Vous êtes sur la page 1sur 129

M

MACHER la besogne, Ie travail, les morceaux a qqn (jig., jam.) a-i servi euiva totul pe tava, de-a gata, mura-n gura (jig., jam.). ne pas MAcHER ses mots, son opinion (jig., jam.) - a spune verde in fata (jig., jam.). MAINTENIR qqeh. dur comme fer (jig.) - a sustine eeva sus ~i tare (jam.). MAINTENIR Ie cap de la rigueur - a introna severitatea. se MAINTENIR a fiot (jig., jam.) - a pluti, a se mentine pe linia de plutire (jig., jam.). YlAINTENIR la tete de qqn hors l' eau (jig.) - a ajuta pe eineva sa iasa la liman (jig.). MAITRISER sa colere - a-~i stapani mania. MANDER qqch. a qqn - a serie, a eomunica eeva euiva. MANDER qqn d'urgence - a eonvoea urgent pe eineva. MANGER de l'argent, son capital (jig., jam.), son fonds avec son revenu - a-~i papa banii, a-~i prapadi toata averea (fig., jam.). MANGER qqn de baisers, de caresses (fig., jam.) - a eople~i pe eineva eu sarutari, eu mangaieri. se MANGER Ie blanc des yeux (jig., jam.) - a-~i seoate oehii (jig., jam.); a se eerta violent. MANGER son ble en herbe (jig., jam.) - a vinde pielea ursului din padure, a fi eu bor~ul pe foe ~i eu pe~tele in iaz (jig., jam.); a toemi vulpea din padure (jig., jam.). MANGER Ie Bon Dieu (jig., rel.) - a se imparta~i. MANGER du bout des levres, des dents (jig., jam.) - a manea fara pomi, in sila. MANGER des briques (fig., jam.) - a manea rabdari prajite (jig., jam.). MANGER du chameau par les deux bosses (jig., pop.) - a fi mort de-a binelea (jig., jam.). MANGER avec les chevaux de bois (jig., jam.) - a rabda de foame. MANGER eomme un cochon (jig., jam.) - a manea urat, ea un pore (jam.).

MANGER la consigne (Jig.) - a trece peste consemn. MANGER du cure (pop.) - a nu avea popimea la stomac (Jig., pop.). MANGER son Dieu (Jig., reI.) - a se imparta~i. MANGER a sa faim - a mfmca pe saturate. ne pas MANGER a sa faim - a manca pe sponci (Jam.). se MANGER les foies (Jig., Jam.) - 1. a-~i face singur probleme; a-~i face singur rau; 2. a-~i mu~ca degetele (fig., Jam.). MANGER du fromage (Jig., Jam.) - a fi prost dispus, nemultumit, ingrijorat. MANGER la grenouille (fig., Jam.) - a fugi cu incasarile; a 0 ~terge cu banii (pop.). MANGER dans la main a qqn (Jig., Jam.) - a fi ca un mielu~el fata de cineva (Jig., Jam.). MANGER Ie moreeau (Jig., Jam.) - a ciripi (fig., pop.); a-~i denunta complicii. MANGER un morceau (Jig.) - a pune ceva in gura (Jig., Jam.). MANGER ses mots (Jig.) - a-~i inghiti cuvintele (Jig.). se MANGER Ie nez (Jig., Jam.) - a se lua la harta (Jam.). MANGER comme un ogre (Jam.) - a infuleca asemenea unui capcaun (Jam.). MANGER son pain blanc Ie premier (Jig.) - a avea un debut reu~it, un inceput bun. ne pas MANGER de ce pain-Ia (Jig., Jam.) - a nu obi~nui sa ... , a nu se preta la ... (Jig., Jam.). MANGER Ie pain du roi (vx.) - a fi soldat. MANGER les pissenlits par la racine (Jig., pop., euph.) - a fi oase ~i ulcele; a fi cu patrunjel pe burta, cu tarana-n gura (Jig., pop.); a-i cre~te iarba pe piept (Jig., pop.). se MANGER les poings (Jig., Jam.) - a-~i mu~ca pumnii (Jig., Jam.). MANGER sur Ie pouee (Jig., Jam.) - a manca la botul calului (jig., Jam.), pe apucate. MANGER Ie poulet (arg.) - a imparti prada. MANGER comme quatre (Jig., Jam.) - a manca cat patru. MANGER les raisins et laisser les pepins (Jig., Jam.) - a alege ce-i mai bun (Jig.). MANGER au ratelier de qqn (Jig., Jam.) - a trai pe spinarea cuiva (Jig., Jam.). MANGER a plusieurs, a tous les rateliers (Jig., Jam.) - a suge la doua oi (Jig., Jam.); a se infrupta de peste tot. se MANGER les sangs (Jig., Jam.) - a-~i face griji; a-~i face sange rau. MANGER sa soupe a la grimace (Jig., pop.) - 1. a inghiti cu noduri; a-i ramane mancarea in gat (jig., pop.); 2. a nu se intelege cu nevasta.

MANGER Ia soupe comme pere et mere (fig., Jam.) - a cre~te mare, cum au crescut ~i parintii. MANGER Ia soupe sur Ia tete a... (de qqn) (Jig., Jam.) - a fi mai inalt cu un cap decat. .. MANGER en Suisse (Jig.) - a manca de unul singur. MANGER tout ce qui vous tombe sous Ia dent (Jig., Jam.) - a manca ~i pietre, ~i mere padurete (Jig., Jam.). MANGER une trognole en pleine poire (arg.) - a 0 Iua peste bot (Jig., pop.). MANGER de Ia vache enragee (fig., Jam.) - a manca rabdari prajite (fig, Jam.). MANGER a ventre d6boutonn6 (jig., Jam.) - a manca pe rupte (jig., pop.). MANGER qqn des yeux (Jig.) - a sorbi pe cineva din priviri, a manca (pe cineva) din ochi (Jig.). MANIER Ia brosse a reluire (fig., Jam.) - a umbia cu periuta (fig., Jam.). MANIER toutes les ficelles (fig., Jam.) - a trage toate sforile (fig, Jam.). se MANIER Ie popotin, Ie pot (vulg.), Ie train (pop.) - a se grabi; a-~i mi~ca fundul mai repede (Jig., Jam.). MANIER Ia rene de Ia reduction du cout (fig.) - a gasi mijIoace pentru reducerea costului (Jig.). se MANIFESTER tous azimuts (fig., Jam.) - a aqiona in toate direetiiIe, in toate sensurile. MANIPULER I'opinion publique (Jig.) - a manipuia opinia publica. MANCEUVRER en douce (Jig.) - a manevra cu abilitate, cu finete. se MANQUER (fig.) - a face 0 incercare nereu~ita de sinucidere. MANQUER de ... -1. a fi in lipsa de ... , a nu avea; 2. a fi cat pe ce sa ... MANQUER d'a-propos - a nu avea nici 0 legMura (cu ceva). ne pas MANQUER de ... (Jig., Jam.) - a face neaparat (Jig., Jam.). ne pas MANQUER d'air (Jig., Jam.) - a fi indraznet, obraznic. MANQUER de bol, de pot (Jig., Jam.) - a nu avea noroc. MANQUER de bras (fig.) - a duce lipsa de brate de munca. MANQUER qqn d'un cheveu (Jig.) - a fi cat p-aci sa gaseasca, sa se intaineasca cu cineva (Jig., Jam.). MANQUER Ie coche, une occasion (Jig.) - a scapa ocazia; a pierde trenul (Jig., Jam.). ne pas MANQUER de coffre (Jig., Jam.) - a fi sigur pe sine, a avea tupeu (Jam.). MANQUER son coup (fig.) - a da gre~; a da in bara (Jig., Jam.); a rata. ne pas MANQUER son coup (Jig., Jam.) - a Iovi in plin; a nu da gre~; a nu rata Iovitura (fig., Jam.). MANQUER un cours, Ia classe - a chiuli.

MANQUER de cran, d'estomac (jig., jam.) - a fi lipsit de curaj; fi moale (jig., jam.). MANQUER a son devoir - a nu-~i indeplini datoria. MANQUER a l'honneur (jig.) - a-~i terfeli obrazul (fig., jam.). MANQUER de metier (fig.) - a fi novice in meserie (jig., jam.). MANQUER une occasion - a pierde ocazia. MANQUER une belle occasion de se taire (jam.) - "dadi taceai, filozof dimaneai" (jam.); a vorbi tam-nesam, vrute ~i nevrute (jig.). MANQUER a sa parole (fig.) - a-~i ciHca cuvantul (fig.). MANQUER de piment (jig., jam.) - a nu avea nici sare, nici piper; a fi nesarat (jig.). MANQUER de poigne (fig., jam.) - a fi slab (jig.). MANQUER de pot (jig., Jam.) - a nu avea bafta (pop.); a fi ghinionist. MANQUER a ses principes (jig.) - a fi neprincipial, a nu-~i respecta principiile. ne pas MANQUER de souffle (jig.) - a fi indraznet. MANQUER Ie train (jig.) - a pierde trenul (Jig.). ne pas en MANQUER une (fig., Jam.) - a face numai gafe. MANQUER sa vie (fig.) - a-~i rata viata (fig.). MAQUILLER la verite (jig.) - a denatura adevarul. ne pas MARCHANDER son estime a qqn (jig.) - a acorda cuiva toata stima. MARCHER sous la banniere de (qqn) (jig.) -1. a fi discipolul cuiva; 2. a se aHitura unui partid; a activa in randurile unei organizatii. MARCHER au petit bonheur (fig., jam.) - a merge la intamplare, la fie ce-o fi (Jam.). MARCHER sur les brisees de qqn (jig., Jam.) - a intra in concurenta cu cineva, a voi sa-liniocuiasca (in dragoste); a se baga pe fir (Jam.). MARCHER comme un canard (jam.) - a se legana ca 0 rata (Jam.). MARCHER sur des charbons ardents (fig.) - a sta pe un butoi de pulbere; a sta ca pe jaratic (jig., jam.). ne pas MARCHER dans une combine (fig., pop.) - a nu se baga intr-o invarteala (Jam.). MARCHER sur la corde raide (fig., Jam.) - a sta pe muchie de cutit
(Jig., Jam.).

MARCHER sur Ie corps, sur Ie ventre a qqn (fig., jam.) - a calca peste cadavre (jig., jam.). MARCHER a cote de ses pompes (fig., jam.) - a merge cu capulin nori (fig., Jam.). MARCHER au coude it coude (jig., Jam.) - a merge cot la cot (jig.). MARCHER droit (fig., jam.) - a nu se abate de la drumul eel drept
(Jig., Jam.).

MARCHER comme une ecrevisse (Jig., Jam.) - a inainta ca racul


(Jig., Jam.).

MARCHER dans l'histoire de qqn (fig.) - a fi credul; a se Uisa padHit. MARCHER (avec qqn) la main dans la main, comme un seul homme (fig.) - a merge mana-n mana cu cineva (Jig., Jam.). MARCHER sur des reufs (Jig., Jam.) - a umbla ca pe oua (fig., Jam.). MARCHER it pas comptes (Jig.) - a umbla cu bagare de seama (Jig.). MARCHER it pas de loup (Jig.) - a merge cu pa~i de pisica (Jig.), tiptil (Jam.). MARCHER d'un pas de tortue (Jig.) - a merge ca melcul (Jig.). MARCHER d'un bon pas (Jig.) - a merge cu pa~i marl (Jig.). MARCHER sur les pas, sur les traces de qqn (Jig.) - a imita pe cineva, a calca pe urmele cuiva (Jig., Jam.). MARCHER a quatre pattes (Jig., Jam.) - a merge in patru labe
(fig., Jam.).

MARCHER sur trois pattes (arg., auto) - a merge in trei cilindri


(auto).

MARCHER d'un bon pied (Jig., Jam.) - a intinde pasul (Jig., Jam.). MARCHER sur les pieds a qqn (Jig., Jam.) - a calca pe cineva pe batatura, pe coada (Jig., Jam.). MARCHER sur les plates-bandes de qqn (fig., Jam.) - a se baga pe fir (Jig., pop.), peste cineva; a sta in calea cuiva (Jig.); a umbla in ograda altuia (Jig., pop.). MARCHER au poi! (Jig., Jam.) - a merge struna (Jig., Jam.). MARCHER sur ses principes (Jig.) - a-~i incalca principiile (fig.). MARCHER avec qqn (fig., Jam.) - a sustine pe cineva (Jig.). MARCHER sur qqn (fig., Jam.) - a se repezi la cineva (Jig., Jam.). MARCHER sur la queue a qqn (Jig., Jam.) - a calca pe cineva pe coada (Jig., Jam.). MARCHER a reculons (Jig.) - a da inapoi ca racul (Jig., Jam.). MARCHER a plein regime (Jig., Jam.) - a merge din pHn (Jig., Jam.); a functiona bine (despre un motor). MARCHER comme sur des roulettes (Jig., Jam.) - a merge ca pe roate (Jig., Jam.). MARCHER au sirop d'oseille (Jig., pop.) - a actiona, a funetiona numai pe bani. MARCHER a souhait - a merge struna, uns (Jig., Jam.). MARCHER sur les talons de qqn (Jig., Jam.) - a se tine dupa cineva
(Jig., Jam.).

MARCHER la tete basse (Jig., Jam.) - a umbla cu coada intre picioare


(Jig., Jam.).

MARCHER bon train (Jig.) - a merge repede, intins (Jig.). MARCHER contre Ie vent (Jig., Jam.) - a se lupta cu greutatile; a inainta impotriva curentului (Jig.). MARCHER plus vite que qqn (Jig.) - a 0 lua inaintea cuiva (Jig.Jam.). se MARIER bien (mal) (Jig.) - a se potrivi (a nu se potrivi). MARQUER lees) coup(s) (fig.) -1. a sublinia importanta unui eveniment; 2. a se simti jignit. MARQUER mal (pour les personnes) (Jam.) - a face impresie proasta. MARQUER mieux - a sublinia; a scoate mai bine in evidenta. MARQUER Ie pas (fig.Jam.) - a bate pasul pe loc; a se opri (fig.Jam.); a nu progresa (fig.). MARQUER un point a qqn sur ses tablettes (Jig., Jam.) - a-i fi superior cuiva (cu ceva). MARQUER qqch. sur ses tablettes (litt.) - a-~i nota ceva; a tine minte
(fig)

MARQUER un tournant decisif (Jig.) - a marca 0 cotitura, 0 schimbare decisiva (Jig.). MEDITER un mauvais coup (fig.) - a pune la cale 0 lovitura (Jig.Jam.). ne pas MELANGER les torchons avec les serviettes (Jig., Jam.) a face diferenta de calitate. se MELER des affaires de qqn - a se amesteca in treaba cuiva (Jig.). MELER les fusees (Jig., Jam.} - a incurca borcanele (fig., Jam.), a confunda lucrurile. MELER son grain de sel (Jig., Jam.) - a interveni tam-nesam intr-o conversatie (Jam.). MENACER de mesures de retention (dr.) - a ameninta cu luarea unor II}asuri de retinere (a unui obiect apartinand debitorului) (dr.). se MENAGER des allies - a-~i face, a-~i gasi aliati. se MENAGER un aparte (Jig.) - a obtine 0 conversatie intre patru ochi (Jig.). MENAGER la chevre et Ie chou (fig., Jam.) - a impaca ~i capra ~i varza (fig., Jam.). MENAGER ses effets (Jig., Jam.) - a ~ti sa produca impresie. ne pas MENAGER ses efforts (Jig., Jam.) - a se stradui din plin (Jig., Jam.); a-~i da toata silinta. se MENAGER des intelligences dans la place (Jig.) - a-~i asigura informatori, complici undeva. ne pas MENAGER sa peine (Jig.) - a-si da toata osteneala (Jig.). se MENAGER une porte de sortie (fig.) - a-~i asigura 0 portita de scapare (Jig.). MENER plusieurs activites de front - a activa pe mai muIte fronturi in acela~i timp (fig.).

MENER qqn a la baguette, par Ie bout du nez (fig., Jam.) - a invarti pe cineva pe degete, a-I duce de nas (Jig.,Jam.). MENER Ie bal (Jig., Jam.) - a fi in frunte (fig., Jam.); a conduce. MENER la barque (Jig., Jam.) - a tine franele, carma (Jig., Jam.). MENER qqn en bateau, en barque (Jig.,Jam.) - a duce pe cineva cu pre~ul, de nas (fig., Jam.); a in~ela pe cineva. MENER a bien, a bonne fin, a terme (Jig.) - a duce ceva la bun sfar~it; a sfar~i cu bine (fig., Jam.). MENER grand bruit, grand tapage, grand train (fig., Jam.) - a tdii pe picior mare (Jig., Jam.). MENER qqn a la carotte et au baton (Jig., Jam.) - a lua pe cineva cand cu binele, cand cu raul (fig.). MENER qqn a la cravache (fig.) - a mana pe cineva cu biciul (Jig.). MENER la danse (pej.), Ie jeu (fig.) - a trage sforile; a fi stapan pe situatie (jig., Jam.). MENER Ie deuil- a fi in fruntea cortegiului de inmormantare. MENER une enquete - a face 0 ancheta, a ancheta. MENER a bonne fin (Jig., Jam.) - a duce la bun sfar~it (Jig., Jam.). MENER la fronde (fig.) - a infrunta opozitia (fig.). MENER de front (fig., Jam.) - a face mai multe lucruri deodata. MENER qqn en laisse (fig., Jam.) - a face pe cineva sa joace dupa cum i se canm (Jig., Jam.). ne pas en MENER large (jig., Jam.) - 1. a fi la ananghie, in pericol; a nu-i fi la indemana (fig., Jam.); 2. a nu se simti la largul sau (jig.). MENER qqch. de main de maitre (Jig., Jam.) - a orchestra ceva in mod magistral (fig.). MENER une action avec maitrise (fig., Jam.) - a face ceva cu competenta. MENER une negociation - a negocia. MENER les poules pisser (fig., pop.) - a fi pe post de fata-n casa (despre barbati). MENER son equipage a renes courtes (Jig., Jam.) - a-~i tine oamenii din scurt (fig., Jam.). MENER une affaire rondement (Jam.) - a fi eficient in afaceri. MENER (les choses) tambour battant (Jig., Jam.) - a aetiona repede ~i sustinut. MENER un train d'enfer (Jig.) - a tdii intr-un ritm ingrozitor. MENER joyeuse vie (fig.) - a duce trai pe vatrai (Jig.,Jam.). MENER une vie de baton de chaise (jig., Jam.) - a duce 0 viata dezordonata, de petreceri. MENER la vie dure a qqn (fig.) - a face zile fripte cuiva (fig., Jam.).

MENER MENER MENER MENER

une vie de gagne-petit (Jig., Jam.) - a duce 0 viata mediocra. la vie it grandes guides (Jig., Jam.) - a trai boiere~te (Jam.). une vie tres olle-olle (fig., Jam.) - a duce 0 viatrt de~antata. une vie de pacha (Jig., Jam.) - a trai ca (un) bimba~a

(Jig., Jam.).

MENER une vie de patachon (Jig., Jam.) - a duce 0 viata agitata, nechibzuita (Jig.). MENTIR comme un arracheur de dents (Jig., Jam.) - a rninti de ingheata apele (fig., Jam.). MENTIR comme on respire (Jig., Jam.) - a spune in doua vorbe trei minciuni (Jig., Jam.). MERITER Ie detour (Jig., Jam.) - a merita osteneala (Jig., Jam.). MESURER les autres a son aune, a sa toise (Jig.) - a crede ca toata lumea e ca el; a-i judeca pe ceilalti dupa sine (Jig.). MESURER au compte-gouttes (Jig.) - a da ceva cu lingurita (Jig.). ne pas se MESURER avec qqn (Jig.) - a nu-~i pune rnintea cu cineva MESURER son epee a celle des autres (Jig., Jam.) - a se intrece, a se masura cu cineva (fig., Jam.). MESURER qqn des yeux (fig.) - a masura pe cineva din ochi (Jig.). se METTRE aux abonnes absents (fig., Jam.) - a face pe mortul se METTRE a 1'abri (Jig.) - a se pune la adapost (Jig.). METTRE 1'accent sur qqch. (Jig.) - a pune accentul pe ceva (Jig.); a sublinia. METTRE qqn sur une affaire (Jig.Jam.) - a vinde un pont (Jig.Jam.). se METTRE sur une affaire (Jig.) - a se ocupa de 0 afacere, de 0 problema. se METTRE dans une sale affaire (Jig.) - a se baga intr-o treaba murdara (fig.). se METTRE a 1'affut (fig.) - a sta la panda; a fi in cautare de ... (Jig.). METTRE en 1'air (Jig.) - a intoarce cu fundul in sus (Jig., Jam.); a rava~i. se METTRE a raise (fig.) - a se simti ca (la mama) acasa (Jig., Jam.). METTRE qqn a raise, a son aise (mal a raise) (Jig.) - a face pe cineva sa se simta bine (prost) (Jig.). METTRE qqn a l' amende - a da amenda cuiva, a amenda. METTRE son amour-propre, sa fierte dans sa poche (Jig., Jam.) a lasa mandria la 0 parte (Jig., Jam.). METTRE en appetit (Jig., Jam.) - a deschide pofta (fig., Jam.). METTRE de l'argent a gauche (Jig., Jam.) - a pune bani la ciorap, la saltea (Jig., Jam.).
(Jig., Jam.). (Jig., Jam.).

METTRE tous les atouts dans son jeu (jig.) - a-~i asigura toate ~ansele (fig.). METTRE qqch. en avant (jig., jam.) - a da intaietate; a se ocupa mai intai de ceva. METTRE qqn en avant (jig.) - a lua pe cineva influent drept paravan (jig.). se METTRE en avant (jig.) - 1. a se pune intr-o lumina favorabiIa; 2. a se da mare ~i tare (jig., jam.); 3. a ie~i in fata (fig., jam.). METTRE qqn dans Ie bain (fig., jam.) - a baga la apa pe cineva (jig., jam.). METTRE en balance (jig.) - a cantari (jig.). METTRE qqn au ban (jig.) - a pune pe cineva Ia index (jig.). METTRE qqn au ban de Ia societe (jig., jam.) - a scoate pe cineva in afara societatii, a-I marginaliza. METTRE bas - a tata. METTRE bas les annes (jig.) - a depune armele; a capitula. METTRE a bas (jig.) -1. a distruge; 2. a rastuma; a da jos (jig.). METTRE qqn plus bas que terre (jig.,fam.) - a face pe cineva albie de porci (fig., jam.). METTRE des biltons dans les roues (jig.,jam.) - a pune bete-n roate (jig., jam.). METTRE les biltons, les bouts (jig., jam.) - a spala putina (jig., jam.). METTRE en batterie (jig.) - a pune in pozitie de tragere. METTRE du baume au (dans Ie, sur Ie) cceur de qqn(jig., jam.}, sur Ia plaie a qqn (jig., jam.) - a consola pe cineva. METTRE un bemol (fig., jam.) -1. a 0 H'isamai incet; 2. a vorbi mai calm; 3. a se comporta mai delicat. METTRE du beurre dans ses epinards (jig., jam.) - 1. a-~i ameliora situatia (jig.); 2. a se infrupta din oala cu smantana (jig., jam.). se METTRE bien (mal) avec qqn (jig., jam.) - a se pune bine (rau) cu cineva (fig., jam.). METTRE blanc sur noir (jig.) - a scrie negru pe alb (fig.). METTRE qqn dans la blouse (jig., jam.) - a-i face cuiva 0 poanta, o figura, a-I trage pe sfoara (jig., jam.). METTRE qqn en bolte (jig., jam.) - a baga pe cineva in coni (fig., jam.). METTRE Ie bordel (jig., pop.) - a dezorganiza; a da totul peste cap (jig., jam.); a bramburi (pop.). METTRE les bouchees doubles (fig.Jam.) - a-i da bataie, zor (figJam.}. y METTRE un bouchon (jig., jam.} - a-~ipune Iacatla gura(jig.,jam.}. METTRE qqn en bouillie (jig., jam.) - a face chiselita pe cineva; a aduna pe cineva pe fara~ (fig., jam.), a-I stalci in bataie, a-i poci mutra (pop.).

se METTRE en boule (fig., Jam.) - a se face foe ~i para (fig., Jam.). METTRE les bouts (comme si on avait Ie feu au derriere) (Jig., pop.)1. a 0 intinde (pop.); 2. a pomi ca din pu~ca (Jig., Jam.). se METTRE en branle (jig.) - a se pune in mi~care (Jig.). METTRE a qqn Ia bride sur Ie cou (fig.) - a da frau Iiber cuiva (jig.). METTRE qqn en cabane (Jig., pop.) - a baga pe cineva Ia zdup
(fig, Jam.).

METTRE qqn en cage (fig., Jam.) - a baga pe cineva la inchisoare. se METTRE en campagne (Jig.) - a intra in aetiune, a se angaja intr-o campame. METTRE Ie cap sur. .. (fig.) - a se indrepta spre ... METTRE qqn en cause (Jig.) - a implica, a acuza pe cineva. METTRE qqn hors de cause (fig.) - a scoate pe cineva din cauza, a-I declara nevinovat (Jig.). se METTRE Ia ceinture (Jig., Jam.) - a strange cureaua (jig., Jam.). METTRE qqch. en cendres (jig.) - a face praf ~i pulbere (Jig.). METTRE du champ entre soi et qqn d'autre (Jig.) - a tine pe cineva la distanta (Jig.), a-I indeparta. METTRE Ia chance (toutes les chances) de son cote (fig., Jam.) 1. a-~i asigura sorti de izbfmda; 2. a trage spuza pe turta sa (Jig.,Jam.). METTRE une femme en chambre (jig., vx.) - a intretine 0 femeie; a avea 0 tiitoare (pop.). METTRE (un travail) en (sur le) chantier (Jig.) - a pune ceva pe picioare (fig., Jam.), a incepe 0 actiune. METTRE un beau chapeau sur la tete de qqn (Jig., Jam.) - a incondeia (Jig., Jam.), a aranja bine pe cineva (Jig.); a tuma 0 oaia de Iatun pe capul cuiva (jig., pop.). METTRE qqn sous Ie charme (Jig.) - a fermeca pe cineva (Jig.). METTRE qqn, qqch. en charpie (Jig.) - a face buditele pe cineva, ceva (jig., Jam.). METTRE Ia char rue avant (devant) Ies b~ufs (Jig., Jam.) - a pune carul inaintea boil or (Jig., Jam.); a face ceva anapoda (Jam.). se METTRE en chasse (Jig., Jam.) - a se pune pe cautat (Jig., Jam.). se METTRE sur Ie chemin de qqn (jig.) - a se pune in calea cuiva (Jig.). METTRE qqn en chemin (fig.) - a indruma pe cineva. METTRE qqch. en chemin - a pomi ceva. METTRE qqn en chemise (jig.) - a aduce pe cineva Ia sapa de Iemn (Jig., Jam.); a-i Iua ~i boii din curte (fig., Jam.). METTRE qqn au chomage - a lasa (pe eva) fara slujba. METTRE la de sous la porte, sous Ie paillasson (jig.,fam.) -1. a 0 ~terge; a trage u~a dupa el (fig., Jam.); 2. a se muta pe furi~; 3. a inceta sa mai lucreze.

se METTRE a la cloche (arg.) - a se pune la curent. METTRE qqch. au clou (Jig., Jam.) - a amaneta ceva, a pune ceva amanet; a duce la Muntele de pietate. METTRE son creur a nu (Jig.) - a-~i deschide sufletul (fig.). METTRE du creur au ventre a qqn (Jig.) - a da cuiva curaj, energie. METTRE tout son creur dans ses paroles (Jig.) - a vorbi cu foe (Jig.). se METTRE en colere - a se aprinde de manie. METTRE qqn hors de combat (fig.) - a scoate pe cineva din lupHi (fig.). METTRE qqch. sur Ie compte de qqn (fig., Jam.) - a da vina pe cineva (Jam.). METTRE qqn en confiance - a ca~tiga increderea cuiva. METTRE qqn dans la confidence - a imparta~i cuiva un secret. METTRE a qqn la corde au cou (fig., Jam.) - a pune cuiva funia de gat; a baga pe cineva la apa (fig., Jam.). se METTRE la corde au cou (fig., Jam.) - a-~i pune singur funia de gat, capul sub patrafir (Jig., Jam.). METTRE a cote de la plaque (Jig., Jam.) - a gre~i. se METTRE du cote du plus fort, du manche, du bon cote (Jig., Jam.)a se da de partea celui mai tare (Jig., Jam.). en METTRE un coup (Jig., Jam.) - a munci cu indarjire; a trage tare
(Jig., Jam.).

METTRE en coupe reglee (Jig.) - a impune curbe de sacrificiu. METTRE a qqn Ie couteau, Ie pistolet sur la gorge (Jig.) - a pune cuiva pistolul in piept, cutitulla beregata (fig., pop.). METTRE la crosse en l'air (Jig.) - 1. a se preda; a preda armele; 2. a refuza sa lupte; a se razvrati. METTRE qqch. debout (jig.) - a pune ceva pe picioare (fig.); a organiza. METTRE qqn dedans (fig., pop.) - a duce de nas pe cineva; a baga pe cineva in cofa (fig., Jam.); a trage clapa cuiva (Jig., Jam.). METTRE les chiens en deCaut (Jig., Jam.) - a induce in eroare. METTRE qqn en deCaut (fig.) - a prinde pe cineva cu mata in sac, cu ocaua mica (fig., Jam.), a-I gasi in neregula. METTRE qqn au defi de faire qqch. - 1. a ambWona pe cineva sa ... ; 2. a incolti pe cineva (fig.). METTRE qqn en demeure de ... (Jig.) - a soma pe cineva sa ... METTRE Ie telephone en derangement - a scoate telefonul din furca, a-Ilasa deschis. METTRE qqn derriere Ie decor (arg.) - a cioparti pe cineva (Jig., pop.), a-I omori. se METTRE en devoir de ... - 1. a lua hotararea sa ... ; 2. a se pregati

sa.. .

se METTRE au diapason (jig.) - 1. a se pune de acord; 2. a se Iua dupa cineva (fig.). METTRE qqn en difficulte - a face greutati cuiva; a-I pune intr-o situatie dificiIa. METTRE Ie doigt dessus (fig.) - a ghici; a recunoa~te. METTRE Ie doigt dans I'engrenage (jig., jam.) - a intra in hora; a nu mai putea da inapoi (jig.). se METTRE Ie doigt dans l'reil (fig., jam.) - a se in~ela amamic; a-~i fura singur caciula (jig., jam.). METTRE Ie doigt sur la plaie (fig.) - a pune degetul pe rana (fig.). y METTRE Ies quatre doigts et Ie pouce (jig., jam.) - 1. a-~i Iinge degetele (jig.); a se ospata pe cinste (pop.); 2. a proceda brutal. se METTRE qqn a dos (jig., pop.) - a-~i aprinde paie-n cap cu cineva; a-~i ridica pe cineva in cap (jig., jam.), a-~i face du~mani. METTRE qqch. sur Ie dos de qqn (jig.,jam.) - a pune ceva in spinarea cuiva; a arunca, a da vina pe cineva (fig., jam.). METTRE qqn Ie dos au mur (fig., jam.) - a incolti pe cineva (jig.). METTRE qqch. en doute - a nu avea incredere, a pune ceva Ia indoiala. METTRE en doute son leadership [lidceRfip] - a se indoi de capacitatea liderului sau. METTRE son drapeau dans sa poche (fig., jam.) - a nu-~i exprima parerile pe fata. METTRE qqn dans de beaux draps (jig.) - a baga pe cineva Ia apa
(jig., jam.).

se METTRE dans Ies memes draps (jig., jam.) - a se culca impreuna; a se baga in aceIa~i a~temut. METTRE a qqn I'eau ala bouche (fig.,jam.) - a face pe cineva sa-i lase gura apa (dupa ceva) (jig., jam.); a-i deschide pofta (jig., jam.). se METTRE dans 1'eau de peur de Ia pluie (jam., iron.) - a se baga in apa de frica pIoii (iron.). METTRE de l' eau dans son vin (jig.) - a mai renunta Ia pretentii; a 0 Ulsa mai moale (jig.,jam.). METTRE qqn a 1'ecart (fig.) - a tine pe cineva deoparte, a nu-Ilasa sa se afirme, a-I izola, a-I marginaliza. METTRE qqn en echec (jig.) - a tine pe cineva in ~ah (fig.). se METTRE a 1'ecoute (fig.) - a trage cu urechea (fig., jam.). METTRE qqn en emoi - a da cuiva emotii, a-I nelini~ti. METTRE qqch. aux encheres - a scoate ceva Ia Iicitatie. METTRE tout son enjeu sur qqn (fig.) - a miza totul pe cineva (fig.). METTRE a qqn 1'epee dans les reins (jig.) - a pune cuiva sula-n coaste (jig., jam.).

METTRE qqn a (rude) epreuve - a pune pe cineva Ia (grea) incercare. METTRE de grands espoirs en qqn - a-~i pune mari sperante in cineva. se METTRE l'esprit a Ia torture (Jig.) - a-~i stoarce creierii; a-~i bate capul (Jig., Jam.). METTRE une idee dans l'esprit, dans Ia tete de qqn (fig.) - a-i baga cuiva 0 idee in cap (fig., Jam.). METTRE Ies essuie-glaces en route - a pune ~tergatoarele in funetiune (auto). METTRE en etat de marche (jig., Jam.) - a pune in stare de function are. METTRE en evidence (Jig.) - a sublinia, a scoate in evidenta (Jig.). METTRE qqn en examen (Jig.) - a cerceta pe cineva (Jig.), a-I ancheta. METTRE qqn au fait - a aduce cuiva ceva Ia cuno~tinta, a-I pune Ia curent. METTRE Ie feu - a da foc. METTRE Ie feu aux etoupes (Jig.) - a starni 0 dragoste puternica. METTRE Ie feu aux planches (Jig.) - a juca teatru cu pasiune. METTRE Ie feu aux poudres, a un baril de poudre (jig.) -1. a declan~a o catastrofa; 2. a stami sentimente putemice. METTRE a feu et a sang (Jig.) - a trece prin foe ~i prin sabie; a parjoli (Jig.). METTRE sa fierte dans sa poche (fig., Jam.) - a Iasa mandria Ia o parte (Jig., Jam.). METTRE fin a sa vie, a ses jours - a-ti pune capat ziIeior. METTRE flamberge au vent (fig.) - a scoate sabia; a pomi Ia atac (fig.). METTRE qqn sur Ie flanc (Jig., Jam.) - a pune pe cineva Ia pamant (Jig., Jam.), a-I termina (Jig., Jam.). METTRE qqn a flot (Jig., Jam.) - a aduce pe eineva pe linia de plutire
(fig, Jam.).

METTRE du foin dans ses bottes, dans Ies rateliers (fig., Jam.) a pune bani Ia ciorap (fig., Jam.). METTRE qqn au frais (Jig., Jam.), au frigo (fig., pop.) - a baga pe cineva Ia racoare (Jig., Jam.). se METTRE en frais (fig., Jam.) -1. a se baga Ia cheItuiala (Jig.Jam.); 2. a face eforturi; a-~i da osteneala (fig.,fam.). METTRE un frein a qqch. (fig.) - a pune capat Ia ceva. METTRE au frigidaire (Jig., Jam.) - a pune deoparte (fig., Jam.). s'en METTRE plein Ie buffet, dans Ie fusH jusqu'aux yeux, dans Ie coco (Ie cornet, Ie gesier, Ia lampe, Ia panse, Ie sac, Ia tirelire) (pop.); se Ie mettre jusqu' au coude (Jig., Jam.) - a se ghiftui; a manca pe rupte; a baga Ia ghiozdan (fig., Jam.). METTRE qqch. en gage - a amaneta ceva. METTRE des gants (Jig.) - a se purta cu manu~i (Jig.).

METTRE qqn en garde - a avertiza, a preveni pe eineva. se METTRE sur ses gar des (fig.) - a fi eu oehii in patru (Jig., Jam.). en METTRE a gauche (arg.) - a pune bani la saltea (Jig., pop.). METTRE les (pleins) gaz (Jig., Jam.) - a aeeeIera; a-i da bataie
(Jig., Jam.).

METTRE qqn sur les genoux (Jig., Jam.) - a seoate untul din eineva
(Jig.).

METTRE les deux genoux en terre (Jig.) - a se lasa ingenuneheat


(Jig.).

METTRE sous globe (Jig., iron.) - a pune la pastrare (iron.); a pazi ea pe oehii din cap (fig., Jam.). METTRE qqn en goguette (Jig., Jam.) - a ameti, a inveseli pe eineva eu bautura. METTRE toute la gomme (Jig., pop.) - a-i da bataie (Jig., Jam.). METTRE qqeh. au gout du jour (Jig.) - a renova; a moderniza; a aetualiza. METTRE son grain de sel (Jig., Jam.) - a se baga in eonversatie, in yorba ea musea in lapte (Jig., Jam.). METTRE un grain de sel sur la queue d'un oiseau, d'un moineau (Jam., iron.) - a reu~i imposibilul; a prinde luna eu mana (Jig.Jam.). METTRE Ie grappin dessus, sur qqn (Jig., Jam.) - a pune laba, gheara pe eineva (Jig., Jam.). se METTRE a l'heure (de l' Amerique, de la France etc.) - a trai ea in (America, Franta etc.) (fig., Jam.). METTRE Ie hola (a qqeh.) (Jig.) - a pune pieiorul in prag (Jig., Jam.); a pune eapat la ... METTRE en honneur - a pune la loe de cinste. METTRE qqn hors de danger (Jig.) - a seoate pe eineva din perieol, a-I pune in afara perieolului. METTRE qqn hors jeu (Jig., Jam.) - 1. a seoate pe eineva din joe (Jig., Jam.); 2. a seoate din eauza. METTRE qqn hors la loi (Jig.) - a seoate pe eineva in afara legii
(Jig.).

METTRE qqn hors de soi (de lui) (Jig., Jam.) - a seoate pe cineva din rabdari, din sarite (Jig., Jam.), din pepeni (Jig., pop.). METTRE de 1'huile sur Ie feu (Jig.) - a turna gaz peste foe (Jig.). METTRE de I'huile sur les plaies de qqn (Jig.) - a alina ranile euiva (fig.). METTRE de l'huile dans les rouages (Jig.) - a-~i aranja ploile (Jig., Jam.); a unge (Jig., Jam.), a ~pequi. METTRE qqn de (fort) meehante humeur (Jig.) - a enerva (la eulme) pe eineva, a-I indispune.

METTRE qqn a l'index (fig.) - a pune pe cineva la index, a-I boicota. METTRE qqch. en jeu (jig.) - a pune ceva in joc (jig.). METTRE qqn dans son jeu (jig.) - a arnesteca pe cineva in socotelile sale (jig.). METTRE qqch. a jour (fig.) - a actualiza ceva. METTRE qqch. au jour (fig.) - a scoate la iveaUi;a da ceva in vileag (Jam.). METTRE au jour, au monde (fig.) - a aduce pe lurne (jig.); a na~te. METTRE Ie jus (pop.) - a pune in priza; a stabili un contact (Jig.). METTRE en lambeaux (jig.) - a face bucate1e (jig.,jam.). s'en METTRE plein lalampe (Jig.,pop.) - a hali ca un spart (fig., pop.). METTRE (un texte) en langue - a transpune un text in aWi lirnba, gasindu-i echivalentele de sens. METTRE a qqn la larme a l'reil (jig., jam.) - a face pe cineva sa pHinga; a stoarce lacrirni cuiva (jig.). METTRE qqch. sur la meme ligne (fig.) - a pune ceva pe ace1a~iplan cu altceva. se METTRE au lit - a se baga in pat. METTRE longtemps a... - a-i trebui mult timp sa ... METTRE la lumiere sous Ie boisseau (fig., lift.) - a ascunde adevarul. METTRE en pleine lumiere (fig.) - a pune in lumina (fig.). METTRE la main a... (jig.) - a pune umarulla ... (jig., jam.). METTRE la demiere main a... (jig.) - a da ultima tu~a (jig., jam.); a finis a; a desavar~i ceva. en METTRE sa main au feu (fig.) - a pune mana in foe pentru ceva, pentru cineva (fig., jam.). METTRE la main a Ia pate (fig.,jam.) -1. a munci cu profit; 2. a da o mana de ajutor (fig., jam.), a pune osul (la treaba) (jig., pop.). METTRE la main sur qqn, qqch. (jig., jam.) - a pune mana pe cineva, pe ceva (fig., jam.). se METTRE entre Ies mains de qqn (jig., jam.) - a se da pe mana cuiva (jig., jam.). METTRE qqn a mal (fig.) - a maltrata, a brusca pe cineva. METTRE qqn mal a l'aise (jig.) - a face pe cineva sa se simta prost (jig.). se METTRE mal avec qqn (fig.) - a se pune rau cu cineva. METTRE qqch. en marche (jig.) - a pune in aqiune; a face sa mearga. METTRE a qqn Ie marche en main (jig., jam.) - a foqa pe cineva sa aleaga din doua una (jig., jam.). se METTRE martel en tete (jig.) - 1. a-~i face griji; 2. a-~i baga (ceva) in cap (jig., jam.).

se METTRE en menage avec qqn - a tdii in concubinaj. METTRE qqn a sa merci (Jig.) - a avea pe cineva la mana (Jig., Jam.). METTRE qqch. sur Ie metier (Jig.) - a pune in lucru; a se apuca de o treaba. se METTRE dans ses meubles (Jig.) - a se instala in casa sa. METTRE en miettes (Jig., Jam.) - a face faramite (Jam.); a face praf
(Jig., Jam.).

METTRE (en plein) dans Ie mille (Jig., Jam.) - a 0 nimen (Jig.). se METTRE de moitie (Jig.) - a participa, a merge pe din doua (Jam.). METTRE qqn a mort (Jig.) - a executa pe cineva, a-I omori. METTRE au net - a trece pe curat (Jig.). METTRE son nez dans les affaires d'autrui (Jig., Jam.) - a-~i baga nasul unde nu-i fierbe oala (Jig., Jam.). METTRE a qqn Ie nez dans son caca (fig., pop.) - a baga pe cineva cu nasul in rahat (Jig., pop.). METTRE Ie nez dehors (Jig., Jam.) - a ie~i la aer. METTRE noir sur blanc (Jig.) - a a~teme pe hartie (Jig.). METTRE a nu (Jig.) - a dezvalui (Jig.); a scoate la iveala. METTRE tous ses reufs dans Ie meme panier (Jig., Jam.) - a miza totul pe 0 singudi carte (Jig.). METTRE en reuvre - a pune in aplicare; a executa. METTRE qqn a 1'ombre (Jig., Jam.) - a baga pe cineva la racoare
(Jig., Jam.).

METTRE sur orbite (Jig.) - a lansa pe orbita (Jig.). y METTRE bon ordre (a une situation) - a face ordine; a pune lucrurile la punct (Jig.). METTRE qqch. dans l' oreille du chat (Jig., Jam.) - a vorbi ca la pereti
(Jig., Jam.).

METTRE qqn, qqch. aux oubliettes (Jig., Jam.) - a indeparta, a da uitarii pe cineva, ceva. METTRE la pagaille partout (Jig., Jam.) - a produce dezordine peste tot. se METTRE au pageot (fig., pop.) - a se baga in raft (Jig., pop.). METTRE qqn sur la paille (Jig.,fam.) - a aduce pe cineva la sapa de lemn (Jam.). METTRE qqch. au panier, ala poubelle (Jig., Jam.) - a arunca ceva la gunoi (Jig., Jam.). METTRE dans Ie meme panier, Ie meme sac (Jig., Jam.) - a pune in aceea~i oaIa (Jig., Jam.); a amesteca. METTRE (tout) Ie paquet (fig., Jam.) - a-~i pune la bataie toate fortele (Jam.); a se stradui.

METTRE qqn au parfum (Jig., Jam.) - a pune pe cineva la curent. se METTRE du parti de qqn (Jig.) - a se da de partea cuiva (Jig., Jam.). se METTRE de la partie (Jig.) - a intra in carda~ie (fig, Jam.). (se) METTRE au pas (Jig., Jam.) - a (se) da pe brazda (Jig., Jam.). METTRE qqn au pas, a la raison (fig., Jam.) - a da pe brazda, a pune la punct, a invata minte pe cineva (fig., Jam.). METTRE qqn sur Ie pave (fig.) - a arunca pe cineva in strada (fig.,fam.). se METTRE un pave au cou, un boulet au pied (fig., Jam.) - a-~i atarna 0 piatra de gilt, de picioare (fig., Jam.). se METTRE en peine de ... (Jig.) - a se osteni, a se omon pentru ... (Jig.). METTRE les pendules a l'heure (fig.) - a pune Iucrurile la punct (fig.). METTRE un tonneau en perce (fig., Jam.) - a da cep Ia un butoi. METTRE qqn dans Ie petrin (fig., Jam.) - a baga pe cineva intr-o belea (jig., pop.). METTRE qqn en pieces (Jig., Jam.) - a desfiinta pe cineva, a-I face bucatele (fig., Jam.). METTRE pied a terre (Jig.) - a debarca; a descaleca. METTRE qqn a pied (fig.) - a da afara pe cineva, a-I concedia. METTRE qqn au pied du mur (fig., Jam.) - a strange cu u~a, a incolti pe cineva (fig., Jam.). METTRE Ie pied au plancher (fig., Jam., auto) - a apasa cu piciorul pe accelerator pana la fund (auto). METTRE sur pied une affaire (jig.) - a pune pe roate 0 afacere
(fig, Jam.).

METTRE qqn sur pied (Jig., Jam.) - a pune pe cineva pe picioare


(fig., Jam.).

se METTRE sur pied de guerre (fig.) - a fi pe picior de razboi (Jig.). METTRE les pieds dehors (fig.) - a ie~i din casa. METTRE les pieds dans les plats (fig., Jam.) - a caIca in strachini
(fig, Jam.).

ne pas METTRE Ies pieds quelque part (fig., Jam.) - a nu calca undeMETTRE a qqn les pieds a l'etrier (fig., Jam.) - a sprijini avansarea cuiva. se METTRE une pierre au cou (Jig., Jam.) - a-~i atama 0 piatra de gat
(fig, Jam.). va (fig., Jam.).

METTRE METTRE METTRE METTRE METTRE

au pilon (fig.) - a topi hartia (in tipografie). au pilori (fig., lift.) - a pune Ia stalpul infamiei (fig., lit.). qqn sur une piste (Jig.) - a-i da cuiva un indiciu. qqn au placard (Jig., Jam.) - a tine pe cineva deoparte. en place (fig.) - a instala (fig.).

METTRE qqn en place - a numi pe cineva intr-un post. METTRE qqn a plat (fig., jam.) - 1. a obosi pe eineva, a-I da gala (jig., jam.); 2. a ruina pe eineva. METTRE les petits plats dans les grands (jig., jam.) - 1. a intinde masa mare; 2. a primi pe eineva eu toate onorurile. se METTRE a plat-ventre devant qqn (fig.) - a se tar1in fata euiva (fig., jam.). s'en METTRE plein les poches (fig., jam.) - a-~i umple buzunarele (jig., jam.). METTRE a qqn du plomb dans Ia tete (fig.) - a-i baga euiva mintile in cap (fig., jam.). se METTRE dans Ies plumes (jig., pop.) - a se baga in seuteee (fig, jam.). se METTRE a plusieurs pour... - a se uni, a se pune de aeord ea sa ... , pentru ... METTRE qqn dans sa poche et son mouehoir par-dessus (fig., jam.) 1. a avea pe cineva la degetul cel mic; a baga in buzunar pe cineva (fig., jam.); 2. a infunda pe cineva (jig., jam.). METTRE un poids dans la balance (fig.) - a aduce un argument decisiv. se METTRE a poil (jig., pop.) - a se dezbraca la piele. METTRE au point (jig.) - a pune la punct (jig.). METTRE Ies points sur les i (fig.) - a pune punctul pe i (jig.). METTRE ses pompes (semelles, souliers) bascule (fig., pop.) a fi beat mort (jam.). METTRE qqn au poteau (fig.) - a pune Ia zid (fig., jam.), a executa pe cineva (jig.). METTRE Ies petits pots dans les grands (fig., jam.) - a se pregati de mutare; a-~i strange Iucrurile. METTRE Ies pouces (fig., jam.) - a se da batut (fig., jam.); a ceda. METTRE en presence - a pune fata in fata. METTRE aux prises - a pune (pe cineva) sa infrunte (pe altcineva). se METTRE aux prises (jig., jam.) - a se infrunta. y METTRE Ie prix (jig.) - a da cat face (jig., jam.). METTRE a profit - a trage un profit din ... METTRE a qqn la puce a l'oreille (jig.,fam.) - a atrage atentia cuiva; a pune in garda pe cineva (fig.); a-i da de banuit; a face pe cineva sa intre la idei (fig., jam.). METTRE en quarantaine (fig.) - a boicota; a izoia (fig.). se METTRE en quatre (jig.) - a face pe dracu-n patru; a se da peste cap (jig., jam.). METTRE en question - a pune in discutie.

se METTRE en quete (fig.) - a se pune pe diutat (Jig.). METTRE qqn a quia (fig.) - a inchide gura cuiva, a-i taia macaroana
(fig., Jam.).

se METTRE qqch. sur Ie rable (fig., Jam.) - a-~i Iua raspunderea (unui Iucru). METTRE sur (les) rails (fig., Jam.) - a pune pe roate (Jig., Jam.). METTRE qqn a Ia raison (Jig.) - 1. a face pe cineva sa inteleaga de yorba buna; 2. a da pe cineva pe brazda (fig., Jam.). METTRE une rallonge a ses vacances (fig., Jam.) - a-~i prelungi vacanta. METTRE un projet au rancart (Jig.) - a abandona un proiect. METTRE au rancart, au rebut (fig., Jam.) - a se debarasa de ... ; a arunca Ia gunoi (Jig., Jam.). METTRE sur Ie meme rang (Jig.) - a pune pe acela~i plan (Jig.). se METTRE sur Ies rangs (Jig.) - a intra in concurenta (pentru un post, pentru 0 candidatudi). se METTRE Ia rate au court-bouillon (Jig., Jam.) - a-~i face griji, sange diu (fig., Jam.). en METTRE un rayon (Jig., Jam.) - a munci cu ravna (Jam.). METTRE deux choses en regard (fig.) - a compara. se METTRE en regIe avec Dieu (Jig.) - a se impaca cu Dumnezeu (Jig.). se METTRE ala remorque de qqn (Jig., Jam.) -1. a se tine de coada cuiva (Jig., Jam.); 2. a imita; a se Iua dupa cineva. METTRE a Ia retraite - a scoate Ia pensie. METTRE Ies rieurs de son cote (jig.) - a-I face de ras pe adversar (fig.). METTRE qqn en rogne (Jig., Jam.) - a scoate din sarite pe cineva
(Jig., Jam.).

se METTRE en rogne (Jig., Jam.) - a i se umfla pipota (Jig., pop.). METTRE (la voiture) en roue Iibre - a cobon cu motorul debreiat (auto). METTRE qqch. en route (fig.) - a pune ceva in functiune; a pomi; a da drumul. se METTRE en route avec son fourbi (Jig., Jam.) - a pomi Ia drum cu tot calabalacul, cu catel ~i cu purcel (fig., Jam.). METTRE sabre au clair (Jig.) - a scoate sabia (fig.). METTRE a sac (Jig., Jam.) - a parjoli (Jig., Jam.). METTRE sac a terre (Jig., Jam.) - a se instala; a se opri. METTRE de la sauce, allonger Ia sauce (Jig., Jam.) - a lungi pelteaua
(Jig., Jam.).

METTRE qqn a toutes 1es sauces (fig., Jam.) - a face pe cineva fata Ia to ate (Jig., Jam.).

METTRE qqn en selle (fig., Jam.) - a impinge pe cineva de la spate (Jig., Jam.), a-I ajuta sa avanseze (Jig.). METTRE qqn sur la sellette (Jig., Jam.) - a pune pe cineva pe banca acuzarii (Jig.), a-I considera vinovat. METTRE sens dessus dessous (Jig., Jam.) - a rastuma cu susul in jos
(jig., Jam.).

du sien (jig.) - 1. a pune inima (fig.), a se devota; 2. a avea personalitate. METTRE qqch. en sommeil (Jig., Jam.) - a lasa ceva in a~teptare (intr-o perioada de provizorat). METTRE une sourdine (a qqch.) (Jig.) - a potoli, a tempera (ceva). se METTRE a la suite d'une file d'attente (Jig.) - a-~i lua loculla coada (Jig.). METTRE la table pour les asticots (fig., pop.) - a fi hrana pentru viermi (fig., pop.), a muri. se METTRE a table (Jig., pop.) - a ciripi; a canta (Jig., pop.). METTRE qqch. sur ses tablettes (Jig., litt.) - a-~i nota, a retine ceva. METTRE une affaire, une question, sur Ie tapis (Jig.) - a pune 0 problema in discutie, pe tapet (Jig., Jam.). METTRE sa vie sur Ie tapis (Jig., Jam.) - a-~i pune viata in discutie
(Jig., Jam.).

y METTRE

ne pas METTRE son temps a... - a nu-ti pierde vremea cu ... METTRE du temps a... - a-i trebui timp sa ... METTRE un temps fou a... (fig.) - a-i trebui mult timp sa ... en METTRE sa tete sur Ie billot (Jig.) - a paria ca ... ; a pune capul

ca...

(Jig.,fam.).

METTRE a qqn la tete au carre (Jig., Jam.) - a bate mar pe cineva, a-i umfla capul (fig., pop.). METTRE sa tete a couper que ... (Jig., Jam.) - a-~i pune capul ca ... (Jig., Jam.); a paria ca... se METTRE dans la (en) tete de ... (fig.) - a-~i baga in cap sa...
(Jig., Jam.).

se METTRE dans Ie ton (Jam.) - a se pune de acord. se METTRE dans son tort - a nu avea dreptate; a gre~i. METTRE tous les torts de son cote (Jig.) - a lua asupra sa toata vina. METTRE en train (Jig.) - a incepe, a pomi 0 actiune. se METTRE (en) travers de ... (fig.) - a se opune la ... ; a se pune de-a currnezi~ul. .. (jig.). se METTRE sur son trente-et-un (Jig., Jam.) - a se pune la patru ace
(Jig., Jam.).

se METTRE la tringle (Jig., Jam.) - a strange cureaua (Jig., Jam.).

METTRE Ie turbo (Jig., Jam.) - 1. a baga in viteza (jig., Jam.); 2. a recurge la mijloace extreme. METTRE en vedette (Jig., Jam.) - 1. a pune (ceva) in evidenta; 2. a pune (pe cineva) in valoare. METTRE un probleme en veilleuse (Jig.) - a lasa 0 treaba in suspensie. se METTRE en veilleuse (Jig.) - 1. a 0 lasa mai moale (jig., Jam.); 2. a nu-~i da muM osteneala. METTRE Ie vel' dans un fruit deja blet (Jig.) - a tuma gaz peste foe; a rasuci cutitul in rana (fig., Jam.); a face 0 rautate gratuita. se METTRE au vert (fig., Jam.) -1. a se odihni la tara, la iarba verde; 2. a se pune (undeva la adapost), a se ascunde, a ie~i din circulatie (Jig., Jam.). METTRE qqch. sous verre (Jig., Jam.) - a pune ceva la pastrare (fig, Jam.). METTRE qqn sous les verroux (Jig., Jam.) - a pune pe cineva dupa gratii (Jig., Jam.). les METTRE en vitesse (fig., pop.) - a 0 ~terge (Jig., Jam.); a-~i lua talpa~ita (Jig., Jam.). METTRE qqn sur la voie (Jig.) - a da indicatii, a indruma pe cineva, a-I pune pe drumul eel bun (Jig., Jam.). METTRE qqn sur une voie de garage (Jig.,fam.) -1. a pune pe cineva pe linie moarta 2. a scoate pe cineva din circulatie (Jig., Jam.). METTRE a la voile, les voiles (Jig., Jam.) - a 0 ~terge; a 0 intinde; a 0 lua din loc (jig.,fam.). METTRE toutes voiles dehors (jig.) -1. a se da peste cap (jig., Jam.); 2. a incerca prin toate mijloacele. y METTRE de la mauvaise volonte - a nu avea bunavointa. en METTRE a qqn plein la vue (jig., Jam.) - a arunca cuiva praf in ochi; a-i lua, a-i scoate cuiva ochii (Jig., Jam.). MEUBLER ses loisirs (jig.) - a-~i umple timpulliber (fig.). MEUBLER sa solitude (fig.) - a-~i alunga singuratatea. MEUBLER son temps - a-~i ocupa timpul. MUOTER qqch. (fig.) - a unelti ceva. MUOTER de bons petits plats (Jam.) - a me~teri (a pregati, a gati) o mancarica buna (Jam.). MISER sur Ie mauvais cheval (jig., Jam.) - a se orienta prost; a gre~i. MISER sur qqn, sur qqch. (Jig.) - a miza pe cineva, pe ceva. MISER sur les deux tableaux (jig.) - a fugi dupa doi iepuri; a fi cu fundul in doua luntri (Jig., Jam.). MITONNER une affaire (Jig., Jam.) - a pregati 0 treaba pe in delete.

se MITONNER un avenir eonfortable (jig., iron.) - a-$i aranja 0 situatie eonfortabiHi (iron.). MODIFIER Ia donne (jig.) - a tri$a. MONTER a l'arbre (jig., jam.) - a se Hisa dus de nas (jig., jam.). MONTER un bateau a qqn (jig., jam.) - a indruga euiva verzi $i useate, a-i pune eioe (jig., jam.). MONTER sur Ie billard (jig., jam.) - a se urea pe masa de operatie (jig.). se MONTER Ie bonnet (jig., jam.) - a-~i baga in cap (jig., jam.). se MONTER Ie bourrichon, Ia bobeche (pop.), Ia tete - a-~i face iIuzii. MONTER sur Ia breche (jig.) - a se urea pe barieade (jig.). MONTER un canular (jig.) - a mistifiea; a lansa ~tiri false. MONTER sur ses grands chevaux (jig., jam.) - 1. a-I apuea dracii (pop.); 2. a face pe nebunul (jig.,jam.); a se ratoi. MONTER qqn contre un autre - a atata (pe cineva) contra altcuiva. MONTER un coup a qqn (fig., jam.) - a duee pe cine va (jig., jam.) a-lin~ela. MONTER d'un cran (jig.) - a avansa cu 0 treapta (jig.). MONTER au creneau (jam.) - 1. a se arunca in lupta; a trece la atac; 2. a ajunge sus (jig.), a parveni. MONTER a l'echelle (jig.) - a 0 lua de buna (jig., jam.); a 0 lua in serios. MONTER les encheres - a supralicita. MONTER qqch. en epingle (jig.) - 1. a face parada de ceva (jig.); 2. a scoate in relief (in mod ostentativ). MONTER sur ses ergots (jig.) - a deveni agresiv; a se strop~i (pop.). MONTER l'escalier (jig., jam.) - 1. a se ridica in ierarhia sociala; 2. a progresa. MONTER au feu (jig.) - a se angaja in ]upta, a ie~i la bataie (jig.). MONTER en fleche (jig.) -1. a avea 0 ascensiune rapida; 2. a ere~te vertiginos (despre preturi). MONTER au front (jig., jam.) - a ie~i in arena (jig.); a ie~i la bataie. MONTER la garde - a pazi; a face de garda. MONTER en grade - a inainta in grad. MONTER en graine (jig., jam.) - a-i trece vremea de maritat (jig., jam.). MONTER Ie job a qqn (jig., vx.) -1. a duce pe cineva de nas (fig.,fam.), a-lin~ela; 2. a baga fitile cuiva (jig., jam.). se MONTER Ie job (jig.) - a-~i face iluzii. MONTER en lapin (jig., jam.) - a merge cu na~ul; a calatori pe blat (jig., jam.).

MONTER MONTER MONTER MONTER

sur les planches (Jig., Jam.) - a juca teatru; a deveni actor. en puissance (fig.) - a-i cre~te puterea (Jig.). une scie aqqn (vx.) - a bate la cap; a pisa marunt (fig.,fam.). comme une soupe au lait (Jig., Jam.) - a-i sari mu~tarul

(fig, Jam.).

MONTER la tete a qqn (Jig.) -1. a baga fitile (fig., Jam.); 2. a zapaci de cap pe cine va (Jig., Jam.). se MONTER la tete (Jig., Jam.) - a se monta; a-~i face iluzii. MONTER dans Ie train en marche (Jig., Jam.) - a se urea din mers
(fig, Jam.).

MONTRER a qqn comment on s'appelle (Jig., pop.) - a invata minte pe cineva (Jig., Jam.); "lasa ca-ti arat eu cine sunt!". MONTRER de quel bois on se chauffe (fig., Jam.) - 1. a arata ce-i poate pielea (Jig., Jam.); 2. a-~i face ponos (Jig., Jam.). MONTRER Ie bout de l'oreille (Jig.,fam.) - a se trada; a se da de gol (Jig., Jam.); a se demasca. MONTRER Ie bout du nez (Jig.) - a-~i face aparitia. MONTRER carte (patte) blanche (Jig., Jam.) - a spune parola. MONTRER Ie chemin (Jig.) - 1. a fi deschizator de drumuri (Jig.); 2. a fi primul care da exemplu. MONTRER la couture de ses bas (arg.) - 1. a intoarce spatele (Jig., Jam.); 2. a incaIca 0 intelegere. MONTRER les dents (Jig., Jam.) - a-~i arata coltii (Jig., Jam.). se MONTRER plein d'egards - a fi foarte politicos, prevenitor. MONTRER ses fesses (Jam.) - a se arata despuiata (pe scena) (Jam.). oe pas se MONTRER hostile a ... (fig.) - a fi de acord cu ... se MONTRER beau joueur (Jig.) - a ~ti sa piarda (Jig.); a pierde cu eleganta (Jig.). MONTRER qqch. sous un jour favorable (Jig.) - a prezenta ceva intr-o lumina favorabila (Jig.). se MONTRER sous un jour favorable (Jig.) - a se pune intr-o lumina favorabila (Jig.). se MONTRER au grand jour (Jig., Jam.) - a se arata in plina lumina, in vazul tuturor. MONTRER Ie poing a qqn (Jig.) - a arata pumnul cuiva (Jig.); a ameninta. MONTRER son meilleur profil (fig., iron.) - a se prezenta intr-o lumina favorabila. MONTRER les talons (Jig.) - a face stanga-mprejur (Jig., Jam.). MONTRER sa viande (pop., vulg.) - a-~i arata "marfa" (vulg.).

se MOQUER comme de l'an quarante, comme de sa premiere chemise (Jig., Jam.) - a-I durea in cot; a nu-i pasa nici cat negro sub unghie (Jig., Jam.). se MOQUER bien de ... - a-~i bate joc, a rade de ... s'en MOQUER comme de colin-tampon (Jig., Jam.) - a nu se sinchisi de ceva, de cineva (Jam.). se MOQUER eperdument - a nu-i pasa nici atat (Jam.). se MOQUER du qu'en-dira-t-on (Jam.) - a nu-i pasa de gura Iumii
(Jig., Jam.).

se MOQUER du tiers comme du quart (fig., Jam.) - a-~i bate joc de toate; a nu-i pasa de nimeni ~i de nirnic (fig., Jam.). MORDRE a l'appat, a l'hamec;on (Jig., Jam.) - a cadea in pIasa; a mu~ca din momeaIa (Jig., Jam.). MORDRE a belles dents (Jig.) - a mu~ca cu pofta (Jig.). se MORDRE Ies doigts, Ies poings, Ies pouces (fig.) - a-~i mu~ca degeteIe, pumnii; a-~i da cu pumnii in cap (fig., Jam.). se MORDRE Ia langue (Jig., Jam.) - a-~i mu~ca limba; a se bate peste gura (Jig., Jam.). MORDRE Ia poussiere (Jig.) -1. a mu~ca tarana (Jig.,fam.); 2. a avea o nereu~ita, un e~ec. MORDRE Ie sein de sa nourrice (Jig.) - a mu~ca mana care I-a hranit
(fig.).

ne pas se MOUCHER du coude, du pied (fig., iron.) - a-~i da imp ortanta; a se crede cineva (Jig.); a se da mare (fig., pop., iron.). MOUCHER qqn (fig., pop.) - a pune pe cineva Ia locuIIui (fig., Jam.), a-Ilua Iarost. se MOUILLER dans une affaire (fig., Jam.) - a se comprornite intr-o afacere; a se manji (Jig., pop.). MOUILLER qqn de coups (Jig., pop.) - a bate pe cineva ca pe hotii de cai (fig., Jam.). MOUILLER Ia compresse a qqn. (fig.Jam.) - a fi dragut cu cineva (Jig.). MOUILLER sa culotte, son froc (fig., pop.) - a face in pantaloni de fdca (Jig., vulg.). se MOUILLER pour qqn (Jig., Jam.) - a intra Ia apa pentru cineva
(Jig., Jam.).

MOURIR d'amour (Jig., Jam.) - a fi indragostit pana peste urechi


(Jig., Jam.).

MOURIR dans ses bottes (fig., Jam.) - a mud in picioare (fig., Jam.). MOURIR comme un chien (Jig.,fam.) - a mud ca un caine (Jig.,fam.). MOURIR deb out (fig.) - a mud in floarea varstei (Jig., Jam.), in plina acti vitate.

MOURIR d'envie de ... (fig.) - a muri de poWi sa ... (dupa ... ); a-i lasa gura apa, a innebuni dupa ... (fig., Jam.). MOURIR de faim (fig., jam.) - a muri de foame (fig., jam.). MOURIR dans son lit, de sa belle mort (Jig.) - a muri de moarte buna .. MOURIR de male mort - a avea 0 moarte violenta. MOURIR comme les mouches (fig., jam.) - a pica, a cadea ca mu~tele (Jig., jam.). MOURIR en odeur de saintete (jig.) - a muri impacat cu Dumnezeu
(jig.).

MOURIR dans la peau d'un ivrogne (jig.) - "naravul din fire n-are lecuire" (Jig., Jam.). MOURIR a la peine (fig.) - a se speti muncind (Jam.). MOURIR de rire (fig.) - a muri de ras (jig.). se MURER dans son silence (jig.) - a se inchide in sine; a se izola in tacere. MUSELER la presse (jig., pop.) - a inchide gura ziari~ti1or; a pune botnita presei (jig., pop.); a pune pumnul in gura ziari~tilor (jig., pop.).

N
NAGER dans Ie bonheur (jig.) - a se sim~i fericit. NAGER contre Ie courant (jig.) - a inota impotriva curentului (jig.). NAGER entre deux eaux (jig.) - a sta cu fundul in doua luntri
(fig, jam.).

NAGER dans les huiles (jig., pop.) - a se invarti in cercuri inalte


(jam.).

NAGER dans Ia joie (jig.) - a radia de bucurie. NAGER dans l'opulence, la prosperite (fig.) - a inota in bani
(jig., jam.).

NAGER dans Ie sang (jig.) - a zacea intr-o balta de sange (fig., jam.). NAVIGUER dans les eaux de qqn (jig., jam.) - a imparta~i ideile cuiva, a-i canta in struna (jig., jam.). NAVIGUER entre les ecueils (jig.) - a se strecura printre obstacole. NAVRER qqn a mort (fig.) - a intrista groaznic pe cineva. NEGLIGER une occasion - a scapa 0 ocazie. NEGLIGER sa personne - a nu se ingriji. NEGOCIER un vir age (fig.) - a Iua 0 curba in viteza (auto). NETT OYER les ecuries d' Augias (fig., litt.) - a pune ordine; a face cura~enie generala (jig., jam.). NETTOYER qqn (jig., jam.) -1. a cura~a pe cinevade bani (jig., jam.); 2. a ucide pe cineva, a-I cura~a (fig.). NETTOYER qqn sans vergettes (fig., pop.) - a bate pe cineva sa-i mearga fulgii (jig., pop.). NNELER les fortunes - a egaliza averile. se NOIRCIR (pop.) - a se-mbata cri~a (fig., pop.). NOIRCIR du papier (fig., jam.) - a umple pagini dupa pagini (jig., jam.); a innegri hartia (fig.). NOMMER qqn par acclamations - a confirma pe cineva prin aplauze. NOMMER qqn a grands sons de trompes (fig., jam.) - a anun~a, a propune, a numi pe cineva cu surle ~i trambi~e (fig., jam.). NOTER qqch. sur ses tablettes - a-~i nota ceva in agenda.

NOUER l'aiguillette (fig., Jam.) - a blestema pe cineva sa ajunga neputincios. NOURRIR des ambitions (litt.) - a nutri ambi~ii (lit.), a ~inti sus (fig.). se NOURRIR d'illusions (fig.) - a se hrani cu iluzii (Jig.). NOURRIR une vieille rancune (fig.) - a intre~ine 0 veche du~manie; a-i purta de mult sambetele cuiva (Jig., Jam.). NOURRIR un regret (litt.) - a regreta; a avea pareri de rau. se NOYER dans les details (Jig.) - a se pierde in amanunte. NOYER qqn sous les mots (fig., Jam.) - a nauci pe cineva cu yorba (Jig., Jam.); a-i face capul calendar (Jig., Jam.). NOYER Ie poisson (fig., Jam.) - a 0 scalda (Jam.); a incurca yorba (fig.); a da explica~ii incalcite pentru a-I incurca pe adversar. NOYER sa raison dans Ie vin (fig.) - a-~i bea min~ile (fig., tam.). ne pas se NOYER pour sauver des cadavres (Jig., Jam.) - a nu se omori pentru cineva care este ca ~i pierdut (Jig., Jam.). se NOYER dans un verre d'eau (Jig.) - a se ineca intr-un pahar cu apa (Jig.). NUMEROTER ses abattis (Jig., pop.) - 1. a se aduna de pe jos; a-~i aduna oasele dupa 0 bataie (fig., Jam.); 2. a se pregati de lupta.

o
OBEIR au doigt et a l'reil (fig.Jam.) - a se supune fara a cracni; a nu ie~i din cuvantul cuiva (fig., Jam.). OBEIR sur l'heure (fig.) - a se supune pe loc (fig.). OBSERVER la regie (les regles) dujeu (Jig.) - a respecta regula (reguIiIe) jocului (fig.). OBSERVER une minute de silence - a pastra un moment de reculegere. OBTENIR qqch. a l'arrache (fig.) - a obtine ceva cu mare efort; a smulge ceva (Jig.). OBTENIR gain de cause - a obtine ca~tig de cauza. OBTENIR qqch. de haute lutte (Jig.) - a obtine, a smulge ceva cu greu. OBTENIR un maroquin (fig., Jam.) - a obtine un portofoliu; a fi numit ministru. OBTENIR qqch. pour une misere (Jam.) - a obtine ceva pe mai nimic
(Jam.).

OBTENIR une victoire a la Pyrrhus (Jig., litt.) - a obtine 0 victorie scump platiHi. s'OCCUPER de qqch. toutes affaires cessantes (fig.) - a se ocupa in primul rand, cu prioritate, de ceva. s' OCCUPER de sa coiffure pendant que Ie pays est en train de briHer (fig., Jam.) - tara arde ~i baba se piaptana (Jig., Jam.). OCCUPER ses loisirs a... - a-ti petrece timpulliber cu ... s'OCCUPER de ses oignons (Jig., Jam.) - a nu se amesteca in ciorba altuia; a-~i vedea de ale lui (fig., Jam.). OCCUPER une position de (fig.) - a ocupa 0 pozitie cheie (Jig.). OCCUPER Ie haut bout de la table (Jig., Jam.) - a sta in capul mesei, Ia Ioc de cinste. OCCUPER le devant de la scene (fig.) - a fi in fata, in prim-plan
(fig.).

OCTROYER une augmentation - a acorda 0 cre~tere salariala. OCTROYER a qqn Ie benefice du doute - a acorda cuiva prezumtia de nevinovatie.

OFFRIR Ie calumet de la paix (Jig., litt.) - a fuma pipa pacii (Jig., lit.); a se impaca; a incheia un armistitiu. OFFRIR Ia goutte (Jig., Jam.) - a da de Mut; a face cinste (Jig., Jam.). OFFRIR Ie gite et Ie couvert (Jig.) - a oferi cuiva masa ~i casa. OFFRIR des pots-de-vin (Jig., Jam.) - a da mita, ~pert. OFFRIR qqch. a titre gracieux (Jig.) - a oferi ceva pe ochi frumo~i (pe gratis) (Jig., Jam.). OFFRIR un vin d'honneur (Jig.) - a da 0 masa, a inchina in onoarea
CUlva.

OPERER une percee queIque part (Jig., Jam.) - a razbate undeva. OPINER du bonnet, de Ia tete (Jig., Jam., iron.) - a da din cap afirmativ; a fi de acord. ne pas OSER ciller devant qqn (fig., Jam.) - a nu cracni in fata cuiva
(Jig., Jam.).

OTER qqn d'un doute - a risipi indoielile cuiva. OTER a qqn une epine du pied (Jig.) - a-i Iua cuiva
(Jig., Jam.).

grija de pe cap

OTER

qqn Ie gout du pain (Jig., Jam.) -1. a-i taia cuiva pofta sa ... (Jig.); 2. a ucide pe cineva. OTER Ie pain de Ia bouche a qqn (Jig., Jam.) - 1. a Iua painea de Ia gura cuiva (Jig.,jam.); 2. a scoate pe cineva din paine (Jig.,jam.). OTER un poids a qqn (Jig.) - a-i Iua cuiva 0 greutate de pe suflet, o piatra de pe inima (Jig., Jam.). OUBLIER d' etre con (arg.) - a fi de~tept. OUBLIER d'eclairer sa lanterne (Jig., Jam.) - a-i scapa esentiaIul intr-o explicatie, 0 expunere. OUTREPASSER ses droits - a-~i depa~i competentele. OUTREPASSER Ia mesure (fig., litt.) - a nu-~i cunoa~te Iungul nasuIui (Jig., Jam.). s'en OUVRIR qqn (Jig.) - a se destainui cuiva, a face confidente. OUVRIR Ie bec (Jig., Jam.) - a chitai de foame (Jig., Jam.). OUVRIR Ia bouche comme un four, un grand four (Jig., Jam.) a deschide 0 gura cat toate ziIeIe (Jig.Jam.), cat 0 ~ura (fig., pop.). OUVRIR sa bourse (Jig., Jam.) - a-~i dezIega baierele pungii (Jig., Jam.). OUVRIR un dossier (Jig., dr.) - a intocmi un dosar (dr.). OUVRIR Ies draps (Jig.) - a face patul. OUVRIR l'esprit a qqn (Jig.) - a deschide cuiva capul (Jig.). OUVRIR l'estomac (Jig., Jam.) - a deschide pofta de mancare. OUVRIR une fenetre sur... (fig.) - a deschide perspective asupra ... (fig.). OUVRIR Ie feu (Jig.) - a deschide ostilitatile (Jig.). OUVRIR sur un joueur (fig., sport) - a pasa mingea unui jucator; a deschide (Jig., sport).

OUVRIR OUVRIR OUVRIR ni~te OUVRIR OUVRIR


(Jig.).

Ie lit (fig.) - a face patu!. I'reil et Ie bon (fig.,jam.) - a fi cu ochii in patru (fig.,jam.). une piste en cul-de-sac (Jig., Jam.) - a merge pe 0 pisHi (pe urme) care nu duce (duc) nidiieri (fig., Jam.). la paupiere (fig., litt.) - a face ochi (Jig., Jam.). sa porte a qqn (fig., Jam.) - a primi pe cineva la el acasa

OUVRIR les portes a I'ennemi (Jig.) - a capitula. s'en OUVRIR a qqn (fig., Jam.) - a-~i deschide inima fatl:ide cineva
(Jig., Jam.).

OUVRIR les rangs (Jig.) - a rupe randurile (Jig.). OUVRIR les yeux a qqn (fig., Jam.) - a deschide cuiva ochii (fig.,jam.). OUVRIR de grands yeux, des yeux ronds comme des tasses (jig.,jam.) - a face ochii cat cepele (Jig., Jam.).

p
pAUR sur les Hvres, sur un travail (Jig., lift.) - a se ofili cu nasulin dirti, muncind (Jig., Jam.). PARAITRE devant Dieu (Jig.) - a trece in lumea dreptilor (fig.); a se infati~a la judecata de apoi (Jig., lit., euJem.). PARAITRE serieux comme une messe (Jig., Jam.) - a fi ceva solemn. PARAITRE la une (fig., Jam.) - 1. a semna un articol de fond; 2. a aparea pe prima pagina a ziarului. PARER un cap (Jig., Jam.) - a depa~i 0 anumita varsta (30-40 de ani). PARERun coup bas (fig., Jam) - a face fata unei mar~avii; a dejuca o lovitura sub centura (Jig., Jam.). se PARER des plumes du paon [pal (Jig., litt.) - a se impauna cu meritele altuia (Jig.). PARER au plus presse, au plus urgent (Jig.) - a face fata prioritatilor; a incepe cu ce este urgent. PARER qqn de toutes les vertus (Jig.) - a-i atribui cuiva toate calitatile. PARESSER comme une couleuvre (fig., Jam.) - a sta cu burta la soare (Jig., Jam.). PARLER avec abandon (fig.) - a vorbi cu incredere, fara teama. PARLER avec abondance, d'abondance (fig.) - a vorbi liber (fig.); a improviza. PARLER en l'air (Jig., Jam.) - a spune vorbe in vant (Jig.,fam.). en PARLER a son aise (Jig.) - a-i da mana sa vorbeasca (fig., Jam.). PARLER sans ambages - a vorbi pe ~leau (Jam.). PARLER dans sa barbe (fig.,fam.) - a vorbi pe infundate. PARLER Ie franc;ais comme un Basque espagnol, comme une vache espagnole (fig., Jam.) - a vorbi franceza ca 0 cizma (Jig., Jam.). PARLER a batons rompus (Jig., Jam.) - a sari de la una la alta

(fig, Jam.).

PARLER du bout des levres (fig., Jam.) - a vorbi din vanul buzelor, fara convingere (Jam.). PARLER boutique (Jam.) - a vorbi despre probleme legate de profesie, de birou.

PARLER a la cantonade (jig., litt.) - a bate ~aua sa priceapa iapa; a vorbi in ponturi; a vorbi soacrei sa priceapa nora; a vorbi cu perdea (fig., jam.). PARLER carrement (fig.) - a vorbi raspicat. PARLER a son cheval (a ses lapins) (fig., jam.) - a nu prezenta nici un interes; a nu-l interesa. PARLER chiffons (jam.) - a vorbi despre moda. PARLER a creur ouvert (fig.) - a vorbi deschis (fig.). PARLER a creur perdu (jig.) - a sim~i nevoia sa vorbeasca. PARLER de corde dans la maison du pendu (fig.) - a vorbi de funie in casa spanzuratului (fig., jam.). PARLER demi-mots (Jig.) - a vorbi cu re~inere; a lasa sa se in~eleaga. PARLER entre les dents (fig.) - a vorbi printre din~i (Jig.). PARLER pour ne rien dire (fig., jam.) - a vorbi ca sa se afle in treaba. PARLER gras (fig., vx.) - a injura. ne pas PARLER la meme langue (jig.) - a vorbi limbi diferite (jig.); a nu se in~elege (jig.). PARLER un latin de cuisine (jig., litt.) - a vorbi prost latina. PARLER a la legere (jig.) - a vorbi tara responsabilitate, vrute ~i nevrute (fig., jam.). PARLER librement - a vorbi pe ~leau (jam.). PARLER comme un livre (jig.) - a vorbi ca din carte (fig.). PARLER sans macher ses mots (jig., jam.) - a spune verde-n fa~a

(jig., jam.).

PARLER la main sur la conscience (fig.) - a vorbi cu mana pe inima


(Jig.).

PARLER en maitre (fig.) - 1. a vorbi cu autoritate; 2. a vorbi de sus


(jig., jam.).

PARLER

a mots

couverts (Jig.) - a vorbi pe ocolite; a face apropouri

(fig., jam.).

PARLER comme un moulin (fig., jam.) - a vorbi ca 0 moara stricata (jig., jam.), a da din meli~a (fig., pop.). PARLER a un mur, a un rocher, a un sourd (fig.) - a vorbi la pereti, de-a surda (fig., jam.). PARLER net (fig.) - a vorbi clar (fig.). PARLER d'or (jig.) - a vorbi cu talc (jam.). PARLER petit negre (jig.,jam.) - a vorbi prost franceza. PARLER de la pluie et du beau temps (Jam.) - a indruga vrute ~i nevrute, verzi ~i uscate (fig., jam.). PARLER a qqn entre deux portes (jig.) - a vorbi cuiva in trecere; a-i spune ceva in graba.

PARLER raison a qqn (jig.) - 1. a lamuri pe cineva; 2. a vorbi cu bun sim!. PARLER Rolls (Jig., Jam.) - a fi snob. PARLER gros sous (fig., Jam.) - a fi yorba de bani grei (Jig., Jam.). PARLER tort et travers (Jig.) - a spune prostii; a vorbi aiurea, fara discernamant, anapoda; a umbla prin porumb (arg.). PARLER dans Ie vide (Jig.) - a vorbi in gol (fig.). PARLER a voix feutree (Jig.) - a vorbi cu voce joasa. PARRAINER qqn, qqch. (Jig., Jam.) - a sponsoriza pe cineva, ceva. PARTAGER l'avis de qqn (Jig.) - a imparta~i parerea cuiva. PARTAGER Ie gateau (Jig., Jam.) - a impaf!i profitul. PARTAGER la vedette avec qqn (Jig., Jam.) - a fi pe primul plan alaturi de cineva (Jig.). y PARTICIPER peu ou prou - a participa (la ceva, undeva) mai mult sau mai pu!in. PARTIR sans laisser d'adresse (Jig., Jam.) - a-~i lua ramas bun de la calcfiie (Jig., Jam.); a pleca mra adresa (Jig., Jam.). PARTIR sans attendre la monnaie (de sa piece) (fig.,fam.) - a 0 ~terge; a pleca ca din pu~ca (fig., Jam.). PARTIR a toute biture (Jig., Jam.) - a pleca in goana mare. PARTIR en brioche (fig.,fam.) -1. a se duce dracului (Jig.); 2. a lua propOf!ii; a se umfla (Jig., Jam.). PARTIR de la caisse (Jig., Jam.) - a fi ofticos (pop.). PARTIR sans demander son reste (Jig., Jam.) - a pleca pe-aici !i-e drumul (Jig., pop.). PARTIR en douce (sans tambour, ni trompette) (fig., Jam.) - a pleca pe ~est; a 0 ~terge engleze~te (fig., Jam.). PARTIR comme une fleche, comme un trait (Jig., Jam.) - a pleca, a !a~ni ca din pu~ca (Jig., Jam.). PARTIR aux fleurs (fig., euph.) - a se duce pe lumea cealalta (Jig.,fam.). PARTIR aux fleurs, la paix dans l'ame (Jig., lift.) - a trece pe lumea cealalta cu sufletulimpacat (Jig.). PARTIR a la guerre, la fleur au fusil (Jig., Jam.) - a pleca la razboi cu sufletul u~or. PARTIR en fumee (fig.Jam.) - a se duce de rapa, a se alege praf ~i pulbere (fig., Jam.). PARTIR en guerre contre qqn (jig., Jam.) - a combate, a ataca pe cineva (fig.). PARTIR d'un mauvais pas (fig.,fam.) - a porni cu stangul (fig.,fam.). PARTIR comme un pet sur une toile ciree (fig., pop.) - a pleca glon!, ca din pu~ca (Jig., pop.).

PARTIR du pied droit, du bon pied (jig., jam.) - a porni cu dreptul (jig., jam.). PARTIR d'un pied leger (jig., jam.) - a porni cu inima u~oara (fig., jam.). PARTIR les pieds devant (jig., jam., euph.) - a ie~i cu picioarele inainte (jig., jam.). PARTIR au quart de tour (jig., jam.) -1. a functiona perfect (despre un motor); 2. a porni imediat (jig., auto). PARTIR en reconnaissance (jam.) - a pleca, a merge in recunoa~tere. PARTIR retrouver ses ancetres (fig.) - a se afla in cautarea trecutului, a se intoarce la origini (jig.). PARTIR de rire - a izbucni in ras. PARTIR sur-Ie-champ (fig.) - a pleca imediat. PARTIR en vadrouille (jam.) - a pleca in vajaiaHi (jam.). PARVENIR a ses fins (fig.) - a-~i atinge scopul. se PASSER de qqch., de qqn (jig.) - a se dispensa de ceva, de cineva. y PASSER (jig.) - 1. a inchide ochii; a se duce pe lumea cealalHi (jig., euf); 2. a trece prin momente grele; 3. a consuma (ceva) in intregime. PASSER un accord - a incheia 0 intelegere. se PASSER sans accroc (jig., jam.) - a se termina cu bine (fig.). PASSER a l'acte - a trece la fapte. PASSER l'arme gauche (jig., jam., euph.) - a da in primire; a inchide ochii; a-~i da pielea popii (jig., jam., eujem.). PASSER qqn par les armes (jig.) - a executa pe cineva. PASSER qqch. a l'as (pop.) -1. a ascunde ceva, a piti (pop.); 2. a denatura, a falsifica (fig.). ne jamais PASSER qqch. a l'as (jig., jam.) - a nu ascunde nimic; a lucra pe fata (fig., jam.). PASSER avant (fig.) - a avea prioritate (fig.). PASSER au banc d'essai (fig.,fam.) - a trece la incercan, la probe (jig.). PASSER sur Ie billard (fig., jam.) - a se urca pe masa de operatie (jig.). PASSER du blanc au noir (jig.) - a trece de la 0 extrema la aHa; a se schimba radical; a zice ba ca-i alba, ba ca-i neagra (fig., jam.). PASSER au bleu (fig.) -1. a ~terge ceva; 2. a subtiliza; a face sa dispara. PASSER les bomes (fig.) - a merge prea departe; a intrece masura; a sari peste cal (fig., jam.). PASSER son brevet - a obtine un certifieat de studii. PASSER la brosse reluire (jig., jam.) - a da eu periuta (jig., jam.). PASSER a la caisse (fig., jam.) - a fi eoneediat. PASSER a qqn tous ses caprices (jig.) - a-i satisfaee euiva toate poftele, a-i treee euiva cu vederea toate toanele.

la casserole (fig., Jam.) - 1. a avea un e~ec; a se arde 0 pati; a fi violata (Jig., Jam.). PASSER au caviar (Jig., vx.) - a trece prin cenzura. PASSER son chemin (Jig.) - a-~i vedea de drum (Jig., Jam.). PASSER un chiffon sur. .. (fig.) - a ~terge praful pe ... PASSER sa colere sur qqn (Jig.) - a-~i descarca nervii pe cineva (fig.); a-~i varsa mania pe cineva. PASSER une colle (blanche) (fig., Jam.) - a trece un examen (greu). PASSER une commande - a face 0 comanda. PASSER du coq a l'ane (Jig.,fam.) - a trece brusc de la una la alta (fig.). se PASSER la corde, Ie lacet au cou (Jig., Jam.) - a-~i pune singur ~treangul de gat (Jig., Jam.); a se casatori. PASSER sur Ie corps, sur Ie ventre a qqn (fig.) - a trece peste cadavrul cuiva (fig.). PASSER par toutes les couleurs de l'arc-en-del (Jig.) - a trece prin multe (fig.). PASSER en coup de vent, de fouet (Jig.) - a trece in fuga, ca 0 vijelie PASSER
(fig., Jam.); 2. a (Jig., Jam.).

PASSER au crible les dires, les paroles de qqn (fig.) - a dintari, a verifica atent spusele cuiva (Jig.). PASSER qqn au crible (fig.) - a lua pe cineva la bani marunti (fig.). PASSER les des (arg.) - a bate in retragere (Jig., Jam.). PASSER un entretien d' embauche - a avea 0 intrevedere, un interviu in vederea angajarii. PASSER l'eponge (fig., Jam.) - a ~terge cu buretele (Jig., Jam.); a ierta. PASSER qqn par (a) l'etamine (Jig., Jam.) - a freca pe cineva la examen (Jig., Jam.); a examina sever. PASSER d'une extreme a I' autre - a trece de la 0 extrema la alta. se PASSER la fantaisie de ... - a-~i permite fantezia sa ... se PASSER Ie flambeau (fig.) - a prelua ~tafeta. PASSER par les fourches caudines (Jig., lift.) - a trece prin furcile caudine (fig., lit.). PASSER un mauvais quart d'heure (Jig., Jam.) - a-I trece toate nadu~e1ile (Jig., Jam.); a trece prin momente grele (Jig., Jam.). PASSER par l'hiver P.P.H. (Jig., Jam.) - a trece iarna (fig., Jam.); a scapa de greutati. PASSER en jugement - a fi dat in judecata. en PASSER par la (fig.) - a trece prin (ceva); a suporta. PASSER au laminoir (Jig.) - a-i freca cuiva ridichea (Jig., Jam.). PASSER comme une lettre a la poste (fig.,fam.) - a intra, a trece fara dificultati, tara probleme.

PASSER de main en main (Jig.) - a trece din mana in mana (Jig.). PASSER la main (fig.) -1. a renunta; 2. a ceda in favoarea altuia. PASSER la main dans Ie dos a qqn (fig.) - a peria pe cineva (fig., Jam.). PASSER maitre dans l'art de ... - a fi considerat maestro in arta ... PASSER mal (Jig.) - a fi greu de inghitit (Jig., Jam.). se PASSER qqch. sous Ie manteau (Jig., Jam.) - a da ceva pe sub mana, pe sub tejghea (fig., Jam.). en PASSER et des meilleures (Jig.,fam.) -1. a trece cu vederea multe altele; 2. a omite multe altele ~i mai ~i. PASSER comme un meteore (Jig., Jam.) - a-~i face 0 scurta aparitie. PASSER de sales moments (Jig., Jam.) - a trece prin momente grele (Jig.). se PASSER Ie mot (fig., Jam.) - a se vorbi (Jig., Jam.); a se intelege
(Jig.).

PASSER sous Ie nez


(Jig., Jam.).

a qqn

(Jig., Jam.) - a-i trece cuiva pe sub nas

PASSER des nuits blanches (fig.) - a face nopti albe (Jig.). PASSER outre -1. a continua; 2. a nu tine seama (de ceva); a nu lua in considerare, in seama; a trece peste. PASSER la parole a qqn - a da cuvantul cuiva. PASSER Ie pas (fig., Jam., euph.) - a trece pe lumea cealalta (fig., Jam.). PASSER entre les pattes de qqn (Jig., pop.) -1. a scllpa din mainile cuiva; 2. a fi in mainile cuiva (fig., Jam.). PASSER qqn au peigne fin, au crible (fig., Jam.) - a trece pe cineva prin ciur ~i prin darmon; a examina cu lupa (fig., Jam.). PASSER son permis (Jig.) - a-~i lua carnetul de conducere auto. PASSER de la pommade a qqn (Jig., Jam.) - a peria pe cineva
(Jig., Jam.).

PASSER par la grande porte (fig., Jam.) -1. a fi numit intr-un post important; 2. a avea 0 cariera spectaculoasa. PASSER par la petite porte (fig., Jam.) -1. a avansa in functie urcand treapta cu treapta (Jig.); 2. a patronde pe clli ocolite, pe u~a din dos (fig.). PASSER pour ... - a trece drept. .. PASSER qqch. a qqn (Jig.) - a-i trece cuiva ceva cu vederea (Jig., Jam.). PASSER une (bonne) belle republique (fig., Jam.) - a 0 duce bine (jig.). PASSER un savon a qqn (Jig., Jam.) - a trage cuiva 0 sapuneala zdravana, un perdaf (fig., Jam.); a se rafui cu cineva. PASSER en second (fig.,fam.) - a trece pe planul al doilea (Jig.,fam.). PASSER qqch. sous silence (fig.) - a omite ceva in mod deliberat, a trece sub tacere (Jig.).

PASSER qqn a tabac (Jig., Jam.) - a tabaci pie lea cuiva; a bate (pe cine va) ca la fasole; a snopi in bataie pe eineva; a bate ea la politie (Jig., Jam.). PASSER qqn au tamis, par Ie tamis (Jig.) - a cereeta pe cineva cu atentie (fig) PASSER Ie plus clair de son temps a... (fig.) - a-~i petreee cea mai mare parte a timpului cu ... PASSER a travers les mailles du filet (Jig., Jam.) - a se streeura prin ochiurile plasei (Jig., Jam.). PASSER au travers (fig.) - a scapa de la ... , a se esehiva, a evita. PASSER au travers d'une eorvee (Jig.) - a se esehiva de la 0 eorvoadiL PASSER (marcher) sur Ie ventre a qqn (Jig., Jam.) - a di1ca in picioare pe cineva (Jig., Jam.). PASSER de vie it trepas (Jig., lift.) - a se duce pe lumea eealaWi (Jam.); a se stinge din viata (lit.). PASSER sa vie dans ses pantoufles (fig., Jam.) - a duce 0 viata lini~tita, pa~nica, tihnita. PAUMER d'atout (arg.) - a-~i pierde curajul. PAUMER ses boulons (arg.) - a nu se mai controla. PAUMER Ie fric (pop.) - a prapadi, a papa banii (Jig., pop.). PAUMER la gueule a qqn (pop.) - a trage cuiva un pumn; a muta falcile euiva (Jig., pop.). PAUMER marron (arg.) - a se lasa dus de nas (Jig., pop.), in~elat. PAUMER ses plumes (fig., pop.) - a-~i pierde fulgii; a cheli (jig., pop.). se PAUMER en route (pop.) - a se riiHici pe drum. PAUMER la Sorbonne (fig., vx.) - a-~i pierde capul (Jig., Jam.). se PAY ANERcomme un dindon (Jam.) - a se umflain pene(fig.,Jam.). ne pas PAYER (Jig., Jam.) - a nu aduee avantaje (Jig.); a nu merita

sa.. .
PAYER d' audace (Jig.) - a fi indraznet. PAYER un cadre a qqn (arg., iron.) - a-i pocni cui va una buna
(Jig., pop.).

se PAYER de chansons (Jig.,fam.) - a face promisiuni vagi. PAYER en chats et en rats (Jig., Jam.) - a plati eu doi bani jumatate; a lua pe mai nimie, pe daiboj (Jig., Jam.). PAYER comptant, rubis sur l'ongle, ric-rac (Jig., Jam.) - a plati pana la ultimul ban (Jig.). PAYER un coup (pop.), une tournee (Jam.) - a plati un rand; a face cinste (Jig., Jam.). se PAYER un coup de sang (Jig., Jam., iron.) - a-I apuca damblaua
(Jig., pop.).

se PAYER de culot (jig., jam.) - a fi obraznic; a avea un tupeu nemaipomenit (jam.). PAYER de ses deniers (jig.) - a pUiti din buzunar; a da din punga (jig., jam.). se PAYER la fiole, la tete de qqn (jig., jam.) - a lua pe cineva peste picior (jig., jam.), a pune barba, cioc cuiva (jig., pop.). PAYER qqn d'ingratitude (jig.) - a fi nerecunoscator fata de cineva. se PAYER Ie luxe de ... (fig.) - a-i da mana sa ... (jig.); a-~i permite

sa...

ne pas PAYER de mine (jig., jam.) - a nu face impresie; a nu fi aratos. PAYER en mitraille (jig.Jam.) - a plati cu bani de biserica (jig.Jam.), cu marunti~. PAYER en monnaie de singe, en paroles (jig.) - a duce cu yorba pe creditori (fig., jam.). . se PAYER de mots (jig.,fam.) - a fi numai gura de el; a se multumi cu vorbe goale (fig.,fam.). PAYER un pas-de-porte (fig.) - a plati filodorma. se PAYER une paire de pattes (jig., vx.) - a 0 lua la sanatoasa (fig., pop.). PAYER de sa personne (jig.) - a se cheltui, a se zbate pentru ceva; a depune efort (fig., jam.), a se implica. se PAYER une pinte de bon sang (jig., jam.) - a se distra copios, pe cinste (jam.). se PAYER la poire de qqn (fig., pop.) - a-~i bate joc de cineva. PAYER les pots casses (jig., jam.) - a plati oalele sparte (jig., jam.). PAYER a prix d'or (jig., jam.) - a plati cu bani grei (jig., jam.). PAYER une ran<;on- a achita 0 rascumparare. PAYER qqn de retour (jig., jam.) - 1. a plati cuiva cu aceea~i moneda (jig.); 2. a imparta~i sentimentele cuiva. PAYER son terme - a-~i plati chiria. se PAYER la tete de qqn (jig., jam.) -1. a pune barba cuiva (fig., jam.); 2. a-~i bate joc de cineva. s' en PAYER une tranche (de bon temps) (jig., pop.) - 1. a se distra; 2. a rade in hohote. PAYER tous les trente-six du mois (jig., jam.), ala semaine des quatre jeudis, a la Saint-Glinglin, aux calendes grecques, a quand les poules auront des dents (jig., jam.) - a plati la Pa~tele cailor, la sfantu' a~teapta (fig., jam.), la calendele grece~ti (fig., jam.). PAYER le tribut a la nature (jig., euph.) - a muri; a se reintoarce in pamant (jig., jam.). PAYER Ie tribut du sang (fig., euph.) - a lua parte la razboi. PAYER les violons et les autres dansent (jig., jam.) - a pica de fraier (jig., pop.); unii trag ponoasele ~i aWi foloasele.

PEAUFINER son image - a se cizela (Jig.). PECHER par defaut (Jig.) - a gre~i 1'nnecuno~tinta de cauza. PECHER en eau trouble (Jig.,fam.) - a pescui 1'napa tulbure (Jig.,fam.). PEDALER dans Ia choucroute, dans Ia semoule, dans Ie yaourt a se zbate fara ie~ire; a vasli pe uscat; a se fmpotmoli (fig., Jam.). PEIGNER Ia girafe (Jig., Jam.) - a taia frunze la caini (fig., Jam.). PEINDRE en I'air (fig., vx.) - a fncerca imposibilul. PEINER comme des chiens (Jig.,Jam.) - a munci ca un caine (fig, Jam.). PELER Ies balloches (les bonbons, Ie jonc) a qqn (arg.) - a bate capul cuiva (Jig., Jam.). PELER Ie nez a qqn (fig., Jam.) - a toca pe cineva Ia cap cu lucruri plictisitoare (Jam.). se PENCHER sur. .. (Jig.) - a se ocupa de ... ; a studia ... se PENCHER sur un probleme (Jig.) - a examina 0 problema. se PENDRE au cou de qqn (Jig., Jam.) - a se agata, a sari de gatul cuiva (Jig., Jam.). PENDRE Ia cremaillere (Jig.) - a inaugura 0 casa printr-o masa festiva; a pune bradul (Jig., pop.). PENDRE qqn haut et court (fig., Jam.) - a spanzura pe cineva. se PENDRE a la sonnette de qqn (Jig., Jam.) - a sacai pe cineva cu vizitele; a pisa pe cineva de dimineata pana seara (Jam.). ne PENSER pas si bien dire (Jig.) - a nu-~i 1'nchipui ca e chiar a~a, ca a ghicit. PENSER tout haut (Jig.) - a gandi cu voce tare; a vorbi singur; a da glas gandurilor (Jig., lit.). n'en PENSER pas moins (Jig., Jam.) - a-~i fi format 0 parere; a continua sa gandeasca astfel (chiar daca nu spune). PENSER a Ia mort de Louis XVI (Jam., iron.) - a se gandi Ia nemurirea sufletului (iron.). PERCER Ie creur a qqn (Jig.) - a zdrobi inima cuiva (Jig., Jam.). PERCER qqn de coups (Jig.) - a stalci pe cine va 1'nbataie (pop.). PERCER qqn a jour (Jig., Jam.) - a dovedi pe cineva; a se Iamuri ce hram poarta, ce-i poate pielea (fig., Jam.). PERCER la manreuvre de qqn (fig.) - a 1'ntelegemanevre1e cuiva (fig.). PERCER une rue - a deschide, a taia 0 strada. ne rien PERDRE pour attendre (fig., Jam.) - a nu pierde nimic a~teptand; a avea timp de a~teptat. en PERDRE Ie boire et Ie manger (Jig.Jam.) - 1. a fi absorbit, preocupat de ceva; 2. a fi foarte necajit; a nu-i mai arde de nimic
(Jig., Jam.).

PERDRE la boule, Ia raison (Jig., Jam.) - a-~i ie~i din minti; a se scranti; a-~i pierde capuI, cumpatul (fig., Jam.).

PERDRE la boussole (fig.) - a-~i pierde capul (Jig., Jam.). (ne pas) PERDRE au change - a (nu) ie~i in paguba intr-un schimb. PERDRE creur (fig., Jam.) - a-i pieri curajul. se PERDRE en conjectures (Jig.) - a se pierde in ipoteze, in supozitii; a dimane perplex. PERDRE contenance - a-~i pierde cumpatul; a se tulbura; a-~i pierde sangele rece (Jig., Jam.). se PERDRE corps et ame dans qqch. (Jig., Jam.) - a se darui cu totul unui lucru (Jig.). se PERDRE corps et biens (Jig.) - a se pierde de tot (fig., Jam.). PERDRE l'esprit (fig.) - a innebuni. PERDRE ses esprits (fig.) - a le~ina. PERDRE les etriers (Jig.) - a fi descumpanit; a cadea de pe cal
(Jig., Jam.).

PERDRE la face (Jig.) - a-~i pierde prestigiul, demnitatea; a se face de ras (Jig., Jam.). PERDRE Ie fil (Jig.) - a pierde ~irul, firul (fig.). PERDRE haleine (Jig., Jam.) - a-~i pierde rasuflarea (fig., Jam.). y PERDRE son latin (Jig.) - a nu mai intelege nimic. PERDRE la main (fig., Jam.) - a-~i pierde dexteritatea; a-~i ie~i din mana (fig., Jam.). PERDRE la mesure (Jig.) - a pierde masura; a exagera. PERDRE tous ses moyens (fig.Jam.) -1. a fi in lipsa de bani; 2. a se rablagi (Jig., pop.). ne pas en PERDRE une miette (Jig., Jam.) - a nu pierde nimic; a profita de tot (fig.). PERDRE Ie nord, la boule, la boussole (jig., Jam.) - a-~i pierde busola (fig., Jam.). PERDRE une belle occasion de se taire (Jam., iron.) - "daca taceai, filozof ramaneai"; "tacerea e de aur" (Jig., Jam.). se PERDRE en palabres inutiles (jig.) - a-~i pierde vremea palavragind. en PERDRE la parole (Jig., Jam.) - a-i pieri piuitul (Jig., Jam.). PERDRE les pedales (Jig., pop.) - 1. a 0 incurca; 2. a-~i pierde cumpatul (Jig.); 3. a-I Iasa nervii, a-~i ie~i din minti. PERDRE sa peine (jig.) -1. a se osteni degeaba; 2. a avea un e~ec. PERDRE pied (Jig., Jam.) - 1. a-~i pierde controlul; a se zapaci; 2. a-i fugi pamantul de sub picioare (Jig., Jam.), a se pierde cu firea (jig.). PERDRE les pieds (pour une femme) (Jig., vx.) - a-~i pierde capul pentru 0 femeie (fig., Jam.). y PERDRE des plumes (Jig., Jam.) - a ie~ijumulit, ~ifonat (Jig., Jam.).

PERDRE du poids - a sUibi. ne pas PERDRE un pouce de sa taille (Jig.) - a se tine drept ca bradul (Jig.). ne pas PERDRE un pouce de terrain (Jig.) - a nu pierde nimic din terenul ca~tigat; a nu pierde nici 0 palma de pamant (Jig.); a nu da inapoi (fig.). PERDRE la raison (Jig.) - a-~i pierde rnintile. PERDRE sa raison d'etre (Jig.) - a nu mai avea chef sa traiasca. PERDRE qqn de reputation - a strica reputatia cuiva. PERDRE sa saUve (Jig., Jam.) - a-~i bate, a-~i raci gura de pomana (Jig., Jam.); a vorbi sa nu adoarma (fig., Jam.). PERDRE du terrain (Jig.) - a da inapoi; a pierde teren (Jig.). PERDRE la tete (Jig.) - a-~i pierde capul; a se zapaci; a-~i pierde sangele rece (Jig.). PERDRE la tramontane (Jig., vx.) - a fi dezorientat. PERDRE l'usage de la parole (Jig.) - a-i pieri glasul (fig.). PERDRE la vedette (Jig., Jam.) - a nu mai fi in frunte (Jig., Jam.), in centrul atentiei. PERDRE la vie (Jig.) - a muri. PERPETRER des crimes (litt.) - a faptui crime, rele. PESER sur la decision de qqn (fig.) - a influenta hotararea cuiva. PESER Ieger (Jig., Jam.) - a nu cantari mult (jig., Jam.); a fi fara importanta. PESER Iourd, de tout son poids (Jig., Jam.) - a atarna greu, a trage greu in cumpana (Jig., Jam.). PESER a qqn Iourd sur les bras (en peser) (Jig.) - a fi 0 povara pentru cineva (Jig.). ne pas PESER Iourd (fig.Jam.) -1. a nu insemna nirnic pentru cineva; a nu da (nici) doi bani pe cineva (fig., Jam.); 2. a nu trage greu la cantar (jig., Jam.). ne pas PESER Iourd dans la balance (Jig.) - a nu avea mare imp ortanta; a nu trage greu in cumpana (Jig., Jam.). PESER son poids (Jig., Jam.) - a avea greutate (Jig.). PESER d'un poids trap lourd sur l'avenir de qqn (fig.) - a se baga prea mult in viata cuiva (Jig., Jam.). PESER Ie pour et Ie contre (fig.) - a intoarce pe toate feteIe; a intoarce ceva ~i pe fata ~i pe dos (Jig.). la PETER (Jig., pop.) - a muri de foame. PETER du feu, des flammes (Jig., pop.) - a fi plin de viata; a fi dinarnic.

PETER dans la graisse, dans sa peau (jig., pop.) - a-i cdipa pielea de gras ce e (pop.). PETER plus haut que son cuI, que son derriere, que ses fesses (jig., pop.) - a tinti prea sus (jig., jam.); a fi prea pretentios. PETER dans la main (fig., pop.) - a sdipa din mana; a da chix; a se ineca la mal ca tiganul (jig., jam.). PETER de sante (jig., jam.) - a crapa de sanatate (pop.). PETER dans la soie (jig., pop.) - a se lafai in lux (pop.). PIAFFER d'impatience (jig., jam.) - a nu mai avea rabdare. PIEGER qqn (fig.) - a intinde 0 curs a cuiva. PIGER au quart de tour (fig., pop.) - a pricepe imediat, a se prinde
(jig., jam.).

en PINCER pour qqn (fig., pop.) - a fi indragostit lulea de cineva (jig., jam.); a avea drlig la cineva (jig., pop.). PlOCHER son programme d'histoire, de frans;ais, etc. (jam.) - a toci toata materia la istorie, la franceza etc. PILER de l' eau dans un mortier (jig., jam.) - a bate apa in piua
(jig., jam.).

PILER a un feu rouge (jam.) - a frana bruse, violent, la un stop (inchis), pe ro~u. PIPER les cartes, les des (jig.) - a maslui cartile, zarurile. ne PIPER mot (fig., jam.} - a tacea chitic; a nu sufla 0 yorba (jig., jam.}. PIQUER des clous (jig., jam.) - a atipi pe scaun. PIQUER une colere blanche (fig.) - a-~i ie~i din fire (jig.). PIQUER une crise de nerfs (jam.) - a face 0 criza de nervi. PIQUER la curiosite, l'interet de qqn (fig., jam.) - a stami curiozitatea, interesul cuiva. PIQUER des deux (jig.) - a da pinteni calului; a pomi in galop. PIQUER un fard, un soleil (fig., jam.) - a se inro~i, a ro~i de emotie. se PIQUER au jeu (jig.) - a se rasa prins, antrenat in joc (fig., jam.); a prinde gust (jig., jam.). PIQUER du nez (jig.) -1. a motai cu capul in piept (jam.); 2. a cadea in nas (jig., jam.). se PIQUER Ie nez, la ruche (jig., pop.) - a se afuma (jig., jam.). PIQUER une rage de dents (Jam.) - a-I trilsni 0 durere de dinti (jam.). PIQUER un renard (jig.) - a voma. PIQUER un roupillon (fig., jam.) - a trage un pui de somn (fig., jam.). PIQUER une tete (fig.) - a se arunca cu capulinainte (jig.). PIQUER une bonne tete (jig.) - a plonja. PIQUER qqn au vif (fig.) - 1. a rani pe cineva in amorul propriu; 2. a irita pe cineva.

PISSER de la copie (Jig., pop.) - a scrie maculatura. PISSER dans son froc (Jig., pop.) - a face in pantaloni (de frica)
(Jig., pop.).

PISSER dessus, au cuI de qqn (vulg.) - a se p ... pe cineva, pe ceva (vulg.); a dispretui. PISSER des lames de rasoir (fig., Jam.) - a indura lucruri penibile; a fi exasperat. PISSER ala raie de qqn (Jig., vulg,) - a se comporta dispretuitor cu cineva. PISSER contre Ie vent (Jig" Jam.) - a calca in strachini (Jig., Jam.). PISTONNER qqn (Jig., Jam.) - a impinge pe cineva; a pune pile cuiva
(Jig., Jam.).

PLACER la barre trop haut (fig., Jam.) - a ridica ~tacheta prea sus
(fig., Jam.).

PLACER sous bonne garde - a pazi bine. PLACER son mot (Jig.,Jam.) - a interveni in discutie; a-~i spune parerea. se PLACER sur un mauvais terrain (fig.) - a se afla intr-o situatie neplacuta, defavorabila. PLAIDER non coupable - a sustine ca e nevinovat. se PLAINDRE que la mariee est trop belle (arg., Jam.) - 1. a se plange ca mierea este prea dulce (Jig.); a nu mai putea de bine (fig., Jam.); 2. a fi cusurgiu (Jam.). PLAINDRE sa peine (lilt.) - a munci fara pre get. PLANCHER sur un sujet (arg. seol.) - 1. a pregati 0 tema; 2. a fi ascultat la tabla. PLANTER la botte dans Ie troquet (Jig., pop.) - a pune piciorulin cra~ma (Jig., pop.). PLANTER ses choux (Jig., Jam.) - a-~i vedea de treaba (Jig., Jam.). PLANTER un drapeau (jig., Jam.) - a 0 ~terge flira sa plateasca (Jam.). PLANTER la qqch., qqn (Jig., Jam.) - a lasa balta ceva, pe cineva (Jig.). PLANTER Ie mai, un mai (fig.) - a sadi un copac in cinstea cuiva. PLANTER un personnage (fig.) - a introduce un personaj intr-o opera literara. PLANTER son regard sur qqn (fig.) - a-~i pironi privirea asupra cuiva. PLANTER sa tente (Jig., Jam.) - a se instala. PLAQUER Ie boulot (pop.) - a-~i parasi lucrul; a-~i pune slujba in cui. PLATRER son visage, se platrer (Jig.,fam.) - a se pudra exagerat, a-~i varui fata (pop.). PLEURER dans Ie gilet de qqn (Jig., Jam.) - a plange pe umlirul cuiva
(Jig., Jam.).

PLEURER a chaudes larmes (fig.) - a plange cu lacrirni fierbinti. PLEURER toutes les larmes de son corps (fig.) - a plange amarnic: a nu mai avea lacrirni de atata plans (jig.). PLEURER des larmes de sang (fig.) - a plange cu lacrimi de sange (fig.). PLEURER comme une madeleine, comme une vache, comme un veau (jam.) - a plange ca 0 mireasa (jig., jam.); a varsa ~iroaie de lacrimi. PLEURER misere (jam.) - a se plange, a se vaita de mizerie. PLEURER d'un reil et rire de l'autre (fig., litt.) - a plange cu un oem ~i a rade cu celalalt (jig.). PLEURER apres qqch. (fig., jam.) - a cere ceva cu insistenta. PLEURER Ie pain qu'on mange (jig., jam.) - a-~i manca de sub unghie; a iliia firul de maIai in patru, in opt (fig., jam.). PLEURER de rire - a rade cu lacrimi. PLEUVOIR des cordes, des hallebardes, comme vache qui pisse (jig., jam.) - a turna cu galeata, ca din oala (jig., jam.). PLIER bagage, ses affaires, sa chemise, sa valise, son paquet (fig., Jam. Ii - a se pregati de drum; a-~i lua catrafusele (fig., pop.). ne pas se PLIER (jig.,jam.) - a nu ceda. PLIER l'echine (fig.) - a-~i incovoia spinarea (jig.). se PLIER a qqch. avec beaucoup de bonne volonte (fig.) - a accepta ceva cu multa bunavointa. PLOMBER qqn de coups (Jig., pop.) - a-i petici cuiva cojoeul
(jig., pop.).

se PLONGER dans un dossier - a studia un dosar. PLONGER dans qqch. (jig., Jam.) - a intra pana in gat in cen
(jig., Jam.).

PLaYER

les genoux (fig., Jam.) - a se prosterna (in fata cuiva~

(fig., jam.).

(se) POINTER (Jig.) - a aparea, a se manifesta. POINTER son nez (jig., jam.) - a scoate nasul (Jig., Jam.), a aparea POMPER l'air a qqn (Jig., Jam.) - a manca sufletul cuiva (jig.,jami. POMPER la soupe a travers ses moustaches (fig., Jam.) - a sorbi supil cu lacornie. PORTER a... - a impinge sa ... (Jig.). PORTER bien son age (jig.,jam.) - a arata bine pentru varsta sa. se PORTER acquereur de ... - a se arata interesat, amator de ... PORTER les armes (la couronne, Ie froc, la livree, la robe, la S01ltane) (fig.) - a fi soldat (rege, calugar, servitor, magistrat, preoU. PORTER atteinte a qqn - a aduce prejudicii cuiva, a-Ileza.

PORTER atteinte a l'honneur, a la reputation de qqn (Jig.) - a pata onoarea, reputatia cui va. PORTER la banniere (vx.) - a fi in frunte, a duce steagul (Jig.). PORTER encore beau (Jam.) - a se tine inca bine (Jam.); a parea inca Ulnar. se PORTER bien - a fi sanatos. PORTER une botte (Jig., Jam.) - 1. a incuia pe cineva (Jig., Jam.); 2. a lua din scurt (Jig.). PORTER Ie bouc (Jig.) - a purta tacalie (Jam.). se PORTER candidat des elections - a candida la alegeri. PORTER ses chandelles a un autre saint (Jig., Jam.) - a se adresa (a cere, a incerca sa induplece) altcuiva (pe altcineva), in alta parte, aiurea. PORTER Ie chapeau (fig., Jam.) - a fi acarul Paun; a plati oalele sparte; a fi tap ispa~itor (Jig., Jam.). se PORTER comme un charme, comme Ie Pont Neuf (Jig., Jam.) - a fi sanatos tun (Jig., Jam.). PORTER son choix, son effort, son regard sur qqn, sur qqch. a-~i indrepta preferinta, efortul, privirea catre cineva, catre ceva. ne pas PORTER qqn dans son creur (Jig., Jam.) - a nu avea pe cineva la suflet, a nu-linghiti (Jig., Jam.). PORTER une coiffure a la chien (Jig., Jam.) - a purta breton. PORTER a consequence - a avea consecinte, urmari. PORTER un coup a qqn (Jig.) - a da 0 lovitura cuiva (Jig.). PORTER un coup de barre (Jig., Jam.) - a da 0 lovitura zdravana; a ameti pe adversar. PORTER Ie coup fatal (Jig.) - a lovi de moarte (Jig.). PORTER un coup severe a qqn (fig.) - a lovi rau pe cineva. PORTER qqn a croire - a face (pe cineva) sa creada. PORTER sa croix (Jig., lift.) - a-~i purta crucea (Jig., lit.). PORTER la culotte (fig.,fam.) - a-~i tine barbatul sub papuc (fig.,fam.). PORTER Ie deuil de ses illusions (Jam.) - a-~i fi pierdut toate iluziile. PORTER Ie drapeau (Jig.) - a fi deschizator de drumuri (Jig.). PORTER (un roman) a l' ecran - a ecraniza (un roman). PORTER d'emblee - a purta, a duce deodata, pe loco PORTER a faux (Jig.) - a nu avea punct de sprijin (fig.). PORTER Ie fer contre qqn (Jig.) - a se razboi cu cineva. PORTER des fruits (Jig., lift.) - a da roade (Jig.). PORTER des frusques qui ont l'air de sortir du decrochez-moi-~a (fig., Jam.) - a fi imbracat ca de la taka Lazar, ca vai de el (fig., Jam.). se PORTER garant de qqn - a-~i pune obrazul pentru cineva (Jig.,fam.).

PORTER Ia hache dans I' administration (fig.) - a face disponibilizari; a da afara salariatii pe capete (Jig.). PORTER un jugement sur qqn, sur qqch. - a emite 0 judecam. a-~i exprima parerea asupra cuiva, despre ceva. PORTER Ia main sur qqn (fig.) - a ridica mana asupra cuiva (Jig.). ne pas s'en PORTER plus mal- a-i merge tot atat de bine. PORTER sur Ies nerfs, sur Ie systeme a qqn (Jig., Jam.) - a calca pe nervi pe cineva (Jig., Jam.). PORTER un nom a coucher dehors (Jig., Jam.) - a avea un nume imposibil. PORTER ombrage a qqn (Jig.) - a starni invidia cuiva, a Iasa pe cineva in umbra. PORTER Ie parapluie (arg.) - a fi raspunzator (de ceva); a purta villi
(Jig., Jam.).

PORTER ses penates dans tel endroit (Jig., litt.) - a se instala undeva. PORTER Ie pet contre qqn (arg.) - a face 0 plangere impotriva cuiva; a da in judecata. PORTER qqn au pinacle, aux nues (Jig., Jam.) - a ridica in siavi pe cineva (Jig., Jam.). PORTER plainte - a depune 0 plangere. PORTER Ia poisse a qqn (Jig.) - a purta ghinion cuiva. PORTER prejudice - a pagubi. PORTER ses regards sur. .. - a-~i opri privirea pe ... PORTER sur. .. - a fi yorba de ... , despre ... ; a se referi Ia ... PORTER a son tableau de chasse (fig., Jam.) - a-~i inscrie pe !ista cuceririlor. .. (Jig.,fam.). PORTER en terre (fig., euph.) - a baga in pamant (fig.); a inmormanta.. PORTER haut Ia tete (Jig., Jam.) - a fi arogant. se PORTER volontaire - a se oferi voluntar. POSER Ie balluchon (fig., Jam.) - a se odihni; a-~i trage sufletul
(Jig., Jam.).

POSER une colle a qqn (fig., Jam.) - a pune cuiva 0 intrebare incuietoare (Jam.). POSER culotte (fig., euph.) - a-~i da jos pantalonii; a-~i face nevoile
(euJem.).

POSER ses fesses (fig., pop.) - a-~i a~eza fundul (pop.). POSER pour Ia galerie (fig., Jam.) - a-~i da aere (fig., Jam.). POSER genou en terre (vx.) - a face act de supunere; a se inchina cuiva (fig., Jam.). POSER au justicier (Jam.) - a poza in om al dreptatii. POSER son lit (son pieu, son plumard, Ie sac) (fig., Jam.) - a se instala.

POSER Ie masque (fig.) - a-~i da arama pe fata (fig, fam.). POSER la premiere pierre (fig.) - 1. a fi fondatorul, initiatorul; 2. a pune temelia (fig.). POSER Ie sac (fig., fam.) - a face greva. POSER son sac (fig., fam.) - a se instala. se POSSEDER - a se stiipani. POSSEDER qqch. sur Ie bout des doigts (fig., fam.) - a ~ti ceva ca pe Tatal Nostru, ca pe apa (fig.). POSSEDER plus d'une corde a son arc (fig., fam.) - a avea mai multe p~sibilitati (fig.). POSSEDER qqn corps et arne, jusqu'au trognon (fig., fam.) - a duce pe cineva de nas (fig.Jam.); a-linsela. POSSEDER un sacre savoir-faire (fig.: pop.) - a fi al dracului de priceput (fam.). POTASSER ses bouquins (fam.) - a manca, a toci cartea (fig., fam.). se POURLECHER les babines (fig., pop.) - a se linge pe buze. POURSUIVRE une femme de ses assiduites (fig.) - a se tine de capul unei femei (fig., Jam.). POURSUIVRE son petit bonhomme de chemin (fig., Jam.) - a-~i urma calea incet, dar sigur (fig., Jam.). POURSUIVRE qqn en diffamation - a da pe cineva in judecata pentru calomnie. POURSUIVRE ses investigations - a-~i continua cercetarile. POURSUIVRE la lutte (fig.) - a-~i continua lupta (fig.). POURSUIVRE qqn dans ses demiers retranchements (Jig.) - a urmari pe cineva pana-n panzele albe, a-lillcolti (fig., fam.). POURSUIVRE sa trajectoire (fig.) - a-~i continua calea (Jig.). POUSSER qqn en avant (Jig.) - a impinge pe cineva intr-un post important. POUSSER qqn it (+ in!) - a indemna pe cineva sa ... POUSSER son avantage (Jig.) - a profita de ... ; a specula 0 ocazie. POUSSER une botte (Jig., vx.) - 1. a incuia pe cineva (Jig., Jam.); 2. a lua din scurt (fig.); 3. a ataca pe nepusa masa. POUSSER Ie bouchon un peu loin (Jig., Jam.) - a merge prea departe (fig.); a exagera, a intinde coarda (Jig., Jam.). POUSSER qqn a bout (fig., Jam.) - a exaspera pe cineva, a scoate pe cineva din rabdari (fig., fam.). POUSSER comme un chene (fig., fam.) - a cre~te falnie ca un stejar. POUSSER comme un champignon (fig., Jam.) - a cre~te vazand cu ochii (fig., Jam.). se POUSSER du col (fig., Jam.) - a-~i da aere (fig., fam.); a se pune in valoare.

se POUSSER du coude (fig., Jam.) - a-~i da coate (fig., Jam.). POUSSER un coup de gueule (fig., pop.) -1. a dinta tare; 2. a striga sa sparga urechile (Jig.). POUSSER de hauts cris (fig.) - a striga sus ~i tare (fig., Jam.); a protesta. POUSSER des cris d' orfraie - a urla; a dcni. POUSSER des cris de paon [pa] - a scoate tipete ascutite. POUSSER un eleve (Jig., Jam.) - 1. a indemna un elev sa invete; 2. a-I impinge de Ia spate (fig., Jam.). POUSSER un projet a fond (Jig.) - a urmari un proiect cu seriozitate. POUSSER comme une mauvaise herbe (fig.) - a cre~te ca 0 buruiana
(fig, Jam.).

se POUSSER dans Ie monde (Jig.) - a-~i face Ioc cu coatele in societate (Jig.); a parveni. POUSSER un moteur (auto) - a forta un motor (auto). POUSSER les choses au noir (Jig.) - a fi prapastios (fig.). POUSSER Ies choses au pire - a se gandi la ce-i mai rau (Jig.). POUSSER qqn dans ses demiers retranchements (fig.) - a incolti; a urmari pana in panze1e albe, a ataca violent pe cineva (Jig., Jam.). POUSSER un peu a la roue (Jig., Jam.) - a da 0 mana de ajutor; a pune umlirul (fig., Jam.). POUSSER son travail (Jig.) - a da in branci (fig., Jam.). en POUSSER une (Jam.) - a-i trage un cantec (Jam.). POUVOIR toujours se l'accrocher (fig., Jam.) - a-~i pune pofta-n cui
(fig., Jam.).

POUVOIR toujours s'aligner (Jig., pop.) - a nu fi in stare sa tina piept


(Jig., Jam.).

POUVOIR y aller - a-i da drumul (Jig., Jam.). POUVOIR aller se faire cuire un ceuf (Jig., Jam.) - a se duce la naiba (Jam.), in ma-sa (pop.). POUVOIR aller se rhabiller (fig., Jam.) - a nu avea stofa de actor (Jig., Jam.); a avea un e~ec; a putea sa-~i ia gandul de la ... POUVOIR bien baiser la porte (Jig., pop.) - a putea s-o lase balta
(Jig., pop.).

ne pas POUVOIR blairer qqn (pop.) - a nu avea pe cineva la stomac


(Jig., Jam.).

POUVOIR toujours se brosser (fig., Jam.) - a se da peste cap degeaba


(fig., Jam.).

ne pas POUVOIR se couper en deux (Jig., Jam.) - a nu se putea imparti in doua (Jig., Jam.). POUVOIR toujours courir (Jig., pop.) - degeaba ... , ca tot. .. ; "sa ai sa leI ; "pa~te murgu 1e.I" (ft g., fiam..)
v ."

ne pas POUVOIR se defendre de ... - a nu reu~i sa ... POUVOIR (toujours) se fouiller (Jig., Jam.) - a-~i pune pofta-n cui (Jig., Jam.). POUVOIR toujours se gratter (Jig., pop.) - a nu mai trage nici o nadejde (Jig., Jam.); a nu obtine nimic. n'en POUVOIR mais - a nu putea nimic. ne plus POUVOIR mettre un pied devant l'autre (Jig.Jam.) - a nu mai putea sa umble de oboseala. n'en POUVOIR plus (Jig.) - a fi la capatul puterilor (Jig., Jam.). ne plus en POUVOIR de qqch. - a se satura de ceva; a nu mai suporta ceva. ne POUVOIR s'en prendre qu'a soi-meme (Jig.) - a fi singurul vinovat. ne POUVOIR remuer ni pied ni patte (Jig., Jam.) - a nu se putea mi~ca (a ramane intepenit). POUVOIR sortir a qqn n'importe quoi (Jig., Jam.) - a fi in stare sa spuna cuiva orice. POUVOIR toujours se taper (Jig., Jam.) - a a~tepta mult ~i bine (Jam.). ne pas POUVOIR tenir en place (Jig., Jam.) - a nu mai putea sta locului; a nu avea astampar, a arde de nerabdare. POUVOIR faire son testament (Jig., Jam.) - a nu mai avea mult de trait; a fi pe duca (Jig., Jam.). ne pas POUVOIR voir qqn en peinture (Jig., Jam.) - a nu putea sa vada in ochi pe cineva (fig., Jam.); a nu suferi pe cineva, a-I avea ca sarea-n ochi (Jig., Jam.). PRA TIQUER Ie pillage au grand jour (Jig.) - a fura pe fata, la lumina zilei (Jig.). PRATIQUER la politique de l'autruche (Jig., Jam.) - a duce politica strutului (Jig., Jam.); a se eschiva. PRATIQUER une politique a la petite semaine (Jig., Jam.) - a duce a politica fara perspective, de azi pe maine, de doi bani (Jig., Jain). PRECHER d'exemple, par l'exemple - a da exemplu prin fapte. PRECHER pour son saint, pour son clocher, pour sa paroisse (fig., Jam.) - a-~i apara propriile interese; a pleda pro domo (fig., lit.). se PRECIPITER dans la gueule du loup (Jig., Jam.) - a se arunca singur in gura lupului (Jig., Jam.). PREFERER de loin - a prefera categoric. se PRELASSER comme un lezard, faire (son) Ie lezard (Jig., Jam.) a sta cu burta la soare (Jig., Jam.). PRELEVER des impots - a incasa impozite. s'en PRENDRE a qqn - a se lega de cineva (Jig., Jam.).

ne s'en PRENDRE qu'a... (jig.) - a fi numai vina ... a tout PRENDRE -la urma urmei; oricum. PRENDRE acte de ... - a lua act de ... PRENDRE une affaire en main (jig., jam.) - a lua 0 problema, 0 afacere i'n mana (jig., jam.). PRENDRE de l'age, de la bouteille (jig.Jam.) - a i'mbatrani; a capata experienta. PRENDRE qqn sous son aile (jig., jam.) - a lua pe cineva sub aripa sa (jig., jam.). PRENDRE l'air (jig., jam.) - a ie~i la aer. PRENDRE l'air du bureau (jig., jam.) - a se informa despre ce mai e pe la birou. PRENDRE l'air du soir (jig.) - a sta seara la aer. PRENDRE de grands airs (jig.) - a-~i da aere, ifose; a face pe grozavul, pe importantul (jig., jam.). PRENDRE (se donner) des airs de martyr (jig.Jam.} - a-~i lua (a-~i da) un aer (aere) de martir. PRENDRE des airs penches - a lua un aer ganditor, visator. PRENDRE des airs de princesse - a-~i da aere de printesa. en PRENDRE a son aise (jig.Jam.) -1. a nu se omori' cu firea (jig.Jam.); 2. a-~i face de cap; a-~i lua nasulla purtare (jig., jam.). en PRENDRE a son aise avec Ie reglement (fig., jam.) - a nu tine cont de regulament, a nu-Ilua i'n seamiL PRENDRE ses aises (fig., jam.) - a se instala ca la el acasa; a nu se jena. PRENDRE des allures de defi - a i'ncepe sa i'nfrunte (pe cineva). se PRENDRE d'amitie pour qqn - a se i'mprieteni cu cineva; a prinde drag de cineva (jam.). PRENDRE appui sur qqn (jig., jam.) - a gasi sprijin, ajutor la cineva; a se bizui pe cineva. PRENDRE qqch. pour argent comptant (jig., jam.) - a 0 lua de buna (jig., Jam.). PRENDRE les armes (jig., jam.) - a se pregati de lupta. PRENDRE qqch. pour article de foi, au pied de la lettre, a la lettre (jig., litt.) - a lua ceva drept litera de Evanghelie (jig., lit.). PRENDRE d'assaut (jig.) - a asedia; a ataca (jig.). PRENDRE de l'assurance - a capata i'ncredere i'n sine. PRENDRE la maison de qqn pour une auberge (fig., jam.) - a se instala la cineva fara sa fi fost poftit. PRENDRE de l'avance (du retard) (jig.) - a 0 lua i'nainte; a depa~i (a ramfme in urma, a intarzia) (jig., jam.). PRENDRE l'avantage (jig.) - a-~i redobandi avantajul, superioritatea.

PRENDRE qqn dans ses bagages (Jig., Jam.) - a considera pe cineva a cincea waHi Ia caruta (fig., Jam.). PRENDRE qqn par Ia bande, de biais (Jig., Jam.) - a Iua pe cineva pe ocolite, pe departe (Jig., Jam.). PRENDRE tout son barda (fig., Jam.) - a-~i strange, a-~i Iua catrafusele
(fig., Jam.).

PRENDRE PRENDRE PRENDRE PRENDRE

barre sur qqn (fig.) - a avea ascendent asupra cuiva. Ia barre (Jig.) - a Iua conducerea, puterea. qqn au biberon (fig.) - a Iua pe cineva de mic, din Ieagan. son bien OU on Ie trouve (fig.) - a pune mana pe ce poate (fig.); a-~i insu~i ce-i pica. s'y PRENDRE bien (mal) (Jig.) - a proceda cu abilitate (cu stangacie). PRENDRE Ia bille fin, prendre fin sa bille (fig., Jam.) - a nu juca cu mize mari (Jig., Jam.). PRENDRE un billet de parterre (fig, Jam.) - a veni in nas (fig., Jam.). PRENDRE une biture (fig., pop.) - a se imbata. PRENDRE un bol d'air (fig., Jam.) - a Iua 0 gura de aer (fig., Jam.). s'en PRENDRE au bon Dieu (fig.) - a-I face raspunzator pe Dumnezeu. PRENDRE (Ia balle) au bond (Jig.) - a prinde, a nu scapa ocazia; a prinde ocazia din zbor (fig., Jam.). PRENDRE qqch. sous son bonnet (Jig., Jam.) - a-~i asuma raspunderea; a Iua ceva pe seama Iui; a action a pe barba sa (fig., pop.). PRENDRE bouche (Jig., Jam.) - a Iua contact; a se intelege. PRENDRE du bouchon (Jig., Jam.) - a imbatrani; a se invechi. PRENDRE un bouillon d'onze heures (Jig., pop.) - a da ortul popii
(fig., pop.).

PRENDRE de Ia bouteille (fig., Jam.) - a imbatrani, a capata experienta. PRENDRE de Ia brioche, du ventre (Jig., pop.) - a face burta. PRENDRE une brosse (arg.) - a se afuma (fig., Jam.). PRENDRE son cafe (fig., vx.) - a-~i oferi 0 placere. PRENDRE un canard (Jig., Jam.) - a suge 0 bucata de zahar muiata in cafea sau in Iichior. PRENDRE un carton (Jig., Jam.) - a manca 0 bataie (Jam.). PRENDRE du champ (fig.) - 1. a-~i Iua avant (Jig.); 2. a se distanta. PRENDRE Ie change (Jig.) - a inghiti gaIu~ca (Jig., Jam.). PRENDRE qqn en charge (fig.) - a se ocupa de cineva, a-Ilua in grija sa, a raspunde de el. PRENDRE qqn en chasse (fig.) - a vana pe cineva (Jig.). PRENDRE un chaud et un froid (fig.) - a-Ilua cu frig, a raci. PRENDRE Ie chemin des ecoliers (fig., Jam.) - a 0 Iua pe calea cea mai Iunga; a merge pe drumul cel mai ocolit (fig.).

PRENDRE Ie chemin de Niort (Jig., pop.) - a Iua pe "nu" in bra~e (Jig., Jam.). se PRENDRE aux cheveux (Jig., Jam.) - a se Iua de ciuf (pop.); a se parui (pop.). PRENDRE Ia chevre (Jig., Jam.) - a-i sari tandara (pop.). PRENDRE Ia cle des champs (fig., Jam.) -1. a-~i Iua campii (fig., Jam.); 2. a 0 ~terge (jig.,fam.). PRENDRE ses cliques et ses claques (Jig., Jam.) - a-~i Iua catrafusele (Jig., Jam.). PRENDRE qqch. a creur (jig.) - a-i sta ceva Ia inima (Jig., Jam.). PRENDRE Ies choses trap a creur (Jig., Jam.) - a pune ceva prea mult Ia suflet (Jig., Jam.). PRENDRE une colere (fig., Jam.) - a-I gasi dracii (Jig., Jam.). se PRENDRE au collet (Jig., Jam.) - a se Iua de gat, Ia bataie. PRENDRE qqn au collet, a Ia gorge (Jig., Jam.) - 1. a Iua pe cineva de guler (Jig., Jam.); 2. a aresta, a inhata pe cineva. PRENDRE qqch. sur (a) son compte (Jig.) - a Iua ceva pe seama sa, pe socoteala sa. PRENDRE qqch. en compte (Jig.) - a Iua ceva in seama (Jig.), in considerare. PRENDRE Ia communication - a rasp un de Ia telefon. PRENDRE conge de qqn - a se desparti de cineva; a-~i Iua ramas bun de Ia cineva. PRENDRE Ie contre-pied (Jig.) - a Iua, a adopta 0 atitudine potrivnica; a face exact contrariul. PRENDRE qqn a contre-poil, a rebours-poil, a l'endroit, a l'envers (fig., Jarn.) - a nu ~ti cum sa ia pe cineva; a Iua pe cineva tocmai cum nu trebuie (Jig., Jam.). PRENDRE corps (Jig.) - a prinde contur; a se concretiza. PRENDRE qqch. du bon cote - a Iua partea buna a Iucrurilor. PRENDRE un coup de vieux (Jig., Jam.) - a imbatrani brusc. en PRENDRE un sacre, un drole de coup (Jig., Jam.) - 1. a incasa o Iovitura grea; 2. a nu-i veni sa creada; 3. a 0 pati rau. PRENDRE des coups, une raclee (Jam.) - a incasa 0 bataie, 0 cheIfaneaUl (Jig., Jam.). PRENDRE son courage a deux mains (jig., Jam.) - a-~i Iua inima in dinti (fig, Jam.). PRENDRE qqn de court, au depourvu (Jig., Jam.) - a Iua pe cineva din scurt, pe nepusa masa (Jig., Jam.), pe nepregatite, prin surprindere. PRENDRE une bonne cuite (Jig., Jam.) - a se-mbata cri~a (Jig., Jam.).

PRENDRE date, jour - a fixa 0 inHllnire. PRENDRE qqn au debotte (Jig., Jam.) - a Iua pe cineva in primire de cum a sosit; a nu-i da cuiva timp nici sa rasufle (Jig., Jam.). PRENDRE une decision a Ia Iegere - a Iua 0 hotadire pripita. PRENDRE qqn en defaut, en faute (Jig., Jam.) - a prinde pe cineva cu ocaua mica (Jig., Jam.). PRENDRE un mauvais (un bon) depart (Jig., Jam.) - a pomi cu stangul (cu dreptuI) (Jig., Jam.). PRENDRE de Ia densite (jig.) - a capata importanta, greutate (Jig.). PRENDRE qqn au depourvu - a Iua pe cineva pe nepregatite. PRENDRE une derouillee (fig., pop.) - a incasa 0 mama de bataie
(fig, Jam.).

PRENDRE Ie deuil- a purta doliu. PRENDRE Ie(s) devant(s) (Jig.) - a (i)-o Iua (cui va) inainte (Jig.). se PRENDRE pour Dieu Ie pere (Jig., Jam.) - a ~i-o Iua in cap
(Jig., Jam.).

PRENDRE ses dispositions (euph.) - a-~i face testamentul. PRENDRE ses distances (fig.) -- a-~iasigura 0 marja (de sigu-ranta) (fig.). PRENDRE qqn par Ia douceur (Jig.) - a Iua pe cineva cu bini~orul
(Jig., Jam.).

PRENDRE PRENDRE PRENDRE PRENDRE PRENDRE PRENDRE PRENDRE partea PRENDRE PRENDRE

Ie dur (fig., pop.) - a Iua tugul (reg.). l'eau (Jig., Jam.) - a Iua apa la galo~i (Jig., Jam.). les eaux (Jig.) - a face 0 cura de ape minerale. son elan (jig.) - a-~i lua avant (Jig., Jam.). d'estoc et de taille (Jig.) - a ataca violent. de l'exercice (Jig.) - a face mi~care. fait et cause pour qqn (Jig.) - a Iua apararea cuiva; a tine cuiva (jam.). qqn sur Ie fait - a prinde pe cineva asupra faptului. qqn en faute (Jig.) - a prinde pe cineva cu mata-n sac

(Jig., jam.).

PRENDRE ses fesses it poignee (Jig., pop.) - a pune coada pe spinare


(Jig., Jam.).

PRENDRE feu (fig., Jam.) - 1. a se infuria; 2. a se inflacara; a se entuziasma; 3. a se indragosti. PRENDRE fin - a lua sfar~it; a inceta. PRENDRE qqn en flagrant delit - a prinde pe cineva asupra faptului. PRENDRE Ie frais (jig., Jam.) - a Iua aer (Jig., jam.). PRENDRE un adversaire a froid (Jig., jam.) - a surprinde un adversar nepregatit. PRENDRE une chose de front (Jig.) - a aborda direct 0 problema.

PRENDRE Ia fuite - a 0 Iua Ia sanatoasa (Jig., Jam.). PRENDRE du galon (Jig., Jam.) - a inainta in grad; a fi avansat, promovat. PRENDRE des gants (fig., Jam.) - a se purta cu manu~i (Jig., Jam.). PRENDRE garde (fig.) - a fi cu bagare de seama (Jig., Jam.); a avea grija; a fi atent (Jig.). PRENDRE qqn a Ia gorge (Jig.) - a strange de gat pe cineva; a face presiuni asupra cuiva, a constrange pe cineva (Jig.). PRENDRE gout a qqch. (fig.) - a prinde gust de ceva; a incepe sa-i placa. en PRENDRE pour son grade (Jig., Jam.) - a primi 0 sapuneala buna; a fi sapunit cum scrie la carte; a 0 incasa pe masura (fig., Jam.). en PRENDRE de Ia graine (Jig., Jam.) - a Iua exemplu. PRENDRE qqn en grippe (Jig., Jam.) - a nu avea pe cineva la stomac; a nu inghiti pe cineva (Jig., Jam.). en PRENDRE plein la gueule (Jig., pop.) - a 0 lua peste bot (Jig., pop.). PRENDRE l'habit, Ie voile (Jig.) - a se calugari. Ie PRENDRE de haut (fig.) - a fi cu nasul pe sus; a vorbi, a trata pe cineva de sus (Jig., Jam.). se PRENDRE au jeu (Jig.) - a se Iasa prins, antrenat; a se angaja intr-o aetiune. PRENDRE langue avec qqn (fig.) - a se intelege cu cineva (Jig.); a lua Iegatura cu cineva. PRENDRE Ie large, ses jambes a son cou (fig., Jam.) - a-~i Iua picioarele la spinare; a-~i lua valea (fig., Jam.); a 0 tuli (pop.). PRENDRE les choses ala legere (fig.) - a Iua Iucrurile u~or; a nu da prea multa atentie; a nu lua in serios. PRENDRE des libertes avec qqn (Jig.) - a-~i permite (prea) multe cu cineva (Jig.). PRENDRE 1e lit (fig., Jam.) - a cadea Ia pat (Jig., Jam.). PRENDRE son lit en marche (fig., Jam.) - a merge pe doua carari
(Jig., Jam.).

PRENDRE qqn en main (fig., Jam.) - a se ocupa, a se ingriji de cineva. PRENDRE Ies choses en main (fig., Jam.) - a Iua Iucrurile in mana (fig, Jam.); a deveni stapan pe situatie (fig, Jam.). PRENDRE qqn Ia main dans le sac (fig., Jam.) - a prinde pe cineva cu mata-n sac, cu ocaua mica, cu rata-n traista (Jig., Jam.). PRENDRE mal une remarque, un conseil, une plaisanterie (Jig.) a Iua in nume de rau 0 observatie, un sfat, 0 gluma. PRENDRE son mal en patience (fig.) - a fi rabdator, a-~i duce crucea (Jig., lit.); "cu rlibdarea treci marea". PRENDRE Ie maquis (Jig.) - a Iua calea codrului (Jig.); a se refugia.

PRENDRE la mer, Ie large (mar.) - a ie~i in larg (mar.). ne pas se PRENDRE pour une (petite) merde (Jig., pop.) - a se crede grozav; a nu-i ajunge nici cu prajina la nas (fig., Jam.). PRENDRE une mornifle (Jam.) - a incasa 0 palma dus-intors. PRENDRE Ie mors aux dents (Jig.) - 1. a se enerva; 2. a se ambala; a intra in viteza (Jig., Jam.). PRENDRE qqn au mot (Jig.) - a lua pe cineva in serios; a 0 lua de buna (Jig., Jam.). PRENDRE la mouche (pour un oui, pour un non) (Jig., Jam.) - a-i sari mu~tarul (din nimic) (Jig., Jam.); a-i veni pe chelie (Jig., pop.); a-i sari tandara; a fi pus pe aqag (Jig., Jam.). PRENDRE du mouvement (Jig.) - a face mi~care; a se plimba. PRENDRE dans Ie nez (Jig., Jam.) - a 0 lua peste bot (Jig., Jam.). se PRENDRE pour Ie nombril du monde (Jig., Jam.) - a se crede buricul pamantului (Jam.). PRENDRE bonne note - a lua la cuno~tinta; a lua in considerare. PRENDRE l'occasion aux cheveux (Jig., Jam.) :- a profita de ocazie; a nu scapa ocazia. PRENDRE l'oiseau, la pie au nid (Jig., Jam.) - a pune mana pe cineva chiar in barlogullui (Jig., Jam.). PRENDRE ombrage (Jig.) - 1. a fi gelos; 2. a se supara. PRENDRE son origine, sa source (Jig.) - a-~i trage obar~ia; a izvori din ... (Jig.). PRENDRE qqch. pour parole d'Evangile (Jig.) - a lua ceva drept litera de Evanghelie (fig.). PRENDRE les paroles de qqn a l'envers (Jig., Jam.) - a rastalmaci spusele cuiva. PRENDRE les choses en mauvaise part (Jig.) - a interpreta lucrurile in rau. PRENDRE (un) parti (Jig.) - a opta; a se decide. PRENDRE parti pour. .. - a trece de parte a cuiva (Jam.). PRENDRE Ie parti de ... (Jig.) - a hotari' sa ... , a alege. en PRENDRE son parti (Jig.) -1. a se obi~nui cu idee a; 2. a se decide; a lua 0 hotarare. PRENDRE qqn a partie (Jig.) -1. a face pe cineva raspunziitor de ceea ce i se intampla; 2. a ataca pe cineva (Jig.); a da vina pe cineva. PRENDRE Ie pas sur qqn (fig., Jam.) - 1. a 0 lua inaintea cuiva (Jig., Jam.), a-I intrece in merite; 2. a invinge pe cineva. PRENDRE de la patine (Jig.) - a prinde patina; a se invechi (Jig.). PRENDRE les patins de qqn (arg.) - a-~i apara interesele. ne pas PRENDRE la peine de ... - a nu-~i da osteneala sa ...

PRENDRE pension queIque part (iron.) - a se innadi, a veni prea des undeva (fig., pop.). PRENDRE qqch. au pied de la lettre (fig.) - a Iua ceva ca atare. se PRENDRE Ie pied dans Ie tapis (jig., jam.) - a se impiedica de ... se PRENDRE les pieds dans qqch. - a se impiedica in ceva. PRENDRE son pied (arg.) - a fi fericit; a avea 0 mare pUicere; a juisa. PRENDRE qqn au piege (jig.) - a prinde in cursa pe cineva (fig.). PRENDRE une pilule (fig., pop.) - 1. a inghiti hapul (fig., jam.); 2. a suferi un e~ec. PRENDRE une pipe (vx.) - 1. a suferi un e~ec; 2. a 0 lua pe chelie (fig., pop.); 3. a fi pedepsit. PRENDRE la piquette (pop.) - a 0 Iua pe chelie (jig., jam.). PRENDRE Ie Pin~e pour un homme (jig., litt.) -1. a se in~ela amarnic; 2. a fi ignorant; 3. a gre~i. PRENDRE plaisir a... - a-i placea sa ... PRENDRE un pH (jig.) - a-~i face un obicei. PRENDRE la plume (jig.) - a lua condeiul (fig.); a se apuca de scris. PRENDRE du poids - a se ingra~a. PRENDRE du poi! de la bete (fig., jam.) - 1. a se insanato~i; 2. a-~i reveni; 3. a-~i lua revan~a (dupa un e~ec). PRENDRE qqn par son point faible, par les bons sentiments (fig.) - a ~ti cum sa ia pe cineva; a atinge pe cineva la coarda sensibila, a-i gasi punctul slab (jig., jam.). PRENDRE qqch. a la pointe de I'epee (fig., litt.) - a se lupta greu pentru a ca~tiga ceva. PRENDRE la porte (jig.) - a pleca, a ie~i (foqat). PRENDRE des poses avantageuses (jig.) - a se pune intr-o lumina favorabila. PRENDRE un pot (fig., jam.) - a lua un paharel; a bea ceva. PRENDRE un pot-de-vin (fig., jam.) - a lua ~peq, mita (jam.). PRENDRE la poudre d'escampette (fig., jam.) - a-~i lua valea; a 0 ~terge engleze~te; a se face nevazut (fig., jam.). s'en PRENDRE a qqn - a se lua, a se leg a de cineva (fig., jam.). PRENDRE ses quartiers chez qqn, quelque part (jig.) - a se instala la cineva, undeva. se PRENDRE de querelle contre qqn - a se lua la colti, la cearta cu cineva (fig., jam.). se PRENDRE pour qqn (fig.) - a se crede cineva (fig.). PRENDRE racine (fig.) - a prinde radacini (jig.). ne pas se PRENDRE pour la queue d'une cerise (fig., jam.) - a fi pretentios (fig.); a nu se crede fitecine (pop.).

PRENDRE une raclee (pop.) - a 0 Iua pe coaja (jig., jam.); a manca o mama de bataie (jam.). PRENDRE rang parmi ... , dans ... (lift.) - a se bucura de consideratie printre ... , undeva. PRENDRE du recul (fig., jam.) - a face abstraqie de sine pentru a fi obiectiv; a fi intelept. PRENDRE Ie relais, Ia releve de qqn (jig.) - a purta faclia aprinsa (lit.); a prelua ~tafeta, schimbul (jig.). PRENDRE rendez-vous avec (chez) qqn - a-~i da (a fixa) intainire cu (Ia) cineva. PRENDRE, tenir Ies renes d'une affaire (jig., jam.) - a Iua, a detine conducerea unei afaceri. PRENDRE ses responsabilites - a-~i asuma raspunderea. PRENDRE Ies retombees en pleine figure (jig., jam.) - a plati oalele sparte (fig., jam.); a 0 Iua peste bot (pop.). PRENDRE a revers (jig.) - a ataca pe Ia spate (fig.). PRENDRE qqch. ala rigolade (jam.) - a Iua ceva in ras (jig., jam.); a nu Iua in serios. PRENDRE des risques - a risca. PRENDRE Ia route - a porni Ia drum. se PRENDRE au serieux (fig., jam.) - a fi plin de sine. PRENDRE qqch. sur soi (fig.) - 1. a-~i asuma raspunderea unui fapt; a Iua asupra sa toata vina; 2. a se stapani. PRENDRE sur soi de ... (jig.) - a-~i asuma ceva; a se obliga sa ... ne s'en PRENDRE qu'a soi-meme - a fi singur raspunzator, vinovat. PRENDRE a tache de ... (jig., lift.) - a-~i asuma sarcina de a ... PRENDRE Ia tangente (jig., jam.) - 1. a ie~i din incurcatura pe cai ocolite; 2. a 0 ~terge (jig., jam.). PRENDRE Ie taureau par Ies comes (jig., jam.) - a Iua taurul de coarne (fig., jam.). PRENDRE Ie ciel a temoin (jig., jam.) - a-Ilua martor pe Dumnezeu
(fig)

PRENDRE Ia temperature d'une assemblee (jig.) - a evalua starea de spirit a unei adunari; a vedea in ce ape se scalda (jig., jam.). PRENDRE du bon temps (fig.) - a se distra. PRENDRE (Ie) son temps, tout son temps (jig.) - a nu se grabi. PRENDRE Ie temps de ... (fig.) - a-~i acorda timp sa... PRENDRE bien Ie temps de mourir (jig., jam.) - a nu fi prea grabit sa moara. ne pas PRENDRE Ie temps de reflechir - a nu avea timp sa se gandeasdi.

ne pas PRENDRE Ie temps de souffler (jig., jam.) - a nu apuca nici sa rasufle, nici sa zica pas (jig., jam.). PRENDRE Ie temps que ~a prendra et couter ce que ~a coutera (fig.) - a merita banii oricat ar dura ~i oricat ar costa. PRENDRE Ie temps cornme il vient (jig.) - a privi Iucrurile ell inteIepciune; a Iua Iucrurile a~a cum sunt (jig.). PRENDRE Ia temps de vivre (jig.) - a savura viata (jig.). PRENDRE Ia tete (d'un combat, d'un cortege) (jig.) - a merge in frunte; a Iua conducerea (fig.). PRENDRE tous Ies torts sur soi (jig.) - a Iua asupra sa toata vina (fig.). PRENDRE Ie tournant (jig.) - a 0 coti (jig., jam.). PRENDRE tournure - a se preciza; a Iua forma. PRENDRE bonne tournure (jig., jam.) - a Iua 0 intorsatura favorabiIa, fericita. PRENDRE Ie train onze (arg.) - a merge pe jos. PRENDRE Ie train pour Ie bon Dieu (fig.) - a pleca Ia Dumnezeu, pe ultimul drum (jig.). PRENDRE Ie train en marche (jig., jam.) - a prinde trenul din mers (jig., jam.). PRENDRE qqn en traitre (jig.) - a fi perfid; a ataca pe cineva pe Ia spate (fig., jam.). PRENDRE Ie travail a bras-Ie-corps (jig.) - a se apuca voinice~te de treaba (jam.). PRENDRE une chose pour ce qu' elle vaut, les choses cornme elles viennent (jig.) - a lua lucrurile a~a cum sunt, a Ie aprecia la justa lor valoare. PRENDRE Ie vent (jig.) - a adulmeca (fig.); a se informa. PRENDRE du ventre - a se ingra~a; a face burta. PRENDRE qqn sans vert (vx.) - a lua pe cineva pe nepusa masa (jig., Jam.). PRENDRE sur Ie vert (jig., jam.) - a fi indraznet. PRENDRE des vessies pour des Ianternes (fig., jam.)- a lua 0 cioara drept porumbel (jig., jam.); a se in~ela; a 0 lua de buna (jig., jam.). PRENDRE une veste (jig., jam.) - a da chix (jam.). PRENDRE sa vie a pleines mains (jig., jam.) - 1. a lua viata in piept (jig., jam.); 2. a-~i trai viata din plin. PRENDRE la vie cornme elle vient (jig.) - a accepta viata a~a cum este. PRENDRE un virage sur Ies chapeaux des roues (jig., auto) - a lua o curba in viteza mare, pe doua roti (auto). PRENDRE qqn de vitesse (fig.) - 1. a i-o Iua cuiva inainte (jig.); 2. a fi mai iute decat. ..

PRENDRE son vol (Jig., Jam.) - 1. a-~i lua zborul; 2. a-~i ameliora situatia. PRENDRE sa volee (Jig.) - a se emancipa; a-~i lua zborul (Jig.). PREPARER un ouvrage de longue (date) main (Jig.) - a pregati o lucrare pe indelete, timp indelungat. PREPARER Ie terrain (Jig.) - a pregati terenul (Jig.). PRESENTER les armes (fig.) - a da onorul. PRESENTER l' autre joue, la joue (Jig.) - a intinde ~i obrazul celalalt
(fig)

PRESENTER bien (mal) (Jig.Jam.) - a face 0 buna (0 proasta) impresie. se PRESENTER avec des compliments plein la bouche (Jig.) - a face tot timpul complimente. PRESENTER ses devoirs a qqn (Jig.) - a transmite cuiva cele cuvenite; a saluta respectuos. PRESENTER ses (des) excuses - a cere scuze. PRESENTER qqch. sous un jour favorable - a descrie ceva intr-o lumina favorabila. PRESENTER un leger mieux - a da semne de u~oadi ameliorare. PRESENTER des noisettes a ceux qui n'ont plus de dents (fig., iron.) - a strica orzul pe ga~te (Jig., Jam.). PRESSENTIR qqn sur qqch. - a sonda intentiile cuiva in legiltura cu ceva. PRESSER Ie citron (fig., Jam.) - a stoarce pe cine va ca pe 0 Limaie
(Jig., Jam.).

PRESSER qqn sur son creur - a strange pe cineva la piept. PRESSER l'eponge (Jig., Jam.) - a obliga pe cineva sa restituie ce ~i-a insu~it pe nedrept. PRESSER I' orange etjeter l'ecorce (fig.Jam.) - a profita de cineva (fig.). PRESSER Ie pas - a se grabi, a intinde pasul (Jig., Jam.). se PRESSURER Ie cerveau (fig.Jam.) - a-~i stoarce creierii (Jig.Jam.). PRESUMER de ses forces - a-~i supraevalua puterea, posibilitatile. ne pas se PRETER a... - a nu se preta la ... PRETER attention - a da atentie. PRETER aux commentaires (Jig.) - a da na~tere la comentarii; a da de vorbit (Jig., Jam.). PRETER a qqn son epaule pour pleurer (Jig., Jam.) - a consola pe cineva. PRETER a equivoque (Jig.) - a da na~tere la interpretari. PRETER Ie flanc a qqch. (Jig., Jam.) - a se expune la ceva (Jig.). PRETER a fonds perdu (Jig., Jam.) - a imprumuta bani fara speranta de recuperare.

se PRETER au jeu (jig.) - a fi de acord cu ... ; a accepta regulile jocului. PRETER la main a qqch. (Jig., Jam.) - a fi complice; a favoriza ceva: a pune umarulla ... (fig., Jam.). PRETER main-forte a qqn (Jig.) - a da 0 mana buna de ajutor cuiva (Jig.). PRETER 1'oreille (Jig., Jam.) - a-~i pleca urechea (fig., Jam.). ne PRETER qu'une oreille distraite a... (Jig., Jam.) - a nu fi atent la ... PRETER a rire (fig., Jam.) - a provoca rasul, batjocura. PRETER a la petite semaine (fig., Jam.) - a imprumuta pe termen scurt, cu camata. PRETER serment - a depune, a presta juramant. PRETER sa voix au profit de qqn (Jig.) - a da spectacole de binefacere (despre cantareti). se PREY ALOIR de l' autorite de qqn - a uza de puterea cuiva; a se pune sub aripa ocrotitoare a cuiva (jig.). PRIER qqn a dejeuner - a invita pe cineva la dejun (la masa). ne pas se PRIVER de dire - a-~i face 0 placere din a spune; a nu se putea opri sa spuna. se PRIVER de facto (dr.) - a se priva de fapt ~i nu de drept. ne pas se PRIVER pour en rajouter - a-i placea sa exagereze. PROCLAMER urbi et orbi (litt.) - a proclama peste tot. PRODIGUER des soins, des conseils a qqn - a acorda asistenta, sfaturi cuiva. PROFERER des injures, des menaces - a injura, a ameninta. PROGRESSER par bonds (Jig.) - a progresa in salturi. PROMETTRE plus de beurre que de pain, monts et merveilles (Jig., Jam.) - a fagadui marea cu sarea (fig., Jam.). PROMETTRE la lune (fig Jam.) - a fagadui luna de pe cer (fig.,fam). PROMETTRE dans Ie vide (Jig., Jam.) - a face promisiuni in Vallt
(Jig., Jam.).

PRONONCER la peine de mort - a condamna la moarte. PRONONCER ses vreux (Jig.) - a se calugari. PROPOSER la cerise sur Ie gateau (fig., Jam.) - a oferi ceva pe deasupra (in plus). PROPULSER qqn sur l'avant-scene (fig.) - a impinge pe cineva ill fata (Jig.), pe primul plan. PROTEGER ses arrieres (fig.) - a-~i lua masuri de precautie; a-~i apara spatele (jig., Jam.). PROTEGER son jardin secret (Jig., litt.) - a-~i pazi tainele. PROTESTER de son innocence - a sustine ca e nevinovat. PROVOQUER qqn en combat singulier (Jig.) - a provoca pe cineva la lupta dreapta (Jig.).

PUBLIER les bans d'un mariage - a anunta aficial a disatarie; a face strigarile. PUER camme un boue (Jig., Jam.) - a puti ca un hoit (pop.). PUISER a pleines mains (Jig., Jam.) - a lua cu amandoua mainile (fig., Jam.); a-~i baga mainile pana la coate in ... (fig., Jam.). PURGER une peine - a ispa~i 0 pedeapsa. PURGER la terre des criminels (Jig.) - a curata, a sdipa lumea de criminali.

Q
se QUERELLER a propos de bottes (fig., Jam.) - a se Iua din nimic (Jig., Jam.). QUETER l'approbation de qqn - a cere, a cer~i aprobarea cuiva (Jig., Jam.). QUITTER Ie deuil (Jig.) - a nu mai tine doliu. QUITTER les etriers (Jig.) - a fi descumpanit; a cadea de pe cal (Jig.). QUITTER ses fourneaux (Jig., Jam.) - a renunta sa se mai oeupe de gospodarie (despre femei). QUITTER Ia partie (litt.) - a renunta (la eeva). QUITTER Ia scene (euph.) - a parasi seena (Jig., euJem.); a muri. ne pas QUITTER qqn d'un pas, d'une semelle (Jig., Jam.) - a urman pe cineva pas eu pas, a nu-I slabi, a se tine seai de el (Jig., Jam.). QUITTER Ia terre (euph.) - a padisi Iumea aceasta (Jig., euJem.); amun. ne pas QUITTER qqn des yeux - a nu slabi pe eineva din oem (Jig., Jam.).

R
RABAISSER (rabattre) Ie caquet, la crete a qqn (fig., Jam.) - a inchide gura cuiva; a-i mai taia cuiva din nas (fig., Jam.). en RABATTRE (Jig., Jam.) - a mai lasa din pretentii (Jam.); a 0 lasa mai moale (Jig., Jam.). se RABATTRE sur qqch, sur qqn (Jig.) -1. a accepta in lipsa de ceva mai bun; 2. a se con sola cu altceva, cu altcineva. RABROUER qqn - a lua pe cineva la trei-paze~te (fig., Jam.). se RACCROCHER a qqn (fig.) - a se agata de cineva (Jig., Jam.). RACCROCHER au nez de qqn (Jig., Jam.) - a inchide telefonulin nasul cuiva (fig., Jam.). RACCROCHER les wagons (Jig., Jam.) - a relua conversatia. RACHETER sa conduite passee (Jig.) - a se reabilita; a se indrepta. se RACLER la gorge (Jig.) - a-~i drege glasul (Jig.). RACLER ses fonds de tiroirs (fig., Jam.) - a-~i intoarce buzunarele pe dos (fig., Jam.). se RACCOMMODER sur l'oreiller (Jig.) - a se impaca in pat (Jig.). RACONTER des ballades sur Ie compte de qqn (Jam.) - a indruga verzi ~i uscate pe seama cuiva (fig., Jam.). RACONTER des bourdes, des craques (Jig.) - a spune minciuni, bra~oave (Jam.). RACONTER qqch. de fil en aiguille, par Ie menu (Jig., Jam.) a povesti ceva de-a fir a par (fig., Jam.). RACONTER des histoires a dormir deb out (Jig., Jam.) - a spune pove~ti de adormit copiii (fig., Jam.). RACONTER n'importe quoi - a vorbi aiurea (Jam.). RACONTER des salades (fig., Jam.) - a indruga verzi ~i uscate
(fig, Jam.).

RACONTER sa vie (Jig., Jam.) - a lungi pelteaua; a trage de timp


(fig., Jam.).

RAFFlNER sur l' elegance - a se imbraca cu un rafinament deosebit. RAFLER la mise (Jig.) - a umfla potul (fig., pop.). RAFRAICHIR la memoire a qqn (Jig., Jam., iron.) - a reimprospata memoria cuiva (fig., Jam.).

RAISONNER comme un tambour, comme un panier perce, comme une pantoufle, de travers (Jig., Jam.) - a gfmdi cu picioarele, ca o cizma (Jig., Jam.). en RAJOUTER - a exagera. RAJUSTER, reajuster les salaires (Jig.) - a mari salariile, a acorda o marire de salariu. se RALLIER au vainqueur - a se da cu invingatorul, a trece de partea invingatorului (Jam.). se RAMASSER (Jig., pop.) - a da chix (Jig., pop.). RAMASSER de l'argent comme s'il en pleuvait (Jig., Jam.) - a aduna bani cu ghiotura, cu galeata (fig., Jam.). RAMASSER les balais (Jig., Jam.) -1. a ajunge ultimul; 2. a prinde ultimul tramvai, ultimul metrou (Jig., Jam.). RAMASSER une buche, un gadin (Jig., pop.) - a se impiedica: a cactea. RAMASSER une engueulade (Jig., Jam.) - a se invarti de 0 sapuneala, de 0 be~teleala (Jam.). RAMASSER ses forces (fig.) - a-~i aduna puterile (fig.). RAMASSER une gamelle (Jig., Jam.) - a se poticni, a veni in nas (Jig., Jam.). RAMASSER Ie gant (Jig.) - a ridica manu~a (Jig.). en RAMASSER a la pelle (Jig., Jam.) - a se gasi cu carul, din abundenta, cu duiumul (Jig., Jam.). RAMASSER une pelle, une veste (Jig.,Jam.) -1. a veni in nas (Jig.,Jam.): 2. a suferi un e~ec; a da chix (jig., Jam.). RAMASSER un bon rhume (Jam., iron.) - a se invarti de un guturai stra~nic, a se diptu~i cu un guturai pe cinste (iron.). RAMASSER son style (Jig.) - a adopta un stil concis. RAMASSER une tape (Jam., vx.) - a se alege cu 0 paguba; a da chix (Jig., Jam.). RAMASSER une (bonne) volee (fig., Jam.) - a se alege cu 0 bataie buna (fig, Jam.). la RAMENER (pop.) - a face galagie; a protesta. ne pas la RAMENER (Jig., pop.) - a nu cracni (pop.). RAMENER Ie calme - a restabili lini~tea. RAMENER sa gueule, sa fraise (pop.) - a protesta vehement; a face gat (fig., pop.). RAMENER qqn a de meilleurs sentiments (Jig.) - a face pe cineva sa-~i schimbe parerea in bine, a-I imbuna (Jam.). RAMENER les prix au niveau anterieur (Jig.) - a reveni la vechile preturi.

RAMENER tout a soi (Jig.) - a se socoti buricul pamantului (Jig., Jam.). RAMOLLIR Ie courage (Jig.) - a-i scadea, a-i pieri curajul. RAN<;ONNER Ies contribuables (fig.) - a stoarce, a jumuli contribuabilii. se RANGER a l'avis, a l'opinion de qqn (Jig.) - a imparta~i parerea
CUlva.

se RANGER des bagnoles (Jig., Jam.) -1. a ie~i din afaceri (veroase); 2. a se potoli; 3. a se face "baiat cuminte". se RANGER sous Ia bannihe, Ies drapeaux de qqn (Jig.) - a se inroIa sub drapeIul, Ia ordinele cuiva (Jig., Jam.). se RANGER dans Ie camp,du cote, du parti de qqn (Jig., Jam.) a trece, a se da de partea cuiva (Jam.). se RANGER a l'opinion de qqn - a fi de aceea~i parere cu cineva; a se da de partea cuiva (Jam.). se RANGER parmi. .. - 1. a se considera printre cei care ... ; 2. a se da cu cei care ... RANGER sa voiture - a-~i parca ma~ina. se RANGER des voitures (Jam.) - a se a~eza (Jig.); a duce 0 viata mai a~ezata; a se cuminti (Jig.Jam.). RAPETASSER un manuscrit (Jig., Jam., pe}.) - a corecta, a indrepta ici ~i colo (carpind) un manuscris. RAPETISSER Ies me rites de qqn (Jig.) - a miqora meritele cuiva. RAPPELER qqn au devoir, a l'ordre, a l'obeissance (Jig.) - a chema pe cineva Ia datorie, Ia supunere. RAPPELER qqn a Ia raison (Jig.) -1. a readuce pe cineva Ia realitate; 2. a face (pe cineva) sa-~i bage mintile in cap (fig., Jam.). se RAPPELER au bon souvenir de qqn - a trimite cuiva salutari, complimente. RAPPELER qqn a Ia vie (Jig.) - a reda cuiva gustul de a trai (Jig.). Ies RApER a qqn - a exaspera pe cineva. RASER qqn (Jig., pop.) - a pisa, a sacai pe cineva (Jam.). RASER Ies murs (Jig.) - a se strecura pe Ianga ziduri (Jig.). RASSEMBLER ses esprits (Jig.) - a-~i aduna gandurile (Jig.). (se) RASSURER sur qqch., sur qqn - a (se) Iini~ti in Iegatura cu ceva, cu cineva. se RATATINER (pop.) - 1. a se scofalci; 2. a se zbarci. RATER qqch. d'un cheveu (Jig., Jam.) - a fi cat pe ce sa ... , Ia un pas de a reu~i. RATER Ie coche (Jig., Jam.) - a pierde trenul (Jig., Jam.). RATER une occasion (Jig.) - a pierde ocazia. ne pas en RATER une (Jig., iron.) - a nu pierde nici 0 ocazie de a face gafe; a 0 nimeri ca lrimia cu oi~tea in gard (Jig., Jam.); a spune o prostie de cum deschide gura.

RATISSER Ie ballon (sport) - a talona rningea (sport). RATISSER large (fig.) - a aduna d'it mai multe date ~i simpatizanti. RATISSER Ie terrain (fig.) - a cudita terenul (de raufacatori) (fig.). RATTRAPER un eleve (fig., lang. seol.) - a ajunge din urma la invatatura pe un alt elev. RATTRAPER Ie temps perdu (fig.) - a recupera timpul pierdut. se RA TTRAPER sur ... - a-~i lua revan~a asupra ... RATTRAPER qqn au toumant (fig., Jam.) - a prinde pe cineva la cotitura (Jig.). RAVAGER la vie de qqn (Jig.) - a fntoarce pe dos viata cuiva (Jig.). RAVALER sa colere (fig.) - a-~i stapani, a-~i fnghiti furia (Jig.). RAV ALER sa langue (Jig.) - a-~i fnghiti cuvintele (Jig.). RA YER qqn, qqch. de son esprit, de sa memoire, de ses papiers, de ses tablettes (fig., Jam.) - a-~i scoate pe cineva, ceva de la suflet; a-~i muta gandul de la ceva; a-~i scoate din rninte ceva (fig., Jam.). REAGIR sur ... (contre ... ) (Jig.) - a reaqiona asupra ... (contra ... ). REBATTRE les oreilles a qqn (Jig.) - a fmpuia cuiva urechile (pop.). REBROUSSER chemin (Jig.) - a face cale-ntoarsa (Jig., Jam.). RECEVOIR l'accolade - a fi imbrati~at cordial. RECEVOIR un avertissement sans frais (Jig.) - a capata 0 prima mustrare. RECEVOIR tous azimuts (Jig., Jam.) - a primi tot soiul de oameni, din tot felul de locuri. RECEVOIR douze balles dans la peau (Jig., Jam.) - a fi pus la zid (Jig., Jam.); a fi executat. RECEVOIR la barrette (fig.) - a fi nurnit cardinal. RECEVOIR une calotte (Jam.), une beigne (pop.) - a fncasa 0 palma (Jam.), 0 scatoaldi (pop.). RECEVOIR qqn comme un chien dans un jeu de quilles (fig., Jam.) a prirni pe cineva ca pe dracu' (Jig., Jam.). RECEVOIR des consignes - a primi ardine, instruqiuni. RECEVOIR son coup de grace - a prirni lovitura de gratie. RECEVOIR des coups de pied au cuI (jig., pop.) - a prirni ~uturi in fund
(fig., pop.).

RECEVOIR

une danse (fig., Jam.) - a

lua pe spinare, pe coaja

(Jig., pop.).

RECEVOIR son decompte (Jig., Jam.) - a fi pe duca; a i se ispravi zilele; a i se fmplini soroeul (fig., Jam.). RECEVOIR une (la) derouillee (Jig., pop.) - a ineasa 0 mama de bataie, un toe de bataie (jig., Jam.). RECEVOIR une bonne douche (Jig., Jam.) - a prirni un du~ reee
(Jig., Jam.).

RECEVOIR fraichement qqn - a face cuiva 0 primire rece. RECEVOIRdes gens de tout poil (Jig., Jam.) - a primi tot felul de oameni. RECEVOIR des pelletees d'injures (Jig., Jam.) - a fi injurat ca la u~a cortului; a fi facut troadi de porci (Jig.). RECEVOIR qqn en pleine joue (fig., Jam.) - a se izbi de cineva. RECEVOIR qqch. de premiere main (Jig.) - a primi ceva direct de la sursa. RECEVOIR qqch. de seconde main (fig.) - a primi ceva prin intermediari. RECEVOIR son paquet (Jig., Jam., iron.) - a-~i lua portia; a-~i primi plata; a fi critic at (Jig., Jam., iron.). RECEVOIR qqn entre deux portes (Jig.) - a primi pe cineva pe fuga. RECEVOIR un ramponneau (pop.) - a primi 0 lovitura zdravana. RECEVOIR la sauce, une saucee (pop.) - a fi facut ciuciulete
(fig., Jam.).

RECEVOIR scrie la RECEVOIR RECEVOIR

un bon savon (Jig., Jam.) - a incasa 0 sapuneala cum carte (fig., Jam.). une taloche (pop.) - a incasa 0 palma, 0 scatoalca (pop.). une bonne tisane (fig., pop.) - a incasa 0 mama de bataie

(fig., pop.).

RECEVOIR une tournee, une volee de coups (Jig., pop.) - a incasa cateva perechi de palme. RECEVOIR une volee de bois vert (Jig., pop.) - a 0 lua pe spinare
(fig, Jam.).

en RECHAPPER (a) (Jig.) - a scapa cu viata. RECHARGER les (ses) accus (Jig., Jam.) - a-~i mCMca bateriile (fig., Jam.); a-~i reface fortele. RECHAUFFER un serpent dans son sein (Jig., litt.) - a incalzi un ~arpe la san (fig., lit.). ne RECHERCHER que Ie dessus du panier (Jig.) - a se multumi numai cu ce e mai bun. RECHIGNER a la besogne (fig., Jam.) - a nu se indemna la treaba, a nu-i veni sa munceasca (Jam.). ne pas RECHIGNER a table - a manca cu pofta, a nu se lasa rugat
(Jig.).

RECITER son acte de contrition (Jig., rel.) - a se spovedi (rel.). RECITER son credo (Jig.) - a-si expune principiile. RECLAMER qqch. a cor et ~ cri (fig.) - a cere ceva sus ~i tare
(Jig., Jam.).

se RECLAMER de qqn (fig.) - a face uz de numele cuiva (Jig.); a veni (a se prezenta) din partea cuiva. .

RECLAMER sa part du gateau (jig., jam.) - a-~i cere partea; a voi sa profite ~i el. RECLAMER un rajustement (reajustement) des salaires - a cere o marire de salariu. RECLAMER un remboursement - a cere insistent sa i se achite o datorie. RECLAMER Ie silence (jig.) - a cere sa se fad lini~te. RECLAMER la tete de qqn (jig., jam.) - a cere capul cuiva (jig.,jam.). RECLAMER son vestiaire (fig.) - a-~i cere hainele de la garderoba. RECOLTER ce qu'on a seme (jig.) - a aduna ce-a semanat (jig.). RECOMMANDER son ame a Dieu (jig.) - a-~i incredinta sufletul in mainile Domnului (jig., lit.). se RECOMMANDER a tous les saints et saintes du paradis (fig., jam.) - a fi in mare pericol. RECOMMENCER de plus belle (fig.) - a 0 lua de la inceput cu mai multa indilrjire. RECOMMENCER a zero (jig.) - a 0 lua de la inceput. RECONCILIER la politique et la morale (jig.) - a impaca politica ~i morala. RECONDUIRE qqn avec force civilite (jig.) - a conduce foarte politicos pe cineva. RECONFORTER qqn (jig.) - a consola, a incuraja, a imbi'irbi'ita pe cineva. ne plus s'y RECONNAITRE (jig.) - a nu mai ~ti ce-i cu el (jig.). RECONNAITRE un gouvernement de facto (dr.) - a recunoa~te un guvem, 0 conducere de fapt ~i nu de drept. RECONNAITRE Ie terrain (jig.) - a recunoa~te terenul (jig.). RECONSTITUER qqch. par Ie menu - a reconstitui ceva intocmai. RECOURIR a un faux-fuyant (fig.) - a se da pe dupa piersic (jig., pop.). RECOURIR a la maniere forte (jig.) - a recurge la violenta. RECOURIR a un pis-aller [pizale] (jig., jam.) - a recurge in eel mai rau caz la 0 astfel de solutie. RECOUVRER une creance - a recupera 0 datorie; a percepe impozite. RECOUVRER sa liberte - a-~i redpata libertatea. RECOUVRER la parole (lift.) - a prinde din nou grai (jam.). RECOUVRER la sante (lift.) - a se insanato~i. RECRUTER des adeptes, des collaborateurs (jig.) - a recruta adepti, colaboratori (jig.). RECTIFIER un mec (arg.) - a face moarte de om (pop.). RECUEILLIR les debris (jig.) - a strange cioburile (jig.). ne RECULER devant aucun coup bas (jig.) - a nu se da inapoi de la nici 0 mar~avie; a fi in stare de orice (jig.).

ne pas RECULER d'un pouce, d'une semelle (jig., jam.) - a nu da inapoi cu nici un pas; a se mentine ferm pe pozWe (jig., jam.). ne RECULER devant rien - a fi in stare de orice (jig.). RECULER pour mieux sauter (jig.) - a a~tepta sa-i vina bine (fig., jam.); a temporiza. en REDEMANDER - 1. a mai vrea; 2. a mai cere; 3. a-i placea; 4. a nu-i ajunge. REDEVENIR au gout du jour - a fi din nou Ia moda. REDISTRIBUER Ies cartes (jig., jam.) -1. a face schimbari; 2. a acorda noi posibilitati; 3. a atribui noi roluri (jig.). REDORER son blason (jig.) - 1. a-~i reface finanteIe; 2. a face o casatorie din interes. REDOUBLER d'adresse, de soin (jig.) - a se arata ~i mai indemanatic, ~i mai grijuliu. REDRESSER Ies (ses) finances - a(-~i) redresa starea financiara. REDRESSER Ia situation - a indrepta situatia. REDRESSER Ia tete (jig.) - a se razvrati; a-~i ridica capul (fig.Jam.). REDRESSER Ies torts (jig.) - a repara nedreptatile. REDUIRE qqn aux abois (jig., jam.) - a incolti pe cineva (jig., jam.). REDUIRE en cendres, a neant, en poussiere, a rien (jig.) - a face praf ~i pulbere (jig., jam.). REDUIRE qqch., qqn en charpie (jig., jam.) - a face ceva, pe cineva chiselita (jig., pop.). REDUIRE une fracture (jig.) - a reduce 0 fractura (jig.). REDUIRE Ies gaz (jig., jam.) - a incetini; a miqora viteza (jig.). REDUIRE qqn en miettes (jig.Jam.) - a face praf pe cineva (fig.Jam.). se REDUlRE a neant (jig.) - a se risipi; a se reduce Ia zero (jig., jam.). REDUIRE qqn a Ia portion congrue (litt.) - a reduce pe cineva Ia Iimita subzistentei. REDUIRE qqn a quia (jig., jam.) - a inchide gura cuiva (jig., jam.), a-I reduce Ia tacere; a pune pe cineva cu botul pe Iabe (jig., pop.). REDUIRE qqn au silence -1. a inchide cuiva gura (jig., jam.); 2. a Iua cuiva piuitul (jig., pop.). se REFAIRE une beaute (jam.), Ia fa~ade (pop.) - a-~i drege fardul
(iron.).

se REFAIRE Ie cadavre (vx., jig., pop.) - a-~i reface fortele. REFAIRE Ie monde (jig.) - a pune tara Ia cale (jig., jam.). REFAIRE Ie portrait a qqn (jig., pop.) - a bate mar pe cineva (jig., jam.). REF AIRE une sante a qqn (jig.) - a pune pe picioare pe cine va (jig., jam.).

REFAIRE sa vie (Jig.) - a se redisatori; a-~i reface viata (Jig.). se REFAlRE une virginite (Jig.) -1. a deveni respectabil; 2. a-~i drege reputatia; 3. a se spiila de pacate (Jig., Jam.), a-~i Iustrui ~taiful
(Jig., pop.).

en REFERER a sa hierarchie (Jig.) - a raporta mai sus (Jig.). REFERMER Ia nasse (Jig., Jam.) - a prinde in pIasa (Jig., Jam.). REFILER qqch. a qqn - a strecura ceva cuiva. REFILER Ie bebe, Ie chapeau a qqn (Jig., Jam.) - a pune rata in bratele altcuiva (Jig., pop.); a arunca pisica (moarta.) in curtea altcuiva. REFILER un rossignol a qqn - a strecura cui va un tperaclu. se REFUGIER dans les bras de qqn (Jig., Jam.) - a se pune sub proteqia cuiva. se REFUSER a... - a se impotrivi la ... ne rien se REFUSER (Jig.) - a nu se priva de nimic; a-~i face toate poftele (Jam.). REFUSER un candidat (fig.) - a respinge, a trfmti un candidat la examen. REFUSER l'entree a qqn - a interzice cuiva accesul. se REFUSER a l'evidence (Jig.) - a nega evidenta. REFUSER la grace a qqn - a respinge cererea de gratiere a cuiva. REFUSER sa porte a qqn (Jig., Jam.) - a nu primi pe cineva. REFUTER des arguments - a respinge argumentele. REGARDER en avant (Jig.) - a se gandi la viitor. REGARDER tous azimuts (Jig.) - a face ochii roata (Jig., Jam.). REGARDER qqn de biais (Jig.) - a se uita ca~, chiondora~, chiora~ la cineva (Jig., Jam.). se REGARDER en chiens de faience (Jig., Jam.) - a se uita cu d~manie unul la altul; a se sfida. REGARDER en coulisse (Jig., Jam.) - a privi cu coada ochiului
(Jig., Jam.).

REGARDER a Ia depense (Jig.) - a fi strans la punga (Jig.). REGARDER qqn a la derobee (Jig.) - a privi pe cineva pe furi~. REGARDER qqn en dessous (Jig.) - a privi pe cineva pe sub sprancene (Jig.). y REGARDER deux fois avant de se decider (Jig.) - a se gandi bine inainte de a lua 0 hotarare; a masura de douii ori pentru a tiiia o data (Jam.). REGARDER qqn de haut en bas (Jig.) - a privi pe cineva de sus (Jig.). REGARDER par Ie petit bout de la lorgnette (Jig.) - a avea ochelari de cal; a fi incuiat; a avea perdea la ochi (Jig., Jam.).

REGARDER qqch. ala loupe (Jig.) - a privi ceva cu atentie, cu lupa


(fig, Jam.).

REGARDER qqn sous Ie nez (fig., Jam.) - a fixa pe cineva in mod insolent, provocator. se REGARDER Ie nombril (fig., Jam.) - 1. a-~i contempla buricul (Jig., Jam.); a fi egoist ~i infumurat; 2. a face pe leul (Jig., Jam.). ne pas REGARDER plus loin que Ie bout de son nez (fig., Jam.) a nu vedea dincolo de vanul nasului (fig., Jam.). REGARDER qqn d'un reil noir, regarder noir (fig.) - a privi chiora~ pe cine va (pop.). REGARDER qqn d'un bon reil (Jig.,fam.) - a privi pe cineva cu ochi buni (cu bunavointa) (fig., Jam.). REGARDER qqn d'un mauvais reil, d'un reil torve (Jig., Jam.) a privi pe cineva cu ochi rai (fig., Jam.). se REGARDER passer (Jig., Jam.) - a fi vanitos, increzut, pretentios, plin de sine. REGARDER bien ou on met les pieds (fig., Jam.) - a fi atent unde calca, in ce se baga (Jig., Jam.). REGARDER ou on pose les pieds (fig., Jam.) - a umbla cu bagare de seama (Jig., Jam.). REGARDER de pres (Jig.) - a fi exigent. y REGARDER de plus pres (Jig.) - a examina atent, cu atentie. ne pas y REGARDER de si pres, de trop pres (fig., Jam.) - a se multumi cu putin, cu ce se gase~te (Jig.); a nu fi pretentios. REGARDER d'ou, de quel cote souffie Ie vent (Jig.,fam.) - a cerceta dincotro bate vantul (fig., Jam.). REGARDER qqn de travers (Jig., Jam.) - a privi chiora~ pe cineva
(fig, Jam.).

REGARDER qqch. comme une vache regarde passer un train (jig., Jam.) - a sta ca vitelulla poarta noua (jig., Jam.). REGARDER qqn dans Ie blanc des yeux (fig.) - a privi pe cineva drept in ochi. REGLER un achat, un compte, une facture - a achita 0 cumparatura, o datorie, 0 factura. REGLER ses petites affaires en utilisant l' appareil de I'Etat - a-~i face treburile pe spezele statului. REGLER l'ardoise de qqn (Jig.) - a achita datoriile cuiva. REGLER Ie boucher, Ie boulanger, etc. (fig.) - a achita nota macelarului, brutarului etc. REGLER comptant - a plati cu bani gheata, cash, pe~in. REGLER son compte qqn (Jig., Jam.) - 1. a face cuiva de petrecanie (fig., Jam.); 2. a pune pe cineva pe liber (Jam.).

REGLER son compte avec qqn (jig., jam.) - a-~i incheia socotelile cu cineva (fig., jam.). REGLER sa conduite sur qqn, se regler sur qqn (jig.) - a se lua dupa cineva; a imita pe cineva (jig., jam.). REGLER un differend - a rezolva 0 neintelegere, un diferend. REGLER rubis sur l' ongle (fig., jam.) - a plati cinstit pana la ultimul ban. REGNER en maitre, sans partage (jig.) - a domni absolut (a fi domn ~i stapan) (jig.). REGONFLER Ie moral a qqn (jam.) - a ridica moralul cuiva (jig.). REGORGER de monde - a fi plin de lume (undeva). REHABILITER la victime d'une erreur judiciaire - a reabilita victima unei erori judiciare. REJAILLIR sur qqn (jig.) - a se resfrange asupra cuiva. REJETER un dossier, une demande, un recours en cassation (dr.)a nu admite un caz, 0 cerere, un recurs; a respinge un apel (dr.). REJETER une offre (jig.) - a respinge 0 oferta. REJETER d'un revers de main - a respinge cu un gest. REJETER un tort sur qqn (fig.) - a da vina pe altul. RELA.CHER la discipline (fig.) - a slabi disciplina (fig.). RELANCER un dialogue - a relua 0 conversatie. RELEVER de ... - a tine, a depinde de ... (jig., jam.). RELEVER Ie compteur (les gaz, l' electricite) - a citi contorul (consumul de gaze, de electricitate). RELEVER Ie courage de qqn (jig.) - a imbarbata pe cineva. RELEVER Ie defi, Ie gant (jig.) - a ridica manu~a (fig.); a primi provocarea (jig.). RELEVER Ie gout d'un mets (avec des aromates) - a condimenta, a drege 0 mancare. RELEVER qqn (fig.) - a schimba pe cineva de garda. RELEVER un pari (fig.) - a tine un rama~ag. RELEVER qqn d'une promesse, d'un serment (jig.) - a dezlega pe cineva de 0 promisiune, de un juramant. RELUlRE dans Ie ventre (jig., pop.) - a scoate cuiva ochii (jig., pop.): a stami invidia. REMA.CHER Ie passe (jig.) - a fi obsedat de amintiri, a nu-~i putea ~terge trecutul din minte. REMARQUER qqch. en passant (jig.) - a face 0 observatie in treacaI
(jig.).

REMBOURSER a la semaine des quatre jeudis (jig., jam.) - a plati la sfantu-a~teapta (fig., jam.).

REMERCIER son boulanger (fig.,fam., euph.) - a se despat1i de cele lume~ti; a nu-i mai trebui nimic (jig., jam., eujem.); a-~i lua adio de la viata (fig., jam.). REMERCIER qqn de ses largesses (jig.) - a raspunde la generozitatea cuiva. en REMETTRE (jig., jam.) - a exagera. s'en REMETTRE a qqn (jig.) - 1. a se lasa, a se da pe mana cuiva; 2. a se bizui pe cineva. REMETTRE qqn a l'A Be (fig., jam.) - a trata pe cineva ca pe un analfabet (jig.). REMETTRE qqn d'aplomb (jig.) - a reda cuiva increderea in sine. REMETTRE c;a (pop.) -1. a 0 lua de la inceput; 2. a repeta. REMETTRE en cause, en question (fig.) -1. a pune din nou in discutie; 2. a acuza; a ataca; a suspecta. REMETTRE les compteurs a zero (fig., jam.) - a 0 lua de la inceput
(jig., jam.).

REMETTRE qqn dans la course (fig., jam.) - a pune pe cineva pe picioare (fig., jam.). REMETTRE qqch. dans l'esprit, en esprit, en memoire (fig.) a reaminti de ceva. REMETTRE en etat - a repara; a reconditiona, a pune din nou in stare de funqionare, a renova. s'en REMETTRE a sa bonne etoile (jig., jam.) - a se lasa in voia norocului, soartei (jam.). REMETTRE a flot (jig.) - a pune, a readuce pe linia de plutire
(fig, jam.).

se REMETTRE d'une frayeur - a-~i reveni; a-i trece spaima. REMETTRE les gaz - a renunta sa aterizeze. REMETTRE qqch. au gout du jour - a moderniza ceva; a aduce la zi. REMETTRE les pendules a l'heure (jig., Jam.) - a pune lucrurile la punct (jig., jam.). REMETTRE a huitaine - a amana cu 0 sapmmana. se REMETTRE entre les mains de qqn (jig.) - a-~i incredinta soarta in mainile cuiva (jig., jam.). se REMETTRE mal - a-~i reveni cu greu (fig.). REMETTRE a neuf - a renova; a face sa arate ca nou. REMETTRE qqn au pas (jig., jam.) - a pune pe cineva la locullui (fig., jam.); a-I constrange sa-~i fad datoria. ne plus REMETTRE les pieds quelque part (fig., jam.) - a nu mai caIca undeva; a nu mai trece pragul cuiva (jig., jam.). REMETTRE ses idees en place (fig.) - a-~i pune ordine in idei.

REMETTRE qqn a sa place (Jig., Jam.) - a pune pe cineva la puncr.. la locul s~lU(Jig.). REMETTRE tout a plat (Jig., Jam.) - a 0 lua de la zero (fig., Jam.). REMETTRE en question - a pune din nou in discutie. s'en REMETTRE a qqn -1. a se bizui pe cineva; 2. a se da pe ma.. cuiva (fig., Jam.); 3. a face cuiva confidente. REMETTRE qqn sur les rails, sur la bonne voie (fig.) - a readucepe cineva pe drumul eel bun (Jig.). se REMETTRE en selle (fig., Jam.) - a fi din nou dilare pe situatic (Jig., Jam.). REMETTRE qqch. ala semaine des quatre jeudis, ala Saint-Glinglilt,. au trente-six du mois, aux calendes grecques, a quand les pouIIS auront des dents (fig., Jam.) - a amana ceva la sfantu-a~teapti," pa~tele cailor (fig., Jam.), la calendele grece~ti (Jig., Jam.). REMETTRE un sujet sur Ie tapis (Jig., Jam.) - a pune din nou_ subiect in discutie (Jig.). REMISER son fiacre (Jig., Jam., euph.) - a se duce pe lumea c~ (pop.). REMISER qqn proprement - a lua pe cineva la rost (Jam.). REMONTER les bretelles a qqn (Jig., Jam.) -1. a pune pe cineva" punct, la locullui (Jig., Jam.); 2. a lua pe cineva la rost. REMONTER Ie courage, les forces (a) de qqn - a ridica moraW cuiva (Jig.). REMONTER Ie courant (fig.) - a-~i reface situatia; a se redresa. REMONTER au deluge (fig., Jam.) - a 0 lua de la Mo~ Adam, de" Tata Noe, de la pa~opt (Jig.). REMONTER la pendule a qqn (Jig., Jam.) - a incita, a inde~ a monta pe cineva (Jig., Jam.). REMONTER la pente (Jig., Jam.) - a fi din nou in ascensiune; a_ reface (Jig., Jam.). REMONTERjusqu'a la source (Jig.) - a merge pana la izvoare (fig.1- . REMONTER dans Ie temps (Jig.) - a se-ntoarce cu gandul in trecuL REMORQUER toute la famille derriere soi (Jig.) - a-~i tan dupa siR toata familia. REMPLACER qqn au pied leve (Jig.) - a inlocui pe cineva imedia (pe nepregatite), din mers. se REMPLIR Ie bidon, Ie bocal (Jig., pop.) - a baga in el (Jig., pop.t: a-~i umple burdihanul (pop.). REMPLIR a ras bords (Jig.) - a umple ochi (fig.). REMPLIR un contrat - a executa un contract. REMPLIR son devoir - a-~i face datoria.

REMPLIR un formulaire - a completa un formular. REMPLIR qqn de joie (fig.) - a umple de bucurie pe cineva (fig.). REMPLIR une lacune (fig.) - a umple 0 lacuna (fig.). REMPLIR son office (fig.) - 1. a-~i face, a-~i juca rolul din plin (fig.); 2. a-~i indeplini sarcina, datoria. se REMPLIR les poches (fig., fam.) - a-~i umple buzunarele (fig., fam.). REMPLIR son pourpoint (fig.) - a lua proportii; a se ingra~a. ne pas REMPORTER de coup ace jeu-Ia (fig., fam.) - a nu se pricepe. REMPORTER les elections - a ca~tiga alegerile. REMPORTER la premiere manche (au combat) (fig., fam.) - a ca~tiga prima runda. REMPORTER la partie (fig.) - a avea ca~tig de cauza. REMPORTER une veste (fig., fam.) - a da chix (fam.). REMUER l'argent, l'or a la pelle (fig., fam.) - a se scalda in bani (fig., fam.), a avea bani cu ghiotura (fig., pop.). REMUER la boue, l'ordure (fig., fam.) - a scormoni in gunoi
(fig., fam.).

ne pas REMUER plus qu'une bfiche (fig., fam.) - a nu avea nici o activitate. REMUER del et terre (fig.) - a se da peste cap; a se face luntre ~i punte; a face pe dracu-n patru (fig., fam.). REMUER Ie couteau, Ie fer, Ie poignard dans la plaie (fig.) - a rasuci cutitul in rana (fig.). ne pas REMUER Ie petit doigt pour qqn (fig., fam.) - a nu face nimic pentru cineva; a nu rni~ca nici un deget pentru cineva (fig., fam.). REMUER la maison de fond en comble (fig., fam.) - a intoarce casa cu fundul in sus (fig.,jam.). ne REMUER ni pied ni patte (fig., fam.) - a nu mai mi~ca; a fi imobilizat. REMUER les tripes (fig., fam.) - a intoarce pe dos (fig.); a rascoli sufletul (fig., fam.). REMUER du vent (fig., fam.) - a munci in gol (fig.). RENAcLER a la besogne (fig.,fam.) - a da inapoi de la treaba (fam.); a se codi (fam.). RENAITRE de ses cendres (fig., litt.) - a rena~te din propria-i cenu~a
(fig., lit.).

ne RENCONTRER ame qui vive (fig., fam.) - a fi pustiu, a nu fi nimeni (undeva). se RENCONTRER en pensee (fig.) - a fi gand la gand (fig.). se RENCONTRER avec qqn (fig.) - a-~i gasi puncte de vedere comune cu cineva.

RENDRE accessible - a face (sa fie) accesibil. RENDRE a qqn son affection (Jig.) - a raspunde la afeqiunea, la dragostea cuiva (Jig.). RENDRE l'ame, l'esprit, Ie dernier soupir (Jig., litt., euph.) - a-~i da duhul, ultima suflare (Jig., euJem.). RENDRE les armes (Jig., Jam.) - a se da batut (fig., Jam.). se RENDRE a un argument (fig.) - a se lasa convins; a recunoa~te ca (cineva) are dreptate. se RENDRE avec armes et bagages (fig.Jam.) - a capitula neconditionaL RENDRE un arret, un jugement - a pronunta 0 hotarare, 0 sentintaIe RENDRE bien a qqn (Jig., Jam.) -1. a plati cuiva cu varf ~i indesat, cu aceea~i moneda (Jig., Jam.); 2. a raspunde cuiva cu acele~ sentimente. RENDRE de la bile, son dejeuner (Jam.) - a voma. RENDRE bride (Jig.) - a da frau liber (fig.). RENDRE ses des (fig., euph.) - a da in primire (Jig., Jam., euJem.). RENDRE compte (Jig.) - a da socoteala, seama (Jig.); a se justifica. se RENDRE compte - a-~i da seama. RENDRE coup pour coup (fig., Jam.) - a pIati cu prisosinta, ochi pentru ochi (Jig., Jam.). se RENDRE au desir de ... (qqn) -1. a indeplini dorinta cuiva; 2. a ceda tentatiei de a ... RENDRE a qqn les derniers devoirs (Jig., litt.) - a conduce pe cineva pe drumul de veci (fig., lit.). RENDRE l'esprit (Jig.) - a-~i da duhul (fig.). se RENDRE a l' evidence (Jig.) - a recunoa~te un fapt evident; a se pleca in fata evidentei. RENDRE une feve pour un pois (fig., Jam.) - a nu ramane dator cu nimic; a-~i lua revan~a cu prisosinta (fig., Jam.). RENDRE fou (fig.) - a innebuni (pe cineva). RENDRE gloire a la justice, a la verite (litt.) - a face sa triumfe adevarul, dreptatea (lit.). RENDRE gorge (Jig., Jam.) - a restitui cu forta. RENDRE grace(s) a Dieu (fig.) - a rnultumi lui Dumnezeu. RENDRE hommage a qqn - a ornagia, a elogia pe cineva. RENDRE un dernier hommage a qqn (fig., lift.) - a aduce cuiva un ultirn omagiu (fig., lit.). RENDRE une invitation - a intoarce vizita. RENDRE justice a qqn (fig.) - 1. a recunoa~te meritele cuiva: 2. a da dreptate cuiva. se RENDREsur les lieux (Jig.) - a se duce la fata locului.

se RENDRE maitre de qqch. (fig.) - a se face sHipan pe ceva (fig.). se RENDRE maitre d'un incendie - a inabu~i, a stapani un incendiu. RENDRE Ie mal pour Ie mal (fig., lift.) - (a pHiti) ochi pentru ochi ~i dinte pentru dinte (fig., lit.). RENDRE la monnaie de sa piece (fig.) - a plati, a raspunde cu aceea~i moneda (fig.). RENDRE la pareille (fig.) - a raspunde cu acelea~i sentimente (fig.). RENDRE a qqn sa parole (fig.) - a dezlega pe cineva de cuvantul dat. RENDRE des points (a qqn) (fig., fam.) -1. a imbatrani; 2. a fi superior cuiva. RENDRE des points a son adversaire (fig.) - a recunoa~te meritele adversarului. RENDRE pois pour feve (fig., fam.) - a nu se achita echitabil; a mai ramane inca dator; a nu raspunde a~teptarilor; a deceptiona. RENDRE une (la) politesse a qqn (fig.) - a fi politicos cu cineva; a raspunde cuiva cu amabilitate. se RENDRE quelque part - a se duce undeva. RENDRE raison de qqch. a qqn - a da socoteala cuiva. se RENDRE aux raisons de qqn (fig.) - a se da batut in fata argumentelor cuiva, a se lasa convins de argumentele cuiva. RENDRE la reciproque (fig.) - a se razbuna; a plati cu aceea~i moneda (jig., fam). RENDRE les renes a qqn (fig., fam.) - a pune din nou pe cineva intr-un post de conducere. RENDRE service a qqn - a face un serviciu cuiva. RENDRE son dernier soupir (fig., fam., euph.) - a-~i da sufletul; a se sfar~i (fig., eufem.). RENDRE son tablier (fig., fam.) - a-~i da demisia. RENDRE tripes et boyaux (fig., pop.) - a-~i viirsa matele (fig., pop.); a se rasti la pantof (arg.), a da la rate (fig., pop.). RENDRE un verdict - a da un verdict. RENDRE la vie dure a qqn - a face cuiva viata amara, grea (fig.Jam.). ne pas RENDRE la vie facile a qqn (fig.) - a-i face mizerii cuiva; a-i face greutati. RENFLOUER une affaire, qqn (fig.) - a salva, a pune din nou pe linia de plutire 0 afacere, pe cineva. RENFORCER les liens (fig.) - a strange relatiile (fig.). RENFORCER qqn dans son opinion (fig.) - a intiiri convingerea cuiva. se RENGORGER comme un dindon (fam.) - a se umfla in pene, a se impauna (fig., fam.). RENIFLER qqch. de louche (fig., fam.) - a mirosi ca e ceva necurat la mijloc (fig., fam.).

ne pas RENONCER a qqch. de gaite de creur - a nu renunta la ce\'a de bunavoie. RENONCER de guerre lasse (Jig.) - a se da batut (fig., Jam.); a DB mai insista. RENONCER du jour au lendemain - a renunta pe nea~teptate. RENONCER a soi-meme (fig.) - a fi altruist. RENTRER au bercail (Jam.) - a reveni la matca (Jig.). RENTRER bredouille (fig., Jam.) - a se intoarce cu buza umflata (fig.;. RENTRER dans Ie chou, Ie lard, Ie mou a qqn (fig., pop.) - a snopi pe cineva in bataie (Jig., Jam.); a-I atinge la foale (pop.). RENTRER sa colere, sa haine, ses larmes, sa rage (fig.) - a-~i Ingh$ furia, ura, lacrimile, mania (fig., Jam.). RENTRER dans sa coquille (fig., Jam.) - a se retrage in carapacea sa
(Jig., Jam.).

RENTRER dans Ie decor (Jig., Jam.) - a ie~i de pe ~osea, a se disturna (auto). se RENTRER dedans (fig., Jam.) - 1. a se tampon a (auto); 2. a se napusti asupra cuiva. RENTRER dans ses depenses, ses frais (Jig., Jam.) - a-~i scoate cheltuielile (Jam.). RENTRER dans les bonnes graces de qqn (Jig., Jam.) - a intra din nOli in gratiile cuiva (fig.). RENTRER ses griffes (Jig., Jam.) - a-~i ascunde ghearele (Jig., Jam. ,I. RENTRER les mains vides (fig., Jam.) - a se intoarce cu mmnile goak
(fig., Jam.).

RENTRER dans l'orniere - a se da pe brazda (Jig., Jam.). RENTRER dans un platane (fig., Jam.) - a intra intr-un copac
(auto, Jig., Jam.).

RENTRER dans les raisons de qqn - a se ralia, a adera la opiniile


CUlva.

RENTRER dans les rangs (fig.) - a se cuminti (fig.); a se incadn (Jig.); a se alinia unei ideologii, unei discipline de partido RENTRER en soi-meme (litt.) - a face 0 introspectie. RENTRER sous terre (Jig., Jam.) - a intra in pamant de ru~ine
(Jig., Jam.).

RENTRER dans un trou de souris (fig., Jam.) - a se ascunde in gaUIi de ~arpe (Jig., Jam.). RENVERSER qqn d'un croc-en-jambe (Jig.) - a pune piedica. cuiva (fig.). RENVERSER la donne (fig.) - a maslui cartile, a tri~a (Jig., Jam.). RENVERSER cuI par-dessus-tete (Jig., Jam.) - a-~i da poalele peste cap (Jig., pop.).

RENVERSER la vapeur (Jig., Jam.) - a schimba foaia (Jig., Jam.). RENVOYER l'ascenseur (Jig., Jam.) - a se revan~a (Jig.). RENVOYER la balle a qqn - a intoarce prompt replica cuiva. RENVOYER aux calendes grecques (Jig., litt.) - a amana la calendele grece~ti (Jig., lit.). RENVOYER qqn dans les cordes (boxe) - a-~i trimite adversarul in corzi (box). RENVOYER les debats (dr.) - a amana un proces. RENVOYER les deux parties dos dos (Jig., Jam.) - a nu da dreptate nici uneia din parti. RENVOYER qqn a l'ecole (Jig., Jam.) - a trimite pe cineva sa mai invete, a-I trimite la ~coaia (Jig., Jam.). RENVOYER un soldat a ses foyers (fig., Jam.) - a Iasa un soldat Ia vatra (Jig., Jam.). RENVOYER qqn de Ia belle manit~re (Jig., Jam.) - a expedia pe cineva fara menajamente, a-I da pur ~i simplu afara pe u~a. (bien) RENVOYER qqn chez sa mere-grand (Jig., pop.) - a injura pe cineva de mama. se REPAITRE de chimeres, d'illusions' (Jig., litt.) - a se hrani cu himere, cu iIuzii (Jig.). REPANDRE de vilaines ballades sur Ie compte de qqn (Jig., Jam.)a raspandi harfe pe seama cuiva (Jig., Jam.). REPANDRE une doctrine, un usage, une mode - a raspandi 0 doctrina, un obicei, 0 moda. se REPANDRE en injures, en menaces - a nu conteni cujignirile, cu amenintarile. se REPANDRE en sourires (Jig.) - a fi numai zambet (Jig.). se REPANDRE en recommandations - a nu mai inceta cu sfaturile. se REPANDRE comme une trainee de poudre (Jig., Jam.) - a se raspandi cu iuteala fuigerului (Jig.). REPANDRE du venin contre qqn (Jig., Jam.) - a impro~ca cu venin pe cineva (Jig., Jam.). REPARTIR d'un bon pied (Jig., Jam.) - 1. a 0 lua cu indarjire de Ia inceput; 2. a pomi din nou cu dreptul (fig., Jam.). REPARTIR comme en quatorze (Jig.) - a 0 relua cu entuziasm ca la inceput. REP ARTIR a zero (Jig., Jam.) - a 0 lua de la inceput, de la capat (Jig.). REPASSER une affaire, un travail a qqn (Jam.) - a pasa cuiva o afacere, 0 treaba. REPASSER Ie mistigris a qqn (arg.) - a pas a cuiva beleaua, a-i arunca pisica moarta in brate (Jig., pop.).

REPECHER qqn (Jig., Jam.) - a da cuiva 0 mana de ajutor (fig., Jam.). se REPETER une nouvelle (fig.) - a transmite 0 veste din gura in guri
(Jig., Jam.).

REPETER sur tous les tons (Jig., Jam.)- a repeta in toate felurile. neincetat. se REPLIER sur soi-meme (Jig.) - a se inchide in sine. REPLIQUER aussi-sec (Jig.) - a replica imediat pe acela~i ton. REPONDRE du bout des levres (Jam.) - a raspunde din vfuful buzelor (Jam.). REPONDRE carrement (Jam.) - a raspunde raspicat (Jam.). REPONDRE entre les dents (Jig.) - a raspunde cu jumatate de gud (Jig.). REPONDRE de sa meilleure (bonne) encre (fig.) - a raspunde intr-uu stil ales (fig.). REPONDRE en normand - a raspunde in doi peri (Jam.). REPONDRE par des pirouettes (Jig., Jam.) - a se face ca ploua
(Jig., Jam.).

REPONDRE present (fig.) - a fi prezent dnd ~i unde trebuie (jig.). REPONDRE a qqn par retour du courrier (fig., Jam.) - a raspunde imediat la serisoarea cuiva. REPONDRE sans sourciller (fig.) - a raspunde cu seninatate, rarasi eracneasca. REPONDRE du tac au tac (fig., Jam.) - a nu ramane dator eu raspunsuI; a-i infunda euiva gura (fig., pop.). REPONDRE tout a trac (Jig.) - a da replica prompt. se REPOSER sur ses lauriers (fig., Jam.) - a se eulca pe lauri (Jig.,Jam.. se REPOSER sur qqn (fig., Jam.) - a avea incredere in eineva; a !Ie bizui pe cineva (Jam.). REPOUSSER aux calendes grecques - a amana la sfantu-a~teapll.
(Jig., Jam.).

REPOUSSER du corridor (arg.) - a puti groaznie. REPOUSSER une date (fig., Jam.) - a amana un termen. se REPRENDRE - a se eoreeta. REPRENDRE les armes (Jig.,Jam.) - a porni din nou la atac (fig.,fi REPRENDRE un article (Jig.) - a revizui, a core eta un articol. REPRENDRE la barre (fig.) - a prelua din nou eondueerea. REPRENDRE ses billes (Jig.) - 1. a-~i lua jucariile ~i a pleca (Jii 2. a se retrage din joe. REPRENDRE creur - a-i reveni eurajul. REPRENDRE Ie collier (Jig.,Jam.) - a-~i relua jugul, munea (fig., fi a 0 lua de la capat (fig., Jam.).

REPRENDRE Ie dessus (jig.) - 1. a-~i reveni din boaHi; 2. a iqi la suprafata (jig.). REPRENDRE ses esprits (jig.) - a-~i reveni; a-~i veni in fire (jig.). s'y REPRENDRE a deux fois, it plusieurs fois (jig., jam.) -1. a 0 lua de la inceput; 2. a se gandi bine inainte de a vorbi (jig.). REPRENDRE haleine (jig.,jam.) - a-~i trage sufletul (jig.,jam.). REPRENDRE qqn en main (jig., jam.) - a struni din nou pe cineva (jig., jam.). se REPRENDRE en mains (jig.) - a se stapani; a-~i reveni (jig.). REPRENDRE la mer (jig.) - a se imbarca din nou. REPRENDRE pied quelque part (fig.) - a se in~uruba undeva, a prinde radacini undeva (jig., jam.). REPRENDRE du poil de la hete (jig.,jam.) - a se reface; a se insanato~i (jig., jam.). REPRENDRE son rythme de croisiere (jig.) - a se mai domoli; a se mai lini~ti (jig.). REPRENDRE du service (jig.) -1. a se reangaja; 2. a-~irelua activitatea. REPRENDRE un tableau (jig.) - a retu~a un tablou. REPRENDRE qqn vertement (jig., jam.) - a lua la zor pe cineva (jig., jam.). REPRENDRE les choses a zero (jig.Jam.) - a 0 lua de la inceput (jig.). REPROCHER qqch. a qqn (jig., jam.) - a scoate cuiva (ceva) pe nas (jig., jam.). RESERVER un (bon) mauvais accueil a qqn - a primi (bine), prost pe cmeva. RESERVER l'avenir (jig.) - a nu se angaja pentru viitor (jig.); a nu face planuri. se RESERVER une porte de sortie (jig., jam.) - a-~i lasa 0 portita de scapare (jig., jam.). RESERVER sa reponse - a-~i lua timp de gandire. RESISTER mal a... (jig.) - a nu rezista la ... se RESOUDRE a un compromis - a accepta un comprornis. RESPECTER qqch. au pied de la lettre (jig., jam.) - a face intocmai. ne RESPIRER que d'une narine (jig., jam.) - a muri de frica (jam.). RESSAISIR son sang froid (jig.) - a-~i recapata sangele rece (jig.). RES SASSER ses idees (jig.) - a exarnina cu atentie, a reveni tot timpul la gandurile care-l framanta, a se-ntoarce mereu la obsesiile sale. RESSASSER la meme rengaine (jig., jam.) - a 0 tine ca gaia matul; a 0 tine una ~i buna (jig., jam.). se RESSEMBLER comme deux gouttes d'eau (jig., jam.) - a semana ca doua picaturi de apa (jig., jam.).

RESSERRER les boulons (Jig., Jam.) - a strange ~urubul (fig, Jam.Jen RESSORTIR groggi - a ie~i (de undeva) naucit. se RESSOURCER (fig.) - a-~i reincarea bateriile (fig.) RESSUSCITER des souvenirs (Jig., litt.) - a trezi amintiri. y RESTER (fig.) - a-~i lasa oasele pe undeva; a se eurata; a-I fura s_
(fig.,fam.).

en RESTER a 1'A B C de ... (Jig.) - a fi debutant in ale ... ; a nu ~ mare lueru despre ... RESTER dans Ie plus simple appareil (fig., Jam.) - a ramane gol p~
(fig., pop.).

RESTER sur son appetit, sur sa faim (Jig.) - a nu se satura; a r3.In3De nesatisilieut (fig.). RESTER l'arme au pied (Jig.) - a fi gata de aqiune (Jig.). en RESTER baba (Jam.) - a ramane masea (Jig., Jam.). RESTER Ie bec dans 1'eau (Jig., Jam.) - 1. a se simti frustra, deziluzionat; 2. a nu obtine nimie (Jig.). en RESTER bleu, sur Ie tlanc, eomme deux ronds de tlan (pop. J a ramane eu gura caseata, tablou (fig., Jam.), tut (pop.). RESTERen bobine (Jig., Jam.) - a ramane singur; a fi parasit. RESTER eomme une borne, eomme une asperge (fig, Jam.) - a stade parea ar fi inghitit 0 sabie, un bat, 0 eoada de matura (Jig., Jam.JRESTER sur la bonne bouche (fig.) - a ramane eu 0 impresie frumoasi. RESTER les bras croises (Jig., Jam.) - a sta eu bratele ineruc~
(Jig., Jam.).

RESTER eomme une buche, eomme une souche (Jig., Jam.) - a staa de lemn (Jig., Jam.). RESTER comme un cadavre (fig., Jam.) - a ramane paralizat (Jig.,Jam..i RESTER en carafe (fig., Jam.) - a ramane in drum (Jig., Jam.). RESTER sur Ie carreau (fig., Jam.) - a ramane lat (Jig., Jam.). RESTER en chemin, en plan, en rade, en route (fig., Jam.) merge pana la eapat; a se opri la jumatatea drumului; a nu ispnm (eeva) (Jig.). RESTER chocolat (fig., Jam.) - a ramane eu buzele umflate (Jig., Jam-,t. RESTER sur Ie creur (Jig., Jam.) -1. a-i fi greata; 2. a-i ramane in giI

a_

(Jig., Jam.).

RESTER coi - a sta smima (fig., Jam.). RESTER confondu - a ramane uimit, ru~inat. RESTER court (fig., Jam.) - a ramane fara replica; a nu gasi ras~ suI prompt. RESTER droit dans ses bottes (fig., Jam.) - a fi integru. RESTER sur l' estomac (Jig., Jam.) - a nu mai suporta; a nu putea uita;, a-i ramane in gat (fig., Jam.).

RESTER sur sa faim (fig., Jam.) - a ramane nesatisfacut. RESTER fldele a soi-meme - a nu se dezice. RESTER dans la file d'attente (Jig.) - a ramane de caruta, la coada
(fig., Jam.).

RESTER a l'heure
(fig., Jam.).

de son clocher (fig., Jam.) - a fi ramas la opinca

RESTER gros Jean comme devant (fig.) - a ramane mofluz; a se simti deziluzionat, frustrat. en RESTER lit (Jig.) - a termina, a se opri. RESTER lettre morte (fig., litt.) - a ramane litera moarta (Jig., lit.). RESTER de marbre (Jig., Jam.) - a fi de piatra (fig., Jam.). RESTER la mort dans l'ame (fig., Jam.) - a fi cu moartea-n suflet
(fig., Jam.).

RESTER dans l'ombre (fig., Jam.) - a ramane in umbra (Jig., Jam.). RESTER les deux pieds dans Ie meme sabot (Jig., Jam.) - a ramane pasiv, neajutorat. RESTER comme un piquet (fig., Jam.) - a sta popandau (fig, Jam.). De pas RESTER en place (Jig.) - a nu avea astampar; a nu putea sta locului (Jig.). RESTER sur place (Jig.) -1. a nu se mi~ca; 2. a sta pe loc (Jig.). RESTER sur son quant-a-soi (Jig.) - a pastra distantele (fig.). RESTER sur la reserve (fig.) - a se tine deoparte, a ramane in expectativa. RESTER sec (Jig.Jam.) - a ramane mut; a nu avea replica (fig.Jam.). RESTER sur sa soif (Jig., Jam.) - a ramane nesatisfacut (fig.). RESTER souffle (fig., Jam.) - a ramane tablou; a-i pieri piuitul
(Jig., Jam.).

RESTER sur la touche (Jig., Jam.) - a nu interveni; a nu se baga


(Jig., Jam.).

RESTER ala traine (Jig.) - a ramane de caruta (Jig., pop.). RESTER sur un travail (Jam.) - a taragana 0 treaba. RESTER en travers (de la gorge) (Jig., Jam.) - a-i ramane in gat (Jam.); a nu putea inghiti (Jig., Jam.). RESTER dans son trou (Jam.) - a sta in barlogul sau (Jam.). RESTER sur la voie tracee par les devanciers (Jig.) - a nu parasi calea trasata de inainta~i (fig.), a fi conservator, traditionalist. RETAPER qqn en moins de deux (fig., Jam.) - a pune pe cineva pe picioare in doi timpi ~i trei mi~cari (Jig., Jam.). RETARDER sur son siecle, sur son temps (fig.) - a nu fi in pas cu vremea (Jig., Jam.). RETENIR qqn au bord du fosse (fig.) - a opri pe cineva pe marginea prapastiei (fig.).

RETENIR des charges contre qqn - a inculpa pe cineva. se RETIRER dans son cocon (fig., Jam.) - a se izola, a se retrage in carapacea sa (Jig.). RETIRER a qqn sa confiance (fig., Jam.) - a nu mai acorda incredere
CUlva.

se RETIRER de la course sur casse moteur - a abandona curs a din cauza unei avarii la motor. se RETIRER une epine du pied (fig., Jam.) - a-~i lua 0 grija de pe inima, de pe suflet (Jig., Jam.). se RETlRER dans un fromage (Jig., pop.) - a-~i gasi 0 sinecura, o paine de mancat (Jig., Jam.). RETIRER a qqn Ie pain de la bouche (Jig., Jam.) - a-i lua cuiva pfunea de la gura (Jig., Jam.). se RETIRER sous sa tente, dans sa tour d'ivoire (Jig., litt.) - a se izola in turnul sau de filde~ (fig., lit.). RETOMBER sous la coupe de qqn (Jig.) - a ajunge din nou pe mainile cuiva (Jig.). RETOMBER a qqn sur Ie nez (fig., Jam.) - a i se intoarce (ceva) impotriva; "cine sapa groapa altuia, cade singur in ea" (fig., Jam.). RETOMBER sur ses pattes, sur ses pieds (Jig., Jam.) - a cadea in picioare ca pisica (fig., Jam.). RETORQUER vivement (litt.) - 1. a replica cu tarie; 2. a aduce obieetii puternice. RETOURNER un probleme sous tous les angles (jig.) - a analiza o problema din toate unghiurile, a 0 intoarce pe toate fetele (fig, Jam.). RETOURNER a la charge (Jig.) - 1. a incerca; 2. a ataca din nou; 3. a reveni. se RETOURNER contre qqn (fig.) - a se intoarce impotriva cuiva
(fig, Jam.).

RETOURNER Ie couteau, Ie fer, Ie poignard dans la plaie (Jig.) a rasuci cutitul in rana (Jig.). RETOURNER qqn comme une crepe, comme une chaussette, comme un gant (Jig., Jam.) - a intoarce pe cineva dupa plac, a-l manipula (Jig.). RETOURNER un espion (Jig.) - a face dintr-un spion un agent dubIo.. s'en RETOURNER avec sa courte honte (Jig., Jam.) -1. a se face de bacanie (Jig., pop.), 2. a se ~terge pe bot (Jig., pop.); a se face de ru~ine (Jig., Jam.). RETOURNER ses mots dans sa bouche avant de parler (fig., Jam.)a-~i cantari bine vorbele (fig., Jam.). RETOURNER qqn comme une peau de lapin (Jig., Jam.) - a intoarce pe cineva pe toate fetele (Jig., Jam.).

se RETOURNER d'une piece (fig.) - a se intoarce brusc (pe loc). RETOURNER ses poches (Jig., Jam.) - a-i bate vantul prin buzunare (Jig., Jam.). RETOURNER et vider qqn comme une poche (Jig., Jam.) - a intoarce ~i a suci pe cineva ~i pe fata ~i pe dos (Jig., Jam.); a lua pe cineva la bani marunti (Jig., Jam.). RETOURNER les tripes (Jig., Jam.) - a intoarce stomacul pe dos (Jig., Jam.). RETOURNER sa veste (Jig., Jam.) - a se schimba dupa cum bate vantul; a se intoarce cu 1800 (jIg., Jam.); a trece in tabara adversa. se RETREMPER a... (Jig.) - a recapata energie prin ... RETROUSSER ses manches (Jig., fain.) - a-~i sufleca manecile (Jig., Jam.), a se apuca de treaba (Jig., Jam.). s'y RETROUVER (Jam.) - 1. a-~i scoate cheltuielile; 2. a lamuri o problema incalcita; 3. a se descurca. ne pas s'y RETROUVER (fIg.) - a nu intelege; a nu se dumiri(Jam.). RETROUVER ses aises - a se simti din nou in largul sau. se RETROUVER au ban de la societe (Jig.) - a fi pus la index (Jig.). se RETROUVER du meme bord (Jig.) - a fi de aceea~i parte a baricadei (fig, Jam.). RETROUVER son clocher (fig., Jam.) - a reveni la locul de ba~tina, pe meleagurile natale. se RETROUVER avec un enfant sur les bras (Jig.) - a se trezi cu un copilin carca (Jig., Jam.). RETROUVER ses esprits (Jig.) - a-~i reveni in fire. RETROUVER sa forme - a-~i reveni in forma (Jig.). RETROUVER un pucelage (Jig.) - a-~i reface reputatia. se RETROUVER en slip (Jig., Jam.) - a ramane in fundul gol (Jig., pop.). RETROUVER l'usage de la parole (Jig., Jam.) - a-i reveni graiul (Jig., Jam.). REUSSIR un coup de maitre - a reu~i 0 lovitura de maestru. REUSSIR a la force du poignet (Jig., Jam.) - a reu~i prin propriile-i puteri. ne pas REVEILLER Ie chat qui dort (Jig.) - a nu scormoni cenusa (Jig.). se REVEILLER des potron-jaquet, des potron-minet (Jig., Jam.) a se trezi cu noaptea in cap (Jig., Jam.). en REVENIR - a scapa dintr-un mare pericol. ne pas en REVENIR (Jig.) - a nu-~i veni in fire de mirare. REVENIR au bercail (Jig., Jam.) - a se intoarce in sanul familiei, la matca (Jam.). REVENIR bredouille (Jig., Jam.) - a se intoarce cu coada intre picioare, cu tolba goala (Jig., Jam.).

REVENIR a la charge (Jig.) - a incerca, a ataca din nou; a insista: a nu se lasa (Jig.). REVENlR sur Ie compte de qqn (Jig.) - a-~i schimba parerea despre cineva. REVENIR sur sa decision (Jig.) - a reveni asupra unei hotarari; a se razgandi. ne jamais REVENIR sur une decision, sur une position - a nu-~ schimba niciodata hotararea (pozitia). REVENIR d'une erreur (Jig.) - a se indrepta (Jig.). REVENIR de loin (Jig.) - a fi vazut moartea cu ochii (Jig., Jam.). REVENIR d'une maladie (Jig.) - a se insanato~i; a se face biDe: a-~i reveni (Jig.). REVENIR a ses moutons (fig., Jam.) - a se intoarce la oile sale
(Jig., Jam.).

REVENIR sur sa parole (fig.) - a-~i lua cuvantul inapoi (fig.). REVENIR sur ses pas (fig.) - a se intoarce din drum. REVENIR de Pontoise (Jig.) - a pica din luna (Jig., Jam.). REVENIR sur qqch. - a retracta (cele spuse). REVENIR a soi - a-~i reveni; a se trezi din le~in; a reveni la viata. REVENIR sur terre (fig., Jam.) - a reveni la realitate. REVER d'un coup de Trafalgar politique (Jig.) - a visa la 0 capcani pentru adversar. REVER d'habits plus larges (Jig., Jam.) - a-~i dori, a aspira, a ravni (Ia) un post important. en REVER la nuit (Jig.) - a fi obsedat de cineva, de ceva. ne REVER que plaies et bosses (Jig., Jam.) - a fi belicos, agresiv, pus pe harta (pop.). REVETIR plusieurs aspects (Jig.) - a prezenta mai muIte aspecte. REVETIR qqn d'une dignite (Jig.) - a numi pe cineva intr-un post important. REVETIR un dossier des signatures prevues par la loi (Jig.) a incheia un dosar cu toate sernnaturile legale. REVISER son jugement - a-~i reconsidera parerea, aprecierea. REVOIR qqch. de bout en bout (Jig., Jam.) - a revizui ceva de la cap la coada (Jig., Jam.). REVOQUER en doute (litt.) - a pune la indoiala. RHABILLER Ie gamin (fig., Jam.) - a mai comanda un rand (Jig., Jam.). ne RIMER a rien (fig., Jam.) - a nu avea nici un sens, nici cap, nici coadi
(fig., Jam.).

se RINeER Ie corridor, la daIle, Ie gosier (fig., Jam.) - a trage la masea


(fig., Jam.).

se RINeER l'ceil (fig., Jam.) - a-~i cUiti ochii (Jig., Jam.). RIPOSTER du tac au tac (fig., Jam.) - a da riposta pe loc; a nu ramane dator cu raspunsul; a-i infunda cui va gura (Jig., pop.). RIRE aux anges (Jig.Jam.) - 1. a surade vag; a avea un suras pierdut; 2. a surade in somn (despre copii). RIRE comme une baleine, de toutes ses dents (Jig., Jam.) - a rade cu gura pana la urechi (Jig., Jam.). RIRE dans sa barbe, sous cape (fig., Jam.) - a rade pe sub mustata, in barba, in pumni (Jig., Jam.). RIRE comme un bossu (fig., Jam.) - a se strica de ras (Jig., Jam.). RIRE de bon cceur (fig.) - a rade din toata inima. RIRE du bout des dents (fig.) - a rade manze~te (Jig., Jam.). RIRE aux depens de qqn - a rade pe socoteala cuiva. RIRE en dessous (fig., Jam.) - a rade pe infundate (Jig., Jam.). RIRE a gorge deployee (fig., Jam.) - a rade in hohote. RIRE jaune, comme farine, comme safran (Jig., Jam.) - a ranji; a rade in sila, manze~te (Jam.). RIRE aux Iarmes, a en pleurer (Jig.) - a rade cu lacrimi (fig.), RIRE au nez de qqn (fig., Jam.) - a-i rade cuiva in nas (Jig., Jam.). RIRE comme un peigne (Jig., Jam.) - a rade stramb (Jam.). RIRE comme une poulie mal graissee (Jig., Jam.) - a rade manze~te
(Jig., Jam.).

se RlRE de qqch. - 1. a-~i bate joc de ceva; 2. anu tine seama de ceva. RIRE a ventre deboutonne (Jig., Jam.) - a se tavali, a le~ina de ras
(fig, Jam.).

RISQUER

son coup, Ie coup (fig., Jam.) - a-~i incerca norocul

(fig, Jam.).

RISQUER gros (Jig., Jam.) - a pune totul la bataie, totul in joc


(Jig., Jam.).

RISQUER un ceil, sa tete a la fenetre (fig., Jam.) - a arunca 0 privire pe fereastra. RISQUER Ie paquet (Jig.Jam.) - a merge la risc, la ce-o fi (Jig.,fam.). RISQUER sa peau (Jig., Jam.) - a-~i pune pielea la bataie (Jig., Jam.). RISQUER la peine de mort (fig.) - a-~i pune capul in joc, a risca pedeapsa capitala (Jig., Jam.). RISQUER Ie tout pour Ie tout (fig.) - a pune totulla bataie (Jig.,fam.). RIVALISER de ... avec qqn - a fi in competitie (pentru ceva) cu cineva. RIVER son dou a qqn (Jig., Jam.) - a inchide gura cuiva; a-i taia macaroana (Jig., Jam.). ROGNER les ailes a qqn (Jig., Jam.) - a-i pune capac; a-i gasi leacul; a mai taia cuiva din nas (fig., Jam.).

ROGNER ROGNER ROMPRE ROMPRE

sur qqch (Jig., Jam.) - a ciupi din ... ; a se Hicomi la ceV3sur tout (Jig., Jam.) - a face economie la orice. ses amarres avec Ie quotidien (fig.) - a 0 rupe cu realitatea (fig... la cervelle, la tete a qqn (fig., Jam.) - a asurzi pe cineq

(Jig., Jam.).

ROMPRE ses chaines, ses liens (Jig.,fam.) - a-~i rupe lanturile; a R elibera (Jig., Jam.). ROMPRE les chiens (Jig., Jam.) - a pune capat unei discutii aprinsc;; a intrerupe 0 conversatie. ROMPRE les cotes a qqn (Jig., Jam.) - a rupe coastele cuiva (Jig.,Jam.lse ROMPRE Ie cou (Jig., Jam.) - a-~i frange gatul (Jig., Jam.). ROMPRE la glace (Jig., Jam.) - a sparge gheata (Jig., Jam.). ROMPRE avec une habitude, avec les traditions (fig.) - a 0 rupe ca un obicei, cu traditia. ROMPRE une lance, des lances (avec) contre qqn (Jig.) - 1. a avea conflict cu cineva; 2. a discuta in contradictoriu. ROMPRE des lances pour qqn (Jig., Jam.) - a lua apararea cuiva. ROMPRE un marche - a strica 0 invoiala, un Hl.rg;a anula 0 tranza~ ROMPRE Ie pain avec qqn (litt.) - a imparti frate~te. ROMPRE les rangs (fig.) - a rupe randurile (Jig.). ROMPRE un serment - a calca un juramant. ROMPRE Ie silence - a rupe tacerea (Jig.). ROMPRE en visiere (a) avec qqn (Jig., litt.) - 1. a ataca fati~; 2. a cc.trazice violent pe cineva. RONFLER comme un orgue, comme un tuyau (Jig., Jam.) - a tragr la aghioase (Jam.). se RONGER les foies, les sangs (Jig., pop.) - a-~i face sange rau, grij
(Jig., pop.).

RONGER son frein (Jig.) - a fi nerabdator; a se stapani cu ~ a trepida de nerabdare. RONGER qqn jusqu'a l'os (fig., Jam.) - a ruina pe cineva. se RONGER les poings (Jig., Jam.) - a-~i mu~ca degetele, pumui
(Jig., Jam.).

se RONGER les sangs (Jig., pop.) - a-~i face griji. en ROTER (Jig., pop.) - a inghiti multe (Jig., pop.). ROTIR Ie balai (fig., Jam.) - a-~i face de cap (Jig., Jam.); a d~ o viata de~antata. se ROTIR au soleil (Jig., Jam.) - a se praji la soare (Jig., Jam.). ROUER qqn de coups (Jig., Jam.) - a snopi pe cineva in bataie, face pastrama (Jig., Jam.). ROUGIR son eau (Jig., Jam.) - a adauga un pic de vin ro~u in apa.

a-II
'

RODGIR ses mains (fig.) - a-~i manji mainile cu sange (Jig.). RODGIR jusqu' aux oreilles, jusqu' au blanc des yeux - a ro~i pana in varful urechilor, pana in albul ochilor. RODGIR de qqn (fig.) - a-i fi ru~ine cu cineva. ne RODGIR de rien (Jig.) - a fi neobrazat. RODLER sa bosse (fig., Jam.) - 1. a calatori, a pleca in lumea larga; a cutreiera lumea; 2. a fi trecut prin multe (fig.); a curma pamantul (pop.). RODLER sa caisse (Jig., pop.) -1. a fi pretentios; 2. a provoca. RODLER des calots (pop.) - a face ochii cat cepele (Jig., Jam.). RODLER carrosse (Jig., Jam.) - 1. a fi cu dare de mana; 2. a nu se mai dajos din ma~ina (fig.Jam.). RODLER pleins gaz (fig.Jam.) - a merge cu toata viteza (auto). se les RODLER toute la sainte journee (Jig.,Jam.) - a sta cu mainile in san, cu bratele incruci~ate cat e ziulica de lunga (fig., Jam.). RODLER avec un reuf..sous Ie pied (fig., Jam.) - a conduce prudent. RODLER sur l'or (fig.) - a se scalda in bani. RODLER un patin, une pelle (fig., pop.) - a saruta apasat pe gura. Ie RODLER les pouces (fig., Jam.) - a taia frunza la caini (Jig.,Jam.). RODLER pour qqn (Jig., Jam.) - a munci pentru cineva. RODLER a tombeau ouvert (Jig.) - a goni nebune~te; a merge la moarte sigura (auto). RODLER des yeux furibonds - a spumega de furie. RVER dans les brancards (fig., Jam.) - 1. a protesta; 2. a rezista; 3. a fi nedisciplinat, greu de stapanit; 4. a face dupa cum 11 taie capul (fig.Jam.). Ie RDER sur qqn (Jig.) - a se napusti asupra cui va . . RVER en vache (Jig., pop.) - a lovi pe la spate (fig., Jam.).

s
SABLER Ie champagne - a bea (multa) $ampanie la 0 petrecere. SABRER une affaire (Jig.) - ajudeca pripit. SABRER la moitie des candidats (fig., Jam.) - a taia in came vie (despre candidatii la examen) (Jig., Jam.). SAIGNER qqn a blanc, jusqu'au blanc (fig.) - a stoarce pe cineva pauli la ultimul banut (Jam.). SAIGNER cornme un goret (Jig.Jam.) - a sangera din abundenta, ca un porc injunghiat (fig., Jam.). se SAIGNER aux quatre veines (fig.) - a-$i da ultimul ban (Jig.Jam.); a face mari sacrificii bane$ti. SAISIR la balle au bond, l'occasion aux cheveux (fig., Jam.) a nu scapa ocazia. SAISIR la Chambre - a sesiza Parlamentul. SAISIR une excuse, un pretexte (Jig.) -a gasi la repezeala 0 scuzli.; a se agata de un pretext (Jig.). SAISIR au vol (Jig.) - a prinde din zbor (Jig.). SALER la note, Ie client (Jig., Jam.) - a incarca nota de plata; a pune un pret piperat (Jam.). SALIR (sa) la reputation de qqn (Jig.) - a-($i) strica reputatia (cuiva)_ SANCTIONNER une loi (fig.) - a confirma, a recunoa$te 0 lege. SATISFAlRE ala demande de qqn - a aproba cererea cuiva. SA TISF AlRE son service militaire - a-$i face armata. la SAUTER (pop.) - 1. a crapa de foame (fig., pop.); 2. a se abtine de la mancare, a sari peste 0 masa. SAUTER en Fair (Jig., Jam.) - a sari in aer (Jig., Jam.). SAUTER a cloche-pied - a sari intr-un picior. SAUTER une femme (Jig., pop.) - a avea relatii de dragoste c1a o femeie. SAUTER de la poele a frire dans Ie feu (Jig., pop.) - a nimeri din lac in put; a ajunge din cal, magar (Jig., pop.). SAUTER de joie, de colere (Jig.) - a sari in sus de bucurie, de furie (fig ... SAUTER Ie mur (Jig.) - a 0 $terge, a pleca pe $est (Jig., Jam.).

SAUTER aux nues, au plafond (fig.) - a sari in sus, pana in tavan (fig.). SAUTER sur l'occasion (fig., jam.) - a profita de ocazie. SAUTER a qqn sur Ie paletot, sur Ie dos, sur Ie poil (jig.) - a tabari pe cineva, a-i sari in spate (jig.). SAUTER Ie pas (jig.) -1. a trece in nefiinta, pragul ve~niciei (fig., lit.); a muri; 2. a lua 0 hotarare riscanta, plina de riscuri; 3. a sari parleazul (jig., jam.). SAUTER aux yeux (jig., jam.) - a sari in ochi (jig.). SAUVER son ame (jig.) - a merita raiul (jig.). SAUVER les apparences, la face (jig.) - a salva aparentele; a ie~i basma curata (jig., jam.). SAUVER qqn de justesse - a salva pe cineva in ultimul moment, la tanc (jam.). SAUVER les meubles (jig.) - a nu pierde chiar tot; a salva ce se mai poate (jig.). SAUVER la mise a qqn (jig.) - a scoate pe cineva din incurcatura, a-I ajuta. SAUVER sa peau, sa tete (jam.) - a-~i salva pielea (jig.). se SAUVER un pied chausse et l'autre nu (jig., jam.) - 1. a 0 lua la sanatoasa (fig., jam.); 2. a-~i pierde papucii (jig., pop.). it SAVOIR - adicli. ne SAVOIR ni A ni B (jig.) - a fi ignorant, incult. SAVOIR ou Ie bat blesse (jig., jam.) - a-i cunoa~te punctul vulnerabil; a atinge pe cine va unde-l doare (jig.), unde e ata subtire, un de ii e greu romanului (jig., jam.). oe pas SAVOIR par quel bout commencer (jig.) - a nu ~ti cu ce sa inceapa (jig.). SAVOIR qqch. sur Ie bout du doigt, des ongles (jig.) - a ~ti ceva ca pe apa, ca pe Tatal Nostru (jig., jam.). en SAVOIR des choses (jig., jam.) - a ~ti multe; a fi cult. oe pas SAVOIR de quoi demain sera fait (jig.) - a nu ~ti ce-l a~teapta, ce aduce ziua de maine (fig., jam.). oe pas SAVOIR a quel demon, a quel saint se vouer (jig.) - a fi incoltit; a nu ~ti ce sa mai faca, unde sa se bage (fig., pop.). ne SAVOIR en dire autant (jig.) - a nu fi de acord; a nu putea spune acela~i lucru (jig.). (ne pas) SAVOIR ce qu'il en est - 1. a nu ~ti despre ce este yorba; 2. a intelege. SAVOIR ou l'on en est (jig.) - a ~ti cum sHi (jig., jam.). ne pas SAVOIR ou l'on en est (jig.) - a fi descumpanit, a nu ~ti pe ce lume se ami (jig., jam.).

ne plus SAVOIR au donner de la tete, de la pedale (fig., Jam.) - a nu-~ mai vedea capul de treaba (fig., Jam.). ne pas SAVOIR quai faire de ses dix doigts (Jig., Jam.) - a fi nemdemanatic, stangaci (Jig., Jam.). SA VOIR Y faire (pop.) - a fi abil; a ~ti sa se descurce (Jig., Jam.). SAVOIR s'y faire (fig.) - a se adapta la imprejurari. SAVOIR faire <;acomme Ie reste (fig., Jam., iron.) - a nu face niIIDc bine; a nu se pricepe la nimic. ne plus SAVOIR au se fourrer (fig., Jam.) - a-i veni sa se ascunda, si intre in gaura de ~arpe, in pamant (de ru~ine) (Jig., Jam.). SA VOIR gre a qqn - a fi recunoscator cuiva. SAVOIR mauvais gre a qqn (fig.) - a purta cuiva pica. en SAVOIR long sur qqn, sur qqch. (fig., Jam.) - a ~ti multe desp:re cineva, despre ceva. ne pas en SAVOIR long, lourd (Jig., Jam.) - a nu ~ti prea multe (despre ceva) (Jig.). ne pas SAVOIR au on met les pieds (fig., Jam.) - a nu ~ti in ce se bagi
(fig., pop.).

SA VOIR au on met les pieds (fig., Jam.) - a ~ti cum sta (fig., Jam.). ne plus SAVOIR au se mettre (Jig., Jam.) - a se simti prost (fig.r.. a-i fi ru~ine. SAVOIR nager (fig., Jam.)-a ~ti sa se descurce (Jig., Jam.). ne pas SAVOIR dans quel panier mettre qqn (fig., Jam.) - a nu ~ cum sa claseze pe cineva. SAVOIR de quai on parle (Jig.) - a cunoa~te bine problema. ne pas SAVOIR sur quel pied danser (fig., Jam.) - a nu ~ti ce sa faci: a nu ~ti ce atitudine sa ia. SAVOIR c'est pouvoir - sa ~tii inseamna ~i sa poti. SAVOIR prendre qqn (Jig.) - a ~ti cum sa ia pe cineva (Jig., Jam.). SA VOIR s'y prendre (fig.) - a ~ti cum sa procedeze. ne pas SAVOIR par au prendre qqn, par quel bout Ie pren~ (Jig., Jam.) - a nu ~ti cum sa ia pe cineva, cum sa procedeze al cineva (Jig., Jam.). SAVOIR de quai il retourne (fig., Jam.) - a ~ti despre ce este vorba.. ne pas SAVOIR a quel saint se vouer (fig.) - a nu ~ti pe unde sa mal scoata cama~a (fig., Jam.). SAVOIR qqch. de bonne source (Jig.) - a detine informatii din slmi sigura. SAVOIR se tenir (fig.) - a ~ti cum sa se poarte. ne pas SAVOIR tenir sa langue (Jig., Jam.) - a nu ~ti sa-~i tina gum
(Jig., Jam.).

SAVOIR a quai s'en tenir (jig.) - a ~ti la ce sa se a~tepte ~i ce trebuie sa faca. ne plus SAVOIR au donner de la tete (jig., jam.) - a nu mai ~ti pe unde sa scaaHi dima~a (jig., jam.). SAVOIR ce que qqn a dans Ie ventre (jig., jam.) - a ~ti ce-i poate pie lea cuiva (jig., pop.). ne SAVOIR ou jeter les yeux (jig., jam.) - a nu ~ti la ce sa se uite mai intai (jig., jam.). SAVONNER la tete a qqn (jig., jam.) - a sapuni pe cineva (jig.). SCELLER un pacte (jig.) - a incheia 0 intelegere, un tratat. SCIER la branche sur laquelle on est assis (jig., jam.) - a-~i taia singur craca de sub picioare (jig., jam.). SCIER le moral (jig., jam.) -1. a i se taia picioarele (jig., jam.); 2. a fi pus (a pune) pe cineva la pamant (jig., jam.). SECHER la classe, un cours (arg.) - a chiuli de la ~coala, de la un curs. SECHER d'envie, d'impatience (jig., jam.) - a arde de dorintil, de nerabdare. SECHER sur pied (jig., jam.) - 1. a se usca de dor (jig., jam.); 2. a nu mai putea de plictisealli. SECHER un verre (jig., jam.) - a da pe gat un pahar (jam.). SECOUER Ie cocotier (jig., jam.) - a se descotorosi de cei in varsta (pop.). SECOUER le jarret (jig., euph.) - a trece pe lumea cealalta (jig.). SECOUER Ie joug (jig., jam.) - a scutura jugul (jig.). SECOUER la poussiere de ses pieds, de ses sandales (jig., lift.) a pleca fara intoarcere. SECOUER qqn camme un prunier (jig., jam.) - a scutura zdravan pe cineva (jig., jam.). SECOUER les puces a qqn (jig., pop.) - a-i scutura cuiva nadragii, a-Ilua la trei-paze~te, a-llua la zor, a-i trage 0 praftura, a-l face una cu pamantul (jig., pop.). SECOUER ses puces (jig., jam.) - a se pune pe treabli (jig., jam.). SEMBLER un peu gros (jig.) - a parea exagerat. SEMER Ie doute (jig.) - a raspandi indoiala. SEMER des embuches (jig.) - a face ~icane. SEMER Ie bon grain (fig., lift.) - a raspandi invatatura cea dreapta, samanta cea buna (jig., lit.). SEMER ses poursuivants (jig., jam.) - a-~i pierde urma (jig.). SEMER qqn (fig.) - 1. a se rataci de cineva; 2. a scapa de sub urmarire. SEMER sur Ie sable (jig., jam.) - a face ceva inutil.

SEMER la zizanie (jig.) - a baga zazanie (jig.). se SENTIR d'attaque (jig.) - a se simti in forma, gata de aqiune. se SENTIR au plus bas (jig.) - a fi cu moralulla pamant (jig., jam.1ne plus SENTIR ses bras, ses jambes (jig., jam.) - a nu-~i mai si.n:JI.i mainile, picioarele de oboseala (jig., jam.). se SENTIR tout chose (fig., jam.) - a se simti incurcat; a nu fi in apele lui (jig., jam.). se SENTIR concerne - 1. a-~i da seama ca e implicat, interesat; 2. a Ii responsabil. se SENTIR en confiance avec ... (jig.) - a avea incredere in ... se SENTIR une mauvaise conscience (jig.) - a avea mustran de con~tiinta. ne pas s'en SENTIR Ie courage (jig.) - a nu se simti in stare; aDD avea curajul (sa faca ceva). se SENTIR a bout de course (jig., jam.) - a se simti sfar~it, istovit, la capatul puterilor (jig.). se SENTIR a l'ecart (jig., jam.) - a se simti marginalizat, dat b o parte (jig.). SENTIR l'ecole (jig., jam.) - a avea un aer pedant, doct, profesoral. se SENTIR les epaules assez larges pour. .. (jig., jam.) - a se simti in stare, capabil sa ... se SENTIR en etat second (jig.) - a fi intr-o stare anormala. SENTIR Ie fagot (fig.) - a fi banuit de erezie (jig.). se SENTIR fait (jig.) - a se simti incoltit (jig.). SENTIR sa gorge se serrer (fig.) - a avea un nod in gat (jig.). SENTIR grimper son taux d'adrenaline (jig., jam.) - a simti ca ia foe
(jig., jam.).

SENTIR l'homme, Ie pied de menage (jig., pop.) - a puti ca lID tap (pop.). se SENTIR d'humeur legere (fig.) - a fi bine dispus. ne pas se SENTIR d'humeur a... (jig.) - a nu avea chef sa ... se SENTIR les jambes, les mains, les paupieres lourdes (jig.) a cadea de oboseala (jig.). se SENTIR les jambes en (de) plomb (jig.) - a fi obosit; a nu-l mai tine picioarele (jig., jam.). ne plus se SENTIR de joie (jig., jam.) - a nu mai putea de bucurie. SENTIR Ie lapin (fig., pop.) - a puti de-i muHi nasul din loc (pop.):, a puti ca un tap (pop.). se SENTIR leger comme une plume (jig.) - a se simti u~or ca un fulg (fig.). se SENTIR mal dans sa peau (jig.Jam.) - a nu fi multurnit de sine insu~i; a nu se impaca cu sine insu~i (jig.).

se SENTIR mal en point (fig.) - a nu fi in apele lui (fig., fam.). SENTIR a plein nez (fig.) - a mirosi de departe, de la 0 po~ta (fig.Jam.). la SENTIR passer (fig.) - a avea necazuri. SENTIR Ie pied de messager (fig., pop.) - a-i puti picioarele (pop.). se SENTIR de plain-pied avec qqn - a se simti pe picior de egalitate cu cineva. en SENTIR Ie poids - a simti povara (unui lucru, unei responsabilitati). ne pas SENTIR la rose (fig., fam.) - a mirosi urat; a nu mirosi a lacramioare (fig., fam.). SENTIR Ie roussi (fig., fam.) - 1. a fi suspect; 2. a se sfar~i prost; 3. a-~i face ponos (pop.); 4. a prevesti necazuri. SENTIR Ie sang lui monter a la tete (fig.) - a simti cum i se urea sangele la cap (fig., fam.). SENTIR Ie sapin (fig., fam.) - a fi pe duea; a fi cu un picior in groapa
(fig., fam.).

SENTIR Ie soufre (fig.) - a nu mirosi a bine (fig., fam.); a fi 0 treaba necurata. se SENTIR de taille a... (fig., fam.) - a se simti in stare sa ... se SENTIR dans son tort (fig.) - a se simti cu musca pe eaciula
(fig, fam.).

se SENTIR de trop (fig.) - a simti ea este indezirabil, a se simti in plus. SENTIR Ie vent tourner (fig.) - a-~i da seama ca se schimba situatia (in rau). se SENTIR vide (fig.) - a se simti sfar~it, sleit. se SENTIR vise (fig.) - a se simti vizat (fig.). SEPARER l'ivraie du bon grain (fig., lift.) - a alege graul de neghina
(fig., lit.).

SEPARER la paille des mots et Ie grain des choses (fig., litt.) a scoate in evidenta esentialul. SERINER qqn (fig., fam.) - a baga cuiva ceva in cap (fig., fam.). SERRER la bride a qqn (fig., fam.) - a struni pe cineva (fig., fam.). se SERRER la ceinture, Ie ventre (fig., fam.) - a strange cureaua
(fig., fam.).

SERRER Ie creur (fig.) - a i se strange inima; a i se face mila. SERRER les cordons de la bourse (fig., fam.) - a lega baierile pungii
(fig., fam.).

se SERRER les coudes (fig., fam.) - a strange randurile (fig., fam.). SERRER la cuiller a qqn (pop.) - a strange laba cuiva (pop.). SERRER les dents, les machoires (fig., fam.) -1. a strange din dinti (fig., fam.); a se stapani; 2. a continua cu tenacitate.

SERRER sur sa droite, sur sa gauche (auto) - a tine dreapta, a tine stanga (auto). SERRER une femme de pres (fig.) - a face curte asidua unei femei. SERRER Ies fesses (fig., pop.) - a-i tatai fundul (Jig., pop.); a-I strfu}ge in spate de frid (Jig., Jam.). se SERRER comme des harengs en caque (fig., Jam.) - a se inghesui ca sardeIeIe (Jig., Jam.). SERRER Ie kiki a qqn (Jig., pop.) - a sugruma pe cineva; a-Ilua de beregata (pop.). SERRER Ies mains a Ia ronde - a da mana cu toti din jur. SERRER Ie nreud qu'on a passe autour du cou de qqn (fig., Jam.)a duce pe cineva Ia pieire (fig.); a strange Iatul (fig, Jam.). SERRER qqn de pres (Jig.) -1. a fi pe urmele cuiva (Jig.); 2. a incoiti. pe cineva, a-Ilua din scurt, la rost (Jig.). SERRER sur qqch. (Jig., Jam.) - a economisi ceva. SERRER Ies rangs (fig.) - a strange randurile (Jig.). SERRER Ia verite de tres pres (fig.) - a fi foarte aproape de adevar. se SERRER Ie ventre (Jig., Jam.) - a se priva; a face economii: a strange cureaua (Jig., Jam.). SERRER Ia vis [vis] a qqn (Jig., Jam.) - a strange ~urubul (Jig., Jam). SERVIR d'appeau a qqn (fig., Jam.) - a servi cuiva de momeala
(Jig., Jam.).

SERVIR d'appui a qqn (fig.) - a fi sprijinul cuiva (fig.). SERVIR de boite aux Iettres (fig., Jam.) - a servi drept cutie po~ta1a (Jig.); a retransmite corespondenta. se SERVIR de qqn comme bouc emissaire (Jig.) - a face din cineva tap ispa~itor (fig, Jam.). se SERVIR chez qqn - a se aproviziona, a cumpara de Ia un magazin anume. SERVIR de cible aux railleries de qqn (fig., Jam.) - a fi caIul de bataie al cuiva (fig., Jam.). SERVIR comme un clou a un soufflet, comme un cautere, un cataplasme a (sur) une jambe de bois (fig., pop.) - a folosi ca ventuzele Ia mort (Jig., pop.), ca 0 frectie Ia un picior de lemn
(Jig., Jam.).

SERVIR de cobaye (fig., Jam.) - a servi drept cobai (Jig., Jam.). SERVIR de coroac a qqn (Jam.) - a fi ghidul cuiva. SERVIR d'exutoire (lift.) - a fi un mijIoc de a sdipa (de ceva), de a se u~ura. SERVIR Ia messe - a ajuta preotul Ia oficierea slujbei religioase (Ia catolici).

SERVIR de negre (fig., fam.) - a face treaba pentru altcineva. se SERVIR de la patte du chat pour tirer les marrons du feu (vx.) a seoate eastanele din foe eu mana altuia (fig., fam.). SERVIR a qqn un plat de son metier (fig., fam.) - a-i juea euiva 0 festa. SERVIR dans les rangs de tel regiment - a face parte dintr-un regiment anume. SERVIR une rente, des interets, une pension a qqn - a plati euiva o renta, 0 pensie. SERVIR de tampon (fig., fam.) - a se intrerupe; a impiediea cioenirile; a media. SIEGER a huis clos - a tine ~edinta eu u~ile inehise. SIFFLER un verre, une bouteille de vin (fig., pop.) - a da de du~ea un pahar, 0 sticla de vin (fam.). SIGNER son arret de mort (fig., fam.) - a ~i-o face eu mana lui
(fig., fam.).

SIGNIFIER son conge a qqn - a eoneedia pe eineva. SILLONNER la planete (fig.) - a strabate pamantul in lung ~i in lat
(fig., fam.).

SNIFFER SOIGNER SOIGNER SOIGNER

de la cocaIne - a trage eoeaina pe nas, a priza. le mal par Ie mal (fig.) - cui pe cui se seoate (fig., fam.). sa mise - a avea 0 tinuta ingrijita. qqn aux petits oignons (fig., fam.) - a cauta euiva in coarne

(fig., fam.).

SOMBRER dans Ie coma - a intra in coma. SOMBRER dans la deprime (fam.) - a fi deprimat. SaNDER l'avenir - a eereeta viitorul. SaNDER les cotes a qqn (fig., pop.) - a rupe eoastele euiva (pop.). SaNDER sa plaie (fig.) - a-~i zgandari rana. SaNDER Ie terrain (fig.) - a eereeta terenul (fig.). SONNER l'alarme (fig., fam.) - a da alarma (fig., fam.). SONNER les cloches a qqn (fig., fam.) - a trage un perdaf euiva; a lua la rost pe cineva (fig., fam.). SONNER creux (fig.) - a suna a gol (fig.). SONNER la curee (fig.) - a da drumul haitei (fig.). SONNER la diane (fig.) - a SUDade~teptarea (fig.). SONNER Ie glas (fig.) - a anunta sf.r~itul (fig.). SONNER l'hallali (fig.) - a seoate un strigat de victorie. SONNER le tocsin (fig.) - a da alarma. SONNER a toute volee - a trage clopotele eu putere. s'en SORTIR (fig.) - a se deseurea; a 0 seoate la eapat (fig.).

se SORTIR d'affaire, d'embarras, d'un gachis (Jig.) - a ie~i dintr-Q incurditura. SORTIR en bourgeois (fig., vx.) - a ie~i in civil. SORTIR dans la botte (arg.) -1. a ie~i printre primii (la un concurs.. la un examen) (fig., Jam.); 2. a fi in fruntea promotiei. SORTIR en cheveux (fig., vx.) - a ie~i in capul gol (despre femei).SORTIR de sa chrysalide (fig., vx.) - a-~i lua zborul; a se lansa (fig.). SORTIR de sa coquille (fig., Jam.) - a-~i deschide sufletul (fig, Jam.}. SORTIR tout droit de ... - a proveni direct de la ... , din ... SORTIR son feu (Jig.) - a scoate pistolul. s'en SORTIR neuf fois sur dix (fig., Jam.) - a se descurca; a scapa eu bine de cele mai multe ori. SORTIR du giron familial, religieux, etc. (Jig., Jam.) - a proveni din sanul familiei, din randurile credincio~ilor. SORTIR de ses gonds (fig., Jam.) - a-~i ie~i din pepeni (fig., Jam.). se SORTIR d'un guepier (Jig., Jam.) - a scapa dintr-un viespar
(fig, Jam.).

SORTIR Ie grand jeu (Jig., Jam.) - a juca 0 scena mare (fig., Jam.)"; a recurge la toate mijloacele (fig.). SORTIR un lapin de son chapeau (fig., Jam.) - a scoate panglici pe nas (Jig., Jam.). SORTIR de maladie - a se insanato~i. SORTIR qqch. de sa manche (fig., Jam.) - a scoate ceva din burti
(fig., pop.).

SORTIR SORTIR SORTIR SORTIR SORTIR 2. a SORTIR 2. a SORTIR SORTIR

dans Ie monde (fig., Jam.) - a ie~i in lume (Jig.). major - a reu~i primuI (la un concurs, Ia un examen). qqn dans Ie monde (fig.) - a scoate in lume pe cineva (fig.}. du moule (fig.) - a ie~i din tip are (fig.). par les trous du nez a qqn (fig., Jam.) - 1. a-i ie~i pe nas: fi satul pana in gat (fig., Jam.). de l'ordinaire (fig., Jam.) - 1. a face Iucruri neobi~nuite: manca lucruri deosebite. d'un mauvais pas (fig., Jam.) - a scapa dintr-o incurcatura.. des pattes de qqn (Jig., Jam.) - a scapa din ghearele cuiva

(Jig., Jam.).

SORTIR les pieds devant (fig., Jam.) - a ie~i cu picioareIe inainte


(fig, Jam.).

s'en SORTIR par une pirouette, une cabriole (fig., Jam.) - a sclipa. a se descurca cu 0 gluma. SORTIR d'en prendre (fig., Jam.) - a fi patit aceIa~i lucru cu putia timp inainte.

SORTIR du rang (fig.) - a-~i incepe cariera de la treapta cea mai de jos. SORTIR de soi - a-$i ie~i din pepeni (Jam.), din fire (Jig.). SORTIR qqch. tout a trac (Jig., Jam.) - a spune ceva pe nepusa masa (Jam.). SORTIR de la vie (lift.) - a se trece din viata, de pe lume (Jig.). s'en SOUCIER comme un poisson d'une pomme, comme d'une guigne (Jig., Jam.) - a-I durea in cot (Jig., pop.); a nu-i pasa nici cat negru sub unghie (Jig., Jam.). SOUFFLER dans des ballons (Jig.) - a sufla in fiola (auto). SOUFFLER comme un breuf, comme un phoque (fig.Jam.) - a gafai ca 0 locomotiva (Jig., Jam.). SOUFFLER sa camoufle (arg.) - a-~i da duhul (Jig.). ne pas SOUFFLER mot (Jig., Jam.) - a nu sufla 0 vorba (Jig., Jam.), a nu spune nici pas (Jig., pop.). SOUFFLER qqch. a qqn (fig., Jam.) - a-i sufla cuiva ceva de sub nas
(Jig., Jam.).

SOUFFRIR comme un damne (Jig.) - a suferi ca un caine; a trece prin chinurile iadului (fig., Jam.). SOUFFRIR mille morts (Jig.) - a se chinui de moarte, a trece prin chinuri groaznice. SOUHAITER Ie bonsoir (Jig.) - a da buna seara. SOUHAITER Ia fete a qqn. - a ura cuiva Ia multi ani. SOUHAITER bien du plaisir (iron.) - a-i ura "sa-ti fie de bine!". SOULAGER un portefeuille (Jig., pop., iron.) - a u~ura portofelul cuiva (Jig.). SOULEVER Ie creur (Jig., Jam.) - a-i fi greata. SOULEVER l' emoi (Jig.) - a stami emotii. SOULEVER l'indignation - a produce indignare. SOULEVER les montagnes (Jig.) - a-~i rade de greutati (Jig., pop.); a mi~ca muntii din loc (Jig., Jam.). SOULEVER un toIle - a dezlantui un protest vehement. SOURIRE la bouche en creur (Jig., Jam.) - a rade fericit. SOURIRE cheese [tfiz] (Jig., Jam.) - a surade ca Ia fotograf (Jam.). SOURIRE de toutes ses dents (Jig.Jam.) - a zambi cu toata gura (Jig.). SOURIRE Gibbs, Colgate (Jig.) - a surade ca intr-o reclama. SOUTENIR qqch. bec et ongles (Jig., Jam.) - a sustine ceva cu inver~unare. SOUTENIR qqch. sans en demordre - a sustine ceva sus ~itare (Jam.). SOUTENIR Ia gageure (vx.) - a nu se lasa; a merge inainte (Jig.). SUBIR des consequences de ses fantes - a-~i ispa~i gre~elile, a trage ponoasele.

ne pas SUCER de la glace, des gla~ons (fig.Jam.) - a bea zdravan (fig.).. SUCER qqch. avec Ie lait (fig., vx.) - a invata ceva din frageda pruncie.. SUCER qqn jusqu'a la mrelle, jusqu'au dernier sou (fig., jam.) a secatui pe cineva pana la ultimul Mnut (jig., jam.). se SUCER la poire, les amygdales (fig., vulg.) - a se pupa; a se tocii
(pop.).

SUCRER les fraises (jig., pop.) -1. a fi zaharisit (fig., jam.); 2. a da. mintea copiilor (jig., jam.). SUCRER une permission (jig., jam.) - a anula 0 permisie. SUER comme dix cruches (fig., jam.) - a-~i da mare osteneala; a se da peste cap (fig., jam.). SUER a grosses gouttes (fig., jam.) - a fi lac de apa (fig., jam.). SUER sang et eau (fig.) - a-I trece toate sudorile muncind (jig., jam.l en SUER une (pop.) - a-i trage un dans (jam.). se SUFFlRE a soi-meme - a nu avea nevoie de companie; a-~ ajunge sie~i. SUIVRE un amphi (arg.) - a asista la un curs (in amfiteatru). SUIVRE qqn a l'autel (jig.) - a se casatori religios. SUIVRE les brisees de qqn (fig., vx.) - a urma exemplul cuiva; a calca pe urmele cuiva (fig., jam.). SUIVRE qqn comme un caniche, comme un mouton, comme SOB ombre, comme un toutou (fig., jam.) - a se tine dupa cineva ca un catelu~ (fig., jam.). SUIVRE les chemins, les sentiers battus (fig., jam.) - a merge pe cii Mtute (fig., jam). se SUIVRE a la file, a la queue leu leu - a merge in ~ir indian, ia monom. SUIVRE qqch. a la lettre (jig.) - a urma ceva intocmai. SUIVRE qqn comme Ie lundi Ie dimanche (fig.Jam.) - a se tine sea de cineva (fig., jam.). SUIVRE Ie mouvement (jam.) - a face ca ceilalti; a se lua dupi ceilalti (jig., jam.). SUIVRE sa pente (fig., jam.) - a-~i urma inclinatia, gustul, drumul
(fig)

SUIVRE qqn ala piste, a la trace (fig.) - a urmari pe cineva. SUIVRE les traces de qqn (fig.) - 1. a se lua dupa cineva; 2. a pe urmele cuiva (fig., jam.). SUIVRE son train (son train-train familier) (fig., jam.) - a-~i urma cursul (fig.). SUPPORTER des coups durs (fig.) - a fi greu lovit; a indura multe. SUPPORTER mal- a nu suporta; a suferi (fig.); a nu admite.

em

SUPPUTER les (ses) chances - aHi) cfmtari ~ansele (Jig.). SURGIR a l'improviste - a ie~i ca din pamant (Jig., Jam.). SURMONTER une crise, sa frayeur - a ie~i dintr-o criza; a-~i potoli spaima. SURMONTER les ecueils les plus durs (Jig., Jam.) - a trece peste cele mai mari greutati. SURMONTER un tabou - a trece peste 0 interdictie. SURPRENDRE la bonne foi de qqn (Jig., Jam.) - a in~ela buna credinta a cuiva. SURPRENDRE qqn en dCfaut (Jig., Jam.) - a prinde pe cineva cu ocaua mica, cu mata in sac (Jig., Jam.), a-I gasi in neregula. SURVEILLER qqn comme Ie Iait sur Ie feu (Jig., Jam.) - a urmari, a supraveghea pe cineva cu stra~nicie. SURVOLER un article, un texte (fig.,fam.) - a-~i arunca ochii pe un articol, pe un text (Jig., Jam.), a-I citi in graM, in diagonala (fig., Jam.).

T
TABLER sur qqch., sur qqn (Jig.) - a conta, a se bizui pe ceva, pr cineva. TAILLER des bavettes, une bavette (Jig., Jam.) - a sta la taifas, b. taclale; a se apuca de pove~ti; a tine sfat (fig., Jam.); a paUivragL TAILLER dans la chair vive, dans Ie vif (jig.) - a taiain carne vie (fig. 'TAILLER un costume (Jig., Jam.), un costard (arg.) a qqn - a bam.. a vorbi de rau pe cineva. TAILLER des croupieres a qqn (fig.) - a pune bete in roate cuin
(Jig., Jam.).

se TAILLER la part du lion (Jig.) - a-~i lua partea leului (fig.). se TAILLER une petite part bien a Iui (fig., Jam.) - a-~i Iua bucatica hli
(jig., Jam.).

TAILLER une armee en pieces (Jig.) - a zdrobi 0 armata. se TAILLER une place de choix (Jig.) - a face rost de un Ioc pe c~
(Jig., Jam.).

se TAILLER une popularite (Jig., iron.) - a-~i rauri popularitafe (Jig., iron.), a se face cunoscut. se TAILLER un franc succes (Jig.) - a obtine un adevarat succes. se TAILLER en vitesse (fig., pop.) - a 0 ~terge rapid (Jig., pop.). TAIRE son bec (Jig., pop.) - a fi mut ca pamantul (Jig., Jam.). TAIRE sa gueule (Jig., pop.) - a-~i tine gura (fig., pop.). TALONNER qqn de pres (jig., Jam.) - a hartui, a se tine scai de cineva (fig., Jam.). s'en TAMPONNER Ie coquillard (fig., Jam.) - a nu se sinchisi de ceva, a-I durea in cot (Jig., pop.). TANCER qqn vertement - a lua pe cine va Ia rost (Jig., Jam.). TANNER Ie cuir a qqn (fig., pop.) - a tabaci pielea cuiva; a snopi ill batai pe cineva, a-i face pielea toba (Jig., pop.). TAPER Ie carton (fig., Jam.) - a bate cartile (Jig., Jam.). s'en TAPER (pop.) - a-I durea in cot (fig., Jam.). se TAPER Ie caberlot (arg.) - a-~i pune burta la cale (fig., pop.). se TAPER la cloche (fig., pop.) - a-~i umple burdihanul (pop.).

TAPER sur la cocarde (Jig., pop.) - a i se urea la cap (fig., Jam.). TAPER a cote (fig., Jam.) - a da gre~; a nu 0 nimeri; a 0 da in badi
(fig., Jam.).

se TAPER sur les cuisses de contentement (Jig., Jam.) - a sari in sus de bucurie (Jig., Jam.). se TAPER Ie cuI par terre (Jig., pop.) - a se tavali de ras (Jig., Jam.). TAPER dans ... (Jig.Jam.) - a se servi cu ... ; a se infige in ... (pop.). TAPER dans Ie mille (Jig., Jam.) -1. a reu~i; 2. a ghici; a 0 nimeri. TAPER sur les nerfs, sur Ie haricot, sur Ie systeme (Jig., Jam.) a dlca pe nervi (Jig., Jam.). TAPER dans l'reil a qqn (Jig., Jam.) - a placea cuiva; a face impresie cuiva. TAPER sur qqn (Jig., Jam.) - a barfi pe cineva. TAPER comme un sourd (fig.Jam.) - a bate (la u~a) ca un apucat (pop.). TAPER du poing sur la table (Jig., Jam.) - a bate cu pumnul in masa
(Jig., Jam.).

TAPER sur Ie tas (Jig.Jam.) -a izbi in gramada; a lovi in dreapta ~i in stanga (Jam.). se TAPER la tete contre les murs (fig.Jam.) - a se da cu capul de pereti
(fig., Jam.).

se TAPER tout Ie travail, la corvee (fig., Jam.) - a se inhama singur la 0 treaba, la 0 corvoada (fig.Jam.). se TAPER sur Ie ventre (Jig., Jam.) - a se bate pe burta cu cineva
(Jig., Jam.).

se TAPER un verre comme un vieux de la vieille (Jig.Jam.) - a bea din obi~nuinta. TAQUINER Ie goujon (fig., Jam.) - a pes cui cu undita. TAQUINER la muse (fig.) - a cocheta cu muzele (Jig.); a face versuri. ne pas TARIR sur un sujet (Jig.) - a 0 tine una ~i bun a (fig., Jam.). TARTINER sur qqch. (Jig., Jam.) - a nu mai termina; a se lungi
(Jig., Jam.).

se TASSER qqch. (Jig., pop.) - a se indopa; a se ghiftui (pop.). TATER de la bouteille (Jig., pop.) - a trage la masea (Jig., Jam.). TATER Ie pouls (de qqn, de qqch.), Ie terrain (fig.Jam.) - a lua pulsul; a sonda terenul (fig., Jam.). TAXER qqn de ... (Jig.) - a acuza pe cineva de ... , a-I califica de ... , . a-I face ... TELEPHONER it Winston Churchill (Jig., Jam., euph.) - a se duce TEMOIGNER de l'amitie a qqn - a arata prietenie cuiva. TENDRE Ies bras a qqn (Jig., Jam.) - a intinde bratele cuiva (fig.).

Ia w.e.

TENDRE
TENDRE TENDRE TENDRE TENDRE capul TENDRE TENDRE TENDRE cuiva TENDRE
(Jig.).

Ies bras vers qqn (fig.) - a implora pe cineva. son esprit (Jig.) - a se concentra. un filet (Jig.) - a Intinde 0 curs a (Jig.). Ia gorge (Jig., Jam.) - a merge singur Ia taiere; a-~i pune pe butuc (Jig., Jam.). I' autre joue (Jig., litt.) - a Intinde ~iobrazul ceIaIalt (Jig., lit.). Ia main (fig.) - a Intinde mana (Jig.); a cere pomana. Ia main a qqn (Jig.) - a Intinde 0 mana prieteneasca
(fig.).

une main secourable (Jig.) - a da

mana de ajutor cuiva

TENDRE l'oreille (Jig., Jam.) - a trage cu urechea (Jig., Jam.}. TENDRE Ia perche a qqn (Jig.,Jam.) - a ajuta pe cineva sa iasa dintr-un impas; a scoate Ia liman pe cineva; a Intinde cuiva un colac de salYare, 0 mana de ajutor (fig., Jam.}. TENDRE la sebile (fig.) - a Intinde mana (Jig., Jam.); a cere pomanii.. TENDRE une souriciere (Jig., Jam.) - a Intinde 0 cursa (Jig., Jam.). ne pas s'en TENIR a... (Jig.) - a nu se multumi numai cu ... ; a nu se opri Ia ... (Jig.). n'en TENIR qu'L. - a nu depinde decat de ... TENIR l'affiche (fig.) - a tine afi~ul (Jig.). (ne pas) TENIR l'alcool (Jig.) - a (nu) tine la hautura (Jig.). TENIR ses assises (fig., Jam.) - a tine sfat. TENIR Ia balance egale entre deux personnes, entre deux opinions (Jig., Jam.) - a nu favoriza pe nici unul, pe nici una din parti. TENIR Ia ban que (fig.) - a tine banca (Jig.). TENIR la barre (Jig.) - a-~i impune autoritatea; a conduce; a guverna (fig.). ne pas se TENIR pour battu (fig.) - a nu se recunoa~te (a nu se da) hatut
(fig., Jam.).

se TENIR bien (mal) (fig.) - 1. a fi bine (prost) crescut; 2. a (nu) ~ti sa se poarte In lume. TENIR bon (Jig., Jam.) - a nu se lasa (fig., Jam.); a nu ceda; a rezista en TENIR une bonne (Jam.) - a fi "facut"; a fi beat crita (fig., Jam.). TENIR qqn a sa botte (Jig., Jam.) - a tine pe cineva Ia cheremul sau (Jam.). TENIR Ie bon bout (fig., Jam.) - a fi pe calea cea buna (Jig., Jam.). TENIR qqn au bout de son fusil (Jig.) - a ochi pe cine va (fig.). TENIR boutique de lieux communs (fig., Jam.) - a spune numai banalitati. TENIR Ia bride haute, courte a qqn (fig., Jam.) - a tine din scutt pe cineva (fig., Jam.).

TENIR qqn en bride, en Iisiere (fig., Jam.) - a tine pe cineva in frau (Jig., Jam.). en TENIR une carabinee, un bon coup, une bonne, une severe (Jig., Jam.) - a fi beat turta (Jig., Jam.). se TENIR a carreau (Jig., Jam.) - a fi cu ochii in patm (Jig., Jam.). TENIR une femme en chambre (Jig., Jam., vx.) - a intretine 0 femeie (fig, Jam.). TENIR Ia chandelle a qqn (Jig., Jam.) - a-i tine cuiva Iumanarea (Jig., Jam.), a-I codo~i (pop.). TENIR qqn sous Ie charme (Jig.) - a fermeca pe cineva (Jig.). TENIR Ie choc (Jig.) - a suporta, a trece cu bine prin ... TENIR a creur (Jig.) -1. a-i ramane inima Ia ceva; 2. a tine din toata inima Ia ceva. se TENIR coi (Jig.) - a sta smirna (Jig., Jam.). TENIR Ies commandes (Jig.) - a dirija (0 afacere). TENIR Ia corde (auto, Jig.) - a Iua virajul cat mai scurt (auto). TENIR Ies cordons de la bourse (Jig., Jam.) - a tine bilierile pungii (Jig., Jam.). TENIR du cote de qqn (Jig., Jam.) - a semana, a fi Ieit cu cineva (din famiIie) (caracter, fire). se TENIR Ies cotes (Jig.,Jam.) - a se tine cu mainile de burta de atata ras (Jig., Jam.). se TENIR Ies coudes (Jig., Jam.) - a fi solidari. se TENIR dans Ia coulisse (Jig.) - a sta in umbra (Jig.). TENIR Ie coup (Jig., Jam.) - a rezista; a face fata; a 0 duce Ia ... (fig, Jam.). TENIR Ie couteau par Ie manche (Jig., Jam.) - a avea painea ~i cutitul (Jig., Jam.). se TENIR a couvert (Jig.) - a se tine in umbra (Jig., Jam.). TENIR Ie crachoir (fig., Jam.) - a-i merge gura ca 0 melita (Jig.,Jam.); a nu Iasa pe cineva sa spuna un cuvant; a acapara conversatia. TENIR une bonne cuite (Jig.) - a fi afumat bine (Jig., Jam.); a prinde ciocarlanuI, purceaua de coada (Jig., pop.). TENIR Ie de (Jig., Jam.) - a acapara conversatia. ne pas TENIR deb out (fig.) - a nu se prinde; a nu tine (fig.); a nu sta in picioare (Jig., Jam.); a nu fi credibiI, a fi imposibil. se TENIR sur Ia defense (fig.) - a fi gata de riposta. TENIR Ie devant de Ia scene (Jig.) - a ocupa un Ioc de fmnte (Jig.). TENIR qqn a distance (Jig.) - a tine pe cineva Ia distanta (Jig.). se Ie TENIR pour dit - a intelege 0 data pentm totdeauna; a nu mai insista; a nu mai protesta.

TENIR la dragee haute a qqn (jig., jam.) - 1. a duce pe cineva ca zaharelul (fig., jam.); 2. a face pe cineva sa plateasca scump ceca ce dore~te; a tine in ~ah pe cineva (jig.). TENIR qqn a l'ecart (jig.) - a nu lasa pe cineva sa se afirme; a-I tiR deoparte (jig.). TENIR qqn en echec (jig.) - a tine pe cineva in ~ah (jig.). TENIR ensemble (fig.) - a se potrivi; a merge impreuna (jig.). TENIR qqn en haute estime - a avea multa stima pentru cineva. TENIR ferme (jig.) - a nu se da batut (jig., jam.). ne TENIR qu'a un fil, qu'a un cheveu (jig.) - a fi cat pe ce sa...; a_ depinde decat de ... TENIR les fils d'une affaire dans sa main (fig., jam.) - a tine in:tnW friliele unei afaceri (jig., jam.). TENIR Ie bon fil (jig., jam.) - a prinde un fir; a fi pe drumul cd bun (jig.). se TENIR au garde-a-vous - a sta drepti. se TENIR sur ses gardes (jig.,jam.) - a se pazi; a fi circumspect; a_ se lansa; a fi rezervat. TENIR qqn sous sa griffe (jig., jam.) - a tine pe cineva in puterea . TENIR qqn sur Ie gril (jig., jam.) - a tine pe cineva ca pe j3ralic (jig., jam.). TENIR qqn en haleine (jig., jam.) - a tine pe cineva sub tensiune, sufletulla gura (jig., jam.). TENIR la jambe a qqn (jig., jam.) - a tine pe cineva de un n~ a-I bate la cap (jig., jam.). TENIR qqn en joue (fig., jam.) - a lua pe cineva la ocm (jig., fa-..I;. a tinti pe cineva (jig.). TENIR sa langue (jig., jam.) - a-~i tine pliscul (jig., pop.); a-~i~: stavila gurii; a fi mut ca pamantul (jig., jam.). TENIR Ie large (jig.) - a pluti in larg (jig.). TENIR en lisiere (jig.) - a tine din scurt (fig.). ne pas TENIR longtemps (jig.) - a nu rezista mult timp (jig.). TENIR une affaire en main (jig.) - a conduce nemijlocit 0 at: a 0 tine bine in mana (fig., jam.). TENIR qqch. de premiere main (jig.) - a afla ceva de la sursa (fig..t TENIR qqch. de seconde main (jig.) - a afla ceva prin intermediar". TENIR qqch. a pleines mains (fig.) - a tine ceva cu amandoua (fig, jam.). TENIR la maree (fig.) - a tine la greu (fig., jam.). TENIR bien la mer - a se comporta bine pe mare, a avea stab' . (naviga{ie).
>

TENIR qqn a sa merci (fig.) - a avea pe cineva la mana, la cheremul sau


(fig., Jam.).

TENIR qqn pour mort (fig.) - a considera pe cineva mort. TENIR une chose de naissance, de race (Jig.) - a avea ceva In sange (Jig., Jam.); a mo~teni (un caracter). TENIR qqn en odeur de saintete (Jig., Jam.) - a considera pe cineva ca pe un sfant, perfect. TENIR qqn a l'<eil (fig.,fam.) - a nu slabi pe cineva din ochi (Jig.,fam.); a fi cu ochii pe cineva (fig., Jam.). TENIR l'oiseau (Jig., Jam.) - a pune mana pe (cel pe care-l cauta)
(Jig., Jam.).

TENIR parole - a se tine de cuvant. TENIR qqn sous sa patte (Jig., Jam.) - a avea pe cineva In mana
(fig,jam.).

TENIR la haut du pave (Jig., Jam.) - a fi un personaj important. TENIR a sa peau (fig., Jam.) - a tine la viata (Jig., Jam.). se TENIR peinard (Jig., pop.) - a nu-~i face griji. en TENIR pour une personne (Jig., Jam.) - a fi Indragostit de cineva. TENIR une grande place (Jig.) - a avea 0 mare importanta. ne TENIR en definitive qu'a peu de chose - a depinde In fond de un fleac. ne pas (plus) TENIR en place (Jig.) - a nu mai putea sta locului (Jig., Jam.); a nu mai avea astampar, rabdare. TENIR la queue de la poele (Jig., Jam.) - 1. a fi In fruntea bucatelor (fig., Jam.); 2. a tine In mana puterea (Jig., Jam.); a guvema. TENIR qqn, qqch. d'une poigne de fer (Jig., Jam.) - a tine, a pastra pe cineva, ceva cu stra~nicie. se TENIR a portee de qqn - a sta In preajma cuiva. TENIR pour insulte - a se considera insultat. TENIR du prodige (Jig.) - a tine de domeniul miraculosului. TENIR a qqn, a qqch. comme ala prunelle de ses yeux (Jig., Jam.)a tine la cineva, la ceva ca la ochii din cap (Jig., Jam.). s'en TENIR a qqch. (fig.) - a se multumi numai cu ... ; a se limita la ... ne TENIR qu'a... - a nu depinde decat de ... TENIR son quant-a-soi (fig.) - 1. a pastra distantele (Jig., Jam.); 2. a fi rezervat; a sta In banca sa (Jig., Jam.). TENIR qqn en quarantaine (Jig.) - a izola pe cineva. se TENIR a quatre (fig., Jam.) - a se stapani cu greu. TENIR qqch. de qqn - a afla (a avea) ceva de la cineva. TENIR bon Ie rampe (fig., Jam.) - a se tine bine (fig., Jam.); a fi sanatos. TENIR son rang - a-~i tine rangul; a se respecta.

TENIR les renes d'une affaire (Jig.) - a ~ine fraiele unei afacai
(Jig., Jam.).

se TENIR sur la reserve (fig.) - a fi rezervat, circumspect. TENIR qqn en respect (Jig.) - a amenin~a cu 0 arma pe cineva; a-I tiDe Ia respect (Jig., Jam.). se TENIR en retrait (Jig.) - a sta in umbra (fig.). TENIR qqn, qqch. pour rien (fig.) - a nu acorda cuiva importan1i;. a socoti ceva (pe cineva) un nimic, un terchea-berchea (Jam.). TENIR rigueur a qqn de qqch. (litt.) - a nu ierta cuiva ceva; a piisb::a pica cuiva (fig.). TENIR la route (Jig., Jam.) - a fi posibil, de incredere; solid. TENIR bien la route (auto) - a se comporta bine la drum (auto). TENIR qqn sur la sellette (fig., Jam.) - a strange pe cineva in chinp
(Jig., Jam.).

TENIR qqch. de bonne source (Jig.) - a de~ine informa~ii din suni sigura. TENIR table ouverte (Jig.) - a avea casa deschisa (fig.). se TENIR bien a table (fig.) - a ~ti sa se poarte la masa. se TENIR mieux a table qu'a cheval (fig., Jam.) - a manca cu pofii: a fi mancau. TENIR tete a qqn (fig., Jam.) - a ~ine piept cuiva (fig, Jam.). TENIR la vedette (Jig., Jam.) - a fi in frunte, in top. TENIR bien Ie vin, Ie whisky (fig., Jam.) - a ~ine Ia b3.utura. TENTER sa chance, Ie coup (Jig.) - a-~i incerca norocul. TENTER de demeler les torts (fig.) - a incerca sa descurce (sa in~ leaga) gre~elile, nedrepta~ile. TENTER Ie diable (Jig.) - 1. a se lasa ispitit; 2. a profita de slabiciBnea cuiva. TENTER Dieu (Jig.) - 1. a se expune la mari pericole; 2. a mania pie . Dumnezeu (fig.). TENTER Ie tout pour Ie tout (Jig., Jam.) - a merge la marele rise;; a juca totul pe 0 singura carte (Jig.). TERNIR Ie blason, l'honneur, Ia memoire, Ia reputation de ~ (Jig.) - a pata onoarea, memoria, reputa~ia cuiva; a-i fe~teli bIazanul (fig., Jam.). se TERRER chez soi (fig.) - a se inchide in casa, a nu doti sa vada pr nimeni. se TIRER (pop.) - a 0 ~terge (Jam.). s'en TIRER - a ie~i, a scapa dintr-o incurcatura; a se descurca. TlRER qqn d'affaire (fig., Jam.) -1. a scoate pe cineva la liman,_ incurcatura (Jig.); 2. a scoate pe cineva basma curata (jig., Jam.i-

se TIRER d'affaire, d'un mauvais pas, du petrin (fig., Jam.) a sdipa cu fata curata (Jig., Jam.); a ie~i basma curata (Jig., Jam.). ne jamais TlRER sur une ambulance (fig.) - a menaja pe cei care au greutati. TIRER l'attention, Ie regard (Jig.) - a atrage atentia, privirea. TIRER avantage (Jig.) - a trage foloase. TIRER a blanc (Jig.) - a trage cu gloante oarbe (Jig.). TIRER une bordee, un chapelet d'injures - a injura ca la u~a cortului
(Jig., pop.).

TIRER des bordees (Jig., Jam.) - a colinda carciumile (Jam.). TIRER sur tout ce qui bouge (fig.) - a voi sa extermine totul, a trage in tot ce mi~ca. TIRER a boulets rouges sur qqn (Jig., Jam.) - a da cu barda in cineva
(Jig., Jam.).

se TIRER la bourre (arg.) - a se trage de par; a se parui (pop.). TIRER a bout portant sur qqn (Jig., Jam.) - a trage de foarte aproape in cineva. TIRER une carotte a qqn (Jig., Jam.) - a stoarce bani de la cineva (Jig., Jam.); a trage clapa cui va (Jig., Jam.). TIRER les cartes (Jig.) - a da in carti. TIRER sa derniere cartouche (Jig.) - a-~i juca ultima carte (Jig.). TIRER son chapeau a qqn (Jig., vx.) - a-~i scoate palaria in fata cuiva (in semn de admiratie) (Jig.). TIRER ses chausses, ses gregues (Jig., Jam.) - a-~i lua taIpa~ita
(Jig., Jam.).

TIRER qqch. par les cheveux (Jig., Jam.) - a trage de par (fig., Jam.). TIRER au clair (fig.) - a lamuri; a face lumina (intr-o imprejurare) (fig.). s'en TIRER a bon compte (fig., Jam.) - a scapa u~or, ieftin; a ie~i basma curata (fig., Jam.). TIRER a consequence - a avea urmari. TIRER les consequences (Jig.) - a suporta, a trage consecintele. TIRER sur la corde, sur la ficelle (Jig., Jam.) - a intinde coarda prea mult (fig., Jam.). TIRER les cordes, les ficelles (fig., Jam.) - a trage sforile (fig., Jam.). TIRER son petit coup (fig., vulg.) - a se culca cu 0 femeie. TIRER un grand coup de chapeau (fig., Jam.) - a saluta pana la pamant
(fig, Jam.).

TIRER des coups de canon dans la grele (Jig., Jam.) - a se stradui in zadar. TIRER la couverture a soi (fig., Jam.) - a trage spuza pe turta sa
(Jig., Jam.).

TIRER au cuI (Jig., pop.),


(Jig., Jam.).

au flanc (Jig., Jam.) - a trage chiulul

TIRER Ie diable par la queue (fig., Jam.) - a trage mata de coadi


o

TIRER dans Ie dos, dans les jambes, dans les pattes a qqn (Jig., Jam;)a ataca pe cineva pe la spate (Jig.), mi~ele~te. se TIRER en douce (Jig., Jam.) - a 0 ~terge pe furi~ (Jam.). TIRER l'echelle apres qqn (fig., Jam.) - a considera pe cineva de neegalat. TIRER qqn d'embarras - a scoate pe cineva din incurcatura. TIRER une epine du pied a qqn (Jig., Jam.) - 1. a scoate pe cineYa dintr-o mare incurditura; 2. a-i lua cuiva 0 grija de pe suflet
(fig., Jam.).

(Jig., Jam.).

TIRER son epingle du jeu (fig., Jam.) - a se retrage la timp (dintr-o afacere); a-~i luajucariile ~i a pleca (Jig.,fam.). TIRER les ficelles (Jig., Jam.) - a trage sforile (Jig., Jam.). TlRER une juste fierte - a fi pe drept mandru (de ceva). TIRER a sa fin (Jig., euph.) - 1. a trage sa moara; a se apropria sfar~itul; 2. a fi pe ispravite. TIRER sa flemme (Jam.) - a lenevi cat e ziulica de lunga (Jam.). se TIRER des flutes (fig., Jam.) - a 0 lua la sanatoasa (fig., Jam.). TIRER gloire - a-~i face 0 glorie din ... TIRER Ie glaive (fig., Jam.) - a seoate sabia (Jig., Jam.). s'en TIRER avec honneur (Jig.,fam.) - a se descurea frumos. TlRER a hue et a dia (Jig., Jam.) - a trage unul Mis ~i altul eea
(fig., Jam.).

TIRER au juger (Jig., Jam.) - a trage la nimereala (Jig., Jam.). TIRER la langue (Jig., Jam.) - 1. a-i erapa buza, a umbla eu limba seoasa (dupa eeva) (Jig., Jam.); 2. a muri de sete. TIRER une langue d'une aune (Jig., Jam.) - a seoate limba de un cot
(Jig., Jam.).

TIRER eomme des lapins (Jig., Jam.) - a omori pe capete (Jig., Jam.). TIRER a la ligne (Jig., Jam.) - a lungi un text, un artieol (pentru a obtine mai multi bani). TIRER en longueur (Jig.) - a trage de timp (fig., Jam.). ne pas se TlRER si (trop) mal de qqeh. (Jig., Jam.) - a se deseurca bini~or (Jam.). TlRER qqn par la manche (fig., Jam.) - a trage pe eineva de maneca
(fig, Jam.).

TIRER les marrons du feu (Jig., Jam.) - a seoate eastanele din foe cu mana altuia (Jig., Jam.).

TIRER deux, dix moutures d'un sac, du meme sac (fig.) - a scoate zece piei de pe cineva, de pe ceva (Jig., Jam.). TIRER Ie bon numero (Jig.) - a nimeri bine in casnicie. TIRER ala courte paille (Jig., Jam.) - a trage la sorti. TIRER parti de qqch. - a profita de (ceva). se TIRER d'un mauvais pas (Jig.) - a ie~i cu fata curata (Jig., Jam.); a ie~i din incurcatura. TIRER qqn d'un mauvais pas (fig.) - a scoate pe cineva din incurcatura. TIRER dans les pattes a qqn (Jig., Jam.) - a face mizerii cuiva
(fig., Jam.).

se TIRER des pattes de qqn (fig., Jam.) - a scapa din ghearele cuiva
(Jig., Jam.).

TIRER qqn du petrin (Jig., pop.) - a scoate pe cineva dintr-un necaz, dintr-o situatie proasta. ne pas TIRER sur Ie pianiste (la imperativ) (fig., Jam.) - a fi indulgent, cumsecade; a nu avea pretentii. TIRER sur sa pipe (Jam.) - a trage din pipa (Jam.). s'en TIRER par une pirouette (Jig., Jam.) - a scapa, a se descurca cu o gluma. TIRER des plans sur la comete (Jig., Jam.) - a-~i face iluzii. TIRER sa poudre aux moineaux (Jig., Jam.) - a strica orzul pe ga~te (fig., Jam.); a nu merita osteneala. TIRER sa reverence a qqn (Jig., iron.) - a parasi pe'cineva; a pleca. TIRER Ie rideau sur qqch. (Jig., Jam.) - a ~terge ceva din minte; a inchide oblonul; a trage perdeaua (fig., Jam.). TIRER qqn du ruisseau (Jig., Jam.) - a scoate pe cineva din mocirla
(fig, Jam.).

TIRER qqch. a soi (fig.) - a trage spuza pe turta sa (Jig., Jam.). TIRER un texte a soi (Jig.) - a interpreta un text a~a cum ii convine. TIRER la sonnette (les, des sonnettes) (jig., Jam.) - a umbla cu cer~itul
(fig, Jam.).

TIRER la sonnette d'alarme (fig., Jam.) - a trage un semnal de alarma (Jig.). TIRER dans Ie tas (Jig., Jam.) - a trage in muJtime, in plin. TIRER un trait sur qqch. (Jig.) - a trage 0 linie peste ceva; a renunta (Jig.). TIRER vengeance - a se razbuna. TIRER les vers du nez a qqn (Jig., Jam.) - a trage pe cineva de limba
(Jig.).

TIRER les verrous (fig.) - a trage zavorul (fig.); a incuia. TIRER a vue (Jig.) - a trage direct, fara somatie.

TISSER sa toile (Jig., Jam.) - a-~i tese panza (Jig., Jam.). TOMBER les quatre fers en l'air (fig., pop.) - a didea cat e de 1
(Jig., Jam.).

TOMBER en arret (Jig., Jam.) - 1. a se opri; 2. a sta la panda. TOMBER (bien) bas (fig.) - a decadea; a ajunge prost (Jig.). TOMBER sur un bec (fig., pop.), sur un manche, sur un os (fig, faaJ - a se lovi de un obstacol (fig.), de 0 dificultate; a cadea pe bac
(jig., Jam.).

TOMBER bien (mal) (Jig., Jam.) - 1. a nimen bine (prost); 2. a pica la tanc (a pica tocmai cand nu trebuie). TOMBER comme une bombe, comme un bolide, comme un ~ de canon (Jig., Jam.) - a cadea ca 0 bomba (fig, Jam.). TOMBER sur ses bottes (Jig., Jam.) - a cadea din picioare de obo~
(Jig., Jam.).

TOMBER en carafe (vx.) - a avea a pana; a fi pe dric (Jig., pop.). TOMBER sur Ie cassis (arg.) - a cadea in cap (Jig., arg.). TOMBER de Charybde en Scylla (Jig., litt.) - a cadea din lac in
(Jig., Jam.).

IJIIII

TOMBER comme un chien dans un jeu de quilles (fig., Jam.) a cadea ca musca-n lapte (Jig., Jam.). TOMBER sous la coupe de qqn (Jig., Jam.) - a fi la cheremul, la IJl.iIIII cuiva (fig., Jam.). TOMBER sur Ie cuI (jig., pop.) - a cadea in fund; a ramane cu gura cir cata (fig., Jam.). TOMBER dans la debine (Jam.) - a ajunge la sapa de lemn (Jig.,fam.Jc TOMBER dans la deconfiture - a cadea in ruina. TOMBER dessus a qqn a bras raccourcis (Jig., Jam.) - a tabari pi: cineva (Jig., pop.). TOMBER dans Ie discredit, dans Ie malheur, dans l' oubli (jig",a fi disereditat, nenorocit, uitat. TOMBER a 1'eau (Jig., Jam.) - a 0 lasa balta (Jig., Jam.). TOMBER enceinte - a ramane gravida. TOMBER aux genoux de qqn (fig., Jam.) - a didea la picioarele em.
(fig, Jam.).

TOMBER en grenouille (Jig., litt.) - a cadea in mrejele unei femei TOMBER sur la griffe de qqn (fig., Jam.) - a eadea in ghearele cui.
(Jig., Jam.).

TOMBER dans un guepier (fig., Jam.) - a da de buclue; a nimen intr__ . viespar (jig.,fam.). TOMBER de son haut (fig., Jam.) - a eadea de sus, din non (Jig., Jam. t. TOMBER sous Ie joug de qqn (Jig.) - a cadea in puterea euiva (fig 1-

TOMBER juste, pile (fig.) -1. a 0 nimeri; a ghici; 2. a sosi la tanc. TOMBER dans Ie lac (Jig., Jam.} - a cadea baWi; a da chix (Jig., Jam.}. TOMBER Ia laine sur Ie dos de qqn (fig., Jam.) - a Iua ~apte piei de pe cineva (Jig., Jam.). TOMBER sous Ie coup de la loi - a fi pasibil de pedeapsa. TOMBER mal- a pica prost (Jam.). TOMBER malade - a cadea la pat (Jam.). TOMBER Ie masque (Jig.) - a amnca masca; a-~i da arama pe fata
(Jig., Jam.).

TOMBER comme les mouches


(fig., Jam.).

(Jig., Jam.) - a muri ca mu~tele

TOMBER des nues, de son haut, de Ia lune (fig., Jam.) - a fi foarte surprins; a pica din nori (fig., Jam.). ne pas TOMBER dans l'oreille d'un sourd (Jig., Jam.) - a Iua (ceva) in seama; a tine cont de (ceva). TOMBER sur un os (fig., Jam.) - a da de greu; a cadea pe bee; a da de belea (Jig., Jam.). TOMBER dans les oubliettes (fig., Jam.) - a fi dat uitarii (Jig.). TOMBER dans Ia panade (fig., pop.) - a cadea in mizerie neagra
(Jam.).

TOMBER dans Ie panneau (Jig., Jam.) - a cadea in pIasa (fig., Jam.); a se pacali; a pica de fraier (fig., pop.). TOMBER sous Ia patte de qqn (Jig., Jam.) - a cadea in ghearele cuiva
(Jig., Jam.).

TOMBER a pic (fig., Jam.) - a cadea, a pica Ia tanc (Jam.). TOMBER de son piedestal (Jig.) - a decadea. TOMBER a plat (fig., Jam.) - a suferi un e~ec total (despre 0 piesa de teatm). TOMBER a plat ventre (fig.Jam.) - a cadea in genunchi (Jig.Jam.). TOMBER dans Ies pommes (fig., pop.) - a da ochii peste cap (jig., Jam.); a Ie~ina. TOMBER au poussiere (jig., jam.) - a se alege praful. TOMBER dans Ie puits (vx.) - a fi dat uitarii (lit.). TOMBER en quenouille (vx.) - a nu mai avea descendenta masculina. TOMBER sur Ie dible qqn (jig.Jam.) - a ataca pe cineva pe Ia spate (jig., jam.); a-I insuita. TOMBER dans Ie ruisseau (jig., Jam., pe).} - a cadea in mocirla

(fig, jam.).

TOMBER sous Ie sens (fig.) - a sari In ochi; a fi evident; a fi la mintea coco~uIui, simplu ca buna ziua (Jig., jam.). TOMBER de sommeil (jig.) - a pica de somn (jig.).

TOMBER sur qqn (Jig., Jam.) - a se repezi cu critic a pe cine".


(Jig., Jam.).

TOMBER dans un traquenard (fig.) - a didea intr-o cursa (Jig.). TOMBER la veste (Jig., pop.) - a scoate haina (despre barbati). TONDRE un reuf, sur des reufs (fig., Jam.) - a fi zgarie-brfulzi; a-~i manca de sub unghie (fig., Jam.). TOPER-lit (Jig., pop.) - a bate palma (tope-Ia!) (Jig., Jam.). se TOQUER de qqn (pop.) - a se prapadi dupa cineva, a fi mort,. nebun dupa cineva (Jam.). s'en TORCHER (Jig., pop.) - a-I durea-n cot; a i se faWii (fig., pop.r. a i se rupe'n pai~pe (arg.). TORCHER son travail (fig., Jam.) - a lucra de mantuiala; a da peste cap 0 treaba (Jig., Jam.); a fu~eri (pop.). TORDRE Ie cou a qqn (fig., Jam.) - a suci cuiva gatul (fig., Jam.). TORDRE Ie nez (fig., Jam.) - a stramba din nas (fig., Jam.). se TORDRE de rire (fig.,fam.) - a se stramba, a se strica de ras (fig.}. TOUCHER sa bille, sa canette (arg.) - a fi competent, eficace. TOUCHER du bois (jig., Jam.) - a bate in lemn (Jig., Jam.). TOUCHER au but, au port (fig.) - a ajunge la liman (Jig., Jam.). ne pas TOUCHER a un cheveu (de la tete) de qqn - a nu se atinge de cineva (Jig., Jam.). TOUCHER les epaules (Jig., Jam.) - a fi invins; a fi pus jos (Jig.). TOUCHER a sa fin (Jig.) - a fi pe punctul de a se sfar~i, spre sf. a se apropia de sfar~it. TOUCHER Ie fond (Jig., Jam.) - a fi la pamant (fig., Jam.). TOUCHER au grisbi (arg.) - a pune laba pe lovele (arg.). TOUCHER des haricots (Jig., Jam.) - a incasa mai mult de-o grfunadi
(Jig., Jam., iron.).

TOUCHER Ie grand lot - a incasa lozul eel mare. en TOUCHER un (deux) motes) a qqn (Jig., Jam.) - a arunca 0 vorbi. cuiva; a pune 0 yorba buna pentru cineva (fig.). TOUCHER qqn de pres (fig., Jam.) - a se inrudi cu cineva. TOUCHER a qqn (fig.) - 1. a face rau cuiva; 2. a se atinge de cineva (jig.). TOUCHER qqn par telephone - a lua legatura prin telefon cu cineya. TOUCHER terre (fig.) - a pune piciorul pe uscat (fig.). ne pas TOUCHER terre (fig., Jam.) - a merge ca vantul (fig, Jam.}. TOUCHER au vif d'une question (fig.) - a atinge punctul esential (fig.1TOURNER a l'aigre (fig., Jam.) - 1. a degenera; a se invenina (illscutie, relatii); 2. a nu mai merge caruta (fig., Jam.). TOURNER l'angle - a da coltul (Jam.).

TOURNER autour (fig., Jam.) - a da tarcoale (Jig., Jam.). TOURNER bien (mal) (Jig.,jam.) -1. a ajunge bine (prost) (fig.,jam.); 2. a 0 lua pe calea cea buna (pe 0 cale gre~ita) (fig.). TOURNER bride, casaque (fig., Jam.) - a face cale intoarsa (fig.); a-~i schimba brusc parerile; a schimba macazul (fig.,fam.). TOURNER au clafoutis (fig., Jam.) - a se termina prost (fig., Jam.). TOURNER Ie coin (Jig., Jam.) - a lua coltul (fig., Jam.). se TOURNER contre qqn (fig., Jam.) - a se ridica impotriva cuiva
(fig, Jam.).

se TOURNER du cote de qqn (Jig., Jam.) - a se da de partea cuiva


(fig, Jam.).

TOURNER court (fig.) -1. a sari brusc de la una la aha (Jig.); 2. a coti brusc (fig.); 3. a se opri brusc (fig.). TOURNER en derision - a lua in deradere, in bataie de joc. TOURNER au desastre, au drame (Jig.) - a fi 0 catastrofa (Jig.). TOURNER Ie dos a qqn (fig.,jam.) - a intoarce spatele cuiva (Jig.,jam.). TOURNER l'estomac, Ie creur a qqn (Jig., Jam.) - a face greata; a intoarce cuiva stomacul pe dos (Jig.). TOURNER et retourner une idee, une pensee (Jig., Jam.) - a se gandi in fel ~i chip (la ceva). TOURNER sept fois la langue dans sa bouche (Jig., Jam.) - a-~i toarce pe limba (Jig., Jam.); a se gandi mult inainte de a vorbi. TOURNER la loi, un statut (Jig.) - a rastalmaci legea, un statut. TOURNER qqch. en mal (fig.) - a rastalmaci ceva. TOURNER mal (Jig.) -1. a 0 lua pe cai gre~ite (Jig.), a ajunge prost; 2. a lua 0 intorsatura neplacuta. TOURNER de l'reil (Jig., Jam.) - 1. a da ochii peste cap (Jig., Jam.); 2. a inchide ochii (fig.,fam.). TOURNER comme un ours, comme un ecurellil en cage (fig., Jam.) a se invarti ca un leu in cu~ca (Jig., Jam.); a fi nelini~tit. TOURNER la page (Jig., Jam.) -1. a incepe un nou capitol (al vietii); a 0 lua de la capat (Jig.); 2. a ~terge cu buretele (fig., Jam.). TOURNER autour du pot (Jig., Jam.) - a da tarcoale; a se invarti in jurul subiectului (fig., Jam.). se TOURNER les pOllces (fig., Jam.) - a taia frunza la caini (fig.,jam.). TOURNER qqn, qqch. en ridicule - a ridiculiza pe cineva, ceva. TOURNER rond (fig., Jam.) - a merge bine, ~nur (fig., Jam.). TOURNER en rond - a se invarti pe loc. TOURNER lees) sang(s) a qqn (Jig., Jam.) - 1. a rascoli, a scoate din rninti pe cineva (Jig., Jam.); 2. a face sa-i inghete sangele in vine
(fig., Jam.).

TOURNER un statut - a rastalmaci un statuto TOURNER les talons (Jig., Jam.) - a 0 ~terge; a face stanga-mprejur.; a da bir cu fugitii (Jig., Jam.). TOURNER la tete a qqn (Jig., Jam.) - a suci capul cuiva (fig, Jam.). TOURNER en trois-huit - a lucra in trei schimburi, zi ~i noapte. TOURNER a tout vent (fig., Jam.) - a se intoarce dupa cum bate va. tul (fig., Jam.); a se schimba dupa imprejurari. TOURNER a tous les vents, au moindre vent (Jig., Jam.) - a fi 0 fin: slaM, influentabila. TOURNER au vinaigre (Jig., Jam.) - a ie~i prost (fig., Jam.); a se invenina. TRACER Ie chemin, la voie (Jig.) - a fi deschizator de drumuri (fig ITRADUIRE qqn en justice, en jugement - a da in judecata pe cineYa-. TRAINER qqn dans la boue (Jig., Jam.) - a impro~ca pe cineva cu noroi (fig.); a insulta pe cineva. TRAINER un boulet (Jig.) - a-~i duce crucea (Jig.). TRAINER cornrne un corps sans ame (Jig.) - a fi fadi vlaga. TRAINER ses guetres, ses bottes (quelque part) (fig., Jam.) - a-~i plimba pa~ii (fig.); a hoinari; a da tarcoale (undeva) (fig, Jam.). TRAINER en longueur - a dura prea mult; a se eterniza (Jig.). TRAINER la patte (Jig., Jam.) - a ~chiopata. TRAINER les pieds (fig.,jam.) - a tergiversa, a se lasa greu (fig.,jam.,. se TRAINER aux pieds de qqn (fig., Jam.) - a se tan la picioarele cuin.
(fig., Jam.).

TRAINER la pouille (vx.) - a trai in rnizerie. TRAINER qqn sur Ie pre (vx.) - a obliga pe cineva sa se bata in duel TRAINER les rues (Jig., Jam.) - a bate strazile; a umbla creanga
(Jig., Jam.).

TRAINER la savate (Jig., Jam.) - a trage mata de coada (Jig., Jam.). TRAITER qqn a bouche que veux-tu (fig., Jam.) - a trata rege~te pe cineva (Jig.). TRAITER qqn cavalierement - a se comporta obraznic cu cineva. TRAITER qqn de haut, du haut de sa grandeur - a trata pe cineva de sus (Jig., Jam.). TRAITER qqn cornrne un lepreux (fig., Jam.) - a trata pe cineva ca pe un ciumat (Jig., Jam.). TRAITER qqn de noms d'oiseaux, de tous les noms (Jig., Jam.)a face pe cineva albie, troaca de porci; a-I face de ocara (figJam.).

se TRAITER de tous les noms (Jig., Jam.) - a se injura reciproc; a se ocan (Jig., Jam.).

TRAITER avec qqn de pair a compagnon (jig., jam.) - a trata pe cineva ca de Ia egaIIa egal. TRAITER qqn par-dessous la jambe (fig., jam.) - a Iua pe cineva peste picior (jig., jam.). TRAITER qqn en parent pauvre (fig., jam.) - a nu Iua in seama pe cineva, a nu-i acorda atentie; a-I desconsidera. TRAITER de puissance a puissance (jig.) - a discuta de Ia egal Ia egal (jig.). TRAITER qqn en quantite negligeable - a trata pe cineva ca pe un nimic (jam.). TRAMER qqch. contre qqn (fig.) - a urzi ceva contra cuiva. TRANCHER Ie mot (jig.) - a decide; a fi obligat sa ... TRANCHER Ie nreud gordien (jig., litt.) - a taia nodul gordian (jig., lit.). TRANCHER l'opportunite des plaintes (jig.) - a decide dad 0 pIangere este indreptatita. TRANCHER du seigneur, de I'important (jig.) - a face pe nobilul; a-~i da aere (jig., jam.). TRANCHER de tout (jig., iron.) - 1. a se hotari; 2. a se pricepe Ia toate, Ia orice (iron.). TRANCHER dans Ie vif (fig., jam.) - a ti1iain came vie (jig., jam.). TRANSGRESSER Ies ordres - a nesocoti ordinele. TRANSIR de froid (jig.) - a ingheta de frig. se TRANSMETTRE Ie flambeau (jig.) - a preda ~tafeta (jig.). TRANSMETTRE une maladie - a contamina. TRANSPIRER de Ia coiffe (arg.) - a-I durea mintea (fig., pop.). TRANSPIRER sur ses devoirs (jig., jam.) - a-~i stoarce creierii (jig., jam.), a-~i face temele cu multa sarguinta. TRA VAILLER d'arrache-pied, comme une bete de somme, comme un breuf (jig., jam.) - a munci pe rupte; a trage din greu (jig., fam.). TRAVAILLER a bloc (jig., jam.) - a Iucra serios; a da in branci (jig., jam.). TRAVAILLER pour une bouchee de pain (jig., jam.) - a munci pe mai nimic (jig., jam.). TRA VAILLER du chapeau, du bigoudi (jig., jam.) - a fi ticnit (jig., jam.); a prinde mu~te (jig., jam.). TRAVAILLER de concert (fig.) - a-~i da mana (jig.,jam.); a se intelege. TRAVAILLER coude a coude (fig., jam.) - a munci cot la cot (jig., jam.). TRAVAILLER sans deteler (fig.) - a munci lara incetare, pe brand (jam.). TRA VAILLER ferme - a munci cu nadejde.

TRAVAILLER sans filet (Jig., Jam.) - a-~i asuma riscurile (Jig.). TRAVAILLER comme un forc;at (Jam.) - a munci ca un salahor, ca un hamal (Jam.). TRAVAILLER en free-lance [fRiHis] - a lucra independent. TRAVAILLER pour la gloire (Jig., Jam.) - a munci de amorul artei
(Jig., Jam.).

TRA VAILLER au pair - a lucra fara salariu, numai pentru casa ~imasa.. TRA VAILLER aux pieces - a fi platit Ia bucata. TRA VAILLER au ralenti (Jig.) - a munci cu incetinitorul, in doruIIelii
(fig, Jam.).

TRAVAILLER pour Ie roi de Prusse, pour l'honneur (Jig., Jam.)a Iucra de amorul artei, de florile marului (Jig., Jam.). TRA VAILLER comme un sabot, comme un pied (Jig., Jam.) - a lucra ca 0 cizma (Jig., Jam.). TRAVAILLER a mi-temps (a plein temps) (Jig.) - a face 0 jumatate de norma (0 norma intreaga) (Jig.). TRAVAILLER a Ia vigne du Seigneur (Jig., vx.) - a converti sufletele
(Jig., Jam.).

TRAVERSER dans Ies clous - a trece pe zebra, pe trecerea de pietoni. TRAVERSER en coup de vent (Jig., Jam.) - a trece ca 0 furtuna. TRAVERSER tous Ies creve-creur (Jig.) - a trece prin momenre grele, a avea parte de dezamagiri. TRAVERSER l'esprit - a-i trece prin gand, prin minte. TRAVESTIR Ia pensee de qqn (Jig., Jam.) - a denatura ideile cuiva.. TREMBLER dans sa culotte (Jig., pop.) - a-i tatai fundul de fud
(Jig., pop.).

TREMBLER comme une feuille (fig., Jam.) - a tremura ca v~


(fig, Jam.). .

TREMPER (au moins) dans vingt combines (a la fois) (Jig., Jam.ja invarti 0 multime de afaceri (Jig., Jam.). TREMPER dans un crime, dans une affaire malhonnete, louche, daB un complot (Jig., Jam.) - a fi amestecat intr-o crima, intr~ afacere dubioasa, intr-un complot. TREMPER sa plume dans Ie fiel, Ie poison (Jig.) - a avea pana inveninata (fig.). TRESSER des couronnes a qqn (Jig.) - a ridica in slavi pe cine"'" ,
(Jig.).

se TRICOTER un bas de Iaine (Jig., Jam.) - a pune bani la cioap


(Jig., Jam.).

TRICOTER les cotes a qqn (Jig., Jam.) - a rupe coastele cui, .. a-I bate mar (Jig., Jam.).

TRICOTER des jambes (Jig., pop.) - a 0 lua la sanatoasa (fig., pop.). TRIER sur Ie volet (Jig.) - a alege pe spranceana (fig., Jam.). TRINQUER pour qqn (fig.,jam., iron.) - a patimi; a plati pentru altul
(Jig., Jam.).

TRIPOTER dans pas mal d'affaires (Jig.,jam.) - a invarti tot felul de punga~ii. se TRITURER les meninges, la cervelle (a) (Jig., Jam.) - a-~i bate capul; a-~i sfarama creierii (Jig., Jam.). se TROMPER d'adresse - a gre~i adresa (Jig.). TROMPER son attente (Jig.) - a face sa treaca timpul mai u~or. TROMPER Ie chemin (fig.,jam.) - a face in a~a fel ca sa para drumul mai scurt. se TROMPER de chemin (Jig.) - a se rataci. se TROMPER par decaut de ... - a se in~ela din lipsa de ... TROMPER sa faim (fig., Jam.) - a-~i amagi foamea (fig., Jam.). TROMPETER (fig., Jam.) - a bate toba; a umple targul cu vorbe; a fi gura de petece (Jig., pop.); a vorbi in dreapta ~i in stanga
(Jig., Jam.).

TRONQUER une citation, un texte (Jig.) - a ciunti un citat, un text. TROQUER ses baskets pour des charentaises (Jig., Jam.) - a ajunge din cal magar (fig.,fam.). TROTTER sur les talons de qqn (Jig., Jam.) - a se tine pe urmele cuiva (Jig., Jam.). (lui) TROTTER dans la tete (Jig.,jam.) - a-i umbla prin cap (fig.,jam.). TROUVER des accommodements avec Ie ciel (Jig., Jam.) - a-~i lini~ti con~tiinta; a se aranja cu Dumnezeu (Jig., Jam.). TROUVER l'assiette au beurre (fig., Jam.) - a gasi vaca de muls
(fig, Jam.).

se TROUVER dans Ie meme bain (Jig., Jam.) - a fi in aceea~i barca (Jig., Jam.), situatie. TROUVER un biais (Jig., Jam.) - a gasi 0 cale, 0 ie~ire (Jig., Jam.). se TROUVER bien de qqch. (fig.) - a fi multumit cu ceva. TROUVER buisson creux (Jig., Jam.) - a da chix (Jig., Jam.). se TROUVER a un carrefour (fig.,jam.) - a fi la 0 discruce (fig.,jam.). se TROUVER entre deux chaises (fig., Jam.) - a fi intr-o situatie nesigura, delicata; a sta cu fundul in doua luntre (fig., Jam.). TROUVER chaussure, chaussette a son pied (fig., Jam.) - a-~i gasi perechea (Jig., Jam.). TROUVER son chemin de Damas (Jig., Jam., lift.) - a se converti. TROUVER son compte a qqch. (Jig.Jam.) - a-I aranja; a-i conveni ceva. y TROUVER son compte (fig., Jam.) - a-~i scoate parleala (Jig., Jam.).

se TROUVER court (fig.) - a nu avea replica; a nu gasi raspunsul promp:.. TROUVER que dalle (fig., Jam.) - a nu gasi nimic. TROUVER du decompte (Jig., Jam.) - a fi deceptionat. TROUVER qqn en decaut - a gasi pe cineva in nereguHi, a-I prinde cu ocaua mica (fig., Jam.). TROUVER Ie decaut de la cuirasse, de l'armure (Jig.) - a gasi puncrul slab (fig.). se TROUVER dans de mauvais draps (Jig., Jam.) - a fi intr-o situ~ proasta. se TROUVER entre deux feux (fig.) - a fi prins intre doua focuri (fig.J. TROUVER Ie filon (Jig.) - a da de 0 mina de aur (Jig.). TROUVER qqn dans sa foulee (fig., Jam.) - a i se pune cineva de-a curmezi~ul (Jig., Jam.). TROUVER trop de gendres quand la fille est mariee (Jig., Jam.) multi viteji apar dupa razboi (fig., Jam.). en TROUVER gogo (Jig., Jam.) - a gasi (ceva) pe saturate, cu nemiluita. (ne pas) TROUVER grace (devant) aux yeux de qqn (fig.) - a (nll' ca~tiga bunavointa cuiva; a (nu) gasi indurare la cineva. TROUVER son havre de paix (Jig., litt.) - a-~i gasi 0 oaza de lini!iR

(Jig., lit.).

TROUVER Ie joint (Jig.) - a gasi ~pilul, mijlocul de a aranja lucrurik:;, a-i da de rost. TROUVER son maitre, a qui parler (fig., Jam.) - a-~i gasi na~ul, baciial
(fig, Jam.).

la TROUVER mauvaise (fig., Jam.) - a nu gusta un lucru (fig.1., a-I gasi deplasat, de prost gust. TROUVER de quoi meubler son temps (Jig.) - a avea cu ce-~i urnple timpul (fig.). TROUVER Ie mot de l'enigme (fig.) - a gasi cheia enigmei. TROUVER Ie fin mot de qqch. (fig.) - a gasi poanta; a prinde ~piIuI (Jam.). TROUVER moyen de ... - a reu~i S3....; a gasi 0 posibilitate sa ... se TROUVER nez nez avec qqn (fig., Jam.) - a se intlUni nas ill cu cineva (fig., Jam.). TROUVER l' oiseau, Ia pie au nid (fig., Jam.) - a Iua pe cineva ca oaia (fig., pop.). ne pas se TROUVER sous Ie pas, Ie pied, Ie sabot d'un cheval, d' mule (fig., jam.) - a fi greu de gasit; a nu se gasi pe toate murile (Jig., jam.). TROUVER qqch. dans un paquet de lessive (dans une pochette prise) (Jig., Jam.) - a-i pica ceva din cer (Jig., Jam.).

TROUVER un rempla~ant au pied leve - a gasi un inlocuitor pe loc. TROUVER une planche de salut (Jig., lift.) - a gasi un colac de salvare
(fig, Jam.).

ne pasTROUVER preneur (Jam.) - a nu gasi amatori. se TROUVER aux prises avec qqn (fig.) - a fi in conflict cu cineva. se TROUVER que ... - a se intampla ca... TROUVER que les raisins sont trap verts (fig., Jam.) - a gasi ca strugurii sunt prea acri (Jig., Jam.). TROUVER a redire - a fi contra; a pratesta; a barfi. TROUVER son salut (Jig.) - a-~i gasi mantuirea, salvarea (Jig.). y TROUVER tout comme a la Samaritaine (fig., Jam.) - a se gasi de toate; a nu lipsi nimic. la TROUVER saumatre (fig., Jam.) - a nu-i conveni. TROUVER Ie temps long (Jig.) - 1. a i se uri a~teptand; 2. a nu mai avea rabdare; 3. a se plictisi. TROUVER un terrain d'entente (Jig.) - a gasi 0 posibilitate de intelegere, 0 cale de dialog. se TROUVER a la tete d'une fortune, d'un heritage (fig.) - a se trezi bogat (Jam.); a-i pica 0 mo~tenire (Jam.). TROUVER Ie truc (Jam.) - a descoperi ~mecheria. TROUVER visage de bois (Jig., Jam.) - a gasi pe mutu' la u~a
(fig., Jam.).

TROUVER sa voie (Jig.) - a-~i gasi calea (Jig.). TRUFFER un discours de citations - a impana un discurs cu citate (fig.). TRUFFER une piece de micros (Jig.) - a umple 0 camera cu microfoane. TUER les mouches a quinze pas au vol (pop.) - a-i puti gura (pop.). TUER comme des mouches - a omori multi, in numar mare. TUER dans l'reuf (Jig., Jam.) - a inabu~i in fa~a (Jig., Jam.). TUER la poule aux ceufs d'or, tuer la poule pour avoir l'ceuf (Jig.,jam.)a-~i taia craca de sub picioare; a se lacomi proste~te (fig., Jam.). se TUER a repeter qqch. (fig.,jam.) - a-~ibate gura de pomana (fig.,jam.). se TUER Ie temperament (fig., Jam., iron.) - a-~i prapadi sanatatea (Jam.). TUER Ie temps (Jig., Jam.) - a-~i omon timpul, vremea (Jig., Jam.). se TUER au travail, a la peine (Jig.) - a se coco~a muncind (Jam.). ne pas se TUER au travail (fig.,jam.) - a munci in dorullelii (fig.,jam.). TUER Ie veau gras (Jig., lift.) - a taia vitelul cel gras (Jig., lit.). TUER Ie ver (Jig., Jam.) - a bea un paharel pe inima goala (Jig., Jam.). TUTOYER les chefs-d'reuvre (Jig., Jam.) - a fi cunoscator de arta; a se pricepe la arta.

u
UNIFIER les programmes seolaires - a unifiea programele ~eolare. UNIR sa destinee (lift.) - a-~i uni destinele (fig, lit.). UNIR deux jeunes gens - a disatori doi tineri. USER de son bien (jig.) - a dispune de averea sa. USERjusqu'a la corde (fig.) - a toci eeva pi'ma la urzeala (jig.,janLl .. USER ses fonds de culottes sur les banes (fig.,jam.) - a-~i toci eoatee pe hancile (aeeleia~i) ~eoli(i) (jig., jam.); a fi eolegi de ~eoala.. s'USER les souliers a ... (jig., jam.) - a-~i rupe pingelele ... (jig.,jant.i USER son temps (jig.) - 1. a-~i pierde timpul; 2. a-~i epuiza tirrqd. USER sa vue, ses yeux - a-~i striea oehii.

v
ne pas VALOIR cher (Jig., Jam.), pas un c10u (Jam.), pas un fifrelin, tripette (pop.) - a nu face doi bani (Jig., Jam.). ne pas VALOIR la corde pour Ie pendre (Jig., Jam.) - a nu da doua parale pe cineva (Jig., Jam.). VALOIR Ie coup, la peine (Jig., Jam.) - a merita osteneala, a face (Jig.). VALOIR Ie coup d'reil (Jig., Jam.) - a merita 0 privire. VALOIR Ie detour (Jig., Jam.) - a merita osteneala (Jig., Jam.). VALOIR son pesant de cacahuetes (Jig.,Jam., iron.) - a fi caraghios. VALOIR son pesant d'or (Jig.,Jam.) - a face toate paralele, toti banii (Jig., Jam.). ne pas VALOIR un pet (de lapin) (Jig., Jam.) - a nu face nici cat o ceapa degerata (fig., Jam.). VALOIR son prix - a face banii. ne pas se VANTER de qqch. (Jam.) - a nu avea de ce sa fie mandru. se VANTER a bon droit - a se lauda pe drept. VAQUER a ses affaires (Jig., Jam.) - a-~i vedea de ale sale (Jam.). VARIER la sauce (Jig., Jam.) - a schimba placa (Jig.,Jam.). VEGETER dans l'ombre (Jig.Jam.) - a lancezi in umbra (Jig.Jam.). VEILLER au grain (Jig.) - a fi prudent; a fi cu ochii in patru; a lua seama (fig., Jam.). VENDRE un logement c1es en main - a vinde 0 locuinta gata, la cheie (Jig., Jam.). VENDRE au comptant - a vinde pe bani gheata. VENDRE des coquilles a ceux qui viennent de Saint-Michel (fig., Jam.) - a vinde castraveti la gradinar, apa la sacagiu (fig., Jam.). VENDRE aux encheres - a vinde la licitatie. VENDRE la meche (Jig., Jam.) - a trada un secret (complot); a vinde pontul (pop.). se VENDRE a un parti (Jig.) - a fi venal. se VENDRE comme des petits pains (Jig., Jam.) - a se vinde ca painea calda (Jig., Jam.).

VENDRE cher, cherement sa peau, sa vie (fig., Jam.) - a-~i vinde. scump pielea (Jig., Jam.). VENDRE la peau de l'ours (Jig., Jam.) - a vinde pielea ursului padure; a tocmi vulpea din padure (fig., Jam.). VENDRE ses pere et mere (fig., Jam.) - a vinde ~i pe tata-sau ~i pc mama-sa (Jig., pop.). VENDRE a perte - a vinde in pierdere. VENDRE au prix fort - a vinde scump. VENDRE qqn (fig.) - a trada pe cineva. VENDRE sa salade (fig., pop.) -1. a vinde 0 marfa proasta; a v~ mardale (Jig., pop.); 2. a debita minciuni. VENDRE a la sauvette (Jig., Jam.) - a vinde pe sub mana, pe 58 tejghea (fig., Jam.). VENDRE en solde - a solda. en VENIR a ... - a ajunge la ... VENIR d'autorite - a veni din proprie initiativa; a-~i impune pre VENIR Ie bee, la gueule enfarine(e) (Jig., Jam.) - a crede ell tot zboara se mananell (fig., Jam.). VENIR ala bourre (pop.) - a veni cu intarziere. VENIR a bout de qqch., de qqn (fig., Jam.) - a da de capat unui I a veni de hac cuiva (fig., Jam.). VENIR de la boutique de qqn (Jig.) - a proveni de la ... ; a veni, a de la ... (despre zvonuri, rautati). VENIR comme un cheveu, des cheveux sur la soupe, comme chien dans un jeu de quilles (fig., Jam.) - a cadea ca mu lapte (Jig.,fam.). ne pas VENIR a la cheville de qqn (fig., Jam.) - a nu-i ajunge c . nici la degetul eel mic (Jig., Jam.). VENIR a echeance de ... - a expira termenul. en VENIR aux extremites (Jig.) - a ajunge la capl'itul rabdarii (fi, la bataie. en VENIR au fait (fig.) - a ajunge la subiect, la relatarea fapte1or. VENIR les mains dans les poches (fig., Jam.) - a veni cu degetul gura (fig., Jam.). en VENIR aux mains, aux coups (fig., Jam.) - a ajunge la bataie. VENIR a manquer (fig.) - a se termina pe moment. VENIR au monde (fig.,fam.) - a veni pe lume; a se na~te. VENIR pleurer dans Ie gilet de qqn (fig., Jam.) - a plange pe cuiva (fig., Jam.). VENIR a la rescousse (Jig.) - a veni in ajutor. VENIR par surcroit - a pica pe deasupra.

m.

VENIR voir si la soupe est bonne (jig., jam.) - a se incredinta personal de ceva. VERIFIER Ie bien-fonde d'une theorie - a verifica valabilitatea unei teorii. VERSER dans ... - a cadea in ... VERSER dans l'aigreur (jig.,jam.) - a se inacri, a deveni morocanos. VERSER de l'argent de la main a la main (jig.) - a plati direct, fara forme. VERSER dans la facilite (jig.) - a deveni superficial. VERSER de l'huile sur les plaies (jig.) - a alina durerile (jig.). VERSER de l'or a pleines mains (jig., jam.) - a arunca cu banii (jig., jam.). VERSER une piece au dossier (jUT.) - a depune un act la dosar (jUT.). VERSER des pots-de-vin (jig., jam.) - a da ~pert (jam.). VERSER Ie sang (jig., jam.) - a face varsare de sange. VERSER son sang (jig., jam.) - a-~i da viata (pentru 0 cauza). VIDER l'abces (jig., jam.) - a sparge buba (jig., jam.). VIDER une affaire, un differend (fig., jam.) - a lichida 0 afacere, a lamuri 0 neintelegere, un conflict. VIDER son carquois (jig.) - a-~i goli sacul cu sageti (jig.). VIDER son creur, son sac (jig.) - a-~i descilrca sufletul (jig.). VIDER les etriers (jig., jam.) - a cadea de pe cal (jig.); a fi descumpanit. VIDER qqn comme un lapin (jam.) - a-i scoate toate maruntaiele la operatie (fig., jam.). VIDER les lieux (jig., jam.) - a 0 lua din loc, a 0 ~terge (jig., jam.). VIDER une querelle (jig.) - a lichida un conflict. VIDER son sac (jig., jam.) - a-~i goli, a-~i de~erta sacul (jig., jam.). VIRER de bord, bard sur bord (jig., jam.) - a se intoarce cu 180 (jig., jam.); a schimba macazul; a trece de partea cealalta (jig.). VIRER sa cuti (jam.) - a-~i schimba comportamentul. VIRER qqn (jig., pop.) - 1. a concedia pe cineva (dintr-un post); 2. a-I da afara. VlRER a tout vent (jig., jam.) - a se intoarce dupa cum bate vantul (fig, jam.). VISER trap haut (jig., jam.) - a tinti prea sus (jig., jam.). VISER un maroquin (fig.,jam.) - a vana un portofoliu (jig.). VISER a plaire - a cauta sa placa. VISER qqn (jig., jam.) - a ochi pe cineva (jig., jam.). se VISSER a bloc (jig., jam.) - a se in~uruba strans (jig., jam.). VIVRE de l'air du temps (jig., jam.) - 1. a fi pe geanta (fig., jam.); 2. a se hriini cu vant, cu aer (fig., jam.).
0

VIVRE en plein air - a trai in aer liber. VIVRE dans l'atmosphere de qqn (jig.) - a trai langa cineva. VIVRE tant bien que mal (jig., jam.) - a tdi cum da Dumnezea
(jig., jam.).

ne VIVRE que de ses bras (fig., jam.) - a nu trai dedit din munca sa (fig.). VIVRE en camp volant (fig., jam.) - a trai ca tiganul cu cortDI
(jig., jam.).

VIVRE de ses charmes (jig.) - a se prostitua. VIVRE comme chien et chat (fig., jam.) - a trai ca ~i cainele cu pisica.
(fig., jam.).

VIVRE claquemure (fig.) - a trai intre patru pereti, a se izola. VIVRE comme un cloporte (fig., jam.) - a nu ie~i din casa. VIVRE a la colle (arg.) - a trai in concubinaj. VIVRE comme un coq en pate (fig., jam.) - a trai ca in sanullui Avraam, ca un bimba~a (jig.,jam.). VIVRE aux crochets, aux depens de qqn (fig.) - a tdi pe spinarea cuiva (fig., jam.). VIVRE en ermite (fig.) - a duce 0 viata cucernica; a trai ca un pustnic.. VIVRE d'espoir et d'eau claire (fig., jam.) - a se hrani cu speran~
(jig., jam.).

VIVRE en etat d'urgence absolue (jig.) - a fi pe margine a prapastiei. a trai cu sufletulla gura (fig., jam.). VIVRE a l'etroit (jig.) - a fi stramtorat (fig.). VIVRE en bonne intelligence avec qqn - a trai in buna intelegere;. a se intelege bine cu cineva. VIVRE au jour Ie jour (fig.) - a trai de azi pe maine (jig.). VIVRE largement - a duce un trai imbel~ugat. VIVRE dans les larmes (jig.) - a fi necajit. VIVRE sans lendemain (jig.) - a trai de azi pe maine, tara nici 0 perspectiva (jig.). VIVRE en marge de la societe, de la loi - a tdi la margine a societatii, la limita legii; a fi un marginalizat. VIVRE dans ses meubles (jam.) - a locui in propria sa casa. VIVRE sur les nerfs (fig.) - a sta ca pe ghimpi, ca pe ace; a fi 1m pachet de nervi (fig.). VIVRE en odeur de saintete aupres de qqn (jig., jam.) - a fi bine vazut de cineva (fig., jam.). VIVRE dans l'ombre de qqn (fig., jam.) - a trai in umbra cui\'a
(fig., jam.).

VIVRE de pair a compagnon (fig., jam.) - a fi pe picior de egalitalr cu cineva (fig., jam.).

VIVRE de sa plume (fig., Jam.) - a trai din scris (Jig., Jam.). VIVRE en grand seigneur, sur (un) grand pied (fig.) - a trai pe picior mare (fig.,fam.). VIVRE comme une taupe (Jig., Jam.) - a trai ca 0 cartita (fig., Jam.). VIVRE une valise a la main (fig., Jam.) - a fi mereu pe picior de plecare (Jig.,fam.). VIVRE sa vie (Jam.) - a-~i trai viata (Jam.). se VOlLER la face, Ie visage (fig.Jam.) - a nu vrea sa vada (fig.Jam.). VOlLER la pellicule (arg.) - a fi (ceva) foarte urat. VOlLER la verite (Jig., Jam.) - a ascunde adevarul. VOIR les choses sous un certain angle (fig.) - a vedea lucrurile dintr-un anumit punct de vedere. en VOIR de belles, de bleues (fig., Jam.) - a 0 pati; a vedea pe dracu'
(Jig., Jam.).

VOIR Ie bout de qqch. (Jig., Jam.) - a se apropia de sfar~it (0 lucrare, o carte etc.). VOIR Ie dessous des cartes de qqn, d'une affaire (fig., Jam.) - a vedea dedesubturile manevrelor cuiva, dedesubturile unei afaceri (Jam.). en VOIR trente-six chandelles (Jig., Jam.) - a vedea stele verzi
(fig., Jam.).

y VOIR plus clair (fig.) - a intelege mai bine. en VOIR de toutes les couleurs (fig., Jam.) - a 0 pati rau (Jig., Jam.); a trece prin momente grele. VOIR son cui en se levant (vulg.) - a se trezi cu fata la cearceaf (pop.). VOIR tous ses espoirs fondre a vue d'ceil (Jig.) - a i se narui ~i ultima speranta (Jig.). n'y VOIR que du feu, que de la braise (Jig., Jam.) - a nu intelege nimic. VOIR grand (Jig.) - a avea proiecte mari. VOIR les choses de haut (Jig.) - a privi lucrurile de sus (fig.). VOIR Ie jour (Jig.) - a vedea lumina zilei (fig.); a se na~te. VOIR large (Jig.) - a avea vederi largi (fig.). VOIR loin (fig.) - a vedea lucrurile in perspectiva; a prevedea. VOIR par Ie petit bout de Ia lorgnette (fig.) - a avea ochelari de cal
(fig., Jam.).

VOIR mal qqch. (fig.) - a nu intelege ceva. VOIR un malade (fig.) - a da consultatii unui bolnav. se VOIR comme Ie nez au milieu de Ia figure (Jig.,fam.) - a se vedea de Ia 0 po~ta (cL.); a sari in ochi (fig.,fam.). ne pas VOIR plus loin que son nez, que Ie bout de son nez (fig.,fam.) - a nu vedea mai departe de varful nasului (fig., Jam.).

VOIR tout en noir (fig.) - a vedea totul in negru; a fi pesimist (fig.).. VOIR d'un bon rei! (Jig., Jam.) - a vedea cu ochi buni (Jig., Jam.). VOIR d'un mauvais rei! (Jig., Jam.) - a dezaproba. VOIR qqn, qqch. d'un mauvais rei! (fig., Jam.) - a privi pe cine'Q, ceva cu ochi dii (fig., Jam.), fin-a ingaduint~L VOIR la paille dans l'CEil du voisin et ne pas voir la poutre dans Ie sien (fig.) - a vedea paiul din ochiul altuia ~i nu barna din ochill sau (Jig., Jam.). VOIR du pays (fig.) - a diHitori; a fi umblat (fig.). VOIR rouge (Jig., Jam.) - a i se face negru inaintea ochilor (Jig., Jam..t a se infuria. VOIR qqch. jusqu'a plus soif (Jig.) - a privi ceva cat ii dore~te in.ina
(Jig., Jam.).

VOIR venir (fig., Jam.) - a a~tepta prudent mersul evenimentelor. ne pas VOIR venir (Jig., Jam.) - a nu-~i da seama; a nu intui. ne rien VOIR venir (Jig.) - a nu-~i da seama de nimic, a nu prev~ a nu hanui. VOIR venir qqn (Jig., Jam.) - a ghici intentiile cuiva; a se a~tepta la_ VOIR venir qqn avec ses gros sabots (fig., Jam.) - a vedea clar ~ bate cineva; a prinde mi~carea (Jig., Jam.). VOIR d' ou, de quel cote souffle Ie vent (Jig., Jam.) - a vedea din~ bate vantul (jig., Jam.). en VOIR des vertes et de pas mCires (Jig., Jam.) - a vedea lucruli ~ocante, scandaloase, prostii. VOIR la vie en rose (Jig., Jam.) - a vedea viata in roz. VOIR avec les yeux de la foi (Jig.) - a judeca lucrurile prin pns... credintei in Dumnezeu. ne VOIR que par les yeux de qqn (fig., Jam.) - a asculta orbe~te cineva (Jig.). se VOLATILISER dans la nature (Jig.) - a se face nevazut, a dBparea. VOLER des ses propres ai!es (fig., Jam.) - a sta pe picioarele
(Jig., Jam.).

VOLER comme dans un bois (fig.,fam.) - a fura ca in codru (fig.'/llIII..lVOLER les deniers publics - a fura banii, avutul statului. VOLER en eclats - a se face tandari, bucatele. (se) VOLER dans les plumes (Jig., pop.) - a se incaiera; a se (a sari) la biitaie; a se lua de ciuf (Jig., pop.). VOLER au secours (fig., Jam.) - a sari in ajutor. VOLER au secours de la victoire (Jig., iron.) - a sosi la spartulliFgului (fig., Jam.).

VOLER de victoire en victoire (Jig.) - a merge din succes in succes (fig.). VOTER rouge (Jig.) - a vota pe comuni~ti. VOUER qqn aux gemonies (Jig., lift.) - a arunca anatema asupra cuiva (Jig., lit.); a blestema pe cineva. en VOULOIR a qqn (fig.,jam.) - a-I pa~te pe cineva (fig., pop.); a purta pica cuiva; a avea necaz pe cineva; a-i purta sambetele (fig.). en VOULOIR pour son argent (Jig., Jam.) - a da cat cere, numai sa merite (fig., Jam.), a avea pretentii. VOULOIR avaler qqn tout ern (Jig., Jam.) - a fi furios pe cineva; a voi sa-linghita de viu (fig., Jam.). a VOULOIR blanchir un negre on perd sa Iessive (fig., Jam.) 1. a strica orzul pe ga~te (Jig., Jam.); 2. a dori imposibilul; a voi sa faca din rahat, bici (vulg.). VOULOIR qqch. de tout son creur - a dori ceva din toata inima. VOULOIR qqch. it cor et it cri (Jig., Jam.) - a cere ceva sus ~i tare (Jig., Jam.). VOULOIR decrocher (Jig.) - a dori sa-~i incheie activitatea. ne pas VOULOIR entendre raison (Jig.) - 1. a face dupa cum 11 taie capuI; 2. a nu voi sa ~tie de nimic. ne plus VOULOIR faire Ie beau (Jig.) - a refuza sa mai asculte, sa se mai lingu~easca. VOULOIR la peau de qqn (fig., Jam.) -1. a dori sa distruga pe cineva; 2. a-i dori cuiva moartea. VOULOIR peter plus haut qu'on a Ie derriere (Ie cuI) (Jig., pop.) a avea pretentii excesive; a cere mai mult dedit i se cuvine. s'en VOULOIR de qqch. - a-~i repro~a ceva. VOULOIR rentrer sous terre, a cent pieds sous terre (Jig.) - a-i veni sa intre in pamant de ru~ine (Jig., Jam.). ne rien VOULOIR savoir (fig., Jam.) - a nu voi sa tina seama de nimic. VOULOIR Ie scalp de qqn (Jig.,Jam.) - a cere capul cuiva (Jig.,Jam.). VOULOIR y voir qqn (fig.,jam.) - "sa te vad in locul meu" (Jig.,jam.). VOULOIR voler avant d'avoir des ailes (Jig., Jam.) - a nu avea mijloace pe masura doriptei, ambitiei. VOYAGER aux frais de I'Etat, de la princesse (Jig., Jam.) - a calatori, a se plimba pe banii statului. VOYAGER a l'reil, en lapin (Jig.,jam.) - a calatori pe blat (Jig.,jam.).

Vous aimerez peut-être aussi