En voyageant à travers mon beau pays, Roumanie, mes pas et mes pensées me s’ont

empêchée dans un coin de pays merveilleux, féerique, béni de Dieu sur la nôtre Terre.
(Curtreierând, în lung și-n lat, prin frumoasa mea țară, România, pașii și gândurile mi s-au
oprit, spre a admira un colț frumos, minunat, feeric și binecuvântat din plin de Dumnezeu pe
pământ. Mi-a pătruns adânc în suflet și ... nu o să mai iasă deloc de-acolo... ) Comment se
nomme cette place? (Cum se numește acest loc?) La Commune Costeşti, dès le département
Vâlcea – une zone étincelante de belle, avec des coutumes et des traditions populaires
roumains, ancienne de quatre-cent ans. (Comuna Costești din județul Vâlcea – o zonă ce
atrage orice pas de drumeț, rătăcit sau nu, prin străluminări de credință, obiceiuri și tradiții
ținute cu sfințenie, de unic în ceea ce privește portul popular, o zonă cu o istorie de peste cinci
sute de ani.)

1
 Par quoi se remarque-elle? (Prin ce se remarcă ea?) Dans le premier rang, par la zone où
elle est amplacée: est une zone atmosphérique à pression diminuée (Costeşti – Bistriţa), en
ayant des collines avec des pentes (la Colline Mlăci, qui atteind l’apogée vers nord avec
l’Aiguille Meule; les collines Drăgoaia, Neagota et Văratici, orientées vers nord-sud, au lever
de ruisseau Costeşti, connu sous le nom de Pietreni; les collines l’Abeille, Glăvoci, Costeşti),
des vallées et des montagnes (les Montagnes de la Tête; Bistriţa et Arnota; le Massif calcaire
Buila, d’un mille huit-cent quarante-neuf mètres. (În primul rând, prin zona în care este
amplasată: o zonă atmosferică cu presiune diminuată, o zonă depresionară cu alte cuvinte
(Costești – Bistrița), având dealuri cu coaste (Dealul Mlăci, care culminează, spre nord, cu
vârful Stogul; Dealurile Drăgoaia, Neagota și Văratici, orientate spre nord-sud, la răsărit de
pârâul Costești, cunoscut și sub numele de Pietreni; dealurile Albina, Glăvoci, Dealul
Costeștilor), văi și munți (Munții Căpățânii, mogurile Bistrița și Arnota; masivul calcaros
Buila, de 1849 m.)
Dans les montagnes nordique, il y a nombreuses des grottes buttagées dans la roche
calcarifère. Cette grotte-là plus renommée dès eux est la Grotte du Saint Grigoire Decapolitul,
situés dans la zone des Gorges du Bistriţa, une étroite tanière dans laquelle à peine tu t’écoule
et aller à quatre pattes dans l’obscurité approximativement dix pas, jusqu’à ce que tu donne
par une haute voûte, qui reçoit un peu de lumière de dehors; puis descende dans la galerie
ouverte de la grotte, à la chapelle du Saint Grigoire. D’ici, se séparent deux profondes et
obscures caves, l’une de la chauve-souris, l’autre de la “chambette” (selon Alexandre Vlahuţă,
La Roumanie pittoresque). (În munții din nordul comunei se află numeroase peșteri, săpate în
roca calcaroasă, cea mai importantă fiind Peștera Liliecilor sau Peștera Sfântului Grigorie
Decapolitul, situată în zona mult prea frumoasă a Cheilor Bistriței. Este o peșteră cu o intrare
destul de îngustă, pentru a pătrunde în interior trebuind să mergi în patru labe o distanță de
vreo câțiva pași mari, siguri, până când te poți ridica în picioare, tavanul grotei înălțându-se
printr-un arc înalt, spațiu ce primește lumină de-afară; apoi cobori într-o galerie deschisă a
peșterii, unde dai de paraclisul închinat Sfântului Grigorie. De aici, se separă două galerii
adânci și întunecte, una a liliecilor, cealaltă a ”chiliei” părăsite, cu icoane șterse, cu pereții
afumați, acoperiți de vechi pisanii, așa cum odinioară a găsit-o însuși Alexandru Vlahuță și
despre care a amintit în faimoasa-i lucrare ”România pitorească”.)

2
 Les reliques du Saint Grigoire Decapolitul ont été apportées par le gouverneur de
l’Olténie – Barbu Craioveanul, dès Decapolia turque. Elles sont emplacées dans le Monastère
Bistriţa. Le Saint Grigoire Decapolitul est urgent-auxiliaire en malades et souffrances et
suplliant continuellement devant du Dieu pour la nôtre pitié et rédemption. (Moaștele
Sfântului Grigorie Decapolitul au fost aduse de banul Olteniei – Barbu Craioveanum de la
turci. Ele se găsesc în Mănăstire Bistrița.
Sfântul Grigorie Decapolitul este grabnic ajutător în vindecarea bolilor sufletești și trupești și
rugător neîncetat în fața lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre. La racla cu
Sfintele sale Moaște au loc nenumărate și negândite minuni.)

Le Monastère Bistriţa est un grand construction, avec une grande quantité de dentelles en
pierre, fondé de l’extraordinaire Barbu Craioveanul. (Mănăstirea Bistrița este o impresionantă
construcție prin măreția sa arhitecturală, prin realizarea sa, cu o frumoasă dantelărie în piatră,
al cărei ctitor este însuși Barbu Craioveanu.)

3
 Dans le Monastère Arnota se reposent les os du généreux prince regnant Matei Basarab.
(În Mănăstirea Arnota se află mormântul generosului domnitor Matei Basarab.)

L’Ermitage Grămeşti est construit en 1664, de forme polygonal dans la partie au côté du
lever, où se trouve le Sanctuaire. L’Eglisse est levée par une fondation de pierre, avec un
galerie extérieure formant le balcon ou la terasse, vers l’ouest, à laquelle s’arrive en montant
un escalier intérieur. Les pieces rituelles (pronaos, naos, l’abside) sont monumentalles par leur
recouvrement avec des coupoles en berceau, qui, toutefois, difficilement touchent une hauteur
de quatre mètres à clef. (Schitul Grămești este construit în 1664, poligonal în partea de răsărit,
unde se găsește Altarul. Biserica se ridică pe o fundație solidă de piatră, cu o galerie
exterioară, ce formează tinda sau pridvorul, spre vest, la care se ajunge urcând o scară
lăturalnică, situată la sud-vest. Încăperile tradiționale (pronaos, naos, abside) sunt
monumentale prin acoperirea lor cu bolți în leagăn, care totuși abia ating o înălțime de 4 metri
la cheie. Acoperișul de șindrilă, cu streșinile largi, este extrem de înalt.)

Nicoleta Enculescu

4
5