qj \li1521\ri729\sb125\sl-215\slmult0\fi393
\up0 \expndtw0\charscalex112 5,9,2.3. TylburQi aiedinamicii dispazifionQe sunt
fluctuafiile pe care ie suferd dis� \up0 \expndtw0\charscalex116 pozifia,
schimbdrile de tonaiitate de la un interval de timp la altul, sunt, dupd unii
au\up0 \expndtw0\charscalex116 ori, date genetice care se Tnscriu ca specifice Tn
nota personae, individuae. Stabilita\up0 \expndtw0\charscalex114 feo emofionald,
scdzufe la copii, se desdvarseste pe masura maturizdrii atingdnd nive� \up0
\expndtw0\charscalex114 lul optim al adultului. \par\pard\qj \li1526\ri721\sb1\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex121 Rigidiaea akcivS este reprezentae de
conservarea Tn timp, controdictorie cu \up0 \expndtw0\charscalex107 schimbdrile
obiective, situafionale, a unei sfructuri afective. Aceasta se traduce Tn
princi� \up0 \expndtw0\charscalex113 pal prinfr-o disfuncfie majore o
personalitdfii, antrenand o \u8222?rigidizare" a sistemului de \up0
\expndtw0\charscalex115 credinte si valori, motivafii, etc., ducand la o
echilibrare neaaecvaa la solicitdriie ex\up0 \expndtw0\charscalex108 terne. Se
Tntdlneste ia unele personalitdfi dizarmonice. \par\pard\qj \li1516\ri717\sb6\sl-
213\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex116 oM/celemofhnala se caracterizeazd
prin variatii dispozifionale frecvente, lipsite \up0 \expndtw0\charscalex111 de
contextuaiitate, sau dimpofrivd legate doar de starea afectiva a celor din iur
(poikilo\up0 \expndtw0\charscalex108 fimie). SeTnfalnesfeTn stdrile maniacale,
oligofrenii, hiperfiroidii, debutul unor demenfe, \up0 \expndtw0\charscalex108 PGP,
la unele personalitdfi dizarmonice (isterice, afective). \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.9.3. TULBURARI ALE EMOJ1ILOR ELABORATE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.9.3.1. ParaSmiie- modificari predominant calitafive
ale emofiilor elaborate, caac� \up0 \expndtw0\charscalex109 terizate prin
neadecvarea extremd Tn raport cu contextul sifuationa! al dispozitiilor, sen�
\up0 \expndtw0\charscalex108 timentelor, frdirilor ofective. Se Tntdlnesc Tn stdri
reactive, psihoze schizofrenice, tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex108 rari de
involufie, parafrenie. \par\pard\qj \li1516\ri749\sb9\sl-210\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex111 hv&r�hn@i3 _edirvtf se manifesto ca o schimbare a
sentimentelor pozitive, firesti, \up0 \expndtw0\charscalex110 avute de subiect
anterior Tmbolndvirii fafd de persoane apropiate din familie. Se Tntdl� \up0
\expndtw0\charscalex110 neste Tn schizofrenii, parafrenii, delirul de gelozie si
rar Tn paranoia. \par\pard\qj \li1507\ri745\sb22\sl-220\slmult0\fi374 \up0
\expndtw0\charscalex117 Anibivaimfa amsivd conse Tn frdirea simultand a doud
sentimente antagoniste \up0 \expndtw0\charscalex108 (dragoste-urd, dorintd-teamd)
Tntr-un amestec indestructibil. Se Tntdlneste Tn schizofre� \up0
\expndtw0\charscalex108 nie si uneori Tn tulburarile involutive. \par\pard\ql
\li1886\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 5.9.3.2 Febiile
Fobia e definitd ce o reacfie somaficd si psihologicd fafd de obiecfe/situatii
ce \up0 \expndtw0\charscalex112 provoaca frica, mai degrabd decdt fafd de obiectul
Tn sine. \par\pard\ql \li1881\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103
Simpfomele incluse Tn fobie: \par\pard\qj \li1497\ri754\sb3\sl-220\slmult0\fi384
\up0 \expndtw0\charscalex116 a) Victima simte brusc o panicd persistenta si fdrd
cauza, oroare, teroare Tntr-o \up0 \expndtw0\charscalex110 sifuafie care nu
prezintd pericol. \par\pard\ql \li1886\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 b) Persoana recunoasfe cd teama depdseste limitele normale.
\par\pard\qj \li1483\ri750\sb3\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex111 c)
Reacfia fobicd esfe automae, necontroiabild si persistenta si inferpune
gdndurile \up0 \expndtw0\charscalex111 persoanei ca un baraj fafd de ameninfdri,
pericole imaginore. \par\pard\qj \li1488\ri773\sb0\sl-220\slmult0\fi383 \up0
\expndtw0\charscalex110 d) Apar reocfii fizice (vegeative) de Tnsofire: polpitafil,
respirafie superficiald, tre� \up0 \expndtw0\charscalex110 mor etc. \par\pard\qj
\li1483\ri773\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex115 e) Persoono
fuge de feomo unor obiecte/situafii. Precaufia de a le evita poafe al\up0
\expndtw0\charscalex115 fera procesul de muncd, relafiile sociale si necesitd o
consulfafie psihiafricd.
\expndtw0\charscalex119 Fried specified, intensd declansaa de un obiect sau o
sifuafie care nu au prin ele \up0 \expndtw0\charscalex116 Tnsele un caracter
periculos, fobia are un caracter irafional recunoscut ca afare si care \up0
\expndtw0\charscalex112 nu poate fi controlat volitiv. Proiecfii ale onxietdfii,
fobiile pot invada oricare din obiec� \up0 \expndtw0\charscalex112 fele si
situafiile realitafii de care experienfa individuae se leagd Tntr-un mod
oarecare. \par\pard\ql \li1132\ri1072\sb7\sl-213\slmult0\fi388\tx1531 \up0
\expndtw0\charscalex118 Astfel, dupd Mallet, relicvele fricilor din prima copildrie
sunt fobiile de animale \up0 \expndtw0\charscalex115 mari, iar cele din a douo
copildrie, de onimale mici si insecte. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Dacd
Tn cazul anxietdfii teama nu are obiect, Tn fobie ea capdtd caracter specific
\up0 \expndtw0\charscalex113 (forma, nume, localizare). \par\pard\qj
\li1128\ri1096\sb2\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex116 Considerdm
ciasificareo lor Tn codrul tulburarilor de afecfivifate ca pertinentd si \up0
\expndtw0\charscalex112 corespunzdtoare confinutului psihopatologie dominant.
Fobiile au fosf denumite cu echivalente grecesfi (Pitres si Regis). O Tncercare de
sis\up0 \expndtw0\charscalex115 tematizare dupd confinutul lor este ce! pufin
temerard, ca orice Tncercare de sistemati\up0 \expndtw0\charscalex113 zare a lumii
reale ca Tnfreg. \par\pard\qj \li1123\ri1086\sb8\sl-213\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex117 Le vom nofa pe cele mai frecvenfe: de locuri, spafiu, de
contacte interumane, de \up0 \expndtw0\charscalex115 animale, de boli. Tipurile de
fobie definesc cauza reacfiei si modul de evitare. Fobia se \up0
\expndtw0\charscalex116 poate dezvolta dupd un atac de panicd. Alteori, pacienfii
cu fobie nu au avut niciodatd \up0 \expndtw0\charscalex116 un otac de panicd.
Cksusffokbia este teama de a fi singur Tn orice ec sau situafie din care
persoane \up0 \expndtw0\charscalex120 crede cd este greu sd evadeze sau Tn care
este greu sd fie ajufatd, dacd s-ar afla Tn \up0 \expndtw0\charscalex108 primeidie.
Agmhbiaeste teama de locuri sau spafii deschise, largi, ca piefe, sfadioane,
bule\up0 \expndtw0\charscalex112 varde. \par\pard\qj \li1113\ri1121\sb0\sl-
220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex114 Pacienfii evitd strdzile circulate,
featrele, bisericile. Uneori, ei pur si simplu nu Tsi \up0 \expndtw0\charscalex114
pdrdsesc casa. \par\pard\qj \li1113\ri1114\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex116 2/3 din bolnavii cu ogorafobie sunt femei. Se pore cd
existd anxietofe sou olcoo\up0 \expndtw0\charscalex112 lism la alfi membri de
familie. Mojorifafea simptomelor apar Tntre 1 8-35 de ani, cu de� \up0
\expndtw0\charscalex112 but brusc sau progresiv. \par\pard\ql \li1492\sb0\sl-
162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Majoritatea agorafobiilor apar dupa unui
sau mai multe atacuri de panicd spon-\par\pard\qj \li1104\ri1110\sb1\sl-220\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 fane. Aceste atacuri par sd apara la Tnfdmplare si Tn
situafii fdrd pericole, asa Tncdt nu \up0 \expndtw0\charscalex113 pot fi
anticipate, nu fi se cunoaste factorui declansafor. \par\pard\qj
\li1104\ri1114\sb9\sl-210\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex117 De aceea
pacienfii se ten de un nou atac de panicd Tn mod anticipativ. De aceea \up0
\expndtw0\charscalex118 ei evitd sd mai meargd Tn locuri sau situafii unde stiu cd
a apdrut un atac de panicd. \up0 \expndtw0\charscalex116 Bolnavii cu agorafobie
dezvola si depresie, oboseald, tensiune, alcoolism, obsesii. \par\pard\qj
\li1099\ri1110\sb28\sl-213\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex112 Fobia sociald
ese teama irafionald si evitereo de o se ofla Tn situafia Tn care activi\up0
\expndtw0\charscalex121 tatea propriei persoone poefe fi urmdritd de olfii, de
teomd de o nu fi umilif, ca de \up0 \expndtw0\charscalex117 exemplu: semnarea unei
cdrfi de credit, luarea unei cafeie, luarea unei mese. Cea mai \up0
\expndtw0\charscalex114 frecventd este teama de a vorbi Tn public, chiar si Tn fafa
unui grup restrdns. \par\pard\ql \li1492\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 Ea apare egal la bdrbafi si femei, Tn general dupd
pubertate si are vdrful dupd \par\pard\ql \li1104\sb6\sl-216\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 30 de ani.
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fobii speciies. Cea mai
Tntdlnitd fobie specified esfe teama de animae, mai ales \up0
\expndtw0\charscalex116 de caini, insecte, soared, serpi. Alfa fobie specified este
claustrofobia (teama de spafii \up0 \expndtw0\charscalex112 Tnchise) si acrofobia
(teama demdlfime). Majoritofeo fobiilor specifice oparTn copildrie \up0
\expndtw0\charscalex112 si apoi dispar. La adult se pot remife fdrd traamenf. Apar
mai mult la femei. \par\pard\qj \li1084\ri1125\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex117 La aceastd ciasificare putem addugo paneebis,, care
desemneozd o feamd difuzd \up0 \expndtw0\charscalex113 provocafd de orice obiect
sau eveniment, Tntdlnitd Tn nevroza anxioasd si Tn delirurile \up0
\expndtw0\charscalex113 alcooiice acute si subacufe. \par\pard\qj
\li1094\ri1124\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex117 Fobiile pot fi
considerate normale la copii dacd rdmdn discrete, la debilii mintali \up0
\expndtw0\charscalex117 (nu au aceeasi semnificafie), dordevin pafoiogice Tn:
nevroze fobicd, ia personaliatea
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 00\tab \up0
psihastenicd decompensatd, Tn psihoze depresive, debutul schizofreniilor si Tn
boiile psi� \up0 \expndtw0\charscalex106 hice ale involufie!. \par\pard\qj
\li1387\ri899\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex121 Conduitele de
evitare sunt comportamente menife sd asigure eviarea situafiei \up0
\expndtw0\charscalex113 fobice de cdtre subiect, deoarece aceasta Ti provoacd
trdirile anxioase neplacufe. Men\up0 \expndtw0\charscalex114 fionam totusi ca
aceste conduite de evitare au un caracter limitat, bazandu-se numai pe \up0
\expndtw0\charscalex114 posibiliaea anticipafivd a subiectului Tn iegdturd cu
sifuafia fobogend. \par\pard\qj \li1382\sb0\sl-215\slmult0
Esfe o stare paroxisticd de bucurie intense. Tn timpul cdreia subiectul rupe
comuni� \up0 \expndtw0\charscalex111 carea cu mediul, Tnsofitd de o pantomimicd
exprimand aceastd trdire inaccesibild celor� \up0 \expndtw0\charscalex110 lalti. Se
Tntdlneste Tn isterie, oligofrenie, deliruri cronice cu tematicd misticd,
schizofre� \up0 \expndtw0\charscalex112 nie, epilepsie, Este necesar a nu fi
etichefatd gresit ca extaz psihogen, reacfia de bucurie \up0
\expndtw0\charscalex112 la o mare reusie, care de asemenea rupe comunicarea cu
mediulTnfocmai ca o secusd. \par\pard\ql \li1756\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 5.10. CDMPORTAMEhmE AGRESiVi EXTREME \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 in majoritatea
tulburarilor psihice se Tnregisfreazd o crestere a agresivitdfii reflectae \up0
\expndtw0\charscalex111 Tn comportamentul subiecfilor. Dintre comporfamenfele
agresive obisnuite care reflecfd \up0 \expndtw0\charscalex115 cresterea ostilitatii
fafd de ceilalfi se noteaza tendinfa ia confrazicere, umilire, jignire, \up0
\expndtw0\charscalex115 desconsiderare, realizafd prin cuvinte care rdnesc,
otitudinea amenintdtoore sou chiar \up0 \expndtw0\charscalex112 acre de violenfd
(IsfRandl P, ToifV� 5, 1977). In timpul unor afecfiuni psihice de tipul \up0
\expndtw0\charscalex115 tulburarilor de dispozifie, psihozelor acue, psihozelor
cronice, demenfelor, psihozelor \up0 \expndtw0\charscalex116 organice, Tn special a
epilepsiei, cresterea actelor agresive esfe cvasiconstanfd fie ca \up0
\expndtw0\charscalex114 agresivitafea se Tndreaptd contra celorlalti sau chiar a
subiectului sub forma unor acte \up0 \expndtw0\charscalex110 aufoagresive.
EPOSTAZE CUM1T ALE AORESP/fTAjlf \par\pard\qj \li1348\ri928\sb103\sl-
220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex114 in aSiisraiS� d� psesusiiae se
Tnregisfreazd acte de agresivitafe si de autoagresi\up0 \expndtw0\charscalex111
vifafe Tn special la personalitdfile dissociate, Io: personalitdfile borderline si
Io persona\up0 \expndtw0\charscalex113 lifatiie emotional-insabile. De asemenea, de
regula creste agresiviafea Tn tuiburarea de \up0 \expndtw0\charscalex113
personalitate de tip organic. \par\pard\qj \li1343\ri932\sb20\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex110 O agresivitafe crescue se
Tnregisfreazd Id p�r�Sif?ii ssxuali d@ tip �adie, care fac \up0
\expndtw0\charscalex113 sd sufere moral sau fizic parfenerul erotizand durerea.
Unii psihopatologi au Tncercaf \up0 \expndtw0\charscalex112 sd descrie chiar o
tubsJfSF� d@ psrssjnaiee d� ip gcdicf care s-ar defini prinfr-un tip \up0
\expndtw0\charscalex114 de comportament persistent dominat de \u8222?cruzime, de
atitudine agresivd si umilitoare, \up0 \expndtw0\charscalex114 carejapare devreme
Tn viafa adultd." (Kspbp HI, &d�sk U, &sbb JA, 1994). \par\pard\qj
\li1343\ri942\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex111 In iySbjriiS�
di_p__djl�Ji_b de tipul depresiei majore sau excitafiei maniacale se \up0
\expndtw0\charscalex115 pot Tnregisfra acte de agresiviafe extreme sub forma unor
rapfusuri. O alfa forma de \up0 \expndtw0\charscalex113 agresivitafe extremd esfe
asa-numita furie maniacald - sare de excitafie extreme - care \up0
\expndtw0\charscalex113 poae apare Tn episoadele maniacole. \par\pard\qj
\li1324\ri947\sb20\sl-220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex110 In psiiiazdb
asue'S, Tn fimpu! stdrilor confuzionale se pot Tnregisfra ocfe grave de \up0
\expndtw0\charscalex108 violenfd, Tn special Tn intoxicafiile acute cu alcooi
\up0 \expndtw0\charscalex117 (befie acutd, betia paologicd) sau \par\pard\qj
\li1334\ri956\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 deliriurnu fremens.
De asemenea, eilpsfansnid Isjdessionybi esfe marcaf de violenfd \up0
\expndtw0\charscalex107 si agresivitafe, unele droguri crescdnd mult agresivitafea
individului \up0 \expndtw0\charscalex101 (hasis, ectasy, LSD). \par\pard\qj
\li1334\ri956\sb0\sl-240\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 in seocadipgM�
|I fm ee ddinji eeaig� pot fi noafe ocfe de agresivitafe care au \up0
\expndtw0\charscalex112 acelasi caracter incomprehensibi! si nemofivaf ca tot
restul bolii. Agresiviafea poate fi
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De la simptom la cadrul clinic\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 01\par\pard\qj \li945\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex113 Tndreptatd Tmpotriva celorlalti dar si a subiectului
Tnsusi. Tn schizofrenie manifesarie \up0 \expndtw0\charscalex114 agresive sunt
marcate de caracterul bizar, straniu, Tnfricosdtor si se deruleazd meconic \up0
\expndtw0\charscalex116 fdrd participarea emofionald a subiectului. Semnificafia
simbolicd a actelor de autoa\up0 \expndtw0\charscalex116 gresiune este de asemenea
caracteristicd schizofreniei: castrare sau emasculare, muti\up0
\expndtw0\charscalex116 ere sexuald, enucleerea globilor oculari. \par\pard\qj
\li940\ri1275\sb5\sl-213\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex117 Agresivitafea
din epilepsie se manifeso atat episodic sub forma unor acte explo\up0
\expndtw0\charscalex111 zive (ogresiuni sexuole, incendieri, furturi, fugi) sou
prin osa-numia furie epilepticd, con\up0 \expndtw0\charscalex115 duifd ogresivd
marcatd de o violenfd sdlbaticd, dar si ca o atitudine de fond care mar\up0
\expndtw0\charscalex113 cheazd majoritatea relatiilor cu ceilalti. \par\pard\qj
\li921\ri1266\sb22\sl-220\slmult0\fi417 \up0 \expndtw0\charscalex110 Inlntdrzierea
minald agresivitafea cresfe Tntr-un raport invers cu nivelul inteligentei, \up0
\expndtw0\charscalex114 fiind cu atat mai mare cu cat ocesto este mai scdzut.
Agresivitafea debililor mintali este \up0 \expndtw0\charscalex116 rezultotul
deficifului de control, lipsei de modulafie fafd de oscilatiile dispozifionale,
\up0 \expndtw0\charscalex113 tendintei de a se exprima mai mult prin acte decat
prin cuvinte, sugestibilitdfii crescute, \up0 \expndtw0\charscalex116 confuziei
Tntre dorintd si trdire, frustrdrilor permanente la care este supus deficienful
\up0 \expndtw0\charscalex114 (Bernard P). Actele hetero- si autoagresive ale
debililor minali pot avea caracter explo\up0 \expndtw0\charscalex114 ziv sau
vindicafiv si pot fi deosebit de grave. \par\pard\qj \li921\ri1286\sb0\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 In circumsianjeie organise ale
Tmbdtronirii si senilitdfii existd o crestere bazald a \up0 \expndtw0\charscalex111
agresivifdtii, uneori reprezentdnd un prim simptom care anunfd demenfa. In demertf�
se \up0 \expndtw0\charscalex111 observe numeroase reocfii ogresive de tip
clostic. \par\pard\ql \li1305\sb0\sl-240\slmult0 \par\pard\ql\li1305\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 S. 10.3.1. Dttnijie. G_do conceptual \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Suicidul (de la sui = de sine si cidium = omorator)
semnificd \u8222?orice caz Tn care \up0 \expndtw0\charscalex110 mcartea rezulfd
direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, fdcut de victima Tn� \up0
\expndtw0\charscalex110 sdsi, care stie cd trebuie sd producd acest rezultat"
(Durktieirn E). \par\pard\qj \li911\ri1305\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex112 Nofiunea de suicid tinde sd fie Tnlocuitd cu cea de conduia
suicidard, care Tnqlo-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 beazd suicidul reusit,
tentativele suicidare, ideile de sinucidere, sindromul presuiciaar. \up0
\expndtw0\charscalex108 Substituirea probabilului si posibilului cu neantul, cu
nonsemnificafivul, demonstreazd cd \up0 \expndtw0\charscalex108 sinuciderea nu este
o opfiune, ci mai degrabd negarea totald a posibilitdfii de a alege.
Suicidul comportd si o definifie operafional-psihologicd Tn virtutea cdreio \u8222?
suicidul esfe \up0 \expndtw0\charscalex113 un act uman de Tncetare din viafd,
aufoprodus si cu intenfie proprie" (Shneidman ES, \up0 \expndtw0\charscalex111
\expndtw0\charscalex110 Problemotica suicidului o fostdintotdeauna disputatd de
filosofie, psihologie, socio-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 logie si medicina.
Cel mai important studiu despre suicid este, fdrd Tndoiald \u8222?Le Suicid"
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (1897) al lui Emile Durkheim. \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Bibei considerd cd sinuciderea trebuie privitd sub o
tripld incidene: biologicd, psi� \up0 \expndtw0\charscalex111 hologicd si sociald,
ca \u8222?un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai \up0
\expndtw0\charscalex111 puternicTnrdddcinafe ale structurii biologice". Sensul
sinuciderii, dupd acelasi autor, ar \up0 \expndtw0\charscalex106 fi de \u8222?
negafie si catastrofd", Tntrucdt se revine la o negare a instinctului vital, Tntr-
un mo� \up0 \expndtw0\charscalex113 ment existential resimfit de persoand ca
dramatic si fdrd nici o alo iesire (de exemplu, \up0 \expndtw0\charscalex110
aflarea diagnosticului unei boli incurabile, core genereazd nu numoi suferinfa, ci
si sen� \up0 \expndtw0\charscalex107 timenal transformdrii subiectului dintr-un om
activ Tntr-un infirm; considerdndu-se inufil, \up0 \expndtw0\charscalex112 o povard
pentru familie si societate, el gdseste Tn suicid singura solutie de eviare a
su-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 ferinfei). Desi la prime vedere ar pdrea
paradoxal, s-a observat cd rata sinuciderilor \up0 \expndtw0\charscalex114 scadeTn
situafii limitd - calamiafi naturale, rdzboi, prizonierat, etc. Explicafia ar
con-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 sta Tn faptul cd Tn aceste situafii, pe
Idngd cresterea sentimentului de coeziune umand,
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 pe prim plan seTnscrie iupta
pentru supravietuire, instinctul de autoconservare devenind \up0
\expndtw0\charscalex111 predominant. \par\pard\qj \li1324\ri1003\sb12\sl-
210\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex110 Ca act autodistructiv definitiv,
sinuciderea a fost analizao de diferiti outori Tn func� \up0
\expndtw0\charscalex111 fie de numeroose criterii; s-ou luotTn considerare aspectul
libertdfii si aspectul efic, as� \up0 \expndtw0\charscalex111 pectul psihiatric si
eel social, aspectul ereditar si eel profund pulsional. \par\pard\qj
\li1315\ri990\sb22\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex108 Din
perspectiva psihiotricd, Ddmas A face distincfia Tntre pseudosinucidere si sinu\up0
\expndtw0\charscalex111 cidere veritabild. Din prima categorie fac parte: morfile
accidenfale, reacfiile suicidare \up0 \expndtw0\charscalex113 din timpul
episoadelor confuzionale (ex. din demenfd), sinuciderea prin constrangere \up0
\expndtw0\charscalex109 (ex. sacrificiul impus sclavilor), sinuciderea care scapd
individui de durere sau de o pos\up0 \expndtw0\charscalex109 furd defavorabild,
sinuciderea \u8222?eticd" (din ratiuni morale), Tn core moorteo este Tntr-un
\up0 \expndtw0\charscalex117 fel sau altul impusd, fdrd ca persoana sd aibd
propriu-zis dorinfa de a muri, ci de a \up0 \expndtw0\charscalex117 sedpa de o
anumie realitate. In a douo categorie - sinuciderea veritabild - individui \up0
\expndtw0\charscalex115 simte dorinfa de moarte, fara vreo obligafie etica sau de
altd naturd. Deoarece omul \up0 \expndtw0\charscalex109 este guvernat, din punct de
vedere biologic, de instinctul de conservare, rezultd cd sinu� \up0
\expndtw0\charscalex111 ciderea veritabila vine Tn opozifie cu instinctul de
conservare, fiind deci o manifestare \up0 \expndtw0\charscalex109 patologicd. Se
vorbeste Tn acest caz despre \u8222? voinfa" Tn alegereo sinuciderii core carac\up0
\expndtw0\charscalex109 terizeazd adevdrata conduita suicidard. \par\pard\qj
\li1291\ri997\sb0\sl-221\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex111 Oeshaies
considerd cd sinuciderea nu esfe provocafd de un singur factor, ci repre� \up0
\expndtw0\charscalex113 zintd un comporament specializat, ca oricare altd atitudine
umand, cu un determinism \up0 \expndtw0\charscalex111 multiplu. Gsneepjia
psihanalitica (Freud, Fiedman, Garman, Szondi) considerd ca fac� \up0
\expndtw0\charscalex113 tor central Tn etiologia sinuciderii relafia dintre
puisiunea autoagresivd si cea hetero-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 agresivd
(se sinucice acea persoand care, inconstient, doreste moartea cuiva). Freud \up0
\expndtw0\charscalex111 leagd sinuciderea de starea de melancolie, pe care o
defineste, din punct de vedere psi-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 hanalitic, ca
fiind o depresie profundd si dureroasd, Tn care Tnceteazd orice interes pen�
\up0 \expndtw0\charscalex110 tru lumeo exterioqrd, cu pierderea capacitafii de a
iubi, datoritd diminudrii sentimentu� \up0 \expndtw0\charscalex108 lui stimei de
sine. In concepfia lui, aceastd depresie genereazd autoTnvinuiri, autoinjurii, \up0
\expndtw0\charscalex114 toate cu semnificafii autodistructive, mergand pand la
desfiinfareo persoanei de cdtre \up0 \expndtw0\charscalex110 eo Tnsdsi. La baza
melancoliei, Freud pune exisfenfa a trei condifii: pierderea obiectu� \up0
\expndtw0\charscalex108 iui, ambivalena si regresiunea libidouiui Eului. Astfel,
subiectul pierde obiectul investirii \up0 \expndtw0\charscalex107 sae libidinole,
libidoul, fiind obligat sa renunfe la legdturile care existci Tntre el si
obiect. \up0 \expndtw0\charscalex113 Melancolicul, fdrd a avea constiina acestei
pierderi, este Tn permanenfd trist, avand o \up0 \expndtw0\charscalex113 diminuare
importane a stimei de sine si se complace Tn aceastd sare. AutoTnvinuirile \up0
\expndtw0\charscalex110 si autodistrugerea reprezintd, de fapt, denigrarea si
Tnvinuirile adresate obiectuiui pier� \up0 \expndtw0\charscalex109 dut. Prin
identificarea cu obiectul, Tnvinuirile se deplaseazd de la obiect la subiectul
Tn-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 susi; eliberat de obiectul de investifie,
libidoul nu se deplaseazd spre ait obiect, ci se \up0 \expndtw0\charscalex112
retrage Tn Eu; identificarea agresivd cu obiectul angajeazd un proces (sau revine
la un \up0 \expndtw0\charscalex110 mecanism) pe care Freud Tl va numi mai tarziu
introiecfie si pe care Szondi Tl va relua \up0 \expndtw0\charscalex109 Tn feoria sa
despre analiza destinului. Introiecfia se realizeazd Tn cazul Tn core existd o \up0
\expndtw0\charscalex111 puternicd fixatie asupra obiectuiui, dar o slabd rezistenfd
a investitiei libidinale. Eul nu \up0 \expndtw0\charscalex111 se poate restructura
de asa manierd Tncet so deploseze energiile libidouiui osupra altui \up0
\expndtw0\charscalex114 obiect, de aid rezultdnd o dificultate a alegerii
obiectuale, care regreseazd spre narci-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 sism.
Pierderea obiectuiui dezvdluie fenomenul de ambivalenta. Aceasta constd Tn exis�
\up0 \expndtw0\charscalex109 fenfa, Tn cadrul unei relafii (Tn special cea
erotica), a doud componente majore (dragos-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 fea
si ura), prima fiind constientd, a doua inconstientd. Prin pierderea obiectuiui,
com-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 ponenta negativd (ura) este eliberatd si se
refugiazd Tn Eu care are tendinfa la autodis-\line \up0 \expndtw0\charscalex109
trugere. Eul nu se poate disfruge Tn virtutea unei returndri a investitiei
libidinale obiec� \up0 \expndtw0\charscalex109 tuale decdt dacd se trateazd pe el
Tnsusi ca obiect, dacd este capabii sd Tntoarcd spre
220\slmult0\fi14
\up0 \expndtw0\charscalex111 el Tnsusi ostilitatea Tndrepfatd spre obiect
(ostiliatea reprezintd reacfia primitivd a Eului \up0 \expndtw0\charscalex116
Tmpotriva lumii exterioare). Mefenie Klein vorbeste despre o relafie profundd care
ar \up0 \expndtw0\charscalex114 exisfa Tntre depresie si paranoia, relafie core Tsi
afld expresia Tn doud faze succesive, \up0 \expndtw0\charscalex114 cu originea Tn
primele stadii libidinale \up0 \expndtw0\charscalex122 (oral si anal): faza
paranoidd sau anxietatea \par\pard\qj \li979\ri1247\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex117 persecuforie si faza melancolicd sau anxietatea depresivd.
Simultan cu dorinfa de a \up0 \expndtw0\charscalex110 Tncorpora obiectul, existd
teama de a fi Tncorporat (aistrus) de obiect, ceea ce provoacd \up0
\expndtw0\charscalex118 dorinfa de a distruge obiectul, caracteristicd starii
paranoide; aceastd dorinfa antre\up0 \expndtw0\charscalex114 neazd Tnsd teama de
obiect si deci dorinfa de a-l Tntregi, restaura, caracteristicd me\up0
\expndtw0\charscalex112 iancoliei. intre teama de a fi distrus si teama de a
distruge, persoana trdieste un conflict \up0 \expndtw0\charscalex110 interior care
conduce, Tn ultima insfanfd, la auodisfrugere. Szondi defineste \u8222?sindromul
\up0 \expndtw0\charscalex112 suicidal" Tn care se pot regdsi cele trei condifii ale
lui Feud (pierderea obiectuiui, am� \up0 \expndtw0\charscalex112 bivalena si
regresiunea libidouiui Eului). Persoana realizeazd, Tn concepfia lui Szondi,
\up0 \expndtw0\charscalex116 un atasament ireal fafd de un obiect deja pierdut,
pierdere pe care o respinge, menti\up0 \expndtw0\charscalex111 ndnd fixafia la
obiecf, ajungdnd Tntr-o stare de izolare si solitudine. Eul manifesto ten\up0
\expndtw0\charscalex111 dinte vindicative si agresive fafd de obiectul care l-a
abandonat; acest obiect nemaiexis\up0 \expndtw0\charscalex111 end, Eul reTntoarce
agresivitafea asupra lui Tnsusi, de aid rezulfdnd ca solufie, tentati� \up0
\expndtw0\charscalex111 ve de sinucidere. \par\pard\ql \li993\ri1243\sb0\sl-
220\slmult0\fi403\tx1401 \up0 \expndtw0\charscalex113 In ceeo ce priveste
epidemiologia suicidului, stim cd suicidul ocupd un important \up0
\expndtw0\charscalex114 ec 4 Tntre cauzele de deces dupd boiile cardiovasculare,
neoplasme, accidente. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex122 In grupa de vdrse 15-
19 ani, suicidul reprezintd a doua cauza de deces dupd \up0 \expndtw0\charscalex111
accidente. Rae suicidului diferd mult de la fara la fara, de la o culfurd la alfa.
Indiferent \up0 \expndtw0\charscalex119 Tnsd de regiuneo geograficd, suicidul
constituie o imporana problemd de sdndtate \up0 \expndtw0\charscalex113 pubiicd.
Literatura de specialitafe vorbeste de asa-numitele \u8222?valuri" sau \u8222?
epidemii" de \up0 \expndtw0\charscalex114 suicid. Practic, nu existd momena Tn core
rata suicidului sd creased elocvenf, ci mo� \up0 \expndtw0\charscalex111 mena Tn
care se vorbeste mai mult despre suicid. \par\pard\ql \li1396\sb112\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.10.3.2.
insfanfe ale fenemenului suicidar \par\pard\ql \li1406\sb110\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-4\charscalex100 SonesGU G descrie mai multe instanj� ale enomenului
suicidar: \par\pard\qj \li1017\ri1245\sb187\sl-210\slmult0\fi384 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ideea de suicid veleifarS
reprezintd o dorinfa tranzitorie de autodisfrugere, cu \up0 \expndtw0\charscalex113
proiecfia teoreticd a actului, fdrd punerea so Tn practica, dorinfa fiind generatd
numai \up0 \expndtw0\charscalex109 de Tncdrcdtura afectiva de moment.
Santajul cu suicidul - apare la persoanee cu o structurd psihica labild sau la per�
\up0 \expndtw0\charscalex114 soane cu un coeficienf scazut de inteligenfd cu scopul
de a obfine mai multe drepturi, \up0 \expndtw0\charscalex109 un plus de libertate.
Il Tntdlnim mai frecvent la femei si adolescenfi. \par\pard\qj
\li1012\ri1230\sb36\sl-226\slmult0\fi417 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tenfaivsh
suicidare sunt sinucideri rotate din motive tehnice (mijloace de sinu� \up0
\expndtw0\charscalex112 cidere inadecvate sau fortuite, intervenfia unor persoane
straine). Datele statistice aratd \up0 \expndtw0\charscalex111 Tnsd cd existd
diferenfe semnificative Tn ceea ce priveste varsa si sexul celor cu tenta� \up0
\expndtw0\charscalex109 tive de suicid. \par\pard\qj \li1027\ri1220\sb8\sl-
210\slmult0\fi379 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tentative suicidord pare a avea eel
mai adesea semnificafia unei nevoi crescute de \up0 \expndtw0\charscalex111
afecfiune si atenfie din partea anturojului, fafa de care subiectul se simte
izolof, subesti-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 mat, respins. Tentativa de
sinucidere poafe fi repetatd. Exisfa aproximativ \up0 \expndtw-2\charscalex100 1
\up0 \expndtw0\charscalex108 8 tentative \par\pard\qj \li1027\ri1210\sb6\sl-
215\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 suicidare pentru fiecare suicid. Nu se
poafe prezice cu certitudine care dintre pacienfii \up0 \expndtw0\charscalex111 cu
ideotie suicidard vor trece la act. Pentru a facilita Tnsd o interventie adecvae,
trebuie \up0 \expndtw0\charscalex114 evaluat riscui suicidor onalizdnd factorii de
rise pentru suicid si starea psihica a indi� \up0 \expndtw0\charscalex108 vidului.
Tentativele suicidare suntde 8-9 ori mai frecvente la tineri, de 10 ori mai
frecven-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 te la adolescenfi. \up0
\expndtw0\charscalex112 40% dintre bdrbafi si \up0 \expndtw0\charscalex113 80%
dintre femei au avut anterior tentativei o
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 sifuafie conflictuald. Tentativele suicidare se
desfdsoard mai ales vesperal, spre deose\up0 \expndtw0\charscalex115 bire de
suicidul autentic, care este mai frecvent matinal. Tentativa de suicid ar putea
fi \up0 \expndtw0\charscalex119 Tnscrisd pe o axd cu un pol reprezentdnd aspectul
veleitar, de santaj, la celdlalt pol \up0 \expndtw0\charscalex113 aflandu-se
impulsiunea de suicid. Orice tentativa suicidard trebuie Tnsd privia cu multd
\up0 \expndtw0\charscalex113 atenfie deoarece poate reusi. \par\pard\ql
Sindromulpresuicidar a fost descris de Ringel ca fiind corocterizot prin resaan\up0
\expndtw0\charscalex111 gerea cdmpului de constiinta si afectivitafii si Tnclinafia
cdtre fantasmele suicidului. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Mulfi autori
susfin dificultatea punerii Tn evidenfd a sindromului presuicidar, unii \up0
\expndtw0\charscalex114 atribuindu-l unei predispozitii de ordin caracterial.
Suicidul disimuht (fravesfit) este o acoperire, a disimulare a actului suicidar sub
\up0 \expndtw0\charscalex112 aspectul unui accident. Individui alege oceastd
modalitate de a se sinucide pentru a nu-si \up0 \expndtw0\charscalex112 culpabiliza
rudele si prietenii sau pentru a-i proteja de reacfia anturajului. \par\pard\qj
Raptusulsuicidar este rezultatul unei tendinfe greu reorimabile de disparitie, a
unui \up0 \expndtw0\charscalex111 Impuls nestdpanit. Persoana \u8222?se aruncd Tn
suicid", folosind orice mijloc are la Tndemdnd. \par\pard\qj \li1468\ri730\sb65\sl-
214\slmult0\fi407 \up0 \expndtw0\charscalex115 Suicidul atonic (parasuicidui)
constituie de fapt echivalenfeie suicidare, din care \up0 \expndtw0\charscalex110
menfiondm automutildrile, refuzul olimentar, refuzul trafamentului, conduitele de
rise si \up0 \expndtw0\charscalex106 asa-numlfeie sir-ucideri cronice (alcoolismul
si toxicomoniiie), ele asemdndndu-se prin ca\up0 \expndtw0\charscalex113 rar'eru!
simboiic prin tendinfa la auodisfrugere cu comportamentul suicidar, dar reali� \up0
\expndtw0\charscalex113 zand o aeturnare a actului, greu expiicabild pentru
ceilalfi si chior pentru sine. Terme\up0 \expndtw0\charscalex112 r\\J de parasuicid
a fost introdus de Norman Krelimar? Tn monografia sa \u8222?Parasuicide" \up0
\expndtw0\charscalex116 apdrutd Tn 1970. Se presupune cd un episod parasuicidar
desemneazd un individ cu \up0 \expndtw0\charscalex113 mecjnisme reduse de inhibifie
a autoagresiunii, fjind asffei capabii sd acfionezee|sen� \up0
\expndtw0\charscalex112 sul oricdror impulsuri suicidare care pot surveni. In 1979,
Morgan a sugerat introduce\up0 \expndtw0\charscalex113 reu termenului de
autoagresiune deiiberatd incluzTnd aid atat intoxicafiile cu medica\up0
\expndtw0\charscalex113 menfe sau subsfanfe chimice cat si automutilarea.
Conduita suicidard presupune organizarea comporfamenfului Tn vederea acesfui
\up0 \expndtw0\charscalex113 scop, un fel de \u8222?regie" a actului suicidar.
Individui Tsi viziteazd locurile din copildrie, \up0 \expndtw0\charscalex113 rostii
prieteni, Tsi serie festamentul, dupd care se sinucide. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.10.3.3. Suicidul tn doi (suicidul dual)
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Poate Tmbrdca mai multe aspecte: \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex112 � Poate fi considerat o forma de suicid altruist.
Sfricto senso, exprimd situafia Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 care cei doi sunt
de acord sd se sinucidd Tmpreund. \par\pard\ql \li1857\sb1\sl-195\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 @ Fiecare portener se poate sinucide separat.
\par\pard\ql \li1862\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - Bolnavul
reuseste sd Tsi convingd partenerul/portenero so \u8222?Tl urmeze Tn moorte".
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.10.3.4. Suicidul coleciv \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Astfel de cozuri eu un grod crescutde sugestibilitote
si un inductor persuosiv, coris-\line \up0 \expndtw0\charscalex107 motic, cu un
plus cognitiv. \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8222?Contagiuneo" suicidard se
bazeazd frecvent pe convingeri \par\pard\ql \li1454\sb1\sl-195\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 religioase sau cuifurale, conform cdroro moorteo or oveo un
rol eliberator. \par\pard\ql \li1828\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1828\sb49\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 5.10.3.5.
Conduitele pseudosuicidare (Falsele suicidui) \par\pard\qj \li1444\ri762\sb103\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex110 Din definitia suicidului ciato de
noi rezultd cd se considerd ca atare ocest act atunci \up0 \expndtw0\charscalex108
cand subiectul Ti evalueazd consecinfeie. Implicit, nu vor fi cuprinse Tn oceostd
categorie \up0 \expndtw0\charscalex111 decesele survenife Tn timpul serilor
confuzionale \up0 \expndtw0\charscalex115 (care sunt accidentale), sinuciderea
\par\pard\ql \li1449\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 halucinatorie
imperativd din serile crepusculare epiieptice si cea din stdrile dementiale.
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 5.10.3.6. Facfei de isg psrscu suicid
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Fa&oi socio-economici \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Suicidul apare Tn situafii de crizd acue, somaj,
falimenf. Sdrdcirea, pierderea unui \up0 \expndtw0\charscalex114 statuf economic si
nu sardcio Tn sine favorizeazd suicidul. Se vorbeste despre suicidul \up0
\expndtw0\charscalex112 anomic Tn socieatea modernd, Tn core dezechilibrul politic,
economic, religios si nu Tn \up0 \expndtw0\charscalex110 ultima instantd ce! moral
Tmping individui spre aufolizd. Anomia esfe un concept socio\up0
\expndtw0\charscalex116 logic creat de Ourkh@im. Anomia esfe vdzutd de el cu doud
sensuri diferite. Pe de o \up0 \expndtw0\charscalex115 parte, e! definesfe anomia
ca fiind rdul de care suferd o sociefafe Tn ansamblul ei din \up0
\expndtw0\charscalex113 lipsa regulilor morale si juridice care Ti organizeazd
economia. Pe de altd parte, Tn lu\up0 \expndtw0\charscalex112 crarea sa consacrata
suicidului, el insisfd asupra unui alt aspect a! anomiei: relafia indi� \up0
\expndtw0\charscalex112 vidului cu normeie societdfii sale si modul de
inferiorizare a acestora. Eîkhset vorbeste \up0 \expndtw0\charscalex112 de
instabilifatea maferiald si familiald care cresfe Tn timpul crizelor econornice.
Supra\up0 \expndtw0\charscalex111 solicitarea individului, competifia exageratd Tn
relafiile sociale, provoacd o stare de ne� \up0 \expndtw0\charscalex118 liniste
care poafe duce la sinucidere. Din punct de vedere social, tendinta de margi\up0
\expndtw0\charscalex114 nalizare, de excludere din grup, favorizeaza suicidul.
\par\pard\ql \li1497\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Stafutul
marital \par\pard\qj \li1099\ri1191\sb23\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex114 Rata suicidului la celibafari este dubld fafd de rae
suicidului Tn populafia genera\up0 \expndtw0\charscalex115 Id, Tn timp ce
persoanele ramose singure prezintd o ratd a suicidului de pafru ori mai \up0
\expndtw0\charscalex120 mare decat la loturile martor. In randul persoanelor
vdduve, riscu! suicidar esfe de \up0 \expndtw0\charscalex117 aproape 4 ori mai mare
la barbafi fajd de femei. \par\pard\ql \li1488\sb31\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 Suicidul Tn funcfie de sex \par\pard\qj
\li1094\ri1197\sb59\sl-200\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex118 In timp ce
femeile au un procenf mai ridicat de tentative suicidare (6:1) fafd de \up0
\expndtw0\charscalex114 barbafi, numdrul actelor suicidare este mai mare la barbafi
(3:1). \par\pard\ql \li1488\sb55\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
Habifatu! \par\pard\qj \li1478\ri3924\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 Suicidul esfe mai frecvent Tn aglomerdrile urbane. \up0
\expndtw0\charscalex110 Sfafutul profesional \par\pard\qj \li1080\ri1201\sb27\sl-
215\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex111 Sinuciderile sunt mai frecvenfe la
cei fara satuf profesional sau cu sfatut profesional \up0 \expndtw0\charscalex110
nesigur, Profesia infervine Tn masura Tn care ea implied un anumit nivel
infelectual pre\up0 \expndtw0\charscalex113 cum si un anumit mod de viata. Existd
anumite profesii cu un rise suicidar mai crescut, \up0 \expndtw0\charscalex110
Medicii se Tnscriu Tn categoric profesiilor cu rise crescut. La militari rafa
suicidului esfe \up0 \expndtw0\charscalex110 mai ridicatd cu eel pufin 25% decaf Tn
randul civililor. \par\pard\ql \li1468\sb34\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Fesodi m&eomhgiei $i eotnki
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Suicidul este mai frecvent
primdvara si toamna, corespunzdfor frecventei crescute \up0 \expndtw0\charscalex110
a debufulul si recdderilor Tn psihoze. \par\pard\ql \li1473\sb56\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Fssisii $@m@lki
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Riscu! suicidar cresfe Tn
boiile somafice precum durerea cronicd, operatii chirurgi\up0
\expndtw0\charscalex111 cale recente sau boli Tn fazele terminae. Infecfia cu HIV
fdrd alte complicafii nu pare sa \up0 \expndtw0\charscalex111 aibd un rise suicidar
crescut, \par\pard\ql \li1459\sb12\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-10\charscalex88
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Eixsdiisiws \par\pard\qj \li1075\ri1218\sb0\sl-
220\slmult0\fi388 \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pand
Tn urmd cu aproximafiv 25 de ani, se spunea cd suicidul are un caracter \up0
\expndtw0\charscalex111 eredifar. Sucidui esfe Tnsd o manifesfare, un simptom
aparut fie Tn cadrul unei depresii \up0 \expndtw0\charscalex109 majore fie al unei
psihoze. Asadar, nu suicidul este eredifar, ci boala care Tl ocazioneazd.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 suicidul i \par\pard\qj \li1070\ri1245\sb11\sl-
200\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 � 0-10
sni Nu se Tntdlneste decaf extrem de rar, iar atunci esfe rezulfafu! imifatiei \up0
\expndtw0\charscalex112 jindnd cent de faptul cd sub varsta de 1 0 ani nu se poate
vorbi de consfiinfa morfii.
\expndtw0\charscalex117 \u8226? 11-15 ani Pdrerea psihologilor este cd la aceastd
grupd de vdrse suicidul este \up0 \expndtw0\charscalex111 reactiv si este foarte
frecvent rezultaful unor pedepse exagerate. \par\pard\qj \li1454\ri834\sb0\sl-
220\slmult0\fi408 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? 16-24 ani Dupd vdrsta de 15
ani, raportarea suicidului creste numeric, satisti\up0 \expndtw0\charscalex112 cile
europene declardndu-l printre primele 3 cauze de deces la adolescenfi, dupa
acci� \up0 \expndtw0\charscalex109 dente si cancer. Adolescenfii sunt supusi
bombardamenteior continue din portea sferelor \up0 \expndtw0\charscalex113 fizice,
psihice si sociale, care pe rand implied idealuri noi efemere si tiranice s;
nece� \up0 \expndtw0\charscalex108 sitd forme noi de rezolvare. Adolescenfii cu
rise Tnalt de sinucidere au de obicei legdturi \up0 \expndtw0\charscalex112 de
prietenie slab dezvoitate, au o stimd de sine redusa si au avut un eveniment
sfresant \up0 \expndtw-1\charscalex100 Tn ultjmul an. \par\pard\qj
\li1459\ri840\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex114 In arficolul
sau \u8222?Moartea ca o evadare", Rejtenbsrg Sergio L ne oferd descrierea \up0
\expndtw0\charscalex115 clinicd a unei tinere pacienfe de 20 de ani, Tnsofie de
mama sa, pacientd care a avut \up0 \expndtw0\charscalex110 pafru tentative de
sinucidere. Ea Tsi descrie sentimentele asa cum urmeazd: \par\pard\qj
\li1463\ri825\sb0\sl-220\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8222?Simt ca
am
renunfaf la luptd, deoarece stiu cd Tntofdeauna voi trai la fel. intotdea\up0
\expndtw0\charscalex112 una ma voi simfi moarfd pe dinduntru. Simt Tn interior cd
tot ceea ce posed este acest \up0 \expndtw0\charscalex110 sentiment, acest mod de a
trai si cd lumea este total Tn afara lui. \par\pard\qj \li1463\ri837\sb0\sl-
220\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex115 Este o durere. O am de cand Tmi pot
aminti si nu pot sedpa de ea pentru ca esfe \up0 \expndtw0\charscalex113 realitatea
mea. Este povara pe care am dus-o si pe care o voi duce mereu; aceastd po\up0
\expndtw0\charscalex110 vard ma fine izolatd de lume. \par\pard\qj
\li1459\ri836\sb0\sl-200\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex110 Trdiesc
superficial, li invidiez pe cei pe care Ti vdd zdmbind. Nu sunt interesatd de
\up0 \expndtw0\charscalex107 nimic; oricum, nu aparfin lumii, iar lumea nu Tmi
oferd nimic. \par\pard\qj \li1454\ri835\sb21\sl-220\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex117 Este o povara care ma face sd ma simt vinovatd cd trdiesc,
cd exist. Nu ma voi \up0 \expndtw0\charscalex112 simfi niciodatd bine nicdieri,
deoarece Tntofdeauna ma voi gandi cd sunt plictisitoare. \up0
\expndtw0\charscalex113 Nu ma simt bine nici chiar Tn propria mea casa. Nu md voi
simfi mulfumifa nici daca \up0 \expndtw0\charscalex102 voi fi Tnconjuratd de
prieteni; nu md voi simfi satisfdeutd nici dacd voi fi Tnconjurafd de aur.
\par\pard\qj \li1435\ri834\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex111 Nu
voi putea Tndepdrfa aceasta anxietate, atat de mult a mea, care creste cu mine,
\up0 \expndtw0\charscalex115 pretutindeni. Uneori md gdndesc cd toatd aceastd stare
s-a ndscut cu mine. Cuvanful \up0 \expndtw0\charscalex112 este insatisfacfie;
niciodafd nu am gdsit gusful pentru viafd si am accepfat acesf lucru, \up0
\expndtw0\charscalex112 iar asfa esfe ceea ce md face sd renunf." \par\pard\ql
Unele evenimenfe precipitante acfioneazd ca trigged pentru actul suicidar al
unui \up0 \expndtw0\charscalex113 adolescent: despdrfiri, moarteo unei rude
apropiate, dispute familiale, esecuri scolare. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 ideile suicidare sunt un factor comun Tn evolufia depresiei
si pot sou nu so fie evi-\up0 \expndtw0\charscalex116 dente. Un pocient core suferd
si care relateazd o addncd lipsa de speranfd este con-\up0 \expndtw0\charscalex108
siderat cu un Tnalt rise suicidar. Lipsa de speranfd pe care pacientul o simte nu
este oare-\up0 \expndtw0\charscalex112 care; este lipsa de speranfd a Eu-lui,
deoarece nimeni nu poate promova starea de bine \up0 \expndtw0\charscalex108 a
pacientului, pldcerea sau satisfacfia (asa cum s-a vdzut Tn exemplu! clinic de mai
sus). \up0 \expndtw0\charscalex116 Sentimenal de neajutorare al pacientului este
diferit, deoarece trecutul acuzd si con-\up0 \expndtw0\charscalex107 damnd
pacientul, prezentul este frustrant, iar viitorul este nesigur si chiar mai
ameninfdtor \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Alti importanti factori de rise
sunt sentimenal durerii exisfenfiale (\u8222?vidul narcisis-\up0
\expndtw0\charscalex110 mului") si lipsa sperantei. Alfi cativa factori minori pot
fi anx'etatea, insomnia continue, \up0 \expndtw0\charscalex104 tendinfele
impulsive. \par\pard\qj \li1411\ri880\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex112 Este imporant pentru profesionisti sd nu Tsi relaxeze
vigilenfa atunci cand un pa� \up0 \expndtw0\charscalex114 cienf nu mai vorbeste
despre sinucidere si pare sd fie calm; pe de ale parte, profesio-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 nistii nu trebuie sd fie atat de imprudenfi Tncaf sd creadd
cd, dacd un pacient vorbeste \up0 \expndtw0\charscalex116 despre sinucidere, el nu
va comite sinuciderea, ca Tn zicala \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8222?Cdinele
care lafrd nu \par\pard\qj \li1416\ri879\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 mused'. Departe de aceasa: acesta este momentul care
trebuie so Tl preocupe eel moi \up0 \expndtw0\charscalex113 mult pe proesionist;
este momentul \u8222?asteperii colme" de dinoinfea actului, un act care \up0
\expndtw0\charscalex110 apoi tinde so surprindd pe oricine. Acesa esfe momentul
\u8222?acumuldrii". Pacientul
ascun-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart Pg115}{\bkmkend
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 de si depoziteazd pilule cl scopul de a le
Tnghifi toate odaa; asteaptd sa fie singur pe \up0 \expndtw0\charscalex111 balcon,
sd puna mdna pe \u8226?:., urmd sau pe un obiect de bucdtdrie. Statisticie
evidenfiazd \up0 \expndtw0\charscalex109 fapiu! \u8226? a mai mult de 50% dm
vicfimele suicidului au cdufat tratamenf Tnointeo actului, \up0
\expndtw0\charscalex115 dar nu au fost diagnosticate coreet sau au fost fraafe
inadecvat. Suicidul mai poafe fi \up0 \expndtw0\charscalex113 o manifestare a
debutului uno. psihoze. \par\pard\qj \li1017\ri1263\sb20\sl-220\slmult0\fi403
\up0 \expndtw0\charscalex116 Panel la varsa de 30 de ani, se mentin aceiasi factori
de rise si o roe foarte cres\up0 \expndtw0\charscalex107 cutd a suicidului.
\par\pard\qj \li1420\ri1274\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226?
31-40 ani Suicidul se datoreazd Tn special abuzului de alcool, asociaf
depresiei. \up0 \expndtw0\charscalex112 � 51-60 ani Depresia este Tn prim-planul
cauzelor de suicid. \par\pard\qj \li1012\ri1260\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex114 � paste 60 oni Vdr^tnicii sunt mai vulnerebili Io
evenimenteie din viofd core eu \up0 \expndtw0\charscalex112 ocum, desi nu eu avutm
trecut, caracteristici traumatice. \par\pard\qj \li988\ri1256\sb0\sl-
223\slmult0\fi417 \up0 \expndtw0\charscalex109 Pensionoreo este Tn mod obisnuit un
foctor de rise pentru predispozifio persoanelor \up0 \expndtw0\charscalex111
vdrsfnice cdtre depresie si suicid, deoarece implied nu numai pierderea statutului
social \up0 \expndtw0\charscalex110 dar si scdderea venitului obisnuit. Aceste
schimbdri transformd pensioners Tn consuma\up0 \expndtw0\charscalex114 tori de
alcool si medicamente si afecteazd aet sdndtatea lor fizicd, cat si echilibrul
lor \up0 \expndtw0\charscalex111 norcisistic. Sentimenal constant al incapacitdfii
esfe combinat cu o seddere reala a anu\up0 \expndtw0\charscalex109 mitor abilitdfi.
In plus, pierderea ocaziilor de Tnfalnire mdreste sentimentele de singurd\up0
\expndtw0\charscalex116 fote ele vdrstniciior; moorteo rudelor apropiate,
prietenilor sau cunostinfelor face ca \up0 \expndtw0\charscalex112 sentimenal
termindrii viefii sd fie mai acut pentru ei. Teama si izolarea sunt, de aser
e-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 nea, frecvent observafe la persoanele
vdrsfnice. Evocarea predomind asupra posib '-\line \up0 \expndtw0\charscalex111
tdfii introspecfiei, asa Tncat persoanele varstnice se ancoreazd Tn trecut, ceea ce
con^;\up0 \expndtw0\charscalex109 fuie un obstacol pentru psihoterapie. Asffei,
orizonturile viefii devin mai Tnguste; nu estt \up0 \expndtw0\charscalex113
neobisnuit ca suicidul sd constituie o evadare din aceastd sifuafie, prevalent prin
otrd\up0 \expndtw0\charscalex113 vire sau spdnzurare. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5.10.3.7. Suicidul tn boiile psihice \par\pard\ql
\li1391\sb110\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 Suicidul Tn depresie
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Riscui suicidor este prezent la orice pacienf cu
depresie fdrd so fie Tnsd corelat cu \up0 \expndtw0\charscalex113 severitatea
depresiei. Cel mai frecvent, poate aparea la Tncepuful si finalu! episodului
\up0 \expndtw0\charscalex109 depresiv. Ar putea fi explicat prin faptul cd suicidul
este expresia unei pulsiuni autolitice \up0 \expndtw0\charscalex111 care se Tnscrie
Tn ansamblyl sistemului pulsional si se relaxeazd pe masura ce pacien� \up0
\expndtw0\charscalex110 tul se cufundd Tn depresie. In consecinfd, cu cat depresia
este mai severd, vigoarea sis� \up0 \expndtw0\charscalex112 temului pulsional e
practic anulatd, motiv pentru care unii clinicieni ajung sd afirme ca \up0
\expndtw0\charscalex120 o depresie foarte severd ar constitui o profilaxie a
suicidului. Ulterior, cdnd sarea \up0 \expndtw0\charscalex110 pacientului se
amelioreazd, sistemul pulsionol se revigoreozd si riscui suicidar revine pe \up0
\expndtw0\charscalex111 masura ameliordrii depresiei. Insomnia severa din cadrul
episodului depresiv este core\up0 \expndtw0\charscalex111 lae cu un rise suicidar
mai crescut. \par\pard\ql \li1382\sb28\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
Bilanful evaludrii riscu lui suicidar \par\pard\ql \li984\ri1301\sb34\sl-
230\slmult0\fi398\tx1391 \up0 \expndtw0\charscalex108 Intrucdf asocierea suicidului
cu depresia este cea mai frecvent Tntdlnitd ;V, osihopc\up0 \expndtw0\charscalex111
tologie, prezentdm bifanjul �Yaluaii riscului suicidar la un pacienf cu
dsprssse. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Gradul de angajament Tnfr-o crizd
suicidard (Tn ordine cresca'oare a gravitdfii). \par\pard\ql \li1382\sb49\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Idei suicidare \par\pard\ql
\li1708\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? Gandul la
moarte, \par\pard\ql \li1703\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\u8226? Preferinfo de a fi mort, \par\pard\ql \li1708\sb35\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Gandul la suicid,
\par\pard\ql \li1708\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Gandul de
a putea comite suicid. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart
207\slmult0 \par\pard\ql\li1785\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 -
Pianificarea unui gest \par\pard\ql \li2111\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 � Proiectarea unei modalifafi de suicid, \par\pard\qj
\li2107\ri4354\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Alegerea
unei modalifafi de suicid, \up0 \expndtw0\charscalex105 � Pregdtirea suicidului,
\par\pard\ql \li2107\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 � Dispozifii
legae (testament sau scrisori), \par\pard\qj \li2102\ri1614\sb0\sl-
240\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex110 e Dispunerea de mijloc suicidar (stoc
de medicamente, arme Tn casd), \up0 \expndtw0\charscalex111 e Procurarea unei arme.
\par\pard\ql \li1780\sb1\sl-177\slmult0\tx7881 \up0 \expndtw0\charscalex112 -
Calitatea relafiei medic-bolnov si capacitatea pacientului de o se putea \tab
\up0 \expndtw0\charscalex107 confesa \par\pard\ql \li1785\sb139\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 Simptomatologia acfuald \par\pard\ql \li1780\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - Durere morale si suferinfa, \par\pard\ql
\li1776\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - idei de depreciere,
lipsa de demnitate, de culpabilitate, \par\pard\ql \li1780\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - Pesimism, disperare, \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - insomnie persistenta, \par\pard\ql
\li1776\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - Tendinfd la
refragere, \par\pard\ql \li1780\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 -
Agitafie, confuzie, \par\pard\ql \li1776\sb6\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 - Anxietate, \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - Agresivitafe si osfilifate, \par\pard\ql
\li1776\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - idei delirante si
halucinafii, \par\pard\ql \li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
- Alterarea capacifdfilor de adaptare, \par\pard\li1771\sb13\sl-
207\slmult0\fi0\tx5721 \up0 \expndtw0\charscalex107 - Efecfui fratamenfului asupra
slmptomatologiei\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
(dezinhibifie),\par\pard\li1771\sb18\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex107 - Comorbidifafe.\par\pard\ql \li1756\sb128\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Antecedenfe personate \par\pard\qj
\li1766\ri5900\sb3\sl-220\slmult0\tx2088 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Conduia
suicidare \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 � ideafii suicidare,
\par\pard\ql \li2083\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 8 Tentative
de suicid anferioare. \par\pard\ql \li1766\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - Maladie depresivd \par\pard\ql \li2078\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 � Diagnostic, \par\pard\qj
\li2088\ri2069\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Bipolaritafe
(succesiune a episoadeior depresive si maniacaie), \up0 \expndtw0\charscalex108 s
Stdri mixte, \par\pard\ql \li2078\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
e Episoade cu simptome psihotice, \par\pard\ql \li2078\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 � Rdspuns slab la frafoment sau complionfd
nesatisfdcdtoare. \par\pard\ql \li1751\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 - Comorbidifafe \par\pard\qj \li2073\ri5358\sb23\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex107 s Alcoolism, toxicomanii, \up0
\expndtw0\charscalex108 � Probleme anxioase, \par\pard\qj \li2068\ri2891\sb0\sl-
240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 � Probleme de conduita (Tn mod special Sa
adolescent), \up0 \expndtw0\charscalex107 s Alterarea funcfiilor superioare.
- Comportamente violenfe si impulsive \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 e
Temperament violent, \par\pard\ql \li2073\sb1\sl-172\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 s Antecedenfe de agresiune fizica, \par\pard\qj
\li2068\ri3688\sb29\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex105 � Relafii
interpersonale haotice si conflictuale, \up0 \expndtw0\charscalex106 � Anecedenfe
medico-legae, \par\pard\ql \li2063\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
� Conduife antisociale. \par\pard\ql \li1747\sb113\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Context psihosocial \par\pard\ql \li1737\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Evenimenfe de viafa defavorabile, mai
ales dacd sunt fratafi umilitor, \par\pard\ql \li1742\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 - Rupfuri recente ale relafiilor, divorf, esec sentimental,
\par\pard\ql\li1569\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Somaj,
schimbdri sau conflict profesional, \par\pard\ql \li1564\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 - Pierderea unei persoane apropiate, \par\pard\ql
\li1550\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - Afecfiuni somafice
cronice, \par\pard\ql \li1550\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 -
Abuz de alcool, \par\pard\ql \li1555\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - izolare sociald. \par\pard\ql \li1560\sb133\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Personalitate \par\pard\ql
\li1550\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 - impulsivifafe,
\par\pard\ql \li1545\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 -
Agresivitafe, osfiiifate, \par\pard\ql \li1550\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - Disperare, pesimism, \par\pard\ql \li1550\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - Stil cognitiv rigid, \par\pard\ql
\li1545\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 - Considerate redusa
despre sine, \par\pard\ql \li1545\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
- Personalitate borderline. \par\pard\ql \li1531\sb113\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Antecedenfe familiaie \par\pard\ql \li1545\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Conduife suicidare, \par\pard\ql
\li1540\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - Probleme psihiatrice
(depresii, tulburari bipoiare), \par\pard\ql \li1540\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 - Alcoolism, \par\pard\ql \li1540\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex102 - Violenfe. \par\pard\ql \li1536\sb133\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Evaluarea gravifdfii unei tentative
suicidare \par\pard\ql \li1540\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 -
Caracteristicile evenimentului precipitant, \par\pard\ql \li1536\sb33\sl-
207\slmult0\tx2443 \up0 \expndtw0\charscalex101 - Mofivatii \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 (Tn ordinea crescdtoare a gravifdfii): \par\pard\qj
\li1852\ri2171\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 � A muri
(masurarea gradului de ambivalenfa si de determinare), \up0 \expndtw0\charscalex114
o Acfiunea asupra anturajuiui (sensibiiizare, pedepsire), \par\pard\ql
\li1848\sb11\sl-207\slmult0\tx7694 \up0 \expndtw0\charscalex117 o Voinfa de a scdpa
de o sifuafie, de o sare, de un sentiment intern \tab \up0 \expndtw0\charscalex106
insupor-\par\pard\ql \li2016\sb6\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw-6\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 fabil, \par\pard\ql \li1521\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - Premedifarea
\par\pard\ql \li1848\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 o Gest
planificat, \par\pard\ql \li1843\ri4508\sb0\sl-230\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex104 o Achizifie specified mijlocului ufilizof, \up0
\expndtw0\charscalex107 � Punerea \u8222?afacerilor" Tn ordine, \line \up0
\expndtw0\charscalex108 e Scrisoare esafd anturajuiui, \par\pard\qj
\li1521\ri1183\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - Letalitafea si
violenfa mijlocului Tntrebuintaf, gradul de informare asupra letalitdtii \up0
\expndtw0\charscalex107 oxicului, \par\pard\ql \li1521\sb1\sl-187\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - Precaufii luate pentru a nu fi descoperit.
\par\pard\ql \li1521\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql\li1521\sb8\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Suicidul ti sdhissAwii�
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sfudii recente insista asupra
suicidului ca prim simptom al psihozei, putdnd fi ex� \up0 \expndtw0\charscalex111
presia unei ideafii delirante, o manifestare Tn cadrul comporfamenfului halucinator
de-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 terminaf eel mai frecvent de halucinafii
auditive imperative, dar de cele rnai multe ori \up0 \expndtw0\charscalex107 este
un act incomprehensibil. Dintre bolnavii cu schizofrenie \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex107 0% fac tentative de suicid,
\par\pard\qj
\li1123\ri1174\sb0\sl-220\slmult0\fi14\tx1435 \up0 \expndtw0\charscalex104 iar
\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 2% reusesc sa ie realizeze. Actul suicidar Tn
schizofrenie are unele particularitdfi: \up0 \expndtw0\charscalex109 apare mai
frecvent Tn perioada de debut, Tn cele mai multe cazuri lipsesfe rnofivafia iar
\up0 \expndtw0\charscalex109 modul de realizare este prin mijloace atroce, brufaie.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Suicidul fn �pi!�i�is \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Unii cllnicieni sunt de parere ca suicidul Tn
epilepsie ar fi expresia unui automatism \up0 \expndtw0\charscalex111 mote epioptic
fiind comis Tn timpul crizei Tn virfutea actului automat. Epilepsie poafe \up0
\expndtw0\charscalex111 Tnsa cuprindl foatd gama comportamentelor suicidare, de la
impulsiunea suicidard \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart
constientd pTnd la actul auomat confuzo-oniric. Suicidul poae aparea Tn
contextul \up0 \expndtw-2\charscalex100 de; \up0 \expndtw0\charscalex112 -esiei
reactive o unui bolnov de epilepsie, cdruio Ti este imposibil sd se obisnuiascd
\up0 \expndtw0\charscalex113 cu acest statuf (dat fiind stigmatul cu care secole
de-a randul societatea a marcat epilep-\line \up0 \expndtw-2\charscalex100 ticul).
Tulburu \up0 \expndtw0\charscalex110 ;'e psihice intercritice pot avea Tn corolarul
lor si conduia de sanaj suicidar. \par\pard\ql \li1852\sb71\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 Suicidul tn P trzierea mintald \par\pard\qj
\li1454\ri808\sb3\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 In oligofrenii,
suicidul apare rar si nu putem vorbi de un act suicidar propriu-zis, \up0
\expndtw0\charscalex114 el fiind expresia unei imitafii sau a tendintei de a-i
sancfiona pe cei din jur. Indivizii nu \up0 \expndtw0\charscalex114 au constiinfa
rene a mortii si, Tn consecinfd, a actului suicidor. \par\pard\ql \li1852\sb52\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Suicidul m
Jmnene \par\pard\qj \li1444\ri803\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este expresia deteriordrii.
Statistic, dupd 65 de oni numdrul octelor suicidare scode. \up0
\expndtw0\charscalex117 Ca act Intentional si deliberat, suicidul apare mai oles Tn
perioada de debut a bolii, \up0 \expndtw0\charscalex117 cand buinavul mai are Tncd
critice necesord evoludrii pantei dezastruoase pe care a \up0
\expndtw0\charscalex110 Tnceput sd alunece. Trecerea la acfêsfe favorizatd de
stdrile depresive cu idei de culpo\up0 \expndtw0\charscalex113 bilitote,
inutilitete si incurabilitete. In perioada de sare, tentativele se rdresc
considera\up0 \expndtw0\charscalex112 bil, deoarece bolnavul nu mai are critica de
la Tnceput, dar si pentru cd ideile delirante \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8222?
se pierd Tn masa demenfei". \par\pard\ql \li1848\sb71\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Suicidul fn ahoalism si
kmcamanii \par\pard\qj \li1454\ri798\sb0\sl-240\slmult0\fi379 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Justificarea ratei Tnalfe de
suicid Tn alcoolism si toxicomanii apare din urmdfoarele \up0 \expndtw-
2\charscalex100 motive: \par\pard\ql \li1843\sb0\sl-162\slmult0\tx1972 \up0
\expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 30% din alcoolici sunt
depresivi si acestia recurg la alcool sau la droguri diverse \par\pard\qj
\li1449\ri807\sb18\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 pentru a putea
suporta mai usor supliciul depresiei lor. Exisfa si feoria unor psihologi \up0
\expndtw0\charscalex114 conform cdreia alcoolicul, constient de confinua degradare,
recurge dezndddjduit fa \par\pard\ql \li1449\sb2\sl-218\slmult0 \up0 \expndtw-
7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 suicid. \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - Suicidul Tn abuzul de substanfd mai poate fi
ocazionat de simptome psihotice (Tn \up0 \expndtw0\charscalex108 special
halucinafii) apdruteTn timpul stdril confuzionale de delirium tremens sau Tn
urma \up0 \expndtw0\charscalex108 unei intoxicafii cu diferite droguri.
\expndtw0\charscalex110 - Existd situafii Tn care, Tnainte de realizarea actului
suicidar, individui consumd o \up0 \expndtw0\charscalex115 canfitate mare de
alcool, ceea ce duce la catalogarea lui drept alcoolic. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Suicidul este citat foorte frecvent Tn codrul olcoolismului
\up0 \expndtw0\charscalex107 (oprox. \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex115 5% din cei cu \par\pard\qj \li1440\ri811\sb0\sl-220\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 dependena), fdrd a fi neapdraf expresie olcoolismului.
Asociereo alcoolismului cu o \up0 \expndtw0\charscalex108 simptomatologie depresivd
cresfe riscui suicidar. \par\pard\qj \li1435\ri812\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex110 Consumul de droguri - Tn special de alcool - joacd un rol
important Tn suicid. Intre \up0 \expndtw0\charscalex107 5% si 25% din indivizii
alcoolici mor prin sinucidere. in diferite studii, incidenfa olcoolis� \up0
\expndtw0\charscalex105 mului printre cei care comit suicid variazd Tntre 6 si 30%,
Tn timp ce riscui comiterii suici� \up0 \expndtw0\charscalex106 dului voriozd Tntre
7 si \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex106 5% pentru
indivizii alcoolici. \par\pard\qj \li1430\ri812\sb0\sl-226\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex114 Bazat pe nivelele alcoolemiei, 40% din indivizii care au o
tentative de sinucidere \up0 \expndtw0\charscalex109 au consumat alcool Tmpreund cu
medicamente; bdrbafii si persoanele vdrsfnice au nive� \up0 \expndtw0\charscalex112
lele ceie mai crescute ale alcoolemiei. Alte studii au ardtat cd indivizii
alcoolici depre� \up0 \expndtw0\charscalex113 sivi find sd caufe tratamenf mai
frecvent decaf aceia care nu sunt depresivi. Cu cdfiva \up0 \expndtw0\charscalex112
ani Tn urma, se credea cd depresia aicoolicilor este o consecinfd a efecteior
direcfe ale \up0 \expndtw0\charscalex108 olcoolulul. Tofusi, Invesfigofiile clinice
eu indicot cd olcoolismu! esfe frecvent complicef \up0 \expndtw0\charscalex116 de
tulburdri afective bipolare si monopolare, desi natura exactd a acesfei osoeieri nu
\up0 \expndtw0\charscalex110 este Tncd limpede definitd. Existd o considerable
(60%) comorbidifafe Tntre depresie si \up0 \expndtw0\charscalex116 problemeie cu
aeooiul Tn cazurile suicidare. Infoxicafia cu medicamente este cauza \up0
\expndtw0\charscalex111 morfil Tn 90% din cazurile de sinucidere si este mult mai
frecventd la alcoolici datoritd \up0 \expndtw0\charscalex111 inferacfiunilor lefale
produse de combinarea celor doud droguri. Drogurile ce! mai
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 1\par\pard\qj \li1017\sb0\sl-220\slmult0
frecvent folosife sunt anfidepresivele (cdnd pacientul a fosf frafat cu ele) si
franchilizan\up0 \expndtw0\charscalex112 tele medii. Este evident cd, atunci cdnd
medicii prescriu ontidepresive, trebuie so io cele \up0 \expndtw0\charscalex116 mai
mari precaufii Tn ceea ce priveste siguronfa pacientului, cum ar fi
supravegherea \up0 \expndtw0\charscalex111 continue a acesfuia Tn timpul
trafatmentului, prescriind numai cantitateo exactd care tre� \up0
\expndtw0\charscalex116 buie luao Tntre vizife si selecarea medicatiei adecvate, cu
cele mai mici efecte neuro\up0 \expndtw0\charscalex111 logice si cardiotoxice.
\par\pard\ql \li1416\sb71\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Suicidul tn
nevroze \par\pard\qj \li1008\ri1234\sb11\sl-210\slmult0\fi403 \up0
\expndtw0\charscalex111 Este rar, nu este mai frecvent decaf Tn populatia generae.
Atunci cdnd opore, suici� \up0 \expndtw0\charscalex110 dul morcheozd o decompensare
a starii nevrotice. Este de remarcot cd Tn ceea ce priveste \up0
\expndtw0\charscalex111 tulburarile anxioase, \up0 \expndtw0\charscalex113 20% din
cei cu tulburari de panicd au un iserie de tentative suici� \par\pard\qj
\li1008\ri1234\sb0\sl-226\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 dare. Weissman si
colab. au ajuns la concluzia cd fenativele de sinucidere sunt asociate \up0
\expndtw0\charscalex113 cu forme complicate sau necomplicate de panicd si cd
riscurile sunt comparabile cu ceie \up0 \expndtw0\charscalex116 asociate cu
depresia severd. S-a observat cd osocierea crizelcr de panicd sau a depre� \up0
\expndtw0\charscalex109 siei majore cu abuzul de alcool sau droguri creste riscui
tentativelor de sinucidere ia femei. \par\pard\ql \li1401\sb47\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex119 Suicidul fn tulburaih de personalitae \par\pard\qj
\li993\ri1242\sb3\sl-220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex121 Cunoaste o rae
surprinzdfor de Tnaltd. Poate aparea fie Tn cadrul episoadelor \up0
\expndtw0\charscalex113 depresive apdrute la un moment datTn evolufia tulburdrii,
fie este expresia unei tentati� \up0 \expndtw0\charscalex113 ve suicidare reusia
dar initial veleitara, formae, de naturd sd argumenteze un sanaj. \par\pard\qj
\li993\ri1254\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex112 Nu am inclus Tn
cadrul conduitelor suicidare echivalenfele suicidare, din care men\up0
\expndtw0\charscalex113 fiondm automutierile, refuzul alimentar, refuzul
traamentului si asa-numitele sinucideri \up0 \expndtw0\charscalex113 cronice
(alcoolismul si toxicomaniile), ele asemdndndu-se prin caracterul simbolic, prin
\up0 \expndtw0\charscalex117 fendinfa la autodisfrugere cu comportamentul suicidor,
dar reolizdnd o deturnare, de \up0 \expndtw0\charscalex113 ultim moment, de la
explicifarea pentru sine si pentru ceilalti a actului. \par\pard\ql \li2299\sb0\sl-
207\slmult0 \par\pard\ql\li2299\sb164\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-6\charscalex100
BiLANJUL EVALUARH RISCULUI SUICIDAR LA UN
DEPRIMAT\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols4\colno1\colw2676\colsr160\colno2\colw1516
\colsr160\colno3\colw1112\colsr160\colno4\colw3756\colsr160\ql \li1737\sb0\sl-
Factori\par\pard\qj \li1511\ri271\sb7\sl-148\slmult0\fi33 \up0
\expndtw0\charscalex117 caracteristici: \line \up0 \expndtw0\charscalex114
Vulnerabilitate\par\pard\ql \li1617\sb53\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Biologica\par\pard\ql \li1617\sb11\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex123 - Genetica\par\pard\ql \li1463\sb0\sl-138\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex121 Probleme fi\par\pard\qj \li1463\ri232\sb3\sl-
153\slmult0\tx1545 \up0 \expndtw0\charscalex120 caracteristici de \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 personalitate\par\pard\ql \li1511\sb47\sl-138\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex115 - Impulsivitate\par\pard\ql \li1511\sb11\sl-
138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 -Agresivitafe\par\pard\column \ql
\expndtw0\charscalex214 \ul0\nosupersub\cf25\f26\fs32\ul
T\ul0\nosupersub\cf26\f27\fs32 \ul0\nosupersub\cf25\f26\fs32\ul f\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Factori de
stare\par\pard\ql \li25\sb50\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 -
depresie,\par\pard\qj \li102\ri817\sb7\sl-148\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex119 probleme \line \up0 \expndtw0\charscalex124
anxioase\par\pard\ql \li20\sb0\sl-132\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 -
alcoolism,\par\pard\ql \li102\sb17\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
toxicomanii\par\pard\ql \li20\sb1\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 -
comorbiditate+++\par\pard\ql \li20\sb11\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120
- izolare sociala\par\pard\ql \li20\sb11\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 - afecfiuni somatice\par\pard\column \qj \li4502\sb0\sl-
148\slmult0 \par\pard\qj \li34\ri458\sb130\sl-148\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 Factori de \line \up0 \expndtw0\charscalex114
protecjie:\par\pard\qj \li25\ri317\sb63\sl-148\slmult0\tx111 \up0
\expndtw0\charscalex127 - Bun supot \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex116
social\par\pard\ql \li25\sb5\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 -
Fara\par\pard\ql \li101\ri117\sb4\sl-153\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
evenimente \line \up0 \expndtw0\charscalex123 de pierdere de \line \up0
\expndtw0\charscalex125 persoane\par\pard\ql \li20\sb42\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 -Adaptabilitate\par\pard\ql \li20\sb21\sl-138\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 - Optimism\par\pard\qj \li20\ri239\sb15\sl-
151\slmult0\tx150\tx150 \up0 \expndtw0\charscalex116 - Tratamentul \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex115 probiemelor \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114
psihiatrice\par\pard\column \ql \li5764\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex115 Factori\par\pard\ql \li30\sb7\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 precipitanji:\par\pard\ql \li5764\sb0\sl-138\slmult0
Evenimente\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 CONDUITE\par\pard\qj
\li102\ri1631\sb2\sl-114\slmult0\fi1252 \up0 \expndtw0\charscalex111 SUICIDARE
\line \up0 \expndtw0\charscalex119 de viata\par\pard\qj \li20\ri2990\sb0\sl-
153\slmult0\tx107 \up0 \expndtw0\charscalex121 -Agent letal \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 disponibil
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 12\tab \dn2
pentru psihologi\par\pard\li1723\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1723\sb0\sl-
207\slmult0\par\pard\li1723\sb11\sl-207\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.10.3.3. Mitui |i false
pieri despe suicid\par\pard\li1723\sb206\sl-207\slmult0\fi4046 \up0
\expndtw0\charscalex110 R@al.if ate, .:.v:...\par\pard\li1723\sb71\sl-
207\slmult0\fi9\tx4296 \up0 \expndtw0\charscalex110 Oamenii care vorbesc\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex110 Intre 60% si 80% dintre persoanele care au
comis\par\pard\li1723\sb1\sl-194\slmult0\fi4\tx4300 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul despre suicid nu comit suicid\ul0\tab \dn2
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul suicid
a\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 u comunicat intentia lor
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul din timp.\par\pard\li1723\sb12\sl-
Suicidul si tentativa de suicid\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Unii oameni
Tncearca sa se sinucida, Tn timp ce alji\par\pard\li1723\sb4\sl-
207\slmult0\fi4\tx4305 \up0 \expndtw0\charscalex110 sunt Tn aceeasi clasa de\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 pot face gesturi suicidare care sunt chemari Tn
ajutor,\par\pard\li1723\sb5\sl-207\slmult0\fi0\tx4296 \up0 \expndtw0\charscalex110
comportament\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 sau Tncercari de a comunica cat de
adanca (mare)\par\pard\li1723\sb1\sl-205\slmult0\fi2577 \up0
\expndtw0\charscalex110 este disperarea lor. Pot fi diferite motivajii, dar
compor�\par\pard\li1723\sb5\sl-207\slmult0\fi2577 \up0 \expndtw0\charscalex110
tamentul care sugereaza suicidul real trebuie privit\par\pard\li1723\sb1\sl-
200\slmult0\fi2572 \up0 \expndtw0\charscalex110 serios.\par\pard\li1723\sb1\sl-
201\slmult0\fi9\tx4305 \up0 \expndtw0\charscalex110 Numai persoanele foarte\tab
\dn2 \expndtw-8\charscalex92 Mul\t \dn2 \expndtw0\charscalex110 tji oameni care
comit suicid sunt depresivi, dar foarte\par\pard\li1723\sb6\sl-
207\slmult0\fi4\tx4300 \up0 \expndtw0\charscalex110 deprimate comit suicid\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 mu\t \up0 \expndtw0\charscalex110 fti depresivi nu au
suficienta energie sa comita sui�\par\pard\qj \li4291\ri846\sb0\sl-
210\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex102 cidul si Tl comit cand se simt mai
bine. Desi multitudinea \up0 \expndtw0\charscalex109 deciziilor de comitere a
suicidului poate releva stresul \up0 \expndtw0\charscalex110 sau depresia, mulfi
oameni, Tnainte de a comite actul \par\pard\ql \li4291\sb1\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul suicidal, par mai pufin
depresivi. \par\pard\li1660\sb1\sl-204\slmult0\fi62\tx4300 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Celelalte religii sunt mai
pre-\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Evidenja care priveste aceasta afirma\{ie
este mixta,\par\pard\li1660\sb5\sl-207\slmult0\fi52\tx4286 \up0
\expndtw0\charscalex110 dispuse sa comita suicidul\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
dar nu pare a fi o diferen(a a ratei Tn aceste grupuri\par\pard\li1660\sb9\sl-
207\slmult0\fi0\tx3566\tx4296 \up0 \expndtw-6\charscalex100 jdecat_catolicj]_.
_____\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8222?,__\u8222?._\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 rejigioase___\par\pard\li1660\sb1\sl-
194\slmult0\fi57\tx4286 \up0 \expndtw0\charscalex110 Rata suicidului este mai
mare\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Tofusi este evident ca rata suicidului poate
cre�te\par\pard\li1660\sb2\sl-207\slmult0\fi48\tx4291 \up0 \expndtw0\charscalex110
Tn lunile ploioase decat Tn\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110 cand vine
primavara.\par\pard\li1660\sb5\sl-207\slmult0\fi48 \up0 \expndtw0\charscalex110
cele Tnsorite\par\pard\li1660\sb1\sl-205\slmult0\fi48\tx4291 \up0
\expndtw0\charscalex110 Tentativa de suicid este un\tab \up0
Factorul de suicid se transmite ereditar, este probabil\par\pard\li1660\sb5\sl-
207\slmult0\fi48\tx4291 \up0 \expndtw0\charscalex110 comportament familial\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 un factor dual, el avand ca baza un facor genetic
de\par\pard\ql \li4286\sb1\sl-193\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 depresie,
iar depresia este cauzatoare de suicid. \par\pard\li2140\sb0\sl-
7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 10.3:\tab \up0
\expndtw0\charscalex156 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 mre"�ill\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 mueidsms ts \u8364?iks>. \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Reprezintd un act reacfionai la un abandon real, care
face viata subiectului insu-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 portabiid, fie prin
infensitafea suferinfelor pe care le va ovea de Tnfruntat, fie prin fap� \up0
\expndtw0\charscalex109 tul cd va fi silif sd ducd o exisfenfa \u8222?incompafibie
cu sensul pe care el Ti acordd demni-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 fdfii
umane". Acest tip de sinucidere apare observaforului ca un act perfect
cornpre-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 hensibii. Cele frei categorii de
subiecfi cu rise crescut pentru acest tip de sinucidere sunt: \par\pard\qj
\li1536\ri769\sb0\sl-220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex115 � Bdfranii,
adeseo izolafi afectiv, cu dificulfafi financiare care se agraveazd Tn \up0
\expndtw0\charscalex109 timp, cu tulburari somafice sau psihice, care Ti Tmpiedica
sd-si satisfacd vechiie necesi\up0 \expndtw0\charscalex106 tdfi si sd-si obfind
micile bucurii obisnuite. Perspectiva existenfei Tntr-un spital de cronici \up0
\expndtw0\charscalex115 sau Tntr-un ozil este considerae ca inaccepabie de caire
bdtrdn, care se va considera \up0 \expndtw0\charscalex115 o povara pentru
societate, \par\pard\qj \li1536\ri769\sb0\sl-225\slmult0\fi388 \up0
\expndtw0\charscalex111 � Boinavii foarte grav sau incurabili, la care se descrie
un tip de sinucidere \u8222?rcfio-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 nald", reacfie
la boala (bolnavul de cancer, pentru care frafamentele se dovedesc inefi-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 cace si core se simte abandonaf de medic; bohavii cu dureri
intense care nu sunt ame-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 nintafi de un
prognostic vital nefavorabii, dar nu ma; oof suporta durerile) sau reacfie \up0
\expndtw0\charscalex112 e consecinfele bolii \up0 \expndtw0\charscalex110
(schizofrenul, epilepticul, care Tsi cau seama Tn perioadele inrer-\par\pard\qj
\li1531\ri789\sb7\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 critice, cd sunt
definifiv etichetafi; marii suferinzi, care sur \u9632?'\u8226?""' 'mposibilitofea
de c mai \up0 \expndtw0\charscalex108 lucra si refuzd condifia de povara pentru
familie :?i societc.a). \par\pard\ql \li1934\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 � indivizii total abandonafi pe plan afectiv.
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De ia simptom la cadrul clinic\tab \up0 \expndtw-
Semnificafia adevdratului suicid de abandon esfe dupd B�nnaii 1(1955\}, aceea
\up0 \expndtw0\charscalex108 de unicd iesire posibild dinfr-o sifuafie (\u8222?o
sinucidere de sifuafie"). Sinuciderea de aban� \up0 \expndtw0\charscalex115 don ar
fi Tntdlnitd, dupd unii auori, Tn pesfe o zecime din tentativeie de sinucidere.
\up0 \expndtw0\charscalex110 imporfanfa factorului afectiv esfe deosebitde
pregnantd; depresia reactivd este consfan\up0 \expndtw0\charscalex110 td s\\ Tn
multe cazuri s-a putut demonsfra o insuficienfd a tratamenfuiui antidepresiv. In
\up0 \expndtw0\charscalex106 cozui tentofivelor nereusite, recidivele sunt
frecvenfe. \par\pard\ql \li1516\sb132\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
Sinueidema fSS&nsonca" \par\pard\qj \li1108\ri1201\sb0\sl-216\slmult0\fi398 \up0
\expndtw0\charscalex114 Se mai numejte s\\ sinuciderea rdzbunafoare si ascunde
dorinfa de a pricinui prin \up0 \expndtw0\charscalex118 aceasta o suferinfa
altcuiva. Din punct de vedere clinic, Tn perioada presuicidard, \up0
\expndtw0\charscalex112 subiectul este mai frecvent agitat, iritabi! decat
depresiv. Dupd unii autori, acest tip de \up0 \expndtw0\charscalex115 suicid este
expresia urii si a furiei pe care subiectul le nufreste fafd de alte persoane, \up0
\expndtw0\charscalex110 care nu pot fi Tnsd lezate decdt Tn acest mod. In unele
societdfi, sinucideriie samsonice \up0 \expndtw0\charscalex117 (opuse sinuciderilor
anomice) au fost descrise ca o modaiitafe instifufionalizatd de \up0
\expndtw0\charscalex109 expresie a unor reiafii interindividuaie. \par\pard\qj
\li1492\ri3242\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Murphy deosebeste
trei subtipuri de sinuciderl samsonice: \up0 \expndtw0\charscalex110 � Cea core
poafe chema spiritele \par\pard\ql \li1507\sb1\sl-204\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 � Cea care cere sdnge \par\pard\ql \li1507\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 � Cea corectivd \par\pard\qj
\li1089\ri1211\sb3\sl-220\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex109 Fdrd sd
Tmbrace un aspect psihofic (deoarece si alfi membri ai societatii respective
\up0 \expndtw0\charscalex111 Tmpdrtdsesc credinfe asemdndfaare), sinuciderea care
cheamd spiritele poate fi Tntdl� \up0 \expndtw0\charscalex114 nitd ia unele popoare
din sudul si din esful Africii, ca si la alte popoare ia care existd \up0
\expndtw0\charscalex109 credinfa Tn duhuriie ce pot rdzbuna moarfea sinucigasului,
pedepsindu-i pe cei care l-au \up0 \expndtw0\charscalex105 Tmpins la acest act.
Sinuciderea care are ca scop producerea sau continuarea unor rdzbundri sange\up0
\expndtw0\charscalex109 roase a devenit mai pufin frecvenfe Tn secoiul nosfru si se
Tntdlneste numai la grupurile \up0 \expndtw0\charscalex114 etnice Tn care \u8222?
spdlarea cu sange" a unui ulfraj este o datorie de onoare. Sinucigasul \up0
\expndtw0\charscalex111 urmdresfe provocarea unei reacfii Tn lanf, moarfea sa fiind
dovada unui ulfraj deosebit \up0 \expndtw0\charscalex111 de grav pe care l-a
suferit de la persoane sau familii adverse. \par\pard\qj \li1070\ri1229\sb0\sl-
218\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex114 Sinuciderea corectiva poate fi
Tntalnie numai ia grupurile efnice la care exisfa o \up0 \expndtw0\charscalex112
puternicd credinfa Tn jusfifia sociald, precum si convingerea ca o persoand
sdndtoasd \up0 \expndtw0\charscalex110 mintai nu va comife un suicid decat dacd a
fosf nedrepfdfifa sau abandoncfd de ceilalfi. \up0 \expndtw0\charscalex110
Principiile morale care stau la baza acestui tip de sinucidere (Tncurajot de
tradifiile lo� \up0 \expndtw0\charscalex113 cale) necesitd o atenfie speciald din
partea psihiatrului care supravegheazd o asffei de \up0 \expndtw0\charscalex110
comunitate. A fost descrisa la populafiile din vesfui Africii, Noua Britanie, ca si
Tn alte \up0 \expndtw0\charscalex111 societdfi, Tn care acest comporament esfe
insfitufionalizat drept \u8222?corectiv" al unor si� \up0 \expndtw0\charscalex108
tuafii. Asa-numifele sinucideri \u8222?eroice", Tn semn de protest, prin
autoincendiere publicd, \up0 \expndtw0\charscalex107 Tntalnite atdtTn societdfile
asiatice, cat si Tn cele occidentale (Tn deceniile al Vl-lea si al \up0
\expndtw0\charscalex109 Vll-lea ale secolului nosfru), potfi apropiate prin
scopuriie lor de acesf tip de sinucidere: \up0 \expndtw0\charscalex113 corecfarea
unor situafii sociale sau polifice, de a cdrei rezoivare victima nu mai poate
\up0 \expndtw0\charscalex106 beneficia. \par\pard\qj \li1075\ri1249\sb0\sl-
213\slmult0\fi384 \up0 \expndtw0\charscalex114 Termenui, creat de Jtt'gys (1952), a
fost inspirat de legenda biblicd a lui Samson \up0 \expndtw0\charscalex115 care,
cdzut pradd compiofului pus la cale de fiiisteni, avdnd complicitatea Dalilei, a
\up0 \expndtw0\charscalex114 prdbusit templul Tn care era judecat pesfe judecatorii
sdi, sinucigandu-se, dar razbu\up0 \expndtw0\charscalex109 ndndu-se totodatd.
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5.1 OX HOMICIDUL \par\pard\qj \li1483\ri777\sb123\sl-
220\slmult0\fi398 \up0 \expndtw0\charscalex112 Definitca actul de provocare direcfd
a morfii unei fiinte umane de cdtre o altd fiinta \up0 \expndtw0\charscalex116
umand, homicidul trebuie diferenfiat de crimd deoarece homicidul, desi apare uneori
\up0 \expndtw0\charscalex117 ca deliberat si premeditat, este expresia unei stdri
psihopaologice, ceea ce Tl distinge \up0 \expndtw0\charscalex112 de crimd,
Tnfdpfuitd de persoane sdndtoase pentru un beneficiu. Actele homicidare sunt
\up0 \expndtw0\charscalex114
rar extrafamiliale. Ele sunt mai ales intrafamiiiale, orientate asupra pdrinfilor
(paricid), \up0 \expndtw0\charscalex102 tatdlui \up0 \expndtw0\charscalex110
(paricid), mamei (matricid), copilului (infanticid). Victimele pot fi mai rar si
sotul/ \up0 \expndtw0\charscalex110 sofia, fratele sau sora. \par\pard\qj
\li1483\ri792\sb0\sl-220\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex116 Homicidul se
poate manifeso fie impulsiv, sub forma unui raptus concomiant cu \up0
\expndtw0\charscalex115 ideea de suicid, victima afldndu-se Tntampetor Tn
vecindtatea bolnavului, fie Tn mod \up0 \expndtw0\charscalex116 deliberat, ideea de
homicid fiind mai frecvent orienafd asupra unor persoane puternic \up0
\expndtw0\charscalex111 investite afectiv si erotic. Acestei persoane i se propune
suicidul dual, Tn cazul refuzului \up0 \expndtw0\charscalex111 recurgdndu-se la
homicid. \par\pard\qj \li1478\ri797\sb20\sl-220\slmult0\fi384 \up0
\expndtw0\charscalex113 Acest fenomen clinic este mai rar TntdlnitTn epoca noastrd,
cdnd pacienfii benefi\up0 \expndtw0\charscalex113 ciazd de un tratamenf adecvaf. In
boiile psihice, homicidul poate fi Tntdlnif ca: \par\pard\ql \li1876\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Accident la un bolnav aflat Tntr-o
stare confuzo-oniricd; \par\pard\qj \li1478\ri801\sb3\sl-220\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Expresie a unor halucinafii auditive Imperative sau
a unei halucinafii vizuale teri\up0 \expndtw0\charscalex110 fiante de care
pacientul doreste sd se apere; \par\pard\ql \li1478\ri802\sb0\sl-
230\slmult0\fi393\tx1871 \up0 \expndtw0\charscalex106 � ManifestareTntampldtoare,
de apdrore, a unui bolnav cu idei delirante de persecute; \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 � Acfiune agresivd, nedeliberafd Tn tulburarile de
personalitate cu manifestdri \up0 \expndtw0\charscalex105 explozive;
Act deliranf \u8222?altruisf" care apere Tn psihozele depresive. Bolnavul are ideea
deli� \up0 \expndtw0\charscalex113 rane conform cdreia viata constituie un supliciu
de nesuportat, ca nu se mai poate trai. \up0 \expndtw0\charscalex110 El hofardste
sa se sinucidd si doreste sd-i saiveze pe cei apropiafi care nu sunt constienti
\up0 \expndtw0\charscalex110 de supliciul acestei existente. \par\pard\qj
\li1459\ri803\sb0\sl-220\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex111 Boiile psihice
Tn care poate aparea homicidul sunt; tulburarile delirante cu deliruri \up0
\expndtw0\charscalex112 cronice, sistemafizate, schizofrenie, tulburarile afective,
epilepsie, stdrile confuzionale \up0 \expndtw0\charscalex112 din cadrul
toxicomaniilor sau olcoolismului, stdrile obsesive. \par\pard\ql \li1848\sb96\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 5.10.5. iNFANnCIDUL \par\pard\qj
\li1459\ri816\sb114\sl-230\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex112 Conse Tn
provocarea morfii nou-ndscufului de cdtre memo prin diferite mijloace. \up0
\expndtw0\charscalex112 Autorii de limbd francezd (Poof) diferenfiazd acest termen
de libericid sau filicid, fer� \up0 \expndtw0\charscalex112 men care denumeste
uciderea unui copii mai mare. \par\pard\qj \li1449\ri796\sb0\sl-
225\slmult0\fi403 \up0 \expndtw0\charscalex111 Din punct de vedere isforic problema
morfii nou-ndscufilor este veche de cdnd lu� \up0 \expndtw0\charscalex110 mea, cu
toate cd Tn diverse locuri si Tn perioade de timp diferite perspectivele au suferit
\up0 \expndtw0\charscalex112 numeroase transformdri. Sdlbaticii si barbarii aveau
Tn fafd problema eiimindrii "aflu-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 enfei" de
copii atunci cdnd erau prea multe guri de hrdnit. Cu excepfia evreilor si
asirie-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 nilor, infanticidul era o practica
generae a raselor antice. Mai tarziu, chiar Tn randul \up0 \expndtw0\charscalex116
socieefilor mai dezvoltate, cei slabi si fragili erau sortifi morfii deoarece
acesti nou-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 ndscufi nu erau considerofi ca avdnd
vreo voloore pentru Stot. Door pruncii core se \up0 \expndtw0\charscalex111 ndsteau
Tndeojuns de vigurosi pentru a deveni apoi luptdfori erau esafi Tn viafd si erau
\up0 \expndtw0\charscalex109 socotifi printre cetdfenii capabili sd-si serveascd
fara. De exemplu, Tn Sparta, statul avea \up0 \expndtw0\charscalex111 dreptul de
decizie asupra viefii tuturor nou-ndscufilor. Pruncii care Tsi castigau dreptul
\up0 \expndtw0\charscalex115 la viafd erau alesi cu foarte mare atenfie, iar
rezulfatul acestei practici a fost cd spar-\line \up0 \expndtw0\charscalex119 fanii
au devenit, din punct de vedere fizic, cea moi evoluotd rose o acelor timpuri. \up0
\expndtw0\charscalex111 Ucurg, Solon, Aristofel #i Platon au privit acest
infanticid drept o atitudine care asigura
\expndtw0\charscalex121 5\par\pard\ql \li1113\sb0\sl-184\slmult0
\par\pard\ql\li1113\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li1113\sb117\sl-
184\slmult0\tx7987 \up0 \expndtw0\charscalex137 prosperitateo si acfiona favorobil
Tn prevenireo cresferii rapide a populafiei \tab \dn2 \expndtw0\charscalex120
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Si, \par\pard\qj \li1094\ri1121\sb8\sl-
218\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex131 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 aceeasi
mdsurd, constituia o solufie pentru eliminoreo celor slobi sou handicppafi. La \up0
\expndtw0\charscalex145 romeni, toal ovea drept de viafd si de moarte asupra nou-
ndscutului. In prima \up0 \expndtw0\charscalex130 perioada a Romei, a fosf urmafd
practica grecilor prin care erau trimisi la moarte nou\up0 \expndtw0\charscalex134
ndscufii considerafi a fi prea fragili sau deformgfi. O dae cu trecerea timpului,
viafa \up0 \expndtw0\charscalex129 nou-ndscutului a Tnceput sd cdstige importanta.
In vremurile lui Traian existau organi\up0 \expndtw0\charscalex128 zafii care se
ocupau cu acordarea asistenfei pentru copii. Desi la Tnceput victimele erau \up0
\expndtw0\charscalex134 doar pruncii de sex feminin, ulterior Tn categoria celor
cdrora li se refuza dreptul ia \up0 \expndtw0\charscalex127 viafd au intraf si
copii de sex masculin care se ndsfeau cu malformafii sau aveau consfi\up0
\expndtw0\charscalex130 fufii fragile. Motivele care argumentau aceastd practica
erau aceleasi peste^fot: elimi� \up0 \expndtw0\charscalex133 noreo sdrdciei sou
cresterea eficienfei nafiunii prin eliminarea celor slabi. In India si \up0
\expndtw0\charscalex131 China pruncuciderea era practicatd din cele mai vechi
timpuri si, desi mai este predi� \up0 \expndtw0\charscalex134 cae si osezi, o fost
diminuae masiv si nu are acceptul public. Crestinismul a adus cu \up0
\expndtw0\charscalex127 el si iertarea pruncilor. Incd din primele secole de
crestinism se poate vorbi despre o ati\up0 \expndtw0\charscalex129 tudine mult mai
responsabild Tn ceea ce priveste viafa nou-ndscufilor. Prima atestare a \up0
\expndtw0\charscalex133 unei legislafii avdnd ca obiect "pruncii abandonafi"
dateazd de la crestinarea Romei. \up0 \expndtw0\charscalex127 In prezent,
infanticidul constituie un delict grav, pedepsit de lege. \par\pard\qj
\li1080\ri1129\sb1\sl-220\slmult0\fi412 \up0 \expndtw0\charscalex132 Din punct de
vedere psihopatologie, infanticidul poate fi expresia unui homicid \up0
\expndtw0\charscalex124 \u8222?altruisf", Tn care mama sau tatdl Tsi ucide copiii
si apoi se sinucide, pentru a se \u8222?salva" \up0 \expndtw0\charscalex123
Tmpreund de la chinurile existenfei lor, pentru a nu trece si copiii prin \u8222?
tortura viefii" prin \up0 \expndtw0\charscalex127 care a trecut el/ea. Tulburarile
psihice postpartum netratate cresc riscui realizdril infan-\line \up0
\expndtw0\charscalex130 ticidului. S-a estimaf cd rata de infanticid asociatd
psihozelor puerperale netratate cat \up0 \expndtw0\charscalex127 si rata de suicid
Tn aceastd perioada este de 4 ori mai mare decdt Tn populafia genera�
\par\pard\ql \li1094\sb30\sl-184\slmult0\tx6537 \up0 \expndtw0\charscalex129 e. In
unele cazuri, infanticidul este sdvarsif de mame psihotice \tab \up0
\expndtw0\charscalex124 (bufee delirant-haluci-\par\pard\qj \li1084\ri1154\sb7\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex126 naforii, stdri confuzionale,
schizofrenie, depresii psihotice, infanticidul putdnd constitui \up0
\expndtw0\charscalex127 debutul medico-legal al unei psihoze. Din aceste motive,
ori de cdte ori se ridica suspi\up0 \expndtw0\charscalex127 ciunea unei tulburari
psihice Tn producerea unui infanticid, se impune examinarea psi\up0
\expndtw0\charscalex127 hiatricd si medico-legae.
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 CAPITOLUL 6
\ul0\nosupersub\cf21\f22\fs38 REALITATEA BOLII PSIHICE \up0 \expndtw0\charscalex99
CADRU CLINIC �1 \par\pard\ql \li1507\sb66\sl-437\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 INTERVENJIE PSIHOLOGICA \par\pard\qj \li1248\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Inditerent dacd pimele sale
semne sunt psihobgice sau organice, \up0 \expndtw0\charscalex104 boala ar viza, tn
tot cazul,
situafia globald a individului tn lume; tn \up0 \expndtw0\charscalex104 ice sd ie
o esenfd iziologicd sou psihobgicd, sa este o reacie gene-\line \up0
\expndtw0\charscalex101 raid a individului luat tn totalsfatea lui psihologicd si
iziologicd. \par\pard\ql \li5544\sb162\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
Michel Foucault \par\pard\ql \li1238\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql\li1238\sb0\sl-
6.1 INTARZIEREA MINTALA \par\pard\ql \li1943\sb10\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 6.1.1. Definitie \par\pard\ql \li1948\sb30\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 6.1.2. Scurta prezentare clinica
Epidemiologie, date de evolutie ?i pronostic \par\pard\ql \li1943\sb30\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 6.1.4. Factori etiopatogenici implicati In
aparitia tulburarii \par\pard\ql \li1943\sb10\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 6.1.5. Investigatii psihologice specifice
6.1.6 posibilitatl de interventie terapeutica ale psihologului\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 clinician\par\pard\li1224\sb20\sl-230\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex109 6.2. TULBURARI ORGANICE\par\pard\ql \li1934\sb15\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 6.2.1. sindromul psihoorganic cronic
Sindromul deficitar (sindromul psihopatoid) \par\pard\ql \li1929\sb10\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 6.2.3. Dementele \par\pard\ql
\li1219\sb30\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 6.3. TULBURARILE DELIRANTE
\par\pard\ql \li1214\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 6.4.
SCHIZOFRENIA \par\pard\ql \li1214\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100
6.5. TULBURARILE ANXIOASE \par\pard\ql \li1924\sb10\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 6.5.1. Tulburarea de panica \par\pard\ql \li1924\sb10\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 6..5.2. Tulburarile fobice \par\pard\ql
\li1209\sb30\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 6.5. TULBURARILE
AFECTIVE \par\pard\ql \li1924\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
6.8.1. Tulburare afectiva bipolara \par\pard\ql \li1920\sb10\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 6.6.2. Distimia \par\pard\ql \li1920\sb11\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.6.3. Ciclotimia
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.7. TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATIC \par\pard\ql
\li1204\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 6.8. NEURASTENiA
\par\pard\ql \li1200\sb30\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 6.9
TOXiCOMANIlLE �l ALCOOLISMUL \par\pard\ql \li1915\sb10\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 6.9.1 Conceptul de Adictie -"addiction" \par\pard\ql
\li1905\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 6.2 2 Alcoolismul
\par\pard\ql \li1910\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 6.9.3
Toxicomania \par\pard\ql \li1195\sb30\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102
6.10 BOLILE FACTICE $l SIMULAREA
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf17\f18\fs26 6.1. IKtArzierea MINTALA \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.1.1. DEFINITE \par\pard\qj \li1209\ri1119\sb95\sl-
Eforturile de a defini si clasifica retardarea mintald cunosc un trecut Tndelungat.
\up0 \expndtw0\charscalex118 Esquirol (1843) este considerat primul core e creionef
o definifie, privind reardarea \up0 \expndtw0\charscalex108 mintald nu ca pe o
boala, ci ca pe o tulburare cb dezvoHae, concept menfinut si Tn defini� \up0
\expndtw0\charscalex108 tive moderne. \par\pard\qj \li1204\ri1124\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 In practica, cea mai utild definifie
modernd este probabil cea folosie de Asociatia \up0 \expndtw0\charscalex111
Americana penfru Deficieifd Mintald (AAMD), care defineste retardarea mintald ca
\u8222?o \up0 \expndtw0\charscalex111 funcfionare intelectuala generae semnificafiv
sub medie, care a Tnceput Tn timpul pe-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 rioadei
de dezvoltare si se asociazd cu o deficienfa a comporarnsniulu! adaptativ7'.
SCURTA PRE2ENTARE CUNICA \par\pard\ql \li1483\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1483\sb26\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Criteriile de
diagnostic DSM-IV \par\pard\qj \li1473\ri1240\sb0\sl-220\slmult0\tx1708 \up0
\expndtw0\charscalex107 A. Funcfionare intelectuala semnificativ sub medie: un Ql
de aproximativ 70 sau mai \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 pu|in la un test
individual \up0 \expndtw0\charscalex110 (pentru sugari - apreciere clinica)
\par\pard\ql \li1483\sb1\sl-175\slmult0\tx7982 \up0 \expndtw0\charscalex111 B.
Deteriorare sau deficite concomitente Tn funcjionarea adaptativa prezenta \tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 (efi-\par\pard\qj \li1694\ri1242\sb12\sl-
215\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex120 cacitatea persoanei de a satisface
standardele asteptate pentru varsta sa de \up0 \expndtw0\charscalex108 catre grupul
sau cultural) Tn eel pujin doua din urnatoarele domenii: comunicare, \up0
\expndtw0\charscalex108 autoTngrijire, viaja de familie, aptitudini
sociale/interpersonale, folosirea resurse\up0 \expndtw0\charscalex108 lor
comunitatJi, autoconducere, aptitudini scolare funcjionale, munca, timp liber, \up0
\expndtw0\charscalex108 sanatate, siguranja \par\pard\ql \li1468\sb12\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 C. Debut Tnainte de varsta de 18 ani
Se codifica pe baza gradului de severitate, care reflecta nivelul de deteriorare
inte� \up0 \expndtw0\charscalex105 lectuala: \par\pard\ql \li1463\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Retardare mintala usoara - Ql de la 50-55
pana la 70 \par\pard\ql \li1463\ri3117\sb0\sl-210\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 Retardare mintala moderae - Ql de la 35-40 pana la 50-55
\up0 \expndtw0\charscalex113 Retardare mintala severa - Ql de la 20-25 pana la 35-
40 \up0 \expndtw0\charscalex114 Retardare mintala profunda - Ql sub 20 sau 25
Retardare mintala de severitate nespecificata - cand exista prezumjia ferma de \up0
\expndtw0\charscalex109 retardare mintala, dar inteligen\up0
\expndtw0\charscalex113 tâ persoanei nu poate fi testae prin testele standard
NoSa: Manuolul de citeii diagnostic. ICD 10 clasiica eardul: u#or (OS 50-69),
\up0 \expndtw0\charscalex115 modem? (OJ 35-49), sever (Q 20-34), proord (Ql sub 20)
\par\pard\ql \li1459\sb104\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Retaelaea
minala ufoaa (G_ 55-70J - varsfa minala 9-12 an! \par\pard\qj
\li1161\ri1159\sb0\sl-222\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex116 Persoanele cu
refardore mintald upoard reprezintd eel mai mare grup (85%) din \up0
\expndtw0\charscalex110 grupul persoanelor cu retard minai. De obicei, Tnfdfiârea
lor nu prezinfd nimic deose-\line \up0 \expndtw0\charscalex107 bit si orice
deficite motorii sau senzoriaie sunt abia sesizabile. Mulfi dintre ei obfin
rezul-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 tate scolare care le permit sd ajungd Tn
clasa a Vl-a sau sd fermine scoala generae, iar \up0 \expndtw0\charscalex116 unii
reusesc chiar sd ajungd Tn liceu. Ca adulfi, mulfi dintre ei au un ec de muncd,
\up0 \expndtw0\charscalex109 familii si copii dar sunt lenfi si eu nevoie de ajuor
Tn rezolvarea unor probleme de viofd \up0 \expndtw0\charscalex112 mai complexe.
Capacitdtile de limbaj si comportamentul social sunt mai mulf sau moi \up0
\expndtw0\charscalex112 pufin normal dezvoltate, marea majoritafe reusind Tnsd sd
trdiasca independent. \par\pard\ql \li1440\sb93\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Reardarea minaa moderata (Ql 40-
55\} \u8226? vinfo minala 6-9 ani \par\pard\qj \li1161\ri1173\sb0\sl-
220\slmult0\fi263 \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Apare
la 10% din persoanele cu reard minai. La acest nivel, mulfi prezinfd probleme
\up0 \expndtw0\charscalex109 neurologice, motorii si de locomofie. Ei potmvdfa sd
comunice si potTnvdfa sd
seTngri-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart Pg126}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realitatea bolii psihice.
Cadru clinic si inferventie psihologica\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 9\par\pard\qj
jeasca,
dar sub o oarecare supraveghere. Ca adulfi, potmcerca sa desfasoare o munca
\up0 \expndtw0\charscalex111 de rutind. \par\pard\ql \li1291\sb127\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Reardar@a minala severa (G_ 25-40) - varsa
mioali 3-6 ani \par\pard\qj \li1003\ri1234\sb0\sl-230\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex120 Apare la aproximafiv 3-4% din persoanele cu reardare
mintald. In perioada pre\up0 \expndtw0\charscalex120 scolard, dezvoifarea lor esfe
de obicei foarte Tncetinitd. Majoriatea persoanelor cu \up0 \expndtw0\charscalex115
acesf tip de retard necesitd o supraveghere atentd si Tngrijire specializatd.
\par\pard\ql \li1286\sb102\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Rsardarga
minala profunda (Ql sub 25) - vdrsa minali mai micd d@ 3 ani \par\pard\qj
\li979\ri1218\sb3\sl-220\slmult0\fi307 \up0 \expndtw0\charscalex111 Reprezintd mai
pufin de 1 % din persoanele cu retard si implied deficie multiple cog� \up0
\expndtw0\charscalex114 nitive, motorii, de comunicare. Deteriorarea senzoriala si
motorie este usor de observaf \up0 \expndtw0\charscalex115 Tncd din copildrie.
Persoanele cu reard minai profund au nevoie de instruire infensivd \up0
\expndtw0\charscalex119 pentru a cdpdta independenfd Tn efectuarea celor mai
rudimentare activitdfi zilnice \up0 \expndtw0\charscalex123 (mdncatul, toaleta).
Vasta majoritate a acestor persoane au cauze organice pentru \up0
\expndtw0\charscalex113 Tntdrzierea minald si necesitd supraveghere pe parcursul
Tntregii viefi. \par\pard\ql \li1377\sb111\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 6.1.3. EPIDEMIOLQGIE, DATE DE IVOLUJHE �S PRONOSTK
\par\pard\ql \li1281\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Potrivit
unor estimdri, aproximativ 1-3% din populafie are reard mintai, \par\pard\ql
\li1276\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Retardarea mintald se afld
Tntr-o relafie de C-ftkweidrfoe cu o serie de tulburari psihice: \par\pard\ql
\li1281\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Tuiburarea de
hiperacfivitate/deficif de atenfie \par\pard\li1276\sb20\sl-
207\slmult0\fi0\tx4396 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Tulburari ale
controlului impulsului\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 (agresivitafea si
automutilarea)\par\pard\li1276\sb23\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\u8226? Tulburari de conduita\par\pard\ql \li1271\sb0\sl-203\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Tulburari anxioase \par\pard\ql \li1271\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Tulburari de alimenfare
Tulburari mintale datorate unei condifii medicale generae \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 \u8226? Psihoze \par\pard\qj \li1262\ri6644\sb2\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226?
Tulburari afective \up0 \expndtw0\charscalex111 e Altele \par\pard\qj
\li974\ri1264\sb0\sl-240\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex111 Evolufia
retardului mintai este influenfata de evolufia bolilor subiacente si de factori
\up0 \expndtw0\charscalex103 externi \up0 \expndtw0\charscalex111 (oportuniefile de
instruire, stimulare ambientald, etc.). \par\pard\ql \li1368\sb34\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw-10\charscalex91 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.1 A. FACTOR!
ETIOPATOGENICIIMPUCAT? IN APAHJ1A MBURARII \par\pard\qj \li974\ri1243\sb119\sl-
Principolii foctori etiopatogenici ai retardarii mintale sunt ereditatea, factorii
sociali si \up0 \expndtw0\charscalex110 factorii de mediu. S-a fdcut distincfia
Tntre doud feluri de retardare mintald: subcultura-\line \up0 \expndtw-
8\charscalex90 Id \up0 \expndtw0\charscalex111 (limita inferioard de distribufie
normald a inteligenfei Tntr-o populafie) si patologica \up0 \expndtw0\charscalex115
(datorae proceselor pafoiogice specifice). Cele mai multe cazuri de retardare
mintald \up0 \expndtw0\charscalex112 se datoreazd nu unei singure cauze, ci unei
interacfiuni de factori ereditari si de mediu.
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatoiogie si psihiafrie
pentru psihologi\par\pard\ql \li4094\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li4094\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tiologia retardarii mintale \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Genetic! \par\pard\ql \li2356\sb1\sl-188\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1, Anomaiii cromozomiale
\par\pard\ql \li2697\sb6\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 iiburarl
metabolice care afecteaza sistemul nervos central \par\pard\li1920\sb6\sl-
207\slmult0\fi470\tx2567 \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8226?;\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 Boli cerebrale\par\pard\li1920\sb1\sl-199\slmult0\fi643
\up0 \expndtw0\charscalex107 Maiforrnatli craniene\par\pard\li1920\sb2\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex107 i-'mnsi&la\par\pard\li1920\sb4\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Infectii\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul (ru\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 beola, Infectia
cu virusul ciiomegalic. sifilis,\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
(oplasmcza)\par\pard\li1920\sb1\sl-200\slmult0\fi417\tx3403 \up0
\expndtw0\charscalex102 2. Intoxicatil\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 (plumb,
medicamente. aicooi\}\par\pard\ql \li2337\sb0\sl-186\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 3\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
.\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Afectare
soma\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tica \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
(traumatis\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 m, \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
iradiere, hi\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 po\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
xle. \par\pard\ql \li2332\sb6\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 4. Disfunciie \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
piacsn\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tara (foxemls. Tntsrziere Tn cre$i8;
endocrine --iyotroic-sm, "roz\tab \up0 \expndtw0\charscalex104
.j?:__\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul __rjj\par\pard\ql \li2947\sb0\sl-161\slmult0
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 ia ia i ies \par\pard\ql \li2323\sb21\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 2. Complicat
j\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul . icterui nuclear \par\pard\qj
\li1905\ri4679\sb1\sl-200\slmult0\fi422 \up0 \expndtw0\charscalex110 4. Hemoragia
intraven\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tric\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul uiara
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Poseataii
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 1\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 .\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 Traumatism (accidental, prin abuz asusrs
ccpiiului')\par\pard\li1900\sb1\sl-205\slmult0\fi700 \up0 \expndtw0\charscalex100
ntoxicatie cu ;o!l:7;o\par\pard\li1900\sb25\sl-207\slmult0\fi422 \up0
\expndtw0\charscalex100 Z .J^lMSkL. erics-.\u9632??_': - -\u9632?
\u9632?\par\pard\li1900\sb1\sl-176\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex100
iiainyiri'iie\par\pard\li1497\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1497\sb0\sl-
207\slmult0\par\pard\li1497\sb167\sl-
207\slmult0\fi288\tx3422\tx3623\tx4795\tx6542 \dn2 \expndtw0\charscalex104 cxise
<\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 ?3\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 �;p ;nfp;;^:ai-\tab \dn3 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 "o:c:\tab \dn2 \expndtw0\charscalex111 jsficarsa
refarduiui
mintai.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5340\colsr160\colno2\colw4020\
colsr160\ql \li1497\sb28\sl-184\slmult0\tx4036 \up0 \expndtw-6\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 fi-.:bs;;J: j:-;\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ipalele
insfru';\par\pard\ql \li1795\sb109\sl-138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 r'sîfiihii \up0 \expndtw-1\charscalex100 ^ \up0
\expndtw-1\charscalex100 ^\par\pard\ql \li1612\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 forn\tab \up0
\expndtw0\charscalex130 \ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 :";=\u9632?\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 scala as imengenta we\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 ani si\par\pard\qj \li1622\ri341\sb0\sl-
217\slmult0\fi9\tx4698 \up0 \expndtw0\charscalex103 prefcoisra �1 primara\tab
\up0 \expndtw-8\charscalex92 luni \up0 \expndtw0\charscalex105
re\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul vizulfa (WPPSi -R)\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Scaia de hteligenja \up0 \expndtw0\charscalex113
Siandforc-B;:isi\par\pard\qj \li1612\sb0\sl-215\slmult0 \par\pard\qj
Scaleie de aptitudini \up0 \expndtw-4\charscalex100 (brifanlce)\par\pard\column
\ql \li1057\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 re a Gl-
uiui.\par\pard\qj \li5505\sb0\sl-222\slmult0 \par\pard\qj \li5505\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex101 Ofera un profll a! aptitud'nilor verbal \line \up0
\expndtw0\charscalex105 si de performanja, Ql. Nu poate fi fc \line \up0
\expndtw0\charscalex106 iosiia pentru un Q\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul l mai
mlc ds \up0 \expndtw0\charscalex103 -\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 C,_ \line
\up0 \expndtw0\charscalex106 Este o versiune a WISC foloslta\par\pard\qj
\li40\ri1270\sb0\sl-216\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex105 pentru copii mai
mici, ca si pentru \up0 \expndtw0\charscalex107 pel cujntarziere
mintala.\par\pard\ql \li25\ri848\sb0\sl-219\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex104 Evaiueaza aptitudinlie verbale, me� \up0
\expndtw0\charscalex113 moria qs scuna curata, capacitatea oe \up0
\expndtw0\charscalex112 vizuallzare abstract!. Rezultatele sunt \up0
\expndtw0\charscalex105 influentate de culturs.\par\pard\qj \li20\ri904\sb0\sl-
220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex105 Exlsta 24 de subscaie adecvate
dife-\line \up0 \expndtw0\charscalex103 ritelor varste si care acopera �ase do�
\line \up0 \expndtw0\charscalex105 menii; vifeza de prelucrare a Informa-\line \up0
\expndtw0\charscalex100 tlllor, gandirea, reprezeniarile spajiaie, \line \up0
\expndtw0\charscalex107 adecvarea percepfiei, memoris,
apiica-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart Pg128}{\bkmkend
207\slmult0\par\pard\li1065\sb161\sl-207\slmult0\fi0\tx8073\tx8160 \dn2
Cadru clinic si intervenfie psihologicd\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
207\slmult0\fi139\tx3489\tx5798 \up0 \expndtw0\charscalex111 Testul de inteligen|
i\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Griipa de varsta\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Domeniie estate\par\pard\li1171\sb18\sl-
207\slmult0\fi2615 \up0 \expndtw0\charscalex111 (ani,
Sunt)\par\pard\li1171\sb48\sl-207\slmult0\fi9\tx4022\tx5112 \up0
\expndtw0\charscalex111 Testul de desen\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 3-10
ani\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Test de inteligenja non-
verbala.\par\pard\li1171\sb13\sl-207\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Goodenoucjh-Haris\par\pard\li1171\sb24\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Test de inteligene non-ver-\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 5-85 ani\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Evalueaza
capacitatea de ra|ionare,\par\pard\li1171\sb9\sl-207\slmult0\fi9\tx5112 \up0
\expndtw0\charscalex111 bala (Brown, Sherbenou,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
asemanari, deosebiri, relajii.\par\pard\li1171\sb9\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Johnsen)\par\pard\li1171\sb14\sl-207\slmult0\fi4\tx3787
\up0 \expndtw0\charscalex111 Testul desenarii unei\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
2-6 ani - adultApreciaza dezvoifarea vizuala-motorie,\par\pard\li1171\sb9\sl-
207\slmult0\fi9\tx5102 \up0 \expndtw0\charscalex111 persoane\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 funcjiile non-verbale.\par\pard\li1300\sb0\sl-
207\slmult0\fi0\tx4171 \up0 \expndtw0\charscalex114 Evaluari ale dezvoltarii
socials\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Domeniile testate\par\pard\li1300\sb48\sl-
207\slmult0\fi33\tx4209 \up0 \expndtw0\charscalex114 Scala de maturitate
sociala\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Este scala originala de dezvoltare, recent
revi-\par\pard\li1300\sb9\sl-207\slmult0\fi23\tx4200 \up0 \expndtw0\charscalex114
Vineland\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 zuita, care are limied psihometrice.
Acopera:\par\pard\li1300\sb14\sl-207\slmult0\fi2899 \up0 \expndtw0\charscalex114
automgrijirea generala, Tmbracatu! singur, loco-\par\pard\li1300\sb9\sl-
207\slmult0\fi2904 \up0 \expndtw0\charscalex114 mofja, comunicarea,
autodirecjionarea, izolarea\par\pard\li1300\sb13\sl-207\slmult0\fi2894 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sociala, ocupatia.
Ofera \u8222?varsta
sociala".\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4030\colsr160\colno2\colw533
0\colsr160\ql \li1329\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Scala comporementului\par\pard\ql \li1324\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul adaptativ
Nihira\par\pard\qj \li1324\ri51\sb4\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Diagramele Gunzburg de eva� \up0
\expndtw0\charscalex113 luare a progresului\par\pard\column \ql \li30\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Ofera posibilitatea de evaluare a
aptitudlnilor �i\par\pard\ql \li25\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul obiceiuriiorTn zece domenii
comportamentaie.\par\pard\qj \li20\ri1256\sb4\sl-220\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ofera o imagine vizuala clara
a capacitafii de \up0 \expndtw0\charscalex109 autoTngrijire, comunicarii,
aptitudinilor sociale si \up0 \expndtw0\charscalex110
ocupajionale.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3291\colsr160\colno2\col
w6069\colsr160\qj \li1185\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj \li1185\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex120 Alte evaluari ale \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
dezvoltarii\par\pard\qj \li1195\ri619\sb40\sl-225\slmult0\tx1248 \up0
\expndtw0\charscalex118 Scala Denver de \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
dezvoltare\par\pard\qj \li1185\ri15\sb0\sl-216\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex111 Scala Bayley de dezvol� \up0 \expndtw0\charscalex110 tare a
copilului\par\pard\ql \li1195\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1195\sb0\sl-
Analiza citirii Neale\par\pard\column \ql \li3451\sb0\sl-207\slmult0
207\slmult0\tx2333 \up0 \expndtw0\charscalex122 Grupa de varsta\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 Domeniile estate\par\pard\ql \li317\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 (ani, luni)\par\pard\ql \li92\sb57\sl-207\slmult0\tx1657
\up0 \expndtw0\charscalex113 Varsta mai mare\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
Evaluari ale dezvoltarii motorii, fine si\par\pard\ql \li452\sb14\sl-
207\slmult0\tx1657 \up0 \expndtw0\charscalex112 de 2 ani\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul grosiere, sociale si a
limbajului.\par\pard\ql \li212\sb14\sl-207\slmult0\tx1652 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 2 luni-2 !4 ani\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Insusirea de subiecte care pot fi cuan-\par\pard\qj
\li1642\ri1256\sb3\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 tificate Tn indici
de dezvoltare mintala \up0 \expndtw0\charscalex110 si psihomotorie.\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Achizitii educationale\par\pard\ql \li745\sb18\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Test gradat
al capacitatii de a citi, claritatji, Tnfe-\par\pard\ql \li749\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul legerii
si vitezei pentru copii mai mari de 6 ani \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql
\li1195\sb8\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Testul Schonell de citire
gradaeCopilul citeste cuvinte de dificultate
crescanda\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4006\colsr160\colno2\colw535
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Testul Schonell de pronunjie\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul gradae\par\pard\ql \li1190\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Testul de aptitudini
matematice\par\pard\column \ql \li30\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 Copilul silabiseste cuvinte de dificultate
crescanda\par\pard\qj \li20\ri1265\sb217\sl-223\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex121 Nu exista un test satisfacator. Exista subteste \up0
\expndtw0\charscalex109 aritmetice ale WISC-R, WPPSI si ale scalelor bri-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 tanice de aptitudini
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 22\tab \dn2
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie $\\ psihiafrie
pentru psihologi\par\pard\li1531\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1531\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Masurarea comportamentului
adaptativ\par\pard\li1531\sb72\sl-207\slmult0\fi614\tx3350\tx5764 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Scala\tab \up0
Grupa de varsta\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Domeniile testate\par\pard\li1531\sb13\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Scalele Vineland\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Nastere-18\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Comunicare: receptivitate,
expresivitate, scrie-\par\pard\li1531\sb9\sl-207\slmult0\fi3379 \up0
\expndtw0\charscalex112 re; aptitudini ale activitajii zilnice:
personale,\par\pard\li1531\sb10\sl-207\slmult0\fi3374 \up0
domestice\par\pard\li1531\sb13\sl-207\slmult0\fi4\tx3580\tx4910 \dn2
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Scalele revizuite de\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Nastere-80\tab \dn2 \expndtw0\charscalex112 Motorii:
miscari fine si grosiere; interactjune\par\pard\li1531\sb19\sl-
207\slmult0\fi0\tx4900 \up0 \expndtw0\charscalex112 comportament\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 sociala fi comunicare, Tnfelegerea
limbajului,\par\pard\li1531\sb9\sl-207\slmult0\fi4\tx4900 \up0
\expndtw0\charscalex112 independent\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 expresivitatea
limbajului; capacitatea de\par\pard\qj \li4891\ri983\sb7\sl-213\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 Tndeplinire a activitajilor zilnice: mancatul �i \up0
\expndtw0\charscalex107 prepararea mesei, igiena, Tmbracarea; aptitu� \up0
\expndtw0\charscalex108 dini sociale: timpul fi punctuaiitatea, banii fi \up0
\expndtw0\charscalex109 valoarea lor, munca \par\pard\li1516\sb28\sl-
207\slmult0\fi9\tx3849\tx4900 \up0 \expndtw0\charscalex111 Scalele AAMR\tab \dn2
\expndtw0\charscalex111 3-14\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Functjonalitatea
independents, dezvoifarea fi-\par\pard\li1516\sb14\sl-207\slmult0\fi3374 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul zica, activitatile
economice, scoala\par\pard\li1516\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx3811\tx4886 \dn2
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Aptitudini Academice\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 15-58\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Aptitudini
matematice si de citire\par\pard\li1516\sb9\sl-207\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex111 Kaufman\par\pard\li1516\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx3763\tx4891 \dn2 \expndtw0\charscalex111 Chestionarul
asupra\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 9-40 +\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Concepte de baza, sanitate, funcjii\par\pard\li1516\sb8\sl-
207\slmult0\fi4\tx4891 \up0 \expndtw0\charscalex111 capacitafii de supra-\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 instrumentale, semne funcjionale\par\pard\ql
\li1516\sb0\sl-205\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 vietuire \par\pard\qj
\li1766\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1766\ri2981\sb83\sl-220\slmult0\tx2289
\up0 \expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.1.6 POSSBIIJTAI! DE
INCRVENJ! TEKAPEUTICA ALE \line\tab \up0 \expndtw-7\charscalex100 PS1HOLOGULUI
OINICIAN \par\pard\qj \li1377\ri861\sb112\sl-230\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tratamentul persoanei cu
retard minai necesitd implicarea unei echipe multidiscipli\up0
\expndtw0\charscalex116 nare formate Tn general din medic, asisfent social,
psiholog, terapeut ocupafional. De \up0 \expndtw0\charscalex111 regula, se
abordeazd familia Tn Tntregul ei. \par\pard\ql \li1656\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 Persoana cu reard mintai poate beneficia de urnatoarele
forme de tratament: \par\pard\qj \li1363\ri865\sb0\sl-230\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex117 \u8226? Taamenf madicomtnes (principalele indicafii fiind
epilepsia, tulburarile depre\up0 \expndtw0\charscalex117 sive, tulburarile
obsesive, enurezisul nocturn, tuibuarea de hiperactivifafe/deficit de \up0
\expndtw0\charscalex100 otenfie) \par\pard\qj \li1358\ri869\sb0\sl-
240\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8226? Psiho3\up0
\expndtw0\charscalex115 $rapie individuae (Tn prezent se utilizeazd frecvent
psihoterapii de scurtd \up0 \expndtw0\charscalex112 duratd pentru rezolvarea
problemelor curente, situafiilor de crizd) \par\pard\qj \li1353\ri890\sb0\sl-
230\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? Ttrapia familial-
(considerandu-se cd multe din simptomele asociate retardului \up0
\expndtw0\charscalex115 sunt o expresie a viefii de familie Tn care trdieste
persoana cu retard, mai ales atunci \up0 \expndtw0\charscalex115 cand aceasta este
la varsta copildriei) \par\pard\ql \li1636\sb7\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 \u8226? T_f_pi@ d@ |p_p \par\pard\qj \li1348\ri888\sb21\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Terapi� oompccicsnsnfaki (Tn
speciei pentru formarea aptitudinilor sociale la per� \up0 \expndtw0\charscalex110
soanele cu reard usor si moderat) \par\pard\ql \li1627\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1627\sb44\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \u8226?
Educafie speciala (Tn vederea remedierii Tntarzierilor la citif, scris, calcul
arifmetic) \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart Pg130}
Cadru clinic s\\ intervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 6.2. TULBURARI ORGANIC!
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 6.2.1. SINDROMUL PSIHOORGANIC CRONSC \par\pard\qj
\li1041\ri1224\sb139\sl-200\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex114 A fost
descris de Beubr si reprezintd o tulburare psihica cauzatd de o disfuncfie ce� \up0
\expndtw0\charscalex114 rebrae generae. Principalele simptome care caracterizeazd
acesf sindrom sunt: \par\pard\ql \li1320\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - sldbirea memoriei \par\pard\ql \li1315\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - scdderea atenfiei \par\pard\ql
\li1315\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 - scdderea capacitafii de
judecatd, abstractizare, genealizare \par\pard\ql \li1315\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 - fafigabilitate accentuae \par\pard\ql
\li1310\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - bradipsihie \par\pard\ql
\li1310\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - sdrdcirea moduldrii
afective \par\pard\ql \li1310\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 -
fendinfd la perseverare \par\pard\ql \li1305\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - modificari frapanfe ale personalitdfii \par\pard\ql
\li1300\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - egoism \par\pard\qj
\li1012\ri1255\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex118 Sub aspect
comporamenfal, sindromul psihoorganic ar putea fi desemnat de unii \up0
\expndtw0\charscalex113 auori prin frei pattern-uri simpfomatologice:
\par\pard\ql \li1296\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - dezorienare
(confuzional - senzorial) \par\pard\ql \li1296\sb13\sl-207\slmult0\tx2073 \up0
\expndtw0\charscalex102 - distimii \tab \up0 \expndtw0\charscalex105 (distimic-
emofional) \par\pard\ql \li1296\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 -
deteriorare (cognitiv-involufional), \par\pard\qj \li1008\ri1243\sb3\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex106 care \u8222?semscriu concentric, se
relafioneazd expresiv - fenomenologic si se condifioneazd \up0
\expndtw0\charscalex106 psihopatogenic" (enssaj G) \par\pard\ql \li1391\sb111\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 6.2.2. SINDROMUL DEROJAR fSJNDROMUL
PSIHOPATQIDJ \par\pard\qj \li1276\ri1269\sb123\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Acest sindrom esfe la ora actuae TncadratTn personalitatea
de tip organic (v. cap. 4). \up0 \expndtw0\charscalex110 Se caracterizeozd prin
urmdtoorele simptome: \par\pard\li1281\sb13\sl-207\slmult0\fi4\tx2174 \dn2
\expndtw0\charscalex110 - tulburgr\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 de
personalitate\par\pard\li1281\sb4\sl-207\slmult0\fi4\tx2179 \up0
\expndtw0\charscalex113 - tulburdr\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
comportamenaie\par\pard\li1281\sb9\sl-207\slmult0\fi0\tx2183 \up0
\expndtw0\charscalex113 - tulburdr\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 intelectuole de
ospect defectual\par\pard\ql \li1281\sb4\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - instabilitote motorie si emofionold \par\pard\ql
\li1281\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - emofii primitive,
agresivitafe \par\pard\ql \li1276\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
- sexualitate precoce si pervertitd \par\pard\ql \li1276\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - comportament complet neadecvat \par\pard\ql
\li1276\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - evocare sdracd
imposibilitatea concentrdrii atenfiei \par\pard\ql \li1377\sb95\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.2.3. DEMENjHf \par\pard\ql
\li1267\sb87\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-5\charscalex100 6.2.3.1. Dsiniji�
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Demenfa este un sindrom
caracterizat de o afectare permanenfd a funcfiei intelec-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 fuale insfalatd progresiv. Pentru a pune diagnosticul de
demenfa trebuie ca mai multe \up0 \expndtw0\charscalex111 sfere ale activitdfii
mintale sd fie afecfate: memoria limbajul, orientarea spafiald, emo� \up0
\expndtw0\charscalex112 fiile sau personalitatea si cognifia \up0
\expndtw0\charscalex115 (Gumming, tr al.; 1980). Demenfa este o tulburare
\par\pard\qj \li979\ri1268\sb5\sl-215\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex113 dobonditd, ceea ce o diferenfiazd de Tntdrzierea
mintald; tuiburarea persistena deose-\line \up0 \expndtw0\charscalex109 beste
demenfa de delir; afectarea mai multor domenii cognitive separd demenfa de
boiile \up0 \expndtw0\charscalex118 cu afectarea unui singur domeniu, de exemplu,
amnezia si afazia. Desi majoritatea \up0 \expndtw0\charscalex116 demenfelor sunt
cronice, ireversibile si progresive, termenul de demenfa nu implied \up0
\expndtw0\charscalex115 auomat si Ireversibilitate (o treime dintre pacienfii
venifi pentru o evaluare initiae au
\expndtw0\charscalex112 sindroame demenfiole partial reversibile) (Rabins, 1983).
Pot fi prezente multiple tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex122 rari psihologice si
comporamenaie, dar acesteo nu contribuie direct Io criteriile de \up0
\expndtw0\charscalex110 diagnostic. \par\pard\qj \li1463\ri745\sb2\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex112 Demenfe o afectat dintotdeauna
oamenii care au supraviefuit pdnd la varste Tnaintate \up0 \expndtw0\charscalex114
dar esfe o conditie medicae care a devenit proeminentd mai ales Tn secolul XX
datoritd \up0 \expndtw0\charscalex114 cresterii fdrd precedent a numdrului de
persoane vdrsfnice Tn toatd lumea. \par\pard\qj \li1449\ri763\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Cuvanful demenfa este de origine
latind fiind creat dinfr-un prefix cu sens privativ si \up0 \expndtw0\charscalex113
un substantiv derivat din m�n$ (suflet, spirit, inteligenfd). In vocabularul
psihiatric ter\up0 \expndtw0\charscalex111 menul a suferit o evolutie semanticd
notabild, Tnlocuind afdf Tn psihiatria francezd cat si \up0 \expndtw0\charscalex111
Tn cea germand paradigma alienafiei mintale. \par\pard\qj \li1449\ri759\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 Sfudiul demenfelor a Tnregistrat o
importanta progresivd Tn cursul ultimilor 20 de ani, \up0 \expndtw0\charscalex114
din partea neurologilor, neuropsihologilor, cercetdtorilor si clinicienilor
(BolbrF; Barbs \up0 \expndtw0\charscalex115 G; Mart! P; Traykov L, 1996). Autorii
anterior citafl Insistd asupra faptului cd deterio\up0 \expndtw0\charscalex120
rarea din demenfa trebuie sd fie suficienf de severa pentru a compromite
auonomia \up0 \expndtw0\charscalex118 bolanvului Tn viafa sa sociald sau
profesionald, precum si asupra faptului cd aceastd \up0 \expndtw0\charscalex111
alterare este progresivd Tn timp. \par\pard\ql \li1737\sb1\sl-195\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Demenfa presupune: \par\pard\qj \li1449\ri770\sb5\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8226? Un declin al memoriei Tnfr-o
proporfie care inferferd cu acfiviafile viefii zilnice, sau \up0
\expndtw0\charscalex108 face ca viafa independentd de alfii sd fie dificild sau
imposibild. \par\pard\qj \li1449\ri769\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex117 \u8226? Un declin al gandirii, planificdrii si organizdrii
lucrurilor de zi cu zi, pe masura \up0 \expndtw0\charscalex109 progresiei bolii.
\u8226? Un declin Tn controlul emotional sau Tn motivafie, sau schimbare Tn
comportamen� \up0 \expndtw0\charscalex112 tul social; labilitote emofionold,
iritebilitote, opotie sou inodecvoreo comportomentului \up0 \expndtw0\charscalex112
social, incapocitofeo de o mdnco, o se Tmbrdca si a interacfiona cu ceilalti.
Clasiicaea ttidogicQ a pinsipabbr sindosme dWnemfiae \par\pard\qj
\li1430\ri784\sb123\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 Considerdm cd
abordarea efiologicd, de�i nu este riguroasd, deoarece mai ales Tn \up0
\expndtw0\charscalex112 ceea ce priveste demenfele degenerative existd Tncd
neclarifdfi, are eel pufin avantajul \up0 \expndtw0\charscalex112 de a fi
pragmaticd. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart Pg132}
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si intervenfie psihologica\tab \up0
207\slmult0\fi76\tx7161 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8364?ir_um$arsf� paolbgle�
�ae pal podyes damsnja (dupa Bosser M -\tab \up0 \expndtw0\charscalex123
1992|\par\pard\li1214\sb187\sl-207\slmult0\fi28\tx7377 \up0 \expndtw0\charscalex115
Boala Alzheimer\tab \dn2 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
50 - 60%\par\pard\li1214\sb1\sl-200\slmult0\fi23\tx4339\tx7387 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Demenfa vascuiara\tab \up0
\expndtw0\charscalex103 \u9632? cu multiple infarcte\tab \dn2
\expndtw0\charscalex127 10-20%\par\pard\li1214\sb6\sl-207\slmult0\fi3220 \up0
\expndtw0\charscalex112 lacunara\par\pard\li1214\sb1\sl-188\slmult0\fi3220 \up0
\expndtw0\charscalex112 boala Binswanger\par\pard\li1214\sb3\sl-
microinfarcte corticale\par\pard\li1214\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Droguri si substanfe toxice\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 demenja alcoolica\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
5%\par\pard\li1214\sb1\sl-195\slmult0\fi3206\tx7382\tx7526\tx7655 \up0
\expndtw0\charscalex102 tumori\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 1\ul0\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul -\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 5%\par\pard\li1214\sb1\sl-
Procese expansive sntracraniene\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 accese
cerebrale\par\pard\li1214\sb1\sl-195\slmult0\fi3206 \up0 \expndtw0\charscalex116
mase subdurale\par\pard\li1214\sb1\sl-197\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex114
Anoxia\par\pard\li1214\sb0\sl-197\slmult0\fi4\tx4420\tx7377\tx7521\tx7641 \up0
\expndtw0\charscalex118 Traumatisme\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106 iovituri ale
capului\tab \dn2 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \dn2 \expndtw-2\charscalex100 -\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex108 5%\par\pard\li1214\sb1\sl-207\slmult0\fi3201 \up0
\expndtw0\charscalex111 dementa boxeurilor\par\pard\li1214\sb1\sl-
HJdoeefalia cu presiune normaia\par\pard\li1214\sb1\sl-202\slmult0\fi3201\tx7367
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 boala Parkinson\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 1%\par\pard\li1214\sb0\sl-202\slmult0\fi3196\tx7367 \up0
\expndtw0\charscalex109 boala Huntington\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
1%\par\pard\li1214\sb1\sl-200\slmult0\fi3196\tx7367 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul boala Pick\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1%\par\pard\li1214\sb1\sl-190\slmult0\fi4\tx4411 \up0
\expndtw0\charscalex121 Boli neurodegenerative\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
degenerescene supranucleara\par\pard\li1214\sb1\sl-228\slmult0\fi3192\tx7363
\up0 \expndtw0\charscalex110 progresiva\tab \up0 \expndtw-5\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1%\par\pard\ql \li4406\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 scleroza laterals amiotrofica
degenerarea spinocerebeloasa \up0 \expndtw0\charscalex112 degenerarea
olivopontocere\up0 \expndtw0\charscalex113 beloasa \par\pard\qj
\li4406\ri2727\sb0\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 leucodistrofia
metacromatica \up0 \expndtw0\charscalex105 boala Wilson \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul boala Hallervorven-Spatz \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 boala Jakob-Creutzfeldt \par\pard\li4396\sb1\sl-
227\slmult0\fi0\tx7348 \up0 \expndtw0\charscalex100 SIDA\tab \up0 \expndtw-
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1%\par\pard\ql \li4396\sb1\sl-
167\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 encefalite
virale \par\pard\li1200\sb5\sl-207\slmult0\fi0\tx4396 \dn2 \expndtw0\charscalex108
Infecfii\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 leucoencefalopatii
multifocale\par\pard\qj \li4392\ri4120\sb0\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 progresive \up0 \expndtw0\charscalex100 neurosifilisul
meningita bacteriala cronica \up0 \expndtw0\charscalex107 meningite
criptocociale \line \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
alte men\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ingite fungice \par\pard\li1185\sb16\sl-
Tulburari\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 nutritionale\tab \up0
sindromul Wemicke-Korsakoff\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 5%\par\pard\qj
\li4387\ri2919\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 deficienja de
vitamina B12 \up0 \expndtw0\charscalex105 deficienfa de folaji \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul boala Marchiafava-Bignami \par\pard\li1180\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburari\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
mefabolice\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 leucodistrofia
metacromatica\par\pard\ql \li4382\ri3250\sb0\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 leucodistrofia adrenala \up0 \expndtw0\charscalex111
demenfa de dializa \up0 \expndtw0\charscalex101 hipotiroidismul \par\pard\ql
\li4382\sb2\sl-197\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 hipertiroidismul
insuficienja renaia severa \up0 \expndtw0\charscalex106 sindromul Gushing
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul insuficienta hepatica \par\pard\li1180\sb1\sl-
Boli inflamatorii cronice\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 LES fi alte boli de
colagen cu\par\pard\li1180\sb1\sl-225\slmult0\fi3187\tx7195\tx7334 \up0
\expndtw0\charscalex112 vasculita intracerebrala\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 -\tab \up0 \expndtw-9\charscalex97
1%\par\pard\ql \li4367\sb1\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 scleroza multipla �i boala Whipple
Asa cum usor se poafe constae din tabelul anterior, mai mult de 75% din cazurile
\up0 \expndtw0\charscalex118 de demenfa aparfin demenfei Alzheimer si demenfelor
vasculare. \par\pard\ql \li1718\sb112\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Criferiie DSA IV pentru
demenjeb de lip Alzheimer \par\pard\ql \li1708\sb109\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A - Dezvoifarea de deficite
cognitive multiple manifestate prin: \par\pard\qj \li1444\ri812\sb3\sl-
220\slmult0\fi297\tx1963 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0
\expndtw0\charscalex115 - tulburari de memorie (imposibilitatea de a asimila noi
informafii si de a-si rea\up0 \expndtw0\charscalex106 minti informafii anterior
Tnvdfate) si \par\pard\ql \li1723\sb11\sl-207\slmult0\tx1963 \up0
\expndtw0\charscalex100 2. \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 - eel pufin una din
urnatoarele tulburari cognitive: \par\pard\ql \li2155\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 a) afazie (tulburari de limbaj) \par\pard\qj
\li2155\ri822\sb3\sl-220\slmult0\tx2395 \up0 \expndtw0\charscalex110 b) apraxie
(incapacitateo efectudrii ocfivitdfilor motorii Tn ciuda funcfiei motorii \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex103 intacte) \par\pard\li2150\sb16\sl-
207\slmult0\fi0\tx3143 \up0 \expndtw0\charscalex117 c) agnozie\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 (imposibilitatea de a recunoaste sau idenfifica obiecte Tn
ciuda\par\pard\li2150\sb14\sl-207\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex117
funcfiilor senzoriaie inacte)\par\pard\ql \li1713\sb7\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 d) tulburari ale funcfiilor executive (planificare,
organizare, abstractizare) \par\pard\qj \li1440\ri821\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex112 B - Evolufia se caracterizeazd prin debut gradat si declin
progresiv al funcfiilor cog� \up0 \expndtw0\charscalex101 nitive \par\pard\ql
\li1435\ri816\sb0\sl-220\slmult0\fi268\tx1708 \up0 \expndtw0\charscalex114 C -
Deficitele cognitive determind tulburari semnificative ocupafionale sau Tn viafa
\up0 \expndtw0\charscalex113 sociald si reprezintd un declin semnificativ fafd de
un nivel anterior. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 D - Deficitele cognitive
de la punctul A nu se datoreazd: \par\pard\qj \li1420\ri831\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? bolilor de sistem nervos
central care determine! deficite progresive ale memoriei si \up0
\expndtw0\charscalex111 funcfiilor cognitive (boala cerebrovasculard, boala
Parkinson, boala Huntington, hema\up0 \expndtw0\charscalex111 tom subdural,
hidrocefalie cu presiune normald) \par\pard\qj \li1411\ri822\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? condifii sisfemice care sunt
cauze cunoscufe de demenfa (hipotiroidism, deficit de \up0 \expndtw0\charscalex112
viamind B12 sau acid folic, deficit de niacind, hipercalcemie, neuroslfilis,
infecfie HIV) \par\pard\ql \li1703\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\u8226? condifii determinate de diferite substanfe \par\pard\ql \li1694\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 E - Deficitele nu apar Tn mod exclusiv Tn
evolufia delirului \par\pard\qj \li1420\ri845\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex108 F - Deficitele nu se Tncadreazd mai bine Tntr-o altd
tulburare a axei I (tulburari depre\up0 \expndtw0\charscalex108 sive majore,
schizofrenie). \par\pard\ql \li1684\sb92\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.2.3.3. Sourta prszenfare
dinica \par\pard\ql \li1684\sb110\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100
Simptome cognitive \par\pard\ql \li1694\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Tulburari de
memorie \par\pard\qj \li1406\ri850\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? Tulburari de vorbire (capacitate de conversafie
sdracd, probleme Tn a gdsi cuvin� \up0 \expndtw0\charscalex107 tele, nemfelegere,
repefifie) \par\pard\ql \li1689\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\u8226? Tulburari la scris, citif, colcul motemotic \par\pard\ql \li1689\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Tulburdri ale atenfiei
Apraxie, agnozie \par\pard\ql \li1684\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \u8226? Rotionamenf dificil \par\pard\ql \li1670\sb6\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Simptome
compotamenfab #i alt� simptome psihiatrice \par\pard\ql \li1680\sb12\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Halucinafii
Depresie \par\pard\ql \li1680\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\u8226? Anxietate \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? Agresiune \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 � Tufburdri de somn \par\pard\ql
\li1675\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? Vagabondaj
\par\pard\ql \li1670\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 @ Obsesii
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realitatea bolii psihice. Cadru clinic $i infervenfie
psihologica\tab \dn2 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106
\par\pard\ql\li1449\sb8\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Pifrtema
eapcsciiofii de a desefura asHvitafie d� zi cu zi \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 - Ingrijirea personae \par\pard\ql
\li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 � Mobilitate
Cumpdrdturi \up0 \expndtw0\charscalex104 � Finanfe \par\pard\ql \li1454\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 9 Cdldtorii \par\pard\ql \li1449\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? Conducere auto \par\pard\qj
\li1166\ri1065\sb157\sl-180\slmult0\fi263 \up0 \expndtw0\charscalex110 Aldturi de
schemele clasice de diagnostic centrate pe tulburarile cognitive a fosf
sub-\line \up0 \expndtw-7\charscalex92 liniatd Tn ultima perioada importanta
\u8226?\u9632?\u8482?-��>�^-'" \u9632?-\u9632?* <*;=**-*�_�\u8226?..=?-=.
^.._\u8482?.-~�f�\u8482?*��-A�J*o, �s \up0 \expndtw-8\charscalex87 ->-;..
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex108 Acestea au fosf definite de Finckel
SI, Cosa Sifvs J, Cohan G s\\ Sartoriws N ca tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex117
rari de percepfie, de gandire, afective si comportamentaie care apar frecvent la
pa� \up0 \expndtw0\charscalex114 cienfii cu demenfa. Ele par sd fie elemente
integrae ale procesului patologic, creeaza \up0 \expndtw0\charscalex109 probleme
severe atat celor care vin Tn contact cu acesti pacienfi, cat si pacienfilor Tnsisi
\up0 \expndtw0\charscalex109 s\\, de reguld, pot beneficia de un tratament adecvaf.
Ingrijiorii, membrii familiei s\\ pacienfii confundd deseori primele simptome ale
de\up0 \expndtw0\charscalex106
menfei cu schimbdrile normale ale Tmbdtrdnirii. \par\pard\ql \li1420\sb111\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Examinarea psihiatricd va cduta sd
evidenfieze tulburari Tn urnatoarele
domenii:\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4300\colsr20\colno2\colw5200\
colsr160\ql \li1286\sb91\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 Modificari de
mee\par\pard\ql \li1324\sb57\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
Dificultaji la ridicarea de pe scaun\par\pard\qj \li1320\sb0\sl-211\slmult0
\par\pard\qj \li1320\ri0\sb16\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Mersul cu
pasi mici (dar cu miscarea \up0 \expndtw0\charscalex112 normala a
bratelor)\par\pard\ql \li1310\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1324\sb23\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 Mers Tmpleticit cu dificultafi
de\par\pard\ql \li1310\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tntoarcere sau pornire\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Mers cu baza largita, ataxic \up0
\expndtw0\charscalex108 Mifcari coreiforme\par\pard\ql \li1536\sb0\sl-
Domeniul afectat\par\pard\ql \li1536\sb43\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Schimbari ale
personalitafii\par\pard\column \qj \li140\ri3928\sb39\sl-264\slmult0\tx202 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Semnificafie \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex105 Dispraxie\par\pard\ql \li183\sb5\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tulburari
extrapiramidale\par\pard\qj \li173\ri1433\sb6\sl-211\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tumora de lob frontal sau
degenerescenfa \up0 \expndtw0\charscalex111 frontal!\par\pard\ql \li192\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Demenfa
vasculara prin afectarea vaselor mici\par\pard\ql \li187\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Hidrocefalie\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex111 Boala Jakob Creutzfeldt\par\pard\ql \li183\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Dementa
alcooiica\par\pard\ql \li178\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Boala Huntington\par\pard\ql \li1454\sb0\sl-
Simptome\par\pard\ql \li20\sb38\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Detasare, apatie,
dezinhibitie\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4136\colsr160\colno2\colw
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Idei delirante\par\pard\ql \li1454\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql \li1454\sb24\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Halucinafii
fi iluzii patoiogice\par\pard\ql \li1564\sb0\sl-215\slmult0 \par\pard\ql
\li1564\ri148\sb1\sl-215\slmult0\fi139 \up0 \expndtw0\charscalex117 Tulburari ale
dispozifiei \line \up0 \expndtw0\charscalex118 Modificari
neurovegetative\par\pard\column \ql \li39\sb1\sl-205\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Furt, persecu \up0 \expndtw0\charscalex108 tjie si
urmarire, infidelitate, abando-\par\pard\ql \li34\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul nare, delir cu
ectoparaziti\par\pard\ql \li34\ri1518\sb0\sl-217\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sindromul Capgras (iluzia
sosiilor) \line \up0 \expndtw0\charscalex112 Sindromul Clerambault (falsa
recunoaftere) \up0 \expndtw0\charscalex107 Semnul fotografiei\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Halucinafii vizuale, auditive, olfactive,
tactile\par\pard\ql \li29\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Depresie, hipomanie, disforie\par\pard\ql
\li20\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tulburari de somn, tulburari
alimentare, schim-\par\pard\ql \li29\sb4\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul bari ale comportamentului
sexual \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1497\ri1278\sb0\sl-220\slmult0\tx4305
\up0 \expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Compotamente
neadecvateNeliniste psihomotorie (hoinareala) sau lentoare \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 psihomotorie), comportamente stereotipe,
agre-\par\pard\ql \li4296\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 siune
verbala si/sau fizica \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9660\paperh13540{\bkmkstart
pentru psihologi\par\pard\qj \li1459\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1459\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex117 \u8226? Schimbdrile de personaliate sunt reprezentate de
modificari subtile Tn relafiile \up0 \expndtw0\charscalex109 pacientului cu
ceilalfi, iarTn demenfe fronto-temporolo pot fi eel moi precoce semn, pre\up0
\expndtw0\charscalex109 ceddnd cu cdfiva ani modificdrile cognitive.
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Apatia si indiferenfa suntcomuneTn boala Alzheimer
si demenfa vasculard; dezin\up0 \expndtw0\charscalex111 hibitia este comund Tn
demenfa fronfofemporald. \par\pard\ql \li1449\ri792\sb4\sl-220\slmult0\fi297\tx1742
\up0 \expndtw0\charscalex111 � Halucinafiile sunt o trdsdturd particular^ a
dementei cu corpi Lewy s\\ se intensifi� \up0 \expndtw0\charscalex108 ed atunci
cand pocientul se trezeste Tn timpul fazei REM a somnului. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 � Tulburarile de somn sunt foarte diverse, cresterea sau
descresterea nevoii de somn, \up0 \expndtw0\charscalex109 Tnfreryperea somnului,
inversarea ritmului somn-veghe, treziri nocturne si cosmaruri. \par\pard\qj
\li1449\ri785\sb6\sl-213\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex111 - In demenfa
fronfo-temporald se observe o preferintd aproape exclusive pentru ali� \up0
\expndtw0\charscalex110 ments dulci. Tot Tn categoria tulburarilor alimenfare se
Tncadreazd si pks- ingesfia unor \up0 \expndtw0\charscalex114 subsanfe nealimenare
sau a unor alimente nepreparate cum ar fi hrana pentru animale \up0
\expndtw0\charscalex114 sau carnea crudd. \par\pard\li1454\sb25\sl-
207\slmult0\fi278\tx7060\tx7972 \up0 \expndtw0\charscalex112 � Dintre modificdrile
comporfamenfului sexuol trebuie nofafd\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
cresterea,\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 scdderea\par\pard\li1454\sb14\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex110 sou lipsa libidouiui, schimbdri Tn
orientoreo sexuald.\par\pard\li1454\sb14\sl-207\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex110 S-au Tnregisfraf urmdfoareie semne Tn ordine
descresedtoare:\par\pard\li1454\sb4\sl-207\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex119 \u8226? Agiafie - mai mult de 75%\par\pard\li1454\sb14\sl-
207\slmult0\fi278\tx2822 \up0 \expndtw0\charscalex113 o Rafacire\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 mai mult de 60%\par\pard\li1454\sb9\sl-207\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex113 � Depresie - mai muit de 50%\par\pard\li1454\sb15\sl-
230\slmult0\fi273\tx4440 \up0 \expndtw0\charscalex113 s Tulburari psihotice - mai
rnu\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 de
30%\par\pard\li1454\sb1\sl-193\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex118
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - Jipete - mai mult de 25%\par\pard\li1454\sb7\sl-
207\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex111 � Violenfd - mai muit de
20%\par\pard\li1454\sb14\sl-207\slmult0\fi273\tx4977\tx6144 \up0
\expndtw0\charscalex111 � Tulburari de comportament sexua\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 mai muf\tab \up0 \expndtw-10\charscalex89
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 0%\par\pard\li2323\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Frecvenja semnelor psihice Tn
demen|e\par\pard\li2323\sb136\sl-195\slmult0\fi105\tx2692 \dn3 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 0%\tab \up0 \expndtw0\charscalex133
-- 75%\par\pard\li2323\sb45\sl-195\slmult0\fi14\tx3676 \up3 \expndtw0\charscalex100
70�/\tab \dn3 \expndtw-7\charscalex91
SO0/\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols3\colno1\colw2722\colsr110\colno2\colw2787\col
sr160\colno3\colw3751\colsr160\ql \li2332\sb13\sl-128\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 50%\par\pard\ql \li2419\sb23\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 0uc\par\pard\qj \li2323\ri0\sb0\sl-
178\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 40�;
\line \up0 \expndtw0\charscalex104 30% \line \up0 \expndtw0\charscalex104 20% \line
\up0 \expndtw0\charscalex100 10%\par\pard\column \ql \li1661\sb63\sl-161\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 J-c\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 30�/\par\pard\ql \li432\sb75\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 L_\par\pard\ql \li1143\sb56\sl-
322\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex133 \ul0\nosupersub\cf7\f8\fs28 r
i\par\pard\ql \li5203\sb0\sl-115\slmult0 \par\pard\ql \li5203\sb0\sl-115\slmult0
\par\pard\ql \li5203\sb0\sl-115\slmult0 \par\pard\ql
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 O "_!\par\pard\ql \li20\sb145\sl-
Frecventa\par\pard\column \ql \li5769\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 25�/t\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 20%\par\pard\ql \li1542\sb5\sl-177\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 0%\par\pard\ql \li68\sb136\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ^
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Realitatea boiii psihice.
Cadru clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 ?i intervenfie psihologicd\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \up0
9\charscalex89 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 n@$ncu\tab \up0
\expndtw0\charscalex133 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 i (adaptof dupa
Arr\par\pard\li1516\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1516\sb130\sl-
207\slmult0\fi4\tx3796 \up0 \expndtw0\charscalex112 Un posibil istoric\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \u9632? Analizarea status-ului fizic, functional, cognitiv
si\par\pard\li1516\sb9\sl-207\slmult0\fi0\tx3878 \up0 \expndtw0\charscalex112 de
demenfa\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 comportamental\par\pard\qj
\li3873\ri1291\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex114 Evidenjierea
antecedentelor ce sugereaza posibili� \up0 \expndtw0\charscalex115 tatea unei
demenje \par\pard\qj \li3878\ri1297\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex117 Evaluarea medicajei curente care ar putea sa aiba \up0
\expndtw0\charscalex112 efecte comportamentaie sau cognitive \par\pard\ql
\li3873\sb1\sl-204\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Sublinierea simptomelor sau
deficitelor specifice
unei\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3679\colsr60\colno2\colw5781\cols
r160\qj \li1132\sb0\sl-219\slmult0 \par\pard\qj \li1507\ri0\sb2\sl-
219\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex123 Evaluarea unor semne \line \up0
\expndtw0\charscalex109 f 1 simptome de element:! \line \up0
\expndtw0\charscalex128 prin tesfe neua-psiho-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
logice\par\pard\qj \li1550\ri33\sb0\sl-219\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126
Jonfirmaea prezenfei \line \up0 \expndtw0\charscalex115 Jemenfei\par\pard\ql
\li1151\sb101\sl-207\slmult0\tx1473 \up0 \expndtw-8\charscalex90 IV\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 Verificaji daca pacientu\par\pard\ql \li1473\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Tntrunefte citeriise\par\pard\ql
\li1488\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127 pentru dementi\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Jiagnosticul diferenfia!\par\pard\ql \li1132\sb0\sl-
211\slmult0 \par\pard\ql \li1132\sb0\sl-211\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Identificafi potenfialui \line \up0
\expndtw0\charscalex123 restant �i gradul de de-\par\pard\ql \li1473\sb19\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul teriorare
al pacientului\par\pard\ql \li1137\sb9\sl-207\slmult0\tx1473 \up0 \expndtw-
8\charscalex88 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 VII\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
Stabiiifi semnificajia �i\par\pard\ql \li1478\sb14\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 gradul fiecarei dete=\par\pard\ql \li1478\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 riorari (diagnostic\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul functional)\ul0\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ,\par\pard\ql \li1132\sb4\sl-
207\slmult0\tx1478 \up0 \expndtw-8\charscalex86 VIII\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Identificafi posibilele cir-\par\pard\ql \li1468\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 cumstanfe care ar con�\par\pard\qj
\li1463\ri0\sb3\sl-215\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex118 duce la tulburari
impor� \line \up0 \expndtw0\charscalex124 tante de comportament\par\pard\column \ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul tulburari dementia\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
le\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 _\par\pard\ql \li34\sb14\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 - Folosirea unor teste specifice privind
funcjonarea\par\pard\ql \li149\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106
zilnica a pacienjilor (ADL, FAQ)\par\pard\ql \li29\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 - Folosirea unor teste care sa evidenjieze
tulburarile\par\pard\ql \li144\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cognitive (MMSE, Testul Ceasului, Testul
concentrarii)\par\pard\qj \li140\ri1290\sb2\sl-216\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Daca evaluarea facuta pana Tn
acest moment suge� \up0 \expndtw0\charscalex113 reaza posibilitatea unei demenje, o
evaluare detai \up0 \expndtw0\charscalex120 ta este indicae.\par\pard\ql
\li53\sb22\sl-207\slmult0\tx4220 \up0 \expndtw0\charscalex103 \u9632?Abordarea
neurologica, psihologica �i psihiatrice\tab \up0 \expndtw-8\charscalex89
>aie\par\pard\qj \li135\ri1258\sb0\sl-217\slmult0\tx4234 \up0
\expndtw0\charscalex117 ajuta la definirea cailor de urmat Tn evaiuar\tab \up0
\expndtw-7\charscalex100 de� \line \up0 \expndtw0\charscalex100 men\
{ei.\par\pard\ql \li125\ri1290\sb0\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
Continuarea procesului de diagnostic prin evalua \line \up0 \expndtw0\charscalex102
clinice \up0 \expndtw0\charscalex119 (Acestea nu se vorface decat daca ex \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ars r\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 posibil beneficiu pentru pacienf sau daca rezi
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 lor ar implica o schimbare a conduitei
terapet \line \up0 \expndtw0\charscalex112 � Diagnosticul de demenfa este eel mai
probabil \up0 \expndtw0\charscalex110 � Folositi mai multe categorii de
diagnostic\par\pard\ql \li20\ri1263\sb6\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul � Definitj eventualu! rise
de a dezvolta\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 o dementa \line \up0
\expndtw0\charscalex111 � Determinarea tipului de demenja poate ajuta la
pre�\par\pard\qj \li188\ri1255\sb1\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
venirea deteriorarii sau la stabilirea unui prognostic \line \up0
\expndtw0\charscalex109 corect\par\pard\qj \li20\ri1268\sb10\sl-
211\slmult0\tx188 \up0 \expndtw0\charscalex105 e Trecejt Tn revista medica|ia pe
care pacientu! o ia pen� \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 tru alte afecfiuni
si care ar putea crea tulburari de\par\pard\ql \li183\sb19\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul constienta. confuzie,
tulburari comportamentaie
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 EXAMINARE OBIECTiVA \par\pard\qj \li5073\ri2659\sb0\sl-
160\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 SOMATICA , NEUROLOG1CA \up0
\expndtw0\charscalex103 �1 NEUROPSIHOLOGICA \par\pard\ql \li4665\sb0\sl-161\slmult0
\par\pard\ql\li4665\sb99\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 ISTORIC
FAMILIAL \par\pard\qj \li4310\sb0\sl-180\slmult0
\par\pard\qj\li4310\ri2742\sb44\sl-180\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 ISTOR1C
TOXICOLOGfC NUTRITIONAL \up0 \expndtw0\charscalex102 �1MED1CAMENTOS \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ETAPE IN INVEST1GAREA
DEMI?\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ()_,. \par\pard\qj \li1271\ri1103\sb217\sl-
In ciuda identificdrii Tn ultimii ani a unui numdr de potenfiali marked biologici
pen� \up0 \expndtw0\charscalex133 tru tulburarile dementiale, diagnosticul se
bazeazd Tncd pe observafia cu acuratefe a \up0 \expndtw0\charscalex123
comportamentului. \par\pard\qj \li1267\ri1094\sb9\sl-210\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex130 Anamnaza trebuie sd se concentreze pe stabilirea prezenfei
sau absenfei simptome-\line \up0 \expndtw0\charscalex133 lor unei boli cerebrae
organice, descrierea comporamentului si capacitafii functionae \up0
\expndtw0\charscalex133 premorbide a individului, starea generae medicae si
tratamentele prezente si frecute. \par\pard\qj \li1262\ri1112\sb2\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex138 Este important sd se excludd o sare
ocutd confuzionold sau o boala psihiafricd \up0 \expndtw0\charscalex125 funcfionald
primard. \par\pard\qj \li1248\ri1111\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex134 Informafiile se vor obfine atat de la pacienf, cat si de la
anfuroj, de obicei o rudd \up0 \expndtw0\charscalex132 apropioa sau un prieten;
fiecare va povesti medicului propria versiune, separat (asffei \up0
\expndtw0\charscalex124 Tncdt unui sd nu audd versiunea celuilolt). \par\pard\qj
\li1252\ri1108\sb6\sl-213\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex126 Ordinea Tn
care materialul este colectat trebuie sd fie flexibild si adaptabild. Un
sis-\line \up0 \expndtw0\charscalex133 fen rigid ar putea inhiba pocientul core i-
or pufeo simfi pe intervievotor ce fiind un \up0 \expndtw0\charscalex130 prost
receptor fafd de ceea ce el ar dori sd spund. Dacd pacientul simte cd stdpdneste
\up0 \expndtw0\charscalex125 sifuafla, va fi mai pufin defensiv si mai domic
\u8222?sd divulge" informafiile revelotoore. \par\pard\qj \li1257\ri1121\sb22\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex126 Interviului i se va acorda timpul
necesar. Este necesard multd rdbdare, mai ales dacd \up0 \expndtw0\charscalex126
informafiile revelatoare trebuiesc discutate odecvot. \par\pard\qj
\li1238\ri1119\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex126 Investigaforul
trebuie sd-si rdspundd unei serii de Tntrebdri ale cdror rdspunsuri de-\line
\up0 \expndtw0\charscalex126 vin Tn acelasi timp elemente de anamnezd: Existd Tn
cabinet surse de stimuiare care ar \up0 \expndtw0\charscalex123 putea disfrage
afenfia pacientului? Auzul si vdzul pacientului sunt bune? Std conforfabil?
Se va acorda atenfie comunicarii non-verbale a pacientului. Priveste ur.de trebuie?
\up0 \expndtw0\charscalex128 Comportarea lui sugereazd depresie sou onxietote? Este
Tmbrdcot si araniat corespun\up0 \expndtw0\charscalex124 zdtor? \par\pard\qj
\li1243\ri1126\sb22\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex126 De asemenea,
se va ocordo otenfie stdrii emofionaie si fizice a persoanelor opropio-\line
\up0 \expndtw0\charscalex126 te afectiv de bolnov, Tntrebdrile ole cdror rdspunsuri
sunt cdutate la acestio fiind: Cdtd
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Realitatea bolii psihice. Cadru clinic s\\
intervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\par\pard\ql\li1128\ri1245\sb176\sl-220\slmult0\tx1406 \up0 \expndtw0\charscalex118
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 grijd s\\ ce fel de supaveghere Tsi asuma acestia?
CatTnfeleg sarea pacientului? Care \up0 \expndtw0\charscalex114 sunt nevoile si
speranfele lor pentru viitor? Ce efort depun pentru pacienf? \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Analiza ant__ederiel�r pctologice ale pacientului trebuie
fdcutd sisfematic Tn urna� \up0 \expndtw0\charscalex112 oarele direcfii:
� Trasarea unui arbore genealogic, notdnd varsta fiecdrui membru, cauzele
decese\up0 \expndtw0\charscalex114 lor si starea de sdndtate a iecdruia.
\par\pard\ql \li1411\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Se vor nota
separat: \par\pard\ql \li1843\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 -
Boala Parkinson \par\pard\ql \li1838\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - Sindromul Down \par\pard\ql \li1838\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Boli cardiovasculare/cerebrovasculare,
hipertensiune \par\pard\ql \li1833\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
- Depresia, demenfa, senilitatea, alte boli psihiatrice \par\pard\ql
\li1833\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - Interndrile psihiatrice.
Pentru fiecare din simpfomele prezente, anamneza va Tncerca sd evidenfieze felul Tn
\up0 \expndtw0\charscalex114 care acestea au opdrut (ocut sou progresiv),
remisiunile sau exacerbdrile acestor simp� \up0 \expndtw0\charscalex114 tome, modul
lor de evolujie al acestora. \par\pard\qj \li1104\ri1277\sb17\sl-
200\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex114 &a_minarea somatica ggnerala va
respecfa regulile generae pundnd un accent spe� \up0 \expndtw0\charscalex112 ciei
pe modificdrile funcfiondrii aparatului cardiovascular. \par\pard\qj
\li1108\ri1265\sb4\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex121 lixsmimjea
mediesto va cduta o serie de semne si simptome care ar puteo sd fie \up0
\expndtw0\charscalex109 relevante pentru diognosticui de demenfa. Va fi urmaritd cu
atenfie Tntreaga istorie medi� \up0 \expndtw0\charscalex109 cae a pacientului,
notdndu-se exisfenfa oricaror semne privind: \par\pard\ql \li1382\sb2\sl-
218\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Starea
medloafa pr@z@rf_ fi trecuta \par\pard\ql \li1396\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Boli sisfemice sau
neurologice \par\pard\ql \li1396\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Traumafisme craniene \par\pard\ql \li1391\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Depresii sau alte boli psihiatrice Tn
antecedenfe \par\pard\ql \li1368\sb14\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 MedicaH- cuenta \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Ce i s-a prescris? \par\pard\ql
\li1387\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 e Ce ia pacientul Tn
momentul de fafd? \par\pard\ql \li1391\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 - Ce efecte (bune sau rele) are terapia curentd?
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Frcblemeie educqHonaie �i ocupajionaie \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 � Varsta la care a pdrdsit scoala \up0
\expndtw0\charscalex110 � Studii medii sau superioare \par\pard\ql \li1382\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? Natura meseriei \par\pard\ql
\li1387\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - Probleme la locul de
munca \par\pard\ql \li1377\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226?
Condifiile de pensionare \par\pard\ql \li1363\sb14\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Msdiul social \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 9 Structure familiald \par\pard\ql \li1382\sb16\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Contactele sociale curente
Cerinfele emofionaie si fizice ale persoanelor opropiate \up0
\expndtw0\charscalex105 � Impiicare Tn viafa sociald \par\pard\ql \li1377\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 9 Situafia financiard \par\pard\ql
PerscnaJift-te anerioari f#i sdnimbaile de dota recentd) \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Puncte de inferes si hobby-uri
Canalizarea energiei Tn anumite direcfii \par\pard\ql \li1372\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 � Responsabilitatea asumota fafd de alfe
persoane \par\pard\ql \li1372\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\u8226? Relafiile cu prietenii si familia \par\pard\ql \li1358\sb16\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Consumui de
akod \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg139}{\bkmkend
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.2.3.5. Date
privind epidemioiogia demenjeon \par\pard\qj \li1507\ri922\sb107\sl-
Numarul absoluf si relativ al persoanelor vdrsfnice este Tntr-o crestere dramaticd.
\up0 \expndtw0\charscalex113 Demenfa este o problema majord de sdndtate publicd nu
doar pentru clinicieni, ci pen� \up0 \expndtw0\charscalex108
tru Tntreaga societate. \par\pard\qj \li1497\ri909\sb2\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex117 Estimdrile fdcute au sugerat faptul cd, pdnd la
sfarsitul secolului, Europa va avea \up0 \expndtw0\charscalex115 circa 8-10
milioanede persoane lovite de demenfa si, probabil, pdnd la 30 de milioane \up0
\expndtw0\charscalex116 de membri de familie si alte persoane rdspunzdtoare de
Tngrijirea celor afectati, cu o \up0 \expndtw0\charscalex113 oarecare
responsabilitate si implicare personold fafd de cei Tn suferinfa. \par\pard\qj
\li1488\ri907\sb0\sl-213\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex114 Estimdrile
sugereazd cd aproximativ 4 milioane de americani au demenfa severd si \up0
\expndtw-2\charscalex100 Tncd alfi \up0 \expndtw0\charscalex115 1-5 milioane
pacienfi au demenfe ujoard-moderatd. Mai mult chiar, Tntrucdt \up0
\expndtw0\charscalex115 numarul persoanelor Tn varsa creste, numarul americanilor
cu demenfa severd se pre-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 conizeazd a creste
eul00% pane Tn 2020 deed tendinfele octuole se vor menfine \par\pard\ql
(U.S.Conges Office of Technology Assessment 1987). \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Prevalenfa geneae o demenfei Alzheimer dupd
varsta de 65 de ani este de circa \up0 \expndtw0\charscalex110 5-10%, iar incidenfa
anuald este 1 -2%. \par\pard\ql \li1780\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? Dupd varsta de 75 de ani prevalenfa esfe de 15-20%
si incidenfa de circa 2-4%. \par\pard\qj \li1488\ri922\sb0\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Ambele rate cresc exponential cu varsa, cu o
dublare la fiecare 5 ani pesfe varsta \up0 \expndtw0\charscalex114 de 60 de ani si
o slabd nivelare la cei foarte vdrstnici. \par\pard\ql \li1776\sb1\sl-
199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Pe toatd durata viefii riscui de a
face demenfa este de circa 1:4. \par\pard\ql \li1473\ri923\sb8\sl-
215\slmult0\fi302\tx1756\tx1742 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Nu existd
dovezi actuae care sd sugereze cd incidenfele se modified sau cd existd \up0
\expndtw0\charscalex108 diferenfe semnificative Tntre variatele culturi sau arii
geografice. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Toate demenfele sunt tulburari
progresive, dar pot fi foarte variate ca evolufie. Dinfr-o \up0
\expndtw0\charscalex111 perspectiva sociald si a sdndtdfii publice, faptul eel mai
semnificativ este cd persoanele \up0 \expndtw0\charscalex107 cu demenfa
supravietuiesc mai mult decat la Tnceputul secolului XX. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 In demenfa vasculard, o persoand poate prezenta tulburari
ale memoriei si compor� \up0 \expndtw0\charscalex115 tamentului, dar poate sd nu
evolueze negativ Tn lipsa unui alt episod ischemic, cdnd \up0
\expndtw0\charscalex111 aporful de sdnge este mult redus. Pe de altd parte, Tn
demenfa Alzheimer, unii pot evo-\up0 \expndtw0\charscalex111 lua rapid Tn mod
negativ timp de 2-3 ani, Tn timp ce alfii pot avea o evolufie mult mai \up0
\expndtw0\charscalex111 lene, de 10 ani sau mai mult. \par\pard\qj
\li1468\ri938\sb7\sl-213\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex110 Desi boiile
care produc demenfa nu sunt de obicei notafe Tn certificatele de deces ca \up0
\expndtw0\charscalex115 fiind cauzatoare de moarte, ele reduc Tn mod clar speranfa
de viafd a unei persoane. \up0 \expndtw0\charscalex112 Studiile publicate aratd Tn
mod consecvento reducere a duratei de viafd. Persoanele cu \up0
\expndtw0\charscalex112 demenfa eu o suproviefuire mai mica comparativ cu cei de
aceeasi vdrse si sex. \par\pard\qj \li1468\ri938\sb6\sl-215\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex114 Studii comparative recente care compard supravietuirea Tn
demenfa Alzheimer si \up0 \expndtw0\charscalex112 demenfa vasculord indicd o
suproviefuire moi mice Tn ultimul grup. La persoonele cu \up0
\expndtw0\charscalex113 demenfa Alzheimer, supravietuirea este mai scurtd pentru
cazurile de vdrstnici fafd de \up0 \expndtw0\charscalex115 cele de tineri, asa cum
ea de asfepfat, dor reducerea speranfei de viafd este mult mai \up0
\expndtw0\charscalex113 mare la cei cu debut precoce. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.2.3.6. Facoi efiopaegenici implicaji tn qpai)ia
tulbuailor demenfiab \par\pard\qj \li1459\ri942\sb99\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cea mai comund demenfe este
boala Alzheimer, core este prezene la aproximativ \up0 \expndtw0\charscalex113 50%
dintre pacienfii evaluafi pentru declin cognitiv progresiv. Probabil Tncd \up0
\expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex107 5-20% \par\pard\ql
\li1459\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 prezinfd o combinafie de
boala Alzheimer si patologie vasculard la autopsie (Tonilinson \par\pard\ql
etal.,1970) \par\pard\qj \li1449\ri948\sb1\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Un studiu a araat o legofuru
strdnso Tntre prevolenfo bolii Alzheimer si vdrse, astfel \up0
\expndtw0\charscalex112 boala Alzheimer apare la 3% dintre cei cu varsta 65-74 ani,
19% la c�i Tntre 75-84 ani \up0 \expndtw-8\charscalex92 si \up0
\expndtw0\charscalex114 47% la cei pesfe 65 ani (Evans eral., 1989).
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si intervenfie psihologica\tab \up0
207\slmult0\fi273\tx7228\tx7324 \up0 \expndtw0\charscalex114 A doua cauza de
demenfa este demenfa vaseukirQ. Ea apare la\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw0\charscalex114 7-29% dintre\par\pard\li1209\sb14\sl-
207\slmult0\fi4\tx3926 \up0 \expndtw0\charscalex105 pacienfii cu demenfa, si Tncd
olfi\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 10-23% dintre pacienfi prezinfd demenfa
mixtd. Astfel,\par\pard\li1209\sb9\sl-207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115
frecvenfa sindroameior de demenfa vasculard raportafd Tn literaturd variazd Tntre
27%\par\pard\li1209\sb18\sl-207\slmult0\fi0\tx1420\tx7920 \up0 \expndtw-
8\charscalex88 si\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 52%; aceste cifre subestimeazd
sau supraestimeazd prevalenfa adevaratd\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
(Bos?,\par\pard\li1209\sb14\sl-207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 1988;
O'Bien, 1988).\par\pard\ql \li1195\ri1245\sb0\sl-216\slmult0\fi292\tx1488 \up0
\expndtw0\charscalex112 � Toate studii!e aratd predominanta bolii Alzheimer fafd de
demenfa vasculard (re� \up0 \expndtw0\charscalex114 port 2:1), cu excepfia Rusiei,
Japoniei si Chinei unde raportul e inversaf (raport 1:2). \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Demenfa Alzheimer si demenfa vasculard, Trnpreund,
afecteazd 70-90% dintre pa� \up0 \expndtw0\charscalex112 cienfii cu demenfa, Tn
vreme ce celeialte sindroame sunt rdspunzdtoare pentru restul de \up0
\expndtw0\charscalex119 10-30%. Acest uitim grup meritd o otenfie speciold din
partea medicului, deoarece \up0 \expndtw0\charscalex114 aceste sindroame se pot
dafora unor cauze potenfiol reversibile cum ar fi: couze meta-\up0
\expndtw0\charscalex114 bolice, structurale sau psihiatrice (Rabais, 1983).
Si alte cauze de demenfa meritd a fi menfionate. DsmTfs cu 0�rpi Lswy esfe recu�
\up0 \expndtw0\charscalex119 noscue mai frecvent acum si s-ar putea sd se
demonstreze ca esfe a doua cauza (ca \up0 \expndtw0\charscalex114 frecvenfa) a
demenfei la bdfrani \up0 \expndtw0\charscalex114 (Mfeifb 9r�_., 1994). D@g�nerar�a
bhului fanfaS, \par\pard\qj \li1190\ri1260\sb2\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 esfe, Io randul ei, mai frecvenfa decat se estimase
anterior; esfe responsabild pentru \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex107 3%-l 6% dintre demenfe Tn unele studii (Millar BL & ai.,
\expndtw0\charscalex109 Dsnemfo eS_s�li_S evidentiatd clinic apare la 3% dintre
pocienfli oleooiici si Tntr-un \up0 \expndtw0\charscalex117 studiu s-ou
diagnosticat cu acest tip de demenfa \up0 \expndtw0\charscalex115 7% dintre
pacienfii intemati pentru \par\pard\ql \li1185\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 evaluarea tulburdrii cognitive (Cuting, 1982), \par\pard\qj
\li1175\ri1257\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex110 Deficite
neuropsihologice semnificative apar la eel pufin 60% dintre pacienfii cu hea�
\up0 \expndtw0\charscalex115 ls Parkinson (Mensryi Cuminings, 1990), desi studiile
care au aplicat crierii riguroase \up0 \expndtw0\charscalex115 de diagnostic au
gdsit o prevalenfa de \up0 \expndtw0\charscalex107 0-20% (evidenfiatd clinic)
\up0 \expndtw0\charscalex115 (Gibb, 1989). \par\pard\qj \li1175\ri1267\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 BodlQ HIV este acum epidemicd si s-a
estimated 1,5-2 milioane americani sunt infec\up0 \expndtw-2\charscalex100 fafi cu
HIV-1 \up0 \expndtw0\charscalex116 (Ammmn Asademy of H��rebg/AIDS Task Ferce 1991).
Un mare nu\up0 \expndtw0\charscalex112 mdr dinfre ace$ti pacienfi vor dezvolta
demenfa de cauze HIV sau secundard infecfillor \up0 \expndtw0\charscalex112
cerebrae cu germeni oportunisti (Weib #i Halman). \par\pard\qj
TraurnaHsmde eane� fac ca 400.000-500.000 pacienfi sd fie spifalizafi Tn
fiecare \up0 \expndtw0\charscalex115 an Tn SUA si sunt o cauza imporane de afectare
cognitive printre indivizii mai fined \par\pard\ql \li1180\sb13\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (Kreus fi Serenson, 1994).
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 9 Valorile prevalenfei legate
de vdrsfd pentru boala Alzheimer sunt mai ridicate la \up0 \expndtw0\charscalex109
femei decat Io bdrbofi, Tn timp ce pentru demenfe vascuiord se Tntdmpld contrariul.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.2.3.7. Snvestigajii psebgioe speifie� \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Excminarsanewopsihologicd ese, Tn opinia multor
autori, prima cale de investigare \up0 \expndtw0\charscalex110 a demenfei deoarece
oferd posibiliatea evaluarii unor variate domenii ale funcfiei cogni� \up0
\expndtw0\charscalex115 tive. Ea implied observarea comportamentului unui individ
legatd de stimulii aplicafi, \up0 \expndtw0\charscalex112 5elecfionafi dupd
probobilitoteo provocdrii unui rdspuns anormal Tn cozul unor ieziuni \up0
\expndtw0\charscalex112 ole unor sfructuri neuroonafomice specifice. Baza teoreticd
a evaluarii neuropsihologice \up0 \expndtw0\charscalex118 este derivatd pe de o
parte din psihologia cognitivd care se ocupd de elaborarea tes\up0
\expndtw0\charscalex110 telor cognitive pentru a demonstra modelele feorefice ale
funcfionarii cognitive normale, \up0 \expndtw0\charscalex110 iar pe de altd parte
din psihologia comporfamentaid (Ritchie K, 1999). \par\pard\qj
\li1156\ri1281\sb5\sl-215\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 Cdteodatd, Tn
demenfele aflate Tn faze incipiente, este dificil de evaluat deteriorarea \up0
\expndtw0\charscalex116 cognitive. De aceea, evaluarea neuropsihoiogicd este
esenfiald Tn sabilirea prezenfei \up0 \expndtw0\charscalex106 unui declin cognitiv
incipient usor (Tn speciei pentru cd permite estimarea funcfiei premor� \up0
\expndtw0\charscalex112 bide prin fehnici standardizate), Tn determinarea oriilor
cerebrale specifice disfuncfiilor \up0 \expndtw0\charscalex108 exisfente si Tn
excluderea depresiei. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart
34\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Psihopaologie si psihiafrie penfru
Existd o gomd largd de teste neuropsihologice care investigheazd toate funcfiile
psi� \up0 \expndtw0\charscalex113 hice. Am considerat important sa exemplificdm Tn
acest capial cu unele dintre cele mai \up0 \expndtw0\charscalex113 importante este
folosite Tn diagnosticorea si evaluarea demenfelor. \par\pard\qj
\li1473\ri900\sb2\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex105 Cei mai
cunoscut instrument de acesf tip esfe MMSE (Mini Mental Stae Examinaiion) care \up0
\expndtw0\charscalex105 practic ar trebui sd fie un instrument la Tndemdna oricdrui
medic sau psiholog clinician. \par\pard\ql \li1747\sb44\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ex�_minar_a sfafusului minai
minim (MMSE) \par\pard\li1694\sb112\sl-230\slmult0\fi187\tx8313 \up0
\expndtw0\charscalex112 1. Ce zi a sofjfSlinii ese?\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-217\slmult0\fi163\tx8313
\up0 \expndtw0\charscalex109 2. Ce data esfe azif\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex108 3. Ce luna ese?\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-215\slmult0\fi158\tx8313 \up0
\expndtw0\charscalex103 4. Ce anotimp esfe?\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
\u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-216\slmult0\fi168\tx8313 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 5. In c� an suntem?\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
\expndtw0\charscalex104 6. Unde ne aflam acum?\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\expndtw0\charscalex101 7. La ce efaj suntem?\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\expndtw0\charscalex103 8. Tn ce oraf sunem?\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\expndtw0\charscalex102 9. |n ce judef suntem?\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
\u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-207\slmult0\fi52\tx8308 \up0 \expndtw0\charscalex102
10. In ce fara suntem?\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
11. Repeta cuvinele: Jlmaia, cheie, baon""\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
12. Examinaorul va pronunja cuvintele cu o rcts de unul/seeunda\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 a\par\pard\li1694\sb1\sl-222\slmult0\fi43\tx8304 \up0
\expndtw0\charscalex106 13. Tn caz de diicuefi, repeta de 5 oi cuvimBie.\tab
\up0 \expndtw0\charscalex118 \u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-214\slmult0\fi52\tx8304
\up0 \expndtw0\charscalex111 14. Scads 7 din 100 fi e cinci seadei\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-222\slmult0\fi48\tx8304 \up0
\expndtw-10\charscalex95 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 15.\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 16. Oice seeder� corects
\u9632? o bifare\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 \u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-
17.\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 \u9633?\par\pard\li1694\sb0\sl-
221\slmult0\fi38 \up0 \expndtw-10\charscalex96 18.\par\pard\li1694\sb0\sl-
19. Tfi reaminf@$ti cele frei cuvinte p� care le-ai spus?\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 20. ^LSmai�, cheie, babn*\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 21. C� este acesa? (araia un creion)\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 22. Ce ese acesta? (orafa un ceas)\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 23. Repeta urmdlearde: ^nici un daca, #i sau dar*\tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-
217\slmult0\fi9\tx8289 \up0 \expndtw0\charscalex108 24. Urmeazd o comanda din 3
stadii: la aceasta bucatQ de hirle\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
25. Tmpature$te-o fn doua s\\ pune-o jos*\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
U\par\pard\li1694\sb1\sl-228\slmult0\fi9\tx8284 \up0 \expndtw0\charscalex103 26.
(maxim 3 puncte)\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\li1694\sb1\sl-
213\slmult0\fi4\tx8284 \up0 \expndtw0\charscalex110 27. Ciefe ce este scis pe
aceasta herfie si\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 G\par\pard\li1694\sb1\sl-
221\slmult0\fi326 \up0 \expndtw0\charscalex100 supune-ie comenzii scise (#1hchide
ochii")\par\pard\li1694\sb1\sl-216\slmult0\fi4\tx8280 \up0 \expndtw0\charscalex109
28.Scie o propozifie (pe care o doresii) pe aceasta fiare\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex106 29. Copiaz- acest desen pe o toaie de hdrtie (2
penfagpans cmm\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\qj
\li2016\ri1818\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex105 ormeaza un unghi
tntre ele, cafe un coif din nscae inferstslindu-se \up0 \expndtw0\charscalex101
pentru a forma un model de diamanf). \par\pard\li4785\sb0\sl-
230\slmult0\fi0\tx8087 \up0 \expndtw0\charscalex110 Toal (0-30)\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 \u9633?\u9633?\par\pard\ql \li3019\sb1\sl-222\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 Se acordd 1 punct pentru iecae ?aspun. exact
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si intervenfie
psihologica\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
Semniicaia scorvilor obinufe la MMSE\par\pard\li1358\sb115\sl-
207\slmult0\fi532\tx3143\tx5592 \up0 \expndtw0\charscalex119 Stadiu\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 MMSE\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Trasaturi specifice\par\pard\li1358\sb14\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nici unui\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 30\tab
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Nici un simptom\par\pard\li1358\sb9\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburari cognitive\tab \up0
\expndtw0\charscalex132 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 24-30\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Simptome
mnezice\par\pard\li1358\sb1\sl-188\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ugoare\par\pard\li1358\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx2995\tx3892 \up0 \expndtw0\charscalex113 Usoara\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex133 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 21
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul -23\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Deficite (mnezice sj
cognitive)\par\pard\li1358\sb15\sl-253\slmult0\fi9\tx3000\tx3887 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Marcata\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Deficite cognitive dare;
strategii de adaptare compen-\par\pard\li1358\sb0\sl-162\slmult0\fi2524 \up0
\expndtw0\charscalex104 satorii\par\pard\li1358\sb17\sl-
230\slmult0\fi4\tx3000\tx3887 \up0 \expndtw0\charscalex120 Moderae\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Este nccesar un grad de
asistenfa: simptome psihiatrice\par\pard\li1358\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Severa\tab \up0 \expndtw0\charscalex130
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 12-16\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ese necesar ajutor pentru activitati zilnice de
Tngrijire;\par\pard\ql \li3873\sb1\sl-187\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul simptome psihotice; aqresivitate
\par\pard\li1358\sb27\sl-207\slmult0\fi0\tx3067\tx3883 \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Grava\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 0-11\tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 Necesara Tngrijire institutj'onalizata\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Testul desendii csosului
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nr. fisa:\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
Nume:\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 Prenume:\par\pard\li1286\sb4\sl-
207\slmult0\fi0\tx2428\tx5164 \up0 \expndtw0\charscalex107 Varsta:\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 Data examinarii:\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
Examinator:\par\pard\ql \li1324\sb177\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 VA ROG DESENATI UN CEASl
\par\pard\ql\li1459\sb230\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 )M�l�llmbiie
c&asuiuiia ora indicatS aid! \par\pard\ql \li4564\sb0\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw-4\charscalex100 11:10
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1\tab \up0 \expndtw-5\charscalex100
psihiafrie pentru psihologi\par\pard\li1646\sb0\sl-
207\slmult0\fi120 \up0 \expndtw0\charscalex113 Evaluarea si cofarea rezultafelor
din testul desenarii ceasului\par\pard\li1646\sb72\sl-207\slmult0\fi1991\tx7156
\up0 \expndtw0\charscalex131 Desciere\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Exemplu\par\pard\li1646\sb0\sl-230\slmult0\par\pard\li1646\sb29\sl-
1.\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ..perfect"
(cifrele)\par\pard\li1646\sb1\sl-194\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 � 1-12 desenate corect\par\pard\li1646\sb22\sl-
\u8226? doua semne care arata corect ora (11:10)\tab \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 t\par\pard\li1646\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ..deteriorare generala-
vizuala u�oara"\par\pard\li1646\sb9\sl-207\slmult0\fi288\tx6552 \up0
\expndtw0\charscalex124 \u8226? semnele dintre cifre nu corespund\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 4 x A\par\pard\li1646\sb14\sl-207\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex123 \u8226? cifrele nu sunt a�ezate simetric.
Trasarea\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6344\colsr160\colno2\colw3156
\colsr160\ql \li2102\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 limbilor arata
o anume orientare a subiectului\par\pard\qj \li1920\ri1214\sb220\sl-220\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex120 O oarecare dezordine In plan vizual \up0
\expndtw0\charscalex121 (u�oara spre medie)\par\pard\ql \li1920\sb16\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex121 \u8226? numai un semn (limba)\par\pard\ql
\li1920\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 � 10 dupa 11 (vezi exemplui
desenat)\par\pard\ql \li1920\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul @ nu este desenata nici o ora
precise\par\pard\qj \li1915\ri839\sb0\sl-214\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dezorganizare medie dar poate
exisfa o \up0 \expndtw0\charscalex125 desenare corecta a orei\par\pard\ql
\li1915\sb3\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 \u8226? cifrele sunt
ultate\par\pard\qj \li1915\ri254\sb4\sl-220\slmult0\tx2078 \up0
\expndtw0\charscalex124 \u8226? De observat cifrele sunt de la 1 ia 12 dar nu \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 sunt Tn ordine\par\pard\ql \li1910\sb12\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 � Dreapta-stanga (cifrele sunt In ordine
dar nu\par\pard\ql \li2078\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul se Irnbina spre sfarsit\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dezorganizarea cea mai grava vi_ua!a \line \up0
\expndtw0\charscalex120 � Se deseriu cela 4 cadrane dar prost
Tripartite\par\pard\qj \li1900\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj \li1900\sb0\sl-
216\slmult0 \par\pard\qj \li1900\ri1167\sb5\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex120 Nu exista nici un fel de regula a orei \up0
\expndtw0\charscalex116 (In special Depresie/Delir!)\par\pard\qj
\li1900\ri225\sb5\sl-216\slmult0\tx2068 \up0 \expndtw0\charscalex125 9 nu poate
descrie nici o ora, nu poate desena \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 nici o
ora\par\pard\qj \li1896\ri182\sb10\sl-211\slmult0\tx2063 \up0
\expndtw0\charscalex122 � ceea ce serie nu are nici o legatura cu ceasul \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 (ora)\par\pard\ql \li1891\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex126 \u8226? este posibil sa serie un cuvant sau un
nume\par\pard\column \ql \li20\sb0\sl-342\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex97
\ul0\nosupersub\cf21\f22\fs38 t \up0 \expndtw0\charscalex127 V-j\par\pard\ql
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 4' "-\tab \up0 \expndtw-
8\charscalex100 /h\up0 \expndtw-8\charscalex83 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
>\\\par\pard\ql \li7156\sb0\sl-115\slmult0 \par\pard\ql \li7156\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 \u9632?"'\u9632?'t
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie
psihologicd\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
\up0 \expndtw0\charscalex112 Combinarea MM�� cu imtul dmaaaii emasuiui Tn
diagnosticul demenfei \par\pard\li3844\sb132\sl-207\slmult0\fi0\tx6796 \up0
\expndtw0\charscalex108 Criteriu\tab \dn2 \expndtw0\charscalex108
Pondere\par\pard\ql \li2083\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
1MSE>27 \par\pard\ql \li1987\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Testul
Ceasului Desenat \par\pard\ql \li2428\sb15\sl-207\slmult0\tx3014 \up0
\expndtw0\charscalex106 1. Ora \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 12 este la locul
ei? \par\pard\ql \li2409\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2. Sunt
marcate exact 12 numere? \par\pard\ql \li2414\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 3. Cele doua limbi sunt distincte? \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 4. A reu�it subiectul sa
Tnscrie\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 core\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ct
timpul\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ? \up0 \expndtw-6\charscalex100 Maximum
interpretare \par\pard\ql \li1982\ri2040\sb21\sl-200\slmult0\tx3057 \up0
\expndtw0\charscalex114 0-6 puncte - Demen_a poate fi suspectata si se recomanda
prezen� \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 farea la specialist \par\pard\ql
\li1982\ri2045\sb20\sl-200\slmult0\tx3062 \up0 \expndtw0\charscalex111 7-9 puncte -
Nu exista indicii dare pentru acest diagnostic; este nece-\line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 sara o examinare ulterioara \par\pard\ql \li1353\sb0\sl-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ae f�35� ioissio Ua svoiuaea d_rr,ws!
�ion \par\pard\ql \li1358\sb89\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 AMT
(Testpresane f i"-: msmoie) \par\pard\qj \li1089\ri1274\sb0\sl-220\slmult0\fi273
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Are 10 Tntrebori. esfe
foiosit Tn spifalele din Marea Britanie, dar esfe folosif dear ca \up0
\expndtw0\charscalex112 test screening pentru tulburarile cognitive majore. Un scor
mai mic de 6 anunfa pao-\par\pard\ql \li1094\sb11\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 logicul. \par\pard\ql \li1391\sb90\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 CAPE (Pmesduih & maimrs pmiw ydrsf \\~' I
\par\pard\li1363\sb26\sl-207\slmult0\fi0\tx2774\tx3854\tx3955 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Are trei parfi\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 - o parte cu\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 2 Tntrebari\par\pard\ql \li2779\sb0\sl-203\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 - o scala ce indica comportamentu! \par\pard\ql
\li2769\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - o probd psihomotorie
este ufila la pacienfii care se intemeaza si ofera indicii pentru gasirsa celui mai
\up0 \expndtw0\charscalex109 potrivif loc pentru bolnav. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Examinarsa cognitive! Cambridge (CAMGQ3)
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este o secfiune cognitive! a
CAMDEX-ului, este _ versiune IcTrgita a MMSE cu teste \up0 \expndtw0\charscalex120
addugafe pentru mdsurareo percepfiei si a memoriei mdeperfafe. Dureaza 20-30 de
\up0 \expndtw0\charscalex108 minute, esfe ufil Tn tulburdriie usoare.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Tmtul memoial de recunoasers: \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Are doud parti: recunoaserec a 50 de cuvinte si o. 50
de hauri umane. Ese ufil cand \par\pard\li1084\sb19\sl-207\slmult0\fi4\tx6480
\up0 \expndtw0\charscalex115 Doala afecteazd c singura emisferd cerebreld ;de ex.:
dup;\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 accident vascular).\par\pard\li1084\sb134\sl-
207\slmult0\fi273\tx7108\tx7262 \up0 \expndtw0\charscalex115 Dmsnams sadmmiui unui
cms. Subiecfilor ii se prezinrd un cere\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 ii\tab
\up0 \expndtw0\charscalex115 se cere sd in-\par\pard\li1084\sb14\sl-
207\slmult0\fi0\tx6436\tx6532 \up0 \expndtw0\charscalex114 sere numereie unui ceas
si sd piaseze apoi iimbile la ora I 1 si\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 0.\par\pard\li1084\sb13\sl-207\slmult0\fi268
\up0 \expndtw0\charscalex115 Are avanfaiui cd este rapid si foarte usor de
administrat.\par\pard\ql \li1358\sb118\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
6,2.3,8. inervenfii erapeuHce tsi d_menf� \par\pard\qj \li1055\ri1294\sb93\sl-
230\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 intervenfia ferapeuficd Tn demenfe
esfe diferite Tn asa-numifeie demenfe secundare \up0 \expndtw0\charscalex118 Tn
care are be o abordare etiologicd care vizeazd Tnidturorea cauzei, rae de
dernen\up0 \expndtw0\charscalex113 fele.de tip aegenerativ si vascular.
in demenfa Alzheimer o serie de noi proause anficoiinergice de tipul
Rivastigminei \up0 \expndtw0\charscalex106 si Donepeziluiui \up0
\expndtw0\charscalex110 (Exeion si Ariceptj si-au aovedif. eel pufin Tn fazeie
incipienfe, eficienfo \par\pard\ql \li1065\sb10\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 daca nu Tn vindecorea boi:; ce! pufin Tn Tncetinirea
evolutiei ocesteia. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart
Recomanddrile clinice privind utilizarea de inhibltori ai colinesterazei sunt urmd�
\up0 \expndtw0\charscalex106 toorele: \par\pard\ql \li1785\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 � asteptdri realiste legate de Tmbunatdfirea starii
instrucfiuni ciare \par\pard\ql \li1780\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? legefura cu medicul de familie \par\pard\ql
\li1780\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? educafie Tn
legefura cu boalo \par\pard\ql \li1780\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 � plon comprehensibil de concepfie si conducere o
trofomentului \par\pard\ql \li1776\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
9 urmarireo rdspunsului la medicefie (Tudose C, Gauthier S, 2000) \par\pard\qj
\li1492\ri953\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 Un rol
imporfentTn prevenirea dementelor de tip Alzheimer se atribuie medicatiei \up0
\expndtw0\charscalex113 estrogenice de tip substifutiv la femei. Produseie
vifaminice, nootrope si tratamenfele \up0 \expndtw0\charscalex113 naturisfe au
rezultote foorte apropiate de medicafia placebo. \par\pard\ql \li1761\sb112\sl-
Confibujio psihoiogului tn aciui eapeufic din demenje \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Roiu! psihoiogului esfe esenfial Tn ferapla
demenfelor, finand cent de faptul cd aces� \up0 \expndtw0\charscalex112 te boli Ti
afecteaza pe tofi membrii famiiiei prin presiuneo materiale s\\ psihologicd pe \up0
\expndtw0\charscalex108 core o implied. \par\pard\qj \li1478\ri950\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex109 Munca cu famiiia pacientului cu
demenfa implied un potential imens. Psihologii core \up0 \expndtw0\charscalex110
frateazd membrii acestor familii trebuie sd cunoasca Tmbatrdnirea normaid, demenfa
si \up0 \expndtw0\charscalex113 impactul acesora asupra familii lor. Adesea, primul
conact cu familie nu este rezervot \up0 \expndtw0\charscalex113 teropiei, ci
evaluarii a ce stie familie despre situafia pacientului si despre proanosficul \up0
\expndtw0\charscalex114 bolii. Aceastd evoluare ajutd famiiia sd-si clarifice
scopuriie, sd observe moaificdrile \up0 \expndtw0\charscalex114 survenite, sa
identifice pofenfiaie probleme sau situafii din istoricui familial. Adesea \up0
\expndtw0\charscalex109 ajuta la clarificoreo relafiilor si sentimentelor inter- si
Intragenerotii. \par\pard\qj \li1459\ri966\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex109 Comunicarea trebuie abordata Tn funcfie de etnie, culture,
experienfa rasiaid a fami� \up0 \expndtw0\charscalex108 iiei sau de alte
caracteristici. Intalnirile nu sunt foarte frecvenfe, dar se Tntrefine un con� \up0
\expndtw0\charscalex110 act teiefonic reguiaf si mai frecvent Tn momenfele de crizd
sau cdnd trebuie luote anu� \up0 \expndtw0\charscalex114 mite decizii. Psihologul e
bine sd afle ce si cat anume cunosc membrii famiiiei si pri\up0
\expndtw0\charscalex112 efenii despre problema pacientului. Unele familii sunt
\u8222?secreoase" si au pacfizot so nu \up0 \expndtw0\charscalex110 spund
pacientului sau prieteniior nimic despre ce se Tntampld. Existd si situafii Tn care
\up0 \expndtw0\charscalex113 membrii famiiiei pacientului cu demenfa sunt disfanfi
sau trdiesc seporat si, de aceea, \up0 \expndtw0\charscalex114 pot apdreo conflicte
deoarece fiecare vede alffel disabilitatea pacientului. Dacd boala \up0
\expndtw0\charscalex111 este familiaia, famiiia va fi influenfato
de experienfa anterioord ovufd. \par\pard\qj \li1449\ri977\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex109 Este delicat, dar relevant ca
psihologul sd afle dacd Tn familie existd probleme legate \up0
\expndtw0\charscalex115 de alcool, boli mintale acute/cronice, prescriptii de
medicamente, sau \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8222?probieme cu \par\pard\ql
\li1459\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 legeo" (delicte, etc).
Scopul psihoiogului este sd ajute famiiia sd face fafa situofiei, so o Tnvefe cum
sd de\up0 \expndtw0\charscalex111 pdjeascd momentele grele si nu sd cerceteze
obiceiurile familiaie gresite, care existd de \up0 \expndtw0\charscalex105 multe
vreme. \par\pard\qj \li1449\ri985\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 Nu exisfa solutii ideale, de aceea psihoiogului Ti sunt
necesare flexibilitate si cre\up0 \expndtw0\charscalex114 otivitote Tn rezolvoree
problemelor. Scopul este de a preveni disabilitatea excesivd a \up0
\expndtw0\charscalex109 pocientului si apoi pe cea o Tngrijitorului. Strotegiile
terapeufice includ-\par\pard\ql \li1732\sb1\sl-187\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? individualizorea informafiei necesare, \par\pard\ql
\li1732\sb17\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? Tncurajarea
adaptdrii Io noua sifuafie, \par\pard\ql \li1728\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? catarsisul, \par\pard\ql \li1732\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 \u8226? Tncurajarea membrilor famiiiei sd-
si Tmpartd responsabilitatile si so opeleze Io servicii, \par\pard\qj
ojutorarea familiilor sd facd fafd durerii sufletesfi si eventual pierderii
membruiui \up0 \expndtw0\charscalex107 bolnav din familie.
Cadru clinic si intervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
139\par\pard\qj \li1243\sb0\sl-213\slmult0 \par\pard\qj\li1243\sb0\sl-
\par\pard\qj\li1243\ri1123\sb198\sl-213\slmult0\fi264 \up0 \expndtw-3\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Abordarea cmpe a acestui subiect ese legafd de faptul
cd daforitd knammului de \up0 \expndtw-4\charscalex100 tmbdtrdnire a populaiei care
are o evoluie explozrvd aceastd pafobgie devine o pro\up0 \expndtw-3\charscalex100
hkmd de sdnatae puied si implied mdsui fn care rolul psihoiogului capatd a
impor\up0 \expndtw-6\charscalex100 fanjd axcepionald. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 6.3. TULBURARILE DEURANTE \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 CA2 CLINIC - TULBURARE
DELIRANTA \par\pard\qj \li1296\ri1344\sb59\sl-225\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex116 Domnui Trien are 43 de ani, este casatorit de 20 de ani,
fara copii. A terminat \up0 \expndtw0\charscalex109 Facultatea de Stiinje Economice
cu rezultate bune si lucreaza de atunci Tn Ministerul \up0 \expndtw0\charscalex121
de Finante. Poate fl descris ca fiind o persoana inteligenta, corecta, serioasa
fi \up0 \expndtw0\charscalex109 muncitoare. Colegii de serviciu Ti apreciaza pentru
eficienfa sa Tn munca, Tn schimb \up0 \expndtw0\charscalex110 are foate pujini
prieeni. Din punct de vedere al sanatafii, nu exista nici un fel de pro� \up0
\expndtw0\charscalex111 bleme speciale. Domnui Jrifarn s-a prezentat la medicul
psihiatru Tnsofit de sofie, la \up0 \expndtw0\charscalex117 insistenele acesteia,
deoarece ea afirma ca: \u8222?pana acum a fost cum a fost, dar Tn \up0
\expndtw0\charscalex114 uitimul tirnp, viata a devenit un cosmar, a vandut masina,
sa poae cumpara un sis-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 iem de supraveghere video
pe care l-a montat Tn toata casa, nu mai vrea sa vorbeas-\line \up0
\expndtw0\charscalex110 ca deschis decat Tn baie cu apa curgand, ca nu cumva sa fim
auzifi. Pierde Tn fiecare \up0 \expndtw0\charscalex114 zi cate doua ore ca sa caute
microfoane sau mai stiu eu ce si Tmi da toate lucrurile \up0
\expndtw0\charscalex120 peste cap. Acum, vrea sa testam mancarea sa nu fie
otravita, iar eu am ajuns la \up0 \expndtw0\charscalex109 capatul puterilor".
Intrebat cum explica comportamentul sau, domnui Trifan a replicat \up0
\expndtw0\charscalex112 ca sunt ratJuni foarte secrete despre cafe nu poate da
detalii, dar are prea mulfi dus-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 mani ca sa-si
permita orice fel de neglijente. In ciuda oricaror asigurari, refuza sa se \up0
\expndtw0\charscalex113 intemeze sau sa ia tratament. \u8222?Cum sa fiu bolnav? Ma
simt foarte bine, Tmi vad de \up0 \expndtw0\charscalex110 munca la fel ca Tnainte:
doar daca ma sfatuifi sa iau ceva de somn... Eu am venrt aici
sa ma testaji, sa se convinga si ea ca nu am nimic."\tab \up0
\expndtw0\charscalex53 t^^\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 ^^^SS'
i'-\par\pard\qj \li1286\ri1369\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 La o discujie mai detaliata cu sofia s-a aflat.ca
problemeie domnuiui Trifan au \up0 \expndtw0\charscalex110 aparut de aproximativ 4
ani, cand a Tnceput sa urmareasca pe geam mafinile parcate, \up0
\expndtw0\charscalex114 devenind extrem de Tngrijorat si spunandu-i sopei ca este
urmarit. De asemenea, a \up0 \expndtw0\charscalex112 rugat-o sa nu-i ceara detalii:
\u8222?E mai bine ca tu sa nu stii despre ce este vorba, dar fii \up0
\expndtw0\charscalex109 foarte atenta, nu da nici un fel de informafii, oricine te-
ar Tntreba ceva despre noi..." \par\pard\ql \li1579\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.3.1. DEFNJ1E \par\pard\qj \li1195\ri1303\sb119\sl-
Tulburare Tn care ideile delirante de lungd duratd reprezintd unica sau cea mai
\up0 \expndtw0\charscalex114 pregnana caracteristicd clinicd si nu poate fi
ciasificae ca fiind o tulburare organicd, \up0 \expndtw0\charscalex108 afectiva sau
schizofrenie. \par\pard\ql \li1579\sb73\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
10\charscalex90 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.3.2. SCURTA PREZEKTARE CUNlCA
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Crierii de diagnostic
DSM IV pentru tuiburarea ddiranta \par\pard\qj \li1190\ri1293\sb111\sl-
210\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex111 A. Idei delirante nonbizare (adicd
implicdnd situafii care survin Tn viafa reala, cum \up0 \expndtw0\charscalex106 ar
fi faptul de a fi urmarit, ofrdvit, infecfat, iubif de la distonfd, Tnselot de
sofie/sof, ori de \up0 \expndtw0\charscalex106 a suferi de o boala gravd, cu duratd
de eel pufin o lund*). \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart
184\slmult0\fi0\tx1516\tx5188\tx6427 \up0 \expndtw-4\charscalex100
\expndtw0\charscalex118 Psihopatologie\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 $\}
psihiafrie pentru psihologi\par\pard\ql \li1694\sb0\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex126 B. Nu sunt sotisfacute niciodafa criteriile A pentru
\expndtw0\charscalex132 Nofa: Halucinafiile tactile si olfactive pot fi prezente Tn
tuiburarea deliranfd daca \up0 \expndtw0\charscalex125 sunt Tn report cu tema
deliranfd. \par\pard\ql \li1684\sb70\sl-184\slmult0\tx3998 \up0
\expndtw0\charscalex127 C. in afara impactului ideii \tab \up0
\expndtw0\charscalex123 (ideilor) delirante, funcfionalifatea individului nu este
de� \par\pard\ql \li1401\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127 teriorate
semnificativ, iar comportamentul nu este modificof Tntr-un mod straniu, bizar.
\par\pard\qj \li1396\ri978\sb7\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex127 D.
Dacd au existot episoade afective care au survenit concomitant cu ideile delirante,
\up0 \expndtw0\charscalex127 durafa lor a fost scurfd Tn report cu durato
perioadelor delirante. \par\pard\ql \li1684\sb30\sl-184\slmult0\tx8409 \up0
\expndtw0\charscalex133 E. Tuiburarea nu se datoreazd efecfelor fiziologice directe
ale unei substanfe \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 (ex. \par\pard\ql
\li1406\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 medicamente, droguri) sau
ale unei boli. \par\pard\ql \li2251\sb156\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex126 : s i d� elburar� defiranfa \par\pard\ql \li1670\sb136\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 Tipurlle de tulburare deliranfd pot fi
specificate pe baza temei delirante predominante. \par\pard\qj
Tipulerokxnan. Acesf subfip se aplica atunci cand tema centrald a deliruiui o
consti� \up0 \expndtw0\charscalex127 tuie raptul cd o altd persoand este
Tndrdgostitd de individ(a). Ideea deliranfd. se referd \up0 \expndtw0\charscalex132
adesea la o drogosfe romanfica. idealizafd si la uniune spirituald, mai degrabd
decat \up0 \expndtw0\charscalex128 la
atractia sexuaid. Persoana, Tn report cu care se are aceastd convingere, are de
regu� \up0 \expndtw0\charscalex125 la un statuf mai Tnalt (ex. o persoand fairnoasd
sau un superior de la serviciu), dar poate \up0 \expndtw0\charscalex127 fi si una
complef straine. Efortul de a contacta obiectul ideii delirante, prin apeluri
fele\up0 \expndtw0\charscalex131 fonice, scrisori, cadouri, vizife s\\ chiar
supraveghere sunt frecvenfe, desi, ocozional, \up0 \expndtw0\charscalex130 persoona
respective poafe fine secree icieea delirantd. Cei mai mulfi indivizi cu acest \up0
\expndtw0\charscalex123 subfip, Tn esantioonele clinice sunt femei, pe cdnd Tn
esantioaneie medico-legale cei mai \up0 \expndtw0\charscalex124 mulfi indivizi sunt
barbafi. Unii indivizi cu acesf subfip, Tn special bdrbafii, vin Tn con� \up0
\expndtw0\charscalex128 flict cu legea Tn eforturile ior de a urmdrl obiectul ideii
lor delirante sau Tn efortul lor \up0 \expndtw0\charscalex128 necugetat de a-l
\u8222?salva" de la un perico! imaginar. \par\pard\qj \li1377\ri982\sb100\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex133 Ilpul de grandoare. Acesf subfip se
aplica atunci cand ema centrald a deliruiui o \up0 \expndtw0\charscalex131
constituie convingerea cd are un mare (dar nerecunoscuf) alent sau perspicacitate
ori \up0 \expndtw0\charscalex128 cd a fdcut o rnare descoperire. Mai rar, individui
poafe avea icieea delirantd cd ar avea \up0 \expndtw0\charscalex128 o relafie
speciald cu o persoand marcanta (ex. un consilier ai :;"3sedintelul) ori ca ar
fi \up0 \expndtw0\charscalex124 o persoand marcontd (caz Tn care respecfivui poate
fi considered1 drept impostor), ideile \up0 \expndtw0\charscalex124 delirante de
qrandoare pot avea si continuf reiiqios (ex, persoana crede ca ar avea un
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 r I\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
I\par\pard\li1377\sb0\sl-144\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex128
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 rnesaj special de la o
divinitate).\par\pard\li1353\sb113\sl-184\slmult0\fi336\tx2241\tx6878\tx7444
\up0 \expndtw0\charscalex130 fi: I\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 jg&aziB. Acest
subfip se aplica atunci cand "3~ia c-:-:5.\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 ?;5
a\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 sitruiui oersoa-\par\pard\li1353\sb1\sl-
154\slmult0\fi23\tx7440\tx7660 \dn1 \expndtw0\charscalex125 nei o constituie faptul
cd soful (soriaj sau csmantui (aiants) persocsn&i s\tab \up0 \expndtw-
6\charscalex75 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 ,-.,,\tab \up0
\expndtw0\charscalex137 ;-j:;J_,l/�\\ i�\par\pard\li1353\sb98\sl-
aceasta convingere se ajunge fdrd o cauza reala si se oazeaza oe ide\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 incorecfe susfl-\par\pard\li1353\sb27\sl-
184\slmult0\fi57\tx4204\tx7430 \up0 \expndtw0\charscalex127 lute de csa-zise dovezi
sex\tab \up0 \expndtw0\charscalex128 snj_ vesfimentard sau pete pe petard,\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 rare sunf colec-\par\pard\li1353\sb42\sl-
184\slmult0\fi1056\tx7454 \up0 \expndtw0\charscalex130 e spre a-si jusfifica
delirul. Persoana cu tulburae delirante\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 si
confrunfd de\par\pard\li1353\sb32\sl-184\slmult0\fi3153\tx7497 \up0
\expndtw0\charscalex133 intervina in presupusa i\tab \up0 \expndtw0\charscalex131
(ex. restrdnge\par\pard\li1353\sb1\sl-228\slmult0\fi9\tx4521 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 auton\tab \up0
\expndtw0\charscalex129 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 urmaresteTn secret,
invesiqheazdi\t \up0 \expndtw0\charscalex132 :manel(a)
pre-\par\pard\li1353\sb30\sl-184\slmult0\fi14\tx2640 \up0 \expndtw0\charscalex116
supus\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 .;cd sotuilsotial\par\pard\li1353\sb152\sl-
184\slmult0\fi3215 \up0 \expndtw0\charscalex125 aplica atunci cand tema centrald a
deliruiui
impli-\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4347\colsr160\colno2\colw5153\c
olsr160\ql \li1353\ri176\sb3\sl-220\slmult0\fi4\tx2627\tx3208 \up0
\expndtw0\charscalex121 cd convingerea persoansi \u9632?" \line \up0
\expndtw0\charscalex126 rifd, ofrdvifd sau arogard, f \line \up0
\expndtw0\charscalex123 obiecfivelor sale pe fermen \line \up0
\expndtw0\charscalex129 fen aeliranr \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 jcleul
deliruiui Tl c( \line \up0 \expndtw0\charscalex128 diatd prin a \tab \up0
\expndtw0\charscalex122 Id (\u8222?paranc\par\pard\column \qj \li20\ri933\sb3\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 \u9632?Ird Tmpofriva sa, cd esfe spionatd,
Tnselatd, urmd-\line \up0 \expndtw0\charscalex125 dufate sau vexata sau
oDsfrucfionata Tn urmarirea \line \up0 \expndtw0\charscalex118 i.;1,ri'iinre pot fi
exaaerafe si deveni nucleui unui sis-\par\pard\ql \li4507\sb0\sl-184\slmult0
\par\pard\ql \li20\sb68\sl-184\slmult0\tx399\tx605\tx1695\tx2285 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \u8226?w;\tab \up0 \expndtw0\charscalex41 :-\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 3 I'1"1. \up0 \expndtw0\charscalex40 :'\u9632?. \up0
\expndtw-4\charscalex100 :;.-"-\tab \up0 \expndtw0\charscalex63 \u9632?;
..\u9632? \u9632?: '"\tab \up0 \expndtw0\charscalex132 r'e.fatd se poate
anqa-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg148}{\bkmkend
Cadru clinic\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 $i inferventie psihologica\tab
\up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 41\par\pard\qj
230\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 ja Tn tenative repetote de obfinere o
satisfocfiei prin opel Io tribunole si Io alte agenfii \up0 \expndtw0\charscalex112
guvernomentole. Indivizii cu idei deliante de persecufie sunt odesea plini de
resentimente \up0 \expndtw0\charscalex112 si colerosi si pot recurge de multe ori
Io violenfd conta celor care cred ei cd i-au ofensaf. \par\pard\qj
\li1156\ri1154\sb109\sl-232\slmult0\fi307 \up0 \expndtw0\charscalex117 Tipul
somatic. Acest subfip se aplica atunci cand tema centrald a deliruiui implied
\up0 \expndtw0\charscalex119 funcfii sau senzafii corporale. Ideile delirante
somatice se mai numesc idei delirante \up0 \expndtw0\charscalex110 hipocondriace si
pot surveni Tn diverse forme. Cele moi frecvenfe constau Tn convingerea \up0
\expndtw0\charscalex116 persoanei cd ea emite un miros urdt din piele, gurd, rect
sau vagin; cd este infestatd cu \up0 \expndtw0\charscalex118 insecte pe sau sub
piele, cd ore parazifi interni, cd anumite parti ale corpului sau sunt \up0
\expndtw0\charscalex117 diforme sau hidoase (contrar oricdrei evidenfe) ori cd
pdrfi ale corpului \up0 \expndtw0\charscalex107 (ex. intestinul \par\pard\ql
\li1161\sb29\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 gros) nu funcfioneazd.
Tipulmixt. Acest subfip se aplica atunci cdnd nu predomind nici o tema delirane
ci \up0 \expndtw0\charscalex114 apar elemente din mai multe feme. \par\pard\qj
\li1147\ri1168\sb117\sl-220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex116 Tipul
n@$peciicat. Acest subfip se aplica atunci cand convingerea delirantd domi\up0
\expndtw0\charscalex113 nantd nu poate fi clar stobilitd sau nu se Tnscrie Tn
tipurile specificate (ex, idei delirante \up0 \expndtw0\charscalex113 de referintd,
fdrd o componentd de persecufie sau de grandoare notabild). \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Elements fi tulburari asociae \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Probleme sociale, maritale, de serviciu
\up0 \expndtw0\charscalex109 � idei de referinfd \par\pard\qj
\li1435\ri5670\sb20\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Dispozifie
disforicd, iritabild \up0 \expndtw0\charscalex110 � Episoode depresive \par\pard\ql
\li1430\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 - Stare coleroasd
Comportament litigios, violent \up0 \expndtw0\charscalex108 � Probleme iegale
\u8226? In ICD\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 10, delirurile constituie cea mai
proeminentd trdsdfurd clinicd dar ele tre�\par\pard\li1137\sb28\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex114 buie sd fie prezente eel pufin 3
luni.\par\pard\qj \li1128\ri1186\sb0\sl-240\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 ** Tuiburarea delirane include sub aceastd denumire
urnatoarele psihoze delirante \up0 \expndtw0\charscalex109 cronice neschizofrenice:
Paranoia \par\pard\ql \li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 -
Psihoza paranoidd \par\pard\ql \li1420\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 � Parafrenia (tardivd) \par\pard\ql \li1420\sb33\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 � Delirul senzitiv de relafie \par\pard\ql
\li1411\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Paranoia \par\pard\qj
\li1132\ri1199\sb63\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Esfe o
tulburare core era descrisd ca o psihoza cronicd endogend si care conste Tn \up0
\expndtw0\charscalex110 evolufia continue o unui sistem delirant durabii si
impenetrabil la criticd, clez \up0 \expndtw0\charscalex112 _ i '-^v--2 \par\pard\qj
\li1132\ri1227\sb20\sl-220\slmult0\tx1416 \up0 \expndtw0\charscalex111 insidios pe
fondul conservdrii
complete a ordinii si clarifdfii gdndirii, voinfei si actiunii. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Eiementele deflnitorii sunt realizate de: \par\pard\ql
\li1411\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - delir cronic bine
sistemafizat nehalucinator, \par\pard\ql \li1411\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - discrepantd Tntre asplrafil si posibilitdfi, \par\pard\ql
\li1411\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - personalitate premorbidd
specified (rigidd, hipertrofie a Eu-lui). \par\pard\qj \li1128\ri1220\sb0\sl-
240\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Psihoza paranoidd ese In prezent
asimilatd cu tipul de persecufie dlr ' iburdrh'i de� \up0 \expndtw0\charscalex104
lirante. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg149}
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Paratrenia
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Inglobeozd un grup de psihoze
endogene cronice corocferizate prin luxurianfa fan\up0 \expndtw0\charscalex112
tosficd a producfiei delironfe Tn contrast cu buna adaptare la mediu. \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 Elementele definitorii sunt realizate de: \par\pard\ql
\li1617\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - Caacterul fonfastic el
temelor deliante, cu pondere mojord a imoginarului \par\pard\qj
\li1617\ri1134\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - Juxapunerea unei
lumi imaginare realului, Tn care bolnavul continud sd se adap\up0
\expndtw0\charscalex115 teze bine \par\pard\ql \li1608\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - Mentinerea Tndelungatd o nucleului personolitdfii
Predominonfo limbajului esupro acfiunii \par\pard\ql \li1608\sb114\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Delirul
senziiv de relaie \par\pard\qj \li1315\ri1125\sb117\sl-222\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Descrise de Krelschmer,
oceasfd tulburare este un delir de interpretare care se insta\up0
\expndtw0\charscalex111 leazd insidios pe fondul unei personalitdfi premorbide
senzifive; este un delir \u8222?de rela� \up0 \expndtw0\charscalex104 fie",
declansot brusc de conflicful dintre bolnov si onturojul imediat (familie, vecini,
colegi). \up0 \expndtw0\charscalex110 Debutul este marcof de obicei de circumsfonfe
umilifoare, esecuri sentimentele core rd\up0 \expndtw0\charscalex109 nesc orgoliul
crescut al subiectului. Delirantul senzitiv are brusc \u8222?revelafia" cd persoane
\up0 \expndtw0\charscalex108 din anturaj Ti cunosc gdndurile ascunse, red de
nenorocirile sale, Tl oratd cu degetul etc. \up0 \expndtw0\charscalex108 Delirul
apare frecvent la subiecfii rezervati, fimorafi. timizi, cu pulsiuni sexuale
inhibote, \up0 \expndtw0\charscalex108 cum sunt femeile Tn vdrste, necdsdtorite,
vdrstnicii celiboteri. \par\pard\ql \li1694\sb131\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 6.3.3. ERDEMIOLOQE, DATE DE EVOLU71E $ PROGNOSTIC
Tulburoreo deliantd este relotiv rard Tn mediile clinice, fiind responsabild de 1
-2/6 din \up0 \expndtw0\charscalex102 inferndri. \par\pard\qj
\li1579\ri3948\sb20\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex118 revabnjo este
de 24-30 la 100 000 de locuitori. \up0 \expndtw0\charscalex114 Inddenfa esfe de
0,7-3 la 100 000 de locuitori. \par\pard\qj \li1291\ri1154\sb214\sl-
228\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Vdrse ia debut este Tn general
perioada adultd medie sou fdrzie (media 34-45 oni). \up0 \expndtw0\charscalex107
Tipul de persecufie este eel mai frecvent subfip. Evolufie este foarte variabild.
In general, \up0 \expndtw0\charscalex114 tuiburarea delianfd este cronicd cu
infensificdri si diminudri ale preocupdrilor referi\up0 \expndtw0\charscalex114
toare Io convingerile delirante. Alteori, perioade de remisiune complee pof fi
urmate \up0 \expndtw0\charscalex115 de reedderi. In ale cazuri, tuibuarea se remite
Tn decursul o cotevo luni, adesea fdrd \up0 \expndtw0\charscalex110 reeddere
ulferioard. \par\pard\qj \li1281\ri1168\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex111 Unele date sugereazd cd tuiburarea delirantd este mai
frecvenfa printre rudele indi� \up0 \expndtw0\charscalex110 vizier cu schizofrenie,
dar alte studii nu au remarcaf nici o relafie familiald Tntre tuibu� \up0
\expndtw0\charscalex110 rarea delirane 11 schizofrenie. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.3.4. FAC fORI BlOPATOGENlCJ IMPUCAJI IN APARIJfA
TULBURARII \par\pard\qj \li1276\ri1172\sb78\sl-240\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cauza tulburarii delirante
este necunoscue. Studiile epidemiologice si clinice sugerea� \up0
\expndtw0\charscalex107 zd faptul cd oni mifi foctori de rise sunt relevanfi Tn
oparifio ocesfei tulburari: \par\pard\ql \li1569\sb128\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Varsa avQitsatd \par\pard\ql \li1569\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? Deteiorate t senzoriold/
Izolorea \par\pard\ql \li1564\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 -
Isoricul fan I al \par\pard\ql \li1560\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Izolarea soc .Id \par\pard\qj
\li1560\ri5680\sb23\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Trasaturiie
cis personaliate \up0 \expndtw0\charscalex110 � Emigrore recentd
Cadru clinic ?i intervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
Ideile delirante Tntalnite Tn aceasta tulburare pot aparea Tntr-un numar more de
con� \up0 \expndtw0\charscalex110 difii medicole dintre care enumerdm cateva:
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 \u8226?\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburari
neurologice (tumori cerebrale, boli cerebrovasculore, demenfa, pierderea \up0
\expndtw0\charscalex111 auzului, boala Parkinson, boala Huntington, epilepsie,
etc.) \par\pard\qj \li1391\ri1293\sb20\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? Boli metabolice si endocrine (hipoglicemie,
deficientd de vitamind B12 sau folati, \up0 \expndtw0\charscalex112 boli tiroidiene
si corticosuprarenaliene, etc.) \par\pard\ql \li1387\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \u8226? Infectii (SiDA, sifilis, encefalitd virald,
etc.) \par\pard\ql \li1387\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226?
Abuz de alcool si droguri (amfetamine, cocaine, holucinogene) \par\pard\ql
\li1387\sb13\sl-207\slmult0\tx2423 \up0 \expndtw0\charscalex105 \u8226? Intoxicafii
\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 (arsenic, CO, mercur, etc.) \par\pard\qj
\li1387\ri1296\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Unele
medicamente (anticolenergice, antidepresive, antihiperfensive, fuberculosto\up0
\expndtw0\charscalex105 tice, etc.) \par\pard\ql \li1387\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Delirium \par\pard\ql \li1382\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8226? Demenfe (Alzheimer, Pick)
INVEST1GAJ1! PSIHOLOGHCE SPEaFId \par\pard\qj \li1377\ri1313\sb123\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Examinorea psihice obisnuie trebuie
completota cu obfinerea informatiilor legate de: \up0 \expndtw0\charscalex106 �
Tipul debutului, factori precipitanfi \par\pard\qj \li1377\ri1288\sb0\sl-
240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? Consecinfele simptomelor prezente
(tentative de suicid sau homicid, probleme \up0 \expndtw0\charscalex111 legale,
refuzul hranei sou apei Tn ideile de otrdvire, etc.) \par\pard\ql \li1377\sb1\sl-
196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? Severitaea tulburdrii \par\pard\qj
\li1377\ri1306\sb0\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Prezenta
aler tulburari psihiatrice (depresie, consum de alcool sau droguri, tulbu� \up0
\expndtw0\charscalex119 rare obsesiv-compulsivd, dismorfofobie, tulbuare de
personalitate paranoide, \up0 \expndtw0\charscalex109 schizoidd sau evifanfd)
Istoricul fomiiiol \par\pard\qj \li1368\ri1316\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - Isoricul personal (injurii pre- sau postnafale, mediu
ostil, periculos, abuzuri Tn copi� \up0 \expndtw0\charscalex108 ldrie, izolare,
emigrare, etc.) \par\pard\ql \li1363\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Probleme legale (lifigii, probleme cu polifia,
condamndri, asalfuri) \par\pard\ql \li1363\sb13\sl-207\slmult0\tx2952 \up0
\expndtw0\charscalex110 � Iserie psihiatric \tab \up0 \expndtw0\charscalex110
(cronicitafea, fluctuafiile simptomatologiei, tratamenfe
urmate si \par\pard\ql \li1540\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
rdspuns Io taamenf) \par\pard\li1363\sb33\sl-207\slmult0\fi0\tx2827 \up0
\expndtw0\charscalex105 � Istoric medicol\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
(freumotisme cronio-cerebrale, boli cardiovasculare, HIV,
droguri\par\pard\li1363\sb14\sl-207\slmult0\fi172 \up0 \expndtw0\charscalex111 si
alcool, infectii cerebrale, etc.)\par\pard\ql \li1363\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Personalitaea premorbidd (teste de personalitate)
\par\pard\ql \li1459\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 6.3.6.
POSIBILSTATI DE INIERVENPE TERAPEUTICA A PSIHOLOGULUIOJNIOAN \par\pard\ql
\li1065\ri1326\sb123\sl-220\slmult0\fi292\tx1348\tx1353 \up0
\expndtw0\charscalex114 Prima etapd a terapiei conse Tn sabilirea unei alianfe
terapeutice. Un astfel de pa� \up0 \expndtw0\charscalex107 cienf are nevoie de o
asculfare empaticd, directd fdrd confruntdri si fdrd afirmafii evazive.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Schema de tratamenf a unei tulburari
delirante trebuie sd cuprindd pasii urmdfori: \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 � Excluderea altor cauze pentru trdsdturiie paranoide
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Confirmarea absenfei unui alt tip de psihopatologie
\up0 \expndtw0\charscalex108 � Evaluarea consecinfelor comportamentului
delirant: \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 \u9830? Demoralizare
Fried, Furie \par\pard\ql \li1780\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
4 Depresie \par\pard\li1780\sb23\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\u9830? Impactul asupra aspectelor financiare, legale, personale, ocupafionale,
dot\par\pard\li1780\sb14\sl-207\slmult0\fi201\tx5063\tx6695 \up0
\expndtw0\charscalex114 de acfiunile pacientului de a cduta\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 \u8222?solufii Tn justifie",\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8222?dovezi de infideli-\par\pard\li1780\sb28\sl-
207\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex114 tote", \u8222?diagnostice
medicale"\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg151}
{\bkmkend
1\par\pard\column \ql \li1660\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1660\sb0\sl-
207\slmult0\tx3697 \up0 \expndtw0\charscalex106 44\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
Psihopatologie si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\ql \li1852\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 � Evaluarea anxietdfii si
agitcfiei\par\pard\qj \li208\ri4088\sb0\sl-218\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
s Evaluarea potenfialuiui suicidar si agresiv \up0 \expndtw0\charscalex110 s
Estimarea neceslfdfii interndrli\par\pard\ql \li208\ri3738\sb0\sl-213\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex115 s Psihoferepie si traamenf farmacologic \line \up0
\expndtw0\charscalex110 a> Mentinerea contacfului pe perioada
remisiunii\par\pard\ql \li2452\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql \li812\sb128\sl-
138\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 SPi^l 3 =
',,-\up0 \expndtw0\charscalex167 î,.,.^^. \par\pard\sect\sectd\sbknone
\li3033\sb0\sl-162\slmult0\fi0\tx3830 \up0 \expndtw-3\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Jwf ;UP\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100
_'-\u8226?\par\pard\ql \li3350\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li3350\sb0\sl-
CAZ CLINIC - SCHIZOFRENIE LA DEBUT \par\pard\qj \li1641\ri907\sb103\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 Viarin este un tanar de 21 de ani,
student la Facultatea de Medicina din Bucuresti \up0 \expndtw0\charscalex127 care
este adus de mama sa si de un vecin la camera de garda a Spitalului de \up0
\expndtw0\charscalex108 Psihiafrie. Plange, este agitat. Mania afirrna ca s-a
izolatTn ultimul timp (1 luna) Tn ca-\par\pard\qj \li1631\ri913\sb4\sl-
216\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex110 sa, nu s-a mai dus ia cursuri, se
Tnchide Tn camera lui, refuza sa mai manance manca-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 rea gatita de mama lui. De cateva ori a devenit agresiv
verbal si fizic fafa de mama \up0 \expndtw0\charscalex105 strigandu-i: \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8222?Esti ca top ceiiaiji, vrei sa-ti bap' joe de mine si
sa ma faci sa ma omori" \up0 \expndtw0\charscalex113 si a aruncat cu fafuriiie de
mancare prin bucatarie. Mama afirna ca de aproximativ o \up0
\expndtw0\charscalex111 saptamana nu mai doarme, vorbeste singur Tn camera, se
plimba Tntr-una dintr-o ca� \up0 \expndtw0\charscalex109 mera Tn alfa. A reusit sa
Tl aduca la spital pentru a verifica \u8222?de ce Tl doare capul". \par\pard\qj
\li1612\ri911\sb21\sl-220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex111 La examenul
psihic se prezinta pufin comunicativ, nelinistit, cu un aspect nemgri-\line \up0
\expndtw-8\charscalex100 jlt \up0 \expndtw0\charscalex111 (carnasa afara din
pantaloni, neras, unghii si par murdare). Priveste Tncruntat, sus� \up0
\expndtw0\charscalex111 picion. Spune ca i-a auzit pe oamenii de pe strada si din
metrou cum \u8222?rnurmurau: Tic-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 Tic Titan", Tl
priveau Tntr-un fel ciudat, vorbeau despre el. Intrebat de ce ar fi facut \up0
\expndtw0\charscalex116 oamenii lucrurile astea raspunde: \u8222?ca sa ma Tmpiedice
sa descopar cu ce vor Ei sa \up0 \expndtw0\charscalex116 ne Tmbolnaveasca" .,Ma pot
auzi atunci cand ma gandesc la solup'i pentru asta" \up0 \expndtw-2\charscalex100
-\par\pard\qj \li1603\ri928\sb0\sl-218\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex113
sonorizarea gandirii, Refuza sa spuna despre care ,,Ei" este vorba. \u8222?StitJ
foarte bine, \up0 \expndtw0\charscalex115 nu va mai prefacetil". Vorbeste cu
Tntreruperi. Din cand Tn cand face brusc pentru \up0 \expndtw0\charscalex115 cateva
secunde parca concentrandu-se asupra unui lucru. Se mjelege ca a prezentat \up0
\expndtw0\charscalex112 Tn ultima perioada halucina|ii auditive, comentative.
Prezinta pe toata perioada inter-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 viului
hipoprosexie spontana �i voluntara. Nu pare sa prezinte nici un fel de tulburare
\up0 \expndtw0\charscalex111 mnezica. Este orientat temporal si spapal auto �i
allopsihic. In ceea ce prive�te gandi-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 rea lui
Marin, el are numeroase idei delirante de persecufie si urmarire. \u8222?Ma
urmaresc \up0 \expndtw0\charscalex115 peste tot, si Tn faja biocului". Este anxios,
iritabil. Se simte Tn pericol. Pe mama o \up0 \expndtw0\charscalex113 alunga si
devine iritat atunci cand aceasta Tncearca sa-i mangaie \u8222?LuaJi-o pe femeia
\up0 \expndtw0\charscalex113 asta de langa mine!!" - inversiune afectiva.
Comportamentul este modificat psihotic; \up0 \expndtw0\charscalex111 s;:- rpreste
sa asculte ce spun vocile oamenilor pe care Ti aude vorbind despre ei, vor-\line
\up0 \expndtw-2\charscalex100 b \up0 \expndtw0\charscalex113 -c ncsp-fes cu ele.
Este nelinistit psihomotor. Nu Tl mai intereseaza igiena perso-\par\pard\ql
\li1646\sb14\sl-207\slmult0\tx1814\tx2208\tx2356\tx2567 \up0 \expndtw-
8\charscalex74 ';-\tab \up0 \expndtw0\charscalex80 \u9632? \tab \up0
\expndtw0\charscalex43 f-:-\tab \up0 \expndtw0\charscalex56 : . \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 5. Apetitul aiimentar este redus. Are severe insomnii de
adormire. Daca a \par\pard\qj \li1924\ri953\sb0\sl-240\slmult0\fi542 \up0
\expndtw0\charscalex109 ;:-.e buns "ri liceu si la examenul de admitere, de mai
multe luni a Tncetat sa \up0 \expndtw0\charscalex100 n"; o.i.;ca \up0
\expndtw0\charscalex112 !& .'acultate, izolandu-se Tn spafiul apartamentului si,
deseori, doar Tn \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg152}
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologica\tab \up0
213\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex116 in ceea ce priveste personalitatea
premorbida a pacientului, Marin este descris ca \up0 \expndtw0\charscalex112 fiind
dintotdeaun.a un copii silitor, mai timid, fara prea mulfi prieteni. Nu a avut nici
o \up0 \expndtw0\charscalex118 prietena mai apropiata pana Tn prezent. Ti place sa
citeasca si sa se uite pe albume \up0 \expndtw0\charscalex118 defotografii si
pietura si sa mearga cu bicicieta. Mama sa menjioneaza ca a est
me-\par\pard\li1214\sb31\sl-207\slmult0\fi0\tx4430 \up0 \expndtw0\charscalex120 reu
ascuitator �i atasat de ea.\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 ;T^^pS-;
.i-\par\pard\qj \li1195\ri1316\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 Marin provine dintr-o familie cu uneingur parinte. Parinfii
sai au divorfat Tn urma \up0 \expndtw0\charscalex118 cu 13 ani. A fost crescut doar
de mama, profesoara de iimba rornana. Locuie�te cu \up0 \expndtw0\charscalex120
aceasta Tntr-un apartament.de 2 pamere. Legaturile cu fatal sau au fost
sporadice \up0 \expndtw0\charscalex114 Tntrucat acesta s-a reeasatorit si s-a
mutatTn alt ora�, \par\pard\qj \li1175\ri1325\sb0\sl-220\slmult0\fi302 \up0
Antecedenteie heredocoiaterale: In famiiia sa nu se mai cunosc a'te cazuri de boa�
\up0 \expndtw0\charscalex109 la psihica. Mama pacientului a urmatTn urma cu 13 ani;
un tratamenf antidepresiv pen� \up0 \expndtw0\charscalex108 tru p tulburare
depresiva\u9632? medie, feactiva (divdrf), \up0 \expndtw0\charscalex105
%:5'iOP)^5:.�^rP:l^^�p \par\pard\qj \li1190\ri1336\sb104\sl-220\slmult0\fi19
\up0 \expndtw0\charscalex118 \\p..'In ceea ce priveste antecedenteie personae
pafoiogice ae pacientuiul, acesta a \up0 \expndtw0\charscalex112 avut o nastere si
o dezvoltare normala, |n afara boiilor copilariei (varicela. rubeola) si \up0
\expndtw0\charscalex116 o apendiceetomie Tn urma cu 5 ani, Marin nu a mai avut nici
un fer tie": boala. in. \up0 \expndtw0\charscalex112 prezent, din punct de vedere
somatic este normal clinic. \par\pard\qj \li1104\sb0\sl-220\slmult0
Din punct de vedere etimologic, cuvanful schizofrenie provine din skhizein = a
despi\up0 \expndtw0\charscalex110 co.,a rupe + phren = suflef, spirit. \par\pard\qj
\li1089\ri1245\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex108 In manualui de
diagnostic si statisticd a tulburarilor mintale DSM IV, schizofrenia esfe \up0
\expndtw0\charscalex108 definite ce o: "Tuiburar. minfoii ear� dyrÊQ eel pujiri
#a�� luni pi pnesupuv '_ "co \par\pard\ql \li1080\sb11\sl-207\slmult0\tx8112\tx8304
\up0 \expndtw0\charscalex123 cdpof n o Sunl ejdsfsstfo anal aplsod asuf ds beds
fadici ^dsenfa a &s^ \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ~ \tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\par\pard\ql \li1084\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 mune simpejne dintf^ yrmeesreo; idei deSianfe, halucinajii,
dessfgantssrc" m I \par\pard\ql \li1080\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 eerrtperengnf prdbrd dezorganizaf say �ofsofiie,, simpona
ttsgaffval". \par\pard\ql \li1377\sb13\sl-207\slmult0\tx2760 \up0
\expndtw0\charscalex107 Initial denumita \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8222?
demenfa precoce" pentru incapacitaea severd Tn funcfionalitatea \par\pard\qj
\li1080\ri1260\sb0\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 zilnicd pe care o
produce (demenfa) si avdnd Tn mod tipic un debut Tn adolescents (pre� \up0
\expndtw0\charscalex117 coce), schizofrenia ese o boala a carei gravitate ar putea
fi pe scurf caracerizatd prin \up0 \expndtw0\charscalex117 urnatoarele
trasaturi: \par\pard\ql \li1377\sb1\sl-186\slmult0\tx8217 \dn2
\expndtw0\charscalex115 � Distruge coeziunea si unitatea constiinfei si
personalitdfii. Bolnavul esfe \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 un \par\pard\qj
\li1089\ri1749\sb6\sl-220\slmult0\tx1377 \up0 \expndtw0\charscalex113 suflef front
care reflectd realitateo co o oglindd spartd" (fiecore fragment altceva
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 � Bolnovul pierde contactui vital cu realul
^Minkowski). \par\pard\ql \li1377\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
� Are o frecvenfa imporanta - 0,5-1% din populafie. \par\pard\qj
\li1377\ri2696\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 � Esfe o boala
catastroficd denumita si \u8222?Cancerui bolilor mintale". \up0
\expndtw0\charscalex111 � Are o mare probobilitate sd rdmdnd cronicd.
\par\pard\ql \li1372\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 � Are o rofd
de suicid de 10%. \par\pard\qj \li1070\sb0\sl-220\slmult0
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex110 Schizofrenio este o boala complexd
care nu are o singurd trdsdfurd definiorie ci mul� \up0 \expndtw0\charscalex107
tiple simptome caracferistice din domenii diverse: cognifie, afecfivitafe,
personalitate, acti� \up0 \expndtw0\charscalex107 vitate motorie. \par\pard\qj
\li1075\ri1272\sb0\sl-226\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Principale
trdsdfurd ciinicd o schizofreniei este poote oceea cd psihismul pacientu� \up0
\expndtw0\charscalex113 lui pare rupt, fragmentat, disociaf. Aceastd disociere
apare Tntre ins si ambiantd (care, \up0 \expndtw0\charscalex109 cufundatTn lumea
gandurilor, se rupe de realitate) si intrapsihic (Tntre principalele functii
\up0 \expndtw0\charscalex109 si procese psihice).
146\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie
si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\qj \li1545\sb0\sl-220\slmult0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihismul Tsi pierde unitatea
iar diferifele aspecte ale psihismuiui reflecfd Tn mod indi� \up0
\expndtw0\charscalex107 vidual aspectele realitafii. \par\pard\qj
\li1550\ri877\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 Simpfomele
caracferistice ale schizofreniei Tn viziunea principaiilor psihiatri care au
\up0 \expndtw0\charscalex111 aprofundat aceastd boala sunt: \par\pard\ql
\li1838\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 @ sardcire emofionald,
abulie, pierderea unitdtii identifdfii (Kro^sJln| \par\pard\qj
\li1833\ri1556\sb23\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 � gandire
fragmentatd, inabilitatea de raporfare la lumea externa (ileuEer| \up0
\expndtw0\charscalex110 � fipuri specifice de idei delirante s\\ halucinafii
\up0 \expndtw-7\charscalex100 (Sdhlt@ldbpJ \par\pard\qj \li1828\ri2744\sb20\sl-
220\slmult0\tx2088 \up0 \expndtw0\charscalex108 Simpfomele schizofreniei pot fi
subdivizate Tn frei dimensiuni: \line\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex110 Dimensiunea psihoticd: idei delirante \par\pard\ql
\li4358\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 Haiucinafii
\par\pard\li2073\sb5\sl-207\slmult0\fi0\tx4363 \up0 \expndtw0\charscalex114 2
Dezorganizare:\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Dezorganizarea vorbirii\par\pard\qj
\li4348\ri2408\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dezorganizarea
comportamentului \up0 \expndtw0\charscalex111 Afecf inadecvat
\par\pard\li2073\sb25\sl-207\slmult0\fi0\tx4358 \up0 \expndtw0\charscalex112 3.
Negative;\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Saracirea vorbirii\par\pard\qj
\li1545\ri871\sb0\sl-240\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex111 O ale
modalifate de a Tmparfi simpfomele schizofreniei esfe Tn grupuri de simptome
\up0 \expndtw0\charscalex111 polare: \par\pard\ql \li1828\ri3007\sb0\sl-
220\slmult0\tx2918 \up0 \expndtw0\charscalex113 � PtSv�; disforsiuni sau exagerdri
ale funcfiilor normale \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Jiminuarea funcfiilor
normale\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4899\colsr160\colno2\colw4601\
colsr160\ql \li2520\sb79\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Simptome
pozitive\par\pard\qj \li1684\ri119\sb34\sl-225\slmult0\fi4\tx3034 \up0
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Simpome I Funcfia
deteiorae \line \up0 \expndtw0\charscalex104 halucinatii \ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul percepfie\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 idei de'irante\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul gandirea inferentiala\par\pard\ql \li1675\sb9\sl-
vorbire\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 gandire/limbaj\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul dezorganizata\par\pard\qj \li1675\ri626\sb1\sl-
211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 comportament
\up0 \expndtw0\charscalex112 comportament \line \up0 \expndtw0\charscalex110
bizar\par\pard\column \ql \li1229\sb32\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 simptome negative\par\pard\ql \li87\sb44\sl-
207\slmult0\tx1825 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
aimptome\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
Funcfia deterioratl\par\pard\qj \li20\ri941\sb4\sl-220\slmult0\tx1810 \up0
\expndtw0\charscalex109 alogle\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul fluenta vorbirii/gandirii \line \up0
\expndtw0\charscalex117 aplatizarea afectuluiexpresia emotionala\par\pard\qj
\li20\ri1083\sb0\sl-347\slmult0\tx1815\tx1806 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 abulie\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 voinfa si
pulsiune \line \up0 \expndtw0\charscalex113 anhedonie \tab \up0
\expndtw0\charscalex115 capacitate hedonica \par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1521\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1521\sb33\sl-207\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 in ceea ce priveste simpfomele pozifive, halucinafiile si
ideile delirane sunt de mai\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb13\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex114 mule
fipuri:\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb101\sl-207\slmult0\fi1022\tx5923 \up0
\expndtw0\charscalex114 fipuri de halucinafii\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 i
ipuri de idei delirante\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb42\sl-
207\slmult0\fi1209\tx6407 \up0 \expndtw0\charscalex114 - auditive\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de
persecufie\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb9\sl-207\slmult0\fi1358\tx6240
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 vizuale\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 - \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de
grandoare\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb4\sl-207\slmult0\fi1195\tx6235 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 � tactile\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 � misxice\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb5\sl-
207\slmult0\fi1358\tx6240 \up0 \expndtw0\charscalex114 olfactive\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul - de
qeiozie\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1521\sb8\sl-207\slmult0\fi1358\tx6230
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 kinestezice\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 a somatice\par\pard\qj \li1497\sb0\sl-220\slmult0
Imporanfa simptomelor negative conse Tn faptul cd ele deferioreazd capaciatea
\up0 \expndtw0\charscalex116 pacientului de a functiona zilnic; sd aibd un
serviciu, sd frecventeze scoala, sd-si for\up0 \expndtw0\charscalex111 meze
prietenii, sd aibd relafii familiaie intime. \par\pard\qj \li1776\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex113 � Simptome caacferistice pentru eel pufin o lund de zile
\up0 \expndtw0\charscalex110 � Disfuncfie sociald/ocupafionald \par\pard\ql
\li1771\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? Durata toald > 6
luni \par\pard\ql \li1776\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226?
Simpfomele nu se pot atribui unei tulburari de afecf \par\pard\ql \li1776\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Simpfomele nu se pot atribui
consumului unei substanfe sau unei condifii somafice
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realitatea
bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologica \par\pard\ql \li1507\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 QHmulA Simpem� �esetsa8e \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cei pufin doud din urnatoarele, fiecare fiind
prezentd pentru o duratd semnificativa \up0 \expndtw0\charscalex117 de timp pe
durafa unei luni (sau mai pufin daca esfe trafae cu succes): \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex117 � idei deliante \par\pard\ql \li1497\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex103 � halucinafii \par\pard\ql \li1492\ri3194\sb3\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 � vorbire dezorganizata (frecvent
delirantd sau incoerenta) \up0 \expndtw0\charscalex115 � comporament puternic
dezorganizaf sau catatonic \line \up0 \expndtw0\charscalex114 � simptome negative,
aplatizare afectiva, sau abulie \par\pard\ql \li1492\sb73\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-10\charscalex94 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 CnSwivlB: DiAneMmieiiiatB
Modala/a&Msalkstiald \par\pard\qj \li1190\ri1173\sb115\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pentru o durafa semnificativa
de timp de la debutul tulburarilor, una din ariile majore \up0
\expndtw0\charscalex115 de funcfionalifate cum ar fi munca, reiafiile
interpersonale sau aufomgrijirea esfe mar\up0 \expndtw0\charscalex110 cat sub
nivelul atins Tnainte de debut SAU \par\pard\qj \li1185\ri1186\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 cand debutul este Tn copiiarie sau
adoiescenfd, neputinfa de a obfine nivelul astep\up0 \expndtw0\charscalex115 tat al
rezuifafelor relafionale, academlce sau ocupafionale. \par\pard\ql \li1473\sb73\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Crllmul Q
Bur^ki off \par\pard\ql \li1468\sb125\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Semne continue de tulburare
persise pentru eel pufin 6 luni. \par\pard\qj \li1180\ri1183\sb3\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Perioada cie 6 luni trebuie sa
include eel pufin o lund (sau mai pufin dacd sunttratate \up0
\expndtw0\charscalex113 cu succes) de simptome care Tntrunesc criteriul A si poate
include si perioadele prodro\up0 \expndtw0\charscalex113 mald si reziduala.
In timpul perioadei prodromale sau reziduale, semnele tulburarilor se pot mani�
\up0 \expndtw0\charscalex115 festo doar prin simptome negative sau doud sau mai
multe simptome listate la criteriul \up0 \expndtw0\charscalex111 A prezente Tntr-o
forma atenuafd. \par\pard\ql \li1468\sb73\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Citeiul D: Excludmwa bolii
sdiizQahcivo $i a fulburdilor de dispoziia \par\pard\qj \li1171\ri1191\sb115\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Boala
schizoafectivd si tulburarile de dispozifie cu trasaturi psihotice au fosf
excluse \up0 \expndtw0\charscalex113 dacd este prezentd una din urnatoarele:
\par\pard\qj \li1175\ri1201\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex117 9
nici un episod depresiv major sau maniacal n-au apdrut Tn timpul fazei active a
\up0 \expndtw0\charscalex107 simptomelor SAU \par\pard\qj \li1166\ri1199\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex118 - dacd aceste episoade au apdrut Tn
timpul fazei active a simptomelor, durata lor \up0 \expndtw0\charscalex117 tofaid a
fost scurtd raportat la durata perioadelor acfivd si reziduala. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Cieriul E: Excludereo condiiilor somaice si a cehr
generae de substanfe \par\pard\qj \li1161\ri1202\sb99\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tuiburarea nu se datoreazd
efectelor directe ale unei substanfe (ex. droguri, abuz \up0
\expndtw0\charscalex114 de medicamente) sau unei condifii medicale generaie.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Cieriie ICD 10 pec*y schizorenie \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Simpameb earaceistiee penfru � luna \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dacd este prezentd o tulburare de dispozifie,
simotomele trebuie sd o antedateze. \up0 \expndtw0\charscalex116 Nu se afribuie
unei boll cerebrale organice sau abuzului de substanfd. \par\pard\ql
Cd pufin una din urmStoareb: \par\pard\qj \li1156\ri1207\sb2\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 �
insertia gandirii, ecoul gandirii, furtul sau fransmiterea gandirii; idei delirante
de \up0 \expndtw0\charscalex115 control, influenfa sau pasiviate; percepfie
delirantd, \par\pard\ql \li1449\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 9
Voci comentative sau care discutd; voci care Yin din diferite parti'ale
corpului. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg155}
pentru psihologi \par\pard\qj \li1416\sb0\sl-220\slmult0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Idei delirante persistente care sunt inadecvate
cultural sau complet imposibile, cum \up0 \expndtw0\charscalex110 ar fi identitafea
politico sau religioasd, puteri supranaturale (ex,: a fi Tn stare sd contro\up0
\expndtw0\charscalex108 leze vremea sau a fi Tn comunicare cu extraterestrii).
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 sau sd pujin doted din urfoSoansb: \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 � Halucinafii persistente de orice tip, care
suntTnsofite de idei delirante \par\pard\qj \li1411\ri1037\sb0\sl-240\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex112 � Neologisme, Tntreruperi sau interpoldri Tn cursul
gandirii din care rezultd inco\up0 \expndtw0\charscalex109 erenfd si vorbire fdrd
relevanfd. \par\pard\qj \li1401\ri1042\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Comporament catatonic, cum ar fi excitafie, posturi
catofonice, flexibilitate ceroa\up0 \expndtw0\charscalex113 sd, mutism, "simptome
negative" cum ar fi apatie marcatd, sdrdcia discursului, incon\up0
\expndtw0\charscalex112 gruenfd sau obtuzia rdspunsului emotional si care nu se
datoreazd depresiei sau medi\up0 \expndtw0\charscalex107 cafiei neuroieptice.
O modificare semnificativa si intensd Tn calitateo qlobold a unor aspecte ale
com� \up0 \expndtw0\charscalex110 portamentului, ce se manifesto prin lipsa de
interes, de finalitate, inutilitate, atitudine de \up0 \expndtw0\charscalex110 tip
auo-repliere si retragere sociald. \par\pard\ql \li1790\sb115\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw-9\charscalex97 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 FORME CUNICE DE
SCHIZOFRENIE \par\pard\qj \li1401\ri1034\sb99\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Formele clinice tradifionaie
cuprind pacienfii Tn funcfie de simpfomele predominante. \up0
\expndtw0\charscalex110 Ele sunt utile pentru predicfia prognosticului
funcfionalifdfii sociale si ocupafionale si a \up0 \expndtw0\charscalex108
rdspunsului la tratamenf. \par\pard\ql \li2707\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 IK \par\pard\ql \li1675\sb33\sl-207\slmult0 \up0
- apare Tn adolescenfd/la oamenii foarte tineri \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - pare a fi mai frecvenfa la barbafi
debutul esfeTn general brusc, printr-o schimbare frapantd a conduifei, eel Tn cauza
\up0 \expndtw0\charscalex110 devenind dezorganizatTn ganduri si comportament.
Dupd cum sugereazd numele, aceastd forma clinicd (denumita Tn trecut
schizofrenie \up0 \expndtw0\charscalex118 hebefrenicd) se caracferizeazd printr-o
dezorganizare ideafivd si comportamentald \up0 \expndtw0\charscalex103 masivd.
Dezorganizare ideafivd; se traduce prin incoerenfd masivd, severd. Pacientul
trece \up0 \expndtw0\charscalex106 brusc de Io o idee la olfa asa Tncat nu se
Tnfelege ce vrea sd spund. Aceastd incoerenfd nu \up0 \expndtw0\charscalex106 este
prezentd doar la nivelul ideilor ci si al cuvintelor, spuse la Tntdmplare, ford
legefura. \par\pard\qj \li1372\ri1062\sb20\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex108 � Dezorganizare comportamenald; pacientul este Tnfr-o
continue deplosare, Tn mis� \up0 \expndtw0\charscalex111 care, pared ar fi Tntr-un
fel de investigare. Pacientul pare dispus, amuzat, absoiut defa\up0
\expndtw0\charscalex117 saf, de o bund dispozifie surprinzdtoare, aconfexfuald, pe
care clasicii o denumeau \up0 \expndtw0\charscalex111 "euforie ndtangd". Sub
aspectul confinufului comunicarii, el foloseste cuvinte noi, prin \up0
\expndtw0\charscalex108 fuziunea diverselor cuvinte. Fondul sau lexical confine:
\par\pard\ql \li1651\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - neologisme
active - cuvinte care aparfin limbii respecfive/sau \par\pard\qj
\li1368\ri1077\sb0\sl-240\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 - neologisme
pasive - folosirea de cuvinte auzie, al cdror confinut nu-l stdpaneste, \up0
\expndtw0\charscalex106 nu-i este cunoscut. \par\pard\qj \li1358\ri1076\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex108 Dupd mai multe sdptdmani sau cdteva
luni, pacientul devine Tn mod trepfatmai limi� \up0 \expndtw0\charscalex112 tat Tn
aberafiile lui verbale si comporamentaie, tuiburarea evoludnd trepfaf spre remi\up0
\expndtw0\charscalex102 siune. \par\pard\qj \li1348\ri1061\sb0\sl-225\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex111 Rezumdnd, putem spune cd indivizii care suferd de
acest subtip de schizofrenie sunt \up0 \expndtw0\charscalex109 frecvent incoerenfi,
au o dispozifie neadecvatd contextuiui situofionol sau detasare ofec-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 tivd. Prezinta numeroase blzarerii de comportament (ex.
grimase, neobisnuite). Vorbirea \up0 \expndtw0\charscalex107 lor confine numeroase
neologisme, expresii bizore, idei delirante. Tofusi, nu au un set sis-\line \up0
\expndtw0\charscalex107 tematizat de idei delirante, neexistand astfel o structure
clara a patfern-ului simptomatic.
Cadru clinic si infervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 iia
eanaonica \par\pard\qj \li1271\ri1234\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este o forma clinicd
caracterizatd prin tulburari psihomoorii. In modelul clasic, pa� \up0
\expndtw0\charscalex112 cientul este caatonic si prezinta flexibilitate ceroasd
ceea ce presupune cd este ca o sfa-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 tuie de
ceard, Tn general prezinfd mutism iar atunci cdnd este plasaf Tnfr-o anumifd
po-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 zifie, va rdmdne Tn acea pozifie pentru o
lungd perioada de timp. Extremele tulburarilor \up0 \expndtw0\charscalex112
psihomotorii sunt, pe de o parte starea de stupor Tn care pacientul este complet
imobii, \up0 \expndtw0\charscalex115 la celdialt pol situandu-se ropfusul cataonic
reprezentand forrna maxima de agitafie-\line \up0 \expndtw0\charscalex113
psihomotorie, o Izbucnire a pacientului, caret! face sd fie extrern de
pericuios. \par\pard\qj \li1267\ri1254\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex112 in aceastd forma de schizofrenie se descriu negativisme
active si pasive. Negativis\up0 \expndtw0\charscalex107 mul Tn schizofrenia
catatonica esfe: \par\pard\ql \li1550\sb1\sl-194\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 � gresit definit si prezentat; e prezentat ca opozifionism.
e depdseste disponibilitatea volifionald a persoanei; el nu poafe da curs
inviafiei, \up0 \expndtw0\charscalex109 ordinelor interlocutorului, nu se opune.
\expndtw0\charscalex110 � ca dovadd cd este Tn imposibilitatea de a da curs unei
comenzi Tn plan verbol sau \up0 \expndtw0\charscalex113 motor, nici un mijl'oc de
convingere/constrangere, nu poate da rezultate. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 o un fenomen incomprehensibil. \par\pard\ql
\li1262\ri1258\sb2\sl-220\slmult0\fi283\tx1540 \up0 \expndtw0\charscalex112 o
Negativismul alimentar esfe o problema de infervenfie psihofarmacologicd de
ur\up0 \expndtw0\charscalex110 genfd, viata pacientului putdnd ajunge Tn pericol
prin neolimenfare. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Dimpotriva, poafe aparea
o sugestibilifate crescutd, pacientul supundndu-se auto� \up0
\expndtw0\charscalex110 mat ordinelor terapeutuiui. \par\pard\qj
\li1248\ri1250\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 Ecoiaiia este
o repeare lipsifd de sens, ca "de papagal", a cuvintelor si frazeior spuse \up0
\expndtw0\charscalex111 de o aifd persoand. Ecopraxia constd Tn repetarea
gesturilor interlocutorului. Ecomimia \up0 \expndtw0\charscalex111 presupune
imifarea expresiei mimice a interlocutorului. \par\pard\ql \li1521\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Alte trasaturi cuprind manierisme,
sfereotipii, supunere automae. \par\pard\qj \li1248\ri1264\sb3\sl-220\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex109 Desi aceastd forma se Tntdinea frecvent Tn urma cu
cateva decenii, azi este din ce Tn \up0 \expndtw0\charscalex109 ce mai rard datoria
intervenflei rapide si eficiente a medicafiei neuroieptice. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 3. Sehaclenia paanoids \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Simpfomele dominante ale acestei forme sunt ideile
delirante de persecufie sau gron-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 doore. Frecvent
opar iluzii si halucinafii, cei mai adesea auditive, legate de cele mai \up0
\expndtw0\charscalex109 multe ori de confinutul femei delirante. Sub influenfa
ideilor delirante, pacienfii pot serie \up0 \expndtw0\charscalex118 memorii,
denunturi, pot trece Ia mdsuri de apdrare fafd de presupusele ameninfdri, \up0
\expndtw0\charscalex108 devenind asffei periculosi. Debu+ul schizofreniei paranoide
tinde sd fie mai tdrziu Tn cur-\line \up0 \expndtw0\charscalex107 sul viefii decaf
ia celelalte forme, iar trdsdturiie distinctive, mai stabile de-a lungul timpu�
\up0 \expndtw0\charscalex109 lui. Trdsdturiie asociate ideilor delirante si
halucinafiilor sunt: anxietatea, furia, combati-\line \up0 \expndtw0\charscalex109
vifate sau, dimpotriva, retragere sociald, ambivalenfa sau inversiuneo ofectivd.
Acesti pacienfi prezinfd scoruri pufin modificate la testele neuropsihologice,
avand \up0 \expndtw0\charscalex121 eel mai bun prognostic dintre oate formele
clinice de schizofrenie. De asemenea, \up0 \expndtw0\charscalex113 functionalitatea
ocupafionald si capacitatea de a trai independent sunt superioare celor \up0
\expndtw0\charscalex111 ale boinavilor cu alte tipuri de schizofrenie. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4. Schizofrenia eziduala \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Aceastd forma presupune cd a existatTn trecut eel
pufin un episod acutde schizofre� \up0 \expndtw0\charscalex114 nie dar tabloul
clinic actual nu prezinfd simptome psihotice pozitive notabile (ex. idei \up0
\expndtw0\charscalex120 delirante, halucinafii, dezorganizare a vorbirii). Apare o
retragere sociald marcae, \up0 \expndtw0\charscalex113 aplotizorea afectului,
abulie. Pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comporta� \up0
\expndtw0\charscalex110 ment dar ele nu mai sunt marcate. Halucinafiile si ideile
delirante, atunci cdnd apar, sunt \up0 \expndtw0\charscalex110 pufin frecvenfe si
vagi. Desi indivizii cu acest pattern simptomatic sunt identificati ca
\par\pard\qj\li1536\ri860\sb146\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex125 avand un subtip particular de schizofrenie,
simptomafologia reziduala pe care o \up0 \expndtw0\charscalex114 prezinta face, de
fapf, parte din evolufia acestei boli. \par\pard\ql \li1809\sb111\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 5. Schizofrenia simpfi \par\pard\qj
\li1536\ri865\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 Aceastd forma
clinicd de schizofrenie nu se distinge printr-un element clinic semni\up0
\expndtw0\charscalex114 ficativ si carocferistic, ci printr-o gamd largd de simpome
negative: \par\pard\ql \li1819\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\u8226? o seddere o capocitdfii volifionole \par\pard\ql \li1819\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 9 o seddere a capacitafii de rezonanfd
afectiva \par\pard\ql \li1819\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\u8226? o seddere pdnd la anulare a funcfionalitdfii profesionale si sociale
\par\pard\ql \li1819\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? o
anumitd detasare \par\pard\ql \li1814\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? o Tnsingurare, izolare \par\pard\ql
\li1814\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? un comporament
aufisf \par\pard\qj \li1516\ri875\sb123\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex112 6. SdhladFamia nedierenffofo desemneazd Tn general o
categorie care cuprinde in� \up0 \expndtw0\charscalex110 divizii ce nu pot fi
plasafi Tn nici una din caregoriile precedente sau care Tnfrunesc cri� \up0
\expndtw0\charscalex110 terii pentru mai mulf decdt o singurd forma clinicd.
Incercdri mai noi de ciasificare a schizofreniilor pun accentul pe aspectul
cognitiv al \up0 \expndtw0\charscalex111 tulburarilor \par\pard\ql
\li2678\ri2194\sb151\sl-300\slmult0\tx3566 \up0 \expndtw0\charscalex120 Tipuri de
scfiizofrenie fn eport cu tulburarile eognilh \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex103 SCHIZQFRENiA DE TIP I \par\pard\ql \li3566\sb1\sl-
203\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Simptome pozitive \par\pard\ql
\li3566\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Structuri cerebrale normale
(CT) \par\pard\ql \li3566\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Raspuns relativ bun la tratament \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 UA DE TIP II \par\pard\qj \li3556\ri3612\sb21\sl-
200\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Domina
simptomele negative \up0 \expndtw0\charscalex110 Anomalii structurale cerebrale
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Raspuns slab la tratament \par\pard\ql
\li3561\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 SCHIZOFRENIA
DEZORGANIZATA \par\pard\ql \li3552\ri3034\sb13\sl-210\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dezorganizarea vorbirii (si a
gandirii) \up0 \expndtw0\charscalex111 Comportament dezorganizat \line \up0
\expndtw0\charscalex104 Tulburari cognitive \par\pard\ql \li3552\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tulburari de atenfie \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex130 44.3. IF \par\pard\ql \li1483\ri890\sb123\sl-
220\slmult0\fi292\tx1771 \up0 \expndtw0\charscalex111 e
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul PrwaHeia\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 (nr. de
persoane bolnave la un moment daf Tnfr-o populafie) = 0,2 - 2% \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Nu diferd Tn raporf cu zona geograficd cu excepfia fdrilor
nordlce unde prevalenfa \up0 \expndtw0\charscalex112 este mai mare. \par\pard\qj
\li1478\ri898\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex110 �
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul PrsvioenfO P8viola\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
(o nersoend dinfr-o sutd poafe face schizofrenie la un moment \up0
\expndtw0\charscalex110 dot) = 0,5-e \par\pard\li2577\sb19\sl-
207\slmult0\fi0\tx3312 \dn2 \expndtw0\charscalex114 (nr. de i\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 ibc\par\pard\qj \li1756\ri4549\sb3\sl-210\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex106 � Debutul Tn majoritatea cazurilor Tntre . \up0
\expndtw0\charscalex112 � Varsta de debut mai mica la barbafi. \up0
\expndtw0\charscalex113 � Roporful barbafi / femei = 1/1 \par\pard\qj
\li1473\ri902\sb2\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Femeiie
dezvolta mai muit simptomafologie afectiva, halucinafii auditive si muit \up0
\expndtw0\charscalex111 mai rar simptome negative.
Cadru clinic si infervenfie psihologica\tab \dn2 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex107 51\par\pard\ql \li1507\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1507\sb83\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226?
generald 1% \par\pard\ql \li1507\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 �
frafi ai pacientului schizofren 8% \par\pard\ql \li1507\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? copii cu un pdrinfe schizofren 1256 \par\pard\qj
\li1502\ri4145\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? gemeni
dizigofi ai pocienfului schizofren 1251 \up0 \expndtw0\charscalex111 a copii a doi
pdrinfi schizofreni 4CK \par\pard\ql \li1502\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - gemeni monozigofi ei pacientului schizofren �F%
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 Forma clinicd cu prognosticul ce!
mai bun este cea paranoida. Prognosficu! eel mai \up0 \expndtw0\charscalex106 prosf
se Tntdlneste Tn schizofrenia nediferenfiata. \par\pard\qj \li1204\ri1158\sb20\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex110 Prognosticul este mai bun Tn fdrile
dezvoltate. Acesf lucru nu ss Tntampia pentru cd \up0 \expndtw0\charscalex112
formele de schizofrenie ar fi mai usoare. Mofivele reale pentru acesf fenomen sunt
mai \up0 \expndtw0\charscalex118 degrabd; exisfenfa unui ajuor social mai bun din
partea famiiiei, o presiune sociala \up0 \expndtw0\charscalex114 mai mica pentru a
define o ocupafie, un stres mai scdzut Tn mediu! rural si Tn
oraseie\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6219\colsr40\colno2\colw3401\c
olsr160\qj \li1204\ri0\sb17\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 mici si, nu
Tn ultima \up0 \expndtw0\charscalex116 rand, o stigmafizare mai scazuta a bol \up0
\expndtw0\charscalex112 suporf social a fosf \up0 \expndtw0\charscalex111
svidenfiat de numeroase studii.\par\pard\qj \li3302\ri1547\sb77\sl-
263\slmult0\tx3777 \up0 \expndtw0\charscalex102 CARE INFtUcr \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 POZITIV\par\pard\ql \li1411\sb72\sl-
207\slmult0\tx3345\tx5606 \up0 \expndtw0\charscalex111 Personalitate\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 adaptata\tab \up0 \expndtw0\charscalex104
izolat\par\pard\ql \li1411\sb18\sl-207\slmult0\tx3345\tx5596 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Facori
precipitanfi\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
prezenti\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
absent'\par\pard\column \ql \li20\sb23\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 lor mintale. Rolul rejelei
de\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5482\colsr110\colno2\colw4068\colsr
160\ql \li1411\sb5\sl-207\slmult0\tx3345 \up0 \expndtw0\charscalex110 Ereditate\tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 cu boli afective\par\pard\ql \li1411\sb13\sl-
207\slmult0\tx3340 \up0 \expndtw0\charscalex107 Debut\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 debut brusc\par\pard\ql \li1401\sb4\sl-
207\slmult0\tx3340 \up0 \expndtw0\charscalex110 Simptomatologie\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 simptome pozitive\par\pard\ql \li3345\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 dominante\par\pard\ql \li1406\sb14\sl-
Subfip\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
catatonic, paranoid\par\pard\ql \li1401\sb19\sl-207\slmult0\tx3297 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Coqnitie\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 ..CQj3iliJeJntacta\par\pard\ql \li1391\sb14\sl-
Afectivitate\ul0\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
preze njajje.p r\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul es ie\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
_L\par\pard\ql \li1396\sb9\sl-207\slmult0\tx3340 \up0 \expndtw0\charscalex111
Tratament\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul raspuns
bun la tratament\par\pard\ql \li1401\sb8\sl-207\slmult0\tx3335 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Strategie terapeutica\tab
\up0 \expndtw0\charscalex116 complete, integrae,\par\pard\ql \li1387\ri1118\sb0\sl-
221\slmult0\fi1953\tx3331 \up0 \expndtw0\charscalex114 araduaia \line \up0
\expndtw0\charscalex105 Atitudinea famiiiei \tab \up0 \expndtw0\charscalex114
cooperania\par\pard\column \ql \li34\sb0\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 cu alte psihoze\par\pard\qj \li24\ri1310\sb8\sl-
debut insidios\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
la versa snera \line \up0 \expndtw0\charscalex114 simptome
negative\par\pard\ql \li5592\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cognifie deteriorae \line \up0
\expndtw0\charscalex112 afectivitate aplatizata\par\pard\ql \li24\ri1238\sb0\sl-
raspuns \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul slab la tratament \line \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 fntarziata, discontinue;,
punctuala\par\pard\ql \li5596\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li24\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 indiferenta
\par\pard\sect\sectd\sbknone \li3782\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li3782\sb165\sl-
207\slmult0\fi0\tx4598 \up0 \expndtw0\charscalex101 _\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 EMPUCAplNAPARIJlATULBLI\par\pard\ql \li1473\sb120\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 a Mecanismele de producere a bolii rdman
necunoscufe, \par\pard\qj \li1185\ri1197\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex107 � Posibil exisa o heferogenitate etiologicd (sunt implicafi
factori biologic!, biochimici, \up0 \expndtw0\charscalex107 genetici, de mediu,
etc.), \par\pard\ql \li1473\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 �
Anomaliile pot fi prea mulfe pentru a fi detectate, \par\pard\ql \li1473\sb16\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 � Anomaliile pot fi Tn zone Tncd
insuficienf investigate. \par\pard\qj \li1175\ri1183\sb3\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex111 Date recente despre riscui de morbiditafe aratd cd
existd un rise de 4%�8% la rudele \up0 \expndtw0\charscalex111 de prim rang fafd de
1% Tn randul subiecfilor de control. \par\pard\qj \li1175\ri1185\sb0\sl-
226\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 Sfudiul schizofreniei pe gemeni
aratd cd, concordanfa ratei schizofreniei la gemenii \up0 \expndtw0\charscalex117
monozigofi nu ese 100%. Acesf lucru indicd faptul cd facorii de mediu joacd un
rol \up0 \expndtw0\charscalex109 deosebit. Tofusi, copiii pdrinfilor schizofreniei
au rise crescut de schizofrenie atunci cdnd \up0 \expndtw0\charscalex109 sunt
crescufi de pdrinfi adoptivi neschizofreni Tn timp ce copiilor biologic! ai
pdrinfilor \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg159}
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 neschizofrenici nu le cresfe
riscui de schizofrenie atunci cand sunt crescufi de parinfi \up0
\expndtw0\charscalex110 adoptivi schizofreni. \par\pard\ql \li1943\sb135\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 6A.5. INVESTIGA11I P8IHC40GICE
SPECIFICS \par\pard\qj \li1550\ri789\sb103\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex113 In examinarea psihologicd, Tn general, si Tn schizofrenie,
Tn special, este importana \up0 \expndtw0\charscalex111 sfabilireo unei reiafii
exominator-examinat, relafie comprehensivd si securizantd, Tn care \up0
\expndtw0\charscalex111 examinatul sd accepfe, sd fie accepfaf (si sd se sime
asffei) (Teabsn 1,1992). \par\pard\qj \li1540\ri788\sb0\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex110 Schizofrenul coopereaza greu, nu dintr-o
intenfionalitate negative constienfd, ci dinfr-o \up0 \expndtw0\charscalex113
dificultate de a se raporta la celdlalf si la o sifuafie, de a schimba mesaje. in
puseui acut, \up0 \expndtw0\charscalex111 investigafia psihologicd (dealtfel si
alte invest!gfii) este, Tn majoritatea cazuriior, imposi\up0
\expndtw0\charscalex111 bild, datorita lipsei ae cooperare. Dupd remiferea
manifestdrilor acute, psihoticul schizo� \up0 \expndtw0\charscalex112 fren se
pdstreozd Tntr-un registru de regresie mentald si a Tntregii personalitdfi mai muit
\up0 \expndtw0\charscalex112 sau mai pufin accentuae, Tn funcfie de intensitatea
fazei acute. \par\pard\qj \li1531\ri794\sb20\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex116 evident, pacientu! va fi investigat si cand se afid sub
ferapie medicomentoasd; este \up0 \expndtw0\charscalex116 Tnsd necesard suprimarea
acesteia cu 24 ore Tnoinfe de investigare, Tnfrucdt: \par\pard\qj
neuroiepficele, Tn doza mare, modified reacfivifatea giobaid a individului, dar mai
\up0 \expndtw0\charscalex114 ales reacfivifatea specified a funcfiilor bazale,
prosexice si mnezice. \par\pard\qj \li1526\ri807\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex114 - neuroiepficele amplified dificultafea de relafionare sub
aspectul sponfaneifdfii rds\up0 \expndtw0\charscalex114 punsuriior; neuroiepficele
scad semnificativ fensiunea afectiv-motivafionald a angajdrii \up0
\expndtw0\charscalex114 Tnfr-o activitate daa; \par\pard\qj \li1526\ri808\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 - Tnfreruperea medicafiei
neuroieptice pe o perioada foarte scurfd (24 de ore), Tnain-\line \up0
\expndtw0\charscalex120 fea investigdrii psihobgice, dimlnueazd numai relativ
intensitatea efectelor medica-\line \up0 \expndtw0\charscalex119 mentoase
secundare; faptul cd acese menifesari persistd se repercufeazd, Tn special \up0
\expndtw0\charscalex115 asupra niveiului funcfiilor psihice bazale \up0
\expndtw0\charscalex117 (mnezice si prosexice) si asupra ritmului de
iucru af pacientului; medicamenteie nu acfioneazd Tnsd la nivelul personalitdfii,
asupra \up0 \expndtw0\charscalex118 mecanismeior psihodinamice, asupra instanteior
profunde si asupra fonfosmaticii in\up0 \expndtw0\charscalex108 conjtienfe.
\par\pard\ql \li1800\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 investigarea
psihologicd a schizofrenului este ufiid, fn special, Tn; \par\pard\qj
\li1497\ri828\sb25\sl-220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex113 - cazurile de
debut ca adjuvant Tn diagnosticul diferenfial, pentru o se precizo modul \up0
\expndtw0\charscalex113 Tn care este cfectafd sfructura personalitdfii, precum si
gradul de afectare; \par\pard\qj \li1507\ri820\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex111 - cazuri de remisiune, (debutul stabilizdrii remisiunii) ca
instrument Tn evaluarea caii-\line \up0 \expndtw0\charscalex120 tafiva si
canfitativd a defectului psihologie, de precizare si apreciere a capacitdfilor \up0
\expndtw0\charscalex117 restante, Tn perspectiva reintegrdrii sociale a
bolnavului \up0 \expndtw0\charscalex116 (Tn activitafea anferioord a
bolii) sau Tntr-o ferapie ocupafionald, Tn regim instifufionalizat, ambulatoriu sau
Tntr-o \up0 \expndtw0\charscalex112 ferapie ocupafionald, Tn regim
instifutionalizat, ambulatoriu sou Tnfr-o unitafe de cronici; \par\pard\ql
\li1478\ri836\sb1\sl-223\slmult0\fi311\tx1785\tx1766 \up0 \expndtw0\charscalex113 -
pentru evaluarea persoanei (personalitdfii) Tn perspectiva unui tratament
psihotero-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 peufic (cure anaiiticd, psihoferopie
de grup, psihoteropie anoliticd de grup, etc.). \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex119 investigarea psihologicd nu vizeazd registrul
manifestdrilor evidente, ci registrui \up0 \expndtw0\charscalex117 latent, aceia Tn
cere manifestarea se articuleazd si din core Tsi extrage confinufuriie. \up0
\expndtw0\charscalex112 Existd o corelafie Tntre manifesarea psihologicd, aso cum
opore eo co simpom Tn boaid, \up0 \expndtw0\charscalex120 si manifestarea Tntr-o
probd data, asa cum apare ea ca modaiitate a individului de a \up0
\expndtw0\charscalex115 alege, de a soiufiona, Tn ultima instantd de a rdspunde la
o anumite sifuofie-stimul. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Afifudinea
schizofrenului Tn sedinfa de investigare psihologicd este o atitudine modi-\line
\up0 \expndtw0\charscalex118 ficatd, Tn funcfie de intensitatea patologiei; asador,
ofitudinea schizofrenului std sub \up0 \expndtw0\charscalex115 semnul bolii sale,
de la dificultafea intrdrii Tn relafie, pana ia cooperarea minima, de la \up0
\expndtw0\charscalex115 neresponsivitatea la apelul nonverbal la sprijinul
examinotorului, pond la comentariiie, \up0 \expndtw0\charscalex115 Tnfreruperile,
reludrile si referinfele personale, frizand incoerenfa si plasdnd pacientul Tn
afara relatiei si a situafiei, chiar dacd, aparent el are reacfii emofionaie ce ar
pleda \up0 \expndtw0\charscalex112 pentru implicarea lui Tn probd, Tn activiae,
deci Tn sifuafie. In sedinta de investigare se \up0 \expndtw0\charscalex113 vor
observa atent comportamentul schizofrenului, modificdrile acestui comporament
si, \up0 \expndtw0\charscalex123 mai ales, masura participdrii, acestea fiind o
expresie a disforsiunilor generate de \up0 \expndtw0\charscalex114 boala.
Pentru evaluarea eficienfei cognitive existd diferite teste de atenfie, Tnsd cu
putind \up0 \expndtw0\charscalex110
aplicabilitate Tn clinicd, fiind folosite mai ales Tn cerceare. \par\pard\qj
\li1055\ri1153\sb24\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 Investigarea
inteligenfei sau a capacitdfilor operafional-logice se reolizeazd eel mai \up0
\expndtw0\charscalex114 frecvent prin baeia de inteiigentd Wechsler (WAISj.
Se remarcd, la schizofreni, scoruri mai ridicate la itemii verbal!, comparativ cu
itemii \up0 \expndtw0\charscalex113 de perrormanfd, ca si faptul cd inteiigenta Tn
sine ny esfe perturbata, Tn schimb pertur-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 bereo
atinge modalitatea de folosire a inteligenfei. In rezolvdrile subiectului, apar
con-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 tamindri, derivdri, substituiri, solufii
paradoxale, asociafii bizare, defmiri prin particula� \up0 \expndtw0\charscalex117
rized Pizare, (de exemplu, ia proba de vocabuiar, ic proba de comprehensiune sau de
\up0 \expndtw0\charscalex113 simiiitudini); oate cceste fenomene trensformd itemii
care se adreseaza inteligenfei pro-\par\pard\li1055\sb1\sl-
197\slmult0\fi0\tx7651 \up0 \expndtw0\charscalex118 priu-zise Tn secvenfe/fragmente
de probe proiec e edifica s Tn re i\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 ss
aafo-\par\pard\li1055\sb16\sl-207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex119 reazd
unor modificari Tn consemnul probei, cperafs de subisci ca si so ail; 3 o
inanfio-\par\pard\li1055\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx6614\tx7622 \up0
\expndtw0\charscalex118 nalifate Tn acest sens; astfel, de exemplu, la proba de
corr\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 s\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 _lc
apar\par\pard\li1055\sb4\sl-207\slmult0\fi0\tx7727\tx7867 \up0
\expndtw0\charscalex119 rdspunsuri bizare, proba functionaed ca si cea de asociafie
liberal cc Prml\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 :'\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 ... :; da\par\pard\ql \li1046\ri1152\sb0\sl-
220\slmult0\tx1324 \up0 \expndtw0\charscalex118 asemenea, la proba de vocabuiar,
definifiile pot fi elaborate paradoxc: mc'ccrl-s cie \up0 \expndtw0\charscalex114
neologisme si de erori bizare Tn confinut. Astfel, anaiizc rezuitatelor \line
\up0 \expndtw0\charscalex114 forma din anaiiza esentiai cantitafivd Tn anaiiza
caliativa. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Proba de inieiigsnfi Ri�*s, core
vizeczd capacitdfiia de endiza, sirvisrA. \par\pard\li1041\sb27\sl-
207\slmult0\fi9\tx7584\tx7804\tx7920\tx8155 \up0 \expndtw0\charscalex108 lizare,
abstracfizare, este, Tn general bine rezolvatd de schizofrenii aflafi la
ci'-.-:\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 "\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
'\tab \up0 \expndtw0\charscalex57 :- ;:\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
-r::\par\pard\li1041\sb14\sl-207\slmult0\fi0\tx8140 \up0 \expndtw0\charscalex108
remarca o crestere c timpului de rezoivare. Ca proba non-verbaid de mrsA v ;r
\u9632?\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 -C-\par\pard\li1041\sb9\sl-
207\slmult0\fi3595 \up0 \expndtw0\charscalex107 ours, in m\par\pard\li1041\sb14\sl-
207\slmult0\fi364 \up0 \expndtw0\charscalex107 ova;\par\pard\li1041\sb19\sl-
207\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex107 3rsci;\par\pard\li1031\sb0\sl-
207\slmult0\fi283\tx3868\tx6436\tx7353\tx8174 \up0 \expndtw0\charscalex106 -
rszQivarSG crL-D;s;n3ior Cc\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 !r;f&nc.6fwc; isi a
oncoror are\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 ^.-fooC'j r-\tab \up0 \expndtw-
8\charscalex73 ;v;cr..;::ViCU\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
:n\par\pard\li1031\sb14\sl-207\slmult0\fi0\tx7108\tx7497 \up0
\expndtw0\charscalex110 funos de in ensiUa procesu'-i morbe s; de gravl1 area
cefecrJlui Tn ,\tab \up0 \expndtw-6\charscalex100 \u9632?,,_\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 :::ocesdui\par\pard\li1031\sb18\sl-
207\slmult0\fi0\tx6902\tx7588 \up0 \expndtw0\charscalex110 morbid; cand defeefu!
esfe mai ales intelecfual (si cana esfe\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 _ ia pre\par\pard\li1031\sb4\sl-
207\slmult0\fi4\tx2683\tx7363 \up0 \expndtw0\charscalex110 bsle de intei!
genfd\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 (si ia ceie coqnifive, Tn general) sunt
marcate de cr,u:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 ;H indici de\par\pard\ql
oraanicifafe, care apar Tn stariie psihoparolie; dsficitul cognifiv este. Tn sceste
cazurl, \up0 \expndtw0\charscalex110 semnificativ si echlvaieaza cu un deficit
analog celui din deferlorarea mlnalcT organica. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 investigarea personalitajii ss realizeaza tie prin mariie
cnesficnare cie personalitate, \up0 \expndtw0\charscalex108 cum ar fi chesfionaru!
Minnesota (MMPI), fie prin probele proiective (Rorschach, Szondi, \up0
\expndtw0\charscalex106 TAT, fesfui qrborelui, tesTuJ persoanei). Probele
proiective sunt preferabile chestionareior. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
La fgsSuI Rsrsdisii apar urnatoarele caraceristici specifice schizofreniei:
aifernanfa a forrnebr foarte bune cu forme foarte proaste, pdstraree niveiului
inte� \up0 \expndtw0\charscalex110 lecfual cu distorsiunem maniera de ufilizare a
intelectului si Tn modalitatea percepfuala; \par\pard\ql \li1305\sb1\sl-195\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 - abstracfizarea formei, cu simbolizarea confinutului
Tn aprehensiune; \par\pard\qj \li1012\ri1195\sb5\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex116 - fabuiofii parnind de la detalii perceptuale minore, cu
extrapoiare a confinutului \up0 \expndtw0\charscalex112 asupra ansamblului plonsei;
\par\pard\qj\li1598\ri870\sb201\sl-210\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 -
fenomene de contominore, ce pot merge de la contamindrile "complexuale" de tip \up0
\expndtw0\charscalex113 nevrotic pana la marile contamindri de confinuturi, cu
imprecizie formald gravd (crea\up0 \expndtw0\charscalex113 rea unor forme noi,
discordante cu stimulul, Tntr-un registru ematic bizar); \par\pard\qj
\li1593\ri879\sb19\sl-200\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 - kinestezii
marcdnd interiorizarea profundd, Tnsofid de comentarii tip "referinte per\up0
\expndtw0\charscalex110 sonale", cu reactualizoreo unor episoade existenfiale
vechi; \par\pard\ql \li1871\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 -
perseverafii si stereotipii marcate, Tn special Tn defectul psihotk grav;
protocolul (discursul proiectiv), Tn onsamblul sau, are un aspect global insolit,
sfra\up0 \expndtw0\charscalex108 niu, dereist. \par\pard\qj \li1583\ri886\sb17\sl-
200\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Reddm tabloul semnelor
psihopatologice specifice schizofreniei Tn testul Rorschach \up0
\expndtw0\charscalex111 (An__euD,1973): \par\pard\qj \li1579\ri889\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex110 - dupa testul Rorscbach: G
contaminate, raspunsuri Po (pozitie), raspunsuri Cn (denu\up0
\expndtw0\charscalex114 mire de culoare), frecvenfa crescue a F- (formelor
negative), refuz ai interpreorii (blo\up0 \expndtw0\charscalex108 caj psihotic);
\par\pard\ql \li1862\sb1\sl-176\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 - dupd alfi
auori: \par\pard\ql \li2289\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - G
sincretice, G-, DG, tip de aprehensiune GD Db; \par\pard\ql \li2289\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - succesiune dezordonae; \par\pard\qj
\li1569\ri880\sb19\sl-200\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex113 - tip de
rezonanfd intimd coortat sou coartativ (rdspunsuri CF si t_F Tn perioada de \up0
\expndtw0\charscalex113 debut a maladiei); \par\pard\ql \li1857\sb15\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 - rdspunsuri cu determinant combinat ?i negativ de tip
KC-; \par\pard\ql \li1852\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - A %
crescut; Ad superior lui A; Hd superior lui H; \par\pard\ql \li1852\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - perseverafii; \par\pard\ql
\li1848\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - rdspunsuri-abstracfie;
rdspunsuri-numdr; rdspunsuri-literd, cifrd, figurd geometricd; \par\pard\ql
\li1848\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - confinuturi bizare sau
oribile, terifiante; \par\pard\ql \li1843\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - rdspunsuri foetus, nastere, destrucfie, descompunere;
\par\pard\ql \li1848\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - rdspunsuri
originare negative (Orig.-); \par\pard\qj \li1560\ri894\sb19\sl-
200\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 - rdspunsuri perspectiva (percepfie
"Tndepartata", cu asociatii bizare, esompaj de \up0 \expndtw0\charscalex109
perspectiva, fenomenul fiziune-figurd-fond); \par\pard\qj \li1550\ri920\sb20\sl-
200\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex116 - referinfe personale, derivdna
dintr-o elaborare de ansamblu sau a unor detalii si \up0 \expndtw0\charscalex114
degenerand Tn fagmente autobiografice marcate de incoerenfd; \par\pard\ql
\li1833\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - diminuarea semnificativa
a constiintei interpretative. \par\pard\qj \li1531\ri903\sb0\sl-
215\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 Dupd Minkcwska F, discursul
Rorschach al schizofrenului
este impregnat de un vo\up0 \expndtw0\charscalex113 cobulor rational (opus
vocabularului senzorial), abstract, devializat, Tn care predomind \up0
\expndtw0\charscalex114 forme si confinuturi rupte, izolate, disociate, substantive
absfracte, verbe si prepozitii, \up0 \expndtw0\charscalex124 Tntr-o expresie a
rupfurii, a prdbusirii; modaliaea de abordare a situafiei este ea \up0
\expndtw0\charscalex115 Tnsdsi abstrace, disociae, impersonald detasotd.
\par\pard\ql \li1804\sb1\sl-205\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 TAT-ul Tn
schizofrenie ore urmdtoorele semne caracteristice: \par\pard\ql \li1823\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - extravaganta emelor (de exemplu: feme
homosexuale, feme bizare); \par\pard\ql \li1819\sb1\sl-198\slmult0\tx5385 \up0
\expndtw0\charscalex111 - simbolismul Tn interpreareo unor detalii \tab \up0
\expndtw0\charscalex115 (de exemplu, o linie este interpretatd ca \par\pard\ql
\li1550\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 limie Tntre viafd si
moarte, Tntre spirit si corp etc); \par\pard\qj \li1531\ri917\sb11\sl-
210\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 - izolarea personajului de ambianfd
pana la izolare de lume (de exemplu, persona\up0 \expndtw0\charscalex114 jul
central este perceput si interpretat ca un personaj rupt dintr-un context
relational si \up0 \expndtw0\charscalex108 Tndeplinind un trovaliu abstract);
povestiri generale, cu confinuturi vagi, Tntampldtoare, fuzionand Tntr-un
discurs \up0 \expndtw0\charscalex114 paraaoxal si incoerent; \par\pard\ql
\li1819\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - bizarerii de limbaj, Tn
reacfia globald la proba si Tn relafia cu examinatorul; \par\pard\qj
\li1540\ri918\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 - alterore o
funcfiunii porodigmotice a limbajului Tn construcfia tematicd, datoritd \up0
\expndtw0\charscalex111 alterdrii de percepfie, ceea ce schimbd semnificatiile
figurii (scenei) reale cu olte semni\up0 \expndtw0\charscalex107 ficafii
proiectote; \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg162}
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 155\par\pard\qj
210\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 - alterare Tn esenfd a funcfiunii
sintagmatice a limbajului, pornind de la paradigme \up0 \expndtw0\charscalex117
bizore (olegeri tematice $\\ de confinut bizare), ce se desfdsoard asociativ Tntr-o
"co\up0 \expndtw0\charscalex111 tastrofd a verbului" (sfudiile de semanalizd).
rofionolizdri, atasamente la detalii, constructs epice pe detalii, simbolism
accentuat \up0 \expndtw0\charscalex111 (esec al sublimdrii) cu regresiune evidenfd,
refuz camufldnd o reacfie de cafastrofd, fan\up0 \expndtw0\charscalex114 tezii non-
structurate, cu perceptii bizare de obiecte distruse, deteriorate, Tntr-o
alterare \up0 \expndtw0\charscalex114 mai mult sou mai pufin importane a expresiei
globale; \par\pard\ql \li1564\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Tn
schizofrenia paranoidd pot aparea feme de persecufie. \par\pard\qj
\li1271\ri1144\sb19\sl-200\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex110 Testul Szondi
oferd, conform concepfiei auorului, cateva sindroame pafoiogice carac� \up0
\expndtw0\charscalex101 feristice; \par\pard\ql \li1560\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - sindromuldisociaieisau al schizofreniei paranoide, cu
urnatoarele reacfii specifice: \par\pard\ql \li3407\sb193\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 S : + (!!); P : 0, \u9632?; Sen : 0, -; C : 0
\par\pard\ql \li1555\sb193\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 interprearea
acesor reacfii este urmdtoarea: \par\pard\li1271\sb15\sl-
207\slmult0\fi278\tx1766 \up0 \expndtw-8\charscalex88 S:\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 +(!!)- semnificd o constitute sexuold psihologie feminind,
cu inversiune inconstientd\par\pard\li1271\sb14\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex108 a scopului sexual;\par\pard\qj \li1271\ri1115\sb0\sl-
220\slmult0\fi283\tx1751 \up0 \expndtw-8\charscalex83 P: \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 0- semnificd teamo proiectotd (suspiciune, senzitivitete,
onxieate, legote de imogi\up0 \expndtw0\charscalex111 nea proprie Tn ochii
celorlalfi, de ceeo ce alfii vor spune, ar putea spune sau chiar spun \up0
\expndtw0\charscalex111 despre subiect); \par\pard\qj \li1271\ri1158\sb0\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex109 Sch: 0- semnificd regresie a Eului
adualic, lipsa granifelor Tntre Eu si lume, Eul ma� \up0 \expndtw0\charscalex109
gic, mistic, orhoic, dominat de meconismul proiectiei; \par\pard\qj
\li1267\ri1164\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex107 C: 0-
semnificd defasarea de lume, solitudinea, pierderea sentimentului intim al
valorii \up0 \expndtw0\charscalex104 lucrurilor, autismul. \par\pard\ql
\li3383\sb91\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Variante ale sindromului
disociafiei: \par\pard\li3340\sb97\sl-207\slmult0\fi0\tx5361 \dn2
\expndtw0\charscalex122 Sindrom clasic\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
Variante\par\pard\li3340\sb0\sl-218\slmult0\fi158\tx4041\tx5265 \dn3
\expndtw0\charscalex120 S\tab \dn3 \expndtw0\charscalex122 h = +\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 ++++++\par\pard\ql \li4036\sb32\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul S = -\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 e = 0 \par\pard\ql \li4046\sb33\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul hv = -\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sch k = 0 \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 P
= 0 \par\pard\ql \li3489\ri5198\sb0\sl-220\slmult0\tx4032 \up0
\expndtw0\charscalex108 C d = o \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 m =
-\par\pard\qj \li1531\ri3444\sb143\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113
- sindromul^catatonic", cu urnaoarele reacfii specifice: \up0
\expndtw0\charscalex110 S = + ! + I \par\pard\ql \li1540\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex123 P = -0 \par\pard\ql \li1536\sb33\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw-3\charscalex100 (o-) \par\pard\qj \li1531\ri7417\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Sch = -0 \up0 \expndtw0\charscalex112 C =
--\par\pard\ql \li1536\sb1\sl-175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
Interpretarea acestor reacfii este urmdtoarea: \par\pard\ql \li1531\sb39\sl-
207\slmult0\tx1756 \up0 \expndtw-8\charscalex94 S: \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 + ! + ! semnificd sexualitatea si agresivitafea
acumulatd \par\pard\li1252\sb8\sl-207\slmult0\fi283\tx1776 \up0 \expndtw-
8\charscalex83 P;\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 -0 semnificd acumularea
afectelor negative, cu exhibarea afifudinii ne-f. .
tiviste\par\pard\li1252\sb19\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex110
(delirul senzitiv al unui Kertschmer)\par\pard\li1252\sb4\sl-
207\slmult0\fi278\tx1948 \up0 \expndtw-3\charscalex100 Sch:\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 -0 semnificd refularea, negafio;\par\pard\li1252\sb14\sl-
207\slmult0\fi278\tx1785\tx1915 \up0 \expndtw-8\charscalex95 C:\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 - semnificd rupereo contocfului
cu lumeo.\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg163}
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 T�sfui orborelui (Koch) oferd urmdtoarele
semne specifice schizofreniei: \par\pard\qj \li1646\ri859\sb0\sl-
240\slmult0\fi393 \up0 \expndtw0\charscalex110 semne de degenerescenfd, cdnd
tabloul psihopatologie psihotic este ovonsot si apor \up0 \expndtw0\charscalex110
note de orgonicitate; \par\pard\ql \li1924\sb1\sl-174\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - semne de sciziune (trasaturi confrarii si inversate, Tn
desen); \par\pard\qj \li1641\ri857\sb8\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 - antropomorfizdri (o porte a arborelui este transformatd
Tn grimasd umand sau Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 element corporal dezarticulot
Tn onsamblul desenului; aceste semne pot reprezenta fie \up0
\expndtw0\charscalex117 o regresie la antropomorfizarea infantild, fie o modificare
a propriel personalitdfi ic \up0 \expndtw0\charscalex111 nivelul schemei
corporale). Impresia giobaid pe care o degaip desenul, Tn schizofrenie, \up0
\expndtw0\charscalex109 poate fi: difuza, haoticd, obscura, dezordonatd, rece,
infeixibiic, aPstractd sau simboiicd. \par\pard\qj \li1646\ri866\sb9\sl-
210\slmult0\fi249 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tesel; 5�rsssrisl fMadRSver, Husro
f^gur'. D:'ewhjpH?D; sc- preteazc unei cnciize \up0 \expndtw0\charscalex118 formaie
(marimea desenului, amplasarea pe foaie, tinanzarea, oreclzic: trdsafjrii-r,
\up0 \expndtw0\charscalex113 slmetria, oroonrHile. perspective-; s; ur.si r:r,a;ize
re corei.' iismc. aviadhsc oe_r?
or.a-\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6646\colsr40\colno2\colw2974\col
sr160\qj
\li1631\ri0\sb7\sl-225\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex102 'eior, proDorfla
pd.r.ibr corpu-iui. exoresici facial;:.. C-Dsfurclc:, \up0 \expndtw0\charscalex103
1r schizorrenie su,,:\u8226?:\par\pard\ql \li1920\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql \li1920\sb20\sl-207\slmult0\tx2083 \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab
\up0 \expndtw0\charscalex106 c-rrne anaulars: aares!":;"-e. mc5::..':"-:'r::s.
.:\u9632?:; P:py.\par\pard\ql \li1848\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
6\charscalex100 c:cr"..; \up0 \expndtw-8\charscalex76 ;; \up0 \expndtw-
8\charscalex75 vc:",\par\pard\ql \li1848\sb0\sl-115\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw-4\charscalex86 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 "\u9632?CM'\tab \up0
\expndtw-4\charscalex86 ;..\par\pard\ql \li1608\sb0\sl-138\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 Si v ."SOU/ '\u9632?;:-
C.\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 .." ' ..\par\pard\ql \li1608\sb11\sl-
196\slmult0\tx3100\tx3215 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 neCifivr? r r - \u9632?",\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 -'\par\pard\ql \li1622\sb54\sl-
92\slmult0\tx2462\tx2860\tx3374\tldot\tx3645\tx3964\tx4377 \up0
\expndtw0\charscalex174 \ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 _;,.":\u8226?\u9632?,. \up0
\expndtw0\charscalex245 /:\tab \up0 \expndtw0\charscalex262 :,\tab \up0
\expndtw0\charscalex191 : ,. \up0 \expndtw0\charscalex120 ,-,...'\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 ;-\expndtw0\charscalex100\tab \up0 \expndtw0\charscalex177
i\u8222?:\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 ,\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
\u8226?\par\pard\ql \li1871\sb120\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ^l'%? : i. t>l-A V \u9632?*:':. . \up0 \expndtw-
8\charscalex83 ;"-.\par\pard\ql \li1598\sb14\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 numar ds iemi, fieectrs xarvcnc"\par\pard\ql
\li1598\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 esfe de aproximativ 30
minue.\par\pard\column \ql \li20\sb22\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
_ccssorii:_;. Oe::~uhzp:i
SCALA DE EVALUARE A SIMPTOMELOR NEGATIVE (SANS) \par\pard\ql \li1511\sb0\sl-
RETRAGERE SAU SARAC1E AFECWA \par\pard\qj \li1224\ri1291\sb6\sl-
216\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 Retragerea sau tocirea afectiva se
manifesto printr-o sdrdcire caracteristicd a expre� \up0 \expndtw0\charscalex114
siei reactivitdfii si sensibilitdfii emofionaie. Aplatizarea emofionald poate fi
evafuatd \up0 \expndtw0\charscalex112 prin observarea comportamentului pacientului
si a reactivitdfii sale cu ocazia unei con\up0 \expndtw0\charscalex117 versafii de
rutind. Evaluarea anumifor puncte poate fi influenfatd de medicamente, \up0
\expndtw0\charscalex113 Astfel, efectele secundare pseudo-parkinsoniene ale
neurolepticelor pot reduce tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex109 rarile de mimica si
posfurd. Alte elemente ale afectului, din contra, nu sunt deloc modifi\up0
\expndtw0\charscalex109 cate, ca de ex. reacfivifatea sau caracterul adecvat al
rdspunsurilor afective. \par\pard\ql \li1502\sb92\sl-207\slmult0\tx1660 \up0
\expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 - Expresia stereotipd
a fejei \par\pard\qj \li1219\ri1321\sb9\sl-213\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 Expresia faciald apare rigidd, stereotipd, mecanicd. Se
observd absenfa sau dimi-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 nuarea modificdrilor ae
expresie asteptate, finand seama de confinutul emofional al dis-\line \up0
\expndtw0\charscalex110 cursului. Neuroiepficele putdnd mima aceste efece,
observatorul trebuie sd fie atent sd \up0 \expndtw0\charscalex108 noteze dacd
pacientul se afld sub tratament, fdrd sd Tncerce sd Tsi \u8222?corecteze" notifele.
\par\pard\ql \li1492\sb92\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 0 - absentd -
mimice este normald si adapae \par\pard\ql \li1507\sb1\sl-198\slmult0\tx1665
\up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex110 - existd dubii
legote de o diminuare \par\pard\ql \li1497\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 2 - usoard - expresivitate faciald pufin diminuatd
\par\pard\ql \li1497\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 3 - moderae -
expresivitatea faciald esfe net diminuatd \par\pard\ql \li1488\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 4 - importanta - expresivitatea faciald
este diminuatd Tn mdsurd imporane \par\pard\ql \li1488\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 5 - severd - expresie fociald nu se modified practic
niciodaa \par\pard\ql \li1478\sb173\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 2 -
Diminuarea miscdrilor spontane \par\pard\qj \li1200\ri1330\sb3\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex107 Pacientul std asezat, imobil Tn timpul convorbirii si
prezinfd pufin sau deloc miscdri \up0 \expndtw0\charscalex109 spontane. Nu Tsi
modified pozifia, nu Tsi miscd picioarele sau mdinile sau face acestea \up0
\expndtw0\charscalex109 Tn mdsurd mai mica decdt ar fi de asteptatTn mod normal.
\par\pard\qj \li1483\ri3343\sb60\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 0 -
absenfa - pacientul se miscd normal sau hiperactivitate \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex110 - existd dubii legate de o diminuare
\par\pard\ql \li1483\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 2 - usoard -
miscdri spontane, pufin diminuate \par\pard\ql \li1483\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 3 - moderatd - diminuare netd a miscdrilor sponane
\par\pard\ql \li1478\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 4 - importane
- diminuare importanta a mobilitdfii \par\pard\ql \li1473\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 5 - severd - pacientul rdmane asezat si nemi'scat Tn
timpul examindrii. \par\pard\ql \li1478\sb195\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 3 - S-racia expresiei gestuale \par\pard\qj
\li1200\ri1346\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 Pacientul nu
Tsi foloseste miscdrile corpului pentru a facilita exprimarea ideilor, ca \up0
\expndtw0\charscalex109 de ex. gesturi ale mdinilor, pozifie aplecatd Tnainte pe
scaun atunci cdnd este atent sau \up0 \expndtw0\charscalex111 rezemat pe spate
atunci cdnd este relaxat. Acestea pot fi prezente pe langd diminuarea \up0
\expndtw0\charscalex106 miscdrilor spontane. \par\pard\li1468\sb77\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex114 0 - absenfa - pacientul utilizeazd
expresii gestuale normale sau excesive\par\pard\li1468\sb9\sl-
207\slmult0\fi19\tx1651 \up0 \expndtw0\charscalex113 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 - existd dubii legate de o diminuare\par\pard\ql
\li1473\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 2 - usoard - expresia
gestuald este pufin diminuae \par\pard\ql \li1468\sb2\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 3 - moderae - netd diminuare a expresiei gestuale
\par\pard\ql \li1463\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 4 -
importanta - diminuare importanta a expresiei gestuale \par\pard\ql
\li1473\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 5 - severd - pacientul nu
Tsi foloseste niciodata corpul pentru a se exprima
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 4 - Sdracia contactului vizud \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex113 Pacientul evitd sd Tsi priveascd interlocuorul sau sd
Tsi foloseascd privirea pentru a \up0 \expndtw0\charscalex113 se exprima. Privirea
sa pare pierdue Tn gol chiar si atunci cdnd vorbeste. \par\pard\ql \li1742\sb95\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 0 - absentd - expresie si contact al
privirii normale \par\pard\ql \li1766\sb13\sl-207\slmult0\tx1924 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 - existd dubii legate de o
diminuare \par\pard\ql \li1747\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2 -
usoard - contact si expresie a privirii pufin diminuate \par\pard\ql
\li1747\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 3 - moderae - netd
diminuare a contactului si a expresiei privirii \par\pard\ql \li1742\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 4 - importanta - contoctele mijlocite de
privire sunt rare \par\pard\ql \li1742\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 5 - severd - pacientul nu priveste niciodata
observaforul \par\pard\ql \li1732\sb175\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
5 - Absenja aspunsurilor elective \par\pard\qj \li1459\ri941\sb11\sl-
210\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex117 Nu rade sau nu zambeste deloc, chiar
dacd este incitat Tn acest sens. Acest punct \up0 \expndtw0\charscalex110 poate fi
testat glumind sou zambind Tntr-un fel care, Tn mod obisnuit, determind un
zam\up0 \expndtw0\charscalex110 bet la un subiect normal. \par\pard\ql
\li1737\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Observaforul poate de
asemenea sd Tntrebe zambind \u8222?afi uifat cum sd zdmbiti?" \par\pard\ql
\li1732\sb93\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 0 - fara absenfa a
raspunsurilor afective \par\pard\ql \li1756\sb1\sl-198\slmult0\tx1910 \up0
\expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 - existd dubii legate
de obsenfa raspunsurilor afective \par\pard\ql \li1732\sb35\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 2 - usoard - absenfa rdspunsului este usoard dar certd
\par\pard\ql \li1732\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 3 - moderae -
diminuare moderae a raspunsurilor \par\pard\ql \li1728\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 4 - imporanta - diminuare imporane a rdspunsurilor
\par\pard\ql \li1728\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 5 - severd -
absenfa rdspunsului, chiar si dupd incitare \par\pard\ql \li1718\sb173\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 6 - Aecf inadecvat \par\pard\qj
\li1430\ri961\sb9\sl-213\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 Afectui
exprimat esfe inadecvat sau incongruent si nu pur si simplu sdrac si aplati\up0
\expndtw0\charscalex111 zat. Cei mai adesea aceste manifestdri ale tulburdrii
afective se exprimd sub forma unor \up0 \expndtw0\charscalex116 zambete sau a unei
expresii faciale \u8222?tdmpe", cu ocazia unor conversafii serioase sau \up0
\expndtw-3\charscalex100 trisfe. \up0 \expndtw0\charscalex120 (Uneori bolnavul
poate rdde sau zombi chior deed vorbeste despre subiecte \up0
\expndtw0\charscalex114 serioase dar jenante sau penibile. Cu toafe'ed aceste
zambete pot pdrea incongruente, \up0 \expndtw0\charscalex114 ele se datoreazd
anxietdfii si nu trebuie cotae co afect inodecvat). In acest cadru nu se \up0
\expndtw0\charscalex114 coteazd sdracia sau absenfa afectului. \par\pard\ql
\li1713\sb92\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 0 - inexistent - afectui
nu este inadecvat \par\pard\li1732\sb20\sl-207\slmult0\fi0\tx1891 \up0
\expndtw0\charscalex111 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 - exista
dubii\par\pard\ql \li1713\sb6\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 2 - usor
- eel pufin o manifestare de zambef sau alt afect inadecvat \par\pard\ql
\li1708\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 3 - m iderof - monifestdri
ocazionale ale unui afect inadecvot \par\pard\ql \li1699\sb15\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex112 4 - imporant - manifestdri frecvenfe ale unui afect
inadecvat \par\pard\ql \li1699\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 5 -
sever - expresii afective inadecvate, Tn cea mai mare parte a timpului \par\pard\ql
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7 - Monoenia vocii \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Atunci cand vorbeste, pacientul nu prezinfd
inflexiuni vocale normale. Discursul este \up0 \expndtw0\charscalex112 monoton,
modificdrile de ton sau voium nu evidenfiazd cuvintele imporante. Bolnovul \up0
\expndtw0\charscalex110 Eoae sd nu Tsi adapteze volumui vocii atunci cdnd schimbd
subiectul, asadar nu Tsi co-\par\pard\qj \li1411\ri990\sb0\sl-220\slmult0\fi110
\up0 \expndtw0\charscalex112 oard to;iul pentru a discuta probleme intime sau nu
ridicd tonul cand trece la subiecte \up0 \expndtw0\charscalex112 stimulanfe, pentru
care este de astepfat de obicei o voce mai puternicd. \par\pard\ql \li1684\sb6\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 0 - absentd - inflexiuni normale ale
discursuiui \par\pard\ql \li1703\sb13\sl-207\slmult0\tx1862 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 - e;:ise dubii legate de o
diminuare \par\pard\ql \li1689\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 2 -
u;oard - inflexiuni vocale pufin diminuate
Cadru clinic si infervenfie psihologicd\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
207\slmult0 \par\pard\ql\li1473\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 3
- moderae - netd diminuore a inflexiunilor vocale \par\pard\ql \li1459\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 4 - importane - diminuare importane
\par\pard\ql \li1463\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 5 - severd -
discurs complet monoton \par\pard\ql \li1459\sb195\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 8 - Evaluarea globald a saraae* afective \par\pard\qj
\li1175\ri1211\sb3\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex111 Evaluarea
globald fine cont de severitatea aplatizdrii afective Tn ansamblu. O impor� \up0
\expndtw0\charscalex117 tana aparte trebuie acordatd nucleului reprezentat de
absenfa reactivitdfii, de diminu\up0 \expndtw0\charscalex117 oreo globald a frdirii
emofionaie si de caracterul sau inadecvat. \par\pard\ql \li1449\sb71\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 0 - fdrd sdrdcie afectiva - afect normal
\par\pard\ql \li1468\sb13\sl-207\slmult0\tx1627 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1
\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 - existd dubii legate de aplatizarea
emofionald \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2
- aplatizare emofionald usoard \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 3 - aplatizare emofionald moderae \par\pard\ql
\li1444\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 4 - aplatizare emofionald
importane \par\pard\ql \li1444\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 5 -
aplatizare emofionald severd \par\pard\ql \li1425\sb155\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-10\charscalex93 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ALOGIA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Alogia reflectd o gandire si o capacitate cognitive
sdrdcite, adesea Tntalnite la pa� \up0 \expndtw0\charscalex113 cienfii schizofren!.
Procesele gandirii par vide, bombasfice sau iente. Toafe acestea se \up0
\expndtw0\charscalex109 deduc din discursul subiectului. Cele doud manifestdri
majore sunt \u8222?sdrdcia discursuiui", \up0 \expndtw0\charscalex107 (restricfie
cantifafivd) si \u8222?sdrdcia confinutului discursuiui", (restricfie calitativd).
Blocajeie \up0 \expndtw0\charscalex107 si cresterea latenfei raspunsurilor pot de
asemenea reflecta alogia. \par\pard\ql \li1430\sb92\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 9 - Sdracia discursuiui
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Reprezintd reducerea
cantiefii de cuvinte spontane, consecinfa fiind rdspunsuri scur-\line \up0
\expndtw0\charscalex110 te, concrete si neelaborate la Tntrebdri. Un plus de
informofii nesolicitot Tn mod explicit \up0 \expndtw0\charscalex111 esfe roreori
furnizaf. De ex., la Tntrebarea \u8222?Cdfi copii avefi?" subiectul rdspurde
,,,Doi, \up0 \expndtw0\charscalex117 un bdiat si o faa. Fete ore doisprezece oni si
bdiatul zece". \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8222?Doi" este tot ceea ce se
cere Tn rdspunsui la Tntrebare, resful rdspunsului e o informatie supiimentara.
Rdspun\up0 \expndtw0\charscalex112 surile pot fi monosilabice si anumite Tntrebdri
pot fi Idsate fdrd rdspuns. Confruntat cu \up0 \expndtw0\charscalex111 acest tip de
discurs, examinaforul trebuie sd Ti acorde subiectului timpul necesar pentru
\up0 \expndtw0\charscalex111 a-si formuio rdspunsui si pentru a rdspunde.
\par\pard\li1132\sb11\sl-207\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Exemplu:
examinaforul: \u8222?Considerafi cd existd mule corupfiem guvern?".
Subiectul:\par\pard\li1132\sb4\sl-207\slmult0\fi9\tx3979 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8222?Da, s-ar spune". Examinaforul:\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8222?Credefi cd D.W. si P-S. au fost corect tratafi?"
Su�\par\pard\li1132\sb9\sl-207\slmult0\fi4\tx1800\tx3940\tx7929 \up0
\expndtw0\charscalex101 biectul:\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 \u8222?Nu sfiu". Examinaforul:\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8222?Lucrafi Tnainfe de a veni la spiai?"
Subiectul:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8222?Nu".\par\pard\li1132\sb4\sl-
207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 Examinaforul: \u8222?Cu ce vd ocupofi
Tnointe?" Subiectul: \u8222?Nu stlu, nu-mi place nici un fel
de\par\pard\li1132\sb19\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex111 munca".
Examinaforul: \u8222?Pdnd cdnd v-ati urmat sfudiile?" Subiectul: \u8222?SunfTncdTn
clasa I".\par\pard\li1132\sb4\sl-207\slmult0\fi4\tx2351\tx4670 \up0
\expndtw0\charscalex104 Examinaforul:\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8222?Cdfi
oni oveti?" Subiectul:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8222?Doudzeci si opt de
oni".\par\pard\qj \li1406\ri2138\sb104\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
0 - ford sdrdcie a discursuiui - rdspunsurile sunt substantial si adecvate \up0
\expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex109 - dubii - discursul confine
informafii suplimentare \par\pard\qj \li1128\ri1263\sb4\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex113 2 - usoard sdrdcie a discursuiui - rdspunsurile, desi
date la timp, nu confin o infor� \up0 \expndtw0\charscalex113 mal e elaboratd
- moderatd sdrdcie a discursuiui - anumite rdspunsuri nu confin o informatie elabo�
\up0 \expndtw0\charscalex111 rae Tntr-un mod adecvaf si numeroase replici sunt
monosilabice sau foarte scurte (\u8222?da", \up0 \expndtw0\charscalex103 \u8222?
nu", \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8222?poate", \u8222?nu stiu", \u8222?Tn ultima
sdpfdmono") \par\pard\qj \li1108\ri1278\sb0\sl-240\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex114 4 - importana sdrdcie a discursuiui - rdspunsurile
reprezintd rar mai mulf de cdte� \up0 \expndtw0\charscalex108 va cuvinte
\par\pard\ql \li1396\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 5 - severd
sdrdcie a discursuiui - subiectul se exprimd foarte pufin si nu rdspunde
\par\pard\ql \li1118\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 uneori la
Tntrebdri \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg167}
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 10 - Sdracia
confinutului discursuiui (ideaticd) \par\pard\qj \li1468\ri951\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cu
toate cd rdspunsurile sunt suficientde lungi pentru ca discursul sd fie normal
can\up0 \expndtw0\charscalex114 titativ, acesta confine putine informafii.
Limbajulare tendinta de o fi vag, odesea prea \up0 \expndtw0\charscalex111 abstract
sau concret,.repetitiv, stereotip. Referitor la aceasta, examinaforul poate
remar\up0 \expndtw0\charscalex110 ca faptul cd subiectul a vorbit un anumit timp
fdrd sd fi fumizat informafii pertinente co \up0 \expndtw0\charscalex108 rdspuns Io
Tntrebore. Invers, subiectul poate furniza o informatie suficientd darTn cadrul
\up0 \expndtw0\charscalex118 unui discurs lung. Asffei, un rdspuns lung poate fi
rezumat Tn una sau doud fraze. \up0 \expndtw0\charscalex107 Uneori, examinaforul
are impresia unui discurs \u8222?filozofdnd Tn gol". Aceosto exclude dis\up0
\expndtw0\charscalex107 cursurile Tmprdstiate, core confin o mulfime de detalii.
Exemplu; interlocutorul: \u8222?Bun, de ce, dupd pdrerea dvs., oamenii cred Tn
Dumnezeu?", \up0 \expndtw0\charscalex110 bolnavul: \u8222?Bine, Tn primul rand
pentru cd, he, este persoana care, este pentru mdntuirea \up0
\expndtw0\charscalex120 sa. El vorbeste si merge cu mine. Si hei, ce cred eu despre
osto, hm o mulfime de \up0 \expndtw0\charscalex110 oomeni, he nu se cunosc pe ei
Tnsiî. Pentru cd, hei, ei nu sunt, tofi, pur si simplu, nu se \up0
\expndtw0\charscalex111 cunosc pe ei Tnsisi. Ei nu jtiu cd, he, mi se pare, cea mai
mare porte nu stiu cd el merge \up0 \expndtw0\charscalex111 si vorbeste cu ei. Si,
he, le orotd coleo. Infeleg de osemenea cd fiecare bdrbat si fiecare \up0
\expndtw0\charscalex109 femeie nu merge Tn aceeasi direcfie. Anumite persoane
seTndreaptd diferit. Isi urmeazd \up0 \expndtw0\charscalex112 cdile. Calea menitd
lor de Christos. Eu personal md Tndrept, he, stiind ce e bine si ce e \up0
\expndtw0\charscalex112 rdu. Nu pot face decdt asa, nici mai mult nici mai
pufin," \par\pard\ql \li1732\sb70\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 0 -
absentd \par\pard\li1756\sb17\sl-207\slmult0\fi0\tx1915 \up0
\expndtw0\charscalex110 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 - existd
dubii\par\pard\qj \li1454\ri975\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex109 2 - usoard sdrdcie a confinutului discursuiui - anumite
rdspunsuri sunt prea vagi pen� \up0 \expndtw0\charscalex109 tru a fi dare sau ar
puea fi mult reduse \par\pard\qj \li1454\ri967\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex112 3 - sdrdcie moderae a confinutului discursuiui - rdspunsuri
vagi, frecvenfe, sau care \up0 \expndtw0\charscalex112 ar putea fi reduse ia mai
pufin de un sfert \par\pard\qj \li1449\ri982\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex113 4 - sdrdcie importane a discursuiui. Cei pufin jumdtate din
discurs se compune din \up0 \expndtw0\charscalex109 rdspunsuri vagi sau
ininteligibiie \par\pard\qj \li1449\ri987\sb16\sl-200\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex109 5 - sdrdcie extreme a confinutului discursuiui - Tntregul
discurs este vag, ininteligibil \up0 \expndtw0\charscalex109 sau ar putea fi
considerabil redus \par\pard\ql \li1723\sb157\sl-253\slmult0\tx1991 \up0 \expndtw-
10\charscalex84 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 11 \tab \up0 \expndtw0\charscalex101
- Bbcaje \par\pard\qj \li1430\ri986\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Suspendarea discursuiui
Tnainfe ca un gdnd sau o idee sd fie dusd pdnd la capdt. \up0
\expndtw0\charscalex115 Dupd o tdcere care poate dura de Io cateva secunde pdnd la
cateva minute, subiectul \up0 \expndtw0\charscalex112 indicd foptul cd nu Tsi poate
aminti ceea ce spunea sau dorea sd spund. Exisfenfa blo-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 cajelor nu poate fi afirmatd decdt dacd subiectul descrie
cd si-e pierdut firul gendului \up0 \expndtw0\charscalex114 sau dacd precizeazd, la
Tntrebarea observatorului, cd acesta era motivul pauzei. \par\pard\ql
\li1703\sb86\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 0 - fara blocaje
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 - existd dubii\par\pard\ql \li1708\sb5\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 2 - usor - se produce o singurd data Tn
decursul unei perioade de 15 minute \par\pard\ql \li1708\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 3 - moderate - se produc de doud ori Tn 15 minue
importante - se produc de trei ori Tn 15 minute \par\pard\ql \li1703\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 5 - severe - se produc de mai mult de trei
ori Tn 15 minute \par\pard\ql \li1708\sb154\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 12 - Crefteea benjei de rdspuns
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 intervalul core trece Tnainte de rdspunsui bolnavului
la Tntrebdri esfe mai lung decat \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn mod normal.
Subiectul poate pdrea \u8222?distrat" $i examinaforul se poate Tntreba dacd \up0
\expndtw0\charscalex108 a auzit mdcor Tntrebarea. Pacientul o Tnteies Tntrebareo,
dar are dificultdfi Tn a-si ordo\up0 \expndtw0\charscalex108 na gdndirea pentru a
formula un rdspuns adecvat.
207\slmult0 \par\pard\ql\li1521\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 0 -
absenfa - rdspunsurile survin rapid \par\pard\li1540\sb11\sl-207\slmult0\fi0\tx1699
\up0 \expndtw0\charscalex110 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 - exisfa
dubii\par\pard\ql \li1526\sb0\sl-202\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2 -
usoard - unele rdspunsuri sunt precedate de un scurf intervol de pouzd \par\pard\ql
\li1526\sb34\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 3 - moderae - crestere
netd a iatenfei raspunsurilor \par\pard\ql \li1516\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 4 - importane - cresere imporane a Iatenfei
rdspunsurilor \par\pard\ql \li1511\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
5 - severd - existenfo unor pauze iungi Tnaintea fiecdrui rdspuns \par\pard\ql
\li1516\sb173\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126 13 - Evobar� gbbae
Semnele centraie ale alogiei fiind sdracia discursuiui si a confinutului sau,
evaluarea \up0 \expndtw0\charscalex113 globald trebuie sd find cont de acestea Tn
mod
special. \par\pard\ql \li1507\sb91\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 0 -
absentd \par\pard\li1526\sb23\sl-207\slmult0\fi0\tx1684 \up0
usoard - sdrdcire usoard dar certd a gandirii \par\pard\ql \li1507\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 3 - moderae - sdrdcirea gandirii este
evidentd \par\pard\ql \li1502\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 4 -
imporane - gdndirea pare sdrdcie Tn cea mai mare parte a timpului \par\pard\ql
\li1502\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 5 - severd - sdrdcireo
gdndirii pare practic permanenfd \par\pard\ql \li1478\sb75\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-10\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ABUUi-APATJE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Abulia se caracterizeazd printr-o lipsa de energie,
de vioiciune, de interese. Pacienfii \up0 \expndtw0\charscalex112 sunt incapabiii
sd se mobilizeze pentru a inifia sau pentru a duce la bun sfarsit orice tip \up0
\expndtw0\charscalex110 de sarcind. Spre deosebire de diminuarea energiei sau a
infereselor observate Tn depre� \up0 \expndtw0\charscalex110 sie, ansambiul
simpfomafic \u8222?abuiie" tinde sd evolueze Tn mod cronic, fdrd a avea cono\up0
\expndtw0\charscalex114 fafie de tristefe sau de afecf depresiv. Repercusiunile
economice si sociale ale acesfui \up0 \expndtw0\charscalex110 ansamblu simpfomafic
sunt adesea importante. \par\pard\ql \li1497\sb43\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 14 - Tealefa - igietia
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Bolnavul acordd mai pufind
atenfie decat Tn mod normal toaletei s\\ igienei sale per� \up0
\expndtw0\charscalex110 sonal. Imbrdcamintea este neTngrijifd, Tnvechitd sau
murdard. Se spald rar, nu are griid \up0 \expndtw0\charscalex113 nici de pdrul sau,
nici de unghii sau dinfi. Pdrul poate fi gras s\\ prost piepenat, mdinile \up0
\expndtw0\charscalex112 si dinfii murdari, respirefia sau mirosu! corporal
dezagreabile. In ansomblu, finuta este \up0 \expndtw0\charscalex112 neglijenfd,
dezardonaa. In cazuri extreme, hainele sunf zdrenfuife si murdare. \par\pard\ql
\li1478\sb90\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 0 - absenfa unor
perturbdri ale oaletei sau igienei personale \par\pard\li1497\sb23\sl-
\expndtw0\charscalex110 - existd dubii\par\pard\ql \li1483\sb3\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 2 - usoard - lipsa de Tngrijire a Tnfdflsdrii este
usoard dor netd \par\pard\ql \li1483\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 3 - moderae - Tnfdfisare neTngrijifd \par\pard\ql
\li1473\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 4 - importanta -
Tnfdfisare foarte neTngrijifd \par\pard\ql \li1483\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 5 - severd - extrem de neTngrijifd \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 15 - Lipsa d� perseverenjd la lucru say la fcoald
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pacientul are dificultdfi Tn
a gdsi sau a menfine un loc de munca (sau o integrare \up0 \expndtw0\charscalex108
scolard) Tn raport cu varsta si sexul sau, Dacd esfe elev, nu Tsi face temele acasd
si poate \up0 \expndtw0\charscalex111 chiar sd lipseascd de la ore. Nivelul sau va
reflecta aceste dificultdfi. Dacd este student, \up0 \expndtw0\charscalex112 se
poate Tnscrie la diferite cursuri, dar le abandoneazd Tn parte sau pe toate Tn
cursul \up0 \expndtw0\charscalex114 anuiui. Chiar dacd ese le varsta cand poate
lucra, bolnavul poate sd fi avut dificultdfi \up0 \expndtw0\charscalex117 Tn a-si
pdstra locul de munca din cauza incapacitdfii sale de a duce un lucru la bun
\up0 \expndtw0\charscalex111 sfarsit si din cauza aparentei sale iresponsabilitdfi.
Prezentele sale pot sd fi fost neregu-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 late, sd
fi plecaf prea devreme, sd nu-si fi terminat sarcinile Tncredinfate, sau sd le
fi \up0 \expndtw0\charscalex111 TndeplinitTnfr-un mod dezordonat. Poate de asemenea
so fi stat acasa ford sd Tsi caute
\par\pard\qj\li1483\ri963\sb167\sl-220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex113 de
lucru sau sa fi caufat sporadic si Tn mod dezorganizot. Femeiie cosnice,
pensionarii \up0 \expndtw0\charscalex113 pot sa nu Tsi mai Tndeplineascd sau sd cea
peste cap freburile zilnice. \par\pard\ql \li1751\sb91\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 0 - absenfa - perseverenfa normals la lucru sau le
scoala \par\pard\li1776\sb25\sl-207\slmult0\fi0\tx1934 \up0 \expndtw0\charscalex111
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 - sxistd dubii\par\pard\ql \li1761\sb1\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2 - usoard - usoard lipsa de
perseverenfa \par\pard\ql \li1756\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
3 - moderae - lipsa netd de perseverenfa \par\pard\ql \li1751\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 4 - Imporanta - lipsa evidentd de
perseverenfa \par\pard\ql \li1751\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
5 - severa - nivelul scolar sau profesional nu a putut ri mentinut \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 16 - Aswgis tied \par\pard\qj \li1473\ri948\sb0\sl-
Inertia este fizicd: subiectul poate sta ore Tn sir asezat pe un scaun fara a
Tntreprinde \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn mod spontan vrea activitate. Daca ese
Tncurajat sa se irnplice Tntr-o activitate, poate \up0 \expndtw0\charscalex112 sa
parficipe la aceasa pentru scurf timp, apoi sd se Tndepdreze sau sa se retragd si
sd \par\pard\qj \li1459\ri950\sb0\sl-225\slmult0\fi52 \up0 \expndtw0\charscalex112
'8vind ia a sta singur pe scaun. Poate sa Tsi petreacd o mare parte a timpului cu
activi\up0 \expndtw0\charscalex112 idfi nesolicifand un efort flzic sau
inteiectuai, ca de ex. sd se uite la felevizor sau sd se \up0
\expndtw0\charscalex112 joace singur. Famiiia poate descrie cd \u8222?Tsi petrece
timpul nefdcand nimic" acasd la el. \up0 \expndtw0\charscalex113 Acasd sau Tn mediu
spitaiicesc Tsi poate petrece cea mai mare parte a timpului asezat \up0
\expndtw0\charscalex103 Tn camera lui, \par\pard\ql \li1737\sb81\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 0 - absenfa anergiei fizice \par\pard\li1742\sb25\sl-
207\slmult0\fi14\tx1920 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 - exista dubii\par\pard\li1742\sb13\sl-
207\slmult0\fi0\tx2044 \up2 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 \u9632?i\tab \dn3 \expndtw0\charscalex117
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 usoard anergie\par\pard\ql \li1732\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1732\sb34\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 4 - importante
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 5 - severe \par\pard\ql \li1737\sb154\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 17 - Bmlmm globald
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Aceasta evaluare trebuie sd aibd Tn vedere
severitatea globald o simptomelor de \up0 \expndtw0\charscalex111 abulie findnd
cont de normele de a$teptatTn conformitate cu varsta si stafutul social. O \up0
\expndtw0\charscalex120 pondere importanta poate fi acordotd unuia sau doud
simptome predominonte Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 cadrul evaluarii globale,
dacd acestea sunt Tn mod particular frapante. \par\pard\ql \li1718\sb60\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 0 - absenfa \par\pard\li1732\sb28\sl-
\expndtw0\charscalex110 - existd dubii\par\pard\ql \li1718\sb18\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 2 - usoard dar netd \par\pard\ql \li1718\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 3 - moderae \par\pard\ql \li1708\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 4 - imporanta \par\pard\ql
\li1708\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 5 - severe \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ANHEDONIE - RETRAGERE SOCIALA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest ansamblu de simptome grupeazd dificultdfile
pacientului schizofren de a re\up0 \expndtw0\charscalex111 simfi interes sau
pldcere. Aceasta se poate traduce printr-o pierdere a inferesului pentru \up0
\expndtw0\charscalex110 activitdfile agreabile, o incapacitate de a resimfi pldcere
Tn cursul activitdfilor obisnuite \up0 \expndtw0\charscalex111 considerate ca fiind
agreabile sau printr-o lipsa de participare la diferite fipuri de relafii \up0
\expndtw0\charscalex105 sociale. \par\pard\ql \li1708\sb110\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 18 - Inf-rese $i adwitaji fn timpul liber \par\pard\qj
\li1425\ri991\sb23\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex110 Bolnavul
prezinfd putine centre de interes, pufine activiefi sau \u8222?hobby-uri". Cu toate
\up0 \expndtw0\charscalex110 ca simpfomele
pot debue lent, insidios, se poate cu usurinfd identifica un declin Tn
ra-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg170}{\bkmkend
Cadru clinic $i infervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
207\slmult0\tx3427 \up0 \expndtw0\charscalex112 port cu nivelul anterior de \tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 nterese si activitati. Subiectii Tn cazul cdroro
tuiburarea esfe \par\pard\ql \li1156\sb13\sl-207\slmult0\tx3407 \up0
\expndtw0\charscalex114 usoard vor desfasura activ \tab \dn2
\expndtw0\charscalex111 fdfi pasive, ea de ex. privitu! la teievizor, iar aceste
manifes-\par\pard\ql \li1151\sb33\sl-207\slmult0\tx3393 \up0
\expndtw0\charscalex118 tdri de interes vor fi ocaz \tab \up0
\expndtw0\charscalex117 onale sau sporadice. In cazuri extreme, dimpotriva, el
vor \par\pard\qj \li1142\ri1297\sb0\sl-230\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex122
aparea ca fiind total incapabili de a aprecia o activitate sau de a se implica Tn
ea. \up0 \expndtw0\charscalex112 Evaluarea trebuie sa find cont de aspectele
califative si cantitative ale infereselor si acti\up0 \expndtw0\charscalex106
vitdfilor din timpui liber. \par\pard\li1425\sb98\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex112 0 - lipsa dificuifdfilor de a resimti pldcere Tn
activitatile agreabile\par\pard\li1425\sb14\sl-207\slmult0\fi14\tx1598 \up0
\expndtw0\charscalex111 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 - exisa
usoare dificultdfi de a resimti pldcere Tn activitdfile agreabile \par\pard\ql
\li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 3 - dificultdfi modeate de
a resimfi pldcere Tn activitdfile agreabile \par\pard\ql \li1411\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 4 - dificultdfi imporante de a resimfi
pldcere Tn activitdfile agreabile \par\pard\ql \li1416\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 5 - imposibilitate de a resimfi pldcere Tn activitdfile
agreabile \par\pard\ql \li1420\sb154\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 19 - Infares� fi sefwifSfi uwud�
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Bolnavii pot prezenfa o
diminuare a infereselor si acfivitdfilor sexuale: evaluarea tre� \up0
\expndtw0\charscalex115 buie sd find cont de varsa si de sfatutul lor matrimonial.
Subiecfii cdsdtorifi pot sd nu \up0 \expndtw0\charscalex114 moi manifeso interes
pentru activitdfile sexuale sau sd nu mai Tntrefind relafii sexuole \up0
\expndtw0\charscalex113 decdt la solicitarea parteneruiui. in cazuri extreme,
bolnavul nu se angajeazd Tn nici un \up0 \expndtw0\charscalex114 fel de activitate
sexuald. Celibated! pot so petreacd mult timp fdrd relafii sexuale, fdrd \up0
\expndtw0\charscalex116 a Tncerca sa satisfacd aceastd nevoie. Cdsdtorifi sau
celibaed, pacienfii pot afirna cd \up0 \expndtw0\charscalex112 au nevoi sexuole
minime sou pot resimfi pufind pldcere Tn reiofiile sexuole sau mastur\up0
\expndtw0\charscalex112 bare, chiar si atunci cand le practica.
\par\pard\li1391\sb98\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex113 0 - absenfa
incapacitdfii de a se bucura de activitdfi sexuale\par\pard\li1391\sb24\sl-
\expndtw0\charscalex113 - existd dubii\par\pard\ql \li1396\sb1\sl-199\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 2 - diminuore usoard dar certd a capacitafii de a
resimfi o pldcere sexuald \par\pard\ql \li1396\sb35\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 3 - diminuare moderae a capacitafii de a resimfi o pldcere
sexuole \par\pard\ql \li1391\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 4 -
diminuore importane a capacitafii de a resimfi o pldcere sexuole \par\pard\ql
\li1396\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 5 - imposibilitate de a
resimfi o pldcere sexuald \par\pard\ql \li1377\sb174\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 20 - Incapaciae de a oves
rebfii apropiae sau inimg \par\pard\qj \li1104\ri1322\sb0\sl-225\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Bolnavul poate prezenfa o
incapaciate de a dezvolta relafii apropiate sau intime Tn \up0
\expndtw0\charscalex115 report cu varsta, sexul si sfatutul sau familial. In cazul
finerilor, acest domeniu trebuie \up0 \expndtw0\charscalex111 evoluat finend cont
de relafiile cu sexul opus, cu pdrinfii, frofil si surorile. In cozul odul-\line
\up0 \expndtw0\charscalex114 filor moi Tn vdrsfd, dacd sunt cdsdtorifi, se vor
evalua relafiile cu sotul/sofia si copiii, \up0 \expndtw0\charscalex116 dacd nu,
cele cu sexul opus si cu famiiia cea mai apropiae. Pacienfii pot sd dea
dova-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 dd doar de putine sentimenfe si afecfiune
(sau deioc) fafd de membrii famiiiei lor. Este \up0 \expndtw0\charscalex112 posibil
ca ei sa Tsi fi organizaf viafa Tntr-un asemenea fel meat sd evite relafiile
intime, \up0 \expndtw0\charscalex112 sd trdiascd singuri, fare a sfabili un contact
cu famiiia sau cu o persoand de sex opus. \par\pard\ql \li1377\sb85\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 0 - absentd \par\pard\li1396\sb26\sl-
\expndtw0\charscalex109 - existd dubii\par\pard\ql \li1382\sb20\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 2 - incapacitate usoard, dar cerfa, de a dezvolta relafii
apropiate sau intime \par\pard\ql \li1382\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 3 - incapacitate moderatd de o dezvolta relafii apropiote
sou intime \par\pard\ql \li1372\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 4
- incopociate imporanta de a dezvolta relafii apropiate sau intime \par\pard\ql
\li1377\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 5 - incapacitate totald de
a dezvolta relafii apropiate sau intime
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 21 - ReJafiib
cu prieenii $i coiegii \par\pard\qj \li1636\ri774\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Relafiile cu prietenii s\\
coiegii, oricare ar fi sexul lor, pot fi de asemeneo sdrdcife. \up0
\expndtw0\charscalex112 Subiectii pot ovee pufini priefeni \up0
\expndtw0\charscalex117 (sou deloc) si pot face prea pufine eforturi pentru a
\par\pard\ql \li1641\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 remedia acest
fapf, alegdnd sd fie singuri practic ot timpul. \par\pard\ql \li1915\sb93\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 0 - fara incapacitae de a lega relafii de
prietenie \par\pard\li1934\sb33\sl-207\slmult0\fi0\tx2097 \up0
dificultate usoard dar indiscutabila de a lega relafii de prietenie \par\pard\ql
\li1920\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 3 - dificultate moderatd
de a lega relafii de prietenie \par\pard\ql \li1910\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 4 - dificulate imporane de o lego relefii de prietenie
dificulate extreme de a lego relefii de prietenie \par\pard\ql \li1905\sb193\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 22 - Evaluarea globald a anhedoniei fi a
retrageris sociale \par\pard\qj \li1627\ri780\sb0\sl-230\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 Evoluorea globald trebuie sd aibd Tn vedere severitatea
ansambiului simptomatic \up0 \expndtw0\charscalex110 anhedonie-retragere sociald
tinand cont de normele de asteptat Tn conformifate cu varsta, \up0
\expndtw0\charscalex110 sexul, sfatutul familial. \par\pard\ql \li1905\sb63\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 0 - absente \par\pard\ql \li1924\sb33\sl-
\expndtw0\charscalex112 - exists dubii \par\pard\ql \li1910\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 2 - semne usoare dar nete de anhedonie-retagere sociald
\par\pard\ql \li1905\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 3 - semne
moderate de anhedonie-retragere sociald \par\pard\ql \li1900\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex115 4 - semne importante de anhedonie-retragere sociald
\par\pard\ql \li1896\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 5 - semne
severe de anhedonie-retragere sociala \par\pard\ql \li1881\sb74\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ATENJ1A \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburarile de atenfie sunt frecvenfe Tn
schizofrenie. Bolnavul poafe avea dificultdfi \up0 \expndtw0\charscalex115 Tn
fixarea atenfiei sau nu poate face aceasta decaf Tn mod sporadic sau aleator. Poafe
\up0 \expndtw0\charscalex113 ignora Tncercdrile de conversafie sau poafe pdrea
neafenf Tn cazul unui test sau al unei
\up0 \expndtw0\charscalex113 convorbiri. Poafe sau nu sd aibd consfiinfa
dificultafii sale de a-si fixa afenfia. \par\pard\ql \li1876\sb92\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 23 - Neaaji� In
acivifdjife sociob \par\pard\qj \li1603\ri798\sb0\sl-225\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 In cursul activlfdfibr sau
relafiilor sale sociale, pacientul pare neatent. Infr-o conver� \up0
\expndtw0\charscalex114 safie, pare distrat, nu Tnfelege subiectul unei discufii,
nu pare sd participe, nici sd fie \up0 \expndtw0\charscalex115 preocupaf. Poate
Tnceta o discufie sou o activitate \u8222?ex abrupfo", fdrd motiv aparent. \up0
\expndtw0\charscalex112 Poate pdrea Tndepdrtat, absent, sau poate prezenfa
dificultdfi de concentrare la jocuri, \up0 \expndtw0\charscalex104 la citit sau Tn
fofo televizorului. \par\pard\ql \li1876\sb85\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 0 - obsentd \par\pard\li1896\sb17\sl-207\slmult0\fi0\tx2059
\up0 \expndtw0\charscalex110 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 - existd
dubii\par\pard\ql \li1876\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 2 - semne
usoare dar nete de inatentie \par\pard\ql \li1876\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 3 - semne moderate de inatentie \par\pard\ql
\li1867\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 4 - semne importante de
inatentie \par\pard\ql \li1871\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 5 -
semne severe de inatentie \par\pard\ql \li1852\sb174\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 24 - Neatenjie fn cursul
evaludii \par\pard\qj \li1579\ri818\sb19\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Performanfele la este simple
explordnd funcfiile intelecfuale pot fi modeste Tn ciuda \up0
\expndtw0\charscalex110 niveluiui de educatie si copacitdfilor intelecfuale. Pentru
evaluore, subiectului i se poafe \up0 \expndtw0\charscalex110 c?re sa spund
cuvanful \u8222?lume" de la coada ia cap sau sd efecfueze operafii aritrnefice
\par\pard\qj \li1574\ri828\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex109 v.
npie finand contde nivelul $colar (serii de scdderi din 3 Tn 3 sau din 7Tn 7, Tn
funcfie \up0 \expndtw0\charscalex109 d:i nivelul scalar).
207\slmult0\par\pard\li1204\sb7\sl-207\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 0
- fara erori\par\pard\li1204\sb9\sl-207\slmult0\fi297\tx1656\tx2803 \up0
\expndtw0\charscalex114 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 - exista dubii\tab
\up0 \expndtw0\charscalex114 (fSra erori, dar subiectul ezitS sau comite o eroare
pe care o corec-\par\pard\li1204\sb9\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex114 teaza)\par\pard\ql \li1478\sb8\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 2 - usoarS dar certd (o eroare) \par\pard\ql
\li1483\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 3 - moderae (doud
erori) \par\pard\ql \li1478\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 4 -
importanta (trei erori) \par\pard\ql \li1473\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 5 - severd (mai mult de trei erori) \par\pard\ql
\li1463\sb173\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex123 25 - Evaluarea goeaki
Evaluarea globald a capacitdfilor de ofenfie sou concentrore trebuie so find cont
de \up0 \expndtw0\charscalex111 elementele clinice si de performanfele la teste.
absents \par\pard\li1488\sb26\sl-207\slmult0\fi0\tx1646 \up0
\expndtw0\charscalex111 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 - exista
tulburare de atenfie usoard dar certa \par\pard\ql \li1468\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 3 - tulburare de atenfie moderate \par\pard\ql
\li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 4 \u9632? tulburare de
atenfie importanta \par\pard\ql \li1459\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 5 - tulburare de atenfie exfremd. \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex111 In schizofrenie, cei mai important demers terapeutic
este eel farmacologic, mai ales \up0 \expndtw0\charscalex111 atunci cand pacientul
se afld Tn faza activd de boala. \par\pard\ql \li1564\sb112\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-9\charscalex95 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6A.6. NEUROEPTtCE \u9632?
STALPUL DE RE2STENTA AL TERAPfEl IN SCHIZOFRENIE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Neuroiepficele sunt substanfe cu structure chimicd
diferitd, avand ca efect principal \up0 \expndtw0\charscalex114 acfiunea
anfipsihoticS. in momentul actual, psihofarmacologia recunoaste doud close \up0
\expndtw0\charscalex109 de substanfe antipsihotice; \par\pard\ql \li1449\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - antipsihotice din prima generatie -
\u8222?neurolepticele clasice" \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - antipsihotice atipice - agenfi antipsihotici din a douo
geneatie \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg173}
166\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 Psihopatologie $i psihiafrie pentru
\expndtw0\charscalex118 Tipul de neuroleptic\tab \dn2 \expndtw0\charscalex118
Definite\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Efecte\par\pard\li1728\sb8\sl-
207\slmult0\fi14\tx3960\tx6067 \up0 \expndtw0\charscalex118 antipsihotice din
prima\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 definite de Delay f i\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 reducerea tulburarilor
psihoti�\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5993\colsr40\colno2\colw3627\
colsr160\qj \li1737\ri48\sb2\sl-211\slmult0\tx3941 \up0 \expndtw0\charscalex124
generate - ..neurolepti- \up0 \expndtw0\charscalex114 Denicker (1957), ca \line
\up0 \expndtw0\charscalex123 cele clasice" \tab \up0 \expndtw0\charscalex109 fiind
caracterizate prin\par\pard\ql \li3955\ri0\sb0\sl-210\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex114 acfjunea de blocare a \line \up0 \expndtw0\charscalex106
receptorilor D2 predo� \line \up0 \expndtw0\charscalex110 minant subcorticala,
si \line \up0 \expndtw0\charscalex106 a receptorilor 5-HT2,NA\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex116 antipsihotice atipice \u9632? \tab \up0
\expndtw0\charscalex106 definite de Matres (1994)\par\pard\ql \li1732\sb0\sl-
201\slmult0\tx3945 \up0 \expndtw0\charscalex120 agenfi antipsihotici\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 drept substance psiho-\par\pard\ql \li1728\sb6\sl-
207\slmult0\tx3940 \up0 \expndtw0\charscalex128 din a doua generate\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 trope antagoniste ale re�\par\pard\qj \li3940\ri0\sb0\sl-
210\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex107 ceptorilor dopaminergici \line \up0
\expndtw0\charscalex106 D2 varianti (D2, D3, D4) \line \up0 \expndtw0\charscalex108
D1, D5 serotoninergici \line \up0 \expndtw0\charscalex103 5-HT2, nicotinici,
musca-\line \up0 \expndtw0\charscalex104 rinici si histaminici;\par\pard\qj
\li3931\ri0\sb0\sl-205\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 au \u8222?actiune
polivalenta", \up0 \expndtw0\charscalex104 exprimata la nivel\par\pard\qj
\li3936\ri0\sb0\sl-213\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 mezencefa \up0
\expndtw0\charscalex109 c, hipocam-\line \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul pic s\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 i
cortica\par\pard\column \ql \li49\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
ce, predominant a simptomato-\par\pard\ql \li49\sb1\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul logiei
pozitive;\par\pard\qj \li49\ri868\sb0\sl-212\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 producerea sincJromului
extra-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 piramidal �i a unor
manifestari\par\pard\ql \li49\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul neurovegetative;\par\pard\ql \li44\sb1\sl-
206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 crearea
,_starii de indiferenfa\par\pard\ql \li39\sb0\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul psihomotorie";\par\pard\ql
diminuarea excitafiei �i\par\pard\ql \li39\sb1\sl-199\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul agitatiei
motorii.\par\pard\ql \li39\ri1022\sb9\sl-203\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex124 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 efect antipsihotic asupra
\line \up0 \expndtw0\charscalex119 simptomatoiogiei pozitive �! \up0
negativ\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
e\par\pard\qj \li30\ri881\sb9\sl-208\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 foarte
rar fenomene extrapira-\line \up0 \expndtw0\charscalex120 midale sau diskinezii
tardive. \up0 \expndtw0\charscalex122 efect cataieptigen pufin\par\pard\ql
\li92\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 exprimat\par\pard\qj
\li20\ri1020\sb203\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 tendinte de
modificare a for-\line \up0 \expndtw0\charscalex122 mulei sanguine
\expndtw0\charscalex114 Dupa Marinescu D, Chiifa A, 2001 \par\pard\ql
9\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 EFECTELE TERAPEUUCi ALE
NEUROlEPnCELOR \par\pard\qj \li1555\ri861\sb119\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1. Efbclul ssdbffv manifestat
prin acfiunea psihclepficS cu sau fara acfiune hipnofica, \up0
\expndtw0\charscalex111 constdTn inhibifia si reducerea evidentd a starii de
excitafie psihomotorie, a agitofiei si \up0 \expndtw0\charscalex103
agresivitStii. \par\pard\li1555\sb135\sl-207\slmult0\fi263\tx6249 \up0
\expndtw0\charscalex116 2. E?edul antianxies combofe onxietafea psihoticd\tab
\up0 \expndtw0\charscalex117 \u8222?ongoosa de neantizare"
sau\par\pard\li1555\sb19\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8222?
angoasa de destructurare, depersonalizare".\par\pard\qj \li1545\ri865\sb13\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex112 In aceste tulburari anxioase
psihotice, anxioliticele benzodiazepinice sunt ineficien\up0
\expndtw0\charscalex111 te, motiv pentru care au fost denumife si tranchilizante
minore sau ,,eu efect limiat", Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 comparafie cu
neuroiepficele denumife inifial tranchilizante majore. \par\pard\qj
\li1531\ri865\sb120\sl-220\slmult0\fi1128 \up0 \expndtw0\charscalex116 anhpsinTS
are in axul sdu central capacitaea subsfanfelor neuroieptice \up0
\expndtw0\charscalex111 de a reduce fenomenologia producfivd din schizofrenie:
\par\pard\ql \li1814\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - acfiune
antidelirane (delirioliticd); \par\pard\ql \li1814\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 - acfiune anfihalucinaforie (halucinoliticd).
Aceste efecte sunt obfinufe rapid Tn comparofle cu influentarea aler mecanisme psi�
\up0 \expndtw0\charscalex114 hopatologice, cum ar fi: intuitia delirantd,
inferpretdri'e delirante si prelucrarii'e deli� \up0 \expndtw0\charscalex111 rante
secundare (munca deliranfd). \par\pard\ql \li1785\sb112\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 A Eedu! anfiauSisHe $i/sau
dazinhibitor \par\pard\qj \li1516\ri881\sb19\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acfiunea terapeutica ese
dominae de combaferea simptomelor negative primare \up0 \expndtw0\charscalex113 din
schizofrenie (autismul, ambivalenfa, incoerenfa, oplotizarea afectiva, disocierea
si \up0 \expndtw0\charscalex113 depresia) sau a celor secundare din serile
defecfuale post-procesuale dominate de
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realitatea bolii
psihice.Cadru clinic si infervenfie psihologica \par\pard\qj \li1267\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex113 simptome negative. In cadrul ocestor efecfe se situeaza si
efectul antidepresiv produs de \up0 \expndtw0\charscalex113 unele neuroieptice
fipice sou atipice (flupentixol, tioridazin, sulpirid, leponex etc).
\par\pard\ql \li1555\sb108\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Clasiicama
neumkpfioshr dupQ a^vitaea pgihohrmacolegicd \par\pard\li1425\sb197\sl-
207\slmult0\fi523\tx3206\tx5265\tx7238 \up0 \expndtw0\charscalex110 Acfiune\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 Acfiune terapeutica.\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Efecte adverse\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Fxempfe\par\pard\li1425\sb110\sl-
Antidopaminergica\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Putemic sedativa.\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 somnolenfa\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Levomepromazina\par\pard\li1425\sb1\sl-188\slmult0\fi24\tx3211\tx5260\tx6849
\up0 \expndtw0\charscalex110 +\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 combate:\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex110 hipotensiune\tab \dn3 \expndtw0\charscalex110
Cforpromazina\par\pard\li1425\sb42\sl-207\slmult0\fi4\tx3206\tx5251\tx6849 \up0
\expndtw0\charscalex110 Antinoradrenergica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110 agita|
ia psihomotorie\tab \dn2 \expndtw0\charscalex105 sindrom neurolep�\tab \dn3
\expndtw0\charscalex110 Loxapina\par\pard\li1425\sb14\sl-
207\slmult0\fi1780\tx5246\tx6849 \up0 \expndtw0\charscalex110 anxietaea
psihotica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110 tic malign (SNM)\tab \dn2
\expndtw0\charscalex110 Properciazina\par\pard\li1425\sb23\sl-207\slmult0\fi5409
\up0 \expndtw0\charscalex110 Tlorldazina\par\pard\li1425\sb9\sl-
Antidopaminergice\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Antipsihotica:\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Extrapiramidale:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Maleptii\par\pard\li1425\sb4\sl-207\slmult0\fi9\tx3201\tx5246\tx6844 \up0
\expndtw0\charscalex110 selective\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110
deliriolitica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110 akatisie\tab \dn3
\expndtw0\charscalex110 Haloperidol\par\pard\li1425\sb19\sl-
207\slmult0\fi1776\tx5246\tx6844 \up0 \expndtw0\charscalex110 halucinolitica\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 diskinezle tardiva\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Fhienazina\par\pard\li1425\sb14\sl-207\slmult0\fi1771\tx5246\tx6844 \up0
\expndtw0\charscalex110 antimaniacala\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 SNM\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Flupentixol\par\pard\li1425\sb1\sl-199\slmult0\fi1776
\up0 \expndtw0\charscalex110 sedativa\par\pard\li1425\sb21\sl-
Antidopaminergice\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Antipsihotica moderae:\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 Extrap ramidale\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110 i
nrluoperazin\par\pard\li1425\sb4\sl-207\slmult0\fi9\tx3196\tx6840 \up0
\expndtw0\charscalex110 moderate\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
dezinhibitorie\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Sulpirid\par\pard\li1425\sb14\sl-
207\slmult0\fi1766\tx6825 \up0 \expndtw0\charscalex110 combat simpcomele ne�\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 Amisuipiid\par\pard\li1425\sb14\sl-
207\slmult0\fi1766\tx6835 \up0 \expndtw0\charscalex110 gative din
schizofrenie\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Pipotiazina\par\pard\li1425\sb18\sl-
207\slmult0\fi1766\tx6835 \up0 \expndtw0\charscalex110 antidepresiva\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Plmozid\par\pard\qj \li6820\ri1922\sb0\sl-
220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex104 Flupentixol \up0
\expndtw0\charscalex105 Tioridazina \par\pard\qj \li1224\sb0\sl-220\slmult0
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Aceste efecfe nedorite, dor Tn
acelasi timp Inevitable prin frecvenfa fi amplitudlnea \up0 \expndtw0\charscalex115
lor, constituie o components importanta a ferapie! antipsihotice, ce scade
semnificafiv \up0 \expndtw0\charscalex121 complianfa terapeutica. Depisfarea si
contracararea Iar depind Tn eqa'd mdsurd de \up0 \expndtw0\charscalex120 cooperarea
dintre medicul ferapeut si pacienf, Tmpreuna cu anfurajul sau, cat si de \up0
\expndtw0\charscalex112 mon.itorizarea acestor fenomene si o corectd informare.
In acest sens considerdm reala posibilitatea prevenirii sau eel pufin diminudrii
efec\up0 \expndtw0\charscalex116 telor secundore, atat prin iocul ciozelor cat mai
ales prin ufilizarea adecvae a medica\up0 \expndtw0\charscalex113 fiei
antipsihotice (cercetdri ie fundamental biachimice si neurofiziologlce constituind
un \up0 \expndtw0\charscalex113 argument Tn favoarea acestei afirmafii).
Co urmare a dezvoltarii psihofarmacologiei clinice a apdrut clasa
rieurobpfieelsr \up0 \expndtw0\charscalex110 depozit, Indicafia majore esfe de fapf
tratamentul de Tntretinere Tn schizofrenie, tulburari \up0 \expndtw0\charscalex114
psinotice cronice, tulburari afective bipoiars, episoade acute delirante survenite
pe fun\up0 \expndtw0\charscalex114 dalul tulburarilor ae personalitate etc.
\par\pard\ql \li1507\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Facand
sinteza privind terapia somatica trebuie subiiniat cd: \par\pard\ql
\li1507\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Neuroiepficele
sunt princlpalul tratament a! schizofreniei \par\pard\ql \li1502\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 � Efectele tor sunt mai degraba
antipsihotice decaf anfischizofrenice \par\pard\qj \li1497\ri1732\sb3\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? Majoritatea pacienfilor ar trebui
sd primeasca cea mai mlca dozd posibile \up0 \expndtw0\charscalex109 � Eficacifafea
dozei esfe sfabiiifa empiric \par\pard\ql \li1497\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 � Majoriatea paeienfilor vor beneflcia de medicare
continua. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg175}
207\slmult0 \par\pard\ql\li5270\sb0\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw-8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Anh'p$ihc<fiee depozit
\par\pard\ql \li4204\sb1\sl-193\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 (dupd Taylor
D,
1999)\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4865\colsr160\colno2\colw4635\co
lsr160\ql \li2212\sb62\sl-253\slmult0\tx3921 \up0 \expndtw-9\charscalex93
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 \\p'\u9632?,:: n.c,i,p:,\tab \up0
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Preparat\par\pard\ql
\li1891\sb21\sl-207\slmult0\tx3926 \up0 \expndtw0\charscalex111 Flupentixol
decanoat\tab \up0 \expndtw0\charscalex103 Fluanxol\par\pard\ql \li3936\sb4\sl-
Depixol\par\pard\qj \li1891\ri81\sb0\sl-335\slmult0\tx3927 \up0
\expndtw0\charscalex124 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Flufenazina
decanoatModecate \line \up0 \expndtw0\charscalex111 Haloperidol decanoat \tab
\up0 \expndtw-1\charscalex100 Haldol\par\pard\ql \li1881\sb161\sl-
Pipotiazina palmitat\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Pipotil\par\pard\ql \li1876\sb4\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Zuclopentixol
decanoatClopixol\par\pard\column \ql \li1484\sb100\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 Observafii\par\pard\ql \li35\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Exaltarea dispozijiei\par\pard\ql \li39\sb206\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Efecte extrapiramidale (EPS)
puternice\par\pard\ql \li20\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Aecentueaza depresia\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tPS accentuat \line \up0 \expndtw0\charscalex118
Siaba sedare \line \up0 \expndtw0\charscalex118 bPS
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul rare\par\pard\ql \li78\sb2\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 jtil si Tn controlul
agitafiei cu agresivitafe \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1804\sb0\sl-
207\slmult0 \par\pard\ql\li1804\sb133\sl-207\slmult0\tx6508 \up0
\expndtw0\charscalex110 In ultimul deceniu noua clasd de antipsihotice "afipice"
\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 (neuroiepficele NOVEL) au \par\pard\qj
\li1521\ri928\sb11\sl-210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 adus o raze de
speanfd prin calitdtile lor; puferea antipsihotica, mai putine efecte se� \up0
\expndtw0\charscalex102 cundare, active Tn multe din cazurile refractare, active si
Tn simpfomele negative (Clozapina, \up0 \expndtw0\charscalex102 Risperidona).
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6A.7. POSJBIUTAjl DE IKTERVENJIE TEKAffinTCA A
PSHOOOULUIOJNIOAN \par\pard\qj \li1526\ri918\sb115\sl-200\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 In ceea ce priveste
tratamentul psihosocial, sunt necesare cateva strotegii pentru o \up0
\expndtw0\charscalex102 infervenfie eficienfd; \par\pard\ql \li1795\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Deectie si infervenfie timpurie
Facilitarea farmacoterapiei \par\pard\ql \li1795\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Tehnici de traament Tn internare \par\pard\ql
\li1790\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 \u8226? Monogemenful
sfresului Tngrijitoruiui \par\pard\ql \li1790\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 \u8226? Invoforeo optitudinilor traiului zilnic
Managementul cazurilor sociale \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \u8226? Tehnici educationale si teropie fomiliald
Interventii cognitiv-comporfamenfale \par\pard\qj \li1492\ri933\sb106\sl-
216\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 Dupd externare, o sedintd de
psihoterapie dureazd Tn medie 45-50 de minue si se \up0 \expndtw0\charscalex114
face Tn general sSpemanal. Terapeutul trebuie sS poarte o discufie deschisS si sd
sa\up0 \expndtw0\charscalex111 bileascd care sunt problemeie, motivele demgrijorare
ale pocientului, ce efecte odverse \up0 \expndtw0\charscalex109 ole medicatiei
prezinfd, pentru a-l ajuta sa-i creascS complianfa, care sunt scopurile tera\up0
\expndtw0\charscalex106 peutice pe fermen scurf, mediu si lung. Terapia suportivd
familiald este esenfiald Tn sche� \up0 \expndtw0\charscalex110 ma terapeutica, unui
din puncfele cheie fiind acfiunea de informore asupra bolii si trata\up0
\expndtw0\charscalex100 mentului. \par\pard\qj \li1473\ri942\sb1\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex109 Terapeutul trebuie sd fie consfient
ca suicidul este cea mai frecvenfa cauza de moarte \up0 \expndtw0\charscalex109
prematurd Tn schizofrenie si ca pacienfi; schizofreniei raporfeazd mai rar Tn mod
spon\up0 \expndtw0\charscalex118 tan intentiile suicidare. Drept urmare, erapeutul
ar trebui sd Tntrebe Tn mod direct \up0 \expndtw0\charscalex111 despre ideatia
suicidard. Cateva studii aratd cd mai mult de douS treimi dintre pacienfii \up0
\expndtw0\charscalex114 schizofreniei care s-au sinucis, au vdzut un medic Tn
ultimeie 72 de ore dar cd acesa \up0 \expndtw0\charscalex113 nu a suspectat nimic
Tn acest sens. Cei mai susceptiblli la a comite actul suicidar sunt \up0
\expndtw0\charscalex113 pacienfii cu pufine simptome negative, care Tncd pot trai
efecte dureroase. Perioadele \up0 \expndtw0\charscalex116 care urmeazd dupS
externarea din spifal si dupd pierderea unei relatii importante au \up0
\expndtw0\charscalex110 fost identificate ca perioadele cu rise crescut pentru
suicid. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg176}{\bkmkend
TULBURARILE ANXIOASE \par\pard\qj \li1214\ri1123\sb215\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Simptom ubicuitar Tn paologia
psihiatricS anxietaea se Tntdlneste Tntr-o proportie \up0 \expndtw0\charscalex113
mai mult sau mai pufin importana Tn majoritatea sindroamelor si entitStilor
nosografice \up0 \expndtw0\charscalex116 din psihiafrie. In mod clasic, ea era axul
central al nevrozelor, categorie nosologies pe \up0 \expndtw0\charscalex118 care
clasificdrile moderne Tnsd nu au mai acceptaf-o. Tulburarile de anxieate au fost
\up0 \expndtw0\charscalex115 grupate de autorii americani Tn urnatoarele categorii:
\up0 \expndtw0\charscalex116 Tulburarile anxioase (pe baza clasin'cdii DSM-IV)
-1994 \par\pard\ql \li1934\sb73\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226?
Tulburarile anxioase fobice (fobia specified, fobia sociald, agorafobia)
Atacuri de panicd \par\pard\ql \li1934\sb73\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \u8226? Tuiburarea anxioasd generalizae \par\pard\ql
\li1934\sb53\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Tuibuarea obsesiv-
compulsivd \par\pard\ql \li1929\sb73\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
\u8226? Reacfia acue la stres \par\pard\ql \li1929\sb73\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Tuiburarea de stres posttraumaticd \par\pard\ql
\li1478\sb73\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Manualul ICD 10 a refinut
din aceastd clasificare urnatoarele categorii: \par\pard\ql \li1924\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - Tulburarile anxios-fobice
\par\pard\ql \li1915\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - Ale
tulburari anxioase \par\pard\ql \li1915\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - Tuiburarea obsesiv-compulsivd \par\pard\ql
\li1915\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Reacfia la stres sever
si tulburari de adaptare \par\pard\ql \li1583\sb133\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 6.5.1. TULBURAREA ANXIOASA GENERAUZATA \par\pard\ql
\li1468\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 6.5.1.1. Deinite
Tuiburarea anxioosd generolizotd se carocferizeozd prin onxietote persisenta
pen� \up0 \expndtw0\charscalex118 tru o perioodd de caeva luni. Anxietatea sau
simpfomele somafice produc suferinte \up0 \expndtw0\charscalex114 marcae Tn orii
funcfionole imporante (octivitote sociold, muncd). Existd frecvent trei \up0
\expndtw0\charscalex112 ospecte cheie ale bolii: Tngrijorare si neliniste greu de
controiaf, onus muscular crescut \up0 \expndtw0\charscalex111 (cefalee, agitafie)
si hiperactivitate vegetativd (simptome gastro-intestinale si cardiovas\up0
\expndtw0\charscalex105 culare). \par\pard\qj \li1175\ri1162\sb0\sl-
222\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex122 Varsta de debut este Tn ultima parte
a adolescentei, pdnd la 20 de ani, dar pot \up0 \expndtw0\charscalex115
exista unele simptome Tn antecedenteie pacienfilor. Tuiburarea anxioasS
generalizae \up0 \expndtw0\charscalex116 este de obicei persistene si Tn lipsa
tratamentului nu apar perioade de remisiune mai \up0 \expndtw0\charscalex110 lungi;
totusi, cu Tnaintarea Tn vdrste, pocienfii eu moi pufine simptome si per moi
pufin \up0 \expndtw0\charscalex115 ofecati. Mojoritateo pacienfilor se amelioreazd
Tn primele 6 luni de tratamenf, dar de \up0 \expndtw0\charscalex113 obicei este
nevoie de un taament pe fermen lung. Simpfomele moi severe si ideea sui� \up0
\expndtw0\charscalex116 cidard se asociazd cu un prognostic mai prost. Depresia
este frecvenfa si esfe posibil \up0 \expndtw0\charscalex116 ca anxietatea
persistenta sd predispund pacientul la depresie. \par\pard\ql \li1454\sb0\sl-
6.5.1.2. Scuid prezenare clinicd \par\pard\qj \li1171\ri1182\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex115 Simptomul principal al tulburdrii
anxioase generalizate este anxietaea generalizae \up0 \expndtw0\charscalex115 si
persistene, care nu apare indiferent de conditiile de mediu. \par\pard\ql
\li1449\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Cele mai comune simpome
sunt: \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226?
nervozitate \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 \u8226? tremor \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? tensiune muscuiara
207\slmult0\fi0\tx1521\tx5179 \dn2 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \dn2 \expndtw0\charscalex107 70\tab \up0
207\slmult0 \par\pard\ql\li1703\sb1\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 s
transpiratii \par\pard\ql \li1703\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? omefeald \par\pard\ql \li1699\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? palpifatii \par\pard\ql
\li1699\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 � disconfort epigastric
\par\pard\qj \li1416\ri975\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex117 Cu
oate cd simpfomele si semneie anxietdfii variazd de la persoand ia persoand,
\up0 \expndtw0\charscalex112 semnele obisnuite sunt tensiune motorie,
hiperactivitate vegetativd, expectafii aprehen-\line \up0 \expndtw0\charscalex113
sive si vigilenfd exageratd. Pacienfii cu tulburare anxioosd generalizae nu
semnaleazd \up0 \expndtw0\charscalex109 fluctuotii bruste ole nivelului de
anxietate s\\ simptomele vegetative caracferistice panicii, \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex113 Indreptar diagnostic \par\pard\qj \li1507\ri1085\sb199\sl-
200\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex106 Conform ICD 10, diagnosticul de
tulburare de anxietate generalizae se pune Tn urna� \up0 \expndtw-1\charscalex100
toarele condifii: \par\pard\qj \li1507\ri1088\sb0\sl-200\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex107 Suferindul trebuie sa aiba simptomele primare ale
anxietafii mai multe zile, eel pufin \up0 \expndtw0\charscalex106 cateva saptamani
Tn fir. Aceste simptome trebuie sa cuprinda, de obicei, urnatoarele ele� \up0
\expndtw0\charscalex102 mente: \par\pard\qj \li1507\ri1087\sb0\sl-200\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex106 (a) Aprehensiune (temeri despre viitoare nenorociri,
sentimentul de a fi \u8222?pe marginea \up0 \expndtw0\charscalex103 prapastiei",
dificultati de concentrare etc.); \par\pard\qj \li1507\ri1085\sb0\sl-
200\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex107 (b) Tensiune motorie (framantare
permanene, cefalee tip tensiune, tremuraturi, inca� \up0 \expndtw0\charscalex107
pacitate de relaxare); \par\pard\qj \li1502\ri1090\sb0\sl-200\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex106 (c) Hiperactivitate vegetativa (amefeli, transpiratii,
tahicardie sau tahipnee, disconfort \up0 \expndtw0\charscalex108 epigastric, gura
uscata etc.). La copii, nevoia de protecfie si acuzele somatice pot fi pre\up0
\expndtw0\charscalex103 dominante. \par\pard\qj \li1488\ri1090\sb0\sl-
200\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex103 Aparifia tranzitorie (pentru caeva
zile, din cand Tn cand) a altor simptome, Tn special a \up0 \expndtw0\charscalex108
depresiei, nu exclude tuiburarea de tip anxietate generalizae ca diagnostic
principal, dar \up0 \expndtw0\charscalex106 subiectul nu trebuie sa Tntruneasca
toate criteriile pentru episodul depresiv (F32), tuibu� \up0
\expndtw0\charscalex109 rarea anxios-fobica (F40), tuiburarea de panica (F41.0) sau
tuiburarea obsesiv-compul-\line \up0 \expndtw0\charscalex102 siva (F42).
Include:\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 starea anxioasa\par\pard\qj
\li2899\ri5368\sb12\sl-180\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 nevroza anxioasa
\up0 \expndtw0\charscalex108 reacjia anxioasa \par\pard\li1756\sb12\sl-
207\slmult0\fi0\tx2894 \up0 \expndtw0\charscalex107 Exclude:\tab \dn2
\expndtw0\charscalex107 neurastenia\par\pard\qj \li1368\sb0\sl-220\slmult0
Spre deosebire de pacienfii cu panicd, ia care simptomele apar brusc, pacienfii
cu \up0 \expndtw0\charscalex114 tulburare anxioasa generalizafd free printr-o
anxietate difuzd persistena, fdrd simpto� \up0 \expndtw0\charscalex111 mele
specifice ce caracferizeazS tuiburarea fobicS, panica sau tuiburarea obsesiv-
com� \up0 \expndtw0\charscalex101 pulsivd. \par\pard\ql \li1646\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex105 Numeroase afecfiuni somafice si utilizarea unor
medicamente se pot Tnsofi de anxietate.
Cadru clinic si infervenfie psihologica\tab \dn2 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \dn2 \expndtw-8\charscalex91
230\slmult0\fi168 \up0 \expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
AfECTfUNi SOMATIC. �5 MEDICAMENTE ASOCIATE CU AhPClETATEA\par\pard\li1545\sb164\sl-
^^mimrmSmP\par\pard\li1545\sb2\sl-230\slmult0\fi24\tx5980 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Anemia\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Alcool\par\pard\li1545\sb14\sl-
207\slmult0\fi24\tx5985 \up0 \expndtw0\charscalex113 Angina pectorala\tab \dn2
\expndtw0\charscalex109 Amfetamine\par\pard\li1545\sb14\sl-
207\slmult0\fi19\tx5980 \up0 \expndtw0\charscalex107 Astm\tab \dn2
\expndtw0\charscalex102 Aminofilina\par\pard\li1545\sb14\sl-207\slmult0\fi28\tx5985
\up0 \expndtw0\charscalex108 Carcinoid\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
Anticolinergice\par\pard\li1545\sb14\sl-207\slmult0\fi14\tx5980 \up0
\expndtw0\charscalex108 Aritmii cardiace\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
Antihistaminice\par\pard\li1545\sb9\sl-207\slmult0\fi24\tx5975 \up0
\expndtw0\charscalex106 Cardiomiopatii\tab \dn2 \expndtw0\charscalex110
Antihipertensive\par\pard\li1545\sb13\sl-207\slmult0\fi24\tx5971 \up0
\expndtw0\charscalex115 Colagenoze\tab \dn2 \expndtw0\charscalex109 Agenfi
antituberculo�i\par\pard\li1545\sb9\sl-207\slmult0\fi24\tx5985 \up0
\expndtw0\charscalex110 Sindrom carcinoid\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
Bromocriptina\par\pard\li1545\sb19\sl-207\slmult0\fi19\tx5980 \up0
\expndtw0\charscalex111 Sindrom Gushing\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Cofeina\par\pard\li1545\sb9\sl-207\slmult0\fi24\tx5985 \up0 \expndtw0\charscalex112
Bronhopneumopatie cronica obstructive (BPOC)\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Cocaina\par\pard\li1545\sb19\sl-207\slmult0\fi14\tx5985 \up0
\expndtw0\charscalex107 Anomalii electrolitice\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
Digitalice (intoxicafie)\par\pard\li1545\sb8\sl-207\slmult0\fi24\tx5985 \up0
\expndtw0\charscalex109 Hiperparatiroidism\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Dopamina\par\pard\li1545\sb10\sl-207\slmult0\fi24\tx5985 \up0
\expndtw0\charscalex106 Hipertiroidism si Hipotiroidism\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Efedrina\par\pard\li1545\sb13\sl-207\slmult0\fi24\tx5980
\up0 \expndtw0\charscalex107 Hipoglicemie\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
Epinefrina\par\pard\li1545\sb15\sl-230\slmult0\fi24\tx5975 \up0
\expndtw0\charscalex106 Insulinom\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Glucocoticoizi\par\pard\li1545\sb1\sl-
Simptome de menopauza\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Halucinogene\par\pard\li1545\sb18\sl-207\slmult0\fi19\tx5975 \up0
\expndtw0\charscalex113 Proiaps de valva mitrala\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
Lidocaina\par\pard\li1545\sb18\sl-207\slmult0\fi14\tx5975 \up0
\expndtw0\charscalex104 Porfirie\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
Metilfenidat\par\pard\li1545\sb10\sl-207\slmult0\fi14\tx5975 \up0
\expndtw0\charscalex114 Pneumotorax\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
Pentazocina\par\pard\li1545\sb18\sl-207\slmult0\fi14\tx5975 \up0
\expndtw0\charscalex113 Edem pulmonar\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
Feniiefrina\par\pard\li1545\sb9\sl-207\slmult0\fi14\tx5966
\up0 \expndtw0\charscalex112 Epilepsie de lob temporal\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 Salicilafj\par\pard\li1545\sb14\sl-
207\slmult0\fi0\tx5966 \up0 \expndtw-4\charscalex100 Vertij\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Sedative hipnotice (sevraj)\par\pard\ql \li5961\sb0\sl-
206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 Teofilina \par\pard\ql \li5956\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 Agenfi tiroidieni \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.5.1.3, Eplim \par\pard\ql \li1368\sb65\sl-
Anxieatea reprezintd una dintre cele mai Tntalnite \tab \up0
\expndtw0\charscalex120 emofii umane, iar anxietatea \par\pard\qj
\li1084\ri1253\sb7\sl-215\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 patologicd ese
una dintre conditiile psihiatrice cele mai frecvenfe. Se considers cd circa \up0
\expndtw0\charscalex111 25% din populafia generals a Tntrunit, eel pufin o dae Tn
viafd, criteriile pentru una din� \up0 \expndtw0\charscalex126 tre tulburarile
anxioase. Femeiie prezinta o incidents mai mare a anxieafii decat \up0
\expndtw0\charscalex115 bdrbafii, iar sfatutul socio-economic scdzuf reprezintd un
foctor de rise pentru aparifia \up0 \expndtw0\charscalex104 anxietdfii.
\par\pard\ql \li1089\ri1270\sb1\sl-220\slmult0\fi273\tx1377\tx1377 \up0
\expndtw0\charscalex116 Tuiburarea anxioasa generalizae este o tulbuare cronice, cu
evolufie flucfuonfd, cu \up0 \expndtw0\charscalex112 exacerbSri ale simptomelor Tn
perioadele cu multe evenimente solicifante. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Prognosticul tulburarii anxioase generolizote depinde de: \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 � nivelul funcfionerii sociale anferioare; \par\pard\ql
\li1377\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 � suporfui social;
\par\pard\ql \li1372\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 � compiianfa
la tratament. \par\pard\qj \li1353\ri3401\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 Tuiburarea anxioasS generalizae sa complied frecvent cu:
\up0 \expndtw0\charscalex116 � alte tulbuari onxioose; \par\pard\ql \li1377\sb4\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 _ obuzul de alcool sau de alte droguri;
\par\pard\ql \li1372\sb12\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 * dependenfa
de alcool sau de ale droguri.
6.5.1 A. Facoi eliopaogenici implicarji tin aparifia tulburdrii \par\pard\ql
\li1905\sb113\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Teoriile psihanalitice
Conform concepfiei definitivote de Freud, anxietatea este un semnal pentru
pericolul \up0 \expndtw0\charscalex111 penefrSrii Tn constient a dorinfelor
infantile inacceptabile, reprimate, de naturS sexuals. \up0 \expndtw0\charscalex118
DacS mecanismele de defensd nu reujesc sd neufralizeze pericolul, apare
anxieatea \up0 \expndtw0\charscalex116 simptomaticd, iar teoriile moderne analitice
afirmd cS prin cedarea complee a meca\up0 \expndtw0\charscalex116 nismelor de
defensd, anxietatea progreseazS spre un status de panics. \par\pard\qj
\li1627\ri808\sb5\sl-216\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex116 Teoria
psihanaliticd afirmd co, prin perceperea anxietdfii ca o tulburare, se pierde
\up0 \expndtw0\charscalex109 din vedere semnificafia de semnal si existd pericolul
ignordrii cauzelor subiacente. Astfel, \up0 \expndtw0\charscalex110 scopul
intervenfiei psihanalitice nu este Tn primul rand eliminarea anxietdfii, ci
cresterea \up0 \expndtw0\charscalex115 tolerantei la aceasta, pentru a putea
percepe odecvot semnolul si conflictul subiocent, \up0 \expndtw0\charscalex112
Conform acestei teorii, cupareo cu mijlooce psihoformocologice o onxietdfii
Tnseomnd \up0 \expndtw0\charscalex112 o ignore situafiile de viafd care au provocat
aparifia acesteia. \par\pard\qj \li1617\ri823\sb127\sl-213\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex115 Teoriile comporamenaie referitoare la anxietate au pus
bazele unor tratamente efi-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 ciente. Conform
acestor teorii, anxietatea reprezintd un rdspuns condifionat la stimuli \up0
\expndtw0\charscalex111 specifici de mediu sau un rdspuns de imitare a reacfiilor
anxioase ale pdrinfilor. Teoriile \up0 \expndtw0\charscalex111 comportamentaie au
Tncercat sd explice aparifia anxietdfii prin mai multe modele: \par\pard\qj
\li1612\ri833\sb2\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex118 a) Modelul
condiiondii clasice, care implied asocierea unui stimul nociv (stimul \up0
\expndtw0\charscalex111 necondifionat) cu un stimul initial neutru (o situafie
sociald, un obiect etc.). Dupd apari� \up0 \expndtw0\charscalex115 fia acestei
condifionari apare comportamentul de evitare a stimulului pentru a preveni \up0
\expndtw0\charscalex116 aparifia anxietdfii. Carenfa majors a acestui model conse
Tn imposibilitatea determi-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 nSrii la majoritatea
pacienfilor a stimulului nociv care a determinat rSspunsul anxios. \par\pard\ql
\li1896\sb2\sl-218\slmult0\tx2126 \up0 \expndtw-9\charscalex87
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 b) \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8222?Fica de
fried" - fica de apaiie a anxietdii si condiionarea ineroceptivd. Cei
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 mai temut lucru pentru individui cu tulburare
anxioasa este aparifia anxieefii, si nu \up0 \expndtw0\charscalex109 sifuafie
fobicS Tn sine. S-a sugeret, astfel, cS aparifia anxieafii este rezultatul unui
pro� \up0 \expndtw0\charscalex107 ces de conditionare interns. Conform acestui
model, stimuli interni initial indiferenti (dis� \up0 \expndtw0\charscalex114
confort intestinal sau o usoord amefeald) pot prin condifionare sd devind factorii
de� \up0 \expndtw0\charscalex110 claraor!' pentru anxietate. Ca rezultat, individui
Tsi va supravegheo foorte atent reactiile \up0 \expndtw0\charscalex113 interne, Tn
cdutareo unor indicii ale aparifiei unei posibile anxieati. Modelul nu poate
\up0 \expndtw0\charscalex108 Tnsd explica identiatea dintre stimulii conditional
(ae exemplu palpitafiile) si simptomele \up0 \expndtw0\charscalex108 rSspunsului
condifionat (aceleasi palpitatii care pot apSrea Tn tuiburarea anxioasS).
\par\pard\qj \li1588\ri847\sb5\sl-215\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 c)
Inerpretarea catastroicd. Prin prisma acestui model, anxietatea este produsa de
\up0 \expndtw0\charscalex113 interpretarea gresie a senzafiilor corporale. Astfel,
palpitafiile pot fi interpretate ca un \up0 \expndtw0\charscalex109 infarct
miocaraic iminent, iar amefeala co debutul unei condifii psihice sou
neurologice. \up0 \expndtw0\charscalex106 Modelul nu justifies TnsS aparifia
anxietdfii la indivizii care nu eu roportat onterior anxie� \up0
\expndtw0\charscalex106 tdfii nici un simpom fizic sau psihic. \par\pard\qj
\li1588\ri851\sb1\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex117 d) SensibilHaea
la anxietae. Acest model postuleazd cd indivizii care prezinfd o \up0
\expndtw0\charscalex114 mare sensibilitate la anxietate sunt predispusi la a
interpreta eronat propriile senzafii. \up0 \expndtw0\charscalex114 Se pare cd
sensibilitatea la anxietate reprezintd o trdsaturS: \par\pard\ql \li1871\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? ce reflects credinte eronote
despre simptomele onxioose; \par\pard\ql \li1867\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? ce opare Tnaintea anxieafii; \par\pard\ql
\li1867\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? ce predispune la
anxietate. \par\pard\ql \li1843\sb113\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
Teoiile biologies au apSrut ca urmare a: \par\pard\ql \li1862\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? modelelor de anxietate provocae la
animale; \par\pard\ql \li1857\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\u8226? sfudiul factorilor neurobiologici la pacienfii cu anxietate;
ISrgirii cunostinfelor referitoare la psihotrope.
Cadru clinic s\\ infervenfie psihologica\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 173\par\pard\ql \li1492\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1492\sb190\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 In codrul
conceptului biologic despre onxietate exists doud tendinfe: \par\pard\ql
\li1492\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? prima considerd cd
modificdrile biologice reflects conflictele psihobgice. \par\pard\qj
\li1204\ri1216\sb3\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? cea de
a doua, opusS, postuleazS cS modificdrile biologice preced si determinS \up0
\expndtw0\charscalex109 conflictele psihobgice. \par\pard\ql \li1468\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.5.1.5. InvesHgafi psihobgice specifice
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Scab Hamilton de anxieate \par\pard\qj
\li1180\ri1225\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 Scolo Homilton
pentru evaluarea anxieafii a fost conceputS la sfarsitul anibr 1950 \up0
\expndtw0\charscalex112 pentru a evalua simptomele anxieafii, atat somafice cat si
cognitive. Deoarece concep\up0 \expndtw0\charscalex112 tualizarea anxieafii s-a
schimbat considerabil Tn timp, scala Hamilton acoperS o gamS \up0
\expndtw0\charscalex109 limitaa de \u8222?acuze" cerute de diagnosticul de
tulburare anxioasS generalizae din DSM-IV \up0 \expndtw0\charscalex110 si nu
include anxietatea episodicS din tuiburarea de panics. Exists 14 itemi, fiecare
din� \up0 \expndtw0\charscalex111 tre ei evaluafi de la 0 la 4 Tn funcfie de
severitate, cu un scor total variind de la 0 la 56. \up0 \expndtw0\charscalex112 Un
scor de 14 a fost sugerot ca fiind pragul pentru o anxietate clinic semnificativS,
iar \up0 \expndtw0\charscalex109 scoruri de 5 si mai pufin sunttipice pentru
indivizii dintr-o comunitate. Scala este conce� \up0 \expndtw0\charscalex114 putS
pentru a fi aplicatS de cStre un intervievaor specializat. Aceasa scala a fost
ade\up0 \expndtw0\charscalex110 seori folositS pentru monitorizarea raspunsului la
tratamenf. \par\pard\ql \li1459\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103
Nume: \par\pard\qj \li1444\ri7452\sb3\sl-220\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex103 Prenume: \up0 \expndtw0\charscalex104 VarstS:
Diagnostic: \par\pard\ql \li1449\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
SCAIA DE ANXIETATE HAMILTON \par\pard\li1353\sb152\sl-
230\slmult0\fi5438\tx7089\tx7367\tx7708\tx8059 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 0\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 2\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 3\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 4\par\pard\li1353\sb5\sl-207\slmult0\fi0\tx1665 \up0 \expndtw-
Griji, anticiparea unor suparari, presimfiri Tnspaimantatoare,\par\pard\ql
\li1665\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 iritabilitate
\par\pard\ql \li1665\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Sentimente de
tensiune, fatigabilitate, raspuns speriat, \par\pard\ql \li1656\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 tendinfa de a lacrima usor, tremurat, sentimente de
neliniste, \par\pard\ql \li1660\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul imposibilitate de a se relaxa \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Frica de Tntuneric, de necunoscufi, de a fi parasit
singur, de \up0 \expndtw0\charscalex110 animale, de trafic, de mulfime \par\pard\ql
\li1334\sb11\sl-207\slmult0\tx1660 \up0 \expndtw-2\charscalex100 4. \tab \up0
\expndtw0\charscalex106 Dificultafi la adormire, somn Tntrerupt, somn
nesatisfacator �i \par\pard\qj \li1334\ri3757\sb3\sl-220\slmult0\fi326 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul oboseala la trezire, vise
cosmare, teroare nocturna \up0 \expndtw-5\charscalex100 5. \up0
\expndtw0\charscalex109 Dificultafi de concentrare, memorie saraca \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Lipsa de interes, lipsa de placere Tn ceea ce
constituia \par\pard\ql \li1656\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul hobby, tristefe, trezire devreme, oscilafii diurne
ale dispozifiei \par\pard\qj \li1329\ri2938\sb19\sl-200\slmult0\tx1651 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 7, Dureri somatice,
musculare, ticuri nervoase, crispari, tresariri \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 musculare, clanfanitul dinfilor, voce nesigura, cresterea
tonu-\par\pard\ql \li1646\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sului muscular \par\pard\ql \li1656\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Senzafie de
Tnfepenire, Tncefosarea vederii, valuri de cald si \par\pard\ql \li1646\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de frig,
senzafii de slabiciune, Tnfepaturi \par\pard\ql \li1329\sb1\sl-
198\slmult0\tx1641 \up0 \expndtw-8\charscalex97 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 9.
\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 Tahicardie, palpitafii, dureri Tn piept,
perceperea vibrafiei \par\pard\ql \li1641\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul vaselor, senzafii de
lesin, impresia de oprire a inimii \par\pard\qj \li1339\ri3005\sb3\sl-
220\slmult0\tx1646 \up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 10.
Presiune sau constricfie Tn piept, senzafii de Tnecare, Tnabu-\line\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 sire, oftaturi, dispnee
207\slmult0\par\pard\li7291\sb69\sl-207\slmult0\fi0\tx7584\tx7867\tx8207\tx8558
\up0 \expndtw-2\charscalex100 0\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 2\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 3\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 4\par\pard\ql \li1814\sb0\sl-206\slmult0\tx2140 \up0 \expndtw-
7\charscalex100 11. \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Dificultafi de deglutifie,
meteorism, durei abdominale, arsuri, \par\pard\ql \li2131\sb14\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 balonare abdominala, greafa, varsaturi, borborisme,
absenfa \par\pard\ql \li2116\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul tranzitului, constipafie, diaree, pierdere Tn
greutate \par\pard\ql \li1814\ri2944\sb3\sl-220\slmult0\tx2131\tx2121\tx2126
\up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 12. Cresterea frecvenfei
micfiunilor, senzafie de necesitate \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
imperioasa de a urina, amenoree, metroragie, \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 frigiditate sau impotenfa, ejaculare prematura, absenfa
\line\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 libidouiui \par\pard\qj
\li1809\ri2973\sb0\sl-220\slmult0\tx2116 \up0 \expndtw0\charscalex106 13. Gura
uscata, Tnrosirea tegumentelor, paloare, tendinfa la \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 transpirafie, stare de \u8222?zapaceala", tensiune,
cefalee, \par\pard\ql \li2121\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul \u8222?piele de gaina" \par\pard\ql
\li1809\ri2448\sb11\sl-213\slmult0\tx2126\tx2116\tx2116 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 14. Neastampar, agitafie,
neliniste sau placiditate, tremur al mai-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
niior, frunte Tncrefita, fafa Tncordata, tahipnee, paloare faciala, \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex107 deglutifie Tn gol, eructafii, contracturi ale
tendoanelor, \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 pupile dilatate
\par\pard\ql \li1718\sb132\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 TOTAL
SCOR \par\pard\ql \li1896\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li1896\sb46\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Observafii si concluzii:
Completat de:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Data:\par\pard\ql \li3451\sb195\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-10\charscalex87 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 riEMII
SCALE! DE ANXIETATE HAMILTON \par\pard\qj \li1603\ri774\sb95\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1. Sae
anxioasd (Tngrijorare, asteptarea a tot ce poate fi mai rSu, teama de ceea \up0
\expndtw0\charscalex110 ce urmeazd, irascibilifate) \par\pard\qj
\li1603\ri770\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex109 2. Ten$iun�
(senzafia de tensiune, obosesfe usor, reacfie de tresSrire, Ti dau lacrimile
\up0 \expndtw0\charscalex109 usor, fremurSturi, senzafie de neliniste, incapaciatea
de a se relaxa) \par\pard\qj \li1598\ri775\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 3. TeasTid (de Tntuneric, de persoane necunoscufe, de
singurStafe, de animale, de \up0 \expndtw0\charscalex114 trafic sau de aglomerafie)
\par\pard\qj \li1603\ri783\sb0\sl-220\slmult0\fi259 \up0 \expndtw0\charscalex110 4.
Snsomni� (adoarme cu dificulate, somn intermifent, somn neodihnitor si oboseala
\up0 \expndtw0\charscalex110 la trezire, vise, cosmaruri, spaime nocturne)
\par\pard\ql \li1867\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 5. infieciual
(dificulafi de concentrare, memorie slabd) \par\pard\qj \li1588\ri794\sb3\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 6. Sea d�f_e�iv_i (pierderea
interesului, lipsa pldcerii Tn exercifarea hobby-urilor, \up0
\expndtw0\charscalex113 depresie, trezire devreme, osciiafii dispozitionale diurne)
7. Sematfe fmuscubx\} (dureri, spasme, blocaje, tresdriri mioclonice, scrasnete din
\up0 \expndtw0\charscalex115 dinfl, voce tremuratd, tonus muscular crescut)
\par\pard\li1588\sb39\sl-207\slmult0\fi278\tx3931 \up0 \expndtw0\charscalex119 8.
Somatic fssnzoid)\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 (tinnitus, vedere TncefosafS,
senzafii de cald si de frig,\par\pard\li1588\sb4\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex119 senzafie
de slsbiciune, TntepSturi)\par\pard\qj \li1583\ri790\sb8\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex113 9. SimpfeiTi� cardiovaiculae (fahicardie, palpifafii,
dureri Tn piept, vase de sange \up0 \expndtw0\charscalex113 palpitand, senzafii de
lesin) \par\pard\qj \li1579\ri803\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 10. Shnpeme respiraeis (apdsare sau greutate Tn piept,
senzafii de sufocare, oflat, \up0 \expndtw0\charscalex109 dispnee) \par\pard\qj
\li1569\ri813\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 11. Simpeme
gastrointestinal� (dificultdfi la Tnghifire, flatulenfd, dureri obdominale, \up0
\expndtw0\charscalex115 senzafii de arsurd, balonare, greats, voma, tuiburSri
infestinale, pierdere Tn greutate, \up0 \expndtw0\charscalex105 constipafie)
12. Simpaiie uogsnitob (frecvenfa micfiunii, urgenfa micfiunii, amenoree, metro�
\up0 \expndtw0\charscalex114 ragie, aparifia frigiditafii, ejaculare precoce,
pierderea libidouiui, impotenfa)
Cadru clinic si infervenfie psihologicd\tab \dn2 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex107 75\par\pard\qj \li1329\sb0\sl-200\slmult0
200\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex120 13. Simptome auonome (uscdciunea
gurii, congestionare, paloare, tendinfa de o \up0 \expndtw0\charscalex113
tronspira, vertij, migrene datorate fensiunii, piberecfie) \par\pard\qj
\li1329\ri1053\sb24\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 14.
Comporamentul b snServiu (neastampSr, agiafie, -Tncruntare, expresie Tncor\up0
\expndtw0\charscalex115 dae, oftaf sau respirafie precipitae, paloare facials,
Tnghifire Tn sec, erucfatie, spasme \up0 \expndtw0\charscalex113 ale tendoanelor,
pupile dilatate, exoftalmie etc.) \par\pard\ql \li1612\sb111\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 Puncfajul este de la 0-absent, 1 -slab, 2-moderat, 3-sever,
4-foarfe sever, unde: \par\pard\ql \li1617\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Sbb: Se manifesto neregulat si pentru perioade
scurte. \par\pard\qj \li1320\ri1061\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Modet-f: Se monifese relativ constant si dureazd
mai mult, subiectul trebuind sS \up0 \expndtw0\charscalex114 depuna efort
considerabil pentru a-i face fafa. \par\pard\ql \li2366\ri3137\sb0\sl-
220\slmult0\tx2927 \up0 \expndtw0\charscalex109 Se manifests continuu si dominS
viafa subiectului. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 se manifests ca un
handicap. \par\pard\qj \li1579\ri2801\sb258\sl-320\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex113 6.5.1.6. Intervenfia psihoarmacobgioi tn fwlburaie ar__@_�_
\up0 \expndtw0\charscalex109 Anxiolitice |i tandbilizniit� \par\pard\qj
\li1305\ri1067\sb107\sl-215\slmult0\fi547 \up0 \expndtw0\charscalex109 finifio.
Anxioliticele reprezintd o clasS de substanfe ce se distinge prin diminuarea
\up0 \expndtw0\charscalex118 anxietdfii, reducerea stdrii de ensiune psihica,
acfiune asupra sfarilor de excitafie -\line \up0 \expndtw0\charscalex114 agiafie
psihomotorie, ameliorarea tulburarilor de comportament, echilibrarea reacfiibr \up0
\expndtw0\charscalex118 emofionaie. Au efect Tn manifesable somatice ce constituie
expresia anxietafii sau \up0 \expndtw0\charscalex112 depresiei mascate.
Dezvoifarea psihofarmacologiei a modificaf Tn ultimul deceniu clasificarea initiae,
\up0 \expndtw0\charscalex111 multe din substonfele trenchiiizante dovedindu-si
utilitatea si Tn afecfiuni psihotice, iar \up0 \expndtw0\charscalex109 descifrorea
mecanismelor neurobiologice pentru tulburarile anxioase si obsesivo-compul-\line
\up0 \expndtw0\charscalex106 sive a diversificat clasele de medicamente anxiolitice
Tn perspectiva utilizarii lor clinice. \par\pard\qj \li1296\ri1094\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Desi, din cele mai vechi timpuri,
subsanfe ca alcoolul si o serie de piane (passiflo\up0 \expndtw0\charscalex116 ro,
valeriana) au fost folosite pentru proprietatile lor sedative, prima substanfe
tran� \up0 \expndtw0\charscalex113 chilizante folosifd pe scard largd a fost
meprobamatul - 1954. \par\pard\qj \li1291\ri1086\sb6\sl-213\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex117 Tranchilizantele cuprind la ora actuals un grup heerogen de
substanfe cu acfiuni \up0 \expndtw0\charscalex119 farmacologice diferite, al cSror
principal efect terapeutic este reducerea anxietafii, \up0 \expndtw0\charscalex113
mofiv pentru care majoritatea clasificSrilor actuale prefers denumirea de
medicamente \up0 \expndtw0\charscalex102 onxiolitice. \par\pard\ql
\li2779\sb132\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex123 Pincipsiee ar-ddtice
ebsie In procSca medicald \par\pard\li3120\sb140\sl-207\slmult0\fi0\tx5927 \up0
\expndtw0\charscalex109 )enumire internafionaia\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
D.C.L\par\pard\li3120\sb48\sl-207\slmult0\fi379\tx5620 \up0 \expndtw0\charscalex109
Procalmadiol\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
Meprobamat\par\pard\li3120\sb9\sl-207\slmult0\fi379\tx5611 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Hidroxizin\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Atarax\par\pard\li3120\sb19\sl-207\slmult0\fi379 \up0
Propranoloi\par\pard\li3120\sb13\sl-207\slmult0\fi374\tx5620 \up0
\expndtw0\charscalex109 Clordiazepoxid\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Napoton\par\pard\li3120\sb9\sl-
207\slmult0\fi369\tx5611 \up0 \expndtw0\charscalex109 Diazepam\ul0\tab \up0
Seduxen\par\pard\li3120\sb14\sl-207\slmult0\fi364\tx5611 \dn2
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Oxazepam\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Serax\par\pard\li3120\sb9\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Medazepam\ul0\tab \dn2 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Rudotel\par\pard\li3120\sb19\sl-
207\slmult0\fi364\tx5606 \dn2 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Clonazepam\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Rivotril\par\pard\li3120\sb4\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Nitrazepam\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Mogadon\par\pard\li3120\sb14\sl-
Flunitrazepam\tab \dn2 \expndtw0\charscalex109
Dormicum\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg183}{\bkmkend
si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\qj \li1536\sb0\sl-216\slmult0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cele mai folosite anxiolitice
sunt clasa benzodiazepinelor (BZD). DupS durata de \up0 \expndtw0\charscalex115
acfiune, aceste anxiolitice se Tmpart Tn benzodiazepine cu acfiune ultrascurfS,
scurtd, \up0 \expndtw0\charscalex116 intermediard si lungd. Aceastd clasificare ne
intereseazd din doud motive: tendinfa de \up0 \expndtw0\charscalex116 acumulare la
BZD cu ocfiune lungd si intermediard, favorizeazd aporifio efectelor se\up0
\expndtw0\charscalex112 cundare ce seed complianfa la tratament, Tn cazul
intoxicafiilor voluntare cu aceste sub� \up0 \expndtw0\charscalex112 stanfe se
poate anticipa riscui vital. \par\pard\ql \li2832\ri2126\sb121\sl-
220\slmult0\tx3902 \up0 \expndtw0\charscalex119 Clasificarea benzodiazepinelor dupd
duraa de acfiune \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 (dupd Marinescu D, Cniijd
A) \par\pard\li3057\sb105\sl-207\slmult0\fi0\tx5702 \up0 \expndtw0\charscalex118
Durata de acjiune\tab \up0 \expndtw0\charscalex118
Produsul\par\pard\li3057\sb33\sl-207\slmult0\fi254\tx5246 \up0
\expndtw0\charscalex118 Ultrascuta\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Midazolam
(Versed)\par\pard\ql \li5236\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Triazolam (Halcion) \par\pard\li3302\sb20\sl-
Scurta\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Alprazolam (Xanax)\par\pard\ql
\li5246\sb7\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Bromazepam (Lexonil)
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Lorazepam (Ativan) \par\pard\li3312\sb26\sl-
Intermediary\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Oxazepam (Seresta)\par\pard\qj
\li5236\ri2574\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Temazepam (Restoril)
\up0 \expndtw0\charscalex108 Clordiazepoxid \par\pard\ql \li5236\sb1\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 Clonazepam (Rivotril) \par\pard\ql \li5236\sb13\sl-
Clorazepat (Tranxene) \par\pard\li3302\sb11\sl-207\slmult0\fi0\tx5236
\up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Lunga\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Diazepam (Vallum)\par\pard\qj \li5227\ri2501\sb0\sl-
230\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 Flurazepam (Dalmane) \up0
\expndtw0\charscalex110 Nitrazepam (Mogadon) \up0 \expndtw0\charscalex111 Prazepam
(Centrax) \par\pard\qj \li1497\ri858\sb215\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex117 Administareo repeatd si prelungitd o benzodiozepinelor
poote conduce la fenome\up0 \expndtw0\charscalex115 nul de dependenfd. Medicul si
psihologul trebuie sd cunoascd pofenfialul toxicomanic \up0 \expndtw0\charscalex115
al benzodiazepinelor. \par\pard\qj \li1497\ri856\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex116 DupS acfiunea lor farmacologicS, benzodiazepinele pot fi
clasificate Tn mai multe \up0 \expndtw0\charscalex109 subclase: \par\pard\ql
\li2217\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Anxiolitice:
medazepam, clordiazepoxid \par\pard\ql \li2212\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Hipnoinductoare: nitrazepam, flunitrazepam
Anticonvulsivante: diazepam, nitrazepam, clonazepam \par\pard\ql \li2208\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Antidepresive; alprazolam
(Xanax) \par\pard\ql \li2208\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\u8226? Sedative: clorazepat dipotasic (Tranxene), lorazepam (Temesta) \par\pard\qj
\li2208\ri856\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 o Timoreglatoare:
clonazepam (Rivotril), medicament ce pare a avea si acfiune \up0
\expndtw0\charscalex112 antimaniacalS \par\pard\ql \li1478\ri861\sb0\sl-
220\slmult0\fi273\tx1761 \up0 \expndtw0\charscalex115 Medicamenteb bea-bbcanfe au
ca principal efect diminuarea anxietSfii Tnsotite de \up0 \expndtw0\charscalex111
tulburSri somafice, ca si Tn combatereo efectelor psihosomotice induse de stres.
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Indicafiile psihiatrice ale beta-
blocantelor sunt urnatoarele: \par\pard\ql \li2198\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? sari de anxietate, cu sau fSrS simptome
somatice; \par\pard\ql \li2198\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\u8226? depresie endogena, ca adjuvant al tratamentului antidepresiv;
alcoolism si dependents la drog, inclusiv sindroamele de sevraj; \par\pard\ql
\li2193\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? traamentul unor
forme rezistente de schizofrenie Tn doze mari. \par\pard\qj \li1468\ri886\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 Principalul reprezentant al acestei
clase este propranololul, cu utilizare limitaa Tn \up0 \expndtw0\charscalex110
clinica psihiatricS datoritS riscurilor cardiovasculare.
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Efecte
secundare \par\pard\qj \li1051\ri1321\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Efectele secundare ale
tranchilizantelor sunt pufin frecvenfe si de gravitae redusa, \up0
\expndtw0\charscalex112 reparfizandu-se Tn douS categorii: \par\pard\qj
\li1046\ri1307\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 - efecte
secundare legate de accentuarea efectelor terapeutice, greu tolerae de cStre
\up0 \expndtw0\charscalex109 pacienf; \par\pard\ql \li1329\sb1\sl-170\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 - efecte secundare necorelate cu ocfiuneo
teapeutice. \par\pard\qj \li1031\ri1317\sb9\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex118 Principolele efecte adverse ale tranchilizantelor, care de
obicei dispar la ajustarea \up0 \expndtw0\charscalex108 dozelor, constau Tn:
fatigabilitate, sldbiciune, tulburari de concentrare, incoordonare; \par\pard\ql
\li1320\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - oboseald musculard;
- exciafie paradoxald, cu accentuarea anxieafii, insomniei, agresivitdtii
(clordiaze� \up0 \expndtw0\charscalex107 poxid); \par\pard\ql \li1315\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - rise teratogen; \par\pard\ql
\li1315\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - aaravarea insuficienfei
respiratorii; \par\pard\qj \li1022\ri1346\sb4\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex114 - efecte secundare rare: tulburari de deglutifie,
infoleranfd locals, afecfare hepaticS, \up0 \expndtw0\charscalex114 disfuncfii
sexuale, leucopenie, manifesari cutanate. \par\pard\ql \li1416\sb112\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.5.1.7. Posibilitdfi de
infervenfie terapeuKod a psihobguEui clinician. \par\pard\ql \li1310\sb1\sl-
193\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 In general,
anxietaea se trateozS cu o ferapie combinatd, usor accesibiii. \par\pard\ql
Medicamenele sunt tratamentul de elecfie; uneori se fobsesc singure, alfeori Tn
aso-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 ciere cu terapia comportamentals sau alte
tehnici de psihoterapie. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Sunt multe motive
de optimism Tn legSturS cu tratamentul unora dintre serile de \up0
\expndtw0\charscalex117 anxietate cele mai severe. Studiile aratS cS, sub un
tratament corect, \up0 \expndtw0\charscalex112 70% dintre pa� \par\pard\ql
\li1012\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 cienfii cu atac de panics
se amelioreazS. \par\pard\qj \li1008\ri1336\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 Pentru o reolizo un trofoment complex si eficienf este
utils combinarea tehnicior de \up0 \expndtw0\charscalex116 relaxore cu informoreo
pocienfului osupro originii simptomelor si TnvSforeo ehnicior \up0
\expndtw0\charscalex116 de confrolore a anxieafii provocate de gdndurile
parazite. \par\pard\qj \li1008\ri1341\sb0\sl-226\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Pacienfii anxiosi interpreteazd eronat semnificatia unor
simptome ca palpitafiile sau \up0 \expndtw0\charscalex115 amefeala, temandu-se cd
acestea sunt semnele unei boli somatice grave. De aceea, este \up0
\expndtw0\charscalex116 ufil sd i se explice pacientului fiziologia rdspunsului
anxios si relafia sa cu tulburarile \up0 \expndtw0\charscalex113 anxioase.
\par\pard\ql \li1296\sb1\sl-165\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Li se cere
pacienfilor sd-si reducd gandurile poroziteTn doud moduri. Prima modaliate
\par\pard\qj \li1008\ri1345\sb10\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 este
distragerea. De exemplu, pacientului i se poate cere sd-si concenfreze atenfia
asupra \up0 \expndtw0\charscalex109 unor detalii din jur sau sd mediteze la o
anumitd sifuafie sugeratd eventuol de feropeuf. O \up0 \expndtw0\charscalex113 e
douo metodd este repearea unor propozifii linistioare care combate mesajui gandului
\up0 \expndtw0\charscalex107 parazit. De exemplu Io gandul \u8222?amefeala pe care
o am Tnseomnd cd Tnnebunesc" i se cere \up0 \expndtw0\charscalex107 pacientului sd-
si repefe \u8222?desi multe persoane amefesc, ele nu Tnnebunesc". \par\pard\ql
\li1396\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 6.5.2. TUIBURAREA DE
PANICA \par\pard\ql \li1281\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
6.5.2.1. Deinifie \par\pard\qj \li988\ri1360\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 Tuiburarea de panicd se caracterizeazd prin aparifia
neasteptaa si spontand a ata\up0 \expndtw0\charscalex115 curilor de panicd
recurenfe. Sintagma "atac de panicd" caracterizeazd aparifia bruscd \up0
\expndtw0\charscalex113 a sentimentului de fried, acompaniat de semne si simptome
fizice si cognitive (tahicar\up0 \expndtw0\charscalex113 die, tremor, sentimente de
derealizare, frica de moarte). Frecvenfa atacurilor de panicd \up0
\expndtw0\charscalex113 variazd Tn limite largi, de la cateva pe lund la cateva pe
zi. \par\pard\ql \li1281\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 In cadrul
tulburdrii de panicd taxinomia europeand (ICD-X) include: \par\pard\ql
\li1281\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - otocul de ponied
\par\pard\ql \li1281\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - stotusul de
ponied \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg185}{\bkmkend
Investigafii psihobgice speciice \par\pard\qj \li1593\ri736\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 in
afara testelor de anxietate, pentru tuiburarea de panicd s-a dezvoltat recent un
\up0 \expndtw0\charscalex132 instrument de cotare a severitdfii atacurilor de
panicd denumita Scab pentru \up0 \expndtw0\charscalex118 Seveiatea Tulburdii de
Panicd (Panic Disorder Seveity Scale - PDSS). Aceastd scald \up0
\expndtw0\charscalex118 confine 7 itemi, fiecare dintre ei fiind coat de la 0 la 4,
scorui total pufand varia Tntre \par\pard\qj \li1593\ri749\sb19\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 0 si 28. Cei 7 itemi se adreseazS frecvenfei atacurilor,
distresului asociaf aacurilor, anxie� \up0 \expndtw0\charscalex111 afii
anticipatorii, evierii fobice si deteriorSrii functionaiifdfii zilnice a
individului. \par\pard\ql \li1867\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
6.5.2.6. PosibilHdfi de infervenfie terapeutica a psihobgului clinician
\expndtw0\charscalex116 \u8226? abordarea psihofarmaccJogicd (tratamentul
medicamentos modern constand Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 antidepresive de tip
serotoninergic (SSRI - inhibitori seiectivi ai recaparii de serotoninS \up0
\expndtw0\charscalex112 si sedative benzodiazepinice). \par\pard\qj
inbrmarea- Pacienfii cu atacuri de panics frecvenfe au convingerea cS simpto�
\up0 \expndtw0\charscalex115 mele somatice ale anxieafii reprezintd o boala foarte
severd. Aceste convingeri, ade� \up0 \expndtw0\charscalex114 sea legate de boala de
inimd, creazd un cere vicios Tn care simptomele anxietdfii (ex. \up0
\expndtw0\charscalex112 fahicardia) genereozd onxietote. Pecientului trebuie sd i
se explice origineo ocestor mo\up0 \expndtw0\charscalex113 nifesari si sS Ii se
ofere exemple de situafii benigne Tn care pot aparea manifesari ose\up0
\expndtw0\charscalex113 mdndtoare cu ale lor. \par\pard\qj \li1574\ri775\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex119 \u8226? snami suporlive, tehnici de
relaxare si ehnici de distragere Tn vederea evifdrii \up0 \expndtw0\charscalex111
gandurilor provocotoore de onxietote, consiliere, meditofie. \par\pard\ql
\li1857\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 e psihsfsrapse (cognitive,
rafional-emotivd, psihodinamicd) individuold si de grup. \par\pard\ql
2\charscalex100 6.5.3. TULBURARILE FOBICE \par\pard\ql \li1953\sb0\sl-
Tulburdib fbbie-anxioase - fsbiib \par\pard\qj \li1564\ri759\sb123\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex119 Jnima mea Tncepe sd bafd atat de
repede meat ea pare cd are de gand sd explo\up0 \expndtw0\charscalex113 deze. Catul
meu esfe sframtoraf si eu nu mai pot respira din cauza unui nod Tn gat, asa \up0
\expndtw0\charscalex108 meat am Tnceput sd ma sufoc. Mainile Tmi fremurd, md simt
amefit, Tmi pierd echilibrul, \up0 \expndtw0\charscalex115 trebuie sd md sprijin de
mobile sau sd md plimb, dar cu teama cd voi eddea. Stiu cd o \up0
\expndtw0\charscalex115 sd mor. Vreau sd fug dar nu stiu unde." \par\pard\qj
\li1550\ri798\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Aceste cuvinte
descriu ce simte un bolnov cu fobie cand se confruntd cu un obiect, \up0
\expndtw0\charscalex114 o sifuafie de care ei se feme. \par\pard\ql
\li1823\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 6.5.3.1. Deinifie
Fobia se referd la un grup de simpome cauzafe de obiecte sau situafii care
pro\up0 \expndtw0\charscalex115 voacd frica. Fobia este frica specified, intense,
declonsatd de un obiect sau o sifuafie, \up0 \expndtw0\charscalex119 care nu au
prin ele Tnseie un caracter periculos, cu caracter irafionoi recunoscuf ca \up0
\expndtw0\charscalex111 a;are si care nu poafe fi controlaf voiitiv.
Proiecfii aie anxieafii, fobiile pot invade oricare din obiecfele %\\ situatiile
realitafii de \up0 \expndtw0\charscalex109 c 're experienfa individuals se ieagd
Tntr-un mod oarecare. \par\pard\qj \li1545\ri813\sb0\sl-220\slmult0\fi264 \up0
\expndtw0\charscalex111 Astfel, dupa Mdibf relicvele fricilor din prima copildrie
sunt fobiile de animale mari, \up0 \expndtw0\charscalex111 iar ceie din a doua
copilane - de animaie mici si insecte. \par\pard\qj \li1536\ri804\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Deed Tn cazul anxietdfii, feamo nu
avea obiect, Tn fobie ea capata caracter specific \up0 \expndtw0\charscalex112
(forma, nurne, iocalizare). \par\pard\qj \li1536\ri803\sb0\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex109 Fobiile au fost denumife cu echivalenfe grecejti
(Plees s\\ Regis). O Tncercare de siste\up0 \expndtw0\charscalex110 mafizore dupa
confinutui lor esfe cei pufin femerara, ca orice Tncercare de sisfematizare \up0
\expndtw0\charscalex110 a lumii reale ca Tnfreq.
psihologicd\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Le vom noe pe cele moi frecvenfe: de
locuri, spatiu, de contacte interumane, de ani� \up0 \expndtw0\charscalex112 male,
de boli. \par\pard\qj \li1396\ri1038\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex117 La aceastd clasificore putem adduga pantofobia care
desemneazd o feamd difuzd \up0 \expndtw0\charscalex113 provocae de orice obiect sau
evenimenf, Tntalnite Tn nevroze onxioosd si Tn delirurile \up0
\expndtw0\charscalex110 olcoolice ocute si subocute. \par\pard\ql
\li1670\ri4169\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? ocrofobie =
teomo de Tndltime, de varfuri \up0 \expndtw0\charscalex115 a agorafobie = teama de
spafii largi \line \up0 \expndtw0\charscalex106 � claustrofobie = teama de spafii
Tnchise, mici \par\pard\ql \li1680\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
- sociofobie = teama de relafii inerumane \par\pard\qj \li1670\ri5345\sb21\sl-
200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? zoofobie = teama de animole
\up0 \expndtw0\charscalex116 � nozofobie = teama de boala \par\pard\ql
\li1660\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? tanatofobie =
teama de moarte \par\pard\qj \li1377\ri1066\sb9\sl-213\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex109 Fobiile pot fi considerate normale la copii dacd rSmdn
discrete, la debilii mintali (nu \up0 \expndtw0\charscalex112 au aceeasi
semnificafie) dar devin pafobgice Tn; nevroza fobicd, la personalitatea psi\up0
\expndtw0\charscalex111 hastenicS decompensaa, Tn psihoze depresive, debutul
schizofreniilor si Tn boiile psi� \up0 \expndtw0\charscalex105 hice ale involufiei.
Conduiele de evitare sunt comportamente menite sa asigure eviarea sifuofiei
fobice \up0 \expndtw0\charscalex110 de cdtre subiect, deoorece ocesfeo Ti provoocd
frdirile anxioase nepldcute. MenfionSm \up0 \expndtw0\charscalex115 tofusi cd acese
conduite de evitare au un caacter limitat, bazandu-se numai pe posi� \up0
\expndtw0\charscalex108 bilitatea anficipativd a subiectului Tn legdturd cu
situafia fobogend. \par\pard\ql \li1656\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Fobia apare la orice varsta, la toate clasele sociale si Tn
toate zonele geografice. \par\pard\ql \li1646\sb113\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 Pazenare clinice \par\pard\ql \li1641\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 Simptomele incluse Tn fobie:
a) Victima simte brusc o panicd persistenta si fdrd cauzS, oroare, teroare Tnfr-o
si� \up0 \expndtw0\charscalex111 fuafie care nu prezina pericol. \par\pard\qj
\li1368\ri1071\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex115 b) Persoana
recunoaste cd teama depdseste limiteie normale si este resimtitd ca o \up0
\expndtw0\charscalex107 ameninfare Tn fafa unui pericol. \par\pard\qj
\li1368\ri1077\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex115 c) Reacfia
fobicd esfe automae, neconfrolabild, persistenta si inferpune gandurile \up0
\expndtw0\charscalex115 persoanei ca un baraj fafd de ameninfdri, pericole
imaginare. \par\pard\qj \li1358\ri1085\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex112 d) Apar reacfii fizice (vegeative) de Tnsotire: palpitafii
cardioce, respirofie superfi\up0 \expndtw0\charscalex107 ciald, tremor,
fronspirofii etc. \par\pard\qj \li1358\ri1086\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex112 e) Persoone fuge de teama unor obiecte/situafii. Precaufia
de a le evifa poate altera \up0 \expndtw0\charscalex110 procesul de munca,
relafiile sociale si necesitd o consultafie psihiatricd. \par\pard\qj
\li1358\ri1091\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex112 f)
Contemplarea perspective! de a infra Tntr-o sifuafie fobicd genereazd, de
obicei, \up0 \expndtw0\charscalex109 onxietote anticipatorie. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 is ae loose \par\pard\qj \li1353\ri1076\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ele
cfeflnesc couza reocfiei si modul de evitare. Fobia se poate dezvolta dupd un
\up0 \expndtw0\charscalex116 atac de panicd. Alteori, pacienfii cu fobie nu au avut
niciodata un atac de panicd. O \up0 \expndtw0\charscalex104 clasificore a fobiilor
le Tmparte Tn: \par\pard\ql \li1641\sb103\sl-192\slmult0 \up0
0 AS_ \par\pard\ql \li1636\sb17\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 � ebk \par\pard\ql \li1646\sb1\sl-217\slmult0 \up0
\expndtw-9\charscalex95 9 febii *?,:
CAZ CLINIC - AGORAFOBIE \par\pard\qj \li1516\ri1142\sb106\sl-216\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex113 Sanda este o femeie licenfiata, casatorita, mama a doi
copii. Are o prezenfa pla-\line \up0 \expndtw0\charscalex108 cuta, Tngrijita,
atragatoare chiar. A avut o copilarie �i o adolescenfa normala iar Tnce-\line
\up0 \expndtw0\charscalex110 putul tinerefii ei a decurs fara probleme de vreun
fel. Totusi, Tn urma cu aproximativ \up0 \expndtw0\charscalex110 trei ani a Tnceput
sa se simta \u8222?tensionata, iritata si suparata" de cate ori iesea din ca�
\up0 \expndtw0\charscalex113 sa pentru a merge la cumparaturi, petreceri sau sa ia
copiii de la scoala. La Tnceput \up0 \expndtw0\charscalex117 anxietatea era relativ
scazuta, descrisa ca ,.o tensiune vaga care se instala pur �1 \up0
\expndtw0\charscalex108 simplu fara nici un motiv". Tn timp. nivelul acestei
anxietafi a crescut progresiv. \par\pard\qj \li1502\ri1149\sb0\sl-213\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex115 Pe parcursul primului an de zile, Sanda a Tnceput si
iasa din casa din ce Tn ce \up0 \expndtw0\charscalex111 mai pufin si atunci cand
iesea o facea doar daca o Tnsofea cineva (soful sau sora ei) \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8222?pentru a o proteja". Cateodata, chiar cand acestia o
Tnsofeau, Tncepea sa tremure, \up0 \expndtw0\charscalex118 sa transpire si sa o
treaca valuri de caldura. Recunoaste ca aceasta frica este ira\up0
\expndtw0\charscalex111 fionala si nu poate sa Tsi justifice Tn nici un fel
sentimentul de teama. Realizeaza ca \up0 \expndtw0\charscalex110 aceasta tulburare
i-a compromis profesia, relafiile de prietenie si chiar pe cele famili\up0
\expndtw0\charscalex114 ale. Nu poate explica ce anume o Tnspaimanta, dar simte ca
ceva Tngrozitor se va \up0 \expndtw0\charscalex113 Tntampla daca va ie�i din casa.
In cele din urma a renunfat complet sa mai iasa, iar \up0 \expndtw0\charscalex114
Tn prezent au trecut deja trei ani de cand nu a mai iesit. Oricat a Tncercat sa
scape \up0 \expndtw0\charscalex114 de aceasta frica, nimic nu a dat rezultate.
Sanda nu prezinta nici un alt fel de comportament anormal si se simte bine atat
\up0 \expndtw0\charscalex109 timp cat sta Tn casa. \par\pard\ql \li1646\sb182\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Ddinifie
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Agorofobia se defineste prin
teoma de a fi singur Tntr-un loc public, mai ales Tn lo� \up0
\expndtw0\charscalex116 curi care nu pot fi pdrdsite imediatm eventualitafea cd ar
aparea un atac de panicd. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Termenul derivd
din cuvintele grecesti agora \up0 \expndtw0\charscalex118 (piafd) si phobos \up0
\expndtw0\charscalex111 (fried, spaimd). \par\pard\qj \li1363\ri1047\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Sintagma a apdrut Tn 1871, pentru a
ilustra condifia celor care se temeau sd apard sin\up0 \expndtw0\charscalex108 ûri
Tn locuri publice. Agorafobia se numdrd printre cele mai grave fobii, Tntrucdt
inter\up0 \expndtw0\charscalex108 era cu funcfionalifafea individului Tn societafe
si Tn situafiile din locuri deschise. \par\pard\ql \li1646\sb106\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 Prezenas. clinicd \par\pard\qj \li1353\ri1039\sb9\sl-
213\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? DupS cum am mai menfionat,
agorafobia este teama de a fi singur Tn orice loc sau \up0 \expndtw0\charscalex116
sifuafie din care persoana crede cS este greu sd evadeze sau Tn care ar fi greu sd
fie \up0 \expndtw0\charscalex111 ajutat, dacS s-ar afle Tn primejdie. Pocienful
evitd sfrdzile circulate, feafrele, bisericile. \up0 \expndtw0\charscalex111
Uneori, ei pur si simplu nu Tsi pdrdsesc casa. \par\pard\li1339\sb27\sl-
207\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? 2/3 din bolnavii cu
agorafobie sunt femei. Se pare cd existd anxieate sau
alco-\par\pard\li1339\sb10\sl-207\slmult0\fi4\tx7166\tx7267 \up0
\expndtw0\charscalex115 olism la alfi membri de familie. Majoriatea simptomelor
apar Tntre\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 8-
35 de ani, cu\par\pard\li1339\sb13\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex117
debut brusc sau progresiv.\par\pard\qj \li1324\ri1062\sb0\sl-220\slmult0\fi307 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Majoritaea agorafobiilor apar dupd unui sau mai
multe atacuri de panicd spon� \up0 \expndtw0\charscalex109 tane. Aceste atacuri par
survenite la Tnfamplare si Tn situafii fdrd pericole, asa Tncat, nu \up0
\expndtw0\charscalex49 Ii \up0 \expndtw0\charscalex115 se cunoaste factorul
declansaor. De aceea, pacienfii se ten de un nou aac de panicd \up0
\expndtw0\charscalex113 Tn mod anficipafiv (anxieae anticipafoie). Tot din acest
motiv, ei evitd sd mai meargS \up0 \expndtw0\charscalex113 Tn locuri sau situafii
unde ei stiu cS au avut un atac de panics. \par\pard\ql \li1617\sb2\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Bolnavii cu agorafobie dezvola si
depresie, oboseab, tensiune, alcoolism, obsesii. \par\pard\ql \li1612\sb133\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Epidemiobgie, date de evolufie $i
prognostic \par\pard\qj \li1320\ri1062\sb0\sl-230\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex108 Prevalenfa agorafobiei Tn timpul viefii a fost estimafd Tn
limite foarte largi (0,6-6%!. \up0 \expndtw0\charscalex113 Aceste limite largi se
datoreazd criteriilor diferite de diagnostic si meodelor diferite de \up0
\expndtw0\charscalex110 evaluare.
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 Agorafobia reprezintS, cum s-a mai
menfionat, una din cele mai incapacitanfe tul� \up0 \expndtw0\charscalex119 burari
psihice. Datorie evolutiei sale, de cele mai multe ori Tndelungate, agorafobia \up0
\expndtw0\charscalex116 pare destul de refractarS la traamenf anxiolitic sau
psihoterapje. \par\pard\qj \li1262\ri1091\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex117 Agorafobia se complies frecvent cu tuiburarea de panics. In
studiile care au inclus \up0 \expndtw0\charscalex120 pacienfi psihiatriei,
agorafobia a fost gSsia la \up0 \expndtw0\charscalex118 30-40% din pacienfii cu
tulburare de \par\pard\ql \li1262\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
ponicS. \par\pard\ql \li1540\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Evolufia este cu atat mai severs Tn momentul asocierii agorafobiei cu: \par\pard\ql
\li1540\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? tuiburarea
depresivS, \par\pard\ql \li1545\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
\u8226? abuzul de alcool sau ale droguri. \par\pard\ql \li1536\sb114\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Factoi etiopatogenici
implicafi tn apaifia tulburdii \par\pard\ql \li1536\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Factori corelativi-etiobgici
responsabili de aparifia acesfei tulburSri sunt: \par\pard\ql \li1521\sb114\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 A. Factoi
biobgici \par\pard\qj \li1238\ri1116\sb5\sl-213\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Majoritatea datelor indicS
modificSri Tn anumite structuri cerebrale care mediazS pro� \up0
\expndtw0\charscalex115 babil anxietatea anticipatorie, respectiv evitarea
determinae fobie. Substanfele induc\up0 \expndtw0\charscalex109 toare de panics
(yohimbinS, fenfluraminS, cafeinS, isoproterenol) determinS o exacerbare \up0
\expndtw0\charscalex109 a anxieafii anticipatorii la pacienfii cu agorafobie.
\par\pard\ql \li1521\sb132\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 B. Factori
geneici \par\pard\qj \li1233\ri1110\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 Datele rezultate din putinele studii care au Tncercot sS
evolueze bozele genetice ole \up0 \expndtw0\charscalex119 egorofobiei indicS faptul
cS acease condifie psihiafrica are o components genetics \up0
\expndtw0\charscalex104 distincta. \par\pard\ql \li1516\sb112\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 C. Factori
psihosociali \par\pard\li1228\sb13\sl-207\slmult0\fi302\tx1636 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 .
Teoriile cognitiv-comporamenab afirmS cd anxietatea reprezintd rdspunsui
con�\par\pard\li1228\sb14\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex113 difionat
la;\par\pard\ql
\li1948\sb8\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? paftern-ul de
comportament al pdrinfilor; \par\pard\ql \li1948\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? un proces de conditionare clasicd. \par\pard\qj
\li1224\ri1143\sb0\sl-226\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex109 Procesul
clasic de conditionare implied asocierea unui stimul nepldcut sau nociv (pal\up0
\expndtw0\charscalex110 pitafii, amefeald, stare de disconfort) cu o situafie
neufrd (situarea Tntr-un loc deschis si \up0 \expndtw0\charscalex110 populat).
Ulterior, la o reTntalnire cu stimulul neutru, acesta va cdpdta valenfe de
stimul \up0 \expndtw0\charscalex110 condifionat si va declansa reacfia agorafobicd.
\par\pard\ql \li1507\sb88\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 2. Teoiile
psihanalitice accentueazd rolul: \par\pard\ql \li1943\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? pierderii unui pdrintem copildrie; \par\pard\ql
\li1939\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? anxietdfii de
separare. \par\pard\qj \li1214\ri1150\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex120 Conform acestor teorii, teama copilului de a fi abandonat
esfe adusd la nivelul \up0 \expndtw0\charscalex108 constientului de situarea
individului singur Tntr-un mediu populat.
\expndtw0\charscalex109 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 CAZ CLINIC - FOBIE
SOCIALA\par\pard\qj \li1473\ri1139\sb105\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex120 Urmatoarea povestire este scrisa de o femeie inteligenta,
cu studii superioare \up0 \expndtw0\charscalex116 care se descrie ca suferind
de:,,fobia telefonului". Aceasta denumire este improprie \up0
\expndtw0\charscalex120 totusi, deoarece eanu sufera de anxietae legae de aparatul
telefonic ci de interac\up0 \expndtw0\charscalex114 fiunile sociale care au loc
prin elefon. \par\pard\qj \li1468\ri1087\sb3\sl-217\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8222?Candvorbesc la telefon, sunt exten de Tncordata si
sunt aproape paralizata de \up0 \expndtw0\charscalex113 frica. Simt.mereu ca
trebuie sajustific telefonul dat, sa am un motiv bun pentru a da \up0
\expndtw0\charscalex114 acel telefon, pentru a nu \u8222?supara" persoana de la
celalalt capat al firului. Trebuie sa \up0 \expndtw0\charscalex115 explic clar �i
scurt ce doresc pentru a nu-i ocupa mult timp persoanei sunate. Sunt \up0
\expndtw0\charscalex113 de fiecare data convinsa ca ma voi face de ras cand sun pe
cineva. De-a lungul tim� \up0 \expndtw0\charscalex113 pului, mi-am format anumite
strategii pentru a face fafa acestei fobii. Pentru fiecare \up0
\expndtw0\charscalex112 telefon, stabilesc o data �i o ora pentru a da acel telefon
- le notez pe toate in calen� \up0 \expndtw0\charscalex113 dar. Totu�i, adeseori,
amantelefoane importante daca nivelul tensiuniipe care o simt \up0
\expndtw0\charscalex114 este prea ridicat cand ajung sa dau acel telefon. Daca
telefonez �i cealalta persoana \up0 \expndtw0\charscalex113 nu ra'spunde, sunt de
fiecare data usurata. M\up0 \expndtw0\charscalex108 a" simt Tncordata, amenin\\ata
si anxioa� \par\pard\qj \li1454\ri1144\sb1\sl-220\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex112 sa si atunci cand primesc telefoane. Ma simt ca �i cum m-a�
afla Tn colimator �i nu \up0 \expndtw0\charscalex115 voi putea gandi suficient de
repede pentru a veni cu un raspuns inteligent la Tntre\up0 \expndtw0\charscalex118
barile ceieilalte persoane. Cand suna telefonul, uneori Tncep sa tremur. Aceasta
\up0 \expndtw0\charscalex111 fobie Tmi face viata personata �i profesionala foarte
dificila. Recunosc ca pare o ne� \up0 \expndtw0\charscalex111 bunie dar nu pot
trece peste aceasta frica". \par\pard\ql \li1603\sb212\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Definifie \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fobia sociald (denumita de americani si tulburare
anxioasa sociald) se caraceri� \up0 \expndtw0\charscalex109 zeazd prin fried
excesivd de a fi umilit sau a se simfi jenatTn diverse situafii sociale, cum
\up0 \expndtw0\charscalex106 ar fi: \par\pard\ql \li2035\sb10\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex104 - vorbitul Tn public, \par\pard\ql \li2035\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - vorbitul la telefon, \par\pard\ql
\li2035\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - urinotul Tn toaletele
publice (asa-numita \u8222?vezicd rusinoasd"), \par\pard\ql \li2030\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - mersul la o Tntalnire, \par\pard\ql
\li2030\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 - mancatul Tn locuri
publice. \par\pard\qj \li1300\ri1042\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 Cand fobia sociald se extinde la aproape toate situafiile
sociale, ea devine generali\up0 \expndtw0\charscalex114 zaa, cu un grad extrem de
disfuncfionalitate si esfe foarte greu de diferentiat de tuibu� \up0
\expndtw0\charscalex114 rarea de personaliate evitane (anxioasa).
230\slmult0\fi95 \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Prezenae
clinicd\par\pard\li1276\sb87\sl-230\slmult0\fi1152 \up0 \expndtw0\charscalex101
Comparafii tntre citeriib de diagnostic DSM IV si !CD 10\par\pard\li1276\sb183\sl-
207\slmult0\fi1252\tx6192 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 DSM IV\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 ICD
10\par\pard\li1276\sb52\sl-207\slmult0\fi0\tx4785 \up0 \expndtw0\charscalex114 A.
Frica marcae si persistenta de una\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 A. Fie (i)
frica marcae sau (II)
evitare\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4685\colsr110\colno2\colw4865\
colsr160\qj \li1281\ri51\sb7\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 sau mai
multe situafii sociale Tn care per� \line \up0 \expndtw0\charscalex107 soana este
expusa contactului cu strainii \line \up0 \expndtw0\charscalex110 sau este posibil
sa fie privita de acestia \line \up0 \expndtw0\charscalex109 si teama ca se va
comporta Tntr-un mod \line \up0 \expndtw-3\charscalex100 umilitor\par\pard\qj
\li1286\ri0\sb0\sl-199\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex110 B. Expunerea la
situafiile sociale de care \up0 \expndtw0\charscalex104 Ti este frica, Ti provoaca
anxietate (pot fi \up0 \expndtw0\charscalex111 incluse si atacuri de panica
asociate)\par\pard\qj \li1296\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj
\li1296\ri48\sb200\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 C. Persoana Tsi
recunoaste frica ca fiind \up0 \expndtw0\charscalex110 excesiva si
nerafionala\par\pard\qj \li1300\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj
\li1300\ri236\sb198\sl-201\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex109 D. Situafiile
stresogene sunt evitate si \up0 \expndtw0\charscalex108 Tndurate cu
anxietate/distres intens\par\pard\qj \li1305\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj
\li1305\ri0\sb5\sl-201\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex105 E. Comportamentul
evitant, anxietatea an-\line \up0 \expndtw0\charscalex106 ticipatorie sau distresul
interfera semnifi� \up0 \expndtw0\charscalex109 cativ cu funcfionalitatea sociala
sau\par\pard\ql \li1315\sb0\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ocupationala\par\pard\qj \li1224\ri72\sb0\sl-
203\slmult0\tx1315 \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 F.
Pentru cei sub 18 ani, durata tulburarii \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
este mai mare de 6 luni\par\pard\ql \li1219\sb1\sl-199\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 G. Frica sau evitarea nu sunt secundare\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul unei substanfe sau boli nonpsihiatrice\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 H. Daca coexista o alta boala psihica sau \up0
\expndtw0\charscalex107 somatica, frica nu este Tn legatura cu\par\pard\ql
\li1324\sb1\sl-194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 acea
boala\par\pard\column \ql \li20\ri1520\sb0\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 marcae de a fi Tn centrul atenfiei sau de \up0
\expndtw0\charscalex109 a se comporta Tntr-un mod jenant sau \up0
\expndtw0\charscalex100 umilitor Tn situafii sociale\par\pard\ql \li4800\sb0\sl-
202\slmult0 \par\pard\ql \li25\ri1510\sb192\sl-202\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex110 B. Cei pufin 2 simptome de anxietate si \line \up0
\expndtw0\charscalex111 un simptom dintre: roseste/tremua, frica \line \up0
\expndtw0\charscalex110 de a vomita, senzafie de micfiune/defe-\line \up0
\expndtw0\charscalex104 cafie imperioasa Tn situafiile de care Ti \line \up0
\expndtw0\charscalex115 este teama\par\pard\qj \li25\ri1433\sb0\sl-
201\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex109 C. Existenfa unui disconfot
semnificativ \line \up0 \expndtw0\charscalex107 cauzat de simptome sau de
comportamen� \line \up0 \expndtw0\charscalex109
tul de evitare pe care individui le recu-\par\pard\ql \li39\sb1\sl-192\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul noa$te ca fiind
irafionale sj exagerate\par\pard\qj \li39\ri1643\sb7\sl-201\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 D. Simptomele sunt restranse
sau pre-\line \up0 \expndtw0\charscalex103 dominante Tn situafiile fobice sau
Tn\par\pard\ql \li44\sb1\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul asteptarea lor\par\pard\ql \li44\ri1641\sb0\sl-
201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 E.
Simptomele nu sunt secundare unei \up0 \expndtw0\charscalex110 alte boli psihice si
nu sunt adecvate \up0 \expndtw0\charscalex103 culturii Tn care traieste
individui \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1416\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1416\sb49\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Epidemiobgie,
date de evolufie ji prognostic \par\pard\ql \li1142\ri1321\sb106\sl-
216\slmult0\fi278\tx1425 \up0 \expndtw0\charscalex109 Studii epidemiobgice au
ardtat rate depnsvalenfd pe durata vieli Tntre 2%, si 4% pen� \up0
\expndtw0\charscalex113 tru cele mai grave forme si 10% chiar 15% pentru formele
moderate sau circumscrise. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Boala debuteazS
Tn copilSrie sau adolescents iar femeile sunt mai afectate 1,5:1. In \up0
\expndtw0\charscalex114 unele studii pe pacienfii psihiatriei raportul este
inversat. Acest fenomen se datoreazS \up0 \expndtw0\charscalex115 faptului cd
barbafii fobici cautd mai frecvent ajutorul medical, poate pentru cd ei pun \up0
\expndtw0\charscalex115 un mai mare occent pe: \par\pard\ql \li1871\sb32\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? rolul social; \par\pard\ql
\li1871\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? obstacolul Tn
exercitarea acestuia reprezentat de fobie. \par\pard\qj \li1440\ri2719\sb4\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Incidenfa maxima a debutului apare Tn al
doilea deceniu de viafd. \up0 \expndtw0\charscalex108 Evolufia si prognosticul
fobiei sociale depind de: \par\pard\ql \li1876\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? gradul de invalidare sociald, \par\pard\ql
\li1881\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? recunoajterea
precoce a tulburdrii, \par\pard\ql \li1886\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? tratamentul adecvat.
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Frecvent fobiile sociale se complied prin
aparifia: \par\pard\ql \li2366\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\u8226? tulburarii depresive \par\pard\ql \li2371\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? altor tulburari anxioase \par\pard\ql
\li2371\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? abuzului si
dependenfei de alcool si de alte droguri. \par\pard\ql \li1929\sb113\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Factoi etiopatogenici implicafi tn aparifia tulburdrii
\par\pard\ql \li1934\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Etiobgia
fobiei sociale are un model integrativ. Sunt implicafi; \par\pard\ql
\li2366\sb13\sl-207\slmult0\tx3868 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Factori
genetici \tab \up0 \expndtw0\charscalex105 (30% eredibilitate) \par\pard\ql
\li2366\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 \u8226? Experienfele
TnvSfafe \par\pard\ql \li2361\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\u8226? Inhibifia comportamentald \par\pard\ql \li2361\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Rolul pdrinfilor (relafiilor parentale) si al
relafiilor dintre frati \par\pard\ql \li2356\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Factori biologici \par\pard\qj
\li1627\ri765\sb7\sl-217\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex110 Mecanismele de
aparifie a fobiilor sociale sunf comune cu cele ale anxietdfii si fobii-\line
\up0 \expndtw0\charscalex116 br Tn general. Fobiile sociale apor dupd modelul
rdspunsului condifionat: un stimul \up0 \expndtw0\charscalex114 nociv sau nepldcut
(remarca unei alte persoane, privirile celor din jur etc, interpretate \up0
\expndtw0\charscalex110 de cele mai multe oriêronat) se asociazd cu o sifuafie
neutrd (Tn spefd situarea Tntr-un \up0 \expndtw0\charscalex109 anumit cadru
social), in mod clasic, penfru dezvoifarea reflexului condifionat, esfe nece�
\up0 \expndtw0\charscalex115 sard repetarea asocierii de mai sus. Interesant la
mecanismul de producere a fobiilor, \up0 \expndtw0\charscalex112 apare faptul cd
stimulul nepldcut nu esfe necesar sd fie repetat. Simptomul fobie apare \up0
\expndtw0\charscalex112 uneori timp de mai mulfi ani fdrd ca asocierea cu
evenimenful nepldcut sd fie TntSritd. \par\pard\qj \li1612\ri773\sb1\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 Simptomul fobie schimbd
comportamentul individului, pentru cd evitarea situafiilor \up0
\expndtw0\charscalex109 sociale nepldcute devine un simptom stabil Tn timp si, Tn
cele din urma, o piesd centrald \up0 \expndtw0\charscalex109 Tn rutina zilnlcd, al
cdrei rol este de a proteja individui de anxietate. \par\pard\qj
\li1617\ri786\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Principalele
instrumente de evaluare clinicd a fobiei sociale sunt: SPIN si MiniSPIN \up0
\expndtw0\charscalex111 precum si Scala Leibowitz. \par\pard\ql \li1891\sb112\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 SPIN (Social
Phobia Inventory) \par\pard\ql \li1612\ri788\sb0\sl-220\slmult0\fi273\tx1896
\up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest instrument de
mdsurare a fobiei sociale (Davidson J, 1995) confine 17 itemi, \up0
\expndtw0\charscalex110 cu variante de rdspuns pe cinci nivele: deloc, foarte
pufin, pufin, foarte mult, extrem de. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Cei
cdruio i se oplico inventorul este rugat sd specifice cat de mult problemeie
ex-\up0 \expndtw0\charscalex100 puse Tn cei \up0 \expndtw0\charscalex109 17 itemi
1-au deranjaf Tn sSptSmona precedents. \par\pard\li1617\sb1\sl-195\slmult0\fi273
\up0 \expndtw0\charscalex113 Inventarul SPIN dispune si de o versiune reduse,
numitd Mini SPIN core confine\par\pard\li1617\sb17\sl-207\slmult0\fi0\tx3619
\up0 \expndtw0\charscalex109 numoi trei itemi din cei\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 17 din SPIN\u8212?ul inifiol.\par\pard\qj
\li1598\ri784\sb17\sl-200\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex112 Voriantele de
rdspuns sunt aceleasi (deloc - extrem de), TnsS fiecare nivel primeste \up0
\expndtw0\charscalex115 o numerotare: deloc - 0, foarte pufin - 1, pufin - 2,
foarte mult \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\up0 \expndtw0\charscalex117 3, extrem
de - 4. \par\pard\ql \li1881\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 SPIN
este usor de aplicat si a dovedit validitote si fiexibilifote Tnolte.
Realitatea boiii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologica\tab \up0
230\slmult0\par\pard\li1300\sb130\sl-230\slmult0\fi278 \up0 \expndtw-9\charscalex95
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 INVENTARUL FOBIEI SOCIALE
(SPIN)\par\pard\li1300\sb0\sl-230\slmult0\par\pard\li1300\sb97\sl-
230\slmult0\fi273\tx3225\tx4703 \up0 \expndtw0\charscalex100 Inifiab\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 Varstd\tab \up0 \expndtw0\charscalex103
Sex\par\pard\li1300\sb0\sl-230\slmult0\par\pard\li1300\sb92\sl-
230\slmult0\fi268\tx3235 \up0 \expndtw0\charscalex119 Daa\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 !D # (Numdrul de identiicare)\par\pard\qj \li1291\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Va rugdm sd vd ganditi cat de
mult v-au afectat urnatoarele probleme pe parcur\up0 \expndtw0\charscalex108 sul
ultimei sdptdmdni. \par\pard\qj \li1291\ri1088\sb4\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex115 Marcafi numai cate o cdsufd pentru fiecare problema si sd
fifi siguri cd ofi rdspuns \up0 \expndtw0\charscalex105 Io toote
Tntrebdrile.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5297\colsr40\colno2\colw4
207\slmult0\tx1497 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
Md ten de oamenii aflati Tn pozifii de putere.\par\pard\ql \li1286\sb125\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 2. Md deranjeaza ca rosesc Tn fafa
oamenilor.\par\pard\ql \li1281\sb119\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 3.
Petrecerile si evenimenteie sociale md sperie.\par\pard\qj \li1281\ri600\sb114\sl-
220\slmult0\tx1516 \up0 \expndtw0\charscalex112 4. Evit discufiiie cu oamenii pe
care nu \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 Ti cunosc.\par\pard\ql
\li1276\sb127\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 5. Criticile ma sperie
Tngrozitor.\par\pard\qj \li1276\ri0\sb110\sl-220\slmult0\tx1526 \up0
\expndtw0\charscalex113 6. Teama de situafii jenante mS face sd evit sa
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 ma
implic Tn a face ceva sou sd vorbesc cu\par\pard\ql \li1521\sb3\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 oamenii.\par\pard\qj \li1271\ri388\sb118\sl-
220\slmult0\tx1454 \up0 \expndtw0\charscalex110 7. Md necojesfe foptul de o Tnjura
Tn fafa \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 oamenilor.\par\pard\ql
\li1267\sb123\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 8. Evit sd merg ia
pefreceri.\par\pard\qj \li1271\ri0\sb24\sl-323\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103
9. Evit acfivitatiie Tn care sunt Tn centrul atenfiei. \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex113 0. Discufiiie cu persoanele straine
ma sperie. \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex106 Evit sS fin discursuri.\par\pard\ql \li1286\sb104\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex111 2. As face
orice sS evit criticile.\par\pard\ql \li1286\sb134\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex104 3. Am polpifafii cand ma aflu Tn
jurul oamenilor.\par\pard\ql \li1286\sb124\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 14. Ma en sa tac ceva cand oamenii mS
privesc.\par\pard\ql \li1286\sb124\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
1 \up0 \expndtw0\charscalex114 5. Cei moi mult md ten de situotiiie
jenante\par\pard\ql \li1579\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 sau de
cele Tn care par un prost.\par\pard\ql \li1281\sb119\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex115 6. Evit sd vorbesc cu orice persoand
aflata\par\pard\ql \li1627\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Tnfr-o
pozifie de putere.\par\pard\qj \li1281\ri175\sb27\sl-326\slmult0\tx1540 \up0
\expndtw0\charscalex112 17. MS deronjeoze sS tremur Tn fofa altora. \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 (ReprodusS cu permisiuneo auorului)\par\pard\column
\ql \li20\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 Deloc \up0
\expndtw0\charscalex104 Foorte \up0 \expndtw-6\charscalex100 Pufin \up0
\expndtw0\charscalex107 Foorte Extroordinor\par\pard\ql \li615\sb14\sl-
207\slmult0\tx1695\tx2406 \up0 \expndtw-7\charscalex100 Pufin\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 Mulf\tab \up0 \expndtw0\charscalex103 De mult\par\pard\ql
\li164\sb119\sl-207\slmult0\tx726\tx1263\tx1796\tx2632 \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120
Q\par\pard\ql \li159\sb125\sl-207\slmult0\tx726\tx1259\tx1787\tx2632 \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Q\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Q\par\pard\ql \li155\sb119\sl-
207\slmult0\tx721\tx1259\tx1782\tx2627 \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Q\tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9633?\par\pard\ql \li5452\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li159\sb138\sl-
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab
\u9633?\par\pard\ql \li155\sb129\sl-207\slmult0\tx716\tx1254\tx1787\tx2622 \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\ql \li5452\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li5452\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li150\sb138\sl-
\up0 \expndtw0\charscalex115 Q\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Q\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Q\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\ql
207\slmult0\tx712\tx1249\tx1782\tx2617 \up0 \expndtw0\charscalex104 Q\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Q\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 Q\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\ql
\li145\sb125\sl-207\slmult0\tx712\tx1249\tx1777\tx2617 \up0 \expndtw0\charscalex120
\expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\ql \li150\sb110\sl-
\expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Q\tab \up0
207\slmult0\tx707\tx1244\tx1777\tx2612 \up0 \expndtw0\charscalex104 Q\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\up0 \expndtw0\charscalex115 Q\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\ql
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex159 \u9633?
.\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9633?\par\pard\qj \li135\ri1520\sb233\sl-
331\slmult0\fi4\tx702\tx1240\tx1772\tx2607\tx698\tx1236\tx1768\tx2603 \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633? \line \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?
230\slmult0\fi273 \up0 \expndtw-6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 MINI
SPIN\par\pard\li1430\sb96\sl-207\slmult0\fi4070 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Deloc Foorte Pufin Foorte
Exfroordinor\par\pard\li1430\sb14\sl-207\slmult0\fi4665\tx7175\tx7895 \up0
\expndtw-7\charscalex100 Pufin\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 Mult\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 De mult\par\pard\li1430\sb119\sl-207\slmult0\fi14\tx1651
\up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Teama de situafii
jenante mS face sS evit sS\par\pard\li1430\sb9\sl-207\slmult0\fi249 \up0
\expndtw0\charscalex112 mS implic Tn a face ceva sau sS vorbesc
cu\par\pard\li1430\sb4\sl-207\slmult0\fi244\tx5640\tx6201\tx6748\tx7276\tx8121 \up0
\expndtw0\charscalex111 oamenii.\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9633?\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?\tab \up0
\u9633?\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6699\colsr40\colno2\colw2841\c
olsr160\ql \li1430\sb134\sl-207\slmult0\tx5635\tx6196 \up0 \expndtw0\charscalex106
2. Evit activitdfile Tn care sunt Tn centrul atenfiei.\tab \up0
\u9633?\par\pard\ql \li1425\ri184\sb117\sl-216\slmult0\tx1612\tx5626\tx6187 \up0
\expndtw0\charscalex112 3. Cei mai mult md ten de situafiile jenante sau
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 de cele Tn care par un prost. \tab \up0
\u9633?\par\pard\ql \li1703\sb119\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
(Reprodusd cu permisiunea autorului)\par\pard\ql \li1699\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 LSAS (Lidbowie Social Anxiety Scab)\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Aceasa seals a fost elaboratS de cStre Lsebowi--Tn
anul\par\pard\column \ql \li29\sb134\sl-207\slmult0\tx562\tx1407 \up0
\expndtw0\charscalex120 \u9633?\par\pard\ql \li6739\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li20\sb133\sl-207\slmult0\tx553\tx1402 \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633?
\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 \u9633? \tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9633?\par\pard\ql \li1406\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1406\sb0\sl-
207\slmult0 \par\pard\ql
\li53\sb60\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex123 1987, pentru a evalua
\par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1420\sb2\sl-207\slmult0\tx7123\tx7238 \up0
\expndtw0\charscalex111 situafiile de teama si evitare; LSAS confine 24 de itemi,
Tntre care \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 1
pentru teama si \par\pard\ql \li1420\sb13\sl-207\slmult0\tx4007\tx4113 \up0
\expndtw0\charscalex115 evitare de situafii sociale, iar \tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 3 pentru teama si evitarea
acfiunilor; acesti itemi sunt \par\pard\qj \li1406\ri837\sb3\sl-220\slmult0\fi14
\up0 \expndtw0\charscalex108 grupafi Tn 4 subscale; teama de a desfdsura o acfiune
fafd de alfi oameni (Tn fextul origi� \up0 \expndtw0\charscalex116 nal englezesc
apare cuvanful performance pe care unii autori romani l-au tradus per-\line \up0
\expndtw0\charscalex118 formare. in loc de teama de performare preferdm sd folosim
teama de a desfdsura o \up0 \expndtw0\charscalex111 acfiune de fafd cu alfi
oameni], evitarea acfiunii, teama sociald si evitare socials. Pentru \up0
\expndtw0\charscalex110 subscala ce reprezine teamS, variantele de rdspuns sunt: 0
- nici una; 1 - usoard; 2 - mo� \up0 \expndtw0\charscalex110 derae; 3 - severS;
pentru subscala de eviare, variantele de aspuns sunt urmStoarele: \par\pard\qj
\li1406\ri866\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 0 - niciodaa (0%); 1
- ocazional (1-33%); 2 - deseori (33%-66%) si 3 - de obicei [67%-\line \up0
\expndtw0\charscalex100 100%). \par\pard\qj \li1401\ri876\sb17\sl-200\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex113 LSAS s-a dovedit a fi "sensibild" Io taamentul
farmocologic si la eel cognitiv-com-\line \up0 \expndtw0\charscalex113
poramenal. \par\pard\qj \li1396\ri863\sb4\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 Soten etil. (1999) au concluzionot cd subscolele inifiale
pentru anxietate si evitare \up0 \expndtw0\charscalex112 o interocfiunilor sociale
par a fi unifactoriale, iar anxietatea s\\ evitarea legate de acfiune \up0
\expndtw0\charscalex112 par a fi multifactoriale. \par\pard\qj
\li1396\ri877\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex109 LSAS are un
grad Tnalt de fiabilitate si validifafe; este usor de adminisfrat si prezinfd
\up0 \expndtw0\charscalex104 utilitate clinicd. \par\pard\ql \li1665\sb112\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Scab
anxietdfii sedae a lui Uebawe \par\pard\qj \li1387\ri876\sb0\sl-
Instructiuni: Evaluafi itemii band Tn considerare drept cadru de referinfS
sdptdmana \up0 \expndtw0\charscalex111 frecutd, inclusiv ziua de astdzi.
Daca nici o situafie nu a avut loc Tn sdptdmana care a trecut, atunci calculafi
Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 funcfie de felul cum afi reacfiona dacd afi fi
confruntat cu situafia respectivd.
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologica\tab \dn2
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 187\par\pard\li1248\sb0\sl-
207\slmult0\fi1929 \up0 \expndtw0\charscalex112 Scab aodsldfii social� s lui
LiAawie\par\pard\li1248\sb114\sl-207\slmult0\fi48\tx6129\tx7320 \up0
\expndtw0\charscalex112 Nr.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Teama sau\tab \dn2
\expndtw0\charscalex112 Evitare\par\pard\li1248\sb14\sl-207\slmult0\fi14\tx6129
\up0 \expndtw0\charscalex112 crt.\tab \dn2 \expndtw0\charscalex112
anxietate\par\pard\li1248\sb19\sl-207\slmult0\fi4881\tx7305 \up0
\expndtw0\charscalex112 0. nici una\tab \dn2 \expndtw0\charscalex112
0.niciodata\par\pard\li1248\sb14\sl-207\slmult0\fi4886\tx7310 \up0
\expndtw0\charscalex112 1. ufoara\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Locazional\par\pard\li1248\sb13\sl-207\slmult0\fi4876\tx7300 \dn2
\expndtw0\charscalex112 2. moderata\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
2.deseori\par\pard\li1248\sb14\sl-207\slmult0\fi4871\tx6335\tx7300 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 3.\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul severa\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 3.de
obicei\par\pard\li1248\sb1\sl-205\slmult0\fi480 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Folosirea unui telefon public
(P)\par\pard\li1248\sb15\sl-207\slmult0\fi475 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Participarea la o activitate Tn cadrul unui
grup\par\pard\li1248\sb9\sl-207\slmult0\fi470 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul restrans (P)\par\pard\li1248\sb14\sl-
207\slmult0\fi67\tx1718 \up0 \expndtw0\charscalex112 3.\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Mancatul Tn public
(P)\par\pard\li1248\sb14\sl-207\slmult0\fi57\tx1718 \up0 \expndtw0\charscalex112
4.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Bautul Tn
public (P)\par\pard\li1248\sb19\sl-207\slmult0\fi62\tx1718 \up0
\expndtw0\charscalex112 5.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Discufia cu o persoana avizata
(S)\par\pard\li1248\sb8\sl-207\slmult0\fi470 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Interpretarea, prezenfarea unui spectacol
sau\par\pard\li1248\sb14\sl-207\slmult0\fi455 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul vorbitul Tn fafa unui public
7.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
Participarea la petreceri (S)\par\pard\li1248\sb8\sl-207\slmult0\fi52\tx1708
\up0 \expndtw0\charscalex112 8.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Lucrul Tn timp ce esti observat
9.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Scrisul Tn
timp ce esti observat (P)\par\pard\li1248\sb14\sl-207\slmult0\fi14\tx1694 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 10.\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Atelefona unei persoane pe care nu o
cunost\par\pard\li1248\sb4\sl-207\slmult0\fi446 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul foarte bine (S)\par\pard\li1248\sb24\sl-
11.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Discufia fafa Tn fafa cu o persoana pe care nu
o\par\pard\li1248\sb18\sl-207\slmult0\fi446\tx5611 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cunosti foarte bine (S)\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 _____\par\pard\li1248\sb9\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 12.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tntainirea cu strainii\ul0\tab \up0
(S)\par\pard\li1248\sb9\sl-207\slmult0\fi4\tx1699 \up0 \expndtw0\charscalex112
13.\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Urinarea
Tntr-o toaleta publica (P)\par\pard\li1248\sb9\sl-207\slmult0\fi4\tx1684 \up0
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul A intra Tntr-o camera Tn care tofi ceilalfi stau
jos (P)\par\pard\li1248\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx1689\tx3710 \up0
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Sa fii Tn centrui atenfiei\ul0\tab \up0
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 16.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 A vorbi cu voce
tare la o Tntalnire fara pregatire\par\pard\ql \li1684\sb4\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul anterioara (P)
\par\pard\ql \li1243\sb13\sl-207\slmult0\tx1675 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 17. \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 A da un test de
abilitate, de Tndemanare sau de \par\pard\ql \li1680\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cunostinte (P)
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 18. \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Aexprima
dezaprobarea sau dezacordul unei \par\pard\ql \li1684\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul persoane pe care nu o
cunosti foarte bine (S) \par\pard\li1214\sb13\sl-207\slmult0\fi19\tx1670 \up0
\expndtw0\charscalex112 Ate \u8222?uita fix" Tn ochii unei persoane pe care
nu\par\pard\li1214\sb13\sl-207\slmult0\fi460 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul o cunosti prea bine (S)\par\pard\li1214\sb9\sl-
207\slmult0\fi0\tx1665 \up0 \expndtw0\charscalex108 20. .\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul A prezenfa oral un raport
Tn fafa unui grup (P)\par\pard\li1214\sb19\sl-207\slmult0\fi4\tx1665 \up0
\expndtw0\charscalex112 ATncerca sa cunosti pe cineva Tn scopul unei
relafii\par\pard\li1214\sb14\sl-207\slmult0\fi465 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
romantice/sexuale (P)\par\pard\li1214\sb9\sl-207\slmult0\fi9\tx1665 \up0
\expndtw0\charscalex112 A returna bunuri sau marfuri unui magazin
pentru\par\pard\li1214\sb9\sl-207\slmult0\fi460 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul a obfine o rambursare (S)\par\pard\li1214\sb13\sl-
207\slmult0\fi0\tx1665 \up0 \expndtw0\charscalex112 23.\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul A da o petrecere
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 24.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 A rezista unei
vanzatoare foarte iritabile (S)\par\pard\li1214\sb148\sl-207\slmult0\fi4123 \up0
\expndtw0\charscalex112 Reprodusa cu permisiunea autorului\par\pard\li1214\sb19\sl-
207\slmult0\fi129 \up0 \expndtw0\charscalex112 P = performare\par\pard\ql
\li1339\sb0\sl-203\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 S = situafii sociole
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Ineryenfii psihoien-peuiice
Pafru fipuri de infervenfii psihoterapeutice par sd-si fi castigat legitimitatea Tn
uitimele \up0 \expndtw0\charscalex109 doud decenii: \par\pard\ql \li2294\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - antrenamentul abilifdfilor sociale
\par\pard\ql \li2294\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - expunereo Io
stimulii evitofi \par\pard\ql \li2294\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - monagementul anxietdfii (relaxare, disfragere)
\par\pard\ql \li2284\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - terapia
cognitivd (Musa Z, Lepin� j P, Ttgdoescy R, 2002) \par\pard\qj
\li1560\ri746\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Autorii citafi
mai sus afirmd cd terapia cognitiv comportamentald de grup este inter� \up0
\expndtw0\charscalex112 venfia care si-a probatTn cele mai multe cazuri
eficacitatea. \par\pard\qj \li1564\ri733\sb4\sl-216\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex112 Adesea indivizii cu fobie sociald Tsi subestimeazd
abilitdfile de a Tnfrunta o sifuafie \up0 \expndtw0\charscalex113 si supraesfimeazd
severitatea reacfiilor celorlalfi. Unii fobiei sociali prezina tendinfa de \up0
\expndtw0\charscalex112 o interpreto negotiv urmarile sifuafiilor sociale femufe,
chiar si atunci cand este posibild \up0 \expndtw0\charscalex116 o interpretare
pozitivd. in situafiile sociale femufe, acestia find sd se concentreze prea \up0
\expndtw0\charscalex116 mult osupra lor, ceea ce duce la amplificarea anxietdfii si
la credinfa cd propriile per-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 cepfii reflects
ceea ce alfii cred despre actiunile lor. In terapia cognitivS, exerc \dn2
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 fiile de a \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 observe reacfiile celorlolfi pot ajuta la Tndreptarea
atenfiei mai mult cdtre med \tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 ul
Tncon-\par\pard\ql \li1564\sb13\sl-207\slmult0\tx8131 \up0 \expndtw0\charscalex114
juraor, si mai pufin cStre sine, Tncurajand asffei o evaluare obiectivS a
situati \tab \up0 \expndtw-8\charscalex95 ior. \par\pard\qj \li1560\ri753\sb3\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex112 Clais |199_f susfine cS Tn momentul
Tn care subiectul este confruntat cu un stimul \up0 \expndtw0\charscalex114 social,
se acfiveaza un \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8222?proqram anxios", adicd un
complex cognitiv, afectiv, somatic \par\pard\qj \li1555\ri757\sb0\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 si comporfarnental, probabil mostenif,
si care Tn condifiile primejdiilor primitive era \up0 \expndtw0\charscalex114
adecvaf, dar care Tn timp a devenif incongruent cu mediul social modern.
\par\pard\li4060\sb105\sl-207\slmult0\fi0\tx4406\tx4809 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \u8226?\tab \dn2
\expndtw0\charscalex116 0 - e�BIS :\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 iilVn"
Lj<\par\pard\qj \li1656\ri891\sb138\sl-209\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 PiDi. Sorin este un individ Tnalt, supraponderal,
care a facut rugby Tn finerete. Este \up0 \expndtw0\charscalex114 genu! de persoana
despre-care, nu al putea banulca Ti ese frica de ceva �1 totu|i ei \up0
\expndtw0\charscalex115 sufera de c mulfime de ierneri care deriva din
claustrofobie. Frica diui Sorin; de a \up0 \expndtw0\charscalex108 ..ramane captiy"
se -manifests Tntr-o mulfime delocuri.li este frica de avioane, lifturii,: \up0
\expndtw0\charscalex109 metrou, pana �i de cabinele de proba din magazine.
Anxietatea lui Tn astfel de situafii \up0 \expndtw0\charscalex113 Ti creeaza multe
probleme deoarece natura serviciuiui Ti cere sa calatoreasp- mult. \up0
\expndtw0\charscalex113 Dl. Soin-.prefers Ga Tn loc sa faca doar cateva ore cu
avionui. sa conduca �i doua, \up0 \expndtw0\charscalex116 trei ziie sau sa la
trenuf. Initial, fieassde aizbura a fost pusa pe searna unei infecji \up0
\expndtw0\charscalex112 :a ureGhii interne, m.curand a realizat ca Ti este frica
imediat din momentu'.Tn cars \up0 \expndtw0\charscalex113 stewardeza Tnchide u�ile
avlonului. Dupa un zbor gu escala, a ajuns Tn camera de \up0
\expndtw0\charscalex111 hotel si nu a maiizburainiciodata. SeTngrijorsaza Tn
permanenfaTn pivinfa traseelor \up0 \expndtw0\charscalex117 pe care::urmeaza sa le
parcurga, Dl. Sorin a fost de curand diagnosticat cu dublu \up0
\expndtw0\charscalex116 ulcer duodenal si gastric, despre care i s-a spus case
datoreaza si sfresului perma\up0 \expndtw0\charscalex114 ne.ii In care iraies'e.
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 Teama de anumite obiece sau situafii
care provoacd teroare. Poafe aparea la orice \up0 \expndtw0\charscalex115
varsta. \par\pard\ql \li1516\ri790\sb9\sl-210\slmult0\fi288\tx1804 \up0
\expndtw0\charscalex106 Unab dintre aceste fobii sunf Tntalnite h mod normal Tn
primii ani de viafa ai copiiului. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 Cele mai
frecvenfe fobii simple sunt frica de spafii Tnchise, frica de locuri la
Tndlfime, \up0 \expndtw0\charscalex107 frica de animale, boli, moare, furfuni.
Fobiile specifice apar eel mai frecvent Tntre 5 si 9 ani, dar ele pot surveni si
mai tarziu \up0 \expndtw0\charscalex111 (la fobiile fafa de sange si injecfii), iar
fobiile fafd de anumie situafii debuteaza de obi� \up0 \expndtw0\charscalex111 cei
mai fdrziu, Tn a! treilea deceniu de viafa.
\par\pard\ql\li1425\sb17\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Pezentare
dinied \par\pard\qj \li1142\ri1170\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex118 Conform definifiei, fobia specifics esfe frica produso de
prezenfa sau anticiparea \up0 \expndtw0\charscalex111 prezentei unui obiect sau
unei situafii specifice. \par\pard\qj \li1142\ri1170\sb0\sl-220\slmult0\fi273
\up0 \expndtw0\charscalex119 Obiectul sau sifuafie sunt eviafe sau sunt suporate cu
un disfres marcat, iar frica \up0 \expndtw0\charscalex114 apdrufd este recunoscue
de individ ca excesivd, inadecvafa si produce o afectare sem� \up0
\expndtw0\charscalex107 nificativa a viefii. \par\pard\ql \li1425\sb31\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Pentru un diagnostic cerf, trebuie
Tndeplinite toae criteriile de mai jos fICD 10). \par\pard\qj
\li1828\ri1170\sb3\sl-220\slmult0\tx2102 \up0 \expndtw0\charscalex113 A) Simptomele
psihobgice sau vegetative trebuie sd fie manifestdri primare ale \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 anxietdfii si nu secundare aler simpome ca idei delirane
sou ganduri obsesive. \par\pard\qj \li1843\ri1183\sb0\sl-220\slmult0\tx2063 \up0
\expndtw0\charscalex116 B) Anxietatea trebuie sd fie (imitae la prezenfa
situafiilor sau obiectelor par� \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 ticulare.
\par\pard\ql \li1843\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Q Situafiile
fobice sunt evitafe ori de cafe ori este posibil. \par\pard\ql \li1401\sb106\sl-
240\slmult0 \up0 \expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 _piasmi�eQg|
i-, acne _ \par\pard\qj \li1108\ri1193\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fobiile specifice au o
pe^dbnp db 5-10H pe un fermen de 6 luni. Femeile repre� \up0
\expndtw0\charscalex110 zintd 2/3 din tofalul indivizilor cu fobii specifice, dar
pentru anumite fobii (sange, injecfii, \up0 \expndtw0\charscalex110 expiorari
medicale invazive) raportui este 1:1 \par\pard\qj \li1401\ri4656\sb0\sl-
220\slmult0\tx1833 \up0 \expndtw0\charscalex110 Evolufia si prognosticul fobiilor
depind
de: \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 � tratamentul adecvaf \par\pard\ql
\li1838\sb1\sl-192\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 s complianfa la
tratament. \par\pard\ql \li3081\sb137\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 a smpisc \par\pard\li1401\sb14\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Factori
corelativi-efiologici implicafi Tn aparifia fobiilor simple
sunt:\par\pard\li1401\sb81\sl-207\slmult0\fi9\tx1627 \up0 \expndtw0\charscalex109
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Fsefori ss�iporfeni�iieli\par\pard\qj
\li1104\ri1189\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 Aparifia
fobiilor specifice se produce prin asocierea unui obiect sau situafii neutre
\up0 \expndtw0\charscalex114 cu frica sau panica. Cdnd un evenimenf nepldcut
survine Tn situafii specifice se elabo\up0 \expndtw0\charscalex115 reazd un aspuns
condifionat, conform cSruia situafia va produce, chiar si Tn lipsa sti� \up0
\expndtw0\charscalex111 mulului necondifionat, reacfia fobicd. \par\pard\qj
\li1104\ri1197\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex118 In afara
condifiondrii clasice, exisfa alte doud modele incriminate Tn producerea \up0
\expndtw0\charscalex107 fobiilor specifice: \par\pard\ql \li1396\sb1\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 - imitareo reocfiei unui pdrinte \par\pard\qj
\li1104\ri1193\sb3\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex119 � overtizoreo
de cdtre o oltd persoond asupra pericolului reprezenat de anumite \up0
\expndtw0\charscalex109 obiecfe sou situafii \par\pard\ql \li1387\sb52\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 2. Factor!
psihonaliflei \par\pard\qj \li1094\ri1204\sb0\sl-222\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Conceptualizarea de cdtre
Fraud a nevrozei fobice reprezintd o explicate analiticd \up0
\expndtw0\charscalex121 a fobiilor. Feyg a concepuf fobia ca rezultotul
conflictelor cenfrate pe complexele \up0 \expndtw0\charscalex117 oedipiene
nerezoivote. OdotS cu mafurizarea sexuald apare o anxieate caracteristicd, \up0
\expndtw0\charscalex120 asa-numito fried de castrare. Cand aceastd fried nu mai
poate fi reprimatd eficient, \up0 \expndtw0\charscalex114 apar defense auxiliare,
care la pacienfii fobiei sunt reprezentate Tn principal de substi� \up0
\expndtw0\charscalex117 tute. Asffei, conflictul sexual este fransferat de la
persoana initials la un obiect neim-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 portant,
care ese investif cu puferea de a deciansa o mulfitudine de efecfe, inciusiv
anxie-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 fofeo. Prin aparifia unui alt mecanism de
defensd, evitarea, probabiiifafea Tntalnirii cu \up0 \expndtw0\charscalex114
situafia fobogend devine foarte mica, lucru prin urmare valabi! si pentru
anxietate. \par\pard\ql \li1382\sb49\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 3. Facei gsosHd \par\pard\qj \li1104\ri1217\sb0\sl-
Fobiile specifice au tendinfa de agregare familiala, mai ales cele fafd de
sange, \up0 \expndtw0\charscalex112 injecfii si lovituri/injurii fizice. Se
considerd cd eel pufin \up0 \expndtw0\charscalex119 2/3 dintre probanzii cu
fobii \par\pard\ql \li1094\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 sociale
au eel pufin o rudd cu aceeasi fobie.
230\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 fnvesKgafti
psihobgice specific. \par\pard\qj \li1478\ri857\sb15\sl-200\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Interviul clinic este eel mai
important pas atunci cand un pacienf fobie vd solicitd aju\up0
\expndtw0\charscalex110 torul. Initial se foce un interviu de evoiuare care
cuprinde urnatoarele obiective; \par\pard\ql \li2198\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Determinarea naturii exacte a fobiei
\par\pard\ql \li2198\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - Definirea
scopurilor tratamentului \par\pard\ql \li2203\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Evaluarea nivelului anxieafii fobice
\u8226? Identificarea factorilor de naturd cognitivd\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 (gdndurile legate de situafiile\par\pard\li2188\sb14\sl-
207\slmult0\fi167 \up0 \expndtw0\charscalex116 fobogene, de tratament si eficienta
lui)\par\pard\ql \li2188\sb1\sl-191\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226?
Prezenfo simptomelor osociate (depresie, onxietote generalizae) \par\pard\ql
\li1756\ri864\sb6\sl-220\slmult0\fi432\tx2361 \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8226?
Resursele pacientului (hobby-uri, umor, exisfenfa unor persoone opropiate core
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 sd-l ojute, ospecte ole existenfei
neofectote de comportamentul fobie) \line \up0 \expndtw0\charscalex110 Pentru
mdsurarea comportamentului fobie eel mai frecvent se utilizeazd: \par\pard\ql
\li2193\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? Scalele ierarhice
gradate \par\pard\ql \li2188\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\u8226? Testele de comportament \par\pard\ql \li2198\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? Orar de automoniforizare \par\pard\qj
\li1478\ri857\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex111 O scald
ierarhicS reprezintd o lists a situatiilor fobice care se foloseste pentru a
rea� \up0 \expndtw0\charscalex111 lize expuneri gradate la stimul. Fiecare item
este evoluot de pecient pe o scold de la \par\pard\ql \li1468\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 0 la 10 sau de la 0 la 100, Tn funcfie de
nivelul anxietdfii pe care Tl produce. \par\pard\qj \li1473\ri868\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex119 Un test comportamental consta Tn a
face o acfiune care, de regula, ese evitatd, \up0 \expndtw0\charscalex110 notand
nivelul anxietdfii din momentul efecfudrii acfiunii respective tot pe o scald de la
\par\pard\qj \li1463\ri877\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 0 la 10
sau de la 0 la 100. Acest tip de test prezinfd aventojul cd se poote evoluo
sepo\up0 \expndtw0\charscalex112 rof anxieatea anficipaforie si anxietatea reala
din timpul realizarii acfiunii. \par\pard\ql \li1742\sb35\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 P@�IbilfSfi de irsfsfvenfi�
iTpeuticfi o psihooguiyi clinician \par\pard\qj \li1459\ri867\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cu un
tratament adecvat majoriatea se remit decisiv sau partial. Odafd fratat un \up0
\expndtw0\charscalex115 episod de fobie, urmeazd o lungd perioada asimptomafica, de
ani sau toatd viafa. \par\pard\ql \li1732\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1732\sb63\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Cei mai
eficace tratament este empts ssmp�iwfi�iTao numifd si is^punsre-di \par\pard\qj
\li1449\ri871\sb3\sl-220\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex116 e, prin care
pacientul descrie obiectul sau sifuaja ce Ti provoacd fobie. Sunt doua \up0
\expndtw0\charscalex116 metode: desensibilizarea sisfematicd si \u8222?imersia". In
ambeie e nevoie de un terapeuf \up0 \expndtw0\charscalex115 calificat. Cu timpul,
persoana se va obisnui cu situafiile ce Ti generau teama si nu va \up0
\expndtw0\charscalex115 mai avea teama, oroare, panica. \par\pard\qj
DssisisibiSiziHea sMemstiei esfe o forma de ferapie cu expunereprogresivS, Tn serii
\up0 \expndtw0\charscalex113 de mai mule trepte; pacientul Tnvafd mai Tntdi
relaxarea si controlul reacfiilor fizice. \up0 \expndtw0\charscalex119 Apoi el Tsi
imagineazd obiectul de care Ti esfe fricS si cu timpul se obisnuiese cu \up0
\expndtw0\charscalex112 prezenfa acestuia Tn preajma sa. In ultimii ani s-au
dezvoltat erapia W fvirty_S rtsSify \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8212?
ealceviiyslil prin care pacientul ia contact cu obiectul anxiogen Tn cosca de
reaii\up0 \expndtw0\charscalex114 ate virtuala. Sofful produs special Tn funcfie de
fobia specified a pacientului prezinta \up0 \expndtw0\charscalex115 avanfajul ca
permife acestuia sd controleze apropierea si infensifafea expunerii si, de \up0
\expndtw0\charscalex111 asemenea, se pot monitoriza confinuu simpfomele
neurovegefative prezente. \par\pard\ql \li1713\sb12\sl-207\slmult0\tx5995 \up0
\expndtw0\charscalex114 Jmtstia3 - pacientul este expus \u8222?in vivo"- direct
\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 imediaf celui moi puternic stimul \par\pard\qj
\li1430\ri900\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 deciansator a!
fobiei. Ramane Tn aceasta stare pana cand anxietatea i se reduce ia ni� \up0
\expndtw0\charscalex111 velul anterior. Sunt necesare cam 2 ore pe sedinfd.
Cercefdrile au araat ca terapia de expunere a redus semnificativ reacfiile fobice
Tn \up0 \expndtw0\charscalex102 ultimii ani. \par\pard\qj \li1430\ri909\sb0\sl-
220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex113 Terapia comporamentald esueaza dacd
pacientul nu se mobilizeaza cu fof sufieful, \up0 \expndtw0\charscalex112 daca
infervin Tn mintea sa alte probleme familiale, daca este Tntr-o
sare foorte depre� \up0 \expndtw0\charscalex112 siva combinafa cu fobia, sau dacd
a consumat alcool sau sedative.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Fen_p/a cogn'irm \par\pard\qj \li1123\ri1116\sb0\sl-
240\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sunt
folosite cateva tehnici cognitive pentru a schimba gandurile care conduc la an�
\up0 \expndtw0\charscalex108 xietate: \par\pard\ql \li1416\sb0\sl-162\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Terapia eognifivS propriu-zisd (Beck & Emery,
1985\} (se identified erorile de gan� \par\pard\qj \li1128\ri1108\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 dire ale pacientului si i se oferd
formulari corecfe pentru a i se schimba felul Tn care \up0 \expndtw0\charscalex117
privese si se raporteazS la o anumie sifuafie). \par\pard\qj \li1123\ri1107\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? Terapia rational - �motiva
(Ellis, 1962, Ellis & Gieger, 1977,1986) (Tn aceasts \up0 \expndtw0\charscalex116
ferapie se ajutS pacientul sd-si formeze singur propriile noi ganduri, prin
forfarea lui \up0 \expndtw0\charscalex115 de a-si reexamina si confrunta gandurile
de pana atunci si de a identifica singur erori� \up0 \expndtw0\charscalex115 le
logice pe care le foce). \par\pard\qj \li1137\ri1097\sb0\sl-220\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? Terapia pin aueinsfrucfie (Meichenbaum, 1975)
(tehnica se bazeazS pe ipoteza \up0 \expndtw0\charscalex118 cd anumite ganduri
anxiogene sunt rdspunsuri automate pe care pacienfii le eu si le \up0
\expndtw0\charscalex119 afirmd fdrd sd se gandeascS cu adevdrat; tehnica presupune
Tnlocuirea si repearea \up0 \expndtw0\charscalex112 unor afirmafii care sd confind
un mesaj non-anxiogen). \par\pard\qj \li1142\ri1108\sb0\sl-220\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex115 � Distrogerea (prin aceasts tehnica nu se schimod ci
se evitd gandurile anxiogene. \up0 \expndtw0\charscalex113 Se realizeazd prin
meditafie, relaxare, Tndreptarea atenfiei cdtre stimuli exterior! etc.).
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 UK . \par\pard\qj \li1151\ri1079\sb7\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cdnd
sunt necesare si medicemtne, se fobsesc anxiolitice, mai ales Tn agorafobie \up0
\expndtw0\charscalex111 si fobia sociala (ele reduc panica si anxietatea).
Anfidepresivei� pot fl ufile pentru con� \up0 \expndtw0\charscalex121 trolul
reacfiilor de panica. Recent, s-au introdus bTzediaiapirte cu rezuitate bune;
\up0 \expndtw0\charscalex113 necesita doze adecvate si o adminisfrare zilnica.
\up0 \expndtw0\charscalex107 CAZ CLINIC - TULBURAREA OBSESiV-COMPULSP/A
\par\pard\qj \li1291\ri1157\sb103\sl-220\slmult0\fi67\tx1574 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 , \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Aiina are 24 de ani, este
necasatorita fi este muncitoare la o fabrtca de pantpfT. .1 \up0
\expndtw0\charscalex115 In prezent se afla Tn somaj. Este la a doua internare Tn
spitaiui clinic de psihiatrie \up0 \expndtw0\charscalex110 pentru o tulburare
obsesiv-compulsiva si depresie secundara. Alina pierde ore Tntregi: \up0
\expndtw0\charscalex115 facand dusuri, iar atunci cand nu se spaia pe tot corpuf,
se spala pe maini cu sapun \up0 \expndtw0\charscalex119 de 20-30 de ori pe zi. Desi
Tndeplineste aceste rituaiuri, are un aspect neglijent, \up0
\expndtw0\charscalex111 nemgijit. Pe fafa i se cite�te aproape permanent tristete.
Este nelinistita, iritabila, drs-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 forica chiar.
Mainiie Ti sunt uscae fi aspresi prezinta descuamari interdigitae. \par\pard\qj
\li1315\ri1170\sb4\sl-216\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 Aiina
povesteste; Jotui a tnceput in urma cu aproximativ doi ani cand 6 eolega \up0
\expndtw0\charscalex119 de sen/iciu rfii-8 aruncat un spalator murder cu ni�ie
reactivi pe pantofuL drept. \up0 \expndtw0\charscalex116 Colegeie au Tnceput sa
rada si sa-mi spuna ci o sa-mi cada piciorut. M*am dus la \up0
\expndtw0\charscalex111 base S&-mi' curalpantpfuL [-am curatatpe amandoi. Am simtlt
ca m-arn murdarit rau \up0 \expndtw0\charscalex114 pe maini �ite-am spalat dar mi
s-a parut ca tot nu e.de ajuns �i am Tnceput sate free \up0 \expndtw0\charscalex114
mai bine. Acum, parca-niciodata nu e de ajuns." \par\pard\ql \li1603\sb32\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Antecedenteie heredocoiaterale: mama
Alinei a urrnat mai multe tratamente anti-\par\pard\li1329\sb22\sl-
207\slmult0\fi0\tx5716\tx6062\tx7867 \up0 \expndtw0\charscalex101 depresiveC\tab
\up0 \expndtw0\charscalex101 v.'\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 ;.'.\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 P PX:-\par\pard\qj \li1324\ri1185\sb10\sl-200\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex118 Antecedenfe patolOgice personae: Alina a fost nascuta
la termers, cu ajutorul \up0 \expndtw0\charscalex112 forcepsului �i a avut un scor
Apgar de 8. \par\pard\ql \li1478\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\ql\li1478\sb0\sl-
Sasfi pa_sr__F@ doiei \par\pard\qj \li1214\ri1029\sb121\sl-220\slmult0\fi263
\up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburarile obsesiv-compulsive se caracterizeazd prin
prezenfa unor simptome obse\up0 \expndtw0\charscalex117 sive si compulsive, precum
si a unor grade diferite de anxietate, depresie si deperso\up0
\expndtw0\charscalex112 nalizare.
\expndtw0\charscalex113 \u8226? tulburare complexa ideo-afectiva caracterizae prin
prezenfa Tn psihicul individu� \up0 \expndtw0\charscalex119 lui a unor grupuri de
fenomene core tulbura buno desfdsurore a tuturor proceselor; \up0
\expndtw0\charscalex121 consfient de inutilifotea lor, individui este incapabil sd
le neufralizeze si cu cat se \up0 \expndtw0\charscalex117 strdduieste mai mult sa
le Tndepdrteze, cu atat fenomenele capdfd o intensitafe moi \up0
\expndtw0\charscalex109 mere; \par\pard\ql \li1387\ri843\sb0\sl-
226\slmult0\fi297\tx1684 \up0 \expndtw0\charscalex113 � obsesiiie pot fi genduri,
impulsiuni, imogini recurente si persistente core pdfrund \up0
\expndtw0\charscalex111 Tn minfea persoanei Tn ciuda eforturilor acesfeia de a le
exclude; \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 � persoana recunooste faptul cd
obsesiiie sunt un produs al propriei minfi si nu Ti \up0 \expndtw0\charscalex110
sunt Impuse din exterior (cum se Tntampla Tn fenomenul de inserfie a gandirii).
\up0 \expndtw0\charscalex112 � definite de unii outori ca fiind teama de a troduce
Tn procficd o idee obsesivd sau \par\pard\ql \li1391\sb6\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 o fobie; \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - sunt comportamente repetitive care par sa se supunS
unui scop si care au un ca� \up0 \expndtw0\charscalex114 racter stereotip \up0
\expndtw0\charscalex119 (motiv pentru care au fost numite si icdoi eeffipolifv�);
finalitafea \par\pard\ql \li1377\ri844\sb20\sl-220\slmult0\fi9\tx1675 \up0
\expndtw0\charscalex113 acestor ritualuri compulsive esfe acela de a neutralize, de
a suprima obsesiiie, de a pre\up0 \expndtw0\charscalex117 veni sau reduce anxietaea
si nu de a produce plScere sau gratificare; \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex112
� prin definifie, compuisiiie sunt fie clar excesive, fie neconecfate realist cu
ceea ce \up0 \expndtw0\charscalex112 sunt destinate se neufralizeze sau sd prevind;
\expndtw0\charscalex114 � Tn unele cazuri, individui efecfueazd ace rigide,
stereofipe, conform unor reguli \up0 \expndtw0\charscalex116 elaborate
idiosincratic, fara a fi capabii sd spund de ce le face. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Pindpaiy� en� db�@�ivs (care apor indiferenf de rasa, mediu
cultural sau social): \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 � contaminare
(microbi, murddrie, substanfe chimice) - este unui din cele mai Tntal� \up0
\expndtw0\charscalex117 nite simptome. Indivizii prezinfd o teama morbidd de a
contracto SIDA sau alte boli \up0 \expndtw0\charscalex116 infecfioase, de a afinge
obiecfele din baie si pot deveni extrem de anxiosi dacd o aifS \up0
\expndtw0\charscalex116 persoana atinge alimenfeie pe care au intenfia sd le
consume \par\pard\ql \li1656\sb6\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 ~
Tndoiala obsesivd, \par\pard\qj \li1368\ri871\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex111 � ordine si simetrie, lucrurile trebuie sd fie perfect
aliniate sau aranjate Tntr-un anu�
\up0 \expndtw0\charscalex105 mit mod, \par\pard\qj \li1358\ri871\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex114 - imagini cu confinut agresiv,
terifiant (rdnirea membrilor famiiiei, sinucidere, uci\up0 \expndtw0\charscalex114
derea aler persoane), \par\pard\ql \li1646\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 � imagini cu temS sexuala, \par\pard\ql \li1646\sb33\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - obsesii pe tema religioasd, morals
(scrupule). \par\pard\qj \li1358\ri882\sb3\sl-220\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex110 Temele obsesive se pot modifica Tn tirnp. Uneori, individui
odougS pur si simplu noi \up0 \expndtw0\charscalex110 obsesii Io ceie dejo
exisfenfe, alteori obsesiiie vechi sunt completTnlocuite de unele noi. \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex110 � ritualuri de spdlare (igiend); \par\pard\qj
\li1343\ri872\sb0\sl-226\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex127 � ritualuri de
numdrare - se pot asocia adesea cu alte ritualuri compulsive. \up0
\expndtw0\charscalex110 Numdrarea compulsive esfe frecvent un ritual TndeplinitTn
tdcere. Profesorii, coiegii pot \up0 \expndtw0\charscalex121 so nu-si dea seama ca
individui este obligaf sS numere pentru a putea Tndeplini o \up0
\expndtw0\charscalex112 sarcind care i se Tncredinfeazc. Intrucat Tndoiala este, de
asemenea, Tntalnie Tn tuibu� \up0 \expndtw0\charscalex114 rarea obsesiv-compulsivS,
pacientul poate Tncepe brusc sd se gandeescd docS rituolul \up0
\expndtw0\charscalex110 de numdrare a fost corect Tndeplinif si se poate simfi
obligaf sa Tl reia pond cond consi� \up0 \expndtw0\charscalex110 ders cd l-a
efecfuat corespunzdtor; \par\pard\qj \li1334\ri880\sb0\sl-240\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex116 s verificare si reverificare exageraa - fie cd este vorba
de a verifica dacd usa a fost \up0 \expndtw0\charscalex114 Tncuiata, oparafuro
electrics din casa Tnchisd sau dacd nu cumva individui a
occiden-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart Pg200}{\bkmkend
tat pe cineva Tn timp ceTsi conduceo masina. Nu sunt neobisnuite la asffei de
persoane \up0 \expndtw0\charscalex108 Tnfarzierile Io scoala sau la serviciu,
Tnfrucaf pacienfii pefrec foarte mult timp Tndeplinind \up0 \expndtw0\charscalex115
aceste ritualuri de verificare. Temeie scolare, proiectele pot sS nu fie predate la
fermen \up0 \expndtw0\charscalex112 Tnfrucaf ele sunt confinuu verificafe pentru
depisfarea unor evenfuale erori; \par\pard\qj \li1089\ri1175\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex111 � colecforea unor iucruri inutile
(inclusiv obiecfe din cosui de gunoi, numere vechi de \up0 \expndtw0\charscalex111
ziare si reviste Tn ideea cd vor fi candva necesare); \par\pard\ql \li1377\sb10\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 s soiicifarea de asigurdri;
\par\pard\li1075\sb25\sl-207\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex117 o ordonarea
unor obiecfe Tn mod repetat sau exeeufarea unui anumit gest Tnfr-
un\par\pard\li1075\sb13\sl-207\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex117 anume fel
pana cand se obfine senzafia de \u8222?asa cum trebuie";\par\pard\li1075\sb9\sl-
207\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 o perfecfionismul - copiii cu asffei
de compulsii se pot simfi obligafi sa steargd. si sd\par\pard\li1075\sb14\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex122 Tsi rescrie ema pana cand paginile
caietuiui ajung sd se rupa. De asemenea, ei pot\par\pard\li1075\sb14\sl-
207\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex118 rdmane so lucreze pana noapfea farziu
din dorinfa de a face tofui perfect;\par\pard\li1075\sb19\sl-
207\slmult0\fi297\tx7785 \up0 \expndtw0\charscalex119 Ruqaciunea compulsiva. Unii
indivizi repea de nenumarae ori ruaaciuni\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 (ca
pe-\par\pard\li1075\sb18\sl-207\slmult0\fi9\tx1761 \dn2 \expndtw0\charscalex122
aeaosa\tab \dn2 \expndtw0\charscalex119 sau oentru a alunaa qand\t \up6 \expndtw-
7\charscalex94 uri\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 -i\t \dn2
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 e nea\t \dn2
\expndtw0\charscalex140 one\t \dn2 \expndtw-2\charscalex100 )\par\pard\qj
\li1065\ri1183\sb0\sl-222\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex124 s ritualuri de
repefare - ex.: copii care trebuie sa cieasca de la coada la cap o \up0
\expndtw0\charscalex113 propozlfie dupa ce au cifif-o normal, pentru a Tmpiedica
ceva Tngrozifor sa se Tntam\up0 \expndtw0\charscalex114 ple; sau persoane care sunt
obligate sa meargc de mai multe ori de-a lungul unui cori\up0
\expndtw0\charscalex111 dor sau sa intre Tnfr-un anumit mod pe usd, de un anumit
numar de ori. Pentru elevi sau \up0 \expndtw0\charscalex111 studenfi, astfel de
ritualuri compulsive pot race rormuiareie de examen extrem de dlficii \up0
\expndtw0\charscalex119 de completat (mai ales acele fiouri de formulare care se
complefeazd crin cobrarea \up0 \expndtw0\charscalex113 unui cere) - indivizii se
simr obligajri sa coioreze perrecr cercunie si par perrece roarve \up0
\expndtw0\charscalex108 muit fimp fdcand acesf lucru); \par\pard\qj
\li1055\ri1203\sb0\sl-222\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 o evitarea
compulsiva \u8212? atunci cand o anumite sifuafie sau un anume ioc esfe
aso-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 ciat cu comportamentul compuisiv, individui
poafe Tncepe sa evite situafia sau locul \up0 \expndtw0\charscalex112 respectiv, de
teama cd si-ar putea pierde controlul si ar ramane "biocaf" Tndepiinind un \up0
\expndtw0\charscalex110 ritual compuisiv. In alte cazuri, un anumit eveniment sau
stimul poate fi asocial- cu gan� \up0 \expndtw0\charscalex111 duri ferifiante, iar
persoana evifa respectivui stimul, consecinfele putand fi grave (ex. un \up0
\expndtw0\charscalex116 student cars nu poate privi sau serie un numar din cauza
obsesiei ca se poats Tnvam-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 pla ceva Tngrozifor).
Ca urma'e, o probleme de matematica inciuzdnd respectivui nu� \up0
\expndtw0\charscalex113 mar nu va pufea ri rezoivatd, iar calculele impiicand acest
numar Ti vor crea persoanei \up0 \expndtw0\charscalex110 o stare de anxietate
extremS, asffei Tncaf, individui se va vedea obligaf sd Tndeplineasca \up0
\expndtw0\charscalex110 o serie de ritualuri compulsive pentru a Tmpiedica
producerea "catastrofei". \par\pard\qj \li1051\ri1207\sb195\sl-224\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex106 Superstifiile si comporfamenfele de verificare
repetitive sunt Tnfdlnite frecvent Tn viafa \up0 \expndtw0\charscalex117 de zi cu
zi. Ele pot fi considerate pafoiogice doar daca sunt extrem de consumafoare \up0
\expndtw0\charscalex112 de fimp sau due la o deteriorare semnificativa clinic. De
asemenea, rifualuriie cuifurale \up0 \expndtw0\charscalex113 nu sunt prin sine
indicafoare de tulburare obsesiv-compulsivd, daca nu excecl normele \up0
\expndtw0\charscalex113 cuifurale, nu survin la date si Tn locuri considerate
inadecvafe de cdtre alfii aparfinand \up0 \expndtw0\charscalex113 aceieiasi cuituri
si nu interfereazd cu functionarea sociald a Individului. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ; c:ebeyl elio si idbuaili dbsswvêssnpukiv� fn
espilSi�: \par\pard\ql \li1387\sb29\sl-207\slmult0\tx1492 \up0
\expndtw0\charscalex80 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 > \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Tn general similar cu cei de la adulfi, \par\pard\ql
\li1036\ri1176\sb0\sl-225\slmult0\fi302\tx1343\tx1334 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 �
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 spalatul, verificaful si rifualuriie de ordine sunt
extrem de frecvenfe ia copii, Ei nu \up0 \expndtw-7\charscalex72 Tsi \up0
\expndtw0\charscalex113 dau seama de lipsa de rafionalifate a obsesiilor sau
compulsiilor, \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 o eel mai adesea problema
este sesizatd de pdrinfi, care aduc copilul la tratament, \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 o a fosf descris un declin progresiv Tn acfiviatea scolare,
secundar a'eteriorarii \up0 \expndtw0\charscalex112 capacitafii de concenfrare,
\par\pard\qj\li1416\ri852\sb155\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex110 e
ca si adulfii, copiii sunt moi Tnclinefi so se ongojeze Tn rituoluri ocosa decdt Tn
fofa \up0 \expndtw0\charscalex110 egalilor, a profesoribr sau a strdinibr.
Lentoarea obsesivd este de obicei rezultatu! ritualurilor compulsive, al
Tndoielilor re\up0 \expndtw0\charscalex112 petate, dar poate aparea uneori Tn lipsa
acestora (lentoare obsesivd primard) \par\pard\qj \li1416\ri866\sb40\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex110 Anxietatea este o componentd
importane a tulburdrii obsesiv-compulsive. Unele ritua� \up0
\expndtw0\charscalex110 luri sunt urmate de o reducere a anxietdfii, Tn timp ce
altele due la o crestere a acesteia. \par\pard\ql \li1680\sb52\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Tuiburarea �bsesiv-
compulsiva se poate asocia cu: \par\pard\ql \li1699\sb2\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 _ tulburare depresivd majord,
\expndtw0\charscalex111 \u8226? fobii \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 (evitarea
situafiilor, obiectelor, etc. ce pot declansa comportamentul obsesiv\up0
\expndtw0\charscalex112 compulsiv): fobie specified, fobie sociald, panicd,
preocupSri hipocondriace-confroale medicale repetate, solicitarea de asigurdri,
si \up0 \expndtw0\charscalex112 apoi reasigurdri legate de starea de sdndtate,
tulburari de somn, \par\pard\ql \li1694\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? tulburari ale comportamentului alimenfar,
\par\pard\qj \li1694\ri2888\sb39\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 �
consum excesiv de alcool, sedative, hipnotice, anxiolitice, \up0
\expndtw0\charscalex112 e tulbuare de personalitate obsesiv-compulsivS,
disfunctionalitate maritals, socials, profesionals severd \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 (cand efectuarea ritua� \par\pard\ql \li1406\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 lurilor compulsive devine acfivitatea
majord a existenfei Individului).
bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologica\par\pard\ql \li1219\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Cieii de
diagnostic\par\pard\ql \li3398\sb140\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 DSM IV\par\pard\ql
\li1271\ri1867\sb74\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 A. Fie obsesii sau
compulsii: \line \up0 \expndtw0\charscalex114 Obsesii, a�a cum sunt definite
de:\par\pard\qj \li1267\ri0\sb6\sl-215\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex113
(1) ganduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente, \up0
\expndtw0\charscalex111 care sunt experimentate la un moment dat Tn cursul
tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex115 rarii ca intruzive si inadecvate si care
cauzeaza o\par\pard\ql \li1262\sb3\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
anxietate sau detresa considerabila;\par\pard\ql \li1257\ri0\sb5\sl-
213\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex111 (2) gandurile, impulsurile sau
imaginile nu sunt pur si \line \up0 \expndtw0\charscalex113 simplu preocupari
excesive Tn legatura cu probleme reale \line \up0 \expndtw0\charscalex104 din
viafa;\par\pard\qj \li1257\ri0\sb7\sl-215\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex116
(3) persoana Tncearca sa suprime sau sa ignore astfel de \up0
\expndtw0\charscalex113 ganduri, impulsuri sau imagini sau sa le neufralizeze cu
\up0 \expndtw0\charscalex112 alte ganduri sau acfiuni;\par\pard\qj
\li1252\ri140\sb0\sl-218\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 (4) persoana
recunoaste ca gandurile, impulsurile sau \up0 \expndtw0\charscalex112 imaginile
obsesive sunt un produs al propriei sale minfi \up0 \expndtw0\charscalex110 (nu
impuse din afara, ca Tn insertia gandurilor).\par\pard\ql \li1257\sb2\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Compulsii, a�a cum sunt definite
de:\par\pard\qj \li1238\ri0\sb7\sl-216\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex110
(1) comportamente repetitive sau acte mentale pe care per� \up0
\expndtw0\charscalex117 soana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la
o \up0 \expndtw0\charscalex114 obsesie sau conform unor reguli care trebuie sa fie
apli-\line \up0 \expndtw0\charscalex105 cate Tn mod rigid;\par\pard\qj
\li1228\ri0\sb0\sl-217\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 (2) comportamentele
sau actele mentale sunt destinate sa \up0 \expndtw0\charscalex114 previna sau sa
reduca detresa sau sa previna un eveniment \up0 \expndtw0\charscalex113 sau o
situate temuta oarecare; Tnsa aceste comportamente \up0 \expndtw0\charscalex114 sau
acte mentale fie nu sunt conectate Tn mod realist cu \up0 \expndtw0\charscalex117
ceea ce sunt destinate sa neufralizeze sau sa previna, fie \up0
\expndtw0\charscalex114 sunt clar excesive.\par\pard\qj \li1233\ri0\sb0\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 B. La un moment dat Tn cursul tulburarii,
persoana a recu-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 noscut ca obsesiiie sau
compulsiile sunt excesive sau\par\pard\ql \li1224\sb2\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 irafionale. Nota: Aceasta nu se aplica la
copii.\par\pard\qj \li1219\ri0\sb14\sl-214\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115
C. Obsesiiie sau compulsiile cauzeaza o detresa conside� \line \up0
\expndtw0\charscalex114 rabila, sunt consumatoare de timp (iau mai mult de o ora
\line \up0 \expndtw0\charscalex108 pe zi) sau interfera semnificativ cu rutina
normala a persoa� \line \up0 \expndtw0\charscalex112 nei, cu funcfionarea
profesionala ori cu activitafile sau\par\pard\ql \li1224\sb17\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 relafiile sociale uzuale.\par\pard\qj
\li1204\ri0\sb0\sl-217\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex116 D. Daca este
prezene o alta tulburare pe axa I, confinutul \line \up0 \expndtw0\charscalex115
obsesiilor sau compulsiilor nu este restrans la aceasta (ex. \line \up0
\expndtw0\charscalex114 preocuparea pentru mancare Tn prezenfa unei tulburari de
\line \up0 \expndtw0\charscalex112 comportament alimentar; smulgerea parului, Tn
prezenfa \line \up0 \expndtw0\charscalex107 tricotilomaniei; preocupare referitoare
la aspect, Tn prezenfa \line \up0 \expndtw0\charscalex112 tulburarii dismorfice
corporale; preocupare referitoare la a \line \up0 \expndtw0\charscalex109 avea o
maladie severa Tn prezenfa hipocondriei; preocupare \line \up0
\expndtw0\charscalex113 pentru necesitafile sau fanteziile sexuale, Tn prezenfa
unei \line \up0 \expndtw0\charscalex108 parafilii; ruminafii referitoare la culpa.
Tn prezenfa tulburarii \line \up0 \expndtw0\charscalex112 depresive
majore).\par\pard\column \ql \li8150\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1 \up0 \expndtw-7\charscalex100 95\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ICD10\par\pard\qj
\li58\ri1215\sb74\sl-216\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex108 Pentru un
diagnostic cert, \line \up0 \expndtw0\charscalex115 simptomele obsesionale \line
\up0 \expndtw0\charscalex116 sau actele compulsive \line \up0
\expndtw0\charscalex117 (sau ambele) trebuie sa \line \up0 \expndtw0\charscalex114
fie prezente majoritatea \line \up0 \expndtw0\charscalex110 zilelor pentru eel
pufin\par\pard\qj \li49\ri1214\sb0\sl-216\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex117
2 saptamani si sa fie o \line \up0 \expndtw0\charscalex115 sursa de suferinfa sau
sa \line \up0 \expndtw0\charscalex111 interfereze cu activitafile \line \up0
\expndtw0\charscalex113 obisnuite. Simptomele \line \up0 \expndtw0\charscalex118
obsesionale trebuie sa \line \up0 \expndtw0\charscalex117 aiba urnatoarele
carac� \line \up0 \expndtw0\charscalex105 teristici:\par\pard\qj
\li49\ri1405\sb0\sl-216\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex111 (a) trebuie sa
fie recu� \up0 \expndtw0\charscalex118 noscute de pacient ca \up0
\expndtw0\charscalex111 aparfinandu-i\par\pard\qj \li49\ri1233\sb0\sl-
216\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 (b) trebuie sa existe eel \up0
\expndtw0\charscalex113 pufin un gand sau un act \up0 \expndtw0\charscalex114 la
care pacientul mai\par\pard\qj \li39\ri1248\sb0\sl-215\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 opune Tnca (fara succes) \up0 \expndtw0\charscalex112
rezistenfa, desi pot fi\par\pard\qj \li39\ri1238\sb0\sl-219\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 prezente fi altele la care \line \up0
\expndtw0\charscalex114 pacientul nu mai rezista\par\pard\qj \li25\ri1252\sb0\sl-
215\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex116 (c) gandul sau executa-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 rea actului nu trebuie sa \up0 \expndtw0\charscalex104 fie
placut Tn el Tnsusi\par\pard\qj \li20\ri1246\sb1\sl-216\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex109 (simpla ameliorare, poto-\line \up0 \expndtw0\charscalex108
lire a tensiunii sau anxie� \up0 \expndtw0\charscalex112 tafii nu e privita
ca\par\pard\ql \li29\sb8\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
placuta)\par\pard\qj \li20\ri1383\sb0\sl-219\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex110 (d) gandurile, imaginile \up0 \expndtw0\charscalex113 sau
impulsurile trebuie \up0 \expndtw0\charscalex108 sa fie repetitive Tntr-un \up0
\expndtw0\charscalex114 mod neplacut
207\slmult0\par\pard\li3623\sb31\sl-207\slmult
0\fi0\tx7372 \up0 \expndtw0\charscalex105 DSM IV\tab \dn2 \expndtw0\charscalex105
ICD10\par\pard\ql \li1631\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 E.
Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice \par\pard\qj
\li1622\ri3090\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 directe ale unei
substanfe (drog de abuz, medicament) ori \up0 \expndtw0\charscalex116 ale unei
condifii medicale generae \par\pard\qj \li1622\ri3046\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 Speciilsant cu constiinfa maladiei redusa, daca cea mai
\up0 \expndtw0\charscalex109 mare parte a timpului Tn cursul episodului curent,
persoana \up0 \expndtw0\charscalex110 nu recunoaste ca obsesiiie si compulsiile
sunt nejustificate \par\pard\ql \li1737\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Epidemidogie, d�S� d� weJyfi� $i pognose \u9632?
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 s Desi era consideae anterior ca fiind rard Tn
populatia generals, studii recenfe au \up0 \expndtw0\charscalex106 esfimaf o
pp��sl�!fli2l a tulburdrii obsesiv-compulsive p@ve$i di� 2^5% si o p!?wdl�fS.l \up0
\expndtw0\charscalex106 p�W_B1__ 1^5-2,1%. \par\pard\qj \li1449\ri824\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex111 o Distribufia pe sexe diferd la
adulfi comporofiv cu copiii. in viafa adultd, reprezen� \up0
\expndtw0\charscalex112 area pe sexe este aceeasi (sau exisfa o usoard predominanta
a sexului feminin), Tn timp \up0 \expndtw0\charscalex112 ce Tn copildrie tuiburarea
apare moi ales la baieti \up0 \expndtw0\charscalex105 (60-70%). \par\pard\qj
\li1444\ri835\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex116 q in ceea ce
priveste vllrsla d� ddbw, exisfa o distribute bimodala, cu un vdrf Tn \up0
\expndtw0\charscalex105 copildrie (Tn jurul vdrstei de \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex111 0 ani) si unui Tn perioada adultd
(aproximativ 21 de ani). \par\pard\ql \li1449\sb10\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 De obicei, debutul este progresiv, dar Tn unele cazuri a
fosf descris si un debut acuf. \par\pard\qj \li1440\ri829\sb23\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex108 o in ceea ce priveste p^_gjR__SiculTOC, majoritatea
indivlzilor au o evolufie cronicd. \up0 \expndtw0\charscalex109 Sereo: a 75% dintre
pacienfi se Tmbundtafesfe cu ferapie cognifiv-comporfamenala aso� \up0
\expndtw0\charscalex115 ciae terapiei psihofarmacologice. \up0
\expndtw0\charscalex115 20-30% dintre pacienfi au amelioari semnificative
\par\pard\qj \li1430\ri858\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn timp
ce 40-50% au ameliorari moderate. Pentru 20-40% evolufia ramane stofionara. \up0
\expndtw0\charscalex109 Exisd un mare rise suicidar, \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 aari ^�psisgsnidi eplssfl in epsHpg oearSii \up0
\expndtw-4\charscalex100 h F@gesi g&nsSdi \par\pard\qj \li1435\ri844\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 o Raa
de concordanfa pentru tuiburarea obsesiv-compulsivd esfe mai mare pentru \up0
\expndtw0\charscalex110 gemenii monozigofi decaf pentru gemenii dizigofi.
\par\pard\qj \li1430\ri837\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 o
Rate tulburarii obsesiv-compulsive la rudele biologice de gradul I ale
pacienfilor \up0 \expndtw0\charscalex114 esfe mai mare decaf cea din populafie
generals. \par\pard\qj \li1425\ri859\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 o Exisfa o relafie inverse Tntre ponderea factorului
genetic Tn producerea tulburarii \up0 \expndtw0\charscalex108 obsesiv-compulsive si
varsta individului la debutul afecfiunii. \par\pard\qj \li1420\ri854\sb37\sl-
200\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex117 2. Tulb&FfSi _j/� pmm&wki sc
___ysJ_-9 nsumhgim nsmsh - Tn cazul bolii cu \up0 \expndtw0\charscalex105 debut Tn
copildrie. \par\pard\ql \li1703\sb16\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 J. Biobgh iuejewif \par\pard\qj \li1420\ri862\sb0\sl-
240\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 o S-a
evidential exisfenfa unei legdfuri Tntre infecfia strepococicd si tulburari
neuro\up0 \expndtw0\charscalex110 psihiatrice pediatrice (ex. ticuri, obsesii,
compulsii) \par\pard\ql \li1703\sb1\sl-169\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 e
La adult, s-a remarcaf o asociere Tntre tuiburarea obsesiv-compulsivd si
infecfii \par\pard\ql \li1411\sb20\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 SNC
(ei refaiite). \par\pard\ql \li1684\sb13\sl-232\slmult0 \up0 \expndtw-
10\charscalex91 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 4. TmmMîmm &mii@=\u8364?�mbT@h
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 5. fS^&fi ammmdsmni - hormoni, neuropeptide al cdror
nivel este crescut Tn \up0 \expndtw0\charscalex111 lichidu c.talo-rahidian (LCR) la
indivizii cu tulburare obsesiv-compulsivd. \par\pard\ql \li1689\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 6. Fesbi psihm&dais \par\pard\ql
\li1694\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 o Nu se cunoaste rolul
exact a! experienfelor din copildrie Tn aparifia afecfiunii. \par\pard\qj
\li1401\ri863\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex107 o Ar fi de
astepfat ca mamele obsesive sd transmits simpfomele copiilor lor, prin Tnvd\up0
\expndtw0\charscalex111 fare imitative. Tofusi, Tn acest caz, exisfa un rise mai
mare de aparifie a unor simptome \up0 \expndtw0\charscalex107 nevrofice
nespeciflce. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart Pg204}
Cadru clinic si infervenfie psihologicd\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw0\charscalex118 97\par\pard\ql \li1343\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Teoii Psihanalitics \par\pard\ql \li1353\sb2\sl-
192\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Ff�_a (1895)
a sugeraf pentru prima daa cS; \par\pard\qj \li1075\ri1353\sb5\sl-220\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex127 - simpfomele obsesive rezultd din pulsiuni refulafe,
de naturd agresivd sau sexuald; \up0 \expndtw0\charscalex130 aceastd idee concordd
cu puterniceie fanfasme sexuale ale mulor pacienfi obsesivi si \up0
\expndtw0\charscalex123 cu faptul cd ei Tsi Tndbusa propriile pulsiuni sexuale si
agresive; \par\pard\qj \li1065\ri1358\sb9\sl-210\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex134 - simptomele obsesive apar ca rezulfat al regresiei la
stadiul de dezvoltare anal; \up0 \expndtw0\charscalex125 ideea e Tn concordanfd cu
preocupdriie frecvenfe ale pacientului obsesiv legate de mur\up0
\expndtw0\charscalex125 ddrie si de funcfia excretorie. \par\pard\qj
\li1060\ri1354\sb2\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex124 Ideile lui
FftSWSi au atras atenfie asupra nafurii agresive a multora dintre simptome. \up0
\expndtw0\charscalex133 Tofusi, ca explicofie cauzald a tulburdrii obsesiv-
compulsive, aceasa teorie nu esfe \up0 \expndtw0\charscalex123 convingdfoare.
210\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex126 S-a sugeraf cd rifualuriie obsesive
constituie echivalenful raspunsurilor prin evitare, \up0 \expndtw0\charscalex131
ceea ce nu se poate susfineTnsd ca explicate generaid, deoarece dupd unele
ritualuri \up0 \expndtw0\charscalex126 anxietatea nu scade, ci dimpofrivd
creste. \par\pard\ql \li1334\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li1334\sb0\sl-
184\slmult0 \par\pard\ql\li1334\sb4\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126 e
Sisfemele biologice, funcfiile psihice au evoluat ca urmare a selecfiei
naturale. \par\pard\ql \li1046\ri1362\sb0\sl-220\slmult0\fi288\tx1334 \up0
\expndtw0\charscalex128 � Tuiburarea obsesiv-compulsivd este o variane anormald. a
unei strategii adapta-\line \up0 \expndtw0\charscalex127 tive care permifea
indivizilor o mai bund confrunfare cu factorii de mediu. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex130 � Consfafdrile cd marea majoritafe a indivizilor relafeazd
prezenfa la un moment \up0 \expndtw0\charscalex128 dat a unor ganduri intruzive,
precum si cd aceste ganduri, ca si rifualuriie compulsive, \up0
\expndtw0\charscalex125 sunt fenomene care apar indiferenf de mediul socialsi
cultural, concordd cu ipoteza for� \up0 \expndtw0\charscalex125 mulae. \par\pard\qj
\li1031\ri1373\sb0\sl-215\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex124 � Existd doud
modalifafi fundamenfale de gandire: on-line (comund multor organis\up0
\expndtw0\charscalex128 me compbxe, implied o activitate mentald menitd sd rezolve
o probleme cu core indi� \up0 \expndtw0\charscalex125 vidui se confruntd Tn mod
direct) si off-line (activiate menfaid ce are ca scop rezolvarea \up0
\expndtw0\charscalex128 unei probleme cu care individui s-er puteo confrunto Io un
moment dat; este bazafd pe \up0 \expndtw0\charscalex123 limbaj, fiind specific
umand). \par\pard\ql \li1324\sb23\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128 a
Obsesiiie reprezintd o variants primitivd de gandire off-line, de tip
involuntar. \par\pard\qj \li1036\ri1378\sb13\sl-213\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex118 � Sistemul neurobiologic ce sta la baza obsesiilor
(Involuntary Risk Scenario Generating \up0 \expndtw0\charscalex128 System-IRSGS)
are funcfia de a genera Tn mod involuntar scenarii de rise, permifand \up0
\expndtw0\charscalex130 individului sd-si
dezvolte strategii comportamentaie de evitare a pericoleior fdrd a se \up0
\expndtw0\charscalex119 afla efecfiv Tn situafia respectivd. \par\pard\qj
Rifualuriie compulsive sunt comportamente primitive de evitare a pericoleior,
aflate \up0 \expndtw0\charscalex118 sub control semi-volunfar.
Invsstigajii psihobgice specifice\par\pard\li1675\sb106\sl-230\slmult0\fi172
\up0 \expndtw0\charscalex106 Scab Yob-Brawn de evaluare a obsesiibr si
oompul.iibr\par\pard\li1675\sb0\sl-184\slmult0\par\pard\li1675\sb47\sl-
ItemGrad de severitate\par\pard\li1675\sb31\sl-184\slmult0\fi14\tx2088 \up0
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 1.\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Timpul ocupat\par\pard\li1675\sb44\sl-
de obsesii\tab \up0 \expndtw-8\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
Oh/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 0-1
h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 1-3 h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 3-8
h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 8+ h/zi\par\pard\li1675\sb1\sl-
158\slmult0\fi408 \up0 \expndtw0\charscalex121 Scor\par\pard\li1675\sb42\sl-
184\slmult0\fi4\tx2092\tx3499\tx4473\tx5495\tx6480\tx7598 \up0
\expndtw0\charscalex107 2.\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Interferenfa cu\tab
\up0 \expndtw0\charscalex121 Absenta\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 Redusa\tab
\up0 \expndtw0\charscalex126 Moderae\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Activitate\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Imposibilitate\par\pard\li1675\sb32\sl-
184\slmult0\fi408\tx6480\tx7588 \up0 \expndtw0\charscalex113 activitatea
zilnica\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 semnificativ\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 de desfasurare\par\pard\li1675\sb37\sl-
184\slmult0\fi4804\tx7588 \up0 \expndtw0\charscalex124 afectata\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 a activitafilor\par\pard\li1675\sb27\sl-
184\slmult0\fi5908 \up0 \expndtw0\charscalex112 zilnice\par\pard\li1675\sb32\sl-
184\slmult0\fi408 \up0 \expndtw0\charscalex121 Scor\par\pard\li1675\sb32\sl-
\expndtw0\charscalex102 3.\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 Distres cauzat\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 Absent\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 Redus\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Moderat\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 Sever\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 Aproape con�\par\pard\li1675\sb42\sl-
184\slmult0\fi412\tx7588 \up0 \expndtw0\charscalex121 de obsesii\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 stant, incapa-\par\pard\li1675\sb37\sl-
184\slmult0\fi5913 \up0 \expndtw0\charscalex116 citant\par\pard\li1675\sb31\sl-
184\slmult0\fi403\tx6480 \up0 \expndtw0\charscalex123 Scor\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 4\par\pard\li1675\sb42\sl-
Rezistenfa la\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 intotdeauna\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Semnifica�\tab \up0 \expndtw0\charscalex128 Moderae\tab
\up0 \expndtw0\charscalex125 Cedare\tab \up0 \expndtw0\charscalex124
Cedare\par\pard\li1675\sb37\sl-184\slmult0\fi403\tx3503\tx4449\tx6480\tx7588
\up0 \expndtw0\charscalex119 obsesii\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul prezenfa\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 tiva\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
frecventa\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul
complee\par\pard\li1675\sb32\sl-184\slmult0\fi403\tx6480 \up0
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Scor\tab \up0 \expndtw-
Controlul\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 Control absent\par\pard\li1675\sb37\sl-
obsesiilor\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul
complet\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16
semnificativ\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 moderat\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 redus\par\pard\li1675\sb1\sl-222\slmult0\fi403 \up0
\expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Scor\par\pard\li1665\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex133 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ItemGrad de
severitate\par\pard\li1665\sb32\sl-184\slmult0\fi14\tx2068 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 1.\tab \dn2 \expndtw0\charscalex118 Timpul
ocupat\par\pard\li1665\sb37\sl-184\slmult0\fi408\tx3494\tx4463\tx5491\tx6475\tx7584
\up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul de
compulsii\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 0
h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 0-1 h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 1-3
h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 3-8 h/zi\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 8+
h/zi\par\pard\li1665\sb1\sl-221\slmult0\fi408 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf22\f23\fs20\ul Scor\par\pard\li1665\sb27\sl-
184\slmult0\fi417\tx3484\tx4468\tx5481\tx6465\tx7588 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Interferenfa cu\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 Absenta\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 Redusa\tab \up0
\expndtw0\charscalex127 Moderae\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Activitate\tab
\dn2 \expndtw0\charscalex113 Imposibilitate\par\pard\li1665\sb31\sl-
184\slmult0\fi408\tx6470\tx7579 \up0 \expndtw0\charscalex114 activitatea
zilnica\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 semnificativ\tab \dn2
\expndtw0\charscalex126 de desfasurare\par\pard\li1665\sb42\sl-
184\slmult0\fi4809\tx7579 \up0 \expndtw0\charscalex122 afectata\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 a activitafilor\par\pard\li1665\sb37\sl-
184\slmult0\fi5908 \up0 \expndtw0\charscalex112 zilnice\par\pard\li1665\sb32\sl-
Distres cauzat\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Absent\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 Redus\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Moderat\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Sevee\tab \dn2
Aproape\par\pard\li1665\sb37\sl-184\slmult0\fi403\tx7574 \up0
\expndtw0\charscalex117 de compulsii\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
constant,\par\pard\li1665\sb36\sl-184\slmult0\fi5913 \up0
incapacitant\par\pard\li1665\sb34\sl-230\slmult0\fi398\tx3494 \up0
\expndtw0\charscalex125 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Scor\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1\par\pard\li1665\sb1\sl-
164\slmult0\fi408\tx3489\tx4463\tx5476\tx6475\tx7579 \up0
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Rezistenfa la\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Intotdeauna\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Semnifica�\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 Mode rata\tab \up0 \expndtw0\charscalex125
Cedare\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 Cedare\par\pard\li1665\sb46\sl-
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul compulsii\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex134
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul prezene\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 tiva\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
frecventa\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 completa\par\pard\li1665\sb37\sl-
\expndtw0\charscalex103 5.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Controlul\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Control\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Control\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 Control absent\par\pard\li1665\sb37\sl-
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul compulsiilor\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul complet\ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 semnificativ\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 moderat\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
redus\par\pard\ql \li2063\sb11\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Scor
\par\pard\qj\li1219\sb0\sl-220\slmult0
SCOR TOTAL Y-BOCS - gradul de severitate Tn cazul pacienfilor care prezinfd atat
\up0 \expndtw0\charscalex110 obsesii cat si compulsii: \par\pard\ql
\li1497\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 e 0-7 subclinic
\par\pard\ql \li1502\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 � 8-15
redus \par\pard\ql \li1492\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 \u8226?
16-23 moderat \par\pard\ql \li1497\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
\u8226? 24-31 sever \par\pard\ql \li1492\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \u8226? 32-40 extrem \par\pard\ql \li1488\sb97\sl-
Posihilitafi de intervene terapeutica a psihobgului clinician \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Terapia Comportamentald \par\pard\qj
\li1200\ri1067\sb9\sl-213\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 Scopul
terapiei comportamentaie este acela de a reduce anxietatea asociatd obsesii\up0
\expndtw0\charscalex113 br, ceea ce ar scddea frecvenfa comportamentelor compulsive
(prin diminuarea anxie� \up0 \expndtw0\charscalex114 afii pe care individui o
trdiese, acesta nu se va mai simfi atat ae consfrans sS Tndepli\up0
\expndtw0\charscalex108 neascS diferite ritualuri). \par\pard\ql \li1488\sb52\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Desensibilizarea sistematicd
\par\pard\ql \li1488\sb13\sl-207\slmult0\tx7483 \up0 \expndtw0\charscalex115 �
Individui alcStuieste o lists a situatiilor care Ti provoacS anxietate \tab \up0
\expndtw0\charscalex120 - ordonarea \par\pard\qj \li1185\ri1060\sb0\sl-
220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex117 crescStoare a circumsantelor
cauzatoare de stres (ex. o persoana cu obsesii legate de \up0
\expndtw0\charscalex117 curSfenie poae afirna cS situafia cea mai pufin stresantd
este reprezentatd de mersul \up0 \expndtw0\charscalex120 pe iarbd cu TncdltSminte;
urmStorul be Tn Ierarhie Tl ocupd mersul pe iarbd fdrd \up0 \expndtw0\charscalex111
Tncdlfdminte, apoi sfaful pe iarbd s.o.m.d. panS la situafia generatoare de stres
maxim). \par\pard\qj \li1195\ri1064\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Pacientul avanseazS treptat cStre finalul listei pe
mSsurS ce devine copabil sS se \up0 \expndtw0\charscalex111 confrunte cu respective
sifuofie fSrS a Tndeplini ritualuri compulsive sau fSrS a simfi o \up0
\expndtw0\charscalex111 anxietate extremS. \par\pard\qj \li1180\ri1077\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Acest tip de ferapie
comportamentald poafe fi practicat confruntand efecfiv indi� \up0
\expndtw0\charscalex109 vidui cu contextul stresant sau solicitand pacientului sd
Tsi imagineze respectivui context; \up0 \expndtw0\charscalex109 o alternotivd poafe
fi reprezenae de terapia VR (realifafe virfuals). \par\pard\ql \li1473\sb0\sl-
162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 e Persoanele care urmeazd acesf tip de
ferapie suntTnvdtate sd utilizeze tehnici de \par\pard\ql \li1195\sb12\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 relaxare care sd le ajufe sd facd fafd mai
usor situatiilor anxiogene. \par\pard\qj \li1185\ri1079\sb11\sl-
210\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Un alt element al terapiei poate
fi reprezentat de un "contract" Tntre terapeut si pa� \up0 \expndtw0\charscalex114
cienf, prin care acesta din urma hotdrdste sd limiteze numdrul de ritualuri
compulsive \up0 \expndtw0\charscalex105 efectuate. \par\pard\ql \li1473\sb73\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Prevenirea rdspunsului \par\pard\ql
\li1473\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? TehnicS cognitiv-
comportamenfals. \par\pard\qj \li1180\ri1068\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Initial, terapeutul identifies evenimenteie care
declanseazS rifualuriie compulsive, \up0 \expndtw0\charscalex115 oferind apoi
pacientului o explicate cat mai concisS cu privire la metoda de tratament \up0
\expndtw0\charscalex115 ce urmeazS o fi aplicatd. \par\pard\qj
Ulterior, situafia stresantd esfe Tn mod sisfematic indusd, iar pacientul trebuie
sa \up0 \expndtw0\charscalex119 Tncerce sd nu se comporte Tn mod compuisiv;
anxietatea atinge un nivel ridicot la \up0 \expndtw0\charscalex113 Tnceput, dar
diminud pe mdsurd ce timpul de expunere si numdrul de expuneri cresc.
In cursul confruntdrii cu evenimentul anxiogen, pacientul trebuie ajutat sd feed
fofd \up0 \expndtw0\charscalex110 sentimentului de teama. \par\pard\qj
\li1180\ri1093\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Existd
o mice diferenfd fafd de metodo anterioard, constand Tn prezenfa elemen\up0
\expndtw0\charscalex100 fului cognitiv. \par\pard\ql \li1483\sb105\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Terapia Familiald \par\pard\qj
\li1175\ri1097\sb11\sl-210\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 � Famiiia
poate fi privitd ca un sistem a cdrui bund funcfionare depinde de functio\up0
\expndtw0\charscalex111 narea normold o tuturor componentebr. De obicei, fomiliile
ignora simptomele obsesiv\up0 \expndtw0\charscalex111 compulsive atat timp cat ele
nu le afecteazd activitatea, obiceiurile;
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 � Este roarte important
pentru toti membrii famiiiei unui individ sd afle cat mai multe \up0
\expndtw0\charscalex123 despre tuiburarea de care acesta suferd, pentru a putea
avea o atifudine corespun\up0 \expndtw0\charscalex115 zdfoore fofd de pacienf
(simptomele obsesiv-compulsive nu trebuie acceptate ca atare, \up0
\expndtw0\charscalex111 Tnsd pe de altd parte persoana Tn cauza nu trebuie
Tnvinovdfitd pentru modul Tn core se \up0 \expndtw0\charscalex111 compora).
Nevoia de asigurare din parfea famiiiei poate deveni un comportament compui�
\up0 \expndtw0\charscalex114 siv; individui devine din ceTn ce mai anxios, pdnd
cand primesfe acesfe asigurdri; desi \up0 \expndtw0\charscalex123 famiiia doreste
so sprijine pacientul, aceasta nu esfe atifudinea cea mai potrivifd, \up0
\expndtw0\charscalex111 Tnfrucaf nu face altceva decaf sd accenfueze comportamentul
compuisiv; Tn mod corect, \up0 \expndtw0\charscalex120 pacientului trebuie sd i se
refuze aceste asigurdri, demonstrdndu-i-se asffei cd, desi \up0
\expndtw0\charscalex114 cererile sale nu sunt Tndeplinite, consecinfele nu sunt
nici pe departe atat de severe. \par\pard\ql \li1665\sb111\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Medicofie \par\pard\qj \li1382\ri869\sb3\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 Se pot utiliza: antidepresive si
anxiolitice. Durafa trafomenfului esfe de minim 10-1 2 \up0 \expndtw0\charscalex116
sdpfdmoni, pana la 6 luni. Eficienfa cea mai mare Tn fratarea tulburarii obsesiv-
com� \up0 \expndtw0\charscalex119 pulsive o are traamentul combinot (medicatie si
psihoterapie). Aproximativ \up0 \expndtw0\charscalex113 70-75% \par\pard\qj
\li1377\ri877\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 dintre pacientii core
utilizeazd doar unui din cele doud fipuri de tratamenf prezinfd eel \up0
\expndtw0\charscalex113 pufin o ameiiorare a simpfomatologiei. Asocierea terapiei
medicamentoase cu cea com� \up0 \expndtw0\charscalex117 portamentald conduce ia c
Tmbundtdfire la sfarii a aproximativ \up0 \expndtw0\charscalex118 90% din
persoanele \par\pard\ql \li1377\sb1\sl-195\slmult0\tx8443 \up0
\expndtw0\charscalex117 afectate. De regula, simptomele reopor la Tncetarea
trafamentului medicamenfos \tab \up0 \expndtw0\charscalex109 (de \par\pard\ql
\li1382\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 unde si necesitatea
trafamentului combinaf). \par\pard\qj \li1372\ri896\sb3\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex114 Raspunsul la traamenf este moi redus Tn cazul
indivizilor la care tuiburarea a debu\up0 \expndtw0\charscalex103 faf Tn copildrie,
Psihochirurgia \par\pard\qj \li1358\ri900\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 Este o metodd radicaid de tratament constand Tn dlstrugerea
chirurgicold de cei ner-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 voose Io nivelul
creierului. Este utilizata extrem de rar Tn prezent, doar Tn acele cazuri \up0
\expndtw0\charscalex114 core sunt extrem de severe si core nu raspund deloc Io nici
o eltd forma de tratamenf. \par\pard\qj \li1343\sb0\sl-220\slmult0
Tulburdriie ofecfive sunt caracterizate prin exagerdri pdtrunzdtoare, prelungite si
\up0 \expndtw0\charscalex116 "infirmizante" ale dispozifiei si afectivitafii care
sunt asociate cu disfuncfii comporta� \up0 \expndtw0\charscalex113 mentaie,
psihobgice, cognitive, neurochimice si psihomotorii. \par\pard\qj
\li1339\ri919\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex118 Sindroamele
afective majore sunt tuiburarea depresivd majors (denumia si tulbu� \up0
\expndtw0\charscalex116 are unipolorS), fulburereo ofectivS bipolorS (denumia si
psihoze
monioco-depresivd), \up0 \expndtw0\charscalex113 tuiburarea distimicd si
cicbtimia. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart Pg208}
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologicd\tab \dn2
\expndtw-6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 201\par\pard\ql
\up0 \expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.6.1. TUIBURAREA AFECWA
BIPOLARA \par\pard\ql \li2563\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql\li2563\sb100\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 CAZ CLINIC - TUIBURAREA AFECTIVA BIPOLARA
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dna. Munteanu are 44 de ani. este bibliotecara,
divorfata de 8 ani si a venit sin\up0 \expndtw0\charscalex113 gura la spital pentru
o simptomatologie depresiva. Este la al patrulea episod depre� \up0 \expndtw-
5\charscalex100 siv. \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8222?Se fntampla brusc. Chiar
daca sunt in mijlocul unei acjiuni, de exemplu spal \up0 \expndtw0\charscalex113
rule, ma apuca o tristete fnfioratoare si sentimentul ca totul e inutil, ca sunt o
ratata \up0 \expndtw0\charscalex110 �1 las totul balta. De obicei sunt o femeie
Tngrijita si imi place curafenia. In astfel de \up0 \expndtw0\charscalex111
perioade, nu Tmi vine nici sa ridic o hartie de pe jos. Stau si zac in pat dorindu-
mi sa \up0 \expndtw0\charscalex116 mor si sa se termine odatS cu cosmarul acesta.
Nu am nevoie nici de mancare, de \up0 \expndtw0\charscalex114 nimic! Doctorii mi-au
spus ca am psihoza maniaco-depresiva. Mi-a� dori sa fi fost \up0
\expndtw0\charscalex110 numai \u8222?maniaco"pentru ca desi mi s-a intamplat numai
o data, Tmi amintesc ca a fost \up0 \expndtw0\charscalex115 cea mai fericita luna
din viafa mea. A fost o perioada cand am Tnceput sa ma simt \up0
\expndtw0\charscalex105 din ce Tn ce mai activa. Am reu�it sa inregistrez toate
carfile din biblioteca; acasa mi-am \up0 \expndtw0\charscalex114 zugravit tot
apartamentul intr-o saptamana. Nu aveam nevoie decat de vreo trei ore \up0
\expndtw0\charscalex114 de somn! Devenisem mai optimista �i mai comunicativa. Chiar
ma gandeam ca a� \up0 \expndtw0\charscalex113 putea sa-mi refac viafa si pe plan
sentimental. Ma simfeam atragatoare si spirituals. \up0 \expndtw0\charscalex114
Chiar glumeam des, eu care sunt o fire atat de retrasa! Va inchipuifi, eu sa fiu
vor\up0 \expndtw0\charscalex115 bareafa! Dar apoi s-a terminal �i nu la mult timp
au tnceput episoadele depresive, \up0 \expndtw0\charscalex113 iadul meu pe
pamant" \par\pard\ql \li1478\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql\li1478\sb63\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Dsinifie
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihoza maniaco-depresiva
(PMD), cunoscutd Tn terminologia psihiatricd actuald ca \up0
\expndtw0\charscalex118 boala afectiva bipolard, esfe cea mai dromaticd forma de
manifestore o tulburarilor \up0 \expndtw0\charscalex103 afective. \par\pard\ql
\li1180\ri1093\sb0\sl-220\slmult0\fi297\tx1473 \up0 \expndtw0\charscalex116 Boala a
fost separata de Krsspelin (1889) de celelalte psihoze, dar legdtura dintre \up0
\expndtw0\charscalex116 melancolie si manie a fost observatd de Hipocrate si Arefeu
din Qipadoeia \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 In accepfia lui Kraepdin,
boala se caracterizeazd prin episoade maniacale si depre� \up0
\expndtw0\charscalex112 sive care survin la acelasi pacienf. Uneori asa se Tntampld
(Tn aproximativ 20 - maxi� \up0 \expndtw0\charscalex111 mum 25% din cazuri) iarTn
aproximativ 75�6 din cazuri pacienfii fac sau doar episoade \up0
\expndtw0\charscalex111 depresive (90% din ei), sau doar episoade expansive
(10%). \par\pard\ql \li1175\ri1101\sb0\sl-213\slmult0\fi287\tx1463 \up0
\expndtw0\charscalex114 Boala bipolard este una dintre cele doud boli afective
majore. Cealaltd este tuibu� \up0 \expndtw0\charscalex115 rarea afectiva unipolard
(doar cu episoade depresive sau maniacale). \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex125
Spre deosebire de depresia mojord, care poate surveni la orice varsta, PMD \up0
\expndtw0\charscalex112 debuteazd, Tn general, Tnaintea varstei de 35 de ani.
\par\pard\ql \li1459\sb117\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Prezentare
cfinica \par\pard\ql \li1171\ri1107\sb7\sl-215\slmult0\fi292\tx1463\tx1454 \up0
\expndtw0\charscalex115 Pacienfii cu boala bipolard diferd de cei cu alte forme de
depresie, prin modul lor \up0 \expndtw0\charscalex113 de a oscila Tntre depresie si
manie, separate prin perioade normale. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Existd asa-numitele sari mixte care amestecd elemente depresive cu elemente de \up0
\expndtw0\charscalex115 exciafie. De obicei, acestea apar cdnd dispozifie se
inverseazd. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Durata Tn timp a acestui ciclu
variazS de la o persoanS la altd persoand.
230\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 EPiSODUL
MANIACAL \par\pard\qj \li1425\ri886\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pacienfii care se afld Tn
faza maniacala simt mai curand un atac brusc de exalfare, \up0
\expndtw0\charscalex114 de euforie sau irifabilitate extremd care se dezvolta Tn
decurs de cdteva zile, pdnd la o \up0 \expndtw0\charscalex114 deteriorare gravd.
\par\pard\ql \li3811\sb130\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Simptomele
fazei maniacale \par\pard\qj \li1560\ri1031\sb83\sl-220\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex112 Un mod de a se simfi excesiv de bun, euforie, expansiv sau
iritabil; nimic (vesti rele, \up0 \expndtw0\charscalex115 tragedii) nu poate
schimba aceasta stare de fericire. Euforia se poate schimba rapid \up0
\expndtw0\charscalex105 Tn iritare sau furie. \par\pard\ql \li1574\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Exprima
un optimism nejustificat si o lipsa de discemamant. \par\pard\ql \li1569\sb16\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Increderea
Tn sine creste pana la delir de grandoare Tn care persoana considera ca
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul are legaturi speciale cu Dumnezeu, celebritati.
conducatori politici. \par\pard\qj \li1564\ri1030\sb21\sl-200\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Hiperactivitate si planuri
excesive, participare Tn numeroase activitafi care pot con� \up0
\expndtw0\charscalex117 duce la rezultate nedorite. Pacientul are un comportament
sexual anormal \up0 \expndtw0\charscalex100 (libidou \par\pard\ql \li1564\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul crescut,
dezinhibifie sexuala). \par\pard\qj \li1569\ri1031\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fuga de idei. Pacienfii
prezinta o multitudine de idei care se succed rapid, Tn mod \up0
\expndtw0\charscalex108 necontrolat. \par\pard\ql \li1564\sb1\sl-199\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
Necesitatea\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 redusa de somn. insomnii. \par\pard\ql
\li1569\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Lipsa puterii de
concentrare: atenfia pacientului este cu usurinfa deviae catre detalii \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul neimportante. \par\pard\qj \li1560\ri1036\sb0\sl-
Irifabilitate brusca, furie sau paranoia se declanseaza cand planurile grandioase
ale \up0 \expndtw0\charscalex115 pacientului se naruie sau cand sociabilitatea lui
excesiva este refuzata. \par\pard\qj \li1425\ri911\sb87\sl-240\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex116 Diagnosticul episodului maniacal se poate face daca
exisfa urnatoarele simptome, \up0 \expndtw0\charscalex113 avdnd o evolufie clinicd
particulard, dupd cum urmeazd; \par\pard\qj \li1406\ri905\sb45\sl-210\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex117 A. O perioada disfincta de dispozifie crescutd,
euforicd, expansivd = bund dispo� \up0 \expndtw0\charscalex117 zifie, veselie sau
irifabild - sarcasm, comentarii sentenfioase, anormold si persistena, \up0
\expndtw0\charscalex117 durand eel pufin o sapamana. \par\pard\ql \li1694\sb53\sl-
207\slmult0\tx6542 \up0 \expndtw0\charscalex111 B. In timpul perioadei de
perfurbare a dispozifiei, ex., trei \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 (sau mai
multe) din urna� \par\pard\qj \li1406\ri895\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 toarele simptome au persistat (patru, dacS dispozifia este
numai iriabils) si au fost \up0 \expndtw0\charscalex108 prezente Tnt-un grad
semnificativ: \par\pard\ql \li1708\sb11\sl-207\slmult0\tx1804 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 ) stimd de sine exageratd sau
grandoare; \par\pard\ql \li1684\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2)
scdderea
nevoii de somn (de ex., se simte refdeut dupd numai trei ore de somn);
\par\pard\qj \li1401\ri905\sb8\sl-215\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 3)
logoree (mai locvace decdt Tn mod uzual) sau presiunea vorbirii (se simte presat
\up0 \expndtw0\charscalex116 sa vorbeasca continuu); vorbeste tare, cu voce sigurd,
discurs greu de Tntrerupt, alert; \up0 \expndtw0\charscalex115 poate pdstra
coerenfa, dar are tendinfd Io jocuri de cuvinte, calambururi, onomatopee, \up0
\expndtw0\charscalex120 asociafii prin asonantd, rimd; se poate ajunge si la un
limboj destructurat fonetic si \up0 \expndtw0\charscalex106 semantic.
Mngvistic - nu se evidenfiazd dezorganizdri severe de tip structural, lexical; Tn
faze \up0 \expndtw0\charscalex108 se-.'i re sfil ludic de comunicare;
\par\pard\ql \li1742\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 .) fugd de
idei sau impresia cd gandurile sunt accelerate; \par\pard\li1391\sb8\sl-
207\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex111 _) distractibilitate (adicd, atenfia
este afrasd prea usor de stimuli externi fdrd impor-\par\pard\li1391\sb14\sl-
207\slmult0\fi0\tx1871 \up0 \expndtw0\charscalex110 tc-,,\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 sau irelevanfi, Tl distrag orice stimuli);\par\pard\qj
\li1387\ri928\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 6) capacitatea
de judecata - superficiald, formald, sifuafionold, noncauzold; consi� \up0
\expndtw0\charscalex112 ders cS stie totul, cunoaste totul, Tn consecinfd, se
angajeazd Tn diverse acfiuni; \par\pard\ql \li1675\sb1\sl-180\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 7) imaginafio si capacitatea creativd este scazutd si
deturnatd; \par\pard\qj \li1406\ri926\sb7\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex112 8) cresterea activitafii, care devine multipla,
dezordonatd, incoerenfd (la serviciu sau \up0 \expndtw0\charscalex112 la scoala,
ori din punct de vedere sexual) ori agitafie psihomotorie;
9) implicare excesivd Tn activitdfi pldcute care au un Tnalt potential de
consecinfe\par\pard\li1185\sb27\sl-184\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex127
nedorite (de ex., face cumpdrdturi excesive, indiscrefii sexuale ori invesfifii Tn
afaceri\par\pard\li1185\sb37\sl-184\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex126
nesdbuite);\par\pard\li1185\sb22\sl-184\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex126
10) sistem pulsional dezlnhibat- plan erotic, sexual,
alimentar;\par\pard\li1185\sb42\sl-184\slmult0\fi302\tx1598\tx1699 \up0 \expndtw-
\expndtw0\charscalex127 ) sociofifie, spirit gregar, disponibilitafe de relafionare
- intruziv, solicitant, inde�\par\pard\li1185\sb31\sl-184\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex127 cent; prietenos, stabileste imediat relafii, gratified
partenerul de discufie;\par\pard\li1185\sb37\sl-184\slmult0\fi297\tx1583\tx4022
\up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 2) trdirea
timpului: pacientul\tab \up0 \expndtw0\charscalex126 �d@vord� prezentul, trdieste
numai prezentul;\par\pard\li1185\sb32\sl-184\slmult0\fi297\tx1574 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex127 3) psihomofricitafe exacerbae,
de la excitafie motorie moderatd pdnd la hiperkinezie\par\pard\li1185\sb28\sl-
184\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex127 nestdpanifd (furor maniacal,
dezldnfuire motorie), manifestdri clastice si agresive,
deci\par\pard\li1185\sb36\sl-184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex126 manie
coleroasd si violentd.\par\pard\ql \li1468\sb20\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 Elemente facultative \par\pard\ql \li1483\sb36\sl-
\expndtw0\charscalex127 idei delirante concordante cu dispozifia \par\pard\ql
\li1876\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex133 - de supraestimare,
supraevaluare \par\pard\ql \li1881\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex131
- de grandoare, putere, relafie, filiafie \par\pard\ql \li1459\sb36\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 2. idei delirante incongruente - idei de
persecufie, urmdrire, prejudiciu \par\pard\ql \li1463\sb36\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex125 3. manifestdri halucinatorii \par\pard\ql \li1459\sb16\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127 4. manifestdri catatonice \par\pard\ql
\li1454\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex130 5. sentimente de
derealizare si depersonalizare \par\pard\qj \li1175\ri1206\sb7\sl-220\slmult0\fi268
\up0 \expndtw0\charscalex131 Acestea trebuie sd aibd o duratd sub 2 sdptdmani Tn
absenfa tulburarilor afective \up0 \expndtw0\charscalex125 predominante.
Perturbarea de dispozifie este suficient de severd pentru a determina o deteriorare
\up0 \expndtw0\charscalex124 semnificativa Tn funcfionarea profesionald sou Tn
activitdfile sociale uzuale ori Tn rela� \up0 \expndtw0\charscalex129 fiile cu
alfii, ori sd necesite spifalizare (pentru a preveni vdtdmarea sa sau a altora
sau \up0 \expndtw0\charscalex125 dacd existd elemente psihotice). \par\pard\qj
\li1166\ri1210\sb40\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex131 C. Simptomele
nu se datoreazd efectelor fiziologice directe ale unei substanfe (de \up0
\expndtw0\charscalex137 ex., abuz de dag, sau de un medicament sau un alt
tratament) ori ale unei condifii \up0 \expndtw0\charscalex126 medicale generale (de
ex., hipertlroidismul). \par\pard\qj \li1161\ri1220\sb0\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex131 Noe: Episoadele asemdndtoare celor maniacale si care
sunt clar cauzate de trata� \up0 \expndtw0\charscalex132 mentul antidepresiv
somatic de ex., de medicamente antidepresive triciclice, ferapie \up0
\expndtw0\charscalex128 electroconvulsivanfd, fototerapie) nu trebuie sd conteze
pentru un diagnostic de tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex128 rare bipoard I).
Monia esfe o stare de euforie, sentimente de omnipofenfd si Tncredere nelimitatd Tn
\up0 \expndtw0\charscalex125 forfele proprii, descrisd doar de o minoritate de
pacienfi. Majoritatea pacienfilor cu ma� \up0 \expndtw0\charscalex125 nie au
irifabilitate \up0 \expndtw0\charscalex124 (80%), dispozifie expansivd (72%) si
labilifate dispozifionald (69%). \par\pard\qj \li1161\ri1229\sb0\sl-220\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex125 Simptomele cele mai frecvenfe sunt vorbirea
precipitafd (98%), logoreea (89%), agitafia \up0 \expndtw0\charscalex123
psihomotorie (87%), nevoia scdzufd de somn (81 %), hipersexualitatea [57%),
comporta� \up0 \expndtw0\charscalex123 mentul extravagant [55%). \par\pard\qj
\li1156\ri1238\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex121 Mai pufin
Tnfdlnite sunt violenta (49%), religiozitatea (39%), regresia pronuntoa (28%)
\up0 \expndtw0\charscalex121 si cofotonio (22%). \par\pard\li1156\sb12\sl-
184\slmult0\fi264 \up0 \expndtw0\charscalex127 Tulburari cognitive nonpsihotice
frecvenfe Tn manie sunt: grandoarea (78%), fuga de\par\pard\li1156\sb37\sl-
184\slmult0\fi9\tx1545\tx3720 \up0 \expndtw0\charscalex109 idei\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 (71%) si distractibilitatea\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 (68%). Inatenfia, indecizia si retardul psihomotor
apar\par\pard\li1156\sb37\sl-184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex126 mai ales
Tn tuiburarea bipolard.\par\pard\ql \li1156\ri1235\sb3\sl-
220\slmult0\fi268\tx1430 \up0 \expndtw0\charscalex129 Tulburarile de percepfie apar
de regula Tn cursul episoadelor maniacale. Cei pufin \up0 \expndtw0\charscalex126
2/3 din pacienfi prezinfd simptome psihotice Tn cursul unui episod afectiv.
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex126 Netratae, faza maniacald poate avea o
duratd de pana la 3 luni.
20^\tab \dn3 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Psihopatologie
si psihiafrie pentru psiholo\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
Comporafi� tnre eiteiib DSM l� $i ICD 10\par\pard\li1694\sb82\sl-
230\slmult0\fi2323\tx6777\tx7891 \up0 \expndtw0\charscalex118 Simptome\tab \up0
\expndtw-9\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 DSM-IV\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ICD-
10\par\pard\li1694\sb14\sl-207\slmult0\fi0\tx2169 \up0 \expndtw-5\charscalex100
1A\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Dispozifie
euforica\par\pard\ql \li2164\sb0\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dispozitie iritabila \par\pard\ql \li2164\sb13\sl-
Supraestimare si idei de grandoare \par\pard\ql \li2164\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nevoie scazuta de somn
\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Logoree \par\pard\ql \li2164\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Fuga de idei \par\pard\ql \li2160\sb35\sl-
Distractibilitate \par\pard\qj \li1675\ri3525\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 7A\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Cresterea activitatilor
sociale sau a contactelor \up0 \expndtw0\charscalex120
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 7B\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Agitatie psiho-
motorie \par\pard\ql \li2150\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
Comportament de rise \par\pard\li1675\sb22\sl-207\slmult0\fi0\tx2155 \up0
\expndtw0\charscalex108 Cresterea comportamentului sexual\par\pard\li1675\sb134\sl-
207\slmult0\fi100\tx4372 \up0 \expndtw0\charscalex108 + indicd exisfenfa
simptomulul\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 (dupd Per Been,
2000)\par\pard\li1675\sb192\sl-207\slmult0\fi100 \up0 \expndtw0\charscalex108
EPISGDUL DEPRESIV\par\pard\ql \li3883\sb206\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 Simptomele fazei depresive \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sentimente de inutilitate, de lipsa de speranfa,
de neajutorare \up0 \expndtw0\charscalex111 indiferenfa fafa de orice
\par\pard\ql \li1617\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 sentimentui
de vina nejustificata \par\pard\ql \li1617\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 tristefe prelungita. accese inexplicabile de plans,
irascibilitate sau iritabilitate \par\pard\li1622\sb15\sl-207\slmult0\fi0\tx8308
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 activitafile agreabile,
contactele sociale, munca sau sexul care alta data Ti faceau\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 pla-\par\pard\li1622\sb9\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex111 cere, nu-i mai trezesc interesul\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul imposibilitatea de a se concentra sau de a-si
aminti detalii \up0 \expndtw0\charscalex111 ganduri de moarte, Tncercari de
suicid \par\pard\ql \li1612\ri4697\sb12\sl-210\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex114 pierderea apetitului sau apetit exagerat \up0
\expndtw0\charscalex112 fatigabiiitate persistenta, letargie \line \up0
\expndtw0\charscalex113 insomnie sau nevoie crescuta de somn \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 dureri, constipafie sau alte afecfiuni somatice
carora nu Ii se poate determina o cau� \up0 \expndtw0\charscalex113 za obiectiva
\expndtw0\charscalex113 Diognosticul episodului depresiv major se poate face dacd
existd urnatoarele simp� \up0 \expndtw0\charscalex113 tome, avdnd o intensitafe
clinicd particulard, dupd cum urmeazd: \line \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
1 \up0 \expndtw0\charscalex111 ) Dispozifie depresivd cea mai more porte o zilei,
aproope Tn fiecore zi, indicotd fie \up0 \expndtw0\charscalex111 prin reloare
subiectivd, ori prin observafie fdcutd de alfii. \par\pard\qj \li1463\ri872\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Notd: La copii si adolescenfi,
dispozifia poate fi iritabila, si la adult accese inexpli� \up0
\expndtw0\charscalex114 cabile de plans, irascibiliate sau iritabilitate.
Diminuarea marcatd a inferesului sau pldcerii pentru toate sau aproope toate
activi� \up0 \expndtw0\charscalex112 tdfile; simptomele persistd mai mult de
\up0 \expndtw0\charscalex118 2 luni, sunt prezente Tn cea mai mare parte a
\par\pard\qj \li1454\ri868\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 zilei,
aproape Tn fiecare zi (dupd cum este indicat, fie prin relafarea subiectului, fie
prin \up0 \expndtw0\charscalex112 observatii fdcute de alfii); \par\pard\qj
\li1449\ri872\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex113 2) Pierderea
inferesului (mai pufin consideae de clasici) eel mai important, frecvent, \up0
\expndtw0\charscalex113 este constant. Nu mai are interes: \par\pard\ql
\li1732\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - pentru studiu,
cunoasfere, informare, calatorii; \par\pard\ql \li1732\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - sub toate aspectele existenfei; \par\pard\ql
\li1737\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 - esfefic, erotic.
207\slmult0\fi4\tx4425 \up0 \expndtw0\charscalex116 2") Pierderea pldcerii -
corelate cu\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 1\par\pard\li1368\sb23\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Nu mai are pldcere:\par\pard\ql
\li1368\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - de a aprecia din punct de
vedere gustafiv - alimente, bSuturi, \par\pard\ql \li1368\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 - pentru activiatea sexuald, \par\pard\ql
\li1368\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - de a cdldfori, de a
cunoaste, nu Tl mai bucurd nimic, \par\pard\ql \li1368\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - este Indiferent fafd de orice, \par\pard\ql
\li1363\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - hobby-urile anterioare
nu Ti mai fac pldcere, nu Ti mai trezesc interesul. \par\pard\qj
\li1075\ri1197\sb11\sl-210\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 3) Inapetenfd
corelatd cu pierderea pldcerii, pierdere semnificativa Tn greutate, desi \up0
\expndtw0\charscalex114 nu fine dietd, ori cdstig ponderal (pot exista si situafii
atipice cu apetit exagerat si cres� \up0 \expndtw0\charscalex114 tere
ponderald). \par\pard\qj \li1070\ri1199\sb2\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex114 4) Insomnie sau hipersomnie aproape Tn fiecare zi;
superficializorea somnului (pa� \up0 \expndtw0\charscalex116 cienfii depresivi au
un somn redus si superficial, iar aceastd superficialifate le confers \up0
\expndtw0\charscalex114 impresia cd nu au dormit). \par\pard\qj
\li1060\ri1203\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 5) Lentoare
psihomotorie (mai rar agitafie psihomotorie) = bradikinezie, seddere a \up0
\expndtw0\charscalex113 ritmului, amplitudinii, suplefei miscdrilor motorii,
crestere a Iatenfei raspunsurilor si re-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 actiilor
motorii aproape Tn fiecare zi \up0 \expndtw0\charscalex114 (oservabild de cdtre
alfii, nu numai senzafiile su-\par\pard\ql \li1065\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 biecfive de neliniste sau de lentoare). \par\pard\ql
\li1343\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 6) Fatigabiiiate sau lipsa
de energie aproape Tn fiecare zi. \par\pard\qj \li1051\ri1198\sb3\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 7) Bradipsihie - scdderea ritmului
si fluxului ideativ, scdderea forfei de reprezenare \up0 \expndtw0\charscalex115 si
a capacitdfilor Imaginative - diminuarea capacitafii de a se concentra, de a-si
aminti \up0 \expndtw0\charscalex117 dealii sau indecizie aproape Tn fiecare zi \up0
\expndtw0\charscalex115 (fie prin relatarea subiectului, fie observatd \par\pard\ql
\li1051\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 de alfii). \par\pard\ql
\li1334\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 8) Scdderea elanului
vital. \par\pard\qj \li1046\ri1228\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex115 9) Sentimente de inufilitate, incapacitate, autodepreciere
cu lipsa de speranfd, trdiri \up0 \expndtw0\charscalex115 de neojuforare care
aparfin specfrului depresiv. \par\pard\qj \li1051\ri1221\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 10) idei delirante ae vinovdfie
excesivd ori inadecvatd (nu numai autorepros sau cul\up0 \expndtw0\charscalex113
pabilifate Tn legdturd cu faptul de a fi suferind). \par\pard\li1051\sb17\sl-
207\slmult0\fi292\tx1463\tx1564 \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 ) Ganduri recurente de moarte
(nu doar teama de moarte), ideafie suicidard\par\pard\li1051\sb9\sl-207\slmult0\fi0
\up0 \expndtw0\charscalex118 recurentd fdrd un plan anume, ori o tentativa de
suicid sau elaborarea unui plan anume\par\pard\li1051\sb23\sl-207\slmult0\fi0
\up0 \expndtw0\charscalex117 pentru comiterea suicidului.\par\pard\ql
\li1315\sb121\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Tulburari asociae:
Anxietate \par\pard\ql \li1771\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 �
Tulburari fobice \par\pard\ql \li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 � Expresivitate pantomimicd caracteristicd \par\pard\ql
\li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 9 Somatic: constipafie,
acuze somafice multiple \par\pard\ql \li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Ideafie delirantd mai ampld - de sdrdcie, de ruind,
negare \par\pard\ql \li1041\sb0\sl-215\slmult0 \par\pard\ql\li1041\ri1228\sb32\sl-
215\slmult0\fi288\tx1324 \up0 \expndtw0\charscalex111 Simptomele determind o
deteriorare semnificativa clinic cu consecinfe Tn activitatea \up0
\expndtw0\charscalex111 sociald, profesionald sau Tn alte domenii importante de
funcfionare; \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Simpfomele nu se datoreazS efectelor fiziologice direcfe
ale unei substanfe (de ex., \up0 \expndtw0\charscalex117 abuz de drog sau
medicament) ori al unei condifii generale medicale (de ex., hipoti-\up0
\expndtw0\charscalex102 roidism); \par\pard\qj \li1041\ri1228\sb1\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex119 Simptomele nu sunt explicate mai
bine de doliu, adicS patobgie determinatd de \up0 \expndtw0\charscalex110 pierderea
unei fiinfe iubite. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart
230\slmult0\fi0\tx5265 \dn2 \expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\li2011\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Osmparafie tnte eifeiiie DSM IV
si 1CD 10\par\pard\li2011\sb68\sl-207\slmult0\fi1507\tx6969\tx7876 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Simptomele depresiei\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 DSM-IV\tab \up0 \expndtw-7\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ICD-10\par\pard\li2011\sb13\sl-
218\slmult0\fi0\tx7286 \dn3 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Stare depresiva Tn majoritatea zilei, aproape Tn
fiecare zi\ul0\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
+\par\pard\ql \li2016\sb32\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Interes
putemic diminuat si lipsa placerii Tn toate sau \par\pard\qj \li2001\ri2965\sb3\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex108 aproape toate activitafile Tn
majoritatea zilei, aproape Tn \up0 \expndtw0\charscalex109 fiecare zi
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Pierderea enerqiei sau oboseala aproape Tn fiecare
zi \up0 \expndtw0\charscalex112 Lipsa de Tncredere si autostima scazuta
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Autorepros sau sentimente de vina inadecvata sau
exce-\par\pard\ql \li1996\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul siva aproape Tn fiecare zi \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ganduri recurente de moarte sau suicid sau orice tip
de \par\pard\ql \li1996\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul comportament suicidar \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Diminuarea capacitafii de concentrare sau
indecizie \par\pard\ql \li2001\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul aproape Tn fiecare zi \par\pard\ql
\li1641\ri2982\sb3\sl-220\slmult0\fi355 \up0 \expndtw0\charscalex110 Agitafie sau
lentoare psihomotorie aproape Tn fiecare zi \dn3 \expndtw0\charscalex125
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 JL \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Insomnie sau hipersomnie aproape Tn fiecare zi
\line \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 10 \up0
\expndtw0\charscalex113 Modificari de apetit (crestere sau descrestere) corelate
\par\pard\ql \li1996\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 cu modificari
ale greutafii \par\pard\ql \li1795\sb113\sl-207\slmult0\tx4382 \up0
\expndtw0\charscalex107 + indicS exisfenfa simptomuiui \tab \up0 \expndtw-
3\charscalex100 (dupd P@ \par\pard\qj \li1516\sb0\sl-220\slmult0
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex112 Atat recunoasterea cat si
diagnosficarea depresiei presupune cunoasterea si sesizarea \up0
\expndtw0\charscalex109 factoriior de rise ca si cunoasterea semnelor cheie,
simptomelor, a istoricului suferinfei. \par\pard\ql \li1790\sb52\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Facioii pimai d@ ise
pentru deprssie; \par\pard\qj \li1516\ri848\sb75\sl-200\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Evidenfierea unora din
criterii trebuie sa afraga atenfia pracficianului pentru proba\up0
\expndtw0\charscalex110 bilifafea existenfei unei tulburari de dispozifie:
episoade anterioare de depresie \par\pard\ql \li2217\ri4361\sb3\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? iserie familial de boala
depresivd \up0 \expndtw0\charscalex109 � tentative anterioare de suicid \line
\up0 \expndtw0\charscalex107 e sexul feminin \par\pard\ql \li2217\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? vdrstd de debut sub 40 de ani
perioada postpartum \par\pard\qj \li2212\ri5250\sb4\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? comorbidifafe medicald \up0 \expndtw0\charscalex105
� lipsa suportului social \par\pard\ql \li2212\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? evenimente stresante de viaa \par\pard\ql
\li2212\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 � consum obisnuit de
alcool, medicamente \par\pard\ql \li1771\sb73\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 Smpeianfa istoicului de depresie \par\pard\ql
\li1776\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Istoricul cu episoade
depresive crese riscui pentru episoade depresive uiterioare; \par\pard\ql
\li2208\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? un episod -
probabilitate de repetare 50% \par\pard\ql \li2203\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 e douS episoade - probabilitate de repetare 70%
\par\pard\ql \li2208\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? trei
episoade sau mai multe - probabilitate de repetare 90% \par\pard\ql
Istoricul familial la rudele de gradul I creste probabilitatea de dezvoltare a
depresiei. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Exists o vulnerabilitafe geneticd
crescutd pentru tulburarile ofecfive bipolore. Rudele \up0 \expndtw0\charscalex114
de grdul I ai bipolarilor au rise crecut de a face episoade depresive majore sau
tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex107 rare bipolard (1 2%).
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Pentru cei cu episoade
depresive majore recurenfe, factorii genetici joacd, de ase� \up0
\expndtw0\charscalex114 menea, un rol important. \par\pard\qj
\li1113\ri1136\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex117 La cei care nu
au episoade depresive cu caracter clar recurenf, rolul facforilor ge� \up0
\expndtw0\charscalex111 netici nu este clar. \par\pard\ql \li1104\ri1126\sb0\sl-
220\slmult0\fi283\tx1391 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tofusi, se stie cd pacienfii
care dezvolta tulburari depresive majore sub 20 de ani au \up0
\expndtw0\charscalex116 o mai mare morbiditate familiala pentru depresie (Goodwin
$i Jamsison, 1990). \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Istoricul de tentative
suicidare - trebuie sd atragd Tn mod deosebit atenfia asupra tul� \up0
\expndtw0\charscalex117 burarilor depresive deoarece tentativeie de suiciasunt
frecvent osociate tulburarilor de \up0 \expndtw0\charscalex113 dispozifie. In plus,
un istoric de ideafie suicidard si/sau tentative cresfe riscui pocienfilor \up0
\expndtw0\charscalex113 pentru depresii si tenative uiterioare. \par\pard\ql
\li1391\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Diagnostic pozifiv de
depresie \par\pard\qj \li1113\ri1136\sb19\sl-200\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex116 Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din
informafii obfinufe de la \up0 \expndtw0\charscalex113 aparfindtori si prieteni.
\par\pard\ql \li1391\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Diagnostics
se pune pe baza elementelor pozitive si nu prin excludere. \par\pard\ql
Evenimenfe stresante de viofd pot preceda insfalarea unui episod major depresiv.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Aceasta nu Tnseamnd sd se foloseascd aceste
evenimente pentru a explica episodul \up0 \expndtw0\charscalex112 depresiv
major. \par\pard\ql \li1382\sb3\sl-221\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Inferviu! clinic ese cea moi eiciefQ meae d�
diagnostic. \par\pard\qj \li1099\ri1150\sb0\sl-226\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acesa trebuie so evidenfieze
semnele clinice ale depresiei ca si caracteristicile evo� \up0
\expndtw0\charscalex113 lutive. In mod similar se identified simpfomele si
caracteristicile evolutive pentru stabi� \up0 \expndtw0\charscalex120 lirea
diagnosticelor de tulburare bipolard, distimie, si alte tipuri de tulburari de dis�
\up0 \expndtw0\charscalex106 pozifie. \par\pard\ql \li1377\sb1\sl-164\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Se pun Tntrebdri specifice pentru investigareo
simptomelor clinice. \par\pard\qj \li1099\ri1160\sb0\sl-240\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex114 Primele elemente
cdutate sunt: dispozifie depresivd, pesimism sau pierderea pldcerii \up0
\expndtw0\charscalex105 si inferesului. \par\pard\qj \li1094\ri1150\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex120 In momentul suspiciondrii unei sari
depresive, medicul va trebuie sa efectueze o \up0 \expndtw0\charscalex115 examinare
psihiafricd care sS aibd ca principale obiective: \par\pard\ql \li1819\sb1\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 � evidenfierea ideafiei/intenfiilor
suicidare \par\pard\ql \li1819\sb17\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 �
dacS pacientul este orientat, vigil, cooperant si comunicativ \par\pard\ql
\li1823\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - dacd manifesto un nivel
normal de activitate motorie \par\pard\ql \li1814\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? dacd sunt prezente tulburari psihotice \par\pard\ql
Unii pacienfi neagd tulburarile de dispozifie, dar se pot evidenfia simptome
soma� \up0 \expndtw0\charscalex110 fice semnificative: insomnii, modificari ale
apetitului alimentar, modificari Tn greutate). \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Medicul trebuie sd insisteTn aceste cazuri asupra
dispozifie! si infereselor bolnavului. \up0 \expndtw0\charscalex111 Acestio se pot
plange initial de insomnii, scdderea apefifului, a energiei, a capacifdfii de
\up0 \expndtw0\charscalex112 concentrore, seddereo libidouiui sou ocuzd dureri
intermitente sou onxietate. Intr-o ose-\up0 \expndtw0\charscalex112 meneo sifuafie
practicianul trebuie sd fie sensibilizat asupra diagnosticului de depresie.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Dacd simptomele sunt prezente, este imporant
sd se stabileascd cum s-au instalat \up0 \expndtw-1\charscalex100 ele Tn timp:
\par\pard\ql \li1809\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? de
cat timp este depresiv \par\pard\ql \li1804\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? au moi existot episoode onterioore \par\pard\ql
\li1809\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 � cot de bund a fost
remisiunea Tntre episoade \par\pard\ql \li1804\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? cat de severe sunt actuable simptome
Cu cat depresia este mai severd, cu ideafie suicidard, cu multiple simptome
neuro\up0 \expndtw0\charscalex111 vegetative si importanta dezorganizoreTn
funcfionare, cu otdt se impune intervenfia me\up0 \expndtw0\charscalex111
dicamentoasd. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart Pg215}
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Concomiant va trebui sd se stobileascd:
\par\pard\qj \li1511\ri801\sb23\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex125 _
dacd mai exisa o altd boals somaticS asociae si daca aceasta poate fi cauza \up0
\expndtw0\charscalex111 depresiei \par\pard\ql \li1800\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 � dacS exists consum de alcool sau alte droguri
\par\pard\ql \li1800\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 � dacS exists
o alts tulbuare psihica diferie, asociatd sau cauzaid \par\pard\ql
\li1785\sb126\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 EPISOADE MD0_
In evolufia bolii pot exista si episoade Tn care se amestecd simptomele de tip
mani� \up0 \expndtw0\charscalex117 acal cu cele de tip depresiv. Este
caracteristicd schimbarea rapidd a dispozitiei, astfel \up0 \expndtw0\charscalex111
meat Tn cursul aceleiasi zile se pot Tntalni ambele stdri. Criteriile DSM IV pentru
episo\up0 \expndtw0\charscalex111 dul mixt sunt urnatoarele: \par\pard\qj
\li1497\ri810\sb0\sl-230\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex117 A. Sunt
satisfdeute criteriile, atat pentru episodul maniacal, cat si pentru episodul
\up0 \expndtw0\charscalex115 depresiv mojor (cu excepfio durafei) aproape Tn
fiecare zi, Tn cursul unei perioade de \up0 \expndtw0\charscalex115 eel pufin o
sdptdmana. \par\pard\qj \li1492\ri821\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex115 B. Perturbarea afectiva este suficientde severd pentru a
cauza o deteriorare semni� \up0 \expndtw0\charscalex111 ficativa Tn funcfionarea
profesionald sau Tn activitdfile sociale uzuale ori Tn relafiile cu \up0
\expndtw0\charscalex117 alfii, sau pentru a necesita spitalizare \up0
\expndtw0\charscalex123 (spre a preveni vdtdmarea sa sau a alora sau
\par\pard\ql \li1492\sb2\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 cdnd existd
elemente psihotice). \par\pard\qj \li1492\ri820\sb0\sl-230\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex117 C. Simptomele nu se datoreazd efectelor fiziologice directe
ale unei substanfe (de \up0 \expndtw0\charscalex114 ex. abuz de drog, de medicament
sau un tratament) ori ale unei condifii medicale gene\up0 \expndtw0\charscalex114
rale (de ex., hipertiroidismul). \par\pard\ql \li1761\sb104\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Epidasnieegie., date de
evolufie #i pognostic \par\pard\qj \li1468\ri829\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Boala bipolard apare la
aproximativ 1% din populafie. Dacd Ti includem si pe indi� \up0
\expndtw0\charscalex121 vizii cu hipomanie si cicbtimie, procentul persoanelor care
vor avea boala va fi de \up0 \expndtw0\charscalex115 douS ori mai mare.
\par\pard\ql \li1756\sb10\sl-207\slmult0\tx6302\tx6398 \up0 \expndtw0\charscalex114
Perioada de rise pentru debutul bolii se Tntinde de la \tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex121 5 la 60 de ani, dor eel moi
frecvent boala debuteazS Tntre 25 si 30 de ani. Varsta de debut este mai mica decdt
la \up0 \expndtw0\charscalex115 tuiburarea depresivd unipolard (numai cu episoade
depresive) core opore moi frecvent \up0 \expndtw0\charscalex108 Tntre 35 si 45 de
oni. Boole bipolord apare Tn mod egal la femei si barbafi (M:F = 1:1), Tn \up0
\expndtw0\charscalex108 timp ce Tn tuiburarea depresivd unipolard, raporful este Tn
favoarea femeilor (M:F = 1:2). \par\pard\qj \li1454\ri844\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 Episoadele depresive si maniacale
din PMD sunt de obicei separate de perioade de \up0 \expndtw0\charscalex116
normalitate, iar episoadele revin stabiiind un ciclu de evolufie diferit de la caz
la caz. \up0 \expndtw0\charscalex124 Daca nu sunt tratate, duraa de normaliate
dintre episoade descreste progresiv iar \up0 \expndtw0\charscalex119 duafa
episoadelor creste. \par\pard\qj \li1459\ri852\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex119 Un subgrup mic de pacienfi cu tulburare bipolarS manifests
modele ciclice de la \up0 \expndtw0\charscalex122 patru episoade pe an pana la
episoade care se succed la fiecare 24 de ore. Exists o \up0 \expndtw0\charscalex109
corelafie directe Tntre duroto ciclurilor si severitoteo bolii. \par\pard\ql
Administroreo cronicd a unor medicamente poate precipita un episod depresiv
major. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Boala afectivd bipolard, asa cum stim
din descrierea lui Kraepdin constd Tn aparifia \up0 \expndtw0\charscalex117 atat a
unor episoade expansive, cot si a unor episoade depresive. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex116 Au fost descrise o serie de particularifdti ale pacienfilor
cu tulburari bipolare si ale \up0 \expndtw0\charscalex113 celor cu tulburari
unipolare. \par\pard\ql \li1723\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
Argumente pentru poentate: \par\pard\qj \li1449\ri872\sb3\sl-220\slmult0\fi263 \up0
\expndtw0\charscalex118 - boala bipolard are un debut mai brusc, mai precoce, Tn
timp ce boala unipolard \up0 \expndtw0\charscalex115 ore un debut moi tordiv; boala
bipolard are o remisiune mai bund decat cea unipolard.
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex118 - boala bipolarS are o TncSrcdturd
geneticd mai puternicd decat boala unipolard; \up0 \expndtw0\charscalex116 Tn
antecedenteie heredo-colaterab (AHC) exista frecvenfe cazuri de boals afectivS
si \up0 \expndtw0\charscalex110 alcoolism, psihopafi; \par\pard\qj
\li1094\ri1231\sb0\sl-226\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 - sub ospectul
personalitdfii premorbide, bipolarii sunt mai extraverfi, mai deschisi, \up0
\expndtw0\charscalex112 mai comunicativi, cu mai multd inifiativS, mai
TnfreprinzStori, picnici, oameni ai fapte\up0 \expndtw0\charscalex111 lor, ai
actiunilor; unipolarii sunt mai introverti, mai Tnchisi, mai rezervati, mai pufin
im� \up0 \expndtw0\charscalex111 plicafi, cu slabs inifiativS, sunt oameni ai
ideilor, ai problemelor). \par\pard\qj \li1084\ri1216\sb1\sl-213\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 - din punct
de vedere terapeutic, bipolarii beneficiazd de tratament cu sSruri de litiu
\up0 \expndtw0\charscalex114 (aceste substanfe ar exercita o acfiune profilacticd.
Nu e vorba de profilaxie totdeauna, \up0 \expndtw0\charscalex115 dar numeroase
observafii atesta faptul cd episoadele afective care survin sub tratament \up0
\expndtw0\charscalex112 de Tntrefinere cu litiu sunt mult moi rare si ae o
amplitudine mult mai redusa). \par\pard\ql \li1353\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - virajui maniacal la antidepresive
triciclice\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols3\colno1\colw3320\colsr160\colno2\colw30
17\colsr160\colno3\colw2933\colsr160\ql \li2073\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 EP SOD ACUT\par\pard\column \ql \li2111\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 Depresie u�oara\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
Hipomanie\par\pard\ql \li20\ri451\sb28\sl-206\slmult0\tx1517\tx1510 \up0
\expndtw0\charscalex113 Depresie majora\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 Manie
\line \up0 \expndtw0\charscalex113 Depresie psihotica \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Manie psihotica\par\pard\column \qj \li2111\sb0\sl-
\li20\ri2329\sb13\sl-167\slmult0\tx122 \up0 \expndtw0\charscalex108 EPISOD
\line\tab \up0 \expndtw-5\charscalex100
M1XT\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5273\colsr160\colno2\colw4147\col
sr160\ql \li3936\sb0\sl-414\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex97
\ul0\nosupersub\cf27\f28\fs46 I\par\pard\column \ql \li20\sb0\sl-414\slmult0
I\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3310\colsr160\colno2\colw6110\colsr1
60\qj \li2111\ri235\sb43\sl-168\slmult0\fi67 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 EPISOADE \line \up0 \expndtw0\charscalex108
RECURENTE\par\pard\qj \li2198\sb0\sl-163\slmult0 \par\pard\qj \li2198\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex103 EVOLUTlE \line \up0 \expndtw0\charscalex107
CRONICA\par\pard\column \ql \li25\sb0\sl-126\slmult0\tx1522 \up0
\expndtw0\charscalex112 Recurent major\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 Bipolar tip
I\par\pard\ql \li25\sb4\sl-161\slmult0\tx1522 \up0 \expndtw0\charscalex121 Recurent
scut\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 Bipolar tip II\par\pard\ql \li20\sb31\sl-
161\slmult0\tx1522 \up0 \expndtw0\charscalex115 Sezonier\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 Cu cicluri rapide\par\pard\ql \li3470\sb0\sl-161\slmult0
\par\pard\ql \li20\sb72\sl-161\slmult0\tx1518 \up0 \expndtw0\charscalex112 Depresie
cronica\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Depresie majora cronica\par\pard\qj
\li20\ri3472\sb0\sl-197\slmult0\tx1508\tx1511 \up0 \expndtw0\charscalex110
majora\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 tn boala bipolara \line \up0
\expndtw0\charscalex104 Distimie \tab \up0 \expndtw0\charscalex104 Ciclotimie
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Posibiliati de evolufie Tn tulburarile afective
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 dupd Bedb f, \par\pard\ql \li2308\sb113\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 psinosoaaie cue \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Asemeni aler afecfiuni severe, PMD poate determina
autosubestimare, alterarea \up0 \expndtw0\charscalex111 relatiilor cu cei din jur,
Tn special cu sotul sau familie. In obsenfo tafamentului boala are \up0
\expndtw0\charscalex119 un prognostic grav, putand duce la dezintegrare socials si
profesionab, chiar suicid. \up0 \expndtw0\charscalex111 Tofusi, pacienfii cu PMD
pot beneficia de psihoterapie. Pacientul si medicul conlucreazS \up0
\expndtw0\charscalex111 pentru restabilirea relafiilor sociale, a stSrii de
sSnState, a imaginii proprii, \par\pard\qj \li1051\ri1264\sb0\sl-
240\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 De cele mai multe ori este nevoie de
sprijinul psihiatrului pentru colaborarea pacien� \up0 \expndtw0\charscalex112
tului la traamenf. \par\pard\qj \li1055\ri1262\sb0\sl-230\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex112 Aceasa boals poate afecta Tn mod serios relafiile de
familie. Membrii de familie tre� \up0 \expndtw0\charscalex114 buie sS Tnvefe sa
imite stategic psihiatrului si sd fie o parte activd Tn echipa de tratare \up0
\expndtw0\charscalex110 a bolnavului. \par\pard\ql \li1435\sb63\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Comorbiditafe \par\pard\qj \li1046\ri1281\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex110 Existd o suprapunere considerabild
cu simptomatobgia tulburarilor anxioose. Simpto� \up0 \expndtw0\charscalex116 mele
care carocferizeozd anxietatea pot precede depresia, se pot manifesto Tn timpul
\up0 \expndtw0\charscalex113 episodului depresiv sau pot continua un episod
depresiv. \par\pard\qj \li1046\ri1271\sb0\sl-230\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex110 Existd un rise crescut pentru consum abuziv de alcool sc;u
medicamente; de multe ori \up0 \expndtw0\charscalex111 pacientul Tncearcd sd-si
amelioreze starea Tn acest mod, stiur fiind faptul cd alcoolul ore \up0
\expndtw0\charscalex107 si un efect onxiolitic.
\par\pard\qj\li1540\ri858\sb135\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex115 O
serie de boli somafice de tipul afecfiuni lor cerebale, cordiovascubre,
endocrine \up0 \expndtw0\charscalex115 apar cu o frecvena crescutS la persoanele cu
tulburare afectivS. Simptomatologia de\up0 \expndtw0\charscalex118 presivS are un
impact negativ asupra evolufiei acestor afecfiuni. Pe de ale parte, un \up0
\expndtw0\charscalex111 episod depresiv poate fi precipitat de complicafii
somafice. \par\pard\ql \li1929\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
Factoi stiopaogsnici implicfi tn epaifja tulbuarii \par\pard\qj
Studiile recente asupra originii bolii bipolare au fost canalizate cdtre cercetarea
\up0 \expndtw0\charscalex104 geneticd. \par\pard\qj \li1526\ri871\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Rudele apropiote ole
pacienfilor sunt de 10-20 de ori mai suscepfibile de a dez� \up0
\expndtw0\charscalex113 vola o depresie sau PMD. \par\pard\ql \li1819\sb1\sl-
199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? De fapf, 80-90% din pocienfii cu
PMD eu rude opropiate care suferd de depresie. \par\pard\qj \li1814\ri1708\sb0\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 0 Daca un pdrinte are PMD, copilul are
12-15% rise de o dezvola PMD. \up0 \expndtw0\charscalex107 � Dacd ambii pdrinfi
suferd de PMD, riscurile copilului cresc la 25%. \par\pard\ql \li1819\sb1\sl-
200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Alte studii sugereazd cd factorii
de mediu sunt implicafi Tn dezvoifarea bolii. \par\pard\ql \li1814\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 � Studiile psihanalitice aratd cd si
relafiile de familie Tncordate pot agrava PMD. \par\pard\ql \li1814\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 � Alte studii sugereazd cd dezechilibrul
controlului endocrin contribuie la aparifia \par\pard\ql \li1536\sb6\sl-216\slmult0
\up0 \expndtw-9\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 bolii. \par\pard\ql
\li1920\sb113\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 Irwesticjajii psihobgice
speciice \par\pard\ql \li1915\sb90\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102
Scala Hamilton de evaluare a depresiibr \par\pard\qj \li1531\ri876\sb0\sl-
Aceastd scald a fost ebborafd la Tnceputul anibr 1 960 pentru a monitorizo
severita-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 tea depresiibr majore, concentrdndu-se
Tn mod special asupra simptomatologiei so� \up0 \expndtw0\charscalex108 mafice.
Exisfa variante cu 17 si 21 de itemi, si alte variante cu un numar diferit de
itemi. \par\pard\qj \li1531\ri868\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex116 Itemii scalei Hamilton de depresie sunt cotafi de la 0 la 2
sau de la 0 la 4, pentru \up0 \expndtw0\charscalex113 scala Hamilon cu \up0
\expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex115 7 itemi totalul scorului
variazd de la 0 la 50. Scoruri de 7 si mai \par\pard\ql \li1526\sb1\sl-
194\slmult0\tx8222\tx8323 \up0 \expndtw0\charscalex113 pufin sunt considerafi
normali; 8-13 depresie usoard, 14-18 depresie moderae, \tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 9-22 \par\pard\ql
\li1521\sb16\sl-207\slmult0\tx3105 \up0 \expndtw0\charscalex111 depresie severd
si \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 23 si peste depresie foarte severd. Cotarea
scalei se face pe baza \par\pard\ql \li1531\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 interviului cu pacientul si e observafiibr. \par\pard\qj
\li1521\ri876\sb19\sl-200\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex112 Scala a fost
intens fobsitd pentru a evalua modificdrile apdrute ca rdspuns la trata� \up0
\expndtw0\charscalex110 mentul psihofarmacobgic. \par\pard\qj \li1521\ri878\sb4\sl-
220\slmult0\fi268
\up0 \expndtw0\charscalex110 Nota: Toate rubricile trebuie completate; Tncercuifi
sau marcafi cu o cruce numdrul \up0 \expndtw0\charscalex110 corespunzdtor dacd este
cazul. \par\pard\li1665\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1665\sb136\sl-
207\slmult0\fi0\tx3739 \up0 \expndtw0\charscalex111 1. Stare deprimata\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 0. Absente.\par\pard\li1665\sb8\sl-
207\slmult0\fi105\tx3758\tx3940 \up0 \expndtw0\charscalex111 (melancolie,
disperare\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Aceste sentimente nu sunt exprimate decat ca urmare a\par\pard\li1665\sb10\sl-
207\slmult0\fi105\tx3921 \up0 \expndtw0\charscalex111 izolare, inutilitate,\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 interogatoriului.\par\pard\li1665\sb9\sl-
207\slmult0\fi96\tx3734 \up0 \expndtw0\charscalex111 tristefe)\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 2. Aceste sentimente sunt raportate verbal Tn mod
spontan.\par\pard\ql \li3743\ri1066\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
3. Aceste sentimente nu sunt raportate verbal, ele apar Tn \up0
\expndtw0\charscalex109 fizionomia, atitudinea, vocea si tendinfa la plans.
\par\pard\ql \li3729\ri969\sb0\sl-220\slmult0\tx3969 \up0 \expndtw0\charscalex113
4. Bolnavul nu vorbeste practic decat despre sentimentele \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 sale Tn declarable si atitudinile sale.
207\slmult0\fi0\tx3432 \up0 \expndtw0\charscalex112 2. Sentimentul de\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 0. Absent.\par\pard\li1324\sb14\sl-207\slmult0\fi182\tx3446
\up0 \expndtw0\charscalex112 culpabiliete\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 1.
Autocritica, are impresia de a fi abandonat de ceilalfi.\par\pard\ql
\li3432\ri1238\sb0\sl-220\slmult0\tx3643 \up0 \expndtw0\charscalex112 2. Ideea de
culpabiliete sau ruminafia traumelor trecute sau \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 a actelor de vinovafie. \par\pard\ql \li3427\sb3\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 3. Boala actuala este o pedeapsa; idei
delirane de vinovafie. \par\pard\ql \li3422\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 4. Bolnavul aude voci care Tl acuza sau denunfa, are
halu-\par\pard\ql \li3638\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cinafii vizuale
amenintatoare.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3328\colsr60\colno2\col
w6192\colsr160\ql \li1329\sb29\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 3. Suicidul\par\pard\qj \li1310\sb0\sl-225\slmult0
4. Insomnia de la \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 Tnceputul
nopfii\par\pard\qj \li1310\sb0\sl-215\slmult0 \par\pard\qj \li1310\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex113 5. Insomnia de la \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
mijlocul nopfii.\par\pard\qj \li1315\sb0\sl-225\slmult0 \par\pard\qj
\li1315\ri431\sb209\sl-225\slmult0\tx1478 \up0 \expndtw0\charscalex113 6. Insomnia
de la \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 sfarsitul nopfii.\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex105 7. Munca si alte activitafi\par\pard\qj \li1449\sb0\sl-
220\slmult0 \par\pard\qj \li1449\ri0\sb197\sl-220\slmult0\fi62 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 Inhibifia \up0 \expndtw0\charscalex102 (Tncetinirea \line \up0
\expndtw0\charscalex107 ideafiei si a vorbirii, \line \up0 \expndtw0\charscalex109
dificultafi de concen-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 trare, scaderea activi�
\line \up0 \expndtw0\charscalex102 tafii motorii)\par\pard\column \ql
\li59\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 0. Absent.\par\pard\ql
\li68\sb14\sl-207\slmult0\tx285 \up0 \expndtw-8\charscalex89 1.\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Impresia ca viafa nu merita de a fi traita.\par\pard\ql
\li54\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 2. Bolnavul ar vrea sa fie
mort sau gandeste ca ar putea muri.\par\pard\ql \li59\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 3. Ideea sau gestul de sinucidere.\par\pard\ql
\li49\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 4. Tentativa de
sinucidere.\par\pard\ql \li54\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 0.
Nu exista dificultate de a adormi.\par\pard\qj \li68\ri1921\sb16\sl-
211\slmult0\tx280 \up0 \expndtw0\charscalex111 1. Bolnavul se plange ca are
dificultafi la adormire \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 (peste Va
ora).\par\pard\ql \li44\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul 2.\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Bolnavul se plange ca are mari dificultafi de a
adormi.\par\pard\ql \li49\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Nu exista dificuitate de a adormi.\par\pard\qj
\li64\ri1204\sb3\sl-215\slmult0\tx270 \up0 \expndtw0\charscalex116 1. Bolnavul se
plange ca uneori somnul este agitat si per-\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114
turbat toata noaptea.\par\pard\ql \li44\sb13\sl-207\slmult0 \up0
2.\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Bolnavul se
trezeste Tn cursul noptii.\par\pard\ql \li49\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Absenta.\par\pard\qj
\li49\ri1201\sb9\sl-220\slmult0\tx261 \up0 \expndtw0\charscalex112 1. Bolnavul se
trezeste foarte devreme dimineafa, dar poate \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
sa readoarma.\par\pard\ql \li39\sb7\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2.
Bolnavul este foarte incapabil sa readorma si se scoala\par\pard\ql \li255\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul din
pat.\par\pard\ql \li39\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Fara dificultate.\par\pard\qj \li49\ri1211\sb7\sl-
215\slmult0\tx261 \up0 \expndtw0\charscalex114 1. Impresia de incapacitate, de
oboseala sau slabiciune Tn \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 activitate, munca
sau hobby-uri.\par\pard\qj \li30\ri1208\sb6\sl-215\slmult0\tx261 \up0
\expndtw0\charscalex114 2. Lipsa de interes pentru activitate: hobby-uri sau munca,
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 relatate fie direct de catre bolnav, fie
indirect din decizii-\par\pard\qj \li251\ri1210\sb15\sl-211\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 le, ezitarile sale \up0 \expndtw0\charscalex121 (are
impresia ca trebuie sa se forfeze \up0 \expndtw0\charscalex111 pentru a lucra,
acfiona).\par\pard\qj \li35\ri1203\sb7\sl-215\slmult0\tx261 \up0
\expndtw0\charscalex120 3. Reducerea timpului consacrat activitafii sau scaderea
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 productivitafii Tn afara serviciului sau
normal (Tn spital no-\par\pard\qj \li236\ri1213\sb2\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 tafi cu 3 daca bolnavul nu aloca minim 3 ore/zi unei
anu� \up0 \expndtw0\charscalex105 mite activitafi - hobby-uri,
munca).\par\pard\ql \li25\sb12\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 4.
Intreruperea muncii datorae bolii actuale \up0 \expndtw0\charscalex107 (Tn spital
ale-\par\pard\ql \li241\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 gefi
aceasta rubrica daca bolnavul nu are nici o activitate\par\pard\ql \li236\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Tn afara serviciului sau regulat sau nu
este Tn stare sa\par\pard\ql \li236\sb14\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul faca singur
ceva).\par\pard\ql \li30\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Vorbire si ideafie normale.\par\pard\ql
\li39\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 1. Usoara inhibifie Tn cursul
dialogului.\par\pard\ql \li20\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 2.
Neta inhibifie Tn cursul dialogului.\par\pard\ql \li25\sb23\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 3. Dialog dificil.\par\pard\ql \li20\sb9\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 4. Stupor complet.
\up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 212\par\pard\ql
\li1502\sb64\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 9. Agitafie\par\pard\ql
\li1516\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1516\sb0\sl-207\slmult0
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 10. Anxietate psihica\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex110 11. Anxietate somatica\par\pard\qj \li1483\sb0\sl-
\li1483\ri0\sb155\sl-225\slmult0\tx1804 \up0 \expndtw0\charscalex112 12. Simptome
somatice \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 gastro-intestinale\par\pard\qj
\li1459\sb0\sl-215\slmult0 \par\pard\qj \li1468\ri0\sb10\sl-215\slmult0\tx1790 \up0
\expndtw0\charscalex116 13. Simpome somatice \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
generale\par\pard\ql \li1459\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1459\sb0\sl-
14. Simptome genitale\par\pard\ql \li1444\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li1444\sb78\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 15.
Hipocondria\par\pard\column \ql \li5112\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql
psihologi\par\pard\ql \li3604\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li3604\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Absenta.\par\pard\ql \li116\sb14\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 1. Bolnavul se "joaca" cu parul, cu mainile,
etc.\par\pard\ql \li93\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2. Bolnavul
Tsi roade unghiile, se trage de par, Tsi musca\par\pard\ql \li313\sb20\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 buzele.\par\pard\ql \li93\sb9\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 0. Nici o dificultate.\par\pard\ql
\li102\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 1. Tensiunea subiectului si
iritabilitate.\par\pard\ql \li88\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 2.
Bolnavul Tsi face griji pentru motive minore.\par\pard\ql \li88\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 3. Atitudine de frica decelabila pe fizionomie sau din
expre�\par\pard\ql \li299\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 sia
verbala.\par\pard\ql \li83\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Frica este exprimata fara
interogatoriu.\par\pard\ql \li83\sb18\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Absenta.\par\pard\ql
\li93\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 1. Usoara,\par\pard\ql
\li78\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2. Moderae.\par\pard\ql
\li78\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 3. Several.\par\pard\ql
\li73\ri3328\sb13\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 4. Impiedica orice
activitate. \line \up0 \expndtw0\charscalex109 Proiecfii somatice ale
anxietafii:\par\pard\qj \li73\ri1034\sb10\sl-211\slmult0\tx198 \up0
\expndtw0\charscalex111 - tulburari gastro-intestlnale \up0
\expndtw0\charscalex115 (uscaciunea gurii, meteorism, \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 tulburari digestive, diaree, colici, aerofagie)\par\pard\ql
\li73\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - tulburari cardiovascuiare
(palpitafii, cefalee)\par\pard\ql \li69\sb4\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 - tulburari respiratorii \up0 \expndtw0\charscalex110
(hiperventilafie, suspine)\par\pard\ql \li69\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 - polakiurie (micfiuni frecvente)\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul -\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul transpirafii\par\pard\ql \li64\sb19\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0.
Absente.\par\pard\qj \li64\ri1040\sb0\sl-220\slmult0\tx280 \up0
\expndtw0\charscalex109 1. Pierderea apetitului, dar bolnavul mananca fara
Tncurajari \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 din partea personalului. Are
impresia de greutate abdo-\par\pard\ql \li270\sb6\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 minala.\par\pard\ql \li54\ri1301\sb0\sl-
220\slmult0\tx280 \up0 \expndtw0\charscalex110 2. Dificultafi Tn a manca fara
intervenfia energica a \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 personalului, cere
sau doreste laxative sau medicafie\par\pard\ql \li270\sb1\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul pentru simptome gastro-
intestinale.\par\pard\ql \li54\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Absente.\par\pard\qj \li59\ri1062\sb0\sl-
223\slmult0\tx270 \up0 \expndtw0\charscalex113 1. Greutate Tn membrul inferior,
spae, cap, dureri dorsale, \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 cefalee, dureri
musculare, pierderea energiei, astenie.\par\pard\ql \li45\sb1\sl-199\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 2. o\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul rice simpom net
va fi notat cu\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 2.\par\pard\qj \li45\ri5088\sb6\sl-
225\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 0. Absente \line \up0 \expndtw-
8\charscalex93 1. \up0 \expndtw0\charscalex116 Jsoare.\par\pard\ql \li45\sb1\sl-
203\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2. . evere.\par\pard\ql \li40\sb19\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 3. Neconfirmate.\par\pard\qj
\li35\ri1056\sb4\sl-220\slmult0\tx261 \up0 \expndtw0\charscalex115 4. Simptome
referioare la pierderea libidouiui si probleme \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 menstruae\par\pard\ql \li35\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 0. Absenta.\par\pard\ql \li45\sb14\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 1. Pnocupare asupra propriei persoane.\par\pard\ql
\li25\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2. Preocupare asupra
sanafafii personale.\par\pard\ql \li25\sb18\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 3. Plangeri, cereri de ajuor, etc.\par\pard\ql
\li20\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 4. Iluzii hipocondriace.
207\slmult0\fi0\tx3393 \up0 \expndtw0\charscalex111 16. Pierdere Tn greutate\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 A. Estimare dupa anamneza (Tnaintea
trafamentului).\par\pard\li1291\sb4\sl-207\slmult0\fi336\tx3633 \up0
\expndtw0\charscalex113 (a se complee\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 0. Fara
pierdere Tn
greutate.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3315\colsr40\colno2\colw6225
\colsr160\ql \li1617\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 fie A, fie
B)\par\pard\ql \li1276\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1276\sb0\sl-
17. Autocritica\par\pard\ql \li1276\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1276\sb0\sl-
18. Variafie diurna\par\pard\qj \li1243\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj
\li1262\ri15\sb147\sl-220\slmult0\tx1531 \up0 \expndtw0\charscalex113 19.
Depersonalizare si \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
derealizare\par\pard\ql \li1243\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1243\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 20. Simpome paranoide\par\pard\qj
\li1243\sb0\sl-211\slmult0 \par\pard\qj \li1243\ri0\sb2\sl-211\slmult0\tx1521
\up0 \expndtw0\charscalex115 21.Simptome obsesive \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 si impulsive\par\pard\column \ql \li303\sb1\sl-
205\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 1. Pierdere Tn greutate probabil asociae
cu boala actuae\par\pard\ql \li293\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
2. Pierdere Tn greutate precisa (dupa opinia bolnavului).\par\pard\ql \li68\sb1\sl-
206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 B. La fiecare examen psihiatric saptamanal
se masoara pier-\par\pard\ql \li293\sb10\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 derile Tn greutate.\par\pard\ql
\li293\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 0. Pierdere Tn greutate sub
500 g pe saptamana.\par\pard\ql \li298\sb5\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 1. Pierdere Tn greutate peste 500 g pe
saptamana.\par\pard\ql \li279\sb1\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Pierdere Tn greutate peste 1 kg pe
saptamana.\par\pard\ql \li48\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Bolnavul recunoase ca este deprimat si
bolnav.\par\pard\ql \li63\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 1.
Bolnavul Tsi recunoaste afecfiunea daro atribuie unei nu-\par\pard\qj
\li269\ri1196\sb1\sl-211\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 trifii proaste,
climatului, surmenajului, unui virus, nevoii \up0 \expndtw0\charscalex117 de
repaus, etc.\par\pard\ql \li48\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Bolnavul Tsi neaga complet afecfiunea.\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Fara. \line \up0 \expndtw-8\charscalex89 1.
\up0 \expndtw0\charscalex111 Usoara.\par\pard\ql \li44\sb6\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 2. Severa.\par\pard\qj \li39\ri4758\sb0\sl-210\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Tnainte de masa. \up0 \expndtw0\charscalex113 Dupa
masa.\par\pard\ql \li44\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Daca
simptomele se agreaveaza dimineafa sau seara se\par\pard\ql \li44\sb11\sl-
precizeaza gi se noteaza variable de intensitate.\par\pard\ql \li39\sb4\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0.
Absente.\par\pard\ql \li53\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 1.
Usoare.\par\pard\ql \li29\sb0\sl-206\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 2. Severe.\par\pard\ql \li34\sb1\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 3. Impiedica orice
activitate.\par\pard\ql \li29\sb0\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Simptome ca sentimentul irealitafii $i \up0
\expndtw-1\charscalex100 idei \up0 \expndtw0\charscalex107 de
nihilism.\par\pard\ql \li34\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Absente.\par\pard\ql \li44\sb1\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 1. Suspicionate.\par\pard\ql \li29\sb9\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 2. Idei delirante de relafie.\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Iluzii de relafie si persecufie.\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0. Absente. \line \up0 \expndtw-8\charscalex89 1.
\up0 \expndtw0\charscalex110 Usoare.\par\pard\ql \li20\sb0\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 2. Severe. \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql \li1483\sb0\sl-
6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Invenory! d@ d@pre�is Reek fB.D.i.J
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 /. Tristefe \par\pard\qj \li1800\ri6403\sb3\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex109 Nu md simt trist. \up0
\expndtw0\charscalex107 Md simt trist. \par\pard\ql \li1804\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Sunt trist tot timpul si nu pot scdpa de tristefe.
\par\pard\ql \li1804\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Sunt atat de
trist si de nefericit Tncat nu mai pot suporfa. \par\pard\ql \li1377\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 2. Pesimism \par\pard\ql \li1800\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Viitorul md descurajeazd. \par\pard\ql
\li1795\ri3897\sb0\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Md simt descurojat
cand md gandesc la viifor. \up0 \expndtw0\charscalex113 Simt cd nu am ce astepfa de
la viifor. \line \up0 \expndtw0\charscalex114 Simt cd viiorul e fdrd speranfS.
\par\pard\ql \li1377\sb3\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 3. Sentimentul
esecului \par\pard\ql \li1804\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Nu am
sentimentul esecului sau al raerii. \par\pard\ql \li1800\sb15\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 Simt cS am avut mai multe insuccese decat majoritatea
oamenilor. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart Pg221}
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 DacS mS privesc Tn oglinds, vsd o grdmadd de esecuri.
\up0 \expndtw0\charscalex114 Md simt complet rataf ca persoand. \par\pard\ql
\li1780\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 4. Nemulfumire
\par\pard\ql \li2217\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Lucrurile Tmi
fac aceeasi pldcere ca Tnainte. \par\pard\ql \li2208\ri2855\sb4\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex109 Nu md moi bucur de lucruri sau
Tnfdmpldri ca Tnainte. \up0 \expndtw0\charscalex112 Nu mai obfin o satisfacfie
reala din nimic. \line \up0 \expndtw0\charscalex106 Sunt nemultumit si totul md
plictiseste. \par\pard\ql \li1780\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
5. Vinovafie \par\pard\ql \li2212\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
Nu md simt Tn mod special vinovat de ceva. \par\pard\ql \li2198\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Md simt vinovat o bund parte a
timpului. \par\pard\qj \li2198\ri3196\sb4\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Md simt vinovat Tn cea mai mare parte a timpului. \up0
\expndtw0\charscalex107 Md simt tot timpul vinovat. \par\pard\ql \li1780\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 6. Sentimentul pedepsei \par\pard\ql
\li2198\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Nu md simt pedepsit cu
ceva. \par\pard\qj \li2188\ri3868\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 MS gondesc cS s-or puteo sS fiu pedepsit. \up0
\expndtw0\charscalex110 Astept sS fiu pedepsit. \par\pard\ql \li2203\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Simt cS sunt pedepsit. \par\pard\ql
\li1766\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 7. Nepldcere fafd de
sine \par\pard\ql \li2193\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Nu sunt
dezamSgit de mine. \par\pard\qj \li2188\ri4426\sb4\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Ma simt dezamSgit de mine Tnsumi, \up0
\expndtw0\charscalex109 Sunt dezgusfat de mine. \par\pard\ql \li2183\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 MS urSsc. \par\pard\ql \li1766\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 8. Autoacuzarea \par\pard\ql
\li2188\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Nu simt cS sunt mai rSu
decat alfii. \par\pard\qj \li2174\ri3681\sb11\sl-210\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex110 Ma critic pentru slsbiciunile si greselile mele. \up0
\expndtw0\charscalex110 MS blamez tot timpul pentru greselile mele. \up0
\expndtw0\charscalex111 MS dezaprob pentru tot ce se Tnfampls rSu. \par\pard\ql
\li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 9. Autoagresiune
\par\pard\ql \li2183\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Nu am idei de
sinucidere. \par\pard\qj \li2169\ri2601\sb19\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Am idei de sinucidere dar nu vreau sS le pun Tn
practicS. \up0 \expndtw0\charscalex111 Mi-ar plScea sS mS sinucid. \par\pard\ql
\li2169\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 M-as sinucide dacS as avea
ocazia. \par\pard\ql \li1780\sb6\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 10. Plans \par\pard\ql \li2164\ri4459\sb9\sl-
210\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nu plang
mai mult decdt de obicei. \up0 \expndtw0\charscalex109 Acum plang mai mult ca
Tnainte. \up0 \expndtw0\charscalex107 Plang tot timpul. \par\pard\ql
\li2164\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Obisnuiesc sd plang, dor
ocum nu moi pot nici deed os vree. \par\pard\ql \li1776\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 11. Iritabilitate \par\pard\ql \li2169\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Nu sunt mai nervos ca Tnainte.
Acum md enervez mai usor ca Tnainte. \up0 \expndtw0\charscalex109 Acum sunt nervos
tot timpul. \par\pard\ql \li2164\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Lucrurile care md enervau Tnainte nu md mai irie deloc. \par\pard\ql
\li1766\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 12. Retragere sociala,
izolare \par\pard\ql \li2160\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Nu mi-
am pierdut interesul fafd de oamenii din jur. \par\pard\ql \li2150\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Oamenii ceilalfi md intereseaza mai pufin
ca Tnainte. \par\pard\qj \li2150\ri2332\sb19\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Mi-am pierdut interesul fafd de majoritatea celorlalti
oameni. \up0 \expndtw0\charscalex113 Mi-am pierdut orice interes fafd de ceilalfi
oameni. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13500{\bkmkstart Pg222}{\bkmkend
207\slmult0\par\pard\li1267\sb0\sl-207\slmult0\par\pard
\li1267\sb205\sl-207\slmult0\fi0\tx8241 \up0 \expndtw0\charscalex107
psihologica\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 215\par\pard\ql \li1579\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 13. Nehotdrdre \par\pard\ql
\li1958\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 MS decid la fel de usor ca
Tnainte. \par\pard\ql \li1948\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
Trebuie sS fac un efort ca sS mS decid. \par\pard\qj \li1953\ri3019\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Am dificuiefi mai mari ca Tnainte cand iou
o hoerore. \up0 \expndtw0\charscalex114 Nu moi pot lua nici o decizie. \par\pard\ql
\li1564\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 14. Modificari Tn imaginea
despre sine \par\pard\ql \li1958\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Cred cS nu arSt mai rSu ca Tnainte. \par\pard\ql \li1953\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 Sunt supdrat cd ardt moi bdtron si neatractiv.
\par\pard\qj \li1948\ri1891\sb19\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Simt
cd modificari permanente ale aspectului meu md fac neatractiv. \up0
\expndtw0\charscalex114 Cred cd sunt urot si neotrdgdtor. \par\pard\ql
\li1555\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 15. Dificultdfi Tn
munca \par\pard\ql \li1948\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Cred cd
pot lucra tot atdf de bine ca Tnainte. \par\pard\ql \li1939\ri2894\sb31\sl-
210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Trebuie sd fac un efort suplimenfar cdnd
Tncep sd lucrez. \up0 \expndtw0\charscalex114 Md strdduiesc din greu pentru o foce
cevo. \line \up0 \expndtw0\charscalex112 Nu pot lucra absolut nimic.
\par\pard\ql \li1550\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 16. Tulburari
de somn \par\pard\ql \li1943\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Dorm
tot ataf de bine ca de obicei. \par\pard\ql \li1943\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 Nu mai dorm atat de bine ca de obicei. \par\pard\qj
\li1929\ri1104\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Md trezesc cu 1 -2
ore mai devreme decdt Tnainte si nu mai pot adormi decdt greu. \up0
\expndtw0\charscalex107 Md trezesc cu cateva ore mai devreme decdt Tnainte si nu
mai pot adormi. \par\pard\ql \li1540\sb11\sl-207\slmult0\tx1857 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 17. \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Fatigabiiitate
ma simt mai obosit ca de obicei. \up0 \expndtw0\charscalex111 Acum obosesc mai usor
ca Tnainte. \up0 \expndtw0\charscalex112 Obosesc fdrd sd fac aproape nimic.
\par\pard\ql \li1920\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Sunt prea
obosit ca sd mai pot face ceva. \par\pard\ql \li1526\sb13\sl-207\slmult0\tx1828
\up0 \expndtw-5\charscalex100 18. \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Anorexia
\par\pard\ql \li1521\ri3065\sb3\sl-220\slmult0\fi403\tx1910\tx1915\tx1924 \up0
\expndtw0\charscalex116 Pofta mea de mancare nu e mai scdzuta ca de obicei.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Apetiful meu nu mai e asa de bun ca Tnainte.
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Apefitul meu e mult mai diminuat acum.
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Nu am deloc pofta de mancare. \line
\up0 \expndtw-8\charscalex83 1 9. \up0 \expndtw0\charscalex110 Pierdere Tn
greutate \par\pard\ql \li1905\ri5304\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex113 Nu am slsbitm ultimul timp. \up0 \expndtw0\charscalex113 Am
slsbit pesfe 2 kg. \line \up0 \expndtw0\charscalex114 Am slsbit peste 5 kg.
\line \up0 \expndtw0\charscalex115 Am slsbit peste 10 kg. \par\pard\ql
\li1483\sb11\sl-207\slmult0\tx1833 \up0 \expndtw0\charscalex108 20. \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Preocupdrile fafd de starea fizicd \par\pard\qj
\li1910\ri1116\sb11\sl-210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Nu sunt preocupat
sau supdrat Tn legdfurd cu sdndtatea mea mai mult ca Tnainte. \up0
\expndtw0\charscalex114 Sunt necdjit de probleme de sdndate co: dureri, Tnfepdturi,
furnicdturi, tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex114 rari ale somacului sau
constipafie. \par\pard\qj \li1905\ri1132\sb2\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex115 Sunt foarte necdjit de starea mea fizicd si mi-e greu sd md
gdndesc la altceva. \up0 \expndtw0\charscalex112 Sunt aat de Tngrijoraf de starea
mea fizicd Tncot nu md mai pot gandi la nimic. \par\pard\ql \li1473\sb31\sl-
207\slmult0\tx1891 \up0 \expndtw0\charscalex108 21. \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Absenfa libidouiui \par\pard\qj \li1900\ri2083\sb0\sl-
240\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 Nu am observat modificari recente ale
inferesului meu fafd de sex. \up0 \expndtw0\charscalex111 Sexul opus md intereseazd
mai pufin ca Tnainte. \par\pard\ql \li1900\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Sexul opus md intereseazd mult mai pufin ca Tnointe.
\par\pard\ql \li1891\sb32\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Mi-em pierdut
complet interesul fafd de sexul opus.
216\par\pard\qj \li1756\sb0\sl-211\slmult0 \par\pard\qj \li1756\sb0\sl-
Posibilitoteo de cuantificare are ca limite: \line \up0 \expndtw0\charscalex113 0-9
\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 - Sare normols\par\pard\ql \li1776\sb14\sl-
207\slmult0\tx2567 \up0 \expndtw0\charscalex112 10-15\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 - Depresie usoerS\par\pard\qj \li1756\ri738\sb0\sl-
220\slmult0\fi19\tx2567\tx2558 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex115 6-23\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 - Depresie modeate
\line \up0 \expndtw0\charscalex117 24-60 \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 -
Depresie severe\par\pard\column \ql \li5241\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li20\sb181\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Psihopatologie si
psihiafrie pentru psihologi\par\pard\ql \li1747\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex110 0-63. Astfel: \par\pard\sect\sectd\sbknone \li1747\sb13\sl-
207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 Shaw$i ceiab. sugereazd urnatoarele
interpretdri ale scorului B.D.I. Dupd tratament:\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1747\sb14\sl-207\slmult0\fi0\tx2462 \up0 \expndtw0\charscalex112 0-9\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 - Depresie Tn remisie\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1747\sb4\sl-207\slmult0\fi23\tx1867\tx2462 \up0 \expndtw-4\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 0-15\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 - Remisie
porfiold\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1747\sb18\sl-207\slmult0\fi23\tx1867\tx2462
\up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 6-63\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 - Simptome neinfluenfete de taament\par\pard\ql
\li1737\sb106\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Medicajia tn boala
bipolard: \par\pard\qj \li1463\ri824\sb103\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex115 Trdsdturiie esenfiale ale tulburdrii afective bipolare -
nafura sa recurena si ciclicS -\line \up0 \expndtw0\charscalex115 o fac sS
constituie o boals dificil de tratat. Tratamentul farmacologic este complicot de
\up0 \expndtw0\charscalex111 riscui inducerii unei schimbSri Tn dispozifie: din
monie Tn depresie si invers. Episoadele \up0 \expndtw0\charscalex115 maniacale
acute severe constituie urgenfe medicale care necesitS spitalizare Tn primul
\up0 \expndtw0\charscalex115 rand pentru siguranfa pacientului si pentru a-i
facilita o remisiune rapids. \par\pard\qj \li1444\ri839\sb0\sl-220\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex115 Principala forme de tratament Tn tulburarile afective
este cea psihofarmacologicS. \up0 \expndtw0\charscalex115 Tratamentul medicamentos
nu trebuie temporizat Tn favoarea diferitelor forme de psi\up0
\expndtw0\charscalex115 hoterapie tinand seama de riscui suicidar crescut. Pentru
simptomatologia depresivd se \up0 \expndtw0\charscalex113 foloseste medicafia
antidepresivd: antidepresive triciclice, serotoninergice, IMAO (inhi\up0
\expndtw0\charscalex113 bitori de monoaminooxidazd), sdruri de litiu, carbamazepind
si valproat.de sodiu, fera� \up0 \expndtw0\charscalex114 pie cu elecfrosocuri Tn
formele severe de depresie - stuporul depresiv). In depresiile cu \up0
\expndtw0\charscalex110 anxietate se poate folosi medicafia anxioliticd iar Tn
formele cu simptome psihotice, neu� \up0 \expndtw0\charscalex104 roiepficele.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Anfideprssrvele: \par\pard\qj \li1440\ri843\sb3\sl-
Aproximativ 80% din pacienfii suferinzi de depresie majord, boala bipolard sau alfe
\up0 \expndtw0\charscalex116 forme de boala rdspund foarte bine la tratament.
Tratamentul general include anumite \up0 \expndtw0\charscalex121 forme de
psihoferapie si adesea medicafie care amelloreazd simptomele depresiei. \up0
\expndtw0\charscalex116 Deoarece pacienfii cu depresie prezina adeseori recdderi,
psihiatrii prescriu medicafie \up0 \expndtw0\charscalex116 antidepresivd pe o
perioada de 6 luni sau mai mult, pana cdnd simptomele
dispar. \par\pard\ql \li1699\sb93\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Tipui de antidepresive: \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 3 clase de medicamente sunt folosite ca
antidepresive: antidepresivele heterociclice \up0 \expndtw0\charscalex112
(triciclice), agentii serotonin specific! si alfi agenfi antidepresivi. A patra
clasd de medi� \up0 \expndtw0\charscalex112 camente - sdrurile de litiu - se
utilizeozd moi ales Tn boala bipolard. \par\pard\ql \li1718\sb1\sl-194\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Benzcdiazepinele sunt folosite la pacienfii cu depresie
care au si fenomene de anxietate. \par\pard\ql \li1699\sb117\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Aiiiidsprssiyd� heieroddiea:
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest grup cuprindeamitriptilina, amoxapina,
desipramina, doxepinul, imipramina, \up0 \expndtw0\charscalex111 maprotilina,
nortriptilina, protriptilina si trimipraminul. \par\pard\qj \li1420\ri868\sb2\sl-
217\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 Aproximativ 80% din pacienfii cu
depresie rdspund pozitiv la acest tip de medicafie. \up0 \expndtw0\charscalex112 La
Tnceputul trafamentului, ontidepresivele heterociclice pot determine o serie de
efecte \up0 \expndtw0\charscalex119 nepldcute ca: vedere Tncefosafd, constipafie,
amefeald Tn ortostatism, gurd uscatd, \up0 \expndtw0\charscalex116 retentie de
urind, confuzie. Un mic procent dintre pocienfi pot ovea olte efecte secun-\line
\up0 \expndtw0\charscalex120 dore co de exemplu tronspirotie, fohicordie,
hipotensiune, reacfii aiergice cutanate, \up0 \expndtw0\charscalex116
fotosensibilitate. Aceste efecte secundare pot fi Tnldturate prin sugestii practice
co de \up0 \expndtw0\charscalex112 exemplu includereo fibrelor de celulozd Tn
dietd, ingestio de lichide, ridicoreo lentd din \up0 \expndtw0\charscalex112
clinostatism. Efectele nepldcute dispar Tn majoritatea cazurilor dupd primele
sdptdmani, \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart Pg224}
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Realitatea bolii psihce. t...adru\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 infervenfie psihologicd\tab \dn2 \expndtw0\charscalex106
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 217\par\pard\li1094\sb0\sl-
207\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex119 cdnd se insaleaza efectele ieraoeutice
ale medicamentelor Pe mdsurS ce efectele se-\par\pard\li1094\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx2596 \up0 \expndtw0\charscalex115 cundare dim\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 vor pr__,c-mina efectele erapeutice. Treptat dispare
insomnia si ener-\par\pard\li1094\sb18\sl-207\slmult0\fi14\tx2131\tx2587 \dn2
\expndtw0\charscalex116 aia revine.\tab \up0 \expndtw0\charscalex132
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 St^tl!\tab \dn2 \expndtw0\charscalex127
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 nenteb de dspsrare, neajuorare, trisefe dispar, iar
auoevaluarea\par\pard\li1094\sb14\sl-207\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex115
personala de\par\pard\li1094\sb115\sl-230\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ags^ji m:~PsPri:P)-
5\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3425\colsr40\colno2\colw6115\colsr16
0\qj \li1089\ri0\sb1\sl-217\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Agenfii serofoninergici \line \up0
\expndtw0\charscalex115 clasa noud ds medicament; \line \up0
\expndtw0\charscalex115 re Tn raporf cu sisemul car \line \up0
\expndtw0\charscalex112 fiuni cardiace. E!a au Tn ge\par\pard\column \ql
\li30\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 pecifici ca, de exemplu,
fluoxetin si serfralin reprezina o\par\pard\ql \li35\sb19\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 Dsnfru depresie. Acese medicamente nu au eece
secunda-\par\pard\ql \li20\sb0\sl-90\slmult0\tx4691 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 f.\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
f\par\pard\qj \li54\ri1113\sb0\sl-175\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex116
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 iovascuiar si, as aceea, sunt utile pentru pacienfii
cu atec-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 eral mai pufine efecfe secundare decat
alte antidepresive. \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1084\ri1155\sb0\sl-
230\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 In primele zile pacienfii p:/ fi
anxiosi sau nervosi, pot avea tulburSri de somn, crompe \up0
\expndtw0\charscalex121 gosfrice, grefuri, erupfii cuaiafe si rareori somnolenfS.
In extrem de rare cazuri pot \up0 \expndtw0\charscalex116 aezvolta un acces.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Affi csger&fi emidepasivi: \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 in uifimul deceniu au lost obzvc'fc.i o serie de
agenfi antidepresivi care acfioneazd \up0 \expndtw0\charscalex114 Tn mod specific
ia nivelul diferiteior etape ale neurotransmiterii. Dintre acestia menfio-\line
\up0 \expndtw0\charscalex114 ndm inhibitorii de monoarninooxidcza reversiblli,
inhioitorii recaptarii noradrenalinei si \par\pard\li1080\sb1\sl-
194\slmult0\fi9\tx4171\tx7775\tx8030 \dn2 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 serotoninei. Sco;\ul0\super\cf12\f13\fs24
H!-\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 decbrct al psih\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 .farmacobgilor esfe gasirea acelora care\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 sa\tab \up0 \expndtw0\charscalex121
aiba\par\pard\li1080\sb40\sl-207\slmult0\fi0\tx4185 \up0 \expndtw0\charscalex108 un
maxim de eficacifafe si specific;-*\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 fe, si un
minim de efecte secundare.\par\pard\li1080\sb9\sl-207\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex113 Noi medicamente antidepresive:\par\pard\li1080\sb96\sl-
230\slmult0\fi3240\tx6028 \up0 \expndtw0\charscalex117 Medicament\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Clasa\par\pard\li1080\sb14\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Fluoxet\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Prozac\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
SSRI\par\pard\li1080\sb1\sl-205\slmult0\fi3499 \up0 \expndtw0\charscalex109 i-
evann\par\pard\li1080\sb1\sl-224\slmult0\fi1752\tx4545\tx6091 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 luvoxamma\tab \up0 \expndtw-
9\charscalex96 Floxyfral\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 SSRI\par\pard\li1080\sb1\sl-191\slmult0\fi3556
\up0 \expndtw0\charscalex103 Luvox\par\pard\li1080\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Setraiina\tab \dn2 \expndtw0\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Zoloft\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 SSRI\par\pard\li1080\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 îtalopram\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
Cipramii\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 SSRI\par\pard\li1080\sb10\sl-
Seropram\par\pard\li1080\sb0\sl-207\slmult0\fi1771\tx4564\tx6091 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Jaroxetina\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Seroxat\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
SSRI\par\pard\li1080\sb4\sl-207\slmult0\fi3600 \up0 \expndtw0\charscalex101
Paxil\par\pard\li1080\sb1\sl-200\slmult0\fi1689\tx4536\tx6091 \up0
\expndtw0\charscalex108 Reboxe\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Edrcnax\tab \up0
\expndtw0\charscalex101 NaRI\par\pard\li1080\sb6\sl-
207\slmult0\fi1713\tx4478\tx6076 \up0 \expndtw0\charscalex106 Venlafaxin\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 ...Erfexpr._\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
SNR1\par\pard\li1080\sb1\sl-205\slmult0\fi1708\tx4536\tx6081 \dn1
\expndtw0\charscalex111 Nefazodor\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 Dutcmin\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 SARI\par\pard\li1080\sb0\sl-207\slmult0\fi3446 \up0
\expndtw0\charscalex116 Serzone\par\pard\li1080\sb11\sl-
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Buorop\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ion\tab
\up0 \expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Welibutr\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 NDRI\par\pard\li1080\sb1\sl-
170\slmult0\fi1723\tx4497\tx5995 \up0 \expndtw0\charscalex105 Mirtazepin\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 P.emeror\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
NaSSA\par\pard\ql \li2918\sb116\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 SSRI - inhibior pi pasoptt-if de saroonfna \par\pard\ql
\li2731\sb1\sl-217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 NaRI ~ inhibior ai
racapKrii de noredrsnalinl \par\pard\qj \li2155\ri2284\sb9\sl-210\slmult0\fi4
\up0 \expndtw0\charscalex107 SNRI - inhibior a! rsospfaii m �sroonin_ #i
msrsdanalinS \up0 \expndtw0\charscalex104 SARI - inhibior d reeepfaii d@ sdrenaiini
�1 sersoninS \up0 \expndtw0\charscalex101 NDRS \u8482? inhibior ai esspfaii da
noradrencifina fI dopaminS \par\pard\ql \li2567\sb6\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 heSSA - anarpnssf d reaepoibr c_2 sdenergsci
\par\pard\ql \li1334\sb213\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex90 Lhiuh
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Medicafia de prima a'legere
pentru boala bipolard esfe
litiul care trafeazd deopotrivd \up0 \expndtw0\charscalex111 mania (Tn 7-10 zile)
si depresia. Desi este foarte eficient Tn controlul expansiviafii si o! \up0
\expndtw0\charscalex111 comporfamenfului maniacal, litiu! genereazd unele efecte
secundare ca de exemplu \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart
fremurSturi, cresere Tn greutate, grefuri, usoard diaree si eruptii cutanate.
Pacienfii care \up0 \expndtw0\charscalex113 iau litiu vor bee \up0
\expndtw0\charscalex118 10-1 2 pohore cu apd pe zi pentru a evita deshidratarea.
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Reacfiile adverse au apdrut la un numar mic
de persoane si au fost reprezentate de \up0 \expndtw0\charscalex120 confuzie,
vorbire neclard, oboseald marcae sau excitabilitate, sldbiciune musculard, \up0
\expndtw0\charscalex113 amefeli, dificultate la mers sau tulburari de somn.
Medicii prescriu si anticonvulsivante ca, de exemplu, carbamazepind sau valproat
pen� \up0 \expndtw0\charscalex110 tru pacienfii cu boala bipolard, cunoscufi ca
eficienfi sabilizator! ai dispozifiei. \par\pard\ql \li4132\sb92\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex120 Antidepresivui ideal \par\pard\ql \li2620\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Eficace Tn toate formele de
depresie \par\pard\ql \li2625\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 -
Rapid \par\pard\ql \li2630\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226?
Are toate formele de administrare \par\pard\ql \li2620\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 \u8226? Fara efecte adverse \par\pard\ql \li2620\sb2\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Doza unica \par\pard\ql \li2625\sb6\sl-
194\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 9 leftin
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 s Monoterapie \par\pard\ql \li2630\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 � Nu da toleranja \par\pard\ql
\li2625\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? Rapotul doza
eficace/doza periculoasa foarte mic \par\pard\ql \li2625\sb15\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? Fara efecte teratogene \par\pard\ql
\li2625\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? Fara inerference
\par\pard\ql \li2635\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Poae i
administrat la fel de bine Tn ambulator si Tn spital \par\pard\ql \li1771\sb0\sl-
Ineryenfio erapeutiea a psihoiogului clinician \par\pard\ql \li1382\ri857\sb123\sl-
220\slmult0\fi283\tx1665 \up0 \expndtw0\charscalex113 PSrerea unanimS a
ferapeufilor ese cS cea mai eficientd abordare terapeuficS a tul� \up0
\expndtw0\charscalex112 burarii ofecfive este ceo mixtS: psihoformocobgie-
psihoterapie. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Sunt folosite mai multe
fipuri de psihoterapie dintre care amintim: \par\pard\qj \li1368\ri843\sb0\sl-
220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex120 9 Teapie inerpersonal\u8482? ale
cdrei scopuri sunt reducerea simpomelor depresive \up0 \expndtw0\charscalex109
TmpreunS cu TmbunStSfirea imaginii de sine si ajutarea pacientului sa-si dezvolfe
strate� \up0 \expndtw0\charscalex115 gii eficiente de abordare a relafii lor
interpersonale. Este o psihoterapie de scura duraa \up0 \expndtw0\charscalex111
care nu urmSreste resfructurarea personalitSfii. \par\pard\qj \li1372\ri843\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 � Teapia cognitiv-csmportamwtaSa
prin care se urmSreste creserea complianfei la \up0 \expndtw0\charscalex112
tratament pe fermen lung. \par\pard\qj \li1377\ri844\sb29\sl-210\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex120 \u8226? Tdiaei detnvSJa^. Aceasts abordare pleacS de la
ipoteza cS depresia apare Tn \up0 \expndtw0\charscalex110 situafia unui
dezechilibru Tn cadrul sistemului recompensS-pedeapsS (recompense mini\up0
\expndtw0\charscalex112 me si mai multe pedepse). Tehnica Tsi propune sa-i ajute pe
pacienfi sS identifice surse \up0 \expndtw0\charscalex119 noi de recompense si sS
dezvolfe stategii de minimalizare, evitare si depSsire o pe\up0
\expndtw0\charscalex108 depselor. \par\pard\qj \li1377\ri836\sb22\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Abordaea psihodinamica pleocS de
Io ipoteza cS depresia Tsi are originea Tntr-o \up0 \expndtw0\charscalex114 serie
de conflicte asociae cu pierderi si stres. Identificarea acestor pierderi si a
surselor \up0 \expndtw0\charscalex114 de stres ese urmaa de gSsirea unor noi
strategii de adaptare. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart
Strategii de prevenire a recidivelor depresive\par\pard\li1324\sb96\sl-
207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8226? Pacientj' depresivi
bipolari\par\pard\li1324\sb13\sl-207\slmult0\fi547\tx2409 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 - Litiu\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 - Carbamazepina - Valproat
de sodiu\par\pard\li1324\sb24\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex116 9
Pacienfi depresivi unipolari\par\pard\ql \li1871\sb0\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - Antidepresive pe termen lung \par\pard\ql
\li1867\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - Psihoterapie:
\par\pard\ql \li2596\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - de
sustJnere \par\pard\ql \li2596\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 -
cognitivo-comportamentala \par\pard\ql \li1324\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - Tratament preventiv: \par\pard\ql \li1862\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Tnca de la al 2-lea episod
psihopatologie \par\pard\qj \li1857\ri1262\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 - durata: Tn funcjie de ritmui episoadelor si handicapului
pe care acestea Tl \up0 \expndtw0\charscalex115 antreneaza \par\pard\ql
\li5289\sb151\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 dupa Rouilion F# MarHneau
C, 1995 \par\pard\ql \li1435\sb94\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.6.2. DiSTiMlA \par\pard\qj \li1031\ri1160\sb114\sl-
ReprezintS o tulburare psihicS aportinand spectrului fulburSrilor afective.
Inifial, ter\up0 \expndtw0\charscalex113 menul de distimie a fosf infrodus de DSM
III, care Tncerca sa creioneze astfel, un con� \up0 \expndtw0\charscalex114 cept
diagnostic care sS cuprinds un grup heterogen de tulburSri, cunoscute Tnainte
sub \up0 \expndtw0\charscalex114 denumirea de \u8222?nevroz5 depresivS".
Tulburarile distimice sunt TmpSrtite Tn 4 subtipuri definite Tn funcfie de varsta
de debut \up0 \expndtw0\charscalex115 (Tnainte sau dupS 21 de ani) si dupS prezenfa
sau absenfa alar tulburSri medicale sau \up0 \expndtw0\charscalex111 psihiatrice
nonafective (distimie primarS sau secundarS). \par\pard\ql \li1008\ri1169\sb0\sl-
225\slmult0\fi307\tx1310\tx1310 \up0 \expndtw0\charscalex105 Deseori, distimia
Tncepe devreme Tn timpul viefii si la majoritatea acestor pacienfi survin \up0
\expndtw0\charscalex112 ulterior episoade majore depresive. Aceasta condifie a fost
denumia \u8222?dubls depresie". \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Distimia o
fost ciasificotS printre tulburarile dispozitionole deoorece numeroase studii
\up0 \expndtw0\charscalex113 biologice si asupra rdspunsului la tratament au gdsif
similitudini cu depresia majord. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 La un
moment dat Tn cursul viefii, Tn peste 90% din cazuri, pacienfii distimici dez� \up0
\expndtw0\charscalex115 volta episoade depresive majore. Desi deosebirea dintre
depresia majord si distimie se \up0 \expndtw0\charscalex118 bazeazd pe un numar
arbitrar de simptome depresive, cea mai importane caracteris� \up0
\expndtw0\charscalex112 ticd de diferenfiere este persistenta simptomelor eel pufin
2 ani Tn cazul distimiei. \par\pard\ql \li1300\sb109\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 Seurfa pr__enfar@ ciinica \par\pard\ql \li1300\sb12\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Cele mai frecvenfe simptome Tntalnite Tn
distimie sunt: \par\pard\ql \li1305\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 9 Stimd de sine si Tncredere scdzutd sau sentimente de
inadecvare \par\pard\ql \li1305\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 9
Pesimism, disperare si lipsa de speranfd \par\pard\ql \li1305\sb33\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 s Pierderea generalizae a inferesului sau
pldcerii \par\pard\ql \li1300\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
\u8226? Retragere sociald \par\pard\ql \li1300\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 8 Oboseald cronica, fatigabiiitate \par\pard\qj
\li1296\ri3616\sb23\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex109 � Sentimente
de vinovdfie, ruminafii cu privire la trecut \up0 \expndtw0\charscalex110 �
Sentimente de iritabilitate si furie excesivS \par\pard\ql \li1300\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Activitate diminuae, eficientS si
productivitate scSzue \par\pard\qj \li1296\ri1197\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Dificultdfi de gandire, reflectate prin concentrare
scSzue, indecizie, slabs capaci� \up0 \expndtw0\charscalex114 tae de memorare
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 DiagnosHaii d@
distimie dupa crieiile DSM IV \par\pard\ql \li1737\sb1\sl-193\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A) Dispozifie depresivd
cronica (iritabiliate la adolescenfi) \par\pard\qj \li1473\ri795\sb0\sl-
220\slmult0\fi263 \up0 \expndtw0\charscalex116 Apare Tn cea mai more parte a zilei,
este prezenfa Tn majoritatea zilelor, pe core o \up0 \expndtw0\charscalex116
rebteazd singur (subiectiv) sau este observatd de cdtre ceilalfi - persistenta cei
pufin 2 \par\pard\li1473\sb31\sl-207\slmult0\fi0\tx1800\tx2035 \up0
\expndtw0\charscalex101 ani\tab \up0 \expndtw0\charscalex56 ( 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex104 an adolescenfi)\par\pard\ql \li1751\sb1\sl-180\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 B) Manifestdri specifice de mica amplitudine, existd Tnsa
criterii insuticiente pentru \par\pard\ql \li1468\sb38\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 diagnosticul de episod depresiv major \par\pard\ql
\li1761\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Prezenfa, Tn timp ce e
deprimat, a eel pufin 2 din urmdtoareie: \par\pard\ql \li1766\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? modificari de apetit (scdzut sau
crescut) \par\pard\qj \li1766\ri3825\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? modificari de somn: insomnii sau hipersomnii
\up0 \expndtw0\charscalex112 � scaderea energlei sau fatigabilitatea
\par\pard\ql \li1771\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? elon
vital scdzut \par\pard\ql \li1776\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 \u8226? aprecierea de sine scdzutd de diferite grade
\par\pard\ql \li1776\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 � capacitaea
de concenfrare scdzutd, dificultafea luarii deciziilor \par\pard\ql
\li1780\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 9 sentimente de disperare,
deznddejde \par\pard\ql \li1780\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 �
neTncredere, scepticism \par\pard\li1492\sb0\sl-207\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex115 C) Timp de 2 ani (1 on pentru adolescenfi), o perioodd fare
simptomele de Io punc-\par\pard\li1492\sb1\sl-214\slmult0\fi0\tx1742 \dn3 \expndtw-
4\charscalex100 tu\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 A nu cfureozd niciodaa mai mult
de 2 luni.\par\pard\ql \li1780\sb12\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 D)
Nu existd un episod maniacal sou hipomoniaca! \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 E) Nu exisa schizofrenie sou boli
delirante cronice \par\pard\qj \li1502\ri773\sb0\sl-240\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex129 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 F) Nu exista factori organic!
care sd TntretinS/menfind depresia (ex. administrarea \up0 \expndtw0\charscalex129
de medicamente antihipertensive, etc.) \par\pard\ql \li1790\sb1\sl-150\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex129 Debutul distimiet poate fi precoce sau tardiv Tn funcfie de
varsta la care a avut loc \par\pard\ql \li1511\sb62\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex126 (Tnainte sau dupd 21 de ani). \par\pard\ql \li1785\sb98\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Epldemiobgie,
dae de evolufie fi pregnosie \par\pard\qj \li1511\ri762\sb0\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Prevalenfa aistimiei pe
durata viefii Tn populafia generald este de aproximativ 3,2%, \up0
\expndtw0\charscalex111 fiind de doud ori mai frecvenfa la femei decat la
bdrbati. \par\pard\ql \li1507\ri743\sb0\sl-220\slmult0\fi268\tx1780 \up0
\expndtw0\charscalex113 Tuiburarea disfimicS apare de obicei Tnainte de 45 de ani,
avand de cele mai multe \up0 \expndtw0\charscalex109 ori un debut timpuriu (Io
adolescent sau la adultul tandrl si insidios, si o evolufie cronica. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 Tuiburarea aistimicd apare mai frecvent la rudele de gradul
I ale persoanelor cu \up0 \expndtw0\charscalex112 depresie majord decdt Tn
populafia generald. \par\pard\ql \li1800\sb1\sl-194\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 In marea majoritate a cazurilor, distimia are o evolufie
cronica, cu frecvenfe reedderi. \par\pard\ql \li1785\sb117\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Aspects erapeufiee \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Terapia tulburdii distimice presupune combinarea
farmacoterapiei cu
psihoferapia.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4635\colsr160\colno2\col
w4785\colsr160\qj \li2471\ri96\sb205\sl-240\slmult0\tx2865 \up0
\expndtw0\charscalex124 Abordarea terapeutica \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex124 Psihoterapie\par\pard\ql \li2865\sb0\sl-207\slmult0
Farmacologic\par\pard\column \ql \li4804\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li658\sb21\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 iVtetoda
folosita\par\pard\ql \li20\ri1877\sb25\sl-222\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex115 Psihoterapie interpersonala \line \up0
\expndtw0\charscalex111 Terapie cognitlv-comportamentala \up0
\expndtw0\charscalex113 Antidepresive serotoninergice \up0 \expndtw0\charscalex109
Antidepresive triciclice\par\pard\ql \li29\sb21\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 Antidepresive IMAO \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
\li1545\ri723\sb204\sl-226\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex109 Psihoferapia
interpersonala subliniazd interacfiunea dintre individ si mediui sau psiho-\line
\up0 \expndtw0\charscalex118 social. Scopurile erapeutice sunt de a reduce
simptomele depresive si de a dezvolta \up0 \expndtw0\charscalex108 strategii mai
eficientem cadru! mediuiui social si Tn relafiile interpersonale. Terapeutul Tl
\up0 \expndtw0\charscalex108 ajutd pe pacienf sS-si identifice nevoile personale,
sS si le afirme si sS stabileoscS limite.
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihoiogica\tab \dn2
Psihoferapia cognitiv-comporfamentald se bazeazd pe ideea cd depresia se asoci�
\up0 \expndtw0\charscalex113 azd paffern-urilor de gandire negativd, erori
cognitive si procesare defecfuoasd a infor� \up0 \expndtw0\charscalex113 mafiei,
care pot fi modificate prin strategii specifice. Aceste strategii Tl ajuta pe
pacient \up0 \expndtw0\charscalex112 sd idenfifice si sd esteze cognifiile negative
si sd le Tnbcuiascd cu scheme mai flexibile, \up0 \expndtw0\charscalex112 care sunt
apoi repetafe si studiate. \par\pard\ql \li1497\sb73\sl-276\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 6.6.3. aaonMiA
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ciclofimia este o forma mai
pufin severd a tulburdrii bipolare caracterizatd prin alter\up0
\expndtw0\charscalex119 narea unor episoade depresive cu episoade expansive,
hipomaniacole, fare elemente \up0 \expndtw0\charscalex106 psihotice.
Desi si-a cdstigat autonomia nosograficd, exisa Tnsd, sub aspect clinic, o
similari\up0 \expndtw0\charscalex109 tote simptomotologicd. \par\pard\qj
\li1099\ri1199\sb20\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 Pentru a
putea pune acest diagnostic trebuie sa nu fi existaf un episod maniacal sau \up0
\expndtw0\charscalex115 episod depresiv major Tn primii doi ani de boald.
\par\pard\ql \li1377\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Ciclofimia
prezinta urmdoorele coracteristici: \par\pard\qj \li1094\ri1202\sb3\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 s Simptomatologia este insuficient
de severd co intensitafe pentru o putea fi diagnos� \up0 \expndtw0\charscalex111
ticate ca tulburare bipolard, \par\pard\qj \li1099\ri1204\sb17\sl-200\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex114 e Fazele din ciclofimie nu sunt continuarea unei
remisiuni o unui episod ofectiv din \up0 \expndtw0\charscalex114 boala bipolard,
_ Tabloul clinic nu cuprinde elemente psihotice, respectiv ideatia delirantd,
haluci� \up0 \expndtw0\charscalex114 nafii, tulburari de constiina. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Pe_@rif_re clinlcS \par\pard\ql \li1368\sb1\sl-
215\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex106 Faza depresivd \par\pard\ql \li1089\ri1213\sb1\sl-
m Dispozifie depresivd a cdrei manifestare esenfiald este scdderea sau pierderea
\up0 \expndtw0\charscalex113 inferesului sau pldcerii fafd de toate aspectele
existenfei care Tl inferesau anterior \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 e Cei
pufin 3 simptome din urmdtoarele: \par\pard\li1795\sb15\sl-
\expndtw0\charscalex116 reducerea elanul vital - scdderea energiei, oboseald
cronice\par\pard\li1795\sb18\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2.
sentiment de inadecvare\par\pard\qj \li1795\ri2430\sb0\sl-220\slmult0\tx2025
\up0 \expndtw0\charscalex111 3. scdderea eficienfei si creativitdfii Tn plan
profesional si scolor \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 somn redus,
superficial sau hipersomnie \par\pard\ql \li2025\sb25\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 hipoprosexie \par\pard\ql \li2030\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex118 retagere si evitare sociald \par\pard\ql
\li1790\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 7. reducerea activitafii
sexuale \par\pard\ql \li1790\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 8.
sentimentul de culpabilitate pentru activitafi din trecut \par\pard\ql
\li1785\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 9. bradipsihie
\par\pard\li1800\sb18\sl-207\slmult0\fi4\tx1900 \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 0. nemcredere\par\pard\li1800\sb9\sl-
207\slmult0\fi0\tx1915\tx2126 \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 catharsis afectiv
facil\par\pard\ql \li1353\sb93\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 rasa nip \par\pard\ql \li1358\sb9\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 9 Dispozifie expansivd
sau iritabila \par\pard\qj \li1363\ri4828\sb3\sl-220\slmult0\tx2011 \up0
\expndtw0\charscalex115 9 Cei pufin 3 simptome din urnatoarele: \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 cresterea energiei si initiative!' \par\pard\ql
\li1785\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2. cresterea stimei de
sine \par\pard\qj \li1785\ri4866\sb23\sl-220\slmult0\tx2020 \up0
\expndtw0\charscalex110 3. cresterea eficienfei si creativitdfii \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 reducerea nevon de somn \par\pard\ql \li2006\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 niperprosexie \par\pard\ql
\li2011\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 sociofilie care conduce la
cdufarea interlocutorilor
200\slmult0 \par\pard\qj\li2088\ri877\sb69\sl-200\slmult0\tx2323 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 7. implicarea excesivd Tn
ativitati cu numeroase consecinfe negative si cu mari \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex104 riscuri \par\pard\ql \li2078\sb35\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 8. cresterea activitafii sexuale \par\pard\ql
\li2078\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 9. tahipsihie
\par\pard\ql \li2097\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 10. optimism
nefondat \par\pard\ql \li1641\sb133\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
Cicbtimio poote oveo multiple complicafii, mai ales din couza: \par\pard\qj
\li1353\ri875\sb3\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex117 9 perturbsrii
relofiilor socio-profesionale cu severe dificulafi de integrare si armo\up0
\expndtw0\charscalex117 nizare socials \par\pard\ql \li1646\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? toxicomaniilor sau alcoolismuiui
\par\pard\ql \li1646\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? boli
afective bipolare. \par\pard\ql \li1636\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Ciclofimia poate cunoaste mai mule posibiliafi de evolufie:
\par\pard\ql \li1646\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? poate
persista de-a lungul Tntregii viefi; \par\pard\ql \li1651\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 - se poate opri din evolufie printr-o vindecare fSrS
recidive; \par\pard\ql \li1353\ri886\sb0\sl-230\slmult0\fi292\tx1641 \up0
\expndtw0\charscalex109 \u8226? o treime din bolnavi pot dezvolta o boals afectivS
bipolarS de-a lungul Tntregii viefi. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 In
general, evolufia ciclotimiei este Tn faze Tntrerupte de remisiuni Tn care
funcfiona-\up0 \expndtw0\charscalex109 rea sociala si interpersonab este
normals. \par\pard\qj \li1339\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\qj\li1339\ri887\sb93\sl-
220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex114 Traamentul constd Tn asocierea
psihoterapiei cu medicafie ortotimizantS (de stabi\up0 \expndtw0\charscalex116
lizare a dispozifiei). Psihoferapia singurd nu este eficientd deoarece ciclofimia
are un \up0 \expndtw0\charscalex109 determinism genetic. \par\pard\ql
\li1343\ri885\sb0\sl-230\slmult0\fi288\tx1627 \up0 \expndtw0\charscalex114 Bolnavul
trebuie ajutat sa consfientizeze modificdrile afective si consecinfa actelor
\up0 \expndtw0\charscalex112 lui. DatoritS evolufiei acestei boli, tratamentul este
de lungS durata. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Cele mai folosite forme de
psihoterapie sunt; \par\pard\ql \li1631\sb1\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 8 terapia de grup si familials \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 � suportiva \par\pard\ql \li1627\sb17\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 9
eaucationala \par\pard\qj \li1329\ri905\sb3\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex108 Medicamentele utilizate frecvent Tn tratamentul ciclotimiei
sunt sarurile de litiu si anti\up0 \expndtw0\charscalex108 depresivele (Tn fazele
depresive). \par\pard\qj \li1324\ri912\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 Trebuie tinut cont de faptul cS tratamentul anfidepresiv
poafe Induce aparifia unui \up0 \expndtw0\charscalex115 episod hipomaniacai sau
maniacal. \par\pard\qj \li1315\ri909\sb20\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex111 Acest viraj expansiv ia antidepresive tricliclice
constituie o similaritate de responsivi\up0 \expndtw0\charscalex111 fae terapeuticS
dintre cicbtimie si tuiburarea afectivS bipolarS. \par\pard\ql \li1723\sb112\sl-
TUIBURAREA DE STRES POSTTRAUMAHC \par\pard\li1320\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Persoanele care au trSit o experienfS fraumofizantS
sunt supuse odeseo unui stres\par\pard\li1320\sb19\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex116 psihologie legat de respecivul evenimenf.\par\pard\ql
\li1603\sb0\sl-206\slmult0\tx3705 \up0 \expndtw0\charscalex112 In ceie mai multe
cazur \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 este vorba de reacfii normale ia situafii
anormale, TnsS cei \par\pard\ql \li1315\sb14\sl-207\slmult0\tx3720 \up0
\expndtw0\charscalex111 care se simf incapabili sS-s \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 recapete controlul propriei viefi, care prezina urmStoarele
simptome timp de mai mult de o lunS, ar trebui sS ia Tn considerare ideea
solicitSrii unui \up0 \expndtw0\charscalex110 ajutor profesionist: \par\pard\ql
\li1603\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 8 tulburSri de somn
(insomnii de diferite tipuri, cosmaruri legate de incident); \par\pard\ql
\li1603\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 8 tulburari ale
comportamentului alimentar; \par\pard\ql \li1603\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 8 ganduri, imagini recurente;
\expndtw0\charscalex116 \u8226? tulburSri de afectivitate (sari depresive, plans
spontan aparent nemotivat, senti� \up0 \expndtw0\charscalex114 mente de disperare,
lipsS de sperantS, capacitae redusS de a simfi emofiile, irifabilia� \up0
\expndtw0\charscalex114 te, manie, anxieate ce se intensifies mai ales Tn situafii
care amintesc de traumS); \par\pard\ql \li1377\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? sentimentul disfanfarii, izobrii de cei din jur;
tulburSri de memorie (legate de incidenal marcant), de atenfie si de
concentrare; \par\pard\ql \li1377\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? dificulafi Tn luoreo deciziibr; \par\pard\qj
\li1089\ri1184\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex110 � otitudine
protecfoore excesivS fofS de cei drogi, teomS exageratS pentru siguranta \up0
\expndtw0\charscalex110 acestora; \par\pard\qj \li1084\ri1190\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex110 � evitarea locurilor, situafiilor sau chior persoenelor
core eu Tn vreun fel legoturd cu \up0 \expndtw0\charscalex106 evenimentul stresont.
\par\pard\ql \li1363\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Prszenore
clinica \par\pard\qj \li1075\ri1189\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex111 Sindromul posttroumatic de stres apare mai frecvent la
veteranii de rdzboi, dar poate \up0 \expndtw0\charscalex116 aparea ia oricine a
fosf supus unui traumatism grav fizic sau mintai. Oamenii care au \up0
\expndtw0\charscalex118 fost marorii unui accident aviatic sau care au est
victimele unui atenaf pof dezvolta \up0 \expndtw0\charscalex110 acest stres
posttraumatic. \par\pard\qj \li1060\ri1189\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 Gravitatea tulburdrii esfe mai mare cand traumafismul a
fosf neaseptat. Din aceastd \up0 \expndtw0\charscalex112 cauza, nu toti veteranii
de rdzboi dezvolta un stres posffraumotic, ci mai ales oceio core \up0
\expndtw0\charscalex115 eu luot porte la lupte sangeroase si Tndelungate. Soldafii
se asteaptd ofusi la anumite \up0 \expndtw0\charscalex112 violente. Cei care sunt
victime ale traumatismelor sunt prinsi nepregdfifi de situofii care \up0
\expndtw0\charscalex107 le pun viafa Tn pericol. \par\pard\qj
\li1065\ri1219\sb0\sl-240\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex120 Persoanele
care suferd de stres postraumatic refrdiesc experienfa fraumafica si \up0
\expndtw0\charscalex105 prezinfd: \par\pard\ql \li1353\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 8 Cosmaruri, vise terifionte, \u8222?floshbock"-uri ale
evenimentului. In pufine cazuri, pa� \par\pard\qj \li1060\ri1199\sb3\sl-220\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex112 cientu! suferd de o disociafie temporald a realiafii,
trdind din nou trauma. Aceasta stare \up0 \expndtw0\charscalex112 poate dura
secunde pana la zile. \par\pard\qj \li1051\ri1192\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex112 � Anestezie emofionald (\u8222?amorfeala psihica"),
anestezie psihica dureroasd: pacien� \up0 \expndtw0\charscalex111 tul Tsi pierde
interesul pentru lumea din jur si pentru activitdfile care Ti fdceau Tn trecut \up0
\expndtw0\charscalex107 pldcere. \par\pard\ql \li1051\ri1211\sb0\sl-
220\slmult0\fi292\tx1343 \up0 \expndtw0\charscalex110 � VigilenfS excesivS, reacfii
exagerafe. La un pacienf care a fost o dae victims a unui \up0
\expndtw0\charscalex112 incendiu, vederea unei masini arzand Tl deferminS sa se
arunce instinctiv la pSmanf. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 � Anxietate
generalizafS, depresie, insomnie, sbbirea memoriei, dificulate Tn con� \up0
\expndtw0\charscalex110 centrare etc.
\li1670\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Cieii d@ diagno$ \up0
\expndtw0\charscalex119 ,e\par\pard\ql \li1560\sb110\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 DSM-JV\par\pard\qj \li1583\ri0\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 A. Persoana a fost expusa unui evenlment traumatic in
\up0 \expndtw0\charscalex116 care ambele din cele care urmeaza sunt
prezente:\par\pard\qj \li1588\ri29\sb0\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex116 persoana a fost martora sau a fost confruntata cu un
\up0 \expndtw0\charscalex116 eveniment sau evenimente care au impiicat moarea. \up0
\expndtw0\charscalex115 ameninerea cu moartea ori o vatamare serioasa sac \up0
\expndtw0\charscalex109 o periclitare a Integritafii corporale proprii ori
a\par\pard\qj \li1593\ri38\sb0\sl-215\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 altora;
raspunsul persoanei a impiicat o frica intensa, \up0 \expndtw0\charscalex114
neputinfa sau oroare.\par\pard\qj \li1511\ri211\sb1\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Nota: la copii, aceasta poafe fi exprimata Tn schimb
\up0 \expndtw0\charscalex113 printr-un comportament dezorganizat sau
agitat.\par\pard\qj \li1583\ri0\sb0\sl-219\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex112 B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persis�
\up0 \expndtw0\charscalex108 tent intr-unul \up0 \expndtw0\charscalex113 (sau mai
multe) din urnatoarele modurl:\par\pard\qj \li1593\ri0\sb0\sl-215\slmult0\fi9
\up0 \expndtw0\charscalex109 - amintiri stresante recurente �1 intruzive ale
evenimen-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 tului, incluzand Imagini, ganduri sau
perceptii.\par\pard\qj \li1593\ri0\sb0\sl-219\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex108 Nota: la copiii mici poate surveni un joe repetitiv Tn c se
\up0 \expndtw0\charscalex115 sunt exprimate feme sau aspecte ale
traumei;\par\pard\ql \li1598\ri0\sb0\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 � vise stresante recurente pe tema evenirnentulul. \line
\up0 \expndtw0\charscalex114 Nota: la copii pot exista vise tenfiante faa un
confinui \up0 \expndtw0\charscalex108 recognoscibil;\par\pard\qj
\li1588\ri0\sb0\sl-216\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex110 e acfiune si
simfire ca �1 cum evenimentul traumatic: ar \up0 \expndtw0\charscalex109 fi fost
recurent (include sentimentul retralrii experience!, \up0 \expndtw0\charscalex103
iluzii, halucinafii \up0 \expndtw0\charscalex113 �i episoade discciative de
flashback. \up0 \expndtw0\charscalex115 inclusiv cele care survin la desteptarea
din somn sau \up0 \expndtw0\charscalex113 cand este intoxicat).\par\pard\qj
\li1603\ri1690\sb2\sl-211\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 Nota: la copiii
mici poate surveni \line \up0 \expndtw0\charscalex112 reconstituirea traumei
specifice;\par\pard\qj \li1603\ri0\sb5\sl-218\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
8 detresa psihologica intensa la expunerea la stirn.li \up0 \expndtw0\charscalex115
intern! sau externi care simbolizeaza sau seaman" cu \up0 \expndtw0\charscalex112
un aspect al evenimentului traumatic;\par\pard\qj \li1598\ri14\sb0\sl-
216\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? reactlvitate fiziologica la
expunerea la stimuli inerni \up0 \expndtw0\charscalex116 sau externi care
simbolizeaza sau seamana cu un\par\pard\ql \li1598\sb3\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 aspect al evenimentului traumatic.\par\pard\qj
\li1593\ri0\sb5\sl-217\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 C. Evitarea
persistenta a stimuillor asociaji cu trauma \up0 \expndtw0\charscalex107 �1
paralizia reactivitaîi generals \up0 \expndtw0\charscalex121 (care nu era
prezene \up0 \expndtw0\charscalex113 Tnaintea traumei), dupa cum este indicat de
trei (sau \up0 \expndtw0\charscalex110 mai multe) din urrnatoarele:\par\pard\qj
\li1598\ri431\sb0\sl-219\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 � eforturi de a
evlta gandurile, sentimentele sau \up0 \expndtw0\charscalex114 conversatiile
asociate cu trauma;\par\pard\qj \li1603\ri0\sb5\sl-215\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex114 - eforturi de a evita locuri, activitati sau persoane
care \up0 \expndtw0\charscalex113 desteapta amintiri ale traumei;\par\pard\qj
\li1603\ri0\sb5\sl-211\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex108 a incapacitatea de
a evoca un aspect impotant al traumei: \up0 \expndtw0\charscalex115 s diminuarea
marcae a inferesului sau participarii la \up0 \expndtw0\charscalex105 activicafi
semnificative;\par\pard\column \ql \li7420\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li1191\sb22\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 jenfru psiholc\par\pard\ql
2\charscalex100 1CD-10\par\pard\ql \li49\ri1117\sb17\sl-215\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex112 In general, aceasta tulbu� \line \up0
\expndtw0\charscalex117 rare nu va fi diagnosticae \line \up0
\expndtw0\charscalex118 decat daca exista dovada \line \up0 \expndtw0\charscalex112
ca a luat nastere Tn mai \line \up0 \expndtw0\charscalex109 pufin ele 6 luni de la
un\par\pard\qj \li54\ri1159\sb10\sl-211\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114
eveniment traumatic de o \line \up0 \expndtw0\charscalex114 exceptlonala
severitate.\par\pard\qj \li54\ri1043\sb6\sl-216\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex109 Un diagnostic de "probabil" \up0 \expndtw0\charscalex110
poate fi Tnsa pus daca\par\pard\qj \li49\ri1156\sb5\sl-211\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 timpul dintre eveniment si \line \up0
\expndtw0\charscalex115 debut a fost mai lung de\par\pard\qj \li44\ri1033\sb6\sl-
217\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex100 6 luni, Tn cazul Tn care mani-\line
\up0 \expndtw0\charscalex115 estarlie clinice sunt tipice \line \up0
\expndtw0\charscalex112 si nu poate fi facuta o iden-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 tificsre alternative a tulbu� \line \up0 \expndtw-
4\charscalex100 rarii \up0 \expndtw0\charscalex116 (de ex, un episod de \line
\up0 \expndtw0\charscalex112 anxietate, obsesiv-cornpul-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 siv sau depresiv).\par\pard\ql \li54\ri1056\sb5\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 '\u9632? -, plus, in afara existenfei
\line \up0 \expndtw0\charscalex111 iraumei, trebuie sa fie pre� \line \up0
\expndtw0\charscalex116 zenfa reamintirea sau o \line \up0 \expndtw0\charscalex111
raactivare repetitive, tulbu-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 ratoare a
evenimentului Tn \line \up0 \expndtw0\charscalex111 evocari, Imaglnafie
diurna\par\pard\ql \li58\ri1019\sb0\sl-217\slmult0\fi24 \up0
;;au vise. Sunt adesea pre� \line \up0 \expndtw0\charscalex116 zente o detasare
emofio-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 nala evidenta, \u8222?amorfirea" \line
\up0 \expndtw0\charscalex114 sentimentelor si evitarea \line \up0
\expndtw0\charscalex108 stimulilor care pot trezl rea� \line \up0
\expndtw0\charscalex111 mintirea traumei, dar aces� \line \up0
\expndtw0\charscalex114 tea nu sunt esenfiale pen� \line \up0
\expndtw0\charscalex110 tru diagnostic. Tulburarile \line \up0
\expndtw0\charscalex109 vegetative, tulburarile dis� \line \up0 \expndtw-
1\charscalex100 pozifie; \up0 \expndtw0\charscalex112 �i cele comporta-\line
\up0 \expndtw0\charscalex114 mentsie contribuie toate la \line \up0
\expndtw0\charscalex116 diagnostic, dar nu sunt de \line \up0
\expndtw0\charscalex116 prima impotanta.\par\pard\qj \li68\ri1745\sb2\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 include: nevrozele \up0
\expndtw0\charscalex123 taumatlce
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psiholc\u9632?gica\tab
\expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ;c_--;c \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 � sentimentul de detasare sau Tnstrainare de
alfii; \up0 \expndtw0\charscalex116 gama restransa a afectului (ex.: este incapabil
sa \up0 \expndtw0\charscalex117 aiba sentimente de dragoste); \par\pard\ql
\li1281\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - sentimentul de viitor
Tngustat (ex.: nu spera sa-si \par\pard\qj \li1267\ri3706\sb5\sl-220\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex119 faca o cariera, sa se casatoreasca, sa aiba copii sau
o \up0 \expndtw0\charscalex114 durata normal! de viafa). \par\pard\qj
\li1267\ri3917\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 D. Simptome
persistente de excitafie crescuta (care \up0 \expndtw0\charscalex114 nu erau
prezente Tnainte de trauma), dupa cum este \up0 \expndtw0\charscalex115 indicat de
doua (sau mai multe) din urnatoarele: \par\pard\qj \li1440\ri4062\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 dificultate de adormire sau de a ramane
adormit; \up0 \expndtw0\charscalex114 iritabilitate sau accese coleroase;
dificultate de concentrare; \up0 \expndtw0\charscalex103 hipervigilitate;
\par\pard\ql \li1449\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 raspunsul de
tresarire exagerat. \par\pard\qj \li1271\ri4307\sb19\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 E. Durata tulburarilor (simptomele de la criteriile \up0
\expndtw0\charscalex111 B, C, D) este de mai mult de o iuna. \par\pard\ql
\li1267\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 F. Tulburarile determina o
detresa sau deteriorare \par\pard\ql \li1252\ri3784\sb0\sl-230\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex109 semnificativa clinic Tn domeniul social, profesional sau
\up0 \expndtw0\charscalex112 Tn alte domenii impotante de functionare. \line
\up0 \expndtw0\charscalex113 De specificat daca: \par\pard\qj
\li1252\ri4206\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Acut: daca durata
simptomelor este mai mica de \up0 \expndtw0\charscalex102 trei luni.
\par\pard\qj \li1252\ri3814\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Cronic:
daca durata simptomelor este de trei luni sau \up0 \expndtw0\charscalex105 mai
mult. \par\pard\ql \li1252\sb1\sl-187\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 De
specificat daca: \par\pard\qj \li1257\ri3990\sb6\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Cu debut tariiv: daca debutul simptomelor survine \up0
\expndtw0\charscalex113 la eel pufin sase luni dupa evenimentul stresor.
\up0 \expndtw0\charscalex111 Stresui posttraumatic poate fi: \par\pard\ql
\li1324\sb13\sl-207\slmult0\tx7320 \up0 \expndtw0\charscalex113 pimar - persoanele
afecfafe sunt Tn mod direct expuse evenimentului \tab \up0 \expndtw0\charscalex110
ireumarlzant; \par\pard\ql \li1324\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
sseyndar (prin compasiune extreme, contratransfer, fraumatizarea prin mar-ebfar
-\par\pard\li1031\sb24\sl-207\slmult0\fi14\tx2059\tx3532\tx4780 \up0
\expndtw0\charscalex105 by pi\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 poafe aparec\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 :ei care vi\tab \up0 \expndtw0\charscalex119
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 aiurorui vicf\par\pard\li1031\sb9\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 zant (medici Ae diferite specialitafi\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 (inclusiv psihiatri!), membrii ecn.ee or c - sc\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 , "s, po-\par\pard\li1031\sb9\sl-207\slmult0\fi14\tx7521
\up0 \expndtw0\charscalex113 lifisti, pompier:), dar si ia reportern care prezinta
respectivui eveniment de ia\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 arc locuiui.\par\pard\li1031\sb14\sl-
207\slmult0\fi297 \dn2 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
Principalii trei factori de rise Implicafi Tn aparifia tulburarilor de strss
sec\t \up0 \expndtw0\charscalex108 jnoai' sunv:\par\pard\li1031\sb13\sl-
207\slmult0\fi307\tx7828 \up0 \expndtw0\charscalex116 s expunerea la imaqini sou
mulnaie rs;rnan c;e ViTmeiOi- direefs de a;\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 velor:\par\pard\li1031\sb9\sl-207\slmult0\fi307
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 c sensiDimuTea empanca a
ceior sxpusp\par\pard\qj \li1051\ri2224\sb19\sl-200\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex113 o aspecte emofionaie neciarificafe cars sunt leads afectiv
sau slmbolic r; \up0 \expndtw0\charscalex110 la care Individui asisfd. \par\pard\ql
\li1315\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 TulburSrile asociate PTSD
eel mai frecvent sunt: tuiburarea depresiva mc \par\pard\ql \li1046\sb1\sl-
198\slmult0\tx8040 \up0 \expndtw0\charscalex122 rarea de panicd. aqorafobia, fobia
sociala, fobia specified, fuicurarea o \tab \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 :crii-\par\pard\ql \li1041\sb35\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Duisiva. tuiburarea de
sorncf;z(dS. cdisudv; cd croddr \par\pard\li1031\sb18\sl-
207\slmult0\fi297\tx5472 \up0 \expndtw0\charscalex113 Existd diferenfe Tntre
aspecfese clinics a;s u\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 _r ce strss
posffraumc\par\pard\li1031\sb19\sl-207\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113
rata de adult:\par\pard\li1031\sb9\sl-207\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex114 � cooiii foarte mici pot prezenfa o sirnpomatologle redusa
(Tnfrucaf md;\par\pard\li1031\sb1\sl-165\slmult0\fi0 \dn1 \expndtw0\charscalex113
tome.ie afecfiunii
necesi\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6137\colsr160\colno2\colw3343\c
olsr160\ql \li4665\sb0\sl-72\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 .... I \up0 \expndtw-3\charscalex100
,-..\par\pard\column \ql \li20\sb0\sl-136\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ;mn!u tuir. \up0 \expndtw-7\charscalex95
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 u?
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw-6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ps\t
\dn2 \expndtw0\charscalex110 inopatoloaie si psihiafrie pentru
\expndtw0\charscalex116 anxietate, preocuparea pentru simboluri, joe\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 \u8482?C:l"S DO? SC\tab
\up0 \expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 sa aiba ieqctura
cu\par\pard\ql \li1406\sb2\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 trauma,
incontinenfa; \par\pard\qj \li1406\ri932\sb11\sl-210\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 o copiii de varsta jcoicra nu au Tn mod obllgaforiu amnezie
sau flashback-uri, Tnsd \up0 \expndtw0\charscalex114 prezinta fenomenul de
Jngusfare a timpului" (pbscrea gresita a evenimentelor trauma-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 tizanfe pe care le reiafeaza Tn timpu! rememorari!) si
\u8222?aparifia de semne"
(convinaerec\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5345\colsr160\colno2\colw
4135\colsr160\ql \li1968\sb24\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 exisTCf
ssmr.e c;-svesfi;cc::s ale\par\pard\ql \li3216\sb0\sl-99\slmult0\tx3369 \up0
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 _\tab \up0
\expndtw0\charscalex135 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 -eq^^-r;y, iI
mn\par\pard\column \ql \li20\sb38\sl-161\slmult0\tx1945 \up0
\expndtw0\charscalex102 ~p~j '^n si '"T^f\tab \up0 \expndtw0\charscalex168
-d^dede
S'di-\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols3\colno1\colw5302\colsr160\colno2\colw2653\co
lsr40\colno3\colw1495\colsr160\ql \li1411\ri417\sb0\sl-164\slmult0\fi4\tx4042
\up0 \expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 lare por fi svirar.
.\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 ir^r. \line \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 asffei de sem:~s), care \tab \up0
\expndtw0\charscalex131 ce rscdc\par\pard\column \ql \li1978\sb0\sl-162\slmult0
\up0 \expndtw-1\charscalex100
.isnf rice\par\pard\ql \li20\sb3\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 id\par\pard\ql \li375\sb0\sl-176\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex50 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ..-. \up0
\expndtw0\charscalex40 -.\par\pard\column \ql \li20\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ;a frno\par\pard\ql
: vi '-', \par\pard\sect\sectd\sbknone \li1396\sb34\sl-
esfe o repsve-e compulsive a unor aspecte \u9632?\tab \up0 \expndtw0\charscalex117
iei clar core nu are endinfa ds c\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1396\sb9\sl-
207\slmult0\fi9\tx5889 \up0 \expndtw0\charscalex117 afenua anxietatea - da ex., o
prefermfa cer\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 lie Tn care se foosesc arme
dupa\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1396\sb4\sl-207\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex118 expunerea la acest tip de violenfd (Tn vims ce
reccnsfifuirea ese mult mai Hexibiia
si\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6286\colsr160\colno2\colw3194\colsr
160\qj \li1406\ri153\sb4\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 implied o
serie de modificari comportcmenfals - ce ex., \up0 \expndtw0\charscalex116
permanenfa a arma).\par\pard\qj \li1396\ri77\sb0\sl-217\slmult0\fi283\tx3988
\up0 \expndtw0\charscalex113 Oiîr die r:!cc::,, \up0 \expndtw0\charscalex147
^dud'\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 :c CGCddd" \u9632? 36 C done." \line \up0
\expndtw0\charscalex115 la aduiji; reconsfifuirea postraumaficb (mcorcora-ec urc
\line \up0 \expndtw0\charscalex119 fafiie cofidiene) apars Tn masura ma; mars
deceit ec.i \line \up0 \expndtw0\charscalex117 adoiescsnfii sunt mai precisousi
eeccf cdul.ii i~:: copiii \line \up0 \expndtw0\charscalex109 impulsive si
agresive.\par\pard\ql \li1675\ri91\sb0\sl-217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106
In cazul tuiburarn ds strss posv'rer�;:"c;r:c ic; \up0 \expndtw-8\charscalex97
:;c:c::; \line \up0 \expndtw0\charscalex104 Recuperarsa este favorlzd'S cd disc.?;!
cu p3;"i-:-.:-:;".5!e\par\pard\ql \li1387\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\li1387\sb20\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 de sous �i nu svirersc scu
raac'-lus excigsrae ic dddiS\par\pard\ql \li1391\sb4\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw-
7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 lung;\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Copiilor f-rebuie sc ,: d -.\u8222? 'cedcb css.rs
\line \up0 \expndtw0\charscalex113 morj'ii, ic;* eddbic: tr.': \tab \up0
\expndtw0\charscalex141 b ':s \up0 \expndtw0\charscalex149 :ib ".:'
d\par\pard\qj \li1382\ri1114\sb10\sl-211\slmult0\tx3638\tx3778 \up0
\expndtw0\charscalex106 cCecvaf vCrr si \up0 \expndtw0\charscalex133 - be\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 " \up0 \expndtw-8\charscalex96 :rc-.::;r.-r,j:c. \up0
\expndtw-1\charscalex100 -:s:c \line \up0 \expndtw0\charscalex135 sionarsa eddddbi.
dd. \tab \up0 \expndtw0\charscalex119 d:';d v:.d. \up0 \expndtw-
8\charscalex85 :. \up0 \expndtw0\charscalex56 -.;\u9632?;;-.\par\pard\column \ql
\li759\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 ersoana poarta
Tn\par\pard\qj \li6446\sb0\sl-217\slmult0 \par\pard\qj \li20\ri891\sb5\sl-
217\slmult0\tx92 \up0 \expndtw0\charscalex119 lai muir cu cea care apare \line \up0
\expndtw0\charscalex106 specie ale traumei Tn activi-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 stlraumatic; de asemenea, \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 c adopfa comoortcmente
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihologicd\tab \up0
207\slmult0\fi0\tx7507 \up0 \expndtw0\charscalex120 vioientei infractionaie, etc.)
au indicat rate de prevalenfa mergand de la\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 3%
pana la\par\pard\li1089\sb9\sl-207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex119
58%.\par\pard\ql \li1377\sb3\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 In ceea ce
privese syoiujia PTSD, Tntalnim urrnatoarele situafii: \par\pard\qj
\li1084\ri1133\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex117 Frecvent,
tuiburarea safisface mai Tntai criteriile pentru tuiburarea de stres acut, ca
\up0 \expndtw0\charscalex114 o consecinfd imediata a evenimentului fraumatizant.
Simpfomele tulburarii si predominanfa relative a reexperimentarii, evitarea si
simp� \up0 \expndtw0\charscalex112 fomele de hiperexcitafie pot varia Tn decursul
timpului. \par\pard\ql \li1372\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
Durafa simptomelor esfe variabiia. \par\pard\qj \li1080\ri1132\sb3\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex123 Desi tuiburarea are o rate crescufd
de cronicizare, comorbidifafe si perturbare a \up0 \expndtw0\charscalex114
funcfionaiifdfii individului, niveb; genera! al funcfionalitafli dlfera muit de la
un pacienf \up0 \expndtw0\charscalex105 ia altu! \par\pard\ql
\li2875\ri3274\sb131\sl-280\slmult0\tx4305 \up0 \expndtw0\charscalex122 Slsmene. ce
prognostic fsivorsbP in P" \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 debut rapid
\par\pard\ql \li4228\sb21\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 durata
scuta \par\pard\ql \li3436\ri3506\sb19\sl-200\slmult0\tx3681 \up0
func\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tional\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul itate
premo\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 rbida b_una \line\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul axis\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
te n ta s \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul u potu lu\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 i
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul spcl a I \par\pard\li3129\sb32\sl-
sbsenta\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 at"\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 e
droguri sau aicoci\par\pard\li3129\sb9\sl-
absent?\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 or ti\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
P\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 3\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
ce\par\pard\ql \li1382\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\ql\li1382\sb0\sl-216\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex123 rds/SS iJddr ;d_dd \par\pard\qj \li1055\ri1162\sb1\sl-
220\slmult0\fi307 \up0 \expndtw0\charscalex120 Pentru a putea functiona
corespunzifor, individui trebuie sa fie capabii sa-si defi\up0
\expndtw0\charscalex115 neascS necssitStiie, sa enficipeze mGdalifdfile de a le
aslgura si sa-?i planifice acfiunile \up0 \expndtw0\charscalex123 Tn acsst sens,
Esfe cjacicr necesar ca o persoana sa dlscuna (mental) de o garna de \up0
\expndtw0\charscalex109 opfluri \up0 \expndtw0\charscalex119 [cars nu candid
neapcrof la acfiune). \par\pard\qj \li1055\ri1172\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 TimM a numif Gceodb capacitate ''qar.dlrsa cc\\ acfiune
experimenala". Indivizii frau-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 mafizafi par si
piardc: aceasva capaciate sssrbcia si ay di-ficultafi Tn a prlvi Tn el Tnsisi, \up0
\expndtw0\charscalex113 Tn a-?i folosi emofiile Tn icopd cirecflonaril ccfiuniior.
In sc \up0 \expndtw0\charscalex132 ih, un a lor interioard \par\pard\ql
\li1065\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 devine o zenb pericubesa,
iar ei par sa-si faoseasca Tntreaga energie pentru a NU \par\pard\ql
\par\pard\ql\li3556\sb99\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \u9632?;-ef de
"bsounsuri irr.piicand o ccmbinafis Tnrrs reacfii cog-\par\pard\ql \li3552\sb6\sl-
216\slmult0\tx7886 \up0 \expndtw0\charscalex110 '_3p_n3uri sunt deciansefs cie
slimuii idennflcabili \tab \up0 \expndtw0\charscalex100 (intern! \par\pard\ql
\li3566\sb12\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 ;v'sr.e per explicc; aoar
pane ic un punb <:\u9632?\u9632? dportamentele \par\pard\li1180\sb0\sl-
207\slmult0\fi6571\tx7982 \up0 \expndtw0\charscalex60 \u8226?iii\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 dintre\par\pard\li1180\sb1\sl-250\slmult0\fi6508 \up0
\expndtw0\charscalex143 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 - U\t \dn4 \expndtw-
9\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ;ca\par\pard\li1180\sb205\sl-
re::i'puns o succssbne temporab stimul conbbiorat (SC)-
sti-\par\pard\li1180\sb19\sl-207\slmult0\fi2203 \up0 \expndtw0\charscalex112 =tc
Tr.sa si caz-jri de conditioners Inverse (succssbne SN-SC\par\pard\li1180\sb12\sl-
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 .;,.^\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 <..; p^. ;
�j ,.^ .-. ^tyy~.\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
*.�\u8212?;-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13620{\bkmkstart Pg235}
228\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 Psinopafologle si psihiafrie pentru
psihologi\par\pard\ql \li1771\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1771\sb202\sl-207\slmult0\tx5169 \dn2 \expndtw0\charscalex115
Intruccf teama nu esfe o ' stare unifara" \tab \up0 \expndtw0\charscalex120 , un
pacienf nu prezinta neaparat acelasi \par\pard\ql \li1492\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 grad de distres la nivelul fieca \up0
\expndtw0\charscalex107 rula din cele frei sisteme \{verbal, motor, tiziolognc).
Clinic, \par\pard\qj \li1488\ri912\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex110 aceasta Tnseamnd ca ameiiorarea simptomatoiogiei la
nivelurunui sistem se poate Tnsofi \up0 \expndtw0\charscalex118 de accentuarea (sd.
nemodificarea) celorble manifestdri; rata de ameliorare poate sd \up0
\expndtw0\charscalex111 difere pentru fiecare sistem. \par\pard\ql \li1790\sb33\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-10\charscalex92 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7�mm
mgnMvs: \par\pard\ql \li1776\sb1\sl-188\slmult0\tx4526 \up0 \expndtw0\charscalex121
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Capacitatea cognitive umana \tab \up0
\expndtw0\charscalex125 [capacitatea de procesare a inrormatiilor) este
esenfiab Tn adaptarea la mediu. Cand procesui cognitiv este afecfat, exists de
aseme� \up0 \expndtw0\charscalex114 nea o perturbare si Ic nivel afectiv si
comporfamentai. Corecfarea modificaribr cogni� \up0 \expndtw0\charscalex112 tive
ameiioreaza manifestarile afective si comportamentaie. \par\pard\qj
\li1502\ri912\sb2\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 Din punct de
vedere cognitiv, anxietatea este un proces emotional, iar frica un eveni� \up0
\expndtw0\charscalex104 ment cognitiv. \par\pard\ql \li1771\sb11\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex115 Anxietatea, ca si durerea, reprezinfa un simptom si nu
o boala. \par\pard\qj \li1497\ri889\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex126 Anxietaea poafe fi privitd si din punct de vedere
evolutionist, ca straegie de \up0 \expndtw0\charscalex108 supraviefuire \up0
\expndtw0\charscalex120 (evsnimsnt - prccesare cognitive => arnenintare =>
anxietate = trcire \up0 \expndtw0\charscalex112 nepiacuta => acfiune ~> disparitic
arneninfo.rii => dlsparifia anxietdfii). La baza tulbu� \up0
\expndtw0\charscalex114 rarii de stres pastraumafic se af!a percepfia
vu'nerabilifajii - sfimuiii care evoca trauma \up0 \expndtw0\charscalex117
rearninfesc individului de incapaciatea sc de a controia anumite situafii, de a
acfiona \up0 \expndtw0\charscalex109 Tn scopul reducerii amenmtarli.
\par\pard\ql \li1790\sb54\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex138 esef
amsmrbk'psPPsgM \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 O importanta deosebie o prezinta inferacfiunea Tntre
diferiele parti ale SNC res-\par\pard\li2227\sb53\sl-161\slmult0\fi0\tx6422 \up0
\expndtw-6\charscalex78 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 3 !..-: ;:r\tab \dn2 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 . i\par\pard\ql \li1516\sb14\sl-
190\slmult0\tx8654 \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 corp
cabs, corex prefrontal). Exists studii cars demonstreaza prezenfa de lezluni
\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \u8222? \par\pard\qj \li1521\ri883\sb6\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 acest nivel Tn condifii de stres cronic
(bcalizarea si severiafea dspinzand de tipul as \up0 \expndtw-2\charscalex100
sfres). \par\pard\ql \li1526\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql\li1526\sb66\sl-
spb.ll\ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 \u8222?\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 iC.
240\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Exista
o componente genefica a tulburarii cie stres posflrcumatic (fapf demonsfraf \up0
\expndtw0\charscalex108 prin studii familicis). A tost descris un locus ia nivelul
crornczorr-jiui \up0 \expndtw0\charscalex115 5 rssponsabi! ce o \par\pard\ql
\li1531\sb1\sl-191\slmult0\tx5179 \up0 \expndtw0\charscalex109 parte am
manifestarile ciimce aie aiscfiur.ii \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 (\u8222?
rcspunsu; as trsscnrs' sxcicjsraf., \par\pard\li2956\sb0\sl-
207\slmult0\fi0\tx7593 \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8222?^.\u8222?.m^..^PP!
MPSu�^jS3M^s.PîPPîPPPk\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 _ I\par\pard\ql
\li4310\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 alte tulburari psihice
\par\pard\li3422\sb50\sl-207\slmult0\fi0\tx4243\tx5563\tx5664\tx5865 \up0
\expndtw0\charscalex100 -.,\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 predispc-'i e o\tab
\up0 \expndtw-4\charscalex100 :\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 _\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 -" -,\par\pard\ql \li3480\sb1\sl-185\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 svr-nidents stresante Tn viafa individu
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 re * - pd~ ,\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 M\par\pard\ql \li2836\sb0\sl-207\slmult0
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 n inrsrviu clinic si?
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihoiogica\tab \up0
Exista o variane a festului special adapfata pentru copii si adolescent! -
clinician \up0 \expndtw0\charscalex112 adminisered PTSD scale-child and adolecsent
(CAPS-CA). \par\pard\ql \li1391\sb93\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 TESi-C (lh� icmmeSe wmtk ssmming
imsstorf-ehiki\} \par\pard\qj \li1084\ri1197\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Esfe un inferviu clinic ce
evabeaza expunerea copiilor (Implicare directs sau Tn caii-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 tate de morfori) la evenimenfe potential traumatizante
(accidente severe, boli, dezastre, \up0 \expndtw0\charscalex117 vioienfdjn familie
sau comunifafe, abuz sexual). Discufia se poarfa cu copilul si nu cu \up0
\expndtw0\charscalex112 adulfii. intrebarile \up0 \expndtw-2\charscalex100 (
\up0 \expndtw0\charscalex119 16 ia numar) au o anumlfa ordine - gradul da Intimiate
cl eveni� \par\pard\qj \li1094\ri1205\sb12\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 mentelor analizcfe creste progresiv, pentru ca pacientu! sa
poate face fafa sfresului rea\up0 \expndtw0\charscalex107 mintirli traumei.
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 Dintre psihotropele care au tost
creditafe ca ame'icrand sfcree: pacienfilor cu PTSD, \up0 \expndtw0\charscalex114
s-au remarcaf urnaoarele grupe de medicamene: \par\pard\ql \li1377\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 o antidepresiveie triciclice: \par\pard\ql
\li1804\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - amitripfllina -- reduce
simptomele d. e'-'lari-; \par\pard\qj \li1372\ri4114\sb0\sl-220\slmult0\fi427
\up0 \expndtw0\charscalex116 - Imipramina - reduce simpromsis fbr^zive; \up0
\expndtw0\charscalex112 o antidepresive serofonir.ergice: \par\pard\ql
\li1800\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - sertralina
paroxtfina \par\pard\ql \li1800\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 -
fboxsfina \par\pard\li2323\sb0\sl-161\slmult0\par\pard\li2323\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 :\tab \up0 \expndtw-6\charscalex95 --r.\tab \up0
\expndtw-3\charscalex100 ;r�)
(\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13620{\bkmkstart Pg237}{\bkmkend
Psihopafoiogie si psihiafrie pentru psihologi \par\pard\ql \li3023\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Principals!�
scopuri'ale psinb-grapiei de grup \par\pard\ql \li2740\ri2272\sb43\sl-
220\slmult0\tx3139 \up0 \expndtw0\charscalex111 stabilizarea reacfiiior fizioloqice
sj psihplogice latrauma \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
expl\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul orarea si
validare\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 a percepfiilor si
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul emo\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
t\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul jilor \par\pard\qj \li1560\ri1089\sb0\sl-
Tntelegerea eectelor experienfeior trecute asupra compotamentului. trairilor din
prezent \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex109 invafarea unor noi modaiitati de a face fafa
stresului interpersonal \par\pard\qj \li1430\sb0\sl-220\slmult0
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex117 fn cadrul acestui tip de ferapie,
atenfia esfe Tndrepfafa spre modificarea anumitor \up0 \expndtw0\charscalex110
comportamente. \par\pard\qj \li1440\ri941\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex121 Exisfa mci multe tehnici ds reducere/sfopare a
comportamenfelor nedorife. Un \up0 \expndtw0\charscalex119 exemplu este msplfafls
ildfrapisSeS (un exercifiu special de respirafie constand Tn \up0
\expndtw0\charscalex112 inspiruri lene si profunde Tn scopul reducerii anxietafii).
Aceasta tehnica este extrem de \up0 \expndtw0\charscalex120 ufila, Tnfrucaf
persoanele anxioase prezinta amefeii, paipitatji si ale simptome din \up0
\expndtw0\charscalex120 cauza hipervenfilafiai. C oifa mefoaa este msms pre @msmm
(expunerea gradae a \up0 \expndtw0\charscalex114 pacientului ia stimuli! anxiogeni
si aiurarea acestuia sa face fafd prcpriilor temeri). \par\pard\ql
\li1718\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 'ifdreplo sag
irilS^'SsmpsifeFiriKWi'l \par\pard\qj \li1449\ri928\sb0\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex116 Esie asemandroare pana ia un puncf cu terapia
comporfamenfala. Pacienfilor Ii se \up0 \expndtw0\charscalex116 expiicd Tnsd si
influenfa pe cere modul lor de a gandi o are asupra simptomaologiei. \up0
\expndtw0\charscalex111 De asemenea, sunt Tnvatafi cum sd Tsi modirice gandirea
astfel Tncdf simpfomele sS se \up0 \expndtw0\charscalex117 diminueze treptaf,
pana !a aisparifle. Aceasta consflenfizare a paftern-ubi de gandire \up0
\expndtw0\charscalex113 esfe combinata cu alte tehnici comporfamenfele, asfrel
Tncat pacientu! sa fie capabii sa \up0 \expndtw0\charscalex113 face fata
situatiilor anxiogene, \par\pard\ql \li1747\sb95\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Pslheempe �8agilltv@=lsei9
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Constituie o meoda de procesare a memoriei
fraumafice. \par\pard\qj \li1468\ri918\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex121 Formele uzuaie de psihoterapie abordeazi aspecele ccgnirive
si emofionaie ale \up0 \expndtw0\charscalex115 evenimentului fraumatlzant, nu Tnsi
si ps ceie somatice, desi mule din simpfomele pe \up0 \expndtw0\charscalex121 care
pacienfii is prezinta au o baza somatica. Modiricarea raporturilor normale de
\up0 \expndtw0\charscalex112 procesare a inforrnafiilor existente Tntre niveleie
cognitiv, emcflonal si senzifivo-mofor \up0 \expndtw0\charscalex112 conduce de fapf
ia simpomafologia tulburarii de strss postfraumctic. \par\pard\ql \li1756\sb11\sl-
207\slmult0\tx3192 \up0 \expndtw0\charscalex109 Utilizond corpui \tab \up0
\expndtw0\charscalex116 (si nu conyfiinje sau emofiile) ca punct de piecare Tn
procesarea \par\pard\qj \li1478\ri913\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex114 evenimentului, acesf tip ds psihoterapie trateazc Tn mod
direct efectele traumei asupra \up0 \expndtw0\charscalex113 organismuiui, cescs ce
fcicisiteaxi cpoi procesarea cognitive; si emofioncla. Procesarea \up0
\expndtw0\charscalex113 senzitivo-motorie esie Tnsa insuficienta; inegrarea tuturor
celor trei nivsle de procesare \par\pard\ql \li1473\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 - senzlfivo-mofor, emotional si cognitiv- este esenfiaia
pentru retacerea pacientului. \par\pard\qj \li1483\ri917\sb3\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex118 ierarhizarea niveieor de procesare a
informefiior se coreieaza cu cea a arhiecturii \up0 \expndtw0\charscalex116
creierului: procesarea sen_:fivo-mofoie se realizeaza Tn eajeie inferioare ale
creieru-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 bi, cea emofionaie Tn sistemul limbic,
Icr cec cognifiva Tn \up0 \expndtw0\charscalex106 3fc;ie;e corvicaie superioare;
\par\pard\ql \li1492\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 acese trei
nivele se infbenteazc reciproc, funcfionand ca un Tntreg; \par\pard\qj
\li1483\ri912\sb23\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex113 Pufem decide
(funcfie cognifiva) sa ignorarn be exempli; ssnzcfia de foame si sa nu \up0
\expndtw0\charscalex117 ne comportam ca afare, desi procese'e tiziobgice boars cs
aMmentatJe (secrefia sali-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 vara, contracfia
muscular. Hi trccfuiui cigestiv, eb.: . dbbdf ;v, se cssfasoare fiep^�Wfi
poasning). Ativitaj-ileajpiibr de vSrsfS mice d-.f"\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 b .-.b. de .\t \up0 \expndtw0\charscalex116 -;isemele
senziti-\par\pard\li1488\sb5\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex116 vo-
motor si emotional jbsf^Mi� pinscsssegj.\par\pard\li1488\sb18\sl-
207\slmult0\fi292\tx6840 \up0 \expndtw0\charscalex116 Exists deci doua direcfii
generaie de procesare idd . .,..;:\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 ..b; ascendents
si des-\par\pard\li1488\sb4\sl-207\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex116
cendenta.\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9780\paperh13620{\bkmkstart Pg238}
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihobgica\tab \up0
Cdnd experienfeie senzitivo-motorii sunt perfurbatoare sau copbsitoare, reglarea
\up0 \expndtw0\charscalex114 constiene Tn sens descendent permite individului sa
faca fafa situafiei, controland gra� \up0 \expndtw0\charscalex117 dul de
dezorganizare a! sistemului \up0 \expndtw0\charscalex115 (ex. controlarea
halucinafiilor prin Tncercarea de \par\pard\qj \li1128\ri1248\sb20\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 evocare mentals a imaginii unei
bibiiofeci cu cSrj'i si prin concentrarea atenfiei asupra \up0
\expndtw0\charscalex107 fiecarei cSrfi Tn parte). \par\pard\ql \li1401\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 In cadru! terapiei, procesarea senzitivo-
motorie esfe susfinufa prin control consfienf \par\pard\qj \li1108\ri1254\sb0\sl-
225\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 - pocientului i se cere sa relafeze
succesiunea de senzafii somatice, de impulsuri pe care \up0 \expndtw0\charscalex115
o resimfe, facand fernporar abstracfie de emotii, ganduri. Relafie psihoerapeuf-
client \up0 \expndtw0\charscalex111 este una aparfe - terapeutul Tndepiineste rolul
unui \u8222?corfex auxiliar" al pacientului pana \up0 \expndtw0\charscalex112 cdnd
acesta devine capabi! sS idenfifice si sa descrie singur senzatiiie somatice pe
care \up0 \expndtw0\charscalex103 le resimte. \par\pard\ql \li1377\sb71\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Twaplo
enSlidi \par\pard\qj \li1108\ri1277\sb15\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Famiiia poafe fi privita ca
un sistem a carui bunS funcfionare depinde de funcfio\up0 \expndtw0\charscalex115
narea normals a tuturor componentelor; \par\pard\qj \li1099\ri1263\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex112 Este foarte important pentru tofi
membrii famiiiei unui individ sa afle cat mai muife \up0 \expndtw0\charscalex117
despre tuiburarea de care acesta suferd, pentru a putea ovea o atifudine
corespunza\up0 \expndtw0\charscalex110 toare Fafa de pacienf. \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex111 sSinifi�-- o reacfie psihica de intensitafe nevroticd
a carei expresie clinice svidsn-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 fiazS sindromul
dominant asfenic caracferizat prin fatigabiiiate, epuizare rapida, hipo� \up0
\expndtw0\charscalex116 prosexie voluntara, hipomnezie de fixare si evocare,
iriabilitae, bbilifae emojionaia, \up0 \expndtw0\charscalex116 insomnie,
hiperestezii si cenestopafii, cu sare generae de disconfort psihic si so; lie, \up0
\expndtw0\charscalex113 adesea Tnsofite de o stare depresiv-anxioasa traita penibil
si consfienf de catre bolnav \par\pard\ql \li1996\sb0\sl-115\slmult0
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 11 \par\pard\ql \li1368\sb25\sl-164\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ICD-IO subliniazS ca Tn
prezentareo acestei tulburari exists variafii cuifurale con� \par\pard\ql
\li1089\sb21\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 siderable, douS tipuri
principale operand cu o suprapunere importana: \par\pard\qj \li1080\ri1297\sb0\sl-
225\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 a Un tip are ca principals acuza de
fatigabilitafea crescuta dupa efort minai, ade� \up0 \expndtw0\charscalex111 sea
asociae cu o onumitd seddere Tn performonfa ocupafionald si dificultafea de a
face \up0 \expndtw0\charscalex111 fafd eficient Tn sarcinile cofidiene.
Fatigabilitafea mintala este descrise tipic ca o intru\up0 \expndtw0\charscalex113
ziune nepldcufS a unor osociofii sau reaminfiri care disfrag atenfia, dificultafi
de con\up0 \expndtw0\charscalex110 centrare si, Tn general, o gondire
ineficienta. \par\pard\ql \li1070\ri1307\sb0\sl-222\slmult0\fi302\tx1368\tx1363
\up0 \expndtw0\charscalex112 8 In ceblaif tip accentu! este pus pe sentimentul de
sldbiciune si epuizare fizicd sau \up0 \expndtw0\charscalex110 corporoid dupd un
efort minim, Tnsotit de dureri musculare si incapaciate de relaxare, \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 In ambele tipuri este comuna o variefafe de alte trairi
somatice nepldcue,
cum ar fi \up0 \expndtw0\charscalex111 ameteaia, cefaleeo de tensiune si
sentimenfu! unei instabiiitafi generale. Sunt obisnuite: \up0
\expndtw0\charscalex117 Tngrijorarea privind o seddere a sfdrii de bine minai si
corporal, iriabiiitafea, anhe-\up0 \expndtw0\charscalex116 donia si grade minore
variabile atat de depresie cat si de anxieate. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Somnul este adesea perfurbaf Tn fazele initiale si
mijlocii, dar hipersomnia poafe fi \up0 \expndtw0\charscalex101 proem inenfd.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Ciisiie ICB-10 penru s^jasfsno \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Unui din urnatoarele trebuie sd fie prezent:
\expndtw0\charscalex120 \u8226? Sentimenal de oboseala dureroasa si persisenta.
dupa eforturi minale minore \up0 \expndtw0\charscalex117 precum: execuferea sau
desfSsurarea sarcinilor zilnice care nu ar trebui sa cearS un \up0
\expndtw0\charscalex111 efort minai deosebit.
230\slmult0\par\pard\li1416\sb112\sl-230\slmult0\fi0\tx5323\tx5452\tx7545 \dn2
\expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 232\tab \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 S\tab \up0 \expndtw-5\charscalex97
:~!0"\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 jenrru
psinoioc\par\pard\li2918\sb0\sl-184\slmult0\par\pard\li2918\sb0\sl-
184\slmult0\par\pard\li2918\sb132\sl-184\slmult0\fi0\tx8073 \dn2
\expndtw0\charscalex120 DsrsisrsrVi s; nepiocuf ce oDosecic: si\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 spa\par\pard\ql \li1459\sb33\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex124 un nzice mm ore. \par\pard\ql \li3129\sb0\sl-240\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 _ \par\pard\li2870\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 -;..\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 :.r. s\tab
:\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart Pg240}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Realiatea bolii psihice.
In ceea ce priveste importanfa profiblui muncii, persoanele cu munca intelectuals
si \up0 \expndtw0\charscalex116 sedentarS sunt mult mai afectate. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Aspece eiologies \par\pard\qj \li1118\ri1067\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 In
ceea ce privese etiobgia neurasteniei, aceasta ramane un domeniu controversat
\up0 \expndtw0\charscalex118 si contradictoriu care include factori biobgici,
factori psihosociali si trSsSturi de per� \up0 \expndtw0\charscalex118 sonalitae,
fsra a se putea Tncd preciza ponderea reals a acestora. \par\pard\qj
\li1108\ri1074\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 In timp ce
dupS Beard stresul este principala cauzS o neuroasteniei, Fraud considers \up0
\expndtw0\charscalex125 cS aceasa este produsS de o tulburare a activiatii sexuale,
mai exact o descSrcare \up0 \expndtw0\charscalex118 insuficiena o energiei sexuole
core apare atunci cand mosturbafio Tnlocuieste activi� \up0 \expndtw0\charscalex119
tatea sexuald normals. Psihanalistii, care au urmat dupS Freud, au considerat
neuras\up0 \expndtw0\charscalex119 tenia ca o reacfie la factori inconstienfi, cum
ar fi sentimentul de respingere, subesti\up0 \expndtw0\charscalex115 marea,
sentimentul inutiliafii si suparSrile refubte. \par\pard\qj \li1094\ri1083\sb0\sl-
230\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex120 Ipoteza actuals a deplefiei, care
susfine cS stresul prelungit scade concentratia de \up0 \expndtw0\charscalex117
neurofransmifatori Tn neuron, este asemSnStoare cu conceptul lui Beard despre
epui\up0 \expndtw0\charscalex117 zarea nervoasS. \par\pard\ql \li1377\sb101\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Cadrul clinic
al neuaseniei $i oboseala (eouizaea) ca simptom centra! \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Asa cum rezulta din cele mai multe opinii, neurasenia
este caracterizatd de o mare \up0 \expndtw0\charscalex115 varietate de semne si
simpome. Cele mai frecvenfe sunt oboseala si o sldbiciune croni� \up0
\expndtw0\charscalex115 ca; joacienfii se plang de dureri, anxietate generald sau
nervozitate. \par\pard\qj \li1084\ri1103\sb0\sl-222\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex112 In cele doud tipuri de tulburari, care Tn parte se
suprapun, ICD-10 descrie, de aseme� \up0 \expndtw0\charscalex117 nea, oboseala ca
simptom central care polarizeazd, de fapf, Tntreaga atenfie a pacien� \up0
\expndtw0\charscalex117 tului. In primul tip, pacientul se plange de oboseala
mintald descrisd, tipic, ca dificul� \up0 \expndtw0\charscalex118 tate de
concentrare si tulburari ale memoriei de scure duraa, gandire ineficiena. In eel
\up0 \expndtw0\charscalex117 de-al doilea tip, pacienfii au sentimente de
sldbiciune psihica si fizicd si epuizare dupa \up0 \expndtw0\charscalex122 eforturi
minime, acompaniafe de dureri musculare si imposibilitatea de a se rebxa. \up0
\expndtw0\charscalex117 Ingrijorare pentru deteriorarea starii mintale si fizice,
iritabilitate, anhedonie si diverse \up0 \expndtw0\charscalex117 grade de depresie
si anxietate sune prezente Tn ambele tipuri. \par\pard\qj \li1084\ri1118\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex122 Oboseala are aceleasi caractere ca
oricare alt tip de boala. Ea se distinge, tofusi, \up0 \expndtw0\charscalex117
printr-un element care ni se pare esenfial: oboseala exprimata pana la sfarsit ca
mijloc \up0 \expndtw0\charscalex117 benefic nu este niciodaa anxiogenS.
\par\pard\qj \li1080\ri1112\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 A
fi bolnav puneTn miscare o tensiune anxioasa asupra problemei - despre ce boala
\up0 \expndtw0\charscalex121 este vorba. In ceea ce priveste oboseala, nu se pune
niciodata aceastd Tntrebare si \up0 \expndtw0\charscalex112 simful comun face
diferenfa: esti obosit - nu esti bolnav; se stie cd asta \u8222?trece" si nu
este \up0 \expndtw0\charscalex112 o reals problema. \par\pard\qj
\li1080\ri1112\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex117 Problemeie pe
care individui le are cu anturajul sunt momentan suspendate, con� \up0
\expndtw0\charscalex118 flictele sunt puse Tntre paranteze, si doar asta ar fi
suficient sd explice de ce dispare \up0 \expndtw0\charscalex112 nelinistea, ea
Tnsdsi generatoare de alte conflicte. \par\pard\qj \li1075\ri1127\sb7\sl-
210\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 Diferenfierea oboselii de depresie
nu esfe o problema usoard, edei pe de o parte Tn \up0 \expndtw0\charscalex114
planul simptomelor cele doud sari pot sS se amestece, iarTn plan nosografic exists
mai \up0 \expndtw0\charscalex111 multe feluri de depresie. \par\pard\qj
\li1065\ri1127\sb22\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex118 Cei mai
simplu, oboseala poate fi separaa de depresia melancoiicS, Tn care ceea \up0
\expndtw0\charscalex117 ce dominS este dezineresui care ese absoluf si generalizat.
Daca pentru oboseals dis\up0 \expndtw0\charscalex117 tracfia este unui din
tratamentele pe care oricine le recomands, Tn depresie acest de� \up0
\expndtw0\charscalex117 mers nu are nici un sens, in depresia nevroticS oboseala
este un simptom, care nu are \up0 \expndtw0\charscalex117 o valoare nici mai micS,
nici mai mare decaf restul abbului simptomatic.
Din punct de vedere analific aceasta oboseab din nevroza esfe inferpretatS Tn gene�
\up0 \expndtw0\charscalex120 al ca o apdrare, Tncercand aprofundarea activitafii
imoginare la simptomul oboselii \up0 \expndtw0\charscalex117 trait ca afare.
\expndtw0\charscalex115 Trei termeni oar sS ne poctS orienta la acest nivel:
conversie, aqresiune, reqresiune: \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 Conversia
- s-ar putea spune cd oboseala esfe un simptom ae conversie? Poate \up0
\expndtw0\charscalex120 dacd s-er considera o activiate ranasmatica ce duce la un
simptom confabilizaf cor� \up0 \expndtw0\charscalex124 poral. Credern ca esfe c
eroare pentru ca oe plan nosografic si Tn masura Tn care \up0
\expndtw0\charscalex116 mecanismu! ele conversie esfe specific isteriei, se poate
clar aeclara cd nici o oboseala \up0 \expndtw0\charscalex114 nu are o structure
isterica. De asemenea, pentru ca conversia, prin mecanismu! sSu, esfe \up0
ofdecuna bcalizata (la o funcfie sau la un organ), Tn fimp ce oboseala esfe de
esenfS \up0 \expndtw0\charscalex118 clifuza. In sfarsit, nu credem cS Tn oboseala
s-a acuf o frecere rorfata Tn corp a ceva \up0 \expndtw0\charscalex115 care a fost
simboiizaf si apoi refulat. \par\pard\qj \li1324\ri868\sb0\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex114 Agresiunea este al doilea fermen care poafe fi
refinuf, cu muit mai multe sense sa fie \up0 \expndtw0\charscalex123 adevdraf.
Aceasta oboseala ar putea sc fie o manifestare agresiva si aceastd mani-\line
\up0 \expndtw0\charscalex113 fesare ar aparea b nivel superficial, le prezint! ca
obosit, piicfisesti anturajul. La un nivei \up0 \expndtw0\charscalex117 mai profund
esfe o aqresiune orienae Tmpofriva subiectului si nu ooafe sa se exprime \up0
\expndtw0\charscalex112 in exterior cs\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12
,\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 fe ae aifre! \up0 \expndtw0\charscalex118 ma; cies
acei rip ce oboseala \up0 \expndtw0\charscalex116 care a ourur n \up0
\expndtw0\charscalex117 adesea regasir i \up0 \expndtw-2\charscalex100 n
psihanaiizeleTn care subiectul vorbeste despre oboseala lui, Oboseala este aid
asema\up0 \expndtw0\charscalex117 nafoare cu tcceriie sau ce! pufin cu anumite
facer; despre care analisful stie ce ascund \up0 \expndtw0\charscalex117 si
analizafii, de assmenea, si anums un potential agresiv. \par\pard\qj
\li1305\ri881\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex125 Regresiunea -
oboseab poate sd para, ae asemenea, un tip de reqresiune; acesf \up0
\expndtw0\charscalex119 lucru esfe adevdraf penfru multe mecanisme nevrotice, dar
aici ese vcrba de o regre\up0 \expndtw0\charscalex123 siune specials, Tn sensu! ca
ea priveste o modcliate difuzS, corporala, care reduce \up0 \expndtw0\charscalex119
subiectul ia un sadia foarte arhalc. Este vorba be o Tnoarcere ia un sfadiu precoce
a! \up0 \expndtw0\charscalex115 dezvoltarii la moment;.;! Tn care rebfia cu mama
esfe singura traits numci pe plan fizic \up0 \expndtw0\charscalex119 difuz.
Datorifa oboseb, relafiile orcle pot fi resfabillfe, securizanfe si find sa acopere
\up0 \expndtw0\charscalex117 iipsa esenfiald a subiectului, care Tn clipa
precedents parea a fi deprirnat. \par\pard\qj \li1300\ri896\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex123 In sfarsit. dacd exisa o relafie
Tntre dsoresie si oboseala ea ar putea fi qSsita la \up0 \expndtw0\charscalex111
cicesr nivei si nu ia un r.ivel nosogafic supernciai. \par\pard\qj
\li1296\ri902\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex117 Aproape
Tnofdeauna tabloul dominant este ce! ai depresiei, bar pufem veeea une� \up0
\expndtw0\charscalex115 ori ca depresia si oboseala nu trebuie sa fie Tntofdeauna
legate. Exists Tn sterile depre� \up0 \expndtw0\charscalex123 sive o oboseala, cars
aparfine nevroze! pur si simplu. Exista de alftel si o oboseab \up0
\expndtw0\charscalex111 pracfic izobfci. \par\pard\ql \li1286\ri906\sb0\sl-
220\slmult0\fi283\tx1579 \up0 \expndtw0\charscalex119 Alfa problems esfe
diferenfierea dintre oboseab patoiogica si oboseala normals si \up0
\expndtw0\charscalex114 exisfa cazuri limits Tn care pracfic aceasta disfincfie
este imposibiia. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 In ceea ce priveste balnea
oboseiii, o descriere fenomenologicS a acestei star! poafe \up0
\expndtw0\charscalex116 fi facuta prin componenvele urmSoare: \par\pard\qj
\li1286\ri924\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 � o lipsa de
energie fizica si psihica resimfi re nepldcut; aceasta este definie Tn lim� \up0
\expndtw0\charscalex113 baj comun - lipsa de inifiativS; \par\pard\qj
\li1271\ri924\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 o oboseala este
Tnsofita Tntofdeauna de o senzafie cenestezica, subiectul obosit Tsi \up0
\expndtw0\charscalex117 simte corpul Tntr-o maniera care nu ese neaparaf dureroasa;
ea esfe uneori chiar cgre\up0 \expndtw0\charscalex117 abila si se cunosc persoane
sanatoase obosite, ia care Tn mod sigur oboseala se Tnso� \up0
\expndtw0\charscalex117 feste de un sentimentele deplinatafe sau, care au o
veritabils senzafie de a le fi bineTn \up0 \expndtw0\charscalex111 pielea lor.
\par\pard\qj \li1276\ri916\sb0\sl-230\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex121 o
senzafia este difuzd, ceea ce este extrem ae important; nu este obosit un organ
\up0 \expndtw0\charscalex116 sau o funcfie - esti obosit Tn tofaiieea corpului si
spiritubi. Senzafia cuprinde Tnfregul \up0 \expndtw0\charscalex116 organism; esfe
un aspect foarte important caci sunt rare stdrile Tn care corpul resimfe
Realitatea bolii psihice, Cadru clinic si infervenfie psihologicd\tab \up0
\par\pard\qj\li873\ri1356\sb159\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 oboseab
Tn fotalitae. In afara de anumite sfSri extafice, stari asemSn.Sfoare pot fi Tntal�
\up0 \expndtw0\charscalex112 nite de exemplu dupa ace I sexual. \par\pard\qj
\li854\ri1347\sb0\sl-220\slmult0\fi307 \up0 \expndtw0\charscalex119 � fotdeouno
este fraifd subiectiv ca o senzafie difuzS Tn ceea ce privese deermi-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 narea sa; dar aici este o excepfie, muit mai adesea
oboseala nu exisfa decaf Tn funcfie \up0 \expndtw0\charscalex119 de ceva ce esfe de
facut. Suntem obosifi Tn fafa unei sarcini oarecare, si dimpotriva, \up0
\expndtw0\charscalex119 foarte adesea, aceastd senzafie poafe fi diferie, poate
chiar dispdrea, pentru o sarcina \up0 \expndtw0\charscalex117 diferie. Sunt
cunoscute posibilitafile de a ne odihni jucond bridge, rezolvand cunvinfe \up0
\expndtw0\charscalex119 Tncrucijafe, jucand jocuri pe calculator sau chiar
rezolvand probleme de matematica \up0 \expndtw0\charscalex115 superloara. Aceeasi
problems poote fi Tnfalnifa cand un muncifor epuizaf de munca sa \par\pard\ql
\li868\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 se odihnesfe aranjandu-si
qradina. De asemenea, si trecerile de la un tip de
activitate\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw3123\colsr40\colno2\colw641
7\colsr160\ql \li1703\sb26\sl-115\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 '\par\pard\ql \li868\sb0\sl-144\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 i a alra sunt gasite a
\up0 \expndtw0\charscalex102 e mulfi\par\pard\column \ql \li466\sb26\sl-115\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex80 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 >\par\pard\ql
ca oam \up0 \expndtw0\charscalex122 nioare. \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql
\li1147\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Recapituiand aspecteie
subiective importante aie oboselii, acestea sunt: lipsa de ener-\par\pard\qj
\li859\ri1367\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex117 gie, senzafie
difuzS a propriului corp, uneori cniar agreabila, fapfu! cS se fine cont de \up0
\expndtw0\charscalex112 sarcina de efecfuaf. \par\pard\ql \li1137\sb122\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Prdneda fi ffaesitrjol lMf__*_j8ii�ii
Important Tn traamentul curent al neurcsfenlei esfe ca medicul de alfa speciaiiafs
sd \up0 \expndtw0\charscalex112 Tnfeieaga ca simpomele pacientului nu sunt
Imaginare. Simptomele sunt obiective si sunt \up0 \expndtw0\charscalex112 produse
de emofii care infiuenfeazS sisfemu! nervos vegefafiv, care la randul lui
afectea-\line \up0 \expndtw0\charscalex118 za organlsmul. Medicul trebuie sa
observe ca simpomele somatice ale pacientului pof \up0 \expndtw0\charscalex115 fi
remediae prin tratamenf psihiafrie, sinauru! ufil Tn astfel de situafii. Pacienfii
trebuie \up0 \expndtw0\charscalex117 asigurati cd adminisfrarea mealccmenfelor
pentru simpfomele somafice \up0 \expndtw0\charscalex113 (anaigezice,
laxative) vor avea rezuiafe bune numai daca vor fi combinae cu intervenfia
psihofera\up0 \expndtw0\charscalex106 peufica, \par\pard\qj \li830\ri1386\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Succesu! ferapeutic esfe
proportional afar cu momentul depisfdrii bolii, cat si a insfi\up0
\expndtw0\charscalex116 tuirii unor mdsuri terapeutice corecfe. In neurasfenia care
debueaza cu fenomene mar\up0 \expndtw0\charscalex115 cafe de epuizare, se recomanda
Tnfreruperea neconditionafa a activitSfii, iar trafamen� \up0
\expndtw0\charscalex116 fu! poate ri adminisfraf afatTn condifii sanaeriaie cat si
ia domiciiiu. in neurasfenia cu \up0 \expndtw0\charscalex113 fenomene predominant
reactive ia situafii intens fraumafizante Tn familie sau !a iocu; de \up0
\expndtw0\charscalex119 munca se recomanda scoaerea din mediu! sfresant, traamentul
psihoerapeufic si nis� \up0 \expndtw0\charscalex115 ei icamenos m stationary! de
nevroze sau Tn sanatorii specializae. \par\pard\qj \li830\ri1395\sb17\sl-
200\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex119 Stresu; poafe prcvoca modificari
sfructurale organice si poafe ameninfa caiitafec \up0 \expndtw0\charscalex112
viefii sau viafa pur s; simple. \par\pard\qj \li835\ri1390\sb4\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex116 Pacienfii trebuie sa fie cjufafi sa recunoasca sfresul
din viafa or si comportamenfui \up0 \expndtw0\charscalex116 lor de raspuns fafa de
acesf stres, sa Tnfeieaga inferacfiunea dintre minfe si corp. Fdrd \up0
\expndtw0\charscalex116 o Dsihoferaoie orieRfafd sore aceasta
Tnfeieaere. evolufia neurasteniei nu poafe fi in-\par\pard\li844\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 n '\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 _\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 _\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 i\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 tluenfaa. \par\pard\ql \li1123\sb10\sl-173\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex121 Reducerea rufei medicals a neurasfenicului care ajunge
b psihiatru dupa luni de \par\pard\qj \li815\ri1404\sb0\sl-226\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex120 peregrinar! si concedii medicale acordate de medic de
altd speciaiifafe asigura sfi\up0 \expndtw0\charscalex112 cienfc bafamenfului, Tn
condifii ds repcus Tn safionar, anaoriu sau ambulatoriu. Aceasta \up0
\expndtw0\charscalex121 TnseamnS fotodata a face economie de resurse si un
management corect en acestei \up0 \expndtw0\charscalex104 afecfiuni.
\expndtw0\charscalex117 Foarte multe pareri convero asuora fcotuiui cd ameiiorarea
sau remisiunea neuras-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 iei nu esfe si nu
poate f: eficienfa daca nu este consolidae prin fraamente de infre-\up0
\expndtw0\charscalex115 finere si controale periodice (Ossjf M. 1971; Gbrgs. C |l
__!__>., 19&S; PiRKlsssy; V \up0 \expndtw0\charscalex115 PfiasmsP. 1t#S).
Disponibilitoea ogenfilor psihoformacobgici a crescut, la fei si opfiunile
teapeutice. \up0 \expndtw0\charscalex111 Agentii serooninergici, cu ocfiune
entidepresivS si anxioiificS sunt cei mai eficienti. Tra� \up0
\expndtw0\charscalex116 tamentul medicamentos se va adresa Tn primuf rand
iritobilitofii, trSirilor emofionaie \up0 \expndtw0\charscalex114 intense,
Tndeosebi onxieefii si vo corecta ritmui somn-veghe perturbat, ca si insomnia. \up0
\expndtw0\charscalex119 Pentru aceasta se vor folosi preparate cu acfiune sedativa,
anxioliticS. Se indicS, de \up0 \expndtw0\charscalex114 asemenea, hipnoinductoare
din grupa tranchilizanelor minore ca Hidroxizinul, benzodi-\line \up0
\expndtw0\charscalex118 azepine: Nitrazepam, Diazepam, Oxazepam, Bromazepam,
Alprazolam, Lorazepam. \up0 \expndtw0\charscalex118 Clorazepam, cat si doze mici de
neuroieptice cu efect sedativ si hipnotic (Tioridazin, \up0 \expndtw0\charscalex118
Levomepromazin, Cbrdebzin etc.) sau subsanfe cu efect antihisaminic si hipnotic
de \up0 \expndtw0\charscalex118 tipul promeazinei \up0 \expndtw0\charscalex118
(Romergan). Antidepresivele nou apSrute sunt, de asemenea, efi-\par\pard\qj
\li1612\ri660\sb1\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 cace, deoarece au
proprietdti sedative pe langS ceie antidepresive si pot fi foarte folosi\up0
\expndtw0\charscalex114 oare Tn neurastenie (TimipraminS, MaprotilinS, TianeptinS,
FluoxetinS, FluvoxaminS, \up0 \expndtw0\charscalex114 MitrazepinS, VelafaxinS).
Medicul trebuie sa evite sS prescrie medicamente de care pacientul ar puea
abuza, \up0 \expndtw0\charscalex117 cum ar fi benzodiazepinele, pe fermen mai lung,
pentru cS acesti pacienfi au tendinfa \up0 \expndtw0\charscalex115 de
automedicatie. Aceste medicamente pot fi fobsitoare pe perioade scurte si sub
strica \up0 \expndtw0\charscalex115 supraveghere pentru a reduce anxietatea, fobia,
sau insomnia. \par\pard\qj \li1612\ri660\sb0\sl-240\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex110 Mulfi autori noteazS efecte pozitive prin folosirea Tn doze
mici a neurolepticelor inci� \up0 \expndtw0\charscalex110 sive - haloperidolul,
trifluoperazina, flufenazina, flupentixolul. \par\pard\ql \li1896\sb0\sl-
162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Cura sanatorials si psihoferapia prin
subnarcozd cu stimulore cu cofeind sau amfe-\par\pard\ql \li1608\sb12\sl-
181\slmult0\tx5491 \up0 \expndtw0\charscalex120 tamind, psihoferapia sugestiva, de
relaxare \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 (antrenament autogen Schultz),
aplicate \par\pard\qj \li1588\ri661\sb0\sl-240\slmult0\fi23 \up0
\expndtw0\charscalex115 individual sau Tn grup sunt metode particulare care si-au
dovedit utilitatea terapeuticS \up0 \expndtw0\charscalex107 Tn neurastenie.
Neurasfenia - boala adaperii si a civilizafiei moderne rSmane un cadru clinic
care \up0 \expndtw0\charscalex115 trebuie rezolvat. Tranzifia cStre era post-
industrials la sfdrsitul "celui de-al treilea val" \up0 \expndtw0\charscalex121
(ToiW A) face ca aceasa suferinfS umanS sS rSmdnS o situofie redutobils cu core
\up0 \expndtw0\charscalex107 medicul se vo confrunto cu siguronfS si Tn secolul
XXI. \par\pard\ql \li1982\sb241\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.9. TOXICOMANiiLE �i ALCOOUSMUL \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 6.9.1. CONCEPTUL DE ADICTIi - "ADDICTION*
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nofiunea de adictie este o
nofiune descriptiva si defineste comportamente sau pro\up0 \expndtw0\charscalex117
cese. Ea se refers la zona comporfamenfebr caracerizate de acfe repetate Tn care
pre\up0 \expndtw0\charscalex116 dominS dependenta fafS de o sifuafie sau un obiect
materiel core este cSutot si consu\up0 \expndtw0\charscalex116 maf cu avidifae.
\par\pard\qj \li1574\ri689\sb0\sl-230\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 in
comportamentul adictiv persoanele deviazo toate celeblte centre de interes, cu
in� \up0 \expndtw0\charscalex118 capacitaea de a alege sS nu realizeze gestul
adictiv, care nu constituie, de altfel, nea\up0 \expndtw0\charscalex118 pSrat, o
experienfS agreabils (Peee). \par\pard\qj \li1569\ri692\sb0\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex113 Intr-o maniera mai largS, sfera sa de aplicare nu
poate fi limifatS numai la alcoolism \up0 \expndtw0\charscalex116 sau toxicomanie,
fscand ae asemenea parte din aceasta: bulimia, toxicofilia, jocul pa� \up0
\expndtw0\charscalex116 tologic (gambling), autoogresiunea, etc. \par\pard\qj
\li1564\ri694\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex116 Termenul de
comportament adictiv corespunde exfensiei termenului care servese a \up0
\expndtw0\charscalex111 desemna toxicomanii cu alte comporamente pe care F@nidi�f
(19-15) i-o numit "foxico\up0 \expndtw0\charscalex111 manii fara dag". \par\pard\qj
\li1564\ri700\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 Comportamentul
adictiv este vSzutm raport cu esecul Tn fafa unei obligafii, e?ec ce \up0
\expndtw0\charscalex114 pune la Tndoiala capacifateo de a reusi (sentimentul
incompetenfei personale si sociale).
Cadru clinic si infervenfie psihoiogica\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Intr-o
perspectivS psihanaliticS modelul adictiv subliniazd cS relafiile obiectuale
sunt \up0 \expndtw0\charscalex120 caracterizate de inexistenfa relafii lor genitale
si de predominanta obiectuiui partial. \up0 \expndtw0\charscalex116 Gestul adictiv
survine Tnfr-un conext de separare sau echivalent de separare, disparifia \up0
\expndtw0\charscalex119 obiectuiui confruntand subiectul cu sentimentul de vid, de
pierdere a limitelor sau cu \up0 \expndtw0\charscalex116 sentimentul inexistentei.
Economia adicfiiior este consfruitS pe reducerea dorintelor la \up0
\expndtw0\charscalex117 nevoie, se caracterizeazS prin importanfa pulsiunilor
agresive, limitele simbolizSrii si \up0 \expndtw0\charscalex124 incapaciaea de a
elabora tensiuni pulsionale cSrora subiectul le rdspunde printr-o \up0
\expndtw0\charscalex112 regresie comportamentals (PedinieJIi JL, 1991).
Comportamentul adictiv se manifests ca o incapacitate psihica de a elabora
tensiu\up0 \expndtw0\charscalex117 nile pulsionale sau "violenfa fundomenals"
(Bergeef, 1981). \par\pard\ql \li844\ri1347\sb0\sl-220\slmult0\fi297\tx1142 \up0
\expndtw0\charscalex117 Nofiunea de act-simpfom propusS de McDaugal! (1978,1982) a
demonstrat rapor\up0 \expndtw0\charscalex112 ful Tntre descSrcarea Tn comportament
si esecul funcfiei reprezentSrii. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Pare
asadar, Tn mod clar, ca diferenfele comportamenaie, subsumate sub termenul \up0
\expndtw0\charscalex118 de comportament adictiv, trebuie sS fie situote nu Tntr-un
registru oedipian, ci Tntr-o \up0 \expndtw0\charscalex118 patobgie ce evoca axa
narcisise. \par\pard\qj \li844\ri1358\sb6\sl-213\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex118 Intebsul comportamentului adictiv este situat, Tn general,
de o parte de insuccesul \up0 \expndtw0\charscalex117 acfiunii de identificare.
Impasurile de identificare
sunt determinante. Comportamentul \up0 \expndtw0\charscalex125 adictiv reprezintd
un esec de "introiecfie", de asemenea o tentativS paradoxab de \up0
\expndtw0\charscalex117 identificare, de renasere sau de unificare cu sinele.
\par\pard\ql \li1123\sb32\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Conduiele
adictive trebuie deci, sS se situeze Tntr-o patobgie a axei narcisiste.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 O perspective] dinamicci Tn adictje
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Actele adictive pot fi descrise (PedinieJIi,
Berfagne, Mills,\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 1987) plecand de
la\par\pard\li830\sb13\sl-207\slmult0\fi0\tx5640 \up0 \expndtw0\charscalex116
modelul de �experienfS primarS a satisfactiei* (Freud,\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 1900) care insfituie un model\par\pard\li830\sb10\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex117 originar al raporturilor dintre corp
si dorinfS.\par\pard\qj \li820\ri1386\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Actul adictiv produce un scurf circuit Tn secventa:
nevoie, halucinatia satisfactiei, \up0 \expndtw0\charscalex113 dorinta, absenfa
satisfactiei, aparifia principiului realiafii. \par\pard\qj \li830\ri1385\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 e Intre nevoia psihobgicS si
halucinatia satisfactiei, comportamentul adictiv determi-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 nS o acfiune specifics ce suprimS toae lipsa satisfactiei,
adicS toae putinfa de a dori. \par\pard\ql \li1118\sb2\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \u8226? Comportamentul adictiv realizeazS un "surogaf" al
experienfei primare a satisfactiei \par\pard\ql \li825\ri1385\sb3\sl-
220\slmult0\fi292\tx1108 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226? Diferenfele
comportamentaie, subsumate sub termenul de comportament adictiv, tre� \up0
\expndtw0\charscalex110 buie sS fie situate nu Tntr-un registru oedipian, ci Tntr-o
patobgie ce evocS axa narcisise. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 In domeniul
clinic, modelul adicfiei permite Tn principal analizarea anumifor com� \up0
\expndtw0\charscalex113 portamente concrete care nu sunt considerate ca aparfinand
regisfrului adicfiiior. \par\pard\ql \li1214\sb131\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 6.9.2. ALCOOLISMUL \par\pard\ql \li1108\sb94\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Definifie \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este o boab primarS, cronicS, adesea progresivS si
fatals. \par\pard\qj \li1099\ri1406\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
Manifesarile si dezvoifarea ei sunt influenfote ae facori: genetici, psihosociali,
de mediu. \up0 \expndtw0\charscalex107 Se caracterizeazS prin: \par\pard\ql
\li1108\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 e ScSderea controlului
asupra consumubi de alcool \par\pard\ql \li1108\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Interesul pentru alcool \par\pard\qj
\li1104\ri3997\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226? Consumul de
alcool Tn ciuda consecinfelor adverse \up0 \expndtw0\charscalex113 o Distorsiuni Tn
gandire - negare \par\pard\ql \li1094\sb1\sl-174\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Simptomele olcoolismului pot fi continue sau periodice.
si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\ql \li1833\sb0\sl-207\slmult0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Epidsifoisgia
aScoolismuiui \par\pard\ql \li1843\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Problemeie legote de alcool Tncep de obicei la
varsa de 16-30 ani. \par\pard\ql \li1838\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Prevalenfa abuzului/consumubi de alcool - ] 3,6% Tn
populafia generals. \par\pard\ql \li1838\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Probleme medicoie induse de olcoo! - 7,4%.
\expndtw0\charscalex114 � Doer 22% dintre acestia apebazS la servicii de
specialitafe. Adresabilitatea aces� \up0 \expndtw0\charscalex109 tor pacienfi se
Tmparte Tn mod egal Tntre medici generalisti si medici psihiatri. \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 � 53% dintre persoanele cu alcoolism au o boala
psihica Tn relafie de comorbidifafe. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 � 25%
dintre pacienfii unui spital general si 20% din pacienfii policlinicibr eu
diverse \up0 \expndtw0\charscalex109 tulburSri leaote de olcoo!. \par\pard\ql
\li1987\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 xnpiicqjii ai@
aeoolismuiui \par\pard\li1924\sb156\sl-207\slmult0\fi0\tx4425 \up0
\expndtw0\charscalex113 Compiicap medicale\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Aits
complicafii\par\pard\li1924\sb47\sl-207\slmult0\fi28\tx4459 \up0
\expndtw0\charscalex113 Gastrita\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Cre�terea
riscului aparifiei cancerului de limba,\par\pard\li1924\sb9\sl-
207\slmult0\fi28\tx4454 \up0 \expndtw0\charscalex113 Pneumonie\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 laringe, esofag, stomac, ficat,
pancreas.\par\pard\li1924\sb14\sl-207\slmult0\fi33\tx4454 \up0
\expndtw0\charscalex113 Insuflcienfa hepatica\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Cresterea criminalitafii globale (violuri, molestarea\par\pard\li1924\sb4\sl-
207\slmult0\fi19\tx4440 \up0 \expndtw0\charscalex113 Ulcer\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 copiilor, tentative de crima.
crime)\par\pard\li1924\sb14\sl-207\slmult0\fi19\tx4440 \up0 \expndtw0\charscalex113
Pancreatita\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Cresterea numarului de accidente
rutiere\par\pard\li1924\sb1\sl-205\slmult0\fi19\tx4440 \up0 \expndtw0\charscalex113
Hematom subdural\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Cresterea numarului tentativeior
de suicid\par\pard\li1924\sb6\sl-207\slmult0\fi14\tx4444 \up0
\expndtw0\charscalex113 Cardiomiopatie\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 (o rata a
suicidului de 60-120 de ori mai mare cu un\par\pard\li1924\sb9\sl-
207\slmult0\fi0\tx4440 \dn2 \expndtw0\charscalex113 Anemie\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 rise suicidar de 2%-3,4% Tn timpul viefii)\par\pard\ql
\li1934\ri5884\sb0\sl-213\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Neuropatie
periferica \up0 \expndtw0\charscalex107 Sdr. aicoolic fetal \up0
\expndtw0\charscalex110 Psihoza Korsakoff \up0 \expndtw0\charscalex111 Demenfa
alcoolica \par\pard\ql \li3743\sb234\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw-9\charscalex96
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 _@ ifsss in enssosism \par\pard\ql \li1804\sb8\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Exists o
ineactiune complexa Tntre: vulnerabilitate, familie, mediu, culture.
\par\pard\ql \li1804\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Facorii
genefici infiuenfeaza Tn mare mSsurd prevalenfa aicoolismului. \par\pard\qj
\li1511\ri742\sb4\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Facorii
ereditari au influenfa prin fransmiterea unor d'eficienfe Tn: secrefia de
sero\up0 \expndtw0\charscalex113 oninS, endorfine, prostogiandine. \par\pard\qj
\li1507\ri733\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 Nu s-au gasit
dovezi Tn bgaturS cu exisfenfa unui anumit tip de personalitate care \up0
\expndtw0\charscalex115 sa fie predicfivS pentru alcoolism. Exists, Tnsd, tulburari
de personalitae (borderline, \up0 \expndtw0\charscalex115 anfisociab) care se
asociazS cu oicoolismui. \par\pard\qj \li1507\ri753\sb0\sl-220\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex116 Se asociazS cu: tulburarile de somatizare, anxietate,
depresie (2/3 din alcoolici au \up0 \expndtw0\charscalex107 ce! pufin un episod
depresiv major Tn timpul viefii). \par\pard\qj \li1497\ri758\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex117 Un consum Tndelungat poafe precede
aparifia atacurilor de panica sau fulburSrii \up0 \expndtw0\charscalex117 anxioase
generalizate si poafe urma dupa un istoric de agorafobie si fobie socials.
\par\pard\ql \li1771\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Qsûmsfanje
patobgie� Indus� d� dosdl \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 a infoxicafia alcoolica \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 � Sevrajul necompiicat \par\pard\qj
\li1776\ri4929\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex108 � Sevrajui
compiicaf cu convulsii ' \up0 \expndtw0\charscalex109 e Delirium tremens
\par\pard\ql \li1776\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 � Tuiburarea
psihotica indusd de alcool \par\pard\qj \li1776\ri3451\sb5\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 � Tuiburarea amnezica persistenta IndusS de alcool \up0
\expndtw0\charscalex112 e Boli neurobgice \par\pard\ql \li1776\sb31\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 � Boli hepafice
\up0 \expndtw0\charscalex126 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 lies \par\pard\ql
\li1368\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Varioza de Io ebrietate
usoare la insuficienfS respirafori, coma si moarte. \par\pard\qj
\li1094\ri1145\sb41\sl-200\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex114 Alcoolu! se
combine cu substanfe endogene si exogene precum dopamina si cocaina \up0
\expndtw0\charscalex110 rezuifand metabolifi toxici. \par\pard\ql \li1372\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Organismu! poafe metaboliza 100
mg/kgc/orS. \par\pard\qj \li1368\ri3498\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 Cei care nu eu dezvolat toleronfS la alcool dezvola ia:
\up0 \expndtw0\charscalex113 � 0,03 mg% - disforie \par\pard\qj
\li1372\ri5121\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 � 0,05 mg% -
incoordonare motorie \up0 \expndtw0\charscalex115 e 0,1 mg% - ataxie
\par\pard\ql \li1377\sb1\sl-175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 - 0,4 mg% -
anestezie, comS, moarte \par\pard\ql \li1358\sb101\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Ddiiya fenws \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Se caracterizeazS prin confuzie, dezorienfare,
Tntunecorea consfientei,, tulburari de \up0 \expndtw0\charscalex108 percepfie. Sunt
frecvent Tntalnite ideile delirante, halucinafiile ferifianfe, vii \up0
\expndtw0\charscalex107 (ex. micropsii, \par\pard\ql \li1070\sb6\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 zoopsii), agiafie, insomnii, febrS, hiperactivitate
neurovegetativa. \par\pard\qj \li1055\ri1154\sb3\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 Simpfomele spar a 2-3 zile dbpi un mesum Imporant db eaesi
ey it9@5_u\u8222?_is ma\up0 \expndtw0\charscalex115 ximl fn zsua 4-5.
La consumaforii cronici de alcool exisfa un pattern repetitiv de delirium tremens
de-a \up0 \expndtw0\charscalex101 lungul viefii. \par\pard\ql \li1358\sb0\sl-
162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Nefraaf, dureaza aproximativ 4-5
sapfamani. \par\pard\ql \li1353\sb30\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Cu
tratament adecvaf, simptomele se amesioreaza dupa 3 ziie. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tolburapss psihsiei indusi d� aest
\par\pard\li1070\sb12\sl-207\slmult0\fi278\tx5275\tx5452 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Halucinafii auditive marcate
pentru eel pufin\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 saptamana, care apar pufin dupa\par\pard\li1070\sb5\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex118 reducerea sau sisarea consumuiui
abuziv de aieool.\par\pard\ql \li1353\sb14\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Persoana raspunde la aceste halucinafii prin feama,
anxieate, agitafie. \par\pard\qj \li1060\ri1195\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex110 Diagnosficul pozitiv se bazeazS pe istoricul de consum
recent de alcool Tn doze mari \up0 \expndtw0\charscalex110 si obsenfa schizofreniei
sau maniei. \par\pard\qj \li1055\sb0\sl-240\slmult0
Tratamentul implies Tn egala masurS pacientul si personalul medical, si cuprinde
\up0 \expndtw0\charscalex116 cateva etape: \par\pard\ql \li1348\sb8\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 9 Educatia-\par\pard\ql \li1348\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? Mofivarea pacientului sa accepte
planui terapeufic \par\pard\qj \li1339\ri4021\sb4\sl-220\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Tncuajarea personalului sS iucreze cu pacientu! \up0
\expndtw0\charscalex112 � Suqerarea trafamentului farmaccloqic \par\pard\qj
\li1051\ri1211\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex120 e Infegrarea
frafomentului specific pentru abuz de alcool in schema generae de \up0
\expndtw0\charscalex120 traament \par\pard\ql \li1343\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 � Facilifarea transferului Tn alte secfii pentru traament
specific \par\pard\ql \li6067\sb126\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 _y
meaic \par\pard\qj \li1041\ri1189\sb1\sl-220\slmult0\fi465 \up0
\expndtw0\charscalex111 In suspiciunea pentru abuzul de droguri, de cafe ori este
posibil, obfinefi nivelurile \up0 \expndtw0\charscalex111 toxice urinare.
\par\pard\ql \li1343\sb4\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 _ Cunoasterea
principiilor aenerale de defoxifiere. \par\pard\ql \li1343\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - Ajustarea procesului de dezinfoxicafie la pacienfii cu
boli somatice. \par\pard\ql \li1329\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 � In tratamentul polidependenfei, prima defoxifiere esfe
fafa de sedative. \par\pard\qj \li1041\ri1214\sb0\sl-240\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Folosirea de este de provocare sau estimarea conservative
dacS exists suspiciuini \up0 \expndtw0\charscalex114 legate de doza inifiab de
defoxifiere. \par\pard\ql \li1329\sb1\sl-174\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? Cunoasterea d-ozebr echivalente de sedative si
opiacee. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart Pg247}
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226? Recunoasterea interacfiunilor medicamentoase,
\u8226? Recunoasterea unei psihopatobgii majore, a bolilor metabolice si
neurobgice, \up0 \expndtw0\charscalex107 precum 51 a intoxicafiei vs. sevraj
\par\pard\ql \li4305\sb74\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Elemente de
baza \par\pard\ql \li2400\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Tn
anamneza unui pacient cu consum de droguri sau alcool \par\pard\ql \li1536\sb53\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Acuze
principale, istoricul bolii actuale \par\pard\ql \li1545\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 Semne si simpome prezente \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dae la care a Tnceput consumul, folosirea regulae,
perioade de consum maxim, \par\pard\ql \li1545\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 cea mai lunga perioada fara consum, cantitafi olosite,
frecvenfa, modul de adminis-\par\pard\ql \li1536\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul trare, circumstante de
folosire, reacfii \par\pard\ql \li1531\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Antecedente medicale,
medicafie, statut HIV. Istoric de tratament Tmpotriva abuzului \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de substanfe, raspuns la tratament. Istoric
familial (incluzand folosirea de substanfe) \up0 \expndtw0\charscalex112
Antecedente psihiatrice \par\pard\ql \li1531\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Antecedente penale. Isoric
personal. Istoricul relafiilor \par\pard\ql \li1713\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Straegia erapevticd tn alcoolism \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nu exisa un algoritm terapeutic comun tuturor
pacienfilor alcoolici. Planul terapeutic \up0 \expndtw0\charscalex116 conse Tn a
propune fiecSrui subiect, cu maximum de suplefe posibib, un brg evantai \up0
\expndtw0\charscalex116 de metode a cSror utilizare depinde de: \par\pard\ql
\li1708\sb1\sl-194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? personalitatea
subiectului, \par\pard\ql \li1703\sb36\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8226? tipul de relafie cu alcoolul, \par\pard\ql
\li1699\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 9 gradul sSu de
motivare, \par\pard\ql \li1699\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109
\u8226? momentul evolutiv al comporfamenfului alcoolic, \par\pard\ql
\li1699\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? prezenfa/absenfa
tulbuarilor mintale asociate. \par\pard\qj \li1401\ri848\sb4\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Scopul acestor metode, conditie
necesara dor nu suficientS a succesubi teropeutic, \up0 \expndtw0\charscalex116
este obtinereo si menfinereo prelungie a obstinentei totale, Tn cozul Tn care
existase \up0 \expndtw0\charscalex116 dependents sau abuz. \par\pard\qj
\li1387\ri858\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex111 ReTntoarcerea
la un consum moderat pare imposibila la alcoolicii dependenfi. Ea nu \up0
\expndtw0\charscalex116 a fost deocamdatS propusS decat Tn cadrul programelor
comportamentaie Tn caz de \up0 \expndtw0\charscalex113 consum abuziv fSrS
dependents. \par\pard\qj \li1391\ri859\sb37\sl-200\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex118 Straegia terapeuticS, pe ermen mediu si lung, vizeazS sS
TntSreascS beneficiile \up0 \expndtw0\charscalex107 multiple ale sevrajului
mentinut. \par\pard\qj \li1387\ri869\sb4\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 In mod clasic terapia olcoolismului este conceputS ca
o curS ale cSrei etape le vom \up0 \expndtw0\charscalex105 trece pe scurf Tn
revistS. \par\pard\ql \li1660\sb112\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (a) pe-cua \par\pard\qj \li1377\ri883\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este
un timp pregStitor a cSrui importane e fundamentals. Este un timp medical si
\up0 \expndtw0\charscalex111 psihoterapeutic ale cSrui principii esenfiale sunt
urmStoarele; \par\pard\qj \li1368\ri881\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? stabilirea unei relafii deTncredere, permitand
libertatea de expresie, evitand peri� \up0 \expndtw0\charscalex111 colul unor
atitudini autoritare culpabilizante si atitudinile de TngSduinfS excesivS inefi\up0
\expndtw0\charscalex111 cace. \par\pard\ql \li1665\sb10\sl-207\slmult0\tx7166
\up0 \expndtw0\charscalex116 � bilanful psihologie si somatic al comportamentului
alcoolic \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 (vechimea si tipul \par\pard\qj
\li1363\ri872\sb3\sl-220\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex112 rebtiei cu
alcoolul, bilanful afectSrilor somatice, psiho-afective, familiab, sociale
legate \up0 \expndtw0\charscalex112 de alcool). \par\pard\qj \li1377\ri892\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8226? psihoferapia explicativS
favorizand luarea la cunostinfS (Tnfelegerea) a abuzului \up0
\expndtw0\charscalex119 sau dependenfei, eliberarea de atitudinile de banalizare
sau de negare, gSsirea unei \up0 \expndtw0\charscalex107 motivafii pentru
abstinenfS. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart Pg248}
Aceasa precurS poate fi mai lunge sau mai pufin lungS. Trecerea la curS, la un
su� \up0 \expndtw0\charscalex116 biect nemotivat, poate fi amanae si timpul
pregatitor se poafe dovedi eficace prin con-\line \up0 \expndtw0\charscalex114
tactele stabilite cu famiiia, sau prin punerea Tn legSturS cu grupuri de vechi
bolnavi. \par\pard\ql \li1305\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 (b)
cues de sevraj \par\pard\qj \li1012\ri1231\sb3\sl-220\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex114 \u8226? Strategia terapeuticS a curei, dupS cele mai multe
opinii, ese mult mai usor reali\up0 \expndtw0\charscalex114 zaa Tn mediu
spitalicesc decaf Tn ambulator; ea permite, aplicarea mai complee a me\up0
\expndtw0\charscalex114 todelor medicale si psihoterapeutice. \par\pard\qj
\li1012\ri1226\sb17\sl-200\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex113 - Cura
implies un proiect clar de abstinentS, care a fost prezentat pacientului,
expli-\line \up0 \expndtw0\charscalex105 cat, si Tnscris Tn timp. \up0
\expndtw0\charscalex112 (Utilitatea unei post-cure trebuie evocata Tnca din timpul
curei, \par\pard\qj \li1012\ri1232\sb4\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
care trebuie TnfeleasS ca un prim moment al sevrajului, mai degrabs decaf ca un
timp \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8222?miracol", ale cSrui efecte terapeutice vor
t definitive). \par\pard\qj \li1012\ri1218\sb4\sl-216\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex117 Sevrajulde alcool este otal si imediaf. In afara
rehidratSrii suficiene pe cab orals, \up0 \expndtw0\charscalex115 vitaminoterapia
B, pe cab intramusculara, prescrierea medicamentelor psihotrope este \up0
\expndtw0\charscalex113 indispensabila. Acest tratament substitutiv are drept fine
prevenirea incidenelor si acci\up0 \expndtw0\charscalex114 dentelor sevrajului si
asigurarea unui confort psihologie pocientubi. Produsele folosite \up0
\expndtw0\charscalex116 sunt foarte variabile; benzodiazepine, carbamat,
tefrabamat, barbiturice, mai rar clor\up0 \expndtw0\charscalex116 metizol, beta-
bbcante. \par\pard\ql \li1286\sb124\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Cua
de de_gust - terapia aversrva \par\pard\qj \li1003\ri1227\sb0\sl-
230\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 DerivatS din tehnicile
comporamenaie, eo constS teoretic Tn a crea o aversiune fafS \up0
\expndtw0\charscalex123 de alcool prin folosirea unei substanfe cu efect emetizanf
legat de acumularea de \up0 \expndtw0\charscalex115 acetaldehids. \par\pard\ql
\li1262\sb1\sl-185\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Aspecele psihoterapeutice
ale curei sunt esenfiale. \par\pard\qj \li1003\ri1250\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex110 Metodeb psihoterapeutice de grup constau Tn reuniuni
didactice referitoare Io alcoo� \up0 \expndtw0\charscalex119 lism, vizand
deculpabilizarea, revalorizarea narcisisa, sepanirea comporfamenfului \up0
\expndtw0\charscalex115 alcoolic si diverse tehnici de grup mai mult sau mai pufin
structurate (jocuri de roluri, \up0 \expndtw0\charscalex115 psihodrame, grupuri
psihoterapeutice de inspirafie analitica). \par\pard\qj \li998\ri1241\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex112 Obiectivul esential Tn cursul curei
este de a dezamorsa pasivitatea alcoolicului, de a \up0 \expndtw0\charscalex114
favorizo o exprimare verbals a conflictelor, de a conferi sevrajului sensul unui
demers \up0 \expndtw0\charscalex109 personal activ. \par\pard\qj
\li993\ri1250\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex109 Printre
metodele individuale, psihoferapia de susfinere are primul loc, Tn cursul curei.
\up0 \expndtw0\charscalex118 Ulterior se poate recurge la tehnici mai elaborate:
relaxare si mai ales metode com� \up0 \expndtw0\charscalex114 poramenaie
(outocontroi, afirmoreo sinelui) vizand reTnoarcerea evenfuab la un con� \up0
\expndtw0\charscalex111 sum moderat de oleool la consumatorii excesivi
nedependenfi. \par\pard\ql \li1267\sb79\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (c) Post-cura. Tngriiirea pe fermen
lung \par\pard\qj \li998\ri1246\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest timp esential al
Tngrijirii, fSra Tndoiala eel mai pufin codificat, condifioneaza \up0
\expndtw0\charscalex112 prognosticul comportamentului alcoolic. Ingrijirea implies
o relafie neTntrerupta si pre\up0 \expndtw0\charscalex112 lungita cu un
terapeut. \par\pard\ql \li1271\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
Straegiile terapeutice fac ape! la: \par\pard\ql \li1276\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? chimioterapie \par\pard\qj \li988\ri1265\sb4\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 - locul fratamenebr chimioterapice
Tn timpul post-curei nu este fundamental. Trato\up0 \expndtw0\charscalex110 mentele
substitutive ale sevrajului, tronchilizontele Tn special, trebuie sS fie reduse
pro� \up0 \expndtw0\charscalex110 gresiv, apoi Tntrerupfe la capStuI a cateva
sSpamani, dacS sevrajul ese menfinut. \par\pard\qj \li979\ri1259\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex114 - obfinerea si mentinerea sevrajului
total de alcool, TntSrit de Tngrijirea psihotera\up0 \expndtw0\charscalex111
peuticS anfreneazS, Tn 80% din cazuri, vindecarea tulburarilor mintale asociate,
eel mai \up0 \expndtw0\charscalex115 des secundare alcoolizarii excesive (sindroame
depresive, anxietae, modificSri de ca� \up0 \expndtw0\charscalex111 racter,
comportament heteroagresiv).
Unele tratamente chimioterapice pot diminua opetitul pentru alcool. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 PsJhoerapiile tn alcoolism \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Multiple metode sunt utilizate, coteodatS simi'lton
Tn cursul post-curei la alcoolici. Ele \up0 \expndtw0\charscalex108 fac ape!, Tn
funcfie de personalitatea fiecSrui pacient, la tehnici diverse, dintre care niciuna
\up0 \expndtw0\charscalex108 nu poate fi estimae (apreciatS) global ca superioarS
celorblte pe ansn-blul cazuribr. \par\pard\ql \li1536\sb111\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Psihoferapia Tn cursul
poshcurei la aiccoiici \par\pard\ql \li1593\sb1\sl-193\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Aetode individuae.
Psihoferapia de sustinere \par\pard\ql \li1972\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - Psihoferapia cognltivS \par\pard\ql \li1972\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - Psihoferapia onalitica \par\pard\ql
\li1968\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 - Rebxarea \par\pard\qj
\li1531\ri5409\sb3\sl-220\slmult0\fi432 \up0 \expndtw0\charscalex115 - Terapii
comportamenaie \up0 \expndtw0\charscalex116 Psihoterapii de grup \par\pard\ql
\li1958\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Grupe de vechi (vosti)
bolnavi, vechi baufori \par\pard\ql \li1958\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - Grupe de discufii \par\pard\ql \li1963\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex115 - Grupe de informatie \par\pard\ql \li1958\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - Psihodrame \par\pard\ql \li1958\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - Analize tronzocfionole \par\pard\qj
\li1521\ri4242\sb3\sl-220\slmult0\fi431 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Terapii
familiale sistemice sau analitice \up0 \expndtw0\charscalex112 Psihoterapii
institufionab \par\pard\ql \li1953\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
- Centre de post-cura \par\pard\ql \li1948\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Socioterapie \par\pard\ql \li1943\sb33\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 - Ergoferapie \par\pard\qj \li1214\ri1030\sb106\sl-
216\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Trebuie subliniata imposibilitatea
de a codifica o strategie terapeutica uni/ocS, apli\up0 \expndtw0\charscalex112
cabib tuturor pacienfilor. Diversitatea metodelor propuse rSspunde heterogenitafii
alcoo\up0 \expndtw0\charscalex112 licilor. Pentru fiecare subiect Tn parte, trebuie
ebborat un proiect terapeutic Tn funcfie de \up0 \expndtw0\charscalex118 gravitatea
si de tipul de alcoolism (abuz sau dependents, forma intermitenfS sau per\up0
\expndtw0\charscalex117 manena), de personaliatea de bazS, de mediul socio-
familial, de prezenfa sau absenfa \up0 \expndtw0\charscalex117 unei patobgii minale
asociate. \par\pard\ql \li2409\sb172\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124
Tratamentul cu cei ma' bun prognostic pe termen lung \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cura de sevraj Tn mediu spitalicesc specializat
pentru alcoolism \up0 \expndtw0\charscalex113 selectia pacientilor admisi;
\par\pard\ql \li1430\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 post-cura
enerqica |i preiungita \par\pard\ql \li1420\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 Tngrijire simultana Tn anturajul familial \par\pard\ql
\li1430\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 utilizarea terapiilor
compotamentaie \par\pard\ql \li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 administrare preiungita de disulflram \par\pard\ql
\li1430\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 absenta unei patoloqii
mintale primare; \par\pard\ql \li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 un statut conjugal $i socio-profesionai stabil \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 intervenfia elementelor vitale pozitive
(Vaillant). \par\pard\ql \li1483\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li1483\sb106\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Ineryenjia psihoiogului tn absolism
Prin multituainea factorilor implicafi in etiopatogenia sa, alcoolismul necesitS o
abor� \up0 \expndtw0\charscalex122 dare terapeuticS compbxS, ampb si de iungS duraa
care trebuie sS cuprinds inter\up0 \expndtw0\charscalex111 venfiile famiiiei,
medicului psihiatru, psihoiogului, asistentului social.
Cadru clinic si infervenfie psihobgica\tab \dn2 \expndtw0\charscalex109
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex115 Terapia olcoolismului ca boab nu va
fi eficientS decat avand Tn vedere individuoli\up0 \expndtw0\charscalex115 taea
cazului, relafiile interpersonale stabilitem cadrul famiiiei si mediuiui social,
meca\up0 \expndtw0\charscalex115 nismele de apSrare, fondul premorbid al bolnavului
si foctorii situationali. \par\pard\qj \li883\ri1379\sb0\sl-220\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex112 Indiferent de tipul de psihoterapiei folosit,
principiile generale ale intervnnfiei psiho� \up0 \expndtw0\charscalex112 bgice
vizeazS parcurgerea unor pasi obligatorii. \par\pard\ql \li2496\sb151\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 Principii generate ale intervenes!
psihologice \par\pard\ql \li1084\sb53\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Stabilirea unei aliante
terapeutice \par\pard\ql \li1084\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Controlul fenomenului de contratransfer \par\pard\ql \li1089\sb15\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 Identificarea cauzelor care determina consumul de
alcool \par\pard\ql \li1084\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Depasirea mecanismului de negare folosit Tn principal
de pacient printr-o \par\pard\ql \li1084\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul interventie care sa-l
determine sa-si recunoasca boala \par\pard\ql \li1084\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Identificarea valorilor si
resurselor pacientului Tn vederea stabilirii unor parghii \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul motivational pe termen lung \par\pard\ql
\li1080\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dezvoifarea unor strategii
noi de adaptare si a abilitafiior sociale \par\pard\ql \li1065\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Alegerea
unor metode psihoterapeutice flexibiie, comprehensibile si adaptate \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul fazelor de cura Tn care se prezinta pacientul
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ajutarea pacientului sa se Tnfeieaga mai bine, sa-si
clarifice conflictele si sa-si \par\pard\ql \li1070\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul planifice realist
compotamentele\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4472\colsr160\colno2\co
lw4948\colsr160\ql \li1065\sb22\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Consiliere\par\pard\ql \li1070\sb10\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 Psihoterapie suportiva\par\pard\qj
\li1070\ri82\sb6\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Psihoterapie cognitiv-
comportamentala \up0 \expndtw0\charscalex112 Psihoterapie sugestiva.\par\pard\qj
\li1070\ri902\sb0\sl-214\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Psihoterapie
rafional-emotiva \up0 \expndtw0\charscalex113 Psihoterapie
experienfiala\par\pard\ql \li1060\sb8\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Psihoterapie
psihanalitica\par\pard\column \ql \li29\ri2957\sb24\sl-211\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihoterapie de grup \line
\up0 \expndtw0\charscalex113 Psihoterapie de familie\par\pard\ql \li20\sb18\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Asociafii de tipul �Aicooliciior
Anonimi� \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li940\ri1531\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Stabilirea de legaturi cu famiiia, medicul, asistentul
social Tn vederea stabilirii unei \up0 \expndtw0\charscalex116 refeie de suport
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.9.3. TOXICOMANIA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Definifie: ese un consum patologic, cronic sau
periodic, impulsiv, de subtanfe care \up0 \expndtw0\charscalex116 modifies sarea
afectivS sau de constiintS. \par\pard\qj \li820\ri1428\sb10\sl-213\slmult0\fi278
\up0 \expndtw0\charscalex113 Toxicomania este rezultatul acfiunii unor factori
externi si intern!, a! unor nteracfiuni \up0 \expndtw0\charscalex117 Eatogene din
copibrie. Conflictele existente Tn copibrie Tn cadrul familiib dezechili\up0
\expndtw0\charscalex117 rate si reactualizarea acestora Tn adolescents, joacS un
rol important Tn g neza toxi\up0 \expndtw0\charscalex114 comaniibr. \par\pard\qj
\li825\ri1423\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 Dependenfa se
caracterizeazS prin tendinfa de crestere progresivS a dozeor de dag \up0
\expndtw0\charscalex117 si prin imposibilitatea de a opri, chiar si pentru cateva
zile consumul, fSrS \up0 \expndtw0\charscalex121 :a aceasta \par\pard\ql
\li825\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 sS nu determine aparifia
sevrajului. \par\pard\ql \li1099\sb116\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Criterii de diagnostic pentru
intoxkxxjia cu o substanfa dupa DSM-IV \par\pard\qj \li825\ri1437\sb0\sl-
220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A.
Aparifia unui sindrom reversibil specific datorat ingestiei unei sustante (sau
expu\up0 \expndtw0\charscalex113 nerii la o substants): substanfe diferie pot
produce sindroame simibre sau identice. \par\pard\qj \li811\ri1429\sb0\sl-
215\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 B. ModificSrile psihologice sau
comportamentaie dezodopative, semnificotive clinic \up0 \expndtw0\charscalex118
sunt dotorate efeebbi substanfei asupra sisemului nervos central (de ex.,
beligerantS, \up0 \expndtw0\charscalex115 labilitafe afectiva, deteriorare
cognifivS, deteriorarea judecSfii, deteriorarea funcfiona\up0
\expndtw0\charscalex115 b, socials sau profesionab) si apar Tn cursul consumului de
substanfS sau la scurf timp \up0 \expndtw0\charscalex115 dupS aceea.
207\slmult0\fi0\tx5289
\up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 244\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 Psihopatologie $i psihiafrie pentru
C. Simptomele nu se datoreaza unei condifii medicale generate si nu sunt
explicate \up0 \expndtw0\charscalex115 mai bine de o ale tulburare mintab.
Sevrajul- stare de rSu subiectiv, intens, Tn care pacientul coutS sS obtinS prin
orice \up0 \expndtw0\charscalex113 mijbace drogul, TnsofitS de o perturbare
biologies neurovegetafivS si dismetabolicS de \up0 \expndtw0\charscalex113 ampbare
si, uneori, de moarte. \par\pard\ql \li1790\sb112\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Citeii de diagnostic pentru
abstinenta de o substanfe \par\pard\qj \li1516\ri786\sb0\sl-220\slmult0\fi273
\up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A. Dezvoifarea unui
sindrom specific datoratTnceerii (sau reducerii) consumului de \up0
\expndtw0\charscalex114 substanfS care a fost excesiv si prelungit. \par\pard\qj
\li1516\ri800\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 B. Sindromul
specific substanfei cauzeazS suferintS sau deteriorare clinicS semni-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 ficativS Tn domeniul social, profesional ori Tn alte
domenii importante de functionare. \par\pard\qj \li1516\ri791\sb0\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex115 C. Simptomele nu se datoreazo unei
condifii medicale generale si nu sunt explicote \up0 \expndtw0\charscalex115 moi
bine de ale tulburare mintab \par\pard\ql \li1785\sb110\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Craving sau apetenfa \par\pard\qj \li1511\ri794\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex119 - Ese o nevoie imperioasS pentru o
subsanfS cu efect psihotrop si cSutarea com\up0 \expndtw0\charscalex114 pulsivS a
ocesteia. Acest fenomen joacS un rol important Tn aparifia dependenfei.
\par\pard\ql \li1795\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Crave
(engl) = a dori ceva cu ardoare implicand solicitare insistentS - "sete" de
drog. \par\pard\qj \li1502\ri799\sb11\sl-210\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex116 - Definitia OMS = dorinfa de a experimena din nou efectele
unei substanfe consu\up0 \expndtw0\charscalex114 mete onterior. Comporamentul
devine expresie ocestei trSiri, condensandu-se-Tn pofi\up0 \expndtw0\charscalex114
do oricSror riscuri si neajunsuri - spre procurarea drogului. \par\pard\ql
Dependenta \par\pard\ql \li1785\sb12\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Reprezina tuibuarea comportamene Is definie prin:
Dorinfa puternicS, compulsivS de a utiliza o sustanfS psihoactivS, \par\pard\ql
\li2222\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? Dificultateo de a
opri consumul, \par\pard\qj \li2217\ri814\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8226? Comportament de cSutare a drogurilor, cu invazia
progresivS a Tntregii exis\up0 \expndtw0\charscalex111 tenfe de cStre acest
fenomen. \par\pard\ql \li1776\sb111\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
Dependenfa fizicd, caracterizae prin aparifia sevrajului include: \par\pard\ql
\li1776\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Efectele somatice ale
utilizStii repetate a substanfelor respective \par\pard\ql \li1771\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - In acest context intervin alfi doi
termeni: toleranfa si sevrajul \par\pard\qj \li1483\ri810\sb3\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex117 Dependenfa psihica = craving si
cSutarea compulsivS a substanfei = nevoia de a \up0 \expndtw0\charscalex115 menfine
si regSsi senzafia de placere, de bine, safisfacfia, stimularea pe care o aduce
\up0 \expndtw0\charscalex115 consumatorilor dar si de a evita senzafia de rSu
psihic care apare Tn lipsa consumului. \par\pard\ql \li1756\sb112\sl-230\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Citeiile DSM-IV pentru
dependenta de o substanfa \par\pard\qj \li1478\ri823\sb99\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Un pattern dezadaptativ de
consum al unei substanfe duce la o deteriorare sau sufe� \up0
\expndtw0\charscalex112 rintS semnificativa clinic, care poate surveni oricond
Tntr-o perioads de 1 an, manifes� \up0 \expndtw0\charscalex112 tae prin trei (sau
mai multe) din urmStoarele simptome: \par\pard\ql \li1776\sb11\sl-
\expndtw0\charscalex112 ) Toleranfa, definie prin oricare din urmStoarele:
\par\pard\qj \li1483\ri818\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 a)
Necesitatea cresterii considerable a cantitStilor de substanfS pentru a ajunge
la \up0 \expndtw0\charscalex107 intoxicafie sou efectul dorit; \par\pard\qj
\li1473\ri825\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 b) Diminuarea
semnificativS a efectului la consumul continuu al aceleasi cantiafi de \up0
\expndtw0\charscalex111 subsanfS; \par\pard\ql \li1751\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 2) Sevraj, manifestat prin oricare din urmStoarele:
\par\pard\qj \li1468\ri844\sb0\sl-240\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex114 a)
Sindromul de abstinenta caracteristic pentru substanfa (se refera la criteriile a
si \up0 \expndtw0\charscalex111 b ale sefurilor de criterii pentru abstinenta la
substanfe specifice); \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart
b) Aceeasi substanfS (sau strans TnruditS) este consumata pentru a usura sau
evia \up0 \expndtw0\charscalex113 simpomele de abstinenfS); \par\pard\qj
\li1017\ri1261\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex119 3) Substanfa
este bats adesea Tn cantiati mai man' sau Tn decursul unei perioade \up0
\expndtw0\charscalex119 mai lungi decat se inentiona; \par\pard\ql \li1296\sb1\sl-
195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 4) Exists o dorintS persistena sau
eforturi ineficiente de a Tnceta sau de a controb \par\pard\li1012\sb30\sl-
207\slmult0\fi0\tx8188 \up0 \expndtw0\charscalex111 consumul de sustantS;\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 *\par\pard\qj \li1012\ri1242\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex111 5) Foarte mult timp este pierdut Tn
activitafi necesare obfinerii sustanfei (de ex., con-, \up0 \expndtw0\charscalex113
sultarea a numero$i doctori sau parcurgerea unor lungi distanfe), consumului
substanfei' \up0 \expndtw0\charscalex113 (de ex., fumatul Tn lanf) sau recuperSrii
din efectele acesteia; \par\pard\qj \li1008\ri1280\sb6\sl-200\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex116 6) Activitafi sociale, profesionale sau recreafionab
importante sunt abandonate sau \up0 \expndtw0\charscalex116 reduse din couza
consumului de substanfa; \par\pard\qj \li993\ri1274\sb24\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex114 7) Substanfa este consumae Tn continuare Tn ciuda
faptului cS pacientul stie cS are \up0 \expndtw0\charscalex118 o problems somaticS
sau psihobgicS, persistena sau intermitena, core probobil o fost \up0
\expndtw0\charscalex125 cauzaa sau exacerbae de substanfS (de ex.: consum curent de
cocainS, Tn ciuda \up0 \expndtw0\charscalex114 recunoaserii depresiei induse de
cocaina sau bSut continuu, Tn ciuda recunoaserii fap� \up0 \expndtw0\charscalex114
tului cS un ulcer a fost agravat de consumul de alcool). \par\pard\ql
\li1281\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 De specificat: \par\pard\ql
\li1281\sb36\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 - Cu dependents
fiziobgicS: proba de toieranfS sau abstinenfS, adicS, este prezent
\expndtw0\charscalex104 fie itemul\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 , fie itemul\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
2,\par\pard\li993\sb9\sl-207\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 - FSrS
dependents fiziobgicS: nici o probs de toieranfS sou de abstinenfS
(adicS,\par\pard\li993\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx1920\tx2025\tx3062 \up0
\expndtw0\charscalex104 nici itemul\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 , nici itemul\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 2 nu e
prezent).\par\pard\ql \li1276\sb1\sl-196\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
Specificafii de evolufie: \par\pard\ql \li1276\sb35\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 - Remisiune complee precoce \par\pard\ql \li1276\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - Remisiune parfiala completa \par\pard\ql
\li1271\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 - Remisiune complee
preiungia \par\pard\ql \li1267\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 -
Remisiune parfials preiungia \par\pard\ql \li1267\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 - Sub ferapie agonists \par\pard\ql \li1267\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Intr-un mediu controlat \par\pard\ql
\li3743\sb153\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Principalele droguri
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul derivafii
de opiu (morfina, heroina) \par\pard\ql \li4296\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 cocaina \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul cannabis (hasis, marihuana) \par\pard\ql
\li2217\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 tranchilizante
(barbiturice, meprobamat, benzodiazepine) \par\pard\ql \li1694\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 psihodisleptice = halucinogene (mescalina,
psilocibina, LSD, ecstasy) \par\pard\ql \li4132\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 amfetamine \par\pard\ql
\li4272\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 inhalanfi
Factori implicae Tn consumul de droguri\par\pard\li1934\sb139\sl-
207\slmult0\fi0\tx5313 \up0 \expndtw0\charscalex115 Dizarmonii ale structurii
personalitafii\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 - pasiv -
dependenta\par\pard\li1934\sb13\sl-207\slmult0\fi3379 \up0 \expndtw0\charscalex115
- borderline\par\pard\ql \li5313\sb0\sl-204\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 -
dissociala \par\pard\qj \li1929\ri4410\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Insuficienta controlului
viefii pulsionale \up0 \expndtw0\charscalex110 Lipsa capacitafii volitive -
abulie \par\pard\li1920\sb21\sl-207\slmult0\fi4\tx5313 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Stari afective particulare\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 - anxietae\par\pard\li1920\sb9\sl-207\slmult0\fi3388
\up0 \expndtw0\charscalex113 - depresie\par\pard\li1920\sb19\sl-
207\slmult0\fi3388 \up0 \expndtw0\charscalex113 -
hiperemotivitate\par\pard\li1920\sb1\sl-205\slmult0\fi3388 \up0
\expndtw0\charscalex113 - timiditate\par\pard\li1920\sb24\sl-207\slmult0\fi0\tx5308
\up0 \expndtw0\charscalex113 Serile de decepfie si nemulfumire\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 - monotonia viefii\par\pard\li1920\sb9\sl-
207\slmult0\fi3388 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul -
lipsa scalei valorice\par\pard\li1920\sb14\sl-207\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Obisnuinfa sociala\par\pard\ql \li1924\sb8\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Influenfa grupului de prieteni
Influente sociale nocive (modele culturale) \up0 \expndtw0\charscalex110
Vagabondajul \par\pard\ql \li1920\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Incapacitatea de inserfie Tn grup \par\pard\ql \li1920\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Inserfia Tn grupuri
anomice \par\pard\ql \li2702\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li2702\sb146\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 Tulburarile psihice produse de consumul de
substance \par\pard\ql \li4425\sb33\sl-207\slmult0\tx5270 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Intoxicafii \ul0\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul $i sevraj \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Delirium \par\pard\qj \li4257\ri3465\sb39\sl-
Tulburari psihotice \up0 \expndtw0\charscalex110 Tulburari de dispozifie
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburari anxioase \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Sindrom amnestic \up0 \expndtw0\charscalex112
Tulburare demenfiaia \up0 \expndtw0\charscalex108 Disfuncfii sexuale
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburari de somn \par\pard\ql \li1780\sb0\sl-
Deivafii de opiu \par\pard\qj \li1502\ri713\sb3\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 In categorie derivofilor de opiu - aso-numitele opiacee -
se Tnscriu opioceele \u8222?notu\up0 \expndtw0\charscalex113 rale" - morfina,
heroins, codeinS si cele sintetice - petidinS $i metodonS. \par\pard\ql
\li1785\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Morfina este o substanfS
care se folosese Tn clinica medicals ca analgezic major. \par\pard\qj
\li1492\ri714\sb11\sl-210\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex116 - Cei mai
cunoscut opiaceu este heroina, substanfS administrae pentru efecful sSu \up0
\expndtw0\charscalex114 euforizant; dintre cSile de administrare, eel mai frecvent
ese preferatS de cStre toxico\up0 \expndtw0\charscalex114 mani calea
intravenoasS. \par\pard\qj \li1488\ri721\sb39\sl-200\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex116 Administrarea acestei substanfe produce o serie de efece
avand urmStoarea succe\up0 \expndtw0\charscalex103 siune: \par\pard\qj
\li1473\ri727\sb24\sl-220\slmult0\fi297\tx2356 \up0 \expndtw-4\charscalex100
Initial: \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 - senzafie de cSldurS, emofie,
Tnfiorare, asemanSfoare sau superioarS sen\up0 \expndtw0\charscalex116 zafiei de
orgosm, ceea ce constituie de oltfe! motivafia initials \par\pard\qj
\li1766\ri2298\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Dependenfa apore
rapid - pe mSsurS ce se instaleazS toleranfa. \up0 \expndtw0\charscalex110 La scurf
timp apar: \par\pard\ql \li1780\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 1)
Disforie \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9720\paperh13640{\bkmkstart Pg254}
\expndtw0\charscalex115 2) Efece somatice \par\pard\ql \li1449\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 \u8226? deprimare respiratorie
constipafie severS; \par\pard\ql \li1444\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \u8226? scSderea opetitubi; \par\pard\ql \li1444\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? freptat - scSderea libidouiui.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Citeii de diagnostic pentru intoxicafia cu opiacee
(DSM-IV) \par\pard\ql \li1425\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A. Consum al unui derivat de opiu. \par\pard\qj
\li1147\ri1102\sb9\sl-213\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex111 B. ModificSri
psihologice si comportamentaie dezadaptative semnificative clinic (de \up0
\expndtw0\charscalex117 ex., euforie initials urmaa de apatie, disforie, agitafie
sau lenoare psihomoorie, dee� \up0 \expndtw0\charscalex115 rioarea judecSfii sau
deteriorarea funcfionSrii sociale sau profesionale), care apar Tn \up0
\expndtw0\charscalex110 cursul sau la scurf fimp dupS consum.
\par\pard\li1137\sb13\sl-207\slmult0\fi287\tx3532 \up0 \expndtw0\charscalex115 C.
Consfricfie pupilarS\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 (sau dilatafie pupilarS
datoraa anoxiei prin supradozS\par\pard\li1137\sb14\sl-207\slmult0\fi9\tx2443
\up0 \expndtw0\charscalex112 severs) si unui\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 (sau
mai multe) din urmStoarele semne, opSrond Tn cursul sau la
scurf\par\pard\li1137\sb9\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex117 timp dupS
abuzul de opiacee:\par\pard\ql \li1440\sb0\sl-202\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 1) Torpoare sau comS; \par\pard\ql \li1430\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 2) Dizartrie; \par\pard\ql
\li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 3) Deteriorarea aenfiei
sau memoriei. \par\pard\qj \li1142\ri1122\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 D. Simptomele nu se datoreazS unei condifii medicale
generab si nu sunt explicate \up0 \expndtw0\charscalex114 mai bine de ale tulburare
minala. \par\pard\ql \li1425\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 De
specificat: \par\pard\ql \li1416\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110
Cu tulburSri de percepfie. \par\pard\ql \li1411\sb114\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Sevrajul b opiacee \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Lipsa drogului deferminS aparifia fenomenelor de
sevraj: \par\pard\ql \li1425\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
\u8226? La 6-8-10 ore de la ultima dozS: \par\pard\ql \li1425\sb6\sl-216\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 - Nelinise \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Insomnie \par\pard\ql \li1416\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 - Dureri musculare si articulare \par\pard\ql
\li1411\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Rinoree, IScrimare,
transpirafii, cSscat \par\pard\ql \li1416\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 - Greats, vSrsSturi,
diaree, crampe obdominale \par\pard\ql \li1420\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 \u8226? DupS 36 ore: \par\pard\ql \li1411\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - Piberecfie (\u8222?piele de gSinS") -
foorte nepbcut \par\pard\ql \li1406\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - MidriozS (mSrire pupilarS) \par\pard\ql \li1406\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Tahicardie (accelerarea pulsului)
Hipertensiune arteriab \par\pard\ql \li1411\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - Deregbrea homeostaziei termice, Tmbujorare
\par\pard\ql \li1406\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - MiscSri
involuntare \par\pard\li1113\sb13\sl-207\slmult0\fi283\tx7492 \up0
\expndtw0\charscalex115 Mortalitatea ese crescue, Tn randul consumatorilor fiind de
15 ori mai\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 mare decat\par\pard\li1113\sb18\sl-
207\slmult0\fi0\tx1343 \up0 \expndtw-8\charscalex70 Tn\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 populafia generals.\par\pard\ql \li1406\sb1\sl-
192\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 De asemenea, morbiditatea (numSrul de alte
afecfiuni) este crescue: \par\pard\ql \li1406\sb36\sl-207\slmult0\tx2649 \up0
\expndtw0\charscalex105 - De la injecfii \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 -
infecfii, hepatite, endocardite, TBC, SIDA \par\pard\ql \li1401\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - Supradozaj: insuficienfS respiratorie
\par\pard\ql \li1406\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Depresie -
suicid frecvent \par\pard\ql \li1391\sb114\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Cocaina \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este un drog a cSrui administrare se face frecvent
prin aspirafie nazals (prizare), \up0 \expndtw0\charscalex116 motiv pentru care
aparifia intoxicatiei este rapids (minute) conducand Io dependents \up0
\expndtw0\charscalex105 puternicS.
Consumul produce: \par\pard\ql \li1728\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \u8226? fenomene euforice - de difererenfiat de manie
fenomene confuzionale - de diferenfiat de tulbuarile psihotice \par\pard\qj
\li1425\ri794\sb3\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex121 \u8226? sari
asemSnStoare atacubi de panics, atunci cand exists supraadSugate palpi\up0
\expndtw0\charscalex112 tafii si hiperventibfie \par\pard\ql \li1425\ri805\sb0\sl-
220\slmult0\fi292\tx1718 \up0 \expndtw0\charscalex115 Fenomenele de sevraj mai
imporante sunt: midriazo, tremor, senzafie de reptatie. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 Intr-o fazS tardivS, acestora Ii se odougS: ometeli,
convulsii, oritmii - fibrilafie ven-\up0 \expndtw0\charscalex112 tricubra, stop
cardiac. \par\pard\ql \li1703\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
Criteii de diagnostic pentru intoxicatia cu cocaina (DSM-IV) \par\pard\ql
\li1699\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 A. Consum recent de
cocainS. \par\pard\qj \li1416\ri791\sb0\sl-225\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex115 B. ModificSri comportamentaie sau psihologice dezadaptative
semnificative clinic \up0 \expndtw0\charscalex113 (de ex., euforie sau aplatizare
afectivS, modificSri ale gradului de sociabilitate, hipervi\up0
\expndtw0\charscalex114 gilitate, susceptibilitate interpersonab, anxietate,
tensiune sau sare coleroosS, compor� \up0 \expndtw0\charscalex117 tamente
stereotipe, deteriorarea judecSfii sau deteriorare Tn funcfionarea socials sau \up0
\expndtw0\charscalex117 profesionab) care aparm cursul sau la scurt timp dupS
consumul de cocainS. \par\pard\qj \li1420\ri790\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex115 C. DouS (sau mai multe) din urmStoarele simptome apSrand Tn
cursul sau la scurt \up0 \expndtw0\charscalex115 fimp dupS consumul de cocainS:
\par\pard\ql \li1718\sb1\sl-170\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 1) Tahicardie
sau bradicardie; \par\pard\ql \li1703\sb20\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 2) Dibtatie pupilarS; \par\pard\ql \li1703\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 3) Presiune sanguinS crescua sau
scazutS; \par\pard\ql \li1694\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 4)
Transpirafie sau senzafie de frig; \par\pard\ql \li1694\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 5) Greats sau vomS; \par\pard\ql \li1694\sb33\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 6) Proba pierderii Tn greuate;
\par\pard\ql \li1694\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 7) Agitafie
sau lentoare psihomotorie; \par\pard\ql \li1694\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 8) ScSderea forfei musculare, depresie respiratorie, dureri
precordiale sau aritmii car-\par\pard\ql \li1396\sb6\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 diace; \par\pard\ql \li1689\sb12\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 9) Confuzii,
crize epibpfice, diskinezii, distonii sau comS. \par\pard\qj \li1396\ri820\sb3\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 D. Simptomele nu se datoreazS unei
condifii medicale generab si nu sunt explicate \up0 \expndtw0\charscalex115 mai
bine de alfa tulburare mintala. \par\pard\ql \li1684\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 De specificat: cu tulburSri de percepfie. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Halucinogene \par\pard\qj \li1391\ri815\sb0\sl-
Consumul acestor substanfe produce halucinafii, iluzii, sari emofionaie
secundare \up0 \expndtw0\charscalex117 intense. Consumul de fenciclidinS mai ales -
conduce la comportament violent, mio\up0 \expndtw0\charscalex110 clonii, ataxie.
\up0 \expndtw0\charscalex112 Dintre substantele halucinogene, cele mai cunoscue
sunt: \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8226?
LSD - dietilamina acidului lisergic \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u8226? Psibcibina \par\pard\ql \li1675\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 \u8226? Fenilciclidina \par\pard\ql
\li1675\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? Mescalina
MDMA \u8222?ecsosyVmetibn-dioxi-metamfeamino \par\pard\ql \li1656\sb133\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 Citeiile de diagnostic pentru tuiburarea
de percepfie persisenta halucinogena \par\pard\ql \li1377\sb6\sl-216\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex104 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 (lashbacks)
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A. Reexperimentarea, dupe Tncetarea consumului unui
halucinogen, a unuia sau a \up0 \expndtw0\charscalex116 mai multora dintre
simptomele perceptuale care au fost experimentate Tn timp ce era
Cadru clinic si infervenfie psihobgica\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
intoxicat cu habcinogenul (de ex., halucinafii geometrice, false percepfii de
miscare Tn \up0 \expndtw0\charscalex116 campurile vizuale periferice, flash-uri de
cubare, cubri intensificate, imagini ole obiec\up0 \expndtw0\charscalex112 telor Tn
miscare, postimagini pozitive, halouri Tn jurul obiectelor, macroscopie si
micro\up0 \expndtw0\charscalex109 scopie. \par\pard\qj \li1084\ri1136\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex117 B. Simptomele de la criteriul A
cauzeazS o suferinfS sau deteriorare semnificativo \up0 \expndtw0\charscalex113
clinic Tn domeniul sociol, profesional sau Tn alte domenii importante de
activitate. \par\pard\qj \li1080\ri1139\sb9\sl-210\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 C. Simptomele nu se datoreaza unei condifii medicale
generate (de ex., leziuni ono-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 tomice si infectii
ole creierului, epibpsii vizuale) si nu sunt explicate mai bine de alte tul�
\up0 \expndtw0\charscalex109 burSri mintale (de ex., de delirium, dements,
schizofrenie) ori de halucinafii hipnopompice. \par\pard\ql \li1363\sb133\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 Deivajii de canabis (ha$i$, maihuana)
\par\pard\ql \li1363\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Consumul
acestor substanfe poate produce senzafii de bine, relaxare, linise. \par\pard\qj
\li1075\ri1126\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex116 Aceste
substanfe sunt derivofi de canepS indiana si av reputatia eel pufin Tn Statele \up0
\expndtw0\charscalex117 Unite de a fi droguri sociale fiind extrem de raspandite
Tn populafia studenteascS. De \up0 \expndtw0\charscalex112 asemenea, Tn unele fSri
asiatice exists un consum endemic de derivati canabici. Substan\up0
\expndtw0\charscalex112 fele care infra Tn aceasa categorie sunt hasisul si
marihuana. \par\pard\qj \li1070\ri1144\sb0\sl-230\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Intoxicatia cu canabis produce inifial fenomene de
excitafie euforicS - (greu de dife\up0 \expndtw0\charscalex118 rentiatde manie),
urmate de stare confuzionab cu apatie, stSri depresive sau disforice, \up0
\expndtw0\charscalex118 care se pot agrava. \par\pard\ql \li1353\sb62\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Barbiturice
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Consumul Tndelungat conduce
la instalarea unui sindrom toxicomanic complet, ceea \up0 \expndtw0\charscalex116
ce a condus Tn mule tari la renunfarea fobsirii acesei caegorii de substanfe Tn
practica \up0 \expndtw0\charscalex114 medicals. \par\pard\qj
\li1348\ri4231\sb119\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Infaxicaia cu
barbituice produce urmdloarek: \up0 \expndtw0\charscalex110 Simptome somatice:
\par\pard\ql \li1363\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 1) Inapetenfa;
\par\pard\ql \li1348\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 2J ScSdere
ponderab; \par\pard\ql \li1343\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 3)
Paloare; \par\pard\qj \li1339\ri2944\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 4) Dermaoze (prurit, exanteme rubeoliforme,
scarlatiniforme); \up0 \expndtw0\charscalex116 5J Alergii de aspect reumatoid;
\par\pard\qj \li1339\ri6213\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex110 6)
InsuficienfS hepaticS; \up0 \expndtw0\charscalex111 Simpome psihice:
\par\pard\ql \li1358\sb1\sl-175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 1)
Iritabilitae, irascibilitate, labilifate afectivS; \par\pard\ql \li1343\sb10\sl-
194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 2) ScSderea posibilietii adaptative;
\par\pard\ql \li1343\sb36\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 3) ScSderea
randamentului profesional; \par\pard\ql \li1334\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 4) ModificSri caracferiale; \par\pard\qj
\li1334\ri5721\sb4\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 ManifestSri
comportamentaie: \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex118
Sbbirea cenzurii morale; \par\pard\ql \li1334\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 2. Sbbirea simfubi estetic; \par\pard\ql \li1339\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 3. ScSderea responsabilitafii;
\par\pard\ql \li1334\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Pe acest fond
pot aparea tulburSri psihotice: \par\pard\ql \li1334\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 e) Exciafie \par\pard\ql \li1339\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 b) Fenomene confuzionale \par\pard\ql \li1329\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 c) Fenomene holucinatorii \par\pard\ql
\li1334\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Diagnosticul diferential
al intoxicatiei cu barbiturice se face cu: \par\pard\ql \li1329\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex119 - beta alcoolicS \par\pard\ql \li1329\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 - sari confuzionale
Tanchilizante \par\pard\qj \li1492\ri728\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cele mai frecvenfe produse
medicamentoase din aceasa categorie care conduc la \up0 \expndtw0\charscalex113
instalarea unui sindrom toxicomanic sunt: meprobamatul si benzodiazepinele. De
aceea, \up0 \expndtw0\charscalex115 aceste medicamente nu trebuiesc administrate o
perioada mai mare de 3 luni. DacS este \up0 \expndtw0\charscalex115 necesara
menfinerea trafamentului anxiolitic preparatul va fi Tnlocuit. \par\pard\ql
\li1761\sb6\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Abstinenta la anxiolitice
se manifests prin: \par\pard\ql \li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - amefeli; \par\pard\ql \li1771\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - tremurSturi; \par\pard\ql \li1771\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 - sbbiciune; \par\pard\ql \li1771\sb35\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex110 - insomnie; \par\pard\ql \li1766\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 - hipersensibilitate; \par\pard\ql \li1766\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - insomnii; \par\pard\ql \li1766\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - iritabiliate. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Citeii de diagnostic pentru infoxicajia cu sedative,
hipnotice sau anxiolitice \par\pard\ql \li1756\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A. Consum recent de un
sedativ, hipnotic sau onxiolitic. \par\pard\qj \li1478\ri743\sb23\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex117 B. ModificSri comportamenaie sau
psihologice dezadaptafive, semnificative clinic \up0 \expndtw0\charscalex118 (de
ex., comportament sexual neadecvat sau agresiv, labilitatea dispozifie!,
deterioa� \up0 \expndtw0\charscalex114 rea judecSfii, deteriorarea funcfionSrii
sociale sau profesionale) care apar Tn cursul sau \up0 \expndtw0\charscalex114 la
scurt timp dupS consumul de sedative, hipnotice sau anxiolitice. \par\pard\qj
\li1468\ri757\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 C. Unui (sau
mai multe) din urmSoarele semne care aparTn cursul sau la scurf timp \up0
\expndtw0\charscalex115 dupS consumul de sedative, hipnotice sau anxiolitice:
\par\pard\ql \li1766\sb1\sl-195\slmult0\tx1867 \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 ) Dizarfrie; \par\pard\ql \li1747\sb16\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 2) Incoordonare; \par\pard\ql
\li1747\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 3) Mers nesigur;
\par\pard\ql \li1737\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 4) Nistagmus;
\par\pard\ql \li1742\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 5)
Deteriorarea atenfiei sau memoriei; \par\pard\ql \li1742\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 6) Stupor sau comS. \par\pard\qj \li1454\ri757\sb3\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex116 D. Simptomele nu se datoreazS unei
condifii medicale generale si nu sunt explicate \up0 \expndtw0\charscalex116 mai
bine de alfa tulburare minab. \par\pard\ql \li1728\sb112\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Citeiile de diagnostic pentru
abstinenta de sedative, hipnotice sau amdoiitice \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 A. Incetarea (sau reducerea) consumului de sedative,
hipnotice sau anxiolitice, care \up0 \expndtw0\charscalex116 a fost excesiv si
prebngit. \par\pard\qj \li1444\ri771\sb40\sl-200\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex120 B. DouS (sau mai multe) din urnatoarele simptome care apar
Tn decurs de caeva \up0 \expndtw0\charscalex120 ore panS la coteva zile dupS
criteriul A: \par\pard\li1723\sb33\sl-207\slmult0\fi19\tx1838 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 ) Hiperactiviate vegetativS (de
ex., franspirafie, frecvenfa pulsului mai mare de 100);\par\pard\li1723\sb4\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex111 2) Tremor intens al
mainilor;\par\pard\ql \li1728\sb4\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 3)
Insomnie; \par\pard\ql \li1718\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 4)
Greats sau vomS; \par\pard\ql \li1718\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 5) Halucinafii sau iluzii vizuale, actile sau auditive
tranzitorii; \par\pard\ql \li1718\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112
6) Agitafie psihomotorie; \par\pard\ql \li1718\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 7) Anxietate; \par\pard\ql \li1718\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 8) Crize de grand mai. \par\pard\qj \li1425\ri785\sb3\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex118 C. Simptomele de la criteriul B
cauzeazS o suferinfS sau deterioare semnificotivS \up0 \expndtw0\charscalex112
clinic Tn domeniul social sau Tn alte domenii importante de funcfionare.
\par\pard\qj \li1430\ri781\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 D.
Simptomele nu se dotoreozS unei condifii medicale generale si nu sunt explicate
\up0 \expndtw0\charscalex116 mai bine ae o alta tulburare mintab.
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic ?i infervenfie psihologica\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex111 De specificat dacS: \par\pard\ql \li1382\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Cu tulburSri de percepfie \par\pard\ql
\li1507\sb153\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 Probleme In abordarea
pacienfiior
cu abuz de medicamente sau droguri \par\pard\ql \li1435\sb153\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex115 In suspiciunea pentru abuzul de droguri, de cate ori
este posibil, este recomandata \par\pard\ql \li1420\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul obfinerea nivelurilor
toxice urinare \par\pard\ql \li1425\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Cunoasterea principiilor generale de detoxifiere
\par\pard\ql \li1416\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Ajustarea
procesului de dezintoxicatie la pacienfii cu boll somatice \par\pard\qj
\li1425\ri2240\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex115 In tratamentul
polidependentei, prima detoxifiere ese fafa de sedative \up0
\expndtw0\charscalex116 Recunoasterea interacfiunilor medicamentoase
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Recunoasterea unei psihopatologii majore, a bolilor
metabolice si neurologice, \up0 \expndtw0\charscalex112 precum si a intoxicafiei
vs. sevraj \par\pard\ql \li1478\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql\li1478\sb42\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Strategii
teapeutice fn foxicomanii \par\pard\qj \li1070\ri1170\sb117\sl-222\slmult0\fi302
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Principiile esenfiale
ale Tngrijirii toxicomanilor sunt comparabib celor pentru alcoo� \up0
\expndtw0\charscalex115 lism. Precura, cura, post-cura, fac apel, ca si pentru
alcoolism, la un evantai de metode \up0 \expndtw0\charscalex113 chimioterapice
(tratamentul sindromului de sevraj al eventualelor complicafii psihiatrice \up0
\expndtw0\charscalex116 eventuab ale toxicomanilor), psihoterapice (sustinere
individuals, terapii institufionale \up0 \expndtw0\charscalex117 Tn centrele de
sejur si de primire, centre de post-cua si readaptare, interventii aproape \up0
\expndtw0\charscalex113 de familie) si sociale. Acese stategii, co si pentru
olcoolism, sunt complementare, simul-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 an
dezvoltate si combinate Tntr-un proiect terapeutic adaptat specificului fiecarui
pa� \up0 \expndtw0\charscalex101 cienf. \par\pard\qj \li1334\ri4975\sb1\sl-
340\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Tratamentul tn toxicomania cu heroine \up0
\expndtw0\charscalex115 Straegii erapeuice \par\pard\ql \li1358\sb30\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 Primul contact - strategia rebfionals \par\pard\ql
\li1795\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Bilanf
Relafie de Tncredere \par\pard\qj \li1348\ri6374\sb0\sl-240\slmult0\fi441 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8226? Anaiiza cererii \up0 \expndtw0\charscalex114 Cura
de sevraj \par\pard\ql \li1790\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113
\u8226? Mediu spitalicesc specializat \par\pard\ql \li1790\sb2\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 \u8226? Contract \par\pard\ql \li1790\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Tratamentul sindromului de
abstinenfS: \par\pard\ql \li2505\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 -
programe metadonS \par\pard\ql \li2505\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - clonidina \par\pard\ql \li2510\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 - benzodiazepine \par\pard\ql \li2515\sb33\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - antialgice \par\pard\ql \li2510\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - neuroieptice \par\pard\ql
\li2505\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - agonisti gabaergici
\par\pard\ql \li1343\sb113\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Ingrijirea
pe fermen lung \par\pard\ql \li1785\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Diversitatea locuri lor si mijbacebr
\par\pard\ql \li2500\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - centre de
primire \par\pard\ql \li2500\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 -
institutii de sejur \par\pard\ql \li2500\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - comuniati terapeutice
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 \u8226? Utilizarea simultana a metodelor
multiple \par\pard\ql \li3153\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 -
chimioterapie \par\pard\ql \li3153\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107
- tratament institufionalizat \par\pard\ql \li3153\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - psihoterapie \par\pard\ql \li3148\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 - intervenfia socials \par\pard\ql \li3143\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - intervenfia familiab \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Primele contacte sau pre-cua \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ca si pentru alcoolism, acest timp esenfiai pune Tn
joe o strategie relafionab care \up0 \expndtw-1\charscalex100 implicS: \par\pard\qj
\li1718\ri664\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex108 (a)
recunoasterea toxicomaniei, stabilirea bilanfului (tipul si vechimea relafiei cu
dro\up0 \expndtw0\charscalex111 gul, evolufia, bilanful somatic, gradul alterSrii
funcfionaliafilor sociole si profesionale, \up0 \expndtw0\charscalex111 eventuale
comportamente antisociale. \par\pard\qj \li1723\ri665\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex114 (b) stabilirea unei relafii de Tncredere, asigurandu-l pe
toxicoman de posibilitatea \up0 \expndtw0\charscalex114 unor consu'iatii
uiterioare. \par\pard\qj \li1708\ri661\sb0\sl-215\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex111 (c) analizarea eventualei cereri de sevraj, stiind sS
amanSm urgenfele aparente for� \up0 \expndtw0\charscalex112 mulae astfel, chiar de
catre toxicomani. Acest principiu, Tn general recunoscut pentru \up0
\expndtw0\charscalex113 heroinomai ie, se aplicS tuturor comportamentebr
toxicofile: iluziei unei cure miracol \up0 \expndtw0\charscalex111 antrenand o
vindecare pasagerS trebuie sS i se substituie idea unei munci de schimbare \up0
\expndtw0\charscalex111 comportarr jntab pe termen lung Tn care cura nu e decat un
moment. \par\pard\ql \li1977\sb116\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Cua
de- sevaj \par\pard\qj \li1699\ri668\sb3\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex114 Trebuie efectuae, de regub, Tn mediu spitalicesc, serviciu
de psihiafrie sau cenfru \up0 \expndtw0\charscalex111 specializat, Principiu! sSu
este acela al Tntreruperii Tntregii dependenfe toxicomanice: \up0
\expndtw0\charscalex112 oprirea toals si brutab a consumului de dag, tratament
cnimioterapic substitutiv, stabi� \up0 \expndtw0\charscalex111 lirea unui contract
cu pacientul, ai cSrui termeni variozS Tn funcfie de centru, dor care \up0
\expndtw0\charscalex112 are ca principiu acceptarea Tntreruperii totale a
dependenfei si neTncSlcarea regulilor \up0 \expndtw0\charscalex112 sabilite de
insfitufie. \par\pard\qj \li1694\ri689\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex111 Tratamentul chimioterapie face apel la metode diverse.
Reducerea progresivS a do\up0 \expndtw0\charscalex115 zelor de opiacee, recurgerea
la analgezice de sintezS (Palfium, Dolosal) sunt octuol\up0 \expndtw0\charscalex112
mente nerecomandate: aceste tehnici Tntrefin ambiguitateo fafS de cererile
toxicoma� \up0 \expndtw0\charscalex112 nilor si anfreneazS adeseori o crestere a
cererii de medicamente. \par\pard\qj \li1694\ri685\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex110 Metadona este un morfinomimetic brg utilizot la un moment
dat Tn Statele Unite Tn \up0 \expndtw0\charscalex110 cadrul programelor
speciale. \par\pard\qj \li1684\ri685\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Folosirea sa Tn Franfa, limitatS la cateva centre este
controversaa: ea anfreneazS \up0 \expndtw0\charscalex114 dependenfa psihobgicS si
psihica, provocond mai ales un sindrom de sevaj Tn cele \par\pard\qj
\li1680\ri689\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 48 de ore ce urmeazS
Tntreruperii. Ea poate fi propusS, dupa Charles-Nicolas Tn men\up0
\expndtw0\charscalex112 finerea, dupS mai multe esecuri, a curelor la heroinomanii
care doresc sS se TndepSr\up0 \expndtw0\charscalex112 feze de starea de toxicoman
fSrS a renunta la administrarea de dag. Benzodiazepinele, \up0
\expndtw0\charscalex111 antialgicele si neuroiepficele sunt ades prescrise Tn
asoclafie, pentru a lupta Tmpotriva \up0 \expndtw0\charscalex111 anxieafii,
tulburarilor de somn, iritabiliatii, vomismentelor, dureribr. \par\pard\qj
\li1675\ri690\sb0\sl-213\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 Clonidina
(Catapressan) este actualmente brg utilizatS Tn sevrajul heroinomaniei. \up0
\expndtw0\charscalex115 Eficacitoteo sa, stabilie de Gold Tn 1978 pare fondaa pe
efectele sale antagoniste pe \up0 \expndtw0\charscalex112 hipernoradrenergia
Tntreruperii. Procedeele variazS dupS autori si centre, dar acordul \up0
\expndtw0\charscalex112 este aproape general asupra necesiafii fobsirii Tn mediu
spitalicesc. \par\pard\qj \li1670\ri690\sb8\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex109 Tratamentul sevrajului cu ClonidinS poate face parte din
diverse strategii si ele foarte \up0 \expndtw0\charscalex113 variabile dupS fan' si
centre: cure ambubtorii cu clonidinS, preconizate ele unii;
alter-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 nanfa metadonS, clonidinS, Nalrixone
(antagonist opiaceu - Tn unele centre din SUA.
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Test la Naloxone la sfarsitul curei pentru
a ne asigura de realitatea Tntreruperii. AdSu-\line \up0 \expndtw0\charscalex123
garea agonistibr gabaergici \up0 \expndtw0\charscalex118 (Baclofen) pentru a
diminua intensitaea sindromului de \par\pard\ql \li1142\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 abstinenfS. \par\pard\ql \li2846\sb153\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex123 Principii generale de tratament al sevrajului
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Cadru securizant \par\pard\ql \li2567\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Reducerea
stimularii senzoriaie \par\pard\ql \li2563\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Utilizarea reasigurarii
verbale \par\pard\ql \li2558\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dieta adecvae \par\pard\ql \li2548\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Tratament
medicamentos simptomatic \par\pard\li2553\sb25\sl-207\slmult0\fi0\tx5697 \up0
\expndtw0\charscalex111 Simptome vegetative\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Beta blocante\par\pard\li2553\sb14\sl-
207\slmult0\fi4\tx5683 \up0 \expndtw0\charscalex111 Dezechilibru
hidroelectrolitic\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Vitaminoterapie\par\pard\ql
\li5692\sb0\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Hidratare
\par\pard\li2543\sb33\sl-207\slmult0\fi0\tx5687 \dn2 \expndtw0\charscalex112
Agitafie, angoasa\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Tranchilizante\par\pard\ql
\li5692\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Neuroieptice
\up0 \expndtw0\charscalex117 Tngrijiea pe termen lung \par\pard\qj
\li1113\ri1092\sb11\sl-210\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 Nu exisa, ca
pentru alcoolism, nici o strategie fixS si usor codificabib. ToatS strate� \up0
\expndtw0\charscalex120 gia ese adaptativa, evobtivS, fScand apel la tehnici
diverse pe care trebuie sS le aso\up0 \expndtw0\charscalex110 ciem Tn funcfie de
traiectoria Tn toxicomanie a pacientului. \par\pard\qj \li1113\ri1087\sb117\sl-
226\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex122 Cenfrele de primire au ca funcfie
esentiab menfinerea unei legSturi terapeutice, \up0 \expndtw0\charscalex119
capacitatea de a aduce rSspunsuri adaptafe trecerii la acfiune, luSrii Tn
considerare a \up0 \expndtw0\charscalex112 eventuaiei urmSri a intoxicafiei, sau a
resutelor, fSrS respingerea repetatS si fSra Tnfele� \up0 \expndtw0\charscalex112
gerea exageraa (excesivS), pSstrand totdeauno posibifitatea consulfafiilor
uiterioare. \par\pard\qj \li1104\ri1096\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex112 El trebuie sa permits, toxicomanului, caTn locul drogului
sa utilizeze resursele si mul\up0 \expndtw0\charscalex112 tipoenfialitatea sa
pentru a Tncerca sS depSseasca dificulefile viefii. \par\pard\qj
\li1104\ri1091\sb119\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex117 Institufiile
de sejur Tsi asumS, dupS caz, funcfii diverse, rSspunzand pe de o parte \up0
\expndtw0\charscalex114 funcfiilor de gazduire Tntr-un proces de reinserfie,
dorinfei de protecfie si de Tngrijire a \up0 \expndtw0\charscalex121 toxicomanului,
iar pe de alts parte unei funcfii reconstructive a viefii sociale \up0
\expndtw0\charscalex102 (reguli \par\pard\qj \li1104\ri1092\sb0\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex119 structurante care trebuie totdeauna sS
pSstreze suplefea si distanfa necesare pentru a \up0 \expndtw0\charscalex119 nu
face obiectul unei idealizSri masive anuland autonomia subiectului). Nofiunea de
\up0 \expndtw0\charscalex119 perioads rezidenfiala, unde toxicomanul a putut fi
Tncadrat caeva luni Tnt'-o echipS, \up0 \expndtw0\charscalex115 apare ca un factor
incontestabil al succesului curei. \par\pard\qj \li1104\ri1102\sb96\sl-
226\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex117 Psihoerapiib, ca pentru toae
foxicofiliile, fac apel la diverse tehnici, modificate Tn \up0
\expndtw0\charscalex114 raport cu tehnicib clasice si adaptafe diversitStii de
structuri psihopatologice ale toxico� \up0 \expndtw0\charscalex112 manilor.
Explicifarea relafiei cu toxicul, restaurarea admirafiei de sine, favorizarea
expri\up0 \expndtw0\charscalex109 mSrii emofiilor sunt feluri esenfiale.
Intervenfiile sociale, interventiile Tn familie sunt elemente importane ale
Tngrijirii pe \up0 \expndtw0\charscalex110 termen lung (intervenfii punctuale,
teapii familiale structurate, grupe de pSrinti, dupS caz).
psiholi\par\pard\ql \li2990\sb0\sl-220\slmult0 \par\pard\ql\li2990\sb0\sl-
fnfiuenfa personafita|il toxicomanului asupra \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 prognosticului fraiamenfylui \par\pard\li1631\sb54\sl-
207\slmult0\fi0\tx3772\tx6403 \up0 \expndtw0\charscalex108 Toxicomanul impulsiv\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 Lipsit de cuipabilitate\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 Prognostic nefavorabil\par\pard\qj \li3763\ri3304\sb0\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex112 Nu recunoaste nici un fel de \up0
\expndtw0\charscalex114 constrangeri etice sau morale \up0 \expndtw0\charscalex115
Pulsiune de a-si satisface \par\pard\ql \li3806\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 mediat trebuintele \par\pard\ql \li1627\sb13\sl-
207\slmult0\tx6398 \up0 \expndtw0\charscalex117 Toxicomanul compuisivSentimente de
culpabiliete \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Prognostic rezen/at \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Comportament adictiv \par\pard\li1627\sb17\sl-
Toxicomanul accidentalReacfie Tntamplatoare\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
Prognostic favorabii\par\pard\ql \li3763\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 Consum imitativ \par\pard\ql \li1742\sb0\sl-230\slmult0
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ae aBdeomonii fi exi�siSSS mfdiesfttriess� \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Lipsesfe spafiul de a Tnfafisa aid sfrategiile
terapeutice ale cureior de sevraj specifice \up0 \expndtw0\charscalex116 care
cuprind: cocaina, derivafi de canabis, sau foxicofilii medicamenfoase.
Principiile \up0 \expndtw0\charscalex117 generale de strafegie dezvoltate pentru
alcoolism, heroinomanie (oprirea intoxicafiei, \up0 \expndtw0\charscalex112
traament subsfitutiv Tn cursul sevrajului, susfinerea psihoterapeutica preiungita
si diver\up0 \expndtw0\charscalex112 sificafS) sunt aplicabile Tn majoritatea
cazuribr. \par\pard\qj \li1329\ri918\sb120\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex118 TsscissSliib msdeittnesi� (amfetomine-iike, barbiturice,
anfiparkinsoniene, anti\up0 \expndtw0\charscalex117 colinergice, opiacee ca
Neocodion, benzodiazepine) sunt comportamente Tn genera! \up0
\expndtw0\charscalex113 solitare, mai pufin Tnscrise social decat alcoolismul sau
alte foxicomanii, mSrfurisind o \up0 \expndtw0\charscalex114 tulburare
psinopatobgicS Tn care tratamentul specific esfe prioritar. Timpii esenfiali ai
\up0 \expndtw0\charscalex105 Tngrijirii vor fi urmatorii: \par\pard\qj
\li1339\ri928\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 a. recunoaserea
toxicofiliei sau politoxicofiliei, a locului sau Tn economia psihica a \up0
\expndtw0\charscalex112 subiectului, a psihopatologiei subiocente. \par\pard\ql
\li1617\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 b. cura de sevraj, Tn
mediu spitalicesc \par\pard\ql \li1617\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Tntreruperea poafe fi brutala sau progresiva \par\pard\qj
\li1329\ri933\sb24\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex116 - frafamenfele
chimioterapeutice au drept fel frafarea evenfuaiului sindrom de ab� \up0
\expndtw0\charscalex116 sents (lipsS) si de a oferi subiectului o substanfa de
compensare, mai pufin inducfoare \up0 \expndtw0\charscalex114 a comporamentului
foxicofii (neuroieptice, tenobarbital pentru foxicofiliile cu barbitu� \up0
\expndtw0\charscalex107 rice, antidepresive Tn foxicofiliile amfetamin-iike
etc.). \par\pard\qj \li1315\ri946\sb9\sl-210\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 Spifallzarea permife, Tn egala mSsura, punerea Tn practica
a tulburarilor psihopa� \up0 \expndtw0\charscalex116 tologice subiacenfe, staribr
nevrotice grave, starii limits, tulburarilor de personalitate, \up0
staribr psihotice). \par\pard\qj \li1320\ri953\sb2\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex119 c. Tngrijirea pe termen lung, chimioterapica sau/si
psihoterapeuticS, fscand apel \up0 \expndtw0\charscalex112 aici la trafamente
individuele moi mult decaf la tehnicile colecfive sau instifufionale.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ItsrvWtja psshoSsgySui tn miosmmn \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Cea mai imporanta forma de psihoerapie a
toxicomanilor esfe psihoferapia coani\up0 \expndtw0\charscalex114 fiv-
comporfamenfa!a. Efapele pe care psihologul va trebui sa le parcurgS sunt: stabili�
\up0 \expndtw0\charscalex113 rea unei relafii terapeutice si interviul
motivational. Acesa evalueazS mofivafia pacien� \up0 \expndtw0\charscalex112 tului
pentru schimbarea comportamentului adictiv; ei reprezinfa o tehnica cognitiv-
com-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 poramentalo adresata rezolvarii ambivalenfei
pacientului fata de drog si angajSrii Tn \up0 \expndtw0\charscalex110 schimbare.
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihoiogica\tab \up0
207\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 Pacientul are diferite grade de
motivafie Tn funcfie de sfodiul Tn care se afla Tn raporf\par\pard\li998\sb24\sl-
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex114 cu consumul de drog.
IrVedtaskB^Clsrnwe (1984) a elaborat un sistem de evaluare\par\pard\li998\sb18\sl-
207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113 a motivofiei pacientului
foxicomon.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5795\colsr60\colno2\colw368
5\colsr160\ql \li1161\sb173\sl-207\slmult0\tx2155\tx2764\tx4348 \up0
\expndtw0\charscalex116 Stadiu!\tab \up0 \expndtw0\charscalex138 itl\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Caraeterisfseise \up0 \expndtw0\charscalex80 \u9632?
\tab \up0 \expndtw-8\charscalex92 ~. .. \up0 \expndtw0\charscalex148 :m\par\pard\ql
\li1185\sb42\sl-207\slmult0\tx2793 \up0 \expndtw0\charscalex112 Precontemplativ\tab
\up0 \expndtw0\charscalex115 Ignorarea aspectelor negative aie\par\pard\ql
\li2783\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 adicfiei\par\pard\ql
\li1180\sb1\sl-199\slmult0\tx2778 \up0 \expndtw0\charscalex110 Contemplativ\tab
\up0 \expndtw0\charscalex114 Constientizarea problemelor legate\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul de consumul de drop\par\pard\ql \li1185\sb9\sl-
Preparativ\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Angajarea Tn mici
compotamente\par\pard\ql \li2788\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 de
schimbare\par\pard\ql \li1171\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1175\sb37\sl-
207\slmult0\tx2778 \up0 \expndtw0\charscalex111 De acfiune\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Optarea pentru cura de detoxifiere;\par\pard\qj
\li2774\ri287\sb0\sl-223\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 aparifia de scurte
schimbari de \up0 \expndtw0\charscalex109 comportament tranzitorii\par\pard\qj
\li1175\ri91\sb211\sl-225\slmult0\tx2774 \up0 \expndtw0\charscalex114 De menfinere
a\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Cresterea duraei de menfinere a \up0
\expndtw0\charscalex109 abstinenfei �i pre-\up0 \expndtw0\charscalex112 schimbarii
de comportament\par\pard\ql \li1171\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 venfie a recadeiior \up0 \expndtw0\charscalex104 (minim 6
luni)\par\pard\column \ql \li5855\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li5855\sb0\sl-
interviuri motivafionale\par\pard\qj \li5855\sb0\sl-216\slmult0 \par\pard\qj
\li35\ri1601\sb2\sl-216\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 Realizarea unei
balanfe \up0 \expndtw0\charscalex111 decizionale\par\pard\qj \li30\ri1504\sb4\sl-
218\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 Stabilirea unui plan de \up0
\expndtw0\charscalex115 acfiune cu repere spafio-\line \up0 \expndtw0\charscalex115
temporale precise\par\pard\qj \li25\ri1372\sb0\sl-224\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex113 Implementarea planului de \line \up0
\expndtw0\charscalex111 acfiune; Tnsusjrea de noi\par\pard\qj \li20\ri1286\sb9\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 tehnici de adaptare; strategii \line
\up0 \expndtw0\charscalex114 cognitly-cornpoiamentale \line \up0
\expndtw0\charscalex113 Evaluarea situatiilor de rise \line \up0
\expndtw0\charscalex113 crescut pentru recadere �1 \line \up0
\expndtw0\charscalex111 strategii de abordare a st.arii \line \up0
\expndtw0\charscalex113 de craving \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
\li984\ri1220\sb198\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex117 Psihologul Ti
ve ojua pe pacienf sa-si consfruiasca mofivafia si sa-si consolideze \up0
\expndtw0\charscalex117 angajarea Tn schimbare, rarS Tnsa a uifa nici un moment ca
responsabilifaeo pentru \up0 \expndtw0\charscalex114 schimbare apartine
pacientului. Rolul psihoiogului nu se opreste atunci cand pacientu! \up0
\expndtw0\charscalex114 devine abstinent si nu se rezuma la aiutarea pacientului sS
mentinS abstinenta. \par\pard\qj \li984\ri1243\sb20\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex114 Urnatoarele efape Tn care psihoferapia si-a dovedit
utiiifafea si eficienfa surf: epi\up0 \expndtw0\charscalex114 soadeie de recadere
si perioaaele de craving. \par\pard\ql \li1252\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Tipurile de psihoterapie folosite Tn abordarea
toxicomanului sunt: \par\pard\qj \li979\ri1226\sb18\sl-226\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex118 - Om^piio mmi$W*@3mp&tSft^slS, cenfrafa pe exisfenfa unor
comportamente \up0 \expndtw0\charscalex117 dezadaptafive aie consumaforuiui de
droguri si care pieaca de la ideea co. modul Tn \up0 \expndtw0\charscalex113 care
se comports un pacienf este deferminat de confexful sifuafionai si de felul Tn care
\up0 \expndtw0\charscalex105 individui Tl inferprefeaza. \par\pard\qj
\li979\ri1235\sb0\sl-226\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex120 - ismpee
MmsSuPa! grsf^paS - care considers consumul de droguri un raspuns \up0
\expndtw0\charscalex117 dezadoptativ la dificultSfiie ae comunicare si relafionare
cu membrii famiiiei si care \up0 \expndtw0\charscalex112 urmSreste restructurarea
sistemului familial prin infroducerea unor noi pafern-uri com� \up0
\expndtw0\charscalex112 portamentaie. \par\pard\qj \li969\ri1233\sb0\sl-
227\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 - iempie hsniiials - Tsi propune
drept obiective asigurarea suporfubi familial pen� \up0 \expndtw0\charscalex118 tru
orientarea catre abstinenfS, mentinerea acesfeia si prevenirea recaderiior,
furni\up0 \expndtw0\charscalex116 zarea de informafii cu privire ia consumul de
droguri si efectele diverse ale acestora, \up0 \expndtw0\charscalex112
Tmbunatatirea relatiilor intrafamiliale. Abordorea psihodinamica a famiiiei este
mai ror \up0 \expndtw0\charscalex113 folosie. Aceasta ferapie abordeaza consumul de
droguri Tn confexful analizei trecutu� \up0 \expndtw0\charscalex113 lui fiecarui
membru ai famiiiei. Scopul final ai acestei forme de ferapie esfe eliminarea
\up0 \expndtw0\charscalex110 disfunctiiior din cadrul sistemului famiiiei. Exists
si a abordare comportamenfala a fami� \up0 \expndtw0\charscalex114 iiei core Tsi
propune sa introduce la nivelul acesfeia comportamene cu ajuforul carora \up0
\expndtw0\charscalex114 sS se poafa atinge si menfine abstinena. \par\pard\qj
\li979\ri1245\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex109 Este de
remarcat cS Tn toote unifSfile si serviciile medicole pentru persoanele depen� \up0
\expndtw0\charscalex109 dena de droguri psihologul este o figura importana a
echipei terapeutice. Asffei, Tn
unitStib Tnchise de detoxifiere cu capacitatea de maxim 20 de locuri, psihologul
psi\up0 \expndtw0\charscalex115 hoterqpeut este prezent ca si Tn unitSfile de tip
detox de tip scurt sau lung din ambula� \up0 \expndtw0\charscalex119 oriu. In
comunitStile erapeutice psihologul psihoterqpeut abturi de asistenfi sociali si
\up0 \expndtw0\charscalex119 foarte ar de medic este cea mai importana figurS. In
sfarsit, Tn centrele de consiliere \up0 \expndtw0\charscalex119 psihobgii lucreaza
abturi de asistenfii sociali. \par\pard\qj \li1526\ri616\sb1\sl-
220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex112 Este sigur cS intervenfia
ferapeuticS la nivelul toxicomanului trebuie sS fie una globa\up0
\expndtw0\charscalex118 b: sS vizeze toate componentele viefii acestuia, de la
familie, grup de prieteni panS la \up0 \expndtw0\charscalex118 reinserfie
profesionab. Problemeie toxicomanului nu sunt numai psihice dar si sociale \up0
\expndtw0\charscalex118 Tnfrucaf mediul social al acestuia este Tn general unui
paogen. \par\pard\ql \li1929\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql\li1929\sb40\sl-
253\slmult0 \up0
\expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 6.10. BOULE FACT1CE �1
SIMULAREA \par\pard\qj \li1511\ri626\sb214\sl-221\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburarile factice sunt prin
definifie condifii medicale care nu sunt reale sau natu\up0 \expndtw0\charscalex125
rale. Indivizii cu acease tulburare pot prezenfa fie simpome somatice, fie
psihice \up0 \expndtw0\charscalex121 (Geienberg, 1977) saugmbele. In ambele cazuri,
diagnosticul se pune pe prezenfa a \up0 \expndtw0\charscalex117 trei trSsSturi
cordinab. Jn primul rend, simptomele produse sunt oparent sub controlul \up0
\expndtw0\charscalex119 volunar al individului. In al doilea rand, semnele si
simptomele produse, simulae sau \up0 \expndtw0\charscalex121 acuzate, nu sunt
explicae de nici o altS boab somaticS sou psinicS desi pot coexisto \up0
\expndtw0\charscalex117 cu una dintre ele. in al treilea rend, scopul aparent al
individului este de a cSpSta rolul \up0 \expndtw0\charscalex114 de pacienf si de a
obfine un beneficiu secundar (cum ar fi Tn cazul simulafiei). Desi este \up0
\expndtw0\charscalex116 adeseori descrisa Tn texfe medicale si psihiatrice ca un
sindrom rar, majoritatea pracfi\up0 \expndtw0\charscalex115 cienilor au Tntalnit
eel pufin un pacient cu aceasa tulburare. Aceste cazuri lasS impresii \up0
\expndtw0\charscalex115 puternice personalului spitalubi deoarece pacienfii cu
tulburSri factice indue sentimente \up0 \expndtw0\charscalex115 de urS si
iritare. \par\pard\qj \li1507\ri641\sb0\sl-226\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Sindromul tulbuarilor factice cu simptome somafice a fost
initial descris de un medic \up0 \expndtw0\charscalex116 iondonez, Asher R Tn 1951,
El l-a numit sindromul Munchausen, amintind de baronul \up0 \expndtw0\charscalex112
Karl Friedrich Hieronymus von Munchausen, un personaj colorat al secolului al
XVIIl-lea \up0 \expndtw0\charscalex112 care cSbtorea din oras Tn ores spunond
povesti incredibib*. \par\pard\ql \li1790\sb1\sl-164\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 Potrivit descrierii inifiole o lui Asher, pacienfii se
prezina la spial cu o boab apa� \par\pard\qj \li1492\ri650\sb30\sl-220\slmult0\fi14
\up0 \expndtw0\charscalex115 rent acue sustinuta de un istoric dramatic si
plauzibil. Tofusi, mai tarziu istoricul se do\up0 \expndtw0\charscalex119 vedeste a
fi fals. DupS o duraa scurta de internarem spital, care implies adesea anali\up0
\expndtw0\charscalex114 ze invazive inutile, pacientul se externeazS Tmpotriva
indicatiilor medicului, dupS ce se \up0 \expndtw0\charscalex119 ceartS cu
personalul medical. In mod tipic, investigafiile urmStoare araa ca pacientul
\up0 \expndtw0\charscalex119 a mai vizitaf si Tnselat numeroase alte spitale cu
acuze similare. \par\pard\qj \li1488\ri649\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex119 Ca rSspuns la articolul lui Asher, alfi medici au sugeraf
sS se formeze o bazS de \up0 \expndtw0\charscalex113 date cu amprente si fotografii
care \u8222?sS ne salveze de Tnselatorii", Tn loc sS se caute so-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 bfii pentru ajutorarea acestor pocienfi cu "scrontelile lor
psihologice". S-a sugeraf chiar \up0 \expndtw0\charscalex115 sa Ii se spunS acestor
pacienfi cS au sindrom Munchausen pentru a facilita o diagnos-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 ticare corecta atunci cand pacientul Ti va spune
urmatorului medic despre boala lui. \par\pard\qj \li1473\sb0\sl-200\slmult0
\par\pard\qj\li1473\ri665\sb137\sl-200\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex100 *
Intocmai ca aventurierul fanfaron care a fost baronul von Munchausen, ofifer
cavalerisf ger\up0 \expndtw0\charscalex100 man, acesti pacienfi prezinta numeroase
cicatrici de pe urma operatiilor (uneori cu zecile), cerand \up0 \expndtw-
2\charscalex100 Tntruna noi intervenfii. Ei sunt, Tn general, mifomani $i
laudarosi, uzurpand adesea o falsa identitate \up0 \expndtw0\charscalex100 si
ducand o exisfenfa marginala si instabiia. Pot fi delincvenfi, toxicomani,
ufilizandu-i pe medici \up0 \expndtw0\charscalex100 si spifalele pentru a Ii se
prescrie antialgice si opiacee sau pentru a fi operati de urgenfa.
\up0 \expndtw0\charscalex136 DISClEii GlhEiMA \par\pard\qj \li988\ri1255\sb99\sl-
225\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex118 Studii pe pacienfi cu boli factice
cronice (Spire;, IMS) raporeaza o gama larga de \up0 \expndtw0\charscalex121 varsa
(23-62 ani). Evazivitaea si ostilitatea pacientului au fost principaleb
trasaturi \up0 \expndtw0\charscalex112 observate, precusn si externarea Tmpofriya
sfatuiui medicului. Mai pufin de jumatatedin \up0 \expndtw0\charscalex116 pacienfi
au fost vazufi de un psihiatru. in cazul celor care an consulat un psihiatru s-a
\up0 \expndtw0\charscalex121 constatat prezenfa unei varietati de diagnostice
psihiatrice \up0 \expndtw0\charscalex120 (ex. isterie, simularea, \par\pard\qj
\li984\ri1270\sb3\sl-216\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex113 schizofrenie,
tulburari de personalitate). Etichefe alternative pentru indivizii cu sindrom
\up0 \expndtw0\charscalex116 Munchausen sau boli factice au Indus: problema
pacienfilor pereajini, adicfie de spi� \up0 \expndtw0\charscalex114 tal, simulanfi,
migraforii prin spifale, Kopenickaoie (dupa un caz care a avut bcTn ora\up0
\expndtw0\charscalex116 sul german, Kopenickj, sindromul Ahasverus (aminfind de
isoric jidovului rafacifor). \up0 \expndtw0\charscalex116 Aceste etichefe sugereazd
simiiarifafi dinamice cu adicfia si reflects furie, sfupefacfia \up0
\expndtw0\charscalex116 frdie adeseori de medicul curantTn fafa unui asffei ae
pacienf. \par\pard\qj \li979\ri1273\sb3\sl-218\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex113 Ash�r a reiiefaf cateva trasSfuri gandite de ei a fi ufiie
Tn diagnosficarea sindromu� \up0 \expndtw0\charscalex115 lui Munchausen. Prima a
fosf prezenfa unor multiple cicatrici, deseori pe abdomen. In \up0
\expndtw0\charscalex117 al doilee rand a fosf exisfenfa combinSrii unei maniere
evazive de reiafare a simpto� \up0 \expndtw0\charscalex109 melor cu un stiS
aqresiv, irifativ. A treia trasatura a fosf un istoric neconvineator Tn
Tntre\up0 \expndtw0\charscalex116 gime, dar pertinent (ex. pierdere severe de sange
Tn absenfa unei paicri sau fahicordii \up0 \expndtw0\charscalex119
corespunzatoare). in ai pafruiea rand, a fosf prezenfa a numeroase fodd ce
identifi� \up0 \expndtw0\charscalex113 care (ex. bilefe de spital, corespondents cu
avocafi). Irebuie ofusi am in fit cc ?n rimp cs \up0 \expndtw0\charscalex111 acesfi
indivizi Tmbraca simpfomele Tn minciuni si distorsionare, istoricul be docIS
poet\up0 \expndtw0\charscalex115 sS nu fie compief fais. O ieziune reala organica
din trecut poafe sa lose semne sorncri\up0 \expndtw0\charscalex117 ce reale pe care
pacientul poate sa elaboreze, creand o povesfe convingafoare. Si alte \up0
\expndtw0\charscalex113 caracteristici apar adesea Tn isoricul celor cu boli
factice. Mulfi dintre e \par\pard\ql \li984\sb12\sl-207\slmult0\tx6283 \up0
\expndtw0\charscalex111 istoric cu pdrinfi sadici, boaia cronica.
insfifufionalizare (eiRei, \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 1973), preajm s;
reiatil \par\pard\ql \li984\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
Imporante Tn copiiarie cu mecici care reprezentau tie figurile parenal \par\pard\ql
\li979\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 ritafli. in consecinfa,
mulfi s-au Tndreptat sore meserii din domeniu; medico' \par\pard\qj
\li960\ri1281\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Tncerca sa se
identlfice cu medicul curant ideaiizaf. Facand acest lucru, ei Tnvafo frecvent \up0
\expndtw0\charscalex124 terminoloqie medicals, forme de orezsnare si boli si oof
crea sau elabora os baza \up0 \expndtw0\charscalex118 oricarui fel de ieziune
organica reala pe care o au. Parand sa fie sotisticafi c'in punct \up0
\expndtw0\charscalex113 de vedere medical, el oof soiicita chiar anumite teste
medicale sau sS soiicife o anumiib \up0 \expndtw0\charscalex115 medicafie. Dorinfa
de a experlmenfa proceduri medicale dureroase. absenfa vizitatcri\up0
\expndtw0\charscalex114 br, absenfa unor relafii sfranse si un sfii de viafa
..migrator" pot afenfionc asupra diag\up0 \expndtw0\charscalex101 nosficuiui.
\par\pard\ql\li1228\sb37\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 fylburlii�
asios m simpein� s&mgleg- pr<sssficE?� \par\pard\qj \li945\ri1292\sb3\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 Sirul simptomelor somafice si al
semnelor simulate sau induse de pacienfii cu tulbu� \up0 \expndtw0\charscalex113
rSri factice Tnfrece imagino+ia. Pe scurt, fiecare boala cunoscutS a fosf fabricae,
inclu\up0 \expndtw0\charscalex111 siv maladii ezoferice, nefamiiiare mojorifafii
medicilor. in concordanfa cu timpul, au fosf \up0 \expndtw0\charscalex109 Tntalnite
sofisficate puneri Tn scena cu SIDA si cancer (F�Mimai fi Esealsns, 1991; I^SKt
\up0 \expndtw0\charscalex109 liBsKsaG, 1992)'.
\up0 \expndtw0\charscalex155 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 dH
\expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 ,.,..\tab \up0 \expndtw-
1\charscalex100 -.-\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 -.\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 \u8212?j- .\par\pard\li2337\sb116\sl-
207\slmult0\fi3023 \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ".\t
\up0 \expndtw0\charscalex100 ;.a vi�'.e. CiuiSdi:,^:;\par\pard\li2337\sb18\sl-
207\slmult0\fi3110 \up0 \expndtw0\charscalex105 js.Ccire ivd3.r
cd\par\pard\li2337\sb4\sl-207\slmult0\fi3110\tx5548\tx6211 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 ""\u8226?\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 .d'\u8222? iSiS\tab
\up0 \expndtw-7\charscalex100 03. ild'C\par\pard\li2337\sb0\sl-
\expndtw-7\charscalex93 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 -;E: S\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 3�iJ CcaSdni\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 :d.p; si_CC!
�:3\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 i-roasa
spitaiizan (ms; mur: ce c\par\pard\li2337\sb18\sl-207\slmult0\fi3542 \up0
\expndtw0\charscalex113 " singur pacient).\par\pard\li2337\sb0\sl-
3\charscalex100 r.'.oo rrec \u9632?\u9632?snr se. carnerc, c _\tab \up0 \expndtw-
8\charscalex94 :\u8226?:.;\par\pard\li2337\sb14\sl-207\slmult0\fi3455 \up0
\expndtw0\charscalex112 sex-end, probc.oil deoarece :;.-;\par\pard\li2337\sb1\sl-
205\slmult0\fi3460 \up0 \expndtw0\charscalex120 'd^b'S sxoebdbS.\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ;-\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 rscde-d b d:d cor
ciisbape \par\pard\li2529\sb0\sl-138\slmult0\par\pard\li2529\sb0\sl-
138\slmult0\fi0\tx4972\tx5985\tx6758\tx6878\tx7502 \up0 \expndtw-4\charscalex94
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 bit" '\u9632? '"\u9632?\u9632?�<\tab \dn2 \expndtw-
1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 [\u9632?\t \dn2 \expndtw-
3\charscalex100 *'C'''"''3G'b;'\u9632?-';\u9632?\tab \dn2 \expndtw-
1\charscalex100 ..'\u9632?\t \dn2 \expndtw-5\charscalex76 \u9632?""' .\u9632?S-
jTH"\tab \dn2 \expndtw-1\charscalex100 '*\tab \dn2 \expndtw-1\charscalex100
d\tab \dn2 \expndtw0\charscalex134 J C^SCCpS:"!.
8C,\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg266}{\bkmkend
Pg266}\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5619\colsr160\colno2\colw3761\c
olsr160\ql \li1262\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li1262\sb0\sl-184\slmult0
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 \{.J1S \up0 \expndtw0\charscalex120 - Dpir.S ~p
5\par\pard\ql \li1324\sb99\sl-115\slmult0\tx2058\tx2308 \up0 \expndtw-
4\charscalex83 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 <:;,- iXlW-\up0 \expndtw0\charscalex40
\u9632?\u8212?\u9632? \up0 \expndtw-4\charscalex100 ;.'-\up0 \expndtw0\charscalex60
. I\tab \up0 \expndtw-4\charscalex88 - '-;:>\tab \up0 \expndtw0\charscalex49
..\u9632?\par\pard\ql \li1271\sb44\sl-184\slmult0\tx4631 \up0
\expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 \u9632?'sDUDUios
eujc.;d;.\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 n;> joh._us\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 \u9632?PPM\par\pard\ql \li1267\sb0\sl-
DSJD.ijisp,; \up0 \expndtw0\charscalex157 ;s \up0 \expndtw0\charscalex148
xp\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 .ic�];,.D|9J \up0 \expndtw0\charscalex102
:o,.uss\par\pard\column \ql \li1262\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li1262\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex52 ."\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 v'\par\pard\ql
7\charscalex97 i..u;:;j|.:;_A d..s;qb;j;.\par\pard\ql \li1262\sb0\sl-149\slmult0
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 *M_ B: E;p..,iY \up0 \expndtw0\charscalex63
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 .j\par\pard\ql \li20\sb34\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw-7\charscalex96 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 33e.O.',IAiSe.iSD \up0
\expndtw-2\charscalex100 _ \par\pard\sect\sectd\sbknone \li1262\sb28\sl-
184\slmult0\fi9\tx3273 \up0 \expndtw0\charscalex111 un.SDSDibgksDV '\tab \up0
\expndtw0\charscalex124 dunvv ;r:uio.ipuis ui siiinrdb:
sjsd no DUDdic\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1262\sb27\sl-
184\slmult0\fi4\tx3321\tx7291 \up0 \expndtw-3\charscalex100 MSJ.nO poii! Ul,
KpSi\tab \dn2 \expndtw0\charscalex112 ss *,;::; e|pn.;.DSD.i|. e\u8222?i:cu 4i;r:s
cojdojol.'so siuc\tab \dn2 \expndtw-4\charscalex100 jiS CO (DLUnU
SDii\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1262\sb46\sl-
184\slmult0\fi0\tx3312\tx4588\tx7276 \dn2 \expndtw0\charscalex135 ooj eii-ojnaiij.
sj\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 -&iJccc:c.i ieri\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 \u9632?S3u.d;i;isc 3ji..;Q._jUn li.j. ,.;cqsp\tab \dn2
\expndtw0\charscalex112 ;cB ep 3js_sL_DD\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1262\sb32\sl-184\slmult0\fi0\tx3278 \up0 \expndtw-5\charscalex100 Ul ODE
.jD-fUlUO\tab \up0 \expndtw0\charscalex129 5? us ssjppj euiajdu.!is n3 ijuepod
ij^siceu;;:\t \up0 \expndtw-1\charscalex100 jid DS 9Sli_- SATiU-
l\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1262\sb27\sl-
184\slmult0\fi4\tx3278\tx6935\tx7084 \up0 \expndtw-7\charscalex95 JDIJi HO
l_J,.DiUJSCi\tab \up0 \expndtw-7\charscalex96 ._ id�;j_*i\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 (Z\u8226?iSjD\u8222?uqD^. rros e_!.iu_..nD'i eoiiouios P\tab
\up0 \expndtw-5\charscalex100 HD3 e.;,!D fi3 JXS.UOD\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1262\sb77\sl-184\slmult0\fi4\tx3652\tx3916\tx6945 \up0
\expndtw0\charscalex136 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 :ur;dQD :.J_ dSrdL.;;\tab
\up0 \expndtw0\charscalex61 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 :-,iH\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 ,;ubadsj.; ioui ;so .ions\tab \dn2 \expndtw0\charscalex115
i.pD.; efsuiaidasig '3D\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1262\sb2\sl-
184\slmult0\fi4449\tx6935 \up0 \expndtw0\charscalex122 e..eoi;ans\tab \dn2
\expndtw-7\charscalex95 "iZD\u8222? aS.5D.!!.!oi\u8482?iAi\par\pard\ql
\li5726\sb1\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw-7\charscalex92 (^-.irs-.b-rirn?
\par\pard\ql\li3604\sb140\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 pDiSopi|isd
slSusajsju; is DiUip ruoo^) 'SDiuisd njoa oepiipey
care un individ produce pe ascuns semnele unei boli la un copii si apoi caufS
Tngrijire \up0 \expndtw0\charscalex115 medicals pentru acei copii. Descrierea lui
Mlodcw a acestui sindrom a fost confirmata \up0 \expndtw0\charscalex115 de cazuri
raportate Tn Tntreaga iurne. \par\pard\qj \li1531\ri762\sb5\sl-217\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex113 Obisnuit, un copii este inernaf Tnfr-un spial cu
simptome ca: sangerSri, diaree disp-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 nee/apnee,
Mama Tnsofeste copilul si pare a fi Tngrijorata, implicit si bine informatd din
\up0 \expndtw0\charscalex113 punct de vedere medical. Ea o asista Tn mod
caracferisfic pe asisfenta medicale si con-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 simte
prompt la orice procedeu diagnostic invaziv propus pentru copii. Descoperirea
\up0 \expndtw0\charscalex113 rolului ei Tn producerea simpomeior copiiului se poafe
Tntampb accidental, de ex.: ga-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 sirea ei sufocand
cooilul cu o perna sau introducand o substanfa axied Tn gura copiiu� \up0
\expndtw0\charscalex115 lui sau Tn perfuzie. Suspiciunile pot aparea, de asemenea,
cand simptomele opar doar \up0 \expndtw0\charscalex118 cand mama este prezenfa Tn
spial, daca un alt copii din familie are o boala neexpll-\line \up0
\expndtw0\charscalex118 cata sau daca problemeie medicale aie copiiului nu rdspund
la un tratament adecvaf. \par\pard\qj \li1536\ri779\sb1\sl-220\slmult0\fi268
\up0 \expndtw0\charscalex115 Adulfii implicafi Tn tulburari factice by proxi pot
aparea ca fiind aproape norrnaii, \up0 \expndtw0\charscalex121 evaluarea lor
neavand Tntofdeauna ca rezultaf un diagnostic psihiatric \up0
\expndtw0\charscalex122 (MtloW', \par\pard\ql \li1545\sb11\sl-207\slmult0\tx3955
\up0 \expndtw0\charscalex115 19851). Grav este faptul ca \tab \up0
\expndtw0\charscalex121 9% dintre acesfi copii mor daca nu sunt luafi de accsa
(e-Snb-fg, 1987). in plus, o morbidifate psihologice grava ca de exemplu
hiperactivi-\line \up0 \expndtw0\charscalex120 atea si adoptarea oersonaiS a
comporfamenfului sindromului Munchausen, au fost \up0 \expndtw0\charscalex119
roDortafe ia copii care eu fost subiectul unor tulburari factice by proxi \up0
\expndtw0\charscalex107 (MsGlir� si \par\pard\ql \li1526\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex126 fdmma, 1989). \par\pard\ql \li1800\sb133\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 SiftbFisasjei Mcdheajgsss ps Isiem#
ultima si incredibiio variants a sindromului Munchausen esfe prezenfa acestuia \up0
\expndtw0\charscalex117 pe Internet Tn paginiie web destinate prezentarii unor
boii. \par\pard\qj \li1521\ri785\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex111 in ultimii ani, Infernetui a devenif un mediu de elecfie
pentru cei interesafl c;e dome� \up0 \expndtw0\charscalex110 niul sanatSfii si ai
medicinei, \up0 \expndtw0\charscalex114 37% dintre utiiizatori accesdnd online
maeriale legate de \par\pard\ql \li1521\sb1\sl-199\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 medicina. \par\pard\qj \li1507\ri793\sb4\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex119 Impreuna cu prcmisiunec unui acces
imediaf ia surse de profil prin siturile web, \up0 \expndtw0\charscalex117
infernetui ofera "arupuri de suporf virtuale" pe cab chaturiior (camere de
discufii) si \up0 \expndtw0\charscalex116 forumuriior de informafii. Aceste
schimburi de la persoana b persoana, axafs Tn mod \up0 \expndtw0\charscalex111
h'pic pe un subiect anume, pot fi inestimabile surse de informafie si de compasiune
pen� \up0 \expndtw0\charscalex110 tru pacienfi si familiile lor. Tofusi, uneori
oamenii pot folosi Tn mod gre$it acese grupuri \up0 \expndtw0\charscalex115
Internet, oferind povestiri false despre boiile lor doar penfru a afrage aenfia,
simpafia, \up0 \expndtw0\charscalex115 furie sau pentru a Ti manipuia pe alfii.
Modalitatib exisfente de comunicare directs Tntre pacienfi, membrii de familie si
alfii \up0 \expndtw0\charscalex117 include grupurile de informafie si iisfeie de
posfa; camere de discufii, cb \up0 \expndtw0\charscalex100 sun, \par\pard\qj
\li1492\ri799\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex118 nifdfi, buletine
de stiri independente, posts electronics private, forumuri de discufii. \up0
\expndtw0\charscalex115 Aceste tipuri de interacfiuni au be de obicei prin World
Wide Web (yaw/) sau Usenet, \up0 \expndtw0\charscalex113 un sistem de informafie Tn
care mesaiele sunt aranjafe pe categorii. Subiecfeie acopera \up0
\expndtw0\charscalex119 Tntreaga game a experienfei de boab: efectele fizice aie
chimioterapiei, cascade de \up0 \expndtw0\charscalex115 emofii pe care o stamesfe o
boala cronica Tn randul famiiiei, pieo'iciie birocrafice din \up0
\expndtw0\charscalex119 spiale, clinic! si companii de asigurare, slaba comunicare
dintre medic si pacienf si \up0 \expndtw0\charscalex119 recunpstinfa pentru acte de
caritate sau bunavoinfa. \par\pard\qj \li1488\ri807\sb0\sl-220\slmult0\fi273
\up0 \expndtw0\charscalex112 CuSycrî ceSsb. |2000| au concluzionat ca o treime din
sfaturile date sunt neconven\up0 \expndtw0\charscalex111 fionale, neconfirmafe
stiinfific sau chiar inadeo/afe. Riscui constd nu numai Tn faptul ca \up0
\expndtw0\charscalex113 informafia eronafa va fi raspandita dar, de asemenea,
spafiul cibernetic va fi intenfionat \up0 \expndtw0\charscalex113 folosit pentru a
afrage atenfia si simpafia celorlalti utilizafori de internet.
Acest tip de comportament online poafe fi privit ca o manifesfare a sindromului
\up0 \expndtw0\charscalex116 Munchausen sau sindromul Munchausen by proxi. Scopul
acestor utiiizatori ese grafi\up0 \expndtw0\charscalex117 ficofia dots de Tnsusirea
rolului de bolnav dar, Tn loc sS caufe traament sau alf tip de \up0
\expndtw0\charscalex114 ajutor Tn spitale, acesfi indivizi pot acum castiga o nouS
audienfS numoi prin occesarea \up0 \expndtw0\charscalex114 unui grup de suport sau
altul. Sub pretextut prefinsei lor boli, ei pot sa infre simultan Tn \up0
\expndtw0\charscalex116 moi multe grupuri sau sa-si ia diferite identitSfi Tn
cadrul acebiasi grup. Falsele acuze \up0 \expndtw0\charscalex118 de vicfimizare au
fosf conceptualizate ca o variants o bolilor factice sau Munchausen \up0
\expndtw0\charscalex118 by proxi. Povesti inventate de talhSrie, hSrtuire, abuz
sexual sunt descrise detaliat iar \up0 \expndtw0\charscalex124 motivul este
mobilizarea atenfiei si Tngrijorarii altor persoane, de data aceasta pe \up0
Internet. Aceste acuze includ adeseori elemene de pseudobgie fonfostica.
Profesionistii din domeniul sanafafii trebuie sa fie afenfi la gama informafiei
medi\up0 \expndtw0\charscalex112 cole si moduiui de comunicare Tn Internet deoorece
ei pot influenfa deciziile bate de pa� \up0 \expndtw0\charscalex118 cienfii lor.
Acese probleme capatS o mai mare imporfanfa pe mSsurS ce ot mai mulfi \up0
\expndtw0\charscalex117 pacienfi caua sfaturi pe internet de la medici si psihologi
sau din partea unor persoane \up0 \expndtw0\charscalex118 pe care nu le-au Tntalnif
niciodata. Psihologi! care participS la discufii online sau fac \up0
\expndtw0\charscalex121 consiliere trebuie sS recunoasca acest tip ae comportament
si riscurib unei asffei de \up0 \expndtw0\charscalex110 expuneri. \par\pard\ql
\li1305\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Exists o serie de
modalitSfi de depistare a acuzelor de tip facfic pe Inernet. \par\pard\qj
\li1022\ri1172\sb19\sl-200\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 - Mesajele
sunt deseori dupljcofe ole unor erficob medicole din cSrfi, reviste medi� \up0
\expndtw0\charscalex115 cale sau alte surse ale bcafiilor web. \par\pard\qj
\li1008\ri1171\sb0\sl-240\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex114 s Dimensiunea,
frecvenfa si duraa mesajelor nu se potrivesc cu severifatea bolii acu-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 zate (ex. un mesaj plin de detalii din parfea cuiva care
prefinde ca esfe Tn soc septic). \par\pard\qj \li1012\ri1174\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex123 - Caracteristicile presupusei boli
si a frafomenfului urmot eu aspect caricatural \up0 \expndtw0\charscalex111 derivaf
din concepfiile gresite ale ufilizatorului Tn cauzd. \par\pard\ql \li1300\sb1\sl-
176\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 a ExagerSri grave ale bolii aproape de
deces aiternand cu reveniri miraculoase. \par\pard\qj \li1003\ri1181\sb8\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 � Afirmofiile sunt uneori de
domeniul fanastic, sunt contrazise de alte mesaje ulte\up0 \expndtw0\charscalex118
rioore sau nu se verified (ex. telefonand la spital, se afb cS nu exista un asffei
de pa� \up0 \expndtw0\charscalex107 cienf internaf). \par\pard\qj
\li998\ri1178\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex111 � Exista
evenimente dromotice continue Tn vioto persoanei, Tn special cand opore un \up0
\expndtw0\charscalex115 alt centru de interes Tn cadrul grupubi de discufie (ex.
cand interesul pentru problemeie \up0 \expndtw0\charscalex119 de sanState aie unui
ufilizator a moi scazut, acesa a afirmaf ca si mama lui s-atmbol-\line \up0
\expndtw0\charscalex119 nSvit de o boab terminals). \par\pard\ql \li1296\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 � Persoana se olonqe cS membrii qrupuiui
sunt insensibiii sou nu sunt suficient de \par\pard\li2884\sb0\sl-
108\slmult0\fi0\tx3148\tx3863\tx4320\tx5107\tx5270\tx5764 \up0 \expndtw-
5\charscalex84 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 _~\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
_\tab \up0 \expndtw0\charscalex156 _i.\tab \up0 \expndtw0\charscalex156 _f\tab \up0
\expndtw-3\charscalex100 .1\tab \up0 \expndtw0\charscalex156 .i.\tab \up0
\expndtw0\charscalex156 \u8222?...\par\pard\ql \li1003\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 suporfivi si overtizeozo co
oceosfa lipsa de sensibilifafe n inroutafesfe sanafafea. \par\pard\ql
\li1291\sb1\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8226? Persoana refuza
contacful teiefonic, uneori oferind jusfificSri bizare (ex. poate fi
\par\pard\qj \li1003\ri1181\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 atat de
emotionatTncof i se poafe agrava boala sau lucrdri felefcnice care nu permit sS
\up0 \expndtw0\charscalex114 fie sunat din ofarS) sau ameninfS ca va fugi daca va
fi sunat. \par\pard\ql \li1291\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 @
Uneori afrage atenfia faptul cS exista o detasare sau un ton inadecvat Tn relatarea
\par\pard\ql \li1008\sb20\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 unei boli
grave sau a unei TntamplSri sfresanfe. \par\pard\ql \li998\ri1192\sb7\sl-
215\slmult0\fi288\tx1276 \up0 \expndtw0\charscalex114 � Alfi prefinsi membri de
familie sau prieteni care scriu din partea "bolnavului" au \up0
\expndtw0\charscalex112 aceiasi sfil stilistic, erori gramaticale si de crfografie
sau paffern Tn exprimare. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex122 Aceastd scura
orezentare a acesfei noi si cu otul neasteofate pafoioqii vine sa. \up0
\expndtw0\charscalex121 intregeasca excepfionaiui concepr de poisofp� sneflgerlii
aezvoltat cu deosebifci \up0 \expndtw0\charscalex121 apiicafie de eaa A.
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex107 Desi A_n�T a posfubt initial cd
mofiveie individului cu fuiburare facfica erau sa fie Tn \up0
\expndtw0\charscalex107 cenfrul atenfiei, sa-si safisfaca agresivitafea fafa de
medici Tnselcndu-i, sa obfina
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si Infervenfie psihologicd\tab \up0
Acest tip de comportament online poate fi privit ca o manifestare a sindromului
\up0 \expndtw0\charscalex117 Munchausen sau sinaromul Munchausen by proxi. Scopul
ecesfor utiiizatori ese grati\up0 \expndtw0\charscalex118 ficafia data de Tnsusirea
rolului de bolnav dar, Tn be sS caute tratament sau alt tip de \up0
\expndtw0\charscalex114 ajutor Tn spitale, acesfi indivizi pot acum castiga o nouS
audienfS numai prin accesarea \up0 \expndtw0\charscalex115 unui grup de suport sau
alo!. Sub prefexfui pretinsei lor boli, ei pot sa intre simultan Tn \up0
\expndtw0\charscalex115 mai multe grupuri sau sS-si ia diferite identifSti Tn
cadrul aceluiasi grup. Falsele ocuze \up0 \expndtw0\charscalex118 de victimizare au
fosf concepfualizate ca o variants a bolilor factice sau Munchausen \up0
\expndtw0\charscalex118 by proxi. Povesti inventate de talhSrie, hSrfuire, abuz
sexual sunt descrise detaliat iar \up0 \expndtw0\charscalex125 mofivui esfe
mobilizarea atenfiei si TngrijorSrii alar persoane, de data aceasa pe \up0
\expndtw0\charscalex116 Internet. Aceste ocuze includ odeseori elemente de
pseudobgie fonfosticS. \par\pard\qj \li1051\ri1101\sb1\sl-220\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex115 Profesionisfii din domeniul sSnSafii trebuie sS fie atenti
la gama informafiei medi� \up0 \expndtw0\charscalex113 cale si modului de
comunicare Tn Internet deoarece ei pot influenfa decizille bate de pa� \up0
\expndtw0\charscalex118 cienfii lor. Aceste probleme capafa o mai mare importana pe
masura ce tot mai mulfi \up0 \expndtw0\charscalex118 pacienfi caua sfaturi pe
internet de la medici si psihologi sau din parea unor persoane \up0
\expndtw0\charscalex119 pe care nu !e-au Tntalnit niciodaa. Psihologii care
parficipS la discufii online sau fac \up0 \expndtw0\charscalex120 consiliere
trebuie sa recunoasca acest tip de comportament si riscurile unei asffei de \up0
\expndtw0\charscalex110 expuneri. \par\pard\ql \li1339\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Exists o serie de modalifSfi de depistare a acuzeior de tip
focfic pe Internet. \par\pard\qj \li1046\ri1124\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex113 \u8226? Mesajele sunt deseori duplicate ale unor articole
medicale din cdrfi, revisfe medi� \up0 \expndtw0\charscalex113 cale sau alte surse
ale locafiilor web. \par\pard\ql \li1036\ri1124\sb0\sl-226\slmult0\fi302\tx1334
\up0 \expndtw0\charscalex112 � Dimensiunea, frecvenfa si durata mesajebr nu se
pofrivesc cu severiafea bolii acu\up0 \expndtw0\charscalex115 zate (ex. un mesaj
plin de detalii din partea cuiva care prefinde ca este Tn soc septic). \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 � Caracteristicile presupusei boli si a trafamentului
urmat au aspect caricotural \up0 \expndtw0\charscalex109 derivof din concepfiile
gresite ale utilizaforuiui Tn cauzS. \par\pard\ql \li1334\sb1\sl-169\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 � Exagerdri grave ale bolii aproape de deces alternand
cu reveniri miracuioase. \par\pard\qj \li1036\ri1128\sb9\sl-220\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex112 � Afirmafiile sunt uneori de domeniul fantastic, sunt
confrazise de alfe mesaje uite� \up0 \expndtw0\charscalex118 rioare sau nu se
verifies (ex. felefonand la spital, se afb ca nu exista un asffei de po\up0
\expndtw0\charscalex105 cienf internaf). \par\pard\qj \li1031\ri1125\sb6\sl-
213\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex110 � Exista evenimente dramatice
continue Tn viafa persoanei, Tn special cand apare un \up0 \expndtw0\charscalex113
alt cenfru de interes Tn cadrul grupuiui de discufie (ex. cand ineresul pentru
problemeie \up0 \expndtw0\charscalex115 de sanStafe aie unui utilizator a mai
scazuf, acesta a afirmat cS si mama lui s-aTmbol-\line \up0 \expndtw0\charscalex115
novif de o boob ferminolS). \par\pard\qj \li1031\ri1130\sb2\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex115 � Persoena se plange cS membrii grupuiui sunt
insensibili sau nu sunt suficient de \up0 \expndtw0\charscalex112 suporfivi si
averfizeazd cd aceasa lipsa de sensibilifate Ti TnrSutSfeste sSnStatea.
\expndtw0\charscalex115 \u8226? Persoana refuzS contacful teiefonic, uneori oferind
jusfificSri bizare (ex. poafe fi \up0 \expndtw0\charscalex114 atat de emofionaf
Tncat i se poafe agrava boala
sau lucrSri telefonice care nu permit sa \up0 \expndtw0\charscalex114 fie sunat
din afara) sau ameninfS cS va fugi dacd va fi sunat. \par\pard\qj
\li1031\ri1140\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 � Uneori
afrage atenfia faptul ca exists o aefasare sau un on inadecvat Tn reiafarea \up0
\expndtw0\charscalex111 unei boli grave sau a unei TntamplSri stresante,
\expndtw0\charscalex115 o Alfi prefinsi membrl de familie sau prieteni care scriu
din partea "bolnavului" au \up0 \expndtw0\charscalex112 acelasi stil sfiiisfic,
erori gramaficaie si de orfografie sau pattern Tn exprimare. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex123 Aceasa scura prezenfare a acestei noi si cu foful
neasfeptate pafologii vine sS \up0 \expndtw0\charscalex121 Tnfregeasca exceptional^
concept de psioega IneiWiQjealil dezvoitaf cu deosebie \up0 \expndtw0\charscalex115
apiicafie de SifiSR A. \par\pard\ql \li1296\sb98\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 \u8364?@5wid�refi
psihedicejilei \par\pard\qj \li1022\ri1149\sb19\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Desi Aser a postulat initial
ca mcflvele individului cu tulburare factice erau sd fie Tn \up0
\expndtw0\charscalex112 cenfru! atenfiei, sd-si safisfaca agresivitafea fafa de
medici Tnselandu-i, sd obfinS
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ihopatologie
si psihiafrie pentru psi \par\pard\qj \li1286\sb0\sl-220\slmult0
dicamene, sa scape de politie $i sa obfina masa si o camera grafuif, nici unu!
dintre \up0 \expndtw0\charscalex116 acest! factori nu explica adecvat
comporfamenfele pacientului cu tulburare factica. De \up0 \expndtw0\charscalex118
apt, ultimii trei facori menfionati reflects o dorinfa de a obfine un beneficiu
secundar \up0 \expndtw0\charscalex116 clar, ceea ce permite diagnosficui de
simubtie si nu de tulburare factice. \par\pard\qj \li1286\ri913\sb0\sl-
226\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex118 S-au fdcut multiple TncercSrl de a
Tnfelege aceasta boaia. Acestea au fost si sunt \up0 \expndtw0\charscalex116 extrem
ds dificile daorifa numarului mic de pacienfi care au facuf consult psihiatric
si \up0 \expndtw0\charscalex111 'ipsei de cooperare cu medicul psihiatru si
psiholog. Tofusi, cercefaforii au subliniaf cate� \up0 \expndtw0\charscalex111 va
trasaturi: vietiie migrator! i si absenfa relafii lor personab stranse (posibi; din
cauza \par\pard\qj \li1281\ri924\sb0\sl-215\slmult0\fi48 \up0
\expndtw0\charscalex114 ncapacitatii de a forme; relafii stranse daorifa expunerii
timpuril la sadismul si respin-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 jerea
pdrinfilor), teatra ismul si pseucbiogic; fantasfica (posibi! metode de a depesi
sen-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 nmentebde inadecvare si impoenfa), alegerea
spafiuiui spialubi (posiDii daorifa roiuiui \up0 \expndtw0\charscalex111 medicului
reprezenfand figure auorifafii Tn copildrie pacientului) si rolurile fanfasfice
si \up0 \expndtw0\charscalex118 ;cenele masochisfe care sunt scoase la suprafafa
\up0 \expndtw0\charscalex103 (uneori \up0 \expndtw0\charscalex119 \u8222?gSlaqios"
pentru ca, din \par\pard\qj \li1271\ri934\sb21\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 ounctul de vedere ai bolnavului, comporamentul masochlsf ca
fei paobgie de a iubi \up0 \expndtw0\charscalex114 este mai bun decat
neglijareai, \par\pard\qj \li1276\ri929\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex116 QrSlfS' (1971) a sugeraf cd aceste comDorfamenta pof
reprezenta un efort incon-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 stienf pentru a
Tmpiedica o dezinfegrare mintala ma! departs, Tntr-o psihoza, Alfii au \up0
\expndtw0\charscalex114 nastuiaf ca acesfi pacienfi iucreaza Tn medli medicaie
pentru a-si nege propria br do-\par\pard\qj \li1262\ri932\sb20\sl-
220\slmult0\fi86 \up0 \expndtw0\charscalex115 ma infensd de a fi Tngrijifl. Chiar
dace boiile factice au cc: aspect producerea volun\up0 \expndtw0\charscalex112 ora
ae simptome, anuniifi facori inconsTien.fi sunt pobabil ia radecina acsstor
fulouran \up0 \expndtw0\charscalex107 psihiatrice. Acesfi pacienfi Tsi continue
$arad_ de-a boab Tnfr-o maniera repetitive, Tnfr-o \up0 \expndtw0\charscalex116
maniera compulsiva. Medicui care nu rsusesfe sa-i vada pe acesfi indivizi ca avand
o \up0 \expndtw0\charscalex116 problema psihiatrice risca sa contribue e
rnenfinerea ei. \par\pard\qj \li1252\ri938\sb217\sl-224\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Boiiie factice trebuie diferenfiafe de acsb condifii cars
sunv tulburai psihice adevc-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 rafe Tn care
indivizii se plang as simptome Tn absenfa unor semne somatice care sa ie \up0
\expndtw0\charscalex115 acompanieze. Ex. tulburarile somaoforme [tulburarsa
conversiva, hipoeondria, tuibu� \up0 \expndtw0\charscalex116 rarea de somafizars,
tuiburarea somatoforme a iureni), tulburari de gandire (ex. schi-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 zovrenia), tulburari de personoiitate (Tulburare de
personalitate borderline sau anfiso-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 ciala) si
simubtie. Cea mai imporanta Tntre aceste condifii de care tulburarile factice
\up0 \expndtw0\charscalex115 irebuie diferenfiafe ese adevoratc boaia fizicd, de
vreme ce esecui Tn a diagnosfica si \up0 \expndtw0\charscalex121 iraki o urgenfa
organica cr putea conduce la moarea pacientului. Cand semnele si \up0
\expndtw0\charscalex115 simptomele sunt sub control voluntar, diagnosficui de
tulburare factica trebuie bat Tn \up0 \expndtw0\charscalex115 ronsiderare. iotusi,
dacd o mofivafie de a obfine un edsfig secundar apare ciar, atunci \par\pard\qj
\li1243\ri951\sb0\sl-225\slmult0\fi43 \up0 \expndtw0\charscalex117 jiagnosticul
trebuie sa fie ce! de simubfle si nu de tulburare factica. Mofivafia indi� \up0
\expndtw0\charscalex116 vidului cu boala factica esfe doer aceea de a obfine rolul
de pacienf, Tn absenfa unui \up0 \expndtw0\charscalex111 oeneficiu secundar clar.
Aceste distinct!! nu sunt mereu usor de facuf de vreme ce exisfa \up0
\expndtw0\charscalex117 probabil o puternica motiverlie inconsfienfi Tn debae
produced! constiente de simp\up0 \expndtw0\charscalex112 iome. SinefizTnd
explicafiiie psbiodincrbce exisfene Tn pezent avem: \par\pard\qj
\li1243\ri965\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 � Dorinfa de a
i ss acorda atenfie si utiiizarea bolii pentru a formula cerinte ceior\up0
\expndtw0\charscalex111 blfi pentru o-i acorda Tngrijire. \par\pard\qj
\li1238\ri962\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Reacfie la
pierdere: c Tncercare de a se confrunfa cu sentimentele de abandonare \up0
\expndtw0\charscalex113 si neajutorare. \par\pard\qj \li1219\ri966\sb16\sl-
220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Utiiizarea mlnciunii pentru a crea
un sentiment ae forte si superioritae (\u8222?piaeerea \up0 \expndtw0\charscalex100
Tnseiaforiei"). \par\pard\qj \li1224\ri981\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex110 o Utiiizarea Tnseiaforiei ca forma a furiei Tndreotafe
Tnpoirivc: msdiciior care pof fi \up0 \expndtw0\charscalex110 fobsifi, de asemenea,
drept obiecfe de transfer,
bolii psihice. Ccciru clinic si Infervenfie psihologie \par\pard\qj \li868\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 Cateva expiicafil rscerve pentru sindromui Munchausen
accenfueaza rolul posibil ai \up0 \expndtw0\charscalex120 unei disfuncfii cerebraie
subiacente. Aproximativ 20-25% din pacienfii cu sindrom \up0
\expndtw0\charscalex120 Munchausen au cdteva semne de disiuncfie cerebrals (ed- pj
&Pis,r f bUSb teS si \par\pard\ql \li878\sb68\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 j did, a *-iii)ia)).
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Pr atebbr \par\pard\li868\sb37\sl-
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Prevalenfa si genefica tulburarii factice sunt nec
icct\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 - j,\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 _rse
existd pentru\par\pard\li868\sb32\sl-184\slmult0\fi0\tx6744 \up0
\expndtw0\charscalex130 a sfabili dacd boaia este mai frecvenfa b barbafi
sau\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 ::tor cere face ca\par\pard\ql \li868\sb27\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex135 tuiburarea racfica sa fie difici! de
studiaf, este fapfu' ca seve \par\pard\qj \li864\ri1413\sb7\sl-220\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex126 implicate se conturecza Tntr-un specfru. Ce; mai patologic
capaf a; acestui specfru - sdr. \up0 \expndtw0\charscalex130 Munchausen - Ti
implied pe aceia care sunt sociopcti, au o viaa migrafoie si pot eor>-\line \up0
\expndtw0\charscalex102 stifui \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex132 0/6 din indivizi! cu tulburari factice, Capafui mai duylr;
oatP.--pc P spectrului \par\pard\li868\sb33\sl-184\slmult0\fi0\tx6273\tx6427
\up0 \expndtw0\charscalex131 implied indivizi cu simpfomaoioaie cronica factice o-
cu d\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 -*\tab \up0
\expndtw0\charscalex131 - stabile d muncc si\par\pard\li868\sb42\sl-
184\slmult0\fi0\tx5822 \up0 \expndtw0\charscalex127 relafii sociale. Pentru
acesfia, simuiarea unei pol! nu este\tab \up0 \expndtw0\charscalex131 ~
a:\par\pard\qj \li840\ri1384\sb0\sl-220\slmult0\fi307 \up0 \expndtw0\charscalex128
in fimp ce manuaiee de psihiafrie si medicine generate se rerera ia aceestd
fulsurare \up0 \expndtw0\charscalex129 ca fiind rara, majoriaea clinicieniior au
Maini: pacienfi cu astsi c>s tulburare, Studii pe \up0 \expndtw0\charscalex141
febra de origins necunoscuta au aratar ca 2,2-7,6% eau racfice. bdddbid dKoirfe
\up0 \expndtw0\charscalex127 Am�5T@s% 1989). Anaiizele demografice aie pacienfilor
cu oiourdbi rccfl;.: dpersazS \up0 \expndtw0\charscalex132 doua pafem-un generale,
Pacienfii cu ruourari factice cu sinarcr* budCd-d .-. '-::P-re \up0
\expndtw0\charscalex128 fie barbafi de varsta nbiiocie, de oblcs' needsaforif! si
Tnsfrainaf: as fcmbl:-! ._r. \par\pard\li844\sb48\sl-
184\slmult0\fi4\tx6523\tx7790 \up0 \expndtw0\charscalex130 pacienfilor cu fuiburdri
factice sunt ds obicei feme!, Tn vfjrstc ie\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 20-40
d; :;;:;\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 :dd\par\pard\li844\sb36\sl-
184\slmult0\fi14\tx7579 \up0 \expndtw0\charscalex128 iucreazd Tn domeniul medical
ca de exemplu nursing sau fehnoiogie medb '\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
-\par\pard\li844\sb42\sl-184\slmult0\fi0\tx7891\tx7992 \up0 \expndtw0\charscalex128
p BinsWE, 1983; Pe-rb, "tfSbb Pacienfi: cu tulburari facrice by proxi sunt, Tn
csc:\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 ;\u8226?\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 ::::\t \up0 \expndtw0\charscalex120 ;\par\pard\li844\sb32\sl-
184\slmult0\fi4\tx7459 \up0 \expndtw0\charscalex131 mars pads a cezuriior, mameie,
desi sunt raporfati cdteodata si fatii sau o>:\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
\u9632?\par\pard\qj \li840\ri1420\sb5\sl-220\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex113 (Moe-* C-tsE SsSiirrd, 1990). Vlctima esfe Tn general un
copii care nu vorbeste, bar .. ;\u9632?; :-\u8226?'-'\u9632?-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 ain vicfime pot fi batran; scru eersc-ene cc hencicap.
iifSfe\tab \up0 \expndtw-7\charscalex89 BS^ssK-'-ds^riw-tt1 b�ddi?
p;:d___\par\pard\qj \li835\ri1429\sb12\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex132 Trafamentu! safisfacaor ai pacienfilor cu tulburari factice
este rar. Iotusi; rddd r; \up0 \expndtw0\charscalex132 avea succes cu acesfi
pacienfi, esfe esenfia. ca sindromul sd fie career diagnosficaf. \up0
\expndtw0\charscalex129 informafii de io alte persoane aecaf de ia pacienf sunt
necesare oentru ce aiaanoslic:;; \up0 \expndtw0\charscalex131 sa fie stabiiif.
Adeseori esfe necesare c muncc apropiae de cea a unui aefsctlv penbu \up0
\expndtw0\charscalex127 a reusi sa se srabileascc aiagnosticui corect. Trafamenele
suaerote au cuprirfE d'":b3d= \up0 \expndtw0\charscalex131 pie individuaid si de
grup \up0 \expndtw0\charscalex133 (airecjionaia spre sentimenele ae inaaecvare si
endinfels \par\pard\ql \li835\sb30\sl-184\slmult0\tx4195 \up0
\expndtw0\charscalex129 masochistej, ferapie comportamentaie \tab \up0
\expndtw0\charscalex132 (care reTntaresje afrioutele pozitive dddbir.d \par\pard\qj
\li820\ri1438\sb7\sl-220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex131 comporfamenfele
sociale accepfabiie si remtarese negativ simpfomele neclorire prin \up0
\expndtw0\charscalex127 negarea priviiegiilor) si tratamenf suporfiv (Yosts, If^B).
/vial muit, educarea oersane\up0 \expndtw0\charscalex130 lulul medical cu privire
la psihopafobgia subiacenfa ar trebui sa ajute la minimizarea \up0
\expndtw0\charscalex126 furiei si frusfrarii din randul personalului. Ca o
consecinfd, exfernSriie premature pot fi \up0 \expndtw0\charscalex130 eviafe si
frimiferea ia un consult psihiatric poate fi facuta rapia Tn cursul
soifaiizarii. \up0 \expndtw0\charscalex123 Rezuifafeie unui consult reusif includ
evitarea nevoii de teste Invazive si acceofarea unui \up0 \expndtw0\charscalex123
tratament psihiafrie de iunga durafa. \par\pard\qj \li815\ri1448\sb0\sl-
224\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex134 De vreme ce nu exisa studii de
control asuora trafamentului acesfei boil care sa \up0 \expndtw0\charscalex126
poatd orienfa practicianul cafre cea mai bund strategic terapeutica, consulant!!
psihiatri \up0 \expndtw0\charscalex130 sunt Tn dezacord adesea deed sd folossascd
sau nu confruntarea terapeutica. Suntem \up0 \expndtw0\charscalex128 de pdrers ca
este utiia o confruntare fara osfiilrafe sau peaepse, care sd asigurs
pacien-\line \up0 \expndtw0\charscalex128 tul aespre aisponibilitatea unei
Tngrijiri medicale continue care sa permits pacientului \up0
\expndtw0\charscalex128 sd primeascd concomitent Tngrijiri psihiatrice. Esfe
important sd privim fabricarea
bolilor co pe un strigat de ajutor. Totusi, si cea mai empaticd confruntare
terapeutica se \up0 \expndtw0\charscalex115 poate Tntalni initial cu o negare
profunds, rezistentS si brie (un pacient a cSrui volizS \up0
\expndtw0\charscalex116 a fost gSsia cu un comparfiment secret Tn care erau seringi
de insulins, a negat cS ar \up0 \expndtw0\charscalex112 fi fost ale lui). DupS
realizarea faptului ca nu va fi externat din spital, Tngrijirea psihia\up0
\expndtw0\charscalex113 tricS poae fi acceptatS. Mulfi medici suntde acord cS
Tngrijirea psihiatricS eficiena nu \up0 \expndtw0\charscalex110 poate fi realizaa
Tn absenfa unei Tngrijiri medicale continue. Trebuie avutS multd atenfie \up0
\expndtw0\charscalex113 la contratransferul medicului core, Tmpidicot, poate scSdea
numSrul exfernSrilor pre� \up0 \expndtw0\charscalex111 mature si Tncuraja taamentul
psihiatric. FSrd o asffei de atitudine, pacienfii cu tulburSri \up0
\expndtw0\charscalex111 factice vor continua sS se confrunte cu riscurib bolii lor.
Prin definifie, indivizii care simuleazS sunt motivafi de beneficii exferne
specifice si \up0 \expndtw0\charscalex121 care pot fi recunoscute, pentru a-si
produce sau simula boli fizice sau psihologice \up0 \expndtw0\charscalex114
(Asodejla Asutrieana d� Psihiatri�, 1t94; Gormen, 1982). Exempb de astfel de
bene� \up0 \expndtw0\charscalex109 ficii sunt amdnarea armafei, repartizarea Tntr-o
muncS riscantS, primirea unor recompen� \up0 \expndtw0\charscalex115 se materiale
ca de exemplu scutirea de impozite, scSparea de Tnchisoare (verdictul de \up0
\expndtw0\charscalex115 nevinovat pe motiv de nebunie) sau procurarea de substanfe
aflate sub control. \par\pard\ql \li1574\ri736\sb1\sl-220\slmult0\fi283\tx1852 \up0
\expndtw0\charscalex114 Expbrand aspectele psihologice ale simubrii, trebuie sa
avem Tn minte avertismen\up0 \expndtw0\charscalex116 tul lui Sas^T (1956) cS
simuiarea nu esfe un diagnostic psihiatric dar este o acuzafie. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Simularea se Tntalneste Tn situafiile Tn care castiguri
reale \up0 \expndtw0\charscalex110 (tangibile) sunt obfinufe \par\pard\qj
\li1569\ri742\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex115 prin boab.
Printre aceste situafii sunt: Tnchisoarea, armafa, procese civile sau penaie,
\up0 \expndtw0\charscalex112 comisii medicole de stabilirea incapacifSfii. Flickers
(1956) a estimot cS oprox. \up0 \expndtw0\charscalex107 5% din \par\pard\qj
\li1555\ri729\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114 pacienfii care au
fost chemafi pentru a fi recrutafi Tn armatd au Tncercat sd scape prin \up0
\expndtw0\charscalex116 simularea sau fabricarea unor simptome. Procentul celor
care au simulat sau exagerat \up0 \expndtw0\charscalex116 pentru a obfine anumite
compensafii la diferite injurii este necunoscut dar se creae ca \up0
\expndtw0\charscalex112 esfe semnificativ. Acest comportament cresfe considerabil
costurile Tn domeniul asigu\up0 \expndtw0\charscalex115 rSrilor. Nu se cunoosfe
protilul demografic a persoanelor care simuleazS; acest com� \up0
\expndtw0\charscalex110 portament este determinaf eel mai probabil mai mult de
conjuncfurS decaf de caracteris� \up0 \expndtw0\charscalex110 ticile personale
(Gorman, 1982). \par\pard\qj \li1545\ri750\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex105 Pr�d@SRii V descrie, Tn afara simuiafiei adevdrafe,
TntdinitS b subiecfi cu o stare fizica \up0 \expndtw0\charscalex110 si psihica
normals, mt�GMn_icjfi_!, Tn care dupS un episod psihotic acut, real (confuzie, \up0
\expndtw0\charscalex117 depresie, bufeu delirant) sau dupd un accident, subiectul
refdeuf, realizand beneficii \up0 \expndtw0\charscalex117 consecufiv sifuofiei
pafobgice, persevereazd Tn acuzele sale anterioore. \par\pard\qj
\li1545\ri764\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 Spre deosebire
de aceasa, 8_preiirisjiîQ presupune o tuiburare somoticS sau psi� \up0
\expndtw0\charscalex116 hica preexistentS, pe care bolnavul o amplifies.
Dimpotriva, disimulaasi constS Tn ascunderea unor simptome psihice sau somatice,
\up0 \expndtw0\charscalex111 ori a unei boli, Tn scopul susfragerii de la un
traament obligatoriu, obfinerii unui bene-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 ficiu
sau punerii Tn apiicare
a unei idei delirante sau fendinfe suicidare. cste de menfic-\line \up0
\expndtw0\charscalex109 natmaltul potential de disirnuiare ai bolnavilor depresivi,
manifesfaf Tn special la debu� \up0 \expndtw0\charscalex110 tul sau dupS
fraversarea episodului depresiv, adica tocmci ofunci cand tendinfa suicida� \up0
\expndtw0\charscalex110 rd se manifesto mai preqnant. El Tsi disirnuieaza starea
psihica pentru a evifa internarea \up0 \expndtw0\charscalex115 sau pentru a obfine
externarea, ce sa poafa pune Tn apiicare acesf act final, fafa!. La \up0
\expndtw0\charscalex109 bolnavii psihici se mai Tntdlneste Tn cazul Tn care
ineresul acesora este de a fi conside-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 rafi
sanatosi, descoperirea bolii putandu-le educe prejudicii (ex. interzicerea
pracficarii \up0 \expndtw0\charscalex112 anumior munch pensionare). Exista unii
aufofi care vorbesc de \u8222?disimularea patoloqi-\par\pard\li2755\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 I\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 I f\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 f*\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 cd" Tn care bolnavul race fotui pentru a fi
considerat \u8222?normal" si nu \u8222?nebun"l Aceasta \par\pard\ql \li1540\sb0\sl-
162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 forma apare mai ales ia bolnavii deiiranfi
(paranoid). \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg273}
Realiatea bolii psihice. Cadru clinic si infervenfie psihobgica\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 CaradeisHci diniee \par\pard\ql \li1012\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Simptomele simularii se TncadreazS Tn trei
mari categorii: \par\pard\qj \li734\ri1561\sb4\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex113 � producerea sau simubreo unei boli (de exemplu, folosirea
firoxinei pentru a mima \up0 \expndtw0\charscalex107 hipertiroidismul);
\u8226? exacerbarea unei boli anterioare (de exemplu, infecfia deliberae a plagii
chirur\up0 \expndtw0\charscalex108 gicale) - metosimulare; \par\pard\qj
\li729\ri1575\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 � exagerareo
unor simptome ole unei boli (de exemplu, exogerarea acuzelor dure\up0
\expndtw0\charscalex113 roase) - suprasimulare. \par\pard\qj \li715\ri1566\sb6\sl-
213\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex116 Exagerarea deliberaa a unor boli
anterioare sau simulfane esfe probabil forma de \up0 \expndtw0\charscalex111
simubre cea mai frecvent Tntalnie Tn psihiatria de legSturS. Simptomele expuse
suntde \up0 \expndtw0\charscalex113 obicei greu de cuantificat obiectiv. Sunt
incluse durerea (Tn special durerea de spate), \up0 \expndtw0\charscalex116
amefeala, sbbiciune si caracteristici ale tulburarilor postfraumatice de stres \up0
\expndtw0\charscalex109 (Span si \par\pard\qj \li715\ri1571\sb2\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Pancafz, 1983). Pacienfii pof exagera acuzele cand sunf
Tntrebati direct despre simpto� \up0 \expndtw0\charscalex114 mele lor sau cand cred
ca sunf observafi. Cand atenfie le esfe distrasS de tebvizor sau \up0
\expndtw0\charscalex112 de vizitatori, ei sunt vizibil mai rebxati si sunt capabili
sS se implice Tn activiafi fizice \up0 \expndtw0\charscalex108 incompatibib cu
simptomele lor. \par\pard\qj \li710\ri1574\sb4\sl-216\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex120 Diagnosficui de simubre este sabilit prin evidenfierea unui
casfig specific, dar \up0 \expndtw0\charscalex114 frecvent este deosebif de
dificila distingerea simulerii de o tulburare de conversie sau \up0
\expndtw0\charscalex115 de o tulburare facficS. Chiar si simubrile cele mai
motivate si constiente pot avea, de \up0 \expndtw0\charscalex114 asemenea, si o
rnotivatie inconsfientS. \u8222?Pseudosimubrea" apare atunci cand pacientul \up0
\expndtw0\charscalex115 foloseste un motiv exern ca rationamenf pentru simptome
simulote, protejondu-se de \up0 \expndtw0\charscalex108 constientizarea unor
determinanfi inconstienfi (Fard, \up0 \expndtw0\charscalex112 1983; Schn_ck, 1962).
De exem� \par\pard\qj \li700\ri1585\sb21\sl-220\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex111 plu, o persoanS Tntr-adevSr psihotica poate crede cS
simuleazS psihoza pentru a scSpa \up0 \expndtw0\charscalex111 de pedeapsa pentru o
crima. \par\pard\qj \li691\ri1584\sb0\sl-223\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8222?Misiunea imposibib" frecvent cerue de la psihiafrul
consultant este de a determina \up0 \expndtw0\charscalex109 daca pacientul
simuleazS. Clinicianul trebuie sS considere simubre cand acuzele simpfo\up0
\expndtw0\charscalex111 mafice si datele obiective sunf incongruente. Suspiciunib
pot aparea cand farS sS exisfe \up0 \expndtw0\charscalex113 o ala justificare,
pacientul ese impiicat Tntr-un litigiu sau urmSrese sa obfine un cerfi\up0
\expndtw0\charscalex113 ficat de handicap. Pentru a identifica simularea Tn aceste
situafii, psihiafrul trebuie sa \up0 \expndtw0\charscalex112 verifice exisfenfa
unei mofivafii exterioare si sa demonsfreze ca exists o limitae/sau nu \up0
\expndtw0\charscalex112 exists deloc dovads obiectivS a simpomelor pacientului.
Trebuie bate Tn considerare, de asemenea, posibilitatea tulbuarilor somatoforme
\up0 \expndtw0\charscalex110 (conversie, hipocondrie, tulburSri de somatizare,
tulburSri de durere somafoformS, tul� \up0 \expndtw0\charscalex113 burSri
dismorfice corporale) si tulburSri factice. Aceste sindroame clinice nu prezinta
\up0 \expndtw0\charscalex112 granite foare precise, astfel meat o persoanS poafe
prezenfa criterii de diagnostic pen� \up0 \expndtw0\charscalex109 tru tulburari
diferite la momente diferite (Ford, \up0 \expndtw0\charscalex116 1992; Jonas si
Pope, 1985; Nadefsen, \par\pard\ql \li695\sb1\sl-169\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 1985). \par\pard\qj \li681\ri1599\sb0\sl-
222\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 Futhermore, Cameron [1947) au
afirmat ca tulburarile de conversie si simularea fac \up0 \expndtw0\charscalex112
parte dintr-un sir nemtrerupt, reprezentand polii opusi ai mofivafiei pur
inconstienfe si \up0 \expndtw0\charscalex113 cea pur constiene. Este dificil pentru
diagnostician sS stie pozifia pacientului Tn acesf \up0 \expndtw0\charscalex111 sir
Tn fiecare moment. Facorii relevanti pentru deferminarea diagnosticubi includ orice
\up0 \expndtw0\charscalex113 dovads a unei somatizSri anterioare, ca si coexistenta
anxietafii, dispozitiei depresive, \up0 \expndtw0\charscalex111 unei tulburSri de
personalitate care pot confribui la simptomele prezenfate. Pacienfii cu \up0
\expndtw0\charscalex108 tulburari somotoforme inconstienfe (ex. conversie) sunf
obisnuit constanfi Tn prezenfarea \up0 \expndtw0\charscalex115 simptomelor lor,
indiferenf de auditoriu; caracferisfic, simubnfii pof arafa compora� \up0
\expndtw0\charscalex109 mente mult diferite cand cred cS sunf observafi.
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dovezile obfinufe de avocoti
si de cpmpaniile de asigurSri, nu sunt Tntofdeauna \up0 \expndtw0\charscalex117
rapid disponibiie psihiatrului consultant. In marile litigii, de exemplu, nu de
pufine ori \up0 \expndtw0\charscalex116 detectivi particular! TnregistreazS video
diferite activiafi ale persoanelor, Tn afara spi\up0 \expndtw0\charscalex104
talului. \par\pard\qj \li1454\ri666\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex105 Testarea psihobgicS este frecvent ufib Tn identificarea
pacienfilor simubnti. \u8222?Minn830fC! \up0 \expndtw0\charscalex110 Muaiphasie
PersaiaiHy Invenor - 2" (MMP.I-2; Hesthsway si McKinky, 1989) este un test \up0
\expndtw0\charscalex110 ufil pentru pacienfii care-si deformeazS prezenarile (Lses-
Hak^f si P�c, 1990; McCaffrey \up0 \expndtw0\charscalex115 si Bdkmy^CTspbdf, 1989;
Wefzfer si Marlowe, 1990). Diferenfele dintre veridicitatea \up0
\expndtw0\charscalex114 scablor, ca si cea dintre subscalele ciinice, ajuta la
identificarea pacienfilor care-si exa\up0 \expndtw0\charscalex113 gereazS
simptomele. Acest test precum si altele au valoare substanfials, dar nu invorio\up0
\expndtw0\charscalex115 oila, Tn diagnosficui celor care-si exogereaza simptomele
fizice si/sau psihice (Cliffs, \up0 \expndtw0\charscalex118 1992; P@esne fi
Gorecaiy, 1990; Rowling, 1992). Corebrib clinice sunt obligatorii. \up0
\expndtw0\charscalex112 Insfrumentele de screening cu valabilitate recunoscue ca de
exemplu Scala cfecJepresi� \up0 \expndtw0\charscalex116 Beck fi Lists de simpome -
90, sunt cu usurinfa denaturate de pacienfii care-si exage\up0
\expndtw0\charscalex116 reazS simpfomele (Lees-Haiey, 1989]. \par\pard\qj
\par\pard\qj\li1425\ri692\sb20\sl-220\slmult0\fi311
\up0 \expndtw0\charscalex115 Simularea esfe pracfic mai mult o problems bgals
decat una medicals. Avand acest \up0 \expndtw0\charscalex112 lucru Tn minte,
medicul de la consultul initial, psihiafrul si psihologul trebuie sS fie cir\up0
\expndtw0\charscalex111 cumspecfi Tn abordarea pacientului. Fiecare noe (Tnsemnare)
trebuie scrisS, Tnfelegdnd \up0 \expndtw0\charscalex113 ca este posibil sS devina o
probs Tn justifie. Pacientul care este suspectot de simubre nu \up0
\expndtw0\charscalex117 trebuie confruntof cu o acuzafie directs. In loc de
aceasta, comunicarea subfib indicd \up0 \expndtw0\charscalex115 faptul cS medicul
este \u8222?la carma jocului" (Kramer fi celab., 1979). O metods este de a \up0
\expndtw0\charscalex117 sugerea, aproape Tn freacdt, ca testele diagnostice arata
cd nu exisfa o baza organica \up0 \expndtw0\charscalex113 a simptomelor. Simubntul
se poate simfi liber sS renunfe la simptome dacS medicul su\up0
\expndtw0\charscalex114 gereazS cS pacienfi cu probleme similare Tn mod obisnuit se
vindecS dacS se aplicS o \up0 \expndtw0\charscalex115 anumie procedurS sau dupS o
anumifa perioads de fimp. Aceste sugestii sunt frecvent \up0
\expndtw0\charscalex113 urmate de o adevSratS ameliorore sou chiar vindecare.
Tofusi, o porte din pocienfi - Tn \up0 \expndtw0\charscalex114 special cei care
umbb dupa droguri - abandoneaza tratamentul si cauta Tngrijire medi� \up0
\expndtw0\charscalex110 cals Tn altS parte. Alfii, Tn efortul de a dovedi exisfenfa
bolii lor, T?i pot intensifica mult \up0 \expndtw0\charscalex113 simpomele. FScand
asa, creazS o asemenea caricaturS a bolii, Tncaf efortul de a Simu� \up0
\expndtw0\charscalex113 la devine evident pentru tofi. \par\pard\qj
\li1425\ri726\sb20\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex117 Nu exista
informafii despre rezultatele pe termen lung ale persoanelor care simu� \up0
\expndtw0\charscalex114 leazS. Putem presupune cS otunci cand o persoanS reuseste
Tn Tnselstorie, comporta� \up0 \expndtw0\charscalex114 mentul ei este Tnarit si
este foorte posibil sS se repee.
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 267\par\pard\qj \li1171\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Daca diagnosficui de Sindrom
Munchausen ramane uneori o metaforica \u8222?cautare \up0 \expndtw0\charscalex113 a
acului Tn carul cu fan" al patologiei chiar si pentru psihiatru, consecintele
legale si \up0 \expndtw0\charscalex116 etice ale acestuia sunt deosebit de complexe
si discufia asupra lor depaseste cadrul \up0 \expndtw0\charscalex120 acestei
prezentari. Am preferat din aceste motive o expunere mai larga a acestui \up0
\expndtw0\charscalex114 subiect. Totodata, cunostiinele medicale reduse din motive
cat se poate de obiective \up0 \expndtw0\charscalex112 ale psihoiogului Tl fac
extrem de vulnerabil Tn fafa unei astfel de patologii care pune \up0
\expndtw0\charscalex119 adesea Tn dificultate chiar si pe eel mai experimentat
practician, nu atat din lipsa \up0 \expndtw0\charscalex111 cunostin(elor, cat
datorita expectajiilor normale pe care medicul le are faja de pacien� \up0
\expndtw0\charscalex111 tul sau - acesta sa-i ceara ajutorul pentru o suferin$a
reala. \par\pard\qj \li1171\ri1211\sb0\sl-230\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex121 Patologia imaginara poate fi nelimitata si, de aceea, am fi
prezentat ultimele \up0 \expndtw0\charscalex112 Jnvenjii" Tn materie. Poate ca, Tn
acest fel, vom reusi sa aparam psihologul de mani\up0 \expndtw0\charscalex109
pulari si chiar de situatii ridicole.
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 CAP1TOLUL 7 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf16\f17\fs40 DE LA PSIHOSOMATICA LA \up0 \expndtw0\charscalex96
SOMATIZARE \par\pard\ql \li1195\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li1195\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Omul sdndtos t$i rsS/sê
corpul fdrd $d ss gond@Q$c8 la ei. \par\pard\ql \li5817\sb193\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 Karl Jaspers \par\pard\ql \li1190\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126 Definitii si cadru conceptual \par\pard\ql
\li1171\ri4077\sb3\sl-244\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex122 Somatizarea
Tntre psihanaliza �i neurobiologie \up0 \expndtw0\charscalex119 Somatizare �i
medicina psihosomatica \line \up0 \expndtw0\charscalex120 Grupa Tulburari
Somatoforme In DSM-IV \line \up0 \expndtw0\charscalex123 Tulburari somatoforme $i
normativitate \line \up0 \expndtw0\charscalex123 Afectivitatea negativa �i
somatizarea \line \up0 \expndtw0\charscalex124 Somatizare si consjisnta
Somatizarea - un comportament in fata bolii \up0 \expndtw0\charscalex122 Genetica f
i somatizare \par\pard\ql \li1171\sb28\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126
Somatizare �i personalitate \par\pard\ql \li1171\sb53\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex123 Posibile modele ale somatizarii \par\pard\ql
\li1881\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex133 Somatizarea ca mecanism de
aparare psihologie \par\pard\ql \li1886\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex132 Somatizarea ca amplificare nespecifica a suferinfei
\par\pard\ql \li1881\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex132 Somatizarea
ca tending de a apela la Tngrijiri medicale \par\pard\ql \li1871\sb53\sl-
207\slmult0\tx7353 \up0 \expndtw0\charscalex135 Somatizarea ca o consecin|a a
suprautilizarii asisten|ei \tab \up0 \expndtw0\charscalex130 medicale
\par\pard\ql \li1166\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 etiologie � i
ontologie in somatizare \par\pard\qj \li1156\ri2552\sb6\sl-240\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex123 flziologie �1 psihiatrie in determinarea simptomelor
functionale \up0 \expndtw0\charscalex124 Factorii psihosociali �i somatizarea
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 COMORBIDITATE f I SOMATIZARE \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Mosografie si Somatizare \par\pard\ql
\li1137\sb53\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126 Antropologie si Somatizare
\up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7.1. DEFINP �1 CADRU
CONCEPTUAL \par\pard\qj \li1137\ri1084\sb208\sl-228\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O mare varietafe de acuze
somatice care antreneazd convingeree pacienfilor cd ei \up0 \expndtw0\charscalex114
sunt suferinzi din punct de vedere corpoal, Tn ciuda unor probleme emofionaie sau
psi-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 hosociale demonsfrabile, rSman Tn afara unei
posibiiiafi de definire dare. Disconfortui \up0 \expndtw0\charscalex118 somatic nu
Tsi are explicate sau are una parfiols, Tn ciuda convingerii pacientului ca \up0
\expndtw0\charscalex116 suferinfele lui Tsi au originea Tntr-o boaia definibils
care Tl determina sa ceara ajutor \up0 \expndtw0\charscalex116 medical si care Ti
determinS incapacitatea si handicapu! \up0 \expndtw0\charscalex119 (Upowsld, 1968;
Kbinnwi, \par\pard\ql \li1147\sb10\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
1977; Ksfsn, 1982; Klfmsyer, 1984; Kellner, 1990). \par\pard\qj
\li1137\ri1110\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex113 Manualul DSM-
IV (1994) subiiniazS cS trSsStura comunS a tulburarilor somatofor� \up0
\expndtw0\charscalex113 me este prezenfa simptomelor fizice, care sugereazS o
afecfiune aparfinand medicinii
interne, dar care nu poate fi pe deplin explicaa de o boals aparfinand medicinii
gene� \up0 \expndtw0\charscalex117 rale, de efecfeie diecte ale unei substanfe sau
de alts tulburare minab (cum ar fi oto-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 curile de
panicd). In contrast cu simularea, simptomele somatice nu sunt sub control vo-\line
\up0 \expndtw0\charscalex110 luntar. TufburSrile somatoforme diferS si de
simptomele psihice consecutive unei afecfi� \up0 \expndtw0\charscalex114 uni
medicale prin aceea ca nu exists nici o condifie medicals care sS poatd fi conside�
\up0 \expndtw0\charscalex113 rate pe deplin responsabib pentru simptomele somatice.
Cei mai mulfi autori afirmS cS \up0 \expndtw0\charscalex112 acest concept, care
grupeazS situafii diferite, are drept numitor comun disconfortul cor� \up0
poral neexplicat, generet de probleme psihiotrice, psihobgice sau sociale. Prin
nume-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 roaseb sale aspecte, somatizarea este
problema comuna unui numar mare de proble� \up0 \expndtw0\charscalex122 me medicale
(Ford, 1983). In mod cu toal paradoxal somatizarea este o problems \up0
\expndtw0\charscalex112 majors de sSnState publics, simptomele funcfionale fiind
printre primele cauze de inca� \up0 \expndtw0\charscalex112 pacitate de muncS si
incapacitate socials. TotTn sfera sSnSafii publice intrS si faptul cS \up0
\expndtw0\charscalex113 pacienfii cu simptome somatice neexplicate, recurente, sunt
adesea investigati in exten-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 so, spitalizafi,
supusi unor proceduri de diagnostic invazive, unor trafomente medicale \up0
\expndtw0\charscalex111 Tn care poiipragmezio se Tmpletesfe cu metoae recuperator!!
costisitoare si care creeazS \up0 \expndtw0\charscalex111 boli iatrogene adeseori
mai grave decat presupuseie boii somatoforme. \par\pard\ql \li1804\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7.2. SOMMTMREAINTRE PSIHANALIZA �1 NEUROBiOLOGIE
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Problema somatizSrii i-a
deferminat cu mai bine de un secol Tn urmS pe frmd si \up0 \expndtw0\charscalex113
Brwer sS dezvolfe concepfele de inconstient, conflict, apSrare si rezistenfa. \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 in epoca victorianS, simptomele somafice
neexplicabile erau considerate semne exfe-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 rioare
ale unor tulburSri psihologice subiacente (bazale). Insistenfa permanenfS a pa�
\up0 \expndtw0\charscalex111 cienfilor, care cereau recunoasterea naturii somatice
a simptomelor lor, o fost considera� \up0 \expndtw0\charscalex114 e un mecanism de
apSrare Tmpotriva cauzelor psihice care stau de fapt la originea lor. \up0
\expndtw0\charscalex110 Psihanaliza, ca si restui psihiafriei, au mutatTn cele din
urmS accentul pe tulburarile psi� \up0 \expndtw0\charscalex116 hiatrice presupuse a
determine isteria si somatizarea. Desi Tn urmStoarea sutS de ani \up0
\expndtw0\charscalex113 au intervenit schimbSri dramaticem Tnfebgerea mecanismelor
si o fratamentubi bolilor \up0 \expndtw0\charscalex116 mintab, Tnfebgerea
procesului de somatizare a fScut doar pasi minor! fafS de nivelul \up0
\expndtw0\charscalex112 atins Tn secoiul trecut. Mai mulf, pacienfii cu tulburari
de somatizare pdstreazS aceeasi \up0 \expndtw0\charscalex106 reticenfS, scepticism
si sentimente de frusfrare fafS de explicafiiie psihoioaice care ii se dau.
223\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex111 incercarea medicului de Tnfeiegere a
simptomelor somatice neexplicate, ca manifes� \up0 \expndtw0\charscalex113 ed ale
conflicfelor inconstienfe, ale modeieior compcrfamentale sau disfuncfionaliafibr
\up0 \expndtw0\charscalex109 familiaie, se ioveste de sentimentul cS nu esteTnfeles
din partea pacientului ca si Tn cazul \up0 \expndtw0\charscalex113 Tn care aceste
tulburSri corporaie sunt puse pe searne perturbdrii neurotransmifStorilor \up0
\expndtw0\charscalex115 (Simon GE, 1993). Ca si Tn vremea Tncercaribr lui Fetd de a
exp'ica isteria, pacienfii \up0 \expndtw0\charscalex109 actuoli cu simpome somotice
neexplicate, privesc eforturib clinice si stiintifice drept nefo-\line \up0
\expndtw0\charscalex112 iositoore, ior publicafiile unor organizafii de suport ale
boinavilor cu asffei de tulburSri \up0 \expndtw0\charscalex112 (encefalita
mialgicS, sindrom de oboseala cronica) sun;-vehement orifice la adresa celor
\up0 \expndtw0\charscalex114 care Tndraznesc sa iege aceste condifii de depresie
sat' suferinfa psihoiogicS (Jackson, \up0 \expndtw0\charscalex114 1988).
Majoritatea definifiiior somatizarii incbd presupunerea ca simpfomele somatice \up0
\expndtw0\charscalex112 neexplicate ar rezulta dintr-un disconfort (suferinfa
psihoiogicS btenfS), ftCapSan HI ft \up0 \expndtw0\charscalex112 Shadock BJ, 1989).
Este evidena si TncurcStura manuabbr ,,afeoref!ce" DSM-lli-R si
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 De la psihosomatica la
somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 271\par\pard\ql \li911\sb0\sl-
220\slmult0 \par\pard\ql\li911\ri1251\sb180\sl-220\slmult0\fi9\tx1209 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 DSM-IV care, lucru fdrS
precedent, admit \u8222?prezumfia cicrS cS simptomele sunt legae \up0
\expndtw0\charscalex114 de factori sau conflicte psihologice", deci fac referiri la
procese psihodinamice. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 DacS momena! actual
pare sa fie eel al unei extensii neobisnuife Tn ceea ce privese \up0
\expndtw0\charscalex113 conceptul de somatizare, el Tsi poate gSsi explicofio nu
doar Tn buna Tncercare de cir-\up0 \expndtw0\charscalex115 cumscriere a acesfei
realifati, ci si revenirii psihiatriei Tn spitalele cu profil general si \up0
\expndtw0\charscalex113 drept consecintS a renasferii psihiatriei Tn consultanfa
interdisciplinarS ca si unei rein-\up0 \expndtw0\charscalex113 tegrSri a
psihiatriei la un nivei acceptabil Tn echipa medicals sau chiar mai muitTn cea \up0
\expndtw0\charscalex111 medico-chirurgicals. \par\pard\qj \li888\ri1269\sb0\sl-
220\slmult0\fi307 \up0 \expndtw0\charscalex114 Somatizarea pare sS ia locul
medicinii psihosomatice care se ocupS prin tradifie de \up0 \expndtw0\charscalex117
investigarea si traarea deerminanfilor psihobgiei ai bolii. Incercand sS studieze
rolul \up0 \expndtw0\charscalex112 conflictelor psihobgice specifice si a
dimensiunilor personaiiafiI Tn boals, feoria psiho-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 dinamica a supravietuit cu greu (dupa unii chiar a
sucombat) aspirafiilor si veieifSfiior \up0 \expndtw0\charscalex113 sab si, chiar
mai mult, a avut efecfuf nefericit de a orienta anumlti clinicieni spre a con-\line
\up0 \expndtw0\charscalex115 sidera unele boli ca fiind Tn mod esenfial
psihosomatice. La pierderea de viteza a psi-\line \up0 \expndtw0\charscalex114
hosomoficii au contribuit datele contemporane de epidemiologie si psihofiziobgie
care \up0 \expndtw0\charscalex112 au evidenfiat rolul sfresului asupra cauzelor ?i
cursului bolii, ca si prezenfa ubicuitarS a \up0 \expndtw0\charscalex113 ocestuia.
Mai mult, DSM-lii a trebuit sS recunoasca faptul inexistenfei unei ciase unice \up0
\expndtw0\charscalex114 de tulburari psihosomatice admifand Tn cazuri clinice
porticulare rolul jucaf de facorii \up0 \expndtw0\charscalex112 psihosociali Tn
determinarea sau agravarea stari 1 pacientului. SQnnayer JL si tdbfe JM \up0
\expndtw0\charscalex113 considers cS termenul de psihosomafic ar putea fi aplicat
mai degraba unor situafii cli� \up0 \expndtw0\charscalex111 nice decat unor anumite
categorii de boab, Tn acesf fel, medicii fiind Tncurajafi sa ia Tn \up0
\expndtw0\charscalex112 discufie procesui psihosomafic ca o dimensiune specified a
bolii. Salfui de ia feoria psi-\line \up0 \expndtw0\charscalex118 hosomaticS,
centraa pe cauza boili, ia somatizare, preocupafa de expresia bolii si de \up0
\expndtw0\charscalex109 frSirea bolii, se materializeazS Tn reformularea definifiei
originale a lui Lipowsld (1988). \par\pard\ql \li1291\sb274\sl-276\slmult0 \up0
\expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 7.A GRUPA TULBURARI SOMAP
\up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 DSM-IV Tnscrie Tn grupa
tulburSriior somatoforme urnatoarele categorii: \par\pard\qj \li897\ri1293\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex119 \u8226? fyfbyarea d� ssmaese (care
din punct de vedere istoric se referea la isterie sau \up0 \expndtw0\charscalex111
sindromul Briquet) este o tulburare polisimpfomaticS care debuteaza Tnaintea
varsfei de \par\pard\qj \li892\ri1293\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex116 30 de ani, evolueazS mai mulfi ani si se caracterizeazd
printr-o combinafie de durere \up0 \expndtw0\charscalex111 si simptome gastro-
intestinale, sexuale si pseudo-neurologice; \par\pard\qj \li888\ri1296\sb20\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex117 � tu!b_rae\u8364?! ssmaoeimo
nediferenfiata se caracterizeazS printr-o suferinfa fizicS \up0
\expndtw0\charscalex110 inexplicabils care dureazS ce! pufin 6 luni si se sifueazS
sub limifa diagnosticului ae tul� \up0 \expndtw0\charscalex110 burare de
somatizare; \par\pard\qj \li888\ri1297\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 � fySburaieda oonversis implies simptome inexplicable sau
deficite care afecteazS \up0 \expndtw0\charscalex114 motricifatea voluntara sau
funcfia senzoriala sau sugerdnd o boala neurologies sau alte \up0
\expndtw0\charscalex113 condifii de medicind generals. Se specifics fapfui cd
facorii psihologiei sunt asociati cu \up0 \expndtw0\charscalex109 simptomele sau
deficitele; \par\pard\qj \li888\ri1315\sb0\sl-220\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex115 � tulbutrib dberii (tulburSri somaoforme de,. tip algic)
sunt caracterizate prin du� \up0 \expndtw0\charscalex113 reri care focalizeaza
predominant atenfie clinica. In plus, factorii psihologiei sunt apre\up0
\expndtw0\charscalex114 ciafi ca avand un rol important Tn instalarea tulburarii,
severiafii, agravarii sau menfi\up0 \expndtw0\charscalex106 nerii ei;
\expndtw0\charscalex119 \u8226? hipoosfdlria esfe preocuparea privind teama de a
avea o boala grava, bazae pe \up0 \expndtw0\charscalex115 greslta inferpretare a
simpomelor corporale sau a funcfiilor corporale; \par\pard\qj \li888\ri1304\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex119 9 tulbyrareo disrrjortsobici este
preocuparea pentru un defect corporal imaginar \up0 \expndtw0\charscalex115 sau
exagerarea unuia existent.
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 7.5. TULBURARI SOMATOFORME � I NORMA71WATE
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Chiar dacS s-au fScut
eforturi de definire nenormativS a tulburarilor somatoforme, \up0
\expndtw0\charscalex113 conceptele somatizSrii rSman sub semnul normativiatii,
astfel hipocondria va fi teama \up0 \expndtw0\charscalex115 disproportionaa de
boab, dar aceasta, dupS standardele sociale ale unui be sau alfuia. \up0
\expndtw0\charscalex112 Valori ca stoicismul, autocontrolul, ingenuitatea, negarea,
joacS un rol evident. Acelosi \up0 \expndtw0\charscalex115 lucru este valabil si m
ceea ce priveste dismorfofobio. Un luptStor sumo este cu totul \up0
\expndtw0\charscalex115 altceva, ca termen de referinfa socio-culturala, decdt
topmodeble socieafii occidentale. \par\pard\qj \li1593\ri754\sb0\sl-
217\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex116 Judecarea clinicd a faptului cd un
pacient somatizeazd sau nu, este, de asemenea, \up0 \expndtw0\charscalex118
deschisS unei largi categorii de factori sociali fSrS nici o bgaturS evidentS cu
boob \up0 \expndtw0\charscalex112 Tntre care se Tnscriu mterferenfele legate de
afitudinea si conceptia medicals si a insti\up0 \expndtw0\charscalex114 tutiilor de
asistenfS. in sfarsit, numeroase studii se refera la conceperea somatizSrii ca \up0
\expndtw0\charscalex115 un comportament fafa de boala direcfionat spre exterior,
cStre procese interpersonale \up0 \expndtw0\charscalex114 si factori structural!
sociali. O serie de cercetatori Tn domeniul antropobgiei medicale \up0
\expndtw0\charscalex110 au evidentiat Tntr-o manierS clarS modurile Tn care
limbajul (idiomul) corporal de sufe\up0 \expndtw0\charscalex112 rinfS serveste
drept mijloc simbolic atdtTn regbrea unor situafii sociale cat si ca protest
\up0 \expndtw0\charscalex112 sau contestafie (ScherpeHHuyges #i Lock, 1987).
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 7.6. AFeCTTWATEA NEGAWA $1 SOMATLZAREA
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Un mare numSr de lucrSri au
fost consacrafe bazebr dispozifionale ale somatizSrii si \up0
\expndtw0\charscalex116 rolului afectivitafii negative. CercetSrile lui Costa si
McCrale \up0 \expndtw0\charscalex122 (1987) si Watson si \par\pard\qj
\li1588\ri764\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex110 Pennebaker
(1989), au fost centrate pe o stare sufleteascS consideraa de aufor co \u8222?
afec-\line \up0 \expndtw0\charscalex104 tivitate negativS" (A.N.). Subiecfii cu
A.N. au nivel Tnolt de disconfort si insotisfocfie, sunt \up0
\expndtw0\charscalex104 introspectivi, seruie asupra esecurilor si greselilor lor,
find sS fie negativisti, concentran-\par\pard\qj \li1583\ri788\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 du-se asupra aspecfebr negative ale
celorblfi si ale lor. Afectivitatea negativS are trasaturi \up0
\expndtw0\charscalex111 simibre cu olte tipobgii dispozifionale cum or fi
nevroticismul, onxieatea, pesimismul, \up0 \expndtw0\charscalex111
mabdaptativitatea. Afectivitatea pozitiva ar fi contrariul ceiei negative, asociatd
cu extra-\par\pard\qj \li1574\ri784\sb0\sl-210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
versia, nivelul energetic crescut, nivelul de activiate superior. O serie de scale
pot evalua \up0 \expndtw0\charscalex113 afectivitatea negativd: scala de
emotivitate negativS (N�gaiwBnoimay'Soak \u8226? NEM), \up0 \expndtw0\charscalex113
din chestionarul de personalitate Tdlsgsn (T^kgmsMukpk PmmmliiyGkMslionnQim),
scab NA. din scalele de afectivitate pozitiva si negativS (PbgM��afd Negaive
ABgdmiy \up0 \expndtw-2\charscalex100 ' \up0 \expndtw0\charscalex106 Ssslm -
PANAS). Cercetdri foarte recente araa cS indivizii cu afectivitate negativS intensS
\up0 \expndtw0\charscalex106 par sa fie hipervigilenfi Tn privine propriului corp
si eu un prag redus Tn ceea ce priveste \par\pard\qj \li1550\ri794\sb5\sl-
217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8226?sesizarea si raportarea senzafiilor
somatice discrete. Viziunea pesimisa osupro lumii Ti \up0 \expndtw0\charscalex107
face sa fie mai Tngrijorati Tn privinfe implicofiilor staribr percepute si per sS
aiba un rise \up0 \expndtw0\charscalex109 mai mare de somatizare si hipocondrie.
Acesfi indivizi sunt mai predispusi sS raporfeze \up0 \expndtw0\charscalex106
simptome Tn cursul tuturor bolilor si de-a lungul unor Tndelungate perioade de
timp, stre-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 sorii sifuationali franzitori
influenfand doar Tn mica mSsuro aceasa trSsSturS stabib de \up0
\expndtw0\charscalex111 personalitate. Afectivitatea negativd este una din
problemeie care influenfeazd negativ \up0 \expndtw0\charscalex112 atat aprecierea
asupra rebarii simptomelor, cat si studiile clinice si de cercetare. DupS \up0
\expndtw0\charscalex107 mulfi cercetatori, evaluarea ei ar trebui sisfematic fScua
Tn cazul bolilor de somatizare. \par\pard\qj \li1569\ri803\sb1\sl-220\slmult0\fi268
\up0 \expndtw0\charscalex111 Mai mult, studii recente sugereazS cd tendinfa de a
relafa simptome si afectivitatea \up0 \expndtw0\charscalex111 negativd sunt
ereditare. \par\pard\qj \li1564\ri805\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex109 Studiile lui TdbeSf\} fi eolab. de la Universitatea din
Minnesota au arStat cS Tn 55% \up0 \expndtw0\charscalex110 din cazuri trasdturile
afectiviafii negative pot fi atribuite factorilor genetici si numai Tn \up0
\expndtw0\charscalex110 2% din cazuri mediuiui familial comun.
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De la psihosomatica la
somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 273\par\pard\ql \li1353\sb0\sl-
276\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 77.
SOMATIZARE �1 CQNpINjA \par\pard\qj \li945\ri1152\sb222\sl-230\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O alfS coordonatS a
tulbuarilor somatoforme esfe cea legaa de modul Tn care sunt \up0
\expndtw0\charscalex115 consfienfizafe si relatafe simpfomele somatice. Desigur cS
rSspunsui ia Tntrebarea daca \up0 \expndtw0\charscalex115 simpfomele somatice nu au
o corelare net fiziobgicS atunci cum pot ele aparea, este pe \par\pard\qj
\li935\ri1177\sb0\sl-230\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex119 cat de dificil pe
atat de complex. O serie de autori (PTidbaksr j, Wbeen D, Rabbins J, \up0
\expndtw0\charscalex119 Gibson JJ, DCaa, Whif-hesd si Desdher) au cdufaf sS
evidenfieze procesele psiholo� \up0 \expndtw0\charscalex119 gice care infiuenfeaza
constientizarea si raportarea simpomelor somafice, precum $\\ \par\pard\qj
\li935\ri1183\sb0\sl-230\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 modul Tn care
TmbunSfSfirea cunoasterii moduiui de relafare a simptomelor poate influ� \up0
\expndtw0\charscalex125 enfa orienfSrib viitoare. Cu toate cS pacienfii cu
tulburari de somatizare rebteaza \up0 \expndtw0\charscalex118 simptome fSra o bazS
biologice clarS, opinia aproape unanimS privind aceste reiatSri \par\pard\qj
\li911\ri1182\sb0\sl-225\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex117 afirmS
reaiifatea ior subiectivS, adicS indivizii care acuzS simptome si senzofii
trdiesc \up0 \expndtw0\charscalex111 Tn mod subiectiv o activitate somaticS
semnificativ fulburatS (Roaee si ICyifnay^f*, 1986; \up0 \expndtw0\charscalex119
lipswsky, 1988). Cerceariie privind semnaleie subliminale ale propriului corp si
felul \up0 \expndtw0\charscalex112 Tn care un simptom devine relevant si
inferprefobii Tn sensul bolii de cStre individ au fost \up0 \expndtw0\charscalex116
Tncepute TncS din laboratooreie lui W-ftat Wsi Fedhasr G. O serie de cercetdri
moder-\line \up0 \expndtw0\charscalex117 ne asupra psihologiei perceptuale au pus
Tn discufie factori co mediul exerior si tensi-\line \up0 \expndtw0\charscalex115
unea afectivS (Gibson, 1979), compefifia sfimuiiior senzoriali pentru casfigarea
atenfiei \up0 \expndtw0\charscalex112 (PdnnebaioMV 1982; Duvd si Viddund, 1992),
cSutarea seiectivd a informafiei (N@�@r, \par\pard\qj \li892\ri1206\sb0\sl-
225\slmult0\fi28 \up0 \expndtw0\charscalex116 1.976). Vom iiusfra doar doud dintre
acestea; astfel, Tn ceea ce priveste rolul atenfiei, \up0 \expndtw0\charscalex115
experimenele demonstreaza cS indivizii acuzS grade mai Tnaife de oboseala,
palpitafii \up0 \expndtw0\charscalex114 si chiar o intensificare o tusei Tn
situofii plictisitoare si monotone fafS de ceie sfimulo-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 toare (Filingin si Fin�, 1986; Pennsbeker, 1980). Studii
epidemiologice aratd faptul ca \up0
\expndtw0\charscalex117 roportareo unor simpome somofoforme este mai frecvenfa la
indivizii singuratici din \up0 \expndtw0\charscalex116 mediul rural, care lucreazS
Tn insfitutii nepretenfioase sau nestimulative (Won, 1976; \up0
\expndtw0\charscalex117 Mods si Vandorf, 1977). Cdufarea seiectivd a informafiei
ese direcfionafa de convin-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 geri sau construcfii
minale care orienteazo modul Tn core informafia este cSufatS si Tn \up0
\expndtw0\charscalex115 final gSsia. Convingerile legate de sSnState sunf strans
corebe cu modul Tn care indi� \up0 \expndtw0\charscalex114 vizii se preocupS si Tsi
interprefeazS senzafiile corporole (Psnnebaker, SkeJen, Wsesfi, \up0
\expndtw0\charscalex120 1988). Importanfa convingeribr despre sdndtate si a
schemebr de cdufare selectivS \up0 \expndtw0\charscalex118 este bine ilustratS
de \up0 \expndtw0\charscalex109 \u8222?boaia sfudenfului medicinisf'" \up0
\expndtw0\charscalex115 (Woods si �slab*, 1978) si psi� \par\pard\ql \li902\sb1\sl-
182\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 hozele Tn mass (Cdligan si a�hb.,
1962). \par\pard\ql \li1300\sb0\sl-276\slmult0 \par\pard\ql\li1300\sb25\sl-
SOMATIZAREA - UN COMPTAMEKT IN FAJA BOOI \par\pard\qj \li873\ri1219\sb206\sl-
Somatizarea nu se refers doar la simpome sau la sindroame precis definite,
asupra \up0 \expndtw0\charscalex121 cSrora vom reveni, ci si la un anumit
comportament fafa de boab. Acest termen de \up0 \expndtw0\charscalex115 \u8222?
comportament de boala''' (\u8222?illness behaviour"\} a fost introdus de Mtdianic D
Tn 1962 \up0 \expndtw0\charscalex113 si se refers la cSile prin care anumite
simptome pot fi diferit percepute, evaluate, si per� \up0 \expndtw0\charscalex118
mit sau nu, sS se actioneze asupra lor. Acest concept a fost exfins la situafiile
clinice \up0 \expndtw0\charscalex120 problematice de cafre Pibwdky (1969, 1990),
care a numif somatizarea, exagerarea \up0 \expndtw0\charscalex119 sau negarea bolii
drept \u8222?comportament anormal fafS de boab" (1978). Mayer educe \up0
\expndtw0\charscalex112 obiecfia cS Tn definifia initials conceptul era descripfiv
si deci nenormafiv (1989). El se \up0 \expndtw0\charscalex116 Tntreabs care sunf
oceie norme sabile core sS justifice decizio cS gandurile sau actiu-\line \up0
\expndtw0\charscalex111 nile unui pacient sunt anormale. Alfi autori subliniazS cS
efichefand drept anormal com� \up0 \expndtw0\charscalex111 portamentul unui
pacient, facorii confexfului social vor fi ignorati sau mult estompafi
(interacfiuneo doctor-pocient, exigenfeie sistemelor de asigurdri pentru sdndtate
etc.), O \up0 \expndtw0\charscalex115 serie de Tncercdri au fost fdcute pentru a
diminua riscui unei definiri arbitrare a com� \up0 \expndtw0\charscalex118
portamentului anormal fafa de boold( ma! ales cu ajutorui chestionareior de rdspuns
\up0 \expndtw0\charscalex116 individual si inferviuribr normafe (Turks! si
Ftffygrsw, 1963; Gesls si M~Caid, 1985; \up0 \expndtw0\charscalex116 Zandwwisn si
soak, 1985; Kdltm, 1987). \par\pard\ql \li1353\ri885\sb2\sl-
218\slmult0\fi302\tx1651 \up0 \expndtw0\charscalex120 Relatarea simpomelor poafe fi
exageratd sau diminuae prin recompense sau pe-\line \up0 \expndtw0\charscalex116
depse, prin orice formS de beneficiu primer sau secundar (jVedienie, 1978).
\line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Diferenfe semniflcative Tn ceea ce priveste
remarcarea, definirea si reocfi'o fafd de \up0 \expndtw0\charscalex110 simptome
sunt legate de sexul individului. Femeiie sunt mai sensibiie la stimul!!
mediuiui \up0 \expndtw0\charscalex110 extern, iar barbafii ia cei fiziologici
intern! Tn definirea propriiior simpome. Asffei, studii \up0
\expndtw0\charscalex122 de laborator si de teren araa ca barbafii sunt muit mai
capabiii sa defecfeze ritmui \up0 \expndtw0\charscalex112 inimil, activitatea
stomacului, fen-siunea arteriala si chiar glicernie. Majoritatea autorilor \up0
\expndtw0\charscalex114 suntde acord ca barbafii si femeiie utiiizeaza strategii
diferite. Femeiie sunt foarte sen� \up0 \expndtw0\charscalex118 sibiie ia
problemeie situafionoie, iar modelul lor de roporfare a simptomelor reflects
\up0 \expndtw0\charscalex116 conjuncture pe care le percep ca stresante. Repetarea
simptomelor va tinde sa reflecte \up0 \expndtw0\charscalex112 fiucfuafiile
situafionaie. Barbafii Tn schimb, find sa ignore situafiile si sa se concenfreze
\up0 \expndtw0\charscalex114 asupra probiemeior lor fizioiogice. Important este ca,
diferenfele dintre sexe Tn ceea ce \up0 \expndtw0\charscalex126 priveste baza
perceptuaia a raportarii simptomelor esfe identica cu a indivizilor \up0
\expndtw0\charscalex119 sonaas!. \par\pard\qj \li1334\sb0\sl-217\slmult0
Argumenfele genefice sunf legate atat de feoriiie privind hczeie fenofipice aie
funcfiilor \up0 \expndtw0\charscalex109 fizioiogice, cat si de descoperiri recente
Tn ceea ce priveste mosfenirea tipuiul emofionai \up0 \expndtw0\charscalex115 si
perceptual. Sesizcrea si raporfarsa simptomelor somatice depirae de modul de
pre-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 lucrare zonala a informafie! Tn creier.
Capacitatea de a raporta simptomele depinde, ia \up0 \expndtw0\charscalex112 randul
ei, dupa l:iPa (1980), de buna funcflonare a centriior limbajului Tn lobii
tempo-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 rail si parietal!, Structure si
funcfionaiitafea sistemului nervos central esfe determinafd \up0
\expndtw0\charscalex109 genetic afat !a nivelul strucfurilor ccrticale a
activitSfii neurotransmifaforilop a ccfivitafii \up0 \expndtw0\charscalex109
eectro-encefciografice ?! a sistemului nervos auonom. Comparafiile fdcute Tntre
gemenii \up0 \expndtw0\charscalex120 mono- �i dizigofi de U l \up0
\expndtw0\charscalex118 32) cendue la conciuzia ca \up0 \expndtw0\charscalex114
\u8222?hardware-ul biologic" al \par\pard\ql \li1324\sb12\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 creierului are o evidenfd baza sredifara. \par\pard\ql
\li4296\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 : argumente privind
hipervigibnfa, atenfia seiectivd \par\pard\ql \li1310\ri905\sb3\sl-220\slmult0\fi14
\up0 \expndtw0\charscalex112 si endinfa de a privi senzafiiie somafice ca fafale,
Tn gencrarea si amplificarea simpfo-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 meior. CegyJ
(1982) releva importanta centriior inhibitor! din creier (din zone septumu-\line
\up0 \expndtw-8\charscalex90 lui \up0 \expndtw0\charscalex109 $i hipocampubi) Tn
influenfarea diferenfebr indivldualeTn ceea ce priveste afectivita� \up0
\expndtw0\charscalex110 tea negative. Auforul considers ca indivizii pe care el Ti
nurneste cu \u8222?frasaturi anxioase" \up0 \expndtw0\charscalex111 (cu afectivitae
negativd) au acest! centri inhibitor! hiperocfivi, ceea ce le determind ca� \up0
\expndtw0\charscalex121 racterul hipervigilent. Aceasa atecteaza probabil'
raportarea simpomelor atat pri \up0 \expndtw0\charscalex112 nivele Tnalte de
afectivitate negative, cat si prinfr-o atenfie exageratd privitoare la pro \up0
\expndtw0\charscalex117 priui corp. Orientarea cercefariior viitoare asupra
raporfuribr dintre comportamen \up0 \expndtw0\charscalex115 iegat de trdsdturiie de
personaliate cu afectivitate predominant negativS si tulburar \up0
\expndtw0\charscalex120 de somatizare, vor cbiica probabil zona conruza care mai
exists prin suprapunerea \up0 \expndtw0\charscalex116 unor descrieri comune $i prin
imposibilitatea stabilirii unor raporfuri de precesiune. \up0
\expndtw0\charscalex114 Clarificarea unor constante genefice ar fi, ae asemenea,
utila Tn descrierea
simptome-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg282}
\expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De la psihosomafica ia
somatizare\tab \dn2 \expndtw0\charscalex109 27,5\par\pard\qj \li1012\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex120 Studii corebtive s-au fScuf nu doar la nivelul unor
frasaturi de personaliate, ci si \up0 \expndtw0\charscalex115 legate de asocierea
dintre tulburarile de somatizare si alte tulburari psihiatrice. Cum era \up0
\expndtw0\charscalex115 si de asfeptaf, multe studii araia o relafie stranse Tntre
somatizare si depresie. \par\pard\qj \li1008\ri1176\sb0\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex113 Dintre tulburarile personalitdfii, cele mai frecvent
implicae sunf tuiburarea histrioni� \up0 \expndtw0\charscalex113 cs, tuiburarea
obsesiv-compulsivS, tuiburarea dependents. \par\pard\ql \li1291\sb11\sl-
207\slmult0\tx3993\tx4094 \up0 \expndtw0\charscalex111 O serie de studii fScute Tn
anul \tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex118 988
demonsfreazS cS somatizarea ese mai puter-\par\pard\qj \li998\ri1168\sb3\sl-
220\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex115 nic asoclata cu antecedeneie de
depresie ale individului decdt cu diagnosficui curenf de \up0
\expndtw0\charscalex118 depresie (Gsmier si �dab.; SulSivan si eoeb.; Woesr si
9obb.). Alte studii au demon\up0 \expndtw0\charscalex117 straf osocieri
asemSnatoare cu tulburarile de anxietate, dar nu exists studii care sa in� \up0
\expndtw0\charscalex113 clude suficienfi subiecfi pentru a putea frage concluzii
privitoare ia diagnosficeb psihia� \up0 \expndtw0\charscalex113 trice mai rare.
\ul0\nosupersub\cf26\f27\fs32 7.u. posmim modele ah sgm \par\pard\li1003\sb197\sl-
207\slmult0\fi340 \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 )
iverse corebfii au facut obiectul sabilirii unor posibile modele ele relafie care
nu\par\pard\li1003\sb18\sl-207\slmult0\fi0\tx1228 \up0 \expndtw0\charscalex40
;\u9632?\u9632? \u9632?\u9632? \u8226?-.'\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 exciud
reciproc $i care propun ipofeze cauzaie,\par\pard\ql \li1276\sb0\sl-203\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 Dintre acesfe modele le vom discuta oe urnatoarele;
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Sssieaaea m mioemism d� eo&rm� psihebg \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Corespunde unui model traditional cere considera
raporfarea simpomelo\up0 \expndtw0\charscalex107 r somafice \par\pard\qj
\li988\ri1201\sb3\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex117 si recuraerea la
asisfenfS medicals nonpsihiatrica drept rezulaf a! prezentarii modifi\up0
\expndtw0\charscalex111 cafe a unor tuibui-an psihice. Uec; somatizarea ar ti o
expresie ..moscata' \up0 \expndtw-2\charscalex100 >in psihice, \par\pard\ql
4\charscalex100 SOMATIZAREA CA PREZEM1 \par\pard\ql \li3110\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw-2\charscalex100 MASCATA A BOLILOR PSIHIA \par\pard\ql \li4127\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 Tulburare psihica \par\pard\ql
\li5615\sb153\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 Mparan \par\pard\ql
\li5558\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 sihoioaic. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 PP>' \par\pard\ql \li3883\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 / \par\pard\li3129\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex105 Iburari somatice\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
Simptome\par\pard\li3129\sb9\sl-207\slmult0\fi67\tx5385 \dn2
\expndtw0\charscalex105 nejustificate\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
psihiatrice\par\pard\li2856\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li2856\sb0\sl-
Utiiizarea sistemelor\par\pard\li2856\sb1\sl-194\slmult0\fi393 \up0
\expndtw0\charscalex100 ele Tngrijire\par\pard\li984\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex107 Acest model Tsi are sorgintea Tn n.ofiunlb de Tnceput ale
psih\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 didei care
consic'erau\par\pard\li984\sb24\sl-207\slmult0\fi0\tx6417 \dn2
\expndtw0\charscalex112 simptomele isteriei ca versiuni putemic modificate sau
transfer\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 ine aie unor
impulsuri\par\pard\li984\sb9\sl-207\slmult0\fi0\tx6455\tx6527 \dn2
\expndtw0\charscalex112 inconstienfe interzise. Astfel, simptomele somatice aveou
tuned\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 !\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 \u9632?:
apSrare, permifend\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart
\par\pard\qj\li1420\ri775\sb155\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 o
anumie exprimare a suferinfei si finand Tn acelasi timp Tn afara campului
constiinfei \up0 \expndtw0\charscalex112 dorinfele inacceptabiie. Versiunea moderns
a acesfei obordSri considers cS simptomele \up0 \expndtw0\charscalex117 somotice
funcfioneozS co meconisme de apSrare servind drept expresie a suferinfei \up0
\expndtw0\charscalex113 pentru a permife depresiei sau anxietdfii subiacente sa
rSmanS Tn afaro constiinfei. Se \up0 \expndtw0\charscalex119 spune adesea cS acesfi
pacienfi Tsi exprimd suferinfa psihoiogicS preferential prin \up0
\expndtw0\charscalex112 \u8222?canale" fizice (Kaon, 1982), Memic_h si Zlersas au
dezvoltat chiar conceptul de afex \up0 \expndtw0\charscalex119 timie pentru a
descrie grupuri de pacienfi care par \u8222?sS nu aibs cuvinte pentru expr \up0
\expndtw0\charscalex110 marea sentimentelor" (1977). Tofusi, numeroase studii
sugereazS cS simpfomele somati \up0 \expndtw0\charscalex115 ce si cele psihogene nu
sunf canale alternative pentru exprimareo suferinfei, ci canaie \up0
\expndtw0\charscalex115 parable care apar TmpreunS (dbney si Noy^s, 1976; Costa si
McCae, 1980, 1985; \par\pard\ql \li1420\sb2\sl-218\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Sheii si asak, 1988; Simon GE
si Raon W, 1989; Tudos� F si oisuescu M, 1994). \par\pard\ql \li1699\sb113\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Ssmoeiarga ea ampllfsepr� oespseiidl s
sueinfei \par\pard\qj \li1411\ri778\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest model este iegot de
sfiiul perceptual presupunand cd pacienfii find sd per\up0 \expndtw0\charscalex114
ceapd si so raporteze nivele Tnalfe din toate fipurile de simptome. Aceasa tendinfS
de \up0 \expndtw0\charscalex114 a trSi stari emofionaie neplScute a fosf descrisS
deWafsen si coloe. (1984, 1985) drept \up0 \expndtw0\charscalex113 afectivitate
negativS. Studii fscute pe voluntari sanSfosi au aratat o rate TnaitS a
rapor\up0 \expndtw0\charscalex113 arii de simptome la cei cu stdri de afectivitate
negativd. \par\pard\ql \li3633\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li3633\sb43\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw-8\charscalex97 SOMATIZAREA CA AMPLIF1CARE \par\pard\ql
\li3912\sb1\sl-174\slmult0 \up0 \expndtw-6\charscalex100 A STiLULUI PERCEPTUAL
\par\pard\ql\li3863\sb25\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100 Tulburare
psihiatrica \par\pard\ql \li5462\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql\li5462\sb0\sl-
Amplificarea \par\pard\ql \li5280\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
stilului perceptual \par\pard\li3331\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li3331\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex100 Tulburari somatice\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
Simptome\par\pard\li3331\sb1\sl-188\slmult0\fi244\tx5116 \up0
\expndtw0\charscalex100 nejustificafe\tab \up0 \expndtw0\charscalex100
psihiatrice\par\pard\ql \li3263\sb0\sl-180\slmult0 \par\pard\ql\li3263\sb0\sl-
\par\pard\ql\li3263\ri4755\sb7\sl-180\slmult0\tx3619 \up0 \expndtw-2\charscalex100
Utiiizarea sistemului \line\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 de tngrijire
220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex111 Investigafiile fdcute de Balint
(1957) asupra disconfortului emofionol Tn clinicile de \up0 \expndtw0\charscalex118
asistenfa medicals primarS au condus ia concluzii similare; e! a descris termenul
de \up0 \expndtw0\charscalex122 \u8222?efect bazal" care ar determine la pacienfi
froirea unui disconfort generaiizat sou \up0 \expndtw0\charscalex117 nespecific si
prezentareo ia medic atat pentru simptome somatice, cat si emofionaie. \up0
\expndtw0\charscalex116 Aceste ipofeze considers meconismele de ampiificare somoto-
senzorials co frSsSturi \up0 \expndtw0\charscalex115 sabile de personaliate care ar
influenfa prelucrarea tuturor stimulilor senzoriali, iar Tn \up0
\expndtw0\charscalex116 consecinfd somatizarea ar rezulfa din acest stil de
ampiificare somaficd, mai degrabs \up0 \expndtw0\charscalex116 decat dintr-un
diagnostic psihiatric specific. Bazandu-se pe o serie de lucrari ale anilor
De la psihosomatica la somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
229\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex120 '70 (Byrne, 1964; Sushsum si
Silvsrman, 1968; loin� si eokab., 1971; IHauixcK si \up0 \expndtw0\charscalex118
Revde; 1978), coiectivui condus de Baely (1988) elaboreazd conceptul de \u8222?
amplifi\up0 \expndtw0\charscalex116 care somato-senzifiva" pentru a explica
procesui prin care suferinfa psihoiogicS con� \up0 \expndtw0\charscalex114 duce la
sensibiiifafea manifestae prin simpome somafice. Simpfomele sunt considerate
\up0 \expndtw0\charscalex112 ca Tncepand cu senzafia perifericd care conduce ia o
elaborare corticab sau componen� \up0 \expndtw0\charscalex115 te reacfivS care, le
randul ei, poafe amplifica sau reduce senzafia initials.
Stari psiho� \up0 \expndtw0\charscalex122 bgice negative afecfeaza acest sistem
crescand excifabiliaea si vigiienfa, scSzand \up0 \expndtw0\charscalex118 pragul
perceperii si raportarii senzafiilor fizice. Prin aceasta concentrare selective
pe \up0 \expndtw0\charscalex114 senzatiile nocive, disconfortul nespeciflc se
canolizeaza Tn simptome somatice. O va� \up0 \expndtw0\charscalex117 riants a
ipofeze! ompiificarii considers somatizarea ca o consecinfS a anoma'iiior din
\up0 \expndtw0\charscalex110 neuropsihobgia prelucrarii informafii lor. Studiind
diferite raspunsuri fizioiogice ia stimu\up0 \expndtw0\charscalex115 lare sou
niveieie diferifilor metaboliti ai neurotransmifaforilor, acesfi cercetatori
leaga \up0 \expndtw0\charscalex116 fenomenele de somatizare de anomalii sau
tulburSri biologice si biochimice. Modeiui \up0 \expndtw0\charscalex118 conform
caruia pacien.ii cu somatizare ompiitica arat surennra psihica, car si pe cea
\up0 \expndtw0\charscalex116 psihologicd, implied ipofeze privind consecintele
clinice si semnificafia diagnostics a \up0 \expndtw0\charscalex116 acestor simpome
care se pot corela cu modeiul urmatcr. \par\pard\ql \li1238\sb102\sl-240\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex101 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ssndkcee ea S_rM_iBif& d�
& ap�b a fngipi nrtedieda \par\pard\qj \li940\ri1205\sb0\sl-233\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest model ia Tn
considerare rolul suferinfei psihologice Tn deermincrea cazurilor \up0
\expndtw0\charscalex110 Tn care pacienfii solicits ajutor medical pentru simptome
presxisfenfe. ;�\\cest model pre� \up0 \expndtw0\charscalex109 supune ca simpfomele
somafice nepldcute sunf ubicuitare si cd doar stdrile afective nega� \up0
\expndtw0\charscalex109 tive Ti determine pe indivizi sa ceard ajuor medical pentru
simpome pe care altfe! le-
ar\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols4\colno1\colw1174\colsr40\colno2\colw236\colsr11
0\colno3\colw105\colsr20\colno4\colw7875\colsr160\ql \li988\sb63\sl-161\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 JU\par\pard\column \ql
_=. \up0 \expndtw0\charscalex197 -:\par\pard\column \ql \li20\sb80\sl-
\u9632?-..\par\pard\column \ql \li20\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 no,\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 rn Siblnna psihobgice Tl
determine pe cei cu somatizare sa inferprefezs \par\pard\sect\sectd\sbknone
\li935\sb1\sl-205\slmult0\fi14\tx5995\tx7123\tx7276\tx7425 \dn2
\expndtw0\charscalex112 senzafii fizice comune corporale cc dovezl ale unei
boii ,\tab \up5 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 JL\tab \dn3
\expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ;\tab \dn3 \expndtw-
2\charscalex100 '\tab \dn3 \expndtw-6\charscalex100 _\u9632? cu
tulbu�\par\pard\sect\sectd\sbknone \li935\sb25\sl-207\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex121 rSri emofionaie se adreseazc medicului pentru simptome
comune ps care ceilalfi le\par\pard\sect\sectd\sbknone \li935\sb23\sl-
207\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex117 dspa>esc fare ajutor medical, Anchete
active aie starii de sanafae au arafat ca majori�\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li935\sb19\sl-207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 atea oamenilor normal!
care se considers sanSfosi au Tn mod frecvent simptome
usoare,\par\pard\sect\sectd\sbknone \li935\sb1\sl-218\slmult0\fi0\tx3676 \dn3
\expndtw0\charscalex128 vanabil.jenfru care\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 m la
a.uror meaicai.\par\pard\sect\sectd\sbknone \li935\sb50\sl-207\slmult0\fi292\tx3681
\up0 \expndtw0\charscalex100 Studiiie iui T�8Si_f :\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 _@ (1978) au sugeraf exisfenfa unui mod dobandif
de\par\pard\sect\sectd\sbknone \li935\sb1\sl-200\slmult0\fi4\tx3676 \dn2
\expndtw0\charscalex122 aoapars sa surennra s\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 j
prin focclizare asupra simptomelor somatice si recur-\par\pard\ql \li940\sb55\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 gere b ajutor medical \par\pard\ql
\par\pard\ql\li3086\sb79\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-8\charscalex95 CAGERATA A
UNOR SiMPTOME COMUNE \par\pard\ql \li3412\sb193\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 Simptome somatice \par\pard\ql \li3849\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw-2\charscalex100 comune \par\pard\ql \li5073\sb0\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw-7\charscalex100 ulburSri \par\pard\ql \li4900\sb1\sl-174\slmult0 \up0
\expndtw-3\charscalex100 psihologice \par\pard\ql \li3355\sb0\sl-180\slmult0
\par\pard\ql\li3355\ri4679\sb42\sl-180\slmult0\tx3705 \up0 \expndtw-4\charscalex100
Utiiizarea sistemelor \line\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 de tngrijire
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Mai recent,\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 a^ si 68 id (1988), asociaza morbidiafea
psihiatric\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 mai aecd-\par\pard\qj \li1449\ri865\sb6\sl-
213\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 bd cu
soiicifarea ae ajutor medical pentru diverse simptome, decat cu simpomul Tn
sine. \up0 \expndtw0\charscalex112 Acelasi lucru Ti aratd si sfudiul fScuf de
Opsoomn (1990) asupra sindromului premen� \up0 \expndtw0\charscalex118 strual,
consatand ca morbidiafea psihiatrica esfe mai pufernic legate de decizie de a
\up0 \expndtw0\charscalex113 apeia ia csistenta medicals, decaf de prezenfa
simptomeior Tn sine. \par\pard\ql \li1737\sb132\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex119 Ssmaasrse cs e> sofisteinp 0 swpaytilbalil asisf-nfai
sitgdisdb \par\pard\qj \li1454\ri860\sb11\sl-210\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex118 Acest model considers somatizarea ca rdspuns la stimularea
realizaa de sistemui \up0 \expndtw0\charscalex115 de asistenfa medicals. Ei
considers utiiizarea serviciibr medicale mai degrade o cauza \up0
\expndtw0\charscalex115 a raportarii simptomelor decaf o consecinfd a acesora.
Aceasta ipoteza accentueaza tendinfa factorului cultural si a corpului medical de a
\up0 \expndtw0\charscalex113 Tnfdri comporamentul de boaia si raportarea
simptomelor. Cu cat sisfemui de Tngrijire \up0 \expndtw0\charscalex112 medicald si
institutiile medicale au Tn vedere Tn special simptomele corporale, somati� \up0
\expndtw0\charscalex122 zarea iatrogena are sanse deosebite de a se afirna.
Exemplu! somatizarii, frecvent \up0 \expndtw0\charscalex110 printre sfudenfii
medicinisti, ilustreazS modul Tn care expunerea la sisfemu! de Tngrijire \up0
\expndtw0\charscalex110 medicals determine cresterea raporarii suferinfelor
somatice. \par\pard\ql \li3067\sb114\sl-276\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 r \par\pard\ql \li3883\sb1\sl-
159\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 SOMATIZAREA
CA RASPUNS LA \par\pard\ql \li3513\sb8\sl-175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex100
FACSUTATILE SISTEMULU! DE ?NGRIJ1R_ \par\pard\ql \li4056\sb0\sl-207\slmult0
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tulburare \par\pard\ql \li3993\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw-5\charscalex100 psihoiogicS \par\pard\ql \li5092\sb0\sl-
180\slmult0 \par\pard\ql\li5092\ri2919\sb77\sl-180\slmult0\tx5452 \up0 \expndtw-
8\charscalex97 Sisiemiu! de Tngrijire \line\tab \up0 \expndtw-8\charscalex98 a
sanatatii \par\pard\ql \li4324\sb127\sl-487\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex40
\ul0\nosupersub\cf29\f30\fs52 1 \par\pard\ql \li3705\ri4467\sb0\sl-
180\slmult0\tx3945 \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
Tulburari somatice \line\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 nejustificate
222\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex112 Trecerea Tn revistS a modeleior araa
cS tulburarile psihice pof avea roluri extrem de \up0 \expndtw0\charscalex116
variate Tn geneza simptomeior somafice neexplicate. Tranzifia se face de Ic modelul
\up0 \expndtw0\charscalex119 traditional ai somatizSrii ca prezentare atipicS a
tulburarii psihice, pana la modelul \up0 \expndtw0\charscalex112 ampiificSrii care
punem discufie chiar validitatea diagnosticelor psihiatrice tradi.ionale. \up0
\expndtw0\charscalex111 In sfarsit, o serie de auori au Tncercaf evidentierea unor
markeri biologic! ai tulburarilor \up0 \expndtw0\charscalex116 psihiatrice printre
pacienfii cu tulburari de somatizare (Akiskdi si colab., 1982; eBdn \up0
\expndtw0\charscalex114 ?i sok-b., 1f83;Tssfksl eddb,., 1987), dar datele exisfente
nu conduc la concluzii ciare, \up0 \expndtw0\charscalex112 tehnicile disponibiie
avand un potential
limiat.\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6785\colsr40\colno2\colw2715\c
\par\pard\ql \li6710\sb0\sl-92\slmult0 \par\pard\ql \li6710\sb18\sl-92\slmult0 \up0
\ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 <\u8226?\par\pard\ql \li6527\sb0\sl-232\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex40 *->\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22
fAJL.\ul0\nosupersub\cf30\f31\fs30 noLOGE p omtglcgse IN mmm\par\pard\column \ql
\expndtw0\charscalex127 \ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 p^r=
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O serie de cercefari au
caufat sa delimifeze etiobgii asa-zisebr tulburSri funcfio-\line \up0
\expndtw0\charscalex106 nale. Subiiniem faptul ca distincfia 'mire functional si
organic Tsi are radacinile Tn ontolo-\line \up0 \expndtw0\charscalex106 gia
biomedicaia dualists, anumite boli fiind considerate mai reale decat aifele,
aceasta \par\pard\ql \li1526\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
laorita faptului cd Tnsasi exisfenfa conceptuiui de somatizare Tsi are rsdscinilem
epis-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg286}{\bkmkend
Pg286}\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5504\colsr160\colno2\colw3876\c
\up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 De la psihosomatica io
somatizare\par\pard\ql \li3081\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li3081\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 �..\u8222?\u8222?\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex123 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ports o p\par\pard\ql
\li1070\sb18\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 o afectare a
organism.\par\pard\qj \li3849\sb0\sl-196\slmult0 \par\pard\qj
\li3849\ri130\sb131\sl-196\slmult0\tx4195 \up0 \expndtw0\charscalex104 Percspfli
somatice: \line\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 fizioiogice\par\pard\ql
\li4195\sb2\sl-201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102 pafoiogice\par\pard\ql
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Experience de boala:\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 boala cardiaca \line\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 Ite boi\par\pard\ql \li4094\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
Interpretare\par\pard\qj \li4103\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj \li4103\sb0\sl-
\li4123\ri456\sb165\sl-201\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex101 Simptome:
\line \up0 \expndtw0\charscalex103 psihologice\par\pard\qj \li4103\ri452\sb0\sl-
204\slmult0\fi100 \up0 \expndtw0\charscalex107 somatice \line \up0
\expndtw0\charscalex103 handicapuri\par\pard\column \ql \li6758\sb0\sl-
279\par\pard\ql \li6758\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li6758\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 nea.'Cinii
eurooen\par\pard\qj \li5735\sb0\sl-201\slmult0 \par\pard\qj \li5735\sb0\sl-
\li87\ri2168\sb48\sl-201\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex105 Excietji
emojionale: \up0 \expndtw0\charscalex107 personalitate\par\pard\ql \li77\sb0\sl-
201\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 strss\par\pard\ql \li72\sb1\sl-206\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex104 tuiburari psihiatrice\par\pard\qj \li5668\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex106 Factori de menfinere: \up0 \expndtw0\charscalex106
iatrogenis\par\pard\qj \li20\ri2202\sb6\sl-201\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex100 reacfii fa\{a de ceilalfi \up0 \expndtw-1\charscalex100
psihiatri \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1027\sb0\sl-230\slmult0
Acest model include durerea, suferinfa fizicd, disfuncfii fizioiogice, precum si
grade \up0 \expndtw0\charscalex114 adecvate de neliniste, modele de funcfionare
sociala si de soiicitare a ajutorului medi� \up0 \expndtw0\charscalex113 cal. Acest
model normativ al suferinfei permite aprecierea rdspunsului unei persoane ia
\up0 \expndtw0\charscalex114 modificari fizio-patologice sau anatomo-patologice,
dar si aducerea Tn discufie a con-\line \up0 \expndtw0\charscalex114 cepfului de
somatizare atunci cand rdspunsurile deviaza de la normele cuifurale
accep-\par\pard\ql \li1012\ri1148\sb0\sl-231\slmult0\fi9\tx7689 \dn2
\expndtw0\charscalex114 fate. Dec \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 (aceasta\up0
\expndtw0\charscalex120 aceasa abordare este Tn acelasi fimp funcfionaia si
ontobgicS \line \up0 \expndtw0\charscalex108 Tnsemnan; \up0 \expndtw0\charscalex113
:a boiile sunf ca nisfe obiecfe cu o evolufie distinctS sau cu o Iserie
nafura\up0 \expndtw0\charscalex116 Is ineepeno \up0 \expndtw0\charscalex114 fd de
persoanS). Esfe oostuiotS o corespondents Tntre suferinfa si boaia \up0
\expndtw0\charscalex113 (JsnniRgs, 1986), dar Tn fimp ce corespondenta poate
Tnsemna doar coreiafie, deci nu \up0 \expndtw0\charscalex123 o dee; minare sau o
direcfionaiifafe, frecvent iogico medicals presupune a direc\up0
\expndtw0\charscalex114 fionaiiate: boala duce la suferinfS. Aceastd legdfurS
suferintd-boald poate fi observafd \up0 \expndtw0\charscalex116 afunc! cand se
legitimeaza sau se aufenfifica sfafusul de incapaciate; aplicarea siste� \up0
\expndtw0\charscalex114 mului de verificare ce sa la baza diagnosticului se face
strict, admitandu-se implicit cd \up0 \expndtw0\charscalex117 anumlfi suferinzi nu
sunf boinavi. Pe de alfS pare, pentru a menfine aufenticifafea si \up0
\expndtw0\charscalex111 credibiiifafea indivizilor ca fiinfe sociale si pentru a se
ies! din dllema afirmarii continue \up0 \expndtw0\charscalex118 de cStre individ a
suferinfei saie Tn absenfa bolii, psihobgia de tip occidenal a gSsif \up0
\expndtw0\charscalex112 expiicafi! Tn termeni ca: fenomene mintab Inconstienfe,
mediere psihosomaficS si, mai \up0 \expndtw0\charscalex112 recent, somatizarea (Fat
psihof\par\pard\qj \li1795\sb0\sl-320\slmult0 \par\pard\qj\li1795\sb0\sl-
320\slmult0 \par\pard\qj\li1795\ri753\sb149\sl-320\slmult0\tx2428 \up0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7.13, riZSOLOGE �1 PSIHiAOElN
DEIERMINAREA SIMPTOMELOR \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 rUNCJICNASJ
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Argurnenful ca tulburarile
functional� sunf legate de alerari fizioiogice prea com-\line \up0
\expndtw0\charscalex116 plexe sau prea subfile pentru a fi refiecfate Tn defecte
structurale evidente si distincfia \up0 \expndtw0\charscalex117 dintre nivelele de
proces si structurd, poate conduce ia ideea ea tulburarile runcfionab \up0
\expndtw0\charscalex122 implies procese anormale, care au loc Tn sisteme de organe
ce-$i pastreaza infaca \up0 \expndtw0\charscalex108 structura, Clinicianu! va fi
pus Tn fafa a eel pufin doud probleme distincte: disfuncjia fizio� \up0
\expndtw0\charscalex120 bgicS ce dS nastere simpomeior somafice si suferinfei
psihiatrice, care exacerbeazS \up0 \expndtw0\charscalex122 simptomele slabind
capacitaea pacientului de a se adapa la disconfortul somatic si \up0
\expndtw0\charscalex118 deferminandu-l sa cearS ajuor. Aceste douS fafefe vor
impune ideea cd un diagnostic \up0 \expndtw0\charscalex124 si un tratament eficient
va implica abordarea ambeior dimensiuni ale experienfei \up0
\expndtw0\charscalex108 pacientului. \par\pard\qj \li1391\ri809\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 in etioiogia simptomelor neexplicate
medical, de reguis, se presupune esociereo unor \up0 \expndtw0\charscalex113
stresori soecitici, unui presuous castia osihoioqic ca, si a unor facori
psihosociaii. Da \par\pard\li3230\sb0\sl-126\slmult0\fi0\tx4857\tx5452\tx5947
\up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 r'\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 '\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 h\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 i\par\pard\ql \li1387\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 asemenea, nu poafe fi
ianorafa o anurnita fendina de psinoqenizare prin excludere; \par\pard\ql
\li1391\sb1\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8222?daca nu este cie
engine somatica, trebuie sa he de engine psinologica", care eviaenr,
\par\pard\ql \li1377\sb21\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Tn lipsa
unor paramefri mdsurabiii, poate fi adesea arbitrara. \par\pard\qj
\li1372\ri813\sb0\sl-223\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex110 Pentru evitarea
unor asffei de afifudinl crbifrare, unii auori (_besesr J, &&I�=Stfp�_ \up0
\expndtw0\charscalex116 M., ivvsbis Mf Mem f) prefers termeni mai generic! ca
\u8222?sirnptome fizice neexplicate \up0 \expndtw0\charscalex114 medical" Tn locul
unor termeni ca \u8222?somatizare" sau \u8222?simptome somatoforme" pe care \up0
\expndtw0\charscalex116 le considers Tncd insuficienf fundamsntafe. O serie de
autori eu semnebf o frecvenfa \up0 \expndtw0\charscalex115 crescyfa c evenimentelor
de viata negative recene la pacienfii ce se prezina cu o vori-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 etate de simptome somatice funcfioncle, inclusiv dureri
abdominab, dureri precordiaie \up0 \expndtw0\charscalex114 necardiace, simpome
pseudoneurobgice sau conversive (Hei si Tihagrii^ 1987; Cesdl
si\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 i.\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 i-entru
sinoroameie somatice funcfionaie cronice, rolul\par\pard\ql \li1377\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 etioioglc c! evenimentelor de viafa ests
mai pufin ciar, desi sfresurile sociale suportate \par\pard\li1833\sb19\sl-
184\slmult0\fi0\tx1991\tx2745\tx2937\tx3187\tx3743\tx4118\tx6153 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex147 -\u9632?>\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex147 d- ,d\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 o\par\pard\qj \li1368\sb0\sl-220\slmult0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Sfatutul sccio-economic
scdzut ese censiderat ca responsabil pentru cresterea proba-\line \up0
\expndtw0\charscalex115 bilifafii ca. suferinfa sd fie percepute mai degraba ca o
boala corporals decdt ca o tul� \up0 \expndtw0\charscalex113 burare smofionala
(CfSsWais s\\ Ddmsmmi^ W67-W68). Diferenfele franscuifurale ale \up0
\expndtw0\charscalex113 somafizarii au osf, de asemenea, explicate prin facor!
cognitivi si sociali fAsngs! si \par\pard\qj \li1358\ri837\sb0\sl-
230\slmult0\fi129\tx1713 \up0 \expndtw-2\charscalex100 l \tab \up0
\expndtw0\charscalex117 is,. H987). Un grad mai Tnalt cie somatizare poae fi
asociat stigmatized! pe care \up0 \expndtw0\charscalex114 boala psihica o implica
pentru un grup sau aiful, convingeriior cd ernotlonaiifatea este \up0
\expndtw0\charscalex110 un semn de sldbiciune, ca si unei reduse Tnclinafii pentru
probleme psihclocic* \up0 \expndtw0\charscalex117 2r * \par\pard\li1358\sb6\sl-
207\slmult0\fi0\tx1579\tx2942\tx3830\tx3926 \up0 \expndtw0\charscalex116 si\tab
\up0 \expndtw0\charscalex116 .-""\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 - '\u9632? c
e .\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 - s-ic
t3 si persoanee care traiesc sinaure rac-crrec.'-b\par\pard\li1358\sb4\sl-
207\slmult0\fi0\tx5966\tx7363\tx7584\tx7958 \up0 \expndtw0\charscalex116 mci
frecvent moi multe simptome corpon i= r\u8222?\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
:i\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 i\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 ~_\tab
\up0 \expndtw0\charscalex116 ~\par\pard\qj \li1358\ri842\sb7\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 irrfiuenfele ramiliab si soclaie suntpresupuse ca factor!
cauzaii ai somafizarii, atifudinea \up0 \expndtw0\charscalex111 famiiiei si
pdrinfilor fafa de sarea de sdndfata influenfeazS concentrarea atenfiei copiiu�
\up0 \expndtw0\charscalex114 lui si cresterea percepfiiior proceselor somatice (Wi-
alSSl, \up0 \expndtw0\charscalex115 1988). Studii aprofundafe \par\pard\ql
\li1353\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 arafd ea exista o
corelafie direce Tntre numarul ziieior de incapacitate la varsta adults
si Tncurajarea adoptarii roiului de bolnav Tn copibrie\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 (PieWiky,,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1982;
WNleheadt\par\pard\li1358\sb1\sl-211\slmult0\fi4\tx2011 \up0
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1b.\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Famiiiiie pof sd respinga
somatizarea sau sS o Tncurajeze, Tnvatarea
concen-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9680\paperh13560{\bkmkstart Pg288}{\bkmkend
De la psihosomafica la somatizare\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
\expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 frSrii asupra senzafiilor
somatice, interpretarea lor ca periculoase, ca si exprimarea lor \up0
\expndtw0\charscalex112 verbals este legafS de confexful familial. \par\pard\qj
\li1200\ri989\sb21\sl-223\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex120 Lsnnef) si
eobb. (1989) sugereazd accentuarea simptomaoiogiei somatoforme la \up0
\expndtw0\charscalex118 persoanele care caufa Tn mod preiungit o validare socials a
simpomeior funcfionaie. \up0 \expndtw0\charscalex115 Alfi auori araa un raport
direct Tntre cresterea numarului de invesfigafii s\\ convingerea \up0
\expndtw0\charscalex119 cS exists o boob somaticS ascunsa. In sfarsit, o serie de
boli dificilde definit, cum ar \up0 \expndtw0\charscalex114 fi oboseala persistena,
sindromul de colon irifabil, fibromiaigio sou fibrozito musculord \up0
\expndtw0\charscalex121 se asociazS frecvent cu alte sindroame somafice sugerand o
endinfa ia agiutinare a \up0 \expndtw0\charscalex113 acestui tip de simptome.
Studierea raportului dintre somatizare si somaj a aratat o asociere
semnificafivS, \up0 \expndtw0\charscalex120 ear fdrd sS se poaa spune care dintre
factori determinS cauzal aceasa legatura. \par\pard\ql \li1583\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7.15. GOMORBIDCATE �1 SOMATIZARE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 O problematics deosebit de dificib este cea legafS de
pacienfii care au antecedente \up0 \expndtw0\charscalex114 multiple de simpome
somafice explicate si/sau neexplicate medical s\\ care vor prezenfa \up0
\expndtw0\charscalex113 sfereofipuri clinice cat si convingerea vulnerabiiitSfii
lor fafS de boals. Pacienfii care au \up0 \expndtw0\charscalex117 atat tulburSri
somatoforme, cat si hipocondriace sunt cei mai Tncllnafi spre utiiizarea \up0
\expndtw0\charscalex118 masivS a serviciilor medicale. Paradoxal, cu cat acesfi
pacienfi caua diagnostice mai \up0 \expndtw0\charscalex117 ciare, cu cat suporfa
mai mule tratamenfe care esueazS, cu cat suferinfa lor sublecfiva \up0
\expndtw0\charscalex117 se agraveazS, cu atat persoaneie din mediul lor familial si
personalul medical devin ot \up0 \expndtw0\charscalex115 mai pufin convins! ca
suferinfa ior este reala $i ca ei doresc Tnfr-adevar sa se vindece. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 7.14 NOSOGRAFSI |I SOMATIZARE \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Am insisfat asupra diverselor aspecte pe care noua
caegorie a tulburarilor somao� \up0 \expndtw0\charscalex111 forme o introduce Tn
nosografia psihiafricS, acum cand aceasta suferS un adevarat pro� \up0
\expndtw0\charscalex115 ces de restructurare \u8222?neokraepeiin!ana" de cdufare a
unor tulburari discrete caracteri� \up0 \expndtw0\charscalex109 zate prin paffern-
uri simpfomatologice distinctive (KUnnoyw si Rdbbirts). Aceasta deoa� \up0
\expndtw0\charscalex119 rece, desi diagnosticeie distincte plaseaza psihiatria Tn
traditia biomedicinei, ele se \up0 \expndtw0\charscalex120 dovedesc
nesatisfacatoare atat Tn studiile epidemiologice, cat si Tn studierea unor \up0
\expndtw0\charscalex113 fenomene psihopatologice la nivei individual si/sau
populaflonai. Definitive tulburaribr \up0 \expndtw0\charscalex112 somaoforme par sd
se Tnscrie mai repede Tnfr-o dimensiune de continuitafe a compor-\line \up0
\expndtw0\charscalex113 tamentubi uman ca tulburSri discontinue fiind greu
Tncadrabile Tntr-un concept unitar \up0 \expndtw0\charscalex113 de boald minala. In
cadrul subiectului de care ne ccupdm Tn aceastd iucrare, mefaforic \up0
\expndtw0\charscalex118 am puea spune ca tulburarile somaoforme sunt partea direct
vizibiia si identificabiis \up0 \expndtw0\charscalex119 ca efore o tulburarilor
strict corporolizafe din tulburarile psihiatrice legate de corp. \up0
\expndtw0\charscalex110 Altfel spus, ele se exprimS direct si nemediaf Tn codur!
somotice, fSrS sa-si piards TnsS \up0 \expndtw0\charscalex112 semnificatia de
tulburari psihice. Asa cum arStam, diverse teorii luafe Tn discufie con� \up0
\expndtw0\charscalex117 siders somatizarea fie o apSrare infrapsihicS,fie o
expresie a unor tulburSri neurobi-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 ologice, fie o
modificare a sistemului perceptual si cognitiv, fie un set de comporamente \up0
\expndtw0\charscalex111 socio-culfuraie. A�a cum am arSfaf, existd dovezi pentru
toote aceste teorii si, de aceea, \up0 \expndtw0\charscalex117 cred'em
ca ele ar putea sd semnifice si mozaicul reaiizat de toate aceste situafii la
un \up0 \expndtw0\charscalex116 be. Credem, Tmpreuna cu Slmsn G (1991), cS
Tnfelegerea mai buno o procesului de \up0 \expndtw0\charscalex111 somatizare va
conduce la Tnfelegerea aler sindroame psihiatrice si va reflecta Tn acelasi \up0
\expndtw0\charscalex111 timp gradul Tn care cunostinfele privind geneza unor
tulburSri psihice progreseazS.
Desigur, se poofe spero cS toate aceste progrese feorefice privind diagnosficui,
clasi� \up0 \expndtw0\charscalex118 ficarea sau psihopatologia nu vor aveo elf
rezulfof decdt o obordare terapeuticS mai \up0 \expndtw0\charscalex112 adecvae a
ceiui Tn suferinfS. \par\pard\ql \li1699\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 7.17. ANTROPOLOGIE SS SOMATTME \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dimensiunea antropologicS a somatizSrii este legae de
o posibib modalitate de \up0 \expndtw0\charscalex114 exprimare a suferinfei care se
impune atenfiei, Tnfrucaf reflects o dificultate deosebifS \up0
\expndtw0\charscalex115 ce interfereazS cu rolurile sociale de bazS si ameninfS
viafa. Corpul asigurS simboluri \up0 \expndtw0\charscalex112 noturob pentru relefii
sociale si alte aspecte caracferistice aie culturii. Suferinfa somati� \up0
\expndtw0\charscalex117 ca poate reprezenta un mod de o obfine concesii sau
Tngrijiri si ajuor din partea unor \up0 \expndtw0\charscalex110 institufii sociale.
Chiar atunci cand indivizii nu sunt initial constienfi de semnificafia sim\up0
\expndtw0\charscalex113 bolicS a simpomelor lor, ei pot fi modebfi de interacfiunea
simbolicS socials si pot par\up0 \expndtw0\charscalex111 ticipa la discursul
simbolic social \up0 \expndtw0\charscalex107 (Klbinrnan, 1988). \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 tn plan antropologic, tulburaile mmotohmie ilmlrmzQ
unitaea psydie-mna
tn\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw7184\colsr40\colno2\colw2256\colsr1
60\qj \li1507\ri697\sb1\sl-216\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex108 sia ei de
se# qpaticd tn mm suhinfs pmhioB se \up0 \expndtw-3\charscalex100 ' a s@ mpima din
nsu m $uainf8 psihicd.\par\pard\qj \li2644\sb0\sl-259\slmult0 \par\pard\qj
\li2644\ri0\sb176\sl-259\slmult0\tx4099 \up0 \expndtw0\charscalex109 O VIZIUNE
ANTROPOLOGICA ASUPRA \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex103 SOMATIZARII\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex120 3uferin|l\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
Suferinfa\par\pard\ql \li2779\sb2\sl-240\slmult0\tx6117 \up0
\expndtw0\charscalex115 psihica \tab \up0 \expndtw0\charscalex116
corporala\par\pard\qj \li4463\sb0\sl-244\slmult0 \par\pard\qj \li4463\sb0\sl-
\li4463\ri1673\sb197\sl-244\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 :xpresie \line
\up0 \expndtw0\charscalex113 orporala\par\pard\column \ql \li20\sb36\sl-
92\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf24\f25\fs8 w�$>"* f_=_
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 CAPITOLUL 8 \par\pard\ql \li1175\sb191\sl-
437\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf21\f22\fs38 EXAMINAREA
BOLNAVULUI PSIHIC \par\pard\qj \li911\sb0\sl-280\slmult0 \par\pard\qj\li911\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Meseia de p$ihiatu mi~a afazma1 un hi dh wpki�
aieioaii, \up0 \expndtw0\charscalex109 nmmampmibv immpmiio mnpaim oee
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Examenul psihiatric \par\pard\ql \li916\sb10\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 examinarea stari1 psihice \par\pard\qj
\li916\ri4813\sb2\sl-240\slmult0\fi715 \up0 \expndtw0\charscalex117 istoricul
personal al pacientului \up0 \expndtw0\charscalex104 Examenul psihic
prezentare �1 comportament \up0 \expndtw0\charscalex114 reactia fata de
examinator \up0 \expndtw0\charscalex115 activitatea motorie \par\pard\qj
\li1612\ri4947\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Tulburari de vorbire
�i gandire \up0 \expndtw0\charscalex112 functmle cognitive \par\pard\ql
\li2337\sb28\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Orientarea \par\pard\ql
\li2323\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 Aenfia �i concentrarea
fnregistrarea �1 memoria de scurfa durata \up0 \expndtw0\charscalex114 Memoria
recenta \par\pard\qj \li2337\ri4721\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
Memoria de lunga durata \up0 \expndtw0\charscalex117 Inteligenfa \par\pard\ql
\li2318\sb12\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Abstractizarea
Tulburarile de continutale gandirii \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
Preocupari \par\pard\ql \li2337\sb29\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117
Idei patologice \par\pard\ql \li1593\sb10\sl-230\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Afectivitatea �i dispozitia \par\pard\ql \li2318\sb10\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tulburarile dispozifiei \par\pard\ql
\li3047\sb10\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Dispozifia subiectiva
\par\pard\li1603\sb29\sl-230\slmult0\fi1440 \up0 \expndtw0\charscalex116 Observafia
obiectiva a dispozifie!\par\pard\li1603\sb19\sl-230\slmult0\fi1444 \up0
\expndtw0\charscalex116 Heactivitatea neuro-vegetativa\par\pard\li1603\sb15\sl-
230\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Percepjia\par\pard\ql \li2323\sb0\sl-
227\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 Halucinafile \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Critica BOLII SI capacitatea de apreciere a situatiei
\up0 \expndtw0\charscalex121 Reacjia examinatorului fata de pacient
276\slmult0 \up0 \expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 8.1
EXAMENUL PSIHIAHC \par\pard\qj \li1694\ri547\sb191\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Asemanator ca scop cu
examenul medical obisnuit, examenul psihiatric cuprinde \up0
\expndtw0\charscalex114 urnatoarele cinci etape: recunoasterea existenfei unei
tulburari, sesizarea semniticafiei \up0 \expndtw0\charscalex116 ei Tntr-o scab
semiobgica, stabilirea etiobgiei acesfei tulburari, Tnfelegerea persona\up0
\expndtw0\charscalex118 lifafii si corelarea cu varsta bolnavului, dar difera de
acesa afaf prin nuanfare, cat si \up0 \expndtw0\charscalex118 prin modul de
desfSjurare. \par\pard\qj \li1694\ri547\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex117 A stabili jaloanele ariei de desfasurare ale acesfui examen
esfe evident o activiate \up0 \expndtw0\charscalex121 ufiia dar, Tn acebji timp
iimiafiv-restrictiva, deoarece ofera imaainea unui mode! \up0
\expndtw0\charscalex121 marainif, care ooafe aenera oericolui de ipnorare a unor
dae din afara lui. \par\pard\qj \li1689\ri562\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex112 Moaelul seduce, dar constrange. Ei esfe confempiat si
reprodus afaf timp cat imagi� \up0 \expndtw0\charscalex112 nea pe cere o da apare
ca satisfScatoare. Modelele cognitive biologice si clinice nu si-au \up0
\expndtw0\charscalex112 mai pufut face Tn psihiafrie proba redufabiiei lor
eficaclfafi |N�f6RS AD). \par\pard\qj \li1675\ri565\sb0\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex112 Principaiul fimp al oricSrui examen este si ramane, Tn
orice model Tnsa, discufia cu \up0 \expndtw0\charscalex118 bolnavul, care
constituie sursa principals de informafie. Aceasts discufie, de fapf un \up0
\expndtw0\charscalex116 dialog, impune psihiatrului douS rigori: aceea de a
suprapune modul de Tnfelegere ai \up0 \expndtw0\charscalex117 procesului patologic
pe care medieul Tl obiectiveoza cu trairile subiectivitafii sab ca \up0
\expndtw0\charscalex116 oarfener angajat Tn relafie de infercomunicare cu persoana
si personaliatea
bolnavu� \up0 \expndtw0\charscalex116 lui si aceea de a crea energia necesara
desfasurarli discufiei. \par\pard\ql \li1958\sb4\sl-216\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 Psihiafrul trebuie sS ii� sQ 0\up0 \expndtw0\charscalex120
$�ij_3, lucru repetat pane la banallzare si poafe de \par\pard\qj
\li1670\ri566\sb1\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex120 aceea, Tnsa,
adesea ignorat. Ne-am permife sS spunem ce trebuie sa stie sa ascuite \up0
\expndtw0\charscalex113 activ; pentru a puea sa asculfi, se impune cu necesifate ca
partenerul de discufie sa vor\up0 \expndtw0\charscalex113 beasco. A refuza fScerea,
a menfine discursul ceiuilaif, de fapf baza maferialului fapfic \up0
\expndtw0\charscalex113 pe care psihiafrul Ti va anaiiza si ordona, fine de arfa si
tehnica examenului. \par\pard\qj \li1665\ri565\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex113 Examenul psihiatric nu esfe Tnsa un Interogatoriu
prestabilif, oricat ni s-ar parea cS \up0 \expndtw0\charscalex114 suntem de
competen.fi, nu vom putea formula toafe TntrebSriie care sa constituie, prin
\up0 \expndtw0\charscalex115 raspunsurile lor, modelele tuturor bolilor si, Tn nici
un caz, a! tuturor exisfenfebr hoi\up0 \expndtw0\charscalex115 navibr ncstri,
Adecvarea Tntrebarilor esfe o stimfa care se funbamenfeazS pe caiifaflb \up0
\expndtw0\charscalex113 spirifuale si pe orizontui cunoasterii medicului, In acesf
sens !&?! arata: Nu pofi nicio� \up0 \expndtw0\charscalex116 data aprecia mai bine
experienfa clinicd, sfiinfa, pdfrunderea psihologicd, autoritatea \up0
\expndtw0\charscalex116 morala a unui medic, decdt atunci cand Ti asculfi
inferogand un bolnav. \par\pard\qj \li1656\ri580\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex116 SupraTncarcarea informajiei, modebrea slmptomafologiei dupa
concepfia pe care \up0 \expndtw0\charscalex116 bolnavul Tnsusi o are despre boaia
sa, sunt deseori elemene de finefe de care psihia� \up0 \expndtw0\charscalex109
frul fine cont Tn sabilirea diagnosficului. \par\pard\qj \li1641\ri579\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex112 Examenul psihiafrie nu poafe fi o
Tnfeinire Tntampiafoare deoarece, nu trebuie uitaf \up0 \expndtw0\charscalex113
nici o clipa ca istoria suferinfei psihice interfere sfrans cu iseria esenfiale a
subiectului, \up0 \expndtw0\charscalex116 Tn care ea creeaza o bresa si ca
subiectivifafea simptomafobgiei psihice subTnfelege \up0 \expndtw0\charscalex113
imensa parficipare afectiva si personals a subiectului. Aceoste, cu afaf mai mult
cu cat, \up0 \expndtw0\charscalex113 modelul socio-culfural al civilizofiei noastre
ofera medicului, prin troditie, spre exomi\up0 \expndtw0\charscalex123 mre corpul ?
i mai nou derivafeie sale, dar pSstreaza o reticenfS vsdia Tn ceea ce \up0
\expndtw0\charscalex116 privese trairile, impulsiuniie, sexualitatea,
auovabrizarea. \par\pard\qj \li1631\ri600\sb26\sl-213\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex111 Din acesf motiv, relafie exarninaor-examinatTn cazul
psihiafriei nu se poafe construi \up0 \expndtw0\charscalex127 decaf avand la baza o
deplina Tncredere din partea bolnavului, care so-i poets \up0
\expndtw0\charscalex112 Tncredinfa medicului, Tn deplina siguranfS, problemefica sa
fainicS si care nu c consti\up0 \expndtw0\charscalex112 fuif obiectul nici unei
alte confesiuni, \par\pard\qj \li1646\ri597\sb22\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex119 Prebcrarea acesor Tncarcafuri emofionaie implies din partea
examinaforubi, Tn \up0 \expndtw0\charscalex119 afara pregatirii medicale propriu-
zise si a unei elasficifafi remarcebile Tn gasirea unor
\expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Exarninarea bolnavului
psihic\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 285\par\pard\qj \li849\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex111 rSspunsuri adecvate unor situafii de viafa, si o
disponibilifate ofecfiva care sa Tl ajufe Tn \up0 \expndtw0\charscalex118 depSsireo
pesimismului inter-relofional al bolnavului, facandu-se simpatic acestuia. \up0
\expndtw0\charscalex112 Aceasa simpatie trebuie Tnfeleasa Tn sensul etimologic al
cuvantului \up0 \expndtw0\charscalex106 (suferinfS, simfire \par\pard\ql
\li835\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 TmpreunS) si odatS
stabiiifS, sa la baza Tntregii relafii terapeutice. \par\pard\qj
\li835\ri1357\sb3\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex117 Aceasa
permanene adecvare a dialogului va fi TnsofitS de o continue: dinamicS a \up0
\expndtw0\charscalex110 nivelului de valori si nofiuni pe care medicul le cauta sau
le introduce Tn discufie. Astfel, \up0 \expndtw0\charscalex115 pentru un inginer va
vi un semn de boola imposibiliatea de a folosi rigia de calcul, dar \up0
\expndtw0\charscalex112 pentru un agricultor acelasi lucru nu va Tnsemna nimic.
Psihiafrul trebuie sS stie nu nu� \up0 \expndtw0\charscalex113 mai ce semnificafie
are sernnul pe care Tl descoperS, ci si nivelul ia care sS caute even\up0
\expndtw0\charscalex113 tuala abafere, sa desprinds din noianul de fapte, pe aceleo
care eu semnificafie Tn con� \up0 \expndtw0\charscalex104 fexful dat.
Psihiafrul nu-si va nega niciodaa, Tn timpul examinSrii, identifatea sa de medic,
nu \up0 \expndtw0\charscalex113 va adopto afifudini de compiezenjS, de evitare a
confrunarii de opinii cu bolnavul, con-\line \up0 \expndtw0\charscalex119 frunfare
pe care, de altfel, eel muit o poate amana sau tempera. De asemenea, nu va \up0
\expndtw0\charscalex116 avea afitudine agresiva sou ostila pacientului, indiferenf
de mofivul pentru care acesa \up0 \expndtw0\charscalex116 este examinaf sou de
atitudinea verbale si gestuab pe care bolnavul o are fafS de el. \par\pard\qj
\li820\ri1376\sb20\sl-220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex114 Inainte de a
fi o chestiune de tehnica, examenul psihiatric este o problems de expe� \up0
\expndtw0\charscalex116 rienfa umana, o orienfare originals impusS de sifuafie,
fiind o rezultantS a TmbinSrii \up0 \expndtw0\charscalex111 acestei experienfe cu
bagajul teorefic pe care psihiafrul Ti poseda. Trebuie Tnsa subliniat \up0
\expndtw0\charscalex112 ca desi sunf legate, cele douS componente praxiobgice ale
examenului nu se pof Tnlocui \up0 \expndtw0\charscalex108 reciproc. \par\pard\qj
\li820\ri1396\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex117 Mai rnult decat
orice alfa afitudine medicals, examenul psihiatric este contextual, \up0
\expndtw0\charscalex112 neavand relevanfS decat Tntr-un cadru anume precizaf.
trebuie ignorat nici gradul de toieranfS sau intobranfa al societafii si mai ales
ai \up0 \expndtw0\charscalex117 famiiiei fafa de semnele bolii psihice, tendinfa la
disimubre spontanS a acestora mo-\line \up0 \expndtw0\charscalex118 tivandu-le ca
extravaganfe, hiperdotare, crize suflefesti sau exagerare (oboseab nor� \up0
\expndtw0\charscalex123 mals, capriciile obisnuite, pasiunile) bate drept boab.
Sfudiul si exaninarea pe cat \up0 \expndtw0\charscalex117 posibil si a alar membri
de familie sau obtinerea unor date concrete despre colecfivui \up0
\expndtw0\charscalex117 de muncS, pot, nu o data, sa rastoarne o prima impresie,
reorienaed diagnosficui. \par\pard\ql \li796\ri1395\sb20\sl-
220\slmult0\fi292\tx1084\tx1084 \up0 \expndtw0\charscalex116 Sfrucfurarea datelor
obfinufe prin examinare trebuie sS se focS coerent, venind pe \up0
\expndtw0\charscalex118 un model care este necesar sa aibs marea sau primordiala
caiifafe de a fi complet. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Aceasta
completitudine se refera la explorarea unor zone, care nu sunt puse de le \up0
\expndtw0\charscalex109 Tnceput Tn luminS de discursul bolnavului. Bliful
diagnostic nu esfe apanajui psihiatrului, \up0 \expndtw0\charscalex119 nu are
semnificafie medicals si nici terapeutica. Niciodaa un bolnav nu va beneficia
\up0 \expndtw0\charscalex115 cu nimic din diagnosficui de maniacal, depresiv etc.
pus de catre medic din momentul \up0 \expndtw0\charscalex121 intrSrli pe usa
cabinetuiui. De alfel, desi poafe sS parS paradoxal unorc, tofusi Tn \up0
\expndtw0\charscalex116 esenta nu problema diaanosficuiui esfe aceea pe care
examenul psihiatric este chemat \up0 \expndtw0\charscalex116 sS o facS Tn primui
rand. Eo este aproape Tnofdeauna o a doua problems. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex120 Culeqerea de informafii privind sarea actuals a bolnavului,
deviatia lui de b axa \up0 \expndtw0\charscalex113 normaiitafii accepate Tn
momentul examenului, va fi compietafa necesar cu datele bio-\line \up0
\expndtw0\charscalex114 grafice. Nuanfarea momentelor biografice subliniafede
bolnav si exfragerea din aceasa \up0 \expndtw0\charscalex117 secfiune longitudinals
a datelor revelatoare pentru evidenfierea frasaturiior definiorii \up0
\expndtw0\charscalex116 ale personalifSfii, a fundalului pe care se desfascarS
dinamica rnomenfului actual, va \up0 \expndtw0\charscalex117 da valoare si orizont
Tntreqului demers psihiatric. Ceea ce unii considers necloritate. \up0
\expndtw0\charscalex115 incertitudine, imprecizie esfe si trebuie sa tie pentru un
specialist, o fina si competenta \up0 \expndtw0\charscalex120 nuanfare. Valoarea
unei analize atente si calitatea ei se nab? fecmai din capacitatea \up0
\expndtw0\charscalex115 discriminaforle si nu din brufalifatea criteriologicS.
Personclizarea bolii ore nu numai
207\slmult0\par\pard\li1550\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1550\s
b0\sl-207\slmult0\par\pard\li1550\sb75\sl-207\slmult0\fi0\tx5361 \up0
\par\pard\qj\li1531\ri569\sb172\sl-224\slmult0\fi14\tx1823 \up0
\expndtw0\charscalex111 semnificafie fenomenologicS, ci va deschide porfile
aparentuiui labirint clinico-terapeufic. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
Neuifand cS examenul psihiafrie este un examen medicai, psihiafrul va menfiona
si \up0 \expndtw0\charscalex115 datele patografice ale bolnavului, antecedenteie
personale si famiiiaie, chiar dacS aces� \up0 \expndtw0\charscalex117 tea par a nu
avea o legSturS directs cu psihiatria. In acesf sens, exisfenfa unor antece�
\up0 \expndtw0\charscalex115 dente chirurgicab legate de un ulcer gastric va puneTn
discufie evident, o afecfiune psi-\up0 \expndtw0\charscalex115 hosomoticS etc.
Boiile copibriei, traumafismele cranio-cerebrale, alte afecfiuni psihice pe care
su� \up0 \expndtw0\charscalex117 biectul le-a avuf, trebuie nofate si valorizafe Tn
perspecfivS istoricS. De asemenee, se \up0 \expndtw0\charscalex116 vor note
psihofroumeie mojore din traiectoria exisfenfials a subiectului, ca si
atitudinea \up0 \expndtw0\charscalex116 fafS de alte boli, de medici, de spital,
medicomente. \par\pard\qj \li1526\ri585\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 Istoricul tulbuarilor octuole ve fi cSufotdupS modelul
medicol obisnuit dor, desigur, \up0 \expndtw0\charscalex115 aici se impune o tripb
obiecfie; \par\pard\ql \li1819\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 �
bolnavul Tsi poate ignora toal boab; \par\pard\ql \li1521\ri566\sb0\sl-
230\slmult0\fi297\tx1814\tx1804 \up0 \expndtw0\charscalex114 s starea Tn care se
aflS Tl pune Tn imposibilitatea de a formula un asffei de istoric; \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex114 � istoricul ore un caracter absurd, incredibil sau
lipsit d'e inteligibilitate. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex123 O
particularitate a examenului psihiatric este generae si de faptul cS cererea de
\up0 \expndtw0\charscalex120 examinare este formulaa mai rar de bolnav decat de
alte persoane, prin aceasta deo-\up0 \expndtw0\charscalex120 sebindu-se net de eel
din medicina somaficd. \par\pard\qj \li1502\ri579\sb0\sl-225\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex115 Cererea de consult psihiatric poate fi formulae Tn afara
bolnavului, de familie, antu-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 raj, medicul
generalisf sau medicul de alfa specialifafe. Facem o paranfezS arSfand cS \up0
\expndtw0\charscalex111 exists o diferenfS nets Tntre consultative cerufe de alfi
specialisti psihiatrilor, Tn raporf cu \up0 \expndtw0\charscalex119 cele soiicitafe
de psihiatru alar specialisti. FarS sS detaliem asupra acesfei diferehfe, \up0
\expndtw0\charscalex116 credem ca-si are originea, pe de o parte Tn accepfarea cu
usurinfa a modelului somatic \up0 \expndtw0\charscalex118 al bolii de cStre bolnov,
iar pe de alfa parte Tn absenfa existenfei unui minim instru� \up0
\expndtw0\charscalex119 mental si operational, Tn ceea ce priveste boab psihicS, Tn
pregSfirea ceiorlaifi spe� \up0 \expndtw0\charscalex102 cialisti. \par\pard\qj
\li1502\ri585\sb0\sl-240\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex116 In felul acesa
se creeazS un paradox rational Tn care psihiafrul oferS un ojufor core \up0
\expndtw0\charscalex116 nu Ti este cerut direct de cStre beneficiaru! lui.
\par\pard\ql \li1785\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Se ridice
astfel si problema sensubi unei anumite cereri, indiferenf de cei care o
for-\par\pard\qj \li1492\ri603\sb0\sl-240\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex116
rnuieazS, sens care irebuie corect determinat de ia Tnceputu! examenului cat si pe
par\up0 \expndtw0\charscalex116 cursui ocesfuio, de cafre psihiatru.
\par\pard\qj \li1488\ri589\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex114 in
spatele cererii imediate poafe exisfa una disimubta care impune prudenfS si o
afi� \up0 \expndtw0\charscalex117 tudine expecfativS Tn examinare. Atunci cand
psihiafrul Ti examineazS pe bolnav Tn \up0 \expndtw0\charscalex116 afara
solicitarii sale directe, dificultafea de rebtionare cresfe deoarece, considerandu-
se \up0 \expndtw0\charscalex112 sSnStos (ba chiar mai muit considerandu-i pe
ceilalfi bolnavi sau ostili), bolnavui nu vede \up0 \expndtw0\charscalex114
ufiiifafea unui diaiog cu examinaforul. Psihiafrul trebuie sS evife pe cat posibil
folosirea \up0 \expndtw0\charscalex114 psihiatriei ca teren de dispue si o
examenului ca timp de desfSsurare a acesfeia. \par\pard\qj \li1473\ri603\sb0\sl-
224\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex121 Circumstanfeb de examen nu se
suprapun decaf uneori sau, mai bine spus, decaf \up0 \expndtw0\charscalex118
rareori pesfe un model presupus teorefic. In orice caz este important de menfionaf
cS \up0 \expndtw0\charscalex115 psihiafrul nu poafe spune nimic despre un bolnov pe
cere nu !-a vSzut, el netrebuind sS \up0 \expndtw0\charscalex115 se lose Tnselat de
atmosfera dramatics din familie sau coiecfivifate, de pSrerile compe\up0
\expndtw0\charscalex117 fenfe ale pSrinfiior, sofiiior sau vecinilor, de
reprezenfanfii unor autoriafi sau chiar de \up0 \expndtw0\charscalex117 cele ale
colegilor de alte specialiafi. \par\pard\qj \li1463\ri610\sb0\sl-
226\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex122 Condifiile de examinare pof fi
uneori excepfionaie sau aleori de o pericubzitate \up0 \expndtw0\charscalex115
extreme si prin auto- sau heteroagresivifafea iafenfS sau marifesta a pacientului,
nu mai \up0 \expndtw0\charscalex122 aminteste cu nimic de imaginea idilicS a
infernistului asezat Tnduiosator numai pe \up0 \expndtw0\charscalex115 partea
dreaptd a patului bolnavului care asteapfS cu ochii plini de suferinfa si speranfd.
\expndtw0\charscalex121 Situafia Tn care se desfSsoarS exaninarea poate fi, de
asemenea, diferitS atunci \up0 \expndtw0\charscalex119 cand pacientul este
expertlzaf fie medico-legal, fie Tn vederea stabilirii capaciafii de \up0
\expndtw0\charscalex119 munca, cand reacfivifatea conjuncturab ca si unele aspece
mofivafionale inferferS si \up0 \expndtw0\charscalex120 paraziteazS exaninarea
uneori Tntr-o formub care face imposibils separarea patolo\up0
\expndtw0\charscalex114 gie[preexisfente examenului. \par\pard\ql
\li1156\ri973\sb5\sl-215\slmult0\fi287\tx1440 \up0 \expndtw0\charscalex115 Infregif
cu examenele complemenfare, examenui psihiafrie se finalizeoza Tn elobo\up0
\expndtw0\charscalex113 rorea diognosticului si implicit Tn odoptoreo sfrafegiei
teapeutice. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Medicul trebuie sS aibo Tn
primul rand cunosfinfe, Tn al doilea rand sa arafe Tntof� \up0
\expndtw0\charscalex120 deauna judecafS. Acese califSfi vor consfifui cheia de
bolts Tn realizarea strafegiei \up0 \expndtw0\charscalex114 demersubi diagnosfico-
ferapeutic. \par\pard\qj \li1151\ri963\sb7\sl-213\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 Examenul psihiatric, prin funcfia lui compiexa de
investigate, diagnostic si contact \up0 \expndtw0\charscalex112 terapeutic, co si
prin interferenfa afifudinilor obiective si subjective din conduia medicu� \up0
\expndtw0\charscalex118 lui, se deiimiteazS ca un demers intelectual original si
avand o pondere deosebifS Tn \up0 \expndtw0\charscalex114 ceea ce priveste
creativitatea individuals a medicului. \par\pard\ql \li1545\sb194\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 8.2. EXAMINAREA SrARIS
PSIHICE \par\pard\qj \li1142\ri982\sb195\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Vom prezenfa un sumar al
principalelor aspecte ale sfSrii psihice urmSrind o schema \up0
\expndtw0\charscalex117 de examinare a autorilor brifanici QoMbsrg D, Benjamin S,
Crstd f, |1991J care ni s-a \up0 \expndtw0\charscalex117 parut muit mai direct
legae de activitaea pracficS decat alte modele. \par\pard\qj \li1137\ri991\sb0\sl-
220\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 Exaninarea sfarii psihice este o
procedure ordonatS si sisfematicS asemSnSfoare cu \up0 \expndtw0\charscalex115
exaninarea somaticS din medicinS. Esfe facufS de rufina pentru fiecare nou pacient
dar \up0 \expndtw0\charscalex112 poafe fi repefafa, fie Tn Tntregime, fie partial
si de-a lungui unor Tnfrevederi uiterioare. \par\pard\qj \li1132\ri986\sb9\sl-
210\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex118 Fiecare dintre aceste aspecte esfe
anaiizaf la randullui, cu descrierea observafiilor \up0 \expndtw0\charscalex117
care sunt de fScut si caeva teste care sunt de reolizat si cu interpretarea acestor
obser� \up0 \expndtw0\charscalex112 vafi! si relevanfa lor pentru diagnostic.
Prezenfarea si exaninarea sfSrii psihice Tn acesf mod didactic este avantajoasa
dar, \up0 \expndtw0\charscalex112 tofodatS, Tn anumite limite, arbifrara, deoarece
diferiteie funcfii psihice find sa se supra\up0 \expndtw0\charscalex118 punS. Ne
rezumSm doer la acele aspecte psihopatologice care sunf ia Tndemana ori\up0
\expndtw0\charscalex116 cSrui psiholog clinician s\\ care nu necesia recurgerea la
aparafurS meaicals, la cunos� \up0 \expndtw0\charscalex115 finfe din domeniul
biologic. Exaninarea sfSrii psihice de cStre psiholog va fi fScuta Tn \up0
\expndtw0\charscalex123 cele mai diverse ocazii si este de recomandaf ca ea sa se
facS si Tnaintea oricSrui \up0 \expndtw0\charscalex122 demers psihoterapeufic
deoarece va permife ferapeufului sa-si evalueze pe parcurs \up0
\expndtw0\charscalex111 evenfualele rezultate. \par\pard\qj \li1113\ri996\sb0\sl-
217\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex119 Deparfandu-ne de orice dogme, suntem
de parere cS factica de examinare trebuie \up0 \expndtw0\charscalex116 sS aiba o
singurS more colifate, aceeo de a putea fi pusS Tn practicS. Diabgui, exani�
\up0 \expndtw0\charscalex116 narea va rSmane tofusi sub controlul psihoiogului care
Ti va restrange de la dimensiu\up0 \expndtw0\charscalex120 nea initials
nondirectivS, cStre precizarea Tn final a unor probleme la care or fi fost \up0
\expndtw0\charscalex114 imposibil de ajuns altfel. Psihologul nu va uita Tnsa cS
formuiarea Tntrebarilor poae sS \up0 \expndtw0\charscalex119 sugereze unele
rSspunsuri induse care nu vor cresfe cu nimic niveiul posibiiiafibr de \up0
\expndtw0\charscalex118 orientare diagnostics. Nu se va insisfa direct asupra unor
rSspunsuri la TntrebSri care \up0 \expndtw0\charscalex114 au starnif evident jena,
nelinisfea bolnavului sau chiar osfilifoteo ocestuia. \par\pard\qj
\li1108\ri1013\sb0\sl-216\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Anaiizarea
Tnfreguiui material faptic obfinut prin examinareo bolnovului trebuie sS \up0
\expndtw0\charscalex119 se facS orgonizot, aor Tn nici un coz diabgui nu va avea
desfSsurarea unor probe pe \up0 \expndtw0\charscalex120 aparafe, care poate sa ia
un aspect absurd chiar si Tn absenfa unor tulburSri impor� \up0
\expndtw0\charscalex116 tante ale pacientului. Nu se poate Tn nici un caz prescrie
o duraa pentru acest examen, \up0 \expndtw0\charscalex120 iar fragmentarea lui, mai
bine zis completarea lui prin reiuorea Tn mai mule etape a \up0
\expndtw0\charscalex108 conversafiei cu bolnavul, Ti Tntregeste si Tl face mai
complex. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg295}
\expndtw0\charscalex106 Psihopatologie si psihiafrie pentru psihc\par\pard\ql
\up0 \expndtw-6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 8.2.1. ISTORICUL PiRSGHAL
AL PAOENTULUt \par\pard\qj \li1262\ri883\sb99\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este bine ca initial,
istoricul personal sa fie bat foarte complet si defaliat pentru ca \up0
\expndtw0\charscalex117 nimeni nu are capacitatea de a anficipa ce este relevant si
ce nu dintr-o povestire care \up0 \expndtw0\charscalex108 TncS nu s-a spus.
Esfe nevoie de mule experienfS pentru a obfine date utile Tntr-un fimp limitat.
Tofusi, \up0 \expndtw0\charscalex116 nu oate lucrurile sunt la fel de importante.
Modul Tn care o fata si-a Tnceput educatia \up0 \expndtw0\charscalex123 sexuale va
avea o imporanta deosebie daca pacienta solicits ajutorul pentru ca are \up0
\expndtw0\charscalex117 dificulafi maritale, si nu va avea TnsS relevanta pentru o
domnisoorS bafranS, c per� \up0 \expndtw0\charscalex117 soanS Tn varsa de 75 de ani
care se plange de tulburSri de memorie. \par\pard\qj \li1262\ri897\sb17\sl-
200\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex112 Istoricul personal va fi muit mai
clar dacS va fi fScutTn ordine cronobgicS, Tncepand \up0 \expndtw0\charscalex112 cu
copibrie. \par\pard\qj \li1257\ri893\sb4\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 Suferinfa ia nasfere sau Tntarzierea Tn dezvoifarea psiho-
motorie sunf elemente cu \up0 \expndtw0\charscalex115 valoare explicative atunci
cand sunf depisfate. \par\pard\qj \li1252\ri893\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex116 Deseori pacienfii mentioneaza cS au avut o copibrie
nefericitS si ese important sa \up0 \expndtw0\charscalex110 se ceara atunci mai
multe detalii. \u8222?Ce a fost rau Tn copiiSrie? in ce fel aceste evenimente
\up0 \expndtw0\charscalex111 l-au afecfaf? Cat timp au duraf evenimenteie care 1-au
afectaf? Ce solufii a gSsif si cum \up0 \expndtw0\charscalex115 s-a descurcat?" Le
pacienfii care prezina un amesfec de simpome somofice si psihice, \up0
\expndtw0\charscalex116 se va Tnfreba Tnofdeauna despre starea sanafafii corporale
Tn copibrie si despre ati\up0 \expndtw0\charscalex111 tudinea celor careTi
Tngrijeau cand era bolnav, \par\pard\qj \li1228\sb0\sl-220\slmult0
Intr-un istoric personol defaliat se Tncepe cu datele biografice din timpul scoiii
pri\up0 \expndtw0\charscalex118 rnare pentru a continue cu gimnaziul, liceul
s.a.m.d. Pacientul va fi Tntrebat despre \up0 \expndtw0\charscalex113 adaptarea sa
Tn sistemul scalar, materiiie preferafe, numarul de prleteni. De asemenea, \up0
\expndtw0\charscalex112 va fi Tntrebat despre anumite ironii pe care coiegii
eventual le fSceau la adreso lui, care \up0 \expndtw0\charscalex114 erau obiectul
acesor ironii, ce eventuale porecle i se dsdeau si cum seTnfebgea cu pro\up0
\expndtw0\charscalex114 fesoril. De asemenea, se va menficna faptul cS pacientul a
petrecut intervale Tndelun\up0 \expndtw0\charscalex106 gate la cSmin sau infernat,
Se vor nota dlficultSfile Tn procesul de TnvSfare si felul Tn care \up0
\expndtw0\charscalex113 pacientul a reuslf sa-si ia examenele, Se va inslsfa asupra
faptului cS pacientul a urmaf \up0 \expndtw0\charscalex109 TnvSfSmanful normal sau
scoli speciale, elemente utile Tn a aprecia exisfenfa unei even� \up0
\expndtw0\charscalex109 tuale suferinfe organice sau a predispozifiei spre
tulburSri caracferiale. \par\pard\ql \li1511\sb112\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 hoioul MxualHQfi pssssnfylwi
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acest subiect se Tncepe Tntreband pacientele de sex
feminin la ce varsta au avut \up0 \expndtw0\charscalex111 primul ciclu iar apoi
care a fost evolufia menstreior, dacS acestea suntTnsofite de tulbu� \up0
\expndtw0\charscalex116 rari psihice (iritabiliate, disconfort, dibcrie) sau
corporale. Se obfin date despre rela� \up0 \expndtw0\charscalex112 fiile de
prietenie cu baietii, despre debutul viefii sexuale, despre gradul de satisfacfie
pe \par\pard\li1224\sb30\sl-207\slmult0\fi0\tx4862 \up0 \expndtw0\charscalex122
care aceasta i-o produce. Are ,.\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 apacitatea de a
avea relafii intime? Exista\par\pard\qj \li1214\ri910\sb0\sl-240\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 probleme de naturd fizicd Tn relaPit ,.---vale? Au existaf
Tnfreruperi de scrcini? Se folo-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 sesc mijloace
anficoncepfionale? Brridbb \up0 \expndtw0\charscalex114 ;unt Tnfrebafi la ce varsta
au Tnceput viafa \par\pard\qj \li1224\ri913\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 sexuald, dacd problemeie sexual-:- so d:.-.by. liber Tn
familie, dacd exisfa un iiberfinaj \up0 \expndtw0\charscalex107 excesiv Tn
relafiile cu celalalf sex? d.:, \par\pard\qj \li1219\ri930\sb0\sl-220\slmult0\fi268
\up0 \expndtw0\charscalex115 Tanarul psiholog nu trebuie sc. _e limits,;e ia
notarea probbmebr pur fizice pe care \up0 \expndtw0\charscalex117 pacientul le
poate descrie, ci sa Tncaro.-.:S evalueze capaciaea pacientului de a iubi \up0
\expndtw0\charscalex110 pe cineva. Nu se vor pune infi ebo \up0
\expndtw0\charscalex62 <' \up0 \expndtw0\charscalex107 - activitafi homosexuaie
fSrS o informafie vo� \par\pard\qj \li1214\ri954\sb0\sl-230\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex114 luntaa din partea pacientului despre acest lucru si atunci
cand nu exists motive de sus\up0 \expndtw0\charscalex115 piciune. Daca se vor
discuta aceste probleme, aceasta se va face fSrS falsa pudoare si \up0
\expndtw0\charscalex111 fara aerul ca exists o complicitate Tntre Investigator si
pacient. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg296}
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Exaninarea bolnavului
Mariajele fericite pot fi usor si rapid observate. DacS pacientul a mai fost
cSsatorit, \up0 \expndtw0\charscalex116 se va obfine o descriere a celorlalte
casnicii si a modului Tn care ele s-au sfarsit. La ce \up0 \expndtw0\charscalex118
varsta si-a cunoscut soful si apoi cand s-a casdforif? Care este varsta, starea de
sand\up0 \expndtw0\charscalex112 fate, ocupafia partenerului? Are Tncredere Tn
partenerul lui? Au fost probleme Tn cdsni\up0 \expndtw0\charscalex116 cia lor? (de
exemplu separari, sau despdrfii fraumafizante). Exisfa satisfacfie sexuald? \up0
\expndtw0\charscalex114 DacS nu au fost probleme se mentioneaza acesf lucru pe
scurt, Tn caz confror se foce o \up0 \expndtw0\charscalex114 descriere defaiiatS o
probbmei. \par\pard\qj \li931\ri1232\sb17\sl-200\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Se vor obfine informafii despre copii, notandu-se separat
pentru fiecare copii: vars� \up0 \expndtw0\charscalex114
a, sSnSfafeo si alte probleme. \par\pard\qj \li921\sb0\sl-220\slmult0
isoricul profesional oferS date valoroase despre personalitatea pacientului, ca
si \up0 \expndtw0\charscalex114 despre aptitudinile sale. \par\pard\qj
\li926\ri1217\sb6\sl-213\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex115 Infrebarile vor
fi simple si concrete: Care esfe ocupafia curenfd a pacientului? Dacd \up0
\expndtw0\charscalex118 nu are nici una, de cand nu lucreazd? Cafe locuri de munca
a avut, si care a fosf ulti� \up0 \expndtw0\charscalex116 ma angajare de mai lungd
durafa? De ce apar aceste schimbdri? Exisfa un grad de sa� \up0
\expndtw0\charscalex112 tisfacfie maferiald corespunzdtor activitdfii prestate?
PromovSriie sau schimbSrib deerminate de diferite circumsanfe nu necesia
expii\up0 \expndtw0\charscalex114 cafii, dar daca cineva Tsi schimba foarte
frecvent sbjbo, trebuie Tntrebat ce crede cS nu \up0 \expndtw0\charscalex120 esfe
Tn ordine. O lisfe exacts cu locuriie de muncS si perioadele de ongajore nu ese
\up0 \expndtw0\charscalex114 neaparaf utila, dar aceasta parte a istoricului abturi
de isforicui familial ofera informafii \up0 \expndtw0\charscalex120 despre
capocifafea pacientului de a suporto relafiile cu o outoriafe sau tendinfa de a
\up0 \expndtw0\charscalex114 se da Tnapoi din fafa dificultSfiior, Tn acest fel
permifond aprecierea rezistenei si tole\up0 \expndtw0\charscalex111 ranfei la
rrusfrare, asumSrii responsabiiitSfii. \par\pard\ql \li1185\sb124\sl-216\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex123 Grsumsanf. sselde pr_z_rf_ \par\pard\qj
\li902\ri1238\sb0\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex115 AceastS parte a
istoricului se Tncheie Tncercand evabareo circumstanfeior de viafS \up0
\expndtw0\charscalex111 acfuaie ale pacientului. Ce roi joacd Tn familie? Cum se
Tmpacd cu cei cu care locuieste? \up0 \expndtw0\charscalex111 Ce fel de locuinfd
are? Ce fipuri de prietenii are? \par\pard\ql \li892\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\ql\li892\ri1249\sb101\sl-220\slmult0\fi292\tx1171 \up0
\expndtw0\charscalex121 DacS vor fi puse sau nu TntrebSri legate de acesf subiect,
depinde de problema \up0 \expndtw0\charscalex114 prezenfafS de pacient. De rutinS
sunt Tntrebafi pacienfii oxicomani sau alcoolici. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Vor fi puse si TntrebSri Tn legafurS cu absente si alte
probleme la scoala, cu relafiile \up0 \expndtw0\charscalex114 afaf cu profesorii
cat ?i cu ceilalfi elevi. Trasaturi anfisociele pot fi cu usurinfS idenfifi-\up0
\expndtw0\charscalex119 cate: Au avut probleme cu polifia? Au apdrut Tn instanfd,
fie ca minor, fie ca adult? \up0 \expndtw0\charscalex117 Dacd da, pentru ce au fost
acuzafi? Au fost condamnafi? Care a fost senfinfa? \par\pard\qj \li892\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex112 Trebuie menfionat daca au existaf suferinfe medicale,
chirurgicale sau psihiatrice im� \up0 \expndtw0\charscalex112 rortante Tn istoricul
trecut al bolnavului, \par\pard\qj \li883\sb0\sl-240\slmult0
DacS apar relafii Tntre evenimenteie de viafS, boiile fizice si cele psihice, esfe
ufil sa \up0 \expndtw0\charscalex112 fie toafe iiustrafe ca o harts a viefii.
253\slmult0\fi1248 \up0 \expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22
Ewmplu ds kata e vafii fbdr�wa AB, 47 an!,. PMD)\par\pard\li1646\sb111\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Virsta\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 Evenimene;de
viata\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Soli
somatice\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 soli
psihice\par\pard\li1646\sb52\sl-207\slmult0\fi254\tx2351\tx2937 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 1952\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Nascuta la 22.09.1952\par\pard\ql \li2932\sb0\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 InceDUtuI scolii \par\pard\li1771\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex108 Decesul tatalui\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
Investigate pentru\par\pard\li1771\sb1\sl-205\slmult0\fi1161\tx5611 \dn1
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Mama-depresie,
dependenfa\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
dureri abdominaie\par\pard\li1771\sb6\sl-253\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex121 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 JL\par\pard\li1771\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 10\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1962\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 Apendicectomie\par\pard\li1771\sb181\sl-
\expndtw0\charscalex106 Primul ciclu menstrual\par\pard\li1771\sb1\sl-
205\slmult0\fi72\tx7219 \dn2 \expndtw-4\charscalex100 13\tab \up0
\expndtw0\charscalex104 Trichotilomanie\par\pard\ql \li1780\sb15\sl-238\slmult0
\up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 J
\par\pard\li1833\sb0\sl-162\slmult0\fi0\tx2923 \dn0 \expndtw0\charscalex126
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 15\tab \up0 \expndtw0\charscalex126
Paasestescoala\par\pard\ql \li1766\sb0\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 J6 \par\pard\li1795\sb1\sl-
"17\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Se angajeaza muncitor\par\pard\ql
\li2923\sb1\sl-164\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 necalificat \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 J9 \par\pard\li1819\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex109 Se logode�te, rupe logodna,\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Anxietate\par\pard\qj \li2908\ri4286\sb10\sl-200\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex107 fntrerupe serviclul, Are loc o \up0
\expndtw0\charscalex108 a-2\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul -a logodna
\par\pard\li1737\sb1\sl-199\slmult0\fi0\tx2908 \dn1 \expndtw-9\charscalex95
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 _21\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Se casatoreste. Se reanqajeaza\par\pard\qj
\li1737\ri7371\sb37\sl-180\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 -22 \up0 \expndtw-9\charscalex82 23" \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex107 Opreste serviclul. \par\pard\ql \li2918\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul Nasterea unui
copii \par\pard\li1809\sb20\sl-207\slmult0\fi0\tx5582 \dn2
\expndtw0\charscalex107 Aparifia unei afec-\par\pard\ql \li5582\sb2\sl-
213\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 tiuni_êj2itaie_graye
\par\pard\li1804\sb16\sl-207\slmult0\fi0\tx5592 \dn2 \expndtw0\charscalex105 27\tab
\up0 \expndtw0\charscalex105 Histerectomie\par\pard\qj \li1804\ri7479\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 28 \up0 \expndtw0\charscalex100 28 \up0
\expndtw0\charscalex100 30 \par\pard\li1804\sb2\sl-207\slmult0\fi0\tx2342\tx7204
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 dbd\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Episod depresiv\par\pard\ql \li7195\sb1\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 mediu \par\pard\ql \li1732\sb9\sl-
212\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex131 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 J2
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 _33 \par\pard\ql \li1732\sb0\sl-252\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex149 \ul0\nosupersub\cf7\f8\fs28 Ji \par\pard\ql \li1800\sb0\sl-
183\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 35
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 M \par\pard\ql \li1718\sb5\sl-214\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 JZ \par\pard\ql
\expndtw-5\charscalex100 39
txaminarea\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 boln\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 avului
psi\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 291\par\pard\li1209\sb0\sl-
207\slmult0\fi0\tx2491\tx5212\tx6772 \up0 \expndtw0\charscalex139 �irst\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 Evenimente de viafa\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 so!i
somatice\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 Boll psihice\par\pard\li1209\sb34\sl-
230\slmult0\fi187\tx1929\tx2510\tx6811
\up0 \expndtw0\charscalex102 40.\tab \up0 \expndtw-5\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1992\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fiica paraseste definie' \{ara\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Episod depresiv\par\pard\ql \li6806\sb1\sl-193\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 mediu \par\pard\ql \li1401\sb11\sl-213\slmult0 \up0
\expndtw-9\charscalex85 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 41 \par\pard\ql \li1411\sb1\sl-
197\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 42
\up0 \expndtw0\charscalex100 44 \par\pard\li1391\sb13\sl-
207\slmult0\fi0\tx2011\tx2505 \up0 \expndtw0\charscalex110 45\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 997\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Mama pacientei
se\par\pard\ql \li2491\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw-2\charscalex100
Tmb�[nave�te_________ \par\pard\li1396\sb22\sl-207\slmult0\fi0\tx1915\tx2500\tx6796
\up0 \expndtw0\charscalex106 46\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 1998\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 Decesul rnamei 18.02.\tab \up0 \expndtw0\charscalex106
Debutul bolii\par\pard\qj \li6792\ri1343\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex121 actuae - Boala \up0 \expndtw0\charscalex108 afectiva
bipoiara \par\pard\qj \li1031\sb0\sl-220\slmult0
tiarta viefii esfe un instrument simplu dar foarte eficienf, realizorea ei fiind la
Tnde-\line \up0 \expndtw0\charscalex113 mana oricarui psiholog. Ea ofera o sinteza
rapids a evenimentelor din viafa
pacienfu-\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw1245\colsr60\colno2\colw8175
\colsr160\ql \li1036\sb62\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw-6\charscalex92
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 lU!\par\pard\column \ql \li63\sb19\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex116 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Uneori aceosto horta
poate fi un adevarat roman.\par\pard\ql \li1017\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex116 Personalitatea joaco un rol deosebif afaf Tn riscui mai
crescut de a face unele boli \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj
\li1017\ri1189\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex117 psihice cat si
Tn coloratura pe care tablourile psihopatologice o iau la un pacienf sau \up0
\expndtw0\charscalex116 altul. De exemplu, persoanele cu frasSfuri ciciofimice au o
probabiliae mai more de a \up0 \expndtw0\charscalex116 face o psibozS maniaco-
aepresivS. \par\pard\qj \li1012\ri1184\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex112 Pof aparea douS probleme majore Tn obfinerea informafiei de
b pacienfi. Se Tnfam\up0 \expndtw0\charscalex117 pla adesea ca ei sS spunS ceea ce
ar vrea sa fie, cum ar vrea sa fie, mai degraba decat \up0 \expndtw0\charscalex116
felul Tn care sunt de fapf. Pe de alfa parte, oamenii nu pof spune lucruri pe care
nu le \up0 \expndtw0\charscalex110 cunosc nici ei Tnsisi, iar dacS sunt depresivi
au tendinfa sS se vads Tnfr-o bminS proasfa. \up0 \expndtw0\charscalex117 De aceea,
examinaforul se va consulfa pentru a fi obiecfiv ori de cafe ori e posibil cu
\up0 \expndtw0\charscalex117 rudele sau prietenii pacientului. FarS Tndoiala,
pacientul rSmane principala sursS de \up0 \expndtw0\charscalex107 informafii Tn
iegSfurS cu problemeie iui. \par\pard\qj \li1286\ri3888\sb0\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 Se vo urmSri obfinereo de informofii din domeniile; \up0
\expndtw0\charscalex112 s infereselor si preocupSrilor \par\pard\ql
\li1296\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 e dispozifiei \par\pard\ql
\li1300\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 a prietenibr
\par\pard\ql \li1296\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 �
obiceiurllor si apefenfelor - inclusiv alcool, medicomente, droguri, jocuri de
noroc \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg299}{\bkmkend
292\tab \dn2 \expndtw0\charscalex105 Psihopatologie si psihiafrie pentru
207\slmult0\fi0\tx4247 \up0 \expndtw0\charscalex110 Experience copilariei\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 stabilitate familiala\par\pard\ql \li4243\sb0\sl-
separari/despartjri \par\pard\li1785\sb29\sl-207\slmult0\fi0\tx4118 \up0
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 �coala\tab \up0
-\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul durata si tipuri-
educatie superioara\par\pard\ql \li4123\sb0\sl-205\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex100 -\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul calificari \par\pard\li1790\sb21\sl-
Dezvoifarea sexuala\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 menarha\par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul informatii despre educatia sexuala primita \up0
\expndtw0\charscalex112 prima menstruate \par\pard\ql \li4247\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 menopauza \par\pard\li1776\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Casatoria/Casatoriile\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul - varsta - separari
(despartiri)\ul0\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
si alte probleme\par\pard\ql \li4108\sb8\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - relatii
s\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul exuale si alte relatiii \par\pard\ql
\li4108\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 - soful/sofia
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 varsta \par\pard\ql \li4550\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 pcupatie \par\pard\ql \li4560\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 stare de sanatate \par\pard\li1751\sb15\sl-
207\slmult0\fi19\tx4238 \up0 \expndtw-1\charscalex100 Copii\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 nume\par\pard\li1751\sb9\sl-207\slmult0\fi2476 \up0
\expndtw0\charscalex110 varsta\par\pard\li1751\sb14\sl-207\slmult0\fi2356 \up0
\expndtw0\charscalex118 - stare de sanatate\par\pard\li1751\sb14\sl-
probleme\par\pard\li1751\sb1\sl-205\slmult0\fi9\tx4223 \up0 \expndtw-
6\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Ocupaîe\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 numar de locuri de
munca\par\pard\li1751\sb10\sl-207\slmult0\fi2471 \up0 \expndtw0\charscalex109
durata la locurile de munc\par\pard\li1751\sb18\sl-207\slmult0\fi2467 \up0
probleme\par\pard\li1751\sb0\sl-207\slmult0\fi2462 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 angaja\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul rea
actuala\par\pard\li1751\sb14\sl-207\slmult0\fi4\tx4219 \up0 \expndtw0\charscalex115
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Circumstanele sociaie\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 locuinfa\par\pard\li1751\sb9\sl-207\slmult0\fi0\tx4214 \up0
\expndtw0\charscalex114 prezente\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 membrii
famiiiei\par\pard\ql \li4089\sb2\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex101
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul - relatii \par\pard\ql \li4089\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex104 - dificultafi financiare \par\pard\ql \li4084\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 -
prieteni \par\pard\li1728\sb20\sl-207\slmult0\fi23\tx4209 \up0
\expndtw0\charscalex105 Personalitate premorbida\tab \dn2
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul interese -
dispozifii\par\pard\li1728\sb62\sl-207\slmult0\fi2409 \up0
,�_L_eHL\par\pard\li1728\sb1\sl-165\slmult0\fi2356 \up0 \expndtw0\charscalex105 -
alcool, droguri\par\pard\li1728\sb17\sl-207\slmult0\fi19\tx4137 \up0
\expndtw0\charscalex105 Medico-legal\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
_corrfnmJai_cuj3oiiiia__\par\pard\li1728\sb23\sl-207\slmult0\fi2351 \up0
\expndtw0\charscalex105 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul -
acuzatii\par\pard\li1728\sb0\sl-207\slmult0\fi2351 \up0 \expndtw0\charscalex105
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - condamnari\par\pard\li1728\sb8\sl-
207\slmult0\fi2356 \up0 \expndtw0\charscalex105 (Tn ordine
cronologica)\par\pard\li1728\sb5\sl-207\slmult0\fi0\tx4200 \up0
\expndtw0\charscalex105 Antecedente pafoiogice\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
boii somatice �i psihice\par\pard\li1708\sb0\sl-
2\charscalex100 inwsrviui unui 0parj�in_i��\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 |
iw�|\par\pard\li1708\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx6638\tx7295\tx7564\tx8217\tx8409
\up0 \expndtw0\charscalex110 Aceleasi obiective se vor folosi atunci cand
psihoiogu! va\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 discuta\tab \up0 \expndtw-
3\charscalex100 cu\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 o ruds\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 si\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 va\par\pard\ql \li1430\sb1\sl-
193\slmult0\tx7775 \up0 \expndtw0\charscalex119 Tncerca sa afle impresia asupra
acestei persoane. Recurgerea le ajutorul \tab \up0 \expndtw0\charscalex100 famiiiei
Tn \par\pard\ql \li1430\ri877\sb5\sl-220\slmult0\tx1708 \up0
\expndtw0\charscalex118 furnizarea unor date va fi facutS, de la caz ia caz, cu
ocordul explicit,
tacit sau farS \up0 \expndtw0\charscalex111 acesa, psihoiogului revenindu-i
sarcina unor decizii Tn acesf sens. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114
b/ifareo unui tronsrer negativ, ca si anolizarea subiectiviafii relatarilor, vor
face ca \up0 \expndtw0\charscalex114 acesa informafii sS-si pSstreze interesul real
si nu sa sporeascS neiSmuririle psiho-\par\pard\ql \li1435\sb2\sl-218\slmult0
\up0 \expndtw-9\charscalex97 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 loguiui.
Va fi notafS impresia generals pe care persoanele care stau de vorbs cu
psihologul \up0 \expndtw0\charscalex119 o produce, de asemenea, vor fi notate
reacfiile pe care starea pacientului le provoacS \up0 \expndtw0\charscalex115 celor
care furnizeaza informafii despre el. \par\pard\qj \li1027\sb0\sl-220\slmult0
Se va nota impresia pe care starea acfuala o produce asupra pacientului, credinfele
\up0 \expndtw0\charscalex117 lui despre aceasa stare si despre posibib ei evolufie.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 Aneesdene psIhioSic� hwedb-ooSaeao \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Se va nota docS exists un isoric psihiatric propriu
sau heredo-coloteral onferior sau \up0 \expndtw0\charscalex116 daca acesta ese
inexistent. \par\pard\li2116\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li2116\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex108 Istoricul bolii prezente\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
durata\par\pard\ql \li4358\sb1\sl-194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul aparitia cronologica a simptomelor \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 suferinte asociate incapacietii \up0
\expndtw0\charscalex111 revederea intemarilor \par\pard\ql \li4363\sb2\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 tratamentul primit
Istoricul familial\tab \dn2 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul - varsta\par\pard\li2102\sb0\sl-
- paring\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul anul
morfii\par\pard\li2102\sb1\sl-205\slmult0\fi167\tx4348 \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - frafi/surori\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ocupafie\par\pard\li2102\sb6\sl-
menjionati Tn ordine\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul sanatate somatica si psihica\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 relajii personae cu paring! \par\pard\qj
240\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex119 PrezenfSm orienafiv o posibild
schema de deruiare a examenului psihic pe care o \up0 \expndtw0\charscalex111
considerSm ufils, moi ales pentru psihologul Tncepafor. \par\pard\ql
\li1190\sb128\sl-207\slmult0\tx4238 \up0 \expndtw0\charscalex113 � Aspect general
si compotament \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 - descriere \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul niveiul starii de constiene \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 mod de reactie Tn cursul interviului \up0
\expndtw0\charscalex108 activitatea motorie \par\pard\ql \li4809\sb1\sl-176\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex107 viteza \par\pard\ql \li4617\sb19\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex103 .....cantitate \par\pard\ql \li4617\sb26\sl-
216\slmult0 \up0 \expndtw-8\charscalex88 ..:.J__?._!�__i_y._i.Q�L. \par\pard\ql
\li4684\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - miscai involuntare
\par\pard\li1180\sb6\sl-207\slmult0\fi0\tx4353 \up0 \expndtw0\charscalex108 s
Vorbirea\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 viteza\par\pard\ql \li4233\sb0\sl-
204\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - cantitate \par\pard\ql \li4353\sb1\sl-
199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 continuitate \par\pard\qj
\li4343\ri1632\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex113 relevanta
(legatura - corelare cu problema \up0 \expndtw0\charscalex111 esentiala)
\par\pard\li1175\sb1\sl-186\slmult0\fi0\tx4228 \up0 \expndtw0\charscalex109 e
Dispozifie\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 a) consideratii
subjective\par\pard\ql \li4233\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul b)\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul dispozitia observata de dumneavoastra \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ,.niyel \par\pard\ql \li4723\sb39\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex100 ..fluctuajie.. \par\pard\ql \li4800\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul adecvare \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 c) activitate autonoma (neuro-vegetativa)
\expndtw0\charscalex108 � Tulburarile gandirii\tab \up0 \expndtw0\charscalex108
idei suicidare\par\pard\ql \li4588\sb0\sl-206\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul - preocupari obsesive
\par\pard\ql \li4588\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - credinte
\par\pard\ql \li4713\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 convingen
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - Percepfia\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
iluzii\par\pard\ql \li4718\sb19\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul halucinatii \par\pard\ql \li4583\sb36\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex131 - depersonalizare
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 � Orientare\tab \up0 \expndtw0\charscalex127
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul Timp - temporal-\par\pard\qj
\li4953\ri3858\sb59\sl-180\slmult0 \up0 \expndtw-5\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ..-\u8222?pra___ \up0 \expndtw-7\charscalex80 ._-_zi_
\par\pard\ql \li5030\sb37\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 - data
\par\pard\qj \li4708\ri3659\sb7\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex124 Loc
- spatiala \up0 \expndtw0\charscalex125 La persoana \par\pard\li1531\sb22\sl-
184\slmult0\fi0\tx4699 \up0 \expndtw0\charscalex128 _ Atenjle �i concentrare\tab
\up0 \expndtw0\charscalex128 de spus Tn ordine inversa zilele
saptamanii\par\pard\li1531\sb37\sl-184\slmult0\fi3168 \up0
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul de spus Tn ordine inversa.
lunile anuiui\par\pard\li1531\sb32\sl-184\slmult0\fi3168 \up0
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 de numarat din 7 Tn 7 pana la
100 (din 3 Tn 3\par\pard\li1531\sb37\sl-184\slmult0\fi3163 \up0
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul de la
20)\par\pard\li1531\sb27\sl-184\slmult0\fi148\tx4574 \up0
\expndtw0\charscalex128 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Tnregistrarea �i memoria
de\tab \up0 \expndtw0\charscalex128 a) noutati recente,
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul numele dumneavoastra\par\pard\li1531\sb32\sl-
scurta durata\tab \dn2 \expndtw0\charscalex128 - numaratoare pe degete - de la 1 la
10\par\pard\ql \li5140\sb19\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex128
(refinerea \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul de
numere\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ) \par\pard\ql \li4569\sb36\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex122 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul b) propozitii Stanford-
Binet \par\pard\ql \li4569\sb36\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex129 c)
Nume, adresa, data nasterii \par\pard\ql \li5145\sb36\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Imediat \par\pard\ql
\li5059\sb70\sl-192\slmult0 \up0 \expndtw-6\charscalex100 ,\u8222??.\u8222?\u8222?!
___._.*l.d.u.P._.._.'. \par\pard\ql \li5131\sb1\sl-177\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex133 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul se repeta dupa 5'
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 � Inreglstrarea �i memoria receneexperienced din
ultimeie cateva zile (ex.: \par\pard\ql \li4675\sb36\sl-184\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex124 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul perioada de
spitaiizare, televizor, stiri
diferite)\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw4380\colsr160\colno2\colw494
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Memoria Tndepartata\par\pard\ql \li1502\sb0\sl-
9 Inteligenfa\par\pard\ql \li1396\sb0\sl-184\slmult0 \par\pard\ql \li1396\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex125 \u8226? Con�tiin \up0 \expndtw0\charscalex127 t,a bolii si
judecata\par\pard\qj \li1560\sb0\sl-225\slmult0 \par\pard\qj \li1555\ri844\sb4\sl-
225\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex126 Reacfia examinatorului \line \up0
\expndtw0\charscalex130 fafa de pacient\par\pard\column \qj \li155\ri943\sb0\sl-
224\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex132 evenimente personae din trecut (ex.:
scoala, \line \up0 \expndtw0\charscalex128 casatorie)\par\pard\qj
\li145\ri929\sb0\sl-226\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex124 diferite probe: 6
orase, 5 fructe, primii ministri \line \up0 \expndtw0\charscalex128
\ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul razboaiele\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16
mondiale\par\pard\ql \li35\sb29\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118
Calcul\par\pard\ql \li25\sb32\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex126
Abstractizarea: proverbe, diferenfa si similitudi-\par\pard\qj \li30\ri1827\sb3\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex131 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul nea
dintre un gard si un perete (zid) \line \up0 \expndtw0\charscalex120 Cititul si
scrisul\par\pard\ql \li30\sb31\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex127
Performantele din istoricul personal\par\pard\ql \li25\sb32\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex129 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Se considera bolnav? Care
crede ca arfi natura,\par\pard\ql \li20\sb37\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex130 \ul0\nosupersub\cf23\f24\fs16\ul cauza. tratamentul
corespunzator bolii? \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1271\sb0\sl-240\slmult0
Exaninarea starii psihice trebuie sS TnceapS cu o scura descriere a moduiui Tn care
\up0 \expndtw0\charscalex133 arata pacientul, asfel Tncat o alfa persoana care
asculta relatarea sa poae recunoaste \up0 \expndtw0\charscalex125 pacientul Tntr-o
camera agiomerata. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart
Pg302}{\bkmkend
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Exarninarea bolnavului psihic\par\pard\ql
\li1291\sb20\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Aceasta
include:\par\pard\ql \li1291\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql \li1291\sb0\sl-
si dacS acestea par adecvae cu\par\pard\ql \li1281\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql \li1281\sb50\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Semne ae
neTngrijire:\par\pard\column \ql \li8068\sb0\sl-230\slmult0 \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 295\par\pard\ql \li4180\sb0\sl-207\slmult0 \par\pard\ql
\expndtw0\charscalex110 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 - aspectul
fizic\par\pard\ql \li44\sb19\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 -
vestimentatio\par\pard\ql \li44\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 -
gradul de curafenie\par\pard\ql \li39\sb28\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - parul\par\pard\ql \li34\sb14\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - machiajul\par\pard\ql \li39\sb19\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - varsta\par\pard\ql \li39\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 - sexul\par\pard\ql \li29\sb23\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - grupul cultural\par\pard\qj \li159\ri2910\sb0\sl-
217\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 closa socials a pacientului \up0
\expndtw0\charscalex115 igienS deficiarS\par\pard\ql \li29\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex120 - barba nerasS\par\pard\ql \li24\sb24\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 - miros de transpirafie\par\pard\ql \li20\sb19\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 - haine paafe\par\pard\ql \li20\sb8\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 - haine prea largi datorifa scSderii Tn
greuate \par\pard\sect\sectd\sbknone \qj \li1271\ri1608\sb24\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 apar Tn mule boli psihice, Tn special Tn: boli depresive,
demenfa, schizofrenie \up0 \expndtw0\charscalex114 Intotdeauna notafi orice semn de
boab si nivelul constienfei. \par\pard\li1271\sb38\sl-207\slmult0\fi0\tx4147
\up0 \expndtw0\charscalex111 Esfe pacientul\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 -
treaz, alert, vigil\par\pard\ql \li4147\sb1\sl-194\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - rSspund'e normal la stimuli \par\pard\ql \li4142\sb36\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - adormit \par\pard\ql \li4142\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - de nefrezif, nu rSspunde ia stimuli
Spre deosebire de oboseala normals - o stare de constienfa modificata ese infens
\up0 \expndtw0\charscalex115 sugestiva pentru o suferinfS organicS cerebrals - Tn
particular delirium, inatenfia apare \up0 \expndtw0\charscalex114 frecvent si Tn
boiile ofective. Testele de orientare pot ajuta ia diferenfierea acestora.
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 tOR \par\pard\ql \li1257\sb101\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Purtarea fafa de examinator
vo fi descrisS. \par\pard\li1257\sb37\sl-207\slmult0\fi0\tx2678 \up0
\expndtw0\charscalex110 Pacientul este:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 -
prietenos\par\pard\ql \li2678\sb9\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 -
cooperanf \par\pard\ql \li2683\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 -
lomentativ \par\pard\ql \li2673\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 -
suspicios \par\pard\ql \li2678\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 -
critic \par\pard\ql \li955\ri1141\sb3\sl-220\slmult0\fi292\tx1243 \up0
\expndtw0\charscalex115 Cei afbfi laTncepuful carierei find sS considere cS
suntvinovofi atunci cand pacien-\line \up0 \expndtw-8\charscalex88 fu \up0
\expndtw0\charscalex116 refuzS sS coopereze sau declara imediat ca "pacientul e
dificil", \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex118 Oricum, o asfel de afitudine din
parfeo pacientului reprezinfS o porte importana a \up0 \expndtw0\charscalex117
sfarii psihice a persoanei si oferS indicafii despre modul Tn care
pacientul se \up0 \expndtw0\charscalex115 relafioneaza cu ceilalfi Tntr-o anumita
perioade de timp. \up0 \expndtw0\charscalex118 Ireouie sa consideram
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 dc\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 co \par\pard\ql
\li955\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 un asemenea comporament:
\par\pard\ql \li1238\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 a) este o
reacfie a pacientului b un mediu nefamilior si la o experienfS stresane
\par\pard\ql \li1243\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 b) e un
simptom de boab sau \par\pard\ql \li1233\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 c) indicS o tulburare de personalitate \par\pard\qj
Deseori denumia activitate \u8222?psihomoforie" \up0 \expndtw0\charscalex109 Se
includ aici: \par\pard\ql \li1670\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111
- expresii faciole \par\pard\ql \li1665\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - pozifie \par\pard\ql \li1665\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 - mers
\expndtw0\charscalex111 Se noteazS Tn mod special\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
- viteza miscSrilor\par\pard\li1680\sb9\sl-207\slmult0\fi2467 \up0
\expndtw0\charscalex111 - cantifafea\par\pard\ql \li4147\sb0\sl-204\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - prezenfa miscarilor involuntare
\par\pard\ql \li1675\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Exists
miscSri repetitive, aparent fSrS scop sau miscSri involuntare, \par\pard\ql
\li1670\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Cond pacientul se miscS
foorte pufin, sSrScia gesfurilor trebuie diferenfiafS de: \par\pard\qj
\li1382\ri729\sb19\sl-200\slmult0\fi729 \up0 \expndtw0\charscalex117 - akinezia Tn
care sunt reduse miscSrile volunfare si de bradikinezia, Tn care \up0
\expndtw0\charscalex111 toate mi?cSrile sunt lente \par\pard\ql \li2107\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 - scaderea voinei - Tn care pacientul nu
are elanul sS porneasca \par\pard\ql \li2107\sb13\sl-207\slmult0\tx2976 \up0
\expndtw0\charscalex107 - sfuporui \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 - cond
pacientul nu se miscS deloc, desi esfe pe deplin consfienf \par\pard\ql
\li1665\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Cand exists prea multa
miscare poafe fi vorba de: \par\pard\ql \li2107\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 - hiperactiviate \par\pard\ql \li2107\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - akafisie \par\pard\ql \li1670\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Pot exisfa miscSri involuntare care
prezina un interes special pentru psihiafrie \par\pard\ql \li2102\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 - ticuri \par\pard\ql \li2102\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 - miscSri coreice - origine neurologies
\par\pard\ql \li2102\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 - distonie
acue \par\pard\ql \li2102\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 -
diskinezie fardivS \par\pard\ql \li1766\sb133\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 8.3.4, TULBURARI Dl YOSB1RE SI G&NDIRE \par\pard\qj
\li1372\ri749\sb103\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex116 Cunoasterea
gandurilor unei olfe persoane esfe posibils numai prin vorbire sau alte \up0
\expndtw0\charscalex116 forme de comunicare, ca scrisul sau gesturile. \par\pard\qj
\li1353\ri779\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex120 Vorbirea si
gandirea sunt strans Tegofe si, de obicei, gondirea precede vorbirea. \up0
\expndtw0\charscalex112 Tofusi, gandurile pof rSmane nespuse. \par\pard\qj
\li1353\ri758\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 Exists o
diferenfa esenfiais Tntre forma si confinuful gandirii: forma esfe modul Tn \up0
\expndtw0\charscalex115 care se vorbeste si confinuful este ceea ce se spune.
De exemplu: putem vorbi repede Tntr-o manierS dezlanatS (forma) dar aceasa nu
\up0 \expndtw0\charscalex118 da indicatii daca vorbim despre vreme sau urmatoarea
noastre maso (confinuf). \par\pard\qj \li1339\ri761\sb200\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex121 Vifeze vorbirii variaza mult d'e la o persoana la alfa
asffei cS o vorbire moderat \up0 \expndtw0\charscalex114 rapida sau user mai lenfa
nu oof fi apreciate cc morbide. Extremele de viteza pof fi aso� \up0
\expndtw0\charscalex114 ciate cu modificSri Tn volumul vocii si, de asemenea, Tn
cantifafea vorbirii. \par\pard\qj \li1339\ri798\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex115 Schimbari Tn volumui vorbirii apar Tn depresie si manie, Tn
care vocea pacientului \up0 \expndtw0\charscalex115 de-abia se aude sau rasuna Tn
TncSpere. \par\pard\qj \li1329\ri783\sb17\sl-200\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex118 O diminuare a vorbirii apare uneori Tn demenfa cand
pacienfii yorbesc pufin; din \up0 \expndtw0\charscalex118 contra pot vorbi muit,
farS TnsS sS comunice, co mesaj, decot pufin sau deloc. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 CsnHiwiletm vstpbiii \par\pard\qj \li1320\ri776\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Se va
nota dacS vorbirea esfe ezitanta, cu Tntreruperi mai lungi decat cele obisnuite
\up0 \expndtw0\charscalex120 pentru gandire, daca esfe coerene, daca este relevane
pentru conversafia curenfS. Se \up0 \expndtw0\charscalex118 va fine seama cS
acestea ar trebui judecafe mai muit prin ceeo ce este relevonf pentru \up0
\expndtw0\charscalex115 pacient, core poafe fi preocupat de o criza din viafa sa si
nu Tn primul rand pentru ceea \up0 \expndtw0\charscalex115 ce este relevant pentru
dumneavoastra, pentru examinafor. \par\pard\qj \li1329\ri806\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex113 Ezitarea Tn vorbire esfe o frosSfura
comuna pentru cei ce sunf anxiosi sau depresivi, \up0 \expndtw0\charscalex113
indecisi sau preocupafi ae necazuri. \par\pard\li1320\sb1\sl-
190\slmult0\fi278\tx3297\tx5131 \up0 \expndtw0\charscalex115 Atenfie,
surditatea\tab \up0 \expndtw0\charscalex119 - deseori nebanuita\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 - poafe fi un impediment comun
pentru\par\pard\li1320\sb17\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex119 iuenta
conversafiei.\par\pard\qj \li1320\ri805\sb0\sl-240\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 Se va noa folosirea de catre pacient a unor cuvine create
de el Tnsusi (neologisme) \up0 \expndtw0\charscalex117 sau a unor constructii
gramaficaie stranii. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart
Exarninarea bolnavului psihic\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 297\par\pard\qj
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex116 DacS observafi cS tulburoreo de
vorbire esfe corecteristicS unei boli este indicot sS \up0 \expndtw0\charscalex111
dofi un citat. \par\pard\qj \li916\ri1174\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 Pacientul poafe vorbi circumstanfial sau poafe frece de la
un subiect la altui, aparent \up0 \expndtw0\charscalex119 fara alt scop decaf
confacful social. Aceasa sifuafie trebuie diferenfiafa de tuiburarea \up0
\expndtw0\charscalex123 asociafiilor de idei Tn care vorbirea, aparent TncearcS dar
nu reusese sS urmeze o \up0 \expndtw0\charscalex110 secvenfS logics.
\up0 \expndtw0\charscalex128 TuiburSi In sxpimaea gandiii \par\pard\qj
\li897\ri1190\sb3\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex120 Secvenfa logics
a ideilor poate fi profund alteraa astfel cS propozifii consecutive \up0
\expndtw0\charscalex115 sunf nelegate Tntre ele sau o singurS propozifie poate
confine elemente complet dispa� \up0 \expndtw0\charscalex115 rate. Intrebati
Tntofdeauna pacientul, rugafi-l sS explice osociofia dintre cele douS idei \up0
\expndtw0\charscalex117 dacS nu suntefi capabili sa stabilifi de Ta Tnceput o
legSturS ineligibils. Explicafia va \up0 \expndtw0\charscalex116 consta Tnfr-o si
mai mare tulburare Tn gandireo logica sou va avea o explicafie iogicS \up0
\expndtw0\charscalex116 care nu a parut evidentS inifiol. \par\pard\ql
\li883\ri1199\sb0\sl-220\slmult0\fi307\tx1185 \up0 \expndtw0\charscalex116 Forme
maxima de dezorganizare a gandirii exprimafS Tn vorbire este un amesfec \up0
\expndtw0\charscalex114 de cuvinte nelegate Tntre ele si este cunoscufS sub numele
de \u8222?sabfS de cuvine". \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Fuga de
ideidescrie tulbuarile de vorbire ale pacientului, Tn general maniacal, care
\up0 \expndtw0\charscalex115 frece de ia un subiect la altui rapid, cu asociafii de
idei superficieb sau Tntamplstoare. \up0 \expndtw0\charscalex112 Ideile sunt tofusi
asociate si pacientul revine, Tn cele din urmS, la tema inifiab. Aseme� \up0
\expndtw0\charscalex118 nea \u8222?fugS" este de obicei asociate cu presiunea
vorbirii spre deosebire de tulburarile \up0 \expndtw0\charscalex116 de gandire din
schizofrenie Tn care pacientul rSspunde cu lafenfa crescue. Totusi, Tn \up0
\expndtw0\charscalex115 practicS, forma tulburarilor de gandire si vorbire din
schizofrenie si manie pot fi simi-\up0 \expndtw0\charscalex110 lare meat sunt
dificii de diferenfiaf. \par\pard\qj \li1175\ri3586\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 DacS pacientu! se bbcheazS brusc Tn timpul examinSrii
\up0 \expndtw0\charscalex112 � ce! mai adesea explicafia este cS pacientul e anxios
dar considerafi si boraju! mintai; Tntrebafi-i ce s-a Tnfamplat Tn aceasa pauzS
\up0 \expndtw0\charscalex113 e alfS posibilifate - crizS tip absenfa epileptics
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 Pmmerema \par\pard\ql \li1171\sb12\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Repefifia unui rSspuns
Tntr-un mod inufil sou neadecvat. \par\pard\li1166\sb23\sl-
207\slmult0\fi0\tx2606 \up0 \expndtw0\charscalex108 De exemplu:\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 Ce zi e azi?\par\pard\li1166\sb9\sl-
207\slmult0\fi1440\tx3062 \up0 \expndtw-8\charscalex97 Luni.\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 (corect)\par\pard\qj \li2601\ri4768\sb13\sl-200\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 In ce zi ai venif la spital? \up0 \expndtw-
3\charscalex100 Luni \par\pard\qj \li2601\ri4504\sb4\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Care este numele spitalului? \up0 \expndtw-7\charscalex100
Luni. \par\pard\qj \li873\ri1237\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex117 Perseverarea verbals esfe adesea asociae cu perseverarea
motorie si indicS o tul� \up0 \expndtw0\charscalex117 burare organicS cerebrals.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 8.3.5. FUNCJ1ILE COGNiWE \par\pard\qj
Aceste teste ar trebui sS fie folosite pentru majoritatea pacienfiior examinati Tn
\up0 \expndtw0\charscalex111 secfiile de psihiafrie si Tn particular trebuiesc
aplicate ori de cafe ori exists o posibilifate \up0 \expndtw0\charscalex111 ca un
pacient sS sufere de sindrom psiho-orgonic. \par\pard\ql \li849\ri1227\sb20\sl-
220\slmult0\fi302\tx1147 \up0 \expndtw0\charscalex114 Pentru ca festele so aiba
valoare, ele trebuiesc prezentate clar si precis. Ar trebui sS \up0
\expndtw0\charscalex113 Tncepefi prin a explica ce inentie avefi si cum avefi de
gand s-o punefi Tn practicS. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8222?Acum vd
voi mai pune cdteva Tntrebdri pentru a aria cat de bine refinefi si vd des-\up0
\expndtw0\charscalex111 curcafi. Esfe important sd Tncercafi sd avefi rezulfafe cat
mai bune si sd facefi efortul sd \up0 \expndtw0\charscalex111 vd concentrafi chiar
dacd vi se pare foarte usor sau foarte dificii."
Notati raspunsurile corecfe si incorecfe. \par\pard\qj \li1593\ri3043\sb3\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Nofafi, de asemenea, atitudinea
pocienfului fafa de teste. \up0 \expndtw0\charscalex116
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 _\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ace Tntr-adevar
efortul sa Tncerce sa raspunda la test? \par\pard\ql \li1598\sb1\sl-195\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex117 � Este incapabi! sS coopereze deoarece este foarte
anxios sau foarte depresiv? \par\pard\qj \li1300\ri811\sb5\sl-220\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex121 o (si pierde rabdarea sau refuza sa Tncerce sa facS
esele - de exemplu: pe motiv \up0 \expndtw0\charscalex121 ca ar fi prea timid?
\par\pard\ql \li1588\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 Cand
inferprefafi rezuifateie aminfiti-va cS ele sunf influenfafe Tnfr-o anumitS
masura \par\pard\qj \li1300\ri816\sb11\sl-210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
- afaf de inteligenfa cat ?i de educafie. Isoricul educational ji ocupafioncl
trebuie, deci, \up0 \expndtw0\charscalex114 luatm considerare - afunci cand
Tncercam sa decidem semnificafie dificuitSfiior pe cere \up0
\expndtw0\charscalex103 le pufem Tnfami. \par\pard\qj \li1569\sb0\sl-220\slmult0
prlentarea Tn fimp si spafiu trebuie Tntai exarninafa. \up0 \expndtw0\charscalex113
Injebafi: \par\pard\ql \li1593\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 -
In ce zi a saptamanii suntem? \par\pard\ql \li1598\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 - Fdrd sd vc uifafi la ceas, cam ce ora credefi cd e
acum? \par\pard\ql \li1598\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 -
Pufefi sa-mi spuneii data si anui? \par\pard\ql \li1593\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - Care este numele acestui loc? Unde ne a flam?
\par\pard\ql \li1583\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Dace acesea
nu sunf corecfe, punefi ale Tntrebdri mai defoliate. \par\pard\ql \li1583\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - Ce fel ds (loc) instifufie este aceasta
unde ne a flam? \par\pard\ql \li1579\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 - In ce oras ne afiSm? \par\pard\ql \li1583\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 - Cum cjungefi acasd plecand ce aid?
\par\pard\ql \li1588\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - Cum vd
numifi? \par\pard\ql \li1583\sb35\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 -
Cine sunt eu? \par\pard\ql \li1569\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119
Daca pacientul e incapabi! sa raspunca la acesea, Tnfrebafi mai departs:
\par\pard\ql \li1579\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex119 - Ese zi sau
noapfe? \par\pard\ql \li1574\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 -
Este o orcl mai apropiafa de 9 dirnineafa sau ne afldm ia mijlccu! zilei?
\par\pard\ql \li1564\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 - Afi putea
spune dace azi e luni sau mart;? \par\pard\ql \li1574\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - Este Tnceputul sau srdrsitul lunii? \par\pard\qj
\li1262\ri853\sb4\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Tofi pacienfii
ar trebui sS fie capabiii sS raspunda corect la Tntrebarile despre iclen\up0
\expndtw0\charscalex114 tlafea personals. \par\pard\ql \li1550\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Ei ar trebui, de asemenea, sa stie ca sunf
Tntr-un spital si Tn care anume. \par\pard\qj \li1257\ri849\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex117 Trebuie so stie precis ziua
saptamanii s\\ sa aprecieze perioada din zi cu e diferenfa \up0
\expndtw0\charscalex119 de aproximativ o ora. Noati raspunsurile la TntrebSriie
dumneavoasta aiaturi de ras� \up0 \expndtw0\charscalex114 punsul care ar fi corect
(Tn paranteza). \par\pard\qj \li1252\ri844\sb0\sl-210\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex119 Nofafi orice alte observafii care sugereaza dezorienfarea.
De ex.: pacientul poofe \up0 \expndtw0\charscalex117 avea dificultafi Tn orienarea
Tn spial (la salon, par, etc) dupa caeva zile de la internae \up0
\expndtw0\charscalex113 sau se duce chiar Tn alte saioane, Tn alte pafuri.
Dezorienfarea ese semnul cardinal pentru denivelarea campului de con$tienfa,
care \up0 \expndtw0\charscalex114 este o frasatura c sindromului pslhoorganic acuf
(delirium), Aceasa poafe fl acompania\up0 \expndtw0\charscalex110 fa the o
diminuare a perceperii si Tnfeiegerii mediuiui Tnconiurator. \par\pard\ql
\li1536\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 In aceste condifii, atenfia
esfe ce asemenea, probabil afecata. \par\pard\ql \li1511\sb195\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Af�i#e p esftniisrss
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Deficitele Tn domeniul atenfiei si concentred! sunf
de obicei evidenfiaoile usor Tn timpul \up0 \expndtw0\charscalex107 Isoricului.
Uneori e dificii so; atragl atenfia pacientului sau, odata captata, sS rie dificii
de sus-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 finut. Pacienfui poafe fi disfras de
evenimente din mediu, care Tn mod obisnuit sunt
iano-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg306}{\bkmkend
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex117 rate Tn timpul unei consuifafii
medicale ca, de exemplu, pSsSrile care cents ofarS sau \up0 \expndtw0\charscalex117
o carte de pe masa. Atenfia poafe fi rapid distress cie ia un obiect ia olful. De
aseme� \up0 \expndtw0\charscalex118 nea, atenfia poate fi distress de frSiri
psihotice ca, de exempiu, voci pe care pacientul \up0 \expndtw0\charscalex108 le
ascuifa. \par\pard\ql \li902\ri1212\sb6\sl-213\slmult0\fi278\tx1195 \up0
\expndtw0\charscalex122 Tesfeb specifice de atenfie se bazeaza pe capacitaea de a
urmari secvenele unui \up0 \expndtw0\charscalex116 material care ese familiar
pacientului si cere, deci, nu necesitS o noua TnvSfare. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex121 Urmarifi pacientul afaf fimp cot are el nevoie pentru a
complete fiecare test, der \up0 \expndtw-2\charscalex100 nofofi \up0
\expndtw0\charscalex113 (fare sa se observe) cat timp Ti ia. \par\pard\ql
\li1185\sb12\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Spunefi-mi zilele
saptamanii Tn ordine inversa, Tncepand cu sambata. \par\pard\ql \li1190\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 Spunefi-mi lunile anului, Tn ordine
inversa, Tncepand cu decembrie. \par\pard\qj \li897\ri1219\sb3\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex121 Co de obicei: nofafi exact rSspunsul pacientului,
duroto necesorS pentru fiecare \up0 \expndtw0\charscalex111 raspuns.
\par\pard\ql \li1175\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Persoanele
fare tulburari psihice fac acest test rapid si fara greseli. \par\pard\qj
\li1175\ri1897\sb3\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex116 incepefi cu 100,
scddefi 7, si apoi continua.fi sd scddefi 7 pana cand putefi. \up0
\expndtw0\charscalex107 Daca pacientul nu Tnfelege ce Ti cerefi, Tnfrebafi:
\par\pard\ql \li1180\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Cat fac 100-
7? dar 93-7? Confinucfi pana prin.de ideea. \par\pard\ql \li883\ri1233\sb11\sl-
210\slmult0\fi288\tx1166 \up0 \expndtw0\charscalex115 Daca pacientul tot nu
Tnfelege sau spune ca e prea dificii, cereti-i sa scada 3 din 20. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Performanfele sunf mai dependenfe de nivelul educational si
infelectual decat tesfeie \up0 \expndtw0\charscalex116 anterioare si, deci,
rezulfateie trebuie sa fie interprstafe Tn lumina istoricului \up0
\expndtw0\charscalex111 - scoiari-\par\pard\ql \li864\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex115 zarii si ocupatiei. \par\pard\qj \li873\ri1256\sb3\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex115 Tulburarile de
atenfie sunf comune si pof aparea Tn orice tulburare psihiatrice, par� \up0
\expndtw0\charscalex111 ticular Tn star; organice si boli afective. \par\pard\ql
\li1151\sb131\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 lsf�giitroma p mssseis:
cS� ssyrri duns� \par\pard\qj \li873\ri1231\sb9\sl-213\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex125 Enurnerarea a patru numere esfe un test de memorare si
reaminfire imediafS. \up0 \expndtw0\charscalex121 Incepefi prin a expiica: Va vci
spune cateva nurnere ca sS le finefi rninte. Cand md \up0 \expndtw0\charscalex120
opresc, doresc sd le repefafi. De exemplu, dacd eu spun 247 dumneavoastra
repetafi \up0 \expndtw0\charscalex113 247. \par\pard\qj \li854\ri1247\sb2\sl-
220\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex115 Spunefi o serie de trei cifre cu o
viteza egalS de 1 cifre/sec. ?i evitand sa accenfuafi \up0 \expndtw0\charscalex124
asupra uneia sau aiteia, Cerefi pacientului so le repefe imediaf. DacS rSspunsul
e \up0 \expndtw0\charscalex118 corect, spunefi 4 cifre folosind o nouS secvenfa,
epoi 5 si asa mai cieparfe pana cand \up0 \expndtw0\charscalex118 Tncepe sa
greseasca, sa spunem la / cifre. \par\pard\qj \li859\ri1267\sb17\sl-
200\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 Nofafi Tn final numarul maxim de
cifre care pot fi corect repefafe Tn secvenfa. Cei \up0 \expndtw0\charscalex116 mai
mulfi aduiti cu un irfeiecf rneaiu se pof descurce cu 7 cifre. \up0
\expndtw0\charscalex117 5 cifre sau mai pufin \par\pard\ql \li864\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 sugereazd o tulburare. \par\pard\qj
\li1147\ri2802\sb3\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Fobsifi testul
urrnStar pentru a veririca memoria de scurta duraa \up0 \expndtw0\charscalex112
Numele esfe: Dcmnui Vlad Mdrculescu \par\pard\ql \li2404\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Zorilor 43, ap. 2 \par\pard\ql \li2409\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 Suceava \par\pard\ql \li1151\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Floarea preferafd: liliac \par\pard\ql
\li1161\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Va rog sd repefafi dupd
mine, \par\pard\qj \li854\ri1262\sb19\sl-200\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex113 Nofafi afaf numele si adrssa d-afS, cat si raspunsul
imediaf. Nofafi ca sunt 9 itemi de \up0 \expndtw0\charscalex105 reaminfit.
Daca pacientu! grejesfe, recitifi acebsi nume si adresa ca Tnaine si rugafi-l sa le
\up0 \expndtw0\charscalex116 repefe. Confinuafi pana cand relatarea e coreca,
nofanbl numSrul de TncercSri fScufe. \up0 \expndtw0\charscalex112 Cand rSspunsul
este Tn fofalitafe coect, spunefi: \par\pard\qj \li864\ri1255\sb0\sl-
240\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex115 Incercafi sa finefi minfe acel nume
si acea adresa, iar eu vd voi Tnfreba din nou mai \up0 \expndtw0\charscalex103
farziu. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg307}{\bkmkend
Apoi continuafi cu aite TntrebSri, de exemplu pentru memoria mai TndepSrtata.
DupS 2 minute Tntrebafi pacientul din nou numele si adresa. De data aceasa nu
\up0 \expndtw0\charscalex110 facefi corecfia greselilor. \par\pard\qj
\li1334\ri786\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex121 DupS TncS 3
minute cerefi din nou sS repefe. Inregistrafi de fiecare daa aspun� \up0
\expndtw0\charscalex103 surile. \par\pard\ql \li1622\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 Nofafi care sunt semnele unei memorSri deficitare.
Nofafi dacS materialu! odaa memorat corect, esfe apoi redat corect ia fiecare
soli\up0 \expndtw0\charscalex108 citare. \par\pard\qj \li1329\ri782\sb17\sl-
200\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex115 DacS apar greseli, ele sunf
aceleas'i de fiecare daa, sau performanta se TnrSufSfeste \up0
\expndtw0\charscalex115 progresiv - la 5 minute fofS de 2 minute? \par\pard\ql
DocS acesf test este folosit Tn ocazii uierioare, utilizafi nume si adrese diferite
de \up0 \expndtw0\charscalex118 fiecare daa, de lungime similars si de complexitate
similarS exempblui dat. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex116 Cei mai muifi sunt
capabili sS repefe numele si adresa imediaf si dupS 5 minute. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 Trei greseii sau mai multe - ia 5 minute - sunt sugestive
pentru un deficit mnezic sem� \up0 \expndtw0\charscalex100 nificativ. \par\pard\qj
Memoria recene poate fi testaa Tntreband pacientui despre experienfeb personale
\up0 \expndtw0\charscalex115 din ultimele zile; pe cat posibil punefi Tntrebari a
eSror corectifudine sa poatS fi verifi\up0 \expndtw0\charscalex113 cata. De
exemplu: De cand sunfefi Tn spital?; Cine v-a adus?; Putefi sa-mi povestifi ceva
\up0 \expndtw0\charscalex113 despre programul TV din ultima seard (ieri)?; Ce ziar
afi citit de dimineafd? \par\pard\qj \li1315\sb0\sl-210\slmult0
210\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Verificafi memoria TndepSrtaa
Tntreband despre experienfe personale, de ex.: Putefi \up0 \expndtw0\charscalex116
sd-mi spunefi numele ultimei sco/i urmafe?; Cum se numea profesorul
diriginfe/direc-\line \up0 \expndtw0\charscalex116 torul?; Care esfe data
cdsdtoriei? \par\pard\qj \li1305\ri795\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex115 Evenimenfe generale din trecut, de exempiu datele celui de-
al doiba rSzboi mondial \up0 \expndtw0\charscalex119 sau numele ulfimilor 5 prim
ministri se refers ia cunostinfeb generale mai mult decat \up0
\expndtw0\charscalex117 memoria de lungS duraa, iar rSspunsurile depind de
inteligenfS si de educafie oproxi\up0 \expndtw0\charscalex117 matjv Tn oceeasi
mSsurS ca si memoria. \par\pard\ql \li1305\ri806\sb0\sl-
220\slmult0\fi283\tx1593\tx1593 \up0 \expndtw0\charscalex116 In concluzie, o
performanfS redusS se poafe dafora unei educafii precare ot afof de \up0
\expndtw0\charscalex116 bine ca si unui inteiect scazut sau unei boli cerebrale
organice. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Putefi sd-mi spunefi numele a 5
orase din Romania? \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 Putefi sa-mi spunefi 5
feluri de fructe? \par\pard\qj \li1588\ri5065\sb0\sl-220\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex111 Care e numele Primului Minisfru? \up0
\expndtw0\charscalex112 Si al celui de dinainfe? \par\pard\ql \li1583\sb0\sl-
174\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dovado prezenfei unor dificultafi Tn
memoria de lungS duraa se TnregistreozS si Tn \par\pard\qj \li1291\ri815\sb25\sl-
200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121 timpul obfinerii isoricului personal. De
exemplu, un pacient poate relata date foarte \up0 \expndtw0\charscalex121
contradicor!i privind: varsa proprie, varsa penslonSrii, data decesului sofiei.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ineHigsnfG \par\pard\qj \li1281\ri824\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 VS
puefi face o impresie privind nivelul de inteligenfS al pacientului din luarea
isto� \up0 \expndtw0\charscalex118 ricului din: volumul vocabubrulul folosit,
complexitatea conceptelor folosite, redarea \up0 \expndtw0\charscalex112 corectS a
frazelor Stanford-Binef. \par\pard\qj \li1286\ri819\sb8\sl-210\slmult0\fi288
\up0 \expndtw0\charscalex115 DacS acestea par corespunzSfoare cu istoricul
educafional si profesional, si dacS nu \up0 \expndtw0\charscalex120 exists
modificSri aie festelor de memorie atunci tesfeb urmStoare de ineiigenta sunt
\up0 \expndtw0\charscalex116 pufin probabil fobsifoare.
Exaninarea bolnavului psihic\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 301\par\pard\qj
\par\pard\qj\li1329\ri2107\sb48\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 O
posibib Tntarziere mintab poafe fi evaluae prin TntrebSri simple co: \up0
\expndtw0\charscalex117 Cat fac 3x9?- cat fac 16:4?; \par\pard\ql \li1348\sb15\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 Care esfe diferenfa dintre un gard si un
perefe?; \par\pard\ql \li1329\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 Dacd
un steag fluturd spre vest, din ce direcfie bate vantul? \par\pard\ql
Analfabefismul poate fi un handicap pe care pacienfii deseori se feresc
sa-! \up0 \expndtw0\charscalex116 menfioneze sau se poate sS nu ne astepam la asta.
DacS exisfa yreun dubiu, Tntrebati: \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 Ai
Tnvdfat sd scriefi si sd cififi Tn scoala? \par\pard\ql \li1320\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex112 Afi dori sd-mi ci\up0 \expndtw0\charscalex118
fifi din acest ziar? \par\pard\qj \li1022\sb0\sl-216\slmult0
Testele de absfroctizore pot fi folositoare Tn elucidarea tulburarilor de gandire
si se \up0 \expndtw0\charscalex119 pot aplica numai dacS suspectSm prezenfa
acestoa. Rugofi-I pe pocient sS vS spunS \up0 \expndtw0\charscalex116 Tnfelesul a
unui sau douS proverbe Tncepand prin a da dumneavoasta un exemplu. De \up0
\expndtw0\charscalex116 exemplu: Copilul cu multe moase rdmane cu buricul netdiaf
si i se explicS pacientului \up0 \expndtw0\charscalex116 cS semnificafia este dacS
prea multe persoane fac acelasi lucru e probabil ca acesta sS \up0
\expndtw0\charscalex113 meargS foare prosf. Ulterior esfe Tntrebat: \par\pard\qj
\li1300\ri2564\sb18\sl-200\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Afi auzit persoane
spunand ziua bund se cunoaste de dimineafd? \up0 \expndtw0\charscalex114 Dacd da,
ce credefi cd Tnseamnd? \par\pard\qj \li1022\ri1128\sb4\sl-220\slmult0\fi283
\up0 \expndtw0\charscalex113 DocS rSspunsul esfe pozitiv, seTntreabs despre un
proverb mai dificii de inferprefot. \up0 \expndtw0\charscalex113 De exemplu, so nu
vinzi pielea ursu/ui din pddure. \par\pard\qj \li1017\ri1104\sb9\sl-
210\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Se io Tn considerore mSsure Tn core
rSspunsul pocienfului sugereezS o tulburare de \up0 \expndtw0\charscalex126 gandire
(indicond schizofrenie) iar pe de ale parte o incapacitae de abstracfizare \up0
\expndtw0\charscalex117 sugestivS pentru o boab orgonicS sau debilitate mintab.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 8.3.6. TULBURARILE DE COMpNlFF ALE GANDIRII
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Confinuful gandirii se
observS Tn primul rand din vorbirea pacientului, dar si din \up0
\expndtw0\charscalex117 aspectele comporamentaie. in aceasa privinfS acfiunib
vorbesc mai mult decat cuvin� \up0 \expndtw0\charscalex116 tele. De exemplu,
pacientul poate nega faptul cS este suspicios, dar deschide use cobi\up0
\expndtw0\charscalex116 nefuiui pentru o vedeo docS ascuitS cineva de afarS.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 PmowpQi \par\pard\qj \li1003\ri1123\sb0\sl-
220\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Temeb
dominanfe din confinuful gandirii pacientului sunt dezvSiuite Tn vorbirea \up0
\expndtw0\charscalex118 spontanS. Notati orice tematicS la care pacientu! se poafe
Tnfoarce repetat Tn timpui \up0 \expndtw0\charscalex115 inferviului, ca si
dificultateo pe care o Tntampinafi Tn Tncercarea de a-l rupe de aceste \up0
\expndtw0\charscalex115 subiecte pentru a-l orienfa cStre alte aspecte aie
istoricului si examinSrii sfSrii minale. \par\pard\ql \li1286\sb1\sl-165\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 DacS preocupSrile nu sunt evldente, Tntrebati:
\par\pard\ql \li1300\sb21\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - Care sunt
grijile dumneavoastra principale? \par\pard\ql \li979\ri1109\sb6\sl-
216\slmult0\fi307\tx1271\tx1267 \up0 \expndtw0\charscalex111 - Avefi unele ganduri
pe care nu sunfefi Tn stare sd vi le scoatefi (alungafi) din minfe? \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex118 Mulfi oameni au preocupSri dominanfe, dar acestea sunt
adecvae circumstanfebr. \up0 \expndtw0\charscalex122 De exemplu, este adecvat
pentru un pacient care va trebui sS suporfe o infervenfie \up0
\expndtw0\charscalex115 chirurgicals majors sS fie preocupat de posibilele riscuri,
rezuifaful pofrivif, etc. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex125 Tofusi, unele
preocupSri sunf morbide si confinuful lor poate fi important Tn \up0
\expndtw0\charscalex111 Tnfelegerea diagnosficubi bolii. \par\pard\qj
\li988\ri1142\sb4\sl-216\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 Ruminafiile
sunf idei si feme repetitive avand Tn mod obisnuit un confinut neplacut, \up0
\expndtw0\charscalex125 asupra cSrora pacientul se poate opri pentru perioade
Tndebngate. Apar Tn mod \up0 \expndtw0\charscalex113 obisnuit Tn stari anxioase si
boli depresive, confinuful lor refiecfoncTstareo afectivS; de \up0
\expndtw0\charscalex115 exemplu, ele potcuprinde idei de vinovSfie, aufostimS
scSzua sau preocupSri hipocon\up0 \expndtw0\charscalex120 driace. Ruminafiile apar
de asemenea Tn serile obsesionale, caz Tn care ele reflects \up0
\expndtw0\charscalex116 starea de indecizie.
253\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Jim
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Ideile pe care leTmpartSsesc
mulfi oameni dintr-un anumit grup cultural sau efnic pot \up0
\expndtw0\charscalex115 pSrea sfranii pentru alfii; de exemplu, credintele si
practicile reiigioase aie unor secfe. \up0 \expndtw0\charscalex114 indivizii pof
avea, de asemenea, idei ce pof pdrea idiosincrozice sau excentrice, dar nu \up0
\expndtw0\charscalex114 suntTn mod necesar simpfomatice pentru o boab psihica,
ideile dominanfe sunf convingeri cu susfinere puternicS din domenii de interes
si \up0 \expndtw0\charscalex113 preocupare specials pentru subiect. Nu sunf idei
delirante, deoarece le lipsesfe caiitafea \up0 \expndtw0\charscalex113 de
convingere de nesfrSmufaf. Ideile dominanfe nu sunf Tn mod obiigaforiu
indicatoare \par\pard\ql \li1468\sb9\sl-212\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex102
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 de boab. \par\pard\qj \li1463\ri764\sb8\sl-
Prezenfa posibiia a ideilor deliante devine, de obicei, evidenfS Tn timpul
istoricului. \up0 \expndtw0\charscalex113 De exemplu, pccienful cu idei delirante
de persecufie va poate povesti despre modul Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 care
ceilalfi acfioneazS Tmpotriva lui, eforturiie lui de a se apSra, plangandu-se
polifiei \up0 \expndtw0\charscalex112 sau avocafilor, sou poate deveni suspicios Tn
timpul interviului. \par\pard\qj \li1468\ri768\sb0\sl-240\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex116 Nu Tntrebati Tn mod obisnuit despre idei delirante, ci
numai dacS ale aspecte din \up0 \expndtw0\charscalex116 istoric indicS faptul cS ar
fi prezente. \par\pard\ql \li1742\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108
in acesf caz Tntrebafi: \par\pard\qj \li1756\ri4124\sb17\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 Credefi cd ceilalfi Tncearca so. vd facd rdu? \up0
\expndtw0\charscalex110 V-afi simfir vreodata vinovat sau critical? \par\pard\ql
\li1756\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Credefi cumva ca corpul
dumneavoastra s-a schimbat Tn vreun fel? \par\pard\ql \li1459\ri754\sb0\sl-
220\slmult0\fi292\tx1737 \up0 \expndtw0\charscalex114 Credefi ca dumneavoastra afi
fosf Tn mod special ales, sau ca avefi puteri specials? \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 Dacd pacientul esfe de ocord cu vreuna din ideile de ma!
sus, vor fi necesare Tntre� \up0 \expndtw0\charscalex116 bSri defoliae pentru a
vedea dace aceste idei, dacS sunf prezente, saflsfac criteriile de \up0
\expndtw0\charscalex116 idei delirante. \par\pard\ql \li1449\ri776\sb0\sl-
215\slmult0\fi283\tx1732 \up0 \expndtw0\charscalex110 Exisa dovezi care susfin
pSrenie oaeientuiui? imparfSsesc si alfii ideile iui si T! Tncu\up0
\expndtw0\charscalex111 rajeaza-Tn direcfie lor? Sunf aceste convingeri posibil de
medrricaf? \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 Ideile deiirante pof aparea Tn
diferite boli minale $1 els fapf foae acesfe bob ooaria \up0
\expndtw0\charscalex121 etichea comune de psihoze. laeiie delirante ds persecufie
si nipocondriace apar Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 multe boli si sunf de mic
aiutorTn diagnostic. Aiteie sunf mai suaestivs. \par\pard\li1838\sb134\sl-
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 @,d, .--_=,\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 _\tab
\up0 \expndtw0\charscalex120 \u8222?\par\pard\qj \li1435\ri773\sb112\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Starea
afectiva a pacientului poae fi constants Tn timpul interviului (ex, deprimafc, \up0
\expndtw0\charscalex124 fara exprimarea emofiilor, sau exaiata), sou sarea
emofionala a pacientului poae \up0 \expndtw0\charscalex113 varia. \par\pard\ql
\li1449\ri796\sb0\sl-220\slmult0\fi259\tx1723 \up0 \expndtw0\charscalex110 Atunci
cand se face 0 eescnere a Qfecfivircrhi, percrnsfn; foiosfp sunr poiista
arecfive, \up0 \expndtw0\charscalex117 Intensiatea acestsa, iabiiitatea si
oporfunltatea anumior star! afecfivs. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex117
Paiefa cfecflva poae fi complete (pacientul demonstreaza o game large be stari
\par\pard\li1699\sb31\sl-
161\slmult0\fi0\tx2260\tx2486\tx3417\tx4502\tx5289\tx7775\tx7924\tx8462\tx8640 \up0
\expndtw0\charscalex148 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 - '\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 a\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex148 t\\\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 -\par\pard\ql \li1435\sb24\sl-202\slmult0 \up0 \expndtw-
10\charscalex94 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22
fkuiar. \par\pard\qj \li1430\ri780\sb4\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 intensiaea atsctiv'tSfii
poote varle foare mult, de la furie extreme a unui pacienf \up0
\expndtw0\charscalex114 cu borderline, pane ic; expresia plato sciu iipsitS de
expresie a unui pacient cu sindrom \up0 \expndtw0\charscalex106 Parkinson.
Labilifaes psihica incflca faptul ca pacientul frece rapid de !a o sars afectiva
lei alfa; \up0 \expndtw0\charscalex124 de obicei aceasa esfe asociate cu afecarea
cerebrals. Afectiviaea esfe descrise ca \up0 \expndtw0\charscalex118 fiind adecvafa
sau nu, Tn report cu subiectul discufiei. De exemplu, un pacienf care \up0
\expndtw0\charscalex118 descrie moarea recente a culva apropiaf, ar trebui sa fie
trist (exprimare corespunza\up0 \expndtw0\charscalex110 eare a afectivitafii); Tn
acelasi fimp, un ait pacient poafe sa apara exaitaf si vessl Tn tim� \up0
\expndtw0\charscalex110 pul unei discufii assmanafoare (exprimare neadecvafa o:
afectivitafii). \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg310}
Exaninarea bolnavului psihic\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 303\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tdburtsrio depsifel
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Exominarea dispozifiei are pafru componene
imporane: \par\pard\ql \li1876\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 -
dispozifia subiectivS \par\pard\ql \li1876\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - observafia obiectlva \par\pard\ql \li1876\sb35\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 - reactivifaea neuro-vegetafiva
\par\pard\ql \li1876\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 - confinuful
gandirii \par\pard\ql \li1440\sb15\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Dkpmiia wbissimS \par\pard\qj \li1166\ri1131\sb71\sl-
infrebati Tn primui rand pacientul despre aprecierea subiectivS a dispozifiei
for\up0 \expndtw0\charscalex110 muland o Tntrebare cu rdspuns deschis: \par\pard\ql
\li1449\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 Cum v-afi simfif Tn ultima
vreme? \par\pard\ql \li1454\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 Ce
dispozifie afi avut Tn ultima vreme? \par\pard\ql \li1440\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex111 Daca rSspunsul nu e cancbdenf, confinuafi cu:
\par\pard\ql \li1449\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 V-afi simfif
mai mult vesei sau mai muit abatuf? \par\pard\ql \li1435\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex108 DacS rSspunsul indica trisefe, atunci Tnfrebafi:
\par\pard\ql \li1444\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Cat de trist?
Cum iesifi din starea asta? Cum va descdrcafi? \par\pard\ql \li1430\ri2525\sb11\sl-
210\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 DacS pacientul descrie o dispozifie
depresivS nu ultafi sS Tnfrebafi: \up0 \expndtw0\charscalex112 Ce gandifi despre
dumneavoastra cand vd simfiti asffei? \line \up0 \expndtw0\charscalex106 Ce simfifi
pentru viifor? \par\pard\ql \li1440\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 V-afi simfif vreodafd lips if a a speranfd? \par\pard\qj
\li1151\ri1142\sb3\sl-220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex124 Daca rdspunsui
esfe dc, sau dace pacientu; are iaei suicidare exisfa un foarte \up0
\expndtw0\charscalex111 imporant rise pentru viafa pacienfuiui. \par\pard\qj
\li1416\ri1877\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Un pacienf care vS
spune ca viafa nu are rosf sa tie traita trebuie Tntrebat: \up0
\expndtw0\charscalex114 V-afi gandif vreoaafa sc terminati cu viafa?
\par\pard\ql \li1411\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Afi rdewi
vrsodata pianuri cum sd procedaf,? \par\pard\ql \li1420\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 Infenfionafi sa le tndeplinifi? So le ciucefi pana la
capdt? \par\pard\qj \li1132\ri1156\sb4\sl-220\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex118 in mad surprinzaar, majoritatea pacienfilor aspund sincer b
asemenea Tnfrebari; \up0 \expndtw0\charscalex114 acr psihoiogu: trebuie so fie In
mod aeosebit atent ia ce; ce evita sS raspunda. Desi eel \up0
\expndtw0\charscalex110 mai frecvent sunf Tntalnie Tn boiile depresive, idsiie
suicidare nu sunt limitate ia aceacta \up0 \expndtw0\charscalex110 boaia.
\expndtw0\charscalex120 ,\tab \up0 \expndtw0\charscalex174 r n ' ^\tab \up0
\expndtw0\charscalex120 <\tab \up0 \expndtw0\charscalex174 -^p\par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex111 mineable pacienfuiui. Dispczlfia "normals" vcriezS (se
mociulsczaj frecvent, Tn funcfie \up0 \expndtw0\charscalex111 de gandurile si
experienfeie trSite cs Individ, \par\pard\ql \li1401\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex117 Sunf doua ospscte diferie as noaf: \par\pard\ql
\li1411\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Care este dispozifia
dzminonta din timpul examindrii? \par\pard\qj \li1132\ri1152\sb4\sl-
220\slmult0\fi273 \up0 \expndtw0\charscalex121 in ce masura fiuctusaza dispozifia
daca acssfs tiuctuafii sunt adecvate si Tn cs \up0 \expndtw0\charscalex113 direcfie
sunf acestea indrsptats? \par\pard\ql \li1123\ri1166\sb0\sl-
220\slmult0\fi278\tx1401 \up0 \expndtw0\charscalex112 Uneori pacienfii nsagS stcri
dispoziiionals neplbcufs, ca dspresia, perpisxifafec; sau \up0
\expndtw0\charscalex115 suspiciunea, desi exists indicii corrbare cere demonstreazS
ca acesea sunf prezente. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 in particular poae
fi o Tncercare deliberate de a disimuia depresia prin refuzul de \up0
\expndtw0\charscalex115 a raspijnde b Tnfrebari si acesf lucru frebuie sa
avsrvizeze sxaminaforul asupra riscu-\up0 \expndtw0\charscalex103 iui suicidar.
\expndtw0\charscalex120 Trisefea esfe o trasaera caraceristica a dispozifiei
depresive, dar ea singura, Tn \up0 \expndtw0\charscalex105 sins. \up0
\expndtw0\charscalex111 ~u e un indicaor de boab osihica, Piansul esfe Tn mod
obisnuit asociat cu frisfefeo, \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 :rs fi
nii'aai o rdddncd ae d_sc::rcars cs ;'e:rs:u;
In stable depresive mai pufin severe dispozifia se poate Tmbunatati cand
pocientul \up0 \expndtw0\charscalex110 este distras de incidente amuzante, ceea ce
(Tn aceasa sifuafie) TnseamnS cS dispozifia \up0 \expndtw0\charscalex110
reacfioneazS la circumsanfe. In stdrile depresive mai severe, piansul e mai pufin
comun \up0 \expndtw0\charscalex114 si exists o dispozifie mebncolica mai constants,
lipsind modubfia normals care poate \up0 \expndtw0\charscalex119 fi usor confundata
cu apiafizarea afectiva. Pocientul poate descrie aceasta sare ca \up0
\expndtw0\charscalex111 incapacitatea de a avea sentimente fafa de ceilalfi ca de
exemplu: membrii famiiiei sau \up0 \expndtw0\charscalex102 prieteni.
Zambetele si rasul sunt asociate cu veselia si euforia, situafii Tn care au
caracter \up0 \expndtw0\charscalex108 \u8222?confagios". Tofusi, eie pof aparea si
Tn situafii de nefericire, ca un Indicator al ironiei \up0 \expndtw0\charscalex109
sau al expectafiei sociale, cand TnsS le lipseste caiitatea de a transmite o reala
bucurie. \up0 \expndtw0\charscalex108 Pacientul maniacal nu este Tntofdeauna vesel;
deseori el manifesto iriabilitate si nervo\up0 \expndtw0\charscalex108 zitate daca
e frustrat de cei care limiteaza activitafile. \par\pard\ql \li1814\sb1\sl-
202\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Iritabilitatea esteTn mod obisnuit
observatd Tn toate boiile afective. \par\pard\qj \li1531\ri851\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 Pacientu! poate manifesto o
dispozifie bbib si are pufin control asupra propriilor \up0 \expndtw0\charscalex108
emofii. Mai pufin obisnuit se Tntainesc afecte inadecvafe sau incongruente sau
pacien� \up0 \expndtw0\charscalex114 tu! poate manifesto ase-numita "focire
afectiva" Tn care capaciatea de a trSi emofii \up0 \expndtw0\charscalex109 pare sS
se fi pierdut. \par\pard\ql \li1795\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1795\sb108\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 ModificSrile
afective suntmsofife de fluctuafii Tn reactivitatea neuro-vegetativS.
Putefi observe - palmeie reci si transpirate cand dafi mana cu pacientul.
Hiperexci\up0 \expndtw0\charscalex114 tabiiiatea este caracterizata prin:
transpirafii, paipitafii, gurS uscafa, hiperventilafie, \up0
\expndtw0\charscalex104 micfiuni frecvenfe care pot fi evidente si Tn timpul
examindrii. \par\pard\qj \li1516\ri887\sb0\sl-200\slmult0\fi278 \up0
Distonia neuro-vegeativS apare Tn mod obisnuit Tn boiile psihice asociate cu anxi�
\up0 \expndtw0\charscalex108 etate, incluzand aici stari anxioase, boli depresive,
schizofrenia acue $i cronicS.
Exaninarea bolnavului psihic\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 305\par\pard\ql
\par\pard\ql\li1296\sb5\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 O seats db
mduem rqpids a dispc-dfei \par\pard\li1113\sb112\sl-
207\slmult0\fi0\tx1238\tx4310\tx7617 \up0 \expndtw-4\charscalex100 :.\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 (/A.:\\Mn$ieit8ii-P\tab \up0 \expndtw0\charscalex114
^\u8226?^y,-,.-\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 -PPpP\par\pard\ql \li1200\sb14\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 v.'p.l. VVaji sirijit "Tncordat" fi "pe
muchie" (la "ananghie")? \par\pard\ql \li1396\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 2. V-ati necajit, enarvai, suparat (facuf-griji) mat
mult? \par\pard\ql \li1391\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 3. A|i
est (suiteti) iritabii? \par\pard\ql \li1391\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 4, Avefi dificultafi Tn a va pdinni (relaxa). destinde?
Daca raspunsul este Data oricare dintre fntrehartfe de mai sos eontinuafi.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 Dprmiti pfost? .. \par\pard\ql
\li1387\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 6. Avefi cefalee sau o
stare'de ..Tncordare-tensiune" Tn cap? \par\pard\li1089\sb23\sl-
207\slmult0\fi297\tx7934 \up0 \expndtw0\charscalex113 7. Amefeala, tremor,
transpirafii. diaree frecvent; parestezii, fiuituri, palpitafii\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 etc.\par\pard\li1089\sb9\sl-207\slmult0\fi513 \up0
\expndtw0\charscalex113 (anxietate autonoma)\par\pard\li1089\sb14\sl-
207\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex113 t Va facefi grijl Tn privintp.
sanatafii?\par\pard\li1089\sb9\sl-207\slmult0\fi287\tx1583 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 9\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Avefi dificultafi Tn
adorniire?\par\pard\li1089\sb14\sl-207\slmult0\fi287\tx1627 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 D\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Depresia\par\pard\li1089\sb9\sl-
\expndtw0\charscalex113 Avefi o energie scazuia?\par\pard\li1089\sb13\sl-
\expndtw0\charscalex113 V-afi pierdut interesul pentru lucrurile care va faceau
placers?\par\pard\li1089\sb9\sl-207\slmult0\fi278\tx1579 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 3\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 V-atj pierdut Tncrederea Tn
dumneavoastra?\par\pard\li1089\sb14\sl-207\slmult0\fi273\tx1583 \up0
\expndtw0\charscalex113 4\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 Va simfifi
neajutorat?\par\pard\li1089\sb19\sl-207\slmult0\fi0\tx1588 \dn2
\expndtw0\charscalex108 Daca\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 raspunsul este Da ia
oricare din Tntrebaie de mai sus - continual!.\par\pard\li1089\sb4\sl-
\expndtw0\charscalex113 Suhteti incapabil sa va concentratl?\par\pard\ql
\li1363\ri3628\sb0\sl-220\slmult0\tx1574\tx1579 \up0 \expndtw0\charscalex112 6Afi
pierdut in greutate (datorifa scaderil spetituiui)? \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 Va sculafi devreme (fafa de ora obi�nuit_.\}? \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex106 Va simfifi inactiv, greoi, lent? \par\pard\ql
\li1588\sb0\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 Vs. simfifi mai rau Tn
cursul diminefii? \par\pard\qj \li1075\ri4536\sb63\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex114 Se noteaza cu 1 punct fiecare raspuns pozitiv \up0
\expndtw0\charscalex105 Adunafi scorul A. \par\pard\ql \li1070\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 Adunafi scorul D. \par\pard\qj
\li1080\ri3754\sb0\sl-240\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Starile de anxietate
obfin eel pufin un scor de 5 pentru, \up0 \expndtw0\charscalex113 Serile depresive
obtjn eel pufin un scor de 3 pentru D. \par\pard\qj \li969\sb0\sl-220\slmult0
\par\pard\qj\li969\ri1181\sb63\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex114 De
cele mai multe ori noi suntem consfienti de propriile noastre ganduri, de corpul
\up0 \expndtw0\charscalex113 nosfru si de lumea ce ne TnconjoarS numai Tnfr-o
masurS limitatS, dar ne putem con\up0 \expndtw0\charscalex113 centra atenfia asupra
fiecSreia dintre acestea, iar ele au calitSfile si ordinea pe care noi \up0
\expndtw0\charscalex113 a recunoasem si o consideram de la sine Tnfebasa.
\expndtw0\charscalex113 Acest sentiment de familiarifafe poate fi Tntrerupt Tn mod
patologic. TulburSri pot \up0 \expndtw0\charscalex112 opSrea Tn fiecare dintre
modalitafile percepfiei de sine sau a lumii Tnconjuratoore. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 Nu esfe necesar sa Tnfrebafi fiecare pacient, TntrebSri
detaliafe asupra tulburarilor \up0 \expndtw0\charscalex113 de percepfie dar e
folositor sS-l Tnfrebafi pe fiecare cateva Tnfrebari de \u8222?screenincf' si
\up0 \expndtw0\charscalex111 sS le continuafi mai insisent dace istoricul sfarii
psihice le indicS: \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8222?Afi observat vreo
schimbare la dumneavoastra sau Tn jurul dumneavoastra pe care \up0
\expndtw0\charscalex113 sd nu v-o putefi explica?" \par\pard\ql \li1252\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \u8222?Afi auzit voci ale unor persoane pe
care nu le-afi pufut vedea?" \par\pard\qj \li969\ri1190\sb19\sl-
200\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 Pacientul poate avea sentimentul
nepbeuf cS, desi mediul este acelosi, el sou corpul \up0 \expndtw0\charscalex113
sSu s-a schimbaf (depersonalizare).
\expndtw0\charscalex116 Invers, poae simfi ca desi este acelasi, mediu!
TnconjurSfor este rrroaificat\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
(dere-\par\pard\li1320\sb14\sl-207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex115
alizare).\par\pard\qj \li1310\ri782\sb0\sl-230\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex121 Derealizarea si depersonalizarea apar Tn mod obisnuit Tn
sari de obosealS si de \up0 \expndtw0\charscalex117 trezire bruscS, particular Tn
asociere cu anxieaea si depresia, mai rar Tn schizofrenie, \up0
\expndtw0\charscalex117 epilepsie si stari induse de droguri. \par\pard\ql
\li1598\sb1\sl-176\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 iluziile nu sunf Tn mod
necesar pafoiogice si cele mai multe persoane sunt obisnuie \par\pard\qj
\li1305\ri787\sb11\sl-216\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 cu iluziile optice
sau cu tendinfa cie a \u8222?auzi" pasi care ne urmaresc cand mergem sin\up0
\expndtw0\charscalex119 guri Tn Tntuneric. Sterile emofionaie, ca anxieaea, au
drept consecinfd cceste false \up0 \expndtw0\charscalex114 interpreted. Probabil
cea mai comuna couza pafoiogica o iluziilor este deficitul senzo� \up0
\expndtw0\charscalex118 rial ca Tn orbirea sau surdiafea parfials - un efect
similar apare Tn cazul unui stimul \up0 \expndtw0\charscalex110 senzorial slab sau
din cauza Tnfunericului. ScSderea nivelului constiinfei are efecfe simi\up0
\expndtw0\charscalex110 lare, iluziile fiind Tn mod particular suscepfibile sS
apara Tn delirium, \par\pard\qj \li1300\ri790\sb0\sl-226\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex111 Intr-o asemenea stare, mlscariie umbrelor sunt fals
inferprefate - de exemplu: miscSri \up0 \expndtw0\charscalex115 ale unor animae
pericubase sau mi$cari ale lenjeriei pe piele pot fi considerae miscdri \up0
\expndtw0\charscalex117 ale unor insecte. Nu esfe deloc surprinzator cS pacienfii
care fraiesc acese iluzii sunt \up0 \expndtw0\charscalex117 pur si simplu erifiafi.
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Hdu^nsjiiib \par\pard\ql \li1569\sb5\sl-
Tntrebati: \par\pard\qj \li1305\ri800\sb0\sl-240\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex113 Afi auzif vreodafd voci Tn situafii Tn care nu era nimeni
de fafd, sau daca erau per� \up0 \expndtw0\charscalex113 soane, ele faceau?
\par\pard\ql \li1588\sb1\sl-174\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 DacS da,
Sunt voci reale, care vin din afara, sau sunt propriile dumneavoastra ganduri
din \up0 \expndtw0\charscalex110 interiorul capului? \par\pard\qj
\li1569\ri788\sb0\sl-240\slmult0\fi23 \up0 \expndtw0\charscalex115 V-afi auzif
vreodafd propiile ganduri, rostife fare, in afara capului dumneavoastra? \up0
\expndtw0\charscalex115 Intrebafi, de asemenea, despre confinutului vociior:
\par\pard\ql \li1583\sb0\sl-162\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Ce spun
vociis? \par\pard\ql \li1574\sb30\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Daft-
mi un exemplu, ce afi auzif azi, sau ieri. \par\pard\qj \li1276\ri820\sb0\sl-
240\slmult0\fi292
\up0 \expndtw0\charscalex120 Intotdeauna nofafi cuvant cu cuvant descrieri ale
trairilor pacienfilor, incluzand \up0 \expndtw0\charscalex112 confinuful
habeinatiibr. \par\pard\ql \li1569\sb1\sl-174\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115
Halucinafiile auditive pof aparea Tn multe boli Incluzand: schizofrenia,
sindroame \par\pard\qj \li1271\ri816\sb8\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex115 orgonics cerebrale, boala maniaco-depresivS, confinuful lor
tinde sa fie iegaf de natu� \up0 \expndtw0\charscalex115 re bolii. Prin urmare va
trebui Tntofdeauna sa Tnfrebafi despre circumsfanfeb Tn care \up0
\expndtw0\charscalex115 apar halucinafiile: \par\pard\ql \li1574\sb11\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 - Au apdrut ziya sau noaptea? \par\pard\ql
\li1579\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - Sfdfsafi Tn pat cu
lurnina stinsd? \par\pard\ql \li1569\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - Erafi freaz sau afipeafi? \par\pard\ql \li1560\sb13\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 E dificii uneori da diterenfief o Iluzie
de o habcinefie. \par\pard\ql \li1555\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 Daca, de exemplu, un pacienf spune ca a auzif o voce
spunand: \par\pard\qj \li1276\ri810\sb0\sl-240\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex116 \u8222?Esti o persoana elease Tn moo special."
intrebafi: \u8222?De unde venea vocea?"; \u8222?Mci \up0 \expndtw0\charscalex116
era cineva de fafa?"; \u8222?Aceia vcrbeau?". \par\pard\qj \li1262\ri825\sb0\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Pseudohaiucinafiile - ca si iluziile
- au o mica specificiae Tn privinfe diagnosticubi: \up0 \expndtw0\charscalex114 Is
lipsesJe eaSitatea de vivacifafe si reaiifafe pe care le prezina percepflile
normaie %i \up0 \expndtw0\charscalex111 halucirsafiile. Ele au o califafe "ca si
cum", si ele ar ri percepute, fraie Tn spafiul subiec� \up0 \expndtw0\charscalex113
tiv interior. Asfel, qvoce esfe auzita Tn "ineriorul" capului, sau o viziune este
vazufa de \up0 \expndtw0\charscalex113 un \u8222?ochi inerior". Intrebafi;
\par\pard\ql \li1550\sb1\sl-199\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8222?Suna
Tnfocmai ca o voce rsala, asa cum auzii vocea mea acum?"
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex120 Pot aparea Tn orice fel de boli
psihice si de asemenea la cei care nu sunf bolnavi \up0 \expndtw0\charscalex116
psihici, Tn special cei cu mare capacitate imaginativS sau cu intelecf deficltar.
Nedife\up0 \expndtw0\charscalex117 rentierea dintre pseudohalucinafii $i
halucinafii conduce uneori la Tncadrarea grejifa a \up0 \expndtw0\charscalex113
unui pacient Tn categoria psihoticibr. \par\pard\ql \li1343\sb113\sl-253\slmult0
\up0 \expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 8.3J. CRflCA BOUl |I
CAPAOTATIA Df APRECBE A SnUA]lEI \par\pard\qj \li945\ri1141\sb95\sl-
220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Nu se
vor folosi niciodata senfinfe pentru a caracferiza prezenfa crlticii fafa de
boa� \up0 \expndtw0\charscalex120 ia psihicS (prezenfa/absenta) deoarece aceasta nu
esfe niciodata complete s\\ arareori \up0 \expndtw0\charscalex116 toal absents.
Constiinfe bolii poate fi indicae la diferite nivele de-a lungul istoricului si
\up0 \expndtw0\charscalex112 examindrii psihice. Sunt cornune formulari de
felul: \par\pard\qj \li945\ri1106\sb17\sl-200\slmult0\fi288 \up0
\expndtw0\charscalex118 N-am nevoie sd vdd un psihiatru/psiholog. Eu nu sunt
bolnav. Famiiia a considerat \up0 \expndtw0\charscalex118 cd trebuie sd vin aid.
Uneori declarative pacienfuiui privind boala sa sunf Tn totals confradicfie cu com�
\up0 \expndtw0\charscalex118 portamentul sau non-verbal \up0
\expndtw0\charscalex121 (desi neaga exisfenfa unor tulburari psihice) accepts cu
\par\pard\ql \li940\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 usurinfa
inernarea Tn spitaiele de psihiafrie si Tsi ia corect medicafia. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 Tipuri eefnielsari aJews--- pwio cifies hdll
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Considerafi ca sunrefi bolnav? \par\pard\ql
\li1228\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 Ce fel de suferinfe
credefi cd avefi? \par\pard\qj \li1224\ri3048\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 Credefi ca sufeinfele dumneavoastra fin de o boala psihica?
\up0 \expndtw0\charscalex119 Care credefi cd e cauza acestei boli? \par\pard\ql
\li1233\sb14\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 V-a nelinistit ceva Tn mod
deosebif? \par\pard\ql \li1214\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 De
ce fel de ajutor credefi cd avefi nevoie acum? \par\pard\qj \li921\ri1164\sb3\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex112 Realismul raspunsurilor pacienfuiui
precum si felul Tn care e! resime experienfa pato\up0 \expndtw0\charscalex112
logicS vor fi cu atenfie evaluae. \par\pard\ql \li1305\sb93\sl-253\slmult0 \up0
\expndtw-7\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 8.3.10. IIACpA
BCAMlNAIORUIiJi RAfA DE PAOEHF \par\pard\qj \li907\ri1160\sb95\sl-220\slmult0\fi287
\up0 \expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Este semnificativ sa fie
nofatS reacfia examinaforului Tn report cu Tntainirea avuta cu \up0
\expndtw0\charscalex121 pacientul. Va fi notata o reacfie pozitiva sau sari ca
frlsfefe-a, frustrarea, mania. De \up0 \expndtw0\charscalex117 asemenea, daca a
fosf usor sau dificii ca discufia sa fie controlata. \par\pard\qj
\li907\ri1166\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex125 Daca pacientu!
este o persoana pasiva, dependents, va va induce frustrarea Tn \up0
\expndtw0\charscalex119 aceeasi mSsura ca si simpafia; o persoanS agresiva,
megabmana sau egocentrica care \up0 \expndtw0\charscalex115 prela conducerea
inerviului, care vS Tmpiedica so; luafi informafiile necesare si va Iasa \up0
\expndtw0\charscalex119 cu sentimentul de inadecvare si de manie sau alfii, care
fac frecvent declarafii despre \up0 \expndtw0\charscalex119 alfe persoane, Tn
special despre medici sau psihologi care i-au dezamSgit si, deci, va \up0
\expndtw0\charscalex112 indue sentimente de vinovafie. \par\pard\qj
\li902\ri1170\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex117 DacS
descoperiti dificultafi Tn sabilirea unei relatii de cobborare cu pacientul,
sta� \up0 \expndtw0\charscalex126 biliti Tn ce masura aceasa este deerminae de
comporamentul pacienfuiui si daca \up0 \expndtw0\charscalex118 aceasa ese ceva
simpfomafic pentru suferinfa sa psihica acuta. Esfe importanta depis\up0
\expndtw0\charscalex116 farea dificultafilor de iunga durafa pe care pacientul le-a
avut Tn relafiile cu famiiia, cu \up0 \expndtw0\charscalex123 coiegii de servici
sau cu alfii. Reacfia dumneavoastra fafS de pacient este probabil \up0
\expndtw0\charscalex117 asemanatoare cu a celorblfi si va poate oferi muife indicii
Tn bgatura cu personalitatea \up0 \expndtw0\charscalex108 pacienfuiui, \par\pard\qj
\li888\ri1183\sb220\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex116 Daele culese
cu ocazia examenului facuf de psiholog reprezinta un tezaur de infor� \up0
\expndtw0\charscalex113 mafie exceptional care poae ajuta mult psihiafrul Tn
stabilirea diagnosticului si conduits! \up0 \expndtw0\charscalex113 terapeutice
ceiei mai oofnvife. Prezenfafe Tnfr-o ordine loqica si Tnfr-un limbaj de
spe-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg315}{\bkmkend
ciaiitate, aceste date vor constitui dovada certs a nivelului de maturitate
profesionab e \up0 \expndtw0\charscalex114 examinaforubi, Examenul nu va fi facuf
niciodaa superficial sau incomplet, psihoiogu! \up0 \expndtw0\charscalex114 va cere
osenfimentul echipei medicale cu care cobboreaza pentru compfetorea acestuia
\up0 \expndtw0\charscalex114 cu probe si teste psihologice adecvate.
Examenul psihologie el pacientului psihic este o adevSrata proba de mSiestrie pe
\up0 \expndtw0\charscalex115 care doar cei cu adevSrat competenfi sunf capabili sa
o treaca. Satisfacfia unei exami\up0 \expndtw0\charscalex115 nSri bine fscufe
ramane TnsS inegobbib. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 db \par\pard\ql \li1252\sb7\sl-196\slmult0 \up0
HAFITOLLJL\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw5139\colsr160\colno2\colw41
81\colsr160\ql \li1175\sb0\sl-253\slmult0
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 IL.\tab \up0 \expndtw0\charscalex320
^\ul0\nosupersub\cf31\f32\fs44 t\par\pard\ql \li1175\sb137\sl-414\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf20\f21\fs36 rbinlA _&.!__ ^1
tmi\par\pard\ql \li2083\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql \li2083\sb0\sl-
253\slmult0 \par\pard\ql \li2083\sb39\sl-253\slmult0 \up0 \expndtw-
5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 AsSi & Mms �m.\par\pard\column \ql
\expndtw0\charscalex196 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 d,\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf17\f18\fs26 jp\par\pard\ql \li20\sb101\sl-368\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf26\f27\fs32 AT \up0
dd\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 �^_, \par\pard\sect\sectd\sbknone \ql
\li3739\sb92\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 Asieirs� db
Sais*EK�psgy \par\pard\ql \li921\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql\li921\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 &E0OLUL XX: VA Fi ETiC SAU NU VA R DELOC
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Psihiatria - o practica etica \par\pard\ql
\li1483\sb33\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex132 Despre abiizuf
psihiatric \par\pard\qj \li1468\ri5173\sb6\sl-240\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex135 Diagnostic psihiafrie fi etica \up0 \expndtw0\charscalex136
Teapie ?f etica \par\pard\ql \li2073\sb8\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex126 Confident! aiiiatea \par\pard\ql \li902\ri4355\sb6\sl-
240\slmult0\fi1180\tx2078 \up0 \expndtw0\charscalex126 Etica, transfer �i
CQiitr'atransfef \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex131 Pslhofarinacofogls �i eticS
\line \up0 \expndtw0\charscalex127 Boala si stigmat!zarea \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 0 R E PT U RILE PAC! E M T i LO Fi
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 \u8226?<%\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 *\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 ~*\par\pard\li1180\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex105 Secclui XXi a porniv sl\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
usDiciiie unor proqrese in cercerarea medico-biolcgiea care\par\pard\li1180\sb0\sl-
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 r-\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 r\tab \up0
\expndtw0\charscalex143 d .\u9632? ~ i\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100
\u9632? \{\u9632?\par\pard\ql \li892\sb0\sl-162\slmult0\tx2452 \up0
\expndtw0\charscalex119 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 par de aomeniui \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 iiteraturn sfiinrinco-rcnrasnce. Am numif aici aescifrarea
genomului \par\pard\ql \li892\sb0\sl-162\slmult0\tx2443 \dn2
\expndtw0\charscalex118 uman, realizarea \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 harfilor
genefice si cionarea, Aceste descopsriri au ipuiverizat pur si \par\pard\qj
\li868\ri1225\sb18\sl-226\slmult0\fi28 \up0 \expndtw0\charscalex112 simplu
granifeie tradifionaie ale bioeticii, si asa rragilizafe be impilcafiile
aescapeririior \up0 \expndtw0\charscalex114 si evolufiibr tehnice anferloore, Sunt
greu sau imoosibil de anticipat consecinfele opli-\line \up0
\expndtw0\charscalex117 corii practice a noilor cuceriri, fare a exisa femerea cS
Tn medicina eonempoanS ese \up0 \expndtw0\charscalex113 prezent riscui remcarnSrii
doctcruiu; Frankenstein. Ca esfe asa, exists deja indicii, daca \up0
\expndtw0\charscalex114 ne gandim ia ,,TmbaqStirea" orsenaluiui medical cu
sinucidereo asistata si la faptul cS \up0 \expndtw0\charscalex118 doar caeva luni
ne desparf de nasferec primilor ceafeni-clone ai pianeei. Oare vor fi \up0
\expndtw0\charscalex119 acestia eufhanasiafi de quvemele fariior care au interzis
categoric cionarea umana? \up0 \expndtw0\charscalex115 Oare vor fi excomunicafi ae
bisericiie care au considerat o erezie eumpiifa practicarea \up0
\expndtw0\charscalex116 acestui procedeu de a accede ia vabarea suprema: viafa?
DacS noua fiinta nu va avea \up0 \expndtw0\charscalex115 trSsafurile celorlalti
oameni, va fi pSstrata pentru c fi expusa Tn graaini zooiogice sau \up0
\expndtw0\charscalex113 vor fi Tnfiinfafe gradinile antropobgice? Pared: s-a mai
plstif canava taxa de vizifare la \up0 \expndtw0\charscalex110 ospicii! Lucrurile
seTntamplau acum doua secoie iarmgrijitorii TntSrafau bolnavii cu fur-\line \up0
\expndtw0\charscalex110 ciie de fier pentru a face \u8222?specfacoiul" mai
inferesant. Oare ne vom Tnfoarce? \par\pard\qj \li868\ri1256\sb0\sl-
228\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Oare maine seiectia psihoiogicS si
exaninarea pacientului va mai fi facutS de psi� \up0 \expndtw0\charscalex116 holog
ori de psihiatru, sau de genetician sau psinogenetician, cum se vo fi numind el,
\up0 \expndtw0\charscalex115 studiind la mlcroscopui electronic, asisfaf de
calculaor, harta genomica a inaividului? \up0 \expndtw0\charscalex117 Sau poate la
spectromefru! de masS - psihochimistul, sau la ecranui fomografului cu \up0
\expndtw0\charscalex110 emisie de pozitronf - psihoinginerul, vor pune irefutabile
etichefe melancolicuFui, mania\up0 \expndtw0\charscalex110 caiuiui, obsesionalului
sau poetuiui. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg317}
\expndtw0\charscalex111 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Toate acesfe \u8222?
amenintari" ale viiforului, numeroasele neTmpliniri si incertifudini ale \up0
\expndtw0\charscalex110 prezentului, precum si tragediile si ororiie trecute si
pofenfiale fac ufib discufia dimensi\up0 \expndtw0\charscalex110 unii etice o
psihiatriei. \par\pard\ql \li4771\sb118\sl-368\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex99 \ul0\nosupersub\cf26\f27\fs32 Aet. \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Proctica psihiatrica este caracferizatS de anumite
incertifuaini si ambiguifafi ce tre� \up0 \expndtw0\charscalex112 buiesc accepate,
der limifofe (ChiiJiS V, ChiHj9 R, 199-4). \par\pard\qj \li1387\ri796\sb20\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex109 Responsabilitatea muncii clinice
Tnseamnd acfiune,. implicare, detasare si convinge� \up0 \expndtw0\charscalex113
rea cS ajufi pacientii (Msehenie D, 1989). Profesionalizarea psihiatriei si
aprofundarea \up0 \expndtw0\charscalex113 psihopaologiei pot sa apara ca bazS
eticS. \par\pard\qj \li1377\ri800\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex110 Cunoasterea este Tntofdeauna un principiu prin excelenfS
efic Tn medicinS si psiho� \up0 \expndtw0\charscalex112 logie. Problema Tncepe
atunci cand se pun Tn discufie fundamenteie comporamentului \up0
\expndtw0\charscalex113 social deoarece psihiatru!, asa cum arata orice anaiiza
isforicS, nu se poate opri Tn de\up0 \expndtw0\charscalex113 mersui sau la
determinarea strict biologice sau etiologies, ci Tsi punem acord activita� \up0
\expndtw0\charscalex113 tea cu concepfiile societSfii despre comportamentul social.
Exists un mare numar de tulburari psihice Tn care nu se poate vorbi de un
determi� \up0 \expndtw0\charscalex114 nism etiobgic cert. Atitudinea psihiatrului
fafa de acestea, Tn special fafa de cele care \up0 \expndtw0\charscalex115 par sS
albS o determinare nets psihosociala, nu va fi una de pasivitafe doar pentru cS
\up0 \expndtw0\charscalex116 acesf model nu mai este modelul medical al bolii.
Irnplicarea terapeutica, Tn special \up0 \expndtw0\charscalex115 atunci cand esfe
vorba de psihoterapie, devine una clar implicae Tn modeiele norma\up0
\expndtw0\charscalex116 litafii, acceptate la un moment daf, si legato de modeiele
ideologice si axiologice aie \up0 \expndtw0\charscalex116 tiecSrui psihiatru sau
psiholog. \par\pard\qj \li1358\ri811\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex115 Cu foate posibilele nuanfe si limite, credem ca acfiunea Tn
favoarea si spre binele \up0 \expndtw0\charscalex110 pacienfuiui esfe calea etica
si nu ruminafia steriiS despre dreptul de ingerinfa sau Imper\up0
\expndtw0\charscalex110 fecfiunea sistemului diagnostic vazut ca un ablou
mendeleevian. \par\pard\qj \li1334\ri814\sb0\sl-222\slmult0\fi307 \up0
\expndtw0\charscalex115 Chiar comparaa cu, sS spunem, o discipline medicals extrem
de preclsS cum ar fi \up0 \expndtw0\charscalex116 chirurgia, psihiatria nu se va
dovedi un domeniu mai pufin exact sau cu o infervenfie \up0 \expndtw0\charscalex112
mai neqliienfa. Medicina rSmane o sfiinfS empirics, un demers ai fiecSrui caz si cu
atat \up0 \expndtw0\charscalex111 mai mult psihiafrie vo fi aso. Nu grupa
schizofreniilor ese o invenfie psihiatrice, ci fap� \up0 \expndtw0\charscalex111
tul cS unui sau altui dintre psihiatri au inclus Tn ea Tn mod gresit un pacient
pentru care \up0 \expndtw0\charscalex119 nu exisfau suficiente argumenfe de
includere. Riqoarea procustianS devine o armS \up0 \expndtw0\charscalex115
Tmpofriva psihiafriei atunci cand ea opereaza cu un model al normalitafii exagerat
si \up0 \expndtw0\charscalex115 nu cu unui al bolii. \par\pard\qj
\up0 \expndtw0\charscalex114 Esfe evident cS excesul de zel nosografic poate bsa
cei muif fara asisfenfa psihia� \up0 \expndtw0\charscalex109 trica un numSr de
ooinavi si Tn nici un caz nu va include Tntre \u8222?asisafii" psihiatriei sSnS\up0
\expndtw0\charscalex111 tosii. De altfel, se exagereaza mult asupra faptului cS
psihiatrii Tncearca sS psihiafrizeze \up0 \expndtw0\charscalex114 sociefafea. Nu
psihiafrul este cei care poate iansa comanda socials si nicSieri Tn lume \up0
\expndtw0\charscalex115 psihiatrii sau psihologii nu sunt Tndrifuifi sc intervina
Tn mod acfiv Tn selecfarea de \up0 \expndtw0\charscalex104 pacienfi.
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 9.2.1. DESPRE MMM, PSIHIAMIC \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 S-a vorbit si se vorbeste muit de enomenu! abuzuiul
psihiatric vSzut ca un fenomen \up0 \expndtw0\charscalex112 politic. Credem ca
trebuie foarte clar diferenfiafe cele doud fenomene, abuzui de putere \up0
\expndtw0\charscalex115 personals si \u8222?coiaborafionismu!" care poate privi
orice activitate medicals sau socials \up0 \expndtw0\charscalex116 Tn care
specialist^ aplica poiitici sau cresaza ,,realifafi parable" cu realitatea socials.
\up0 \expndtw0\charscalex116 Afirmam raspicat ca acesf demers nu vrea sa scuze pe
nimeni si nici sa diminueze cu
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dentoiogie si etica Tn
psihiafrie si psihopatologie\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 311\par\pard\qj
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex118 nimic vina celor care, prabusifi din
dimensiunea morals si etica, au foiosif auforifafea \up0 \expndtw0\charscalex119
sau cunosfinfele profesionab pentru a limia ia comands politico drepturile
indivizilor \up0 \expndtw0\charscalex111 sSnSfosi sau bolnavi Tn numele
psihiafriei. \par\pard\qj \li984\ri1083\sb20\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex119 Fiecare trebuie sS poarte raspunderea actelor sale. A face
generalized asupra psi� \up0 \expndtw0\charscalex120 hiatriei dintr-o onurnlfS
epocS sau asupra tuturor psihiafrilor core eu lucrot ponS Tn \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex119 989 esfe, credem, odevSraful abuz.
Nimeni nu a deschis o dezbafere incriminaforie \up0 \expndtw0\charscalex114 despre
felul Tn care ginecoiogii erau obligafi sS raporteze numSrul de sarcini nou
depis\up0 \expndtw0\charscalex114 fafe cu ocazia examenelor ginecobgice
obiigatorii. \par\pard\qj \li969\ri1099\sb16\sl-225\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex118 Nimeni nu s-a Tntrebat si nu se Tnfreaba de ce examenul
ginecobgic, de exemplu, \up0 \expndtw0\charscalex115 esfe obiiaotoriu la obfinerea
carnefuiui auto. Nimeni nu se Tntreabs ce rafiuni inconsti� \up0
\expndtw0\charscalex116 enfe au rScut ca Tn Romania termenul de reabilitare
universal recunoscuf Tn psihiatria \up0 \expndtw0\charscalex120 europeana sS fie
Tnbcuif cu eel de reseddisQ?� si pentru ce un instituf de psihiafrie \up0
\expndtw0\charscalex120 soda's (realizaf- atenfiei - dupS caderea comunismului) are
grafii la feresfre. \par\pard\qj \li969\ri1113\sb120\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex119 Revenlnd la celabit tip de obuz, obuzul de putere personals
Tn numele psihiatriei, \up0 \expndtw0\charscalex118 mai frecvent si, din acesf
motiv, ia fel de pericuios ca si primui, trebuie sa notSm aici \up0
\expndtw0\charscalex118 cateva din principaleie cauze ale acestuia: \par\pard\ql
\li1252\sb31\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 - influenfa socials asupra
rafionamenfulu! diagnostic \par\pard\ql \li1252\sb13\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 - biografiile personale si sociob ale psihiatrului
\par\pard\ql \li1257\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - confexful
socio-cuitural \par\pard\ql \li1252\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex116 - constrangeri sociaie \par\pard\ql \li1353\sb95\sl-
253\slmult0 \up0 \expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 9.2.2.
DIAGNOSTIC P5IHIAIUC |i mcA \par\pard\qj \li950\ri1131\sb86\sl-230\slmult0\fi297
\up0 \expndtw0\charscalex115 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 importanfa eticii
psihiatrice decurge din compiexitafea aspectelor care caracterizea� \up0
\expndtw0\charscalex112 zS aceasa specialifafe medicals Tn care, de ce sS nu
recunoasfem, exisfa mai multe incer\up0 \expndtw0\charscalex112 tifudini si
ambiguitSfi decat Tn ceielaite speciaiiafi clinice. \par\pard\ql
\li950\ri1130\sb0\sl-226\slmult0\fi292\tx1238 \up0 \expndtw0\charscalex114 Pentru a
reliefa obllgafia de a cunoaste si aprofunda dimensiunea eflca a ccfului me�
\up0 \expndtw0\charscalex112 dical Tn psihiafrie, sa iuSm mai Tnfai exempiul
diagnosticuiui psihiatric. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 Dintofdeauna,
diagnosficui psihiatric a sedus si TnspSimantaf deopotriva prin muitipb-\up0
\expndtw0\charscalex111 le vaienfe pe care le presupune. \par\pard\qj
\li935\ri1153\sb13\sl-220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex124 Rsleh W frece
Tn revisa doar o parte dintre robrile pe care acesa le poate juca. \up0
\expndtw0\charscalex111 Asffei, diognosficui psihiafrie poate fi privif ca:
\par\pard\ql \li1238\sb11\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 � Explicate,
atenuore si discuipare \par\pard\qj \li1233\ri4517\sb3\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 � Transformare a devianfei sociele Tn boab \up0
\expndtw0\charscalex115 � Exciudere si dezumanizare \par\pard\qj
\li1228\ri3297\sb0\sl-240\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex118 - ipoteza care
se autoconfirma (profsfie autoreaiizatoare) \up0 \expndtw0\charscalex113 �
Discreditare si pecleapsa. \par\pard\qj \li940\ri1146\sb0\sl-230\slmult0\fi287 \up0
\expndtw0\charscalex119 Nu de putine ori un diagnostic de boab psihicS a fosf
soiicitat ca protecfie Tn fafa \up0 \expndtw0\charscalex119 unei situafii limits,
Se poate evifo asffei o peaeapsa penab, obfine o scufire de sfagiu \up0
\expndtw0\charscalex116 miliar, aproba un avort Tntr-o iunS mare de sorcinS, obfine
o pensionere medicals etc. \par\pard\qj \li931\ri1155\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex112 Pe de alfa parte, au exisfaf perioade Tn care diagnosficui
a reusif sS \u8222?purifice" socie\up0 \expndtw0\charscalex116 tafea si sS
linisteasca angoaseie puritaniior, atribuind unor comportamente inaccepta\up0
\expndtw0\charscalex108 bile social \up0 \expndtw0\charscalex111 (ex.:
homosexualifatea) expiicafii psihopatologice. \par\pard\qj \li931\ri1143\sb0\sl-
230\slmult0\fi287 \up0 \expndtw0\charscalex114 Unele regimuri dlcfaforiale au
foiosif etichefe bolii psihice pentru a exclude si chiar \up0
\expndtw0\charscalex114 extermina indivizi sau grupuri sociale considerate \u8222?
indezirabiie". Pentru exempliricare, \up0 \expndtw0\charscalex114 nu e nevoie decaf
sS reamintim de oerloada hiflerisfS sau pe cea Stalinists.
Una dintre ceie mai nefericite consecinfe ale unui diagnostic psihiatric ramane
Tnsa \up0 \expndtw0\charscalex114 aceea de a Tnfari prejudecafile celor care
considers o anumite persoanS \u8222?nebuna". In \up0 \expndtw0\charscalex116
absenfa unor criterii obiective bazate pe probe paraciinice, mule diagnostice
psihia� \up0 \expndtw0\charscalex114 trice formulate neglijent sau superficial, se
pot autoconfirma prin depresie, anxietatea \up0 \expndtw0\charscalex111 sau chiar
reacfia catastroficS pe care o pot provoca individului etichetat ca fiind bolnav
\up0 \expndtw0\charscalex101 psihic. \par\pard\qj \li1387\ri831\sb1\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex111 Din pScate, diagnosficui psihiafrie
poets fi foiosif si ca o redutabila armS de discre\up0 \expndtw0\charscalex116
diare. Ese suficient uneori ca medicul sa \u8222?scape" un cuvant ca schizofren,
maniacal, \up0 \expndtw0\charscalex115 dement, instabii emotional, referindu-se la
o persoanS publics pentru ca moss-media \up0 \expndtw0\charscalex112 sa preia
imediaf cuvintele acestuia si, Tn acest fel, sa compromita si, poafe, sS
distruge \up0 \expndtw0\charscalex112 aceo: persoana, \par\pard\qj
\li1387\ri819\sb220\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex115 latS doar
cateva argumenfe pentru a recunoaste cS abuzu! de diagnostic psihiatric \up0
\expndtw0\charscalex113 esfe o problems majora ae eticS pentru ca, asa cum
concluziona R@iSs W, el este mai \up0 \expndtw0\charscalex112 Tntai de toate o
problema umand care fine probabil mai pufin de coruptibilitafea mem\up0
\expndtw0\charscalex111 brilpr profesiunii si mai curand de nevoile si de
vulnerabilifafile omenesii. \par\pard\ql \li1660\sb11\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 In psihiafrie exista o serie de Iegaturi imcorfanfe Tntre
conceotele de diagnostic si \par\pard\ql \li1382\sb13\sl-232\slmult0 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 eticS MA We 1999; FylesJ KWM,
19941 \par\pard\qj \li1377\ri835\sb0\sl-220\slmult0\fi273 \up0
\expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Jusfificarea eticS pentru
traamentul
psihiatric fare conslmfamcnful pccienTulul se \up0 \expndtw0\charscalex114 leago
direct de diagnosficui unei tulburari mintale, Acesf lucru esfe refiecfat de legiie
\up0 \expndtw0\charscalex113 sanafafii mintale privind tratamentul fara
consimtamanfu! pacienfuiui care necesie, pe \up0 \expndtw0\charscalex113 langS un
element de rise, prezenfa unei tulburari mintale. \par\pard\qj
\li1372\ri840\sb0\sl-220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex118 In mod
asernanator, Tn dreptul penal, apararea bazata pe evocarea nebuniei, pe \up0
\expndtw0\charscalex110 faptul ca cineva care a comis o Intracfiune, ca nu esfe
responsabil moral pentru acfiuniie \up0 \expndtw0\charscalex110 sale, se bazeaza pe
diagnosficarea unei tulburari mintab [Tn general psihotica), \par\pard\qj
\li1358\ri848\sb0\sl-215\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex115 O mare parte a
diagnosticeio" diferenfiale din psihiafrie au o dimsnsiune morola. \up0
\expndtw0\charscalex110 Cei mai eecyenf exemplu esfe diferenfierea Tntre
personalitatea psihopatice (un concept \up0 \expndtw0\charscalex109 medical) si
cieSincvenfa (ur> concept moral). Alte diagnostice diferenfiafe din punce! de
\up0 \expndtw0\charscalex120 vedere medical/moral includ isteria/simubrea Tn
vederea sustragerii din fafa unei \up0 \expndtw0\charscalex110 responsabilitafi si
aicooiismui/betia simpls, \par\pard\ql \li1363\ri838\sb4\sl-
220\slmult0\fi283\tx1641 \up0 \expndtw0\charscalex113 Unele dintre ceie mai grave
abuzuri ale psihiafriei, care au fosf olosite ca mijioc de \up0
\expndtw0\charscalex114 control social, au fosf produse prin folosirea eronatS a
concepelor de diagnostic. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 Aceste Iegaturi
Tnte diagnostic si etica, desi exists Tn toae medicina, sunf muit mai \up0
\expndtw0\charscalex109 evidenfe Tn cazul psihiatriei. Scuza \up0
\expndtw0\charscalex111 \u8222?nebun, nu vinovat'' foiosifS Tn fafa iegii pentru
a \par\pard\qj \li1358\ri864\sb17\sl-200\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex116
scapa de pedepsele legale reflects, spre exemplu, faptul ce boala implica Tn
general \up0 \expndtw0\charscalex111 pierderea simfului responsabiiiafii.
Legatura mai accentuate Tntre diagnostic si etica, Tn cazul psihiatriei, este una
din \up0 \expndtw0\charscalex112 parficubrlfafiie de diferenfiere Tntre boala
mintala si cea somaficd. Din acesf punct be \up0 \expndtw0\charscalex112 vedere,
diferenfa dintre psihiafrie si restul medicinei este una de nivel. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 9.2.3. TSiAKE f ? I1CA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Acfu! terapeutic, fie ca este vorba de psihoterapie
sau de traamenf medicamenfos \up0 \expndtw0\charscalex113 cuprinde, de asemenea,
aspecte efice pe core orice profesionist din domeniul sanafafii \up0
\expndtw0\charscalex110 psihice esfe obligaf sS le cunoasca. \par\pard\qj
\li1343\ri857\sb22\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex117 Primul dintre
aspectele efice care caracterizeazS rebfia ferapeut-pacienf, cu afaf \up0
\expndtw0\charscalex108 mai mult Tn psihiafrie esfe pSsfrarea confidenfialiatii.
\expndtw0\charscalex108 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Deontologie si etica Tn
Confidenfialifateo esfe una dintre piefreie de femeiie ale rebtiei erapeutice. IncS
din \up0 \expndtw0\charscalex117 vremea lui Hipoeeri�, s-a considerat ca medicul
trebuie sS pSsfreze secrets informafia \up0 \expndtw0\charscalex126 obfinufe de ia
pocient Tn cursul evaluarii sfSrii sole de sonSfafe sau de-a lungul \up0
\expndtw0\charscalex114 desfSsurarii trafamentului sau. \par\pard\qj
\li1075\ri970\sb0\sl-230\slmult0\fi268 \up0 \expndtw0\charscalex117 \u8222?Ceea ce
as putea vedea sau auzi, Tn cursul trafamentului sau Tn afara lui, despre \up0
\expndtw0\charscalex116 viafa pacienfilor, povestiri ce ar putea ti rdspandife
prefufindeni, lucruri rusinoase vor \up0 \expndtw0\charscalex116 fi pa strafe doar
pentru mine, pentru a nu se vorbi despre ele". \par\pard\qj \li1060\ri997\sb0\sl-
240\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex118 Fiecare medic ese guvernaf de etica
profesiei sab, care cere ca informafia primita \up0 \expndtw0\charscalex115 de la
pacienf sS fie secrets. \par\pard\qj \li1051\ri993\sb0\sl-226\slmult0\fi302 \up0
\expndtw0\charscalex113 Principiile Eticii Medicale ale Asociaflei Medicale
Americane sabiiesc urmStoarele: \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8222?un meaic
trebuie sd respecfe drepturile pacienfilor si sd profejeze informafiile confi� \up0
\expndtw0\charscalex114 dential ale acestuia, Tn conformifafe cu constrangeriie
legit". In acelasi sens, Consiliu! \up0 \expndtw0\charscalex113 Asociafiei de Etica
si Afaceri Juridice a formubt urmStoru! enunf: \up0 \expndtw0\charscalex112 \u8222?
Medicul nu trebuie \par\pard\qj \li1041\ri985\sb0\sl-220\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex114 sd dezvdluie informafii confidenfiale fdrd consensul
pacientului, cu excepfia situafiilor \up0 \expndtw0\charscalex113 prevdzufe de lege
sau Tn cazul protejdrii buncsfdrii individuate sau a inferesului public"
\ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 MifiMmf^M?). \par\pard\ql \li2097\sb213\sl-
230\slmult0 \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ..VIZITA
SAPTAmANALA" - UN CAZ DE 4BUZ PSIKIATRJt \par\pard\ql \li1425\sb129\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 0 saia plina
cu bolnav; si medici, studenti sipsihologi, \par\pard\qj \li1132\ri1102\sb3\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex116 fn fafa bolnavilor adunafi cu fore
din saloane (vizita de vinerl este obiigatoriei) -\line \up0
\expndtw0\charscalex116 unii dintre el avand o mare neliniste provocata de situate,
alfii resemnafi sau indite\up0 \expndtw-2\charscalex100 renfi \up0
\expndtw0\charscalex121 - sta \u8222?comisia medicala". In fruntea comisiei seful
secfei, un soi de Charcot \up0 \expndtw0\charscalex119 dambovifean, care face din
apeiarea pacienfilor �1 prezenfarea publica a acestora \up0 \expndtw0\charscalex112
celorialp pacienfi, a simptomelor si tratamentului fiecaruia :-;;tiri: spectacol pe
care Tl \up0 \expndtw0\charscalex114 considers stiinfific si ca avand valenfe
terapeutice. Ceilalfi medici din sectieiprezintg \up0 \expndtw0\charscalex109 ia
randul lor, cu zel cazuriie; bolnavii nominalizati stau umili Tn picioare, T�i
raporteaza \up0 \expndtw0\charscalex116 cu Jena starea eau, uneori, nu zic nimic.
Nelipsita asistenta sefa, cerberu! �efulu| de \up0 \expndtw0\charscalex116 secfie,
asista satisfacuta si gae de masuri drastice la originalul
spectacol-\par\pard\qj \li1132\ri1116\sb37\sl-200\slmult0\fi292 \up0
\expndtw0\charscalex114 Experienfa este de neuitat fi nurnerosi pacienfi, dupa
externare, refuza orice con� \up0 \expndtw0\charscalex113 tact cu secfia Tn care au
fost internafi. \up0 \expndtw0\charscalex118 0 parte din el cei' externarea numai
pentru a \par\pard\ql \li1142\sb15\sl-207\slmult0\tx2409 \up0
\expndtw0\charscalex108 nu fi expaî la \tab \up0 \expndtw0\charscalex112
,spectacolul" vizitei publice. Satisfacerea fantasmelor sadice �1
exhibi-\par\pard\qj \li1123\ri1116\sb23\sl-220\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex113 fioniste ale psihiatrilor este evidenta; justificarile sunt
legate de potentialul didactic ai \up0 \expndtw0\charscalex117 prezentarii
sipastrarea unei tradifii care ar disculpa psihiafrul de orice responsabili\up0
\expndtw0\charscalex113 tate pe criteriul unui domeniu de excepfie Tn care
altemativeie ar fi egale. \u8222?A�a-i psP \up0 \expndtw0\charscalex113 hiatria. La
noise poatedieeP \par\pard\ql \li1416\sb0\sl-207\slmult0
\par\pard\ql\li1416\sb24\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 Nota: Codui
deontologie al Colegiuiui Mediator din Romania prevede explicit: \par\pard\qj
Art. \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 14. Obiectul secretului constituie tot ceea
ce medicul Tn calitatea lui de profe\up0 \expndtw0\charscalex114 sionist a aflat
direct sauPndirect in iegatura cu viafa intima a bolnavului, a famiiiei, a \up0
\expndtw0\charscalex113 apsriinaiorilor precum�i problemeie de diagnostic,
prognostic, tratament, circumsian\up0 \expndtw0\charscalex113 te Tn iegatura cu
boaia �i alte diverse fapte, inciusiv rezuliatul autopsiei. \par\pard\qj
Art. \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 145. Psihiatrii nu trebuie niciodata sa-�i
foloseasca posibiiitapie profesionale \up0 \expndtw0\charscalex117 pentru a viola
drepturile omului, sau demnitatea unei persoane cu sau fara tulburari \up0
\expndtw0\charscalex113 psihice, indiferent de prejudecafile, dorintele,
sentimentele si creo'infele personate.
\expndtw0\charscalex108 Psihopatologie si psihiafrie pentru psihologi\par\pard\qj
215\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex113 Esfe bine cunoscut, cS atunci cand o
persoanS caua Tngrijire medicals, problemeie \up0 \expndtw0\charscalex114 pe care
el le dezvSluie sunf afaf de personale, Tncat medicul esfe obligaf sS nu le
dis-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 cute decat cu persoanele direct implicate Tn
tratamentul pacienfuiui respectiv. Ingrijirea \up0 \expndtw0\charscalex121 medicals
a unei persoane poate fi imporana Tntr-un litigiu de genul divorfubi sau \up0
\expndtw0\charscalex111 cazurile medico-iegale. Istoricul medical al unei persoane
poate intereso sistemul crimi-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 nalistic ai
jusfitiei, mai ales dacS persoana respectivS a fost acuzaa pentru o crimS si
\up0 \expndtw0\charscalex113 poate influenfa, de asemenea, nafura sentintei. in
plus, mass-media esfe deseori infere-\line \up0 \expndtw0\charscalex112 saa de
problemeie medicale ale persoanelor publice, de exemplu politicieni, sportivi de
\up0 \expndtw0\charscalex117 performanfS si aceasta doar pentru a face deliciui
revistelor \up0 \expndtw0\charscalex119 \u8222?de scandal". Cu toate
\expndtw0\charscalex112 acestea, Tn fiecare dintre aceste circumsfanfe. doar
pacientul hoarSse cine este eel care \up0 \expndtw0\charscalex112 are grijS de
sSnStafea sa si care stie detaliile privind Tngrijirea si tratamentul sSu. \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 DezvSluiriie pacientului, conciuziile
exarninarii. investigafiile paraclinice, diagnos� \up0 \expndtw0\charscalex114
tice, planurile de tratament, prognosticul sunt confidenfiale si nu pot fi
dezvSluife fsre \up0 \expndtw0\charscalex113 consimfSmanful pacienfuiui, decat Tn
cazul unei cereri fScute de outoritati Tn numele \up0 \expndtw0\charscalex115
legii. In general, informafiile medicale nu pof fi dezvSluife nici famiiiei
acestuia farS \up0 \expndtw0\charscalex106 consimfSmanful pacientului. \par\pard\qj
\li1353\ri828\sb1\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex110 Evident cS Tn
aceeasi sifuafie, Tn ceea ce priveste secretul profesional, se afb si psi� \up0
\expndtw0\charscalex110 hologul clinician care, direct sau indirect, afis
informafii cu caracter confidential Tn fim\up0 \expndtw0\charscalex110 pul
examinSrii bolnavului psihic. \par\pard\qj \li1334\ri825\sb0\sl-
226\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex115 Domeniul terapeutic Tn care
confidentialifatea are cea mai mare valoare esfe psi� \up0 \expndtw0\charscalex112
hoferapia. Prin profunzimea si infimitafea pe care le capSfS rebfia medic-pacient
aflafi \up0 \expndtw0\charscalex116 Tntr-un proces psihoterapeufic, aceasta devine
teriforiui unor ample dezbateri despre \up0 \expndtw0\charscalex108 efica
psihiafrica. \par\pard\qj \li1334\sb0\sl-220\slmult0
Parghiile care imprimS rebfiei psihoterapeut-pacient poafe cea mai intensa
dinami\up0 \expndtw0\charscalex114 ca sunt transferu! si contrafransferul, care,
desi caracterizeazS orice relafie medic-pa� \up0 \expndtw0\charscalex108 cient, Tn
psihiafrie ele sunf extrem de pufemice. \par\pard\qj \li1329\ri843\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Transferu! este definit de modelul
general ca un set de asteptSri, convingeri si ras� \up0 \expndtw0\charscalex112
punsuri emofionaie pe care pacientul le aduce Tn rebfia medic-pacienf; ele nu sunf
de� \up0 \expndtw0\charscalex112 terminate Tn mod necesar de cine esfe medicul, sou
cum ocfioneazS el, ci mai degraba \par\pard\qj \li1320\ri839\sb4\sl-
216\slmult0\fi43 \up0 \expndtw0\charscalex113 3e experienfele continue pe^care
pacienfui le-a avut de-a lungul viefii cu alte persona\up0 \expndtw0\charscalex106
i itSfi. Afifudinea pacienfuiui fafS de medic sau psiholog esfe suscepfibib sS fie
o repeflfie \up0 \expndtw0\charscalex118 a atitudinii pe care ei sau ea au avut-o
fafa de eife ouforiafi. Aceasa afitudine poafe \up0 \expndtw0\charscalex118 varia
de la o afitudine bazab realists - Tn care doctorul sau psihologul se osteopa ia
\up0 \expndtw0\charscalex112 eel mai aufentic interes din partea pacienfuiui, la o
supraideolizore Tnsofia nu de putine \up0 \expndtw0\charscalex118 ori de fanfasme
erotice panS la una de nemcredere, asfeptandu-se ca medicul sa fie \up0
\expndtw0\charscalex109 dispretuitor si eventual cbuziv. \par\pard\qj
\li1320\ri864\sb21\sl-220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex114 Sunt necesare
muit profesionalism si experienfa pentru rezolvarea tronsferului pa� \up0
\expndtw0\charscalex113 cienfilor. In caz contrar, exploafarea unui transfer
pozifiv fSrS ca ocesf lucru sS fie Tn \up0 \expndtw0\charscalex112 scop pur
terapeutic, se Tnscrie ca unui dintre cele mai grave abuzuri Tn psihiafrie.
\par\pard\qj \li1296\ri853\sb0\sl-223\slmult0\fi302 \up0 \expndtw0\charscalex115 Ce
s-ar Tntampio oare daca psihiatru! sau psihologul ar accepta favorurile sexuale
\up0 \expndtw0\charscalex114 ole unei paciente aflafe Tntr-un episod maniacal, farS
ca aceasta, Tn dezinhibifia care \up0 \expndtw0\charscalex114 o caracferizeoza, sS
reaiizeze mScar consecinteie gesfului pe caret! face? Sau dacS ar \up0
\expndtw0\charscalex115 Iasa sau influenfa un asffei de pacienf sS-i ofere bunuri
moferiaie, pe care acesta, din \up0 \expndtw0\charscalex116 lipsa de critics si
sentimentul cie grandoare, i le-ar asigura cu foarte mare probabili� \up0
\expndtw0\charscalex114 tae? Dar dace, aflat Tn fafa unui pacienf varsfnic cu un
sindrom deteriorativ, i-ar con\up0 \expndtw0\charscalex114 vinge sa renunfe, de
exemplu, la bunurile sab imobiliare Tn favoarea lui?
\expndtw0\charscalex107 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Dentologie ?i etica Tn
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex118 Au exisfat suficienfe cazuri, din
pScate cat se poate de reale, ca sS nu vorbim de \up0 \expndtw0\charscalex109
bogata cazuisficS din beietrisficS si cinematografie, Tn care psihoferaDeutui,
profifand de \up0 \expndtw0\charscalex117 sentimentele pe care pocienfa/pocientul
le-a dezvolfat de-o lungul sedinteior de psi� \up0 \expndtw0\charscalex117
hoteapie, a soiicifaf sau acceptaf favoruri maeriale sau s-a angajaf Tn relafii
erofice. \up0 \expndtw0\charscalex112 Uneori, Tn asffei de cazuri, nici nu este
vorba despre premeditarea rSuvoitoare a psiho\up0 \expndtw0\charscalex113
ferapeufului, ci de naiva credintS cS a gSsit pe cineva sensibii, care sS-i
TmpSraseascS \up0 \expndtw0\charscalex113 propriile sentimente de dragoste \u8222?
autentice". \par\pard\qj \li988\ri1142\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex113 Este, de fapt, vorba numai despre un contrafronsfer core
poote lua forma sentimen� \up0 \expndtw0\charscalex119 telor negative, ce dezbinS
rebfia medic-pacient, dar poate, de asemenea, sS devinS \up0
\expndtw0\charscalex112 disproporfionaf pozitiv, idealizand sau avand reacfii
erofice. \par\pard\qj \li984\ri1134\sb0\sl-220\slmult0\fi297 \up0
\expndtw0\charscalex115 Indiferenf de momentul pe parcursul terapiei Tn care are be
o relafie eroficS Tnfre \up0 \expndtw0\charscalex114 specialist si pacienf, acest
tip de legSturo constituie un caz de molproxis. Nimeni nu a \up0
\expndtw0\charscalex115 stobilif cat fimp ar trebui sS treacS de ia Tncheierea unei
terapii pentru ca rebfia tera\up0 \expndtw0\charscalex117 peut-pacienf sS redevinS
una \u8222?norma!a". Clinicionui sau terapeutul se vor afia pe un \up0
\expndtw0\charscalex118 teren etic si legal mai sigur daca aderS la principiul
exprimat sintefic de Karosu BT \up0 \expndtw0\charscalex115 (1991) \u8222?odatS ce
o persoana este pacient, pacient sS rSmanS". \par\pard\qj \li969\ri1155\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex115 Asa cum pacientul ore fafS de medic
astepfSri privind compefenfa, si absenfa ori\up0 \expndtw0\charscalex115 cSrei
tenative de a-i expbafa sou specula suferinfa, obiectivitate, confort,
ameiiororeo \up0 \expndtw0\charscalex114 suferinfei, medicii au adesea expectatii
inconstienfe si nerostite fafS de pacienfi, DacS \up0 \expndtw0\charscalex119
aceste expecafi! nu se Tndepiinesc, chiar deed ocesto este rezulfotul unei
necesiafi \up0 \expndtw0\charscalex113 inconstienfe din partea medicului, pacientul
poafe fi blamat si percepuf ca antipafic, cu \up0 \expndtw0\charscalex113 care nu
se poate lucra sau rSu. \par\pard\ql \li1257\sb1\sl-195\slmult0\tx5985 \up0
\expndtw0\charscalex109 Castigorea controiului consfienf Tn relafie dintre
medici \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 (psihologi) si pacienfi nece� \par\pard\qj
\li960\ri1164\sb27\sl-217\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex115 sitd o eveiuore
consants. Cu cat medicul/psihobgu! are o mai bunS Tnfelegere asupra \up0
\expndtw0\charscalex110 lui Tnsusi, cu cat se simte mai sigur, cu atat e mai
capabii sS modifice atitudinile disfruc\up0 \expndtw0\charscalex112 tive,
Terapeufii au nevoie sS fie empafici, dar nu pana la punctul de a-si asuma
proble� \up0 \expndtw0\charscalex113 meie pacienfuiui sau fanteziile lor nereaiisfe
cS numai ei pof fi saivatoril lor. Ei trebuie \up0 \expndtw0\charscalex119 sS fie
capabili sS dea la o parte problemeie pacienfilor cand oarSsesc cabineful sau
\up0 \expndtw0\charscalex110 spitalul si nu trebuie sa-si foioseascS pacienfii ce
un substituf pentru intimitofe sou relafii \up0 \expndtw0\charscalex109
care poafe le iipsesc Tn viafa personals, in caz confrar, vor fi Tmpiedicafi Tn
eforturile lor \up0 \expndtw0\charscalex118 de a ajua oamenii bolnavi, care au
nevoie ae slmpafle si Tnteiepere, dar nu de senti\up0 \expndtw0\charscalex112
menfalism sau de supraimpiicare. \par\pard\ql \li1238\sb72\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex128 Psihohnmmiogie jf ecS \par\pard\qj \li955\ri1183\sb63\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex114 BeWR P accenfueazS puncfui de vedere
etic din perspectiva trafamentului medica\up0 \expndtw0\charscalex112 menfos care
Tn psihiafrie, afirna ei, nu a fost anaiizat sisfematic pana la revobfia
rnedi\up0 \expndtw0\charscalex112 camenelor psihotrope. \par\pard\qj
\li955\ri1185\sb0\sl-220\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex112 in paraiel cu
aparitio studiibr clinice asupra eficacitSfii medicomenfeior, farmacoci\up0
\expndtw0\charscalex113 neticii si psihofarmacobgiei s-a Tnregisfraf un declin
global si de-a dreptul dramatic a! \up0 \expndtw0\charscalex107 numarului
pocienfilor trotofi Tn spitoieie de psihiafrie. \par\pard\qj \li955\ri1180\sb0\sl-
220\slmult0\fi278 \up0 \expndtw0\charscalex117 Odaa cu aparifia unor psihotrope
eficienfe care a fScuf sS scads numSrui necesar \up0 \expndtw0\charscalex116 de
zile de spitaiizare, \up0 \expndtw0\charscalex116 \u8222?descarcerarea" pacienfilor
psihic! o dus io o tot moi frecvena \par\pard\qj \li950\ri1184\sb0\sl-
220\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex110 negiijare a trafamentului Tn afara
mediuiui spitalicesc. Instifufiiie care se ocupau de tra� \up0
\expndtw0\charscalex111 tamentul medicamenfos s-au vSzut fSrS o Tnbcuire eficiena
prin mijloace terapeutice cu \up0 \expndtw0\charscalex118 bazS comunitarS. De
aceea, afirmS Bewn, nu trebuie privit ca un paradox faptul cd \up0
\expndtw0\charscalex112 revobfia medicamentuiui a fost urmata de dispute si
contribufii stiintifice dar si efice. \par\pard\qj \li940\ri1186\sb0\sl-
220\slmult0\fi297 \up0 \expndtw0\charscalex114 Psihotropeie sunf agenfi terapeuflci
redutabili, cu efecfe secundore majore si unele \up0 \expndtw0\charscalex114 dintre
ele cu probleme de compilana si de dependents.
\expndtw0\charscalex103 Psihopatologie\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 ?i
Polipragmazia le creste gradul de pericubzltate, motiv pentru care sunf necesare
\up0 \expndtw0\charscalex116 Tndebngi fesari de laborator, mdsuri speciale de
administrare le copii, vdrstnici, indi� \up0 \expndtw0\charscalex114 vizi cu retard
psiho-mofor, bolnavi cu afecfiuni somafice si femei gravide sau care abp\up0
\expndtw0\charscalex114 feazS. \par\pard\qj \li1387\ri775\sb0\sl-
220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex113 OdatS cu utiiizarea fenotiazinelor
si a tranchilizantelor minore, riscurile trafamentu� \up0 \expndtw0\charscalex112
lui medicamentos Tn psihiafrie au devenit mai evidente, fie din cauza unor efecte
secun� \up0 \expndtw0\charscalex118 dare importante, fie din cauza dependenfei pe
care o pot induce. Simpfomele de de� \up0 \expndtw0\charscalex119 pendents sau
obstinenfa date de tranchilizonfe apar la pana la 40% din consumatoril \up0
\expndtw0\charscalex102 cronici! \par\pard\qj \li1387\ri776\sb0\sl-
220\slmult0\fi283 \up0 \expndtw0\charscalex113 Multe coiegii medicale au inclus
codu! eticii profesionale Tn practica lor, o violare a \up0 \expndtw0\charscalex113
eticii medicale pufand duce la sancfionarea celui care a TncSlcaf-o.
\ul0\nosupersub\cf17\f18\fs26 9,3. BOAIA �! S1GMA1MRIA \par\pard\qj
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Provenif din cuvanful grecesc stigma = semn cu fierul
Tnrosif, Tntepdfurd, stigma a \up0 \expndtw0\charscalex113 capStaf Tn accepfiunea
medicals semnificafia de semn clinic obiectiv, considerat a reie\up0
\expndtw0\charscalex113 va Tn mod specific exisfenfa unei sari morbide.
Termenul a cunoscut o deosebie vogS Tn secolul al XiX-lea, fiind legat de feoria
de\up0 \expndtw0\charscalex113 qenerSrii elaborae deMsrdl care 1-a introdusTn
limbajul psihiatric. ideile lui reiuau, de \up0 \expndtw0\charscalex117 rapt,
concept!! mai vechi, dupa care corpul traduce caiitSfile trupului, aparute sub o
\up0 \expndtw0\charscalex110 forma \u8222?sub!imafa" Tn feoria frenclogicS a lui
Gal. \par\pard\qj \li1382\ri795\sb0\sl-220\slmult0\fi263 \up0
\expndtw0\charscalex110 Ms^sien e precizat confinutu! termenului, distingand
stigmafe morale (Tnfarziere ine-\line \up0 \expndtw0\charscalex115 ieefuoia sau
afectivS, inadaptare sociald) si stigmafe fizice \up0 \expndtw0\charscalex113
(atrofii, hipertrofii si dis-\par\pard\ql \li1368\sb1\sl-194\slmult0\tx3143 \up0
\expndtw0\charscalex105 trofii). Ei a arStof Tn \tab \up0 \expndtw0\charscalex114
1895 ca degenerescenfa se traduce prin \u8222?sfigrnafe permanente si
esenfialrnente progresive, Tn afara regenerSrii infercurente". \par\pard\qj
\li1358\ri781\sb0\sl-224\slmult0\fi292 \up0 \expndtw0\charscalex116 I�nkf�g� va
relua argumenfui stigmafizSrii pentru a-si construi ceiebra sa feorie \up0
\expndtw0\charscalex117 (prea pufin stiinfificS si nu mai pufin perlcubasS) asupra
antropologiei criminaie. In \up0 \expndtw0\charscalex112 lucrarea sa \u8222?Uomo
criminaie", e! identifies pentru asa-numitul criminannnSscut, o serie \up0
\expndtw0\charscalex111 de stigmafe \u8222?sigure", printre care asimetria facials,
prognafismul, dispunerea si frecven� \up0 \expndtw0\charscalex110 fa pibzitafii
faciale, dezvoifarea exageratS a pomefilor, etc, CSzutS Tn desuetudine pen� \up0
\expndtw0\charscalex110 tru lumea stiinfificS, aceastd feorie nu a fosf Tnsa uifatd
de publicul larg. \par\pard\qj \li1348\ri797\sb3\sl-215\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex113 Teoria stigmafeior a putuf TmbrSca aspecte profund negative
Tn plan socio-politic, \up0 \expndtw0\charscalex109 fiind fobsifS ca \u8222?
argument sfiinfific" de unele ideoiogii. Mai mult, sub o forma \u8222?e!evafS",
\up0 \expndtw0\charscalex111 sccia-biobgia confemporanS Tncearca franspunerea
\u8222?stigmatelor" la nivei genetic, pen� \up0 \expndtw0\charscalex113 tru a
dovedi inegaiitatea biobgica a indivizilor. In prezent, accepfiunea termenului esfe
\up0 \expndtw0\charscalex113 muit resfransS, recunoscandu-se ca anumite aspecte
morfobqice sunf corebte cu anu-\par\pard\li2467\sb0\sl-
162\slmult0\fi0\tx4147\tx4367\tx6489 \up0 \expndtw0\charscalex109 r-\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 i\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 i-\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 ^r\par\pard\ql \li1353\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 mite aspece rizice in cazul unor boh genefice, endocrine,
maltormafin craniene, etc. \par\pard\ql \li1622\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Timp de secoie bolnavii psihici au fosf temuti si respirssi
de comunlfSfiie lor. DacS Tn \par\pard\qj \li1348\ri806\sb0\sl-220\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex114 Grecia Antica poetii scriau despre \u8222?nebunie" ca
pedeapsa data de zei, Tn Evul Mediu, \up0 \expndtw0\charscalex112 oamenii se temeau
de bolnavii psihici, pe careTi considerau posedafi de demon!, rnofiv \up0
\expndtw0\charscalex112 pentru careTi Tnfemnifau si torfurau. \par\pard\qj
\li1343\ri806\sb0\sl-220\slmult0\fi288 \up0 \expndtw0\charscalex119 Pacienfii cu
boli psihice au fosf mult fimp vazufi ca nisfe bestii fbrS sentimente \up0
\expndtw0\charscalex109 umane, finufi Tn lanjuri,. Tn ceiuie soiitare, ca pe nisfe
obiecfe care sfarneau curiozifafea \up0 \expndtw0\charscalex109 publicului care
plafeo sa-i observe. \par\pard\qj \li1343\ri824\sb0\sl-230\slmult0\fi278 \up0
\expndtw0\charscalex115 Consecinfele sfiqmatizarii bolnavului psihic sunf numeroase
si dramatice. Ascun\up0 \expndtw0\charscalex113 derea suferinfei psinice din feama
de a fi ironizat, femuf si respins duce la amanarea si \up0 \expndtw0\charscalex110
uneori la evitarea consultuiui psihiatric, cu implicatii severe Tn evolufia
boiii. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9620\paperh13580{\bkmkstart Pg324}{\bkmkend
Deontologie si etica Tn psihiafrie si psihopatologie\tab \up0
Scdderea outostimei, sentimentele de jena, esec, ratare, anxietaea si depresia sunf
\up0 \expndtw0\charscalex118 doar cateva dintre serile pe care le frSiese
pacientul. \par\pard\ql \li1137\sb51\sl-207\slmult0\tx7075 \up0
\expndtw0\charscalex117 Stigma reduce accesul ia pacienfilor la resurse si diferite
oporfuniefi \tab \up0 \expndtw0\charscalex114 (cum ar fi un \par\pard\ql
\li859\sb33\sl-207\slmult0\tx2116 \up0 \expndtw0\charscalex109 loc de muncS)
\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 $\\ duce la scSderea stimei de sine, la izolare
si nefericire, \par\pard\ql \li849\ri1314\sb12\sl-233\slmult0\fi288\tx1142 \up0
\expndtw0\charscalex113 In cele mai multe dintre formele sale publice stigma
genereazS discriminare si abuz. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex120 Ese una
dintre dotoriile psihoiogului, ca profesionist care iucreazS Tn domeniu! \up0
\expndtw0\charscalex114 sSnSfSfii mintale sS TnlocuiascS ridicolui, inoleranfa si
frica cu composiuneo, oleranfa \up0 \expndtw0\charscalex114 si solide cunostlnfe
despre boaia psihica. \par\pard\qj \li849\ri1314\sb2\sl-240\slmult0\fi283 \up0
\expndtw0\charscalex112 in cadrul campaniei pentru destigmafizare \u8222?Ds$chidefi
cakakaHhavilorpsihidi" Liga \up0 \expndtw0\charscalex117 Romans de SSnSfate Minab a
sistematizaf mituriie care fac rSu imaginii bolnavului \up0 \expndtw0\charscalex103
psihic. \par\pard\ql \li2179\sb148\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex121
Mituri care fac rau- SI le confruntam ,cu realitatea! \par\pard\qj
\li940\ri2957\sb123\sl-220\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex111 Tulburarile
mintale sunt doar rodul imaginapei persoanei afectate? \up0 \expndtw0\charscalex112
Nu. Sunt boli reale care genereazs suferinfa �i disabiiitate. \par\pard\ql
\li1190\sb1\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 & Deja pentru multe
tulburai mintale au est descrise anormslitafile de ihfrastruc-\par\pard\ql
\li854\ri1423\sb13\sl-210\slmult0\tx1055 \up0 \expndtw0\charscalex112 1 fura
bioiogica. A nega rsai.tatee Bpliio* psihice ese ca �i cum ai nega existenfa
can\up0 \expndtw0\charscalex114 ceaibi. notivand ci nu pof' vedea ceitiiele
anormale cu ochiui iiber. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex44 .i.. \up0
\expndtw0\charscalex111 �;;tuibura\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul rile'minta:ie.
potfi d\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ia\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul
gnosticate.si tratate Tnainte be a tl prea tarziu, \par\pard\li950\sb16\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Tuibursriie mintale sunt datemr,ate\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 -',\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 .\t \up0 \expndtw0\charscalex117 n't ds caracter?\par\pard\ql
\li931\sb1\sl-194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 Nu Aceste tulbri au cauze
biologice. psiholooice si sociale. \par\pard\qj \li1180\ri1435\sb5\sl-
220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex106 � S-a demonstrat ca unele gene sunf
implicate Tn schizofre, ii. �i Tn m? = Alzheimer; \up0 \expndtw0\charscalex106 � Se
�tie ca depresia este asociae cu modificari ale unor substahfe chimice din
creier;\tab \up0 \expndtw0\charscalex55 b-...;l'..'-';A\t \up0 \expndtw-
8\charscalex76 -.'--\par\pard\qj \li921\ri1429\sb0\sl-220\slmult0\fi263 \up0
\expndtw0\charscalex122 -Dependenfa de alcool, catalogata altadata drept un vlciu
decurgand dintr-o \up0 \expndtw0\charscalex118 slabiciune de caracter, este legae
atat defgene b_tl|i:de factorijociali; \par\pard\qj \li844\ri1435\sb0\sl-
220\slmult0\fi326 \up0 \expndtw0\charscalex113 \u8226? Infiuenfeie sociale pot
ccntribui semnificativ ia dezvoitarea diverseior tulburari. \up0
\expndtw0\charscalex114 Indivizii reacfioneaza diferlt la stres. Pierderea unei
parsbsne drag; poate determina \up0 \expndtw0\charscalex121 deprbsle. Pierderea
locuiul de munca este asociatabcu abuzu! de alcool, suicid, \up0
\expndtw0\charscalex114 (depresie; \par\pard\ql \li1175\sb0\sl-162\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 e Saracia extrema. razboiul sunt factori care infiuenieaza
aparifia, durata si severi-\par\pard\ql \li921\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex109 tat\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul ea
tulb\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 ur\ul0\nosupersub\cf15\f16\fs18\ul arilor
mint\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 als. \par\pard\ql \li931\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 Trebuie pur si simplu sa fnchidem persoanele care au
tulburari mintale? \par\pard\ql \li926\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 Nu. Persoanele cu tulburari mintale pot functions social si
nu trebuie izoiaie. \par\pard\ql \li916\ri1450\sb0\sl-220\slmult0\fi254\tx1171 \up0
\expndtw0\charscalex115 e Astazi este posibil si tratam persoanele. cu tulburari
mintale Tn diverse locuri: \up0 \expndtw0\charscalex109 acasa, Tn clinicl, Tn
sectii psihiatrice din spitalele generale, Tn centre de zi; \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 e Reabilitarea fi reinserfla sociala se poate face prin
grupuri de sprljin social, locuri \up0 \expndtw0\charscalex110 de rnunca protejate,
iocuinfe protejate; \par\pard\qj \li907\ri1373\sb0\sl-220\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex107 a Ca �i boiile fizice, tulburar ,e mintale 'anaza cu
severitate, ojiand fi \u9632? "a^zitoii (cum \up0 \expndtw0\charscalex111 ar fi
tuiburarea acue ds stres), periodice (cum ar fi tuiburarea afectiva bipolara,
carac� \up0 \expndtw0\charscalex111 terizate de episoade de expansivitae, alemand
cu episoade depresive) sau cronice I \par\pard\li902\sb1\sl-
176\slmult0\fi9\tx5668\tx5836\tx8078 \up0 \expndtw0\charscalex112 si progresive
(cum ar fi schizofrenia),\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 (\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 -d:\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
|\par\pard\li902\sb10\sl-207\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex113 Persoanele
cu tulburari mintale nu sufera doar din cauza bolii lor, del d'atbrita
stigma\par\pard\li902\sb5\sl-207\slmult0\fi0\tx6974 \up0 \expndtw0\charscalex113
tizaril sociale care Tmpiedica adesea reintegrarea deplina Tn societae.\tab \up0
-P:\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg325}{\bkmkend
Psihopatologie si psihiafrie pentru
psihologi\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw2811\colsr160\colno2\colw668
9\colsr160\ql \li1435\sb0\sl-253\slmult0 \par\pard\ql \li1435\sb0\sl-253\slmult0
253\slmult0 \up0 \expndtw-10\charscalex91 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ?\u8222?
4..\par\pard\column \ql \li1435\sb0\sl-248\slmult0 \par\pard\ql \li1435\sb0\sl-
248\slmult0\tx1181 \up0 \expndtw0\charscalex79 \ul0\nosupersub\cf20\f21\fs36 "
__\tab \up0 \expndtw0\charscalex99 mm\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 bbb
\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1435\sb7\sl-
207\slmult0\fi292\tx7867 \up0 \expndtw0\charscalex113 in lumea TnfreagS se vorbeste
ot mai des despre drepturile pacienfilor,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 cazul
nos-\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb10\sl-230\slmult0\fi9\tx8068 \up0
\expndtw0\charscalex112 fru despre drepturile boinaviior psihici. De>i au existat
eforturi susfinute din p\tab \up0 \expndtw0\charscalex102
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 'ea spe-\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb1\sl-
cialisfibr si organizafiiior non-guvernamentale, Tn special a Ligii Romans
pei\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 j Sana-\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1435\sb18\sl-230\slmult0\fi4\tx8203 \up0 \expndtw0\charscalex111 fate Mintala,
pentru exisfenfa unei legi c sanafafii mintale Tn Romania care sa\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
emen-\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb1\sl-188\slmult0\fi0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 teze aceste drepfuri, acestea
nu au fosf, din pScafe, pana la ora actuals mai\par\pard\sect\sectd\sbknone
\li1435\sb18\sl-207\slmult0\fi288\tx7118\tx7886 \up0 \expndtw0\charscalex115 in
lipsa acesfei legi consideram ufil sa prezentam o sinteza din\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 \u8222?Decbra\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 io
asupra\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb9\sl-207\slmult0\fi4 \up0
\expndtw0\charscalex116 promovari! drepfurilor pccienfibr Tn Europe" elaborae Tn
Oianda (1994) pibiicafc in\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb14\sl-
207\slmult0\fi9\tx7996 \dn2 \expndtw0\charscalex117 revista ..Psihiatria si
Dsihofarmacobqia prezentului'7, editafa de Asociafia\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 .'
=V!.''.d..:\par\pard\sect\sectd\sbknone \li1435\sb4\sl-
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Romans, nr.\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,\tab \up0 \expndtw0\charscalex115
2001,\par\pard\ql \li1708\sb16\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Aceasta
obordeaza urmStoarele feme; \par\pard\ql \li1723\sb1\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 e drepturile si vaiorile umane Tn Tngrijirea sanafafii
dreptul la informare ai pacienfilor asupra boili proprii \par\pard\ql
\li1728\sb13\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 e consimfSmanful informat
- conditle prelimincra pentru orice inlervenfie medicals \par\pard\li1723\sb14\sl-
207\slmult0\fi0\tx3518 \up0 \expndtw0\charscalex109 o dreptul pacienfulu"\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 ia confidenf'alifate\par\pard\li1723\sb20\sl-
230\slmult0\fi0\tx3480\tx6432 \dn2 \expndtw0\charscalex111 � dreoful la"\t \up0
\expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 ngn\tab \up0
\expndtw0\charscalex117 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 si tratamenf de cciliats
sifara\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
iminan.\par\pard\li1622\sb0\sl-207\slmult0\par\pard\li1622\sb80\sl-
Drepturile umane si vaaile Tn Trsgrljlrsa si\par\pard\li1622\sb112\sl-
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fiecare persoana
are dreptul de a f! respecfata
ca fiinta umana.\par\pard\li1622\sb0\sl-180\slmult0\fi9\tx1977 \dn0 \expndtw-
9\charscalex91 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 1.2\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 Fiecare persoana are dreptul ia
autcdeterrbnare,\par\pard\li1622\sb1\sl-184\slmult0\fi4\tx1972 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 1.3\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 Fiecare are dreptul ia
integritate fizica �! mintaia si la securitaioa persoanei
sale,\par\pard\li1622\sb8\sl-207\slmult0\fi4\tx1972 \up0 \expndtw-3\charscalex100
1.4\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 Fiecare are dreptul de a pretinie especlarea
intimitatii sale.\par\pard\li1622\sb4\sl-207\slmult0\fi345 \up0
\expndtw0\charscalex111 Fiecare are dreptul la respectarsa valorilor sale morals si
cuitursle, ca s: a convi\par\pard\li1622\sb1\sl-205\slmult0\fi340 \up0
\expndtw0\charscalex102 qerilor sale filosofice.\par\pard\li1622\sb1\sl-
207\slmult0\fi0\tx6921 \up0 \expndtw0\charscalex108 1.6. Fiecare are dreptul la o
proteciie corespunzatoare\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 asiauraia on\par\pard\qj
\li1958\ri1073\sb0\sl-220\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex105 preventive �1 de
Tngrijire a sanafafii, urmarind atingerea nlvelului optlm de sanitate \up0
\expndtw0\charscalex105 personaia, \par\pard\li1603\sb26\sl-
207\slmult0\fi0\tx2376 \up0 \expndtw0\charscalex109 2.\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 Dreptul ia inf\par\pard\ql \li1603\ri1076\sb32\sl-
210\slmult0\tx1958\tx1953 \up0 \expndtw0\charscalex104 2.1, Informafiile privind
serviciile de sanatate si modalitatea optima de utillzare a acesto� \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex108 ra vor fi puse la dispozifia publicului pentru ca tofi
cei interesafi sa poae beneficla \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 de ele.
2.2. Pacier;fii au dreptul de a fi informat' complet asupra stari: io: de sanatate,
inclusiv \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 asupra unor aspecte medicale
ad;acente: \par\pard\ql \li2356\sb15\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 -
asupra procedurilor medicale propuse; \par\pard\qj \li2356\ri1080\sb0\sl-
220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 - asupra iscurilor pofenfiale �1 a
avantajelor pe care ie incumba fiecare proce� \up0 \expndtw0\charscalex100 dural
\par\pard\ql \li2351\sb1\sl-175\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - asupra
alternativeior fafa de procedure propuse; \par\pard\ql \li2351\sb10\sl-
194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 - asupra consecinfelor refuzuiul
tratamentuiui; \par\pard\ql \li2347\sb16\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex102 - asupra diagnosticului si eficacitajil tratamentuiui;
\par\pard\ql \li2347\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 - asupra
estimarilor prognosticului. \par\pard\ql \li1579\ri1094\sb13\sl-
210\slmult0\tx1939\tx1934 \up0 \expndtw0\charscalex105 2.3. fn mod exceptional,
informafia nu va fi comunicafa pacientuiui; aceasta sifuafie este \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 permlsa numai atunci cand exista motive serioase care sa
argurnenteze ca infor� \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 mafia ar produce
pacientului o puternica agravare a starii sale. \par\pard\qj \li1574\ri1097\sb0\sl-
200\slmult0\tx1920 \up0 \expndtw0\charscalex109 2.4, Informafia trebuie comunlcata
pacientului fnfr-un mod adecvat capacitati; sale de \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 Tnfeiegere, evifand utiiizarea unei terminoiogli tehnlce de
stricta speciaiitate. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart
Deontologie si etica Tn psihiafrie si psihopatologie\tab \up0
207\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex113 2.5. La cererea sa expresa, pacientul
are dreptul sa nu b informal.\par\pard\li1459\sb1\sl-194\slmult0\fi0\tx6268 \up0
\expndtw0\charscalex113 2.6. Pacientul are dreptul de a alege si a
nominal::-:\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 --soana trebuie informata
in\par\pard\li1459\sb1\sl-196\slmult0\fi360 \up0 \expndtw0\charscalex113 numele
sau.\par\pard\qj \li1454\ri1077\sb0\sl-200\slmult0\tx1819 \up0
\expndtw0\charscalex115 2.7. Pacientul are dreptul la o a doua opinie asupra starii
sale si trebuie sa i se creeze \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 posibilitatea
de a o avea daca doreste. \par\pard\ql \li1454\sb9\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 2.8. La internarea Tntr-o unitate sanitae, pacientul
trebuie sa lie .nformai asupra: \par\pard\qj \li2231\ri1088\sb0\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 - identitatil si statutului profesional a! personalului do
Tngrijire care Ti acorda \up0 \expndtw0\charscalex111 asistenfa;
8\charscalex93 \u8226?\u9632? regulilor\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 �1
regulamenfeior de\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 ;.:tina ia care trebui" sa se
supuna pe durata\par\pard\li1440\sb1\sl-199\slmult0\fi907 \up0
\expndtw0\charscalex107 internarli si Tngrijirii.\par\pard\li1440\sb2\sl-
207\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex108 2.9. La externarea din unitatea de
Tngrijire, pacientul are dreptul de a core �1 de a primi,\par\pard\li1440\sb1\sl-
199\slmult0\fi360 \up0 \expndtw0\charscalex108 Tn scris, rezumatul asupra
diagnosticului, tratamentuiui �1 recomandanlor privind
Tngri�\par\pard\li1440\sb1\sl-202\slmult0\fi350 \up0 \expndtw0\charscalex107 jirea
uiterioa ra.\par\pard\li1440\sb53\sl-207\slmult0\fi0\tx2222 \up0
\expndtw0\charscalex107 3,\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 Consimfamantii!
informat, oondifte prelimsnari pentru intervenpa medi-\par\pard\li1440\sb1\sl-
200\slmult0\fi782 \up0 \expndtw0\charscalex107 cbib\par\pard\ql
\li1440\ri1106\sb70\sl-190\slmult0\tx1795\tx1785 \up0 \expndtw0\charscalex113 3.1.
Pacientul are dreptul de a refuza sau de a opri o infervenfie medicala. in
aceasta \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 sifuafie, medicul are datoria de a
expllca Tn defaliu implicafiile refuzuiui sau opririi \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex107 tratamentuiui asupra starii si evolutiei sale. \par\pard\ql
\li1425\ri1085\sb22\sl-200\slmult0\tx1790\tx1785\tx1776 \up0
\expndtw0\charscalex107 3.2. Cand se impune o intervenfie medicala de urgenfa, iar
pacientul nu este capabii sa-si \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 exprlme
consimfamantui, acesta poate fi presupus, daca nu exista date, anterior
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 exprimate, care sa atests refuzul
tratamentuiui si implicit neacordarea consimfaman-\line \tab \up0 \expndtw-
5\charscalex100 fului. \par\pard\qj \li1425\ri1111\sb0\sl-220\slmult0\tx1776
\up0 \expndtw0\charscalex110 3.3. Cand intervenfia medicaia se impune de urgenfa,
aceasta poate fl efectuata desi nu \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 s-a
cbfinut consimfamantui reprezentantului legal al pacientului. \par\pard\ql
\li1420\sb1\sl-176\slmult0\tx3283 \up0 \expndtw0\charscalex104 3.4. In anumite
situafii \tab \up0 \expndtw0\charscalex107 (minori sau aduifl cu resporsabllitate
diminuae), consimfamantui \par\pard\ql \li1780\sb10\sl-194\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 trebuie acordat de reorezentantului legal ai
pacientului. \par\pard\ql \li1425\ri1116\sb2\sl-200\slmult0\tx1780\tx1780 \up0
\expndtw0\charscalex108 3.5. Cand reprezentantui legal refuza acordarea
conslmfamantului, iar medicul consider! \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex117 ca
abcaarea terapeutica este d interesul pacienfuiui, decizia va fi solicitata
tri-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 bunaluiul sau unei alte forme de \up0
\expndtw-5\charscalex100 -.rbltraj. \par\pard\ql \li1416\sb2\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 3.6. in situafia Tn care: \par\pard\ql \li2193\sb2\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - pacientul nu este capabii sa acorde
consimfamantui informat: \par\pard\ql \li2193\sb2\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex110 - si nu exisfa un reprezenent legal al acestuia:
\par\pard\qj \li2193\ri1121\sb0\sl-220\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 - �i
nici un reprezemant cicsrmnat de pacient Tn acest scop, decizia medicului va
\up0 \expndtw0\charscalex104 tine seama de da:e (. .:nf.;.-: e) privind dorinfa
probabila a pacientului. \par\pard\ql \li1416\sb0\sl-162\slmult0\tx4118 \up0
\expndtw0\charscalex106 3.7. Consimfamantui pacientu,., \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 _-;=? necesar �i pentru prezervarea sau utiiizarea
pro-\par\pard\ql \li1771\sb13\sl-207\slmult0\tx3206 \up0 \expndtw0\charscalex103
duselor biologic; \tab \up0 \expndtw0\charscalex105 ale ccrpud: zc. in vederea
diagnosticului, tratamentuiui si Tngrijirii \par\pard\ql \li1771\sb1\sl-198\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex112 sale generale \par\pard\qj \li1411\ri1128\sb1\sl-
200\slmult0\tx1771 \up0 \expndtw0\charscalex114 3.8. Consimfamantui inend'' e.:e
scesar si Tn vederea participarii pacientului ia pro-\line\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 cesul de Tnvafsmant meci<d' \par\pard\qj
\li1411\ri1128\sb0\sl-200\slmult0\tx1766 \up0 \expndtw0\charscalex108 3.9.
Consimtamad'ul Informat .dr. j condifie preliminara includerii pacientului Tn
cerce-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 tarea silnflflca. Astfel, pscieb. i nu
va fl cuprins in cercetare daca: \par\pard\qj \li2208\ri2460\sb0\sl-200\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex105 -nu s-a obfinut consimfa -.lantul de ia reprezentantui
sau legal; \up0 \expndtw0\charscalex106 cercetarea nu este in interesul
pacientului. \par\pard\ql \li2183\sb75\sl-207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
Confidenjialltatea fi intimitatea \par\pard\ql \li1401\sb33\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 4.1. Toae informafiile
asup a stani sanafafii pacienfuiui: \par\pard\ql \li2183\sb13\sl-207\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex106 - condifia sa medicala, \par\pard\ql \li2179\sb1\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 - diagnosticul, tratamentul,
prognosticu:, precum si \par\pard\qj \li2179\ri1130\sb37\sl-180\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 - alte informafii de natura personal!, vor fi castrate Tn
regim de confidenfialifate \up0 \expndtw0\charscalex105 chiar si dupa moartea
pacientului. \par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg327}
\expndtw0\charscalex109 Psihopatologie $\\ psihiafrie pentru
4.2. Informafia confidenfiala poate fi divulgata numai pe baza: \par\pard\ql
\li2188\sb1\sl-174\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 - consimfamantului explicit
al pacientului; \par\pard\qj \li2193\ri1126\sb22\sl-180\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 - unei dispozifii judlciare exprese. Consimfamantui este
presupus atunci cand \up0 \expndtw0\charscalex108 divulgarea se face catre un alt
membru al personalului de Tngrijire impiicat Tn \up0 \expndtw0\charscalex108
tratamentul pacientului, \par\pard\ql \li1406\ri1129\sb12\sl-
190\slmult0\tx1771\tx1771 \up0 \expndtw0\charscalex108 4.3. Toate datele ca �1
produsele biologice (din care pot fi derivate date identificabile tre� \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex112 buie protejate ca atare. Proiecfia acestor date
trebuie sa fie corespunzatoare modu-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 lui de
stocare a acestora. \par\pard\ql \li1401\sb1\sl-177\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 4.4. Pacienfii au dreptul: \par\pard\ql \li2183\sb9\sl-
194\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 - de acces la fisele lor medicaie;
\par\pard\ql \li2183\sb4\sl-197\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex103 - de acces la
orice informafii legate de diagnosficui, tratamentul si Tngrijirea lor;
\par\pard\ql \li2183\sb1\sl-176\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 - de a primi o
copie dupa dosarul fi fisele medicale sau parfi din acestea; \par\pard\qj
\li2183\ri1136\sb13\sl-190\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 - de a solicita
corectarea, completarea, eliminarea, clarificarea fi sau aducerea \up0
\expndtw0\charscalex123 la zi a datelor lor personale fi medicale care sunt
necorespunzafoare, \up0 \expndtw0\charscalex108 ambigue sau depaf ite ori
irelevante pentru diagnostic, tratament sau Tngrijire. \par\pard\ql
Nu este admisa intervenfia Tn viafa particulars! a pacientului sau a viefii sale de
fami� \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 lie cu excepfia cazurilor Tn care
aceasta este justificata de necesitatea diagnosticu� \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 lui, tratamentuiui sau Tngrijirii pacientului. \par\pard\ql
Pacienfii internaf! Tn unitafl medicale au dreptul la Tnlesniri fizice care sa le
asigure \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 dreptul ia intimitate, indeosebi in
situafiile Tn care Ii se acorda Tngrijire personala, \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 examinari sau tratament. \par\pard\ql \li2179\sb55\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Dreptul la tngrijire �i fratamen
\par\pard\ql \li1396\ri1135\sb51\sl-210\slmult0\tx1751\tx1751 \up0
\expndtw0\charscalex112 5.1. Fiecare persoana are dreptul de a primi o Tngrijire
corespunzatoare cerinfelor sale \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 de sanatate,
inclusiv o asistenfa preventive fi de promovare a sanafafii. Serviciile
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 acordate trebuie sa fie: \par\pard\ql
\li2169\sb1\sl-197\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - accesibile,
permanente, \par\pard\ql \li2164\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 -
echitabile, \par\pard\ql \li2164\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 -
fara discriminari, \par\pard\qj \li2160\ri1149\sb1\sl-200\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 - m conformitate cu resursele financiare, umane fi
materiale Tnfr-o societate \up0 \expndtw0\charscalex109 data. \par\pard\qj
\li1382\ri1160\sb0\sl-200\slmult0\tx1742 \up0 \expndtw0\charscalex110 5.2.
Pacienfii au dreptul colectiv la o forma de reprezentare la fiecare nivel al
sistemului \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 de Tngrijire Tn probleme
referitoare la: \par\pard\ql \li2155\sb2\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex104 - planificarea serviciilor, \par\pard\ql \li2160\sb2\sl-
198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 - evaluarea serviciilor, \par\pard\ql
\li2155\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 - gama f i calitatea
Tngrijirilor acordate. \par\pard\ql \li1377\sb15\sl-207\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex103 5.3. Pacienfii au dreptul la Tngrijiri ilustrate prin:
\par\pard\ql \li2150\sb1\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 - exisfenfa
unor standarde mai Tnalte de calitaie; \par\pard\ql \li2150\sb2\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 - bune relafii interumane cu personalul sanitar.
\par\pard\ql \li1372\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex106 5.4. Pacienfii
au dreptul la continuitate in Tngrijire, inclusiv la cooperare Tntre:
\par\pard\ql \li2150\sb2\sl-198\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 - tofi cei
care acorda servicii de Tngrijire, \par\pard\ql \li2145\sb2\sl-198\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex105 - unifafile care pot fi implicate Tn diagnosticul,
tratamentul sau Tngrijirea lor. \par\pard\ql \li1372\ri1164\sb0\sl-
206\slmult0\tx1732\tx1728\tx1723 \up0 \expndtw0\charscalex111 5.5. fn condifiile in
care personalul medical trebuie sa aleaga pacienfii potenfiali pentru \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex118 un anumit tratament pentru care nu exisfa suficienfe
posibilitafi de acoperire a \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 cererii, tofi
pacienfii respectivi au dreptul la c procedura de selecfie corecta pentru \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 acel tratament. Alegerea trebuie sa fie;
\par\pard\ql \li2140\sb0\sl-195\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 - bazata pe
criterii medicale, \par\pard\ql \li2140\sb4\sl-197\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex106 - facuta fara discriminari.
Deontologie si etica Tn psihiafrie $\\ psihopatologie\tab \up0
200\slmult0\tx1670\tx1689 \up0 \expndtw0\charscalex107 5.6. Pacienfii au dreptul
sa-si aleaga sau sa-f i schimbe medicul sau alt personal de Tngri� \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 jire a sanatafii sau unitatea medicala, cu condifia ca
aceasta alegere sa fie compati-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 bila cu modul
de funcfionare a sistemului de Tngrijire a sanatafii. \par\pard\ql
\li1324\ri1239\sb0\sl-200\slmult0\tx1675\tx1675\tx1680\tx1689 \up0
\expndtw0\charscalex110 5.7. Pacienfii pentru care nu mai exista motive medicale de
prelunglre a spitalizarii sunt \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex103 Tndreptafifi
sa primeasca explicafii exhaustive Tnainte de a fi transferafi Tntr-o alta
uni-\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 tate sau trimifi acasa. Transferul poate
avea loc numai dupa ce unitatea primitoare \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
fi-a exprimat acordul pentru primirea pacientului, Atunci cand pacientul este
exter� \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 nal dar condifia sa o cere, vor fi
asigurate servicii ia domiciliu. \par\pard\qj \li1324\ri1244\sb0\sl-
200\slmult0\tx1670 \up0 \expndtw0\charscalex108 5.8. Pacienfii au dreptul sa fie
tratafi cu demnitate Tn Iegatura cu diagnosficui, tratamen� \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex103 tul fi Tngrijirea lor, Tn respectul pentru valorile
culturale. \par\pard\qj \li1320\ri1242\sb0\sl-200\slmult0\tx1670 \up0
\expndtw0\charscalex105 5.9. Pacienfii au dreptul de a se bucura de sprijinul
famiiiei, rudelor f i prietenilor Tn timpul \line\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
Tngrijirii f i trafamentului f i de a primi sprijin spiritual \up0 \expndtw-
3\charscalex100 �1 Tndrumare tot timpul. \par\pard\qj \li1315\ri1255\sb37\sl-
180\slmult0\tx1771 \up0 \expndtw0\charscalex109 5.10. Pacienfii au dreptul la
ufurarea suferinfelor lor Tn conformitate cu stadiul actual al \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 dezvoltarii stiinfei. \par\pard\ql \li1320\sb18\sl-
207\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 5.11. Pacienfii au dreptul la o Tngrijire
umana fi dreptul de a muri Tn demnitate.
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 323 \par\pard\ql \li1569\sb0\sl-276\slmult0
\ul0\nosupersub\cf14\f15\fs24 IBLIOGRAFIE \par\pard\qj \li1104\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 1. S9!S Tswaa' �3 isiapscil
l^s^îs - Gamm From FgyAesemaSiQMaimns, "i9S9-Wff, Ed, \up0 \expndtw0\charscalex107
American Psychiatric Press, inc., Washington DC, 1 995. \par\pard\qj
\li1118\ri1236\sb0\sl-200\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex110 2. Adksfmsi,
AB; yeg�, iS; H�I�V J3 �?_! Tte impact of coexisting depression and timing of
psy� \up0 \expndtw0\charscalex107 chiatric consultation on medical patients length
of stay. Hosp Community Psychiatry 39:173-176, 198S. \par\pard\qj
\li1108\ri1248\sb0\sl-180\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex110 S. ASsxE-
tdassw, LC Clasificarea sfresului psihic. Revista Romano de Psihiafrie,
Pedopsihiafrie si \up0 \expndtw0\charscalex110 Psihologie Medicala, serie noud, 2-
3/1993, Asociajia Medicala Romanes, Bucun:sti, \up0 \expndtw0\charscalex109
1993. \par\pard\qj \li1099\ri1262\sb17\sl-180\slmult0\fi220 \up0
\expndtw0\charscalex106 -j, sAsmdssi' t*&|fSiiiir�3 Asssasiem, Dlcgnosfic onci
Statistical Manual of Men ai Disorders. 4in Ed. \up0 \expndtw0\charscalex106
Washington DC, American Psychiatric Association, 1 994. \par\pard\li1094\sb32\sl-
184\slmult0\fi225\tx3225\tx3988 \up0 \expndtw0\charscalex110 & Aisissn
PgjtE3ife!\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 �\u8222?. _\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 Practice Guidelines. Ed. Washington DC, American
Psychiatric\par\pard\li1094\sb8\sl-184\slmult0\fi0\tx2035 \up0
\expndtw0\charscalex103 Association,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
1996.\par\pard\qj \li1099\ri1247\sb0\sl-200\slmult0\fi220 \up0
\expndtw0\charscalex104 4 Arj-fiSSBfSs, KG. Posffraumafic Stress Disorder, in
Comprehensive Textbook of Psychiatry, Edited \up0 \expndtw0\charscalex104 by Kaplan
Hi., Freedman AM, Ssdok Bj Baltimore, MD, Williams & Wiikins, 1980, pp!517-1525.
7. AsAmmfif NC: isbiiA. JL Dysmorphophobia: Symptom of disease? km j Psychiatry,
134:673-\line \up0 \expndtw0\charscalex110 676, 1977. # \par\pard\ql
\li1324\sb1\sl-146\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 8. Arid?.!, d, Dictionar
etlmolocic cie ?ermenl sfiinfifici. Ed. Sfiinfifica ji Encidopedica, Bucuresfi,
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 98/.\par\pard\li1089\sb13\sl-
184\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex111 9. PsPlSZ, J, Social structure,
burnout, and job satisfaction. Soc-Work, May 199].\par\pard\li1089\sb13\sl-
184\slmult0\fi527\tx1886\tx2880\tx3096\tx6945 \up0 \expndtw0\charscalex110 '\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 d : 1\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -i\tab
\up0 \expndtw0\charscalex107 -iJe de psihologie medicala. Ed. Medicala,
Bucurejti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 1983.\par\pard\li1089\sb13\sl-
184\slmult0\fi235\tx7075\tx7156 \up0 \expndtw0\charscalex109 d \u8226? /dsbld,
\u9632?\u9632?-.'_.\u8226?Manaasmenr ot somafization in deoressionj. Encephale.
Dec.\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 995, 21
Spec, no\par\pard\li1089\sb12\sl-184\slmult0\fi0\tx1305 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 7:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 17-22. _\par\pard\qj
\li1089\ri1265\sb0\sl-200\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex102 12, B__SJ7,
i_5 PesiissS J. l/ne conduita addictive: ia tentative de suicide; dans Les
nouvelies adicfions, \up0 \expndtw0\charscalex102 Ed. Masson, Paris, 1991.
13. BiOm? IF�, Munchausen's syndrome. Still alive and we//. Aust Farn Physician
1999 Aug; 28(8"!: \up0 \expndtw0\charscalex104 S05-7. \par\pard\ql \li1315\sb0\sl-
144\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 iP Eafsr) ~-ifr, PiPh, PP. racial
disfigurement end personaiy. JAMA, 11 2:301-304, 1 993. \par\pard\ql
\li1320\sb11\sl-192\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114 IB. 3sd3e:i3d b__
Gedachtnisschwache. Wlsn Msd Wbchenschr, 1996, 146 ('! 7) pp482.
184\slmult0\fi667\tx2697 \up0 \expndtw0\charscalex107 " '\tab \up0
\expndtw0\charscalex108 Le comm.nicarior:. Procsssus, formes sf application, Armand
Colin, Paris, 1 999.\par\pard\li1310\sb13\sl-184\slmult0\fi0\tx6100\tx6187 \up0
\expndtw0\charscalex107 18, ISrpKreJ, j. La depression ef ies etats-iimltes. Ed.
Payer, Paris,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
974.\par\pard\ql \li1315\sb1\sl-186\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex107 *:b\u8222?
Ssrpmdlr P_sychoioe:e pcbiobgrcpe, theoriquest clinique, 88 edition. Ed. Masson,
Paris, 2000. \par\pard\ql \li1296\sb1\sl-178\slmult0\tx6552 \up0
\expndtw0\charscalex110 20. Btrssit P; Ibs"^�,, S, Semiologle psychlorrique. Ed.
Masson, Paris, \tab \up0 \expndtw0\charscalex106 1977. \par\pard\ql
\li1300\sb18\sl-184\slmult0\tx7401 \up0 \expndtw0\charscalex105 21. LSseartgeaj, �.
Qu'esf-ce que la psychc!agle medicale? Instifuf Synfhelabc, Paris, \tab \up0
\expndtw0\charscalex107 1999. \par\pard\ql \li1291\sb16\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex107 22. H&dsWib i. No Margin. No Mission, JAMA: The journal of
the American Medical Association, \par\pard\li1070\sb15\sl-
184\slmult0\fi9\tx2222 \up0 \expndtw0\charscalex112 271.1?):;466,\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 1994. May 18.\par\pard\li1070\sb3\sl-184\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex113 22. !:95d 3: Cbs&sib Etica psihlatrica, edlfia a 2-a. Sd.
APLR si G:P, Bucuresfi, 2000.\par\pard\li1070\sb13\sl-
_-\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 '"\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 "
d\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 <=\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 ^\tab
\up0 \expndtw0\charscalex112 '' opsychdcgiccii deficits in cervicci
whiplash\par\pard\li1070\sb13\sl-184\slmult0\fi0\tx4886\tx5366 \up0
\expndtw0\charscalex108 pa'ients without direct headstrike. Acia Neuro;
3e:g,\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 1993,\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 93
ii) pp23-31.\par\pard\li1070\sb12\sl-184\slmult0\fi220\tx1636 \up0
\expndtw0\charscalex112 25,\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 8�?twi�\\. Mliij
ImrAsI, Ml Suicidciity, ppl 38-162, in Text book of Consuitation-
Licison\par\pard\li1070\sb13\sl-184\slmult0\fi14\tx3398\tx3484 \up0
\expndtw0\charscalex104 Psychiatry, Inc.Washington DC,\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 997.\par\pard\li1070\sb3\sl-
184\slmult0\fi215\tx2462\tx2783 \up0 \expndtw0\charscalex112 2) b r x\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 _\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 .\u8222?, L Suicidul ?r.
Romanic:. Msntc! Health, Societies end Cultures,
Bucharest,\par\pard\li1070\sb18\sl-184\slmult0\fi9\tx1896 \up0
\expndtw0\charscalex100 Rournanis,\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 19-23 Moi
1992.\par\pard\li1070\sb3\sl-184\slmult0\fi215 \up0 \expndtw0\charscalex113 27.
Stess�, M| l�Maaf Pc PPP. b, dans, srrrrstorr.s and orevsrPon of orofessiona:
burnout. J-\par\pard\li1070\sb13\sl-184\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112
Dsnf-Que, Sep. 1990.\par\pard\li1070\sb8\sl-
\expndtw0\charscalex112 P,.Z\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 _\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 =\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 _&__\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 _ mental heait'n. Open Mine 1998; 89;\tab \up0 \expndtw-
184\slmult0\fi215\tx2212\tx3196\tx4032 \up0 \expndtw0\charscalex112 bb""_.'\tab
\up0 \expndtw0\charscalex112 ~ nCdd\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 ;:s-
js>/c-/c:\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 - a new direction for men tai health,
BMJ 2001; 322: 724-727.\par\pard\li1070\sb13\sl-184\slmult0\fi215\tx6187 \up0
\expndtw0\charscalex109 30. Bpiss�^�. Hipocratismui ae-a iungui secolelor. Ed.
^tiinfifica,\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 1986.\par\pard\li1070\sb13\sl-
184\slmult0\fi945\tx5083\tx5164 \up0 \expndtw0\charscalex105 81, P. Ifinerar
psihiatric. Ed. Junimea, lasi,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
975.\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg330}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex123 Psihopatologie ?i psihiafrie pentru
32. Biby, M; Morsaomety, S. Antidepressant therapy. Ed. Martin Dunitz, London, 1
Brill, NO. Family psychotherapy of the patient with chronic organic brain syndrome.
Psychiatric\par\pard\li1396\sb8\sl-184\slmult0\fi19\tx2040\tx3052 \up0
\expndtw0\charscalex103 Annals,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 14.121-129,\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 1984.\par\pard\li1396\sb8\sl-184\slmult0\fi254 \up0
\expndtw0\charscalex111 34. Brisset, Ch. (sous la direction). Quelle psychiatrie,
quels psychiatres pour demain? Ed. Privat,\par\pard\li1396\sb18\sl-
184\slmult0\fi14\tx2150 \up0 \expndtw-1\charscalex100 Toulouse,\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 1984.\par\pard\li1396\sb3\sl-184\slmult0\fi244 \up0
\expndtw0\charscalex111 35. Bitehrtdf, SA. Dysmorphophobia: A centenary discussion.
Br. J. Psychiatry, 153: 41-43, 1988\par\pard\li1396\sb8\sl-184\slmult0\fi24 \up0
\expndtw0\charscalex110 (suppl.2).\par\pard\li1396\sb18\sl-
184\slmult0\fi244\tx7372\tx7459 \up0
\expndtw0\charscalex109 36. Buddsy, PF. Substance abuse in schizophrenia: a
review. J Clin Psychiatry.\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 998; 59: (3)26-30.\par\pard\li1396\sb8\sl-184\slmult0\fi249
\up0 \expndtw0\charscalex111 37. Burbisi, I; Jeanneau, M; Losinskjfa, E; Witd, V.
The treatment ideology dimensions of the burn�\par\pard\li1396\sb12\sl-
184\slmult0\fi24\tx4372\tx4560 \up0 \expndtw0\charscalex108 out syndrome in
psychiatric institutions,\tab \up0 \expndtw0\charscalex62 1 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 -th World Congress of the World Association for
Dynamic\par\pard\li1396\sb9\sl-184\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex110
Psychiatry WADP INC.BERN, Munich, Germany, March 4-8, 1
Buei, T; lien!�,V; Boroi, A; Buei, A. Sinuciderea un paradox - considerafii psiho-
sociologice,\par\pard\li1396\sb18\sl-184\slmult0\fi19\tx3513 \up0
\expndtw0\charscalex107 bio-medicale si juridice. Ed.\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 5 tiinfelor Medicale, Bucuresfi.\par\pard\li1396\sb3\sl-
184\slmult0\fi244 \up0 \expndtw0\charscalex111 39. Bydhowskl, G. Disorders of the
body image in the clinical picture of the psychoses. J Nerv
Ment\par\pard\li1396\sb13\sl-184\slmult0\fi14\tx1737\tx2760 \up0 \expndtw-
7\charscalex95 Dis,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 97:310-334,\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 1943.\par\pard\li1396\sb13\sl-184\slmult0\fi225\tx7847 \up0
\expndtw0\charscalex111 40. Coin, j. Le champ psychosomatique. Ed. Presses
Universitaires de France, Paris,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Cifn, J. Le symptome psycho-somatique - recherche et perspectives a partir de
quelques cas\par\pard\li1396\sb8\sl-184\slmult0\fi0\tx3672\tx3758 \up0
\expndtw0\charscalex105 cliniques. Ed. Privat, Toulouse,\tab \up0 \expndtw-
184\slmult0\fi216\tx5745 \up0 \expndtw0\charscalex110 42. Cdfn, J. Psihanaliza si
psihosomatica. Ed. Trei, lasi,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Cefhebnss, P; Boudhou, K; dhamien, S; Reussst, H. Le syndrome de fatigue chronique:
une\par\pard\li1396\sb1\sl-182\slmult0\fi9\tx4156\tx4243 \up0
\expndtw0\charscalex107 revue critique. Rev Med Interne, Apr.\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 993, 14 (4) pp 233-
42.\par\pard\ql \li1612\sb17\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 44.
Chambers, R. Avoiding burnout in general practice, Br-J-Gen-Pracf, Nov 1993.
\par\pard\ql \li1612\sb0\sl-180\slmult0\tx7876 \up0 \expndtw0\charscalex110 45.
Checsa, S. Experimentul fn psihologie. Ed. Sfiinfificd si Encidopedica,
Bucuresti, \tab \up0 \expndtw0\charscalex109 1982. \par\pard\ql \li1612\sb17\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 46. Cheng, TO. Munchausen syndrome. J
Intern Med 1 999 May;245(5):544-5. \par\pard\ql \li1608\sb16\sl-
184\slmult0\tx6364 \up0 \expndtw0\charscalex109 47. Chiifa, V; ChirSQ, R. Etica si
psihiafrie. Ed. Synposion, lasi, \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 1994.
4B. Chisenson, GA; MaokerKi�, TB. Trichofillomania. In Handbook of Prescriptive
Treatments for \up0 \expndtw0\charscalex107 Adults. Edited by Hersen M, Ammerman
RT. N$w York, Plenum Press, 1994. \par\pard\qj \li1396\ri884\sb0\sl-
200\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex110 49. CoriingSf-, C; Guze, MR, afal.
Diagnosis and prognosis in schizophrenia. Arch Gen Psychiatry. \up0
\expndtw0\charscalex110 1985;42:15-25. \par\pard\li1372\sb0\sl-184\slmult0\fi230
\up0 \expndtw0\charscalex114 50. Qoninger, RC. Somatoform Disorders and Personality
in the General Population and in\par\pard\li1372\sb3\sl-
184\slmult0\fi19\tx5380\tx5467 \up0 \expndtw0\charscalex107 Psychiatric
Outpatients. 8-th ECNP Congress, Venefia,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 995.\par\pard\li1372\sb13\sl-
184\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex114 51. Coeiosvei, G; Nicui- ijS, A;
Tudess, F. Sindromul de burnout - suferinfa epidemica a
medicilor\par\pard\li1372\sb8\sl-184\slmult0\fi14\tx4838\tx4924 \up0
\expndtw0\charscalex107 din Romania. Revista Infomedica, nr.6, anul V,\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 997, pp34-
Cohan, U; Hderdgf, E; Bocbrueeo, MA. What the eyes can't see: Diagnosis and
treatment of\par\pard\li1372\sb3\sl-184\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex114
somatic obsessions and delusions. Harvard Review of Psychiatry, 2:5-9,
Cdbmon, JC; Boen, WE. Jr. Abnormal Psychology and Modern Life - fourth edition,
London, 1979.\par\pard\li1372\sb13\sl-184\slmult0\fi220\tx7516\tx7670 \up0
\expndtw0\charscalex113 54. Collier, JAB; epnoe, JM; Hsdgsts, TJ. Manual de
medicina clinica\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 specialitafi. Ed.\par\pard\li1372\sb8\sl-
184\slmult0\fi0\tx2918 \up0 \expndtw0\charscalex105 Medicald, Bucuresti,\tab
\up0 \expndtw0\charscalex113 1997.\par\pard\li1372\sb18\sl-184\slmult0\fi216
\up0 \expndtw0\charscalex114 55. Csnstanaissaj, D; Msrtsa, M; Et�, F. Incursiuni Tn
problematica olcoolismului. Ed. Tehnica,\par\pard\li1372\sb1\sl-
181\slmult0\fi0\tx2116 \up0 \expndtw-2\charscalex100 Bucuresti,\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 2001.\par\pard\ql \li1583\sb12\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 56. GorbeHa,T; Rosa, L La dysmorphophobie, ses aspects
cliniques et nosoaraphiques. Acta Neuro \par\pard\li1368\sb20\sl-
PsychiafrBelg,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 67:691-700,\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 967.\par\pard\ql
\li1583\sb12\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 57. Ccmufiu, G. Bazele
psihologice ale practicii medicale. Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 1 998.
\par\pard\ql \li1583\sb16\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex108 58. Coman, D.
Sinuciderea - studiu Tn perspectiva biopsihosociald. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,
1999. \par\pard\ql \li1583\sb0\sl-180\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 59.
Goten'!, JA Bodvdismorfic disorder. Dermatol Clin, Jul 1996, 14(3): 437-63.
\par\pard\ql \li1583\sb17\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 60. Cetaux,
J. Les therapies cognitives. Ed. Imprimerie France Quercy, Paris, August 1998.
61. Crsoq, L Les recherches sur la fatigue en France dans les vingt dernieres
annees. Encephale, \up0 \expndtw0\charscalex115 Nov 1 994, 20 Spec No 3 ppdl 5-
8. \par\pard\li1353\sb28\sl-184\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex111 62. Cow,
SI; MHcheii,\u9632?JE. Rational therapy of eating disorders. Drugs, 1 994, 48(3):
372-9.\par\pard\li1353\sb18\sl-184\slmult0\fi230\tx5721\tx5812 \up0
\expndtw0\charscalex110 63. Cum, Q. Psihologie medicala. Ed. Litera, Bucuresti,\tab
SeaaMT, R. (Stress theories and the somafization process). Encephale, Dec 1995, 21
Spec, no\par\pard\li1353\sb13\sl-184\slmult0\fi0\tx1564 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 7:\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 3-9.\par\pard\li1353\sb17\sl-
184\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex111 65. IkffiS, Ci: Yager, J.
Transculturai aspects of eating disorders: a critical literature review. Cult
Med\par\pard\li1353\sb1\sl-182\slmult0\fi0\tx2275\tx2779\tx2995 \up0
\expndtw0\charscalex110 Psychiatry,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 999.\tab
\up0 \expndtw-6\charscalex100 *:\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 ,'.\t \up0
\expndtw0\charscalex110 ~?-
\expndtw0\charscalex126 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 :qns uosuodmi..\tab \up0
\expndtw0\charscalex170 \\ .\par\pard\li1339\sb31\sl-161\slmult0\fi772 \up0
\expndtw0\charscalex107 yiusiMSOjnsisj\par\pard\li1339\sb41\sl-
207\slmult0\fi1680 \up0 \expndtw-2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 1661
PC.\par\pard\li1339\sb0\sl-126\slmult0\fi1003 \up0 \expndtw0\charscalex102
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 .d_J03-9AISSSS!\par\pard\li1339\sb85\sl-
161\slmult0\fi1132\tx3451 \up0 \expndtw0\charscalex117 8461 s!JDc\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 -\par\pard\li1339\sb0\sl-
161\slmult0\fi350\tx4003 \up0 \expndtw0\charscalex133 -.'.sag 'Joijjpg '.upuou-
oOA.\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 -\par\pard\li1339\sb0\sl-
;,,-.,,V\tab \up0 \expndtw0\charscalex52 :::::\u9632?\tab \up0
\expndtw0\charscalex119 _|Djuauj ajpcir:\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
:;\tab \up0 \expndtw0\charscalex128 o| ap =\par\pard\li1339\sb0\sl-
5\charscalex100 -iC'i.ri/!..-,\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 .'U.'ILJsBdUCu
_\u9632?'- '.\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12
"OIOiUt: ".\u9632?::\par\pard\li1339\sb36\sl-207\slmult0\fi2601\tldot\tx4597
\up0 \expndtw0\charscalex130 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18
'3l4-\expndtw0\charscalex100\tab \par\pard\li1339\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 UDUipSi.;..\tab \up0 \expndtw-6\charscalex87
::-::\tab \up0 \expndtw0\charscalex144 rs^cq v..\par\pard\li1339\sb0\sl-
161\slmult0\fi33\tx2083\tx3244\tx3436\tx4607\tx4761 \up0 \expndtw-
6\charscalex84 \\__:.Ai.;uaj_\tab \up0 \expndtw0\charscalex127 pq 'p.p' O'-
c\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,�\tab \up0 \expndtw0\charscalex136
\u8226?;.--. da;.' o.\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 .j\tab \up0
\expndtw0\charscalex104 ^'-'d" ''_|i":c;.-..->c.\par\pard\li1339\sb0\sl-
\u9632?icl.g '9i6o|_4ooii!i|-o6_A.z~\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 .-,-'<,.,-;;_
.," .b.Â/bp^d-a.;\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 :\tab \up0 \expndtw-
6\charscalex72 .\u9632? ;\tab \up0 \expndtw-6\charscalex91 :..,;...\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100
,\u9632?\par\pard\sect\sectd\sbknone\cols2\colno1\colw6406\colsr160\colno2\colw3094
\colsr160\ql \li1377\sb17\sl-207\slmult0\tx4367\tx5097\tx5332 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 *HeN 'OS 'uudui|joh -O '*" a
;.:.\u9632?..;\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 \u9632?v^p,\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ;\par\pard\ql \li1339\sb0\sl-
161\slmult0 \par\pard\ql \li1353\sb20\sl-
161\slmult0\tx3882\tx4103\tx4655\tx4876\tx5519 \up0 \expndtw0\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 'IpJD&SdJ JO 9JDJS SLjl &.UOjr.<. \up0
\expndtw0\charscalex52 :"\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 "\tab \up0
\expndtw0\charscalex109 ..f.'-iJ:\tab \up0 \expndtw0\charscalex53 : \u9632?'\u9632?
\tab \up0 \expndtw0\charscalex40 -.\tab \up0 \expndtw-6\charscalex89 .Va
':-.\par\pard\ql \li1339\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql \li1396\sb48\sl-
161\slmult0\tx4838\tx5058\tx5337\tx5783 \up0 \expndtw0\charscalex127 p:; c-
uiDarsd didB.; .-.-ipaui or;;;;: :;\u8226?;\tab \up0 \expndtw0\charscalex46
.-\u8226? \tab \up0 \expndtw-6\charscalex74 \u8226?\u8226? a\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 ;;--\up0 \expndtw-6\charscalex74 -,;.\tab \up0
\expndtw0\charscalex118 fp\par\pard\ql \li1353\sb45\sl-161\slmult0\tx4617\tx5447
\up0 \expndtw0\charscalex129 'dOP-Zoi- Pi '4361 Y-Vv P-p/_d '^5a\u8222?:.\tab
\up0 \expndtw0\charscalex127 s-f:,;, \up0 \expndtw-6\charscalex77
......\u9632?;\tab \up0 \expndtw0\charscalex103 ;7:b.i,b,-, \up0
\expndtw0\charscalex47 \u8226?\u8226?\par\pard\ql \li3840\sb36\sl-
161\slmult0\tx5356 \up0 \expndtw-1\charscalex100 996 i 'SV: \up0 \expndtw-
1\charscalex100 Â''. AT.\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
.A.:.i.,iO;U:\par\pard\ql \li1339\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql \li1343\sb62\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 '266 L i-inf-bayv HicudaDug \up0
\expndtw0\charscalex114 \u9632?giuouiscuDnsei \u8222?\u9632?>/ ..k/m .--.wb
^//Sip\par\pard\ql \li3225\sb21\sl-
161\slmult0\tx4242\tx4569\tx5044\tx5289\tx5534\tx5730 \up0 \expndtw0\charscalex133
op6| a. ,\tab \up0 \expndtw0\charscalex47 ;:\u8226? \up0 \expndtw0\charscalex56
_.\tab \up0 \expndtw-6\charscalex70 :5,<\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,\tab
\up0 \expndtw-6\charscalex91 is\tab \up0 \expndtw0\charscalex57 ,..-\u8226? \tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 îPdj:\par\pard\ql \li1377\sb45\sl-
161\slmult0\tx1847 \up0 \expndtw0\charscalex115 3961\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 31.9b iSPPZ '-eueA-saisj jid;.:>\u9632?.?,: L... \up0
\expndtw0\charscalex101 -.V \u9632?iK..:iri-t;bjx6qiy</je:cir.\par\pard\ql
\li5063\sb8\sl-161\slmult0\tx5855 \up0 \expndtw-1\charscalex100 v.a \u9632?," \up0
\expndtw0\charscalex40 \u9632?\u9632? \up0 \expndtw0\charscalex108 rib\tab \up0
\expndtw0\charscalex40 \u9632?' -\u9632?'\par\pard\ql \li1339\sb40\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex122 i.PJV .ing DiqOLpo.ioBo pu.o Oiqoô
Jpoc \up0 \expndtw0\charscalex124 -yy Ap'ui: i.pu:,-\par\pard\ql
\li1708\sb36\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex118 000. 'BiJDd uossoyy P3
' ')jA,pc : \up0 \expndtw0\charscalex119 90 A::d yo.\\0'.r,\\Jf.P.;\par\pard\ql
\expndtw0\charscalex150 \ul0\nosupersub\cf11\f12\fs22 ee\par\pard\column \ql
\li6566\sb0\sl-115\slmult0 \par\pard\ql \li620\sb21\sl-115\slmult0\tx1211\tx1503
\up0 \expndtw0\charscalex174 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 a-a\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 ".\tab \up0 \expndtw0\charscalex107
-..'\u8226?'\u9632?\par\pard\ql \li298\sb0\sl-126\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 \u8226?ev-' \up0 \expndtw-
4\charscalex100 -.' \up0 \expndtw0\charscalex127 -scl..-'--. \up0 \expndtw-
1\charscalex100 .'v.;;\par\pard\ql \li999\sb82\sl-161\slmult0\tx1523 \up0 \expndtw-
6\charscalex80 r,r \u9632?'\u9632? \u9632? \tab \up0 \expndtw0\charscalex40
_\u9632?\par\pard\ql \li389\sb1\sl-134\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex135 ;jc
[ d.-ajror.-j bj\par\pard\ql \li6566\sb0\sl-161\slmult0 \par\pard\ql
\li1849\sb120\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex104 _/\u8222?\par\pard\ql
\li327\sb1\sl-134\slmult0\tx1379\tx1806 \up0 \expndtw-2\charscalex100 _U_C!i-
';\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 -iii-\tab
\up0 \expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 \u8226?t\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 PC-fyZM(�,\par\pard\ql \li6566\sb0\sl-161\slmult0
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 ,coo-| \up0 \expndtw0\charscalex141 -j
\u9632?-:&..;:;\u8226? r^\par\pard\ql \li20\sb12\sl-230\slmult0 \up0 \expndtw-
9\charscalex87 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 .v.7.-/.c \up0 \expndtw0\charscalex159
^/vh'w^'89\par\pard\ql \li121\sb0\sl-126\slmult0\tx308\tx491 \up0
\expndtw0\charscalex139 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 ;/\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 [\tab \up0 \expndtw0\charscalex130 pso.ma.sj up ,. .diipKs.j
99. Gcrrsbs, J; Pascal, C; Kjpman, SD; JeussSIn, D. images de la psychiatrie. Ed.
frison-Roche,\par\pard\li1459\sb3\sl-184\slmult0\fi19\tx1948 \up0
\expndtw0\charscalex100 Paris,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
Gfcbr, M\t \up0 \expndtw0\charscalex112 ," tapSE-lbsr, J; Andeosen, N. New Oxford
Textbook of Psychiatry. Ed. Oxford\par\pard\li1459\sb4\sl-184\slmult0\fi19 \up0
\expndtw0\charscalex111 University Press, New York, 2000.\par\pard\li1459\sb7\sl-
184\slmult0\fi244 \up0 \expndtw0\charscalex112 101. Glass, R; MuMhill, Mj Slfi, H
et a!. The 4-score: an index for predicting a patients non-
med-\par\pard\li1459\sb4\sl-184\slmult0\fi24 \up0 \expndtw0\charscalex111 leal
hospital days. Am J Public Health, 8:751-755, 1978.\par\pard\li1459\sb8\sl-
184\slmult0\fi240\tx7214 \up0 \expndtw0\charscalex108 102. GhssiKZn, 8, On soviet
totalitarian psychiatry. Ed. IAPUP, Amsterdam,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
1989,\par\pard\li1459\sb3\sl-184\slmult0\fi244\tx7348\tx7435 \up0
\expndtw0\charscalex111 103. Gsidberg, D. Gbid de psihiafrie practica. Ed.
Fundafiei PRO, Bucuresti,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 104. 0�ybtff, D,; Bsnjcmin S.; Qmsi f, Psychiatry in
medical practice. Ed. Richard Ciay Ltd.,\par\pard\li1459\sb3\sl-
184\slmult0\fi4\tx2740\tx2827 \up0 \expndtw0\charscalex100 Bungay, Sulffolk,\tab
991.\par\pard\li1459\sb8\sl-184\slmult0\fi240\tx8337 \up0 \expndtw0\charscalex110
105. Gsldbsfg, RJ. Practical Guide to Jhe Care cf the Psychiatric Patient, Mosby,
Missouri,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 1995.\par\pard\li1459\sb3\sl-
184\slmult0\fi240 \up0 \expndtw0\charscalex112 1G�. GskfsSsin, MIL Family
involvement in the treatment of schizophrenia. Ed. APA,
Washington\par\pard\li1459\sb8\sl-184\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex111 DC,
Goaes, C; Tydase, C; Tudbss, F; Bsfs_3? AnonMCii, I; Isetw Afcfsssej, L Vademecum
Tn\par\pard\li1459\sb1\sl-182\slmult0\fi0\tx4051 \up0 \expndtw0\charscalex106
psih'atrie. EcT Medicala, Bucuresti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
1985.\par\pard\ql \li1699\sb1\sl-180\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 108.
GsffJOS, C; Tu-dbtS,
r fl eÎ. Dicfionar enciclopedic de psihiatrie vol. I-I'7. Ed. Medicala,
2\charscalex100 Bucuresti,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 986-1990.\par\pard\ql \li1694\sb1\sl-175\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 109. Gorgss, C; T5fe;�*S, F. Depresia rnascata. Infomedica,
voi, !.. nr, 1, iulie 1993, pp8-9. \par\pard\ql \li1454\ri839\sb0\sl-
190\slmult0\fi240\tx1703 \up0 \expndtw0\charscalex107 110. �si, EC; P�f"4s& Y.
Dictionnaire pratique de psychopathologie. Ed. Universitaires, Paris, 1972.
\line\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 111. Gsveii, S; Bets, Q.; Ijetsjadhi, M.
Dementias - Biological Bases and Clinical Approach to \up0 \expndtw0\charscalex107
Treatment. Ea. Springer, Milano, \up0 \expndtw0\charscalex108 1999. \par\pard\qj
\li1459\ri853\sb12\sl-180\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex113 112. Geou, G;
dreoyGsbej, I; GlBSU-Gebsf, M< Depresia: aspecte istorice, etiopatogenice, clin�
\up0 \expndtw0\charscalex108 ice si terapeuilco-profilacfice. Ed. Ardealul, Tg.
Mures, 2000. \par\pard\li1444\sb15\sl-184\slmult0\fi240 \up0
\expndtw0\charscalex114 113. Oretn, BL Psychosocialresearch in traumatic stess: an
update. J Trauma Stress, 7:341-362, 1994.\par\pard\li1444\sb18\sl-
184\slmult0\fi240\tx7195\tx7272 \up0 \expndtw0\charscalex112 114. CSeHias, A?
Fctiaifb, J. Semiotica pasiuniior. Ed. Scripta, Bucuresti,\tab \up0 \expndtw-
184\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex114 115. Gtfnhius, If OeAn, J. Severe
Depressive Disorders. Ed. American Psychiatric Press,\par\pard\li1444\sb1\sl-
181\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex113 Washington DC, 1994.\par\pard\qj
\li1440\ri868\sb11\sl-180\slmult0\fi240 \up0 \expndtw0\charscalex108 114 Hs-a-H, T;
CsssevTtf N. The Massachusetts General Hospital Handbook of Psychiatry.
St.Louis, \up0 \expndtw0\charscalex108 MO, Mosby, 1 979. \par\pard\qj
\li1680\ri858\sb4\sl-200\slmult0\fi791 \up0 \expndtw0\charscalex103 ", A The
Medical Psychiatry Continuum, Congress News In Press, Athens, 16-20 April, 1999
\up0 \expndtw0\charscalex103 118. Hi1abtl||, D; Soisrius, N. Health and Behaviour:
selected perspectives. World Healih \par\pard\li1440\sb3\sl-
184\slmult0\fi0\tx5284\tx5371 \up0 \expndtw0\charscalex110 Organization. Cambridge
University Press, Geneva,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 939.\par\pard\li1440\sb3\sl-184\slmult0\fi230\tx6873\tx6960
\up0 \expndtw0\charscalex111 119. HarReargir, J. La puissance et ia fragilife. Ed.
Fiammarion, Paris,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 972.\par\pard\qj \li1440\ri871\sb4\sl-180\slmult0\fi230
\up0 \expndtw0\charscalex110 120. Bo>S_!en_, M> Psychopathology of depressions:
quantitative aspects, section of clinical psy\up0 \expndtw0\charscalex107
chopafhology. Ed.WPA Symposium, 1979. \par\pard\ql \li1680\sb8\sl-195\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf13\f14\fs18 121. Hamimn, T;
Raniksinan, Kj; HeSoah, EL; Kbivise, K\} Mylds-nen, �4 lode�, M; Fjotdb, SC
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Subjective memory complaints and personality traits
in normal elderly subjects. J Am Geriatr Soc, Jan \par\pard\li1420\sb25\sl-
184\slmult0\fi33\tx1536\tx2188\tx2337 \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 994, 42\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 ( 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 ) ppl-4,\par\pard\li1420\sb3\sl-184\slmult0\fi249 \up0
\expndtw0\charscalex114 122. Honey, R; ox. Ni Rosi&r, M. Dementia HandBook. Ed.
Martin Dunfiz, London, 1999.\par\pard\li1420\sb3\sl-184\slmult0\fi244\tx6523\tx6604
\up0 \expndtw0\charscalex112 123. Hay,GG. Dysmorphophohia. Br J Psychiatry,
116:399-406,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex113
dmey, JF; Sephens, PM. Stress, Heaifh and the Social Environment: A
Sociobiologic\par\pard\li1420\sb1\sl-181\slmult0\fi4\tx4627\tx4713 \up0
\expndtw0\charscalex108 Approach, Ed. Springer-Verlag, New York,\tab \up0 \expndtw-
184\slmult0\fi240 \up0 \expndtw0\charscalex113 125. Herman?, G. Le corps et sa
memoirs. Ed. Doin, Paris, 1986.\par\pard\li1420\sb8\sl-184\slmult0\fi240 \up0
\expndtw0\charscalex113 126. Hench,J. Mirarea fibsofica. Ed, Humanitas,
Hippssa*. Texte alese. Ed. Medicala, Bucuesti, 1960.\par\pard\li1420\sb8\sl-
184\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex114 128. H�ecK, Ci\} Moos, RH; Sdeer,
JA. Handbook of Coping. Theory, Research, Applications.\par\pard\li1420\sb13\sl-
184\slmult0\fi0\tx4257\tx4343 \up0 \expndtw0\charscalex107 John Wiley and Sons,
Inc., New-York,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex112 129. HbSHsidbr, E; Phillips, SC Body image and
experience disorders, in Obsessive-Compulsive \up0 \expndtw0\charscalex109 Related
Disorders. Edited by Hollander E,, American Psychiatric Press, Washington, DC, \up0
\expndtw0\charscalex109 130. HdmiS, D. Abnormal Psychology. Ed. Harper Collins
Publishers, New York, 1 991, \par\pard\ql \li1651\sb23\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 131. Ho-ites, GP: Kapk-rs, JE; Gwse, NM #t ol. Chronic
fatigue syndrome: a working case defini� \par\pard\li1411\sb2\sl-
184\slmult0\fi14\tx3043\tx3129 \up0 \expndtw0\charscalex105 tion. Ann Intern
Med,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 988,
108:387-389.\par\pard\li1411\sb13\sl-184\slmult0\fi235\tx6887 \up0
\expndtw0\charscalex110 132. Homey, K. Personalitatea nevrotica a epocii noastre.
Ed. IRI, Cluj,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 1996.\par\pard\li1411\sb3\sl-
184\slmult0\fi240 \up0 \expndtw0\charscalex111 133. Hubsr, W. L'hornme
psychopathologique et ia psychologie clinique. Presses Universitaires
France, Paris,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
lograne\tab \up0 \expndtw0\charscalex144 327\par\pard\li1200\sb0\sl-
161\slmult0\par\pard\li1200\sb47\sl-161\slmult0\fi1142 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 _\t \up0 \expndtw0\charscalex123 /. Psihoterapiile - Terapia
potrivifa fiecd rui pacient. Ed. Stiinfa si Tehnica, Bucuresti,
H^mQi Si; JSlk� MA. Manual of Clinical Problems in Psychiatry. Little, Brown, and
compa�\par\pard\li1200\sb32\sl-161\slmult0\fi4\tx2044 \up0 \expndtw0\charscalex112
ny, Boston,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1990.\par\pard\li1200\sb30\sl-
161\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex123 136. \u8222?_Ti_eisscu, SB. Elemente
de psihosomafica generald si aplicatd. Ed. Infomedica, Bucuresti,
137. anondstas, IB, Manual de psihologie medicala. Ed. Infomedica,
Bucuresti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1995.\par\pard\li1200\sb31\sl-
161\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex112 138. lc2HiKld�ss\t \up0
\expndtw0\charscalex123 ,,, IB. Stresul psihic din perspectiva psihologicd si
psihosomafica. Ed. Infomedica,\par\pard\li1200\sb26\sl-161\slmult0\fi4\tx1934
\up0 \expndtw0\charscalex109 Bucuresti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
139. IG310. Clasificarea tulburarilor mintale si de comportament. Ed. All,
161\slmult0\fi235 \up0 \expndtw0\charscalex123 140. igsin-Apelbailfn, L
Psychopathologie ciinique de ia boullmle. Confrontations Psychiafr.,
31.\par\pard\li1200\sb22\sl-161\slmult0\fi0\tx2155 \up0 \expndtw0\charscalex122 ppl
65-176,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1989.\par\pard\li1200\sb35\sl-
161\slmult0\fi235 \up0 \expndtw0\charscalex123 141. es'iSSQW, G. Diagnostic and
statistical manual of mental disorders (DSMi) - o taxinomie
psihia-\par\pard\li1200\sb27\sl-161\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex123 frica
ateoretlca, pragmatica, nontradifionala, revoluficnara. Revista Romand de
Psihiafrie, Pedopsihiatrie\par\pard\li1200\sb31\sl-161\slmult0\fi4\tx3854 \up0
\expndtw0\charscalex122 si Psihologie Medicald - serie noud,\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 1/1993.\par\pard\li1200\sb26\sl-161\slmult0\fi259 \up0
\expndtw0\charscalex123 :P brj^5l,G. Sohgia depresiibr din perspectiva
pslhopaiogenica. Revista Romana de Psihiafrie,
Pedopsihiatrie\par\pard\li1200\sb31\sl-161\slmult0\fi9\tx7406\tx7492 \up0
\expndtw0\charscalex123 si Psihologie Medicald - serie noud, 2-3/1993, Asociafia
Medicald Romand, Bucuresti,\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex122 993.\par\pard\li1200\sb31\sl-161\slmult0\fi230\tx7094
\up0 \expndtw0\charscalex121 143. \\GSf3KV,G, introducere Tn psihologia medicala.
Ed. Sfiinfifica, Bucuresti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
SoB8�CU, G. Psihiarie clinicd sfandardizatd si codificaid. Ed. Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 2000.\par\pard\li1200\sb31\sl-
161\slmult0\fi235\tx6072\tx6153 \up0 \expndtw0\charscalex118 145. ioRSSGU, G.
Psihosomafica. Ed. Stiinfificd ~i Encidopedica,\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100
161\slmult0\fi244\tx7867\tx7948 \up0 \expndtw0\charscalex123 144 Imm&m, �. Tratat
de psihologie medicala si psihoterapie. Ed. Askiepios, Bucuresti,\tab \up0
995.\par\pard\li1200\sb22\sl-161\slmult0\fi230\tx6350\tx6432 \up0
\expndtw0\charscalex122 147. omms, G. Tulburarile personalitdfii. Ed. Askiepios,
Bucuresfi,\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
148. jboqust, MM. L'alcooiique, son corp et I'autre. These de doctorat,
Paris,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1987.\par\pard\li1200\sb26\sl-
161\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex123 149. essap, f>. Quatorze approches
de la psychopathologie. 2-e edition, Paris, Nathan-UniversHe,
1995.\par\pard\li1200\sb26\sl-161\slmult0\fi2971 \up0 \expndtw0\charscalex122 C,
Lss Mechanismes de defense, theorie et ciinique. Nathan-\par\pard\li1200\sb31\sl-
161\slmult0\fi9\tx2558 \up0 \expndtw0\charscalex122 Universife, Paris,\tab \up0
\expndtw0\charscalex123 151. Issm&g R8; W?S9,MG. Textbook of consultation - liaison
psychiatry. American psychiatry Press\par\pard\li1200\sb31\sl-
161\slmult0\fi43\tx3340 \up0 \expndtw0\charscalex122 nc., N.W., Washington
DC,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1996,\par\pard\li1200\sb26\sl-
161\slmult0\fi244\tx6067 \up0 \expndtw0\charscalex120 152. iiif8�s�n, SS. Touched
with fire. Ed. Free Press, New York,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
Jartss, A. WHO International Study of Somatoform Disorders a Review of Methods
and\par\pard\li1200\sb26\sl-161\slmult0\fi19\tx1785\tx4017 \up0
\expndtw0\charscalex102 Results.\tab \up0 \expndtw0\charscalex121 8-th ECNP
Congress, Venetia,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1995.\par\pard\li1200\sb36\sl-
161\slmult0\fi244 \up0 \expndtw0\charscalex123 154. jlliaisvieh, V< Tratat despre
moarte. Ed. Amarcord, Timijoara, 2000.\par\pard\li1200\sb27\sl-
161\slmult0\fi240\tx6355\tx6441 \up0 \expndtw0\charscalex122 155. Jssptrs, K.
Psychopathologie generale. Ed. Felix Alcan, Paris,\tab \up0 \expndtw-
161\slmult0\fi244\tx6254\tx6335 \up0 \expndtw0\charscalex122 156. Js_�_, E. (sub
direcfia). Le cores en osychiafrie. Ed, Masson,\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100
1\tab \up0 \expndtw0\charscalex122 982.\par\pard\ql \li1209\ri1122\sb0\sl-
190\slmult0\fi230\tx1449 \up0 \expndtw0\charscalex124 157. smm, HS; Basl, SI;
Mmsvks, %. Educational Programs in US Medical Schools, 1993-JAMA: \up0
\expndtw0\charscalex126 The Journal of the American Medical Association, 2/2|
9):694-701, September 7 1 994. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex122 1-5S. Joass,
P; Canon, M. The new epidemiology of schizophrenia. The Psychiatric Clinics
o\up0 \expndtw0\charscalex109 f- North \par\pard\ql \li1214\sb23\sl-161\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex124 America. 1998.21 (!):!-25. \par\pard\qj
\li1219\ri1136\sb0\sl-200\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex122 139. Judd, it:
eyrsw*. GD; LipsHt, DS. Handbook of studies on general hospital psychiatry.
Elsevier \up0 \expndtw0\charscalex117 Science Publishers Biomeclical Division,
Amsterdam, \up0 \expndtw0\charscalex119 1991. \par\pard\qj \li1233\ri1144\sb0\sl-
180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex123 160. JURfun�?!, j. Neurotoxic
syndromes and occupational exposure to solvents. Environ Res, Jan \up0
\expndtw0\charscalex123 1993,60il)pp98-l1l. \par\pard\qj \li1224\ri1152\sb4\sl-
180\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex126 16P Kebsiw, MM. Ideology, Politics
and Psychiatry. Dynamische Psychiatrie, 29. Jahrgang, 5.-6. \up0
\expndtw0\charscalex126 HeH'1996, Nr.160/161, Pp309-316. \par\pard\qj
\li1233\ri1121\sb20\sl-180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex126 162. Kaiser,
t; Vsibmr, H; Sdimide, K; Roust, S; Bsrgs-, W; Go-res, D. Verlauf und Prognose
der \up0 \expndtw0\charscalex126 FSME. Nervenarzt, Apr 1997, 68 (4) pp324-30.
\par\pard\ql \li1454\sb36\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex120 165. K&pksi,
HI; Ssdbek, BJ. Synopsis of Psychiatry. Behavioral Sciences/Clinical Psychiatry,
Edifia \par\pard\li1219\sb30\sl-161\slmult0\fi0\tx4296 \up0 \expndtw0\charscalex121
a-Vlll-a, Williams and Wiikins, Baltimore,\tab \up0 \expndtw0\charscalex125
Kstsseig, H; r^semari, H; Sesertus, N. Quality of life in mental disorders. Ed.
John Wiley &\par\pard\li1219\sb22\sl-161\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex125
Sons, London, 1998.\par\pard\li1219\sb31\sl-161\slmult0\fi240\tx6921\tx7007 \up0
\expndtw0\charscalex125 165. eistF, L The Traumatic Neurosis. Ed. JB Lippincott,
Philadelphia, PA,\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex125 996.\par\pard\li1219\sb31\sl-
161\slmult0\fi235\tx6734\tx6820 \up0 \expndtw0\charscalex126 146. Kennedy, HG.
Fatigue and fatigabllify. Br J Psychiatry, 1988; 153:\tab \up0 \expndtw-
3\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 -5.\par\pard\ql \li1463\sb24\sl-
161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex124 167. Keri�gBSFd, S. Vinovat? Nevinovaf?
Ed. Masina de scris, Bucuresti, 2000. \par\pard\ql \li1243\ri1125\sb16\sl-
190\slmult0\fi215\tx1463 \up0 \expndtw0\charscalex123 168. Kith�, JD; G�8e, RR. A
century of controversy surrounding posttraumatic stress stress-spec� \up0
\expndtw0\charscalex122 trum syndromes: the impact on DSM-III and DSM-IV. J Trauma
Stress, Apr 1 996, 9 (2) ppl 59-79. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex122 169.
Keus, A. Phenomenologic analysis of somatic symptoms in melancholia. Encephale, Dec
1995,21 Soec. no 7:\tab \up0 \expndtw-6\charscalex76 1 1\tab \up0
-15.\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg334}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 pentru
170. Ktusk, dbdgd&âibdd^rddVA.: .\u9632?.- p\par\pard\li1550\sb3\sl-
184\slmult0\fi4\tx3595\tx4367 \up0 \expndtw0\charscalex107 /narome. J Ciir;
Psychiatry,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 , 9 �9. .0:\tab \up0
\expndtw0\charscalex145 53 d\\\par\pard\li1550\sb13\sl-184\slmult0\fi134 \up0
\expndtw0\charscalex117 171. Lace/, J,.\par\pard\li1550\sb1\sl-
175\slmult0\fi129\tx6201 \up0 \expndtw0\charscalex110 172. IlFfsH-Ls&m 3. i~
psy;r"s&:h:0-r.:.=^rip: s: i--o.-;'f/cv?\tab \up0 \expndtw-7\charscalex90
-'',;\u9632?-\par\pard\li1550\sb1\sl-184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex119
iov I 994, 20 Spec \\c 3 aa551 -7.\par\pard\li1550\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 173. Lsplanshs, J;\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
-\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 >\tab \up0 \expndtw0\charscalex124 - .\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 -\par\pard\li1550\sb1\sl-168\slmult0\fi676 \up0
\expndtw0\charscalex103 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 -sy8S8 Dicfic, aa a* ,-jA
-ic'vle 4 r sir, a" A-'Aqie :iin^::.b.i. Jb\par\pard\li1550\sb15\sl-
184\slmult0\fi139 \up0 \expndtw0\charscalex124 175, ?.s�dtsdale,M, Vdd-d:.3d.
rcAA.cdb, Abdeai, Idd.\par\pard\li1550\sb1\sl-176\slmult0\fi139\tx6427 \dn2
\expndtw0\charscalex113 '576, USs&bsso, M Cdl-ye, bstii 4: .:\u9632??;:.Ic'- b. d.
Infomer\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10
A.\par\pard\li1550\sb5\sl-
184\slmult0\fi153\tx2942\tx4473\tx4732\tx5011\tldot\tx6394\tx6484\tx6864 \up0
\expndtw-5\charscalex100 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 j "'7 . i~_3\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 vl Inirr;;:,1,;-. :.rs d. p;i\tab \up0 \expndtw-
7\charscalex95 -A.\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \u8222?A\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 :,,:is rbropoio\t \up0 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf19\f20\fs10 y,\expndtw0\charscalex100\tab \tab \up0 \expndtw-
4\charscalex96 i_S_. I\tab \up0 \expndtw0\charscalex105
-.,.\par\pard\li1550\sb1\sl-182\slmult0\fi4871\tx6624 \dn1 \expndtw-1\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 ="DC U__rK$;d-A. Psinc i:rtfAiogia clinice;. d:.
b.lb .:":. Timiscctrc\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
199.1\par\pard\li1550\sb4\sl-184\slmult0\fi244\tx3263\tx3374\tx4012\tx6019 \up0
\expndtw0\charscalex43 \u9632?*"\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 "\tab \up0
\expndtw-7\charscalex79 -Z\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 burs si Tn\tab \up0
\expndtw0\charscalex116 ie E-\par\pard\li1550\sb1\sl-175\slmult0\fi134\tx5980
\up0 \expndtw0\charscalex123 �SG, biblrd::d. ii.A Cjgsssisd. d Indrepc- d
a-:-'.:;1;,\tab \up0 \expndtw0\charscalex101 _ci. Helico\par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 ;e. t \par\pard\ql \li1900\sb7\sl-176\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex134 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 3pi5'
184\slmult0\fi52\tx2452\tx3182\tx4449\tx4847 \up0 \expndtw-3\charscalex100 -a.'
Tiison-ers.\tab \up0 \expndtw-7\charscalex72 \u9632?- .-::. ."\u9632?':*..;\tab
\up0 \expndtw-7\charscalex91 ,-sycr, < .it: y .,,\u8222?\u9632?:\tab \up0
.'-\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 _r d; ;;pa,>;-,';..-.\par\pard\li1411\sb3\sl-
184\slmult0\fi264 \up0 \expndtw0\charscalex116 tS_, 'u&i 5; bVbngf :Ct ksd-'-Pr-r
j.y-xisthar.iafihe. illness ajneep\par\pard\li1411\sb8\sl-
184\slmult0\fi316\tx4041\tx5222\tx5846 \up0 \expndtw0\charscalex103 -iese
uixi&rprcduct&s ii\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 o\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 - "hie i\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
,\par\pard\li1411\sb1\sl-182\slmult0\fi259 \up0 \expndtw0\charscalex106 1:84.
bsjs?:.-,. CA; OiS:i*J'#,. .\u8226??\u8222? i_ aep-mlon et k vieillissement.
.ncso\par\pard\li1411\sb4\sl-184\slmult0\fi28 \up0 \expndtw0\charscalex116 ap511-
Im^rp^Ti y.c:- ic direbecd. Asp-4s e-bdib ds ic diy-:\par\pard\li1411\sb1\sl-
177\slmult0\fi33\tx2927\tx4315 \up0 \expndtw0\charscalex104 st d'lnforn-iaflon
sur\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 ;a. Depression. Ea\tab \up0
\expndtw0\charscalex124 4'b:;a. f-Vj.i.. ". id.\par\pard\li1411\sb6\sl-
184\slmult0\fi345\tx2308\tx3259\tx3811\tx4977 \up0 \expndtw-7\charscalex92 "?
_\u9632? L'\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 �(\tab \up0 \expndtw-7\charscalex94
sc\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 diric\tab \up0 \expndtw0\charscalex116
sprs\par\pard\li1411\sb1\sl-
181\slmult0\fi340\tx3192\tx4718\tx5054\tx5577\tx5707\tx6436 \up0 \expndtw-
3\charscalex100 ?� L_�6�K\tab \up0 \expndtw0\charscalex127 -en.^. "d">\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 iiJ!\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0
\expndtw0\charscalex172 b;\par\pard\li1411\sb4\sl-
clcruiiication of D'jos-.\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 bychosoni'did. 3
\u9632?:.\tab \up0 \expndtw0\charscalex190 :.d\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
\u8226?;\u9632?\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 7"'7\par\pard\li1411\sb1\sl-
\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 '��:_. LevH-iCi, c ;bd._bliv D, C/db.'
.\u8222?.; .':,\u9632?.;.'\u9632?\tab \up0 \expndtw0\charscalex43 \u8222?\u9632?
_.\u9632?;.;-\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ;\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
'\tab \up0 \expndtw-9\charscalex70 :.'',?or\par\pard\li1411\sb9\sl-
184\slmult0\fi24\tx1896\tx2078\tx2236\tx2649\tx2769 \up0 \expndtw-7\charscalex94
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 13&\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 93,\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 '\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 :\par\pard\li1411\sb1\sl-
181\slmult0\fi268\tx3767\tx4497\tx4727\tx5116\tx5908\tx5980\tx6374\tx6753 \up0
\expndtw0\charscalex120 sSv. J'b-W/JIA. O'bb " b\tab \up0 \expndtw-
7\charscalex84 ,"'-',%.-.;-;;;.-\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ;\tab \up0
\expndtw0\charscalex40 -\u9632?\u9632?\u9632?;\u9632?\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 .'dbr.-.b.-..\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ;\tab
\up0 \expndtw-7\charscalex74 \u9632?-.,\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 -'\t \up0
\expndtw-2\charscalex100 -,\tab \up6 \expndtw-7\charscalex93
,-�,v\par\pard\li1411\sb1\sl-
<?�,\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 1Ja�8^ MeEdA A. di d d IdiiA;\tab
\up0 \expndtw0\charscalex46 \u9632?,.-.=\t \up0 \expndtw0\charscalex41
_\u9632?;,\tab \up0 \expndtw-7\charscalex75 A.-A\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 ,\tab \up0 \expndtw-1\charscalex100 ,,'_;\par\pard\li1411\sb18\sl-
184\slmult0\fi57\tx3086 \up0 \expndtw0\charscalex40 '.\u8222?'\u9632?:.\t \up0
\expndtw-4\charscalex100 \u9632?\u9632?msanv r-is--, York,\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 1 97 .\par\pard\li1411\sb1\sl-
176\slmult0\fi249\tx5510\tx5687\tx6004 \up0 \expndtw0\charscalex152 ;;h.liseid:;m
Qv:a a aW/\u9632?\u8226?.-: th* d . : :\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
.:-\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,\tab \up0 \expndtw0\charscalex122
-vaaa .-,\par\pard\li1411\sb14\sl-184\slmult0\fi105\tx4012\tx4665\tx4727 \up0
\expndtw0\charscalex104 a..! eiboti. tsicickv ._: Scierf.iVr?.,.\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 -Aaa.\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 '\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 93/'.\par\pard\li1411\sb1\sl-182\slmult0\fi268 \up0
\expndtw0\charscalex129 d.b..d?;vm'ed .lb ^nad Add.d I, Dysfhyn I "i^.r-re': ;-
cc :\par\pard\li1411\sb0\sl-182\slmult0\fi3532\tx6278\tx7344 \up0
\expndtw0\charscalex122 dScQA Ppp,.\tab \up0 \expndtw0\charscalex101
994. ..".Id\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 9-8\par\pard\li1411\sb1\sl-
177\slmult0\fi3600\tx7363 \up0 \expndtw0\charscalex107 dismoia: aaa a, Ei
cuer..:.\tab \up0 \expndtw-7\charscalex94 ;\u8212?A-
^nlidr;;\par\pard\li1411\sb0\sl-184\slmult0\par\pard\li1411\sb18\sl-
184\slmult0\fi4012\tx6254\tx6960\tx7944 \up0 \expndtw-7\charscalex93 Boil\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 : :.\t \up0 \expndtw-2\charscalex100 ;\t \up0
\expndtw-1\charscalex100 .;ci'ice\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 :;\tab \up0
\expndtw0\charscalex100 :sc\par\pard\li1411\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex108 Hfik L1;a: . Ma,\tab \up0 \expndtw0\charscalex193 �:
ed\par\pard\li1411\sb1\sl-176\slmult0\fi206\tx2827 \up0 \expndtw0\charscalex106
sietiiii, ecifi;- a:\tab \up0 \expndtw0\charscalex53 .,..-\t \up0
\expndtw0\charscalex111 - Id. Medi.\par\pard\li1411\sb45\sl-
\ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 AC;\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 O; i'V'.-,-:": ;a'..\tab \up0
\expndtw0\charscalex59 .:,-:: \u8226?.:-,..::\tab \up0 \expndtw0\charscalex116 7
rosob.'.b.'O d'vrhopc\par\pard\li1411\sb1\sl-139\slmult0\fi321 \up0
\expndtw0\charscalex113 \ul0\nosupersub\cf8\f9\fs14 Ad;,;\par\pard\li1411\sb0\sl-
184\slmult0\par\pard\li1411\sb10\sl-184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw-7\charscalex84
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Baltimore;.
';'.\u8226?'''.'\u9632?:..'\u9632?.\par\pard\li1411\sb0\sl-
144\slmult0\fi254\tx2822\tx3446\tx3873\tx4209\tx4487\tx4891\tx5395\tx5880\tx6681\tl
dot\tx6881\tx7204 \up0 \expndtw0\charscalex147 I9t '\u8226?\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ::\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 ,.\t \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 .\u8222?\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ;;.\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 ."\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,,\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 ; ,,.\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
,\expndtw0\charscalex100\tab \t \up0 \expndtw0\charscalex111 ;,,,\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 200;\par\pard\li1411\sb38\sl-
184\slmult0\fi230\tx4185\tx4440\tx4627\tldot\tx4738\tx5140\tx5630\tx5889\tx6124\tx6
326\tx6552\tx6700\tx7161\tx7881 \up0 \expndtw-1\charscalex100 199.
|;\}iSf&K,Ad,Ctrf .\u9632?;..,, aa,,\tab \up0 \expndtw-7\charscalex83 a.
\u8226?\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 .:,\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
,\expndtw0\charscalex100\tab \tab \up0 \expndtw0\charscalex134 -P.\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 .-\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 .-..\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 -:\t \up0 \expndtw-2\charscalex100 .-\tab \up0 \expndtw-
7\charscalex93 .a.\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \u9632?.\tab \up0
\expndtw0\charscalex60 -\u9632??:.\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 cd.
Aiiit\tab \up0 \expndtw-7\charscalex94 ..raiovc-\par\pard\li1411\sb8\sl-
184\slmult0\fi216\tx3710\tx3849\tx4127\tx5289\tx5428\tx5510\tx5779\tx6297\tx6470
\up0 \expndtw0\charscalex127 ^,ykpm:,:U;PC,:PPCP-:\tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 -\tab \up0 \expndtw-7\charscalex92 ;...\tab \up0
\expndtw0\charscalex151 ...aaaa;:: . .\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ,\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 :\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 \u8226?..\t \up0
\expndtw-2\charscalex100 ,\u9632?\u9632?\u9632?\u9632?\tab \up0
\expndtw0\charscalex60 :'-:j.-.-vu,v\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 ':\tab
\up0 \expndtw0\charscalex107 os:i--i..b\u9632?-"loderno . P. Men;\par\pard\ql
\li1411\sb0\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex105 Bucuresti, sub ear,
\par\pard\li1627\sb29\sl-
184\slmult0\fi0\tx3086\tx3249\tx3441\tx6268\tx7440\tx7646\tx8375 \up0
\expndtw0\charscalex102 201.M-s'::bd\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 "\tab \up0
\expndtw-7\charscalex70 !.:'\tab \up0 \expndtw0\charscalex102 "v..\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 -\u9632?\tab \up0 \expndtw-7\charscalex69 .a.\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 -ale ...\tab \up0 \expndtw0\charscalex102
-?:-\par\pard\ql \li1430\sb1\sl-168\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 3raiova,
200.. \par\pard\qj \li1631\ri6620\sb3\sl-180\slmult0\tx1857 \up0
\expndtw0\charscalex114 il82.Marb-.-3i?. f . \line\tab \up0 \expndtw-
1\charscalex100 ;sia si i \par\pard\ql \li1843\sb15\sl-138\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf18\f19\fs12 a fi^ppm. \par\pard\ql
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 /Mec/i, \par\pard\ql \li1622\sb10\sl-192\slmult0 \up0
\expndtw-9\charscalex91 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 20. \par\pard\ql
venfc-\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg335}{\bkmkend
\expndtw0\charscalex120 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Bibliografie\tab \up0
184\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex114 205. Maiiuno, T; Hiea, K. Maoa, T.
Chronic fatigue syndrome and psychiatric diseases. Nippon\par\pard\li988\sb3\sl-
\expndtw0\charscalex113 Rinsho, May 1994, 52 (5) ppl 339-
Mayou, R; HewSan, K; Fddfnas, I _? al. Psychiatric problems among medical
admissions, inf\par\pard\li988\sb1\sl-181\slmult0\fi0\tx3163\tx3249 \up0
\expndtw0\charscalex112 J Psychiatry Med, 21:71-84,\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 991.\par\pard\ql
\li1209\ri3148\sb1\sl-200\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 207. Minjine�-
Uj, H Condifia umana. Ed. �tiinfifica, Bucuresfi, 1973. \up0
\expndtw0\charscalex113 208. Msggb, D. Les therapies breves. Ed. Retz, Paris, 1990.
\line \up0 \expndtw0\charscalex110 2S9. Msntsirtgsr. j. Men against himself, ed.
Harcourf, New York, \up0 \expndtw0\charscalex112 1938. \par\pard\qj
Msrefsgss, SC; Angf, J. Neurasthenia in a longitudinal cohort study ofyouna adults.
Psychol \up0 \expndtw0\charscalex114 Med, Nov 1994, 24 (4) ppl013-24.
\par\pard\ql \li1209\sb17\sl-184\slmult0\tx7252 \up0 \expndtw0\charscalex111 211.
MihSs&sy, V (sub redacfia). Psihoterapie si psihosomatica. Ed. Polirom, lasi,
\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 1996. \par\pard\ql \li993\ri1237\sb9\sl-
193\slmult0\fi211\tx1200\tx1200 \up0 \expndtw0\charscalex104 212. MctQ-^&i,E.
Traite de psychopaihologie, vol. I, II. Ed. Presses Universitaires de France,
Paris, 1966. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 213. Mieip^ M. Convenio -
Despre nafura, femei $i morald. Ed. Alternative, Bucuresti, 1996. \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex114 214. MBdhfJi, JE; Raymond, N; Spsdksr, S. A review of
the controlled trials of pharmacofherupy \up0 \expndtw0\charscalex112 and
psychotherapy In the treatment of bulimia nervosa. Inf J Eating Dis, 1 993; 14(3):
229-47 \par\pard\li984\sb23\sl-184\slmult0\fi211\tx7425\tx7512 \up0
\expndtw0\charscalex112 215. MBSSisid-Sk. Epidemiology of suicidal behavior;
Suiciae-Life-Threat-Behav.,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 995 Sprina:\par\pard\li984\sb3\sl-
184\slmult0\fi0\tx1329\tx1483 \up0 \expndtw0\charscalex106 25\t \up0 \expndtw-
7\charscalex79 (1\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 ):\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 22-35.\par\pard\qj \li984\ri1242\sb25\sl-
180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex113 214 Muso, (__; _�pl�-, JP;
TiBetoescil, R. Cercetare fundamentala, modele si inter/enfii cognitive \up0
\expndtw0\charscalex108 ?n fobia sociala. Revisfa Romana de Psihiafrie, seria III,
vol. Ill, Nr. \up0 \expndtw0\charscalex117 3-4, 2001. \par\pard\qj
\li1195\ri2289\sb0\sl-200\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 217. Nakdint-n,
A, A neglected reference. Am J Psychiatry, 1 34:1313-131 6, 1 977. \up0
\expndtw0\charscalex112 218. Namea-1, �. Simptome. Ed. Instifuful European, lasi,
\expndtw0\charscalex113 219. Npnhuis, 11% SpinWtn, P; Ve� _êk, R; Van der Hot, O;
VcMdkH-ncbn, J. r/te development \up0 \expndtw0\charscalex111 and Dsyehomeiric
character!'sflcai of the Somatoform Dissociations Questionnaire (SDQ-20). J-
Nerv-\line \up0 \expndtw0\charscalex111 Ment-Dis, Nov 1996; 184(11): 688-94.
220. Ni?�^san,A(sub redacfia). Personalitatea ncrmala si patologica. Tuiburari
anxioase $i de dis� \up0 \expndtw0\charscalex108 pozifie. Ed. Prism a, Tg. Mure?,
2001. \par\pard\ql \li964\ri1281\sb4\sl-190\slmult0\fi220\tx1180 \up0
\expndtw0\charscalex108 221. NirSfiisn, A; A*_i_Ssen M. Personalitate \u351?i
profesie. Ed. University Press, Targu Mures, 2001. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex105 222. OEnvsi, AA. Psihoza liioocondriaca unislmotomatlca
(P.H.U.J. The British Journal of Psychiatry, \up0 \expndtw0\charscalex105 Sep 1991,
vol.159 pp428-430.' \par\pard\ql \li960\ri1233\sb6\sl-
195\slmult0\fi220\tx1180\tx1180 \up0 \expndtw0\charscalex111 223. PsiqudhfW, GA;
Fit~�-f9Ed, SM. Munchausen by proxy syndrome: the forensic challenge of \up0
\expndtw0\charscalex112 recognition, diagnosis, and reporting. Crit Care Nurs Q
1999, May; 22(1 ):52-64; quiz 90-1. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex108 224.
Bslger, Y. Les concepts d'asmenie et de fatigue. Encephale, Nov 1994, 20 Spec No 3
pp541 -4. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 226. Philips, &A Body dysmorphic
disorder: diagnosis and treatment of Imagined ugliness. J-Ciin-\line \up0 \expndtw-
1\charscalex100 Psychiatry, \up0 \expndtw0\charscalex112 1996, 57 Suppl 8: 61-4;
discussion 65. \par\pard\li969\sb24\sl-184\slmult0\fi206 \up0
\expndtw0\charscalex115 226. Philips, KA Pharmacologic treatment of body dysmorphic
disorder. Psychopharmacol-BuH,\par\pard\li969\sb13\sl-184\slmult0\fi0\tx1055
\up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 996,32(41:597-
605.\par\pard\ql \li1171\sb1\sl-171\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex115 227. eust,
J. Biologie si cunoastere. Ed. Dacia, Ciuj, 1971. \par\pard\qj
\li1171\ri1295\sb6\sl-200\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112 228. Pidef, P.
La neurasthenia, hier et aujourd'hui. Encephale, 20 Spec No 3 pp545-9, Nov 1994.
\up0 \expndtw0\charscalex108 229. Pidhdv P. Panique: affaque et trouble. Historique
du mot ei des concepts. Encephale, Dec 1996, \par\pard\ql \li955\sb1\sl-175\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex114 22 Spec No 5 pp3-8. \par\pard\qj \li960\ri1279\sb5\sl-
200\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex109 230. Pfedmsnt, I1L A longitudinal
analysis of burnout in the health care setting: the role of person� \up0
\expndtw0\charscalex109 al dispositions, J-Pers-Assess, Deci993. \par\pard\ql
\li1171\sb14\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 231. Pieren, H.
Vocabularul psihologiei. Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti, 2001. \par\pard\qj
PSaseynsid, T. Elemente de psihologie medicala si logopedie, Clinice de Psihiafrie,
instifuful de \up0 \expndtw0\charscalex109 Medicina si Farmacie, laji, \up0
\expndtw0\charscalex109 1984. \par\pard\li945\sb1\sl-179\slmult0\fi220\tx5539
\up0 \expndtw0\charscalex114 233. foim Opere, voi, IV. Ed. Stiintifice si
Encidopedica,\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 1983,\par\pard\li945\sb14\sl-
184\slmult0\fi216\tx7464\tx7550 \up0 \expndtw0\charscalex110 234. Peppgr, SCI.
Cunoasterea $i probiema raportului corp-minfe. Ed. Trei, Bucuresti,\tab \up0
235. Beet, A: Perot, M. Toxicomaniiie. Ed. Stlinfiflca, Bucuresti,\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 1999.\par\pard\li945\sb1\sl-210\slmult0\fi216\tx4296
\up0 \expndtw0\charscalex109 \ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20 236. P-f_gl|s, Pi;
Yendsr+eeJ, F8;\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 �m�, U\} ai, HF; gknirmr, NQ &wS!
erys, JA,\par\pard\li945\sb0\sl-184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex111
\ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Scmafization in frequent offenders of aenerat
practice. Soc-Psychiafry-Psychiafr-Epidemiol, Jan 1996;\par\pard\li945\sb41\sl-
184\slmult0\fi0\tx1142\tx1286\tx3720\tx6249 \up0 \expndtw-7\charscalex96 31\tab
\up0 \expndtw-2\charscalex100 (l\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 ):29-37.\tab \up0
\expndtw-2\charscalex100 "\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100
'\par\pard\li945\sb1\sl-164\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex115 237. Pesel.,
j. Dictionnaire de psychiatrie et de psychopathologie ciinique. References
Larousse,\par\pard\li945\sb22\sl-184\slmult0\fi0\tx1411\tx1497 \up0
\expndtw0\charscalex101 Paris,\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 993.\par\pard\li945\sb3\sl-
184\slmult0\fi211\tx4680\tx6705 \up0 \expndtw0\charscalex114 238. Pad_acu,V(sub
redacfia). Psihiafrie, vol.\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 1. Ed. Medicala,
184\slmult0\fi1156\tx4665\tx6710\tx6796 \up0 \expndtw0\charscalex111 �,V (sub
redacfia). Psihiafrie, voi,\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 2, Ed. Medicala,
Bucuresti,\tab \up0 \expndtw-2\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex112
\expndtw0\charscalex111 ae, S; Ptipsesw, Dj bnwou, K; Tuabs�, C; Tudbss, F. Aspecte
psi�\par\pard\li1401\sb3\sl-184\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex112
hopatologice si etiopatcgenice ale nosofogiei psihiatrice la adolescent si adultul
fanar. Revista de\par\pard\li1401\sb3\sl-184\slmult0\fi4\tx4468\tx5222 \up0
\expndtw0\charscalex107 Neurologie, Psihiafrie, Neurochirurgie nr.\tab \up0
\expndtw0\charscalex102 3, lul-Sep\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
hmmm, V; Preiipcscmu, D; ^Jândi�oj, I; Twdos�, G Limits si perspective in
patoiogia\par\pard\li1401\sb3\sl-184\slmult0\fi4\tx7372\tx7468\tx7555\tx8217
\up0 \expndtw0\charscalex109 nevroticd (referat general), a Xlll-a Consfatuire
Nafionala de Psihiafrie; Bucuresti,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex107 -14 Mai\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 1988,\par\pard\li1401\sb4\sl-184\slmult0\fi211 \up0
\expndtw0\charscalex112 242. Pfdllpsssw, D #1 eefdb. Ghid de tratament fn abuzul de
substanfe psihoactive. Ed. infomedica,\par\pard\li1401\sb1\sl-
\up0 \expndtw-3\charscalex100 Bucuresti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111
PrS-pesenu, D/MinG-EMeu, RsTssdbfl&S!, R, Tratat de sanatate mintala voi I. Ed.
Encidopedica,\par\pard\li1401\sb3\sl-184\slmult0\fi0\tx2140 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 Bucuresfi,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 2000.\par\pard\ql
\li1391\ri886\sb2\sl-180\slmult0\fi220\tx1608 \up0 \expndtw0\charscalex110 264.
Prissf, BG; Sulbsk, T; Lyndh, SP; Beels, M; Stsaast, J; V_hb, C. Les etats
depressik et les syn� \up0 \expndtw0\charscalex112 dromes d'asthenie chronlque en
medecine pratlcienne. Encephale, Nov 1994, 20 Spec No 3 pp571 -4. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 245. PuiWjAl, erd. Risk factors in Schizophrenia: season of
birth, gender and familial isk. British \up0 \expndtw0\charscalex104 J of
Psychiatry. \up0 \expndtw0\charscalex116 1992;160:65-71. \par\pard\ql
246. RSgesaw, It Neuropsihofiziologia devianfei la adolescenfi si fined. Ed.
Actami, Bucuresti, 1999. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex100 247. Rlparrsji,, R.
Psihologie medicala si asisfenfa sociala, Ed. Sociefatea �fiinta si Tehnica,
Bucuresti, 1996. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 248. R__n, S; BroKiSf, l;
Esea, WW; PWa, C; Ssmmz, M. The natural course of schizophrenia: \up0
\expndtw0\charscalex107 a review of first-admission studies. Schizophrenia Bull.
\up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex111 992;18(2): 185-207.
24?. eltwun, SA. Obsessive compulsive disorder in dermatologic practice. J Am
Acad \up0 \expndtw0\charscalex115 Dermatol, 13: 965-967, 1986. \par\pard\ql
\li1598\sb0\sl-154\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116 2�, l_se%. A Patobgie
informafionala. Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1997. \par\pard\qj
\li1387\ri892\sb25\sl-180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex111 251. Mdbcr, G.
Evenimenfe stresante de viafa si suportu! social. Semniftcatla lor pentru tulbura
rile \up0 \expndtw0\charscalex116 depresive, pp 94-107 fn Depresii \up0
\expndtw0\charscalex112 - noi perspective \up0 \expndtw0\charscalex112 (sub
redacfia Vrasti R, Eisemann M.\}, Ed. All, \par\pard\li1377\sb15\sl-
184\slmult0\fi0\tx2131 \up0 \expndtw0\charscalex100 Bucu.esti,\tab \up0
\up0 \expndtw0\charscalex116 252. iff, W; Htsser, J; Msyfi-b�r, E; Sehsr,!; Hiibr,
W| Hdtw, MM. 7"/ie classification of mul� \up0 \expndtw0\charscalex110 tiple
somatoform symptom. J-Nerv-Ment-Dis, Nov 1996, 184(11): 680-7. \par\pard\ql
\li1593\sb1\sl-157\slmult0\tx5884\tx5971 \up0 \expndtw0\charscalex106 2J3, !
aw�p9Ti, 1. Psihonefrologia. Ed. Helicon, Timlsoara, \tab \up0 \expndtw-
2\charscalex100 1 \tab \up0 \expndtw0\charscalex111 993. \par\pard\ql
\li1588\sb21\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 254 Psllsn, Ft 7 P-
VS:;v?.'i:m, I; ^-PltSSS^M, P. le syndrome de fatigue chronlaue. Presss Med, Dec
\expndtw0\charscalex104 21,\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 1996, 25\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 (40) pp2031-6.\tab \up0 \expndtw0\charscalex120
/\par\pard\qj \li1377\ri910\sb7\sl-180\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex109
255. ewsrs, C�; Slain, JJ; �is�, _H. 7/ie liaison clinic: a model for liaison
psychiatry funding, train� \up0 \expndtw0\charscalex109 ing and research. Gen Hosp
Psychiatry, 6:109-1 15, 1984. \par\pard\qj \li1353\ri915\sb20\sl-
180\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex116 256. Sodbik, I; Stsdbsk, V.
Comprehensive Textbook of Psychifry. Edifia a 7-a. Ed. Lippincoff \up0
\expndtw0\charscalex109 Williams & Wilkins, Philadelphia, 2000. \par\pard\qj
\li1358\ri921\sb0\sl-200\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex113 257. Ss-aylj
SM; Boby, DC; Thss�, M_. Male Depression, Alcoholism and Violence. Ed. Martin
\up0 \expndtw0\charscalex107 Dunifz Ltd., Londra, 2000. \par\pard\ql
\li1574\sb1\sl-156\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 258. Seli-Al, Corps reel.
Corps imaainaire - pour une epistemologie psychancslyfique. Ed. Bordas,
Paris,\tab \up0 \expndtw0\charscalex106 1984.\par\pard\qj \li1363\ri915\sb0\sl-
200\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex115 25^. SlW_y, SM; _avin, M.
Psychiatric cornorbidity and length of stay in the general hospital: a \up0
\expndtw0\charscalex110 review of outcome studies. Psychosomafics, 35:233-252,
\expndtw0\charscalex109 26Q. SsSsSmm, N. Making of a common language of psychiatry:
development of the classification \up0 \expndtw0\charscalex106 of mental,
behavioural, and developmental disorders. The 10f" revision of the 1CD, WPA
Bulletin 1:3-6, \up0 \expndtw0\charscalex108 1989, Simpozionui Asociafiei Europene
de Psihiafrie, cu tema \u8222?Training for the specialists in Europe", \up0
\expndtw0\charscalex108 19-20 Oct 1995, Strasbourg, Franfa. \par\pard\qj
\li1353\ri933\sb0\sl-190\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex113 261. SwSsse, N;
Usel,"IB; Lavbiar, Y; Wi-dhin, HU. Depression comorbid with anxiety: results
\up0 \expndtw0\charscalex112 from the WHO study on psychological disorders In
primary health care. Br J Psychiatry Suppl, Jun \up0 \expndtw0\charscalex112 1996,
(30) pp38-43. \par\pard\ql \li1560\sb6\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex114
262. SAbsi^Y; PspWSrSfaSy, I. introducers critica Tn psihanaliza, Ed. Dacia, Ciuj,
1972. \par\pard\ql \li1329\ri935\sb0\sl-193\slmult0\fi230\tx1545 \up0
\expndtw0\charscalex113 263. Sdiesder, M. Neuroses dysmorphophoblques (complexes de
laideur et delire ou conviction \up0 \expndtw0\charscalex109 deliraute de
dysmorphophobie). Ann Med-Psychiolagiques, 1 29:123-145, 1 971. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex113 264. Sdhnisdsn, Y. Synthesis of Psychiatric Cases. Ed.
Vivienne Schnieden Greenwich Medical \up0 \expndtw0\charscalex110 Media, Londra,
\expndtw0\charscalex110 265. Sdhum, M. Drua and Alcohol Abuse - a clinical guide to
diagnosis and treatment, fourth edi� \up0 \expndtw0\charscalex106 tion. Ed. Plenum
Medical Book Company, New York, 1995. \par\pard\ql \li1545\sb0\sl-144\slmult0
\up0 \expndtw0\charscalex113 266. Sebtmmr, 1. Stress and burnout in junior doctors.
S-Afr-Med-J, Jun 1994. \par\pard\qj \li1329\ri947\sb25\sl-180\slmult0\fi215 \up0
\expndtw0\charscalex111 267. $8ns~y> I; MadiSOiJ, A!Q Sifty, MF. Causal
attributions about common somatic sensations \up0 \expndtw0\charscalex110 among
frequent general practice offenders. Psychol-Med, May 1996, 26\{3);641-6.
\expndtw0\charscalex112 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 B'ibliografie\tab \up0
184\slmult0\fi705 \up0 \expndtw0\charscalex115 shame, M. Non-pharmacological
approaches to treatment. Ciba Found Symp, 1993, 173\par\pard\li1214\sb3\sl-
184\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex114 pp298-308; discussion 308-
17.\par\pard\li1214\sb13\sl-184\slmult0\fi220\tx7204\tx7718 \up0
\expndtw0\charscalex115 269. Shelter, I. Chronic fatigue in historical perspective.
Ciba Found Symp,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 1993,\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 173 pp6-16,\par\pard\li1214\sb3\sl-
184\slmult0\fi0\tx2020 \up0 \expndtw0\charscalex103 discussion\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 16-22.\par\pard\qj \li1224\ri1015\sb7\sl-
180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex119 270. Shsfer, 1. Somafization and
chronic pain in historic perspective. Clin-Orthop, Mar 1 997 \up0
\expndtw0\charscalex111 (336):52-60. \par\pard\ql \li1209\ri1024\sb16\sl-
186\slmult0\fi220\tx1425 \up0 \expndtw0\charscalex113 271. Simpsen, M| Bsnneit, A;
Holand, P. Chronic fatigue syndrome/myalgic encephalomyelifis as \up0
\expndtw0\charscalex112 a twentieth-century disease: analytic challenges. J Anal
Psychol, Apr 1997, 42 (2) ppl 91 -9. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex110 272.
Sims, A Symptoms in the Mind. Ah Introduction to Descriptive Psychopathoiogy. Ed.
Sounders \up0 \expndtw0\charscalex110 Company ltd., Norfolk, 1995. \par\pard\ql
\li1200\ri1045\sb11\sl-190\slmult0\fi225\tx1425\tx1430\tx1416 \up0
\expndtw0\charscalex111 2/3. ��i*giey-Zy_Stdi, E. Child Psychiatry: Child and
Adolescent Psychiatry: Modern Approaches. \up0 \expndtw0\charscalex111 JAMA: The
Journal of the American Medical Association, 272(1 8): 1465-1467, Nov 9 1994. \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex114 274. eb &Jt_�gllb, A, Simbolismul corpului uman.
Ed. Amarcord, Timisoara, 1996. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex112 275. StdJ,
S. Psychopharmacoiogy of Antypsychofics. Ed. Martin Dunitz, Londra, 1999. \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 274, SUflfS, DJ; H_la_@r, i. Anxiety Disorders
Comorbid with Depression: Social anxiety disorder, \up0 \expndtw0\charscalex115
post-traumatic stress disorder, generalized anxiety disorder and obsessive-
compulsive disorder. Ed. \up0 \expndtw0\charscalex109 Martin Dunitz Ltd., Londra,
2002. \par\pard\ql \li1411\sb15\sl-184\slmult0\tx6100 \up0 \expndtw0\charscalex111
277. SiiH, W. Psihologia eroticii feminine. Ed. Trei, Bucuresti, \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 1997. \par\pard\ql \li1185\ri1047\sb0\sl-
186\slmult0\fi225\tx1411\tx1406 \up0 \expndtw0\charscalex107 278. Ham, TA How to
spot the patient who's faking it. Med Econ 1999 May 24;
76\{ 10): 105-6, 108-9. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex112 279. S-tC&,_L The
functional Somatic Symptom. Psychiatr Clin N-Am, 10:19-33, 1987. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex114 280. SendbsBieij, A; Fegei, S (ed.). Ingrijirea psihiatrica
a pacientului de medicina internet, New \up0 \expndtw0\charscalex107 York, NY,
Oxford University Press, 1993. \par\pard\li1195\sb18\sl-184\slmult0\fi211 \up0
\expndtw0\charscalex115 281. Stain, JJ; Rlllsp, 6; Stein, ii if el. Use of the
computer for teaching in the psychiatric resi�\par\pard\li1195\sb4\sl-
184\slmult0\fi0\tx4156\tx5155 \up0 \expndtw0\charscalex108 dency. Journal of
Psychiatric Education,\tab \up0 \expndtw0\charscalex113 10:178-186,\tab \up0
\expndtw0\charscalex114 1986.\par\pard\qj \li1185\ri1070\sb0\sl-
200\slmult0\fi216 \up0 \expndtw0\charscalex111 282. Sain, JJ; Omsmm, S.
Psychological Care of the Medically III: A Primer in Liaison Psychiatry, \up0
\expndtw0\charscalex106 New York, Applefon-Century-Crofts, 1 975. \par\pard\qj
\li1195\ri1058\sb0\sl-200\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex110 283. Stain,
JJ; L^sns^JS; HTt3��r�, JSftdi. Cost offset from a psychiatric consultation-liaison
inter� \up0 \expndtw0\charscalex111 vention with elderly hip fracture patients. Am
J Psychiatry, 148:1044-1049, \up0 \expndtw0\charscalex112 1991. \par\pard\ql
\li1401\sb0\sl-144\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 2S4. �e_�n, IS; Strain, JW.
Liaison psychiatry, in Modern Perspectives in Clinical Psychiatry. Edited
\par\pard\ql \li1185\sb12\sl-168\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex113 by Howelis
JG. New York, Brunner/Mazel, 1988, pp76-l01. \par\pard\li1175\sb28\sl-
184\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex109 285. S_gjy@rsS,T. Coping with Senile
Dementia. Ed. Kawasaki Saiwai Hospital, Miyakocho, Kyoto,
Sirmsn, OS. Usefulness of psychiatric Intervention in patients undergoing cardiac
surgery.\par\pard\li1175\sb4\sl-184\slmult0\fi0\tx3892\tx3979 \up0
\expndtw0\charscalex108 Arch. Gen. Psychiatr, 30:830-835.,\tab \up0 \expndtw-
4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex108 974.\par\pard\qj
\li1185\ri1052\sb21\sl-180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex112 287. Sediund,
j; �__hf_e, M; Sfsdin, I; Liedntcm, i; UmdsO, L Quality of life in gastic cancer
prior \up0 \expndtw0\charscalex112 to gastrecfomy. Qual Life Res, Apr 1996, 5 (2)
pp 255-64. \par\pard\qj \li1166\ri1063\sb20\sl-180\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex112 288. Taoshiini, G; MusQ--i, A\} issdsia, M; A__murs, AC;
Cerfa, MG; RalicBi Oslabarniw� Gaup \up0 \expndtw0\charscalex116 �f Ssm^senrs
Diserdsrs. The present Nosography of Somafoform Disorders; Results of the
Italian \up0 \expndtw0\charscalex109 Epidemiological Study of Somatoform Disorders.
8-th ECNP Congress, Venefia, \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex115 289. Taossian, A Phenomenologie des psychoses. Ed. Masson,
Paris, 1979. \par\pard\ql \li1387\sb16\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex116
290. TssderstCii, M.C. Valorile vitaie si morale fn practica medicala. Ed.
Progresui RomQnesc, \par\pard\li1175\sb6\sl-184\slmult0\fi0\tx1924 \up0 \expndtw-
2\charscalex100 Bucuresti,\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 1996\par\pard\ql
TesdoeKSU, St (sub redacfia). Actualifafi Tn tulbura rile anxioase. Ed. CR1S CAD,
Bucuresti, 1999. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex118 292. TerbstSM, Mr SciposS-,
Gh, Coordonate deondlogice ale actului medical. Ed. Medicala, \up0 \expndtw-
2\charscalex100 Bucuresfi, \up0 \expndtw0\charscalex116 1989 \par\pard\ql
\li1387\sb0\sl-144\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 293. Thaws, \u8364?5.
Dysmorphophobla: A question of definitions. Br J Psychiatry, 144:513-516, 1984.
\par\pard\ql \li1382\sb13\sl-173\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex110 294.
Tnsehon.M; bewae, L Les evenements anticipes comme stresseurs. Sante Mentale au
Quebec, \par\pard\li1161\sb26\sl-184\slmult0\fi0\tx2606 \up0
\expndtw0\charscalex105 XX, 1995.\tab \up0 \expndtw0\charscalex105 *\par\pard\qj
\li1161\ri1084\sb0\sl-200\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex105 295. IbJos�, Q
�isdbf% F. Dificultafi in profejarea bafranilor cu tulburari de tip Alzheimer.
Conferinfa \up0 \expndtw0\charscalex105 de Geriafrie organizafa de Fundafia \u8222?
Ana Asian", septembrie 1 993. \par\pard\ql \li1161\ri1073\sb0\sl-
193\slmult0\fi220\tx1382 \up0 \expndtw0\charscalex110 294 Tides�, C The occurrence
of Depression in Aizheimers Disease and its treatment in Romania. \up0
\expndtw0\charscalex109 al Ill-lea Congres al Asociafiei Internationale de
Geronfologie, noiembrie 1996, Thessaloniki, Greece. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex115 297. T�d��, C. Patomorfoza tulburarilor de integrare si
adaptare fn condifiile unor modified rl \up0 \expndtw0\charscalex109 sociale
majore, Lucrare ie docforaf, UMF Carol Davila, Bucuresfi, 1996. \par\pard\ql
\li1377\sb1\sl-154\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 298. Twsbsa, C; Tudose. P;
VoieilS, C. Diagnosficuiprecoce al demenfei Alzheimer. Infomedica
\par\pard\li1161\sb6\sl-184\slmult0\fi0\tx1406\tx1651\tx2740 \up0 \expndtw-
7\charscalex93 nr.\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 3\t \up0 \expndtw-
4\charscalex100 (1\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 8-21), anulV,\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 1997."\par\pard\qj\pvpg\phpg\posx9594\posy13417\absw410
\expndtw-9\charscalex87\ul0\nosupersub\cf3\f4\fs20
,*_\par\pard\sect\sectd\fs24\paperw9800\paperh13620{\bkmkstart Pg338}{\bkmkend
161\slmult0\fi216 \up0 \expndtw0\charscalex130 299. Y�do��, C; Tudow, F. Esfrogenii
si boiile demenfiale - posiblle corelafil efiopafogenice.\par\pard\li1372\sb26\sl-
161\slmult0\fi0\tx2500\tx3158 \up0 \expndtw0\charscalex117 Infomedica, nr.\tab \up0
\expndtw0\charscalex129 8, an 5,\tab \up0 \expndtw0\charscalex129 1997.\par\pard\ql
300. Tidbs�, C; Voiciki, C. Tulburarile depresive la membii de familie ai
pacienfilor sufeinzi de \up0 \expndtw0\charscalex127 boala Alzheimer, al ll-lea
Congres National de Gerontologie si Geriatrie 1997, Bucuresti. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex122 XI. Tudss�, C. Situafia bolii Alzheimer in Romania.
Simpozionul Aricept - o speranfd pentru pacient \up0 \expndtw0\charscalex126 si
familie, simpozion organizatde firma Pfizer International Corporation, 7 februarie
1998, Bucuresti. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex137 302. Tudose, C; Tudose F.
The Role of the Major Social Changes in the Affective Disorder \up0
\expndtw0\charscalex132 Pafhomorphosis. al XVI-lea Congres al Asociafiei Mondiale
de Psihiafrie Sociala, August \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex127 998, \par\pard\ql \li1358\sb16\sl-161\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex123 Vancouver, British Columbia, Canada. \par\pard\qj
\li1358\ri1004\sb4\sl-180\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex123 303. Tudes�,
C; Tr_dss�, F; Vssif-SOJ, A; H!ss!_ifi, A Difficulties In implementing the first
liaison \up0 \expndtw0\charscalex123 psychiatry service In a general hospital In
Romania. ..Mental Health Economics and Psychiatric Practice \up0
\expndtw0\charscalex123 in Central and Eastern Europe", august 1999, Varsovia.
\par\pard\ql \li1588\sb16\sl-161\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex125 304. Tudo�S,
C; XwdoSS, F. Neurasfenia la 130 de ani. Infomedica, nr. 9(67), anul VII, 1999.
305. Tydbse, C; Twdoss, F. Psihopafobgia tulburarilor de personalitate la varstnic
- tntre Tmbatra-\line \up0 \expndtw0\charscalex127 nirea normala si organicitafe. a
Vlll-a Consratuire National- de Psihiafrie Sociala, \up0 \expndtw0\charscalex119
1999, Bdile Felix. \par\pard\qj \li1363\ri1013\sb0\sl-200\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex129 306. Tedes�, G De la cercetare si standardele de calitate ?
n gerontopsihiatrie ia tngijirile reale in \up0 \expndtw0\charscalex125 boala
Alzheimer. Revista Romana de Psihiafrie, 2000, seria a lll-a vol. II, nr. \up0
\expndtw0\charscalex118 2-3: \up0 \expndtw0\charscalex129 71-76. \par\pard\ql
Tud�s8,C Demenfele - o provocare pentru medicul de familie. Ed. Infomedica,
Bucuresti, 2001. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex125 308. Tudbs�, C; Prsloian,
R. Depressive Disorders Frequency at Old Women - the Main Carers in \up0
\expndtw0\charscalex125 Alzheimer Disease. \u8222?lst. World Congress on Women's
Mental Health" Berlin / Germany, March 27-\par\pard\li1348\sb11\sl-
161\slmult0\fi4\tx1656 \up0 \expndtw0\charscalex123 31,\tab \up0
\expndtw0\charscalex124 309. Tudose, F. Aspecte ale apficarii subnarcozel Tn
nevroze. Lucrare de diploma, Bucuresti, 1977.\par\pard\li1348\sb21\sl-
161\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex124 310. T�dbf9, F; Goraos, C. Un sistem
deschis - psihiatria deceniulul IX. Sesiunea Stiinfifica
Anuala\par\pard\li1348\sb22\sl-161\slmult0\fi4\tx2755\tx2841 \up0
\expndtw0\charscalex114 al Poiiciinicii Titan,\tab \up0 \expndtw-3\charscalex100
\expndtw0\charscalex124 311. Tudbs-v F; Garpos, Q AtensesiiSolÊf, 1. Boala
psihica - concept pi realifafe clinica. Sesiunea\par\pard\li1348\sb17\sl-
161\slmult0\fi0\tx3993 \up0 \expndtw0\charscalex118 Stiinfifica Anuala a
Poiiciinicii Titan,\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 1981.\par\pard\ql
Twdss�, F; G�Iip�S, C. Considerafii asupra a 10.000 de cazuri trataie in
staflonarul de zi ai \up0 \expndtw0\charscalex123 Centrului de Sanatate Mintala
Titan, a IV-a Conrerinfa Nafionala de Psihiafrie, Bucuresti, 1982. \line \tab
\up0 \expndtw0\charscalex125 313. Tudoss, F; Gorges, C; Tildes�, C Orlenfari
moderne in psihiatia contemporana: concluzil ale \up0 \expndtw0\charscalex120 unui
studlu OMS. a Vlll-a Consfdtuire a USSM Bucuresti, 1983. \par\pard\li1324\sb15\sl-
161\slmult0\fi244 \up0 \expndtw0\charscalex127 314. Tadsss, f; �srpss, C; Tydbse,
G; GroHorv, O; Dsmnifiu, G; Fyi sIrssr., C. Asistenfa
ambu-\par\pard\li1324\sb17\sl-161\slmult0\fi19 \up0 \expndtw0\charscalex127 latorie
si semi-ambulatorie - o etapa necesard sau o necesitate obiectiva ? a Vlll-a
Consatuire a Uniunii\par\pard\li1324\sb17\sl-161\slmult0\fi14\tx4243 \up0
\expndtw0\charscalex116 Societafilor Sfiinfifice Medicale (USSM),\tab \up0
\expndtw0\charscalex126 1 984.\par\pard\li1324\sb21\sl-161\slmult0\fi240 \up0
\expndtw0\charscalex127 315. Twes�, F; Gorges, G; Boazat-AnofMseu, I; �S�leiri�ey,
YG. Studlu longitudinal asupra unui\par\pard\li1324\sb21\sl-161\slmult0\fi19
\up0 \expndtw0\charscalex127 sistem multifunctional de asistenfa psihiatrica -
Cenfrul de Sanatate Mintala Titan. Sesiunea �tiinfifica\par\pard\li1324\sb17\sl-
161\slmult0\fi14\tx4214 \up0 \expndtw0\charscalex120 Anuala a Dispensarului
Policlinic Titan,\tab \up0 \expndtw0\charscalex126 1 985.\par\pard\li1324\sb26\sl-
161\slmult0\fi235 \up0 \expndtw0\charscalex127 314 Tu&se, F; Prslips^mo, D.
Depresia sau tentafia modelului. Consfafuirea USSM Sectia\par\pard\li1324\sb21\sl-
161\slmult0\fi14\tx4675 \up0 \expndtw0\charscalex121 Psihiafrie, cu tema \u8222?
Depresiile", Targu-Mures,\tab \up0 \expndtw0\charscalex126 10-11 octombrie 1 986,
pubiicafa in voiumul Depresille,\par\pard\li1324\sb22\sl-161\slmult0\fi9 \up0
\expndtw0\charscalex126 pP480-481, 1987,\par\pard\li1324\sb26\sl-
161\slmult0\fi235 \up0 \expndtw0\charscalex127 317. Tudos�, F; Tudbî, C. Aspecte
ale psihopatologiei varstniculul. Congresul international
Gerontologie, Bucuresti, 9-11 lunie\tab \up0 \expndtw0\charscalex126
1988.\par\pard\ql \li1334\ri1027\sb6\sl-180\slmult0\fi225\tx1555\tx1555 \up0
\expndtw0\charscalex127 318. Tl\{dbs_, F. Binomul anxietate-depresie - Tn condifii
postrevolufionare, a IX-a Conferinfa a \up0 \expndtw0\charscalex123 Socletafii Sud-
Est Europene de Neurologle si Psihlatrle. Thessaioniki 23-26 septembrie 1992. \line
\tab \up0 \expndtw0\charscalex123 319. Todbs�, F; lefgueteu, M. Corpul Tn depresie.
Infomedica vol. II, nr. 6 (10), 1994, ppl 86-188. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex131 320. Twist�, F. Somatizarea - un nou concept sau o abordare
eclectica a nosologiel?. Revista \up0 \expndtw0\charscalex120 Romana de Psihiafrie,
Pedopsihiatrie si Psihologie Clinicd, anul III, nr. \up0 \expndtw0\charscalex136
1/1995, pp 12-21. \par\pard\qj \li1324\ri1052\sb0\sl-180\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex117 321. Tudoss, F. Rise si eflcienja Tn admintstrarea
extrapsihlafrica a pslhotropelor. Infomedica nr. 2( 14), \up0
\expndtw0\charscalex117 PP70-72, Feb 1995. \par\pard\li1315\sb38\sl-
161\slmult0\fi235 \up0 \expndtw0\charscalex128 322. Tuse��, F. Sinuciderea la
adolescenfii tineri - un comportament addtctiv fipic. Revista
de\par\pard\li1315\sb26\sl-161\slmult0\fi0\tx2932\tx3369 \up0
\expndtw0\charscalex121 Medicina Legala, voi.\tab \up0 \expndtw0\charscalex115 4,
nr.\tab \up0 \expndtw0\charscalex127 4, Dec 1996, pp354-
Tudos�, f. The Frequency of the Somatoform Disorders in a Psychiatic Service
Connected with\par\pard\li1315\sb21\sl-161\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex128 the General Hospital, a Xl-a Conferinfa a Sociefd fii Sud-
Est Europene de Neurologie si Psihiafrie,\par\pard\li1315\sb21\sl-
161\slmult0\fi0\tx2299\tx2385 \up0 \expndtw0\charscalex115 Thessaioniki,\tab
996.\par\pard\li1315\sb17\sl-161\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex128 324
Taess, F. Adolescent Suicide \u9632? A Case History of Addictive Behaviour, al 17-
lea Simpozion\par\pard\li1315\sb21\sl-161\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex127
Danubian de Psihiafrie, Timiôara, 24-27 aprilie 1 996.\par\pard\li1315\sb22\sl-
161\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex128 325. T(jde��, F. Liaison Psychiatry
- A Novelty in Romania. Poster prezentat la eel de al X-
lea\par\pard\li1315\sb26\sl-161\slmult0\fi0\tx4247 \up0 \expndtw0\charscalex124
Congres Mondial de Psihiatrie, Madrid,\tab \up0 \expndtw0\charscalex127
\expndtw0\charscalex118 \ul0\nosupersub\cf12\f13\fs16 Biblioqrafie\tab \up0
180\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex102 326. Tildes�, F; Hkwkip, A Alice Tn
fara minunllor sau despre folosirea psihotropelor Tn spltalul gener� \up0
\expndtw0\charscalex100 al. Conferinfa Nafionala de Psihiafrie \u8222?Terapia
psihofarmacologica Tn practica psihiatrica", Bucuresti, \up0
\expndtw0\charscalex101 1997. \par\pard\qj \li1228\ri1071\sb4\sl-
200\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex114 327. Tudos�, F; Nieuksip, A Aspecte
psihopatologice ale durerii in cancer. Revista Asociafiei \up0
\expndtw0\charscalex104 Romane pentru Studiul Durerii, nr. \up0
\expndtw0\charscalex115 1/1997/volum 5, ppl 6-25. \par\pard\ql
Tudbs�, F. Corpul Tn psihopatologie. Lucrare de docforat, UMF Carol Davila -
Bucuresti, 1997. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109 329. Tudose, F. Liaison
Psychiatry at the University Hospital of Bucharest. Congresul European al \up0
\expndtw0\charscalex106 Asociafiei Mondiale de Psihiafrie, \up0
\expndtw0\charscalex110 1997, Geneva. \par\pard\qj \li1238\ri1034\sb19\sl-
180\slmult0\fi206 \up0 \expndtw0\charscalex112 330. Tudos�, F. The
Psychotherapeufic Approaches - An Important Contribution to the Medical \up0
\expndtw0\charscalex107 Treatment in the First Liaison-Psychiatry Department in
Romania, al \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0 \expndtw0\charscalex108 1 -lea
Congres International al \par\pard\ql \li1204\sb17\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex108 Asociafiei Mondiale de Psihiafrie Dinamicd, Munich,
Germania, 1997. \par\pard\li1190\sb19\sl-184\slmult0\fi249 \up0
\expndtw0\charscalex110 331. Tudose, F. Medici obosifi. Revista Colegiul, nr. 4(7),
anul II, iunie 1998.\par\pard\li1190\sb4\sl-184\slmult0\fi249 \up0
\expndtw0\charscalex110 332. Tudss�, F; DebrSO, L For whom Liaison Psychiatry is
offering psychiatric training in the General\par\pard\li1190\sb12\sl-
184\slmult0\fi24\tx6561\tx6647 \up0 \expndtw0\charscalex108 Hospital?, a 1 2-a
Conferinfa a Sociefatii Sud-Est Europene, Thessaioniki,\tab \up0 \expndtw-
184\slmult0\fi239 \up0 \expndtw0\charscalex110 333. Tudose, F; Reca E. Addictive-
Type Behaviour in Teenagers and Young People as a Result of\par\pard\li1190\sb8\sl-
184\slmult0\fi9\tx3316 \up0 \expndtw0\charscalex109 Major Social Disruption, al\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 14-lea Congres International de Psihiafrie a Copiiului
si Adolescentului\par\pard\li1190\sb13\sl-184\slmult0\fi14 \up0 \expndtw-
4\charscalex100 (I\t \up0 \expndtw0\charscalex109 .A.C.A.P.A.P.). Stockholm,
Suedia, 2-6 August 1998.\par\pard\li1190\sb8\sl-184\slmult0\fi235 \up0
\expndtw0\charscalex110 334. Tudose, F. Direcfii de infervenfie terapeutica Tn
psihiatia de Iegatura. Simpozionui National\par\pard\li1190\sb3\sl-
184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex109 Terapie si Management fn Psihiafrie,
Craiova, 1998.\par\pard\li1190\sb13\sl-
184\slmult0\fi235\tx6767\tx6854\tx7468\tx7555 \up0 \expndtw0\charscalex109 335.
Tudos�, F. Dreptuile omului si drepturile oamenilor. Infomedica nr.\tab \up0
\expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0 \expndtw0\charscalex104 , an VI,\tab \up0
Tudose, F. Psihiatria de Iegatura Tn Spitalul General - direcfie confemporana Tn
reforma psihia�\par\pard\li1190\sb1\sl-182\slmult0\fi14 \up0
\expndtw0\charscalex109 tica. Revista Romand de Sdndtate Mintald, nr.10
(2J/1998.\par\pard\ql \li1195\ri1074\sb8\sl-190\slmult0\fi225\tx1420 \up0
\expndtw0\charscalex108 337. Tudose, F. Psihiatria romaneasca Tn reforma. Revista
Colegiul, nr. 8(11), vol. II, anul 2, 1998. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex109
338. Tudos�, F; NieuciBi, A Folosirea medicafiei psihotrope Tn serviclul de
psihiafrie de Iegatura \up0 \expndtw0\charscalex109 din spitalul general.
Conferinfa Nafionala de Psihiafrie Brasov, iunie 1999. \par\pard\qj
\li1200\ri1073\sb2\sl-200\slmult0\fi216 \up0 \expndtw0\charscalex112 339. Tudose,
F; Yasilescu, A; Tudose, C; Dsbrea, L Patogeneza sindromului de oboseala cronica
\up0 \expndtw0\charscalex102 Tntre ipoteza endocrina si ipoteza imunologica. a\\
IX-lea
Simpozion National de Psihoneuroendocrinologie, \par\pard\li1195\sb4\sl-
184\slmult0\fi0\tx1603 \up0 \expndtw-3\charscalex100 iunie\tab \up0
\expndtw0\charscalex104 1999.\par\pard\qj \li1190\ri1092\sb10\sl-
180\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex107 340. Tudose, F. Etica si deontologie
Tn colaborarea psihiatrului cu specialisti)' cu medial de alte spe\up0
\expndtw0\charscalex106 cialitafi Tn spitalul general. Conferinfa Nafionala de
Psihiafrie Brasov, \up0 \expndtw0\charscalex106 1999. \par\pard\qj
F. Psihiatria de lega tura si imaginea psihiatriei pentru medicii de alta
speclalitate. \up0 \expndtw0\charscalex105 XI World Congress of Psychiatry,
Hamburg, 1 999. \par\pard\qj \li1185\ri1091\sb20\sl-180\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex111 342. Twdeae, F; Nicuarj-, A Le role des troubles de la
personalitee dans les tendances sulcidaires \up0 \expndtw0\charscalex108 graves.
Seminarul franco-roman de psihiafrie, Bucuresti, 1999. \par\pard\ql
\li1411\sb17\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 343. Tudose, F. O abordare
moderna a psihologiei medicale. Ed. Infomedica, Bucuresti, 2000. \par\pard\qj
F. Coaxil o solufie Tntre depresia somatizata si tulbura rile somatoforme.
Simpozion \up0 \expndtw0\charscalex106 \u8222?Progrese Tn diagnosficui si
tratamentul depresiei", Bucuresti, 2000. \par\pard\li1175\sb26\sl-184\slmult0\fi230
\up0 \expndtw0\charscalex112 345. Tudoss, F; Dohranei, L; Nioyidrji, A Sindromul
Munchausen revine pe internet. Revista\par\pard\li1175\sb3\sl-
184\slmult0\fi0\tx4430\tx4507 \up0 \expndtw0\charscalex107 Medicald Romand, vol.
XLVII nr. 3-4/2000,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 54-1 61.\par\pard\li1175\sb13\sl-184\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex112 346. Tudose, F. Trinomul depresle-anxiefate-fulburari
somatoforme si iluzia nosologiei. Conferinfa\par\pard\li1175\sb8\sl-
184\slmult0\fi9\tx4036 \up0 \expndtw0\charscalex107 \u8222?Actualitd fi Tn terapia
depresiei", laji,\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 2000.\par\pard\ql
\li1180\ri1101\sb0\sl-200\slmult0\fi220\tx1401 \up0 \expndtw-1\charscalex100 347.
Tudoss., F. Impactul economic si social al depresiei. Simpozionui \u8222?Noi
antidepresive", Bucuresti, 2000. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 348.
Tudose, F. Tuiburarea mlxia depresle-anxletate fundal al tulburarilor somatoforme
un impas \up0 \expndtw0\charscalex107 terapeutic? Simpozionui \u8222?Actualitatea
depresiei", Bucuresti, 2001. \par\pard\ql \li1175\ri1100\sb0\sl-
200\slmult0\fi220\tx1396 \up0 \expndtw0\charscalex109 349. Tudbs�, F; Vosieseu, A
Gender Related Difference In Symptom Localization In Somatoform \up0
\expndtw0\charscalex109 Disorders. \u8222?1 st. World Congress on Women's Mental
Health" Berlin / Germany, March 27- 31, 2001. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex106 350. Tudose, F. Erotica Tn cofidian. Ed. Infomedica,
Bucuresti, 2001. \par\pard\ql \li1396\sb0\sl-144\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex112 351. Tudose, F; Yasilesai, A The Frequency of Depresssion-
Anxiety Syndrome at Women in the \par\pard\qj \li1166\ri1118\sb12\sl-
180\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex106 Liaison-Consultation Psychiatric
Department. \u8222?1 sf. World Congress on Women's Mental Health" Berlin \up0
\expndtw0\charscalex106 / Germany, March 27- 31, 2001. \par\pard\li1171\sb37\sl-
184\slmult0\fi220\tx7411 \up0 \expndtw0\charscalex110 352. Tusques, J. Initiation a
la psychologie medicale. Ed. Librairie Maloine, Paris,\tab \up0
\expndtw0\charscalex112 353. UdH$ioiu, T; Maineseu, D; BoisSsanu, P. Ghid
terapeutic - depresie majora. Ed. Medicala\par\pard\li1171\sb3\sl-
184\slmult0\fi0\tx2875 \up0 \expndtw0\charscalex107 Universitaria, Craiova,\tab
\up0 \expndtw0\charscalex111 2001.\par\pard\qj \li1166\ri1126\sb0\sl-
200\slmult0\fi225 \up0 \expndtw0\charscalex128 354. U�ddl, Th.wn; Ader, lr;
Herrmann, Jm; Knle, K; Sehonecke, OW; Wesack, W. \up0 \expndtw0\charscalex108
Psychosomatische medizin. Ed. Urban & Schwarzenberg, 1996.
355. Updeâf, HL; Mtnninger, KA Some psychoanalytic aspects of plastic suraery. Am
j Surg,\par\pard\li1281\sb12\sl-184\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex113
25:554-558, 1993.\par\pard\li1281\sb3\sl-184\slmult0\fi220 \up0
\expndtw0\charscalex114 356. Ussen, TB; Heiolsen, A, Dilling, H a* d. ICD-10
Casebook - The Many Faces of Mental\par\pard\li1281\sb9\sl-
184\slmult0\fi0\tx4449\tx4536 \up0 \expndtw0\charscalex106 Disorders, American
Psychiatric Press, Inc.,\tab \up0 \expndtw-4\charscalex100 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex113 996.\par\pard\ql \li1497\sb0\sl-184\slmult0 \up0
\expndtw0\charscalex111 357. VSifeanu, V; Csntatlin, D. Psihosomaticd feminina. Ed.
Medicald, Bucuresti, 1977. \par\pard\ql \li1262\ri1055\sb0\sl-
\expndtw0\charscalex111 358. van Voan, R. Soviet psychiatric abuse in the gorbachev
era. Ed. IAPUP, Amsterdam, 1989. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 359. Van-
Henisrt, AM; Spawns, AE; Rooi\{mans, HG; Bolk, JH. Citeia for somatizatlon studied
in \up0 \expndtw0\charscalex107 an outpatient clinic for general internal medicine.
Ned-Tijdschr-Geneeskd, 8 Jun 1996, 140(23): 1221 -6. \line\tab \up0
\expndtw0\charscalex111 360. Vasiessy, A; VasSiescu,-L; Tudose, F. Abordarea
cognifiva a obezitafii - de la stil cognitiv la \up0 \expndtw0\charscalex109
psihoterapie. a! iX-lea Simpozion National de Psihoneuroendocrinologie, Bucuresti,
1999. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex110 361. venisse, JL (sous la direction).
Les nouvelles addictions. Ed. Masson, 1991. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex111
362. Vilby, G, La psychiatrie et les sciences de I'homme. Ed. Felix Alcan, Paris,
1933. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex113 363. Vhe_o,A Schizofrenie e
dlsmorfofobie. Qsped'ale Psichiatr, 38:57-73, 1970. \line \tab \up0
\expndtw0\charscalex110 364.Vlad, N. Psihopatiile Tn semnificafia clinicd si
relafionald. Ed. Quadrat, Botojani, \up0 \expndtw0\charscalex109 1995. \par\pard\ql
\li1497\sb5\sl-184\slmult0\tx7007 \up0 \expndtw0\charscalex109 365. Vais!!, R;
Eisenmonn, M Depresii - noi perspective. Ed. Ail, Bucuresti, \tab \up0
\expndtw0\charscalex109 1996. \par\pard\qj \li1267\ri1084\sb20\sl-180\slmult0\fi225
\up0 \expndtw0\charscalex112 346. Walien, j; Pineus, HA; GoldnK-i, HH, it al.
Psychiatric consultations in short term hospitals. \up0 \expndtw0\charscalex110
Arch Gen Psychiatry, 44:163-168, \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 \up0
\expndtw0\charscalex109 987. \par\pard\ql \li1276\ri1064\sb10\sl-
193\slmult0\fi215\tx1492 \up0 \expndtw0\charscalex110 367. Ware, NC; tdeinman, A
Culture and somatic expeience: the social course of illness in neuras� \up0
\expndtw0\charscalex111 thenia and chronic fatigue syndrome. Psychosom Med, Sep-Oct
1 992, 54 (5) pp546-60. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex115 368. Weinbmger, DS,
The biological basis of schizophrenia: new directions. J Clin Psychiatry. \up0
\expndtw0\charscalex115 1997; 58(10);22-27. \par\pard\li1267\sb16\sl-
184\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex119 369. WeinJrsb, A Munchausen by
proxy. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 2000 May;\par\pard\li1267\sb8\sl-
184\slmult0\fi0 \up0 \expndtw0\charscalex106 39\t \up0 \expndtw0\charscalex118
(5):543-4.\par\pard\ql \li1483\sb3\sl-184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex111 370.
W-SseSf, S. Mass hysteria: two syndromes? Psycho! Med, 1987, 17: 109-1 20.
\expndtw0\charscalex104 371. SMmhahmg, HSVV ehn BosrJA Social Anxiety Disorder. Ed.
Synthesis Pub., Amsterdam, 1999. \line\tab \up0 \expndtw0\charscalex111 372.
WtHsomb, ME. The Role of Medical Schools In Graduate Medical Education. JAMA:
The \up0 \expndtw0\charscalex110 Journal of the American Medical Association,
272(9):702-704, Sep 7 1994. \line \tab \up0 \expndtw0\charscalex106 373. Widbeher,
�>. Les Logiques de la depression. Paris, Fayard, \up0 \expndtw-2\charscalex100
1 \up0 \expndtw0\charscalex109 983. \par\pard\ql \li1252\ri1082\sb0\sl-
190\slmult0\fi230\tx1483 \up0 \expndtw0\charscalex106 374. WidWar, Q.Lesprocessusd
identification. Bulefin de Psychologie, 23 (17-19, 1199-1114) 1970. \line\tab
\up0 \expndtw0\charscalex110 375. Wikod^. G; iuds, R? RedeWeod, SC Diagnosis and
management of dementia - a manual for \up0 \expndtw0\charscalex106 memory disorders
teams. Ed. Oxford University Press, 1999. \par\pard\ql \li1473\sb5\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex112 374 Wise, MS; fmA Of. Factitious
disorders. Prim Care 1 999 Jun;26(2):315-26. \par\pard\qj \li1267\ri1097\sb0\sl-
200\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex107 377, WdpSft L Maliananf Sadness -
The anatomy of Depression. Ed. Faber and Faber Ltd, London, \up0
\expndtw0\charscalex107 1999. \par\pard\li1233\sb1\sl-181\slmult0\fi240\tx6926 \up0
\expndtw0\charscalex111 37B, World Hea_h Organization. International Classification
of Diseases,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 10'" Revision.
Geneva,\par\pard\li1233\sb14\sl-184\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex110
Switzerland, World Health Organization, 1991.\par\pard\li1233\sb8\sl-
\up0 \expndtw0\charscalex111 379. Wedd He&Mi Organizcdion. Lexicon of Psychiatric
and Mental Health Terms,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110 2nd
Edition.\par\pard\li1233\sb3\sl-184\slmult0\fi9 \up0 \expndtw0\charscalex110
Geneva, World Health Organization, 1994.\par\pard\li1233\sb18\sl-
184\slmult0\fi230 \up0 \expndtw0\charscalex111 380. World Hsghh Or^P-lizslign. The
ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders:\par\pard\li1233\sb1\sl-
181\slmult0\fi14\tx6398 \up0 \expndtw0\charscalex109 Diagnostic Criteria for
Research. World Health Organization, Geneva,\tab \up0 \expndtw0\charscalex110
Wngnt, S. Familial Obsessive-Compulsive Disorder Presenting as Pathological
Jealousy\par\pard\li1233\sb8\sl-184\slmult0\fi14 \up0 \expndtw0\charscalex111
Successfully Treated With Fluoxetlne. Archives of General Psychiatry, 51(5):430-
431, May 1994.\par\pard\li1233\sb8\sl-184\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex111 382. Yegsr, j. Tratamente psihosociale Tn tulburarile de
alimenfafie. Archives of General Psychiatry\par\pard\li1233\sb8\sl-
184\slmult0\fi0\tx1593\tx1871 \up0 \expndtw0\charscalex110 57\t \up0
\expndtw0\charscalex55 ( 1\tab \up0 \expndtw-7\charscalex79 1): 1\tab \up0
\expndtw0\charscalex110 53-164, Nov 1994.\par\pard\qj \li1233\ri1118\sb0\sl-
200\slmult0\fi220 \up0 \expndtw0\charscalex106 383. Yapco, M. Breaking the patterns
of Depression. Ed. Bantam Doubleday Deli Publishing Group, \up0
\expndtw0\charscalex106 Inc., New York, 1997. \par\pard\ql \li1459\sb7\sl-
184\slmult0 \up0 \expndtw0\charscalex109 384. Zapify, D. Modeies de normalite et
psychopathologie. Ed. L'Harmattan, Paris, 1 998. \par\pard\qj
\li1243\ri1109\sb20\sl-180\slmult0\fi211 \up0 \expndtw0\charscalex107 385. Zhsrsg,
YP; Un, KM; Zhao, if; Zhstg, MY; Ysng, D. Comparative study of diagnostic
systems: \up0 \expndtw0\charscalex105 Chinese Classification of Mental Disorders -
Second Ed. versus DSM-I/I-R. Compr Psychiatry, Nov-Dec \up0 \expndtw0\charscalex115
1994, 35 \up0 \expndtw0\charscalex116 (6)pp441-9. \par\pard\qj
\li1449\ri1401\sb4\sl-200\slmult0\fi4 \up0 \expndtw0\charscalex111 384. Smmer, J,
Length of stay and hospital bed misutillzation. Med Care, 14:453-462, 1974. \up0
\expndtw0\charscalex108 387. Zae, M. Introducere Tn psihologie. Ed. S ansa,
Bucuresti, 1 994. \par\pard\qj \li1224\ri1123\sb17\sl-180\slmult0\fi225 \up0
\expndtw0\charscalex111 388. Osi Zbmpo, M; Ruiu, 5; Swsino, G; Cneehi, A; Usaia, P;
Boodhetla, A Focus on Biological \up0 \expndtw0\charscalex104 Basis of Somatoform
Disorders. 8-th ECNP Congress, Venefia, \up0 \expndtw-2\charscalex100 1 995.
\par\pard\sect\sectd\fs24}

Psihiatrie PT Psihologi Florin Tudose

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Psihiatrie PT Psihologi Florin Tudose

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

{\rtf1{\fonttbl

{\f2 Times New Roman;}

Vous aimerez peut-être aussi