INTERTEXT 3-4, 2012

_____________________________________________________________

APORTUL STAGIILOR DE TRADUCERE LA FORMAREA

TRADUC TORILOR I INTERPRE ILOR DE CONFERIN

Ludmila ZBAN
Universitatea de Stat din Moldova

Nos réflexions portent sur l’importance des stages pratiques dans la formation
universitaire des futurs professionnels de la traduction. Nous mettons en valeur les
compétences dont doivent faire preuve les diplômés en traduction et en interprétation de
conférences au moment de leur insertion sur le marché de travail. Ces compétences sont
mieux développées dans les conditions des stages professionnels qui permettent aux
étudiants de se retrouver dans une ambiance professionnelle réelle et de vérifier leurs
capacités d’utilisation des sociolectes dans leur langue maternelle et dans les langues
étrangères qu’il possèdent, ainsi que leurs aptitudes de médiateurs dans la communication
interculturelle et interlinguale.
Mots-clés : communication interculturelle, compétences, sociolecte, stages
professionnels, traduction.

Our considerations focus on the importance of practical training in the university

education of future professionals in the field of translation. We focus on the skills that
graduates must possess in translation and conference interpreting at the time of their
insertion in the labour market. These skills are better developed during practical trainings
and they allow students to find themselves in a professional atmosphere and to test their
actual capacity to use sociolects in their mother tongue and in the foreign languages they
speak, as well as their skills as mediators in interlingual and intercultural communication.
Key-words: intercultural communication, competence, sociolect, practical training,
translation.

Conform unor studii ce in de formarea speciali tilor de limbi str ine, se

constat o preferin clar pentru cea de traduc tor i interpret de conferin e. În
condi iile unei globaliz ri care acoper , practic, toate domeniile de activitate
uman , traduc torii ocup pozi ia strategic de mediatori interlingvali i
interculturali i asigur buna func ionare a organismelor i institu iilor politice,
economice, culturale. Aceste considerente contribuie la o mai bun în elegere a
importan ei unei form ri calitative la nivelul universitar a viitorilor profesioni ti ai
traducerii.
Demersurile abordate de universit ile din lume în preg tirea speciali tilor
traduc tori se înscriu în strategiile de formare elaborate de fiecare universitate, dar
se ine cont i de anumite cerin e generale, inclusiv cea de oferire a unui spa iu
suficient de amplu pentru stagiile de traducere, organizate pe parcursul ambelor
cicluri ale înv mântului universitar.
Opinia unui num r important de formatori ai speciali tilor în domeniul
traducerii const în condi ia demar rii acestei form ri de la ciclul licen , fapt ce
contribuie la o includere timpurie în condi iile socioprofesionale i la formarea
competen elor necesare pentru profesia de traduc tor din primii ani de studii la
universitate.
Exist o serie de competen e înaintate de organismele profesionale na ionale
i armonizate cu cele interna ionale. Chiar dac , la moment, Republica Moldova nu
face parte din familia rilor integrate în Uniunea European , ea i-a anun at clar

124_________________________________________________________
TRADUCEREA : CALITATE, EFICIEN I CONSTRÂNGERI
_________________________________________________________________________
inten ia de a adera la spa iul comunitar în viitorul cât mai apropiat. Aceast op iune
centreaz activitatea academic , mai întâi de toate, pe importan a form rii la nivel
universitar a competen elor profesionale necesare speciali tilor din domeniul
traducerii, raliate a tept rilor pe pia a muncii, na ional i interna ional .
Printre competen ele de format în vederea unei activit i profesionale de
traducere figureaz cele lingvistice, interculturale, competen ele privind cercetarea
terminologic juridic , competen ele tematice, tehnologice, competen ele privind
modul de furnizare a serviciilor de traducere:
(http://www.ier.ro/index.php/site/page/competente_stagii_dct.
Dezvoltarea competen elor lingvistice i interculturale debuteaz de la
condi ia c un traduc tor i un interpret trebuie s cunoasc la perfec ie limba
matern i limbile oficiale utilizate în institu iile Uniunii europene: engleza,
franceza i germana, din care se realizeaz traduceri în limba matern . În acela i
timp, se consider c limba matern este studiat aprofundat în înv mântul
preuniversitar. Îns , în republica noastr exist mai multe circumstan e, obiective i
subiective, care certific existen a unor lacune de ordin lexical, gramatical i
stilistic în operarea cu limba matern la nivel profesional, ceea ce pune în valoare
necesitatea achizi ion rii unui sau mai multor sociolecte specializate pe domenii
profesionale sau orientate spre competen ele socioculturale ale destinatarilor
concre i ai traducerilor. O atare abordare a condi iilor de formare a traduc torilor
contribuie la dezvoltarea permanent a competen elor tematice i a celor privind
cercetarea terminologic juridic , la nivel intra i interlingval. Un lucru, îns ,
este sigur: perfec ionarea permanent a nivelului de cunoa tere a limbii materne
mâne o condi ie obligatorie în formarea traduc torilor.
Cadrul competen elor lingvistice i interculturale pune accentul pe
ameliorarea cuno tin elor i agreeaz prezen a în portofoliul de limbi al
traduc torului a 2-3 limbi din cele vorbite în rile Uniunii Europene, fie cu o
utilizare activ , fie una pasiv , ceea ce asigur , în caz de necesitate, realizarea unor
traduceri cu un divers grad de complexitate. Pe lâng acestea, trebuie s inem cont
de faptul c , pentru a produce ni te traduceri calitative marcate de precizie, de
naturale e i de eficacitate maxim , este recomandat direc ia de traducere spre
limba matern (Giles 180). Aceast condi ie este frecvent indicat expres în
codurile deontologice ale diferitelor asocia ii i institu ii în care se practic
traducerile pe o scar larg .
În condi iile Republicii Moldova trebuie s inem cont i de specificul
multietnic i, respectiv, multilingval al societ ii noastre, mai ales c , în
documentele oficiale, se stipuleaz condi ia asigur rii, în instan ele de judecat , a
traducerii din limba român în limba matern a minorit ilor na ionale concrete,
fapt ce pune în valoare importan a cunoa terii i folosirii profesionale, în special în
procesul traducerii juridice, a limbilor bulgar , g uz , rus , ucrainean .
Se atest , totu i, anumite situa ii specifice, în care este acceptat efectuarea
traducerilor spre limba str in , ceea ce se explic prin mai multe condi ii de ordin
economic, social .a., de exemplu, atunci când pia a cere s se produc traduceri în
ambele direc ii. Este i cazul rii noastre, care nu- i poate permite luxul form rii
speciali tilor traduc tori cu specializ ri foarte înguste pe direc ii i pe domenii
concrete de traducere. Astfel, constat m cu regret, insuficien a calit ii unor
traduceri efectuate spre limbile str ine, ceea ce se explic nu atât prin nivelul
sc zut de cunoa tere a limbilor str ine (cu toate c trebuie s recunoa tem i acest

__________________________________________________________________125
INTERTEXT 3-4, 2012
_____________________________________________________________
lucru), ci prin absen a de competen e necesare unei comunic ri interlingvale
adecvate.
Ameliorarea nivelului de comunicare profesional în limbile str ine este
condi ionat i de posibilitatea comunic rii cu purt tori nativi ai acestei limbi.
Deciziile de la Bologna, care direc ioneaz procesul de formare în universit i, pun
accentul pe mobilitatea academic . Dar, de aceast mobilitate beneficiaz , din
cate, un num r destul de restrâns de persoane. F diminua importan a
mobilit ilor deja existente, vom men iona necesitatea identific rii unor posibilit i
suplimentare pentru a organiza o comunicare profesional de calitate într-o limb
str in . În acest context, credem util s ne adres m Camerei de Comer i Industrie
i filialelor ei, reprezentan ilor întreprinderilor str ine stabilite pe teritoriul rii
noastre, cu propunerea de a oferi posibilitatea desf ur rii unor stagii profesionale,
nu atât pentru traducere (f a o exclude totu i), cât pentru o perfec ionare
lingvistic în domeniul comunic rii profesionale în limbile str ine i, desigur, în
limba matern .
Minimalizarea ponderii factorilor cu impact negativ în formarea
traduc torilor poate fi ob inut prin organizarea bine gândit a stagiilor
profesionale în institu iile i organismele care ofer clien ilor un spectru larg de
servicii de calitate i astfel pot deveni parteneri de încredere în formarea viitorilor
traduc tori i interpre i de conferin e. Anume în aceste institu ii va fi posibil
ajustarea i dezvoltarea competen elor privind modul de furnizare a serviciilor
de traducere. Este posibil i valorificarea competen elor tehnologice gra ie
programelor informatizate de care dispun birourile de traducere, alte institu ii
prestatoare de servicii de traducere, în care utilajul modern este pus la dispozi ia
traduc torilor.
Încadrarea propiu-zis în activitatea de traducere pe parcursul stagiilor
profesionale faciliteaz o mai bun cunoa tere a condi iilor de comunicare cu
beneficiarii serviciilor de traducere. Stagiile contribuie la o con tientizare real a
necesit ii unei preg tiri fundamentale în domeniul de specialitate, c ci lipsa
capacit ii de a r spunde cerin elor înaintate de clien i pune sub semnul întreb rii
profesionalismul traduc torului i, deci, posibilitatea activit ii în domeniul
respectiv.
Or, problema ce se contureaz la momentul actual referitor la bazele pentru
stagiile de traducere i interpretare se explic prin lipsa unei coordon ri i a unei
cooper rii cu reprezentan ii domeniului traducerii de pe pia a muncii. Ceea ce se
întâmpl în realitate, este c , deseori, studen ii î i g sesc în mod individual locuri
de stagii, în func ie de posibilit ile personale: în organiza ia concret activeaz
vreo cuno tin , nu li se pun condi ii de lucru prea drastice, localul este amplasat
mai aproape de cas etc. Rare sunt cazurile când stagiarii se intereseaz de pozi ia
institu iei respective pe pia a muncii, de serviciile de traducere oferite, de
posibilitatea unei angaj ri ulterioare în acest birou, firm , minister etc.
Universit ile colaboreaz cu unele ministere, organisme interna ionale
stabilite la Chi in u, cu unele birouri de traducere. Este vorba, mai curând, despre
ni te rela ii personale, care s-au stabilit de mai mul i ani i care contribuie la
crearea unor condi ii corecte pentru plasarea unor studen i la stagiile profesionale.
Nu suntem îns siguri de faptul c studen ii vor avea posibilitatea s se antreneze în
diferite tipuri de traducere, în utilizarea unor noi tehnologii puse în serviciul
traduc torului etc. Suntem con tien i de faptul c nu toate institu iile au

126_________________________________________________________
TRADUCEREA : CALITATE, EFICIEN I CONSTRÂNGERI
_________________________________________________________________________
posibilitatea de a oferi o baz solid pentru practica de traducere i de comunicare
intercultural .
Credem c este necesar de a reorienta vectorul organiz rii stagiilor
profesionale pentru studen ii în formare în departamentele de traducere. Ar fi mai
practic, consider m, ca oferta locurilor de stagii s vin de pe pia a muncii spre
universitate, ofert mediat de asocia iile profesionale de traducere care cunosc mai
bine situa ia din domeniu în republica noastr .
Din p cate, asocia iile profesioni tilor în traducere nu dispun de o baz solid
care le-ar permite s garanteze ni te ac iuni de lung durat , cu o sus inere
metodologic i financiar adecvat . Asocia ia Traduc torilor Profesioni ti i
Asocia ia Traduc torilor Autoriza i din Republica Moldova organizeaz anual
form ri de scurt durat pentru membrii s i, dar ele sunt destinate unui public
eterogen i nu in cont de anumite probleme concrete care ar contribui la
dezvoltarea unor competen e necesare traduc torilor i interpre ilor, mai ales c , în
acest domeniu de activitate profesional sunt acceptate i persoane care nu au o
specializare în domeniu.
Propunem s analiz m posibilit ile unei colabor ri mai concrete, axate pe o
serie de activit i de formare punctat pe competen e lingvistice, traductologice,
terminologice, tehnologice. Aceste form ri ar trebui s fie organizate pe o durat de
3-5 zile, cu invitarea speciali tilor din diferite domenii de specialitate, inclusiv de
la Ministerul Justi iei i subdiviziunile lui, care s fac ni te prezent ri ale
domeniilor respective, cu analiza specificului domeniului din perspectiva
traducerii. Este binevenit mediatizarea propriei experien e de c tre birourile de
traducere în ceea ce ine de oferirea serviciilor de traducere, a dificult ilor
existente, etc.
Noi, universitarii, nu suntem la curent cu toate nuan ele i specificul
activit ii birourilor de traducere. De aceea, implicarea mai activ a speciali tilor
de pe pia a muncii în formarea viitorilor traduc tori i interpre i de conferin e, ar
contribui la o mai bun preg tire a lor pentru încadrarea ulterioar în spa iul
profesional.
Cunoa tem experien a unor ri, cum ar fi, de exemplu, Fran a, Canada .a. în
care se practic o conlucrare direct cu lumea academic universitar a
organismelor i a institu iilor care ofer sau recurg la serviciile de traducere. Este
tiut c , în ara noastr , num rul unor astfel de organiza ii este foarte redus, dar
chiar i a a, este real de creat condi iile adecvate în vederea preg tirii speciali tilor
pentru activitate fie în întreprinderea respectiv , fie în biroul de traducere concret,
fie în anumite proiecte interna ionale. Fiecare partener cunoa te necesit ile sale în
cadre profesionale i poate contribui la formarea lor de pe b ncile universit ilor, în
primul rând, acceptându-i la stagiile de traducere care sunt prev zute în planurile
de formare la anul doi i trei de studii la nivel de licen i la anii 1 i 2 de studii la
nivel de masterat.
Propunerile de locuri de stagii ar trebui s vin de la posibilii angajatori.
Universit ile ar putea fi informate la sfâr itul anului academic precedent despre
posibilit ile de organizare a stagiilor profesionale în birourile de traducere
concrete sau în diferite organiza ii, cu descrierea detaliat a activit ilor în care va
fi implicat stagiarul pe parcursul întregului stagiu. Este clar c ne dorim s -i oferim
o diversitate maxim de tipuri de traducere, scris i oral , cu tematic concret .
Este important ca stagiarul s ob in în urma acestor aplica ii practice ni te

__________________________________________________________________127
INTERTEXT 3-4, 2012
_____________________________________________________________
deprinderi de comunicare profesional i interuman i s fie mult mai motivat
pentru studii calitative.
Din partea lor, agen ii economici implica i în activitatea de traducere ar putea
pretinde la ni te facilit i fiscale, remuner ri pentru organizarea stagiilor etc., ceea
ce ar contribui f îndoial , la o responsabilizare mai înalt i la un interes sporit
din partea acestor institu ii.
Lucrurile pot fi schimbate spre bine doar dac vom întreprinde ac iuni într-o
echip unic , care ar întruni universitari, profesioni ti ai traducerii, reprezentan i ai
mediului de afaceri, reprezentan i ai factorilor de decizie din ara noastr . Trebuie
con tientiz m importan a bunei organiz ri a stagiilor profesionale în vederea
form rii unor genera ii de traduc tori cu abilit i multiple, care ar fi capabili s
asigure o calitate apreciat a serviciilor de traducere pe plan na ional i
interna ional.

Referin e bibliografice

http://www.ier.ro/index.php/site/page/competente_stagii_dct (accesat 26.09.2011)

Giles, Daniel. La traduction. La comprendre, l’apprendre. Paris : Presses Universitaires de
France, 2005.

128_________________________________________________________
Copyright of Intertext is the property of Free International University of Moldova, Institute of
Philological & Intercultural Research and its content may not be copied or emailed to multiple
sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission.
However, users may print, download, or email articles for individual use.