Cuprins

Argument.....pg.3 Cap 1 Elemente component ...pg.5 Cap 2 Placa de sunet, procesoare de sunet..pg.7 2.1 Caracteristicile placilor de sunet...pg.8 2.2 Componenta audio digitala..............pg.9 2.3 Sinteza substractiva.........pg.10 2.3.1 Sinteza FM............pg.10 2.3.2 Sinteza bazata pe esantioane digitale.................................pg.11 2.3.3 Sinteza prin modelare fizica...................................................................pg.11 2.4 Comprimare si Comprimarea CODEC................................................................pg.12 2.5 Componenta hardware........................................................................................pg.13 2.5.1 Sistemul acustic fundamental.................................................................pg.13 2.5.2 Generator de semnal..............................................................................pg.13 2.5.3 Amplificator..........................................................................................pg.13 2.5.4 Difuzorul.............................................................................................pg.13 2.5.5 Programele driver.................................................................................pg.14 2.6 Intrarile si iesirile unei placi de sunet...................................................................pg.14 2.7. Microfonul omnidirectional si bidirectional.........................................................pg.15 2.8 Dispozitivele MIDI..............................................................................................pg.15 Cap 3 Placa video si acceleratorul grafic de imagine..............................................................pg.16 3.1 Tipuri de placi ...................................................................................................pg.17 3.2 Functionarea RAMDAC-ul componenta a placii grafice........................................pg.17 3.3 Dram si Vram ....................................................................................................pg.18 3.4 Registrul de culoare.............................................................................................pg.18 3.5 Tuner TV..........................................................................................................pg.19 3.6 ATI All in wonder 128 32 MB...........................................................................pg.19 3.7 Pixel view All in combo TV....pg.20 3.8 3 DEMON PV PV951.pg.20 Cap 4 Modem-ul ..............................................................................pg.21 Cap 5 Concluzii.............pg.22 Bibliografiepg.23

Argument

In prima jumatate a secolului al XX-lea, nevoile de calcul ale comunitatii stiintifice erau satisfacute de calculatoare analoage, foarte specializate si din ce in ce mai sofisticate. Perfectionarea electronicii digitale (datorata lui Claude Shannon in anii 1930) a condus la abandonarea calculatoarelor analogice in favoarea celor digitale (numerice), care modeleaza problemele in numere (biti) in loc de semnale electrice sau mecanice. Este greu de precizat care a fost primul calculator digital; realizari notabile au fost: calculatorul Atanasoff-Berry, masinile Z ale germanlui Konrad Zuse - de exemplu calculatorul electromecanic Z3, care, desi foarte nepractic, a fost probabil cel dintai calculator universal, apoi calculatorul ENIAC cu o arhitectura relativ inflexibila care cerea modificari ale cablajelor la fiecare reprogramare, precum si calculatorul secret britanic Colossus, construit pe baza de lampi si programabil electronic. Desi design-ul si performantele calculatoarelor s-au imbunatatit dramatic in comparatie cu anii 1940, principiile arhitecturii von Neumann sunt in continuare la baza aproape tuturor masinilor de calcul contemporane. Ea este denumita asa dupa renumitul matematician austro-ungar John von Neumann. Evolutia calculatorului cunoaste 5 generatii ultima find in curs de dezvoltare: Generatia I (1946-1956) IBM,UNIVAC,ENIAC carcaterizata prin:

Hardware:relee, tuburi eltectronice; Software:programe cablate , cod masina, limaj asamblare Capacitate de memorare: 2Kocteti. de

Generatia II (1957-1963) marcata prin aparita tranzistorului:

Hardware:tranzistoare, memorii de ferite, cablaj imprimat; Software: limaj de nivel inalt ( Algol,Fortan) Memorie: 32Kocteti.

Generatia III (1964-1981) IBM 370 ,FELIX caracterizare prin:

Hardware:circuite integrate, cablaje imprimate multistrat, discuri magnetice , aparitia microprocesoarelor.

Software:limbaje de nivel foarte inalt, programarea orientata pe obiecte, programare structurala, de primele programe pentru grafica si baze de date

operatii/sec, Generatia IV(1982-1989) :

Memorie,Viteza:

1-2Mocteti,5.000.000

Hardware:circuite integrate pe scara foarte mare, sisteme distribuite de calcul, apar microprocesoarele de 16/32 biti, primele unitati optice.

Software:Pachete de programe de larga utilizare, sisteme expert, sisteme de operare, se perfectioneaza limbajele de POO,baze de date relationale:

instructiunii/sec.

Memorie,Viteza:

8-10

Mocteti,

30

milioane

de

Generatia V (1991-2002) in curs de dezvoltare:

Hardware:circuite integrate pe scara ultra larga, arhitecturi paralele,proiectele galiu-arsen. Software:Limbaje concurente, programare functionala, prelucare simbolica, sisteme expert evoulutate,programare de realiate virtuala, apar sistemele de operare windows , precum si aparitia internetului

Memorie,Viteza: pana

Gocteti-TOcteti, 1G-3G de

instructiuni/sec Calculatorul este folosti in orice domeniu in ziua de astazi, de la armata, medicina , pana la sistemul educational banci, transfer de bani , absolut orice se face cu ajutorul calculatorului in ziua de asta, ajungaduse in prezent la procesoare cu 8-12 nuclee pe caculatoare personale, chiar si portabile memorii ram de de pana la 32 G, placi video de 4 G, spatii de stocare de ordinul Tera sau chiar si mai mari , unitati optice capabile sa retina 50 de Gb (Blu-Ray), precum si viteze de prelucare a datelor mai rapida odata cu introducerea noilor HDD ce poarta denumirea de SSD.
4

Cap 1. Elemente componente

Un calculator personal este un sistem electronic programabil de prelucrere a datelor proiectat pentru a fi folosit de un singur utilizator. De-a lungul anilor de dezvoltare a calculatoarelor personale blocurile de constructie denumite componente hard s-au modificat si perfectionat continuu. Unitatea centrala constituie componenta de baza a sistemului si este formata din: 1. unitate arimetrica si logica (UAL) ce efectueaza operatiile atitmetice si logice; 2. memoria interna (MI) care pastreaza programele si datele in curs de prelucrare; 3. unitatea de comanda si control (UCC) cu rol in dirijarea functonaii intregului ansamblu. Echipamentele periferice realizeaza legaura calculatorului cu mediul inconjurator.Se disting urmatoarele categorii mai importante: *echipamente periferice de intrare (tastatura, mouse-ul); *echipamente periferice de iesire (monitor, imprimanta scanner); *echipamente periferice de stocaj (unitati de banda magnetica ,unitati de CD-ROM) *elemente periferice de comunicatie (cuplor, modem). Cele mai importante grupuri de componente ale unui calculator sunt: unitatea de sistem, sistemul de stocare a datelor , echipamentele periferice ai componentele de conectare. Componenta de baza a unui PC este unitatea centrala formata din carcasa calculatorului si din intreg continutul acesteia. Una din principalele sale functii este cea fizica, ea reprezentand locul in care sunt montate componente interne, cum ar fi: placa de baza, unitatile de disc, placile de extensie etc. Elementul esential al unitatii de sistem este placa de baza. Placa de baza contine elementele de baza a unui PC , cum ar fi: microprocesorul, sistemul de stocare a datelor (memorie), sloturile de extensie si porturile. Microprocesorul este cea mai importanta dintre componentele electrice de pe placa de baza, fiind coodonatorul tuturor operatiilor ce se efectueaza. Tipul microprocesorului determina puterea de prelucrare a calculatorului si programele pe care le poate rula. Principalele caracteristici ale unui microprocesor sunt: viteza de lucru capacitatea maxima de memorie pe care o adreseaza, setul de instructiuni pe care le poate executa.Modelul unui microprocesor este principalul criteriu de alegere a unui calculator. Elementele componte sunt : 1. Placa de baza ("mainboard - motherboard") este piesa la care se conecteaza toate celelalte componente ale calculatorului, atit din interior (procesor, placa video, hardisc, etc.) cit si din exterior (tastatura, maus, etc.)..Pe placa se gasesc dispozitivele care permit montarea componentelor
5

(soclu pentru procesor, slot AGP,PCI-E pentru Placa video, sloturi PCI pentru modem, placa de retea,tv tuner etc.), dispozitivele de conectare a unor componente (porturi seriale,paralele, USB, conectori ATA SATA, etc.) dar si componentele care sunt integrate in placa de baza (de ex. placa de sunet, placa de retea). 2. Procesorul se mai numeste si CPU (Central Processing Unit). Puterea unui procesor este data in general de frecventa de functionare ("viteza cu care face calculele") masurata in MegaHertzi (MHz) sau GigaHertzi (GHz). Frecventa de functionare este denumita de obicei "frecventa de ceas" ("clock frequency") sau "frecventa de tact. Pot fi single core( un singur nucleu de procesare ) , dual core ( doua nuclee de procesare ) , sau quad core ( patru nuclee de procesare ) ,AMD sau Intel 3. Memoria RAM ("Random Access Memory" - memorie cu acces aleator) este memoria rapida folosita de componentele calculatorului pentru stocarea temporara de date. Datele sunt scrise, sterse si iarasi scrise rezultind un ciclu de scriere-stergere determinat de necesitatile programelor care ruleaza intr-un anumit moment. 4.Coolerul .Procesoarele moderne se incalzesc foarte mult atunci cind functioneaza, iar temperatura lor trebuie mentinuta sub o anumita limita pentru a asigura o functionare optima. 5.Hardiscul ("hard disk" - disc dur - HD) este componenta pe care sunt stocate datele cu care lucreaza calculatorul, incepind cu sistemul de operare si terminind cu fisierele instalate de programe sau create de noi. 6.Placa video este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. Ea este a doua componenta, dupa procesor, care determina performanta unui calculator si de aceea si in cazul ei este recomandat sa nu facem economie atunci cind dorim sa o cumparam. Imaginile 2D sunt folosite in special pentru elementele de interfata (ferestrele, barele, butoanele, etc) ale softurilor, iar imaginile 3D sunt folosite in special pentru jocurile 3D. 7.Sursa este cea care asigura alimentarea cu curent electric a componentelor calculatorului. Fiecare componenta are nevoie de curent de un anumit voltaj iar sursa transforma curentul de 220 V de la priza in curent cu voltajul dorit de piesele calculatorului. Sursa de alimentare se conecteaza cu placa de baza, hardiscul, unitatea de discheta si unitatea CD-ROM prin cabluri speciale. Puterea unei surse de alimentare se masoara in Wai (W). Sursele de alimentare se gasesc in doua formate (AT si ATX) si au diverse puteri : 350 W, 400 W, 600 W etc. 8.Unitatile optice sunt niste dispozitive care folosesc medii de stocare optice pentru citirea si scrierea datelor. Stocarea optica este metoda prin care datele sunt inscriptionate pe un mediu special cu ajutorul unei raze laser.

9.Monitorul este dispozitivul de iesire (afisare) a unui calculator care preia informatia de la placa video si o afiseaza utilizatorului sub forma de imagini. Monitoarele se deosebesc dupa tipul de afisare a imaginilor in monitoare cu tub catodic si monitoare cu afisare prin cristale lichide. 10. Placa de sunet este una din componentele care ne permit sa transformam calculatorul intr-un sistem multimedia conceput pentru a satisface nevoia de divertisment sau pentru a pune in valoare capacitatile creatoare in domeniul muzical ale utilizatorului 11. Placa de retea sau modem . Placa de retea este componenta care ne permite sa ne conectam calculatorul intr-o retea locala ("local area network" - LAN) cu alte calculatoare in asa fel incit sa impartim resursele acestora intre ele. Modemul este componenta care ne permite sa folosim internetul prin intermediul liniei telefonice.

Cap 2. Placa de sunet , procesoare de sunet

Dupa cum am prezentat in capitolul anterior placa de sunet este prezenta la nivel de componenta foarte utila in zilele de astazi in cadrul arhitecturi unui calculator sau sistem de calcul . Acum sa reluam putin discutia despre aceasta. Placa de sunet este una din componentele care ne permit sa transformam calculatorul intr-un sistem multimedia conceput pentru a satisface nevoia de divertisment sau pentru a pune in valoare capacitatile creatoare in domeniul muzical ale utilizatorului. Placa de sunet este fie de sinestatatoare (separata - "standalone"), fie cel mai frecvent este inclusa (integrata) in placa de baza.
7

Placile de sunet separate sint de obicei "interne", adica se monteaza intr-un slot PCI ,PCI E de pe placa de baza, insa exista si placi "externe" care se conecteaza la portul USB. Componenta principala a unei placi de sunet separate este procesorul audio (numit DSP - "digital signal processor") si cu cit acesta este mai puternic cu atit placa va fi mai performanta. In cazul PS integrate procesorul central (CPU) al calculatorului indeplineste de obicei si functia de DSP si de aceea performanta generala a sistemului scade intr-o mai mica sau mai mare masura atunci cind procesorul central este suprasolicitat, de exemplu in cazul jocurilor.

2.1 Caracteristicile placilor de sunet.

Principalele caracteristici care sunt descrise in specificaiile placilor de sunet sunt prezentate in continuare. Rezoluia. Specifica dimensiunea in bii a eantioanelor, reprezentand un indicator al calitaii sunetului care este generat de placa de sunet. Se recomanda o rezoluie de cel puin 16 bii. Frecvena de eantionare. Este specificata in KHz, fiind de asemenea un indicator de calitate a sunetului. Placile actuale au de obicei frecvene maxime de eantionare de 44.1 KHz sau mai mari. Metoda de sinteza a sunetului. Cele mai uzuale metode sunt sinteza FM i sinteza Wavetable. Pentru o calitate mai ridicata a muzicii, se recomanda placile de sunet care utilizeaza sinteza Wavetable. Odata cu producia de masa a circuitelor de sinteza audio, preul acestor placi a scazut. Dimensiunea memoriei ROM. Aceasta specificaie se refera la placile care utilizeaza sinteza Wavetable. Cele mai multe placi au o memorie intre 1 MB i 4 MB. Cu cat dimensiunea memoriei este mai mare, cu atat calitatea eantioanelor este mai ridicata. Polifonia. Reprezinta numarul de voci, sau note, pe care le poate reproduce placa de sunet. Specificaia trebuie luata in considerare mai ales daca placa va fi utilizata pentru generarea muzicii
8

MIDI. Standardul curent este de 32 de voci, dar rezultate bune se pot obine i cu un numar de peste 20 de voci, iar un numar de 16 este adecvat pentru compoziiile uzuale. Multi-timbralitatea. Nu trebuie confundata cu polifonia. Aceasta specificaie se refera la numarul maxim de instrumente care pot fi redate simultan. La cele mai multe placi, standardul curent este de 16 instrumente. Porturile. Se refera la conectorii de intrare i de ieire ai placii. Cele mai multe placi au conectori audio pentru un microfon, o linie de intrare (pentru caseta sau CD), o linie de ieire (pentru un amplificator extern), i porturi MIDI de intrare i de ieire. Multe placi au un amplificator audio incorporat, i acestea au de asemenea un conector pentru difuzoare.

2.2 Componenta audio digitala.

O placa de sunet conine:
1. Un procesor de semnal digital (DSP) care controleaza computaiile 2. Un convertor digital-analog (ADC) pentru audio ce intra in calculator 3. Memorie read-only (ROM) sau memorie Flash pentru stocare de date 4. Interfaa pentru instrumente muzicale digitale (MIDI) pentru conectarea echipamentelor

muzicale externe (pentru majoritatea placilor, game portul este folosit de asemenea pentru conectarea unui adaptor MIDI extern)
5. Jack-uri pentru conectarea difuzoarelor i microfonului, la fel i alte intrari i ieiri

6. Un game port pentru conectarea a unui joystick sau gamepad Ceea ce ne intereseaza pe noi este procesoul de semnal digital care poarta denumirea de DSP acesta controleaza computatiile. Un DSP (Digital Signal Processor) sau procesor de semnal digital (numeric) este un tip de procesor optimizat pentru procesare continua rapida (in timp real) a unui flux analogic sau/si digital de date de natura fizica diversa precum sunet, video etc. Pentru prelucrare de semnale analogice, DSP-ul lucreaza conjugat cu convertoare analog-digitale (-numerice) si convertoare digitalanalogice (numeric-). Procesoarele de semnal digital, - DSP - pot sa prelucreze fluxuri de date analogice care, printr-o procesare analogica doar in mod foarte greu ar fi, sau chiar nu ar fi posibil. Algoritmii de procesare digitala a semnalelor de intrare reclama o gama foarte larga de operatii matematice, care sa prelucreze prompt si performant seturile (grupurile) de date. In sistemele analogice, semnalele de prelucrat sunt permanent culese prin senzori, de exemplu auditivi sau/si vizuali, convertite in semnale digitale, apoi prelucrate in mod digital in DSP si rezultatele prelucrarii convertite din nou, in sens invers din digital in semnale analogice, compatibile sistemului (linie de procesare). In cele mai multe cazuri de implementare a procesorului DSP, el este integrat in sistem pentru o functionalitate de tip latent, potential, deci pentru ca tot sistemul sa
9

poata lucra performant, DSP-ul este "obligat" sa efectuze operatiile de prelucrare intr-un timp bine stabilit, caci o procesare intarziata nu este acceptabila, viabila. .

2.3 Sinteza substractiva

Exista diferite tehnici utilizate pentru generarea sunetelor. Tehnicile cele mai utilizate sunt sinteza prin modulaie in frecvena (FM) i sinteza bazata pe eantioane digitale (Wavetable), dar si prin sinteaza bazata pe esantioane fizice. 2.3.1. Sinteza FM (Frequency Modulation) Sinteza se realizeaza prin generarea unui numar de sinusoide cu frecvente si amplitudini diferite si insumarea lor (modularea unei sinusoide cu alta). Insumarea unui numar redus de sinusoide poate crea o familie larga de sunete, care contine frecventele originale insumate si alte frecvente noi, create prin procesul de insumare. Rezultatele insumarii partiale pot fi colectate si utilizate ca intrari suplimentare, generand astfel forme de unda mai complexe. Aceasta metoda a fost dezvoltata in 1971 de catre John Chowning de la Universitatea Stanford, drepturile asupra acestei tehnologii fiind cumparate de firma Yamaha, care le-a pastrat pana la inceputul anilor 90, cand patentul a expirat. Aceasta metoda se numeste sinteza cu forma de unda selectabila. A treia generatie de sinteza FM se numeste AFM (Advanced Frequency Modulation). Aceasta permite preluarea unor esantioane intermediare (obtinute in urma insumarii partiale) pentru a crea noi sunete. Se permite de asemenea utilizarea formelor de unda sinusoidale si a celor selectabile. Circuitele de sinteza FM contin generatoare de semnal care combina doua surse de frecventa si adauga alte efecte speciale. Aceste generatoare sunt numite operatori sau functii operator, si diferitele implementari ale sintezei FM au grade diferite de control asupra parametrilor acestor operatori. Placile originale Sound Blaster utilizau circuitul de sunet Yamaha YM3812(OPL2), cu doua functii operator. Acest circuit putea crea simultan 11 sunete (instrumente sau alte efecte sonore). Unele placi de sunet OPL2 pentru a crea sunete stereo. Multe placi actuale utilizeaza circuitul mai nou utilizau doua circuite
10

Yamaha YMF262(OPL3) sau circuite compatibile cu acesta, cu patru operatori care pot fi combinati in patru moduri pentru a crea 15 sunete FM si 5 efecte de percutie. Sinteza FM necesita o putere mica de prelucrare si o capacitate redusa de memorare a datelor. Dezavantajul principal al sintezei FM este ca este dificila reproducerea fidela a sunetelorinstrumentelor, mai ales pentru sunetele inalte. Deoarece armonicile superioare nu sunt reproduse,calitatea muzicii sintetizate nu este satisfacatoare. 2.3.2. Sinteza bazata pe esantioane digitale ( Wavetable) Esantioanele digitale sunt pastrate de obicei intr-o memorie ROM. Unele placi de sunet care utilizeaza aceasta tehnica de sinteza dispun si de o memorie RAM, in care se pot incarca o parte a esantioanelor din memoria ROM pentru a fi modificate, sau se pot defini esantioane pentru noi instrumente. Memoria ROM utilizata are dimensiuni cuprinse de obicei intre 512 KB si 6 MB, infunctie de numarul de instrumente si de calitatea esantioanelor digitale. Parametrii de control ai oscilatoarelor sunt pastrati de asemenea in memorie. Sinteza wavetable descrisa este realizata prin hardware, pretul placilor de sunet care utilizeaza aceasta sinteza fiind mai ridicat decat al celor care utilizeaza sinteza FM, din cauza memoriei ROM care pastreaza esantioanele si a procesorului de semnal utilizat pentru prelucrarea acestora. Odata cu cresterea puterii de prelucrare a procesorului principal al calculatoarelor PC, aceasta sinteza poate fi realizata si prin software. Aceasta solutie are avantajul ca nu necesita un hardware costisitor, utilizandu-se resursele existente ale calculatorului. Esantioanele digitale sunt pastrate pe disc si in memoria RAM, iar dintre resursele placii de sunet nu se utilizeaza decat convertorul digitalanalogic (DAC) si amplificatorul audio. 2.3.3. Sinteza prin modelare fizica ( Waveguide) Modelarea fizica a instrumentelor are atat avantaje cat si dezavantaje fata de metoda de sinteza wavetable. Din cauza numeroaselor simplificari care trebuie efectuate in cadrul modelului pentru a permite calculul acestuia in timp real, instrumentele modelate fizic nu pot atinge aceeasi acuratete a reproducerii care este disponibila cu tehnologia wavetable. Un esantion pe 16 biti al unei singure note a pianului, de exemplu, va genera un sunet virtual identic cu nota originala, dar un model fizic al pianului ar necesita o modelare extensiva a unor elemente constructive complexe ale acestuia, si ar trebui sa tina cont de interactiunea fiecarei coarde cu toate celelalte, pentru a se obtine aceeasi acuratete. Prin utilizarea tehnologiei de sinteza celei mai adecvate pentru fiecare nota, se asigura atat reproducerea cu acuratete a sunetelor, caracteristica sintezei
11

wavetable, cat

si expresivitatea

caracteristica tehnicilor de modelare fizica. In cazul placilor de sunet AWE64, se utilizeaza o asignare implicita a uneia din cele doua tehnici la fiecare instrument. Aceasta asignare poate fi modificata in mod explicit, daca intr-o compozitie se doreste asignarea unei anumite tehnologii la un anumit instrument.

2.4 Comprimare si Comprimarea-CODEC

Cerinele principale pentru o metoda de comprimare eficienta sunt urmatoarele: Meninerea calitaii sunetului original; Posibilitatea de execuie in timp real, utilizand o unitate centrala standard; Obinerea unui factor de comprimare ridicat. Pentru comprimarea datelor audio se utilizeaza trei tehnici principale: utilizarea unei reprezentari numerice compacte pentru valorile eantioanelor (ca reprezentarea in virgula mobila pe 8 bii), comprimarea blocurilor de eantioane utilizand tehnici standard de comprimare a datelor (de exemplu, codificarea Huffman), sau executarea unei analize spectrale asupra datelor audio pentru a obine o reprezentare mai compacta a acestora ADPCM (Adaptive Differential Pulse Code Modulation) este metoda de comprimare cea mai utilizata la calculatoarele PC. Se poate utiliza pentru orice dimensiune a eantioanelor i orice frecvena de eantionare, reducand dimensiunea fiierelor cu date audio de aproape 4 ori. CODEC se poate referi la 2 lucruri diferite, CODEC ca parte hardware reprezinta procestul de COdificare DECofidicare a sunetului la nivel de bit, dar CODEC mai poarte denumirea si diferete softuri care ne ajuta sa puteam viziona anumite clipuri si melodii care sunt codate pe anumite codecuri , mpeg 1,2,3, avi, mkv, mp3, mp4 Xvid Dvix, blu-tay , DVD , etc.

12

2.5 Componentele hardware

2.5.1 Sistemul acustic fundamental

Etapa central in procesul de acustic este de propagarea undelor. Acest lucru se incadreaza in domeniul acusticii fizice. In lichide , sunetul se propaga in primul rand ca un val de presiune. In solide, unde mecanice poate lua multe forme, inclusiv valuri longitudinale , unde transversale i valuri de suprafaa . Acustica se uita mai intai la nivel de presiune i a frecvenelor, in val de sunet. Procesele de transducie sunt, de asemenea, de o importana deosebita. 2.5.2 Generator de semnal Generarea unor tonuri muzicale i realizarea unor efecte audio speciale cu ajutorul unui generator de semnal audio, care utilizeaza tehnica de sinteza FM. Ieirile acestui generator pot fi de asemenea controlate din punct de vedere al volumului i pot fi mixate cu alte intrari ale mixerului audio. Deoarece calitatea notelor muzicale generate prin efecte de sinteza FM nu este satisfacatoare, acest tip de sinteza se folosete mai ales la jocurile video. 2.5.3 Amplificator Amplificatorul audio este un amplificator electronic destinat amplificarii semnalelor audio de slaba putere preluate dintr-un dispozitiv de receptie (microfon, instrument muzical) sau de stocare (magnetofon, casetofon, CD-player, DVD-player) si retransmiterii unui difuzor (sau sistem de difuzoare). 2.5.4 Difuzorul

13

Difuzorul este un dispozitiv in care energia electrica de audiofrecventa de la iesirea receptorului radio, TV sau amplificatorului se transforma in sunet. Aceasta transformare se face prin mai multe sisteme si anume:electromagnetic, electrodinamic, piezoelectric si electrostatic. Constructiv, difuzorul are o parte fixa, carcasa, care sustine partea mobila. Descriu mai jos cum functioneaza fiecare sistem de difuzor.

2.5.5 Programe driver Programele driver au rolul de a instala pe un sistem de calul respectiva palca de sunt , deoarce sistemul de operare trebuie sa recunoasca acel echipament, si pe urma sa poate comunica cu ele. Aceste programe driver deobicei vin direct de la producatori, deoarcere fiecare producator are un anumit mod de realizare si bineinteles concurenta de pe piata. In concluzie fara program driver ne uitam la placa de sunet si cantam noi nu ea.

2.6 Intrarile si iesirile unei placi de sunet

O caracteristica importanta a placilor de sunet este polifonia, care este mai mult decat o singura voce distincta sau un sunet redat simultan si independent si numarul de canale simultane. Acestea sunt destinate ca numar de iesiri electrice audio distincte, care pot corespunde unui sistem de configurare a boxelor cum ar fi 2.0 (stereo), 2.1 (stereo cu subwoofer), 5.1, etc. Uneori termenii de voci si canale sunt folosite alternativ pentru a indica gradul de polifonie, nu configuratia iesirilor de boxe. In tabelul de mai jos sunt prezentate intrarile si iesirile unei placi de sunet uzuale:

14

Intrarile la fel ca si iesirile pot fi anologice si digitale, fiecare avand o anumita reprezentare grafica si o anumita interfata de conectare

2.7 Microfonul omnidirectional si bidirectional.

Simplu spus microfonul este un traductor, un dispozitiva care transforma un sunet intr-un semnal electric. Semnalul electric obtinut se poate amplifica, distribui si transmite prin diferite metode. Pentru a asculta acest semnal se amplifica pana la un nivel convenabil si se aplica unui traductor care face operatia inversa- transforma semnalul electric intr-un semnal acustic. Omnidirectional: Raspunsul unui microfon omnidirectional se considera a fi o sfera perfecta in trei dimensiuni. In lumea reala , nu este cazul. Modelul polar al unui microfon omnidirectional este o functie de frecventa. Corpul microfonului nu este infinit de mic , deci in consecinta tinde sa ii stea in cale cu privire la sunetele ca sosesc din spate determinand o usoara aplatizare a raspunsului polar. Bidirectional : Microfoanele bidirectionale primesc semnal atat din fata cat si din spatele elementului. Schema unui microfon profesional:

2.8 Dispozitivele MIDI

MIDI (Interfata Digitala pentru Instrumente Muzicale) este un protocol de comunicatii standard definit in 1982 ce permite instrumentelor muzicale electronice cum ar fi claviaturile electronice sau computerele sa comunice, sa se controleze reciproc sau sa se sincronizeze. MIDI nu transmite semnale sau informatii audio, ci mesaje de eveniment cum ar fi inaltimea sau intensitatea notei de reprodus, sau semnale de control a unor parametri ca volumul, repartizarea stereo, efectul de vibrato
15

sau semnalul de ceas pentru stabilirea tempo-ului. Este foarte cunoscut si folosit ca protocol electronic in industrie. Interfata fizica MIDI foloseste conectori DIN5/180. Sunt folosite conexiuni opto-izolatoare pentru a nu utiliza bucle de impamantare a dispozitivului MIDI. MIDI este bazat pe o retea topologica, avand un emitator-receptor in fiecare dispozitiv. Ambele separa linia de intrare si de iesire, insemnand ca mesajele MIDI receptionate de un dispozitiv din retea vor fi transmise prin linia de iesire (MIDI-OUT). Din cauza aceassta poate aparea o intarziere sesizabila la retelele MIDI mai mari. Portile MIDI-THRU au inceput sa fie adaugate la echipamentul MIDI aproape odata cu introducerea MIDI, pentru a imbunatati performantele.Prin folosirea acestor porti se evita intarzierea mentionata mai inainte la linia de iesire MIDI-OUT prin legarea liniei de intrare MIDI-IN cu MIDI-THRU aproape in mod direct.

Cap 3 Placa video si acceleratorul grafic de imagine

O placa video, adaptor video sau placa grafica este un card de expansiune a carui functie este de a genera imagini cate un monitor. Multe placi video au functii adaugate, precum redarea accelerata de scene 3D si grafica 2D, adaptor TV tuner, decodare MPEG-2/MPEG-4 sau capacitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor). Alte placi video moderne sunt utilizate pentru scopuri mai exigente, precum jocurile PC. Placile video pot fi integrate in placa de baza la PC-urile mai vechi. Acest cip grafic are de obicei o cantitate mica de memorie si preia o parte din memoria RAM a sistemului principal, reducand astfel memoria RAM totala disponibila. Aceasta se mai numeste grafica integrata care are un nivel scazut de performanta si este nedorita de cei ce isi doresc sa ruleze aplicatii 3D. Aproape toate placile de baza permit dezactivarea graficii integrate prin intemediul BIOS-ului. Pentru acest lucru este necesar ca placa de baza sa fie prevazuta cu suport AGP, pentru atasarea unei placi video.

16

3.1 Tipuri de placi

In prezent sunt 3 tipuri de placi video si anume PCIe(xpress) , AGP si PCI . PCI fiind cele mai vechi placi si cele mai slabe din punc de vedere al performantei. PCIe PCI Express cel mai nou model de placa video si cel mai intalnit in ziua de astazi. PCI-E este, in principiu un AGP 8x, dar datele de laime a fost dublat de la 32-bii la o data la 64-bii (deci 16x). Aceasta se refera la semnalul de la placa de baza pe cartela de sine NU RAM GPU-ului de la bord. De asemenea, cu acest nou tip de producatori interfata grafica au fost capabili sa sus puterea de la placa de baza pe cartela, i mai multa putere = mai mare performana. AGP ( Accelerated Graphics Port ) Au o performanta buna desi numarul lor a scazut de cand si-a facut aparitia PCIe . PCI ( Peripheral Component Interconnect ) Cele mai vechi placi video , performata scazuta . Eu personal nu am mai intalnit in ziua de azi acest tip de placa video.

3.2 Funtionarea RAMDAC-ul componenta a placii grafice

RAMDAC-ul (Random Access Memory - Digital-to-Analog Converter Convertor Digital-la-Analogic al Memoriei cu Acces Aleator), convertete semnale digitale in semnale analogice pentru utilizarea de catre un ecran de computer care utilizeaza intrari analogice, cum ar fi monitoarele CRT (Cathode Ray Tube Tub Catodic). In funcie de numarul de bii utilizati i rata de transfer de date RAMDAC, convertorul va fi in masura sa suporte diferite rate de refresh ale monitoarelor. Pentru monitoarele CRT, se recomanda lucrul la mai mult de 75 Hz i niciodata sub 60 Hz, in scopul de a minimiza palpairea; pentru monitoarele LCD (afisaj cu cristale lichide - liquid crystal display) acest inconveninet nu mai reprezinta o problema). Toate LCD-urile actuale,
17

monitoarele cu plasma si televizoarele moderne functioneza n domeniul digital i nu necesita convertorul RAMDAC. Mai exista cateva LCD-uri i monitoare cu plasma care au doar intrari analogice (VGA, SCART, etc). Acestea necesita un RAMDAC, dar ele reconvertesc semnalul analogic inapoi la digital inainte de a-l afia, cu pierderea inevitabila de calitate care rezulta din aceasta conversie digital-la-analogic-la-digital.

3.3 Dram si Vram

Video RAM (VRAM) cuprinde toate formele de memorii cu acces aleatoriu utilizate pentru a stoca imaginea video. Dimensiunea, timpul de acces si organizarea memoriei video reprezinta factori importanti care influenteaza performantele adaptorului video. Toate tipurile de memorii video sunt grupari speciale de RAM dinamic(DRAM). Video RAM este un adevarat buffer intre procesorul calculatoarului si display si este adesea numit buffer de cadre. Cand imaginile sunt gata pentru a fi afisate pe ecranul calculatorului, ele sunt intai citite de catre procesor ca si date de la o forma de Ram (non-video) principal si apoi sunt scrise pe video RAM. De la video RAM (framebuffer), datele sunt convertite de catre un RAM convertor digitalanalog (RAMDAC) in semnale analogice care sunt trimise la mecanisul de prezentare al afisajului cum ar fi tubul catodic. De obicei video RAM-ul vine intr-un pachet de 1 sau 2 megabyte si este pozitionat pe cardul adaptorului video din calculator. Majoritatea versiunilor de video RAM sunt cu doua porturi, ceea ce inseamna ca in timp ce procesorul scrie o noua imagine pe video RAM, display-ul citeste de pe video RAM pentru a actualiza continutul curent al ecranului. Astfel, VRAM-ul este o versiune de DRAM cu 2 porturi folosita inainte pentru adaptoarele grafice, acum invechita si inlocuita cu SDRAM sau SGRAM. Un prim port este folosit ca DRAM-ul clasic pe cand al doilea este doar de citire folosit pentru a furniza informatia catre ecran. Designul cu 2 porturi este principala diferenta intre RAM si video RAM. Dynamic random access memory (DRAM) este un tip de memorie cu acces direct care stocheaza fiecare bit de date intr-un condensator separat, intr-un circuit integrat. Deoarece condensatoarele se descarca, informatia se poate sterge in cazul in care prin semnalele de comanda nu se specifica reincarcarea celulelor cu un anumit continut. Aceasta operatie se numeste reimprospatarea memoriei (refreshing memory). Avantajul memoriei DRAM este simplitatea structurii: doar un tranzistor si un condensator sunt necesare pe bit, spre deosebire de memoria SRAM care are nevoie de sase tranzistoare. Acest lucru permite memoriei DRAM sa atinga o densitate de stocare foarte inalta. Spre deosebire de memoria flash, este o memorie volatila, pentru ca isi pierde datele atunci cand nu mai este alimentata. Tranzistoarele si condensatoarele folosite sunt extrem de mici astfel incat pe un singur chip de memorie pot incapea milioane.
18

3.4 Registrul de culoare

Placa video este ansamblul de circuite care realizeaza prelucrarile finale ale informaiei ce va fi afiata pe ecranul monitorului, generand totodata comenzile de afiare spre monitor. Partea de circuistica a standardului VGA (Video Graphics Array) conine un buffer video, un convertor numeric - analogic (DAC) i un modul de test. Cei 256Ko de memorie video (minimul) sunt mapai in patru plane de cate 64Ko (pagina 0 pana la 3). Convertorul numeric - analogic stabilete ieirea analogica pentru monitor (prin connectorul placii video). Modulul de test este folosit pentru detectarea tipului de monitor folosi (Monocrom sau Color).

3.5 Tuner TV
Un TV tuner capteaza semnalele analogice TV si le transforma in format digital pe care il poate citi computerul. Acest lucru permite vizionarea programelor de televiziune pe calculatorul personal. Apoi, TV tunerele performante pot scoate cele mai reusite sunete stereo de pe un semnal TV, in locul sunetelor obisnuite pe care le reda televizorul. Unele dintre acestea permit utilizatorilor sa stocheze programe pe hard disk-urile PC-urilor si au functia "time shift" pot sa "inghete" si sa inregistreze o actiune live.

3.6 ATI All in wonder 128 32 MB

Aceasta placa a fost o combinatie de placa grafica si tv.tuner proiectat de ATI , Aceasta a fost cesta a fost introdus la 11 noiembrie 1996 [1]. ATI a folosit anterior marca Wonder pe alte carduri grafice, cu toate acestea, ei nu au fost pe deplin TV / carduri grafice combinate (EGA Wonder, VGA Wonder, Graphics Wonder). ATI face, de asemenea, alte carduri TV orientate spre care folosesc cuvantul Wonder (TV Wonder, HDTV Wonder, DV Wonder), i de control de la distana (Remote Wonder).Linia All-in-Wonder a debutat cu seria de chipset Rage. Cardurile au fost disponibile in doua forme, construite de catre teri producatori (marcate ca "Powered by ATI"), precum i de ATI in sine ("Construit de ATI"). Fiecare dintre editiile All-in-Wonder Radeon se bazeaza pe un chipset Radeon cu caracteristici suplimentare incluse pe placa. Carduri de AIW rula la viteze de clock mai mici (doua excepie sunt AIW 9600XT / X800XT AIW mai rapid / cu aceeai viteza) decat omologii lor de
19

conventionale pentru a reduce consumul de energie termica i electrica . In septembrie 2006, sa susinut ca dezvoltarea sa oprit i toate produsele din linia a fost intrerupt . In iunie 2008, AMD a reinviat linia de produse cu un model HD

3.7 Pixel view All in combo TV

PixelView All-in-Combo TV 128 PCI este un singur slot de card PCI cu 125-canal de cablugata de tuner TV, care este alimentat de la Riva TNT2M64 cip. Este high-end 3D PCI comboTV i este potrivit pentru placa de baza, fara slotul AGP. Acesta va ofera posibilitatea de a transforma PC-ul intr-un sistem multimedia televizor pentru a viziona programe TV, VCD, DVD, Teletext i video de la V8, VHS, LCD, etc In plus, putei captura video de micare i de afiare pe TV . Bucurai-va de funciile multimedia, de inalta performana i calitate ecran TV de pe PC-ul dvs. acum.

3.8 3 DEMON PV951

Acest produs reprezinta un tv-tuner care are incoporat si partea de sunet receptionarea semnalelor FM. Dupa lunginle cautari pe internet a informatiilor despre acest produs am ajuns la concluzia ca reprezinta unul care are cele mai mari probleme cu driverele in sistemele de operare XP ,98

20

Cap 4 Modem-ul.
Modemul este echipamentul care permite unui calculator sau unui alt aparat inteligent sa comunice cu alte calculatoare sau aparate prin intermediul liniilor telefonice analoage standard. Cuvantul provine din prescurtarea expresiei MOdulator/DEModulator, modemurile codificand semnalele digitale in semnale acustice in ambele sensuri, atat la transmisie cat si la receptie. Clasificari Modemurile pot fi interne sau externe (fata de aparatul la care sunt conectate). Ele se pot conecta la PC in 3 moduri diferite: Ca dispozitiv extern independent, prin intermediul unui cablu legat la unul din porturile de comunicatie seriala; Ca echipament intern, conectat direct la placa de baza cu ajutorul unui conector ISA / E-ISA / PCI, sau chiar integrat complet in placa de baza Ca placa PCMCIA (de obicei pentru calculatoarele de tip notebook cu slot PCMCIA). Dupa functionalitate se cunosc doua tipuri de modemuri: "winmodem", numai pentru configuratii ce utilizeaza sistemele de operare Microsoft Windows modem normal sau "hardware", mai scumpe dar utilizabile de aproape toate sistemele de operare. Modemurile hardware, si cateodata si winmodem-urile, pot avea incorporat in ele si un controler hardware.

Cap 5 Concluzii
21

Aceasta tema de atesta este foarte interesant si foarte vast, paginile sunt putine pentru a descrie in totalitate, puterea, viteza , dar si costurile acestor echipamente foarte utile. Ce am face noi fara un procesor grafic in zilele de astazi? Nimic, medicii nu ar mai putea monitoriza starea unui pacinet, avioanele nu ar putea zbura, televizoarele nu ar mai fi si multe alte consecinte. Placile video spre exemplu ajung la puteri uriase , viteza care acum 10 -15 ani erau fabuloase, jocurile din ziua de astazi sunt 3D aici ne referim la imagine plus sunet , este ceva fabulos. Tot ceea ce putem spune este ca le multumim inginerilor de la ATI si NVIDIA pentru efortul depus, si ca au reusit sa ne puna pe masa aceste bijuterii.

Bibliografie
22

Siteuri:
www.wikipedia.ro www.wikipedia.org www.nvidia.com www.chip.ro

Carti: PC depanare si modernizare-editura Teora PC pas cu pas (editia a II-a revazuita si adaugita)-editura Polirom

23