Vous êtes sur la page 1sur 36

REZUMAT

Pan! acum am inv!tat conjugarea mai multor verbe. Printte acestea se aftA ~ verbele auxiliare,
care ajutA la formarea timpului trecul. Cele mai importante verbele auxiliare sunt" etten lR}"a fi" ~i "avoir" [avuaR]- "a avea" a cMor conjugare la timpul prezent am InvAtat-o deja. Sl ne
reamintim formele lor:

etre

avoir

je suis
tues

nous sommes
vous etes

j'ai

nous avons

tuas

vous avez

iI est
elle est

its sont
eUes sont

ita
elle a

ils ont
eUes ont

Conjugarea verbelor regulate de grupa I" cu terminatia ,,_er" la i.t1.finitiv este foarte important!,
deoarece aceastl grupA include foarte mulle verbe. Prin unnare, datA st!paniti aceastA conjugare, yeti comunica cu mai multi ~urintA in limba francezi. Reamintiti-v! acest model de
conjugare:

aimer

> [em]

j'aime
tu aimes
it aime

nous aimons
vous aimez
ils aiment
elles aiment

elle aime

- a iubi

Verbele regulate de grupa a IT-a cu tenninatia ..-ir" la infmitiv, se conjugA dupA un alt model.
S! iI revedem ~i pe acesta:

flnir

> [lini ]

je finis
tu finis
il finit

nous finissons
vous fmissez
i1s finissent

elle finit

elles finissent

- a termma

Toate celelalte verbe apartin grupei a III-a de conjugare a verbelor. Verbele neregulate sunt numeroase in francezA, pe cateva dintre acestea le-ati invAtat deja. Vii atragem atentia mai ales
asupra verbului "aller", care este foarte frecvent folosit VA reamintim conjugarea sa:

aOer

> [ I ]

je vais

allons
vous allez
ils vont
elles vont

tu vas
it va
dIe va

- a merge

DOUS

-1-

Sit ne n:amintim eonjugarea verbului "prendre". In curand 'lorn intiilni mai multc 'lerbe care se
eonjllga eonfom1 aceluia~i model:

prendre

- a Iua, a m:inea

jc prends
tll prcnds

nOlls prenons
'lOllS prenez

il prend

ils prennent

il prend

elles prennent

Sa eomparam eonjugarea de mai sus ell eea a verbului "vendre", care ne va servi deasemenea
ca model pentru conjugarea verbelor eu aceea~i termina~ie:

rvad

vendre

>

jc vends

nous vendons

III vends

'lOllS

il vend

ils vendent

elle vend

eUes vendent

a vinde

vcndez

Si verbele "vouloir" ~i .,pouvoir" sunt verbe [oarle des folosite. Va reamintim conjugarea lor:
vouloir

> lulu R]

Je veux
tu veux

pouvoir

> [puvu' R]

nous voulons
vous voulez

Je peux
,tu peux

nous pouvons
vous pouvez

il veut

ils veulent

il peut

ils peuvent

elle 'leu!

elles 'leu lent

die peut

clles peuvent

- a 'lrea

-2-

- a putea

LECTIA 17 - PARTEA TNTAI


lata noile cu inle. Citi!i-le cu voce tare
transcrierea foneti~a:

~i

urrnari\i

la forel

> Ila loRe]

- padurea

Ie champ

> ( )

- dmpul

la plage

>

Ie lac

> [10 luk]

- lacul

la fenne

> [I

fl:R

- ferma

Ie: camp

> [t

k-1

labtira

Ie camping

> [H

k-p n ,]

Ie terrain

> 1) I R-J

- terenlll, dQmcniul

la tenle

> [l

- cortu.]

In earavane

>

le sac

~i

lios

I' pi

- plaja

;J]

I LJ

- campingul

- rulota

[1
do]

- rucsacul

tl )

- :aeul de dormit

> [10 s

Ie sac de couchag

Ie matelas
poeumatique

til

Ie feu

~alt

aua pneumaLica

- foeul

Vu atragem atcntin ( 'upra prol1unlfci cuviintului .,campin ," de origine


engleza, nl carui ultim~ silaba se pronunla conform prolllwtiei englezc.
Dt:ci vom pronunta sunet'ul "ng" lungind pUljn sunetu[ "n" iar "g"-lIl va
fi practic mut. Repetali cuvintele noi In altA ordine:

.I1J

- rulota

la caravanc

> [1.1 k

(a ferme

> [1

Ie matelas
pneumatique

>

Ie terrain

> [to [I:R-]

- terenul, domeniul

la plage

> [I

[11.1; ]

- plaja

Ie camp

> Ii(

ka]

- tabara

[I La J

- cortul

la tente
Ie feu

I
pn

> III

-3-

1'1:
nl

mj

II

- ferma
-

lteaua pncumatica

I )]

focul

Ie sac ados
la foret

0]

[1

uk

[11

r IR 1

Ie lac

> [10 lak]

Ie camping

:>

[I

Ie sac de couchage

:>

[I

Ie champ

> [I

rucsacul
padurea
- laeul

k-pl

- campingul

akd

- sacul de donnit

I]

- campia

Citi~ cu atenrie propoziJiile de mai jos, in care yeti intalni noile cuvinte, aliituri de cde deja
inv~tate.

AtcJl!ic la traduecrca in romanil a propoziJiilor:

Inu

m d:i 1:.1 t

Nous sommes dans fa foret.

:>

Lcs hommes travaillcnt aux


champs.

:> [lezolU tra

Nos amis vont

a la

ete

Suntem in padure.

Barbalii lucre.aza pe camp.

plage.

Je connais une belle fenne


la campagne.
En

OJl 0

- Prictenii
plaji'i.

a :>

n h I f

[j

kon
I k- u]

les (hudiants font

Le terrain de ce camping est:> [IC


tres grand.

>

R- 11
c gRi]

r I

> lnu

1m

En juin nos parents ach(Hent >

JU 11

R. ' nJ
:>

[RO

- pinl~

I'

oJ

une caravanc.
Regarde ce sac Ii dos!

R. - oR~ n1z

de 1

ho:R

camp au bord d'un lac.


Nous sommes vingt sous
cette teAte.

pllR- llsct Un

:Rd . ( :: kadol

Eu cunosc ferma
frumoasa la tara.

Terenul acestui camping e


foarte marc.
BiiieJii organizeaza 0
tabara pc malul unui lac.
- Suntem 20 in acest cort.
1n iunie parintii lJo~tri
cumpara 0 rulota.
Prive~te

accst rucsac!

- Ia-Ji sacul de dormit!

Prends ton sac de couchage!


Avant les vacances nous

Tnainte de vacantii
cwnparam cinci saltele
pneumatice.

achetons cinq mateLas


pneumatiques.
Voulez-vous faire du feu?

merg la

Yam, studentii pleadi


deseori eu corturile.

sou vent du camping.

Les gar90ns organisent un

no~tri

:> [ ulE

le:R JU fO

-4-

- Vreti sa faeeti focul?

In propozitiilc afitcrioare ati InliiLwl calC a expresii noi formate cu verbul "faire":
1pin II

;;.

faire du camping

a sta in cort. la camping

faire du feu

a face focul

A!i lntalnit pcntru prima oara

~i

au bord d'un lac

;;. [11 l

expresia:

lie 1J

- pe malul unui lac

Pulcm spune de asemenea:

>

au bord du lac

In

h :R d

I']

- pe malul lacului

m:R

ao bord de fa mer

- pe malul marij

Verifica!i dad ali rClinut bine noile cuvinle. Complel31i propozitiile de rna' jos eu cuvinlele
care lipsesc, apoi cilili eli voce tare propozitiile:
Azi climpariim

u'

- Aujourd'hui now; aehelon

rulota.

;;.

Aceasta ferma e foarte modema.

- Cett > I nn est Ires modeme.

>
Paul sta deseori eli cortul Ln padure.

I . fc m ~

[R

- Paul fait souvenl > du

L:

mpm a dans la

foret.

upln
Nu putem

s facem fowl In padure.

On ne pcut p' , > fair\: Ull


n

Ce ai in acest rucsac?

- Qu'est-ce que tu as dans ce >

>
Sa instalam corturilc!

rc

'l

) _ kad u1

- Montons > e. I ntes I


[Il-to [E tal]

Sa facem labara pe malul acestui lac.

SA ne luam sacii de donnit


pncumaticc!

re.R dU

pO

~i

saltelele

Faisons> I

'llll

[ );,oil I

I)

- Prenons > 1
II uld

P au bird de ce lac.

b~

1.1. 1
et>k

>
Trebuie sa umfUim saltelele.

>
Se poate instala tabara pe camp?

III

II

st-ce qu'on peut camper dans> un


hamp"
> [.: k- p
]

-5-

In propoziliilc antcrioare au apllrut ciiteva cuvinte ~i expfesii noi. Citili-le Inca 0 data ~i
Incercati sa Ie retineti:

r-

n]

on peut

:>

on nc peut pas

>

it faut

> [11 I

putem, se poate

r pa

- uu putem, nu se poate

- trebuie

l::it]

monter une .tente

- a monta, a instala eortul

l -:-p 'J

camper

:>

gonfler

> [g"l'Il'

- a instala tabara

a umfla

Verbele "camper", "monter", "gontler" au conjugarca regulata (sunt verbc de grupa I).
Traduceli unnatoareIe propozitii In romana, folosind mtmI

'lp " da l )

On ne peut pas camper duns > [0 nO I r P'


,31
Ie champ.
II faut manter les tentes.

> III f, ml

1I

.: r l lein

ala I b. rJ

P' 'mp,
IE

ro~u:

rcbuie
rturil

1-1]

ndi' m

Pierre, gonfle mon matelas!


fa

On pellt faire du feu au bard >


d'un lac.

bu: R >

tern tac
unw I .

'w p

m lui

Citit'i cu atentic propozitiiJe de mai jos. Atentie la traducerea 'in ramana:


- Al cui e acest rllcsac?

A qui est ce sac ados?

:> [

II' est a moi.

> [iI ci mu

A qui sont ces tentes?

>

Elles sont

a nous.

kl l>O E tit]

> ['1

'utLl

C'est

Ele sunt ale noastre.

LE

a lui.

a toi?

> [it

>

La

r.,d

> /o( s

C'est Ii vaus, cette voiture?

>

> [
~I

ts

-J

- AI cui e terenul accsta?

pi :R il ' I I i ]

u'l

a moi.
Cclte caravane est a Sophie,
clle est a elle.

Non, ce n'est pas

Ale cui sunt aceste


c.orturi?

nul

A qui est ce terrain?


II esl it Pierre, it est

Este al meu.

- E al tAu?

- Nu, nu e al meu.

n paL JJl

kaR.
I]

E al lui Pierre, e al lui.

n ta

t. vu s t \luat

fi cl

:R]

- Aceasta rutotii e
a lui Sofie, e a ei.

- E a Yoastra aceasta
ma~jna?

Qui, elle est a nous.

rul d

La nul

-6-

- Da, e a noastra.

Cette belte maison est it vos


parents?
Qui, elle est

a eux.

a Marie

Qui, elles sont

a elles.

et

Acc,lsta casE. frumoasa e a


parintilor vo~trt?

I OJ

Da, e a lor.

r>.IR~]

> Cui, cl

Cc.s robes sout


Anne?

me.. eta \'

>

r.

R(lh s~

Aceste rochii sunt ale


Mariei ~i ale Anei?

tT1aRi F onJ

Da, sunt ale lor.

Noile forme pronominale din propozi{iile de mai sus, sunt form ,Ie accentullte ale prt milne/or
personale. Ele pot I olosite ill faarte multe tipuri de contexte.
cxcmplele t/OQstre tim flltre-

huinfal expresia" eIre

tn

a"- " a aparfine cuiva,

urmala de formele accentuate al. ptonllmelor

p rsolla! .

I vieot

aYe.C.

> [il

moi.

\"l

lI'"

Nous venons clI.ez.. eux.

> [nu ' nu

C'est

>

jlilUI

toi.

Is'

mil

- El viJJe ell mine.


Noi mergcll1 Ia ci.

'zO]

u1

plJ;R

Aceasta este pentm tine.

Si acum vom enumera formele accentuate ale pronumdor personale precedaie de prepozitia
"ave~":

avec

[J\'ek mu. ]

mOl

)\ k

cu tine

avcc toi

::-

avec lui

>

a\'l:c elle

:;.

avec nous

> rav > Tlul

avec

> [avi:

VOllS

\i

lu

eu el

'k I

k ell

..

mll1e

Cll

Cll

ea

ClI

noi

C\JI

voi

avec eux

> [ "k 0]

eu el

avec elks

> [a

eli ele

Exersa!i noile cuvinte.

Completa~i

'C -

ell

ProPoziliile de mai jos

Cll

forma accentualii a pronumefor

p~r:.;onale:

ell

Mcrgem eu eortul impreuna


ei.

- Nous allons au camping


avec C l ,

Acest teren e al tau?

- C'est

Aceasta rulota e prea mare


pentru mille.

- Pour> mOl ceUe caravane> pl.l:


est trop grande.
t:R

Vino eu noi la ea.


Ei yin cu noi in padure.

a> t

ce terra,in?

Viens chez> die avec


> n lU .
- lis vont avec>
fore!.

-7-

n(1U

a la

>

[se

tu

:-:d)

>

>

flU]

II ~ -lcl\ek nu

Ci

I foR

E un cadou pentru ea.

C'est un cadeau pour


> -lie.

Asta nu-i a mea.

a> rnoi
Cette tente est a Sophie et
a Marie? Qui, elle est a

mu ]

Ce n'est pas

Acest cort c c~ Sophiei :;;i 'II


Mariei') Da, e al lor.

mar,

,. [ d

IJ

(de

11
do I a mu J

A qui est ce sac ados?


A> mll!.

> [<I ki e.

Ale cui sunt aceste camp,ii?

A qui sont ces champs?

> [ ki 0 . .:. ~ii

SWll ale lor.

A ux.

Al cui e acest rucsac? Este


al meu.

Pelltru cine e acest sac de

-- Pour qui est ce sac de


couchage? Pour> m

dOImit? Pentru mine.


La cine meTgcm in seara

Chez qui allons-nous ce


soir? Cht:z:>

I 01

> (flu:R 'i

u:R mu'

1.

aceasta? La ei.

>

ku

;j

l,

"U

flU ~U

1I1l

I
,WliR

'l.

Remarcat"i urmatoarele tipuri de intrebari:

a qui ... ?

> [

pour qul.. ...?

>

chez qui ... ?

> [ ' ki]

a (al,ale,ai) cui

[ ]

lru:

- pentru cine,

ki]

cu~

la cine
s~

Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, apoi traduceti-1e in romana. Nu uitati

folositi

filtrul ro~u:

,'Ac

Cetle tente est pour vous.

>

Allons-now> chez eux?

> [tllo

nu

Est-ce que ce sac


toi?

a dos

est it >

a moi.

,ak-ad

,L mu ]

:>

PUlcJi

"la lu ]

>

:>

Lu Jt { mll ]

> D.

:>

[jO ~a pLl~R m mt=:


f1u:R em .Rlilll :R I

>

Je chante souvent pour t::l!es. > [j0 ..'ill,l1\'B u:R t.:J]

>

Qui, il est

Je chanlc pour rna mere el

-::':'

rl:S~U

pour rna grande-mere.

~sl

p~nl.n..L

01.

z ]
ni

Pouvez-vous veniT chz moil? >

l Cll

~l

'am

ii ' ni~l I

ru

C'

Jtl

mm
t:'iU',l

al [] u,

r 'ntru

m'

bum 'a llJca.

'lint de cori fl

~i acum unneaza ultimul ex.t:rcijiu al primei piiI1i a leqiei 17. Traduceri propozi!iile de mai jos
in lirnba franceza~

Putem ridica cortuf in padure?

:> FSI CC qLl ton

' l III Iller

fi cl'1

\ Sa venim 'in tabara!

:>

AlIlln

UI

npt

l:h01mp?

Al cui e acest dmp?

>,

-8'. l

qUI

[(:-J]['

d.1ruI III

Prietena mea
Fran!a.

loel1je~tc

intr-o mica fenna in

Vara mergem adesea la plaja.


La sT~it de saptamana imi place sli pIee
eu cortul.
Umflati-ne saItelele!
Trebuie sa cUluparam

rulota.

Suntem pe malul marii.


Prietenii nO$tri instaleaza un cort.

>

cnll:.

Sa facem foclll pe malul lacului!


Rucsacul e all tau?

> (" , I

Nu, ruesaeul meu e la ei.

>

Mergi in tabara cu Sofia

~i

eu Ana?

Da, merg cu ele.


Nu putem

sa

lLl i Ct

> ':Js-t uu 'am


>

instalam corturile pe plajiL

r l. rla~l.:.

> )n n

i st

Pentru cine e acest sae de dormit?

> Po rr 4\

Pentro Doi.

> I'our nullS.

Nu putem face foeul pe acest teren.

>

nn

eu

rr: n.
Cu cine mergi in padure?

> A'

qut

Cu el.

>

lui.

AI cui e cortul acesta mai mare?

> A qUi

Este al ei.

>

Pentn!J mine

cafea,

~i

pentru tine?

>

Vine eu Doi pe malul laeului!

>

!La cine jueam catti?

>

In

>

scara asta? La voi.

sa B d s'!

-9-

\1:

u leu u

. -tu

t eel

tor l'!

r lu

He.
nut III

du I

'h z qui j

es'

LECTIA
17 - PARTEA A DOUA
,
Familiariza~j-va eu noile expresii r Citi\i-le eu voce tare, acordand

maxima atenlie pronuntici corecte:


en face de ...

- In rap

dC]

>[

alaturi de, langi'l

aproape de, langa

loin de ...

0]
> [r R
> [Iu d )]

departe de

pas loin de ...

> [",

nu departe de

a l' entree de ...


a la sortie de.

> [:.I larR


:>

rot I

1(;1

:>

[1

la-bas

:;. rt

rt

(;616 de ...

pres de ...

>

lu J

- la intrarea in

de]

la ie~irea din

il

b ]

- acalo

aici

Cili\i inca 0 data noile expresii, dar in alta ordine:

'-;-11

a I'entree de ...

:> [-

en face de ...

:>

ICI

> [I

pres de.

:>

[pRe

pas loin de ...

:>

liM

lu- dO]

a la sortie de ...

:>

[a I

-urti

la-bas

:>

[I

a cot6

de ...

ttl dO]

- in rata

'J

- aiei

[l

aproape de, Janga

(11

- nu departe de
- la

ie~irca

din

acolo
al

:> [

loin de ...

- la intrarea in

JOl

L-

L1(

- aIii turi de, langa

J I]

- departe de

in continuare sa folosim noileexpresii in propozitii, impreuna Cll cuvintele pe care te cunoa~te\i deja. Cititi eu voce tare fiecare propuzilic
~i fi(i atenli la lraducerea in limba romana:
Tu habites en face de chez moi.

:> [tV

bit:i -

- Tu locui
Ce garc;:on est toujoufS
de eette fi !le.

a cote

,Jt

st:'

mu

ti vizavi de mine.

>[
.[

1/ J

- Aeest baiat e 'intotdeauna


alAturi de aceasta fata.
Qu'est-ce que tu t:1is ici?

> [

t:

(r

I' 1. i]

- Cc faei aici?
Son ecole est pres de la gare.

> [~n k I

rR d

- Scoala lui e I<inga gara.

- 10-

[uJu;R I bal

Tu tra\aille;: toujours la-bas'> ;;. [IU u

II eherche un appartement
pas loin de Paris.

-:-n:lp KttO)m

Tu lucrezi tot aeolo'!


1 cauli'J un apartmnent nu
departe de Paris.

o rJ'lR 'J

vern 0 Intiilnire la
intrarea in hotel.

Nous avons un rendez-vous


a ['entree de I'hotel.
Est-ee que ton bureau est
loin d~ ta maisoo?

> [cskO I-

Cette femme cberche son


Tl1ari <\ la "ortie du cinema.

>

Veritica~i
ro~u.

La

lu

iroul tau e departc de

I u lT1C~-J

casa ta?
Aeeastil temeie I~i cautft
sotul 1a ie~irea din
cinl;lma.

daca ali retinut bine noile expresii. Comp1etali propozi\iiIe de mai jos. folosi(i filtTUl
reeitili fiecarc propozilie ell atenlie:

sfar~it,

Apartamentul

au

e in

fa~.

, I~Ol .tpaRl(

Son appartement est


f:.H:t:

langa tinl:.
Prive~te

. II'"

de loi.

> [ k L d

RegaIde > I' -ba

aeolo!

>

Sunt trist(a) departe de tine.

Je uis triste >

Sunt multe taxiuri la intrarea


(in c1adi,rea) opmei.

y a beaucoup de taxis
;;. 1l:1l11~
e l'opera.

lOin

J.' toi.

]I

Instalam eorturile in
apropierea lacului.

- Nous montons tes tentcs


> rr" d I lac.

Sa facem foclli aici!

- Faisons du feu>

'nde tocuje~ti? Nu departc


de aici.

OU habites-tu?
d'kl.

Unde e Paul? La
magazm.

ie~irea

din

- Ou est Paul?
du magazin.

lUll]

>

dU

[I z(] J.

IU!

lin

sortie

,>

lu

It tU I p [ue Ji

III

RC dU

pol
rna ze]

Si acwn vom

iotrnduce un nou verb, verbu,l "attendre" II\-J ] - ,.a a~tepta". Sc conjuga ea ~i


verbu[ "vcndre", a cclnli con 'ugarc 0 gasili la Ineeputul [ qici, In eadrul rezumatului. Citili eu
voee tare propoziliile urmiHoare in care am fo,losit noul verb. Atentie la traducerea in limba
rOL1la115:
J'attLnds mon ami
de (a gare.

a 1a sortie

Tu m'attends?

11 t'attend depuis une heure.

:>

utiLi [ntnami a
dO [I >a:R]

> [I

II a}tcpt pe prietenul meu


la

ie~irea

din gara.

mill]

[.1 [alii'd lrUI Un :Rl

Ou m'attend elle?

> [u rn:

Pas loin d'iei.

> fp.1

Iii 'II

ILI'7

I']

- 11 -

El te a$tepta de
- Unde rna

ora.

a~teapta?

- Nu departe de aici,

[ n: nu
u R]

Alors, nous vous attendons


ce soir.

l II

Its nous attendent la-bas.

a cote de

Alunci va a~teptam In
seara asta.

tat-do :0

> ['1-

Attendez!

Elles attendent

'l

nuzal-J I h ]

- Ne a.leapta acola.

lUI-d. k l

A~teptati!

I . IJ

- Ele

a~leapla liinga ~coaHl.

recole.

-Pf

Retinet i:

lis ]

ICI

d'ici

> ~ Ji ]

loin d'ici

> [I

pas loin d'ici

>

aici

c dl']
l a I c tllsi]

de aici

depane de aici
nu departe de aici

CompIetati propo:zitiiIe de mai jos, cu fonna corcspunzatoare a verbului "altendre", apoi


citi~i-Ie cu voce tuc:
> ( ,

- Qu'est-ce que tu
> all no "

Vii a~teptam pe malul


lacului.

- Nous vous > Ilh:n

A~lept 0

- > J tlcnds une belle fille.

fata frumoasa.

Nu pulcm a~lcpla aici prea


mull.
Copilul

i~i a~teapta

ziua de

na~lcre.

A~lepUim sa vina ora mesci.

Elevii

a~teapla

COllCursul.

n au

U7.

wdo

bu:R III

" k]

bord du lac.
>

r1.1[-

- On ne peut pas > It n Ir .

ici trop longlemps.

eR

- L'enfant > llcmJ son


ann.lversalre.
- Nous > all mIL
du repas.
- Les eleves >

n'

,[t

I'heure

nd -m Ie

concours.
EIe ne a~teaptii In padure.

> [rill

Elles nou > ,ll nJ nl


dans la fon~l.

- 12 -

>

InUL lIa Ii)

> PL:l.El-;

I :R d

:.t17'd

koku:R]

Sa invaf,am aile doua verbe Doi:


comprendre

> [

apprendre

>

- a In!elege
a inviita

pRalRJ

Amandoua verbele se eonjuga ca ~i verbul "prendre", al carui model de conjugare \I gasiti la


inceputul lectiei, in cadrul rezumatului.

Acum sa folosim noile verbe In propozi!ii. Cititi fiecare propozi!ie


Alen\ie la trad.ucere:
Je te comprcnds tres bien.

>

Li

'p :- lRl:

n 1
Tu ne me comprcnds pas du > l
tout.
tu]

II est tres dooe, il comprend


tout.
J'apprends Ie franyais avec
plaisir.

11

/I:J

kopR~

[il . tRt: du il

l' R-

> [lu R-IO fR-

:>

NallS apprenons Ie fran~ais,


I'allemand el l'anglais.

>

R-

i I J

Rn

n.lllliC.

- Noi Invatarn franc cza,


germana ~i cngleza.
- Lnvatati ceva!
Nu intelegem pictura
modema.
- Domnulc. rna

Monsieur. vous me
eomprcnez?
Mes parents ne comprennent > [m . fl.
rieo.
1~

piano.
Vos parents comprennent
tout.

- $i tu inveti franceza?

- EI nu c talentat, nu invaf,a

[d n

Nous ne c.omprenons pas la


peinture modcme.

a jouer du

EI e foarte dotal, intclege


tal.
inva! franceza cu pUicere.

Apprenez quelque chose!

Elles apprennent

- Te inleleg foatre bine.

pi :I: ]

II n'est pas doue, it


n' apprends rien.

a parler

atenlie $i cu voce tare.

- Nu rna inte1egi deIce.

tll]

Est-ce que to apprends aussi > [ s


Ie franvais?
l'Ra ]

lis apprenneot
franyais.

Cll

> IllzlIrR

:>

f{;
'0

nO kopR

a p'lRI

> \

P1iri.nlii rnei nu inle1eg


nimic.
Ei invata sa vorbeasca
franeeza.

J]

- Ele inva~
plan.

P IRii k-pR '0 tu]

- Pirin\ii

[d:.rapRcn
rlafl

11

-13-

in~elegeti?

sa cante

vo~

la

intcleg tot.

in

propozi~iile de mai sus, ali intiilnit unnatoarele cuvintc noi:

- tot

tout

a lnvala ( sa fadi ceva)

apprendre it. (infinitiv)

1ar aCUDl vom folosi verbele nOu invalate. Completali propozitiile de mai jos cu forma
corcspunzatoare a verbelor. Folosi~i filtrul ro~m:
pp nd it. chanter.

Paul lnvalli sa cante.

- Paul>

Nu te in!eleg.

- Je ne te > ampr n . pas.

Sa (nvalam franceza!

- > ApprcH n Ie fran~ais!

Ttl in!e1egi tot?

Tu >

Ea nu intelege nieiodata
Dimie.

Elle nc >
mp end
jamais rien.

Ce

Inve~i

tu la

~coala?

ITIrTCllds tout?

- Qu'est-ce que ttl


> appr n '.~ ton ecole?

Parinti. intelegeti-va copiii!


El \Tea

I:

Parents,
enfants!

sa lnvele Sa joacc

c mprcna vos

II veut
ppr ndl!
jouer aux echecs.

~ah.

Observali propozitiile imperative de mai jos,


atcnli la traducerea in limba romana.

In timp ce citili fit.i atenli la pronunlia corecta. Fili

Attends-moi r

A~teapta-Dla!

Privc~te-te!

RcganJe-toit

> [R

Comprends-moi!

> [l-. -pRu mu

- Inlelegc-ma

Ecoutez-Ie!

> [Ii u ' I )}

Ascultal i- I !

Montrons-Ia!

>

Regardons-nous!

> [

Madame, comprencz-Ic!

> [m.

J'apprends Ie fral1~ais.
Apprends-le aussi!

> [j pR:- I ) FRi!. . pR- 10 - lnvlil frahccza. Inval-o ~i

':f{d lu' ]

lmot

Il

I ]

Sa aratam asta'
- Sa ne privim!

l'uRJo nu
m

'

ipROn' If

i]

Doamna, intelegeli-I!

tu!

Rcgardez-vous!
{

Attendons-les
'.
1
" cmema.

a la sortie du

Comprenez-nous! Nous
sommes jeunes!

>

rk-pROn"

lu!I Rti d

- A~teptati-i la je~jrea din


cinema!

nil Illu om

- lnlelegeti-nc. Isuntem
tineri!

I1J

- 14 -

j/1 propozi{iite irnp'rati de mar t~. (// \" 'Pria prim tor frei exempte, am Jotosit prol/ume
personate In cazul a /;;ativ. jll prim ,Ie (rei propozi{ii amfotosit formete a nmlllate at prOlnlm ~/or personale ta per. 'oallO 1,
car t ~m lllvtirot In a eostii Ie 'Ii. Prul1umele p rsona!e il1
c:azul a '/l"mil- ~'i dativ ('are sun! ta 111 dill imperativ, stelU irllotcJ, IIna dllpa verb i se !~a li de
ae "ta printr-o !inin{ii. Pentru pronul7ld "me" in ['0;;/11 Cleur. tiv .~i dati olosfm!a imperatil'
pronume/e "I/Ioi ", iar in toe de "te", pl'Omlmel "tni".
J

Penln! 0 mai buna insu~iIe a accstor fomle, r ,zolvali exerciliul urmator,in care va treblli SKi
complet3li Propoziliile de mai jo eu pronumele personale corcspunzatoare. FO'lo 'i!i fittrll!
n)~u. La sfar~it, citili 'U all:nlic propozi~iile complctate:
A~teptali-nlO

. l Irld : nu .. kutE Ju

c6t~ du

Attendez > n u

liingii cafenea I

Ca ,',

lata saltelele pneumatice.


Umflali-le!

- Voila les matelas


pneumaliques. GonHez
;> Is'

Eu te Inleleg. jn~elege-ma ~i

- Je te comprends,

mui aussi!

tul

Comprends

Sa-i invitam la noi!

Inviton ;;-

A~teptafi-o

Attcndez > la pres de


l'opera!

Copii,

langa opera!

arata~i-va!

:>

m II pnl Ill' Lik,

I~s

cht:z nOlls!

- Les enl'ant.::;, montrez


.. I!

Pierre, prive)te-te!

Pierre, regardc > lui I

In ultima parte a leqiei, yom folo-j

materialullexical ~i gramali(~allnva~at aCUIll. Traduceli In

franC(;la ProPoziliife urmiHoare:


> l'

im

in iunie baiatul meu merge In tabiirii.

>

JlJlIl mOll fil....

Nu putem sa ne instalam ell corturile pe


plaja.

>

Pulem sa instalam cortul aici')

>

E a ta acea ta mlota mare?

;;. I.=.lle

Imi plac plimbiirile In padure.

n. Iu

III

rvlunca pc camp e ddicil5.

n nc f1 eu [

pi-

u c rnp,

7 '.

PtlU

Ale cui sunt aceste rucsace?


(n

fill ' dll h.:u

J du l

Putem face focul pe malul lacullii.

:>

Trebuie sli instalam tabara pe terenul


camping:ului.

:> 11 aUI 'an

r -ur

It: t '!Tum de I,;ampin

Unde e fenna dvs., donmule?

> Ou

II:

, IlU nSI Uf'

Langa padure.
- l')-

t::UI

,1U

(J

> J cit

Caut saltelele pneumatiee. Trebuie sa Ie


umtlam.

I.:l.lm11i

l:Jut Ie

E al till.l aeest sac de domut?

..,( ]a-I In cart.

> PIillds1

Unde locuie~te Paul?

in

fa~~.

>

Unde e bacAnia?

In

fa,~ biserieii.

a~tepti?

I"

'pkc c',

> En f; e ~" nll


> r~ll1 enlaul e

Copilul l1iu c mereu aliituri de tine.


, Unde II

II

>

I' 1llt:J1ru

(~t

Aiel.

Unde ne

a~tep~i? La ei.

hez

>

Aeest film e prea eomplLicat, nu-'l fnreleg.

> (
I:

Ei

a~teapta

qUI

IU

la

je~'jrea

1c i,

nn nl i

r1'

n(lLL~ Eln~nds'J

film"l If P

Cl

mph

llt:,

j n Ie

JllJ

rnpr'it

s I an d

nu ,cdeparte de aici.

ld
ur n'lI .

> Pour qur

PentrH cine e cadoul asta? Peotru noi.


A~teapta-i

lui!

Mergi eu el? Nu, eu ea.


~

.'

> Lcs ~Ill iams appr

Studentii fnvata sa vorbeasca franeeza.

Jl:

uJeuln; ["In:

din muzeu.

Terenul de camping e aiei? Nu, acolo.

:>

tCtl II

de ampm 1

'1

leI",

11.

I -ba ,

Tu nu

rna

fnrelegj. jn~elege~ma!

Tu nu-l in!eI'egi. inrclege-l!


Ea te

a~teapta?

Da, III intrarea in cafenea.

Noi inva~m franceza foarte repede


placete,

~i

>

eu

Noi fntelegem tot.

>

rprcl\w 5 Ie lmn'ili
a e pial -ir
u

ilU

l:lJlllf tel1uns I

'1

In ineheiere, Cilili cuvintele de mai jos In eafJe se repeta acelea~i sunele:


l~J

champ, sac de eouchagc, chez

rO]

pneumatique, f~ eux, on p~l

Cl

lenle, champ, eill!!Ping, attendre, eompr~,!dre, apprendre, c~er

rkl

la, sa~ de fouchage. ump, amping, aravane,

r]

en fae, la ~ortie, ii

[j

plage, sae de coucbage

L-j

monter, gon flet

- 16-

a fote, a fll!i

'Il'l:l

RECAPITULARE 17
17.1. Verbele de grupa I care le-ati IDvillat in aceasta leqie sunt urmatoarele:
monter (la (enle)

a instala cOitul

gontler

a umfla

camper

a instala tabaralcorturile

De ascmenea, verbelc nercgulate de mai jos:


a~lepta

al

comprendre

a lntelege (se conjuga precum ..prendre")

apprendre

a lnvilla
(vezi conjugarea verbului "prendre")

17.2. Am invalat

~i

(sc conjuga ea

~i

attendre

"vendre")

proDumele personale accentuate:

mOl

nous

toi

vous

lui

eux

elle

elles

Le folosim deseori cu prepozilii. De exemplu:


a.Y..IX.

m0 i,

,pill.II[

to i,

a ell x

Fonnele "moi" ;;i .. (01" lnlocuicsc pronumcle personale in cazul acuzativ In


propo7jliile imperative. De exemplu:
Comprcnds-moi!

(In loc de ..me")

Rcgardc-toi I

(In loc de "te")

Celelaltc pronume pefsolJalc in cazuU acuzativ


enuntiative ~i imperative. Dc cxemplu:

~i

fonne idenlicc pentru propozit"iile

COlllprend's-le!

Intelege-I!

Tu Ie eomprends.

Tu It llltelcgi.

Invite-Ie:;;!

lnvita-i!

Tu les invites.

Tu ii chemi.

In propozifiile la modul imperativ pronumele personale in cazul aClizativ stau intotdcauoa dupa verb ~i se leaga de acesta printr-o lininla. In leqia unnatoare vom invala ~i
folosirea pronumelor personale in cazul dativ in propozitiile imperative.
17.3. Am Inva,tat
cxemplu:

~i

cateva expresii Doi eu ajulorul carora putem formula intrcbari. De

pour qui ... ?

pentru cine?

chez qui.

la cine?

a qui ... ?

a (aI, ai, ale) cui?

Pour qui tu travailles?

Pentru cine lucrezi?

Chez qui il habite?

La cine locuie$lc?

A qui est ce champ?

Al cui e aces! camp?


- 17-

TEMA PENTRU ACASA 17


Rezolvati

A.

B.

C.

exerci~jilc

urmiHoare

~i

trimitcti rezolvarca pc adrcsa noastra:

Traducc!i urmatoarde propozi!ii In ramana:


I.

Montons notre tente au bord du lac.

2.

On ne peut pas faire du feu dans la foret.

3.

Tu l'aimes? Aime-le.

4.

II nous attend pas loin d'ici.

5.

Appreoez-vou

a jouer du piano?

Traduceti I:n franceza urmatoarele propozitii:


I.

A~tcapta-ma 10

2.

El te

3.

AI cui e acest ruesac? Al lui?

4.

Nu IOVa! nimic, dar inte[eg lot.

5.

Trebuie

a~teapta

fatal

acolo?

sa !nvatam lilllba franceza.

Transforrnati propozitiile enuntiativc de mai jos in propozitii imperative in a~a fel:ndt


sa inlocuiti partite de propozitie subliniatc ell pronumcle personale cor..:spun.zatoare.
I.

Tu apprends le franc;ais.

2.

VOllS

3.

Neus l'attendons

4.

Tu gontles ton matelas pncumatique.

5.

Tu

me comprenez.

a [a

sortie.

attends [a-bas.

- 18 -

INTAI

LECTIA 18 - PARTEA

Citi~i noile cuvinte confonn transcrierii fonetice de rnai jos:

>

la toilette

[I' wale J

[I

les toilettes

- W.C.
baia

la salle de bain

> rl

Ie bain

> [I

"7)

la douche

>

du ]

Ie savon

>

II
II
[l

1 v

Ie lavabo
la serviette
(de toilette)

IU

- baia
- dU~l1l

\'0]

S'

prosopul

1 t]

[10 R zu

a dents

apunul

- chiu\'cta

0
\,j t

> {l

Ie rasoir
la brosse

toaleta. tinuta
vcstirnentara

RJ

> lla F Os

- rna~ina de ras

d ]

:t d-lif j

- periuta de di.nli

'la pate dentifTice

:>

[I

Ie peigne

:>

riO pen]

- piepteneie

Ie shampooing

>

rIC

Ie rouge

a levres

-pu~]

> riO Ru:j

Ie R]

> [10 p. f 1-]

Ie parium

pasta de dillti

~a.rnponul

- rujul
- parfurnul

Citili fuca 0 data noile cuvinte 'in alta oTdine:


Ie rasoir

> [I

lUU

II

7"pu-1

Ie shampooing

ma~ina

de ras

- ~amponul

Ie bain

> [10 b-]

le peigne

- [LO P

la toilette

:>

[Ia IU ] '1]

- toaleta,tinuta
vestimentara

Ie lavabo

:>

[I

- chiuvcta

la brosse

a dents

:>

- baia

nl

- pieptenelc

h'lbo]

II b

d-]

- du~ul

llu du ]

(a douche

:>

la serviette
(de toilette)

> I

Ie savan

>

Ie rouge (a levres)

> [10 R

- periuta de dinti

prosopul

tu let]

0]

- sapunul
R]

- rujul

.] - pasta de dinti

la pote dentifrice
Ie parfuIl1

- parfurnul

la salle de bain

- baia

les toilettes

- W.e.
- 19 -

Sa folosim noile euvinte in propozitii. Cititi eu atcl1~ie fieeare propozi!ie


in romana:
(j

Je fais vite ma toilette.

te \ i

~i

urmariti traduccrea

I t]

mil

- Irni fae repede toaleta (ma aranjez repede).


Notre salle de bain n'est pas grande rnais elle
est jolie.

:> Inoll{

'al til b- n

r,1

a:

gl

'I

j ,Ii]

- Baia noastra nu em'. dar e draguta.


Paul prefere la douche au bain.

:> [

- Paul prcfera du~ul b- ii.

> [ \'f

Avcz-vous Ie lavabo dans votre chambre?

- Aveti chiuveta in camerii?


Prends la serviette et Ie savan et va
de bain!

a la salle

> IflR- In

E I(

ii

!i

d ) be]

- la prosapul
baic!

~i

sapunul

~i

du-te in sala de

Ou est mon shampooing?

Unde e $amponul.meu?
Pierre donne comme cadeau un rasoir
pere.

a son

:>

Ip/I.::

k mk

j1c:R]

- Pierre ii dii taUilui sau in cadoll 0


ras.
J'aehetc un pcignc rouge.

> ~~s~l

ma~ina

de

Ru'.il

pell

- CUmpaT un pieplene ro~u.


Cette brosse

a ,dents cst mei Ileure.

>

L'cl

(lit e

bRa

mel):

- Aeeasta perie de dinli e mai buna.


Sa pate dentifrice est chere mais elle n'est pas> [.Ht a:l d
du tout bonne.
bon]
- Pasta sa de dinti e scumpa,
buna.
Donne a Marie ee rouge pour son
anniversaire!

:>

ei de

Diii Mariei ac
Le meilleur parfum est "Chanel nr. 5."

III

- Cel mai bun p rfu


Tu vas aux toilettes?

o e deloe

>

III \

ru.d

- Mergi la toaleta?

- 20-

na~tere!

Ru

e:.te ..Chand nI.5".

k)

PentrLl a verifica dacu ali retinut bine naile cuvinte, rezolvali cxerci!iu ] de maijos in care
'
trebuie sa ,completa!i propozitiilc. La sr;'1J~,it, citili Inca 0 data ell atcnrie,propoziliile
eompletate. Folosili filtrui ro~u:
Fa un dw,;!
uch !

lp
Eu prefer sa fac baie'

b m!

bel
Sa cLlmpiirfuu un

~ampon

bun!

- Acbetons un bon> . b.um

'!

- Ou cst mon > r'1 ne:'

Unde e piept;:inul meu?

> [u

m- fkh]

Imbrac3-1e repede!

Fais viteta > 1 Ih.: I .!


> [~ \il ttl l~Ll Ij

imi place acest ruj.

- J'aime bien c >


> Uem

EI Ilni da adesea cele mai bune parfumuri


franceze.

,-

- J 'ai toUjOlil'S rna ;> bm se' den dans mon


sac.
> [1 lIJ;R I il bR
I du
mo u J

Am illtotdeauna pcriup mea de din!i in


geantii,

ma~ina

I U'l.

],I me donne souvent les mcillcurs


;> p rJ Un!. fral1tyais.
> III.
dun H\ If 1 I :R [I

l :Is

Trf;buic sa l'.:lll1lparam 0 nOlla


pentru taUi! nostru.

l l l

de ras

- II faut acheter un nouveau>


:>

notre pere.
/11 fi

1Il:l '0 R.7.l1

T:1 OIl'

pour

flU:

mU

r ]
Noua ne plae sapunurilc foarte fine.

- Nous. aimons;> 11:


on: tres doux.
> [nuzemo I 0\ 0 lR Ju]

Aceasta chiuveta e prea mica pentru mine.

- Ce> 1.1 '~.


>

Ai un prosop ~i

pasta de dinli?

est trop petit pour moi.


) l.wahll I u pf )j\1 pu:R 10

- As-tu> une Sl,;rvll.:ne et>


~nllinc

>

Este apartamentul eu baie?

III

'.
11

- C'est la chambre avec> UH'


> [ I"
:bR \'
lin sal d

21 -

II de b

-J

III"

Iar aeum sa ne vom imboga!im vOl.:ubularul cu cateva adjective noi, care se pot cOlObina ell
cuvintelc nou invatate. itili ell voce tare adjectivcle. Aten!ie \3 traducerea lor in limba
romanii:
clara. luminos, luminoasa
]
clair, claire
(mase. fern.)
bf{]
intllnecos, -oasa
sombre
sumbru, -a
(m:u c. fern.)

soigne, soignee

>

in!,'Tijit, -5

dangereux

> 1.1-1

)R ]

periculos

dangereuse

> dlJ(

)R

pratique

> [rRatikJ

[-It.: Rli

electrique

zJ

pericuJoasii
practie,

- e 'l:tric, -3

> [r R I RJ

propre

cural. (0,), propriu,


(proprie). p l Il, (il)
- murdar, -a

r al
Sa repctam inca

-a

data noile adjective in alta ordine:

ld-jl

dangereuse

periculoasa

) ROL]

- curat, -ii, potrivit.

propre

>[p opRJ

clair, claire

>

lkIcR'!

- luminos,

electrique

>

I lek r"kJ

- electric,-a

sombre

> [sobR]

dangercux

> rJ~il

sale

> [ 'IIJ

soigne, soignee

> [sLluil

pratique

-a

-a

- intunecos, -ii, sumbru,


- periculos, '.

ROJ

- murdar

l R. li

ingrij it, -3
practic, -3

Daca. vrem sfl seoatem in eviden!ii cJlitatca exprimata de adjectiv sa folosim adverbul .,
"atat de":
atat de lumin J .> 1'1 kld{]
si claire
si sale

l't

-a

atat de murd

II]

-0

r i 1-

.-a

Sa folosim noile adjective in propozi!ii. Citi\i eLi atcn!ie propozi~ile

traducerea 'in Iimba romana:

j'

nlie la

Madame Dupont, votre salle de bains est

>

si claire!

- Doamna Dupon, baia dumneavoastra e


atat de lUI l'
!

rll1ilt!- 111

JI

sl

R]

Nous avons une salle de bain sombre.


-

Cette fiUe est toujours bien soignee.

J be e

A vern 0 bai inrunecal<t

> [. ct Iii

tUJ

- Aceasta fata e intotdcauna ingrijWi.

-22-

I R

Je suis fatigu0. ators Ie bain chaud peut etre


dangereux pour moi.

> [i

:. i fall
d:-J( llR l pU'

10.

b"

tR

lUll

Sunt obosit, 3~adar baia calda poate ti


pericllioasi'i pentru mine.
> [j J rRti I du

Jc prends la douche, c'est plus pratique.

Eu fae

du~,

['{II

11\'

VOlre lavabo cst toujoms sale.

lU pRtll oj

e mai praetic.

1111

IlIju.

Chiuveta voastra e intotdeaunamurdara.


Voila unc slo1rvietle propre!

n cR Vil't pRt pRJ

[ 'uaJ

- la'lIi un prosop cural!


n:.l pI{ pR.

> (HIUI

Voila rna propre serviette I

i t]

[<

lata propriul rneu prasop!


Acheions un rasoir electrique!

[:t'IOII--R. LJ'R

Sa cumpanil11
, .t

ltRlkl

0 ma~ina

mon propre rouge.

de ras dectrica!

Ru:jJ
E nljul mell (propriu).

lL,es appareds electriqHes sont SOllvent

> [leLil[1aRei 1:.IektR k

dangereux.

- Aparatelc clcctrice sunt deseori


periculoase.

U\ -

d-JI

A'djectivuf "propre ", are doua semnificafii totaf diferile in jil11c(ie de po:::i(ia sa inail/te SflU
dl/po cuvtinlut d terminal. DO(;(1 stll dupa cuvdnt/ll determinat, ,'e traduce prin .. cural", in
limp ce Inaimea euvol/tu/ui detcrtninat Sf traduce prin .. propriu "', sau II putem inlo ui cu
pronumele posesiv corespun;;atol: De exemptu:

ma propre serviette

propriul meu prosop

une serviette propre

un prosop cural

in exerci!iul umlalor vom veri fica in ce m[lsura ali reu~it sa reline\i DOlll vocatllliar al lec!iei,
Cititi Cll atcnlic fiecare propozilie In franceza. Folosili filtrul ro~u:
Est-ce que tu as un rasoir ekctrique?:>

AIIII{

:>

Regarde cette petite tille. elle est si propre!

>

Tu es sale. mon enfant!


:>

L'eau dans
sale.

ell

lac n'cst

flUS

claire, el1e esl

,. [[0

uti

:> A[XL

~O I

p' kl'R

din [lce, [ 1 c

illI

limp'

mll rilitr~.

Ce jeu est trop dangereux,

> [
>

- 23-

i ..:

jO
'SI J

n J:- ~OIROJ
l:

'prlJ.

'ncuh s

I]

Rl\ - )m-

lis habitent dans un appartement sombre.

~obRl

p,lfl men! mllm

Montre-moi eet appareil! C'est si pratique i

:Jrj

>

Madame Dupont travaille bcaucoup dans son


jardin. Alors il est bien soigne.

Je ne suis pas du tout soignee, j'ai Irop de


travail.

Cette nlc est


, ,<

trrs dangereuse,

Je te donne rna propre serviette, elle est


propre.

> lJO t

Ie

d n rn

pR r ]
> I i LI u pr

rHi mel! pro p.

ur.. 1

Acum yom invata cateva vorhe care sunt in striinsa Iegatura cu materialui lectiei noastre.
AceSlea sunt verbe reflexive:
se revei lief
se lever

>

>

RE '/ J

I \L)

- a se trezi, a se ridica, a se

a se !fezi

se laver

> [s

scula
- a se spaia

se Taser

>[

se pelgner

>

s'habiller

> [

a se barbicri

- a se picptiina

'I

a se i'mbraca

il ]

Toate verbele de mai sus sunt verbe de grupa 1.


Acum sa fomlam propozilii cu noile verbe. Fmmelc conjugate ale verbelor sunt subliniate.
Citili eu atenlie propozili1iJ\e. Atentie la traducerea in limba romana:
Je me reveille tot Ie malin,

> L1

mO

E\

I 10 J

Ma trezesc devreme
dimineafa.

Tu te tre~

t-J

Til te liNes vite.

I \

li nc se lave jamais.

Ellc se peigoe dans la saile


de bain.

I de

Ii

ede.
iciodala,

':3

barbi rim dimineata ~i

Naus DOllS rasons Ie matin et > [Ill! nu a 0' I ) mule


Ie soir.
I I U r~ I

Vous yaus habiJlcz pour la


reception.

> [u

a tmbrt\cati pentru
rt.'ccptie.

Us ti 'habjllent dans leurs

> Ii I ul

I{ l~

lIzabilE pu:

101
jj

d-

chambres.
Elh:s se peignent avec leurs
propres peignes.

IO:R

- 24-

- Ei se i'mbraca in camerele
lor.
Ele se piaptiina cu
proprile lor picptcllc.

Rezolva!i cxercitiul urmator pentru a verifiea In ee masura ali reu~,it sa a Lnsu$iti conjugarea
verbelor reflexive. Completati propoziliile de mai jos eu pronumek reflcxiv eorespunzator:
Paul se

treze~te

prea tarziu duminica.

Eu rna seal Lntotdeauna ditnineata la

- Le dimanche Paul> . I;' trop tard.


k [
:1 J
0

~atc ~i

un sfert.

Je:> mc
ci Ie toujours it six heures et
quart du mat in.
> UO m ) R v i tuju'
E
t1U n ale]

Barbalii st: imbracii mail repedc deci! femeile. - Les hOmmes > ... 1m illl: l plus vite qUt; Irs
femmes.
it
> [lei U1 'lnbir pi
lE r m]
Tu te

barbiere~ti

eli

- Tu>! r

ma:;;ina de ras

t=

avee un rasoir cIcctrique?

electrica?

> llU t

Voi va spalati eu un sa-pun fin?

- Vous> voll lt1

z avec du saVOD doux?

> [\

kd

Ele se piaptiina eu piaptanul meu.

\U

I lRilo.)

- EUes> e p
> (I (J pen

Biiie!ii se scoala

~i

11'

Ill\-'

l~

o dill

nl avec III n peigne.

' 'k

1110 I

01

- Les gan;:ons > e 1 'I; nl et commeneen! a


faire du feu.
d
> II

ineep sa faea foeu!.

wnt tQUjoufS avec de

Acqti barbali se spaIa Intotdeauna eu apa


feee :;;i se barbietesc eu m~ina de ras.

:R

>

'k

un

501r.

l{ I uad

RI

z u

in

H~

r,;nl

exemplele de mai sus am lllUHnit expresiile de mai jos:

Se la\ier avec riu sayan

- a se spala ell sapun

Se laver avec de l'eau

a se spiHa eu apa

Se peigner avec Ie peigoe

a se piepl5.na eu pieptenclc

Sa raser avee un rasojr

- a se rade ell

0 ma~ina

de ras

Rctille~i

forma interogativa a pronumelor reflexive, eare se obline prin inversarea ordinii


cuvintelor:
- Te laves-tu?

> [r

Ne scularm?

- Naus levons-oous?

> [r u I

Se rade?

Se rase-t-it?

> [0 R

tEa sc piaptan1i?

Sc peigne-t-elle?

> [

Va irnbracati?

VallS habillez-vous?

>

- 25.~

lay tUl

Tu te speli?

\{1

ron

lIJ
111

dI
ul

in propozitiile interogative cu inversiune. pronumek reflexiv precede


vcrbull dad acesta e un verb rdlexiv, in timp cc pronumde personal
eu func~ie de subiect se situeaza dupa verbul retlexiv. De obieei, pentnl a fOffi1U1n 0 intrebare la persoana i'ntai uu foLosim inversiunea, ei
structura "est-ee que", de exemplu:

I~

Sii

Illa imbrae?

- Est-ee que je m'habilJc?

Sa exersiim f0n11a interogativa. Completati propozi!iile de mai jos eu pronumele reflexi\'e


eorespunz.iitoare, apoi citili propozirii1e. Atenfie la intonatia interogativa corecta:

Te scoli eu placere dimineata de\Tcmc')

Ei se piapliina eu

prop~iilc

Te

-tu volonti rs lot Ie matin?


\' [-1/ Ii [C mat-l

lor pieplene?

Va i.mbracati in camera dumneavoastra,


doamna?

u b billez-vou!'; dans volre eh31nbre,


mada e?
> [\'uzabu vu da votR i;h , mad~m]

Paul se spala descori?

- Paul> e Iav -t-it souvent?


lr 11 ~ la\ III .'uv ]

Ell. ma seol

- Est-ee que je >

ell

pUicere?

>

It.

Va racleli inainte de mieuI dcjun?


> [v

La ce ora te

Citi~i

JO m

m~

I,

leve volontiers')

\'01111

V lU rasez-\ llllS avant Ie petit dejeuner?


Razc 'iU '-l ,- I P O)li UEjOl

rcze~ti'!

eu voce tare

prop0zi~iilc

de mai jos.

tcolic la traducerea In romana:

le ne me reveille jamais avant huit heures.

>

[j

RE

CI JUIDC 3\

La :R]

Nu ma trezesc niciodata in inLe lora 8.

n ne

se peignc pas avec son propre peigne.

>

r.1

' t) pen J1

'IV

EI nu se piapliina ell
Nous ne nous levons pas ce matin.

picptene.

> rnll [10 nu ](h u

Noi nu n

zlmm

. dlmincata.

III prvpu;::i/iile de mai sus, amfolosit structuri negative. Rema ati cd .. ne" .'itii Intotdeal/no
inainle de pronun1rle p(!rsonal reflexiv, in timp ce "pas" (sall oricare II (;/lv6nt negath)
sta intordl'wma dllpa verb.

- 26-

Exersati negal,ia. Traduceti In hmba franccza:

Eo. nu se Imbracil repede.

II nc,,' h.lhil Ie pl vi.

>

hi; . -it]

[ In
>

Tu nu te piepteni cu piptanul > LJ ne l~ 'ignc~


tau.
lun rci nco
Acc~ti

copii nu se spala

:>

Cc.

ilL fie

1:11

SC

[1.

,nce > [t
P il)
["Eml

ell

P IS I "( ir

seara.

In

10 _

0.

10

R]

su

In continuarl" va dam cfiteva exemple de propozi\ii care conlin verbe reflexive. Citi(i-'Ic eu
voce tare ~i re~incti traducerea [or In romana.
Je ne veux pas

laver.

;-

Tu nc pcux pas te. lever.


Elle vlmt

se

> [I

peigncr.

ous voulons llilllS. habiller.

LJ nO '0
n

>

rei

::>-

l nu "Lilli

po.

\'0 () pt.:

Nu VTeau sa rna spa\.

Nu poti

S~l

te

Ea vrea

sa

se pieplenc.

"1

nuzabLi . I

rreze~ti.

Vrern sa ne irnbraciim.

Din exemplele de rnai sus reiese clar; ca ~i in eazu! in care verbul reflexiv t!slc !a ill/inili .
pronumle reflexiv lrebuie sa se acorde eu subie lu!:

Sa aplicarn acum aceasta regula. Completali pIOpozitiile de mai jos:

Eu rna trezese devreme, dar eo. ou vrea sa


se trezeasca.
Noi nu putcm
Vrei

sa

ne spatam baia e ocupala.

sa te treze$ti maine

diminea~a

- Je> m Ie
>

I:

I.:

1- t. mais elle ne veul pas

lever

- Nous ne POUVOIJS pa > n u.s l e l a salle


de bain esl occupee.
TlI veux >

la einci'?

r~v

Ilkr demain mahn acinq

heures?
Nu pute~j sa va ridicali, domnule, sunleti
prea obosit

- Vaus ne pouvez pas;. u 11:\'


Monsieur, vous eles trop [atig-ue.

Sa trccem 1& exerci~iul final al aceste,i parti a tecliei. Traducqi in limbo. franceza propQliliilc de
mai jos:

in dimineata asia vreau sa-mi fae repede


loalela.

:>

Baia ta e intotdeauna curata.

> [11 III lie b'

est IOlljo

> N l
un b

n h mp

Noi cumparflm un
bun.
Tu

e~ti

Ma~ina

~ampon

alai de murdar

~i

fin

~i

un sapun

In

Vi:

vii

l~

t lu De veu

27-

reo

II.

nu VTei sa te speli.

mea de ras electrica e pe chiuvela?

m t II ue

Ll

If

p..

h1\'er.

I .ui u e. sur

Ce faci? Baie sau du~? Du~, e mai practic.

>

pI' nd ? I
lclu:.

Ea

l~i

ia prosopul, periuta de

din~ ~i

I:t l
~i

ne

>

Noi sun tern lntotdeauna ingrijili,

> NallS summ

Aoest parfum e pentru mine?

>

Te

">

treze~ti

devreme?

ilin, I

t plu pm

pasta

de din~i ~i merge 51\ se spele.

Noi nr trezim de reme, ne radem


picptanam.

1.,;'

p lrlunl

It:

II: l'lli

f'Ollr m i'!

-tu tot"

'!

Undo e rujul mcu?

E piaptefulUl tau propriu?


Baia noastra nu e luminoasa, ea
e intunecata.

>

II t

oll
~t

omh

E periculos.

Vrcau sa rna imbrac.

"

> Je eu

- 28-

m'l1, hili r.

Ia

14U

LECTIA
18 - PARTEA A nOVA
,
Partea a doua a leqiei 0 vom consacra coosolidarii materialului gramatical ~i lexical al <Iceslui
caiet Ie mrs. in pILlS, yom excrsa ~i kctura. Credem ca exercitiile noastre v-au ajulat sa
prog[l:sa~i in Inva~arca limbii franceze. Cilili dialogurilc de mai jos urmarind seulllele care vii
inlesnesc intonalia ~i a pronulllia. Traduceli apoi propozi!iile 10 limba romana. Dac~l Intampinati difioulUili, consu1tali vocabularul de la sfar~itul caictului de. curs.
/'

/'

-On pcut campcr ici? II


/'

........

/'

/'

-Non, on ne peut pas camper pre-s d 'une ferme.1I


/'

/'

....

/'

-Alors, 1allons plus loin, I it cole de la foret.ll


/'

/'

........

-Regarde, Iil y a un lac Ila-bas.1I


/'

/'

-Esl-ce qu'on peut faire du feu Iau bord dOlln la,c? II


/'

/'

........

/'

-Oui.1I C'est Ie terrain dc camping.1I Mair:Ltcnant montons In tente. I


/'

/'

........

et gooOons lies mateJas pneumatiques.!11


/'

....

-Nous n' avons pas de sacs de cOl,lchagc.1I

....

/'

-Enjuin Iil fait chaud la nuit. II


::

/'....

,a:.:

/'

-Faisons du feu! 1111 ne fait pas SI chaud I

/'

/'

J'ai faim.1I
/'

-Ce sac

....

/'

a dos, I il est it toi? II


/'

-Non, I il n'cst pas

......

a moi.1I

/'

/'

-Alors, I a qui est-il?1I


/'

........

-u est 11 Marie.!1
/'

-Tu viens avec moi? II


/'

/'

-Ou? II Chez qui? II


/'

-Chez elle.1I
/'

/'

-Ou habite-t-elle? II

....

/'

-Pas loin d'ici. " En face de chez moUI


/'

......

i1 faut munger quelque chose.1I

........

-Alors, Ije vais avec loi. II

- 29-

",

",

",

-Comprends-Ie! II II est si jeune! C'est un artiste! II

,,,,

",

",

-Non,lje ne Ie eomprends pas. II II n'est pas enfant I et il n'est pas un si grand

II

artiste I pour moi!

,
,

",

-Mais I eeoute-moi. .. 11

",

-Non, Ije ne veux pas t'ecouter lei je ne veux pas Ie eonnaitre.1I

",,,,

-Qu'est-ee que tu fais Ie matin? II A quelle heme te reveilles-Iu? II


",

",

-le me reveiHe assez tot, I asi,x heures.1I


",,,,

",

-ct apres? II Tu te leves I et tu fais ta toilette? II


,

,If,lf

-Qui, I je vais dans la salle de balos I et je prends un bain. II

-Tu ne prends pas la d oueh0? II

""

-Non, Ije prends la douche Ie soiI. II


",

-Te rases-tu Ie malin? II


,If,,If

, I f ,

-Le malin I et Ie so-ir.ll Je me rase I avec un rasoir electrique

I, c'est pratique.1I

,If

- 'et lout? II
,If

,If

-le me peigne I et je vais dans ma chambre I pour m'habiller.1I


",

-El apres? II
",

,If,

-Apres Ije prends mon petit dejeuner.1I

Traduce~l

urmatoarele propozl\ii:

Eu ma pieptan numai eu pieptcnele meu.

>Jcm
p'lmc.

Te spali eu apa reee?


Nu ne trezim a$a de devreme!
Sa faeem du~ in aeeasta diminea~a.
Ea merge 1a baie ca siH;i faea toaleta.

Cumpar un ruj frao\Uzese ea dar penlru


Isabelle.
Ai un prosop de baie eurat?
Bunica mea

iube~te

parfumurile tari.

>
>

- 30-

a graud -m

c, 1111 I .

n rtilffi

In

Trebllie sa luam ~amponull sapunul, peri uta


de dinti ~i pasta de dinti.

:>

Nu pot sa fac baie, e prea tarziu.

11 f ut pr n c Ie:
I h 0 ..
J T1
d.

Detest sa rna rad dimineala fnainte de micul


dejun.

:>

Fa e atat de ing:rijiti:l!

:>

k Ml e m
P I dJjclln t

~cr

[ mallll, :.Ivant 1

e!

Ma fnlelegi? E limpede?
Apartarnentut lor e fntwIecos

E a ta

ma~ina

'c
~i

:>

murdar.

de ras electrica?

Asculta, rna t~ezesc, rna fmbrac


la intraFea 'in cinematograf.

:>

~i

te

~i

C"e.t

a~tept

III c: J
em ma.

Pentru cine cumpcri tu acest cort, acest


rrucsac

:>

Po

acest sac de donuit? Pentru mine?


:>

Ne fntelegem foarte bine dar asta nu-i tot.

n'e'l
Invata-ma

sa

I ir'

.1

. [~ll

fae focul!

Puteti umfla saHelele pneurnatice.

:>

t;

fl:u!

V L1'-: r u '1:./ g mnez Ie m


pne m iq cs,

Aiei putem instala cortmile.


Acesta nu e terenul de camping, nu putem
instala tabara aici.

:>

Trebuie sa-l a~teptam la ie~ire.

:>

A~teapHi-rna

:>

langa mleta.

Du-te cu el pe plaja

~i

>

in padure!

Noi lucrilm eu i [a camp $i la femla.

>

Sl!i organizam e tabara pe malul lacului,


departe de ora$!

:>

Acest caine e al rneu, el e mereu ,cu mine,

>

stA cu mine fn casa, el este pentru mine cel


mai bun prieten.

In

n'
P lit Il

nlpiJ ~ n n

II lim! I

ill

I I

lpt:r kl.

nd

"I [

e.
If l\ic

lui

tl

forcL
Wo

u bn d'lO lac.
"dli n I m if it
mtll II habl e chez mOl
eilleur ' mi.

lncheierc, citi~i cuvintele de mai jos fn care se repet1'i aeelea~i sunete:

r~

shampooing, ffiamp, douche, sac de couch age

[jJ

plage, rouge <\ Jlres, ,dangereux

[ua]

toilette, raS9ir, sQigne

[cJ

parfium. bain, loin

[]

sayon, layabo, leyer

[0]

peigrre, pcigner, soigne

[k]

lair, prati~, electri~

- 31 -

u chump t.:l

In

ur

mli

RECAPITULARE 18
18.1. In lectia 18. am Invatat c.onjugarea vl:rbelor reflexive:
:>r~)ll
1
se layer
:>
[jO
mO
la
]
je me lave
tu te laves

:> [

il se lave
eUe se lave
VQIlS

- eu rna spal

1:J I

- tu te speli

> [II 0 1 1
[c1 sO I. ]
[IU nu I \'oj

- el se spala
- ea se spaHi

:>

nous naus lavons


vous

II

- a se spala

lavez

ils sc lavcnt
elles se lavent

- nine spiilam

(u\'ulv]

- voi vii spalali

- [II r I J
> [ I s 1.1\']

- ei "e :>palii
- ele se spain.

18.2. Ati Invalat ~i forma interogativa a verbelor reflexive care se formeaza prin inversiune,
situa~ie In care pronumele rcflexiv Irlimanc i'naintca vcrhului, iac pronumele personal eu
funetie de subiect urmeaza imediat dupa verbul de care se leaga prin lininla:
Te laves-tu?

- Tu te speli?

Se lave-I-il')

- EI se spala?

VOUS lavez-vous?

- Voi va spiHati?

Pentru formele de persoana lntiii in general nu folosim inversiunea, de obicei recurgem


la lotrcbarile introduse prin "est-cc que", de exemplLl:
Est-ce que jc m'habirle?

- Ma Imbrae?

J 8.3. Am invatat ~i negatia verbelor reflexive. in propoziliilc negative pr numele reflexiv sc


plaseaza imediat Inaintea verbului. De exemplu:
Je ne me lave pas.
Naus ne ~no=~=~~
18.4. Daca verbul retlexiv este la infinitiv, trcbuie sa futern acordul pronumelui rctlcxiv eu
subicetul:
~

veux me laver.

No~~

pouvons nous raser.

18.5. Sa nu uiffim

rna

- Vreau sa
- Putem

sa

spa!.

e radem.

cr. adjectivul "propre" poate avea douli .\;nsur;i diferite In funetie de locul

ocupat In propoziJ:ie:
une robe propre

- 0

roehi

CUTaia

pro ri mea rochie

rna propre robe

Adjectivul "propre" eu lntclcsul de .,propriu"


pronumele posesiv (mon, ton etc.).

- 32-

reced t In majoritatea cazurilor de

TEMA. PENTRU ACASA ]8


Rezolva~i exerci~ile

A.

B.

c.

de mai jos $i

trimitc~j-lc

pe adresa noastra:

Traduceti IQ romana:
[.

J'aime bien me raser dans la salle de bain.

2.

Te rases-tu avec un rnsoir electrique?

3.

C'est ton propre peigne?

4.

J'adore les parfums de Dier.

5.

Veux-tu Ie laver avec ce savon doux?

Traduceli In franceza:
1.

Eu nu rna spal. Prefer sa fiu murdar(a).

2.

Voi

3.

E atat de practic!

4.

Ce faci dimineala: 0 baie sau un dU$?

5.

E al tau acesl prosop murdar?

va

imbracali in camera voastra?

Transformali propoziliile de mai jos in propozi(ii intcrogative:


1.

Tu te laves avec de I'eau chaude.

2.

NOlls no us reveillons t6t te matin.

3.

lis se rascnt avcc un rasoir electriquc.

4.

II veut s'habiller.

5.

Je roe !eve it midi.

- 33 -

VOCABULARUL LECTIILOR 17

SI 18

m.- masculin fem.- feminin

a ~e de...
a la sortie de...

IE

alaturi de, langa

()

ie~irea

la
>

a moi

:>

apprendre

> [upR-dR

dOl

din

- la intrarea in

a (al) meu

nua]

- a inviitu

.]

:>

[ap - ul

a qui

>

a toi

> [I lUll I

a (al) tau

attendre

> [l-dR]

au bord (d'un lac)

>

avec

'-

r:.l

a l'entTc0 de ...

apprendre

'.

>

a 1

inf.

I i]

r\

a~terta

- pe malul unul lac)

- cu mme

mu ]

k tu )

- cu tint:

avec toi

>

bain (m.)

> [b-I

- baie

bard (m.)

> [h l;Rj

- mal

brosse (a dents) (fern.)

> [bR
>

- periula de din!i

l -]
[lop

camper

- t2bara

.J

camping (m.)

;. r - ringl

caravane (fern.)

> [

a instala tahara, corturilc

- camping

Ruv nJ

- rulota

[,:i]

champ (m.)

- campie

i]

chez qui

> [E

c1air,-e

> [ II.: R]

(a) cote de

> [n 'ot

- la cin

lumm s,

- Ian a

de)]
/.]

dangereuse

L aJR(

- . riculoasa
- periculos

dangereux

>

d'ici

> [ I'i]

- de aici

> [uu ]

_ v0.. douche (fern.)

eIectrique

> [.,

en face de ...

>

:1

.............. entree (fern.)

:>

,-

fadi ceva

- a (al) cui

10 ,:R)
[..1\' l;

mOl

sa

- a inviifa

II ikl

du~

- electric,

la d

- in fata

RF.J

- fntrare

- 34-

-a

> [p ,I

pres de ...

> pR'd]

aproape de, langa

propre

> [pR pRl

- curat, -ii, propriu -e

se raser

>

>

rouge (a levres) (m.)

> [Ru]

sac ados (m.)

>

salle de bains (fern.)

>

savon (m.)

> [ <IVO]

serviette (de toilettes) (fem.)

I vi )

de ras

- IUJ
rucsac

.Iklln]

>[..Lkd

ma~jna

- a se trczi

se revciller

ac de cOllchage (m.)

- a se barbieri

rasoiI (m.)

-L

- practic (a)

pratique

II I

[ cRvl t

1\lI~:.11

- sac de dormit

he 1

baie
- sapun

prosop (de baie)

tU'II!!I]

shampooing (m.)

> ["api c]

si

>

[SI]

alat de

sombre

> [ .)hRl

- intunecos

sortie (fern.)

> [

Rt'J

tente (fern.)

> [

II

- cort

Rc]

.- teren

terrain (m.)

~ampon

-oasa

ie~ire

toilette (fern.)

> flU I I]

- toaleta, tinuta vestimentara

toilettes (fern., pI.)

> flu I I]

- W.e.

tout

l tu]

tot

.r

~...,

- 36-

Vous aimerez peut-être aussi