C

. Copyrig;ht © Editura Aeaderniei Romane, 1999. Teate drepturile, asupra acestei editii unt rezervate edrvum~.

PR INS
Pag.

Cuvam inainte ...•.••..•...... "...................................................................................................

prcla\~ '~"'"'''''''''''''''''''''''' ap, I. -L..6MENT£ .

11
13

DE SEISMOLOGIE

rNGJN~REI\.SCA "
· • ""~

.. .

Is
15
1

Adresa: EDJTURA ACADEMfEI ROMANE RO-7€>117.. Bucuresti, Romania

Calea 13 Septerubril'! nr,

1.1. Cauzelu eutrernurelor 1.1 1. G..lncr"dlitAII " 1·- .. , · 1.1.2: SllJuct~jra \lll.:rni a r{'err¢l , , 1.1.3. Falii IC1l10nro'c $llTIi~oa.ri c.ruMalc: 1.1.'1. Mscanismul ourremureler ICcLOniGe
1.1.5. CUlrelTlUre ll'o(and alte OOUZ!l ""
,.' · ··•·..·· • ·..••·.. ·f···'..•
,

13, sector 5
34 48

Tel.: 040:-1-41 1 90 08. teUfax.: 401-410

..
,.'"

..

e-mail: edacad@ns.ear.ro

, _ .._ ,
!

··
,

•.. ·•.. ··•·

,

·.. • '.'

.
..

)5 1()
17

18 1~

\ .2, 81erilenleJe l11i*llIl.ri~ eismi c., l~.;.

"

,..........................
t • • •

~~. undcseismice.itl1'"lA de pr(:)pagare I.~._. InFogmrarcl! paramcl)110rlu.nui cutremur ,

StllsmlCti. "

18
IlJ

1.3. IllIcnsilale

21

104. Zpne!1!'11 'ei·mien.a unul teruoriu 1.5. S~I mi 'illl(e.a hlriloriului Rom1iniei
!.6.

"
"

,............................. ,.................
-...........

23 24 26

Dlllctll'fCnlu(clc se<;oluhJl ~! XX"I~I!

lip. 2. BAZELE T ORETI€E ALE LA ACTI NI SEI MI . E

l~CUL' L I
" ·• ·

0
r

TR

TIIL(')R
•• •.. • •.. •·

2. I. l;'.)nct"'dIl'IAIJ

2.2. Modclareadinamici!

aSll'u!!tut'ilor

"................................

,
,

.
.

2K 2 2K

Redactors PETRE M0CANU

Tehoredaclor: SOPtA MOHA.R Coperta: CAMELIA BOOOl

Bun de lipar; 18. 11.99. Fo~mat; I6!70x I 00. Coli lipar: 20 CZ pentru bihhoted rnari 624.042.7 C.Z. pentru biblioteci mid 62 ISBN
I

2.'2.1. Model dinalTIll!:• rlispuns dirflltni,c · 2.2.2. N1odclulm8tcmatic al problemei de dinftmicfI f.tonslru!!liUof 2.2.3. Dcfol111111111 d\namlob II unci suuctun
2 lA. E()UilIHlc 1ll0<..h:llHuldinalllic 2.3. Rl\SpLlIlSUJ scisrlli~ nlsi~lelnllllli
23'.1. In!rotlu(;ete

·..· . .
.

29 H
34

"

~u I g.l.Q
, ,.,

~
, ,

..
,

.3'1
:\43'4 35

97J.:,-27--o708-9

2.-'.2. Moaelul dmamic 2.JJ scrlalii Irbcm neamornzarc ·..• 2.3.4.0 ·ciJll.lii libcre amortizate , ·, 23.5. Ra.5;pun~):,\1inarnlc aJ siillcmLllul ell I g.l.d, la UC!lunea d nlliiCalii ba1.ei tie rezl!mare "' "" }J,6. R;a.~punsul seismic linlar -

· ·••..•..· ·.. ·..· · ·,·,.-

_ ,

.. . ..

36

UTIIIImi~carr itrrntlnicc ,.., ~.'...

:

..,
..

Imprirnat in Romania
[TAT

SPRlnNULAGENTlEl NATIONALE TEHNOLOGIE S1 INOVARE

PENTRU $TIINTA

:2.3_6.1. Imegrala Duhame! ·..· · ,..·.. ·.. ··..· 2J.6.2. lUspuns 'sejsmic linear In pratlcs blog~iil'.c _ 2.3.7 U:xciL,.,icseismica- f,r.spuns seisntlc 1.3.7.1. RxdUllic seism!c~ ," , ,, " 2.37.2. RWipuns selsmlc biografic _
2.3.7.3. concplul de

·~ ,

.. .. .. ..
..

rn

puns

sp~cltal

,·

..
.

2.3 7.4. Sp-ecrrul de rMpllns al'tieplasID1i. aJ p~!ll!tln\lite7.c! ~ 81 p$ellduacc~leralie'

7.
2.3.7,5. Pararnerrii spectrelor " , '.' _ 2,3.8. SpeclTUl eornblnat D - V -Jii. _ ,, 2'.3.9. Analiza raspullsului spectral pc diagrama logar.ilmici 2.3.10. Spewul de prcleetare if) domenhtl elastic. ,.,
2.4, Analiza modaHI n rtispunsulul stlis!T1ic al istemulul cu N g.l.d
2.4.1 Imrcducere , , , ,., " ,.,

_
, _ ,

..
.

49
51

Ca .3. PAllT1CIPAREA TERENU~UI DE FUNDATIE P SEISMIC AL tONSTRlJCTULOR 3, I. €o_mPQrt-are~ terenuril0r

III aC,liunea' eismicA

LA RA,SPUNStll., ·, · , .••,
_

·,··.· . .
..

11~
113

" ,
_

. ..
.
..

53 56

";'

.2.4.2. Modu!'! propriide oscilb.~ic , , ,.. 2.4.3. Arnortiwea 13 sistetne cu N g.Ld " . 2.4.4. Arnortizare reaJiSli ,., , _ " t-: .. 2.4,5, RlIspunliul seismic aj silnemului cu N g.I.6, " ,." __ , 2.4.5.1. Modelul matematlo , , . 2.4.5.2. Reducerea numAru/t,d g.I.d _ , , , ,.._ ,.,,,.. 2.4.5.3 Rbpuns seisl1'li~ prin anali1A modalri " " 2.4.5.3. J. RAspuns seismic momenlan lib forma deplasirilor. .. 2.4.5.3.2. Raspuns seismic momentan ~tlb forma forf~ror de inert!e . 2.4.5-4. IUisp!.jlls $eit'11ic muxirn - rnsRuns spemraL . 2.4.5,5. Reg-uti de COml:iil'iare pemru r6splJ~dalc " , . 2 ·t5 ,6. 11t(~tprclllrca anallzel spcctra1e " , ..
2.5. IHislluns sc.!isl1l~C prin I1.lCIQdabiograflea., ..

QO
66

~G ~O 58

- 1 1 Tasarera ni's'purl Ior uscae . J I l.ichetierea pAmAnturilor neeeezive

3: i:

·· .

113
114 117 118

H.'
,
J

, · ·..
,
•

].1. lnlluenta' lercoLliui asupra mi~wii S'elsmice 3.~. CarJ.cteds.Licile dinamit;e ale
IIl(cnu

Til or.
,.l

,•.,

.• •••••.
··..•

0.-

.1,.

71 71 71 72
72

3.J.I. Motlulul de forfeearc :3 ' 2. Am@rl,izarea terenurllor __ . :I.iJ.. 3. Perieada fundameruala ). _ .._ 3' 3'4. Conlinutul de frecvl1;nl~ al m!~cAi'il'selsmlce .,. ,., 3:3:5. IDeu~rlnJrll1ride laberator ~i "$I\ntler 3-4. Pr0iectarea,dinamici'f3 amll1asal1'lenlclor
" .. b ~

"...........~.u ••~ .. ,~.·-,.~t . ..., .

..

1'18
1,2,Q

, ,,, ,., , , ,., ." :..:.:: .

••••••••

,... "

to). ••••

u •••••• "

..
..

IZO 121 122

123 123 125 127

74
76

" '

" "

..
.

19 80
8.3

77

3.4.1. Ampla amenm pe roc~ ..e.. ~" 3.42. Amplasamente pc roci sedimentare 3.5. _$eismulin IlmplasamelJ1
.

" .. ,.............................

n •• u

u ......

u •••••• ~•• , .u"" ..

···'···1

2,6. Caleulul foncior seisniicc rnaxime.;

26. J Metoda dtreoia ,_ , _ 2 fi 2 I\ilel!:ldn indirectll , , J..(, ~ Suprapul,crea efeetetor moduriIar proprii',qe pse'ilil(ie angnjau.l .2 b 4, Din cc m e inertialt previne 100:Aroarea scismica

~.

"..,

, ,.,.,

" ..
.

3.6; Rcaclia seisl)'ljcD. a si tcmelor ieren - stru~turi

3.7. AnalIza dinamicl1' II sil:lemel'or ccnsiruetic-:

· , ,., , ;
,

· ,

·..· ,. ..
.
.

129

reran

!J2

,
',

,. , ..
.

83
84

2 7 Meiodc inginere~ti 'de d~ter:mrnare

II

caracreristicilor diJll)miee ale CQO 0 riJl OF suu

80 87
88

, : 3 7 1 M d larea terenulu! pentru onaJizl'i dimunic! ... 0e . d uu 3.7.2, Conslderarea infrastructuri i ra eVil I tl1area inAJ'" ~Imll ~no ~I lUI
np.4 .

P4
136

13-2

DUCTILITATEA
, , de defirure

iN CALCULLlL
" •., ,

SE1SMI

I\.L CONSTRUCTIlLOR,
,' ,.~."

..
, .. .

4.1.

l'nll'oduoe£t::

k36

2.7 1 Imp0l'tltnlamOdulu) rllndamental " 2.7.2. Dererminares aproxfm8liVl! a elemenrclor rnodului-lundamentn) 2,7.2'. I. For-rna fntaia. de (lsQillllic " ,, , 2.1,.2.2. Pcriollda modului flll)damental , _ , , 2.7.3 Metoda Holzer pentru aflara moduntOf proprH nO!'11'l.3li~tc 2.7.3.1. Rigidjlalc laterni'll- rigidltate de nivel ll 2.7.3.2. 'Mbtoda ilcrntivA Holzer ,
2.11. Tchnica clemen'lulul firln in Ingil1crill seismicl , "

, ,
4 ,

.. ," .. .
.

88
B9

4.2". ModalitA\i

II ductilitatii

136

89'

4.3'. Diagrama ide!l'll1 fofll,~-ceplassre ela$[oplaslica

~ , " , ,., (~~

,

"".' · , ' ../.."' ·" · " ,

..

.. , ..

89 94 94
95
97 9-7

4-.4. EOU!l\ia rni~ca_rii

:;i tCI1,)!Jluicu 1 g.l.tI

. ..
, · , ,
..

139
14Q

4.5. Bfel:llli eurgerii a.supra rlspUnsu\ seismle.; 4.6. Rezistenltl cit: curgcre ~irAspunsul inelaslie 4.7, Comporta~ea paliva disi
II

"

.. ·•· ,... .

1'41 ,143
'144 147 147 148-

"

o(elu lui --

2.~.1. GcncnlliTA.lj :Utl. Inertie ~irig,ditalc

2.8.2.1, lutrsducere

til eLemel)lul fillit liniar

,.,

" "
h _

,_
_

. ..
..

4.8_ Avontl\ieJe nodurtlor'sern.irlgide 4 8 2. Cll~ clerisljca-'mGlnert~- rO\lre 4:8:3, Cadre ou noduri sei'i11rigide 4.9. DUGli1it3!Ca betonului ~iII bctonului

~8

4.g'-1. Clnsiflcarea naduriler eadre~Qr dinotel

armai ,.,

"

'.' ..~

2.8.2.2. MFitricea' deinertie a clcmemului finh - grindl'l _ 2.8.2.3, Ma.lrieea de rigiditate 1! elementulul linil' :".gJlindi'i 2'.8.3. Matrieea diliamicl1'de incrj.ie· matricea dina,miea'de rigiditille 1.8,4. Relatia inerlle. rigiditale, pl')rioad~ natw'a:JA 2.8.5. Stare de solidtare - rMplJns seismic _ " 2.8.5,1. ~alc - oselllJ.(iilH~ere _ 2.&.5,2. Stare de S01icltare- mpuns soismic ,.., 2.!J
L!Iul'UI! til; Illrsitll'1c ,,) aCliunii seismice

.. .

98 98
lQD

··..·
•

::::::::::::::::: .
·,.

,,·..· , 'c
_ ,
."

·..· ·
,·..·..·,..•••

ISO
151 151

.
,.' . ,.

101 1.06
106

. _
1 .

106.
107 lO7 107 ! 12

.t9_1. Ductllitate de material. , 4.91. @l:Ullililalea 1.11rinzi din b~.[pn armaL g 4.9:3. Ouel\liLatea Is strtJ()!lIti din beron armM
4.10. AnaliZli speoU'-i11i'i domcniul el!1sropJastic .., in

,.,
" --.., --_

.
..

. .

152 15.4 15$

15.~

,.._

"

4.10.1 . Coefieient tie reducere ~.Il pectre seisrnice in illastoplaslic

4.12 Pl'flCI!St"llograllL'ifilltn·l1I·miull!lllstopl~qtic

_" , , ,

; , "•., '

.. ,. ..

~·onslrue~ic parter .1.'1 2 bfeclul de iorstune 1<1 ladiri tllajate c

~.t} 1

'--

"

,.,

_._. ,., ..- ,

,.,

. ,

15S 158

Cap. S. NORMARE. 5.1 Inlrod!Jce~c

)It.CTIUNIl SEISMlCIi;
"
u

,
,

..
.
~'"' ••_ ~

'164

0,5.7. Raspunsul dmamir Ia

Ul)

Input armonic

"

··..·..•

lie:.
117 219

1641M
166

5.:!. Nanna europellna - BurneO'de nr •8· ECS .~H~.'" •.".,.•. ,. ,.L.,.. ~.~ . 5.2. ,I. Priricipitie-de bazA ale norrn§rii 5\2.'::. Ii'Qrmllle inpuLUJ'ui seismic , 5'.2.3. lilem,emclc mOdelulul 5.1

u·~.~ •• ,·

h, ..• n ••• ~~

6 .lUI. Rflspuns seismic ~_" , , 1i.5.Y. Mode!ul eu N grade de lib~mllC:,dif1arnicli

,6.6. Proiet:!aFe:<l dlspIJ'tilivpJ,ui de lzalare la bw

,
,

,..;
,
>

'
"

..
.

,
, : , "

' .. ,
, ,

,;
_., .

.
. .

,.. ·

···

··..·

222 221
l!2.~ 12(j 1J.8

167
16'7
lbl,)

6,6.1 Malcrialc

,·,

·.. ·

··

·· · " ,

,
,

'."

.
.

ranI)

de I~alllf!l seismica

6.0.2 Proprii!t<1lik caueluculu. penuu iao1aton scfl\mid 6 63. RcaIl7,:)fe~ $1 uallbrarea izt'lalorului.. 6.7. MOl'tll!.:)rizllrea ennsuueriilor ap, 7. DEGRAOAREA , ,

.
.

5 ..1.1. Modelarea mlscarll leroj'lului ' -~J.2'. Miscarea seiSmic.' de ealcul 5.;,3. Spec!rul d~jJ.foieolare _....... 53.4. Comhina'rl!lI (lomponencelor acliullli
.__,

' .,',

,.., "
'

..

sej~·j·~~·d~~i6Cg::::::~:~=::::::::::::::::::::::::::·::::
,.... .. .
•• • ••• "'~"''''.'''''.'''' •••• , II

J 70 1:7,1 172

169

OATORATA 7 I. Fenorncnul de degradare 7.2. Avarrerea

$1 AV:-\RIEREA AC fUNTl SElSMI , ,'

ONS'T'R E ·, · ,
"

TIlLOR , ·· , ·..·, , , ,
" .. ..

· ·..· · , . . ..

C!J I 131

5.4. Verifi~llri

tit: siguronl1j

,.. ,., ,

~ •••••

173 17'7 119

IH2

5,.5 lieS',· illspolilii adlfionalc ~Il~cl!ice

,.,

,.

clernentetor de Gfln~(rtJc\i i

233 23~
236

5.5.1. Reguli spodfice pentru elt1diri din bcton annat 'S 5.2, CIAdiri din ,olel- concept de prciectare ::::::::::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.:::: .b. !'lutmativ P H10-'92 " _ " : , _.. ,
)}.6.1. Mclo\:lc UI! PPQ.t~\!lare , _ _

. ,.

1 ')

7.:1.1. A"3nerea slalpilot din heicn annat 72..1. A,v!l!'ierea grinzilor dill hct(i)1)armQI.. ? .~,J. A arierca Ptlnoul'ilor ~Iill .d Ul"ric

~~4
:B6

5.6'.2. Foqe seismlce oriz.oruale .., " , , 5.6.3. ! ne-arciii'l 5Clsmice venicnle , ,., , , ,.' 5.6.4. i.IlGArC!lri ~~Jsrn.l~e pcntru etememe neporrante 56.5. SuperpOl'..lpU deelelor moduriior prepri de0cllalic 5.0.& •.As(\cI l'eaJrlea(I,l'atii ,ei.lnit!e in grllpari de inclircari.. Clip. 6. I'ROlJ'tq'li\

,."
'
"

.
..
.

,.,
"

,
c

189 190 '192

t. ..

. , ,.
u u~.~ .

IIlJ 193 193

195

7.2.4. A vQricrl!1i m),tiurilur ' 7.2.5'. Av~.rierclldiafTIl~melor din beron arrnat 7.2.6. Avarierea :ddilriiloT .. " , , :].2.1. Degradari $i Ilvafii' III clemente dln Oll!l
7.3,

, ,._
_ H.' ·· · ,
1

,
••

. ..
.
..

237
238

, •..·•·..··

,.,
•

:B9
bI~ 242.

ornpurtarea seismil.10 II tladiril()r

·..·..•

•..•..•·

ANTI EISMICI\ A CONST·RUCTHLOR

7.3.1.lmroducerc " 7.3.2. ,C(lmpOr(arc(l: cl;')dlrilul' dill ~.i'dane no!url11lllit

7.~.3. eom'pClnare~ cIMirllu[,din 7.34.1 ·r.idi1r.teurm-am ,

" ,
,

'

. ,.
.

24~
24-1

6.1 .•CQIH:epuIJ -energetrc in raspunsul

~

seismic al strueruriler
~··~······ •• • •• ·~

...................

~,

195
19(1 19:]

73.4. Cornpmtarefl eladlrilor din heron armat

udrc rezlstentc In rnernem incQ\!oiel( r 173.4.2. Clll.diri din clial'ragrne de bQlon, I;1rmPI . ,

,
.,

..
..

fl.2. ~fOl!':j\lrca !icl~mkM c nSlructiilor

244
1M

'

~••••••••••••

._.••••

b.3'. 1\i:llltiri!.1suiS(11ica
6J J Flmdlllti eillemalil:;C , ", 6J'.2 Coustnretll Pi! tea:tllule eh).~licil. b.3.3 Sistema de-lzoJarc eu rc.~(lnl'te 6.3.4 Sistema de i"dlarc pc reazcme dm eaueiuc ,

, ,.,

_ .. _ ,

. .. .

7. .1',4.3. SI[IJC1Uridin t)1.. mente prefabpjc~te de. bClon am\al..

7 .3.$. C~'mp\ll1\~rca c,ladirUor din lernn _

.. .
..

~~;~ii·~~· ·..····' · ·.. ··' ·.. ···· .. · ' ' .. · · . . · ·

u

19:7
19.9 199

6.3.5. Sisterne de izolarc pe lil Ipl pendulan ....... :::::::::::::::::::::::::::::::~:::::::::::::.::.::::::::::::::: (U.() Si teme combill:8tc de izolarc ,seismicll '. ··.·~h· -•.~ _.••, '" .••.,IU ,

200

201
2()3 204

7.3,5.1. Sll'ucturi U~I)Af!!'difi lenm ', , 11.3.5.2. Cladiri ell SlrulJ(urB dm s(Blp~i lo!nJl'Il de Icmn 7.. <1. Cll'ldiri ell schelc; din ()\~I 7.3'.6.1. Censtatari generale 7.3.'6.2. Odrc din ole! rez.I~L~n\e 11lI'liQm~nllncaVOICIGr,
7.3.6.3 Cadre l'Pl1u',[jviln\l:li\e " '.., ~ !l.3.flA. SUVQ\uri, 1,I~llilfl.!din 'tllt!I ,.. , , " 7.3.6.5 Stru tUA din o el cu pereli dln heron pcntru fonecare "1 :U.n. CliUru din Qlcl 'U pereli de lIn,p'IUllJrll {lin l.rtHlrl.!

..
"
_

..

245 246 14M

24~

. ..
.. , .. ,.. , ,,,•. ..

24'7 147

1'1.4. ,D!sipmolTl ilish!rllliui

~~.!. h~stcr~ll~i D~s~palbrl

u~."

',." .~.. ~

, •••• '

,. ",_." .~.~••

t.,.",,~,.,. ,..•u

247 l41
241-1
14t1

•••••• ~

~t ..

'

I'H"

6:4:3:

~~~I:;~~~b~:r~:~:
~(l'llip cilinul1l -

plsum

..
~
u.

204
205 207

:;e~~erl ; ~

ge

'

'

'

.
~., .'.'~ .. , ~H~

:W)

206 207
lOti. 208
211 ~12'

Q,~.

~.;.!\
6 -",,'

Teon'U liniarA II izolt1rii selsmice. la baUl

J. ._, EGUIlIIl

' •• u

II

~~u,

,.t -.. ..-._",.,., ~' ..

7.4. Avm,i Iii oai de cornunieati

lereslfc

~I"

•••••••

~.t., ...

!~lrod.~Cle.re.: , , do! m I$ca.re.... 6.53, Moduri proprii de osdlu ie ,). '. Fa~lori ~Il ~jlIjl'tipatl!

,.. ., ,

II

., ..

_
'

,
:" ,

• "
.. .'

..
..

",

6S5. Efic<lcila(~;l o;;nc~gct t~II Z,O Irirj,lla bil7ll' i

.6.5.!0. Etlcat'il:llea

..

prin, 1I111t?n11"re II i'zol~rij la bazd .. ,

: :::::;::::::::::::::::::::::~::::::::::~~::::

113

7.4.1. lrnroducere , 7.4,2. Avat)lla, lUenlri .de terasarri'~~, 7 4.1. AVllr!i In Infra.<;lrucLliri de poduri pe gpnll 7.4.4. Avarii . pecifiee suprasuuoruriler podurilor pc.l1.1'iflZi 7.4.5. Avsrii ale poduriter pc aree $i bolfi 7 4.6,. A l'ad;1 a podu ri suspend,atc 7 .l.7, Altlrii ~i d"~!\r<\d!l.ri (~ne\un la -

, ,···..·..·.. '
"

,
, _.,

.. .
.. . .

"

.-...

..
-

..

Io.
Cap. 8:: EVALUARI.<'lA~CONSTRUC'ruLOR iN VEOEREARE/lDAPTARII

'~J RE'AB ILITARIl

"
.'+ •. ~""-4"~

,." ,

"

<

"

.".

'257 .

8. ,I. Imroduaere .. ,
'8.2. D~n:t.lml.lfl~rea 83,. Evalusrca
•• ~~. I~····

,.. '",.
,
•• h.~.~ •••••••••

"
" " ,

,
,
u

,
,
~4U ,,1Iu •••••

,."
,
+.,-.. ..

257
2fi2
2§1I

,
h.~41

,
~U

..
.

~.. '.U~'''''''h''-'

~-" •••• ~•••• ,jo

8,,11,. Ac(i~Lneaselsm'idi:modificata., :.3.2.~li?l~r~aGlfrno.tQrlS\ic;ilor :i~:rr::alclcr ]:Ill[( . g. - .Ia 8.4. 'Vehnici de analiz~ •• ~~.u.u ·'··~r.~,~,~.,h'

8:;:!: ~~:~~:I~~iniO~:~~3~: ,.,., "

••~~U~.I~
~, •• ~ ~. ~ ~~, • I. •• ~. ~ ~ •••••• ~ ••••••

at~~~i;·~i~~~·~'~~·i~~:: :::::: 26.5 :::::::.:::::::.:::::::::::: ::::::::::::::::::::::::

M •....... '

264
26,5

CUVANT INAllfTE

,
•••

,
U

, ' ..: .

.
~.n~~.

267

h~, .• ~•. ~ ..•.

~r.~.".

267
'

8.,-;. k Anali;ziI lincllt!i.. ,.." 8.4.2. Allaliza nellnearl'l...................................... :I!.4.3'.Aprecierea H\zulrateIOr'

,
•• r ••• ,. '~I I~" .~".'"

"

"..
4., •

!~ ••~ ••~••"••~ ••••~ •~.4 ~ ••• ~ ..,

~_... ~. ~ ••••• 4

a.5

"... +.,
J!' •••

268
27;0

2~7

'Pre(fcup~rile indomeniu! Inginer:iei seismic.e, sun; ntcesare,CQntifftle ~'i tot mal «vand in vedere seismiaita,ea, rit/ieaM (J terjlorill/l-fJ Romsl1I'iti, (Jompiexifalep /ell@111enu/ui si .dificullti#le in ,(Jb#ner~Q UllU; riispur'/.r,veismi'c reatistal conslrTU:ritior, In liomeniul lucrtirilQ~ ifJgb1eJ'e~ti, aceste pre,pl!!lpiiri tm 0 veche tradilre.. care .aaauga 110i
SUSjiIlIU~,

8~al U:II1~3siguran\ei glC'lbale

~n

••• ~••••••••

1 ."Ur'~r

14"~

,"-4.'"

••••••••••

210
.

achizi/ii, .r'eEII/tace dinq{orWri/e

,8.6. lV.lasu~i imilldiale POSI CIJ:trcmur

_."

"

"

"

"
N ..

272

1IJI. Crileril1e 'politicii d~ jnlerveJJlh:·

"

",

2~2
213
273

It 2. P(olQClarea rcpar"rii sysau coneolidlIrii

!-t, I (J A~igll rarea QIlHIII\!i inmr ...

dn! lei

. ·~"u.'-n~.

~ ..•..

~ ....•• ~

~ •.•.•.. ~

'14~'''.~~.~

...•

~ .,

tl

Ii""r.~.~~.~

•• r.r,

n'~""

r ••• "••••••••••••••

41•• '

274
274

R II Evalullr,;:a niV<llalui de prll~~till- ahmnsJrucjiil!:}r exts.lenLc In 'vederea reducerii rlst:uluiset~lt!io conform Normal!vulwj P I qO·9,2 .., , ,.." r .. ,. , C"P~9~SOLJDARI , " " ,.,,, "
m ,, ..

in(eligef1/e.i rOlluil1e$li li imemofior;ate., CQI:(!tteriS1ii;tI preze1ltei 'Iucr.liri eue 'ubor:dOl'eq . f/iinfificii aproblema/{cip in\le~'Ugaf'«(J el ell nolle ",elode, conlemporune ~i /ol'rl11llarea cOIlcltlziilor eu a.pUcab'llilate dir?,Cta. Un i'otapane ;t ocupl1 mod(J.laretl .at(samblului clatlir.e, cUidife-tereh ell l'oloriftoarell re!!.erlle/(Jj,' de a6sorbJie Imel~ge'iaii ~i capacilate portqnrii. Ji'{J}jo.sirealelmidl el.ernentltluj'finil fi de mm:giniJ.; a duclflil~Niale"'lalllor este peNihemli cu ah@Tdarea morier.nfi a proaesulu; bio~,;qfic. bucra~ea se f!vfden(itJzli pril1 pre:entarea .elememe/Qr I'efevante ale .eWQr;od!ihli gCf)" pe ,bazQ diri/ia S-lill j'.eaacr.aldeja nOiIl/leJI'I ea/eva loti. Pro(ej,area J.ucri1rilbr inglner~$,rl lie, ejecte!e devasialoar.e ole CIllremtlrelIJt,

278 278
278

9.1 !i::onsolldafl!a ullor clememe din belOn armar

::'.: ,;. '~I~Odu,~er~ ~ "., , •• .•.::::::::::::::::::::::::::::::~:::::::::::: ::::::::::::::::::::::::::::~

pr;aclieafti pe aile' mel'idi(1'ne. elite, iluWatii reimlc §i jllb~tlfiaatc'j, prill ItJQdelqreanalitica I{!JCmal' clI .. coplI'l de a _:,·timtl!a proiecturea ~iexecu,ia ~ sa ariople fJsemen.ea ,~q/liJIl. Componarea la cutremur (,I canst/'uelfi/ar, pl'inCipatl:!le Clvaril itlrcegiSlrl!1te,'(wall/area capacitaW pot'I'(lnte I'Bziduale. IJ ·eleln·en(eIQr de Goi1,ttruc(if ~~i<sobqii de ,C(illlSelidare COrJsr/lu,ie capi.loled';:WI:lGle ale '(uG,a.ri.i, c.are ii eO'rifedi [If) cara(Her comptel ~i unitar. Ce/~ arQlale md fncirep.ltiteI.'C sacOrl~ider cii (ucrearea atiUce conlrlbwfi relevanlfl iii
damenhll construcf.ii,

9. 1.4. 'Consolid

. •. )'lns~hdibi lacllle 9,1,]. CCl'1sulidar4a·rillz!1

Ilrea

;tlU i! Or

"
"., "

".
" ,

,
",

,
"

,
"

,
,

278
281

'9.1,5, {;onsolld(1l1ila. 9. J .2· ConS J Iitla~ell diafra· me! F. Q g .c

.0

PI!~~;:::::::::::::::::::::::::·::::::· " '~..·,.."."." " ; ..·:· ,,'" ·,.., ..'

"., ., " " ," ,,, " , .. ,, ".........
;,.0

,.." ,
" "

, , ..
, ..

.. ".
.

in~

arill(r!arillJ.r.

proj,e¢l'tirii Pell(ru

5i '€Xf{C{I(iei

III(,;rarii de rtMstl'uo/'ie.de,(lceea 0 recomand inginerilOf: tailliragellera!ie a studenJilor din /a(JufUf#ile de ol'hileclurli

'$1

l/lcrareo.d~/orti:este

de

zm ,r.eal !e/os.

28$
285
285,

284'

AcodemLC'i:am DAN MATEESr;;U'

9.2: Cansclid.ama zidltdilol'

:~: ~:;::::::;~~::;::;;:..:::::::::.:::::::: ::
BIB LIOGR itFIE
~lJMM ARY CCIN'I'It'NTS
1 '. 4 ~ •• j ~••• 'I"

9.2.1 ..tidi1rii portanre "" " 9.2.2,. Refdcec.ca 1.IdariHor neportante

,"

: :.:.. :.::
~ ••••• ~.~ ~ ~, ••~~ ~. •• ••

:::..
.t. . "

~87

288

Zeg

••.~ ~ .••.

··'4.i~~~ •• ...•~·~ ~

~.~uu ••• ~ ••~

'~'.'I' .~ ..,

n4
.317
J19

,,,.,
~ • ~ ••••• n

".~ ,
_4 n ui , ., •• i."

".,

"
~.~ ~.Ii,~ .".
••••••

,
,.;

,..".,'
,,... , .. ~

".. "..,,,,
h' . ..-.~.. , .

~. ~••..• ""'U.14 ~~~~••• ~

Lucrarea

de
in

fa_~ i'~.i J:jrQPune

eonseuctori

tructiilor rezi tent . la eutremur. P~illcipalele obieetive urrnarite sunt: prezentarel'l aspe ,let r risculul seismic. evaluarea tehuicilar de pr()it:ctare-~i repraiectare, furnlzarea uner elemcnte de
1::011.

(mera lor de reallzare a

consuture

L11l

ajl.lLOf pentru

inglnerii

prorecrie seismica, sugesui de con.t)olidare a principalcler parti de construetii avariate, Organ izarea Iucrari i pe capl] Ie $i ritluri ca $i ucee .j linea ace ~(3ra, arc rnenjrea sa as;glJr~ e 'punere llni.tara ~i sist maliz;ata a. principalelor aspeore ale
jll~illbl"il;!i :.ci,::'JlIictt, av,aud III edere dl acrivitatca

de pmiecta~e cuprinde <Hut calcule lngineresu, cat ~i conceptia ~i aleatutrea elernentelcr $i' a detallllor. Capitolul I. int1tulnJ: Element« de seismologie inginereascu. censtituie . intr iducer in baza d date pc care (>l furnizea'Zii c0n~ll1!lcliilof ~tiinriit ~i practica seismnicgiei: .cauzele cutremureler, lirli'egis~J'ariselsmice, j'I1It'!1sitak ~iLL111a~1:l s.a Capitelul al 2·l.ea are un pronuntat caracter teoretic, cupl'ill~and l110delijrea constructiilcr ~i ebtinerea ribpunsului eisrni prin ~nalit,a m(.)qal-st~c-U·ala ~I prcces biografi«. Modelaree ca1 mai flidela eu realitaiea a cauael si oblectului cutremurclor esre scopul major HI dezvoltdrilor din acest capitol denurnit: 8tl<<,h'
teoreticeule

cateuiulu! construe; iilor fa aabmea .l'ei.\'lilicli.

lngineria ei I)l,iea abordeaza lenofnenul reacjiei constructlilor in corelare C~I terenul de fundaiii care poate avea 0 intluenVi hl~laratQ'~ue. PrOfJriet~iliilc djlH\.lnlcc ale terenuri IQr, t;()n1p0rtarej;\ lor pe durata clltl'!i~murliJ hi I. eooperarea en suptastruetura eonsriruie rnaterialul tmp!to~1I1ui al ~-leu uuuulat: IJurridpllrlw lerellufll;,du fimdll{ii la riispJUm'u/ seismtc. (lJ cOlUilJ'uclli/p,r, LiLel'aHII'(I de specialiiare ~i normele de prolectare utilizeaza frecvent notiunile de duetilitate, .energie .disipa!a, rezerve structurale etc. apirolul at ·t-he&, DUL'riltta/(#! ill calculu! seismt: pune in evipentfl. efectol C,ornp(;)rlitrii ductile rl elementeler de con lrue~ii in.redueerea efeelelor distructi e ale cutrernurelor.
Norsnareo ucliuflii. seismic» este titlul capirolulci al .§-I~a, in l:a~1il s.~II~1 ilustrate prevederile medernei norrne europene EC8. ca ~i principalele sectiuni all'

Norrnativului ral11aAe. t P 100-92. dezvoll.are,deosebitli sc a~orda jilro~ec~i.ei. ~ismi~e a I~'ct:aril(!)r i,~gjJi~re~Ii, s earc-ffilo esc dl fente sisteme de: IZ01are seisrmca. practrcate cu succes 111 (Ii rerl te Inri ale 111111ii. in accst sens, capitolul 6: Pl'olet'{io lIJl/iSl'i.\·/J'lh;(i II C:OII.\'t/'IIC'l/flol',

_9

14

..
'

,.

elemente con.structivs inserate in seheletul portant lunda.tllJor eare se activeaza p-e d . ta . .., sau la nivelu! seisrnice Modeler· I' , aura cutrernurulu] SI reduc efectu] fOJT~elor .' ea ana rtic serveste ca argument convingat6r al avantaielor oF ente de aceste sisteme, "
~reZjJl~~

CapitoJu] ELEMENTE

1
lNGINEREASCA

specie: umanc,

a p~crele atat de dl "-I'j rversi rcare m dorneniul 'e0IJstrllc~iilor, pe durata

A ,

CapicohI1al 7-lea Degrodarea s) ., seismi~e se pears .' di .. I.· ~~a~anerea oonstruottttor ilato."ilii al:tiunii , nurm " In grese I sa rnvatam", Analiza avarlilor dupa outremure p~ate c.0nduc.e la ce~~ rna; eficiente conoluzil privind cenfonnarea !;i alcatuirea e €tllCn tel or.:i I a deial J I lor construct! i lor rezistel)te la cetremur. t ~atenal~1 capi[oluh.li al 8·lea este de I) actualitate permenenta deoareoe se pre el'. c0i1sohdarea sau repararea censtruetiilor 1n scbimbul dem .)X "( P.· aeeasta este . e i:1III or. entru .. n~cesara evalosrea capaGitatii portarrte reziduale a lI"inoi alelor ;le!~el1t~ de rezIsten(j la v,iit~arele miscar] telurice. Tehniea evaluarii~nstr~cliilor variate. ~ cutremll~ c~nstltUie scopul acestui capitot. ?apltoluJ 9, mtilulal: ofl~'olidar~ oferi! sUlJoeslii grafice -:I t".· conSOllda,' I l' , I I ,1:1 ·l!Ie repara II J' • I a pmncrpa .0 e elemente de rezlstcnta ale unor srrueturi de eonstrucfil di I!, lI:1crarea de fata, autorul a lncereat sa aduca eiti€0ruluJ cuno~tjnte care- SI! con ItJ(ilIlcaza $1 cornpleteaz. it reeiprec, fara a avea pretentia de a til epuizat
existentei
....

DE SEISMOLOGIE

1.1. GAUZELE CUTREMURELOR

1.1.1, GENERALI

ATI

AUTE)RUL

Cutreruurele de pamant sunt fenomene geologice naturale complexe care se exterioriaeaza prin mj$cari dezordenate ale seoartei terestre. (\ceasta miscare cu e durara rei<ltiv5clIrta'. ·are variatii r3)aide ale ireotiei, vitezei ~i aceeleratiei. CutremlU'ele pot afecta regiun! Tntinse ~i pot avea oonseeinje nefaste prin pierderi materiaie ~i de vieti ornenest], Seismologja, ea ramura a geofizidi are ea obieetiv elaboratea unei teori] uni~are privind rnecanisrnul de de lansare al cutremurelor, modul de propagare al undelor, efectul asuprjl constructiilor; oamenilor ~I mediului inconjurater. Seisll\QI'ogili studlazs generarea, propagarea $1 inreglStrarea undelor seismiee ca ~i procesele flzice care se desf'a4olU"illa loc\ll de declansare al cutrem{Jruhli. Prirr seisrnologia ,inginereasci se intelege acea parte a seisrnolegle! Glare studi ind cauzele cutremurelor, transfer! asupra censtTLlctillor influenta parametrilor mi~oarii seismiee, Prmelpala preocupare .a seisrnologiei inglneresti const'! in estimarea continutului Ge,frecventa, a. duratei a YlWiabi)itatii spatiale a celor mai distruc~ive mi~carir seismice, Predictia mi~carii seismice lntr·un amplasarnent este preocuparea modern! a seisrnologiei fnginere~tj, Studiul sistematic, pe baze teoretice ~j insmrmentale, al outremureler de pamant, a pennis acumularea de oaservatii detailate care au OColit posibila tnchegarea acestei cljsciplitJe. in stransa legatura cu alta dl$ciplina denumita
inginerie seismlca, Ingineria seismjca, este una din ode mai importanre

patti ale dinamicii

eonstrueriilor al carui prim obiectiv c0rlsta in ~aliza com portari i censtructiifor 10 actiun] seismite. Bazandu-se pe elementele nlrnizate de seismologie, ingineria seisrnics tabile~.te prineipiile ~i rnetodele de proiecrare ale structurilor la ineru:carile callzafe de seisme, conformarea antiseismi0A ~i masurile cdnstruetive de protejare antiseismica a corrstructiilor.

16

INGJNERIE ~a intrebarea ... (~~e.ee s~ Gutremura pamanVl"?)~ raspunde

SE).'MILA

1.I.I:MhN'1

". I)E

1)i:1 "iM

. I ~)( III':.,;' J.:...N..::G.:.:.IN.:.:.E.:...·R::.:.I~::..A~$..::.<:::..:A

...:..:.17

Icctonlcecwe

valon'lea

cunosttnte col1telnp0ranedespre
INTERN;\. A TEnREI

structura inter-ria a Terrel.

teona pl~c,i!or

fn ccnfbrrnitate

cu temia~ul'er:l~ilo~

de eOIl-vcct1f;,aiferentele

de densitate

~I

1.1.1. TRllCTIJRA

. Globul pamantesc saw Terra este un 001'1'1 de forma unei sfere, tUl'tita la cei tJ0i p0Jl, ell I.il rau mediede 63:70 krn, fig. 1.1-, Potrivh asertiunii gCQCizicjenl10r Terra este lj"Gatui.tll din invelisur] ccneemrice cucornpcziue ~i prop~ietatj diferite. 'Limita de se~~ratle a. d0wa jl1Yeli~uFi se nurne fe ~Iprafafa de di conlinuitate. Zona ~elltrala a Terrell nucleul , esre de [~rma unei sfere eu raza de 350.o.km din material incandescent (4000-4j()() oQ) ~i greu (den itatea ~7-121 /cm,l) 0',." 1 lui • '. -.' ..... upra nue ell Ul, lie~ase$te rnantaua de gresime 2900 km b()g~.rafn SlIieiu ~iMagnc-ztu, in stars pbtos - V2SC(1)asj (temperatura 1600-2000 °C, densitatea 33-5,7 Nlcln\ Seoarta exted0ara sau lito feta 'llllbraca glob41 pe 0 gr Ime de 40a este conSlittliijl dintF~l:l11 amestee de reel eruptive, eri 'lalio!;! ~i reci ·edirtle'mare. bog~te. in SHiclu ~i Alurnin ill. Se.0aJ'1;a cLtprincle enntinentele. furrdurile de mari i.oecanc insul '~I pen insule, ub f\:IJ1dul rnariler ~i Q¢ea:nelor, scoarta esre alcdtuila din reci bazahi()e in grosime de circa 5 km, j,n ;ro,IH! centinentala .. lito fera este compu adi," dOlla slraturi: eel de 18 Fig 1.1. SlI'llClirraintema u Terrel. exteriQr. de fratLlra 'granil ica: $i 'lei din interior de . natura bazaltica a~and . grrosiltle dec irca 3040 km.~ t:Ialltaua fiiFld un medi~ vasco:>. eontinentele suferii diverse deformani ~i deplasa~I' c~a~:~~·c ~ scJ~irllbarjJor in ?is_!ributia inc.arearifor la suprafata I~r 'au a ~H~or.rr~manlan 1111 1.I1,lerrQrul marttale]. Ir1 acest serrs SI!! mel1ljane~u ,(tuhGlscuta mrseare «deriva continenteler» care'. ustine aflrmatia. , .upr~ref~le de d.iscm~n,~jhui.tatecleJi111iteaza zone in care vlteza de pmpagare a lllldel~l . CISn1ICe schimbs manmea, astfe], s-a identiflcar uprefata Moho inll"C sCi:{lal'Ta ~I ~lal1ta,respeeriv supfai'al'a Outen berg; iJltre nucleu ~isubnucleu, N ucleul rere.s!nl ~·efu:za. ~lransmiteJiea IUlld:elQf seismite transveJisaJe.Voitez<j 111cdiea undelor long~!ud~I1{t!e III Vl'IaltIa este de 8\2 Krn/s. La supl:afala. Mche viteza undelor longHLldlllale crestebrus de la 63 km/s la 7~8 km/s, jar a undelor transversale €Ie la 3,7 kl~l/s la 4-4 ~~l/s. in roca granilica a Scoar(ei\ viteza undelor I~mgjtudinale este:cle circa 6 km/s, tar in rooa baz!j.ltica de 6, 1 klll/s~
60 krn,
1.1.3. FALl! TECTONICE SI lHl~ ARI CRUSTA E

lumperatura dil~ interiorul rnantalei eauzcaza 0 circulaue de. material fiel't\lin(e mill (lUlin dens -catre suprafata Terrel unde se impl'a$lie lateral ~i se raceste, Aetsl material mOil I;i 11'la.idens, coboara clUre interiorul planetel, Circula~ia 'eolU/eetiva IraHsportA pelieula.superioara salida II mantalei din regiunile fierbinti. inridlcare. o Ire regiunile mai feci jJ~ seufundare. Astfel, ahLll11ire funduri de oceane au fast antrenete in ll1i~care~ de coborane a curentilor de corrveetie dbd nastere fa fo ele adanci ale oceaneler din ziua de a~t&zi. Posele eceaniee IQcalize.aza activitarea v rlean iea ~is_el r'I1 iea. Sub rose la 0 adancime de circa 80 krn, se ga se ~ foearele utrernureler inregistrate ill·~ceste zone, Regiunea SUReti08ra a marnalel antrenata c nvectiv rearte interierul Terrel, este supu a unor procese de corupeesiune.

incevolere.
in urrna actiunilor «de organism VIU>~ III Terrel plaeile tectcnlce sun! lnrr-o continua miscare relativ~. a €ontactul d i!1 tre ele, secOr1cen treaza fDcarel'c
utremurelor
numsle de centuri

ce!e

doua

pli.m5n1 cunescutc sub seismlce, Sunt curro 'cute centuri seismice ale Terrel: de

Pacificului care cuprinde Noua Fi~. I 2. t-cnomenul ue s.ubtltlel!' I.oclandii, India. ChiftQ', -penlrrsura 'Silhalin, . Alaska, arhipelagul Nipon $i Centura muntil Himalala, peninsula Arabicii. munlii Caucaz, Turcia, peninsula Balcaniea~.ltalia, Sudul Franfei.
1.1.4. MECANJSMUL C(

"'cntura

REjI;IIUREU!)R TECTONI.'E
j

.A€fvitatea il1ter~litenta a vulcanilor cutremurele. a'l), riWa di.)p'.iri~ja lInm 111 ute, f0~ma~e.tl_lan.tuJl'Jor rTlI,mtoase submarine. l1'lod ifi.ear~a cant imlll a trflll$l?elQr aelsale reprezlnta dovezi certe ale activitatJi in~en)ea "Ferrei .. FQrtele Care determina a:ceste tral1sforn~ari i~i u filrigillea n.Vmai in 'inlerior:vl pa.m~ntu!ldi. a , ,

$i

Miscarea relaliva a placilor tee] nice IIl.zonele de frontiera Iaee ca m~r.gll1ile p!aciiinferioare sa mauifesle tendil\~a, €Ie coberare pc planuri lnclmate 'pre interiorul piimantlilUl, fig.l,J.. Acest fenomen Sf .unoeste sub numele de !Iubductie .. Cat ~Imp, f0r1a de Frecare de la contacrul dinire p'~lt:i Illl depaseste o· anumita valoare, deplasarea relative dinrre plli,cj este irTif,iiedicata. in zona se acumuleaza 0 canritate irnen a de energi potentiala <liedeformatie, 'Qad este alinsa capacitatea limita de acurnulare a energiei de deforrnajie ~e produce 0 f1Upef:ea materialului care aIGatllie~~eplacile, De a ernenea e poate produc€ 0 alunecare in lungul suprafefei de PQl1ta~t .Ia· depa,$irea fOJ1iei de fr~ca re. $1 I'r:rtr-un cal. ~i in cetalalt, are loe e eliberare brusca a unci TT1firi cantifati de energje de de errnatie, Aceasta energie, se ~ransfol'f1.'1a inst~ntanel1 ill ~n~l1glie cinetiea eare e p1'oplagfiprln Ilnde seismice In toate direetiile. A~aclar•. cutremurarea piunantu!ui corespunde',lIITel vlbJ:a~ii It solului J!'~ovocatade e.liberarea b~lIsca a eluurgiei de defonna,le aeumulata Il1tf-o Grustaeres1~d .• .'.". ~. eent. CutrelllureJe re7.UIta: dintr-o bmecare insQtidi :d~ ~~n~ ca' e pr~dl~ce. in fa lie. In principal. r.1.', '~j..' 'i~J}'{kA A ~10LDO TEl·

~nfjfe~V~. Wl~Are
r_L

i.

nt'f'!r'II.Jl""iI

_.t

IS

INGlNER;IE SEISMICi'\

lil"EiYJI-:NTE DE S~~SMOI ... OII';: !NGINEil.fAsCA O

19 avand foearul la adaneimi .

W "

cutremurul este un proce rnecanie jar, pe 0 duratascurta paminful se ,comportA elastic. Unde.le seisrmee sunt unde Iinlar elastice care se pre,paga intr-un mediu fGarte complex neomegen, disipativ $1 precemprimat. 0) aproximare a acestui fenernen ¢onsta in a considera d 'roeiie se comporti -ca un material elastic si cil seismelesunr pl'oduse prin relaxarea brusca a efOJiurilor unui plan de falie prine-o glisare, Sa trece de 18 0 prima stare de eehilibru a Urlor eforturi importante la 0 a doua state; dupa glisare cand aeeste efertur! audisparut partial sau total. RUj:!t!lfa inoeteaza de a se propaga e§nd'energia potentiala de defofmafie este epuizata, Falla astfel creat'll taie terenul flra a tine seama de ffiorfologia superticiala ~j oonstituie 0 suprafalli mai putin rezisteaUi. Dac! deformat:,iile continuA in aceeasi regione se produce 0 nOlia ruptura. A~eastj falie reaotivata este cauza mai frecventa a cutremureler dec at forrnarea unei falii noi.

3. cutremure de mare 300 km.

•

aWincime,

rna; mati de d' "I toate. lr~tP e

Energia eliberata la produeerea unui cutrernur se prepaga

111

Sub f0rJna de unde, Aceste unde cauzeaza mi~,oarea dezot'do.nat~ a scoarte~lte~estr;e: ~I .' Iogie se diferentiazi deua tipuri de unde: unde SelSIDJ. c.e de ada. ncllO. e~. I n seismo .. . t f' d Iensitudinate d 8e:ismic~ de suprafa'~a. Undele tIe adlnctme pe ,I un e ... 5 .... u~i;are) P ~j unde transversale (secundare) S, fig. 1.3. Un dele pm~are oo~stau x' (~ .' . dlntr-o suecesiune d e dil atan ~I eornp rimari cu viteza de prepagare 111 functle de I natura terenulul pe care i1 parcurg - tabelul 1.1
Tabelllll.1 Viteza undelor prirnare prin difcr;l~e roCi Rm:a
Apl\

r.i.s, C

TREMURE

A V:AND AL TE CAUZE

Vp (kmls)

Roca Gre!!
Calwdrel.al

Vp
(knlIs,)

Caderea uner meteoriti pe Terra poate avea drept censecinta cutrernure locale. Se mell~ioneazi cutrenruru] sibellian de Is i'nceputu! acestul ecol ~in vccinatatea JQcaljta~il siberiene Tunguska '

vulcanica pe Terra este inso'titi de eutremurelocale, Acestea su,nt declan~ate ad de cAre 0ri materialul solid din co~ul vulcanului cade pe vatra acest u ia. Centur] le. YU lG'anib'0 ale t.errei sunt in soti te de een tori sei~l1ljce. Prabu~ire~ tavanelor unor pe~teri sau a unor excavatii miniere, genereazs Gutremure locale.

Activitate.a

OhcalA Sol vegetal Loess

Nisip uscat

1,4-1,6 3,14,2 O,2-0,7 O,3-O,4 0,1.,0,8

0,2-1,8

Calc'ar corupalill'
Sare.gcmtl

j,B.3,5 1,6·3,0 3.(}6.0

4.2-5.5
4,.5,~.5 4,&610 4.5-6,0 5,8-6.6 2,0-2.2 4.5-6.8 1,6-1.9

Nisip umed
ArgiHf

Oips Gral1it'
Bn1.ail

Marn!
Gresle atlinata
Gresie compac!J

Pnin ao.t>ivita,teasa, omul poate cauza cresterea activitatii seismice In anurnite ari]. Asrfel s-a constatat cre$terea Ilumarului §i a intensitafii seismice a UIlDr amplasamenre vecine ell lacuri de acumnlare avand baraje malte. De asemene:a,
cfectuarea unQrinjl"c~i,J subteran crescutA a zonej respective.
cu Iichide sub presjune a meLivat selsmicitatea

$isturi ar_8!foase

1,2-2.5 2,0-3,5 1,5-2;5 1,84,0 2,7-4,8

Diab<lz 'Tu f 'l:ultanic Rod metamorflce Om-bulle'

1.2. J1LEMKN'PELE MI$CARn SEISMlCE

1.2.1. FOCA'R -l!JNDE SEISMIC~ - VITEZA Dii PROPAGARE

Fig.

1 •• 1.

Unde selsmiee de adanu.ime.

LOGul din interiorul pimantuloi unde se produce destinderea efastioa, consrituie fucarul sauhipoceotru. Projee~ia, pe S'uplia.fa~ pimantului pe directia razei, a hipocen~lui, se nume$te epice(JlJ;'u, fig. 1.3. Adancimea focamlui este va~iabila. Din acest punet de vedere, cutrernurele se clasifiea In: I. eutremure de sllpr.af:af3 eu 0 adanoiJ)1~a fooaruJui mt're 5-60 km, cu 0 frecventa ridicata: de a se produce, eu 0 zona de marlifestafe relativ restnins~ '$i un efect distrugator mai pu~in pronuntat.

2. eutremure de adanciJne medie, ad4ncimea foearuJui 60--300 krn, cu 0 zona de llumifCSl31'e mai intinsa, cu 0 perioada de reven;re earacteristicA fiecarui focar;

. ndele secundare, perpendtoulsre pe un d e Ie .pr imar e, pareurg medlul ou o viteza . , _. V I' !nUIt'mal . mica,. 1'1" -- 1, 6"r-,I 13'' Undele.de adancirne parcurgjnedii cu propnetatJ '. I'll' Y,$ r:

rnecanice diferite, avand reflexii si refraotji multiple, Astfel

undii prirnara se poate

20 reflecta tot ca 0 unda prirnara, PP salt ca '0 unda secundara, PS. A. nalog, 0 unda transversala se poate reflects ea 0 unda se,cundara SS sau primara SP. Aeeasta e~pliea Inregisrrarea uner sisterne la mii de kil@merri de eEicentrul lor prin reflexia ~j refriaqia mUltipla a uncleloJ'de adanoime. Prin nucleul Terrel se pr0paga numai undele prirnare _ medial fluid al nucleului este in'Ca,pabii sa lransmita undele trans ersale, La suprafata scoarter terestre, In tirnpul unui cutremur, se manifesta unde de suprafara cu viteza 0,5-5' km/see, Undele de suprafata pol fi longitudinale /( {Rayle,igh~ asemeni celor de pe suprafata unui lac carrd bate vantul ~i unde transversale Q (LQve-) perpendiculare p€ eele J9ngitu~irrale. ExistA dovezi .ale man! festiit"ii 3eeSIQr unde. Astfel, s-au gasi!sWprafete de asfalt care, lnaime de cutrernur, erau netede, iar dupa cutremur erau ondulate ill plan vertical, manurie a undelor R. De asemerrea, , ine deeale fel'aHl:in aliniament lnalnte de cutrernur. erau serpulte dupa ates~a dovada manifesl'arii undelor Q.
1..2.2. iNREGISTRAREA

I,LBMBNl'l:. DE SEISMQL

GIl:: INGlNEREASCA

21

-1\~.P~J~tj!&.~t~~'~\WNI",*~r~
III C..

"a

19,10 .'>;ilii/:

~1~iJ!I,I~lj'!~~tl'~"__ .. j
1f1j~L

f1'i'jll' ,
.

~4m I ".Phll'! ~Ir,'l p.I"'4~jllN.' r,;j'''I~l_ N Uj\V

PARAME'fRILOR UNUI

"PREMl1R

rnregismm~a pararnl:lldlor unui currsmur se face if} sratii sersmice amplasate in subselul uner i!ldir1. Incorpul barajelor sau in eladiri ipecial amenajate. La un cutremur, lnregi traJ'ile vizeaza deplasarea, vireza ~i aocelerapa locului unde re executa operatia. fnre'gistrQrile se fae pe trei d'ireclii: Nord-Slld, Est-Vest ~j Zenit (venica'I), fiind raportate la ort!. prirnului meridian gt'Qgrafic fG,M,T.).1nregis[r'lfi~a Oh1f)Grtelllell;Jr mi~carij poate stablfi iiI moo aprl!lximaLiv pozitia Iocarului, inregistran~a deplassrilor unui punct de pe pamantpe (1) anuJllitA direcfie se nurneste seisrnograma sau deplasograrna, fig. 1.4, Seisr'l1og~ama prezirns trei zone 'distinete: zena de arnorsare eu amplif~IGljni rnici $i perioade mari zona violenta ~ll amplundm i mari ~i zona dlZIinl~litf:: ell, amp! itud in i SCa.Ml0are, peri.olida cr~sciitoare $1 '0 valoarea ma;xima £I deplaSli'fii pentru definirea intensiUitii seismice pe scant Richter.

Fig. 1,5. ¥raotoo 1977 - Aceelerogramo.

Pi g. 1.6.

eJJ1~emUn! de

1<'1, diterm: Iueare,

"" :l(;ce Ierauei

oeficientul

~OITl,'A

- c • g se bueura de un interes deosebit '

in lngineria seismica,•

caef.icienl seismic ~i se exprima. uzual 10 % dU,1 aeeeleratia gravitationala, Cateva inregistrari de eutrernure sunt ilustrate de fig, 1.6 'are evidentiaza pecificitatea fiecarui foear.

c' esre nurnit

1.3. INT£NSITATE SEISM1CA

r:ig-.

1.4. €'lItrcm\lrul

EI-Centro ucccl!lral.ic,

Vi01enta mi~cafil@r seismice se apreciaza eu ajutor~ I ,a~a- l1umjtelo~ SCih:~: lntensitate selsmiea. Actuala scars ~egiferat'A _in Romania, tll-b,:lul ~1:2MPO II' , • tJ· M S K - 81 si pr-ovine din perfectionarea cunCilscute,1 scan orca I 11\, np a ". "/, disti • +~ ele prin: IIIQdlfi~ata (MM), Scara are 12 dlVi~i.!-.lI1icare se ,Isdn~ lOu.e.. b. , , a) lansra fenomenologicli tare red~ reaeua .oblet!;;(eiol' medlullH am lant pe

~il~Lll.d(~lllusllf\!

umpul cutremurului ~i avarlerea constructiiter

tnregiSlmrea acceleratlei unui punet al Terrel in timphll unui 'C't~remur pe una din direolii!e mnil1{ite, ate ta rezultat 0 aecelerogl'3'nl2., fig, 1,5. Valoarea m<1.ximn a

., , " b) latura instrumcntali ell referire la marirnea deplas~lI'. Vlte7.eI, . respect: r lIocetera~iei unui punct, obtinute ell instrurnente eta 1. lntensitatea unui c,utremL~ 011. se apreciazas posterior! cu scara MSK - 81 corob0rand ~a:ele cu lese din iment tabelul 1.2 cu cele din statiile seisrnice; tabelul I J. Qa'Ca intr-un amplasamen , de jnrensit at e mal' m iea sau coala Oll gradul 6 , ' cutremurele ' se receptlOlleaz.ae mtens: , ":". ,_'zul eonsuuctiile de aici nu necesita l1la.suri speciale de protectle, anOSeISJl1I:a, In cazu c ntrar, cand cutrernurele se manifests Ott 0 intensit~te ~al mare e:Jeca.t gradul ~~ consuuctiile trebuie pregatJte din proieetare, exeeutie ~I pe durata exploa~al n sa rcz;s,te 8otiun;\ seismlce,

22

"

rNGINERIE S61SM1GA

1~1,r;M6NTE DE SEISMQlfOGIE

J}!GINT5REASCA

23

mlcldonrde pe. 0 s~lsmograma A ~A ar, l11agIlJ(;l.Idlnc::a este :

,

Ca~ld se. dis~~,"e de un numar considerabil de inregistrari seismiee, valorile I'!~Ial~etl'llo: n1.I~Car~,terenu Iui 5e ap..-eciaza statistic. Astfel, ele se rapertezi la fractila de 16Vo'2S ~I 8~Yo. De ex~e{npIUIacceleratia pentru gradul 8 are valorile: 08 mfs2, I 70 rnlS$1 respectrV.2,) cores~un~odTactilei de 16%, 50% ;;i respeetiv 84%. ~ 0 s~ara d: mtensitate selsmlO! mult populariza'l:i1 prin mijloaceJe de inforrnare ,In mas,a este scaraRichter sau scera magro'tum'ne'l' M agm,u di . -, .- ' ,. _' ,'" H)ea , unui. cu.t remur repreZIMa logaritrnul zecimal al amp I't udimel maxlme, expnmata in '_. '. I

?Vo

m:s~

0 V D' lcplator

:1.

sirntit $i al'artt din cas!i; cei €e dorm SI! trezesc; Iichidcle aio a~e Sf: mi~! uneori 51! vars~ obieetele uscsre lnsqibilc se deplnseazl! sau se rosIQatMi.: tableurile $i pl.mle)efe se mi~n:, ~l!

tte_pjdeazA. se lnchid' ~'i e desehid, B

Vl

ob~il'luta Is 100 km de epicenrru cu un pendul etalon

'

ProvoacA
spa~lna VLI

AI =Ig

energi a pusa 10 1-1 bertate se 'da relatla flfopusa de j n itiatorul selri i:

.Aceasl~ sc.a:ra evalueaza violenta unui cutrernur in focarul acesru.ia. Pentru

'

u m~' '

f'rovoacii
avarierea cl~d'irilor VIII

E = J 1,8 + 1,5 M ( UI [ntnlcal .~ S'cara',' Rkhter • ,

«st)

stablleste intensi(at- selSmu IUI' "... 'f ocar,. iar Ingll1ena .! . ,_. .' • 't . .... lu ~eISI1:le~core lI1tel~slt~tea u,nul cutrernur lntr-un amplasamem, sunt validate relajii ce rre ere de pe 0 scara pe sea lalta: 2 M =1+-1 . 3· ,
(1.1 )

I'royoaeA
avarii pu~emice

IX
Provoacs

e t'iJlld

= 9 + I,5 M

- 2.5 In R

( 1.2)

dislarHa de la epioentru Ia amplasament in krn,

7,'abllll1( 1.2 eara inlcl'Isit!Uii seisrn icc M K ,81 I?anea fenem ~ ugic 0,1)1 'li

,1'!!nrli foarre imecname

X I)_i~trugiil.or

apar cripiltur! in iencuiala slaba. ~i Tn slabs. flra zld!ril din materiaie monaro ~rli mQl'1ar.apar slabililafea eamenilor e Cc difiGila; SI: simI\! 51! dfslrug zi4tdik 0hiar j'nvehicule anare in tnI~eare; I'nobilu se 'tt!l.pll.turi in l.idAtii eu rnortar; cade netlxaie, Ilg]e, crapa; apar val uri pe suprafa!a lacurilqr; suna reneuiale; ci!I'Ml1lli t:lopo!ele grele; apar usoarc alunccari ~i cormse parapctl, ealcane, oblecte or[lllmentalej s~rpari la baneurile de J'Ii~ip ~i pielri$. bine (:opal;;ji se (1Jp., venie,ulele Sllnl greu de apar a.v!llii ~i Ill, construetille cqndus, se ml1ldificll lempetlItlirtl SAUdet),itul execulah:; '(,ole ~Iab ebn$inllte $C i1.V(lareh;f sall s!)lIllclor. apar ci1lpaLu~l In (,ll[r§ml P&1I&1, co~urile de rllm, monumentele tnalte se rAsUCllSC pc terenuri urnede ~ipe pantc, soolu, se prl!.bu$eSC; cORstnJqiile se ,ml~M!I~ ti.lnda~ii; fOrel!jre!e fleJ;'jx~te ill pt::mJiSunl arurlc~lt1 afaia panicll gencraUI.: apar ernplilurlin s61: in z;jdilfiile slaQc sunl disuusc, eele eLI regiuni alu vinnarc la:;llJe~rc nlsip ~imal. I1pa~ mortar sunt putemic 8vanalc; apsr avarii la fundatll: Sf: rup conduere, k"voare noi ~i'craterc de nisip.

alunee3ri mi;fSi\le de teren; apa este aruneliLA peste malurile riiurilor, lacuriler >ell~; ~inele de cale feral!! sun! usor lndoite.

GraduI Denumlrea 0 I

DIll',l,Ificcell efktelor Viii~uitollrelor ~iobi~telor

I

3.SUpra: LUcrilrjlor de conslnll!lii

2

medtnJui

mlljofitlifea cllidl~lloT din zidarie sunt diS! ruse, In schelerc din bcien llrlnal zldAria de umplutura ,CSle anmcara afa~A:. iar cap-e!el~ slalpilor sum mlicinali.:. ~Iillpfl din olel se indeaic: a.varH serioase III uduzc; diguri. baraje,

XI Catasuefal
XII

traversele
pUleM;lie
'SUIl!

ImperecPlibi I
II

fnrcgislrill numai de aparate slmlil

ill

de:- cale Ferl\lit suo I surparea tuturor eonstructiilor din conduc[-ele Ingtopare' zidl1rie: 8v1lJ'ii grave la eons(fUolHle au stHelcl! din, QOIQnannat ~I,lu aiel. seeas« din [olostn~ii. $i slncle I(lcov(lii!;le:

A:blll>SllnllL
III SllIh

cas! laetaJele

persOa,ne reane.,~eJ1Sibi!e

superioarc

de

Provoaoa. Inodlficarea
rellerlllui

se mod.ifia linHie de nivol ale ~eliefului; deplasarl ~j aJunccAri de maturt: rdu~ile

sohimbll cursul; apar eaderi de aplJ.: ebiectele

'sim~f1 III caS!, decei majmlJ'l~i oameni tn repaus: Obi~ctel~.suspendate se lcag!!O!i u~Dr: 1 lie Ilroduc \II brallJ a.sem<}nea ce:lor cauzate de
Ircter~ ui'lor vehicule usoare.

de pe s.ul sunt aruncare in aer.

IV Pulcrr1it

qb!eelcle §llsp~l1dll1epellduleaa; vi bra!i I cs la. Imeer(f<l .~nlll 'vahie,oJ greu; geamurilc, Ll~llc. farfurulezOrriilie; pOharcl.e. oalele se
CIOCMsc; ,III. et1ljde supericare tamplli~ia ~j mL!bllc1e rraS!ileliC.

Functie de magnitudine ~i disranta epicentrala s-au propus relatii empirice penuu aproximarea parametri lor m i~carl i terenu lui. Astfel, pentruacceleratie:
a

., = 12,3ex:p(O.8M )/R-

cllrop'l~e

Scarile de intensiUlte seismieil suht adpptate de Auteritafite statal~, TarHe au adoptat scal'a M .. K.. alte @ri ca Japonia ori Rusia. au propriilc sc1iri

24

INGTNERrE SEISMIC},

I LEMI-.N'I'E UE SH:ISMOLOGI

'is

eu alte gra'da'tii, dar bazandu-se pe aceleasi principii ~ieonsiderente, Seismolegii precizat felatii de trecere de pe 0 scara pe. cealalta ou un caraeter aproximativ.
folie/III

au

'.3
z"

Scara MSK - g.!. Dale inSlrumefll:a!e lnlensftah!

seismid
V

!\I!Celer;(ie
(em/51

Vital
'(em/Ii)

Deplllliare

(I;m}

12.-25 26-50 51-100 I@I -200

1.0- 2,0' 2,1-4,0 4.1-8,0 S.,I-I,M 1'6,1 - 32.0

32.1 -

0.5-J.O 1,1-2.0 2,1 -4.0 4,1 - B,.a

8,1 -.J6,.O 16,1-2,0

VI
va VIII
IX

201 ~400
401 -800

X XI XIl

64.6

801- 1600
1600'

6~.1 - 128:
128

32.1-64

64

1.4. ZONAREA SE~SMlCA A 1JNlJI TERITORIU Zonarea seismidi a unui teritoriu 'cansta iii cartografierea regiunii respective in zone izoseiste - adica tn zone in care seismele se mani.festa cu aoee~l intensltate. 0peratia se efeotueaza In deua etape, Ea debuteazi cu macrozenarea. Aceasta consta In coroborarea, preluorarea ~i filtrarea documenratiei obtinu.ta pe teren. Dosurnematia euprinde raspunsul populatiei zenelor afectate de seisrn la UI1 chestionar model priviter la modul in care a fost i'eS~mlit eutrernurul. Dfn decumentafie fac parte si insemnarile eehipelor de inginer] oonstructcri care au investigat $1 inventaria! avariile construotiilor din ZOh~. La cele de mal sus se ada,uga imegistrarile obtinute tn stall; s isrnlce. Dupbcllm se poate u$or ccnstara, maerezonarea ~eismicii S~ bazeaza pe scars M.S.K. - 81. Cea de a deua etapa se coneentreazii asupra subsolului, bazandu-se pe studii geologice $1 goat hnice. Ea are drept seep eorectarea maorozonarii. in acest iscep. e fac sondaje ~j rnasuratori ale grosirnii pachetului de sedirnente, ale vitezei undelor de forfecare, ale stadi de tndesare, ale riivelului apei freatice, Pentru tenitoriile care dispun de un numar mare de Inregistrar,j seismiee, se pot irttocmi hAr!i de zonare seismica, raportate 18 r1sclll seismic. Astfel, asemenea har~i surtt eapabilesa of ere: a) probabilitatea manifestarii unui seism care sa: depa~e~sca 0 anumita intensitare tntr-un interval de rimp dat, ex.: 5, 10.20, 100 au 1000 de ani. b) receptienarea unui seism cu parametril ~intensjtate, aceeleratie max.ima) care sa depj~easca anurnite valori lntr-o pefi0adi de revenire fhatA. Fig. I.il ar~ta ¥arful aceeleratie] pentru teritoriu! Japoniei pe edrrrata de 100 ani.
Flg.I.7. I [arts do hffi'.anJ seismic.

1.5.SElSMlelTATEA TERlTORlULOI RO~'ilEI

Pe teritoriul R<;lITlaniei se rnat'lifesta doua feluri de cutremure: 1. Cutrernure de. medie adincime Is care foearul se situeaza la circa 110-160 krn adlincime , lntr-Q arie itl.lata la E~t de arcul Carpatic sub munti] . .

vran ea. Ace te cutrernure sunt rare, de e intensitate mare cu perioada de revemre

de circa 40 de ani. Ele 13.fectea7..a0 regiurre de fjilrl'lliieliptica eu a '8 mare pe direc~hl N, NE-S, SV. Energla eHherata de seismele vraneene este mare ~i afeel~ tcnitoriul Roma,niei ~i al tar;'IQf Inveclnate, Bulgaria,Repu1;>lic8 Moldova, Uorairra, Aeeste cutremure se explica prin tendlnta de subduetiea placH teetenice Est Europeanii: sum plaea Carpaticil, Currernurele v:rao,cene sunt e~nos~ute de foarte l1IulUi vreme, ele sunt mentionate pentru prima dati de scrierile istorice. cunoscute sub numele de Cronici, i'neepand eu marele'cutremur din timpul lui $tefan eel Mal'e. 2. Cutremure de supl'afata legale direct de lracturi -inrraerestale cu foearul \a mica adincime 10-20 krn, Asemenea cutremure au perioada de revenire mica §i \nten$itate mQderata. Principalele falii se gasesc in zona.dintre Mure$ ~iTarneva Marc. regiunea Crisuriler Transilvania ~iin CampiaBanatului. utremurele de suprafata afecteza suprafete mai recluse. ~i suet precedate de rcplici secundare (post§ocllri) cu 2-3 grade mai slabe deait replica principala.

2.6

INGlN~RII~

eJSM1CA

!.I.LMI~N rE DE

I 'M('lJ..,.OOIE INGINHR·GASCA

17

Urmare a investiglr1ii documentare, ia ora actuala in Romania exists catalogul cutremurelor de-a lungu] unui mileniu 984 - 1979 [20], a carui censultare poate servi la intregirea imag~l1ij aetivitatii seisrniee din Romll..nia.

1.6. D1N CUTRMURELE

MILENIUL.lJl

in seoolul nostru outremurele s... manifestat in majontarea faJiilor ~i a au Iuearelor. Mijloacele de in form are - radioul ~i televiziunea - aproeae saptir(1anai 1111 cOnlllni081 evenil1l.ente seismice pe dif:erite meridiana ~i paralele, Aeestea s-au r ·fer.it numal la cele care au scuturat teritorii populate. Statiile seismloe inrogistreaza Illsa zilnic cutremure care se produc pe useat dar ~i pe fundurile de 1Y1liri~i oceane, fn tabelul I A sunt reproduse eutrunlllre devestatoaresi numarul ictlrnelor omenesh din principalele zone aeti seismice. Pentru constructori, cutrernurele sunt . xamene obieetive ale niv lului cunoasterii, ale cal i.t;1tii ptoiectal'ii i.' ~,iexeG,uliei eonstrueti 11 r, ale eorectitudinel o

'xpioalarij Cl. Zona.red dupa 'Infensltdtea se:ism'rba MSK,

lor. ~Ie sunt repere de limp la ears 5e face revizuirea norrnelor.

:ull'emur.ele sunt un prile.i caruia i se aplica diotonul ,<!lingreseli sa

Tt'li;lIJ!ul 1.4 Tabclul
Anul 1556 1737 eleCti" iii Lli'QF tll,l(rel1lure t.Ievllll'at are

invatam

f'ocllrul- Toro

Magnillldlne

l'luOIirul

villtime.lur

ShcnSI - China
L",CaJouta - India

8JQODO
300000 '60000

1'755
19(16

1923 19:19
1'96Q 196'3 1971

Lisabena - Portuga.lia San Francisco - S:U.A. Tokyo - Japonla

Erzil'lOlln - Turtitu'

8,3
8,0

iu

750
143000-

33000
12000 ,1100

Agad1lr - MilIoc
S~opje - Nillcc,donia

;5,9, 6,0

1976
1'976

19'n,
1979.

1.980
1980

Fig. 10.8. onarea scismlt::~:\ teniOriului Z

Romaniei.

b Sumarea _com~itl~nmtelor de ':1& ~us s-a concretizer penrru terueriul Romaniei ~u. r~r'21aa ~Qua har!T de zonare Sel~mlca. Pentru Romania cele douii hiift_i !dezonare ~~11n~l~alprezlnta;,m.a_(!)l'o~onarea seismiea flg.I.B a $1zonarea teritoriuluj Clift pUjj~tLll at Vt.:(ere a a$a-r111J1~ltel perioade de COil a li1i$Carij seisrniae lntr-un ampJasament, fi . 1.8 b.

198.5, 1988 J989

1992

19941993

San Fernanda - S.UA llfiuli -HaUa Tangshnn -China Vrancea- Romania Montenegro .EI Asnam ~ Algoria Sudul Iraliei M~ko-MeJl.ic Spitak - Armema Le!Jl3 Prieta - S:,('),A. Brzlncan - Tureia Not(lirltlge- S,U-A. K.qbe -Japenls

0,5, t\5
7,8 7,77,0

6:51200 24OO()(J
150O,

V,5
7,,0 S,l 7,1

15'6 3000 5000

20000

7;1
"6~

7,2

s.s

25000 67 5(:0
57

5300

Capitolnl.

"lib liluent1i, iar solutia se raporteaza la pfoprietarile si dirnensiunile originale. e cunoasre, de la eur$ul defizica. medelarea osctlatiiler llbere vamortlzate ale SI l mulut cu 0 rnasa printr-un circuit electric eOIJlPU!~dintr-e rezi tenfa, 0 bQbina
~I

BAZELS TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTllLOR LA ACTIUNf SEISMJCE

lin cendensator legate in serie, circuit RLC. iii) rnodelele matematice sunt cele mai fo los ite, cele mai abstracte ii deci eele mal generale, Ele e compun din relatii matemarlce ~i/sau legice sEabilite lntre vuriahileie dependente (de iesire) $i vartabilele independente (de intrare). t blinerea unui model <Ire In Ilaza diferitc ipotozc simplificatoarc care: pcrmit
nplicarea conceprului rnatematic. 2.2.2. MODELUL Mi\TEM~TIC
CONSTRtlCTtI LOR

i\L PROBL~MEr DE QINAMI '.\

z.r.

GENERALIT

ATI

in deeursul exploatarii conSlJiuctiilor. unt numeroase cazuri'[e cind apar

ae~iuoi a CarOT intensitate sens, uneori directie ~i punet de apllcatie vw;iaza In timp. Acestea sunt actiunile dinarnice. ub ac~iunile dinamice tructura se af1a in rniscare, deci diferite plirti ale sale ca.pata acceleratli $i In (wnsecinra imtervi!1 forte de inertie legate direct de rnarimea ~i distrlbutia msselor inertiale, Efectul actiunilor dinsillice asupra eonstructiilor se deosebeste esential de eel al actiuniloJT statioe, Eforturile ~i depl~arile pot ereste foarte muh avariind saufiidind lmproprie constructia pentru exploatare. actiune clinarnica tipidi 0 reprezinta aceea a mj~carli seismice .. pecifieul actiunii eismice cQ)nsta Tn miscarea ne~egu)ata a bazei de rezemare dupa 0 lege utdt) si fortele de inertie aferente. Datorita faptului cJ legea de miscare nu poate

Modelul matematic e com pun dintt-o schema geometries care r pr~duce constructia. Schema geometrica respeeta urmatoarele ipsteze: i) ipoteza micilor deformatii: . chema coostructici este nedef rmall':i de
IIlciircari:

ii) ipoteza sectiunilor

plane: erice sectiune ramane plana dupa deformarea

-lernentului;

INPUT

MobEL DIN,AMI C
~
-schema gepm. -prcp n dinamiu

O.uTP'lIT

,MAR I M I DE
INTRARE X (til

MARl M I

De

~,W
- operahri matema tl C I

f=4-

I ESIRE , U
(t)

primi expresii marematlce Icll,ua!e pentru evaluarea fortelor seisrnice, e apeleaza direct la inregi tntrii!:! seism ice. De$i aceste inregistral'i e refera 18 un punct al Terrel dinlr-ufl anumit arnpiasamem ~ieauzate de un anumit focar, ele pat servi ca

Fig. 2.1. Sehema modelului rrunernstle.

baza pentru lntroducerea in'calenl a efectelor actiunii seismioe.

2.2.

iii) materialul c te vslabila: iv) alte

stfl,1Gturiieste om,ogen. izotrep, liniar elastiG: -legea

caracterlstlce: rigidi~te, amortizar . mase

lui Hook lnertiale

MODELAREA

DfNAMICA

A STRUCTURILOR
DINAMJC

proprietii(i

2.2.1. MODEl.

DI~AMJC-lthpUNS

Me anica constmclii1or feloseste in problematica modele:

care

a unnatoarele

tipuri de

H modele icoaiee ebtinl!lte prin reducerea la scars a strueturii de cercetal e supune testaril. Aceastd activitare neceslta materiale pentru a confecjlona modelul, standuri. traductoare, aparatllira de investigate si personal speclalizat, ii) modele fizico-anaJogice care inlocll iesc rnarim i sau pn:>prietatj specifice ccnsrrucullnr ell alte rnarimi sau proprietali, Rezolvarea problemei se face in . tarea

Acpunile dinamice sunt variabiiele independente, 'au elernenrele de intrare in model. Pozttia tn miscare a eOf)S\1TUCl\iei preciiea7..a cu un et de variabile se dependente; deplasari ~i sotiri numite grade de libertate dinamica, g.l,~., care constituie ...ariabile de leslre din model, respecti» raspunsul dinamic fig. 2.1 Legatuta dintre variabllele de. intrare $1 cele de resire se constituie dinrr-un or 'de operateri care exprima starea de mi~ca(e 0ri starea de.echilibru dinamic mornentan . ri starea energetiea a structurii. Sintetic, modelul matematic se scrie:

msotesc cherna.

30
U(lJ = H~(I). (2.1')

31 \ dllpillsari pe directia axelor ~i 3 rotiri in juruJ axeior de ooordonate in spatiu Iddil11el~ ional. fn liionseei~1tit, miscarea elementelor ell rnasa distribuiti se )lrceil.~az! prlntr-o infinitate de g.l.d. Uzual, e adopta 0 chenia simplifieata, tn' (!III'C masa continua se concentreaza lntr-un numar finit de puncte ob~inandu-se 0 "<:.hcm! cu un numa.r n.nit de g.l.d., fig, 2.4 b. Masele ooncefltJ;ate se CO r\$1de 1'3' iun tiforme, iar intr-un calcul spatial fiecare punct are eel. mult 6 g.l.d. Marea lI\~jori(ale a problerneler permit sch~l'najliza'ri cu mase discrete iar modelele astfel 11b(inute au un num!r fiolt de g.l.d. inf(!)rmalWe care se iflb\in din calcul sunt-cu 111111 realists cu cat nurnarul maselor inertialeconcentrate este mai mare. .

~n ~are .X(1) esre vectol'u~ rnarimiler de intrare, UU) este vectorul rnarimilor de' I,e~m,e, ,~~.r.H.~ te f~I~7tla de tJ;a~ fer care Inglol;)eaza proprietati Ie specifiee st':llct~rll. Inertle, rigid Ita~e amoArtlMre .c0~ditj i (Ie rezemare, Pentru Ingineria elsmlca., par.ani.etrul de mt~~Je.11 consutuie deplasarea terenului uo(t), iar ea paraJ?1etn. de I~~'re:. acceleratii, vrteze, depla. ari ori alre marimi derivate: forte de JI1ertll!,ej'ortun seetionale etc. fig. 2.2.'
M'ODEL DINAM I I: S I STEHUL
flU

atar

pnn RU
HARIME INTRARE

OE
~

19.1.d.

U I tl
D

17- 3Jw
mu
+

01, t)

HARIHI I E IRE u (t J

D.E

z
y

( ii+ iJ

m ( ii tU'a

eu

klJ:>,rnu.
ell

Fill· 2.2 Modelul rnarematlc penlru $hlemul

g.l.d.

~0delele de caleul dinamic ale con tructiilor OOA tau din lsteme de t materiale ' u I al 'd' ,. punc e ... e . egqll~.1 ~I~I e. ~I deformabile, a ClIrOlr miscare se supune legilor mecarucu. Pararnetrii i.1111ar mdellle!"iderip necesari pennu a preciza ln l"a' d univac "" . !lOllt,lIl 1~1 rmseare (jSI te~lulul, oonstituie grade de libertate dinamicli (g.l.d.). eu alto C uvmte, gradele de IlbcTtah:constituie legaturile simple ce ar trebui introduse
,,J,' .' • •••• •. . .¥ '" ' •

01
Fig.

3.4.

Gld

la truoturi spa~ialc

ell IllIDiQ distribuita.

In lngineria sei mica se cauta fortele de inertie pentru 'care intereseaza in 111UcI dsosebit deplesarile. Aceasta reduce sul5slaatial numarul g.l.d olumul pn hlcrnei. Pentru oadrul plan din fig. 2.5 ;3 CU rigla iufinit rigida, masa inertial! sen Ulsidera ooncentran la Flivelllli riglel, care are 0 sing.ura poslbilirate- de rni:$car-e u.mslatla orizontala. De~i numaliul g.l.d, la structurile plane cu plansee rigide, in lill incria seisrnics poate fi egal Cll numaru] planseelor care se pot translate. r , \~ 'lui de apa.din fig. 2.5 b cencentreaza 0 masa foaree mare la partea superi0ara

,i

Ill]

In

!. U
-7

I' _g 2; ,G l.d, la strueturi plane cu ma.$lfconQenJrala.

11)2

pentr_u blo;area

mi~~ihii maselor

sistemulul

fig. 2.2. G.l.d, pet. FJ distante si

. , ..

~ngn.I~_n:

.~plasanJ~1 'iI'Sl rnului,

I~l ons~~jnta,. numarul gradelor de libertate ~ coincide CU numarul ~l rotirilor independente pe care le pet a ea masele inertiale ale

m1
bl
!Tlg.~5_ Sisremc
G"U till

,I
mrmar
nml

. Peruru elernenru] . tructural din t'tg. 24 .~, eu masa drstribulti, ipeteza seetiunilor plane Irnplica asoeierea la fieeare sectiune transversals a 6 g.r.d:

de g.t.d

32
eu masa st<ljlpi!ot de susjirrere. Astfel, aceasUi ohema geemetrica din b imr-un calcul spatial are 6 g.l.d, lar intr-un calcul plan, 3 g.Ld, COlIsjuerii.IIJ uumai inerpa de lransJa~ie orizontid,a. modelul are j g.l.d. iotr-un caleul plan. Aeesfe exernple arala Cum se poare reduce cinematic nurnarul gradelor Ide libertate dinarnica. Cosul de fum din fig. 2.6", $i turnu) de racire din fig. 26 b au 0 in!'in,ila~e de g.Ld.Tnhareain.ginereasca pretinde ,mparlirea in tronsoane, cencentrarea masel ftie.carui rron on in cent III I sau ce grelJlale ~i obtinerea unor sisreme cu un numar in ecmparatie

fig.2.5

nodurile invecinate. Daea ,$i elementele orizontale au mase marl, fig. 2.7 b, atune]
prcviid neduri $i itl suprafata median! aaeestsra. De asemenea, pernru IlJ1 seisrn de directie preponderent verticala, rnasa planseului trebuie ooneentrara In n duri pI.! linia lui rnediana, 'fig. 2.7.
'it:

.U.3.0EFORMA'r:A

DII'NAMICA

A UNEI S'FRUC'fUR~

tlnH

de g.I.d.

ih lngineria seismica, deformata structurii de re1.istentii, sub actiunea inc rcarilor inertiale are 0 large. ulilitate si interes. Aceasta defermata . -ar obtine oorect daca s-ar eunoaste vectorul fortelor de inertie. Ori, acest vector depinde 'd~ 111' nmea def0rn'ta~Tilor ~i acceferatiilor. Deci exista 0 legatLlra interde.pendent! unrc deformara dinamica ~i vectorul forte lor de iflertie: (2.2)

Fig. 2.6. Sistema eu 0 ill'l'inilale

de-g.l.d.
"1111

in aeest motiy. entionala, fig. 2.8.

intr-e

prima etapii. se face

uz de

deformata

s4 fie in eerelatie ou directia p>referentialll a rniscaru seisrniee, Peruru seismul de directie orizomala, concenrrarca mas lor poate urrnari fig, 2.7 a, uncle e practid coneenuarea masei planseului ~ia il'ldirc!rii de pe suprafa.ra arerenta In nodurile rigla-slAlp ori pe linin medianii a elementului vertical. Ma a elementelor verticale se conceiittrlllazii in
lnertiale trebuie

M0delru' a maseler

"
I) De-formats pl'Opu.,ii empiric pe, baza unor cnnsiderente geornernce • ulcnte ~i a expeslentei inginerest]. ,Astftl. pentru ~ tQnstruo~ie apreciata ca fiihd IIP.id~ (seunda ori sourta, or i avand elemente vertieale purernice), deforrnata (Iinomica poate f aproximata CIJ alura Iunctiei:
( U:Z )

= A·sm-·, 2·R

1t ..

2.3)

Pentnr 0 struct u ra apredata ca fiind e last ic,a.(inaltil.. zvel ta,. cu desch idere mare ori ~hll clemente vertieale zvelte), deformata dinamica poate f aproximata cu graficul
~. X presiei:

til
rig., ~.7. M:Oqelarell rna clor inerlialll:
<I)

in nudurl ~iglllsl!ilp.; b) pe alta

orizontale.

uk)::: A··I-cos-I (

n :t',

2-B

1.

(2.4)

~·Ibmomcl.otvertieale

~I

.34

INGINERI : S;mSMICA def0rmara

IIAII 1,1 n":OlU: I'll:!. AI.I·

t ,\1.t'lJLULlll

CON !1'R~J(_'-IIII:;OJtLA ACPUNI SbISMICI·:

35,

.Peniru strueturile intermediare, considerate semtrigide . au emJelastiee, ernpiriea poate a ea forma dah'i;Eie graflcul fl:ln!3~ei :

I ill '1I.UlC. Aeeste forte sunt: forta de inertie

l"t:ll:lSa

Fir

= C . £6(1) si fot1a de

-= -JrI . u{t).

forta de amoi'tizafe

revenire elastica

F, =,k . a(/)-

(2.5)

m care

z e le CQUI l'l1a,e:i soncentrate

curente

nurnar lrrtreg, Pentru CL~I se obtine 0 mu Ill' norme. 2) Deformata structurti sub iQdirc~uea statica, dirijata orizontal este rnai reali til deoarece c bazeaza pe anurnite elemente proprii stnrcturii: mase inertjale, l'igid1tale. C\'!jn!itruc~ia esre 10tu~j in repaus. 3) Daformata eonstructiel iotr-uDul din modurile de osedatie se apropi~ eel mal mul! de realitate in cazul rnicilor deformatii liniar elastiee, deoareee se ruporteaul la constructia respective In tare de miscare,
2.2.4. E UATlIlE MODELlJLUI

H Inal~imea medelului iar Q: esse un varia!;ie liniara acceptata $i recomandata de

m
u/t

I ... ---1
I

Fa

.=

••-I-

....... -

Fa

Fe

DINAMI
Fig. 2.9. Schcmll g_uam(Wioo a mo~dd,lui dlnarnlc.

uinamic.

ele mai folosite ecuatil ale rnodelului dinamic expritna srarea .de echilibru Pcntru tabilirea JOr lie folosesc: prin ipiul lui Hamilton, principiul lucrului mecanie vilTl.iuaL prineipitll lui d'Alarnbensub forma discrera au sub l'oml,~ 81'ill\io1l811funcjie d€ natura rnedelului respeeriv, Ultimld precedeu este Illtll amiliar intrllc~t foioseste ecuatiile de echilibru ale Staticii constructiilcr. 2.3. RASPUN UL
2.3.1.IN1'ROVUCERF.

2.3.3. OSCI LAT II LIBERE

NEAMORTlZATE

El MI

AL SISTEMUl:JU:I

CU ] G.L.D.

OS0i latiile libere s,te istemului cu 1 g.l.d, se produc in della :situ!l\i i: fie ea urmllre a scoataril sisternului din ~Oil.itja ,de eohilibru static prill aplicarea unui unpuls, fie prin impunerea unei deplasari inijiale, Dace e neglije~ amortizarea, ecuatia echilibrului dinamie pe direetia gradului de libertate fiind 1::: F. ,oonduce
III solutia 11(1)

seisrnica este CQhlplexJi,"i haoliea, Gbtinerea exprcstei pentru rcacjia C( 11 lr~jctiil r Ii! 0 a men a rniscare, numit raspun seiamlc, e lace ctapiza~ In aeeasta lucrare, Mai iqtai e cauta raspim til celui mai strnplu istern, auela cu I g.l,d. ~iapoi se trece la sistemele frecvente ale practieii constructii'[or ell " g.l.d, in eadrul sistemului ell I g.l.d .., In cede ce urmeaza se pleaea de la oscilatiile lib re, apoi se detennina raspunsul sistemului la 0 miscare t:)rdonata a bazei de rezemare, exernplu misearea armontca, ca. in srar~it. sa se araee problema raspunsulut seismic. Mi carea
"2 .2. MODEL I. DlJ'IIAMJC

= a sinew

t +- b) in care a,bsunt

oonstante de integrare $i COl

= kim

c<;(c pul atia

0 ci1aliilop Hoere, Semnificati este rezulraruh ca~1j pertur~atoa~e uplicata' sistemului, 0 fractiune de timp ii imprima aeestuia 0 miscare oscilalorie jH'1110niea in J'LI!"ulp'ozi~le1 de ech llibru, fig:. 2.10 a. eu peri0ada natijral.a :

(2.6)

Se considera un caste]

de apii schematizar

In fig. 2.5 printr-e

consola

ve.rLicala avand rnasa inertiala cQneentrata la e tr'emllatea superioara, tot a~a ca $i piJa unui pod greu In fig. 2.9. intrucat intereseaza nurnai deplasarea la(erala u('r;
dupa directia axel ox - modelul are un singur grad delibertate dinarnica. Obtinerea C ·l;Jaliei rnodelutui rezulta dill eehilibrul dlnarnic al fortelor pe directia gradului de

Dupa efectuarea

calculelor

sagetii statiee

8$! din lncarc.a:reagravita;ionala

dirijata orizontal, fig.~.10 b,c se poi pU11eineviden\'A pa~ametri.i perioadei proprii:

T = 0.2

r~ /3·E·/J .i I l
!

p. ~

(2.7)

36

INOINERJE s81

MicA I'l,. Lidi. Aces; mecani m de amortizare nu inclu e disiparea de energie in deformaliile 1I1'1~licc globale care suntInecrporate in relatia nelilliara ror",-depl~~~e. 'e considera ecuatia echilibrului dinamio cu partictparea rOl,tei me
'1IIlUllizare:
j=

Cateva concluzii sunt oportune imrueat sunt valabile si pentru sistemu] eu mai multe mase: 1) mlsearea sistemululeste periodidi in jurul pozifiei de eehilibru, 2) pertoada ...-i$caMi este direct Pl'opor,t,i0nala eu masa ~j inaltime3 censtructiei si invers preportionala cu rigiditarea ei. T I
I

Fa + Fe.

Inll nllucand notatiile:

clm='l· ~: kIm
I

= rs/

(.2.8-2. )

olalia se transcrie:

\J

I
, ulu la de forma

u(t)=

A·

exp{r·l)

conduce 1.8 ecuatia caracrerlstica:

,.2 +2'~'1'-+(),)2
a) b)
Fig. 2.10. Schema de calcul a: PCirloadOi naturale.
,

=0
d'irliidnilm t:lcliatiei (2, II)

<2.11)

Gt

"l' tliscutii sol\l~ia problemei (2.10) dnpf!i natura

a) Daca ecuatia caracteristid problemei (2.10)

(2.11) are riidacina dubla /', = 1'2 =

-/3

sollJtia (2.12.)

este a miseare aperiodlca:

istemele eLI mai multe nivele cum unt cladirile aceasta irnpune praetlc alungarea rnaselor 111aride la partes .superioarj a structurilor ceea ce In pracliea inseatnnA acoperi$uri usoare, lncaperi la ultimele I'll ele cu 1ncircare utili r dusA:, (ell anumite destina~ib blrouri, ateliere de preiectare, sail de cenferinte), destinarea TncareiriIor mari la niv:elele inferioare, parter sau subsol $i neexagerarea inliitimii construetiet Pericadele constructillor sunt mici situandu~se in interyalul 0-25 sec. La constr,uef,il deosebite, perioada poate creste iar deplasari,le la partes superioara sunt relativ mari C~!,!8. ce conduce la: alvicierea conditillor de conten ale personaJului care lucreaza 'in aeeste spatii:

Pentru

U(l):;;; (AI + Al)eJ{p(....luatia are loc cand discriminantul l devine

0

P . ()
adica amortizsrca

II

= pl - ro~ = 0

feotivi

anumita valoare nummiamorHure

C=C

crHid de"fiJlitii de:

l2.13} critic!

Ii'

=2'rn.(j)=2~k/m
efectfva mai mare deeM arrrortizarea earacterisfica (2.11

b) Daca
I:

i ternul Me amortizarea
11"1 E

> C~I' atunci discnirniriantu!

6. > O. ecuatia

are radacini

reale dlstincte

R tar ecuatia mi~diri.i are solu\ia :

b) lncarcarl.!e gravitationale devin excentriee in raport cuaxa elernenjelor verticale de sustinere pe durata eutremurului ceea ce implies momente tncovoletoare suplirnentsre ~irtl0mente de fas:turnare;
c) avarierea elemenrelor'de
2,:\.4. OSeIl.'ATII

l~(r)=' A, . exp(rl '1)+ A2 . ex.perl ' l)

ieea ce evide~~iaza de a menea 0 miscare aperiodica. c) Daea slstemo! art amortizarea rnai mica dec ,11 valoarea atunci
~ ::0

(2.12')

lnchidere.

critica

< c".,

JBER~ AMORTIZATE

se
1f

poate

exprima

am(!lrtizarea.erectiv3 din amortizarea ecuatiei

ca critic~

fi.ind

c = ~.c<lJ:' unde

Art10rlizarea vaseoas~ !inial's este asoclata cu histereza static! dalt'lrita afungirilor plastice, deci a deforma(iiIQr remanente. La scara mien~ copica, neorncgenitatea dlstributiei tensiunilor in cristale ~i coneentrarea tensienilor la intersectia margirtiler de cristal poate cauza rensiuni locale lnalte, suficiente pentru a pro oca alungir] rernanente leeale chiar daca ten iunea global! rnedie este sub limita

C/C

reprezinLa fractiunea

sau fact01'U~1Tl0rtizarii.

Di~crimJnanlul
notatiile:

lui (2.11) fiind '6;::: _w2

(1-~:!)= -(I);.
rezulta

unde w~ se numeste
fl.2

pul alie redusa. Riidi'leillile

oaraeteristice

= -13 _ i . co,

cu

INGINERIE SEI 'MiCA

39

f3

s =~.{J):

( W, ~m]'-",- ft

'

)O.S

(2'~J4-2.1'5

of uti a preblernei ~1.10) devine:

~~(t)~ A", exp(- a·/)· sin(w, . t + A.)

Formula

(2. J 2")

Fe

..

Fa

.(2.12") exprima 0 realitare, rni$carea sisternelor de eonsrructii este peritldica $i se anule~7.a in limp. fig. 2.1.1. Legaritmul natural al raportului a doua
amplitudtni succesive masurate pe oscilograma,

m
h'-llIlu+u l

..

I I

logaritmlc. ·1 permlte aflarea fractiuni! situ ImrllCa{

0, se numeste decrement ~ir:'l arnortizarea critica din masuratori ill

notat

Uo It l

Fig. 2.12.. Modelul dlnarnrr al sisternului eu un g.l.d.

(2.16)
I " •

se transcrie ptin [olosirce not.1.fiilor (2.2-2.9) $i der:iv8r1d pe (2.17) de dou! ori, in:

ii + 2 ' ~ . (j)'li + oo~ . II ;;= 1([( ! tl

• ... 1....,

a) . cosS·

rU8')

~.

.......

I"-

e-pt
r--~.. I"

Un
Un.!

"11i1I\ia ecuatiei (2.18") in regim permariehl este de forma: /I(I}= AI . coste ' I - A? ). ~ t
Fig. 2.11. Oscihl\ii libere
II m(,)('lj 7.lIlc.

(2.19

1 v
-"

IIlId :

i.-

L..- ,

-:j--..T

A,

= ",(0/",),

{[1-trJ]' + ~.~. O/M?}"

(2.20)
(2.21 )

A~ = arctg (2·? . Olw)/ll - (Olro)2 J

.2.3.5.RA. Il'

L 01 AI"H

AL SI 'f'EMIJLUI
AP

U I 0.1,..0. LA A TIUNEA

U EI J\>tJ~Ci\RI ARMONICE

ICATA BAZEI DE REZ£MAR&

1l'13Sa

Il rttru sistemul ell I g.l.d. raspunsul dinarnic se apreciazs prin deplE,lsarea u(1) pe cI rcctia gradului de llbertate. Pararnetrul de intrare 11constituie miscarea arrnooica .1 bszei de rezernare. Ecuatia echilibrului dinarnlc (2.18), neprezinta modelul mntcrnatic al' preblernei, iar fig, 2.) 3 redli retatla intrare-iesire, Rii~punsul di namic ill sls~.emului poate fi e primal astfel:

Rasplinsul dinamic .. istemului ~1IQ

rezernare a rniscare armoni

a:

din ftg. 2.12 1se aplica 13 baza de

111

1/.(1) = U 'I, . 'fI (t )

care se e idenliar..a: raspunslJl
static:
14."

(1.22)
I{II

1I11{f)

= rill'

cos

(9·!)

~i

fUllc{ie de amplifleare

dmamica: Ferra de amortizare

Scriind echj.!lbrul dinrre fQl'la de inertie J=:. -m( iiI)

+ ii},

F;, = eli,

~i fmrtJ;lehJ'SliC;li Fe, = ku se objine ecua~ia ee.hilibrului

dinamie:
,(2.18)

'¥(r}.;::

Q:))

e -,

(2.23)

40

Valoarea maxima a functiei de amplificare dinarnica poarta nurnele de coeficient dinamie \fl. De regula, coeficientul dinamic are valori 1f' > I.
INPUT

r9~pun~ul intrat~ dJnoJmc Uc (t l·lIGco~e-t I- 'o.~ Flat t (:iu • rU ltl "UST f (t) •• u.e- t tOSfrt

md~imeade

OUTPUT
mo€lel dinamic

IHIIIIA tranzitorie. S.ituati<\ (3). (3') cand (J"", CO pentru a durata de timp. da po~ibilitatca formarii rnccanismelor de cedare prin aparitla articulatiilor plastic;: IWltlnul cornprimat se triveste, armature in zona intima curge la elementele dln II I m armet iar la elementele de otel e pJagtifica ectiur1ile critice, in eon ecil1ta
uunstrnctia se pr,abu~~te.
SUn!

valabi le ~i in cazul actian ii seismice .c8.nd perioada (II. lI1i$carii bazei rezernare se aprepie de perioada naturala a can tructiei, Acesre eensiderente
2.3.6. RASPUNSUL SEISMIC UNIAR

FIg., 2, ]3', Rllialia

intFar~ -

ie~ire in mode til dinamle,

t10

2.3.6.1.1nfegrala dinamic unci

Duhamel
,0

Aceea$i

<1oliune. deplasarea

bazei de r.e7.ernare

aplicata

Se considers rnodelul dinarnic din fig. 2.12, actionat la baza de rezemare de

struearrt are lm erect majora! fata de situaria apllcarii ei statlce. in domeniul ela ticilA~li llniare de cernportare a n18lerialului, concJuzia aceasta se aptica la nivel de eferturi unirare respeenv de def0rmafii:
(2.24)

III ~ 'area sei ·mica. e urmiire~te numai deplasarea pe directia gradului de libertate. I Hod ecuatia echilibrslul dinamic pe direeth.lgradului de libertate !ntre forta de
IIuonizare

I1

:=c C . Ii.

forts
In'

elastica

PI' ~

·IJ

si

forta

de

inertie

m{ii. + iio )se

obtine eeuatia:
ii +

'. u + k . Ii ~ -m .uQ•
2 .U

(2.18'

(2.2'5) Deci, il'l regim dinamic, structura este mal solicitata deCal in regim static. Fenornenul de rezQnan,a. Daca xcitaria mi$ciirii arrnonice are aceeasi pulsatie cu a f1lodelului. adlca == OJ, se ajunge la fenornenul de rezonanta. in aceasta Silua(ie. factorul de arnJ)lifJcare atinge valoarea

1IIIIlndsea rna de notatiile (2.8-2.9) ecuatia devine: it 2 .-{ . CO . Ii t W

= -iil1'

CU 8")

I lll~ia (2.18"') reprezinta rnodelul matematic al sistemului cu masa unitat . IIIiCVCIl!1l circulara ro ~i factorul amorti~rii~. olutia ei se cunoaste sub nurnele de
lilt '~rala Duhamel. rnotiv pentru care eeuatia (.2.'18") se transcrie:

(2.26.) Daca pentru otel A = 0.02, iar penrru beten armatA:: 0..05, rezulla lJ = 25. U::: 10. Deci riispun. ill dinamie al modeluiu! este roarle mate in cornparape cu raspunsul static. Pe:n.tpl 0 astfel de deplasare respectlv stare de solici(ate.construqia nu este olutia:

0+'2.·;

-ta-

D+m2

·D;;::-li/)

(2 ....1'~

~>w

121

pregarila Sl ea se va pl'abu~i. Pe durata

aetiunii
armenic,

unei

cauze
If

perturbatoare
a modelului

de tip
se peale

pulsatia

intruc3t aeceleratia bazei de rezemare se prezinta sub forma unei Inregi trari. 1111,.f.5. soluria eeuatiei 56 obtine prlndntegrarea numericS. folosind metoda dala, respeciiv de doua ori se obtme
III

considers COllstanta, 0 ext ita ~ie armon icii mml'otOtla poate sa aiba evelurla ca intr-una . din situafiile prezentate in fig. 2.14. AstfeJ, in cazu j (I), e~O), constructla ~ezista. in cazul (2), 9>00, censtructia i,$i' pastreaza integritaiea, C.ll reate de. la porn ire ~'i oprire se inregisrreaza doua rnornente de rezo-

Simpson, metoda. Runge-Kutta,

mentana a rnasei sis(emull:li

Newt0n-Rap.hsOl'l etc. ~:~ivand

"\flte7..a

re.latia (2.28) ,0

relativa

respeotrv

ace leratia

eu 1 g.l.d,
ill

2.3.6.2. Raspuas seismic lioiar

proees biografic

Eeuatia difenm(iala a echiiihrului dinamic '(2: 18) se re7..o.IVii lIprnxiFl1allv I.!xprimand derivatele prin d iferente fin ite centrare Iaun pa de timp constant I,

I. Astfel viteza. respectiv

acceleratia

S6

sorie:

42
. i it, =,11I - U. J
I-

IIMhl.l·

TIX)Rl: n "L ALI· (,Al ;cULULUI

'ONS I'IU)C'IIILOR I.A Af.:.·lIUNI

'J;lSMIL'l

43

It

2L'lf

(2..29-;-~30~

l2.41-2.421 din care

u aceste relatii eetl4lia echilibruioi dinarnlc devine:

m

lie deduce:
(2.4J)

u ,-2u +u
''T

(41)-

',.-1

+ C U-Li 1*I

241'

.-1

+ ku

PI'

(331)

l'rocedeul ilustrat rnai sus peats

Hk:ut automat. (2.32)
2.3.7. EXCITA':rrr.

fj

cu u~urinli implementat lntr-un program de

EI M(C

unde Iha n01(U:

E(. MICA - RASPUNS

jar lir,., este tl'uirimea accel.era(iei la tirnpul

pa~ii anterior+
{lj_/.u,

l,

= i.61 . Se considers cuno cute din

2.3.7.1. Excitatie seismidi Aeceleratia mi$carii terenului eare apare in cuaria 2.18) are 0 impc:>rtanta 0 aceelerogrruna IT u~ita permite aflarea complete a raspunslI!ui ~t:lSimic al si srernului eu ) g.l.d. Accelerogrameale UI1Qf CU1FemUFC puternice suru

aSlfiel

ca pentru

£1,+1

se

ga

este-cxpresi :
(2.}3)

hotaratoare.
111 I1UlTIar

CI~~---

(Llf Y

2L1/ .

(2.34--2.35)

k=-( . f )'- +2 Al
Rezullii ih Iina! eelJlltia:

(.2.36'-2.37)

redus, cat va, au l'Qstob~i'nute pe Terra, mal multeau fbs! reuslte pentru nnrcrnure moderate, fn Romania pentru utremuru I de la 4 rnartie 1977 .IS reusi; \1 singur& inregi~trare 18 Bueuresti, ~ig.I.S. in Fig. 1.6 sunt repreduse cateva uccelerograrne inr;egis.trate In diferite puncre pe Terra. Se constata 0 lar~a variabil itate a duratei, ampl itudtnilor, a valerii de ~arf etc. in (;mnsecinta. ,lcceleraHa mi$carii terenului variaza puternic neregulal in raport ell 'timpul dar $i ell loeul de imegisirare $i focarul de proyeniellta. . o maniera util! dea defini 0 aceeleregrams.o reprezinta valcrile numerice la momenta-de ('Irnp precizare, lntervalul de limp trebuie sa fie suficient de mlcpentru o descriere realist! ~i ptecisa a, accelerogramei. De regula, intervalul de timp la
c re e digitlzeazaaccelerograma so alege Q,O1-0.02 sec. ob~inandu'~se un 11umar de 1OOO-~OQOdeordonate cart descriu miscaree.

(2.38)

2.3.7:2. Rasp

llIlS

selsm ic biografic

Ui-!./

= 'P,/f,

.
IIrl. :J~J'

(2.39)
I inncnn
rx:

Procedeul necCf\ita dctermina~ea valor;•101' initiale I (J,Unos~iJ! prin 1I0'U() i din rela~ia:

diI!lle inilia Ie "1'

Etu~tia mi$carii sistemului ou I,g.l.d, ·(2.18) peruru aecelecograma Vraneea 1977. flg, 1.5, aIost integrata in proces biografic pentru caracteristicile notate In tabelul Z, I. Alura ra punsului seismic sUD.forma deplasarii momenrane vitezei, respectiv acceleratiei ca ~i valorile de '\!arf ale acestora sum e idenj1ate in fig. 2.1Sfi,g. 2.16 ~ifig. 2.17. Sirropne !Ie- eenstata G'a 5'isten1el~ cu peri'eada mare all de;plasarile cele mai rnari. Variantele avand aceeasi perioada se diferen\iaza daterrta amortizarii ~'i
anume. la amortizare
Irian! cerespund

deplas@J'i mai mici. Avand in vedere relatia

(2.44)

rezuhlI:

dinlre forta statica ~ideplasare : iio =(Po -CLio +kl~II)/tn

F, (t) = k . u{t)
(2.40)

Dlderminarea lui

UI

se face scrihrd diferenrele finite:

os€:poate evalua

fcna

F, (l) care in' area;

metoda fertelor statlcechivalente

la un moment dar, Aceasta este eare foloseste k, rigiditatea statics.

sistemul

44
1'nhelul 2.1.
Vi!!lHti(e de ststem eu 1g.I.d, Variantil nr. FaClorul d~ amortil.are

INarN~Rm

EISMICA

Exprimdnd

rigiditaiea

sistemului

prin masa IU'i,

'O),~

= kIm,

eKpresha Fov[ei 1_.4 )

,"'I '111 icc primeste e rorma mai ebisnu itfl

PeMoada

l.J i.2
'1:3 2.1 2.2 ij 3.1 3.2

0,02
OJQ2' 0,05

0,02

~~ 1,5 05
I~

1IIIlli:

s-a notat: (2.46)

- _Q~

:1.:3

0,05 0,10 0,10

0,10

I,D --- ..... _l,S

,.

015 1.0 U

fona static echivalenta este produsul dintre masa ~i factorul A(t) I l'l'U ce este di.ferit de predl,tsull11asa $i aceelerarla totaJa. Dinacest mouv, factor uI \( t) se numesre pseudeaccelerarie. in flg.2 ..I6, fig- 2. I7 oste prezentat raspu 115 ul Il ismic sub forma virezei relative respectiv a acceleratiei ab eil;lte. , con tata 2.3.7.3. Conceptul de raspuns spectral censtitu ie 111 loeu I U toate sistemele cu I I' I U. la 0 rniscare seismica aplica1a bazei de rezemare, De a ernenea. el III IlllJ cunestinte de inamica construcji i lor pentru pr iectarea structurala l~iI cum este ea lralata de norrne. Reprezentarea gra Fica a variat.ie i v!,rfulu i unei a d intre cain itati le: depl asa re. \ 1i<.:z3 relativa. acceleratie functie de perioada vibratiilor naturale se nurnesre onceprul de raspuns spectral in Ingi neria seismiea
de a ilustra ]'~rspunsul de varf'flenlfu I rnai ccnvenabil
I,)

oa

T • o_e

, .a,O'

&

I\

puns spectral. Pentru un eutremur lnlr-un amplasament

r~spul1sul pectral alvitezei

e define

C Fa

pun. III

pcctral al deplasarii,
.Il

relative ~i riispul1su) spectral' al

celeratiei absolute:

,... 1,0

,.OP2.

Dt '0.5

(2.47-2.49)

ce te spectre se definese pe cele trei direetii de '1nregislrare ale cutremurulu i NV ~j directie verticala.
- O,1CJa

2.3.7.4. Speetrul de raspuns aldeplasarii, $1al pselld(jaccelera~iei

al pseudovitezei

-o,crrc
it

.. ..

Fig. 2.1" RaS~un!\ul seismic morneman-dcplasare.

Pentru cutrernurul Vrancea 4 rnartie 1977, eomponentu N-S si folosind rez U Itateie ex pri mate In fig, 2.15. fig. 2.16, $ i fi g. 2. ! 7. se Roa.t~ canstrui speetru I de raspuns aldeplasarii din fig. 2.1,8 a, pentru factorul amortizarii 0.02. rerpectiv O,0§ r 'um:lal in tabelu'l _.2

46
Tabe/1l12.2

ING1NhRIE

ElSrY.IlBA

'pectruJ dcpltl5,ilril in m FaCIOful

al'lWrti~iidi

Per;'oada T '~ec:) D.S 0,0314 0.D20 1,0 0,132 1,5

de mlisurli·a vitezei fii poarts nurnele de pseudev"iteza. Cu aj_utorul ei e lillie" alua rna:rimea et'lergiei de tleformatie de €are este capabil istemul Cll I .uuportare elastica in timpul cutremurului:
uu: II)Iih1lCa

t
0.0,2
Q\(J!\

2,0
O.599H

0,251
O~223

2.5 0,260
0,272

E=
e

R·D2 2

= k~VICiJ,f
.1

::::---

m·V~ 2

.(2.51 )

O,IO!)

~.340

M nnhrul drepr .al relatlei (2.51) repr;ezinta. energia 'cinetica a masei m care se IIJI~CiI co pseudoviteza V. Termenul pseudo este folosit lnlruc.iil V nu esre varfu,1 H~'zci rnasei sistemulul darare dlmen iunea de vitezA.

:I~\J
~OI.:lT.

M~
-0,2'" 1"'I';j,'tl'"''''
I,~,I

I~~

r , to.4!I
I

~-Jo

.. """ 40,( M'to..... ·~. ~.... "tV, 'h

D.'"

,.IU!:ii

......"~I'~'h,_'

t;........_ .......... """ ..

7>,'$

JII._~~_

~i
-O,U'B

INwMN
-0,44

4,1<\

-~.31

Flg. 2.17, Rl\spuns sCfsmie: mOn1ontru'l sub forma ~cl:;teleretiei a·bsQlule..

. ,Col.ec[ia deplasarilor maximo ale sistemului OLi 1 g.l.d, de diferite perioade dar C\.I un all facter de amorttzare permHe desenarea unui all speciru. Sistemul cu 'I ~.I.d., ava,nd frecvenla circulars W" aile valoarea de varf a deplasarii D dalorif:a mJ~c,arii ~eisJTtici! a terenului, Matimea:
\1..=0)
It

Folo ind deformatiile de varf Dale iistemulul cu I g.l.d. pentru factorul de arnertizare 0,02 ~iQ,05 s-au calculat valCi)ril~speerrale ale pseudovitezei in tabelut

2 11: ·D=--,D 'F

II

2.3

~j

(2,$01

-au reprezeruat gra,fic in fig. 2.18 b. Pentru istemul cu I g.l.d. avind frecvel'lta eirculara D darorita fiii~cal'ii eismice a terenului,

It)n'

cu ajutorul

val rii

de varf a deplasari'i

se defineste

mariruea:

48
A=(Q
2

INGINERIE
2 )

EISMICJ\

II VI,I

2·n ·D=- (

Tabelull.4

T"

·D.

(2.52)
~'Ul'torulumnrtizjlrii

Spedrul pS!:l:lcloa,kelera,t.iei

m1s.l. T (sec) 2,00

Perioada Q.SO

Cantitatea A se masoaFa in unitatj de acceleratie, dar nu reprezinta adeva.rata valeare a varfului aoceleratiei, din care rnotiv se nurneste pseudoacceleratie, Pseudcacceleratia serVe~te la, calculul fortei taieroare de baza sau valoarea de varf a for:~eistatie echivalente:
StrOP

1;00
5,30
4,10

I.5.Q,
4.82'

2.50
5.25
$,17

c:l,Q2

5,41
5J2

7,80

0,05

5.32

s.so

A = m: A = -. g

G,

(2'.53)

III

1.11 tabelul 2.4 sunt redactate valorile speetrale ale pseudoacceleratlei iar 7n ,1,18 c alura pentr:u d0ua vatoriale factorului am0rtizilrii. Fiecare spectru

unde G esre greutarea rnasei m. Raportul Alg este coeflcientul forfeoarii la baza Spectrul de ra'spl-lOsal pseudoacceleratiei reprezinta rnarimea A functie de perioada vibraliilor naturale 1~ pentru I.In factor de amortizare ~ precizat.
Ta/ltdu/ "2.3 Faclorul amortlzlrii ~ GJ,02 0,05 0,)$6 Q,235

anumita canritate eu tin i'nteles fizic difererrtlat, Astfe], spectrul h pili ftrii arata deplasarea max.ima a sisternului ell I g.l.d., spectrul irezei este legal Iii 'II I'gia sp:ecific!i de v!rrinmagazinata de si tern. iar speetru] acceleratiei se refera 10 '.tllJurea de varf a forte] static echivalente ~j a fortei taietoare de baza. Acesrea IIII! mcrivele peruru care se apele"a71i la toate eeJe trei spectre ale ulwi eutremur. 1'1 d~' ulUi parte. apraxi'marea speetrulul de proiectare este mult rnai realist! dl!lca se III III PI'"rrei c-antil{i.? spectrale, dedt dad!. se raporteeza nurnai la una.
11I1I11/CB<li 0

Perloada T ( t:)

2.. 7,5. Parametrii

2,,000

pectrelor

c.soe

1.006
0:668
:0,512

1'.500
1',046
0,920

1.93'0
1,130

l,Sj)
0,111 O.8~

a spectreler de r'iispun seismic, pune fn evidenta II I I IIll1clri i care hotarasc alura lor. Acc$ti paramerri apartin, pe de 0 parte, 'I 111l11ui si sunL ceneentrati ,in c0nfigu~atia aocelerogramel £if) (/) iar allii {" C!.) presia maternaties
isternului censtructiv al structurii respecti e. It) Parametnii mi,carii seismiee in arnpl asamentu I de Inregistrarc. '1111 le ~tml puteFJ, ie hlfluentate dei ntCI1 s ita lea sei smulul, de d isla'1ta ep ieentra lB. 'lotte ,11 mecanismul de faliere; de pachetul de roci parcurse pana la locul lnregistrarii , 1~lllice.A ·tfel, in fig, ~,19 )JnL reproduss .pectrel!! Ih" ·i pentru Irei eutrernure de intensitate 5"i---,--''-I 11111 parabi Iii, dar eu distanta epieentrala diferita, notate hi;" III lI\beILl! 25, C011clu:zia. este im~iata: cu cat distan~ 'plcentralil creste, cu atat.sGaO ',I'al()~iIe speetrale, Mecanlsmul de faliere e te propria fiecarui 111'lir. 'Adancim.ea focarull.li, cantil3le3 de energie t hberara, grosirnea pachetului parra la roca de baza, IIlHllarul repii-cilor seisrniee prin care se elibereaza l'llt'rgia urn t01 ata~ia fa ct0ri care indivldualizeaza Fig. 2.19. pWI1II vlla<xl l:UI'el
111

'11.lIlil1

'~anismul de faliere,

rtlcare.

Fig. 2'.18. Spectre de r~'spuns; a) aJ 't:lc:pla'sarii: b) !II vi(ellei ~

c) III aeeeJera~ici'.

ompararea

chis!" $1 nUlflai sinopti'ca

a al\J,ril spe.cttelor

eisrnului de la 1:1

(\'11I.ro cu magniurdlnea M = 7 ,O~ distanta ep:ilZentrala .2A'km, ficg, 2.20 cell ule ~l'lsrnului vrancean cu rnagnitudinea M = 7.2. distanta epicentrala 150 km, fig, 2.20 a.b evidentiaza efecuil mecanismului tectonic.

50
7'abelul 2.5 Cutrcmure de intensuate
Nr. crt
J Q,

COrnpilmbilll' la dislan~e ~picenltare dilhite

>

Sa

Argile ~i I'\isiplJrj tari pina la medii

Terl!l1uri.fQrQ

l'IP ice ntru

Aglld5r

ara

Magnitudine

Distan~ epicentralll

~----~----~~--~----~T

cOBziune

I,h.ltllleme San flrtmciSGo

POF[

M~roc
SUl4.

SUA

5.15 4.70 5,3@

tkm) 3,5 9,0 18,0

t5 e
700 ~OQ . N-S
_J"

Z.O

Rig. 2.21. Sll~'"trul accelerl!-l~ i in tcrenuri dif-eFle. Tabe/til 2.6

, porirca mlenshft~!i' ~ISl1ll1cC'dal0rlla terenulu:

sao
1400

_..."

[Y.i':
~17~ Io.....~~~

-"'.

r.

II. .,\UI

'to ~N ......

1'1 .::::!LL . 300 rl/ L

2.00 100

:,~

~ ~~ ::-... 1'-' ~ ...... ""-'~

~~",

Nr. crt,
2

Nshll:a terenulul

Grade MSK 1-3

IIdihJgllfe

1-2

O.'!>

',.=>

SoC
"Od
100

rn/:!i 'J

0)'

"( S

3 4
.3

3-4
1-2

2-3

2.5

co l1'!!lR!':NT. _E~V

600

sao
-400
.300

L.
RlA

r.'f'_A_
"_L

A I

1'-- ..,-

",'\
__:"'t.. "~

f2 1----1--+-1-

"r-~-r-r~--~-.--'

in tabelull.6 sunt redats valorile aproxiruarive ale amplificarf jntensita~ji ei mice, tunctic de natura terenulul, Nivelul ap i Freatice poat fi I:In factor de amplifieare, I hi 'Ii el este ridieat sau daca fundati i Ie construeti i lor aj ung palla in apropierea lu i.. b)Paramdrii sistemulul dinamic. in cadrul aeeleias! valori a fractiun]! din llillorlizarea critica. alerile spectrale diF,era functie de perioada Tn a modelului,
!(IJljlDrtal la amonizare. ~al.oriIe spectra le sunt ell atat mai mici Cll dit oil' nmortlzare.ale rnodelului unt mai rnari. 2.3.8. SPli:Cl"R COMnlNAT D·V-A

200 .rrt 100

., ~;;-.
~
2

o:.Q.o;> t--I-

E
~

p~.sibiJita~j le

G 2~rl7.~~~~-r~~

~
.,(

o,~

15

0)

2.5

".,:,

.;p4t----+-:;-1--:?t5"o:P-'-=t-:=it~ O'~~~~~~~~~~T~)

rIg. 2.20. Srl!ctr~ de raspuns seismic: VnlI)uea-77 a.b 1.:1 €:entro 40 c.d.e,

Reprezentarea spectre lor de raspuns in coordonate logaritrniee in mad combiner permits precizarea altor cencluzii practice. Diagrams cu patrucari h\giifitm ice, fig, 2.22, se bazeazs pe relatia lntre cele trei cantititi specrrale:

. onditjilc terenului' unde ise face Inregistrarea, pOl influenl2 alura ~i aloarea . S?~ctr:lor. In fig. 2.21 snnt red ale, pentru acelasi • eisrn speotrete acccjer~tl~1 obtinute indiferite terenuri la distanre epicentrale e~~parabile. FQ~a~lUnrie neconsolida.te ale terenului • ituate deasupra rocii de baza, pot arnplifica aec~lera!'ia rocii de baza panJi la 4 Ori. Marimea amJ!)lif'iearij este fn directs legtnuJ'<i cu periosda proprie de oscilatie a terenuluj.

_i_ = V :::: . D m
{JJ n "

(2.54-2.55)

(2.54'-2.55')

52

INGINERIE

EI'tv1ICA

Alegand axa absciselor Jg T ~i axa ordonateler Ig V cele deua 6galita~ 2.~ ') se exprima sub forma:

(2.54'-

2,J.9. ANA1...ZA RASPUNSULUI I

SPECTRAL

PE Dh\CRAMA

LOGARITMJ

T JgV·=lg.~11

111 eele de rnai jos sc vor analiza curbelc spcctralc

in coordonsic logaritrnice

2·1[

+lgA

)II

till II
1.111' 'H

'uU'emurul de Ia EI Centro
1977. fig. 2.24 concluziile

1940 componerua
fiind valabile prin valorile

M - S~ fig. 2.23, respectiv

la orieare alr seisrn, igurile deplasarii, vitezei ~I

pu·t!lIlli

curbele spectrale-nermaliaate

de varfale

IgV :::-lg~+lgD, 2·7t Relatille

de coerdonate

(2.57)

111

r-lcratiei terenu lui li,.

(2.56-2.51) reprezintii fascicule de dreple paralele ell biseetoarele axelor alese, Cele d<llua scari pentru D ~1A lnclinate la 45 si respecrlv AS de grade fata de axa orizontal§ sunt de asemenea 10garitmiec, dar nu idenuce ell seal'S axe; erticale,

Se alege ea orJgina punctul

OI(lgV

=1 :.Ig~=2·7li. I)
reteaua de

prill

care se de eneasa della axe perpendiculare pe care se ptac~ica scari logaritmice gale cu cdc de pe asele cu origina O. Aceste axe, avand onigina difer.i1a de
sistemului de axe inWaJ ([gV, Ig7" /2. 'It),
llVI b 'jJulI.diW-are penuu D:::l consr., respeeriv

lEI

I II!

' 2.1 Diagrama D-V-A ,ulll'lllLlr. EI centro 1940.

Pe aeeSt istern de l'efel1ii1Jii, eele trei spectre de ra puns POL fi combinate intr-un singur desen compact e~el:npUJiical fn Fig, 2.22, Perechea de valori nurneriee pentru V ~i T.I se reprezintji

= consr,

definesc

linii

,.

in scara .log.arit11'lita ~i detine$te punctu 1M, Pentru 0 perioad-a d&;lii 7.1' valo~iJe pcnlI1U D ~iA pol f citite pe axete dlagonale ..UI'I asemenea desen se realizeaza pontru

OJ)j

111

0:.1.

Fil1' 2.22. Diagram!! ~1'li'Clrala

cu

piUTI.1

intni.ri.

Fig, 2.25 contine un singur desen ~i anurne acela cerespunzator ml~ciiF'ii h runului dat pent-t\.! facrorut amortll'Arii.O 05 cu linie continu~.iar su linie punctate " variant!. idealizata, netezita. Pe baza diagramei din fig. 2.2:5 se va dist~lta ra 111111 ul .pectral pe domenii ale valorilor perioadei naturale, separate prin val rile 1"'11 iadelor la punctale Q, b, c, d, e ~i f. Pentru lin SI rem cu perioads foarte mica I" < 1;1 =0.35 sec., pseudeacceleratia A pentru reate valorile arnortisari] esteaprexiegala CU acceleralia terenulni (ourbele spectraie se despond asirnptetie de pe lreapta - aceeleratie teren) iar valorile spectrale ale deplasirii D sunt foarlc mici, Aceasta te:ndinta are explicatla fizica urrnatoare: un sistern rigid ,i~imi, cil urasa 0 data cu terenul iar deformatia lui este negl'[jabilfi. Ma'; mult. pentru uscmenea sistern de foane miea peri.(')ada, aeeeleratia de varf a -masei este aproape llicmica cu. varrul pseudoacccleratiei A deci u:(1) -= -A(t) .
1.111111.'"

Pentru sisteme'cu

perioada foarte mare. T,

> T, = 15 sec .. val0Ciile spectrale

un factor de smcrtizare precizat, Pe011'u faolorl i de a rnortizare uzual i ~ i perieade de Ia 0,02-150 sec in fig.1;,23 uru reprezentate asernenea curbe p~ntru cutremurul EI Centro 1940coll1ponenta N~S. de a iemenea pentru eutremurul Vrancea 1977. fig. 2.24.

ale deplasarii D pentru orieare factor de arnortizare sun! aprexirnativ egalecu tlcplal)area, terenuhri UtilI iar pseudcacceleratia A este foarte rnica, Deci fOf\a de inerrie mA care ataca sistemu! este foarte mica, Explietja este urmatoare: 0 m8Sa fixata de un sistem nco ibil, la rniscarea bazei de rezernare, ramane talionara, II'

54
limp ce baza de rezernare,

INGrNElUE '!~J MiCA

terenul,

se mj~ca sub ca. Aceasta

ilnplica

ii(I)'" 0,

u(1)

.a
of.:

-il,(tJ

~i D ~

il,.

I "lllIlIl'\tdui

~
1.00

RCHnureil de IU<l1 .us s-au desprins din analiza graficului c~1~bimH ~I . pectral In eoordouate 10garitmkc: Gee.aee nu eS,t'C ati;t. de e t'den,Ul1I1 11111elc raspunsurilor spectralt in cOOrdO!,ate hlH~e. C?~,c1uzl1le cle mal s~s 1I~~'ll.illl.a idea lizarea ra punsulu i sl'liileU~1 PJTln~F-0s~ne d~ 1tm I drepte Clob-c-«:ej. , Pentrn 0 rniseare de !cren'data . 310mIe penc:>adel.asoclate cu p~nct~le .£1. :'.~' £I." CJ 1/1.:11 la Iprii de arnpmicare pc egmentele b-e, c-d ~l eire sunt specifici ~I~carll, .. ~I Valorile pJ.}ri'G)adeJ'orasociaie 7;/, T" ~l T" ea ~l factofll de

1'.1'

T.I' r,

100

....... ~

(;)

~o

1I111ll111carenLJ urn unicl. Ei depi.nd ?ela til rniscare de ~e~en la alta .. ~~I~t~a II !'llsla este cauzars de magnitudinea eutrctnurulu], distanla ~plt;entra~a, Illl'l:ulIsrnul de f~liert~ ~iconditille locale ale terenuiul. Varia~ii mad e' Ista dat nnl dlll'l'clltelor probabili te la inregi Irarj chiar tn cQlldilii imllare,
F g. 2.24. OtagnUlll1,'j)- V-A. eULte'mlJruIVronc~ 1977.
f\CI)'lur\1d", ~cn~lollltate

!;(
..J

~.~

IiJ

_1<l_~Jio~_~('J
.-" rrr"fl"'"-'"
OJ
'I ~,.
l~

-At zQ
1

ct:: 10

+ I~~,I
-r"'lI'"fC~

............... --1
~..--,_...,

~·t

~ r

It
'2.

5'

I,

<,

.:::>

..s

0,5

0.1

0.2

!I.~

:>

0:'1.

La

ist me

OLl

peri.esda intermediara,

intre

T,

= 0,5

sec. ~i

T(I

=3

sec.,

psclirloXlitez<l

V depa~e~te vlteza maxima a terenului

(110,

Pe acest domeniu V poate

fj idealizat prim~~0 ccnsranta la 0 valeare egala ell .viteza maxima' a t~remjllJi 11~,tlorara eu un faeto depinzand de factorul amort iz1i.lii ~. In baza acestor i observatii. petrul de raspuns poate fl di~i7.at in (rei dornenii dupa rnarimea perioadci. Dorneniul periosdelor lung" In dreapta punctului d, T.J > 1~ este

Fig.2.2:- ({lil(l1uns ~pc~\rlil in

~qqrd:onlill.:t(ll!t1rillnit'C.

regiunea

de

Ia, deplasarl deoarece raspuhsul deplas<\rea terenului. Regiunea perioadelor sen.

iblla

01 <

T.

spectral este eel rnai rnult Iegat scurre, la stanga pun tului c. r,aspun,sul S:lllcctral este interrnediare

este domeniul
c,

senslbil
c

18 aeceleratii
Dorneniul

deoarece

direct
pumael€

legal de acceleratia

ii, T, < T.,

terenului,

pe~ioaclel0r

intre

T,/.

este ensibil

la viteza deoarece ,raspuflsuJ stsuciural ai mj~earii terenului,

perioadele pe

apare a
idealizer

Ii mai legal de

~i[ttz;t

terenului deeM de alti pararnetrii a rerMlIlui,

Spectra! id~..rlizal din fig. 2.'25 nu este operant deoareee eoor~ol1o.\ck "un~ It garilmice. morrizarea are Q int)ucnli)Olari\tosrl\ asupr~ s~ectr~"ll.l de Ir:a.spl~ns eismic. Arnortizarea Ilula: face ClJrba foarte'llerel;uJatii. puiermc dll1~Bta, ceea (!C 11Idl08 Ull raspuns !;eislnic (0avle sensibilia diferen.!e mici ale perioadei,naturale, jn(r,odu'c~r~" ~1I11ortizarii face-en l-aSPlll1Sul a fie llilal pu~iq . c)l.sjbil la peFIQade apropsne, curoa ..,pectralfi are dinti: mal uniformi sirnai rotlll1ji~i. in. cazul l·ilT'ltla 7:, -......) Oatnort·izurea
I

Peruru 0 Ifli~eare particulara

Tu' Th• T", ~i T, la specrrul

u afeclcaza

rasplllIslil

deoareee

La NIa:laltcHz

. fint independente LIt! arnortizare

cand

1'.

';i.stcm~1I .I! mi ..£3. rigid 0 data cu terenul. lirllira T ~ an't)l,ti7,;<"II'ea din HOU IW afe.cteaza rii pun
<XI

lIJ

~i~I v/lfiai<i ou arnorrizarea.

peclrtl'1 deuarece

rercnul

S<:! Il~i~d

sub- l;IiSlel1'lui StJ'ucltlfal.

in cele [rei domenii

56

INCHN8RlE Sr':!SMlt'l\

II '\ I I I rL(')RETICE ALE CAL,OlJLI) LUI CONSTR-Uq

U bUR I,A ACTJ.lJNI SJ~[SM !CI~

51

definite mai sus prin perioade, efect{lJ am0rtizal'ii are tendinta dea fj eel mar mare in regh.. mea 'sen'slbilii laviteza. in aeest domeniuefeatu] arnortita:t/i deploUe de car,a~edslicjle mi~carii teremrlul,
,Daea

A!iomenea triplete se definese penttu fieeare miseare a terenului

I Iii

ulorsle. Analiza statistica

a acestor

v~lori

le a~eaza

misearea rerenufui este aproape armO'lliC'a la mai rnulte clcluri, efectlll

t 'I t 111111111.

i.s13...Astfel, 'col"espunzatq.~

unei perioade

T",

din cele N pe Mite a distributic

1111.11 timea vah)Fi lor perm ite

arHOrtizarij ar putea fl mai mare> pentru sisternele de Ia:nga rezonanta. Daca rnlsoarea terenului este de scurra dtlr'lta 011' numai cafeva cicluri, hrfluenta am0rtizarii ar putea fI micA. Se observa caefecttll amm:tidriiesce rna] putefnje penrru valQrt ma_i mici ale amortiz;aril. Ac.easTainsearnna cs la 0 cre~t~re a amorrizsri: de la 0'% Is 2% rMIJCerea riispunsului seismic este rnai mare decal la (') cresrere a -~nlQrtiziirii de la -5% la 1%.. Efecru] amofolizarii, In reducere» ris.punsului, det'linde implicit de per,ioad'B, ceea eeev:iden!i82a complexitatea raspullsll.lui structural Is cutretnure. .

M!~cal'ea unei structuri~i fortele asoeiate pot reduse prtn cresterea ve a struei udi. A moruzeri i ata$iI tistructUT ilor fara a sch imba pe rimsd' :'I'i bra Iiilor na1tmi.le.,_uu perm is at ingerea acestui S'COp. 5J se insereaZi ln diferite zone ale structurllor: !s bll7Jl olMiril0r, inlte Gorpuri de cJi'l:diri 1n corpul unor elernente.de rezistenta, eu seepul ilt1bullitilirii substantiate a siguran.tei Is cutremure.
am0rtizirfiefecli
~.3.1o. SPEQrRU DE PROU~CTARE iN D0M~N'ruL ELASTIC

ul1ei valori mel:l.li si a -abaterii stanoard., fig ...2.26 i lustreaza schematic, II 111111 trei pericade, eel dOl parametri statistici ea ~i ceeficlemul de va_ri'atle. Se ,IIIIIII(I-OR. valori Ie sunt d iferite. Daca,ge unese punetele, a vartd- ca ord'onal1i l-ne~ [a II1II 0 abatere 'standard, se Obfine speetrul de dispuns mediu plus 0 abatere I wlnrd. Cete dou.ii curbe spectra Ie nouotttinLlte Slll'lt mucH rna; netede deeat IH lIllie m i$ciiri lor individua le, Deci aceste spectre de raspun s se eonstitu ie intr.() 1. .ill/llre a. curbelor spectr'aJeindividuale, fac.and treeerea de la niste curbe roarte I II ~Idflte la 0 serie de segmente dedreapta,. tlllll!ll

(;\ll:tremUf.

S pectru I de proiecrare esje destinat real~r1i no i IOf eonsrrucu i si eva luiirH sigurar:rle-icl!ln$lruc~i Un!" ex istente la un evenirneut seism ic, Speetml [re-bll ie sa satisfacaan I.IInite eerin te .avand in vedere urm at0areJe ~nen~iun i: - eutremuru! nu se repetll. eft varfufl de aecelerajle, vUeza sau dep.l.asare; - rnspun&u.1 speelral pentru 0 81&1 miscare 8 terenulai Inregistram in aeets$iC lunplasament esreneregull,lt dar virlurile ~iaditlc.ibJl'ile nuooreSpundJlcel0~j pel'ioade: - nu se poate prt;),gl1ozn rispunsul spectral cu toala -dentitia lui in detal iu la un

Spoetrul de proieetare Irebl.lie constea dintr-un set de curbeneted« sau (,) serie de nnli dreplc pentru necare nivei de amortizare, Sp_ectru! de prciectare este l'eprezenlati\! (ilenuuCUIremureJe care s-Ilurnanifestal to treeut Analiza statistlca a rasplinsurilor speerrale pentru ausamblul a N mi~¢ari ale terenuiui' inregl~tra'te in arnplasamenr s:ta· la baza speetrulu: de proiectare. Se accepfii eli pentru flecare mi~cal'e de pima:nt s-a calculat speetrul d~ r:~spuns nermaliza; oa in fig. 2,_2~. Fie .0 perioagii npJurala ~t c3:r;eia iicorespund oooonatcle d19punsurilQr spC'Clrale pentru miscare a "i"·a: deforma;ta sJ'lectf(,\lii nerrnalizata Df I pseudeviteza. normaliz:ala V' ll;~, pseudoa-eceleratia

sa

Fig ..2.26. ,-petti'll! rnedlu ~I specrru I m~diLl ,pillS 0 abillerc

Din cele 'de maisus

Illl'CIlI1U dela p~lllru faetnrii

f~zulta rnaeiera de a construi spectrele de proiectare

mi~cari Ie terenuIu i. Pentru -valor'i le pe.ribadelor Til.; Til ,cr:.

~i

T, ~i_

u;o.

nOJ!maJizata

A'lii;r/. Notatlile

D', Vf

~i

A' santordonatele raspunsqrilor

tar u;(I' U:11$,j

spectrale ale deforrnajie], pseudovite~ei resp.ecti~ pseudoacceleratiei

ii;:t su n t valori

lc de varfale deplasari i, v.iteze-j ~iaecele rallei terenu 1ui,

de amplifleare cerespunzatcri celor trel zone spsctrale spa II. l oltat analiza de mai sus pentru un ansamblu mal larg de mi'$ca.ri nuegistrate tntr-un teren de sedimeMe. Paeferji de amplifieare pernru dOlla., lII\olc cle probabiLitate care sa nu fie depa~ite 50% ~i 84,1% sunt dati in t .Ih~l. 2.7 de asemenea, pi FUll c1ie de factor.u! de am orti zare se d aexpn:s iii j,1('lunLiui de al.nplificare in rab~lul ~.8.

58
T(lbd(~'2.7 Foo~uri ,de amp.li ficare pentru Speeirul d_cpltli00tare
Amortirul"ea ~% tn" 2,74 2,J2

INO!NER1E SEl~Mll

'il

II \/1

Median 5'0%
17'1\1

o abat'ere
InD'

84.1%
rrll)

Deesebicile presupun Q re<:fmbinatie impHaita a facrcrllor uortizare intr-~n anurnit rei, care ia in seama rnaterialui, prop0rtia acestuia in ;I., hi . Natura amortizari], caraeterul ei neliniar sunt HII~(I'llc\ie $i sistemul ccnstructi

111111.. 1 ur a 1 al arnertizari].

iliA 3,66

mil

.I. ~I~'IIr evidenre.

2,42 2"0,1 1.69

2 5 10

1_64

2"Q3 l,65

1.:\17

I.Cl3 1,59 1.2,0

~,71
1.99

22,9'2. 2130
l,g4

Ttltiel!ll 2 1I
E;;, p,resi:J

fact!)l rll 0 r de a mp Iif!ell re

Fill!torul

o abatere
2.31-.0,41 1.82-0.27 111~
,JI'~

standard

84.1 %

4.38-l:04

IF)~

JT1v

3.38 - 0.67 I~~

2.73-0.45 IIl~

In rezumat,
\11·mat.Qare~1 :

proceeura

de ccnstructie a spectrului de proiectare valorilor de

esae

1. ,$erra.'l(lft1i1h-ei Iinii punctate eorespunzitoare

\1m ale accelerat iei

fatH0rii de

£ilO• vitezei

L:l111

~I leplasarii ulopentru c
UTI

mi~Gate a rerenului (\I. fig. 2.27); ~ precizat se calculeaza

FIg,. 227. Con I~uc\ia spoclrului cia lit de IlfPjeclarc.

,TI1be.11l12.9

2. penrru

factor

de amertizare

aAlplif'icnre /11',1' mr ~j 171/):

3. se l11ultiplica
reprezernjind

iim cu Jacrorul
t(,(J

1f1,A

peruru a obtine linia dreapta

b -c

Pnctonl.l amorli»Nlio In di'fcritll ~i l4d (Ie struet ~ri P

Nr.
crt

valoare can lilntii a acceleratiei

A;
penrru a ebtine

Tipul de construftie

Factorul
lImorHZlirU '('Yo)

4. se multiplies
reprezcntand
0

eu factorul

mil

llnia drea.pI'A c ·d

I
2

aloare eonstanta a vitezei;

Urlt'

€:adre din otcl. sudate. nexibil~

011

loli pcr~lji ou strueturit

2 5 1.0 .5
7 10

ell facterul 111D pentru a ohtine linia dreapta d ~(! repnclenland, 0 valoare ccnstanta a deplasarii: 6. e deseneaza linia A::: iill) pentru perioade mai mici dedi! T., f lin ia
D ::: U,(I pentru perioade rnai mari decal 1', ; 7. se traseaza linifle de tranzitie Q-b si e1pemru
Pentru exemplificarea

S. se multip)ica

3
<I

Clldx~ din o\~1 su,dlll(!, eLI pIDl1$ce: n.o~mI11L!; din 'hcton si l.idllo~ii1)1l1nai,la e~len(,lt Cadre din' ~)~el bulonatc ell pJan$1.I1! normale dll'!' beten si toti ,PCI'Clii din ztdarie Cadre din heron ell per.e:lj,j IIv.and sltUemrli Oe)Clbila Cadre din beton.cu iid:arii cXlbrioare rigide ~i zid~rii ,Cadredin

a cempleta

spectrul.

6
7

iruencare ~mrlb.llc betan.eu peretii din baton Dlafragrne din bcron

Cai\Slruofi.l,
ell

deesebirii esentiale lntre fact a rlol a,mGrti7.arii d e I amortizsrf unei constructli in an' amblul, in tabelul 2.9 sun 1 'date ca!eva valori rezultate din masurat6rl if! situ. Daoa ~enlru otel, respect iv pentru betnn, factorul amortizarii este 2 $i 5, din l'sbelul 2.~ se deduce rae[ar uj

material si afactpruluj

~j

zidi'ir.ie

10 15

chelet $I pererl din lemn

- ...___

60

INGINERIE SEISMI(:A'

Il/,l

I I "1'l.\ORE'TICEALE.CALCl:JLUt;UI

C0NSTRllCTlILOR

LA Ae·IIUNJ selSMI€:E

61

2.4. ANALIZA MODALA A RASPUNSULUI SEISMlC '1 AL SISTE'MULUI ClJ N GRADE DE LfBERTATE

P'IHru deducerea analirica a ,mi$c::ariistructurilor dintr-o Gauze. perturbateare

nurnai deplasarile latera le, se accepta I IH'IIllJ din fig.2.28 d. Aceasta sirnpli.fic.are aduce twma~tll g.l.d. Ja egalitate 11 1111111 Ilil rnaselor inertiale. incazul cladirilor in cadre planseele fiind saibe rigide,
I

II fllllric

curta durata

la 'care infereseaza

DINAMJCi
2.4.1.INTROD(JCERE

La nivelul actual de cunostirite, cea mai frecventa metoda de deterrninare a raspunsulul seismic aJ sistemului cu n. .g.I'ld. esre metoda analizei modal-specrrale, Se accepts ipetezele Dinamicii constructiilor iar ca dethrmamdil1ami'eii a constructiei, una dintre forinele prap"ii de osc:ilatie (ipoteza rnicilor defarmatii).
2.4.2. MODURI l"ROPRH 'DE OSCJLAT.E

II:l1I:lateaza pe orizontala rafa ase deforms in planul lor. Acest fapt conduce la 1IIIllllllloa depla~arilot crizontale pentru toate punetele aceluiasi planseu. I.::cconsiders rnasa inerpali curenta ItI;) 7ntr-o deplasare monrentana U I (l)

ud nsupra ei actione~a
t I III velul j

forta de inert i'e 1 j = -nt

10f

ii

,~i forta de reactiune elastiea

datarita deplasar]

de

la

celelalte nivele:
(2.58.)

Se considers ca suport material al supazi~ijJor teoretice ale acestui paragraf, fie un co, de fum ilildustrial fig. 2.28 a, fie 0 diafragrrta vertieala, fig. 2.28 b, fie 0 pill lama, fig, 2.£8 c. Pentru a di puoe de un model cu un numar finit de g.t.d, se Irnparte in tronseane fiecare dintre ele. Impa:J:tirea III tronsoehe se precrlca fie in trensoane de aceeasi lungime, fie de aeeeasi greutate. 111centrul de greutate al fiecarui tronson se concentreaza masa inertials a acestuia, R.ezulta schema geometrica a medelulut dinamre din fig. 2.28 d. 0 cauza perturbatcare de foart.e SQurtii durats a~licata €enstruc,iei, provoaca miscarea acesteia in jurul poziTiei de ech ilibm static. Acest rapt se cenfirma de comportarea ill sltfl a constructi ilor care S4Portii cenvoaie, explozii, eutrernure.

lIudllil:l echilibrului dinamic pe directia g.l.d, -j in baza principiului d' Alembel't s 1, ;:;;F: . j=\,2, ....,1l
liB 11 rorma dez.vollata:

eric:
2.59)

-m·ii,
1I1Iid
I

:k"

,uJ, +kj2 ·uz

+ ...+k",'u,,;

j=1,2, ... ,n

(2,6,Q

aceasta ecuatie pentru to ate g.l.d. ale modelului Ihl(ii liniare ~iomogene avancl expresia l11atriceal~:

se ob~il1e un istern de
,(2.01)

III ( lire

au inrervenit nata~iilereferitaare

la mamlceade inerrie respectiv matrieea k., ~ k'l

k'2:!

..

.iI I i~idi[ate:
nt,

..
j_
I

L ______.J
b

.. ..

..

1
d

[M1:::;

trl2

; fKl=
f1Ln

-;

(2.62-1.63:)

.,

kill

kll!

ectorul deplasaril respectiv al acceleratiei:

(1.64--2.65)
1,III"lic§t

m~:·,_,:a::a::a:z~
Fig. 1.28,

se cauUI oscila~iile armonice ale modelului, se cuneasre alura maierrtalica a (2.66)

'~~
~

':: ':,
II .,:: .. ~

I ~:I ~

3 .5 .•

W l

rl/ ~.. J - ~:.; II'

'P ,

.+

'" '1\lora:

"21t! "1 •

Moddiiri cu mast concentrate.

\111

It

{(I }reprezinHi

veclerul amplitudinilor.

Scriind vectoru] acceleratiei:

62'

INGINER!E SEISMICe.

11 l II 1 I JiOl~ETIC'h, AI.. CALGU1..l'JLLiI ftJNSTR UCTHLQR L.A AC'!'UJNI SEIS'M raE E

63

, H"}', =- -eo1 . J J' • SmOOt . ~I l~

dupa retranscrieee si gruparea factotilor seebtlne;

(l;6S'.l
III) III

{} '('1)
IU ,1111,1111

J = t¢",J ' ~l:" , .... , '1').1"

,/,,!,

',' ,'fill-I.. ; /

l}T

(2.70)

((M]- A,t· [K]){cd=: {o}

,(2'.67)

diseutiile reorerice ~i pr:ogramele de ealcul automat. se fdlose_~te area pni n i ntermediu I a$a~nurn itel masemadale a eareiexpresie este:
J~1>. '" M J. = \'+'.}'f[M'' ' 1{,.-,,}.i = ~. '''t'':I'k2..1 J" .it'S': L..
I

Ac-esla este: un s istem tte ecuap i Iin iare ~i om ogene care adm ire solu tie di ferita 'dt: sulutia banala daca:

(2.71)

met{[M]- A' [KD

Ansam.bh:lJ

=0

(1,68)

litH, 11,,1 l+

11<l!',111alitarea

se faoe in raport ell masa mOdali

~X.

r:claeiilbr (2.67"-2.68) P081'ta numele de problema valortlor propr:i.i in raport cu nratrieea de rigi4itate., Ecu~liaearacteri$tica (2.6'8) eu necu r1()SCu ta A = {JJ 2a,regradul ega I eu fl iJ marul g.l.d, $1' toate rAdiicin lle

M;

:=

I ,J.'= 1,2'" ..,11"arurrci

r.v. r.

modale se numesc orio 110 rmate ~isatisfac egalitarea:

1/

pozitive:

11110 ,I in tervenu It

matriceII un iIat!!

[1] $i rnatrieea

itl.odalll
rP).!

[<I>] data de rei atia:

I ••

A.I
inlocuirea

:>

it2

>

>

A"

>0
¢I,I

= A I,conduce

valorii paramerrului propriu;\.

la:

in sistel'n:ul de ecuatii ernogene t2,.,6J):ex.

·¢t!

WVJ.
(1.73)

{<lJ}= [{¢}I ,{4J}~. {If>j}, ,.... ,{¢},,]=

Al1art:a necunoscutelor se face fUflo~ie de una aleasa arbltrar, ex. a~=]. In aeeasra sllua.ie. S(!l,lutia sistemului (2.67) s~ numesre vectofdlp.ropnu nonnaJitaJ al mud IiJ III j inta j ~ i se noreazs ell {¢}I . S im II ar se procedeaza pentru eelelalte tried uri de esci lalie. Preblerna valorilcr proprii se formulea.za ~j in repon cum'atricea de

II l't

flexibilhate.

[F]

in baza egaliLitH

[K

proprii nor.maliza.te. 0 pIoprieta~e rerha~cabi~a normali zaticonsti Tnortogo!1alitatea lor in rap?rt _cu ~atnC:lea delnerrie I til matricea de rlgiditate, Ma.teniati'c prqprietatea seexpnrna prm: ()rliogonalita.tea modurilor
!'ilI,j lor

= fF

J. cilhd P. V..P. C0nsta

din expresii le: {2.67)

(2,7'4)

([F j. [M ]-;1,. [lb· {Q}= 0.

I )clnonstrati'a este scu~tli ~iimediata. Fie doua,solu~ii aleP.V.P: {ali .~};

, III \!Clrifica relatia (2.67) a P.V.P, Adiea:

~\wAP1)

det([Fl [M ]-A;. [1D~ '0

C2.M')

MOde Ij tatea de re zo Iva re a problemei este acee~$i redatade,{2. 67), (2.681) •• Moduri de oseila{ienormalizat~ D.in pune]' de vedere inginerese 0 ccusrructie m0delata ca un sistemcu n g.Ld'. poate oscila In.n feluri nurnue moduri propril de oscilatie. Un mod de oscila~iese precizeaz;a perin peeioada oscilaUilor $1

(ru{ . [Nt l- [K ]){iP }r == to}

((O} . rM]- [K JXtt>}1 ~ to}

1111111! i11<1aceste Il

veotO.rul amIil'liludinilof,

marimlQare:

teZl)ltii

din rezelvares

P.v.P.

Vectorul

egal itat; la stanga cu (D,' .

(1)~

{¢}~ respecti

v. en

{¢}~ rezu

ItA;

amplitudinilor amta def0tmata modelului in -varianta calitativa, ell un faCIor nepre.cizaJ, AC,e~! rnotiv conduce la idees de norrnal-izare a ,ve€'loriloJ' propl'ii. NonHalizarea se praCltica in dOlJi felUri: . OIl Se atrihuie 'JalQarea unhace pernru amptitudinea unui g.Ld. As tfe I In modul I de Qscil~LlI('St' i"ire1~ra'~!II=!si atuodveo.torulpropriu nonnalrzatr a[ m0(iyluij :>e~e~ie:

{¢K [M X¢ l ~ {~,y[X X¢J

d.etranspunere
~j se

Jcpl; fMXq>t ={cp! [K Kip},·

scadedln prima, I~e~ulta,~

A dona rcl.ajie se supune.operatiei

64

J NQ,lNERIE $..EI"SMJc;A

II

I (.1, '1'1:ORETICE ALE C ALCULULUI (:ONS'rRllCTIiLOR

LA AC'TIUNl SEISM' leI;,

65

Cum lnsa W! ,

¢ (,0

.•.

se ded uce eli:

(2~;81-2.82)

Din ultip1eleegali:tAri deeu~ge~i valabililatea relatie-i: (2.75) Neeunoseute modale. Modelul dinamic al unei ccnstructii cu n g.l.d, peate

1ntllll iIe earacteristieeale

fiecmrui, mod de asci Iat-Iesarisfac eg~.'I1itatea:

=:0

[KXIP}j

lMK¢},oo;;

j=1,2, ... ,n.

oscila l:n ninodud

proprii. Deplasarea rnasei m~In modul j de escilatle se scrie-cu sin

ajutoruJ elernenrelor de normalizare asrfel:

U1• ,', =a"J J 00' I f ==ih"'jtf. 'r~,
n.)

I'~ 1111\1 toaL~ cele Ilmoduri de oscilatie, ultima relatie.conduce la problema va!orilor I" 'lit II in fOJimii,compacta:

sin

00.' J

==

,I".

'i' .,}

,y. J

(2.76:-2..7'7)

in care ititervine

norafia : (2,78)

care poartij numele de eoorcl.onata sau necunoscu'ta IJ1Qdaia. Dac! se acceptfi su perpazitia I in,lara a medurllor preprri de asci iatie in ipoteza m iei J G( ,defonna~i' j" deplasarea masei m~ 1n toate medurlle ,are forma;
Uk

huerpretarea ortogonalitapi modur.ilor pl'oprii. Din punct de qPII~Hltea de 0.rtogona 1irate a rnoduriler propri i de osci larie inra'port II 1111'1"1 ieeste urmatoarea: lueru I rnecan i c e feetual de r~rtele de inerlie 11111!1l1l .de osd!atie pe den1as,arile medulu] r de oscilatie este nul. J I 1(.' IL' de inerl.ie d ln rnodul j de osci latie f ind:
II

vedere flZiG, cu matrieea generate 'de rnlr.ad~vIH. (2.84)

= Uk.1 + Uk'. 2 +···+u.II•n, =.¢It.IYJ

"'I

+~~2Yl

+ ..·+¢t,ilY"

(279)

tll'plasarUe modulu]

,j deoscijatie:~.(

h = {¢}i ¥;efectueaziL

lucrul rnecanlc:

Co aceste achizijl i vecroru I deplasarllor pe directia tuturor g.l.d, are forma:

lu} fm}!! {J}.~ r· I := -co: 1.) [M If:n.'\y Y~= 0 I ) . n~!f,.·"

a deua iaterpretare a pretprieHi.tii de crtogonalitate se .ef~ra la lucrul tlll'lilnie nul al farlelor static eehlvalehte asoeiatc 'medulul j pc depla!ladle 1.11 )du lui l, i ntr-adevar, fortele static eohivalente din modu I j all for~ul area:

Vhf
¢;u

~'2.J
~1,1'

$1."

u2

¢2J1

Y:{ Y2
(2.81ll)

u~ !fi'I,/
~'f.l

III luerul 'lor mecanic pe deplassrjle

din modul i este:

Reeunoscand rnatricea ll1oda"lii :data de (2. '13). veetorul deplasari lor devine:

{u }= l<t>]{¥}

(1,80')'

Problema valori'lo,r praprii sub forma eompactii. Frio analQgle cumatricea I~Odali .. cele II frecvente eirculare ale rnodurilor proprii se aSl:)ciaza intr~o' matrlee d1agQnal1t ACC:lst~inalrIce areexpresia:

Alu.ra formelor proprij de ost!ilatie. in fig. 2.29 este reptezeritatli 0 stru:ctudi ~plliial it ell masele concentrate in nod uri'. La 0 tnatare spa;!liala a P. V.F d in cele I 1 b:;;; 72 g.l.d ... J6 sunt Qetran~latic,cate 1-2.g.l.d, pe diree~iafi,eoarei axe, iar t-dchille 36 sum rotatii. in fig. 2.30, sunt etalate _dou!: femme de Qscil_at:ie de 1filtH" Ialie oriz.ontala ia.r ; i) fig. 2..3 1 dOU8 forme deesci Iali e pe vertlcala.

66
in calculul seismic al eonstructiiler, in marea lor majoritate unt situatii cand prependerenta e ~e rniscarea ori1.ontali.i dar sunt siurarii cand intereseazs miscarea pe . er~icali'L de aeeea se asociaza mi$carii sel mice una din formele proprii de oscilarieca deformata dinamiea a tructurii.

II

6'7

'II'~
I

a oonstruetiiler
'3

sub r. rma unei rela~ij liniare functie de matrices de inerTie

(2.86)

l1I.ilrll·

de rigiditate:

Hilll! Il'l,)iI.

Hb ilccasla forma, modurile proprii nermalizate de amortizare

sunt ortogonale ~i 1n raport

(';1,1

(2.87) J\ rnortizare
I Hint WI' mod IIIIIII"lalii!e:

de oscilatie e . j, amortizsrea rnodala respectiv rigiditatea

modala,

Prin

analogie au rnasa medals

(2.71) se define~te
modal!

e~= {q>r [d){9?}/

Kj ={¢}~lKX¢}j
1'1

(2.808)
(2.89)
Sf

1111 If

h II

hdir i j sau frracti unea cl in amort izarea orilica. rnunarea Paetorului amcrtizaril modale. Astfel se

Pontru un mod

de oscilarie stabilit j. amartizarea

precizeaza prln facto~ul

Relatla (2. 86).

lnmulteste la s.Liinga

pe:rJ~ ue $1 la

til

IJnn relatia (:2.84') c~ vectorul

{I/J}~ respectiv {~}r' Rezulta:

(2,90)

'lib tituie tn (2.86) relatjile Dinarniciiconstructiilor

MDDULI, , ... 1",,1 "llOO1, I ",1".1

deduse dill P. V .P.

~j

anume: (2.91)
(2.92)

C;/M;
I

=2'~1

'OJ!

FIg. 2.29, Mocial.rrlo!mcnsiOIlIiI, 2.4.3. AM RTIZAREA. LA SISTEME

Fig. ~,31. Forme prqpJ'it verricale, U N G.L,D.

I:

K;!M;
gAse~te factorul amortizsrii
j J

=m:
J

rnodului j de oscilatie:

A.mortizarea va~coasa. La modlil general, reoretic, unui se a ('jels,,"!o matrice de amortizare de forma:
CII
CI~ C112

lsrem h ,n g.Ld.

~ =~+~m
2m

2:}

(2.93)

c 111
G.Jh

c21

IIlJ1ur1izarea vascoasa cea rnai mare pentru modul

[C]=o
C'I}

(2.85)

expresia (2.93) are atura din fig. 232 ~i evidentiaza intai de escilatie. Coe fie ien ti i a~,a Ise determi na rezotvand sistemu 1 de eeuaji i pentru doua
(j), ~

in coordenarele

IIt\ nlurl de Q.~ci!atie

eunoseute l, j

c,,~

e""
Rayleigh
peruru arnortizarea

w,
1

in care cJJreprezinti.i dire~lia. .J.d.".i.

amortizarea efectiva ,~e direc~ia g.l.d. -i dal0rita mi~carli pe aGtuala aC<i:epta modelul

:: {::}={i:}

(2.94)

Practica

68
se ebtine:
2.95)

II 1.1

69

= 2 wf-w.~, I,
OJ; •

I,

II M~)dCle de amOl1i:--1lr1
hn(lfre.

til

K,

);.

b
K

Ko

I
1

ro~

(2.95)

j.

THO"'l:lON

l'IooELUL

MOOEUJl VOIGT

/o10D(iUl MAKWELI.

MODtl-UI.BlOT

I' II_! 2.• 2. I)cp~l1dl;l,n~;1 ~

ft'(!'CVtlI1! ~.

I amort

.onduce la valeri greu de antlcipar

pentru

izare

tnrreaga struetura. in tabclul 2.9

1111 rrtlactate
III III IIrA10ri.

cateva

valori ale facrerul ui al1lortiza~ii pentru con trueji i rezu Itate

"il' constata ca exista diferente intre arnortizarea de material: 2% pentru ole 1, jll'lllrU beton "i factoru] amOrrLi7..arriipentru ,0 GOfl ,lruqie, ~eeste- ~ifeJ'en(e se
I 11111 Ihll11

Iwin combinarea ul acestora ..

factorilerde

arnortizare

lntr-un anumit

fel

~I

earacterul

l)ae:7i ll,.t: aC€l'pli) pClllru celc ~(~ua moduri 3Gela!;li factor al arnortizarii ~ 1 ceea ee
es~e realist.

z: ~

I ;::::: .. ~

Jig. 2.3~.

atune]

eocflcienu]
tV W

relatiei R.nyleigh au forma:

I
I

a II :::1

W,

+ (JJ

13
?

(J.95')

~T"W:'TI:l1,\!\

"1~"""1

Pig. 2.~4.
~UI'iOI'1·,t:

ub~hltltQ1 It 11!lt}i

CI.=2
W Z.4.4.l\MOR'rlZARE R~:i\

+ to

iXlnSlrllclil.
II"If
11;(

C,

"'1'.\

lermid ~i astfel disipuHza n parte dill J:'ller!;!'ia . t'ismica indusa. 0 asemenea ell irl(we ellcrgelica are I<)Ci,l I elementele SII'ucturalec(i ~i111, elememele nestruetnrale uri in di puzHivcle de arnonizsreeu sareesie ecilipati!i censtrurjia. in raspunsul Sl!h:rilj, amort lZ~lPea are till aprm neesential cu e 'ceptia feliClmenl.llu i de rezonantj undc de ine determinant, lporeza ~rnorlizarii vasooase JlI varlanrele din fig.3JJ Inl t!Ste mai petri it oac'il 'istl'nlul care se analizea;rli l!'te GOIl1PUS din mai multe parli ell ni vc] de umnrtrznre- d i rt!fil. A:tFel. corrrponentete indi vi(Jul;I.le alc unei struc urri: :,aalpi.. cadre. dial'v;tgmt:_ pereri de plW!itori. POl avea valoridiferhe peruru amortizarc

AIl1(1)rril.otn,:aI(;l O~lh tructii in misearc, rl;i1ns.f€lm~a energi,i!j hlO<lrul,;eil il) energie

-.-.

T!:"'CM

-----, .0,1.11

este un exernplu elocveru de sistern cu nivele de din fig. 2.34. De obicel terenul de rub: I!!I tructle 51! cMsiderii rigid in analiza multQF construetii, cand se accepta cd baza ,I, 1l"Cll1ure se aeplaseaza ca un rigid, Dar la ccnstructiile subterane. terenul nu )lbll ponte fi acceptat ca rigid. Cazul rezervoarelor in,gropate., al tunelurllor.
IIlll1lll.1are diferiie U~0r de intuit pe medehrl

l'I:mmblul teren-structura

70

INGINERIE SBSMICA

IlMoI LII l'UURli:'I'!GB ALE CAL.('UL.ULUI CONSTRUC-IlILOR l.A ACTIUNI SEiSMICE

7J

11l0tiveazti nivele de amortizare diferi~ peatru medii diferf'~e. Factorul amoniz;ari,i tereuuluieste deeirca 15-200/0 fata de 0'&[ al eO(lstruqiei., de a,.... 5 %.. Un all exempllJ iI,GQnsli,(U:ie reaervearele umplute cu lichide la earaamortizarea lichidului este neglUabiUi in raport ell rezervorul. Deci,oolls:iderarea amorttzarii vascoase nu este real ista la asernenea- construcp LAcea:!jta censratare este cVidet)t.a Ia eonstruc$ii le eehipate cu cliferite djspo~iti"e dis.ipalo.are de 'anergic,ori iz, late la bam. Pentru c,ons{J1uc!iide ti.pul celer menti0nate mai sus, rnatricea de amortizare S0 eonstruieste prin procedeul a3ambiArii matrieeler de' amortizare p'en~JTu subansambturHe cempoaente, fig. 1.34,.

lneercari expecimenrale pe dife,rite elemente din beton arm at ell incsrcare a ~. nlunre palla )a,dezvaltarea fisl!rnor. 8tl',ev:identla! mantfestarea unei att1Ql'tjzari, IIrllllil1l'l,! care depinde de marimea ampliurdinit, fi.g. 2.31. Se observa 0 amortizare 1III'IIIIIa mare care se expliea p.rin m?!nifestarea fo):tei de frecare pe maSUF8' Of II tit llc 'se dezvltlltii, fJupa ce fisurUe s-au dezvollat, arnertizarea scade decareee 1;1 H'I til fj'ee:ariide vi ne negl ijabi I. h i'''::nliu o mai realista ap.reciel'e a 81Rortizarii betonulu] armat din elenrente IlIlIItrc s-a fficut propunerea redata: de rnodelul Dieterle ilustfatlHn fig. 2 . 36 a care
• I IIi

lleamli amerrlzarea elastic~, al11e.rtizarea vascoasa, 81J1ot:t:izarell prin f~are. 1'1 111ft!clemente mai eomplexe din beton armat se recomanda modelul MaSsing,
VIS. R"\.8PUI\IISUL SEISMIC A,).. SISn;MULl)1 CU N G.L.n..

Ilmllg. 2.36 b.
Fig. 2.15, Faclorul amrn1irllriJ liniar echilo:tilcnle Iii baton
a~mm,
1.11

2.4.S..1. Mod,clul matematic Pentru rnasa I1!k a schemei geolJletri.ce din lig, 2,28 d in Pf¥zenta mi~eii.rii ! I.. mice aplieaHi. hazei' de rezemare se SErie eClJaliaecniJIbr,ului diaarnie pe direo\ia 1 d. k astfel:
-Ifl.k

-h:1plit(Jditu:.p 1\
0:)

(u() + ii k ~ =

:E
'I

CkJL~ ~

1- Lkki~j

.;k= 1,2•.. ,.,11.

(2.91)

I )1I!1~~ separarea terrnenilor cu nccunoscutele ~i sorierea ecuatiei (2.97) pentru 111'~'al'e g.l.d, al sehernel se obttne si~remu'l deecuatii diJerc!11ialeeu tl.ecunQsoutel'e c uplnte de forma; (2.98)

Fig, 2 36 Amorlil<:are lii1hu cch iva I'cmfi e 1I !lItJ datu I D icte ric 1\.~pc:cdv Mu~~in1:

l crmenul din dreapta alecIJ8liei (2.98) reprezlnta ,u'lterate de mi~carea baze! $1 se notew cu:

vectorul

fortslor seismiee
(1.99)

OJ

MODE.

L.LJL

01l::n:::rtL

t;

tp~1}= -lM ]{l)iio .

I cuatia (2.98) paslreaza f(l~ma ~ipentruconsideraeea d~'Iranslatie pe directie orizcmtal!l.

~ %'

alter g.Ld, nu numai a celor

2.4.S.1, Redueerea niJPliindui g.l.d.

Daca pe directia unor g.l.d, rnasa inerfiala lipse$te sau nu interes~a28 fbr~ de mcnie pe ac't!ast~ directie, aumciaeeste g.l.d, pot fi eliminate in vederea reduc.ecrii nurnarului neeunascutelor. 0 modalitare este eondensarea cinematica" exemplu plnrl$eeif,) rigi se dau aceea$i tra:nslafie la reate puncte!'e lor. 0 a.lta. modalitateeste procedeul coodeltSariistatice. Aeesta rezida din suprimarea necunoseuteler unreJ.;punzatpate diM ve¢1QfUI depiasarii, vitezei ,i acceleraJiei ea $1 a liniilor $i.

coloaneior respective din rnatricea de inertle $i rigidltate,

oc: I»
~ '" ~ ~
S FD

tIo)

e:

~ ~

""
<6

r~
......".......

c ~

..-"---. ,,'i>::: ",'I:::

""

n
I

-c G Q.

::l.

:::;::J'

'6'
~ ~ ~

II

~ ~ ._.;..,

+
II

~ ~ ~ ~ ~
<>;-

.--"-.. :;;: 'I::

Y ~

~ ~ ~

II

~ ~ ._,_.

c~~

= :::
_-..::::

:::

,.......-...<-.

-r-.
~
~. '-

... M
~

e
~ .......,._.

== :::

e .:« + e
II I

-~
_'"1

'"

__ (J ._-..:l.

e;o
w II

II

)9:'
-~

'6'
11

-'€: ,.,

",'-<:l:
...._.."

....-<

..7=:l
~ ~ ~ =---'

"

V ~ ..__,__.

+
~
11

-e .._
..........."

~ ~ ~ ........ II

~M
';§;"
~

'r "G'
~

~ ~ ~

o
'-'

::0;::

~ ~ ~ --..,....

'e:'

'i§;'
;;;--'

r.:<.'
I::x::

'e'

n ...._.
+

'&'
_"1

....

t'1:

_""<

II

~ ..........

II

,.,.

_""<

~ ~ ~ ~ ~
._,"",!.

'e'
~ ........ ~ ~ .:t

'"9

II

>

>-

_'

,"<.

'-.-"

0> ._..)

II

14

INl!llNlmrb SEIJlMICI\

III

1I'('1IHnCI AI,E C'ALl'UbUbLiI (,O'NS~.!iU~ 11'I.em 1 J\ AC l'tUNt SEISMICE 1 j l 1 ~c PI.! ne

75

2.10~)

in Gvi,de.n Vi contri butia medul u i;i la vectoru I de ,excilatie:

{s}j
I Ht

= rjlIM RW}i

(2.110)

Ecuatia (2, 104:) arata 'c4 rispunsu] seismic al sistemului ttl' II g.l.d, se obrine ill eadrul unui mod de ,Qsciiatie ,/' la care se derermina "toordonata modala Y (()
J

unuponente

suut de formas
sli,J ::= [") •

intocmaica

la sislemul

CU

,I

g.l.d .. care are factorul amort"izitii modale 'ql $1

I I,

m~. <I> k,j

{<I> K seebjlne

(2. J II)

frecventpcjr.culara

()) I' 'Raspunsul seismic rez,t,llta foJesino integra,la Duhamel din

uh vru, inmu!Iind la stanga egalilJate'a (2.;1:09 )'eu

dezvl!!ltarea: {2.r !'2J

(2.2a) 81 clirei reaultar fie amplifica"eu factorul de partieipare r . Astfel, r-lisp,utiSlIl / seismlc are forma finar~:
"

Itrl~'

jM]·{I}= i{<I>K' rj .[MJ.{wt

I

;;~ .{cD}~·[MJ,.{\':P}~ ~rk·M; =4

•

(2.J(6)

I IIUI I'Wilitl,lte
IUIJ J

Deci s-a ,pomit dela sisternu I de eeuatil diferenliale ell necunoscut'eIe ctlpJate (2. 103) si pnn inl'erll;1ed iul sistemu J ui (2.1 03') s-a rell~it decuplarea necult~seutelor ~i'obtinorea unui sistem in care fiecare ecuatie are 0 sil1gura necunost:uta. 'in'trud! expresia lui D I este:

Rind valabila atr~ge dupa sine valabHi~tea i\~ndal', vectorul tp..., repFezinta expandareaexeiratiei

relatiei dq pornire bazei de rezen?!li'e

efeetive sunt

II/[

~'~1iU

g.l.d. Relatia (2.111 )ar81a

o.a Iortele de inerflc

I llll~ mule cu masa g. Ld. ~k,cu a.ClOruJ de panleipare al '!TI0dulu I consii!1ecat 1'~lltlilidille:a modala
~kJ •. Vec~OtuJdeRI\isikil0r

T' I

in teate modurile ge:0Scilatie wInd::

(2.11~)

aLUoci deplasarea mc:unentana

a masei

Ink

in modul j de oseilatie devine: (2.10.7)

IHIlII duplasari lor

in mode Use 'sctie .:

Vt(i)}d "'"{<t>}J . Y, (I)"'"

I. II I

r, . V'I (I). {cD}j

Sc 11U III e~te factor moda! de part icipare a I mase] .k in modu I j deoscl lalie notalia:

17.~.j = c»~.Jr~=0"'1 ±m;<I>?:J

2.4.5.3.2. R/iSPlIIlS seismic momehtan DislrIbulia spa~i:ala. a fortelQf s.eismiceefective .excitatie

'" £..J"lrll, cJ> .

d t'l:ialiei de legat,ur-ii dint~e forte Si depla~[jri pr:in Intel'"_lediuJ matricei .dc 1IIIliltl se poate identiflca vectQful for;tclors'tatu: echivalente induse de vecrorul 111.1 IIrlr modu J ui j: .111

(2 ..108)
I

{F, (I)},

::=

[K X!~V)};

=0)'; , [M

Rep}

Y (t)
j

(2.115)

hi vector de fortese transcrie:

9l1b forma .jorle/Qr de ,'ner,ie. {P!:! }cste reali:zata de vectorLlI de

{Fl"(r)t = '(r,[MRtb}1 ~:. D;.(l).

A I (t)
,"!'lIla

(2.109)

=(J): . D

j (~)

(2.116)

care la ninduI sau .poatefi de2ivoI:tat ca.o sumade forte de inef:l;iea511e]:

fortelor modale static echivalente prrime~te forma:

{s}=

L f, [M R$ t I {.\-1r
=0;

(2.1 (;)'9')
!III ~Iln~ll()l1ental;l:,are

{F:1.(1)}, ~J1At)·{s}J
a}aca rii;velul

,(2..115")

k (sau g.l;dA<.) se.scrie:

7.6 (2, 1'17) Expresia (2.117) arata ca fnrtele mQdale static eehivalente sunt un produs a dous c;alltitali:, 1) contribuU8 moduluij de osdlafie {S}j la distributia sp>aliala a vecrorului de excitatie seisrnica
2}
~I

II "'" .U;gTEORE"i'ICE ALECALCULULjJI

GqN~TRUC111LOR LA Al' IIUNI

sm

MICI~

::}7

pruecdeul pentru structuri excitate de 0 singura eompenenu a mi~cihii terenului. P HII'U aplicatiile curente, prezenta analiza spectrala este suficienta. Valoa,rea

1111xima a raspunslll\:li eismic upcratorul "maxim' raspunsului

intr-'un mod j de cscilane seismic mornentan:

I /' ~ ." I

se ohtine apH.cand

tv}'
de r'isptlnsa

I{r(t)t
NHtl.l(ia

11/",

=::

max.l{rS1: }, A ,(I 'l =:: {rC'"/,} A J

pseudeaecelerstle

sistemului cu

I g.I.d. avand pararnetrii

,ill J

la aeeeleratia terenului

iio (/). Asadar, eorrstruetia care se anal izeaza

Dar aces! vector .are 0 '~oh1pommta

AJ corespunde valorfi acceleratiei specrrale:

(2. 12~)

trebuie incarcala ell veororul deror~e {~~ (r)}/. s~atj¢a

{r}/

arnplificata de un facier d1namie AI

(t).

Daca la componsnta staticii

{s}j

se noteaza rasJ!lunsul static modat cu

{r,rr} f

atune] raspunsul modal dinam Ie

are expresia:
(2.118)

Jil eoncluzie. raspunsuf modal ~unge la valoarea maxima 0 data cu atingerea vulerii rna irne a acceleratlei de citre sist rnul echivalent .de masa unitate eu rracterisrlcile ~J ,COl' Pennu 0 components de raspuns modal vat area IliIa;l(ili11ii e
prima:
2.124)

t'.

Deci raspunsul meda] dinamic 1) 0 analizi stat.eli

2)
0

{r(1 )}j

esre un predus a dOU8 anallze:

II strueturil

i\lupusa forte1or statjce modale

{s}" '
~ I'

ltJlci valoareade raspuns static amplificata eu pseedeacceleratia

maxima

A"

analizi dinamicii

a isremului

co tin g.l.d. avandpsl'ametrH

1~(J

til

pi icand operatoru I de extrem relajie] (1,107) $1 derivaJld aceasta relatie in raport timpul rezulta relatii le practieate in' I ngineria seisrn lea,:

eorespunzatori

modului j de oscilatie la excitatia bazei de rezemare

(r).

Eleci

raspunsul dinamie al medelulul 'in medul j de escilatle se obtine multiplicand

Iun,(tloo(
ILi lj ({

rezulrarele analizei statlee eu rezultatul analizei dinamice. Sub forma deJ1llasar:ilor

raspunsol mementan total al sisternului se serie:

tIM = 11~j . S

= 11~, S,M
V.I

(2.125-2.127.)

{1~V}}=I,{u(f)},
iar pernru acceleratla nivelului

Ir D,(tX4>t
j

(2. 119)

lU:kJt~fl)!l'=111'1'
2.4.5.5. Regldi de combinarepeutru

StJl)

rispunsuri

mOdale

k acesta devine:
(2.120)

Pentru oricare alta miidme a mecanlcii c0ostructiilor efarturi sectionale. tensiuni etc. simb0lizal'i prin r, raspunsul seismic total este:
(2.121)

Rlispunsurrle spectrale se ating la diferite momente de tirnp, eorespunzatoare rnodurilor de oscilatie considerate. 8e pune problema aflarii raspunsului general maxim care poate fi atins Intr-o secvefl~8 de timp cu (ofu! d.iferiHi de aoeea a I punsurilor modale. Pe baza teeriei vibra~1I0r aleatoare s-au stabilit daua reguli : regula superpozitiilor pa1l'a~iee RSP sl regula cornbinarii piflt&"atiee-.complcre Repc. III conformitate eu RSP raspunsul seismic maxim este radacina pat rata a surnei pdlrat.elor raspunsurilor modale; £2.128)

2.4.5.4. Raspuns seismic maxim. Rispuns spectral

Raspunsul seismic maxim al sistemului ell 11 - g.l.e. poate fi caleular folosind no\iullou tIL- !1Jl ',-,!ru d 1'8 PUliS seismlc delini1:ii. III sistemul eu 1 ,g.l.d. Se prezj'ntii Regula .da bune rezultate pentru €onstructiile. ca(.e au medurile de oscflatie bine separate, Cantitativ. epararea modurrlorare lac dad perioadele a d~lIa rnoduri

78

INGINER'I.· SEI.'iMICA

suocesive .difera ell mai rnuh de 10%. Regula c0mbinarii ralratice complete RG:PC se aplica unei largi clase de coustructil, ~i elirrrina deficientele regulii R' P. In c0!1formlt.ate eu a~eastli regula raspunsul seismic maxim, consecinta a' mal multor moduri de oseilatie, cste:
(2.129)

Ilig 2.37, Variatia coeficicl11ului de coreta~ie.

unde p'Jest:e coeficlentnl de orelatie a rnodurilor i. j eu valori pesitive ·ubunitare. Pentru i = j:

Pi, = I rela,tia '(2.129) se poare

transerle

sub forma:
(2.'2~)

Sub aceasUi forma, prima suma este RSP cu rerrnenii poziti ( iar surna dubla include taste perechile C~I cxoep~ja i=k Termenii sumei duble pot A $'i ncgativi clflca raspun mile eocficieruil tat ice (so respectiv
s

'.\'I~~ sunt

de sernnc contrare

inlruca.l
"

speclrali A" AA sunt totdeauna

pozitivi,

Pentru eoefieienti] tie Gorei'a(ie

se foleseste relalia

,,=0, I0 ~i ~=(UO. Din ligurii secon tata eli pentru doua frecvente cireulare ~ arte diferite coeficientul de eorelatie se reduce rapid, Acest rillll corespunde llonstrucflilor (IlU'faot0J de arnortizare rnic, deoi coefieientul de cerelatle are valori importante nurnal in veclnatatea lui {1i~'= I $i rnai depinde de ~. As-tFet Pit < 0.1. pennu un sistern cu ~ = 5% in dorneniul [I
domeniu
s parate,

(2.130) unde:

r.s ::; fin,

~ ',5. Dac! ~-::lQ. ace

bine

se reduce la 1/'1.2::; f3;k .s; 1.2 . Pentru strueturi cu frecvente circuiare

(2.131-2.132
I

este durata fazei putern ice ~.exeitatiei seismice,

Pentru

i':f! k rC2ulta

cutrernur cu
reate modurlle

laza
~,

puternica

= ~~= ~

i = k , PIt = 1. Peruru un suficient de lunga la sisternul JC:U3aeea$i amortizare la

0.::;; PI! $ liar pentru se obtine:

de Clore la ti eli nde I iii zero, aeeasta inse.amna <::a rermen ii produ In RCPC devin neglijahi]] §i rAman terrnenii I~ patrav ssemeni eelor din It P. Asadar R P se apllca structurilor cu frecvente eirculare bine separate, Regulile corrrbirrarilcr medale sum corecte pentru cutrernure OU0, durata lunga a lazei puternice, circa de cateva '0ri perioada fundamental! 9i 18 'constructi] cu amortizare redusa, Regulile 1111 mal dau rezultate bune dadi tau puternica a .eismului este scurfa (de tip ~oc) ori oontine rnulte cielurl armonice, coe ficientul 2.4.5.6. Interpretarea analizei spectrale

f.1:)2 (I _ v«

+~

;1.1; 1 . (~Z '

l2.133>

f-li!

Raspunsul seismic pril'l analiza spctltraJ'a'este un procedeu de eatcul dinamic 8.1constructiilor, redus la 0 serie de ana Iize stance, Peniru fiecare mod considerat, analiza statiea a structurii supusa foqeler

unde i-a notal: (2.134) in Jig. 2.37 este desenata variatia cceficlentu
de ruportul [recventelcr circulate
III i de eo~elatie P'I ca 0 functi€': P.k penrra fact0rii deamertizare ~O,02, ~=O,05,

{s}f -= r) [M XcI> L

fumizeazlli raspunsul

modal ststic care se ampliJidi

cu

erdonata specttaJii: A J pentru a ebtine rjspullSul ,

modal maxim. Metoda analizei spectrale este un procedeu de calcul dinamic dooarece foleseste prcprietatile vibratori iale' oonSttuc1iei: frecv.enta circulars. voctorii proprli ~imisearea rerenului 'pr'in pectrnl ei.

HI 2.5. RASPUNS SEISMIC PRIN METODA BIOGRAFfCA Obtinerea raspunsulu: seismic p6n hletoda, biografica pcrneste de la sisternul ecuatiilor diferentiale cu necunosoutele cuplate: (2.135) Integrarea sisternului de ecuatii (2.135) se face in pasi pin care rnai numeste "step
presnpun cunoscuti la momentul t.k vectorul deplasarilor
C8,l.,Iza

In continuare se prezinta precedeul biografic dupa meteda Wilson. De Ii;! Ilclinilia acceleratiei ca prima derivata a vitezei se poate exprima viteza pe rutcrvalul de timp .1,:
(2. I 38)
Vectorul eonstanta deintegrare
t

procedeul
f",

Sf

by step", Se considera pasul k delimitar de tirnpii

$.i

£1:+(.

51\:

{u~}, {Pl/
I}'

vectorul vitezeler

{C}j

se determina din condida

initiaI1l': pentru

{~k} ~ivectorul

acoeleratiilor

{uk,}

pe directia.g.l.d. ale modelului. Se oauta vectorul

tk+>J

= 0 re?ulta {cl

= {U}k'

Astfel

expresia vecterulul viteza devine:

deplasariler, vitezeler s] acceleratiilor la timpul

N

adica

~~'t+I}'{uk+-/}'
PCnlru T

= 6.l

e obtine vectoru] viteza

la e tremitatea inrervalulai:
(1.139)

Pig.l ..~g.

Proeessrea

unci

nccellirograme pentru integ.rarc

tir'ne- hislor •

l'rin integrarea vectorului viteza In exprimarea curcnta (2 ..138) pe lmervalul de timp considerat se ebtine expresia vectorului deplasarilor :

,
Cunoscsnd vectorul aecsleratiilor la mornentul
1

tk,

se face iporeza ca pe

{u(r)}=

!~

({ii}k + {iit"r)+'l>{ti}k +{c}:!.

intervalul de timp trJ cuprins rolre I~ $.1I~

vectorul acceleratiilc»

{ii(t)};

"Z" E 611

asc~Jta de una din legile:

1) Componentele vectorutui acceleratie sont mariml coastante egale cu media aritmetica a componentelor de la capetele intervalului - metoda Wilson (2.136) 2) Componentele vectcrulul aceeleratie au
p

Conditia ihiliala 't' = 0 penrru depl~sari face sa rezulte veetoru! con tam {ell = {u},. in sfir!$il, veotorul deplasarilor la e tremitatea intervalului de Limp, penrru T =: ilt , are expresia:
(2,140)

:variatie liniara - metoda {2.137J

Newmark

La tirnpul

tr

J'

vectorul aeceleratie,

(2.136),

veciorul

viteta~ (2.139).

ectorul

cleplasiri i, (2.140) $i acceleratia tere"ului iio'h I verifies ecuatia (2.135)

unde vecrorii

{a},{b}se determina din conditiile

de margine ale intervalului

lk, fl' ./:

[M

Ji ({ii.l+ {ii

k"l })4- fc l( ~t

(~/~

}+ ~i,..I}} + ~j'k

+ [K
Rez;ulta:

1( t.;t ({u., }+{ii,,, )) + t.t

{u.)+ {;..

}J~-{p }ii",,,
4

})+

82
Se procedeaza la
0

transeriere

ill

care se

pune

in evidenta vectorul neeunoscut

2.6. CALCULUL
2.6.1. METODA

FORl1ELOR SJ?,ISMICE MAXIME

DIRECT

Se practica urmatoarele notatii:

I, ~i vectorul

Fortele seismice se caleuleaza Intr-un mod de escilatie precizat prin perioada propria (cph- f0[1ta, de. Inertie maxi rna generate de masa m), se scrie:

fAJ::= ~ [M J+
Rezulta ve terul ca.utal:

~t

[CJ+ L\~t (K]

s.,!J :::;I},.)I •• ••
(2.141)
(2,142)
~'I \,i n and

l1j~x

=~nklii.kJI

. rIllIx

(2 ..148)

sea rna de relatia (2. (28 ):

SI;.i

(B]= aC]+.1/- [KD.

0",.J = ml./lk.},S(I.j = lh.ig·Gj;

- C~.j

l'

.(2.1.49)

(2.143)

In procesu I j n teg.r~rij in pa, i se constru iesc Is ineepul matrice Ie:

'(2.144-2.146)
C81'e paSt.reaz~

ectorul neeunoecut are forrna finala:

acelea~i expresii pe toata

durata

procesului de integral-e. Asrfel

(2.147)

Notatia C~ :;:: '11",,/ il.j,/g poarta numele de caefJclentGI seismic al masei ~f7A in S IlIlIdul j de oscflape,iar relajia (2.149) exprima marimea fortei seismice printr-o hnctiune din moarcarea gravitati<::mala. Tn oazul con ret iiustra.t de fig. 2.39, fQr\a 't:lsm ica: 8M are direclia orizoma!~ mlil'imea data de (2.149) ~i punetul de apllcatie ountrul de greutaie aJ tronsonului k. fn calcule aoeaste forta se con idera c! poate "vea dublu sens. Fortele seismice de'niyel asrfel determinate sevor introduce ,inlr~ 1111 calcul static pentru determinarea solicitarilor M N, Tin diferite sectium ale xcheruei statiee, fig. 2.39.

Cl!J e;qll'(! ia (2.147) se revine in re!a~iile (2.136) (2.1 J9} $i (2.140). in acesi 'fel s-au gasit ve¢tQl'ul acceleratiei, vecterul vitezei ~i vectorul deplasarii III momentul
Iii t :

PeJ1'tl't1 primul pas, condifiile lnitiale ale mi~ciirii

SU11t:

Prin parcurgerea pas eu pas a acceleregramei se gases.c la fiecare pas vecroril viteze! $:i deplasarii. Calculele se efeetueaza automat. Cu deplasarile obtinute so Inoarca structura si se rezolva srartc Qb~inand\J-se olieitarile: mornente lncovoie~0are, forte taietoare ~i fGlr~eaxlsle: Evident cit acest caleul se praotica In vecinatatea varfurilor eecelerograme: unde ollcitarilc pot devenl retevante. Pn)g'ramele automate de calcul au Tncorporate seetiuni care. fac aeesr calcul III
acceleratiei, momentele d tirnp pre<::izale. 1n datele de intrare. Marea maj0ritate a programelor

RIg• .,.39. forte 5cisrfill;e 1:1 Cla~de fum induSlrlal. un

Porta seismica la baza stnreturil seebilne

IIi vel:

prin 1n surnarea fortelel" . eismice de

(2.15 )

a:ut~mat~ de. calcul .au seotiuni care rezolva 0 struell,lni dat~ in .proc,es biografic, a.fi~alld Istone:ul deplasiiri:j ~j al unor eforturi din anumite puncte, Astfel prograrnu I Structural Analysis Prt\lgram fS.A.P.) la seetiunea TIMF.H efeclueaz3 rntegrl'lrca ill
B accelerograme declarate initial, Prcgramul automat ANSYS prac(ica acelasi precedeu la oricare din problernele meoanicil constructiilnr.
pa~ipentTlJ

.'i.0

(lana

Se nurneste ceeficient seismic global, raportul dintre forta seisrniea t0cala taietoal'e de baza)1i incarcareagravita~ionahi totala:
Cr % :;::~S/GTOTAL) IQO. (2.1 'i I

". I.IU.! TEORE"I E ALE CALCULULUI C0.'NSTRUCTIILOR

LA Ae:PlfNl

SEISMIC]:';

85

];.11.2. !\iF.T@DA IND.RECTA .

in aceasta me,oda se detennina mai intai forta seismiea' [ocala sau foJ1fl. seismica la baza rnodelului. Urmeaza etapa repartizari; aeestei forte Ja cele n nivele pe vertical-a rnodelului adica pe direc~ia' celor n - g.l.ds con iderate. Deterrninarea fQrfei seismice de baza se face pe un rnedel dinamic echivalem eu 0 g'ingLlra masa, numita rnasa echivalenta fig. 2.40. Echivalenta dinamicij a celor doua modele: modelu] real ~imedelul echivalent are la baza I:Hmatoarele supozitii:
i) dentitatea elementelor dinap:llce: a perioadelor proprii amortizarea la modelial real cu aceea de III modelul'eehivalent:

I Itl 'galitatea energiilor

cinetice maxirne rezult.a:

m~~I'

§J

factorului

de
Iflhoducand

= I,m

k•

~l17,:

{2.IS?)

(2,152)

expresia lui 1l~ din (2..108) in (2.156) se gaseste:

11'l'I'" ::::

(Lm*u~ y l(L"m~u:)

(2,157')

III Fig, 2,40. l!ehiva1un{Q din8l1li~ fI,~i91~mlllui ell n g.l.di ~isistclnul eu un g.kd

l2.1581
1111 masa echivalenta se exprirna in raport eu masa {;otilli a modelului. defineste coefi<:;ientul de echi valel1t'd (fact0f1ul participarii modale):
E=
milCh

fn ac.esl

ens

QjSISTEH REAL

b) SISTEM ECt-jIVAlENT

G"';h =
G7'91"

tn.,or

(!( G, )[,

[CkUK)

Gkuf)

(I, OJ; )[ Gdl>/)" = e ' Gro:F •

-t:'

{LG.kIPR Y

(2.159)

Acea Ii ipoteza are drept Gonstciota identilatea valorilor spectrale ale acceleratiei, vitezei respealiy deplasari i, it) ideJltitatea fortei ti'iietoare de bazii de la msdelul real eu f(:)r1ataleroare de baza, 12 modelul echivalent:

II \onse~int!, rnasa echiva.lenta, respeetiv greut:aLea eohivalen{li se obtine din

m~('11' = e .

egalitaplc:

mr{'e1" ;

O"rl'

(2. [6~2.(61)

loqa seismica de baz! are in final formula:

S=S~I·'I;

(2.153~

iii) egalitatea momentului ineovoietor la bazala modelul real cu momenur! lncovoietor [a baza ta mpd~lul eehivalenr
(2.1.54) din care rezuHti cinetice,

s-s
-

r;(I1-

-nt

ltd,'

S,,---. _G"~h S,,-c;..'-S'IG

g

rOT'

? l-· IS'll} .~

Ilor

mula (2.15]') explicitea2!i coefieientul selsrn ic global ca fiind predusul:

C % =€ S, 12.162) adimenslonal nurnit

IllaJ~imea h~Oha rnodelului dinarnic eehivalent, h~ energia mecal'li(!8 se conserva, ceea ce conduce la identitatea enel'giilpr
respeetiv porenuale maxima

I', 111m repartizarea

pe nlvele a fortei seismice de ~a:zA se impart membra cu

urembru egalitalile (2.149) ~ (2.150). 5e ebtlne raportul ~1H.:ncient de distributie:

E <·.rlll~1 -,

e::

u,l/ltn

(2.155-2,156)

Gkf/J~
'I

_
<J

afu

Se scrie ldentitatea energillcr einetice rnaxime la cele deua modele, real ou n mas.e
?i ech ivalenl cu oinglll'~ l'\'lasa:

L,G,/p'l -

LGqulf

(2./63)

fNGINBRIE SelSMICA

BAZEL~ "'BORgl"!:'!!

ALE CALCULULUI CUNS1'RUCI IILOR LA AC'I HJNI SEiSMIGE

87

Coefiden'~j 1de distribu tiedl;- veri fica ega litatea:

Ld =1.
k

Jennings

(2. (64)
Merchant

Expesis fertei seisrnjce de nivel>sau a fortei life inertie pe direcria g.Ld.-k'devine:

(2.166')'

(;'tlleficientfi deechivalenjAai

celar n moduri de oscilajie veri'fica I > E) > Ea··. >$h'

relalia.de

ordine:

,(2.166")'

Cel~ d'oua metode €Ie ealcu I a fortelor seism ieeerizenta Ie 'Gondue la aeelas i rezliltat. In metoda dire0ta ~'r1a Se~isfl1iCa generata de rnasa inA' in model j de esei Ia:tie. are expresla:
eu

Clongh
(2.16Ir{")

Y'=

(} {0,25

T<o,gSee}
T > O,8sec
0

uncle R~ reprezinta valearea maxima pecare ·dintt-un ealcul linler elastic, R, poate fi:

ia R Inmodul 'de"osciJa~ie k:, rezultut

-. -.

'S G . '/1 k ·q,k

i} momentul ine.ovoidorinlr-o sectiune la struoturile la care dimensicnarea se face larnernenr inC'Q\loietor, e;xemplu ceie insadre; jj}forti faietoare la conserectiile In forma de turn, sau diall'agm.e la care Forta laiel@are este solieirarea de dirnensionare: iii). fot1aaxiali'i la cabluri coloane, stalpi, grinzi ell. zabrele etc. DE OSCILATII

2.6..1. S PRAPONEREA

E:FI!:CTELOR MODURlLO.R

PROPR]I

Me(Qdelogia: de caleul a fartele

seisrnioe

se

refera la 1;111 mod de OsciIalie

etoogatJil~r

precizai: forteie de ineqie astfeJ caiculatec0feSptli1'd'

rnaxime, Se nasc

merel1t'intr,ebal1ife: ExistB PQsibjlitatea c0mbinarii a douij. sau mai multe mbdllri de o:€ialtie? Este .realista aeeast! eombinatie in tirnpuJaliqgeriie.longariilor maxime7 Literatura :clm I~a, e spec ialitate propune difhite relaji i d6 caleul p'en:tro esdrna.rea d rasPUAsulu_, JGombJl1~t,bazatldu-se~pec(')nsideren1e prQbaoilisfe (a.'58 vedea 2 .. ... 4 5.5). Be ~oteaza ct:j R raspunsul maxim t6tal exprimat printr-o marime ea: eforturi ~eClJ~nal~; M. T s~u defor"lill~~i'! pentru .~.secriune prl!cizata. Propusede difcl1iti !lut0n, ~FI~ parL,cLlIru:f~rea relatiel (2,129), fermule pentru r~spunsuJ toral, €Jlefecr 11 an gaJ ar 11cOnSll'Ucllel In rnai fTtl.Hle moduri de escijape, simultan sunr: Rosenblm,h

Daca perieadelea aoua. mgduri proprf det'1scilatie luare in 'Seama difera, Inlrc ele eu mai molt de 10%, se admite ipotezaca.oscilatJile 10r sunr variabile aleatoare independe.nte$i ,~'I:I prapunerca e feotelor se practica ell. ('ela~ia (2J 6,'6). Daca perioadele a doua moduri difera ell mal putin de [0%;. ele nu pot. fi considerata indepeMe.nte~j segrupeaza Illtr-un mod unie, i~ suprapunerea efecte1er.se face: eu (2. [66') sau f2.I !56").
2"604. DIN CE MASE

"!,

lNERTlALE

PROVIN~

iNCA-RCA REA SEISMICA:?

R~'

-~J.1Jl .[~r.
f\l.'
1>-

:(2.166,)

AcWuf\ea selsm1e.ije.xprimandu-se ea ftaolil:lite din incarearea gr'avitati,(!lllal~ este necesar sa se preolzeze care incare:ari trebuie luate in"!i~ama" Pentruevaluarea maselor inertiale In tabelul 2.1.0, ea .exemplu, sunt redate, dupa norma franct:rll P.S.-92, princ.ipale!e indtcari ·*i pondere~ lor 1inand seama de propabilltalCt<I existentei l'nciircarilor utile (ternperare) pe plansee. Norma ronlalleasc~ impune luarea incllrt(II"Hctlr nnrrnate tru V 'II 1Il1i~ ·lor .

" "./.Ill E 1'li RETICe ALE GALCtJ1.UI:.Ul

€ONSTRUCTlILOR

LA ACTIUNI

S _ISMI~

89

7'abl!/ul 2.10 Inli:arca:ri permanenre pentr:u rnase inertiale

2.1.2. DETERMlNAREA APRQXLMATTVA A ELEMENTELOR MODU1.1J1 FUNDAMEN'l'AL Coeficiellt de pondere

Nr.
ul'1,.

COflstl'uciia ~i indrcarea

: donstruc~i folosilf; 13 locuinlc. birourt ari ell tleslil)a~j similare. ine~rcarea conlili!uit~ dili, persoane. mohillcf sau 'ecl1ip8menl curent pe: - terasc acccsibilc, soon
- UltfmU.t eLaj

- penultimul e(aj - a.lle (lllje Birouri des hise publlculut, localuri penlN lnvlllmant. sail de (onrednle, reuniunl, speclacole. ,d(.ll1s. [ocuri, arnlilealre. tncMoru-ea constiruilA dintr-un numar marc de pe~spanc. Localuri penlru arhivc, depoz.ile. I:litlliolecl. merve .. InCnrC8reacQnsUtuhA din obieete depusc De luoM' d~l'at1i. Zapadllia alljluclinea de A melri; : IIJcil.rc~ri de exploalare in cQnslrtu:tii mdustriale - IT)ate,ri al greu fixill - pl>durl rulante $lllIle ma~ioj de l'idical U10bile - ineilrclltca suspendatlla G~tliguJ ma'$nii ee ridical IQ valuanl nOfl1ll1nl& - materialc stecate 'in sHtw.uri $i ,'e-z.er\(oare sau IrnnspO~(aIC de conveiollfC sal,J !latent de diametre rnari

0.8
0,2

Q,B 0.5

2.7.2.1. Forma inUia deoscUafi,e entru modele dinamlce uzaale ale CGllstructiilor se aproximeazA forma 1.1\ III pfln relatii matematioe facilecalculului. Asrfel, pentru structuri 11lo~elate .Unamic prin console. forma Intaia se presupune dupa norma franceza PS-92. fig. 2.S ,1 .41(z :;:::rJHt·, Pararnetrul ( a = 1 pentru structuri la care stabiliiatea latc~ala este 'ip;lJrata de~i 0 variatie Iiniara.fig. 2.8 b. ex = 15 pentru structuri a. carer mhilitate la'[era1i este asigurata de pereti sau coruravantuiri.

Dupa alte manuale pentru forma intaJa de oscilarie 5e recornanda:

0

O,~

1,0

i)

1.0
0,3+a 1.0

ii)

variatie sinusoidali, fig. 2.8 c, pentrU constructii apreeiare ca rigide; variatie COSiDusoidali, 2.8 d, pentru constructii t1exibile; iii) 0 varia~ie Iiniari. fig. 2.8 b, pentru celelalte constructii.
0

ng.

1.0
0;8 1.0

model ate dinamic ptin grinzl, forma intaia poate, fi defbrmata statioa sub Incar-cari g.ravitaUonale, fig. 2.41, I'i~ 0 lllll1binatie Iinial'a de func1:ii armenice.
Pentru construcpi
(Ilsiderata.

PII It H '1 I II I I I ! I q
j

2.7. METODE INGlNBRE~TI A CARACT&RISTlCILOR

2.1.1.lMPORTANTA

DE DETERMlNARE

DINAMICE

ALECONSTRUCfJ;'JJLOR

MOD. LUI FUNDAMENTAL

k:J ~
I:ig. 2.41. AprQx.imll1'ca f-ormei Inial de oscila\ie.

Modul inUii de 0 cilatle sao medul fundarn t1t~1are perioada oscilatlilor ou valcarea cea mai mare ~j arnpliludinile maseler, teate de aceeasi parte a poziti'ei de echilibru, AceUSLlIface ea fortele de ineli11e sa fie dirijate reate in acela$i sens iar oa manime de se dovedcsecele mal mario Mares majoritare a eonstructillor au in modul fundamental perioada cuprinsa intre 0 $i 2,5 sec. DupE! rnarirnea acestei perioade, eonstruotiile se elaslfica In: i) coDstrucf.ii rigide T, '=' 0 - a 7 see., sunt con truclii jease, masive. cu elernente verticale puternice; hale parter. clAdiri de loouir P+4E, poaeri de .deschideri rnici, pile, eulei scune. ii) construcpi elastice TI > 1,5 sec. : turnuri, antene radia, antene reieu TV. pilon] de traversare, c1i1diri nlultietajate cu scheler metalic:

2.7.2.2. Perioad.a modului (unda:.-nental. Metoda energetid Metoda considers medelul dinarnic conservativ, ~diGa energia de (ni~care ,'([mane eenstanta. $e acceptii eli marimea fortelor de inertie est~ egal! cu. ~ mcarcarilor gravitaponale, fig. 2.42. Pe timpul 'cila~in0r li~ere, manmea energiet l'0lentia,le devine maxima cand deplasarile de nivel sunt maxrme:

sr: - L~G p - 2L.J

.1"41

I'~

(2.[67

sllozuri, eastele de aps. cosuri de fum industrial. Perioada propria a rnodului fundamental este una dintre marimile de caraeterizare globala a compertarii dinarnice a'unei construotii. Cuantumul de majerare a ei dupa 0 miscare seismica, indica starea de integritate au de 3¥arie a
consnuetiei,

iii) cnnstructi] semirigide TI == 0,7 ~ 1,5 see.: ciadiri multietajate

din b.a.,

La trec:erea structuriiprin .poz-itia de echilibru, veotorul vitezelor are componente de mA-rime maxima deei $i energia cinetfica a istemului: (2.168)

'~ll'-~--~--~

IntruC§t misearea
egalirarea energiiler

sisternului

este escilatorie

armonica
t

~I(l)}= {a}sin(m·f +4')

din AceaSlU. prin dezvol[are,'conduce

det[S

1M J- X[/]=

0.
(2. \ 71)

la valoarea lOf

maxima rezuJtl:

la ecuatia algeb~ica :
a,I_I)\,

to 2- =.8 _--.2...1

L,Gkut
-~.........,.-

AIr + Q, Alt~1 -t azA."-2 + ...+ (2.169)

tn baza rela1i11'brintre coeftcienti

+ an ::::e

. IGk~;;"~Y

sl ridacini. a, se expri rna prin :

al
Din ~irul de rapoarte :

=-(A.l + A.l + ...+ AJ

(2.172)

sau:
al
:=

-(.2.-. CO

2
j

+ ~+ .... ~ '\ . + all (0,,)

(2.172')

unde S-ulJ11Qfal sagetile din incl'ircarea .Iatica la Sl 8" n ,C ~oat exprima :

nJV

lul k, respeetiv

n, eu •

d OJ ta . co sunt frecventele circulars proprii ale medelului in cele It l'T.1oduri un e I> 2'·'· /I . fl' I se g.ase$te de osci1a~e. Oil"! dezvonareadelerminantului pentru coe "lGlentu ell .

ex.presia:
arc sllbstjtui(a in relatia (2.169) permite serierea : (2. )69/~ are loc Hr01at0srea a~f0xhna~ie: Se recunou~t' factorul modal de partjcipare al rnasei a n-a tn expresia din paranreza rotunda a relatiei (2.169'~ care In cazurile cureme ale pracueii este circa J,4. A. adar:
Q) ""

(2.172")

intruc:ftt:

-A.I

= -(m10ll

+ m22c)2Z + ...+ indO,,").

(2.173

Prin transcriere

rezullA.:

~=J..(G de unQe rczulla a expresie aprt:l.ximadva a perieade! modului fundamental:

w-

1,811 + 02812 + ...1I-GIlS,,,.).

reprezinta
,

]:( = o,n

~tl.r:.

(2.1](:))

Fieeare I;Imlie rermenn /lJ;ukA' actiurrea indi'ViduaUi a incardrii

. Aceasra ~ . I't • ms~a\.1Il-a;

'.

..1'.

ienii G

sageaia staliGa a mGd~lului dinamic din

GN dirijata orizontal

gra¥itatiooale
•

fig. 2.42.

Deci pentru aproxlmarea perioadei rnodului fundamental se incaJica medelul cu lncal'ea.rile gravitationale uirijate orizontal si se caleu.leaza sageata la vMful lui. AP0i se aplica relatia (2.170). Metoda energeticaeste aproxirnativa si conduce la inegahtatea :
War-II.ItO ~ OOEXflCP'

"Sf u,~ -

£ II. Uk!:'

dar se poate scrie:

-I

UIi,

A'tr"

--G'~ NUkl;=---;-' g g cokO

. .1
CLf'CU

(2.174;)
•

MetQda
caracteristica relatia (2.68)

pulsapilor isolate. In aeeasUi metod! se considers ecuatia a preblemei valo.rilor proprii, in raport cu masricea de flexibilitate.

unde noratia

{J)~u,

repre'Z'inta frecventa

ara a
¥

modelulul

..

cant! e$teaC"t~onal

numjii de indm"are

G.~0fientatli uri1.ontaL:

e:DkO
1I

= T:
~1l

21l'

k::::'1,2, ... ,/'I.

Formule ernpiriec

Tabeilif 2:11 peruru perioada modului

fundarnenia]
Semnificajia: notatiilor

acestea, relatia (2.173)

S6

transcrie: I I 1

Nt.
1:1'1.

Codul, tarll

Expresis IInalit;d
CIMiri ct.lIjalll din bare 7'=(0,045 - O,OS,S}n 7::(0,04.0 Q,Q45)n
~~t:

sau-auterul
NormaLiv
P,IOO~92

-2-=~+~+"'+-2-;
WI

rum

I)
2)

(020

COnO'

dv undc rezuHii perioada modului fundamental "Wllr' rile:

'2

pentru rnodelul rcu toate

S.U.A.

Romania S.E.A.O.C.·

T,

= LT10 + T20 + ...+ Tnli J

1, . 22

f,

lis

(l

(2.175)
3
Japorna

= I),Q'))

AI 11 'a~iile concrete au oondus Ia urm8t0areJe l1)egaJita'l1:

(2.116)

·J1=(OJi6-D.IOln

= c(4 + H /(/ -4b)).

r"
0J)70

~l.fB

n - nUmf!r oi".·dea)jup~a lMt;nul~I' J) dlreotie lranSVilr.lalll 2~ dire~ie longiludinllh1 Ti6nnula San FrancisEo H in!!J~mca (m), B dimensiunea ill plan pc directia de vibrillic. (m) I) nex.ihi I~ ~Jclliditl ilernirlglde 3J cla.diri t~gide I) ,constrlJclii ,()bi~nujte din IMI. 2) oli!dllfi ciVile 11 - numar de mvele 1411 - ml'll\imea,in elev(ll e (n~') Hos - ill!illimea sul>lcran!l {m) b = [lImgime.1 in phin a tunrror ~.l~\ml(lr ell!~il'i~(m) IllslJpl'alili!l de la ~oatil ,niveh:lt Cl!ln u'uc(il:i (,lnp)J

c - cOeticlent

2)
3)
I)
2)
,

'll cI~d! ri

de

r gidnate

r:= I/SO .•. 1180

Apllcarea relatiilor apr0ximAtiyf.l

mcdulu] fundarnental.

localizeaz! numeric valoarea exacta a perioadei

H ='H,i t f1osl~

mn

p,

C:

S:-I

Spallin

1'1 = G.06
TI

J:B lB
J:I

H -2-

B ,. h

I)

I) c(mstnlcl ii dj n l.idtlrie $1 PW'lol.lri b.1L 2) Cl,mSll'llClii n'!llialicll

h - inal~imca de

= 0.1 H/Ja

2,
I)

elaj

(m]

P. S, I'tan!fl

96

T='b.1

HIlL

'H[-6; T = ().(l8 .JL' L +N T:O.06.[i' M 6

IJrll11M.

2)

M;
2LfH
2

II - innllimea cl!ldirii~ll1) B dimeesiunea hrplan p.:.direc_jia de vibrntie f) sl ructur] fAtll diafragme 2).slrlitU)ri cu flllrcli din b.a. 31 structuri eLLpe111 i din "ii.l4'rrie H - in!l\jrnca tladirli \In) . ' li dirneas! unea in pllln pc dir,:olill till \'1 bt'u\lc

3)

'f=e.,fH
«=
-

FormuJe empirice pentru perio~dJl na(uraIA. Perioada oscilapil0r naturale 'ale II ne i eQnStl'Licti i este pr inci paJu I factor 11'1 stab i IIre~ 1; pectru lui
scceleratiei pentru deterrninarea ra&punsuluJ sel mre. Cu toate aeea Hi ;aracteristica rezultii din rezolvarea preblemei valorilor proprl] PVP, de .cele 11ai multe ori se doresteo estimare rapida aei. In Ingirteria.seismlca desecri se 'olosese ferrnule empirice pemru perioada modului fu ndamen tal care au un caracter realist, ele rezul,tand din masurator: si referindu-se la Intreaga .onstrucue, nu nurnai la scheJ~tul pertant, Tabelul 2. J 1 pre:z.inta c.§reva isemenea relatii prepuse de diferi,ti autor'i sau norme. Aceste relapi se devede c 'carte eXipeditive mal ales In proiectarea preliminara.

r,05

I ),cllidi ri din ""Id!'lric griJaS~Qn. cadre dtn I'!.II, 2'),eladirT IlV sehel!!l dill b:iI /1- inlil~me elcvatiei (m) Clad i~1G,U sahcle~ fI1l'!wl i'e nom(!,r de nivele Cllidiri.dln b.a. cu 7.ldllri de rjgldizar.: CQ~\lri de fijm industriale

0.08 ..... 0.11

ca

? 8 '9

HOl1!UlCr

J. W. 1.S ..

T ;:-0.5,{;; -'0:4

/I

Carmona €lITldJ. Llldw()n

T-O,12H +0.9
T1=0.IlJW

T 2, == 0,25"l', T.,. = 0.
1.0 1'1 A.Te.

T, -

perieaoa

modului

fundumentnl

rr,

A,T.C.

T=HIJO
T;t;. HU.1~'

Clitlre din b.a, rezjstl::nl~ In tnomcru 0.085 cadre dih (jl~t Ii '0.061 cadre c,linb.il.
L' -

lneov

BI\ZHI»~ TEORETI('H AI,)

2.7.3. MI~TODA HOLZER PENTRO AFLAREA MODURILOR PROPRU NORMALIZA TFi

R=R_A,
2 1 ,

(2.IJtJ)

1'1);1..

Obara de rigiditate constanrs; E! = const, ineaS[Tlata la ambele capete, _.43. la 0 deplasare relativa' a aastrernitafilor se Incarci em e'forta taietoare:
F

2.1.3.1. Rigiditate laterals. Rigiditate de oi'vel

'-'12 R 114'

"12R12=
3

T=--tl= {!

12El

Ru ~

(2.171)
0

~O,RO'G;I
L.

,,

.....
I
.... ,R01 0
L. 3

R12-

L.A12Rt2=
k .. '
a

AO,Ro1• 2

01

l"01R01
k,'

3 k 'k

ezt

(u

II

udlratea ideail.a barei: R.. = 12EI/Z" (2.178)

F'i'g. 2.:44. Rigidilate lateral4 - coe.flcienli de·corsclie.

Fig., 2,4-3. Calculul rigiditapi laterale ideale a bl;1rei·.

Surna rigidita~ilor laterale ale elemeTltelor vertica,le, de la un oi el fixa~ . nurneste rigidita:te de nive! sau rigidirate de eta], fig. 2'.45, Cu alte cuvinlc, rigiditatea laterals a unci bare reprezintfl. forta tll.ietoare ell care se lnoarca bara cand

Tahei1l12./2 Expresiltc c\.leficionlilor de camqi!'!

:'.chema de, edl!J:ul
A

o
2 ']

"1;
~.p

1_ 0.15 (d$+dH,h

,dl)

.®
Fig. 2.45.
Clilculul

ds = f~2/n:..YlsUPer.

d':~l

di

di :

f ~/t'£ 111nfft
ds

1----4----""1

'I~~ de

1-0.l5d:o

1
teralaa unei bare devine:

mllrimil'or de care inlervin in cllpresiaooefiohmlulul coreclie (Ii rigidi~lii ideate !\ bar~>i.

0.'25 l1-d:o)

extremitaliie ei au 0 deplasare relatiya egaia eu unitatea, Rigiditatea de nivel reprezanta. f6rta orizontala care eauzeaza etaJului l1) deplasare rel.ativa egala cu

Icrucat capetele, barei se considers e! nu se rotesc-.ln realitate nodurile barei se nesc, ceea ce impuae eorecrarea expresiei rigiditapi laterale a barei ell coeficientii n tabelul 1.12 in conformitate eu schema statica, Fig. 2.44 reds c.al€u)ul, secven11al mirimH0f care permit obtinerea coefisientului tie corectie, Rigiditarea treal!

unirarea.
2,7~3.1. Metoda iterativa Holzer

Metoda Hol7.f;,f permi,te de.terminarea modurilor preprii de oscilape In structurile mo.delate prin console fdl'osind operatii ~ritmetiee. Se cOll,sidera ~od~lll.l din fig. 2.46. In timpul oscilaliilor libere mtr-una din forrnele proprh de oscllatJeJ

'it}

INcl NERIESEISMJ cA I flcdnd nomrla:

I

97

k I
,

(~

<Xo ::: roZj

,l'

Gr/g.Ro

'(2.185)

ubtine fermaoperants a m.efodei:

(2.182")

.,;

~...

.....

..J~.

..~
' '.

In termenii amplitudinilor vectorilor llormaLizati. furmula(2.182") secetraJil.scJ)le:

(2.18(l)

Fi@ 2.'16. Scnema la metp'da Holie".

la nivelullnaser Inlare lee deplasarea: u.,k .•/ -t. . .... ...

,m S1··n/,,\ I 'P1~.j .. , \""1:

+ 'III" j J- r tre .ou<t .: to' '\ In' d

¥

J Illve.e
' ..

s~ccesiye ~x,iSh\ G depl:asare teia..tivi, care ~inand searna de mari!mea rigidiUlti,j !!ie nivel se sene: t!Ju. .u~,J

,. I,.hl

-zs.

uk-t11j -

Tk•II1-1 = ---- ;;;:----I

Rl;,k'''/

£.J

lr

(2.180.)

Modul PnIctic de aplicare al relaliei (2.186) GQnsta in urmat\i:larele: : Seaceepts 0, valeare penltuq,o, sl se ealculeaza suecesivarnplitudinile: ~".I. ,~1)'2' .... ~2•.~ I, ,j nclusi v. la ni veluJ deiBeast rare $0 , Pot avea lac treicazari: i) daca"ln zona de Tncast rare ~o < 0.03, atl.iJld veceorul f w} estecQrespunzator ~i e calcl1leaza perioada medulu i .respectiv 00 relatia ; s ' Tl=2",~
(2..l87)

R",Jal ""'t+l

unde fotta aplicaUi la cxtremitatea k+ I reprezinHI: suma t@rtetor de ineni~ de IIi nivelul k+ I. palla .Ia'virru! modelului
(2.18·'1.)

ii) daua ~(l > 0,03 inseamn!. oil valoarea acceptaM: pentru 0:0 este prea mica; iii') dae6$o < ¥Q,Q3 valearea lui ~ este prea mare. Se coreeteaza valoarea lui ~ ~i se reia algoritmul de la<l>n I, obtimlnd alk

Rezu!ta:
tal'
uiiu

valer] pentru amplitlldi,nile $n.l, ... , ~, q,1'~' Calculele se refac

erorii admisibile.

palla

laathjgerea

= Uk;",

g.

RJ

k"k"'l r"'trl

LGr.l~r.J
R().'tli+l

II

(1.182)
'

2.. . TEHNICA ELEMENTULUl FlNI7 8

2.8.• GENERl\LATA1'1 1.

Pentns u$urin~ li:slculelor se imrQdu(; ,nmapHe,:

c, = GIJ·r,,;
(2. ! 8Q.) a lnet0dej devine:

.RII,fI.;'1

=:

(2..,1:83-2."1 84)

unde Ga ~i Ro surrt '0' mas'3 de refe.riota. respetti'v. 0 rigid itate de referio~. Nota.ti lle t > _ ~ kJ.+1 stint masarap0rtafa respect iv I"igiditate raporttta. Relatia de re::urenta

In paragrsfele precedente s-a prezemat 0 expunere elementara perrtru intelege.~a feflortlenelGr~i C0IUoditatea scrierli, A stfe I s..au FolGsit mase inertialc eoncenirare in' misoare pe dlreetla unor g.l.d. de transiatie $i numai rigidftatea la Incovc iere a barei. Expuneri mai pretentioase, dar $1mal real iste apeleaza la metoda elementului finit. Metoda eonstruiesre I'll d0ua erape m<1ldelul rnaeematic, 1) Structura. continui Sf divide lntAi Intr-un Dllmir die elemente finjte 'care sunt asa de mici incat alu~a deJillaSArilor {urn} (sau campul lensil:tn1l0r {a} 1. pease: fj aproxjmet
n.odl!ri lor.

cu

functie exprimata prin vaJorile d~plas3rilor

discrete -ali::

2) Toate elementele finite individuale sant asamblate a:stfel G3 variabilele:

at

=tJ,;
UI

al =-81

dcplasarite, (sau tellsiunjle)sa satisfaca relatiile cinernatice (cenditiile de eclrllibru). Deplasarile-tsau tensiurrile) raman continue sau eel putin oontrolabile pe interfetele elernentului ~j satisfac conditii de margitre impuse. Dupa acest proces de discretlzare, structura grigin.ala este incadrata lntr-un set Iarg de puncte nodale 'in care toate proprieratile rneeanice sunt definite cu valori discrete. In eele ce urrneaza se va trata elemental finit llniar, ca fiind eel rnai ;simplu dar eare ilustreaza convingator avantajele metodei rnai ales la evaluarea raspunsului sei mic.
2.8.2.

cx~ = 3 (112 /l(XF

)/l '!. + (26.! +6J.J/l

(2.199)

I'unctia deplasarilcr prirneste forma operanta:

lv- 3f+~J\1(-~+2l;1_~~:}(~1- ~l(~2i~,~J)].{ulI81,ttl,eJ7· ~3

. Soriind functia
deplasarilor simbcllc:

unde ~ = x/l

u = [N ){u, }
se identifica notatiile:

\2.190')

ERTLE $1 RIGIQI'f't\.

E LA ELEM~NTUL

FINl'f

LINJAR

2.8.2.1.lntroducere

proprii structurilor controleazA;.diSl?unsul seismic: inertia Tnertiale rnornentane ale ul'l¢i slJI1..icp,lri depind de defonnata dlnamiea a acesteia, adica pe ce g.l.d, se mobilizeazi masa structurii. D~ asernenea, rigiditatea oste 0 funotie de deformata structurii. in marea majoritate a cazurilor e stamile~le expresia celor doua proprie~ti rn, starea de repaus a consrrucjlei pe chema nedeformata,
2.8.2.2. M atricea de Inertie a elementului finit - grin.dfi

DOllB caracteristlci ~i rigiditatee, Proprietatile

!N]=[N)=l(l.

3~2 +2f>}l~~ +2~2 -f)(3~2

_2~~}((~z

~eJ)J

(2.191)

{uJ=
ornogen este Bara de expresia:

{u,.,8t ,II 2,82

Y
I

(2.l92)

Matricea de inertie a unei strueturi, in eazu I de rata, a elementului fin il liniar $i

-+---------+;
~ t:::....

Pentru un element finit unidirnen ienal de lungime Z.densitate p, sectiune A ~i moment de inertie I can tante, se __ U_,~~ considera ~-.I.d. deplasarea
transversala
u(x)

~n]= [N
\lOt

1 y p(NJd¥ol:o pAl J IN r (N Id~

Q

(2.193)

pe axa barei ~i

Dupa. efeetuarea produsului rnatriceal $1 a Integrlldi se gase$te:

---+'!

rotirea Set), fig. 2.4'7. Cele doua noduri care definesc elernentul finit au g.l.d. definite u.pu! ~i al.e'!,. Pentru deplasarea sectiunr! curente se propune functia poJinemiaJa:

v,

81

\12

82 vI

156

Rig. 2.47. I:lcmenl linil - gfindl1,

lm]=

-22 420 54
pAL 131

411
-131

@/

(2.194)

156
24l
4[2

\12

u(x) ==
care permite

III

+ (I(~.x + a)x2 + a4;t~l

";'-a'2 -;2aJ 3a4.-i

('2.188)

-31

82

exprimarea rotirii aceleiasi sectiuni:

fJ(x) =-ciu/dx
-

.(2.189)

:.lunand eonditiite

de margine:

x
ezult:a:

= 0;
I

L~ ="1;

(J

X ::::: l

: u == a.: 2'

= (J I e = a,_
CI

Matricea. 'ob~inririse numeste matrice consistenta sau matrice ~Chi~alenta ~e inertie. Se constata os. flecarui g.l.d, j se.atribuie 0 masa de translatie '~1 de fQtatle iar g.l.d. pot fi cupiate. Daca bara se raporteaza Ia sisteml1lgeneral.de axe, ~stfel c~ ea face un unghi n ell ' ensul peaiti v al axei ox.atunci matnees ecnivalenta consistenta se eorecteaza felosind matrices cosinusilor direerori (CD] si devine:

Im()}=[cnt
unde:

[m)[OD] \

(2.195~

,\J\1

INGINERIE

1::1 MiCA

BAZEI~ TEORET£CE ALE CALC

LULUl CONSTRl,lCTLlLOR l.A A

101

[crj~ [ 0,

CS

a 1 [e OJ ~J CS~ 0 ; 0, =[0 a ~1; 0

-s
S €

oa

W''''UI' -=- 0.5 yYl

(1; s=sincx
l2. J 96-2.200) dar

C=CO

fJ•·

d}

EI {da~11 dx? dr
/

(2.201"\

2.8.2,3. Matricea de rigidi~fe a elementului finit- grind~ Pentru. rna.tricea ~e rigiditate [k] a elementului de deforrnatie din rensiunea normaUi: liniar plan se considera energia

V1

el
"2

(2.2013

Wr:::f;E
unde

e2
(2.201) ltima relatie permiteidentiflcarea matricei de legatura (B 1care e introdu e "in expresia matricei de rigiditate (2.204). Dupa efectuarea calculelor e 0b~ine:
VI

<iVOI:::D:5frel[D]{E}'dvol,

te}

e te

ectorul

deforrnatiei specifice iar [0] este rnatricea elastica care face

(2.202

legatura:

81
_6/[2 4fl 6/(2

vl

82
_6/1'1. 2/1 6/12 4/ll
VI

Vectorul deformatiei
a tfel:

specifice se exprima functie de veetorul

.

deplasarilor

nodale .(2.203)

12/l3

_12//3

{e}=[B]{u}

[k 11WO' ] ~ EI _12/l3
in

_ 6/['2.

6/f
12/1"

81
v!

(2._09J

unde [81 e~t: 0 rnatrice de legatura l-ntTe deforrnatiile peeifice ~i deplasarile nod~le. :Apll~a~~ reorema deplasarii unitate energiei de deformatie rezulta e presia marncer de. rigiditate a barei in coordonate locale:

_6/1'1.

'lIZ

6/12

q,

sistemul general de axe matrlcea de rigiditate a barei se upune unei t.Pansfomlari

liniare prin imerrnediu.1 matricei en inusilor direetori

lCD]:
(2.210)

[k]== JlBl'"rD]{BJdvOI
v

(2,204)

[ka l= [CD Y [kill .(,.1[CD] •

structurii. 1.8.3. MATRICEA DlNAMICA DE lNJ£RTIE. MATRICEA. DlNAMIC.b.

Noua matrice intra in procesul de asamblare In vederea obtineril matricei gl bale a onsiclera

Pentr~ a objine ma~icea d~~igiditate a elernentului finit Iiniar [kJ se energra de deformatie numai d,A inco oiere:

W,,,~,,,.= J (M 1/2£I)dx.
o
~de

(2.201')

DE RlGIDlTA TE respectiv

M este ~e~elltlll

Incovoietor

in sectiunea curentj, E modulul de elasticitate,

In baza analogiei:

M ~ {a}; Ev I ~ [0); dr ~ dvol

si tinind searna de:

au ilustrat ob~inerea matncei statice de inellll' folosind 0 functie , aleasa ' pentru aproxirnarca deformatei elementului frnit. Sub ae~iuneaGUlremurelor alura deformatei nu se cunoasre, in asemenea cazuri se apeleaza la eXp'rimarea ma'rilniloJ re pecti I.! prin serii de puteri cileseatoare ale unui parametru al mi~carii, tn cazul de a\.
ParagraJ~le a matricei de rigiditate

anterioare

frecventa

circulara

0):

{e}::: ~ lV/d\"
enengia de deformatie se erie:

}.

v/ dx

= - M lEI

(2.2(1)5-2.206)

11"1

= ma +m2ar+ ... ···· ·

!

(2.211-2.21

~)

k = kQ + k "W +

102

INGINBRlE

·EISMIC)..

nAZELBTEQRETlCE'AlECALCI.;)LULUI u

CONSTRUCTULOR

LA Aq']UN!.SEISMI

101\

Fig: 2.48. Slemeni finit -- grindli.

(2.21 (j") Deci:

(2.218~2.21 9) e substituie (2.218) ~n (2.213) care conduce la:

c'lIcof(a:
Se considera elemental fin it din fig. 2.48 la care g.l.d"
deplasarile statice

..
-

-ro2al')'~ei{~1

=(L

(2.220)

f.lj }sunt exprimate

r~

arrnonic prin

{qj}

Din anularea ceeficientilor lui

IV a(N

CO

rezulta:
l'IllI
1"/,.

'cuatia mi$cirii, in sens transversal axei elementulul, este:

"

O. I

-,

O·

C4

a 3, IV

='<il"l';

(2.22l",,2. 24)

C~--'

ir«

ax

I..

+u " = 0 •

(2.213)

Rezolvarea
Q II,' ,

sisternului

de ecuatil (2.221-2.224)

permite obtiuerea veetorlloi

(1Q}'1

a II' , a 2.'" a 31 • AstfeJ, flcantl in tegrarea in raport cu x pentru

se . erie;
(2.225)

unde
c;~

= ETI Ap .
tL)

(2214)

Elementul avafld ipratiltransvcrsale

de teoria incovoierii: u
:= __

va suferi $i deplasari ocizontale W_r date'

Aplicand conditiile de margine:

au. ax
l

}l

=-11]--

au\. ax

(2.215)

x=L;

u 1--q J'.

au

.\

jdx=

q.,

cu
(2.216) In care y este cota fibrei considerate pe sectiueea transversala

se gase~te sistemul de ecuatii:

Dependenta propunerea:

a barei. masll~fl'ecvenf3 este initial necunoscuta d~ aceea se face

(2.226)

3cl +2c1' +cJ =qoj

Dupa rezolvarea sisternului de eouatii (2.226) se 0bpne expresia vectorului:
aOy~

(2.217)

[(1-3e~+ 2t t(t - 2e
l~

+ ~ l )(3~ l

2~l )/(-e

2'+eJ)]

(2.227)

mu
(2.216')

Procedeul de mai sus se continua pentru ceilalti

veotori

~i se gli5e~te [(2.22 )

INOINBR,tE S 18MltrA

.EALE CALCUWLUJ CUNSTRU(·IIll.OI<

LA A 'TIUNlsmSMIC'E

III

104

.73
III

SIMETRIC
.03/2
.14(
tnertie de tllal1 III!i'

(2.229)

= ( o- AI)2 I .15i EI .66

-.14[.

.73 -.15t

-.031'2

.03l2
{2 DbJ

ajy=

O.

(2.230) .32. .791

SIMETRIC

Folosind relatia delegalura (2.222) se deduc ceilal~i vectori:

ao~ =

l6(e

_~1

n~l(-l +~

_3~2

n;6(-~ T~2

h;/~~- 3C hJ;
_42~!J

(2.231) (2.23~)

+ (p. AI)' /,(.':

EI

J' ,

.3212
.601

-.32
-.60l

.03
- .79l
IE

lucr Ill'

a h =0
pAI~ [(-I 32s-+ 468~ 1 - 42o;~
a2,t:::

+ 12~S
2'

n;
~J
upa :
-

.28e

.03(l

10-3

tit! r111nll\

2520 l(-2~ fi6~~ -l05~" +84;5 - 21~6 ).'11;

1

In formulele de rnai sus a intervenit (2.233) (1.234)

notatia ,r pentru raza de giratie a

~t.:cliltllll

(-78e. + 16~
a".,1

-12~5 +42¢6

n;l0 8~- 3ge

•

+4.Z;S - 21~6

transversale. Dupa cum se vede din expresiile- matricelor precedeul evidl'll~i 111 inertia statica prin matrioea 1»0' dar ~i corectia einematica a acesteia prin /'II •. mod similar matnioea de rigidilate a barei considerj:lle se eompune rnatrice statiea kf) ~i0 corectie cinematica k4 redactate mai jos:
• I [

In

dinu-«

=0

Deci componemete v.ecto[1Jlui

calculelor rezulUi.:

{u} 'unl

determinate.

in cominuare se
AI)

recunoa~te

func~ia deplasarilor N din (2.190') care se introduce

tIT (...

293) D
.

efecLUa.rea
.

12

SIMETRIC
4/ -6/ 21'1 0.3:6 12
(2.2~71

El kn=-· (\

61 -12 61

lnertie de translatie 156

III ()

=--

o- Al 420

- 2'1.l'
54

SIMETRI 41
-13l 156
221 4l:!
---'

-6L

4/2
SlMETRIC

(2.235)

0,071 k4 == (PAI)- -IO-~ 0331 El.

, (i

0,011'2 0,071
_0,0212 0,36 -O,OJI

(2.Dlt)

-0,071

O,OJ«

P AT +-30 l

('J

36 31 -3t1i
..,__

SIMEfRIC 4l~ - 31

inerlie de rotatie 36
- 31 4L!

Deci, sub actlunee incarcirilor dinamice, matricea de inertie, cat $i rnatri e I de rigiditate, se pot exprirna func~ie de deformata diriamica atunci cand inter III eorectii cinematic"e'dato"rita mi~olirii ccnstructiei. Pentru cazurile practicii, fol lIir:CII matricelor sfiitice se clQvede~te suficienta dar pentru eercetare, ca i. penu u constructii 'speciale: €.onsiderarea matr:icelor dinamice aduce modeiarea numcl'ic,1 mai apreape de tealitate.

31

- (-'-

19~o
2.8.4. R:ELATI" IN.ERll:E. RlCIDITATE, PERIOADI\.

m_a_r_N_E_R_IE_. _E_'I_SM_ IC__A _

NATURALA

~AZIJLE TEbR!:."TICE ALEeALCULULUI

CONSTRUqru

..O){ LA AC IIUN! SEISM! E

107

Perloada moduJui

intii de oscilatie sau perioada naturals reprezinta

un

rezultand din incarearile cxprirnate prin coeficienri

axiale, depind de deplasarile structurii deei pot II de inflllc:n~ nurniti cCleficienti de rigiditate geornettica.

indicator dinamic global al unei eonstructii. Din analiza diagramei logaritmice tripanire a speenelor de raspuns seismic s-a dedus 0 eoneluzie faarte importanta $1 l'cillIsli1: structurile rigide se incarca cuaccelerapi mari, iar cele elastica au
tk'pl;I 'ari mari pe GUI'8ta unui cutremur. Practie, rnarea majoritate 'a problemelor 1'{lluSC~lCinertia rezultata prin distrrbuirea masei barelor in mod egal la cele doua l. 11·(·mi~lHi. Cele doua mase au miscare de CO[P rigid pe directia g.l.d, jar bam care I' I 'II g.! 11U participa, Prin asarnblarea tuturor elementelor structurf din bare rezulta II matrieediagonala la care nu eltista1cuplaje lntre g.Ld. ale rtodurilor, Matricea este aluhila In oricare slstem de referinta.. Analiza l1)odala efeetl:lata cu 0 asemenea 1I1f1~l'ice'de iner~ie apr0ximew perioada naturalasuperior fata de valoarea exacta, c~m. tructia ,;apan~ mai elastica" dedit in realitate- Folosirea matricei consistente de inertie aproximeaza perioada na,turala mal apreape devaloarea ei exacta, deci structura "apare mai rigid~". Evident numai masuratorile ill .\·itu au avantajul de 'a obune valoarea exacta a perioadei naturale cand partioipa toate eleme tete componente: st§JWi grinzi, plansee pereti de lnchidere, pere\i despartitari, casa scad i ornamen te ex teriQare" inteoioare etc. Pentru matrices de rigidltate practice curenta foloseste matrioea static!. Chiar ~i in acest caz unii termeni pot f omisi. Astfel aportul rigidilAtii axiale ca ~i a I rigiditatii la ri'isucire la rasputlSul seismic este'mi1TE)r'~learacteristiGa de rigiditate la forfecare are eontrlbutie apreciabila, iar caraderistica rigidit:ipi la lncCiJvQiere este hotiirittoare.
2.8.5. STARE DE SOLI ITARE. RASPUNS SEISMIC

r.
F"
sau in scriere oondeasata:

FI

kSil kl(21

k~ll
kg22

k..!<1J!
kJl~1J

u(
/,[2

~2.240

klfn,

k~fl2

«;

U,)

{F}:::: [K~;]{u},

0·240')

unde [K(1] este matricea rigiditalii .geometriee, jar Itl} veetorul deplasarilor. A51fd incalculul dinamic realist, rnatricea de rigidllate a unei structuri este compusa din matricea statica si rnatricea geometries ~j are expresia: (2.241 )

Rezel varea lntr-un cat cencret eviden pazl efeotu [ forte lor axlale care modiflca rigiditatea eonstructiei - deci perioada vibratiilor ~i forrnele pr prii d oscilatie (vectorii proprii) fata de cazul in tare nu se line seama de prezenta lor.
2.8.5.2. Starea de solicitare--'raspuns sei&l1)ic Cat (imp ecuajiile echiliorulu» dinamie se scriu pe schema nedeformata a structurii, influenta stani de solicitare asupra caracteristicilor dinarnice I'):U peate 11 eVidenriata. Luarea III oonsiderare a def6rma~iH0r din incardi.rile statice peste care sa se suprapuna deformatiile acfiunilor dinamiee ~i considerarea excentriciUl\ilor i'ncarcarilor' statice 1n urrna actiunilor dinamice, face. caleulul realist. Ori acestea surrt 'slJpoziliile calcululuide ordinul ll. Prograrnele de ealeul dinamic neliniar time - history pentru structuri plane au incorporate sectiunea "rnatrice geomet rIca.", sectiunea ••neliniarit:Mi de material' .ceea ee lnseamnli intreduoerea curbelor le irneractiurre ca ~i seetiunea excentTicitAIi In itia le' care solicita utilizatorutui introducerea unor asernenea date initiale pentru un calcul de erdimil II.

2.8.5.1. Forte axiale - osetlatii libere Peniru bara sirnplu rezernata de sectiune C0nsta.nti, actionatA de e forla axiala IV = DonSI. dinamica cOl1strueJiilor demenstreaza expresia pulsatiilor oscilatiilor libere: (2.2'39) In care co., este pulsatia 10 absenta forteiaxiale, iar N.'r = 1t2 EIIL 1. este forta aJtiajii. eritjca, Concluzia este imediata: 0 fort! de compresiune maresre perieada oscilajiilor libcre, iar una de tractiune 0 reduce. Cu alte cuvinte, fona axiala care tinde sa &u.Ztlze flarnbajul flexibilizeaza bara, iar una de il'ltindere o rigidizeaza, 10 consecinta fQr~a axiala din punct de vedere dinamic se rnanifest~ CR un element de influenta in rigiditatea barei, La sistema ell fl g.I.d. componenta 'f0f1:clor, ac~ionand paralcl cu axa ini!iaJa a clemenrului, eenduce 11-1 mponente de forte aditionale care act iveaza C direetia ~i sen. til {h,::pltll-:ndlltf nodule, Fie Flc veeterul aeestor cemponente. Aceste r0rte

2.9. EFECTlJL DE TORSIt'1NE AL ACTIUNIl SEISMlCE

2.9.L CONSTRUCTIE PARTER

'In

Pentru claritatea intelegerii fenornenului se Vii prezenta cazul unei consuuuui parter fIg. 2.49. Ceastructia esre realizata din elemente ~'ertrc:lJe l-egate la pnttc:l super'ina.r.ii ell 0 ~aiba rigida, planseul din beten armal. Elern melt sunt individualizate prin eels doua axe ta inter ec~ia'carora se gasesc.

108

INGINERI£ SEISMICA

Centrul maselor, St(Ue-tura din fig. 2.49 are man ineft;iala ~ituara pe planseu, Aceasta maS. provine din 1ncar,e:1irile gravit'!tionaje situate p~ planseu, Masa

Centrul de rigiditate.PtJ.Il0tul de aplicarie a) fortei de reacuune .11 constructlel la 0 deplasare orieontala se numeste centrul de rigililitcale, natal Ct1 CR. fig. 2.50. Acest punGt se alTa la interseetiarezulranteler reactiunller orlzontale ale Cfll1struc~iei la deplasarea pe directia .r-x $1 respectiv pe directia y. 0 cauz;) (l -rlUl'baloare provea€i! 0 de'plasafe t:J.xx pe directia x-x Itlan,euh;li din fig. 2.49.

!..a__..

eM
Fig. 2.49. Consiruc~ic parter. I- g. 1.50. Rigiditali
Jalcmlc =centru

de rigidilale.

--T 4"
FO
17

Teate elernentele vertieale respeetiv lalpii i$i depiaseazs extremuatile superioare 'U aceeasi cantit~te 6XN' Acestfap; conduce la 8(!1'aririaJn C1ecare stalp a unei forte inel1iala tOlala se poate considera concentra Intr-un puncr numit cenrrul rna 'el ~I nota! en eM. Acesta esre punetul de aplicatie al rezultantei inc!rGaril0r gravitatlonale de pe planseu, dar $i puncnf de aplicatie al fer\ei de inertie geJ~erllt~ de cutremur, Centrul maselor, tn mares, majoritale a cazurilor, coincide cu centrul fortelor gravitationale, dar sunt eazuri dnd cele doua centre urH C!ii uincte. Un exemplu In aeest sens este dal de sareintle suspendate prin eabluri ori tiranti. Fat! de sisteJtu,11 de axe ortogonal xoy In sectiunea orizontalii H-H, fig. 2.49, aces:

rt)letoare F~ = 6 xx R'ix . Pentru intreaga can lfUctie aceste f0rle alcatuiesc un sistern de forte plan ~i paralele a caror rezultanta este pantLela 'CU aX-i;I x-x ~j tree pri n punctu I de ordonata :

punct are coordonatele:

"-V
'. t

Daca se considera
cu cantjtatea6~"

li1ieloare

F;; = AKYR~;

0 'cauz8 penurbatoare care deplaseaza plaMeul pe direcun , anrnci eleroentete verticale raspund ineareanQu< e cu t'Qf!IJ

paralele ou directia y-y. Rezultanta acestor fOJ1.e ta,ictc,mrl.!

paralela eu axa j-j, $1trece Prill punctul de abscisa.:

(2.243)

unde G=q +q este tnearcarea u;)tala, lar

pe ceie dous. rrame,

q=A,q, $i

avand punetele de aplicatie respectiv (x /, Y I ),(~l ' Yl) notate pe fig. 2.49. Fotta seismidi.. Marimea fOJ1ei seismice orizontale penrru rnedelul dinamie al aceSlei constructii cu I g.l.d esre S;;:: Sa G / R ·avand punctul de aplicatie centro] masei. Ca oricntureeeeasra fort! se considers ecvential pe directia axei x-x, pe directi~l a.xci \I \'. Jill ~ipe 0 directie inct\nStA fa~ade acestea. Forta are dublu sens,

G2 = ~q2 sum Incarearile

Excentricitatl. translatie planseulul.

Ferta seismlca ae!il1me1ill in centrul masclor. Sa cauzeaza ~l Din a0easfa c::auza in stlUpi rau nastere fone de reaetiune a cAror rezultanta are punenrl de aplicatie centrut de rigiditate. De obicei cele dou puncie nu coincid. excentricltate exista intr.e eie, exceruricitate '1.:~\I1! art'
cemponcntele P'CCil
LiI\lIfi a t·

un
e)(.I ~

INQTNHRI . SFISMl'C:A.

SAZELE TEOREl'L

II

IX

<;'M -

X CR

I'

eN' =\Y(M -

¥tlll·

(2.244-2.i45) Iii. 0 Eo~ $1

un moment. Momentul acesta are rendinta a reteasca eenstrnctia m jurul umn ax vertical care trees prin centrul de rigiditate. Acesta este efectulde ffisucire al actiunii seisrnice ~iprincipala eauzso constitute necoincidenta eentrutei .maselor cucenrrcl tie de imetric 'au a unei axe de simetrie rnicsoreaza aceasta excentricitate,

F0$ seismica aplicata in centrul maselorse reduce in centru: de ri~dila~

Fyy

rigiditare, Exeentrieitatea dinue cele douB puncte este favoriza~ de dispUl1ere:~ dezordonata in plan orizental a elementeter verticale de rezlstentl_ Exlstenta centrului Avind tn vedere ca forta 'cismica se evalueaza separai pe directia x-x respectiv y-y, excontricitatile se consider! separat pe cele douadirectii. Pentru a compensa erorile inerente luerarilor pe sanrier, abaterile de Ia ealitatea prascri a .~ maleriale(QJ, excelllricitatile se rnajoreaza ou 0 excentricitate adi!lonalij.:

e.."

= (O,05-0.07)L
'1- ~,

(2.246)

Fig, M I, Unghl de !ilSueirli-

fOrJ.e de rnspuns seismic.

in care L e te dirnensiunea ma,xin'la in plan a constructiei, Pentru exernplul de fata L = max (Ll Exceruricitjfile operante devin
ei( ;;;:e,ll~ +e. ;

iar pentru lntreaga struetura:

4d)

M t-£..J'" F1J .d"n + L v xx

IJ IJ

r: ·d
l'Y
1f

lJ

Z2

e,.. = e8~ + Ca (1.247-2.248) Moment de tersiune, Porta seismioa se uansfera in centrul de rigiditate sub.
ferma unui (OrSQr alcatuil dintr-o forfa :?i un moment. Aoet moment roteste toare punctele plan~euluj in jurul unui ax vertical cu acelasi unghl () ~l se numesre moment de tors-june sau de rasucire. Marimea mornentului de rasucire este:

sau

M - e ("'R £..J
I•

1,1 xx'·

U2
II

+ £.J.

"'R

I:Y 'c,/fJ ) 12

(2.252 'j

= S .e

cu e = max{e,

,e~)

(2,249-2.250)

Notand caracteri tiea polar!:

]11 ;;

oSe considera un element vertical al srructuri] de rezistenta •. fig. 2.51. La 0 deplasare relativ! a extremitatii superioare ~ ~ d care se poate descompune In dona empenente dl1pA directia axel or de inertie ale elementului paralele cu axele de referlnfa l·.t, y-y in! .

L. (R

ia .

d:1 + Ryl' . d :2 ~

(2.251)

,e

marimea unghiului de ra'uciYe se exprim~ prin:

e = M,,/Jp

(2.254)·

Axx= :licosa = e· d- cosn ~ ~yy ~ Asina

e· dll

iar expresia forteler de reactiune din efectui de rtlsucire primese forma final1i: (2.2j5-2,2~() )

= (!). d
)(,y

ina

= 8· dZ1
II

La d plasurea relll!i~aa eapotclor cu 8xx' respectiv ell .t:.yy elementul se inc are a ell eate 0 forra de reactj1Jr,ecrizontals de sens contrar deplasarii $i de ma,r;ime:

Fxx = RX)(lJ. F yy
Aceste forte cchilihruaz!
Pemru clcunuuul din

= RyyA:yy

e .d = Ryry . e . d
-= R.)tx
.

(2.251) (~.251/)
rnornentul de torsiune.

2.1.

cauza care le-a predu . adid

1'1", 2. ~'I b pce$l moment se scrie:

Efectur de r5sucire aJ a~timtij seismice consti Intr-o forti de reactiunu orizontala ale drei eompenente sunt date de relat:!ile (2.255--2.256), care SL: cOJ)side1'8 cu sen' dublu. Mhimea fortei de reaetiune este proportionulu vu rigiditatea elernentului, adi¢a elementeJe scum: sau elementele putemice (ell tnortlclll de iflert:ie mare) se incarca mai mull. Ferjele de reactiune l)lll'll preporuenale en distanta masuratA de la central de rigiditate la elementul respeori v, De r gull\. acf'.".tE'distante co[espUrid elementelor asezate la colturile constrectiei. Forte I- II: reactiune depind de marimea fort;ei. seismice care ataca nivelul adidi de rona taietoal'c, ori aceasta este de valoare maxima pentru parter.

112

INOINERIE S ISMtCA

Pentru efeetul de rorsiune a1 fortei seismice orientatt pe 0 directieoarecare, se procedeaza fa ~altul ferteloF €Ie reactiune simultan din f@rta seismica pe directia X· $i din forta seismica pe directia y-y dar cuexcentrisitatile reduse: 0.7 ex, 0.7 «, .,and se aocepra suprapunerea liniara a efecteler.
2.9.1 EFECT L DE TORSJUlII'E
)\ CLAQIRJ INALTt

Capitolnl3
PARTICIPAREA: TERENULUI DE FUNDATII LA RASPUNSUL SEISMIC AL CONSTRUCTIILOR

In C821ul cenetruetillcr etajate, efectul de torsiune S6 abordeaza succesiv pe nivele, Astfal se considers mai int!i rotirea ultimului nivel al n-lea fali de penultimul

3.1. COMPORTAAEA
Pig. 2'52. Torslunea.la,tI1ldiri ,1ffu1Ilclajate.

TERENURILOR

LA ACTW"NEA SEISM H'

Comportarea terenuriler sub incarcari dinamice poate prezenta aspcote j(I<l111 diferite fara de comportarea Is inca:reare statica. Unele terenuri sub incarcari eiclice I~I sporesc rezistenta prin compactare, exempiul nisipurile atin ate altele i~i pOI pil'HI' rezis(en\a: nisipurile saturate sau argilele ensibile, Cornpactarea djrlamica ~ ~rl'lI.\lIIII" depinde de matimea defolii1atiilOI" eauzate de durata ~ifrecventa procesului.
3.1.1.1'ASAREA NISIPURIL0R USCAl'E

nivel (n-I) co luarea In oaloul a fOJ1ei taietoare dlntre cele doua nivele apHcata in centrul maselor nive:lului al n-lea. Ynghiul de rasucire se calouleaza In eenrrul de
rigiditate al nivetulni tn-I). 'fectu I de risucire S6 eval ueazA pentru e'lementele verticals dintrecele doua nivele /I respectiv '11-1). Pentru doua nivele succesi e (j+2) , respecriv 0'+1), fig. 2.52 se eonsidera fortele eisrniee de deasupra nivelului (f+ 1) ap licate in cerrtrele m aselor cerespunzatoare fiecaru i ~ lanseu. Se 08 Ie uleaza rnornentul de risueire provenit din fiecare For~a seismica de nivel fata de nivelul (j+'). Expresia rnomentutui de [orsiune este:

Nisipurile

aTanate. sub ac~·unea seismica -

miscare vibratorie

. lie pul

compacta. Asernenea cornpactari cauzeaza tasari ale depozitului nisip9~ ~i 0 df\lil ';11

8:'

.0(1

ZE t8

,. "' OJ'"
I-

1,51------+-

1>..Q"

M,

=ISkC~
/+1

11

o]_~ E y,.

',0'----+
OJ ..

Pig. 3. I. Dependenta dcfern1!II"lm depQJJ\qior ni,sipoa~e,de Cl'udul de tndesare.

(2.257)

'-0 0_

~cc 0-'"-

"in care SI' este forta seismica a nivelulul k deasupra nlvelului

U+I),

excentricitatea dintre centrul maselor planseului k$i centrul pla!,~~ultli (j+ I). Evident oa efeenrl m i$cari i de torsiune este maxim pentru parter rata de Care se lnsumeaza contribujia in rasueire a tuturor nivelelor, iar elementele de colt sunt expuse la valbrlle cele mal rnari.

iar e4 esie de Hgidilate al

oI 10 10 Oeform~t ia IlL for t'eco re· ele l lce

ace asia, rasarea funda~iil()r eenstruetiilorexisterue pe acest teren, Be cell' mill multe ori, tasarile sum inegale, eeea oe se rasf{ange prin noi distributii ale soficitarilor in scheletul portant al constructiilor. tn ac:ti,vitate~ de pr lecture. til' U irnportanta majora se bucw~ aprecierea tendintei de tasare a dcpozilulL11 nisipoase. Din prebele efectuare la $8.ntier, una ocensfituie dererrninarea gftllJulHI de Indesare $:1 0 alta. rnasurarea rezistentei la penetrare standard. Al:csll' determinari au permis coneluzia: nisipurile en un grad de indesare mal mic tlL'(,;)I

IIJ
60% sau ell 0 rezi tenta la pellet rare sub (:) levituri sum suseeptibile d~ tas~~i rmportante, Deci 0 porczitate aecentuata favorizeaza fenornenul tasar ii,
. Tuhe/llt

.t I
Lichdierell se obtlne greu
{IJ::; /ui:>

De~erminarile de Iaborator, concretizare in diagramele dj)il fig, 3.1. ar.ata eli: de f0rfeCafe mal mare; . 2) ell cit gradul de indesare este rnai mare,' aceeasi derormata

PotenlillJ de lichcfierc • grad de. lnccsare

Acce.lerll.tia la

1) cu cat gradul de indesare este l1lai mare, a(1.ee~j tasare se atinge la

deforrnata cicljdi

suplIsJllta terenului O:JOg 0(15 _g 0,20 g 0,25_g

Lichefiere foar~e u¥oar'li

JLl <33 %

Lichefierea depinde de mllgnillidinea seIsmiC! $3 % < //)<54% 48 % do < 73 % 60% <//)<85 % 70 % <'!D_ < 92'%

cicllca

Qrizontala eauzeaza 0 tasare rnai mica. metoda simpla, acceptabill pentru prognoza tasarii nisipurilor pe durata unui cujrernur, eS(e aceeaa gradului de Todesare eritic. Gradul de indesare critic

£Il<48 % To < 1>0 %

_k<70 %

54 % 73 %

Ill> 85 %
{1I> 92 %
II

/ o; ' reprezinta

valoarea indesarii sub care un depozit granular se va lndesa dao!

Q.

terenul este supu unei l'l1i~cll.ri de acceleratie orizontala I D"

EI este dat de rela.tia: (3.1 ) depa~e~te

cu cat rezis~~rlta la penetrare este mal mare, La 0, aeeeasl rezis.tenta la penetrarc. cat stratul se gase~te mai adane eu atat acceieratia, c8l1e il hchefiaza.eate mal mi~.
0

= I D~,.. +(1 D..

m-

'

o.". Jexl?( -3a/4g)

netulburata

Daca gradul de indesare 10 al unui strat iJlstare

valoarea oritica, atunci'el se va tasa cu:

5
E
·c i<;>

i1H
unde:
}J

I -I
n

/ =l»

D".R

(3.2)

este grosimea stratulu]: 10 min, It) n"lil~- zradul de 1ndesare minim . respectiv maxjrn; (J - amplitudinea aecelerajiei mi"carii aplicare; I; - acceleratia 'gravitatiomala.
,

3.1.2. L1CI1 £ flEREA

P ~MA NT URI LOR NECOEl1I\(E

..

E '0 c
I~

..

10

15 N -SPT 10
loviluri 130cm

.,q

Sub actiunea unor r0~fecari monotone sau ciclice la pamanturiie neeeeziva.se con tala pierderea tOlala sau partiala a rezlsteritei la ferfecare, Presiunea apei din pori creste ~i delilcllZilul de nisip trece Intr-un f1 uid mai greu dedit apa, a~and toate p~@prietatlle fluidefcr. Fenomenul se nsrneste lichefiere. Se disting doua felur! de
prin care un pitmant neceeziv saturat $] pierde a mare parte din rezistenta la forfecare ~ieurgeea un fluid'

Fig, 3.2. Rclalia ac<:cjefalic oril~nHjlA - adlifloime - rllzislenla la penlltl'are ~lll<iheficre.

llchefieri : a) liehefierea proprili-zisa

afanat

i~j

b) mobilitateacidicii. GMe eonsta Intr-o succe iune au defb(rnatii de curgeri limitate,

Aprecierea poten~ialului de lichefiere se

de Iichefieri

interrnitente

Face prin rapertarea lui In roate d terminarile de laborator ~i de ~antier ale terenurilor tie fundatii: gradul de lnde are, r~zistel1ta la penerrare eurba granulernetrica, Tabelul J.I da relatia calitaliVi} dintre potentiaiul de lichefiere si gradul de indesare. Tn fig. 3.2 se reproduce familia de curbe deasupra carora este ~0siblla lichefierea. Sunt puse in corelape tendinta de iichefiere, adiinclmea, rezistenta Is penetrare ~i aocelerafia mi~carii orizenrale, Lao aceeasl adancime, ex: 6 m, lichefierea este rnai anevoioasa

Cornpozitia granulometrica a unui teren pnare rE\V0f'\j~ sau nu fenomenul de liohefiere, Astfef se diferen~~za: i) pimanturi liahefiahile: nisip, nisip fin, nisip rnediu, nisip prafos, nisip ell intercalatii de pietris, nisipeu resturi vegetale, nisipuri cu intercalatii de argil5; pimanturi nelichefiabile: pietris, argila. praf. lut, p~mant organIC':, urnplutura de IJPI'afala, slJlal vegetal, Forma granulelqr hotarnqte rezistenp, la forfecare, As'tfel, eontactut lntre parriculele rilltunjile se poate pierde mai usor doen( in cazul partictllelorralungite $'i oelturoase. in scopul cuantifieari! ~ rmelor granulelor e deflnesc: coeficienttil de rotunjime, coeficientnl de stericftare (.'111'(' global eXprifT\B €oefieienlul de f(l)rma al particulelor. 'Val0area aeestuia se reflect In gradul (Ie lTlO(lSare, unghhd rreea.l'ii interioare, coefieientul de permeabllhatc. Deci valori mic'i ale coefieienrului de rotunjime apartin unor rerenuri rnai gruu lichefiabile delZarterenurile cu un coeflcient de.rotunjlrne rnai mare.

tarea de umiditate ~icondiliille de drenare ale stratului PQ~influenta aparitia on a fenornenului de fiche-fiere. Un trat de nisip, situac deasupra nivelului apei subrersne, e poate liG:hefia in urrna hchefierii zoneler ioferioare ale depozitului. iehefierea stratelor superioare se poate produce dupa tncetarea mi!;icarii seisrniee da.toritl curerrtilor ascensicnaf de .apl. Dad presiunea inexces a apei dln pori se poate disipa rapid - adica ex·ist8. posibilitati concrete de drenare - lichefierea nu poate avea loe, Astfel, permeabilitatea influenteaza fenornenul de lichefiere, Permeabiiitatea poate conditiona insa i valoarea maxima a presiunii induse de mi~carea seismics, Perrneabilitarea eXJ'.llica de ce nisipurile cu pietrj~ 'sunt greu lichefiabile, Nisipurile care conjin pietris sunt rnai greu lichefiabile deeat cele far! pietri$, iar un procent mai marc de 50% pietri~ face [ichefierea improbabila. Prin pozitia pe care 0 oeu-pA stratul lichefiabil in masiv, poate favoriza sau nu fenomenul lichefierii. Aslfel, un masiv taluzat, versant natural, baraj, depozir de deseuri [nduslriale prin liehefiere cicliea poate eeda sub forma unei alunec~~i sail curgeri noroioase. La depozitele eu suprafata oriZ<iJntalli sollcitate ciclic, sensibilitarea 18 lichefiere scade o data cu eresterea efor:1:urilor efeetive - deci cu adanei mea, Potentialul de licheflere se estimeaza prin factorul de siguranta ih1f,lotr1va Iicjlefi~riL FJj• exprimatde raportul:
SIlU

1.1. INIi'LlJEN1-'i\ TERENUL,UI ASUPRA MI$ ARl1 SEISMlCE

A-

III eazul multor cutremme geologia locala ~i condltlile de amplasament all 1\111(,ihnUen~a hotlirat0are asupra raspunsului seismic, Facterii de natura locala

pi

u) Topografia noeii de bad fig. 3:3. Prin rec:ade ~az.i se lntele~e ~~ea l.OI~ din strate granitiee sau bazaltiee care v'lbrea~ cu caractertsttct f;lall 11111tpl1le pe 0 arie If)tins3. Ea are valori ridicate pentru densitate, modu] cleelastlclt.al '
IIL,lIIila

in din:

Fig:. ).3.·lemenlelc

depQutblm sedimentarc cafe. innoOnfllazii rtiSPl)nsut selsmle alamplasamentulul,

Ft. ~ R/L,

OJ)

unde R este raportul dinamie al rezistente! Ill, forfeoare jar L e fe raportul tensiunii de forfecare pe (:IUI1itaunui cutremur. Primul factor este dat de relatia., (3 A)

'J1 viteza undelor seismice. Topegra11a diferita a rocli de b~za explica confjg_~rapa .111: 'rita a spectrelor aaeluia~i cutremur in ampla. art'lente. \~veclnale. Planurile ~l:' hllj!.!Care de tipul I - I sau 2'- 2, pot favorizasau n~ lu.necanle de teren. ~op0grl1tm
I I'

cu ceeficiemul eoreetiv peniru.caracteristiea miscarii rerenului e .. a'Vand valorile ,

tipul de miscare I ~i 1,2 pentru tipul de miscare H. RL es[€ raportul rezistenlei ciclice trlaxiale Aeest f-actor este deterrninat prin teste de laberator pe probe rtederanjate luate din teren prinmeteda inghetArii. Raportul tellsiunii de ferfecare pe durata unui cutremur ploate f exprirnat prin: I pentru
(3,5)

Ii de baza are efecte difelfite asupril undelor seisrmee cum ar fi foe~h'Zlar~a ~I1U hllpra~tierea undelor seisrnice, N~mer?8se.~unL cazurile in care e(lI~r~la SeISn1IC~ II propagat preferen~aJ 'pe amrrmte ~lr~~II. ~tfel cuiremurul mexican (198Q~ a ,Ill~c{at di tructiv numai a zona a capitalci mexlcane. ~ulr~murlll vrftnoean. (1997) , I manif~lat sever la Craiova de-a lungul $oselet na110nale. Bucure~tl -:--1 r. /'ii'V'rin. Cutrcmurul b-anatean (1'991) ell epieentrul I~.ga loc~lItatea VOl len I•. 'Hl 'iml.i~) la Timisoara (35 km); dar a lasat tara avaru localttatea Jebel (8 kml
I

'ituata intre ele. b) Configllratia

In care intervin nntatiile

'"u pentru factorul modifiearf

de lichefiete,

eu ad-aneirnea

a raponulu!

. . pacbetului de .sedimcnte. eu ca~~.uprafa~aepa'Zl~el(l)~'_L_I: d I. • lig. 3.3, este rnai mare. ell atat mal mare este prob~bllttatea c~ dep~nefllc sa fl~ 'Icrogene ~i eu propfie~ali fearte diferite (densltateeo~slsteJl 6., . grad de mdesare eic.). AdliOGimeadepl1ne~ilor HI! H2 ~este reca ~e ~aza, fig. 3.3, a:ec~eaz I' spunsul seismic lntru&at perioada propne de oscilatie a [erenului creste

tensiunilor de forfeeare, k~u pemru-ccefictentul

evaluarea

seismic de proiectare considerat

din incarearea

la

~ereh.ului in direelie 'oriz0ntaJli k~~ = 0,3 - 0,4, iar pentru tipu] 1I de miscare in mterroru I subsolului k1:1i,'= 0'.6 - 0,8.

0": pentru

p6teo~alului

(J"

pentru presiunea

tl5ta!ii $i suprafelei

presiunea efecli

din incafcare. Penrru tipul 1 de rniscare

au arat-at ca deplasanle. 111 terenun ulu ienare sunt oonsiderabil mai mari dedt to cazul cel~r stancoase. De ~ 'emene,-,: Iceleratiile la suprafa~ depoZ'iteler aluvionare sunt ma,lorate de circa 1,2 - 2.0 III -a constat un cutternur are efecte maxinre as[.lpl1t constl'uctllior poriQada proprie fundamentala se apr0.pie de aceea a. terehului.

portional eu gt:osimea pachewlui., Masuritorile efectuate in Iapoma

_. .

.'

!Ita de aoela la nivelul foci; de bazi.·

ca

.....

a earoi

! 18

rnici, lig. 2..21. Spectrul aeceleratiei eutremurului vnlncean de la 4 rnartis 1977 pentru Bucuresti, calculat dupa aceelerograma reu~lt~ la ·[NCER:O, arata 0 ampl i ficare in vecinatatea perieadei 1.5 see: fig. 2.15 a. Acest fapt poate fi pus 1n directa legatul'll. ell adancimea In are. pana la TOea de bazi in zona de Inregisbare a seisrnului de circa I000 rn ~ieu adancirnea medic a fecaru IIIi ci rca 11 0-140 km. c) Nivelul apel freat.ice al terenului reprezinta un facfOr hotaFatQr in prcpagarea mi~ci.rii seisrnice. Apa reduce rezistentele meoanice ale tenenurilor facaJld sa creasoa sensibilitatea Is lunecare ~i liehefiere. Pe de alta parte, undele ecundare nu S6 propaga prin medii lichiee ..
3.3. PROPR1ETATILE ])lNAMICE ALE TERENUIULOR ~

'I'ItigIJFa~iaspectrelor euiremurelor californiene cu focare de addncim 5 - 15 krn, arata 0 amplificare maxima a acceleratilior in zona perioadelor

mit

il I j.:1cit
11Ii~Ci1re

modulul
vibratorie,

de forfecare nu este constant. intruca.t misearea seismica este

y, in alura bisleretica, In conformirare eu eare G ":: E!2{HIJ:). Dar rnodulul de elasticltate longitudinal! E varia,z.ii intre limite foarte largj cum.se arata in tabeluI3.2. Metodele (Ie laborater tho posibilapeterrninarea rnedululul de forfecare din Incefearea de compresiune ItriaxiaUi intereseaza curba caracteristica
o -

11~.3.4 b.Pentrll

aflarea modulului de forfeearese apeleaza la te!!irl.a elasticifitii

Tqbl!ltIlJ.2; Tip de Ilfreo

Modulul de elasiici!.ale [onllitudinal,

Ev:al, Medie Mpa €oo6cieol Poisson

3.3.1. MOUULUL DE FORrECARE

Principalele earacteristici ale terenurilor fal.osite in aflarea raspunsulu! seisrn ie al conSlrl.lqiilor 51-1111: rnodulcl de fmrfeeare. amortizarea, eoefieientul Poj~son ~iperioada
'll __
I
/tgc:C~G

" Nisip PFltl'OS Ni sip ·affinB!' ~isjp dens Nisi" eu pi~!ri~ Argil!l moale Arg.illl (are

1-7Q 15- SO 50-120 90 -120

Ban! fa IS

O.3p-e~6 0.32 -0,38 0,30- 0,36

6.28-~.34 0,44-0.47 0,38 - 0,41

10-15

'l'o

~!l-t~

~iIncercarea de rezon.~f.lta ele deua 1ncerci r i e cornpleteaza reciprec ', lncercarea triaxiala eu deforrnatii mari deterrnina e valeare a moduiL,l,tui de fCilrfecare. Ineercarea
L

b)defo~mQIlI ffiQl'i -Qf11orlrulre mar~ - mod.ul de lo~leccu

mit

CAP'TOR
FIg. 3k Definirea rncdululul de forlocarc.

'>....

CU,!'be for fecore

·1unec

ore

~ \?
2 !!

.!..f

~~ ...

..

.. ..
01 01

FIg. 3.5. Determinarea Yite.zeiundelorde forff:care lntr-un teren.

cl (vr be rnportof

pentru

d~focmdrin rnodullH d.e fqrfecare

1f1

oscilatillor libere. Pentru defol'rna1ii rnici, medulu] de ferfecare al le~e.nului poate fi I.liatdrepl principala panta a curbei caractenstice de forfecl;Ue (§ - y. fig, 3.4 a. La del'orma-tii mad) eurba tensiulae·deformatie sp,ecific.l devine ,puternic nel'iniara•.

,[s alta valaare. De aeeea ele trebuiesc amandouaefec,tuate pentru 0 valoare medie reaJist~ a modulului. La santier, e dererrnina viteza undelor de forfecare V.<. fn sondaJele practicate In teren c introd uce :0, SU rsa de vi bratli resRecti v 1:1 n trad we-tor. U Iti rnul este lnseriat in tr-un lan] de lnregistrare cinernatlca, fig. 3.5, Cunosd.nd distanta dintre foraje ~i uecesiunea undelot inregistrate, se calculeaza viteza undeler deforfec8J'e. Modulul de forfecare se determina eu relatia G:::: p . V2s, unde p este densitatea terenul i. 'I'abelul 3.3 indica orlentafiv cateva valeri pen'tru principalelc de rezonantil cu deforrnatii miei conduce
earacrerrstier ale uner roct,

I .."

INUINI:I'tII, ~1';I)iMI('A

M.I~ IIl'WAIi.J:.A

II Itl Nlltw

1111 r II' IlJN!)AJI!...!_ A RM;l'lJN!HJI

r;'ibt!lj/ JA.

S 1.1:-11'1011£ •

)11

rClbl/lul .1.3
Cllflll:;leTis(jC'i.gebt~hilite

Tip de tl!re-n AndlTi moale

Oreu!. S~cifid KNtm~ 15,7,'- 19.6 19.;.6-:U,B 11.0 -:20 14,'9 - 19,6 Ig~! -2i . 22,2 - 24.3 25,.1-l~,5 TERENuRILOR

Biz:. ,4.d!1lisi
MPa 0.0) - 0,1 O.19~O.29
0,1(j.-O,21

Pc rioa d a fund amcl1llal ~a un or plll:Jlan turi MOdul de 'forfl.'C:iJie

Mp.1I Tipul lie rocl

-24-48 7J - lOll
37 - 3'1-

Rod slan"ua$e. eamoaere, granilice. bazalliee DepoziteatuY'iomrre, consolidate. compsete, ceusistente, de erosime mic~ OeDotile,ahJ~iol1are cOl1solidate.; comoacte, conslsteme, deerosime marc DCDoz.lte aIUViOn1lreosll!bctl1)&olide.tt:'(je 'l!t{)si me:. mare Depozilesi:dimelltare Saturate lJ,mbiuIlJriicle grosime mei:lie-rimc 3.3.4. CONTINUTUL DE FR"ECYINl'A
0

0)1-0.5 d.3'- 0,7

0,5-1 0,8 -1,1\

Nisip aJ§,na~

56-98
0,34-0,4'8 75 - 1:30 (3 - J,14):1()"

1,5-3,5 S'EISMIC!

Gtanit. 3.3 ..1. AMOR.T1ZAREA

AL MI$CARIl
Uo (It)

Daca se d ispune de
ca
0

lnregistrare

seismica

aceasta poate fi(\:onsiUul'al.

[otr-I) sern

Amortlzarea tereoutilor este de doua feluri:

a) Amortiz8r;-e iotel'ioaracolumbiaoa (frecere I,Isc::ata)care se evidetrtlaza prin pierderea de energie Rlirtata de undele seismiee care parGul'g terenul. Marimea ei se reprezinta prinaria curbtl de histereza SR, fig. 3.4 ID. Fraetlunea din am0rtiza:r;ealZrit]ca se def'lnelte pnn rapor:tul D = S"d 41(Si--. Aria' trjutigh!ulu,l OAB este S7C' iar S II' este aria buclei de !listereZia cFn fig, 3:4 b. f'paetiunea ernortizaree critic.a. varjaza eu deformatia de lurrecare, djn

rniseare periodlca, de perioada L secunde, Ease poate descornpune

UQ(t)= _L,(a"cQ,sn8.
,"=0

de mi§cari arrnonice,
t

+ hi' sin n9 ·1)

(1, !)

in eare iatervin ooe:l:1oien~i Fourier:

b) Amortiz:are.a radisntli constitui.e 0 masura. a eaergiei disipate prin e feetu I de radia~ie al undeltJrr seismiee de catro fundstiile, con stru crin or lnveeinate. Aeeastj amortizareeste de na.tura"geometrica.
],a.J.PSRIOA DA 'FUNDAM ENf ALA

,(1
/I

=: -

L :0,"

211. (
.... /,f"

I}.COS n

("')3 '1'J'

'

'f

(3,5-.1J~) b :; 2 JUo(l}sin (n. . e)dt; II L '0

a"coS·f! e: t «b, sin unde:
C/i'l

'fle :; '1m:lUn ell

<=

Periesda fundamentaIa a terenului. dintr-un arnplasameni constitaie 0 [:nfirime de impdrtant!' deosebita instudiul raspunsului seismic. Deterrntnareaei se practica prin fnregistrarea rnjcroundeler care ttaverseaza terenul, Aeestea pel prl!l:veni-de la exploaii, trafie grew, inlToducerea piloliJar sau cutremure. Marimea de fomlati ilor terenului In aceste teste este foarte mica in cemparatie eu defonnati ile cauzate de 'ctltremure. Se cere o extrapolare p.recauta a rezuttatelor obtinute pentru evenimentul seismic care cauzeaza defenna~ii mario in mod orientativ se pet .aceepta pentru perioada fundamentals valeri din tabelul 3.4. Penew perioae.a fundamentala a. unui paehet de }j stratul'i de gt0slme total~ liT perioada fund.amentala se poate ealcula cll,fatmula.:
J.n. T=- k
n
1

Dar terrnenii seriei pot fi ex:pdmati~.j altfel ca de exemplu:

It

a t= en Sill (n e t+ (fin)

(3.9)

=an2

+ h, 2; tg qlH := b~/c,l.n

(3.10)

in aceast~ oltima reprezentare, misearea seismica se poate rranscrie: uo(t) ;:::

:E.€1l sin{n· e.,

fI·

-+ cp,,,)

n.ll)

'hi "'7 -._. .

$I/;

=ior

(3.3).

Reprezemarea grafi'c!i a perechi a

in care h, EJ:S[~ gmsimea

slr:aluh:l.l i,

l:iror -

grosimea pachetului, V.!I- viteza undelcr

/H} ii frec-ven~ corespunz!toare Fourien.al Erecven.lelor sau spectrulamplitudinilor.

lor de valori Gil' - ampi it udinea 'armoni CI,! I III =: I.fT = n 8/2% se nUjJIe$te spectru]
Pentrucutrernurul vrancl!ull

de f0rfecare in slri:lful i, iar R "" 0,67 -0,9 este un ceefieientce ~ine seama de marime8..itcceleratiei maxime in timpul cuttemur:ului: II) amplastunent.

de la 4 martie 1977, in fig .. 3,6 sun! redate perechHe de valor,i

compcneatelor aecelerogramei de la 8 ucurest i. Se vedeca arrnon
[C,8.

(e'i'S" )al!'
dom ill a 11111

a a ut peri ada Intre J ~i 2 sccunde la cornponenta E-V.,

ec. [a eempenenra N - S

~i mal mare de

dOll<

1'bblJtlll .5 Del erm i n!lr! de laborillQr$i de santier Obiectiv

Deter.minilri

la ~il.lJtie..-

Determinlr! Is laborator - sutba granulom,crriCli - densitarea

- densilBlell.

COHPONt:NTA NORS-SUD L.03.t9'17 BUCURE~n

SP.EqRUl

FruitiER

100 8

90

SPEeTRUt: FOURIER COMPONENl'A EST -VEST L.03, 191' 8UCURE~TI

urmlirit

7 6

Evaluare tendin~ licaef Evaluare RiiSpuns seismiC

IModulUI

- c()ndiliile apei frealice - rezistenla III ponettare

lill ~j grosimea srratu rilor - adlincim!lil pan! ia I'O:C~de ba21l - perit'lada o$cllMiflor prtJIlTii - v ite~ medie 11 undelor de forfeGare
- disttibu

FOr>fecare

- incercarea oompres. triaxial! - ccloana-de re,l.onanl_Q

2
Pig. 3.6.. Cutrornurul

3.4. PROIECTAREADINAMICA T (51

A AMPLASAMENTELOR

Vrancea 1977. Spccrre Po'Unc~.

Din punctul de veders al inginerului G01lst uctor, cunoasterea spectrului 8lllplll'Udil1ilor te de 0 importanp majora. Daoa Intr-un amplasament spectrul arnplirudiniloe arc configurajia (J din fig. 3.7. atunci in aces! amplasament nu sum recomandate GOr\strllct,iile rtgide si invers ,daoa speotrul amplitudinilor are alura fj din

Proiectarea antiseismica aconstruetiiler necesiti cunoasterea fie a unel accelerograrne inregistrate in ace I amplasament fie specrrelede raspuns ale accelera tiei, Aceasta proced ura, relati v ,s!mpl ii, in prezent este de nellt1!izat d i'h cauza plJtinelor 'inregislrari ale JTIi$cfi.~i terenulul $i acelea a:f1andu-se in loelll'j i
special arnenajale. 3.4.1. AMPLASAME:N'tE, PE RQ

Ii DE BAZA

fig. 3.7, atune] trsbuiese evltate aorlstf~jctlile elastiee,

Pentru arnplasamentele situate pe roca de baza se pcate presupune ail mi$care_a solului este lin proces aleator. Accelerograrna Cn~l asemenea arnplasamente poate fi simulata maternatic cu ajutorul teoriei vibratiilor aleatoare.

.......... Q /

'\

'\

'\
'\
I

T--------------------------- __~+n=21T fin

Pig. 3.7, Variantc 3.3.5. OETERMINARILE pentru OOJllil1UluJ de FrccVcIII! iii unui eutrernur, DE LA80RATOR

_/

./

---_ -__., ,
..

.......

'\

-....

'\

-,

---_ --_
seisrniee

sr

$ANTI~R coroborarea Fig. 3.8. Analjza unei illrogistr~ri cu ajulOrul f4Wriei vlbratiilor aleatoare. in mod

A and in vedere variatia proprreJ;A~ilor terenurilor, se obisnuieste

functie de sc'epul urmArit.'

datelor jll~ercari1or de laborator eu acelea obtinure din testele efeetuate la santier pentru 0 apreciere cal rnai realista, in 'tabelul 3.5 sunt enumerate acestc lneercari

oblsnuit, in'fl$uratoarea

cornpune, dintr-o eurba de tranzitie

fig. 3.8, sc abnlpta, care urea de la valearea zero !II

unei inregisrrari

de 0 portiune relativ constanta ~i, in final, 0 curbll gradata. in terrnenii teoriei vibratillor aleatoare, portiunea medie poate f considerate ea un proces sta~iGl1al' pe cand pottiU,le8 initiala $i finalii au caracter tranzitcriu, deei nu sunt statienare. Uzual, amplasamentele pe roca de baza se supu~ etiteriului acceleregsamelor simulate. Aecelerograma s'imulata se oompune tot din trei zoneca ~i acceleregrama integistrata. Porriunea ini~iala ~i fil1ala se simuleaza printr-un proces aleator stationar multiplicat de 0 fUl1ct,ie rrestationara, fig. 3.9. Portjurrea m'ijlocie se simuteaza printr-un preces alealor stationar. provenit dintr-un segment de banda
descendents de atenuare

valoarea

maxima,

urmata

50.
u·
!II

QJ

.E 20 d ..

30 ,

cS 10

...

/'

V
5

/
6

J
8 M

,Fuhc!i;e ( f,'rooe.s J It nC'slot~natd t.tafi0nor

OA A.B

t /16
1.0
exp

3.4.2. AMPLASAIylENrrE PE ROCI SEDlMEN1'ARE

BC
(0

1-~0357It -35) J

G,OSt9.38.1120- t 12'0-5

t
111g,3.9 AccelerugrllmA simlllll.tll: numeric. limitata sl

'filtrata cunoscuta lib numele de agomor alb. Tn procesul de sirnulare a

se cer a fieonsiderate elernentele realiste proverrite de varf a aeeeleratiei care s-a inregistl'at de la alte

Pentru amplasarnentele situate pe rcci sedimentare se folosese urmstearele Clli(erii la evaluarea dispun;sului seismic: . a) Cr4teriul mi~carij dertvate din miscarea rocii de baza. Pentru aflarea m;$clirii seisrnice a Until arnplasarnent din rec! sedimentare depozituJ de deasuprs rocii de baza se rnodeleaza ca ~ grind! ell rnase concentrate, legate InLr~ ele u -lemente rigide. Din pr filul idealizat al terenului rezultl1 rnarimea :?i pozitia msselor concentrate fig. 3.] 1. Cu ajutorul caractertsticilor dlnarnice ale straturilo» u, p, h Sf! calcu leaza rigid ita~ile efernentelor care \eaga masel cencentrate. I'cnlru arnertizare, de obicei se ia 0 amortizare vascoas3. ecihivalenta, amortizarea eritica fiind proportiona)a cu rrecven~ medului propriu, Praetitiind 0 analiza modal-spectrala pe baza .speotrului acceleratiei rocii de baza se gase~te raspunsul 'i iismlc al amplasamentulul care va servi ca baza de plecare in aflarea raspun ului seismic al cerrstruetjilor din amplasarnemul respectiv

v."

unei acct!ler0grame, cutremure: i) aloarea

vreodata lR

arnplasarnent:
ii) durata POTtiunii de valoare rnnrma sa 'C0l'eSPllnda duratei reale a oscilatillor puternic manifastate de cutrernurul real, Durata unui cutremur depinde aproape espenential de magnitudinea lui, fig. ].10. tn analiza elastica, durala oscilatitlor seisrnice este relatlv neimportamieu exceptia cazului cana penrru deterrninarea raspunsuiui de vatf. durata ar putea fi de cateva ori peri oada fundaments la a con stl'1Jcriei. Clind se consldera distan]e epicentrale relativ scurte, continutul uniform al frecventei zgemotului alb este apropiat de acela al mi~earii rocii de baza. La disranfe epicentrale mai man, perioada dominantS. a noeil de baza ereste cu distanta epioetltrala.

Fig. 1.11, Modelarea terenului pentru rl\spuns seismic.

b) Criterial [Oi~cii. ii derivate (ira anaJiza raspunsului terenului naliza raspunsului spectrai al terenului peate f prea scurnpa ori terenul IlU

12

raspunde

,Ia. o asemenea

tehnica

de ana lid..

rij punsurile spectra le pentru 0 rniscare de suprafata a una; pot fi obtinute prin: i,)

Aceelerograrnele seismic 5,j amplasament dar,

Ili-tlL:lol'

de sub amprasarnennrl

U. Yn final,

se

dispune

de accelerogranm
(3, 13).

uuplasarnentului:

Alegerea unei inregistriri seismice provenit9 dintr-o arie geologi similara. Exista dificultali deeareGcculremurele nu se repeta, iar acc.;:elerogtamelc unor sei me « Jabe » pot avea v.irf'Uri' care uneon depi~esc varfurile seisrnelor
it

3.5. SEISM1JL.

i:N

AMPLASAMENT

puternice

Ii) Construe Cia spectrului acoeleratiel pe searna unei rela{ii intre magnitudinea seisrnului de proiectare, distanta epicenttala ~j viteza urrdelor selsmiee .. iii) Sirnularea unei aCGelerograme seisrnioe. i¥) Considerarea umri set de; accelerograme provenind de la selsme tad cu diferhe probabiHta~i de producere sau considerarea spectre lor acestora. c) Crlteriul funcliei de transfer.
AG6Sl intr-un

Defin~rea cutrernurului de proieclare intr-un amplasament dat pentru () consiructie precizata constructiv, pl'etinde luarea ~n considerare a unei rnultirni de tacrori de diferite proveniente fig. 3.13 care influenteaza eantitatea rnodul de N urgere a energiel seismiee ~i reaeti a structuri i. Dupa cum se vede din fig. 3. \ 3, ucesti factori pot fi grupati astfel:
1. Fador~i meeanismului de fQcar: adancimea focarulul, PQzitis faliei, magnitudinea posibllitatea repliciler secundare sURrafa~ afectata. perioada de

proeedeu

se bazeaza

pe

accelerogramii,inregistr-ata

ii,>.! la suprafati

arnplasarnen] I. Printr-un proces

revenire. considerat:
2. Parametrti geoerali ai propagbU energiej seismite in arnplasamentul tendlnta de focalizare ImpFa~tiere, direetil de reflexj~r.efraE:tie, contiliutul de fl'ecV'enta al ITIt~caFii in amplasament pedoadadomrnanti, ,dulfata . rnnificativa a seismului, valerile extreme ale acceleratiei, vitez~i, deplasarii, intensltarea seismica Sf( in amplasament. 2,a. inr~gl·trarea in amplasamentu! dat a seismului, permits precizarea unora dintre faotorii de mai sus. Prelucrarea rnaternatica a lnregistrarii face posiQili obtinerea spectrelor seisrnice. rnvestlgatii de natur~ seismologics, ,Q posteriori eismului, in· arnplasarnent, conduc la obtinerea celertaltor necesitati. 2.b. Marea majaritare a amplasarnentelor 0 eonstitule acelea peorr:u care nu sc dispune de inregislrari ale mi$carii olului 1n timpul cutremurelor, Pentru aceste situatii se practidi cutrernurele simulate. La baza procedurii de simulate stau supozitiile teoretlee ale vibratiilor aleatoare. in mod obi$nuit accelelograma ieisrnlca se cernpune dintre: 0 cutiba de l(anzi,~ie ascendenta de la zen) Is valoarea Illax.irria,urmatil de 0 portjune mai rnult sau mai (DutinunifOl7ma la valoarea maxilfl8 i, In final, a curba gradatii de atenuare, Rispunsul seismic .al amplasarnentului depinde lntr-e masura considerabiHi de proprleiatlte geotehnice ale subsolului,

RO,(A OE BAZA Fig. 3, J 2 . Crileriul funclici de transfer.

de deeonvolutie
~I

se obtine accelerograma

·"11

a miscarii seisrnice la nivelul rocii de

b,azii de sl:b <t~,plas~mentul I. fig. 5.12. Aeeasta presupune eunQ~terea strauficatie! a prQl!lrletaldordll1amice ale straturilor de sub amplasamentul I pentru alcatuirea functiei inverse de transfer: H i'astfel Ga:
(3.12)

2.c. La santiere

situate pe reca de baza, pzua!

se aplica eriteriul

accelerograrnei simulate. 0 accelerograma simulata include un preees stati011ar de tipul zgornotului alb pentru portlunea de valoare maxima, iar pentru portiunile

va a

lb'

Roca de bazii fiind compacta. omogena s~ adrnite oa accelerograrna

it
/0

este
la

Ila ~i sub amplasarnentul

funotia
1/

suprafataprin tran fel

[J

U. Aceasts acceierograma de H {I (t) ohtinRjulll-c;e ii21J• Pentru

$j'

se convelueaza

€on<;tnJc~iR fil(lt'ltiei

de

(t)

51::

ncc:esitl cunoasterea stratificajiei

a proprietauler dinam ice ale

initiala ~ifinala: proeese statienare multipticate de fune,~j nestajiomre. In prece ul de irnulare al unei accelerograme se eer a fi eonsiderate realistic viiFfu.l·accelera~iei. durara ~ifretVenta. Durata semnificativa a unui seisrn depinde in mod nemijlocit de magnitudinea lui. C!l~d se ctC'lnsidera distante epicentrale seurte, ccntinutul de freGven~a al zgornorului alb este apropiat til' acela a I m i~eiiri i rocii de baza, .

I I'i 1m CTI'J\RI !A TEItf-NORJCOR

2.d. La amplasamente situate pe reei sedimentare ou seisrne ne:lr\regi~"'Fal~. t' pot practice IJnna:t~ar~le modalitati: 2.d" Apl icarea G~iteri u I ui mi~cilfi i demvate a suprafetei, fara ana li.l.u raspunsu!ui amplasarnentului. In eonformitate eu acessta, acoelerograrna seisl1li~11 1,;i raspunsurile spectrale ale solului santierulul P0t venl de la: - inregistrari seismiee anaioage, care sa provina de la arii geologice siruilare Pe aceasta cale dificultatile sunt majore daterita speeificiratii arnplasamentelor ~iII urd ividual ititi i cutremurelor; -considerarea unui set de lnregistrar! de seisrne puternlee 6u diferite pertoadc de revenire ~i probabilititi de producere; - medierea spectrelor seismiee ale unor seism tari; - constructia raspunsului spectral pentru orelatle fixata intre magniiodinea seismului de proieetare, distanta epieentrats, 1,Iarfuri de acceleratie ~.i varfitrj de
viteza,

,0

It:::

I-

u,

Conditiile locale ale solului pot modtfica substantial centinutul raspuasulul, 2.d1. Criteriul mi~carii derivate din rnisearea rocii de baza sau crtteriul func~ei de transfer. Miscarea su,praf~tei se estirneaza printr-o analiza modala tI raspunsuJui seismic al paehetului de sedimente de deasupra jocii de ba;'>,tl Modelarea solului poate fi faewta ca 0 grinda CI:J rna e concentrate cu grade de llbertate pe vertical1 sau orizontala. Aceasta necesita cunoasterea proprictatiku geotehnice ale solului intr-o gama mult mai lal'ga: rcpegrafia sedirnentelur, caracreristici statire'~i·,dillamioe~" ,,,,,~ $1 mai expeditjvaeste metoda prin care se definesc prin functu trigonornetrice simple vectorii proprii normalizati ai pachetului de sediments panA la roea de baza, Acceptand 0 miseare armonica a rocii de baza, spectn.11 Fourier at rocii prin multiplicare cu runetia de transfer a pachetulu:1 conduce la obtjnereu spectruJui Fourier al suprafejei. La dl.ndul sau, acest ultim spectru poate fi convertit lntr-o accelerograrna a suprafetei,

3.6, REACTIA SElSMleA A SISTEMELOR TERE~~STR.()tT

lmportanta naturii terelll:lllli de f\:.lndafii' pentru

IU
al

raspunsu I seism ie

constJruotiilor a fest reliefata de multe.cutremuree Terenul influenteaza eornportarou constructlllor la actiunea seisrniea prin: 1. amplificarea san d.iminuarea amplitudinilor' rniscarii vibrator!,i de III fundaliile censtruetiei; in terenuri afanate, miscarea seismica se arnplifica. pe r;.l1d terenurile eornpacre.filtreass armonicele de perioada mica 2. modificarea caracteristicilor dinamiee - per,joaaa, vecrori proprii; 3. d.sipana eoergiej seisrnice prln arnornzarea illtema a terenului $1 UC radiatie a fundati ilor. Carnpertarea strueturii depinde de natura tsrenului suport iar reSIJIIH terenului este .ffiodifkata de prezentll structurii. Existi. 0 Cliferenla 11~ta ill In:

131
miscarca bazei constructiel ~.i rni$carea libera a rerenului care .s-ar produce il~ absents constnrstiei. Prezenta constructiei 1n teren va Lnfiuerlta de asernenea arnplificarea mi~carji vibratorii arnplasamentulul respectiv. Pe durata unui seisrn, baza de rezemare a unei constructii poate efectua doua feluri de mi~ci'iri: unade translajie in directia veetorului m~carii $i una de retatie jurul unui ax orizontal ( de balansare) fig. 3.14. Efectul celor doua mi~cari rrebuie privit prin prisma rigiditalii constructiei ii a rezistente! terenului de fundati]. Lae censtructie ri,gida, rnasa sa inertiala se deplaseaza lmpreuna eu bazace rezemare, La 0 oonstfUctie elastica. baza se mi~ca 0 data cu tetenul, masa inertiala avand tendinta ramanerii in urma, Daca terenul din jurul cladirii este slab, iar cliidirea este rrgida. apar deforma~ii ale terenulu] in jnnul constructiei. Oeci, pe timpul unui cutremur, va fi 0 rnare diferentA inlte marimea fortei necesara sa deptaseze baza unei e0Jlstfllctii rigide fAta de aceea a unei oonstruetii elastiee. Miscarea 'de balansare are efecte U~0r de i{ltui't ill sperirea perioadei de oscilapie, Tn cresterea deplasarilor la partea sl;Ip'erioara. a eenstructiei ~i majorarea fortelor de inertie. incarcari gravitationale centriee, pc timpul cutremurului, pot deveni excenuic cauzand momente lncovoietoare ~irnornenre de rastumare. a ielenta pe .cand structurile elastica intra In osoilatie fa sosirea primclor seismice ~i continua, oseilatia chiar si dupa incetarea cutremurulul. Clasific.area constructiiJor din pund de vedere al sensibiliUitii unde

la tasare

Clasa I. Constructii pulin seQsibile Ja taslA sunt in general constructille rigide, moncbloc, mono lire care rezista la deformatii ale fundatiilor ca 0 unita~c, onstructiile ingmeriei civile pe reazerae elastice or] acclea ta care se pot admllc deformatii eonsiderabile sau tasar! dlferentiate fara sa implice nici 0 avarie a tructuril in ansarnblu: I. Glad'jri delecuit cu trel sau mal purine nivele; 2. slmcturi static determinate cu un singur navel, depozite de deschidere
It1

iea (L ~ 6 1\1)'

3. constructii agricole sau industriale u~orYncarcate' 4. piltmi, turnurl rnici, baraje de pamah.t, umplutur], conducte.

r--I
I

-I

II
I

I I

Clasa U. Constructii sensibile Is tasad diferentiate sunt constructj] eu noduri rigide 18 care sunt perqlise depla alii relativmici fara sa. G31JzeZe avari] la structura de rezistenta, ori C-0n~tructii la care avariile cauzate de deplasA.ri nu ar induce consecinte economise sericase: I. darnri multietajafe din otel or! In sehelet de beton.armat; 2.cladlri in cadre; 3.. eenstructii hidrotelmiee ingineresti; 4. zidtlri de sprijin; 5. structuri static determinate pentru hale.

Class
Fig.

J 14. Mi$cllri posibile a1e unci conslruclii

ill

pll1J1vertical,

fntrc avariile cauzate la COnslT!,qii ~i rigiditatea terenului, s,e pOI face urmaroarele legaturi. In terenurile tari, cauza esential! a avariilor 0 constitule fortele de irrenie, In terenerile slabe rolul ho(arafor II au tasarile inegale Pe un teren slab, 0 ctidire tigida sc avarlaza nurnai daca are dimensiuni m~i in ptan, Cladiri!e elastics se ayariazA darorita fortelor de inertie mani, Depfas~rile mari ale scheletnlui portatH Ill,! pot fi urrnarite de rnaterialele de inehidere ~i compartimentare, pe de 0 parte iar, pe de alta, lntervin soJicilari suplimentare din incar.cl:'ldle devenite excentriee, in ter;enurile rnoi, aceste efecte sUnt mull mai evidente, rnai ales cand perioada constructiei se apropie de' perieada rni{icarii bazei
de rezemare, A vaniile lnregistrate la construc{i,j trebuie puse in corelatic eu mi1)dl1l de a reactiona la seism al constructiilor, Din cornportarea tn situ a atestora se poate concluzieua oa S~lil1GtLlrile rigide « imt » .seismul sub fcrrma ~_6eullli in dominanta

m. Construcnt cuinalt grad de seosibilitate Is tasiri: 1. hale industrlale mad cu schema. static nedeterminata; 2. rezervoare pen~Jl.l materiale fluide; 3. baraje din beton; 4. construcrii portuare; 5. constructi i sabterane - tunele: 6. conducte de dirnensiune mare; 7. eladiri tnalte; 8, cesuri de fum irtdustriale !nalre.

Class IV. Cunstrueti] cu fUDdapi transm'~toare de eleele di,namice: 1. fl,lndati,j de masini: 2. fundatii cinematice pentru constructii 120 Iate seisrnice. Clasa V. Lucrari de pimilnt: 1, indiguiri 2. deblee; 3. canale: 4, baraje de panlanl legate cu pierre bituminare.
l;

I ~2::...._
3.7. ANALIZA

IN_._O_[N_E_It_n_. S_'E_ISMJ(

A
i) pentru translajic: 1i) pentru balansare:

TEREN

DlNllMlGA A 8U;:I;;E,MELOR

CONSTRUCTlE ~

U.50 Ko ....k c Ko:

0)3 Ko, <: K < KO.

ldealar fl-ea mi~cafea seism.iea de la roea de baza'Sa: fie transferatB: la nivelul funda~iiJor: $i de a:i:ci la ,eo:nstr.llctie. Neeunoasteree mi.$o'irii rocH de l:Jaza'f!, mcutoa cea mai realista metoda sa fieaceea care apJic'a mlscarea liberi a terenu lui, bazei de rezernare a c(!)nstrlJcfiei. Aetueleleacnmulari $i pq,si!?iHtali decalcul au permis C8 sase rndiege TilQdele rnlxte teren-ct:ms:trtlCpe 'care sa fie'analizate dhiamic.ln aeest sens, terenul de 8ubconstrtlclie'Se supune model.!i:rH.
.3.,71. MODELAREA
TERENULUJPENTRU AN:'\UZA

\ mort lzarea rerenu Iu i vatiaza c0Jlsiderabi'l, Marea maj0Iitate a prograrnelor de urleul pentr.u anal.iza dinamies: folos-esc .aoeea~i valeare pentru l(!)ate mcdurile de
t''lt,jiatic considerate.
Ta/uJul3.6
Rigidlmlilc

fimda!iill)l' cllh::lllalll',c3. platA dgid!'l p~ un scttfispnliu clastic Fund!!lii circulal'e _!_O.R

/1 '

Fundatj·i dreplunghiulan

,DINAMIGA.

Duplgradul de eemplexitate 3.1ansarnblului ecnstructie-teren, se PI'Bctlctl urmatoarele modele: a) Modelarea terenulul prio. resnarte de rigiditate s,tlticii echiva'lenta ~,i amortizare vascoasa numoi ,sub cODstruc'tie. Aceasti mcdelare, care .este cea mai simpla:, foi.oscste resoarte la baza de rezemarepe directieQrizonta.la,verticaIa ti de retire, fig ..3, is. Pentl1l fundatiile frecveate Cieforma dreptunghtulara san cireuladl., studiilecle labcratorsueondus I'~,expresme rigiditati'lor din tabelul 3.t) , uncle.': Oeste modulul de forfecare, .R ~ raza i'undatiei circular,a, 8; L, - ijj,m'ensil.\nlle 11)plan o~iz.ontal ale fundatiei drept\lngh.julare, r - eceficientul Poisson.

o r.izl;mtaUi.'K;,
Balansare l<.

j-

32(1-j.!}Q,R
'J-'8.1l

I
1

_S_O,R·
3<1'-p)

b) Modelarea tereuului pl'in mase concentrate ,i resnarte pe [oatli ml.ancime.api~a 18 roea: de ba;m. in BoeSE procedeu se netes;itaeunoa~tere~l

'[rIllimcatjei: grosirni, densJ.rati, module de forfe-care ..Se conslrl:lle~te uri model care include profilul .verrical al terenulul I,li suprastruotura .. Se apliea inpuiul seismic de Ill:reca de bazA, fig ..3 ..16. Neliaiaritatea com pOrlari i cerenclui til ana'liza liniara se pc,lute ,inlecui ptiu analiza interactiv~ pe'subSL~aturi.
SU:PRAST flU ClUR A

Kx:

I~~g. .16. 'Modelarea'l;erunului paM 3 la mea de bam,

jl3

\tf]
Vf2

f'2
l'IS· J.l )': MOde laNIl tercnulUl,pnn

H2

,~

~,~m~p~~~~m~
areurt de
flg_ld(taIC

~1

Y'fl

oala:.

Pentru aducerea la e.ondifi.ilesanrierutui, rigidita:tilelemetice

teoriei s()misp,a:\iului elastic, se eQrecteaza prin arnendare ttl Rig'iditatea de resort KI)din tabeiU'13.6, depinde de modulul de forfec:are G, care varia:za cu .marimeadeformatiei. de.forfecare, Daea nu au Tacut tes~e in situ, aumci sepoate apmxima l( prin trepte ale valorilo:r f(o rezullate Gu:fo.rmulele:

stabilire pe baza diferili Qo,eficientii.

ROCA DE BAZk

c) Modelar,ea terenillui pri(J eJelllente finite. FoiQsire.a metodei elernsnrulu] fin it la modelarea sistemul Lliteren~strlJctura, ofer'a posibi 11atea 'cupri nder i i t ansamblului in dimensiune spa~i.ala, lirtrodueerea arnortitarii radiante ~j. urmarire"

"T

fig. 3J 1. De asernenca, este posibila intrcducerea fundatiilor In modelul spatial. Modelarea tridimensionala este laborioasa ~i scumpa, de aceea se prefers rnodelarea bidirnensionals ~i f610sirea unor scheme cu ax~ de sirrletrie. Neliniaritatea cornportarii terenului peate Ii rnodelata cu elements neliniare sau prin modul liiliar iterativ eu ajustare irnultana a rnedului de forfecare $i a arnortizarii de frecare la fiecare ciclu, funetie 'de nivelul defcrmatiei. Polosirea elementelor de margine (boundary element) sub forma LiOGlI" researte de rjgiditate determillata din caraeteristieile terenului face analiza dinamioa mai realista ~irezultatele rnai exaote,

schirnbarii rigidita~i terenului peverticala ~i 0riZQntaia

--y----.-~
H

"'~

e-

el

~.

H,

5uprq ~tr uc'j l:Jro

H, -- Ii
Q

1------+-.1<-

-=----+---___,t---.ra

c.

c
b

.--.~,

Hg-<H, b a

Ii

:H,

r:
(3

1~
,'-

&'ig. 3.1 S. Considerarea inilltimii subsohrlui in modelul de calcul.

Fig, 3.11. Mod~lafea nnsambJuJIJi lewo - cOllslrUoli& prin elememe finite si clemente de marg;ltli1.
3.7.2. ON IDERAltEA MODELULUJ

r.,igura 3.18 aral'a care eSte iniHrimea H .de ealcul pentru

constructiei functie de elasa terenului elevajia i unul, dQua sub oluri
iNALTIMtJ

modelarea
cuprinde

de fundatii

iniU~jmea modelului

INFRA 'rRuCrURn

LA EVALUAREA

in cenfermitate eu norma franceza reeditats PS 92 (Regles Parasismiques)

terenurile de fundatii
sunt ordonate

in 3 clasedupa

eonsiderente similare

cu ale

normei EC 8. la ele sunt notate ou a, b, c ~i se identifica prin: Gr:-upa a :- terenuri eu rezistenta buna la foarte bunit nisipuri $i pietrisuri C0111pact'e,.A'lame sau argile rigide puternic consolidate.
Grupa b - terenuri rezistentfi rnedie: roei alterate, nisipuri ~j pietrisuri rnediu cempactate, marne sau argile de rigiditate medie. GuP& I.: - terenuri de siaoa rezisrenl.a: nisipuri sau pietrlsur] moi calcare
alterate •. lut.

de

LS'BISMI('

n7

Capitolul4
DUCTILITATEA

IN

'u indicele c s-au notat marimile aferente curgerii, Ductilitatea de regula so npreoiaza prin coeflcientul de ,ductillifate de deformarie sp'ecifici\, de 'curbur \ r ispectiv de deplasare:
JJ __

CALCUL SEISMIC
rt-

E T.
£"

J.Lq = .u:
U

(4.4-4.7)

G'r
4.1. INTRODUCERE
Caleulul .raspunsmlui seismic al strueturilor in domeniul elastic a dovedlt practic oa subestirneaza rnarimea furtelor de inertie generate tit tirnpul cutremureler puternice. A varierea clemente-lor de eonstructii prin -deformatii rcrnanentc: crapaturi fisuri, cedar! constituie dovezi ineoatestabile ale depa~irii stadiulu! comportirii elastics. in timpul seismelor puterniee s-a C00Statat 0 bunaccmportare a can truetiilor metelice care se datereaza: duetilitiitii otelului de constructil, omogenitai,ii ~i izotropiei acestu i material. Apadlia unor plasticizar] puternice, care fi'lU insean1n~ to lapsul structurii daeanu se produc fenomene de pjerdereastabilit~lii. scoate ccnstructia din zona marilor forte d inertie ~i 0 transfers in dorneniul marilor deformetii. Constructille din beton armst, datorif8. ofeJului lnglobat ca ar:mahH'a au aJ1a~t rezerve de capacitate portanta ~i de absorbtie de energie, Yn concluzie la acesre evidente, pe. durata cutremurelor e manit'estii raspunsul neliniar. Neliniar:iUitile sunt geometrice ,$i de cOmpott;a.111ent. fl1 -cazul neJiniarita,ilor de comportament, ecuatiile e0mportli.rif vascoelastice llniare nu rnai sunt valabile, iar fortele care apar varia~~ neliniar eu deplasarea, respeeriv cu viteza, Fenomenul e traduce prin nel in iariterea rigid irali ii, respect i;Y a am on izari i, eli niaritarea rigid irAii ise manifest! prin reducereaei pe durata excitatiei, deci 0 pierdere de rlgiditare adica pe durata unorcutremur puternice are lac degradarea rigidira~ii. Fig. 4.1. Cl.Jr;Dilca.ra,c\eristic!
a olclullil. Oet1nillli (luotil1la.~1i d!lc material

mlO

..

310

G'c -

23'5

G'e ..- 1QO

(MPQ)

! 1c:JQ(5" 0,1 E:
I I
It90(_E

p!;- factorul de ductilitatea de deformatie specifics a rnaterialului te tat pe

cpruveta ilustrata In fig,4.1-

p,,,,-

factorul de ductil itate sub sol icitarea de incovoiere

exprima perfor-

mantele elementelor ~j imbinariJor fig. 4.2. Ducrilitatea de curbura se deflneste prin raportul dintre curbura curente ~i curbura corespunzatoare atingerii limitei de curgere in fibraextrerna sail in arm.atura: pentru 0 sectinne;

k
~

l
p

M
Me

6.

4.2. MODALITAt,I DE DEFINIRE A DUCTILJTATII

PrGprietalea rnaterialelor eunoscuta sub nurnele de ductilitate masuratasauexprimata. cantitativ prin mai rnulte ferme: a) valoarea absoluta a deformatiei de cedare fncovoiere, S, la rasucire sau f0rfecare~ b) marimea deformapei ine.lastice: (4.1--4.3) poate

fi
la

PI·g.4.2,. Definilio duetili!l!ij duulet)1,elhL

'Pc

u, la tractiune

q,,,

J.LI.I- factorul de ductil itate de rotatie, este raportul dintre unghlul de rota ie la
care este articulatia plastica fati de unghiul de la Inceperea deformatiei piasticc, (J structura nu peate a0tiva lntr-o rnaniera ducfil1l daea valorile lui ~ unt inad varc pentru redi tribuirea mornentelor tncevoietosre:

I ~'J

J.4 - reprez.inta factorul de duetilit~te de deplasare exprimat prin raportul deplasari! curente a sistemului ~i deplasarea corespunzatoare aringerii limitei d~ curgere. De regula:
(4.8)

rl.ltefUI de curgere. Ambele reineareari se desf'~oara pe traieetoril paralele UI1 dcIQrma.~la elastica initiaUi. Vaiearea fOT1ei de rez.istlenti maxima ~i minima PCI1I1U

Pentru elemenrele de dimensiuni rnari, experimental s-a constara; J..4. = 14, illl pentru grinzile si .staJpii cu oompertare normal§. 119,14 > I (se propune J.4, =: 1,5 !l&). Comportarea ductil! a unul material in eonfiguratia de epruveta de tncercare,
a unui elementde C0Flstruo_tic, a unui subansarnblu, se discuta sub inoarcari cielice eu valori pozitive ~i negative avand in vedere actiunea seismica, Fig, 4.3' ar,ati cornportarea sub inc-ireare ciclica a otelului normal sub forma de epruveta, Ada cuprinsa In curbele histeretice reprezinta 0 expresie aenergiei consumate, Panta descre c~loare a curbeler evidentiaza 0 degradare a rigiditatii elementului. Seaderea valoril Iimitei de curgere a otelului la sclicitarea de sens eentrar oelei initiale reprezirus efectul Bausehinger ~i explicj seaderea tre.ptatti. a cantitatii de energi e (Iis ipa l!t prin de fCD rma {i i remanente,

care deformatille depasesc deforrnatia de curgere sunt ±Fa' Relatia forta~depla arc nu mai are un slngur traseu dac§; sistemul se descarca ~i reinearca. P ntru deformata u(t) ferta de reZiistenta depinde cu prioritate de istoria incar !'Ii sisternului ~i daca defarmata curenta creste (Li >0) s.au desoreste (u <0).

Uc •

Fig. 4.S. Clclul ldea! de lncArc~rc--desclrn.lllr

n:llflCarcafC.

Hig. 4.3

emportarea disipatMi a otelului,

4.3. D1AGRAMA

IDEALA FORTA-DEPLASARE ELASTOPLASTICA

Proprietatea

eurbura).

de ductilitate se defineste pe curba forti! - deplasare (moment 'urba real! se idealjzeazii de obicei printr-e ourba elastic-perfect plastica

RelaTia grafica forta-deplasare. pentru 0 struetura in cadrul primei 'incarefiri. flg, 4.4, se Inlocuieste cu 0 alta mai con.yenabilii. denumha elastoplastlca astfel or aria de sub cele d<'luacurbe este aeeeasl. Pe curba ideaUi, in a~carea initial ellliniar elastica cu rigiditatea k atata timp forta nu dep~e~te valoarea care produce curgerea, F, . Curgerea in cepe cand forta atinge rezistenta de ewrgefe, ~r

~at

(pe scurt elastoplastica) care permite dezvcltarea spectrului rnaniera simi lara sistemelor elastice. f.\proximarea curbei elastopla tica se faee astrel ca: i) val area maxilT)a a deplasarii urn sa fie aceeasi;

de

raspuns intr-o

are loc sub for~.a constants, adica la rigiditate nula. Cornpararea slsternului
elasroplastlc e face eu sistemul llnlar cerespunzaror in ceea ce priveste deforrnatla maxima (de varf') , cauzata de acd3$i exeitatie. Cum ambele sisteme au aceeasi masa iner1;iala ~i aceeasi arnortizare in domeniul micilor deformarii, ~Jufa $i' marimea. deformatiei de varf este diferita, a,$a cum se ilustreza 1n fig. 4.6. u: continuare S1J defineste rezistenta de curg-ere norrnallzata a sisternului elastoplastic

reate eu aceea

Ii) aria inchisa de fiecare curba real!. respectiv ideala, cu axa absciseler ~a fie aeeeasi tig: 4.4. La incarcarea initiali a sisremului idealizat deform alia este liniarelalSlioa: eLI rigiditatea k. cal tirnp fO.$ nu depa~e~te F, . Curgerea incepednc:l forta forra constantii ceea ce inseamna rigidirare zero. Un ciclu ideal de Ittearcare-desciircare-rerncarcare pentru un sistem elastoplastic este aratat in fig. 4.5. Descarearea dintr-un punct al deformatei la ourgere pleaca de pe pallet. Similar, reincaroarea porneste de pe
0

J r prin:
C4.9}

a atins o\iceasta valoare iar defermatia este

u . Curgerea in cepe la

unde

Fo ~I uC! sunt valorile de ¥arf ale sistsmului liniar corespunzator. Dac~ rozisrema· de uTgere ft0nna.lizata a uhuisi::.lelll I::slt::ruai mica decal L .isternu] se va deferma dinculu tie lirnita elastica, Exernplu Ie::: 0,5 Inseamna ea rezistenta de

111]('!lUTt\TEA

iN ('AU'UI~ smSMIC

\·1,1
a rezultat asrfe!:

curgere a sistemuluieste

0,5 din rezisfenta

ceruta ca el sa ramana elastic pe durata

deformari]. Rezistenta n(mnalizatl a unui sistem care nu se deformeaza dineolo de limita elastica este I deoarece un astfel de sistem poare fi interpretat a elastcplasne em Fe =F(J. Intr-uDul din paragrafele anterioare s-a defini; facterul de
duetilitate J.L

.l iplasere in forma adirnensionala.si

Fr(u,iI)_F;.(u,u)
m

= u", lu

c•

Acesta poate f cerelat ell rezistenta de curgere normal izata

raportul: (-4'.10)

- k,I

Fr{u.u)
2

'(On

'I Fi_. u,

1 (0/,

= (011'

«.:

Fr(u"u)
F

.. li

(4.IM

~iastfel se nurneste eoeficrent de reducere la curgere defirritde

:( .11~1
l'cu<1~ja (4.12') arata ca pentru o acceleratie impusa
II'l'l '.t'

R~ = Po
F,
atunci
Unl

=u

It,

t;

iio • ra.spunsu I 11(1) depindc clio'

parametric oo,,'~, u.' si, in pius. de alura curbei fOlta-deplasare. Aceeasi ecuatic
(4.15)

poate transcrie felosind factorul de ductilitate:

ub

=J..L.y =.!:!..
cR'

(4.11)
til

suprauni tar.

Pentru

sisternul

liniar factorul

de reducere este

iar pentru elasreplasue,

scopul de a identifiea parametrii care' influenteaze ductllitatea. Astfel se peale xcrie: (4,16-4.17)

4.~. ECUATIA MI~CAruI SISTEMllLUI Foloslnd principiul lui d'Alembert ~i'echililbrand amortizare si forta de rezlstent:a se obtine eouatia:

CU 1 G.L.D.

Atunci ecuatla (4.12') devine: (4.1 g)

forta de inertie eu forta de

(4.12)

Facterul at = F/tri se poate interpreta ca fiind accelersria

de curgere

FOrJ8.de rll'zisten,1!este jltlstra.W: de fig. 4.6. Pentrua identifica parametrii conditionea~ rii!>pu!1sul sist mului, eeaatia se transcrie prin impartil:e. CI,) m

care

Fe ~ i forta de rezi Slenta

i,U.t ,J!).

neoesara sa produca tbl'~a

t~' I / I

Raportnl

a"

este 0 rnasu ra ~1 data

£((1

rezi,stenrei de. curgere

a 'sisteml,lluL Pentru 0.aocelera~ie a terenuiu!

(I)

IJ+2J;'Q)u+w",u ,"':, . 111

·t-(uu):;::;-ii r
J

(4.12')

laetorul de dUclilitate J.l depinde

de ttei parametri de sisrem: frecventa, circula.rl'l

•

in care s-au folosit notatiile cunoscute:

co ••
a

factorul arnertizari i ,; ~i rezi sten ta de curgerefc 4.5. EFECTUL cim.GERII i\SUPRA

fo.

--I~ ~

-Q)n

= {k/mt's

frecventa circulara

core:splJllzlfltor

si temului inelastic vibriind In domeniul sau elastic, aceasta este ~i frecventa sistemul U;I lin lar eorespunzator tar ~ ::::C},5C sistemuJui

RASPlJ,NSULUI

IJlI M1

(I'll/ k )a.~ fa.ctQrul de amertizare

Ut Uo

Um

Pig. 4.6. Relal'ia fol1A- deplasare la sislmnc ldeale, .

inelastic vjblrand 1'n derneniul sau elastic. Faetonil amortizii..ri i este acelasi eu al sistemului elastic eorespunzator. Functia

Efectui curgerii materialului se discul<l prin compararea raspurl ulu] elastoplastie cu raspunsul elastic la sisternul cu I g.l.d. Raspul1sul inelastic sc determinf numai Tn proce~' Biografic, de aceea ~i dispunsulelastic lrebule determiner biografic. In fig. 4.7'este redat r§~punslll liniar al sisternului cu lg.I.d, avand greutatea G, perioada naturalS. Tn ~i ("ara amortizare. Sistemul oseileaza in juru! pozitiei de eohilibru avand un varf al deformatiei uQ.n11l~'Fo~ de reaetiun« ela.stieaare valoarea de arf Fo.

J,.(u, u)

deserie

rela~ia

for fa-

_I <1"
Fig.

..:.:IN..::O::..:I.:..:N.=:E~J{Il.:;I.ISMICA
4.7 . R!ispurfSIJI. seismic al.u
liniaL
r1UI ~I!!lerll

Dutl

'11.•1 I 1\ !IIA t N ( 1\1 I I II

1'i1ii1Tf" forta rezisren ta

rnmelll j b, i'nceplllU I l·tlr~CI iI. I k . la II III e sistemul eurge,

IJOllstaotii,

es te
de

de rnal'jme

F,. sistemul

este pe ramlficatia

plasHca

b-e

11 eurbei

dcformatie, in c, se atinge maximul deformati'ei locale, viteza este nula $i deforrna~ia Incepe 5~ se inverseze, Sistemul iQeepe S! se;desearce elastic pe ramurll r-d cand rm curge. Desearcaree continua pana la punctu] d cAnd forts rc-zistentA
devine zero. Atunei sistemul incepe sa se Incaree In sens eontrar pina

F, atlrrge

Din ecuapa eohiHbrtllui qinamio firi arnortizare rezllita valoarea de v31'f a aceel~ratiej F~ (,)f G = . i1V)j.g . Fig, 4.8 ·arat! rasunsu I Urlll i sistem irielastic 8\i!and curgere

a~eea~.f, Inasa $i rlgiditate initiaia ea sistemul ela~tic eu resisrenta narmaliz.ata. de Ie = 0,12$ sau faeeoru] de reducers la curgel'e R 8.. Re:zistCfifa de eurgere a: acestu] sistern este F; = 0,125 Fo. tn eontinuare seanalizea.za fig. 4,8, Ea stafa UmliilQarele aspeeie:

I', la puncml 'e, fig:- 4,.8 b.,d. Atum Gl.lr.gerea incepe III directle GPusa'~i eontinLia. patid lapunctul f, fig. 4.8c. Pe aceastii dUFatii F; -= - FK ~i sistemul se ml~ca. pc ramura plastica e-f, fig. 4.8- d. La ponctul f; se atinge a deformatie minima, o~ite:ili nil la 'il deformatia incepe sa. se inve~seze;. fig. 4... a. Si~temul incepe sa se reinca~e elastic 8 lie-a lungul traseului 19 fira ,sa curgi in acest ·I~imp. Reincarcarea 'l:Iu'ce fO$ rezistenta.catre zero la punetuI g li continua. de-a lungul ramurii elastiee pana forta rczistenu atinge F; . Variaua in limp a deforma~iei sistel11uluieIJcamp9rtare 'phfStica difera de uceea a sisternului elastic. Spre deosebire de sistsmul elas-tic. fig 4.7, sisternul ine las-tic. du pa ce s-a. plastiJieat n tI osci leal! in jurol pozitiei ech ilt.bru I,u! ini lieal. Curgerea c'aU7.eaza deviatia sisternu lUI de la pnzitia initiala iar :QstiJa~iile aulee in jurul unei nei pozitii deechilibru paniicand slstemul intra1ntr·un alt episod de curgere, Deei, daca se consjdera miscarea ba2ieJ de ,rezemar-e datoritauAui eutrernur, alunci,'dupa ineetarea acestuiasistereul va, \teni. catre pozitia.de repaus Is 0 pozitie diferiUi de p.ozilia. lui. !niHal.a, deeareee raman deforma~i1 remanen:te. Astifel I)
struoturaoare pe durata unui cutremUf nu va mal ecupaaeeeasi pozltie la sffi.r~itlll mi~earii cu pozitia initiala. Dimpotri~a,. unsistem liniar se intIDarce in pozt~iasa initia13 a echilIbrl.ilui. a suportat curgeri irnpcrtante

I) deformara

u(t);

2) laTta rezfstenNi F,Jt~ ·,1 acceleratia il(r'; 3) interlla]:eIe de tirnp pe duratacaror:a ·sistemul curge; 4) relatia f'orta,·deplasare pentru un eiclu al mi~cArIi vibratorii.
Fr(~

turq:ere ("l .
b

4.6..REZISTENTA DE CURGERE . C'urqere ~~.) b)

Fig. 4,8. 'B)R1Ispunsld 5Gismrc a) unul sistern ideal Cl'lao'iIOpla:sL:ic. b, Varial'ia· a deplaslllil pe ,tjur.Jlaunuj' Gidu elaSlQpiaslic. d 'Rtdatia. rOf~ de rezislen~i1-deplla·.~l,lre irllr-0 nucl~ ela$l.Op IlI.sri ca;.

~I RASFUNSUL INELASTIC

Secensidera petnrsisteme eu I g.Ld, toste avand aeeeasi J?edaadi T; , acel~i

~. ~i acelea&1 prop.rietali ideale In. dornen b.l! lor lif!iar e ta~tte. ReJiistenta de curgere f este specifi'e.a t:iecarula, astfel: 1; 0,5; 0,25 si respeefiv
Q

factor deamorizare

in continuare -se analIzeaza aeesteelemente, De Is 1nceput pana fa pUfjctul b defqltmala este mica deoarece F, < PI: $i ststemul vi'lireaza. in domeniul llniar elastic. Un .ciclu vibrator 1ncepe in Plll1CtrJ]. a. undeambele,'
f~Litilt,;u~

sistemul atasat pentru celelalte sisteme inelastice .. Acest slstern !!,scileazi in jLIrUI p@zitiei de echilibru iniJial. de;form~Iia ~ de varfeste ,\10, vatesrea de var:f' a fortei fe:zisten~ei
0,125. Sistemul

cu f~= 1 este tiniar elastic $i eonstituie

deplasarea

§,i fOIi! de

F" slim nule, De Ia acest pU.r'iGtpana' la punc:t'ul b, sistemul ramane eiastie 'GAnd se atinge deformana deel.J~gere pentru prima oata,. identiiiean.d'

este Fa :::;: o. $Q.aderell valorllor lui fc indica rezistenje de cusgere rnai mi i decat l-'~, Celelalte trei sisteme ~vind ,rezistenta la curgere diferita de a prirnului sistern
F,. =O,!).FQ' F,. = 0,25}:0.

!tu

r"

=O',125F~ se deferrneaza

inelastiC!, fig. 4.9" in

1NU 1N eR.1 E- hl:'lM Ie A

Dlj( l'IIJTA'I'I3A IN CAL~;UI. SI~ISMIC

-----------------------------------

14~

intclvaJ.ele ,de timpale eurgerii, A$a cum si intuitiv se poate preciza, sistemele eu rezisren va deourgere mar Joasa, curg mai fr~vent~i pe intervale de limp mai IUQgi.

',[lIblll, iar buelele hj~teretice evjden~iaza (I degradare lel1m a rigiditalii. imbimuCll hulonata prezinta.o rna] mare defbrmabi1itate~ datoTita deformatiilor rema,tlflnlc all: gjhjl'il~r ~ia tijei sunrburiler. Aces! fapt eondece la eresterea energiei disipate ~i , fi'cte<u1i:alura curbelef hiSferetice:.

Fig. 4~9, ~asp,~ns1!! e!astQplaslic la dililrhe sisteme,

d)O~~\*,~~----------liW~
~:l-

bl

4,7.COMPORTAREA. DISlPATIVA

OTELULm
Fi.g. 4.11, D)siparca enC{giei 'in lrtlbirtarea

Ote!u! carbon fulosit in, oOllstructiieste un material care poseda un malt grad de ductilitate in direc!ra de laminare. 'Supusa la incarcare dellel, modeluJ din fig. 4.10 ate 0 compertare lIustrat.a de-curbele histeretiee. Aria inclusa de 0 bttol'a reprezinta
p

filS'la -StaIp,

Yn cazulelemenjelor inco:voiatet poate interveni colapsul datoritf instabilitiitii locale a zonetor eomprimafe dih sectiunea trans~ersala. In fig. 4.12 se iluSLre-a;r.;a reducerea rotirii ultime pentro. 0 sectiune doblu T, fUr1c~iedecresterea raponului liitime J gresirne (b! f), hotarator pentru stabilitatealocala .. Prezenta 11l1UI fsr de e compresiuneaxlala aft;:-ete~ ductBhatea barel.or supuse 113. lncoveiere, intruco1t ducti.1"1

--bit

MlM ,p

.:2
Rig. 4. J O. Disip;:u'tla 'encrgiei 18ogrjnd~ supus!' hl'incovoiere cid!llll,

:3 ,

t.pJ;c
ctlefni1.IJI a';\ia.l

o m~surllall!Jcr:l1luj meeanic eonsumet de material ill precesul defo,nnarii rem an etlte, Cemporterea d,lsipiltiva a o.telululi,in 'eadrui un6relemel.lte supuse la lneovoiere, este demQnstra1i' de eu rbeJe P - A, fo$ sageata~sau Iv! - $ moment - retire .. Curbele. histeredee P - A. ale un.Gr tmbinapj g6nda - stalp, Tn'v'arianta suClrata, ~3I?eC{jV'bl;l10nata. surtt prezemare in fjg. 4.11. imbinarea sudata area compenare

Fig,. 4. !1'. Red ucerea roti rii tunclic de r3portul Il/l.

'Fig, 4.1 J. Reducel'tii\ diJ.Cli,lita{ii ~izve1tetoo~

:1it«.ea seade pe masura creiteril efortuJui axial. A.ces't rapt de:v~ne mai pronunWl ell OM zveltetea barei este mei mare, fig. 4.13.

IJUGTII.1TA'I'EA IN l'AlJ " JI '1 HiMI'

!1l7
kJ(CfT1)

200

PfK,NJ

pierderea s~abilita!ii, astfel ¢ft lfirllane acti I1HrfllIJ cadrul care prezintli deplasari latera Ie rnari. ea.drele cu contravantuiri exeentriee, fig. 4.16~ t:eliefeaza 0 mai bunii ccrnportarc disipativa ca rigiditate lateraJii ~icrescatoare ca arle lnchisa de bucla de histerezli,

-6

-~OQ

2
e

O~_,~----~~~+--+~t-i

FIg, 4,14. Cu tile hi srcrerice: la

un

eadru din bl~l, nCConl(1wanluiL.

"'.::~-60
u,

£ncercarile experimentaJe ell 'nohcari cicliee .. ' '. ' deler,rninant al ductilita:~li ansambl I' . . ~ e pe modele, BIll .e'i'lden~lat rolul Astfel In fig 4 14 . d' . u til str,uetur~1 In procesul de dlsipare a energiei. " unt re ate curbele hlSleretlee ale unui dn .... supus fa incarc$re eiclica'odzont Ja: p . fi ea 1 necontravantull. ciclu de j',cfircarc ceea ce exa .' ~ant:a recarer c~rJbe seade ca vatoare la fieeare d imbil1ari~or grind~ _ "*'~I t1 eprtma re ~cel'ea ngidit1tii latera le. Ducrilitatea s~a pace ca deplasanle Iaterale sa aetiuni] seismice ascmenea de I' d· I . em.asca, n faprul real <11 .' . p asan {JeB avarii insemnate J I r compartrmentare. fmbinlirile obtinute .,' . ..~ .a e e ernentc0r de grinzii de talp plaseaza . ~ pi U1 sudarea talptlo. r $1 bulonare!1 il1lmi.j • . ...."" constructia Ihtr~un enz d d tili . prezinta curbele disieative al. -d e .uo I nare sporJta. Figura 4,15
¥ ' • •

(em)
Fig. 4.16 •.Bucle histl!reriee 13un cadru din ·olel tonltaVanrul! excentric,
I

240

¥",.

¥,

".

e unu: ca ru cootl'ava:n(u~l centric. P (kN)" 500

Cadrele ell oontravant1,.llri exeentrree, formeaza articulatiile plastice in sectiunile grinzii jar nurnaru] acestora este tnult sporit fatA de eadrele cu contTa:v~ntU;rioenf~ice. tn fig. 4.16 fiecare din riglele de la nivelul I $1 2 are cate patru sectiuni de plastificsre. ~l cazul dispunerii exoentrice a diagoaalei la fiecare nivel, riglele aLI numai cate doua sectiuni de plastificare. €:adrele sunt foarte rigtde la incarcari larerale

::!I ~J><17
P
~G.m,

moderate si ductile la incarcar:l laterale rnari. Aceste tipuri de cadre se incarea cu forte comparabile cu cele ale oadrelor necontravantuite dar sunt mai rigide decal acestea, Excentricitarea aleasl'i Ingrij!t peats svita flamb!\iul diagonalel,
4.8. AVANTAJEI .. NODURILO:R E
1 (om)

SEMIRIGIDE
DIN G'fTEL

-7

4.8.1. CLASIFICAREA

NODURLLOR CADRELOR

grinds - stalp sa fie eonsiderata fie lncaSti.are perfecta, fie artic)Jla:tie perfecta.
-SOD

ro caleulul
lin

structurilor metal ice alcatuite din bare, se ebi~nuie§te ca imbinarea

Cercetarile recente pe cale experimentala au ani at imbiilarile incastrate nu raspLlnd la asa-nurnha « eomportare ideala », deoarece se consemneaza deforrnatii
I[)

oa

Fig. 4.15. C:urbe hlsrerel.ice la un eadru di

-

ate GontrBvanq.m conrril.:.

"

. Contravahtwirile In X s-aLi d0vedit efi . ... mt:)~erate,.ele contnbuind la reducerea de I. _ 1~len(e doar. Ia .m'Jcii!l. al~emante marl (pe umpul seismelor deva.~tat. ) asan Or latera Ie'.La !nearea!'1 otlzonraJe care) agonalele compnmale ie din lucru prin

ccea ce privesc imbinarile - articula~ii perfecte - Irrcercarile au evidentiat un sjJor de rezistenta deloc neglijabi], in consecint!i, exist! un nivel de fezisten;ta care situeaza lmbinarea intTe incastrarea perfecta $i artieulatia perfecta, Notiunea de comportare semiriglds a imbinarilot se foloseste pentru a caracteriza transmiterea eforturilor ~i a asigura un anumit ni-vel de rigiditate struenrrilor, in' rparea lor majoritate imbrnarile se cemporta to manierA semiriglda deoarece incastrarea perfecta este ideals.. iar, pe de .al~ parte.
experirnentale

ireversibile.

IHJlI'll,IIAU'fI,

IN' All

III "i,1 ~

~ap~ei!Atea de defOm1'3re este suficient de mare incitdaca se ·aGcep~adeformatii in imbinare nu sste ,de' il.$tep.rat0 ceq are prell'l8turit Pentru deifirtirea c1'mbinariIQr'. se folQ5e~te crrteriuJ rezlstentei, dar ~j 'c'J'i,reri'tJ,1dgjditili L Din puoct d'evederc aJ rezistentei. fmointtrile pot fr:

a).imbjnjr~ eu rf"zist:eofa total.ii, care, permit LTa::nsmiterea eapacitati'i portante ultirne a cel'Ll! mai l'utemic element dinfmhinm; . !,!ortanta ,tlltima~ ultirne,

liKe lc elementelor hnbi!UllC. fll oonsccinVi. mementul incl'J\loietor aplicat ac.cslt.:i nnblnari, se va disiribui ]8 clementele de imbinare in runctie de rigidilutr.lll la utcovoiere a aeestera. 0 grindi prins! articular de stalj:!va trebui sj se rotctI::;(:)11 Iiber far! .8 tra.nsmire 011 moment ineov.oietor staipului, capacitatea de ration: u grlnzli depinde numai de in€arcarea aplicat!. Aceste d0ua situaf'iiextreme:-.mH

raprezent,aLIl lut,r-un ;;;stem de axe ,M - 41. In fig. 4.17 synr ~xempli.ficafe curbclc
momen1~r0tire.Qbtin,ule e;.x:perim.elltal din ill~ertarj la Beata nat'uraia .. Se c~nStaHiO~ tcate stint neliniare, rigiditatea imbiriiiril (panta ourbel) este [nVeTS prepcrtionala ell

b) imbioari

0.U llezi5tenta parijaJi.

transmit partial din 'capacitnea ,

capacitifii

c) ltnbiniiri articulate, care nu permit transmiterea

portanre

Din punct de vede:re 1i'11-igidititii imbinarile se ,cla:s.ifica in: i'mblnari rigide, care pet:tn.lt tral1srnitereaefonului de inca,veierea celui mai slabelefl1en! din imbinare. Riwditatea este suficienta pentru. ca imbinarea sA ramana "ldltua.llledeformata. cand g-'aatinscapa:cit8Cea Iirnita: Ii) lm.binarj semirigide, care transmit paJ1:ialefertnl de lrreoveiere: iii) imbiniiri articulate, care transmit 0 valoare nesemnirficative a efoltului de 1ncovoiere, ..
i) i;M E CI

..

,
I
I,

I
~

;
p

Aeeste ,ltla~ifieiri sunt insot'ite de limitari eantitative, 0 imbinare 'Gare nu inde?Jihe~te: cfiteriHe .calitative de lneacrarc III domeniu,1 dgid sau al'ticLilat este claslru'cal'lide Eurooode nr. 3 ca semirigida, Aoest tip de fmbinareofeta un anum it grad de inle!"8criunei:nlre elementele fmbinate. 'IntGfaeIiunea elementelor im:binarii este c¥identia;til de caracteristi€a moment inc0:voiefoNotlre .care are 0 alum ~pecif:icl,
c' ,

Fig. <1.18,Curba Idtalf! momem-redlre,

Pig, 4.19,. €:l'Irb~slmplinlli:it1\.

4.8.2. CARACTFJ:IUSTICA

rt10MEN'l'.ROTIRE

cresrerea rotirii. Curba.ldeala moment-rotireesfe aratara_in fig. 4.18. ~c~asta ~u~bi\ cons~ dintr-e' por~iune I.in.iaracu rigiditatea in.i~iala K,., Dupa ~ep!'J:flrea. limiter elasticea mGmentt.)~ui Me. rigjdilJlt~ imoirlari iscade fa Krcd pan! la aL III gl!Jea momentului plastic Mfl ~iarotiri i eorespunzateare a imbinarll. Rigiditatea se,r~ucL: in continuare Ia KII pa.n~ la atingerea momentu lu.i ultim M~. Deoareee utilizureu practid acurbei dIn fig, 4.18 esee anev.oioasa seprepune a reprezen tarea
simpllFicaHl acurbei rncment-retire din fig. 4.19. Pe de alto. parte, curba memelll retire are 0 alura difeten~ata'1n raport ell eapecitateaportants a eleme~tel~r,:,.P.elllrl1 includerea efeetului semirigi.ditalU imbi.narilor, nermele prop'UIJ c8Imb.ular;llc sa fieelasifieeje oonf!!lrITI fig., 4.2'0, funcfie de dgiditatea sau !'eZJSlema Imbrnal'll0't.

. C0mpGIlarea unei rmbinar,i pQ:aoo fiana'lizafa dupa alura curbei mement!'allre, 0 lni.binare rigidBgrind!. st'l§lp. nupermite niei UIl, fel de rmir¢' relatiVE! ilme
A---./!;;.
__,

c.·

--.

ta,pi .Qrnle. deinima ~ ;;1 Sus{lnll!re

Corniere de

In

'fig, 4.20 se evidentiaz.a v3rlante ale curbei M ~ $ cu ~tmatoarele me,ntiuni:

M Mp grindtl '

Plaeo, de capOtsctJrtla

-Placode o:iPclt prelungita

curba A puternlce

apartine unel irttbinliri mal decal grinda ~i ale

capacitatea de rot"ire suficientli; curba B corespunde ul~'eiimbinii.ri guvemate 'de formarea articulaliilm plastioe din grinda, lmbinarea nu are capacitateade
rotil'es.lJficienta~ eurba C i1ustreaza.' b Fig. 4.20. Cume dlfertlnt late H2o, 4.17. €.urbe.

I I
'1
COfiOCildle ~ e • l/r:Otlre net80ra

15

30

45 60 75 Hotatle red- lOt3

mnment -

r:eliro.

imbinare' ell rezistenta pal1i.a]!'a, capacitatea de rotiee Hind suficienta pentru a pentlite redistrlbuirea

me.rjh~l1!·r()1 ire

----~--

---~

,-~

50
rnornentelor pia lice; curba D se refera la o frnbir)a~e eu rezistenta pa~iali\ fa~ll capacitate de r~tire adecvata Caracteristicile moment-rorire pentru uti Iizarea in caloulul de proieetare, PQt fi cbtinute pe baza calculului simplificat, prin rrretede de calcul exact dar cu precadere din date experimentale. 4.8.3. CADRE CU NODURJ SEMIRlGIDE

4.9. DUCTILITATEA

BETONULUI

$1 A

BETONtlLUI ARMAl

4.9.1. DUCT1LlTATEA DE MATERIAL

lin seama de fenomenul plastieizarii, Calculul plastic de ordinu! r se ba];eaza pe ipoteza « stalp puternic-grinda slabs ». Mecanlsmul de eedare rezulta din articulaiil plastice la lT1ijloculdesohiderii< grinzii ~i la capete iar stalpul este dimensienar astfeJ 'inc.at S8 nu cedeze lnaintea formarii meeanismului in grinda. Daca imbinarile
vor apare mai 'intii 10 dreptul capetelor grinzii si abia dup~ rotirea lor apare articulatia plastica, la rnijlooul deschiderii. Daoi lmbinarea are rezistenfa ptu1ia1ii, capacitatea de retire va fi asigurata de aceasta, L:;a sunt relatw rigide, articulatiile plastice

Cadrele

din etel

ell noduri

sernirigide

S6 oalculeazi

cu metode evoluate

care

de material, betonul nu est€ prea ductil, avand un coefleie~~ de tonacitate redus, Dar' 0 se-efiuneeh iar slab armata, po ate avea ? ductilita it upreeiabila, rnotivata de ductilitatea. olelului; ~eformata. betO?UIUl, ~g. 4.21: depinde lntr-o masura insemnata de viteza de mcar~are. ~Il eat Vlteza.de 1ncarcarc este mai mare curba carac~errstica R - E, arat! 0 rezlsbmfa de rupere ~I un mod.l'lul de elastieitate mai mare, dar ~i 0 dlminuare a deformatiei specifiee, In eon~eclnl'a,
La nivel

reducerea deforrnatiei

specifice se traduce prin scaderea ductilitl!tii betenului.

R

imbinl1rile eu rigiditate relativ camti, primaarti~ll~atie plastics se formeaza la rnijlecul deschiderii daea sunt respectate €Of1cIiUile e sigeati maxima a grinzi]. d alculul plastic bazat pe teoria de ordinul 11 considera fie materialul liniar
elastic

Rig. 4.21. Curbc car-acWi{)tiac In betOane.

____ e-: Beton l.I~or. de •

morca

JOOSQ

neliniar ~iTl'eliniariditi geometriee. Meiodele cele mai avansate iauln censiderare ambele feluri de nehruaritate. tie succesi ,fie simultan. irn'bin~il.e semirigide se pot model a folosind rigiditatea SC{;!8Ilta, pe baza unei curbs biliniare a lmbinari]. Rezistent:a sectiunlfor se veri fica eu formule de interaetiune. Datorits lporezei cornportarii elastice a materialului, eforth] de curgere este admi i" i'ibra extrema, sectiunea trebuind sa dezvolte rnornenurl plasli€ reaistent, Fiecare nodeste dimensionat astfel ea rnornennrl de ordinul lIa nu dcpii"!?ea5ca rezistenja ultima a 1'mbinarilor. Cereetarile experimentale ~i rezultatele ebtil1ute prin sirnular! nurnerice au

$1 ncJiniaritlti geornetrice.fie

materialul

Betol)

~~----------~-e
'!

marco

n.ormai de

,'oosa

ara:at cii structnnle rnetalice 7ncadre CIJ noduri semirigide au .comportare fa,vorabil~ la actiunea cismioa. Aceasta afirmatie se ju tifica cu urmatoarele supoziti] teoretice: a) locurile de corrcentrare a solicitarilor de valoare maKima suntcapabile sa absoarba energle prin deformatii plastice remanente;
b) in primeJe ecvente

ale evenirnentului

seismic

construcjia eonteaza ca

rigida $1 se Incarea ell forte de inerl:ie rnari; c) ~ rrnarea artio.ulatiilor plastice la capetele riglelor va sehirnba rigiditatea ecnstruetier! ~i aeeasta a deveni elastica, in aeeasta sitiratie, fortele de inertie sunt mult mal rnlci, iar deplasarile mult mai mad: d) zonele predestinate si se plastifice, fac acest lueru ~i devin oonsumatoare de energje pri n defonnati i plastice h isteretice; e) din energia seismica indusa in eonstruefie, 9' mai mica parte serve~te generarii mi~carii respectiv fortelor de inertie, Tn concluzie, CQllstru:c;:tiile metalice c:u norlmi ~eJTlirig'idt' SUllt pregatite sa _e adaJlltez,e unui viitor cutremur prin modificarea rigldita.tii hl.terale. in urrna formarii unor articularii plaslice in lOtle pre<:Onizate €a:re constituie ~idlsipatori de ene-rgie.

Duotilitatea betonului este 'In directs legatuni eu marc~ ~i. greutat~a. lui speciflca. Astfel betonul u~'or de mardi joasa < 275 daN1cm ,) are 0zducrilitate mai mare decal acelasi beton U$0r de mare rezlstent! (R > 275 daN/em ). Bet0ntl~ normal absoarbe 0 cantitate mai midi de enecgie JeIJal betonul U~UT de ac~ea~1 maroa pentru a se deforrna 01,1 aeeeasi cantitate, In cons.ecinta, un beto_nusor ~afi In general mal duotil deeat betonul nor~al. de ~eeea$1 n:arca. Armat~~.~ d1n. otel noamal face sa creases ductilltatea sectiunilor din beton. In caz~l folosiri! un.u.1 o~el de calitat,e superioars, care are un palien de cur~ere mult ~al redus dllctlllta~ea Qtelului seade deci soade ~i duetilitatea betonului armat. Vltez~ c~c~re seapl~ca incarcarile seismice se aproximeaza ea fiind asemiinatoare l~Car(mfllor raplde fig. 4.22. Caracterul eiclie al salk:itarilor ~i ecrui.sare~ otelului vreduoe .v~lo~rea lirnitei de curgere a otelului, fig. 4.23 (efec~ul. Ba:?sohing~r -: sca~erea Ilrnitei d~ eurgere la solicitarea de semn eontrar), deci $) ana buelei h,stere.tle~a: betonului arm at se reduce. Viteza de deformare afecteaza rezistenta otelului, ~l modulul de elastieitate ln sensu I majorarii lor, jar deformabf ltatea scade. . Asemenea incertali efectuate 1n laborater au eyiden*iat IIIlimita de curge~e mal

mare cu circa 7% decat la incarcare.a statica, Teate aeeste considerente motlveaza sca'Ciereacluctilita1ii sec~iunil(i)rdin het00 armat p,ctimpul evenimentului sej~mic .. lnee~ead'e expeJlimentale de eompresillne lTillxilll~ llll :ultit{ll' eft fl;'ZlS eJ1'fli betonului cre~te de ~proape 4 0ri, far deformatiile de circa 7 or!. Aoestea se traduc prin sp0rirea duetilitapi betollului. Conditjile compresiunii triaxiale pot fi reproduse

"",,",'J

I~I.:U:"II:'')D'~IVIJL/\

I)U('1'II~ITA TliAIN CAl _(III SI rSM:I( '

----------------------------------

I~

Il!iue: &t == Rlll E~"":C1;0 - ,1,4J % esre aluilglrea specifica'a otel\lJul 'In llltJmCilnl~11 utingerii limite! de enrgere, N0tand preceneoi de armare p :: A.a I b ho ii- raportul modulelor de elasticitate ,8 celor doua materials dtel beten: It "" Etllt,/ = 7, S~ pouk serie 0 ecuatie de ecJ1Njbru a prismului de tensiani din beten eu eforurl din Ilrmatu.ra, sub forma: (4.'21 )

'liig, 4.22 ..EfeClu! \1l1ezei de tneA'.cQlt.

Fig. 9-.23. ,11lct:rearea eicJieR

II o\eluJui

DeIOIl.

S01utia u ltimei .eotui.t]i fiind:

aproX!i~ativ 'Cl!a:j~t~ru! unor elrieri inelari sau In spIral!. Tendintei de expandare E,tTierii in~I~! asigura 0'. mei . mare eficien ta av!nd tot petimetru I aCI iv.spte deoseb!r~d~~~II~rn droep~~nghlUla:FI .c8("e .l1umai douB laturi active, fig, 4.24. Pe au se-atna. Sf)(l)nn) .ductn It8JU . beto~uJUI, d.at~J1Ita prezentei, etrierilor, inll0rme ~i manu~l~ se pre.c.lzeaza dlstan{a dlntre etrieri [a elemente liniare ~i1ntrearm8.tura cle repartltle. C011finarea belOl1ului contribute la ductiJitoafea lui,
latellals a betonului I se opun .ettieri,i.

K ¢m

= Rn(~1 +.Jl+2!
e,,)e~cu

Pit]

(4.21)

perrnite ealculul rotirii la curgere 41".. Rotirea sectiun ii instadiu I ultimfi ir:td:
-=.

em, =6u"",O,35

defonl1a~ia specifloa a betonului la sliramare, Kiim = 0,5.5 ho' adancirnea zone] camprimare tn aeesr staqiu. Rezulta cosficientu' de ductilttate a1 seetiunii uncI

grinzi dreptunghiui-are din be.tonarmal1 supusa numai la j'ncovbie,re:

J.lo = ¢lmai $c. =(E;u

/e~). hf! ( I-KJ1Xllm

=

Cu valonle uZ~lale ale procentlJJl.ti de armare p

duetilitate .~. = 3 - 6.

4 - 5 % rezulta un ceeficient 'de

AeIr Re

Aetr He

Aeb

He

Fi'g. 4.24. perimetrul ac;trv IIIelried'for. 4.9.~. DLlCTtLlTATEA LA 'GRlNZJ DlJIoIBETON ARMAT

i - S.e consi~_era0 grioda din beton ~armatde ~ectiune dreptl:l~~hilll~ra. upusa.lll s ~ncovo!ere pura, fig. 4.25. Se urmare.$te expnmarea fae-toruli.1I de tenaoitate la rneovorere: .

a)

~J

b}

(4.(9) In, caref/>, '~t: reprezinta rotiree s~ctlUI'jii:in stadiul ultlm, respeetlv rotireaseQtiunii la curge~a arma~ur~~. Urm!rind fig. 4.2~,tin~l1d seama de ipoteaa sectf~nilor plane, rourea seenu nn la cn rgerea.·armaturi I se scrie:
¢l~== E,Jhu (.I-.K)
Fig. 4i25·, dnnda din b. a..im;ovoial1i' a) 5Chems stal id~ ; b) $oo~i no : u e 1 d cFe:tma ti i fpe.ciI1ee Ia turgcre : d') tC1:lsiuni la oll(g~re ~
e)

retires linij,tll. ;

AQ.RQ_ cl ).

¢)

1"1"1 4.9.3. DU(!;'PILlTATEA LA SIRUCTURI

nfN

BETON

ARM,AT 4.0
all

forturile

general are rezerve de oopacitate portanta ~i de disipare a enengiei seismice induse. Astfel dep1i§ir,ea Iirnitei de elasticitate 9; producerea deformatiilt;lr renHtnente contribuie hi disiparea energiei, Forrnarea artieulatillor plastlce (zdrobirea betonului comprirnai $i eurgerea arrnaturi! Intinse) schirnba sistemul static, redistribuind selicitarile .,inrnoa-ie" ccnstructia duoand-o in zona spectralii a deplasarilor mari $1a for'tel0r de inertie mici. Dar eapacitatea utlei structur] de a disipa energie depinde de ductilitarea sectiunller ei. InITe duetilitatea unui element de rezistefilta (stalp, grinda) $l <!iue(lIitatea unui ansamblu structural exista 0 deosebire esen,fiali. D~Jctilitatea unci structuri reprezinticapaeltatea structurii dea suporta cresreri ale deformatiilcr mult peste lirnita elastica, stnrctura putand In continuare prelua inca:rca:rile existente. Siguranta unei structuri sau a unui element de betsn annat pe durala ururi cutrernur este asigurati daca cerinfa de ductilitate (ductilita ea necesara) este mai mica decit duetilltatea capabila a s~ruGturii respectiv a.elernentelor. Pentru beronu: annat se foloseste: 1) factorul dnctilitipi de <lurbura pentru aprecierea capaeitatii de deformare a sectiunilor, EI 11\'1 liIeplnde de modul de inoareare al elementu{ui sau al strueturii ci de caracterlsticile sectiunii date: forma sectiuni], procentul de armaturs longitudinala 7ntil1 i sau cornprimalA. proprietAtile de deformare ale betonului si armaturii; 2) factorul ductiliHi.tii de retire pentru aprecierea eapacifitii de deformare pestcl.astic~ a elcrnenteler; 3) ractorul dllctilitlitii de deplasara aJ structurii; La gtind~ sirnplu rezemata, ductilitatea de retire are apro dmativ aceeasi rnarlme eu ductilitatea de curbura deoarece rotirea sau sfigeata sunt functii de di tribuirea curburii in lungul clementului, Pentru strueturile eu I g.l.d., fig. 4.26 a exprirna grafie dependents factorului de ductilitate de ~urbLlra., respectiv de deplasarc functie de raportul lungimea elernentului I inalpmea secliunii transversale pentru diferite precerue de arrnare, Pentru structuri eu rnai multe g.I.d. dOctilitatea de ansarnblu este 0 ft:lnctie complexa de ductilitstea de eurbura a elernentelor ~i succ siunea aparitiei articulatiilor plastice ea $i de.distributia lor pe structure. . Numai 0 analiza dinamica neJiniara a structurii per-mite evaluarea potenjialulu! disipativ al strucrurii, Factoru! de ductilitate detine$te capacitarea de abserbtie a energiei numai daca struotura nu prezinta reduceri Irnportante de eapacitate pmiantl sau de l7igiditate la deplasari laterale. talpii cadreler fiinq upu~i la compresiune axiaIa au 0 ductilitare mai mica (1+ ==1 - 2) dedit riglele (jl ::::3 - 6). in majoritatea caznrilor sUiJpii au ecornpertare elastica chiar $i in eazul unor cutremure puternice, Afirmaria este valabila pentru

secponale cauzare de cutrernure in elementele tmei structuri sunt in de 2-3 eri mai mari deeat cele de proiectare. Elementele ~istructura insa$i

"'.+~£
J
J
./

lL
V
,.r

~ .G

-.
32

~5

v:

,1Ij;;,f ~

...
:.l

24

10 Iii

n
(I

..;
0

~ ;.....~

v: V
"

V V_ _/

'4'
.J 'Z

"
''\'1

10

Ih

;I

~." ~~ -;I

...,"

/' ~ V ,...... I1'1

I'l

..-I

lL_I,

e::~ " "" .

t

, ·V ~ ~
,4

1"./ V

.... c;:.

.~
.2-

........
It

""

De obicei rigiele cadrelor sunt dLiblu. inc~str-ate in sUUpi. ~rin su~rapu~erc.a din inca rca rea seismlca cu mo~~ntele l~eOV€lletoale dln incArcarea gravita~ienala formarea. primelor artjcu,I~~l1. plastice .~·e .10c. I~ extremitatile nglelor, Aeestea sunt primele zone de disipare a energiei selsIll1c~. PeretH eare conll:lc.l'e~ cu cadrele ~ill beto~ a:mat la f~r~ele: later~le eonsuma, pnn fisurare sau a,(a.riere, 0 mare- parte din energl.a lotodwsa m. st11:lctura.. . Consfructiile cu diafragme verticale fiind construe\l! din element~ rigide flr~ legaturi care sri asigure redistribuirea eforturilorin d?me~\ulela~toplasttc. au 0 ~81 mica capacitate de di ipare a energlei, deci sunt mal puun duCbl~. La e~nstru. \lIle eu diafragme numai buiandrugii prin plastifiearea ~IIQr sectiuni fun'Ctlol~~a:ta ea
mornenteler tncovoietoare disiparori de energie, sistem $i ductilltatea Pentru disfragme dependents dintre factorul de ductilitate de curbura. este aritata 'in fi~4.~6

La constructiile cu parter elastic, nurnat ~talpil ~ar:teruIUl ~I. ~ulandru&l~ diafragmelor pot oonsuraadin ener~ia se~smulu~. N~eXlst1nd poslb~btatea unu~ transfer de eforturi la elementele mal ductile, au loc concentrari man de efonuri rnai ales Ia extl'emitalile stAlpilot parter:ulu,i. . La constructiile din beton arrnat ttp turn (cosuri ~e fum, castele de a~li, turn uri de racire), capacitatea de abserbjie a energiei este destul de r7dus~ datorlUi absentei unor legaturi suplirnentare pentru r~distribu.ireaefortunlor In urrna f0rmArii artic.ula~iilor plastiee, Se eortteazf nurna: pe ductilitatea lecala,

?:

de

4.10. ANALIZA
4-.10.1. COEFrClENT

SPECTRALA
DE REDUCED

tN

DOMENIUL

ELASTOPLAST1C

nJvelele

petlmte formarea artiolllatiilor pia"ltiee in grinzile cadrelor absorb~ia energiei priM defor:mapi plastice importante.

. inferieare -

ale e!!diri!

sunt , -..._- fortel---.. _'9.~._ .., ......t

nnti .. <"ivi",(p
(I.

mari
•• _

fo ,,..

.Ii.

I)

.....

A,..", t
.... ...,

Fanl ,;,"'t''ir

c(:1ntribl-lind a 1fel If!

Prin energia deformatiilor postelac;tice, un sistem consuma 0 parte di~ en~rgitl totalA indusa de seism intr-u.fl fel asemanator amortizarii. R1l.spunsu! seismiC P,

--------~---------IJ

atins de sistem corespunzator limitei de cUFg.ere se cornpara cu Prra,x" daca sistemul ar ramane tn demeniul elastic. Reducerea raspunsului seismic p." elastoplastic atJ:! de rispunsul elastic Pnlllx, se apreciazA prinrr-un ceeficient de redueere, Evaluarea coeficientului de reducere pentru sisremul cu 1 g.Ld. se practica In doua moduri in baza lpotezelor adrnise, Astfel se disting: a) Ceefici ntul de reducere pe baza conservarii deplasirii maxirne, fig. 4.27 a. b) Coeficlentul de reducer'€! poe baza censervari! eaergiei totale, fig. 4.2-7 b. Dacs se accept! ipoteza o\llnscrvarii deplasaril maxirne, fig. 4.27 a, sau a censervirii rigiditlitii ,1nstadiul elastic ~ipostelastic atunci din expresia rigidita.~ij:
K

Egalarea energiilsr cendueela

P, (X mar - X /2)= P1;,u Rezulta raspunsul efectiv:

x, 12P

t:

(447)

(4.4K)

= Prmu I X

cu evrdentierea ceeficientului

de reducere:
(4.49)

rrrt.~

-= PI'/X,

(4.40)

rezulti raspunsullacurgere, inregistrat de sistem: P,,=R·P[Rl).~'

unde intervine factorul ide redueere:

(4.41~

Rap0r1111dintre energia disipata prin deformatia postelas.lica ~i energia de deforrnatie total a:

(4.50)
constituie un bun indicator teoretic, Cu cit 0

R = lip·
p

(4:42)

sectiune

sau un clement printr-o

duotilizare
Fig. 4.21. Faemr.de reclWCcrll: 'a) prin consel'¥ar01l deplasllrif: b) prin conservarea energiei.

ceJrespunzatOare are 0 oompo.rt.aJ€ postelasticti mal favotao·i1a. GU ata~ energia consumata, prin incuraiuni pestelastrce va f rnai mare. ell alte cu intc, consumul energetic prin incursiuni postelastice, confera structurii posibilitatc;l adaptarii locale sau generate 1a marirnea solicil.'Af1ilor, evitandu-se astfel solieitarilc
exagerare-din domeniul
Sv
Spectrul de: rispuns

elastic precurn ~'idegradarcle

casante.

e aocepta ipoteza conservsrii energiei totale induse in istem in eele dona st8"r.i deC0lTIportare elastica, respeetiv elastaplastlca, atunci marirnea energiiler respective se sene, fig. 4.27 b E1 ...b
£11"11,, ~

Daca

cllI.Sli~

=2"

KXa

= 2" Pma., X 0
X~)

Spcctrul de mspuns inelastic

(4.43)
,

=2" P,.X r + P~(X m. K=Pllru~!Xo

= P,,(X m -

X /2) .

(4,44)
T

intrucat eele doua stari €iOJ1serva rigiditlnea;

= p.../X.

(4;45)
Fig. 4.28. Speo!r~'iie raspuns ela~loplilslic.

rezult:a:

4.11. SPE TRE SEISMICE iN ELAS1'OPLASTIC

Peruru eutremunrl de la El Centro (18 mal. 1940) in fig. 4.28 sum r.edal spectrele tiparite pentru fraetiunea din arnortizarea critica 2%. Curbele speetrale se diferentiaza functie de facterul de ductilitate j.I. si redau caracteristica spectrala raportata la caraeterisuca cinema,tica maxima a terenului. Felosirea speetrelor seisrnice lastoplastice presupune cunoastera coefieientului de tenacitate j.I.. Ccrta- este redueerea valorilor spectrale in raport cu cresterea due.tili,a\ii

Sd :=-0131u A' d . S este solicitaree,

I~I

l4.5~)

expri !TIara de- eoeficientu 1 de tenacitare, 4.12. PROCES BIOGRAJi1C

IN

DOMENJUL

ELASTOJ>LASTIC

Analiaele efectuate dupa cutremure asupra eonsrrucjiiler, au aratat ca, In unitare ating limits de eurgere,iar deforrnatiile dep~es-c Iirnifa Gomp0rtirii elastice, Se [nregistreaza deformatii locale .ale materialelor insotite de 0 redisrribuire a solicitarilor, Aceste censtatarl impun censiderarea eel putin a anumitor structuri intr-un caleul de ordinul H elastoplastic ell parcurgerea lInei act::ele~ograme tnregi irate ori simulate. In ace. l seop se efectueaza analiza in proces biografic. Aceasta Call Hi In integrarea in pasia sistemului de ecua~li diferentiale:
ahllll'li(e sectiuni, efortudle

includ efectele locareaTII stance dar ,I lOaml....: ac\i0lla $1 de sunt aplieate de la inceput, inseamna c~ f0rlele deamo.rhzare or I' lc . .' . F· I d mort,,zare sunt tranSLera • de la initierea procesului biograflc. orte.e ea.. . deforlllliru forte nodale: ele sunt calculate la nlvel de element (bad) ~I se QPun· acestuia.

~a at,

,.'

iar ueste

eeforrnata eorespunzit~ar~. t.f~rtur~1 ' .• . d' ice Deeareee IIlcarcarlie Slatu.

2) ":Qlortizarea visGoasa de tlp ~a)'le.gh. Pentru nex:ibi'litate,. matricea de amortizare se exprllna astfel:

a. ofer:i 0 mai 1m Ire

(4.54)

[C]=a[M]+
u ode .

p[K1 + P(l[Kk

(M){iifHC]{!i}+{KJ{u}=

-,fMJf1j ii(}

(4.51)
~i {a} e eonsidera

. . ., I t' ~ [K} .. este malricea de rigldltul' ' [K] este malncea de ngldltate e as Ica, l· .. sf . ~) .... A R SUl'Jl cae icien ..t- care . inctude efectul n'eliniaritatll geometl'lce iar ex, 1-" jJ.o tang.en <\ I u JI nurnerici. . 0 prim'! modifieare .. .... se apllct amortlZim . . I A [Yl rin sehimbltr'l\ de llpU ",",0 UJO P

Pe durara unul pas. AI coeficientii necunescutelor

{ti}, {t4}

rigiditA~ii initiate [KIo care. devine CdK]o.l1nde:

ell
t::

oonstaml. Dar la Ireeerea de Is un pas la altul in calculul elastoplastie de ordinul U inter ·il1 modificari ale ccefielen llor. Calculul dinamic con .idera amertizarea de natura ~ coa li, de i proportionalj cu viteza. Or, pe pareur ul pr sesului biografie intervin ch imb!ri tn starea de olicitare a elementului finit. Din acest motiv pentru matricea de amortizare se poare proceda in daua feluri: 1) Amortizarea structuraHi se considera aceeasi pentru toate rnodurile de oscilatie ale structurli elastice. Aeeasta impune folosirea aceleiEl§i fraotluni din arncrtizarea critic! pc toatA durata procesului de integrase. La .far~itul fieearui pas se calculeaza till set de forte de arnortizare care se adauga la vectorul incarea.re pentru pasul Urma;Gf. Aceste fOrfe unt calculate la nivel de element finit ~i sunt transrni e ca forte neeehilibrare, Astfel, pentru bara dublu arriculata,asemenea forte au xpresia:

2l3a/(2{Jo

+ t\t) .

(4.55

. · ·1 C [K] e adauga Is matrices de .' idi itate geom etricfl r K1 care .s I rlgl. I..~ T errnenu 12 a ··1 ' 8SCoefici ntu acurnulat pana Is pasul respectiv ~i se pastreaza pe du~at~ lIn~1 'intr_Unfact r ~o poare fi aplicat diferentisl de la ungrup de elemente a a tu pn de scala.

. .. i' . de forma: a arn.0rhzinl ~Q[K]Q canst mtr.u.n te,:"en . d I' ~ ~ ... V t ul viteza fll}e te €eJ c .. CI1(KJO{!L}care se adauga [a vectoro I IOcarcif1l: ec or . 1!

a doua modificare

'i'nceplltul pasuh:li iar coeftcientul

C1I'are espresie:

ell = 2f3a1Xt!(2{3o + 6.t).

... si T ermenuv; r.[MJ 'i RrVl se .pastfe.azi constantl pe durataI unui pas,.' . I"l,A\,jT I tatice de a,.ricea de rie:iditate din·amica·se conserqie$te pe sche etu matneel s. di t M ,,.. ~ , 1d di fig 429 a relaila In rc Figiditate elastica, Pentru bars din fig '. 4.29, cu g.... mi. . s0licitfu1i ~ideplasarile nodurilor se sene:

N,I

:=

-8 I N I I li t ,
u

{4.52)

unde: 'Nil - forta ax,iala de amorrizare, N - forta ax_jata e istenta in element, u rata alungirii, 5 - factor de prcpcrtionalitare care deflneste inten itatea

11\ )("'1'1 L1TATIJA tN C ALC'\ 1.1. ~m~Ml

I NJ

a
0
()'

• ~~----------------------------

-J

EA 0 0 L -1 0
:::

0
I

0 0 0

{S}='

TI

.0
'4 -

fill

r,

EA +- '4-'2 . L2

,'! -I:,
= {fk]B
;I-

'2 -,.~
'1

'J -

'I

'2

0
'2

-'4
0

rl
174 '3

r~

'4
(4.57)

'lui, rctirea de bam ~irotirea de nod. Cand mernentul Ineovoleten 111compon '1)111 Inl'laslica a elementului atinge valoarea de eurgere, se forrneaea o art it'uIll\h· "Iustio!. Articulatia plastiea se introduce in componenta inelastic!, comp ncnlH l'I!lSliC! ramanand neschimbata. Defortnafia plastics de incevoiere este retire I pia lica a articulatiei, Dupa aparitia unei articulatii plastics se schimba rigiditutcn .omponentei inelastice iar rigiditarea t0tala este suma rigjdita~il0r eonrpcnernelor clastiee $i inelastice.
II

=r.

-'J

r~

[kls ){r}= [kL'l {r}

si

-'2

-'T

unde

[k JE =

matricea de rigidital6 elastica

g~0metrica-secan~: Se evidentiaza astfel legatura dinrre vectorul solicirarilor {s} ~I vecroru! deplasa~lIor nedale prlnintermediul matmicei de rigiditate seoanta, DO~li rnoduri de comportare inelasriea sunt posibile fig. 4.30, pentru bara dublu artloulata: . a) unullj.va~d pGsibilifatea curgerii atat la tractiune,cani la cornpresiune, fig. 4JOa: ~ un al dolle~ mod avand eurgere numai la efortlll de intindere ii cernpenare elastica la compresume, fig. 4JO,b. " Efeetul de eCliwisare este lnclus in algeritmul de divizare al fiecarui element inelastica, fig.
m doua ele~ente legate in parafe] - unul eu cernportare

rk is =

rnarricea de rigiditate

b)
Fig, 4.30. ComponemR el$Uoli. $i imllastic! II unui clement Ilnitne lip grinda.

oomportare

4.30 c.

elastica iar celalalt cu

Pentru grinzile din beton aJmat se forrnuleaza medelul de rigiditau, degradabila. Bara are rigiditare axial! Ili rigiditate de incovoiere degradarea . e refers nurnai 13 sectiunea de plastificare.

. •Bara i~lc~vo~ata este arientataarbitr.ar in planulXOY. Ea PQseda:atat rigiditate aXla!s, ~al$1 rlgidltate la incovoiere. Bara se considera suma a dOll~ ecmponente legate In paralel: un.a cu 'comportare elastica ~i cealalUt cu comportare inela~t'ieti. !h urma fenornenului de 13ul"gere, iau nastere artieufalii plastise punettfsrme in bare ~estulluereaz:a in domeniul elastic. Deformara barei irtc0VQiate pro ine din: efortul
s

Un mod de a introduce uegl'aLln';,1 consta in a atribui elementu lui 0 seetlUIll' variabiUi., pe durata procesul ui deintegrarc Pentru rigiditatea de tncovoiere, 56 preeizeazn cceficientii eu care trebule rnu lti'plicaUi arlll pentru a obtine mornentul de inertie (J = ell).
la cap lei, elementului finit liniar. Acesta se oonsidcra echipat cu resoane la cepete, fig. 4 ..\ 1. Defo rm area prin ecruisare §i degradarea c.uI;'gerea are.loc

numai

FIg. J.J I. Element Iinit

ell

hniar rig:iditalc d~gradabilli.

presupunand bara dintr-un

0)
Pig. 4.29, Blemem l'ioil liniar a) -g.Ld. 11) -rjgiClilate sl!oantA; rigldilate
langtlOla.

capete,avand.comportare ariitata in 'fig. 4.31. Pe durata proeesului de rezelvare a structurii la tiecare pas, se dete{lminil Il)ar~mea eforturiler marimea deplassrilor care se compara cu valori con ideratc (imira ~ideelarate inltial. Verificsrile aplicate structurii s'unt

rnatricei de rigiditate la incevoiere se bbti~e cu eomportare elastica. iar resoartele de I!~ neliniaii. 0 variants a degrad!rii rig(difi{ii sec~il1nii este element

II a) eonditia de ecbilibru static; b) condipa de contiDuitate, adica de compatibililate a deformatiilor; c) cond'itia de pJasticita:te. 1.11 oricare seetiune ,,i"care nus'atins stares lirnj.(. de rezistenra se verifica lnegalitatea~ MI',<Mi<Mp; in care rnomentul plastic ± M/II este declarat initial, Daoa illtr-{l sectiune S8;U nill! rnulte seetilinioonditia de plasticjtale nu mal este intleplinita, aeeste sectiuni sunt censiderate mai de parte ca articulatii plastice, Teate articulatiile plastice 'l' considera punctiforrne, restul barei ramamind In domeniul elastic. in cazul in car'

Il(J( rlL1TA'n'A IN {·AI.I III "'II'MII

I de bara c8f'ia ii apartine sectiunea i~ischimba. coati I in bara lrLiculal incastrati ~i i se reface matrieea de rigiditate. Prin aeest flltru sunt trecute toate ~ccljunile ~i rnodificate codurile ~i matricele de rlgiditate la toate barele care nu rnai respecta ceeditia.de plasticltate, Seefecrueaza la fiecare pas reasamblarea rnatrieei de rigiditate globalii

lCl.l

mlc:grarii se c nstat
intr-o

"101m.~u 'ond1li

plusticitate

SGC!IUJlC,

co care e intra in procesul de integrate in pasul

urmator. Vectorul inca.-carilor nodale se cornpleLeaza cu componentele corespunzatoare seetiunilor plastificare. Procesut il'ltegtlirii « step by step » se opreste . cand se constata una din

I -{- 1
b)
"I"

a)

Fig. 4.3-2. M9deluJ Takeda de degratJarc 11 rigldha(1i elmmenleJ0~ llniare,

urmatoarele situatif a) structnra ~a transformat Intr-un rneca• I. c) Il ism partial sau tetal; PIg. 4.33. MecW11sme c'!emcnratc. b) .deplasarea maxima admisa a fost depa~ita. Pentru a acoperi rnultiplele ipostaze eismice in care se poate situa e can truetie pentru procesul biegrafic se prepun di ferite accel erograme inregi strate pe Terra sau acceleregrarne si mulate.

de echilibru

unele seetiuni activeaza In dorneniul plastic. se fae urrnatoarele vetificari: c0i1difia ·tarit, c0l1clitis de plasticitate, condipa de mecanisrn, Structure aringe capaeitatea ~ortanta ·daci'i se Iransforrna intr-uu meeanism partial sau n1eeani~m total, fig. 4. 3. Mecanisrnui partial S3U mecanismul elernentar peate Ii: 1) n1c~a..is~ de grindA, eind s-au format trei artieulatti plastioe pe

de ehidereaunui element Iiniar, fig. 4.33 a; 2:) meeanism de nod, pc mai multe bare care il1tr~ in nodul respeeriv au tl,pamt articulatii plastice, fig. 4.33 b; 3) meeanlsm de etaj, clind pe toare elernentele verticals ale unui nivel apar cate dOlls articula~ii plastice. Fig. 4.3:3 c. Mecanismul general de capotare al unei structuri eu un grad de nedeiermtnare statlca /I corespunde formarii a .nTl .art:IQula~ii plasfice, Aeest mecanism este 0 combinatie de mecanisme eiementare.

it

a ac~eleraUei rezultate din partj~onarea ti.na. a u~lei accel mgr:-1m. lit un JIltS n. f < Til 0) e i!1tegre~a sistemul de ecuatii d,lferentlale ell neeunoscutele cuplate ale i.no1fleriei .sei: mice. Rezu ltarete obtinute la fiecare .pas se supun verificarii0r mentionate mal sus. Daca la srar~itut UOU!pas al

Core punzliler fiecarei valori ~. Q. ~

J,

161\

Capitolul5
NORMAREA ACTIUNII SEJSMICE
fiind faeterul seismic a1 zonei, sau coeficientul intensitatii sei ice po scara MSK, 131 este raportul dintre acceleraiia seismiea maxima 'inregistrata vreodata fn amplasarnentul respectiv si accele;'ll~a gravitqtionala-j a I wcoeficientul dinamte at acjiunii seism ice dererrmnar pe bi.l~c probabilistice tinand searna de durata cornponentei rnaxime ja cutremurului -\1-1 probabilitatea de a ti depa~it.a;

a,

aJ
5.1. INTRODUCERE
Actiunea seisrnieji asupra consrructiilor este un fehomen deosebit de complex

fadorul

terenului

de fundape

'care majoreaza sau reduce efecteh

tntruoat:

miscarea

bazei de rezemare

este haotica,

la suprafata

Terrei

soseso

rni~carii functie de rigiditatea terenului (teren tare, teren compact, teren In ale teren nisipos etc.), de perioada oscilatiilor terenului de nivelul apel frealicc. ferenul poate f ant ren at tntr-e rniseare oscilatorie proprie care influenteaz m iscarea con struc] ii lor:
·(14 - facforul

primele, undele longitlldihale,

care dau na~tere oscilatlilor de directie verticala,

dupa care sosesc undele transvenale ~i undele de suprafa.ti, eare pun constructia in stare de 0sciJatie ~ipe direotie orizontal'l. Miscarea de ansamblu a structurii este rezultanta mi$c' Filar oseilaroril de direetie ven.iealli, orlzontaJa darsi de rasucire. Elementele componente: rigle, stilpi, plansee, peteti, pal oseila individual. Cercetarea fenemenului lictiunii seismice asupra corrstiuctillor, a" cautat sa separe f nomenele dapa imp0rtanta lor a tfel incat acelea eu pendere ecundara asupra tabiliti~ji~l rezisteflJei elernentelor per:tante sa poata fj neglijate Intr-e

am 0 rtiZari'i care reduce efe tul dinarnit aJ actiunli seisrnlee:

de regula: codurile dau sp~cfrul aecele'laliei penl'rIJ $%. fraoliunea 'din amer izarea c.ritici. dar acesta nu este valabil pentru teste materialele ~i sisternele constructive; a~ factorul de reducers alaetlunii seismioe datorita rezervelor de
w

capacitate portanta ale tructuri]. EI este Clat de gradul nedetermlnarl; statice si de rezerva de absorbtie (disipare): a energiei seismiee prin comportarea pia tica a unor sectiuni componente ale structurii, Pe esemplul din fig. 5.1 se identjfiea U$0f aceste

prima aproxirnatie.
Pri melc metode de calcul antiseismic ale construotiilor, cunoscute sub numele de metode statics, cQ[)siC!ieral,l structunile absolut rigide ~i apreciau inoAraarea scismidi ea 0 fortH uniform reparti7..at! pe infi.l,timea lor. Madmea se aprecia ca 2-5% din incarc3fea gravita~ionaHL in oonsecinta, pe ti nIP UI seismului, reate punetele suportau acee·a~i acceleralie ori~ontala egal! eu a bazei de rezemare. Neglijarea proprictaulor dinamice ale struoturf conduce la 0 evaluare iubieetiva ~i in afara realitatii a fortelor seisrnice. onstatarile experimentale ~i ih situ au aratat os marirnea actiunf seismice varia~ sensibll functie de flexibilitatea (rigiditarea latetal~) structuri], Acrualele metode statu ate stabilesc actiunea seismicii asupra constructiilor pe baza ealculului dinamic, Cea mai populara metoda considera fortele de inertie deduse din 'ca.lCIJI dihamic ~j action.and static. Preieetarea .antiseismica .~ censnuctiilsr, cu ajut0rul fortelor seismice eplicatestatlc, se c0nsidera satisracat0are. Evaluarea fortelor de inertie din aetiunea seisrnica, in cea rnai populara metoda aceea a analizei m0dal·spectrale, apeleaza la spectrul de raspuns al aceeleratiei: Aceasta mALi me este condilionata: de un numar mare de faerori, unii apartinand seisrnului, !lItH terenului respectiv constructiei. Codurile de proiectare exprirna uznal spectrul de raspuns al acceleratiei printr-un predus de forma:

Fig. 5.1. Ocgr:atla.rea Stlcvenlialil

a ncdetemlinllrii statice.

cadrul portal simplu esle de trei ori nedeterminar stati . Daea e accepta forrnarea secventiala a articulatiilor plastioe din fig. 5.1 b.c d, datorita fortei seismiee $, In aceste faze structura peste f,j exploatata, ea eferind siguranta suficienta. Forrnarea unui rnecanism partial sau total, fig. 5.1 e, duoe struciura la

rezerve, Astfel,

colaps. Oatorita aeestor rezerve

eele reale. Unele reducers, respecriv decal

in proiecrare.se

deteJ7mina forte seismice mai

mil'l

1/a~.

norms

folesesc valoarea .reciproca a coeficienturu:

de

5.2.1. I~ORMEL£' [N;PU11ULUJ SEISMIC

de rise 'a'ceeptat pentru constructia respeetiva, eu altecuvintc. avariile asteptare. In cazul unor avarii est:imate"'prin caleul de a fi prea mario faotorul-de rise mire~te forta seisrnica ~iprin aceasta perioada de revenire,
<X1- raetorul

ao - factorul

A)c~:oun:ea ~~=~::c:s~~:s:.n ~~ t a r . t.:C!' Uutoritli: I'rnaselor elementelor cafe. co~pun constructia

dcpozitate in ea ~se.d~zvolta:. forte derlOe rti ~ilor b) deplasarl dired~ ~mpuse Q~ d at"
t:. .'.

~:is:;:r~e

'~~;~:~:r~ c:~tr~~~!:;~: terenu

111 II
'fl

a msselor. care sun

orin miscarea

diferentiata efectu I I

clasei de importanta

al construc,fiei,

tinand seama de VIIIOl'iIc

umane ~I rnareriale care sunt adapostite de ea, precum ~i consecintete avarierii 61. intrucat factorul de importanta are acefa~i efect (cresterea fortelor' seisrnice) cu factorul de rlse, nurheroa'Se norme le asociaza. '. portante.

as - factorul

'10 de 0atre toren .iuni din ... ice exercitate as~pfa \loran r '.' .. d) s.Dprapr~ d (cx.: ziduride spnJ\n. pile dte pen, cu I' de pod , tuneluri) sau de lichide . tGlCall .01 (ex .. baraje, peretii reze rvoarel of). :
Tabelul5.1

I> e tea. Aceste deplasan sunt eensiderate ca, fiind stance; ( e ae s. .' 'laG' de torsiune: c) forte dezvoltate pnn OSCI t.l. I 1'~

de reducere al rezistentei materialelor

folosite ja elementel
Clase de in1portanJA - factorul clasel de import,anIA. Clasa
CI~'tiirea 1,4

Coduriie in vigoare pentru diferite tari de pe rnapamond aQapteaza acest set de factori la COndj~iile specifice teritoriului $.i la volurnul de cuno~tinre coleetal pentru Iiecare factor in parte, oeea ce Inseamna oa nu toti acesti faot0ri se regaseso ex p Ileil in expres ia standardiz3ta a speetru lui de Ip~0jectare. '

5.2. NORMA EUROPEAN). EUROCOD.E NR. 8 ~EC8

5.2.1. PRIN lPULE DE BAzA ALE NOMARU

n
III IV 5.~,3. ELEMENTEL1J MODEIJULUI

1.1

10
royi~drii etc.

onceptia aetuals de proiectare aconstructiilor, in zone seismice, prevede ca" la seisrne de- inte~lsitate medie, construetiile sa nu se avarieze, iar la cele devastatoare, sa nu capoteze c c U alte CIJVI(1te, construetiile so. aiba 0 capacitate portanra suficienta pentru a rexi ta in demenlu] elastic la actiullea unui curremu- modera(, energla suplin1entara cGrespunzAtoare unui cutremur deva~tator urmand a fi absorbHa prin defomlatii elastoplasrice, cind se admit degradan Ioeale, dar se evita colapsul. Cerinta « sa 11U capoteze , §i cerinta « limit;arii avariilor» se stabileste de Autor,tarile /t;)cale Jhnctiecle tipul constructiei, pe baza -consetlntelor oapom.rii acesteia SA.u evariilor. Pentra aceasra, consrructiile se cJasifiica in clase de importallta Recifei clase i e atril!>trie un factor de important!, tabelul 5-1. Penl'ru a satisface cerinrele fuodamenfale de ltr~l S~IS, unnatoarele stiri limili. se eer a fi verificare: a) Sta,rile UmitJl,asociate eerinrel «non colaps » au C\I aile forme de cedare care pot prfmejdui sigun~n(a earnenilor, sunt lncluse de starea limita ultima. Ea se refe.ra la: conditia de rezistenli, condiJia de ductlfitate. eondipa de ecJlilfbru, cqndilia de rezisten1i" a funda~ii1Qr conditia rostului seismic.
b) Starea
constructia

~. ""ala'" Structurile fundati...lie terenu I d e Co datie pot fi .descornpur runoane, asa me. ,I. '. t ..~ tr Me ~I de baza t1 lntr-un numar de sclide elementare, indeformabile, lega e In ~ D scam unereu rezernare. Fieeare dintre acesti s0~iziesteQ~:t CU':~~~~:e:e~:~a~a:iiI0r:OSibil' sistemului ~i alegerea ~,I.d. trebuie s~. p~ml. eVLnea, deseompunerea trebu ie s~ g care pun in p~riccJ) Sl llran,ta lucr~II·.o ~e as;:,~entratji ale deformatiilor SRII M permita .i.dentlficar~a. ~ol1e or nt~~ G~~~~I; de libertate dil)amica pentru ro~atii, pel deforrnatii postelastice Importa. u a urea considera c~ fi negljjate daGii' diseretizarea este SU~CII:mt de ~n~ pen~ /. tare Alegel" evideJlI e Iscer~Il<~' . dif lte Cele rnai Dune modele suu! . I' ~ grade de huvrtate l(erh. 'I . . eventualele cup aJe In~re.. . I. A ., la nivelulreliultafe'lQr a UIlII' aoelea care dau esentialul fara lucru In p us. pan la . . ade aport minim, neglijabil, aJ n;t0duri.lor ~uperioare in cadrul faspunsuIUI este , modelului este 0 ehestiune
A

efectnl 10.reste C0nVe~abild5i~,UIa1 p::::~~a"r:tl~~I:,u7~::b:;e

es:::;ata in

limita de serviciu este asociara cu produeerea avariilor, care aduc

(I

tn .!!:tare;! tie

I'm mai pute!!

servi

scop!:Irijor pent!1.! care a f051 f!cu!1i.

~b

Aceasta stare iirnita este corefafa, pentru oladiri, l1umita frecvel1l dr.ift.

cleplasarea Jateralll infCr..elaje

seflsticate, inutile. . .' . ~ . ....1: .. 1' ~~;'nclcrn T1I Int.l"c difcritclc ma;<iS rne-I''P3"fe- sunt r ",.ulZIl C p" I ti . structurale ea bare, placi plane sau cur b~~ . ma~tv:, .'eu comportarea e as ro . Legaturile neliniare pot f intmouse numai prinjustiflcari partieulare. indicele

Leg:'itarilc

unei modeljri

168

INGINERIU SEISMIC'/\

III IItMARC/\

Ae;'!'IUNH SblSMK'1:.

Modelul Irebu'ie ,sa prinda rn caleul ansamblul elementelor structurale ~illl nestructurale susceptibile de.a aduge 0 cO!UtibutieS'ensibila: la figidlt'at~a slruOUI~j! chiar daea ele suntneglijate in ealculele de re2listentB.. Aceasta regulacSiILl importanf! in cazul seheletelor in cadrea ciiIor fune·Uenare poate fj ftanata 111/1 i mult sat! mal putin de p.rezcnta zid!riei inr'ama.te. uga.turile eu tcroftu] pot f'i m0E1elate sub forma de r~s0arte91 am<;jr!.·izoare iu raport cu' "um'aml g.l.d. alese, (trans:latii-I'otatii). ~i pozitiafundaliei In raport ell supI.afata (fulldapi d.eadancime', de suprafat,4 ete.). inalfimeasistemului. eand eonstructille cantin 0 infrastructurs este pennifJ a considera €I i:niil~ime de dirnensienare care ,eupribtie in!ltimea suprastr"ueturii $i {) parte din tmilpmea inft'.aslruotui'ii funclie de narurs terenului, in fig .. 5..2, H serveste I'e preciesrea il1alfimii modeluluj de ealcul pentru cladiri. Pentru teren de clasa a: (5.2) Pentru teren de cJasa b:

II! fllre ~, este fractiunea din :amortizare·a tritlca a rnaterialului censiderat, J~, h ~t.)m ncarli partea de energ ie e Iasti c-a asociata deformate i modale Inrnagazi nala de IUltll~rll1lull> Eenergiael<i$tidl.a ~tructJJr.jia~Qcjata modulului considerat. l'eri.oadeJe$i JDQdurile pr'oprii intreduse In caleulsunt determinate in S~Rr~1J 1IIIIinlJi llniar elastica ~ domeniul micilor oseilatii, Perloadele pot fi calculate prin IlIl'wdelc clasice ale dinamici! srrucrurilor. exernplu din re:zolva:rea problemel \ 1ioriiOr propriiori folosind fbrmuleempiriee adaptate Iacaz, Coudifiile fe.rcnul.ui, de fUJldatii. Terenurile de funda1ii sunt clasificate ill Illl clase d upa eU_nl urmeaza:
I

H =HQ+O.5H1,
Pentru teren tie e.lasa: c:

$1.5H(),'

tS.3)

H = Ho + H,S; 2H
Amortizarea

(5.4)

Glasa "a" tcrenurile de rezis£enfi b1in·a~i oa.rte buna. Aid sum cuprinse; f I) reea de bam sau altafomla~une 'S"fGlmgi.cidurB.oompactij, de eel mult 5 rn ~tllsime, material mai slab la suptafata; v,item minima a undeler de ferfecare 8.00 mls; 2) depozite rigjde de nisip, pieb'i~ sau argiJii supraconsolidalii de oit1iva zeci ,II' rnetr] grosime,caracterizare de 0 cre~tefe gra(JuaIl a proprie(arlJor meeaniee 111 ruport ell grosimea stramlui;.vitc7J<1: undelor de fmfecate la adanciinea de 1'0 m eel 1111110 400 m/s. Clasa j,b", terenurile deretisten,a medic, cuprlnde dep,QZite adiinci, dl:= d nsitate medie: nisip, pietris, argila de conselidare mediecu grosimea de la: ca:liva It,d de metr; Ia mai rnulte sute de m~ttl~ viteza undelor de forfeeare 200 m1s la ndunci mea de: 10m ~iISO m/s.l aaddncirnea de 50 Ill. Clasa t'IY~ h!re.nwile .da- l'2Zi£te~ r.edu.!!ii. include stranrrile eeezive mOL, .. u,vdndin pJTitnii 2{) m, mtiurati de la supra.faW:~ vlteza. undelQf de f0rf~t,;:a.re sub 200 mls.

Clasele de ter-ensunt definite; la aliniaJul "Condiliiie terenului", de mal [os, se ia inoaleul prinrr-o alTI<:>rtizareeoh i'valenta de lip vast;os prin fraetiunea din amortizares cdti0a. $Jrueturile dintr-un singur maleria.1 so trateaza la ioate modunlle eu aceeasi fractiune din arnonizarea Gritiea. CaAd stracture suferi lncursioni in

5.3. FORTE DE NATURA SEISMIC;\.

S.3..1. MODELAREA

MlSCARII TERENIJLUi

I-I~

Ii

'r.~

HI

~.

~
.~
,_.

I,.

dorneniul plastic, efeetuJ cr~eriiamorti~rii este inclus i,n coeficienfulcomponariiq. tn acest eaz, nu se peate majora valmarea a m0rlizaF'ii.

Mi$Gafea terenulul pe care seafla 0 cOl'I'str.\Jc~ie, seeonsidera ca rezultaUi tim ccmpunerea: a) unei mi,cil'i de translatic de ansamblu tn care toate punstele terenulu! 4LII1t animate In orice moment de aceeasi miseare; b) unei mi,cal'i dlfere"riate, funetle de distants care separa puneiele

Cand structura cotnporta o. densitate de eompartimell:LareCO~nparabi Iii eu aceea a . tHidlrHor de IOOUlt sau alte elemerne nestruoturals, dar legate de s,tructurB ~i sl:ls0ep1ijblle~e a disipa enesgla, valearea .amer1;iZiti.jeriticep,oate .fl majofata.' (ex .. oul-2%). C'and structure este constitulta ; din rna] multe materiale, valQare;l fraetiu n ii din aniOJil.izar~ eritiea esteega Iii cu:
Flg, 5.2: inMlimea d~,cal.(llil a modl!!uhl.i.

r'<"'T"'" .... 1'"

'!'"'

I.lons.lderate, Prima miseere eorespunde afirmatiei ca baza de rezernare a unei constructii so de('ilas:eaza (I ,data eu tereaul, a doua eorespunde sosiri] defazate ;:I. trenur,ilor de
unde ladlferite punete ale bazei de rezernsre. Miscarea de translatie este definitli prin trei eempenente ortogonale: douacqmponente orizentale ~i 0 componentfi verticala.. Pieeare oompaneJ1ta a mi~earii esteearac~erizata prlntr-un sp'~ctrlJ <It! ~spuns in tennenii aceeleratiei. Se folose~te acela~i speetru pentru eernponentele

~.=

;<2:

~i

e:" ) I.E

(S.5J

se acceptii de intensitate 70% din a celei orizentale. Spectrele considerate nu sunt spectrele ehistice dedu,~e direct din miscerea S9lului, ei sunt speotre eonventienale de dimensionare.

{,}riZOntsle. Compon.enta

verticals

lfU

III
I'll! '4, Spectre elastice Sf de pmiecta,re.

A d01l3 rniscare este cu atat mai evidenta ell cal dirnenslunile in plan oriz 111111 ale eonstrucjiel sunt mal rnari $1se datorestesosiri! asinerone a trenurilor de unde.
5.3.2..I\1I~CAREA

S./a,

SEISMICA

DE CALCUL

Miscarea seisrnica de ealcul este definitil prin: a) Spectrul de raspuns elastic normaljzat al terenului SeT), fig. 5.3, in

Spcctnll c~tie
a b Spcctru Ide prorectnre

care S esre ordonata spectrului de raspuns elastic, T perioada unui sistem llniar eu I g.l.d, Ta, Tr; , sunt limitele acceleratiei eonstatare, 7,), este valoarea de incepur a dornenlului deplasari] speetrale censtante, Coaflguratia aeestui seectru este diferita functie de clasa terenului a, b, c, pentru care vsleri Ie 'Til $[ Tr ~;U11t nerate iA tabelul 5.2.
Tbbelul S. 2
I

c..
""I .... ""' ...__

~..~,~ --:":::.-::~~ A
tlo 1.8 -ZOO
),0

:::-~'=:

c..0

Pl:rioadll

Fig. 5.3: Spectrul elllSlic'normaHzlu .

Ililler~nuilli.

imltl.llepalierolui

acccleratlel constante

Terenul de fundatiiinfluenteaz! rnartmea spectrului, de sceea valerile spectrului elasti« unt amend ate de un coeficient de teren S. \e~tru terenul de .dal.! tI,b coeficientul de teren este S = I·, ia.r pemru clasac; coeflclentul terenuluiesrc ::::0,9. CU aceste aehlzitii, expresia spectrului elastic este redata de formula:

Clasa terenului

EC8 - pe.rioadcle reprezentative

Tn

1'c
,0,40
10,60

TD
3,0 3,0 3,0

a ~S
S.(T) =

a b
c

0,10
O,IS' O)£l

0,10

-»
aJlS

[I

+ :. (1)/3,
TI~()

-I)]
K,

o ~ T s T/1
T8 5..T 5.Tc Tr - - f) <T<1'
(5,6)

t) Valo8Tea maxima a spectrulul normaliZat-~Il. Aceastii valeare considera ea fiind constantatntre perioadele T8 ~l Te. EC8 atribuie valoarea ooefi cienru lui I3'Q pentru 0 durata de 20-60 sec ~i iii arnartizare de 5% probabilitatea de 76-80% de a nu fi depa~ita valoarea de varf a acceleratiei. rep(:czinUi arnplifieeree-datorita caraeterului dinamic al fsnomenulu], fig; 5.4 a.

b Acceleratia Dominali. constituie mtirimea care sta la baza zonarii seismite a unui teritoriu. IW8, 0 note'aza eu a~$i fee,omanda af precizafi de Autoriratile locale.
se 2,5

axS

Tlf30 (T" IT) 11/3D(T" ITD)xl.(TD

IT.)/(~

T>To

cu 1::1

K :::: I' K2 = 2 sunt coeficientiide inf'luen'ti ai fonnei spectnrlui. Alura spectrului d~ ras~uns elastic efectiv este reoata 1n fig. S.4 b. Qrieal'e dintre valorile din (5,6,) trebuie sa depi$eascli 20% din acceleratia gravitational!.
S.3.3. SPECTRUL DE PRom<'''1'ARE

d) Spectrul
specrrului

de rispuns
nonnalizat

elastic efectiv S/T)

~Q'

rezulta prin amplificar:e_ a II ~i valoarea

elastic

cu aC'celeratia mi~c§Fil seismlee

maxhni'i a speetrului normalizat datodta amortizarii censtruetiel. valoarea;

De asernenea, aces! spectru se eereeteasa Faetorul de corectie datorita amortizarii arc

- 11~ I pent!"!.! facrorul de amcrrizarea ; = 5 %; -11 = J7/(2 +,~ ~O.7 pentru un factor de am!i)Dtizarea;
>

O,OS.

In vederea proieefarH construclj,llein zone seismiee, se claslfica in: i) ConstJ'ucfji oedisipao'Ve, care raspund la actiunea seismlea in eomenlul liniar elastic. ii) ConstTuctii disipative, ale carer elemente au incursiuni in dqmelliul plastic oatoriia unor neliniaritifi de eornportare ine!.astic~a mater~alelor precum ~i unqr oeliniari~ti geometrice cafe corespund madlficanlor suferite d~ geom~tna sisternului conseeinta asa-nurniteler deformatii $i deplasari de ordinul doi. 0 mntivan~. a ar.estor neJiniaritatj mecsnlce tine de natura sau C'ar~cte!'isticilc imbinarilor: dishnetria Ci!>mportfirii la tractiune ~I corn pres iUJ1'e, imbinil.ri unilaterale, folosirea de dispozitive mecanice sao materials cu earacteristicl

nelinlare.

in particular

dispozitive

de

freeare

sau

glisare.

Difercn~jefl.:n
factor d('

constractiilcr din acest com porta re, J) natura materialului;

punet de vedere

se face prin ase-numitu] stabileste functie de: , de care este eapabil

Notal eu q factorul de comportare.se

. 2) posibiliratile de redistribulre

(I) Pentru Tnceput, dispunsQI strustural la fiecare compcmel1Ui orizontals, va r I ulcula! eu ajuto~ul regulii superpozitiller pentru raspuflsuri modale, b) Valoarea maxima a fieearei aetiuni asupra strueturi i, datorits componen cltll III i/.otltale, poate fi estimata prin superpezitia patratiea a FaspunsuriioF oomponcnrc {J alternalivaa acestei s~prapulleJ1i ill eonstltuie prl'!lpUJ1erea:
I

construcriv; 3) eapacirarea de deforrnare a elementelor in dQmeril.u~pestelastic,

a eforeurilor

isremul

E EiU

+ 0.3 E Rtf,

q=

Spectrul de proieotare conform ex ::; aN ,are expresia:

0.3£'1,.11,1 + E/-lil

(5.

t pentru

consrruetii

nedisipaeve
di ipative prin aceeleratia gravitationaUI

> 1 pentru
EC8

COn tructii
nerrnalizat

/g

nude sernnul + ,mplica ,a fi combinarcu". EF.di.. E1!.dy inseamna efectul actiunu • ·I.~mice de pro lee tare' pe axa ori~ontala ..t-.t:. respectiv axa veticala _v-v ( 'ornbinatia se va face astfel incai sa: conducli la situatia cea mai defa:vQJlJbiUi. Cii1uj ,e practica analiza biegrafica ~ise foloseste un model dinamie spatial, se vor aplicu hlll.ei de rezernare irnultan acoeleregrarne pentru arnbele directii erizontale, Componente orizontale ~i vertieate. Cand components vertiOaUi a a~tillil asmice este considerabila, iar componentele orizontale de asernenea sunt rele till ilrmatoarele cemblnatii pet f practicate pentn; efectulaetiunllor sei mice
j

0,30 Ef.dx + 0,30 EEdy + ElM ESd~ + 0 30 Et:.dy + O,3Q 0,30

(5.7,) 1~1;Jl poate
El;d~

EEdl
fIb

(5.10-5.1')

+ Ebdy + 030

fi moment Ihcovcietor, f0rta taietoar:e, ferta a 'iala in aceeasi . etlillpl' pentru structuri din bare, E~~ poate fi deplasarea aceluiasi punct de pe SlFuctura etc lhnoritii sctlunilor considerare, La constructiile in cadre, dlmensionarea reZ!.iltii din censiderarea rnernentuhu lncovoietor, de aceea E;:;J sunt momenta Incevoietoare, La eonstruetiile ill dlafragrne fOJ1a tiiietoare constituie efectul de dirnensionare, ceca ce rmpHca ~'I ';1)
fie forta tiJ.i~tQar:e.Structuriledin bare-grinzi
ell zabrele,

turnuri,

antene

Sl'

coeficienjii K,jl 2/3, 'KJ2 = 5/3 influentea7ll forma spectrului de proiecrare pemru perio~de mai rnari deeat Te. respeetiv TD• Coeficientul de compertare g este (1 aproxnnare a raporwltlj fortelor seismite care acfioneaza eonstructia ce raspunde cemplet elastic cu 0 amOltizare de 5% ~j fQrt~le seisrnice minime care pot Il fol?site in prcleetarea cu un' model conventional liniar, asigurand un raspuns satlsracator. Ca aluri spectral de proieetare al unei censtructii precizate lntr-un amp lasament dat este ilustrat 1n fig. 5.4.
S.3.4. COMBIN~~EA COMPO.NE'N1'EL(!)R ACTI
Nil SEISMJCE

dlrnensioneaza la efortul axial, in conseeinta Eedsunt eforturi axiale. S.4. VER1FICARI DE SIGURAN';fA

DUPAE

Componente 0 .iontale. A;Ctiunea seismici 0riz0ntala este descrlsa prin deua c0mponente ortogonale considerate independents ~iactionand simultan. Cornbinarea componentelor erizontale peale fi socotita dupa cum urmeaza:

Pentru siguranta eonstructiei, se veri fica respectarea conditii lor lim.ita relevaute ca ~ia conditiilot speeifice. Astfel, pentru cliditile din clasele de import1iUlta III V. cerintele rezistentei la cutremur pot fi considerate ca fiind satisfaeute daca: a) for:~'l rliietoare de bazA rezultata dineombinafia lncarcare se)smica ~i tllll~ actiuni, ealcuLata ou un factor de comportare q. = I est!! rnai mica deca; accca datorita altor cembinatii relevante pentru care clidirea este proieetaia pe btl/II anallzei liniar elsstiee, Un caz f(eeVent 10 acest sens it eonstimle actiunea vanlul.ll\

Ia constructii inalte.
b) €onditiile de regularitate ;n plan ~ielevatie sunt respeetatc.

Jr"vJNI~KII! M.:l~I\l1IlA

__ ~

ll

Shares li.mitJ,i ilUiJrul de retjstent'ji. Siguranta Impotrlva capotarij - stareu Iimita u Itima~ ~ 1n sl tuap:a proieetarii seism ice se cQnS'iderii a fi a:sigurata dacn lJ~mitoarele cOflditiJ privitoare la rezistenta,. duetHitate, eebiHbru. st~bilitatcH
I

st~ucturale, ineluslv imbinarlle sielementele

verifice relatiile:

fundatiilor ~i fmbinariler $unLindeplinite. Condit~,llde rezi'te"o(i (Condit,ia oapa.eita·til

Fig. 5.5. Dep'la!lareli inrl.'r-elsje ~ielementele co~fitienluhLi de ~,cnzlti~itit(e,

portante). Teate elemenrele pr.iJlc.ipaie nestructurale trebule sf!

~5.11)

unde: EIJ,. E (1: GId, ¥1 A~1l'1 P/(I L'V2,Q..,) este vaIlllatea de proieeiare a efserului act! un ilGr: gr-a,vhafi0nale ,Ok. temj:ibrare de lunga. durata' (utile) QJ;> de precomprirnare P~, $i selsmice A l~' 'combiri'atia aeeastaefectulactienli seismice se

tn:

--.;

clasei de importa!1t~ fr. Ril repfetinla rezistenfe d.e proieetare (capacitatea pnrtanta eorespunzil'oare).8 elementului diminuata eu facrotul de rflaterlal\ Inexprimare Implicita: R,/ "" R(A it", ). r'najorea:cii. cucoeficlentul Efectul de ordinul doi '(Po - .4.) al actiunllof trebUie s'a: fie inclus in feJatie. Aeeasts ulthna prevedereobligl pl'0iectantul sa suptma umrlcaloul mol toemai cemod structura, ~inand seams de di'fi:culta(iie ~i volurnul ealeuleler de ordioui n. Tot!.l~i. codul face urmatoarele. inlesnrri. Efectele de ordinul doi nu trebule Rezistenta la nivelul talpii fundatiilor pretlnde ca diafragmele orizomale
~j

cons iderate

ca nd urmatoarea

co-ndilie este veri£i.catj,;

' a :=' P/til .·ar $,0,1.0 ..

v.;» e-

(5,.14)

eoefielentul de senzitlvitare intre. etaje; 'P1bl- inCiircareagnwitatkmala tetalii de pe etnjul eonslderat ;;1 de deasupra lui, in C"oncorclantA eu ip0tezete !'acute pentrJJ: oaleu Iu I efecte lor acthmi i seism lee; dr - deplasar~a lateral a de preiectare lntre .e;taje (1~llecarea int~eetaje~d~j~»evaluata ~a diferen~ .deplasarHor Iatera Ie; VmJ - forta talet0are Lotala~ II' - malttimea. de1!taJ. fig. 5.5. In cazul In care coeflcientul de senzlt.jviLa~e verifi:ii lnegalitatea; 0,1 S fJ S O.2efe"ctele de OI'di~ill doi pot 'tj aprexunanv luatetn seama: prill majerarea::.aeriul'iii seisrniee 'cu tactorui 1/( I~) ceea ce 'conduce 18 0 maJorare .cu (I 1.-25)%. nil va depi$i valearea Q,J. . C?ondili3.~e ductilitate impune ca struct!Jra globala ~1'elementere structurale sa al08 Q ductilirsre adeevata.Aceasta depinde d~ sisternul selectar faGtorul de eornportare. Cerintele- de dUcLmtat~ refcritoare la n1;;jteriale: @tel, marc.a de beron, lenme~c.: su~t precizate pentru flecare material ~j dlferiteeomp0nente structurale, astfe I ineat sa 0011duo; )ao oQnfiguratrepmpusa de .articu latH plesticecare sa ¢v-ite modurile de ceda,[e casaate,

,I

oontravahtl.!'irihr sa fie capabile d ttaflsrnit~ eu sufieienta rczislen~a., efcctelc aetiunii seismiee la diferite sisteme de rezistent:B Iatera Ill,.cu care ele sunt legflll' Acea.sta eonditie seconsldera indel>linita implie.it daea verifi¢arile de. rezistEillllA sunt indepl in ite cu fbrtele ebtinute d in anal iza mu ltipl icatecu faotorul 1,3. Rezistellta fiindafiilo.r. Sls~mul de fundatii se veri·flca~ol1fonn prevederilor Earocode 7. Blectele 30tiunii pentru funda1ii vor f derivate' pe baze consideratlikl1! de proicttar~ ale capacitiUI soeotind dez,vol!area de posrbite supras01ieitA:d, dar fiit'a sa dep§$easci1 ~liSpunsul structurii sub aapunea seismic! core.spuntatoan: comporta.tlUelasti.ce q == 1. Cu altecuvlme, pentru f\.l.odaHi., raspuilsul .aqiuniJ seisrnioe se conSidera lntegralflra a fi redus ell eeeficientul comp.orfarii. Dao!!, efectele liutiunii pentru fI.mdatii au fost determinate folQsind un fS.ctllH III COffiportarU q S 1.,591.1 se mai'eeralte vedflcati la fundat!!. Condltia rostUlui seismic. Cl§dirile VGr fi pfJi)tejate de cQlizlunea ilnlustt de cutremur cu structurHe'8diacente.A:.ceastaeste gandita a fi satistl.cuti daoa dista:Jl!lt de la linia de margi~e a potentJalel0f puhcte de impact nu este rnai mid deb"l deplasaree max.ima o.rizontala. Aeeasta deplasare este data ,tie relatie:
(5.IS-5.! 6)

.Condilia de echiUbru prevede ca srruc.tura sa.fre stabiHi sub setul act!unll0f ca,remtJ'a in combinatia de incf.rcari inoluzandactiunea seismica. Aiel sunt incluse efectul de raslurn~re ~,i,cfectulde lunecare,

d, - de pi asarea Me luiasi punct al sistemu lui structural tleterm inatprin ·analiza Iin inr elastica incluzand ,i 'efectul de torsiune, fig. 5..6. Aceasta distanta se doreste cat rnnl realista prin folosirea coeficientu'luicampo]'wii t.}. dar $'i pn!)teetbare apeliJ1d 1/1 QOef(c-iefl.lu.II.;·I<tst;:i d~ irtlportan·ta 11 . Gondltla rostului seismic devine:
(5.17)

I"

==~

~I

Star;ea limill'l de lICrVIC,m lill1il,~ deplasarea lateraUi. a unui nivel rnj1l dl' fig. 5,5, Astfd: pentru cladirl cu elemente nesuucturale din mutcrialdl' I;lIS8nte leg,ate~e ,sr:rucrur3, lunecarea relativai(jte.mivele sa veri nee ineg~ I itatcl;I:
!llmA-toru] nivel

(",181 Pen tru cllidid ca elements nt.:;Sl:I'uctura,le fixate astfel elementeler str~uct.llf8.le lUI Ie iinf1uen~ea·ta: d,/'Il unde yoeste un.f:aotorde qe ,·f2:Jt6ffrdt dS~~il9.d .de i:lr>-d~+d~
I'
c'l

ineiit de rdrhlU Iiile

(5.18'1

s 0,004

h,

reducere indicat i'n lab~lul.5.3.

Ta.beIIl15.d
Valorile r!lc,tOn1!lli dcre_dm;;ere
\I

Cio.sa de

irt1pOrtllll~

u
'2.5 2.5

ill
2.0

IV 2.0

F acroru l de- recluGere v Fig, 5.6) Mitrim.ea .rostului selsmie.

5.5. EC8 - DISPOZiITlI ADI'flONALE S,PECIFlCE

Stafea limlta de serviciu are .oa obiectiv limitarea deformatiilor care prin depa~itea anurnitor valori poteompromite fune,~i,'0n:afea elementelcr de 1ncbidere, a elementelor d~corativc etc. FU!1Glle de materialul de inchidere: zidarie inramata, panouri din 'IT'Jaterl'ale plastiee, tabla din0tcl"azb!!!pan ~j de sistemul COf}stI'Url:fi.v se pot adopts SGlutii de prin'Gere rigjde fixate de elernentele portante 0,1."1 i.zo,late de aeestea p;ritllr~oprlndere elastica, fig. 5,.7.

In vederea sansfacerli restric~i1or €are conduc la evitarea colapsului cu limite aceeptabile de fiabiIiUlle, sent prevazute dispozj~iiadec"ate mellite sa fleeonsiderar« ~! reelizate pentru a acoperi incertitudinile modelaril tb,]osite la analiza s! dei.emlinm'l.:u compqrtAra. AstfeI, sepal treee i11 re1,listacateva dispoziJiiadirionale.

Fig, 5.8. Reslric!1i pcutru planul

ori zomal.

li

L~:t:L;~ 'O,u.
L

t:ig. 5J_, PllnoUt! d~ z_Jdal'ie iqrimata; a) (;0 cGntribulic' In I'lg~di~ilt~a lahJri:tlit b) flra particip'atic Ia tigitlilalea IlUerah1.

Configuratia struoturals a ansarnblului structurii, adies. disttibutia in spatiea meseler inertiale, rigiditafiJor ~i re1.1stentelOt trebuie s~ Fie mentinuta uniform, pe eateste posibil, Din acest punct de vedere, se lmpune respeetarea restrictiilor g-eometrit:e din fig 5.8, in plan orizontal" ~i a ceiO'r dtn fIg, 5:9, in plan ~erticaJ, privind reteagerile de la fatada. Imagihne- din fig ..5.10 aevidentia1ca forme in plan 11 carar realizare cere pfactioarea tost!lri10f seisrnlce, pentru a c:;vitareaOlii necontrolate ale.ansarnblului .. Neregu'Iaritatil.estructllrale evidentlate in fig. 5.10: b.e

pot conduce la salluri de rigiditare pe verticala strUctpIii, Eliminarea , unor st.alpl SUI! diarragme pe un nivel (pentru 0 mai buna vizibilitate sau alte cqwpditati) slabe~t.: rigiditatea Jateral1i a sistemului care trebuie sa a'iba. pe verticals strueturii, varialk descrcscatoare lZal mai uniferma.

5,5.1. E

8- RE ULI SPI£ WI:11: PENTR

.bADIRI

DIN BUON ARMA'I'

Clase ductilltate. Proieetarea clldiriloI din beton, rezistente la eutremur, va asigura 0 capacitate adecvata de disipare a energiei f"aE8 reducerea sub tan~i~L·

ae

"'z.istentei globaJe la inca'rcari verticale 9i orizontale, 0 asernenea componere [obalii pestelastiea este asigur-a~ d~~a cerintele de duetilitate looaia din regiuni It: ritice sunt inoeptirrite. DIn punct de vedere al oapacitatii de disipare hi tereti I curenta, se drsting trei clase-de ductilitate pentru structurile din belen. Clasa de d,u€til_blt'e joasi « L » contine strueturile proiectate $1 dlmensionare in eoncordanta cu Eurocodul 2, supli1T\entate eu rnasurile de
ductilitate admisibile, Clasa de duc1ilitate medie «M » corespunde structudlor proicctatu, dlrnensionate ~I detaliate in concerdan\'l 6\1 prevederile specifice rez,Slel1\(li II cutremur perrnitand structurii intre in domeniul inelastic sub lncfu;cttri rep '(nl . ('ara cedaricasante. Clasa de ductitttate inalta « H » eorespunde structuriler pentru CUIc! prevederile de proiectare dimensionare ~i detaltere sunt astfel Inc sii asil?,llrc UI1

l L'LL2 ~O.3 ~"'010 Lf '

sa.

Pig. 5.9'. ReSLl'icrli prlv i'nd r(ltl!rag-eroa de la 18.ladli.

Diali'agmelc tr buie sa aiba continuitate pe vertioal], Cladirile cu parter elastic, fig. 5.10 C, cu stalpi ls patter ~idiafiagme la etajele superioare, au 0 rigiditate mica tocmai Ia parter, uncle forta taieteate de bam are valoarea cea mai. (narc, Formolc de eleji~ie din fig. 5.10 deer tudii minutioase; iar masurile constructive adoptate l3entru teren $i pentru elernentele de rezistenta pot fI u~0r dep8.9ite liIe seism,

riispuns la excitatia seismi'ea sub forma unui mecanism stahil asociat cu 0 disiperc mare a energiei, Pentru elasa de dtlcftlltate joasa se folosesc bet0at1e de marc~a mai mare de B 16, iar pentru clasele de medie ~iinalta ductilitate, beton de marca superiQarii lui B 20. Pentru o.felul beton se C0Tlrl plusrespeerarea eerintelor din tabelul 5.4.
Tabillt15.4 6l!;riR\e suplinw'n!BJ:tl pcrirru olJ.ilul ~tCiI1

at

Propric.talea
(;) 01 de

marc

Clasa de ducl:iUlat

H
9%

6%
1,15

ductililate conform Ee2

1)0

1,30

1,3.0

Fig: 5, '0. POnTIc-de 1l1lid!~,ne r.ecornanda.bilein zone selsrnlee,

Pentru necare 01asa de duotilitate surrt redactate oondlti] constructive lnsotitc de alte restrietii geornetrice, . TipUfli structurale lJi factori de com.portare. C1Adil'lJe din beron sum considerate ea apattil13fid la unul din tipurile S rueturale de ITJAijos, definite dup modul de preluare a actlunilor orizontale: a) Sistem in cadre. Sistern structural care prei'3.atat inc!rc!riJe venicale oiit $i cele ertzontale prihtr-un eadru spatial a earoi capacitate portanta la ferfecare depaseste 65% din capacitatea tota!a de forfecare; b) Sisteoo dual. Sistern structural \'ncare 1:3indircari vertieale se ()plln~ 1111 cadru spatial, iar Ja Y;lcarcari orizontale se opune in parte cadrul spatial $i structuru fermata din pereti-indivlduali sl cuplati;

e) istem dual cadru echivalent. Sistem dual In care capacitatea portanl.l1 11.1 forfecare a eadrului depaseste 50% din rezlstenta (a forfecare gI~bala ~i Wild' planseele au sufieicJ1ta rigiditate in plan ($a.iba rigida); d) Sistemul dual diafragma ec:hil'alenti, unde eapacitatea portanUi III forfecarea perelil0f' depAie§te 50% dih rezistenta globala Ia;forfeeare: ~) SistemuJ CD miezuri. Sistem alcatuit din cadre flexibile'C0~,bina(e CIJ un miez din ~iafragme loealizat aproape in eentrul ~tadirii (casa searil ~i'8 liftului); f:l Sistemu] pendul invers, Sistem unde SO% GIn masa lui inertial! este eoncentrata in treirnea sllperioars., a inaltimii construotiei sau la care disiparea energieise face ill principal la baza. . Fa~torul comportarii pentru construcriile din beton se clef'ine$te funetie de mal multi pararnetri prin ~elali8:
(5'.19~ qC) este valearea

I nL:q~.ia se disipeaza in grinzi datorita \llOn'lcntulul lncovoiet r eielie ri fhrt~i I icioare ciclice. Cadrele eontravanilLite excentrie pot fi incluse TIl class eli ipati 1I oUlld eurgerea datoritA ineoveierii ori f0l'fecarii eJementeior precede atingcr ',1 I' .zistentei lirnita latractiune oricempresiune a diagonalelor. d) Structuri ln cOMolj ori struetuti pendul invers la care zonete disipauvr sunt in principallocalizate la baza, e) Strncturi cu miezuri din beton arrnat sau pereti ~istalpi din otel l gali u plAci din b.a, La aoestea,fOl1eie orizentele sunt preluate de aceste rniezuri sau

pereti.

de baza a coeficienlulu! de comportare indicat in tabelul 55, KDesle fa.c erul G:laS~i .~e.du~tHitate redat in tabelul 5.6, KR - facterul reglilaritalii in plan vert'lcal al cladiril, indieat orientativ in tabelui 5.7, Kw - f-ac~orlll care refLeet1i: modul dominant de oed are prezentat in tabelul 5.8.
Tahellil 5. '5 Vll1Q~Hede baz.ll II faou.>tului comportare q,)
Nr.

crt

TiPIl~. trudural

qll

2
'3
4

Slslcmrllcadre
SiSl6medull!e 51·stem tn diafraJiln1e

5.0
Cadfil ,echi valent
Diafragme cchjV;lJenle

5,0

5
6

Dlafrag<nt cup!al~ Dlafragrne nec;uplate

4.5 5,0
4.0 3.5 2,0

'7

'Sistemlll ClJ rnlezuri Sislcmul pendul invers

Tabelul51 P'aciorUI de fcgularitate Neordonate

0.8

Coeficientul ~ din tabelul 5.8 ex:prima modul de cedare dominanL £1 are forma pentru 0 cladire eu un nivel: (10 = h.../lll' " iar pentru cladiri du mai rnulte

n'iveJa devine (lo

= Lh.",J"Iloid

, uncle h"" reprezinta

ihijltime~ peretelui i, iar In"

lungirnea 8c:;elui'8$i perete.

Structuri duale: cadre-cadre contravantuite. g) Structuri mixte, la care fortele orizontale sunt preluate de cadre din nIl.: I ell elemente din b.a. sau zidarieca paneuri lnrarnate. Factorul comportarH. Coeficientii de eornportare q sunt ill corelu\ic eu restrictiile generate impuse cladirilon, fig. 5.&-5,1 0 ~i ou cele speciale ponlru ladirile din otel. Valorlle recornandate pentru diferite sisteme disipati It suul redate In tabelul 5.9. Pararnetrl care intervin aici se definesc ea in tllbei'u! 5.9. CX;, multi,plicatorul actiunii seismiee oriwntale de proiect lI'l', corespunde atingerii stiriilimiti in punctul sau sectiuneacea rnai s0licita!ii Clitle! celelalte actiuni de prp.iec{are sunt pastrate coastante, !Xu. multiplicatonl acpunii seismice orizontale de proiectare [a CIII·I.' structura atinge capacitate« portantA; maxima luand in seam redistrfbuirea de moments tncoveieroare datorita formarii articulatiilor plastiee, Teate celclalte incarcari de dimensionare raman COil stante. In cazul 1n care nu se efectueaz caloule penrru evaluarea mulLipllcatorului de col.aps ct." pentru raportul a,Ja,., se pOl lua valerile aproxirnative pi labe-lu15.9. Criterii de proiectare ~j reguli de detallere, Criteriul de proleotare ell' derivat din ccnceptul cGmportarii disipative. EI poate f respectat numai daca SUlII, indeplinite rcgulile de detaliere care 11tnsotesc. Sistemele structurale, eu zone disipative, vor Fi proieetate astfe] indll accsre zone sa se dezvalte in principal, 10 acele part! ale strueturii, unde curgerea san flambaJul local, ori alte fenomene rezultate din eompertarea histereticli, 1'111 atecteaza stabllitatea generala a snucturii. ln eonsecintii zonele nedisipative [IIi: struoturii dimensionare conform normei Eurocode 3, ca ~i im'binarile zenelor disipative, vor ave-a suficienta capacitate portauts pentru a permlte eurgerea p~1Jill'l l di ipati e. Dintre regulile de detaliere se prezi):lta urrnstoarele: Pentru elernentele comprimate trebule sa se asigure G ductilitate 10cnl. suficienta, Aceasta se r:ealizeaza prin valori adecvate ale raportului latimeJgro in) si prin distributia tensiunilor. Dupa acesre valori, Et: 3diferentiaza trei clase pentrtt talplle ~i inima proiilulu!i dublu T eat $i pentru peretii sectiunilor tubularc tabelul S.IO. Cu cat grosimea talpii este mai mare, raportul, latime/gJ;0 ime ·S[~ rnai mie $i clasa de ductilitate este mai avantajoa:sa.
f)

Tahelul5.9
Coeficienli de comportare Pl:lllru strucunl c:f'in olel 0) Cadre re~jstente ·10 inc;;ovoiere ~) Structun in consolo .,c:u =:: 1.1fil

0(1

oCu q=S-. Go<:. 1

..)

b)Codre contraviintuHe centr,ie Controvontulre dleganatCi e) Strue: IUil eu mIn uri dIn beton pere~i ~i'stalpi dill ote! .

armnt

or!

.,
€ontrQvon~ In V rJ struetur! duoIe

q_=2

~
. ~alQgpI')Qle

Cor:ih:ovanfUil"e

Tn K

f'.. '/
excsmtriG6 ;

2cine r'ledisipative

cl Contr,avGf1tu~

~ 1,10

9 Structur,j mi)(te [cndru djn atel cu pcncur] din b. c . sou zidorie inriima.taf

(:Ia.s"ede ductUilate pentru secliu~i VALORILE MAXIME ALE RAPORTlJLur LAflME/ > GROSIME LA ElEMENTE COMPRIMATE
·o~INIMI

(perpendfc:ulore

PI!·oxo de. incovoiere)

S-ectIUr:leo in co~presi ne

paso

Tipul

Sectiunec in incoyolerre

€losa

jnimQ sllPuso 10 lnimG Sup usc b eornpresruna

lnimo SUPU5Q 10 incowier;e si cprnpresiun-e

tenslunii in element si pe sectjunea tl'ansvet~alQ ' (+ :::. comrxesiuhe)

OJ.stribu~la

i'

Ify

II II II

11

II
II

II JI
L.:--==-:J
bit,

Orst rlbutra tens IUlilii pe

element

~ '" dlmp~icl +
nel

Sed iun-I tubulnre lah1Inate

.C'l

(b-31'()/t,

~33f
~1J(

tb- 3t tl/tr ~
bitt (b-3tf}ltf

(.liE

Alte

seetiunl
~ laminate

:;;"42£ ~ 4:n
tS;1.2f

S~iUfli

d/tw~33(

dQcO at: > 0,5 : d Itw ~396i/( t3oc:-1)

Alte sec~iuni

(b-3t,lt, bltf

~ JeE <36E

bltf
-t

.-

docii
2

oC

< ~5 ;

Distn bU!i0 tensil.lnil 7n

clem'ent

ell tw ~ 36EIE.

:i pI!

~I
II II
1,1

12'
II

Ify
~

sec1iurjea

dI ,,,

tw";;

lEt

dltw~ 36€

daco <c > 0,5: dl tw ~ .:.56£1 (u.c-l)

transversolci (+ .. comprasl ~ne)

II

II

daea '" < a,S:

ct/tw<41)5E/ce.
3 Seqluni tutuOJ'1! lwTioole
..II __

L~.:::_-=. U

JI

II

-+

II

II

t::J

DIstributiQ tens.! unif

in

Altl!

secflunl

element
(+

.,- __

~--r-

(b-3l,l/lf b/tr
__

-<
23S

·__ ,_.__-,------.--~---

J.2'f ~ 4-2f,

(b-3t,m,
bit,

L2[.

" Qll·

ne)

compn!Siu

275

J~5

~
3 I,data

E~

J2]o/'~

JL__~€~

__

L---_l--~--_O_I_92_--~--_P,_8_1--1

0/ >

-1 :
033 't')

d/~w ~ 42£1{O ffld.acil ~~ - T:

-'I')~

dltw.< 62e(1

Ductilitatsa
strccturii,

~i ductilitatea irnbinarilor determina duetiiitalca iar aceasta perrnite alegerea coeficientului eornportarii, fig. 5.11.
S,ISTEMUL CONIiiTFI,UCT!V PU,CTILrrATE ElE'Mfi:N'TC

elementelor

5.6. NORMATIV l'I1:N'IIHI ItltOJlii 'fAREA ANTI F.ISMICA A CONSTRU TlILOJt J)1i) 0 UlNTE OC1AL- \JLTURALIi; AGROZOOTEHNI It $1 tNDUSTRlALE lNDl ATIV l'IO()-91 P [.3-6.1 P J . -70. T'" UO·,I'( i I ~I PI 00-9!. Sub actuala redactare oodul romanesc a adoptat ideile de bazn ttlu codului Be8 pe care le-a acerdat eu condirjile specifice teritoriului R0Tl1IUJlt.:1 b:lmenul la care au fost supuse C0nstructille eu oca.Ziiacotremurului de lu I martie 1977 a permis deducerea unui set cu~rinzatoT de concluzii priviml proiectarea, executia si tmretinerea constructiilor. In cele ce urmeaza se prrumlrt clcrnentele speci.fice acestei norme,
5.6.1. METODE, DE PROfECfI\RE

OUGTILITATE

IM6'INA:RI

f-=l

'U~.A..

OUC1i'IUTAn:~T~UC-

T1J,LCOMFOR-

(z'OE:Fl€I,,"N'

TJ.Rlr q. ,

Pr szentul normariv are ca predecesori Normativele

Fig. 5.II ..Uependenla faetorului comportAtii.

Tabelul 5.1 l recemanda seetiunile care trebuie folesite in vederea obtinerii coefieienrului cQmpOfHirii struClurilor dlsipative, Imbinarile in zonele disipative vor fi sufieient de puternice pentru a permite curgerea partiJor care se Irnbina. Aeeste tmbinari trebuie realizate in soJl,lti'e sudata eu cordoane de sudura patrunse. Pentru aeeste cordoane, se cere 'ind~pliniti conditia: rezistenta imbinarii (caleulata conforrn Cap. 6 din EC.3).sa fie mai mare cleoat rezistenta Ja curgere a elementului care se leagL Pentru imbinarile bulonate, Care luereeza [a forfecare, trebuie asigurata oedarea prin 7noovoiere, sa precead! eedarea prin forfeoare. Alte reguli de proiectare se r~fera la alcatuirea grinzilor, stalpilor. a rmginaril'or tigJa-stalp, diagonaleler de eontravantuire etc, Pentru c1~dil1i.le cu strucmra de rezistenta din otel tabelul 5.11 prezinti reoomandar! pentru nivelul de ductilltate al structutil, tipul structural $i factorul cornportanii.
Tabtlll15.n Fac\orul cOll1portmil $1corti'll! d~du(;milalc pcnlru elemente
Fa.l!torul comportiirii

Codul rornanesc de proieetare antiseisrnica prevede

dou'! metode care

1'U

diferentiaza dupa: a) modelarea acfi.-.oii seismiee prin pectrul acteleratiei sau aeeeler gram b) modelarea eoastruerlei prin model plan sat! model spatial; c) comportarea materialu1ui elastic liniar ~i/sau elastic neliniar. A. Metoda eurenta de proieetare ou urmatoarele iusll$iri: Modelul dinamie alccrrstructtiler poate Ii un model plan sau un model spatiul cu componere liliiar elasnea, Aetiunea seismioa se intr'.0PUCe:. pr<ili for.{ele de h\"\.I'~ic obtinute pe seama spectrului 3Gceleratiilor. Ele se apliea static. Oepli~lrl!;1 capacitatii portante a unor sectlun],' e dirijea~ insp'~e forma~ea unor~ rnecarusnu
Metoda a~teptate.EfClrturile de la extremitatile un~or clemente 5: ma.l0reaza in ~aporl Cl~ valorile rezultate dln calculul structural, In acest fel, du~.gramele de eforturt pt elernentele structurale suntcele asociate mecanisrnulu i de plastificare. C::erih\(,dc fundamentale care se veri'fiea sunt: i) cenditia de rigidiU!.te- priM limitarea deplasarilct laterale: la valQti
adl111SC

Aceste rneiode sunt:

5-6

dasa I
class :1

3-4

Tobe/uI5./2

Coeficlemul oomporrlirii Is strueturi din ctel

Nivel duclili tateFeiDI StrUcl uri'! Si~lcmul constructlv

Factoru.l
com pottli

clasa Zero

l'il

Model elaSlie
IJisipativl!. Di5ipativl
O[sipati'vfl

Nedisipaljvll.

0Jticare ti P SLrUCl(Ura1 Cadre, Cadre 'COAtl'8V3hl(lite. Stfucluri ell 7ADrelt! cOnlrav.§nluilt, Cadre 'lleeontr8vlllltl:litCl, ~Iructuri, .CII zlbrele. Cadre eu conl'ra)l1intulri Cadre hecontrav§muile, ,Cadre cQ,ntravantuilc, Strueturi eu zibre te COnlt8vlinltliri excentrice q=J-4 q=-2

Cadre

excenirtce

(starea limits de serviciuj; ii) condi~ia de ductilitate care $e exprima in mod implicit prin satisfaccrea ccnditillor irnpuse io alcatuirea elementelor $i asecuunilor. .. . Metoda R Metoda ap'licata unor constructii de impo.rtanta deosebita ~I ccloi de mare repetabilitate. Modelul dinamic al consrructiilor P?ste fi plan $.i/s~u sp(lllt~t Cll comportare neliniara, Actiunea seismiea.se intmduce p.rro fort~ conven ionale de inertie, ob\iflute lntr-un preees biogfafic, care se apllca static. Oe. ssemenea, actiunea seismica se poate introduce printr-o accelerograrria la aoeleasi modele ell comportare din'8tpica neliniara. Cermtele fundarnentale care se verifica sU~1t: i) stares limitii ultima prin stabilirea mecanismuJui de plasrificare ,II
Mru~~

Ii) starea limita·de serviciu prin limitarea deplasariloranumitof

puncte,

1'/0

~._~===~~~
5,6.2. J~ON.TESEISM)CE ORIZONTALE 1111"II~I , II Ineludcl"I:1Jeilid iri 1o,"In clll e de hllp()r1rmtA - f~)(-1ras
( HISH I

~Il

Fortele seismite erizontale' se de ermina in cadrul unul mod dec cilullc preeizai pe seama unul spectru de rispuns al acceleratiei. Se practlei melodn lndirecta de caleul a fortelor seismice. Rezultanta S, incarcirii seisrnice orizentnl' indirecta de calcul a fortelor seisrnice, care actroneaza structura in rnodul r ell' oscilatie, se expl'im~ prin:

s; £: C,.G
it! care C, este coeficientul
rezultanra incatcarilor
I

~5.2())

sei~micglobal sorespUJ).zator modulu,i t. iar G esngravit.ationale. Coeficientul seismic :global se exprima prin: C, =
Er

S.Jg

(5.21)

t'las!l II

Tn care £r este eoeficientul de echivalenta (factorul de partielpare modaHIJ core punziil r rnodului rdeoscilafie ~iS;/g este un spectru ceJjven~jonal al aceeleratiei.

- anslruclii de irnponanlll viml! penuu Oc,ieiale a cArQrfuOClionalilule lh IlInl'111 eurremurului ~j imedial du~A eutremur trebuie sltse asigure integral: -ssphale, stalH de salvare, sta~ii de pornpieti; ., ... - cllidiri peotru uniutI administrative, centrale. judelene, eu rol de d~IZ!e In r:lI"gllnll.lI(t;li m1isurilor de.urgen\:p. aUI'll utremur; -cladiri ptlnlru cornuniCalij deinleres nafional ~ijudel.ean: - unitAl! de producers a energiel elecniee din sistcmu'lnalional: -IlUidid care adlloSttsc lTIuzee ¢e i,m onan nil lonal1i. -1 COnstructii de Impo~t1.normaJi't - ~nstrilctii care nu IllC parte din clasele I. II ~n\1 IV' -scelelahe cladlr] din domcniul oerotiril sandmlii; -~coli, crese, gridirlill!, cllrnine peruru, Copii handicapa~i ad penrm bAt(8ni! - c!adiri, care jldApostese aglolnem\ii de persoane: slli de Sp~l:tilCole nrltsli!) iI sportive, bistlri(;)i. centre comercialc; clMiri care adApostesc valori artistiee, istoriae, stiintii'ice deosebue: - el~(j.iri ~i insta1alii industrlele care prczintJ riscuri de i!)cendli SIIU duglijM II subslanlt! toxlce; - cilidiri indusfria.!e oore-add ostesc echi amente de mate valoare, -1I1!'idiri dc locuu, hOlelurl, dmine, -.consln,Jcl~i in.duS1l'iaie ! II ro:tQ.otehnict CGn~tJ'U(llii ,de importllnlA red us!: .. - construcJii agrozootehniee de important! redLt~: sere. constructu parter pG111111 cresterea anirnalelor ~iplsi1rtlor; - cunSHlIctii de lool,lil parter sau part.cr Si etl'tj: . - aile COliSlrucfii civile $i industriale cafe adA.po ll::~CQunuri de nuca valoare ~I In care lucreaza un eesonal restrw.

Fig, . 12. SPCC'lruI elasllc al tel'cnullJi,

FIg. S.13. E:vdlu~ia in {imp II eoeficicmului dinamte Iii norma romineasell.

zonare elSmlca a teritoriului Romiiniei pe baza sdirii MSK sunt redaie valorile coefi ientului zonei eisrnice.
'fabeht/5,J3

EJ se construieste ·pe spectrllle.lastic normaUzat S. din fi.g. 5.12, care esre mal sirnplu decat acela$i speetru indiCa! de Ee8. Pe aeesr speetru se grefeaza: -..co~fi~ieDtul illte~sitit~i seismice Ks= aNlg sau coefleientu] aenei seisrnice. BI arata m~fI~ea varf~h)1 .acO~lera~iei seismice Intr-un amJ1lasament. Fig. 1.5 reda iar in

- coeficientul de amplifieare dinamici p, in modul r de oscilatie. Aces! coefieient are valoarea maxima 2. S pentru 0 durata violenta a·cutrernurului de 20 ·60 securide ou promabilitatea 70-80% de a nu Ii depa~ita: valoatea maxIma. Dln
punct de vedere al amplasamentelor, teritoriul Rornllniei a fost divizat in 3 clas ..., tig. l.6. Aceste clase se diferel'ltiaza prin asa-numita perioada de colt T; C~\! '01 valorile 0,7 sec, 1 P sec $i 1,5 sec. Expresia coeticientului dinamic este expnmala analitie prin:

tabelu] 5,13

Coeficiennil zonel selsrniee KI•

Z~ml

t. .

f3, = {25- (T - T,.) 21.0

25

1',57;.
~ < t, s TD

(5.22)

1.I1(enlilllll~M,sK K

A
9 0,32 II

1/2

0.25

C B O,2~

1J
7 1/2 0,16

E
7
0,12

- f"actorw social derivat din clasa de irnpol'tantf a constnictiei cuantificst ca si la EC8 notat ins! eu 0:, ~i.redat In tabelul 5.1. In~luderea cliid'iri(or In clase d~ importanfa la protecaa 'antiseism lea este reprodusa in tabelu r $ .14.

jar alura graf'lU este prez{!ntata' lrj. fig, S,12. Pentru perleada de eQ11 8 se vedea paragraful 2.3.9. Faetorul dinamic a fast supus tot timpul m0difie:lrii cu fiecare cutremur devastator. lsteria acestui coefieient soda isteria cutremurelorca~strofa[~ din Rernania iar fig. 5.1~ prezints evclutia graficului acestui ceefieient, In cadrul

normativului romancsc

spectral de raspuns elastic ai. aceelerapei se exprima: Sa = K~ ~r' g.

(5.2~l

Alura speclrului

imita spectrul norma Iizal

penrru
0

CU

ordonatele

amplificate

eu K,.g
(5.24)

~-----------------------5.6,4.

II) t

pectrul de proiectars

construetie Intr-un arnplasarnenr precizat art forma:

IN

ARCJl.RI

F,I, MY E P~NRLI ELEMENTE

N.EPORTA'r

unde intervine coeficientul a. al elasei de impQrtanla a ocnstructiei ~iUR coefieient de reducere notat cu \iI. Acesta din urma reduce efectlJ,l ae(:iunii -seisrnlce Intrucdt eenstrucria are rezerve de capacitate portanta fumtzate de gradul nedeterminarii statiee ca ~i rezerve deabsorb!.ie a energiei seisrn ice induse dator;ta d ueti Iitalii materi8lului. \lalo~ile lui Sum redacrate in tabelul 5.l5.
Tab£IIl/5.15 'CQefioicmul de fcdu()orC al aC,pl.lI'1'ii seismice
-

III scopul cornpartimentarii spatiului lntr-o eonstructie, sunt prevazu!l per Ii 11'~p rtitori neportanti, Pentru seopuri de exploatare ~i7ntTetinere lntr~o COil tI·~lclic ~l 'dificli diferite arnenajari, Pe durata unui seism acestea i~l p r pi 'I'd . tuhtlitatea. De aeeea verificarea l'a aetiunea seismica areca obiectiv printir>111 II tgvrar~a stabilitiitii elernenuilui impotriva capotlril 0r1 a avarierii . Incircarea seisrnica totali,Sw pentru aceste elemente se determlna cu (01"l11uliJ
w

S\\.=Cl.
III

C",.. G

("}())

dill tn rabelul S.17 pentru diferite clemente,

care G este greutaiea elernentului eonsiderat, C,..este coeficientul seismic ~lobnl iar ex este factorul elasei de il1~Il('H'hllll

[pdic!3tiv A B

,II eladirii.
5.6.5. SUPE~POZIT1A IiiFEC1'ELOR MOD1!IRlLOR PROPRl) DE OILA

Tipul structurii Struulur;\"din boton armat Struclu"i, din zRll1ric Struoluci metalico SEI$MICE
ERTCAbE

Coer.. 'f' , 0,15 - 0.35 0,15-0.30

0:17 ~

III·:

C 5.6.3. iNCARCARI

0165

Eforturile in structure de rezisten1A se calculeaza separat pentru fiecare Ilhld de oscilatie. De r~gtJla eiste suficleot1i: eonsiderarea primelor 3 moduri. Efol'L,U!, de
dlmensionare R intr-o, sectlunea unui element se determi.ria: pe baza superpoz:
(I I Ill)'

pAtratice,oll relatia:

Veri'fiC;:aJTeala aetiuni seismiGe verticale este necesara pentru acele elemente

ale structuri] de rezistenlA pentru care efarturlle axiale sunt horar'ciloare la di~e~sionarea lor: sttljpi, ~pale~i de zidarie, tiranti structuri suspendate: bare la 8:InZI ell zlibreJe etc. Incarcarea seismica verticata 'se apreciaza printr-un precenr din Incsrcarea gravitational! conform relatiei: (5.25)
Incarcarea seismka verticala. se suprapune peste fl1earcarea. sau efortul'iJ~ respective, a~,aOUI11se arata 711tabefuJ 5. 16.
Tuhellli 5. 16

R= [ 2,R;
r=r

]112
forta axiala)
ill

ill care R, e te efortul (moment tncovoietor, forta taletoare, sectiunea conslderata eorespunzateare medului rae oscilane,
TrJbe~uI5~ 7 1

grAvitafionalll

dlrecm
TipuJ elementulul

Cocfici~1nl'i seismic! penLtu f()rlele seismite ale clemQn~e neslr)Jctl:lrale

CoclTclenlli incli'rctrii sci 'mice vertlcale C"

TipuJ de element In~Art'area sau efortul care se modifieR

Elei11ente ell efOffilli axlale predominante (sililpf. ccloanc, tirllfl!i) qrihzi d~ eadru cu forta tM"cloaternare Orin7..i eu inclil'c!ri verUcale.concenlrate

C.
;:t I.Ok
5.6.6. ASOCJEREAiNCAR~ARIJ 2,5 k.

Bfor1ul ruelal

orrce directle
iN GRUPARI DE iNCARCARI

man

Porta blieloaredatoritll IMw-c!lrii 'gJ:aV'i\lllionak I± 1,5 k, in seJl.(i!m ite 'din vecinlltatclI s!aJpiltlr Tncarta rea :cone co traUI ± 1.S k,
la reazemc

SEISMICE

Plan~ee dalll rezernatc 'direct pe sti:i.lpl !tona lliietoare (f!lra &rinzi~ strlipllngere) Lg_ra¥i{ai(.m~le
Consclc cu deschider; rnari sau incil.rca.ri
rnari

(vetlflcarea

la

± 2,0
±
1,5 k,

incarcarea selsmlca face parte din rncar6a.rile exeeptionale. Qlln,I:1I1 prevederilor ST AS 1010 l1IA-77 incarcarea seisrnica se include In grupdrilc
speciale. 1)

I fncirCarl:a gravifaliiJriala lotallj

incarcarea seismica 5e asoeiaza eu: . incarcarile gravitationale de nivel inclusiv cele dare de mljloacelc
si se considers

U·

transport,

numai fractiunea de lunga durata, De regula incdrcaro I

~ravitaljOllaUi se ia di~tr-0. sil1gura ipoteza de dispunere pe plansee sianume c 'II care con,duce la rnasa tnert:laJf maxim!. pe taata constructia. fnearciirile se inlrolllJt, 'cu valorife lor narmate. . tehn 2) .j~circa.l~i~u.,_caracter sta~c cvuipermaoente provenite din procesul b .,~JOgIC. preslum In 0Qnducte ~I recipienti, forte orizontale de intinderc jI enzilor Lransr:oortoare c a Ace t • ,_ -_. ., .,_ _ .' t",'. 'f"" S €I mcarcan se maJor~aza cu coeflelenpl d~ supralncarcare al gruparii speciale.

Capitolul PROTECTlA

ANTISEISMICA A CONSTRUCTIILOR

I Nu;: asociaza c~ actiunea seism,icir actiunea vantului, franarca p0durilvt ru ante narea carueioarelo; podurilor rulante, fortele de Inertie orl'zr"ni'.ll" c0respl~nza.lo . ~-'1 . •~' . •I ,,..,.~ '" . .' ~re~ rn:~carl 0[ utile ale podurilor rulatHe cu suspensie flexibil ~GU cab'un~ Incarcar~le corespunzatoare uner deform atl i i'mpiedicate (v,ariatia d~ ernperatura, comraena betQIluJui).
6.1. CONCEFTUL ENERGETIC

AL STR1JCTIJRlLOR

iN RASPUNSUl..

SEISMIC

Pe timpul evenimentului seismic, rniscarea ferenului producemiscarea bazci de rezemare adadiri'i. Fundatia transmite misoareacertstructiei. Aceasta executa 0 miscare oscllatorielntnetinuta, iar dupa lncetarea seismului, exeoun oseilatii liberc cu energie a struc!tl)rii de catre terel] prin interrnediul' fundatiei. In desta~urarea aeestui proces, se realizeaza un bilant' energetic care contine: energia indus! in structura Elnd, energia absorb ita de structura Eah$ si energja restltuita terenului Er (6.1 )

ernonizate. Actiunea seismica trebuie considemta ca un proces eentinuu de alimental'

nergia absorb ita de lnictura so regase~e In: energia cine~icli E~ a eonstnrctiei aflatt'i il\ m'(~care.energia potenliaJa Ep a elementelor deformate elastic, energia"dlsipata Ed (C~1mSLlrttata,) prin defoFmapi remanenfe (fisuri. crap-ituri, exfolieri, flambaei de bare, vaalii!'i, ruperi, capotA.ri). Teate aeeste forme de energieeonstimie energlacapabila fI
structurii :£et.tl. Se peale <!-!ltfe).etranserie relatia bilanfului energetic: r

a~-&=~+~+~=~~

~~

Cantitatea de energie indusa in struetura e te in direc~ legatura eu fartele seisrnlee care se dezvolta, Energis capabila ret1eota posibilit1i:tile de deforrnare elastica (E~,. E~) ale struoturii, dar $i capacitatea de deformare elastoplastica (Ed' Considerentele de mai sus permit intuilea a doua modali~ti de eoncepere II construc.!iilmf rezistente la eutremur,

Fig. (iJ,.l.CircuJruJ energiei seisrnice,

I. 0 prima

modalitate

const! tn realizarea

unor asemenea

structure ~i fundatie astfel incat energia ifllratlUn'structura

Eind sa fie cat mai

Jegatufi int~
mid\.

1117

u ahe eu 1/ inte, oi rcu itu I energetic: teren -fundatie-smxzura- fu ndatie-teren, !il' scurtcircuiteazf devenind teren-fundatie-teren, fig, 6_.I. Constructii le realizate in eonformitate eu aeeasta, so cunosc sub denumirea de c1ik1iri cu si teme de prate ~ic eisrnica de izolare a bazei, Principalele mtjleaee de ebtinere a sistemului tic izolare seismica sunt; fundatiiJe cinernatice reazernele elastica stalpii pendulari, 2. 0 a doua modalitate de realizare a constructiilor rezistente la culremur, opereaza prin miiritea energiei eapabile, In maIimea energiei capahile, aportul cui mal mare trebuie 58.-1aibaenergia disipata Ea~' Nvmai if) acesr fel,energja clnelicA (dec! ~ifortele.de inertie) va avea e rnadme redusa. Din aeeste considerente deeurg
urmat0aiele:

a) Sporirea energlei capabileprin echlparea aeesteia CU, disipatori de energie, 'Disipatorul se aetiveaza pe timpul evenirnentulu] seismic ~i eonsurna din energia intrata in sQ-ucfura. Activarea disipatorilor consta 1n fortarea lor sa efectueze luau meeanic de deforma~ie elastica sau remsnenta. b) Schcletul portanf S8 realizeazaastfel ca sa eensume mai multa energie iudusa. Acest consurn se ob~ine p~fn farmarea articulaljilor plastice, In oonsecintii, struetura se prGieeteaza astfel ea la un anumit niveJ al fortelbl" seismiee sa se plastifice diferHe seotiuu]. De na-gultt, aceste clemente trebuie sa: fie orizontale pentru ev iLares _capotari i.
6.2. PROTEJAREA

n prezent, ecle JIItll hug lolositc unt dispozitivcle de i/,nlM . 10 baz~, dat rllfl 11Hlicc{.!Irii irnple ~i a lI~lIri!1lcl de realizat ~i llllretint!l. Pl'opriclatca de izolar nil' Inrpl cauze urmatoarelor doua efecte: i) cresterea perioadei oseilatiilor naturale; Ii) modul fundamental de oscilatie este 0 deformatie de translatie a elernentclor II. ilatoare de la baza structure, practic este nedeformata iar modurile superioarc de oscilatie sunt eliminate. Izolarea la baza este tie fapt 0 legatura seis~\iG:a Inlr'l: t:t)llstructie~i fundatie, ea izolealli eonstructia de miscarea bazel de reaemare. I\ccasta legatura contine reazerne $1 am a rtize ri histeretici astfel acordaji inca! ccnstrucria se inearca cu forte oriZ0htaJe de marirne r<::dusa. Sisternele de arnortizare ad1iugate imbunatatesc proprietatile disipative ale structurii tara modific!ri irnpertante ale rigidltatii ~i eapacitapi portante a con tructiei, Si~lemele de amertizare a(1iiugate cauzeaza e crestere a perieadei 0sciJa~110r natural, clreia Ii revine un spectru de raspuns al acceleratiei de rnai mica valoare. Un sistem vibrates este compus dintr-o rnasa inerti ali un amortizor ~i L11l

SEISMICA A CONSTRUCTIILOR

ist mele de ~rotec~ie seismic! sunt achizl~ii relativ noi in lngineria seismica scopul lor fiind de a reduqe irnpactul cutremurelor asupra con truotiilor tJ.! ajutonr] unor C!lispozjtivB speciale, Se praotica d0uii felll17i db sisterne de proteetie seism rcli,numite activ ~irespectiv pasiv, prirnul caz, dispozitivele folosjte (metoare eleetrice comandate de computer antr az1i vibratori cu excentrioi) genereaza artificial 0 miscare cu para metr i adaptabili care este de sens eontrar ml~c!rii seisrnice, Mi~oarea artificial! este de sens contrar rni~cirii seisrnice astfel ca sa rezulte 0 defonnata a coustructlei mult mai redusa, Aceste sistema se compun din dispozitive hidraulice a caror functionare este comandata electronic) func~e de parametrii mi~ciiFli seismite. Slsternele de proteet]e pasivii au drept scop sacencentreze defo~maf;iile seismice trr a:j}umite zone $,.i sa consume 0- parte din energia seismics, Se deosebtsc patru felmi de sisteme de protecJ.ie paSiv:!: l. sisteme de izolace La bazji; 2. .siste~e de ~rnortizare adaugate; 3. sisteme vibcatoar-e acordate; 4.sisteme cu dispozitive bisteretice.

resort adaugat la eeonstructie si care este bine acordat la freeventa naturalii a ueestela. Sistema I reduce eu mult rispunsu I seismic in acest dorneniu de frecventa. dar nu $i la frecvente lnvecjnate. 0 constructie poate avea ealiva v}brato-ri aeordatl ta diferite frecvente, iar mspunsul este similar ell al sistemelor de arnortizorl adaugati ~i acordati Is excitatie de lun_g8. urata, d Dtspozitivele histeretiee, ,od sisternele ascun c, ~e-alh:eaza 0 di ipare 111a i ~ de energie lji aetioneu.a ca niste sigurante fuzibile tructurale. le limiteaza fortelc seisrniee 7n structura de rezistenta la un nivel predefinit, Asadar, prineipalul C I}
al sisternului a Guns consta in :

in

i) lirnitarea fortelor din slructura.sub niveiul de avarie flind sigurante fuzibile: Ii) concentrarea deformatiilor structurii in aceste disp0zitive cu scopul de a d i si pa 'eea mal mare parte d inenergia indusa 6.3. rZOLAREA:. SEISMlCA lzolarea bazei <derezernare a struoturii urmareste introducerea in suprastructure a unei c(IJ'\titafi Alai miei de energie, Datorita aeesteia, mi$'earea eonstruetiei. are (:'i dezvoltare redusa ~i in consecinta, fortele de inertie au intensita~i mici, Izolarea seismica se censtituie ca 0 prob1ema: de optimiaare a cheltuielifor legate de pericelul seismic $i of era avantaje structuriler rigiae.
6.3.1. 1i'IJNDA.II CINEMATICE

FLlnda\iile cincJ'l'latice se oompun din doua bl0clIri - umll inferior ~i celiilalt sllperioI'. intre blocUl·j so insereazi-un clement eu rol de« lagar ». Acesta~ la randlll siu. are dQua balansiere metalice lntre qare se interpul1 fie ru1cmri, fig. 6.2, fie bile. fig. 6.3. fig_. ~.4. fie clip oizi fig. Q.5. Medo,1 de lucru al ace tor reazemc este umlatorul:

III rm

Fig -.6.2. R~azeme au Allourl cu dcpl"S:lI~"

a) pe o1firecUe: b) pc dou4 dfrclt;lii.

ste accla cu clipso 1,1, H . 6.51 fig. 6,6. Reazemul lucreazs $; ca dlslpator energetic prin nidicarca centrului de greutare al suprastructurii, ~i scurtcircuiteaza circuitul energiei seisrnice. Daca forta de free are din \( lagAr ) este mica, construetia poate reacticna Is seisme de miea intensitate ~i III actiunea vantului. Daea ferta de frecare este prea mare, apare pericelul d· ncfunctionare a sisternului de protectie chlar la mi~eari seismiee puternice,

unda Sei~!lliC'a eepJaseaza terenul ~i bloeul I al fundatiei. Porta de frecare dintre role, bile elipsoizi si balansieru] inferior fiind relativ mica, este ~nfr~nta $i astfel pamantul·se rni$ciiS4b c·enstruclie. Prin intermedlul fortelor de frecare .. 0 cantitatc mica de energie patrunde $i Tn structura, CIMirease va misea, dar eu deplasarl, viteze $i acceleratil mult reduse fa.ta de situatta in care cUidlrea este tara reazem cinemarice. Deci, reazernele cinematlce, prin modificarea caracteristietlor dinarnice ale ansamblului, reduc energia seismica indusa.
Vlg: 0,5. Reazem pe e1!psQid .

Fig. 6.6.'Fundlllie pe e.lipsoizi.

.~

6.l.1. CONSTR CTII l'~ REAZE~E ELi\STlCE

.... - .....
\

Uo(t)

Fig.6.J. RllflJ.cm pe bile.

Fig.6,4.Rea:wm cu

revenm!.

Cresterea ef'icacitatii proteetiel la asemenea reazerne se ebune daca balan ierele au forma din fig. 6.4. Aceasta obliga construcria sa-fi ridice centrul de gr~llr~I: ~ll Jl1ari~lea llh, ceea ce necesita u.n eonsum de energie O.IlIl, din energia sersrmcs mtratfi In structura, Accst lucru mecanic .este censiderabil daca se are in vedere greutatea imensa a cilldirii. Reazernele clnernatice pe rulouri permit deplasari l,lniclirectionale, fig. ~.~ .a, _bidirectionale. fig. 6.2 ~. Ele nu permit readucerea sfructurii in pozitia In]u.~fa. Reazemele pe sfere, fig. 6.3, permit deplasarea pe erice directie tara posibilita~ea Q<i';upirii pozitiet initiale. Acest meajuns se inliihlra in cazul r~aze~lUluj pe sfere din fig. 6.4. Un reazem einematie CD deplasarea pe orice dlrec-Ile ~i cu posib! litatea de readucere a suprastrusnlni in pezitie initiala:,

de functionare al acestui s.istem de iZ01;Ve, c~nsta ill unui baraj, disipator de energ'ie intre fundatie ~i suprastructura. Acest bar<~jcpJ1.SUllla 0 mare parte din energia seismica indusa prin .deformalii elastica. Intreducerea lntre eonstruc~ie ~i fllndatie a 11110r reazerneelastice - pachetc de cauciuc, re carte rnetaliee are cut efecte: 1) izolarea suprastructuri! de fluxul energiei seismlce purtat de unde; 2) readueerea stro(:turii la pezltia initiaUi; 3) cresterea perioadei proprii a oscilatiilor libere ~i,in consecin~, reducerea forteler de lnertie, Prlncipjul
interpunerea fl.';.3. SIS1'Ji)M.E rOE rZObA!RE CU 8ESOAcR'fE METALICE

La ac~st sistem.fundefia constructiei se realizeaza din doua corpuri separate printr-o folie de p~¥I.C.• fig. 6.7 a. Prin cemprirnare« researtelor cerpul 2 HI fundatie! se desprinde de corpul I ii taiTlane suspendat Pe blocul .2, se,dezvtllti suprastructura. Miscarea seismica agjta terenul ~i blccul J- al fundatie] Suprastrucnrra prirneste Q cantitate mica de energie deZ'O'olt'ata de- resoarte. in fig. 6.8 so arata 0 cla.dil"e realiz,ati pe resoarte metalice-

ol

c)

6.3.5. SISTl';ME

DE IZOl,AR.E

PE STALP]

PENDUI,~RJ

Stalpii pendulari situap lnire fundatie si suprastrudurft, constituie un element de seurtcircuit al fluxului energiei seisrniee. Ei sunt astfel alcatuiti i'nc~it perm II miscarea pamantului, a fundatiei sub constructie, tara ca aceasta sa sufere depla ari

SEq iUNEA 2 - 2
FundCllit

Fig. 6.$. Gr!l~irl'l slJspl!:ndaUi pc arcurl mCluHoc..

Tirant

. 6.3.4. SIS'I1!iME DE I.ZOJ.,A,RE PE RESOARTE

OJ

CAUCIUC

.Reazcmele din eauciue au lnceput sa fie curent felosire la eonstructille care n~ceslHi protectie seismica total! cum ar fi: centralele atome-electeice, constructii vltal~, rnenurnente isto rice. Reazemeledin caueiuc, folosite la izolarea seismiea trebuie sli 'fie flexibile p,:otru a transmite 0 cat mai micil energie, dar $i rigide pentru a preiua iocBI'canle verticale. Elasticitatea este conferita de cauciucul n~tu.n:rl,fig. 6.? b, ~au artificial, elastomer. fig. 6.9 a.c, vulcanizat pe 0 arma:tura ~10 inele sau dlSCUfI de orel cu rOIde rezistenti. Prin alc~tuirea 101;' aceste reazsme rZ0le~zii CQns~ruetiiJe la -actiuni seisrnice vertic,ale dar $i latera Ie. asemenea, ele perm.lt re~enlrea structurii la pozitia illi~iala. in Romania, se folosesc reazeme elastice din neopreJ1 la peduri eu deschiderea maxima de 30 rn. Aoeste reazerne sunt.sub ro~ma unor paralelipipezi armati cu insertii meta lice.

Fig. Q.• IO. Stilp pendular scun,

De

rnari. Sralpii pendulari, pot fi alcatuiti in diferhecontiguratii fig. 6, I0, fig, 6.11.1n rapt construetia se dese-arca prin ir1termediul uno!" tiranti pe f\.lndalii .~iace~ll~a su descarca pe teren, Tirantii sunt principalul element care permlte ml~carea fundatiiler sub cOl1struetie. Pentru a spori eonsurnu! de energle incintele de 18 fundatli se umplu partial eu balast pentru ea iIi timpul seismului sa se consume energie penu It in'llingerea frecarii. .0 variants. de stalp pendular este ilustrata in fig. 6.1.2.

Fig, 6.1 t,

M~ldcl

de

stllip ~ndlljlll

In teellst ilUa~il: IUllglill I I~I i I :;ole. kolu] lor pe 1!J1g~acela de bllruj p,'utl! 'lo~ "uti eismle sc cempl Leat..: eu nc ·1, de cf1cientA, fjindrAlpii parterulul, fia. 6: I J.
6.3.6 .. ISTE,~E COMBINATE OF. U;OLARE SEISMIC;'

Izolarea seismiea constituie cea mai eficiema posibilitate

de protejat·

utltiseismica a eonstnrctiilor. Din a'C~$t motiv, pe mapamond, s-au praetieat difcrilC variante, Combinarea sistemelor de izolare seisrnica este ilustiata in fig. 6.14, carl'
pol'tnite protectia clad [r,if la aGtiunea laterals a seismulu i prin reazemele pe ru lnur:

Dintr-tln elip aid se « extrage» cilindrul central al " " dubio curbura Acesta '. d .' e carol capete au uprat:.'\ta 'II ee se inaljj de'asuPfa, :':i'jt:U :~': bJ~ului !nferior al 'filn.d~tiei .fa!! de eonstrnetl I . eon IguralJe pet fi (OIOSltl la nivelu! parterulu!

rIa. 6.14. Sisteme

combjnate de proteetie !>eismieli.

q)

b}

Fig. 6.' 2"StaJ~ pendulal\ eu dup.la ~!lrbur!f Is capete,

t;)rU"91
Pig. 6.13. Structuri ell sralpi pendul,ari. Pig. b.I~, Cla:dire cu sisillme combinate de p!'oleolie~eismid.