CoNSTANTIN VOLO$ENCU

STAI\TDARDIZARE
$r

METODOLOGII DE PROIECTARE

t{
AUTOIUATIZARI INDUSTRIALE

MAMHROU,
BUCIIRE$TI1999

@IT{ATRD(ROilT.
c.P. 16 - 162
77500 - BUCURE$TI
tcl. 01.4113617, fal( 01.4114280
e-mail:

matix@.ro

Coe.d!: Dt@a Sp|au

ISBN 973-685-0:t4-X
I

CUPRINS
Prcfali
CATITOLT'L

514\IDARDE RoMANE

l.l. Genenlitali

1.1.1. CatEgoriile shndardelor romane

L1.2. Clasificarea qi numerotarea standardelor romdne

1.1.3. Ctrutarea unui standard in "Catalogul standardlor rom6ne"
1.1.4. Fditar4 difiEarea ii Focurarce standardelor romfne
I .2. hezentarea generald a c6trorva se.ctoare de standardizarc utile in
proiectarea instalaliilor de automatizare
1.2.1. Sectorul F - Energetictr, elctotehnicd ti electonicd
I .2. I . I . Crupa F0. Norme ii rguli
I .2. I .2. Grupa F3 . Materiale electrotehnice
1.2.1.3. Grupa F4. Ma$ini ti aparate elecrice
1.2.1.4. Grupa F6. Aparat utilizaioffe de energie electicd
1.2.1.5. Grupa F7. Elecftocomunicafii gi electronictr

1.2.1.6. Grupa F8. Reglar, automatici qi telemecanica

L2.2. Alte sectoare de standardizare

8
8

l0
l0
l0
l0
l1
11

t2
12

t3

l3

CAPITOLUL 2
SISTEMUL DE ASIGUMREA CALITATII
2.l.lntroducere
2.1.1. Generalittrli
2.1.2. Terminologie speci{ice 9i definilii
2.2. Conducera

ti

asigurarea calitlgii.

Linii dircctoare penfru slectarc

$i

utilizare

2.2.1. Intoducere
2.2.2. Obiect ti domeniu de aplicare al sistemului asigurtuii cafit4ii
2.2.3. Concepte pdncipale
2.2.4. Carastcristicile situaliilor posibile privind sistemu.l caliltfii
2.2.5. Utilizarea standardelor intem4ionale Drivind
sisremele calittrlii pentru conducrea cdiElii
2.2.6. Utilizarea standardelor intemafionale privind
sistemele calidlii ln scopuri contracfiale
2.2.6.1. Generahatri
2.2.6.2. Seleclia unui model penru asigurarEa calitdlii
2.2.6.2.\ . @rlet2Jitlft
2.2.6.2.2. Fer,ton de selecfie a modeNui
2.2.6.3. Demonsbar ti docrunentarc
2.2.6.4. Evaluarca antecontactual6
2.2.6.5. Elemente pentru pregdtirea contacnrlui
2.3. Model de asigruarea calte$i tn proiectare,

l5
l5

l6
l9
l9
l9
l9
20

2l
2l
2l
2l
22
22
23
23

dezvoltare, fabricatie, montaj 9i sgrviss

2.3.l.Intoducere
2.3.2. Obiect 9i domeniu de aplicare al modelului
2.3.3. Cerinte privind sisrcmul calit$ii
2.3.3.1. Responsabilit{ile conducerii
2.3.3.2. sistemul caliut'i
2.3.3.3. Analiza mntactului
2.3.3.4. Contolul proi{tdrii
2.3.3.5. Conaolul docuncntlor
2.3.3.5.1. Apmbarca 9i difi.Eara documentlor
2.3.3.5.2. Schimbas/hodificrco documentlor
2.3.3.6. Apmvizionfi
2.3.3.7. Pmdus funizat de cumplrltor
2.3.3.8. Identificra 9i ftassbilitata prcdusului
2.3.3.9. Contolul procdeelor
2.3.3. I 0.
2.3.3.1 l.

frpeclii

9i

incerclri

Contolul echipamertclor de inspctie, mi$n[ 9i lncercare

2.3.3.12. Sadiul inspecfiilo 9i lncercedbr
2.3.3.13. Contolul produselor neconforme
2.3.3. 14. Acliuni corective
2.3.3.15. ManiDular, depozie, mbalsre li liuarc

24
24
24
25

z)
zo
27
27
27
27
ZE

28
28

29
30
JI
31

3l

x3.16. iilgistlri

privind calitata
2.3.3.17. Audituri interne ale calitAlii
2.3.3. I 8. hstuta prsonalului
2.3.3.19. Susfinerea dup6 v6nzare

JJ

2.3.3.20. Tebnici statistice

33

CAPITOLUL

CONDTru TEHMCE DE CAIITATE PENTRU

INSTALATIILE ELECTRICE DE AUTOMAMARE
3. 1.

Prescripfii generale

34

3.2. Componenp diferitelor tipuri de documente

34

pntu lntocmira documetrtatiei tebnice

33. Reguli pDtu iniocmirea tipurilor de documente specifice
3.4.1. Plmul de amplasale

35

3.3. Rguli

36

3.4.2. Schcma functionald

36

3.4.3. Schema clsrdtdor

3.4.4. Descrierea fimclionnrii ti/sau diagrama de secvcnle
3.4.5, Schema mnexiunilor
3.4.6. Junalul de cabluri

JO

aprdelor ti componatlor clecfice 9i

(Specific4ia
echipamentului)
elecgonice
3.4.8. AIte doc'llmente
3

3.5.

36

38

J6
38

.4.7. Nomenclatonrl

hescriplii generale
3.5.1. Condi$ de alcgere componentclo

3.5.2. Limite de utilizare pentu componcnte

3.5.3. Alimcnt{e
3.5.4. Racordarea la rctam d alims ar
3.6. MAsuri de proteclie

39

40
40
40
40
40
40

3.6.1. Itotccfia hpotriva electoql&ilor

3.5.1.1. Clase de pro&clie conta elcctoc|rErii
3 ,6. I .2. Prot4ia nnpofiva eleclrocunr or prin ainger,e direan
3.6.I.3. Grade mecanice de goteclic asigurae de
carcaselc produselor clecbotehnice
3 .6. I .4. Plotcfia inpotivs electocutirilor prin *ingere indireca
3.6.1,4.1. ftoteclia pdn decoDctalea rapid! a alimenfrii
cu dispozitive de potecfie
3.6.1.4.2. Protlclia prin utilizarea tnsiunii reduse
3.6.1.4.3. Scpanrc dc potcclic
3.6.1.5. PrctecFa nnpotiva sarcinilor rezidr.rale
3.6.2. hotectia inpotrivs scurtcircuitslor
3.6.3. Protecfia la suprasacinl
3.6.4. Protecgia impotiva Epomirii aubmatc dupl
hftrupctca 9i tstabilirea Ansignii
3.6.5. Dispozitive pemu oprLee <le urgenp 9i

pcntu bterupelea atinent&ii

3.6.6. Pr,oteclia ln caz dc &fect
3.6.7. Prtuta+ii ndioclecuonic
3.7. Circuitc dc commdl 9i semnalizarc
3.7. l. Pra*riplii gcnerale
3.7.2. Circuiie de comandl

3l
3l
JI
a1

tt

3.7.2.

JZ

t. Tensiuni de alimntar

3.7.2.3.3. Siguranp la limildri de cursl

3.7.2.3.4. Alte gotcclii b circuitele dc comandi
l

3.7.2.4. Apaate de

36
36
38
38
38

3.7.2.4.

40
40
rto

{0

conrdf

l. Prsscrifiii

genemle

3.7.2.4.2. Butoa$ de conmdA

3.7.2.4.3. Llnpi de sctrualizare
3.8. Cabluri gi conduc{oa
3.9. Csblarc
3.9. 1.

hescriplii genenle

3.9.2. Identifi carca conducoarclo

3.9.3. Traseul con&ctodclor h inuiorul carcaselor
3.9.4. TEseul cotductoador frr exerionrl carcaselor
3.10. Motoare electicc
3.

39
39
,t0
,t0

43
43
43
43

44
44

4
45
45
45
45

prin defcte de Fmr la nlasl

3.7.2.3. Proteclia prin blocarc
3.7.2.3. l. Fuctiuni auxiliarc
3.7.2.3.2. Ideftlocarca oprsliilor

'36

4l

46
46

3.7.2.2. Protecfia impotiva fimctionirilor ngdoride proyocaE

JJ

t34
t34
r35
r36

40

4l
4l

I.

Racodarca rccesoriilc ai funinaUl

3.12, AIte conditii

Ehaicc

46
46
46
46
46
47
47
47
47
47
4E

48
48
49
49
49
49
50
50

CAPITOLUL 4
CARTEA TEHMCA A PRODUSULIJI

5l

4.1. Intoducre
4.2. Structura cn4ii tebnice a produsulur

5l

CA}ITOLUL

STANDARDIJL PROFESIONAL
Foma standardului
5.2. Sruchrr? standardului profesional
5.3. Cednle privind conlinutul standarclelor profesionale
5.3.1. Confinutul capitolului "Genenlit4i'
5.3.2. Conlinutul capitolului 'Condifi tebnice de calitst'
5.3.3. Conginutul capitolului 'Reguli privind verificarea calitgii"
5.3.4. Conlinutul capitolului "Metode de verificare"
5.3.5. Conlinutul capitolul "Marc{ft, coNrvare, alnbElarc
depozitarc, documente gi inventar de livrare"
5.3.6. Conlinutul capitolului "Gsrantii"
5.1.

))
))
56
56

)f,
59

6l
6l
62

CAPITOLTJL 6

ALTE DOCUMENTE DE PROIECTARE

6.

l.

Documenta;ia tehnologictr

6.2. Non:re de consumuri 9i manoperi specilicd

6.3. Document4ia de ambalare

6.4.
6.5.
6.6.
6.7.

Documentalia ncesar! calculului de prel

Conceperea ofertelor. Figa tehnictr
Documentalia pentru contolul de calitate (reccplie)
Clauzele congactuale ln proiectarea instalaliilor de automatizare

63
64
64
64

o)
o)
66

CAPITOLUL 7
FAZELE DE PROIECTARE
7.1. Principalelc faze de proiectarc
7.2. Indicalori penfu lntocmirea programelor de fab,ricagie
7.3. Omologarea

67
68

7.4. Avizares stsndsrdului profesional

7.5. Exemplu de plan de actiune per ru pregltira fabricatiei

72

7l
73

NonrrenrpusuffffoltnlTecTrAMrrNctr
8.1. Aspecte pe care le au vedere nonnele republicane de potcclia muncii
8.2. Noliuni elementare de tehnica securitqii muncii privind

74

instalaliile 9i echipancntele eloctice

75

*oro*

o"

o**"?*s,TP8lt$oo

NTELE.T'ALA

9.1.Ilve4ii
9. l. l. Clasifi cua invcnf iilor

pdu

9.1,2. Conditii
ocistcnp unci invcotii breveabitc
9.1.3. Tithri d. prc0cqi
1 9.2. Proccduia

9.3.

EO

Ir&ci

'r9.4. Pro6clir

& brcvctar a incadilor

irtslcsftrl! prin lcgea drcptnilc

78
78
79
80

dc

uor

8t

8l

CAPITOLI,'L IO
MODALXTATIDETNFIORMARB9TDOCUMWIARE

- :10,1.

din liurmm rlc mcialimc

.rt hformrc
l0.l.l.cocdi&i
10.t.2. $reprinrcdchfornrc $ doc{nmr.ilDliffilnehicd
,:' 10.13.rd.itlftcrE,dcpirmagioblincrcar|llelordrirfttnlt
,!
I
10.1.4. Urm&ira hneilor non qtrr
' 10,2 Notind dcolffi! dc hfrcnc pin nuaet
::. 102.1.@k[gaaftc*1c1661
10.2.2.D@iiottFdz$oil
I''l
10.2.3. Doncaii geoerdcc
rr 10.2.4. Poeta clGcbonicl
,i
10.2,5. Ecmplc dc pograc & accc pc Ilhnrt
':
102.5.1. Prrognnul Elnct
plogruul g
10.2.4.2.
--,
10.2.5. Cr&in dioriF d.
,
102.7. (kitrffourditq
3' 10,2.t. Intodrrcrr h wdr
r
1029. Olrira arh*clor prin w6t oagcs
. Bi bgafic
,,Ae

83
83

t3

u
85
86
86
86
87

t7
88
88
88
89
89
90
90

'tx

Prefafi
Dezvoltarea P scarl lar86 I tbnicii !cesitl

toate ramurilc ci standardizare,

asigurarea calit{ii produsclor 9i serviciilor 9i sabilfuea unor metodologii riguroase de

proi""tar", avizarc ti proteclie I cr4iei tlhnic' hstalafiile de aulomatizare s milizeazd
practic ln toate rarnurile economiei. Iar la realizarea lor concurd multiple ramuri economice.

iosfatqiit" d automatizare sau dezvoltal ln sbdnsl leg&r[ cu toate ramurile

economiei.
Realizarea instalafiilor de automatizare a ajuns str fic o intcprindere multidisciplinari, in care

se lntpdtund proctdee din electotehnic{, electronic!, auiomatictr' calculatoare, dar 9i

mecanictr, metalurgie, chimie ti alte domenii' Ptntru realizarca ln bune condifii a unei
instalalii de automatizare tbuie sl conlucrcze ln cadnrl unui colectiv unit ingineri din
diverse domenii d scrivitat , nai sus amintitc. Noi tipuri dc instalafii de automatizare se
dezvolti mereu. Asdel. tchnicile numerice au lnlocuit tcrrnicile analogice' se utilizeazi
dispozitive 9i circuite elctonic tot mai avansate gi componente electsice tot mai fiabile, care
perrrit o comandtr mai versstih Cu ajurorul ocstor component modeme se rcalizeazi
instalalii de automatizare tot mai avansate. Toate acestea duc la ap numitul concept de
tehnologie dedicau instalaliilor de automatizarc. Pentru realizarea practicl a instalajiilor de
automati2are s-au dezvoltat hdusrii lntegi dedicate acslora- Realizarea tutulor instalaliile
de automatizae se bazeazl pe elemnle standardizate 9i tipizate 9i pe m*ode de proiectare
coosacrat, Cercedrorii tutulor msrilor lirme 9i din marile universitlli lucleaz6 pentru
standardizrrea instal4iilor de automatizare 9i punerea la punct a unor metodologii mai
perfoma e de proiecrare a insalaliilor de automatizare. In revistele de specislitate din
snlintrtate apar periodic luc6ri de specialitate dedicate scestui domeniului,
Cartea de fatd este o sintcztr realizsg de 8utor, din expoienp sa ln domeniul
proieonrii instalaliilor electice de automstizate La intocmirea ei s-au avut in vederc
prescripfii ale standardelor in vigoare, care se utilizeaztr m8i tecvtlt ln 8csslil sctivitate.
Cartea se adreseaztr tuturor clor interesafi de domeniu 9i ln special celor carc dorsc str aibt
la dispozilie o asdel de sintez!, care cuprinde referiri la diverse standarde din diverse domenii

clnexe automatizidlor industsiale.

Autorul considerd ctr en necesard aparilia unei asemenea ctr4i pentu a da o

imagiae de ansamblu asupra problemei proiectlrii instalafiilor electice de automatizare gi a
ridica nivelul cunogtinlelor cititorilor romani, finAnd cont ci duptr 1989 nu se mai semnaleazl
multe spariiii editoriale ln domeniu ln lara noastrtr. Cdta dn cititorilor indicalii referitoare la
metodologia utilizatl ln aotivitata de pregltire a fabricaliei instalaliilor de automatizare,
prezentand aspec'tc specific etapelor acestfi activitd{i.
Autonrl lnsugi a parcurs de-a lungul anilor toate faule pregltirii fabricafei ln
activitatea de cerctare gi ptoicttrc pe cxre a desfittumto. Sintcza pe carc autonrl lli propune
str o punl la dispozilia cititorilor cupinde notiuni necsarc unui proiecra , care degi se
regesesc Ai separaq ele apar insd ln alle contexte. Aceasti csrte este destindl punerii unei
baze de cunoEinp aile proiectlrii instal4iilor dc sutomatizse, Acstc cunostinle rcprezinti

verigl intemediarl lnte toriile de proicctac

echipamentelor electrice, a
cle tanspuerc in practictr a
acstor teorii prin proiec'tarca propriu-zisi echipamente popriu-zise 9i rcslizarea tor fizicl.
Acastn cart dortte si fie o tectre de la teoria instalaliilor de artomatizare la practica
proiec0rii 9i rcalizdrii lor.
subansamblurilor lor 9i a circuitelot lor componente 9i activitatea

Cartea este structuali pe 10 capitole $i 6 anexe. Capitol I face o trecerc in

revisa a principalelor domenii de standardizare din Rom6nia irsistAndu-se pe standardele
specifce domeniului aulomatiz&ilor. capitolul 2 prezintn noduni elemntare de care uebuie si
se lin6 cont ln activitatea de asigurare a calita;ii produselor gi serviciilor, noliuni valabile in toate
domeniile economice, deci 9i in domeniul automatizftilor industiale. Coitolul 3 fac o tcre
in rvista a condiliilor tehnice de calibte care tbuiesc intnduse in standardul profesional al
.nei instalafii de automatizare, condi;ii cue mnstituie ele o pdrticicd din sistomul general
al
9i
calit4ii. Capitolul 4 prezind succint sfuctura ca4ii thnic a unui produs din industia
coustructoarc de matini, ramurd a economiei din care facc pane 9i domeniul automatizirilor
industiale. Capitolul 5 prEzingl structura 9i cerinlele standardului profesional, document car.
stA
la baza asigueii calitdtii irstalaliilor de automatizare. Capitolul 6 prezinte pe scurt
conlinutul unor documente carc se utilizeazi ln aativitarea de proiectare tehnologicd. capirolul 7
nrmdrd inf-o ordine cronologicd faznle cjste tebuiesc parcurse ln procesul de preg'tire a
fab-ncaliei unui produs. Capitolul 8 tec in rcvisu principalele norme de protecfia muncii
stabilite pe plan nalional, norm. care tebuicsc respertrate arat Ia rcalizare insta.laliilor de
automatizarc c6t gi pe toata durata utilizftii lor. capitolul 9 pezintr cateva chestiruri elementare
legate de protctia creagiei tehnice prin brevetarea solqiilor tehnice care constituie invenrii.
capitolul 10 face ln prima pafte o tcer ln revista a modalit6filor cle infornarc din liieratxe"
iar in a doua pate dn c6teva nolirmi elementare despre infom:area ln r$eaua
Internct. ln anexe
se dau c6teva exemple de documente din componenta proiechrlui de execr4ie a unei instalatii.
cm.g fi; nlgryl de am.nlagre, schemele elecric, tabelul de conexiuni, jumalul de cabluri,
specncaFa ectupamentulul electrrc

ti

amplasarea aparatelor intr_un dulap de auromatrzare.

Autorul folosest materialul publicat in cadrul cursului de ,,Metodolosii

de

il predil studentilor din anul I din

cadrul specializnrii de "Automatiztrri industriale'. la Faculhrea de .?utomaticd si
proiectare, avizare

ti

protectie a crealiei tehnic,', pe care

Calculatoare" din Timigoara.

Cartea acessta este rcomandati tuturor studenlilor 9i spccialigtilor din

domeniile electro&hnicii, elechonicii gi automaticii ingincriei mecaniie, care lucreazd in
domeniile proiectirii, execuliei sau punerii ln funcliune a instalafiilor electrice de
auiomatizare, sau care sunt interesagi de aceste aplicafii. prin matedalul pzentat qrtes
cotrstituie un suport pentu activitatea de crctaE, proictarc
9i produqie a' ioginerilo. di;
domeniul instalafiilor de automatizare. prin noliunile elementare legat de sisk;ul cattirii,
cartea constituie de asemenea o baza de perfeclionare viitoare

ln domeniul

managementuiui

confolului cali61ii. Din descrierea succinti de mai sus a capitolelor se poatc observa
aceastil carte este

utili unui

ci

larg spectru de specialigti din domenii tehnice.

Despe autor: Constantin Vologencu a absolvit Institutul politehnic ..Traian

vuia" din Timigoara ln an'l 1981, fiind inginer ln specialitatea autonatizdri calculatoare.
9i
Duptr absolvire a lucrat 9 ani in cercetarc gi proiectare itr cadrul

Timigoara.

In

In[Eprinderii dlcctotimig din

a con$ut 9i a ,eAar ini-taf'agii-ii ecuipamente

de
-de
pentru diverse utilajg cun ar fi: fieze univcrsale, marini
bobinat,
aceastA perioadtr

automatizar
cchipanente de prelucrare cu ultasunete de puterc ti altc utilajc
ai instalatii din diverse
domenii ale industriei. Constantil Vologencu ste autorul a 4 ci4i tehnice, a pste 70 de
lu*nri qtiinlifice publicate ln reviste de specialitatc, la sesiuni na;ionare internalionale, in
$i
larr $i sfrdinltate |' a 27 inventii ln domeniile amin?ire. tn przcnt autorul este cadru didactic
Facticn

b
I

frdcA.

practica

la

Universitatea 'Politebnica' Timigoara, Facultatea

Departamennrl de Automatica si Informaticl Industriala.

de Autonutictr 9i

Calculatoare,

CAPITOLIJL T
STANDARDEROMANE

1.1.

Generalittrfi

1.1.1.

CstrgoriilcEtrnd&delorrumhc

Stadardele rc66ne sc hDart ln urnftoarle cscgorii:

-Standrrde romrne c&or rylicarc este obligatodc pin lege, d ls trrdcml
stabilit penau intara lor in vigoac.
-Standad rcmhc de rcomrndarE ca conlin &te cu cancrcr informniv. Pe
aceste stardarde se irnprinn pe pina pagid ln pozilie oblicd, cuvton RECOMANDARE cu
liiere narl de culoarc verdc.
-Sbndadc rcniae experimeotalc, care se Enob6 ln caz de Dcsibtr ti pntu
care unitl$le economice sbbilitr la aplobe sunt obligatc str sEfog& ti sf, commicc dc cibe
conitetle dc standardizalr, pe o anunitl pcrioad! de ri'nF. Pe acstc shdard sc inprinn pe
pina pagint ln pozilie oblic6, cuvlnnrl EJTfl'ERIMENTAL cu litrc mri. dc culoole mz.
Sbrdrdele de stat ti-au schimbat denuminn d la 28 auirst 1992 ln stanfude
ronirc, h ideea ac-Oaliz[rii lor la staDdardele iaternalionale. In prezent standadele din 1an
noastrd se actualizeazA
coDcodanp ou documentele CEI (Comisia Internalionald de
Elecrobbnic[) gi rEspoctiv ISO (Oganiz tia ldcrn4ionald rtc Srandardizue). in Ancxa I se
prczintl c&eva domoii de stnclardizare inteeulionalc.
Ia ora ach.tali mrjoritdcs standardelor h vigoare sunt incd clc ado@fie tnaintr

de 28 a.rgust 1992.

1.12,

Chsificrrer

9i

nunerot rc. sbnd$ddor romltlc

Clasificares standndelor romfo s face oe baza rmui sistern alfanumeric

sectoarc, gruF
subgupe, prczenute
"Ctasiffcaonl atfowrcric aI

li

stanfudelu runhg", Ac*asfi clasifcarc s trece pe fiecae sdndr4 ln irbrica spccial

rvlzud pe pdms paginl"
Sctoard. sunt notste cu cdte o liEd A B, C ctc. Ficcsre scctor cstc finp&tit ln
grupe (maximun l0 gnpc) !ota& cu o cifil d ls 0 ls 9 .Cmpclc sc iryct ln subgnrye
(naximum l0 subgnpc ), notatc cr o I doua sifie de h 0 la 9.
Clasificaea standardelor nrmoa s-a ftcrl @dr-se seama de rmurilc dc

podu4ie.

Potu cocfgedcn, ehlrooicI, clccuotchoici gi alon*izei r.a fumat rctonrl

F. Un o<cmplu de indice de clasifcalc alfuirmccicl Gstr: F76 h cat s-s sinbolizd sctorul F-

el*totrbnid $ elcctonicd; gnps 7 dc!,of,icd ti slcoomunietii; r$gn ps 6

mmponts lectonicc activc.
Peffiu conctars la siOemul inem4ionrl de docunenurc, pc ficcare standard
de stat s-a lnscri& h drcryta sus, ln afua chorului, clasificarca acimglf universall (6gXq

compusl dintr-un numft corespunzdior de indici CZIJ, legali lntre ei prin semne de relalie
adecvate.

Pntu stsrdardel de stat d produs se lnscria, in stllnga sus ln afara chenanrlui,

codut CUPS (clasificsea unitartr I produslor li a serviciilor).
Numerotsra stafiledelor mmane s rcalizf,5rA prl|tr folosir,ea unui indicativ

fomrt din:
-simbol STAS (sinbol vechi), pntu standtrde adoptale lnaint de.28 aryust
pentu standArde adoetslc drpl28 august 1992. in cazul in
iSO
sau CEI adoptst ca standard ron6n, se indicl ii sigla ISO,
cEe este votbs de un stardad
respectiv CEI;
-nunirul de odine acordat de Institr$I Romin de Stsndardizare Dentru
,*6rr.6" 691 5gu ISO. El estc identic cu cel inten4ional;
-ultimile doui ci&e ale anului intdrii ln vigoare, pentru indicativul STAS,
respectiv anul integral pntru indicativul SR
Exemnlu de indicativ: STAS 8138-83.
Sund;rdele inrudite ca! sunt prezeniate p pdrF, poartn acelagi numir de
ordin, urmst de numirul pa4ii rcqpective, desplrlit printro linie oblicd"
Exernple: STAS ll38l?-8? Semne convenlionalc pentsu scheme electrice.
Sqnne conven ionale generale. STAS 11381/44-81 Semne convenlionale pentu scheme
elcctice. Constuclii 9i instalatrii de comunicalii.
Prin rcvizuire st ndardele lgi menlin numinrl de ordine, dar se indicl noul an de
intorc in vigoare.
19q2, rcspoctiv SR (simbol nou),

Ctrutarcr unui strndrrd

1.13.

"CtAlogal stanla elor romAne,'

fafa

,de

ls

Documennrl primar

in

care s cauti standardele romAne este "Catalowl

stodudebr /onAE", lnto(frtit de Instiund Romdn de Standardizare di publicat de Edirim

Tchnid.
a) In cazul ln care se cauti un standard dint-o anumit[ ramurd a economiei

nafionale,

ftrd a s cunoafte numnrul lui, cu ajutonrl "Clasifcatorului alfanuneric al

se srabilcAte indicle de clasificare al standardului rcspectiv. Cu ajutonrl

ac$tuia s pot g!si, la sctond, grupa gi subgrupa respcctivl, toate standardele refcritoare la

stotbdelor rcnA e,i

mtdomeniu.

b) CAnd sc cunoa$e numai denumirea produsului sau a problemei, se cauti ln

?tr.tortrl cu gupele gi subgrupele ln carc se gtrsesc standardele care tsataztr
ubicc'telc respcctive.

"htfuul alfabetict',

c) Daci sc cunoatte nuntrrul standardului, se cauti ln " Ittduul numeric al

stefufulor tn igoue", sctond, gtupa gi sttbgupa din care face parie. Cun$c6nd acste
elcntde, se glsegte, h cr&ul grpi ti subgupei respective denrmirea standadului cIutal
Darlln "hdenl nuneric al stardodetor ln vlgoue" nu se glsegte rtandardul
cdltd, arests cst aoulat gi tbuie cAutat la "Slardald? anulate", pfIih't t g{si, acolo unde estc
cazul, stondardul cu car,c a fosi

lrlocuil.

l,ld

Editrrsa, diftzarea ti pncurrrr strndrrdelor rom$ne

Standadele aprobdc Ai "Catalogul starrdodebr rombte"

editeazf 9i

se

difuzazI de Editura Tehnicl Bucurcgti.

kocurarca statrdsrdelor romdne se face prin abonarnerf la &litura Tebdci"
Abonsmenlle pot fi gencralc, pentu toaie st ndardele carc se ditcazl, sau pe secb8re al
clasifcirii alfmumcrice.
Penlru actualizar8 indicatorului, cei intelesafi hcbuic s[ rD]t&Easc5 public4ia

"Ste|dadizoca ronw,la s6s ss

publici lunar lista cue,ml a standardlor romene'crrislz
apobae, anula{e ssu suspendaie, prcum Si
arninrrile & intar ln vigoare, modificlrilc aduse stsndodelor aprobatc, cr& etc.
Realizarca politicii de strndardiza!, affeditr gi ccrtifcar ln domeniul
scrviciilor ln Rontnis rcprezind aclivitltea Instfunilui Romfu dc Shnfudizarc (l.R.S.),
organism de specialitate al administa{iei publice centrale, afl8t ln subodina ruwmului.

oficiali a Irstitutului Romin dc Stedardizar,

1.2.

Prezentarea generall r cltorvr sectoare

de standardizare utile in proiecterea

instalafiilor de automatizrre
standardizerii
"

ln acst subcryilol s prezind cltcva din chestiunile csie fac obicch

ln domeniul automatizbilor, dar care se glsesc ln diverse sectoarc ale

Caalogului standofu lor ronine".

12.1.

Sectorul F - Energcticl, elechotehnid

1.21.1.

@rqa FA Non u tt

ti elcctronid

ngut

6in4'a F0 col4ine standrlde

hplditc

in 7 subgrupe.

Subgnry FOl Norme 9t reguli estc o subgrupd inportantl 9i ea

congine

standrrde d semne convenfionale pntru sclleme elctic cu indicatorul 113812,...,44. ln

acstc standade lnndite sunt dse scrrne convenlionale pentu: conductoare, bome 9i conexiuni
penfu coDductoarc, dispozitive de conectare, rezistoare, condosatoarr induchte, crisiale
piezoelectrice, magini elecrrice rctative, cont rte 9i Aarate auxilia,e & comand, linii de
intiuiere, dispozitive smicondrbare, tuburi electrronice, apsrate mecsice de conectare, relec
elcctice, dispozitive cle poteclie, apante indicaioarE, aporate fuegisffioae Si contoarc,
ternoc$rri, dispozitive de Elmtrsurat, llnpi 9i dispozitive de sonalizare, $ansductoar,
aparate de inregista $ rc4arc, diagranl spcctelot dc AccvroF ti altele.
O altl gnpl d. shodsde tnndiE, tot din subgrupa F0l, o rqrezinti cele cu
indicdorul 121011,.,.,6, coe sc nfcrl li in$al4iile eleccice, scbcme diagr@e fi tabele. in
acestc at ndade Ton tcrminologie 9i clssificatc, idcdifiorea clancnElor, Fcscaidii gcoral?
pntso itrtocmha scbmclor, scheme rb cirruite, schcmc ai abclc dc com<irmi cxtcrioare,
scbcme 9i tabele de conodmi interioorc.

Subgrury F07 @in shndardc ftfuitost lr Fcsc[ipFi $ Eciode gcnrale d

incIcal", cun ar f. dc excrnplu: dispozitivc dc vcrifcale ln elcc6otr.hic!, ln standstdcle

inndilc

cu indicatorul I 1053/1,...,14.

l0

t
I

1.21,2
I

Grupa F3, Mateiale ebctorehnlce

Grupa Fj co{ine standardele rcferitoar la materialle electrotchnice genrale,

cac sc ntilizeazi irplicit 9i ln instal4iile rte automatiztre.

.-.

[*

Subgnqa

Fictr

ncizolate, sfrmc 9i

r"

F3l

Con&rctoare neizolate

Subgrupa F32 Cabluri conducte

conqxiuni

pefru tclcomunicqii,

Ifxe, cablwi coaxiale cu izolalie

fc4ia

hr.

conductoale electice, metode de

ru'

* reH la conductoarcle din cuoru

bae &,eptunghiulare, nntqiale rnetalice-dctemrinara rezistivitiltii.

ii conAnoee de bobinqj

se

refeila

conducte

izol4ie din pVC pnlru instalalii electice

din polietileni, clasifc{ri 9i simbolizlri pentu cablwi ,i
conducte

c'

lncernre pentu cabluri gi conducte, condilii'tebnict gnerale,

ctc.

Subgrrya F34 Matefiale electroinlante se rcferi la matri8le electotehnic

marcriale casmic elcctsoizolante, matedale elec-toizohnte solide, rdsini
elctoizohnc' pentu carc se &u tiprri 9i dimeriuni, maodc de verificare alt crra;ristici.
ii

Fniul

c'm ar

F"r'

fi:

Subgryle F35, F36 9t tr'32 confin standarde rcferitoare Ia tuburi izolante ii de

proteclie, materiale magnetic si c&buni pentu electnozi. Materialele magnetice sunt
stsrddizar pe mai multe tipud: materiale magnetice d're, materiale magnetice moi gi table
clccfotebnic.

1,21.3.

iic$l

t.

ale

Grupa

Fl. MoShi

Grupa F4 Mafim

gi

qardc dcctrtce

ti

aryate electrice oonlire standade impdrlite ln noul

subgupe.

Subgnry F40 Generulitdli conline sadarde rcferiioarc la clasificarea gi

teminologia siguranplor firzibilc, crrcnfii nominali ai ap*atelor
electrice, gradele
9i
nonrab de p'orclie asigurate prin carc*se +lasifcae 9i metode 'tilajele
de verificare, idcnificare
bornelor sparatlor, $i altcte.

Subgnp F4l MaSini electrice rotatiye c$\itrle standarde pntu motoarB de

qlrcnt continul motoae asincronc trifazate, generaioee electrice,
convertizoare rotative,
hitm.generaoare sin6one, motoar tsinclone monofazarc, turbogeneratoarc etc. in
accsre

pnqe

statrdgde sunt precizarc pentsu maginile elec+ice

,44. In

f'lY
ln$4rc
i"ii .dt

B rle

ltoale,
poarc,
I

Dcle

cu

pt I'
rtosre,
I

lale de
Erdcle

i" ;;t ;i;

,i

de inccrrare, corelarea

pUailor cu dimcnsiunilc din nontaj erc,

.fubgnry F42 Tronsfontutote conline sUndarde rcferitoare la condilii tehnice

cdibb pnt. tanrfonaatorr de putcre, incdzfua ta'sfonnaloarlor, niveluri de
iml4ic ai fuccrcrci dielecrrioe, prizc ti comduni, metode cre rnceisrc verificole a: nivclului
ai
gffiate

dc

& zgomot, graful

ds prctccfie, etc.

Sufurupa Fa3 conline standrde referitoare

cedcossbal dc fofiff"
S\bSrqa F44

la

redresoae, convrtoare,

rcfqna acunulatoare 9 elemcnte galvanice.

electric de joasd tenirne, conline standacde de:
sigurant fiEibil, apqate de comutalie @n b 1000 V, lirnitdoare de c'rsi,
clec.tomagn4i de
s4ions, co{do6Dc dc racodare, haerupdtoaqi comutaiosre, fige, prize, lntcr6&;;

Stb4rrya F4S

Aryatq

9i rrle clcctic..
retctl la aporaqi
F46

Subgnry

Stbgnw Fa7 sc rcfcri la

clectic de lrul6 tosirmc.

aporste

ll
I

6d" ;;d;

odemitrJilo tdgurlrilor, corelarea cu seosul dc roulic, simbolizarea fornelor constuctive

I modudlo( & monfaj, tcrninologie gencrale gi altcl, cum ar fi: metode

alonac, demaroae
i

umffoaitlq

Frcri, tensiuni 9i nralii nomirule, dimcosiuni ale divaselor suuansarnute, conai6i ennLJ
gnerale dc calitab, dimensiuni de montai, descrierea pllcuplor indicatoare,
martarea

chip0mnt elstic pntu medii

explozive.

elctricd"

LZL1.

Subgnpa F4g conline standqde de aparale

$i ecbipamcnE pentru hcfiur

Gr,qa F6 Aparute dltzrtoarc de eneryh

elcObd
Acasra grup[

mnli;*1rn!1{e.
tncllzirc

ffiffi;i-**

Sufunw

F60

qruryre. tn

GneytiUt3l$y

ffi, trLffi,,W *:ly:i

,*a-a""'.m#ilffi

srbgE

un srandard

sB

rys

aparat

fl

gi

carc s v8 trata ir

p",,t

^os

p",,ru u"ni.,rt",

elnontct

Grupa FZ este o Sru*,:elatil mal,i

a se rEfr! la rcFle.de relec.municarii,
marerial pentru Elefon si relegnf, rad"efroi"e*f

:iffiHffu'Hlj;nTffi:n

erectonic

F"t*,

Lil"l;
;;;;;

tJl.;*.,

componene

JJ*.*""

**

Subgupa F70 General dsi,.cooline

standarde lnrudite, cu indicatirrl
604..8t1,...,9, care se nfer6 tu p"truuEii
odioere"ul",
pffiplir eenerate peorrr
anpanurftea sursetor

dc

rerenbar? 18 peftdafii radioelectricr

telecomunicsfii pnn fir, vchiculc ,t

;;;;

,{*rf{f,

linirc ,i ;er;;-specifice de incrcarc

TSY q ifutl""t"

cu llmpi fluorescente, instalatii

de

fl,ff*fi "ffi ,Hffi ffi ff,"f *:

H'*..'#:ffi ,;.'?#iffffi
electic{ radi*".pd;-sl
t"fi;;.. "

ulrr acnar

de ransporr de cne4gie

Srbgrqr-

f7l

;rS* eilrr.d"
ta
t*"44;;*ffisurse rcfritoffe
ssbiliz8tc de

Rah,t:W4tec:r2nicd

raoorcceptoarc cu modulalie & anrplitudin:

sru d"
ren$une conthui, amplificatooe de auqroxecvcnH

ctc.

YqW F76 Conpnente electrodce

-f -A_:-_ elcqnomc,
fanzistoarc, ctcuite int

9ry,1*o";r"-.,"riri',in";ffi

lltede pentu dispozitive semicondrctoale

ffi.:i"lT"ffi ;,T,ti ;-m;f;

elecrnice P't'} conl'c st'endsrdc'cdu

*M{#{#yy;**:mm#ilff'
Sub*ruoo

ffirffiHffif;-

nn

ccfrr, confinp standarde peotu tuburi

d circuitc inegrate.

tattt"*

coninc_stordodc pnfu cmponcnb

clcctruecanroc pcmu
cum ar r: niqoioana,

'"',tt

l',

S#ffi"ffiffi
"p.GltL"

F"{ff!.i,'ffi"qffi

Gttqa F7 Elaroconaatcgt

eboomedicale

inporhfi,
i l;k;ffi;Zt"ct'
i"

mobile. Tot in 8nrya F6 sunt

Enrpare, standardc *fr1,""" r"
apamral ebctric pertru aeronavg
unelte elecdc portative etc.

1.2L5.

pe penru: itullliDa&

Fse
etecd&'indusd&ffi

*;;;

bobine de

pc,

1.21,6,

h*"
I

Grup!

FE.

Reglarc, outomattct

In acedtll grupI apar standarde

penuu aparafc Ai elrnnte elcctic, d

autonutizare, aparae $ elemente combinate,
ryxe Si elenunte petnu blemecanicd tt
arote fua mergie ani[iara.
Subgnpa F80 Generalitdli grupazn shndade de tcnninologie in automatici,
semne convenlionale 9i simbolwi literale, simboluri gnfice pentu elmentlinarc,
prescripdi
dc fiabilitdea mijloaclor de automatiza!, terminotogie de ielsmeenice, simboluri graficade
blrnecnid (Vezi Anexa 3).
Subgrrya
Aryate $ elemmte electrice conline *zada{&pentu: smnale
uDificate ale gulatoarlor-cu acfirme continu{ conctfii thnice gnerale pentu
traductoar
elcctonice de presim absolun, relativl
aifcrenfaU up"rit" anutogice electice 9i
elccfonic, spante electonice de indicare 9i taductoare electicecu senural unificat
Subgrup F82 AWde
elemente pnewrratbe dc ouonatizare con1ire
rgdalosre de pmesiune cu action re- penEu gaze, pozi;ironarc pneumatcd,
-pnermatice
unificate pneumaticc, aparatc fi dispozitive
a" ."f"uf pdm op"raii
mrtematica simplc ti taductod pneurnatice cu semnal unifical

aubnatizar, aparst gi elemcnte pneumatice

re

l,
7

h,
ro
Fin
wi
;&c
Fc$
fcrlle,
I

ti tzlcrruconbt

cre

ftl

,i

tu*+ p.rg
"4e1"

Subgntpa F8l Aparate

elemente combinale colgin standsrd pentu
convioarc Imcrunoelesfrice, convertoe electopneumatice, etg.
Apuate gi elenentZ pentru telirlecaricd contine standatd pntru
. ,Subgrupa_Fti6
hstaraFr de terecomandtr centrslizate, echipamente de telemecanictr, in
care se fac referiri la

Pry'

Enle

t.ntu
divul
fcoEu

fiecvenfe normale gi condilii tebnice gencrale.

F87 Regulatoare Jdrd neryie otniliafi @n1tne srandarde de condi,ii
lllnlcc generale de calitate pentu regulama,ele de prcsiune cu acgionare dircta pentu gaze,
tcrn9state cu pasg dilafantl pentru sistemele de r&ire ale motoaelor
ri
rcgulaloarc f&I nergie arxiliar! din mijloacele de autondizare.

.-,_,- , !4qy

* ut

i"t"ri[ *

ltotE

lii

nteie,

12,2.

Alte sectorrc de rtrndrrdizare

!trlc,

te

la

!c

de

Ehni
zitive

blud

F*"
ida.&

F*"

r
I

Datorig frptului cd instalqiile de aulornatizre sunt folosite in toate ranurile

de
podu4ic ale ocieolii 9i tn frbricarea irutala$ilor de automatizale intervin
9i divene mmuri de
pmgyqi, lnl,racticd apare o stensI iD_rerdslendentn ifte ranudle
de Foduqie proiectaot ri
unci insolalii dc artmatiae fiind obrigar sd cunoascr gi prrscriplii ali
standardelor din alte

sdoar dccit cl dc clctronicl gi lectothnic!.

--- Seuorul B Metaltrgte conline standmde utile ln proieclare divecselot eleincnte
&e |rstataF or de ddomstizarc, cum d fi sEndardele de: mctode
de tncercare tehnologicl a
netalclor, metodc pcntu contolul
.mculografic, metode de Ucrrcorc ae rezistenfi at
mctalclor, metode peoru oalizc chimice gi fizico+himice ale maalelor gi
uli"i"fr, ,"dd.
ffimco9 tlmdcc ai terzroclimice, metode de mntol ncdishraiv alele.-Jiniind cont d.
de
9i
ale
de adromatizarc rebuissc .uior"ur" p.i*ip1ii p.oru
-insalatriitor
Eaerc S. atrEc nelemase, seroc
gi produsc din s6rm{ metatc
ai aliaje temose nllrare tn picse,
mr&lugia pulberilor (produse a6
nsrclic., aliaje durc sinr,izale crc.), .rhnologia
ptrrldi nctalcton prin twn'r fi dldonnaq
.irp"riiiT
proe4ia coma coroziunii.
SectoruI C Ogane de morini, sc e 9i dispozitive, nasini
5i ut.rlaje penrru
co4inc. pnscriplii csrc
_abuiess cuDoscut-i! firnctie di sf;in*i ,rilirlrii
|n*latrel de dfromatizarc, cum
fi: na|ini partu indusEb minied, petolicrl 9i a
cmtu$Uflor qagi, pcntu indusnia neulurgicd tt
p*r" ru.rr*r" trrnice, utilsje
pcdu lamin& ti ragplc etc), mrgini utilqjJp.ntu "atql
enefu"ic! ("a-oe, t
9i
.oto.r. Jo

11i{l:*9 ::"0c

n{H

iw,g:t

r*ttaEH;-ut"""ffi"r.r"i

"Ul*,

It

ardere intemr' schimbdtoare de cddurS e!c.), matini

$ utilaje pentru prelucrarea metareror
(prelucrare prin agchiere, polizat
ti rctificat, -presare,-grnJarc,-Uiire, fot'are, sudurtr, diverse),
maqini 9i utilaje pentru cauciuc ai mase plastice, nagini
9i utilaje pentuiifui"rrfn"e" i"a*Uu
lernnului, celulozei 9i hfrtiei, industia poligrance" mainr
aje pentu industia rnateriarelor
9i
de

constuclii.

Sectorului D confine slanqrde pentu rnEini 9i utilaje pntu constucfii,

industia upard, industia alimentr{ agricu.lnrd tansporturi.
9i
Sectonl E contine stan-darde pentu magjni de ridicat fi transportat, utilsje
9i
produse divene ale industiei constwfiilor de maSini, tehnologia prelucririi
metalelor:
transportoare, containerc 9i palete, aclionlri hidmstatice
,i pneumatice, aparate optice, confeqii
gi accesorii metalice pentu coDstrucfia de ma$ini.
Sectorul p conFne st&darde refritoarc la mijloace de misurare, cum ar fi:

standarde genrale (tenninologie gi crasificare, dispozitive de afigare

a valorilor numericc ale
diverse), mijloace d.misurare a mlrimiloi de spagiu
9i timp (,,ng;rne,

mdrimilor de

misli,

arie, volunl unghi, timp, vitezr, accleralie), mijloace de musumrc a mdrimilor

caracteristic
fengmgnelor periodice gi conexe (frecvenl4 penoadl, pulsalie, tur4ie,
lungime gi numdr de
und5, fazI, defazai, unghi de fazi, rapofiul a aoue narirni;, milioace de
mlsurare a merimilor
camcteristice mecanicii (mas!, densitate, fo4!, momentul unei fo4e,
Feslune, Ensrune
mecanicr" debit viscozitate), mijloacere de mtrnnare a mrrimilor caracierisice
electiciglii
qi

magnetismului, mijloace de m&urar a mrrimilor caracteristice crldurii (ermomete,

temocupluri,- piromete, etc.) 9i alG mijloace pentu radia$ii electomagnetice,

caracteristici fi zic-chimice moleculare, atomice 9i nucleare.

acusice,

conline presjn$i gare tebuiesc indcplinite ln general pentru

..Seaorul
pmteclia viefii, a bunurilor materiale gi. a.mediului inconjurdror. Ac*rr pr.sAp6l,
dat" io
general, trebuiesc lndeplinite 9i de instarafile de automatizarc in particuru.
shna;dele din
sigura4n
.conra incendiilor, trisnetetor, electocrdarii 9i
accrdeftelor, prolecFa contn zgomotelor, vibraliilor
gi radialiilor, protctia gi pruitatea apei,
proteqia 9i puritatea aemlui, protecgia pddurilor determinarea radioactivititii.
9i
Seaorul U cuprincle standarde de tehnice generali, cum ar fi: principiile
9i
metodologia standardizlrii, infomarc{ocumentare, tolenn e
$i aiustaie, filte, starca

. .

.pT1 *y

::ig-I

&

';il;t"*; ;;#;;

supraferelor, proteclie climaticd, desen tebnic

ai senrne conven6onal",
transport- calitata in produclia indusfiali, metrologie, fiabilitate,
documentaFa tebnici ln
co_nstucfia- de nagini,
rd ru, unitAf
rruBF qc
dc urasur4
misurl, prelucrar4
prelucrarea p!zentars
p!zentsrs gi
interpletarea rezultarelor
rezultatelor
,i interprtarea

ffi;ffi;:

Sectorul

V include stanrlarde de echipamente qi isstalafi peotu

neconvenfionalc.

&ctoful X Calaidoqe
ez-yt

!
achizigii

care
9i

instalali e de automatizare

prelucrdri de

date.

enereii

gi prelucrarea datelor
cuprinde snnOarde necesare
se

--l
in

a.
---' * I|

tazeaa pe sisteme de-'rrgTe-fr.oi"a,

._-- ,irr",n"

ln acest sector sunt incluse sandarde rferitoae la terminologie de calculaloarc,

I
seturi de ca'"ctr codificate, reprzent{a et"olnrJto. irf"-"ri-#1",
I
caralterelor, chipamente pefltu tehnicd de calcul gi mEini cle biroU
I
te*nitera datelor, intcrconeclarea echipancrtelor 9i a sistemcloi a"r.li*,
a6.G*Gi
I
pmu produse de progronare, smcnrra figiaclor, magini cu comandtr
,'"r*i.a ri-t"i" I
pogramare pntu magini cu comandlr numeric4 suportud
de informalii tas"r"i maprriLe. I
suporturi nagnetice flexibile, benzi magnetice,
I
Secrorul Z cvpitrfre standsde de ambalaje, produse gi dispozitive auxitiarc de
ambslarc, cum ar fi: ambalajc din lcmn (hzi, cutii, panouri, erc.),
a'Uataji ain
(pungi' saci' erc.), ambalsjc din metal, ambataje din sticrl, anboraje
ati
ral
plasice, arnbalaje textilg produse auxrliare de

;;;;;
limbqiede;*;;

i"

diverse).

anbalare

herd;;;
**i*
"i,Lt

I
I
I

CAPITOLI'L2

k;
ffi:

SISTEMIJL DE AsrcuRAREl

2,1.

Introducere

11.1,

Gcncrrlit$

ln

ffi
Fot9i

ffi:

l**

L*.P

FT

t";
l$g'e

Fare sr

lici.ln

t*l
rcre'

Fs ln

RomAnir cstc necesar

cu,rrATrr

ln pezat.impteinentarea uaui

sistern general de

aiguarca cattlii tr conformitai: cu sandardelc ild;.Sirr"t - .",r"sete. Sisrmul

de
rrigurarc a cdit$i a.isEnt nu satis&cc pe Ucplin ceriaprc impuse
plan inEuralional"
F
Inniqia lnsrrcinarr cu intodrcerca gi.rmrrfuca
otu6l
ixiiur ae st r

fom

^igrnltii fcono:rid
"ste Europcaoa
Bucurgti. Asocisa Romatdci ta Conunitaba
pres'pune
alinierea *andardclor rcrrdnegti ra gandardele europene
Olirrle

sbndardcle

9i

& calitde.

Finur rend sutrt viure

Nofiunile prezentate rn accst capitot sunt conforme cu strndardele intenafiomlc

se introduc Ai in Romfnie:
ISO t402-Calirate. Terminologie;
ISO 900G,Sistemelc cahgii. eonducaea 9i asigruarea calitgii. rinii clirectoare
patu slccttr ti utilizarc;
din

doncniul asigurlrii calidlii, sbndarde carc

ISO 900l-Sigtcnrelc crlft4ii. Model de asiguE a caliri4ii

dczvoltue, &bric4ie, momj ti srvice:

ISO 9002rSisrcrncle calit4i. Model

imlarc;

lmctri

finalc.

pcoft

asigurarca

ln

proicc{8r,

calit4ii ln prcdu4ic fi

ISO 9003-Sistemele cdi6tii. Model pnru asigurarea calit4ii tn inspcctii

qi

ISO 900l4onducerea cali$trii 9i elemcnte ale sistcmului caligFi fa

ai

imlarc. Linii direcfoar.

podrrlic

Pcmu atingaea ohectilelor compaoia tcbuic a! sc organizce ln aga fel

hcjt
fiOodi t$nici, adninisnadvi $ t|'h'ni car asigur{ calitdca scrviciilor-gi p,oduselor
s6 fie sub
c@ol, Ifirg cdtolul behdc st fic orinfat spe rcducdea, eliminares gi ccl mai inpofis
,
pwadrca dcficicoplor d! cditr&.

F$crea

Trhde sl fic dlzrclbt d implDcntat un sistcqr dc conclucere a calit4ii ln

& politica calidlii companiei.
lm-un sistm de c.nd;crc a cofiUfu nccire elemqr seu crinp iri nodificd
iupctola de la un tip dc activitrle li altr ti Oc ta unpcodus sau sr;ciu la itul.

ld$.

crb c'ciFal ca sirr.rnul de conducer,c a

Fe

b*,
;mrc!

H"&

r00F l rcofiztrii- obiociivdc trasoe

potnr

laviciului

of6it

obfne no<imum dc eficrcitrb 9i a sdi!frce Eteptldlc cumplraoruhi

caligii sr fic ade*rat tipurui .toiqii 9i p.&"ur'i ou

Frticc,
dc
trc
Canon
I

ltcdsle

l{

2.12.

Tcrminologle specificl pi dcfnilti

D,efinifiile prczsntaie ln conlinuarc sunt confon:r st ndardului ISO 8402.

Numerogi termrni folosi;i au o acceptac 9i o aplicarc specificl fiF de <tcfiniliile
generale glsite in dicfonare. In consecinf{ definifile date ln continuare au ca scop facilitatea

mmunictrrii 9i a i4elegerii.

De asemena, s-a considerat necesar definirca tennenilor gnqali t|entru a

clarifica utilizarea lor ln donadul ca[6tii.
in termenli catiU6i un produs sau un serviciu poate 6 :
-fie rezulatul actividtii sau Focsului @mduse natcriale, produse inatedale,
precum serviciile, prognme de calcularor, proiecte sau instucliui de utiliza) sau:
-fie o activitate sau un proces (cum ar fi preslrile de se icii sau executsrca unui
procedeu de fabricalie).
Calilate: hin calitate se lntelege un ansamblu de Fopricttti 9i caractristici ale
unui produs sau serviciu, care ii conferl acestuia progietata & I satisface mvoile exprimate
sau implicit. Ncvoile sunt taduse, de obicei tn propriet{i caracleristice, ln ftoclic de critrriilc
specifice. Nevoile pot sI includl aspoct privind apitudinile dc rtilizare, de scctdtdc, de

de fiabilitat, de mntqunl!, sspeste economice 9i rclative la nediul

inconjudior. Trmrul "calitab" nu csts folosit potu I erqrims qpcrlativul ht-rm sens
comparativ 9i nici cu sens colitativ. Se pot rniliz4 & exmpftL trmcnii unnllori; a) "cslfitate
relativd' firei &d produscle sau serviciile srmt clrsificate ln frmclie de supcbtivul lor sau in
sans comparativ; b) "niveld calitdsir" $'ndswa calltdii" a(ui cind sunt fctusle, c&titativ,
evalutrri iebnice prcise. Cslitata unui produs sau serviciu este influntsli de numcroascle
activititfi interdependente, cum ar fi: proiecbrc4 podulia service-ul 9i ncntnsnta. Din punct
disponibilitatc,

de vedere economic oblinerea rnei cali$;i satisficntoare implicl ansanblul e{iviElilor din
spirala calit4ii. Aportul la calitate d difritlor activigti ale spiralei calidlii esb considerat
uncori sepamt pntsu a le pune in widenp Doui e)(enpl N. fii "calitdea poiectdtii,,,
*calitarea et2c1$ief'. In unele surse cle referi4n, calitatEa $t npofid! h,'d
rsryfit'y
itde",

"qtitudinile fu utilian", "satklacerea cliennlui' ssl "corformilalea al cerinleler. Df/oarffi

anunitc fa{ctc ale cah{ii, sun necesarc, de obicci, explicalii

complcmentare pqrtru a condrre la comeptele definite mai sus.
Clasd: Un indicator de icralhizale rferitor la prcpdcd+ile sau csrac'tedsticile
carc acoprd difaite ansatnbluri dc nvoi pcntu produsele sau sewiciile destinatc accleiagi
dilizlri. Clasa reflccttr o diferenp prevlzud sau cel pugin recunoscudln cfints. Acc!tuI cdtc
pus
rlslia mst/utilizarc funclional!" Un articol de clasl supcrioui poaE fi de o calitate
inadecvdl ln ceea ce privegtr satisfacsea nevoilor 9i invcrs. Dc exqlrt, un hotel dc hx
aceste expresii nu reprezhtit decSt

oferind scrvicii mediocre sau un hn mic ardnd un serviciu exceleot, ln cazul ln cgre clssa cste
exprima$, clasa dc cel qai inalt Divel, este de obicei notat[ cu l, irr clasclc inftrioaG sunt
numrotat cu 2,3, 4,.,. In csad h care clasa este exprimd prinf-un puoc-tqj, dc orcnrphf
prints-un num& dc sEle, clasa inferiori are, ln mod nonnal" ccl nai mic punctaj sau numlr de
slele.

Splrala cahtnsii: Modcl coDcptu8l al a.*ivit4ii incrdcpendcdc, carc lgi excr,ci6

pmodus sat scrviciu tn lmaga dcsffgurara e fizelor, fnocpdnd ct
iclcntificarea ncvoilor, p&otr la cvolurea rrtigftccrii lor.

influrnta asupra califflii unui

Politlca
oryanizalii,

ln crca cc

doneniul calitdlii: oricntlrilc ai obicctivele gcocralc alc uci

a$ cum sunt le e)ryrimrtr de cllre conducerea

privcatc calitsta

superioare a organizaliei.

Con&rcerea calitlllir: Aspech firnclici g'neralc de coDduca! c.r detemini

politica b domcniul calit{ii. Realizarea calit{ii dorie implicd mgsjars ti
implementeaza
9i
participarea hrtufor membrilor organizatiei, ln ri'nf cc rcspoosabili8Ea condu.rii crlitqii

l6

apo4ine conducrrii superioare a organizaliei. Conducerea calit{ii comportl planificarca

straiegic{ alocarea de resune 9i alte ac_tivitAli sistemicc penfu calitate, cum ar fi: planificare,

9i evalulri ale calitgii.

Asigvoea califdlri: Ansamblu de acliuni planificate gi sistematice, necesare
pltu I da lndderE corcapunz&oarc ci un podus sau serviciu va safisfac ccrintele de cslibr
spccifcste. Asigwarca calitdlii nu va fi compled dac6 cerinlel date nu vor cuprinde nevoile
u 'iarodui ln totalitatea lor. Asigurarca cal gii, pentu eficicnfl nccesiti, de obic.ci, verificnri
gi adiud ale poducliei, montajului $ inspecliei precurn 9i o evaluare permanenti a frctorilor

activitlli operalionale

cae influnFzd ncgativ proiectarea sau specifcafiile. Asigursra calittrlii est folosittr ca un
inrEumnt al conducerii int-o organiza;ie. In situatii mntactuale, asigrlarea calirgii se
foloscgte pentu a mnfri lnqedcre in fumizor. A da tncred,re poate s6 implice a firmiza probe.
Cot trolul carrldrii: Tehnicile pi activititlile cu caractr operalional utilizatc
pentu lndeplinirea cerinllor refedtoare la calitate. Se recomandtr adnugarea unui olifcaiv
atunci cfnd s fac o referire la m concE t -"i restfns cum ar fi "corto lul calitdlii fabicaliei',
sau c$nd sc fac Eferir la uD concpt mai larg cum ar fi mntrolul calit$ii cxtins la ansamblul

orgtnizatiei. Connolul

calidlii implica tehnici 9i activitng operalionalg care au ca scop

spravegher,ea mui proces 9i eliminarca cauzelor prformanfelor necorcspunzItoar

ctrpele spiralei calit4ii, ln vederea oblinerii eficaciglii economice maxime.

ln

toal

Sistemul calild;ii: Ansanblu de st|rcori orgrniztorice, responsabilit{i,

proclduri, gocrdee gi resurse, orientat cdlre implementarea conducsrii calia$i. Sistcmut
caliglii nu tcbuie sI fie mai extins dec6t este necesar realizlrii obiectivclor calit!1ii. ln cazul
cootact rii, at existnlei unor prcsciplii obligatorii, precum gi in cazul unor evalutrri, se poae
cerrc demonsfarea implementirii elementelor identificate ale sistmului.

"

cat

Planl calitdliil Document rcleritor la un proccs, serviciq- contact sau proiect,

enunl prscticile, rcsursele gi scvenfele de activiltli lefute de csutate.

dacd
I

I
l

dipozilii
sc

Audint calitdlii: Examinarc sistematici 9i independend ln vedera determinlrii

actiliulile gi rzultatele privind calitatea qatisfrc dispoziliile ptestabilit gi

aplicl

dacn arst

sunt implemantate ln mod cficacc Ai sunt aptc de a atinge obiectivele. Audinrl calit4ii
in special, dar nu numai, unui sislem al calit$ii sau unor elemnte ale acesnda. unor

pocese, produse sau servicii.

Asfel de auditrui sunt nuEite, de

obiei',wtditul sistemului
calwi", ,oudllul calitdlii pocefllui,, .ouditul calitdlii produsutui', Ea\ ,,auditul catitdtii

I
I

ssyi6idlf,. Auditurilc calitdtii

h scopul exclusiv al contolului proccs,ului sa:n acdptfrii produsului. Auditurilc caijd{ii pot fi
furtc pentu scopuri inteme 9i exteme.
&ryavegherea calitdlit: Urtrotuifn 9i verificare continutr a stadiului
poccdurilor, rrtodelor, condi$lor de cxecqic, Eoceselor, produselor gi serviciilor gi analiza
rczultaElor lnrcgi$afe prin comparalic cu rcfrinlle ln vedcrea asigurdrii ci cerinpt ae
calihte spocifcdc vor fi lndeplinite. Supraveghcrca cah{ii poatc fi eftctuari de client sau ln
nunelc slu pntru I granta ci crinllc contracturle vor fi lndeplinit. ln cle mai multc cazuri
sr4(8vcghela tebuie sf, ia in considerare &ctorii carc pot detrrfna deterionrea sau

sunt efechrafe de personal care nu are ruponsab ftgi dircctc ln

scc{oful carc bbuie srditaa dar, de prefednp, lucreszl tD cooperarc cu personalul acestui
sccror. Un scop al aditului calit!1ii este de evaluare a nevoilor & acfiuni de irnbunnufre sau

cstctive. Nu tebuie confirndA al0dinl at"nryraveglered' ssu "rrspcria", actiyif4i c\ecuhfe

dcgradsrea tn timp.

Anallza sistemului cqlitdlii: O evaluare oficialtr, completl gi sistematicd a unui

pioiect, efctratl pe boza documcntelor, pcntu walusrea cerinplor inilialc, a capacit[1ii
Foicc0 ui de a satisfrce acstc crinlc, pcntu idcntific{a problemelor 9l propunrnca ae
solt4ii. Atdiza poiectului nu esi suficieng pcntru 8 asigura rul Foiect cotspunzllor. O
analizl a proiectdui pore fi cftct'rs6 ln oricc aap6 a proieanrii. Capabilitarca p,oiectlrii
cuFinde print! alrele: aptitudinile de utilizaF, fczabilitat4 mr$rabilitate4 performanple,

t7

fiabilitata' mntnabilital4 sccuritaha, luarca in comiderare a problernelor rle rnedit| factonrl

ciclulti de vtafi'. AnEJi2a proiecnrlui trebuid sd fie efectuate de'pcrsonal
calificst, ry4intnd fttuor ftncliilor care sunt orcptibile de a influenp calitalea"
Inspeclia: Aclivit,f'e & nIsurarc, oraminare, lncercare a uneia sau I mai multor
caractcristici alc unui produs sau serviciu gi comprarea aceslora cu cerinle specifcate ln
vdera detrnnin&ii confomitIlii lor.
Trusabilitatea: AptiMinea dc a rcglsi istoricul, utilizareo sau localizarea rmui
produs s8u activigli, sau a uaor produse sau activittrli .i61ls& fsl6sind iorcgisteri de
iclentificare. Tenaenul "trasabilitate' Walefi urili'qt ln
accpliuni principolc: a) int-un sens
de comcrcializarc sc tfcrr l8 un produs sau scrviciu; b) lnt-'n scns de etalonarc. se trferd la
corclare echipomntelor de mrsun la etaloane n4ionale sau intcrna|ionale, la euloanc prinare
sau la constantele gi pnopric6file fizicr dc boz{, c) lnts-un sens de culegere & datg se refr[ la
calculele gi daelc frrmiz:te pe parcunul lntegii spinle a calitqii unui podus sau scrviciu.
Trcbuie s[ se specificc punctul cle origine sau pcrioada acopcritl de &sabiliiatc.
1 Deroguea: itpd fabricasie: Autorizalic scrisd de utilizare sau livran a unei
cantiEli de produse, componente sau stocuri deja rcali""te dar, care nu sunt confomre cu
crintele specificare. Deng&ile tlbuie sI fie acordare peirtu cantit4i sau psioadc linirate g

tim! 9i "cost

tli

pcrltru

Uilizrd

p!cisc.

-tuinteafabtcat'rei: Autorizafie s6isl, lnainte de realizarea unui produs sau de

pestare a unui servicitr ds abatct dc l8 crinfele spcifcats pntru o cantitate seu o dunrt
de
tinp specificste.
Fiabillwea: Caractristica unui podus de a indeplini o firn4ie cenrt{ in
condi$ 9i pentu o d.rsrttr de timp aaF. Termenul 'fabilitaie" estc-ut izat de asemoa ca o
caracteristic! de fiabililate, desenmind o probabilitate sau un procenqi dc $rcs. Ace$n
dcfinilie p,ovinc din public4ia CEI 271.
Responsabll aeafabricasiei produsului, Respnsabilitatea
Wstbii sentciuluii
Terrren gcncric uilizat pcntu a dcscaie obligativitatea ,itui pnoau"eroi sau a albrs de a
dapdgnbi pemu picrdcrile datontc
Fejudiciilor, daunelor maeriale sau altor da'e cazate de
un prcdus sau serviciu Limitle rEsponsabilitllii fabricafiei podusului sau
EsttrIii scrviciului

pot vada de la

FrI

la

pf

fir firncgie de legisl4ia naliona[ p,mprie.

Ncconformrrate: Ncsatisfacd a cerinplor specificate. Definilia se rylicl in

cazul abaterii ou abscnpi
sa' a mai multor canctedstici de calitate sau eien.nb 8le unui
d
t" Tq* 'neia
cu cerinfcle
Difercnp esenlialI dinre ncconformitate 9i
-specificatc.
defect rczidi h fipurl cn c.rinjrle spccifcate
pot fi difrite dc cdnFlc de utilizare gevrzrde.

..

iTg

gt9{

t . Delect Ncsatifacere a cerinplor dc ' ili".r! prev&ute. Aceasui- definific se

aplicr.h caanl abatcrii sau inrdstcnli uneia sau a mai multor cracteristisi de cslibtc tn raport
cu ccrintsle de utilizare spocificste.

e Spciftcalie: Documnt car prescrie crinlele cu calc prodrsul sau serviciul

heb{dc st s confonneze. spocific4ia tcbuie sr se rpfcrp rbsenc, modcle sau alte
docunentc
ti bcbuie dc asemnca sd i.dice metods 5i ."ihiilc prin care poac fi v..ificat6

''lcwutc
confomitatca.

l8

2.2.

Conducerea 9i asigurarea

Linii directoare

22.1.

cslitlfii.

pga1ru sslectlre 9i utilizare

Introduccle
Unul

dinft factorii primordiali

ai performaalelor unei organinlii este calitaha

pfioduselor sau seaviciilor sale. In ultimii ani a aprnt in lum o tendinli de cregtere a exigenlei
clieirfilor in malerie de calitate. Aca$n lendinF a fost lnsotitr de intelegera tot mai acrentuate
a frpnrlui ci amcliorarea continul a caligfii este obligBtorie penfiu a atingc gi mentine, pe plan

econonic, perfonnanple.

Ccle mai multe organizalii fac produse sau servicii menite s6 satisfaca
necesitifile sau cerinlele unui utilizator. Adeseori nevoile gi cerinple sunt trecute in
ryocificaliile tchnfue ale standardelor Fofesionale. Tonrgi, specificagiile thnic nu pot garanta
dcficienBlor sau varialiilor importante suscpti-bile sd
se p'odrcl ln sistsnul organizafional privind concep;ii sau relalii de proauqie sau
ae servicil. in
mmecin$ aceasra a condus la dezvoltarea liniilor direcroare 9i cerinptoi bazate p sistemul
calitifi' care completeazi crrinfele dale ln specifica$ile tehnice, cerinlcl" aferents produsului
satisfacerea nevoilor unui client din cauza

sau

serviciilor. standsrdele intemalionale ISo 8402, 9000, 9001, 9002 9003 9004 sinteti'c,"a
9i
ti documcntclc numaoase 9i variate existe,nte pe plan mondial.

crintele

Sistmul calitltii unei oryaaizalii este idluental de obiectivele sale prin

produsle sau serviciile sa.le 9i prin practicile proprii
9i ca u[nare este deosbit delao
orgenirqfie la alta"

22.2.

Obicct gi domeniu de rpliclrc

d silteDului rsigurlrii calittrlii

Obiectivele conducerii 9i osigurerii caliti[ii srmt conforme standardului

ISO
9000:

a) de a clarifica deosebirile $ rcla$iile

lntr

principalele concpte privind

caliiated

b) de a firniza liniile directoare pentru slecfia Si udlizarca prcscripfiile

calia$, prescriplii care pot fi utilizat attt'la mnducerea inteme a

refritoar la sistemele

calit4ii 0SO 9004),

cer 9i ln scopul asiguririi extme a calirntii

0SO 9001, 9002, 9003).
Prescripliile din acste stsndardc nu au ca obiect stanaaraizarea
sistemelor de
calitate ralizare de cAft organizafii.

223,

Conccptc

prirclp.h

Privind calitatca o organizalie Eebuie sI caut s[ anng unntrtoarele obiective:

a) organizafia tebuie s5 reatizcze Si s[ mcnti!6 calirab efectivi a produselor
sau serviciilor sale, pentu a satisface ln pcrrronenli ncvoile orprimatc sau irriticite
ale
b) organizalia tebuie s[ dca lncredcrc proprieiconducri ci esie atins[
clicmqlui;

Bcolitruti calitatea

Si

plopu*

c) o(glnizatit tsebuie sI dea incrdae bcnefioianrlui ctr estc, sau

calitatca popus[ pcntu produ4ia livrat! sau serviciut firmjzat.

eclatr

ln continuale tcrnenii de 'ctient', -benefcid', ,.uitbad'

*ns de' bewjicitf,.

l9

ci

srr

va

atinsl

utiti'rF

Figurr 2,1. Sisremul asigurdrii calit4ii

Relalii-le lnte conceptcle conducr4i calititii sunt prezentate ln Fig.
^_
acestea Fig. 2. I nu tebuie intrptatl lnt-uo mod rigid.

_.

Activitgile menit s[ dea lncrcdeie mnducerii unei organiza;ii

calitatea propusa

2. I .

Cu toate,

c6 ests atinsa

smi nunite tcvent ',ariurar4 lntend a catitdlii".

Activit4ile urm&bd sI dc8 hcrcdere bneficiarului cn sistnul calit!!i
fimizorului va conduce la un produs sau serviciu car va sarisface cerintele
de calitate
o(trimate de cunpdrfror srml adcsa dnumit ,asigtroea qternL a calttdlit,.

Crnctcrirdcilc ritur$llor porlbib

privind ristemul

crli0lii

.. .. Prczentele prescriplii, privind sistemele calitAtrii, sunt da*inate s[ fie rrilizate in

ooua sl.uagr dltente: contacfiraltr $ nccoffactuall ln ambelc siA4ii
organizaria prcducdtoar

va c6uta str implnentzc

economrca.

$ sl

mcnfinl un

qr {-i
eicscc. g ptw, ln sihDliil

competitiviaE $t

Ttm al catitllii'care- s{_i asiiw,e

prmftn sI arhgd caliratea cerut!

pJo* p.au*,

contactualc, bcneficianrl este

propda

intr-o nrnicra

ir eresat in arumite
clcnntc carc influn caz6 capacitaea fimizorului
oe a rauza etectv pfodusul ssu serviciul conform cerinpror clientdui
;i riscuritor asociate.
Beneficiarul va stipula contactual ca arumitc elemcnre alesistcmului g_;"1
a
Jfa"6
partc din sist nul calitfii fumizorului.
"afirArii
$:tTului c.ti6tii futriarului,
?cmry.are

Un fumizor se va af.la adcsea ln ambele situatii. El poafc aproviziona

cu
maiedalc sau compmcrfic sbndard ftI c.rittc in meri; de ;lS,_*"
calidgii 9i
'po.i,
Thllion1r6 altele cu c.rinle contactuale_d! asigurcca calitgii. e*f"ii proAr"er.,

vitrde Fodus in situalii necontactuale

ti

alrele tn situatii

20

contastuale.

--

ln practici
la umeri neprevlzute.

225..

se recomanclA sd se

evite sifiariile necontactuale, crc pot da naftere

Utilizsrcastrndatdclorinterarliondeprivind
llrte[elo crlltlfii pcntru cuducerca coiittrlii

Penhu a qea si imDlementa un_sistem al calitilii

s vor consulfa $andardele
ISO
9000 9i ISo 9004 5i sc va detenniru mdsura in care
fiecare
J Jrt*rrrru caritqii este
aDlicabil.
"r".."t

liniile. directoare

privincl facrorii rehnici,

I*1S]._t:,9-^ ?194q9*
..ofer6
g*,ry1--Tfl
p.ao:.roio *''i.rl;; ilto#;il"ffi;l
T'fyi1
"i";;^"if

ffi ffi;

l1*flr**:Yi:T111'lT':.Td'Ibd'""r'ril;ilifi

{r wuPruDu rDU vut4

accenhl se pune pe satisfacerea nevoi
p. qfinirca rcsponsabilitdflor
fimqionate
tlrvr r.-!'vl'uc
ne ih6,r..,.
]:l:x*y.y,
impoftanta eva.luirii
-r,-r,.r-i: .._^_..:-^_J
tici pe
unor risc'ri s
uu o*:n9,, potenFale. Toat acste aspcte
[ebuie luate
16 considerare r_ a-r^-_-j .
.
..
in
^^6rr__ la lnlocmirea 9i lntefinerea
^
unui sistem encace al caiiUrii.
22,6.

Utilizsrea strndardelor internafionde privlnd

cdlttrfi fo ccopuri contrrcturle

sistcmele

2.261.

GenerulitM

.
p:1t"

f:lgl
beneficiarul

Pentu a stabili care dinue

.srandardete ISO 9001, 9002 sau 9003 este mai
conhact.ti ce adapdtri specifice,
daci esrc cazul, sunt
;""t necsarc,
;;;r*. fumizonrl
tumizorut si
si

;r;;J; ;ilffi ,rilil;

le vor consulre dupe ci in pr*ulii

Selecfia 9i aplicarea unui model pentu asiguarea
otitigi'iaoavat
situalii
date, tebuie sa aduci beneficii atet cumptrito*ioi
.at 9i 6mi-n tui.
orr"" .i.rmr.,
riscurilor, a

:.*:"".

::

i*ui

gs,a.dk;-i"a hn"d.re"
;11" _1"g

reciproce ::
pimtrsurile pe care fiecare pari"
ca |ryg:,*";
necesari cd va fi atinsd calitatea doriul.

i*

"Urig"p.,a

2262

Sctqia unat Mat pcntu rclgutea calltdlii

2.2,6.2.1.

Generolitdti

*::uf-:P:f

callrtii

q BO tn'1.p'ifi&ilizare ir

[buie asiguralf, de ftmizot

produclie, motrtaj

ii

i"i";;l'ffiff;1l#?:J

au fost srupate tn

H:,f":"::y,ly-o_yrr:alorsanrzsf
serviciul considerat 9i urmeazd a fi apclie dl"'ddil;,G;;

il;;l

modele distince,

l,f; :iffi

cazul cjnd c;nfonniatea cu cdn ele de calitare

mai multe dap, carc pot cuprinde proiectare/dezvoltare.

actirmi post livrare;

IS9 gaahVentu utilizne ln caarl c6nd mnformitatea cu cdnlele

de calitate

trebue asiguafl!)de fumizor in timpul fabricaliei gi

montiri.i;
utilizare I'l czul c&d confornitatea cu cerinple
p9
900'-Wntu
de calihte
Eebue asigurad9 de fifidzor, odusiv ped b incercarib
finale sau testare.
Modelul tcbuie sl
seleclionat d"pi
a facbrilor de
selecfie 9i d.{indu-se o afe{ie speciall facbnrlui
economic.

fii

; _"il-r;;dci

2l

iinutu"u inro_a1ilo,

rei
;nsrr;;;;fJffi ilffi

*sistemului

*ei

2.2.6.2.2.

Factori de seleqic a no&lulr,i

In plw fag

&

critcriile funclionale elryusc anterior tn paagraftl 2.2.6.2.1.

trebuie analizali ln spocial potu slcctarca llnui model de calitate adecvat

serviciu urmltorii $se frctori:

pefiu

un produs sau

a) Cornplexitatea procesulut de proiectse. Accgt figtor line & gradul dc

difioltate al concptiei produsnlui sau srviciului, dacn u asfel dc p,odw sau smriciu nu a
fost incd claborar

b) Cott&rcercs protectdrii Accst fac{or estc lcgal de gradul ln c{e lntccul

proiect este cunoscut gi verificaq fie prin tncrrc{ri de pcrfonnanp, fie prin expelienta in
xPloslarc.

sl Conpleritatea pocesulli

l)

de poduclie. Acf5/tflrr'lrr. se referala:

disponibilitstea pmcselor de producfie vcdficaie;

2) nevoia dc dezrcltarc de noi pocese;

3) numirul 9i divcrsimca proceselor puse in valoae;
+) impecnil pmceselor asupmperfotmrnlelor prrodusului sau scrvisiului.

d) Ceaclerbticile pro&uului sau semichdui. Acesl factor line seana de

complexitata produsului sau serviciului, numnrul de caractristici intdQcndnte 9i

importanF fieclria dintre ele potsu Frforma!ts.

e) Seaoitatea proAtsului su sentctulai Acest farlor se rcfrtr 18 posibilitatea
de aparilie a unei defecliuni 9i consecinple unei asernenea defeclirmi.
f) Factorul economic. Acrst faclor tine sama de coshnilc dcpendentc d frctorii
pecede4i, atat pnEu poductlor cat 9i pcntu beoefciar, ele fiind ponder*e ln frm4ie de
cheltuielile datorat neconformit4ilor produsului sau serviciului.

2.263,

Denottst&e rtdocanut tarc

Elemrtele sistrmului calidlii tebuie s[ fie docunntar $i dcmotrstabile lrdr_o

nanieri compatibil[

cu crrinple nodclului sclcfional.

Deinonstarta cleurentclor sistemului calitilii sc frce prin nportale la:
a) cet de adecvat estr sistemul cslit!1ii (de exanplu: pelrtu conceplie, produqie,

instalfic

Ai servic);

b) posibilitatea de a realiza confomiiatca prcdusului sor srviciului cu ceri4cle

specifcat.

Ndura g etapele demonstraliei pot

unntrtoarcle criterii:

vria

de la o sitrulie la alu,

thind

cont de

a) considautelc economicg condifii de rrtili*'c a Fodusului s&u srviciului:

b) complodblea 9i lolxaica inernd s coocdptici Fodusului sau srviciului;
c) complorit*ca 9i ooUaoo Ealizldi produsului sau seiviciului;
d) capacitda dc aprccicn a caliUlii podrsului gi a modului cum satisfrce
scopul pcntu carc a fost qat sist@ul calidlii, bezatl doc pc lncaoarca finall a produsului;
e) crintsle d siguruF aftleofc produsului rau scrvisiului:
f) perfornmplc mterioolr alc firmiaului,
Docunentalia pou imlu& moralcle caliUfii, docciedlc gocedurilc privind
calirrtes, rapoartcle de audil ale sistrmului calit4ii $ dc trmgisutri alc caliutii (vezi 2.5.16.2).

2,2.61.

Evah.trca alcconfitctuoul

Evaluirile sistmului calis|Fi unui fumizor potenlial

anterior

comandirii/contacgrii srvesc pntu a dtennina capacitaiea p,roduc&onrlui de a

satisfac

$ ISO 9003 9i daci este neccsar, I mot crinle $plimsnrar.

Evalulrilc sud efecOate dict de cdt bcncficiar.
Prin lr4legIr lntc beneficiar 9i fimizor, pentru evolulrile e ccontachule
poare fi delegafi o org'niz.fic inacpenacne de cele clou! pd4i. Nun!ruI 9i lntinderea
evahnr or pot fi minimizate utilizfnd ISO gOot, fSO 9002 sau ISO 9003 qi prin rccrnoa5rcr,ea
evaluirilor anterioarc efectuatc ln baz. acstui capitol d citrre beneficiar sar o organizalie de
crinlele ISO 9661, ISO 9002

evaluare independentd, acceptat[.

2.26.5,

ElerrtnL pentu preg&inr

contuului

Modiare. Experienla I ar at c5 in preznla unui numir rsffins de standarde

intrnalionalc, utrul dinfe acstca poat fi gelectionat pentu 8 rdspunde lnE-o manierl adecvatb
majodulii sitaliilor

necesare. Totugi,

in anumite cazuri, elementele sistErnului calit4ii, cerute

in stsndadul intemalionsl, pot fi $prim.te ti h alt cszuri s pot adeuga elcmcnte noi. in cazul
c&rd va fi necesar sc va stabili un acod lnte firmizor gi beneficiar, specifcat ln contact.
Revizia elerr@telor antaciule ale sistenului cditdlii- Cele dou6 porfi trcbuie
si exsminezE contractul pentu a fi sigur de lnlelegeFa crinlelor privind sistemul cafiUfii 9i s6
se asigu cI acesle crinlc sunt rcipoc acreptabile ln crea ce privcgte consideraliile
economice gi riscurile.
Cerlnle stelinentarc pentra asiguroea cali@i sou cerinlc ale s$emebr
cqlitdfii. Poate fi necesar! fuEludeta ln connact a unor cerinp suplimentsr ca: planurile
ca[61ii, progranele calitgii, planuri dc audit al calit{ii etc.
Cerinle teluice. Cerinfele tehnic rcferitoar la produs sau serviciu tbuie
definite ln specificafiile tehnicc anexe la contact.

23.

Model de rsigurerea cditltii in proiectrre,

dezvoltare, febricafie, montaj 9i ssn isg

23.1,

Introducere

Acst subcapitol conltr prevcdri conforme ln spesial cu standudul ISO 9001.

conxc cu standadele ISO 9002, 9003. Diferitcle modele dc asigurarc a cali61ii, srabilir in
standardele menlionate, rprzind ti forme distincte
"coiaertstici de finclionoe a

ti

orgoimllel'

&

cotinim-un

cadru contactual lnte cele doua pd4i.

ISO
9001-,'Sistemele
calit!1ii. Modele pentu asigurarea caliglii in
Standsrdul
ptoictre, dezvolt!rc, fnbricafic, monqi service", se va utiliza c&ld conformitatea cu csin$ele
csf.e

specificate estc ssigurag dc firmizor p parcusul nai mulior etape cate pot cuprindc
Foiectare.4 dezvoltar4 frbricalia nonqiul 9i su4inerea tlupl vlnzare.
Staodadul ISO gmzr'Sistemele calilldi. Model pentu ssigurda crli8tii itr
frbricalie 9i montaji se va diliza cind confomritdca cu crinlele specificat estc asigurad Oe
fumizor ln timpul frbdcaliei 9i monrajului.
Stsndsrdul ISO 9003-'Sisgncle colir4ii. Modl pntu asigurara calir4ii in
inspctii ti hcerciri finale" s va diliza clnd confomitatca cu cdnlle specfficate estc

23

asiguat! de fimizor nNnri in faza irspocfiilor gi bcenirilor finale.

clrintele Fivind sisEmele calit4ii, specificole ln
Se subliniaze fap$l
gezenurl subcopilol 9i tn standrrdel ISO 9002 9i ISO 9003 sunt complenfftarc (9i nu

constiurie o altenurivl) la crintele thnicc spccifcate (pnodus/scriiciu).

Sc recomandl ca acrstc ataodede s! fie adoptats ln forma lor Facotl, dar
existit cazuri ln car este necrsa ca ele s[ fic adoptats sittuliilor comacnulc ti pasticulsre.
Standadul ISO 9000 flraizeoz! indicoliile pt ru asdel & adadlri prc(rtn $ potu alegsa

mo&lului adecval de asigwalc a caligii cunoscind shndadele ISO 900I,ISO 90(D

Sr tSO

9003.

Z3Z,
aplicabilc

Obloct

domcniu dc eplicrrc rl moddului

Obiectul subc{pitolului 2.3 este de a specifica cerinlele sisrmelor crlitAlii

cdnd contactul lntre doul pdrgi neccsid demonstarca capacitltii frmizontlui

atuci

de a rcaliza 9i

fimiza un produs.

Cednlele 3pesifcale vizeazl, ln primul rend, prcvcnfura oric&ci Foformidfi

reftritoarc la Fodus, ln toatc lbzele, plecind de la poiccurc 9i ptnf h susliffrca dupd v|nzd!.
Stadadul tSO 9001 cse aplicabil tn situalii contactual anrnci celd:
a) contasu cr lnf-un mod Wocific o munci de Foiectare $ cri$le ptru
produs sunt dale ln pdncipsl ln t(medi dc pcrfomante s8u atmci ctod stc ncsar ca ele s[ fie
stabile;

b)

lncrderca

confom poatc f obtiruti Fin

ftmizodui pdvind proicctaea dsoltarc4

ln obtincra unui produs

demonstssea adecvad a anumior aptindini alc

frbricotia, moDlsjul 9i scrvicc-ul.

233.

Ccrinfo

2.3.3.1.

R.rpo

stabi.lesscn

tbuie si

privid rirtcnd cdidfl

tobrlw

conduccrit

Conducaea firmizoulul cu Fivitt 18 calitatc, tebuie sI iti &fineascd 9i sr-gi

1n x.ris politica tn futncnful calilnfti, obidvele 9i ang4iamcntcle. C-onducerea
asigur ci sccastr politicl str inclusl gi mcnlinu6 opcralionall la toatc nivclcle

orgrnizafiei.

Responsabtlitdsile g orgnlznea Trebuie s[ fie dcfinia rcsponsabilidfile,

rclaliile 9i adoritstca lnrcgului pcrsonal cae diriiaz!, efccfiIeazl ti verificl rrivid$lc crre au
incide@ asryra caliutii; accstca piwcc, ln patcttr, pcrsomto cgr or nevoic de libcrtatc ai
dc a|xoritate organizaloricapcntru:

a) a inilia aclui cat s[ pcnrd6 prcwoilca

e6$ci

DrcooftEni6fior

referitosre la uoduse:
b) a idcntifica gi iuegfutn
FoblclrcL FiviDd crli@ podurdc;
c) a declaqa, tlcmrndl s8r fimiza olqii pin clcuitr trcdlbiliE;
d) a vcrifca 4lioa,ea solufiilor strbilite;

'

be

tulta &hic4i4

livrdta sau noMta uui podus necofomr.

nrc.rspunzeoar
I fost oorctrtL
@I
IQilorce g persowl pertra veilficoe Fumizorul tlbuia s[ fulcalificc ccrintele
inteme ln marctie de verificarg s[ asigtr mijloeele necesar $ st dca@rza peGonalul
competst pemu rctiviulilc dc vcrificsr. Activirltilc & wrifcae-vc in lude ooololu!
testrca $ supraveghcrca F,oictrii, producFei, montqiului, prccrtn ti poccsclc ailsau
e) a contola

cSnd

deficicdlr

sau situalia

24

produselor penau scrvice; vcrificare goiectf,rii gi audihrl sistemului calitAlii, a proceselor gi/sau
produselor vor fi efectuate de persoane independente fat! de cele purt&rd responsabilitaiea
dtecda lucrer or de efec'tuaf.

Repezentarrtul condrce L Fumimnrl va numi un rprezentant al conducerii

care, independent de alte rcsponsabilitili, si aibl bine definitn aubriratea qi responsabilititlile,
asfel
sl asigure implementarca pennanentl a crinlelor przentate.

trlt

Jdaie dc conducere. Sistcrnul calitltii adoptat pentu a satisface

si fie examinat la inl,ervale convenabile de conducerea
de a se asigura ci el est ln cominuare adecvd gi eficient Trebuie s6 fie

Analizele

cerinple prezentului capitol tebuie

fimizorului, ln scopul

linute ln permanenp inregistrlrile acestor anglize. Analizele fnute de conducere includ in nod
nonnal o evaluarc rezultatelo( audihnilor inteme, dar ele sunt efectuate de conducerea
fumizorului sau Fnbu aceost4 adici de persoanele din conducere care srmt direct rcsponsabile

de sistem.

23.3,2
asigure

Stste',t l

Mlilqf

Fumizorul tebuie str shbileascf $ sI rnenfine

cI produsul corcspunde cerinplor specificate.

Ast

sistm

tebuie

gtr

sistem al calit{tii care sn

conlintr:

elaborara prorcdurilor gi instucliunilor documentate privind sistemul

cautn+ii ln mnformitate cu cerinple pczcntate;
b) implcment'ta efectivi a pocedurilm 9i instsucliunilor documntale privind

a)

sistemul calitlifii.

Pentr satisfacers cerinlelor spccificate, tebuie luate ln considerare periodic

um&oarele activiufi:
a) elaborarea planurilor calitAfii gi a unui manual al caldtii in conformitate cu
cerinlele specificate;

b) identificaea 9i procurarca tuturor mijloaclor de verfficare, a procedeelor,

chipamenlelor d contol, dispozitivelor 9i mijloacelor de producfe car sunt necesarc pent! a
atinge calitata crutra;
c) aducara ta zi, dacn este necesar, a tebnicilor de contol a cat61ii, prin
inspectii Oi lncercfri, inclusiv dezvoltarea de noi metode 9i aparatur{

d)

idnt'rfcarca nrturor cerinplor

in

domeniul

misutrilor care depiqesc

posibilittrlile cunoscute in suficie A m&uld penhr I dzvolta capabiliats necsa4

e) clarificarca standardclor de acceptarc pntnr toatc eractristicile ti crinlle,
inclusiv cole care compord un elemnt subiectiv;
f) com@ibilitatea proicctului cu procesele fabricaliei, montajului, procedrrilor
& inspeclii 9i tnccrclri 9i clocunentalia aplicabil{
g) idcmificarta 9i elaborarca llregistldlor privind calitata

23.3.3.

Anadu @ni0cartui
Fumizorul tscbuie sd stabileasci gi sd linn

b zi procedr:ri de analizn a

conaactului qi coordooare a acrstor activit4i.

Fiec,t mntact tebuie examinat de fumizor pentu a s asigura ctr:
a) crinlel sunt definitc $i documerfaE ln mod adecvat;
b) batc difec|rtEle dint! crirlcle ofcrite ti cle ale cotsactului sunt rzolvat:
c) furnizorul ests capabil dc a s*isfrce cerinple contractuale.

25

inregsEerit privind analiu coBtactelor tebuie Fntle tr pcmuofmld,

Activit{ile de enrlizi a contrcurlui intcrfGfcle ti comuoicirile din cadrul orgrnirtliei
fumizorului trebuie s[ fie corlale cu organizalia bcneficiarului.

t 2,3.3.1.
controlul

ti

Contolulpm ntuii

ln general furizorut tbuie se $abileasc[ F sn Fn6 18 zi plocoduril pntu

verificarea proieotitrii prcdusului ln vederea asigurarii cI sum rcspccl8c cdntsle

specificatc.

Planifrcqea proiectbii ti a de ,oltbii Furnizorul tebui s6 elabomac planud

orc identifici rcsponsabilit{ile potu ficcorc activirrre d prcicctarc gi dezvoltsc. planurile
tbuie str desuic sau st dea rferinl dspre acstc activittli, sI fie acftalizab ti tinne li zi tl

concodan;t cu evol4ia proicctnlui.

Rewtizsea activitdsllor, Activitllile de proieclare pi de verifc,ac tebuie
planificatc ai rcpartizatc unui personal califica! dotat cu mijloacc adaai&
Interfep orgeizqiorale ti tehnice. Intlrfell lnte diferible gn4e, privind
compongnts organizatoricl ti cea tehnicd, bebuie s[ fie idotifcate
9i inforoalia ncce*rn
tbuie documnt ttr, transmisi 9i revizuiu cu rcgularitatr.
Date de lfirte pentru proiectoe. Cdintcle pdvind produsele gi cele cae
pdvesc dstele de intrar de proiectlrii tebuic str 6e idcrfificalr, doqmenide
9i alcgcrea lor
trebuie examinat[ de firmizor penrru a dcmonsta c{ sunt adrcvare. pentu ceAnpfc iocogelca,
ambigue sau conflictuale tebuie gfsiu o solufie hpreirnl cu persoaoele rcsponsabile de
elaborara acstor crinle.

Date de ieSire ale proiectbii. Datele de iegirc ale proiectirii ucbuie s[ fie
docu:rentate fi errprfuute h tmni de cerinle, de calcule 9i analize. Datelc de iqir 8le
proiectirii tlebuie:
a) sI sstidacl c.rintle privind datele de intarc ale proiec{rii;
b) sI conlinl sou s[ frcn refcriri la criteriile de acceptarc;
c) str fe i:mforme crintelor 9i reglerncntirilor corespunzltoarct chis dac6
acestes au fost san nu pecizatc ln informafia de inuare;
d) sI icbnffice curcteristicilc proiectului carc s|.mt critic pdu flrncliolrarea
produsnlui corcct 9i in depInl securibte.

Yeriftcoea goiectlbii. Fumizcul trebuic

documentcze 9i sI repartizeze

poiectlrii

si

p$ooelq conpetcoE funcliile

de

ptanific, si strbilasc!, sf
verifcae a proieor&ii.

Verificars pnoiect&ii tscbuie sf dabilcascl futuf cd dalele de iqirc alc

ccrinplc dc intrarr c1l qiutorul nlsurilor d contsol e proiectirii, om r fi:
a) efecturrca de rn'li'. de proictului gi pdstata lnrtgistlrilor acestca;
b) efec'tuarta de trcrclri $ demonstnra c.lificeii;

satisfao

c) efccutaree de calorlc ln paralol;

d) compararea noii concrpgii cu o concplie

similel verifcd.

proteetuhtt. Funizonrl tcbuie sl shbilcascl

proccdurile de idcntificare, docuncntalig m"lize d aFoblri c@vcoitc pcnn

ti

schinbdrile 9i modifi clrile.

26

s[ liDl la

cctc

zi

elvU

2.3.3.5.
2.3.3.5. L

Contolul documenalor
Aproborea gi drftzsrea docl.menolor

Fumizonrl tebuie s6 stabileasci 9i si lini la zi procedurile pentru e mntola

toal documentle
loate datele la care se ap[cn crinlle prezentului capitol. Aceste
docurnenle, lnainie de diftzare, trebuic sn fie aMli-te ti aprobatr de citre un pe$on8l autorizat.
Acest contol trebuie sd asigure ca:
a) ediliile pertinente ale documentelor adecvate sunt disponibile ftr ro8t locurile
unde se executl activitlti esenfiale pntu funcgionarea eficientd a sisEmului cdit4ii;
b) documentele dep4ile sunt retsase pmmpt din toate prmctele de difrrzare sau

ti

utilizare.

2.3.i.5.2.

Schimborea/modifeareadocumentelor

Schimbnrile ln docunente tebuie sA fie exarfnate 9i aprobate de aceleagi

compertimentdorganizalii care leau examinat Si aprobat inilial, dacd nu s specificl altrel.
Organizaliile desmnat tebuie sI aibn acces la inform4iile adecvat pe care lgi pot fonda
examinarea 9i aprobarea

Acolo unde este posibil, natura modificdrii va

fi

explicad

ln

cadnrl

documenhrlui sau ln anexe corespunztrtoarc.

Trebuie siabilitd o lista de rapoarte sau o procedurd echivalentA de conlrol a

documentelor pentu a puta identifica wizia ln vigoare, in sclpul inerzicerii utilizlrii cle
documente neutili2abile.
Documentle febuie sd fie din nou difirzate dupd efectuarea unui anwnit numir
de

utitznri.

2.3.3.6.

Aprovizionare

ln general fumizonn
crinlelor specif cate.

ftbuie

sd asigure

c{ produsele achizilionate surt sqnlonng

Evaluarea subfwnizorilor. Fumimrul tebuie sd aleagd zubfumizorii, pe baza

capabilit4ii aceston de a satisface cerintel din subcontractele de aprovizionare precun 9i pe
baza crinfelor de calitate. Fumizorul tsbuie sd stabileasci gi sn menfnn lnregistdrile privind
subftmizodi acceptabili,
Seleclia subfumizorilor, intepdnsl de fumizoa tipul 9i amploarea contolului,
tebuie sI dpindlt d tipul produsului 9i in unele cazuri, de inre$*erile privind rytitudinile 9i
performanlele pe care le-au dovedit ln Ecut subfinnizorii,
Fumizorul hebui s[ s asigure cd mdsurile de conhol ale sistemului calitndi
sunt eficient.

Date privind aprovizlotwea. Orice document de aprovizionare tebuie sI

mn1intr datele descriind clar produsul sau serviciul comandat, conlinind, acolo rmde este
necsar, udnlioarel:
a) sodimentul, tipul, dimensiunile, csactedsticile sau orice ahi identificar
precisa;

b) titlul sau orice identifcarc fonnalE 9i edigia aplieb n a specifcatiitor,

in materic d gocde, instucfiunilor dc inspeclie ti alle dare ehnice

desenelor, cerinplor

inclusiv crinlele pcotu aprobrea sau calificerea produsului, a procedurilor, a echipamen0rlui

27

pntru procde

ii

8 personalului;

c) ti{ul, numArul 9i edifia standardului intemaJional privind sisemul calit{ii

aplicat la produs.

I sl

Fumizonrl tebuie sa

aprobe, lnainte de transmiler,

.examineze
documentele dc apmvizionare can tsebuie
sit corcspund! cerinielor specificare.

Verifuarea

yhizil:nat Ahnci cind

se specificI

ln

contact,

beneficiarul sau reprezenEnnrl siu tebure sA aibj drpnrl sI verifice,

la frrnimr sau la receplie,
ci produsul achizifionat este confom cu crinfele spcificare. verifcara de
cdtre beneficia, nu
trebuie sd priveze fimimrul de responsabilitolca fumizdrii de produse
corespunzatoar $i nici sl
impiedice o respingere u.lterioarl a produsului
In cazr.nile ln care beneficiarul sau rcprezentantul s6u decide s{ efectueze
o
verificarc ln localul subfumizorului, aceasti verificare nu tebuie utilizatl de firmizor
ca dovadi
a efecnririi contolului calitifii de ceft subfumizor.

2.1,3.7,

Prodaslumizat.lecwryfi tor

Fumizorul tebuie sI stabileasce 9i sd

finn -la zi proceduril6 de verificare, de
slocarc 9i intetinerc a produsului firmizat de bureficiar, destinai
a fi incoryorat in tumitura
livrat!-. Oricc produs pierdut, avarial sau impmpriu pentu utilizare

clmunicst beneficianrlui. verificarca

de

cetrc fumimr nu
benelician-rlui de a asigura fumizonrlui poduse corespuztrloar.

2,3,3,E.

teloi" .i n. t,r"gi.t".t
idenna

6i

rsponsabilitate{

Identfrcarcogiyassbilitateaprcdusului

Fumizonrl trbuie sI srabileascI ,i sI

,inn h zi procedurile de identificare a
la desene, specificagii sau alte iocumenr. upfi.uUif", in cursul
tuturcr
9:
etapelor de aplicare, lilrar gi montaj.
C6nd tasabilitata este o ceri4a specificat!, ln limitele acestor cerinle, produsul
sau lotnrile de produse hebuie sd aibd o identificare unici. Aceastit
identiticare trebuie s6 fie

p.dTuly p".Pd

iffegisuatn"

23,3.9.

Conlrolul procedqlor
Furnizorul tebui si identific Si sI pegiteasci procedeele
de fabricafie 9i dacl
ii tr.buie *laraneze ca aceste

este cazul, procedeelc de mon@, care afeceazl Orect cutitot

,
procede sunt implemcntde in c.oditii conholale.
Aceste condifii bebuic sI cuprindnr

a) instrucgiuni de lu.ru. scrfue, definind modul dc execugie sau

montaj, ahmci
de insrucliuni ar avea o inar:enp rrgativ[ asufr ca[6fii,
ec pame ctor de FoducFe g ingal8!, a$pr8 mndiliilor de mcdiu propia mrlrciia utilizrrii
9i asup."
conformitAgii cu sanclardele planul catit{tii;

*9,19*I *:, d:l

b)

supra.vegherea
'i operaliilor

fabricafiei 9i montajului

9i contolul cncbisticilor produsului ln timpul

c) aprobarca procedeelor gi a cchiparncntelor utilizst;

d) critcriile de execulie cffs tlcbuic Fcizate cgt nai compla posibil

prin

stardard sau etartioa! Eptzedative.

Procedee ryeclale. Stmt prccdete a circr tuuftare nu pol

28

fi

verifcat in

integime print-un mntrol $i o lncarare efctive a pmdusutui

,i unde, dc orernplu" deficienple
dh gocdeu nupot sA apsr6 dec& dupd utilizarea proausrfui.

h TryTqf rmp_une supravcgh.efio continu! a operafiilor gi/sau un respect

pemrnnt 8l prcacdurilor docunentsb pcnfu a asigrua confonnirafl
;, cd;Fb spocificate.

..

Acest procdee hebuie

2.3.3,9.1.

sl fe califice ,i tcbui" si n"

lilgistrldle pcfiu

"onforrnitat"t

ccrinpte puncnrtui

procedee, echipamenre $i pcrsonal carificat tebuie

finute in

permanenti- la un nivel corEspuoztrtor.

2,3,3,10,

h speqlt

titncercbi

Inspecrii gi incerc&i ra
Fumizorur tsbuie s! garafteze cn produsul
.receptie
accrpur au va fi
sau pus In fi'rcliune (cu exceplia cazwilor dcscril"
u ,tioi"t rl *Inrtor;
'tilizar sau firr{ s6-fie
ffrr ca el str fie inspectat
verifcatd, int-un alt ioa,
cu c.rinrele

specificat. Verificdrile trebuie fectuste

confom

docunntal.

""orot-tut"n
phnJJ-c;rrd,,_
Focdurilor

p*

.*4-ttr ..ry pl.og*ul

io circul4ie din motiv de urgcnF in

h
-tet
produclie' el trebuie sn fie idartifcabit.precis_sgiit"gar pcotru
J peJt
li
-ar.a irnedia' 9i
inlocuirea in czul necoDfomdrii la crintsle spesific{c
Aumci, la dcterminarca arnploarei 9i nahnii inspoc$lor la reccplie
tcbuie sI se
Jinn seama d contlolul executat la pr"Aucltoi g a.
mrrhrii
scrise ale
conformittrtii.
Ircpecyii ti tncercbi pe poctrnl
labricaliei Fumizorul tsebuie:
a) s! inspctze' s[ tncrc gi si idemifc pnoo*ut-ttr
pmur
calitnfii sau procedurile documenhte:
"ooro*ir"t" "u

"Cii"[-*",

b) sd

metodele de inspecfe

stabileascA conformtaql produsului cu crin ele specificate,

aplic6nd
supravegherc I opraliloi ae faUricatie;

ti

c) sd pdsteze produsul p6nr cnd impecfiile rncercnrile

cerute sunt tnninste
9i
^ cdnd. sau primit gi verifica
pinldocumentclc .;orr*, ;";..eF"..iufoi
p.a*d
este pus ln ctculatie ulmind procedurile dc rct'rnare. punerco
"ana
fn circiiali, proOur"t.,rmneoO
proccdurire de r'tumarc nu hebuie s6 rmpiedic realizarea activiu$lor priurzirte
"
ro pun"t

- -

sau

rr[-

d) si idcntifice produsul neconform.

Inspecrii
tncercdri linate. planur coli'fi sau procedurile documentaE
de
insperJii 9i lncerc&i finale tebui s[ pre'adr ca ba"
iorpi+'" gi'rtt
specificale, fie la
reccplie, fie tn tirpul mhicatrici, ar ro$ corccl

ti

-dti
efe;;;-,i-Jl#f"
.airrr"

spocificale.

"',inpr"

Fumizorul tebuie s6 eferlurze todc inspccliile

9i incerclrile finale confonn
planrdui cali4ii 9i procedurilc doctmcntate, ttr
*ipuL ac'a aernonsta conformitata
prodwului firul cu ccrinfcle spccificae.

calirifii
carc

ii

Nici un produs nu va fi

sau pocedudlc doc'mentate

sunt asoc-iate str fie disponibile

inaint cs bale aaivitAlilc spccificqe in planul

si-xpdial
fie o."clra.
9i valabilc.

"*A_onrr, il;fe

gi

d;ff;;i;

Iwegistrbi privtnd i,specliite gi trcercbile. Furnizorul frebuie

sa stab eascs 9i
sd tilA.in prnanc4[ lilgisnari care
prod;; a fost supus i'a
lunizrze
inspecgiile 9i incerc&ile

dor.dlt; -**definit.-

-1a de accrprarc
potivite cu critedile

29

(44
Contulul qhbamcntelor

2,3.3,1I.

de

h8pcqh rrldsttrt gt hcaran

Fumizorul $ebuic sI ctalonze, sI confiolze

s6 menlinl ln strre de
fun4ionarc echirymenrelc dc hspeclit, n&ure 9i ftrccrcale dir dotar, sau folosite pentu
dernonsbarca conformitilii Fodusului cu ccrinple spccificate. Echipamcntete tebuie utili,ere
asfel lnctt s[ asigure c! incatitudinca de mlsurarc est cunosc.t! gi cornparibiltr cu cea

,i

ac.ptat[ in mrtric de rrisurde.

Fumizon{ trebuie:

a) sd identifice mrsurille care bebuie

efectuate, Fesizia

crut! $i s!

seleclioneze echipamentele de inspectic, dc mnsurl 9i lncercare adecvate;

b) sf idntific, s[ etaloneze 9i se vcrifice metrologic, la intervale detdninde
sau lnainle de utilizare, gi ln
cu strndErdete
vigoarc pe
n na1ion"t, d{E nonnele
mefologice ln vigos, toate 'ryon
echipamentcle 9i dispozitivele di inspectie,'n&'re
9i merure,

i'

lt

carc-pot influenfa calitdea produsului; clnd nu exis6 nici o norrri, bazele cblontrrii
sau
verifcirii tbuie docume src;
c) sI stabileasci, sI scric ltr documentafie 9i s! fnn b zi ploccdurile de etalonare
gi verificare
9:taiBnd tieul de echipamed, seria 9i numnrul de identificare, amplasament'1,
fcvents vrificirilof, metoda de verificare, rritriilc <te accetrae p acfunile i" fm.prlri
atmci c{nd rzulfile nu sunt sdisftc&oarc:
d)-s6 sc asigrue ci chipaoqtrl dc inspeqie, nisuri gi lncNrar $mt adecvaie
av6nd prccizia 9i fidelitatea necesrdl
u) sn idcntifice echiponcntele dc inspecgie, mlsurl lncercar cu rm rnarcaJ

adcvat sau

lDrcgistsar de identificare agobau,

ii

rn mnsur[ sn indice sadiul vaificnrii

metologic;
inspecfie,

D sn Sni tr pennancnti fugisdrilc etalonului pntu echipamatrle

misni 9i tncercare;

de

g) sl evalueze gi s[ descrie ln documcne validiatca Fzuttatclor

inspec$lor 9i
c.dnd echipsmcotele d inspeclic, misurd
!i lnccrca' se dovedesc a fi ln
afara ctalonajului;

lnorc&ilor anterioar

h) sI sc asigwr c6 sunt adcvde condiliile de mediu pifm etalonftile,

ilspcfiile, mi$nlril ti trcrcddle care uebuie cfcctuate;
i) sI s asigue cd etatona&s, dcpozibrca 9i pdstarea echipnntelor de
inspecfie, mlsuri 9i lncercare sunt adecvat, asfel caprcclzia
dapinUinca de finclionalc se fie

pdstal;

. ^ j)

r! prorqjeze mijloaccle de i$pocti, mtsur[ 9i hccr,carc incluz8nd a8t

suporol c$t 9i logica de incrcarc, dc drcglfri cae invalirbaz! dispoziliilc de ctalonare.
A0nci cSnd se rliliza"zi ca mijloace adccvaic de contol suponul de lrrcrrcae
(<le. exemplu gabtoane, dispozitive, calibre eb.) sau
logica dc lncqca;, dunci cgDd se
utiliz*zd mijloacc adecrrre dc itrspoclic,icbuie contsorde-pentru a dovcdi ca s'nt cap.b
e de
a verifica conformitarea podusului, ln inb de punerea lui ln circul4ie pqrtu util-iz[e,
ln
foaryf$ gi,monqiului sl hebuic rccontohre periodic la Lt,."u" aa.r.iour".
$nnf
Funuz:onll tebuic s[ fixcze mploa'ca 9i fiecwna scetor
,6 fnl f" a fnilgistftil.
ca p-robtr a controlului echipanentclor considerab. Datcle asr{ra proi"ctii
nlsr"rriri teuuie
sr fie disponibilc ao[si cind bencfcianrr sau ftprzmnirt sr' soricile Eccasra
Dcn'u a

6d;a[,i

verifi ca mrcclitudinea lor.

30

2,3.3,12,

Sradiutinspecliilorrltncacdrllor
Stadiul

inspecliilor 9i incercJrilor tebuie s! fie identific* prin utilizarea

de
marcaje, gurnpile sau poarxnane aubrizac, etichete, inregis0ai Ae
fige lnsogitoare,
logici de incercare, amprasar fizici sau arte mijroace convelabile care"ontroi,
Jloce conformitatca

*u l:c"nfomigt? produsului

pusn

in

evidenF de inspccfiilc

,i

incrcarile efectuate.

ldentifcarea. stadlului inspec$lor 9i incercrrilor tebuie s!'fie pr"rug

utat" timp cet este
neclsar, in timpul fabricafei 9i montajului, pentsu a asigura
numai u
proO-ur"
c"'e
'tilizarea
:u tc}t cu succcs inspecliile 9i incercSrile prcvez'te. Iilegistrrile rebuie sd identifice
autoritatea ins&cinad cu inspccliite 9i responsibitiatea punedi tn

""ti,

circuralie a produselor

corspunzatoare.

23.3.13.

Coatrululpm&uetor

Fundzorul trebuie se stabilensci

9i sI lini la zi procduri pentu a asigura ca
produsul care nu este confom cerintelor specificate nu se uti'lizeaza
sau se monteaz{ din
neatenfie. Acst control tebuie s6 cuprindr identificareg evaluarea,
izoralea (dac{ este posibir)
tralarca produsului neconform ti in{tiintara factorilor intercsati.
Exambmlea
tratqrea neconformitdsilor. Trebuie defurite responsabilitilile
pentu examinarea produsului gi autoritatea lnstrrcinag cu fatarea lui.

ti

neconform tebuie examimt nurni prin proceduri documentate.

. DoaE Produsul
- n:

rrootau

rvnediat pentu a satisfac crinfele specificale;

b) acceptat prin derogare cu sau fdrA rcparalii;
c) declasat pentu altc aplicagii;
a)

d) rspins sau trcut la rcbut.

Dd se ccre prin contract, proFmerea de utilizare sau lep&rarE

I produsului
tl ,), tebuie prezenrfti pentu dercgarc
yl:I:j::ty ..el t.BreTntr+olui acestuia. Descderea neconfomrit4ilor acceprate 9i a
repanr or urebue sa tu ifigisfati, indicdndu-se stadiul
pmdusul
conform ccrinlelor specificote (a se vedea punct

real.

trebuie sA 6e inspectat din nou confonn procedurilor documentate

2.3.3.11.

Acliuttlcorective
Fumizorul tebuie str stabileascl,

prccduri pentu:

evlta rcpetarEa;

^^,,.-^^

reparat s&u lemediat

s! sustinl cu

documente

pi s! lini la zi

s) a cerrta cauza podusului neconform 9i acfiunile corertive nc.,sare Denuu a

toare procedeele, operaliile, clerogtrrile, inregi*erile privind

__ ?,1 de
:raq
exploatarc pi rcclamaliile beneficiarilor,

3yp iry,r.t..

pntu s detecta 9i etimina

cauzerc po@npate <te la originea prcdusului neconform;
c) a declan$a acliuni prcventive penfu t8larca problemelor Ia un nivel
cle risc

corspunzltor;
sunt cficientc;

d) a efechra controale penEu a asigura c{ acfiunile corective sunt

ini}iate $i c6
) a pune in aplicare 9i a inrcgista modificirile proccdurilor care rczultlt din

actiunile corective.

JI

Maafuulaa dqoz)tarc, onfuIarc

gi

livran

Fumizorul tebuie si stebilesscd, s6 sustbl cu documente g si tini la a

pmceduri de manipulale, depozitare, ambalar 9i livrare a produsclor.
)danipulue. Fwnizorul tebuie s6 plrl,adi metode 9i mijloace de mad!|tle
carc s[ lnpiedicc producerea dc pagub sau &gradarc&
Depozitoe, Futnizorul bebuie str prcvadl suprafep sau locuri dc dcpozit&
sigure pentu a lmFiedica deteriorarca ptoduselor ftrainte dc utilizae sau livrare. Trebuie s[ fie
definitc metode adecvate pntru autorizara rcocpfiei gi er.pditiei ln fi din acoste supraftt.
Pntsu a detecta odce detriorarc, stara Fodusului de?ozitrt hcbuie sd fie evaluag in intenale
corsFmzfioarc.
Ambaloe. Fumizorul febuie si contrioleze proccdccle de mbalac, conservare
9i marcare (incluzfnd matedalele utilizate), aftt c3t este lccesar, pentu I asigua coDfomitata
cu crinfelc specifcale; tebuie sI ident'rfice, s[ trotcjeze 9t
imlat oricc produs din
momentrl recrpliei sale penn cfnd respoosabilitatea fuml2orplui au se mai xerciti.
Lrvrare. Furnizorul tebuie s[ is rrlsuri pntu ptstrEa colititii psodusului dupd
inspocfrile pi lrrcercnrile finde. ln funclie de cerinplaconfactuale, aceasU protcclie se poafe
qdinde pentu a include livrarca la destil4ic.

2t.3,16,

lwegbfrti prblnd calilaaa

Funizorul hebuie s[ stabileisc, 9i sn acnralizeze prccdud de identificale,

colectare, distibuir, indexare, arhivare, dc linere la zi 9i clasare a ?nrcgist&ilor referitoare
clitate.

li

lnregisUrite privind calit8iea treNe tinute la zi pcrfiu a doloosts cj sle

oblinua calitata cruti Si c{ sistexilrl calit4ii ftDclionazn eficieot. blegistlrile adecvare
sabilite pentru subfi:mizori, trebuie sI coostituie rm clqE rt al esbr d8tr.
Toate luegisdrile priviDd crlihlea tcbuie s[ fie lizibile 9i idcorificabile in
raport cu podusul considerat. Ele hebuic adivat asfel lncft s6 se asigure reglsfua tryidl
9i
consrvarca ln sc.pul evi$rii lerderii gi detcriorfrii lor. Duratele dc pdrrat a lmrgisdrilor
pdvind cali6ca tcbuie str fie stabiliE gi lnwisftt. Acolo un& sc prerrcde
trin contrac!
tnregistftile ds calitite vor fi actrsibile
de
ctrtre
client
sau
reprezcnnqii
acestuia
'netidrii
pofiu o perioadl acce?tatl

23.3.17.

Attdilurl hrbme alc c.lirqii

Fumizorul hcbuie sI imploemeze un sisten complet de ardit inlcrn al calit4ii,

planificar gi docrmNttat, ln scopul de a verifca dacd activigile rdritoorc la cali@ $mt
conform mlsurdrilor sbbilitc $ pcofu I detminr dcicnF si$cdului ca[6Fi. luditurite
Ecbuie s[ fie pl0nificrc ln furfic de nah:ra 9i inporta$ activititii,
Auditrile gi activitdtrile rle urnhirc tebuie sl se dcdparc conform
procodurilor doqmNttal.

Reanltaale arditurilor tebuie sf, fie docrmcntfe

fi

adus

la

cutrotdnlI

persoanclor cu rcsponsabilit{i ln domcaiilc $rpuse aditurhi. Remorabilii

accslor domcnii
tebuie s! inilieze acliuni corective ln timp util pentu a runcdia defiricople c46dabb ln timpul
audihdui.

7)

23.3.18,

Insfuberpenonalulal

zi pocduri car sI permiltr

Furnizorul tr,ebuie sI stabileascd 9i sd $nn
identificarea nevoilor privind instuirca 9i posibilitaiea instsuirii intcgului personal inclrcat cu
sarcini care au inoidenp asupra calit4ii. Paonalul care lndeplinegt anwniie sarcini specifice
tebuie s6 fic califcar pe beza uoei formnri iniliale, a unei iostuiri suplimentare gVsau pe baza
permanenp evidenle
unei fonniri sdeovate, conform cerinplor. Trebuie find

ln

clrcspunzltoarc privind instuirca peronatului.

Sut'nerca fupt vanzan

Atunci c6nd susfinelea dup[ v6nzare este prevlzutil

tinl zi ptocduri pentru a executa

conform[ c! crinfele specificate.

tebuie sI stabileascf gi sl
verifica daci aceasta este

2,3,3,20.

ta

in conFac! fimizorul

suslinerca duptr v6nzare gi a

Tehnictstathtue

Atunci c{nd estg cazul, firnizorul trbuie s[ stabilascn proceduri penru a

identifca tehnicile statistice adecvate neccsarp penau a verifica dmi pocdeul ti cractristicil
produsului sunl acr@bile. Cerintclc pdvind sistemul calit4ii ln cazul "Modelului asgurlrii
calitgii ln producfie ti instalate" sunt Factic aceleapi ca 9i tn caatl modelului ln proiectale,
dezvolure, fabricalie, montrj ti srvice.

JJ

CAPITOLUL3
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU
INSTALATIILE ELECTRICE DE AUTOMATIZARE

3,1.

Prescripfii generale
Prescripliile neclsar pnlru instalarea, exploera

$i

lntelinerea

echipamennrlui electic Ai electonic al instalafiilor de auiomatizarc pcntu mttini industiale

trebuie se fie ciate sub formtr de planuri, scheme, diagrame gi tabele intocmite mnform STAS
12120/1...6-83 si STAS 10851-77.
Prescripliile necesare depind de complexitalea echipmentului de automatizare.
in cazul unui echipament simplu, documentalia corEsplnzltoarc poate fac
obiectul unui singur docurnent, cu condilia ca in cad,rul acestuiE sn fic rcprezentate toate
aparatele echipamentului, precum 9i racordarea la releaua de alimntarc.
ProducAtonrl principal (care tebuie sI ralizeze cooldonara lnre Foiectarea $i
execulia e.hipamentelor de automatizare 9i a maSinii industrialc) t'ebuie si asigure pentu
fiecare subarxamblu de maqin6 documentafia tehnicn corpleg rcspec'tivi"

,i
'I

Observalii:
l. ln cazul echipamenl,elor in care se utilizeaztr un nrunir resffins de componene
electronic gi daca acstea s pot identifica utor pentru intefinN!, lnlocuire sau reglaj,
inform4iile necesare pot face pafle din schema genemld a cchipamennrlui clectric. Daci aceste
componente fac parte dintr-un subansamblq pe schema generaltr a oircritclor, trebuie si se
figurz punctele de conectare ale subansamblului cu alrc pdrli ale ec,hipamentului de
aulomatizare, iar pe schena separatA uebuie sA s prezint infonuSil necsarE asupra
subansamblului.

2. in cazul echipamentelor car conlh ua numlr msr dc componen&

electronic, documenaia tehnica ftbuie s! conlinA schemele din cse str rczulte adt
componentele electronic cdt 9i legdturile lor cu alte echipamente ale maginii, iar fiecarc
componenti sA poati fi identificatA in mport cu schema 9i invcrs. Daci acelagi tip de
componenta este utiliz.li in mai multe locud in chipament, schema tbuie s[ indice simbolul
de identificare propriu fiectrci componente de acelaSi tip.
I

3.2.

Componenta diferitelor tipuri de documente

Documentalia tebnici

a unei instal4ii electice de auom{iac hebuie

cuprindi:
-planul de amplasare;
-schema

funqional4

-schema circuitelor:

-descrierea funclionlrii ii/sau diagama sau tabclnl dc

svrnF

gi/sau toate

clelalte metode convenabile penlru descricra flncliordrii (d!ci cdc ncccrat);

-schema conexiunilor exterioaE sau un tabel cc,hivalcn sau iDdicarca pn scheme

unor timitcri rciproc, cars s[ prmi6 unui circuit de-a l.ngul cchipanent'lui, dacl esa

necsar;

tebdcl

-nomcncloorul qomtelor gi compons elor elctrice;

-iDstuctiuni de fttctincre gi metode de rcglare, clacl st necsar, sau c&ta
a

instal4iei;

-lista pieslor de uzurd 9i dc schimb, care sunt rccomandate in vderea intocmirii

comenzii, dad cSc posibil;

33.

Reguli pentru intocmirea documentafiei tehnice

Pentu identificarea diferitelor documentc, constwtonrl merinii pate adopb

dir tnnltoarEle vadante'
-fie, s[ beaci pe fiecarc document numirul de rcfcrinF al tutuor crlorlaltc
documnre rfcritoarc la aclagi echipament clctic;
-fiq sd lntooneascl o listi a hrturor doqn!nlelor cu titlul 9i num&ul tor.
lne

Dimensiunile plaDudlor, sclumelor, diagramelor 9i tabelelor Ebuie s! fie

conform STAS l-76, seria A de format naxiln Al. Se recomandi formrrele de 297mm
fnalguca Aa), hnginea lor nedepdtind 840mm (dc 4 x lllinea A4). pemu scbems circuirelor.
se recomancltr formmrl 43.
S poate utiliza tr[Fezenblsa monofilard sau multiflui la alegere, cu
rAcciara STAS 12120| 1...&83.
Toat surele mnvenfonale dilizat in plaauri, scheme, diagrame
9i Abele
tebuie

sd

fie omogene gi alese conform STAS I1381,

Semnele convcnlionale

de

identificare

ale

clcmentelor, bornclor

gi

conductoarelor vor fi aceleagi ln toole doomentele 9i in echipamentul de automarzarc.

ln tatetut 3.1. se dar lirerele rspr coofo(m STAS 12120p...g3 poEu

identificsr crlegoriilc de cleraente din schnlc.
LitNa

3,1. Litere
Categoria elcmcnnrlui

Ansmbluri

ln

9i subansanbluri

Lilra

Calegoria clementului

Dispozitive de calcul, rcguls[oar

fuqionale
B

Tnductoor

losEumcate dc

!d$d,

dispozitive

d lncrrcar

Condcnsaloorc

Aparatc dc comufa$e pentu

ctucuitc elcfic de fofin

Elemcnre bimre

Ilzistoar

Dispozitivc divcnc

Aparatc de comutaFe mecrnictr

Daoailivc

Gcocrrtoae

Dispozitive dc scmnalizare

K
L

R!lc,

pontu cfuruite electic

dc proeqic

Trnstilnnaoare

Modulatoore, convcrtoere

fuUui

contacOarc

IdrrEfic

x
35

etecU,onicc.,

scmiconductoare
CIi tlc tmnsmisie, ghiduri G
anteo

Bomc, fige, socluri

un{

Motoat elcc$ic

Dlspoztrve mecanice a4ionate

Sarcini corective. transformatoare

hibride, f lte, ecalizatoarc

electic

3,4

Reguli pentru intocmirea

3.4.1.

Planul dc anplesere

Planul de amplasare tebuie

opera$ilor prelininare instalfi i ma$inii.

De
caracteristicile

tipurilor

de documente specifice

si continn toate prcscdptiile

asemanea, nebuie specificate datele necesare

necesare execugrii

pentu alegerea tipului,

gi curcntul nomiml sau de reglaj a dispozitivulii de Foteclie

contra

supracurengi-lor care se insraleazi la lncepunrl cablului de alimcntarc a echipamennrlui electric

de adomatizare.
Peffiu cabluri tebuie sd se indice clar pozilia dimensiunile 9i secliune miniml,
dacd aceasta nu se poate deduce din valoarea curentului nominal.

Daci estc ncsar, lcbuie sd se indice dimensiunile, scopul 9i arnplasarea

canalelor de cabluri, care tebuie prvlzut in frrnd4ii de urilizator.
Planul de amplasare tebuie, sI prcvadn spaliile rczcrval pentru asigurarea
intre;inerii sau lnlocuirii apamtajului electic.
Dacl nu se dA nici o schemi de cooexiuni exterioarc, planul de amplasare
fiebuie sl confbl detalii asupra locului de trecere a principalelor jgheabufi $i cablud. Totodatt,
el tbui sd indice pozilia aparatelor de comandlt siarate ln afara carcaselor cit gi a
dispozitivelor d conectar, utilizate pentu racordara diferitelor p&ti ale echipamentului
electric, carc au fost sparate pentu transport.
Un exemplu de plan de amplasare pentu o instalalie de automatizare se prezind

in anexa A.

3.42.

Schema

funcfionrll

Sohema

flnclionali rebuie si pennid

pdnto rprezentare relaiv simpll

inlelegerea principiilor de flmcfionare,

Schana fun4ionah reprezin$, prin snne convenlionale

sau pnn figun simple, echipamennl de automatizare ca 9i lrtcrdcpendcnple salc ftrnclionale,
fir! sn fie necesard rcprezenbrea tuhmr legtrturilor ce se realtzmzAfizjc.

3.4.3,

Schemr circuitclor

Schsna circuitelor tebuie sA prmitl lntlfelea frDctionirii ln detaliu a

echipamentului de automatizare. Acesta reprezint! un echipomat dc srxomatizarc s8u o pafe
a echipamenfului cu 8julonrl scmnclor convengionale asocialc cu mnexiuni electrice si alte

leglnri

care intervin ln firnctionsea sa.

Observalie:
Schema cLouitclor permite lntelegra funclionlrii ln

&taliu a operafiunilor ce
realizate de nalina indusEidl" Ea cprezinti cu ajutorul semnclor convenlionale,
dispozitivelc electice 9i todc leglturile, tr spccial legeturile elccticc ur'tiz"te ln finctionarea
pot

fi

36

masinii. Apanlele stmt rpzsntatc ln pozilia lor ffd teosiunc, iar oprdoarcle logice binare
puse la zero. Orgmclc rnccanicc de conancltr sunt rcgzentare in pozitia pc car o au lnainte de
a oomi ln ciclu
Se rccornrnd! t[[erdarca sparatl pe schemi a circuitelot cle pute,re, de
conandn Si de semDalizarc, ln mdsura ln care acestea sunt sepaate elecEic.
Se rccomrndl idcdtificra prin acelagi sernn convenlional a tutuor bornelor de
intrconectare a subansarnblurilor clcctsicc legrie direst inte ele prin conductoarc $ cat au
acelEi potcnlial.

Semnul convelFonal pntu bornel de intsrconectoe

subansamblurilor

elec.tice trebuie s! fie difrit de smrul conventional al bomelor apratelor.

Pntu echipamentele eleclronic, ln locul schemei circuitelor se poate

o schcm6 asmlnitoare cu schems ftnctionali" dar indicnd tn daaliu relr{iile
inttri-iqiri alc opcratouclor logicr binarc (dc oternplq utillxnd tabclclc dc adcvlr)
Pe schdle circuitelor, se rccommdii tecerea uro&oador infomatii:
-polaritfl e;

reprezenta

ll

-te siunile gi fisrcnFlc diferiielor surs de alimenrars d nunrinrl fazelor;

-cffaclcristicile specifice ficcdnri apmst de comrnd4 ailnci clnd acestea sunt
ncesae la lnlelegerca funclionnrii (rczisoare, c4aciln{i etc);
+ureirfii nminali 9i sigunnlele fuzibile, valorile de rcglqi alc aparalclor cu
posibilftaea de rcglaj;
-mijloacclc de aclionort ti fiDcliuoile apc8tetor cac nu ar firnctii stsict elecfice
(detectoarc de pozife contacte cu cornadi nanuall, electodistibuitoare hidraulicc sau
pneunaticc, dispozitive de emporizare);
-diagrarns conlactelor apadelor cu conan& manuala
-diagnma cftcuitclor dc luou ale uniutrilot componcntlor sau ale udlajului in
gcnsal;
-alte precizlri carc sd mnaibuio la citirea 9i tnlclgcrca colcttr a schcmei
ciouitelor (de xenplu rloril dc rglaj al panrnetilor taductoarelor).
Astrel clc prccizlri sc pot da, ds ocnrplu Into legendi pc schem[. In cazul ln
care ma$ina poarc xcuta ssi nultc ciclud (evcnbal cu punct de plcarc difrit), tebuie sI
gqfurn pe schernl ciclul pnau cd a(aasta este definiti" Se rnilizeaz{ rprczcnhFa
conform STAS 12120I | -83.

Difcritc cftcuitc sc prczint[ asdel inc&

sn

prmiu tntelegcrca 9i dcpanarca lor

u|ocL Cirqdblc tebuic sI ss rcpnzitdc scprd (itr locud difedt),

dacl slmt scpcab electic;
daci s rEh h opcratii difdte;
a)Cfucuitc dr

tn urmftoarcle cazuri:

fo{l"

&@

sc npezin6 prin una sau mai mulE linii de carc plcacn

perpendiorlc dcrfinliile cu pro&cJiilc lor, spre fioarc apa* rcceptor (motc, etc.).
b)CftcuiE & comandl 9i semnalizare.
Ficcarc cfucuit elrnenbr sc rcprezintl inte douf, sau mai multc linii paralele,
papendiculal pe accstco, sub forma unui taseu cryrinzand at6t ctt este posibil, rma sau mai

Circuitclc

'

multe linii

@.

Ile ascnrcoca, bcbuie sd se reprezint sursa sau susle de alimcntarc a

circuitlor de comandl.
Sc reoornancli rcprczenurea elernenielor con$matoare de cnergie ale aparatelor
(bobine, electonagn4i, ctc.) b'aPlopicrca liniei la c{r sunt racordat diregt ii car esie
destinat[ sd fie lega$, wentual la plmiul; conhctele pc coe le comand[ sunt atunci rscordate la
altd linie (conform STAS 8138-83 , pct.6.2.3).
Pcntru uguruea citirii sohrrrci; s tcom';nd[ nprezentarea operatiilor ln ordinea

l'--

lor succesivd de la stdnga la &eapta sau de sus injos.

Trebuie str se indice clar funclia fiecirui circuit ln funclionalea naginii.
Un exemplu de scheme electrice, de fo4i gi respcctiv de comnndl, se Fezi
anexa B.

!.4.4.

Descdercr functionlrii gi/sou diagnma ds se.:vcnfe

Acestc documente sunt necesarc nunai ln cazul

contin mai mult filnqhni independente.
Descrienea succesiunii opera$ilor s

clre echipamentele electicr

pode mmplaa sau inlocui cu o diagrarnA

de secvente.

Este necrsar

si

succesiunii opera;iilor diferitelor

se prevadi indicalii detaliate, pentsu a pennite lnplegaea

pl4i ale maginii, interblocdrile prevlzute eh., corespunzdtor

schemei cfucuitclor.

Dactr succesiunea infon:ra{iilor sau alte da1E similarc sua1 conandate Drint-un

progam se dau infornalii ncsar asupra sistmului de progr@arc, Fntru exiloatn,

depanre pi lnteJinue.

Pentu lnlelegrea ftncflonirii electice legce de limcgionarea mecanicl,

hidraulici, pneumatid etc. tebuie si se dea loate informaliil ncsare.
Dacl nagina industiall poatB fieclda mai multe cicluri dc oper4ii, rebuie s!
fie stabiliE o descriere a fiec{rui ciclu

3.4.5.

Schema concriunilor

Schema conexiunilor este o scheml de execufie, carc rprerinti conexiunile

lnte diferile pd4i ale echipamentului electic de automatizare. Nu este obligaorie indicarca

tasului fic5rui conductor. Schema conexiunilor contine scherna conexiunilor exterioarc.

schema conexiunilor intcrioare gi schema conexiunilor la girurile de conecrori dil cadrul
fiecdrui subansamblu al insfabiei ds alronatizare.
Schcrna conexiunilor intcrioare tebuie s6 con$nn informglii complerc,
rcfcritoare la racodaa ryaatclo( din cadnrl unui subansanblu al insAhiei d a'romatizarc
(dulap, pupitu, tc.). Acste informafi se referi la aparat, bomf

Lugimea conftrtoarclor

ti

fipul oductonjlui.

ln firnclie de dinensiunile insidei de montrj. De ascmenea

tbuiesc daie idonnslii psntu clpuitel de prorcclie 9i hgfanilc la ginnilc rtc conedori car
rcalizeaz[ legltura dimc apaatele incrioare 9i cele exterioac unei incinte.
Schcma conexirmilor exterioare tebuie s[ conlintr infom!4ii complete,
refcritoare la racoda,ea oOccioacf 4 anc.rnhldui echipanennrlui clectic & 8|fiotlotizu al
mefinii (eleraeole de racordare, narure, legae). Ea tiebuie sI iDdicr conqtiunilc cilcuitului de
se alego

pmteclie gi bornele corcspuozltoar.

Un exemplu dc tabel & concxiuni se peziott ln me"ra C.

3.4.6.

Jurnalul de cabluri

Jumatul de cablui este, ca ti sahern corcxiunilor, un docrmot de o<eou1ie,

cae prczint[ bfon:u1ii lcgrcc de conerdunilor sderio0r.
Jumalul dc cabluri co4ine dAe asupra conductoorclof (ungim, scfiune ,i
izol4ie), cdt ti anumite co[di$i (dacI este !rcss), de
rnri"arca unor urburi de

orqlq

pmteclie, jgheaburi sau cabluri ecmnaie (cu indicarea punctelor de punre la masi
8 ecranelon
dacn pozilia lor este importurtr), pentru cono<iunile orterioare ale ansanblurilor
sau ale
apsratelor.
Un exemplu dc jumal de cabluri se prezintiln anexa D.

Nomenchtonrl apantelor gi componcntelor elcbice

3.47.

electmnice (Spccitrcafr cchipementuluD

,i

Nomenclatonl eparatelor 9i componenlelor electicc Si electonic febuie si

conlini o listtr a tuturor componcntelor, apararelor pi subansambluriloi electice gi electonice.
NgPT"lt*rt tebuie str cuprindn indicafiile necsarE pntu aprovizionana pieselor de
schinb. El poate sn se htocmeasci pntu fiecae onomblu al echipammtrlui & autoncizare-

Nomenclatorul tebuie si indice penUu fiecare tip dr componnt! sau aporat:

-semnul conve4ional de identificare, utiiizat in schem[:
denumires exac6 din cablog a componerfei;

de

-caracteristicile generale (putr, cuplq vitez6, t[siune, curenl

fucve4n, grad

potecfie, chse de izolafie ac.);

denunirea fmei produceoare sau firmizoare;

*odul

de catalog 9i

tipul compoDentei;

lantitatea conponegtlor sau aparatclor identicc utilizate ln echipament.

Un exemplu de specificafie a echipamenhrlui se prezintIln anexa E.

3,4.&

Alt

documort

Documentatia rhei instalalii de auiomatizare conline de asemcnea gi desene de

execufie 9i montaj.

de montaj tebuie

si

preziute modul

ln

care ryaratclc elecfict,

subansrmblurilor sunt montst ln confecliile metalice curr ar fi: dutapuri, prryiue dc conanda,
srbl, etc. S btocmesc d asmno desene pentru anplasarca compone|felor electonice pe

plIci.

Descnele de execugie se lntornesc pentu toatc repelele gi

subansamblele din
te.

caal'l instalafici de aulomatizare carc uu se pot apoviziona gi iare necesid I fi ;;"t

Asfel de dsen pot fi intocnitr potsu: pl&i or circuite imprimAe, coafectii ntalice tc.

Alt document csrc tscbrd lntocmit tl constitui listo pieselor dc uznl $ de

schinb. Accsta Ecbuic s[ conli'r picst cflr sc rccomandl a fi depozitate in wdcrcs lntocuirii.
Lisb piesclor de uzur{ tebuie s6 confintr toate indicaliile necesare lntocmidi comenzii Dentu
acst pies (ca ln nomenclatorul aparatelor gi componr$elot.
Vcrificare condigiilor tebnice de cditaie pe ca$ uEbui sd le lndcplineascn o
riq4ie T-tomadry se fac drp6 $andardul pmfesional al instal4iei, pnru lntosmirBa
clruia sc <lar infoma4ii tn capitolul 4 d cefii
Un exmplu de d$a de montqi pnrru un dulap cu apanle al unei instal4ii
electice d automdizarc se prezintl ln mora F

f
_

39

3.5.

Prucdpfi genenle

3S,1.

Condl$ rh elegorcr conpon.ntclor

Componentele
spotatrle electicc tebuic s[ fic de uz industsial 9i sI
corcspundl standudclor
Nu sc rpcmmdl relc4ioaca 9i nodifcaa coEponcdcld.
Pcntu conponentele alc ctrof gradc dc pmtcclic asigurde & caase surt

ti

in$dciotc, tcbui s[ sc asigulc o protclie suplimobrt, de otenplu ct {uOrul unei ca,casc

individualc.

352.

Lhitr

de

[dlh|t.o p.otn conpon.nte

To@ compotrmlc Ai aporatslc ucbuie s[ fic uilizrte h llnielc indicdc h

liniA dc UsiuDq de cutlot, dG trmperatur!, cb., ce ti protcctia
conta pcurilc, vibratiilol, vaporilc sau pic&rilc de ulci 9i dc divcrse f,uidc ctc., presum $
condiliile dc dcirc.
standarrdc.

Accsba se rcftrl la

3.53,

Alncntut
Echipomcotul clcclic dc ammaizarc tcbuic si firnqionezc mrnal la tcosilrrss

$ fitcvcnla spocifcal de bcneficiar. Echipanenul tcbuic sl fu!4idzr corrct

a& h plinl sacinl c& 9i h gol la valorile tcnsiunii crryrinsc lnbc 9070 9i I1096 din Usiua
nominall $ la valori alc fiocv@i vuiind cu +/-2yo ftF dr fiEcvots nominah, h tot dmcoiul
dc alinentae

dc@c(dd.
RnclioDatla corcc't|

tloriuil

dc

'ti'nciir confm

3S,4.

edipmcmdui tcbuic s[

nu

fe patnbo

dc

wialii

ale

pct42.l.

Rrcot'drrte h rtfcrur de.llDcotrr.

Sb

rmlodl

STAS 8138-83,

rccomandt racodala cc,hipmcd ui clcctic lao

CoArtrul

$rs[ dr 0liMhlc unicL

n r$u (N) 3e utilit*ri nmai cu acoi&l bcocficimrlui.

b!ts bomdc

rroodrc a alimcdrii 3i fic 6dcdc clr, c@fti!

1063683, tn spcid boru dc pooqic la dccroouarc (PE).
ca

3.6.

dc

STAS

ItfiIrurldcpniccfc

3.6.1. Pnb4.hpottivt#rocilfrilor
Fchip'ncntul

clctic rcbuic si

asigurc

pra4ia pcrsooclc hpotiva

elccuocrl&ilq:

ginftgrrdircct4
-Fin d'glrc indirlc6;
d

Prfrbricdsl clcgtioc rb joasl hsiuna coft,no STAS q]21-72

saisfic coditiilc dc poeclic tnpotiva clcc'locrn&ilon.

,m

3c coosiderl

Clrse de protecfe contrr loctrocuttrrii

(conform STAS ll03l)

3.6.1.1.

Acest clas dc protoclie se rfer6 la aparatEle elertrice 9i elecbonic de joas6

tensiune alimentate la surse ortedoare. hin convr4ie simbolul clasei, indicl doar modul ln care
este oblinutl Fotcctia conta electocugrii ii nu nivelul securitgii oferite de aparatul rcspectiv.

Trbelul3.2. Clas de
Clasa
u

l
III

conta electrocutirii
Semnificalia

Itotcfle rli"^g doar pnn izol4ia de bazn (c acoper[ ptr4ile sub tDsiune),
aparatul nefiind prcvlzut cu o conexiune a eventualelor ptrrli metalice accesibile la
un conductor de prcteciie
Proteclia se ralizaztr prin izol4ia de bod ct 9i prin racodarea n'lhuor p64ilor
metalice accrsibile la un conductor de Drotectie
Prot*fa se rEalizeaz[ trln izolalia de bazd c3t gi printo izolalic zuplimentard"
ProtecFa s realEe8z6 pnn alimentarea apalatului cu o tnsiune foarte joastr de

plotctle.

Ustrtqiite de altonatizare au pe ansamblu o proe4ie de clasi I, partea d

comandi asigurtr o proteclie de clasi III, iar rmele componente ale instalaliei au o pr,oteclie de
clastr

II

3.61.2. Prohcfa@tw

cbAocurbilor pln dingere dinctt

Aceast! proteclic est destinotl sI protjeze persoanele impotriva pericolelor

rezultl ln urma unui contact direct cu ptr4ile active.
Pentu accg$a fi.nrui circuit sau parte a echipamentului elecfic tebuie si i se
aptice cel pulin um din nnsurile de proeclie dc mai jos:
a) P&1ile active tcbuiesc prot jdc prin carcas confonn mndiliilor mnstuctive
pnEu inslal4iile leclricc dc adorutizae din STAS 8138-83, cap.?.
Pntru deschidoco acstor carcase tsebuiesc impusc condilii de utilizare a unor
chei, de spamrc a p64ilor active 9i de inpiedicarc a unei sinple deschided ocazionalc prina-un
care pot

obstrcol.
b)P{r1ilc active u'ebuiesc izolate pdn fulobarea acestora lnt-un invelig izolanr
Vopselele nu se considcrl cl asigrr! o proteclie lmpotiva electroqJt&ilor pritr
atingere clfuect!.

3.6,1.3.

&adz nvcnbe

de

pWe$e asigtotu

dc

cotwdc prdwclor dat?Ehnicc

(onfon SIAS 5i2979)
Ac.st! gnde dr psotccfic -aplicabilc oricdrui Fodus electothnic sau elcctonicse simbolizazl prin litede caractlristic IP, umrte de doul cift caracteristic av6nd
semificatia de mai jos.
Simbohnile nu se referl gi la proteclia deteriorlrilor meconice, contn pdcolului
de erplozie/inccodiu so com! unor cmdilii speciale dr fimclionarc (vapori, unidibte,
c$dans etc.).

4l

r-

zt
.Z.l.Z.t.gtd .98-8r8
anqtonPuot qud lcDB
cw!( ruoruoo dtwoo nc 'aolppru S4d qurt pe4p nes c{teiold aP
cgarou ip Nrqnac sa"rnupor antreeejs alnqa{
'ap$snput flu$fir eF $ rolstc.|83

il#J. fi@t

"itd

aF enogrpuoo dnrl

ry:q"g.1$iP
a^nFo&!P nt'pqep

ulP qnssltP
rrsqd;radl'ct@mtrs) a$ccpd

s a,rornpoo
'Cca aep

,", q

op

eP

twtr" " " tpldt dF{op etnEFB !8 argc edrqold c9-t FI'ldeIP
:iiriaora

'enornd
.p

1,,ail;

nauad goo;red

d;-;{.e

ap Fu*.it sl a Fsirul tillsl'-r! ro$*d BaTqod'r:duq *:qace q cl.[ldnsa'd l.[l89E ?|sBaov

ard- tiruir un #tups + lpntsu4 raru$ueur aqpardurl
c qPdBr Bruar'ucmq

gqzau

1''on

"$,t*

u*tn

ltqatmtno

{t'*t*F

p gP.ttbt

atlcatod q
oa'qcatocap

xllzodry nt
wd olcatotd I'''1 9'

'arnunucr q eeiosard o{cend ap 4rnsWu

ms gtulc aDceg n4lpd
u$nd Fo eltoloJ oluF4 q.ncelo pppud;qce a a$d
.a,rn*ur acnqru al(4d 6 crpre eparl'awt oFpq ei peiap yrun -8um uI Bltnzsr lod aIBt

rp tur

;ei""ird fulod;i alxeoerad vzafaord !e @qsep {sa sutcrotd ?rs"trv

w4r4 il)sw trytd 4qpaoryp u1'@ofidota

?'19'g

LulsJaul -lglt{t ry lgg1

- -oFunlad
'
qaoeJ' 8lluoo rslllolo-'
:!e q

Tds u!

tt4srau!

Sop,rru oa1ud ad ep qISIDqoJ-rlusJ Pporo-g

SB

op

roFmla[84uoc r8ltlolo-s

:$tB nc nndo$ s.4uoc

:Br'old sc pugzg, redB Bluoc

ew.6 cr urnru

o qiun qns prc ao @

tlelodt

rsl4oJo_
:glBcq' .p dE

tp IolFrqF d-oluoc P[4ord-7

:a'o1d ap arrqre^

Ion*r,.d

*"frt[t#f;li
:FOp^ elarEollurn

ra,rs al8od

rt

'FdB llrtfln.Bd sryoo s$tetol Pcgqullas._I+lc

lPged

rueouund eruoo Por

nop

r8[ao'nj

:pffi"ridur6uuor,ffi#ffi,;

:FBu trt! ns8 urul 9'Z .P l*Pft

lur nrs uru Zl aP uePl-Z
:F8uI

ru.uned

0s .p rJsE lsur aptto. arFns roF,nctroo

:rm!

*g?Hffil

:goF 3lalrolrrum sq *od e4o sur.Ird

'aulps roJrmrtrm llraPur'ryd ssoo a$olod:F6RcrBc Fuogclul

qP anc6p

qns a$.nd ep ruotdo& nss

u6

opscd

nraEum 8!roJ

luatuw
' r^qodq

8$cololo'

:dIs@r

rolaueoerad r$relord-

?qtraldal )C(d

:eg.rc eunrd nauad

El poate
In circuitcle dc proteclie sc interzice montarca aParatelor de comutalie
se
potcclie
din
orpru
de
conductoalo
Seclirmitc
cuent.
de
fi ltrtnpt numai cu
6l
19'78.
STAS
6616-83
STAS
daemrinl conform
9i
Ansamblul circuitlor <fe proteclic tebuie s6 fie racordat la o bomi confonn
srAs 8138-83' pcl43a3
a concluctonrlui de Protectie tebuie s[ fie identificgtr prin

piz

.-ra"*

marcarg:

-fie prin sinbol grafic, conform STAS ll200ll9'79

-fie cu literele PE;
fie realizate
Orgao"t a" c.6mande manuall tebuie

s!

din

nateriale

elecFoizolante.

3.6.1.4.2.

Protecliaprinutiliztrea tensiuniirc&.se
Acast! mdsuld de prote4ie s aplicl pentu a lnpiedica punetea plrlilor
csa unui deftct dc izol$ie ln sisuitul de

metalice inactiw la un pote4ial pcriculos, to

tensiune redus!"

Tensiuna cla mri mrrc I circuitelol protejalc prin utilizarea telsiunilor rcduse
de ftmclionare nu hcbuie sr dadgrasc[ 40 vor cr:rent altemativ sau 6-5 V curtnt continuu
(valoare de virf) cu o a-plitudine de mdul4ie d modm 1Sl0, confotm STAS 8138-83,
pct.5.1.2.3.

3.6.

.4.3.

Sewdre

de

Proteclte

Sepanrea de proteclie a uui circuit d* (un singur colsrmrator) se face in scopul

evftnrii ebcfroctirilor care pot apUnce tn urma contact.lui cu p&lile inaclive, susc?tibile a fi
puse sub tcnsiune in caz de defcctarc a pfiilor active din aces cilcuit'
Pntu rcalizcea acetei Fotclii tlebuie respeclatc prwederile STAS R 932172.

3.61,5.

naafutneotlwsuchtil*tqtulule

cuprinde elenente cale, &pd deconecl& pot s!

cnnserw o sarcintr elctici pcdquloasl (capacitlfi a cirot nergie lnmagpzinag este mai mtre
de 0,f J) sc rccomandl reduccrca msiutrii sub 120 v (vatoae dc vlrf), b &cursul I 5 sccude

Atnsi cind cchipmcntuf

cu ajutorul rczistenlelor dc descfrcare.

3.61"

Proto{rhpotrivrrcuicircuitelor
Protectis grnrrall se prcvede la lnceputul csblului de alimenrare genualI a

maginii

intsuiale.

hotctia circuitelor 9i derivafiilor hebuie s[ asigue p{otclia conduct'oarclor

trpotriva scurtcfucuiEtor c1r ajutonrl dispozitirdor dc qotectic collsPunzfior alese'
Co'nductoarcle dc ptotcclie la electocutse @E) nu tebuie si stryiidl dispozitive <le
iffimprr. n"rcqia prln siguaofe fizittil sau lnbenpeoorc auto9ale tebule s[ asigw o
rrp"oii"t a. rupcre lgdl iu intemituea curenului de scurrcircuit estimat ln Fmctul de

43

J
insalaF.
Protccfia prin dcc poate fi asigurd cu relcc insuntance d culnt msxim.
Valoarca cunnrlui nominal al sigurantelor fuzibilc sar valoarea cuqolui de
rrglsj._al rltor dispozitivc de poteclie Upotivisoniclrcuiator, ubuie
s6 fie c& nai micd
posibil, dar marlindntlu-se comparitrill cu supracuren$ provocag pnn pornirca
motoorclor,

punerea sub teosiune

I h!.sfornrtoarlor

s!c.

Alcgpra

curc,ntului nominal sau curentului de rcglaj al unui dispozitiv de

protecfie lrnpotiva scurtclcuiilor este determinaltr oe sccgiunea
oca-dai nice cond,rctorret*
protejate de acest dispozitiv.
"

Pcotsu conductooeJe
a!rcnle &4I cle dispozitivele de proteclie se
,sitrute
asigurl conditii confonn STAS 8138-83, pct5.2.4.

3.63.

hoteclir h ruprllrrchf

Protcclia conducloarclor lnpotriva oprasrcinilor estc nrcsri numai pentu

circuite clre alimotaze motoarcl gi pr;zr:tc
curcor, conforn prucripgiilor ,nnn"o!..
Motoarele- cu o grtre mai mare de I kW cu funclionare nornrb, cotrtinuf, tsebuie s[ fie
protJatt tDpotiw oprasalcinilor. Dacd- rad6 o sit4ie pcdcutoosl,
ln unna rcprmii
automste
furcliune
'nui moror, de6 dcclqod oi,i
de proreqie la
s4rasarcin{ de cxcnplu dup6
unui ctmat tc.ilc oc accuopi, tsuie s[ se ia onsuri
corEspunzlioat pcntu eviEo 'f,cfua
rFmErii automare ln fuocliune.

3.6.4.

al#t"

Proteclh tnpn6lya rcponirii rutonrte

tntr,crupercr gl ttrtrblllrce telrrtunii

drpl

ln car tEpomfua ardomrt[ unui motor sau a altor apasdc, drpl

mtlcrupcra fl, b,cl3l!
rtstabiltula alino$di-pode s{ prezine pericol
Fn!1l prso8c, s! prcvoacc
deErioru8 nafinii sau s6 ruuncre in funcfionare, aceastl'repomic tehlie
O n fr"piifiou

3.65,
cxr

Dlrpodfv. petrft oprlrc. de urgcng,i

prolm htrcnrpcN,,cr rlimcntlrii

F{hilrmentul clecoic de sutomdiur al unei magiai va

crryrinde dirpozitive

s[pctmi{

<Efica h

caz dc

pcricol;

-scprara ccliFanegtul eloctic de Ia sursa & alinentalel

r]cnlp8mnaI chcEic bebuic sI conlinl un dispczitiv pntu otrit ln caz dc
ulgenfn, crc tcbuic ai ?odcplincascl urmeoarclc condilii:
-tebuie sl oprcasci pErlile paiculoase alc na$nii cSt nai repid posibil;

-fuftnpefica cfucuilclor elcctice pinto singin cmand4

-s[ fie cu cmddl nnuall sau dc la disranft

-stpod lffilfipc cuEmil 66ii6 f mrli i;

-a4imaea lui nu tchtic aI ;n[t! ln paicol pcrsonrlul

rnur)s

s41

'

rnefqri

pocc.fi dc cxqlq un brlon cirryacf dc culoat rcSie, o Eanctr, r.rl cabtu

.El
u zons dc proEclic cb.
Exilu p$ibilitdca dc a &plasa nai uulic asemo dirpozitivc h diversc

locnri, pentu

asigun un acccs rapid"

Fchipenennrl electric tebuic si conlintr utr dirpozitiv pntu lntenpqra

alimnthii (lnterlp{tor priDoipal), c:rc este l'rtili'ot psntu tEcIEa h lnu,elinerea sau rcpanlia
mltiDii hEe^neri de mai lungl durd" Acest dispozitiv tscbuic st aib6 nunai doul pozitii
DESCHIS 9i INCHIS. clar identificabile.

3.6.6.

Protecfir fo oz dc dcfcct

Dace <bfccfarca echipaneaa{ui de o|nonatizarE posb fi cauzs unof ac.idr]b,

pntru evitarca acestui risc se vor lua misuri coEspunzdoar, de cxcmplu:
-rxilizsea de diryozitive mecanicr pentu asiguEs secuit4ii nafinii;

-blocdri corespunzlloae ale cirpuitelor elcctice, carc cornandl miplri

mecSruoc;

-utilizara d frucfii tdondadc (dubhe dr circuit);

-adlugarc de cl{rdtr csrc si asigu! futrlii de secuitrte.
Se

ti

pot utiliza simultln ura sau rnri multe din mlsurile indicate mai sus prcun

altele.

3&7.

Pcrtub.f t rdloGlcc6.onice

Pcrturbagiile radiolcchonice emise dc echipsmcntul elccrronic tcbuie s[ fie

rcduse fu rninirmrn. limitcl6 adnise $ metodele de nlsuare ale cancreristisilor perhlsatiilor

radioelectice ale ryararclo,r arn conforn STAS 6048/1,7-80.

EfcEle ledorite alc pctutaliilor radiostatice gi clcctornagnctice se vor
Flitninr, dc e)(cllphl utiliz&d filtr ai tcmporizlri adecvdc' alegfud anumit nivelc & putrc,
metodc ai tchnici de cabluc ai ccrane adecvac etc.

3.7.

Circuite de comrndl 9i semnelizare

3.7.t

Prucripfl g.ocrelc

Pcntu alimerfirrca cirstitclc 6s conrtdl gi scmndizde este oblig*orie

folosfuea tandomaoqelor.
Traostiomdo8Elc tnili'qtc nu tlbuie s[ alimnEzc dec& circuite dc conord[ 9i
senmlizate gi hebuie sl aib! o rzrrlri d! putqe d minim 25%, ln vcderca unor rscordtrri
ulEioae.
Slc pot utilizr 66 m6b tarsfonrdoare de mmrndl, dar aturrci elc tebuic s6
eline' cae sirqdE dc cdDdl distinctc.
Circritcle & oonsndl $ semnalizart tebuicsc pmejab lmpoEiva

supracuftnlilor.

45

3.72.

Chculte dc comrndl

1721.

Tcrelrc,l dc sltt

r.tttut

Tcnsiunile de comndl prfcrEnliate pqrtru cirsuiEle ds conandl sunt tenriunile

ioase de 24 sau 48

3.7.22

V.

no@ W*

lun&ntUot n&rlde

prhqd.epuncn brrstd

pwaa

Prrncrca rrcidobll la
a rmui cirqdt d conrndl Fift-un dcfct de puncre
'nr!f,
la masi nu trbuic s[ provoace pomha sau o(cltfca migc&ilor pcriculoase 9i nici s[ nu
impiedice oprftea maginii. Pntu accast4 se rcoomandl legaa unuia din polii circuitului la
circuitul de potcfie 9i plasarca bobirclor su o bord la pddtnt

3.7.23,

Praz$aprhblowe

3.7.2.3.1.

Fur0liunteeiliMe

Daci dncfonnea unui motor sau a unui alt dispozitiv oarccar al unei
fin4iuni {'D(itiare (dc orcmplu uDgcrc, evacusla lichidelor de r[cire sau a gpao.ului) podc
pedclita sec'udHea persoDdului, podc provoca daedoruea nralinii sau poab potuba
fabricatia, oprla idalpc$ivl a unui rO&l & drpozitiv, de cxemplu pin frrnclionarea unui
relcu dc supasrcinl, dlnsi ac6tl nrfirrcti@rc bcbuic atr provoaoe oprira trnuror cclorlalte
motoarc suscptibilc & a prorcca incidote.
Funclionarca corrctl a irDcfiilor auiliac tcbuie verifcad prin orgme
cottspunzlrosr.

3.7.2.3.2.

Interbbcoeaoperaliilor

multor opcr4ii,

Bloclri coespnzffoarc ficbuie si inpiedicc fin4ioato simulhnl a mai

&c{ o ctrcl dc firn4iooarc poat goducc dacdodri.

3.7.2.3.3.

Slgtr4,rla

h lt tttbi

Ihci o dcp6l!

dc

arsd

a cusci pmzing pcriml deloctoarclc dc pozilb ttilizde

rcalizarea normall a cittuitului bcbuie sE fic dublae pdn dceooart & poaitic pcotu limibla
cusei, care provood o oprirc sigud ccl p4in a ni$&ii la carc ge reftrf.

Sc Iomodl t'tilirqrta lg accasd linibr & surs! a unui lntenrpeor ct

dtwg, carc sI cmrDde hllnpcrca cfuduhd da @ al noton ui Espctiv sau
si provoe ofirra ltrhcgii ndni.

aclionarc
carc

46

3.7.2.3.4.

AIte

fotectii

tn circuitele de comandd

Se vor lua mnsuri de proteclie la fr8nnr

supnturatiilor la motoarc.

3,7.2.L

Apotrte

3.7.2.4.I.

PrescripSii gewrale

de

c prin contarur 9i impotiva

corrundit

in miswa posibilitiililor, aparatele de comandi nebuie s6 fie instalate intr-o

incinti curatit gi uscati, acccsibild pentu manipulare 9i lntelinerea lor ti s6 fie sstfel montare

incdt sI rcducl riscurile de dctcriorarc datorate echipanredclor mobile.

Toaie dispozitivele de comar ld carc se afltr ln exteriorul carcaselor (detectoare
de pozigie, elchodistibuitoa$, dtcbarc de prcsirure) tebuie s! fie protejare lmpohi tutnor
influenplor mediului in care tebuie sI firnclioneze nagina 9i lrnpotiva gocurilor exterioar.
Pentru detestoar de pozilie tebuiesc rspectate condiliile STAS gl3g_83,
pct.8.1.4.

Elcctomagn4ii utilizali in instalafiile de automdizare tebuie si functioueze

confom STAS 7208-77. Csrasel lor tcbuie sI aibd un gzd nne rte pr,otoclie de ninim p
55.
Sensurile de mipco-e 9i pozilia relatid a organelor de mnevrtr (lnterupdloare
manuale, buiome) tebui si fie confom STAS 1017475.
IntrupItoarle tlbuie

str

fie u$or accesibile

ti

str

fie amplasste la o lnillime mai

nare de 0,6 m deasupra nivelului de acces. Gradul normal de protrqie al aperatelor de comandd
hebuie si fie de minim U' 54.

3.7.2.4.2.

Bfioane de comandd

Pozitiilc buOanelor de PORMT ri OPRIT rebuie sd fie lnvecinate.

Culorile recomandate pentu butoanele de comandit qi semnificatiile lor
principale sunt d8G ln continuare:
-RO$U a4iomale fn caz d urgenl! -opRnlE sau DDCONECTARE:
ALBEN -interventrii;
-VEIIDE -pumoe h fulpfiunc sau conecttr;
-Ar FASTRU -smnific4ii spcifice neacoperitc prin cllorile de mai sus;
AIre culoi ili?"rr sull NEoRU, CRI ri rrilB.
U-tiliz-rilc. sposiale ale culorilor de mai sus sunt conform STAS gl38_g3, tab. 2.
lvfrrcrrra hlbroclor de comandtr sc ficc conform STAS I l200t,g,l0,l i _29.
Buto@clc dc comandl dc tip cilpc{cf de culoore m$ic sunt rczervare pentru
opdrc d urgentl, a$t ln regio manual ctt gi ln rregim automa.
Butoanele de tip ciuperctr av6nd altc culori se pot folosi ca buloane PORNIRE
CICLU h cna{ unei comenzi h douf mAini.

'

3-7.2.4-3.

Lltnpi

de

serwplizne

I*npilc aprinse servesc la finnizarea de indicafii pentu a afage atenlia

operatorului sau pntu a-i ildica str exccue o anumitl opcragie 9i la trmizarca de confinneri a
unei mmenzi, a unei sttri sau conditii.

Culorile ldmpilor de semnalizare 9i semnificaliile principale ale lor se dau in

mntinuar:

-RO$U -pericol sau alarn{

-GALBEN -atniie;
-VERDE --scuritale;

-ALBASTRU -smnifi oafii Particularc;

-ALB -nici o sernnificstie particularg
Utilizdrilc speciale ale culorilor llmpilor de semnalizare sunt conform STAS
8138-83.

b. 3.

3.8.

Prescripliile penru butoane luminoase se dau ln STAS 8138-83, pct8.2.5.

Cabluri

9; s6a6u3161re

Toale conductoarcle tebuie sI fi izolate $ urebuie si aib! miea:l muldfilar 9i

flcxibil.

Conductoarle supute unor condilii particulare, de tmpraturi ridical sau la

lichide in solvenli, tebuie si aibn o izolalie coraryunzitoart.
Rigiditalea dielectic{ tebuie s[ fie suficieirt de marc peotsu a rezista la
tempratura de lncrcare a echipamentului conform STAS 8138'83, pctl3.2' dar nu mai pulin
de 1 500 V curent alremativ.
Secliunea conductoarlor tsebuie si fie astrel lnc{t s[ Eziste la cwntul maxim
de condiliile
prescris in regim pemanert, in condilii mrmale de firnc1ionarc, finind
ambiante (de exemplu: dcire, aprolere de componentt car degajl dldurl ts.).
Trebuicsc limitate ciderile de tensiure pe mnductoae, de o<cmplu la lncepuhrl
excitlrii bobinelor magnaicc ln cutrnt slternstiv, tt momntul pomirii moloatlor etc.
Sectiunea minimi a conductoarelor de cupru sc alcgc conform STAS 8138-83,

co

pct.9.3.3.

39.
3.9.1.

Cablare
Proreripgr gcncnk

Toate cono<iunile aebuie

si

fie asigl[de pcntu eviua

accideDtale.
operagiile de

Sc interzice prtgltfua cabluilor

sertizrc $u trdaptr.

Tnsa

Fin

desfac.erilor

cositorirc. In accgt sens sc rcomandi

conductosrelor uebuic str fie continuu de lo o born! l8 slta'

s reoonrlrdI str sc frcd cu cgbluri foartc flcxibile

Rrcodrca pdrlilor nobile

Cablurile tebuie prcvfzrrc cu accaorii de cqcctarc: papuci, nangoane 9i de

notffe -tile.

Clemele 9i cutiilc <b cltne tcbuicsc modc tn locuri ugor acccsibile.

Se rccomand! rlilizrca dc crnii cu grad dc proteclic minim U' 54, petrtu cutiile

de cleme.

4E

Idenl|fi corcr conductorrtlor

3,9.2,

Atunci cdnd se folosegte identificarea conductoartlor pnn codul de culori,

pcntu ideirtificsa accstora:
pulcre
4iruite de
ln curnt altrniativ sau continuu: NEGRU;
-circuite de comand! ln cure alt!flutiv: Ro$U;

se

rcomandd urmtrtoarlc culori

-cirsuite de comandA ln qutnt continuu: AIIASTRU;

.cirruite de comandtr de inerblocare. ln cuFnt altemativ sau continuu:
PORTOCALIUi
-conductor neutsu (N: ALBASTRU DESCHIS;
.conducnor de protc1ie la clccEoc$ne: GALBEN-VERDE.

3.93,

Tr.reul conductorrelor h intctiorul crttrslor

Echipamcnele eleccice tebuie asdel concepute lnctt sr permitn accesul pentu

modiEcarca cab^lqirIui.

In interiorul cgcrselor se rccomadtr tsilizarca de jgheabud din matrial de

plistic pentu pozarca cablurilor.
Jgbcaburilc nu tebuie sI fie lnc&cale mai nult de 9fflo dil volumul lor.
La cchipamcotcle clectonic, pnEu localizaEa dfectelor sau pqrtru rglaje, se

rcconrndn s[ se pevadl puncle

3.9.4.

& contol

Tnceul conductoarclor

pe citruitele funprimate, sau pe firndurile de sertare.

erteriorul ccrcnelor

Cablajul din extcriorul cartaselor tebuie montat in jgheabud exlerioan,

pmtrjaE mcanic mrcspunzltor (tuburi nctllice flexibile, levi metalice, canal pentu cablud),
Trcbuie asigura$ o protcli lmpoaiva pitunderii lichidelor 9i pulberilor de
minin IP 33.
Trcbuie

evitau

ulci.

Jghcabuile beb'uie

conductlor cleclric l8ngi conductele de apd sau

s[

pct.10.4.1.6.

Gmlatea postuilor dc

lndcplineascn condilii confonn

conand[

nu tebuie

STAS

s[ fie suportate

cablurilc clccfrice.
Conctarca elcmcntrlor dc pe mEinl ln serie se recomandi
intennediul boroclor, prin utilizarca pri:zolor 9i figclor dc curent.

sI

de

se facn prin

Motorre elccfice

3.10.

1893-78 9i

8138-83,

Todc motonrclo lcfic [buie sI coEspundl condiJiilor electice din STAS

standadelc paoftsiomlc de produs.
Dimcnsiunilc mooaelor tebuie sI fie in confomftsie cu celc indicate de STAS

z7sslt2-74.
Csactcristicilc motoorclor

dctcnoin! din condiliile de lucru din STAS 1893-

78.
Consmrforul instalalici dr Eutonatizarc trbuic
altslc urm&oarclc:

49

sd aibd

in vedcre ln mod special

-cuplul motor la pomire 9i cuph.rl minim in perioada de pomire compamt cu

valoarea cuplului rezistent al ma$inii;

-valoarea necesartr a cuplului maxim;

-valoarea cuplului normal la mers continug
-eventualele suprasrcim;

-frecvenF pomirilor 9i franirilor;

-varialia sarcinii ln fimc1ie de timp;
Imlalia minimi a motoarelor tebuie

fie de clas[ E, conform STAS 6247 '77

firtr carcss vntilat, avend un gad

Se recomandA folosirea motoarelor cu sau

de protecie de minim IIt 44.

in

metodele de pomire sebuie

pcr.l1.6.

Montarea motoarelor

si se rcspcte prevcderile STAS 8l3E-83,

realizf,,zA conform prevederilor STAS 8t38-83,

pct.l1.7.
Moioarcle trebuie sd fie prevezue cu pltrcule indicatoare.

3.1l.

Racordarea accesoriilor si iluminatul

Accesoriilor tebuie si

li

s asigurc

condilii de allncnlsre 9i Protecfie conform

STAS 8138-83, pct.l2.l.

nunina$l individual al masinii

se recomandtr

si

se

facl conform pcscripliilor

STAS 8138-83, pct.l2.2.

3.12.
ri

Alte condifii tehnice

Rezislenla de izol4ie, mdsumt6 la lensiunea de 500 V, in curent conlinuq inte,

fo4i legate lnte elc, inclusiv circuitele de comandi gi
de
fo4a,
semnalizare conectate la ci.rcuitele
9i pe de altn parre circuitele de prote4ie, inclusiv
carcase metalic, nu tebuie str fie mai micn de l0 Mg.
echipamennrlui Eebuie asiguratl asfel lnc5t
Rigiditalea dielectrici
echipamennrl elecoic si reziste timp de un minut la o tensiune & lncercse cu 85 % din
tensiunea cea rnai joas[ la care au fost incrcate deja componentele ti aPqatele, lnainte de
monlarea lor, dar nu mai pulin de 1500 V curent altcmativ, 50IIz.
Continuitatrr circuitelor de protccrie febuie sd fie rcaliza$ as&l lDc6t sd se
asigu o rezistnli electicl inte boms de racordate a cmdwtonrlui exterior de proteclie 9i
masa echipamentului electric al maginii (gasiu), mai micd decdt 0,1 61,
Echipamennrlui electic de automatizat trbuie str asigrttt o funclionare ln gol a
pe de o parle, conductoarele circuitelor de

masinii astfel incit sl

se asigure sucresiunea

normald a operafiilor,

In timpul firnclionfuii in sarcinl nominall continul, inctlzirca aparatelor pestr

temperatura ambianttr la csr tsebuie sr fimclioneze magin4 nu tsbuie sI dc$ieascd valorile
prcvaaie pentu aceste aPa(ate.

50

CAPITOLUL

CARTEA TEIIMCA A PRODUSULUI

4.1,

Introducere

ln acest capitol se Fezint{ prevederi conform STAS l0g5l-S2, referitoare la

modul de lnrcrnirc a cd4ii tehnic a rmui produs in geneml 9i a unei inslalalii de automatizarc
in particular, c6nd 8casta est un podus de sine stittitor sau esle un subansamblu al unui
produs.

Prezentele instuoliuni nu se referd la aparatle electonice de mlswi, la

produsle din competnfa organelor de supraveghere tehnici, care poate
fi; navall" minierf, de
telecomunicatii, metologicd etc.

Cartea

iehnid

face parte din documentalia de exploalar 8 unui podus,

confom

STAS 6269-80.

Condifiile generale de lntocmire a ctr4ii tebnice sunt conform STAS 6957/1.277,78.

Cartea tehnicl sc lntocmeste penbu
produsului.

In

conlinuurl

ei

ur

pmdus sau pentu subansamble a]e

se admite colnasala sau excluderea unor capitole

sau

introducra unom noi.

4,2.

Structura ctrrfii tehnice a produsului

rebnica a produsului, conform STAS 10851-82 confine 15 capitole,

a
ceror continut va fi trcut in rcvisd in continufi.
I. Destinafia produsului. Acst capitol contine:
denunirea complettr sau prscurtati;

-codul sau numlrul de desa;

domeniul de trtilizare:
ondiliile de Fritizve (climaticE dc proteclie etc.).
2. Coaaerlstic i pr i nc tpal e
-caractristici dimonsionale (d legitud, gabaril, manevrd etc.)
9i pozilia de

ftncfionare;

*aracteristici ftn4ionale 9i tehnologic pentu diftrite regimuri de lucru

9i
-_ .
diferitc condilii de exploatarc, cu indicarea limitclor admise;
-consumuri spccificc (oergie elctsicl g altele);
-nasa totali ncq
-<lurata & utiliza nomattr.
j. Descrierea pro&tsdui

-piltcipalele elcmcote compronentp: denumire, cod

sou nunrtrr desen;

{cscrirc concistr a solqiei gcnerale consEuctive, cu pultrca ln

wenhul a ponio ri$lilor lcmcolclor componerfe;

5l

evidenlA

-lisla motoarelor electice, mnlindnd tipu.l, eracteristici frrn4iona.le

@utere,
hrafie, teDsiune de alimentarc elc.).
4.Aware de mdsurd ti control
-lista aparafelor de misud ti cotrtol (/At\4C) cu cIe esie dotat s8u care trebuiesc
procurat, necesare misurfuii caracrerisricilor fi:n4iomle, pentu contsol. rcglare 9i pentu alte
oPeralii;
iestinalia AMC, gi anune locul unde se facc mtrsurarea;
-csracteristici funcfonsle ale AMC, modul de utilizare 9i l.imite de reglare.
S.Scule speciale, accesoii, piese de schimb
lista sculelor spciale 9i a accesoriilor liwate separat sau lmpreuni cu produsul;
destinalie li cractqisticile sculelor 9i accesoriilor;
denumire, codul sau numirul desenelor gi numirul buc4ilor din piesele sau
ansamblele folosite ca piese de schimb gi de rvzervd"
6.Mod de fnclionare
-infomu+ii privind principiul general de funclionare, prczentate eventual cu
referirc la scheme;

-baze toretic ale principiului genaal (tn cazul

in

care produsul prezintA

noutste):

jescrierca modului de funlionarc a principalelor elemente componente, in

ordiner indicata la pcl3, modul de funclionare al organelor de conund!, reglare 9i conrrol;
-intrschimbabilitate4 in cazul in care inlocuirea se poate face in timpul
funtionlrii;

-particulariali fi:nclionalc ale produsului sau ale elernentelor componenter

indifercnt de varianta de utilizare.
T.Amplasore gi montare

-indicalii pentru locul de amplasare (ilustrare, planuri de arnplasare), pentru

exploalare pennanenti sau temporarA;

-reguli de verificare a concordanlei locului de amplasare cu prescripliile

documentatiei tehnice:
-regrdi penuu dezambalal ti deconselasre;
-rcguli de protejare in timpul amplasdrii gi montirii;
-ordinea de montarc a elemntelor mmponenle (ilusta6, faze gi procedce de
montare):

-reguli dc vaificare a execuliei montajului ln concordanp su ptscriptiile

documentatiei tebnic;

il

-rcguli de verificare a execufiei mon{iului ln concordanf cu prcccripliile

docuDenlafiei tehnic;
-reguli de gegtrire ln vedcrea cupllrii cu alte pr,odusc sau la divcrsc sisteme de
alimentarc;
-mod de recepgic (verificarc) dr{d arnplasare 9i nontarc;
documente (fi9 de mdsudtori tc.) lnaints, h timpul gi drp[ anrplasarc;
L Reglale g rodaje

&

-prcscripfii privind reghul 9i conditiilc

reghn, cu indicarca rralorilor
caracteristicilor fu nctionale;
-prcscrip;ii privind reglale podusului $ a AMC-urilor ln timpul rod4jului;
-regim 9i condi;iile de rodaj, cu indicarcs drr! cate qzul, a restiicliiior de
funcIonare;
-mod de rcceptic (vcrifcarc) dupd rodrj, pentu daa tn eletootac;
9.Pregdt'rre pentru pt Erca t rfancllune
-rcguli de alimeotare cu energie elcctictr, gaze etc., cu indicaro crsctrristicilor

ageryilor de alimentarc;

-operatii Pentu plgitla ln vedetea conectlrii 9i deconecttrrii;

-ordinea cupldrii (decupltrii) cu alte Fodus.
I

0. Re

de etPloalore

"euli
-ordind de aducere a elernentelor

loate rcsimurile de lucru;

'

-d"""rio.. operaliilor

de exploaure

componente

regin ln altul

'

lucrului;

stare de finctionar pentu

penfu loate rgimurile de lucru;

ordinea de supavegherc a produsului $i

lucntlui;

ln

elementelor compoDente in timpul

-ordinea 9i regulile tte tecere a produsului 9i a elenentelor componnte dint-un

neccsar);
-ordinca de aducere a elmenlelor componente ln starca de repsus;
d!
teminarea
-drdinea
conlinun:l verificirilor elcmentelor componente dupl
ordinea si
si continutr:l

(tirp

-rcguli de protejarea produsului in timpul exploatilrii impotriva infitetrielor

atmosferice, gazelor, lichidelor, cmpurilor electomagnetice, vibralii erc';

-caractedstici cre tbuiesc mesurat (cu indicarea periodicit{ii);
-metodologia de misurarc;
-mod de calcul 9i interpretare a rczultatlor misudtorilor;
-ordinea 9i modul de realizare a operaliilor de reglaj in timpul funcliontrii' cu
indicarea limitelor admise;

-indicafii privind starca produsului 9i a elementelor componente in timpul

regllrii (funclionare-reglaj, sub tensiune-ftrri tersiune. in sarcintr'ln gol etc )'
I LDefectdri Posibile ti nod de dcpqwe
-numt8res deftctlor posibile in timpul exploatilrii, a cauzelor care au dus la
defecliri, a misurilor dc remediere (pezentare sub forrr[ de schemi' tabel);
-metode de de?idare 9i de lnhturarc a defecrclor
-reguli de demontar ln vederea depistllrii 9i ir ltudrii defectelor;
-reguli de montarc, rcglare 9i verificare dupd inldturarea defedelor;

-indic4ii pcntru personslul de exploatare care

in
cz
de avarie (tabelar).
indeplinite

'

l2.Regti

de

ln mod obligatoriu tebuiesc

tntelinere (menlen@td)

numerara locurilor de intcrvenlie, tipul intervenfiei, perioade, scheme;

-prescdptii speiale privind lnqinr8 elenntelor componente;
-rcguli cte verifcue a bunei firnqionnri a aliment?lrii cu cnergie electici;
-rcculi de incadraI a consunurilor specificc in limitele admis'
-piioaac ae tinp ta cae se fac rcviiia thnicd (metr&nanfa prevcntivi):

+lemcntcle compolfnte c$e tebuiesc verifcate, mod d vrific{e Pntu

fiecate perioadl de rwizie ;

-grad de uzuri admis pentru elementel componente

gradului de uzur6;

-reguli Penfir dernontata elementelor component

in

in

vederea

vuificirii

vederea verific&ii

gndului dc uaJr[;

{guli

de montar, Fglarc, vrificarc a produsului dupd rcvizie;

-indic:rsa AMC-udlor din dotare care tebuicsc verificate ln Prioada de rwizie,
conform instrucliunilor ln vigoare;
Jisa piesclor sau subonsurblelor ca picse de schimb Pentu fiecarc categorie de
(mcntenr4s
corcctivl)'
reparalie

llMucoe

gi sigllue
*ontinlul nurcirii

9i locul

splic&ii (elemente comPonente)

-locul $ nodul dc sigilat a elcmtclor componcot! (drp{ caz)l

d a crrcntulclor rigilki u}brioue,
I 4. Eryedere,. ntMoe, t@1aur,rt, dwzttee, coraervse
de ocpcdierc (mo''trt, dcmonut, rnhlt, ncambsld ctc.) a@bald?;
,i

{din a &ddfidi

sditii
-trtod

'

& Frgtrirl $ p,orjat h

rrcdcrea

tansposurii ultlrioqq

-conditii de tansport;

.mod

ti

conditii dc dlpozifi@, mod dc coscna! (rcconsavare la &plffuea

Fdoadci
Fcscrhc)
-decoscrvarca plnl la mont$e -amplasare (durds dc
edrnirl ,i oondifi
pcntu dpozitarc eperatrl, uniditsts, luninozi@ etc.).
I5,Mdstrt & Fotectta ,rnair,tt ti Fevenlrea brcnd or h ttnwl mlmbtt
-pt1i cmpoocmc h nipc cu; polcjcaa ouigdoriu c.l, q@orl capacc
d timp

tiq

etc.;

-locuri la carc cale stict inteuil acce3ul ln timput elplodlrii;

.cc.hiponcm dc poccfic spccific ln tinpl oQlodrii;
-echipo&cot & p(otcctic pcntu explosEa & sigureE

{oc1|ncntc lcgislativc 9i bhnicc, actr norncivc

fiebuidc rEsposttc;
-rguli d pitr,aitt 9i stinguc a

54

imdiito.

&

pmtclia mlEcii ce,e

CAPITOLIJL

STANDARDUL PROFESIONAL
Standardul profesionsl estE documentul principal care stabileqte condifiile
tebnice de calitate ale produsului, metodele gi regulile cle verificare a lor.

Forma standardului

5.1.

La rdactara strndardului ppfesional al unui produs se respcctd prescripfile de

formd din STAS I 0000/6,7-83 .
ta un slrndfid se numerotstzi toate filele (inclusiv anexele) ln sisrcmul
11n,,,,,n/n.

5.2.

Structurastanderduluiprofesional

re titlul conFrm indicaliilor

Standardul profesionot

'DCt.l.l.
Standardul profesional
caDitole:
- l.Generalit4i;

din STAS

10000/6'83

al unui produs tsebuie si conlid obligatoriu umitoarle

2.Condifii tebnice de calitatc;

3.Reguli Fntu vrifi carea oalitAtii;
4.Meoodr de verificar:
5.Marcal, consrvare, ambalsr, transport, depozitale, documente gi inventar de li}Tare;

6.Garagii;
.Vold: in continuare, prin podus se intelege dupl caz un produs (o instalalie de

fanilie de prodrse.
Stuctura capiolelor unui standard profesional ln cazul in carc produsrl nu intd
in domeniul dc aplicarc al irnor standarde (nalionale sau profcsionalc) de ordin nai general in
vigoarc este indic*d mai jos gi are scopul de a lnclruma pe elsboratori gi factorii de avizare
asupra confinunrlui. Acastl va tbui adrptatl 9i ffiati confonn cu necasitilile $ cerinlle
ar.doE

tizr)

sau o

fiecltui produs.
Stuc0lrastsndEdului profesional

l.Cercralitqi
l.l.Obiect
I2.Domeniu de aplicare
1.3.Nottrc
1.4.Tiprri, sortimentc
l.s.Durata de utilizarE normaltr
l.6.Terminologie (duPI caz)

l.T,Clasificart (dupd caz)

l.S.Sinbolizuc (dtPr caz)

55

este urmetoarca:

.9.Codificare (dup! caz)

. I o.Crintc de nediu lnconiuritor

I .l l.Cerinf constw-tivc, funqionale gi de altA naturtr

l.lz.Confomitata cu documentle dc standadizarc ln vigoare
,.l,l3.Descrierea 9i fun4iomrcaprodusului (op1ooal)

- '-

2.Conditii
rbdce de cslirarr
2. l .Matcriale
2.2.Forne gi dimcnsiuni

2.3.Caracteristici fizice, chimice, mecanice

2.a.Condi1ii privind orccr4ia

2.S.Condilii privind aptiMinile de flnctionare

2.6.Condijii privind securiratea la utilizarc
2.7.Condi1ii privind cornportarca la acfiunea factorilor mediului hconjurEtor
2.8.Condifii privind acliunea podusului anpna nediului lr""njdi";1d";.r")
2.9.Condilii privind protcclia contra comziunii
2.l0.Condifii privind firrctionarea de rhrc[
2.1 Llondipii privind fiabilitatea
3.Reguti penfiu vrificorea calidfi
3.l.Categoriile de lncrrciri. gi verifcdri aplicabilc (de tip, de lot, de
fiehilitate)
3.2.Lista incercIrilor ti vedfciri.lor d tip gi de lol
3.3.incercfri pi/sau voificnri d fiabilitato
4.Metode de verificarc
5.Marcare, conservae, ambalate, tra'sport depozitar, docunente gi
inventar de livrare
5.l.Marcare
5.2.Conservare
5.3.Ambolar
5.4.Transpon
5.S.Dcpozitsre
5.6.Document
5.T.Inventar de livrare

6.Garanlii
6.l.Termen de garanlie
6.2.Termen de vdabilitate (daci qste cazul)
Smcnm caoitotilor unui,smdard proftsional

dorreniul de apticarc at irnor sundade (na1i;fi; -ii pJ;;b11"car

insrsl4iile de asomatiur srAs 8r3&g3, csre diferirr, Astftl

capitolele

9i 2 sunr idar. tice.

ln capitolul 3, 4, 5 9i 6

vrgoare 9i gevederi spccificc prodrsului respcctiv.

h c6a ln

.r i;;

produsul

inti

in

A p al p_,.

tcc prurcdcri cmfrrn

caz stuqhra
stanrardclor in

53.

Cerinfe privind cotrtiluaul ltrtrdrdelor pofecionde

53.1.

Confinutulclpltolulainccn|d/l'/ryln

Acst crpitol ar o nff rneemdtrtc

ai tebuie rcdactei cI cxige4f, deoa&c
aici se definesc ccrinlele gcncrate pe can u,ebuie s6 le aari.frctrp-Ao,rt
Uuia ra
tF a"n,
rrflecle in conditiile rebnic dc colirare (cspirorul 2 r .martar*i,
sr triioaa" a"
(capitolul 4 at standadului), artrel inct produsul ,6
oor".p,rodii';p,,il!cm' cerc a fost
constuit.
Esb ncccsar ca elaboraorul smdardului, co crecricnts
o are.

,,-it* *

F ce

st

urmtrasci obfinerca tuturor datelor necsare 9i suficiente dh partea beneficianrlui (ln teme de
proiectare), rmnand ca produsnl sI satisfrcl toate mndiliile de frrnqionare reale din exploatare
9i nu simpla satisfacer a unor condi;ii parliale specificate, carc nu caracterizeazl complet
condiliile reale de fimcfionare, deoarece produsul, degi le satisface, nu va corespunde scopului.
In acest sens sc va acorda nai muhe denfie cerinlelor specificate d beneficiari
cu mai putini experienli, ln sensul cunoaqterii cerinfelor rcale 9i includrii lor in standard.
Obiect.Redrlclfira obiectului se face coofon:r STAS 10000/6-83, pct.2.3.
Dommiul de qlic$e. Redactara domniului de aplicare al standardului se face
confonn STAS 10000/683, pct.2.3.
lfrrar. la acest punct s rdacteaza modalitata in cat se poate nota prescutat
oricare din produsele care aparfin domeniului de aplicarc al shdardului. De rgda o notarc
cuprinde:

denumiea produsului (prescurtat6

sau

simbolizat!);

-tipul, sortimentul;
-unelc caracteristici carc clefinesc sufcient produsul;
-standardul naJional sau standardul pmfesional al produsului.
TiWi, softime e. actst Punct se mcnlioneazd dupd cum este cazul tipurile
cosstructive, sortimcntelc ln care s executd produsle ce fac obicchl standardului. Se poae

completa o ancxd
executl produsul.

ln

care sunl definite toate tipo-dimensiunile gi tipo-variantele

ln care se

Drota de utilizre normatd. Definiti prin lege, durata de utilizare nomraltr se

completeazi pe baza ordinlor guvernului, sau ln cazul c6nd pmdusul in discutie nu este
prevtrzut h aceste act legale, atunci aceasg duratn se stabile$e in cadrul tdinfelor de colectiv
pentru discutares proiectului sundardului.
Durata de utilizare normaE se coreleazd cu un rcgim de exploatarc nonnat (sau
tipic), csre tebuie expr'unat, pfcum $ cu un prognm de meitenanlA (dactr este cazul). Cand se
considcri inoportur{ stabiliea unei durate normate de utilizar, trebuie intooniti o justificare,
care se va dczbetc ln gedinla de colectiv.
Ternirnlogie. La acest purct se prcvid dup! caz, definiliile unor termeni
necesari pentu lnlelcgerea corcctil a condiliilor tehnice $ a metodelor de incrcare din standard.
Se line seama de prevederile STAS 10000/6-83, pct.4.3.
Clasifcue, Se face o clasificare a produselor la care se referl standardul cdnd
aceasta connibuie la ldmurira unor aspecte tehnice ulterioare ln conlinuul standardului.
Simbolizare. De regull produsele se simbolizeaz! pdn litere 9i cifte pentu
identificarea lor.

Codificoe. Tot?a sr4pttl idntifictuii, ln standardul profesional se pot preciza pi

codudle stabilite d fabricant ftr conformitate cu sistemul practicat de firma producitoare sau
codurilc unibre de prodre gi srvicii nalionale (Cf,rp$.
Cerinle dc nediu hcotlw&u- Se precizeaa factorii climatici, mecanici 5.a.
care acfioneezd asupra produsului ln tinpul tansportului, depozitldi qi utiliztuiiQa locul de
insblarc).
Dc reguld se procizcazd:
-zona climatictr confom: STAS 6535-83:

{degoda

dc otplodarc confonn STAS 669-83;

-tempcraturB minill[ ti maxinn ln dmpul utilz&ii, tanspotului ti depozit6rii;
-umiditatca reldht mcdie lunffi in perioada ca mai caldn pi umedtr mpotattr la
200 C (de rcguu una din valorile 65 %, 80 % sau 90 7o) precum fi durata (ln luni) I actiunii
acstia ln timpul

sau l@

utiliz&ii, barsportului $ depozidrii.

-umiditatea rclativl maximd rapodati la 250 C (de regull una din valorile 98 %
7o) precum 9i durm @ zile) a acliunii arstsia ln timpul utiliririi, transpotului 9i

57

dpozidrii.

-altitrdi$a Docinf h tinpr rrri,&ii;

-tfadul dc agrsivitdc.al eosferei (uro8r[

/ gtla / fortu g!a)

nomaL

conform standardelor dc aoopcciri mlice;

*ubsnn c rctivc chirnic tn tinpul uilizlrii, hmspotului
sau dc?ozir&ii;
*npuo6c potuntc (depuncri) in riFnut rlitiarii, tmgporbllui
sau rtepozftnrii;
-subetenF acrive mecanic tn &ryd fuizftii
r"u orpoaurii;

rsoqp;i;

depozitnrii;

-frcrcdi biologici h rin_pul uttUrli raorpo'rtuf,rlGaoeoaorii;

-soliciuri mecsice (vibatii,
in tinput

utiiilrill

,oc,,ni 9.a"1

'substmF Gaze' vaDori, prafini

utiliztrii (dupn coz).

g.a")

orplozivc

F@ne

rn

uansportufui sau

mosfrl h

dmput

C&rd condifiitc dc oediu nu au o aclilmc co!$an6

ci teoDolff sau eide ah,
duata acesto.ra se va specifica fie ca procent di, ,;,
fi.
L
p, a_e
este ctraccrizant.
""
UsiB se pode conplctB dupd
$ cu alri frctori existenli in

; dlu Gilii

hcoqiurfor

*t

mediul
_ez
iostuctivc t p"rura *"i"-g,"OrJrl.
Uneori cst ffisot str se
se peciaze mediile agrcsive ln cee e$e
tutrzis!

carc pol inpune uUsuri

utilizarca prcdusului.
obicci
de

Ccrlnle corrstrrcttr|- fiorgiornle gi dc altd

h rffn dr onoicr,n. n proariuUiae

oremplu

ntufi Acf'Jte cqiatsslmt impus de

.ui h""fi;i"t ;ff;#**i
existrnte, ca

.cerinle de forml, dincnsiui,

aspect, rgonomic, Inas[ s.a.
-cerinle de alimcnta de la ilN elcclricc, pneumaic
s.a:
*erinp de proicclie a nediului laconjureoi, proteqie a raftorecegtei
9.a.
Cor{omitatea cu hsntntetc dc st@rbdirse h yigooe. SJ ni6oma
standardele (din f.e, 9i inrera4ionatc),
gocral sau alre
specificatii cu crr este prcdusul colform.
Descrioea tiflrnlioneeaprodzsdd. Scredacfeaz[oplional.

,hd"rnit6ft_i;ffi;di'Jffi

Conflrutul crpiaoluld "Cond#t

Lhnb

d.

Nltt

rc.,,

Condiliile tebnice icprzintl normarca cerinfclor spccificate

"Genenlitdlf,, cu rsposbra ln acelaE iirnF a tut.ror sbodldnbr

coadi;ic tchnicl din accst capitol va avea o mctod!

de
standardului'Metodg de vertfcte',.
Wertale. [^s acest Duncl sc precizcazl in

f1r*.*6;ffii

Forne

tt

di,r,rrsirnt,

copitolul

cs,,d

biDc

c.pibful 4 at

jucifcac

oondigiile

h;."rfa-tr e;rii- "

Se procizaa A,el irz .oOrnle" .u shDd',dele

Eboice de calitatc pentru uncle maeriale folosite

pro

ln

aplic{bilc. Ficcar

furif * Ar*J;igdrii.
.rccnice. Se in[odrc daclc nominale ale
pr'crm ri alte crfrc+rigcr
4*ului
Frmrpsrc constuctilrc n --*nrncfonarc carc tcbui*c
oginle 9i care rmreazl sr fic coofrnac
inin li*|ri *
Corldifit ptvfu 6ec14ia, & spccifO dipl
".ittitil
e co,,,lif irc chnicc nfcritoqe la
ralionale sau

sionale ln vigoare sau condiliit. A"

Coacteristici fzice. chinice,

,SA ri .o3poryop blosirc ai atb cond$ii d

lrriniitgEa
produsului gVsau la frbricatia dc scric.
""i6rd.
Cordifli prMnd adt udinile de.frylionec. Sc
TccificI todr coodiFilc c{ se
rcftr[

**d. .* ;;

la aptitdinifc de funcfonarc Ae poaisufrii

scopului pcnfiu carc a bst rcalizaf

58

"i["jrl

f.

ffifi**f

"_f._

fa *igural"a uo"i

*"

#uitgf

*ilht4

Sc sryificd toate conditiile carc conduc

(elecnic'
a personalului de desrvfue din toate Punctele de vedere

Conlttii PrMnd sectitdtea la

**-ioraipile

mecanic, feimic 9.9-).

privind compuwea la a4iuea lactorilor .mediuld tnco4iwdtor' 1"1

cerinlele de.mdiu inconjudtor
acest Dunct se imprln cina$ii tebnice care lin seama de

:cil'aun'' conttifile tehnice preizeaza-condifionrrile climatice'

;;;;;;l,t
27) gpcum 9i modul de
ffi;i;r;;e. iii regull cele standddjzat in STAS 9393n"
*.p"n * p*atUui-at punct de vedere al stabitufii de frmclionare sau rezistcnli in
timp' "f
&pr caz, condi$ile thnic rferitoare l8 Produsul
Se vor avca ln vedere,

ambalat.

privind acliuea prodttsului astpra,medi::tli tncodttdtor' Se specificd

h mediul respectiv'
rcele condi$ ccrt conArr" t" *igr-re" u*i securitlli a cxploeii
pericolului de explozie
privind
eliminarea
prcvid
condilii
p6-care
se
la
caz
1s sEz
pentu eliminarea
condi$i
pericol
de
explozie),
cu
in
medii
lucrazd
roentru orotluse
prnrbatriilor
pntu
eliminsea
niutqi ot Scderate de produs, condi$
CorutiSii

ii

;;tiJ

radioelocEice l.a.
'

la
Condilii Privlnd protecfa conna coroziutii' Se specificl coadifii referitosre

*boi." ii o" o"ntte menite sI confele trodusului capacitatea d a

"iu
rzista
'** la- coroziune.
---ArAiSii ptMnd fttttcltonoea da d$atd Se specific[ obligatoriu una sau mai

eoperirile galvanice,

tnctioorna de durat!' al& potu condiliile nomal cet

multe conclitii tehnice .a"
"",titutcad
funclionar.
9i pentru cele accidentale de
Condiiia aoeasta se orPrim{ prin valori impus, concre& (parametul' auaq
incercare'
ciclul e!o.) ii ah crinle cae sI caraclcrizeze condi$le de verificarc 9i
standardului s
cuprinsul
in
tot
La aatst @rtsl 9i
Condifi prtviml
fabtlirdea.

guvemului'
includ orevederi de fiabilitrat ln mnformitat cu ordinele ln vigoare ale

tt
Conffnutul capitolutul Reglt Ptttind ve4fcteu cslit4ii"

inccrdrile 9i voificnrile cT e- se efec'tucazi Pentsu

uneori tn
*estarea caltnfii produsutui la asimilarea lui ln fabriofie, ln cursul fabricaliei 9i
ln

ooloatarc,

acest capitol srnt hscrise

Caagoriile cle lncercei 9i verificfri aplicabile sud de tip' de lot Si de fiabilital'

n rpi aantit"" acestora se face specificarea clzruilor in care se efectueaztr

l'a'

tncerclrile 9i verificlrile de nui srs, anploara accstora, Priodicitdca

..
Acstl list[ hebuie s[ fie
Lhta ?rvercMlor gi veriftcbitor de tp gi &

'ot
prczenagobligEtoriulnt-untabellnsucccsiunesnormaldaefectuariiincrctrrilol,av6nd
umtrfoara

structd

5.1. Struct'rra tabelului de lncerclri

oooftfin

dodd

lncqo&ile 9i vcrificirile rk tip u'*uie s[

inclusiv nraocsrs,

mbalarg documcnt ti invnff

lnc,eceAile 9i

vaincirilcdin

partoa

59

acopere toele

codifile

tc'hnice'

de livrarc.

finau a listei d6 lncro&i gi vuificlri de tip

9i de lot, tebuie s[ se tfflnine cu verificrca lndeptinirii parametilor de bezn ai produsului, pe

tebuic s6-i asigurc ftr cxploatare $ clte fndul dutshi sale de exploafare.
Incerclrilc ai verificlrile de lot pot fi dr+d csz idcnticc sau nu cu cele de tip. Ele
rebuie sd fie astrel stabilite lncit prin hdcplinla lor sI se poa.tl garafr c! produsul & serie
csts chivalot ctr produsul omologat, sau de la exenplar la excmplar sc asigur[ supravcgherea
pdn sceste lnctcld (inclusiv marcarc, unbalare, doqmdc hsolibarc ctc.).
csre accsb

In cazul
csc lncerc&ile nu pot fi efcturte compld pc fiecare exeorplar,
atunci in mod justificd, se poaE adopli o schml & supunerc la ftrcercdri 9i vcrific&i de tip 9i
de lot prin crl unclc verifctrri se fac pe un anumit nurnir de produsc 9i altclc se frc pe alt
nunlr de produse, pulindu-s obfine astfel lmp!4ira hrtuor rqifcdrilor din listl pe bare
Fodusele fabricatc.

Adoplda unei ssfel de scherne tebuie sd aibl ln vederc cumularea maximA a

efectclor partiole pe grupelc dc poduse, c& nai ryroapc dc lncrrcarea complet{ corspunzrror
(echivalcnD ccrintelor de o.ploatarc pntru produs.
Critriile de accptne I rzul8telor oblinute pentu hcerdri 9i verificlri de tip,
respcctiv cele de lot se e:rpriml globel, c0nd numlrul d produse supuse inccrcfrilor estc redus
gi nu se pot accepra ctrderi la lncerc&i.
ln caa lncercdrilor unui numfr mare de produse identice, exprirrrea se face tot
global, ct precizarea dacn st caa , I orcpriilor sub formtr tablad" Se rartr c.llte produse au
fost lrrcercale la o anuldt[ poobe gi cet porfusc tebuie s[ nu corspmdil ca lotut s[ fie rcspins.
Itr acst scop se aplicl prevederile STAS 3 t 602-84
STAS 3 I 608-84.
Pcotu instalaliile eleclricc de automrtiurc se numlri
h
'i/sau c@tinuaE tncscdrile
9i

verific&ilc la crre ele tsebuicsc supus obligatoriu conforn STAS 8138-83. Condiliile pe car

tebuic si

le indcplincasc{ sulrt cle menlionatc tot ln acelati STAS 9i a sc vdea

cpitolul

din

carte.

l. Verifi carea alimenfrii

2.
3.
4.

Vaificarea aoaratelor

Vcrificsta cinrditiilor congtuctive

Verifcspa mnorirurilor Sl cablaiului
5. Vcrificarea condiliilor penru mdrarc

6. Vrificrca
7.

ryudclor

dc comsndl 9i a clrnr elor de semnaliac

Verificata inscripliilor indiciloa

8. Vcrificarca prctcclioi lmpotriva

electocutirii Frin atin$rc dtc6

9. y6gifceEa procqici hpotiva elecbocdfrii prin Aingcrc

I 0. Verifcalca poteclici la scurtciruit
11.

Vcfrifcarca glteclici la

indiectl

nprasachf

2,Vcrifcaca uirta4ci & izobfie

I 3.Vcrifcarca dgidtd$i diclcticc
I

l4.Vcrifcdla funclion&ii h qol

t
I

s.Vedficaea psrtc4ici h pifrata hsiudi

6,Verifcaea potccfiei lnpotiva funcliotii mUqie

lT.Verifwco nivcldui pcftrt4iil6 radiotccticc

I 8.Vcrifcarca fimslion&ii ll sdcinf
19.Verificarca

bcllzirii

Incercbi gt/sau verifolw th laUtAaE. tr e

Fl0ct se spccifc[ lisra
bcerctrilor pi/sau verificnr or dc fabiti6c,_nq$+abiliq ai$@ihlitdr, pcriodisibha

try1AilO

volumul rlc tncerclri gi/sau vcnificfd, bcul ua& r-cxccrltr

verifcarcg nunlrul de Fodusc F csE sc cl(ql|, cdedilc & rofF,

60

tillcart. tsa,

53,4,

Confinutulcepitolului',lt121a424sy"rgi"*r',
Acest

cqitol tebui

str con;ind metodele de lncrcare

pentu verificarca tuturor

conditiilor tehnic pevlzute ln standard la capitolul2,CondiSii

telnici de catitqte,,
I^a fiecere condilie tehnicd tebuie sa corspundi o
metodtr de incercare.

Maodele de incercare tebuie s6 fie reproductibile, ln acest scop fiind prevlzute

toat: de9llile- (desene afercnt, scheme electrie de montaj, aparare,
dispozitive, verificatoare
sau instalalii folosiie s.a").

Acolo unde existii metode de incercare slandardizst se vor fac

Aimileri la
lncerciri mscans_6limatice conform STA g3g311...27.
S
ln cazul lncrrcdrilor cale modeleaa mmfirtimoiul'J"-n .6on* O" a*utd,
avtnd ele lnsele o dura6 relativ mare, chiar dac{ ,*t uort *re, porJoptu
,"
(ri sst indicst sf
se adopte) incercEri 9i verificiri intselesute, cale fumizeazi date'mai
acste standalde, de exemplu

reale asupn

in exploarare. Spre exemplu, ln cazul unor produse complexe cu

::Tl^"t^jyT,
ryti-inar
qumrc man de lncercare
la carc. pentru anumfte componente

hlocuiri pe parcursul incercdrilor'siu operagiunilor de

sau materiale zunt necesae

se vor explicita ln

fiGii;;,;;;

standard si se vor efectua ca atare. Se va indica dupd neces

aL dasa de prccizie a apararelor de
se vor rnscrie gi concrigiire de iaborator in care se fac

misuri folosite la rncercdri. De asemenea

rncrcar e.

srAs

Pentu verific&ile obligaiorii ale instal4iilor electice de automatzarc

confom

8138-83 sunt prevtrzute

corespunz{toarc de verifi care.

53.5.

in capitol'l 4 at

stanoaruutui

iiei--tr:a-sr

,n"too.t.

Confhutufcapitolul,'Marcore,consemare,ombdare
dcpofitare, documeno

li hwntar

de

liware,

sryific! de regul!:
-datele care se marchenztr pe produs;
-dalel carc se marcheaztr pe ambalaj;
-modul de marcarc al dstelor de nni sus.
Datele care se marcheazd sunt ln majoritates cazudlor
indioate
lylaTpsrs. Se

9{jn

mai Sencral, in cazul insalagiilor elecrice ie,otorn.tizar"

definitiveazl ln gedinp de colectiv.

in

standarde de

Sfai St:S-Sf.8t.,.

la

6692-83.

marcare se line scama qi de:

-instucgiunile guvernului privind marcarea produselor;
-inscrierea printe date a marclrii tipului de
execulie climaticd confonn STAS
9i

Consemte,ln

ffl.:Yoe fY$]1pe
ms[nlele de
eraDorar

acest subcapitol se specificn rnodalitifile prin carc

s rcatizeaze

timput ransporrului, depoziririi sau se fac rimiteri Ia insmrcflni

?recialitale sau la standarde nafionale 9i profesionale.

acest $&apilol se specifica cum se mlbaler"i produsul pcntu

ca
*, d:te.ng"ze pe penoada de ranspon szu depoziare. Anbalalul estc
rtefinit in
TY t ":*3.d"lru. sal se
qoate face rrimirere la instrucriuni elaborare de instinrr de
:]lT:y_

Anbola,e.ln

specl8lrur on la slandarde profesionale, Acolo uDde exis0t

standffde narionale, de exemplu
STAS I 0672-76, se vor frcq trimireri la ele.
Trawpo-rt- In- acest subcapitol se specific{ rnodaliU;ile
9i precauliile de
tansport re I produsului, asdel ca acestasd_gi pisuze integrilatea pe
de fabricare 9i locul de instalare punoe rn runcpune.
9i

DepoziWe.

In

toi pur",*,1 aiot" to"ut

acest subcapitol se specifictr modalitilile gi precauliile

6l

de

depozitrre a podusului, ardel lnc6t acsta sI_gi pdsteze

integdtato Sni la insularca
9i
ln fimcfune.
Detmunte. Se sDccifici.actle carc iosoFsc prodwul la livrrre, c.u lEspcctrea
pr"r_{*il.. lcgilor in vigoar, -cor obtisr
nu,,i"+ n* a"
umolrirr ln o(ploda&, ti cfiifcatul de calitate
punerea

; p,.ir;;;-;;;i.iil

IDerto

de

ltwoe. Sc.spccifcl inlebrul

odag cu podusul, prccutrl inventanrl core

9i
se liuro"e

53.6.
^ .

csr se livrcaz[ ln mod obligatoriu

n_"i f".prroAlp."irfe

Confnrtulcrpitolului"curnpt,
Tmnen

& gonlte. ln acesaqpitol

se tjoc ganrtiife frbricotului ln sosul

dat
de legea in vigoare carc Eglenntc,-r acst
lucnl
Tenrcn & valabilttate. ln 0rst cpitol sc tce trncoul de
wlabilibre pgnr h
csle produsul poate fi utitizat, dacn este cazul.

62

CAPITOLI]L6
ALTE DOCUMENTE DE PROIECTARE

6.1.

Documentefia &hnologicl

Documcna$a tebnologicl cuprindc indicalii precise cort se dau executantului

instalafiei de aulomatizarc, pentu ducqca la lndeplinfue a sarcinilor care apar din proiecrul
tc.hnic. Prin proiect tebnic se lnlclege ln acst caz documenhlia enurrera$ ln cxpitolul 3, carc
cryrinde scherncle elcctricc, tabclelc de conexiuni, jr:rralul de cabluri, clcsene de execulie etc.
Document4ia tebnologici est destinad undloarclot tei faze :
-orecqic (mecanicl, clccbicl 9i electonici), peirtu rcalizarea reperelor
meceicc, clecfice 9i electonicg cun
fi: subansambluri ale dulapurilor, panourilor pi

srturlor d automdiur, cablaje impdnae, bobinaje etc.;

-montaj, pcntu descricrca modului, a succsiunilor fazelor de montaj gi
firnizalca altor indica+ii h motrtalla cmpomtclor unei ingtatatii dc aulomariz8rc. Faza de
montaj rste frza ca mai des htehid, mai ales atuci c{nd nuntrnrl mmponcntelor tipi"rte,
standajdizatc stc mrrt
-contsol tehnic de calihtc! fiza care se exesuttr dup6 fiecar din opntiile m8i
importanle car $mt inclus in fizele numerde msi sts.

Docmat4ia r,bnologid este abntuid din fi9e tebnologice. Figele tehnologice

cuprind urmltoarele date: numlnrl desenului din prciectul instal4ici pentu we e rvtlizra?A
fi94 matcriale standardizare uilizc, dimcnsiunile la carE se folosesc acestc m*eriate. Fipele
tebnologice oryind
pdncipal o lngiruirc de opratii Ebnologic, ln ordine obligatorie, sridn,
ia
ncoesa pffiu o bunl execr4ic. L: ficcae operalie se indicl sau se dcsoiu amlnunlit

unftoarle: mancrrelor pe cre lc face muncilorut, locul unde s execuUl

opralia,

dimcnsiunile, 9i cotcle lcgab de opcra$ia rcspectivl, valorile mtrrimitor din instalatie csre
t'ebui$c atinse' sculele, dispozitivclc ai aparalele d nrsuri $i verificr ne*sse realizlrii
opdrtiei, nulrid de mucitori necesd 9i calificarea aoeslor4 durata operaliunii conform
notmclor de lucru strbilitc. Se indic{ cazurilc care necesiu lntocmires de fige de mlsndtori
chpd o(eonaa opcrafiei tclrnologicc ai valorile ce! tr8buisc atinse.
In practici, mrmcitonrl avtnd la dispozifie descnelc din pmict $i figele
tebnolo4c tbuic s[ fic cryobil d er(ccub, s6 punl ln fim]iune
9i sI depsncze instabd de
iltmdizat!, flhtr nici un alt spijin
Ia cchipanacnble conduse cu calculatorul, manipulatoare 9i roboli, figele
tebnologice 3c taosfqEtr ln prcgm pntu echipamentsle numericr Oc conducere, ele

eftch{nd

opcra+iuni pc

csc

fi tebuit

sa le

faci opcratorul umsn

63

Norme de concumuri 9i manoperd spccifid

62.

Normele dc consumuri spccifice sunt lise cu cntislile din ficca,e material

fstric.rca instalafie, cumuldc dc la fiaae rpcr gi subansublu
ln acesr ligte se !c: dfiumina standrdizst! a malerialului, nunrele
dcfincsc caactedsticilc trhice, coti64, ln unitat8 d misutl
stortmdelor care

rtilizc

la

ti

coltspundoqc <Urclf, ncti, Lilogrure

etc.), nuncrdc descoelor ch c,rcq4i ln care aParc

motiialttl.
ti
estc
deetiost
subonsonblul
clnria
npcnrl sau
Normele de manoped spocifici sunt li$c ca! contin nuntrIul de ot de mmcl
neccsdr pcotm rslizrr instsl4isi de flxdndidr. In clc se cumulcazl nunirul <b orc
fiecarc mcscrie (clcctician, electoni$ l!c!t4 ctc) 9i fiecate nivel de calificarc al meseriei

rcspestive.

63.

Ilocunentafir de ambolNre

Ambalarea unei indal4ii dc arlomatizare gi a conponcntclor ei (dulap, panoq

serisl, apoal ctc.) sc rcalizcazl ln ubalajc tipizac, carc sl asigure rigidizda ac$eia (adl,
paleu, paltlladl). Doqmatatia dc @bolarc tebuie si conlinl o foaie de anobalaj $ o fita &
ambalare.

ln foaia de ambal4

toc:

tipl

ambo$ului 'slandldizaf codul anbalajului 9i

conlinunrl ambolajului,
Figa rlc

ambolat indicl urm[oaele:

t.lvlatcrialc dc protelic, fxrre gi cmservuc oeprevlztic ln descnelc de oteculie

ale ambalajului.

2.Instucf hni pcntru ambolse:

-anplasarca ln mbel4i;
-pridcr insbla$ei rau submsublului ln ambalaj;
-sirilaEa adifut (sc idici nodaliufile & sigilaG gi merialul

& sigilit);

-inlcriplionan (sc indiO locnl utrdc se aplicl inscriplionrrilc

ai tipl

irstcriplionftii);
-Dcsivuibil
-fiogil;
-a nu s rastum8i

.a se feri de unrzeslt:
Jocul de prindcie a c6blril6 pcntu Erneuata

6.4.

lizii.

Documentafia neccotd crlculului de prcf

Pentr calculul prclului unsi in*al4ii

dc

arcoaizalc

suDt

DGrr

documcde:
-Standardul profcsioml al insut4iei;
-Li$a dc msnopcrl spccific4
-Listr subansamblurilor rcalizatc ln mlaborre la altc

unitli:

-Spccific4ia echipanentului de aronnizncl

-Listrr consumudle spccifce dc nrderialc;
-Documentatia de anbalare;
-Altc document4ii carc corcul la stabiliea gefului instal4iei.

&

trD&oarle

Calculul prelului ilstal4iei se face pe beza arstor documente. In prtul

intl

toale cosnnilc de matcrialc ai manoper{ energie, coshnilc lucrtrilor efcctust ln

mlaborse la care se adaug! benefciul dorit a se obline la vindcrea produsului. In costurile
instal4iei ca 9i produs de secie tebuiesc dc asma uprinse costurile de cerwtart, proiec'tar
9i clc pregltire a fabricaliei, cosnrile realizlrii 9i t*t&ii pototipului, cosnri legae de punerca
in ftrcfiune Si alte costuri care sc consider[ resar a fi incluse ln cosnl final al podusului. Nu
intu aici ln probleme de debliu de stabilis a Felului tmui produs, care sunl gobleme

instal4iei

econonice, pe care fiecare firmd poat str le rezolve cu politica economic! pe care 9io impune.
In acest peragnf am dorit numai si tecm succint in rcvi$n c.Ateva din rzultatle activit{ii de
prcgitire a frbricafiei car,e concud la stabilirca prqului inshlafiei de automalizarc, ftri a avea
prtr$ia de a da o pczN arc detaliatl 9i precisl a modului ln care se calculeaztr preful unui

rmdus. Acest lucru constituie obiec'tul unui curs de economie.

6.5.

Conceperea ofertelor. Fita tehnici

O instal4ie de automatizaF cu utr csac'ter mei general de wiliulr poat fi

destinafi Inai multor bncficiari, c&ora Eebuie sI le fie ftcrntr cunoscutf prin metode de
rechnn, 9i de ofertit. Reclama se rcalizeozl pin intermediul fi5elor tehnicc pcntu bneficiari
spocializali, cu un gad nai ridicat de cuDo$hl in tlomeniu pi prin pospecrc pnau rclama

gauall"
Figa tehnici tebuic sf qprindf dcnunftea produsului, caracte,tisticile tobnic
pdncipale, sc,hife, scheme, figuri, poze alc p'rodusului singrr gi ln divcrsc aplic4ii, prezcntarea
concludenri a cit mai muhor aplic4ii posibile ale instal4iei.
hospcnrl tebuie s! Frzinl lnt-o formi ctt mai oactivl podusul, cu
principalele lui aplicafii 9i principalele lui canctedstici tehnice.
Acfiunea de ofcrtare s rcalizeaz6 pdn tinitErca la divrti potloliali bneiciari
a fi$i tebnic sau a prospctului sau prin pfiezentata produsului sau a prospcctclor la diverse
targuri 9i otpozilii.

6.6.

Documentrfir pcntru controlul de cditrte (recepfie)

Pentu rcalizdEa opraliilor de verificsr a calidlii orcculiei unei irUl4ii de
acst opratii tebui sd se punA la dispozilie

autonatiae, pcrsonalului bslrcinn cu

rlloftoEel documente:

-Lista rpcrelor la care se ce,r s[ fie intoqnite fige de mnsuretori separatc;

-Lista rrpcrclor la c8t se cr crtificate de crlitat pntu intoducsa ln dostrul
de

omologae;

-Standadul gofesional al instalaliei, care cuprinde lisa voificirilor tchnice

mciodele d vriicarci
-Cartea trhnic6 a instalatiei;

-Documcna$a de ambalare;
-Inventarul dc livrarc al instsl4ici.

65

9i

6.7.

Clruzele contrrctuele ln ploiectarca

inrtalaf llor de eutometizare

Ia htocmirca pmieclclc pdu instshliilc dc sutonrtizarc tebui linut co ln

pdnul rtnd & cri4tc bcneficiaului iiltd4ici, c.rinlc c{ sunt ptvlzuts.ln mod otpres ln
itauzete confrtutui mocnit tntr Eodrrftonrl (sau p[oicotamrl) instal4ici Si bncfci{il| ci.
int'odurc ln
Principolelc clalze de cdr tcbuic s[ sc tinl scama 9i care hebuixc

comact chir dad blnrfcicul nr dortgts' srd umdostlc:

a)p&tile contrachrtc, pdn Prcciura dcnurnirii conrplcE a sediului runelui
Drsoanclor cdc satDneaztr contSciul;
b)obiecflrl cofractului, dct rmind Pdn dcnumiF. cornplet! a prcduselor 9i
indicarca caracdisdcilortehnic.oflDcliomle ale acasbra;
cFantittteo, sortimntuI, tipruilc ai dimeosiunile Produsului cootactat' Ptcum
gi mndiliile de calitste $ adaptlile ti lnbunltqitile cons&uclive d tchnologice c.te tebuie
adtse accs

ia-d)termenelc

oorEspuDz&oarc, pe

unitlti

calcndatistice

.''n
dr

(zilc,

de liwar' prccum $i qalonarea

Sthrni

csntitativi

ctc.);

c)p{urile 9i tariftlc ln vigoae la daa tncheierii contactului;

ftnodalit{ile ti condi$ilc & Pld[,
gpodalitgilc ai modiliile dc livrarc, anbolsc, nscare, cticheE ti rgoditie;

hbodalibtcs dc rccptie ti adorccPlie' cu indicarca metodelor dc dcteminale

calit4ii produsutui;
ilnodalifllilc dc cftcnrre a Fobclotr tehologicc' fornclc & 83fut nF bhnicl ti
regimul de g;tnolii;
j)rclaFile da tanspolt opdtnizdc, carc' sl asiguF reducerca disunplo,
elimin8rla F&lDortuilor inr'ilc;
a

cmidtii $

de constatarc a

iFcpurddlc coffiactuale ale pdrtilc;

l)codi$i rcrcictirrc & livrat a nsEriilor pinc,

h ftnclic & gadul &

rpalizarc s

alf

sbra;

meialclfi

9i Pnodusclor noi

clauzc lrccserc o(cclidrii lntocmri a oblig4iilor asumd prin

iciul c{l frce obiecn coffacurlui.
podusul (insbl$a & qummliat) cG frctc compler 9i
h
lo
necesiE realizalca dc subo$mbit Pdn codpqsrE se mai adaugl uoele clauzc privird liulrile
complore rcalizate ln coopcrr.
m)odcc

codact Dctru qdusul

'

.-tt

sau scf,t

cc

66

CAPITOLUL

FAZELE PREGATIRII X'ABRICATIEI

7,1,

Princlpalele faze ale pregltirii fabricafiei

In activitatca de raalizarp a produselor indusbiale ln gcneral 9i a instalaliilor de

autorratizare in particular, se lntglness urmftoade faz de poiectare, przentate ln continuare
lrrr-o ordine aproximativ omnologicl:
l.Iniocmirca tsnei de proicctare (cu sau flrd model de referinl4 normald sau
dezvoltatd) (liP);
2.Relevarea (RE);
3.Idocrnla de mtdii tebnico-conomic (STE);

aftrocmirea snndrdului pofesional (SP);

s.Realizarca modelului exprimenlal (ME);
6.lntosnirea desenelor dc execr4ie @E) pentu proloiiP' srie zro Si serie;
T.Iniocmira c54ii tebnice (CT), sau a instucliunilor de exploatare $ lntrelinere;
S.Intocmirea documentalici de lnsofire (crtea tehnicl' cenifcatul de calitat)
(DD:
g.lntocmirca de oferte (figa tehnic4 prospectb, fimitre ln anchetl) (O);

0,Desi8! @S);
l.lntocrniin ilocumcntatiei telmologice pentu execu;ie de piese (p1q;
l2.1pcarira documena$ei telrnotogice pertru asanrblar ti conlrol OTAC);
I 3.Intocmirea nomelor de consumuti spocifce (NCS);
l4.Intocnrfuea normelor de manoperl sPecificn (NMS);
ls.Intocmirea dosantlui cle omologare (DO) (pdtl omologre prelimird

ti

findl);

l6.Realizaea verificlrilor tehnice de calitate (\rfQ;

l7.Anchctarca stsndardului profesional (ASP);
l8.Punffea dc acord 9i avizar$ stand$ddui profe'sional (P/4'ASP).
lntag8 activitate dostinatA realizlrii unui produsului, lncepdnd de la iniocmirea
tcmei de proiectare 9i penl h omologarea seriei zero pouttr denumirea ds "pregdtirea

fabilcatei".

Fazele coumerale nrai sus se parcurg oonologic dupl cum uneazl"

La realizarca unei insblatii de automxizare se poarc pleca de la conanda unui

bcocficir, pe baza cedo sc lntocne$e o ten! & prciectare 9i un shrdiu dc analizl economicd.
Stdiut de 'rt li'r ccdmici trcbuie s[ conlin[ tema de pmiece, Fetul plafon (pe!{ morim
e$itd al instll4ici), prrgni conparative rb pe pi4l a altor instal4ii asemnnlbarc' alti
bcftiri posibili, cmibtsa de produse neccsarc pc pia$ crc.
Umaz! lncbpicla contsactului cu beireficisn , h car 8 [Ec toate clauele
ncc68a&.

hl4ic{

comaffla bcocficiarului sc intoduce int'rm plaa de fabricalie'

Se lntocmcac: documcna$a & acculic (desene de execulie, documrfBlia
oorsuurilc spccificr & maaiale 9i nanopcti, standardul profesional' cartea

67

!chnic6).

orccut! prototipul.
Sc verificf, 9i sc lncarc! ptototipul pc baza strndsrddui pus dc acord cu
potenlialii bcneficiri ti in$in$rile suFaveghetoarc.
Se omologhcazl p'tototipul tn gedi4s
cu frclorii inbesagi
(bencfciui, olgadsme de sryravcgheoe gi contol etc.).
Se htocmcSp &cumcdalia & orccr4ie potu seria zdo, itroductodu-s toate
Sc

dc

modi.fictrile ceruts la omologara lrcliminsrl"

Se

sxccud seria zero.

Ia orcculia saici

zero sc utilizeazl sq c, dispozitiw gi vrificloarc (SDV-uri),

care 9i cle la rdndul lor trebui$c foictats, sr.eqlate, vrifice ti omologae intem. Realizata
SDv-urilor tebuie si dea sigua4 cn podusul postr fi fabricat oric&d h serig ffrl ca sI i sc
dc,tcrioreze parsmc{rii tehnici.
Seria zcro se supure

hcrrcnr

or gi vcrifcSrilor

& calibtc confonm standsdului

Dtofesional avizal
Sc omologhcaz[ produsul ln faza finall h goditF rte omologarc cu por4irlii
benficiari ti Epnzentanlii io*itr4iilor 9i organimelor dc sryavcgba.

't

,t

Indicetori pentru lntocnirer pmgnmelor de frbricrlie

Programarea

lucr&ilc

dc prcg8fu a

fabdcltiei

se

rcalizeazl pc divenc domenii,

cun r fi dc excmplu: pqta mcconicd, parta hi&aulicS $ pmuDaticl, Frt a elecficf, pofia
elctonic{, conrcrzi numerice, docrncntalia economici $ altele. Progrmarcs lucririlor se
nnpet pc diftritele faze alc prcgitirii fabdcaliei, oumet& eqior, Activi@ile din fiecarc
domeniu sc desfrSoor[ 9i elc pc diversele fazc ale pregitirii fabricalici. Programarea lucririlor se
face pc caegorii de lucdri, corEspunztrtosre frzelo pregttirii frbricaliei: tema de proieclan,

stsndad gofesiond, dese,ne & orcculie pentru prototip ssu serie zao, c[1ea telmic!, ofrt,
revianirea sau rcficcca documcnh$ci su sau flrd modificarp dc rsmr de Foiec{rr,
doomcnhfic tchnologid pcntu orccqie picse, docunreirt4ie tchnologicl pcntu asanblare $i
contol, mrmc <h consunuri specifce, normc de manoperi spccifcf b.). ln prcgidrca
fabricrtici, proiccumdui ti rcvin obligafiile privind opcraliile ce urmeozi a fi cfec$alr fuf d
documenbfia elabcall 9i anur:rc:
-htocmfua pmicc-blui pe baza darclor te.bnice frrmizae de bcoeficiar;
-susfDcrca proicctdui la fonnilc de avizarc (C.onsiliu tcbnico.economic)
9i
inducrca ln proicct 8 rcomand&ilor acestor fonri, in cazul carc clc nu rFcsitA

modifcoca tcmci;

-urm&tea rczolv&ii poblcmclor de ndurl tebnicn Vi cconomicd, rczultrte din

aplicarca

douncnqici trbnico.ccDnooice rolizd;

-porticiparca la rcceplia lwreii.
In crzul

car s clalrorcazl Prliecte rcfolositc cu csraqtr gmeral se acordl

ct 30 7o din tinpul pc care ll ia realiza

document4ici de orccutie DE.
ln rrfoloofuea dc p,oiccte complctr &i modifcfri tinpuf d proicctrre ste l0
% din tinpul inilial. In caa h cse sunt nodifc&i, estca pot s6 c0earcl tiopul de proiecue
p0nl h 70 o/o din tfunprn initiat.
pntu tipizar- un spor dc_timp cchivalcnt

Peffiu cxpcrtizarca, vaificarca sor aviaa h Consiliul tchnicocconomic a

se stabilgtr 6 tl'nf dc l0 % din DE.
P@tru lntocmla doqrDoqici te.bnico-aomicc dcstinae arpcrfizei tiDpul
se majorcaz[ as&l cu:
lucrlrii clabomtr

.20 7o pentu documentalie existnt4 dar car s Evizuiest tn

vederea

oQotului;

-30 % peotu documentafie elaboratl tr limbd stlin{

a0 % pntru documedtafie claboratl ln doua limbi s$ine.
Pntu artiviq c dc pmiectarc carc se vor executB cu ajutonrl calculatoarlor se
plede un timp separat pentu: proiectarc, simularc, hcitrrre stnr{*ud de proicctc, listc de
materiale, tehnologii etc.
In cazul ln csl! cchiponcntcle se omologhcgz{, timpul se mqjoreazl asfel:
-pntsu intocDrirs shdradului F,ofesional cu 5 7o;
-pnfu intocoires dosarului de omologare cu 5 %;
-omologarea prototipului sau seriei zero de la 25 % ptnl la 80 Zo, in firncgie de
nodificlrile la propnerea comisiei de omologare;
-omologart cu iDstii4ii organisme & supraveghere n4ionrll sau intm4ions.h
(Regisful Naval Ron&L Cntsul Minier Petogani, Instinrtuf Nalional de Merologie, iirEctia
de Po96 9i Telecomunicalii sau ala institutii supra.veghetoare spociale) cu 5 %,
-pcntu obtinerca tle avize cu 2 %.
Pcnru rclevae sc stabilegE un timp de 60 7o din tinpul necessr intocmirii DE.
In cazul nodifc{rilor cle teml cerute de beneficiar dupit predarea lucr'rii, timpul
sc poatc dctcmina ca la o lucrarc nou!.
In cizul ln care lucrsta dc prcictarc a termen de pr,edare eSslonal, tinpul
pntru lntaga activitate va fi dcfilcd conf,onn egalonlrii lucrlrilor.

Tinpul pcntu avizarc

&

fi$e te.bnice, cupinztnd apantur6 de imporf solcitau

de beneficiarul din |ad, cstr psopottional cu num!$l de aprare sau gnrpe dc aparatc cu
caracleristici idr ic, cupdNe ln fi$"
In cazul ftr care docunm4ia telnico-conomicd s va ltrlocui pntu mai mult
vuiontc, timpul sa va calcula pentu fccale vriant! (lin6nd seama dc gndul dC rcfubsfue).
'-'|F sutt modnsle, compartimcnarl de proiectrre
Prezenrle normc
F.rand

&

noroa sub valoara aceslor&

Nonnele de timp prezemAe 39 Ffrn b echipameirre pntu: ma$ni-unelle

universale; agregate spccialc; linii unomarc tb peluoare; itstal4ii de autonatizare a
goceselor; rcbo1i inrhstiali; insulagii <te ridicare 9i tansport etc.

Utilizfnd nonac de tinp sc poate detrrmiDa volumul activititii necs8rn pntsu

lucrlrilor dc proiectue dq Ii irinLa comnzii pfuI la intara ln firncliune a
cchiponcntului. Se shbilegte o aorni tb tinp ftr ore medii mnve4ionle pftu thza de
elaborarea

reslizarc a dcsnclor de o<ecqic,

creEerile ulterioce dc timp.

h fizI unicl OEu), crr

coDstituie baza de raporrarc pentu

Pcntu produsc noi, cap urmeazl a se asimila

rcconud! fotocmirea unui

Ia

studiu

trico@nomic.

in

fabricafia de serie,

se

totli h

ore ncdii convcolionale sc adaugl un coeficienq csrt dtr

di! dalcle pentru lntocmiea
contactului, 'nrli'r tmci & poiccfm, completlri, sfabilirea colaborlrilor cu poiecUnli
&rrrdi sau subpoieclanti, sub foma unor cocficienli propo4ionali cu nomra totald e:<prinrntr
h orc medii convenlionalc.

tinpul

nonng

necesar pcoEu

Se

prgltina bezei de proiectac, const nd

aloc! tinp pcotu rnodific&i clre survin dstorig rccomandirilor la avizarea

poiecfului.

In cszul ln cse oristl

-ai mulb

variante firo4ionafe, se normcaz! ca pntx

adaptare sau refolosir.

Norma dr timp, ln orc medii convei4ionale pcntu elaborarea proiectului

se

dctcflrini aoalizhd corylcxiEca cchipcacntului (c'n r fi de exemplu tipr driponcntelor:

echipamente convc4ionalg cchipsmcotc ql cms'dl nunrcrica, m,fini-8glrgatc, linii artonate

69

de

erc.) 9i utilizand coeficianli de corcc1ie, cum ar fi:

-cocficient care depinde de tipul uidlilor de aclionare 9i de ponderea lor;
-coeficient care c&ctcrizeazl gndul de dificultate d intocmirii poiecn ui, cere

pelucrre

est d8t de

numlrul de faz, scvenle dc lucru active din ciclograma de lucru ale uritAtrilor

conrDorcnte;

roeficint corc evidenliazl olculele carc

se fac pentsu algcr8 unor elemente

din proiecl regfunuri dc lucnr erc. (de orernplu: calcule curente, calcule de dlnensionarc fin4ie
de reginurile de luctu sau calcule spcific). Acst calcule se prezint[ tt Consi.liul tebnicoeconomic de avizare a Foiecfitlui.

-coefisient care line seama de condi$le de erteculie a instalaliilor Foiectate

(insal4ii simple; instalalii cu condifii genenle; instal4ii cu dstalii de montaj, cu schile

infon:rative, schemg tas; insala$i pentu uilaje, linii afiomale, sisteote de maqini cu
condilii impuse cle anplasare, echipamente tipizate; Dra$ni unelt; utilsje care reprezinttr noutili
tebnic in economic; ma5ini 9i utilaje noi in fab,ricalie, carc s baz*z! pe principii noi,
neconventionalq masini 9i utilaje care utilizeaz[ tehnici de vdrf; malini c:re rcprezinti invenfii,
a cnmr solulii originale se brcveteaz!);
.coeficient care line seama dc nivelul de documentare necsar pentu elaborarca

prciectului

(ftr6 doclmentre, respectiv solufii obi$uiq similarc cu altele

cxecutate;

documentsr cuEnta, din rcvist, ptospecte, mrnuale tc.; documentare suplimentari in vederea
realiztrrii unor solulii deosebite; Foicctarc dupl rclevare; document4ie complexl cu
experimentare de solulii, modeldri, pelucrari de date etc.);
-coeficie,nt care 8t in vederc lutilizarea & solulii principiale (unitdfi dc ciclu
identic in cadnrl agegatlor sau a liniilor aulomate);
-coeficir care line seama dc experimntrra nccsari pentu executarea
pmdusului, fi:ncfie de elemetcle produsului: experimentare ln condilii de laborator sau fab,ricr,
ln mnditii climatic etc.;
{ocficint carc fine seama de volumul de fabricalie al echipamennlui (unicat;
seri rdcn, alcntuitA din 2 sau3 bucnfi; seric nijlocie, alc6uiti din mai mult de 7 bucqi; sede
mare, cu peste 7

buc{i).

-coeficient cate lin searna de gradul de utilizare a proiecn ui 9i a detaliilor tip

(standardizale,

tipizab);

-oeficient crr tine seama de condiliile de proiectare (completiri de tmA,

modificlri de solutii constuctive, necunoattrs unor paramcti, grad de dificultate pi
cmplexitatc ln func1ie cle numlrul de condi$ tehnice specificate in terna de proiertar $
sundadul profcsional, modifclri consfiuctive cruh de bneficia! sau recomanditri ale
Consiliului te.hnico-economic:
-coefcisrt pentnr complexitahs tlhnologica (ca de o<enplu: tebnologii noi,
condi$ climatice deosebitc, finislri speciale, piese tumate, circuite integrde pe scah foarte
largd);

Lucrlrilc de proiectarc tcbuie sI fie incadrate dupd tipul rcpcrelor ln categoria

simplu, mediu 9i complex, dup6 sum unneazl:
-lucrue simpll *alizalea pircipalelor rcpere dupl modcle similare ca
mod de actionare, sistcm dc co$nu4iq mabriale, tehnologii, prelucrare 9i finisare, flrn
modificare dc scbeme hidraulice, pneumatice, elccticc sau electonice;

ti

-lucrare medie *perelc mecanice se prelucreazl ftri model de rcferinlit

prc"inu drlaliat un numlr minfuL de exunplu de 6 mt; proicctul nu are modificiri ln

schcmele hidnulice, pneunnticc, electice gi electonicc,

-lucran complo<tr .adicd un prciect frrtr modele dc rcferinp, care

pczinU oh+ii originalc, sc ntilizeazl maerialc cu poprietlli deosebite sau lnlocr.ritori 9i
pezintl ln dctaliu u nr.nn& minim, rle oremplu de 12 cotc. Aici se includ ti componcnte

elcctronic intsgnt pc scad foafte largl noi etc.

Tinpul po.fu altc fize de proiechr se detenninA relativ ta tinpul

lnlocoha desaelor

(pgq;

dc cxecufie, in faz[ unic5

potu

-Stndiul telmcio-cconomic: 035xDEu;

-Sbndodul pr,ofesionrl : 0 I xDEu;

-Corca thnic* 0, I 5xDEq
-Documcnt4ia de lnsofirc: 0, lxDEu;
.oftfite (Fifa Ehnicl, archete): 0,lxDeu;

-Documm$e

dupd omologar: 0,l5xDEu;

-Docudlcntati tshnologicnpntsu execulipiese: t,lxDEu;
-Docunenlic tcbmlogict pentu asamblae 9i contol: l,lxDEu;
-Norme de consumuri gccifcc: Q05xDEu.;
-Norne & nrnopcr[ spocificS: 0,05xDEu

Dc asemcneq bebuic,trevIzut time pentu codificarca 9i intodrrerc pe

$ tebnologiilor, a listelor de mataiale 9i tebnologl,

calcul4or 1 stuctuilor goicctclc

hbcmfuea de ofenc!ntu oryo4 potru modifcfti tn unna onologlrii prototipuiui

lvlodificlrile se frc pnn doc{nente scrise, numit
de sesizarc. Ele au loc
numai la ccrtrea bencficiunlui sar la dirpozilia organismelor de avizare ln umra omoloctrdi.
Delegaliile, dcplaslrilc spccialigtilor legafe de ptodusele ln lucru avend-contact
sau daci au ffctt obiechrl altui cotrtxrt tbuic ai ele avrre h veder,e la stabilires tinDului
total

fu

dc

pcgeirc

frbricaliei.

rimF de regie pntu slte

De asemcoeE tbuie 16o66
Produsc dispuse a
asi*ate de c{te^conduccrea uni6fii,
In coniractul pentu aristcnF Ebnicl s aloc6 l0 Zo din thrpul afec6 proiednrii
pcntu Foicctata thnologici, rirnF ln car e$e inclus[ fi adivitda dsffgurad de inginful
tebnolog pentu onologare.

Inboduccrts ln plm a obicctivelor se facr ln limia capacitililor, pe baza

studiilor te\nic-cconomice aprobats.
Conponcotclc de apobsre a shrdiilor tebnico-economice sc sabilesc ln fimc1ie
de
fi: valoars anuali a
?ecesit't"a sociah a lucrlrii, tinend c.nt de c&eva critrii, cum
Fodrrtiei pmrru ca* sc face firndansntarca sa'den Eodusul fiebuie omologar 9i rn c stadiu

Ac,

73,

Omologerea

Omologarca cons6 fn._confiroarca pc bozl clc documente c6 prcdusul

conspunle cerinFlor din docunemafile ptucntrtc tff-u! docc de onologae, gi cd s-ar
condiliile neccsare $i $ficientc potu a s bece 18 fi28 umfrode. Avizarea
rydi4
docadui de omologa* sc frcc dc clfie o comisic de omologae rrrniE rn acrst scop rnb-o

ry

pedia$ dc omologue,
a

o1otoE* sc podc fice pentu pototip, urnr$ apoi

. nmitlgi
omologare
-pentu

produsului,

unicl -pcntu un podrlr

onologare,

ctc seric

p66u gcdinp &

care crginte:

finall
micL

<te

un godus de serii mar,

omologarc

fin

ttr proieclantul

omolognea seriei zao

o,, ,ilotog...

fo

frre

tcbuie s[ regilosci dosarul de

-Strdiul tchicocconomic, avizaq

-Suodadul profcsional,
-Figa
sc Econancltr a

sidcticl dc niwle

fi folosit Fntstr I

avi4

9i

calitdc pentu podus. Accasta este un doqunr cr

conponli lnu! Fodusul car wmaz6 a fi

sc puta ftp o

1l

omologat 9i prjodurc sinil"'r rcarizar rn t'e sau shiinrbte, ln acste fiie se tc principarelc
cracteristici tcbnicr pcntru produsul care s omologbeazd pentu podusele dcja existerrie.
9i
-Documcutalia corstuctivl;
{atifcaic & calitatc pclrtu principalcle matcriale 9i produse conponemc;
-Doq.mcotatie Fin cor! s arat! cun rEspectd proauiut ccrinpte L prolec1ie
a
muacii 9i a nediului lnconjurllor;

'

-Cartea

tehnic4

-Usta picsclor de schimb;

-Fi9a tebnici a produsului;
-Oocunentalia tehnologicI & cxeculic contol:
ai
-Usu de sculc, dirpozitiv gi vrifcrroar (SDV-uri):
-Lists de st0nduri dr conhol 9i verifcac;
-Ush dc apsrde & mlsurtr 9i contol CAI\{C{d):
-Programe tehrologice de calitate;

-Ploceftri

de contsol;
-Formularc pentru brcgistare gi contol;

-Formuldr! pentu
lgisElri d fiabititatc, nntrDrnF, dirDonibilitrte etc.
-Bulainc de lnccrclri 9i vcrificdri conform stancladului ptoiesional;
-Lisra cu mernbrii comisiei dc omologare si altc doc'rncotc
conform cerinleror
aclualizate.

_. _Pentru mologara prototipului lista docuncnelor stc nai tdusl,,stfel ci sunt

neccsarr, din lista enrunerd m8i su$ nunri: shndodul profeionst,
doar pus de acod
'
poiectd cn4ii tchnic., ploiectut fipi tcnnica 9i anc Aocrrncnti conform
c"rUfefo, act*fizat
.

7.4.

Avizareastrndarduluiprofesionel
Smdardul profuioul sc avizcazl
Ptrfg etrpo o

punerta lor de

rold

ln doul ctryc.

coBtituic

smaa"aU, ginfuca observaliilor

9i

Pdn anchcUrc se tnlelegae timiterea srudanlului la poteois[

b;tdcir;
gr rnstitrtii. de- sqravcgheq- culegaa otscrvagiilor frc,rc
de toti *"S'ib"at mcher4i
9i
cunularca lor lnFo lis6 cu obccrvatii.
Prin sbndatd peofcaioml pus de acord sc l4elege pima veriaru
a

--

gofesional,

g|-a$

ry

standardului

q obscv4iib puse de acord ddrid _.1",+. nt A""ri

.hS**tinstirtre
"t;
dc pmrcclT

!!9ry:

care supra.vegheazt

dooeaiul respectiv,

c-um

n:

|nstrrurur d troiecha pcofiir subrrrtid (Lp.A.) BucuEgti, Institlul

ac iroicirrs pe"n"
elcctsoEhnic[ 0 C.P.E) Bucu$i, Insthnd N4ionat de M#logie g_f.fU.j
n,r,*6i, C*t rf

I{ini:r lctolanir Rcgi*uf Navd Rone, Rg$q euo noi-'* aail,

firr.'p"t*d"i;
qn fmr- dc. Foiccht!. Acesor tcori *.frrrl'if
rr,n r,ndul
rygT
pmrDrmll ^rt
In rqllltarcr httt b ec,bcto"
"--r,rfe
timit
rcalizaorului
$adsdului
obccrvgiilc
lo.
.Ei
Fastqii alchcsi sutr coroc4i ho gcdinp
dc puncre dc ocdd a;b*.dli*
A dour ctapr o cmrtituic eepo fin.u & aviz&. Avizarla fnalr
.
o ficc instiond
dc ccrcciut c8!
,$4rsvrghcd domcojut ghdc u ."r. ,. to.aarc.4 e,ra""r. hruolia d
supavcghcro m.li4"r tuh&rl folo@q dc prroioaam t"rtn
'ft""
f,r- iprqgbrt"r*
obscr*tii pcnfiu aduccica sbndefurui liodusuhi tn cooornlrelor-tftr,acre
gocralc
vigoac. otscrvafillc tsbui: Fsufb <tc pooiecu g *-aru"r t
uni. qooinca contrn
acestor observ4ii. Dr46 modificdrilc solicituc ac bsdrr+a
s,ryrEvegh;dt&"Oad,rf ooa" n
avizat

72

7.3.

Eremplu dc plan de ecfiune pentru

prrgltireo hbricafiei

l.Dcpncrc conadl

dc goicctarc gi cxeculie la unitatea de poicctarc, rcspectiv execulie.

2.intocmfur lisle de matlri8lc geu obtenabile ct Fel informativ.

3Jdocmia documilatiei pntu cdculul Fc1tlui plafon 9i calculul preplui plafon.
4.{decrca la crnofinp berfciarului a gcA{ui plafon.
5.Inrocm! contsact de proicchF ii c:(ecutie.
6.Ralizarca docunentalii dcsoalA pe pslie

meceicl, elccric[, elcctonicl, hidraulcn

9i

pneundicd"
7.Prcdaea la compotinenul dc ryovizionae a listsi natcdalelor geu obtaubile
8.Avizarca docunenotici h C.onsiliul tehico-econonic.
9.Intocmirca thnologici & orco4ie, asanblarc 9i connol,

l0.Intocmirca listslor de consumuri spccffice dc naleriale si mmpcra.

I l.PEdsrc tatrG pcntru F,oiccldrsDv-uri.
l2.Pmicctara SDV-utilor.

l3.Cdculul pretului podusnlul

pc baza specifioliilor de naleriale ale nfilor

subonsamblurilor, SDV-urilor' tsbnologiilor li stbusanbluilot ln colaborare.

t4Oblinccra accephlui & pe1 rh la bcncficir.

l5"Pndarca listelor de natcrialc la compatnentut de aprovizionarc 9i a s:bonsamblurilor

Ealizate ln mlsbora[e.
l6.Lansalea h &bricatic: Eedan goiccfirlui 9i a tehnologici dc o<ecgie 9i asanblare in seclia
cle po&4ie pldsrca
conpEttrtfift|
contol tcbnic a caliulii a tcbnologiei de
cnnbol, lntocmirca ti pedarca bonudlor dc consum de nateriale.
l7-Brccr4ia Epcrclor, planificat[ pe dcliar gi sectii tlc go<hrc1ie.

ctft

&

I8.Almbhca prod$ului.
l9.Puncrea in finc1iue, rcglajc.

20.Efocosea de lncemnd 9i verificdri de clre comportincntul de contol a calit4ii, conform

smdardului pofesiooal al p60dusrlui.
2l.Rcmodicri, rruntri.

22.Onologaca SDV-urilor.
23.Avizaea shrdardrnui proftsioDsl.
Z.C.;mvocgrca comisiei de omologarc.
2s.InbcNnira dosarului de omolopre.
26.Omologare.

2T.Anbolaq opcdia!.
28.Ptmrc

h fiu4iuc

la

beneficir, sen icc.

2g.Utorirra produsului ln andumF 9i complcEa <bsrului dc omologarc cu buletinul

uduan$"
30.Urnefuea oblinerii de bulctine dr figbilihrc de d tnilizalorii produ$rlui.

rte

CAPITOLT]L8
NORME REPIJBLTCANE DE PROTECTIA MIINCtr

8.1.

Aspectc pe care le au vedere nonnele

republicane de prctectir mmcii

Nornrcle i@ublicam ae nmgf

g,g11.,*t aprobac tn conformirae cu legite
io vigoarc, prin odinc alc minigerelor muncii qr"rr{ij.
9i

. . .Elc cuprind
toore miniserelg

csdrul genrslnc Ehnicd a;cud6tii nuncii, fiird

obligatorii pentu
organcle administatiei de sbr, o,pri_fi o*&rd;-fu-p0fiicularE

Nonaclc npublicone dc porcqia ouncii ar U

,r.al" ,".Ao1".f" .rp"rt",

l.Corucu4ii 9i hcgcri tn core sc desffpcf prcc*lc

z. I enluca securigtii mmc_ii privind carcct&a,
p,toirhEa fibricalea

&.i;

9i

;-il;d;;
noi portusc sau
'"finitor
3.Tebnica seeridfii muncii pivind mplasarca
utildelor, naynilor $
instalatiilc.
4.Tehnica sccurit4ii nucii privird hcIrcrrca,
.
ftnryoltul,
9i irmaUfifor, prec.n

'tilqictoa
prccese tehnologice.

manipularca 9i depoziOrea

n&iateto,r.

5.Tebnira securidlii nuncii pivind insul4iite nccanicc sub

ursiune.

6.Tehoica scqrit$ii mr@ii

etviaa insutaiife * cclipone#fe ebc.tice. .
?.Te.bdca securitfii m,mii
Ei"i"A urad. a"
sccuidtii mucii la o<ecrlarca ,!pamlt." la sqra'la
sol'lui g

Ir!rn'---'

*""""fi1-.,rmca

g.Mcroclinm4 fuJzirca

l0Nonc.&

pu#.''**

E vcnrilafie
pivid eforarl fizic.
hbolnrvirilorr poftsiooalc $ accidentelor prcrcc8t
dc

igicna nuncii

er4,
l2Mis,Iri dr 6nica sccuriUlii muncii pcotu pevcoirca
cnptiito dc fluirle,
l3.Tcboica scsrrit{ii nuncii pmu
Fsr@ila
inccodiilor 9i
$
autoqindrritor.
"rpori

9i

."rit

l4.Iluminm.

l5zgonor

l6.Mijloe

9i

vihqii.

indivirhale de proteclic.

T.primul qiubr h c8z dc accidemuc.

tE.Normc dr igicaa munsii privind connolul
I

pcriodic.

nedical la bcortaea ln muacd

9i

l9.Repatizarta pcrsonalului pc

locuri de mutrcl ,i instu.rdul dc protcc;ic

a
muocii.
Urrclc din accsb cbtitui. srnt gmat vslabilc pcotu
oricc diviEc lcgau &
:r*,_d:r _ de
r.
Esraraprc
atromarizarc. ce dc cxcmplu punitcl
e

i,-ZJ,Z,

celelalte chestilni tlebuic str se ginl seana

in cazul

cmcptnc

carE

iO,

l, iA,iirO,

lS

,i

19. De

in.rltrfiile dc sutondizrrc

sl firncJione ln cooditii la cac sc frce,"ftrft;;;-;;

sunt

d Fotrclic a

mmcii.

Dc acsts norne de prolectie a muncii tsrcbuic tinut eeoma la lntoclrirca

documafifiilor dc oreculic, fgelor tehrice ale instala+iilor, c!4ilor t&icc, instu4iunilor de
o<ploolarc

fi int4incrE snuhdclor

82.

de p,rodus ctc.

Nofiuni clenentrrr de tehtricr rectrritlfii muncii

prMnd instolafiile ti echiprmentle electrice

Instal4iile ti chipamentele electicc vor fi Foiechte, constuile, montat,

tntclinut si exploatat! ln a|a fel lnclt s! fie Fevnit electocutirile (prin aingre dfuctn sau
indtecti), asudle, inccndiilc, ogloziilc provocate ete cureafi ctcclrici de dispersie sau de
cucnli electici vagabonzi din irtal4iile electicc sau daiorittr dcsc&clrilor electice.
Ia lniocnftea nonnelor de potectie a muncii din documentaliile aferente
inshlafiilor de automatizare, ln afti de normcle republicane de potctia muncii, se va
line
seama 9i_ de_ normativele gi smdardcle ln vigoan care se rcftrl la proteclia inponiva
aocidentelor de mrmcd daomte curcnOlui elecfric.

.Lmp.d rl.

Valorile morime adsrisc ale q.rcnlilor Ir, considerali nepericulogi pcntu un

de 3 sec. 9i alc rzistcnpi corpului omenesc ao utilizali la dimensiorrea

instal4iilor de pr,oteclie, sunt urDutoade.

maxim admisibile ale

ulnSn

cdE'_-

Valori ma:rime ertrnisibile

LInAI

Rl

uazut p[otecFel contsa Glectoqi&ilor pdn dingere

l0

c. a.
<o

Lxa

l0

)u

30

50

dhldl

protclici contri lc.tocut&ilor

indlctl
rtczilbots c{ryului orncncso
a sursci d nagic

erin@

neglitffiF@de-fr@F'

intriood

Iol
t000
3000

Valorile nrxirnc admisc alc msirnilor accidentale de a atingere y de pas, Ia

insblaliile electice de joas6 bnsiunc sunt dsre ln Tab. g.2, pentu cuent ati,*iv
Oeasirp." li
pcntu cunt cdfinuu dldesubt

75

Pffiu

rcalizar8 ptotccjici Impo$ivs electocuir

or

datoriut influfofclor

eleclrostatic, valosea maximl a cumnrlui cl troc prin coryul omului clnd acsta atinge
elecrcntul srpus inormplor eleotostatice se va considera:
a[1,=l0mA (valore efcctivl ) pcntru &=1000 obm sau
b[b=30m4 (vdoalr efectivd ) pnt|r XFo ohm.
Pntsu alegra mlsurilor optime d protctie se vor avea ln vedere toat
influenfele posibile as'pra insalagiilo ti obicctelor aflale ln apropicra liniilor electicc
de
lrnlttr tnsiune. Se vor lu mlsuri de proteclic lnporiva
-infl uenllor clccfostatice;
-infl unllor electomagnetice;
-potnfialelor periculoasc produse datorit[ scurgerii curen$lor elecnici;
-punerii sub tcnsiunc datoritl dcfcctclor cle izolagie;
1t1 pq3z3ntele oremplc dc normc de proteclia muncii nu se insistn cu referiri la
Ilnii aeriene de tariune, linii ftratc elec'trifcatc ai arcavalii subtcrane. penm acstca sdstf,
norme de protccfia muncii mult Eai sEicte, spcifice acestor locuri de muosi.

Ngqnele de potcc;ia muncii stabilesc tensiunile de lucru maxim a&nise pentu

dc muncl pericutoase.
In locuri cu pcricol de incendiu sau cxplozie de gaze sau pulberi, se vor lua
rnasun de FotecFe lopotiva d$c&clrilo elcctice datorafe ac'm.lirilor de particule
clectizate (egarea la pdmdnt I elfirntelor
instalarea de dispozitive de neuralizare

uelte portstive, folosite ln locuri

sau de eliminare a particulelor

elcOiznc et.).'etatice,

cu praf sau unrezeale, cu perimle de incrndiu sau

. -. - .
exDlozie dc cazevapori, lichide, pulbcri, fihe, scang se vor folosi numai,tilajg aparxe *t iilii,*t"
E
(inclusiv colducte electice) de mnstuclie speciare. constucliaior
i'buie sd asi$m
etanteitate la pra4,_ I'nezcal4 rcspcctiv goteclie antiexploziv6 etc. In aceasUt priving
sc vor
rcspcta nomativele 9i sUnrlardele spocifice.

l**i

ii".fri

$id6

In cazul ln cde fufiaupera alinttoeii cu encrgic clectricd poatc duce la

I instal4iilor carc asigurA duritatca paonatutui sau a

accidente, prin oprirca din firn$iunc

acclor uilaje c.ar.prb opdEa. ncco[IlrndAt[ pot pmvoca accidnte, se vor prevedea douA
almeot ri cu enrgie elecfric!, din carc una va coMitui alimentares rte rezervtr.

Instalalii.le elec,trice tn fiza.dc ogerincntare sau provizorii

vor lndcplini
aceleagi condifi de pmtec;ie tnpotiva accidentclor tehnicc sau <te
ca
in$adliile

-nd

definitive.

Est

httzisr folos'ula inst0l4i.ilor

nccorsputrzltoarc.

sau

,i

cchipamoldor elcctice improvizate sau

ysv,e$ca lccig.gtlor d: n_unci erin atiDgr! dirccg (elec-tr,ocudri 9i

alsun), s voFnr.c{ mlsu'i de protecgie,
ln fungie de condiliile spccificc ai anumc:
o) toatc elcmcntsle coductoare de culld, carc
psdc din cillld@le

fpm

de lucru, vor

fi fib'te

fr

inaccesibite

urrrdtoarcle mijloacc:

'nei

curnlilor
atingeri lntinpllloarc, ccca ce sc va realiza prin

-izolare electic{ (folosind materiate izolante) a curangilor dc

lucnr, numi6

izolare de lucru;

-infrodrccrca clcmntelor ln carcase dc protecfic, prsvlzute cu

blocare mecanictr
sau electric!, car$elc teNe sI aibE, de a*ncnea un rol
protoli" t opotiu" solicidrilor
mecanice asupra izolatiei echipamcntslc electic;

i.

+rplastri

la

in{fui

inacccsibi.le;

-tngddiri _ctt- nu permit trcqla pctsoanelor 4le clcmcntcle aflate sub

reDsrunc' Frvdzutc cu broc6ri mccanicc sau crcctice (rac&,
fln.buri, dispozitive erectice,
etc);

b) izoha suplinentard dc protrclie gi izoha amplasanentlor

locul dc

desrvfus (de

lucd)l
c) orgeizdls locului & muncl 9i cqslonaca

dcsffprc ft6

pericolc dc
d) folocit!8

oper4iilo,r

midrot;

utfcl lnc& rcesta

s6 se

nfloeclor individuale de proacfe elccfloizolmte.

Pcdu izohra clcdcl & ftinu e*c

mr

ca clDcotclc instrlaliilor elctic

sar a ec.hipmentelor cloc-tricc dato srb hsiune ln timpl hsntui st fe izolaa pc htcgul lor
pdc|lrs san sn fie Fotqisb h
ryo dc r4eipuhe lryotira rtingcrifc h$nphroor, prin
gin
pozifc
gi pin qlasare sau cu {rloruf unc dispozirive speciile.
lor,
!d$i TnsEucti8
Acopeirea cu vopeclc, la&
cu s[&ni de oxi{ cu
din nrtcrial fihos (Fs6turi,
filcrd, bozi din Fseri
nu lunt t&tc pofu a fi considcraf natcrislc izolanf) nu se
conskleri ca izolafie h scorul protcotici trpotiva dingstii dlctc.

ci'il,
ce

chlti

77

CAPITOLI'L9
NoTrIrM DE rrr{vExrrcA gl
PROPRIETATE NUrr.,NCrU,Ir,A
9.1.

Irvcnfi

9.1.1.

Chlificrrt hvcofiilor
lvlaEa

sftrl a

invcnfiilor se cl8sifictr

nebrcvtabile.

Iwenlile brevtabite

sc

ln invenfi hcvetabile 9i invenlii

chsifcl dry6 nri multr critrii:

-In frnc1ic de depcndeop lor dc gadful adral sl cutroarb'ii de

c&e rocictde:

-invenfii lonicq
-invcntii obigauitc.
-In funclie dc g,oblana pc.cstr o 13zolvf,

-inve4ii gotralool dc noi produre indugtialc;

-invcnlii cc

rtarlt! din

clmoscull;

-inrmtii

de

Focodar

Si

conbinalea unor elemnE Dol cu unele

mcrodi"

-In frrnclie dc t'di"dcca pioilclii.

-invcngii sirylc;
procdqr gi o

-invcntii cmplcxc, al c&or obicct se rcferi h aoehgi tinp la un

un podur gi la un procdcq la o netodl si la un aoqar crc.
-In fiu4ie & garbl rh incrdacnOenp at invcnliilor rmlc frF &
alrcle:

int"lrtic,la

-incnfi pincipal!
-invcoliicomplcocmre.
-In fun4ic & grdd & rniciparc thnotogic*

-lnv4ii

dc

acauliuc;

-invcotii d pctpcctivi.
-In filnclic d. alpcctul coucl d

-nodifcm ftrnci

iqlaceii

nou{ilc h

ca&ut inventiei:

unni ohiccq

-nodifcarca dimrnaiunita rmri obicqt

-hloqdtra uud Dredd fofo8it

-hlocdrca und diryozitiv,

'n'Enr, inal4ic;
-modifcarca coryozilici chimicc
a urui prrodw;

-nodif c4a prameEilor bhotogici;

-modifcarca ordinii

qmosc'rlt;

h cat

-sinplifcaa coffEucdve

sc succcd frzelc rmui prrocedcu tehnologic

adusl rmui produs cunosctt;

-modifcei afrrsc schcrrci clecticc,

unui ptrodus cunoscu,

Inenlile wbrewtabib

elecrrronicg

cimrtice, hidraulicc a

top6d fn doul cucgoii: prcpu!ri mbrsvctabile

.?,.
nlionale, gi propunai nch,arctabilc iraionate.

78

Prqwwile tle iwenlii ra;iozale sunt utile sociedfii insd nu Ltunesc condiliile
privind existcnla unei invenlii brevetabile. Din acssttr cstegorie fac parte urmdloarele:
dcscoperirilc stiintifice, geognfice, astronomice sau de altA natua;
'nlsurile

9i studiilc organizatorice;

-misurile de nan'lri ecsomici sau financiartr:

-metodele sau formulele

de

calcul, programele

de

calculator,

nomogmme, tabclg reaclii chirnice;

-metodc cullral cducative.

Din csrcsoria oropunerilor 66 invenlii nebrevctabile irafionale fac paft

acle

pdn folosfuta lor contaviir pgulilor de convicluire sociale, sau duc la o$inerea unor efecte
negative ln dczvolbrca socie$lii. Dc ascmcnea aici sunt incluse 9i proprmerile care contavin
fi propunaile de perpetuum mobile.
legilor fizicii, cum
Obiectul unor inventii brevetabile tebuie si contibuie de exemplu la:
-gdsit! unor noi surse & energie;
-intoducerea in cconomie a descoperirilor Eiinfei;
car

-realizarea de noi tehnologii;

-lirgircs bsz:i

de matrii

pdme;

-ddicalea gradului de aulorndizarc;

-imbunltdtirea ocrotirii slnltlfii;
-in doneniul ap{rlrii;
-valorificarca materialelq nfolosibile;
-pmteclia mcdiului tnconju&or etc.

9.12,

Condtlii pentnt ef,iltents

rrci invetrfii br,.retrbile

Una din principolele condifii de apreciere

invenfiilor brpvetabile

este

ltiwld

sou telntcd a nh4iei. Acest oiteriu ate mnil8 de 8 deosbi o solulie

cresttvitatea
banald de o solufie care implicl un eftrt crearor din pafiea inventatorului. Ca dc exernplu
schimbarea unor pmcedee dc automatizarc lntrc elc nu constituie un sport crator.
O a doua condilie o con$inrie eristenla wQi sowi telmtbc de rezolvarc concleti
9i ompletd, cu mijloace lehnic, . unci pobleme tebnice din orice domeniu al vielii economice
li sociale. Solutia tebuie sl constituie o lnldnluire de elsmenie tehnice concrete care sd fomeze
untot uitar, coostsuctiv $ functional.
A teia condilie o concitrie ,o6alea lali fu $diul acnal al telnicii nnndiale.
Conditia de noub c.onstinrie un criteriu de bazl pe carc tebuie s6-l lndeplineasci o solulie
thnicd pontru I putea fi clnsidud ca invenlie bre!/etabil!" Elcmentcle tchnic.e noi, esenfiale,
asigurn hpreunl c,u elementele cunoscub, obJinerea unor efccte thnice noi s8u nea$eptate.
Progesul teluic, !f,,lb c-ribriul car marcheazl fapfi cI invenfia esle mai mult
dcgt o solutie telmicl noul, pntu d dsbriE efcotelor pe ctoe le produc depllgte din punct
de rndere telnic $ ecomnic oclelalte solutii existet r la un moment da in lwne, contibuind

bhicii mondialc.
& @ttcabilhate bdilstflald evidenliaz6 frptul ctr oric invenlic tbuie
sI !prezinte o so$ie c{e 3i pod fi qlicd ln scopuri utile societnfi. Acst cracter industsid
al inven$ei araltr ci a poate fi cprcdusl ori de cale ori este nevoie, cu constrvarca
Drin aca$r

'

18

Dmoesul
'Oi-terLrt

proprietigilor ei.

79

9,13.

IllhridcproEctr

Un tidu dc trotscfic sb ua docunat, crc li conferl titularului

dcptui in
leg&n| cu involia pcot.r c8r esc solicibtl
Fotclia'Acestc dtG ;fue,etut
9i

de invcnlie

certifcatul dc inventator.

Brwctrl & inventic:sigud- profcclia juridicl a inrnoliei ln npon

cu E4ii, p
Eritoiut smdui h car.
ur"i"ur.'Bi
ifte
sate h
"."rull
""
d@eniul pro'crii industiarc. pe baza hevc'tc aainvco6c
se
lvrnd ca obiect
licnts d brcv4 csiuni sru how-how.
Certifcalul de inreldor cat un act care aoDfrtr inwnaonrlui o serie de
fupnri, dar nu potejeazl inv"i& prin el ;r,r""r!, *titd* a.
u:r""oroon foi.

ffii,Jdd;ffi-""

Gili#pi

92.
de

"'oi

Procedun de blwetrre a invcntiilor

pentu bGvebtra unci inventii
tbuie hrocmit utr dcpozit lEglemenbr
al ccrEdj
ta

ca_obiecr b"""h" C
ryI
*.iryen|ie institutia csc
da;rJl
'-- --Ofciul dc Strr pcnru Invenlii Irafrci (O.
_are

esro

S. L fr{.;

9i

Prin depozit sc r"Fgc caerea ae Ucrrt ae iwcn6c

brcvedrii.

8c.as6 insdtu ie

f,*,*gt.

,i

docunntalh Dccsad

Documcnqis lccesad b(rvedrii

sc ltrtocofte in modul urn&or:

tdca in
g
Tod clar precis sofupa tcbnicr 9i
dc afior
soft4ionarca poblemci ebnicc propuse, delimitfnd
-la
cu sbdiul aculol cunoscuf at Ehnicii

.F q in/rafiai nltuic.sl.
contibulia otiSinah afusl
111!-f*lUuf.
nvnFel.

to rryqt

ai"-i"ili"f

Tortul dcsoierii invcnlici qpriDde umdtoarcle cxpilole carc

in odinca indic,tl nai jos:

-1.?:tlll

invntlei

ofine

de aplicare

a.l

se expun succslv,

o fomulae chrn gi concisl a poblcmei pe care

o

ryy ryqq" ftr divutgarco sotulii- rebnic *rc ._"tiut rift-,it,i"q", involiei. El
u,cbuic d fc idcntic cIccl din qtca d brcva
2Ptantou t r| s8u Fob.lcmci pc care o reolrd invcufia cu prccizarea
rcto .constaric prini rul a"i_"i,i-griil,o* tn prirna sa

doncniului ehnic la cart sc

pafi tiurd irycntii.

3.Prezentoea tdfuful,auosc*--al telnbii,

ln p,oblerna cte fac obiecbl
:_._d-: cu nentioofta
mrnpel,
dcuaveiclor solr4iilon cunoso,it
pirinu

yr!

ffi," F. .p.l ll Fg'r.,xiricd.,,

scop, cu

y:drs
11
rcDrzid.
...

pijlorclc

oc

si,L4iil;;;

+i

p" ,e"A fri ,i"a

frffi ; Jui*,r io"*si.i,

indiclta pcmu necai din accetrs a i6,.,Ca*
F

4lrezowea ptwpldn &cwrultt)

elirninr aezava;rq,ai

ca;

lc

rotatiet rehicea invc4ici, ur

*tdid;d;iilffifr#.r*r
u* ,, ,"
a

indicarea

rnplcag[ poblena tehicr g oi4ia aurcr mrn

soft4ia tchnio nou
nai nutre fiazc, fur a frce rcfutue la deccno,
h

se

p*zio6 in

una

ssu
_t&qr;il;_it"
Gmccdcu d ir,ol+c, d,bdr *q*d*.llffim,
"t
il*Fit":."ry$c
pr.""A.rr
apoi io$alaFa, ap&rtd crc, Nu e vm

Fr!"d";

T=|odq
mvcniN,

"irfi-" "*iUai-ffi",. din qplica""

qltcdiw, delc fnbcnidu-e scpeat,

s_Prczcntocq u stut
-a lgwitor
in tcxul dcscriuii oqticlbdr-b semniiopa
ngunror co4aute.

6frenntoea utula sa{ a na mrlw'aanple

&

&scdcea cxqlului de rcali^ lnccpe, dupd..a * p.#*L

strtic{ drpn ca' sc indicd modul de apri'care sa' n-ir"*,[,

realizse

frt

rmenliet -

in,fui fr,

[ .-,iiltfuor

se

*r"

cou,trrtr

fazele, indicarca succesiunilor 9i a rcgimurilor de lucru pentu ralizra fiecirei faze. Cdnd, de
arenplu se expune cu rcferire la desene, in tK se intoduc repqle corespunzitoare fiecdrui

elemenl ln ordinea crescltoarc a numrelor,

7.Prczenaea s|antqj el97 rczultate din aplicarea invenliei.

S,Redactsrea revendicbiW dacn inve4ia se referi la o metodA sau la un
Focedeq instalalie 9i apamt, reven$clrile EferitorE la aparat sau instalalie vor fi distincte de
ccle de metodA sau procedeu. C6nd invenlia prezinttr un caracter mai complex, o serie de
elemnle pot fi dezvoltde ln revendicnri secundarc. O rerrendicae cuprinde un preambul care
mnfine titlul invenfiei 9i elanentele tehnice ale inve4iei care fac parte din stadiul cunoscut gi o
a doua parte, in care se apreciazi elcnentele noi ale invenliei.
g.Rezlrmahi -aon[ne elementcle principale ale invenliei: domeniui de aplicare,
problema pe care o remlvl, indicarca posib idtrilor de aplicale 9i principalele avantaje.
O descriere rle invenlie nu tbuie g fac! um&oarle gre$eli:
-titlul contine ii solulia invenfiei;
-titlul conline anumite denrmii comerciale;
-la stadiul cunoscut al tebnicii se prezintil numai dezavantaje 9i nu soluliile
lnslsi;
-ln prezentalea soluliei principiale se indictr numai avantaje li nu solutia tehnicl
noui prin ce are ea mai caracteristic;
-la rcvendicfti sunt mnfionate numai avantaje gi nu solulia tehnicd noui;
d$enele nu swf ralizatc confom standardelor ln vicoar,
La sftrginrl descricrii se d! o notA bibliogmficL
Dosarele dspuse s examineszi claci lndeplinesc condiliile de formi 9i fond. in
cizul ln car acsta nu lndeptinesc condiliile de brevetare descrise anterior autorul pdmette o
scrisoare de opunerc, in care i sc trzint! brcvetul de invenlie opus, cu o solufie superioarl ctlei
din cererea de brcvet. Dupi bEvetffe, invenlia se tipiregte gi se acordil brevetul 9i certificatul de

invntabr. Pntu opratiile carc se fic asrpm dosarelor de brevetare tebuiesc pldtite diverse
taxe. Litigiile referiioare la dosarele de blcvetare se solulioneazi de comisia de contestalii dc pe
l6ngl Oficiul de Invenlii gi Mirci. Valorifcarca invenfiilor se realizeazb de acord cu unitilile
producdtoue 9i care desfac produsele carc fac obiegnrl brevetelor.

93.

Mtrrci

pe mnga inventii, o alti caracteristic{ a proprietdlii industiale o constituie

onrcib. Acsta c*rac,tnzpazA divrscle Foduse ti FoducAtori car existi in lunea
economici. Pentu asigurarea protcliei acstora ele tebuiesc lrugistate. Mdrcile asigurn
relama produselor gi a producnbrilor gi lnpiedicn cortafacrrea produselor.

9.4.

Protecfir intelecturll prin lege|

drepturilor de autor

DupI cum s-a rdzut la incepuhrl accstui capiiol existe anumit rEzultat ale
concrpliei intelectualc umane care nu constituie obiectul brevetirii. Btlvctea asigurl Fotcc]ia
concrptiilor intelestuale din domeniul tehdcii, cum sunt p,rocdeele, metodele, aparatele,
instal4iilc c&. Concptiile utile societA$ rchcvetabile, eoumrate anterior tbuie tohld Si ele
protjate. Pmtejarca lor sc facc prin lcgca &cpurilor de aulor. Acasti lege protgjeazl
rcalizdrilc giinfifice: cdrfi, lucrtui $ii4inc, txt, mnsurile qi studiile organizatorice, mitsurile

8l

& Drt|tl cconmicf

sat fiDacilril, nctodctc

ti

fornulclc d crlcul, ptogranclc

& c.lcrddd,

crc4ii.sristicc gotrrrt caudw ac. O&oecdrirc ginlifcc

bgitc fziJii!i chinhl iDforntfi nd mlt sar nai p,$n'tdd;
laclno p{re dln Ftindiut u0i\Bd sl c|D$iotslor oEcos$i
Flc tn citcul4ic h nod libr

:S-Hry

y11ryf

ct.

hsl

rypi_r*-ryg,
nu constibic

obicctul

ei

Fobqit

CAPITOLTJL

TO

MODALITATI DE IM'ORMARE $I DOCUMEMARE

10.1.

Informare din literatura de specialitate

10,1.1,

Gnorrfitlti

Ansamblul informirii $ documerftuii tehnic esto deosbit de vada! atat ca arie

de cuprindere c6t 9i ca mijloace de prelucrare 9i frrmizare a informaliilor tbnice. E$e stringnta
ncsitata cunoastrii ralizlrilot tehnico-gtiintifice pe plan nalioul $ mondial. In condi;iile
orploziei informalionale contcmporane, cind ln lune apar anual milioane de articole de
spcislitate, sute de mii de cI4i, brevete de invenlii, rapoarte de crctarc, tze de doctorat etc.,
infonnal la zi ciid gi lntr-un domcniu lngus nu reprezing o sflcitr u$oattr" Numai Pentu a
a
selecta din mullimea publicaliilor pe acelea care conlin informa$i intercsant pentu o anumiti
a folosi instunente specializate in acest scop'
tmtr de cerrtare, un spcialist ncinfornd,
aI tebui sA-$ dedice lnteaga viafa acestui scop, ftrrl a aYes grantia cn a rWit sE acopere
ndcar o parte c8t de cet semnificativn din infomaliile calE 8r puta contibui la rezolva!a temei
respective. ASa cum uD ctrlltlor art !voie de lm Shi4 tot ata specialimd confruntat cu
ioformatriile tebnic (din litrdur6 sau refclc de calculaloare), ar nevoie de insrumenle care sd-i
pernis sn se oridcze ln acst utilt volum de publicafii 9i si-l ajutE sa-ti slecleze rapid
sursele de informarp cele mai adccv* scopului un:nrit. D aca' rebuie si se cunoascr, pe de
o parte, carc sunt pincipolele colcgorii $ tipuri de publielii care conlin informalii rclevante
pentsu temel d intqes, iar F de alta parfE, carc sunt instunntle de 8ccs ti slectarc rapidtr
a acstor publicalii din mrsa litraturii gi rtelclot de calculatoar gtiinflfice 9i tehnice. Mai intAi

ft{

s! se Plzinh crt $nt Fincipalele snw fu informoe 'ghnoe" PIt*l.n i

insftmcntele secundare de iDfornss 9i documentalia cu ajulonrl c.treia putem ajunge la
se va lnceics

inform4ii utile.

10.12.

Sune primerc de

ifotn|lt

tl documntrt din lihrrtun

tdricl

ln procunrca inform4iilor ese foarte inportant ca, pomind de la definire. clad

gi detaliaE a problenelor pe care Ic rvan de rczohEt, s[ cunoa{tqn $i sI tsilizl'l arle sllse de
infonnare carc sunt celc mai adecvate scopului urmdril Dintc acste, unele se rpferd la
informafii rnai mult sau mii pqin borctice, pusc ln circtJalie in nod liba, ca ftcind Parte din
patinoniul universal al cunogtinplor omnefti. Accstcs fac obicctul liieranuii tehnicc de
specialitate, care vehiculeazl libcr idei tehnioc ai solulii posibilc, c{i 9i direclii dc catetare, care
prin natuIa lor nu prezinu obiectul unei protcolii juridice. A doua c*goric, hvtele de
inventie, congin soluFi tchoic carc au un cfcct conomic imediat 9i ln mnseciuli constinrie
obieci al protecfiei propietllii inielecnrale, prin ar tituladi 1$ rczrvl &iepnil de a aplica
exctusiv rezuliaicle ei, sau a vinde solufia sub forml de licenl5"
Dacn dorin sI D frmiliarizim cu un donniu al $iinlei deq{ cre nu aven
deocandatl, dcc& cuno$inte vagi, vom incepe cu studiul unui nanual intoductiv ln acel

83

domeniq vom continua cu un tatat de specialitate cu o oricntarc mai didactic5 9i abio la urnl
vom puta parorge 9i tr4elcgc u'or litratura curent! de specialitare -aticole de rcvist4
comuniciri $inlifce, Eze de doctord -ln cae, ca de obicei, srmt comndJate cele mai noi
dczvoltlri nldisciplina rcspcc'tivl $ care sc adnscaz! unor cititori dcja inili4i ln doncniu
Sursele primare <le informarc $ docrmcntalc sunt in primul rtnd publicafiile
giinffc $ tcbnice chsificare fn gencral, dupl cdteriul fornal al modului de apailie. Asdel
sunt: publicrlii periodice (rcvistc atiinlificc ai tehnice' de populadzale, <te culul $i 84 snua)
si nc;riodice gcncralc (citF, broluti, tataF, manuale, cunuri, cnciclopcdii, publicalii ale
moiiesdrilor qtiiaifce) 9i neFriodice speciale -(standarde' brcvete de invenlii cauloags'
DmsDectc. raDosrt de crcetar, tz de doctoral). ln pzent' datoritl apatilici lor periodice la
'ti.p
relativ scr:rtc, twideb $fi4ifice qrzintl mijlocul cel mai intsru utiliz*
a"
Dcntu comunicarra nout4ilor lnt-un domcniu sau dtul al $iioli. Sprc deosebfue de cate'
articolul de revistn prezinf un grad & conctnuare mai mare a informafiei, cste mai le$ans din
pr.nct de vedere tematic $ apan la scut timp dupd desmptirca nom{ii Pe csle o comunict"
ilafio. drlorid volumului ei, c& 9i edgnfclor ditoritle, lasl mai mult loc pentu consideralii
toonticc gcnentc, ddorig duraloi mari a pocesului rb pdactalc ai editarc' infonnaliile

ioe^f

comunicale au o vcchime mult mai mare dcc{t ln caad adicolclor. Cu toare accstca' c8fiea all
svadajut sistmatizlrii volumului <h infonnalii idSistarc ai postr fi folooid pcntru Emlvara
unui

btet- sDectu
' dc Droblcme.

clc commicalt de mulrc

infomra+iei il constioic public4iile

Din pdSlic4iile rrpedodice, un mijloc

dec0t arricolul dc

rwist!

sub raporiul

nou4ii

ori mai rapid

mmiftstbilor

lzultste la crr au
$iintificc, ln cs pdticipotrlii la rcspcctiva rnaniftstale comunicl ultimsle
ajurs ln

activi@ lor tlc celcetarc giinlificI"

Tczele dt doctor4 prin origcnple ryecifice, p'nzintl gnnntia odginafit4ii

nivelului

vi

goblemci respective in dcplini ooncordanS cu sbdiul otins pc plan nondial in

tu&ii

domeniu

Dezvoltarca letdelor d calculxoare a dus la interconectares mondialI a

ci sc pot obline info@ii din bazcle de dcc ditr Elelle d calculatoa
nondialc. Lrgat rh acest aspcl sc vor prezentl noliui clcmcf,t& de idormEe Prin FFaua

aclsda 8sdet,
htcmt

10.13.

Id.N ific.nr, dcplrtrr..

9i

obfnerce rur:dor dc bformerc

$ dspistana sunelor de informart tlece3i6 dilizata unol &iduri

ln masa litcraturii Eiin$ficc ai tebnice, Ele sunt clshe de biblioteci 9i
insdtuF d infornarc ai rtocumcnhtt. Acse thidtd contin un lpctu lrg de publicalii 9i
,,nrse secttdoe" de itfornoe,ln ssrsul c{ inform4iilc continute h
srvicii. c[ suot numib
cuma{taii b nod ditEsg ci indfts! cle continhd timiteri la surse
obicctele
ele nu se reftrl ls
Identificorca

care sE ne oricatczc

cart eau mintit b subcryilolul pocedent.

-primarc de informze
Sursele secudac rlspnd h unbrde bteb&i:
-ce a ap&rn nou

-cc s.a public*

b rbncaful x;
h ultinii rni ln pmblcma y;

hrrlhi, dt lc dcc& cclc $iuE, a mai sctis s|norul z;

-d8c! rwista scu carb. sc alll h
9i dc la carc bibliotocl podc fi oblinut4
.det a fost tadusl h limba romlof hrrarca x ti sum 3e port sjunge ln Possia
-cc

tr.duoerii
salc

*ine

p[

producc ln 1ar[ sau sttdiD&8h rm

crractcristici tehicc.

84

8[ mit

p@dus

ti c{t

sfi

FitlciP0lele

10.1.4.

Urutrrirer lucdrilor lou rplrutc

Unele din scrviciile de. boz[ pe care le asigurl unftnfile de informale

9i

documntar procum gi rmcle bibriocci consti rn semralrea no'fl$toi apnrte rn librarra

!l'nl!4 Srupatc tcmdic ai sub fomrl condeuaU, asfel hcft specialigtii pot umld cu nidnum

de dort liEatura tefuric{, selccrlnd din nasa lucririlor qennmtte, pp acelea care u plca
mnstinri susc de infomar utile.
Unitltilc dc inforM doclruenure sunt d exemplu Institunrl Nafonal cle
Infonndeti_Documntarc Brnrqti, Oficiul de Infornale,i Documdlee B,ru$ti, UHiotou
Acadmici, Biblioteca ccntall univcrsibr! g sltelc. Acstea oftrtr qpeciatigtitoi unnltoarete
tipuri dc publicalii 9i servicii dc scnrnalale bibliografic*

-Rcviste de sumsrE:

-Publicatii de titluri sistrmalice tematic;

-Rviste de referde:

-Servicii de difrrzare selectiva a infomnliilor pe profil rtc beneficiar;

-Cataloage de bibliotec{
Ac.st institt4ii pot lntocni, la cerr,e, bibliognfii Etrospcctive pe o teml dati,
atA aljmib, 'cercet&i bibliogrSce". Specialigii aceslor unitlli pot u,meri ,p*ryif"
de-a.lungul tinpului 9i selccta refainp bibliognfice tnsoftc de scur rearndq a articolelor,
"Aitoriafi
clrfilor aplrub ln domeniul care fice obicctul clcltlrii bibliografice.
Evidenla natrionall a achiziliilor de periodice din prl se face de cdtc Bibliotecs

._

cntali N4ional6 ti stc difr,.d prin intenueaiul "repertorirlri prbtwito strdine din
Rondnia'.
EvidcnF cntralizau a tszelor de doctorat se face de cite Bibliotc8 Centrola

Uniwnid.

EvidcoF ccnfrlizal a hrwelor de inven]ie se fu de cntrc Oficiul de Stat

pemu Invcdii 9i Mnroi (O. S. I. M.) BucurcSi.
Cataloagcle dc bibliotccl constituie lm insrument indispensabil. Acrstcs sunt
.

organizatc

alfrbdic

autori 9i titluri sau siccmaic

Caaloagcl alfrbtic pe aloti gi titluri au fi9ele bibliognfie aranjare ln

ordinea alfrbctictr a nrmrclui de fuilie al arlonrlui, sau al primului aulor. Cataloag:lc sistmatice ar fi9ele bibliografice aranjatc ln odinea clasifcdrii

-.

zecinale

uivasalc

(CZL|).

Clasiferca zocinall unirtrsall rqrezinltr un sistein rte tnplrffue ordonarc a

9i
gng$np_lor umanc de la gcncral la particular, potivit lcgiturilor togil g istUce amc
disciplinele

itiintifcc

constituire 9i subdiviziunile lor, lrnpa4irca esre

zcce clase gcnerale

rilizao

pomind de la

irpdrlite fiecars ln c&c zoc subclase 9i a{a rui dcpartc, peni fa epuizorea
disciplinelor gi cunogtinlclor, de un& doumha de clasificne zccinatl *in*rU.
ti
ri..rr.i

frnrt din cifte cle la 0 la 9, numit lilte CZU,

zcinall univcrsah .-"Of"f" -frga" a" inshlaliite d

clrse 9i subclsse i sc afiibuie un simbol

ln

cbsificaa

arlomrtiza!? se glscsc la indicii: 6 -Sliinp aplicatc, 03 _Lrginerie.

fbnologie
h goefat,621 --sd6hhi.r,
Tcbnologic nuclearii, Elocuorhoiil'oli.i
_
- ConrDda ii c.ntolul mainilor gi procesclor. Axonaticf, 621.38
-6?.5
621.398 Tclcmecanicf, 531.3 Echipamente'<h prelucrale a datclor, 6g1.5

I$u$ii ry1oic.,
RoFE

d*-

1Pr*t

Autondic!" Tchnicscodolului autonat.

85

t0.2,

Nofiuni elementrre de informrre prin

Internet

de calculaloare

No$unile care vor fi prezcntate ln continuare

srvesc la informarca pdn rclesua
Internet El se pot folosi pentu:
-conec.tare Ia Intemet de la un calculAor
personat compatibit

sau sistm

IBM

UNX;

Maclntosh

-tccpFoturEa ssu EaDsmitcrea mesajelor prin poqta

electonicn:
-identif carca numelor adreselor
9i
hltmst

-lTalizarca infonn4iilor despre o gazde

1166a;

minunte desFe un udlizajor

dcterminarea dacl un sistem frmctiones?t
-aflara de

In;;;
-'

-conectarca la o gazdl

h&mst;

-grstsa informaliei dorit:

-trarsftrarca unui figicr prin

+lutrca

htemt:

unor noliuni mai pulin

-localizarea utilizatonrlui.

t0J.l.

priise;

lnf clcgerte rdrerclor J11s666

Tot c.a c se frce rn Iniemt impricr rn'reun fel ut izra

ulei
e-sprme numle tor, o lnioOe a"

:*:,!sur1.-y
,ca
qelel
,,t"met sau o pcrsoanl
lcgatl

de

qca"

"lAitii""-t-roa
umr& si

O adresl arc fn gnenl

uid @ nivl.niv2.....thm
parta din adresl aflrrtr

adrse.

unic o mni

axn:

lruinta smnului @ est identifcalorut utilizaion

ui.
Identificaronr este unic. parrea din adrcstr sit'aa.aupe
serniur @-ertiffiJt r, .u
ior"
fiecare douf, nivele ale domriului. uomcrurle
nu sunt altceva dectlr diferite nivele de
orgnizarc. Aceste nivele sunt din ce ln ce-A g*"of.,
a" f"-Jng"
a&esa conline aft un idcntificdor de utilizaior
clt 9i un domdiu struch;8a pe mai multe

p*.t

ffir" *r, *.^u

nivele.

Intsmt foloscrtc o netodl de adrcsare care

ofrl o mtodtr dc a identifics in
_
mod univoc difcritele organizatii, sisrrne de .rt""lrb*
,t
din rclo.
sisrrnul Fnnire inctuderea im_o adrtsa a mai
.n ur,*ri
domcniile pot si apartr destul de complexe.

p*;;;.darc
.,rd;;,"l;;;ff,i
*"t

1022.

Ilomcdi oryrrlzrlionrle

ql;t

De obicei. ccl mai sencral nivel

dTapta) diq-un dmcniu cornplet este
cnrcia ii apo4ine adaiiur. ln acrst rei
!e poor vedes

p Y T*.Tt! .dFrl dc orgrDitFc

t1nstu
de sisco!

clruia ti apa4ine .te"ui,

!p"l

difritc. Din acsta se aminesc:

'

-6p7-entit$iconrcrciale;
+afu -institr4ii cducalionalc:

-;2 -institufii inrcmalionale;

.rnt

.rSUrS de

rrlea;

org organizalii 61-pp61

86

i,*U a*,

gap"

C"r"rif'"rg.,riai-"f"

1023.

Donenll geognfice

Dac! domeniul este in afara SUelor Unitc ale Arnericii va inchde un cod care
apartine. Acest cod consti doar din doui caxactqe, carc reprezinti codurile
intcm4ionale ab Frilor. Existtr zeci de clduri de domanii geografice; cateva mai comune sunt

ardi lra c&eia li

enunerate in continuaE:

'aa -Austalia

<a{$&a
y'p Japonia

'

-ro -Romtnia
-y' -Franla
-de

{ennania

ln Intemet
ests

se

prenpune cI dactr nu s-a folosit un cod geografic, atunci domeniul

sitrut in Stalele Unit.

10.2.4.

Pottr elcctroDicl

h Intemet este crmunic4ia prin po$ta electsonicn (ar o adrEstr specificd unic!, bazati pe sistemul de uumire a
domeniilor. Folosind corect acd mod de adresare s poate tinite Ei primi mesaje prin poga
eleclonici in si din bag lumea"
Cea mai

maiD. Ficcarc

*ilizator

comtml oprafie

de

Intmct

parh a sistflrclor de programe de po$t electonici lncorporeazd

pcfinite
conpulrea
un editor care
neqielor. Comanda pentu invoc&a editodui ca 9i
Cea mai mare

comenzile editonrlui difern de h un sitien la altul. Pdn contactarea adminis'trstorului de sisten

(sau sistenul de ,rrrp d p calculatot) sc daernid pagii de urnat
Mcsajele de poqd electonicd nu sunt confidenliale! Ele pot fi citite de oricine $i
nu s poale facc ninic asqpra Ecsti stiri de lucruri, De aceea hebuie awtit grijd sd nu se
intoducn in nesqie lucruri care ar deranja clactr le-ar citi altcinwa.
himirea pogei elecftonlce. Felul cum tebuie procedat pntru a primi po$ta

electonictr depinde de c{iva faclori. Cel mai importmf este tipul de pogrun de pogti
electsonictr carc se utilizeaztr Dc oremphl diferite pachete de programe d e-mail 8u diferit
comenzi carc las6 sd se vaifice olia pogdn Unele sislmc vor anunla automat ln clipa cfud
mesqiul sos$lc, in timp ce altcle vor attpta sd se lansze manual programul de pogta
electonicA. Un exemplu de program de potti clectonicd ll constituie prograrnul nai, din
I,JND(

Trotmitena ii rcceplioneea datelor binue, Pe ntstrt c se captrta experienltr

in uilizarea pogei elcuonice, apor sinra+ii cfod se va dori sI se trnsnit{ pi sd se rectplioneze
fipierc binale, sum a fi: tabele de date sau trdc Felucmlc editoorc sofisticarc. Inainte de a
timite astrel rle figiece bebuie s[ se folosasc{ un pogrml crrc conveiqtr clatele binarc (pe 8
biti) in datE ASCII (p 7 brF) pe cen programcle de pog6 electonicd lc pot pelua 9i apoi
tranmfie.
Un asfel de g,ogrm ch conversie (disponibil pe najodtatea sistrmelor UNDO
cm fac tarrfomsra ifirerfid t4decode. DacI nu cxist?i
nencode,se disfiatadminisgstorul de sisHn psrfiu I afla c o(isttr la dispozilie.
A/tea unor i$ornasii inifule dcsFre *ilizAori.lnainte de a putea comunica
cu rrn ail utilizalor, duic si se ctmoasctr a&ca respectivului utilizator. Comandalrger ofertr,
printre altele, qi acasg intomatie. Acessttr cornandtr va spune dou! lucnri:
-Cine est conectat ln mom|Iltul qnnt:
-Inform4ii desgc un anumit cont d utilizator.
este

noncode cu petechea sa

8'l

afrl

Nu toafe nodurile Intrnt suport! comandafrgef.

Cdutend prin Intmet, ar purea apd sihutii clid nu

la

dist$!!' f

fic pennu

se obline acres la un sistern

rcatiza o conexuc (cu 1,,,.,r
Conrndaptrrg pnnite strse afle" aacg un sistcm anar L Asind

pentsu a tsimite pogtr

a trsnsfcra un

este disponibil

clectonic!, ne

foru

fuier.
ln momenOl rcspcctiv pcotu'accesut di! Etea. ComsrdEprrg

ncvoie pcntu diagnosticarca retelelor.

102.5,

Ercmplc de prognme de rccs po lrtcnct

nZ,,L

hogrrndt hel

poare

fi folosita la

Una dinbc ccle mai _irnprcsionante caracteristisi ale IntnEt-utui este

posibilitalea de a realiza corcxiuni la noduride
nr..
t" ttirt-r{ &-parri rr izatonrl or fi

"l*.

p"t*"d

obiErui! poate
{:9"r:
'rnlia w naitranc a6u un supercicdaror din aceeagi
clIdfuc. Programul c:re pcnnitc ai se fac{ o asfel de ;neiiune-est'rrt_t.
Cera * toto*ga
tel ei se wsb conecta sistmul la o gazda a1a{ar6 Ia Intflnet. Asdel se poare desflrura' o
convosa{ie bidirecfionall i0 timp rcal cu gazda Cu qiutorul prognmutui
ilnet s, Nr t1a;*
acccsul
b rcsurs. Exista mii de rsune disponibile in Interner pc care oricine Ic pode accsa
-oricdnd. In continuare sc Fszinrl cliteva rs,i* Orpo,riiile in ii"Eiia
i ,"*iL|e iri"l_r

IA25,Z

Progontalfu
Un alt orocam, cart rcalizcaz[ o functic inrudiu qt

tuufer potoool). Aceit fiberul asigurl:

-Conectarca la sistrmc

Opcralii

afle

la

ca

hri

Elrct, E'tcfp, (frle

dishn$;

lcgDt de dircctoar 9i

fuiere in sistcmcle rc.spective;

-Tranderul frgierclor din sistcmcle Fspctive spr" grir
tocrL
ProgrsnulJ? EaDsfcr[ &r fSiaelc de grzde aflac la dicorrp pc gazda locab"
uaca se toloscAle o coExilm tolcfonid cu htlmr! grzda locali csb
altrsva OiA-cstculatonl
uilizaorului. Acca*l dcoscbh (car aftotra toort unac se anf ngicrelc drpf
tansferul lor
pdnfp) stc inpotuntl c{nd se todcrl c&ctiv ftia edn/p.

. Existr cjtrva

ln acclagi nod,

nii

dc noduri.,fp accesibile prin Intemt Ele pot fi toatr

Pentu localizarca in Imcrnct a arhtselor sc poO rniliza ,{rclle.

E8

resat

102.6.

Gisircr dtor

gazde

ln reJeaua 66661 1s66a1 "gazdd" indicn unnllorul aspect: dac{ se conecteazi

sistsnul personal la altul ale cirui resurse [e folosett, atmci sistemul personal este musafirul
acshria iar ce[6Jalt este gazda,

ExistA tei comenzi care p*mit obfinena de infonnapii despre gazdele htrnet.
Se lncepe prin a lncerca sI se descopere gazda local!, cu y1e4 wtoohtp, wt dig.
iza.|d
informaliile despn domeniu qi gazdn
carc le va afiga wftojs, se poate continua clriterca printo comandd cum ar fiftger pentru a glsi persoana cluutli. In frrnclie de sistemul personal, una

tJ

szu mai multe dinte acesrc comarzi ar purea mu nu sn fie disponibile. ln astfel de cazuri, se
incarcl celelalte. Mlcar rma lot bcbuie s6 fie disponibili" th cazul (imgobabil) cd nici una nu
este disponibila, se folosegte programul klrct WffiJ legare la un sistem care are comenzile
dorite.

Glsirce informrfiilor

10.2.7.

Unul dinhe mle mai mari

ale Intrnet-ului este diqponibilitatea
-avaniaje
infonnaliei. sunt disponibile atAt dc nulte infoma{ii, inc.at nu este dci o $ansi ca;ineva sa le
poattr citi pe loate ti nici mAcar sA le glsascA pe toate. Unele fi$iel sunt upr de gisil dar altele
rlmin

ascunse, dao! nu cumva se va afla unde sunt de Ia cineva. De unul singur, probabil ci nu
pot localizs nanual informatiile dorite.
Pomind de la ideea c6 ln Intfilet figirele nu sunt u|or de gtrsit, au fost
dezvoltale cetva insmnente specializate in a ajuta utilizatori.i si caute 9i s6 localizeze
hfonnaliile dorite. Asfel de instrumente sunt goprv r, rchie, veronka 1i jughead Acestea nu
sunt singule insfumentc de c{utare. Exis l divefie gograme de acces ia Interner care sr-au
dezvoltat meniud propdi de cautarc.
se

G-oplq.Este un program.care permire accesul la baze de dare distibuite prin

^hfitrga rcfe4 c6u6nd
da&le sau sistemul precizat. El prezint! altemative sub forma de opliuni
din meniuri. Fiecare opliune rcprezinti o resus5 care poate

fi folosittr, resuni aflati pe un

distibuitl prin rEea
Dacd nu existtr acces la un program clien! va sebui utilizat ,elnet. wnfi)

sistem local sau

c.on.UrE Ia un client goplrl. public. Exislt. caleva sute de srver goplrer

crntre el graruE $l gaa de lorcsrc pertu oncme.

in Intemet,'mulrc

Una dinre caliUgle obiEruite zltsi goplwr ess abilitates acstda de a accesa

drferie lista white pages.

Veronica

Es1tr, ull instrunent folosit in conlunc4re c! gopher. Est ln esnl6 o

ofern o csacttistictr inportsn6 (un indd): l/s7611iss cafiA
extnsie a lui goph$
indecaii lurilor documcntelor din snverc gopher din toati lumea. kint-o oppiune din meniu.l
goplur care {,casazA Vercnics, se poat! ef*tua o ciutarc dupd cuvint cheie prin acest index.

Vfi

Rezultstele sunt intoaBe lnt-o forDa in carc goplar o poate afiga in formatril sau obignuit.
Jughead" Estr un alt serviciu adilioml per'tru goplnr . El pfinile reducerea ariei
de cluhre doar la cleva titluri gopler
ryecificate.
Archie. Din cana !d',lmi disfibuite a Internt-ului, fitirele $mt dspendite prin
tf/alf. p$le. h'clne 6E o tncercars de a Fzolva problema figierclor 9i informaliiloi respendite,
pemilrnd efectuana unei ctrutiti dupd numele frgienrlui 9i ln cele nai nulte cazud itrtoarc
rmul sau mai multe nodud din Internet care posedtr fi$erul dotit. ,4is1;g mnfine o listil a

ln difedt nodud
din Intmt. Pento a cataloga toatc fi$ielele
Archie se conectcazd sutomat la fiecarc nodjfp din Intemet 9i "fotografiazl'

figierclor disponibile
wcesibile

Einfu,

&

stuctrra de dictode, apoi ccerzd o baz! de dale ildexrli-Baza

89

&

d*

archie

rrrr4i,ne

* u fi; numele figicnrlui, nnrirnea fisienrlui, tipul figienrlui sau d*crieca

lf:l$t
D$enlul.
Archie

nu

Oate

$igrelc
inposibilitfiii de a vedea toat" tgiera" an aoumiti
l""rit,

puta avea cineva nevoie,.au

din toat loc4iile

ffi. ffi
,*rt ,.oidf" pri"
d;

fu, dn

catza

fitierere de care

IrAir.-Exis$ mai multc metode prin care se poarc-avea;;

la un client,{rcrre. Se
podc alege ca mai potivita netod[ peniu sit'a1i"
uiri,,t J"il-t*iivelc sunr: forosiea
unxi
clicnt

lrct

fo,

st depistat

Si

e local, fotosirta lui gopier pentu conechre la

un clienizrc,re, folosirea lui
timitaia portci electonice

,/rret penbu coneltarc l8 un sistm c! ar

un clicnt lrciie sau
unut server Ircir'e,
Pe llngn acestc oDji|mi, dacl s folosgte un cont

telefonic este foarte posibil ca

rr of"re o optiuoe ,lr"lri" lnr-un siststr'de neoiJ ii-rJrtt

$*if.i-"t
incledel metoda Hpectiva pei.rtu
a ajunge la

10r.E.

Inlroducert
VAIS

l.'ni''

," uuri*rre .u

7yatris.

pa&

uei informalii frrd a fi necesar

rcglsirea

cunoarte*a locurui rn

ffiiffi ;trh#,1,1*Htrtrffi,#ffi

-inde"fi
consuld ucerrg rab"la d"
ciutarc. Indexul indicd spr elemente din
cadrul bazei d; dil
este

indedtr

ti ru/ii

p*; ;;;;

vA]s p.'te la dispozilie.inf_

ad*r;tele

.*lf,#3

oric cercr de
sursl), ce mnfin

orm:1iile crorite rtactr i se ofer{ -tn

Tfffl"-qry'
sau cdteva
cuvmte
cbeie ce descriu problema- stiind unde ,e gfr.r*e
aau iofor.u6e.'i-subiect
rnensul numir
de indecSi cc se afla im-un *run
WAS, acesta Sne unde s! glseasci informqiile crute
pomind de la parameaii inifali.

Exisll m8i multe moduri ln

care s poate afx.lirc.la VAIS. Metoda utilizatn

t. int""ra $ A" ,ofr
fu orp"afi"

depinde de modul ln care estc conectat utilizstorul

de excmplu:

gazar,

",

i"

-Avand propriul soft client sau folosind programele

clint de pe calculatonrl

folosind ,i,t pntnr conec&rc

-Utilizfnd goplrr pentu

la un sistm car este client tr11s.

a accesa un server

/11S.

wAts lucreazl drp! modclul clicnVscrver. Dacn existd progrunul

.
clid instalat
pe sistrnul propriq
se poate acxesa un serur

7/{IS.

Daci s folosstc un disribuitor de.sErvicii

Intemel Ullg
dintr-un meniu. Din momenrut tn caT prognnul

u putea fi acccsibil
.r*
*ffi,fi,,se
poate inccpc
ciuura gi conectarcs la diverselc boze dc dt pa
"*ililj
cae programul
lc propuni-

102,9,

GIrlrca edrtrelor prln whtc poga

Numirul de oarnni csr-rtilize3zf lfiernct

PiT !*n".fyp.
twru este

Efortul

mllE s spune ca creste cu I

pcntuagrsip""i,ilp,i"'r;;;'Jriil
rrn, *"o

tunposibil: nuninrl dc

lDuri

este

gi

fi'ffi;l* ducit'r.
Jii*L-ffiri-dt ,rEt"ra.,*Dat,
il ;"il i;ffic oe acest tip.
Toare la un
"1"t.,ilG;1";;; ,#;r.
Jirr acerag tip ae

su'r ad$,g:4c

,l ,i*"
fiind faptrl cr nu exisri un conrol cnratizat
,r.,pjJ,
utilizaroriror Inrsoer esb imoosibilt ln schinb, .*ir6
Inplfllentrrca lisrelor c$c ltrssrd ir s8ma
liste p pnmit crrrvnita & wttlte pga,"*i"u air,-*,rl-&iil

:9!:19
trrormapl ca cel car sc poale glsi lfr{

cc

corrc'dc:Elcbn local!.

90

Mc

&

d*

ri!

imc.'rcdiul rmui piogrrr spcciol.

piogramc. Programul u,rrols cse un cxemplu ai ptogr. o.
pccmit acccsul la l,rrire pagec. l"{ai oristl pi oltcle posibiliuli special cmcciut p6tu-a ofcri
acc$ $o & iffim4ii,
ca: hnlfiCi IilblD plgcs pilot prcjccb, pradisc,
la
De frpt, oristl

white

uui

muftc

ryes pingqlvr

vhite p4gpJ cDf acccEats

asftl

<tc

Fid!

Pq'adlse.

sar

ro$f

utilizaa

unui

&nrlor.

DM i\frerreazl o lista dc np white paces la nivel intcrnafional ce

s podc Ealiza rccst hcril -folabd rclnar Ia arhcsa

folosogc sundardrl X.500,

pdiellcc.u* @\M!

l8 tm

eu

Palddr.:

telmt

Wdte,ulcc.u,tic
Sis6ut Paadrrr o6tt idhmrdi

dcspc ortprirafilc cc srnt incluse ln bozclc

BIBLIOGRAT'IE
l.

STAS 813&83 Ec,hipancntc clcctice penrru nagini indurtrialc. condilii rebnicc d ."lftarr.
lncin&nilo. Semne pentu mar"ure 9i prescriplii generale de
execdars a lucririi.
3. STAS 553/l-83 Apanrr de conutalie ptnl la 1000 V c. a. (1200 V c. c.) pAnd la
4000 A.
9i
Temrinologie.
4. STAS 2912-88 Indicatoarc d seqrilate. Reprczentrre.

2. STAS 5055n,2-91 l't'carca

5. STAS 12120n...6,83 InstdaFi elcctice. Schcme, diagrame si tabele. Terminologie

si

clasifc:re.
6. STAS 707142-91 Magini 9i rnilaje pentu prelucrlri metalicc. Generalitnti.
7. STAS I13812...44-87, 9t Semne conveagionale pentu scheme electsice.
8. srAs 1063683 Lrtentificarea bomelor aparatelor 9i reguli generare
alfanumerici a bomelor.
9. STAS R 9321-72 Rfabricrte electice de jo6sl tensiune.

pentu

9l Sinboluri grafic peoru echipamefie elecbic.

19.
! !?q02,!rt0,l
I l. STAS 11054.78 lnu,enpE{oan
9i conrnatoarc cri p6rghie pani Ia 660
l-78,

il4q

pdnn

marcarea

A. Conditii rehnice de caliute.

12. STAS 10174-84 Apiraie elcctice. Dllecfia de migcare
13. srAs 4641/l-84 Pri2rc 9i fige de tip indusrial p6nn

V;.;,

440 V c. c. qi

1000

a organelor de

750

comandi"
9i 200 A. conditii tehnice

gnerale de calitate.
14. SR 10000-1, 2:19% Norme de rcdactare a stand8rdelor.
15. STAS 6247-87 Maleriale electr,oizolanrc pentu magini
$i aparate

electic. Evaluarc

clasificarc in funcfe de stabilibtcs rermic!.

16. STAS 6853,685485, 90 Amperiri meblice. Dercrminarea grosimii stratului.
I 7. STAS 8009-80 Acoperiri prin vopsirc. Mcrodc de vaificare.
lE. STAS l0E5l-82 C$tea rchnic{ a urodusutui.
19. STAS 2612-87 Pmtctii impotsiva elecrocudrilor.
20. STAS 3087-76 Mddori ln elecfotehnie.
21. STAS
22. STAS

9i

l0l9l-85 Fiabilihta

componentlor elcctsonic.
50-77 Metode de nisuri a zgoootului in indusrrie.
23. STAS 6667-85 hograme cle incercfri clinatice.
7I

24. STAS 669-83 Tipuri de Fotoctic ctimatict

25. STAS 8393/3,..,31-78, 9t lncertiri climaticr
9i mecanice.
26. STAS 6048/G84 Patnbafii radioelecfotric.
27. ISO 8,f02- I 986 Calitde. Tenninoloqe.

28 Iso

9000-1987 sistmc are

pentu selectare 9i utilizare.

29. ISO 9001-1987 Sistemcle
fabricalie, nontqi fi sr1ic.

cafit{i. conduceres 9i asigurana

calidfi. Model

calitngii.

Linii

dirccroare

de asigurare 8 calitAlii tn proiectare, dezvoltar,

30. ISO 9002-t987 Sistecre ale cdi6tii. Model pcnru asigurarca calirifii la producfie

$i

instalarc.
31. Iso 9003-1987 sisrqnele cli6fii. Model pcntu asigunrea calittlii rn inspeclii rncercrri
9i

finale.

32. ISO 900+1987 Conducerea cligtii

ii

elemntc ale sistrmului

92

cafir{ii la producfie

9i

instalarc.

Linii dirctoaE.
I - Protoc;ia invenliilor prin bruvete, Editura Academiei Rominiei, Bucure$i,

33. Caneni1n,
t977.

Dragulllscr! M. - Agenda ndioelectonistului, Editus Tebnicl, Bucr.uegi, 19g3.

35. &tsn, V. -Brevenl de invenfie. Obfinerc 9i orploarare. Editura Lumina L,ex, Bucure$i,
34.

r9'5.
36. PieE&anq E. - AEenda electicimului, Editura Tehnic4 Bucuregt! I 977.
37. VoloFncu, C-tin - Indnrnitor pdtru poiccrarea instalaliilor de autom8tizar, Universitat8
"PoliEbnica' din Timisoan, 1995.
38. Wyatt, AL. - NavieSnd Fh InEract, Editua 61 Edw*ional, Bucuegi, 195.

39. Ctalogul standardelor Fmane, Insdfihll Romtn de Standardizare, Editura Tehnici.

Bwursti
rl0.

1998.

lrgea nr. l l din

mstie

1994 privind activitatca de standardizue in Romania publicatI

Monitorul Oficial nr. 65/194.

41. Hot&tra Guvcrnului Ron6niei nr. 167 din

aprilie

l9p

firnqionarca "Sistqnului n4ional de certifca,e a calit!1ii", publicatn

Ronlniei lr. 7011992.

93

privind constituirea

in
9i

Monitorul Oficial al

ANTA A

10

I
I
I

1-

t_
l/ \

_l

x,

-Le-[i'-diq

\n2

lejen&i:
dC

-T --T -T

nt

corlua

lf - [ntlo/olh Plonelord

- notot }|itute odra?tv

Plotou

&

8t - 6ulon

- tlolor insl plone/orci

nZ- no@ ltjtou

p11

du/op de comondci
Sir de cleme

@ @-

a------

oPri

re

| - lp. nos {rccv

RA- Rezervor o6Pav

_--

Cen/uro de

pominlore

o?t. +. o0.0+.0

100t.4

00 03.0

t 00t.4 00.02.0

| 00t.4.00 0t 0
luloa

de t'do' (6c)

1 gg1

tt 00 00.0

Inslolofe

de wloryoilinn

--T
JI'

0l

lifio
J
c

ttr,

x
PF

7J

:J

nl

JEof2+v

l3

lra

x4

*
P l0

l7

lP l0

lr

al

ol

UA

x,-19

xl-tO

n
I

ttt

202

242

xl-tl

,lcfuonarc plolou

Agilolor s5ry.;t

4linenlorc
clrcUite de . .
comonqo

,r. GJea

,'

I W".4.00.W,0

r
I

:,

f
N

TT-r

PE

--T

T-'

I
I

--t

ifro
x

KI
i

J]

JJ
-B

lor
I

'"n

15
0

\Pg

xf-0

"_l_
':-

no/2+v

lrl
lrft

t:

i
xt-tO

?1

t
.-r-

3,22ofJ1oY

,N.F

=-

lclionore inslolo/ie p/one/ore

ANXA 6

xr-r+

-s

tn 'n
f

fL
5

E'

al

2l
|

...l*s
r/"

5e

xt- 2t

*rr;

rulro

),fr
0

rcs

+lu
T
+
-r
I

tttlol. trnnelorci

*l
t+ r"r"'
T
zcr

tlt"
+!n
+ 9cJ +
TT
-+

tegendo':

lL'.'iI :::Jf:, "!' Hi:;:,

o' A'

mosino'

iid: idl'";1 ;,o.,2 trl::,:. qu lurolir

;"roroI!oif"'i,Z^';'

nt -

t,

n.ii-n;'ti'|

vti
ni,izi zt,i r:,''"t';':;
'

T-t
t?
n\

e;:;:li'

uri,:,;:,:':,!

:;'",

rt
ct F\

ff i!/,ii,il, *,, *, *

Al- froduilor de cu/enr'

"^0. T,odr"lo, dc luro lie

J9F

{'ttrorc
ii- o"l,r;
r roont
3r.

r+ - r

I :,!l'ii,!!;:' ;:i ri::"

"^':r'
ool

o'

{i :',;,:'i'?:,,f,o l,',o,' p' ogilote o6roz'v

oprire
ll-rr"- Ortt6' e ,,ornirt r
o

;;,'

+
1 t^+J
'Lb
-l- 2cf+

1-

?,:l:'; ::!;iT

i' l:^

sn

r.

JL,^n tce

+,.;"
-1' '""

scs -+

1l

mondo
agihlor obro?iv
Co

ANEXA B

Hr.

deten :

100',,4.N.02,0

'texA

loc

sdrc/Do ..
d?Eldtarolo t001.+.00.0?.0

mon ol

r.

QI.R

Q/- o
Qt-

ft1-l

0d

hN

r
e

PIEA

5x

t--

+r
+

qt'4

Qt'l Tl -x
?t-t Ft-0

ft-[ n-A

Tt-a F24

4
i2-5

ft-E

PE

-+i r
:I{ t:
+1-:

02.0

t
l--

Q2'l

.t

3
tlz-A

13-l Flt'l

?2'A

1/l1

t-t

ltr'l
f7.l
f -|

7t2-l

Q2'c 16-l

ftr-l

Q2'6

[rf r

5
I
I

!f]
t
TrT

F3-0 t20-l

KI.R.

tf-

/,TR

r20-:.

(/-J

ri

ril

Kt-6

f2.4
75-

t+-0

Hi r

fil

t:

6t-2 f2-x

rll

r2-t FC.I

Hyf - 2,5 (N)

tlvf - 2,5 (0d) b
I

12-0
0/- 3

.t/-5

0,

t'L Q2'l

Jf -.,

.'tt

Q2.R

q2'1

+r- T

I1lom;t

Jemooluro

lc5/lnoln tlr c06la

t001.+.0t.00.0 g;
coilEiluilt NrHoaPE
,lporol - 60rno6it @neclori Xl

,umol de t001.+.00.03.0
@6luti
etoncuum cxrcPto^P!

I lolo

Ityf

-8

- 2,s (v-6) lE

frF:F tqlE

8t-l

t6-a ut-3

6t-J lut-3

5lnvf- |

,V)

EI

SF

Vcilicol

4olo

r/'OEL 0e cailxtuvl
Nonen N

NL Nl1noliz. n0s.

'EJ.

llr.dexn '

'

t00t.+.00.03.0

Pl.

,i'

ANEXA

Conulqlor cu came
'nlrcruAo/or outomQ

ft , f2,

F7

Ftg

fl :

rtg

'lritolor
6igurAnrO
'ru,orl
' mianjn
poq 0tgu
:0no,

POlr?n '{uzi6i/

' miqno

ryec,3
'
Ih-tCA. hr.el.J
In.lo4 ,li -6,+ A, cu 67m,
Ulrm'24v, sOHz
lco.{o/o',

[n'

25

?{&{f'uoror

NTlu'izolo/*regim

In '25 A , Un 'eto v
In.0.SA, Un =250v
6.OV

2t

2240

lnA0
NYYG

Polron 'u//rcfoP/A
{uzibi/

ln.esA

4t

il/lo roAid

K3

cle Au

220

Vc.C

In.l0l

/ere

c)nqucl?f /aO

xi6t

R . zso

- e0 Vc.c.

Qep

. tn

y, f

"

lo 4
,5 mm2
'^?,q,

cu/oo/"
uloere vlzot -'ve

,Jemno/tare
'boril
tdus

(ln = 24v , 50 Hz

Un" 24 V, P4. gqz

ulQn alapCfco
oo6on'/' rcduo

il
Io/ocni/
r/s7,;fl cOl

rtdus

Cu rclineret 2NL,
CU/OOte rOO/e
u

-+

cnn

/41 'u

s>. Pn' low

Un =SB}v

an.

t0

Un'eov
Un=eeov

np . E11rAm, Un

toRe'dtro

J3 56,J7, s8

DN
aul

tu'

nerolor

H+

ANRO

In.25A . t/n' o v

c/6 -96

convtilizor ,mo?ot'o'
zot mini
,43 oi8

'ron {u?i6il

H't.112.

Ja'e+ vA, U/, J80 v, U2' 24v

Sconducloore, 6' 2,5 1n1n?

Un.

'

A, Un' eo v

KI K2

r/P -

Corqc/erislicr lehnice

lenumire

Jinbo/

r?venit",2N'5.
'vefcle
Qu/j1te

rc4

2301

c-b,

2tw

220i

$PEctFte4ne

Insbl ou/ono/iz nos

ANEXA O
6uc.

brrotici /thnrce

cl -98+t.2.t.03

jin'2iv,5OHz
l,h.est , ttn' 6-qq]|bA , un'eeov
i,st, (/n =250v
LvA (l | ,

220

vc.c

u2' 2+ v
2,J ttlrt)c

380 v.

3'

\-UClO1re,
re CA/t V

t0A

fip - cod
AnR? - t0
t00

2240

rnlo,
J80

0,5

,oey

z+

rMM-L?2n ll)

'954 {/h.

E3A,Un'0v

+t0

tnA
un'660V
'-

+20

Jz

,lBO

CO Vot

v, nls

?Qre w20t

-'ve

cu/oolq
h-qhV
-,

t't-

P -t0
7C4 - /o

lO 4
c

ee0

rG -01

l?w

ln =

mm2

rlvf - 2,5 (N)

2301

5l lH2
I --

tlx.24V,

Pn =

- t24

5'w

1'

relinere,2Nt,
tlOOre r06te
al
lv.gr!i.rs, .?!1,9"
\., \r

I'VtUqt c

Y !,

Veclioconlqct

6010s00i-

lec1 'foQAgraNl

2'102

2203

ie

t8

rt{,Ti':,

nru

IP

tp(
,e /dF[,'i[ riru
\lno le

Con
-': :::
=' "i.
eletltonulcn

,l

f2n 2n

of!,l3lF{Ji,s"

etec'
7[oroloi
t rr-'^. t' fll

,Po*i1/u.o"": 6

,tp*glfr,

[!,rf&g!fu

lr'rftt6O0lO

t9c,!1!,!!$,trpt
(Jv!v'

7
+

/ec/pmorbr

\ v"

ledfqlrvrc.t
7n Ml ltai

lfrn 20n

Eiecir0opor.oNl
NnttiPSfr

Sleauo trcctrtrc

E%:[!ff$i?tu/

,l

Et'.t!,i88x[?l"t

l--

P/l

',#--

0bservo/i
t

I
t

0uc t rF.fli
4bQrot ,i'/rlU

ne

Nr

PFn nrA
eil
r^o*^/ ntinmn/;z nos J/e{uil A/jnefor?
t t lotut
.t

fol. fu2.

ro. nurcJ
NlyG 5^2,5 ---ffi;:=7

+UU

t.,nnr^rn
tvw\r'r" -lln.
' "
Pn'
,so

izor

elcclrrt

2003
2

Turn

t
t/r. dete? :

t00t.+.00.01.0 /o

ANEXA
TroJeu/ ca6/u/ur
C/en

xl-

-q
b

6
rh

a
a
o
o
cr

3
o

I
\

.\r

s
a!

I
Cleme (6orne) Plecore
Cleme (borne) 'JoJire

Xl

-1,2,3,+;

xl -

PE

5,6

xt-76
xl - lo,fl,13,14; P
v,l - E,17, 18 ,, P

xt-20.2f,22'P9
xl '

23,2+

tlenliunr
oPecib/e

+
rt

'+'
+--

lto t80

ANCXA F

t80

n0.

ryo

.L

t80

, E0

2
EO

.a8

inoetrcir

/olo

t?ot.4.0t.03.0

hu/;lci ne
Jutub ne,,JO
| @t.

Con

lroponou

+.0t.02.0

| 00t 4

0t.0t.0

dt oul?noli?
,vrdeJe/) 00(/ or,t,t

t. de$er,

| 00t. +.0t.00.0
lulop de conondc; (64