CHILLI CON CARNE (fasole cu carne tocata si ardei iute)

Ingredien te
Pentru 6 persoan~
acoperire, Puneri capacul i la ari la fiert la foe mic rimp de lora, pana cind se inmoaie. Apoi scurgeri apa. e adauga safe dupa gu st. Daca folosiri fasole ro ie din conserva, coateti fa olea, spalati-o inrr-o srrecuratoare marc, apoi scurgeri-o de apa ~i puneti-o deoparte. Intr--o cigaie mare Cll wei, dli~i ceapa §i carnea rocata pi'ma dnd devin maronii. Adallga~i fasolea, rosiile, ardeii ~i condimentele. Puneri capacul ~i rine~i rigaia la foe rnic aproximativ lora, ada ligand purina apa, din cand in cand, ea sa nu se prinda. Amesrecari frecvent panii ca.nd ornpoziria capara consisrenta unui os gros.

900 g de fasol€' rosie ell boab

sau din conserva mari (se pot

m~ri, iartii

folosi ~ boabe

de filso1e colorata)
rQ~ii fLeH(? san diA eon5e.rva

45 g de
tocata

450 g de carne de vanat sau cam de.vaci

ceapa mid taiata marunt 100 g

de ardei iute pmasvat',

I Iing ri r.l de chirnen

Servire
Se serveste fierbinte §.i se poate orna ell frunzc de oregano proaspat.

80 m I de ulei de floarca-soarclui
are,

1 lingura de oregano I Iingmit:1 de piper negra dupa

gUSt

Mod de preparare
Dad nu folosid conserve, spalari fasolea, apoi puneri-o Inrr-un castron §i acoperiti-o ell apa rece. Lasa~i-o sa e inmoaie peste noapte. Puneri fasolea intr-o oala marc in apa proaspata, a tiel lncar boabele sa fie cornplct
-0

SALATA CU pAINE DE PORUMB ~I ARDEI lUTE

Ingrediente
P:enlIfU.

6 penoane

Painea de porumb: 80g de faina alba de grau

505u1: 180 a de maioneza e 100 g de smanrana

amestec de mirodenii

60 g de.milai 40 g de za_har ros l plic de praf de copt

1 prafde sare 25 m1 de ulei de floarea-soarelui

(cate a li.flguri~a de panunjel uscat, pesmet de blsculn sarari; praf de ceapa USQI!8l de usruroi, de marar uscat si un varf de cutit de piper) , ,.

Salata:

1 au 40, ml de lapte
10 g de lmJ 125 g de.ardei inri verzi din borcan

225 g de mole rosie, cM.rita ~iscursa 225 g de porumb din conserva, scurs
1 ro~ie mijlocie

ta.iata

Y2de ardei gras verde, diiat

2 fire de ceapa verde taiate marunr

1 Ungudi. de chimen rnacinat

llinguni de oregano meat llillgura de salvte miklnata

5 felii de ~l1nca (bacon) prajite 120 g de bd.hza Cheddar rasa

Mod de preparare
de copr ~isarea, apoi adaugati uleiul ~iamestecati pana obrineri 0 cornpozitie consistenra, dar care sa nu alba cocoloase,

Painea de porumb: Yncalzi~i dinainre cuprorul la 200" C. Amesrecati bine £11na, rnalaiul, zaharul, praful

Apoi adaugari oul ~i laptele si framanra~i aluatul palla devine omogen. Puneti In aluarul de paine de porumb ardeii iuti, chirnenul oregano ~isalvia. Y ntinderi aluarul obrinur intr-un vas patrar de jena, ell larura de 20 em, uns ell UI1I.

52.

Coaceri la200° C timp de 20-25 de minute sau pilna cand, la inrroducerea lasati-o unei scobirori In centrul painii,
CUpCOI"

scobiroarea .ramsne curata .. Scoateti painea din

~i

sa. se

raceasca. mic, amesrecati dupa care puneti-Ie

Sosul de salata: Intr-lll1 castron rnaioneza, smantana §i mirodeniile, deoparte.

din fasole, jumarate din sosul de salata, jumatate din porurnb, precum ~ijumatate din amestecul de rosii, ardei verde, ceapa, ~uncii ~i bdinzil. Coritinuati operariunea ell cealalra jurnatate din roare ingredi.entde. Vasul va fi plin ochi. Acoperiti ~i puneti Ia frigider timp de 2 ore.

Ma.runriri jumatate din painea de porumb intr-un vas

de [ena
CLl

Servire
Se serveste In farfurii de salata.

larura de 20 em. Puneti peste paine jumatare

PUI CONTINENTAL

Ingredien te
Jilentr'u6perSOIilD,e

Servire
Se serveste In farfurii incalzite in cup tor, ell purin prafde ardei iute (chilli) deasupra .

. pulp'e cLvpw
4~Oml de.supa~c:te:m~e dupetd d Itregatlt~In c:a~
200,{~de dnpe,T~i de Paris proaspete sau la curie ooare feLii (lU1t,cit1iperdW,e ob.ilinuite aU1e rorun:d:yc:u,e se ,gis<esc la super ,1\it!trirelfi) , ,00 g de arez dinttegral (rnaroulu)
:<trc,dMpa gu {.

Reteta apartine lui John Wesley Walker, sorul Irinei, Este unul dinrre felurlle favorite de mancare ale lor.

Mod de preparare
Fierbeti orezul, urmarind instrucriunile de pe pachet, asrfel inch a [amana putin tare. Turnari orezul fiert ~i scurs de apa intr-un vas mare de jena. Incalziti dinainte cuptorul la 17Y C Puneri pulpele de pui crude ~i presarate CLI safe deasupra orezului. Turnati supa-crerna de ciuperci peste pui, adauga~i ciupercile taiate felii ~i puneti la cupwr la 175 C, timp de 1 ora ~ijurnarate.
0

55

SOFIA

1 patruleacopil in familie, Sofia a avut parte de 0. li...afeqiune speciala a marnei ~i tatalui rneu, precum ~i de grija ~iiubirea surorilor ei rnai mari, Elena ~i ClI mine. Sofia a fast supranurnira "Princesse Soleil" "i "Sophie sourire" de catre prietenii parinrilor nostri ..Rebels, talenraiat scurr, foarte vesela, mergea cu bicicleta ell 0 vireza ameritoare, Colecriona scoici, brelocuri de chei, pietricele de pe plajele vacantelor noastre ~ia decis, la varsta de sase ani, di va deveni arheolog. Adolescenta, Sofia a "tranzaqionat" diferite domenii; a lnceput biciclera penrru o rnotoreta Suzuki. Creativiratea ei s-a relevat

caracrerizar comporramcntul au ramas, precum

~i felul In care s-a legar

0

de oameni. A exersat ell pasiune ana, iar din tineretea ei au rarnas de la Regina, erie de tablouri foane frumoase. Sora mea este un am bine organizar. Acum douazeci de ani, fara ea nu ~ fi pu!ut pune bazele Secrerariatului Regal de la Versoix. Sofia a fost de neinlocuir in activimea Farniliei Regale atunci 111 primii ani dupa 1989. Tor ea a fast de un mare ajuror la inceputurile Fundatiei Principesa Margareta a RomanieL In fine, Sofia a fast In lunile eea care ne-a ajutat, pe Radu §i pe mine,

ell parul

tara ~i reativa, ea a fast, cand era copil, putin baietoasa.

~isa le ilustreze uirnitor de bine. La rnaruritare, Sofia a dezvoltat 0 dcxtcritate aparte pemru toate treburile casei, pcntrll viata de famiiie, pentru frumoase sticle rare de parfum, decoratiuni interioare. Colectiile sale de pe etajere au indus obiecte de arta, cirti,

sa scrie

tn eele mal

povesri pentru copil

pregaricoare ale nurrtii noastre, 111 1996. De fapr Sona a fast, intr-adevar, cea care ne-a arganizar ceremoriia disihoriei religioase In mod exemplar. Sofia. a stat mult in Statele Unite, apoi s-a stabilit in Franta. Aici, in ultimii forta f.i energia educatiei zece ani, s-a dedicar cu toata
~j

cresrerii flicei ei EUsabeta.

Sofia a devenit lnfirrniera

De la Sofia ~iElisabera am primit reterele cele rnai dragi lor. Sunt bucuroasa sa adaug in carte felurl originale ~i savuroase, preCUl11 salata de andive, Iinguini eu coehilii Saint-Jacques $i ghimbir, iar ca desert 0 prajitud CLl iaurt, pentl'U copii, special de la Elisabera, in nne, din lUl1ga ei $cdere in SUA, Sofia a ales sa-mi rrimita 0 tarrs de dovleac, pumpkinflan, irezistibila, despre care lmi spune c3 este

penrru cariva ani, apoi a studiat ana granca, a scris d.r~i ~i a expus propriile tablouri 111. diferite ~ari. Caracrerizara printr-o adevarara sere de viara, ea a trait mereu inrens.

A Incercar mereu sa-~i depaseasca limirele, sa fie adevarata cu ea in ii§i, eu orice pre\. Sofia a fast mereu 0 flin~a inreligenra si 111tr-O permanendi caurare. Energia crearoare si inteligenra i-au

Principesn Sofia a Romdniei

57

SALATA DE ANDIVE

Ingredien te
Acealiti teteti este doar 4 persoane
PelIUll

Mod de preparare
Spalati, uscati ~i taia1i marunt andivele, Spila1i, curajati ~i taia~i marul Ielii, apoi srropiri-l cu zearna de lamaie, Tiiiati cascavalul cubulere. Rupeti rniezul de nuca In buciiri mici. Puneri rorul Intr-un bol mare care este vasul din care veti servi, Puneti lntr-un air bol uleiul de masliue, quark-ul, mustarul §i rnierea de albine, Amesrecari, Adauga~i sosul peste salata, Servi~i imediat,

SaI!ata; 8: andlve prO!atSpele mici 2 mete veni c:uE3itarte de; c:oaja §itaia.te rrrarunt 16 miezud denud uSO g de ca§cava~Edam fs:m Mi Id
f

Chedda:r)15~u ale caicava)

Servire
Puteri presara purin cuny deasupra ~i caceva Irunze de coriandru sau patrunjel proaspat. Daca este necesar, puteti subtia sosul cu doua linguri de apa.

llinguri

de zeami de' bimaue galbelil~

Sosrd Je miere fi mu~ta>J:: 2 litlguri de [,!tIelde'masullc presaf la reef (ex:na,rirgll1) 1 Hngu,ri de. qll~rkau hran~a alba. de \fad
(moaj;e). 5e JO.aLe fOI[~sj ~ismandrra.

dadi RUl aver! Q brknza. foorte moale, < I lingdra de miere de albme (penrru sa oare, puter1 folo~.rnrem:l de sal dIm) 1 lingllE'a, die mu~tarr

58

LINGUINI ~I
Ingrediente
Pentru 4 perseane

scorer

CU GHIMBIR SAINT-JACQUES
cochilli 1n apa Rani ~i acoperiti cu un capac, reducand la foe rnic, Dupa 2 minute, adaugari 0 liugurira de boabe de corlandru macinat §i amestecati bine. Dupa alte 2 minute, adaugati 4lingurife de ghimbir rnacinat ~j arnestecari bine. Acoperiri ~j lasari inca 1-2 minute la foe rnlc, pana cand scoicile sum gata (nu rrebuie Rene prea mulr), Indepartafi wak-ul de pe foe ~i lasafi capacul pe wok, asifel incar liehidul sa nu se evapore . Tiia~i usruroiul si, intr-o alta tigaie, prajiri-Lin ulei de masline ranii dind devine rurnenir, apoi puneri-l deoparte .. AdaLtga~i linguini in wok, peste scoici ...Amestecati bine ~ipuneti intr-un vas rotund sau oval pennu paste.

400 g d~paste I1ngulni 4'OOg de scold Saint-1ac4ues (f.1Ia cochilii) .5 ca.rd de usruroi
)'

2 lingUli'il de ulel de. m~sline presat la rece (extra\! irgi n) 4 Hngui:ite deghjmbir madnat ] Jiugur:a de boabe de. coriandru macinar ] hngw.iiI. de SI}S de soia 1 legatiffiri de coriandru proaspdt

(pentru: ornare) sru:e ~i piper madnar) dupa: guSt

Servire
Indlziti dlnainre farfuriile In cuptor §i serviti pastele tn ele. Ornati pastele ell usturoiul crocant §i frunze proaspece de coriandru apoi serviti, Nu uitati: pastele Ii se servesc rnusafirilor la [nasa direct din platoul mare.

Mod de preparare
1nrr-o oala, fierberi pasrele in apa cu sare,

pan a devin

aL dente (un pic rari). Cat timp se fierb pastele, luati 0 crarira, de preterinta un UJok sau a (igaie adanca, in care puneti 400 ml de
apa ~i 0 linguri~a de sos de soia, apoi aduceti la ternperarura de fierbere. Adiuga~i scoicile Saint-Jacques tara

6r

PRAJITURA

DE IAURT

(desert bun pentru copii)

Ingrediente
Sirnpliratea acestei rerere consta in faptul ci nu averi
0

Mod de preparare
IncilziIi dinainte pe rand, uleiul amestecari
Cll

cuprorulla

180" C.

nevoie de nici

masura

au cantar. Folositi pentru

in-

Priijitura: Puneri iaurrul intr-un castron, Adauga~j

§i

grediente doar paharul de plastic de Ia laurrul din re~edL

zaharu], apoi arnestecati cu. un tel, Adau-

ga~i ouale ~i arnestecati. Adiiuga~i faina ~icontinuati

sa

AceaSla refetieste
A;[.uat:

peatnlll6_;S pfirSJ}an.e

telul
0

pina devine omogena compozitia.

CLL

Adaugati 101 urrna praful de copt 9i arnestecari bine. Imbraca~i tava de cuptor rotunda, fundul detain rava
§i

1 isurt de J 25 ml (orlce rrutll?ca iaurt narur sau en [mere 3 aui paharu] de la iaurt pUn cu ulei de AOJifea....sOiarelui
2 pahare de iaurt ell zmh ros

sabil, §i Llnge~i-o eu ulei. Puneri cornpozitia coaceti tirnp de 40-45 de minute,

0

la 180 C. Fiindca pot fi diterente de la un cuptor la alrul, verificati prajirura dupd 35 de minute, Incerca~ centrul prajirurii ell 0 scobitoare. Dad 0 scoateri curata, intr-o prijituna
0

inseamna cii prajitura este gala. Acesta retera poate fi transforrnara de ciocolata", Pur $i simplu, adaugati jurnatate de

3 pahare de iaurr CLI fiiina ,albi 2 linguri~e d.eprafde cop't

GlazltI3L de ciocolata (pentru.

pahar de plastic de la iaurt ell pudra de cacao, dupa ce ari pus uleiul, apoi continuati Reteta §i tirnpii de coacere

aniversiir.w):

50 g de unt 100 g de cacao 1 praf de safe 80 JUt de Iapre 1 V21j!flgud'~ide coneentrar de vanilie 350 g de zahar pudt~

raman

exact aceleasi crape. aceiasi,

Glazura de ciocolasa. Imr-o oala mid, dizolvati

praful de cacao In 80 ml de apa, la foe mic, Indepanati

de pe foc.
Amesrecati bine sosul de cacao ~isarea, coritinuati sa amestecati §i adaugati vanilla $i laptele,
~ tn loc de ciocolaui, prajitur,\ rnai poate ft facutii adaltgind orice fel de [ruct (piure de banane, mere, afine, cipsuni erc.), vanilie, liimfHe.

Topiu unru] trur-o rigaie ~i apoi indepartati-l de pc foe. Adaugau cornpozitia de cacao pe re unt. Amestecati cu vireza medie palla devine cremo ~i neted. Adaugafi purin lapte In plus, dad nu e te desrul de crernos, ~i lnrindeti pe prajitura,

Servire
Asa CUIll puneam in tirlu, praJltura eu iaurt e re preferara ruturor copiilor mai ale a celor care doresc a se joace, invarand sa gateasci. ISle 0 prajirura idcala pen tru a insori ceaiul de la ora 17.

PUMPKIN FLAN (prajitura de dovleac)

Ingredienre
Pensru 8 persoau€ ),001 gd.e miez de day]eac praasp3x" tiiia.t in cuhu]etot: de. 2 em 3 QUa 7' Ringuri pHne d.e:zathii:rhrun 3 li11,gud1e: pFln@ de sGm~i~oaJa 1 sfei:t de HngUldt<'i de mK§Ollci 20Q l;nl delapre (Jac~ dori~i 01 priijitura ~11a]consisrenta, puteti pllll,e illloc de ]aptt'a:cceil:§i cantitate de S!f11amBma
1

Dupa ce dovleacul a fiert, indepartari oala de pe foc, scurgeti apa §i sfarama~i eu 0 fllrculifa rniezul de dovleac, fadndu-l ca un piure. Intr-un casrron, hareri bine ouale, zaharul, scortisoara, nucsoarasi laptele sau srnantana. Adaugati piureul de dovleac si amestecati, , , UngeIi cu unt 0 forma rotunda de eopt ell pereti detasabili, ell. diarnetrul de 26 cm. Inrroduceti eompozitia §i puneti La cuptor timp de aproximativ 40 de minute la 180' C. Pureri verifica daci prajitura esre gata introducand un cutitas in mijloc. Daca acesta lese curat, insearnria prajitura este coapra. Scoateti-o din cuptor ~ilasati-o sa se raceasca la temperatura camerei.

ca

duke)

25 g deu!(lt
p.u¥ln~ s;:tre

Servire
Prajitura poate fi servita calda sau reee. Este un desert foarte bun penrl"U iarria .. Puteti adauga .la ea fri$d.

Mod de preparare
lncalzlfl dinainte cuptorulla 180 C. Puneti 500 g de rn iez de dovleac proaspat inrr-o cratita. AdaugaIi apa cat sa acoperiti cuburile de rniez de dovleac ~i purina sare. Fierbeti tirnp de 15 minute.
0

MARIA

M
. a
0

ari~este ~_ezina familiei,.dar cea mal ina.lta,dintr~ no I. Venita pe lurne la eInClSpreZeee ant distanta

Sora mea eea rnai mica are 0 mare tandrere pentru copii ~i s-a dedicat crcsterii §i educarii copiilor mulri ani, Ia lI1cepuml vietii ei la New York. Mai rarziu, Mia a capirar un viu interes penrru salvarea §i ocrotirea animalelor, mal ales a cainilor §i plsicilor, aceasta acrivirate are cultura rinduri civid
0

de mine, ea a intotdeauna botezat,

tosr

rnereu mal mulr decat a sora penrru

0

mine. Parinrii §'i rroi, surorile, un fel de instinct

strigam Mia. Am avut

0

de a

apara pe Mia, de

In Statele

Unite,

ocroti, Mai ales d este primul

eopil pe care l-am

mare raspandire ~i face parte din in mai mulre sau bolnave §i le-a ajutat

a ~arii. Mia a adoptar

Plecara de acasa foane [anita. inainre de a implini 20 de ani, Mia a locuit aproape mara viata ei In Starele Unite ale Arnericii, ci~tigindu-?i sratul New Mexico. Mia a fast generoasi Frumoasa ~i voluntara, inca din copilarie, originala dnd r~] irnparrea mereu ciocolara sau jucariile eli ceilalri copii. in felul de a vedea lucrurile, ea poate aduce veselia 'in orice fel de adunare, In mijlocul farniliei sal! at prietenilor. Sora mea este curajoasa §i are a perrnanenra de a deveni mal: buna, de a nu se mulrurni este sau eli ceea ce are, Cand s-a nascut, Elena ~icu rnine eram fascinate de acest bebelusadorabilsi un fel de ucenicie rarziu. Amandoua a
0

anirnale abandonare

existenra de tina sin-

sa-§i gaseasca srapin ~i camin, Mia are 0 asemanare fizicii, mal ales in trasaturile chipului, cu Regina Maria. De asernenea, cot ca Regina Maria, are 0 anurne rnaretie naturala ln tin uta ei, Viata eiin SUA nu a fost de natura. sa-i accerrrueze legaturiie naturale eu regalitatea. Ea a trait, cea mai mare pane a vietii, in mijlocul unor colegi ~ipriereni care l1U cunosteau prea bine sensul istoric sau cultural regale europene. De curand, Maria a reusit
0

gudi. A locuit multi ani la New York, apoi s-a stabilit

tn

al institutiei grozava,

dorinra

perjormanta

ell ceea ee

de care suntern eu rerii mandri, Ca multi dintre cei care locuiesc In UA, Mia a avur probleme de greutate. Se srie ci mancarea In America sufera din eauza continutului reusit ei nesanatos de calorii ~isubstanre asrazi
0

arrificiale.

minuscul.

Elena a £leur atunci

Ei bine, dupa un efort de vointa iesit din cornun, Mia a

pentru

viara ei de mama de mai privilegiul ~idatoria de

0

sa dobandeasca

silueta de invidiat.

ne disputam

hrani pe Mia, de a-i face baia de seara, de a

Cll Cll

legana, de

Mezina familiei mi-a trimis 0 reteta sirnpla, mal degraba potrivita eu prfinzurile de duminica din cornunitatile americane, cu gratarsi legume proaspete. Este un sos de mango ~iradii ell somon la cuptor.

iar mai tarziu de a ciri, irnpreuna seara, povestile

ea, rugaciunile

fe~i-frllrno§i ~izane.

66

Principesa Maria a Romdniei

Sos
Ingredien te
Pentru 4 persoaae

DE MANGO ~I RODII CU SOMON LA CUPTOR

Sosul: 1 fruct de mango., curafat §i taiat

in cubulete de 1 COl ,

1 cater de usturol pisat sare §i piper prcaspat maclnat, dupa gust Somonul:. 4 b\lci'ri de file de semen, de grosime egaIa (aprozimariv 200' g fiecare) 1 lam<1ie verde [iHar.ain 8 bud'n , ,
pentru ornare 4 lingurite de ulei

25 g, de seminte proaspete de rodie coada de ls 1 flirde ceapa verde, 'rniattat

,IllMum

]lng,ura de c'(),~dze uscate 21inguri de coriandru proaspat, m:kinat 1 lingLlrii de zeama de la llamaie: verde (time), proaspst swarsa 1 Eing,llJ,ita de ardei luti tocati (sau mal .t mult, dupa gust)
v ,
J

2 HngUl:'i~e e ceriandru macinat d 2 linguri de zeama proaspaeide lan.riiie verde

2 Cate! de usturoi pisa~i.

4 fQi de s'alata verde saxe §i piper, dupa,.gu8t

Mod de preparare
Indeparta~i coaja ~isamburele fructului de mango (este o operatiune dificila) ~i lncercati s,a taia~i miezul III cubulete dit rnai aproapiare ea dirnensiuni. Amestecaji cuburile de mango, serninrele de rowe, ceapa verde ~i coacaze]e intr-un castron mijlociu. Amestecari bine coriandrul, zeama de lamaie verde, ardeii lUI! pisari, dreiul de usruroi pisar, sarea ~j piperul inrr-un bol mie. Adiiuga~i peste cornpozitia eu mango ~i amcsrecati incet. Adaugafi sare §i piper dupa gust. Sosul va fi tinur 0 zi lnrr-un vas de sticla, acoperir, in frigider. emintele dau 0 savoare dulce-acrisoara cremei de mango §i culoarea esre fanrasrica, Daca nu se gasesc serninre de rodie, pentl'U culoare adauga~i 21inguri de ceapii rosie diad marunr,

68

Penrru somon, 'ndlzi~i dinainte cuptorul la 260 C. Intr-un bol rnic, arnestecari bine coriandrul, zearna de liimaie verde, citeii de usturoi pisari, sarea ~i piperul, Din arnesrecul obtinur, luari care a lingllri~a ell y;'irf?i ungeri fiecare di ntre cele 4 felii de samon. Scoareti tava din CuptoT §i asezati pc ea 0 foaie ele harrie de garit sau o folie de alurniniu. A~czati somonul pc foaie, ell parrea eu pi de In jos, Coaceri la 260 C. in fimcrie de prcferinre, lasa~i sornonul timp de 11 minute pentru a fi user patrons, iar dad doriti sa fie bine patruns, lasati-l 13 minute. Copt la 11 minute, sornonul ar trebui sa fie ca un burere atunci cand este apasar cu degetul pc partea cea mai groasii, iar la 1.3 minute earn ea. trebuie sa fie ferma arunci carrd este
0 0

Scoateri sosul de mango din frigidcr §i lasa~i-l sa ajunga la temperatura camerei, Puneti cite
0

frunza

mare de oriee fel de salata verde pc fiecare dintre cele

4 farfurii. Adaugap sosul de mango peste frunza de salara,

lmpii.r~jt in mod egaltnrre cele 4 farfurii.

Servire
Cand sornonul pentru dte
0

este

COP[,

lasati-l

sa. se raceasca
l1U

putin,

ca

trcbuie servir caldut, §i

fierbinte, Puneri

bucata de sornori pe f1ecare farturie, apoi ornati

§i

fiecare farfurie ell cate 2 felii de limaie verde. Puteri servi sosul de mango eu tortilla chip,.

apiisadi. la fel.

J~o PRINCIPELE AMEDEO DE SAVOIA,

DUCE DE AOSTA

ecunoastern de rnici copii. Bunica mea a fost sora mamei lui, Principcsa Irina a Greciei, Ducesa de mine. La Vila Sparta, Ducesa de

vita-de-vie,

cereale, erau cai,

mica gradinii zoologies,

Aosra.In familie, 11numirn eu torii Deo. E[ este aproape ca un Frate pentru Aosra, mama lui, ~i el erau rnereu prezenti, ei locuiau foarre aproape De alrfel,

o crescatorie si dresaj de caini, un patrirnoniu arhirectural medieval exceptional ~i un mare potential turisric. Din pacare, locul nu mai apartirie familiei de Aosta, dar a Fost bine restaurar ~i dezvolrar de familia Ferragamo. Cand Amama a murit, tandu-ne la Lausanne, in anul 1982, arar ~i

de Arnarna §i noi mergeam

adesea in casa lor, Vila San Domenico .. Am facut 0 rnulrime de nazbstii lrnpreuna, iar tara ne Filma uneori ell apararullui ell film de 8 mm. Unele dintre imagini slim astazi rransferare de noi pe DVD, a~a ca, in ciuda absentei sunetului, rre arnuzam la nunra copies sa le revedem. lui Deo ell Silvia In Am fosI prezenra

Amedee a venit §i a stat tot tirnpul alaruri de noi, ajusa trecern cu bine peste acele rnomente Deo, alaturi
0

de dificile. La nunta noastra, din septernbrie la Lausanne, "purditorii de Principele Alexandm de coroana", regale. Acum, Ia maturitare, vedern, aliruri Ei Yin la dtferitele

1996, de

de Regele Consranrin

Sicilia, in martie 1987. A fost 0 expedenfa sa rna aflu la Palermo, in mijlocul unei culturi atat de originale # de bogate, intr-un loc de 0 unica frumusete naturala, Ciisatoria lor a fost un evenirnent intirn, deci cu atat rnai special penti'Ll mine Acest lucru arata

al Serblei, a fost unul dintre traditie orrodoxa la nun file mereu

ne bucuram

sa

nc re-

de Silvia, Ducesa

de Aosta, sotia lui. in familie,

ca legihura

sa

rna numar printre invitati. noastra a dalnuit In (imp.

ocazii care ne reunesc,

Deo a fost intordeauna un spirit libel', inreligem, generos ~i eu sirnr al urnorului. De asernenea el esre 0 gazda ospiraliera. La proprietatea sa din ]1 Borro, cind eram adolescenta §i rnai dirz.iu, la rnarurirare, am perreeut mulre saprarnani. II BOffO a fost ca un Fel de

in Europa, iar la Nunra de Diamant a parintilor mei au venit chiar la Bucuresti, Au admirar Castelul Peles
~i Casrelul Pelisor ~i au fost fericiri sa. ne treaca pragul,

la Palatul Elisabeta. De fiecare data dind ne vedern, ne amuzam cu tot

fellll de amintiri din copilaria §i tineretea noastra, Ca~i

verii nosrr] din Grecia Dec §i Silvia sum oarneni eu
0

a doua casa pentru mine; avearn chiar 0 dislIIa a mea, inchiriara in satul regal, irnpreuna eu alti buni prieteni al mel ~i rude. II Borro a [osr 0 vestita proprierate a familiei de Aosra, de un mare piroresc, un adevarat paradis pe pamant. Pe proprietate erau culturi de turun,

mare placere de a trai ~i eu un dezvoltat simr al familiei. Mi-arn adus arninte de 0 rnulrime de bunatari gustate, de-a lungul anilor, la II Borro. A fosr greu sa aleg printre aratea incercari culinare, rnai ales d rnulre

70

dintre ele erau create spontan, In bucsrarie, printre rasere §i glurne. Amedeo nu a avut nici el ceva scri pe hartie, din toata colectia de rerere. Mi-arn aminrir un de en farmidabil, denurnir "Cenei cu crerna de Mascarpone". Cenci este un desert italian, un fel de combinatie lnrre biscuit §i gogaa~i, subtire, crocanr ~i lejer, Combinatia de cenci cu 0 crerna care are la baza Mascarpone este unul dinrre cele mai bune lucruri pe care le-arn rnancar In viata mea. Am alcatuit rereta, dupa arnintiri ~idupa consulrarea telefonica a lui Deo i a ilviei. Am adus la 0 forma acceprabila 0 reteta pe care v-o lnparrasesc aici, In carte. u cred ca am reu it sura la sura sa obrin crema de Mascarpone dar estc foarre aproape, de atunci,

Principele Amedea tie Savoia. Duce de Aosta

ii Principesa iluia

CENCI CU CREMA DE MASCARPONE

(desert asernanator
Ingredien te
Penrru 4~6,persoane Cenci: 300 g, de faini 50 g de zabar 40 g de unr topit 20ua 50 ml de Vinsanto, rom sau brandy coaja rasa de la 1 porfoca]:l sau 1 Him1U.e
Cr'ema deMascarpoD!f~:

ell

minciunelele romanesti)

45, g de zahar tns (3 Iinguri) 1 au 1 galbenu~. 2.50 g de Mascarpolle la temperatura

camerei

120 mJl de SmaJltana dulce (rece)., tacuta. fri~ca in casa

2 linguri de yin M-arsala sau Lacrirna lui

500 ml de ulei pet1tm prajil'e ] 00 g de zahar pl:1dra

galbena 1 pr."f de safe

Ovidiu 30-40 g de ciocclata neagdi (llnd.[ sau alta rnarci bun~l)

Mod de preparare
bine faina, Quale, zaharul, untul topit, lichiorul, a linguriti de coaja rasa de portocala sal! de larnaie ~i un praf de sare. Frimamafi aluatul timp de 10 minute, pani obtineti un amestec omagen, apoi lasati-I sa stea lntr~uJ1 bol pe care-l acoperiji cu folie de plastic si-l puneti la eongelator timp de 0 jumatate de ora.

Cenci: Arnestecari

Pe 0 suprafapl de IUCfa, presarati un srrarfin de fiiina ~i intindeti aluatul intr-un strat foarre, foarre subtire. Folositi un taietor de pizza pentru a taia aluatul in benzi de 10 cm lungime "i 1-2 em Jatime. Intr-o tigaie mare, lndilzi~i ulei penrru prajir, folosind suficient ulei pentru a acoperi bucarile de aluar, cat timp se prajesc. Cenci se fac irnediar, se umfla,

72

se.rasucesc ~idevin maroniu-aurii Ia culoare, MenIineti temperatura uleiului constanta la 180 C, ca sa pdji~i cenci fara a-i arde. jncepe~i Cll 0 bucara de cenci, asigurandu-va d. nu se praje§te prea repede, altfel inreriorul va famane nefacut ~i rnoale. Nu puneri prea multi cenci deodata In tigaie. deoarece se vor lipi unii de al~ii Cand sunr gara, lasaIi-i sa se raceasd pe 0 farfurie, pe servetele de hanie care sa absoarba exce ul de ulei. Uaaa de Puneti 3 lingnri de zahar, 1 au §i galbenll~ul intr-un bolsi bareti ell un mixer electric, pana ce compozitia devine crernoasa §i moale. Adauga~i 250 g de Mascarpone peste compozitie ~i batep usor, pani obrineri 0 pasta omogena, Adaugap vin Marsala sau Lacrima lui Ovidiu ~i amesrecari bine.
0

Inrr-ull bol separat, bareIi120 g de smanrtll1a pentru fri~ca pana cand devine a spuma tare, apoi adaugari-o peste cornpoziria de Mascarpone. Puneti apoi rotul lntr-un bol mai mare sau in boluri separate de servire ~i Hi.safi~lela frigider tirnp de lora.

Servire
Presarati zaharul pudra peste cenci. Presarati ciocolata neagra rasa deasupra crernei de Mascarpone. Serviti irnpreuna cenci ell crerna de Mascarpone.

CHARLES,

PRINCIPE

DE WALES

harles este, in mod siguT, unul dintre oamenii penrru care am cea mat mare alecdune si admirarie. Ne-am ,Y } lntalnir adesea in copiljirie ~i apoi roarii viata noastra am fast apropiari, la necare varsra, chiar §i atunci dnd programul de zi ell 1.1 nu ingaduia sa ne vedern prea des. Principele de Wales este genul de personalitate cu constanpl ~i prohmzirne, pe care II regase!jti mereu asa cum l-ai lasat, egal ell sine ~i atasat valorilor in care crede, Imi aduc ami.nte despre vizitele la casrelul Balmoral, uncle ne jueam de-a coUlboy-il si indienii, impreuna ell sora lui, Anne, ~iell sora mea, Elena ..Suntem tori patm apropiari ca varsta. Desi anti aceia all trecur de mult,

jocurile mi-au ramas in mime eu prosperirne.

Regina Elisabera §i Prindpele Charles au un puternic sirnt al familiei §i intotdeauna, orid.t de ocupati ar fi, gas esc un moment pentru intalnirile noastre, Niciodata usa lor nu a fost inchisa pentru parintll mei.. pentru , Radu §i pentm mine sau pentru Elena, sora mea. Este unul dintre motivele pentru care adrniratia §i afectiunea mea pemru ei va ramane vesnica, Charles esre 0 personalitate plina de farmec, Esre, In viaja de toare zilele, un am cu mult glamour, lucru care, din pacate, nu trece intotdeauna ecranul, Are 0 inteligenf3. ~i0 erudirie rare. Torodaei, are un umanisrn §i 0 ealdura sulleteasca, 0 rimiditate §i, In acelasi tirnp, o robustete dificil de descris. Este un om care crede CLl arasarnenr III valorile lui ~i care a dovedir in peste parruzeci de ani de viara publica, dragosrea ~i sirnrul daroriei fa~ade familia ~i tara lui, ca §i pentw intregul

Commonwealth, pe care purina [LIme II cunoaste asa cum II cunoaste d. Principele de Wales esre un vizionar, dupa parerea mea .. CJnd privesti car de actuale ;;i de valoroase sunr astiizi in iriarivele lui privind medicina alrernativa, eeologia, arhitecrura ~i viara comunirara, If! dai seama de viziunea pe care el a avut-o arunci dind, eu treizeci de ani In urrna, nirneni Illl vorbea despre aceste lucruri. Charles a avur mereu 0 afecriune pentru Romania. E1 este eel care a arras arenria Europei §i lumii lmregi privitor la disrrugerea satelor rornanesri §i a patrimoniului cultural, in anii '80. A fast mereu alaturi de Regele Mihal ;;i l-a susrinut public, chiar ~i atunci cand politicienii erau ostili sau mdlferenri, De-a lungul anilor, mal lntai singura, apoi irnpreuna cu Radu, i-arn apreciat din ce In ce mal muir caliratile ~i actiunile, El a dezvoltat, in beneficiul fu ndatii lor lui cantabile, o Intreaga, vasts intreprindere econornici §i ecologici, punand pe piap britanica ~1, acum, europeans produse dintre cele mai diverse ~j rna! gustoa~'e. Charles, din ncu vizionar, a fast unul dintre fondatorii rniscarii mondiale de promovare a alimentatiei ecologice. Charles are felurile lui de rnancare, pe care le pistreaza, Ie iubesre §i carora Ie este devotat. Sum anumite Feluri care nu lipsesc niciodara de la masa lui, toare preparate ell legume ~iingrediente eeologice. In ocaziile in care luarn dna ell din Romania, niciodara nu lipse~Teorezul cremes, cu ciuperci ~imirodenii, pe care il savurarn, alaruri de d. De asernenea, mereu

74

Charles, Principe

de

Wales, si Principesa Margareta

gust;! un fel de ciulama eu oua Herte imregi, delicioasa, dar consisrenra. Radu 9.i cu mine ne m i ram lntotdeauna cum po ate sa ramana Charles atat de subtire ~i de "in forma" , eu 0 astfel de dicta. Presupunern amandoi ca secretul sea In viata sportrva, in tirnpul petrecut In natura li In calitatea mandril. De la Charles am invatar gustul inegalabil al painii de cas a muiata in ulci crud de maslinc, ell purina safe sau mirodenii. EI nu pune niciodata unr pe paine, lnlocuindn-I ell deliciosul ~i sanarosul ulei de masline accesibil astazi pe plata romaneasca .. Painea lui este facuta dupa 0 rerera simpla, en mulre serninre ~i cu graun~e illtregi de orz, grau, secara §i alte cereale, Intr-un.a dinrre vizirele In Transilvania, am luat eina eu Charles la casa conrelui Kalnoky. AcoIo, dupa cina, Ia cafea, a venit 0 mid. orchestra populara, impreuna ell dol dansarori. S-au dntat d.mece populare rornancsti §i maghiare, iar la final eei doi dansarori s-an prins

111([-0

hora. Charles, Radu ~i eli mine am dorit sa ne prindem ~inoi in hora, ceca ce am facut ell placere, sub privirile uirnite ale celor prezenti, Tn ocaziile III care 11vizirarn pe Charles la Clarence House, resedinta sa din Londra, sau la Highgrove, casa

din Gloueestershire, felurile servite acolo sunr de 0 varietate care acopera culturallntreaga Europa §i chlar Orienrul Mijloeiu. La ceaiul de la ora 17, se servesc rnici ranine cu lint ~i casrraveri fin taiati sau prajitura ell Frllete confiate numira fruit cake, obisnuira in bucararia englezeasca, Principele este

cat se poate

de deschis fatii

de toare rraditiile ~i culturile, apreeiind in special originalitatea ~iautenricul din fiecsre pane a lurnii.. Penrru aceasra cane, Charles rni-a dat doua re~ete foarte gustoase, [nsa destul de rninurioase ea preparare. Este verba despre un sufleu de branza copt de doua ori ~i0 budinca de fazan.

75

SUFLEU DBA zA COPT DE noux ORI

Penttu4 per£oan

rncalzi~i dinainte cuprorul Ia 180 C.

0

Sufleu]~ 425' ml de: lapr 1 vir! de hnguriya de nO~(!Hl.ri 85 g de unt 85 g de HilLla~fua ZSO g de brauzi Grtlye:re, ralli mama
~j ind putina pentru, ~ervir

Ungeri eu unt4 forme individuale de sufleu (ramekin). Sufleurile se vor pregati 1a bam-marie. Intr-o oala mid. incilziti laprele ~i adaugati nucsoara ~i lasari sa se [orrneze 0 infuzie, rirnp de 10 minute. Inrr-o aha cratira, topiri untul ~i adallga~i faina. Tineti la foe mic tirnp de 2 minute ~iamesrecati inrruna, astfel :incat compozitia sa J1U prinda culoare, Adauga~i laptele cu nucsoara in cratira, care 0 treirne 0 data, arnestecarid intruna. Dupa ce laprele a fosr adaugar continuati sa arnesrecari inca
un rnmur,

G galb~nu· WJ de Ole" 6 albusuri & Oil 1 firre:urlra dee rnusrsr v, ,

putirJl,J:J1ct tCiPlU peJ1tru tins f6nh@C BllBel:!.':(numlre. ramekin)

me

Sosul:, 300 g de smanrana duke ~30%gdsinte~ 150 g d brm'Za Gn:ryere, l1J.s~ 1 ling!Jtir.a. de I1Hl§ta,I" 1 vact de, Unglldta d nUG~@.ad

Dati la 0 pane cratita de pe foe. AdaugaIi In crariIii cele 250 g de bral1za Gruyere, arnestecand pana se [0pE§te cornpler. Adauga~ gaIbenLL~urile (baruce usor) ~i mustarul, Transferati ,. cornpozitia intr-un eastron mare , §i curar. Bateri albusurile intr-un alt castron, pani devin spuma, §i apoi adaugari-1e peste compozitie. Amestecati usor prin rastumare (miscati lingura de sus III jos, rasturnand compozitia, nu amesrecand orizontal). Urnpleti formele de sutleu en doua treimi din cornpozirie, iasand desrul Ioc ca sufleul sa creases. Puneri Iormele eu sufleu intr-o cava de cuptor eLLapi pana la j urnatate ;;i introduceri in cuptorul incalzit dinainte la 180 C, timp de 25 de minute ...Scoareti fonnele din tava de cuptor ~i Iasati-le sa. SE raceasca timp de 0 ora. Inrr-o oala mica, la foe mic, timp de 3-4 minute, pregatip sosul lncalzind Incet sruantana dulce, eele 150 g de
0

~i puneti-le ra turnate, care unul in cate 0 fa.rFurie care poare f pusa la cupter. Tumati deasupra sutleurilor care 21ij]guri de 50S de branza. Gruyere §i puneti apoi fiecare

bdnzi Gruyere,. musrarul si nucsoara .. Amesrecati meet pini se top~te branza topir §i sosul este omogen §i onctuos. Chiar inainte de a servi suf1eLll,illdilzi~i cuptorulla 200 C. Treceti eu urirul pe marginea fiecarui sufleu peneru a-I dezlipi de forma. Scoareti sufleurile din forme
0

farfurie cate 7 minute devina aurii.

la cupror, Sufleurile

rrebuie sa

Serviri sufleul imediat in acel eas i faIfu ri i.

dupa ce l-ari seas din

CUpWf,

BUDINCA

DE FAZAN SAU PUI

Ingrediente
Pentru 4 per oane Carnea: l faran sau un pui (se poate folo .i E carne de: rara sau de pcrarniche) 1 morcov curiirat i. taiat cubulete , , 1 rulpina de {elina curatata ~itaiata cubulete 1 0.1 die pEaz (numai p~nea alb~ tiliata ' 100 rn 1 de Porto au Marsala 50 g de parmezan ras J linguri~a de bdnza Mascarpone 50 g de mazare proaspara sau congelara 1 Iinguri~a de unt fara are I lirru de consomme de pUi fierbintc (preparat dinainte 1n casal hartie de copt ~i staniol pentru a acoperi budinca llingud de wei Sosul de yin rosu:

cubulere) T hapna riljara 111 Jumatate 3 boabe de: ienibahar 1 fmllza de dafin 1 crenguta die cimbru I ,£el1gu~a de rozmarin 100 m! & vin w~u 3,00 m1 de consomme de pui
Risotso: 250 g de orez pentru risotto 100 ml de vin ro,u

VI sticli'i de

Yin rQ§lI

~ stida de Porto sau Marsala 6 boabe de ienibahar strivire 600 ml de COtlSomme de vanat 300 ml de consomme din came de virel • ] lingaririi de unt moale

M(Q,'<d]dle plitepx1Urare
SIll poi: Curatati si spalati bine un fazal1 sau un pui (de dimensiunea unui fazan). rndlzi~i dinainte cuptorulla 150" C. Puneti fazanul sau pululimreg impreuna eu legumeJe lntr-o rava de cuptor de rnarime medie, Cll peretii rnai inalti. Puneti ulei de floarea-soarelui atat cat saacopere binefundul tavii. Puneri tava la foe mijlociu pe aragaz ~i rumeniji fazanul care 5 minute pe fiecare parte, pana cand intreaga pasare capita 0 culoare auriu-maroriie. Adaugati 0 frunza de dafin, cirnbru, rozmarin ~iboabele de ienibahar, apol turnati vinul rosu, Cand vinul incepe sa fiarbi, desprindeti cu 0 paleta de lemn tot eeea ce s-a prins pe fundul tavii, Lasati la Hen pe foe, pfma ce vinul incepe 5a se evapore (sosul din tigaie se micsoreaza ~i se ingroasa putin). Adallgati consomme~ul de pui, Acoperiti ell 0 foaie de staniol )i introduceti rava la cuptor la 1500 C. Coaceti timp de 1 ora §i 4·5 de minute (in [imp ce fnanul se inibu§a, pregati"fi risotto). Lasati fazanul sal) puiul sa se raceasca, indepartari pielea, scoateti carnea §i irnpartiti-o inra.§ii 1ungisi mari. Strecurati sosul §i indepartati legumele. Adiugati apoi 2 linguri de 50S deasupra bucatilor de carne de fazan, acoperiti 5i pastrati la temperatura camerei.
) ) J ,

C:unea de f:u.:an

Cind orezul devine usor uscar, indepartari de pe foe ~i adaugari parmezanul, branza Mascarpone §i untul, Lasati sa se inrnoaie bine, apoi adallgafi rnazarea. Intindeti orezul in mod egallmr-o tavii )i lasafi-! sa se raceasca. Ungeri eu unt un castron de J ena rotund §i inalt, ell velum de 2 [itri, si puneri-l deoparte. SomJ de...m rop: 1ntr-o cratira, varsari vinul ro§ll, adaugafi Porro san Marsala ~i ienibaharul sraramat, puneri la fiert la foc mie §i lasari sa scada Ia jurnarate. Adaugati comomme-ul de vanat $i consomme-ul din carne de virel, Fierberi pana carid sosul se lipesre pespatele unei linguri, apoi strecurati-l,

Asuablan::
lnceper! prin a pune un .strat de risotto rece la baza casrronului de Jena,apoi adangari un strar de carne de fazan sau de pui, peste care intindeti 0 lingurifa de unt .moale in mod egal. Condimentati pe rnasura ce puneti straturile de risottos) carne. Coritinuati cu acesr proees pana cand ati folosit toare ingredienrele. Puneti hartie de copt deasupra §i acoperiti ell folie de aluminiu. Puneti vasul de Jena inrr-o cratira mare cu apa a~ezat;i la foc mediu Pe aragaz, timp de 35 de minute. Puteti aseza intre castronul de Jena 3' cratita un server <1 ) ~ de in, in apa, pentru ca fundul vasului de Jena sa. nu atinga focul in mod direct. Scoateti vasul de Je.na din cuptor, apol turnati sosul de yin deasupra, avand grija sa acoperiti toata suprafata. Dupa 35 de minute, rasrurnati castro nul de jena pe un plarou de servit, Incilzit dinainte, Srropiti cu sosul de vin rosu.
J '

Rftouu:
fncilzi~i a lingura de ulei inrr-o xratita de marime medie, adaugari orezul ~i prajifi la foe rnediu, arnestecand timp de 4 minute, pana ce boabele crude de orez devin rumenite, Ad[tugari vinul rosu §i amesrecati, in rimp ce orezul absoarbevinul, Adallga~i apoi Porto san Marsala. Amesrecati §i lasari liehid.ul sa scada, Adaugati peste orez consomme de pui fierbinte, cate un polonic o data, Lisa!i orezul sa absoarba zeama, inainte de a mai pune un polonic. Coritinuati aeest proees pana cand orezul absoarbe rot consomme-ui.

Budinea se serve?te imediat, din plaroul de portelan, Oferifi-le musafirilor alaturi un pahar de yin rosu.

81

REGINA
D egina Soha

SOFIA A SPANIEl

este un.ul d.intre v ..erii no~tri.pe care i-am dintotdeauna, de cand rn-arn nascut. Fiica a Rege1ul Pavlos §i a Reginei Frederica ai elenilor, Sofia a fest rnereu alaturi de noi, In toate irnprejurarile. Familia. noastra a fost invitata In Grecia an de an, Tara, mama, surorile mele §i ell, ca sa nu mai vorbesc despre Amarna, eram aeolo mereu de Paste, de Craciun, In vacanrele de vara.. Probabil ca nirneni, in familie, nu ne-a ararat rnai multi dldura ~i afeqiune decat Regele Pavlos §i familia greceasca. ofla a fost domnisoara de onoare la nunta parinrilor rnei, cind avea dear Opt ami...La fel sora ei, Irini. Constantin, pe atunci Principe Mostenitor, a fost ~iel prezent, In rol de paj. Amedee de Aosta, foarte mic pe atunci, nu a pume duce Ia capat rolul de paj, Eindca a plans tot tirnpul cerernoniei §i a trebuit dLLS acasa, Vacantele noastre la Tatoi, resedinra de vara a Familiei Regale greeqti., erau LLn prilej de mare bucurie. Sofia avea Intotdeauna grijii de surorile rnele §i de mine, ne lua CLL ea la plimbare cu masina, asistarn impreuna eu ea la slujbele de la blserici, ne ducea la grajdul ell ponei §i ne urrnarea cum lnvatam sa. calarirn. Ne ltlVa~a colinde §i cintece de Craclun, pe care le canrarn apoi in fap piirinp1or: Sofia a fast mereu atasata de copii si s-a purtar rninunar cu 110i,. in primii ani ai vierii, ca ~i mai [(lrz-iLL .. La casaroria dinue Regele Constantin ~i Regina Anne-Marie, mi-a venit rnie randul sa fiu dornnisoara de onoare, la Arena, in anul 1964. Evenirnenrele s-au desfasurat ell repeziciune, de arunci incolo, vesele sau

J.~tiLLt

rriste. Moartea Regelui Pavlos, exilul, nasterea copiilor, moartea Reglnei Frederica, sarbarorile religioase ;;i cele de familie. Cop iii Soflei, Elena, Felipesi Cristina, s-au cisatorit la randul lor §i au astazi copii, Regina Sofia ~i Regele Juan Carlos sunr bunicii a opt nepori. Ceea ce a caracrerizat-o dintotdeauna pe Sofia a fast sirnrul familiei, exact preewn pe tatiilei, Regele Pavlos, sau preeum, In Marea Britanie, pe Regina Elisabeta, Arenta eu toti verii §i nepotii, Regina Sofia gase~te intordeauna 0 jumatare de zi pentru a. fi prezenra pesce rotvmereu. Ea a luat pane la nunra Elenei, In 1983 la Versoix ~i la riunra noastra, la Lausanne, in 1996. A venit la Highgrove, in 2001, la aniversarea de 80 de ani a raralui rneu, la resedinta Principelui de Wales. A revenit la Geneva, doi an i mai rarziu, pen tru eei 80 de ani al marnei mele, A venit la Bucuresri pentru Nunra lor de Diamant, In 2008. In vizirele noastre in Spania, fie di au fost consacrate chestiunilor NATO, fie UE, fie pentru a vizita cornunitatile de rornani, Regele Juan Carlos ~l Regina Sofla sunt mereu prezenri alaruri de noi. Palarul Zarzuela este un IDc unde ne face mare placere sa mergem ~i admiram moderriitatea, sirnplitarea, ospiraliratea cuplului regal spanioL Palarul Zarzuela nu esre doar un simplu dmin, ei ~iun lac public, de importanta starala, Este un model pentru noi, din punet de vedere atat architectural, cat ~i isroric ~iinsritutional. Radu ~i eu m ine am considerat mereu ca regele Juan Carlos I este un model european de lider unic, Am. fost de la inceput inspirati de. el ~i.sunrern ~i astazi

Regina Sofia a Spaniei ii Regele Mihai

in admiraria lui. De multe ori perrecern timp impreuna, cerandu-i sfarul, imparrasindu-i frimancirile noastre, Ospitalitatea lor e desavarsira. Dona dinrre locurile noastre preferate 111 casa Majestarilor- Lor este salonul de famille, minunat decorat, sirnplu ~i plin de arnintiri frumoase, ~isufrageria de famiiie, eieganti, simpla ~ide dirnensiuni reduse, Mereu garnisita ell buchete de Hori frumoase, masa lor esre intotdeauna perfecta In sirnplitate Eli egan~i. d In ultima vizita la Palatul Zarzuela, la Pasti, in aprilie 2010, dupa masa de pranz, Sofia rn-a invitat sa vad cireii pe care Ii creste. Ea a fost mereu indragostiti de caini. De cand a stiu, are mereu CLl ea Lin cline, de obicei de talie mica. Am descoperit aproape de casa, intr-un loc foarte bine construit, 0 intreaga Iamilie de cii~ei, adorabili ~i tericiti sa 0 vada.

Radu are

pasiune pent.ru biroullui

Juan Carlos,

de la Zarzuela. De tiecare dati, dupa servirea rnesei, la cafea, el 11roaga pe Rege sa-l duel "in birou, pentrll a-l revedea §i admira, Uneori, li se alatura Regele Mihai, a Spaniei. care priveste tacut, ~i CLl un suras pe buze, loeul care a insemnat adt de mult in istoria contemporana Pe unul dintre pererii biroului,
intrare, se aHa
0

chiar in fap usii de

fresca, realizata de Salvaror Dali. Biroul

e plin de lumina, de linistesi inspira putere ~i echilibru. De fiecare data, pe masa de lucru a Regelui, nemiscara de la locul ei, St3. Constituria inainre de a depune trimis spre adaugare,ill Spaniei. la Stockholm
0

Sofia, pe care am indlnit-o

chiar supa

cartea de bucate la editurii, rni-a colectia de retete regale,

specific spaniola, nurnita "gazpacho andaluz".

G zp

Penrru 8-10 persoane 3 kg de rosi! bine coapte 200 g de ardei verde 50 g de ceapa alba 175 g de castraveti 0. de di~el de usturoi ,

50 ml de 0 Get de.vin circa 40 g de sate

75 m] de ulei de rrrasline extra virgin

Taia!i marunt rosiile, ardeii, ceapa, usturoiul §i castravetii, Piistra!i 0 parte din legumele taiare pentru decor (aproxirnativ 8~10 linguri). Inmuiari painea in apa recc apoi amestecari-o ell legumele, intr-un casrron .. Adaugap oret, wei. §i sare. Lasati amesrecul sa stea la rece timp de eel purin 2 ore. Treceti acest amestec printr-un mixer electric §i apoi dati-l printr-o strecuratoare. Veriiicati daca mai are nevoie de sare §i pastrati-l la rece pani Ia servire, Taiati rnarunt Quale fiene ~i arnestecati-le eli paine alba uscara ~i legumele pastrare pemnl ornare.

60 g de paine alba uscata 200 ml de a,pa rece

2-3 oua fierte tari pentl'll deCOlXlJE

Serviti gazpacho andaluz rece ~i presara~i deasupra amestecul de legume, paine §i oua.

lui

MAXIMILIAN II, MARKGRAF DE BADEN

aximilian II este gefu1 Familiei Regale de Baden. 1mpre una eu Valerie ~j familia, el locuieste 111 istoricul dorneniu de la Salem, un monument arhitectnral de reputatie europeana, coala de la Salem a fosr, pentru generarf Intregi, un model de educarie ~i a inspirar celebra scoala de la Cordonsroun, din Marea Briranie. L-anl cunoscur pe Max cand aveam unsprezece ani. Parinrii mei ~i ell mine am fosr invitati, in anull960, de catre Regele Pavlos ~i Regina Frederica sa participam la 0 croaziera pe yahtul regaL Am rners pe cateva dintre insulele grece~ti, impreuna cu Maximilian de Baden. Erau aeolo ~i Principele Mostenitor Constantin (viirorul Rege al elenilor}, Principesa Sofia, Principesa Irini §i piirilT~iimel. Mal tarziu, Max s-a cisatorit cu Arhiducesa Valerie a Austriei ~.i au devenir mane apropiati prieteni ai parintilor mel. Max §i Valerie aLL gazdu.it, In anul 1973, siirbitorirea Nuntii de Argim a parimllor mei, la casrelul Salem. Tot acolo a avur lac logodna surorii rnele, Elena, eu dr, Robin Medford Mills, tatal lui I licolae ~ial Elisabetei-Karina. In anu11998, tata ~imama, impreuna cu Radu §i Cll mine, am vizitat din nou Salem §i am adrnirar extraordinarul

patrirnoriiu cultural, istoric $1architectural, atat de bine pascrat, al castelului, Max §i Valerie all venit la Nunra de Diamant a parinrilor mel, la Bucuresti, in anul 2008. A fosr prima oara cand familia noastra a fost gazda lor, 111 Romania. Max §i Valerie sum ospitalieri, iar mesele oferite de ei ne-au ramas in mernorie. Fie ca sarbatoarea este una. farm ala, in cxtraordinarele saloane istorice de la Salem, fie di masa are lac in familie, In. frumoasa ~i graIioasa sufragerie de familie, rorul esre alcatult ell simplitaresi stil, ell 0 atmosfera 111 acelasi rirnp eleganta §i intima. Toata proprieratea regala de la Salem este organizata In ideea de dezvoltare durabila §i incurajare a traditiilor locului. Pe domeniu sunt gazduite mulre areliere de mesresugur], precum ~i rnulre alee proiecte culrurale, educaticnale §i sociale, atrigatoare arar penrru oamenii locului, cat §i pentru turisti, Salem este un model de dezvoltare pentru dorneniul de la SivaJ§in. Max §i Valerie rni-au rrirnis 0 resetii englezeasca, nurnira kedgeree sau, 711 limbs germana, cadgeree von fisch. Este un pilafcu pesre a:fnma[, un Fe! de mdncare tipic pentrLl mic-dejun in rirnpul Reginei Victoria. Este o [e~eta care face parte din bucararia anglo-indiana.

Fe ptlgina atlit'Urata: Rege/e Mihai ii Maximilian

Il, Markgraf de Baden

86

KEDGEREE
(pilaf englezesc
Ingredien te

ell

pe§te alumat)

Mod de preparare
Scoareti pielita )i oasele de la pesteleafuruat. Rupeti pestele in: fa§ii. Cunlp~i ~i raiati ceapa fin. Topiti 50 g de unt intr-o crarirasi adaugati ceapa, apoi caliti-o pana devine auric, Adaugari 0 jumatate de lingurira de praf de curry ~i orezul. Apoi turnati consomme-ul. Puneti capac, lasari la foe mic si ti neti pe foe timp de 15-20 de minute, p;lh.a ce lichidul este absorb it. Taiati ouale in sferruri, apoi inca a data in dcua. Inn-un casrron, amestecati ouale §i orezul cu UIltU] ram as, apoi adaugati pestele.

I .. :

...

,..

".

,.

Servire
trebuie sa COIl tina cantitati aproximativ egale de orez, peste §i oua, Ornari Hecare portie cu patrunjel verde.

o partie

.'

•
~ PRINCIPESA TATIANA RAnZIWILL
atiana, sau Tatan, asa cum a strigam in familie, are puternice legaturi de familie cu Grecia. Bunicul ei a fost Principele George al Gredel, nurnit unchiul Goggi. Mama ei, Principesa Eugenia, a fest prietena a. bunicii rnele materne. De asemenea, am cunoscut-o pe buniea lui Taran, Principesa Marie Bonaparte. eunosc pe Tatan de mic copil. Am petrecur mulre mornente alaturi, fiind invitati la splendida lor proprierare de la Sainr-Tropez aproape in fiecare vara, impreuna eu parin~ii ~i surorile mele. Proprietatea este denurnitii

«Le

Lys-de-Mer»,
Y·ntimplarea face ca Nanny MacMillan, tanara guver-

en atectiune $i ell discretie, ei au stat alituri de noi zeci de ani din viata exilata a taralui si a marnei melt. Au participar la galele Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei de la Paris, din anii 1995-2008, au participat la nunta noastra ~i la cea a Elenei si au venir la Bucuresti,
91

nanta scotiana a marnei rnele §i a fra~ilor ei, Jacques, Michel "i Andre, sa continue sa lucreze apoi ca guvernand La copiii Tatianei, Fabiola ~i Alexi. Nanny a fost, asadar, ani ~j ani de zile, mereu in tamilie. Mama mea era tare bucuroasa 5-0 revada pe Nanny; laSaim-Tropez, in vacante, arnintindu-si anii ei de copilarie. Tatiana impreuna Cll sotul ei, docrorul cardialog John Fruchaud, au fast $1sunt coristanti $i fideli prieteni ai parinrilor mel, ai .surorilor $i ai nostri, Ne-arn bucurat de rnulte ori de ospiraliratea lor la Paris, in aparramenrul situat intr-una dintre cele rnai frumoase parri ale Orasului- Lumina.

la Numa de Diamant din 2008, In prima lor vizita In Romania. Tatan mi-a trimis sase rerete, reate originale. Le-a insotir de 0 scrisoare, in care 111-aavertizat, cu umor, d COatesum fduri de mancare "pentrL! oarneni ocupati sau lenesi". Am primit 0 rerera-aperitiv, nurnita icre de Lumpfish, rrei feluri principale, zephyre deveau, andive gratin ate, salade composee du «Lys-de-ivfer" (0 salad mulricolora doar pentrLl zilele de vari) , preeum si doua deserturi, grapefruit ell rom Negrita ]i [eleu de pmpanie rose. Toate gfavlteazi, dupi cum se vede, in jurul vacantelor din pirorescul oras Saint- Tropez, de latarmul Marii Mediterane.

IeRE DE LUMPFISH eu au
Ingredien te
Pentm

Mod de preparare
in parru boluri de sticla micisi rotunde, puneri cite 2 lingurire de icre in fiecare, Ouale romane~ti: lntr-o cratita mica, puneti la fiert 500 ml de apa irnpreuna eu oretul ~i sarea. Cand a lnceput sa Barba, inrroduceti un polonic In apa, apoi spargeri oul ~i puneti-l in polonic, Fierberi oul la foe rnic timp de 2-3 minute, asa Incat albusul sa ia forma rotunda ~i sa il1conjoare galbenu§Lu egaL Cu a paled, cu gaur! scoateti oul din polonic ~i scurge}i-l campier de apa. Galbenu§ul rrebuie sa fie Iichid, iar albusul trebuie sa fie perfect rorund, 10 jurul galbenu~ului, Procedari la Fel eLL fiecare dinrre eele 4 QUa, Adaugap ouale, fiecare in care un mlc bol, pesre icre, apoi puneri smantana deasupra, astfel inch sa acoperiti ouale. Puneti totul in friglder, parra la ora mesei,

4 peFS'oane

8 [inguri pline varf de iere de Lumpfish (Inid icre negre care se~mafia mult

la gust: ell caviarul) 401.:ti (g.a;tite ca. ouale rernanestl) 1 1itlgur~ pi de o~et 4lingud de sm3ntfiua pu,rini are

purina

bola de.ardei dulce

Servire
Daca doriri, pureti pressra praf de boia deasupra, pentru culoare ~i gUSt.

-,.".
"

ANDIVE

GRATINATE

Ingredien te
Pentru 4'persoane

Mod de preparare
Intr-o oala sub presiune, fierberi andivele timp de 10 minute. Dupi ce au fiert, scurgeti-Ie bine ~ipunefi-le deoparre, Sosul Bechamel: 1mr-o cratita mica, topiti, untul la , foe mediu. Incorporati ) faina 'i arnestecati fara s-o lasati si se arda, Puneri laptele, amcstecand in continuu. 1ncorporari [rei sferturi din branza rasa. Fierberi rimp de 2-3 minute, pana cand sosul l§i pierde gllswl de £";iina. Rulari andivele in feliile de jambon. 1ntr-un vas de .lena, puneri andivele rulare §i acoperiti-le Cll sosul Bechamel, iar resrul de un sfert de branza rasa. presarati-o pe deasupra. Puneti la fi-igider si, CLl 15 minute inainte de momencui servirii, introduceri in cuptorul incalzit III prealabil la 180 C. Tineti la cupror pana cand andivele capata o culoare brun-aurie.

4 feW de jambon
4 andive rnari 6 lingUl'imari de brlinzii. rasa. (Gruyere sau parmezan) 50 g de faina 50 g de unt

sa

500 1:"n1de lapte

Servire
Cand andivele capata 0 culoare user bruna, scoareti-le de la cuptor si duceti-le direct la masa, pentru a le servi in farfurii.

95

SALADE COMPOSEE «LYS-DE-MER»

Ingrediente
Pentru

DU

(salata multicolora de vara)

Mod de preparare
Tiiia~i reate 1egumele ~i ouale in cubulete §i sfarima~i tonul eu turculita. Arnesrecati imediat totul (alrfel merele se VOl' inchide la culoare), apoi puneri la frigider. In tr-un bol, preparati vinegrera, amesrecarid bine toate ingredientele recornandate.

'6 persoane

Salasa:
150 g de nrez Basrnati (cu bob ~ung), Herr

Oll1La

flrerfe. tad

4: w.§ii
1jurnatace de castravere mare care 0 jlllmam.te dintr-un ardei ro~u, ultulverde ~i altul galben 1 tude (circa 150 g) de boabe d.e potumb 150 g de masline negre, tali sambl1d 1 curie mans (circa 250 g) de ton In apa
(faria ulei) 1 jurnarare de mar
Vinegreta:

Servire
Scoareri salara de la frigider, puneri-o In bolul de salara din care veri servi ~i rurnati vinegreta peste salad. irnediar inainre de servire,

1 lingurii de mu~tar Dijon ." Iingurl de o~et de vi n sau Xere 3 linguri de ulei de masline 8 fWif1ze.de busuioc, tai:ate marunt 1-2 lingu[.i de apa (op~i'Dfial)

96

ZEPHYRE

DE VEAU

(fel principal eli carne de virel)

Ingrediente
Pentru 6, persoan.e

Mod de preparare
Praji~i snirelele de vitel intr-o tigaie, apoi raiaIi-le in
cuburi miei.

25 g de pes met 4 budtt de snitel de vitel e:atire dinainte "f ~ )

1" u

Sosul Bechamel: Tntr-o oala midi, ropiti untul, apoi adaugari faina. Turnati laptele, purin care purin, apoi
asezonati
CLl

9i taiate 1n bucari, mid . 2,feBi.de jarnbontaiat budti

sale ~ipiper, dupa gust. Contlnuari

{nu [ambon

tecati la foe rnic, Indeparrati-o

pana cand

sa ames-

compozitia devine crernoasa ..

crud) 100 g de braoza Gruyere sail Emmental rasa (poate 6 folosir §i ~vai~er)
patruojelwcat .3 ana ] 0 g de UlU: (penrru uns forma)
S05

de pe foe ~i lisa~i-o

sa se riiceasca.
C.

Inca.lzi~i dinainte cuptorulla parrunjelul, arnesteculeste sosul Bechamel rece,

1800

Puneti laolaltii cuburile de §uitel, jambonul,

§i pesmerul,
§i

branza

Apoi, d.nd

adallgap 3 galbenu§url ~i arnestecari

tari cele 3 gilbenu-

bine, (Rereta poate fi preparata

suri. Tn acest fe! va fi mai purin grea.) Chiar inainte de a pune cornpozitia la cuptor, bateti spuma cele 3 albusuri (1a temperatura Inn-un carnerei) §i incorporati-le putin dire putin in compozitie, vas de sutleu uris eu lint, puneti wad. com0

Bechari1el: 20 g de unr 2.0 g de Failla 250 ml de hpoc rece Y2liogudta de sare-,

1

pozitia de zephyre de ueau. Coaceri timp de 15-20 de minute, la 180. C

Servire
Serviti imediat, fierbinte dnd Este esential ca ziphp'e de este servit, Binddi are
0
VUIU

sa fie

structura aserna-

naroare cu un sufleu ..

99

GRAPEFRUIT

CU ROM NEGRITA
Ingrediente
Pentru 2 pet;soane

"

I
'I : I

-,
-,

1 jUl1xamte de grapefruit de &e.rsoana

4 lingun~e de zcJ.~iirbrun . 4 tingurl die mmNegrit;l ~sau ah [au?.

FJ;[ll~)

Mod de preparare
inealzi~i dinainte cuptorul la 180 C. Taia~i un grapefruit in jumatate. Cu cutitul special de grapefruit, se desprinde fiecare segment de fruet de pe pielita din jut, tara a seoate fructul din coaja, Puneti jumatarile de grapefruit asrfel pregatite inrr-o tava de cLlptor, ell eoaja In jos. Peste fiecare jumatate puneti 2 lingurife de zahar bum, apoi 2 linguri de rom, Puneti-le la cup tor ~i lasari-1e Sa se coaci tirnp de 20 de minute. Aveti grija ea zaharul de deasupra sa nu se innegreasd, ci doar sa devina maroniu. Siropul care se formeaza este delicios,
0

Servire
Serviri pe cite linguri\a.
JOO
0

farfurie fiecare jurnatate, Se serveste

ell

JELEU DE ~AMPANIE

ROSE

Ingrediente
Pentru

Servire
oane
Inainre de a aduce la masa, presarari deasupra picatura de sampanie. care
0

4 per

1 jumarate de lingucl de zahar

ISO mI de aps 1 plic de gelatina (10 g) 350 ml de ~ampanie rose

Mod de preparare
{n[l'-o crarira mica, puneri 100 ml de apa §i zaharul §i arnest cati la foc moderat timp de 5 m j nute, llldepiirtafi de pe foc. Luari gelatin a ~idizolvari-o in cele 50 1111 de apa rece

rarnasa. Lasari

sa

se inrnoaie timp de 10

minute,

apoi

adaugati-o peste com pozi tia de apa eu zahar ~i arne recati timp de 5 minute, pana ce reate granul I de

gelatina -au dizolvar. Adaugati sarnpania rose la cornpoziria de arnestecari, apoi strecurari printr-o sicl finii.
Luari 4 boluri

mai

sus ,i

polonic compoziria bol.urile la frigider.

(sau cupe] in care lmpar~iti CLl un In parfi egale. pOI inrroduceti

103

--------~-------------~,----~

Cy{~

d'kT-evi.J.JeJ .. ceu/ J alJOat:~

* 'PI' aM aa: CUNn eI" au meel o

'f!!0«~
/z;:cie
aaa: U?u-mc;,

@~ au ci/JtOJz,'P/loi CfllmW7z,

~ nee "'Yl".. 'PAkt~l-Q9kafja2008

~ lui @l~:. 12 (#W.l G/lkifa'la1t

~~

* * .. CYllarfotlaJe 1.988