1.

Numerele in franceza 1-10

Cifra zero este scrisa la fel ca si in limba romana insa are un accent acut pe litera "e"si se pronunta usor
diferit, celelalte cifre pana la 10 se scriu si se pronunta total diferit.

0 - zéro {zeroo}
1 - un {an}
2 - deux {dio}
3 - trois {troa}
4 - quatre {catră}
5 - cinq {sanc}
6 - six {sis}
7 - sept {set}
8 - huit {u.it}
9 - neuf {neof}
10 - dix {diz}

Numerele in franceza 11-20

Numerele franceze 17, 18, 19 sunt formate foarte simplu zece + cifrele 7, 8, 9 => dix+ sept, huit, neuf

11 - onze {onzâ}
12 - douze {duzâ}
13 - treize {treezâ}
14 - quatorze {catorzâ}
15 - quinze {chenzâ}
16 - seize {sezâ}
17 - dix-sept {di-setâ}
18 - dix-huit {diz.uit}
19 - dix-neuf {diz-neof}
20 - vingt {va}

Acum este timpul sa afli cum se formeaza numerele in franceza dintre 21 si 69, nu este nevoie sa te
sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele 20, 30, 40, 50 si 60, numerele dintre se
formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana acum:numerele mari (20, 30, 40, 50, 60) + cifrele 1, 2, 3 ...
9

21 - vingt et un {va e an}

22 - vingt-deux {van-dio}
23 - vingt-trois {van-troa}
24 - vingt-quatre {van-catră}
25 - vingt-cinq {van-sancă}
26 - vingt-six {van-sis}
27 - vingt-sept {van-set}
28 - vingt-huit {van-uit}
29 - vingt-neuf {van-neof}

30 - trente {trant}
31 - trente et un {trant e an}
32 - trente-deux {trant-dio}
33 - trente-trois {trant-troa}
34 - trente-quatre {trant-catră}
35 - trente-cinq {trant-sanc}
36 - trente-six {trant-siz}
37 - trente-sept {trant-set}
38 - trente-huit {trant-uit}
39 - trente-neuf {trant-neof}

40 - quarante {carant}
41 - quarante et un {carant e an}
42 - quarante-deux {carant-dio}
43 - quarante-trois {carant-troa}
44 - quarante-quatre {carant-catră}
45 - quarante-cinq {carant-sanc}
46 - quarante-six {carant-sis}
47 - quarante-sept {carant-set}
48 - quarante-huit {carant-uit}
49 - quarante-neuf {carant-neof}

50 - cinquante {sacant}
51 - cinquante et un {sacant e an}
52 - cinquante-deux {sacant-dio}
53 - cinquante-trois {sacant-troa}
54 - cinquante-quatre {sacant-catră}
55 - cinquante-cinq {sacant-sanc}
56 - cinquante-six {sacant-sis}
57 - cinquante-sept {sacant-set}
58 - cinquante-huit {sacant-uit}
59 - cinquante-neuf {sacant-neof}

60 - soixante {soasant}
61 - soixante et un {soasant e an}
62 - soixante-deux {soasant-dio}
63 - soixante-trois {soasant-troa}
64 - soixante-quatre {soasant-catrâ}
65 - soixante-cinq {soasant-sanc}
66 - soixante-six {soasant-sis}
67 - soixante-sept {soasant-set}
68 - soixante-huit {soasant-uit}
69 - soixante-neuf {soasant-neof}

Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de memorat.
Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix, onze ... dix-neuf

70 - soixante-dix {soasant dis}

71 - soixante et onze {soasant e onzâ}
72 - soixante-douze {soasant-duzâ}
73 - soixante-treize {soasant-trezâ}
74 - soixante-quatorze {soasant-catorzâ}
75 - soixante-quinze {soasant-chenzâ}
76 - soixante-seize {soasant-sezâ}
77 - soixante-dix-sept {soasant-diz-set}
78 - soixante-dix-huit {soasant-diz-uit}
79 - soixante-dix-neuf {soasant-diz-neof}

Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea numarului 80
in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20). La restul numerelor se adauga si cifrele de
la 1 .... 9

80 - quatre-vingt {catrâ-van}
81 - quatre-vingt-un {catrâ-va-a}
82 - quatre-vingt-deux {catrâ-van-deo}
83 - quatre-vingt-trois {catrâ-van-troa}
84 - quatre-vingt-quatre {catrâ-van-catrâ}
85 - quatre-vingt-cinq {catrâ-van-sanc}
86 - quatre-vingt-six {catrâ-van-siz}
87 - quatre-vingt-sept {catrâ-van-set}
88 - quatre-vingt-huit {catrâ-van-uit}
89 - quatre-vingt-neuf {catrâ-van-neof}

Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar inlocuiesti
soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ... 19

90 - quatre-vingt-dix {catrâ-van-dis}
91 - quatre-vingt-onze {catrâ-van-onzâ}
92 - quatre-vingt-douze {catrâ-van-duzâ}
93 - quatre-vingt-treize {catrâ-van-trezâ}
94 - quatre-vingt-quatorze {catrâ-van-catorzâ}
95 - quatre-vingt-quinze {catrâ-van-chenzâ}
96 - quatre-vingt-seize {catrâ-van-sezâ}
97 - quatre-vingt-dix-sept {catrâ-van-di-set}
98 - quatre-vingt-dix-huit {catrâ-van-diz-uit}
99 - quatre-vingt-dix-neuf {catrâ-van-diz-neof}

100 - cent {san}

2. Zilele saptamanii in franceza:

zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie}

luni = lundi {landii}

marti = mardi {mardii}
miercuri = mercredi {mercrădi}
joi = jeudi {jodii}
vineri = vendredi {vandrădi}

sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de semenâ}

sambata = samedi {samdii}

duminica = dimanche {dimanș}

In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la inceputul propozitiei,
sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in ' -di ' cu exceptia zilei de duminica.
Calendarele franceze incep saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se termina cu ziua de duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

o zi = un jour {an jur}

o saptamana = une semaine {iun semenâ}
ieri = hier {ier}
azi = aujourd'hui {ojurdui}
maine = demain {dema}
saptamana aceasta = cette semaine {set semenâ}
saptamana viitoare = la semaine prochaine {la seman proșenâ}
saptamana trecuta = la semaine dernière {la seman dernier}

3. Partile zilei in Franceza:

zori de zi = l'aube {lobă}

rasarit = le lever de soleil {le levee diu soleil}

dimineata = le matin {le matan}

amiaza, pranz, miezul zilei = midi {mi.di}

seara = le soir {le suar}

apus de soare = le coucher de soleil {le cușe de soleil}

noapte = la nuit {la nuii}

miezul noptii = minuit {mi.nuii}

 4. Lunile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie = janvier {janvie}

februarie = février {fevrie}
martie = mars {mars}
aprilie = avril {avril}
mai = mai {me}
iunie = juin {jun}
iulie = juillet {juile}
august = août {ut}
septembrie = septembre {septambră}
octombrie = octobre {octobă}
noiembrie = novembre {novebră}
decembrie = décembre {desambră}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna cu diverse prepozitii
sau structuri:

'en' + numele unei luni = ' în ' + numele unei luni

Ex: en mars {an mars} = in martie

O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au mois de ...
' traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa de jua} = In luna lui iunie

Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti prepozitia'depuis' Ex: depuis
octobre {depuii octobă} = dupa octombrie (din octombrie incoace)

un mois {an moa} = o luna

ce mois {se moa} = luna aceasta
le mois prochain {le moa proșan} = luna viitoare
ce janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)
en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului trecut)
en janvier prochain {an javie proșan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului viitor)
de janvier à avril {de javie a avrilă} = din ianuarie in aprilie
le 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuarie
le mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuarie
du vendredi 10 janvier {du vandrădi 10 javie} = din data de 10 ianuarie

In exemplele de mai sus puteti inlocui luna ianuarie, aprilie si ziua de marti cu ce alte luni sau zile doriti.

In limba franceza anotimpurile se numesc 'les saisons' {le sezon}

 5. Anotimpurile in franceza cu pronuntie:

primavara = printemps {prantam}

vara = été {etee}

toamna = automne {otonâ}

iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse prepozitii
sau structuri:

in timpul primaverii = au printemps {o pranta}

in timpul verii = en été {an ete}
in timpul toamnei = en automne {an otonâ}
in timpul iarnii = en hiver {an iver}

in aceasta primavara = ce printemps {se pranta}

in aceasta vara = cet été {set ete}
in aceasta toamna = cet automne {set otonâ}
in aceasta iarna = cet hiver {set iver}

vara trecuta, in vara trecuta = l'été dernier, en été dernier {lete dernie, an ete dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l'été prochain, en été prochain {lete proșan, an ete proșan}
in timpul verii = pendant l'été {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l'été de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d'été {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un été pluvieux {iun ete pliuvio}

6. Culorile principale in franceza:

culorile = les couleurs {le culioor}

Culori Masculin sing Feminin sing Masculin plural Feminin plural

Alb blanc {blaa} blanche {blanș} blancs blanches

Negru noir {nuar} noire {nuar} noirs noires

Gri gris {gri} grise {griz} gris grises

Maro marron {maruu} marron {maruu} marron marron

Rosu rouge {ruuj} rouge {ruuj} rouges rouges

Roz rose {rooz} rose {rooz} roses roses

portocaliu orange {oranj} orange {oranj} orange orange

Galben jaune {junâ} jaune {junâ} jaunes jaunes

Verde vert {veer} verte {vert} verts vertes

Albastru bleu {bleo} bleue {bleo} bleus bleues

Violet violet {viole} violette {violet} violets violettes

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul
substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de masculin
singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele de plural trebuie
doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel
precum 'orange'.

Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga un 'e' , la
masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'

Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru nuantele mai deschise
si 'foncé' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de
gen si numar.

albastru deschis = bleu clair {bleo cler}

albastru inchis = bleu foncé {bleo fonse}

7. Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la vaș}

porc = le cochon {le coșon}
oaie = le mouton {le moton}
capra = la chèvre {la șevrâ}
cal = le cheval {le șeval}
soarece = la souris {la sori}

gaina, pui = le poulet {le pulee}

rata = le canard {le canaar}
gasca = l'oie {loie}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}

catel = le chien {le șian}
hamster = le hamster {le amster}

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}

porc spinos = le porc-épic {le porc epic}
lup = le loup {le lu}
elefant = l'éléphant {elefan}
girafa = la girafe {la jirafâ}
leopard = le léopard {le leopaar}
leu = le lion {le lio}
urs panda = le panda {le pandaa}
pantera = le panthère {le panteer}
tigru = le tigre {le tigră}
zebra = le zèbre {le zebră}
antilopa = l'antilope {antilop}
castor = le castor {le castoor}
caprioara, cerb = le cerf {le ceer}
vulpe = le renard {le renaar}
vidra = la loutre {la lutr}
iepure = le lapin {la lapan}
raton = le raton-laveur {le raton laver}
veverita = l'écureuil {echiureil}
maimuta = le singe {le saanj}
bivol = le buffle {le buflâ}
camila = le chameau {le șamo}
ghepard = le guépard {le ghepaar}
gorila = la gorille {la goriie}
cangur = le kangourou {le cangaruu}
rinocer = le rhinocéros {le rinocerosâ}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason}

delfin = le dauphin {le dofaan}
rechin = le requin {le rechian}
balena = la baleine {la belenâ}

Reptile in franceza :

crocodil = le crocodile {le crocodilâ}

broasca = la grenouille {la gronuil}
soparla = le lézard {le lezaar}
sarpe = le serpent {le serpo}
broasca testoasa = la tortue {la tortiu}

Insecte in franceza :

furnica = la fourmi {la furmi}

albina = l'abeille {labee}
fluture = le papillon {le papi-ion}
gandac = le cafard {le cafaar}
melc = l'escargot {lescargo}
paianjan = l'araignée {larainee}

8. Legumele in franceza:

o legumă = un légume {a leghiumă}

legume = les légumes {le leghiumă}

ardei gras = le poivron {le poavroo}

cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}

castravete = le concombre {le concombră}

ceapă = un oignon {a oni-o}

ciupercă = le champignon {le șampinion}

conopidă = le chou-fleur {le șo-flior}

dovlecel = une courgette {iun curjet}

dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}

mazăre = les petits pois {le petit poa}

morcov = la carotte {la carot}

porumb = le maïs {le maisă}

praz = le poireau {le puaro}

ridiche = le radis {le radi}

roșie = la tomate {la tomat}

spanac = les épinards {lez epinaar}

țelină = le céleri {le seleri}

usturoi = l’ail {lail}

varză = le chou {le șo}

vânătă = l'aubergine {l'oberjină}

9. Fructe in Franceza :

fruct = le fruit {le fruii}

fructe = les fruits {lez fruii}

ananas = l'ananas {lananas}

banana = la banane {la bananâ}

caisa = l'abricot {labrico}

capsuna = la fraise {la frezâ}

cireasa = la cerise {la serizâ}

coacaze = la myrtille {la mirtiie}

grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}

lamaie = le citron {le sitron}

lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}

mar = la pomme {la pomâ}

mure = la mûre {la miur}

nuca de cocos = le noix de coco {le nua du coco}

para = la poire {la puar}

pepene galben = le melon {le meloon}

pepene verde = la pastèque {la pastec}

piersica = la pêche {la peș}

portocala = l'orange {loranj}

prune = la prune {la priuun}

stafide = le raisin sec {le rezan secâ}

strugure = le raisin {le rezan}

zmeura = la framboise {la frambuazâ}

10. Alimente in franceza:

alimente, mancare = la nourriture {la nurituur}

branza (cascaval) = le fromage {le fromaj}

carnat = la saucisse {la sosis}
friptura = le bifteck {le bif.tec}
galbenus de ou = le jaune d'oeuf {le jon diof}
iaurt = le yaourt {le iaurt}
orez = le riz {le rii}
ou = l'oeuf {leof}
peste = le poisson {le puason}
paine = le pain {le pa}
salam = la salami {la sa.la.mi}
salata = la salade {la saladâ}
sunca = le jambon {le jamboo}
unt = le beurre {le beer}
piper = le poivre {le puavrâ}
sare = le sel {le selâ}
zahar = le sucre {le sucrâ}
sos = le sauce {le sosâ}
ulei = l'huile {luilâ}
otet = le vinaigre {le vinegră}
Tipuri de carne in franceza :

carne = la viande {la viandâ}

carne de curcan = de la dinde {deo la dandâ}
carne de gaina = de la poule {deo la pulâ}
carne de iepure = du lapin {diu lapan}
carne de miel = de l'agneau {de lagneo}
carne de porc = du porc {diu porh}
carne de pui = du poulet {diu pu.lee}
carne de rata = du canard {diu canaar}
carne de cerb = du chevreuil {diu șevroil}
carne de vita = du boeuf {diu boof}
carne de vitel = du veau {diu vo}
picioare de broasca = des cuisses de grenouille {de chius de gronuile}

Tipuri de peste in franceza :

hering = du hareng {diu haran}

macrou = du maquereau {diu macro}
pastrav = de la truite {deo la triitâ}
sardine = des sardines {dez sardinâ}
somon = du saumon {diu so.mo}
ton = du thon {diu to}

Deserturi in franceza :

desert = le dessert {le desert}

biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii}

bomboane = les bonbons {le bon.bon}
ciocolata = le chocolat {le șocola}
inghetata, gheata = la glace {la glas}
placinta = la tarte {la tart}
tort = le gâteau {le gato}
vanilie = la vanille {la vani.ie}

Bauturi in franceza :

bauturi = les boissons {le boason}

apa = l'eau {lo}

apa plata = eau plate {o plaat}
apa minerala / carbogazoasa = eau minérale / pétillante {o mineral / petiant}
bere = la bière {la bier}
cafea = le café {le cafee}
cafea cu lapte = café au lait {cafe o le}
ceai = le thé {le te}
ciocolata fierbinte = chocolat chaud {șocola șo}
cola = Coca {co.ca}
lapte = le lait {leo le}
limonada = la citronnade (limonade) {la sitronad / limonad}
suc = le jus {le ju}
vin = le vin {la van}

11. Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}

corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}

Cap, fata si gat in limba franceza:

cap = la tête {la tet}

păr = les cheveux {lez șovoo}
față = le visage {le visaj}
ureche = une oreille {iun oreii}
urechile = les oreilles {lez oreii}
frunte = le front {le fron}
ochii = les yeux {le io}
un ochi = un œil {an oie}
nas = le nez {le ne}
obraz = la joue {la ju}
obraji = les joues {le ju}
gură = la bouche {la buș}
buză = la lèvre {la levrâ}
buze = les lèvres {le levrâ}
dinte = la dent {la dahn}
dinți = les dents {le dahn}
limbă = la langue {la langâ}
bărbie = le menton {le manto}
gât = le cou {le cu}
ceafă = la nuque {la nucâ}
interiorul gâtului = la gorge {la gorjâ}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}

umeri = les épaules {lez epolâ}
umăr = une épaule {iun epolâ}
piept = la poitrine {la poatrinâ}
sâni = les seins {lez san}
sfârc = le mamelon {le mamelon}
abdomen = l'abdomen {labdomenâ}
buric = le nombril {le nombrilâ}
stomac = un estomac {an estoma}
șold = la hanche {la anș}
brațe = les bras {le bra}
braț = le bras {le bra}
subraț = aisselle {eselâ}
coate = les coudes {le cudâ}
cot = le coude {le cudâ}
incheietura mâinii = le poignet {le poa.ne}
mâini = les mains {le mahn}
degete = les doigts {le dua}
degetul mare = le pouce {le pus}
arătătorul = l'index {landex}
degetul mijlociu = le majeur {le majoor}
inelarul = l'annulaire {lanuleir}
degetul mic = le petit doigt {le petit dua}
unghii = les ongles {lez onglâ}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese = les fesses {le fesâ}

picior = la jambe {la jambâ}
picioare = les jambes {le jambâ}
coapse = les cuisses {le chiuis}
genunchi = le genou {le jenu}
genunchii = les genoux {le jenu}
gleznă = la cheville {la șevi.ie}
glezne = les chevilles {le șevi.ie}
călcâie = les talons {le taloon}
călcâi = le talon {le taloon}
talpă = le pied {le pie}
tălpi = les pieds {le pie}
degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

12. Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}

parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
mama = la mère {la meer}
mama vitrega = la belle-mère {la bel meer}
tata = le père {le peer}
tata vitreg = le beau-père {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bébé {le be.be}
frate = le frère {le freer}
sora = la sœur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-père {le gran peer}
bunica = la grand-mère {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}
unchi = l'oncle {lonclă}
matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nièce {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sœur {la bel soor}

cumnat = le beau-frère {le boo freer}
soacra = la belle-mère {la bel meer}
socru = le beau-père {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}

iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este'mon' pentru masculin
(mon frère), 'ma' pentru feminin (ma mère) si pentru plural folosesti intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}
Ai frati? = Avez-vous des frères ? {Ave-vu de freer?}
Da, am un frate = Oui, j’ai un frère. {Ui, je an freer}

Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}

Da, am copii. = Oui, j’ai des enfants. {Ui, je dez anfaa}

Esti casatorit(a) = Êtes-vous marié ? {Ete vu ma.ri.e?}

Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis marié {Ui, je suii ma.ri.e}
Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas marié {No, je ne suii pa ma.ri.e}
Sunt singur(a) = Je suis célibataire. {Je suii selibateer}
Suntem divortati = Nous sommes divorcés. {Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mère et mon grand-père{Ilz son ma grand-
meer e mon grand-peer}.

Salut si La revedere in Franceza - Formule de salut in franceza

Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunand Bonjour!{bonjur} insemnand 'salut',
'bună dimineata', 'bună ziua' asadar poate fi folosit pentru toate perioadele din zi pana la ora 18:00
dupa aceasta ora poti spuneBonsoir! {bon.suar} care practic inseamna 'bună seara'.

Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera informala, potrivita doar pentru
prieteni sau cunostinte apropiate folosesti Salut! {saliu} care tradus in romana inseamna 'bună', 'salut',
'hi'.

Atunci cand vrei sa intampini pe cineva in casa ta sau o alta locatie folosestiBienvenue! {Bien.veniu}
care inseamna 'bine ai venit'.

Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu care tocmai te-ai intalnit, mai
jos vei gasi toate formulele folosite pentru a spune la revedere in franceză:

bonne journée {bon jurnee} = o zi bună

bonne soirée {bon soaree} = o seară / dupa-amiază bună

bonne nuit {bone nuii} = noapte bună

au revoir {o revoar} = la revedere (cel mai comun mod de a spune la revedere in franceza)

à bientôt {a biantoo} = pe curând

 13. Cat este ceasul in Franceza | Ora in Franceza

In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu ajutorul unor reguli si expresii
folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi lectia Numerele 1-100pentru a te putea concentra doar pe
regulile si expresiile noi.

In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi cuvintele'du matin' pentru
a.m. si 'de l'après-midi' pentru perioada dintre pranz si ora 18:00 dupa care poti folosi 'du soir' pana la
miezul noptii. (invata mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de mentionat faptul ca de obicei in
limba franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin doua puncte folosesti
litera 'h' precum : 15h23

Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel mai des expresia 'Quelle
heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de raspunsuri posibile pentru a intelege mai bine
cum se citeste ora in limba franceza.

1:00
- Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu
- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua

Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul 'heure(s)'

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi precum in limba romana 'Este
ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca contine direct ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de
l’après-midi

1:10
- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece
- Une-heure dix de l’après-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupa-amiaza
- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata

3:30
- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate
- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute

4:45
- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora pana la ora 5
- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canză} = Este ora 5 fara 15 minute
- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catră oor carant sanc} = Este ora 4 si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plaît ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti ora, va rog?
C'est à quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva ce urmeaza a se
intampla)
Le concert est à quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce ora este?
Il arrive dans trois quarts d’heure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute

Il est cinq heures pile / cinq heures précises {Il et sanc oor pilâ / sanc oor presisâ} = Esta ora 5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

Cuvinte legate de timp in Franceza

acum = maintenant {man.te.na}

mai tarziu = plus tard {pliu tar}

inainte = avant {avan}

cu putin timp in urma = il y à peu de temps {il i a peo de tamp}

imediat = tout de suite {tut de suit}

la timp = à l'heure {a loor}

mai devreme = en avance {an avans}

mai tarziu = en retard {an retaar}

minut(e) = minute(s) {miniut}

ora / ore = heure(s) {oor}

ieri = hier {ier}

azi = aujourd'hui {ojurduii}

maine = demain {demaa}

zilnic = quotidien {cotidiaan}

in fiecare zi = tous les jours {tiuz le jur}

saptamana trecuta = la semaine passée/dernière {la semen pasee / dernier}

saptamana viitoare = la semaine prochaine {la semen proșenă}

o data pe saptamana = une fois par semaine {iun foa par semen}

in fiecare saptamana = toutes les semaines {tut le semen}

lunar = mensuel {mansuelâ}

anual = annuel {anuelâ}