Editorul de

texte Microsoft
Word
Noţiuni introductive
Se numeşte editor de texte sau procesor de texte
programul specializat în operaţiile de tehnoredactare.
 Prin tehnoredactare se înţelege “pregătirea tehnică şi
grafică a unui text înainte de a începe operaţia de
tipărire”.
 Pentru a prelucra textele, un editor de
texte trebuie să asigure câteva funcţii
elementare, cum sunt:
 introducerea textului;
 alinierea automată a textului;
 stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare pentru
textul prelucrat;
 aranjarea textului în pagină, etc.;
 combinarea textului cu imagini;
 stabilirea antetelor şi subsolurilor, editarea tabelelor, ecuaţiilor,
etc.
 Fişierele cu care lucrează un editor de
texte sunt denumite generic documente.
 Documentele create cu aplicaţia
Microsoft Word vor avea asociată
extensia .doc
Lansarea în execuţie a
editorului de texte
Microsoft Word
 Lansarea în execuţie a editorului de
texte MicroSoft Word

 Editorul Microsoft Word face parte din pachetul Microsoft

Office şi este instalat odată cu celelalte componente ale
pachetului.
 Editorul Microsoft Word se poate lansa prin una din
metodele:
- Start  Programs  Microsoft Office
Microsoft Word;
- dublu clic pe icon-ul asociat aplicaţiei de pe
desktop;
 Elementele ferestrei de aplicaţie
Buton de
Microsoft Word maximizare /
Bara de titlu Buton de restaurare
Meniul System
minimizare
Buton de
Bara închidere
meniu

Bara de butoane
Standard Bara de butoane
de formatare

Suprafaţa de lucru
Margine a
ferestrei

Bara de
defilare pe
verticală
Colţ al
ferestrei

Bara de Butoane de
defilare pe defilare
orizontală
Operaţii cu
documente
 Cuprins
1. Crearea unui document necompletat
2. Iniţialiarea paginii documentului
3. Salvarea unui document
4. Deschiderea unui document
5. Moduri de vizualizare ale unui document
6. Operaţii de editare (găsire, înlocuire,
mutare, copiere, ştergere, etc.)
 1. Crearea unui document
necompletat

Pentru a crea un nou document se poate proceda în

unul din următoarele moduri:
A. Din meniul File(Fişier) se alege opţiunea
New(Nou)…;
B. Se utilizează combinaţia de taste Ctrl+N;
C. Se acţionează printr-un clic butonul New (Nou),
de pe bara de butoane Standard:

New (Nou)
Observaţii
 Utilizând metodele B şi C se va
crea în mod automat un nou
document;
 La crearea unui nou document din
meniul File(Fişier), utilizatorul
este întrebat, într-o fereastră de
dialog, despre tipul documentului
pe care doreşte să-l creeze:
- document
- şablon (template).
Un şablon este un fişier cu extensia .dot care conţine
deja elemente de text gata formatate, stiluri, imagini pe
baza căruia se pot crea noi documente.
Editorul Word conţine o colecţie de şabloane
predefinite, dar oferă utilizatorului şi posibilitatea de a
crea şabloane proprii.
 2. Iniţializarea paginii unui
document
 După crearea unui nou document
urmează etapa de pregătire a paginii
pe care se va lucra.
 Aceasta se face din meniul File,
opţiunea Page Setup…
 Fereastra de dialog Page Setup…
(Iniţializare pagină)
În această fereastră se pot stabili:
•Spaţiul pe care-l va lăsa:
- la stânga (Left);
- la dreapta (Right);
- sus (Top);
- jos (Bottom);
de la text până la marginea hârtiei.
•Orientarea paginii
 Dimensiunile paginii;
 Modul de încărcare a hârtiei la
imprimantă
 Salvarea documentului

În orice etapă a tehnoredactării documentului, modificările

efectuate pot fi salvate pe suport extern (hard-disc sau dischetă). Pentru
salvare se poate proceda astfel:
A. File (Fişier) Save as (Salvare ca)…;
B. File (Fişier)  Save (Salvare);
C. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+S;
D. acţionarea butonului Save (Salvare), din bara Standard.
 Fereastra Save (Salvare)
Se selectează folderul
(dosarul ) în care se va
salva fişierul

Conţinutul
folder-ului
selectat

Butonul de
Se scrie de la comandă
tastatură numele Salvare
fişierului
 Observaţii !

1) La prima salvare a documentului atunci când documentul

încă nu există pe suport, se foloseşte una din metodele de la
A-D. Efectul va fi deschiderea ferestrei de dialog Save
(Salvare);
2) Daca documentul a mai fost salvat, deci are deja un nume,
pentru a salva modificarile se foloseste una din metodele B,
C sau D.
3) Salvarea unui document care are un nume, cu un alt nume se
realizează cu metoda A.
 Deschiderea unui document
Dacă dorim să deschidem un fişier existent, se poate proceda în unul din următoarele
moduri:
A. Din meniul File(Fişier) se alege opţiunea Open(Deschidere)…;
B. Se utilizează combinaţia de taste Ctrl+O;
C. Din bara Standard se face clic pe butonul Open(Deschidere);

Open
(Deschidere)

D. Deschiderea rapidă a unui document se realizează selectându-l (clic pe numele

documentului) din meniul File (Fişier), lista ultimelor documente cu care s-a lucrat;
E. Selectarea documentului din lista ultimelor documente cu care s-a lucrat. Pentru aceasta
se selectează opţiunea:
Start Documents (sau My Recent Documents).
 Fereastra de
Deschidere (Open)
Se caută folder-ul în
care a fost salvat
fişierul

Conţinutul
folder-ului
selectat

Butonul de
comandă
Deschidere
Se scrie de la tastatură
numele fişierului
căutat
 Moduri de vizualizare a unui
document
În ecranul de lucru, documentul poate fi afişat în diferite
moduri, în funcţie de operaţiile pe care dorim să le facem asupra lui şi
în felul în care dorim să le realizăm. În meniul View (Vizualizare)
sunt indicate 4 moduri de afişare:
- vizualizare normală (Normal);
- vizualizare cu aspect pagină Web;
- vizualizare cu aspect pagină imprimată (Page Layout) - modul
aspect pagină, aşa cum va apărea pagina tipărită; scade viteza de
defilare în schimb vedem în permanenţă cum va arăta documentul
final;
- vizualizare schiţată (Outline) - modul schiţă de editare – se
foloseşte pentru a putea examina structura documentului.
 Operaţii de editare
Operaţiile care se fac asupra unui
document pentru a-l aduce la
forma “bun de tipar” sunt:
a) căutare (găsire)
b) înlocuire
c) copiere
d) mutare.
În primul rând se
introduce textul de la
tastatură.
Pentru navigare prin
text se pot folosi următoarele
combinaţii de taste, sintetizate
într-un tabel:
 Un caracter spre stanga
 Un caracter spre dreapta
 O linie în sus
 O linie în jos
<End> Sfârşitul liniei curente
<Home> Începutul liniei curente
<Ctrl>+  Primul început de cuvânt din stânga
<Ctrl>+  Primul început de cuvânt din dreapta
<Ctrl>+ Începutul paragrafului curent sau
anterior
<Ctrl>+ Începutul paragrafului curent sau
următor
<PgUp> Un ecran în sus
<PgDown> Un ecran în jos
<Ctrl>+ <PgUp> Începutul ecranului curent
<Ctrl>+<PgDown> Sfârşitul ecranului curent
<Ctrl>+<Alt>+<PgUp> Începutul paginii anterioare
<Ctrl>+<Alt>+<PgDown> Începutul paginii următoare
<Ctrl>+<Home> Începutul documentului
<Ctrl>+<End> Sfârşitul documentului
 Căutarea

Se poate realiza astfel:

1) Din meniul Edit (Editare)
Find (Căutare)…;
2) se utilizează shortcut-ul
Ctrl+F.
Efectul produs este apariţia
ferestrei de dialog alăturate în care se
solicită utilizatorului să introducă şirul
de caractere pe care doreşte să îl caute,
precum şi câteva opţiuni care se folosesc
în procesul de căutare, introduse prin
intermediul unor butoane de validare sau
a unor liste ascunse
 Înlocuirea
Pe parcursul căutării se
poate realiza şi înlocuirea şirului
de caractere căutat cu un alt şir de
caractere. Lansarea acestei operaţii
se face astfel:
1) din meniul Edit
(Editare) Replace(Înlocuire)…
2) se utilizează shortcut-
ul Ctrl+H.
 Copierea

Copierea unor elemente din textul deja

introdus este una din tehnicile care permit
accelerarea lucrului, deci diminuarea timpului
în care se realizează un document. Elementele
care se pot copia sunt: cuvinte, şiruri de
caractere, paragrafe, tabele, grafice, desene.
 Pentru a realiza copierea se parcurg următorii paşi:

A) se selectează elementul care se va copia;

B) se copiază elementul selectat în Clipboard efectuând una din operaţiile:
 Edit(Editare)  Copy(Copiere);
 utilizând shortcut-ul Ctrl+C;
 în bara de butoane Standard se face clic pe butonul Copy(Copiere);
 utilizând shortcut-ul Ctrl+Ins;
 se execută clic buton dreapta pe elementul selectat - va apare un meniu senzitiv la context din care se alege opţiunea Copy.

C) se poziţionează cursorul de scriere în locul unde se doreşte a fi copiat elementul respectiv din
Clipboard şi se execută una din operaţiile:
 Edit(Editare)  Paste(Lipire);
 utilizând shortcut-ul Ctrl+V;
 utilizând shortcut-ul Shift+Ins;
 în bara de butoane Standard se execută clic pe butonul Paste(Lipire)
 se execută clic buton dreapta - va apare meniul contextual din care se alege opţiunea Paste(Lipire).

Copy Paste
(Copiere) (Lipire)
 Mutarea

Se face exact în acelaşi mod ca şi copierea, urmând aceeaşi paşi, cu excepţia

faptului că la pasul B se elimină (“cut”) elementul selectat, nu se copiază doar, şi se
memorează în Clipboard. Deci mutarea elementului selectat în Clipboard se
realizează efectuând una din operaţiile:
1) Edit (Editare)  Cut (Mutare)
2) utilizând shortcut-ul Ctrl+X
3) în bara de butoane Standard se face clic pe butonul Cut (Mutare).
4) se utilizează shortcut-ul Shift+Del.
5) se execută clic cu butonul dreapta al mouse-ului pe elementul selectat, apare meniul
contextual din care se alege opţiunea Cut (Mutare).

Cut Paste
(Decupare) (Lipire)
 Ştergerea unui document
 Procedeu:
1. Se deschide o aplicaţie de gestiune a fişierelor (My Computer sau Windows
Explorer),
2. se caută folder-ul care conţine fişierul
3. se şterge documentul prin una din metodele:
 fie cu tasta Delete, după selectarea acestuia,
 fie alegând comanda Delete din meniul contextual obţinut printr-un clic dreapta pe fişierul
respectiv,
 fie selectând documentul, şi alegând apoi din meniul (Fişier) Fişier  (Delete) Ştergere.

Observaţie:
1. Prin acest procedeu s-a realizat ştergerea logică a documentului, adică el a fost mutat în
aplicaţia Recycle Bin;
2. Pentru a realiza ştergerea fizică a documentului, se deschide aplicaţia de gestiune a
fişierelor şterse Recycle Bin, şi îl ştergem.
 După scrierea textului, urmează etapa
propriu-zisă de tehnoredactare. În această
etapă textului introdus i se aplică o serie de
transformări astfel încât el să corespundă
schemei de tehnoredactare. Tot în această
etapă se introduc eventualele imagini
grafice.
 Tehnoredactarea se realizează
pe trei nivele:
1. Nivelul caracter - se lucrează asupra caracterelor
din interiorul paragrafelor pentru obţinerea unor
efecte: font, dimensiune, stil de afişare, etc.
2. Nivelul paragraf - În tehnoredactare prin paragraf
se înţelege textul cuprins între două coduri NewLine
şi Enter. La acest nivel se stabilesc caracteristicile
paragrafului (alinieri, identări, spaţieri, etc);
3. Nivelul document - se stabilesc caracteristici
globale (formatul paginii, marginile, anteturi şi
subsoluri, etc.);
 Editorul de
texte Microsoft
Word
 FORMATAREA
LA NIVEL DE CARACTER
 CUPRINS

1. Fonturi
2. Stiluri
3. Culori
4. Inserarea caracterelor speciale
Definiţie
 Prin formatarea unui text înţelegem o
serie de transformări aplicate acestuia
astfel încât să-l aducem la o formă bună
de imprimare.
 Formatarea la nivel de caracter

La acest nivel se lucrează asupra caracterelor

din interiorul paragrafelor pentru obţinerea unor
efecte: font, dimensiune, stil de afişare (sublinieri,
îngroşări, înclinare), cuvinte cheie, citate, efecte
special, indici, spaţiul dintre caractere, introducerea
unor caractere speciale (săgeţi, figuri, semne
speciale, etc.)
 1.Fonturi

Def. Un font (corp de literă) este un set de maxim 256

caractere care au un aspect grafic comun. Fonturile sunt
identificate prin nume (Times New Roman CE, Algerian, Windings,
Tahoma, Courier New, Monotype Corsiva, etc.).

Exemple:
Times New Roman Times New Roman
Arial Black Arial Black
 Wingdings
Tahoma Tahoma
Courier New Courier New
 Pentru text introdus:
Modificarea fontului iniţial pentru o anumită
porţiune din document (caracter, cuvânt,
paragraf, ...), se realizează în felul următor:
1. se selectează textul respectiv;
2. se deschide lista ascunsă Font din bara de
Formatare (sau din fereastra Font a meniului
Format) şi se alege fontul dorit executând clic
cu butonul stânga al mouse-ului pe numele
fontului.

Fontul este caracterizat şi prin dimensiunea caracterelor (Size Font) cu care se scrie
textul respectiv.
Stabilirea dimensiunii fontului elementului dorit se face într-un mod similar:
- se selectează elementul dorit;
- se deschide lista ascunsă Font Size (Dimensiune Font), şi se alege mărimea dorită
printr-un clic pe valoarea respectivă, sau prin introducere de la tastatură.
Exemple de mărimi pentru fontul Times New Roman:
Mărime 12
Mărime 20
Mărime 24
Mărime 32
 2.Stiluri

Pentru a pune în evidenţă anumite idei, pentru a sublinia

unele proprietăţi, pentru a atrage atenţia asupra unei porţiuni din
text, caracterele din textul respectiv sunt scrise cu un anumit stil.
Prin stil vom înţelege anumite atribute ale
caracterelor respective:
- îngroşare (aldin sau bold);
- înclinare (cursiv sau italic);
- subliniere (underline).
 Pentru a utiliza stilurile de scriere ale caracterelor se poate proceda în unul din
următoarele moduri:
A. pentru text deja introdus:
1. se selectează textul;
2. se utilizează butoanele specifice din bara de formatare;

Aldin Cursiv
(Îngroşare) (Înclinare) Subliniere

B. pentru text care se va introduce:

1. se alege stilul dorit;
2. se introduce textul, care va avea caracteristicile dorite;
3. Se dezactivează stilul respectiv efectuând aceeaşi operaţie de la pasul1.
 Observaţie !
Toate proprietăţile unei porţiuni
de text selectate (font, dimensiune
font, stil font) despre care s-a
discutat până aici, ca şi alte efecte
care se pot aplica asupra textului se
pot obţine unitar prin utilizarea
opţiunii Font…, din meniul
Format.
La activarea acestei
opţiuni va apare fereastra de
dialog Font, în care se pot selecta
toate proprietăţile textului selectat.
 O caracteristică importantă a textului este
spaţiul dintre caractere

Pentru a modifica spaţierea caracterelor, poziţia

carcterelor pe linie sau scalarea pe orizontală a caracterelor pe
linie sau scalarea pe orizontală a caracterelor se utilizează
categoria de opţiuni Character spacing (Spaţiere caractere), din
fereastra de dialog Font.
Exemple:
text indice sus 3 puncte
text indice sus 5 puncte
text indice jos 3 puncte
text indice jos 5 puncte
 3.Culori

Culoarea se referă atât la culoarea fontului cu care se scrie cât şi la culoarea

fondului pe care se scrie. Pentru a realiza scrierea cu o anumită culoare se poate proceda în
felul următor:
A. pentru text introdus:
1. Se selectează textul;
2. Din bara de butoane de formatare se utilizează butonul Font Color (Culoare Font) sau
din fereastra Font a meniului Format.
B. pentru text care se introduce în acest moment:
1. Se alege culoarea dorită pentru font în modul arătat mai sus;
2. Se introduce textul - acesta va avea culoarea aleasă;
3. Se alege altă culoare.

Dacă în bara de butoane standard este activat butonul Drawing , butonul Font Color apare şi în bara
de butoane Drawing (Desenare) şi poate fi folosit în acelaşi mod.
 Culoarea fondului pe care se scrie se stabileşte în
felul următor:
1. Din bara de butoane de formatare se utilizează butonul
Highlight (Evidenţiere);

2. Se alege culoarea dorită; culoarea va apare sub ;

3. Prin operaţia de dragare se trage cursorul transformat în
marker peste textul dorit.
 4. Inserarea caracterelor
speciale
 Se realizează astfel:
 Se poziţionează cursorul în locul în
care dorim să apară în document;
 Se selectează comanda
Insert → Simbol…
 Ca efect apare fereastra Simbol, în
care utilizatorul alege fontul care
conţine simbolul, apoi selectează
simbolul dorit şi activează butonul
Insert.
 După inserarea simbolului se
inchide fereastra Simbol, prin
butonul Close.
Formatarea la nivel
de paragraf
 În tehnoredactare prin
paragraf se înţelege textul
cuprins între două coduri
NewLine şi Enter.
Ex. de paragraf
Acesta este un paragraf pe o singură linie. ¶

New Line
(Linie nouă)
Enter
Pentru a evidenţia paragrafele dintr-un
document putem folosi butonul Show/Hide
(Afişare/Ascundere) din bara
Standard
Formatarea la nivel de paragraf

La acest nivel se stabilesc caracteristicile

paragrafului:
• indentări (deplasare spre interior/exterior) faţă de marginea
paginii, coloanei, cadrului;
• alinieri ale paragrafului (stânga, dreapta, centrat);
• spaţieri înainte / după paragraf, spaţieri între liniile
paragrafului;
• caracteristici suplimentare: încadrarea în chenar, umbrire,
aranjarea pe coloane, tabulări, etc.;

Operaţiile de formatare la nivel de paragraf se realizează cu

ajutorul opţiunilor din fereastra Paragraph din meniul Format.
 Fereastra Paragraph ...
Alinierea rândurilor
faţă de marginea Nivel paragraf în
stabilită la setarea schema de
paginii: stânga, dreapta, tehnoredactare
centrat, stânga-
dreapta Cine participă la indentare şi
cu cât (By):
- primul rând (first line)
Indentarea
(deplasarea) rândurilor - fără primul rând (hanging )
faţă de marginea - nici un rând (none)
stabilită la setarea
paginii: stânga, dreapta

Spaţieri între rânduri:

Spaţieri:
-predefinite: 1 rând,
- înaintea primului rând 1.5 rânduri, 2 rânduri;
din paragraf
-exprimate în puncte
- după ultimul rând din (1 punct=1/72
paragraf inch=0.352 mm)

Vizualizarea setărilor
 Marginea unui paragraf

 Prin marginea unui paragraf

înţelegem distanţa dintre marginea
Sectiune dintr-un
textului din paragraf şi marginea document in lucru
textului în pagină, configurată ca în
cadrul ferestrei de dialog Page Setup
(Iniţializare pagină).

Stabilirea marginilor se mai poate realiza şi cu ajutorul

cursoarelor de pe rigletă.
 Stabilirea marginii paragrafului cu rigleta

Metoda cea mai simplă de a stabili marginile unui paragraf este cu

ajutorul mouse-ului şi a riglei. Pe riglă apar patru butoane cursor de o formă
specială: 4
1

2
3
1. Cursorul “Indent prima linie” - stabileşte distanţa dintre marginea textului în pagină şi prima linie a
paragrafuluii ;
2. Cursorul “Indent agăţat” - prin tragerea lui este deplasat şi butonul 3;
3. Cursorul “Indent stânga” - prin tragerea lui sunt deplasate şi butoanele 1 şi 2;
4. Cursorul “Indent dreapta” - stabileşte marginea din dreapta a paragrafului.
Pentru a “potrivi” marginile, se face clic buton stânga pe cursorul necesar şi,
menţinînd apăsat butonul, se trage cursorul în poziţia dorită.
Obs. Indentarea rapidă se poate realiza prin utilizarea butoanelor de pe
bara de formatare:
- butonul Increase Indent (Mărire indent) pentru indentare spre
dreapta
- butonul Decrease Indent (Micşorare indent) pentru indentarea spre
stânga.
Formatarea la nivel de
pagină
Formatarea la nivel de pagină

Este nivelul de formatare în care se stabilesc caracteristicile

paginilor documentului.
La acest nivel primele operaţii sunt:
1) stabilirea dimensiunilor paginii,
2) a distanţei marginilor textului faţă de marginea hârtiei,
3) a modului de scriere a textului pe pagină (pe lăţime -
portrait, sau pe lungime - landscape).

Toate acestea se stabilesc din fereastra de iniţializare a paginii -

Page Setup, din meniul Fişier(File).
 Pentru ca documentul să aibă un aspect grafic
plăcut şi, în plus, să ofere cititorului informaţii rapide
despre documentul respectiv, fiecare pagină a acestuia
mai poate conţine informaţii suplimentare cum ar fi:
1. note de subsol;
2. anteturi (Headers) şi subsoluri (Footers) de
pagină;
3. numere de pagină.
 1. Inserarea notelor de subsol
palindroame1
Definiţie
O notă de subsol este o explicaţie
suplimentară de care este nevoie pentru a
clarifica o anumită idee, dar care nu poate
fi pusă în textul din pagină.

În dreptul cuvântului la
care se referă explicaţia va fi plasat
un simbol care indică existenţa unei
note de subsol referitoare la acel
cuvânt. Ele pot fi numerotate sau
precedate de un simbol precizat de
utilizator.
Pentru a insera o notă de subsol
se procedează astfel:
1. Se poziţionează cursorul de
scriere în locul în care dorim să
inserăm nota de subsol;
2. Din meniul Inserare(Insert)
Referinţă(Reference)  Notă
de subsol (Footnote)…
3. Va apare fereastra de dialog
alăturată în care se alege poziţia
notei de subsol şi numărul sau
simbolul folosit.
 2. Definirea antetului şi subsolului de pagină
În fiecare pagină există două zone în care pot fi Pentru a aduga un antet / subsol, sau pentru a
scrise informaţii suplimentare referitoare la conţinutul paginii, modifica cele existente se va proceda astfel:
numite antet de pagină (Header) - aflat în partea de sus a
1. Din meniul Vizualizare (View)  Antet şi subsol
fiecărei pagini, şi subsol de pagină (Footer) - aflat în partea
de jos a fiecărei pagini. (Header and Footer)…
2. Va apare antetul paginii curente, înconjurat de o
Dimensiunea zonelor respective - de fapt distanţa de la
linie punctată, şi bara cu unelte pentru anteturi şi
care încep faţă de marginea hârtiei - se stabileşte la
subsoluri;
crearea unui nou document nou (File - Page Setup).
3. Se introduce textul dorit în antet sau subsol şi se
formatează cu metodele cunoscute.
.

Obs. În mod normal sunt create anteturi şi subsoluri identice pentru toate paginile documentului. Pentru a crea anteturi /
subsoluri diferite în fereastra de iniţializare a paginii se pot modifica opţiunile după preferinţă
 3. Numerotarea paginilor
Pentru a numerota paginile unui document se selectează opţiunea:
1. Inserare (Insert)  Numere de pagină (Page Numbers)…
2. în fereastra de dialog care apare se specifică:
a) Din lista (Poziţie)Position se alege poziţia numărului de pagină:
- în antet (Top of Page);
- în subsol (Bottom of Page);
b) Din lista ascunsă Aliniere(Alignment) se alege alinierea numărului de
pagină:
- în stânga (Left)
- în dreapta (Right)
- centrat (Center).
c) Se stabileşte dacă va fi numerotată şi prima pagină, eventual se indică
unele caracteristici de formatare.
Utilizarea listelor
 Utilizarea listelor Liste
marcate
O altă posibilitate de a pune în evidenţă anumite elemente din
text şi de a le prezenta în mod structurat este dată de
utilizarea listelor.

Listele sunt de două tipuri:

A) liste marcate (bulleted) - elementele listei au legătură între ele, dar nu
este necesar să fie prezentate într-o anumită ordine;
B) liste numerotate (numbered) - elementele listei sunt într-o anumită
ordine şi este indicat să fie parcurse astfel.

ATENŢIE !
La crearea unei liste, fiecare
paragraf este considerat un
element al listei şi primeşte un
marcaj sau un număr.
Liste
numerotate
Pentru a crea o listă avem
următoarele posibilităţi:
1. Pentru un text introdus, se procedează în modul următor:
1. se selectează paragrafele;
2. din meniul Format  Bullets and Numbering
(Marcatori şi numerotare);
3. apare fereastra în care se alege categoria de opţiuni
Bulleted, dacă dorim o listă marcată sau categoria de
opţiuni Numbered, pentru o listă numerotată;.
4. se acţionează butonul de comandă OK.
2. Pentru un text ce urmează a fi introdus:
- scriem, la început de linie, un indice sau un marcaj de listă, urmat
de spaţiu sau Tab, şi introducem textul;
- La apăsarea tastei ENTER, se adaugă în mod automat un nou
indice, sau marcaj de listă, de acelaşi tip cu cel pe care l-am
introdus;
- Pentru încheierea listei, se apasă de două ori tasta ENTER, sau se
poate şterge (cu tasta BACKSPACE ) ultimul indice sau marcaj.
Pentru eliminarea marcajelor sau numerelor unei liste se procedează
astfel:

1. Se selectează elementul (elementele) din listă pentru care dorim eliminarea

marcajelor / numerelor;
2. Din meniul Format, se selectează opţiunea Bullets and Numbering
3. În cadrul ferestrei de dialog care apare se selectează None;
4. Se acţionează butonul de comandă OK.

Pentru a adăuga elemente la o listă creată deja, se procedează astfel:

1. Se poziţionează cursorul de scriere în locul unde dorim să introducem un

nou element în listă;
2. Se apasă tasta ENTER – automat este inserat un nou marcaj sau număr
şi, dacă este cazul lista este renumerotată;
3. Se introduce textul;
4. Se repetă operaţiile 1, 2, 3 de câte ori este nevoie.
Aceleaşi operaţii se realizează mult mai rapid prin utilizarea butoanelor de pe
bara de formatare:

 butonul Numbering pentru

liste numerotate

 butonul Bullets pentru liste

marcate
Aranjarea textului în
coloane
 Aranjarea textului în coloane
Scrierea pe coloane este caracteristică ziarelor. Acest lucru se Linie între
datorează faptului că rândurile mai scurte pot fi mai uşor citite. coloane

Pentru ca o porţiune de text să fie scrisă

pe coloane se procedează astfel:
1. Se selectează porţiunea respectivă din text;
2. Din meniul Format  Columns (Coloane)…;
3. În fereastra de dialog care apare se selectează:
• tipul coloanelor
• numărul coloanelor
• dimensiunea coloanelor
• spaţierea dintre coloane
• linie între coloane
• coloane de dimensiuni egale
• se activează setările (OK).
 Observaţii:
1) pentru coloane de dimensiuni egale se poate folosi butonul Columns de pe bara Standard.
2) pentru modificarea rapidă a dimensiunii coloanelor se pot “trage” marginile (stânga/dreapta) ale fiecărei coloane, de pe
riglă.

Exemplu:
Adolescenţă, semn de întrebare, Copacul fericirii înfloreşte,
Iubire, lacrimă şi soare,
Un cântec izvorât din nai, Cu zâmbete şi flori se-mpodobeşte,
Fereastra vieţii s-a deschis spre rai. Suflet naiv, al meu şi-al tău,
Uitând de-ameninţări şi de păreri de rău.
Inserarea tabelelor în
documente
 Inserarea tabelelor în documente

 În multe situaţii este necesar ca anumite informaţii să fie prezentate sub forma unui tabel, adică organizate pe
linii şi coloane.

Definitie 1
Un tabel este format dintr-o reţea de linii şi coloane
Definiţia 2
Intersecţia dintre o linie şi o coloană se numeşte celulă. Fiecare celulă este independentă de celelalte celule
şi poate conţine orice tip de informaţie.
Definiţia 3
Mai multe celule selectate formează un domeniu.
 5 COLOANE
(COLUMNS)

CELULĂ
(CELL)

5 LINII
(ROWS)

DOMENIU
Metode de inserare
ale tabelelor
 1) Din meniul Tabel (Table)  Inserare
 Tabel (Insert Table...)
Metodele de
inserare sunt 2) Din bara de butoane Standard, se
selectează butonul Inserare Tabel
(Insert Table)
3) Din meniul Tabel  Desenare tabel;
 1) Din meniul Tabel (Table) 
Inserare  Tabel (Insert Table...)
Metodele de
inserare sunt 2) Din bara de butoane Standard, se
selectează butonul Inserare Tabel
(Insert Table)
3) Din meniul Tabel  Desenare tabel;
 Metode de inserare ale tabelelor

A. Din meniul Tabel (Table)

 Inserare  Tabel
(Insert Table...).
Va apare următoarea fereastră în care vom
indica numărul de linii şi coloane:
 Metode de inserare ale tabelelor

 B. din bara de butoane Standard, se selectează

butonul Inserare Tabel (Insert Table)
 Metode de inserare ale tabelelor

C. Din meniul Tabel  Desenare tabel

Cursorul se va transforma într-un creion
cu ajutorul căruia trasăm mai întâi chenarul
tabelului, apoi reţeaua de linii şi coloane.
Simultan va apare pe ecran şi o bară cu
butoane pentru Tabele şi borduri:
 Butoanele barei Tables and Borders
(Tabele şi borduri )

Distribuie coloane în mod egal

Distribuie rânduri în mod egal
Aliniere la stânga sus
Scindare celule
Imbinare celule
AutoFormatare în tabel
Inserare tabel

Culoare umbrire
Bordură exterioară
Culoare chenar
Grosime linie Modificare orientare text
Stil linie Sortare ascendentă
Radieră Sortare descendentă
Însumare automată
Desenare tabel
Principalele operaţii de lucru cu tabele
sunt:

 Introducerea textului în tabel;

 Formatarea unui tabel;
 Selectarea celulelor, liniilor,
coloanelor,etc;
 Modificarea dimensiunii celulelor;
 Ştergerea / inserarea liniilor şi coloanelor;
 Sortarea conţinutului unui tabel.
 Introducerea textului în tabel
După inserarea tabelului
se trece la introducerea textului în
celule şi formatarea acestuia cu Combinaţia de Unde se deplasează cursorul de
metodele specifice (ex. font, stil, taste scriere
dimensine, culoare, etc).
Această operaţie se face pentru Tab Celula următoare – de la stânga la
fiecare celulă în parte, înainte de dreapta şi de sus în jos, se
introducerea textului fiind necesară inserează o nouă linie
poziţionarea cursorului de scriere,
printr-un clic cu butonul stânga al Shift+Tab Celula anterioară – invers ca
mouse-ului, în celula în care se va pentru Tab
introduce textul.
Săgeţi Celulele vecine (stânga, dreapta,
sus, jos)
Cu tastatura, deplasarea în tabel se
face astfel: Alt+Home Prima celulă a liniei

Alt+End Ultima celulă a liniei

Alt +PgUp Prima celulă a coloanei

Alt+PgDown Ultima celulă a coloanei

 Formatarea unui tabel

Metode de formatare:
A. Utilizând facilităţile
AutoFormat din meniul
Tabel.
B. Prin selectare şi modificare
pas cu pas, fie cu ajutorul
butoanelor din bara Tabele
şi borduri, fie cu ajutorul
opţiunilor din fereastra
Borduri şi umbrire a
meniu-ului Format.
Ştergerea / Inserarea liniilor şi coloanelor

Se realizează astfel:
1. se selectează domeniul respectiv;
2. din meniul Tabel  Ştergere / Inserare şi se selectează opţiunea dorită:
tabel, linie, coloană sau celulă.

 Mai multe celule selectate se pot reuni în una singură prin selectarea
domeniului respectiv şi utilizarea opţiunii Merge Cells (Îmbinare celule)
din meniul Table (Tabel);
 Un domeniu selectat se poate diviza în mai multe celule prin utilizarea
opţiunii Split Cells (Scindare celule), din meniul Table (Tabel).
Observaţie
Se pot folosi rapid butoanele corespunzătoare din bara Tabele şi borduri.
Imbinare Scindare celule
celule
 Sortarea conţinutului unui tabel
Pentru a ordona liniile unui tabel se procedează astfel:
1. se poziţionează cursorul de scriere în interiorul tabelului;
2. din meniul Tabel  Sortare…, în fereastra de dialog Sortare se
specifică criteriile de sortare.

Criteriul principal
Sensul
ordonării

Criterii
secundare

Se specifică
dacă tabelul
are sau nu
un antet
 Inserarea
obiectelor grafice
în documente
În majoritatea cazurilor un document
nu conţine numai text. El este însoţit
de diferite elemente care dau o
claritate mai mare textului, exemplifică
cele descrise în text, vizualizează
grafic exemplele numerice, etc.

Toate aceste elemente diferite de

textul obişnuit le vom numi OBIECTE.
Ca obiecte inserate într-un document
Word pot fi: imagini grafice, texte
artistice, casete cu text, formule
matematice, fişiere multimedia
(muzică, animaţii, filme, etc.)
Editorul Word permite şi inserarea de elemente
grafice în document. Cea mai simplă cale de a
insera un element grafic o reprezintă utilizarea
butonului Drawing de pe bara Standard, care
provoacă apariţia barei de butoane
corespunzătoare:

Dreptunghiuri şi
elipse

Săgeţi de
Linii de diferite
diferite forme şi
forme şi grosimi
grosimi
 A. Elemente grafice elementare
 Pentru a selecta unul din elementele barei de desenare se
acţionează butonul corespunzător.
 Cursorul mouse –ului se transformă într-o cruce “+”.
Poziţionăm “crucea” în locul de unde va începe trasarea
elementului grafic, apoi, cu butonul stânga al mouse-ului
menţinut apăsat se “trage” până în poziţia finală.
b. Casete text (Text Box)
 Un alt element grafic care poate fi inserat în
document este caseta – text, care permite
înserarea unor texte în afara unui paragraf.
 C. Curbe predefinite (AutoShapes)
 Lista ascunsă AutoShapes conţine şase liste
de curbe predefinite:

linii Mai multe forme

conectori automate
forme de bază Butoane acţiune
Săgeţi bloc Explicaţii
Schemă logică

Stele şi forme ondulate

Câteva exemple din aceste liste
ascunse:
Asupra elementelor de grafică descrise până acum
se pot aplica:
 deformări – “se trage” de unul din elementele de marcaj a curbei;
 colorări ale liniei cu care sunt trasate(butonul Line Color )
 umplerea (butonul Fill Color ):
- cu o anumită culoare
- cu efecte de culori
- cu o textură
- cu un model
- cu o imagine
 rotiri
 oglindiri
 umbriri
 inserarea de explicaţii
 grupări de elemente
 proprietăţi de aranjare în raport cu textul
 proprietăţi de aranjare în raport cu alte elemente grafice
 Aceste elemente de grafică pot fi copiate (Copy/Paste), mutate (Cut/Paste)
şi şterse (tasta Delete)
D. Inserarea unui text artistic
(butonul WordArt )
 Prin acţionarea acestui buton apare
fereastra de selectare a tipului
textului, WordArt Galery.

 După alegerea modelului prin clic

buton stânga pe modelul dorit şi OK,
în fereastra de dialog care apare se
introduce textul, alegându-se fontul,
dimensiunea şi stilul (bold/italic).
Textul va apare, ca în exemplul următor, în document. În
acelaşi timp, va apare o bară de butoane caracteristică
WordArt.
E. Într-un document se pot insera şi
imagini de diferite tipuri:
 din colecţii de imagini desenate
(Miniatură - Clip Art …);
 imagini foto (pcx, gif, jpg,bmp,tif, …)
(From File…);
 imagini captate direct de la un
scanner conectat la calculator (From
Scanner);
 diagrame rezultate prin prelucrarea
unor date statistice (Chart ).

 Observaţie
Se poate folosi şi comanda Insert
(Inserare)  Picture (Imagine),
apoi se alege opţiunea dorită.
 Inserarea
ecuaţiilor în
documente
Inserarea unei ecuaţii

 În Word ecuaţiile sunt inserate cu ajutorul

editorului de ecuaţii Microsoft Equation
3.0
 Ecuaţiile sunt inserate ca obiecte grafice.
Pentru a insera o ecuaţie procedăm astfel:

• poziţionăm cursorul mouse-ului în

locul unde dorim să fie inserată
ecuaţia în document;
• lansăm editorul de ecuaţii:
Inserare (Insert)
Obiect(Object...)  Microsoft
Equation 3.0
• în locul indicat va apare o casetă
în care vom introduce ecuaţia.
 Concomitent apare şi bara cu unelte Equation formată din butoane care indică ce
tipuri de simboluri se pot insera în ecuaţie utilizând acel buton sau ce şablon se va
aplica în continuare.
simboluri şi
operatori

şabloane
Bara cu unelte Equation
simboluri relaţionale
spaţieri şi alinieri
notaţii speciale
operatori aditivi / multiplicativi
simboluri de tip săgeată
operatori logici
operatori din teoria mulţimilor
simboluri generale
litere mici greceşti
litere mari greceşti

şabloane matrici
şabloane mulţimi

şabloane pentru săgeţi etichetate

şabloane subliniate/barate
şabloane pentru integrale
şabloane pentru sume

şabloane pentru indici şi exponenţi

şabloane pentru fracţii şi radicali
şabloane pentru paranteze
Să exemplificăm modul de obţinere a ecuaţiei: A B
1. din meniul Insert  Object...
2. din fereastra Object selectez Microsoft Equation 3.0
3. acţionând pe butonul cu şabloane barate ( ), apare paleta de şabloane alăturată, din care am
selectat şablonul cu săgeată spre dreapta deasupra;
4. în chenarul ecuaţiei va apare imediat:

5. vom începe introducerea ecuaţiei cu caracterul mare A. Chenarul interior dispare,

caracterul A va fi scris aşa cum se vede (săgeata se prelungeşte automat la dimensiunea necesară) şi
apare, după fiecre caracter sau simbol scris, cursorul de inserare (L întors în care este încadrat A);
6. pentru scrierea semnului (+) înscris într-un cerc, deschidem paleta de simboluri cu operatori aditivi şi
multiplicativi ( );
7. din această paletă selectăm operatorul care ne interesează; executăm clic pe acest operator şi vom
obţine:

8. acum introducem caracterul B

9. pentru terminarea introducerii ecuaţiei şi revenirea în documentul Word, se execută un clic în afara
chenarului ecuaţiei.

După ce am introdus ecuaţia, executăm clic undeva in afara chenarului ecuaţiei

obţinându-se obiectul grafic inserat în document.

Pentru a modifica ecuaţia este suficient să executăm dublu clic pe ecuaţie.

Listarea unui
document la
imprimantă
 Listarea unui document la imprimantă

După terminarea tuturor operaţiilor de

tehnoredactare, urmează ultima etapă, şi anume
listarea documentului la imprimantă.

Înainte de listare este bine să vizualizăm imaginea documentului care se va lista la

imprimantă, pentru a face, eventual, corecturi.
Vizualizarea se poate face fie din meniul Fişier (File) Examinare înaintea imprimării
(Print Preview), fie direct, acţionând butonul Examinare înaintea imprimării din
bara Standard.
 Pentru listare se procedează astfel:
1. selectăm opţiunea Fişier(File...) 
Imprimare(Print...) sau acţionăm
butonul Imprimare din bara
Standard, sau utilizăm combinaţia de
taste CTRL + P;
2. pe ecran apare o fereastra de dialog din
care aleg:
• imprimanta pe care se va lista
• ce anume se va lista:
- tot documentul
- pagina curentă
(în care se află cursorul de scriere)
- domeniul de
pagini
- paragrafele
selectate
- numărul de
copii de listat,
3. se actionează etc.OK.
butonul